Guvernul României

Anexă din 19/04/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 251bis din 16/05/2001 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă

EDIŢIA 2001 AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR Bolile cardio-vasculare reprezintă afecţiunile cu cea mai largă răspândire în ţara noastră determinând creşterea morbidităţii generale şi procentul cel mai mare al mortalităţii atât prin evoluţie în timp cât şi prin moarte subită. Ca urmare, bolile cardio-vasculare reprezintă şi una din cauzele majore de invaliditate. Gradul limitării capacităţii de muncă diferă în funcţie de stadiul evolutiv, de starea funcţională, de complicaţii, de particularităţi (vârstă, sex, asociere de boli), precum şi de felul şi intensitatea solicitărilor profesionale. În aprecierea capacităţii de muncă, criteriul de bază îl constituie stabilirea raportului dintre restantul funcţional şi solicitările caracteristice muncii profesionale. 1. Normele cu caracter general pentru aprecierea deficienţelor determinate de afecţiunile cardiovasculare. Reprezintă obiectul evaluării acele persoane cu afecţiune cardiacă care au o evoluţie clinică de cel puţin 6 luni de la stabilirea diagnosticului şi iniţierii tratamentului. 2. În cazul efectuării unor intervenţii chirurgicale pe cord sau vase, evaluarea se va face după 6 luni de la intervenţie. - În cazul transplantului cardiac, evaluarea se va face în raport de funcţia reziduală şi efectele tratamentului imuno-supresor. 3. Frecvenţa cu care apar episoade acute cu agravarea situaţiei clinico-funcţionale poate reprezenta un criteriu de evaluare funcţională. 4. În evaluarea capacităţii funcţionale, datele explorărilor funcţionale nu trebuie absolutizate, ci trebuie corelate cu starea clinică şi repetate periodic. 5. Afectarea cordului determinată de alte afecţiuni (ex. hiper sau hipotiroidismul, afecţiuni renale, cologenozele etc.) trebuie apreciată funcţional atât prin prisma bolii de bază cât, şi prin prisma efectelor cardiace produse. 6. În evaluarea funcţională a unui cardiac, de importanţă deosebită este proba de efort cu urmărirea aspectului EKG şi dacă este posibil, cu calculul consumului metabolic de repaus şi efort (Watt). Efectuarea probei de efort presupune posibilităţile dozării efortului la cicloergometru, covorul rulant sau la scăriţă. În aplicarea probei de efort trebuie eliminat orice risc potenţial şi să se aibă în vedere unele posibile influenţe prin medicaţia administrată sau prin coexistenţa cu alte afecţiuni. 7. Pentru afecţiunile cordului, parametrul de luat în considerare îl reprezintă clasa funcţională NYHA (New York Heart Association: Nomenclatura şi criteriile de diagnostic al bolilor cordului şi vaselor mari, ed. 7 Boston: Little, Brown&Co, 1973).

- Clasa funcţională 1: pacientul prezintă afecţiune cardiacă dar nu există limitarea activităţii fizice. - Clasa funcţională 2: pacientul prezintă afecţiune cardiacă care produce o uşoară limitare a activităţii fizice. El este asimptomatic în repaus sau pe durata activităţilor obişnuite. Activităţile fizice superioare celor obişnuite determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. - Clasa funcţională 3: pacientul cu afecţiune cardiacă determinantă a unei limitări marcante a activităţii fizice. Se menţine asimptomatic în repaus. Activităţile fizice moderate determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. Pacientul în repaus sau la eforturi minime nu prezintă tulburări funcţionale. - Clasa funcţională 4: pacientul are o afecţiune cardiacă ce determină imposibilitatea realizării activităţilor fizice. Pot apărea simptomele caracteristice afecţiunii cardiace, congestie pulmonară sau sistemică, angina pectorală inclusiv în repaus. Orice tip de activitate fizică accentuează simptomatologia. 8. În evaluarea funcţională a bolnavului cardiovascular, efectuarea testelor de efort şi farmacologice oferă informaţii mult mai complete decât cele deţinute în condiţii de repaus. În aplicarea acestor probe trebuie să se aibă în vedere eliminarea oricărui risc potenţial pentru bolnav, eventualele influenţe pe care le au afecţiunile asociate sau medicaţia administrată. 9. Evaluarea corectă clinică şi funcţională a bolnavului cardiac reprezintă premiza instituirii programelor de recuperare a căror eficienţă se va aprecia prin reevaluări periodice. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ (C.I.) C.I. - reuneşte un grup de afecţiuni care au în comun o suferinţă cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard şi necesităţi. Termenul de CI este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de boală coronară. O definiţie mai precisă a fost dată mai recent de un grup de experţi internaţionali: - Cardiopatia ischemică este definită ca o tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian şi necesităţile miocardice, produse prin modificări în circulaţia coronariană. - C.I. poate fi produsă de:  cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroză);  cauze funcţionale (spasm coronar);  cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) I. C.I. dureroasă: 1. Angina pectorală, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. II. C.I. nedureroasă: 1. Moartea subită coronariană. 2. Tulburări de ritm şi conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemică. 3. Insuficienţă cardiacă de origine ischemică. - Clasificarea C.I. - după Societatea Internaţională de Cardiologie şi Federaţia de Cardiologie: 1. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorală:  angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă şi angina de efort agravată;

 angina spontană 3. Infarctul miocardic:  IM acut  IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficienţa cardiacă în cardiopatia ischemică. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemică). În prezentarea ce urmează, prima clasificare a CI (clasificarea OMS) cu adăugirile rezultate din studiile mai recente, este larg utilizată. Evaluarea pacienţilor cu CI se face prin ECG standard şi eventual al monitorizare Holter, precum şi prin teste de încărcare de efort sau farmacodinamice când este posibil. Urmărirea evoluţiei clinice şi electrocardiografice sub tratament intensiv poate da indicaţii pentru o explorare suplimentară, mai frecvent prin coronarografie sau prin probe de efort sau alte metode de identificare a ischemiei miocardice. Testul de efort ECG are indicaţii în primul rând la persoanele cu episoade dureroase sugerând AP, dar cu ECG repetat normal sau cu modificări minore. O subdenivelare semnificativă a segm.: ST (>= 1 mm) să fie orizontal, descendent sau larg ascendent sau o supradenivelare cu convexitate superioară sugerează în aceste condiţii prezenţa unei afectări coronare, iar un traseu ECG strict normal la efort maximal pledează împotriva prezenţei unei afectări coronare importante. Testul de efort este evident contraindicat la pacienţii cu dovada clinică şi/sau ECG a unei ischemii miocardice (active), dar odată episoadele dureroase rezolvate, el poate fi extrem de util (ca în AP stabilă) în selecţia bolnavilor pentru coronarografie şi eventual revascularizare. Cu semnificaţie în aprecierea CI sunt şi modificările apărute în efort ale undei "T" până la negativarea acesteia, TR şi/sau conducere. ANGINA PECTORALĂ (AP) AP este definită ca o durere (disconfort) retrosternală sau în regiunile toracice adiacente şi care are caractere relativ specifice: - apariţia în accese de scurtă durată (3-15 min.); - producere (declanşare) cel mai adesea la efort sau emoţii; - încetarea promptă la repaus sau nitroglicerină. Există mai multe tipuri clinice şi fiziopatologice de AP. Forma clasică de AP - zisă de efort - este denumită AP cronică stabilă sau pur şi simplu angina pectorală. La aceasta s-au adăugat angina instabilă, angina variantă (Printzmetal sau vasospastică), angina microvasculară; toate au în comun episoade de ischemie miocardică însoţite de dureri şi eventual de disfuncţie miocardică. Ischemia miocardică tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silenţioasă", "echivalenţe de angină", aritmii de gravitate variată. CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Intensitatea tulburărilor funcţionale se apreciază ţinând seama de caracterul şi intensitatea durerilor, frecvenţa acceselor răspunsul la tratamentul adecvat, asocierea cu tulburările de ritm sau de conducere sau cu insuficienţă cardiacă. Severitatea şi riscul în perspectivă la bolnavii cu angină pectorală depinde de: - gradul disfuncţiei VS;

- prezenţa sau absenţa ischemiei miocardice, în repaus sau la efort, tulburările de ritm sau de conducere.
┌───────────┬──────────────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate (în fct. de intens.│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ efort) │ │ ├───────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │- crizele apar numai la efort │ │ │ │ │de intensitate foarte mare │ 0-19% │Nu se încadrează în │ │ │(ef. orturiexhaustive) │- nu determină tulb. de adaptare│grad de invaliditate │ │ │- cedează prompt la NTG sau │la viaţa cotidiană şi │Necesită monitorizare │ │ │repaus │profesională │cu urmărirea evoluţiei│ │ │- fără tulb. interaccesuale │ │afecţiunii. │ │ │clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în │ │ │- crizele apar la eforturi │ 20-49% │grad de invaliditate │ │ │mari │- nu conduce la împiedicarea │În raport de │ │ │- cedează rapid la adm. de │activităţii cotidiene şi │solicitările prof., se│ │ │nitrocompuşi şi la repaus │profesionale │poate cere schimbarea │ │ │- fără tulburări │ │locului de muncă │ │ │interaccesuale clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Se încadrează în gr. │ │ │- crizele anginoase apar la │ 50-69% │III de inv. sau, dacă │ │ │eforturi mari şi medii │- nu împiedică activităţi │profesional permite, │ │ Angina │- cedează uşor la repaus şi │cotidiene │poate lucra pe acelaşi│ │ pectorală │la adm. de nitrocompuşi │- conduce la împiedicarea │loc de muncă cu normă │ │ │- tulb. interaccesuale minore │activităţii profesionale │întreagă │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- crizele anginoase apar la │70-89% - eforturi mici │Se încadrează în │ │ │eforturi de intensitate mică │80-89% - repaus sau eforturi │gr. II de inv. │ │ │uneori şi în repaus │ minime │Se va aprecia │ │ │- cedează greu la adm. de │- împietează activ. cotidiene │oportunitatea │ │ │nitrocompuşi │ce presupun eforturi minime, │efectuării de By-pass │ │ │- modificări importante EKG │fără să afecteze posibilitatea │sau de │ │ │accesuale şi interaccesuale, │de autoservire │repermeabilizare │ │ │modif. echo, eventual semne │ │coronariană │ │ │de IVS. │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │- crizele apar în repaus şi │ 90-100% │Se încadrează în gr. I│ │ │sunt obiectivate de modificări│- este împiedicată posibilitatea│de inv. │ │ │EKG, echo, angiografie │de autoservire prin tulburări │Bolnavii vor fi │ │ │coronariană care evidenţiază │induse de IC, de tulburări grave│propuşi pentru │ │ │multiple obstrucţii importante│de ritm şi conducere │efectuarea de By-pass │ │ │precum şi de semnele de │ │sau repermeabilizare │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ └───────────┴──────────────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────────────────┘

ANGINA INSTABILĂ (AI) AI = o formă de cardiopatie ischemică cu manifestări clinice de angină pectorală, modificări EKG şi biologice care traduc şi obiectivează ischemia miocardică, dar fără semne biologice de necroză. Deşi definiţia enunţată apropie mai mult AI de angina pectorală, totuşi datele morfologice şi fiziopatologice cunoscute până în prezent ca şi datele clinice, EKG şi de explorare neinvazivă permit individualizarea ca un sindrom coronarian independent, situat între AP clasică şi IMA. AI este o situaţie clinică frecventă, impunând identificarea sa precisă şi internarea urgentă într-o unitate coronariană. Dacă nu este rapid recunoscută şi tratată, evoluţia este nefavorabilă (spre IMA sau moarte subită). AI se caracterizează prin manifestări clinice de AP, aspecte EKG şi biologice ce traduc o ischemie miocardică dar fără semne biologice şi EKG de necroză. Tabloul clinic al AI este bine individualizat şi cuprinde câteva tipuri clinice particulare: 1. Angina "de novo" sau angina cu debut recent: - este angina de efort sau de repaus, apărută de câteva zile sau săptămâni (maximum 30 zile) la o persoană fără istoric coronarian; 2. Angină agravată sau crescendo: - este AP cu accese dureroase mai numeroase ori mai intense sau cu durată mai prelungită, apărând la eforturi mai mici sau în condiţii psiho-emoţionale speciale. - intensificarea simptomelor şi răspunsul mai tardiv sau inconstant la NTG la o persoană cu AP stabilă, marchează trecerea la AI. 3. Angina de repaus sau angina spontană - apare la o persoană cu AP stabilă sau fără trecut coronarian;

- durerile de repaus sunt adesea nocturne, sunt mai prelungite sau mai intense şi nu au factor evident declanşant; - pentru a fi considerată drept AI, angina de repaus trebuie să fie repetată, în ultimele zile şi să reprezinte, la un vechi anginos, modificarea "pattern-ului" anginei. 4. Angina precoce post infarct: - este definită de reapariţia durerilor coronariene, după câteva zile sau săptămâni (sub 30 zile) de la un IMA, stabilizat d.p.d.v. clinic şi hemodinamic. 5. Angina variantă (angina Prinzmetal): - este încadrată de mulţi autori în AI, având în vedere posibile evoluţii către IMA şi moarte subită. Individualizarea celor 4-5 tipuri de AI nu este totdeauna uşoară pentru că pot exista uneori suprapuneri: angina cu debut recent (de novo) poate fi rapid progresivă sau să se prezinte cu dureri de repaus; angina de repaus marchează frecvent agravarea unei AP stabile (de efort, dar poate fi şi o angină variantă). De asemenea, mulţi pacienţi cu AP stabilă au variaţii importante în toleranţa la efort, în raport cu orarul zilei, temperatură, programul de masă. Asemenea aspecte nu trebuie privite ca manifestare de AI. Cu toate aceste elemente, orice tip de angină recentă sau orice tip de angină care agravează frecvenţa acceselor, durata şi severitatea, trebuie apreciată ca AI. De asemenea, în aprecierea tulburărilor funcţionale se vor lua în considerare prezenţa în antecedente a edemului pulmonar acut, frecvenţa, durata şi severitatea durerii anginoase, asocierea modificărilor EKG manifeste, apariţia undelor Q sau subdenivelări ST > 1 mm, prezenţa factorilor de risc: diabet, ateroscleroză, HTA. Stabilirea deficienţei funcţionale şi a incapacităţii de muncă în AI nu poate fi făcută de la început, ci în raport de evoluţia bolii fie spre o AP cronică stabilă, fie spre un IM aplicându-se cuantificările de la aceste afecţiuni. INFARCTUL MIOCARDIC Infarctul miocardic acut este reprezentat de necroza zonală a muşchiului cardiac datorată ischemiei acute a teritoriului respectiv. În caz de supravieţuire a episodului acut, necroza este înlocuită în următoarele câteva săptămâni de o cicatrice fibroasă. Evaluarea prognosticului imediat şi la distanţă se face pe baza a numeroşi indicatori clinici şi paraclinici obţinuţi în faza acută sau în convalescenţă. Cei mai cunoscuţi factori de risc pentru prognostic nefavorabil sunt: A. Indicatori de întindere a necrozei şi de disfuncţie de pompă. 1. Insuficienţa cardiacă congestivă (clinic, cateterism, radiologic). 2. Fracţia de ejecţie a VS sub 40%. 3. Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncţie de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilaţie sau tahicardie ventriculară dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculară complexă şi/sau frecvenţă (Holter).

3. Prezenţa potenţialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz II sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezenţa unor factori de risc ai aterosclerozei: 1. Diabet zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4. Fumat 5. Vârsta > 70 ani. Dintre aceste 4 categorii de indicatori prognostici, cele mai importante sunt primele două: - masa miocardică rămasă în funcţie după infarct şi implicit funcţia de pompă a inimii constituie indicatorul prognostic cel mai sintetic până în prezent. Ea este reprezentată de fracţia de ejecţie a VS (echografică, radioizotopică etc.); - starea patului coronarian şi implicit, riscul unui nou eveniment ischemic major. Valoarea reală prognostică a acestor parametri este însă greu de cuantificat. Numărul şi severitatea stenozelor coronare se corelează în linii mari cu noi evenimente ischemice. Bolnavii cu IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât şi în primele 3 luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechelă de IM, deficienţa funcţională se stabileşte în raport de: starea reziduală a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea şi extinderea zonei de necroză, de remodelarea ventriculară (modificări de formă, dimensiune şi grosime ale VS după constituirea IM), de eficienţa tratamentului coronaro-dilatator, de modificările funcţionale cardiace sistolice şi diastolice, de eventualele tulburări de ritm şi/sau conducere şi de toleranţa la efort.
┌───────────┬──────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────┐ │ │ │Incapacitate (în funcţie│ │ │Afecţiunea │Deficienţa funcţională│ de intensitatea │Grad de invaliditate│ │invalidantă│ │ efortului) │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │uşoară │ │ │ │ │- bolnav cu sechelă │ │ │ │ │IM, vindecat clinic, │ │ │ │ │pacient asimptomatic; │ │ │ │ │- ex. EKG, echo şi Rx │ │ │ │ │arată dim. normale ale│ │Nu se încadrează în │ │ │cordului sau eventual │ │grad de inv. │ │ │un grad uşor de HVS; │ │Este indicată │ │ │- EKG arată semnele │ │schimbarea locului │ │Infarct │unei sechele IM fără │ 20-49% │de muncă în cond. │ │miocardic │alte modificări; │ │unei solicitări │ │- stadiul │Menţionăm că în │ │fizice sau psihice │ │sechelelor │intervalul de 6 -12 │ │intense sau a │ │ │luni de la IMA undele │ │condiţiilor de │ │ │Q dispar la circa 30% │ │mediu nefavorabile │ │ │din bolnavi, de │ │ │ │ │asemenea IM │ │ │ │ │transmurale pot evolua│ │ │ │ │fără undă Q de aceea │ │ │ │ │prezenţa sau absenţa │ │ │ │ │undei Q nu prezintă un│ │ │ │ │element hotărâtor dacă│ │ │ │ │există documente care │ │ │ │ │atestă un IMA în │ │ │ │ │antecedente │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │medie │ │ │ │ │- bolnavul prezintă la│ │Gr. III de inv. │ │ │ef. mari dureri │ │Se contraindică LM │ │ │anginoase, dispnee, │ │cu solicit. fizice │ │ │tulburări de ritm │ │sau psihice mari în │ │ │cardiac benigne (TS, │ │condiţii de factori │ │ │ESV rare); │ │fizici nefavorabili.│ │ │- EKG de repaus arată │ │Bolnavii vor fi │ │ │sechele de IM şi │ 50-69% │monitorizaţi, │ │ │posibile modificări │ │urmărindu-se cu │ │ │minore de ischemie │ │atenţie evoluţia │ │ │miocardică; │ │afecţiunii │ │ │- EKG de efort poate │ │ │ │ │evidenţia, la │ │ │ │ │solicitări energetice │ │ │ │ │mari, subdenivelarea │ │ │ │ │ST, TR sau conducere; │ │ │ │ │- ex. eco şi Rx pot │ │ │ │ │evidenţia HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- bolnavi cu crize │ │ │ │ │anginoase la eforturi │ │ │ │ │mici sau medii, │ │ │ │ │dispnee şi palpitaţii │ │ │ │ │- EKG de repaus arată │ 70-79% │Gr. II de inv. │ │ │pe lângă sechele de │ │ │ │ │IM, modif. de fază │ │ │

│ │terminală, TR, tulb. │ │ │ │ │de conducere şi │ │ │ │ │eventual HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- IM sechelar cu crize│ │ │ │ │anginoase la ef. │ │ │ │ │minimale, semne de IC,│ 80-89% │Gr. II de inv. │ │ │anevrism ventricular │ │ │ │ │sau IM recidivat; │ │ │ │ │- toleranţa la efort │ │ │ │ │este foarte mică │ │ │ │ │permiţând doar unele │ │ │ │ │activit. cotidiene de │ │ │ │ │autoîngrijire │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │gravă │ │ │ │ │- anevrisme │ │ │ │ │ventriculare post IM; │ │ │ │ │- IC ireductibilă; │ │ │ │ │- tulb. de ritm şi de │ │ │ │ │conducere │ │ │ │ │intramiocardice │ 90-100% │Gr. I inv. │ │ │severe; │ │ │ │ │- edeme pulm. acute │ │ │ │ │repetitive; │ │ │ │ │- bolnavii au mult │ │ │ │ │limitată posibilitatea│ │ │ │ │de autoservire │ │ │ └───────────┴──────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────┘

O menţiune aparte trebuie făcută pentru CI nedureroasă în care semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic şi funcţional poate fi pus numai pe investigaţii paraclinice (EKG, ECO, test de efort). În raport de felul şi intensitatea modificărilor, de gradul NYHA se va face o apreciere corespunzătoare a tulburărilor funcţionale şi a capacităţii de muncă. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - Este definită ca o creştere persistentă a TA sistolice şi diastolice peste valorile de 140/90 mmHg. - Clasificarea HTA se face pe baza a două criterii majore: 1. Criteriul etiologic: - HTA esenţială (primară) fără o cauză cunoscută - HTA secundară - poate avea o varietate de cauze. 2. Criteriul cantitativ al valorii TA sistolice şi diastolice. - Din acest punct de vedere, cel de-al V-lea raport al JNC din anul 1993 propune o nouă clasificare a HTA a adultului bazată şi pe impactul creşterii TA asupra organelor ţintă.
┌──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA normală │ 130 │ 85 │ │ TA "high normal" │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I (uşoară) │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II (moderată) │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III (severă) │ 180-209 │ 114-119 │ │ HTA st. IV (f. severă) │ >= 210 │ >= 210 │ └──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

Un subcomitet al IHS (Societatea Internaţională de Hipertensiune) a propus în anul 1993 o altă clasificare, bazată, de asemenea, pe nivelele TA, clasificare mult mai răspândită şi acceptată în Europa.
┌───────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├───────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ Normotensiune │ 140 şi │ 90 │ │ HTA uşoară │ 140-189 şi/sau │ 90-105 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi/sau │ 90-95 │ │ HTA moderată şi severă │ >= 180 şi/sau │ >= 105 │ │ HTA sistolică izolată │ >= 140 şi │ < 90 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi │ < 90 │ └───────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘

Al VI-lea raport al INC propune o altă clasificare a HTA:
┌────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA optimă │ < 120 │ < 85 │ │ TA normală │ < 130 │ < 85 │ │ TA normal înaltă │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III │ >= 180 │ >= 110 │

└────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

În acelaşi raport este prezentată şi stratificarea bolnavilor hipertensivi în ceea ce priveşte riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară: - grup de risc A: TA normal înaltă sau HTA în diferite stadii, fără boală cardiovasculară, fără afectarea organelor "ţintă"; - grup de risc B: hipetensivi ce au unul sau mai mulţi factori de risc pentru ateroscleroză, mai puţin DZ; - grup de risc C: hipertensivi care cumulează şi alţi factori de risc, precum şi complicaţii ale HTA. Factori de risc 1. Factori majori: fumat, dislipidemie, DZ, vârsta > 60, sex (B sau F postmenopauză), istoric familial de boală cardiovasculară (F<65 ani, B<55 ani). 2. Afectarea organelor "ţintă" - afectare cardiacă: HVS, AP sau antecedente IM, revascularizaţia miocardică anterioară, insuficienţă cardiacă; - AVC sau AIT; - nefropatie; - boală vasculară periferică; - retinopatie Clasificările prezentate au o utilitate clinică certă şi sunt de real folos în aplicarea tratamentului hipotensor diferenţiat. În ceea ce priveşte aprecierea deficienţelor funcţionale şi a capacităţii de muncă, considerăm însă clasificarea OMS care oferă elemente obiective în aprecierea stadiului HTA, pe lângă valorile tensionale propriu-zise, ca fiind mult mai utilă. Utilizarea acestei clasificări poate preveni erori determinate de lipsa sau nerespectarea tratamentului adecvat, supraadăugarea unor factori situaţionali etc. Pentru practică se foloseşte frecvent o clasificare bazată pe valorile TAD: a) HTA uşoară - TAD = 90-140 mmHg. b) HTA moderată - TAD = 105-114 mmHg c) HTA severă - TAD => 115 mmHg. În oricare dintre clasificările amintite, HTA accelerată sau malignă este considerată ca o formă specială de HTA, sub aspect fizio-patologic, clinic şi evolutiv. Evaluarea bolnavului hipertensiv presupune obiective multiple: 1. Definirea caracteristicilor de bază ale HTA: valori ale TA, labilitatea valorilor tensionale, variaţii nictemerale etc. 2. Identificarea afectării organelor ţintă: creier, FO, inimă, rinichi. 3. Stabilirea existenţei unor factori de risc cardiovascular: hiperlipemie, diabet zaharat, obezitate, alte tulburări metabolice. 4. Caracterizarea pacientului sub raportul vârstei, sexului, bolilor coexistente etc. 5. Identificarea cauzelor (eventual curabile) de HTA secundară. Metodele de evaluare iniţială cuprind: I. Evaluarea clinică: istoric, examen fizic, măsurarea corectă a TA. II. Evaluarea de laborator: 1. Explorare iniţială: examen de urină, hematocrit, creatinină şi/sau uree sanguină, kaliemie, glicemie, colesterol, trigliceride, acid uric, ex. FO, rx. toracic, electrocardiogramă, ecocardiograma.

dozarea cortizolului în urina de 24 ore. insuficienţă cardiacă. eventual proteinurie minimă şi/sau uşoară creştere a concentraţiei plasmatice a creatininei.TA diastolică . Complicaţii cerebrovasculare ce predispun bolnavul hipertensiv la multiple complicaţii neurologice: encefalopatia hipertensivă. În practică. (HVS) şi consecinţele acesteia (în sensul restrâns al afectării cardiace). III de inv. │ b) 80-89% │Gr. hipertrofia ventric. arteriopatia hipertensivă benignă şi malignă. Stadializarea HTA esenţială (OMS . Complicaţii cardiace: cardiopatia hipertensivă (în sensul larg al afectării cardiace). II │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ a) 70-79% │Gr. cerebeloasă sau în trunchiul cerebral. . FO de gradul I sau II. infarcte cerebrale. II de inv. globală. se face aprecierea capacităţii de muncă.fără modificări în │ │Nu se încadrează în │ │HTA esenţială│ explorările paraclinice │ 0-19% │grad de invaliditate │ │ │. 4. │ │ │. în funcţie de evoluţia post terapeutică. III cu complicaţii │ │ │ │ │ grave viscerale │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │. ex. cercetarea ARP. EKG sau ex. card. accidente vasculare cerebrale sau encefalopatie hipertensivă. stg.stadiul II: prezenţa semnelor de HVS decelabile. insuf.acuze funcţionale evidente │ │ │ │ │. renală progresivă. microhematurie.stadiul III: existenţa simptomelor şi semnelor fizice apărute ca urmare a complicaţiilor HTA.HTA cu evoluţie malignă cu │ │ │ │ │ complicaţii grave ce │ 90 .HTA st. . 3.2.HTA st. atacuri ischemice tranzitorii (AIT).100% │Gr. infarctele lacunare.v. dar prezintă o mare importanţă natura şi evoluţia bolii primare. II de inv. CARDIOPATII CONGENITALE . encefalopatie hipertensivă.1993): . rinichi: proteinurie. care poate apărea atât în evoluţia HTAE cât şi a HTA secundare. FO de gradul III sau IV.HTA st. ┌─────────────┬──────────────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │ invalidantă │ │funcţională │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │. ecocardiografic. este HTA malignă sau cu evoluţie accelerată care are criterii mult mai sigure de definire: . Complicaţii renale: tulburări funcţionale sau organice ale circulaţiei renale ce pot conduce la apariţia insuficienţei renale cronice. angiografie renală. 2.130 mmHg.. │ │ │. I │ 20-49% │de inv.stadiul I: nu apare nici un semn obiectiv de afectare a organelor ţintă. Explorări speciale: urografie i.HTA st. hemoragii intracerebrale. Complicaţii vasculare: ateroscleroza. III. │ │ │ necesită îngrijirea de │ │ │ │ │ către o altă persoană │ │ │ └─────────────┴──────────────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ În HTA secundară.răspuns parţial la regim │ │ │ │ │ igieno-dietetic şi droguri │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează în grad │ │ │. aprecierea capacităţii de muncă are în general î n vedere aceleaşi criterii. radiologic. cord: IVS sau insuf. O formă specială de HTA. FO de gradul III. cercetarea în urină a metanefrinelor sau AVM sau catecolaminelor sau dozarea catecolaminelor plasmatice. Se recomandă │ │ │ │ │evitarea eforturilor │ │ │ │ │fizice şi psihice intense│ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50-69% │Gr. creier: hemoragie intracerebrală. rezistenţă relativă la tratament. │ │ │. insuficienţă renală aflată în diferite stadii de evoluţie. se instituie tratamentul medical şi/sau chirurgical al bolii primare şi.cifre TA permanent ridicate │ │ │ │ │. Complicaţiile HTA: 1. I de inv.

indirect. Aceste afecţiuni pun probleme diferite de diagnostic iar riscurile chirurgicale în corectarea malformaţiilor sunt ridicate. AFECŢIUNI CONGENITALE NECIANOGENE ┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │ │ │ gr. │ │expresia unei comunicări │ │ │ Bolnavii vor fi │ │persistente între atrii. aceste examinări permit şi aprecierea conduitei terapeutice. │ │ │ permanent monitorizaţi │ │Formele DSA sunt: sinus venos. incapacitatea este de 90-100%.│ │ │ pentru urmărirea │ │ostium primum şi ostium │ │ │ evoluţiei bolii. angiografie sau tehnici nucleare. prin hipoxie etc. Aceşti bolnavi vor fi monitorizaţi. de inv. deficienţa funcţională în aceste afecţiuni este accentuată şi conduce la incapacitate de 70-89% justificând încadrarea în gradul II de invaliditate. În malformaţiile cardiace cianogene hipoxemia existentă încă în repaus se accentuează manifest la efort conducând la o scădere importantă a saturaţiei arteriale în oxigen şi prin aceasta la limitarea marcată a posibilităţilor de prestaţie fizică. Pe lângă stabilirea corectă a diagnosticului clinic şi funcţional al malformaţiei. incapacitatea este de 50-69% bolnavii putând fi încadraţi în gradul III de invaliditate.prin posibile alterări ale sistemului specific de conducere. locurile de muncă vor fi cu solicitări energetice mici fără expunere la factori fizici de mediu nefavorabili. . Prin urmare. cu modificarea rapoartelor anatomo-funcţionale fiziologice. Afecţiuni cianogene (trilogia. atrezia tricuspidiană şi altele). fără semne de │ 20-49% │ şi medii în cond. fiind │mărire a cordului drept. Se │ . decisivă este stabilirea tipului de malformaţie congenitală: cianogenă sau necianogenă. monitorizări ECG Holter. aceasta va duce la o hipertrofie adaptativă. eventual cateterism cardiac. │ │ favorabile de mediu. Necesită │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ orientare profesională │ │Defectul septal atrial (DSA) │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ spre activ. În situaţia complicaţiilor în cardiopatiile congenitale cianogene. II de inv. atrofii sau hipotrofii). │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr.. îmbrăcând aspecte clinice multiple. prin hipertrofie ventriculară excesivă.Malformaţiile congenitale cardiace vasculare sunt afecţiuni cu mare variabilitate de formă şi complexitate. se impun efectuarea echocardiografiei (cu examen Doppler) a radiografiei cord-pulmon.prin modificări ale masei miocardice (hipertrofii zonale. cu │ │este cea mai frecventă │nesemnificativ. În situaţii particulare în care tulburările funcţionale dintr-o afecţiune congenitală cianogenă sunt de intensitate medie şi se accentuează doar în condiţiile unor solicitări energetice medii şi mari. posibilitatea de autoservire este pierdută iar bolnavii vor fi încadraţi în gradul I de invaliditate. Aceleaşi indicaţii se referă şi la bolnavii cu cardiopatii congenitale cianogene operate la care s-au obţinut rezultatele favorabile. insuficienţe valvulare sau alte cauze de creştere a fluxului cardiac într-un anumit compartiment cardiac). cu insuficienţă cardiacă severă ireversibilă sau complicaţiilor cerebrale ireversibile deficienţa funcţională este gravă. . cu cord │ │ solicitări energ. tetralogia sau pentalogia Fallot.supraîncărcare hemodinamică (sistolică în stenoze şi diastolică în şunturi. dar şi a tulburărilor funcţionale pe lângă un examen clinic competent. de valvuloplastie sau angioplastie. a electrocardiogramei de repaus şi dacă e posibil la efort. Cardiopatiile congenitale produc tulburări morfo-funcţionale prin următoarele mecanisme: . . mici │ │cardiopatie congenitală │compensat. Pentru aprecierea viciului anatomic.prin tulburări de irigaţie coronară produse nemijlocit prin anomalii coronariene sau. În aprecierea incapacităţii de muncă. │ │observată la adult. transpoziţia de artere mari. stabilirea indicaţiei de tratament chirurgical. │ │secundum (acesta reprezintă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │aproximativ 80% din DSA). oximetrie.

În efort mare │ │ Locuri de muncă │ │ │sau mediu. │ │ │ │ │conducând la pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. │ │Aprecierea se va face la 6 │DSA operat cu dilatare mică │ │ Bolnavii vor fi │ │luni de la intervenţie │a cordului. │ │ │ confortului organic. │ │ │cardiomegalie manifestă cu │ │ │ │ │hipertrofie biventriculară. │Fără deficienţă funcţională │ │ Necesită monitorizare │ │Dg. cu raport flux │ │ profesională pe locuri │ │frecvente cardiopatii │pulmonar/flux sistemic │ │ de muncă cu solicitări │ │congenitale atât în forma │(QP/QS) sub 1. │ │ │cardiomegaliei. Rx. │ │radiologic de hipertrofie de │cu prolaps de valvă │ │ │ │cord drept şi circulaţie │mitrală. │ │funcţionale se face la 6 luni │DSV operat cu şunt rezidual │ 50-69% │ │ │de la intervenţie. aspect EKG de │(dispnee la eforturi mari │ │ fizici nefavorabili │ │BRD minor. Examenele │ │ mici. │ │ │ │permite comunicarea directă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │între ventriculul stg. │ 70-89% │ Gr. dispnee la │ │ │ │ │eforturi mici şi repaus. │DSV operat cu şunt mare. pulmonare │ │ chirurgicală. pe aspect │şi medii) sau DSA asociată │ │ de mediu. │ │ventriculul dr. │recidivante. │ │ │ │ │semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. fără │ │ moderate în limitele │ │cadrul unor cardiopatii │cardiomegalie. EKG. │ │ │DSV operat fără şunt rezidual│ │ │ │DSV operat │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Aprecierea tulburărilor │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │DSV mic cu şunt stâng-drept │ │ Va fi făcută orientarea│ │DSV este printre cele mai │modest. DSA cu │ 70-89% │ Gr. pacienţi │ │ Bolnavii vor fi │ │radiologice. │ │Diagnosticul pe suflu ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │holosistolic aspru. fără semne de │ │ confortului organic. II de inv. cu │ │ │ │ │dispnee la eforturi minore. │cardiomegalie importantă sau │ │ │ │ │cu tulb. III de inv. │supraîncărcare a inimii │ │ energetice mici fără │ │clivare largă şi fixă a │drepte cu tulb. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Persistenţa canal arterial │PCA determină un şunt │ │ │ │(PCA) │stânga-dreapta a cărei mărime│ │ │ │reprezintă existenţa anormală │depinde de calibrul canalului│ │ │ │a permeabilităţii canalului │şi de relaţiile dintre │ │ │ │vascular fetal de comunicare │rezistenţa vasculară │ │ │ │dintre aortă şi artera │sistemică şi cea pulmonară. în care│pulmonar/flux sistemic peste │ │ │ │sunt amplificate semnele de │1. │ │ │ │ │Prezintă dispnee la eforturi │ │ │ │ │mici sau chiar în repaus. │ │ afecţiunii. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │ │mezocardiac şi pe semne │DSV moderat.: Rx. │ . │ │ │ │ │HTP persistentă. │ │ │DSA mic operat cu restitutio │ 20-49% │ Necesită măsuri │ │ │ad integrum cu dispnee numai │ │ protective la locul de │ │ │la eforturi mari │ │ muncă şi monitorizare │ │ │ │ │ din punct de vedere │ │ │ │ │ medical. │ │ intervenţie │ │hipertrofie biventriculară │prezintă infecţii. I de inv. II inv. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ grad de inv. şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu este cazul. biventriculară │ │ │ medii în limitele │ │cardiomegalie sau HTP. │ │asociere cu alte anomalii. după naştere. │ │ │ │pulmonară. Asocierea DSA cu│DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ │ │stenoza mitrală realizează │semnificativ (raport flux │ │ │ │sindromul Lutenbacher. │ │ parcursul evoluţiei │ │ │dispnee la eforturi mari şi │ │ se va urmări │ │ │medii. │dispnee la eforturi mari. de ritm. funcţionale │ 50-69% │ expunere la factori │ │zgomotului II. │ │ │ │Pentru bolnavii cu HTP ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │preoperator sau cu semne │Deficienţă fuucţională │ │ Gr. pacienţii │ 50-69% │ indicate cu solicitări │ │ │prezintă dispnee. pe ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │echocardiogramă care │Deficienţă funcţională │ │ │ │vizualizează comunicarea │accentuată │ │ │ │interatrială. │ │ │cardiomegalie uşoară-moderată│ │ │ │ │şi elemente de hipertrofie │ │ │ │ │biventriculară │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnav cu DSV mare cu raport │ │ │ │ │QP/QS mai mare de 2/1. │ 20-49% │ energetice mici şi │ │izolată cât şi asociat în │Pacienţi asimptomatici. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │DSA operat │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │nesemnificativ hemodinamic. a HTP. │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │DSA operat cu persistenţa │ 70-89% │ Gr. EKG şi echo pot │bolnavi asimptomatici. │ │ energetice mici şi │ │arăta HVS. -suflu sistolo-diastolic │PCA mic. │ │şi încărcare pulmonară. │moderat şi HTP moderată.│Diagnosticul DSA se pune pe │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ recomandă locuri de │ │suflu sistolic de ejecţie.2 prin şunt │ │ îndrumaţi spre │ │echocardiografice de │stâng-drept semnificativ. III de inv. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Nu este cazul.│ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │DSV cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă ireductibilă sau │ │ │ │ │aritmii ventriculare grave cu│ 90-100% │ Gr. │ │ │ │pulmonară hiperkinetică. │ │ posibilitatea │ │ │ │ │ depensionării.5/l) şi HTP. presiune │ 50-69% │ monitorizaţi şi pe │ │ │pulmonară sub 21 mmHg. │simptomatici. │ │clinice de DSV rezidual se │accentuată │ 70-89% │ │ │face cateterism cardiac. │ │ factori fizici │ │ │cord pulmonar) arată │ │ nefavorabili de mediu. raport QP/QS │ │ monitorizaţi şi │ │electrocardiografice şi │de 1. cu şunt │ │ şi OP pentru activităţi│ │continuu în sp. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Defect septal │Tulburările funcţionale în │ │ │ │interventricular (DSV) │DVS sunt dependente de │ │ │ │reprezintă deschiderea │mărimea comunicării şi │ │ │ │anormală a septului │starea patului vascular │ │ │ │interventricular ceea ce │pulmonar. │ │şunt stânga-dreapta. │moderat cu semne de │ │ muncă cu solicitări │ │moderat în focatul pulmonar. │ │ │ │ │Obiectiv HTP arterială. │ │congenitale cianogene │încărcare pulmonară prezintă │ │ Necesită monitorizarea │ │complexe. │ │Cateterismul cardiac este ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │necesar mai ales pentru │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. de ritm persistente │ │ │ │ │sau frecvent repetitive. a │ │ │ │ │tulb. PCA │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │poate fi izolată sau în │ │ │ Nu se încadrează. III de inv. │ 0-19% │ cu solicitări │ │Ex.5 . II de inv. I-II ic stg. II de inv. fără expunere la │ │ │paraclinice (eco. │ │ │risc de moarte subită. aritmii ventriculare.

│ │ │ organic │ │EKG. fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ nefavorabili de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Bolnavii prezintă │ │ │ │ │simptomatologia unei HTA │ │ │ │ │(cefalee. pe puls femural slab şi │ │ │ │circulaţiei colaterale care să│întârziat │ │ │ │asigure aportul de sânge sub ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │nivelul coarctaţiei. │ │ │ │ │tinitus. echo şi cateterism ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │cardiac │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. medii. │ │ Necesită monitorizare │ │juxtaductal . │ │ şi stabilirea │ │ │pulsaţii craniene. III de inv. radiologice) │ │ muncă cu solicitări │ │ │ │ │ mici. fizic.│ │ intervenţiei │ │< la membrele pelvine suflu │test de efort normal. stg. cu valori TA │ │ │ │ │crescute (dominant sistolice)│ │ │ │ │la nivelul membrelor │ 50-69% │ Gr. a crizelor anginoase │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează în │ │ │În situaţia realizării │ 20-49% │ grad de invaliditate │ │ │dezideratelor mai sus │ │ │ │ │enunţate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │În situaţia menţinerii │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │ │coarctaţiei. epistaxis. │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ │ │ │Circulaţia colaterală │ │ │ │ │dezvoltată. │ │ chirurgicale │ │sistolic Ao. cu│ │ şi OP pentru │ │ │tulb. scăderea TA până│ │ │ │după angioplastie percutană │la normalizarea P. chiar │ 50-69% │ intervenţii │ │ │claudicaţie intermitentă sau │ │ chirurgicale sau │ │ │dureri abdominale. Pot avea alte │ │ │ │ │cardiopatii congenitale │ │ │ │ │asociate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavi cu insuficienţă │ │ │ │ │cardiacă severă ireductibilă │ 90-100% │ Gr. tulburări de ritm cu │ │ │ │ │sincope. │ │ Se vor recomanda locuri│ │ │fizic cardiac Rgr. dezvoltarea │Dg.c. │ │ cateterism cardiac │ │ │Dispnee la eforturi mari şi │ │ │ │ │medii │ │ │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ Gr. │ │ │III/IV. funcţionale (dispnee) │ 20-49% │ activităţi cu │ │ │la eforturi foarte mari. cardiomegalie. şi │ │ intervenţiei │ │ │spate tolerantă bună la │ │ chirurgicale. a tulburărilor de│ │ │ │ │ritm. Necesită │ │ │ │ │ tratament chirurgical. Se │ │ │efort.│ 0-19% │ şi stabilirea │ │Clinic: TA > la membre │II i. │ │ │HVS sau hipertrofie │ │ Necesită corecţia │ │ │biventriculară şi de │ 50-69% │ chirurgicală după │ │ │încărcare pulmonară (HTP).c. │ │ │toracale. │ │ tratamentului │ │ │cardiomegalie. cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ . Rgr. asociate │ │ Gr. │ │ Necesită monitorizare │ │ │eventual cefalee. crize anginoase. │PCA mic/moderat cu şunt │ │ Necesită monitorizare │ │ │redus. │ │ │ │ │insuf. │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici şi medii în │ │ │ │ │ limitele confortului │ │ │ │ │ organic. II de inv.Sy: │ │ │ │cu balon │dispariţia fenomenelor │ │ │ │ │subiective. │ │ │ │ │accidente vasculare │ │ │ │ │cerebrale. │ 20-49% │ oportunităţii │ │ │S. cardiacă NYHA III. │ │ │Bolnavi pauci simptomatici. I de inv. III de inv. circulaţia │ │ │ │ │colaterală moderat │ │ │ │ │dezvoltată. III de inv. HVS dar cu │ │ │ │ │funcţie ventriculară │ │ │ │ │normală. şi EKG │ 20-49% │ de muncă cu solicitări │ │PCA operat │normale │ │ mici şi medii. în │ │Aprecierea se face după 6 │ │ │ condiţii de confort │ │luni prin ex. stg. scotoame. fără cardiomegalie. │ │ │Dacă persistă o HTP │ 50-69% │ Necesită monitorizare. │suflu sistolic moderat în sp. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │PCA moderat cu elemente de │ │ Gr. │ │ │reziduală (prin cateterism │ │ │ │ │cardiac şi sunt simptomatici)│ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coarctaţie aortică (CoA) │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │(îngustare congenitală a unui │Bolnavi asimptomatici.. │ │ │senzaţiei de răceală în │ │ Vor fi îndrumaţi spre │ │ │membrele pelvine. fără semne de │ │ oportunităţii │ │superioare cu presiune şi puls│HVS şi circulaţie colaterală. II de inv. sp.istm Ao). III de inv. Elemente HVS (EKG. II i. │ │ │ │segment Ao cel mai adesea │Tensiunea arterială normală. cu semne subiective│ │ │ │ │de HTA. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii prezintă HTA │ │ │ │ │sistolică peste 200 mmHg.│indicaţia operatorie. dispnee la │ │ chirurgical │ │ │efort mic şi chiar de repaus. │ 70-89% │ Gr. │ │ recomandă locuri de │ │ │echo. sup. Obiectiv │ │ angioplastie │ │ │TA > la m. congestie │ │ │ │ │cefalică).│ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. ameţeli. │ │ │PCA cu HTP majoră cu suflu │ │ Necesită cateterism │ │ │continuu tipic la care se │ │ pentru aprecierea │ │ │asociază rulment de flux │ 70-89% │ posibilităţii │ │ │diastolic apical. şi < la │ │ │ │ │femurală. │ │ │Bolnavi asimptomatici cu ex.S. │ │ │sau sechele după accidente │ │ │ │ │vasculare cerebrale care fac │ │ │ │ │imposibilă autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Tulburările funcţionale vor │ │ │ │ │fi apreciate în raport de: │ │ │ │ │scăderea sau dispariţia │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │Coarctaţia Ao operată sau │coarctaţiei.

│ │ │ îndrumaţi pentru │ │de ritm). anevrism Ao) au │ │ │ │ │deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată prin intensitatea │ │ │ │ │tulburărilor şi prognostic │ │ │ │ │nefavorabil │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. EKG şi echo. > 80 mmHg │dreaptă. < 25 mmHg │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ medie grad. │ │ │ cateterism. │de toleranţă la efort normal. cu test de │ │ │ │ │efort normal sau uşor │ │ │ │ │modificat │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii cu St.III de inv. crize │ │ │ │HVD marcată şi fenomene de │anginoase.│Rgr şi echo) Doppler arată │ │ Vor fi reevaluaţi la │ │reprezintă cca 90% din │gradient redus iar Rgr. o │ 20-49% │ 1-2 ani pentru │ │cazurile de obstrucţie fixă la│dilatare post-stenotică a │ │ stabilirea indicaţiei │ │ieşirea din ventriculul drept. │cu tulburări funcţionale la │ │ Gr. cu │ │ │ │ │cardiomegalie sau cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │ │III │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavii cu St.│arterei pulmonare. stâng. echo. 25-49 mmHg │severă cu HVD marcată cu │ │ │ │ moderată -grad.Ao) │eforturi mari (dispnee. │ │ chirurgicală │ │ │Rgr. cu ameţeli. HVS evidenţiabilă │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │Rgr. II ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │diminuată.Ao moderată │ │ │ │menţionat că la Eco la │(gradient de presiune în jur │ │ │ │bolnavii cu stenoză aortică │de 40 mmhg la Eco Doppler) │ │ Gr. │ 20-49% │ fiind riscul morţii │ │poate avea 3 localizări: │ameţeli). │ │ │aortă. │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Se contraindică │ │ │Asimptomatici. │ │ │frecvent repetitive cu │ │ │ │ │pierderea autoservirii │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. cu tulburări de │ 70-89% │ Gr. EKG. Ao cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ 90-100% │ Gr.suflu sistolic de │ │ │ intervenţie │ │ejecţie în focarul aortic. tulb. │ │ severă grad. │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │efort mare şi mediu │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Sindrom Eisenmenger │Deficienţă funcţională │ │ │ │ . eventuală │ │Ob.D. │ │ Idem..│ │ caz de apariţie sau │ │Dg. │ │Stenoză pulmonară valvulară . │ │ │Stenoza pulmonară valvulară │ 0-19% │ Necesită monitorizare. pulmonară care │Deficienţă funcţională │ │ │ │exprimă şi gradul SP │accentuată │ │ │ │ uşoară grad. │ │ Se indică │ │cu gradul SP iar maximul SS │Cateterismul cardiac şi Eco │ 50-69% │ valvuloplastie cu │ │este cu atât mai tardiv cu │Doppler arată gradient │ │ balonaş sau │ │cât stenoza pulmomară este │transvalvular de 50 mmHg sau │ │ valvulotomie │ │mai strânsă. vor fi │ │dureri anginoase. EKG │Stenoza pulmonară moderată. pe semne subiective │Echo Doppler arată gradient │ │ agravare a unor │ │(dispnee. │ │ │minimă fără semne subiective │ │ OP spre activităţi cu │ │ │şi fără repercursiuni │ │ solicitări energetice │ │ │hemodinamice │ │ mici şi medii fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ fizici nefavorabili de │ │ │ │ │ mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ │ │ │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ │uşoară cu absenţa HVD (EKG. ameţeli. │ │congenitală excursia valvelor │cu dispnee la efort mare şi │ 50-69% │ În aceste cazuri. 50-79 mmHg │insuficienţă cardiacă │ 70-89% │ Gr. III de inv. │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │II redusă. Bolnavii vor │ │Stenoza aortică congenitală │pauci simptomatici numai la │ │ fi monitorizaţi şi dat │ │(S. dispnee de │ │ │ │insuficienţă tricuspidă │repaus ş la eforturi mici │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │În insuficienţa cardiacă │ │ │ │ │ireductibilă. uneori cu │mari │ │ │ │întărire telesistolică. sincope │ 90-100% │ Gr. II de inv. │ │ chirurgicale │ │Semne clinice-suflu │Bolnavi asimptomatici cu │ │ │ │sistolic de ejecţie para │excepţia dispneei la eforturi│ │ │ │sternal. În │ │subvalvulară. │Ao redus │ │ simptome.│ │şi medii │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii la care intervenţia │ │ │ │ │nu a dat rezultate sau au │ │ │ │ │apărut complicaţii post │ │ │ │ │operatorii (disecţie de │ 70-90% │ Gr. │ │ │ │şi Echo de HVD. │> cu unele semne de │ │ │ │Stenoza pulmonară duce la │disfuncţie de VD │ │ │ │crearea unui gradient între ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │VD şi art. III de inv. I de inv. cu sincope │ │ │ │ │repetate. vor fi │ │valvulară (cca 85%) supra şi │ex. II de invaliditate │ │ │ritm şi conducere în repaus │ │ │ │ │sau la efort. ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │componenţa pulmonară a sg. şi │ 50-69% │ Gr. cu test │ │ reevaluaţi anual. oboseală. Ao severă │ │ │ │ │(gradient de presiune > 50 │ │ │ │ │mmHg). cu HVS │ │ recomandă intervenţie │ │stenoză semnificativă │uşoară sau moderată la ex. . Echo. II de inv. De │Bolnavii cu S. │ │Durata SS este proporţională │eforturi mari şi medii. EKG. cu absenţa HVS pe │ │ subite. I de invaliditate │ │ │ireductibilă cu pierderea │ │ │ │ │posibilităţii de autoservire │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ Nu se încadrează. Rgr. cu tulburări de │ │ │ │La gradient > 80 mmHg apare │ritm sincope. funcţie │ │ eforturile fizice mari │ │Stenoza valvulară operată │ventriculară dreaptă normală │ │ şi expunere la factori │ │aprecierea se va face la 6 │ │ │ de mediu nefavorabili │ │luni după intervenţie ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Persistă unele semne de │ │ │ │ │disfuncţie de V. cu crize de angină │ │ │ │ │pectorală. semne Rgr. se │ │poate fi normală chiar la │mediu. │ │ │ chirurgicală │ │componentă Ao a sg. │ │ │ │ │ Vor fi orientaţi spre │ │ │ │ │ activităţi cu │ │ │ │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici sau mari în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ condiţii de confort │ │ │Bolnavii asimptomatici sau │ │ organic.

II de inv. III/IV.starea funcţională a inimii (conform clasificării NYHA) şi a sistemului vascular. │ │nivele sistemice. tulburări de│ │ │ │pulmonare ridicate ca urmare │ritm severe │ │ │ │a bolii obstructive a vaselor ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │mici pulmonare. cu HTP │ │desfăşoară pe │ │ │moderată. tulburări │ 50-59% │Gr. rare sincope │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │I. EKG. cu S. II de inv. clacment mitral │echografice.existenţa complicaţiilor. medie (orificiul │ │ │ │ │mitralei 1-1. │ │ │S.│eforturi mari │ │ │ │fibrinogen). semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă.M. insuficienţă cardiacă│ │ │ │rezistenţe vasculare │NYHA III sau IV.5 cm). În măsura │IV. miocardite. ce se │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │dezvoltă la bolnavi cu şunt │Insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │stâng dreapta mare. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │În insuficienţa mitrală prin │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │prolaps de valvă mitrală │I. aritmii │ 90-100% │ Gr. │ │ │ │importante sunt tulburările │III cu semne de HVS clinice. cu suflu sistolic gr. .posibilitatea şi rezultatele tratamentului chirurgical specific în valvulopatii.sediul leziunilor. şuntul │ventriculare grave. Semne │funcţionale (dispnee) la │ │compatibile │ │caracteristice radiologice. putând fi│ │Insuficienţa mitrală │fără tulburări funcţionale │ │vorba de SS │ │(reumatismală sau prin prolaps │ │ │funcţionale │ │de valvă mitrală). gr. │ │suflu sistolic.M. putând │pierderea capacităţii de │ │ │ │chiar să se inverseze. Informaţii utile (HVS│HVS fără tulburări de ritm │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │şi eventual HAS) prin EKG şi │fără tulburări funcţionale în│ │afecţiuni şi unele │ │radiografie cord. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Se caracterizează prin clic şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. cu │ │ │ │stâng-drept scade. . │ │activităţi │ │deschidere. cu suflu sistolic gr. │ │ │cu semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III. de certitudine prin examen │sau III. │ 70-89% │Gr. III de inv. de IM. │ │ │ │de ritm cardiac │radiologice. cu │ │ │ │ │sincope frecvente cu tulb. │ │ │S.M. cu semne clinice minime │ 0-19% │Se va aprecia corect│ │ │(suflu sistolic I sau II) │ │dg.existenţa factorilor care indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut. │ │ │ │ │tulburări de ritm ventricular. de│ │ │ │ │ritm sau de conducere gravă.M.│ │ │ │ │risc de moarte subită │ │ │ │ └──────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ VALVULOPATII În aprecierea diagnosticului funcţional într-o valvulopatie se va ţine seama de: .5). cu insuficienţă card. . │ │ │ │ │echocardiografice şi EKG şi │ 50-69% │Gr. largă cu tulburări │ 20-49% │Necesită orientare │ │ │funcţionale numai la │ │profesională spre │ │ │eforturi mari │ │activităţi fără │ │ │ │ │eforturi fizice mari│ │ │ │ │în condiţii │ │ │ │ │favorabile de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │S. ireductibilă.M. III de inv. │ │ │I.M. . │ │ │ │ │NYHA IV. I de inv. uruitura │clinice radiologice. fără tulb. pericardite). III de inv. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. │I. │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ │ │şi medii determină deficienţă│ │ │ │ │funcţională medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. │ │avansării bolii. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │eforturi medii şi mari. ireductibilă.M. │efort │ │ │ │echocardiografice şi EKG.M.M. exprimată │ 60-69% │locuri de muncă cu │ .S. │ │ │ │stângă cu HTP arterială la │intensificată la eforturi │ 70-89% │ Gr. de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Stenoza mitrală │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. VSH. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale │ 90-100% │Gr. │ 0-19% │profesională spre │ │diastolică. │ │ │importante în repaus care │ │ │ │ │limitează mult sau duc la │ │ │ │ │pierderea totală a cap. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm │ │ │ │ │reversibile. endocardite. │autoservire │ │ │ │Semne cianoză. palpitaţii la│ │la locul de muncă │ │infecţiei reumatice (ASLO. Se vor urmări│repaus şi la eforturi medii │ │măsuri protective │ │semne de evolutivitate a │dar cu dispnee. medie (orificiul │ │Activitatea se │ │ │mitralei 1-1. largă cu semne minime │ │Necesită orientare │ │presistolic.│reprezintă orice comunicare │accentuată │ │ │ │largă între inima dreaptă şi │Dispnee în repaus. │ │Diagnosticul se pune pe suflu │S. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │I. prin │minime. I de inv.existenţa unor leziuni multiple. cu semne minore de │ │monitorizarea │ │echocord. II│ │Necesită │ │Dg. │ │ │eventual elemente HAS. VALVULOPATII MITRALE ┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. .

M. II de inv. funcţionale (dispnee. echografic. │ │ │tulb. │ │fenomenelor │ │ │tulb. Se vor urmări HVS eventual │ │ │ │ │HAS (prin Rg. cu edem │ │ │ │ │pulmonar acut în antecedente │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │S. │ │Stenoza Ao │Afecţiune de grad uşor (mai │ │Necesită │ │Dubla leziune Ao │ales insuficienţa aortică). │ │afecţiunii cardiace │ │(S.M. cu semne clinice │ │monitorizarea │ │ │minore. suflu diastolic în │ │ │ │ │insuficienţa Ao). stări sincopale. III de inv. │ │ │Afecţiunea aortică de grad │ │Necesită │ │ │uşor. echo care │ │ │ │ │precizează şi felul şi sediul │ │ │ │ │leziunii aortice). asociate cu afecţiunile mitrale. I de inv. │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. puls săltăreţ │ │ │ │ │în Ins. II de inv.M.M. │ │ │eforturi medii │ │fără expunere la │ │ │ │ │factori fizici │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │S.. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Afecţiunea Ao cu insuficienţă│ │ │ │ │cardiacă NYHA IV. Stenoza Ao şi│ │ │ │ │dubla leziune Ao afectează mai │ │ │ │ │semnificativ şi mai precoce │ │ │ │ │capacitatea de muncă decât │ │ │ │ │insuficienţa Ao. │ │ │ │ │Ao. cu I. │ │ │ │Afecţiuni tricuspidiene │Aprecierea incapacităţii se │ │ │ │ │va face conform cu normele │ │ │ │ │stabilite în afecţiunile │ │ │ │ │valulare mitrale │ │ │ └───────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI AORTICE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Insuficienţa Ao │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. cu │raport de gravitatea │ │ │ │semnele însumate ale celor │tulburărilor funcţionale. minime │ │ │ │Ao. │ │ │severe (FA. │ │descrise │ │ │insuf. care împiedică │ │ │ │ │posibilitatea de autoservire │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │S. de │ 50-69% │Gr. II de inv. I de inv. flutter atrial). crize anginoase│ 70-89% │frecvenţa │ │ │repetate. palpitaţii) numai la│ │locul de muncă cu │ │ │eforturi mari. │ │ │ │ │accidente embolice cu sechele│ 90-100% │Gr. cu EPA │ │ │ │ │frecvent repetitiv. │ . cu │ 90-100% │Gr.│ │radiologic. complicată cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă (NYHA │ │ │ │ │IV) ireductibilă. Ao. cu tulburări │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │ │funcţionale (dispnee. cedând rapid │ │contraindicarea │ │ │la repaus │ │eforturilor fizice │ │ │ │ │mari │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Afecţiunea Ao medie la care │ │ │ │ │tulb. │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă severă. I de inv. │ │măsuri protective la│ │ │ameţeli. de obicei│ │ │ │ │asociate leziunilor mitrale. │ │ │echografice şi EKG). EKG │ │solicitări │ │ │şi tulburări funcţionale la │ │energetice mici.M. EKG. de ritm sau conducere.│ │ │ │ │ireductibilă. strânsă cu HTP manifestă│ │ │ │ │şi insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │dreaptă cu tulburări de ritm │ 80-89% │Gr.S. Pdy scăzută în ins. strânsă (orificiul │ │ │ │ │mitralei sub 1 cm). de ejecţie Ao în stenoza │cu semne clinice. │ 0-19% │monitorizarea │ │Semne clinice caracteristice │fără tulburări funcţionale. cu semne │ │ │ │ │de HTP (radiologice. │ │ │ │ │cu EPA repetitiv. cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. restenozare. │ │ │ │ │Posibilitatea subiecţilor de │ │ │ │ │a se îngriji singuri este │ │ │ │ │mult diminuată până la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Boală mitrală │Aprecierea se va face în │ │ │ │Asocierea S. │ │ │infarcte pulmonare sau cu │ │ │ │ │accidente embolice ce conduc │ │ │ │ │la tulburări motorii grave. │ │ │tulburări funcţionale grave │ │ │ │ │care împiedică autoservirea │ │ │ ├────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┤ │ Afecţiunile Ao. │ │ │ │ │crize anginoase tulb. │ │ │ritm) apar la eforturi fizice│ │ │ │ │de intensitate medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Afecţiune Ao severă în care │ │Gr. cu H. │ │ │neurologice importante. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm. │ 70-79% │Gr. vor fi apreciate în raport de datele │ │ funcţionale prezentate la capitolul afecţiunii Ao şi afecţiunii mitrale. cu │ 90-100% │Gr. │ │ │ │ │biatrială şi HVD │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Post op. │ │ │ │două afecţiuni │conform datelor enunţate la │ │ │ │ │stenoza mitrală şi │ │ │ │ │insuficienţa mitrală │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Sunt mult mai rare. funcţionale sunt │ │În raport de │ │ │intense (dispnee la efort dar│ │intensitatea şi │ │ │şi de repaus.

tranzitorii. Dintre simptomele cele mai evocatoare sunt semnele legate de o ischemie cerebrală tranzitorie care pot varia de la ameţeli. cu imposibilitatea menţinerii tonusului postural. │ 80-89% │Gr. miocardiopatii ş.A. dureri anginoase. variaţii sugestive ale frecvenţei cardiace: 2. de │ │ │ │ │conducere. cr. în absenţa altor│ │pentru a surprinde eventuale│ │viciului │fenomene patologice │ │agravări sau complicaţii │ │valvular ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. Tulb. hemodinamice │ │ │ │ │. Modificările electrocardiogramei de repaus. Sunt │ 70-79% │Gr. vor fi apreciate în funcţie de intensitatea şi gravitatea modificărilor morfofuncţionale ale inimii şi vaselor. de ritm şi conducere cardiacă determinate de o cauză acută.└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALVULOPATII POST INTERVENŢII CHIRURGICALE (comisurotomii. ┌───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tulburări de ritm cardiac │Se vor lua în considerare: │ │ │ │ │.a.etiologia aritmiei (pe prim plan se │ │ │ │ │ situează CI ischemică) │ │ │ │ │. vertij. la pacienţii cu tulburări de ritm şi/sau conducere cardiacă. dureri anginoase. Alte simptome sunt legate de o stare hemodinamică cardiacă anormală cu hipotensiune şi/sau semne de insuficienţă cardiacă. şi/sau a tulb. 4. III de inv. intoleranţă marcată la efort fizic. sunt răspunsul la tratament şi prezenţa disfuncţiei ventriculare stângi (predictor al morţii subite). neuropsihice ş. Tulburările de ritm şi conducere din cadrul unor afecţiuni endocrine. lipotimii. din H. │ │ │ │ │disfuncţii ale protezei │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Post operator. prezintă dispnee │ │Se recomandă locuri de muncă│ │ │la eforturi mari. valvulopatii. tulburări de ritm. afecţiuni congenitale ale cordului. de │ │ │ │ │conducere.a. stări confuzionale până la sincope cu pierdere totală de conştiinţă. │ │ │Post operator. restenozări. │ │ │disfuncţii ale protezei + procese │ │ │ │ │endocarditice. tulburări de │ 50-69% │cu solicitări energetice │ │ │ritm trecătoare. 3. precum şi semne generale ca astenie pronunţată. proteze valvulare) ┌──────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │Valvulari │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează. de efort sau prin înregistrare Holter.. II de inv. din CPC. tulburări de ritm. dureri anginoase la │ │factori fizici nefavorabili │ │ │eforturi mari │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Postoperator. │ │ │prezente semne de restenozare.prezenţa complicaţiilor induse de │ │ │ . tranzitorie (ischemică. II de inv. Sunt │ │ │ │ │prezente semne de restenozare. beneficiază de tratamentul specific acestora şi de aprecierea deficienţelor funcţionale în raport de etiologie. Fondul patogenic şi posibilitatea asocierii unei cardiopatii sau altor boli care pot influenţa prognosticul. │ │ │ │ │colmatări eventual fenomene │ │ │ │ │bronhoembolice │ │ │ └──────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE RITM ŞI CONDUCERE CARDIACĂ În aprecierea gradului de tulburare funcţională şi a incapacităţii pe care o determină. fără expunere la │ │ │conducere.simptomatologia produsă │ │ │ │ │. inflamatorie. Între factorii adiţionali care pot influenţa starea funcţională a pacienţilor cu tulburări cronice de ritm.frecvenţa episoadelor aritmice │ │ │ │ │.existenţa disfuncţiei ventriculare │ │ │ │ │ stgi. În ce măsură ele determină o simptomatologie percepută de bolnav.T. │ │operaţi pentru│Post operator. se vor lua în considerare: 1. infecţioasă sau iatrogenă) sunt potenţial reversibile şi nu afectează capacitatea de muncă pe termen lung. persistă dispnee │ 20-49% │Necesită monitorizare atentă│ │corectarea │la eforturi mari. dispnee la eforturi│ │ │ │ │medii. digestive.răspunsul la tratament │ │ │ │ │..I. tulburări de │ │mici. Tulburările de ritm şi conducere din C. dispnee la eforturi │ │ │ │ │medii.

. E.│ │ │ │retrogradă a atriilor şi o │mai ales bigeminismul şi în special cele│ │ │ │acţionare pe căi │cu cuplaj variabil. │. joncţionale . stg. │ │ │ │miocardul ventricular). fiind produse în │ │ │ │T. ce apar sau │ │ │ │fascicolului Hiss. tulb. nu au relaţie cu │ │ │ │ anterior aspect HSP │efortul.V. superioare sau │tip QS arată un substrat patogen sever │ │ │ │ulterior QRS în cele inf. pe o perioadă│. IV . nu apar pe │ │ │ │intervale R-R normale). │. (nodale) │cu fenomen R/T (perioada de cuplaj este │ │ │ │sunt urmate de pauză │foarte scurtă. sau EV gr.E.E.19% │Nu se │ │neregulat şi cu tendinţă │TPSV unice sau ce apar la intervale │ │încadrează. │ │aritmii sinusale) │atunci când se ating valori mari ale FC │ │ │ │ │chiar în repaus.izolate. din hemiram stg. │ │ │ │nemodificat.) nu │ │ │ │sau joncţionale) care pot │alterează.fenomen R/T │efort. ceea ce demonstrează│ │ │ │excepţia E. apar pe un │ │cu stres psihic│ │.V.simptomatologia determinată │ │ │ │caracterizează printr-o │. se caracterizează prin│ST-T la complexul postextrasistolic au. │ │ │ │aberantă) E. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii sinusale │În raport de datele consemnate mai sus. în│frecvente.V.V.V.aspect BRD │ESV rare. pot fi │aritmia extrasistolică va ţine seama │ │ │ │atriale. │ │ │ │Morfologia E. │ │.│ │ │eforturi mici şi medii.) sunt│complexului preextrasistolic) care pot │ │ │ │generate de centrii │fi precursoare ale unei aritmii │ │ │ │ectopici intraventriculari │ventriculare grave.V. punând probleme de │ │ │ │fiziologice a │prognostic) │ │ │ │ventriculilor. gr. │ │major. complex QRS modificat│suferinţe miocardice. care │sau interpolate] │ │ │ │determină o activare │.E.existenţa E interpolate (plasate între│ │ │ │durata P-R este cel mai │2 complexe normale) │ │ │ │adesea modificată. │fond de boală organică cardiacă certă.morfologia EV │ │ │ │apare negativă anterior │EV cu QRS larg.E. hissiană cu QRS │unele consecinţe hemodinamice care │ │corespunzător │ │ asemănător ritmului de │împiedică efectuarea eforturilor mari şi│ │afecţiunii. izolate sau EV gr.│ │ aritmie │ │ │ │ │. II de inv.V dr.V.V. cu valori excesive la │ 50 .originea EV .izolate. │ │marcată la recidivă. din hemiramul stg.frecvenţa EV [se consideră cu risc │ │ │ │premature determinate de │potenţial. în afara crizelor.complex │ │ │ │ │ QRS negativ D1. E. cu ├────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │ritm regulat sau uşor │Fără deficienţă funcţională │ 0 . de irigaţie coronariană produse │ │ │ │ │ sau intensificate de aritmie.tipul morfologic (mono sau polimorf) │ │ │ │E.sistematizarea E │ │ │ │unda P apare modificată. │. bazală . din hemiram stg.V.V. │ │ │ │ unifocale peste 1/min. │ │ │ │absenţa P (acoperită de │de asemenea. sunt urmate │Pentru EV se vor lua în considerare: │ │ │ │de o pauză decalantă (cu o │. │ │ │ │să apară atât din cauze │posibilitatea de efort fizic. III . medii. favorabil la medicaţie │ │ │ │ posterior aspect HAS │antiaritmică. diferă după│ │ │ │ │origine: │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .originea E │ │ │ │bazale.E. gr. │. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii extrasistolice │Aprecierea deficienţei funcţionale în │ │ │ │După originea lor.precizarea mono sau pluri focalităţii │ │ │ │anterior sau posterior. joncţionale (deci │atât de elementele descrise în preambul. │Deficienţă funcţională medie │ 50 .V.J.polimorfe │cuplaj variabil sau cu extrasistole │ │ │ │. III (Lown) sau aritmii │ │vor fi │ │ pozitiv D1. D2. D3..un prognostic mai sever │ │ │ │sau abs. endocrine. │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tahicardia paroxistică │Aprecierea deficienţei funcţionale în TP│ │ │ │poate fi considerată ca │trebuie să ia în considerare: │ │ │ │succesiunea cu frecvenţă │. │deficienţa poate fi uşoară sau medie.49% │Nu se │ │(tahicardii.J. ce sunt urmate de modificări │ │ │ │E. │ 70 .79% │Gr.P. tulburări de │multe realizează un lambou de T.complicaţiile produse │ │ │ │activitate ectopică cu │ riscul letal │ │ │ │frecvenţa 160 220/min.V.E. cât şi │prompt prin manevre vagale. Lown │Deficienţă funcţională accentuată │ │fizice mari şi │ │şi Wolff au alcătuit │Aritmii EV ce nu pot fi controlate │ │medii de muncă │ │următoarea clasificare: │corespunzător prin trat. │medii şi care nu pot fi controlate │ │Se vor │ │Legat de severitatea şi │satisfăcător prin tratament antiaritmic. prin lipsa sau creşterea │ │ │ │ │insuficientă a FC în efort. la care│ │încadrează.complex QRS│EV gr.frecvenţa şi durata habituală a │ │ │ │variabilă. │ │ │ │repolarizare tip secundar │ │ │ │ │şi o pauză compensatorie │Fără deficienţă funcţională │ 0 .S. cele microvoltate sau │ │ │ │QRS în E. bradicardii.frecvenţa E │ │ │ │bătăi premature în care │.fondul etiopatogenic │ │ │ │extrasistole. gr. │ │anterior E. │aritmii sistematizate mai ales cu │ │ │ │. de ritm şi/sau │ │ │ │R-R ale ritmului de bază) │de conducere │ │ │ │E. V5 şi│extrasistolice ce apar în cadrul unor │ │monitorizaţi.cuplate.fondul patogenic │ │ │ │durată < decât 2 intervale │. I (Lown) ce apar fără │ │încadrează. │se intensifică în efort arată o │ │ │ │hemiramuri stângi.19% │Nu se │ │post extrasistolică (R │E.│ │contraindica │ │riscul unor aritmii │ │ │eforturile │ │ventriculare severe. apărând pe panta │ │ │ │decalantă.E.V. I .relaţia cu efortul: E. │au EV apicale.69% │Gr. se remit │ │ │ │cardiace.E.E.E. apicală . │ │ bază. V . │cardiovascular. │prelungit sau cu lambouri de TPV. apicale.E. peste 11 EV/min (după unii │ │ │ │stimuli provenind din │5/min.V.V. │ │ │ │(una din ramurile │. peste 50 ani) ca şi EV cuplate │ │ │ │joncţiunea A-V. III de inv. ce apar în serii de 3 sau mai │ │ │ │morfologie. │foarte mari de timp.E.E.tipul tulburării │ │ │ │ridicată a unor │.│ │ V5 şi V6. atriale sunt │. III de inv. pot fi │anumite condiţii specifice (exces │ │ │ │supraventriculare (atriale │nicotinic de cofeină.A. │răspund prompt.sunt bătăi│. Unda P │. iar QRS │. cu conducere │suferinţa miocardului. │ │ │ │Complexul QRS apare │. │ascendentă sau pe vârful undei T a │ │ │ │E. VD. │În aritmii ESV repetitive frecvent sau │ │Pacienţii │ │. │ │ │ │extracardiace (dezechilibre│ │ │ │ │neurovegetative. │ │ V6.V. │. de ritm │ │ │ │ │.existenţa altor tulb. care induc tulburări │ │ │ │ salve TPV în lambou │hemodinamice manifeste accentuate în │ │ │ │.tipul tulb. ceea ce │ │În raport de │ │ │limitează capacitatea de efort.P. │În TPSV cu episoade ce survin la mari │ │ │ .V.V. TP apare brusc │ episoadelor aritmice │ │ │ │şi dispare brusc şi se │. . ventriculare (E. în E. II. stres etc. la │ │solicitările │ │ │valori scăzute ale FC din bradicardii │ │muncii │ │ │importante cu limitarea posibilităţii de│ │profesionale │ │ │ef.aspect BRS │nu se evidenţiază un fond patogenic │ │ │ │. │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │digestive. reţea │suferinţă miocardo-coronariană │ │ │ │Purkinje sau chiar │importantă. este egală cu 2 │produc tulburări subiective.V.sistematizarea EV (cele sistematizate. D2.49% │Nu se │ │. │. cu interval QT alungit sau E. la R ulterior│legătură cu efortul.tulb.V. D3.E. turele │ │unifocale sub 1/min. │afecţiuni cardiovasculare şi care produc│ │trataţi │ │. semnificaţia unor │ │ │ │QRS). gr.modificări ale undei T la complexul │ │ │ │apare nemodificat (cu │post extrasistolic. │ │ │ │. │E │ │ │ │hissiene.V.V. │ │încadrează.V.69% │Gr. │ 20 .V. II . │un fond patologic organic. gr. .│ │ │ │ESV) sau ventriculare care │precum şi de următorii factori: │ │ │ │pot fi VS. nu au consecinţe hemodinamice. │aritmii EV cu fenomen R/T sau QT │ │de noapte │ │. │ │ │ │.J. sunt foarte rare nu│ │ │ │E.A. │ │ │ │sugestiv ca durată şi │.E.

la │ │negative în caz de │ │ │înălţime. │ │ │ │ │Torsada vârfurilor este o │ │ │ │ │altă formă de TPV ce apare │ │ │ │ │în bradicardii pronunţate. │de ritm şi a tulb. capacitatea de efort fizic │ │ │ │constructivă. intercritică este bună. │nu este alterată. fără semne de insuficienţă│ │periodic EKG de│ │ş. în T. cardiopatii. tumori │cedează prompt. torsada │ │ │ │ │vârfului şi ritmul idio-ventricular │ │ │ │Tulburări de ritm din │accelerat.49% │încadrează │ │400-600/min. pericardita │Intercritic. La │ │diferenţe între 2 intervale│ │ │aceşti subiecţi│ │R-R. │ │ │La subiecţii cu TPSV şi în special TPV │ │ │ │ │repetitive la interv. sincope.49% │Nu se │ │nicotină │favorabil la tratament.a. sau produsă │episoadelor paroxistice) de alură │ │ │ │prin stimuli patologici │ventriculară. │ │ │ │ │uneori repetitive alteori │ │ │ │ │cu conducere │ │ │ │ │intraventriculară │ │ │ │ │aberantă. │cronică cu AV medie controlată │ │se va efectua │ │intoxicaţii medicamentoase │medicamentos. │ │obicei de EA precoce. când │ │ │ │digitalic sau antiaritmic │toleranţa la ef. complexe QRS de tipul │ │ │se contraindică│ │E. │ │ │ │Fondul etiopatogenic îl │ │ │ │ │reprezintă valvulopatiile │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │(în special stenoza │În episod de FA paroxistic unic sau ce │ │ │ │mitrală). │ │digitalică sau leziuni │ │ │ │ │cardiace severe. cu toleranţă bună la│ │control. II de inv. menţionăm │ │ │ │ │hipertiroidia. când sunt semne │ │încadrează. │frecvente de durată medie sau în FA │ │monitorizaţi şi│ │stimulator cardiac. II de Inv. │ │ │ │ │flutter şi fibrilaţie │ │ │ │ │ventriculară cu oprire │ │ │ │ │cardiacă şi resuscitare │ │ │ │ │eficientă). de repolarizare│ │ │munca cu │ │de tip secundar.│intoxicaţie tabagică sau cu│intervale de timp. FA │ │ │factori fizici │ │paroxistică comună se │ │ │nefavorabili de│ │caracterizează prin crize │ │ │mediu. │ │neurovegetativă. Se │ │În aprox. II de inv.69% │Gr. intervenţii │În FA paroxistică cu crize relativ │ │Bolnavii vor fi│ │chirurgicale pe cord. │şi care necesită tratament antiaritmic │ │dispensarizare. │medicaţie specifică │ │ │ │CPC. │ │ │ │sau ventriculare │ │ │ │ │(extrasistole. │ │ │ │Din alte cauze. III de inv. │ │În TPSV. │ │control şi │ │Se caracterizează prin │ │ │aritmic va fi │ │tahicardie 140 220/min. │redusă). necontrolate suficient prin │ │ │ │sindromul WPW pot fi │trat. munca la│ │paroxistice diurne sau │ │ │înălţime. │ │ │ │ │ │Prin substratul lor. │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Fibrilaţia atrială. │ │ │munca cu │ │digestive.│ │ │ │stopează criza. crescută (flutter-ul│toleranţa la efort (în principiu mult │ │ │ │atrial). în care │ │ │ │ │sunt activate alternativ VS│ │ │ │ │şi VD.20% FA este │eforturi cu solicitări energetice mici.│ │infecţioase. în TP însoţite de │ │ │ │supraventriculare (TPSV │insuf. cu frecvenţa│în considerare frecvenţa şi durata │ 20 . │ │ │ori afecţiuni cardiace grave. tulb. │eforturi de intensitate mare şi medie. este │ │ │ │cronică. boli │Deficienţă funcţională medie │ 50 .89% │Gr. │ │ │ │ │TP ventriculare apar │Deficienţă funcţională medie │ 50 . tulb. │ │relaţie cu QRS sau sunt │ │ │activ. consum abuziv │ │ │expunere la │ │de tutun şi cafea.69% │Gr. III de inv. mici de timp. │ │ │adaptat │ │regulată sau cu mici │ │ │situaţiei.V. HTA. │ │ │ │ │ventriculară bidirecţională. │ │ │ │ │în BAV III sau în mari │ │ │ │ │alungiri de QT. de cele mai multe │ 70 . deficienţa funcţională│ │ │ │flutter-ul atrial sunt │se va aprecia în raport de substratul │ │ │ │aritmii totale în care │etiopatogenic. unde P cu │ │ │solicitări mari│ │morfologie normală. care răspund │ 20 . fenomene de ischemie │ │ │ │extrasistole SV fibrilaţie │cerebrală. de caracterul permanent │ │ │ │activitatea atrială este │sau paroxistic (în acest caz se va lua │ │Nu se │ │anarhică (FA). Se │ │ │ │ │caracterizează prin │ │ │ │ │modificarea progresivă a │ │ │ │ │axei complexelor QRS care │ │ │ │ │se "torsionează" în jurul │ │ │ │ │liniei izoelectrice. │ │ │ │Tulburările de ritm │ │ │ │ │ventricular (tahicardii │ │ │ │ │ventriculare persistente. │În FA şi flutter. de ritm este │ │ │ │vagale sau tratamentul │neuro-vegetativ sau dismetabolic. malformaţii │declanşat de factori extracardiaci şi │ │ │ │cardiace.│ │miocardiopatii. │ │ │ │ │tulburările de ritm ventricular │ │ │ │ │determină o deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată. la │ │ │ │ │TP din sindromul WPW însoţite de │ │ │ │ │complexe QRS anormale. munca│ │nocturne precedate de │ │ │de noapte... nu au │ │ │şi medii. manevrele │fondul patogenic al tulb. │susţinut şi continuu. │ │ │ │ │Se recunoaşte tahicardie în│ │ │ │ │jur de 150/m cu ritm │ │ │ │ │regulat în care complexe │ │ │ │ │QRS de tip BRS Şi BRD │ │ │ │ │alternează. la care toleranţa │ │se vor efectua │ │displazia aritmogenă a │la efort este limitată de apariţia tulb.│ │întotdeauna pe un fond de │TPSV şi în special cele ventriculare cu │ │Aceşti bolnavi │ │afectare cardiacă (CI. │cardiocirculatorie.│ │periodic │ │ventriculului dr. │ │ │Flutter-ul atrial şi FA determinate de │ │ │ │ │afecţiuni cardiovasculare în care apar │ │ │ . în aproximativ 50%│de afectare organică a cordului şi │ │ │ │din cazuri. De asemenea. │ │contraindică │ │aşa-zis "idiopatică" la │ │ │activităţi cu │ │aceşti subiecţi existând │ │ │solicitări │ │semne de │ │ │energetice │ │hiperexcitabilitate │ │ │medii şi mari. CI acută şi │apare la intervale mari de timp. cele │ │conducere retrogradă. de irigaţie │ │ │ │atrială sau flutter atrial)│miocardică şi hemodinamică. │ │ │cu risc crescut│ │Pe lângă TPV "clasică" mai │ │ │sau în condiţii│ │există tahicardia │ │ │de mediu fizic │ │ventriculară bidirecţională│ │ │şi psihic │ │ce apare în intoxicaţia │ │ │nefavorabil. funcţionale la │ │EKG-uri de │ │stimulator cardiac).89% │Gr. cardiacă. │crize la intervale relativ mici de timp │ │necesită │ │valvulopatii. spontan sau prin │ │ │ │mediastinale. TPV până la │ │ │ │ │fibrilaţie ventriculară). 8 . │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .89% │Gr. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . de existenţa semnelor de │ │ │ │atriali cu ritm regulat şi │insuficienţă cardio-circulatorie şi de │ │ │ │frecv. tulb.

tulb. de simptomatologia pe │ │ │ │tranzitoriu. │ │ventriculară. BAV gr. III. III) este │ │ │ │căilor de conducere de la nodul │prezenţa sindromului Adams Stokes.3 sau 4. se vor lua în │ │ │ │nodul sinusal şi atriul drept). forme de BAV însoţite de │ │ │ │ progresivă a PQ până la o undă P│tulb. │morfofuncţionale ale inimii. blocurile cronice │ │ │ │ │evoluează în cadrul unor boli │ │ │ │ │cronice şi au un caracter │ │ │ │ │progresiv.forma cea mai │ │ │ │ │ severă de bloc A-V în care nici │ │ │ │ │ un stimul atrial nu ajunge la │ │ │ │ │ ventricul. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocurile intraventriculare se │Aprecierea funcţională se va face │ │ │ │caracterizează prin deprimarea sau│în raport de substratul │ │ │ │stoparea conducerii stimulului sub│etiopatogenic al afecţiunii. fizici │ │blocuri congenitale sau prin │redusă şi nu se evidenţiază alte │ │de mediu │ │efectul unor droguri ca │modificări patologice EKG în afara│ │nefavorabili │ │digitalice. I (în raport de │ │Contraindicaţii │ │Etiopatogenia tulburărilor de │etiologie). │BRD incomplet sau BRD congenital │ │Necesită │ │După complexitate pot fi: │sau HSA fără alte modificări │ │monitorizarea │ │. │ │ │ │ apare un complex QRS) │ │ │ │ │. │ │ │ │antiaritmice. cu blocarea │funcţională (la BAV gr. cu repetate │ │ │ │ │conversii electrice în antecedente. │ │ │ │poate fi funcţional (în perioada │existenţa simptomatologiei (în │ │ │ │refractară) sau organic prin │special legată de ischemia │ │ │ │leziuni în sistemul specific sau │cerebrală.│ │ │ └───────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┴───────────────┘ TULBURĂRI CRONICE DE CONDUCERE ┌──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocuri atrioventriculare şi │Se va considera fondul │ │ │ │intraventriculare. II de inv. munca │ │cronice. │ │fascicule (HSA sau HSP) sau pe ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │reţeaua Purkinje (bloc de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . forme ce apar în │ │implantării unui │ │nodul sinusal până la joncţiunea │contextul unor afecţiuni cardiace │ │stimulator │ │reţelei Purkinje cu musculatura │organice severe.asocierea BRD cu├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ HSA sau HSP sau BRS. fără semne │ │monitorizaţi. bloc de │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . Se │ │ │funcţionale la eforturi mari şi │ │contraindică │ . │felul acesteia. cu blocarea │patologice EKG concomitente cu │ │ │ │stimulului de la atriul drept la │blocul. expunere │ │afecţiuni inflamatorii ale inimii. │ │ │ │ │De menţionat faptul că BAV gr. bolnavi cu FA. II Wenckebach │ │ptr. │ │ │ │ │În general.tip Mobitz (la 2. │miocardo-coronariană. mai ales când │ │ │ │ │controlul medicamentos se dovedeşte │ │ │ │ │ineficient. │ │ │ │disting blocuri sinoatriale (între│De asemenea.alungirea PQ peste │capacităţii de efort BAV gr. III cu centru │ │Se va aprecia │ │deprimarea sau de blocarea │idioventricular jos situat şi AV │ │posibilitatea │ │stimulului pe parcursul său de la │foarte lentă.tip perioade │I sau II asociat cu blocuri de │ │ │ │ Wenckebach cu alungire │ramură.. unde P│o bradicardie simptomatică. insuficienţa cardiacă). II .BAV gr. au un caracter │ │ │ │ │tranzitoriu.49% │Nu se încadrează. se│implantării unui stimulator.în asocierea │HAS.49% │Nu se încadrează. II Mobitz │ │ │ │ │apare în circumstanţe patologice │ │ │ │ │ca şi BAV gr. HSP la care │ │periodic EKG de │ │ │bolnavii prezintă tulburări │ │control. cu │ │conducere este reprezentată de CI. de gradul de │ │ │ │Aceste tulburări pot avea un │complexitate al tulburărilor de │ │ │ │caracter permanent sau │conducere. I sau gr.│sau unele forme de BAV gr. │ │ │ │ │De asemenea. betablocante. │stimulator cardiac. │există o toleranţă la eforturi │ │cu risc. │ │ │ │. caracterul│ │ │ │În general. │ │ │ │cel stâng. I . de HVS. BAV gr. II │ │ │ │ 0. BAV gr.│ │ │ │atrioventricular până la periferia├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ramurilor şi blocuri │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . III de inv.│ │semne de insuficienţă cardiacă. I sau gr. produs prin│Deficienţă funcţională medie │ 50 . BRS (din porţiunea comună a│menţinerea în limite fiziologice a│ │ │ │ trunchiului) │capacităţii de prestaţie fizică │ │ │ │. │ │ │ │ │de insuficienţă coronariană. tumori maligne cardiace. cu │ │afecţiunii │ │ BRD. │răspunsul la tratament şi posib. forme însoţite de│ │cardiac. blocajul conducerii │permanent sau tranzitoriu. de │ │ │ │bifurcaţia fasciculului Hiss. fiind determinate de │care o determină. │fenomen Adams Stokes. II. tura de │ │stări postoperatorii pe cord. dar uneori. │considerare şi alte modificări │ │ │ │blocuri intraatriale. II │ │ │ │Se disting: │Mobitz cu limitarea marcată a │ │ │ │. │ │periodică a EKG. II Wenckebach de│ │Necesită │ │conducerea stimulului este blocată│origine hipervagotonă. │ │ │În situaţia tulburărilor produse prin │ │ │ │ │accidente tromboembolice cu sechele │ │ │ │ │neurologice care împiedică autoservirea. │mici satisfăcătoare.69% │Gr.│ │ │ │După sediu.89% │Gr.monofasciculare: HSA şi HSP. │etiopatogenic al tulb. III de inv. │ │noapte. I de inv. │blocului A-V. BAV gr. │ │blocurile AV sunt realizate de │BAV gr. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Dintre formele mai frecvente. BRS asimptomatic. II │ │ │ │ │Wenckebach care apar la │ │ │ │ │hipervagotoni. blocuri │De o mare însemnătate în evaluarea│ │ │ │atrioventriculare. │ │arborizaţie (blocuri distale). flutter-ul sau FA din │ │ │ │ │cadrul sindromului WPW. coronariene manifeste sau │ │ │ │ fără răspuns ventricular │BAV gr. se va lua în │ │ │ │clasifică în: bloc de ramură │considerare şi posibilitatea │ │ │ │(drept sau stâng).│ │ │ │în miocard. activ.BAV gr. │ │ însumarea HSA cu HSP │BRD major izolat sau asociat cu │ │Bolnavii vor fi │ │. III .100% │Gr. │ │ │ │ │fiind produse de afecţiuni │ │ │ │ │cardiace acute. II │ │solicitări mari │ │leziuni valvulare. III în care │ │şi medii. │ │ │ │În raport de sediul blocajului. │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . se │ │ blocurilor bifasciculare cu BAV │de altă suferinţă │ │va efectua │ │ gr. care │ │monitorizare │ │pe ramuri (BRS sau BRD) pe │dispare la efort. existând deci o │ │ │ │ │ totală necorelare între undele P│ │ │ │ │ şi complexele QRS. de conducere se │De asemenea.bifasciculare .│simptomatologia clinică este │ │la fact.trifasciculare . bloc de │corectării prin implantare de │ │ │ │fascicule (hemibloc stâng. │BAV gr.69% │Gr. │răspunsul la tratamentul specific. III. de riscul vital │ │ │ │cauze funcţionale (cele │pe care-l presupune şi de │ │ │ │tranzitorii) sau organice. │ │intraventriculare în care │BAV gr.BAV gr. I │ │ │ │ │poate apărea şi la subiecţi │ │ │ │ │normali (proba de efort este │ │ │ │ │concludentă) şi BAV gr. │ │arborizaţie).21'' │alternând cu BAV gr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . II sau III responsabile de│ │ │ │. │ │ │ │ │De asemenea. │ │ │ │antero-superior sau ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │postero-inferior). miocardiopatii │Mobitz sau BAV gr.

prezenţa unor anomalii de puls │ │ │ │ │ datorate fie epuizării sursei │ │ │ │ │ de energie sau malfuncţiei de │ │ │ │ │ stimulare şi decelare a │ │ │ │ │ eventualelor extrasistole. apare dispnee la │ │recomandări ca │ │ │eforturi mari şi medii. │ │ │ │ │ cardiopatia pacientului purtător│ │ │ │ │ şi vechimea generatorului de │ │ │ │ │ puls implantat. ameliorarea sau │ │ │ │ │ persistenţa simptomatologiei │ │ │ │ │ clinice care a motivat │ │ │ │ │ intervenţia (cu referire │ │ │ │ │ dominant la stările lipotimice │ │ │ │ │ sau sincopale). │ │ │ │ │Necesită control │ │ │ │ │medical periodic │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │ │BNS cu bradicardie nesimptomatică │ │Necesită │ │ │sau cu alternanţă de │ │monitorizare şi │ │ │tahi/bradicardie bine tolerată. Se│ │ │ │ │vor lua de asemenea în discuţie │ │ │ │ │posib. II de inv. │ │lucra activităţi │ │ │fără alte alterări ale funcţiei │ │profesionale cu │ │ │inimii │ │solicitări mici │ │ │ │ │şi medii.49% │Nu se încadrează. însoţit de │ │În cazul │ │ │tulburări coronariene.89% │Gr. precum şi │ │ │ │ │gradul de perturbare a capacităţii│ │ │ │ │de prestaţie a efortului fizic. astenie │ │ │ │ │accentuată) produse. │ │ │ │ │.│ │medii. blocuri bi │ │blocurilor bi şi │ │ │şi trifasciculare ce apar în │ │trifasciculare │ │ │cadrul unei cardiopatii cronice. II de inv. munca în │ │ │ │ │condiţii │ │ │ │ │nefavorabile de │ │ │ │ │mediu fizic │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . cu menţinerea │ │factori de risc │ │ │posibilităţii de efectuare a │ │sau de mediu │ │ │muncilor cu solicitare mică │ │fizic │ │ │ │ │nefavorabil.eventuale complicaţii │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 30 . │ │ │ │BNS simptomatică cu fenomene │ │Se vor îndruma │ │ │sincopale sau de insuficienţă │ │pentru implantare │ │ │cardio-circulatorie. │ │ │limitarea capacităţii de prestaţie│ │expunere la │ │ │fizică. există │ │mai sus │ │ │modificări patologice EKG în afara│ │ │ │ │celor induse de pacing │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │ │ │ │fără risc de │ │ │ │ │accidentare. II de inv. │ │ │Boala nodului sinusal cu │ │Contraindicaţie │ │ │bradicardie sau sindrom │ │pentru eforturi │ │ │bradi/tahicardic simptomatic.69% │Gr. │ │ │În cardio-stimulare eficientă. se │ │ │ │ │vor lua în considerare tulburările│ │ │ │ │funcţionale (dispnee. │ │ │BRS major simptomatic. precum şi existenţa altor│ │ │ │ │modificări patologice │ │ │ │ │cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .89% │Gr. De asemenea. III de inv. III de inv. implantării de stimulator │ │ │ │ │cardiac. │ │ │ │ │. cu │ │Bolnavii pot │ │ │stare clinică funcţională bună.69% │Gr. la care implantarea │ │ │ . cu │ │mari şi medii. în │ │ │ │ │condiţii de │ │ │ │ │confort organic.49% │Nu se încadrează. fără │ │ │ │ │expunere la │ │ │ │ │factori │ │ │ │ │perturbatori ai │ │ │ │ │funcţionării │ │ │ │ │stimulatorului │ │ │ │ │cardiac. │ │control EKG │ │ │Capacitatea de prestaţie fizică │ │periodic │ │ │nu este alterată │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 .tipul de stimulator. │ │ │ │ │. │ │însoţite de │ │ │la care tulburările funcţionale │ │sincope se va │ │ │apar la eforturi de mică │ │urmări │ │ │intensitate şi chiar în repaus │ │posibilitatea │ │ │ │ │stimulării │ │ │ │ │permanente prin │ │ │ │ │stimulator │ │ │ │ │cardiac │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala nodului sinusal │Aprecierea tulburărilor │ │ │ │ │funcţionale se va face în raport │ │ │ │ │de disfuncţia sinusală cu │ │ │ │ │bradicardie simptomatică sau de │ │ │ │ │disfuncţia sinusală cu episoade │ │ │ │ │tahibradicardice. │ │ │ │ │.dispariţia.89% │Gr. dar au conservată │ │eforturi cu │ │ │capacitatea de prestaţie fizică │ │solicitări │ │ │pentru eforturi de mică │ │energetice medii │ │ │intensitate │ │şi mari. forme │ │de stimulator │ │ │asociate cu alte modificări │ │cardiac │ │ │patologice cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi purtători de stimulator │Se vor lua în considerare │ │ │ │cardiac (pacemaker) │următoarele elemente: │ │ │ │ │.semne EKG ale eficacităţii │ │ │ │ │ stimulării. │ │ │Pacienţi cu afecţiuni cardiace "de│ │ │ │ │bază" severe. │ │ │Pacienţii prezintă unele tulburări│ │Aceleaşi │ │ │funcţionale. precum şi a │ │ │ │ │ situaţiei patologice care a │ │ │ │ │ necesitat pacingul. │ │ │ │ │Pacienţii vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi │ │ │ │ │controlate │ │ │ │ │periodic │ │ │ │ │funcţionarea │ │ │ │ │stimulatorului şi │ │ │ │ │starea clinică │ │ │ │ │funcţională │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 .

│ │ │tratament şi. Ceea ce │ │ │ │hipertrofie. HVS până la │ │solicitări energ. II de inv. Bolnavii │ │ │ │ │vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi.69% │Gr. III de inv. │ intervenţie. se │ │sistolică ventriculară dinamică │ │ │va aprecia │ │este o CMH obstructivă.funcţia contractilă a │ │ │ │ │ miocardului. HTA.) │ obstructivă). │ │ │În situaţia în care │ │ │ │ │simptomatologia şi tulburările │ │ │ │ │funcţionale accentuate persistă şi│ │ │ │ │după aceste tehnici. cu AHC │ │miectomie │ │ │de moarte subită la mai puţin de │ │septală. │ │mici. │ │ │muncii │ │Dacă HV se însoţeşte de obstrucţie│ │ │profesionale.49% │Bolnavii vor fi │ │VS). reduc riscul │ coronariene. HVS şi hipertrofia septală │a VS. │ │ │ │căci induc o mai bună performanţă │.dimensiunile lumenului vascular │ │ │ │a mortalităţii. cu │ │profesionale cu │ │ │atenuarea manifestărilor │ │solicitări │ │ │patologice EKG în absenţa │ │mici/medii în │ │ │complicaţiilor │ │absenţa │ │ │ │ │factorilor │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu. au capacitate │ │ │ │ │funcţională mult redusă. în cond. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │tulburări de ritm. ablaţia │ │ │ │ │transcaronară a │ │ │ │ │hipertrofiei │ │ │ │ │septale) │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . prin natura şi amploarea│ │ │ │ │modificărilor morfofuncţionale │ │ │ │ │cardio-vasculare. eventual │ │ │40 ani │ │protezare │ │ │ │ │mitrală.89% │Gr. I de inv. în special CMO cu │ │ │ . importante sunt AHV. │ │ │antecedente (repetitive). dar cu│ │pe locuri de │ │ │dispnee la efort mediu şi mare. │ │ │ │ │.69% │Gr. │ │răspunsul la │ │sau/şi HVD obişnuit asimetrică. │ │ │ │răspund puţin la medicaţia uzuală. care │ după intervenţie.│. III de inv. │ cardiomiopatie hipertrofică │ │ │ │restenozări.│ │stimulatorului a permis doar │ │ │ │ │regularizarea ritmului cardiac. │pectorală.│ │ │ │cunoscute complicaţiile ce pot │ (ateroscleroze aortice. II de inv. sau dacă s-au│ │ │ │ │produs restenozări sau infarct │ │ │ │ │miocardic acut post intervenţie │ │ │ │Bolnavi după transplant de cord │ │ │ │ │(după 6-12 luni) Aprecierea se va │ │ │ │ │face în raport de funcţionalitatea│ │ │ │ │noului organ şi fenomenul de rejet│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatiile reprezintă │Sunt dependente de HVS. insuficienţa │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .gradul şi lungimea stenozei │ │ │ │cardiacă. se va │ │ │ │ │face încadrarea │ │ │ │ │funcţională (în │ │ │ │ │caz de deficienţă │ │ │ │ │uşoară cu │ │ │ │ │incapacitate │ │ │ │ │35-49%. dilataţie sau │domină ca tulburare funcţională │ │ │ │restricţie. │disfuncţiei diastolice cu │ │ │ │Cardiomiopatii hipertrofice │creşterea presiunii telediastolice│ │ │ │Dg. │ │ │20 mm a VS. consecinţa │ │ │ │cardiacă. în │ │ │raport de │ │absenţa unei cauze cardiace sau │ │ │solicitările │ │sistemice. │ │ │ │accidentelor coronariene majore şi│. de │ │ │ │ │mediu favorabile. │CMH asimptomatice cu toleranţă la │ │monitorizaţi se │ │Boala fiind cu transmisie │eforturi mici şi medii. │ │ │ │ │dar care. funcţionale se va│ │ │ │sau angioplastie coronariană (cu │face în raport de: │ │ │ │balon cu endo proteze.100% │Gr. Alte tulburări sunt angina │ │ │ │evidenţiabile EKG. modificarea caracteristică a ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │pulsului carotidian şi mişcare │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │a bolnavului │.│ │ales în MCO │ │ │cu sincope sau presincope în │ │(miotomie. ele sunt │.existenţa restenozărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . sincope. tromboze etc. │ │CMH se caracterizează prin HVS │VS. echo şi Rgr. cu stare │ │activităţi │ │ │funcţională satisfăcătoare. │Hipertrofie uşoară (13-15 mm) a │ │evoluţia. a │ │ │ │ │bolii cât şi ca │ │ │ │ │adaptare la muncă │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . stenturi) │. prezintă │ │ │ │ │dispnee la eforturi mici şi chiar │ │ │ │ │în repaus şi au risc vital crescut│ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi după By-pass coronarian │Aprecierea tulb. │ │ │Bolnavii simptomatici la efort mic│ │Se va aprecia │ │ │şi repaus la care apare marcată │ │oportunitatea │ │ │HVS (peste 20 mm) cu obstrucţie │ │intervenţiei │ │ │evidentă a căii de ieşire a VS │ │chirurgicale. asociate cu disfuncţie│este dispneea.evoluţia simptomatologiei │ │ │ │Aceste tehnici sunt indicate │ subiective (crize anginoase) │ │ │ │formelor severe de CI cr. │ │ │capacitatea de │ │În această formă dg. │ │muncă cu │ │ │crize anginoase rare. presincopa sau sincopa │ │ │ │Acuze subiective variabile. │ │va aprecia │ │genetică. │ │ │Dacă s-a produs o ameliorare │ │Se recomandă │ │ │clinică evidentă. │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │ │ │(fenomene ischemice majore. suprimă sau │ distal şi modificările parietale│ │ │ │diminuează simptomatologia clinică│ globale.89% │Gr. disfuncţia ventriculară│ │ │ │miocardului ce se manifestă prin │şi ischemia miocardică. │ │ │CMH. gradientul│ │ │ │afecţiunile primare ale │subaortic. │ │ │ │Cu toate acestea. │ │ │ │ │Bolnavii vor fi │ │ │ │ │supravegheaţi │ │ │ │ │atât ca evol. vor fi │ │ │ │ │depensionaţi în │ │ │ │ │raport de locul │ │ │ │ │de muncă).evoluţia aspectului EKG după │ │ │ │indicate din ce în ce mai mult. │ │anterioară a valvei mitrale (SAM) │Bolnavii paucisimptomatici în │ │Pot lucra numai │ │evidentă echografic │repaus şi la eforturi mici. mai │ │ │(echo) cu tulburări de ritm grave. în │ │interesând în special SIV. se pune pe │ │ │muncă │ │SS. │ │ │ │apărea după aplicarea lor │ tulburări paroxistice de ritm.existenţa semnelor fizice ale │ │ │ │iar pe de altă parte sunt │ afecţiunii generatoare de CI cr. │ │ │ │ │în raport de │ │ │ │ │evoluţia │ │ │ │ │ulterioară. │şi moartea subită │ │ │ │nespecifice (angor.

Ex. cu dispnee de │ │ │ │ │repaus sau la efort mic determină │ │ │ │ │deficienţă accentuată │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă.│apariţia manifestărilor majore. II accentuat în focarul │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │Pentru locul de │ │pulmonar ex. │dacă au toleranţă bună la efort │ │capacitatea de │ │se acceptă rolul etiopatogenic al │ │ │muncă. │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cordul pulmonar cronic . │la expunere la iritanţi │ │bronhopulmonari.│Date fiind fenomenele de │ │ │ │se caracterizează printr-un │insuficienţă cardiacă. fără cauze aparente. creşterea mare a │ │ │ │pericardita constrictivă │presiunii venoase │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Pericardita cronică se constituie │Constituirea unei pericardite │ │ │ │prin persistenţa în timp a unei │cronice constrictive este adesea │ │ │ │pericardite lichidiene sau │îndelungată putând să apară la un │ │ │ │printr-un proces inflamator cronic│timp variabil de la pericardita │ │ │ │cu scleroză şi calcifiere care │acută (luni până la ani). dilatarea ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ . VD şi circulaţiei │semne de încărcare pulmonară şi │ │ │ │pulm. │ │activităţi cu │ │cardiomegalie. ireversibilă sau cu │ │ │ │ │sechele grave după accidente │ │ │ │ │embolice care împiedică │ │ │ │ │autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiopatia restrictivă este │Evaluarea se va face în raport de │ │ │ │foarte rară la noi în ţară. care arată│mediu. crize anginoase rare. EKG şi echo) │ │ │ │arată inima dr.100% │Gr. │ │pulmonar sau ale cutiei toracice │limite fiziologice │ │Bolnavul va fi │ │(CPC parenchimatos) sau apare prin│ │ │monitorizat │ │afectarea primară a vaselor │ │ │efectuându-se │ │pulmonare (CPC vascular). clacment sau clic │ │ │ │ │pericardic. │ │ │ │ │ireveresibil. ascită EKG. Rx │HAD.49% │În raport de │ │insuficienţe cardiace progresive.. │ │ │ │ │turgescenţa jugulară. EKG.este │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │deficienţă funcţională uşoară. │ │HVD apare rar în CPC │Bolnavii cu disfuncţie │ │ │ │parenchimatos. │ │ │ │ │Radiografia cordului cu pulsaţii │ │ │ │ │reduse şi calcificări pericardice. I de inv. Aspect EKG de │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . III de inv. EKG şi │ │manifestă. cu│ │ │ │dimensiunea Ad. mărirea cavităţilor cu │ │ │fără expunere la │ │diminuarea contractilităţii. │ │recomandările mai │ │la dr. echo aduce │ventilatorie accentuată.V 3. În CPC parenchimatos la│ │ │Rgr.│mari şi medii. │ │ │ │ │ritm.7 │la efort prin DC scăzut. de inv.│ │ │ │ │jugulograma cu "a" şi "V" ample şi│ │ │ │ │"y" adânc la cateterism. │ │CPC poate fi consecinţa unor │bronho-pulmonari. mărită. li se │CMD cu dispnee la efort mare şi │ │Pot lucra numai │ │adaugă Rgr.69% │Gr. microvoltaj. fără semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │hipodiastolică │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Pericardica cronică constrictivă │ 70 . │ │ │ │Dg. scăderea │ │ │ │cm/m) şi disfuncţie sistolică │perfuziei şi alterării biochimice │ │ │ │(fracţie de ejecţie < 45% sau │musculare. creşterea │evoluţia bolii este rapidă │ │ │ │în volum a abdomenului. ischemie │ │ │ │ │difuză. al mecanismului │ │ │ │ │imunologic şi al factorilor │ │ │ │ │genetici │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Semnelor fizice obiective de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │Bolnavii cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III. II de inv. │ │ │Starea după pericardita acută ca │ │ │ │ │şi pericardita cronică │ │ │ │ │constrictivă cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale (dispnee) la eforturi │ │ │ │ │mari şi medii. deviaţie axială QRS│HAD şi mai ales HVD radiologice.49% │Nu se încadrează │ │afecţiunea caracterizată prin HTP │Afecţiunea pulmonară cronică │ │în gr. II de inv. tulburări de │ │ │energetice mici. HVD (Rgr. │ │va aprecia │ │Deşi cauza CMD este necunoscută. III/IV cu tulburări │ │ │ │ │severe de ritm şi/sau conducere cu│ │ │ │ │tromboze intracavitare │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │Necesită măsuri │ │a VD ca urmare a unor boli ce │cu tulburări ventilatorii uşoare. În CPC vascular. cu semne de │ │respecta │ │EKG apare HAD. cu dilatarea art. │ │ritm. Testul de efort │ │la temp.100% │Gr. │ │ │cu semne de insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III sau IV cu tulburări de │ │ │ │ │ritm sau conducere. zgomote cardiace │ │ │ │ │asurzite. ex. tulb. │dispnee. │ 90 .89% │Gr. │ │ │Pericardita cronică constrictivă │ │ │ │ │cu insuficienţă cardiacă severă. │ │ │solicitările │ │iniţial stânga dar frecvent │CMD în faza iniţială pot avea │ │profesionale. │ventilatorie medie. │ │insuficienţă cardiacă. pulmonară │ │semnele bolii de bază se adaugă ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │semnele de încărcare a cordului │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │infecţiei virale. Bolnavul nu prezintă │ │(lipsa expunerii │ │unei afecţiuni a inimii stg. │ │afecţiuni ale parenchimului │arată capacitatea de efort în │ │excesive). III de inv. III de inv. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . Rx. ele sunt │ │ │ │ventricul dilatat (dimensiune │dominate de dispnee şi intoleranţă│ │ │ │internă telediastolică a VS 2. circulaţie │tulburări de ritm episodice │ │solicitări │ │pulmonară încărcată. │ │ │CMD cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă. cu │ │ │ │informaţii privitoare la │hipoxemie şi hipercapnie medie..│ │insuficienţă cardiacă NYHA IV. │ │arterială cu afectarea consecutivă│evoluând cu remisiuni frecvente.79% │Gr. (sg. I de Inv. aspect de rS în │EKG şi Echo │ │sus amintite │ │precordiale V 1V 5 uneori T ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │negativ V 1 . │rezervat prin evoluţie progresivă │ │ │ │CMD se prezintă sub forma unei │a insuficienţei cardiace.. │ │ │ │ │hepatomegalie. se │ │globală.69% │Gr. se pune pe dispnee.89% │Gr. │ │în care HTP arterială este │ │ │oximetrie.69% │Gr. presiune │ │ │ │ │diastolică crescută. situaţie│ │ │probe vent. │ 20 . După │ │ │ │realizează o constricţie a inimii. tulburări grave de │ │ │ │ │ritm şi sincope frecvente care │ │ │ │ │împiedică autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatia dilatativă (CMD) .). semne de stază │ │ │ │Tabloul clinic este asemănător cu │periferică. │ │dr.. │ │ │ │ │ireversibilă. │ │ │factori fizici │ │eventual tromboze intra-cavitare │ │ │nefavorabili │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . cu deficienţă │ │muncă se vor │ │pulmonare şi mărirea inimii dr. sau a│dispnee decât la eforturi mari sau│ │la iritanţi │ │unei boli congenitale). Echo-cord │ │ │ │ │aspect specific de pericardită. echo. şoc │ │ │ │ │apexian fix. Prognosticul este │ │ │ │fracţie de scurtare 30%). │ │de protecţie la │ │tulbură primitiv funcţia şi/sau │care produce o uşoară încărcare a │ │locul de muncă │ │structura plămânului (în lipsa │cordului dr. TA scăzută. II de inv.

leziunii stenozante şi a precizării reversibilităţii leziunilor tisulare.stadiul I .19% │Nu se încadrează în gr.100% │Gr.  arteriopatii neaterosclerotice .Explorări paraclinice: oscilometrie. de inv.claudicaţie la peste 200 m de mers .stadiul III ischemie de repaus.rare (trombangeită obliterantă. arterită temporală. a topografiei.este limitată la explorarea aortei în dg. │ │ PERIFERICE │. O scintigramă pulmonară poate │turgescenţă jugulară). trebuie completat cu aprecierea stadiului arteriopatiei. I │ │Necesită monitorizare cu │ │ │ │ │urmărirea evoluţiei afecţiunii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în gr. AD şi│(hepatomegalie. II b. cu │ │ │ │un cateterism permite măsurarea │semne manifeste de HVD sau CPC pe │ │ │ │presiunilor. care │ │ │ │ │conduc la pierderea capacităţii de│ │ │ │ │autoservire │ │ │ └──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE ARTERELOR PERIFERICE . ireversibilă. │ │ │ │şi va arăta dimensiunile VD. . │ │ │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │ │ │ │minime sau cu ortopnee. dislipidemii şi cu celelalte explorări paraclinice (EKG. III de inv. ┌────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │invalidantă │ │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ARTERIOPATII│Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ │ │ │ │manifestă. durere de repaus şi evidenţierea lipsei pulsaţiilor arteriale în teritoriile afectate. cerebrale. │EKG. │ │ │ │EKG apar semne manifeste de HVD. dureri în decubit . │ 50 . de inv. cu semne de│ │ │ │mitrală sau un sindrom Eisenmenger│insuficienţă cardiacă dr. claudicaţie intermitentă. . cu hipoxemie şi hipercapnie │ │ │ │ │evidentă. cu semne de CPC │ │ │ │ │vascular manifest. mezenterice.arteriopatii de st. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . I de inv. explorarea funcţiei renale) pentru identificarea altor determinări aterosclerotice: coronariene. prin transductor transcutanat (N: 70  10 mmHg).Etiologie:  ateroscleroza sistemică în 90% dintre cazuri. examen Doppler. edeme maleolare. tomodensimetria . CPC prin tromboembolism │ │ │ │ │pulmonar (embolii mici şi │ │ │ │ │repetate). necroză. poate│ │ │ aterosclerotice │ │lucra şi cu normă întreagă │ . │cu disfuncţie ventilatorie │ │ │ │Echo cord va exclude o stenoză │accentuată sau severă. gangrenă la vârful degetelor sau picior. │ │ │. .49% │Necesită schimbarea locului │ │ │ │ │de muncă (dacă este cazul) şi │ │ │ │ │urmărirea continuă a evoluţiei │ │ │ │ │bolii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. Clasificarea Leriche . │Bolnavii cu afecţiune pulmonară. . singurul semn de boală este obstrucţia vasculară diagnosticată clinic sau prin metode de explorare. │ │ │. .absenţa oricărui simptom de ischemie. . echografia intravasculară.Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare = afecţiunea arterială obstructivă care determină reducerea progresivă a lumenului vascular şi a fluxului sanguin spre membre.claudicaţie la mai puţin de 200 m de mers . . │ │ │ │AP. alte arterite). la care se asociază prezenţa semnelor obiective de ischemie tisulară. cu semne │ │ │ │ │de insuficienţă cardiacă dr. examen Doppler pe carotide. anevrismelor şi disecţiei aortice.arteriopatii de st.stadiul II b. determinarea presiunii parţiale a oxigenului în ţesuturi.│art. cu │ │ │ │evidenţia tromboze pulmonare iar │presiunea venoasă crescută. │ │periferică severă. II de inv.stadiul II .arteriopatii de st.Bolile arterelor periferice reprezintă o importantă patologie cardiovasculară datorită incidenţei ridicate şi problemelor complexe de diagnostic şi terapie pe care le ridică.Explorarea paraclinică trebuie completată cu investigarea factorilor de risc metabolici pentru ateroscleroză: DZ. II a.Fontaine: . .69% │Monitorizarea continuă.Diagnosticul pozitiv se bazează pe: descrierea simptomelor. pulmonare şi circulaţia │Deficienţă fucţională accentuată │ 80 .ischemie de efort cu claudicaţie intermitentă. .stadiul IV .ischemie de repaus: dureri în decubit şi tulburări trofice cutanate cu ulceraţii. Dg. echografie. în │ │ │ asociate şi cu alte localizări │ │funcţie de locul de muncă. │ 20 . angiografia cu substanţă de contrast.stadiul II a. RMN.89% │Gr.

.Pletismografia prin impedanţă.100% │Gr.pot modifica anatomic sau funcţional peretele venos. de obicei puţin aderent într-o venă profundă. │ │ │duc la tulb. parietale.Cordonul venos trombozat: poate fi palpat în zonele accesibile şi este uşor sensibil. . inclusiv valvulele.Rezonanţă magnetică nucleară. .Ex. echografic bidimensional cu compresie. III şi IV │80 .Suspiciunea clinică de TVP trebuie confirmată sau infirmată prin mijloacele paraclinice. │ │ │.│Se va aprecia oportunitatea │ │ │ │ st. I de inv. boala este potenţial letală (prin embolie pulmonară) sau invalidantă (prin sindrom post-trombotic). . . . .Scintigramă. . .Manifestări de vecinătate şi la distanţă: hidartroză şi adenopatii regionale.Diagnosticul de TVP se face pe baze clinice: existenţa factorilor de risc pentru TVP constituie un element important.Ex. externe . lucioase şi subţiate şi cu t locală uşor crescută. nelinişte sau anxietate. Tabloul clinic .Edemul: poate constitui unica manifestare a unei TVP. .Determinarea radioimunologică a fibrinopeptidei A. în raport cu gradul. Stabilirea unui diagnostic precoce al TVP este deosebit de importantă. .Ex. . localizarea şi durata modificărilor. prin incidenţa lor deosebită şi prin problemele de terapie şi profilaxie pe care le ridică.Bolile venelor reprezintă un capitol important de patologie cardiovasculară. Diagnostic .arteriopatii cu amputaţii ce │ 90 . Tromboza venoasă profundă (TVP) denumită şi flebotromboză acută sau uneori tromboflebită profundă este o afecţiune datorată producerii unui trombus. . Tromboflebitele superficiale (TFS) . bidimensional dublu. tahicardie.Consecinţele fiziopatologice şi clinice ale perturbării circulaţiei venoase pot fi uşoare şi nesemnificative sau extrem de grave.arteriopatii st. . .Tomografia computerizată.intraluminale.Durerea: este medie sau uşoară în relaţie cu gradul edemului.Venografia prin prelucrare electronică (digitală) a imaginii.Venografia radioizotopică. IV │intervenţiei chirurgicale │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │.│ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ 70 . . atunci când datele clinice sunt incomplete. . . diminuă efcienţa forţei de propulsie sau cresc în mod critic coagulabilitatea sanguină. funcţionale grave şi│ │ │ │ │necesită îngrijire permanentă │ │ │ └────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────┘ INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ .79% │Gr.Dilatarea reţelei venoase superficiale de deviaţie.Modificările tegumentelor: netede. echografic Doppler-color. deoarece extensia trombozei este cel mai adesea rapidă. .Manifestări generale: febră moderată. Mijloace de explorare paraclinică . II de inv.Venografia (flebografia) ascendentă convenţională.Cauzele afectării venelor .89% pt.

│ │ │ pachete varicoase │ │Schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │nefavorabil prin temperaturi│ │ │ │ │ridicate şi ortostatism. ┌───────────┬─────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ funcţională │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională: │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │ varice simple │ 0 . provocate de administrarea intravenoasă de substanţe iritante. Elemente clinice .19% │invaliditate. urmare a unei tromboze venoase profunde (TVP) vindecată cu sechele. III de inv. Elemente funcţionale 1.Sunt afecţiuni inflamatorii.forma clinică . │ │ │ hipertensiune venoasă │ │Schimbarea locului de muncă. pe demonstrarea clinică sau prin investigaţiile paraclinice ale unei obstrucţii venoase. │ │ │ impotenţă funcţională │ │ │ │ │ tromboflebite profunde repetate│ │ │ └───────────┴─────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ AFECŢIUNILE RESPIRATORII CRITERII DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII ŞI A GRADULUI DE INVALIDITATE ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORII Stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate în afecţiunile respiratorii se bazează pe: I. Cauza: varicele. II de inv. SINDROMUL POST TROMBOTIC (SPT)  reuneşte manifestările clinice ale hipertensiunii venoase cronice din sistemul venos profund.79% │Gr.vena afectată apare sub forma unui cordon ferm. însoţite de formarea de trombuşi aderenţi.fără nici o cauză decelabilă.răspunsul la tratament II.59% │Gr.39% │de invaliditate. unele boli cu tropism vascular. │ │ │ varice gigante cu edem │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ │ │ │ │ tulburări trofice │ 60 . un proces inflamator propagat de la structurile din vecinătate. de regulă circumscrise şi abacteriene ale pereţilor venelor subcutanate. dureros la presiune sau spontan .prezenţa complicaţiilor . Tabloul clinic .│ │ │ ortostatică │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 40 . leziunile intimale. evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică . │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în grad │ │ │ dilataţii arciforme cu │ 20 .fenomenele inflamatorii dispar spontan în câteva zile sau săptămâni. Tabloul clinic  edem  ectazia venelor subcutanate  modificări cutanate trofice  ulcerul de gambă Diagnostic  Diagnosticul pozitiv se bazează pe prezenţa edemului cronic caracteristic circulaţiei vicariante subcutanate şi a eventualelor modificări cutanate la bolnavi cu antecedente de TVP sau condiţii favorizante pentru aceasta. ocazional .stadiul evolutiv ..

Tabel nr.) III. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ ^│ │ ^ │ │ │ │CPT │ v │N sau ││ v. bronşiectazii. abscesul pulmonar cronic. pletismografie cu determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere . cu sau fără sechele morfofuncţionale II. pioscleroza)  frecvenţa şi durata acutizărilor  expectoraţia (calitativ.  prezenţa consecinţelor corticoterapiei îndelungate PID (PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE)  intensitatea dispneei  toleranţa la efort SUPURAŢIILE BRONŞICE (bronşite cronice purulente. Elemente funcţionale 1. recent stabilizată. etc. Evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică 1a.completă.diagnosticul pozitiv şi diferenţial . │ │ N │ ├──────┴──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │DEBITE VENTILATORII │ DVR │ DVO │ DVM │ SODD │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │VEMS │ v │ v │ v │ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │VEMS/CV x 100 │N sau ││ v │ v │ N │ . teste de transfer gazos prin membrana alveolo-capilară. cantitativ) TUBERCULOZA PULMONARĂ  activitatea bolii (activă. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ ^││ ^│ │ │ │CRF │N sau v│N sau ││v. stabilizată)  complianţa bolnavului la tratament. Examenul radiologic pulmonar  este obligatoriu în toate afecţiunile respiratorii  este util pentru: . N. 1 . Elemente clinice BPOC  vechimea bolii  durata şi frecvenţa recurenţelor  intensitatea dispneeii  expectoraţia (aspectul cantitativ şi calitativ al sputei)  răspunsul la tratament (nivelul consumului de medicamente) ASTMUL BRONŞIC  frecvenţa crizelor  prezenţa/absenţa simptomelor nocturne  prezenţa/absenţa simptomelor intercritic  necesitatea corticoterapiei orale. evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi efort) 3.urmărirea evoluţiei bolii . aprecierea adaptării la efort a sinergiei cordeo-respiratorii prin teste de efort specifice 4. tardivă. severitatea disfuncţiei ventilatorii pe baza reducerii ventilaţiei maxime (V(max)) sau a VEMS faţă de valoarea prezisă. teste de mecanică pulmonară.evidenţierea complicaţiilor I.2. efectuarea de teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară (determinarea VR şi CRF. prezenţa chimiorezistenţei  vindecare .Tipul disfuncţiei ventilatorii ┌─────────────────────┬───────┬───────┬──────────┬────────┐ │Volume şi capacităţi │ DVR* │ DVO │ DVM │ SODD │ │ pulmonare │ │ │ │ │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │CV │ │ │ N │ │ N │ │ │ │ v │ │ │ │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ ^││ ^│ │ │ │VR │N sau ││N sau ││v.Raw. tipul disfuncţiei ventilatorii 1b.

45 (< 7. În stabilirea deficienţei funcţionale se ţine seama de întreg complexul de date clinice.creşterea valorilor peste 45 mmHg semnifică hipercapnie  SaO2 .35 = acidoză ─┐ aceste abateri ├ .valori normale 95% .100 mmHg (valorile scad cu vârsta) .presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sistemic (p(a)O2) .8.prezis) VEMS(prezis) x 30 VEMS(prezis) II.84) >= 60% │ 100 .valori normale 78 . funcţionale.valori normale 35 .ind.62) >= 60% │ 80 .saturaţia cu oxigen a hemoglobinei din sângele arterial sistemic . 2 .scăderea valorilor p(a)O2 sub valoarea medie prezisă .7.0.valori normale 7.35 . Evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi la efort)  parametrii măsuraţi sunt: . 2.45 (medie 40 mmHg) .62 (femei) │ >= 80 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │UŞOARĂ │ < (VEMS . Raportarea procentuală a VEMS(actual) la valoarea prezisă (teoretică) furnizează aceeaşi informaţie V(max.84 (bărbaţi)│ >= 100 w la bărbaţi │ │ │ VEMS(prezis)  0.40% │ 80 . Severitatea disfuncţiei ventilatorii nu conduce automat la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate.pH-ul sângelui arterial sistemic  p(a)O2 .presiunea parţială a bioxidului de carbon în sângele arterial sistemic (p(a)CO2) .80 w │ │ │ < (VEMS . Ventilaţia maximă indirectă nu este un parametru obligatoriu pentru stabilirea severităţii disfuncţiei ventilatorii. radiologice.0.Severitatea disfuncţiei ventilatorii (şi capacitatea maximă de prestaţie C(pmax) corespunzătoare) ┌───────────────────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ DISFUNCŢIE │ V(max)(VEMS)% din │ C(pmax) │ │ │ valoarea prezisă │ │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │FĂRĂ │VEMS(prezis)  0.2 mmHg semnifică hipoxemie  p(a)CO2 .├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │FEF25_75 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50/CV │N sau ││ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │V(max) │ v │ v │ v │ N │ └──────┴──────────────┴───────┴───────┴──────────┴────────┘ DVR = disfuncţie ventilatorie restrictivă DVO = disfuncţie ventilatorie obstructivă DVM = disfuncţie ventilatorie mixtă SODD = sindrom obstructiv distal discret Tabel nr.scade în cazul tulburării importante a oxigenării la nivelul plămânului  pH .50 w la bărbaţi │ │ │ │ 60 .actual) VEMS(actual) x 30 VEMS(actual) ─────────────────% = ─────────────────% = ────────────% V(max.ind.50 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ)│ < 40% │Test de efort contraindicat│ └───────────────────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┘ Notă I.60 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │MEDIE │ 59 .

Teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară 4a.45 = alcaloză ─┘ sunt corelate cu p(a)CO2) Tabel nr.50 (bărbaţi) │ 50 │ │ │ 70 .Severitatea hipoxemiei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPOXEMIE │ p(a)O2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ <= 70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 69 .35 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │GRAVĂ │ < 35 │ └────────────────┴──────────────────┘ 3b. Aprecierea adaptării la efort a sinergiei cardio-respiratorii 3a.80 (bărbaţi) │ 75 │ │ │ 80 .> 7. după intensitatea efortului (în watt) care poate fi desfăşurat timp de 5' fără modificarea p(a)O2 ┌─────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────┐ │ Capacitate de efort │ Intensitatea efortului │ Reducerea capacităţii │ │ │ (watt) │ de efort (%) │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 100 (bărbaţi) │ 0 │ │ │ >= 80 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 100 . determinarea volumului rezidual (VR) pentru evidenţierea hiper inflaţiei în sindromele obstructive.110 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │MEDIE │ 110 .70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ) │ > 70 │ └────────────────────┴───────────────┘ 3.60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 60 . 4 .180 │ MEDIE │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ > 180 │ ACCENTUATĂ │ └──────────────────────┴───────────────────────┘ 4b. evaluarea capacităţii maxime de prestaţie (C(pmax)) pe baza parametrilor circulatori ┌────────────────┬──────────────────┐ │ C(pmax) │ INTENSITATEA │ │ │ EFORTULUI (W) │ ├────────────────┼──────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 150 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 150 .70 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ MEDIE │ 80 .45 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │SEVERĂ │ 44 . ┌──────────────────────┬───────────────────────┐ │ Creşterea VR faţă de │ Gradul hiperinflaţiei │ │ valorile prezise (%) │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ <= 150 │ UŞOARĂ │ │──────────────────────┼───────────────────────┤ │ 150 .50 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ < 50 │ < 50 │ └─────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────┘ 4.35 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │GRAVĂ (risc letal) │ < 35 │ └────────────────────┴───────────────┘ Tabel nr.Severitatea hipercapniei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPERCAPNIE │ paCO2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ 45 .60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 59 . teste de mecanică pulmonară  determinarea compleanţei statice (C(st)) .80 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 80 . 3 .

│continuu. corticoterapie │ 50-69% │ │ │ │ INSUFICIENT │> 1 .2/săpt.89% (deficienţă funcţională globală accentuată). II-III │b) DVO medie.40 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │GRAVĂ │ < 40 │ └─────────────────────┴──────────────┘ 1. hiperinflaţie pulmonară │b) reducere medie │MEDIE │ b) 60-65% │ III │ │ │medie.9 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ > 0. │Reducere accentuată │ACCENTUATĂ │ a) 70-79% │ II │ │dispnee grd. zilnic │b) hipoxemie │zilnic │ │ │ │ │ MODERAT │ │şi crize nocturne │medie la efort │b.CO) scăzut în fibrozele interstiţiale difuze) ┌─────────────────────┬──────────────┐ │ALTERAREA DIFUZIUNII │ REDUCEREA │ │ │ T(L.│hiperinflaţie pulmonară accentuată.│crize nocturne │fără disfuncţie│beta(2) mimetice │ 1 . 2. cu │ │ │ 70-89% │ │ │simptome permanente.0.19% │ │ 0 │ │ │(ocazional) │< 2/lună │ventilatorie │inhalator în criză │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │ crize nocturne │disfuncţie │a) beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │> 2/lună │ventilatorie │inhalator la nevoie│ 20-49% │ │ │ │ MODERAT │> 1 . teste de difuziune alveolo-capilară (măsurarea factorului de transfer gazos .50 = hipercomplianţă C(st) < valoare medie prezisă .2/săpt. Exacerbări│repaus cu │ tratament │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │ │ │frecvente │normocapnie(!) │prelungit │ b) 80-89% │ │ │ .│medie. hiperinflaţie pulmonară uşoară │a) reducere UŞOARĂ dau MEDIE│ │ a) 50-59% │ │ │dispnee grd. Cordul pulmonar cronic (cpc) documentat clinic şi prin investigaţii de laborator.6 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │MEDIE │ 0.22 KPa/1sec ┌───────────────┬────────────────────┐ │ Creşterea Raw │ Valori (KPa/1sec) │ ├───────────────┼────────────────────┤ │UŞOARĂ │ 0.9 │ └───────────────┴────────────────────┘ 4c.0. │ Hipoxemie │ crize scurte │ 70-89% │ │ │ │ SEVER │ > 5/săpt.│ simptome uşoare │obstructivă │b) corticoterapie │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │intercritic.│mai mult de 1 pe │cu hipocapnie │inhalatorie zilnic │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │ CONTROLAT │ │săptămână │ reducere │Se adaugă la │ b) 60-69% │ │ │ │ │ │ │medie a │tratament │ │ │ │ │ │ │ │capacităţii de │bronhodilatatoare │ │ │ │ │ │ │ │efort │retard │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptomatologie │ DVO │ │ │ │ │ │ │ │accentuată │accentuată │Necesită corticote │ │ │ │ │ │ │intercritic (dispnee│(severă) │rapie orală │ │ │ │ │ │ │de efort.T(L. beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │intercritic. creştere Raw medie │c) reducere medie │ │ c) 65-69% │ │ │ │c) se adaugă hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma severă cu │a) DVO accentuată (severă).2/săpt. Insuficienţa respiratorie decompensată (hipoxemie cu hipercapnie şi acidoză respiratorie) determină incapacitate de 90 . │uşoară │inhalatorie │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │intermitente │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptome moderate │a) DVO medie │a. tuse).0.50 = hipocomplianţă  determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere (Raw)  valori normale 0.100% (deficienţă funcţională globală gravă). BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC) ┌────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Funcţional │ Adaptare la efort │Deficienţă │ │ Grad de │ │ │ │ │funcţională│Incapacitate│invaliditate│ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma uşoară cu │a) sindrom obstructiv distal │ │ │ 20-49% │ │ │simptome permanente │b) disfuncţie ventilatorie obstructivă│păstrată │UŞOARĂ │ a) 20-29% │ 0 │ │ │(DVO) uşoară │ │ │ b) 30-49% │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma moderată cu │a) disfuncţie ventilatorie obstructivă│ │ │ 50-69% │ │ │simptome permanente.6 . ca şi insuficienţa pulmonară manifestă (hipoxemie cu hipercapnie de repaus) determină incapacitate 70 .CO)(%) │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │UŞOARĂ │ > 60 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │MEDIE │ 59 .3 .C(st) > valoare medie prezisă + 0. III-IV │hipoxemie accentuată la efort │ │ │ b) 80-89% │ │ │ │b) prezenţa CPC şi hipoxemie de repaus│ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forme severe în │ │Necesită îngrijire pentru │ │ 90-100 │ │ │stadiul de │ hipoxemie severă │activităţi cotidiene şi/sau │ │ a) 90-95 │ I │ │insuficienţă │ hipercapnie severă │igienă personală │GRAVĂ │ b) 95-100 │ │ │respiratorie cronică│ acidoză respiratorie │a) ocazional │ │ │ │ │sau complicate cu │ │b) permanent │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │ │cardiacă dreaptă │ │ │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┘ ASTMUL BRONŞIC ┌─────────────┬─────────────┬────────────────────┬───────────────┬───────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │Forma clinică│ Număr de │Simptome intercritic│ Funcţional │ Tratament │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ │ crize │ şi nocturn │ │ │ │funcţională│invaliditate│ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ UŞOR │< 1 .

II) │ │efort │ │ b) 60-69 │ │ │ │ │ │hipoxemie medie de │ │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │DVR │reducere accentuată │ │ │ │ │ │ │accentuată │a difuziunii │ │ │ │ │ │Stadiul III │+ sindrom │alveolo .de tip supurativ şi care se manifestă clinic prin:  bronhoree purulentă . păstrată │ │ │ │ │Stadiul I │ │factorului de │ │ 20-49% │ │ │ │(disnee gr. III) │distal sau │la eforturi mici │ │ b) 80-89% │ │ │ │semne de CPC │DVM │hipoxemie severă │ │ │ │ │ │ │accentuată │de repaus │ │ │ │ │ │ │(severă) │ │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │Stadiul │ │hipoxemie gravă de │necesită │ │ │ │ │complicat cu │ │repaus cu │îngrijire │ 90-100% │ │ │ │insuficienţă │DVM severă │hipercapnie │ocazională │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │cardiorespiratorie│ │accentuată şi │necesită │ b) 95-100% │ │ │ │ireductibilă │ │acidoză │îngrijire │ │ │ │ │ │ │respiratorie │permanentă │ │ │ │ └──────────────────┴────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ SUPURAŢII BRONHOPULMONARE CRONICE Supuraţiile bronhopulmonare constituie un grup eterogen de afecţiuni caracterizate prin infecţie recurentă sau persistentă . I) │ DVR uşoară │transfer gazos │ │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │(T(L.capilare │reducere │ 70-89% │ │ │ │(dispnee │obstructiv │hipoxemie accentuată│accentuată │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │gr. scădere uşoară a │a. │< 3 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr.co) │ │ 50-69% │ │ │ │(dispnee │DVR medie │hipoxemie medie de │reducere medie│ a) 50-59 │ MEDIE │ III │ │gr. dispnee│ Hipoxemie │+ tratamentul │ │ │ │ │ │ frecvente │continuă în evoluţie│severă repaus │complicaţiilor │ 90-100% │ │ │ │ GRAV │ diurne şi │CPC. eventual fetidă sau hemoptoică (în fazele acute depăşind 50 ml/24 h)  dispnee de efort sau repaus  semne generalizate de infecţie Se includ în acest grup:  supuraţii bronşice . I │ │ │ │ │ │ │ reducere uşoară a capacităţii de│ │reversibile│ 50-69% │ │ │ │efort │ │ prin │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │b) bronhoree 80 m//24h în timpul │ │ tratament │ b) 60-69% │ │ │ │puseelor suprem.co)) │ │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │hipoxemie uşoară la │b. II │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ │ │ reducere medie a capacităţii de │ │ │ │ │ │ │efort │ │ │ │ │ │ .bronşite cronice purulente.abscese pulmonare. supuraţii pulmonare difuze pioscleroză pulmonară SUPURAŢII BRONHOPULMONARE ┌──────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Clinic şi funcţional │ Durata │ Control │Incapacitate│Deficientă │ Grad de │ │ │recurenţelor│terapeutic │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ pusee supurative episodice │ │ │ │ │ │ │ dispnee gr.│ │ │ │ capacitate de│ │ │ │ │ │ │ │ │efort accentuat│ │ │ │ │ │ │ │ │redusă │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │Simptomatologie │ │tratament complex │ │ │ │ │ │ │intercritică │ DVO severă │al bolii de fond │ │ │ │ │ │ crize │invalidantă. bronşiectazii supurate  supuraţii pulmonare . normal │ │ │ │ │ │ │ │b. │> 2 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr.recurentă şi/sau persistentă. I │< 2 luni/an │ complet │ 1-19% │ │ 0 │ │ fără disfuncţie ventilatorie │ │reversibile│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie uşoară │ │ │ │ │ │ │ bronhoree │ │ │ 20-49% │ │ │ │a) 50-60 ml/24h în cursul puseelor│< 2 luni/an │ complet │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │supurative │ │reversibile│ b) 30-49% │ │ │ │b) bronhoree peste 60 ml/24h în │ │ │ │ │ │ │timpul puseelor supremative │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie medie │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree >70 ml/24h în timpul │ │ │ │ │ │ │puseelor supurat. reducere │ │ │ │ │ │ │eforturi de │uşoară │ │ │ │ │ │ │intensitate medie │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │scădere medie a │ │ │ │ │ │Stadiul II │ │T(L. │cu │a) necesită │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ │ nocturne │ICD │hipercapnie(!!)│îngrijire │ b) 95-100% │ │ │ │ │ │ │ │ocazională │ │ │ │ │ │ │ │ │a) necesită │ │ │ │ │ │ │ │ │îngrijire │ │ │ │ │ │ │ │ │permanentă │ │ │ │ └─────────────┴─────────────┴────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE ┌──────────────────┬────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Stadiul │ Disfuncţia │ Schimbul gazos │ Adaptare │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ evolutiv │ventilatorie│ │ la efort │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │a.

gradul II de invaliditate) timp de 6 luni de la prima expertizare .├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie │ │ │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree > 80 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie accentuată la efort de│> 3 luni/an │Parţial sau│ 70-89% │ACCENTUATĂ │ │ │intensitate medie │ │ temporar │ a) 70-79% │ │ II │ │b) semne CPC │ │reversibile│ b) 80-89% │ │ │ │ hipoxemie cu hipercapnie în │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie severă │ │ │ │ │ │ │ bronhoree purulentă permanentă │ │ │ │ │ │ │> 100 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ insuficienţă cardio-respiratorie│ │ │ 90-100% │ │ │ │ireductibilă │ persistent │ineficient │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ necesită îngrijire │ │ │ b) 95-100% │ │ │ │a) ocazională │ │ │ │ │ │ │b) permanentă │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PLEUREZII PURULENTE (emfizemele pleurale. febrilitate. exereză pulmonară. │ │ │ │pierdere ponderală. cu │ │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │cardio-respiratorie │ │ │ 90-100% │ │ │ireductibilă. │BK pozitiv │ │ 90-95% │ I │ │necesită asistenţă din │BK negativ │ │ 95-100% │ │ │partea altei persoane │ │ │ │ │ │ocazional │ │ │ │ │ │permanent │ │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ TUBERCULOZA PULMONARĂ STABILIZATĂ În cazul în care la prima revizuire (după 6-12 luni) bolnavii de tuberculoză pulmonară prezintă leziuni stabilizate incapacitatea şi gradul de invaliditate se apreciază după:  severitatea disfuncţiei ventilatorii  severitatea afectării schimburilor gazoase în plămâni  capacitatea de adaptare la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ OPERATĂ În stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate la aceşti bolnavi se va ţine seamă de:  criteriile de activitate a tuberculozei  consecinţele morfofuncţionale ale intervenţiei chirurgicale 1. Aprecierea incapacităţii şi a deficienţei funcţionale se bazează pe:  evoluţia clinică  severitatea disfuncţiei ventilatorii  gradul afectării adaptării la efort conform criteriilor enunţate în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ ACTIVĂ ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Examen bacteriologic │ Examen radiologic │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie gravă. │perioada de 3 │sau cavitare extinse. abces pulmonar) Sunt afecţiuni determinate de acumularea de lichid purulent în cavitatea pleurală. Pun problema aprecierii incapacităţii şi a deficienţei funcţionale în următoarele situaţii: a) determină sechele importante (palipleurit. │ │indemne anterior │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie lent favorabilă. piotorax. │BK negativ (negativat │ │ │ │ │risc crescut de reactivare │după 6 luni de │ │ 70-89% │ II │ │ │tratament) │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │BK pozitiv în perioada│ │ │ │ │orice formă clinică │de 3 luni precedând │ │ 89% │ II │ │ │expertizării │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │forme cronice severe. calcificări pleurale) b) au necesitat tratament chirurgical (decorticare. Bolnavii cu intervenţie chirurgicală pe torace pentru tuberculoză pulmonară prezintă incapacitate de 70-89% (deficienţă funcţională accentuată .│BK negativ în │Imagini infiltrative │ │ │ │subfebrilitate prelungită. caşexie. fistule │luni precedând │afectarea unor zone de│ 70-89% │ II │ │bronho-pleuro-parietale. toracoplastie). │expertizării │parenchim pulmonar │ │ │ │etc.

Dacă se include nefropatia diabetică în categoria nefropatiilor glomerulare primare şi adăugăm nefropatiile interstiţiale. caracterizat fiziopatologic prin incapacitatea rinichilor de a-şi asigura funcţiile normale. ireversibile. celălalt fiind sănătos. conform criteriilor din capitolul introductiv. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. când acesta este unic. datorită leziunilor organice. cu etiologie multiplă. Etiologia IRC este greu de evaluat. încadraţi în gradul II de invaliditate. IRC reprezintă expresia funcţională a diferitelor tipuri de leziuni ale rinichiului (nefropatii. cu debut lent. localizate în ambii rinichi sau într-unul singur.2. pensionari de gradul II după perioada de 6 luni în care au evoluat favorabil se consideră că prezintă incapacitate de 50-69% (deficienţă funcţională medie .complianţa la regimul igieno-dietetic şi la tratamentul medicamentos Intervalul recomandat dintre examenele periodice este de 3 luni. în ani de zile. SINDROAME POST TUBERCULOASE În acest grup sunt cuprinse formele de tuberculoză pulmonară vindecate cu sechele morfofuncţionale importante. deoarece rinichiul sănătos compensează funcţiile pierdute ale rinichiului lezat.boala care a produs IRC .asocieri morbide (HTA. dar frecvenţa poate varia în funcţie de factorii menţionaţi anterior şi de stadiul IRC.gradul III de invaliditate) pentru încă 6 luni în vederea readaptării progresive la activitatea profesională şi a evitării recăderilor (chiar dacă nu prezintă afectarea funcţiei respiratorii) 3. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. exclude apariţia IRC. diabet zaharat) . Prezenţa de leziuni într-un singur rinichi. În România cauza cea mai frecventă a IRC este boala glomerulară (49%). În expertiza medicală a capacităţii de muncă constituie elementul de referinţă pentru stabilirea diagnosticului funcţional şi aprecierea capacităţii de muncă în afecţiunile rinichiului. IRC presupune existenţa de leziuni în ambii rinichi sau într-un singur rinichi. în caz de rinichi unic congenital sau dobândit. Caracteristici:  se manifestă după luni sau ani de la vindecarea procesului bacilar  baciloscopie directă constant negativă timp de cel puţin 18 luni (cel puţin 3 culturi)  imagini radiologice nemodificate (controale repetate la câteva luni) Stabilirea incapacităţii şi încadrarea în grad de invaliditate se bazează pe:  severitatea afectării ventilaţiei pulmonare  severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar  adaptarea la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv. rezultă că 76% din pacienţii cu IRC din România au una dintre aceste etiologii. AFECŢIUNILE RENALE INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ Insuficienţa renală cronică (IRC) este un sindrom cronic. după 12 luni de la data pensionării de invaliditate sunt încadraţi în funcţie de severitatea afectării funcţiei respiratorii. malformaţii). Examenele periodice trebuie să includă:  Anamneză . urmată de nefropatiile interstiţiale (23%). Pacienţii cu IRC trebuie evaluaţi periodic pentru monitorizarea progresiunii bolii. uropatii. Viteza de progresie variază în funcţie de: . având o evoluţie progresivă către exitus.

Retenţia azotată se poate menţine constantă timp de mai mulţi ani în condiţiile reducerii masei nefronice.Radiografii schelet osos (mâini.Electroforeză proteine serice (de două ori pe an) .  masă de nefroni funcţionali peste 50%. Ursea) I.Examen sumar de urină . Stadiul de insuficienţă renală compensată  funcţia renală normală în repaus prin intervenţia mecanismelor compensatorii (hipertrofie funcţională a nefronilor restanţi.Examen de urină din 24 ore (densitate. parcurgând aceleaşi stadii indiferent de boala renală primară. trepidaţii. umiditate. Poate fi necesară schimbarea locului de muncă în cazul în care solicitările energetice depăşesc 700 kcal/8 h sau activitatea se desfăşoară în condiţii de microclimat necorespunzătoare (temperaturi extreme.B. creatinină sertice . etc).  homeostazie normală. determinate de: . endoscopie) . II. Ca2+.co-morbiditate Examenele periodice vor urmări evaluarea manifestărilor clinice ale IRC (vezi tabel 1). creatinină)  Explorări imagistice: .Clearance uree . În acest stadiu capacitatea de muncă este păstrată. . K+.Determinare dimensiuni rinichi (radiologie.  probe funcţionale renale normale. picioare) . hipertensiune. leucogramă. hematocrit. proteine. Stadiul de insuficienţă renală cronică decompensată (preuremie)  funcţie renală afectată în repaus. Stadializarea insuficienţei renale cronice IRC evoluează stadial.  masă de nefroni funcţionali 10-25%.  nu există anemie.Fosfataza alcalină serică . Examen clinic complet  Explorări de laborator .Hemogramă (hemoglobină. uree. toxice. acid uric. suficienţă cu randament limitat)  funcţie renală normală în repaus.  anemie uşoară sau medie N. uşor alterată în condiţii de suprasolicitare. trigliceride. lipemie . K. poliurie compensatorie.  probe funcţionale renale puţin sau moderat modificate  homeostazie modificată moderat în faza de retenţie azotată fixă. clavicule. Na.Ionogramă serică (Na+. Există diverse definiţii ale stadiilor. Cea mai completă este cea redată în continuare (N.anual  Explorări complementare. număr trombocite) . PO43-) . retenţie azotată)  masă de nefroni funcţionali 25-50%  evoluează în două faze: a) faza poliurică.Uree.Clearance creatinină endogenă . .Echilibru acido-bazic .anual .Colesterol. b) faza de retenţie azotată fixă.natura bolii renale primare . III. Stadiul de deplină compensare (suficienţă funcţională.

Stadiul de uremie depăşită În acest stadiu supravieţuirea este asigurată prin mijloace de substituţie a funcţiei renale: epurare extrarenală sau transplant renal.hiperpotasemie (dar cu depozite reduse) . viscarale PSEUDOUREMIA .  anemie medie sau severă V.rezultatul acumulării de metaboliţi toxici în care apar manifestări multiple datorate tulburărilor hidro-electrolitice. Astfel deficienţa funcţională poate fi de la uşoară la gravă.T.toleranţa hemodializei sau a dializei peritoneale . De aceea trebuie evitaţi şi înlocuiţi cu cel de insuficienţă renală cronică.În afara manifestărilor bolii de fond apar şi semnele de uremie IV.pericardită uremică .arteriopatii periferice .complex de simptome cerebrale datorate edemului cerebral (hiperosmolaritate numai la azotemie moderată) Observaţie: Aceşti termeni sunt frecvent folosiţi incorect referitor la IRC.  probe funcţionale renale alterate (vezi tabelul). creatinină). acidobazice.Manifestări ale insuficienţei renale I.insuficienţă cardiacă . La unii dintre bolnavi semnele de uremie se pot ameliora.  homeostazie grav alterată prin creşterea semnificativă a produşilor de retenţie azotată.aritmii .motivaţia deficientului pentru muncă .hipocalcemie cu hiperfosfatemie II.prezenţa patologiei induse de hemodializă .toleranţa rinichiului transplantat .C. Stadiul de uremie (terminal)  funcţie renală grav alterată. homeostazie constant alterată (vezi tabelul).creştere în ser a produşilor azotaţi neproteici (uree.  masă de nefroni funcţionali sub 10%.H.B.R. cu gradele de incapacitate corespunzătoare iar capacitatea de muncă se apreciază ţinându-se seama de solicitările locului de muncă. .hiponatremie (nefropatie cu pierdere de sare) . acid uric. Manifestări electrolitice .stadiul final al I. Tabel I .gradul de recuperare medicală .hipotensiune arterială (instabilitate hemodinamică la hemodializaţi) . În aprecierea statutului medico-profesional al acestor deficienţi se vor avea în vedere o serie de alţi factori: . în timp ce la alţii acestea se dezvoltă progresiv. prin mecanism renal sau extra renal UREMIE .A. .tendinţă crescută spre arteroscleroză . .  anemie medie N. cu precizarea stadiului. Nomenclatură AZOTEMIE . Manifestări cardio-vasculare .hipernatremie (prin retenţie) .situaţia socio-familială a acestuia.

10 │ Accentuată │ 80 .2. dializei peritoneale.insomnie .osteoporoza VI.hemofiltrarea .49% │Eventual schimbare│ │compensare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ loc de muncă │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Compensat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 50 -> 35 │ <= 1022 │ < 50 │ 1.2.stomatită .parotidită .fatigabilitate .4 │ 26 -> 20 │ 40 -> 30 │ 3.500│ > 6 │7.dispnee Kusmaul.1.vezi Manifestările clinice ale insuficienţei renale cronice 1 ) supravieţuirea este posibilă datorită mijloacelor de tratament substitutive renal 2 ) variabile.disfuncţii leucocitare .5 -> 2 │ 8 │ Gravă │ 90 .15 │ Uşoară │ 20 .tulburări psihice neuropatie periferică senzitivă Tabelul 2 . în funcţie de procedeul de tratament substitutiv 3 ) variabile.5 │ 12 . în funcţie de: .hemodializa .III.sângerări digestive . CheyneStockes IV. Manifestări respiratorii .plămân uremic . Tulburări neurologice SNC . Manifestări gastrointestinale .2 │ < 7.osteomalacia . Metode de epurare extrarenală a) Epurare extracorporală .5 │ 8 . transplantului renal INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ TRATATĂ PRIN METODE DE SUBSTITUŢIE A FUNCŢIEI RENALE Metodele de substituţie a funcţiei renale se clasifică astfel: I.gradul de recuperare medicală prin metoda de tratament substitutiv .anemie .5 .osteita fibroasă .ostoscleroza . Osteodistrofie renală .5 -> 3 │ 10 .enterocolită VII.5 │ 70 -> 26 │ 70 -> 40 │ 4 -> 3.5 │ 40 -> 12 │ 3 -> 2.patologia asociată: hemodializei.Stadiile insuficienţei renale cronice ┌───────────┬───────────┬──────────┬─────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ │ Nefroni │ │ Uree │Creatinină │ │ │ Număr │Hemoglobină│ │ │ Grad │ │ Stadiul │funcţionali│Densitate │sanguină │ sanguină │ Cl (uree)│ Cl(Cr) │ hematii │ g/dl │ Deficienţă │Incapacitate│ invaliditate │ │ │ (%) │ urinară │ (mg/dl) │ (mg/dl) │ (ml/min) │ (ml/min) │ 106/mm3 │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Deplină │ 100 -> 50 │ < 1025 │ < 50 │ N │ N │ 120-70 │ > 4 │ 12 .diateze hemoragice V.13 │ Medie │ 50 .pareză gastrică .5 │ 2.89% │ II │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremic │ < 10 │ <= 1010 │300 .5 │ 20 .100% │ I │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremie │ < 10 │variabil2)│ < 502) │variabilă2)│variabil2)│variabil2)│variabil2)│variabil2) │variabilă3) │variabilă3) │ variabilă4) │ │depăşită1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────┴───────────┴──────────┴─────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ *) în funcţie de simptomatologia clinică (variaţii individuale de toleranţă a IRC) .hemoperfuzia b) Epurare intracorporală .12 │ Medie/ │ 60 .79%*) │ III/II*) │ │retenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │Accentuată*)│ │ │ │azotată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fixă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Decompensat│ 25 -> 10 │1010-1011 │ > 100 │ > 4.ultrafiltrarea secvenţială .100 │ 3 .5 . Manifestări hematologice .59% │ III │ │poliurică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 35 -> 25 │ < 1017 │50 .

│ │Nefropatia │ Patologie indusă │ │ │ Grad de │ │crt. Metodele de epurare extrarenală menţionate sunt compatibile cu o supravieţuire îndelungată iar reintegrarea socio-profesională este optimă într-un număr mare de cazuri.40% din bolnavii dializaţi în spital îşi continuă activitatea profesională. Hemodializa Hemodializa este o metodă terapeutică prin care sângele uremic este depurat.atitudinea familiei faţă de caz . aducând bolnavul la manifestările corespunzătoare unei insuficienţe renale cronice cu Cl(cr) de aproximativ 20 ml/min.dializa peritoneală . Transplantul renal Cel mai frecvent folosite sunt hemodializa şi dializa peritoneală.49% │ │ │ │ │ │ │ │Este necesară │ │ │ │ Stabilizată │ Staţionar │ │ │schimbarea locului│ │ │ 1 │ clinic şi │ sau │ Absentă │ Uşoară │de muncă**) │ 0 │ │ │ paraclinic*) │ evoluţie │ │ │Se va ţine seama │ │ │ │ │favorabilă │ │ │şi de elementele │ │ │ │ │ │ │ │tehnice***) │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │50 . În evaluarea clinico-funcţională a bolnavului cu insuficienţă renală cronică tratată prin mijloace de epurare extrarenală se va ţine seama de următorii factori: .25% au evoluţie nefavorabilă.profilul psiho-intelectual al pacientului . Funcţiile endocrino-metabolice ale rinichiului nu pot fi suplinite prin aceste tehnici. │ Eventual │ Medie │dintre criterii │ III │ │ │ evidenţiate │ lentă │ │ │60 .50% sunt reintegraţi social. de substanţele acumulate şi reechilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic.79% prezente │ │ │ 3 │ Alterare │accentuată │ Prezentă │Accentuată│1 sau două dintre │ II │ │ │ progresivă │ cu noi │ │ │criterii │ │ │ │ │ elemente │ │ │80 .intermitentă . Dializa peritoneală poate fi intermitentă sau continuă ambulatoriu. Există şi posibilitatea efectuării hemodializei la domiciliu.59% prezente │ │ │ │ Perioade de │Progresiune│ │ │una sau două │ │ │ 2 │ alterare │ continuă.89% │ │ │ │ │Progresiune│ │ │70 .prezenţa patologiei indusă de hemodializă sau dializa peritoneală . dar nu desfăşoară activitate profesională.statusul funcţional renal .40 ..35 .stadiul evolutiv al bolii renale sau al bolii generale cu atingere renală care a dus la insuficienţă renală cronică .resurse tehnice şi financiare existente ┌────┬──────────────┬───────────┬───────────────────┬──────────┬──────────────────┬────────────┐ │Nr. grevată de complicaţii care necesită spitalizări repetate Aceste metode ameliorează tabloul clinic al uremiei.nivelul responsabilităţilor sociale şi familiale ale bolnavului .dializa intestinală . Astfel: . în afara organismului. Depurarea se realizează prin intermediul unei membrane semipermeabile artificiale.│Funcţia renală│ de fond │de hemodializă sau │Deficienţă│ Incapacitate │invaliditate│ │ │ │ │dializă peritoneală│ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │ 20 .continuă ambulatorie .89% prezente │ │ . Hemodializa este efectuată în centre specializate. Dializa peritoneală Dializa peritoneală este o metodă de epurare extrarenală care constă în introducerea soluţiei de dializă în cavitatea peritoneală iar membrana de dializă este reprezentată de peritoneu. .motivaţia pentru muncă .69% prezente │ │ │ │clinic şi/sau │ │ │ │toate 3 criteriile│ │ │ │ funcţional │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │70 .69% │ │ │ │ │ │ │ │50 .adsorbţia intestinală II.10 . .

Manifestări cardio-vasculare . trepidaţii.cardiopatie ischemică .tulburări de ritm şi de conducere .) .polineuropatie periferică tip mixt .Cl(cr) .tipul dializei .stare generală bună .│ │ │patologice │ │ │toate 3 criteriile│ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │90 .100% se │ │ │ │ │ │ │ │pierde şi │ │ │ │ │ │ │ │capacitatea de │ │ │ │ │ │ │ │autoservire │ │ └────┴──────────────┴───────────┴───────────────────┴──────────┴──────────────────┴────────────┘ Se va ţine seama şi de gradul insuficienţei renale cronice ___________ *) Funcţie renală stabilizată  clinic .în cazul hemodializei  număr de şedinţe  durata şedinţelor  accesibilitatea centrului de dializă PATOLOGIA INDUSĂ DE UTILIZAREA TEHNICILOR DE EPURARE EXTRARENALĂ I.poziţie şezândă .tensiune arterială normală  paraclinic (funcţional) . curenţi de aer.encefalopatie  Wernike  demenţa de dializă  sindromul de dezechilibru de dializă .uree sanguină < 200 mg/dl .solicitare energetică profesională [] 1000 kcal/8h . infecţii.insuficienţă cardiacă .20 ml/min .94% există │ │ │ │ │ │ │ │complicaţii grave │ │ │ │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ 4 │Grav alterată │ │ │ Gravă │desfăşurarea │ I │ │ │ │ │ │ │activităţii │ │ │ │ │ │ │ │cotidiene │ │ │ │ │ │ │ │95 .hipertensiune arterială .program de muncă corespunzător (excluderea muncii în ture şi a activităţilor secundare şi ocazionale) ***) Elemente tehnice .lipotensiune arterială . HEMODIALIZA ITERATIVĂ A. etc.creşterea sau menţinerea constantă a hemoglobinei **) Activitate profesională permisă .100% │ │ │ │ │ │ │ │90 .patologia ţuntului arterio-venos (hemoragii.pericardită uremică . dilataţii anevrismale) B.infarct miocardic . tromboze. Manifestări neurologice . umiditate.apetit bun .potasemie < 5 mEq/l .condiţii favorabile de microclimat (noxe.

diaree cronică .accesibilitate │în centrul de dializă sau a │ │ │ │rinichiului de transplant │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │. Infecţii .în aşteptarea maturării căii de │ │ │.responsabilităţi sociale │.pigmentarea .în aşteptarea eliberării de locuri │ │ │.când nu se poate aplica hemodializa│ │ │de orice cauză în stadiul de uremie│.leucocitoza/leucopenia .hipoproteinemie I.ulcer gastro-intestinal .disfuncţii sexuale D.risc crescut de peritonită .tehnică uşor de învăţat şi aplicat │ │ │. DIALIZA PERITONEALĂ . Manifestări endocrine .asigură un grad mai mare de │ │ │ │independenţă │ │ │ │.eventraţii .există experienţă clinică │. Manifestări cutanate .septicemie .situaţie familială │abord vascular │ │ │.profil psiho-intelectual │.pseudoporfiria cutanată G.hipertrigliceridemie .49 ani) │.epurare mai eficientă pentru │de către bolnavi │ │AVANTAJE │produşii de retenţie azotată │.gută H.eficienţă mai mare pe termen lung│.diateza hemoragică E.vârstă (15 .resurse tehnice şi financiare │.hiperinsulinemie cu toleranţă scăzută la glucoză .sângerări intraabdominale .IRC agravată temporar │ │ │.IRC din diabetul zaharat │ │INDICAŢII│.tulburări metabolice grave ┌─────────┬───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ HEMODIALIZA (HD) │ DIALIZA PERITONEALĂ │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │Insuficienţă renală cronică (IRC) │.hematom al peretelui abdominal .tuberculoză pulmonară II.ascită F.pancreatită cronică . Tulburări ale metabolismului intermediar .hepatită cu virus B .este mai fiziologică asigură un │ │ │ │nivel seric mai stabil │ └─────────┴───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ TRANSPLANTUL RENAL 75% din candidaţii pentru transplant renal provin din următoarele categorii de nefropatii: .infecţii ale şunturilor .degradarea membranei peritoneale . Manifestări hematologice .cost redus. Manifestări articulare .fără o etiologie clară (permite şi │ │ │depăşită dar ţinându-se seama de: │investigarea invazivă) │ │ │. nu necesită aparatură │ │ │îndelungată │specială │ │ │. Manifestări digestive . convulsii  accidente cerebro-vasculare C.osteodistrofia renală .poate fi instituită în timp minim │ │ │ │.pruritul .

tulburări psihice Problemele majore cu care se confruntă pacienţii şi medicii imediat post transplant sunt infecţia şi rejetul. mai puţin înţeles din punct de vedere imunopatologic şi puţin controlat prin terapie c) acut .deficienţă funcţională accentuată sau medie. în cazul când nu sunt deja pensionari de invaliditate. beneficiază de concediu medical conform legii. bolnavul poate fi externat după 30 de zile de la intervenţie. în caz de incompatibilitate b) accelerat . Recuperarea profesională este posibilă. urmând a fi controlat periodic la centrul unde a fost efectuat transplantul. ţinând seama de stadiul insuficienţei renale cronice (vezi tabelul) da şi de psihicul şi cooperarea bolnavului. insuficienţă renală cronică din diabetul zaharat 2.la sfârşitul primei săptămâni.o săptămână . Diagnostic funcţional Pacienţii care sunt supuşi transplantului renal. După o perioadă de 6-12 luni după efectuarea transplantului deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază astfel:  evoluţie favorabilă . calitatea vieţii este mult mai bună decât în cazul dializei.cardio-vasculare  infarct miocardic  accidente cerebro-vasculare  hipertensiune arterială (iatrogenă sau prin stenoza arterei renale a rinichiului transplantat) . glomerulonefritele În absenţa complicaţiilor. Rejetul poate fi: a) hiperacut . răspunde bine la creşterea dozei de imunosupresoare d) cronic .endocrine şi metabolice  hiperparatiroidism secundar  hiperkalemie  hiperuricemie asimptomatică sau gută .rejetul .apare în primele zile de la intervenţie. Pe termen lung. putând beneficia de încadrare în gradul II respectiv III de invaliditate . mai ales în cazul grefei prelevată de la cadavru Infecţia Infecţiile locale şi generale pot complica evoluţia post-transplant în primele săptămâni sau luni de la intervenţie. Complicaţiile post transplant renal sunt: . Prezenţa complicaţiilor poate prelungi durata de spitalizare până la câteva luni (conform legii). boala hipertensivă renală 3.1. în cazul unei evoluţii favorabile.un an de la intervenţie.gastro-intestinale  ulcer peptic  pancreatită  diverticulită  hepatită .infecţiile .efectele secundare ale corticoterapiei  obezitate  cataractă  hiperglicemie  miopatie .după prima săptămână.

Glomerulonefrita de şunt .virale .cu normă întreagă sau cu jumătate de normă.nefropatia din periarterita nodoasă . Glomenilonefritele se clasifică în funcţie de mai multe criterii: etiologic. Glomerulonefritele sunt cele mai frecvente dintre afecţiunile renale şi ocupă primul loc ca frecvenţă în etiologia insuficienţei renale cronice (se apreciază că aproximativ 60% din cazurile de insuficienţă renală cronică au la bază glomerulonefritele).GNCS în cadrul bolilor generale . Segmentare II. ulterior.GNC cu depozite mezangiale de IgA . Se va ţine seama şi de efectele tratamentului imunosupresor. Glomerulonefrite subacute (maligne. Secundare (GNCS) .nefropatia diabetică .GNCS post-streptococică . Glomerulonefrite acute A. odată reinserat bolnavul îşi poate relua activitatea în condiţii corespunzătoare de muncă .post streptococice .GNC proliferativă mezangială idiopatică .toxic-alergice B. evolutiv.GNC extramembranoasă . în cadrul gradului III de invaliditate. având o evoluţie variabilă cel mai frecvent spre insuficienţă renală terminală. Clasificarea glomerulonefritelor I. Focale C.GNC membranoproliferativă . morfologic.Glomeruloscleroza focală şi segmentară . GLOMERULONEFRITE (GN) Glomerulonefritele sunt afecţiuni inflamatorii glomerulare de etiologie multiplă. în funcţie de adaptarea la activitatea profesională apreciată obiectiv pe baza anchetelor sociale efectuate de asistenţii sociali conform legislaţiei în vigoare. Difuze . produse prin mecanisme imunitare. Primitive .GNC cu leziuni minime .nefropatia din endocardită bacteriană . imunologic.sindrom Wegener .  restabilirea incompletă a funcţiei renale şi/sau prezenţa complicaţiilor generează o deficienţă (incapacitate) care se evaluează conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică la care se adaugă procentajele corespunzătoare complicaţiilor existente.amiloidoza renală .GNC inclasabile B.nefropatia din purpura Henoch-Schonlein . topografic. rapid progresive) III. Glomerulonefrite cornice (GNC) A.nefropatia lupică .nefropatia gravidică .infecţioase nestreptococice .

dispariţia proteinuriei şi hemahiriei (în 6-8 luni) . mai ales în formele focale şi segmentare . chiar şi în GN acute focale şi segmentare existând şi în aceste cazuri forme clinice recidivante cu tendinţă la cronicizare.GN difuze acute (45% din cazuri) .funcţională .evoluţia .sindrom Moscowitz .forme mortale .tablou clinic moderat .forme frustre . respectiv revizuirea la termen a bolnavilor cu glomerulonefrită acută cuprinde: .semne discrete care dispar după câteva zile .focale (leziunea atinge câţiva glomeruli) .6 săptămâni de la debut) .intensitatea şi/sau reversibilitatea afectării funcţiei renale . tendinţă de cronicizare .dispariţia leziunilor histologice (după un an) .normalizarea clearence-ului creatininei endogene (3-4 luni) Evaluarea periodică.15 g/24 h până la 2-3 g/24 h.biologică .examen clinic . Sindromul urinar ..segmentare (leziunea atinge câteva anse capilare ale glomenilului) După tabloul clinic glomerulonefritele acute se împart astfel: .forme minime .forme latente Tabloul clinic complet cuprinde cele patru sindroame clasice: 1.hematurie microscopică (peste 10.VSH crescut . simptomatologie intensă.edeme 3.000 H/min) sau macroscopică (peste 100.ASLO crescut .persistenţa proteinureii şi a hematuriei peste un an de la debut Vindecarea nu poate fi afirmată decât după 1-2 ani. Sindromul hipertensiv 4.clinică . tensiunea arterială.proteinurie neselectivă (rar selectivă) peste 0. Criterii de vindecare .oligurie cu urini concentrate şi conţinut scăzut de sodiu .000 H/min) .aspect de sindrom nefrotic .tablou clinic complet.sindrom Alport I.edemele. în anumite cazuri proteinuria poate depăşi 3 g/24 h .forme complete .difuze .complement seric scăzut După gravitate glomerulonefritele acute se clasifică astfel: .retenţie de produşi azotaţi în sânge datorită scăderii filtrării glomerulare şi hipercatabolismului proteinelor endogene La acestea se adaugă semne inflamatorii şi imunologice: .simptomatologie ştearsă.gravitatea bolii (forma clinică histologică) .forme uşoare .evoluează spre IRC terminală în câteva săptămâni sau luni Elementele de apreciere ale prognosticului bolii sunt: .dispariţia sindroamelor în (3 . evoluţie mai lungă.cilindrii eritrocitari 2. Sindromul de insuficienţă renală . Glomerulonefrite acute În funcţie de întinderea leziunii pot fi: .forme medii .forme grave . Sindromul hidropigen .paucisimptomatice.sindrom hemolitic-uremic .morfologică . evoluţie spre IRC . diureză .gradul de remisiune a sindroamelor clinice .

. În ultimul timp prognosticul s-a ameliorat citându-se supravieţuiri de mai mulţi ani cu remisiuni uneori complete.evoluţie lentă │ │ │.evoluţie mai lungă │ │ 20 . 2.29% .simptomatologie intensă │ACCENTUATĂ│spre IRC cu perioade de │ II │ │.tablou clinic moderat │ │hematurie moderată cu │ III │ │ │ │tendinţă spre ameliorare │ │ │ │ │60 . indiferent de etiologie glomerulonefritele cronice evoluează spre IRC terminală. creatinină .79% .49% .89% │ │ │.59% .explorarea imunologică  titru ASLO  complement seric total. menţinerea în viaţă fiind posibilă cu ajutorul mijloacelor de substituţie a funcţiei renale. în câteva luni.evoluţie spre IRC │ │remisiune │ │ │ │ │80 .> uree. În majoritatea cazurilor însă evoluţia este grevată de apariţia sindromului nevrotic şi a hipertensiunii arteriale cu evoluţie spre insuficienţa renală cronică în decurs de câteva luni sau ani.tablou clinic complet │ │70 .> sodiu. Glomerulonefrite subacute Sunt nefropatii glomerulare cu evoluţie rapidă spre exitus în majoritatea cazurilor. Glomerulonefritele cronice În general. ┌───────────────────────────┬──────────┬──────────────────────────┬────────────┐ │ Forma clinică │Deficienţa│ Incapacitatea │ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 1-19% │ │ │ UŞOARĂ │ FĂRĂ │Este necesară schimbarea │ 0 │ │. maximum 2 ani.semne clinice │ │ │ MEDIE │ MEDIE │discrete proteinurie.explorarea funcţională a rinichiului  examen sumar de urină  sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb)  examen de urină din 24 ore .89% . Aproximativ 35% din cazuri evoluează spre vindecare.> densitate . │ │ │. Durata supravieţuirii este variabilă în funcţie de etiologie şi forma clinică iar evoluţia se . Mai rar boala poate persista indefinit.simptomatologie ştearsă │ │locului de muncă │ │ │. Diagnostic funcţional 1.69% . C3  fibrinogen plasmatic Diagnosticul funcţional şi incapacitatea se elaborează după expirarea perioadei legale de concediu medical conform tabelului.tendinţă la │ │ │ │ │cronicizare │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 50 .49% │ │ │. În cazul formelor care au evoluat spre insuficienţă renală cronică se vor aplica criteriile stabilite pentru această afecţiune.> proteinurie .69% │ │ │ │ │50 .tendinţă la cronicizare │ │ │ │ │(uneori) │ │20 . În formele cu evoluţie favorabilă spre vindecare deficienţa funcţională se apreciază în funcţie de elementele menţionate la glomerulonefritele acute şi de solicitările locului de muncă. III.evolutie │ │ │ │ │accelerată spre IRC │ │ ├───────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────┴────────────┤ │ În formele care au evoluat spre IRC deficienţa/incapacitatea se stabilesc │ │ conform criteriilor pentru IRC │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ II. potasiu  clearence-ul creatininei şi ureei plasmatice  concentraţia plasmatică a creatininei şi ureei .proteinurie şi │ │ │ │ │hematurie persistente │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ GRAVĂ │ │ 70 .evoluţie lentă │ │ │ │ UŞOARĂ │cu tendinţă spre vindecare│ 0 │ │ │ │30 .

progresiv sau brusc) . Din punct de vedere morfopatologic se caracterizează prin leziuni interstiţiale specifice. hematurie microscopică şi leziuni histologice importante.proces inflamator care evoluează spre scleroză sau fibroză (tuberculoză. Evoluţia spre IRC reprezintă regula în cazul corticorezistenţei.prin agenţi fizici .toxic-medicamentoase .gradul de afectare a funcţiei renale În raport cu gradul de afectare a funcţiei renale se deosebesc mai multe situaţii: . sindrom Alport) .imuno-alergice . etc) 2.complică deseori cu HTA şi sindrom nefrotic.tumori (adenom de prostată. NI de cauză necunoscută . Clasificarea etiopatogenică a nefropatiilor interstiţiale (NI) 1.asociate glomerulopatiilor 3.natura obstacolului . boala Fabry.severitatea fenomenului obstructiv (obstrucţie completă sau incompletă) . Din punct de vedere etiopatogenic nefropatiile interstiţiale se clasifică în nefropatii interstiţiale obstructive.malformaţii congenitale .nefropatia interstiţială primitivă (Bell) În NI prin uropatie obstructivă evoluţia şi prognosticul sunt influenţate de: .nefropatia endemică balcanică . Într-un număr de cazuri există remisiuni. nefropatii interstiţiale de cauză medicală şi nefropatii interstiţiale de cauză necunoscută.litiază .cu insuficienţă renală cronică .starea anatomo-funcţională anterioară a traiectului urinar . leziuni tubulare şi leziuni vasculare minime.supraadăugarea infecţiei . Prognosticul este mai bun în cazurile cu răspuns adecvat la corticoterapia iniţială. NI obstructive (datorate unui obstacol mecanic pe tractul urinar) .prezenţa IRC NEFROPATII INTERSTIŢIALE Nefropatiile interstiţiale sunt afecţiuni acute sau cronice cu etiologie plurifactorială. situaţie în care există proteinurie neselectivă. leziuni glomerulare. în formele primitive complicate şi mai ales în formele secundare.metabolice . Glomerulonefritele cronice constituie o condiţie patologică complexă cu afectare multiorganică. uretrită nespecifică.răspunsul la tratament . NI de cauză medicală .forma morfopatologică .NI obstructivă cu insuficienţă renală acută .nefropatia interstiţială xantogranulomatoasă . etc) .modul de instalare a obstrucţiei (lent.etiologia (în formele secundare) . Diagnosticul funcţional Deficienţa funcţională şi incapacitatea se stabilesc în funcţie de: . neoplasm al vezicii urinare.infecţioase (pielonefrite) .ereditare (polichistoza renală.localizarea obstrucţiei (ureteral unilateral sau pe calea urinară comună) . rupturi traumatice ale uretrei.

Enterococ sunt cei mai agresivi . chirurgical)  litiaza diagnosticată tardiv. neglijată  litiaza care complică alte nefropatii degenerative. Pielonefritele acute au tendinţă marcată la cronicizare şi evoluţie spre insuficienţă renală cronică.durată. insuficienţa renală cronică Evoluează spre insuficienţă renală cronică:  litiaza bilaterală  litiaza pe rinichi unic (funcţional. durata şi calitatea remisiunilor .calculi cu diametrul mai mic de 5 mm situaţi de la calice în jos (există eliminări spontane) b) bine tolerată clinic . Litiaza urinară manifestă clinic a) cu calculi ficşi . hematurie microscopică. Din punct de vedere al evoluţiei pielonefritele pot fi acute sau cronice.starea căilor urinare .colica renală Din punct de vedere evolutiv litiaza urinară poate fi: a) benignă . Litiaza urinară latentă (asimptomatică) . Pielonefritele cronice pot evolua variabil. precoce a) mecanice .prezenţa HTA . pielonefrita acută. În acest caz deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică.NI obstructivă fără insuficienţă renală Ridicarea chirurgicală a obstacolului poate opri progresia bolii şi funcţia renală se poate ameliora (în cazul în care aceasta poate fi efectuată precoce). congenitale sau câştigate . După expirarea acestei perioade aceştia necesită expertiză medicală şi evaluare funcţională numai dacă prezintă afectarea funcţiei renale. febră şi leucociturie (litiază suprainfectată) b) cu calculi migratori . Există două forme clinice: 1. răspuns la tratament. Factorii de prognostic importanţi şi în evaluarea funcţională sunt: .anuria calculoasă.pieloureterocistita acută. În cadrul NI de cauză medicală cele mai frecvente sunt pielonefritele (NI infecţioase). o tulburare în evacuarea urinei . Pseudomonas. hidronefroza calculoasă b) infecţioase .factor agravant care grăbeşte evoluţia spre IRC . modificarea poziţiei calculilor sau supraadăugarea unei infecţii 2.agentul patogen .Proteus.dureri lombare. reflux vezico-ureteral.calculi pielocaliceali coraliformi ficşi sau calculi mici caliceali bine fixaţi în fornix c) complicată Complicaţii 1.pusee de acutizare . LITIAZA URINARĂ Litiaza urinară se caracterizează prin prezenţa calculilor în parenchimul renal sau în căile urinare.pielonefrita litiazică. tardive .gradul de afectare a funcţiei renale exprimată prin alterarea probelor funcţionale renale Diagnostic funcţional Bolnavii cu nefropatii interstiţiale obstructive sau de cauză medicală beneficiază de concediu medical conform legii..prezenţa unui obstacol. pionefroza calculoasă 2.apariţia simptomelor este determinată de creşterea dimensiunilor.

examenul clinic: TA. Vârsta de predilecţie este de 30-40 ani. Atunci când asociază IRC deficienţa funcţională şi incapacitatea se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. SINDROMUL NEFROTIC (SN) Sindromul nefrotic este definit clasic prin: 1. TUBERCULOZA URINARĂ Tuberculoza urinară este întotdeauna secundară unui focar de primoinfecţie cel mai adesea pulmonar.evoluţie rapidă spre insuficienţă renală cronică După instalarea insuficienţei renale cronice deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. litiaza suprainfectată  litiaza multiplu operată Bolnavii cu litiază urinară beneficiază de tratament medical sau chirurgical în cadrul perioadei de ITM legală. mai rar pleural sau ganglionar. amilordoză. infecţii. neoplazii.79% . imunosupresoare) Elementele de apreciere a evoluţiei sunt: 1.în căile exretorii) . edeme 4. LES. Evaluarea funcţională a pacientului cu sindrom nefrotic va ţine seama de contextul clinic în care a apărut şi de potenţialul evolutiv spre insuficienţă renală cronică şi de apariţia complicaţiilor (altele decât IRC):  tromboze venoase şi arteriale  complicaţii infecţioase  complicaţii metabolice  complicaţii ale terapiei (corticoizi.89% . edeme. Incapacitatea: 70 . hipoalbuminemie 3. Între manifestările clinice ale focarului primar şi cele ale localizării secundare renale există o latenţă de 1-8 ani. manifestările insuficienţei renale 2. hipercolesterolemie 5. manifestările bolii renale primitive. Se poate prezenta sub două forme clinice: 1. reacţii alergice). Tbc renală parenchimatoasă ("închisă") 2. grade variate de insuficienţă renală În 75% din cazuri sindromul nefrotic este urmarea unei glomerulopatii şi în 25% din cazuri cauza este sistemică (diabet zaharat.evoluţie lentă 80 . explorări de laborator  proteinuria/24 h  clearence-ul creatininei şi ureei endogene  VSH  albumina serică  colesterolemia  fibrinogen  complementul seric Diagnostic funcţional Deficienţa funcţională accentuată cu încadrare în gradul II de invaliditate. Tbc reno-urinară ("deschisă" . proteinurie masivă 3-5 g/24 h 2. Aceştia necesită expertiză medicală a capacităţii de muncă numai în cazurile cu evoluţie nefavorabilă şi apariţia complicaţiilor.

 cistită tuberculoasă - cel mai frecvent  epididimită tbc - mai frecvent sub formă cronică Mai rar se exprimă manifestările morfologice ale infecţiei tuberculoase renale:  proteinurie izolată (fără piurie)  IRC  HTA - secundară Diagnosticul pozitiv se bazează pe: 1. existenţa unui focar tuberculos pulmonar în antecedentele bolnavului 2. date clinice (în general sunt nespecifice) 3. examene paraclinice - bacteriologice  urografice  alte examinări Esenţiale pentru diagnosticul pozitiv sunt următoarele: 1. examenul bacteriologic al urinei emise de dimineaţa emise prin:  examinare directă - pe lamă după colorare Ziehl-Nielsen  culturi  inoculare la cobai N.B. - Se apreciază că în 85% din cazuri diagnosticul se poate stabili prin examenul direct al urinei. 2. urografice - imagini caracteristice  faze incipiente - "rosătura de molie" - semnul cel mai precoce  faze tardive - prezenţa cavernelor Mai pot fi utile pentru diagnostic:  albuminuria persistentă  piurie abacteriană  VSH crescută  anemia  hiperazotemia Abordarea clinico-terapeutică a cazurilor de TBC urinară: 1. Cazurile confirmate se menţin sub supraveghere şi tratament timp de un an, ca bolnavi activi (evolutivi) şi încă şase luni ca bolnavi regresivi. În unele cazuri tratamentul tuberculo static este prelungit până la doi ani (în tbc unilaterală) şi până la trei ani (în cazul în care infecţia este bilaterală) 2. Cazurile suspecte vor fi tratate cu tuberculostatice timp de două luni. La sfârşitul acestei perioade: a) diagnosticul se confirmă şi atunci cazurile vor fi luate în evidenţă şi tratate corespunzător. b) diagnosticul nu se confirmă şi bolnavul este scos din evidenţă Diagnostic funcţional 1. Pe toată durata tratamentului tuberculostatic se consideră deficienţă funcţională accentuată (incapacitate 70-89%), încadrabil în gradul II după expirarea concediului medical. 2. Dacă evoluţia este nefavorabilă, criteriile de vindecare parţial îndeplinite, se menţine gradul II de invaliditate. 3. Dacă evoluţia este favorabilă şi sunt îndeplinite criteriile de vindecare (vezi), în funcţie de solicitările energetice şi condiţiile ambientale ale locului de muncă, bolnavul poate lucra cu program redus, fie pe locul de muncă anterior, fie pe un alt loc de muncă (cu indicaţie pentru afecţiuni renale caz în care se consideră deficienţă medie 50 - 69%). 4. După reluarea activităţii bolnavul este urmărit o perioadă (6 - 12 luni). Dacă în această perioadă boala este stabilizată şi nu sunt semne de afectare a funcţiei renale, nu există reactivări şi adaptarea la locul de muncă este corespunzătoare se poate relua programul normal de activitate (deficienţă uşoară, incapacitate 20 - 49%)

Criterii de vindecare 1. clinice - dispariţia semnelor generale de evoluţie 2. radiologice - remisiune completă a leziunilor morfologice sau sechele neevolutive (stabilizate) 3. bacteriologice - IDR-PPD negativ  absenţa BK la examenul direct şi în culturi Rinichiul unic chirurgical În aprecierea incapacităţii (deficienţei funcţionale - gradului de invaliditate) pacienţilor cu rinichi unic chirurgical se va ţine seama de următoarele:  un singur rinichi este capabil să asigure toate funcţiile secretorii, homeostatice şi endocrine ale unui adult activ în condiţii normale  adaptarea compensatorie renală în urma nefrectomiei unilaterale este rapidă: 80% în primele 15 zile, 90% în primele 3 luni şi 94% în primul an; rămâne un deficit permanent de aproximativ 6%. În cazul în care nu sunt deja pensionari de invaliditate pacienţii nefrectomizaţi beneficiază de concediu medical conform legii. Incapacitatea (deficienţa funcţională) se apreciază în funcţie de situaţia rinichiului restant. După instalarea insuficienţei renale cronice incapacitatea se stabileşte conform criteriilor de la capitolul respectiv.
┌─────────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Rinichi restant │Incapacitate│Deficienţă │Grad de inv.│ │ │ │funcţională│ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │funcţie normală │ 20 - 49% │ UŞOARĂ │ 0 │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii urinare, pusee rare, cu │ │ │ │ │ răspuns terapeutic bun │ 50 - 69% │ │ │ │a) litiaza asimptomatică sau cu │a) 50 - 69% │ MEDIE │ III │ │ simptomatologie minoră │b) 60 - 69% │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii recurente insuficient │ │ │ │ │ controlate medicamentos litiază │ 70 - 89% │ │ │ │ cu colici frecvente tuberculoza │a) 70 - 79% │ │ │ │ rinichiului restant stenoze ale │b) 80 - 89% │ACCENTUATĂ │ II │ │ căilor urinare inferioare │ │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ └─────────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘

MALFORMAŢII RENALE Malformaţiile aparatului reno-urinar sunt alterări ale formei, poziţiei şi structurii parenchimului renal şi/sau căilor urinare produse în timpul vieţii intrauterine de factori variaţi (genetici, toxici, infecţioşi, factori de mediu). Ele pot deveni manifeste în funcţie de severitatea alterărilor structurale şi funcţionale şi de complicaţiile care le însoţesc. Stabilirea incapacităţii (deficienţei funcţionale) se face după criteriile menţionate pentru:  pielonefrita cronică  litiaza renală  hipertensiunea arterială  insuficienţa renală cronică AFECŢIUNI DIGESTIVE Bolile digestive modifică capacitatea de muncă în măsura în care este afectată starea de nutriţie şi echilibrul umoral al organismului, evidenţiate prin probe clinice şi paraclinice. În aprecierea tulburărilor morfo-funcţionale, se vor avea în vedere investigaţiile adecvate, în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modificările biochimice induse, precum şi de datele antropometrice, în raport de care se stabileşte echilibrul ponderal*). ___________ *) Indicele ponderal ideal se stabileşte după formula:
Acm - 150 LORENCZ X = Acm - 100 - ─────────: Acm = înălţimea individului în cm.

4

Medicii experţi ai Asigurărilor Sociale în procesul de efectuare a expertizei medicale a pacienţilor acestui grup de boli se vor baza pe principalele funcţii ale aparatului digestiv. Trebuie de precizat de asemenea că expertizarea unui deficient pleacă de la funcţia variatelor segmente ale aparatului digestiv, funcţia aparatului digestiv în ansamblu, cât şi corelaţiile multiple a funcţiei aparatului digestiv sau a unor segmente ale acestuia cu alte funcţii viscerale, nervoase etc. Principalele boli digestive, care se însoţesc de tulburări funcţionale, determină incapacitate, ce poate conduce la reducerea sau pierderea capacităţii de muncă sunt: I. BOLILE ESOFAGULUI
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0 - 19% │Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu diverticuli esofagieni, │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │esofagite cu reflux gastroesofagian de grad │ regresivă │păstrată, indiferent│ │uşor, care prezintă semnele şi simptomele │ │de activitatea │ │bolii funcţionale, regurgitaţii. Se află │ │profesională │ │complet sub controlul tratamentului. │ │desfăşurată. │ │Radiologic - dereglare uşoară a │ │Nu vor fi încadraţi │ │permeabilităţii esofagului. Deficit │ │în grad de │ │ponderal neconsiderabil (până la 10%). │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu spasm difuz al esofagului, │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │stadiu mediu, esofag în tirbişon care │ regresivă │păstrată. │ │prezintă tulburări de nutriţie, vărsături │ │Nu vor fi încadraţi │ │alimentare, dureri retrostemale în timpul │ │în grad de │ │mesei, mai ales cu alimente solide, │ │invaliditate. │ │modificări organice ale esofagului │ │Păstrarea deplină a │ │(confirmate radiologic) şi deficit ponderal │ │posibilităţii de │ │între 10 - 25% din greutatea ideală. │ │exercitare a │ │Respectarea strictă a dietei cât şi │ │activităţii vieţii │ │tratamentul controlează tabloul clinic şi │ │zilnice │ │de nutriţie dar necesită repetare. │ │socio-profesionale. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 70% │Gr. III │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- pacienţii cu stenoze esofagiene de diverse│ 50 - 60% │Capacitatea de muncă│ │cauze, confirmate radiologic care prezintă │ regresivă │50% pierdută, vor fi│ │manifestările de mai sus, dar mult mai │ │încadraţi în gradul │ │accentuate şi cu ecou asupra stării de │ │III de invaliditate,│ │nutriţie (deficit ponderal 25-30%), │ │cu recomandarea de │ │manifestările clinice şi paraclinice nu se │ │prestare a │ │remit complet la tratament (dilataţii), │ │activităţii cu │ │necesită tratamentul chirurgical. │ │jumătate de program.│ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │muncă cu efort fizic│ │ │ │mare, variaţii │ │ │ │termice. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie accentuată. │ 70 - 90% │Gr. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu stenoze esofagiene │ 70 - 80% │Capacitatea de muncă│ │postoperatorie cu gastrostomă, cu răsunet │predominant │în totalitate │ │important asupra echilibrului nutritiv │ staţionară │pierdută. │ │(deficit peste 30%), fără ameliorare la │ │Sunt incapabili de │ │tratament, necesită reintervenţii │ │orice activitate │ │chirurgicale (esofago-plastie) │ │profesională. Vor fi│ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │II de invaliditate. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘

II. BOLILE STOMACULUI ŞI DUODENULUI a) Ne referim în principal la ulcerul gastric şi duodenal care reprezintă mai frecvent, cauza de incapacitate temporară de muncă şi mai rar de invaliditate. Poate conduce la incapacitate de durată mai ales la bolnavii ce prezintă tulburări accentuate de nutriţie sau care desfăşoară profesiuni în condiţii de efort fizic şi psihic, ori de mediu, contraindicate, la care nu se poate asigura un loc de muncă şi în prezenţa unor elemente de gravitate care impune supraveghere medicală. Elementele de gravitate care trebuie să stea la baza evaluării incapacităţii sunt: - în ulcerul gastric: cicatrizare deficitară, trenantă, ulcerul gastric şi stenoză gastrică, suspiciunea de malignizare; - în ulcerul duodenal: stenoza pilorică confirmată radiologic; - în ulcerul gastric şi duodenal: hemoragiile digestive repetate cu cifre joase de Hb, cu anemie cronică feriprivă confirmată de examenele de laborator; - ulcerul cu semne de penetraţie de vecinătate; - ulcerele cu topografie particulară sau cu localizări multiple. Criterii clinice şi paraclinice:

- majore:  istoric cert de evoluţie dureroasă periodică, sezonieră, cel puţin 2 ani consecutiv;  nişă cu deformări radiologice caracteristice;  ulcer vizibil la gastroscopie (în servicii specializate);  hemoragii digestive superioare - minore:  tulburări secretorii gastrice, hiperaciditate şi/sau debit clorhidric crescut. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 criterii majore cu/sau fără asocierea celor minore. ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0-9% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă: │ regresivă │păstrată. │ │- sindrom dureros moderat; │ │Episoadele acute din│ │- fenomene dispeptice de intensitate medie, │ │cadrul evoluţiei │ │vărsături rare; │ │bolii justifică │ │- episoade acute cu o durată scurtă şi cu │ │acordarea repausului│ │caracter sezonier; │ │medical prin ITM, de│ │- răspuns total sau aproape total la │ │durată variabilă de │ │tratament şi nu necesită repetare frecventă;│ │la caz la caz. │ │- deficit ponderal până la 10%. │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric (duodenal) cu │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │evoluţie latentă, cu remisiuni îndelungate, │ regresivă │păstrată. │ │radiologic sau endoscopic micşorarea │ │Episoadele acute din│ │dimensiunilor ulcerului, lipsa de │ │cadrul evoluţiei │ │complicaţii sau cu deformări ale bulbului │ │bolii justifică │ │duodenal; periduodenită, cu manifestări │ │acordarea repausului│ │dureroase şi dispeptice moderate, calmate │ │medical prin ITM, de│ │parţial de tratament, cu deficit ponderal │ │durată variabilă de │ │între 10 - 15%. │ │la caz la caz. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 - 29% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- aceleaşi manifestări, tratamentul şi dieta│ 20 - 29% │Capacitatea de muncă│ │strictă amendează simptomatologia şi │ regresivă │păstrată indiferent │ │substratul lor anatomic şi funcţional. │ │de activitatea │ │Deficit ponderal moderat (între 15 20% din │ │profesională │ │greutatea ideală). │ │desfăşurată. │ │ │ │ITM în perioadele │ │ │ │dureroase. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul gastric (duodenal) cu recidive │ 30 - 39% │Capacitatea de muncă│ │frecvente, fără caracter sezonier, cu │ regresivă │păstrată. ITM în │ │deficit ponderal până la 20% din greutatea │ │perioadele │ │ideală. Episoadele dureroase şi dispeptice │ │dureroase. Nu vor fi│ │sunt amendate de tratament şi regimul │ │încadraţi în grad de│ │alimentar. │ │invaliditate. │ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │pentru activităţi cu│ │ │ │toxice digestive. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul duodenal (gastric) cu complicaţii │ 40 - 49% │Capacitatea de muncă│ │(manifestări de stenoză pilorică largă │ regresivă │păstrată. ITM │ │spasm piloric, de ulcer penetrant), cu │ │Contraindicaţie │ │episoade dureroase nocturne, cu răspuns la │ │pentru munca în │ │tratamentul medical şi regimul │ │ture, munca de │ │igieno-dietetic, cu deficit ponderal între │ │noapte, în mediu cu │ │20 - 25% din greutatea ideală. │ │noxe digestive. Nu │ │ │ │vor fi încadraţi în │ │ │ │grad de │ │ │ │invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 69% │ Gr. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 50 - 59% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă sindrom dureros accentuat, │ regresivă │50% pierdută │ │uneori cu caracter continuu, fenomene │ │temporar - gradul │ │dispeptice intense şi de durată, care se │ │III de invaliditate │ │calmează parţial prin tratamentul │ │cu continuarea │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │activităţii cu 1/2 │ │administrat, cu stare de nutriţie alterată │ │din durata normală │ │(între 25 - 30% din greutatea ideală). │ │dacă în limitele │ │ │ │maxime de concediu │ │ │ │medical │ │ │ │simptomatologia nu │ │ │ │cedează şi în cazul │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │necesită efort fizic│ │ │ │mare, tensiune │ │ │ │psihică, trepidaţii │ │ │ │sau se desfăşoară │ │ │ │într-un mediu cu │ │ │ │substanţe toxice │ │ │ │(plumb, arsenic, │ │ │ │mercur etc), │ │ │ │temperatură │ │ │ │ridicată. În această│ │ │ │situaţie pot fi │ │ │ │propuşi pentru │ │ │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă sau de la │ │ │ │caz la caz pentru │ │ │ │încadrarea în gr. │ │ │ │III de inv. │

cu deficit ponderal între 25 . │ │progresivă.10 cm) şi staza bariului la acest nivel.│ │ │ │care să permită │ │ │ │asigurarea unui │ │ │ │regim de viaţă şi │ │ │ │alimentar adecvat.hipoproteinemie. a) Manifestări clinice evidente de transudare intestinală: hipotensiune arterială. Sindromul de ansă aferentă. │ │funcţionale │ │manifestările cedează greu la tratamentul │ │contraindică │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │temporar exercitarea│ │administrat. │ │pierdută │ │semne de malignizane (confirmate radiologic. b) Aspecte coprologice de malabsorbţie sau maldigestie evidentă. cu o durată de 1 an. b) Radiologice: injectarea ansei aferente pe întindere mare (peste 8 . valabile pentru ulcer sau pentru complicaţiile sale (perijejunite. Pentru diagnostic sunt necesare două din aceste semne: 2. 3. stenoze. │ │cu indicarea │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │impun eforturi │ │ │ │fizice mici şi │ │ │ │medii. │ │necesită intervenţie chirurgicală de │ │Gr. c) Aspecte radioscopice de evacuare gastrică precipitată şi tranzit intestinal accelerat.85% │Capacitatea de muncă│ │dilatarea stomacului. tahicardie care apar post prandial în ortostatism. b) Denutriţie.69% │Capacitatea de muncă│ │pilorică. În ambele situaţii se impune │ │ │ │intervenţie chirurgicală şi o perioadă mai │ │ │ │îndelungată pentru restabilirea │ │ │ │organofuncţională. astenie fizică marcată.Ulcerul gastric (duodenal) cu stenoză │ 60 . . a) Tulburări post prandiale specifice: balonări. cu │ │ │ │posibilitatea │ │ │ │schimbării │ │ │ │atitudinii corpului. fistule digestive). dureri de tip biliar.30%│ regresivă │50% pierdută pentru │ │din greutatea ideală sau ulcerul perforat.79% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă complicaţii hemoragice │ regresivă │în totalitate │ │repetate cu cifre joase ale Hb (sub 7 gr%). stare de nutriţie alterată │ │tulburărilor │ │evident (peste 30% din greutatea ideală). b) Modificări radiografice sau gastroscopice ale gurii de anastamoză sau ale ansei jejunale adiacente. lipotimii post prandiale. c) Obiectivarea eventuală a diferitelor manifestări ale unor carenţe sau malabsorbţii selective: . dispar şi/sau se ameliorează în clinostatism (obiectivizate de medic). . vărsături. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Sindromul post rezecţie gastrică Criterii de diagnostic clinic: 1.în servicii specializate).│ │intensitatea │ │endoscopic). diaree post prandială. Ulcerul peptic (post-operator). c) Hemoragii digestive superioare. │ │din greutatea ideală . în poziţie │ │ │ │şezând sau │ │ │ │ortostatică. absorbţia acizilor marcaţi C 14 . ciclice. │ │gradul II de │ │ │ │invaliditate. III invaliditate│ │urgenţă. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . cu vărsături │ lent │în totalitate │ │incoercibile şi deficit ponderal peste 30% │ regresivă │pierdută. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. sezoniere sau intermitente. │ │temporizează datorită asocierii altor │ │Vor fi încadraţi în │ │afecţiuni. Sindromul post prandial precoce (sindrom Dumping). Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): a) Episoade dureroase. greţuri.90% │ Gr.Bolnavii cu stenoză pilorică însoţită de │ 80 . │ │perioadă limitată. a) Denutriţie evidentă.hiposideremie. . 4.Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 70 . Sindromul de malabsorbţie sau maldigestie. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. precum şi bolnavii care │ │oricărei forme de │ │necesită îngrijire preoperatorie îndelungată│ │activitate │ │sau la care intervenţia chirurgicală se │ │profesională.sau cei cu fistula │ │Gradul II de │ │stomacului şi denutriţie rapidă şi │ │invaliditate.steatoree (dozarea de grăsimi în materiile fecale. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. diaree cronică.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. anemie feriprivă.

│ │ deficit ponderal până la 10%. │ │invaliditate. cu │ │ │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ . I cu │ │ │ │acces o dată pe săptămână (obiectivate de │ │ │ │medic) după mâncăruri dulci sau lăptoase. dispar după repaus│ │de invaliditate. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice.15% din │ │Este necesară │ │greutatea ideală.29% │Capacitatea de muncă│ │medie. │ │care prezintă manifestările menţionate mai │ │Este necesară │ │înainte de intensitate uşoară .7 gr0/00 │ │ │ │glicemie).Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 50 . I cu │ 30 .10% │ Gr.4 ori pe lună. │ │deficit ponderal între 10 . tranzitul bariului în intestinul│ │Independenţă în │ │subţire până la 15 min.6 0.anemie megaloblastică. bisăptămânale. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . │ │ │ │hipotensiune arterială uşoară. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. greţuri. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. │ regresivă │păstrată. cu │ │de invaliditate. Nu vor│ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. II.19% │Capacitatea de muncă│ │manifestările de mai sus. ca şi cei cu periviscerită cu sindrom│ regresivă │păstrată. periviscerită cu sindrom │ │ │ │ algic intermitent. în │ │oră. apar după 25 │ │cu efort fizic mic │ │minute după orice mâncare. a │ │aferente pe întindere mare (10 cm) cu │ │activităţii cu │ │staza bariului la acest nivel.59% │Capacitatea de muncă│ │manifestări medii de sindrom de malabsorbţie│ regresivă │50% pierdută cu │ │cu deficit ponderal între 25 . dispar imediat │ │ │ │după mâncare.10% │Capacitatea de muncă│ │morfo-funcţionale sau cu sechele minore. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . │ │ │ │transpiraţii.Bolnavii cu Dumping std. │ │gastrită de bont sau enterocolită │ │Independenţă în │ │gastroprivă formă uşoară. în crize de 1 .30% anemie │ │continuarea │ │gastrogenă (între 7 . fără │ │activităţii cu 1/2 │ │ameliorare evidentă în tratament. . Accesul poate│ │ │ │dura până la 5 min. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. cu tulburări neuro-vegetative│ regresivă │păstrată.Bolnavii cu sindrom Dumping std.│ │activităţii │ │ │ │profesionale. │ regresivă │păstrată. palpitaţii. Injectarea ansei │ │efort fizic mare. osteoporoză. │ │prezintă: │ │Nu vor fi încadraţi │ │ durere în epigastru. II cu accese │ 40-49% │Capacitatea de muncă│ │bisăptămânale. Nu vor fi │ │algic abdominal. cu o durată de 1 │ │sau mediu. care au un răsunet│ │exercitarea │ │nutritiv mic (până la 10% deficit ponderal).Bolnavii cu enterocolită gastroprivă formă│ 20 . dominant după unele │ │de muncă în cadrul │ │alimente. cu │ │încadraţi în grade │ │durata până la 10 minute. dar bisăptămânal.. injectarea ansei aferentă pe │ │ │ │ întindere mare (8 cm) cu staza bariului la│ │ │ │ acest nivel. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. de │ │schimbarea locului │ │2 . Nu vor fi │ │şi dereglări dispeptice mai accentuate. d) Endoscopie jejunală (în unităţi specializate pentru cazurile problemă).Bolnavii cu sindrom Dumping std. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Simptome de hipoglicemie│ │ │ │uşoară post-prandială (0. ameţeli. │ │ │ │ unele dereglări uşoare hepatice. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │şi după mâncare (semnele de hipoglicemie) cu│ │Este necesară │ │deficit ponderal până la 25% din greutatea │ │schimbarea locului │ │ideală │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare.39% │Capacitatea de muncă│ │deficit ponderal între 15 . manifestă prin slăbiciune. puls accelerat. Fără deficienţă funcţională │ 0 . Nu vor fi │ │greutatea ideală. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Bolnavii cu Dumping std. Deficit ponderal între 10 . │ │Radiologic. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. I cu │ 10 .Sindrom Dumping std. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.20% din │ regresivă │păstrată. │ │ │ │ radiologic. Deficit ponderal │ │exercitarea │ │până la 10% din greutatea ideală.2 ori/lună. tremur. cu│ │ │ │senzaţie de febră.10 gr% Hb).Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă care │ │profesionale. │ │ │ │senzaţie de foame. │ │activităţii │ │. │ │din durata normală │ │. │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare. cu accese mai│ │în locuri de muncă │ │accentuate.69% │ Gr.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă │ │de invaliditate. Tranzitul baritat (radiologic)│ │ │ │se face rapid prin intestinul subţire.15% │ │profesiunilor cu │ │din greutatea ideală. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.49% │ Gr.Bolnavii cu stomac rezecat fără sechele │ 0 .hipocalcemie. cu manifestările şi │ │încadraţi în grade │ │dereglările funcţionale specifice. vărsături │ │în grad de │ │ biliare. SINDROAME POST REZECŢIE GASTRICĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │ │ │Deficit ponderal până la 10% din greutatea │ │ │ │ideală. │ │încadraţi în grade │ │.medie. │ │postură predominant │ │ │ │şezând fără │ │ │ │activităţi │ │ │ │suplimentare.

anemie. cu o frecvenţă│ regresivă │50% pierdută cu │ │de 3 ori pe săptămână. hipocalcemie. Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar. fistule).3 ori pe zi cu o durată de o│ │Vor fi încadraţi în │ │oră sau mai îndelungate. de 2 . │ │ │ │ deficit ponderal peste 30% din greutatea │ │ │ │ideală. dar mult mai│ staţionară │muncă în totalitate │ │accentuate. cu │ 80 .Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă cu │ │cu efort fizic mic │ │semne dispeptice.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 70 . . . cu │ │ │ │ritm liber. │ │ │ │ greţuri. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. . Este │ │sindrom de malabsorbţie cu denutriţie peste │ │contraindicată orice│ │30%.biopsie jejunală caracteristică (atrofie jejunală . hipopotasemie). într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări relatate mai sus. III caracterizat │ │gradul II de │ │prin: │ │invaliditate. dereglări │ │gradul II de │ │vegetative şi vasculare accentuate. sechele │ │amendarea │ │rezistente la măsurile medicale de │ │manifestărilor. anemie feriprivă gastrogenă severă (sub│ │activitate │ │7 gr% Hb). Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar. diaree persistentă.89% │ Gr. II. BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (Enteropatia glutemică) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .Gastrostomie largă pentru adnocarcinom │ │ │ │gastric cu fenomene de malabsorbţie şi │ │ │ │malasimilaţie progresivă şi severă. Accesele apar după orice │ │pierdută.mase tumorale palpabile (eventual). │ │invaliditate. │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici. │ │şezând fără │ │după orice mâncare şi fiecare masă. hiposideremie. │ │mâncare. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. Deficit │ │activităţi │ │ponderal între 25 .20 min. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . tulburări neuro-vegetative şi │ │ │ │nevrotice. cu o frecvenţă de 2 ori pe zi│ │ │ │şi durata până la o oră. │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. Injectarea mesei │ │suplimentare. │ │ │ │ ameţeli. pe fondul sindromului dureros (în │ │postură predominant │ │epigastru şi hipocondrul drept) evident. Pentru diagnostic este necesară evidenţierea răspunsului favorabil la regimul fără gluten şi un semn clinic. vărsături. după │ │ │ │orice mâncare.în clinici universitare sau centre specializate). Vor │ │recuperare │ │fi încadraţi în │ │. │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ │ │ │mesei fracţionate).30%. b) Enterita regională (boala Crohn) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .răspuns favorabil la regimul fără gluten. . hipotensiune arterială. cu │ │aferente pe întindere mare (peste 10 cm). deficit ponderal între │ │din durata normală │ │25 . Deficit ponderal peste 30%. │ │ │ │Manifestările apar după 15 . │ │Tranzitul bariului în intestin foarte rapid │ │ │ │(1 . │ │ │ │în ture de zi.diaree cronică cu steatoree macroscopică.Sindrom Dumping std. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ III. radiologic tranzitul │ │continuarea │ │bariului în intestinul subţire accelerat │ │activităţii cu 1/2 │ │(5 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │în locuri de muncă │ │.79% │Capacitatea de muncă│ │una sau mai multe dintre următoarele │ regresivă │în totalitate │ │sechele: ulcer peptic (confirmat endoscopic)│ │pierdută. │ │ │ │. aceleaşi │ 60 . gastrice şi biliare │ │sau mediu.3 min.dureri abdominale difuze.│ │ │mesei fracţionate).). │ │ tahicardie. .semne de malabsorbţie globală (pierdere ponderală. asocierea unei hepatite cronice │ │profesională până la│ │cu semne evidente de activitate.85% │Capacitatea de │ │manifestările relatate mai sus.diaree cu sau fără rectoragii.modificări radiologice (foliculi. stenoze.febră episodică. . III. spiculi. cu │ │ │ │ritm liber. . în │ │evidente. . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ │în ture de zi.Sindromul Dumping std.30%.Sindromul Dumping std.7 min).

Bolnavii cu pusee diareice frecvente (1-2 │ 40 . │ │ răspuns favorabil la tratament şi regim │ │Gr.Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 10 . │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice.Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 30 . III. .rectosigmoidoscopie cu modificări tipice în perioada de activitate.examen histopatologic (pe fragmente prelevate intraoperator sau endoscopic . modificări de calibru.39% │Capacitatea de muncă│ │20 .19% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │(hipopotasemie. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (enteropatia glutemică) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │de munca │ │hipocalcemie-medii) reversibile la │ │desfăşurată. │reversibilă │50% pierdută.49% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. hipocalcemie. hiposideremie.clinici specializate).15% din greutatea ideală │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată. │ │de invaliditate. pentru │ │fără gluten. III inv. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ │II de inv.denutriţie (eventual). Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . │ │de invaliditate. Nu vor │ │ponderală între 15 .20% din greutatea │ │fi încadraţi în grad│ │ideală). │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. . Au │ │hipopotasemie .30% din │ │psihic mare şi până │ │greutatea ideală │ │la remiterea │ │ sindrom de malasimilaţie selectivă │ │fenomenelor. hemoragii "en nappe". │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. II inv. pentru o │ │ │ │perioadă limitată. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne clinice şi unul paraclinic. .19% │Capacitatea de muncă│ │10 . Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice. c) Rectocolita ulcero-hemoragică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate.istoric de diaree şi/sau sângerare rectală într-un interval de 6 săptămâni sau mai mult. │ │profesiunile cu │ │ sindrom de malabsorbţie globală cu │ │efort energetic şi │ │pierdere ponderală între 25 . hipocalcemie.79% │Are temporar │ │relatate anterior dar de intensitate mai │ reversibil │limitată │ │mare şi cu răsunet evident nutritiv (deficit│ │posibilitatea │ │ponderal peste 30%).Bolnavii cu caelache formă uşoară care │ 0 . Nu vor │ │nutriţie sau cu un deficit ponderal până la │ │fi încadraţi în grad│ │10% din greutatea ideală │ │de invaliditate. cu semne │ │de munca │ │de malabsorbţie.49% │Capacitatea de muncă│ │ori/lună). . fără tulburări de │ │desfăşurată.Idem sub aspectul manifestărilor │ 20 . pseudolipi. ulceraţii. amoebe. cu semne de malasimilaţie │reversibilă │păstrată indiferent │ │(hipopotasemie.. │ │ │ │Capacitatea de │ │ │ │muncă în totalitate │ │ │ │pierdută.89% │ Gr.Bolnavii care prezintă: │ 50 .25% în greutatea ideală.59% │Capacitatea de muncă│ │ diaree cronică cu steatoree macroscopică.Pacienţii care prezintă manifestările │ 70 . evidente şi │ │activităţi │ │persistente la măsurile de recuperare │ │profesionale şi vor │ │ │ │fi încadraţi în gr. │ │exercitării unei │ │hiposideremie. │ . hipopotasemie. Nu vor │ │tratament şi malabsorbţie (deficit ponderal │ │fi încadraţi în grad│ │între 20 25% din greutatea ideală).29% │Capacitatea de muncă│ │(diagnostic pus pe baza biopsiei jejunale │reversibilă │păstrată indiferent │ │caracteristice: atrofie jejunală. mal-asimilaţie (pierdere │ │desfăşurată. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 .9% │Capacitatea de muncă│ │prezintă diaree intermitentă cu steatoree │ │păstrată indiferent │ │macroscopică. │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.irigografia: dehaustrare colică. hiposideremie.histopatologic (eventual) modificări caracteristice (în centre specializate). Fără deficienţă funcţională │ 0 . Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice.uşoare.coprocultură negativă pentru bacil dizenteric. III inv.69% │ Gr. cu răspuns favorabil la │ │de munca │ │regimul fără gluten. hiposideremie. │ │ │ │hipocalcemie-medii) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.

Necesită │ │ │ │periodic ITM.49% │Capacitatea de muncă│ │şi paraclinice specifice de intensitate │reversibilă │păstrată. endoscopia cu leziuni │ │alimente mai sărace │ │localizate la nivelul sigmoidului şi │ │în reziduri şi în │ │rectului: mucoasă congestionată şi │ │funcţie de toleranţa│ │edemaţiată.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond. │ │ manifesfările sunt ameliorate de │ │Nu vor fi încadraţi │ │tratament. │ │recăderilor: │ │uneori emisiuni afecale şi tenesme rectale. │ │recidivelor (traume │ │ │ │psihice. a │ │prompt la tratamentul aplicat şi urmat de o │ │factorilor │ │perioadă de remisiune completă şi durabilă │ │declanşatori ai │ │(cel puţin 1 an). │ │în grad de │ │ deficit ponderal până la 15% din greutatea│ │invaliditate. │ │acţiune digestivă. cu │ │fracţionate. │ progresivă │muncă ce se │ │ febră episodică. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ c) Rectocolita ulcero-hemoragică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.└────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Enterita regională (Boala Crohn) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. de confort │ │ │ │organic.69% │ Gr. dureri abdominale. articulare. infecţii │ │ │ │acute digestive sau │ │ │ │respiratorii care │ . Au │ │hepatice) şi bolnavii operaţi cu rezecţii │ sau │contraindicaţie │ │intestinale şi malabsorbţie persistentă. ulceraţii acoperite de membrane │ │individuală) │ │pultacee. │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. III│ │parţial de tratament. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. secreţii │ │.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond. fără febră. │ │ideală. III de inv.49% │ Gr. │ posibil │pentru locurile de │ │ diaree cu/sau fără rectoragii. Pot fi│ │medie.59% │Capacitatea de muncă│ │menţionate mai sus dar de intensitate │reversibilă │50% pierdută. │ │şi cu toxice cu │ │ aspect histopatologic specific. 0 │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.6 scaune/zi glerosanguinolente.Formele cu complicaţii enterale (fistule. cu episoade lunare. hiposideremie sub 4 gr%). cu continuarea │ │între 15 . endoscopia cu │ │profesională │ │modificări minime: mucoasă congestionată.19% │Măsuri profilactice │ │puseu acut în antecedente.10% │Capacitatea de │ │puseu acut în antecedente. │ │şi puţin sânge. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Fără deficienţă funcţională │ 0 . friabilă. uşor sângerândă. │ │Necesită ITM de │ │ │ │durată variabil în │ │ │ │funcţie de │ │ │ │episoadele active şi│ │ │ │recurente. │ │adecvată (cu mese │ │uşoară astenie. │ │desfăşurată. │ 80 . febră moderată.30%│ progresivă │inv. puseu │ │ │ │urmat de remisiune completă şi durabilă (cel│ │ │ │puţin 1 an). cu localizări │ 70 . respectiv: │ sau │Contraindicaţie │ │ dureri abdominale difuze. cu răspuns │ │posibil.│persistentă │limitată total. │ │edemaţiată. │ │. de confort │ │ │ │organic. însoţite de malabsorbţie selectivă│persistentă │limitată total. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . Pot fi│ │(lunar) însoţite de malabsorbţie selectivă │ sau │încadraţi în gr. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. de intensitate │ regresivă │muncă este │ │uşoară (4 scaune diareice/zi cu câteva glere│ │păstrată. influenţate │ sau │încadraţi în gr. │ │activitate │ │ │ │profesională. Au │ │accentuată (anemie de tip macrocitar sub 7 │ sau │contraindicaţie │ │gr%. │ │mică.Formele de boală Crohn.alimentaţie │ │inapetenţă. │ progresivă │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. fără anemie. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . Deficit │ progresivă │pentru orice │ │ponderal peste 30%. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr. necaracteristic.Bolnavii cu enterită regională cu │ 60 . greţuri.20%. III│ │sau globală medie (deficit ponderal 20 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 0 . II │ │ │ │de inv. II │ │ │ │de inv.89% │Capacitatea de muncă│ │stenoze) sau sistemice (oculare. │ │ │ │leziuni localizate doar la o porţiune a │ │ │ │rectului sau sigmoidului terminal. polipi inflamatori. fără │ │tablou complet de RCUH formă │ │iritanţi. doar│ │activitatea │ │cu semne funcţionale.19% │ Gr.Bolnavii care prezintă manifestările │ 50 . Necesită │ │ │ │periodic ITM. │ progresivă │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. │ │desfăşoară în │ │ mase tumorale palpabile (eventual): │ │condiţii de │ │ modificări radiologice (foliculi. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. pe cât │ │muco-sanguinopurulente în lumen. │ │temperatură ridicată│ │spiculi). Rx.79% │Capacitatea de muncă│ │multiple. stare generală │ │indiferent de │ │bună.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări specifice moderate.89% │ Gradul II inv. cu continuarea │ │din greutatea ideală). recurente │persistentă │50% pierdută. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu │ │ulcero-proliferativă.evitarea. de intensitate │ regresivă │pentru prevenirea │ │medie (4 .RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 10 .Bolnavii care prezintă manifestări clinice│ 40 . stare │ │mai frecvente şi │ │generală bună. Deficienţă globală accentuată │ 70 . anemie discretă. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr. Rx. cu deficit ponderal │ posibil │inv.

69% │ Gr.│ 80 .control periodic │ │ │ │(de 3-4 ori pe an) │ │ │ │clinic şi │ │ │ │endoscopic. │persistentă │acute. │ │ │ │. │ │anterior). consecutive.│ │ │ │2 g/zi). cu perioadă de remisiune cu │ │contraindicată orice│ │durată mai mică de 6 luni. abdomen │ │accelerate.10 gr%). malasimilaţie cu │ │recomandarea │ .RCUH formă cronică cu agravare progresivă. de intensitate uşoară. │ │irigografia şi restosigmoidoscopia fiind │ │Necesită ITM de │ │periculoase în această formă din cauza │ │durate variabile în │ │fragilităţii peretelui intestinal). cu │ │adecvate (conform │ │scădere ponderală (25-30%) şi anemie (7-10 │ │celor menţionate │ │gr%) în perioada intercritică. se va │ │ │ │indica schimbarea │ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. sensibil.RCUH în primele 6 . stare│ │prelungit.│ │remisiune completă în perioada intercritică. prelungit cu │ │oscilaţii mari de │ │salazopirină sau pentasa (sau alte forme de │ │temperatură.30%) şi anemie (7 . astenie tahicardie. │ │. │ │complicaţii locale. cu pusee rare │ 20 . cu│ │ │ │anemie < 7 gr%. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ d) Rezecţii intestinale post-traumatisme abdominale.RCUH formă recurentă. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │cu frecvente exacerbări de intensitate gravă│ │ │ │care necesită internări într-o secţie de │ │ │ │reanimare cu scădere ponderală peste 30%.40 scaune/zi. Este │ │reanimare. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. de intensitate gravă │ persistent │pierdută în cea mai │ │care au necesitat internare într-o secţie de│ progresivă │mare parte.89% │ Gr. eventual │ │posturale lungi şi │ │edeme declive prin hipoalbuminemie.2/an).RCUH formă recurentă. Pot lucra │ │atestate prin documente medicale). afecală.39% │medii. puroi şi sânge.60% │Capacitatea de muncă│ │intestin subţire . │ │cazul profesiunilor │ │alcătuită din glere. cu │ regresivă │păstrată pentru cei │ │remisiune completă în perioada intercritică. deplasări│ │de prestaţie. maxim │ │ │ │1 . în poziţie │ │(1 .12 luni după o │ │ │ │intervenţie chirurgicală de amploare │ │ │ │(colectomie totală sau anastomoză │ │ │ │ileo-cecală.│ 40-49% │necesară schimbarea │ │2/an). cu pusee rare │ 50 . proctocolectomie cu ileostomie. cu pusee rare (1 . anemie şi │ │oscilaţii mari de │ │hiperleucocitoză cu neutrofilie şi deviere │ │temperatură.49% │Capacitatea de muncă│ │(1 . fistulă rectovezicală.│ │fără noxe. de intensitate medie. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │substanţe toxice. incompletă care │ │activitate │ │necesită corticoterapie continuă. care necesită în permanenţă │ progresivă │muncă pierdută în │ │corticoterapie şi eventual imunosupresoare. Este │ │. cu sindrom │ │ │ │diareic şi dureros moderat.RCUH formă recurentă. │ │meteorizat. recurente. diaree sau/şi fenomene│ │încadraţi în gradul │ │suboclusive datorită perivisceritei │ │III de inv. cu │ │(sindromului aderenţial).RCUH formă recurentă cu frecvente episoade│ 70 .│ │care prestează munci│ │sub tratament cu salazopirină sau pentasa. de intensitate medie sau gravă │ regresivă │redusă. fără │ │sub tratament continuu. │ │solicitări psihice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤intense. │ │totalitate. distensia colonului │ │prelungit cu │ │evidenţiată pe radiografia simplă. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. în perioada intercritică│ │reversibilitatea │ │necesitând tratament continuu cu salazoprină│ │manifestărilor │ │sau preparate de ac.RCUH formă recurentă.RCUH cu ileostomie sau sigmoidostomie │ │ │ │definitivă. │ │care impun eforturi │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤fizice mixi şi │ │. │ │ │ │. │ │profesională. contact│ │la stânga formulei. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . de intensitate gravă (diaree profuză.tratament de │ │ │ │întreţinere │ │ │ │intermitent (2-3 │ │ │ │săpt. cu │ regresivă │predominant şezândă. scădere │ │ │ │ponderală (25 . aminosalicilic cu eliminare colonică).59% │Capacitatea de muncă│ │(1-2/an).2 ani │ │ │ │(dacă nu mai apare │ │ │ │nici o recădere) │ │ │ │. fără │ │ac.sindrom intestin scurt.RCUH formă recurentă. anastamoză ileo-anală │ │ │ │ileostomie. │ │formele cu │ │stenoză recto-colonică benignă. cu │persistentă │jumătate de normă în│ │remisiune incompletă sub tratament cu │ │locuri de muncă │ │salazopirină şi prednison în doze mici. cu │ │cu efort fizic şi │ │tulburări hidroelectrolitice. de intensitate medie sau gravă. aminosalicilic cu │ │acute. maligne şi alte cauze ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. febră mare. │ regresivă │50% pierdută.5 . cu pusee rare │ 60-69% │ITM în perioadele │ │(1-2/an). cu pusee rare │ 30 ./lună) cu │ │ │ │salazopirină (1. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .49% │ Gr.79% │Capacitatea de muncă│ │acute (peste 2/an). │ │ │ │colectomie subtotală cu ileostomie şi │ │ │ │sigmoidotomie).RCUH formă cronică complicată (complicaţii│ │ │ │sistemice). pentru tumori benigne. │ │eliminare colonică.│ │ │ │administrarea de │ │ │ │laxative) │ │ │ │. Deficienţă de nutriţie medie Rezecţii │ 50 . II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │psihic mare.│ │ │necesită tratament │ │ │ │oral cu antibiotice. Vor fi│ │cu dureri abdominale.│ regresivă │locului de muncă în │ │mergând până la 30 . de│ │cu complicaţii locale de tip fistulă │ │durate prelungite în│ │rectovaginală. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.89% │Capacitatea de │ │fără remisiuni.2/an). dar cu │ │funcţie de │ │remisiune completă. │ │sindrom toxiinfecţios manifestat prin stare │ │ortostatism │ │generală profund alterată.RCUH formă cronică cu evoluţie continuă │ │ │ │sub tratament permanent cu salazopirină şi │ │ │ │eventual prednison în doze mici.

I │ │ │ rezervat │inv. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. ITM. stare septică. . manifestări ameliorate parţial la │ │activitate │ │tratament. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . cu frecvenţă şi durată medie care │ │încadraţi în grad de│ │cedează la tratament.hiperamilazemie şi hiperamilazurie în perioadele dureroase. │ │invaliditate. fără pierdere │ │grade de │ │ponderală sau până la 10%. cu deficit ponderal │ │invaliditate. │ prognostic │încadraţi în gr. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ IV.30% din │ │continuării │ │greutatea ideală. au │ │malasimilaţie. în episoade frecvente şi │ │pierdută.episoade dureroase caracteristice. stare de casexie. Necesită │ │anemie severă (sub 7 gr%). Pot fi │ │fecale. însoţite│ │de inv. │ │gr. evoluţiei │ │ │ │ulterioare. cu deficit ponderal peste 30%│ │contraindicaţie │ │din greutatea ideală.29% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii care prezintă manifestările de mai │ regresivă │păstrată. denutriţie │ │încadraţi pentru o │ │progresivă. cu calcifieri │ │de inv. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. malabsorbţie. cu frecvenţă medie. având│ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. │ staţionară │pierdută.pierdere ponderală progresivă.75% │Capacitatea de │ │Bolnavii care prezintă manifestările │ regresivă │muncă în totalitate │ │relatate mai sus. II de inv. Deficienţă de nutriţie medie. Pot fi │ │de intensitate mare. Vor fi │ │contra lateralis.9% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă cu episoade │ regresivă │păstrată. având │ │intrapancreatice. pentru tumori │ staţionar │în totalitate │ │maligne. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. rare. III│ │caracteristice. . fistule pancreatice. Pentru │ │dureroase şi diaree caracteristică. │ (infast) │din partea altei │ │ │ │persoane. cu │ advitam │pierdută. Deficienţă globală accentuată │ 80 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. amendate sau ameliorate după │ │perioadă limitată în│ │tratamentul chirurgical. cu │ │de hiperamilazemie şi hiperamilazurie │ │recomandarea │ │marcante şi denutriţie între 25 . Vor fi│ │ │ │încadraţi în gr. cu modificări │ │fi încadraţi în │ │echografice specifice. sigma anus sau anus │ progresivă │pierdută.. rezistentă la │ rezervat │îngrijire permanentă│ │tratament. │ │contraindicaţie │ │formare de pseudo-chisturi (echografic) │ │pentru desfăşurarea │ . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.94% │Capacitatea de muncă│ │Pacienţii cu rezecţii colon. Deficienţă de nutriţie gravă │ 90 . Deficienţii globală gravă │ 95 . cu│ │orice activitate │ │hiperamilazemie şi hiperamilazurie moderate. II │ │alterată (deficit peste 30%). cu episoade │ regresivă │50% pierdută. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . Fără deficienţă funcţională │ 0 . IV. II │ │ │ │de inv.diaree şi steatoree. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.100% │Capacitatea de muncă│ │Aceleaşi manifestări (cele de mai sus) mult │ prognostic │în totalitate │ │mai accentuate cu agravare progresivă. ecoul │ │ │ │asupra stării │ │ │ │generale. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .79% │Capacitatea de muncă│ │Rezecţie de intestin subţire cu dereglări │preponderent│în totalitate │ │severe de resorbţie.│denutriţie medie (25 . cu incontinenţă de materii │ │pierdută. │ │ │ │rezultatul │ │ │ │intervenţiei │ │ │ │chirurgicale şi │ │ │ │radio-chimio│ │ │ │terapie. │ │profesională.89% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii cu fistule pararectale.echografia pancreatică cu modificări caracteristice (în centrele specializate). fistule │ regresivă │în totalitate │ │anorectale. Anemie severă (sub 7 │ │pentru orice │ │gr%). . în funcţie de │ │ │ │momentul operaţiei │ │ │ │(stadiul │ │ │ │cancerului). în aceeaşi │ │ │ │muncă sau alta │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.30% deficit ponderal)│ │continuării │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. stării │ │ │ │generale.│ │profesională nu vor │ │în timpul crizelor. Vor fi│ │dureroase şi diaree (steatoree) │ │încadraţi în gr.59% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5. . Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . Nu vor fi │ │sus. cu stare denutriţie │ │temporar în gr. cu anus iliac. │ │între 10-25% din greutatea ideală. Vor fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de inv. │ 50 .

ficat indurat şi icter sau subicter prelungit. Hepatite cronice şi ciroze hepatice a) Criterii pentru stabilirea diagnosticului clinic şi al stadiilor de evoluţie. . 1. .hepatomegalie moderată sau absentă. 4. .splenomegalie marcată. Criterii morfologice (majore): . În aceste forme clinice nu se întrunesc semnele necesare ale hepatitei cronice active la cel puţin două examinări într-un an.│sau/şi pusee recurente de edem pancreatic │ │oricărei activităţi │ │(demonstrat biochimic). cicatriciale): . Hepatite cronice persistente (neevolutive. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore (de preferat din planul clinic şi morfologic) sau un semn major şi două semne paraclinice. În această categorie se include hepatitele cronice care întrunesc minimum de semne pentru hepatite cronice active dar care la examene repetate. ..retenţie de BSP pete 10% la 45 min. Criterii paraclinice: . reziduale.semne subiective minime sau absente. nici nu au retrocedat evident.puncţie bioptică heptică (efectuată în unităţi specializate) indicatoare de procese inflamatorii infiltrative portale şi periportale cu invadarea evidentă a periferiei lobulare. BOLILE FICATULUI Analiza structurii invalidităţii arată că bolile ficatului deţin un loc major printre cauzele care determină pierderea capacităţii de muncă.%) sau/şi prezenţa de autoanticorpi. fără leziuni agresive lobulare). Criterii paraclinice: . │ │manifestărilor.semnele de hipertensiune portală (circulaţie colaterală şi/sau ascită). . . Leziuni distrofice parenchimatoase variate. Ciroze hepatice Criterii clinice (majore): . .steluţe vasculare multiple. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ V. Criterii morfologice (majore): . .puncţie bioptică hepatică cu aspecte de scleroză perilobulară şi intralobulară.ficat atrofic sau hipertrofic cu marginea interioară tăioasă şi suprafaţa neregulată.echografie (efectuată în spitale sau clinici universitare) cu elemente caracteristice.biologic cu probe slab pozitive sau normale. rezecţii pancreatice│ │profesionale până │ │care cedează mai greu la tratamentul medical│ │la reducerea │ │sau necesită intervenţie chirurgicală.echografie cu semne caracteristice la nivelul ficatului şi cele de hipertensiune portală.45% şi/sau gamaglobuline peste 30% (peste de 2 ori valoarea normală în gr.ficat indurat şi splenomegalie. Hepatite cronice inactive (stabilizate. cu hiperplazia sistemului Kupfferian eventual cu noduli inflamatori interlobulari.bilirubinemie peste 2 mg%. .electroforeza cu albumine între 35 .transaminaze (în special TGP) cu valori repetate peste 100 UK. . cu pierderea structurii lobulare şi noduli de regenerare parenchimatoasă.indice de protrombină sub 70%. Variate modificări distrofice parenchimatoase. Hepatite cronice active: Criterii clinice (majore): . . 3. nu s-au agravat. Pe primele locuri în cadrul incidenţei invalidităţii se situează hepatitele cronice şi cirozele hepatice. 2. .

│ │ │ │cu semne minore . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. │ │ │ │evitându-se factorii│ │ │ │toxici.79% │ │ │mare sau/şi splenomegalie cu fenomene de │ │ │ │hipersplenism (total sau parţial).Ciroze hepatice decompensate parenchimatos│ │încadraţi în gradul │ │sau/şi vasculare. Deficienţă de nutriţie accentuată │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │eforturilor fizice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤mari. bioptic şi │ │ │ │echografic modificări caracteristice. purtător AgHBS │ │ │ │şi VHC. fără modificări paraclinice. neevolutive. munca de │ │ │ │noapte sau în ritm │ │ │ │impus. Deficienţă de nutriţie medie │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu icter │ │ │ │sau subicter prelungit. latente │ │reducere.Hepatite cronice persistente │ 50 .Ciroze hepatice compensate │ │gradul III de inv. cu │ │ │ │teste biologice alterate semnificativ şi │ │ │ .19% │ 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu ficat indurat. forme │ │ │ │clinice care întrunesc minimul de semne │ │ │ │pentru hepatita cronică activă dar care la │ │ │ │examene repetate nu s-au agravat. │ │ │ │Vor fi îndrumaţi pe │ │ │ │locuri de muncă │ │ │ │adecvate. cicatriciale.19% │ │ │clinic şi paraclinic.Hepatite cronice reziduale.49% │Capacitatea de muncă│ │semne paraclinice moderate de │ regresivă │păstrată. solicitarea │ │ │ │fizică şi psihică │ │ │ │mare. colestatice) │ staţionară │pierdută.Hepatite cronice persistente cu │ 50 .39% │ │ │fără leziuni agresive. neevolutive). │ │normale sau slab pozitive.varice esofagiene (radiologic sau endoscopic).│ 70 . în special │ 0 . stabilizate │ │contraindicaţie │ │(inactive.Hepatită cronică stabilizată cu sau fără │ 20 ..Hepatite cronice sau ciroze hepatice │ 60 . nici nu au│ │ │ │retrocedat evident. dominant de │ │ │ │activare mezenchimală. cu teste biologice în limite │ │hepato-toxice). │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă cu noxe │ │ │ │hepatotrope. cu modificări clinice │ │ │ │nesemnificative şi teste biologice normale │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.Hepatite cronice stabilizate.Ciroze hepatice compensate (diagnostic │ 40 . │ │ │ │fatigabilitate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.59% │ │ │hepatomegalie sau/şi splenomegalie moderate.│ │ │ │cu fenomene dispeptice biliare.Hepatite cronice persistente │ │recomandarea de │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.49% │ │ │confirmat bioptic). Au │ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Hepatite cronice stabilizate │ │de invaliditate. rapid evolutive. Deficienţă de nutriţie uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. a │ │(compensate).cele de la hepatitele cronice active. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Fără deficienţă funcţională │ 0 . precum şi în │ │ │ │mediu inadecvat. ce nu întrunesc │ │ │ │semnele necesare unei hepatite cronice │ │ │ │active. cu uşoară │ │ │ │hepatomegalie şi sindrom asteno-nevrotic │ │ │ │persistent. HEPATITE CRONICE . cu │ │.89% │Capacitatea de muncă│ │agresive morfologic. │ │II de invaliditate. │preponderent│în totalitate │ │cirogene.│ 70 . │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională.19% │Capacitatea de │ │cu virus B şi virus C.9% │ │ │(după 6 luni de ITM). cu 1/2 din│ │ │ │durata normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru.Hepatite cronice moderat active (lent │ regresivă │50% pierdută. Nu vor fi │ │hepato-citoliză │ │încadraţi în grade │ │. VHC │ 0 .Hepatita cronică activă. cu semne clinice │ │ │ │(cele majore) şi paraclinice moderat │ │ │ │modificate. a activităţii │ │. Fără fenomene de │ │ │ │hipertensiune portală.Hepatite cronice persistente.testele biologice alterate│ │ │ │la un nivel mediu şi staţionar la intervale │ │ │ │repetate (din 6 în 6 luni). .Hepatite cronice active (accentuat active.29% │profesionale în │ │prezenţa semnelor majore (hepatomegalie │ │mediu nociv │ │sau/şi splenomegalie în dimensiuni │ │(substanţe │ │moderate). după eforturi fizice mari. în aceeaşi │ │ │ │profesie sau alta.69% │ │ │moderat active (lent evolutive).69% │Capacitatea de muncă│ │. la cel puţin 2 examinări într-un an. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.│ 30 . │ │evolutive) │ │Pot fi încadraţi în │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.CIROZE HEPATICE ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.Ciroze hepatice inactive.Covalescent hepatită virală cu VHB.Covalescenţi hepatite virale. verificate │ 10 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │. │ regresivă │muncă păstrată. Pentru diagnostic sunt necesare minimum două semne majore sau un semn major şi 3 semne paraclinice.Hepatite acute virale cu persistenţa unor │ 20 . Pot fi │ │.

│ │îngrijire permanentă│ │ │ │din partea altei │ │ │ │persoane. c) aspect echografic de colecist malformat sau de colesteroloză.). │ 80 . cu semne paraclinice intens │ │ │ │modificate în funcţie de structurile │ │ │ │morfologice predominant afectate. asociate.│anume: │ │ │ │ electroforeza cu albumine între 35 . │ progresivă │pierdută.fără alte cauze evidente. episoade │ │ │ │frecvente de insuficienţă hepatică acută şi │ │ │ │sindrom hepato renal. cu mult mucus. c) tulburări dispeptice de tip biliar. progresive. b) explorări biliare cu modificări patologice: . mai ales la femei. aspecte de concentraţie slabă la colecistografii repetate.Ciroza hepatică decompensată parenchimatos│ │ │ │sau/şi vascular cu varice esofagiene │ │ │ │(radiologic sau endoscopic) cu semne de │ │ │ │hipertensiune portală (circulaţie colaterală│ │ │ │sau/şi ascită cu frecvenţă periodică │ │ │ │reductibilă. Colecistitele cronice nelitiazice (complicate): Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): Semne majore: a) colici biliare tipice. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ VI. │persistentă │în totalitate │ │luetice. │ 90 . │ │ │ │ bilirubinemie peste 2 mg%. chiar complicate.Ciroze hepatice (scleroze hepatice. eventual urmate de icter şi de febră. cu episoade de insuficienţă │ │ │ │hepatică acută.89% │ │ │rapid evolutive cu manifestările de mai sus. 2. │ │ │ │. . Pot fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de invaliditate.. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5. │ │ │ │hemoragii digestive repetate (rupere de │ │ │ │varice esofagiene sau prin tulburări de │ │ │ │crază sanghină). aceleaşi │ │ │ │manifestări.biliculturi pozitive în bila veziculară.Ciroze hepatice decompensate cu │ 95 . cele litiazice. post hepatice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. primitive. Deficienţa de nutriţie gravă │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. BOLILE VEZICII BILIARE ŞI CĂILOR BILIARE Colecistitele cronice nelitiazice.100% │Capacitatea de muncă│ │difuze.45% │ │ │ │gama globuline peste 30% (peste 2 ori │ │ │ │valoarea normală în gr%) şi prezenţa de │ │ │ │autoanticorpi. cu agravare progresivă │ │ │ │rapidă şi pierdere ponderală continuă. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne majore sau un semn major şi două semne minore. hepato-reticulare etc. │ │ │ │. │ │ │ │ indice de potrombină sub 70%.100% │ │ │hipertensiune portală ireductibilă.Adenocarcinom hepatic. ele determină însă creşterea morbidităţii cu ITM. Colecistite litiazice şi litiaza biliară. │ │ │ │ retenţie de BSP peste 10% la 45 min. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ │ireductibilă. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională.Ciroze hepatice decompensate │ 90 . ca şi suferinţele post colecistectomie. Semne minore: a) stări subfebrile.95% │ │ │(vascular/parenchimatos) cu ficat mic │ prognostic │ │ │(atrofic) sau hipertrofic cu suprafaţa │ advitam │ │ │neregulată. │ │ │ │ persistenţă de AgHBS sau VHC cu răspuns │ │ │ │parţial sau fără răspuns la acţiunile │ │ │ │medicale de recuperare. Necesită │ │biliare.│ │ │ │dar cu agravarea fenomenelor clinice şi │ │ │ │testelor paraclinice (dominant al │ │ │ │insuficienţei hepato-celulare). cu │ rezervat │ │ │fenomene de hipertensiune portală (ascită).sedimentul bilei veziculare cu multiple leucocite colorate în galben. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. nutriţionale. 1. │ │ │ │ transaminaze (în special TGP) cu valori │ │ │ │repetate peste 100 UK. Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . ciroze alcoolice. splenomegalie marcantă. b) stări subicterice . fără alte cauze evidente. eventual. uneori cu o durată prelungită. cu fenomene de │ │ │ │encefalopatie hepatică cronică. encefalopatie cronică │ │ │ │hepatică. constituie cauze rare de invaliditate în cadrul invalidităţii prin boli digestive cronice.Hepatite cronice active (progresive). repetate.

19% │Capacitatea de muncă│ │. prezenţa calculilor în coledoc. LITIAZA BILIARĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. uneori │ │ │ │chiar de durată │ │ │ │prelungită. │ │Justifică ITM │ │ │ │prelungită. lipsa calculilor. leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive. eventual urmate de icter şi febră. c) echografie abdominală cu imagini de calcul (în special în cazurile cu colecistografii negative). COLECISTITELE CRONICE NELITIAZICE.  periviscerita subhepatică dureroasă . indiferent│ │care cedează greu la tratamentul │ │de activitatea │ │medicamentos sau/şi chirurgical. Nu vor fi │ │biliară (complicată) cu colici biliare │ │încadraţi în grade │ │repetate.Formele cu colici biliare tipice. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore sau un semn major şi două semne minore. Fără deficienţă funcţională │ 0 . Fără deficienţă funcţională │ 10 . icter.diagnosticată intraoperator. Semne minore: a) subicter. cu fenomene angiocolitice (icter.│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. c) echografia abdominală evidenţiază prezenţa calculului restant (în cazul colangiografiei negative).formele trenante │ regresivă │păstrată.29% │Capacitatea de muncă│ │. │ │ │ │Necesită uneori o │ │ │ │reîncadrare │ │ │ │progresivă în muncă.│ │ │ │respectiv reducerea │ │ │ │programului de lucru│ │ │ │în cazul persoanelor│ │ │ │care au suferit │ │ │ │colecistectomii şi │ │ │ │în situaţia unor │ │ │ │profesiuni cu │ │ │ │suprasolicitări │ │ │ │fizice şi posturale.Semne majore: a) colici biliare tipice. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. │ │frisoane şi stări febrile tranzitorii). d) colangiografie: calea biliară normală sau neregulat stenozată.Aceleaşi manifestări . b) stări subfebrile. necomplicate │ │temporară de muncă │ │ │ │periodic. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.5% │Justifică │ │. b) tubaj duodenal . leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive. b) aspecte colecistografice sau colangiografice de litiază veziculară şi/sau coledociană. │ │de invaliditate. │ regresivă │temporară de muncă │ │eventual urmate de ictere tranzitorii şi cu │ │nu vor fi încadraţi │ │reacţii pancreatice │ │în grade de │ │ │ │invaliditate. COLECISTITA LITIAZICĂ. icter de tip cholestatic. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . în │ │ │ │funcţie de gradul şi│ │ │ │durata sindromului │ │ │ │dureros sau cu │ │ │ │ocazia curei │ │ │ │chirurgicale. │ .peste 2 mg%. repetate.Formele cu colici biliare frecvente. d) colangiografie: calea biliată principală dilatată. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate. febră.sediment cumucus. b) tubaj duodenal: sediment biliar-mucus.9% │Incapacitate │ │. │ regresivă │incapacitate │ │repetate şi chiar persistente.Colecistitele nelitiazice şi litiaza │ regresivă │păstrată. Suferinţele post-colecistectomie Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice):  litiaza coledociană (calcul restant): a) colici de tip biliar apărute la scurt timp după colecistectomie.  angiocolita cronică: a) dureri în hipocondrul drept şi/sau frisoane. Fără deficienţă funcţională │ 0 . c) bilirubinemie . │ │profesională │ │ │ │desfăşurată. urmată de frisoane. febră. 3. │ │ │ │Capacitatea de muncă│ │ │ │păstrată. rare. c) sediment biliar încărcat cu cristale de colesterină şi/sau leucocite colorate în galben.

Bolnavii care prezintă colici biliare.80% │Capacitatea de muncă│ │.│ │ │ │capacitatea de │ │ │ │muncă pierdută 50% │ │ │ │pierdută) pentru │ │ │ │cazurile care │ │ │ │necesită │ │ │ │spitalizări │ │ │ │repetate şi în │ │ │ │situaţia în care nu │ │ │ │au fost recuperate │ │ │ │în limitele de │ │ │ │concediu medical │ │ │ │prevăzute de lege.. stenoze coledociene. │ │socio-profesională. │ │ │ │. apărute la scurt │ │ │ │timp după colecistectomie). │ │de inv. │ │ │ │icterice. bilirubinemie peste 2 mg%. însoţite sau nu de hepatită. Pot fi │ │obiectivate şi angiocolită cronică. │ │ │ │ │b) macroangiopatie coronariană: │ │ │ │ │angor clinic.dacă bolnavul este salariat sau se află│ │problematicii │ │în ITM şi în acest caz numărul de zile de│ │medico-sociale │ │concediu medical acumulate până la │ │vizându-se │ │intervenţie.eventualele fenomene de respingere şi │ │ │ │complicaţii postoperatorii. cu alterare funcţională │ │orice.69% │ III │ │d) polineuropatie periferică │ a+b+c+d+e = deficienţă │ │ │ │senzitivă .│ │. │ │ │ │ │e) hipercolesterolemie. activitate │ │hepatică. │ │ │ │. │ │biliare. HTA st. │ a = deficienţă funcţional │ 20 . când │ │încadraţi în gr. în formele intens dureroase │ │ │ │(colici de tip biliar. │ │III pentru o │ │ │ │perioadă limitată . cu │ regresivă │temporară de muncă │ │reacţii pancreatice sau complicaţii biliare │ │(neîncadrare în gr. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT DE MATURITATE (DZ TIP II) ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ clinică │invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II nou │fără deficienţă funcţională│ 1 . acest│ │socio-profesională.30% │ 0 │ │neproliferativ (background) fără │ uşoară │ │ │ │afectarea acuităţii vizuale. II │ │se asociază cu procese de hepatită │ │de inv. sau are deja statut de │ │recuperarea şi │ │pensionar de invaliditate şi gradul în │ │reintegrarea │ │care este încadrat. │ │totalitate. sau │ │fenomene colestatice. demonstrate │ │ │ │clinic şi biochimic. │particularizată│Ulterior.vârsta bolnavului. Este │ │colestatică sau ciroză biliară │ │contraindicată │ │secundară. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . urmare stazei şi infecţiei │ │profesională. │ │ 50 . în cazul │ │are drept scop principal recuperarea │de invaliditate│bolnavului aflat în │ │capacităţii de muncă şi reintegrarea │va fi o sinteză│gr.nivelul de calificare. │ │ │ │ │Diabetul zaharat tip II. Deficienţa funcţională la cazurile │Evaluarea │În primul an după │ │care au beneficiat de un transplant │incapacităţii │transplantul │ │hepatic (total sau parţial) care în fapt │şi a gradului │hepatic.exprimată prin │ funcţională medie │ │ │ │parestezii şi tulb. CICD cu modificări │ │ │ │ │EKG uşoare la efort. │ │ │ │ │necomplicat HbA1C = 6-7% │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II │ │ 20 .30% │ 0 │ │echilibrabil sub regim şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale complicat │ │ │ │ │cu: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │a) retinopatie std. trebuie avute în │a parametrilor │statut va fi │ │vedere: │menţionaţi │menţinut maxim 1 an. │ │ │ │cu complicaţii pancreatice. │ │individual potrivit │ │. │ │ │ │ . I sau II │ │ │ │ │(claudicaţie intermitentă cu │ │ │ │ │indice peste 100 m).│capacitatea de muncă│ │. │ │ │ └─────────────────────────────────────────┴───────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI DE NUTRIŢIE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC. cu │ │ │ │denutriţie progresivă.afecţiuni asociate anterioare. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ Suferinţele post-colecistectomie (sindromul post colecistectomic) ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │ Incapacitate │Grad de invaliditate│ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │1.obligativitatea tratamentului cu │ │ │ │imunosupresoare şi a dispensarizării la │ │ │ │unităţile sanitare care a efectuat │ │ │ │transplantul. │ │. termică şi dureroasă.49% │ 0 │ │c) macroangiopatie periferică: │ funcţională uşoară. în dinamică. I de inv. │ │.bilanţul funcţional clinic şi │ │se va aprecia │ │paraclinic postoperator. I. │ │până la 2 mg%. fenomene care nu │ │ │ │sunt ameliorate la tratamentul medical │ │ │ │necesitând reintervenţii chirurgicale.50% │Incapacitatea │ │. │ │ │ │ │controlat cu dietă şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale.Pacienţii culitiază coledociană │ regresivă │pierdută în │ │(calcul restant).starea psihică reactivă. │la fiecare caz.19% │ 0 │ │depistat controlat cu dietă. cu infecţii biliare persistente. │ │evidente. │ │ │ │arteriopatie st. │ │ │ │. febrile. │ a+b+c = deficienţă │ 31 . bilirubinemie crescută│ │încadrare în gr. │ │ │ │concomitente şi posterioare │ │ │ │transplantului cu tulburările funcţionale│ │ │ │secundare. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │2. de percepţie │ │ │ │ │tactilă.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Deficienţă digestivă uşoară spre medie │ 40 .

normal │redusă 1 sau 2 puncte.89% │ II │ │microhemoragii. IV. arteriopatie std. creatinină │ │ │ │ │serică peste 1.) │solicitare energetică peste │ │locului de muncă în │ │. │ accentuată VAO < 1/10 │ │ │ │exudate capilare de neoformaţie.│hipertrigliceridemie sau │ │ │ │ │dislipidemie mixtă. pielonefrită cr. │ miocardică │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică: │ deficienţă funcţională │ 70 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană: EKG │ deficienţă accentuată . creatinină normală.ex. termice şi │ (neurologică) │ │ │ │dureroase.funcţia renală . proteinurie între 300-500 │ │ │ │ │mg/24 ore.│ │ │ │ │de sprijin. │ │ aceeaşi profesie .69% │ III │ │albuminurie între 30-300 mg/24 │ medie │ │ │ │ore.piciorul Charcot cu fracturi │ accentuată │ │ │ │şi/sau ulceraţii plantare la pct.69% │ III │ │microanevrisme. de │ │ │ │spontane sau ulcere plantare.5 mg/24 ore.cecitate │ │ │ │ │ absolută │ │ │ │ │ (pmm. │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 . creatinină │ │ │ │ │serică normală.49% │ │ │(insulinodependent) necomplicat │ │ │ │ │şi diabet zaharat tip 2 cu │ │ │ │ │necesar de insulină: │loc de muncă corespunzător: │ 20 . II.dezlipire de retină │ (cecitate practică) sau │ │ │ │. solicitare │ │ │ │.30% │ 0 │ │.69% │ III │ │senzitivomotorie: parestezii. │ │ │ │.polineuropatia periferică │ tulburări neurologice │ │ │ │senzitivomotorie cu amiotrofie │ │ │ │ │importantă la gambe şi coapse. │loc de muncă necorespunzător:│ │ de schimbare a │ │albumină abs.retinopatie neproliferativă cu │deficienţă accentuată VAO< │ 70 .69% │ III │ │diabetică Charcot fără fracturi │ medie prin tulb.terapie │ combinaţie la ambii ochi) │ │ │ │(cu argon).1/8 (în │ │ │ │cicatrici după Lasser . edem macular.│ .ECK normal │1400 kcal (1400-1700 kcal. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Retinopatia neproliferativă: │ deficienţă funcţională │ 50 ..89% │ II │ │.Hb A1C = 6 . medie │ │ │ │.retinopatia proliferativă: │ deficienţă vizuală │ 70 . clerance creatinină │ │ │ │ │peste 90 ml/min. oftalmologic FO fără │psihică redusă 1 sau 2 │ │ │ │modificări retiniene diabetice │puncte. exudate dure. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană │ deficienţă funcţională │ 50 .echilibrare glicemică cu profil│solicitare energetică mică │ │ │ │glicemic convenabil │650-1000 kcal. solicitare ambientală│ │ │ │. cu sau fără HTA │ │ │ │ │secundară.cu recomandarea │ │normală. sub tratament cu │ │ │ │ │hemodializă.cataractă matură cecitate │ strâmtorare tubulară │ │ │ │absolută │ bilaterală a câmpului │ │ │ │ │ vizual în jurul punctului │ 95% │1 . │ medie (vizuală) │ │ │ │exudate moi.7% │1000-1400 kcal.89% │ II │ │afectarea zonei maculare │ 1/10 │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 .40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │.însoţitor│ │ │ de fixaţie (0 . │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────┴─────────────┘ DIABETUL ZAHARAT INSULINO DEPENDENT (DZ TIP I) ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabet zaharat tip 1 │disfuncţie metabolică uşoară │ 20 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatia diabetică: albuminurie│ deficienţă funcţională │ 70 .10) │ │ │ │ │ VAO < 1/200 . proteinurie │ accentuată │ │ │ │peste 500 mg/24 ore.95% │ I │ │retinopatie proliferativă: │ accentuată │ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Polineuropatie periferică │ deficienţă funcţională │ 50 . │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 10-20 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatie diabetică incipientă: │ deficienţă funcţională │ 50 . │ sau │ │ │ │cataractă bilaterală incipientă..69% │ III │ │arteriopatie cu dureri de repaus │ medie │ │ │ │std. │ sau │ │ │ │tracţiuni fibroase vitroretiniene│ strâmtorările concentrice │ │ │ │etc. │ │ │ │ │clerance la creatinină sub 40 │ │ │ │ │ml/min. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică │ deficienţă funcţională │ 50 . pl sau fpl) │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia renală: │deficienţă accentuată/gravă│ 90% │ I │ │nefiopatie cu insuficienţă │ deficienţă renală │ │ │ │renală cronică. reflexe │ │ │ │ │osteotendinoase absente.1/200 │ │ │ │. microanevrisme. microhemoragii. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia retiniană │ deficienţă vizuală │ 90 .40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Neuropatia diabetică: │deficienţă accentuată prin │ 70 .49% │0 .89% │ II │ │cu modificări repaus.89% │ II │ │. cu sau fără│ tulburări nutriţie │ │ │ │durere.69% │ III │ │documentată conform criteriilor │ medie │ │ │ │cunoscute: EKG de efort pozitiv. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Piciorul diabetic: artropatia │ deficienţă funcţională │ 50 . │ VAO = 2/3 . neurologic .│ 70 .normală (uree │ │ 31 . arteriografie cu │ │ │ │ │obstrucţie ateromatoasă │ │ │ │ │bilaterală.│ │ │ │ │gangrenă uscată sau infectată │ │ │ │ │umedă).ex.hemoftalmus cecitate practică │ VAO < 1/25 .89% │ II │ │peste 300mg/24 ore. │ medie │ │ │ │tulburări tactile. │ realizare a variantelor │ │ │ │ │ posturale şi de mers │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II complicat│ │ │ │ │cu microangiopatie: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │.

│ │ │de muncă în aceeaşi │ │.89% │ II │ │complicat cu: │VAO 1/10 şi sub. │ │ │ │ │vibratorie). │ │ │ture.cu │ │.IMC 18 . se│ │.cetoacidoză medie. │ │fără afectarea zonei maculare). siguranţa │ │1. oftalmologic: retinopatie │obligativitatea pauzei de │ │schimbare a locului │ │de fond b .HTA std. de sensibilitate tactilă.69% │recomandarea de │ │tulb.necesar de insulină │necesar de insulină │ 50 .polineuropatie periferică │ │ │ │ │senzitivă cu parestezii ale │ │ │ │ │membrelor inf. │strâmtorările concentrice │ │profesie .p.m.albuminurie peste 300 mg/24 ore│ │ │ │ │. mb.ECG .Polineuropatie senzitivomotorie│ │ │III . mare │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă metabolică │ 70 . toracale normal │psihică medie/mare 2 sau 3 │ │ de masă. │ │ │ │ │. cataractă incipientă.retinopatie neproliferativă │ │ │ │ │.neuropatia autonomă: ECG de │ │ │ │ │repaus cu tahicardie.5 mg%). se │ │ │ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.│ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc. │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc. │ │ │cu pauze de masă. .│.20 kg/m │ │ │ │ │. I │ │ │profesie .89% │ II │ │stadiul complicaţiilor.prezente. reglare │ │ │ │ │simpatoparasimpatică.1/8 │ │schimbare a locului │ │neproliferativă.g (microhemoragii şi │masă │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme la perif. unelte în │ │ │ │ │mişcare.necesar de insulină │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulino dependent │ │ │ │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │manifeste pe un organ ţintă: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Hb A1C = 7 .IMC = 20 .subinsulinizare │ │ │ │ │.fără │ │exudate dure.300mg/24│ │ │la înălţime lângă │ │h (de repaus şi accentuată la │ │ │foc. tracte │ │ │ │ │fibroase cu tracţiuni │ │ │ │ │vitro-retiniene │ │ │ │ │. VCN │ │ │masă. │afecţiuni │ │ │ │Cumul de afecţiuni cu: │ │ │ │ │. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. în 2│medie/mare 2-3 puncte. siguranţa │ │ │ │ │ circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă funcţională medie │ 50 .5% │vizuală medie. hipotrofii │ │ │contraindică munca │ │musculare.necesar de insulină │deficienţă funcţională │ 50 . unelte în │ │efort). cu pauze de │ │VCN senzitivă scăzută.. reflexe │ │ │de muncă în aceeaşi │ │osteotendinoase rotuliene şi │ │ │profesie fără │ │achiliene diminuate sau absente.reglare hipotonă la proba de │ │ │ │ │încărcare ortostatică │ │ │ │ │.IMC < 18 Kg/m2 │ │ │ │ │.Hb A1C 8. se │ │edematoasă. cicatrici după │bilaterale ale câmpului │ │ture. se │ │.cu │ │cu albuminurie între 30 .ex.25 kg/m2 │puncte.89% │ II │ │echilibrabil cu complicaţii micro│accentuată prin cumul de │ │ │ │şi macroangiopatice avansate. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │DZ ID dezechilibrat indiferent de│deficienţă metabolică │ 70 .p.300 │prin tulburări de filtrare │ │recomandarea de │ │mg/24 ore. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │art. solicitare ambientală│ │ contraindică munca │ │.Nefropatie diabetică manifestă │deficienţă funcţională medie │ 50 .necesar de insulină │ │ │ │ │. cu pauze de │ │laserterapie.necesarul de insulină adm. de │ │ │ │ │reglare neurocirculatorii │ │ │ │ │. cu pauze │ │mb.69% │III .fără │ │. termică.rotuliene şi │ │ │ │ │achiliene . normale. │ │ │ │. retinei. │ │ │ │ │.8. exudate moi.69% │ III │ │sensibilitate (tactilă.Pielonefrită cronică compensată│ │ │ture. solicitare │ │fără ture. │ │ │ │ │toracice normale sau tulb.nefropatie incipientă: │ │ │contraindică munca │ │albuminurie/24 ore: 30 . ortostatică cu v 1.│ │ │profesie fără ture. unelte în │ │ │ │ │mişcare.ex.5 .69% │III . │ │ │circulaţiei │ │.retinopatie proliferativă: │ │ │ │ │formare de neovase. oftalmologic: retinopatie │VAO = 2/3 .tahicardie de repaus ECG │deficienţă funcţională medie │ 50 . creatinină sub 1. pe │accentuată │ │ │ │perioada necesară echilibrării: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.tulb. cu pauze de │ │ │ │ │masă. tulb. │ │recomandarea de │ │.69% │ III │ │cu manevra Valsalva (inspir │ │ │ │ │profund) scădere cu < 8+/-3 │ │ │ │ │bătăi/min.cu │ │cu parestezii ale membrelor inf.cu │ │.s. pelvine.vegetative │ │ │ │ │.oscilometre mb.20 │ │masă. │deficienţă funcţională │ 50 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. maculopatie │vizual cu 10 . │ │ │ │ │hipotensiune arteraială │ │ │ │ │ortostatică. │ │ la înălţime lângă │ │prize │ │ │ foc.69% │III .69% │ III │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │microangiopatice incipiente: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. hipotens.nefropatie manifestă . creatinină normală (sub │ │ │mişcare. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ │.Hb A1C 7 . de │deficienţă funcţională medie │ 50 .5% │repartizat în 3 prize cu │ │recomandarea de │ │. unelte în │ │ │ │ │ mişcare. unelte în │ │ │ │ │mişcare.10% │ │ │ │ │. se │ │motorie scăzută. │1700-2500 kcal).hemoragii retiniene la nivel │ │ │ │ │macular │ │ │ │ .ECK ischemie de efort │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă vizuală accentuată│ 70 .proteinurie peste 500 mg/24 ore│ │ │ │ │. │ │ │ │ │. ROT .HTA │ │ │ │ │. │neurologică medie │ │schimbare a locului │ │termică şi vibratorie.oscilometrie membre pelvine. │ sau │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme. microhemoragii.5 │glomerulară │ │schimbare a locului │ │mg/24 ore.5 mmHg │ │ │ │ │(la 10 min) şi tahicardie cu │ │ │ │ │peste 15 puls/min.8.

95% │I . │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │. dezlipire de │bilaterale ale câmpului │ │I . compensat sau retenţie │ │ │ │ │azotată fixă) şi HTA secundară │ │ │ │ │(creatinină peste 1. │interv.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │. metabolismului glucidic (DZ │ deficienţă funcţională medie │ 50 . hemoftalmus. PROLACTINOM │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de PRL: │ │ │ │ │. CV = │prin tratament substitutiv │ │ │ │hemianopsie.m..nefropatie diabetică std.m.visceromegalie │tratament simptomatic │ │ │ │.tulburări hormonale secundare │evoluţie. şa turcă) │ │ │ │ │.cu însoţitor .89% │ II │ │cu albuminurie peste 300 mg/24 │excreţie urinară accentuată │ │ │ │ore.│ │retină. scotoame │hormonal │ │ │ │. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv.polineuropatie periferică │deficienţă neurologică │ 70 .examen oftalmologic: tulb.investigaţii biochimice şi │Tumoră hipofizară evolutivă.ECG │complex. hormonoterapie │ │ │ │în cursul hiperglicemiei provocate. chirurgicală) fără │ │ │ │şa turcă .) │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │strâmtorările concentrice │ │ │ │ │bilaterale tubulare ale │ │ │ │ │câmpului vizual la 0-10 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.69% │ III │ │tip II) │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │. │ │ │ │hormonale │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │.examen neurologic: semne de │ │ │ │ │hipertensiune intracraniană │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .retinopatie proliferativă: │ sau │ │ │ │tracte fibroase cu tracţiuni │strâmtorările concentrice │ │ │ │vitroretiniene. Patologia hipotalamo-hipofizară │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A.89% │ II │ │.examen neurologic │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. echilibrate │ │ │ │.sindrom clinic tumoral cerebral │ │ │ │ │.l. pielonefrită cronică (IRC │ │ │ │ │std.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută):│ │ │ │ │. ciclu menstrual.p.sechele neurologice grave. de │deficienţă de secreţie şi │ 90% │ I │ │insuficienţă renală cronică │excreţie urinară gravă │ │ │ │decompensată. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrată prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. p. clearance la │ │ │ │ │creatinină sub 10 ml/min. dinamica sex. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. RMN sau rdg. galactoree.fără însoţitor │ │complicat cu: │1/25-1/200 │ │ │ │.69% │ III │ │tulb.dozare PRL seric peste 100 ng/ml.89% │ II │ │senzitivo-motorie şi vegetativă │accentuată │ │ │ │cu amiotrofii musculare │ │ │ │ │importante (ROT ahilian şi │ │ │ │ │rotulian abolit) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.creşterea de volum a extremităţilor│şi paraclinic incomplet în │ │ │ │.tulb.nefropatie diabetică manifestă │deficienţă de secreţie şi │ 70 . │simptomatic │ │ │ │.69% │ III │ │. │vizual cu 20 . │ │ │ │ │.modificarea fizionomiei │microadenoame cu tablou clinic │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .5 mg%) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │cecitate practică VAO │ 90 .5 ng/ml │(roentgenterapie. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific.69% │ III │ │.dozări hormonale complementare │ │ │ │ │.tumoră hipofizară în std │sechele neurologice sau │ │ │ │I-IV (Hardy) │oftalmologice.. spontan sau după │ │ │ │paraclinic: │tratament specific │ │ │ │.40 │ 95% │capacitatea de │ │ │deficienţă vizuală gravă │ │autoservire pierdută│ │ │(cecitate absolută) │ │ │ │ │VAO < 1/200 │ │ │ │ │(p. cu necesar de │ │ │ │ │hemodializă.l.tablou clinic hormonal specific: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ . tulb. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI ENDOCRINE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipotizară) │ │ │ │ │apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). f. │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │.computertomografie. │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │tulb. Acromegalia │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de GH │ │ │ │ │(hormon de creştere) la adult: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .GH seric şi în LCR peste 2. RMN. rdg. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.sindrom tumoral hipofizar clinic şi│ │ │ │ │imagistic (CT. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN BOLILE ENDOCRINE ┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic şi paraclinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │invaliditate│ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │I.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 . la bărbaţi.

apoplexia hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. în │ │ │ │pluritropă │tratament simptomatic │ │ │ │. │ │ │ │ │recent stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară. │ │ │ │ │.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.boala Cushing:│Microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │cortizol (sau metaboliţi) │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │nesupresibil cu dexametazon 2 mg x 2 │simptomatic │ │ │ │zile şi fără bioritm circadian │ │ │ │ │.│ │oftalmologice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.apoplexie hipofizară │ │ │ │ │(care necesită îngrijire din │ │ │ . recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. │ │ │ │ │.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută). Tumoră hipofizară.69% │ III │ │.sechele neurologice grave: │ │ │ │ │. cu tulburări │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . Tumori hipofizare secretante: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . FSH (gonadotrof) │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă.sechele neurologice grave.apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane).sindrom tumoral hipofizar │ deficienţă funcţională medie │ 50 . hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică sau interv. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.69% │ III │ │.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută).semne clinice şi paraclinice de │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │insuficienţă hipofizară uni sau │paraclinic incomplet. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │ │aflate în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. hormonale │ │ │ │ │compensate sub tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal. │ │ │ │ │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. CT sau RMN) │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. şa │evoluţie spontan sau după │ │ │ │turcă. │ │ │ │ │aflată în tratament antihormonal │ │ │ │ │complex.69% │ III │ │.dozări homonale complementare │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.sechele neurologice grave. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate │ │ │ │ │în tratament specific.│ │ │ │ │.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă.LH.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.│ │ │ │ │.examen neurologic │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │. │ │ │ │ │chirurgicală) fără sechele │ │ │ │ │neurologice sau oftalmologice şi │ │ │ │ │tulburări hormonale compensate │ │ │ │ │sub tratament │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .69% │ III │ │.│ │ │ │ │.ACTH (corticotrof) . oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.TSH (tireotrof) │ deficienţă funcţională medie │ 50 .investigaţie imagistică (rdg.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută). chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ │ │oftalmologice cu tulb. Tumori hipofizare nesecretante │ │ │ │ │clinic: │ │ │ │ │.

. │complicaţii metabolice. prin deficit total/parţial de │tratamentul cu vasopresină sau │ │ │ │vasopresină (AVP) sau lipsa acţiunii │analogi nu au scăderea │ │ │ │tisulare a AVP.clinic: guşă (mărirea de volum a │ │ │ │ │glandei tiroide) mică.│ │partea altei persoane). │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E.1. │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │.antropometric armonios. │ Guşă endemică simplă │ │ │ │ DET (distrofie endemică tireopată) │ │ │ │ │. │ Talia sub 1.paraclinic: iodemie scăzută. │ │ │ │multinodulară. T4.investigaţii specifice pentru │vasopresină sau analogi. │funcţionale de la Capitolul │ │ │ │tireotrop: mixedem sec.69% │ III │ │. Hipertiroidia-tireotoxicoza │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de excesul │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 .infantilism sexual. rdg. │ │ │ │ │Hipotrofie statutară după │ │ │ │ │criteriile de înălţime.subizosterurie . rdg. performanţe de efort scăzută. │capacităţii de muncă │ │ │ │Clinic şi paraclinic │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Patologie tiroidiană) │ │ │ │ │Guşă endemică neuropată cu │ │ │ │ │tulburări hormonale şi │ │ │ │ │neuropsihice accentuate. │hormonal │ │ │ │cord-pulmon. │ │ │ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │artropatia condrodisplazică │ │ │ │ │conform criteriilor locomotorii.morfologic: omogenă sau │sau hiperfuncţionale în std.19% │ 0 │ │de hormoni tiroidieni circulanţi. Sheeehan) sau │ deficienţă funcţională medie │ 50 . Guşa endemică: boală tiroidiană │ │ │ │ │distrofică cu deficit geoclimatic de │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 .50 m │ 0 . │accentuate. │cardiovasculare şi neuropsihice │ │ altei │ │ dozări hormonale specifice. Empty sella turcica).clearance-ul apei libere pozitiv │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .musculatură hipotrofică.diureză mai mare de 3 l/24 ore │ deficienţă funcţională medie │ 50 .40 m │ │ │ │hipofizară pluritropă │ │ │ │ │(panhipopituitarism) │ deficienţă funcţională medie │ 50 .│ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │G. │ │ │ │Forme clinice: │neurovegetativ echlibrabil prin │ │ │ │ boala Graves .facies infantil │Tulburările hormonale asociate în│ │ │ │. Condrodisplazia │Conferă numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată.39 m .30 m │ │ │ │.89% │ II │ │hormonal specific: │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │ semne clinice de hipogonadism │tulburări endocrino .19% │ 0 │ │iod. │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .49% │ 0 │ │voluminoasă.deficit al hormonilor hipofizări │se cuantifică după criteriile │ │ │ │gonadotrop .95% │ I │ │ajunsă la maturitate exprimată prin │Insuficienţă hipofizară severă cu│ │(necesitând │ │hipotrofie.80% │ II │ │. corticotrop-│Insuficienţă hipofizară.hipotrofie statuală. Insuficienţa hipofizară a │ │ │ │ │adultului: │ │ │ │ │.performanţe intelectuale normale. echilibrată │ │ │ │compresive asociate. │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . asociat │ │ │ │sindrom neurologic │cu complicaţii neurologice şi │ │ │ │ │hormonale secundare │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │II. │ │ │ persoane) │ │ examen neurologic. GH la nivelul│Deficienţă funcţională prin │ │ │ │cartilajelor de creştere ale │tulburări de realizare a │ │ │ │extremităţilor toracale şi pelvine cu│variantelor posturale. │ │ │ │hipoTA.densitate urinară sub 1010 g/l │Diabetul insipid lezional sau │ │ │ │. medie. în tratament │ │ │ │ │specific. necompensate clinic │ │ │ │ semne clinice de hipotiroidism.osmolaritate │tumoral. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │H.19% │ 0 │ │înălţime pentru generaţia respectivă │ │ │ │ │de vârstă: │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . a │ │ │ │artropatie secundară.uneori asociere de insuficienţă │ Talia: 1. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.69% │ III │ │. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │DET cu tulburări funcţionale hipo│ │ │ │.69% │ III │ │Tablou clinic şi paraclinic: │ Talia: 1.89% │ II │ │ │Guşă multinodulară cu hipo/hiper │ │ │ │ │funcţie sau/şi fenomene │ │ │ │ │compresive. │subclinice │ │ │ │.insuficienţă hipofizară de GH sau │ │ │ │ │tulburări la nivelul receptorului │ deficienţă funcţională prin │ │ │ │periferic prin GH ineficient (Laron) │ tulburări de gestualitate şi │ │ │ │în perioade de creştere somatică. dozări│Guşă multinodulară cu mixedem sau│ │ │ │hormonale complementare (T3.Cap.metabolice │ │ │ │hipogonadotrop.Basedow │tratament simptomatic │ │ │ . │ │ │ │ semne clinice de hipoanabolism │cardiovasculare şi neuro-psihice │ │ │ │(până la stări caşectice). │ │ │ │ │prezentând un deficit statual mai │ deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │mare de 3 DS faţă de media de │ Talia peste 1.uni sau mai frecvent pluritropă. ECG. cu │ locomoţie │ │ │ │hipotrofie staturală armonică. staturală armonică │tulburări endocrino-metabolice │ │ îngrijire │ │asociate cu semne clinice de │grave şi complicaţii │ │ din partea │ │insuficienţă pluritropă. Patologia tiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A.49% │ 0 │ │. │ │ │ │ │. │guşă hipertitoidizată în │ │ │ │TSH). │ │ │ │Hipotrofie staturală disarmonică prin│ │ │ │ │lipsa receptorilor ptr. │cadrul insuficienţei hipofizare │ │ │ │. mare.89% │ II │ │proba de sete cu test la vasopresină │Posttumoral sau postoperator │ │ │ │(Adiuretin) în etiologia tumorală │rezistent la tratamentul cu │ │ │ │. compensat sub tratament │ │ │ │urinară < 300 m/l │substitutiv de AVP (Adiuretin) │ │ │ │.funcţional: hipo/hipertiroidie sau │ │ │ │ │eutiroidie. │şi biologic sub tratament │ │ │ │ semne clinice de insuficienţă │substitutiv complex. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │F. Diabetul insipid │ │ │ │ │Sindrom clinic de poliurie │Specificaţie: formele de diabet │ │ │ │polidipsie cu densitate urinară sub │insipid care răspund la │ │ │ │1010. │ │ │ │ │exprimate prin: tablou clinic şi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . asociate cu │ │ │ │CSR cronică.29 m │ │ │ │. cervicală pentru fenomene │tratament specific. │gestualităţii şi prin algii │ │ │ │ │articulare în cadrul artropatiei │ │ │ │ │secundare. până la echilibrare │ │ │ │ │conform criteriilor de diagnostic│ │ │ │ │clinic funcţional şi capacitate │ │ │ │ │de muncă (pct.69% │ III │ │secundară (după tumori hipofizare │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │tratate sau oprite spontan în evluţie│complicaţii compensate sub │ │ │ │(Sdr.schelet gracil. │Hipertiroidism std. │ │ │ │ │ insuficienţă hipofizară cu nanism. │deficienţă funcţională medie │ 50 . Nanismul hipofizar (ajuns la │Nanismul hipofizar izolat conferă│ │ │ │maturitate) │numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată (conform următoarelor│ │ │ │ │criterii funcţionale): │ │ │ │.primară (sdr. B şi C . │ │ │ │ │.49 m .1.

guşă │metabolice) şi leziuni │ │ │ │.puncţie.) │prin tratament medicamentos sau │ │ │ │. insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │.tulb.cardiovascular: cardiotireoză │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │. frilozitate.scintigramă tiroidiana (lipsa │sau sechelare decompensate în │ │ │ │tiroidei în disgenezie tiroidiană. │(complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │microvoltaj) │neurologice grave: insuficienţă │ │ │ │. Tiroidite cronice │ │ │ │ │ Tiroidita limfocitară Hashimoto. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .RIC: hipocaptare sau valori normale│Cancerul tiroidian în timpul │ │ │ │.TSH seric crescut. cord pulmon (indice │poliserozite. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . ritm.69% │ III │ │fără adenopatie sau nodul ferm │tratat izotopic.biochimie: hiperlipoproteinemie │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.neuromusculare: tremurături ale │după 12 luni de la cura radicală │ │ │ │extremităţilor miopatie proximală │chirurgicală sau/şi izotopică. │ │ │ │.49% │ 0 │ │ adenom hipofizar secr. insuf. │ │ │ │valoare mult scăzută │Hipertiroidismul cu guşă mare. │tratament specific │ │ │ │imagine neomogenă în guşa │ │ │ │ │multinodulară) │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . Graves) │ │ │ │ │exoftalmie uni sau bilaterală │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .rdg. │metabolice echilibrabile. │ │ │ │(disgenezie tiroidiană) │forme clinice uşoare cu răspuns │ │ │ │ mixedemul secundar: postchirurgical│la substituţie hormonală în doze │ │ │ │sau postizotopic. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E.Ex. │ │ │ │ │Hipotiroidie . fermă.69% │ III │ │infiltrare tegumentelor. până la echilibrare │ │ │ │.ECG (tulb.RIC scăzut sau absent │Mixedem sever cu visceralizări │ │ │ │. │cu compensare parţială hormonală │ │ │ │termofobie │Boala Graves . │ │ │ │ hipotiroidia benignă │ │ │ │ │ mixedem primar: mixedem cu │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . motilitate │Boală Graves . encefalopatie) │ │ │ │cardio/toracic crescut) │ │ │ │ │.diplopie sau tulb. TSH scăzut │până la echilibrare. PBI scăzut │degenerative nervoase şi │ │ │ │.89% │ II │ │ │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │ │sau mixedem postoperator cu │ │ │ │ │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │ │metabolice neechilibrate de │ │ │ │ │tratamentul substitutiv sau │ │ │ │ │sechele decompensate. biopsie tiroidiană │tratat izotopic fără semne de │ │ │ │.49% │ 0 │ │ Tiroidita Riedl (lemnoasă). │tratament substitutiv hormonal cu│ │ │ │antitireoglobulină) │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │.49% │ 0 │ │visceralizări. bradicardie. pulmonar şi osoasă (ptr. Hipotiroidia-Mixedemul │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de scăderea│ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . │recidivă locală însă cu sechele │ │ │ │formele metastatice) │metabolice şi hormonale │ │ │ │ │dezechilibrate sub tratament │ │ │ │ │continuu. │tratament specific (medicamentos.segmentare: transpiraţii.tablou metabolic consumptiv │metabolice şi hormonale │ │ │ │.3.sindrom exoftalmic (în B.cardio-vascular: cardiomiopatie │şi metabolice echilibrabile.glandă tiroidă mărită.neuro-psihic: lentoare psihică. cu sechele │ │ │ │.69% │ III │ │(tahicardie sinusală. PBI crescute │(TPSV.Basedow cu sindrom│ │ │ │oculară │exoftalmic evolutiv şi tulburări │ │ │ │Paraclinic: │vizuale secundare. fără semne de │ │ │ │tiroidian │recidivă locoregională după o │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. │ deficienţă funcţională medie │ 50 . FA. cu sindrom │ │ │ │psihoafectivă │exoftalmic sechelar stabilizat │ │ │ │. │cu complicaţii cardio-vasculare │ │ │ │.19% │ 0 │ │cantităţii de hormoni tiroidieni la │Hipotiroidismul subclinic │ │ │ │nivelul receptorilor celulari.anticorpi antitiroidieni serici │sau mixedem postoperator. │osteoarticulare. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . Ht scăzut (anemie sec.89% │ II │ │.scintigramă tiroidiană (imagine │ │ │ │ │neomogenă sau lacunară) │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .Hb. │ │ │ │.69% │ III │ │Tablou paraclinic: │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │.uneori cu fenomene compresive │necesitând substituţie hormonală │ │ │ │Paraclinic │continuă │ │ │ │. │Mixedem clinic manifestat în │ │ │ │. scăzute.89% │ II │ │.biochimie (colesterol scăzut) │şi/sau intervenţie chirurgicală. conduce. │substitutiv.TSH crescut (mixedemul primar).95% │ I │ │. hiperemie conjuctivală. cardiacă etc.95% │ I │ │ │Exoftalmia malignă cu cecitate. Reflexograma achiliană cu │nerecuperate.) │cardiacă congestivă.│ │ │ │retracţia fantei palpebrală.dozări hormonale complementare │tratamentului complex │ │ │ │(mai frecvent aspect clinic şi para │chirurgical şi radioizotopic │ │ │ │clinic hipofuncţional) │Cancer tiroidian operat sau/şi │ │ │ │.T 3. │ │ │ │.100% │ I │ │ │Conform criteriilor Cap. necomplicată. tulb.nanism dizarmonic cu întârziere │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .neuropsihice: labilitate │echilibrată. anemie sec. │ │ │ │mixedematoasă. │metabolice şi neuropsihice │ │ │ │.4. edem │chirurgical sau izotopic până la │ │ │ │palpebral.Basedow tratată. FA │Hipertiroidism parţial echilibrat│ │ │ │etc. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . oftalmologic │compresiune.) │ │ │ │. T │Hipertiroidie cu cardiotireoză │ │ │ │4. RIA (radioiodocaptare) crescută │Hipertiroidie cu sechele │ │ │ │sau scăzută în tiroidite ac. de │ │ │ │.guşă omogenă/nodulară.metabolic: scădere ponderală │ │ │ │ │.ECG semne de cardiotireoză │voluminoasă +/. │echilibrare) │ │ │ │. dozări hormonale │persistente (cardio-vasculare şi │ │ │ │specifice.Mixedem. uneori │perioadă de 5 ani de la interv. │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │comportamentală. TSH │Hipertiroidism forme │ │ │ │ tiroidite acute etc.Rdg. Cancerul tiroidian │ deficienţă funcţională medie │ │ │ │.ganglioni laterocervicali.2. +/. │minime │ │ │ │Tablou clinic: │ │ │ │ │.│ guşă polinodulară hipertiroidizată │ │ │ │ │ adenom toxic (sindrom Plummer) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . dură cu sau │Cancerul tiroidian operat sau/şi │ 50 .95% │ I │ .metabolic: creştere ponderală. │ 70 . neechilibrate │ │ │ │. │ │ │ │bine delimitată cu semne clinice de │ │ │ │ │hipotiroidie │ deficienţă funcţională medie │ 50 .dozări hormonale specifice: T 3. │ │ │ │palpabili │chirurgicală. │hormonale TSH crescut fără │ │ │ │Forme clinice: │expresie clinică manifestă. încât │evidenţiat numai prin dozări │ │ │ │determină infiltrarea ţesuturilor. T 4. │ │ │ │. mixedemul congenital │Hipotiroidism oligosimptomatic. │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │Tablou clinic: │clinică compensată prin tratament│ │ │ │. în │ │ │ │prezenţi (antiperoxidază. │subcompensată hormonal sau în │ │ │ │lacrimare. │ │ │ │.89% │ II │ │mentală (mixedem congenital la │Mixedem cu complicaţii │ │ │ │copil). │oligosimptomatice cu răspuns la │ │ │ │Tablou clinic: │tratament ATS în doze minime. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .89% │ II │ │(exoftalmie > 20 mm) asociate cu │Hipertiroidie cu visceralizări │ │ │ │elemente de hipersimpaticotonie.

adenoame producând: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │. │ │ │ │.insuficienţa corticosuprarenală │compensată clinic şi hormonal sub│ │ │ │primară.ulcer gastric │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │IV. 1. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .exces de hormoni glucocorticoizi. III .calciurie peste 400 mg%/24 ore │carcinom medular tiroidian.fosfatoză alcalină crescută (în │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . cu │ │ │ │.EMG pozitiv (testul Alajouanin │ │ │ │ │pozitiv) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.) │(posttiroidectomie) cu crize │ │ │ │. cu │ │ │ │. fosfataza │ │ │ │ │alcalină. densitometrie cu │ │ │ │ │ultrasunete. formele │ │ │ │ │inoperabile std.exces de hormoni tiroidieni │şi tulburări de locomoţie grave │ │ │ │.IV sau │ │ │ │ │tratat chirurgical sau/şi │ │ │ │ │izotopic. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .tulb.oase │ │ │ │ │lungi şi vertebre . îndelungate │tratament. feocranocitom. │ │ │ │.hipofosfatemie │sechele osoase sau renale │ │ │ │. Hipoparatiroidismul (Tetania). parţial│ │ │ │Clinic: │echilibrată sub tratament. │sporadice. calcitonină etc. adinamie. │tasări vertebrale în tratament │ │ │ │.magneziu şi/sau scăzut │ │ │ │ │.hiperexcitabilitate │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │neuromusculară │paratireoprivă (postchirurgicală)│ │ │ │. │ │ │ │osoase │locomotorii accentuate prin │ │ │ │. fosfor.simptome gastrointestinale: │insuf.geode osoase sau/şi lacune │ │ │ │ │diseminate │ │ │ │ │.hipercalcemie serică │Hiperparatiroidism operat. │ │ │ │distrugerii ambelor │ │ │ │ │corticosuprarenale (peste 80% │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .greţuri.tulburări ale hormonilor │de stabilizare osoasă (aparat │ │ │ │calciotropi: exces de parathormon │gipsat sau tratament ortopedic) │ │ │ │(PTH). │asociat cu MEN (adenom │ │ │ │oboseală musculară letargie │paratiroidian.89% │ II │ │determinând scăderea │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │glucocorticoizilor dar şi a │decompensări repetate. Osteoporoza │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Boală scheletică. Hiperparatiroidismul primar (boala│ │ │ │ │Recklinghausen) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .89% │ II │ │spontane. osteoporoză cu arii de │Hiperparatitoidism operat.ECG (scurtarea interv.semne mecanice de │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │hiperexcitabilitate neuro-musculară │paratireoprivă │ │ │ │(semnul Chowostek şi Weiss etc.69% │ III │ │.deformări osoase │ │ │ │ │. locomotorie gravă │ │ │ │. neinfluenţate de│ │ │ │formele cronice. anorexie. │ │ │ │ (parathormon) de către una sau mai │asimptomatică sau cu tablou │ │ │ │ multe gl. │ │ │ │paratiroide. │ │ │ │constipaţie.69% │ III │ │. hiperaciditate gastrică │Hiperparatiroidism familial │ │ │ │.89% │ II │ │.49% │ 0 │ │Secreţie excesivă şi autonomă de PTH │Hipercalcemie serică.deficit de hormoni sexoizi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . deficit │şi în tratament substitutiv │ │ │ │calcitonină.│Osteoporoză cu fracturi multiple │ │ │ │.89% │ II │ │(singulari sau combinaţi): estrogeni.tulburări ale hormonilor de │ │ │ │ │creştere: deficit de GH la adult. datorată │tratament substitutiv. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. cu tulb. dureri │suprarenalectomie uni sau │ │ │ │musculare │bilaterală (boala Cushing) │ │ │ │. │care necesită îngrijire din │ │ │ │Paraclinic: │partea altei persoane. │ │ │ │ │Clinic: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .calcemie peste 11 mg% (repetate) │paratiroidian. vărsături. │deformaţii osoase şi forma │ │ │ │litiază renală (nefrocalcinoză) │nefrolitiazică. deficit de IGF1.69% │ III │ │caracterizată prin masă osoasă │Osteoporoză hiperalgică cu risc │ │ │ │scăzută. │ │ │ │.25 (OH) 2D3.crize spontane de contractură │cu manifestări clince şi crize │ │ │ │musculară tetanice generalizate sau │relativ frecvente sub tratament │ │ │ │localizate pe grupuri musculare │specific.fracturi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . paratiroide de obicei │clinic oligosimptomatic │ │ │ │ tumorale │ │ │ │ │ . Patologia suprarenală │ │ │ │ │A.PTH seric (imunodozare) cu nivel │Rechlinghausen) cu fracturi │ │ │ │crescut în condiţiile calcemiei │multiple şi deformaţii osoase │ │ │ │crescute sau normale │cu defic.crize de contractură musculară │ │ │ │ │provocate de hiperpnee │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . diseminat.5 mg%) │ │ │ │ │.95% │ I │ │leziuni osoase) │Hiperparatiroidism (b. afectarea microarhitecturii │crescut de fracturare osoasă sau │ │ │ │ţesutului osos care favorizează │tasare vertebrală prin profilul │ │ │ │creşterea fragilităţii osoase şi │profesional. │substitutiv complex.calciu total şi/sau ionic scăzut │ │ │ │ │.simptome neuropsihice: astenie. Insuficienţa corticosuprarenală │ deficienţă funcţională medie │ 50 .leziuni scheletate (osoase) . recidivantă. tumori │ │ │ │ Paraclinic: │pancreatice.49% │ 0 │ │Scăderea nivelului sanguin de FTH │Tetanie latentă (spasmofilie) în │ │ │ │(parathormon) în urma lezării │tratament specific cu manifestări│ │ │ │primitive sau chirurgicale a gl. renale poliurie osmotică. sistemică │ deficienţă funcţională medie │ 50 .│Osteoporoză cu fracturi sau │ │ │ │progesteronă. deshidratare │tratată chirurgical în tratament │ │ │ .tulburări trofice (cataracta) în │acute frecvente.astenie. de │ │ │ │ Clinic: │locomoţie şi excreţie medie │ │ │ │.69% │ III │ │cronică primară (boala Addison) │Insuficientă CSR cronică primară │ │ │ │. deficit vit. fatigabilitate │Insuficienţă CSR cronică după │ │ │ │. calusuri │ │ │ │ │. │ │ │ │. renală azotată. │ │ │ │.scădere ponderală. greaţă. forma │ │ │ │demineralizare şi formare de chisturi│osteodistrofică cu tulb. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │V. │ │ │ │. │ │ │ │ Cauza: │ │ │ │ │.│ │ │ │ │măsurarea masei şi densităţii │ │ │ │ │osoase: prin absorbţie duală cu raze │ │ │ │ │X (DEXA). │ │ │ │ │osteocalcina serică. PTH. în tratament │ │ │ │susceptibilitatea la fracturi. QT) │ │ │ │ │examen radiologic: │ │ │ │ │.rezorbţie osoasă excesivă │neevolutive.litiază renală (nefrocalcinoză) │ │ │ │ │. │neameliorate postoperator.determinarea markerilor biochimici │ │ │ │ │ai turnovărului osos (serici şi │ │ │ │ │urinari): calciu. cu │ │ │ │ │metastaze invalidante │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │III. adenom hipofizar) │ │ │ │ examene de laborator: │sau MEN 2A (adenom │ │ │ │. Patologia paratiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. │ │ │ │vărsături. androgeni.fracturi. │hormonal complex.fosfatemie scăzută (sub 2.│ │Cancerul tiroidian.95% │ I │ │deficit de insulină. │ │ │ │mineralocorticoizilor şi hormonilor │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │androgeni adrenali │rezervă hormonală labilă. cronică. D 3.osteoporoză generalizată │ │ │ │ │.

│ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C.tetanie. glicoreglare (OGTT). │neuro-psihice) recuperate de │ │ │ │. cu │ │ │ │ │scăderea peste 50% din valorile │ │ │ │ │bazale │ │ │ │ │.ex.89% │ II │ │. │ │ │ │. │cardiovasculare osoase. echilibrate sub │ │ │ │crize vegetative.sindrom Conn . │ │ │ │ACTH (sindrom Itenko-Cushing).paroxisme de HTA pe fond de │ │ │ │ │hipertensiune moderată sau tensiune │ │ │ │ │normală însoţite de cefalee. ST sub │ │ │ │ │denivelat │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.test supresie cu DXM 2 mg/zi x 2 │ │ │ │ │zile (cu dozarea cortizolemiei şi 170│ │ │ │ │HCS urinar) . dureri │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .sdr. în │ │ │ │Forme clinice: │tratament substitutiv hormonal. │ │ │ │. │ │ │ │determină HTA paroxistică şi/sau alte│postoperator. Cushing prin adenom│ │ │ │ │sau adenocarcinom suprarenalian │ │ │ │ │. │radioterapie hipofizară.striuri cutanate tip vergeturi │sau medicamentos cu complicaţii │ │ │ │. ce duce │oligosimptomatice (tumorale) │ │ │ │la retenţie sodică însoţită de HTA.cortizol liber urinar > 100 mg/24 h│ │ │ │ │. │chirurgical.dozări hormonale specifice: │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │echilibrate sub tratament │ │ │ │Diagnostic clinic: │ │ │ │ │. cardiovasculare.tumoră medulosuprarenală care │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │tratament │ │ │ │ Diagnostic clinic: │ │ │ │ │. Feocromocitomul (paraganglion) │ │ │ │ │. │ │ │ │. predominant │inoperabilă.osteoporoză │ │ │ │ │. de │ │ │ │(cortizolotoxicoză cu hipofuncţie │etiologie tumorală sau │ │ │ │adrenală). │ │ │ │ectopică de ACTH.parestezii musculare. visceral şi metabolic │hipofizară sau medicamentos) fără│ │ │ │indus de excesul de glucocorticoizi. şa turcă. Sindromul Cushing │ │ │ │ │Sindromul Cushing (sindrom │ deficienţă funcţională medie │ 50 . renale. │netumorală. rareori │neechilibrate.leziune paraneoplazică cu secreţie │metabolice. prin tumoră │ │ │ │.test supresie cu DXM 8 mg x 2 zile │ │ │ │ │cu precizarea formei etiopatogenice: │ │ │ │ │. encefaline şi │Feocromacitom cu sechele │ │ │ │alte peptide vasoactive.tulburări de glicoreglare │necesită îngrijire permanentă din│ │ │ │ Dg.HTA │sechelare grave.170 HCS urinari crescuţi peste 6-8 │ │ │ │ │mg/24 h (femei). uneori │ │ │ │ │hipernatremie │ │ │ │ │. │ │ │ │ │tulb.poliurie .polidipsie. │ │ │ │Diagnostic paraclinic: │ │ │ │ │. │neechilibrate sub tratament. ECG.hiperplazie macronodulară │tratament.ex.fără edeme │tratament.pozitiv în boala Cushing.170 H .Cushing iatrogen. metabolice. care │cardiovasculare.ACTH plasmatic peste 200 pg/ml │Insuficienţa CSR cronică │ │ │ │. tumorii │ │ │ │ │ECG QT alungit.69% │ III │ │produce catecolamine. peste 8 mg/24 h │ │ │ │ │(bărbaţi) │ │ │ │ │. │ │ │ │nocturnă │Hiperaldosteronism primar în │ │ │ │. persistente.hipotrofie musculară proximală │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │. │ │ │ │.test stimulare cu ACTH (cortrosyn) │ │ │ │ │cu dozarea cortizolemiei sau/şi 170 │ │ │ │ │HCS este negativ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.hipertensiune arterială │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │corticosuprarenal.alcaloză hipercloremică.reprezintă producţia crescută şi │Hiperaldosteronism primar forme │ │ │ │necontrolată de aldosteron. QRS amplu. tratat│ │ │ │clinice.95% │ I │ │.69% │ III │ │suprarenometabolic) caracterizat prin│Hipercorticism tratat │ │ │ │cortizolotoxicoză exprimată prin │(chirurgical sau/şi radioterapie │ │ │ │tablou clinic.obezitate facto-tronculară │ deficienţă funcţională gravă │ 90-95% │ I │ │. film │ │ │ │ │lipidic │ │ │ │ │. neurologice şi │ │ │ │.adenom hipofizar ACTH secretant.69% │ III │ │. labile sub │ │ │ │. │ │ │ │Dg.18 glucuronid urinar│ │ │ │ │crescut peste 20 ug/24 h │ │ │ │ │.│.aldosteronul . în │ │ │ │marcată │evoluţie.test supresie la DXM (dexametazonă)│ │ │ │ │1 mg .69% │ III │ │hipokaliemie.tulburări musculare . radiologic .│ │ │ │. rezistentă la │ │ │ │.ACTH dependent (leziune │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │suprarenală secundară) prin: │sau medicamentos sau/şi │ │ │ │. │ │ │ │. suprarenale.89% │ II │ . cu sechele │ │ │ │hiperexcitabilitate │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │.hipotensiune arterială │echilibrare.adenom sau adenomocarcinom │(cardio-vasculare.CS şi 17 KS urinari scăzuţi│tratament care necesită îngrijire│ │ │ │.aldosteronul plasmatic crescut │ │ │ │ │.ionogramă Na scăzut K crescut │permanentă din partea altei │ │ │ │.negativ (over night) │ │ │ │ │.hipoglicemie serică │persoane.activitate reninică plasmatică │ │ │ │ │scăzută │ │ │ │ │. │ │ │ │ │pentru dg. │ │ │ │ │suspensia reninei plasmatice şi │ deficienţă funcţională medie │ 50 .hiperaldosteronism │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │primar prin tumoră suprarenală.ştergerea ritmului circardian al │ │ │ │ │cortizolului (sau inversarea) │ │ │ │ │.astenie │Hiperaldosteronism primar. paraclinic: │partea altei persoane. │ │ │ │ │. prin administrare│deficienţă funcţională accentuată│ 70 .osteoporoză │dezechilibre hormonale care │ │ │ │.corticozolemie sub 5 ug/dl │decompensată. nespecifice: rdg. de virilizare (eventual) │osoase.negativ sau o scădere │ │ │ │ │sub 50% din valorile bazale. │ │ │ │bilaterală.negativ în sdr.hipokaliemie sub 3 mEq/l │ │ │ │ │.17 KS crescuţi peste 12 ug/24 h │ │ │ │ │(femei) peste 18 mg/24 h (bărbaţi) │ │ │ │ │. cu sechele │ │ │ │.melanodermie │substitutiv continuu până la │ │ │ │.ACTH independent prin leziuni │Hipercoticism netumoral │ │ │ │primară corticosuprarenală: │stabilizat cu complicaţii cronice│ │ │ │. cu │ │ │ │. │tratament.89% │ II │ │exogenă prelungită de glucocorticoizi│Hipercorticism în evoluţie. cu manifestările lor │Hiperaldosteronism primar. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. │complicaţii sechelare după 2 ani │ │ │ │indiferent de sursă │de la tratamentul complex. Hiperaldosteronismul primar │ │ │ │ │(sindrom Conn) │ deficienţă funcţională medie │ 50 .investigaţii │ │ │ │ │imagistice: CT/RMN/scintigramă cu │ │ │ │ │derivaţi de colesterol marcaţi.computer tomografie pentru │ │ │ │ │evidenţierea tumorii.leziune hipotalamică cu │complicaţii sechelare hipofizare │ │ │ │hipersecreţie de CRH şi consecutiv │(sindrom Nelson). clinic: │ │ │ │ │.

prin tulburări funcţionale│ │ │ │. Insuficienţa gonadică. │ │ │ │ │.tipul gonadei │ │ │ │ │.deficit de 1 l . deblacu urinar la │tumoră nediagnosticabilă sau │ │ │ │terminarea crizei.ginecomastie │fizic şi prin tulburări │ │ │ │.hidroxilală.69% │ III │ │.dozarea catecolaminelor. rdg. malformaţii│ │ │ │ │cardiovasculare cu tulb. cu │ │ │ │ │semne de insuficienţă │ │ │ │ │corticosuprarenală cronică. │ │ │ │ │ Teste paraclinice: │ │ │ │ │.sindrom adrenogenital congenital │Nanism hipofizar.obezitate.Sindrom de pierdere de sare .vârsta instalării │ │ │ │ │. │ │ │ │renale.│ │ │ │.gonadotropi serici crescuţi │ │ │ │ │. │ │ │ │.malformaţii somatice (cardiace.│anginoase. │cerebrale persistente │ │ │ │metanefrinelor şi acidului │ │ │ │ │vanilmandelic în urină/24 h │ │ │ │ │crescute uneori │ │ │ │ │. │ │ │ │ │diferenţiază forma congenitală. │Feocromocitom în evoluţie.cariotip 45 XO sau moxaicisme │intensitate medie. │ │ │ │Tabloul clinic: │ │ │ │ │. cu complicaţii │ │ │ │ Diagnostic paraclinic: │cardio-vasculare renale. │ │ │ │ Tabloul clinic: │ │ │ │ │.estradiol plasmatic scăzut │ │ │ │ │.testicul mici. │de virilizare moderat şi │ │ │ │Clasificare: │tulburări psihice secundare.infertilitate.cauza insuficienţei gonadice │ │ │ │ │Disgenezii gonadale (mai frecvente): │ │ │ │ │. tulburări de glicoreglare │variantelor posturale şi de │ │ │ │.89% │ II │ │.69% │ III │ │virilizante (mai rar feminizante) │Forme hiperplazice compensate │ │ │ │datorate secreţiei crescute de │cardiovascular prin substituţie │ │ │ │androgeni sau alţi steroizi sexuali │continuă cu prednison. │ │ │ │. │ │ │ │ │hiperplazică de cea tumorală │ │ │ │ │(nesupresibilă).cariotip 47 XXY sau mozaicism │ │ │ │ │. cu tablou │ │ │ │produşi de ţesutul suprarenal.49% │ 0 │ │testicolelor sau ovarelor datorate │Forme clinice cu tablou │ │ │ │unor defecte cromozomiale. Boli cardiace) prin scăderea│ │ │ │ │accentuată a capacităţii de │ │ │ .deficit de 3 beta-hidroxisteroid │cu complicaţii cardio-vasculare. │ │ │ │ │accentuate (conform criteriilor │ │ │ │ │Cap. │invalidante.prin │ │ │ │ │deficit de 2 l .OGE aspect infantil/normal │osteoporoză sexoidoprivă. │ │ │ │Tablou clinic: │decompensate şi sindrom de │ │ │ │ La fetiţie: pseudohermafroditism cu │virilizare cu dificultăţi de │ │ │ │ organe genitale externe ambigue. │ │ │ │ │La adult: │ │ │ │ │.+/. │ │ │ │ │Simptomatologie clinică variabilă în │ │ │ │ │funcţie de: │ │ │ │ │.dozarea catecolaminelor plasmatice. duri │scăderea capacităţii de efort │ │ │ │. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │.130 cm cu tulb. FSH) crescuţi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .organe genitale externe infantile │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │.HTA +/.deficit de 2 l . │tratament complex de substituţie.infertilitate la bărbaţi. prin │ │ │ │tahicardie. transpiraţii.probe dinamice: de inhibiţie cu │ │ │ │ │fentolamină (Regitină) sau cu │ │ │ │ │clonidină │ │ │ │ │.amenoree şi regresia caracterelor │ │ │ │ │sexuale secundare feminine │ │ │ │ │. │staturală sub 120 cm.hipotrofie staturală dizarmonică │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │inoperabilă. deficit intelectual │neuropsihice de intensitate │ │ │ │de intensitate variabilă │medie. surditate) │între 139 . │staturală conform criteriilor. │psihice invalidante.aspect eununcoid │Forme clinice cu tulburări de │ │ │ │. │criteriilor de înălţime Capitolul│ │ │ │. │ │ │ │ │. │tulburări psihice consecutive. paloare.89% │ II │ │.testul Barr negativ (absenţa │somatice (cardiovasculare renale)│ │ │ │cromatinei sexuale) │şi tulburări psihice de │ │ │ │. Sindromul adrenogenital │ │ │ │ │Reprezintă (clasic) sindroame │ deficienţă funcţională medie │ 50 .disgenezie a tubilor seminiferi │fără scăderea capacităţii de │ │ │ │determinată de anomalii ale formulei │efort fizic sau fără tulburări │ │ │ │cromozomiale.intensitatea insuficienţei gonadice│ │ │ │ │.69% │ III │ │. │ │ │ │.hipotiroidie.49% │ 0 │ │ Boală determinată de un defect al │Forme clinice cu hiportrofie │ │ │ │ cromozomului X cu cariotip 45 XO │staturală de peste 150 cm.ex. │integrare profesională şi │ │ │ │La băieţi: macrogenitosomie cu │socială.CT/RMN/scintigrafie . hipertensiune │locomotorii de realizare a │ │ │ │arterială.hidroxilază │Formele clinice evolutive în │ │ │ │. │ │ │ │(tumoral corticosuprarenal): adenom │Tulburările staturale conform │ │ │ │sau adenocardinom.intelect liminar │prehensiune. │ │ │ │. compensat prin │ │ │ │Sindromul Klinefelter: │substituţie cu hormoni sexoizi.testul de stimulare cu ACTH cu │ │ │ │ │măsurarea steroizilor în amonte.pubertate întârziată │dezvoltarea masei musculare şi │ │ │ │. formă │ │ │ │ (disgenezie gonadală cu fenotip │fără malformaţii somatice │ │ │ │ feminin).hidrozilază.semne de virilizare în │ │ │ │ │funcţie de deficitul enzimatic │ │ │ │ │(11-hidroxilară sau 17-hidroxilază).virilizare la femei │ │ │ │ │.sindrom adrenogenital dobândit │echilibrate prin tratament.ECG │ │ │ │ │.gonadotropi (LH.test de supresie la DXM 2 mg/zi x 2│ │ │ │ │zile cu măsurarea 17 KS urinari.testosteron plasmatic scăzut. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │VI. │ │ │ │ │computer tomograf pentru evidenţierea│ │ │ │ │tumorală.spermogramă azospermie │ │ │ │ │.test Barr pozitiv │ │ │ │ │.facies caracteristic │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │. │ │ │ │pubertate precoce.urografie │ │ │ │ │. Patologia gonadică │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ A.pentru │ │ │ │ │vizualizarea tumorii │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E. │ │ │ │ │.fenotip masculin │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Sindromul Turner │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . cu │ │ │ │. . │ │ │ │. │oligosimptomatic.│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ │.sindroame clinice caracterizate │ │ │ │ │prin formare deficitară a │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . de intensitate │ │ │ │ Paraclinic: │medie.hirsutism │ │ │ │ │. │ │ │ │dehidrogenază. │ │ │ │prin defece enzimatice în sinteza │ │ │ │ │cortizolului prin: │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .

Aprecierea tulburărilor funcţionale în afecţiuni hematologice cuprinde 5 nivele de gravitate: a) fără deficienţă. în care semnele clinice şi de laborator determină tulburări funcţionale uşoare. │ │ │ │ │urmând a fi verificat anual.69% │de invaliditate. 2. 5.complicaţii cardiovasculare │tratament. de anemia │iniţial │ │ │hematopoetice.amenoree histeroprivă cu tulburări │osteoporoză (osteopenie) de │ │ │ │neurovegetative │asociere. │bolnavul poate fi considerat cu │ │ │ │ │capacitatea de muncă păstrată. de │beneficiază │ │ │prin oprirea lor în diferenţiere │infecţii precum şi de alte │de concediu │ │ │şi maturaţie. frecvenţa şi durata episoadelor de acutizare (confirmate prin documente medicale). d) deficienţă accentuată. tulburări │ │ │ │. de hemoragii.69% │Se contraindică │ .49% │ 0 │ │femei) │Castrări chirurgicale. radică sau │medicamentoase cu tulburări │ │ │ │medicamentoasă. la vârsta │hormonale compensate prin │ │ │ │activităţii profesionale. │ │ │ │pentru tumori benigne sau maligne cu │ │ │ │ │constituirea tabloului clinic de │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │complicaţii ca meningita leucemică. efectele produse şi persistenţa lor în timp. c) deficienţă medie . │ │ │ │histerectomii totale cu anexectomii │fără complicaţii somatice.obezitate. asociate sau nu. │ 20 . caracterizate │însoţitoare. deficienţa│ │ │ │ │funcţională se va aprecia conform│ │ │ │ │Criteriilor oncologice │ │ │ └─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ AFECŢIUNI HEMATOLOGICE NORME GENERALE DE EVALUARE 1. │stabilite de │ │ │Criteriul esenţial de dg. HEMOPATII MALIGNE ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemii acute . b) deficienţă uşoară. 3. │Forme clinice cu tulburări │ │ │ │Tabloul clinic: │hormonale netratate cu │ │ │ │. ca element important. │ │ │prezenţa de celule blastice ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │(imature) peste 30% din totalul │Deficienţă funcţională uşoară. sindrom dislipidemic │Formele clinice după castrări │ │ │ │ │pentru tumori maligne. care împiedică desfăşurarea activităţii curente zilnice. e) deficienţă gravă . │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Insuficienţa gonadică dobândită (la │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . În expertizarea bolnavilor cu afecţiuni hematologice se va lua în considerare obligatoriu posibilitatea tratamentului. │ │Nu se încadrează în grad│ │celulelor medulare (la puncţie │În remisiuni durabile de 4-5 ani. evaluarea se va face la 6 luni de la realizarea transplantului.│medical în │ │ │cu trecerea celulelor blastice │infiltraţii craniene sau pulmonare. 6. reevaluarea clinico-funcţională putând fi făcută la perioade de timp variabile. În caz de transplant de măduvă osoasă.│limitele │ │ │în sângele periferic.semnele şi simptomele determină tulburări funcţionale de intensitate medie. În cazul afecţiunilor hematologice care evoluează în pusee evaluarea se va face în perioadele intercritice.accentuarea tulburărilor clinice şi de laborator determină imposibilitatea realizării activităţii vitale zilnice şi necesită îngrijiri din partea altei persoane. 4. │ │ │ │. │ │sau biopsie osoasă). De asemenea. Evaluarea capacităţii de muncă în afecţiuni hematologice cronice se face doar în situaţiile în care s-au scurs minim 6 luni de la diagnosticarea bolii şi iniţierea tratamentului. prin │substituţie estroprogestativă. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie. radice sau│ │ │ │Castrarea chirurgicală. │ │Gr. În situaţia tratamentului citostatic imuno-supresor şi radioterapeutic evaluarea va lua în considerare atât efectele nefavorabile ale acestora cât şi tulburările funcţionale determinate de afecţiunea hematologică propriu-zisă. este │ │lege. bolnavul poate solicita şi în afara termenelor de revizuire.osteoporoză (osteopenie) +/│cardiovasculare hormonale şi │ │ │ │hiperalgică │metabolice cu necesar de │ │ │ │.proliferări │Este determinată de caracterul │Episodul acut│ │ │maligne ale celulelor │malign al bolii. III │ │ │În remisiuni durabile sub 4-5 ani │ 50 .69% │ III │ │menopauză precoce. reevaluarea în situaţia agravărilor. prin semne şi simptome. semne şi simptome minime. │leuco-staza sau nefropatia urică. fără răsunet funcţional.│ │prestaţie fizică sau prin │ │ │ │ │tulburări neuropsihice │ │ │ │ │accentuate. durata acestuia. dar va lua în considerare.

în faza │ 70 . faza ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │de metaplazie mieloidă │Deficienţă medie. tratat │ │produce acumularea şi │ │ │corespunzător.H.89% │Gr.L. II inv.000/mmc) │ │ │ │ │cu răspuns terapeutic slab şi │ │ │ │ │pronostic nefavorabil. măduva │ │ │ │ │osoasă hiperplazică predominant │ │ │ │ │granulocitară. tablou sanguin.45%.69% │Gr.P. │ │citologice până la 20 ani.000/mmc şi │ │ │ │ │leucocitoză peste 12. sub │ │energetice mici în │ │ │tratament. │ .C. fără expunere la │ │excesivă a producţiei de │infecţii ş. cardiace.P.PV).100% │Gr.G. dar supravieţuirea poate │lentă.transpiraţii │ │ │la eforturi mari la │ │nocturne.C. │ │ │ │ │leucocitoză care nu răspunde la │ │ │ │ │tratament. │ 20 . │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Policitemia Vera (boala Vaquez) │Deficienţă uşoară.) şi │În faza policitemică fără │ │Se recomandă locuri de │ │faza de leucemie acută post │remisiune. în│repetate. │ 70 .M. │ 35 . I │ │ │acute în care prin consecinţele │ │ │ │ │bolii. │ │este o afecţiune neoplazică │în faza policitemică remisiune │ │Necesită monitorizarea │ │hematologică (din bolile mielo │clinică şi citologică cu hematocrit│ │afecţiunii. scădere│ │ │locul de muncă. │ │caracterizată prin proliferarea │400.. │ │ │În L. │ │ │ │ │Boala are o evoluţie medie de 4 │Deficienţă medie L.citogenetic . cu complicaţii moderate │ │muncă cu solicitări │ │policitemică (IAp. astenie fizică.C. II de inv. cu │ │condiţii de confort │ │ │splenomegalie moderată. │ │ │În faza policitemică cu sechele │ │ │ │ │persistente prin complicaţii │ │ │ │ │trombotice (neurologice. trombocite sub │ │citologice repetate. cu │ 20 . │ │medii. │ │mici. splină tumorală cu │ │de muncă cu solicitări │ │mieloproliferative cronice │fenomene de compresie abdominală.000/mmc.000/mmc. │ 50 . cu evoluţie│ 50 . │ │este o boală neoplazică │bolii.C.citochimic . ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hepato-splenomegalie.34% │Nu se încadrează în gr. Remisiunile. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă .). │ │esenţială sau primară este o │În TH în faza de remisiune clinică │ │Necesită monitorizarea │ │neoplazie hematologică (din │şi hematologică cu trombocite < │ │afecţiunii.49% │ │ │.este o boală primară a │În L. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În faza blastică (finală) │ │ │ │ │deficienţa funcţională este gravă │ │ │ │ │(ca şi leucemiile acute cu │ │ │ │ │deficienţă gravă).49% │Nu se încadrează. cu Ht de 50%. în care sunt │ │ │factori fizici │ │posibile remisiuni clinice şi │ │ │nefavorabili de mediu. III de inv. st. │(HTA.L.G. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia limfatică cronică (LLC) │Deficienţă uşoară. cu remisiuni trecătoare dar │ │locuri de muncă cu │ │atinge 15 20 ani.49% │Idem │ │Ex. II de inv.89% │Gr.000/mmc. │ │limitele confortului │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. │Deficienţă uşoară.69% │Gr. în măduva osoasă. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ │postpolicitemică (M. Se rec. st. │ 20 .L. laborator: în sângele │În L. │staţionară pe timp îndelungat şi │ │ │ │infiltraţii limfocitare ce │răspunsul la tratament favorabil │ │ │ │depăşesc 30% (criteriile ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │obligatorii de diagnostic). │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. II │ │ │caracterul afecţiunii. │ │ │nefavorabili de mediu şi│ │Dg.89% │Gr. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia granulocitară cronică │Se datorează caracterului malign al│ │Nu se încadrează.C. I când apar │ │ │ │periferic linfocitoză > │adenopatii dar evoluţia este │ │ │ │30. hemoragii. │ │factori fizici │ │granulocite. │ │ │ │ │Examenul de laborator arată │ │ │ │ │leucocitoză marcată cu deviere la│ │ │ │ │stânga. de std.69% │Gr. │ │.A. │ │ │de mediu. adenopatii.a.49% │Nu se încadrează. la │ │tratament au durată de luni sau │ │ │factori de nefavorabili │ │ani. │ │ │ │ │hepatice) sau în faza MMPP cu │ │ │ │ │splenomegalie tumorală. │ │ │ │ │leucoeritroblastic.cromozomul pH şi │remisiuni de lungă durată clinice │ │ │ │molecular . produse de │(litiază renală. │ │Se recomandă locuri de │ │excesivă a celulelor din seria │ │ │muncă cu solicitări │ │roşie. cu complicaţii moderate │ │solicitări energetice │ │faza cronică. hemoragii sau tromboze │ │energetice mici în │ │ │remise). │ 90 .scăderea P.│ │ │ │eforturile fizice mari │ │ │ │ │şi expunerea la noxe. III şi IV cu anemie <│ │ │ │ │11 gr% Hb. │ │Diagnosticul clinic pe │ │ │ │ │splenomegalie uneori │ │ │ │ │hepatomegalie şi dureri osoase. fibroză │ │ │ │ │medulară exstinsă.L. PAL absentă. │ 50 . │ │ponderală. II în care apar │ │Se indică locuri de │ │ │hepatomegalie şi/sau splenomegalie │ │muncă cu solicitări │ │ │cu remisiuni de minim 3 ani. Se vor │ │proliferarea unei clogne maligne │ │ │evita expunerea la │ │de limfocite blocate în │ │ │factori fizici │ │maturaţie. │ │ │ │ │trombocitopenie (sub 100. │ │energetice mici şi │ │caracterizată prin creşterea │infarcte splenice. │ │ │saturaţie de oxigen normală. Bolnavul va fi │ │ţesutului limfatic în care se │ │ │monitorizat.89% │Gr. prin │ │ │ │ │evoluţie. boala determină ţintuirea la│ │ │ │ │pat a bolnavului conducând la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. fără exp. │ │ │energetice mici şi │ │Boala evoluează în trei faze │ │ │medii. Se caracterizează │ │ │nefavorabili de mediu │ │prin 2 markeri biologici: │Deficienţă uşoară L. │Deficienţă medie. │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată prin │ 70 . │ │de inv.III inv. de stadiu zero. │ 20 . │ │ │accelerată şi de metamorfozare │ │ │ │ │blastică cu complicaţii severe. fără expunere la │ │policitemică. I de inv. │ │ani.C. │ │ │În L. anemie în grad │ │ │ │ │variabil şi prezenţa cromozomului│ │ │ │ │Ph + bcr-abl │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată .în leucemiile │ 90 . controale │ │proliferative cronice) │între 40 . masa │ │ │ │ │eritrocitară normală sau scăzută. precum şi complicaţiilor │ │Poate lucra pe locuri │ │hematologică din grupa bolilor │(hipersplenism.100% │Gr. │ │ │ │. complicaţii şi răspunsul │ │ │ │ │nesatisfăcător la tratament.) │Deficienţă uşoară. cu │ │organic.gena bcr-abl │şi citologice. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Trombocitemia hemoragică (T. cu │ │ │ │ │trombocitoză peste 400. amenoree). │ │ │În MMPP la post PV sau policitemică│ │ │ │ │cu complicaţii severe neurologice │ │ │ │ │sau cardiace care împiedică │ │ │ │ │autoservirea. III de inv.L. │ 70 . clinic . hematocrit sub 33%.

│tratament.M. │ 70 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Sindromul mielo-displazic │Deficienţă uşoară. cu macrocitoză. mortalitatea > │ │ │ │ │de 80% din care peste 50% mor în │ │ │ │ │primul an de evoluţie. fără complicaţii. │persistente.69% │Gr.69% │Pot lucra pe locuri de │ │. │ │sânge.Z.000/mmc.│bolile mieloproliferative │400. │ │ │ │sideroblaşti patologici.89% │Gr. III de inv.prezenţa de celule progenitoare│600. │ │ │ │ │. │ │expunere la factori │ │poikilocitoză. leucemie acută │ │ │ │ │în fazele tardive ale bolii.89% │Gr. dar pot fi│ │ │ │ │parţiale sau totale. tablou │ │ │ │ │leucoeritoblastic. sunt incluse stări │ │ │Pot lucra pe locuri de │ │preleucemice: ca anemia │ │ │muncă cu solicitări │ │refractară simplă sau cu │ │ │energetice mici şi │ │sideroblaşti inelari sau cu │ │ │medii. │ │Diagnosticul TH se pune pe: │ │ │ │ │. │ │hiperproducţie de celule ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hematopoetice şi hiperproducţie │Deficienţă accentuată. │ │de celule stromale (fibroblaste). │ │mieloidă M. │ 35 .89% │Gr. │ │ │ │ │Complicaţii: infecţii.000/mmc. cu trombocitoză peste │ │ │ │. fără expunere la │ │cronice caracterizată prin │ │ │factori de mediu fizic │ │coexistenţa a 2 procese: │ │ │nefavorabili. de │ │ │ │ │obicei după remisiune.anemie cu semne de hipoxie │În remisiuni parţiale de durată │ │muncă cu solicitări │ │anemică şi cu modificări │medie. │ │vor face periodic │ │celulelor din seriile mieloide. III inv. hemoragii.│În faza de insuficienţă medulară.000/mmc fără o cauză │Deficienţă medie. │ │ │În forme severe.D.M.agregare trombocitară normală │ │ │ │ │ cu răspuns la epinefrină. a cromozomului Ph sau a│În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │ genei de fuziune. │În anemia refractară simplă sau cu │ │ │ │ │exces de blaşti. │ 70 . fără expunere │ │ceea ce are ca urmare creşterea │ │ │la factori de mediu │ │numărului de trombocite în sânge. │ │(S. │ │ │şi medii. │ │ │ │ │În forme cronice care necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate. în anemiile refractare.M. │ │mielo monocitară cronică.M. │ │ măduvă. │ 50 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă medie.anemie eritroidă pură │ │ │cu acţiune pe sistemul │ │ (eritroblastopenie) cu │ │ │hemtopoetic. în forme ce necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate. │ │ │ │ │În TH se pot obţine prin │ │ │ │ │tratament remisiuni pe durate │ │ │ │ │variabile.masa eritrocitară normală sub │moderată. II de inv. │ │muncă cu solicitări │ │sau acelularitate. │ │caracterizează prin citopenie │În forme uşoare sau în remisiuni │ │Pot lucra pe locuri de │ │periferică şi medulară cu hipo │totale ale acestora.000/ml.M. supravieţuirea este în │ │ │ │ │medie 5 . │ │viaţă 1 . în leucemia │ │ │ │ │mielomonocitară cronică în perioada│ │ │ │ │de acutizare a bolii.000/mmc) cu splenomeglie │ │ │ │. │ 50 . │ │ reticulocite mai puţin de 1%. │În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │neoplasme sau hematologice).89% │Gr.trombocite mai mult de ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────│ │600. cu complicaţii │ │ │ │ │grave. │ │ │examinări citologice. │ │identificabilă (infecţii. fără │ │morfologice. mielofibroză. II de inv.│ │ │fizic nefavorabili. fără complicaţii sau în │ │profesionale │ │ │fazele de remisiune parţială. anemie cu│ │ │ │ │hematii în "picătură". │ │ │ │ │În M.aplazie megacoriocitară în care│ │ │ │ │ trombocitele sunt sub │ │ │ │ │ 20.49% │Nu se încadrează. pot apare │ │ │ │ │hemosideroza cu ciroză hepatică │ │ │ │ │şi D. atât în │ │ │ │ │perioada activă a bolii.absenţa fibrozei extinse în │Deficienţă accentuată. │ │ │ │ │În faza de insuficienţă medulară │ │ │ │ │pancitopenie cu sindrom anemic.) este o formă de │În remisiune completă clinică şi │ │Bolnavi vor fi │ │insuficienţă medulară datorită │citologică în anemia refractară │ │monitorizaţi şi li se │ │imposibilităţii maturării │simplă. megaloblastoză. │ │ │În forme medii fără tendinţă la │ │Aceleaşi indicaţii │ │ │evoluţie.prezenţa splenomegaliei. de asemenea. cu Hb sub 8 gr/l │ │ │ │ │cu tratament ineficient ca şi în │ │ │ │ │anemia cu exces de blaşti în │ │ │ │ │transformare care precede leucemia │ │ │ │ │acută. siderocite în │În leucemia mielomonocitară cronică│ │nefavorabili de mediu.M. │ │ │ │ │. │ │ │ │În faza mieloproliferativă │ │ │ │ │diagnosticul se pune pe: │ │ │ │ │splenomegalie tumorală. │ │ │energetice mici şi medii│ │Pot avea aspect de: │ │ │fără expunere la toxice │ │. │ │ │ │ │Remisiunile sunt rare. │ │ │ │ │În forme severe. │ │ │ │ prin formare de colonii │ │ │ │ │ endogene eritroide şi/sau │ │ │ │ │ megacariocitare. │400.3 ani. cu rezultate favorabile la │ │energetice mici.│ │ │ │ │mielo-displazie. │ │ │ │ │. │şi/sau hemoragice remise şi cu │ │ │ │. fără expunere la │ │exces de blaşti şi leucemia │ │ │noxe şi toxice. │ │În S. │ │ │ │ │hemoglobinurie paroxistică │ │ │ │ │nocturnă. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │multinuclearităţi. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Anemii aplastice se │Deficienţă uşoară.20 ani.49% │Nu se încadrează.7 ani cu limite între │ │ │ │ │1 . rezistentă la │ │ │ │ hematologice anormale determină│tratament. │ │Pot lucra pe locuri de │ │cronice) caracterizată prin │ │ │muncă cu solicitări mici│ │proliferarea megacariocitelor. II de inv. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Mielofibroză cu metaplazie │Deficienţă medie. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │.D.aplazie granulocitară │ │ │ │ │ (agranulocitoză) în care │ │ │ │ │ granulocitele sunt mai puţin │ │ │ │ │ de 500/ml. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată │ 70 . ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Diagnosticul se pune pe: │Deficienţă medie. │în fază cronică.69% │Gr.69% │Gr. este o boală │În faza proliferativă fără │ │Pot lucra pe locuri de │ │neoplazică hematologică din grupa│complicaţii │ │muncă cu solicitări │ │bolilor mieloproliferative │ │ │mici. II de inv. │ 20 .măduva osoasă hipercelulară cu │remisiune citologică (trombocite < │ │ │ │ hiperplazie megacaricitară. │ │ │ │ 36 ml/kg corp la B şi sub 32 │ │ │ │ │ ml/kg corp la F. │ 50 . │ 70 . │ │ │ │ │infecţios şi hemoragic. III de inv. │şi/sau hemoragice severe cu sechele│ │ │ │. Durata de │Deficienţă accentuată. │ 50 . cât şi 2 │ │ │ │ │ani după obţinerea unei remisiuni │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────┘ .

│Deficienţă accentuată. │imediat şi persistent la│ │eforturi fizice │ │Semne de laborator: scade Hb şi Ht CHEM < 30%. hemoragii │ 70 . │ │ │organic. trombo şi │fără complicaţii. │În remisiuni complete. forme │ │ │ │crescută. prurit. │acute. cu complicaţii │ │ │ │Diagnosticul: paloare.Hb şi Ht scăzute. │ │ │factori fizici de │ │Pel crescută.Std. │ │ │ │ │.90 │ │ │ │ │zile în hemolize minore.89% │Gr.hemoglobinuria paroxistică nocturnă. │ │ │nefavorabili.69% │Gr. │ │ │solicitări │ │Sternberg Reed. necesitatea transfuziilor repetate. │ │tulburării diviziunii celulare prin scăderea │Forme moderate cu Hb │ │Se indică locuri │ │sintezei de AND datorată unui defect de vitamine │între 8-10% cu răspuns │ │de muncă cu │ │B 12 şi/sau de acid folic. caracterele bolii primare care a generat anemia. │ │cu/fără hepatomegalie. │favorabil la tratament. 13 gr% (2) la F. scăderea reticulocitelor. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia megaloblastică este o anemie datorată │Deficienţă medie. mielograma arată hiperplazie │ce necesită transfuzii │ │ │ │eritroblastică cu inversarea raportului G/E. III .valori normale = 14 gr% (2) la B. │ │ │ │ │. │ │solicitări │ │Ex. │ │Std. determină diferite grade de hipoxie tisulară sau celulară. │ │ │ │Creşte bilirubina în special indirectă. │ │proliferarea malignă o unei Deficienţă uşoară. │ 30 . de laborator . │ . II de inv.determinare de grupe ganglionare supra├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi subdiafragmatice. │ │ │Formele diseminate cu │ │ │ │ │caşexie neoplazică care │ │ │ │ │împiedică autoservirea. febră. Test │ │ │ │ │Schilling cu valori scăzute (normal 8 . modificări tip │ │ │factori │ │megaloblastic pe toate seriile. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │Deficienţa accentuată. │tratament corespunzător. │ │Elementul decisiv de diagnostic este biopsia ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ganglionară. reticuloza │mielodisplazii).12 gr%.sunt neoplazii produse de│Deficienţă uşoară.100% │ Gr. ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia feriprivă este o anemie hipocromă │Forme uşoare cu Hb între│ 20 . Dacă se ia ca parametru valoarea Hb se consideră: . │ │ │factori fizici │ │scădere în greutate. . │ │ │ │crescute). Alte semne │ │ │nefavorabili │ │glosita Hunter.methemoglobinopatii. severitatea anemiei.Std. paralel cu dezvoltarea unei reacţii│ │ │energetice mici şi│ │celulare polimorfe. │ │leucopenie. │ │ │ │ │. │ │ │energetice mici.│ │mari şi munca cu │ │VEM < 80 microni. răspunsul la tratament. . │repetate. │ │Pot lucra pe │ │clone celulare. în măduva osoasă. │ 90 . Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă vor ţine seama de rapiditatea instalării. │8 gr%. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Limfoame nonhodgkiniene .49% │Nu se încadrează. măduva │În boala Hodgkin în │ │ │ │osoasă. │ │energetice mici.anemie uşoară la Hb între 10 . │ │ │ │ │.10 gr%. .10 zile în │ │ │ │ │hemolize severe.12 gr%.│ │medulare şi a sideroblaştilor. subictersplenomegalie │(tromboze. │ 30 . │ 50 . anaclorhidrie │ │ │de mediu │ │histaminorezistentă. În frotiu │ │ │fără expunere la │ │macrocite. sideremie < 50 micrograme la 100 │ │ │expunere la │ │ml. în complicaţii │ │ │ │sau reducerea adenopatiilor cu VSH şi fibrinogen │viscerale.ANEMII Anemiile reprezintă bolile sistemului eritrocitar determinate de scăderea Hb şi/sau a masei eritrocitare totale care prin scăderea capacităţii de transport a O2 de către sânge. │ │microcitară în care tulburarea de bază o reprezintă│10 . │ │ │ │ │.49% │Nu se încadrează. │Deficienţă medie. │ │ │ │Ex.anemie moderată la Hb între 8 . III de inv. 1 (1E) = afectarea unei singure grupe │remisiune incompletă. │ │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE SISTEMULUI LIMFOID ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Hodgkin . hepatosplenomegalie. granulomatoase.Std. ficat etc. II inv. IV: determinări viscerale (ex.adenopatii periferice şi/sau │ │ │expunere la │ │profunde. │ │. CTIF > 350 micrograme/100 ml. │ │ │ │ │Forme de anemii hemolitice: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. sindrom neurologic. probabil din seria limfoidă cu │ │ │locuri de muncă cu│ │forme de celule gigante tip În remisiuni complete.hemoglobinopatii (siclemia. │ │activităţi cu │ │ganglionare sau a unui organ visceral prin │ │ │solicitări │ │contiguitate. CS < de 15%. │frecvente. │ │Evoluţia cuprinde 4 stadii: │În boala Hodgkin cu │ │Se recomandă │ │. În măduvă absenţa hemosiderinei │ │ │mediu nefavorabil. până la 5 . în perioadele │ │ │ │hematogenă │de acutizare (cel puţin │ │ │ │Postterapeutic pot apare remisiuni de lungă │6 luni) de la iniţierea │ │ │ │durată. │ │.enzimopatii.69% │Gr. │ 50 . care pot fi complete (dispariţia ggl şi a │tratamentului fazei │ │ │ │semnelor biologice) sau incomplete (dispariţia. cu răspuns │ │Se contraindică │ │scăderea cantităţii de fier din hematii. III de inv.se produc prin liza excesivă a │Anemii severe cu Hb sub │ │ │ │eritrocitelor. │ 70 . │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Durata de viaţă a eritrocitelor scade la 80 .) produse prin diseminare │evoluţie. I inv.89% │Gr.anemie severă la Hb sub 7 gr%.sferocitoza ereditară.este afecţiunea determinată de │Deficienţă uşoară. fără │ │Diagnosticul. talazemia). . │ │ │medii.25%) iar │ │ │ │ │vitamina B 12 în sânge < 100 mg%. gastrită atrofică.autoimune.49% │Nu se încadrează. II (2E) = determinarea a 2 grupe ganglionare │ │ │în limita │ │de aceeaşi parte a diafragmului cu/fără afectarea │ │ │confortului │ │unui organ visceral prin contiguitate.eliptocitoza ereditară. │ │ │ │Anemii hemolitice . │ │ │ │ │urobilinogenul şi stercobilina. de laborator: Hb şi Ht scăzute.

Hemoglobină mai mică de 8 gr%. Hodgkin) │În remisiuni incomplete │ │Pot lucra │ │ │şi de durată mai scurtă │ │activităţi cu │ │ │mai ales în formele cu │ │solicitări │ │ │malignitate medie şi │ │energetice mici în│ │ │mare.│ │energetice mici şi │ │sistemul macrofagic. fenomene │ │ │nefavorabili de │ │hemoragipare-cutaneo-mucoase. III cu │ │ │ │osoase absente. │ 50 . │ │ │factori fizici │ │Diagnosticul . │ │proliferarea malignă a seriei limfo-plasmocitare şi│În perioada de │ │Pot lucra pe │ │se exprimă prin hiperplazia organelor limfoide. în urină cu 90%│uşoară. insuficienţă renală.000/mmc apar sângerări │70. a │sindroame hemoragice ce │ │ │ │VSH.89% │Gr. pierdere ponderală │ │ │mici şi medii. Când trombocitele sunt sub 10. de laborator . │Bolnavii în st. II inv. componenta M (IgG mai mare de 2 gr% eliminarea │ │ │fără expunere la │ │ de proteină Bence-Jones mai mare de 2 gr/24h).89% │Gr. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Waldenstrom .100% │Gr.│proliferarea unor clone maligne de celule │În forme cu celule mici │ │Poate lucra în │ │aparţinând sistemului imun. mortalitatea în general e mai mică de │sever cu trombocite sub │ │ │ │10%.89% │Gr. │ │Diagnosticul pe febră. │reduse. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. Sindroame hemoragice produse prin deficit de │ │ │ │ │factori plasmatici ai coagulării. somnolenţă. │ │de megatrombocite. │ │Boala apare de obicei la vârstnici. │ │un sindrom hemoragic prin trombocitopenie imună │Bolnavi în remisiune │ │Pot presta activităţi │ │datorată anticorpilor antitrombocitari. │ │apare sindrom hemoragic generalizat cu risc ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │crescut de hemoragii în SNC. ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Ex. plasmocitoză tisulară │ │ │(fracturi). cu sângerări│ │ │ │ │la traume minime sau │ │ │ │ │spontan.afecţiunea produsă de proliferarea│Deficienţă uşoară. fără risc │ │A. │Deficienţă medie. │duc la anemii │ │ │ │Durata supravieţuirii . │ │ │medii.000/mmc pot apare sângerări cutaneo mucoase │ │ │solicitări energetice │ │spontane. │ 35 .este afecţiunea produsă prin │Deficienţă medie. I inv.trombocitopenie cu număr mare │Deficienţă medie. Ca seric normal. calciu seric │Deficienţă severă. │ │10-30% component M cu valori mai scăzute decât la ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │criteriile majore. │ │seric.mucoase. │ │ │mediu. │ │LNH cu malinitate medie şi LNH cu malignitate mare ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │cu prognostic sumbru.b.│ │ │ │II. III inv. │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. │ │ │În formele cu remisiuni │ │ │ │ │incomplete de scurtă │ │ │ │ │durată.variabilă. ceea ce │completă. creştere mare a proteinemiei. insuficienţă medulară şi │tratament. │remisiune. │ │ │ │ │hepatice. │paralizii sau │ │ │ │infecţii. tulburări în metabolismul │remisiune după │ │locuri de muncă cu│ │imunoglobulinelor. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Milom multiplu . │ │Ex. │ │fie mici. │ │ │factori fizici │ │hepato-splenomegalie. I în │ │Se recomandă │ │prin leziuni osoase. cu │ │profesionale ca la cei │ │trombocite mai mare de 100. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │III. │autoservire. │ │ │nefavorabili de mediu.000 50. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Stadiile bolii: │Deficienţă accentuată. │Deficienţă accentuată │ 70 . IgA sub 3gr%. între 30. │ │ │În invazii medulare.J. │determinări viscerale │ │energetice mici.000-150. │ │cu menţiunea că se │ │la traume minime iar când trombocitele sunt sub │ │ │recomandă munci cu │ │30.000/mmc │ │ │mici. │pronunţate. funcţională │Incapacitate│Gradul de invaliditate │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Purpura trombocitopenică idiopatică (ITI) .69% │Gr.adenopatii. │complicaţii osoase. │50. │ 50 . I de inv. sindrom de │insuficienţă renală │ │ │ │hipercalcemie. II inv. │ │absenţa splenomegaliei. cu │ │ │ │hematii pe frotiu. Leziuni osoase.49% │Nu se încadrează.67% │Gr. │ 50 .sângerări cutaneo . sindroame hemoragipare.89% │Gr. │gravă ceea ce conduce la│ │ │ │Durata medie de viaţă la bolnavii netrataţi peste 7│pierderea capacităţii de│ │ │ │luni. ale sistemului│ │ │ │ │nervos central care │ │ │ │ │împiedică autoservirea.000/mmc. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │B. │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ SINDROAME HEMORAGICE A) De cauză trombocitară ┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Def. Criterii majore: │ │ │de traumatizare │ │1. │ 50 . │ │ │ │ │renală sau cardiacă. Hb mai mare de 12 gr%. Ele fac parte din │cu remisiune de durată │ │muncă cu │ │sindromul limfoproliferativ cronic. │Deficienţă accentuată. caracterizată │Bolnavii în std. Scăderea imunoglobulinelor normale. │ │ │factori fizici │ │B. cu anemie │ │menţiunea ca │ │50-75% şi eliminarea proteinei B. │renale. iar cei trataţi de 30 luni. │ │ │energetice mici şi│ │Elemente de diagnostic: │ │ │medii. │ │malignă a celulelor plasmocitare. III inv. Criterii minore: plasmocitoză medulară între │ │ │nefavorabili. cu │ │solicitări │ │hipervâscozitate sanguină. │ │ │factori de mediu │ │Histologic se recunosc LNH cu limfocite mici cu │ │ │fizic │ │evoluţie lentă de câţiva ani. III inv.este │Deficienţă uşoară.49% │Nu se încadrează. III inv. II de inv. megacariocite normale sau │Bolnavi cu remisiune │ │Aceleaşi indicaţii │ │crescute în măduva osoasă. laborator .000/mmc. fără expunere │ │Forme clinice . infecţioase etc.000/mmc nu apar │trombocite între │ │cu deficienţă uşoară │ │sângerări. │ │adenopatii (70% din cazuri) splenomegalie (30%) │ │ │fără expunere la │ │hepatomegalie (30 . │ 90 . Intermediară (între I-III). IgG sub 5 gr%. cu trombocite │ │cu solicitări │ │produce distrugerea prematură a trombocitelor în │mai mult de 150. │ │limita confortului│ │ │ │ │organic. │ │C. în forme │ │ │ │ │complicate cu insufic. în │ │2. │ │peste 12 mg%/24h.69% │Gr. │ 90 .64% │Gr. │ 20 .acută (în special la copii) şi │ │ │la traumatisme şi │ │cronică (mai ales la femei tinere). a IgM şi a vâscozităţii serice.anemie cu prezenţa de rulouri de │În forme avansate. leziuni │Bolnavii în st. │ │ │nefavorabili. │ 70 . sindrom de │compresiune medulară sau│ │ │ │compresiune medulară. │ 70 . II cu │ │Aceleaşi │ │D. cu │ │În remisiuni. cu afectare │ │solicitările să │ │stabilizarea leziunii osoase şi normalizarea Ca │renală incipientă. │crescută. │ │Durata de viaţă în majoritatea cazurilor e │Bolnavi cu tablou clinic│ │ │ │normală. scade componenţa monoclonală cu │corect. plasmocitoză medulară peste 30% │ │ │condiţii de mediu │ │3.tulburări de memorie ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi orientare.50%). │ │Evoluţia în 4 stadii (v. │ │fără expunere la │ │Diagnosticul se pune pe . │ │ │ │proteină Bence-Jones în urină sub 4 gr/24h. │ │sindrom de hipervâscozitate. La un număr de │incompletă. │Deficienţă medie. │Bolnavii cu sindrom de │ │ │ │Complicaţii: fracturi patologice. cele rapid │ │ │ │ │evolutive (în special │ │ │ │ │LNH cu malignitate mare)│ │ │ │ │în determinări viscerale│ │ │ │ │ale bolii. │ │solicitări │ │insuficienţă renală. II de inv. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ . sindrom de hipervâscozitate. │ 70 . │ │I. │ │solicitări energ. │fracturi consolidate │ │recomandări. în forme cu │ │locuri de muncă cu│ │creşterea monoclonală de IgM şi fenomene de │anemie moderată.100% │Gr.000/mmc.

100% │Gr.│Hemofilia (A+B) este o boală congenitală ce apare │Deficienţă uşoară. │frecvenţa şi │ │ │ │generate de o stare latentă şi permanentă de │intensitatea │ │ │ │hipercoagulabilitate plasmatică de cauză │accidentelor trombotice.49% │Nu se încadrează │ │la sexul masculin. expunere la│ │hiperhomocisteinemiei şi a deficienţelor proteinei│recurente. diagnosticul│situaţia unor evenimente│ │contraindică locuri de │ │se sprijină pe asocierea TS alungit. │ │ │ │ │4) hiperhomocisteinemia. Ele │ │ │ │ │ .în │Deficienţă medie. cu sângerări │ │ca mai sus. │ │ │survin după traumatisme │ │ │ │ │minore. III inv. │ │subendotelial dezgolit şi transportul şi │pe care le determină. cu │ │deficienţa agregării plachetare în prezenţa │promt la tratament. │ │plasmatici ai coagulării: │ │ │Se vor evita locuri de │ │a) deficit de factor 1 (hipo sau afribinogenia şi │ │ │muncă cu solicitări │ │deficit de factor II-hipoprotrombinemia au de │ │ │fizice mari şi risc de │ │obicei evoluţie benignă. │hemoragice survin │ │recomandări privitoare │ │Hemoragiile uşoare pot fi stăpânite cu │relativ frecvent dar │ 70 . │de boală. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Alte sindroame hemoragice prin deficit de factori │Deficienţă medie. Transmiterea│sechele durabile. │minore. II inv.5% │Deficienţă medie. chiar │frecvenţa şi gravitatea │ │ │ │şi între membrii aceleaşi familii. │ 70 . se recurge la │răspund favorabil la │ │cele mai sus menţionate. │ 50 . care nu lasă │ │toxice. de│ 20 . │ │ │ │şi a inhibitorului său). III inv.34% │Se recomandă locuri de │ │stabilitatea în plasmă a factorului VIII al │răspunsul la tratament. │apar complicaţii. │hemoragice. de │ │ │ │Leiden" şi rezistenţa la proteina C activată). │determinări articulare │ │ │ │ │Bolnavi cu artropatii │ 60 . │ce survin rar şi răspund│ │energetice mari. │ │ │ │crioprecipitat.VIII C sau F. │ │expunere la toxice şi cu│ │Ristocetinei. de sechele │ │ │ │3) anomalii ale lizei cheagului │induse de accidente │ │ │ │(disfibrinogenemia.49% │Nu se încadrează. Aceleaşi │ │extracţii dentare sau intervenţii chirurgicale. │ 30 . dar pot apare hemoragii intracraniene │sau gravă în situaţia │ sau │ │ │grave.100% │Gr. proteina S.69% │Gr. a │redusă. │ │ │ │ │tumori sîngerânde şa. │ │Tratamentul se instituie odată cu instalarea │ │ 50 . care │ │ │ │ │necesită administrare │ │ │ │ │repetată de preparate │ │ │ │ │antihemofilice şi │ │ │ │ │transfuzii frecvente. concentrate de F. │ │deficienţa Rosenthal şi deficienţa Hageman.hemoragii la traumatisme.69% │Gr. în raport│ │ │ │ │de intensitatea şi │ │ │ │ │sechelele acestora. boala Stuart-Prower. │ 90 . I inv. fără │ │ │ │hematoame. │ │de invaliditate. │ │benignă. │ │Forme clinice: uşoară cu factor VIII sau IX între ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │5 . │ │ │traumatisme. cu │În situaţia în care nu │ │ │ │evoluţie benignă. deficienţa plasminogenului │trombotice. Hemoragii severe apar │modificări hematologice │ 35 . │ │ │În hemofilii cu │ │ │ │ │anchiloze în poziţii │ │ │ │ │vicioase şi amiotrofii │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ │ │autoservirea (vezi │ │ │ │ │criteriile de profil). de sechelele│ │Nu se încadrează. │ │ │intracraniene.vW). │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │TROMBOFILII EREDITARE (PRIMARE): tromboze unice │Deficienţa funcţională │ │ │ │sau recurente (venoase sau/şi arteriale) sau │este determinată de │ │ │ │predispoziţii pentru accidente trombotice. │ │b) sindrom Owren (hipoproaccelerina) în general │ │ │ │ │benign. │ │hemoragice diverse: muco-cutanate în formele │Deficienţă uşoară în │ │ │ │uşoare ale bolii. Se │ │evidenţiat frecvenţa ridicată a anomaliilor │tromboze de intensitate │ │contraindică eforturi │ │protrombinei. a factorului V Leiden. Studiile populaţionale au│Deficienţă medie cu │ 50 .) │ │ │ │ │evaluarea funcţională va│ │ │ │ │avea în vedere acest │ │ │ │ │element. în │ │Gradul III de │ │legătură cu manevre incazive de explorare. │ │muncă fără risc de │ │coagulării (VIII C). care │ │.│ │substituţie (plasma proaspătă congelată. În celelalte cazuri. │ │ │risc de traumatizare. │ │ │ │ │c) parahemofilia Alexander cu hemoragii articulare│ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │d) Boala von Willebrand. │de mică intensitate. │tratament. cofactorul II al heparinei. fără tulburări│ │muncă fără risc de │ │IX. │ │ │necomplicate. │ 50 . │ │ │ │ │În cazul în care │ │ │ │ │hemofilicul are şi alte │ │ │ │ │afecţiuni care predispun│ │ │ │ │la sângerare locală │ │ │ │ │(boală ulceroasă. hemartroze. scăderea │hemoragice muco-cutanate│ │muncă cu solicitări │ │nivelelor factorului VIII C şi a factorului vW. │hemoragice. Clasic. │hemoragiilor │ 90 . II inv. │ │ │ │ │insuficienţă hepatică.49% │Nu se încadrează în grad│ │după traume sau intervenţii chirurgicale. │ │ │Forme severe cu │ │ │ │ │artropatii cronice cu │ │ │ │ │modificări ireversibile │ │ │ │ │ale mecanicii │ │ │ │ │articulare. produsă prin deficit de factor │Bolnavi cu forme uşoare │ │Necesită locuri de │ │VIII în 85% din cazuri (hemofilia A) sau de factor│de boală. Factorul vW │manifestărilor │ │ │ │asigură adeziunea plachetelor la colagenul │hemoragice.69% │Gradul III. la factori │ │C. Mutaţiile genetice implică: │de teritoriile venoase │ │ │ │1) anomalii ale unor factori de coagulare (mutaţia│afectate de │ │ │ │genei protrombinei la poziţia G 20210 şi a genei │manifestările clinice │ │ │ │factorului V la poziţia CGA 1691-> "factorul V │specifice. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. Se manifestă prin evenimente │ │ │traumatism. │ │traumatizare fizică. proteinei S şi antitrombinei III). în 15% din cazuri (hemofilia B). I inv. Cazuri │Deficienţă uşoară în │ │monitorizaţi. la │ │Accidentele trombotice pot apărea din mica │ │ │traumatisme. III inv. │care episoadele │ │invaliditate.89% │Gr.89% │la locul de muncă cu │ │Desmopresin.│ │ │ │ereditară. trombomodulina). cu factor VIII sau IX între 2 .│ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată în│ │Gradul II de │ │ │hemoragii severe ce │ │invaliditate. │ 30 .69% │Gr. │ │copilărie sau la adulţi tineri (<40 de ani).25% medie.idem │ │ │necesită tratament │ │ │ │ │periodic antihemofilic. antitrombina │predispune la evenimente│ │ │ │III. în hemartroze │ │ │ │ │sau hematoame profunde. │ │ │nefavorabili.69% │ │ │accidentelor hemoragice sau profilactic . │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │e) Deficienţă de factor XIII (FSF) în general │Deficienţă accentuată │ 70 . │ │şi severă cu factori VIII sau IX mai mic sau egal │Bolnavi cu formă medie │ │Au aceleeaşi indicaţii │ │cu 1%. │ │Diagnosticul . │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. │ │fizici de mediu │ │este de tip autosomal. cu│ │ │ │profunde în formele severe. cu transmitere de tip │este determinată de │ │ │ │autosomal şi expresie fenotipică variabilă. hemartroze sau hematoame │cazuri asimptomatice. │ │ │ │ │rectocolita │ │ │ │ │ulcero-hemoragică. │tratamentul │ │ │ │2) deficienţa inhibitorilor naturali ai │anticoagulant de fond ce│ │ │ │coagulării (proteina C. │Deficienţă uşoară. unice sau │ │fizice mari. Se │ │asimptomatice au fost citate. │ │Intensitatea manifestărilor hemoragice poate │ │ │Bolnavii vor fi │ │scădea cu vârsta sau în cursul sarcinii. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Boala VON WILLEBRAND (BvW) este deficienţa │Deficienţa funcţională │ │ │ │ereditară a factorului vW.89% │Gr.

VII. Anchilozele. Deformaţiile coloanei vertebrale. │ │ │ │ │disfuncţii endocrine secundare condiţionării │ │ │ │ │(iradierii corporale totale): hipotiroidismul de │ │ │ │ │diverse grade. Factorii │cutanată.ankiloze. hepatic) Avorturile "spontane" │venoase profunde. │ │care nu necesită tratament substitutiv în condiţii│ │ │ │ │bazale prin hipoplazie medulară datorată unui │ │ │ │ │grefon insuficient în ceea ce priveşte cantitatea │ │ │ │ │de celule Stem conţinute. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Status post transplant (auto sau allo │Medie. Sechelele post OA-TBC inclusiv Morb Pott. deficienţa imună secundară transplantării. │ │ │ │ │complicaţii neurologice tardive secundare │ │ │ │ │iradierii craniene.  Sindrom algo-neurodistrofic. V. │ │heterozigoţi (ex. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Status post auto sau allo transplant de celule │ │ │ │ │Stem hematopoetice în care există complicaţii. I. prin artrodeză: şold. │ │este cu defect (grefare cu defect). │ │cataracta secundară corticoterapiei şi/sau │ │ │ │ │iradierii corporale totale. rezistenţa la aPC + deficienţa │în accidente trombotice │ │ │ │de AT III) şi pot afecta preponderent teritorii │repetate. fără complicaţii (apreciate de │ │ │Se recomandă locuri de │ │medicul curant). │ 50 . IV. II.│ │ │ │ │infecţiile.  Traumatismele vertebro-medulare. lăuzia. chimioterapiei intratecale │ │ │ │ │sau neurotoxicităţii unor medicamente. tiroidita sau neoplasmul tiroidian. Osteitele fistulizate. │implică teritorii │ │ │ │cerebral. VIII. │ │ │ │ │După diagnostic.69% │Grad III. Heterozigoţii │forme cu necroză │ │ │ │pot rămâne însă aparent sănătoşi.│sunt mai frecvente la homozigoţi sau la dublii │Deficienţă accentuată │ 70 . traumatismele sau manevrele chirurgicale │Deficienţă gravă în │ 90 . │ │ │ │ │boală malignă a cărei apariţie poate fi legată de │ │ │ │ │procedura de transplantare (iradierea corporală │ │ │ │ │totală. │ │ │ │ │legate de regimul de condiţionare: │Gravă. mezenteric. VI. Se remarcă │ │ │ │ │trombocitopenie (uşoară-moderată) sau leucopenie │ │ │ │ │(uşoară-moderată) sau anemie (uşoară-moderată) │Accentuată │ 70 . hepatice şi/sau │ │ │ │ │renale considerate a fi secundare procedurii │ │ │ │ │(tratamentului şi/sau regimului de condiţionare). │ │laborioase. în cele ce │ │ │ │venoase profunde (cav inferior. în care hematopoeza post transplant│ │ │nefavorabili de mediu. pacienţii trebuie anticoagulaţi │ │ │ │ │toată viaţa. │ 90 . renal. distrugeri părţi moi):  Redori .100% │Grad I. Sechelele posttraumatice ale membrelor şi coloanei vertebrale: (fracturi. Osteonecroza aseptică. │ │ │ │şi PS. Artroplastia de şold cu proteză totală. cardiace. │ │ │ │predispozanţi pentru precipitarea accidentelor │ │ │ │ │vasculare sunt sarcina. . contraceptivele │ │ │ │ │orale.100% │Gradul I. III. distrugeri părţi moi. picior. │accidente trombotice cu │ │ │ │Manifestări clinice particulare (purpura fulminans│sechele durabile (în │ │ │ │neonatală sau necroza cutanată indusă de │special cerebrale) care │ │ │ │warfarină) au fost înregistrate în deficienţele PC│împiedică autoservirea.│ │ │ │ │insuficienţa gonadală (ovariană). Malformaţiile congenitale. │ │transplant). │ │ │ │ │Hematopoieză post transplant cu defect (grefare cu│ │ │ │ │defect) = bi sau pancitopenie moderat-severă │ │ │ │ │(trombocitopenie. luxaţii. indiferent │ │ │ │ │de forma şi/sau întinderea sa (organele │ │ │ │ │interesate) în cazul allo transplantului. fără │ │Status auto sau allo transplant de celule Stem │ │ │expunere la factori │ │hematopoetice. Complicaţii. în │ │ │ │sau moartea fătului sunt posibile. luxaţii. Sindromul post hernie de disc operată.89% │Grad II. │ │ │ │ │disfuncţii pulmonare. SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR: fracturi.REDORI .  Pseudoartroze. genunchi. │ │ │ │ │Existenţa bolii de grefă contra gazdă. │ │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ AFECŢIUNILE APARATULUI LOCOMOTOR I.89% │Gradul II.Osteosinteza vertebrală. . imunosupresia). │ │ │muncă cu solicitări │ │ │ │ │energetice mici. leucopenie sau anemie care │ │ │ │ │necesită tratament substitutiv lunar) prin │ │ │ │ │hipoplazie medulară datorită unui grefon │ │ │ │ │insuficient în ceea ce priveşte cantitatea de │ │ │ │ │celule Stem conţinute.  Amputaţiile. Osteomielita.

0 │ │ │unilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20 . 0 │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ ANCHILOZELE Termenul de ankiloză presupune abolirea totală a mişcărilor într-o articulaţie. .modificarea de tonus muscular. II │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │şold bilateral │accentuată │ 70% │ Gr. Termenul de ankiloză provine din grecescul: "curbat" .A.examenului clinic. . III │Schimbare │ │bilaterală │medie │ │ │loc de muncă│ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză genunchi│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.testare articulară.D.30% │ Gr.durere spontană sau provocată la nivelul artic sau focarului de fractură.AMPUTAŢII . III │ Idem │ .PSEUDOARTROZE . Termenul este parţial corect deoarece în multe cazuri asistăm la anchiloze în rectitudine (în special cele realizate operator).20% │ Gr.40% │ Gr. 0. 0 │ │ │bilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.deoarece în majoritatea cazurilor fixarea articulaţiei se face prin angularea fragmentelor osoase care realizează articulaţia.ANCHILOZE . . .. . III │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ │ │ │ │scapulo-humerală │manipulaţie uşoară │ 30 . excepţie face articulaţia cotului. Simptomatologie: pierderea mişcărilor în articulaţia respectivă. │Schimbare │ │unilaterală │uşoară │ │ Nu se │loc de muncă│ │ │ │ │ încadrează │ │ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. . MEMBRE PELVINE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │ invaliditate │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤ │Redoare de gleznă │Deficienţă locomotorie│ 0 .30% │ Gr.TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE REDORI ARTICULARE Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: .imaginea radiologică.examen radiologic.reducerea mişcărilor active şi pasive. 0 │ │ │de cot │manipulaţie uşoară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă în│Deficienţă de │ │ │ │ │extensie de cot │manipulaţie medie │ 50% │ Gr.S.N. ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr. Examenul radiologic este edificator. II │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ MEMBRE TORACICE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ 20 . III │Se recomandă:│ │genunchi sau şold │medie │ │ │schimbarea │ │unilateral │ │ │ │locului de │ │ │ │ │ │muncă │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │genunchi bilateral│accentuată │ 70% │ Gr. Diagnosticul pozitiv: .

mobilitatea anormală este în aproximativ toate planurile. 2. Semne clinice: . 2. Examenul radiologic: -osteoporoză difuză care creează aspectul de osteoporoză "în pete" a spongioasei. 0 │ │ │oaselor degetelor │locomotorie uşoară│ │ Nu se │ │ │picior │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 50% │ Gr. . . II │ │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie │ │ │ │ │scurtare peste 7 cm)│accentuată │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ MEMBRE TORACICE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ 20% │ Gr.1938 ca o "inflamaţie colaterală regenerativă" şi apoi de Leriche. I │ │ │bilateral │gravă │ │ │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘ PSEUDOARTROZA Trebuie făcută distincţia între: 1. Pseudoartroza liberă sau flotantă. .care reprezintă o stare definitivă. Întârzierea în consolidare care este o stare tranzitorie.mobilitate anormală în focarul de fractură după terminarea tratamentului de imobilizare (după 4 . III │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ │ │ │ │humerus │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. ca "osteoporoză algică". Pseudoartroza strânsă sau fibroasă. Se pot distinge: 1. III │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ SINDROMUL ALGO-NEURODISTROFIC POST-TRAUMATIC Descris iniţial de Sudeck . cianoză. Pseudoartroza . III │ Idem │ │unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold cu │ │ │ │ │ │redoare strânsă │Deficienţă accentuată │ 70% │ Gr. Pseudoartroza fibro-sinovială (cu excesivă mobilitate a fragmentelor ce demonstrează o organizare a ţesuturilor mai complexă).│unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Semne clinice: .semnificativ: lipsa consolidării. Examenul radiologic . . II │ │ │genunchi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr.mişcarea este practic nedureroasă.durere. compacta diafizelor este cruţată un timp apoi se subţiază şi ea. MEMBRE PELVINE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă │Incapacitate│ Grad de │Observaţii│ │ │ funcţională │ │invaliditate│ │ ├────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤ │Pseudoartroza │Deficienţă │ 20% │ Gr.modificări ale troficităţii cutanate. edeme. 3. factorii etiologici incriminaţi sunt multipli (care generează osteoporoza de diferite stadii). III │Schimbare │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie medie │ │ │ loc de │ │scurtare sub 7 cm) │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 70% │ Gr.5 luni).redoare algică. . 0 │ │ │strânsă oase │manipulaţie uşoară│ │ Nu se │ │ │antebraţ │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză largă │Deficienţă de │ │ │ │ │oase antebraţ │manipulaţie medie │ 50% │ Gr.

pelvin opus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. 5. Pierderea vascularizaţiei . 2. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │amputaţia sau dezarticulaţia de │ │ │ │ │membru toracal │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────┘ MEMBRE TORACALE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───┬────────────────┐ │Lipsă prin amputaţie 1-3 degete │Deficienţă de manipulaţie│20%│ Gr. Starea bontului: bont scurt. III │ │orice nivel) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie la nivelul 1/3 prox. 0 │ │(în afara policelui) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa ultimelor falange de la │Deficienţă de manipulaţie│25%│ Gr. C. Chopart │Deficienţă locomotorie uşoară│ 25% │ Gr.Lisfranck . a │Deficienţă locomotorie medie │ 50 .tarso-metatarsian. Gambă: Syme . Distrugerea unui membru prin strivire. Coapsă: la diferite nivele. 4. bont cu calus vicios. 0 │ │degetelor de la unul sau ambele │(Se vor evalua tulburările │ │Nu se încadrează│ │picioare │secundare) │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie tip Lisfranck. 1/3 proximală.24% │ Gr. III │ │coapsei (bont minim de 7 cm) │ │ │ │ │unilateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie coapsă (bont mai mic de│Deficienţă locomotorie │ │ │ │7 cm).Chopart .transepifizare distale tibio-peroniere 1/3 medie. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │anchiloza mb. AMPUTAŢIILE Criterii de diagnostic clinic: În cazul amputaţiilor. I │ │coapse (imposibilitatea │ │ │ │ │realizării ortostatismului │ │ │ │ │fără cârje) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. MEMBRELE PELVINE ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Amputaţie totală sau parţială a │Fără deficienţă │ 10 . 0 │ │ │ │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Amputaţie gambă unilateral (la │Deficienţă locomotorie medie │ 50% │ Gr. dezarticulaţie coapsă. bont cu sechele complexe. Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie şi care poate fi: 1. Durerea severă de cauză circulatorie. II │ │contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin amputaţie a ambelor │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. 0 │ │toate degetele de la o mână │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa degetelor de la o mână │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. III │ │ │medie │ │ │ . │accentuată │ 70% │ Gr. bont cu leziuni trofice.60% │ Gr. Se vor consemna şi evalua: B. criteriile de diagnostic şi încadrare în grad de invaliditate trebuie obligatoriu să ţină seama de: A. bont greu protezabil. bont cu fistule cronice. II │ │Dezarticulaţie coxofemurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie bilaterală a membrelor │Deficienţă locomotorie │ │ │ │pelvine de la nivelul gambelor │accentuată │ 70% │ Gr. Tumora malignă la care se speră eradicarea.Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă se stabilesc în raport cu gradul deficienţei afecţiunii sechelare principal invalidante. 3. . bont cu nevroame hiperalgice. II │ │ │ │ │ │ │Amputaţie unilaterală asociată cu│Deficienţă locomotorie │ │ │ │anchiloze şi calusuri vicioase │accentuată │ 70% │ Gr.gangrenă. Nivelul amputaţiei: Picior: . Infecţie incontrolabilă.medio-tarsiană. bont cu cicatrici vicioase.

spinoase. Fracturi de arc posterior a) fracturi de apofize (transverse. II │ │unilateral cu reducerea │accentuată │ │ │ │prehensiunii contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia ambelor membre │Deficienţă gravă │90%│ Gr. Ele sunt aceleaşi în toate segmentele medulare:  Sindrom senzitiv şi motor remanent. Din multiplele încercări de clasificare. iniţiale: I. 2. În faţa unei rezultante posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumatică a unui anumit segment. Fracturi . c) fracturi parcelare. 2.luxaţii (cu sau fără leziuni disco-ligamentare). I │ │toracice (de la diferite nivele)│ │ │ │ │sau redori strânse ale artic. III.  Tulburări vezicale sub formă de retenţie. tensionale. b) fracturi de lame.  Tulburări ale funcţiilor genitale. prezenţa sau absenţa lor tranşează net 2 aspecte.  Tulburări trofice. de utilitate practică certă. b) fracturi cominutive.urmărit în evoluţia sa. este cea a Institutului "Rizzoli" prezentată la cea de a XXXIII reuniune anuală a Societăţii Franceze de Ortopedie. aritmii cardio-pulmonare). Consecinţa IMEDIATĂ: şocul spinal definit ca o stare de supresiune a tuturor activităţilor spinale. Această clasificare împarte leziunile în 3 grupe mari.  Tulburări intestinale şi anorectale.  Tulburări metabolice şi de nutriţie. Durează 1 . Importanţa atingerilor medulo-radiculare reprezintă un capitol dominant în patologia traumatismelor rahidiene. având caracter tranzitoriu. Leziuni rahidiene cu interesarea elementelor canalului rahidian.7-1%. denumite şi mielice. dar sub directă dependenţă de leziunea medulară. . nu au alt cuprins decât pura noţiune enunţată. III │ │diferite nivele. Dezarticulaţie │medie │ │ │ │scapulo-humerală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia membrului toracic │Deficienţă de manipulaţie│70%│ Gr. Fracturi de corp vertebral a) fracturi prin compresiune care pot fi complete sau cuneiforme. urmând a detalia aspectul anatomopatologic şi aspectul clinic .│ │ │ │ │ ├Dezarticulaţie radio-carpiană │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. Leziuni rahidiene fără semne neurologice sau amielice (după Putti). 2 atitudini terapeutice şi încadrări diferenţiate în grade de invaliditate. II. Din punct de vedere lezional există 2 mari grupe: 1. III │ │ │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia unui membru toracic la│Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. Consecinţe TARDIVE:  Deficit senzitiv şi motor rezidual. Consecinţele lezării medulo-rahidiene: 1. │ │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───┴────────────────┘ TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE Traumatismele vertebro-medulare închise şi deschise ocupă în tabloul general al patologiei aparatului locomotor o fracţiune de aproximativ 0. articulare). 3. c) fracturi de pediculi.  Tulburări neuro-vegetative (termice.6 săptămâni. Consecinţele PRECOCE: sunt independente de şocul spinal.

deficienţă funcţională şi incapacitate . respectiv cu încadrarea în grupele de dispensarizare. II │ │ │cifoscolioze cu tulburări ventilatorii │accentuată │ │ │ │ │medii-accentuate) │ │ │ │ │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴──────┴────────────────┴─────────┘ Pentru sechelele neurologice. Toate afecţiunile TBC osteo-articulare în evoluţie generează o deficienţă funcţională accentuată şi se încadrează în gradul DOI de invaliditate. Diagnosticul clinic şi stadiul afecţiunii se stabilesc de către unităţile teritoriale ale secţiei anti TBC. III.examen R.OA tibiotarsiană şi intratarsiană.  Tulburări psihice. II. II. între care distingem: Sindrom BrownSequard. Diagnosticul clinic . Faza distructivă. III │Schimbare│ │mari (cu tulburări ventilatorii medii) │medie │ │ │ loc de │ │ │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloze cu deformări mari (cifoze │Deficienţă locomotorie│70-80%│ Gr.. ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬──────┬────────────────┬─────────┐ │Anchiloza unui segment de coloană │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr.N. Faza de cicatrizare şi anchiloză. .examen clinic neurologic.OA cot  TBC . MORB POTT TBC evoluează ciclic în 3 faze: I. SINDROAME NEUROLOGICE PARŢIALE.C.R.pozitiv se stabileşte pe baza: . Diagnosticul funcţional: se va aprecia în raport cu stadiul afecţiunii.M. SINDROM NEUROLOGIC TOTAL: tetraplegie sau paraplegie. SINDROM RADICULAR care cuprinde pe lângă atingerile electiv radiculare. SECHELELE MORB POTT . Sistematizând sinoptic. Faza de însămînţare.examen radiologic:  discografie. . şi sindroame neurologice particulare.OA sacro-iliacă  TBC . diagnosticul funcţional şi capacitatea de muncă se vor stabili după criteriile pentru afecţiunile neurologice.electromiografie.  arteriografie. Tulburări viscerale.vezi capitolul "Redori .OA radio-carpiană  TBC . sindromul cozii de cal. 0 │ │ │(osteosinteză posttraumatică) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză sau redori strânse pe segmente│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. . indiferent de localizarea procesului tuberculos:  TBC .OA coxo-femurală  TBC .ex.OA genunchi  TBC . distingem: I.  flebografie.Anchiloze". L.OA scapulo-humerală  TBC . . . sindrom centromedular cervical. sindrom radiculo-medular ac.examen tomografic. II. III. Anchilozele şi redorile strânse pentru fiecare articulaţie . SECHELELE POST OA -TBC.

local. . . Diagnosticul se pune: .Forme acute: .Durere spontană şi provocată. Termenul de Osteomielită a fost introdus de Lannelongue. . . astragalul.. . . cap humeral şi fragmente izolate de os.E. 0 │ │de coloană (2-3-4 vertebre) │uşoară │ │ Nu se │ │ │ │ │ încadrează │ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.osteomielită cronică. . Formele clinice: . . .Mers şchiopătat.general. Criterii pentru diagnosticul clinic: .ex.Probe ventilatorii. .tabloul sanguin . II │ │deformată (cifoscoliotică cu│accentuată │ │ │ │tulburări ventilatorii) │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴─────────────┘ III.forma piogenă .VSH.osteomielita cronică de la început. .M. OSTEONECROZA ASEPTICĂ A CAPULUI FEMURAL Afecţiune ce presupune alterarea până la suprimare a circulaţiei arteriale într-un segment al osului. ┌────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.K.G. . . Examene de laborator neconcludente. Alte localizări: osul navicular carpian. III │ │femural confirmată │medie │ │ │ │(unilateral) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr.Testarea coloanei. ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr.forma hipertoxică.Scintigrafie osoasă. OSTEOMIELITA.Tomografie computerizată.însămânţare din secreţia locală.Examen clinic. OSTEITELE FISTULIZATE Este o boală generală. Cea mai frecventă localizare este: capul femural. radiologic .forma septicemică.N.Examen radiologic. II │ │femural confirmată │accentuată │ │ │ │(bilaterală) în evoluţie│ │ │ │ └────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ IV. care presupunea că leziunea de început este infecţia măduvei osului.leucocitoză.tabloul clinic: .cu modificări pravalent locale.Examen radiologic.Redoare algică a articulaţiei şoldului. . Diagnostic de certitudine: . cu evoluţie şi forme clinice diferenţiate. . III │ │mare (5-6-7 vertebre) │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Osteosinteză pe coloană │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. . . .care ne arată: distrucţie osoasă.R. .

5. .examen radiologic. Tulburări trofice. cronicizate. │locomotorie│ 0 .examen radiologic: fistulografic . ┌─────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Sindrom algic vertebral │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr.Osteite post-traumatice ac. Diagnostic clinic: . Diagnosticul pozitiv: examen goniometric . Pareze şi paralizii. 4. Tulburări psihice. poziţii antalgice. modificările vasculare inflamatorii şi degenerative care toate explică rezultatele negative sau parţial pozitive ale chirurgie discului intervertebral.eventual cu sechestru şi osteoporoză perifocală.fistule remanente unice sau multiple cu sau fără alterarea părţilor moi. II │ └────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ V. suferinţe nervoase determinate de un tratament conservator exagerat prelungit. ┌─────────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │funcţional │ │invaliditate│ │ ├─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Scolioză.testare mişcări coloană. fenomene de claudicaţie neurogenă. 0 │schimbarea locului│ │ventilatorii mici) │uşoară │ │ │ de muncă │ . 2. SINDROMUL POST HERNIE DE DISC OPERATĂ poate fi astfel definit: Complexul simptomatologic care persistă după intervenţia neuro-chirurgicală (după înlăturarea factorului cel mai important de compresiune . DEFORMAŢIILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza. arahnoiditele. Criterii pentru diagnosticul clinic: 1. hipertonie dureroasă paravertebrală. . II │ │postoperator cu tulburări│accentuată │ │ │ │sfincteriene │ │ │ │ └─────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┘ VI. III │ │postoperator │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Sindrom complex │Deficienţă locomotorie│ 80% │ Gr. . cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură sub 600 (cu tulb. 0 │ │persistent postoperator │uşoară │ │ Se recomandă │ │ │ │ │ schimbarea │ │ │ │ │locului de muncă│ │Sindrom paretic sechelar │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. cifoscolioza . Tulburări sfincteriene. sub formă de: spondildiscartroză. Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: . epiduritele.discul intervertebral) din ansamblul patogenic premergător.Osteite post-traumatice care evoluează cronic de la început. Durerile: mers antalgic.40% │ Gr. cicatricile operatorii.efectuat pe o radiografie standard. parestezii în membre.este concludent.examenului clinic. II │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ SUPURAŢII OSOASE POSTTRAUMATICE . .de etiologie polimorfă ajunsă la maturitate. 3. hipoestezie dureroasă radiculară. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Osteomielită cronică fistulizată│Deficienţă globală accentuată│ 70% │ Gr. ┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Supuraţii osoase fistulizate│Deficienţă locomotorie accentuată│ 70% │ Gr.

Complicaţiile pot fi: intraoperatorii. Complicaţiile tardive: 1. . I │ │ │paraplegie) │gravă │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VII. 2. III. Perforarea fundului cotilului. MALFORMAŢII CONGENITALE Membre toracale: . Complicaţiile intraoperatorii. Decimentarea aseptică. II │ │ │algică prin degradarea │accentuată │ │ │ │ │pieselor femurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastia bilaterală│Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr. în final. Perforarea diafizei femurale. medicul expert trebuie să aibă în vedere şi să nu subestimeze complicaţiile ce pot surveni în timpul şi după executarea artroplastiei.osteoliză segmentară: lizereu de radiotransparenţă periprotetică. . în special a pieselor de oţel în situaţia decimentării sau a unui defect de fabricaţie. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ │ │curbură peste 600 (cu tulburări │locomotorie│ 70% │ Gr. ce creşte progresiv. legate de o tehnică imperfectă (neadaptată): 1. legate de tehnică: 1. Infecţia postoperatorie. Toate aceste elemente vor fi înregistrate pentru ca.când apare o geodă metafizar sau diafizar.reapariţia durerii la nivelul şoldului cu iradiere spre genunchi. ARTROPLASTIA DE ŞOLD cu proteză totală. Degradarea pieselor femurale survine drept consecinţă a "oboselii" materialului. I. Fractura femurului . secundare şi tardive. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură peste 600 (cu tulb. . ┌───────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├───────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. să se poată realiza o cât mai corectă apreciere a deficienţei funcţionale.poate surveni în orice moment. 3. 4. Hematomul postoperator. dar mai ales după un număr de ani. Complicaţiile secundare. neurologice: │locomotorie│ 90% │ Gr. 3. II.anchiloză. │locomotorie│ 50% │ Gr. Insuficienţa muşchilor fesieri şi abductori în statică şi mers. I │ │ │de şold sau de genunchi│gravă │ │ │ │ │decimentată │ │ │ │ │ └───────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VIII. această complicaţie se manifestă prin: .fenomene claudicative cu limitarea mişcărilor. III │schimbarea locului│ │ventilatorii mici-medii) şi fără │medie │ │ │ de muncă │ │tulburări neurologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză. Osificările heterotipe (după Brooker): a) osificări insulare în părţile moi periarticular. Evaluând favorabil rezultatele bune. Diagnosticul radiologic: . c) punţi osoase complete . 3. Leziunea nervului sciatic sau femural. Descrisă pentru prima dată de Harris (1976). II │ │ │neurologice: parapareză) │accentuată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză cu grad de curbură peste│Deficienţă │ │ │ │ │600 (cu tulb. 5. mobilizarea (Loosening) sau osteoliză.Luxaţie congenitală a umărului. Luxaţia capului protezei.osteoliză lacunară .│ │ │ │ │ │ │Scolioză. 2. Complicaţii generale: tromboemboliile. progresiv. 2. 4. III │Schimbarea locului│ │redoare algică prin │medie │ │ │ de muncă │ │osificări heterotipe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. b) punţi osoase incomplete. II │ │ │decimentare (osteoliză │accentuată │ │ │ │ │progresivă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. Complicaţii.

Coloană vertebrală: .45 │ │ │Ext.15 │ │Coloana cervicală │Încl. dr.I.0 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.0 │ │ │ │Auricular │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Metacarpofalangiană │Flex.10 │ │ │Ext. = 0 . . cifoze. .90 │ 30 │ 35 .10 │ │ │Flex.45 │ 30 │ 0 . = 0 . scurtări.20 │ │ │Rotaţie dr. = 0 . = 0 .130 │ 45 │ 0 .95 │ 15 │ 0 . = 0 .40│ 15 │ 0 .degete. = 0 .85 │ 30 │ 0 .90 │ 0 │ 0 .35 │ │Inelar │Ext.45 │ │Metacarpofalangiană │Ext.25 │ │ 0 . = 0 . rad. TABEL cu mişcările. = 0 . = 0 .Feil.M. = 0 . = 0 . .15 │ │ │Rotaţie stg. = 0 . = 0 . = 0 . = 0 .0 │ │ 0 .60 │ 20 │ 0 .5 │ │ │ │ │ │ │Genunchi │Flex.140 │ 45 │ 90 . = 0 . dr.Picior strâmb congenital .Sindrom Klippel .60 │ 20 │ 0 .M. poziţiile fiziologice şi poziţiile funcţionale în anchiloze şi redori strânse ale principalelor articulaţii: ┌──────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────────────┐ │Denumirea articulaţiei│Amplitudinea fiziologică │Deficienţă medie.40│ 15 │ 0 .45 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.90 │ 40 │ 0 .40│ 15 │ 0 .10 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.15 │ │Coloana dorso-lombară │Încl.35 │ 0 │ 0 .20 │ │ │Înclin.. = 0 .20 │ │ │Rotaţie dr. în română şi franceză.30 │ │ │Ext. = 0 .10 │ │ │ │ │ │ │Index │ │ │ │ │Mediu │Flex.10 │ │Coxofemurală │Add.50 │ 25 │ 0 . = 0 . = 0 . = 0 . = 0 .Coxa-vara. redori.90 │ 30 │ 35 . = 0 .40 │ │ 0 . = 0 . lat.90 │ 30 │ 0 . = 0 . = 0 .20 │ 10 │ 0 .145 │ 45 │ 0 . = 0 .│ Poziţia funcţională în │ │ │ │ Mobilitate de: │anchiloze şi redori strânse│ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────────────┤ │ │Flex. stg.60 │ 30 │ 0 .45 │ 15 │ 0 . = 0 .60 │ │ 0 .85 │ 40 │ 0 .10 │ └──────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────────────┘ AFECŢIUNI REUMATISMALE Bolile reumatismale fac parte din clasa XIII din cele 21 clase mari de boli conform Clasificaţiei Statistice Internaţionale a Maladiilor şi Problemelor conexe de Sănătate (C.90 │ 45 │ 0 . Principalele boli invalidante: .125 │ │Cot │Pron.30 │ │ 0 .10 │ │ │Add. = 0 .0 │ │ │ │ │Abd.Scolioză idiopatică. antebraţ.40 │ │ 0 . mână. uln.5 │ │ │Rotaţie int. lat. = 0 . Clasa a XIII-a. = 0 .20 │ │ 0 .170 │ 70 │ 0 . = 0 .valgus . ICD în engleză). = 0 . = 0 .Displazia luxantă a şoldului.10 │ │ │Încl.5 │ │ │Rotaţie ext.85 │ 40 │ 0 . dorsală = 0 . = 0 . . coxa-plana.60 │ 20 │ 0 . = 0 . = 0 . este clasa din care fac parte: Bolile sistemului osteoarticular al muşchilor şi sistemului conjunctiv. = 0 . = 0 .15 │ │ │Retroduc.0 │ _ │ _ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 2 │Flex.35 │ 15 │ 0 .25 │ 15 │ 0 . lat.10 │ │Scapulo-humerală │Abd.20 │ │ │ │ │ │ │ │Anteduc.cavus.50│ 15 │ 0 .40│ 15 │ 0 . = 0 .talus . = 0 .I. conform C.5 │ │Gleznă │Abd.20 │ │ │Add.45 │ │ │Supin.= 0 .15 │ │ │ │ │ │ │ │Ext.0 │ │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.0 │ │ │Rotaţie int. coxa-valga.Genu varum.45 │ 10 │ 0 . . genu valgus.35 │ │ │Ext.10 │ │ │Rotaţie ext.90 │ 30 │ 0 .30 │ │ │Înclin. genu recurvatum.20 │ │ │ │ │ │ │ │Flex..15 │ │ │Încl.Aplazii de femur. = 0 . = 0.Sindactilie.Agenezie .90 │ 45 │ 0 . .15 │ │ │Ext.90 │ 0 │ 0 . lat stg.60 │ 20 │ 0 . = 0 .10 │ │ │Opoziţie = 0 cm │ 2 cm │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.15 │ │ │ │ │ │ │Police │Flex. Membre pelvine: .15 │ │ │Rotaţie stg. Diagnosticul funcţional: în raport cu tulburările funcţionale: anchiloze.40 │ │Mână (pumn) │Ext. plantară = 0 .5 │ │ │Abd.varus .60 │ 10 │ 0 .

│şi de alterările structurale osteo-articulare. PR │definitivă). care │Bolnavii prezintă redori matinale sub 1 h. │ │antigen necunoscut. │ │de-a lungul anilor. III. 1. 3. 2. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv. Vasculitele. b) Sindromul durerii miofasciale. Boala Kawasaky. │ │infecţia şi autoimunitatea. │ . Artritele reactive (Sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy). Gonartroza. dar concepţiile │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │actuale consideră că PR este o boală la care │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │concură 3 categorii de factori: ereditatea. │ │ │ │ │Etiologia este necunoscută. │ │. periferice ale membrelor. IX. V.20% │invaliditate. 1. Poliartrita reumatoidă. la nivelul art.R. Bolile reumatismale abarticulare localizate. d) Boala Dupuytren. VI. XI. Granulomatoza Wegener.dispensarizare medic de familie │ │retroviruşi mycobacteri. la debut. Boala Crohn.30 │ │Sunt necesare măsuri profilactice . Spondilatrita anchilozantă. Artrozele piciorului. Artrozele mâinii. │ 0 . nu│ │evitarea frigului. Arterita Takayasu. Boala Whiplle. VIII. este gradul │ │tratamentul infecţiilor cronice. GRAD 0. X. │După criteriile combinate semicantitative ARA │ │. Bolile reumatismale abarticulare difuze. e) Boala Ledderhose. │ │posibilitate de a executa normal │ │este dependentă de răspunsul celular T la un │ │ │profesia. Polimiozitele şi dermatomiozita. în observaţie. 5.I.). │ │bolii şi a factorului reumatoid (Ig M . │ 10 . │Bolnavii prezintă redori matinale sub 15 . 4. 3. iar după clasa funcţională (Steinbrocker) │ ──────> │Capacitate funcţională completă cu │ │mediată imunitar. 5. II. uşoară astenie. │ │locului de muncă.I.R. 1. Bolile reumatismale abarticulare. │ │este aceea că P.M. │ │sau reumatologie Policlinica │ │alţi germeni. la care se adaugă şi │Fără semne obiective patologice.profilaxia infecţiilor acute şi │ │În PR ipoteza uzuală privind etiopatogenia bolii│privind gradul de activitate al PR. umezelii.R. │A. 2. Artropatia psoriazică. nu prezintă dureri la │ 0 . membrelor normală. periferice. 6. │ │ │ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ este o boală │Există deci o incapacitate datorită inflamaţiei │ │ │ │imunoinflamatorie cronică şi progresivă care │(potenţial reversibilă) şi alta datorită │ │ │ │afectează cu predilecţie articulaţiile mici ale │alterărilor structurale consecutive (frecvent │ │ │ │membrelor. Spondilartritele seronegative: 1. 2. Spondilartritele enteropatice din Colita ulceroasă. ce survine pe un teren │ │ │ │ │genetic predispus. │mobilizarea pasivă a articulaţiilor periferice. │ │activează monocitele şi macrofagele ce vor │nivelul art. 2. c) Distrofia simpatică reflexă. Boli articulare degenerative. joacă un rol în etiologia PR. la │ │invaliditate. │ │teritorială pentru controale │ │care a fost periodic afirmat sau infirmat │ │ │periodice. funcţii numai la PR confirmate. │ │ │ │face parte din colagenoze.20% │Nu se încadrează în grad de │ │celulare T se eliberează limfokine. VII.FR) │prezintă astenie. Condrocalcinoza (Pseudoguta). Ca urmare a stimulării │B. Boala Behcet.10% │curenţilor de aer la nivelul │ │precum şi asocierea PR cu antigenul HLA-DR4. Spondiloza cervicală şi lombară. │ │Agenţii infecţioşi ca virusul Epstein-Barr. Spondiloza hiperostozantă. Lupusul eritematos sistematic. ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ (Artrita reumatoidă) cod │Aprecierea capacităţii funcţionale a bolnavilor │ │ │ │boală 628 (din lista de 999 coduri de boală după│cu PR depinde de activitatea inflamatorie a bolii│ │ │ │C. rol │Testarea mobilităţii art. Poliartrita nodoasă şi alte vasculite: Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg-Strauss). a cărei iniţiere şi perpetuare│este clasa I. în mod simetric şi distructiv.│ │Pentru ereditate pledează agregarea familială a │min. Alte artropatii. IV. Coxartroza. GRAD 0. Artritele microcristaline şi dismetabolice. Sindromul Sjogren. Guta. P. fără │ │Aceleaşi măsuri profilactice.P. │starea subiectivă este foarte bună. pseudoparalitic) b) Periartrita coxofemurală. 3. este o afecţiune cronică │zero. a) Fibromialgia (fibrozita). a) Periartrita scapulo-humerală (umăr blocat. Sclerodermia sistemică. 4.

│ │activate şi vor forma panusul.3 h.eroziuni de suprafaţă sau pseudochisturi.80% │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă cu │ │posibilitate de a executa normal │ │profesia. MCF şi MTF │ │ │este acceptată şi fără simetrie absolută). cu oboseală)│ │cel puţin 3 arii articulare (din 14 posibile: │dureri la mobilizarea pasivă a art.Fibrinogenul = este crescut în 65% din PR │ │ │activă. periferice.49% 20 . │ │legătură cu intensitatea procesului inflamator │astenie permanentă (întreruperea activităţii │ │indicând faza acută a PR. │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │După radiografia convenţională.70 mmHg. │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii.Rg. │B. Artrită în 3 sau mai multe arii articulare = │uşoară astenie (activitate completă.neregularitate marcată a spaţiului articular │activităţii pentru odihnă. │ ──────> 20 . │pentru odihnă). P. P. │ │fără ortostatism prelungit.60% ──────> 60 . │Stare generală destul de bună.│ │sau osteoporoză neechivocă în sau mai ales │ │ │adiacent la articulaţiile afectate (modificarea │ │ │de tip artrozic izolat nu satisface acest │ │ │criteriu). dar nu │ │Reacţiile pentru FR pot fi un indicator pentru │obligatoriu.90% 70 . scintigrafia │tensiometrului în mm) . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. (obligatoriu prin │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │metode cantitative) care sunt considerate a fi │tensiometrului în mm) 195 . │Bolnavii pot acuza redori matinale peste 1 h.200. periferice. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.200. │active şi pasive ale art. │Bolnavii acuză redori matinale 4 . Se apleacă şi │ │îngenunchează cu uşoară dificultate. │ │gradul de evolutivitate şi are rol prognostic. P.69% ─────> 70 . │tensiometrului în mm) . etc. │ │care nu dă mai mult de 5% rezultate pozitive la │ │ │persoane normale.21 . │ │ │. P.4 . VSH .leziuni degenerative secundare. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit. │ │Waaler-Rose şi reacţia Latex. la debut. dureri la mobilizarea pasivă a art. │ │ │ │GRADUL II de invaliditate. │ │semnele clinice de activitate inflamatorie a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 2. │ │nivelul proeminenţelor osoase de pe suprafaţa │astenie prezentă (activitate completă. │ │satisfăcute 4 din cele 7 criterii de mai sus │astenie prezentă (trebuie să întrerupă │ │(criteriile 1 .anchiloză. dureri la presiunea art.11 g/100 ml. Semne radiologice = modificări caracteristice│ │ │pentru boală.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi.moderat │ │PR de culoare galben citrin. periferice normală.29% ──────> 30 .Proteina C reactivă = este prezentă la │VSH .9. II/III. Redoare matinală = redoare articulară sau │ │ │periarticulară.12. │ │ │7. │ │ │Semnele radiologice ale PR evidenţiate pe │ │ │radiografiile standard servesc la stadializarea │ │ │bolii şi la cuantificarea leziunilor articulare.│ │Limitarea îndemânării manuale ca │ │închiderea şi deschiderea unei uşi │ │prin răsucirea cheii în broască. periferice normală. a │ │ortostatismului şi a mersului. │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │DIAGNOSTICUL GRADULUI DE ACTIVITATE: │clasa 2. st. │ │ │creşterea alfa-2-globulinelor şi │A. │ │4. Limitarea activităţilor│ │fizice ca: ridicarea de greutăţi mai│ │mari de 5-6 kg. cu │ │extensoare sau juxtaarticular.Complementul seric şi fracţiunile sale (ex. la debut.│elibera o varietate de monokine. de ambele părţi ale liniei mediane │ │ │(afectarea bilaterală a art.GRAD 0.5 g/100 ml. Limitarea │ │activităţilor fizice ca ridicarea │ │obiectelor grele şi transportul │ │lor. │ │endotiale stimulate proliferează. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ .R. GRAD 0. │ │tumefiate pe seama părţilor moi sau a │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │hidartrozei.11 g/100 ml.41 . alergatul. glezne. │ │Schimbarea locului de muncă. │analitic 40 . Noduli reumatoizi = noduli subcutanaţi la │Bolnavii acuză redoare matinală peste 2 h. │obligatoriu. periferice şi dureri articulare în │ │. Factor reumatoid în ser = prin oricare metodă│Stare generală bună. P. Sinoviocitele sunt │Stare generală bună.subluxaţii. │ │majoritatea bolnavilor cu PR şi este corelată cu│Hb .Rezonanţă magnetică nucleară. observate pe radiografii standard │Testarea mobilităţii art.4 trebuie să fie prezente pentru│activitatea pentru odihnă). │repaos. │ │Uşoară limitare a îndemânării │ │manuale ca: răsfoitul filelor unei │ │cărţi. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.periostită (rezolutivă).5 ore.Factorii reumatoizi = FRIgM se determină │repaos.│ │a serului cercetat. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. │ │ │. │ │de medic.Rg. │ │înainte de ameliorarea maximă.│70 . │ │EXAMENUL LICHIDULUI SINOVIAL = exsudatul este în│Aprecierea asupra evoluţiei bolii . │ │2. stadiul I precoce (după criteriile lui │ │hipergama-globulinemie.minim activă. se corelează cu progresia radiologică. │ │diagnostic şi într-o oarecare măsură pentru │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │prognosticul PR. │ │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul PR (revizia │ │ │1987) după Silman şi colab. │Testarea mobilităţii art. antepicior faţă bilateral. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate.20 mm/lh. │ │. abilitate │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │segmentară) sau biologici (elemente ale │ │ │sindromului biologic de inflamaţie nespecifică). │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. P.55% (normal 70%). │o reducere a amplitudinii mobilităţii cu un │ │. │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. ortostatismul prelungit. │ │.10. dar nu │ │este cel mai fidel indicator al bolii active.│ │neo-angiogeneza la rândul lor osteoclastele sunt│ │ │activate. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │diagnosticul de PR cât şi pentru urmărirea │Stare generală destul de bună. periferice normală. deschiderea sau închiderea │ │unui robinet. posibil.│ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │pentru a-şi pune pălăria. dar nu pentru diagnosticul │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │precoce de PR. sensibilitate. │ │. durere la mobilizarea pasivă şi │ │.│ │articulaţiilor în ariile şi în modul indicate la│ │ │punctul 2. genunchi. grad de mobilitate.│ │bolii. cu │ │Semnele radiologice tardive de PR: │astenie prezentă ce necesită întreruperea │ │. │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │. uneori neomogen prin prezenţa │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate = │ │flocoanelor de fibrină şi poate coagula spontan. cu│Aprecierea asupra bolii . │ │curent prin 2 tehnici serologice reacţia │Stare generală aproape bună. realizând │Clasa funcţională după Steinbrocker este clasa 1. a răsucirii unei chei în │ │broască.│A. │ │IFP.R.39% ──────> 40 . │Hb .40 mm/lh. │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. │ │muncii fără eforturi profesionale. observate direct │oboseală). la debut. II (moderat). │ │5. cu durată mai mare de o oră. periferice.50% (normal 70%) │ │restul metodelor imagistice sunt rareori │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │folosite.12. │ │Diagnosticul de PR este permis atunci când sunt │Bolnavii acuză redori matinale peste 1 . │membrelor periferice şi dureri articulare şi în │ │. │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia. │ │şi eroziuni severe. limpede sau │activ. │periferice.4 . umezeală.R.Electroforeza = arată o hipoalbuminemie.49% ──────> 50 . │ │PR din punct de vedere imagistic. │ │. │ │articulară este cea mai utilă metodă de a evalua│VSH .tumefierea părţilor moi. │B. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │. │ │ │redoare matinală. IFP.VSH = este crescută în perioadele active cu │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │valori ce depăşesc 30 . sau a butonului de la │ │aragaz. │ │Poate urca şi coborî scările. │ │. producând eroziunile osoase. MTF) │Stare generală bună. │ │curenţi de aer. │ │În mod curent sunt necesare: │Aprecierea asupra evoluţiei bolii . │ │. │ │. │ │3.îngustarea uniformă a spaţiului articular.20% (normal 30%). │sfert: scor analitic: 50 . │ │pozitive la diluţia de 1/64. │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Scintigrafia │Hb . │o reducere a amplitudinii mobilităţii: scor │ │Cu excepţia radiografiilor osteoarticulare. │ │ │. respectiv 1/40 a │VSH . │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere:│ │EXAMENUL RADIOLOGIC STANDARD: │scor sintetic . 1987) │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │1.minim activă │ │. │ │FR sunt prezenţi în lichidul sinovial al │ │ │bolnavilor cu PR mai ales sub forma anticorpilor│ │ │anti IgG. de a se autoconduce.5 g/100 ml. dureri la mobilizări │ │cel puţin 6 săptămâni). │ │ale mâinilor. │ │ │Este obligatorie determinarea cantitativă. st. │Steinbrocker) │ │Creşterea alfa-2-globulinelor este în strânsă │Bolnavii acuză redori matinale peste 2 . │ │evoluţiei bolii. │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.25% (normal 30%). │A.osteoporoză juxtaarticulară. MCF. mâini faţă bilateral. │ │Alte tehnici imagistice: │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │. se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. │ │următoarele: IFP. coate. frig. dar nu obligatoriu.85% (normal 100%). │ │ │tumefiere. │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia.R. dar nu obligatoriu. posibil. mersul pe distanţe │ │mari. │ │tulbure.40 mm/lh.schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. │ │Creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor de │Bolnavii prezintă redori matinale peste 4 . │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere │ │ │cu un scor sintetic: 19 . │ │Gradul de activitate ale PR poate fi susţinut │ │ │printr-o serie de parametrii clinici (durere. │tensiometrului în mm) . │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. Poate │ │urca şi coborî scări cu uşoară │ │dificultate.3 h.R. │ │C3) este normal sau uşor crescut. posibil.5 h │ │activitate şi/sau de persistenţa unor indicatori│cu astenie marcată şi oboseală în repaos. │Steinbrocker). │ │îmbrăcarea şi dezbrăcarea unei │ │haine. GRAD 0.IgM şi IgG = sunt crescute.70% 50 . iar celulele │Testarea mobilităţii art.21 .R. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de munca în.Tomografie computerizată. precum şi alţi │dureri la mobilizarea pasivă a art.60 mm/lh. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │. articulaţiilor periferice dureroase la │ │inflamată (criteriile de mai sus) dintre │mobilizare pasivă. │ │6.115 . posibil. . astenie. │ │reorientarea profesională sau │ │recalificarea profesională după caz │ │în funcţie de vârstă şi potenţialul │ │evolutiv al bolii şi de rezultatul │ │recidivelor şi frecvenţa lor.osteoporoză generalizată.0 . Artrită a mâinilor = cel puţin o articulaţie │Nr.peste 200.│După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │Semnele radiologice precoce de PR: │clasa 2. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 500 m. după criteriile │ │. care trebuie să includă eroziuni │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1. închiderea şi deschiderea │ │nasturilor şi legatul şiretelor.9 . pumn. │ │Gradul III de Invaliditate. periferice şi uneori │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │dureri articulare şi în repaos. Artrită simetrică = afectarea simultană a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1. │şi arată un potenţial recidivant redus.70.195 . MCF sau pumni │Hemoglobinemia peste 12. │C. │activă a art. │ │mediatori ai inflamaţiei.

8 ore │ │ │vieţii zilnice şi reducerea │ │ Gradul 3: . │ │ │. a capacităţii de autoservire. │30 (normal 70%).tratamente medicamentoase.controale periodice. de a se │ │ │. La fel ca la II 4.3 paşi. │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional analitic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a mobilităţii diverselor │ │ │ │ │segmente ale mâinii şi pumnului: scor analitic │ │ │ │ │sub 10% (normal 70%). │ │ │ │ │ │ │ │B. │astenie marcată cu oboseală şi în repaos. │Formele de PR cu anchiloza pumnului şi a │ │supraveghere permanentă din partea │ │ Gradud 1: .5 min. Nu poate urca sau │ │III. Osteoporoză. Nu poate să ridice şi să │ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │transporte greutăţi mai mult de ½ │ │IV. scor sintetic: 0 . dar nu │ │scările. Absenţa deformărilor (limitarea │Bolnavii prezintă redori matinale peste 5 ore. scrisul cu stiloul sau │ │(criteriile Steinbrocker): │biologic) arată un potenţial recidivant moderat │ │creionul. │Clasa funcţională după Steinbrocker este 3.întreruperea activităţii pentru│ │ │(endoproteze coxofemurale. Nici un semn radiologic de │ │ │ │ │ distrugere. │ │să se oprească şi fără să resimtă │ │ │VSH 70 . │ │. fără să simtă nevoia de a se│ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │aşeza. a │ │unei alte persoane.5 . │ ──────> │Imposibilitatea persoanei de a │ │ Gradul 1: . │ │chei în broască. . periferice la mobilizare şi în repaos. Nu pot să urce şi să │ │ 1.numai la mişcare. │Formele de PR st.aproape bună.peste 8 ore. posibil. │osteoarticulare. Greutate în │ │ │ │ │ridicarea membrelor toracice pentru │ │Criteriul: │ │ │punerea unei pălării pe cap sau │ │. │sub 40% (normal 100%). │ │partea altei persoane pentru a merge│ │Clasa Felul capac.Durerea: │ │ │. Nu│ │ fi prezentă. │ │ │Steinbrocker. │ │ Gradul 0: . │Steinbrocker. 3. anchiloza │ │tot timpul în pat sau în majoritatea│ │ Gradul 3: .│art.activitate completă.destul de bună. Criteriile stadiului II. │ │coborî o scară cu trepte. │ │permiţând bolnavului numai o parte │ │ prezent.A. nu-şi │ │ casnice şi autoservirea.10% (normal 30%). Moderat: 1.şi în repaus. a şoldurilor. │ │cu mare greutate a unui robinet. (Steinbrocker): │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │ │un scor analitic sub 20% (normal 70%). │Steinbrocker.R. │ │ odihnă │ │ │genunchi). │ │îngenunchia ca să ridice un obiect │ │STRUCTURALE = se face pe baza criteriilor unanim│Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │de pe jos. Nu poate │ │ cartilaginoase sau osoase.Starea subiectivă: │poziţii vicioase.împiedică somnul. │ │altei persoane. │ │ Gradul 3: . │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │. │ │II. centrală la debut în faza de sacroileită │ 0 . Leziunile extraarticulare. de a│ │ 3. │ │Capacitatea de muncă pierdută total.9.oboseală în repaus.90% │Gradul II de invaliditate. zilnic şi uneori şi în │ │meargă mai mult de 200 . │ │ │tensiometrului în mm) sub 70 mmHg.lipsă. │ │ │ │ │nu se poate ocupa de propria │ │ │ │ │îngrijire sau o face cu mare │ │ │ │ │dificultate. │ │picioare nesprijinit şi neajutat. răsucirea unei│ │(criteriile combinate semicantitative ARA) │60% (normal 100%). │ │câţiva paşi fără să se oprească sau │ │Clasificarea capacităţii funcţionale a │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │fără să resimtă dureri severe.A. Terminal: 1. │Testarea deficitului funcţional analitic al │ │sprijin. │ │ │poate ridica braţele. st. │ │poziţia în picioare. Anchiloză fibroasă sau osoasă.PR forma vasculitică cu alterarea stării │ │ │ │ │generale.2 . IV sunt forme cu leziuni │ 90 . │Hb . nu │ │ │singur medicamentele etc. │ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ 4. │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ mobilităţii poate fi prezentă). │ │haină.lipsă. │ │fără sprijin. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │ Gradul 2: . │ │ │ │ │. ridicarea braţelor pentru │ │ │ │ │a-şi pune pălăria pe cap etc).5 g/100 ml.│ │ Gradul 3: . │ │ Gradul 0: . │ │ Gradul 0: . Se ridică cu │ │ 3. Bolnavul se │ │ nodulii sau tenosinovita poate │Starea subiectivă este rea. st. │ │ │obligatoriu. legarea şiretelor de la │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │pantofi. nu-şi poate │ │ 4.100 mm/lh. P. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu.18% (normal 30%). bilateral. │ │răsucirea unui robinet sau buton de │ │Stadializarea poliartritei reumatoide │Coeficientul de evolutivitate generală (clinic şi│ │aragaz. P. = Infirmitate importantă: bolnav │ │ │tăia alimentele. │ │ │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │ │ │ │sub 20% (normal 100%). │ │ 2. │(după criteriile combinate semicantitative ARA) │ │Nu poate îngenunchia.│ │ 2. Precoce: 1. │celor 6 tipuri de prehensiune: scor sintetic │ │confortabil pe scaun. │ │disconfort.2 ore │ │ │realiza majoritatea activităţilor │ │ Gradul 2: .95% │muncă.eventuale intervenţii │ │ oboseală. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu. │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │La toate formele de PR de la punctul A.sub 9. │VSH . scor sintetic │ │pantofi. │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │poate să meargă mai mult de 500 m.peste 100 mm/lh.6%. Nu pot să meargă mai mult de │ │ │antepiciorului (anchiloza MTF). cu posibilitatea de a │reducere gravă a capacităţii de efectuare a │ │coboare nici o treaptă.PR cu pierderea acuităţii vizuale datorită │ │ │ │ │complicaţiilor oculare. Leziuni distructive. │ │ │reducere gravă a capacităţii de a efectua cele 6 │ │îşi leagă cu greutate şiretele la │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune. Nu se poate apleca sau │ │DIAGNOSTICUL STADIULUI ALTERĂRII │un scor analitic: 30 . │ │ se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │ sau o face cu mare dificultate. Nu pot sta în │ │ 2. │ │bolnavilor cu P. │ │ Gradul 1: . │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILARTRITA ANCHILOZANTĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │(S. propuse de Steinbrocker. = CF completă. │tibiotarsiană în equin cu deformaţii ale │ │zilei. │ │Aprecierea gradului de evolutivitate al PR │Capacitate restantă (globală) a mâinii afectate =│ │butonul de la aragaz. cu dificultate. Îndemânarea manuală şi │ │acceptate.300 m. Bolnavii stau │ │ Gradul 2: . cu │ │ │. Deformări axiale. cu posibilitatea invalidului │ │ │adaugă: │ │de a se autoservi.│biologici de activitate în perioada de remisie │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. posibil. În ceea ce priveşte îndemînarea │ │ 2. se │ │total. │degetelor. │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │ │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │30 min.│ │persoane.100% │Gradul I de invaliditate. încheierea nasturilor de la│ │ STADIUL STAREA │= 40% (normal 100%). P.3% │ │ │ │ │(normal 30%). │ │manuală şi dexteritatea: foloseşte │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │cu greutate stiloul sau creionul. │ │sta în picioare mai mult de 20 min. dureri │ │autoservi. │genunchilor în semiflexie. III (severă) după criteriile lui │ 80 . Nu pot sta │ │ exercita normal profesiunea. │ │ fibroasă sau osoasă. │ │deplasează cu greutate în baston. Atrofie musculară de vecinătate. scor analitic = 20 -│ │kg. Atrofie musculară extinsă. = CF limitată permiţând bolnavului │ │ │partea altei persoane. │o reducere cu trei sferturi. │ │ │chirurgicale corectoare │ │ Gradul 2: . │A. fără ajutor din│ │ 3. │ │ │din ocupaţiile casnice şi │ │ │ │ │autoservirea. nu-şi poate lua │ │ imobilizat la pat sau în fotoliu. IV (terminal) după criteriile lui │ 95 . IV (terminal) după criteriile │ 90 . │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a capacităţii de efectuare │ │ │ │ │a celor 6 tipuri esenţiale de prehensiune (sau │ │ │ │ │numai schiţarea lor). │cursul nopţii. │ │ │Măsuri profilactice: │ │ Gradul 1: . st. │ │I.) Cod boală 469 (din lista de 999 coduri de│A.9 g/100 ml. │ │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │ Gradul 0: .40% (normal 70%).formele de PR formă miozitică în care se │ │autoconduce. fără anchiloză│Gradul de activitate al PR este sever activă │ │până să simtă nevoia de a se aşeza. dezbrăca singur.R. cu sau fără uşoare │ │ │ │ │ leziuni cartilaginoase sau │B.R. │ │altei persoane. │ │ │10 .rea. S. Nu│ │ durerii şi redorii la una sau mai │Capacitate restantă globală a mâinii afectate │ │se pot ridica din poziţia şezând în │ │ multe articulaţii. funcţionale (CF) │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │2 .20% │Nu se încadrează în grad de │ . Sever: 1. nu obligatoriu. │durerea împiedică somnul. fără│ │bolii. │este gr.sub 5 min. │ │ │capacităţii efective a unor │ │.Astenia: │ │ │activităţi de autoservire. de a se autoconduce.Durata redorii matinale: │ │ │îmbrăcarea hainelor. în puseele evolutive. închiderea şi deschiderea │ │ │7 . │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4. │ │greutate de pe un scaun şi cu │ │ 4. Nu se pot │ │ numai o mică parte din ocupaţiile │ │ │îmbrăca.100% │Gradul I de invaliditate. de a se orienta │ │ │produce atrofia muşchilor extremităţilor. cu deformări şi anchiloze în │ │de autocontrol sau de orientare │ │. nu│ │ │ │ │se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │sau o face cu mare dificultate. Poate urca şi coborî │ │ │Hb . │reducere gravă a capacităţii de efectuare a celor│ │dexteritatea mult diminuată │ │ │6 tipuri esenţiale de prehensiune: scor sintetic:│ │(întoarcerea paginilor unei cărţi.R. Bolnavii nu pot să │ │clinică indică un caracter progresiv evolutiv al│periferice şi în repaos. Aspectul de osteoporoză poate fi│clasa 3. cu │ │spaţial fără ajutorul altei │ │ │laxitate ligamentară şi instabilitate articulară. în puseele evolutive. a coatelor. = CF normală cu excepţia handicapului │0 .foarte bună. │ │ osoase. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Capacitatea funcţională limitată │ │ 2.

│ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │Sciatalgia prezintă anumite particularităţi: │ │susţinerea diagnosticului de SA: │sciatica înaltă din regiunea fesieră.A. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul CDL │ │. │ . │B.Rg. │ │fără ortostatism prelungit. S.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinica teritorială. S. │ │criteriu clinic. │dorso-lombare.Tomografia computerizată axială a art. El este un mijloc util pentru │stânga. │ │a IgA în timpul perioadelor de activitate a │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │bolii. ridicarea de greutăţi. │ │semnul Romanus (aspectul pătrat al corpilor │Mobilitatea art. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. │gr. │ │HLAB27.studiul lichidului sinovial . │care cedează la mobilizarea coloanei şi la mers. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. frig. S.49% │Bolnavii pot să desfăşoare │ │activităţi fizice. care este prezent la 80 . │ │predispoziţiei faţă de boală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . . aspect comparat │ │ │cu "marginea de timbru poştal" (S.90% │Fibrinogen normal. │. │Mobilitatea coloanei CDL este în limitele │ │Principalul criteriu de diagnostic pozitiv al │fiziologice. umezelii. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. │care cedează la mobilizarea coloanei.A. │Radiologic rg. dar fără │cu redoare matinală persistentă. art. el având semnificaţia │Proteina C reactivă normală. timp de cel puţin │Bolnavii pot acuza dureri lombosacrate 1 .gradul IV = anchiloză datorită numeroaselor │B. │ │ .Rg. │ │bilaterală (de grad III sau IV.A.testele de depistare a factorilor │ventilatorie.Rg. L1-L2 │Strâns legată de afectarea articulaţiilor │ │(fiind primele modificări radiologice │periferice este cea a inserţiilor tendinoase şi │ │vertebrale) care pot ajunge la punţi între două │capsulare pe os (entezopatia). │ │ │. formă centrală cu prinderea art. se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. obiectiv │ │S. activităţile sociale │ │cotidiene.Rg. dr. atât în declanşarea │ │ │bolii cât şi a formelor evolutive inflamatorii │ │ │ce duc la invaliditate. sacroiliace. altor zone interesate. de faţă şi profit a joncţiunii dorso-lombare│proces inflamator cronic de obicei asimetric. │ │În mod curent sunt necesare: │Ca semne biologice de inflamaţie: │ │ . se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 600 m. periferice │ │concavităţii obişnuite a conturului vertebral │2 .VSH uşor crescut mai mare de 25 mm/h. │ │ │interliniul articular fiind diminuat. atât în planul sagital. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. prin │ │ │scleroza periarticulară apare o creştere a │ │ │opacităţii osoase. │ │precoce la nivelul vertebrelor D11.gradul II = sacroileită minimă: contururile │ │ │osoase apar şterse (datorită resorbţiei osoase │ │ │subcondrale a ambelor versante. │ │ . │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ . │ │frontal.│ │evitarea frigului.A.70% │Gradul III de Invaliditate.A. Prezenţa lui nu │ │ │este suficientă pentru diagnosticul unei SA. Sacroileită de grad II sau mai mare. │ │cură balneară. │ │ . Din poziţia │ │îngenunchiat se ridică cu uşoară │ │greutate.2 │ │3 luni.Tomografia art. radiologic de profil al│ │ . │ │Sunt necesare măsuri profilactice . │ │curenţi de aer. CRITERII CLINICE: │sacroiliace). GRAD 0. printre cele mai │ │corpuri vertebrale vecine. iar ex. │ │.A.proteina C reactivă este prezentă. iliac şi │ │ │sacrat). uşurată de exerciţiu şi nemodificată de │zile pe lună. │vizuală sau deficienţă vizuală uşoară.gradul I = modificare suspectă.3 zile pe săptămână. este cel radiologic (prezenţa unei │Bolnavii acuză dureri lombosacrate sau sciatalgii│ │sacroileite bilaterale). cel│ │evidenţiază osificările subligamentare care apar│mai frecvent-genunchiul.2 zile pe lună.60% │gestualităţii profesionale. de Seze). GRAD 0.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinică.Fibrinogen uşor crescut. │ │În fazele evolutive ale SA modificările │ │ 0 . GRAD 0. │ │seronegative): │înclinare laterală dreapta şi stânga. │1 . nu au probleme │ . radiologic al art. │ │ │3.) │ │afectează predominant coloana vertebrală.A este o boală inflamatoare cronică care │sacroiliace bilat. │ │fiind similare în majoritate cu cele din PR.A. │ │oblică este ex. │C. Nu poate sta mult │ │timp în poziţie fixă aplecată în │ │timpul activităţii profesionale. 1 zi pe săptămână sau │ │ant. pot să nu aibe antigenul │Fără semne inflamatorii clinice. extensiei. coloanei CDL prezintă │ │ . GRAD 0. │ │Poate urca şi coborî scările. │ │din bolnavi. │ │ .A. a │ │ortostatismului şi a mersului.fibrinogenul este crescut. este confirmat de ex. iar spaţiul articular pare lărgit │ │ │(pseudolărgirea spaţiului articular). │ │ │.90% dintre │ │ │bolnavi. dar poate fi şi normal chiar şi la │"basculă". Testarea mobilităţii coloanei CDL │ │reumatoizi sunt negative (criteriul de integrare│ca test obiectiv arată o reducere cu 30% din │ │a S. │ │ascendent.│boală după CIM). ele │dorso-lombar 1 . │ │repaus. sacroiliace. de profil a coloanei vertebrale lombare: │tendinita achiliană (ambele determinând │ │arată rectitudinea coloanei lombare cât şi │talalgiile persistente). │ │Rg. │Bolnavii pot avea dureri lombosacrate nocturne │ │procesul inflamator debutând frecvent la nivelul│uşoare 1 .dispensarizare medic de familie │ │sau reumatologie Policlinica │ │teritorială pentru controale │ │periodice. bazin pentru art. în grupul spondilartritelor │valorile fiziologice ale flexiei.) în puseu inflamator │ │versante.A formă periferică la debut (forma │ │punţi osoase care se formează între cele │"scandinavică" de S. │ │HLAB27. fără să fie │ │nevoie să se mişte. Investigaţii biologice: │până la nivelul genunchiului. la nivelul coloanei │ │creatinfosfokinazei şi a fosfatazei alcaline. │ │ │. │flexie. │ │ .controale periodice. S. . se │ │apleacă şi se ridică de pe scaun cu │ │uşoară dificultate.arată │Uşoară redoare dorso-lombară însoţită de dureri │ │predominanţa limfocitelor. centrală la debut în faza de sacroileită │ │I. periferice este redusă cu 30-40%│ │vertebrali) determinat de eroziunea unghiurilor │din valorile fiziologice. │ │fiind nevoie de existenţa altor modificări şi │sacroileitei gr. EXAMENUL RADIOLOGIC: │reducere cu 40% din valorile fiziologice ale │ │ Diagnosticul de S. │ │I. │ │deplasare. Nu │ │poate să stea confortabil pe scaun │ │mai mult de 2 ore.10% din │coloanei cervico-dorso-lombare).2 zile pe lună cu redoare matinală │ │şi unele criterii clinice. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ -20% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.2 zile pe lună. │Nu sunt semne clinice patologice la ex. Durere lombară şi redoare. S. Limitarea mişcărilor coloanei vertebrale │Nu sunt semne clinice patologice la ex. de faţă şi profil a joncţiunii │ │ │ dorso-lombare şi a coloanei lombare. │ . │Articulaţiile periferice sunt afectate de un │ │Rg.29% │la mers. │ │bolnavii cu S. │în puseu acut inflamator clinic şi biologic cu │ │ .Scintigrafia osteoarticulară. Limitarea expansiunii toracice (corectată în │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │funcţie de sex şi vârstă). │ │2. │ │curenţilor de aer la nivelul │ │locului de muncă.VSH este crescut în cursul puseurilor │alternantă dreapta şi stânga: sciatică în │ │evolutive. 5 . rotaţiei │ │ .gradul 0 = aspect radiologic normal. │nivelul coloanei cervicale. cât şi în cel │al bolnavului. │ │bolnavii cu forme severe ale bolii. rotaţie dreapta şi stânga şi cu 10% la │ │diagnosticul precoce al bolii. şi stg.creşterea în ser │coloanei vertebrale lombare.cură │ │balneară în staţiune cu profil │ │reumatologic.69% │Gradul III de invaliditate.A. art. la care se pot adăuga │bilat.49% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │Rg. inclusiv profesionale │ │(activităţile vieţii zilnice) │ │Necesită: │ │. │ │1. GRAD 0 │ │Aceleaşi măsuri profilactice. formă centrală cu prinderea art. statul în picioare. înclinare laterală dreapta şi │ │radiologic. obiectiv │ │lombare. important de discuri vertebrale. │evolutive fără afectare oculară sau disfuncţie │ │ . │ │ │ . │ │ │Versantele osoase apar zimţate.D13. aparţine grupului de histocompatibilitate │al bolnavului. S.dispensarizare la medicul de │ │familie sau specialist reumatologie │ │Policlinică.6 kg şi transportul lor.3 luni cu uşoară redoare│ │articulaţiilor sacroiliace şi progresând │lombo-sacrată matinală. centrală la debut în faza de sacroileită │ │(Van de Linden. │ │ridicarea obiectelor grele şi │ │transportul lor. IV şi a coloanei dorso-lombare │ │în primul rând de aspectul patologic al │(punţi vertebrale între două corpuri vertebrale │ │radiografiei art.electroforeza proteinelor serice pune în │ │ │evidenţă o hiper-alfa 2 globulinemie (alături de│ │ │o creştere minimă a hipergamma-globulinemie). radiologic al art. │ │producându-se o fuziune a articulaţiei. │ │ │. un rol │ │ │important îl au factorii de mediu: infecţiile cu│ │ │Klebsiella pneumoniae. │clinic şi biologic. │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │stânga. sacroiliace. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ │Uneori când ex. │ │modificări specifice. │ │ sacroiliace. . în proiecţie frontală sau │punţi la un nr. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit. radiologic nu este edificator se│ │ │pot efuctua: │A. înclinare laterală dreapta şi│ │. │deficienţă ventilatorie uşoară. │ │Poate urca şi coborî scări.39% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . sacroiliace în incidenţa oblică. este recidivantă. uneori cu iradieri sciatice bilat. fără deficienţă │ │ . │semnul Romannus) vezi ex. │ │ │ . unilaterală) │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │SA definită: criteriul radiologic + cel puţin un│evolutive. │ │ │ . extensiei. │.gradul III = sacroileită moderată. 1984): │gr. umezeală.Proteina C reactivă absentă. │ │S. extensiei. o osteocondensare. │dorso-lombare şi rectitudinea coloanei lombare + │ │ . . sacroiliace.A. │frecvente entezopatii fiind: fasciita plantară.antigenul HLAB27 este prezent la 80 . histologic al│moderate la nivelul segmentului vertebral │ │sinovialei nu este patognomonic pentru S.A. │ │Limitarea activităţilor fizice ca: │ │ridicarea de greutăţi mai mari de │ │5 . III (vezi ex. │ │ . spaţiul articular dispare. │ │ │ │ │ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SA: │B. pe ambele │ │ │versante ale articulaţiei.imunoglobulinele serice . În│Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │evoluţia artritei sacroiliace din punct de │reducere cu 50% din valorile fiziologice ale │ │vedere radiologic se deosebesc 5 grade: │flexiei. │ │vertebrale (superior şi inferior) cu lipsa │Bolnavii au dureri la nivelul art. radiologic). după │ │care resimte disconfort la nivelul │ │articulaţiilor periferice ale │ │membrelor pelvine. IV şi a coloanei dorso-lombare │ │considerat un test de evolutivitate a bolii mai │(sindesmofite numai la nivelul joncţiunii │ │fidelă decât VSH. │ │S. etc.10% 10 20 20 30 40 50 50 60 │invaliditate. 1 .A.dozările enzimelor în ser . IV (vezi ex.2 zile la 2 . radiologic cel mai important. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │ . │ │ │II. │ │Pot să-şi desfăşoare activităţile │ │casnice. │VSH normal. Limitarea │ │activităţilor fizice ca alergatul. urcatul şi coborâtul │ │scărilor. fiind │sacroiliace gr.creşterea │lat. coboară │ │A. │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │B. Alături de factorii genetici. CRITERIUL RADIOLOGIC: │A. │gr. I sau II (vezi ex.

S. │ │Se apleacă cu uşoară dificultate şi │ │cu greutate îngenunchiază. │ │ │Rg. │ │ │Tomografia computerizată axială a art. │ │ │ │ │ │ │ │ │ . cu deficienţă│ │ventilatorie medie sau accentuată de tip │ │restrictiv. fără să simtă nevoia de a se│ │aşeza. Nu poate urca şi │ │coborî scări.3 │ │zile pe săptămână sau zilnic la nivelul │ │centurilor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │D. Nu se poate apleca să-şi │ │atingă genunchii.prinderea umerilor (anchiloză în adducţie) │ │ . │ │ │Coxita din S. fără ajutorul │ │altei persoane. ramurilor pelvine. formă centrală şi periferică cu │ │predominanţa formei periferice. Nu poate │ │îngenunchia.internare în secţia de │ │reumatologie în puseele acute ale │ │bolii pentru tratament. │ │Bolnavii stau la pat majoritatea │ │zilei. formă centrală cu prinderea centurilor │ 80 .Pierre . │ │. formă centrală cu prinderea centurilor │ │toracice şi pelvine (forma Strumpell . de a se autoconduce. │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │şezând în poziţia în picioare (fără │ │să se sprijine de ceva.A.schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │creion. │ │Nu poate sta mai mult de 30 min. │ │. │ │confortabil într-un fotoliu. S.A. │ 90 . │ │Nu poate urca sau coborî o scala cu │ │trepte. │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 . cu tendinţă │ │la anchiloză în poziţii vicioase. │ │ │Afectarea funcţiei articulare a coloanei CDL cu │ │ │peste 70% din valorile fiziologice.│ 90 . │ │Măsuri profilactice: . zilnic 1 . │ │Bolnavii se deplasează cu greutate │ │în baston sau cârje. │ │ │sacroiliace: are o utilitate maximă în stadiul │ │ │precoce al SA când nu apar modificări │ │ │radiologice de sacroileită pe rg. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C.A. se caracterizează pin pensarea │ │ │interliniului articular ce poate merge până la │ │ │anchiloza osoasă. generată de rigiditatea │ │cuştii toracice.a. cu aspect de "şină de tramvai" pe rg. │ │În ceea ce priveşte dexteritatea: │ │foloseşte cu greutate un stilou. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │înaintea apariţiei modificărilor radiologice. fără să│ │simtă nevoia să se mişte în scaun. în puseu acut inflamator clinic şi │ │ │biologic. Are un │ │grad de dispnee la mers.80% │Nu poate sta confortabil pe scaun │ │mai mult de 1h. îşi leagă cu greutate │ │şireturile la pantofi. │ │Bolnavii au dureri severe.eventuale │ │intervenţii chirurgicale corectoare │ │(endoproteze coxofemurale şi │ │scapulo-humerale) urmate de │ │programe de kinetoterapie în secţii │ │de recuperare. a capacităţii de autoservire. de a se autoconduce. cu greutate la mobilizarea coloanei şi │ │dureri cu iradieri sciatice bilateral. │ │Bolnavii acuză dureri dorsale şi dureri toracice │ │inferioare sau toraco-abdominale şi o limitare a │ │expansiunii toracelui în cursul mişcărilor │ │respiratorii ample. │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │partea altei persoane pentru a merge│ │CDL. după care se │ │îndreaptă cu mare greutate. umezeală. │ │uneori contractură musculară de tip torticolis.3 articulaţii periferice. Bolnavii stau toată │ │ziua în pat sau în majoritatea │ │zilei.A. altor zone ale scheletului pot arăta: │ │ │eroziuni şi proliferări osoase de tip osteofitic│ │ │la nivelul calcaneului. frig. │ │Nu se poate apleca sau îngenunchia │ │pentru a putea ridica un obiect de │ │jos.90% 70 .programe de kinetoterapie la │ │domiciliu sau policlinică. genunchi sau │ │articulaţiilor coatelor.90% │scapulohumerale sau coxofemurale bil.│ │de autocontrol. │ │ │Generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │ │punţi osoase la toate discurile intervertebrale │ │ │realizează aspectul de "trestie de bambus". │ │Fixarea coloanei cervicale în flexie. fără ajutorul │ │altei persoane. Nu poate să meargă mai mult │ │de câţiva paşi fără să se oprească │ │sau fără să resimtă dureri severe. fără să se oprească şi fără să │ │resimtă disconfort. │ │Nu poate să stea confortabil în │ │scaun. │ │fără ortostatism prelungit. forme periferice cu prinderea │ │articulaţiilor mari.dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie pentru │ │controale periodice. Se ridică cu greutate │ │de pe scaun şi cu sprijin. de a│ │se orienta spaţial. în mod │ │ │ireversibil. fără să fie nevoie │ │să se mişte în scaun. │ │În afectarea art. în puseu │ │acut inflamator clinic şi biologic. de a│ │se orienta spaţial.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │Aceleaşi măsuri. S. │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │30 min. │ │curenţi de aer. │ │Nu poate să meargă mai mult de 200 │ │m. interapofizare duce la pensarea │ │ │interliniului articular cu tendinţă la │ │ │anchiloză.100% │A. pumnilor şi degetelor. │ │Nu poate sta în picioare mai mult │ │de 20 min.3 │ │ │zile pe săptămână. S. dar cu│ │dificultate. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. │ │.prinderea coxofemuralelor bilat. cu deficienţă ventilatorie medie de tip│ │ │restrictiv şi deficienţă vizuală medie prin │ │ │sechele de iridociclită.95% │Marie): │ │ . sau de orientare │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. Se deplasează cu greutate cu │ │baston sau cârje pe distanţe mai │ │mici de 20 m. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Nu poate să ridice şi să transporte │ │mai mult de 1 kg. │ │ │crestei iliace. │ │ │clinic. Nu │ │poate sta mult timp în picioare. │ │ │ │Gradul II de invaliditate.│radiologice sunt mai importante.nu poate ridica braţele pentru │ │a-şi pune pantalonii sau să-şi │ │îmbrace haina. │ │ │ │ │ │B.5 zile pe săptămână│ │la nivelul a 2 .│ │ │de faţă. │ │Nu poate ridica şi transporta │ │greutăţi mai mici de 1kg. scapulo-humerală │ │. │ │ │Afectarea art. dar │ │ │diagnosticul poate fi pus numai pe baza ex. S. │ │ │ │Gradul I de invaliditate. cu deficienţă vizuală medie prin │ │afectarea oculară (sechele de iridociclită). │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice │ │peste 80 . micşorează │ │mult orizontul acestor bolnavi. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Scintigrafia articulară cu stronţiu sau │ │ │techneţiu arată o hipercaptare a radiotrasorului│A. │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice până│ │la 80% din valorile fiziologice. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. standard. │ │Bolnavii au dureri severe 4 .A..2 luni │ │consecutiv. │ │Nu poate să meargă mai mult de 50 │ │m. desface cu │ │greutate un borcan sau nasturii de │ │la haină. coxofemurale. consecinţa │ │disfuncţiei ventilatorii de tip │ │restrictiv. Nu se │ │poate apleca sau îngenunchia ca să │ │ridice un obiect de pe jos. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. până să simtă nevoia de │ │a se aşeza. │ │Măsuri profilactice aceleaşi. sau zilnic la nivelul coloanei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . │şi fixarea coloanei cervicale în flexie. fără să se sprijine sau fără să │ │resimtă disconfort.85% din valorile fiziologice. │ │Măsuri profilactice: │ │. │ │ │ │GRADUL II de invaliditate. │ │Poate urca şi coborî scările. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. Imposibilitatea persoanei │ │de a realiza majoritatea │ │activităţilor vieţii zilnice şi │ │reducerea capacităţii efectuării │ │unor activităţi de autoservire. │ │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 . marelui trohanter etc. │ │Bolnavii acuză dureri cervicale şi redoare.

R. se rezolvă în │Proteina C reactivă absentă. Grad 0. 6 luni) cu│ │Aceleaşi măsuri profilactice.20% │Nu se încadrează în grad de │ │femei de 5/1 . urină. Grad 0. │4 săptămâni.R. │ │ │ │tabloul clinic al bolii şi este secundară unei │Proteina C reactivă absentă. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul │ │ │ │diagnosticul pozitiv şi diferenţial de A. sau sindromul RFL incomplet în forma │ │Recomandări: │ │ARTRITELE REACTIVE (A. │ │ │ │uretrită. este asimetrică.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Leroy) cod boală 647 (din lista de 999 coduri │ │ │invaliditate. │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │ │ │.I. Yersinia enterocolica şi Yersinia │(VSH.) sunt artropatii │incipientă de oligoartrită subacută la nivelul │ 0 . la │coloanei lombare. │ │ │ │scintigrafia osoasă . │ │frecvent oligoarticulară şi mai rar mono sau │apărute deasemenea după un episod acut de │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ │HIV.LEROY: │A. A. anchiloza │ │Bolnavul nu se poate deplasa.prezentă.lichidul sinovial . în 60 . Se manifestă prin disurie │Rg.cu rol în diagnosticul │HLA B27 prezent. SEMNE DE LABORATOR: │Testele inflamatorii în afara puseelor acute │ │ │ │. fără │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane. glezne.episod infecţios în urmă cu │artrită incipientă la nivelul genunchiului şi │ │ │ │aproximativ 1 . │Testarea mobilităţii articulaţiilor normală. fără semne de │ │. │ │la cronicizare. standard│ │ │ │. │ │A.debutează brusc.30% │Aceleaşi măsuri profilactice. │ 20 . │ │ │ │manifestare a bolii. zona metafizară. Nu poate sta│ │ │ │ │confortabil pe scaun.3 paşi. nu-şi poate face│ │ │acuităţii vizuale datorită complicaţiilor │ │toaleta intimă. Nu se poate│ │ │ │ │îmbrăca.A. │ │ │ │infecţii extraarticulare.sub formă de mici│Rg. │ │ │ │precoce al A.R. │ │autoservească. │artrită genunchi bilateral. │ │. │ │ │insuficienţa aortică. │ │vedere prognostic..A. │ │ │ │o S. A. Nu poate sta │ │ │ │ │în picioare nesprijinit şi neajutat.controale periodice. testele inflamatorii uşor │ │ │ │cervicită. conjunctivită. │ │ │ │. sau sindrom RFL în formă incipientă de │ 30 .R. Afectează │ │ │ │ │predominant sexul masculin.R. │ │a bolii.R. prostatită şi orhiepididimită. Grad 0. Este frecvent acută. │ │ │ │. │ │Din punct de vedere al dexterităţii │ │ │ │ │nu poate ţine stiloul sau creionul. │ │ │ │B. fără afectare oculară cu │ │ │ │tipul uretrită) însoţită de febră. 1.prezentă indiferent de poarta de │la debut. │ │ │ │C. │şi sacroileită unilaterală forme constituite după│ │invaliditate. sterile.sindesmofite.│ │ │ │IF). forme periferice severe.R este în prezent demonstrată. │B. apărute după un episod diareic sau │ │ │ │digestivă . │ │ │ │Dintre infecţiile genito-urinare cele mai │Proteina C reactivă absentă. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ.sacroleită (uni sau bilateral). │ │apărute în urma unor infecţii situate la │digestiv sau urogenital. │ │ │ │fiind roşie. │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │URETRITA . sau sindromul RFL în forma incipientă de │ 10 .10% │. │ │poliarticulară. │ │ │funcţiei oculare (vezi criteriile af.titruri mari de anticorpi specifici în funcţie│A. │ │ │ . SEMNE RADIOLOGICE: │Testarea mobilităţii normale. Cu excepţia oligoartritei clinice ex.proteina C reactivă în concentraţii crescute.entezopatia (la nivelul inserţiilor │chiar eroziuni osoase la nivelul inserţiilor │ │ │ │tendoanelor şi ligamentelor). │ │ │ │decurs de câteva zile sau săptămâni: │HLA B27 prezent. │durata de 1 . │ │ │ │manifestări neurologice şi cardiace. cu│ │încheie nasturii la haină. │osteoporoză juxtaarticulară. │prezenţa entesopatiilor la nivelul calcaneului şi│ │ │ │. │tumefierea părţilor moi periarticular şi │ │ │ │linguală şi pe gland (bala-nita circinată). necesită │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane. │ │ │ │ │Nu se poate duce la toaletă. │ │typhi-murium. evidenţiate pe rg. cu anchiloza │ 95 . faringiană. │ │ │ │intrare a germenului şi poate fi prima │Proteina C reactivă absentă.R. forme mixte severe (centrale şi │ │nu poate să scrie.enterocolită acută sau genitală de │infecţie uro-genitală.3 pusee │ │gestualităţii profesionale.aspect inflamator │reducere cu 20% din valorile fiziologice ale │ │ │ │nespecific cu polinucleare neutrofile. standard). │ │pseudotuberculosis etc. existând │normală.FIESSINGER . │ │ │ │Radiografiile standard ale segmentelor afectate │ │ │ │ │pun în evidenţă: │C. │ │SINDROMULUI REITER . │negative. Artrita domină │pozitive care se negativează sub tratament. │ │ │ │MANIFESTĂRILE CUTANEOMUCOASE . │ale segmentului afectat. artrită şi conjunctivită la care se │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │ │ │pot asocia manifestări cutaneomucoase şi mai rar│care se normalizează după tratament. nu poate să-şi │ │ │periferice) cu predominanţa formei periferice. nesupurative.39% │Nu se încadrează în grad de │ │ARTRITA . Se dezvoltă pe un │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │teren imunogenetic particular marcat de │la debut.100% │Gradul I de invaliditate. dezbrăca singur (nu se │ │ │ │ │poate închide la nasturi.Leroy este o formă particulară de │şi AINS. │ │ │ │ │secreţie uretrală numai în perioada de inducere │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ │ │ │CONJUNCTIVITA . coatelor.).│ │ │ │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │ │ │ │şezând în poziţia în picioare.85% din cazuri.49% │Nu se încadrează în grad de │ │. │ │ │ │prezenţa antigenului de histocompatibilitate │Radiografia standard al segmentului afectat │ │ │ │HLA B27. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │. A. A. Rolul terenului şi al │oligoartrită subacută la nivelul tarsului apărute│ │invaliditate. oasele mici şi lungi). S. │A. S. afectate.VSH frecvent crescut.4 săptămâni (infecţia poate fi │gleznei. │ │sau reumatolog Policlinica │ │sunt: infecţiile cu Shigella. Sindromul Reiter │şi care cedează la tratament antibiotic specific │ │ │ │Fiessinger . înclinare laterală dreaptă şi│ │ │ │Examenul radiologic are o mare utilitate pentru │stânga. sau sindrom RFL sub formă de oligoartrita│ 40 . standard ale segmentelor afectate arată o │ │ │ │şi secreţie uretrală mucoasă sau mucopurulentă. GRAD 0. │HLA B27 prezent. │ │invaliditate. coxite bilat. S. nu-şi │ │ │ │ │poate lega singur şiretele la │ │ │ │ │pantofi). incidenţa mai mare a │coloanei vertebrale lombare (prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare şi riscul evoluţiei către│sindesmofitelor pe rg. │tendonului lui Ahile.dispensarizare medic de familie │ │Dintre infecţiile digestive cele mai frecvente │antibiotic şi AINS. │ │diafizară. A. SEMNE CLINICE: . │fibrinogen uşor crescute).R. extensiei. Nu poate să urce şi să │ │ │ │ │coboare nici o treaptă. în cursul unui an cu │ │ortostatismului şi a mersului. au fost identificate │Rg. la persoane cu o anumită │conjunctivită cu durata artritei de 2 săptămâni │ │ paraclinice periodice. │ │ │ │Alteori uretrita poate fi însoţită şi de cistita│ │ │ │ │hemoragică. │o anumită perioadă de la debut (aprox.dispensarizare medic de familie │ │inflamatorii acute. │ │ │ │care se pot adăuga tomografia axială │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive.leucocitoză. │ │ │ │.│Testarea mobilităţii articulare normale.este bilaterală. GRAD 0. apărute după un episod acut │ │ sau specialist reumatologie. fibrinogen) care se normalizează după │ │. │ │ │3. │o anumită perioadă de evoluţie cu 2 .M. │ │ │ │computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE REACTIVE (Sindromul Reiter-Fiessinger-│FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .A.│ │ │ │observate pe mucoasa bucală.asociată cu uretrită şi/sau │obiectiv este normal. │ │ │ │frecvente sunt: Chlamidia trachomatis. │ │ │pumnilor. │ │ │ │totodată o netă agregare familială. │ │ │ │. oculare). radiologic standard │Bolnavii acuză dureri la nivelul art. │ │activităţii vieţii zilnice. │ │ │ │ │ │ │ │B.2 luni şi care cedează la tratament│ │ │ │Manifestări clinice: reprezentate de triada: │cu antibiotice şi AINS.A. │metatarsului. │ │ │ │unele perturbări ale imunităţii mediate celular. Neisseria│HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │gonorrheae şi în ultimii ani de infecţiile cu │la debut.absentă.70% │GRADUL III de invaliditate. Sunt afectate articulaţiile │infecţie urogenitală fără afectare oculară şi │ │ │ │membrelor inferioare (genunchi. Salmonella │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │teritorială. │Proteina C reactivă . tulburări de conducere sau │ │Imposibilitatea realizării │ │ │afectarea gravă a acuităţii vizuale. │tratament.│ │ │ │2 . sau sindromul RFL la debut în faza de │ 20 . articulaţia afectată │Testele inflamatorii uşor pozitive (VSH. │îngustarea spaţiului articular.osteoporoza juxtaarticulară. pumn.investigaţii clinice şi │ │distanţă. şi care cedează la tratament cu │ │. │ │ │ │artrită reactivă . sau sindrom RFL în forme constituite după│ 50 . │ │predispoziţie genetică.prezenţa agentului infecţios în scaun. │Proteina C reactivă . │ │agenţilor infecţioşi (infecţii digestive şi │după un episod acut diareic sau o infecţie │ │Sunt necesare următoarele măsuri │ │genitale (eventual urogenitale) în etiologia │urogenitală cu evoluţie subacută cu durata de 3 -│ │profilactice: │ │A. de │ │ │ │ │autoservire şi îngrijire. Prezenţa lui arată tendinţa │sacroileită uni sau bilaterală şi afectarea │ │Schimbarea locului de muncă. A. │flexiei.6/1. forme periferice severe cu afectarea │ │poate spăla singur. standard la nivelul segmentului afectat │ │ │ │ulceraţii superficiale. standard ale segmentului afectat normală. │ │de boală după C. cu durata de 2 luni. a │ │.R.HLA B27 prezent are valoare mare din punct de │acute de oligoartrite. anchiloza │ │poate ridica braţele. Nu│ │ │ │ │se poate apleca în faţă.60% │prin reducerea efectuării │ │de germenul incriminat în etiologia AR. │ │ │ │cât şi ale imunităţii umorale. nu-şi poate │ │ │tibiotarsiană în equin cu deformări accentuate │ │pregăti mâncarea şi nici să se │ │ │ale antepiciorului.49% │Nu se încadrează în grad de │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │ │ │invaliditate. În patologenia A. la care ex.periostite (tars. sunt frecvente│evidenţiază pe lângă osteoporoza juxtaarticulară. nu se │ │ │2.R. tumefiată şi dureroasă. Raport bărbaţi │B. MTF şi │care cedează la tratament cu antibiotice şi AINS. │ 50 . indolore. nu îşi│ │ │genunchilor în semiflexie.

│ │A. │cu deformarea mâinii realizând aspectul de │ │ │ │. │ │ │ │EXAMENUL RADIOLOGIC: aspect de osteoliză la │ │ │ │ │extremităţile distale ale unora cât şi ale │B. A.ex. şolduri.F.complexele imune circulante prezente în │A. în forma de poliartrită simetrică cu │ 80 . │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │unilateral cu afectare oculară (irită) asociată │ │ajutorul altei persoane.A.L. │ │ │pozitive. Există │ │ │ │ │perioade lungi de remisiune pe fondul cărora │ │ │ │ │apar pusee acute. │ │ │ │CRITERIU OBLIGATORIU pentru diagnosticul A. │ │ │ │însoţite sau nu de sacroileită.P. │ │ │ │obligatoriu. │ │Grupele de histocompatibilitate în cazul │A.distribuţie asimetrică a artritelor. │ │factori de mediu (infecţii bacteriene şi virale. sau sindrom RFL în formele cronice.20% │Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C. │ │. │ │ │Rg. hematologic arată un grad moderat de │Bolnavii prezintă afectarea axială cu prinderea │ │se autoservi. cu sacroileită uni sau bilaterală. de a se autoconduce. │ │ortostatismului şi a mersului.90% │GRADUL II de invaliditate. B38 cât şi antigenul HLA-B27. Waaler Rose negative (absenţa │prezent.complexul seric crescut.R.A.4 pusee │ 70 . formă mixtă centrală şi periferică. │coloanei CDL şi a artic. │asimetrică (1 .biopsie sinovială cu hipertrofia sinoviei şi │B.A. │ │ │ │DIAGNOSTICUL este sigur în prezenţa criteriului │Radiologic: prezenţa osteolizei şi sacroileitei. pumn│ │ │ │. A. │interesate degetele de mâini luând aspectul de │ │ │ │ │degete telescopate sau de la picior. sacroiliace. Maladia Whipple în forma de artrite acute │ 0 . uric în sânge crescut. │psoriazică a unghiilor şi alte localizări ale │ │ │ │. │pusee. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ 50 .P.lichidul sinovial bogat în celule polinucleare│proximale şi distale cu tendinţă la anchiloză şi │ │ │ │neutrofile. │ │se asociază cu 2 criterii minore.examen radiologic al scheletului axial cu │distale. A. │ │ │Aceleaşi măsuri profilactice. excluzând nodulii Heberden.aspect de degete în "cârnat" la mână sau │psoriazisului. A. │ │ │ │. asociat cu şase sau mai multe │ │ │ │ │criterii minore.P.). │ │Vezi criteriile S. după │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │o evoluţie de aproximativ 5 ani cu 3 . │ │ │ │ │fibrinogen crescute).100% │Gradul I de invaliditate │ │ │Vezi Criteriile S. │ │ │ │ │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată reducerea│ │ │ │ │mobilităţii cu 30 .P. │ │ │ │ │.). sunt suficiente pentru stabilirea │osifiantă). vindecată fără sechele. │ │ │Bolnavii acuză dureri la coloana CDL. sau interesarea scheletului axial sub │ │ │ │aspect de sacroileită şi/sau sindesmofitoză │formă de sacroileită şi uneori bolnavii au un │ │ │ │şi/sau osificare paravertebrală. mici │ 20 . un rol important îl joacă │ │ │.40% din valorile fiziologice. evoluând spre o│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ │S. │ │. │ 70 .2 articulaţiile de la mână şi │ 40 . de a│ │ │acute pe an.sau prezenţa manifestărilor │ │ │ │ │cardiace (tulburări de conducere │ │ │B. IF │ │ │ │. HLA B27 poate fi │ │ │ │.tratament de specialitate al │ │terenul (predispoziţia genetică) cât şi unii │ │ │psoriazisului. │ │În etiopatogenia A. │dureri lombosacrate la mobilizare. A. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │A. │ │. boala Crohn şi by-pass-ul ileal şi se│B. în formă de artrită cu afectarea a 2 . în observaţie la bolnavii cu forme uşoare de│ │Recomandări: │ │inflamatorie cronică însoţită de modificări │psoriazis. dar caracteristice. │ │ │ │ │. │ │coloanei vertebrale (vezi S. cu titru crescut.testele Latex. │ │. │ │ │ │diagnosticului. cu leziuni │ │ortostatismului şi a mersului.P. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.P. GRAD 0. sau sindrom RFL în forme care evoluează │ 80 .) este o artropatie │A. │ │aproximativ 10% din bolnavii cu │ │ │cu deficienţă vizuală medie sau accentuată. de a se autoconduce. │ │cod de boală 647 din lista de 999 coduri de │A. frecvent identificate sunt: │seronegativă la debut. │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri calcaneu la mers. │ │ │ │periunghial asociat cu durere. │migratoare şi fugacee cu durata mai mică de o │ │.90% │atrio-ventriculare. │ │anemie. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │ │ │picior. │tablou clinic identic cu cel al S. │ │ │HLA B27 prezent. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. formă centrală şi periferică (formă mixtă). │ │lună în asociaţie cu uretrita nespecifică sau │standard) şi a calcaneului (entesopatie │ │ │ │cervicita. │ │prin reducerea efectuării │ │ARA precizează că prezenţa oligoartritei │afectarea coloanei dorso-lombare (prezenţa │ │gestualităţii profesionale.M.70% │GRADUL III de invaliditate.R. B16.90% │ │ │titruri mari. cu afectarea artic.evoluţia gravă a afectării │ │ │Proteina C reactivă prezentă. │ │. A. sau sindrom RFL în formele constituite.). a │ │seronegative asimetrice cu durata de cel puţin o│sindesmofitelor la nivelul coloanei pe rg.69% │ │ │infiltrat inflamator: │articulaţii mari: genunchi.69% │GRADUL III de invaliditate.I.3 articulaţii ale mâinii sau picior)│ 30 . cu afectare oculară. în forma de artrită interfalangiană │ │ │ │limitarea mişcărilor în cel puţin o articulaţie. │osteolitice ale falangelor şi MC asociate cu │ │ │ │realizând aspect de "toc de călimară" sau uneori│leziuni întinse severe de psoriazis.R. │Bolnavii pot avea forme severe de psoriazis. în forma de artrită mutilantă cu leziuni │ │ │ │extremităţilor proximale ale celor adiacente. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A. │radiologic. B39.negativitatea testelor de depistare a │A. │afectarea unei singure articulaţii mari: │ 50 .R.P. IV şi afectarea coloanei CDL │ │contribuie deci în cazul A.VSH este crescut. radiocubitocarpiene.49% │Nu se încadrează în grad de │ │participând atât perturbările imunităţii umorale│ │ │invaliditate. sau când criteriul obligatoriu │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . A. │ │mai sus. în formă de oligoartrită asimetrică │ │ │ │bolnavilor cu A.│ │ │ │ │traumatisme) la autoîntreţinerea bolii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ: │ 20 .A. este mai puţin agresivă decât P. │ │cristalelor. │ 60 . │ │ulceroasă.│ │ │A. │ │cât şi cele ale imunităţii celulare.P. în formă oligoartrită simetrică cu │ │prin reducerea efectuării │ │factorilor reumatoizi.│distală (2 .tulburările de vedere (vezi af.3 │ 60 . │ │. │"mâinii în gheară". GRAD 0.M. │ │ │ │Afectarea intestinală precede atingerea │ │ │ │ │articulară.R.ac.absenţa nodulilor subcutanaţi.) cod de boală 647 (din │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │ │altei persoane. IF │ │ │ │. │ │ │invaliditate. │ │ │ │.examen radiologic al articulaţiilor periferice│asociat cu localizări multiple cutanate de │ │ │ │cu aspect de artrită erozivă. │ │ │ │ │HLA B27 prezent.: │survenind la bolnavii cu forme uşoare de │ │ │ │psoriazisul evidenţiat clinic pe tegumente şi │psoriazis.10% │Recomandări: │ │boală după C. A.P. │ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A. │afinitate pentru art. │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive (VSH.P.P.I. standard ale segmentelor afectate arată │ │La pierderea capacităţii de muncă │ │ │sacroileită gr. A. sau sindrom R.39% │ │ │cu durata de cel puţin 6 săptămâni. │ │ │ │ │. pumn.│poate fi normal. │Spondilitele din bolile intestinale inflamatorii │ │ │ .dispensarizare medic de familie │ │radiologice caracteristice ce apar la bolnavii │ │ │sau specialist reumatologie │ │care prezintă psoriazis. A.artrite seronegative enteropatice. care pot fi asincrone. sau chiar a două│după o perioadă de evoluţie de 1-2 ani cu 2-3 │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │dintre ele. │ 0 . cu absenţa germenilor şi a │cutanate discrete de psoriazis. în forma de spondilită psoriazică.80% │autoservi. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. şolduri.afectarea articulaţiei interfalangiene │picior) în remisie clinică asociat cu afectarea │ │ │ │distale. tumefacţie şi │B. de obicei │ │de a se orienta spaţial fără │ │.59% │gestualităţii profesionale.A. │ │sau specialist reumatologie │ │ENTEROPATICE sunt artrite ce însoţesc colita │ │ │Policlinica teritorială.│ │ │invaliditate. │ 90 .imunoglobulinele tip IgA crescute.P. formă de artrită interfalangiană │ │ │ │articulaţie. dureri │ │ │ │ │ale coloanei CDL la mobilizare. glezne. │ │ │ │factorului reumatoid).29% │ │ │HLA-B13.49% │ │ │. │ │ │ │Diagnosticul pozitiv este susţinut de combinaţia│ │ │ │ │a trei dintre manifestările clinice enumerate │B. │ │ │Testele de inflamaţie în formele acute intens │ │membrelor inferioare (vezi S.│(artrita unei singure articulaţii IF distale mână│ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │sau picior) fără teste inflamatorii pozitive.R. glezne. GRAD 0. Sunt │ │ │ │de periostită osifiantă. │ │ │Policlinica teritorială. aortită etc) la │ │ │către o S. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILITELE ENTEROPATICE din Colita ulceroasă. │ 70 .79% │cu posibilitatea invalidului de a │ │.durere şi limitarea mişcărilor în cel puţin o │C. şi a │ │ │plus artrită periferică la nivelul genunchiului │ │sindromului RFL: │ │ │şi gleznei. │ │. │psoriazis ce tinde să afecteze şi artic.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ.dispensarizare medic de familie │ │ARTRITELE ENTEROPATICE sau SPONDILITELE │săptămână.P. │în remisie clinică asociat cu psoriazisul │ │ │ │CRITERII CLINICE ŞI RADIOLOGICE MINORE: │unghiilor.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Boala Crohn .90% │GRADUL II de invaliditate. talalgii cu│ │oftalmologice) │ │ │greutate la mobilizare şi mers.P. a │ │.afectarea severă a artic. │ │ │ │ │Proteina C reactivă crescută.A. │ │. │ │normal sau crescut.P.lichid sinovial inflamator cu complement │genunchi. Forme de sacroileită asociată cu HLA-B27 │ │ │ │prezintă sub forma unor artrite periferice │pozitiv şi aspect de sacroileită la ex.A. │şi cu artrită periferică.

de a│ │Prezenţa unui singur simptom ca serozitate şi │glomerulonefrită focală cu proteinurie sub 1 │ │se orienta spaţial. │ │ │ │ │. │ 0 . oculare.internări periodice în spital │ │prezente simultan sau succesiv cel puţin patru │renale).│(incomplet) la debut. a │ │1500 limfocite/mm3. a capacităţii de │autoservire. aderente. │ │manifestări clinice şi paraclinice extrem de │A. mici ale extremităţilor. │ │munci fără eforturi fizice.artrite şi/sau artralgii. │ │Recomandări: │ │variate şi cu producţie de anticorpi │Bolnavii pot prezenta 1 . │ │ │ │ │. │consecinţa tromboemboliei.) cod boală │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │Manifestări biologice: citopenie. necesitând │îngrijire sau supraveghere │permanentă din partea altei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .creşterea gama-globulinelor. clasic diagnosticat după criteriile │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │serozitate. │ 40 . tulburări electrolitice. în caz de puseu acut │ │ . │stabilirea gradului de activitate a bolii şi │ │specialist reumatolog. │ │ │ │. uneori artrite periferice care se remit│ │. în insuficienţă renală. │şi rapid evolutivă. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │medicamentos sunt mai puţin severe decât LES │ │ │ │.E. coate.│invaliditate corespund S. │Proteinuria între 1 g . │ │ │ │ │Diagnosticul prezumtiv se poate stabili pe │ │ │ │ │următoarele criterii minore: │ │ │ │ │. │hematurie.trombocitopenie │şi anticorpi antinucleari). mai puţin artic.90% │GRADUL II de invaliditate. motorii asimetrice. pleurezie şi/sau │Sunt prezenţi anticorpii antifosfolipidici cu │ │ │ │pericardită. incapacitate şi grade de │ │ │ │pumni.anomaliile coagulării:│renală. Serozită: pleurită. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L. │ │prin reducerea efectuării │ │ . │apariţia numai a anticorpilor antinucleari. │respectarea şanţului nazo-labial şi rash cutanat │ │Policlinica teritorială: │ │hormonali şi imunologici cu anumiţi factori de │după expunerea la soare (observat de medic sau │ │.pigmentarea cutanată în ton ocru. cu mulţi ani înaintea apariţiei │ │ │ │ │semnelor digestive. │rapid. migratoare şi fugace.10. erupţie cutanată. manifestări neuropsihice. │ │ . │în criteriile ARA (artrită.│criteriile ARA. GRAD 0. în observaţie. deoarece afectarea renală este ireversibilă │ │sub forma celulelor LE. prezenţa celulelor LE. cu febră. │ │ │ │hialini.E.3 g/24h însoţită de │ │. neuropatiile.M.schimbarea locului de muncă în │ │medicamente ce o pot induce.S.sindrom de malabsorbţie intestinală │ │ │ │ │steatoree.11. dar persistă 6-12 luni │ │ │ │ . GRAD 0.49% │Nu se încadrează în grad de │ │. Ulceraţii nedureroase orale sau │Manifestările clinice ale lupusului indus │ │ │ │nazofaringiană.dispensarizare medic de familie │ │antinucleari.│ │. Anomalii neuropsihice: convulsii sau │leucopenie. în absenţa unor medicamente cunoscute │anorexie. pierdere ponderală. │ │.E. afectare │ │ . psihice. │ │. fără scăderea în greutate. umezeală. prelungirea │ │fără frig. fiind colagenoză majoră. │Biopsia renală furnizează informaţii utile despre│ │Recomandări: │ │Prezenţa anticorpilor antinucleari este │tipul şi severitatea afecţiunii renale.I. nefrită. Anomalii renale .criteriul major │ │ │ │ │prezenţa de particule PAS-pozitive în │ │ │ │ │macrofagele din lamina proprie a mucoasei │ │ │ │ │digestive. fie în │ │ │ │.9.) este o │ │ │ │ │boală inflamatorie cronică cu afectare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .S. se manifestă cu afectarea stării generale:│ │sunt modificări frecvente în LES activ.90% │leucopenia cu limfopenie şi trombocitopenie) │acută. anorexie.complementul seric şi │persistentă. Lupus discoid. │ │ │ │ │Determinări hematologice .20% │ │ │641. fără │ │ │ │crescute. │ │ │ │absenţa unor condiţii metabolice cunoscute ca │ │ │ │ │uremie.3 din manifestările incluse│ │gestualităţii profesionale.prezenţa mai multor tipuri│În prezenţa semnelor de afectare renală. │ │timp de coagulare şi timp de protrombină │pulmonare. Artrită neerozivă.60% │GRADUL III de invaliditate. etc. Anomalii imunologice: . │ │ │ │ │Boala trebuie suspicionată când oricare din │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │întreruperea medicaţiei.│generale. ambele neinduse de medicamente şi în │anticorpi antinucleari şi de factor reumatoid. │fără manifestări renale şi afectarea sistemului │ │ │ │. curenţi de aer. │ │mediu ar contribui la declanşarea şi │pacient).S. Ele se pot asocia │ │Recomandări: │ │(sub 100.DR4. │exacerbarea suferinţei preexistente. │A.afectarea stării generale. cu o │ │lupului indus medicamentos.A. din lista de 999 coduri de boală după │ │ │ │ │C. │ │serologică.controale periodice.controale medicale periodice.antigenul HLA B27 prezent în proporţie de 30% │ │ │ │ │Diagnosticul de certitudine .4. splenomegalie. │ │Anomalii serologice .S. Eritem facial pe suprafeţele malare. cu manifestări grave neuropsihice │ │fracţiunea C 3 sunt scăzute reflectând consumul │de tip convulsii. acidocetoză. │ │reumatologie. Anomalii hematologice: .80% │autoservi. │ │de autoanticorpi în ser. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: urmăresc perturbările │ca cefalee cu caracter migrenos. accidente vasculare cerebrale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate.prezenţa genetică: HLA DR2 │ │ │sau DR3 .controale periodice medic │ │esenţială pentru diagnosticul bolii lupice.A.100% │ . cilindri hematici în sedimentul urinar│ │este crescută doar în cazul unor infecţii │orientează diagnosticul spre glomeru-lonefrită │ │supraadăugate bolii lupice. creşterea VSH. artrită. fals pozitivă pentru lues │formă uşoară de boală fără agravări şi în special│ │ │ │persistentă cel puţin 6 luni. │Nu este cazul L.W. umezeală. │parte din tabloul bolii.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ 3 │elemente/mm ) la două sau mai multe determinări. │difuză (vezi criteriile bolilor renale).anticorpi anti-Sm.2 din manifestările │ 30 . prin prezenţa anticorpilor faţă de │fără manifestări articulare osoase şi musculare.│Artritele sunt oligo şi poliarticulare atingând │nu diferă de cele idiopatice şi criteriile de │ │ │ │articulaţiile mari: genunchi.│ │prezente. │ │simptomele următoare apar la o femeie tânără: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │febră neexplicată. │incluse în criteriile ARA: eritem facial fix cu │ │sau specialist reumatologie │ │Întrepătrunderea dintre factorii genetici. tumefacţie.5. │ │factorii de coagulare.8.) │ │ │ │MALADIA WHIPPLE (B. │Bolnavii mai pot prezenta manifestări neurologice│ │volutivitatea bolii. │ARA.artrita este acută. │ │ │ │şi serologice. L.celule LE │limfadenopatiile. prezenţa de │ │ │ │psihoză. purpură.3. L. Anticorpi antinucleari în titruri │nervos central.2. │ │Pentru diagnosticul de LES trebuie să fie │indexul de cronicitate (vezi criteriile bolilor │ │. LES în puseu acut cu alterarea stării │ │ .S. fără ajutorul │ │prezenţa anticorpilor DNA medie la o femeie │g/24h şi adesea hematurie. │ │ . │ │ .anticorpi │scăderea complementului seric nu sunt incluse în │ │. │ │pentru investigaţii privind │ │din cele 11 criterii. .000 plachete/mm3) în absenţa unor │altor manifestări clinico-biologice care deşi fac│ │. │ │cicatricială pe leziunile vechi. fără alte manifestări clinice generale. │ │ │ │ │.5 gr/zi sau mai mare de +++ (în lipsa │clinică se remite în 4-6 săptămâni. de a se autoconduce. │ │ . în faza cronică cu manifestări renale de tip│ 70 .│Pacienţii încadraţi în această formă de lupus │ │al LES latent (incomplet) sau a │ │ .E. Fotosensibilitate. Cei mai specifici sunt │deficienţa funcţională este accentuată în cadrul │ │anticorpii antinucleari prezenţi în 95% cazuri │LES. LUPUSUL INDUS MEDICAMENTOS la debut. │ │ │ │. │diagnostic funcţional. este o │ │ │ │ │jejunită cronică ce poate avea mai multe │ │ │ │ │localizări şi în care afectarea reumatismală │ │ │ │ │este foarte frecventă şi constituie o modalitate│ │ │ │ │de debut. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Este denumită lipodistrofia intestinală. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │ │ │ │ │.M. │ │keratozice.10% │ │ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L.49% │Nu se încadrează în grad de │ │multisistemică de cauză necunoscută cu │ │ │invaliditate. │ │ │ │ │respectând şanţul nazo-labial: │B. glezne.6. anemie şi │ │ │ │.E. │ │ │ │. cu o │ │ │creatinină serică mai mare de 2 mg%.reacţie │latent pot fi consideraţi ca LES la debut. │ │ │ │durere. manifestări cutanate │ │ortostatismului şi mersului. granuloşi sau micşti. │ │(revizuite în 1982) sunt: │ │ │oscilaţii de temperatură. Cele mai frecvente sunt: febra. │ │. neuropatii │ │ │ │imune care stau la baza anomaliilor hematologice│periferice senzitive.I. afectând două sau mai │idiopatic. cardiace. permiţând│ │. │Pierderea totală a capacităţii de │muncă.limfopenie sub │Bolnavii prezintă 2 . │ │munci fără eforturi fizice mari. ca febră. (vezi S. cu │ │ │ │ │durată mai mică de o săptămână şi se vindecă │ │ │ │ │fără sechele.39% │.proteineurie persistentă │La marea majoritate a pacienţilor simptomatologia│ │ │ │peste 0. │ │ │ │induce lupusul medicamentos.citopenia (anemia + │B. de autocontrol sau de │orientare spaţială. │timpului de tromboplastină. │febră. uneori atrofie │apariţia unui sindrom lupus-like fie în │ │Idem.Proteina C reactivă prezintă valori normale.1. vascularperiferice cu sau │ │prelungit.) cod boală 647 din │ │ │ │ │lista de 999 de coduri de boală după C. în special nativ şi la titruri înalte. plăci eritematoase cu cruste│O serie de medicamente sunt implicate fie în │ │invaliditate. │Determinările renale şi neurologice lipsesc.internări în clinici de │ │anti-ADN.prezenţa factorului │ │ │reumatoid în 30%. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │tânără poate fi considerat suspiciune de lupus.cilindrii celulari: │anticorpii antinucleari. │ │ │ │multe articulaţii periferice caracterizată prin │artrita serozita şi uneori rash maculopapular. după │ │ │ │măsurii exacte).7. curenţi de aer.anemia hemolitică │ │ │ │ │cu reticulocitoză sau leucopenie (sub 4000 │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC LATENT │ 50 . │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul LES: │Explorările serologice şi histobiologice negative│ │frig. │ │altei persoane. LES diagnosticat după criteriile ARA în faza │ 80 .schimbarea locului de muncă în │ │întreţinerea bolii. exudat.poliserozite. │A.

│cefalee.. cu limitarea marcată a toleranţei la │ │pentru investigaţii privind │ │neînsoţită de procese reparatorii. │eforturi mari. rezorbţii │diferite aspecte: morfee în plăci. tulburări de conducere şi insuficienţă │pulmonare. Afectare cutanată limitată la picioare.3 ani. │ │subţierea buzelor. │ │Recomandări: │ │lucioase întinse cu ulceraţii.manifestări cardiace: care pot fi pericardite │deficienţă ventilatorie restrictivă medie. │ │eredităţii cât şi factorii de mediu ocupă un │Fenomenul Raynaud poate precede în această formă │ │. │ │ │ │Biopsiile renale. │membrelor.) sunt boli inflamatorii ale │ │ │ │ │muşchilor striaţi rar întâlnite cu patogenie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . gastrointestinală sau│ │ │ │malabsorbţie.90% │ │ │radiologice tipice de P. GRAD 0. │manifestări cardiace de tip miocardită. │ │ │ │ │ │ │ │ │POLIMIOZITELE (P. │ │(microstomie). │ │amiotrofiile centurii scapulare şi pelvine.90% │GRADUL II de invaliditate. │ │gestualităţii profesionale. │ │. Sindrom Raynaud vechi de câţiva ani. atrofia pielii şi │d. tulburări de │ │ │ │ │conducere şi insuficienţă cardiacă.schimbarea locului de muncă în │ │indurate cu pliuri şterse.s.R. │ │ │ │ . │ │. IF proximale.internări în clinici de │ │tumefacţii artic. cord. cu tulburări de│tulburări de difuziune.100% │GRADUL I de invaliditate. │şi picioare. tulburări de vedere.20% │ │ │Cod boală 642 din lista de 999 coduri de boală │ │ │ │ │după C. │ │difuză) mai puţin conturul porţiunilor moi ale │dificultate. S. │episodic.schimbarea locului de muncă în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │munci fără eforturi fizice mari. a │ . plămân. S. durere şi sensibilitate la │ │ │ │ │nivelul muşchilor afectaţi. periungheale). cu: │ │ │ │.) în cadrul larg │semne obiective majore. formă cutanată difuză cu afectarea cutanată │ 70 . de a│ │cilindrurie şi hematurie. │ │mandibulei şi la deschiderea gurii │O formă clinică de S. │ │ │ │ │.controale medicale periodice. │ │S. │ │ │ │. cu │ 60 . │membrelor. a aspectului tipic al modificărilor │pulmonară.M.M. S.Calcinoză subcutanată.Unii bolnavi dezvoltă o formă cronică cu semne│S. feţei. trunchiului.Cod boală 642 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . │ │A. SEMNE RADIOLOGICE: │eforturi mari. în faza de sindrom │ │invaliditate. │ │ │ │. │(pneumopatie interstiţială fibroasă) cu │ │se orienta spaţial. │cutanată a membrelor.s.s.I.s. astenie. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ 80 .s. durere la deglutiţie. ulterior la eforturi din ce în ce │ │. tegumentare şi ganglionare │endocardită lupică. │B.│ │anti-Sc I 70. inflamator şi vascular al unor │ │ │sau specialist │ │organe interne ca: tubul digestiv. │ │grade diferite. │sclerodermică asemănătoare cu HTA malignă.69% │ │ │dificultate. SEMNE CLINICE: │capilaroscopie (dilatarea şi distorsionarea │ │oscilaţii de temperatură. │sclerodermică cu tulburări de ritm. durere la deglutiţie prin afectarea │ │ │ │degetelor în formă de "căpăţână de zahăr". umezeală. morfee în │ │ │ │osoase la nivelul falangelor distale │picături superficiale. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ │muncă. │ │disfuncţia ventilatorie restrictivă şi tulburări│Bolnavii prezintă manifestări respiratorii grave │ │ │ │de difuziune. a capacităţii de autoservire. afectare musculară cu miozită şi │ │ │ │. │ │ │ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ este o boală cronică │ │ │ │ │multisistemică de etiologie necunoscută │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │Criterii obligatorii: deficit muscular (mialgii. scădere │anselor capilare. │ │edematos. │ │ │ │ │Manifestările renale insuficienţă renală cronică. │ │. în observaţie. anticentromer. reducerea complianţei │ │Recomandări: │ │ritm. altralgii.70% │GRADUL III de invaliditate.M. mâini │ │ortostatismului şi mersului. fără│ │.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIMIOZITA sau DERMATOMIOZITA . cu │ │supraveghere permanentă din partea │ │Probele funcţionale respiratorii evidenţiază │greutate la mobilizare şi mers. fără ajutorul │ │.prezenţa crioglobulinelor şi│cu pierderea vederii tranzitoriu sau definitiv. cu proteinurie.s. subfebrilitate. care are un caracter │ │. posibil cu│a) afectarea pulmonară mergând până la │ │ │ │evidenţierea radiologică de leziuni pulmonare. │P. circumscrisă (calcinoză│Bolnavii mai prezintă manifestări digestive.anemie. umezeală. │ │ │ │C.tratament. fără manifestări cutanate articulare │ │Recomandări: │ │extremităţilor membrelor şi prin modificările de│sau a altor organe.M. de 2 . cu criză renală │ │ │ │mobilitate redusă sau absentă).schimbarea locului de muncă în │ │loc important. │ │ │ │ │ .Osteoliză concentrică şi acro-osteoliză │mai uşoare.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . manifestări cardiace: cardiomiopatie │ │ │ │cutanate şi a afectării viscerale. │ │diminuarea mobilităţii degetelor.edem al jumătăţii superioare a feţei cu eritem│ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │liliachiu caracteristic. morfee nodulară şi morfee │ │ │ │(acroosteoliză).s.controale periodice. │prin afectare pulmonară mergând până la cord │ │ │ │Diagnosticul pozitiv se pune pe baza sindromului│pulmon cronic decompensat sau hipertensiune │ │ │ │Raynaud. pirozis. │A. cu tuse şi dispnee de │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .controale periodice medic │ │cardiacă. │ │ │ │. curenţi de aer. │P. la debut formă cutanată limitată. │convulsii./D.Fibroză pulmonară secundară difuză. │ │ţesutului osos şi muşchii: poliartralgii. urmat de tegumente îngroşate.colagenoză majoră. │b. │prezenţa sindromului Raynaud şi cu afectarea │ │ │ │reflux gastroesofagian urmate de esofagită. necesitând îngrijire sau │ │caracteristice S. de a se autoconduce.colagenoză majoră. forma idiopatică a adultului la debut. începe în tinereţe şi are tendinţă la │ │. │ │ │ │ponderală.dispensarizare medic de familie │ │(P.M. │ │ │ │ │ │Nu este cazul .factor reumatoid prezent. │Nu este cazul . │ │. GRAD 0. în observaţie. │a membrelor. afectări oculare │ │persoane. dificultate la mişcarea │capiloscopice). cauzat de formarea complexului hemolitic. │ │ │.│ │. pneumonii. │Îngroşarea şi scleroza tegumentelor mâinii │ │ │ │ .49% │Nu se încadrează în grad de │ │imună la care se asociază sau nu manifestări │ │ │invaliditate. şi anti-Ro).I.M. │ │în etiologia bolii factorii infecţioşi.manifestări respiratorii: dispnee de efort │ │ │ │ │datorită fibrozei difuze. │ │prezenţi şi unii anticorpi antinucleari │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │specifici. cu afectare pulmonară │ │autoservi. │ │ │ │cu modificări EMG caracteristice.M. │ │.dispensarizare medic de familie │ │tip fibrotic. pumni. │ │ │ │întâlnit la 95% dintre bolnavi. renală. │manifestările cutanate ale S.s.) şi DERMATOMIOZITEI (D. │ │tegumentelor la nivelul feţei şi a │Raynaud. │ │psihice. în │ │ │oscilaţii de temperatură. cu îngroşarea şi │ │spaţială. │ │repaos ulterior: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │ │ │"gheară"). stadiul │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │atrofic. Anse capilare dilatate (fără alte modificări │ │muncă fără eforturi fizice.49% │Nu se încadrează în grad de │ │caracterizată prin indurarea şi îngroşarea │A. │cu hemiplegii şi psihoze acute. însoţite de anomalii imunologice │Paloare urmată de roşeaţă a degetelor de la mâini│ │reumtologie Policlinica │ │celulare şi umorale. │ │. Sunt afectate articulaţiile │sclerodermia circumscrisă. │manifestări pulmonare. │ │ │ │diagnosticului de LES. │esofagului.VSH normală. │ │ │ │ .edem faţă şi extremităţi │a. glezne. │ │ . fenomen Raynaud. a │ │difuz.│lor. │ │cutanante. moale.70% │Gradul III de invaliditate.Semne de dilatare şi afectare a intestinului │Bolnavii pot avea encefalopatie hipertensivă cu │ │ │ │ce pot fi observate pe radiografii. │ │evolutivitatea bolii.internări periodice în spital │ │.creşterea valorilor serice ale enzimelor de │Dureri musculare şi scăderea toleranţei la efort │ │gestualităţii profesionale. stadiul scleros (indurat). │ │ │ │ │. feţei. │ │ │.manifestări digestive: disfagie . │(vezi afecţiunile respiratorii). de la fatigabilitate la efort │ │ │ │ │până la incapacitatea completă de a ridica │ │ │ │ │braţele şi coapsele.s. embolii │ │ │ │ │pulmonare etc.manifestări generale: astenie.Degete fixate în flexie (sclerodactilie │slăbiciune musculară. │involuţie spontană şi se manifestă clinic sub │ │reumatologie.s.60% │prin reducerea efectuării │ │Stadiul edematos . cu │b) afectarea renală.s. umezeală. eventual scuame. limitată este │ │curenţi de aer.Esofagul îşi pierde peristaltica (dilatat.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gravitatea bolii: oligurie.fenomenul Raynaud fiind primul sindrom │(anticorpi anticentromer). │ │altei persoane. feţei şi trunchiului.hipergama-globulinemie la │determină o fixare în semiflexie a degetelor şi │ │ │ │electroforeză. tegumente │sau faţă.20% │ │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │Absenţa anticorpilor antinucleari specifici S. │ │munci fără eforturi fizice mari. recent identificaţi (anticorpii │S. reducere a complianţei pulmonare.│ │ │ │ │rinichi. manifestările vasculare │ │ │ │sunt alte posibilităţi de susţinere ale │periferice de tip tromboze venoase şi arteriale. │ │ │ │nivel crescut de complexe imune. │ocronoza tegumentelor picioarelor bilateral. │dificultate de prehensiune. │insuficienţă pulmonară şi cord pulmonar cronic │ │ │ │"aspect de fagure" în formele evolutive de S.manifestări renale: afectarea renală confirmă │S. Prezenţa anticorpilor antinucleari.anticorpii antinucleari │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 0 . │ 50 .M. oligurie.manifestări cutanate articulare şi musculare: │ │ │ │ │afectarea cutanată prezintă 3 stadii: stadiul │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . curenţi de aer. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Diagnosticul fenomenului Raynaud se pune prin │ │frig. după expunere la frig sau emoţii │ │teritorială. │ │ │ │ │. │ │sau specialist reumatologie │ │al miopatiilor inflamatorii idiopatice care au │ │ │Policlinica teritorială.controale medicale periodice.s.s.M. │ │autoimunitatea şi ischemia vasculitică. fără │ │ │ │hipomotilitatea duodenojejunală cu sindrom de │afectare pulmonară. cu redori în │ │de autocontrol sau de orientare │ │Biopsia cutanată pune în evidenţă modificări │flexie a degetelor mâinii. │ │altei persoane. SEMNE BIOLOGICE: . trunchiului. fără frig.odinofagie. miozită cu slăbire musculară. │ │B. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ (S. │ │şi cardiomiopatii sclerodermice. │ │./D. │ │ │ │. │miocardică. │ │indurate şi întinse la degete. este o colagenoză majoră la care rolul │puternice.│ │ │frig. │Bolnavii prezintă dispnee de efort iniţial la │ │specialist reumatolog. │ │ │ │ │Criterii majore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │prin reducerea efectuării │ │. simptome cu mialgii │ │Recomandări: │ │Concepţia actuală include grupul POLIMIOZITEI │fugace. feţei. faţa cu tegumente│c. │circulată. formă cutanată difuză la debut. │ │.

│ │ │ │miocitară. │ │etc. │ │(creatino-fosfo-kinaza. │PAN în faza de insuficienţă renală. capilă) de orice calibru şi cu │ │ │ │ │orice topografie. deficit motor sau afectarea sistemului │ │ │altei persoane.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Manifestări neurologice: mononeuropatie.│ │în sânge şi urină: creatina. │insuficienţă renală acută.controale periodice. Atrofie minimă în unul sau mai multe grupuri │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . livedo. │ │prin reducerea efectuării │ │ │ │ │gestualităţii profesionale. precum şi │ │musculară în P. umezeală. │ │alături de cytomegalovirusuri. aldolaza.dispensarizare medic de familie │ │şi mici.100% │Gradul I de invaliditate. Fără semne obiective.M. │ │de autocontrol sau de orientare │ │brahial. tulburări │ │ │ │ │de comportament cu hemipareză ca urmare a unor │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . fără │ │Recomandări: │ │inflamaţiei şi semne de suferinţă ischemică a │manifestări renale. pe măsură ce boala │ │Mers dificil cu incapacitate de │ │.mioglobulinemia are valoare de │ │ │ │ │diagnostic. evoluează │ │pieptănat. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ.│ │vărsături. │precum şi hemoragii retiniene cu cecitate. │ │nervos central cu cefalee. GRAD 0. necesitând îngrijire sau │ │hepatomegalie cu sau fără icter. │ │. │ │muncă.N.Anomalii ale sedimentului urinar. edem infiltrat.A. │ │ridicare de pe un scaun obişnuit./D. dar │P. │ │ │ │ │3. │D. 1981): │D. │ │Tabloul clinic include semne caracteristice │musculo-articulare şi HTA oscilantă.90% │Gradul II de invaliditate. │stare de rău general. │ │ │munci fără eforturi fizice. Incapacitatea de a merge fără ajutor. lacticodehidrogenază. │ │complexe imune. │cu alterarea stării generale. │ 20 . │ │accidente vasculare cerebrale etc.│ │Semne generale nespecifice .controale medicale periodice. │aspiraţie. │simetric şi neselectiv pentru grupele musculare │ │spaţial fără ajutorul altei │ │.VSH crescută. febră. cardiacă │ │muncă. disfonie şi voce nazalizată. │ │ │frig.│ │cu posibilitatea de a urca scările fără ajutor │cu atrofia maselor musculare. │ │ │ │ │Criterii minore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 .Substanţe de origine musculară sunt crescute │produc dureri mari.căderea părului. HTA. │ │ │. │boală. │evoluează atrofia se accentuează.eozinofilie şi limfopenie relativă. │ │Mecanismul de producere a bolii este prin │Nu este cazul .colagenoză majoră. │ │2. curenţi de aer. Imposibilitatea abducţiei │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │şi ridicarea braţelor pentru │ │. convulsii. │ │salve de potenţiale de acţiune. grad de activitate a bolii şi │ │ │ │ │monitorizare evolutivă. fără scăderea funcţiei.M. tulburări de │ │spaţială. cu lordoză accentuată: │striaţi ai hipofaringelui şi ai esofagului │ │supraveghere permanentă din partea │ │incapacitate de urcare a scărilor sau de │superior. │P. │ │ │ │ │Manifestări cardiace: infarcte de miocard fără │ │ │ │ │simptomatologie zgomotoasă. conduce la imposibilitatea │ │.: │ │ │ │ │. │Nu este cazul . │ │Manifestări mioarticulare: artralgii. │ │ortostatismului şi mersului. │ │. │ │polifazice). cu afectarea muşchilor │ │spaţială. afectarea hepatică cu │central cu cefalee. │ │fără suport brahial.controale periodice. │ │ │ │ │ulceraţii ale pulpei degetelor). fără suport │culcată). umezeală. fără ajutorul │ │durere. cronică ulcerativă cu ulceraţii │ │ridicarea de pe un scaun obişnuit │ │1.tulburări de deglutiţie pentru solide. HTA severă.creşterea VSH. │sau formele cronice de P.M. artrite │ │ │Capacitatea de muncă pierdută totală│ │şi/sau mialgii. │Formele acute şi subacute de P. bărbierit sau aşezarea │ │. HTA cu decompensare │ │ │ │ │cardiacă şi/sau insuficienţă coronariană. │gastrointestinale şi cutanate. cardiace. de a se autoconduce. în forme cronice cu atrofii musculare │ │total. │ │ │ │ │EMG: arată tulburări de denervare acută şi │ │ │ │ │degenerare miopatică: unităţi polifazice.M. │ │ │ │ │.│ │ │curenţi de aer. mai rar perforaţie.anemie. │Contracturile musculare. │ │ │ │ │progresivă sau ciclică cu perioade de remisiune │ │ │ │ │şi exacerbare. remise clinic │ │. respiratorii sau digestive. │ │. │ │ │ │ │Criterii din 1990 pentru clasificarea PAN │ │ │ │ │propuse de Colegiul American de Reumatologie │ │ │ │ . convulsii.70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │-internări în clinici de │ │Manifestări renale: de tip glomerulonefrită │ │ │reumatologie. creatinină. │regurgitare nazală şi fenomene respiratorii de │ │sprijin sau ajutor din partea altei │ │6.schimbarea locului de muncă în │ │transaminaze. cu │ │ │ │ │hematurie. insuficienţă renală.M.A. umezeală. psihice.colagenoză majoră. │ │musculare. │comportament şi hemipareză urmare a unor AVC │ │supraveghere permanentă din partea │ │Manifestări tegumentare: purpură palpabilă. │ │livedo reticularis.schimbarea locului de muncă în │ │este descrisă implicarea virusului hepatitei B. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Bolnavul prezintă manifestări cutanate.100% │GRADUL I de invaliditate. venă. │ │ │ │ │fibrilaţii spontane. │ │ │ │ │creatinkinază).electroforeză: scăderea serum albuminelor. etc. cu dureri la palparea│ │invalidului de a se autoservi. Mers dificil: incapacitate de alergare. a capacităţii de autoservire. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Manifestări digestive: dureri.M.Proteina C reactivă este prezentă.internări în servicii de │ │. semne de regenerare │ │ │ │ │miofibrilară). │ │ │ │ │Manifestări sugestive clinice de P. mialgii. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │VASCULITELE sunt boli inflamatorii ale peretelui│ │ │ │ │vaselor sanguine. dar cu oboseală şi scăderea toleranţei │ │ │ │ │la efort.M.Neuropatii periferice (mononevrită multiplex). melenă./D.M.M. forţa musculară este scăzută │ │a se autoconduce. etc.M. │PAN cu manifestări renale. │maselor musculare. cu mers dificil. │ │proliferativă segmentară sau difuză.N.M. Antigenul este rar identificat.artralgii.) │ │ │Recomandări: │ │este o vasculită care afectează arterele medii │ │ │./D. │ │ │ │ │Procesul inflamator poate afecta orice vas │ │ │ │ │(arteră.schimbarea locului de muncă în │ │organelor cu circulaţie sanguină compromisă. subacută sau cronică.M. │D.N. disfagie etc. asociată cu cancer. POLIARTERITA NODOASĂ . │proximale crescând progresiv în sens distal. infarcte şi ulceraţii la │ │ │ │ │nivelul pulpei degetelor.traseu electromiografic caracteristic pentru │ │ │psihice. │ │muşchii afectaţi clinic arată: necroză focală │bun cu remisiuni fără sechele. │ │alergare. a capacităţii de autoservire. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ. │ │. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │4.90% │GRADUL II de invaliditate. Mers foarte dificil. │ │ │. │ │persoane. │ │ │ │Mioglobina . │ │ │ │ │P. alterarea stării generale. │ │Recent a fost asociat bolii şi virusul HIV. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │. │P.│ │ │ │ │.49% │sau specialist reumatologie │ │ │ │ │Policlinica teritorială. │ 70 . necesitând îngrijire sau │ │5. │ │Poliarterita sau periartrita nodoasă (P. greaţă. │ │ │munci fără eforturi fizice mari. │ │ │ │ │Manifestări oculare: exudate retiniene sau │ │ │ │ │retinopatie toxică cu hemoragii şi exsudate. │ │ │ │ │interstiţial perivascular cu sau fără │ │ │ │ │degenerescenţă fibrilară. │ │dureri abdominale. cu deficienţă musculară │ │ │ │Creatinkinaza (CK) este un indicator fidel │gravă cu mortalitate ridicată în primul an de │ │ │ │pentru diagnosticul şi evoluţia bolii. artrite nondistructive.20% │Nu se încadrează în grad de │ │din lista de 999 coduri de boală după C. cardiace sau neurologice. │paralizie urmată de miogloburie şi parţial de │ │ │ │mioglobina şi unele enzime (aldoza. │ │Recomandări: │ │(hidroxibutiric dehidrogenoza). │cu distrugeri masive a celulelor musculare ce │ │obiectelor pe suporturi înalte. │ │altei persoane. neurologice. │ │ │ │transaminaze. cu disfagie proximală (în poziţie │ │altei persoane.M. parvovirusuri │ │ │oscilaţii de temperatură. │ │persoane. disfagie "distală". astenie marcată până la │ │Masticaţie obositoare.febră. │ │munci fără eforturi fizice. │fără defect de mers şi ortostatism. cu incapacitate de a urca │ │Criterii pentru stabilirea gradului de afectare │ │ │şi coborî scările. │ │se orienta spaţial. │decompensată sau afectarea sistemului nervos │ │de autocontrol sau de orientare │ │hematemeză. stare febrilă. idiopatică în faza acută şi subacută. cu parestezii şi │ponderală. poate fi acută. │ │ │ │ │BIOPSIA MUSCULARĂ. în observaţie. complexe │ │ │. fără manifestări │ │ortostatismului şi mersului. │ │. lactic de hidrogenoza. cardiace. │ │afectarea fibrei musculare (fibrilaţii spontane. │ │invaliditate. de a│ │polineuropatie periferică.cod de boală 640 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . pierdere │ │ │fără frig. (Bradley. │ │ │ │ │Depind de metoda de laborator. hemoragie./D. │ │ │ │ │CAPILAROSCOPIA PERIUNGHEALĂ.Leziuni cutanare (prupură palpabilă.I.M. Se realizează invadarea celulelor │ │ │ │ │endoteliate şi alterarea funcţiilor lor de către│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. curenţi de aer. inflamator. │ │.modificări morfologice în muşchi (biopsia din │sensibilă la corticoterapie şi cu un prognostic │ │reumatologie.M.A. │cutanate.│ │ponderală. │ 50 . fără frig.│provenienţă din fibrele musculare striate │fără atrofie musculară. limitată cu miopatie şi erupţie cutanată │ │. │ │Incapacitatea de a merge fără │ │brahial. de │ │. │la membre. │ │virusuri direct fie prin inducerea formării de │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │complexe imune./D. cefalee. pierdere │ │autoservi. Idem. │ │ │ │ │Inflamaţia vasculară se manifestă atât prin │ │ │ │ │ischemia ţesuturilor tributare cât şi prin semne│ │ │ │ │şi simptome generale de inflamaţie. de a se orienta │ │creşterea gama-globulinelor.

│ │ │Criterii: │ │ │3. │ │ │.faza prodromală: pacienţii prezintă │ │ │manifestări alergice de tipul rinitei. │ │ │Boala se desfăşoară în 3 faze: │ │ │. │ │ │Criterii: │ │ │8. │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │ │Definiţie: │ │ │Eozinofilie de peste 10%.hematurie. neuropatia periferică │ponderală. │ │ │Criterii: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. Retenţie azotată. scădere │ │Pentru diagnosticul pozitiv se pot stabili 4 din│ponderală marcată. │ │ │Definiţie: │ │ │Tegumente marmorate pe extremităţi sau torace. │ │ │Criterii: │ │ │1.faza a II-a caracterizată prin eozinofilie │ │ │sanguină şi tisulară cu sindrom Loffer. │ │ │ │ │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: │ │ │. apoi │Straus) în faza sistemică manifestă. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă.Strauss). │ │ │Criterii: │ │ │4.greu de pus datorită │ │ │varietăţii mari de semne clinice. scădere │ │purpură.Hemoleucogramă. │ │ │Definiţie: │ │ │Durerea sau indurarea testiculului în absenţa │ │ │infecţiei.faza a III-a febră. │ │digestiv.│ │severe de astm care domină tabloul clinic. de când a început│ │ │boala. │ │astm. │ │ │Criterii: │ │ │9.Examen urină . │ │ │Definiţie: │ │ │Creşterea ureei mai mare de 40 mg% sau a │ │ │creatininei mai mare de 1. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea HTA cu diastolică mai mare de 90 │ │ │mmHg. │ │ │. pulberi. stare │ │(1990 . când este efectuat dintr-un organ │ │ │afectat (tegument. │ │ │Definiţie: │ │ │Pierderea a 4 kg sau mai mult. │ │ │Diagnosticul clinic . Creşterea TA.VSH este crescut. │ │ │Definiţie: │ │ │Prezenţa antigenul HBs sau anticorpilor în ser. Modificări │ │ │histologice cu evidenţierea de granulocite sau │ │ │granulocite şi mononucleare în peretele │ │ │arterial. slăbiciune musculară. │ │cele 6 criterii stabilite. │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . sau de orientare │ │spaţială.100% │vaselor mici). │ │ │ │ │ │2. trombocitoză. │ │ │ │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg -│ │Angeita granulomatoasă este o boală │Strauss) în faza prodromală. │ │ │pneumonie cu eozinofilie sau gastroenterită │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │ │Criterii: │ │ │4. mediu │ │toxic. a │ │ortostatismului şi mersului. polineuropatii │ │ │atribuite unei vasculite. frig.10 criterii. │ │ │Criterii: │ │ │3. │ │ │Criterii: │ │ │7. │ │ │Criterii: │ │ │6. │ │Recomandări: │ │. │ │ │leucocitoză cu hipereozinofilie. Mialgii. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii sau │ │ │polineuropatii. │ │ │Criterii: │ │ │5.Scăderea nivelului seric al albuminei. │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. tub │manifestări cardiace. │ │ │. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii. traumatismelor sau altor cauze.schimbarea locului de muncă fără │ │noxe alergice: praf. │generală alterată. febră prelungită. curenţi de aer. Livedo reticularis. eozinofilie şi │rinitei. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │ │manifestări cutanate (noduli subcutanaţi. │ │ │.70% │(Boala Churg . Eozinofilie. │ │ │Evoluţia bolii este progresivă cu durata medie │ │ │de supravieţuire de aproximativ 5 ani.│ │ │Criterii: │ │ │2. Pierdere ponderală. │Angeita alergică şi granulomatoasă sistemică cu │ │Criterii pentru diagnosticul Angeitei alergice │manifestări grave cardiace mergând până la │ │şi granulomatoasă/Boala Churg-Strauss. │ │ │Criterii: │ │ │2. Astm bronşic. │ │ │.Colegiul American de Reumatologie). │ │ │. │ │caracterizată prin formarea de granuloame │Bolnavii prezintă manifestări alergice de tipul │ │vasculare şi extravasculare. proteinurie. a capacităţii de autoservire. de a se autoconduce.vârsta de 40 ani şi raportul │ │ │bărbaţi/femei este de 3/1 . │ │ │Incidenţa maximă .dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie. │ │ │Un pacient cu vasculită poate avea PAN dacă are │ │ │cel puţin 3 din cele 10 criterii. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de wheezing sau raluri sibilante difuze. febră. │ │ │Diagnosticul de certitudine al bolii este dat de│ │ │biopsia tegumentară (granuloame extravasculare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │necrozate eozinofilice şi vasculita necrozantă a│ │ 90 . de a│ │se orienta spaţial. digestive. rinichi.controale periodice. peteşii).Prezenţa antigenului HBs. crize │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg.fracţiunile C3-C4 sunt │ │ │diminuate la 25% din bolnavi. │ │ │Criterii: │ │ │10. Infiltrate pulmonare. testicul). Durere testiculară. │ │ │Definiţie: │ │ │Tranzitorii pe radiografie atribuite unei │ │ │vasculite sistemice. polipoză şi astm. │ │ │Criterii: │ │ │1.5 mg%. Mononeuropatii sau polineuropatii. muşchi.Hipergamaglobulinemie.Complementul seric . │ │ │displaziei fibromusculare sau altor cauze │ │ │neinflamatoare. │ │. │ │ │.tratament. │ │ │Definiţie: │ │ │Arteriograma cu anevrisme sau ocluzii ale │ │ │arterelor viscerale în absenţa aterosclerozei. Biopsia arterelor medii şi mici. Virusul hepatitei B. pierdere ponderală. │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │ │Definiţie: │ │ │Mialgii difuze şi slăbiciunea muşchilor │ │ │membrelor inferioare.4/1. histologic: are cea mai mare valoare pentru │ │ │diagnostic. neuropatie periferică şi apar şi │ │Apar semne din parte altor organe: cord. Anomalii arteriografice. excluzând dieta sau alţi factori.90% │eozinofilică. fără ajutorul │ │altei persoane. │ │ │Ex.│(ACR) . Mononeuropatii sau polineuropatii.│ │de autoconducţie. │Bolnavii au crize severe de astm. anemie. │ │. ANGEITA ALERGICĂ ŞI GRANULOMATOASĂ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │polipozei şi astmului │ │ │. │insuficienţă cardiacă decompensată.

absenţa pulsului la │ │ │nivelul arterei radiale.│5. │ │ │Artritele pot simula o Poliartrită reumatoidă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. │superior cu rinoree.leucocitoză. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. amauroză fugace. │ │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Semnele şi simptomele dominante sunt cele ale │ │ │afectării tractului respirator superior şi │Granulomatoză Wegener cu manifestări clinice │ │inferior. palpitaţii. │ │ │.merge până la insuficienţă renală.W. conjunctivita. ciment. secreţii mucoase şi │ │formarea de granuloame şi vasculită (vasculită │purulente sau sanghinolente. │Recomandări: │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │sanguinolente. sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL │ │ │Arteritei Takayasu (după Colegiul American de │ │ │Reumatologie): │ │ │Criterii: │ │ │1. dispnee de repaos. azbest. │ │ │. diplopia.coarctaţie de aortă. │ │ │Manifestări cutanate: noduli subcutanaţi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │semne de otită medie.100% │proteinurie . │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. alterarea stării generale. necesitând îngrijire. │ │ │În etiopatogenia bolii sunt implicate două │ │ │moduri de hipersensibilitate: umorală (complexe │ │ │imune) şi celulară. sincope. papule.VSH crescut în faza activă. cu │ │uveita. a capacităţii de autoservire. manifestări renale │ │rinoree cu secreţii mucoase şi purulente sau │mergând până la insuficienţă renală manifestă.biopsia tegumentară sau musculară a zonelor │ │ │afectate certifică diagnosticul de G. │pulberi.Hemoleucogramă . │ │ │. durere │diplopie.│ │Manifestări generale: febră.VSH crescut. arteriole. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. Eozinofilie extravasculară. amauroză fugace. │ │ │Titrurile anticorpilor variază cu gradul de │ │ │activitate şi severitate a bolii. în faza evolutivă cu pierderea vederii.100% │.│ │de autoconducere.trombocitoză (400. │Capacitatea de muncă pierdută 50% │prin reducerea efectuării │gestualităţii profesionale. venule evidenţiind│ │ │acumularea de eozinofilie în ariile │ │ │extravasculare. Bolnavii │ │multisistemică de etiologie necunoscută. în faze acute. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │Caracteristica angeitei granulomatoase este │ │ │prezenţa unei hipereozinofilii (peste 1. fenomene │marcată. rinichiul. │Arterita Takayasu cu modificări cardiace severe: │ │ │insuficienţă cardiacă decompensată.) este o boală │Granulomatoza Wegener în observaţie. anevrisme sacciforme │ │ │sau fusiforme. vezicule. │ │ │. │ │ │Manifestări generale: febră.│ │şi la nivelul rinichiului.000 │ │ │elemente/mmc) la peste 80% din bolnavi. purpură palpabilă). HTA. perforări ale septului nazal. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. │Arterita Takayasu în faza ocluzivă.schimbarea locului de muncă în │munci fără frig. │ │ │Sunt afectate: . în │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. sau de orientare │ │spaţială. artrite) leziuni │ │tractului respirator superior şi inferior. manifestări │ │granulomatoasă necrozantă) atât la nivelul │musculo-articulare (artralgii. │cu posibilitatea invalidului de a │se autoservi. │ │Raynaud.Prezenţa anticorpilor anticitoplasmatici │ │ │(C-ANCA) şi reacţia pozitivă ELISA-pro-teinaza-3│ │ │are specificacitate pentru granulomatoza Wegener│ │ │de 98%. │ │ │Manifestări neurologice: mononevrita multiplex. │ │ │Criterii: │ │ │2. │ │ │. iar uneori manifestări│ │aortic. │ │Manifestări neurologice: cefalee. │ │denumită şi boala fără puls sau sindromul de arc│Este uneori asimptomatică. de a se autoconduce. │generale.000/mmc). │ │toracică.W.90% │şi carotidă. pierdere ponderală. │Bolnavii prezintă febră. durerile oculare. │ridicate. │ │ │Manifestări articulare: artralgii/artrite. Procesul vasculitic │ │ │afectează vasele mici în special şi rar pe cele │ │ │medii. │ │Boală frecventă la femeile tinere sub 40 ani.90% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │G. insuficienţă cardiacă.W. │nervilor periferici sau distal mergând până la │ │Manifestări musculoarticulare: artralgii cu │leziuni hemiplegice). │ │ │. Vârsta de debut a bolii înainte de 40 ani. │ │ │Manifestări oculare: diplopie. │ │ │ .Biopsie tegumentară. │ │Semnele clinice sunt consecinţa ocluziei │ │ │vasculare şi ischemiei. sistemul nervos central sau│multiple.arată stenoză de diverse grade.VSH crescut . curenţi de aer. dispnee. ARTERITA TAKAYASU │ │ │Arterita Takayasu . Claudicaţie a extremităţilor.hematurie. brahiale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Gradul III de invaliditate. │HTA cu valori ridicate cu afectare cardiacă. │manifestări oculare conjunctivită. tuse. scădere ponderală │ │Manifestări cutanate: eritem nodos. │ │periferic. parestezii. │ 50 . │ │ │. însoţită de manifestări │ │raportul F/B fiind de 9/1. a │ortostatismului şi mersului.este o boală inflamatorie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .anemia normocromă normocitară. uveită. transpiraţii nocturne. │ │ │. cubitale. hemoptizie. artrite sau leziuni │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │cutanate (eritem nodos. vasculita nervului optic. │ │ │Definiţie: │ │ │Biopsie de artere. cât │cutanate (noduli subcutanaţi. │ │ │Criterii: │ │ │6. HTA cu valori│ │ARTERIOGRAFIA . Anomalii ale sinusului maxilar. │superioare. │ │ │ │ │ │4. │tulburări vizuale. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de durere acută sau cronică şi │ │ │opacifierea radiologică a sinusului maxilar. Sindrom Raynaud). │ │ │ │Tratamentul esenţial al fazei │ │ocluzive constă în corectarea │ │chirurgicală a obliterărilor şi │ │anevrismelor (angioplastie │ │transluminală by-pass).70% │cronică de etiologie necunoscută care afectează │ │ │cu predilecţie aorta şi ramurile sale majore. │Capacitate de muncă pierdută total. cefalee. sincope.anemie moderată. astenie. │ │Gradul II de invaliditate.│pierdere ponderală. │ │transpiraţii nocturne. │ │parestezii. diplopie.arcul aortic şi ramurile sale. │articulare: artralgii. │ │ │Manifestări renale: modificări ale sedimentului │ │ │urinar . │ │ │purpură palpabilă. pierderea │afectarea sistemului nervos central (anomalii ale│ │vederii. │Bolnavii prezintă claudicaţie membrele │ │Manifestări cardiace: palpitaţii. │ │crize anginioase.70% 70 . │ │ │ │ │ │ │ │ │3. cilindri hematici. │Bolnavii prezintă: manifestări generale ca febră. siliciu. │pierdere ponderală. tuse. │ │mialgii. ulceraţii. mycoplasme sau │tratamentul precoce al oricăror │infecţii virale.este în funcţie de gradul de │ │ │activitate al bolii.Ig E crescut. │de a se orienta spaţial fără │ajutorul altei persoane.│ │ │Manifestări oculare: proptoza. │. afectare pulmonară cu │ │Manifestări ale tractului respirator. pierdere ponderală. superior: │dispnee.evitarea infecţiilor cu │mycobacterii. GRANULOMATOZA WEGENER │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │Granulomatoza Wegener (G. │ │ │.Imunoglobuline crescute. │ │dilataţii poststenotice. astenie. │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia şi înrăutăţirea asteniei şi │ │ │disconfortului muscular în timpul efortului. hemoptizii. │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia semnelor şi simptomelor de boală la │ │ │vârsta de 40 ani sau sub 40 ani. │prezintă manifestări ale tractului respirator │ │caracterizată clinico-histologic prin necroză. │Arterita Takayasa în faza preocluzivă.

Există o agregare│ │ │ │ │familială a sindromului fiind prezentă incidenţa│ │ │ │ │crescută a HLA-B51. leziuni acneiforme. Scăderea pulsului la artera brahială. modificările de regulă sunt │ │ │ │ │focale sau segmentare. │cu febră.│ │organice. │ │extractibil ribonuclenzosensibil.M.Hipergamaglobulinemie. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. │ │ │ │ │prezenţa complexelor imune circulante (CIC). │ │ │ │ │Diferenţă: │ │ │ │ │Diferenţa peste: 10 mmHg a tensiunii arteriale │ │ │ │ │sistolice între braţe.M.│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │ │altor specificităţi de autoanticorpi.sindrom caracterizat printr-o │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │combinaţie a unor elemente clinice majore din │B. │ │ │ │ │Criteriul clinic constant este aftoza recurentă │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .B. ce │ │muncă. de a│ │perioadă de 12 luni. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . în perioada activă.C. │de tip artrite fără caracter particular sau │ │ │ │ │tenosinovită a muşchilor flexori a mâinii. │determină orbirea prin nevrita nervului optic sau│ │de autoconducere.C. SINDROMUL BEHCET (S. │ │caracterizată prin ulceraţii recurente orale şi │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │genitale şi uveită care poate determina frecvent│Sindrom Behcet la debut. │ │Sindromul Behcet (S. │ │ │ │vasculită retiniană (observată de oftalmolog). │ │ │ │ │2. Patergie citită de medic la 24 . displaziei │ │ │ │ │fibromusculare. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Scăderea pulsaţiilor la una sau ambele artere │ │ │ │ │brahiale. │ │ │ │ │ │ │Sindromul Behcet .70% │Gradul III de invaliditate. │ │este un overlap . fără │ │ │ │fenomene autoimune: pacienţii prezintă │afectare oculară sau nervoasă.49% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boală după C.T. Ulceraţii recurente orale observate de medic │Sindrom Behcet în faza acută cu afectare oculară │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │sau pacient. Diferenţa TA 10 mmHg între braţe. cu leziuni vasculare │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │arteriale de tipul anevrismelor la nivelul │ │ │ │În episoaodele acute testele de inflamaţie sunt │carotidei.Prezenţa antigenul HLA-B51. manifestări pulmonare de tip pleurezie │ │de a se orienta spaţial fără │ │Demonstrarea unui titru crescut (1/10 000) de │cu tulburări de difuziune pulmonară a gazelor. cu manifestări nervoase │ │supraveghere permanentă din partea │ │o probă de laborator care să fie specifică. a │ │autoanticorpi faţă de un antigen nuclear │Raynaud asociat cu unele manifestări articulare │ │ortostatismului şi mersului.T.Scăderea valorii complementului seric.Leucopenie cu trombocitopenie. │ │Sindromul Behcet are mecanisme patogenice │ulceraţii genitale şi manifestări cutanate de │ │ │ │multifactoriale şi în special sunt implicate │tip: eritem nodos. │ │trebuie să prezinte: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │1. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │5. │ │. asemănător celei observate în LES │ │de autoconducere. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │6.T. │ │ │altei persoane. │ │spaţială. SS şi PM asociate cu prezenţa de │manifestările cutaneo-mucoase de tip fenomen │ │gestualităţii profesionale. │prin afectarea tractului corticospinal cu hemi şi│ │altei persoane. sindrom │ │altei persoane. Criterii clinice.100% │Gradul I de invaliditate. │ │ │ │ │4.M.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . reapărând cel puţin de 3 ori într-o│de tipul uveită bilaterală atât anterioară cât şi│ │autoservi.leziuni │ │ │ │ │asemănătoare celor din LES definit. │de iritaţie meningeală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Prezenţa a cel puţin 3 criterii din cele 6 │ │ │ │ │permite susţinerea diagnosticului de boală. │miocardită.I.Anemie moderată. │ │ │ │ │.) . │ │ │ │ │Caracteristica serologică a bolii este prezenţa │ │ │ │ │în titru mare a anticorpilor anti-U1 .Crioglubulinele prezente uneori în faza acută. observate pe arteriografie.T.90% │Gradul II de invaliditate.│ │ │ │ │cod de boală 642 din lista de 999 coduri de │ │ │ │ │boală după C. │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută total. de a se autoconduce. a capacităţii de autoservire. │(cu apariţie mai rară decât în acesta). Fenomen Raynaud. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │4. Leziuni cutanate: eritem nodos. cu│ │ajutorul altei persoane.B. │atrioventriculare. Nu se cunoaşte│oftalmologice). Sufluri la nivelul arterei subclavii sau a │ │ │ │ │aortei.Prezenţa factorului reumatoid. │ │autoanticorpi anti-U1RNP în absenţa relativă a │manifestări cardiace de tip pericardită. │ │ │ │complexe imune circulante şi o scădere a │ │ │ │ │raportului limfocitelor T4/T8.│special la nivelul membrelor superioare.B. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Acesteia trebuie să i se asocieze două afectări │Sindrom Behcet în faza de afectare oculară.│B.M.M.RNP. în observaţie. de a se autoconduce. în │ │ │ │ │absenţa aterosclerozei.C. Miozite. Criteriu serologic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL SINDROMULUI BEHCET:│ │ │ │ │ │ │ │ │ │În absenţa altor explicaţii clinice pacienţii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . Sclerodactilia. cu leziuni │ │prin reducerea globală a capacităţii│ │orbire. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │.100% │Gradul. │ │ │ │ │. Edem al mâinilor. │ │ │ │ │5. la │ │ │ │ │nivelul extremităţilor superioare sau │ │ │ │ │inferioare. a capacităţii de autoservire.48 ore. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV ÎN B.Prezenţa complexelor imune circulante. tulburări de conducere │ │ │ │II. Ulceraţii genitale recurente. │posterioară. cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a │ │ │musculare de tip miopatie inflamatorie. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Îngustări sau ocluzii la nivelul aortei.T. în care predomină │ │prin reducerea efectuării │ │LES.B.M.70% │Gradul III de invaliditate. semne piramidale. │ │ │ │ │pseudofoliculită. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │3. asociată │ │se autoservi.C.I. are ca mecanism patogenic perturbarea │ │ │ │ │imunoreglării normale fiind mediat imunologic. │ │ │ │ │4. creşterea presiunii │ │ │ │3. │ │ │ │ │. │ │.VSH crescut. sau de orientare │ │ │corioretinită (vezi criteriile af. precum şi S. sau afectarea nervoasă prin leziuni │ │se orienta spaţial. Leziuni oculare: uveită posterioară.C.Examenele preparatelor bioptice . │ │ │ │ │. │ │ │supraveghere permanentă din partea │ │.│ │specifice) este prezent atât în perioadele de │(viscerale). │ │de muncă. │acesteia. fără leziuni │ │ │ │autoanticorpi faţă de membrana mucoasei bucale. Anomalii arteriografice. │ │ │ │ │ramurilor primare sau al arterelor mari.) este a vasculită │ │ │ │ │multisistemică de cauză necunoscută. │ │ │ │ │5.M. │ │ │ │1. Sinovita.20% │Grad 0 de invaliditate. sau de orientare │ │activitate cât şi de remisiune a bolii.cod de boală 642 din lista de│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │ │ │ . │vasculare arteriale de tip anevrisme. aortei abdominale cu manifestări │ │ │ │pozitive: │clinice ca urmare a ischemiei sau rupturii │ │ │ │.M. sau S. │ │ │ │B. I de invaliditate. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Sufluri la auscultaţia uneia sau ambelor artere │ │ │ │ │subclavii sau a aortei abdominale. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. │ │I. │ │orală. fără ajutorul │ │şi două din următoarele: │ale nervilor cranieni. │intracraniene. │ │ │tetrapareze.imunoglobulina A uşor crescută.T. leziuni papulopustulare sau │ │ │ │ │acneiforme.C. │cutaneo-mucoase de tip stomatită aftoasă. │ │2.000) de autoanticorpi │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │anti-U1RNP (determinate prin teste imunologice │Este în funcţie de gradul afectării organice │ │muncă.Titru crescut (1/10.90% │Gradul II de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5. necesitând îngrijire sau │ │Diagnosticul pozitiv este clinic. │ │ │ │ │3.) . │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │ │ │invaliditate.│ │ │ │ │. │ │ │ │.

Durere sau tumefacţia a articulaţiei │ │ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui.70% │ │ │Prezenta cristalelor de UMS în lichidul sinovial│ │ │ │ │sau existenţa unui tof demonstrat precizează │Guta cronică tofacee. │ │multifactorială şi este frecvent corelată cu │fără alte simptome generale cu o durată limitată │ │.R. caracterizată prin │ │ │capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prezenţa unui infiltrat inflamator │S. │de 1 . │ │ │ │ │Etiologia . DM.│ │eforturilor fizice intense.12 luni. Simptome şi semne ale uscăciunii oculare: │lichide. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE MICROCRISTALINE ŞI DISMETABOLICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GUTA . urmate de interval liber. cu │ │autoservi. B şi 6 │distrucţia articulară marcată şi tofii │ │se orienta spaţial. tendonului lui Achile etc.regim alimentar. │străin. sunt poliartriculare în │ │prin reducerea efectuării │ │sunt întrunite cel puţin 6 din 13 criterii. │de artrită la 1 . endocrine. │ │ │ │ │. gastrointestinale. manifestări │ │ │ │. în care │ 70 . aport alimentar de │de 3 .R.hipergamaglobulinemie. │ │ │ │. cu o durată de 1 . │ │ │ │ │Predispoziţia genetică este legată de HLA │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . cu manifestări oculare şi la nivelul │ │prin reducerea efectuării │ │limfoplasmocitar la nivelul glandelor salivare │glandelor salivare. │ │ │ │. infiltrarea │ │ │ │. P. │ │ │ │nivelul tofilor gutoşi (diagnostic de │ │ │ │ │certitudine). │ │ │ │primele 48 ore).necunoscută cu implicarea probabilă │ │ │ │ │a unor factori genetici cât şi a celor de mediu. hematologice şi renale dau │ │ │ │ │invalidităţi în SS primar (vezi criteriile │ │ │ │ │respective).S.artrită cu prezenţa tisulară a unor │ │ │invaliditate. limfom preexistent. fără ajutorul │ .30% │sau medic specialist reumatolog. vânt │ │când se asociază cu o boală a ţesutului │ │ │etc.I. urină │ │ │ │ │şi salivă. │ │ │ │12. │pavilionului urechii. Hiperuricemie. cu senzaţie de corp│ │ortostatismului şi mersului.├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SINDROMUL SJOGREN (S. │ │în leucocitele lichidului sinovial sau la │tendoanele. │fiind urmată de o perioadă de acalmie fără nici │ │ │ │11. │ │ │ │. │ │ │ │ │. a unor │ │1. │ │inflamatorie cronică. Tof gutos (probabil sau demonstrat). │însoţite de semne generale de inflamaţie │ │ │ │8. crize frecvente. │ │condiţionat. │ │ │ │ │LES. │ │depozite cristaline de urat monosodic.prezenţa anticorpilor anti SS-A(Ro) şi anti │ │ │ │ │SS-B (La).M. statut socio-profesional.ac. cu pleurezii uscate sau │ │persoane.70% │Gradul III de invaliditate.49% │ │ │7. │ │ │ │10. Deşi puseul se remite │ │gestualităţii profesionale.niveluri crescute de complexe imune │ │ │ │ │circulante. neurologice.testul Schirmer pozitiv (sub 5mm în 5 minute). │ │ │ │ │. Negativitatea culturilor bacteriene din │Guta intercritică şi atacuri acute recurente de │ │ │ │lichidul sinovial. fibroză interstiţială. sau cu manifestări │ │ │ │.70% │ │ │În absenţa identificării cristalelor specifice │activă.crioglobulinemie mixtă. │ │maximum o zi. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │asimptomatic. │fără simptome. │survin tot mai des şi cu durată mai lungă │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │diagnosticul de gută este aproape sigur dacă │însoţite de febră. │renale de tip nefrită interstiţială. Afectare unilaterală a tarsului. senzaţie de arsură. │ │conjunctiv (P.E.│ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │ │S.evitarea microtraumatismelor. Evidenţierea unei boli sistemice autoimune: │polimiozite şi miozite (vezi criteriile bolilor │ │ │ │. │simptome generale.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SS secundar: │ │ │ │ │Simptomele şi semnele de mai sus + semne │ │ │ │ │clinice suficiente pentru a diagnostica P. PM. │ │proteine. hiperuricemie şi │ │ │ │diagnosticul prezumtiv de gută o dă triada: │predilecţie pentru episoadele poliarticulare. Prezenţa cristalelor de UMS. în care atacurile acute │ 50 . aer │ │însoţeşte de nici o altă suferinţă. Acces monoarticular. │săptămâni. poliarticulară.D. │ │Hiperuricemia familială este poligenică şi │de artrită extrem de dureroasă. │ │ │ │ │. care are drept scop scăderea │de kerato-conjuctivită sicca.beta-2 microglobulina crescută în ser.60% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │6. │ │ │ │ │musculare. │un simptom cu durata de 1 an. │ │1. fără alte │ │ │ │4.un episod de monoartrită cu debut brusc şi │Formarea depozitelor tofacee la nivelul │ │ │ │urmat de un interval liber. │gută la 6 . │ │ │ │3. a │ │Diagnosticul pozitiv de gută este permis numai │complect. (Artrita este frecvent localizată │ │. │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 20 . apar leziuni osoase erozive şi sunt │ │ortostatismului şi mersului.FR în titru mai mare de 1/60: │neurologice). fum de ţigări. │ │ │ │15. │ │de evidenţierea cristalelor intracelulare de UMS│afectate structurile periarticulare. │ │sexul masculin. rezultate│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .) este o afecţiune │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │fără umiditate scăzută.tratament specific.S... poate fi primar (idiopatic) când nu se │secreţiei salivare cu dificultate la deglutiţie. │ │ │ │ │4. obezitate. Imagini geodice subcorticale.. │ │ │ │ │. │(leucocitoză + febră + creşterea VSH) cu durată │ │ │ │9.R.dispensarizare medic familie │ │de regulă de lungă durată. │cu manifestări musculare de tip miopatii.2 săptămâni şi care cedează la tratament.S. │simptome.│ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Guta în faza cronică.3 articulaţii (haluce + gleznă + genunchi)│ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui. Afectare unilaterală a articulaţiei │la 2 . │ │DR3/DW3 în SS primar şi HLA DR4 în cel secundar. │ │ │ │ │. bursele şi │ │Schimbarea locului de muncă.. Inflamaţie articulară care atinge apogeul în │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 30 . a │ │şi lacrimale. prezenţa anticorpii anti SS-C. Simptome şi semne ale uscăciunii bucale: │hepatite cronice evolutive.M. │ │ │ │lobuli evaluabili).. de a se │ │ │de difuziune cu disfuncţie ventilatorie │ │orienta spaţial. S. Lipsa unei boli reumatice de bază (P.4 zile şi un urmate de un interval liber │ │.90% │gradul ii de invaliditate. metatarsofalangiane a halucelui). la nivelul degetelor. la debut (leziuni incipiente │ │gestualităţii profesionale.VSH crescut în faza acută. sau secundar│modificări de gust. vasculitele │ │ │ │ │sistemice). monoarticulară │ │.prezenţa anticorpilor anti SS-A (Ro) sau anti │ │ │ │ │SS-B (La). autoservire. SIDA şi│ │ │ │ │alte cauze de keratită sicca sau de tumefiere a │ │ │ │ │glandelor salivare.S.S.S. │ │ │ │ │Excluse: sarcoidoza. │Guta sub formă de atac acut de artrită localizată│ 40 . cu │ │ │ │tratamentului cu colchicină (efect prompt în │evoluţie progresivă. calculat la o medie de 4 │de tip polineuropatii senzitive cât şi motorii. fără ajutorul altei│ │SS primar: │obstructivă medie. SD.40% │medicamente (diuretice) etc. │ │ │ │ │13.2 │ │ │ │3. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL GUTEI │la nivelul art.│ │ │ │ │cu un proces patogenic de natură imunologică.controale periodice. │gastrointestinale de tip pancreatită cronică sau │ │ │ │2. manifestări articulare. demonstrând prezenţa │S. pelvine.49% │Recomandări: │ │ca urmare a unei hiperuricemii preexistente şi │ │ │. Vindecarea completă a unui acces. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . a │ │(Criterii ARA 1975): │ │ │ingestiei de alcool..│ │ │ │(scor mai mare de 2.scăderea fluxului salivar parotidian. Artrita poate cuprinde halucele │ │ │ │5. │ │ │ │ │cutanate. │ │ │ │. primar sau secundar cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SS PRIMAR ŞI SECUNDAR:│respiratorii cu dispnee şi scăderea capacităţii │ │autoconduce. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . primar sau secundar cu manifestări │ │ │ │keratoconjunctivitei sicca.90% │Gradul II de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Manifestări respiratorii. Tumefacţie asimetrică a unei articulaţii. │ │ │ │ │. │ │diagnosticul: În absenţa acestor două criterii.răspuns dramatoc al artritei după iniţierea │ole-craniului.AAN în titru mai mare de 1/60. Roşeaţa articulaţiei afectate. │ │secreţiei exocrine a acestor glande. de a se autoconduce. │Guta cronică tofacee cu o durată lungă de boală │ 60 .anticorpii antinucleari. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │L. │bilateral sau halucele şi glezna. │ │de boală după C. uric crescut peste 7 mg/dl ptr. fatofobie şi blefarospasm) sau scăderea │ │schimbarea locului de muncă în muncă│ │S.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Explorări biochimice: │lipsesc perioadele libere intercritice.titru crescut de factori reumatoizi. │ │ │ │ │. SD. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │. Un alt acces de acelaşi fel. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │GUTA . LES. de a│ │. │special mb.anemie normocromă şi normocitară. Cel puţin două accese observate de medic.│limfoidă a interstiţiului pulmonar.hiperuricemie.biopsie pozitivă din glandele salivare mici │neurologice atât la nivelul SNC cât şi periferic.20% │Grad 0. │ │ │ │ │. urmate de interval complet │ │ │ │14.cod de boală 630 din lista de 999 coduri │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . articulare.2 articulaţii cu puţine │ │ │ │2.colorare excesivă cu roşu bengal/fluoresceină │ │ │ │ │a corneei şi conjuctivei.

C. │ │. F.70% │.lichidul sinovial extras dintr-o articulaţie │Guta sub forma pseudoflegmonoasă (guta cronică │ 80 . │ │ │calcinoze discale.factorii reumatoizi ulteriori prezenţi în │articulare cât şi a celor periarticulare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. │ │ │ │primar.70% │Grad III de invaliditate.dureri în regiunea inghinală │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │cu iradiere pe faţa anterioară a coapsei.leucocitoză cu neutrofilie. ce │ │altei persoane.gimnastică medicală. radiologic poate evidenţia│ │ │ │ │depozite de cristale de PFDC. uric ce duce la insuficienţă │ │ │ │înconjurate de un lizereu osteosclerotic │renală acută sau cronică.10% │Măsuri profilactice: │ │coxofemurale caracterizate morfopatologic prin │inferioare posttraumatice unilaterale fără │ │. Bolnavii prezintă │ │de aer │ │Examenul lichidului sinovial confirmă │tumefacţii articulare cu limitarea mobilităţii. cu manifestări renale de tip │ │persoane. Depozite │ │ │ │ │calcare caracteristice vizibile radiologic şi │ │ │ │ │modificări degenerative importante. asociate │episoade acute de inflamaţie articulară ce │ │ │ │altor boli.100% │Gradul I de invaliditate. │clinice patologice la ex. psoriazisul. cu │ │ │ │Cauza cea mai frecventă în formele secundare │afectare mono sau oligoarticulară şi care se │ │ │ │este reprezentată de hiperparatiroidismul │remite complet.gimnastică medicală. cu simptomatologie dureroasă │ │Recomandări: │ │Rg.000 şi 50. alteori este resimţită cu intensitate │unilaterale (coxa profunda de gr. . │coapsei.cură balneară. genunchi. │ │Domină patologia şoldului prin frecvenţa sa mare│patologice la ex. │ │Nu se încadrează în grad de │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Aceste calcificări sunt latente sau uneori au o │ │invaliditate.hiperuricemia se asociază cu hiperglicemie. │ │apropierea extremităţii articulare a osului şi │nefropatie prin ac. │ │ │ │(90% din artropatiile coxofemurale) şi prin │Bolnavul acuză dureri coxofemurale la mers │ │ │ │caracterul său invalidant. aspect │ │ │ │ │caracteristic gutei care precizează │Guta cronică poliarticulară tofacee asociată cu │ │ │ │diagnosticul. │ │clinic prin dureri cu limitarea mişcărilor în │Coxartroze polare superioare sau inferioare │ 10 . cu tofi ulceraţi │ │permanentă din partea altei │ │radiotransparente rotunde sau ovalare situate în│suprainfectaţi.cod de boală 633 din lista de 999 │ │ │ │ │coduri de boală după C. cu interesarea osului subcondral. │ │CONDROCALCINOZA (PSEUDOGUTA) calcificări ale │depozitelor de cristale de PFDC evidenţiate │ │ │ │cartilajului articular. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 . │ │aspect distructiv (geode subcondrale.20% │Grad 0.Subiective: . iar ex. ale │radiologic în majoritatea articulaţiilor. MCF. Nu se încadrează în grad de │ │Coxartrozele (artrozele coxofemurale) . │evoluţie acută sau cronică. Tipul pseudoartrozic de condrocalcinoză.VSH crescut în atacurile acute de gută. nefropatie │ │ │ │Explorarea radiologică: exclude alte tipuri de │gutoasă. │. Grad 0.cură balneară. Modificările de tip │ │ │tratament de specialitate.VSH crescut în puseele inflamatorii. radiocarpiene. Tipuri combinate de condrocalcinoză care pot │ │ │ │ │complica frecvent evoluţia bolii. necesitând │ │importante coexistă cu un spaţiu articular │numita artrita gutoasă anchilozantă la nivelul │ │îngrijire sau supraveghere │ │relativ păstrat = aspect de gută. Are aspect de fin│Condrocalcinoza cu localizare la nivelul │ 50 . │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. │ │din lista de 999 coduri de boală după C. punctiforme │evoluţie bună între puseuri.) recunoaşte din punct de │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │vedere etiologic existenţa formelor primitive │Condrocalcinoza în forma pseudogutoasă. │ │ │ │titruri mici.20% │Grad 0 │ │ │Calcificările tendoanelor m. │ │ │ │ │la nivelul art. │ │. │Tofii giganţi şi procesele degenerative │ │ │ │. │ │ │ │cristale de hidroxiapatită. │asimptomatici.sunt │ │ │invaliditate. Eroziunile osoase │libere intercritice cu anchiloza osoasă aşa │ │orientare spaţială. obiectiv al bolnavului. frecvenţa crescând cu │ │ │ │ │vârsta. │ │ │ │prin depozitele de cristale de pirofosfat │ │ │ │ │dihidratat de calciu cu localizare în interiorul│ │ │ │ │sau în jurul articulaţiilor. │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . tibiotarsiene. ulterior liniară. │durează 1 .examenul lichidului sinovial permite decelarea│supurativă). │ │ │ │intracelulară a cristalelor de UMS. sunt │ │ │ │.I. uneori │ │ │ │ │distructive. │fibros.C. │Calcificări ale rahisului coloanei lombare.30% │Nu se încadrează în grad de │invaliditate. │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │Măsuri profilactice: │. │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │.49% 20 . cu │ │invaliditate.cod de boală 630 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. Tipul pseudoreumatoid de condrocalcinoză. genunchilor.regim hipocaloric pentru scăderea │ │leziuni degenerative ale cartilajului hialin │modificări clinice subiective şi fără semne │ │în greutate la persoanele obeze. Simptome: │ │1. face parte din tabloul │Între episoade pacienţii sunt complet │ │ │ │reumatismelor prin microcristale.000 de │poliarticulară în care manifestările locale sunt │ │ │ │leucocite (majoritatea polinucleare). │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ALTE ARTROPATII: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ARTROPATIA CU CRISTALE DE HIDROXIAPATITA . │ │ │ │ │Bolnavii prezintă episoade acute de inflamaţie │ │ │ │ │însoţite de modificări articulare degenerative. │ │articular. │ │ │ │artropatie şi identifică depozitele tofacee │ │ │ │ │osoase la bolnavii cu gută recunoscută. către │unilaterale sau postmalformaţii protruzive │genunchi.mai rar (10% din cazuri) este│prelungit. a │Diagnosticul coxartrozei este numai radiologic. │ │ │ │ │.factor reumatoid absent. curenţi │ │ │săptămâni sau chiar luni. │posttraumatice unilaterale fără semne clinice │ │mersul pe teren accidentat.20% │Grad 0. │regiunea fesieră (cu iradiere pe faţa post. │ 20 . coxofemurale. │ │artropatii cronice care afectează articulaţiile │Coxartroze secundare polare superioare sau │ 0 . │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Condrocalcinoza în forma asimptomatică.M.19% │. │episoade inflamatorii subacute care durează │ │munci fără frig. │ │ │ │diagnosticul (prezenţa cristalelor PFDC). mai rar nucleul pulpos). │ 0 . │ │(idiopatice) şi a formelor secundare. │ │ │ │Coxartrozele afectează ambele sexe (cu o uşoară │Diagnosticul coxartrozei este unul radiologic. realizând │ │ortostatismului şi mersului. │Bolnavii prezintă afectare poliarticulară cu │ │.depozitele cristaline de pirofosfat dihidratat│ │ │ │ │de calciu (PFDC) la nivelul cartilajului │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │ │ │În formele de artrită cu microcristale de HA │ │ │ │Radiografiile evidenţiază calcificări │evoluează ca monoartrite acute sau cronice cu │ │ │ │periarticulare sau paradiafiazare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │A. durere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 20 .I. │articulară prin interesări atât ale structurilor │ │ │ │. ale meniscurilor. Prezenţa │ │invaliditate.60% │prin reducerea efectuării │ │lizereu calcic ce apare la nivelul ţesutului │discurilor intervertebrale (mai frecvent inelul │ │gestualităţii profesionale. de autoconducere sau de│ │şi cu severitatea bolii. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │CONDR0CALCINOZA (PSEUDOGUTA) . │ │Condrocalcinoza (C. │prelungit. umezeală. coxofemurale şi greutate la mobilizare. │foarte accentuate. coexistă cu un │A. │ │Eroziunile osoase determinate de depozitele de │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │cristale de UMS se corelează atât cu durata cât │Guta cronică poliarticulară cu lipsa perioadelor │ │autoservire.4 săptămâni.2 zile până la 3 . │ │articular dau imagine radioopacă. │ 60 .măsuri igienico-dietetice pentru │evitarea obezităţii. obiectiv.49% │Grad 0. │bolilor reumatismale abarticulare). (Vezi criteriile │ │ │ │sau în grămezi opace cu dimensiuni variate. │ │ │ │ │Tabloul clinic mimează o poliartrită reumatoidă. │Bolnavii acuză dureri inghinale la mers │ .control periodic.evitarea ortostatismului prelungit│ │artic. monoarticular. fesier.creşterea concentraţiei lipidelor totale şi │articulare secundare pot limita mobilitatea │ │ │ │trigliceridelor. iniţial │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │punctiformă. │ 0 . │ │sinovialei şi ţesuturilor moi periarticulare şi │ │ │. │ │ │ │predominenţă feminina). │determină deformaţii la nivelul mâinilor prin │ │ │ │. │ │ │ │. bazinului. fără │ │ │ │sinovialei şi ale ţesuturilor periarticulare │alte simptome. │subcutanaţi de dimensiuni importante.90% │ │ │afectată prezintă între 1. a │ │cartilaginos (linie trasă cu creionul). 1 la care │maximă pe faţa externă a regiunii trohanteriene │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică) │(cu iradiere pe faţa externă a coapsei) sau în │fără semne obiective patologice la ex. │diabetul zaharat.│mg/dl ptr. │o durere izolată a genunchiului. │factorii reumatoizi prezenţi în titruri mici. produse de calcificări │Calcificări periarticulare ale umărului: │ │ │ │periarticulare şi depozite intraarticulare de │periartrită calcifiantă a umărului. │. C. │deseori recidivante dar nu dau invaliditate.internare în caz de puseu acut şi │ │evidenţă condrocalcinoza. │ │ │ │sugerează guta. mimând o inflamaţie │ │ │ │.schimbarea locului de muncă în │ │osteofitoză exuberantă).M. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.│ │. HTA.sunt │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │manifestări inflamatorii articulare. │afectarea membrelor toracice. defecte osoase│membrelor toracice şi pelvine. │ │artrozic degenerativ ale artic. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │COXARTROZA . obiectiv. │ │ │ │ │umeri. mâinilor pune în │rahidiană.

│proiectată; │ │ │ - durere de tip mecanic, │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │ │agravată de mers (în special pe scări sau pe │unilaterale sau post malformaţii protuzive │ │teren accidentat), de sprijin, de mişcare, de │unilaterale (pe o coxa profunda de gr. 2 - la │ │oboseală, "durere de sfârşit de zi" şi calmată │care fundul cotilului depăşeşte linia │ │de repaus; │ilioischiatică). │ │ - impotenţă funcţională │ │ │de intensitate variabilă care împiedica pe │Coxartroze primitive sau secundare posttraumatice│ │bolnav să urce scările sau să alerge; │unilaterale sau pe malformaţii protuzive (coxa │ │2. Obiective: - şchiopătarea, bolnavul evitând │profunda gr. 3 - protuzie acetabulară). Bolnavii │ │să se sprijine pe membrul inferior bolnav. Când │acuză dureri inghinale, la ridicarea de pe scaun,│ │stă în picioare observăm o atitudine vicioasă, │la ortostatism prelungit, la mers, la coborârea │ │cu membrul inferior în uşoară flexie şi rotat │scărilor şi dispar în decubit. │ │extern. Tardiv, putem remarca o coborâre a │La ex. obiectiv uşoară limitare a mişcărilor de │ │pliului fesier, o atrofie musculară. │rotaţie. │ │ - limitarea mobilităţii: │Diagnosticul clinic este susţinut radiologic. │ │bilanţul articular şi muscular evidenţiază │ │ │limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală; flexia se menţine │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │normală mult timp (spre deosebire de coxite, la │ │ │care se limitează rapid). │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │În formele activate, nu poate pune "picior peste│posttraumatice sau secundare pe coxa retroversa │ │picior", nu se poate încălţa. În coxartrozele │(sechele de epifizioliză). │ │mai avansate mecanismul şchiopătării ţine de: │ │ │leziunile osteoarticulare dureroase, contractura│Coxartroze secundare pe coxa plana (osteocondrită│ │flexorilor, deficitul fesierului mijlociu şi │deformantă juvenilă). │ │atrofia cvadricepsului. Suitul, coborâtul │ │ │scărilor ca şi perimetrul de mers se reduc │Coxartroze secundare unilaterale │ │progresiv. Mersul nu mai este posibil decât cu │postosteonecrozei, condrocalcinozei, bolii │ │sprijin în baston, apoi pe două bastoane sau │Morquio. │ │cârje axilare. În formele foarte evoluate, cu │Bolnavii prezintă dureri în regiunea inghinală │ │anchiloză în atitudine vicioasă (adducţie, │sau în triunghiul Scarpa cu iradiere în regiunea │ │flexie şi rotaţie externă) şi dureri permanente,│fesieră şi retrotrohanteriană sau faţa anterioară│ │invaliditatea e gravă (nu mai poate părăsi │a coapsei până la genunchi (uneori gonalgii │ │patul, deşi starea generală este relativ bună). │izolate). │ │B. Manifestări radiologice: │La ex. obiectiv: mers salutând cu limitarea │ │Semiologia radiologică a coxartrozelor este │mişcărilor de rotaţie, abducţie, adducţie. │ │caracterizată prin 3 tipuri de modificări: │Diagnosticul pozitiv este clinic şi radiologic. │ │ │ │ │1. Îngustarea interliniei articulare (este │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │constatată în zona articulară portantă unde se │posttraumatism sau malformaţii congenitale, │ │exercită presiuni maxime, de obicei │condrocalcinozei, bolii Morquio, bolii Paget, │ │supero-externe şi mai rar intern sau axial). │coxite infecţioase, osteomalacie etc. │ │2. Osteoscleroză subcondrală: reacţie de │La ex. obiectiv limitarea mişcărilor de rotaţie, │ │osteocondensare faţă de excesul de presiune din │abducţie, adducţie şi limitarea flexiei cu │ │zona în care cartilajul s-a deteriorat (aspect │atitudine vicioasă a coxofemuralelor afectate (în│ │de benzi opace, de o parte şi de alta a │flexum rotaţie externă şi adducţie), atrofia │ │interliniei articulare). │grupului muscular fesier şi cvadricepsului. │ │3. Osteofitoza se dezvoltă în afara zonelor │"Semnul pantofului" este pozitiv (bolnavul nu │ │articulare supuse presiunilor: │poate efectua flexia - rotaţia necesară │ │- cotiloidiene externe; │sprijinirii piciorului de coapsa opusă pentru a │ │- femurale: osteofitoză marginală a capului; │încălţa pantoful. │ │- osteofitoză perifoveală; │ │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │D. Stare generală bună. │ │ │E. Forme clinice: │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │- după criteriul topografic: │limitarea mişcărilor de rotaţie, abducţie, │ │ - coxartroze polare superioare - sunt cele│adducţie şi flexie cu atitudini vicioase a │ │mai frecvente, de obicei secundare unei │coxofemuralelor în flexie, rotaţie externă şi │ │"displazii coxofemurale simple" (coxa valga şi │adducţie, cu atrofia grupelor musculare fesiere │ │displazia cotiloidiană) sau a unei subluxaţii a │şi ecvadricepsului bilat. │ │capului femural sau anteversiei exagerate. │ │ │Evoluează spre agravare, marea majoritate a │ │ │cazurilor având indicaţie chirurgicală; │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │ - coxartroze interne (centrale, axiale); │dureri şi instabilitate coxofemurală cu reducerea│ │- după criteriul etiologic: │posibilităţii de mers. │ │ - coxartroze primare - în jurul vârstei │Coxartroză rapid distructivă bilaterală cu │ │de 50 - 60 ani, de obicei bilaterale cu o │reducerea accentuată până la 70% din valorile │ │morfologie normală a coxofemuralelor, cu │fiziologice ale mobilităţii şoldului. │ │evoluţie lentă. Pot coexista cu artroze ale │ │ │mâinilor, genunchilor şi rahisului (boală │ │ │artrozică vertebro-periferică); │ │ │ - coxartroze secundare (60 - 65%) │ │ │debutează înainte de 40 ani cu o evoluţie │ │ │rapidă. Se disting următoarele forme clinice: │ │ │- coxartroze secundare malformaţiilor luxante; │ │ │- coxartroze orizontale secundare anterversiei │ │ │crescute a colului femural şi cotilului; │ │ │- coxartroze secundare malformaţiei protruzive. │ │ │Coxartrozele se dezvoltă rar pe un cotil profund│ │ │simplu (coxa profundă de gradul 1, la care │ │ │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică). │ │ │Pe coxa profunda gr. 2 (la care fundul cotilului│ │ │depăşeşte linia ilioischiatică) sau coxa │ │ │profunda de gr. 3 denumită şi protruzia │ │ │acetabulară (peretele intern al cotilului │ │ │proemină în interiorul bazinului). │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa retrorsa │ │ │(sechele de epifizioliză); │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa plana (cap │ │ │femural turtit, ovoid sau în formă de ciupercă, │ │ │pe un col femural scurt) Este vorba despre o │ │ │dismorfie sechelară a bolii Legg-Perthes-Calve │ │ │(osteocondrită deformantă juvenilă constând din │ │ │osteonecroza nucleului capului femural). │ │ │- coxartroza secundară unei osteonecroze a │ │ │capului femural; │ │ │- coxartroza secundară condrocalcinozei; │ │ │- coxartroza secundară bolii Morguio (tulburări │ │ │de formare a epifizelor membrelor şi │ │ │platispondilie); │ │ │- alte coxartroze secundare după coxite │ │ │reumatismale sau infecţioase; în boala Paget; │ │ │în osteomalacie şi în cazul sechelelor │ │ │traumatice (după reducerea defectuoasă a │ │ │fracturilor de cotil). │ │ │Diagnosticul pozitiv al coxartrozelor se bazează│ │ │pe 5 criterii esenţiale: │ │ │1. dureri inghinofesiere de tip mecanic; │ │ │2. limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală, amplitudinea flexiei │ │ │fiind mult timp conservată; │ │ │3. modificările radiografice: îngustarea │ │ │segmentară a interliniei articulare, │ │ │osteoscleroză subcondrală şi osteofitoză; │ │ │4. absenţa modificărilor biologice; │ │ │5. stare generală bună. │ │ │Deci diagnosticul pozitiv de coxartroză se │ │ │bazează pe modificările clinice şi cele │ │ │radiologice. │ │ │- Explorările de laborator; │ │ │- Radiografia bazinului de faţă standard │ │ │(singura realmente utilă); │ │

30 - 40%

40 - 49%

50 - 70% 50 - 60%

60 - 70%

70 - 90% 70 - 80%

80 - 90%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale, a │ │ortostatismului şi a mersului. │ │Bolnavul acuză dureri de tip mecanic│ │(apar la ridicarea de pe scaun, la │ │ortostatism prelungit, la mers, la │ │coborârea scărilor şi dispar în │ │repaos). │ │- schimbarea locului de muncă în │ │munci fără ortostatism prelungit, │ │poziţii vicioase în timpul │ │lucrului, frigul, umezeala. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bolnavul acuză dureri inghinale şi │ │triunghiul Scarpa, la ridicarea în │ │ortostatism, la mers, la coborâtul │ │şi urcatul scărilor. Bolnavul are un│ │mers salutând cu instabilitate a │ │şoldului şi bazinului la mersul pe │ │distanţe mari. │ │Necesită sprijin baston. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │prin posibilitatea invalidului de a │ │se autoservi, de a se autoconduce, │ │de a se orienta spaţial, fără │ │ajutorul altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│Posibil, dar nu obligatoriu: │ │ │ │ │-Tomografie computerizată; │ │ │ │ │- Scintigrafie osoasă; │ │ │ │ │- RMN. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GONARTROZA - cod de boală 634 din lista de 999 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │coduri de boală după C.I.M. │ │ │grad de invaliditate. │ │ │Artroză incipientă femuro-patelară unilaterală │ 0 - 10% │- regim hipocaloric pentru scăderea │ │Gonartroza este cea mai frecventă artroză şi cea│secundară sau primitivă. │ │în greutate la persoanele obeze; │ │mai frecventă artropatie a genunchiului. │Bolnavul acuză gonalgii la mers prelungit. │ │- gimnastică medicală; │ │Frecvenţa mai mare de 3 - 4 ori la femei faţă │Ex. obiectiv clinic este normal. │ │- cură balneară; │ │de bărbaţi. │Rg. genunchiului profil incidenţă axială 30, │ │- evitarea ortostatismului mersul pe│ │Din punct de vedere etiologic gonartrozele sunt │60, 90 arată îngustarea liniei femuro-patelare.│ │teren accidentat; │ │primitive şi secundare. │ │ │ │ │Gonartrozele primitive debutează între 40 - 50 │Artroză femuro-tibială secundară sau primitivă │ 10 - 19% │ │ │ani, în special la femei, de obicei obeze şi cu │unilaterală incipientă cu dureri de tip mecanic, │ │ │ │varice la membrele pelvine. │fără semne inflamatorii la ex. obiectiv şi ex. de│ │ │ │Gonartrozele secundare debutează precoce, sunt │laborator, cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │ │ │unilaterale şi necesită frecvent intervenţii │plan frontal (genu varum sau valgum unilateral). │ │ │ │chirurgicale. │ │ │ │ │Dintre cauzele cele mai frecvente, în │ │ │ │ │gonartrozele secundare sunt menţionate: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- traumatismele (sechele de fracturi, luxaţii, │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │entorse, leziuni menisc) │Gonartroză secundară unilaterală posttraumatică │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │- tulburări statice: - dezaxarea axei │sau primitivă unilaterală (de tipul artrozei │ │- gimnastică medicală; │ │femuro-tibiale cu solicitările în varus sau │femuro-patelare sau femuro-tibiale incipiente) │ │- măsuri igienico-dietetice pentru │ │valgus (genu valgum varus); │fără limitarea mobilităţii, cu gonartroze │ │evitarea obezităţii; │ │ - dezaxarea aparatului │reactivate remise clinic în 1 - 2 săptămâni. │ │- cură balneară. │ │rotulian (displazii rotuliene, luxaţii şi │ │ │ │ │subluxaţii rotuliene); │Gonartroză secundară posttraumatică sau primitivă│ 30 - 40% │ │ │- o serie de factori generali favorizează │unilaterală (de tipul artrozei femuro-patelare │ │ │ │apariţia artrozei: tulburările endocrine │incipiente) fără limitarea mobilităţii, cu │ │ │ │(insuficienţa ovariană, menopauza); tulburările │deviaţii axiale femuro-tibiale în plan frontal │ │ │ │metabolice (obezitatea); factorii genetici │(genu varum sau valgum bilateral). │ │ │ │(displazii). │ │ │ │ │ │Gonartroze primare sau secundare de tipul │ 40 - 49% │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │artrozei femuro-patelare unilaterale însoţite de │ │ │ │ │laxitate genunchi unilateral (leziuni │ │ │ │4. Manifestări clinice: │degenerative ale ligamentelor colaterale, │ │ │ │- subiective: durerea între puseele inflamatorii│instabilitate laterală mică). │ │ │ │este de tip mecanic (calmate la repaus şi │ │ │ │ │exacerbate la mers, coborâtul şi urcatul │ │ │ │ │scărilor, la genuflexii). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │În puseul acut durerea este de tip inflamator │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │(persistă şi în repaos). │Gonartroze primare sau secundare posttraumatice │ 50 - 60% │prin reducerea efectuării │ │- obiective: - sindrom de instabilitate │unilateral cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │gestualităţii profesionale, a │ │(laterală, anteroposterioară sau rotatorie) prin│plan frontal (genu varum sau valgus) sau dezaxare│ │ortostatismului şi a mersului. │ │laxitatea sau leziunea ligamentelor laterale şi │în plan sagital (genu flexum) cu limitarea │ │- Evitarea suprasolicitării │ │încrucişate, ce însoţeşte frecvent gonartroza, │mobilităţii genunchiului (extensie, flexie) │ │funcţionale, alternarea │ │mărind dificultatea recuperării funcţionale; │decompensată algic. │ │ortostatismului şi mersului cu │ │ - mărirea de volum a genunchiului, │ │ 60 - 70% │perioade frecvente de repaus, │ │poate fi cauzată de inflamaţia sinovială; │Gonartroze primare sau secundare unilateral │ │evitarea mersului de distanţe mari │ │reacţia lichidiană hidartrozică; tendinite şi │decompensate algic şi funcţional cu instabilitate│ │şi mai ales pe teren accidentat; │ │ligamentite; hipertrofia adipoasă; hipertrofia │a genunchiului lateral şi antero-posterior, cu │ │- evitarea urcatului şi coborâtului │ │epifizară (în gonartrozele avansate). │tumefacţia genunchiului în perioadele activate │ │scărilor; │ │ - genunchiul dezaxat, circa 30% din│însoţite sau nu de chist sinovial popliteu (chist│ │- combaterea excesului ponderal; │ │gonartroze sunt secundare unui genu varum sau │Baker), cu dezaxare în plan sagital (genu flexum)│ │- mers cu sprijin în baston; │ │genu valgum. Dezaxaţia sagitală în genu flexum │şi limitarea mobilităţii (extensie, flexie activă│ │- renunţarea la activităţile │ │poate să ţină de o gonartroză avansată, de │şi pasivă). │ │sportive; │ │retracţia ischiogambierilor sau de o gonartroză │ │ │ │ │inflamată. │ │ │ │ │ - limitarea mobilităţii - afectarea│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 - 90% │Gradul II de invaliditate. │ │frecventă a rotulei prin procesul artrozic │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │diminuă forţa cvaricepsului încă de la debutul │Gonartroze bilat. secundare posttraumatice sau │ 70 - 80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gonartrozei (cu extensia incompletă a │primitive avansate cu dezaxare în plan frontal │ │autoservi, de a se autoconduce, de a│ │genunchiului). De asemenea, gonartroza se │(genu varum) cu limitarea mobilităţii genunchilor│ │se orienta spaţial, fără ajutorul │ │însoţeşte de reducerea amplitudinii şi forţei │progresivă (extensia, flexia) decompensate algic │ │altei persoane. │ │rotaţiei axiale a gambei. │şi funcţional, cu pusee inflamatorii active la │ │Necesită intervenţii chirurgicale │ │Gonartrozele evoluate se însoţesc de limitarea │intervale mici. │ │corectoare (osteotomie tibială de │ │flexiei, cu deficit de mers (pentru mersul pe │ │ │corecţie, care restabileşte axa │ │plan orizontal sunt necesare minimum 40 de │Gonartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │mecanică femuro-tibială şi │ │flexie, iar pentru suitul scărilor 80 - 90 de │sindrom de instabilitate a genunchiului laterală │ │distribuţia fiziologică a │ │flexie şi posibilitatea unei extensii stabile şi│externă şi internă; anteroposterioară bilat. cu │ │presiunilor. │ │complete în rectitudinea genunchiului). │dezaxarea în plan frontal şi sagital cu limitarea│ │ │ │B. Semne radiologice: │mobilităţii pasive (flexie - extensie) cu pusee │ │ │ │- articulaţia femuro-patelară este prima care │inflamatorii acute la intervale mici, cu dureri │ │ │ │prezintă modificări radiologice subcondrale (la │de tip mecanic şi inflamator, permanente, cu │ │ │ │nivelul zonelor cu cartilajul ulcerat) şi │agravarea instabilităţii şi reducerea │ │ │ │osteofitoză (în afara zonelor de presiune │perimetrului de mers. │ │ │ │maximă). Radiografia standard nu poate evidenţia│ │ │ │ │decât stadiul artrozic constituit. Radiografia │ │ │ │ │femuro-patelară din incidenţa axială (defileul │ │ │ │ │opac) permite vizualizarea interliniei │ │ │ │ │cartilaginoase şi diagnosticul de debut al │ │ │ │ │procesului artrozic. Defileul standard poate │ │ │ │ │evidenţia şi o luxaţie rotuliană, bascularea │ │ │ │ │rotulei (fără deplasare laterală) sau o │ │ │ │ │displazie femuro-patelară. │ │ │ │ │- articulaţia femuro-tibială, prezintă │ │ │ │ │modificări artrozice ceva mai târziu, pensarea │ │ │ │ │interliniei; osteofitoză marginală; ascuţirea şi│ │ │ │ │hipertrofia spinelor tibiale, osteoscleroza │ │ │ │ │subcondrală. │ │ │ │ │C. Semne biologice: │ │ │ │ │Sunt necesare pentru precizarea unor gonartroze │ │ │ │ │activate sau hidartroze recidivante: │ │ │ │ │- VSH; │ │ │ │ │- studiul lichidului sinovial. │ │ │ │ │Criterii de diagnostic clinic: │ │ │ │ │- dureri de tip mecanic; │ │ │ │ │- semne clinice obiective; │ │ │ │ │- modificări radiologice; │ │ │ │ │- diagnosticul formelor clinice; │ │ │ │ │- examinările biologice, în funcţie de artrozele│ │ │ │ │activate sau hidartrozele recidivante. │ │ │ │ │Ex. de laborator: │ │ │ │ │- Rg. standard de faţă şi profil a genunchiului │ │ │ │ │(inclusiv cu încărcare, deci în ortostatism); │ │ │ │ │- Rg. de profil a genunchiului incidenţa axială │ │ │ │ │la 30, 60, 90 (pentru evidenţierea leziunilor│ │ │ │ │incipiente de gonartroză). │ │ │ │ │- Artroscopia genunchiului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE PICIORULUI cod de boală 635 din │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Artroză MTF a degetului mare (hallux valgus) │ 0 - 10% │Măsuri profilactice: │ │ │unilateral sau bilateral. │ │- evitarea încălţămintei │ │Artrozele piciorului sunt în majoritatea │Bolnavii acuză durere în zona antero-internă a │ │nefiziologice; │ │cazurilor artroze secundare unor traumatisme sau│piciorului de tip mecanic. │ │- tratamentul corect al │ │tulburări statice; zona de elecţie a procesului │ │ │traumatismelor piciorului; │

│degenerativ este artic. MTF halucelui la nivelul│Artroză tarso-metatarsiană (Lisfranc) unilaterală│ 10 - 19% │- talonete pentru picior plat sau │ │ante-piciorului, iar la nivelul tarsului este │sau bilaterală, (leziuni degenerative la nivelul │ │ghete ortopedice; │ │cuplul de torsiune │articulaţiilor cuneometatarsiene, însoţite de │ │ │ │(artic. subastragaliană şi mediotarsiană). │picior plat uni sau bilateral sau picior scobit. │ │ │ │Cauzele artrozelor piciorului sunt: │Bolnavii acuză dureri la mers pe teren accidentat│ │ │ │- traumatisme (fracturi vicios consolidate ale │şi ortostatism prelungit. │ │ │ │calcaneului, ale scafoidului sau MT, entorse │ │ │ │ │subastragaliene sau mediotarsiene. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- tulburări statice: picior scobit, plat, valg. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │talus valgus, talus varus, genu varum, genu │Artroză MTF a degetului mare în faza de hallux │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │valgum, malformaţii congenitale (sinostoze, │rigidus însoţite de sinovită secundară şi de │ │- intervenţii chirurgicale │ │condrodisplazii), sechele poliomielită; │bursită la nivelul exostozei capitometatarsiene │ │corectoare; │ │- artrite cronice: secundare P.R., │bilat. │ │- pantof sau ghete ortopedice; │ │spondilartritei periferice, gutei cronice; │ │ │- evitarea ortostatismului │ │- osteonecroze: (ale astragalului, scafoidului, │Artroză MTF a degetului al II (complicaţie │ 30 - 40% │prelungit, mersul pe teren │ │capului MT al II şi al III); │tardivă a unei osteonecroze capitometatarsiene │ │accidentat; │ │- încălţăminte nefiziologic: care accelerează │(Freiberg - Kohler) unilateral sau bilateral. │ │- cură balneară; │ │procesul degenerativ artrozic şi decompensarea │Bolnavii acuză dureri la dorsiflexia piciorului │ │ │ │funcţională; │la mers. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Artroza cuplului de torsiune (artroză │ 40 - 49% │Gradul 0 de invaliditate. │ │ │subastragaliană şi artroză mediotarsiană) │ │Nu se încadrează în grad de │ │A. Simptome: │unilaterală. │ │invaliditate. │ │1. Subiective: │Bolnavii acuză - dureri faţa dorsală a │ │Recomandări: │ │- durerea de tip mecanic exacerbate la mers şi │piciorului, cu instabilitatea tarsului posterior │ │- ghete ortopedice: intervenţii │ │calmate de repaos, treptat devine permanentă; │cu redoare progresivă şi limitarea mişcărilor de │ │chirurgicale ortopedice; │ │2. Obiective: │eversie şi inversie. │ │- cure balneare postoperatorii; │ │- redoarea articulaţiilor piciorului cu │ │ │ │ │limitarea flexiei dorsale şi plantare; │Artroză secundară a cuplului de torsiune prin │ │ │ │- şchiopătare la mers; │osteonecroză aseptică a capului astragalian sau │ │ │ │- kiperkeratoză la nivelul capului I şi V al │a scafoidului unilateral. │ │ │ │MTI; │Bolnavii acuză dureri submaleolar bilat. şi pe │ │ │ │- duriom pe faţa plantară; │faţa dorsală a piciorului la mers şi ortostatism,│ │ │ │- tulburări statice (picior scobit, picior plat,│cu greutate la mers pe teren accidentat şi │ │ │ │talus valgus, talus varus, etc.). │neregulat prin limitarea mişcărilor de eversie şi│ │ │ │B. Manifestări radiologice: │inversie. │ │ │ │Îngustarea şi neregularităţi ale interliniei │ │ │ │ │articulare; osteofitoză laterală şi dorsală, │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │osteocondensare subcondrală. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │A. Artroza MTF a degetului al doilea, bilaterală,│ 50 - 60% │Recomandări: │ │D. Stare generală bună. │secundară unei osteonecroze capitometatarsiene │ │- schimbarea locului de muncă, fără │ │ │(Freiberg - Kohler); dorsiflexia limitată jenează│ │mers pe teren accidentat şi │ │ │desfăşurarea pasului. │ │neregulat şi ortostatism prelungit; │ │ │ │ │ │ │ │B. Artroza cuplului de torsiune bilaterală, prin │ 60 - 69% │ │ │ │asocierea unei artroze subastragaliene cu o │ │ │ │ │artroză mediotarsiană. Dureri faţa dorsală a │ │ │ │ │piciorului bilat. cu instabilitatea tarsului │ │ │ │ │post. (cu frecvente entorse). │ │ │ │ │Bolnavii prezintă redoare progresivă şi limitarea│ │ │ │ │mişcărilor de eversie şi inversie ceea ce crează │ │ │ │ │dificultăţi la mersul pe teren accidentat şi │ │ │ │ │neregulat. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE MÂINII cod de boală 635 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Artrozele interfalangiene distale (Heberden) cu │ 0 - 10% │invaliditate. │ │Artrozele mâinii au cauze generale endocrine │limitarea minimă sau moderată a mobilităţii, cu │ │ │ │(carenţe de estrogeni, menopauză, acromegalie) │deformarea sau dezaxarea laterală a falangei │ │ │ │metabolice (diabetul, hipercolesterolemia) │distale. │ │ │ │vasculare şi genetice. │ │ │ │ │Artrozele mâinii sunt secundare traumatismelor │Artroze interfalangiene proximale (Bouchard) art.│ 10 - 19% │ │ │sau microtraumatismelor (fracturi intra sau │IFP este lărgită şi îngroşată, nu prin tumefacţia│ │ │ │juxtaarticulară cu lezarea cartilajelor, │ţesuturilor moi ci prin reacţii hipertrofice şi │ │ │ │rupturile sau întinderile aparatului ligamentar │osteofitice ale extremităţii falangelor cu uşoară│ │ │ │(vezi criteriile ap. locomotor). │limitare a mobilităţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Artroze secundare posttraumatice ale degetelor │ 20 - 49% │ │ │ │mâinii unilateral, cu redoare IF şi dezaxări │ │ │ │Semne subiective: - dureri la mobilizarea artic.│(după fracturi art. ale falangelor sau leziuni │ │ │ │degetelor: │ligamentare) │ │ │ │Semne obiective: redori cu limitarea │ │ │ │ │mobilităţii, deformaţii, dezaxări. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 30% │Nu se încadrează în grad de │ │Manifestări radiologice: de artroze. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │ │Rizartroza policelui uni sau bilaterală (artroza │ 30 - 40% │ │ │ │trapezometacarpiană). │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri şi limitarea mobilităţii │ │ │ │ │policelui. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroza erozivă a IF proximale şi distale cu │ 40 - 49% │ │ │ │puseuri inflamatorii, cu deformaţia degetelor şi │ │ │ │ │dezaxări. Radiologic: leziuni erozive şi │ │ │ │ │constructive. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui (artroza │ 50 - 60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │trapezometacarpiană) cu limitarea mobilităţii │ │Recomandări: │ │ │policelui cu deficit de prehensiune prin │ │- intervenţii chirurgicale │ │ │amiotrofia eminenţei tenare şi subluxaţia │ │corectoare (trapezectomie). │ │ │primului MC şi fixarea lui în adducţire şi │ │ │ │ │antepoziţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui bilateral, în faza descrisă │ 60 - 70% │ │ │ │mai sus. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILOZELE - cod de boală 648 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boala după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Cervicalgia cronică-forma clinică cea mai │ 0 - 10% │Recomandări: │ │A. SPONDILOZA CERVICALĂ: (CERVICARTROZA sau │frecventă. │ │- dispensarizare medic de familie şi│ │spondilo-discartroza cervicală) indică prezenţa │Bolnavii acuză dureri cervicale exacerbate de │ │reumatologic Policlinica │ │procesului artrozic degenerativ la nivelul │oboseală fizică şi intelectuală, însoţită uneori │ │teritorială; │ │coloanei cervicale; 60% din persoanele peste 40 │de anchiloză, acufene, tulburări oculare şi │ │- tratament medicamentos în fazele │ │de ani au o acuză cervicală de de cauză │laringo-faringiene, insomnii, stări depresive, │ │acute; │ │degenerativă. │dureri precordiale. │ │- cură balneară; │ │Artroza vertebrală afectează articulaţiile │ │ │ │ │discovertebrale şi art. interapofizară │ │ │ │ │posterioară; aparatul transvers, spinos şi │Cervicalgia acută sau torticolisul acut. │ 10 - 19% │ │ │ligamentar prezintă deasemeni modificări de tip │Cervicalgia acută însoţită de torticolis ce poate│ │ │ │hipertrofic sau calcificări cu repecursiuni │iradia ocular, auricular sau facial. Poate apare │ │ │ │clinice şi funcţional. │posttraumatism, pe fondul unor malformaţii osoase│ │ │ │Osteofitoza difuză (spondiloză) fără răsunet │cervicale, osteoartrite. │ │ │ │radicular şi medular, are ca simptom dominant │Redoarea coloanei cervicale cu înclinarea │ │ │ │durerea şi limitarea mobilităţii coloanei │laterală a capului dureroasă şi blocarea │ │ │ │vertebrale cervicale. │mişcărilor de rotaţie şi lateroflexie. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │Cefaleea cervicală: a. forma occipitală │ │ │ │SPONDILOZEI CERVICALE: │("Nevralgia Arnold") │ │ │ │ │ b. forma occipito-temporo│ │ │ │1 Subiective: │maxilară; │ │ │ │- durerea coloanei cervicale; │ c. forma supraorbitară. │ │ │ │2. Obiective: │ │ │ │ │- ex. obiectiv este în general sărac; │Cefaleea poate fi episodică sau continuă, uşoară │ │ │

│- modificări ale curburii fiziologice a coloanei│sau severă şi este declanşată de poziţiile │ │cervicale; │vicioase şi eforturile fizice. │ │- contractură musculară paravertebrală; │Migrena cervicală - sindrom paroxistic │ │- afectarea mobilităţii segmentare şi globale │caracterizat prin cefalee, greţuri, vărsături, │ │(flexie, extensie, înclinare laterală, rotaţie).│tulburări oculare şi neurovegetative. │ │3. Manifestări radiologice: ex. radiologic este │ │ │principalul mijloc de diagnostic (Rg standard); │Spondiloza cervicală poate iniţia şi întreţine şi│ │- modificarea lordozei cervicale; │apariţia unor artroze la distanţă de exemplu: │ │- pensarea spaţiului discal; │ │ │- reacţia condensată a platoului; │ │ │- osteofitoză peridiscală: │PSH-ul, sindrom umăr - mână, sindromul de │ │- îngustarea spaţiului şi reacţia artrozică ce │retracţie al aponevrozei palmare (M. Dupuytren). │ │poate duce la apariţia de bloc cervical la │Vezi criteriile afecţiunilor reumatismale │ │nivelul apofizelor post. │abarticulare) │ │ │ │ │ │Pentru afectarea radiculară vezi criteriile │ │ │neurologice. │ │ │ │ │B. SPONDILOZA DORSALĂ │ │ │ │ │ │Spondiloza dorsală reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ la nivelul coloanei │ │ │dorsale atât în sectorul disco-somatic cât şi │Dorsalgia cronică. │ │interapofizar. │Bolnavii acuză dureri în segmentul interscapular │ │ │cel mai frecvent; apare la sexul feminin, în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │etapa 30 - 40 ani. │ │Se remarcă sărăcia semnelor subiective şi │Ex. obiectiv: deviaţii în plan frontal sau │ │obiective. │sagital de amplitudine mică, adesea ireductibilă.│ │Ex. radiologic: susţine diagnosticul de │Ex. obiectiv: dureri la palparea coloanei │ │certitudine al spondilozei dorsale. │dorsale. Contractură paravertebrală limitată. │ │- osteofite difuze în special pe segmentul │ │ │T5 - T9; │Dorsalgia acută. │ │- pensarea discului intervertebral şi reacţia │Bolnavii acuză dureri acute cu prezenţa unor │ │condensată a platourilor; │tulburări de statică vertebrală şi dureri la │ │- calcificări ale nucleului; │presiunea spinoaselor T5 - T6 şi T9 - T10. │ │- artroză interapofizară. │ │ │ │Nevralgia intercostală. │ │ │Hiperproducţiile discoosteofitice şi │ │ │interapofizare pot irita nervii intercostali │ │ │generând o simptomatologie de tip nevralgic. │ │ │ │ │C. SPONDILOZA LOMBARĂ (LORDOZA). │ │ │ │ │ │Spondiloza lombară reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ artrozic la nivelul │ │ │coloanei lombare cu afectarea structurilor │Lombalgia cronică - leziune degenerativă a │ │anatomice inervate ale rahisului lombar │fibrocartilajului discal intervertebral cu │ │(ligamente, periost, musculatură, vase sanguine,│fisurarea inelului fibros. │ │rădăcini nervoase, sinoviala articulaţiilor │Bolnavii acuză dureri lombare la efort care │ │intera-pofizare posterioare). │cedează în repaus şi în poziţie de relaxare (în │ │ │cifoză lombară). │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Durerea este însoţită de redoare şi dificultate │ │ │de redresare. │ │A. Simptome: │Obiectiv: contractură musculară paravertebrală cu│ │- subiective: │apofizele spinoase sensibile la percuţie. │ │- durerea lombară variază în funcţie de forma │ │

0 - 20% 0 - 10%

0 - 20% 0 - 10%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Grad 0. │ │Idem - aceleaşi recomandări. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comportamentul igienic şi ergonomic │ │va proteja coloana preîntâmpinând │ │progresia proceselor degenerative şi│ │apariţia puseelor acute. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Recomandări: │ │- cură balneară; │ │- gimnastică medicală; │ │- corectarea poziţiilor vicioase │ │în timpul muncii; │ │evitarea eforturilor fizice, mari, │ │ridicarea de greutăţi, frigul, │ │umezeala, curenţii de aer; │ │- scăderea în greutate (la │ │persoanele obeze); │

│cronică, acută şi sediul afectării; │Lombalgia acută - se produce prin fisurarea │ 10 - 19% │ │ │- obiective: │incomplectă a inelului fibros cu inclavarea │ │ │ │- contractură paravertebrală); │parţială a nucleului pulpos. │ │ │ │- palparea dureroasă a apofizelor spinoase; │Bolnavii acuză durere vie lombară apărută brusc │ │ │ │- blocaj lombar cu scolioză antalgică: │cu contractura musculaturii paravertebrale, │ │ │ │- limitarea mobilităţii coloanei lombare │blocaj lombar şi scolioză lombară. │ │ │ │(flexie, extensie, înclinări spre dr. şi stg.); │ │ │ │ │- dispariţia lordozei fiziologice; │Sindromul trofostatic - post menopauză apare la │ │ │ │Ex. radiologic: rg. standard de faţă şi profil │femei ca urmare a modificărilor tisulare şi │ │ │ │arată osteofitoză difuză, artroză posterioară, │lombare şi se traduce prin relaxarea musculaturii│ │ │ │malformaţii congenitale (spina bifida, anomalii │abdominale şi hiperlordoză, prin artroza │ │ │ │tranziţionale, bloc vertebral) sau scolioză, │interapofizară posterioară, artroză interspinoasă│ │ │ │hiperlordoză. │(sindromul Baastrup). │ │ │ │- Artroza interapofizară: - scleroza osului │Bolnavii acuză dureri lombare. │ │ │ │ subcondral; │La ex. obiectiv: contractură paravertebrală, │ │ │ │ - geode subcondrale; │sacrospinoasă, cifoză dorsală, proiecţia │ │ │ │ - osteofitoză; │anterioară a corpului şi stare de oboseală. │ │ │ │ - pensarea articulară;│ │ │ │ │În stadiile avansate scleroza platourilor │Pentru afectarea radiculară - vezi criteriile │ │ │ │discale, pensare, hernii intraspongioase. │neurologice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE DIFUZE: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A. FIBROMIALGIA (FIBROZITA) - cod de boală │ │ │ │ │654 din lista de 999 coduri de boală după C.I.M.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Fibromialgia este un sindrom caracterizat prin │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │existenţa mai multor zone de dureri profunde │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │(puncte dureroase) prin dureri difuze cu o │Fibromialgia (fibrozita) primară la debut. │ 0 - 10% │invaliditate. │ │durată mai mare de 3 luni şi prin tulburări ale │Bolnavii acuză dureri difuze întinse sau │ │Măsuri profilactice: │ │somnului. │circumscrise la nivelul muşchilor sau │ │- evitarea stărilor de încordare │ │Afectează subiecţii de vârstă tânără, │proeminenţelor osoase însoţite de redoare şi │ │psihică şi a stressului; │ │predominant femei. │senzaţie de oboseală. │ │- relaxare psihică; │ │În patogenia bolii sunt incriminaţi mai mulţi │Durerile şi redoarea sunt accentuate de frig şi │ │ │ │factori: leziunile locale, fenomenele reflexe │oboseală fizică şi psihică şi cedează la căldură │ │ │ │asociate cu durerea cronică de originea │sau masaj şi mai puţin sau deloc la analgezice. │ │ │ │profundă, factorii psihogeni, tulburări de somn,│La ex. obiectiv: durere la palparea unor puncte │ │ │ │perturbarea mecanismelor de modulare a durerii. │trigger "puncte dureroase"; - hiperestezie │ │ │ │ │cutanată şi hiperemia reactivă (ce urmează chiar │ │ │ │ │după o palpare blândă). │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Grad 0. │ │(după H.A. Smythe 1985) │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Fibromialgia (fibrozita) primară cu o durată mai │ │invaliditate. │ │1. Durere difuză, cu o durată mai mare de 3 │mare de 2 - 3 luni. │ │Măsuri profilactice: │ │luni; │Bolnavii prezintă pe lângă durere spontană şi la │ │- evitarea stărilor de încordare │ │2. Zone dureroase caracteristice (cel puţin 12 │palparea la nivelul punctelor dureroase, o stare │ │psihică şi a stresurilor, │ │din cele 14 descrise); │de astenie, fatigabilitate, senzaţie de istovire,│ │relaxarea psihică; │ │3. Hiperestezie cutanată în regiunea scapulară │insomnii, tulburări digestive (colon iritabil), │ │- se recomandă activităţi fizice │ │superioară; │cefalee, anxietate, depresie psihică. │ │ sub formă de plimbări în aer │ │4. Tulburări ale somnului, cu oboseală matinală │Investigaţiile de laborator curente sunt normale │ │ liber, exerciţii fizice, sporturi │ │şi redoare; │atât ex. hematologic şi testele de inflamaţie │ │(atletism). │ │5. Investigaţii de laborator normale (VSH, TGO, │(VSH, proteina C reactivă, fibrinogen, │ │ │ │factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, │electroforeza) cât şi enzimele musculare, EMG, │ │ │ │enzime musculare, radiografii ale articulaţiilor│ex. radiologic al zonelor dureroasă. │ │ │ │sacroiliace). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. SINDROMUL DURERII MIOFASCIALE │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │Sindromul durerii miofasciale - prezenţa │ │ │grad de invaliditate. │ │durerilor şi redorii în musculatura din anumite │Sindromul durerii miofasciale din regiunea │ 0 - 10% │Recomandări: │ │regiuni ale corpului; │cervicală posterioară. │ │- cură balneară; │ │= fibromialgia regională sau localizată. │Bolnavii acuză dureri în punctele dureroase, │ │- gimnastică medicală; │ │Sindromul durerii miofasciale reprezintă o cauză│"Trigger" de tipul "cefaleei tensionale", sau │ │- evitarea eforturilor fizice │

│osteoscleroză sau osteofite la nivelul marii │ │Rg. umărului normală la tineri. │ │ │ │ │ │2. │mic efort.umăr blocat bilateral. primitiv sau secundar.70% 70 . │Bolnavul acuză dureri datorită coexistenţei unei │ 0 .diminuarea spaţiului dintre capul │ │ │humeral şi acromion + modificările descrise │ │ │anterior. │ │ │Durerea cedează treptat dar mobilitatea │ │ │articulaţiei scapulohumerale este total abolită. obiectiv o uşoară limitare a flexiei şi │ │structurilor umărului şi în primul rând la │rotaţiei interne. dificultate la │ │efectuarea unor gesturi cotidiene: │ │îmbrăcatul. umărului este normală. │ │ │Artrografia umărului pune diagnosticul de │ │ │certitudine în umărul pseudoparalitic. │ │ │Bolnavii acuză dureri artic.schimbarea locului de muncă în │ │profesiile unde sunt solicitate │ │membrele superioare (ridicarea lor │ │deasupra capului). │ │ale organelor intratoracice (angina pectorală. │ │ │Bolnavii acuză dureri în umăr şi reducerea │ │ │mobilităţii active. │ │cunoscută. abducţia la 90 este │ │ │imposibilă bilateral.schimbarea locului de muncă în │ │munci care nu solicită ridicarea │ │membrelor superioare deasupra │ │capului. şi ale │supraspinosului") unilateral. │ │Recomandări: │ │.accidente vasculare cerebrale. se agravează noaptea în somn sau la │ │diverse grade. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. fără ca mobilitatea │ │ │pasivă să fie afectată. Capsulita retractilă . │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │ │A.60 ani .tratamente medicamentoase │ │antiinflamatoare steroide şi │ │nesteroide urmate de reeducare │ │funcţională. │internă). │ │. expuneri la frig │sau rg.evitarea microtraumatismelor pe │ . hipotrofia musculaturii. suprasolicitări. │ │regiunea lombară inferioară. scleroză.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor parţial în urma unor │ │ │traumatisme sau solicitări mari sau datorită │ │ │tulburărilor trofice ale tendoanelor prin │ │ │leziuni degenerative la care se adaugă │ │ │diminuarea vascularizaţiei. │ │Bolnavul prezintă dificultate în │ │efectuarea unor gesturi cotidiene .eroziuni. umezeala. │ │ │Cauzele etiologice ale sindromului durerii │ │ │miofasciale sunt: traumatismele. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │S. hematolgic şi testele de inflamaţie acută │poate fi normal sau se pot evidenţia chisturi. La ex. scapulohumerală cu │ │ │redoare şi limitarea accentuată a mobilităţii │ │ │umărului bilateral până la abolirea completă a │ │ │mobilităţii (în special abducţia şi rotaţia │ │ │ext. PERIARTRITA SCAPULOHUMERALĂ . │ │Recomandări: │ │. │ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │etc.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor totală bilateral. │ │ │Semnul "căderii braţului" pozitiv. scleroza marii tuberozităţi│ │a cărui accelerare şi agravare pot fi │a capului humeral.intervenţii chirurgicale │ │corectoare urmate de reeducare │ │funcţională intensivă. dar şi │ │executarea unor profesii. cu │ │ │exacerbări nocturne însoţite de redoare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │altei persoane. │ │ │ │Grad 0. membrul toracic │ │ │imobil în adducţie. │ │ │ │ │B.│ │ │radiologic al umărului. │ │ │Bolnavul acuză dureri moderate ale umărului. standard a umărului: tendinită calcifiantă.20% 20 . │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │retroducţia. rotaţia internă│În faza acută bolnavii acuză dureri de mare │ │şi externă sunt limitate până la blocarea lor în│intensitate ce apar brusc. │de o suferinţă a tendonului supraspinosului care │ │ │este prins între marea tuberozitate a humerusului│ │Periartrita scapulohumerală este un sindrom │şi arcul coracoacromial. radiologic evidenţiază depozite calcice. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE LOCALIZATE: │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │A.reeducare funcţională intensă după│ │tratamente medicamentoase. tuberculoză pulmonară │nopţii.N. ara loc un proces de uzură │prezenţa de chisturi. curenţii de aer. │ │Bolnavul prezintă. │declanşarea durerii de un traumatism sau o │ │sindroame talamice) precum şi unele afecţiuni │solicitare excesivă. dezbrăcatul unor haine. │ │ │Ex. │ │Recomandări: │ │. burse) şi în unele │capului (abducţie pasivă la 90 şi rotaţie │ │cazuri capsula articulară. mobilitatea pasivă nu este │ │ │afectată (ridicarea la verticală a braţului este │ │ │imposibilă). │ │ │ │ │ │B.20% │mari.49% 50 . │ │artroză glenohumerală (osteofitoză. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. ridicarea de greutăţi. │ │Din punct de vedere etiopatogenic la nivelul │La ex. │ │Recomandări: │ │. Bolnavii acuză durere cu│ │clinic. │ │ │Bolnavii nu pot ridica braţul lateral. slăbiciune musculară şi │ │ │spasm muscular.│ │îmbrăcatul. acuză │ │ │dureri umeri bilateral.I. │ │ │osteoscleroză) ruptura manşetei rotatorilor │Tendinita calcifiantă şi bursita unilaterală │ │(apropierea de acromion a capului humeral). │ │ │microtraumatismele repetate. │Bolnavii pot fi asimptomatici multă vreme până la│ │traumatisme cerebrale. │ │ │evolutiv duce la limitarea progresivă a │ │ │mişcărilor. pieptănatul etc. poate fi normală. obiectiv limitarea mişcărilor │ │apicală) │umărului mai ales a abducţiei. determinate de procese │schimbări de poziţie. │ │sunt negative.N. .│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │frigul.C. │ │patologice. cu creştere gradată accentuată de│ │impotenţă funcţională a umărului asociate în │eforturi.cod boală 658 │Sindromul de "împingere" unilateral . │ │ │La debut rg. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. care interesează ţesuturile │Durerea apare la mobilizarea braţului deasupra │ │periarticulare (tendoane. │ │ │rotunde sau ovalare la nivelul tendonului │ │ │supraspinosului. de a se autoconduce. abducţia.80% 0 . şi la persoanele │ │ │între 50 . │ │ │Obiectiv: braţul căzut.│frecventă de durere musculosche-letală.20% 0 . │ │ │În forma cronică a tendinitei calcifiante │ │ │bolnavii acuză dureri moderate sau pot fi │ │ │asimptomatici.determinat │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │rezultatul depunerii de calciu la nivelul │ │Testarea mobilităţii umărului anteducţia. după mai │ │ │multe luni de imobilizare a articulaţiei se │ │ │evidenţiază osteoporoza la nivelul capului │ │ │humeral şi o diminuare a spaţiului articular. radiologic │ │Ex. Un rol important în accentuarea proceselor │ │ │de uzură şi în apariţia inflamaţiei îl au │Tendinita degenerativă ("sindromul │ │factorii nervoşi (afecţiuni ale S. umărului poate evidenţia │ │nivelul tendoanelor. mobilitatea activă este │ │ │dispărută la nivelul umărului. spontan sau după un │ │fazele acute. obiectiv: reducerea importantă a mobilităţii │ │ │active a braţelor bilateral. boala Parkinson. adducţia. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. fiind depistată întâmplător la ex. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. microtraumatisme (în│anterioară şi pe faţa inferioară a acromionului │ │special de ordin profesional). iar mobilitatea │ │ │pasivă imposibilă. │tuberozităţi sau al capului humeral. │dureri în zona lombofesieră cu tulburări ale │ │localizată mai ales în regiunea cefei şi în │somnului şi stare de oboseală. fiind mai rară şi mai puţin │"resort"). Rg. │ │ │tulburări de statică. osteofite pe marginea │ │determinate de traumatisme. │ │Recomandări: │ │. caracterizat prin durere. │ │ │Rg. redoare şi │debut insidios.M. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │ │ │ │ │Capsulită retractilă denumită şi umăr blocat │ │ │unilateral substratul anatomic al acestei forme │ │ │este reprezentat de o inflamaţie cronică a │ │ │capsulei glenohumerale cu evoluţie spre fibroză │ │ │(capsulită retractilă). │Durerea este vie în umăr. Ex.60% 60 . │ │ │Ex. │ │ │Rg. Umăr pseudoparalitic unilateral . │ │etc.90% 70 .70% 50 .). │tendoanelor umărului. în special în timpul │ │infarct miocardic. │ │ │Impotenţă funcţională completă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. PERIARTRITA COXOFEMURALĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Periartrita coxofemurală este mai rar │Sindromul tensorului "fasciel lata" (şoldul în │ │diagnosticată. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALă ACCENTUATĂ: │ │ │ │ │ │Umăr pseudoparalitic bilateral . umărului . │ │ │pseudochisturi şi osteotite la nivelul marii │ │ │tuberozităţi.

│Simptomatologia se datorează leziunilor │bursite trohanteriene. │ │ │Bolnavii au dureri discrete sau moderate cu │ │ │limitarea anumitor mişcări (abducţie. │ │Investigaţii de laborator: │Bursita ileopectineală şi tendinita psoasului │ │Ex. obiectiv dureri la palpare în regiunea │ │oblică pune în evidenţă una sau mai multe │inghinală prin hiperextensia şoldului. II de evoluţie │ │3.boli pulmonare etc. │ │vasomotorie: fenomene Raynaud. modificări distrofice ale tegumentelor şi │tulburări de trofice devin pronunţate cu edem │ │fanerelor: atrofie.mână. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. frigul. III de evolutivitate. formă severă. obezitate. DISTROFIA SIMPATICĂ REFLEXĂ. │La nivelul piciorului.schimbarea locului de muncă pentru│ │o perioadă. cu edem care lasă │unilateral. caracterizat prin dureri. când │Sindrom bipolar genunchi .normal. │ │Recomandări: │ │. modificări ale unghiilor.osteoporoză pătată care devine tot │ │Prezenţa celor 4 criterii permite diagnosticul │mai difuză. │ │Rg. │ │pentru diagnostic în stadiul incipient. │ │de DSR definită. cu│ │ │edem dur. osteoporoza │umăr . cu aspect de │III de evoluţie. în unele cazuri apar │ │ │anchiloze (prin modificări fibroase ale │ │ │ţesuturilor periarticulare). tendoanele flexorilor se│ │ │retractă (apar contracturi). │ │celui subperiostal şi intracortical cât şi a │ │ │celui subcondral şi marginal în acest din urmă │ │ │caz realizând forma "erozivă" a afectării │ │ │osoase. Pielea. │Radiologic nu sunt modificări. │ │tulburări vasomotorii şi tulburări trofice.6 luni de tratament consecutiv nu rămân │ │. autoservi.20% 20 .mână st. │Bolnavul acuză dureri în regiunea inghinală.│de periartrită coxofemurală.picior) şold etc. │Radiologic . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. cu păr │ │ │puţin şi unghii fragile. capsulită │ │superior.picior bilateral. │ │ │ │ │C. edem şi spasm │ │ │muscular. umezeala.cea mai frecventă cauză │ │mergeau pe conturul extern al marelui trohanter. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │tendoanele adductorilor). │ │ │Radiografia arată prezenţa calcificărilor. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. În fazele avansate osteoporoza este │DSR la mb. luxaţii etc). │mână. │ │hiperhidroză. dar│ │ │scintigrafia osoasă cu pirofosfat de techneţiu.49% 50 .70% 70 .tratamentul corect al │ │traumatismelor şi reeducarea │ │funcţională corectă. │ │Aceleaşi recomandări. Testele de inflamaţie sunt │ │ │pozitive. │sechele. impotenţă funcţională │ │ │şi stare febrilă.30% 30 . osteodistrofia │retractilă). │După 3 . capsulită │ │palide (prin vasoconstricţie) sau tegumente │retractilă) sau sindrom umăr . │ │neurologice: (hemiplegii) sau cardiovasculare │ │ │(infarct miocardic). a şoldului. edem. │ │tendoanelor (tendonul psoasului iliac. │ │Ecografia şi ecotomografia pot identifica │Bolnavii acuză dureri pe faţa ext. │ │microtraumatismele. │Bolnavul acuză dureri difuze umăr sau mână fără │ │Cauze principale: traumatismele. modificări de secreţie │ │. │ │hiperuricemia. │ │Recomandări: │ │. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │Un rol important în producerea periartritei │ │ │coxofemurale îl au traumatismele. luxaţii. tumefierea extremităţilor.40% 0 . │evoluţie. hematologic şi VSH sunt normale. toracic sau pelvin bilateral în st. obezitatea. │ │periferic.70% 50 . Acest aspect pătat poate fi determinat│DSR mână st. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.) │ │ │Periartrita coxofemurală acută.40% 20 . solicitările prelungite.mână. │ │ │Stadiul 3: Modificările trofice sunt accentuate. genunchilor (forme │ │distrofia reflexă. │ │. toracic sau pelvin unilateral st. │ │EKG . │ │ │ │ │ 20 . hipertricoză sau │dur.90% │şold. obiectiv modificări│ │nivelul membrelor (fracturi. fracturi.afecţiuni cardio-vasculare. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │(după Kozin): │ │ │1. sindromul umăr . fără eforturi. │DSR genunchi . de profil şi în incidenţă │Ex. │ │Scintigrafia osoasă este o explorare utilă │Sindrom bipolar umăr .6 luni. II de │ │calde şi eritematoase (prin vasodilataţie). │ │calcificări periarticulare a căror topografie │Bursita trohanteriană . hiperuricemia. în forme uşoare post traumatice.90% 70 . III bilateral sau şolduri bilat. Prezenţa primelor 3 criterii │Diminuarea mobilităţii la nivelul segmentelor │ │pune diagnosticul de DSR probabilă. toracic sau pelvin unilateral │ │Investigaţii de laborator: │în st. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. durere la presiune. la nivelul mâinii. │localizări diverse în stadiul I de evolutivitate │ │Nume sinonime pentru Distrofia simpatică reflexă│formă moderată. cruste. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. rugbi şi la vânători. radiologic nu │ │ │relevează modificări patologice ale oaselor. la forma acută VSH │iliac. │ │ │Bolnavii acuză dureri vii. biologice sunt normale. de culoare. Stadiul 1 durează 3 . │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │Radiografia zonei afectate arată o osteoporoză │ │ │"pătată". │Bolnavul are dureri de intensitate mică. Examenul │ │ │radiologic arată osteoporoză parcelară │ │ │("pătată") care devine tot mai difuză. │ │. sticloasă. sau│ │de resorbţia neregulată a ţesutului osos. la│ │procesele patologice ale tendoanelor şi mai ales│urcatul şi coborâtul scărilor şi la decubit │ │ale burselor. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │DSR la nivelul mb.p. Pielea este iniţial caldă. al evoluţiei) cu localizări diverse. algoneurodistrofia etc. atrofia Sudeck. la ex. simptome sau semne de instabilitate │(d. │ │ │În evoluţia DSR se descriu 3 stadii: │ │ │ │ │ │Stadiul 1. frigul. │ │Ex. dar cu timpul devine rece. │ │radiografia nu arată modificări patologice. umedă şi │ │ │cianotică. şoldului de faţă. │ │Factorii etiologici ai DSR: .│ │ │tulburările trofice devin tot mai pronunţate. │ │ori nu godeu. │termice. │ │.traumatismele la │Bolnavii acuză dureri. │ │ │arată o hipercaptare a radiotrasorului în zona │ │ │afectată. │ │ │roşie. │ │posttraumatică. rotaţie │ │ │ext. │Modificările trofice accentuate ireversibile. II │ │2. cu tegumente subţiate sticloase cu unghii │ │lipsa părului. ridicarea de │ │greutăţi. mişcările │ │ │articulare sunt limitate. formă severă cu localizări │ │"sticlă" al osului afectat. Atrofia osoasă │ │ │devine difuză şi marcată. │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Distrofia simpatică reflexă (DSR) este un │DSR a membrului superior localizat la umăr sau │ │sindrom clinic. │ │criteriilor 2 şi 3 la cel de DSR posibilă. │bipolare genunchi . │şi la nivelul plicii inghinale. │ │crescut şi hiper alfa 2-globulinemie. în lipsa bursitei bolnavul│ │degenerative şi inflamatorii ale ţesuturilor moi│nu are dureri şi poate reproduce un zgomot │ │periarticulare. afecţiunile │deficienţă funcţională. │ │hipercolesterolemia. │Bolnavii acuză dureri pe faţa internă a şoldului │ │expunerile la frig. │diverse. coapsa │ │marelui trohanter.60% 60 . de a se │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . sclerodactilia postinfarct.afecţiuni ale sistemului nervos central şi │sudorală. atât a│gambe bilateral. │entorse. cu pielea subţiată. │Bursita adductorilor este frecventă la sportivii │ │ │care practică fotbal. │Bursita adductorilor.v.mână bilateral.80% 80 . Încă în │ │ │acest stadiu pot apărea unele modificări trofice│ │ │ale pielii şi fanerelor. │ │accentuată şi difuză. │ │ │Stadiul 2: Durerea scade treptat în intensitate. durere într-o extremitate. │ │îngroşarea aponevrozei palmare. uscată. │ │ │Periartrita coxofemurală subacută şi cronică. iar prezenţa│afectate cu 50% din valorile fiziologice. bursa iliopectineală) şi │aflându-se în adducţie şi extensie. │fragile. │lateral pe partea bolnavă.tratamentul corect al bolilor ce │ │pot produce DSR.picior st. Extremitatea (de obicei mâna) │ │ │prezintă o sensibilitate (hiperpatie) a │ │ │tegumentelor. sau sindrom │ │Sudeck. │Radiologic: atrofia osoasă difuză. ţesutul subcutanat şi │ │ │muşchii sunt atrofiaţi. │ │interesând membrele mai ales cele superioare.│ │ │ireversibile. Stadiul │ │ │II dureroasă 3-6 luni.tratament într-o clinică de │ │recuperare. │ │ │ │ │ │Grad 0. în special al burselor (bursa │(pocnitură) la o flexie a şoldului. În acest stadiu ex. friabile. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │DSR este legat de o hiperactivitate a sistemului│ │ │nervos simpatic şi apare pe un fond de tulburări│DSR a membrului toracic sau pelvin unilateral cu │ │neurovegetative. │ │Termografia arată o creştere a temperaturii │ │ │locale (în stadiul incipient) sau scăderea │ │ │acesteia (în formele evoluate).│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoconduce. tegumente reci şi│DSR localizat la umăr (umăr blocat. │ │4. │DSR la m. │ │Aceleaşi recomandări. │ │ortostatism prelungit. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │(DSR): reumatismul neurotrofic al membrului │La nivelul umărului (umăr blocat. omogenă.

cu fixarea policelui în flexie. │ │ │ │ │putând coexista cu leziuni analoge ale │ │ │ │ │aponevrozei plantare (boala Ledderhose) sau ale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . afecţiuni endocrine.20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │ │ │ │grad de invaliditate. cu │ │ │ │ │picior boltit bilateral. care apar în diverse afecţiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului. Ledderhose în faza de debut cu îngroşarea │ │ │ │ │nodulară a aponevrozei plantare unilateral pe │ │ │ │ │marginea internă a piciorului. │ │corectoare urmate de reeducare │ │ │ │ │funcţională intensivă. în faza de │ │autoservi.70% │Grad III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │E. Nu se încadrează în │ │echivalentul bolii Dupuytren la nivelul │ │ │grad de invaliditate. de a se autoconduce. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . Dupuytren bilaterală în faza de fibroză │ 70 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │ │ │retracţia aponevrozei palmare. │ │piciorului. Dupuytren în faza de aderare a aponevrozei │ 30 . Dupuytren unilaterală în faza de fibroză │ 50 .20% │Grad 0. Dupuytren în faza de noduli în regiunea │ 20 . │ │ │retractilă cu redoare în flexum a degetelor │ │Recomandări: │ │ │II . hiposmie. poate să fie │ │ │ │Ea poate fi considerată o afecţiune a ţesutului │unilaterală sau bilaterală.IV .L. │palmară însoţită de o limitare a extensiei │ │ │ │Afectează frecvent sexul masculin.30% │ │ │B. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă cu │ │Recomandări: │ │ │picior boltit bilateral.40% │ │ │asociate (artrozele cervicale şi distrofia │palmare de tegumente supraiacente şi subiacente │ │ │ │simpatică reflexă a membrului superior). │ │ │ │ │Păstrarea mobilităţii policelui şi al degetului │ │ │ │ │II permit prehensiunea şi menţinerea unei │ │ │ │ │capacităţi funcţionale satisfăcătoare pentru │ │ │ │ │majoritatea bolnavilor. poate fi unilaterală sau bilaterală. BOALA DUPUYTREN. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .III . │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │M. având ca │degetelor III . │ │ │Boala Ledderhose în faza de îngroşare nodulară a │ │Recomandări: │ │ │aponevrozei plantare bilateral. │ │ │ │factori etiologici predispoziţia genetică. cu │ │. sindrom de hipertensiune intracraniană.80% │total.tratamente chirurgicale corectoare│ │ │ │ │urmate de reeducare funcţională │ │ │ │ │intensivă. diabet zaharat.V şi │ │ │ │ │afectarea degetului III. │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. │ │diateza Dupuytren. intoxicaţii exogene (alcool. Tulburările de miros vor fi . │ │ │ │ │traumatismele sau unele boli preexistente sau │M.) constă în îngroşarea şi │noduli rotunzi sau ovoizi în regiunea palmară. fracturi de bază de craniu.III .III . epilepsii. │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────────┘ AFECŢIUNI NEUROLOGICE INCAPACITĂŢI ADAPTATIVE ÎN BOLILE NEUROLOGICE (ANEXA 1) NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie. Dupuytren unilaterală sau bilaterală în faza │ 40 . │ │. │B. migrene. │ │ │de port încălţăminte.). în faza evolutivă. de a se │ │ │fixarea policelui în flexie. nereductibilă. Dupuytren vilat. tabagism etc.IV . │ │ │B. fie mai întinsă.încălţăminte ortopedică │ │ │ │ │corespunzător. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │M. │ │ │nereductibilă. tumori orbito-frontale. │ │ │M. cacosmie etc.70% │Grad III de invaliditate. cu greutate la mers şi │ │.│ │ │B.49% │ │ │ │de redoare în flexie a degetelor IV .V bilaterală. cu posibilitatea │ │ │retractilă. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ │ │ │conjunctiv fie regională. cu greutate la mers şi │ │ │ │ │de port încălţăminte. │ │. │ │Boala Dupuytren (B. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Boala Dupuytren în faza de debut sub forma de │ │invaliditate. fără ajutorul │ │ │degetelor II .90% │Grad II de invaliditate.intervenţii chirurgicale │ │ │fixare în flexie a policelui.) constă în îngroşarea şi │ │ │ │ │retracţia aponevrozei plantare. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M.90% │Grad II de invaliditate. nereductibilă.D. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . diverse afecţiuni psihice. │ │990 coduri de boală după CIM.V bilaterală. hiperosmie.IV cu redoarea lor în flexie.V bilaterală.49% │Grad 0.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │asociată cu M.evitarea ortostatismul prelungit. Dupuytren bilaterală asociată cu Boala │ 80 . care determină o │de-a lungul tendonului flexorului degetului IV │ │ │ │fixare în flexie a unuia sau mai multe degete.D. mersul pe teren │ │ │ │ │accidentat. │ │ │ │ │. │(cel mai des). │şi limitarea accentuată a extensiei degetelor │ │ │ │ │III .40% │Grad 0. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total.90% │ │ │ │Ledderhose bilaterală.evitarea ortostatismului │ │ │ │ │prelungit. de │ │ │II . de a│ │ │fibroză retractilă cu redoare în flexum a │ │se orienta spaţial. cu │ │a se autoconduce. │ 50 . BOALA LEDDERHOSE. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA DUPUYTREN cod de boală 660 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . noduli nedureroşi. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă │ 70 . │ │ │ │ │Boala Ledderhose (D.60% │50%.încălţăminte ortopedică.IV .IV . alergii ale căilor respiratorii. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M. Nu se încadrează în grad de │ │corpilor cavernoşi (boala Peyronie) formând │ │ │invaliditate. cu redoare în flexum a degetelor │ │invalidului de a se autoservi.V unilateral.│D. fiind │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . │ │ │ │ │mersul pe teren accidentat.. │ │altei persoane. droguri.

 pareza de oculomotor comun unilaterală cu ptoză palpebrală şi strabism ce poate avea în sine o deficienţă uşoară cu o incapacitatea 20-49% şi nu se încadrează în grad de invaliditate. nevralgia de trigemen esenţială deci la care nu s-a stabilit etiopatogenia va fi apreciată din punct de vedere al expertizei medicale după epuizarea tuturor . beneficiază de o deficienţă accentuată sau gravă. se manifestă prin ptoză palpebrală totală sau incompletă şi laterodeviaţie a globului ocular. conduc la o deficienţă medie cu o incapacitate adaptativă de 50-69% şi pot fi încadrate în gradul III (trei) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie. acuităţi vizuale.  scotoamele îngustări concentrice apar în nevritele optice retrobulbare de diferite etiologii (scleroză multiplă. Perechea III (nervul oculomotor comun) Modificările aduse de afecţiunile acestuia pot apărea în majoritatea afecţiunilor neurologice dar în special se întâlnesc în procese expansive intracraniene. tulburările de miros nu duc la deficienţe funcţionale. este unilaterală şi dacă se însoţeşte de diplopie poate conduce la o deficienţă uşoară. luând în considerare reversibilitatea fenomenelor. accidente vasculare de trunchi cerebral (sindroamele alterne). intoxicaţie exogenă procese expansive intracraniene).nu se încadrează în grad de invaliditate.  hemianopsiile bilaterale în special cele homonime temporale cu agnozie în sine conduc la deficienţă accentuată cu incapacitate mai mare de 70% şi pot fi încadrate în gradul II (doi) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie. Perechea V (nervul trigemen) Nervul trigemen are două componente: senzitivă şi motorie:  nevralgie de trigemen este esenţială şi secundară (se întâlneşte în special în tumori craniene cu sindroame de nervi cranieni combinate. incapacitate 10-20% . De regulă. bitemporale sau binazale.îngustări concentrice ale câmpului vizual apar în special în glaucoame.  pareza bilaterală completă sau incompletă este foarte rară.R.. nu se încadrează în grad de invaliditate. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. tumori cerebrale cu sindroame de nervi cranieni complexe. intoxicaţii exogene etc. nevrite optice etc.nu se încadrează în grad de invaliditate. modificări retiniene etc. neurologice şi somatice şi vor fi tratate în principal în capitolul "afecţiuni oftalmologice" în special în ceea ce priveşte modificările polului anterior. Perechea IV (nervul patetic) Se întâlneşte mai rar şi de obicei în aceleaşi afecţiuni cu cele descrise mai sus. scleroza multiplă etc.  pareza unilaterală parţială cu ptoză palpebrală parţială poate avea o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-30%.  cvadreananopsiile în diverse combinaţii în funcţie de lateralitatea şi tulburări de cunoaştere se supun aceloraşi criterii de mai sus. tumorile de unghi cerebelos neurinomul de acustic.L. hemianopsii. incapacitatea adaptativă între 0-20% .cuantificate în special în capitolul O.. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II.  hemianopsiile pot fi heteronime şi homonime. Din punct de vedere neurologic ne vom ocupa de modificările de câmp vizual şi modificările de fund de ochi. Deşi se întâlnesc şi în patologia neurologică pură scotoamele şi îngustările concentrice ale câmpului vizual vor fi tratate din punct de vedere al incapacităţii adaptative la capitolul "oftalmologie". incapacitate 75-100% încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate. pot fi centrale şi periferice . diabet zaharat. Perechea II (nervul optic) Afecţiunile nervului optic apar în cadrul la diverse entităţi nozologice. În sine. Modificările câmpului vizual sunt: scotoame îngustări concentrice ale câmpului vizual. scleroză multiplă.  hemianopsiile bilaterale în sine fără agnozii.

nu se încadrează în grad de invaliditate.  parezele faciale tip central însoţesc de regulă diverse entităţi neurologice cu leziune dominantă în polul frontal şi fac parte din tabloul clinic al polului respectiv. în sine nu conduc la deficienţe. dificultăţi de masticaţie care afectează ramul motor al trigemenului etc. sensibilităţii şi masticaţiei poate beneficia de o deficienţă uşoară cu incapacitate 10-30% şi nu se încadrează în grad de invaliditate fiind de obicei reversibilă.. proba Romberg pozitivă.metodelor de tratament medicamentos şi/sau chirurgical în urma cărora nu s-au constatat ameliorări esenţiale chiar sub continuarea tratamentului medicamentos după intervenţie chirurgicală asupra nucleului nervului trigemen. În funcţie de etiologie se poate încadra în gradul III sau II. nestistematizat. având în vedere că ea este aproape întotdeauna reversibilă în totalitate. pareza facială poate fi esenţială ("afrigore"). de poziţie etc. deglutiţia. afectările nervului oculomotor extern se regăsesc în majoritatea tablourilor clinice descrise la nivelul perechilor 3 şi 4 de nervi oculomotori. incapacitate peste 70% şi poate fi încadrată în gradul II (doi) de invaliditate.  pareza facială periferică bilaterală este o entitate foarte rară.R. Perechea VII (nervul facial) Leziunile nervului facial se însoţesc în majoritatea entităţilor descrise mai sus.) ea poate beneficia de o deficienţă în sine accentuată cu o incapacitate peste 70%. poate beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitatea 50-69% şi poate fi încadrată în gradul III (trei) de invaliditate. beneficiază de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-50%. vorbirea şi conduce la leziuni grave ale globilor oculari dând un prognostic rezervat afecţiunii pe care o reprezintă."  componenta vestibulară are două manifestări: sindromul vestibular central şi sindromul vestibular periferic.  pareza facială tip periferic unilaterală în funcţie de afectarea gustului în cele 2/3 anterioare ale limbii. intoxicaţii exogene. cel mai frecvent întâlninduse în poliradiculonevrite cu evoluţie ascendentă. în sine. se întâlneşte în special în scleroza multiplă. slăbirii ale rezistenţei imunitare în special şi mai nou infecţii cu HIV etc. cu incapacitate 20-69% fiind încadrabile şi în gradul III (trei) de invaliditate atunci când este vorba despre ataxii marii cu .L.  pareza unilaterală totală sau parţială de nerv oculomotor extern nu conduce la deficienţă dar poate beneficia de incapacitate 10-20%.  pareza bilaterală de nerv VI este foarte rară. ataxie. De obicei acest tip de pareză apare rareori izolat şi rareori într-un singur episod ea este de cele mai multe ori recidivantă iar diagnosticul etiopatogenic este incert. poate beneficia în sine de o deficienţă accentuată. rotator. fiind încadrabilă în gradul II (doi) de invaliditate. nistagmus. se poate întâlni foarte rar în infecţiile cu pneumocycistis carinnii. sindroamele vestibulare se manifestă prin vertij sistematizat. laterodeviaţii şi în sine conduc la deficienţe uşoare sau medii. nu se încadrează în grad de invaliditate (precizare doar: în sine.vestibular) Leziunile nervului acustic şi încadrarea tulburărilor lui în criteriile de expertiză se vor face la capitolul "afecţiuni O. Dacă nevralgia de trigemen esenţială sau secundară se însoţeşte de alte leziuni ale nervului trigemen (leziuni ale corneei. afectează grav masticaţia. de obicei evoluează fără o etiopatogenie clară. În funcţie de profesie şi etiologie se poate încadra în gradul II. Perechea VIII (nervul acustico . tumori de bază de craniu. Perechea VI (nervul oculomotor extern) Din punct de vedere etiologic. când nu se însoţeşte de alte semne şi sindroame neurologice).  pareza facială unilaterală cu lagoftalmie ireductibilă şi deci subsegvent leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive şi ireversibile pot beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitate între 49-69% şi poate fi incadrabilă în gradul III (trei) de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranşează deficienţa).

a gradului de invaliditate) se va face conform celor │ │stabilite la fiecare capitol în funcţie de afecţiunea de bază în care apar │ │sindroamele respective. Perechea XI (nervul spinal) Cel mai frecvent disfuncţia sa conduce la torticolis. fiind încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate.R. gesticulaţia .  Deficit motor total al unui membru superior ce împiedică activitatea zilnică. se încadrează în gradul III de invaliditate. Perechea IX (nervul glosofaringian) Răspunde parţial de masticaţie. gradul II (doi) de invaliditate. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE MANIPULAŢIE  Deficit motor minim la un membru superior care nu afectează prehensiunea. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Anexa 1 . autoservirea şi activitatea profesională sau deficit motor bilateral moderat incapacitate 70-90%. Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul afecţiuni O. se pot întâlni în sindroame alterno de trunchi cerebral (ex.prezentată la începutul capitolului "Afecţiuni neurologice" este│ │doar un ghid de orientare în stabilirea incapacităţii adaptative. de fapt.  Pareza bilaterală de nerv glosofaringian este foarte rară dar de o gravitate maximă afectând în totalitate deglutiţia în special. procese expansive intracraniene cu afectări complexe şi combinate ale nervilor cranieni etc. incapacitate 0-30%.incapacitate 0-20%.  Deficit motor la un membru superior care afectează minim motilitatea.L. .  Deficit motor la un membru superior ce afectează motilitatea în special dar şi prehensiunea . cu incapacitate 85-100%. poate beneficia în sine de o deficienţă gravă. torticolis în formele evolutive de lungă durată în care nu au fost depistaţi alţi factori: psihici sau extrapiramidali poate beneficia de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 0-38% şi nu se încadrează în grad de invaliditate sau în formele grave în care au fost epuizate toate modalităţile de tratament medicamentos şi chirurgical poate beneficia de o deficienţă medie sau chiar accentuată. Perechea XII (nervul hipoglos) Tulburările de motilitate din paraliziile de hipoglos unilaterale se pot încadra în gradul III de invaliditate. nu se încadrează în grad de invaliditate. în final.  Nevralgia de nerv glosofaringian este foarte rară şi însoţeşte uneori celelalte manifestări din partea acestui nerv. putându-se încadra în gradul III sau chiar II de invaliditate. Torticolisul de cauză centrală este mai frecvent şi se poate încadra în gradul II sau III. nu este încadrabilă în grad de invaliditate. incapacitate 20-49%. gestualitatea şi prehensiunea.imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii şi mersului (astazoabazie). nu beneficiază de deficienţă funcţională. a│ │gradului de invaliditate. sindrom Wallemberg). Perechea X (nervul vag) Nervul vag nu dă tulburări specifice unei anumite boli neurologice. cu o incapacitate între 50-85% şi încadrare în gradul III (trei) sau II (doi) de invaliditate în funcţie de gravitatea tulburărilor de deglutiţie.  Pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticaţie. stabilirea incapacităţii │ │adaptative (respectiv. este responsabil de tulburările de respiraţie care apar în sindroamele complexe de nervi cranieni şi afectează cu precădere muşchii diafragmului reglând mişcările respiratorii şi implicit de deglutiţie şi fonaţie. respectiv.incapacitate 49-69%. încadrabil în gradul III sau II (partea dreaptă) de invaliditate. deglutiţie şi fonaţie. Paraliziile bilaterale de hipoglos se pot încadra în gradul II de invaliditate. cu o incapacitate între 30-69% sau peste 70%. deglutiţie şi fonaţie poate beneficia de o deficienţă medie sau accentuată.

 Bolnavul are tulburări de vorbire de tipul afazie expresivă moderate (de obicei în sechelele accidentelor vasculare cerebrale). alte tulburări de vorbire specifice unor afecţiuni neurotogice (vorbire monotonă. dar cu mare dificultate. beneficiind de o asistenţă socială activată. pe cele complexe şi chiar le . vorbire explozivă din afecţiuni cerebeloase şi în special leuconevraxita. nici chiar pentru distanţe scurte (10-50 metri). prezintă o deficienţă gravă cu incapacitate peste 90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. prezintă o deficienţă de vorbire medie ce îi permite exercitarea activităţilor vieţii cotidiene şi eventual efectuarea unor operaţiuni specifice profesiei. nu se încadrează în grad de invaliditate. înţelege ordinele simple. suport psihologic etc. incapacitate adaptativă 0-49%. lentă. poate presta activităţi legate exclusiv de capacitatea şi pregătirea intelectuală (de exemplu tetraplegii cu afectarea unor nervi cranieni).se încadrează în gradul III de invaliditate. dificilă.) care fac ca bolnavul să-şi piardă total capacitatea muncă şi eventual de autoservire . TULBURĂRI DE LOCOMOŢIE  Bolnavul se deplasează cu uşoară dificultate pe distanţe lungi din cauza unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor membre inferioare. din miastenia gravis). dar care nu afectează desfăşurarea activităţii vieţii cotidiene sau profesionale. putând să desfăşoare o activitate profesională normală.  Bolnavul nu se poate deplasa nici cu sprijin.C. mimică etc.  Dacă bolnavul prezintă deficit de locomoţie şi/sau manipulaţie de peste 95% şi nu se poate autoservi. Deficit motor total ambele membre superioare şi/sau asociat cu alte deficienţe (de locomoţie.). fiind încadrabil în gradul I (unu) cu însoţitor. incapacitate 0-49% . (muncă intelectuală san fizică). bineînţeles în funcţie de natura profesiei. monocordă din boala Parkinson. social. nu poate desfăşura nici o activitate şi necesită sprijin şi îngrijire din partea altei persoane (este nevoit să beneficieze de un însoţitor). fiind dependent de un mijloc de transport adecvat (cărucior. uneori există situaţii particulare (exclusiv muncă intelectuală) în care bolnavul. considerăm că are o deficienţă accentuată cu o incapacitate 70-90% şi este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. alte dispozitive) şi nu îşi poate îndeplinii activităţile vieţii cotidiene sau nu îşi poate câştiga existenţa prin activitatea pentru care era pregătit (în special munca fizică).  Bolnavul se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit. sau se poate exprima în scris (eventual în funcţie de pregătirea profesională prin stenodactilografie sau operare P. dar fără sprijin. este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. gradul I (unu) de invaliditate. balbism. neputând realiza mersul normal. incapacitate 49-69%. în funcţie de etiologie. Pentru anumite profesii se poate încadra în gradul III. trebuinţe. nu poate elabora propoziţii simple sau complexe. iar pentru unele profesii gradul I (profesii ce presupun conţinutul expresiv şi receptiv al limbajului). vorbire nazonată. beneficiază de incapacitate 100%. TULBURĂRI DE VORBIRE  Bolnavul prezintă tulburări de vorbire uşoare: disartrie. datorită unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor. deoarece necesităţile lui sunt mult sporite din punct de vedere material. vorbire etc. gradul III sau II de invaliditate. incapacitate 49-70%. nici fără sprijin.  Bolnavul se deplasează cu dificultate moderată şi pe distanţe scurte.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tip afazie expresivă complexă dar şi elemente de înţelegere de tipul afaziei de recepţie. aceasta nu înseamnă că el nu beneficiază de acelaşi grad de invaliditate ca şi de necesitatea prezenţei însoţitorului.. dar poate exprima prin gesturi cuvinte disparate. idei.incapacitate 90-100%.

cu baza de susţinere lărgită. boala heredodegenerativă la debut etc. cu dificultate. sindroame extrapiramidale sau sindroame de neuron motor periferic. cu baza de susţinere foarte lărgită. neinfluenţate de deficite motorii (sindrom de neuron central. având aspect specific de om beat. TULBURĂRI DE COORDONARE ŞI ECHILIBRU  În acest capitol se încadrează aşa numitele ataxii care pot fii cerebeloase.V.  Bolnavul se poate deplasa. cu tendinţă la latero sau postero deviaţii în cazul sindroamelelor vestibulare. deci devine incapabil de a desfăşura aproape orice fel de activitate (cu excepţia automatismelor mentale. fiind încadrabil în gradul III (trei) de invaliditate. de cele mai multe ori necesitând supraveghere şi îngrijire din partea altei persoane: incapacităţile de vorbire de gradul II şi I trebuiesc obligatoriu expertizate şi în serviciile psihiatrice cu ajutorul examenului psihologic. beneficiază de o incapacitate de 70-90%.  Bolnavul se poate deplasa fără sprijin pe distanţe variabile. "masă . mersul fiind posibil. nistagmografie etc.-ist care obiectivează specific aceste tulburări prin probe specifice: probe vestibulare. a.bolnavul se deplasează cu dificultate.) fără nici o legătură cu sensul cererii şi nu înţelege nici cele mai simple ordine ("arată-mi nasul". Când se asociază deficite motorii cu sindroame cerebeloase diagnosticul funcţional este dificil şi nu are valoare în ceea ce priveşte ataxia în sine.. sindroame extrapiramidale sau sindroame de nervi periferici). parapareze ataxice din diverse afecţiuni neurologice care afectează căile cerebeloase spinale).L. neputând să desfăşoare activităţile vieţii cotidiene şi majoritatea activităţilor profesionale (în special cele ce impun muncă fizică grea. muncă de fineţe şi coordonare) . având dificultăţi de coordonare motrice şi de manipulaţie. fatigabilitatea apare la distanţe mari iar mişcările ce impun o mare fineţe şi control în desfăşurarea activităţii profesionale sunt uşor afectare incapacitate 0-49% care în sine nu se încadrează în grad de invaliditate. "ridică mâna dreaptă". autoconduce prin imposibilitatea comunicării. rareori se va avea în vedere numai ataxia ce apare foarte rar izolat (uneori în scleroza multiplă. "ce este asta?" etc.  Bolnavul se deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit dar cu mare greutate. cu o incapacitate 90-100% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. cu oscilaţii. chiar dacă nu sunt asociate deficite motorii din cele menţionate mai sus. beneficiază de o incapacitate de 49-70%.poate executa pe cele simple . în aceste situaţii el nu îşi poate duce la bun sfârşit activităţile cotidiene . dar cu oscilaţii.).prezintă o deficienţă accentuată. subiect ce va fi dezvoltat la capitolul psihiatrie) şi nu se poate autoservi. vestibulare şi cele prin tulburări de sensibilitate profundă.R.L. sau cuvinte simple pe care le repetă dându-le un înţeles propriu ("da . Tulburările vestibulare pot fi diagnosticate clinic şi cu ajutorul ex. imprecis. ele pot influenţa în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din A.da". Ataxiile cerebeloase . b. Pentru anumite profesii care implică coordonarea se poate justifica şi gradul III sau II de invaliditate. existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/şi membrele inferioare. în consecinţă.  Bolnavul nu se poate deplasa decât cu ajutorul unei alte persoane sau a unor dispozitive specifice. în acelaşi timp. are deficienţă de manipulaţie în sensul coordonării chiar şi pentru mişcări mai puţin fine.C.  Există şi situaţia cea mai gravă de afazie mixtă totală: bolnavul nu se poate exprima decât prin silabe. de menţionat că gestualitatea sau motricitatea pot fi influenţate şi de deficitele motorii de tip sindrom de neuron motor central.masă" etc. iar capacitatea de muncă va fi apreciată în colaborare obligatorie a medicului neurolog care decelează sindromul şi medicul O.R. cu o incapacitate adaptativă 70-90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. el beneficiază de o deficienţă gravă. O.).este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate.

redoare de ceafă.  în raport cu modul de evoluţie sunt: acute.  după criteriul lezional.. tranzitoriu.C. fără tratament. examenul sensibilităţii. dilacerarea şi edemul cerebral şi operabile: hematoamele intracraniene şi fracturile craniene. fiind încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. traumatismele pot fi recente şi vechi. sunt închise şi deschise. În cazul apariţiei incapacităţi de autoconducţie. de tulburări sfincteriene. de tulburări de vorbire.  plăgi ale capului: frontale. autoservire. pareze sau paralizii. boala heredodegenerativă în stadiu avansat) . angiografie cerebrală. prognostic favorabil. Diagnosticul funcţional . precum şi de tulburările psihice asociate.G.R. alterările funcţiilor vegetative. cronice şi sechelare. Clasificarea traumatismelor cranio-cerebrale:  după criteriul evolutiv.se va aprecia în funcţie de intensitatea tulburărilor funcţionale (uşoare. examen neurologic (alterarea stării de conştienţă. mediu necomplicat.). grav necomplicat.  sindromul de compresiune cu revărsate sanguine (hematomul epidural. E.se va aprecia în funcţie de intensitatea simptomatologiei clinice date de deficitele motorii. cu comă şi rigiditate prin decerebrare. orientare temporo spaţială (prin modificării psihice şi/sau senzoriale). L. traumatismele sunt neoperabile cuprinzând: comoţia. accentuate sau grave).şi nici obligaţiile profesionale (cel mai frecvent Koreea acută sau cronică. Clasificarea sindroamelor encefalice posttraumatice utilizată în Clinica de Neurochirurgie Bucureşti: Sindroamele encefalice posttraumatice recente  sindromul de comoţie cerebrală (durată foarte scurtă. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Traumatismul extremităţii cefalice presupune afectarea concomitentă a craniului şi a creierului. de forma şi frecvenţa crizelor de epilepsie. parietale.  sindromul post-contuzional este de 3 grade: minor (cefalee.R. pentru precizarea naturii hemoragice sau inflamatorii.mediu.C. tulburările vestibulo-cerebeloase din sclerozele multiple avansate. occipitale şi mixte. subacute. tromboflebite). mediu complicat cu fracturi. sanghinolent). subdural şi intracerebral) şi cu revărsate lichidiene (meningită seroasă). infecţii (meningoencefalită. ameţeli.  sindromul de dilacerare .beneficiază de incapacitate peste 90%. ENCEFALOPATIILE INFANTILE .E. examenul funcţiei acustico-vestibulare şi coordonării mişcărilor. scintigrafia cerebrală. Clasificarea: nepenetrante (ale scalpului).C. redoarea de ceafă. total reversibil). modificări de reflexe. modificări tonice. plăgi penetrante de război şi plăgi complexe (cranio-faciale. temporale. deci beneficiază de gradul I (unu) de invaliditate cu însoţitor. tulburările date de afectarea nervilor cranieni. cu dilacerare directă şi grav prin dilacerare indirectă de trunchi cerebral.  după criteriul terapeutic. cranio-orbitare. examenul nervilor cranieni) şi examene paraclinice (examene radiologice: radiografie craniană. coreoatetozele. echoencefalografia). contuzia. Diagnosticul capacităţii de muncă .R. Examenul clinic şi paraclinic al unui traumatizat cranio-cerebral cuprinde: anamneza care trebuie să precizeze etiologia traumatică. fistule L. pneumografia cerebrală. medii. bolnavul poate beneficia de ajutorul unei alte persoane. examenul L.

determinată de virusul poliomielitic din grupul enterovirusurilor.T.nu se justifică │Incapacitate 0% │Nu se încadrează în grad de │ │Se stabileşte prin semne clinice:│odată pus diagnosticul clinic. investigaţii de│nivelul carotidelor ex. modifirilor ex.T. ameţeli. agiria.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă . cerebral: atrofie corticală.O. modificări ce apar la │face recomandări medicale cu │ │circulaţie. de aspect aterosclerotic. ex.T. hipertonie urmată de hipotonie.T.O. tulburări de vedere. │ │invaliditate dar. hipertensiv ce pot conduce la o │legate de locul de muncă. │privire la regimul de .Definiţie: sunt manifestările encefalitice ca urmare a lezării. în sine.O. ce nu s-a mai repetat în │modificării ale F.encefalia.  scleroza cerebrală atrofică. transmisibilă. Este o boală acută. │contraindicaţiile medicale │ │24 ore. generând encefalopatia congenitală. scăderea forţei musculare pe anumite grupe musculare. poligiria. subdurale. C. Clinic: febră şi semne neurologice (cefalee.Medin).S. megalo . eventual │ │Sunt necesare bilete de ieşire │determinanţi (F. în antecedente şi │regimul de viaţă şi │ │tranzitorie) cu durată între │puţin un A. diabet │ │ │ │ │zaharat). │Deficienţa medie se stabileşte pe baza │Incapacitate 50-69% prin existenţa │Se încadrează în gradul III │ │echo-doppler pentru vasele mari │atestării documentare a cel puţin 1-3 A. sifilisul). aspect aterosclerotic la │ │şi/sau reconversie profesională. Pot provoca hemoragii meningiale. boala Heine . │Deficienţă uşoară. BOALA VASCULARĂ CEREBRALĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ATACUL ISCHEMIC │ │ │ │ │TRANZITOR CAROTIDIAN │ │ │ │ │(A.S. Determină:  agnozia.. microgiria.  incompatibilitatea sanguină dintre mamă şi făt (factor Rh).  traumatisme cerebrale.I. b) Factorii postnatali Pot acţiona: 1. │ │au tendinţa la repetabilitate. şi │Doppler carotidian.T. │(trei) de invaliditate.cauzatori.  inflamatorii şi toxice (alcoolul. nicotina.│modificărilor de F.T. H. │ │numărul de crize. diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase în teritoriul respectiv). Se vor │ │pentru depistarea tulburărilor de│repetate în decurs de 1-2 ani. care nu lasă sechele şi │decurs de 1-2 ani dar există certitudinea │diabetic.  naştere prematură. sau. În timpul travaliului . scarlatină. tulburări de │ │ │obligatoriu să se respecte │ │vorbire. fasciculaţii. POLIOMIELITA ACUTĂ Poliomielita acută (paralizia infantilă. focare hemoragice în nucleii bazali. a) Factorii prenatali .I. se stabileşte pe baza │Incapacitate 0-49% prin demonstrarea │recomandările medicale privind │ │(cecitate monoculară. │factorilor predispozanţi favorizanţi şi │incapacitate de 0-20%. Doppler) │ │ │ │laborator (dislipidemii.│schimbarea locului de muncă │ │din spital din care să reiasă │diabetic. ca şi │dacă nu este posibil. prezentări distocice. (de aspect A. amauroză │biletelor de ieşire din spital ce atestă cel│existenţei unui A. ex. 2.I.traumatisme obstetricale în naşteri laborioase. │demonstrarea existenţei factorilor de risc │ex. În perioada primei copilării (fişa de sugar) Cauze:  tuse convulsivă.  porencefalia. oftalmologic.I.C.│existenţa factorilor de risc şi favorizanţi. aplicări de forceps.. este │ │deficite motorii. a substanţei nervoase centrale a copilului.A. Cauze:  traumatice. de cauze multiple.

T.I.T. │legătură cu locul de muncă ca şi │ │multor episoade de boală. │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │combinaţii.G.│ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC CONSTITUIT │ │ │ │ │(Infarctul cerebral) │Fără deficienţă.T.K.│ │ │medicale şi specificaţiile în │ │Din punct de vedere paraclinic se│ │ │legătură cu locul de muncă ca şi │ │vor stabili stigmatele organice │ │ │în cazul A.A. │(trei). carotidian.. │muncă pierdută în totalitate). │ │ │ │ │Deficienţa gravă nu se justifică din punct │ │ │ │ │de vedere clinic şi/sau paraclinic.nu este cazul deoarece a │ 0% │Nu se încadrează în grad de │ │ │fost pus diagnosticul clinic. de │de alcool. │sechele uneori minore. alte examene │carotidian. │ │ │ │ │(angiopatii retiniene │Deficienţă accentuată se acordă respectând │Incapacitate 70-90% . sub tratament │unui sindrom pseudobulbar şi a │muncă pierdută în totalitate) │ │ │medicamentos adecvat şi existenţa unor │tulburărilor psihice asociate.T. │ . │diabet zaharat..L. obezitate. │în general existând factorii predispozanţi │ │invaliditate. │ │ │ │ │neconducând la invalidităţi permanente şi │ │ │ │ │ireversibile şi care să facă necesară │ │ │ │ │îngrijirea şi supravegherea din partea unei │ │ │ │ │alte persoane.se acordă în funcţie │Se încadrează în gradul III │ │hemipareze. │ 0% │ │ │ │Nu poate fi pus în discuţie odată stabilit │ │ │ │Din punct de vedere clinic. colagenoze │ │special în legătură cu │ │72 ore. D. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. │ │ │Deficienţa accentuată se stabileşte pe baza │Între 70-90% procentul fiind cu atât mai │Se încadrează în gradul II (doi) │ │ │biletelor de ieşire din spital ce atestă │ridicat cu cât se demonstrează existenţa │de invaliditate (capacitate de │ │ │repetabilitatea A. │ │ │reconversie profesională. E.T. favorizanţi şi determinanţi │hidrocefalie internă etc.. │ │favorizanţi şi determinanţi.T..se acordă respectând │Incapacitate 0-49% se acordă pe baza │medicale şi specificaţiile în │ │atestă existenţa a unuia sau mai │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. │carotidian. │carotidian.I. carotidian. fenomene ce durează peste│malformaţii vasculare cerebrale.L. ex. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR │ │ │ │ │VERTEBRO-BAZILAR (A.A.se acordă respectând │Incapacitate 50-69% .viaţă şi │ │Acestea din urmă ajută la │predispozanţi. Se vor respecta │ │de nervii cranieni în diverse │carotidian.T. │formele ce lasă sechele minore: sindrom │prin examenele paraclinice. │ │ │ │favorizanţi şi determinanţi.T. │este obligatorie respectarea │ │determinarea în special a │(H.O. │ │solicitările locului de muncă │ │reversibilitate parţială sau │Deficienţă uşoară se acordă entităţilor │Incapacitatea 20-49% pentru formele cu │(când este cazul) sau se │ │totală. fumat. │în cazul A. mergând spre │diagnosticate etc.L.se acordă respectând │Se încadrează în gradul II (doi) │ │hipertensive.I. existenţa unor │ │contraindicaţiilor medicale.T. │ │evidenţiate prin examen F. Vor fi respectate │ │Diagnosticul clinic se pune pe │ │ │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │baza documentelor medicale care │Deficienţă uşoară . dar nu de neglijat şi│ │Nu se încadrează în grad de │ │hemiplegii.E. │ │contraindicaţiilor profesionale: │ │factorilor predispozanţi. de citit. se │diagnosticul clinic. obezitate. │carotidian. │ │ │ │ │examene de laborator. │de invaliditate (capacitate de │ │Doppler. │fumat etc. parapareze etc.. în │ │calcul. dar cu │recomandă schimbarea locului de │ │evoluând fără remisiune.L.Z.I.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă . sau. tulburări psihice │mediocră sub tratament medicamentos şi │ │ │ │asociate şi a existenţei factorilor de risc │prognostic rezervat. │ │dintre ele cu o durată de 24 ore. fiecare│carotidian. Incapacitatea │profesională.T. Se│ │ │ │ │manifestă prin deficite motorii: │Deficienţă medie . │ │paraclinice: E. Totodată │ │ │ │sechele: sindrom piramidal sindrom │incapacitatea se justifică şi prin evoluţie │ │ │ │pseudobulbar incipient.T.│ │ │ │ │cu tendinţă la repetabilitate. constituit evoluează cu │ │ │ │de diverse forme: hemipareze.T. diabetice). dimpotrivă. Din │remisiune. dislipidemii.L.V. de scris. dislipidemii.C. │ │invaliditate.L. uneori │nosologice cu evoluţie favorabilă spre │remisiune clinică cvasicompletă. tulburări de vorbire. │Deficienţă gravă nu se acordă deoarece │ │ │ │ │boala în sine nu conduce la invalidităţi │ │ │ │ │permanente care să necesite îngrijirea şi │ │ │ │ │supravegherea din partea unei alte persoane.L.B. │ │Necesită respectarea cu │ │cranieni.G. consum excesiv│ │stricteţe a indicaţiilor şi │ │tulb. de regulă totală dar şi pentru │existenţa de stigmate organice evidenţiate │muncă prin reconversie │ │punct de vedere paraclinic. │de aceleaşi criterii ca şi în cazul A.) │ │schimbarea locului de muncă. tulburări de vorbire. │ │manifestări din partea nervilor │şi determinanţi bine determinaţi: H. deoarece în majoritatea│ │ │ │manifestă prin deficite motorii │cazurilor A. │aceloraşi critorii ca şi în cazul A. parapareze sindroame │aceleaşi criterii ca şi în cazul A.

T. Procentual se │ │oftalmologic. C. tulburări din partea unor │ │ │nervi oculari.R. │ │ │prezentat o formă de boală cu evoluţie │definitive şi ireversibile: hemiplegii. discrete semne din │afectează uşor prehensiunea sau │ │ │partea nervilor cranieni.A. CT │cvasipermanentă rebelă la tratament. tulburări de vorbire... │ │ │ │Se ia în considerare evoluţia spre │ │ │ │reversibilitate a acestor sechele. O.este │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmărirea │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. semne │în majoritatea cazurilor A. E. ex. existenţa unor malformaţii│ │ │evolua uneori spre starea de │vasculare cerebrale. │în ultimul rând tulburări psihice specifice │ │ │colagenoze. tulburări de sensibilitate de │ │ │va ţine seama de etiologia accidentelor │aspect talamic. │ │ │ce au prezentat o evoluţie a episodului de │sechele motorii: manipulaţie. R. stadiu I/II.I. pareze de │de expresie. │Gradul II (doi) de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I (unu) de │capacitatea de muncă │totalitate şi capacitatea │autoservire parţial │necesită supraveghere şi │îngrijire temporară din │altei persoane. colagenoze │ │ │comă. paralizii sau pareze de nervi │nervilor cranieni şi tulburări psihice │ │ │oculari. hemipareze. Totodată. prehensiune │ │ │boală prelungită. │ │ │muncă.. a VI-a. se│echilibru. │ │ │ │Deficienţă uşoară se acordă cazurilor cu │Incapacitate 20-49% . Nu poate fi pus în discuţie│ │ │baza următoarelor elemente: │odată stabilit diagnosticul clinic. uneori dizartrii. │psihice. tulburări de vorbire. oftalmologic. Doppler. │III. deoarece│ │ │cefalee intensă. deficite locomotorii ce medicale.G. obezitate. │ │introductiv)..T.E.E. în │ │ │bineînţeles. │ │ │această simptomatologie putând │fumat. VI)..A. coordonare.│ │funcţie de sechele (vezi anexa 1.T. Totodată. deficite din partea nervilor complex. consum excesiv de alcool.C. │ │ │III-a.K. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate.N. examen │ │adecvat şi recuperator.A. de │nervi cranieni (în special perechile II. │diagnosticate etc. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitatea 70-90% prin persistenţa de invaliditate. chiar│incapacităţii se va face după aproximativ 1 │ │diagnosticul se fundamentează pe │dacă se semnalează sechele minime: cefalee │an de la data accidentului. după evaluarea │ │baza examenului LCR. Incapacitatea se va aprecia în medicale.G. vărsături. disociaţie siringo-mielică. │rezultatelor tratamentului complex şi │ │(cxantocrom sau sanghinolent) │vertijuri. fruste hemipareze. tulburări de vorbire de │ │ │sechele importante. agnozii. partea │ │ │apraxii etc. │evoluează cu sechele uneori minore dar nu de│ │ │fotofobie. minime tulburări │complet. a VIII-a) toată │dislipidemii.K. ex.G. în funcţie │lungi. astenie fizică. de solicitările locului de │cranieni.L. │ │apreciază incapacitatea între 20-49% în │ │ecografie.M. uneori │neglijat şi în general existând factori │ │ │afectări din partea nervilor │predispozanţi şi determinanţi bine │ │ │cranieni (în special perechea a │determinaţi: H. │ │ │ │ │ │ │Deficienţă medie se acordă pentru sechelele │Incapacitate 50-69% în cazurile cu evoluţie │ │ │uşor invalidante din formele cu evoluţie │relativ favorabilă. afecţiuni cardiace.aprecierea de │ │Din punct de vedere paraclinic │evoluţie favorabilă şi prognostic bun. tulburări din partea pierdută. E. │tulburări de sensibilitate profundă şi nu │ │ │malformaţii vasculare. se recomandă │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │special în legătură cu │solicitările profesionale ..capitol │ │ex. de exemplu: hemiplegii │aspect disfazic sau diverse forme de afezii │ │ │în curs de remisiune. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). cu persistenţa unor │şi locomoţie. tulburări de coordonare. pierdută în │ │ │prelungită fără remisiuni clinice şi cu │tulburări de vorbire de aspect afazie de │ │ │prezenţa unor sechele posibil ireversibile: │motorie şi senzorială. favorizanţi şi │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III (trei) de │invaliditate . │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ │ │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se pune pe │Fără deficienţă. acalculii. ex. ex. │ │ │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitatea 90-100% prin sechele grave invaliditate. │ │ │exemplu: afazii senzitive sau motorii.G.etc.. dar cu persistenţa unor obligatorie │ │ │favorabilă: hemipareză frustă predominant │sechele: deficite motorii de manipulaţie ce │ │ │crurală sau brahială. │predispozanţi. ex. │gestualitatea. │ │ │vasculare ischemice constituite: H. │se apreciază după cel puţin un an de │ │baza examenelor de laborator │ │evoluţie a bolii sub tratament medicamentos │ │uzuale. diabet zaharat. E. │ │ │sechele ce permit bolnavului desfăşurarea │afectează moderat deplasarea pe distanţe unui │ │ │unor activităţi evazinormale. │ │ │hemiplegii. în │ │E. │echilibraţie sau tulburări psihice uşoare muncă dacă │ │ │ │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice).│diagnosticul se fundamentează pe │piramidal. de vorbire. constituit │ │ │meningiale intens pozitive.T. trebuie avută în vedere │special prin existenţa factorilor │ │angiografia (pentru depistarea │etiologia bolii: H. │ │ │alexii sau dizlexii. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice).

şi │ │un bolnav cu antecedente │sechelele să fie minime. │ │ │zaharat necomplicat. │Se încadrează în gradul II │de invaliditate. consum excesiv de alcool. │ │ │ │Dacă evoluţia este prelungită │Deficienţa medie se acordă cazurilor cu │Incapacitatea 50-69% se stabileşte pe baza III │ │peste această perioadă şi în │evoluţie prelungită peste 1 lună şi pentru │existenţei unui episod de boală cu evoluţie este │ │plus apar complicaţii (în │care etiologia bolii este bine determinată │prelungită şi depistarea factorilor expuşi │ │special starea comatoasă. etc. modificări ale acuităţi │ │ │sindroame cerebeloase.angiopatie hipertensivă std. │fumat. semne │şi se presupune că ar predispune la │mai sus ca şi persistenţa unor semne de şi │ │de focar şi depistarea de │repetarea episodului acut: H.A. în │ │ │C.nici nu se pune problema │ │ │INUNDAŢIA INTRAVENTRICULARĂ │deoarece boala are întotdeauna o evoluţie şi│ │ │ │un prognostic rezervat. malformaţii │importantă notificarea existenţei unei │ │ │vasculare cerebrale: anevrisme. │dislipidemii. Toate aceste elemente conferă │ │ │ │un prognostic rezervat prin tendinţa de │ │ │ │repetabilitate a episoadelor de boală.A. malformaţii vasculare cerebrale. În acest caz │ │ │ │prognosticul este favorabil.IV cu │vestibulare. modificări ale │ │prognosticul este rezervat.T. aspectul examenului F. 3 │ │a unei colagenoze de exemplu. şunturi │malformaţii vasculare cerebrale atunci când │ │ │arterio-venoase etc. │Se recomandă respectarea │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │special în legătură cu . │cranienii (scotoame.T. │sechele minime în special a unor tulburări cu │ │de sănătate aparentă deplină la │astfel încât din punct de vedere neurologic │psihice (vezi capitolul boli psihice). sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă cazurilor cu│Incapacitatea mai mare de 70% se stabileşte (doi) │ │ │evoluţie gravă şi prelungită cu persistenţa │prin existenţa unor sechele din partea │ │ │unor sechele. care relevă existenţa de atrofii │pentru aprecierea mai exactă a incapacităţi │ │ │corticale şi/sau hidrocefalie internă. std. ex. diabet zaharat. cerebral.O. │ │ │Deficienţa gravă în general nu se acordă │ │ │ │deoarece hemoragia subarahnoidiană în sine │ │ │ │nu evoluează cu sechele ireversibile │ │ │ │invalidante care să necesite supraveghere şi│ │ │ │îngrijire din partea unei alte persoane.se acordă rareori în │Incapacitate 20-49% în cazurile rare cu de │ │pe baza unor manifestări │cazul în care diagnosticul a fost de │evoluţie favorabilă. │obligatorie respectarea cu │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmarea unui │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. reconversie │ │ │ │ │ │ │Se încadrează în gradul │(trei) de invaliditate. .) sau │ │ │nervilor cranieni: perechea a II-a şi nervii│existenţa unor sechele de aspect: sindrom │ │ │oculomotori. │depistarea la examenul angiografic sau ex. Totodată.T. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate. sindroame cerebeloase şi │ │ │foarte importantă: H. │în funcţie de aceste elemente (vezi anexa muncă dacă │ │ │ │1). consum cronic de alcool.. ex.) sau demonstrarea unei │ │ │ │colagenoze. chiar minime: sindroame │nervilor cranieni (scotoame.T.T. │câmp vizual.T. dar în special prin profesională.A.T. cerebral.O. uneori afectări ale │vizuale. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA CEREBRALĂ │ │ │ │INTRAPARENCHIMATOASĂ CU SAU FĂRĂ │Fără deficienţă . neexistând cazuri în│ │ │ │care evoluţia să nu treneze fără sechele.ale │ │malformaţiilor cerebrale │F. │ │malformaţii cerebrale vasculare │III. III . std. eventual existenţa unui diabet │fumat. │dislipidemii.T. │angiografic şi examen C. sindrom vestibular central.A. cu persistenţa unor │ │specifice: debut brusc în stare │certitudine iar evoluţia a fost favorabilă. │colagenoze.O. Este │ │ │aspectul corespunzător al F. R. │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se stabileşte│Deficienţa uşoară .O.1 lună.N. eventual │indică schimbarea locului │muncă. diabet zaharat complicat. C. ceea │ │ │ │ce agravează prognosticul vital pentru │ │ │ │aprecierea mai exactă a incapacităţii │ │ │ │adaptative (vezi anexa 1 şi capitolul boli │ │ │ │psihice).. diagnosticate clar │a fost pusă de certitudine (prin examen │ │ │prin angiografie şi ex. │ │ │ │fumat.T. cerebral a unor malformaţii vasculare │ │remisiunea semnelor clinice şi │ │cerebrale sau diagnosticarea foarte precisă │ │paraclinice după aprox. │ │săptămâni . diabet zaharat.M. │determinanţii: H. │ │Evoluţia poate fi favorabilă cu │ │C.. │favorizanţii (H. II şi│focar minore în special din partea nervilor medicale. C. complex. │câmpului vizual) şi modificări ale F.. se │ │eventuale). cerebral) dar şi │ │ │afecţiuni cardiace. I-II. tulburări psihice. colagenoze (de exemplu │existenţa factorilor de risc şi │ │ │cel mai frecvent în boala Moya-Moya). etiologia bolii este │piramidal. │ medicale. tulburări de │ │ │piramidale. obezitate. în │ │hipertensive sau consumator │ │ │ │locului de muncă. de │ │ex.

│efectuarea şi urmarea unui │ │este de regulă gravă conducând │tulburări psihice de intensitate minimă. citit. │ │ │ │ │Incapacitate 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │ │ │ │pierdută în totalitate.. │nervilor cranieni (perechile II.│certitudine etiologia bine precizată iar │existenţa sechelelor post ictale: │respectarea cu stricteţe a │ │E. │Incapacitate 20-49% prin persistenţa unor │Nu se încadrează în grad de │ │presupune existenţa unei │embolic remis în totalitate din punct de │sechele minime: sindrom piramidal. cranian.este obligatorie │ │L. │ │ │tulburări grave de vorbire...VI nervi │ │ │ │ │cranieni) febră înaltă.A. │capitolul boli psihice). agnozii şi mari tulburări │VI) şi existenţa de tulburări psihice │ │ │ │psihice (vezi capitolul bolilor psihice). malformaţii │profesională. │ │ │invalidante definitive. │ │fibrilaţie atrială. III. etc. │ │ │ │specifice. │nervilor cranieni (perechile II.│cardiovasculară. tulburări│invaliditate. tulburări de vorbire │tulburări de sensibilitate profundă. E. aritmii. în │ │aproape întotdeauna la exitus. echilibru. VII). mergând │cont de gravitatea factorilor etiologici │diabet zaharat complicat.│cronic de alcool etc. cu respiraţie │ │ │locului de muncă.).. │VI. colagenoze etc. coordonare.A. │manipulaţie moderate. Pentru evaluarea │ │ │ │ │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │ │ │capitolul boli psihice). diabet │psihice se ia în considerare evoluţia şi │ │ │ │zaharat complicat.. │vasculare cerebrale. eventual se │ │stertoroasă şi semne de focar │ │ │indică schimbarea locului de │ │(hemiplegii. malformaţii vasculare │prognosticul rezervat în legătură cu aceste │ │ │ │cerebrale. │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-100% prin existenţa unor │Gradul I (unu) de invaliditate. normalizarea ritmului cardiac.K.G. H. │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitate 70-90% se apreciază prin │Gradul II (doi) de invaliditate │ │ │care au prezentat o formă de boală cu debut. │ │ │ │de nervi oculomotori. │specifice (vezi anexa 1 şi capitolul bolii │ │ │ │ │psihice). ex. calcul. prin │invaliditate . │ │ │ │ │angiografic şi ex.C. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisiuni: │tulburări de vorbire de aspect afazie │supraveghere temporară din │ │ │hemiplegii. valvulopatii.│existenţa unor sechele importante de │ │ │ │simptomatologie şi evoluţie clinică │manipulaţie. de vorbire şi cunoaştere. │remisiunea factorilor etiologici: compensare│vizual. III IV.T. C. tulburări din partea │partea altei persoane. IV. colagenoze..R. │ │spre remisiuni ale semnelor │H.V.T. │toate acestea putând permite bolnavului │echilibru. │ │ │ │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │ │ │diagnosticul se fundamentează │Deficienţa medie se acordă bolnavilor la │Incapacitate 50-69% . │ │inundaţie ventriculară evoluţia │tulburări de vedere. │unele cazuri se recomandă │ │În cazul hemoragiilor │reluarea unor activităţi în special conforme│tulburări psihice dar şi ţinând cont de │schimbarea locului de muncă dacă │ │intraparenchimatoase evoluţia │cu indicaţiile.se apreciază după │Gradul III (trei) de │ │prin aspectul hemoragic al │care diagnosticul clinic a fost de │aproximativ 6 luni de la ictus.C. Se va recomanda │ │afecţiuni de bază emboligenă: │vedere clinic şi la care se constată │de vedere fără modificări ale câmpului │respectarea cu stricteţe a │ │afecţiuni cardiace. buna │control periodic în . în │ │ │ │etc. tulburări de echilibru şi coordonare│regimului igieno-dietetic. paralizii │aspect talamic.. │parţial pierdută. tulburări de coordonare │ │ │ │sechele invalidante ce rareori sugerează │şi echilibru.T. în funcţie │solicitările locului de muncă. dispariţia sau normalizarea│minime. │program recuperator complex. │ │ │ │ │ │ │ACCIDENTUL VASCULAR EMBOLIC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Din punct de vedere etiologic │Deficienţă uşoară se acordă în cazul A. cu stare │ │ │solicitările profesionale ale │ │de comă. sechele din partea │ │ │ │paraclinic de certitudine şi care prezintă │nervilor cranieni. tulburări de sensibilitate de │ │ │ │remisiune definitivă: hemipareze. disociaţie siringomielică. │ │perechilor III . │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │sechele apreciate ca definitive şi │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabil. malformaţii vasculare cerebrale. necesită │ │ │ │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. calcul.A. paralizii ale │ │ │muncă.E. contraindicaţiile şi │existenţa şi gravitatea factorilor │solicitările profesionale sunt │ │poate fi favorabilă. alţi factori │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │regulă existând sechele │predispozanţi şi favorizanţi. paralizii de nervi oculari. │senzorială şi motorie.G.T.T. cu sechele definitive ce │invalidante în totalitate: hemiplegii.T. │evoluţia favorabilă cu sechele minime: │hcmipareză cu deficienţe de locomoţie şi │indicaţiilor şi │ │În cazul hemoragiei cerebrale cu │deficite motorii de aspect hemiparetic. locomotorii. tulburări din partea │contraindicaţiilor medicale. │sechele şi se apreciază foarte corect │ │ │ │ │etiologia bolii (malformaţii vasculare │ │ │ │ │cerebrale diagnosticate prin ex. reconversie profesională.A. apraxii.. Se va ţine │favorizanţi şi etiologia bolii: H. diabet │ │ │ │ │zaharat complicat etc. Pentru aprecierea │ │ │clinice întotdeauna parţiale. Se ia în consideraţie gravitatea │special când se asociază şi tulburări │ │ │ │factorilor etiologici: H. │ │ │ │citire. │contraindicate prin reconversie │ │de focarul hemoragic. de │diabet zaharat. tulburări de coordonare. de vorbire. scris. C. cu diagnostic clinic şi │scris.

existenţa protezelor │ │ │ │ │valvulare metalice etc. │ │laborator. │ │intervenţii chirurgicale pe micul│ │ │ │ │bazin.se consideră │ │ │ │examene paraclinice. se │adecvat. ca şi istoricul bolii.serviciile de│ │risc emboligen post intervenţii │aritmiilor în cazul fibrilaţiei atriale. de locomoţie şi/sau │invaliditate.. tulburări de vorbire. │ │altei persoane. │cerebeloase. │ │ │de muncă şi/sau reorientare │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │profesională. ecografie cardiacă. sindroame │ │ │ │ │cerebeloase şi nu în ultimul rând existenţa │ │ │ │ │unor tulburări psihice. │parţial pierdută. │fizică sau intelectuală. crize parţiale mai rare de 1 pe │de o dată pe lună │de viaţă cu evitarea . sechele│ │ │ │angiografie cardiacă şi a vaselor│din partea nervilor cranieni.se acordă │Incapacitate 10-49% prin │Nu se încadrează în grad de │ │lor. │ │clinică şi/sau E.K. │legătură cu solicitările locului │ │special în cazul implantului de │schimbarea protezelor valvulare etc. sindroame │contraindicaţiilor medicale. sau │psihice.G. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisii: │ │supraveghere temporară din partea│ │ │hemiplegii.G.E.│importantă. │hemianopsii. în cazul acestora │Deficienţă medie se acordă în cazul A.V.│de manipulaţie şi locomoţie necesitând │ │ │ │ex. tulburări de vorbire în funcţie│poate lucra în condiţii de │ │manifestă prin deficite motorii │sindroame vestibulare centrale fără ataxie │de zona afectată este obligatorie │protecţie la acelaşi loc de muncă│ │de aspect hemipareză. monopareze. în │stabilită pe baza aceloraşi parametrii de│sau/şi prezenţa unor tulburări │Vor fi respectate strict │ │sensul numărului de crize într-un interval dat. E. ataxii vestibulare. │ │ │locului de muncă. pareze de nervi oculari.. │ │şi nu în ultimul rând. ex. eventual │sprijin unilateral pentru deplasare. cerebral.P. absenţa tulburărilor │ │ │ │clinici de neurologie. necesită supraveghere│ │ │(vezi capitolul tulburărilor psihice). numai coroborarea acestor │epilepsiile cu evoluţie favorabilă şi │ │ │ │date pot confirma sau infirma diagnosticul de │stabilă sub tratament anticonvulsivant │ │ │ │epilepsie. clinice şi │Fără deficienţă ..P. se vor │ │ │ │ │avea în vedere tulburările etiopatogenice: │ │ │ │ │fibrilaţie atrială. Din punct de vedere anamnestic. frecvenţa şi aspectul lor. alte intervenţii │ │ │ │ │chirurgicale. │mai sus.C.G. │etc. evoluţia bolii. aspectul │Deficienţă uşoară . cu sechele definitive ce│psihice (vezi anexa 1). confirmate prin aspectul E. │ │Din punct de vedere clinic se │sechele minime din partea nervilor cranieni:│cerebeloase. existenţa tulburărilor │următoare: crize generalizate mai rare de│ 1 criză generalizată mai rar │tratamentul medicamentos. │ │ │ │neurochirurgie. regimul│ │psihice asociate. fruste sindroame │în antecedente ca şi a etiopatogeniei │şi sechelele invalidante: muncă │ │cranieni. │embolic în care sechelele sunt importante: │respective (vezi anexa 1).C. embolic │în funcţie de activitatea depusă │ │deficite din partea nervilor │fără agnozii. vor fi analizate │anticonvulsivante.E. agnozii şi mari tulburări psihice │ │totalitate. │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-95% prin sechelele │Gradul I (unu) de invaliditate. │(pentru apreciere mai exactă vezi anexa 1). tulburări ale câmpului vizual │demonstrarea existenţei unui A. confirmarea │epilepsiilor cu evoluţie favorabilă │frecvenţa şi aspectul crizelor │invaliditate.. │ │ │oftalmologic. evoluţia şi │ │ │ │ │prognosticul acestora. │Incapacitate 95-100% │autoservire pierdută în │ │ │apraxii.G. eventual schimbarea │ │proteză valvulară metalică. iar dintre acestea numai acelea │ │ │ │ │care pot confirma existenţa crizelor. de │ │ │ │ │sensibilitate profundă. │ │diagnosticul trebuie să cuprindă │ │ │ │ │obligatoriu: analize de │Deficienţa accentuată se acordă în A. │ │de muncă.V. sechele │respectarea indicaţiilor şi │ │cardiace. Totodată. calcul. eventual│ │tulburări de coordonare şi │ │ │se recomandă schimbarea locului │ │echilibru. │nivelul plasmatic al drogurilor │ │ │ │A.. frecvenţa crizelor fiind │psihice uşoare │recomandările medicale. │funcţionare a protezelor valvulare metalice │specialitate.T. Capacitatea de │ │ │tulburări grave de scris. psihiatrie. │ │permanentă din partea altei │ │ │ │ │persoane. │Incapacitate 50-70% prin persistenţa de │Gradul III (trei) de │ │din urmă fiind obligatorie │embolic la care se constată existenţa de │sechele motorii.V.C. │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │neurologice şi/sau existenţa de tulburări │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabile. │manualitate şi locomoţie cvasinormală sau cu│din partea nervilor cranieni. C. │Incapacitate 70-90% prin sechelele │Gradul II (doi) de invaliditate.. frecvenţa foarte rară │ │ │ │numai documentele medicale provenind din │(1-2 crize pe an).C. Se recomandă │ │depistarea unei malformaţii │sechele motorii moderate ce permit │manipulaţie de intensitate mică. de exemplu │ │ │ │mari.│ │ │ │vor lua în consideraţie antecedentele H. contraindicaţii în │ │chirurgicale pe cord deschis în │decolmatarea protezelor valvulare. dizartrii.E.. │1/lună. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ EPILEPSIILE ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Se sprijină pe date anamnestice. E. citit.

│ │ │locului de muncă. normale. în preajma utilajelor în │ │consecinţă a gradelor de invaliditate este │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │obligatorie formularea diagnosticului clinic şi │ │ │ │ │a formei de boală. forma de boală. │ │ │înălţime. │ │ │ │ │În unele situaţii de obicei tranzitorii crizele │ │ │ │ │de epilepsie devin mai frecvente fie prin │ │ │ │ │inadecvarea drogurilor şi necesitatea schimbării│ │ │ │ │lor. Se│ │eficace.I. │ │ │ │ │În alte cazuri. │ │recomandă ca locul de muncă să │ │serioase se poate recurge la metoda activării.I.E. │ │ │ │ │tulburări morfeice.eforturilor │ │Formele de ieşire din spital sunt obligate să │săptămână. regim │ │puţin suprapuse aspectelor clinice. alte excitante. în contact cu surse │ │În stabilirea incapacităţii adaptative şi în │ │ │de foc.. reconversie │ │Epilepsiile sunt primare sau secundare şi de │ │ │profesională. odată cu înregistrarea │ │ │ │ │E. stările │ │E.G. ca şofer.G. procese │ │ │circulaţiei. ca şofer. controlat sau şi prin prezenţa │pe săptămână.se surprind rareori│epilepsie ce prezintă crize generalizate │ 1-2 crize generalizate pe lună│invaliditate.-uri cu │anticonvulsivant adecvat. în contact cu surse │ │expansive intracraniene. interacţiuni │ │ │ │ │farmacologice. indisciplină terapeutică. │ │ │contraindicaţiilor medicale │ │Examene paraclinice . S. frecvenţa. dar aceste metode au indicaţii limitate │ │ │ │ │din cauza riscului declanşării unor crize │ │ │ │ │violente prelungite sau subintrante). în ciuda tratamentului corect. frecvenţa │unor tulburări psihice de aspectul │ │noapte. (vezi capitolul │ │recomandă ca locul de muncă să │ │cele din urmă la stabilirea diagnosticului │afecţiuni psihice). │ │modificări de aspect paroxistic mai mult sau mai│nivelul seric al drogurilor. asociate epilepsiei. │ │ │ │ │hiperexcitabilitate a sinusului carotidian. aparatură adecvată. toate acestea conducând în │iritabilitate etc. având de-a│ │ │ │ │face cu epilepsii refractare. │ │ │circulaţiei.E.T. secţia clinică│ │ │contraindicaţiilor medicale │ │de neurologie.nu există metode │ │ │ │ │paraclinice de certitudine (cu excepţia │ │ │ │ │activărilor medicamentoase sau de aspect │ │ │ │ │hiperpnee. metode de resuscitare adecvate. Se│ │dacă ele există.L. debutul bolii. C. În cazul unor dubii clinice foarte │aspectul post critic al crizei (durată. hiperexcitabilitatea sistemului │ │ │ │ │neurovegetativ (hipocalcemie). în 10% din cazuri . astfel bolnavului îi│ │angiografie carotidiană pot pune în evidenţă │ │ │este interzis să lucreze la │ │disfuncţii ale activităţii corticale. │intensitate). se interzice consumul de │ │îndelungată sub tratament anticonvulsivant │respectiv).. controlat prin │săptămână │recomandările medicale. │ │bolnavului. │ │fie corespunzător │ │respectând indicaţiile specifice. │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │durata episoadelor. sub tratament anticonvulsivant│ crize parţiale mai rar de una │fizice mari. cu o │ prezenţa de tulburări psihice │tratamentul medicamentos. │ │obicei sunt controlate prin tratament │ │ │ │ │medicamentos adecvat.G.│ │ │specificate. totodată se apreciază │ │alcool. sub tratament │ 1-2 crize parţiale pe │Vor fi respectate strict │ │clinice.E. cafea. │ │ │de foc.E. în cazul epilepsiei confirmate.G.. │ │ │ │ │crizele nu pot fi stăpânite eficient.T. │de viaţă cu evitarea eforturilor │ │10-20% din cazuri avem de-a face cu aspecte │lună sau 1-2 crize parţiale pe săptămână │ │fizice mari. dar şi a aparaturii │ │ │înălţime. se interzice consumul de │ │crizelor şi existenţa unor tulburări psihice. în special în faza intercritică │sau/şi prezenţa unor tulburări psihice │ │conflictuale. │ │ │ │ │Diagnosticul paraclinic .G.E. │instabilităţii dispoziţionale. în siguranţa │ │necesare resuscitării. │Deficienţă medie se acordă bolnavilor cu │Incapacitate 50-69% │Gradul III (trei) de │ │ E. stările │ │specifice. în preajma utilajelor în │ │investigaţiile clinice pot pune în evidenţă │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │situaţii speciale nosologice: │ │ │ce îi pot periclita viaţa. │ │aspecte specifice concordante cu aspectele │convulsive sau nu. apariţia unor afecţiuni │ │ │ │ │intercurente. │conflictuale.E. │ │alcool. alte excitante. aceste din urmă │Deficienţă accentuată se acordă │Incapacitate 70-90% prin: │Gradul II (doi) de invaliditate -│ . Totodată. munca în tura de │ │sau în cazul unor epilepsii cu evoluţie │specifice (descrise la capitolul │ │noapte. astfel bolnavului îi│ │important. │ │fie corespunzător │ │funcţional. tratamentul │ │ │profesională. │ │ │este interzis să lucreze la │ │prezenţa unui medic A. munca în tura de │ │diagnosticul clinic. în siguranţa │ │malformaţii vasculare cerebrale. reconversie │ │identificabile: consumul de alcool. │ │ convulsii febrile la copii (în special) │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │ crize convulsive raportate la alte situaţii │ │ │locului de muncă. ex. şi cel mai │ │ │specificate. │adecvat. cafea. etc. 70% din cazuri prezintă E. iar între │frecvenţă de 1-2 crize generalizate pe │intercritice specifice. cerebral.

dispensarizări) să precizeze │afecţiuni intercurente. prin intermediul determinării │ │ │ │ │nivelelor plasmatice ale acestor droguri.100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ oculomotori. │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. tonico-clonice. │ │ │ sau atetozic. │ │ cu hipertonie piramidală. │frecvente. tratamentul adecvat. │ │în special cele de aspect "grand. │ │şi crizele parţiale complexe. aspectul lor. au în general │anticonvulsivant adecvat şi controlat │ stare postcritică prelungită │ │ │răspuns terapeutic favorabil. denotă un tratament │ │ │ │Pentru a trece la evaluarea incapacităţilor. │80 .│ │bolii. │ │ │trebuie demonstrată dozarea corectă a drogurilor│ │ │ │ │antiepileptice. sau │ crize generalizate 2-3/lună │totalitate. se va lua în considerare debutul │Deficienţa gravă se acordă deficienţei │Incapacitate 90-100% prin: │Gradul I (unu) de invaliditate . │ │ │ │ │ferindu-l de accidente majore). mişcări involuntare. │(descrise la capitolul respectiv). │psihice grave (idioţie) │Capacitatea de autoservire │ .│cazuri devin de obicei invalidante. sau/şi │ tulburări psihice specifice │ │ │operabil. akinetice etc. dacă crizele │ │ │ │ │sunt mofeice sau diurne şi este obligatoriu │ │ │ │ │examenul psihic pentru a stabili existenţa şi │ │ │ │ │tipul unor tulburări psihice ce acompaniază │ │ │ │ │aproape întotdeauna epilepsia. crize de pierderea conştienţei şi │ │ │Alte semne neurologice: │ │tulburări psihice uşoare (vezi şi anexa 1).90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ infantilă │manipulaţie.100% prin asocierea şi a tulburărilor │altei persoane. │ │auditive. locomoţie. │ │locomotor şi de manipulaţie accentuat la │ │ │ mişcări involuntare tip coreic │ │care se asociază deficienţe vizuale. acest indicator extrem de important în│prezenţa de tulburări psihice specifice │diagnosticate obligatoriu de │ │ │apreciera incapacităţilor. timp în care boala nu a răspuns │postcritică şi mai mult de frecvenţa │severe (tulburările psihice vor │asociate grave (psihoze │ │favorabil la tratamentul adecvat. ţine mai puţin de frecvenţa │ tulburări psihice grave │se acordă bolnavilor epileptici │ │incapacităţilor mai devreme de 1 an de la │crizelor.90% prin existenţa deficitului │profesională. gradul II (doi) de │ │ │tulburări ale nervilor cranieni. mai ales formele │ │ │ │ │cu evoluţie îndelungată şi epilepsiile │ │ │ │ │secundare. necesitând │ │absente şi parţiale simple sunt mai puţin │psihiatru. │postcritice prelungite şi tratament │săptămână │ │ │întotdeauna de acelaşi fel. │ │ │ atrofii optice. │ │autoservire parţial pierdută. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ ENCEFALOPATIA INFANTILĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │1.79% prin tulburări de manipulaţie şi │invaliditate. dar în special │fi descrise la capitolul │epileptice) ce pun în pericol │ │luându-se în considerare numărul crizelor şi │de prezenţa unor tulburări psihice grave. nesupravegheat │ │ │ │este deci obligatoriu ca documentele medicale │sau agravarea bolii prin apariţia unor │ │ │ │(spitalizări. │ │ │ │ │Totodată. │ │ tulburări psihice uşoare până │Deficienţă gravă prin pierderea capacităţii │90 . pareze de nervi│Deficienţă gravă în cazul hemiplegiilor la │90 . │ │ │ │crizelor.95% prin existenţa unui deficit motor │Necesită îngrijire şi │ │ la idioţie.mall" │crize parţiale 2-3 pe săptămână. Hemiplegia (hemipareza) │Deficienţă accentuată prin tulburări de │70 .) şi ca │interferenţa episoadelor subintrante │ │persoane. ele au un │ │ │ │debutul bolii. │ │ Aspect clinic: │paroxistice de pierderea conştienţei şi │locomoţie. starea │ crize subintrante frecvente şi│ce prezintă tulburări psihice │ │debutul bolii. care pun în pericol viaţa │ │supraveghere şi îngrijire │ │invalidante ca restul crizelor generalizate │bolnavului sau anturajul ui sau │ │permanentă din partea altei │ │(tonice. │ │ │permanentă din partea altei persoane. semne acustice şi │care se adaugă şi tulburări psihice grave │ │totalitate şi capacitatea de │ │ vestibulare.│respectiv) │viaţa bolnavului sau a │ │tipul lor astfel crizele goneralizate de tip │diagnosticate obligatoriu de medicul │ │anturajului său. forma de boală prin descrierea │prognostic sever şi rezervat. │ │ │ │ │În acelaşi timp trebuie precizată prezenţa sau │ │ │ │ │absenţa ariei (care amortizează bolnavul. Pentru a deveni │prin nivelul seric al drogurilor. cu stări│ crize parţiale 2-3 pe │ │ │convulsiv tonico-clonice şi absenţele tipice. netrecându-se la aprecierea │grave. │medicamentos inadecvat. │(idioţie). │Se contraindică orice activitate │ │ deficit motor de tip central │tulburări psihice. │medicul psihiatru. frecvenţa lor şi comportamentul sub │ │ │ │ │tratament medicamentos ce se va controla │ │ │ │ │periodic prin dozarea plasmatică a drogurilor │ │ │ │ │folosite.│ │totalitate. crize │70 . Formele de │bolnavilor ce prezintă crize convulsive │ frecvenţa crizelor │capacitate de muncă pierdută în │ │epilepsie ce evoluează prin crize generalizate │generalizate cel puţin 2-3/lună. │ │ crize comiţiale. │de autoservire parţială (bolnav imobilizat) │şi de manipulaţie accentuat │supraveghere temporară din partea│ │ │sau totală şi necesită supraveghere │95 . în acest sens │episoadelor subintrante.

│ │ uşoare până la imbecilitate. se încadrează în gradul III │ │ forme abortive. gradul II │ │ │mari. │ │ tulburări de coordonare. │imposibil. │ │ │presta o activitate cu program │ . gradul II │ │ │Deficienţă accentuată. │ │invaliditate. picior în│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │80 . │ │(doi) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │3. │ │ membrelor inferioare. │medie. asimetric. │mare parte pierdută. │ │ congenitale. │ │ │ │ │ │ │2. malformaţii │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. │ │ deficit motor inegal şi mai │importante. │ │ │implică ritm impus şi munca cu │ │ tulburări psihice de la forme │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 .100% │pierdută în totalitate. │imobilizat) asociată cu tulburări psihice │ │(unu) de invaliditate. │ │Clinic: │deficienţă de vorbire. │ │ mişcări involuntare ondulatorii│ │ │Poate efectua o activitate cu 4 │ │ în extremitatea membrelor care │ │ │ore.│ │ │ │pierdută în totalitate. deficienţă vizuală gravă. inegal │tulburări de locomoţie sau manipulaţie. gradul I │ │ dobândită.90% prin existenţa tulburărilor de │publicul. fără a executa munci ce │ │ se exacerbează la emoţii. │ │ uneori şi membrele superioare │imobilizat). │ │Necesită supraveghere parţială │ │ accentuat. vizuală sau psihică. │ │cea mai mare parte. │totalitate şi capacitatea de │ │ alte semne neurologice: atrofii│deficienţă vizuală gravă cu cecitate. │ │(trei) de invaliditate. gradul III (trei) de │ │ Aspect clinic: │de manipulaţie şi tulburări psihice. │ │ optice. │mişcări involuntare accentuate şi tulburări │coordonare a mişcărilor şi tulburări │Capacitatea de muncă în cea mai │ │ │coordonare a mişcărilor şi tulburări psihice│psihice accentuate. de │ │ │ varus equin şi rotat în │capacităţii de autoservire parţială sau │vorbire. │ │se încadrează în grad de │ │ distribuit. │ │ │Necesită supraveghere şi │ │ tulburări psihice până la │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 . asociat cu o deficienţă │ │Capacitatea de autoservire │ │ pot prezenta contractură în │manipulaţie. │capacităţii de autoservire (bolnav │accentuat. tulburări vizuale şi tulburări │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ interior. │(menţinerea ortostatismului şi a mersulului │Se contraindică orice activitate │ │ contractură piramidală a │ │prelungit).79% prin tulburări de locomoţie │(doi) de invaliditate. │profesională.90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │spastică infantilă . │ │ │sau permanentă din partea altei │ │ tulburări psihice marcate. nu│ │ motor periferic. când ortostatismul este │95 . │permanentă. │ │ │persoane. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │ 50-70% │Capacitatea de muncă pierdută │ │Forme clinice: │de locomoţie sau manipulaţie de intensitate │ │50%. Paraplegia (parapareza) │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 . la care se adaugă │70 . │ │ │ │ când cuprinde şi musculatura │pierderea controlului sfincterian şi │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ trunchiului staţiunea este │tulburări psihice grave. stă cu trunchiul │ │ │ │ │ flectat anterior. Dubla atetoză │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │50 . dizartrie. │ │ amiotrofii precoce. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională. │altei persoane.Boala LITTLE│tulburări de locomoţie.70% │50%. Hemiplegia dublă │ │ │ │ │ (tetraplegia) │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 -100% │Capacitatea de muncă în │ │.90% prin tulburări de locomoţie. │ │autoservire parţial pierdută. deficienţă de locomoţie. │ │din partea altei persoane. │ │ │ │ │ │ │4. │ │ flexie. poate │ │ forma spinală (cervicală. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ SECHELELE POLIOMIELITEI ANTERIOARE ACUTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Aspect clinic: │ │ │ │ │ deficit motor de tip neuron │Deficienţă funcţională uşoară prin discrete │ 0-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │fără ritm impus. │psihice. │ │ imposibilă. │ │ │invaliditate.este congenitală sau │capacităţii de autoservire (bolnav │ │totalitate pierdută.95% prin existenţa unui deficit motor │îngrijire temporară dun partea │ │ idioţie. │ │ │activitate cu program normal. poate presta o │ │ tulburări vegetative. │ │ │ │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ │ │ │din partea altei persoane.

iar la membrele inferioare "pedalare". Tremurătura parkinsoniană . tulburări de │tulburări de locomoţie.sau "paralizia agitată". Ca prevalenţă. neurofiziologice şi chimio-terapeutice. coreea acută şi cronică 2-5/10. Sindroame coreeice: congenitale. Evidenţierea prin proba marionetelor.determinat de leziuni la nivelul nucleilor striaţi putamen şi caudat se caracterizează printr-o reducere a acetilcolinei şi GABA. bulbopontină cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% (vezi şi anexa 1) │fizice mari. nucleul subtalamic şi talamic). El cuprinde: A. Datele din literatură au demonstrat că incidenţa afecţiunilor extrapiramidale este relativ ridicată. │ │ disfonie. senzaţie de înţepenire. D. Sindromul de panstriat . Coreea cronică Hungtington.│ toraco-lombară). toxic. boala Parkinson prezintă între 1-2.bolnavul apare imobil. │ │ │ │ deglutiţie şi respiraţie. Pe baza acestor criterii.caracterizat printr-un accentuat polimorfism clinic cu leziuni ce cuprind mai multe structuri (striat. gradul │ │ │ │ │II (doi) de invaliditate. vorbire şi │ │ │ │ │respiraţie. uneori în menţinerea unei atitudini (tremor postural). tumoral. C. "bătut tactul". vasculare. III. medicamentos. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL Sistemul extrapiramidal s-a impus ca entitate nosologică unitară pe baza datelor anatomoclinice. Sindroame Parkinsoniene: postencefalitic. degenerescenţa hepatolenticulară 2-7/10. B. pensa digitală cu fiecare deget.determinat de leziuni ale substanţei negre şi parţiale ale globului palid. apare în repaus. C. Tabloul clinic este dominat de trei semne cardinale: tremurătură. "răsucirea tigării". traumatice şi degenerative. Sindroame atetozice.6 cazuri/1000 locuitori. Distonia de torsiune şi torticolisul spasmodic. predomină la rădăcina membrelor.varietate particulară de hipertonie ce interesează toate grupele musculare.000 locuitori. mers mai încetinit. Se evidenţiază prin proba lui Noica. │ │ │redus de 4 ore fără eforturi │ │ forma bulbară. Hemibalismul. rigiditatea musculară şi achinezia. În acest sindrom pot fi încadrate: A. C. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională.000 locuitori. Rigiditatea musculară . El înglobează: A. fără ritm impus. Boala Parkinson. bolile care afectează structurile acestui sistem pot fi sistematizate. cu activitatea gestuală săracă. │tulburări de deglutiţie. toxice. sindroamele parkinsoniene 0. Debut insidios cu semne puţin evocatoare: oboseală marcată. Coreea acută Sydenham. fenomenul de "roată dinţată". Aspect caracteristic la membrele superioare de "numărare a banilor". Boala Parkinson . bătutul tactului. manipulaţie. Sindromul de neostriat (putamino-caudat) . B. pe următoarele grupe: I. Sindromul de poleostriat (nigro-palidal) . II. în prezent. Atrofii primare palidale.ritm lent. având drept consecinţă o scădere importantă a dopaminei cerebrale.15%. Bradi sau achinezia . Aspectul caracteristic . │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │ │ │în cea mai mare parte. B. palid. Degenerescenţă hepatolenticulară. substanţa neagră. metabolic-endocrine.

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice în care predomină │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% prin tulburări de locomoţie │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurul sau cele akineto │tulburări de locomoţie.│totalitate: gradul 1 (unu) de │ │imobilizarea bolnavului . mers cu paşi mici. prin tulburări│50-60% prin scăderea performanţelor de │Capacitatea de muncă pierdută. │ │ │ │ │tulburări de vorbire.. tulburări psihice. │ │caracter localizat la membrul │asociate). imobil. tulburări de vorbire. │.arată modificări nesemnificative difuze exprimate prin activităţi theta difuze predominant în regiunea fronto-temporală. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională medie. prin tulburări│90-98% prin tulburări de mers. care fac │Capacitatea de muncă pierdută în │ │îndelungată . fonaţie│sprijin unilateral: prin tulburări de │Se contraindică orice activitate │ │clinice sunt cu caracter permanent. │ │ │ │ │lipsa balansului membrelor de │ │ │ │ │aceeaşi parte.C. │ │(rezistente la diverse variante │ │mediul înconjurător şi prin tulburări de │ │ │terapeutice). staţiune şi mers. │ │ │medicamentoasă şi la care se adaugă │ │ │ │ │întregul cortegiu de simptome │ │ │ │ │însoţitoare: tulburări vegetative. │ │ortostaţiune îndelungată. P. tulburări vegetative (sialoree.G.M.R. E.se │manipulaţie bilaterală totală. ambele însă reduse. gradul II (doi) de │ │hipertone . │ │deglutiţie şi respiraţie permanente care │ │ │ │ │necesită asistare din partea altei │ │ │ │ │persoane.la care simptomatologia │prin tulburări de manipulaţie bilaterală şi │forţa proprie. braţe sudate. hipercrinie). . deficienţe de deglutiţie şi │persoane: prin deficite ale limbajului │Necesită supraveghere şi │ │tulburări de vorbire. │ │postencefalitic │de statică.E. tulburări al motilităţii oculare. atitudine caracteristică a capului şi trunchiului înclinate. deficienţă de │bolnavul nedeplasabil prin forţa proprie. şi urină (au valoare mai ales în selectarea cazurilor pentru intervenţii chirurgicale).E. performanţele │pierdută. vorbire sau respiraţie. │şi vorbire. Examene paraclinice: nu aduc informaţii importante pentru diagnostic. Examen obiectiv: exagerarea R.tulburări expresive care fac │asistenţă permanentă din partea │ │deglutiţie şi respiraţie permanente │ │imposibilă stabilirea relaţiilor cu │altei persoane. tulburări de │fiind mobilizat numai cu ajutorul altei │invaliditate.G. de statică şi coordonare │(deplasare cu greutate).O. gradul III (trei) de │ │nesistematizate. hipertonie discretă.G. Se contraindică │ │reducerea activităţii. AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice la debut: Semne │Deficienţă funcţională medie locomotorie sau│50-69% prin tulburări de deplasare │Capacitatea de muncă 50% │ │puţin evocatoare: dureri │posturală. tulburări │funcţionale se va ţine seama de tratamentul │forţă şi/sau precizie şi viteză. E. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă.arată o atrofie corticală cu localizare general frontală şi uneori o hidrocefalie generalizată. .G. │gestualitate şi prin dificultăţi în │profesională. prin │gradul III (trei) de │ . tulburări │ │ │ │ │psihice.care duc la │de locomoţie şi statică.al bolnavului este cu facies fijat.T. │ │parţial influenţate de terapia │ │alimentaţie. deglutiţie. . În stabilirea deficienţei │de staţiune şi mers sunt scăzute ca │invaliditate.decelează caracteristicile fiziologice ale tremorului (descărcări ritmice de 4-7 ciclii/secundă). tulburări în realizarea │statică.M. a mişcărilor de precizie. mişcări│ │superior (hemi-Sindromul │ │ │de viteză şi precizie. │+/. oboseală rapidă. Perturbarea metabolismului monoaminelor cerebrale şi în primul rând a dopaminei se reflectă prin modificarea metaboliţilor acestora în L. prezenţa semnului │ │ │ │ │Noica +/tremor discret evidenţiat │ │ │ │ │E. │unilaterală. deficienţe de │respiraţie. frecvent cu tremor cu │medicamentos sau chirurgical (+/. │activităţile profesionale ce │ │vegetative.se pot deplasa cu mare dificultate prin│totalitate. │ │subiectivă şi modificările obiective│tulburări de masticaţie.boli │ │presupun deplasări prelungite. nesprijiniţi sau cu │invaliditate. │ │însoţesc de tulburări psihice şi │vorbire. │ │parkinsonian).

cu │ │ │invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională prin tulburări de │ 0-19% păstrată. │După perioada de stare îşi │relua activitatea. │tulburări psihice. Evoluţia este favorabilă.hipotonie. Reprezintă o │ │ │ │manifestare cerebrală neostriată a │Deficienţa funcţională este accentuată în │Nu generează incapacitate de muncă. paralizia │ │ │ │convergenţei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │se încadrează în grad de │invaliditate. │ │ │ │Clinic . Sindroamele │ │ │ │parkinsoniene de etiologie vasculară│ │ │ │şi traumatică vor fi tratate la │ │ │ │capitolele respective. gestualitate de .sechelă majoră a encefalitei │variantelor posturale. emoţii. tulburări psihice. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea cronică (Hungtington). │ │ │ │Fenomenele sunt exagerate de │ │ │ │activităţi psihice. │ │ atenţie │ │Debut de regulă între 30-35 ani. │ de │ │intoxicaţii (cu oxicarbon şi │ │ │ │mangan). având │perioada de stare a bolii. Principalele│ │ │ │manifestări sunt rigiditatea │ │ │ │(akinezia) +/hiperkinezii intricate │ │ │ │(facio-buco-linguale). torticolis. de regulă mixt (de repaus │ │ │ │şi de acţiune). bradipsihie şi episoade prelungite. │ activităţile │ │spre demenţă. se │ │ │ │vindecă spontan în 4-6 săptămâni. │ │instalează după o perioadă de timp │ │delirante cu caracter oniric. nu│ │reumatismului articular acut.labilitate emoţională.hiperkinezie.gradul III (trei) de │invaliditate. │ │ │ │formele severe .debut frecvent 6-15 ani cu │ │ │ │trei simptome cardinale: │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% │. +/mişcări │ │ce variază de la câteva săptămâni la│ │ │ │câţiva ani. tremurul este mai puţin │ │ │ │constant. evoluţia ulterioară │ │ │ │este lentă. │ │ │ │. Se │activităţi profesionale ce │presupun deplasări │ortostatosm îndelungat │de viteză şi precizie. tulburări episodice de │accese de narcolepsie sau insomnie │ │Semiologia parkinsoniană se │vedere.│tulburări ale vigilenţei şi forţa de contraindică │ │epidemice Von Economo. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │nu se încadrează în grad │invaliditate. fizice. │ │ │ │spasme de torsiune. │ │ │ │Caracteristic . │Deficienţă funcţională medie când mişcările │50-70% prin tulburări de atenţie şi pierdută│ │Coorea cronică progresivă ereditară │involuntare produc tulburări locomotorii şi │memorie şi tulburări în realizarea │ │autosomal dominantă. păstrată. tulburări ale │ │ │ │vigilenţei (inversarea ritmului │ │ │ │somn . │ │ │ │tulburări vegetative. prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare sub formă de │ │ │ │crize oculogire.după o instalare │ │ │ │relativ rapidă.debutul în jurul vârstei de│ │ │ │40 ani. │ │ │o partogeneză inflamator alergică │ │ │ │post streptococică. însoţită de │de manipulaţie medii şi nu sunt însoţite de │variantelor posturale. │ │ │ │Este rezultatul introducerii │ │ │ │neurolepticelor în terapia │ │ │ │psihiatrică sau rezultatul expunerii│ │ │ │la toxicele menţionate.veghe). │ │tulburări psihice care evoluează │tulburări psihice. │ │ poate │ │Clinic . Dispar de regulă│ │ │ │după o perioadă scurtă de la oprirea│ │ │ │medicaţiei. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea acută (coreea Sydenham sau │ │ │ │coreea minor).1 an. │ │ │ │. │nocturnă. │ │postmedicamentos şi toxic │statică şi variante posturale.│. │ │ │ │diminuate în repaus şi dispar în │ │ │ │somn. │Se contraindică │profesionale ce presupun │marcată. tulburări vegetative.

│deplasarea bolnavului şi prin tulburări de │bolnavului şi prin tulburări psihice │invaliditate. boala Devic (oftalmoneuromielita) Diagnostic clinic: . │ │ │de execuţie. ample. │statică şi manipulaţie ce fac bolnavul │totalitate. statică. │ │ │profesionale ce presupun │ │dominată de rigiditate │ │ │deplasări.tablou clinic dominat de│deficienţă funcţională accentuată prin │71-90% prin imposibilitatea desfăşurării │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurătura ce declanşează spasme în│tulburări de mers şi manipulaţie. cu tulburări respiratorii ce│îngrijire şi supraveghere │ │de deglutiţie accentuate de │ │necesită asistare permanentă. │ │tulburări psihice grave . puerilism. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Degenerescenţă hepatolenticulară │ │ │ │ │. │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. │permanentă din partea altei │ │mişcările hiperkinetice. │totalitate. │ │deglutiţie când tulburările psihice │ │modificări de caracter până la stări de │ │ │devin marcate (de la deliruri │ │agitaţie psihomotorice.│invaliditate. ceruloplasmina scade sub 16│de mers şi manipulaţie ce fac imposibilă │manipulaţie.afecţiune metabolică determinată │Poate genera trei tipuri de deficienţă │ │ │ │genetic şi caracterizată prin │funcţională: │ │ │ │acumularea cuprului în S. rigiditate.N. │ │şi ajung la degradare intelectuală. . akinezie duc│tulburări de deglutiţie grave. │ │ │vorbire şi psihice grave cu pierderea │grave. gradul I (unu) de │ │mg%). │manipulaţie. │ │violenţă coreeică mare. rinichi. gradul II (doi) de │ │accentuează la nivelul trunchiului. │ │gâtului. lent │ │ │ │ │progresivă). tulburări │oricărei activităţi profesionale. deficite piramidale sau de sensibilitate.mers │în realizarea mersului prin forţe proprii. ce duc la imobilizarea │în totalitate. prin│Se contraindică orice fel de │ │ce duc la tulburări de vorbire şi │ │tulburări psihice ce merg de la │activitate profesională. gradul II (doi) de │ │musculatura opoziţională de o │de vorbire şi tulburări psihice accentuate │datorită mişcărilor involuntare şi în │invaliditate. │Se contraindică orice activitate │ │psihice pornesc de la irascibilitate│ │ │profesională. afectând membrele. │Necesită îngrijire şi │ │ │discernământului. Tulburările │ │special a tulburărilor psihice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Boala Westphall . de │ │ │ │ │memorie şi tulburări psihice. │Capacitatea de muncă pierdută │ │scăzută. facies hipomim.debut 7-15 ani. afectarea altor nervi cranieni.. │deficienţă funcţională medie prin tulburări │50-70% prin tulburări în realizarea │Capacitatea de muncă pierdută 50%│ │ficat. │trunchiul. gradul I (unu) de │ │cu sprijin. Se adaugă │ │ │persoane. │invaliditate.debut │ │ │ │ │25-40 ani . degradare │ │ │ │ │intelectuală progresivă.Strumpell . sindroame medulare acute.C. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Atunci când mişcările coreeice cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-95% prin tulburări de mers şi statică │Capacitatea de muncă pierdută în │ │caracter atetozic şi distonic se │tulburări locomotorii. musculatura feţei. gestualitate şi viteză│ │extrapiramidală. │ │ │paranoice până la demenţă. cornee. tulburări de │datorită mişcărilor voluntare de tip │totalitate. │ │bradikinezie. │ │modificări psihice de la │ │ │ │ │iritabilitate până la crize de │ │ │ │ │violenţă. combinaţie de simptome subiective şi obiective. │ └────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ BOLILE DEMIELINIZANTE Sinonime: scleroza în plăci sau scleroza multiplă. tulburări de atenţie. tulburări │nedeplasabil prin forţe proprii (bolnav │invaliditate cu necesitatea de │ │în final la casexie prin tulburări │psihice grave cu pierderea discernământului. │ │ │ │ │Formele cu evoluţie progresivă ce │Deficienţă funcţională gravă prin tulburări │95-100% prin tulburări grave de mers. capul. encefalomielita diseminată cronic.fineţe. tulburări de deglutiţie şi │coreeic bruşte.se susţine pe:  simptome şi tulburări tranzitorii ca: oftalmopareze. când apar grimase ale feţei│vorbire şi prin tulburări psihice. │locomotorii de manipulaţie şi tulburări │mersului şi ortostatismului prelungit şi │gradul III (trei) de │ │Se descriu 2 entităţi │psihice de intensitate medie │a variantelor posturale. │Capacitatea de muncă pierdută în │ │conduc la tulburări de mers . │ │ │ │ │Se asociază cu alte tulburări │ │ │ │ │biochimice (cupremia poate fi │deficienţă funcţională gravă prin tulburări │90-100% prin tulburări de mers. │ │anatomoclinice: │ │ │Se contraindică activităţile │ │Boala Wilson .demenţă. encefalita periaxială difuză.│imobilizat).

..ENG. proba Romberg. sau C.M. proba braţelor întinse.să cuprindă întotdeauna forma clinică de evoluţie cât şi sindroamele respective. tulburări ale probelor de coordonare (proba indice .N.genunchi).forme clinice: . exclusiv pe examen │ │ │ │ │R. 3. Ataxie prin sindrom vestibular: deviaţii tonice statice la închiderea ochilor. cerebelos frust. bipiramidal frust. 3. │normal în locuri de muncă ce nu │ │Simptomatologie: │ │ │impun mers prelungit sau mişcări │ │Subiectivă . │ │ │ │ │.RMN. │ │ │ │ │Examinări paraclinice │ │ │ │ │diagnostic susţinut în │ │ │ │ │antecedente. │ │ │ │ │. vestibular frust. 4. .forme clinice │componenţa bolii. 2. Ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă: abolirea reflexelor osteotendinoase + abolirea simţului mioartrokinetic şi vibrator. program │ │oligosimptomatice: │locomotorie.S.existenţa unui deficit motor sau cel puţin mers spastic. de la forme pur motorii la sindroame combinate cum ar fi: sindrom motor + ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă + sindrom cerebelos + sindrom vestibular. tremor intenţional.absenţa minimă.forma primar progresivă. sindrom Babinski sau semnul Hoffmann (toate semnele sau cel puţin două). │sindrom cerebelos frust.IMG (în LCR şi în sânge). 2. Tulburările de acuitate şi câmp vizual. . reflex pendular. Ataxie prin tulburări cerebeloase: mers ataxic cu baza lărgită de susţinere. │Se recomandă activităţi. a) Sindromul motor: 1. diplopie provocată. Sindrom hemipaetic (hemiplegic) . │ │ │rapide şi precise. respectiv deficienţă │modificări de fund de ochi (decolorare). │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută│ │ │ │ │gradul III (trei) de │ │Formele clinice în perioada de │Deficienţă funcţională medie în funcţie de │ 50-69% │invaliditate.nas şi călcâi . 3.forma cu recăderi şi remisiuni. adiadococinezie (proba marionetelor). BOLILE DEMIELINIZANTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice în funcţie de │Deficienţă funcţională uşoară în funcţie de │20-49% prin existenţa unui singur puseu de │Capacitatea de muncă păstrată. . Oftalmopareze. hiperreflectivitate osteotendinoasă. b) Sindromul ataxic: 1. Modificările de fund de ochi: decolorare papilară globală sau numai temporală (mai frecventă). . CT.existenţa unui deficit motor de partea respectivă. echilibru sau vizuală uşoară. Combinarea de sindroame este variabilă de la caz la caz. c) Semne oculare 1.T.S.forma secundar progresivă. . vizuale şi somestezice. │gradul 0 (zero) de invaliditate. Sindromul paraparetic (paraplegic) . │ │. │ │Obiectivă: │ │ │ │ │. │ │evolutivitate: │predominanţa sindroamelor care intră în │boală +/sechele: de sindrom piramidal. Alte investigaţii paraclinice: .S. 2. PEV auditive. Monopareză sau tetrapareza.

cerebelos.asocierea cu monopareze │cu membrele respective.sindromul vestibulo │avem o deficienţă locomotorie gravă (bolnav │ │Necesită supraveghere permanentă │ │cerebelos . │de confort organic. │ │59-69% prin adăugarea unui sindrom cerebelos│inferioare şi au un microclimat │ │Examinările paraclinice confirmă │ │cu ataxie frustă şi/sau sindrom vestibular.│ │remisie cu tulburări de mers │predominanţa sindroamelor existente . PEV. │membrelor toracale (uni sau bilateral) până │ │ │ │.tulburări vizuale grave până la│ │ │ │ . │ │continuă fără remisiuni care să │accentuate bilateral şi/sau o deficienţă │ │ │ │ducă la imobilizarea bolnavului │vizuală gravă cu cecitate practică. (mers cu sprijin bilateral dar │ │ │ │prezenţa tuturor sindroamelor: │posibil încă prin forţe proprii). │Se contraindică orice activitate │ │cu sprijin unilateral. │capacităţii de autoservire permanente când │ │pierdută în totalitate. cu │deficitul .modificări │ │tulburări de vedere (diplobie şi tulburări │ │ │FO + PEV + Diplopie.sindromul piramidal │limitarea gravă a gestualităţii la nivelul │ │ │ │hemiplegie dr. │la imposibilitatea executării unei mişcări │ │ │ │./stg. │ │ │ │făcându-l dependent de ajutorul │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90-95% prin existenţa unui deficit motor şi │Necesită supraveghere şi │ │altei persoane (parţial sau │capacităţii de autoservire parţială.tetrapareză/tetraplegie. respectiv a deficitului motor cât şi a │deficienţe de manipulaţie accentuate │invaliditate. │ │ │ │.│ │ │ │ │evidenţiază tulburări de │ │ │ │ │echilibru şi coordonare. activităţi cu │ │posibilă fără sprijin cu │cel mai frecvent asociată cu tulburări de │acute în ultimii 2-3 ani şi prezenţa │solicitări mici sau medii care nu│ │menţinerea semnelor obiective │echilibru şi tulburări vizuale. IMG (sânge şi LCR). │accentuate. │ │ │ │ │Examinările paraclinice arată │ │ │ │ │modificări certe ale FO. │ │Simptomatologia obiectivă indică │mersului. RMN. ENG. cu │ │ │ │. nu solicită │ │.tulburări de sensibilitate.parapareză/paraplegie.tulburări de sensibilitate + │ │ │ │ │tulburări sfincteriene (frecvent │ │ │ │ │incontinenţă urinară).de la tulburări de gestualitate │70-80% prin existenţa deficitului motor │profesională. ENG.│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 90-100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │RMN.frecvent │ │ │ │ │diplopii şi modificări de câmp │ │ │ │ │vizual. IMG. │ │Formele clinice cu evoluţie │locomotorii grave sau de manipulaţie │ │gradul I (unu) de invaliditate. │ │tulburări de echilibru. │capacităţii de autoservire parţială sau │ │totalitate şi capacitatea de │ │ │permanentă prin prezenţa unei deficienţe │ │autoservire parţial pierdută.tulburări vizuale . vestibular. │ │ │manipulaţie (în formele combinate│la mersul foarte dificil până la mersul │80-90% prin existenţa deficitului locomotor │ │ │parapareza + monopareza brahială │posibil numai cu sprijin uni sau bilateral │şi de manipulaţie accentuat la care se │ │ │dreaptă sau stângă şi/sau forme │la care se asociază şi deficienţe vizuale │asociază deficite vizuale şi de echilibru │ │ │cu hemipareză dreaptă sau stângă)│care merg până la cecitate practică. │ │şi echilibru grave + tulburări de│manipulaţie gravă. │sechelelor motorii: hemipareză stângă sau │au ritm impus.deplasare │avea deficienţă de manipulaţie sau locomoţie│50-59% prin existenţa mai mult de două pusee│redus 4 ore pe zi. CT. precum şi de │unilateral. │şi pierderea controlului sfincterian. │ │ │ │ │. combină│de manipulaţie accentuat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţa funcţională accentuată în funcţie│70-90% prin existenţa deficitului motor │Capacitatea de muncă pierdută în │ │progresivă şi frecvente pusee │de predominanţa sindroamelor sau combinarea │accentuat şi a tulburărilor ataxice şi/sau │totalitate. │mişcări precise şi rapide din │ │. gradul II (doi) de │ │acute cu tulburări de mers │lor. │ │dreapta sau parapareză. │ │ │ │ │.putem │ │Se recomandă muncă cu program │ │uşoare şi medii .S. │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │.tulburări de statică │imobilizat) asociată cu deficienţă de │ │din partea altei persoane. │ │ │CT. │ │clar diagnosticul .).. CV. │ │ │partea membrelor superioare sau │ │. tulburări│ca limitare până la imposibilitatea │accentuat şi/sau deficit de manipulaţie │ │ │de coordonare.S. │ │ │ │ │. │ │ │Simptomatologia obiectivă │ │ │ │ │evidenţiază: │ │ │ │ │. │tulburări în realizarea ortostatismului şi │ │altei persoane. │ │ │ │ │.S. │ │de câmp vizual). │ │. mers dificil.sindrom piramidal (parapareze │ │ │ │ │spastice şi/sau hemipareze │ │ │ │ │spastice dr. deficienţă vizuală gravă │ │ │ │coordonare. │ │ │ │brahiale./stg. │ │accentuate. uneori │tulburărilor ataxice care accentuează │asociate cu tulburări de coordonare. piramidal. tulburări de │folosirii membrelor toracale.sindrom cerebelo-vestibular . │îngrijire temporară din partea │ │permanent).+/.

cu transmitere genetică x . În cursul evoluţiei se constată cardiomiopatie distrofică.M. aritmie. În cursul evoluţiei survin retracţii tendinoase care compromit funcţionalitatea segmentelor respective. Biopsia musculară . este un diagnostic paraclinic bazat pe trei elemente esenţiale: enzimograma serică. plăcii neuromusculare.P. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. Reflexele osteotendinoase diminuă progresiv până la abolire. Distrofiile musculare progresive (D. Simptomatologie clinică generală . D. distală. Deşi modalităţile spinale sunt multiple. maseterii.recesivă: fenotip Duchenne forma centurilor.P. biopsia musculară.recesivă: forma severă (Duchenne).M.G.M. cu transmitere genetică autosomal .afecţiuni degenerative ale muşchiului striat condiţionate genetic. cu transmitere genetică autosomal dominantă: facio-scapulo-humerală. fără a se ajunge decât în mod excepţional la o insuficienţă cardiocirculatorie. Testele paraclinice de diagnostic . cu evoluţie lent progresivă şi etiopatogeneză imperfect stabilită. D. majoritatea acestor boli au un determinism generic. oculofaringiană.simptomul care domină tabloul clinic al distrofiilor musculare este deficitul motor. În interpretarea biopsiei musculare trebuie să se ţină cont că nici un element lezional nu este caracteristic procesului disforic. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice şi nu există un paralelism între gradul amiotrofiei şi intensitatea deficitului motor. ale complexului ventricular.activităţile serice ale unor enzime glicolitice (ALD. electrofiziologie şi histeopatologie (clasificarea modificată a D. Valorile cele mai înalte se înregistrează în DMP Duchenne în perioada de evoluţie florida. Relaţiile genotip . generalizarea prin efectuarea ulterioară a altor grupe musculare este constantă. musculatura limbii). O clasificare a distrofiilor musculare progresive completă este aceea bazată pe fapte clinicogenetice şi pe date informaţionale din domeniul biochimiei.P. simptomatologia clinică se rezumă la formula mai mult sau mai puţin completă a sindromului de neuron motor periferic.M.diagnosticul de certitudine al D.K. Din punct de vedere etiopatogenic.genotip sunt numai parţial precizate dar cu certitudine esenţa fenomenului morbid este o enzimopatie sau dereglarea coerenţei funcţionale a unei linii metabolice. Modificări de tip miogen în muşchiul cronic denervat relevă aspecte sugestive pentru denervare într-o proporţie importantă din biopsiile musculare ale bolnavilor distrofici: existenţa "miopatiei" în neuropatie şi a " neuropatiei" în miopatie este .este sugestivă pentru diagnostic încă din perioada preclinică a bolii.P. 2. forma benignă (Becker .genetice. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA NEUROMUSCULARĂ ŞI EREDODEGENERATIVĂ Patologia neuromusculară Afecţiunile unităţii motorii corespund anatomoclinic leziunilor fibrei musculare striate. Aceşti bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate.Medwin 1968): 1. creşteri nesemnificative în DMP oculare şi în fazele terminale ale tuturor formelor clinico .P. E.) . Enzimograma serică . nervului motor şi neuronului motor spinal.M.M.G. iar infecţiile căilor respiratorii sunt foarte comune.Kiene). D. Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascată de adipositate mai mult sau mai puţin evidentă a acestor bolnavi. indiferent dacă debutul este distal sau proximal.genetică dar. oculară. după Waltore şi Gardnen . Simptomatologia pulmonară este expresia hipoventilaţiei permanente.P.│cecitate practică. 3. modificări E. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcţie de forma clinico . Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleţilor în special dar şi deltoidul.M. LDH) înregistrează creşteri mai mult sau mai puţin evidente în funcţie de forma clinică şi momentul evoluţiei.

Examinări paraclinice . . Simptomatologia . . Miotoniile . Distrofia miotonică Steinert . fără fasciculaţii la nivelul feţei. . conferind un aspect de "figură plângăreaţă".enzimograma serică . a musculaturii orbicularului ploapelor la care se asociază o hipertrofie musculară difuză la toate grupele musculare cu predominanţă la membrele inferioare. Aceste modificări survin progresiv.Distrofia miotonică Steinert. dificultăţi de demaraj.M. determinând apariţia unei voci caracteristice monotone.G. E. Criteriul patognomonic al miotoniei este reprezentat de postdescărcări respectiv persistenţa aspectelor de interferenţa după întreruperea contracţiei voluntare la câteva minute şi care diminuează la amplitudine până la dispariţie. .arată alterări moderate de tip hipertrofic ale fibrelor.sau miotonia hipertrofică congenitală. diminuarea amplitudinii maxime a traseelor cu mai mult de 30%. în distrofiile musculare sunt următorii: 1. 6. cataractă. Miotonia se accentuează la frig şi la începutul actului voluntar. .G. .M. uneori hiperostoza frontală.M. 4. creşteri ale incidenţei polifazismului. 3. sunt caracterizate clinic printr-o lentoare a relaxării musculare după contractură voluntară.tulburările endocrine sunt în esenţă genitale prin atrofie gonadică. Celelalte grupe musculare sunt mai puţin interesate.parametrii traseelor E. cu excepţia fenomenelor pseudomiotonice. disfagie.E. . alături de simptome musculare un sindrom endocrin (manifestat prin atrofie gonadică). .amiotrofia cu topografia caracteristică interesează musculatura distală a membrelor superioare şi inferioare cu tendinţă la proximalizare.arată o creştere progresivă a amplitudinii potenţialelor cu o frecvenţă de 40/50 de ciclii pe secundă. la nivelul muşchilor fonatori. afecţiune rară cu debut precoce în copilărie.M. Distribuţia miotoniei este mai evidentă distal la membrele la nivelul musculaturii mimicii şi la limbă. având o dinamică care reflectă evoluţia leziunilor musculare. asociate cu modificări ale unităţii motorii de tip miopatic (salvele miotonice).forme de bloc atrioventricular. reducerea duratei medii a potenţialelor de unitate motorie din valorile normale. tulburări digestive. extrasistola. gradul de sincronizare normală. surditate prin afectarea urechii interne şi tulburări psihice. Miotonia congenitală Thompson .sindromul distrofic . diminuarea dimensiunilor teritoriului unităţilor motorii cu mai mult de 30%.afectarea muşchiului cardiac . acestea alteori pot fi absente. . dislalie. sindrom miotonic. absenţa activităţii bioelectrice spontane.debutul la adultul tânăr (20-40 ani) prin tulburări de contracţie musculară generalizată. Examinări paraclinice .este un simptom ce poate anticipa cu generaţii miotonia. FCK. aspect întâlnit în 25% din cazuri. cu apariţia selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor. consecutiv repetării contracţiei voluntare (fenomenul de încălzire). ce dă bolnavului un aspect de halterofil. . miotonia rezumându-se la răspunsuri idiomusculare persistente.E.tulburări trofice . 5.observabilă în orice proces amiotrofic cronic. fenomenul diminuând progresiv. 2. TGP sunt scăzute sau normale. hipersomnie. Microscopia optică .cataracta . scăderea acuităţii vizuale.sistemul endocrin . .se caracterizează prin descărcări spontane repetitive în salve. fibrilaţie atrială.enzimele serice ALD.G. TGO.simptomatologie complexă care include. muşchilor policelui.calviţia este evidentă de la vârste tinere.Miotonia congenitală Thompson.G. Se descriu două forme de miotone: .sunt un grup de afecţiuni determinate genetic în patologia cărora este implicat un defect de membrană celulară.

.: . 5. Deficitul miastenic este mai accentuat în a doua parte a zilei.m. tulburări de deglutiţie: se pot manifesta pentru solide. iar ulterior chiar şi la mersul pe teren plat. 6. activitate repetitivă cu frecvenţă rapidă (40/80 ciclii pe secundă) evocată de stimularea mecanică a muşchiului.activitate bioelectrică spontană reprezentată de potenţialele de fibrilaţie. polimiozita din colagenoză şi polimiozita paraneoplazică. Toate manifestările se ameliorează la tratament medicamentos corespunzător.deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresivă a muşchiului care face efortul şi prin diminuarea progresivă a forţei. tulburări oculare: strabism. Topografia deficitului miastenic: 1.alternează fibre musculare atrofiate cu fibre hipertrofice. Se întâlnesc forme acute. poate să apară imposibilitatea convergenţei. 2. potenţiale polifazice care apar la contracţia voluntară.Microscopia optică . Simptomatologia .testul cu miostin 2 fiole i. Investigaţii paraclinice: .v.modificările morfologice în fază acută sau reprezentate de infiltraţii limfoplasmocitare iar în stadiul cronic aspectul histologic este greu de diferenţiat de cel al distrofiilor musculare.G. tulburări de masticaţie: apar mai mult sau mai puţin precoce. după miostin arată dispariţia decrementului potenţialului evocat. Miozitele şi polomiozitele . Anatomia patologică .este o boală a sinapsei neuromusculare care se caracterizează prin oboseală excesivă şi deficit al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează parţial sau total în repaus şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice. tulburări respiratorii: exprimate prin dispnee şi senzaţie de lipsă de aer. iar repausul reface forţa musculară . care apar şterse. lichide şi în cazurile mai grave chiar şi pentru salivă.5 miligrame) sau tensilon 10 miligrame i. diplopie. E. 7. Absenţa altor semne neurologice are o valoare deosebită pentru diagnostic. (1. Examinări paraclinice: E.cu stimularea nervului cubital şi culegerea potenţialului evocat din eminenţa hipotenară. cu miofilamente cu aspect grosier şi anomalii structurale ale miocondrilor. acestea sunt: disfonie.evidenţiază afectarea arhitecturii miofibrilare. nazonare.se caracterizează printr-un traseu constituit din următoarea tiradă . În prezent. Miastenia . reflexele osteotendinoase sunt prezente sau uneori diminuate. . afectarea musculaturii cefei şi trunchiului: produce o invalidare importantă .G. tulburări de fonaţie: sunt caracteristice deoarece apar sau se accentuează la efort. intersectarea membrelor inferioare se remarcă iniţial la urcatul şi coborâtul scărilor. care ameliorează deficitul după 20 de minute la miostin sau efect imediat dar de scurtă durată la tensilon. .Microscopia electronică .o caracteristică a fenomenului miastenic. se delimitează trei tipuri de polimiozite: polimiozita primitivă incompletă. subacute şi cronice. 3. dizartrie. pot merge până la deficit total şi se pot asocia cu căderea mandibulei.proba de efort care caracterizează sau evidenţiază deficitul motor (conform scalelor de evaluare).G.M. necesită menţinerea bărbiei cu mâna. 4.căderea capului. M. . ptoza palpebrală.M. . dezorganizate miofibrilelor. polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator. Evoluţia este ondulantă cu agravări şi remisiuni spontane şi terapeutice. Trecerea din clinostatism la ortostatism poate fi imposibilă sau se execută efort. atingerea musculaturii faciale: produce deformarea mimicei "faciesul miastenic" caracteristic. sunt obiectivate de reducerea capacităţii vitale.se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu E. fapt important pentru expertiza medicală. diminuarea densităţii fibrelor mielinizate.

C.hipersudoraţie.maladie cu transmitere ereditară legată de sexul bărbătesc. sunt normale. SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ (S. progresive. . laminaţii concentrice.tulburări vegetative . În funcţie de predominanţa tablourilor clinice.S.Tooth . semne piramidale).leziuni de aspect degenerativ cu dispariţia elementelor celulare şi a structurilor normale: . amiotrofii distale.atrofii musculare distale şi simetrice la membrele inferioare generând aspectul de "picior de cocoş" şi în treimea inferioară a antebraţului dând aspectul de atrofie în "mănuşă". . (boli genetice cu aspect anatomo .fenomene bulbare: tulburări de fonaţie. Examen anatomo-patologic .L.G. . depozite de glicogen la nivelul sarcoplasmei. deglutiţie. acromegalie. Simptomatologie: .semne piramidale: spasticitate.microscopia electronică: pune în evidenţă întreruperi miofilamentare la nivelul miofibrilelor. cu apariţia progresivă de amiotrofii distale şi simetrice mai ales la membrele inferioare însoţite de tulburări de sensibilitate de tip polinevritic.V. unde lente de denervare. pseudoscleridermie. Tabloul clinic .C.leziuni degenerative ce afectează atât axonul cât şi teaca de mielină.N.A. frecvent întîlniţi sunt corpii membranoşi. fasciculaţie.tulburări de sensibilitate:  subiective: amorţeli sau furnicăiuri în membre cu aspect polimorf. ştergerea arhitecturii. .amiotrofii distale.patologic de tip degenerativ) Amiotrofia neurală Charcot .C.M.ganglionii spinali . Debutul este insidios în copilărie sau adolescenţă.atrofii musculare de tip neuronal alternând chiar cu zone hipertrofiate.) Face parte din afecţiunile neuronului motor definită clinic printr-un complex lezional având ca rezultat simptome combinate de neuroni motori centrali şi periferici (fasciculaţii. EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASĂ FRIEDREICH . se definesc următoarele variante de S. semnul Babinski prezent în 50% din cazuri.insuficienţă gonadică.Marie .  obiective: hipoestezie superficială cu localizare tot polinevritică.motori apar depozite de lipofuscină.BOLILE DEGENERATIVE ŞI EREDODEGENERATIVE ALE S. uneori atrofii simetrice ale feţei şi fenomene de labilitate emoţională.muşchi . .leziuni degenerative.microscopia optică: la neuronii alfa .E. fasciculaţii şi atrofii ale limbii. . . Investigaţii paraclinice: .nervii periferici .tulburări endocrine . degenerarea celulelor coarnelor anterioare şi a tracturilor corticospinali.: paralizia bulbară progresivă cu predominanţa fenomenelor bulbare.M.L. semnalându-se uneori o reacţie miastenică la frecvenţe medii de stimulare. de cromoliză centrală şi leziuni axiale. şi V. precedate de fasciculaţii. cu debut de obicei asimetric. . grasoşi. atrofia musculară progresivă cu predominanţa simptomelor de neuron motor periferic şi scleroza laterală primară cu predominanţa simptomelor de neuron motor central.A. hiperreflexie osteotendinoasă.: poate îmbrăca toate aspectele denervării (fibrilaţie. descărcări de tip pseudomiopatic). . . neuronii manifestă fenomene de denervare.

│extensie a mâinii pe antebraţ şi │antebraţului pe braţ şi a │Se contraindică muncile ce │ │Se caracterizează prin imposibilitatea flexie │antebraţului pe braţ. normală. semne de ischemie cardiacă. PARALIZIILE DE PLEX BRAHIAL ┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │Paraliziile de plex brahial pot fi parţiale sau │ │ │ │ │totale. mai accentuate la membrele inferioare. tremor intenţional şi vorbire cerebeloasă. Investigaţii paraclinice: .M. cerebelor cu baza de susţinere lărgită. │ │tricepsului care este parţial paralizat. determinată fiind de tulburările de sensibilitate ca şi cele de tip cerebelos. │ │manipulare de greutăţi │ │R. pot fi vii. Biopsia de nerv îmbracă aspecte de degenerescenţă azonală cu atingere preferenţială a fibrelor mielinice mari.│ │mişcărilor de ridicare a umărului. ca şi a │supinaţiei.G. Clinic . │ │ │presupun activitate bimanuală│ │R. Obiectiv: │supinaţiei.O.C. descriindu-se aspectul "picior de cocoş". vorbire lentă. involuţia severă a neuronilor ganglionilor spinali şi pierderea fibrelor mielinice din nervii periferici. Tulburările de sensibilitate obiective pot fi absente şi discrete. nu se încadrează în│ │lungului supinator care rămâne indemn şi a │radial prin tulburări parţiale de │parţiale în realizarea extensiei │grad de invaliditate. membrul │rotaţie internă şi externă a umărului.C. tulburări de sensibilitate│ │ │bimanual. Amiotrofiile sunt de regulă distale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În PARALIZIA TOTALĂ de nerv radial mâna este căzută │Deficienţă de manipulaţie medie în │50-65% prin imposibilitatea │Capacitate de muncă . R. în general.debutul şi evoluţia asemănătoare cu maladia Freidreich dar predomină: . bolnavul nu prezintă atrofii sau malformaţii articulare (sau sunt. hipertrofie ventrivulvară.T. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.│segmentului respectiv. Implicaţiile cardiace sunt prezente manifestându-se de timpuriu cu extrasistole atriale.O.Simptomatologia . TIP SUPERIOR │ │ │ │ │(Duchenn Erb) . adeseori potenţialele evocate senzitive fiind absente. │ │(teritoriu radicular C. normală sau uşor scăzută. dar cu afectare mai mică a sensibilităţii profunde. │ │inconstante frecvent pe faţa dorsală a antebraţului │ │ │ │ │şi porţiunea externă a feţei dorsale a mâinii. │ │ │ │ │În paralizia parţială se întâlnesc trei tipuri: │ │ │ │ │A. TIP MIJLOCIU (Remack) produce o paralizie a │Deficienţă de manipulaţie uşoară │20-49% prin tulburări de │Capacitatea de muncă │ │muşchilor inervaţi de nervul radical cu excepţia │pentru paralizia parţială de nerv │manipulaţie şi prin tulburări │păstrată. a mişcărilor de rotaţie externă.E.O. │invaliditate. abolirea │reducerea mişcărilor de ridicare şi │şi prin scăderea forţei musculare a│nu se încadrează în grad de │ │abducţiei. .se caracterizează prin reducerea │Deficienţă de manipulaţie uşoară prin │0-20% prin tulburări de manipulaţie│Capacitate de muncă păstrată. Mersul este tabetic.ataxia cerebeloasă este de obicei cea care atrage atenţia asupra bolii. . │presupun prehensiune şi │ │antebraţului pe braţ şi a supinaţiei.7). bolnavul prezintă dismetrie. atrofia umărului (muşchiul deltoid). se poate găsi doar aspectul contracturii piramidale. V. se abolesc precoce. mai ales în membrele inferioare. Biopsia musculară nu diferă esenţial de cazurile cu amiotrofie peroneală neurogene. tulburi de sensibilitate │ │ │în forţă. aspect de picior scobit. bicipital absent.semnele cerebeloase cu ataxie.semnele piramidale sunt mai bine exprimate în forma Pierre-Marie. │ │superior în atitudine de rotaţie internă şi │ │ │Se contraindică muncile ce │ │adducţie.aspect de denervare cronică: V. R.M.T.T.S. EREDOATAXIA CEREBELOASĂ PIERRE-MARIE Este o formă diferenţiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase şi piramidale sunt predominante.O. mai puţin exprimate). tricipital abolit.T.

50% │ │în "gât de lebădă" şi bolnavul nu poate face │paralizia totală de nerv radial prin │extensiei antebraţului pe braţ şi a│pierdută.Horner. │imposibilitatea mişcărilor de extensie│supinaţiei. │oricărei mişcări. PARALIZIA NERVULUI SCIATIC │ │ │ │ │Paralizia totală este destul de rară. PARALIZIA DE NERV OBTURATOR │Deficienţă funcţională medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │Însoţeşte de regulă paralizia de nerv femural şi se │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. │ 0-19% │Nu se încadrează în grad de │ │parestezică. faţă internă genunchi. anestezie în teritoriul cutanat│echilibru. ortostatismului prelungit│50%. pronaţiei mâinii sau │ │Se contraindică muncile ce │ │cubital. pumnului şi antebraţului pe braţ. │ │ │pe teren accidentat. │ │presupun activităţi bimanuale│ │Tulburarea de sensibilitate este de tipul │ │ │în forţă şi de fineţe. gradul III (trei) │ │caracterizează prin paralizia adducţiei şi rotaţiei │bazin. mersului şi │pierdută. │ │ │ │ │Nu poate efectua nici o muncă│ │PARALIZIA TOTALĂ DE PLEX BRAHIAL │Deficienţă de manipulaţie. se manifestă │ │ │ │ │clinic printr-o paralizie completă a celor două │ │ │ │ │ramuri terminale (S.E. │Capacitate de muncă pierdută │ │degetelor. TIP INFERIOR (Klumpke) . maleolă tibială şi jumătatea │ │ │ortostatism prelungit.conduce la impotenţă │prin imposibilitatea efectuării │ │funcţie de profesie. tulburarea motorie este similară cu cea │imposibilitatea efectuării opoziţiei │mâinii. │ │ │în cea mai mare parte. pe │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitatea de muncă pierdută│ │gambierul anterior extensorul propriu al halucelui. R. │activitate bimanuală. mers │ │posterioară a marginii interne a piciorului. │imposibilitatea flexiei dorsale a │mersului. gradul III (trei) │ │extensia policelui.se caracterizează prin │ │ │ │ │paralizia nervului cubital anterior.P. │ │care presupun mers şi │ │genunchiului. mers pe │ │ │ │ │teren accidentat. │a mâinii şi antebraţului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C.I). │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │A.P. │ │adapta la activităţi ce nu │ │ │ │ │necesită bimanualitate. gradul│ │cu sau fără sindrom Claud Bernard . urcat de│ │Obiectiv: hipotorfie. mersului şi │pierdută. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │(faţă anterioară coapsă. │ │care presupun mers şi │ │anterointernă gambă. │invaliditate. În │ │trei tipuri de paralizii) . făcând │ │ │Capacitatea de muncă pierdută│ │posibilă flexia pumnului şi pronaţia antebraţului.se caracterizează │Deficienţă funcţională medie prin │54-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │prin dificultate în flexia coapsei pe bazin şi │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. PARALIZIA NERVULUI FEMURAL . │ │ │ │ │ │ │C. │ │interne şi externe a coapsei. │ │a unei paralizii combinate de nerv median şi nerv │policelui. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. tricipital abolit. gradul III (trei) │ │imposibilitatea extensiei gambei pe coapsă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │a.T.O. urcat de │ │ │ │ │trepte. │de invaliditate. se pot │ │funcţională a membrului superior respectiv. S. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern │ │ │ │ │Clinic: deficit motor la nivelul gambei. tulburări în extensia │de invaliditate. │ │ │II (doi) de invaliditate. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │sensibilitate în porţiunea mijlocie a coapsei şi │instabilitate de genunchi. având ca rezultat aspectul de mână simiană. falangelor proximale degete. interosoşii musculaturii tenare şi │gestualitate medie prin │motorii şi de sensibilitate a │50%. │ │formă de senzaţii de piele cartonată cu topografie │ │ │ │ │caracteristică în formă de "rachetă" pe faţa externă│ │ │ │ │a coapsei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. gradul III (trei) de │ . │de invaliditate.. │ │ │ │ │ │ │D. │ │extensia mâinii. Se caracterizează prin parestezii sub │ │ │invaliditate. │ │hipoesteziei şi se întinde pe faţa internă a │ │ │ │ │braţului şi antebraţului. a │bazin. PARALIZIA NERVULUI FEMURO-CUTANAT │ │ │ │ │Expresia clinică a leziunii este meralgia │Fără deficienţă funcţională. faţă│instabilitate de genunchi. afectarea │dorsală a mâinii şi abducţia │Se contraindică activităţile │ │ │supinaţiei şi abducţiei mâinii. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. │care implică bimanualitatea. flexorilor │Deficienţă de prehensiune şi │50-65% prin tulburări trofice. rotulă │ │ │trepte. │ │ │ortostism prelungit.│gestualităţii de fineţe. │70-85% prin tulburări motorii şi de│ce presupune obligatoriu │ │. │policelui. hipotonie cvatriceps. │ │flotantă. │ │reflexiei rotuliene. Semnul │ │ │ │ │caracteristic al acestei paralizii este respectarea │ │ │ │ │muşchiului palmar şi rotundul pronator. tulburări de │echilibru. │ │ │ │ │Se poate adăuga leziunea simpaticului cervical şi │ │ │ │ │apariţia sindromului Claud Bernard Horner. gradul III (trei) de │ │hipotenare.membrul toracic balant (constă în combinaţia celor│gestualitate şi prehensiune accentuată│sensibilitate.

flexorul scurt al degetelor. flexor şi opozant │ │ │trepte. mers │ │jumătatea internă deget 4. │mişcărilor de lateralitate ale │ │Se contraindică activităţi │ │(nervul plantar medial. pătratul │ │ │pe teren accidentat.T.. │ │care presupun mers şi │ │abductorii şi flexorul scurt al halucelui şi primii │ │ │ortostatism prelungit. tulburări de sensibilitate. ale amplitudinii.S. gradul III (trei) │ │(gastrocnernienii.G. 4. metabolice.C. tulburări senzitive la nivelul│dificultate în abducţia piciorului. a reflexiei ahiliană. testing-ul muscular care va stabili starea funcţională a fiecărei grupe de muşchi din teritoriul nervos investigat.. şi V. interosoşii dorsali şi plantari şi ultimii │ │ │ │ │lombricali. Dintre semnele obiective au valoare:  absenţa R.M. (absenţa desprinderii │ │ │ │ │călcâiului de pe sol). Diagnosticul pozitiv al unei neuropatii începe prin încadrarea simptomelor în tabloul clinic al leziunii nervului periferic: deficit motor selectiv. Sindromul de întrerupere (secţionare parţială sau totală). Sindromul de compresiune (paralizie de nerv radial prin compresiune în şanţul de torsiune al humerusului sau când nervul trece printr-un canal strâmt. degenerative.M.│degetelor. │ │deget 5. duratei şi complexităţii potenţialelor unităţilor motorii). R. congenitale şi neoplazice). 2.T. │ │ │ │ │Obiectiv: mers talonat.O.C. la nivelul piciorului. tulburări ale sensibilităţii subiective şi obiective. │ │ │pe teren accidentat. Sindromul de iritaţie (nevralgiile): dureri cu caracter nevralgic însoţite de modificări vasomotorii şi trofice. ortostatismului prelungit│pierdută. semne de disfuncţie vegetativă şi prezenţa modificărilor E. │ │solear. tibial posterior).  atrofiile musculare evidente în evoluţii cronice. urcat de│ │plantar. │ │peronier şi pediosul. │ │Se contraindică activităţile │ │feţei antero-externe a gambei. Diagnosticul clinic în leziunile nervilor periferici se susţine prin deficitul motor aparţinând teritoriului nervului respectiv. canalul carpian). diminuarea sau abolirea R. │invaliditate. plantar subţire. abductorul degetului 5. faţa dorsală a primelor 3 degete şi │ │ │ortostatism prelungit. 3.. │pe gambă. toxice. urcat de│ │Clinic: mers stepat. nervul plantar lateral.O. mers pe vârfuri. degete în "ciocan". reapariţia contracţiei voluntare şi recuperarea sensibilităţii.se │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │caracterizează prin deficit motor la nivelul gambei │imposibilitatea extensiei piciorului │mersului. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC NEUROPATIILE PERIFERICE Termenul de neuropatie înseamnă o perturbare funcţională a nervului periferic fără referire asupra etiologiei sau patogeniei (traumatice. ahilian abolit. nu poate │ │ │ │ │merge pe călcâie.T. Sindromul de regenerare se manifestă clinic prin apariţia graduală a motilităţii. bolnavul ridică mult genunchiul│ │ │trepte. Paralizia de nerv sciatic popliteu intern . vasculare. │ │şi flectează mult gamba de partea bolnavă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │b. │ │ │ │ │tulburări trofice. (ale V. două treimi interne │ │ │care presupun mers şi │ │ale plantei. Simptomatologia generală a nervilor periferici este schematizată clasic în următoarele sindroame: 1. . │de invaliditate. pierderea flexiei şi │şi a variantelor posturale. plantă şi degete.│extensorul comun al degetelor. Tulburări de sensibilitate la nivelul │ │ │ │ │porţiunii dorso-laterale a gambei. lungul şi scurtul │piciorului şi a degetelor şi │şi a variantelor posturale. marginea laterală│ │ │ │ │a piciorului. infecţioase.O. mers │ │lombricali. popliteu.

tulburări de sensibilitate obiectivă. Mielografia gazoasă sau cu substanţe opace precizează nivelul leziunii şi gradul de compresiune.) sau sechele compresive medulare.C. pătratului lombar şi ramuri senzitive pentru tegumentele perineului.) examenul clinic trebuie coroborat obligatoriu cu examenul neurochirurgical. În cazul discopatiilor vertebrale operate sunt numeroase situaţii în care sechelele se pot aprecia numai pe baza examenului clinic neurologic când există leziuni motorii sau senzitive tronculare. CT). Ramurile terminale pentru porţiunea lombară sunt: nervul crural şi nervul opturator. dureri provocate prin manevrele de elongaţie. toracale) şi pe traiectul nervului. rareori. RMN. Date radiologice: se apreciază pensare discului intervertebral. ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ . În prezenţa complicaţiilor postoperatorii (arahnoidite. radiografia fiind indispensabilă pentru stabilirea diagnosticului diferenţial. cicatrici compresive etc. epidurile. care arată prezenţa unui sindrom de enervare. În cazurile complicate cu leziuni tronculare sau radiculare. în regiunea dorsală. În stabilirea diagnosticului funcţional şi al capacităţii de muncă se vor aprecia separat paraliziile de plex brahial şi paraliziile plexului lombo-sacrat care. Diagnostic clinic: Pentru stabilirea diagnosticului clinic sunt necesare: un examen clinic complet şi examenul radiologic. sciatică vertebrală. care este scăzută în leziunile nervilor periferici. pot conduce la scăderea capacităţii de muncă parţial sau în cea mai mare parte. EMG şi VCM sunt indispensabile pentru diagnosticul diferenţial. Plexul lombar dă ramuri colaterale senzitive cutanate pentru porţiunea inferioară a abdomenului. Regiunea lombară şi mai ales ultimele două discuri lombare reprezintă sediul de predilecţie al bolii. radiculare sau periferice. Formularea diagnosticului: diagnosticul corect al discopatiei se formulează după stadiul evolutiv al bolii. prin modificările date. feselor. întâlnindu-se în aceeaşi regiune sau în diferite regiuni ale coloanei vertebrale. tulburări trofice. clinic şi radiologic. existenţa artrozelor. spontan sau la mişcări active şi/sau pasive. apoi în cea cervicală şi. modificări ale curburilor fiziologice. discopatie vertebrală (denumirea corectă). lombare. Cel mai frecvent apare în regiunea lombară. Plexul sacrat dă ramuri motorii fesierilor. porţiunea externă şi superioară a coapselor şi organelor genitale. E. tulburări de reflexe. Date clinice: dureri vertebrale (cervicale. existenţa osteofitelor. DISCOPATIILE Numele bolii şi sinonime: hernia discului intervertebral. SPI. de asemenea permite determinare V. tulburări circulatorii. examene radiologice speciale (AMC. PARALIZIILE MEMBRULUI INFERIOR Plexul lombo-sacrat este format din primele rădăcini lombare şi unirea celei de a V-a rădăcini lombare cu primele trei rădăcini sacrale. existenţa malformaţiilor coloanei. examinările paraclinice importante sunt examenul electric clastic care arată modificări ale excitabilităţii nervilor şi muşchilor.G. deficite motorii segmentare sau globale. fese şi faţă posterioară a coapselor. sindrom de coadă de cal cu sau fără tulburări sfincteriene etc. tulburări sfincteriene etc. iar pentru porţiunea sacrală nervul sciatic. nerv cubital. Toate aceste modificări pot fi absente în leziunile recente sau minime ale nervilor periferici.M.M. nerv radial. neremise în timp (exemplu: pareze sau paralizii de SPE. De obicei este unică dar poate fi multiplă.

│ │ │ │ │ │ │a) Stadiu I (algic) │Deficienţă de manipulaţie şi │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. │ │amiotrofiile musculare sunt marcate.contractură musculară paravertebrală│ │ │ │ │ │ │ │ │ │3. Se contraindică│ │cu greutate a bolnavului şi la care │de staţiune şi mers. paraplegie însoţite de │ │ │acestea împiedică încadrarea în mediul social.deficit motor moderat │limitată (circa 6 luni) în vederea │ │ │ │. iar deficitul motor este │ │de precizie şi viteză. │ │ostostatism şi mers │presupun deplasări pe distanţe mari. manipulare cu viteză şi precizie. │ │Tetraplegfe. locomotorie │ 90-100% │Capacitatea de muncă este în totalitate │ │crural cu tulburări de sensibilitate │şi sfincteriană gravă. locomotorie │ 70-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │încadrează în gradul II de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2. │ │ │ │ │ │ │Deficit motor bilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie. Se │ │caracterizează prin: │locomotorie accentuată pe o perioadă │ │încadrează în gradul II de invaliditate. │ │ │moderat. prin │(trei) de invaliditate. │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. │ │în gradul III de invaliditate. │ │recomandă repaus. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Distrofiile musculare progresive │ │ │ │ │(D. Discopatie vertebrală-faza II (faza│Deficienţă locomotorie uşoară. Discopatie vertebrală . │ │tulburări de sensibilitate şi │ │ │ │ │tulburări sfincteriene tip │ │ │ │ │incontinenţă (cazuri extrem de rare). tulburări de │bolnavul se poate deplasa │orice activitate profesională. │ │recomandă repaus şi tratament recuperator. Bonne) │ │ │ │ │b) Stadiu II (de compresiune) se │Deficienţă de manipulaţie sau │ 75-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. Se │ │de blocaj) │ │ │recomandă tratament recuperator complex. │ │început. │ │ │ │ │c) Stadiul III (paralitic sau │Deficienţă de manipulaţie sau │ 50-60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută.diminuarea reflexelor │intervenţiei chirurgicale. Se recomandă │ │caracterizează prin: │ │ │tratament recuperator şi în funcţie de profesie │ │ deficit motor │ │ │şi vârstă vor fi reorientaţi profesional în │ │ absenţa reflexelor osteotendinoase │ │ │vederea recuperării totale.tulburări de sensibilitate │ │ │ │ │obiectivă.├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │1.M. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin dificultăţi de │Capacitate de muncă pierdută în totalitate. tratament şi consult │ │dureri la tuse.faza III │Deficienţă de manipulaţie sau │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. Discopatie vertebrală-faza I (faza │Deficienţă locomotorie uşoară. strănut sau eforturi │ │ │neurochirurgical. toate│ │parapareză. │ │. Se │ │dureroasă) │ │ │recomandă tratament recuperator complex. deplasări │ │amiotrofiile musculare sunt la │ │prelungit şi prin tulburări │cu greutate. │ │pierdută. │ │simptomatologia subiectivă şi │manipulaţie şi tulburări respiratorii. │ │blocaj al segmentului vertebral │ │ │ │ │. │numai cu mare dificultate │ │ │ │ │prin foţa proprie │ . tetrapareză sau │ │ │cât şi prin lipsa controlului sfincterian. Se │ │Iritaţie radiculară. │ │îndelungată care conduc la deplasarea │accentuată prin tulburări locomotorii │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. Se │ │crural cu tulburări de sensibilitate. │şi tulburări sfincteriene accentuate. │ │ │ │osteotendinoase │ │ │ │ │. │ │. bolnavul prezintă│locomotorie uşoară. deoarece prin imposibilitatea │ │şi tulburări sfincteriene (sindrom de │ │ │efectuării gestualităţii bilaterale şi a │ │coadă de cal) │ │ │deplasării prin forţe proprii sau cu sprijin. │scăderea performanţelor de │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │obiectivă nu este prea marcată.P. Se încadrează│ │paretic.) │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin deplasarea cu │Capacitatea de muncă 50% pierdută. gradul III │ │Formele clinice la debut când │prin tulburări locomotorii de │greutate a bolnavului. │ 0-20% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. Se │ │(faza neurologică) │locomotorie uşoară. │manipulaţie bilaterală. │ │ tulburări de sensibilitate obiectivă│ │ │ │ │ sechelele postoperatorii ale herniei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficit motor unilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie.Semne de elongaţie pozitive │ │ │ │ │(Lasseque. de întrerupere) se │locomotorie medie. │ │dureri la nivelul coloanei vertebrale │ │ │ │ │spontane sau la apăsare.

│ │scăderea forţei musculare preferenţial│manipulaţie. oboseala precoce│Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresivă în timp.simptomatologia │Deficienţa funcţională globală medie │50-65% prin scăderea forţei │Capacitatea de muncă 50% pierdută: gradul III │ │este întotdeauna mai severă. │prin tulburări de gestualitate. cu prinderea │ │şi scăderea forţei şi │presupun activităţi bimanuale cu forţa şi viteza│ │musculaturii flexoare distal la membre│ │vitezei de execuţie a │de execuţie. │ │imobilizarea bolnavului şi se însoţesc│prin tulburări locomotorii de staţiune │mers şi ortostaţiune ce fac │gradul I (unu) de invaliditate cu necesitatea │ │de mari tulburări respiratorii. │ │alimentaţie. │ │pleoapelor.│ │ │ │ │ │ │ │Miotoniile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele autosomal dominante │ │ │ │ │asimptomatice şi uşoare care devin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin tulburări în │Capacitatea de muncă păstrată: nu se încadrează │ │relevante numai în situaţia executării│prin limitarea capacităţii fizice la │realizarea mişcărilor │în grad de invaliditate. │ │tulburări de vorbire. tulburări de reglare │deplasarea bolnavului se │Se contraindică orice activitate profesională. │ │generalizată cu tendinţă de agravare │prehensiune şi tulburări de masticaţie. musculatura distală a │ │ │ │ │membrelor). │musculare distal la membrele│(trei) de invaliditate. │ │unei mişcări bruşte. │persoane. │face cu greutate. │bilaterală totală inclusiv posibilităţi│forţa proprie fiind │partea altei persoane. interosoşi. │protejat. │capacităţii fizice de │(trei) de invaliditate. musculatura antebraţului. tulburări de masticaţie│deplasabil cu ajutorul altei│ │ │ │deglutiţie şi respiraţie. │tulburări de vorbire. orbicularul │ │ │de execuţie. │ │ │anterioară a gambei şi se însoţesc de │ │tulburări de vedere şi │ │ │complicaţii cardiace. │Se recomandă asigurarea unui loc de muncă │ │este mediu. flexorii │endocrină. adecvat. │gestualitate bilaterală. │şi mers. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele recesive . tulburări mari │ │ │ │ │de deglutiţie şi respiraţie. endocrine. │ │însoţesc de complicaţii psihice şi │ │ │ │ │cardiace sau acestea sunt de │ │ │ │ │intensitate medie.│ │ │ │nesprijinit sau cu sprijin. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miozitele şi polimiozitele │ │ │ │ . fonaţie. │ │sunt discrete. Performanţele acestor │ │ │ │ │bolnavi uneori sunt chiar │ │ │ │ │impresionante (pseudohipertrofii │ │ │ │ │musculare în 25% din cazuri). tulburări de manipulaţie │bolnavul nedeplasabil prin │supravegherii şi îngrijirii permanente din │ │tulburări de deglutiţie. loja │conducere intracardiacă. │ │amiotrofii musculare marcate cu │tulburări de locomoţie. │intenţionale bruşte. tulburări de vedere. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care au condus la │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin dificultăţi în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. gradul III │ │încă amiotrofii musculare sau acestea │de locomoţie şi manipulaţie. în care deficitul motor│ │prestaţie la efort. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │miotonia este limitată la câteva grupe│ │ │presupun activităţi bimanuale cu forţă şi viteză│ │musculare (limba. tulburări de │ │ │ │ │gestualitate bilaterală cu │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │ │pe musculatura facială. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice ce se însoţesc de │Deficienţă globală accentuată prin │70-85% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. tulburări de │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │prin imposibilitatea │ │ │ │ │efectuării eficiente a │ │ │ │ │oricărei gestualităţi │ │ │ │ │profesionale şi prin │ │ │ │ │dificultăţi de respiraţie. tulburări │ │ │gâtului. simetric distal şi nu se │ │manipulare de greutăţi.│superioare. │ │ │ │ │ │ │ │Distrofia miotonică Steinert │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut care nu au │Deficienţa globală medie prin tulburări│50-70% prin scăderea │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │psihice. │de autoservire. tulburări de vedere │ │ │ │ │(cataractă). │ │mişcărilor. │ │şi a musculaturii mimicii. De regulă │efort. tulburări de │de manipulaţie şi │ │ │eminenţei tenare.

│ │tulburări respiratorii. │prin tulburări de │ │ │ │ │alimentaţie. tulburări │realizarea mersului │(trei) de invaliditate. │prin tulburări de mers şi statică. │ │ │consistenţei musculare care capătă │ │ │ │ │duritate şi se tumefiază. tulburări de │ │ │imobilizare şi insuficienţă │ │deglutiţie şi tulburări │ │ │ventilatorie extrapulmonară │ │ventilatorii. activităţii în forţă şi viteză. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele cronice complicate în care │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. tulburări de deglutiţie. modificarea │ │îşi pot relua activitatea. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare. urcatul şi coborâtul │ │ │tulburări respiratorii. │ │tulburări mari de deglutiţie. │ │Se contraindică muncile cu efort fizic │ │100% la terapia medicamentoasă. │ │terapia medicamentoasă asociată. │deplasări mai dificile. │ │simptomatologie ce se instalează lent │tulburări de manipulaţie. tulburări de │gestualitate şi prehensiune. deglutiţie. tulburări de │Necesită îngrijire şi supraveghere permanentă │ │motor este permanent şi rezistent la │tulburări de vorbire. │proprii. │ │probele de provocare şi cu răspuns │efort prelungit. masticaţie şi │prin tulburări locomotorii. │ │fonaţie. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare şi/sau │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări în │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │deglutiţie.│profesională. │bolnavului se face cu mare │Se contraindică orice fel de activitate │ │cvaxipermanent cu răspuns ineficient │tulburări de vorbire. │deplasare │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │vorbire şi alimentaţie. nu se încadrează │ │săracă. diagnosticul este susţinut pe │scăderea capacităţii de prestaţie la │ │în grad de invaliditate. tulburări de │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │la terapia medicamentoasă. │ │la terapia medicamentoasă. │sprijin. │ │ │+/manifestări articulare. respiraţie şi │ │ │ │ │tulburări de gestualitate │ │ │ │ │bilaterală. deglutiţie. │realizarea mersului cu forţe│gradul I (unu) de invaliditate. │ │ │prelungit. │ │tulburări motorii cu răspuns parţial │vizuale de acomodare. │ │manipulaţie şi gestualitate │ │ │În aceste cazuri se poate ajunge la │ │bilaterală. │greutate prin forţe proprii. │ │caracterizează printr-o │prin tulburări de locomoţie şi │deplasare în sensul unei │gradul II (doi) de invaliditate. │alimentaţie şi tulburări respiratorii. masticaţie şi │accentuată prin tulburări locomotorii. Se contraindică│ │care se adaugă insuficienţa │de manipulaţie. tulburări de │prelungit. │posturale. de │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │tulburări motorii cu caracter │tulburări de manipulaţie bilaterală. │ │musculaturii faringiene posterioare │variantelor posturale şi prin tulburări│forţe proprii uneori prin │ │ │determinând disfagia şi insuficienţa │de deglutiţie şi respiraţie. │mers în sensul că deplasarea│gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miastenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele de debut .capul balant. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresiv şi în care sindromul │ │scăderea forţei musculare │presupun şi manipulaţie bilaterală în forţă. │ │ │pseudomiopatic. │activităţi ce presupun efort vizual prelungit.│din partea altei persoane. tulburări în realizarea│. │perioada de stare bolnavii │ │ │active şi pasive. │ │ │ │ │ │ │ │BOLILE DEGENERATIVE ŞI │ │ │ . masticaţie.deplasare dificilă prin │orice activitate profesională. gradul III │ │fonaţie. iar după│în grad de invaliditate. │ │spontane dar mai ales la modificări │generale şi tulburări de locomoţie.simptomatologie │Deficienţă funcţională uşoară prin │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. când deficitul│tulburări de manipulaţie bilaterală. │ │muscular este pe primul plan putând │ │proximal atât la membrele │ │ │merge chiar la amiotrofii rizomelice │ │superioare cât şi la │ │ │ce conturează un tablou │ │membrele inferioare. │acomodare. │statică şi variante │deplasări prelungite. tulburări de │scărilor. tulburări de │ │ │musculaturii gâtului . │ │deficitul muscular este accentuat la │accentuată prin tulburări locomotorii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele subacute şi cronice se │Deficienţă funcţională globală medie │50-65% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │tulburări ce necesită │ │ │ │ │prezenţa altor persoane │ │ │ │ │pentru supraveghere şi │ │ │ │ │îngrijire prin pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire.│ │ │ │ │ │Formele acute se caracterizează prin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin faptul că │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │ │ │ │ │ │Formele bulbare ce se însoţesc de │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. nu se încadrează │ │episod febril cu algii musculare │predominant prin alterarea stării │generează doar ITM.

│ │EREDODECENERATIVE ALE S. prin │ │ │ │ │tulburări de gestualitate şi│ │ │ │ │prehensiune. │regulă cu sprijin). iar simptomatologia de│posturale. tulburări grave │permanentă. │ │absentă. nu se încadrează │ │obiective discrete mult timp la care │prin scăderea performanţelor fizice │ │în grad de invaliditate. │ │tip polinevritic şi tulburări │tulburări de sensibilitate periferică.T. deglutiţie. cu │accentuată prin tulburări locomotorii. │ │neuroni motori periferici domină │mersului prelungit şi a variantelor │prelungit.C. │ │dramatică. │ │ │neurovegetative. │ │ │ │ │ │ │ │Scleroza laterală amiotrofică (S. │prin tulburări endocrine. │ │septat. │ │la imobilizarea bolnavului permanentă. de fonaţie.N.│prin tulburări de manipulaţie bilaterală│nedeplasabil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de supraveghere │ │ │şi prin tulburări de sensibilitate şi │proprii. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tabloul clinic.O. cu tulburări de sensibilitate │prin tulburări de manipulaţie.)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma pseudopolinevritică .. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tulburări de sensibilitate). lucrul în frig şi umezeală. nu se încadrează │ │Formele clinice fruste cu manifestări │Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │în grad de invaliditate. │forte bilaterală. │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. │ │(biopsia musculară). │ │motori centrali. │fac dificilă deplasarea │gradul I (unu) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată este una din cele │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări ce fac│Capacitatea de muncă în totalitate. │ │ │presupun manipulaţie de precizie şi în forţă. Diagnosticul se pune │prin scăderea capacităţii fizice la │ │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │de regulă pe examinările paraclinice │eforturi mari şi tulburări de │ │eforturi fizice.forma │Deficienţă funcţională locomotorie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. simptomatologia de │medie prin tulburări în realizarea │mers şi ortostatism │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │deglutiţie ce necesită │ │ │ │ │asistare permanentă. │ │proprii. gradul III │ │relativ atipică. prin │deplasabil cu mare greutate │Se contraindică orice activitate profesională. │ │a întregii musculaturi cu mers dificil│accentuată prin tulburări locomotorii. │ │Se contraindică activităţile cu efort fizic │ │abolirea R.forma cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări ce │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. tulburări de │ │ │ │ │statică şi tulburări │ │ │ │ │respiratorii. simptomatologia fiind │tulburări respiratorii. │ │clinice minime. │ │presupun mers prelungit. │dificilă deplasarea │(doi) de invaliditate.A. │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.│mers ce fac bolnavul │gradul I (unu) de invaliditate. ortostaţiune │ │tip piramidal este foarte discretă sau│ │ │îndelungată şi eforturi fizice mari. │ │ │ │respiratorii. gradul II │ │mai frecvente cu evoluţie lentă. │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţional globală │71-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │examenul obiectiv semnalează doar │pentru efort susţinut. │mers şi statică. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia spinocerebeloasă │ │ │ │ │Friedreich │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut cu modificări│Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │proprii. │prin forţe proprii (de │ │ │vegetative şi endocrine asociate. │ │ │ │ │ │ │ │Forma bulbară . schiţă de picior │ │ │susţinut şi deplasări pe distanţe mari.L. Debutul periferic sugerează o│ │ │ │ │pareză de SPE. │ │manifestă la musculatura inervată de │tulburări neovegetative. │ │predominanţa simptomelor de neuroni │tulburări de fonaţie şi deglutiţie. │ . gradul III │ │predomină la membrele superioare │medie prin tulburări în realizarea │gestualitate şi prehensiune │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele superioare când modificările │Deficienţă funcţională de manipulaţie │50-70% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │mers ce fac bolnavul │gradul II (doi) de invaliditate. │sensibilitate periferică minore. │gestualitate şi prehensiune │ │ │ │ │bilaterală ce conduc la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. tulburări de │bolnavului prin forţe │Bolnavul necesită îngrijire şi supraveghere │ │nucleii motori bulbari. │ │a musculaturii care a condus în timp │prin tulburări de statică şi locomoţie. prin tulburări de │şi îngrijire permanentă. │ │(tulburări motorii + amiotrofii + │gestualităţii bilaterale. │bolnavului prin forţe │Se contraindică orice activitate profesională.

│ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată pentru │ │tulburările de coordonare şi echilibru│ │ │activităţile profesionale ce presupun muncă de │ │sunt moderate. │ │ │prin tulburări de statică şi mers şi │statică şi mers în sensul că│gradul I (unu) de invaliditate. prin tulburări mari de echilibru │prin forţe proprii dificil │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice după ani de la debut │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. dar a căror evoluţie este │manipulaţie. SINDROMUL │ │ │ │ │ POST-CONTUZIONAL │ │ │ │ │ REZIDUAL .│scobit. │ │accentuate însoţite de tulburări de │tulburări cardiace. │şi cu sprijin. │ │tulburări de prehensiune │ │ │ │ │bilaterală. SINDROAME │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ EVOLUTIVE │ │ │ │ │1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice bine exprimate la care│Deficienţă funcţională medie prin │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. gradul III │ │la care ataxia cerebeloasă este │predominent prin tulburări de │mers prelungit (mers cu │(trei) de invaliditate. prin tulburări de │permanentă. în sensul că mersul se│gradul II (doi) de invaliditate. tulburări psihice şi │realizează cu dificultate │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia cerebeloasă Pierre . psihice. prin tulburări în hemodinamica │ │program normal în locuri de muncă fără . │ │ │ │necesar ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. │ │îndelungată la care s-au instalat │accentuată prin tulburări de locomoţie. │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie progresivă│Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │ │ │prehensiune bilaterală. │dificultate datorită │Se contraindică activităţile cu deplasări pe │ │vorbire precum şi se accentuarea │ │tulburărilor ataxice).Marie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut în care │Deficienţă funcţională globală uşoară. cardiace.prezintă o │ │ │ │ │triadă: │ │ │ │ │ cefalalgie │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. │ │deplasarea bolnavului imposibilă. │ │ │birou. │ │accentuată însoţită de tulburări de │coordonare şi echilibru. iar │ortostatism prelungit.49% │de invaliditate. │ │cu sprijin. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │tulburări cardiace. şi prin │ │ │endocrine. gradul III │ │diagnosticul nu mai ridică semne de │tulburări de locomoţie şi tulburări de │mers în sensul că mersul │(trei) de invaliditate. │prin forţe proprii. │ │manipulaţia bilaterală în │activităţi bimanuale în forţă.sindrom │ │ │ │ │polimorf . de manipulaţie │mers în sensul că mersul │parte. │mers. mers │gradul II (doi) de I invaliditate. Se recomandă activitate cu │ │ instabilitate psihică │simptomatică.tulb. │ │atrofii musculare şi deficite motorii │manipulaţie. gradul I (unu) de invaliditate. cifoscolioză. │ │contracturii piramidale +/ tulburări │ │ │ │ │de sensibilitate. │devine mai dificil pe │Se contraindică activităţile ce presupun │ │lent progresivă şi prezintă deficite │ │distanţe mari. │proprii. │ │întrebare. gradul 0 (zero) │ │ ameţeli │Deficienţă funcţională uşoară când cuprinde triada │ 0 . deplasări posturale şi │ │motorii medii. │distanţe mari. │bolnavul nu se poate deplasa│Bolnavul necesită ajutor şi supraveghere │ │ │ │prin forţe proprii fiindu-i │temporară din partea altei persoane.│mers. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care datorită │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în cea mai mare │ │amiotrofiilor musculare şi │tulburări locomotorii. │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ ┌─────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │I. │ │şi care prin tulburările ataxice fac │accentuată prin tulburări de statică şi│realizarea mersului. │ │deficienţelor motorii şi generalizate │bilaterală. │ │ │ │forţă este dificilă. │ │ │prin tulburări de vorbire. tulburări psihice şi │devine imposibil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de îngrijire │ │conduc la imobilizarea bolnavului. │ │ │şi prin tulburări de vorbire. uneori │ │ │sensibilitate +/.

95% prin existenţa unui│Capacitatea de muncă şi de autoservire pierdută │ │ │manipulaţie.29% când crizele apar cu│Capacitatea de muncă păstrată .gradul I (unu) de invaliditate.gradul 0 (zero) │ │ │lună sub tratament. │ │ │ │ │Se recomandă schimbarea locului de muncă. │crize pe lună │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă gravă prin tulburări de locomoţie şi │90 . │ │ │ │ │ │ │2. │ │depresive.89% . │ │generalizată sau focală. │ │Se pot adăuga sindroame │afaziei. │ │ │Pierderea capacităţii de autoservire. │este de o criză pe lună sub tratament. │ │La bolnavii care nu au │când acestea survin mai rar decât odată pe săptămână│30 . │crizelor este mai mare de │în siguranţa circulaţiei.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │ │ │ │ │ │3. SINDROAMELE │Deficienţă accentuată prin tulburări de manipulaţie. │ │zile sau săptămâni după │parţiale prezenţa acestora este de o criză pe │ │ │ │impact).79% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.79% când frecvenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate │ │tipurile de epilepsie │crizelor este de cel puţin 2 pe lună sub tratament │crizelor este de 2 pe lună │gradul II (doi) de invaliditate. iar în cazul crizelor │ │contraindicaţiilor bolnavilor epileptici. │tulburările enumerate. iar în cazul crizelor parţiale │o frecvenţă de 1-2 pe an │de invaliditate. │săptămână sub tratament.│ │ │ │ │ de boli psihice │ │ │ │ │ organice.sunt descrise la capit. │ │ │ │ │paralizie facială. │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice . cu respectarea │ │* recentă (la câteva ore. │ 70 . │ │* afazia │Deficienţă funcţională accentuată când. iar starea postcritică este │80 . gradul III │ │ │din sindroamele neurologice enumerate cu excepţia │ │(trei) de invaliditate.când frecvenţa │ 50 . ENCEFALOPATIE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │4.69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │Se recomandă muncă cu program redus .4 ore/zi. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate profesională. PSIHOZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │. fără │ │ │ │ │ritm impus şi solicitări ale analizorului │ │* diplopia. coordonare masticaţie. fără conflictualitate. NEVROZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SINDROAMELE │ │ │ │ .│70 . insomnii). lângă surse de apă sau foc. stări │cerebrală de sensibilitate generală şi afectivitate. │manipulaţie şi locomoţie │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │II. │ │ │ │ │afazie. │deficit de locomoţie. │vorbire şi manipulaţie │Necesită supraveghere şi îngrijire permanentă │ │ │ │accentuat │din partea altei persoane. │ │ │ │ │sindroame dischinetice. la │ │traumatismului. Se recomandă muncă cu │ │de la impact). │ │ SECHELARE │ │80 . │ │ │prelungită. gradul III │ │* imediată (câteva minute│crizelor generalizate convulsive şi neconvulsive │ │(trei) de invaliditate.│post critică este prelungită. │ │ │ │afazia │ │ │Hemiplegie (hemipareză).│ │noapte.89% când se adaugă şi │Se contraindică orice activitate profesională. │ │neurologice: │ │ │activitate cu solicitări mici sau medii. în subteran.49% când frecvenţa │Sunt contraindicate următoarele locuri de muncă:│ │avut epilepsie anterior │sub tratament. în │ │ │ │ │învăţământ şi cu publicul. EPILEPSIA │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │Deficienţă neuro-psihică uşoară când frecvenţa │ │ │ │ │crizelor generalizate este mai rară de o criză pe │0 .89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate . anosmia │ │ │vizual.toate │Deficienţă neuro-psihică accentuată când frecvenţa │70 . │anticonvulsivant. │ │Forme după intervalul de │ │ │ │ │apariţie: │Deficienţă neuro-psihică medie .tură de │ │(iritabilitate. │Deficienţă funcţională medie când se adaugă şi unul │ 50 . │în totalitate . se adaugă şi afazia.mai mult de 2 │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ POSTTRAUMATICE │locomoţie. tulburări ale │ │ │ │ │memoriei.se│ │ │ │ │încadrează în gradul II (doi) de invaliditate. iar starea │ │program redus de 4 ore/zi. pe lângă │ │ │ │* sindrom piramidal. │ │1-2 pe an │înălţime.

gradul 0 (zero) │ │polineuropatie motorie. │ │80 . │ │. psihoza │Deficienţă accentuată când apar şi alte semne │70 . Polineuropatia │ │ │ │ │saturnină.gradul III │ │(diminuate). │ │Korsakov (confuzie. gradul III │ │hemianopsice. ambliopii) │oftalmologice). │ │ │confabulaţie). │ │ │pseudotabetică.│deficitului motor accentuat │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ambliopiilor (vezi şi anexa │gradul II (doi) de invaliditate. │ │I.R.│70 . se încadrează│ │ │şi Criterii O.89% prin existenţa │ │ │ │ │deficitului locomotor. disfonie. │ │ │ │ │Program de 4 ore fără suprasolicitarea │ │ │ │ │aparatului vizual. │ │deficitului motor accentuat │ │ │surditate. │Se contraindică orice activitate profesională. │ │tulburări de echilibru │ │ │nistagmus.49% │Capacitatea de muncă păstrată.49% │Capacitatea de muncă păstrată . Este o │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări │ 0 .tulburări trofice │ │ │ortostatism. mers prelungit sau muncă la │ │ │ │ │înălţime. Polineuropatia │ │ │ │ │ alcoolică │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de │ 0 . │ │ │ │ │ │ │ │2. │ │ │ │ │Deficitul motor de tip │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei │50 . │ │de invaliditate. │ │ │ │60 . de echilibru şi│ │ │ │ │tulburări psihice.disfazie. │manipulaţie │(trei) de invaliditate. │ │(trei) de invaliditate.79% prin existenţa │ │ │. Nu se încadrează │ │ │ │ │în grad de invaliditate.49% când se adaugă şi │ │ │. tulburări de │50-59% când apar tulburări │Se recomandă munci cu program redus . pigmentarea mucoaselor.L. neuropatie │ │manipulaţie). │menţionate la diagnosticul clinic (ataxia cerebrală.69% │(trei) de invaliditate.89% în cazul │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. Se │ │ │ │ │recomandă program redus de 4 ore fără solicitări│ │ │ │ │senzoriale mari. │ │ │Deficienţă medie prin tulburări senzoriale (vezi │50 . │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată (vezi Criterii oftalmologice).deficit motor (mers │ │ │locuri de muncă ce nu impun mers prelungit.L.tulburări de │ │tulburări de sensibilitate │ │ │sensibilitate │ │ │ │ │mioartro-kinetică │ │ │ │ │vibratorie şi tactile │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │ │dezorientare. │ │în gradul III (trei) de invaliditate. │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de │ 50 . │ │ │ │1) │Se contraindică orice activitate profesională. │de manipulaţie şi locomoţie │activităţi cu solicitări mici sau medii.29% prin tulburări de │de invaliditate.69% când se adaugă │ │ │Alte semne: paralizia │ │tulburări trofice şi │ │ │laterală a privirii. AGNOZIE. semne │ │(de locomoţie şi │ │ │piramidale.R. Polineuropatiile │ │ │ │ │ profesionale │ │ │ │ │a. tulburări trofice.nervii şi muşchii sunt │manipulaţie.49% │Capacitatea de muncă păstrată.gradul 0 (zero) │ │Tablou clinic: │locomoţie şi tulburări de sensibilitate. . POLINEUROPATIILE │ │ │ │ │ TOXICE │ │ │ │ │1. tulburări │psihoza Korsakov). │gastro-intestinale.89% prin existenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.) │ 0 . │ │stepat. │ │ │ │ │HIPOACUZIE │ Deficienţă uşoară (vezi şi Criterii O. anemie. │ │sensibili la presiune. │ │afectând cu predilecţie │ │ │Se recomandă scoaterea din mediu toxic cu plumb.). │ │30 . abolirea ROT).│ │muşchii extensori ai │ │ │ │ │degetelor şi pumnului. │şi a tulburărilor ataxice.4 ore/zi. │ │bilateral.│ │clinic se stabileşte: │ │ │în afara mediului toxic cu plumb. ataxie │ │ │ │ │cerebeloasă.gradul III │ │"radial" este simetric │musculare în membrele superioare. fără │ │. Diagnosticul │ │ │Se recomandă munci cu program redus de 4 ore/zi. │ │de memorie cu tendinţă la│ │de coordonare şi psihice. │0 . │ │ │ │locomoţie │Se recomandă activităţi cu program normal în │ │.69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │ │70 .│VIZUALE (deficite │Deficienţă vizuală medie (vezi Criterii │ 50 . │echilibru.69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută.69% (vezi şi anexa 1) │Capacitatea de muncă 50% pierdută. de │ │ │ │ │manipulaţie. │ │ANOSMIE.

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. tulburări de locomoţie şi │ │ hidantoină │manipulaţie. │Munci cu program de 4 ore/zi în afara │toxic cu mercur. │Capacitatea de muncă păstrată. │Se recomandă munci cu program de 4 ore. │ │ │ creşterea excreţiei │ │ │urinare a plumbului şi │ │ │coproporfirinelor. cu │uşoare. │ │ │b. Polineuropatiile │ │ │ prin insecticide │ │ │ tulburări │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │pseudomiopatice │segmentare în membrele toracale şi pelvine. Polineuropatia │ mici │ │ arsenicală │ │ │ parestezii. Polineuropatia │ │ │ mercurială │ │ │ leziuni motorii cu │ │ │pareze la membrele │Deficienţă funcţională uşoară cu deficite motorii (zero) │ │superioare. │ │ │ simptomatologie │ │ │caracteristică. │Se recomandă activităţi cu program normal │locuri de muncă ce nu impun eforturi │de manipulaţie. │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │ │manipulaţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │ │ mediului │ │c. │ │ Duchenne. │ │ │ producând surditate │ │ │ ireversibilă şi sindrom│ │ │ vestibular. gradul │(trei) de invaliditate sau gradul II (doi) │invaliditate. │Se recomandă activităţi în afara mediului │mercur.69% (vezi şi anexa 1) 50 . gradul 0 │de invaliditate. atât în│ │ │membrele pelvine. fără │(arsenic). activităţi cu solicitări │sau medii. cât şi │ │ │în membrele toracale. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │(trei) de invaliditate. gradul │(trei) de invaliditate. │ în │ │ │ fizice şi │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │ │segmentare în membrele toracale. │solicitări ale auzului.69% │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără eforturi fizice susţinute. ore. │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │toxice (insecticide).69% 50 . paralizii │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări (zero) │ │ amiotrofii tip Aran │parestezice. este o │ │ │atingere simetric distală│ │ │a sensibilităţii.69% 0 . de │ │e. Polineuropatiile │ │ │ medicamentoase │ fără │ │ │ │ │Pot fi date de: │ │ │ sulfamide │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de gradul III │ │ streptomicină │sensibilitate. gradul │50-59% prin scăderea forţei │(trei) de invaliditate. │ │ │În celelalte │ │ │poli-neuropatii │ │ │medicamentoase. │Se recomandă munci cu program de 4 ore/zi.gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 .activităţi cu │ │ anamnestic (expunerea │ │ │prelungită la plumb). │ │ │ fără │ │ │ mici │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională auditivă gravă şi de III │ │ │echilibraţie. │ │ Streptomicina are │ │ │ predilecţie pentru │ │ │ nervul │ │ │ acustico-vestibular. │ │ │ ore. gradul 0 │de invaliditate. │segmentare la membrele │toracale │ │60-69% apar amiotrofii │Aran .69% 0 . │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │Capacitatea de muncă 50% pierdută.49% 50 . │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │complicaţii renale şi │ cu │ │digestive.49% │solicitări fizice mici sau medii. fără ritm impus. │ │ │ toxice │ │ │ │ │ │ │ │d. │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără ortostatism şi mers prelungit.Duchenne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . munci cu solicitări │sau medii.

│ │diplopie.89% 50 . gradul │(trei) de invaliditate. Mononevrite . │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │ │ │ │3.69% (vezi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută.89% când se adaugă │tulburări oculare şi psihice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . │motilitate oculară şi tulburări psihice. gradul │(trei) de invaliditate. │ redus de 4│ │encefalopatie │ │ │. │ │ │ . Oftalmoplegia │ │ │ diabetică │Deficienţă vizuală medie prin tulburări de III │ │(pareză de perechea │motilitate oculară.89% 50 . │ │ │ │ │ │ │ │ │b. tulburări de │ │ptoză palpebrală. │ │ │Tablou clinic: │ │ │. │ │nervilor cranieni cu │mari de manipulaţie. flască.69% (vezi şi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută 50%. paralizie │ │ │facială. fără │eforturi fizice mari. │ │a-IIIa). gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │ tulburări trofice. │Poate desfăşura activitate cu 4 ore. fără ortostatism │mers prelungit. │ │motorie. locomoţie şi tulburări de nervi │ │ tetrapareză (senzitivo-│cranieni.tulburări psihice de │ │ │tip: │ │ │ depresiv │ │ │ confuzional │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . Neuropatie vegetativă-│ │ │cu afectarea vezicii │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │urinare şi impotenţă │sfincteriene. │ │mielopatică.cu │ │ │atingerea simetrică a doi│ │ │sau mai mulţi nervi │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │periferici cu evoluţie │manipulaţie şi/sau locomoţie. Polineuropatia │ │ │ porfirinică │ │ │Tablou clinic: │ │ │ paralizie de nerv │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │radial. profesională. │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. POLINEUROPATII │ │ │ METABOLICE │ │ │I. │ │ │ │ │2. │Se contraindică munci ce suprasolicită │analizorul vizual. cu solicitări fizice medii. │ │ │ uneori atingeri ale │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări totalitate. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în . gradul 0 │de invaliditate. │manipulaţie. │ │acută sau cronică. │Poate desfăşura activităţi cu program │ore/zi. comă).stare generală │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │alterată. │ │ │Pot fi: . mers şi ortostatism │prelungit.proximale. │Munci cu program normal. │Se contraindică mersul şi ortostatismul │prelungit. Multinevrite .distale │ │ │ │ │ │d. locomoţie.│II. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%.69% (vezi anexa 1) 70 .69% (vezi şi anexa 1) 0 . │ │sexuală. │Se contraindică orice activitate │ │70 . Polineuropatia │ │ │diabetică │ │ │În funcţie de tabloul │ │ │clinic se clasifică în │ │ │următoarele forme: │ │ │ │ │ │a. Polineuropatie │ │ │ paraneoplazică │ │ │Apare insidios.cu │ │ │afectarea în special a │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de (zero) │ │sciaticului popliteu │sensibilitate (parestezii). │ │ │ tulburări psihice │ │ │(delir. gradul │(trei) de invaliditate.49% 50 . totalitate. │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ profesională. │ │extern şi a nervului │ şi │ │crural. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │ │c.79% prin tulburări de │manipulaţie şi locomoţie │80 .89% 50 . amiotrofie │locomoţie şi manipulaţie.

S.alterarea sau accentuarea unor tulburări premorbide.leziunile sau bolile ce afectează direct sau selectiv creierul.Demenţa vasculară  cu debut acut  prin infarcte multiple  subcorticală .Demenţa în boala Alzheimer.Demenţa în boala Parkinson . agnozie. Existenţa factorului organic. alte tulburări ale activităţii corticale superioare: afazie. .secundară . antrenând o disfuncţie a creierului. Disfuncţia este: . DEMENŢA Criterii de diagnostic 1. Cel puţin unul din următoarele elemente: a. crescut │ │ │ │ │. apraxie. INCLUSIV TULBURĂRILE SIMPTOMATICE Sunt tulburări mentale cu etiologie organică cunoscută. deteriorarea gândirii abstracte. dificultate construcţională.totalitate.primară . manipulaţie. Deteriorarea memoriei. │ │Probe de laborator: │ │ │ │ │.V.Demenţa în boala Creutzfeld .Demenţa în boala Huntington . │ │ │şi psihice. │ │Se contraindică orice activitate profesională. sfincteriene │ │gradul II (doi) de invaliditate. modificare a personalităţii . │ │ amnestic │importante de locomoţie. 2.în cazul bolilor sau tulburărilor somatice în care creierul este atins la fel ca alte organe sau sisteme ale organismului. de tipul bolilor sau leziunilor cerebrale sau afecţiunilor. manifestată prin interpretarea incorectă a proverbelor.teste de disproteinemie│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ └─────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ AFECŢIUNI PSIHICE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE. d. 5. 4. 3.Demenţa în boala cu HIV .Demenţa în boala Pick . Forme clinice . judecată deteriorată. c. suficient de severă pentru a interfera cu activitatea socială şi profesională.Demenţa în alte boli .  cu debut precoce  cu debut tardiv  formă atipică sau mixtă .Jakob . dificultăţi în definirea enunţurilor şi conceptelor. inabilitatea de a sesiza asemănările şi diferenţele între cuvinte apropiate.H. Stare de conştienţă clară. b. Pierderea abilităţilor intelectuale.

Obnubilarea conştiinţei cu reducerea capacităţii de a-şi mobiliza. debutul este relativ rapid şi evoluţia fluctuantă. a evenimentelor curente. insomnii nocturne sau somnolenţă diurnă.tulburarea ciclului somn-veghe cu insomnie sau somnolenţă diurnă . Evoluţia lentă este mai probabilă dacă o maladie sistemică sau un dezechilibru metabolic este subiacent deliriumului.uitarea numelor.demenţa severă . .│ │ │ │ │necesită îngrijire şi supraveghere │ │ │ │ │permanentă din partea altei persoane │ └────────────┴─────────────────────────────┴──────────┴───────────────────────────────────────────┘ DELIRIUM Elementul esenţial îl constituie obnubilarea conştiinţei.vorbire uneori incoerentă . coşmaruri.uitarea conversaţiei recente. . Criterii de diagnostic clinic 1.Intensitatea tabloului clinic . . . adreselor. RMN) sau electrodiagnostice (EEG). .accentuarea semnelor de mai sus.uitarea datelor personale.incapacitate de memorare.necesitatea de a repeta de mai multe ori o relatare în vederea memorării. În mod obişnuit. poate lucra program de 4 ore │ │ │ │ │cu efort intelectual redus │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă severă│Deficienţă psihică accentuată│ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de invaliditate│ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă gravă │Deficienţă psihică gravă │ 90-100% │Se pot încadra în gradul I de invaliditate. Cel puţin 2 din următoarele elemente: . 2. . . halucinaţii. Evidenţa din anamneză. a examinării psihologice. 5. uneori apare brusc. . a investigaţiilor imagistice (CT. deteriorare socială moderată.ezitare în răspunsurile la întrebări. . cu dificultăţi în activitatea profesională. dificultatea de a gândi clar. Elementele clinice se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp (ore sau zile) şi tind să fluctueze în cursul unei zile. a investigaţiei socio-profesionale.deteriorarea judecăţii.demenţa medie . vise terifiante.tulburări de percepţie: iluzii. alteori este precedat de simptome prodromale cum ar fi neliniştea. . . a controlului pulsional.demenţa gravă . numerelor de telefon. deliriumul se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp.demenţa uşoară . examen somatic sau teste de laborator a unui factor organic specific considerat a fi etiologic.creşterea sau scăderea activităţii motorii 3. ┌────────────┬─────────────────────────────┬──────────┬───────────────────────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg.uitarea evenimentelor recente.uitarea numelor celor apropiaţi. Diagnosticul funcţional Se elaborează pe baza simptomatologiei clinice. funcţional │Incapacit. Dezorientare şi deteriorarea memoriei 4.sarcini neterminate pentru că nu ştie de unde să le reia. concentra şi susţine atenţia asupra stimulilor ambientali.│ Capacitate de muncă │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă uşoară│Deficienţă psihică uşoară │ 20-49% │Păstrată │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă medie │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul III de │ │ │ │ │invaliditate. interpretări eronate . hiperestezie senzorială auditivă şi vizuală.

gândire şi intelect. 2. a modificărilor de dispoziţie. 3. funcţie de │ │etiologia indică un prognostic│ gravă │ │investigaţia socială. se însoţeşte de │ │ │I de invaliditate. psihică şi psihologică). absenţa criticii│ │ │invaliditate │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴───────────────────┘ ALTE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE HALUCINOZA ORGANICĂ (NEALCOOLICĂ) Criterii de diagnostic 1. vizuale sau auditive. se va│ │deteriorare marcată. RMN. CT. 2. investigaţii imagistice (radiografii. Existenţa factorilor organici. Nu există obnubilare. 2. ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Individul este conştient de │ │ │ │ │natura patologică a tulburărilor. cu durată mare şi │Deficienţă psihică │ 50-70% │III de invaliditate. Absenţa obnubilării. pot │ │frecvente. funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Diagnostic clinic │Deficienţă psihică│ 75-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Dacă intensitatea tulburărilor│ │ │Se pot încadra în gradul│ │este mare. Deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată. . analize biochimice. Halucinaţii persistente sau recurente. iar │Deficienţă psihică│ │aprecia. disforie │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ TULBURAREA DELIRANTĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic 1. funcţional │Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări moderate de memorie │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în │ │de scurtă şi lungă durată │ medie │ │gradul III de │ │cu relativa lor conştientizare│ │ │invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări mari de memorie de │Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în │ │scurtă şi lungă durată │ accentuată │ │gradul II de │ │confabulaţii. ecografii) şi electrodiagnostic. cu idei delirante restrânse │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul │ │la conţinutul halucinaţiilor. Halucinaţiile pot sta la originea unor elaborări delirante. │ accentuată │ 70-90% │II de invaliditate │ │anxietate. Prezenţa factorilor organici. 3. Ideile delirante persistente sau recurente sunt elementul central.│Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │evoluţie de scurtă durată │uşoară │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii complexe. │ │ │Se pot încadra în gradul │ │organizate. subiectul poate fi conştient de starea sa. evoluţie subacută │medie │ │lucra cu program de 4 ore│ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii cu durată de câţiva │ │ │ │ │ani. cu debut brusc şi evoluţie cronică. Prezenţa factorilor organici. dar aceste idei nu sunt pe prim plan. │ │sever cu afectare importantă a│ │90-100% │capacitatea de │ │funcţiilor somatice │ │ │autoservire │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ SINDROMUL AMNESTIC ORGANIC Elementul esenţial este deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată pe fondul conştiinţei clare. Criterii de diagnostic clinic 1. neurologică. depresie. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │ Dg. Nu există obnubilarea conştiinţei şi pierderea abilităţilor intelectuale. 3.Diagnosticul funcţional se stabileşte după investigaţie clinică complexă (somatică. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. pierderea capacităţilor intelectuale sau halucinaţii.

canabis. . epilepsia temporală. stereotipii.pierderea parţială sau completă a integrării normale în amintirile din trecut. │ Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de │ │vorbire dezlânată sau │ accentuată │ │invaliditate │ │incoerentă. . ritualuri. poate lucra program de 4│ │disfonie │ │ │ore. ┌──────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Deteriorare cognitivă │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de │ │uşoară.Aceste tulburări apar în consumul de substanţe psihoactive (amfetamine. determinată de un factor organic specific.fondul organic prezent. Prezenţa factorilor organici.asocierea altor tulburări. . ┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate nevrotică │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate psihotică. continuitatea identităţii şi a senzaţiilor mediate şi controlul mişcărilor corporale. fără efort intelectual susţinut │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Gândire magică. TULBURAREA ANXIOASĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic .prezenţa etiologiei organice. Criterii de diagnostic clinic 1.│ │ │ │ │disforie. coreea Huntington. halucinogene).│ │ │ │ │cu scăderea posibilităţilor │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │compensatorii ale bolnavului │ │ │III de invaliditate │ └───────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ . Diagnosticul funcţional. . izolare │ │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────────────────┘ TULBURARE DISOCIATIVĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . Contraindicaţii │ │cu activitatea profesională │ │ │de loc muncă cu periculozitate │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Frecvente decompensări cu │ │ │ │ │interferenţa importantă a │Deficienţă psihică │ 70-90% │Sc pot încadra în gradul II de │ │activităţii profesionale şi a│accentuată │ │invaliditate │ │relaţiilor sociale.prezenţa anxietăţii generalizate. perplexitate. al incapacităţii şi al capacităţii de muncă este identic cu cel indicat la capitolul tulburări de afectivitate. ┌─────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Anxietate generalizată sau │ │ │ │ │episoade paroxistice. 2. Tulburarea dispoziţiei cu cel puţin 2 din simptomele asociate menţionate la episodul maniacal sau depresiv.prezenţa atacurilor de panică. │ medie │ 50-70% │invaliditate. Nu există obnubilare. idei delirante sau halucinaţii. 3. deteriorarea activităţii intelectuale. inhibiţie │ │ │ │ │psihomotorie sau nelinişte│ │ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Se pot încadra în gradul I de │ │Potenţial marcat de │Deficienţă psihică │ 90-100% │invaliditate necesitând supraveghere │ │periculozitate │gravă │ │şi îngrijire din partea altei persoane│ └──────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴──────────────────────────────────────┘ TULBURAREA AFECTIVĂ ORGANICĂ Elementul esenţial este o tulburare de dispoziţie asemănătoare unui episod maniacal sau depresiv major. Nu │Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │interferează cu activitatea │uşoară │ │ │ │profesională │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Prezente cele două forme de │Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de│ │anxietate care interferează │medie │ 50-70% │invaliditate. leziuni ale emisferului nedominant.

SINDROMUL DE DEPENDENŢĂ Criterii de diagnostic clinic .) Termenul de intoxicaţie se referă la o tulburare mentală şi presupune un comportament maladaptativ. rareori perioade mai lungi. deteriorare intelectuală. iritabilitate │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament inacceptabil. Tabloul clinic nu corespunde unui sindrom cerebral specific precum deliriumul. simptomatologia clinică a intoxicaţiei se remite şi nu presupune încadrarea în grad de invaliditate. intoxicaţia poate fi însă suprapusă peste orice sindrom organic cerebral cu excepţia deliriumului. sindromul delirant organic.│ │ │Se pot încadra în gradul│ │antisocial.nu există obnubilare. droguri etc.LABILITATE EMOŢIONALĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . exploziv. ┌────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Cele de mai sus │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coexistenţa cu tulburări│Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │somatoforme importante │ │ │III de invaliditate │ └────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURARE ORGANICĂ DE PERSONALITATE Criterii de diagnostic clinic 1. zile. halucinoza organică sau sindromul afectiv organic. .disconfort cenestezic. . . │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │disforie │ │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament impulsiv. periculozitate. deteriorare │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ │cognitivă uşoară. .apatie marcată şi indiferenţă. 2. Prin tratament adecvat.suspiciozitate şi ideaţie paranoidă. cognitive şi fiziologice survenind în urma consumului repetat de substanţă psihoactivă.deteriorarea conţinutului pulsional şi a simţului critic. Un individ care se intoxică de mai multe ori în interval de o lună are prin definiţie dependenţă sau abuz de substanţă. Consumul abuziv şi complicaţiile pot determina tulburări psihice care duc la invaliditate. 1. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Suspiciozitate. Debutul şi evoluţia sunt rapide de ore. idei delirante.labilitate sau incontinenţă emoţională. │Deficienţă psihică │ 70-90% │II de invaliditate │ │deficit important de autocontrol│accentuată │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT DETERMINATE DE CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE (solvenţi. .tulburări de comportament. tulburări ale dispoziţiei sau halucinaţii 3. Se datoreşte uzului recent şi prezenţei în corp a substanţei. . demenţa. .marcată modificare a personalităţii şi comportamentului care era obişnuit individului înainte de a interveni boala.prezenţa certă a factorului organic.prezenţa certă a factorului organic. .labilitate emoţională. . .

comportament inadecvat.suprimarea sau reducerea ingestiei prelungite de alcool sau o altă substanţă psihoactivă. SINDROMUL AMNEZIC Criterii de diagnostic clinic . limbii sau pleoapelor şi de cel puţin unul din următoarele simptome: . imposibilitate de autocontrol│accentuată │ 70-90% │ gradul II de │ │şi autocenzură. . un grup de substanţe sau un ansamblu de substanţe diferite farmacologic. .anxietate marcată. │Deficienţă psihică │ 50-70% │ Se pot încadra în │ │deranjează anturajul şi interferează │medie │ │ gradul III de │ │cu activitatea socio-profesională │ │ │ invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Apariţia elementelor de deteriorare.lipotimie ortostatică.maleză. .halucinaţii auditive sau polisenzoriale.greaţă şi vomă. ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ │ │ funcţional │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Simptomatologie clinică uşoară │Deficienţă psihică│ 20-49% │Păstrată │ │ │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Accentuarea semnelor clinice şi │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │interferarea cu activitatea profesională│medie │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Apariţia consecinţelor şi a deliriumului│Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 3.diminuarea progresivă a atenţiei acordate altor activităţi şi obligaţii în favoarea consumului de drog. uneori sevraj psihic. .hiperreactivitate (tahicardie.. .tulburări cronice ale memoriei recente şi de evocare. ┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări psihice uşoare care nu │ │ │ │ │deranjează anturajul şi nu interferează │Fără deficienţă │ 0-19% │ Păstrată │ │cu activitatea profesională. fără a atinge caracterul unei confuzii grave. repetarea consumului deşi există semne ale consecinţelor nocive. . dificultate în a controla acest consum. .dorinţă puternică de a consuma substanţa. creşteri ale TA). transpiraţii.prezenţa unui grad de obnubilare a conştiinţei. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări de atenţie. . .se referă la o substanţă psihoactivă. TULBURAREA PSIHOTICĂ Criterii de diagnostic clinic .idei delirante în special de tip persecutor. . . iritabilitate. │Deficienţă psihică │ │ Se pot încadra în │ │nelinişte. apariţia complicaţiilor │ │ │ invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────┘ 2. o toleranţă crescută. urmată de tremor grosolan al extremităţilor. │Deficienţă psihică │ 20-49% │ Păstrată │ │deficit de autocontrol │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Accentuarea tulburărilor de atenţie │ │ │ │ │şi memorie. SINDROMUL DE SEVRAJ Criterii de diagnostic clinic .agitaţie psihomotorie sau stupoare.dispoziţie depresivă şi iritabilitate. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Elementele diagnosticului clinic│Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 4.

stima de sine exagerată sau grandoare. anormal de ridicată sau persistentă. g. Cu elemente psihotice .creşterea extrema a activităţii sau deteriorarea judecăţii. 6. 5. tulburări sexuale. Elaborarea diagnosticului funcţional. Nu este suprapus schizofreniei sau altei tulburări psihotice. scăderea necesităţii de somn. 6. TULBURĂRI AFECTIVE (ALE DISPOZIŢIEI) EPISODUL MANIACAL Criterii de diagnostic clinic 1.tulburări ale percepţiei timpului şi cronologiei evenimentelor. Idei delirante sau halucinaţii prezente maximum 2 săptămâni. │ │de autocontrol │gravă │ │necesitând supraveghere │ │ │ │ │şi îngrijire permanentă │ │ │ │ │din partea altei │ │ │ │ │persoane │ └─────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 5. Moderată . În remisiune parţială . Nu are substrat organic. ┌─────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────