Guvernul României

Anexă din 19/04/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 251bis din 16/05/2001 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă

EDIŢIA 2001 AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR Bolile cardio-vasculare reprezintă afecţiunile cu cea mai largă răspândire în ţara noastră determinând creşterea morbidităţii generale şi procentul cel mai mare al mortalităţii atât prin evoluţie în timp cât şi prin moarte subită. Ca urmare, bolile cardio-vasculare reprezintă şi una din cauzele majore de invaliditate. Gradul limitării capacităţii de muncă diferă în funcţie de stadiul evolutiv, de starea funcţională, de complicaţii, de particularităţi (vârstă, sex, asociere de boli), precum şi de felul şi intensitatea solicitărilor profesionale. În aprecierea capacităţii de muncă, criteriul de bază îl constituie stabilirea raportului dintre restantul funcţional şi solicitările caracteristice muncii profesionale. 1. Normele cu caracter general pentru aprecierea deficienţelor determinate de afecţiunile cardiovasculare. Reprezintă obiectul evaluării acele persoane cu afecţiune cardiacă care au o evoluţie clinică de cel puţin 6 luni de la stabilirea diagnosticului şi iniţierii tratamentului. 2. În cazul efectuării unor intervenţii chirurgicale pe cord sau vase, evaluarea se va face după 6 luni de la intervenţie. - În cazul transplantului cardiac, evaluarea se va face în raport de funcţia reziduală şi efectele tratamentului imuno-supresor. 3. Frecvenţa cu care apar episoade acute cu agravarea situaţiei clinico-funcţionale poate reprezenta un criteriu de evaluare funcţională. 4. În evaluarea capacităţii funcţionale, datele explorărilor funcţionale nu trebuie absolutizate, ci trebuie corelate cu starea clinică şi repetate periodic. 5. Afectarea cordului determinată de alte afecţiuni (ex. hiper sau hipotiroidismul, afecţiuni renale, cologenozele etc.) trebuie apreciată funcţional atât prin prisma bolii de bază cât, şi prin prisma efectelor cardiace produse. 6. În evaluarea funcţională a unui cardiac, de importanţă deosebită este proba de efort cu urmărirea aspectului EKG şi dacă este posibil, cu calculul consumului metabolic de repaus şi efort (Watt). Efectuarea probei de efort presupune posibilităţile dozării efortului la cicloergometru, covorul rulant sau la scăriţă. În aplicarea probei de efort trebuie eliminat orice risc potenţial şi să se aibă în vedere unele posibile influenţe prin medicaţia administrată sau prin coexistenţa cu alte afecţiuni. 7. Pentru afecţiunile cordului, parametrul de luat în considerare îl reprezintă clasa funcţională NYHA (New York Heart Association: Nomenclatura şi criteriile de diagnostic al bolilor cordului şi vaselor mari, ed. 7 Boston: Little, Brown&Co, 1973).

- Clasa funcţională 1: pacientul prezintă afecţiune cardiacă dar nu există limitarea activităţii fizice. - Clasa funcţională 2: pacientul prezintă afecţiune cardiacă care produce o uşoară limitare a activităţii fizice. El este asimptomatic în repaus sau pe durata activităţilor obişnuite. Activităţile fizice superioare celor obişnuite determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. - Clasa funcţională 3: pacientul cu afecţiune cardiacă determinantă a unei limitări marcante a activităţii fizice. Se menţine asimptomatic în repaus. Activităţile fizice moderate determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. Pacientul în repaus sau la eforturi minime nu prezintă tulburări funcţionale. - Clasa funcţională 4: pacientul are o afecţiune cardiacă ce determină imposibilitatea realizării activităţilor fizice. Pot apărea simptomele caracteristice afecţiunii cardiace, congestie pulmonară sau sistemică, angina pectorală inclusiv în repaus. Orice tip de activitate fizică accentuează simptomatologia. 8. În evaluarea funcţională a bolnavului cardiovascular, efectuarea testelor de efort şi farmacologice oferă informaţii mult mai complete decât cele deţinute în condiţii de repaus. În aplicarea acestor probe trebuie să se aibă în vedere eliminarea oricărui risc potenţial pentru bolnav, eventualele influenţe pe care le au afecţiunile asociate sau medicaţia administrată. 9. Evaluarea corectă clinică şi funcţională a bolnavului cardiac reprezintă premiza instituirii programelor de recuperare a căror eficienţă se va aprecia prin reevaluări periodice. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ (C.I.) C.I. - reuneşte un grup de afecţiuni care au în comun o suferinţă cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard şi necesităţi. Termenul de CI este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de boală coronară. O definiţie mai precisă a fost dată mai recent de un grup de experţi internaţionali: - Cardiopatia ischemică este definită ca o tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian şi necesităţile miocardice, produse prin modificări în circulaţia coronariană. - C.I. poate fi produsă de:  cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroză);  cauze funcţionale (spasm coronar);  cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) I. C.I. dureroasă: 1. Angina pectorală, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. II. C.I. nedureroasă: 1. Moartea subită coronariană. 2. Tulburări de ritm şi conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemică. 3. Insuficienţă cardiacă de origine ischemică. - Clasificarea C.I. - după Societatea Internaţională de Cardiologie şi Federaţia de Cardiologie: 1. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorală:  angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă şi angina de efort agravată;

 angina spontană 3. Infarctul miocardic:  IM acut  IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficienţa cardiacă în cardiopatia ischemică. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemică). În prezentarea ce urmează, prima clasificare a CI (clasificarea OMS) cu adăugirile rezultate din studiile mai recente, este larg utilizată. Evaluarea pacienţilor cu CI se face prin ECG standard şi eventual al monitorizare Holter, precum şi prin teste de încărcare de efort sau farmacodinamice când este posibil. Urmărirea evoluţiei clinice şi electrocardiografice sub tratament intensiv poate da indicaţii pentru o explorare suplimentară, mai frecvent prin coronarografie sau prin probe de efort sau alte metode de identificare a ischemiei miocardice. Testul de efort ECG are indicaţii în primul rând la persoanele cu episoade dureroase sugerând AP, dar cu ECG repetat normal sau cu modificări minore. O subdenivelare semnificativă a segm.: ST (>= 1 mm) să fie orizontal, descendent sau larg ascendent sau o supradenivelare cu convexitate superioară sugerează în aceste condiţii prezenţa unei afectări coronare, iar un traseu ECG strict normal la efort maximal pledează împotriva prezenţei unei afectări coronare importante. Testul de efort este evident contraindicat la pacienţii cu dovada clinică şi/sau ECG a unei ischemii miocardice (active), dar odată episoadele dureroase rezolvate, el poate fi extrem de util (ca în AP stabilă) în selecţia bolnavilor pentru coronarografie şi eventual revascularizare. Cu semnificaţie în aprecierea CI sunt şi modificările apărute în efort ale undei "T" până la negativarea acesteia, TR şi/sau conducere. ANGINA PECTORALĂ (AP) AP este definită ca o durere (disconfort) retrosternală sau în regiunile toracice adiacente şi care are caractere relativ specifice: - apariţia în accese de scurtă durată (3-15 min.); - producere (declanşare) cel mai adesea la efort sau emoţii; - încetarea promptă la repaus sau nitroglicerină. Există mai multe tipuri clinice şi fiziopatologice de AP. Forma clasică de AP - zisă de efort - este denumită AP cronică stabilă sau pur şi simplu angina pectorală. La aceasta s-au adăugat angina instabilă, angina variantă (Printzmetal sau vasospastică), angina microvasculară; toate au în comun episoade de ischemie miocardică însoţite de dureri şi eventual de disfuncţie miocardică. Ischemia miocardică tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silenţioasă", "echivalenţe de angină", aritmii de gravitate variată. CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Intensitatea tulburărilor funcţionale se apreciază ţinând seama de caracterul şi intensitatea durerilor, frecvenţa acceselor răspunsul la tratamentul adecvat, asocierea cu tulburările de ritm sau de conducere sau cu insuficienţă cardiacă. Severitatea şi riscul în perspectivă la bolnavii cu angină pectorală depinde de: - gradul disfuncţiei VS;

- prezenţa sau absenţa ischemiei miocardice, în repaus sau la efort, tulburările de ritm sau de conducere.
┌───────────┬──────────────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate (în fct. de intens.│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ efort) │ │ ├───────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │- crizele apar numai la efort │ │ │ │ │de intensitate foarte mare │ 0-19% │Nu se încadrează în │ │ │(ef. orturiexhaustive) │- nu determină tulb. de adaptare│grad de invaliditate │ │ │- cedează prompt la NTG sau │la viaţa cotidiană şi │Necesită monitorizare │ │ │repaus │profesională │cu urmărirea evoluţiei│ │ │- fără tulb. interaccesuale │ │afecţiunii. │ │ │clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în │ │ │- crizele apar la eforturi │ 20-49% │grad de invaliditate │ │ │mari │- nu conduce la împiedicarea │În raport de │ │ │- cedează rapid la adm. de │activităţii cotidiene şi │solicitările prof., se│ │ │nitrocompuşi şi la repaus │profesionale │poate cere schimbarea │ │ │- fără tulburări │ │locului de muncă │ │ │interaccesuale clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Se încadrează în gr. │ │ │- crizele anginoase apar la │ 50-69% │III de inv. sau, dacă │ │ │eforturi mari şi medii │- nu împiedică activităţi │profesional permite, │ │ Angina │- cedează uşor la repaus şi │cotidiene │poate lucra pe acelaşi│ │ pectorală │la adm. de nitrocompuşi │- conduce la împiedicarea │loc de muncă cu normă │ │ │- tulb. interaccesuale minore │activităţii profesionale │întreagă │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- crizele anginoase apar la │70-89% - eforturi mici │Se încadrează în │ │ │eforturi de intensitate mică │80-89% - repaus sau eforturi │gr. II de inv. │ │ │uneori şi în repaus │ minime │Se va aprecia │ │ │- cedează greu la adm. de │- împietează activ. cotidiene │oportunitatea │ │ │nitrocompuşi │ce presupun eforturi minime, │efectuării de By-pass │ │ │- modificări importante EKG │fără să afecteze posibilitatea │sau de │ │ │accesuale şi interaccesuale, │de autoservire │repermeabilizare │ │ │modif. echo, eventual semne │ │coronariană │ │ │de IVS. │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │- crizele apar în repaus şi │ 90-100% │Se încadrează în gr. I│ │ │sunt obiectivate de modificări│- este împiedicată posibilitatea│de inv. │ │ │EKG, echo, angiografie │de autoservire prin tulburări │Bolnavii vor fi │ │ │coronariană care evidenţiază │induse de IC, de tulburări grave│propuşi pentru │ │ │multiple obstrucţii importante│de ritm şi conducere │efectuarea de By-pass │ │ │precum şi de semnele de │ │sau repermeabilizare │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ └───────────┴──────────────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────────────────┘

ANGINA INSTABILĂ (AI) AI = o formă de cardiopatie ischemică cu manifestări clinice de angină pectorală, modificări EKG şi biologice care traduc şi obiectivează ischemia miocardică, dar fără semne biologice de necroză. Deşi definiţia enunţată apropie mai mult AI de angina pectorală, totuşi datele morfologice şi fiziopatologice cunoscute până în prezent ca şi datele clinice, EKG şi de explorare neinvazivă permit individualizarea ca un sindrom coronarian independent, situat între AP clasică şi IMA. AI este o situaţie clinică frecventă, impunând identificarea sa precisă şi internarea urgentă într-o unitate coronariană. Dacă nu este rapid recunoscută şi tratată, evoluţia este nefavorabilă (spre IMA sau moarte subită). AI se caracterizează prin manifestări clinice de AP, aspecte EKG şi biologice ce traduc o ischemie miocardică dar fără semne biologice şi EKG de necroză. Tabloul clinic al AI este bine individualizat şi cuprinde câteva tipuri clinice particulare: 1. Angina "de novo" sau angina cu debut recent: - este angina de efort sau de repaus, apărută de câteva zile sau săptămâni (maximum 30 zile) la o persoană fără istoric coronarian; 2. Angină agravată sau crescendo: - este AP cu accese dureroase mai numeroase ori mai intense sau cu durată mai prelungită, apărând la eforturi mai mici sau în condiţii psiho-emoţionale speciale. - intensificarea simptomelor şi răspunsul mai tardiv sau inconstant la NTG la o persoană cu AP stabilă, marchează trecerea la AI. 3. Angina de repaus sau angina spontană - apare la o persoană cu AP stabilă sau fără trecut coronarian;

- durerile de repaus sunt adesea nocturne, sunt mai prelungite sau mai intense şi nu au factor evident declanşant; - pentru a fi considerată drept AI, angina de repaus trebuie să fie repetată, în ultimele zile şi să reprezinte, la un vechi anginos, modificarea "pattern-ului" anginei. 4. Angina precoce post infarct: - este definită de reapariţia durerilor coronariene, după câteva zile sau săptămâni (sub 30 zile) de la un IMA, stabilizat d.p.d.v. clinic şi hemodinamic. 5. Angina variantă (angina Prinzmetal): - este încadrată de mulţi autori în AI, având în vedere posibile evoluţii către IMA şi moarte subită. Individualizarea celor 4-5 tipuri de AI nu este totdeauna uşoară pentru că pot exista uneori suprapuneri: angina cu debut recent (de novo) poate fi rapid progresivă sau să se prezinte cu dureri de repaus; angina de repaus marchează frecvent agravarea unei AP stabile (de efort, dar poate fi şi o angină variantă). De asemenea, mulţi pacienţi cu AP stabilă au variaţii importante în toleranţa la efort, în raport cu orarul zilei, temperatură, programul de masă. Asemenea aspecte nu trebuie privite ca manifestare de AI. Cu toate aceste elemente, orice tip de angină recentă sau orice tip de angină care agravează frecvenţa acceselor, durata şi severitatea, trebuie apreciată ca AI. De asemenea, în aprecierea tulburărilor funcţionale se vor lua în considerare prezenţa în antecedente a edemului pulmonar acut, frecvenţa, durata şi severitatea durerii anginoase, asocierea modificărilor EKG manifeste, apariţia undelor Q sau subdenivelări ST > 1 mm, prezenţa factorilor de risc: diabet, ateroscleroză, HTA. Stabilirea deficienţei funcţionale şi a incapacităţii de muncă în AI nu poate fi făcută de la început, ci în raport de evoluţia bolii fie spre o AP cronică stabilă, fie spre un IM aplicându-se cuantificările de la aceste afecţiuni. INFARCTUL MIOCARDIC Infarctul miocardic acut este reprezentat de necroza zonală a muşchiului cardiac datorată ischemiei acute a teritoriului respectiv. În caz de supravieţuire a episodului acut, necroza este înlocuită în următoarele câteva săptămâni de o cicatrice fibroasă. Evaluarea prognosticului imediat şi la distanţă se face pe baza a numeroşi indicatori clinici şi paraclinici obţinuţi în faza acută sau în convalescenţă. Cei mai cunoscuţi factori de risc pentru prognostic nefavorabil sunt: A. Indicatori de întindere a necrozei şi de disfuncţie de pompă. 1. Insuficienţa cardiacă congestivă (clinic, cateterism, radiologic). 2. Fracţia de ejecţie a VS sub 40%. 3. Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncţie de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilaţie sau tahicardie ventriculară dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculară complexă şi/sau frecvenţă (Holter).

3. Prezenţa potenţialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz II sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezenţa unor factori de risc ai aterosclerozei: 1. Diabet zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4. Fumat 5. Vârsta > 70 ani. Dintre aceste 4 categorii de indicatori prognostici, cele mai importante sunt primele două: - masa miocardică rămasă în funcţie după infarct şi implicit funcţia de pompă a inimii constituie indicatorul prognostic cel mai sintetic până în prezent. Ea este reprezentată de fracţia de ejecţie a VS (echografică, radioizotopică etc.); - starea patului coronarian şi implicit, riscul unui nou eveniment ischemic major. Valoarea reală prognostică a acestor parametri este însă greu de cuantificat. Numărul şi severitatea stenozelor coronare se corelează în linii mari cu noi evenimente ischemice. Bolnavii cu IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât şi în primele 3 luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechelă de IM, deficienţa funcţională se stabileşte în raport de: starea reziduală a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea şi extinderea zonei de necroză, de remodelarea ventriculară (modificări de formă, dimensiune şi grosime ale VS după constituirea IM), de eficienţa tratamentului coronaro-dilatator, de modificările funcţionale cardiace sistolice şi diastolice, de eventualele tulburări de ritm şi/sau conducere şi de toleranţa la efort.
┌───────────┬──────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────┐ │ │ │Incapacitate (în funcţie│ │ │Afecţiunea │Deficienţa funcţională│ de intensitatea │Grad de invaliditate│ │invalidantă│ │ efortului) │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │uşoară │ │ │ │ │- bolnav cu sechelă │ │ │ │ │IM, vindecat clinic, │ │ │ │ │pacient asimptomatic; │ │ │ │ │- ex. EKG, echo şi Rx │ │ │ │ │arată dim. normale ale│ │Nu se încadrează în │ │ │cordului sau eventual │ │grad de inv. │ │ │un grad uşor de HVS; │ │Este indicată │ │ │- EKG arată semnele │ │schimbarea locului │ │Infarct │unei sechele IM fără │ 20-49% │de muncă în cond. │ │miocardic │alte modificări; │ │unei solicitări │ │- stadiul │Menţionăm că în │ │fizice sau psihice │ │sechelelor │intervalul de 6 -12 │ │intense sau a │ │ │luni de la IMA undele │ │condiţiilor de │ │ │Q dispar la circa 30% │ │mediu nefavorabile │ │ │din bolnavi, de │ │ │ │ │asemenea IM │ │ │ │ │transmurale pot evolua│ │ │ │ │fără undă Q de aceea │ │ │ │ │prezenţa sau absenţa │ │ │ │ │undei Q nu prezintă un│ │ │ │ │element hotărâtor dacă│ │ │ │ │există documente care │ │ │ │ │atestă un IMA în │ │ │ │ │antecedente │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │medie │ │ │ │ │- bolnavul prezintă la│ │Gr. III de inv. │ │ │ef. mari dureri │ │Se contraindică LM │ │ │anginoase, dispnee, │ │cu solicit. fizice │ │ │tulburări de ritm │ │sau psihice mari în │ │ │cardiac benigne (TS, │ │condiţii de factori │ │ │ESV rare); │ │fizici nefavorabili.│ │ │- EKG de repaus arată │ │Bolnavii vor fi │ │ │sechele de IM şi │ 50-69% │monitorizaţi, │ │ │posibile modificări │ │urmărindu-se cu │ │ │minore de ischemie │ │atenţie evoluţia │ │ │miocardică; │ │afecţiunii │ │ │- EKG de efort poate │ │ │ │ │evidenţia, la │ │ │ │ │solicitări energetice │ │ │ │ │mari, subdenivelarea │ │ │ │ │ST, TR sau conducere; │ │ │ │ │- ex. eco şi Rx pot │ │ │ │ │evidenţia HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- bolnavi cu crize │ │ │ │ │anginoase la eforturi │ │ │ │ │mici sau medii, │ │ │ │ │dispnee şi palpitaţii │ │ │ │ │- EKG de repaus arată │ 70-79% │Gr. II de inv. │ │ │pe lângă sechele de │ │ │ │ │IM, modif. de fază │ │ │

│ │terminală, TR, tulb. │ │ │ │ │de conducere şi │ │ │ │ │eventual HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- IM sechelar cu crize│ │ │ │ │anginoase la ef. │ │ │ │ │minimale, semne de IC,│ 80-89% │Gr. II de inv. │ │ │anevrism ventricular │ │ │ │ │sau IM recidivat; │ │ │ │ │- toleranţa la efort │ │ │ │ │este foarte mică │ │ │ │ │permiţând doar unele │ │ │ │ │activit. cotidiene de │ │ │ │ │autoîngrijire │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │gravă │ │ │ │ │- anevrisme │ │ │ │ │ventriculare post IM; │ │ │ │ │- IC ireductibilă; │ │ │ │ │- tulb. de ritm şi de │ │ │ │ │conducere │ │ │ │ │intramiocardice │ 90-100% │Gr. I inv. │ │ │severe; │ │ │ │ │- edeme pulm. acute │ │ │ │ │repetitive; │ │ │ │ │- bolnavii au mult │ │ │ │ │limitată posibilitatea│ │ │ │ │de autoservire │ │ │ └───────────┴──────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────┘

O menţiune aparte trebuie făcută pentru CI nedureroasă în care semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic şi funcţional poate fi pus numai pe investigaţii paraclinice (EKG, ECO, test de efort). În raport de felul şi intensitatea modificărilor, de gradul NYHA se va face o apreciere corespunzătoare a tulburărilor funcţionale şi a capacităţii de muncă. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - Este definită ca o creştere persistentă a TA sistolice şi diastolice peste valorile de 140/90 mmHg. - Clasificarea HTA se face pe baza a două criterii majore: 1. Criteriul etiologic: - HTA esenţială (primară) fără o cauză cunoscută - HTA secundară - poate avea o varietate de cauze. 2. Criteriul cantitativ al valorii TA sistolice şi diastolice. - Din acest punct de vedere, cel de-al V-lea raport al JNC din anul 1993 propune o nouă clasificare a HTA a adultului bazată şi pe impactul creşterii TA asupra organelor ţintă.
┌──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA normală │ 130 │ 85 │ │ TA "high normal" │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I (uşoară) │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II (moderată) │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III (severă) │ 180-209 │ 114-119 │ │ HTA st. IV (f. severă) │ >= 210 │ >= 210 │ └──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

Un subcomitet al IHS (Societatea Internaţională de Hipertensiune) a propus în anul 1993 o altă clasificare, bazată, de asemenea, pe nivelele TA, clasificare mult mai răspândită şi acceptată în Europa.
┌───────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├───────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ Normotensiune │ 140 şi │ 90 │ │ HTA uşoară │ 140-189 şi/sau │ 90-105 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi/sau │ 90-95 │ │ HTA moderată şi severă │ >= 180 şi/sau │ >= 105 │ │ HTA sistolică izolată │ >= 140 şi │ < 90 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi │ < 90 │ └───────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘

Al VI-lea raport al INC propune o altă clasificare a HTA:
┌────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA optimă │ < 120 │ < 85 │ │ TA normală │ < 130 │ < 85 │ │ TA normal înaltă │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III │ >= 180 │ >= 110 │

└────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

În acelaşi raport este prezentată şi stratificarea bolnavilor hipertensivi în ceea ce priveşte riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară: - grup de risc A: TA normal înaltă sau HTA în diferite stadii, fără boală cardiovasculară, fără afectarea organelor "ţintă"; - grup de risc B: hipetensivi ce au unul sau mai mulţi factori de risc pentru ateroscleroză, mai puţin DZ; - grup de risc C: hipertensivi care cumulează şi alţi factori de risc, precum şi complicaţii ale HTA. Factori de risc 1. Factori majori: fumat, dislipidemie, DZ, vârsta > 60, sex (B sau F postmenopauză), istoric familial de boală cardiovasculară (F<65 ani, B<55 ani). 2. Afectarea organelor "ţintă" - afectare cardiacă: HVS, AP sau antecedente IM, revascularizaţia miocardică anterioară, insuficienţă cardiacă; - AVC sau AIT; - nefropatie; - boală vasculară periferică; - retinopatie Clasificările prezentate au o utilitate clinică certă şi sunt de real folos în aplicarea tratamentului hipotensor diferenţiat. În ceea ce priveşte aprecierea deficienţelor funcţionale şi a capacităţii de muncă, considerăm însă clasificarea OMS care oferă elemente obiective în aprecierea stadiului HTA, pe lângă valorile tensionale propriu-zise, ca fiind mult mai utilă. Utilizarea acestei clasificări poate preveni erori determinate de lipsa sau nerespectarea tratamentului adecvat, supraadăugarea unor factori situaţionali etc. Pentru practică se foloseşte frecvent o clasificare bazată pe valorile TAD: a) HTA uşoară - TAD = 90-140 mmHg. b) HTA moderată - TAD = 105-114 mmHg c) HTA severă - TAD => 115 mmHg. În oricare dintre clasificările amintite, HTA accelerată sau malignă este considerată ca o formă specială de HTA, sub aspect fizio-patologic, clinic şi evolutiv. Evaluarea bolnavului hipertensiv presupune obiective multiple: 1. Definirea caracteristicilor de bază ale HTA: valori ale TA, labilitatea valorilor tensionale, variaţii nictemerale etc. 2. Identificarea afectării organelor ţintă: creier, FO, inimă, rinichi. 3. Stabilirea existenţei unor factori de risc cardiovascular: hiperlipemie, diabet zaharat, obezitate, alte tulburări metabolice. 4. Caracterizarea pacientului sub raportul vârstei, sexului, bolilor coexistente etc. 5. Identificarea cauzelor (eventual curabile) de HTA secundară. Metodele de evaluare iniţială cuprind: I. Evaluarea clinică: istoric, examen fizic, măsurarea corectă a TA. II. Evaluarea de laborator: 1. Explorare iniţială: examen de urină, hematocrit, creatinină şi/sau uree sanguină, kaliemie, glicemie, colesterol, trigliceride, acid uric, ex. FO, rx. toracic, electrocardiogramă, ecocardiograma.

stadiul I: nu apare nici un semn obiectiv de afectare a organelor ţintă. eventual proteinurie minimă şi/sau uşoară creştere a concentraţiei plasmatice a creatininei. insuf. hemoragii intracerebrale. 4. ecocardiografic. 3. . se instituie tratamentul medical şi/sau chirurgical al bolii primare şi. Complicaţii cardiace: cardiopatia hipertensivă (în sensul larg al afectării cardiace). │ │ │ necesită îngrijirea de │ │ │ │ │ către o altă persoană │ │ │ └─────────────┴──────────────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ În HTA secundară. în funcţie de evoluţia post terapeutică. rinichi: proteinurie. În practică. (HVS) şi consecinţele acesteia (în sensul restrâns al afectării cardiace). O formă specială de HTA. FO de gradul I sau II. card. │ │ │. II de inv. este HTA malignă sau cu evoluţie accelerată care are criterii mult mai sigure de definire: . │ b) 80-89% │Gr. globală. I de inv.TA diastolică . aprecierea capacităţii de muncă are în general î n vedere aceleaşi criterii.2. FO de gradul III. II │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ a) 70-79% │Gr. CARDIOPATII CONGENITALE . arteriopatia hipertensivă benignă şi malignă. cord: IVS sau insuf. insuficienţă cardiacă. hipertrofia ventric. 2. III cu complicaţii │ │ │ │ │ grave viscerale │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │. infarcte cerebrale.stadiul II: prezenţa semnelor de HVS decelabile. ┌─────────────┬──────────────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │ invalidantă │ │funcţională │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │. encefalopatie hipertensivă. Complicaţii renale: tulburări funcţionale sau organice ale circulaţiei renale ce pot conduce la apariţia insuficienţei renale cronice.130 mmHg.fără modificări în │ │Nu se încadrează în │ │HTA esenţială│ explorările paraclinice │ 0-19% │grad de invaliditate │ │ │. dar prezintă o mare importanţă natura şi evoluţia bolii primare. stg.răspuns parţial la regim │ │ │ │ │ igieno-dietetic şi droguri │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează în grad │ │ │.HTA st. I │ 20-49% │de inv.1993): . cercetarea în urină a metanefrinelor sau AVM sau catecolaminelor sau dozarea catecolaminelor plasmatice. atacuri ischemice tranzitorii (AIT). │ │ │.HTA cu evoluţie malignă cu │ │ │ │ │ complicaţii grave ce │ 90 . Se recomandă │ │ │ │ │evitarea eforturilor │ │ │ │ │fizice şi psihice intense│ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50-69% │Gr. radiologic. accidente vasculare cerebrale sau encefalopatie hipertensivă.100% │Gr. FO de gradul III sau IV. cerebeloasă sau în trunchiul cerebral. dozarea cortizolului în urina de 24 ore. creier: hemoragie intracerebrală. rezistenţă relativă la tratament. infarctele lacunare. insuficienţă renală aflată în diferite stadii de evoluţie. care poate apărea atât în evoluţia HTAE cât şi a HTA secundare.v. Complicaţiile HTA: 1.HTA st. Stadializarea HTA esenţială (OMS . ex. Complicaţii cerebrovasculare ce predispun bolnavul hipertensiv la multiple complicaţii neurologice: encefalopatia hipertensivă.HTA st. III de inv.cifre TA permanent ridicate │ │ │ │ │. microhematurie.HTA st. │ │ │.. se face aprecierea capacităţii de muncă. renală progresivă.stadiul III: existenţa simptomelor şi semnelor fizice apărute ca urmare a complicaţiilor HTA. III. . angiografie renală.acuze funcţionale evidente │ │ │ │ │. cercetarea ARP. Complicaţii vasculare: ateroscleroza. EKG sau ex. II de inv. Explorări speciale: urografie i.

Pe lângă stabilirea corectă a diagnosticului clinic şi funcţional al malformaţiei. AFECŢIUNI CONGENITALE NECIANOGENE ┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │ │ │ gr. atrezia tricuspidiană şi altele). mici │ │cardiopatie congenitală │compensat. Prin urmare. transpoziţia de artere mari. se impun efectuarea echocardiografiei (cu examen Doppler) a radiografiei cord-pulmon. cu cord │ │ solicitări energ. aceasta va duce la o hipertrofie adaptativă. aceste examinări permit şi aprecierea conduitei terapeutice. cu modificarea rapoartelor anatomo-funcţionale fiziologice. În situaţia complicaţiilor în cardiopatiile congenitale cianogene. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr.supraîncărcare hemodinamică (sistolică în stenoze şi diastolică în şunturi. │ │observată la adult. eventual cateterism cardiac. │ │ favorabile de mediu. │ │expresia unei comunicări │ │ │ Bolnavii vor fi │ │persistente între atrii.. monitorizări ECG Holter. În aprecierea incapacităţii de muncă. Pentru aprecierea viciului anatomic. Aceleaşi indicaţii se referă şi la bolnavii cu cardiopatii congenitale cianogene operate la care s-au obţinut rezultatele favorabile. decisivă este stabilirea tipului de malformaţie congenitală: cianogenă sau necianogenă. II de inv. prin hipertrofie ventriculară excesivă. cu insuficienţă cardiacă severă ireversibilă sau complicaţiilor cerebrale ireversibile deficienţa funcţională este gravă. . incapacitatea este de 50-69% bolnavii putând fi încadraţi în gradul III de invaliditate. a electrocardiogramei de repaus şi dacă e posibil la efort.│ │ │ pentru urmărirea │ │ostium primum şi ostium │ │ │ evoluţiei bolii. indirect. Aceşti bolnavi vor fi monitorizaţi. În situaţii particulare în care tulburările funcţionale dintr-o afecţiune congenitală cianogenă sunt de intensitate medie şi se accentuează doar în condiţiile unor solicitări energetice medii şi mari. cu │ │este cea mai frecventă │nesemnificativ. În malformaţiile cardiace cianogene hipoxemia existentă încă în repaus se accentuează manifest la efort conducând la o scădere importantă a saturaţiei arteriale în oxigen şi prin aceasta la limitarea marcată a posibilităţilor de prestaţie fizică. . dar şi a tulburărilor funcţionale pe lângă un examen clinic competent. Afecţiuni cianogene (trilogia. de inv. deficienţa funcţională în aceste afecţiuni este accentuată şi conduce la incapacitate de 70-89% justificând încadrarea în gradul II de invaliditate. Necesită │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ orientare profesională │ │Defectul septal atrial (DSA) │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ spre activ. oximetrie. de valvuloplastie sau angioplastie.prin posibile alterări ale sistemului specific de conducere. fiind │mărire a cordului drept. prin hipoxie etc. stabilirea indicaţiei de tratament chirurgical. insuficienţe valvulare sau alte cauze de creştere a fluxului cardiac într-un anumit compartiment cardiac). │ │ │ permanent monitorizaţi │ │Formele DSA sunt: sinus venos. . │ │secundum (acesta reprezintă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │aproximativ 80% din DSA). angiografie sau tehnici nucleare. tetralogia sau pentalogia Fallot. Aceste afecţiuni pun probleme diferite de diagnostic iar riscurile chirurgicale în corectarea malformaţiilor sunt ridicate. îmbrăcând aspecte clinice multiple. fără semne de │ 20-49% │ şi medii în cond.Malformaţiile congenitale cardiace vasculare sunt afecţiuni cu mare variabilitate de formă şi complexitate.prin modificări ale masei miocardice (hipertrofii zonale. posibilitatea de autoservire este pierdută iar bolnavii vor fi încadraţi în gradul I de invaliditate.prin tulburări de irigaţie coronară produse nemijlocit prin anomalii coronariene sau. Cardiopatiile congenitale produc tulburări morfo-funcţionale prin următoarele mecanisme: . atrofii sau hipotrofii). incapacitatea este de 90-100%. Se │ . locurile de muncă vor fi cu solicitări energetice mici fără expunere la factori fizici de mediu nefavorabili.

│ │ intervenţie │ │hipertrofie biventriculară │prezintă infecţii.│Diagnosticul DSA se pune pe │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ recomandă locuri de │ │suflu sistolic de ejecţie. │simptomatici. │ │ │cardiomegalie manifestă cu │ │ │ │ │hipertrofie biventriculară. │moderat cu semne de │ │ muncă cu solicitări │ │moderat în focatul pulmonar. │DSV operat cu şunt mare. presiune │ 50-69% │ monitorizaţi şi pe │ │ │pulmonară sub 21 mmHg. │ │şi încărcare pulmonară. │DSV mic cu şunt stâng-drept │ │ Va fi făcută orientarea│ │DSV este printre cele mai │modest. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Persistenţa canal arterial │PCA determină un şunt │ │ │ │(PCA) │stânga-dreapta a cărei mărime│ │ │ │reprezintă existenţa anormală │depinde de calibrul canalului│ │ │ │a permeabilităţii canalului │şi de relaţiile dintre │ │ │ │vascular fetal de comunicare │rezistenţa vasculară │ │ │ │dintre aortă şi artera │sistemică şi cea pulmonară. II de inv. │ │ │ │ │semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. │ │ │DSA mic operat cu restitutio │ 20-49% │ Necesită măsuri │ │ │ad integrum cu dispnee numai │ │ protective la locul de │ │ │la eforturi mari │ │ muncă şi monitorizare │ │ │ │ │ din punct de vedere │ │ │ │ │ medical. dispnee la │ │ │ │ │eforturi mici şi repaus. │Fără deficienţă funcţională │ │ Necesită monitorizare │ │Dg. │ │ │ │ │conducând la pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Nu este cazul. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ grad de inv. │ │ │ │Pentru bolnavii cu HTP ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │preoperator sau cu semne │Deficienţă fuucţională │ │ Gr. pe ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │echocardiogramă care │Deficienţă funcţională │ │ │ │vizualizează comunicarea │accentuată │ │ │ │interatrială. │ │funcţionale se face la 6 luni │DSV operat cu şunt rezidual │ 50-69% │ │ │de la intervenţie. I de inv. III de inv. │ │ parcursul evoluţiei │ │ │dispnee la eforturi mari şi │ │ se va urmări │ │ │medii.5/l) şi HTP. după naştere. │ │ │ │ │Prezintă dispnee la eforturi │ │ │ │ │mici sau chiar în repaus. Rx. │ │Diagnosticul pe suflu ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │holosistolic aspru. a │ │ │ │ │tulb. │ │mezocardiac şi pe semne │DSV moderat. │ │asociere cu alte anomalii. │ │ │cardiomegaliei. a HTP. │dispnee la eforturi mari. cu │ │ │ │ │dispnee la eforturi minore. pacienţii │ 50-69% │ indicate cu solicitări │ │ │prezintă dispnee. Examenele │ │ mici. │ . │ │ posibilitatea │ │ │ │ │ depensionării. aspect EKG de │(dispnee la eforturi mari │ │ fizici nefavorabili │ │BRD minor.2 prin şunt │ │ îndrumaţi spre │ │echocardiografice de │stâng-drept semnificativ. de ritm. raport QP/QS │ │ monitorizaţi şi │ │electrocardiografice şi │de 1. biventriculară │ │ │ medii în limitele │ │cardiomegalie sau HTP. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. III de inv. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │DSA operat │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │supraîncărcare a inimii │ │ energetice mici fără │ │clivare largă şi fixă a │drepte cu tulb. I-II ic stg. PCA │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │poate fi izolată sau în │ │ │ Nu se încadrează. în care│pulmonar/flux sistemic peste │ │ │ │sunt amplificate semnele de │1. │ │ │ │ │Obiectiv HTP arterială. │moderat şi HTP moderată. III de inv. pacienţi │ │ Bolnavii vor fi │ │radiologice.: Rx. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Defect septal │Tulburările funcţionale în │ │ │ │interventricular (DSV) │DVS sunt dependente de │ │ │ │reprezintă deschiderea │mărimea comunicării şi │ │ │ │anormală a septului │starea patului vascular │ │ │ │interventricular ceea ce │pulmonar. funcţionale │ 50-69% │ expunere la factori │ │zgomotului II. -suflu sistolo-diastolic │PCA mic. fără expunere la │ │ │paraclinice (eco. │ │ │ confortului organic. │ │ │risc de moarte subită. cu raport flux │ │ profesională pe locuri │ │frecvente cardiopatii │pulmonar/flux sistemic │ │ de muncă cu solicitări │ │congenitale atât în forma │(QP/QS) sub 1. │cardiomegalie importantă sau │ │ │ │ │cu tulb. │ │radiologic de hipertrofie de │cu prolaps de valvă │ │ │ │cord drept şi circulaţie │mitrală. │ │ factori fizici │ │ │cord pulmonar) arată │ │ nefavorabili de mediu. │ │ │ │permite comunicarea directă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │între ventriculul stg. DSA cu │ 70-89% │ Gr. │ │clinice de DSV rezidual se │accentuată │ 70-89% │ │ │face cateterism cardiac. În efort mare │ │ Locuri de muncă │ │ │sau mediu. │ │Cateterismul cardiac este ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │necesar mai ales pentru │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. EKG şi echo pot │bolnavi asimptomatici.│ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │DSV cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă ireductibilă sau │ │ │ │ │aritmii ventriculare grave cu│ 90-100% │ Gr. │ │ │cardiomegalie uşoară-moderată│ │ │ │ │şi elemente de hipertrofie │ │ │ │ │biventriculară │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnav cu DSV mare cu raport │ │ │ │ │QP/QS mai mare de 2/1. │ │ │DSV operat fără şunt rezidual│ │ │ │DSV operat │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Aprecierea tulburărilor │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │ │ afecţiunii. │ 0-19% │ cu solicitări │ │Ex. │ │congenitale cianogene │încărcare pulmonară prezintă │ │ Necesită monitorizarea │ │complexe. │recidivante. şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu este cazul. II inv. pe aspect │şi medii) sau DSA asociată │ │ de mediu. │ 20-49% │ energetice mici şi │ │izolată cât şi asociat în │Pacienţi asimptomatici. │ │ │ │ │HTP persistentă. pulmonare │ │ chirurgicală. │ │ │ │pulmonară. fără │ │ moderate în limitele │ │cadrul unor cardiopatii │cardiomegalie. II de inv. │nesemnificativ hemodinamic. de ritm persistente │ │ │ │ │sau frecvent repetitive. aritmii ventriculare. │ │ energetice mici şi │ │arăta HVS. │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │DSA operat cu persistenţa │ 70-89% │ Gr. fără semne de │ │ confortului organic. EKG. Asocierea DSA cu│DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ │ │stenoza mitrală realizează │semnificativ (raport flux │ │ │ │sindromul Lutenbacher.5 . │ │ventriculul dr. cu şunt │ │ şi OP pentru activităţi│ │continuu în sp. II de inv. │ 70-89% │ Gr. │ │Aprecierea se va face la 6 │DSA operat cu dilatare mică │ │ Bolnavii vor fi │ │luni de la intervenţie │a cordului. │ │şunt stânga-dreapta. │ │ │ │pulmonară hiperkinetică.

sup. Se │ │ │efort. tulburări de ritm cu │ │ │ │ │sincope. │ │ │III/IV. │ │ Necesită monitorizare │ │ │eventual cefalee. în │ │Aprecierea se face după 6 │ │ │ condiţii de confort │ │luni prin ex. I de inv. HVS dar cu │ │ │ │ │funcţie ventriculară │ │ │ │ │normală. III de inv.S. III de inv. şi EKG │ 20-49% │ de muncă cu solicitări │ │PCA operat │normale │ │ mici şi medii. circulaţia │ │ │ │ │colaterală moderat │ │ │ │ │dezvoltată. cu valori TA │ │ │ │ │crescute (dominant sistolice)│ │ │ │ │la nivelul membrelor │ 50-69% │ Gr. medii. cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ . │ │ cateterism cardiac │ │ │Dispnee la eforturi mari şi │ │ │ │ │medii │ │ │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ Gr. scăderea TA până│ │ │ │după angioplastie percutană │la normalizarea P. pe puls femural slab şi │ │ │ │circulaţiei colaterale care să│întârziat │ │ │ │asigure aportul de sânge sub ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │nivelul coarctaţiei. cardiacă NYHA III.│ │ intervenţiei │ │< la membrele pelvine suflu │test de efort normal. echo şi cateterism ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │cardiac │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │suflu sistolic moderat în sp. II i. Necesită │ │ │ │ │ tratament chirurgical. │ │ │ │ │accidente vasculare │ │ │ │ │cerebrale. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │PCA moderat cu elemente de │ │ Gr. │ │ │Dacă persistă o HTP │ 50-69% │ Necesită monitorizare. II de inv. asociate │ │ Gr. stg.istm Ao). │ │ │sau sechele după accidente │ │ │ │ │vasculare cerebrale care fac │ │ │ │ │imposibilă autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Tulburările funcţionale vor │ │ │ │ │fi apreciate în raport de: │ │ │ │ │scăderea sau dispariţia │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │Coarctaţia Ao operată sau │coarctaţiei. stg. │ │ │ │ │insuf. III de inv. │ │ Se vor recomanda locuri│ │ │fizic cardiac Rgr. Pot avea alte │ │ │ │ │cardiopatii congenitale │ │ │ │ │asociate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavi cu insuficienţă │ │ │ │ │cardiacă severă ireductibilă │ 90-100% │ Gr.. II de inv. │PCA mic/moderat cu şunt │ │ Necesită monitorizare │ │ │redus. │ │ │Bolnavi pauci simptomatici. dispnee la │ │ chirurgical │ │ │efort mic şi chiar de repaus. scotoame. │ │ │PCA cu HTP majoră cu suflu │ │ Necesită cateterism │ │ │continuu tipic la care se │ │ pentru aprecierea │ │ │asociază rulment de flux │ 70-89% │ posibilităţii │ │ │diastolic apical. epistaxis.c. │ │ │ organic │ │EKG. şi < la │ │ │ │ │femurală. a crizelor anginoase │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează în │ │ │În situaţia realizării │ 20-49% │ grad de invaliditate │ │ │dezideratelor mai sus │ │ │ │ │enunţate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │În situaţia menţinerii │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │ │coarctaţiei. congestie │ │ │ │ │cefalică). cardiomegalie. ameţeli. sp. │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ │ │ │Circulaţia colaterală │ │ │ │ │dezvoltată.│ 0-19% │ şi stabilirea │ │Clinic: TA > la membre │II i. III de inv. funcţionale (dispnee) │ 20-49% │ activităţi cu │ │ │la eforturi foarte mari. │ │ recomandă locuri de │ │ │echo. │ 70-89% │ Gr. │ │ │toracale. │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici şi medii în │ │ │ │ │ limitele confortului │ │ │ │ │ organic. crize anginoase. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii prezintă HTA │ │ │ │ │sistolică peste 200 mmHg. │ │ şi stabilirea │ │ │pulsaţii craniene. Obiectiv │ │ angioplastie │ │ │TA > la m. Rgr. │ 20-49% │ oportunităţii │ │ │S.Sy: │ │ │ │cu balon │dispariţia fenomenelor │ │ │ │ │subiective. │ │ │HVS sau hipertrofie │ │ Necesită corecţia │ │ │biventriculară şi de │ 50-69% │ chirurgicală după │ │ │încărcare pulmonară (HTP). cu│ │ şi OP pentru │ │ │tulb. a tulburărilor de│ │ │ │ │ritm. dezvoltarea │Dg. cu semne subiective│ │ │ │ │de HTA. fără cardiomegalie. │ │ │ │ │tinitus. │ │ Necesită monitorizare │ │juxtaductal . radiologice) │ │ muncă cu solicitări │ │ │ │ │ mici. fizic. │ │ │Bolnavi asimptomatici cu ex.│ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ tratamentului │ │ │cardiomegalie. fără semne de │ │ oportunităţii │ │superioare cu presiune şi puls│HVS şi circulaţie colaterală. chiar │ 50-69% │ intervenţii │ │ │claudicaţie intermitentă sau │ │ chirurgicale sau │ │ │dureri abdominale. │ │ │reziduală (prin cateterism │ │ │ │ │cardiac şi sunt simptomatici)│ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coarctaţie aortică (CoA) │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │(îngustare congenitală a unui │Bolnavi asimptomatici. Elemente HVS (EKG. şi │ │ intervenţiei │ │ │spate tolerantă bună la │ │ chirurgicale. fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ nefavorabili de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Bolnavii prezintă │ │ │ │ │simptomatologia unei HTA │ │ │ │ │(cefalee. │ │ │ │segment Ao cel mai adesea │Tensiunea arterială normală.│indicaţia operatorie.c. │ │ │senzaţiei de răceală în │ │ Vor fi îndrumaţi spre │ │ │membrele pelvine. │ │ chirurgicale │ │sistolic Ao.

I de invaliditate │ │ │ireductibilă cu pierderea │ │ │ │ │posibilităţii de autoservire │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ Nu se încadrează. oboseală. I de inv. sincope │ 90-100% │ Gr. │ │ │frecvent repetitive cu │ │ │ │ │pierderea autoservirii │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. crize │ │ │ │HVD marcată şi fenomene de │anginoase. cu sincope │ │ │ │ │repetate. cu test de │ │ │ │ │efort normal sau uşor │ │ │ │ │modificat │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii cu St.│ │şi medii │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii la care intervenţia │ │ │ │ │nu a dat rezultate sau au │ │ │ │ │apărut complicaţii post │ │ │ │ │operatorii (disecţie de │ 70-90% │ Gr. cu HVS │ │ recomandă intervenţie │ │stenoză semnificativă │uşoară sau moderată la ex. uneori cu │mari │ │ │ │întărire telesistolică. EKG. │cu tulburări funcţionale la │ │ Gr. cu tulburări de │ │ │ │La gradient > 80 mmHg apare │ritm sincope. │ │Stenoză pulmonară valvulară . şi │ 50-69% │ Gr. │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │II redusă. stâng. │ │Durata SS este proporţională │eforturi mari şi medii. │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │efort mare şi mediu │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Sindrom Eisenmenger │Deficienţă funcţională │ │ │ │ . II de inv. │ │ │ îndrumaţi pentru │ │de ritm).Ao) │eforturi mari (dispnee. tulb. pe semne subiective │Echo Doppler arată gradient │ │ agravare a unor │ │(dispnee. II ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │diminuată. Bolnavii vor │ │Stenoza aortică congenitală │pauci simptomatici numai la │ │ fi monitorizaţi şi dat │ │(S. Rgr.suflu sistolic de │ │ │ intervenţie │ │ejecţie în focarul aortic. eventuală │ │Ob. │ │ severă grad. │ │ │minimă fără semne subiective │ │ OP spre activităţi cu │ │ │şi fără repercursiuni │ │ solicitări energetice │ │ │hemodinamice │ │ mici şi medii fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ fizici nefavorabili de │ │ │ │ │ mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ │ │ │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ │uşoară cu absenţa HVD (EKG. De │Bolnavii cu S. │ │ Idem. II de invaliditate │ │ │ritm şi conducere în repaus │ │ │ │ │sau la efort. Echo. │ │ chirurgicală │ │ │Rgr. EKG. funcţie │ │ eforturile fizice mari │ │Stenoza valvulară operată │ventriculară dreaptă normală │ │ şi expunere la factori │ │aprecierea se va face la 6 │ │ │ de mediu nefavorabili │ │luni după intervenţie ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Persistă unele semne de │ │ │ │ │disfuncţie de V. 25-49 mmHg │severă cu HVD marcată cu │ │ │ │ moderată -grad. se │ │poate fi normală chiar la │mediu. │ │congenitală excursia valvelor │cu dispnee la efort mare şi │ 50-69% │ În aceste cazuri.. cu test │ │ reevaluaţi anual. . vor fi │ │dureri anginoase.│ │ caz de apariţie sau │ │Dg.III de inv. semne Rgr. │ │ │ cateterism. vor fi │ │valvulară (cca 85%) supra şi │ex. │> cu unele semne de │ │ │ │Stenoza pulmonară duce la │disfuncţie de VD │ │ │ │crearea unui gradient între ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │VD şi art. │ │ Se indică │ │cu gradul SP iar maximul SS │Cateterismul cardiac şi Eco │ 50-69% │ valvuloplastie cu │ │este cu atât mai tardiv cu │Doppler arată gradient │ │ balonaş sau │ │cât stenoza pulmomară este │transvalvular de 50 mmHg sau │ │ valvulotomie │ │mai strânsă.D. În │ │subvalvulară. EKG şi echo. echo. anevrism Ao) au │ │ │ │ │deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată prin intensitatea │ │ │ │ │tulburărilor şi prognostic │ │ │ │ │nefavorabil │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. cu ameţeli. cu crize de angină │ │ │ │ │pectorală. II de inv. cu absenţa HVS pe │ │ subite. < 25 mmHg │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ medie grad. HVS evidenţiabilă │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │Rgr. EKG │Stenoza pulmonară moderată. │ │ │aortă. ameţeli. │ │ │ chirurgicală │ │componentă Ao a sg.│Rgr şi echo) Doppler arată │ │ Vor fi reevaluaţi la │ │reprezintă cca 90% din │gradient redus iar Rgr. dispnee de │ │ │ │insuficienţă tricuspidă │repaus ş la eforturi mici │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │În insuficienţa cardiacă │ │ │ │ │ireductibilă. │ │ chirurgicale │ │Semne clinice-suflu │Bolnavi asimptomatici cu │ │ │ │sistolic de ejecţie para │excepţia dispneei la eforturi│ │ │ │sternal.│arterei pulmonare. Ao severă │ │ │ │ │(gradient de presiune > 50 │ │ │ │ │mmHg). │ │ │Stenoza pulmonară valvulară │ 0-19% │ Necesită monitorizare. pulmonară care │Deficienţă funcţională │ │ │ │exprimă şi gradul SP │accentuată │ │ │ │ uşoară grad. III de inv. │ │ │ │şi Echo de HVD. │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Se contraindică │ │ │Asimptomatici. o │ 20-49% │ 1-2 ani pentru │ │cazurile de obstrucţie fixă la│dilatare post-stenotică a │ │ stabilirea indicaţiei │ │ieşirea din ventriculul drept. III de inv. │de toleranţă la efort normal. │ │ │ │ │ Vor fi orientaţi spre │ │ │ │ │ activităţi cu │ │ │ │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici sau mari în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ condiţii de confort │ │ │Bolnavii asimptomatici sau │ │ organic. ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │componenţa pulmonară a sg.Ao moderată │ │ │ │menţionat că la Eco la │(gradient de presiune în jur │ │ │ │bolnavii cu stenoză aortică │de 40 mmhg la Eco Doppler) │ │ Gr. 50-79 mmHg │insuficienţă cardiacă │ 70-89% │ Gr. cu │ │ │ │ │cardiomegalie sau cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │ │III │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavii cu St. │ 20-49% │ fiind riscul morţii │ │poate avea 3 localizări: │ameţeli). > 80 mmHg │dreaptă. │Ao redus │ │ simptome. cu tulburări de │ 70-89% │ Gr. Ao cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ 90-100% │ Gr.

existenţa complicaţiilor. largă cu semne minime │ │Necesită orientare │ │presistolic. miocardite. prin │minime.starea funcţională a inimii (conform clasificării NYHA) şi a sistemului vascular. .M. ce se │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │dezvoltă la bolnavi cu şunt │Insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │stâng dreapta mare.5 cm).5). de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Stenoza mitrală │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. uruitura │clinice radiologice. . │ │ │eventual elemente HAS. Semne │funcţionale (dispnee) la │ │compatibile │ │caracteristice radiologice. │ │ │importante în repaus care │ │ │ │ │limitează mult sau duc la │ │ │ │ │pierderea totală a cap. │efort │ │ │ │echocardiografice şi EKG. ireductibilă. . │ │ │ │importante sunt tulburările │III cu semne de HVS clinice. VSH. │ │activităţi │ │deschidere. largă cu tulburări │ 20-49% │Necesită orientare │ │ │funcţionale numai la │ │profesională spre │ │ │eforturi mari │ │activităţi fără │ │ │ │ │eforturi fizice mari│ │ │ │ │în condiţii │ │ │ │ │favorabile de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │S. │ │ │ │ │NYHA IV.existenţa unor leziuni multiple. tulburări de│ │ │ │pulmonare ridicate ca urmare │ritm severe │ │ │ │a bolii obstructive a vaselor ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │mici pulmonare. cu S.M. de IM.S.│reprezintă orice comunicare │accentuată │ │ │ │largă între inima dreaptă şi │Dispnee în repaus. │ │nivele sistemice. medie (orificiul │ │Activitatea se │ │ │mitralei 1-1. │ │ │S. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm │ │ │ │ │reversibile. II│ │Necesită │ │Dg. ireductibilă. În măsura │IV. EKG. │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ │ │şi medii determină deficienţă│ │ │ │ │funcţională medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. palpitaţii la│ │la locul de muncă │ │infecţiei reumatice (ASLO. cu │ │ │ │ │sincope frecvente cu tulb. . medie (orificiul │ │ │ │ │mitralei 1-1. II de inv. III de inv. │ │ │ │de ritm cardiac │radiologice. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │eforturi medii şi mari. III de inv. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Se caracterizează prin clic şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează.sediul leziunilor. │ │ │S. pericardite). II de inv. │ │ │I. aritmii │ 90-100% │ Gr. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. │autoservire │ │ │ │Semne cianoză. │ │ │ │ │tulburări de ritm ventricular. cu semne minore de │ │monitorizarea │ │echocord.M.M. cu │ │ │ │stâng-drept scade. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │I. │ │ │cu semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III.│ │ │ │ │risc de moarte subită │ │ │ │ └──────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ VALVULOPATII În aprecierea diagnosticului funcţional într-o valvulopatie se va ţine seama de: . Se vor urmări│repaus şi la eforturi medii │ │măsuri protective │ │semne de evolutivitate a │dar cu dispnee. │ │Diagnosticul se pune pe suflu │S.│eforturi mari │ │ │ │fibrinogen). │ │ │ │ │echocardiografice şi EKG şi │ 50-69% │Gr. III de inv. I de inv. gr. cu insuficienţă card. VALVULOPATII MITRALE ┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. endocardite. Informaţii utile (HVS│HVS fără tulburări de ritm │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │şi eventual HAS) prin EKG şi │fără tulburări funcţionale în│ │afecţiuni şi unele │ │radiografie cord.M. I de inv.existenţa factorilor care indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut. şuntul │ventriculare grave. rare sincope │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │I. cu semne clinice minime │ 0-19% │Se va aprecia corect│ │ │(suflu sistolic I sau II) │ │dg. clacment mitral │echografice. │ │ │ │stângă cu HTP arterială la │intensificată la eforturi │ 70-89% │ Gr. cu suflu sistolic gr.posibilitatea şi rezultatele tratamentului chirurgical specific în valvulopatii. tulburări │ 50-59% │Gr. putând │pierderea capacităţii de │ │ │ │chiar să se inverseze.M. putând fi│ │Insuficienţa mitrală │fără tulburări funcţionale │ │vorba de SS │ │(reumatismală sau prin prolaps │ │ │funcţionale │ │de valvă mitrală). de│ │ │ │ │ritm sau de conducere gravă.M. insuficienţă cardiacă│ │ │ │rezistenţe vasculare │NYHA III sau IV. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │În insuficienţa mitrală prin │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │prolaps de valvă mitrală │I. │ 0-19% │profesională spre │ │diastolică. │I. │ 70-89% │Gr. │ │avansării bolii. cu HTP │ │desfăşoară pe │ │ │moderată. exprimată │ 60-69% │locuri de muncă cu │ . . cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale │ 90-100% │Gr.M.M. semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă. │ │suflu sistolic. de certitudine prin examen │sau III. fără tulb. III/IV. cu suflu sistolic gr.

M. │ │ │ │ │crize anginoase tulb. funcţionale sunt │ │În raport de │ │ │intense (dispnee la efort dar│ │intensitatea şi │ │ │şi de repaus. cu H. funcţionale (dispnee. │ │măsuri protective la│ │ │ameţeli.M. strânsă cu HTP manifestă│ │ │ │ │şi insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │dreaptă cu tulburări de ritm │ 80-89% │Gr. I de inv.S. echo care │ │ │ │ │precizează şi felul şi sediul │ │ │ │ │leziunii aortice). EKG. complicată cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă (NYHA │ │ │ │ │IV) ireductibilă. stări sincopale. │ │ │severe (FA. flutter atrial). │ 0-19% │monitorizarea │ │Semne clinice caracteristice │fără tulburări funcţionale. │ │ │ │ │Posibilitatea subiecţilor de │ │ │ │ │a se îngriji singuri este │ │ │ │ │mult diminuată până la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Boală mitrală │Aprecierea se va face în │ │ │ │Asocierea S. │ │fenomenelor │ │ │tulb. │ │afecţiunii cardiace │ │(S. │ │descrise │ │ │insuf.. cedând rapid │ │contraindicarea │ │ │la repaus │ │eforturilor fizice │ │ │ │ │mari │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Afecţiunea Ao medie la care │ │ │ │ │tulb. cu semne │ │ │ │ │de HTP (radiologice. │ │ │ │ │Ao. II de inv. │ │ │ │ │cu EPA repetitiv. cu semne clinice │ │monitorizarea │ │ │minore. │ │ │neurologice importante.M. │ │ │Afecţiunea aortică de grad │ │Necesită │ │ │uşor. cu I.│ │ │ │ │ireductibilă. Se vor urmări HVS eventual │ │ │ │ │HAS (prin Rg. cu EPA │ │ │ │ │frecvent repetitiv. │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă severă. cu │ 90-100% │Gr. crize anginoase│ 70-89% │frecvenţa │ │ │repetate. Stenoza Ao şi│ │ │ │ │dubla leziune Ao afectează mai │ │ │ │ │semnificativ şi mai precoce │ │ │ │ │capacitatea de muncă decât │ │ │ │ │insuficienţa Ao. strânsă (orificiul │ │ │ │ │mitralei sub 1 cm). echografic. │ │ │echografice şi EKG). cu │ │ │ │ │tulburări de ritm. Pdy scăzută în ins. de ejecţie Ao în stenoza │cu semne clinice. Ao. │ │ │infarcte pulmonare sau cu │ │ │ │ │accidente embolice ce conduc │ │ │ │ │la tulburări motorii grave. I de inv. cu │ 90-100% │Gr.│ │radiologic. │ │ │ │două afecţiuni │conform datelor enunţate la │ │ │ │ │stenoza mitrală şi │ │ │ │ │insuficienţa mitrală │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Sunt mult mai rare. III de inv. cu edem │ │ │ │ │pulmonar acut în antecedente │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │S. de ritm sau conducere. │ │ │ │ │accidente embolice cu sechele│ 90-100% │Gr. puls săltăreţ │ │ │ │ │în Ins. suflu diastolic în │ │ │ │ │insuficienţa Ao). II de inv. cu tulburări │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │ │funcţionale (dispnee. │ │Stenoza Ao │Afecţiune de grad uşor (mai │ │Necesită │ │Dubla leziune Ao │ales insuficienţa aortică). │ │ │ritm) apar la eforturi fizice│ │ │ │ │de intensitate medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Afecţiune Ao severă în care │ │Gr. cu │raport de gravitatea │ │ │ │semnele însumate ale celor │tulburărilor funcţionale. II de inv. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Afecţiunea Ao cu insuficienţă│ │ │ │ │cardiacă NYHA IV. restenozare. │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. │ │ │tulb. │ . │ 70-79% │Gr. asociate cu afecţiunile mitrale. cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. EKG │ │solicitări │ │ │şi tulburări funcţionale la │ │energetice mici. care împiedică │ │ │ │ │posibilitatea de autoservire │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │S. palpitaţii) numai la│ │locul de muncă cu │ │ │eforturi mari. de │ 50-69% │Gr. I de inv. │ │ │eforturi medii │ │fără expunere la │ │ │ │ │factori fizici │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │S. vor fi apreciate în raport de datele │ │ funcţionale prezentate la capitolul afecţiunii Ao şi afecţiunii mitrale.M. │ │ │ │ │biatrială şi HVD │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Post op. │ │ │tulburări funcţionale grave │ │ │ │ │care împiedică autoservirea │ │ │ ├────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┤ │ Afecţiunile Ao. │ │ │ │Afecţiuni tricuspidiene │Aprecierea incapacităţii se │ │ │ │ │va face conform cu normele │ │ │ │ │stabilite în afecţiunile │ │ │ │ │valulare mitrale │ │ │ └───────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI AORTICE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Insuficienţa Ao │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. de obicei│ │ │ │ │asociate leziunilor mitrale. minime │ │ │ │Ao.M.

. tranzitorie (ischemică.etiologia aritmiei (pe prim plan se │ │ │ │ │ situează CI ischemică) │ │ │ │ │. │ 80-89% │Gr. digestive. dureri anginoase. 4. │ │operaţi pentru│Post operator. persistă dispnee │ 20-49% │Necesită monitorizare atentă│ │corectarea │la eforturi mari.frecvenţa episoadelor aritmice │ │ │ │ │. ┌───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tulburări de ritm cardiac │Se vor lua în considerare: │ │ │ │ │. valvulopatii. sunt răspunsul la tratament şi prezenţa disfuncţiei ventriculare stângi (predictor al morţii subite). cr.răspunsul la tratament │ │ │ │ │.prezenţa complicaţiilor induse de │ │ │ . II de inv. proteze valvulare) ┌──────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │Valvulari │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează. Tulb. restenozări.existenţa disfuncţiei ventriculare │ │ │ │ │ stgi. tulburări de ritm. Tulburările de ritm şi conducere din C. din H. dispnee la eforturi│ │ │ │ │medii. din CPC. de │ │ │ │ │conducere.a. beneficiază de tratamentul specific acestora şi de aprecierea deficienţelor funcţionale în raport de etiologie. precum şi semne generale ca astenie pronunţată. dispnee la eforturi │ │ │ │ │medii. Între factorii adiţionali care pot influenţa starea funcţională a pacienţilor cu tulburări cronice de ritm. variaţii sugestive ale frecvenţei cardiace: 2. inflamatorie. Fondul patogenic şi posibilitatea asocierii unei cardiopatii sau altor boli care pot influenţa prognosticul. Modificările electrocardiogramei de repaus. │ │ │Post operator. de ritm şi conducere cardiacă determinate de o cauză acută. infecţioasă sau iatrogenă) sunt potenţial reversibile şi nu afectează capacitatea de muncă pe termen lung. tulburări de │ │mici. tranzitorii.└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALVULOPATII POST INTERVENŢII CHIRURGICALE (comisurotomii. │ │ │disfuncţii ale protezei + procese │ │ │ │ │endocarditice. hemodinamice │ │ │ │ │. tulburări de ritm.T.. cu imposibilitatea menţinerii tonusului postural. intoleranţă marcată la efort fizic. II de inv. lipotimii. de efort sau prin înregistrare Holter. 3. Sunt │ 70-79% │Gr.simptomatologia produsă │ │ │ │ │. tulburări de │ 50-69% │cu solicitări energetice │ │ │ritm trecătoare. prezintă dispnee │ │Se recomandă locuri de muncă│ │ │la eforturi mari. Tulburările de ritm şi conducere din cadrul unor afecţiuni endocrine.A.I. Alte simptome sunt legate de o stare hemodinamică cardiacă anormală cu hipotensiune şi/sau semne de insuficienţă cardiacă. dureri anginoase la │ │factori fizici nefavorabili │ │ │eforturi mari │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Postoperator. III de inv. În ce măsură ele determină o simptomatologie percepută de bolnav.a. │ │ │ │ │colmatări eventual fenomene │ │ │ │ │bronhoembolice │ │ │ └──────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE RITM ŞI CONDUCERE CARDIACĂ În aprecierea gradului de tulburare funcţională şi a incapacităţii pe care o determină. vertij. Sunt │ │ │ │ │prezente semne de restenozare. │ │ │prezente semne de restenozare. vor fi apreciate în funcţie de intensitatea şi gravitatea modificărilor morfofuncţionale ale inimii şi vaselor. şi/sau a tulb. la pacienţii cu tulburări de ritm şi/sau conducere cardiacă. dureri anginoase. miocardiopatii ş. neuropsihice ş. în absenţa altor│ │pentru a surprinde eventuale│ │viciului │fenomene patologice │ │agravări sau complicaţii │ │valvular ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. de │ │ │ │ │conducere. se vor lua în considerare: 1. stări confuzionale până la sincope cu pierdere totală de conştiinţă. Dintre simptomele cele mai evocatoare sunt semnele legate de o ischemie cerebrală tranzitorie care pot varia de la ameţeli. fără expunere la │ │ │conducere. afecţiuni congenitale ale cordului. │ │ │ │ │disfuncţii ale protezei │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Post operator.

gr. turele │ │unifocale sub 1/min. │Deficienţă funcţională medie │ 50 . pe o perioadă│.E. nu au relaţie cu │ │ │ │ anterior aspect HSP │efortul. ceea ce demonstrează│ │ │ │excepţia E. E. gr.morfologia EV │ │ │ │apare negativă anterior │EV cu QRS larg. ce apar sau │ │ │ │fascicolului Hiss.│ │ │ │retrogradă a atriilor şi o │mai ales bigeminismul şi în special cele│ │ │ │acţionare pe căi │cu cuplaj variabil. stres etc. │ │ │ │aberantă) E. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii sinusale │În raport de datele consemnate mai sus.V.frecvenţa EV [se consideră cu risc │ │ │ │premature determinate de │potenţial. D2.E. │ │ │ │extracardiace (dezechilibre│ │ │ │ │neurovegetative.A. joncţionale . V .polimorfe │cuplaj variabil sau cu extrasistole │ │ │ │.V. sunt urmate │Pentru EV se vor lua în considerare: │ │ │ │de o pauză decalantă (cu o │.V.fondul patogenic │ │ │ │durată < decât 2 intervale │. gr. │ │. în│frecvente. de irigaţie coronariană produse │ │ │ │ │ sau intensificate de aritmie.frecvenţa şi durata habituală a │ │ │ │variabilă. │deficienţa poate fi uşoară sau medie.│ │ │eforturi mici şi medii.V. │medii şi care nu pot fi controlate │ │Se vor │ │Legat de severitatea şi │satisfăcător prin tratament antiaritmic. Lown │Deficienţă funcţională accentuată │ │fizice mari şi │ │şi Wolff au alcătuit │Aritmii EV ce nu pot fi controlate │ │medii de muncă │ │următoarea clasificare: │corespunzător prin trat. se caracterizează prin│ST-T la complexul postextrasistolic au.aspect BRS │nu se evidenţiază un fond patogenic │ │ │ │.V.E. reţea │suferinţă miocardo-coronariană │ │ │ │Purkinje sau chiar │importantă. │. │ │marcată la recidivă. │ │ │ │miocardul ventricular).. │ │ │ │ unifocale peste 1/min.existenţa altor tulb. TP apare brusc │ episoadelor aritmice │ │ │ │şi dispare brusc şi se │. hissiană cu QRS │unele consecinţe hemodinamice care │ │corespunzător │ │ asemănător ritmului de │împiedică efectuarea eforturilor mari şi│ │afecţiunii. apicale.V.V. │ │ │ │Morfologia E. │ │ │ │absenţa P (acoperită de │de asemenea.precizarea mono sau pluri focalităţii │ │ │ │anterior sau posterior. ce apar în serii de 3 sau mai │ │ │ │morfologie. . │foarte mari de timp.49% │Nu se │ │. │ │ bază.V. │aritmii sistematizate mai ales cu │ │ │ │. Unda P │. III (Lown) sau aritmii │ │vor fi │ │ pozitiv D1.E. │fond de boală organică cardiacă certă. II de inv. ventriculare (E. (nodale) │cu fenomen R/T (perioada de cuplaj este │ │ │ │sunt urmate de pauză │foarte scurtă.V. D2.modificări ale undei T la complexul │ │ │ │apare nemodificat (cu │post extrasistolic.69% │Gr. în E. │În aritmii ESV repetitive frecvent sau │ │Pacienţii │ │.. apărând pe panta │ │ │ │decalantă. la care│ │încadrează. │ │aritmii sinusale) │atunci când se ating valori mari ale FC │ │ │ │ │chiar în repaus. IV . peste 11 EV/min (după unii │ │ │ │stimuli provenind din │5/min. semnificaţia unor │ │ │ │QRS). │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │digestive.V. cât şi │prompt prin manevre vagale. din hemiramul stg.fondul etiopatogenic │ │ │ │extrasistole. prin lipsa sau creşterea │ │ │ │ │insuficientă a FC în efort. superioare sau │tip QS arată un substrat patogen sever │ │ │ │ulterior QRS în cele inf.E. tulburări de │multe realizează un lambou de T. din hemiram stg. │ │ │ │(una din ramurile │. │.E.A.) nu │ │ │ │sau joncţionale) care pot │alterează.izolate.V.E. │.tipul morfologic (mono sau polimorf) │ │ │ │E. din hemiram stg.simptomatologia determinată │ │ │ │caracterizează printr-o │. diferă după│ │ │ │ │origine: │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .E. în afara crizelor.tulb. de ritm şi/sau │ │ │ │R-R ale ritmului de bază) │de conducere │ │ │ │E. D3. │afecţiuni cardiovasculare şi care produc│ │trataţi │ │. │ │major. cele microvoltate sau │ │ │ │QRS în E.fenomen R/T │efort.V.49% │Nu se │ │(tahicardii. III .sistematizarea EV (cele sistematizate. stg. │un fond patologic organic. │ │ │ │sugestiv ca durată şi │.sunt bătăi│.V.19% │Nu se │ │post extrasistolică (R │E.complicaţiile produse │ │ │ │activitate ectopică cu │ riscul letal │ │ │ │frecvenţa 160 220/min. joncţionale (deci │atât de elementele descrise în preambul.V. II . favorabil la medicaţie │ │ │ │ posterior aspect HAS │antiaritmică. pot fi │aritmia extrasistolică va ţine seama │ │ │ │atriale.E. │. │ │ │ │.V.V. de ritm │ │ │ │ │.un prognostic mai sever │ │ │ │sau abs. pot fi │anumite condiţii specifice (exces │ │ │ │supraventriculare (atriale │nicotinic de cofeină. │ │ │ │să apară atât din cauze │posibilitatea de efort fizic.) sunt│complexului preextrasistolic) care pot │ │ │ │generate de centrii │fi precursoare ale unei aritmii │ │ │ │ectopici intraventriculari │ventriculare grave.V. peste 50 ani) ca şi EV cuplate │ │ │ │joncţiunea A-V. punând probleme de │ │ │ │fiziologice a │prognostic) │ │ │ │ventriculilor. │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tahicardia paroxistică │Aprecierea deficienţei funcţionale în TP│ │ │ │poate fi considerată ca │trebuie să ia în considerare: │ │ │ │succesiunea cu frecvenţă │.V.complex QRS│EV gr.E.69% │Gr.tipul tulb. │cardiovascular.E. │ │ │ │nemodificat.│ │contraindica │ │riscul unor aritmii │ │ │eforturile │ │ventriculare severe. cu valori excesive la │ 50 . cu conducere │suferinţa miocardului. ce sunt urmate de modificări │ │ │ │E. care induc tulburări │ │ │ │ salve TPV în lambou │hemodinamice manifeste accentuate în │ │ │ │. III de inv.E. gr. cu ├────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │ritm regulat sau uşor │Fără deficienţă funcţională │ 0 . medii. tulb. nu apar pe │ │ │ │intervale R-R normale).P. apar pe un │ │cu stres psihic│ │. bradicardii. nu au consecinţe hemodinamice.existenţa E interpolate (plasate între│ │ │ │durata P-R este cel mai │2 complexe normale) │ │ │ │adesea modificată. │ 20 .19% │Nu se │ │neregulat şi cu tendinţă │TPSV unice sau ce apar la intervale │ │încadrează.originea EV . fiind produse în │ │ │ │T.izolate.V.S. │ 70 . E. endocrine. atriale sunt │.V. la R ulterior│legătură cu efortul. │ │ V6.V.frecvenţa E │ │ │ │bătăi premature în care │. │ │încadrează. complex QRS modificat│suferinţe miocardice.│ │ │ │ESV) sau ventriculare care │precum şi de următorii factori: │ │ │ │pot fi VS.V. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii extrasistolice │Aprecierea deficienţei funcţionale în │ │ │ │După originea lor.E. cu interval QT alungit sau E.tipul tulburării │ │ │ │ridicată a unor │. │ │ │ │Complexul QRS apare │. │În TPSV cu episoade ce survin la mari │ │ │ . D3.cuplate. │ │anterior E.J. │au EV apicale.complex │ │ │ │ │ QRS negativ D1. │ │ │ │.sistematizarea E │ │ │ │unda P apare modificată. .E. │.J. V5 şi│extrasistolice ce apar în cadrul unor │ │monitorizaţi.│ │ V5 şi V6. apicală . sunt foarte rare nu│ │ │ │E. │E │ │ │ │hissiene. I .P. │răspund prompt. izolate sau EV gr.79% │Gr. ceea ce │ │În raport de │ │ │limitează capacitatea de efort. III de inv. │ascendentă sau pe vârful undei T a │ │ │ │E.E. │. sau EV gr.relaţia cu efortul: E. este egală cu 2 │produc tulburări subiective.aspect BRD │ESV rare. │se intensifică în efort arată o │ │ │ │hemiramuri stângi. │ │ │ │repolarizare tip secundar │ │ │ │ │şi o pauză compensatorie │Fără deficienţă funcţională │ 0 . iar QRS │.V. bazală .originea E │ │ │ │bazale. I (Lown) ce apar fără │ │încadrează. │prelungit sau cu lambouri de TPV. la │ │solicitările │ │ │valori scăzute ale FC din bradicardii │ │muncii │ │ │importante cu limitarea posibilităţii de│ │profesionale │ │ │ef. VD.V.│ │ aritmie │ │ │ │ │.V dr. │aritmii EV cu fenomen R/T sau QT │ │de noapte │ │. se remit │ │ │ │cardiace.J. care │sau interpolate] │ │ │ │determină o activare │. II. gr.

│ │ │La subiecţii cu TPSV şi în special TPV │ │ │ │ │repetitive la interv. manevrele │fondul patogenic al tulb.a. la │ │negative în caz de │ │ │înălţime.20% FA este │eforturi cu solicitări energetice mici. │ │ │ │ │flutter şi fibrilaţie │ │ │ │ │ventriculară cu oprire │ │ │ │ │cardiacă şi resuscitare │ │ │ │ │eficientă). │redusă). │ │ │ │ │Torsada vârfurilor este o │ │ │ │ │altă formă de TPV ce apare │ │ │ │ │în bradicardii pronunţate. │ │control şi │ │Se caracterizează prin │ │ │aritmic va fi │ │tahicardie 140 220/min.. cu toleranţă bună la│ │control. fenomene de ischemie │ │ │ │extrasistole SV fibrilaţie │cerebrală. II de inv. │ │ │Flutter-ul atrial şi FA determinate de │ │ │ │ │afecţiuni cardiovasculare în care apar │ │ │ . Se │ │ │ │ │caracterizează prin │ │ │ │ │modificarea progresivă a │ │ │ │ │axei complexelor QRS care │ │ │ │ │se "torsionează" în jurul │ │ │ │ │liniei izoelectrice. de cele mai multe │ 70 . │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Fibrilaţia atrială. │ │ │ │ │TP ventriculare apar │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │Din alte cauze. │nu este alterată. │ │ │cu risc crescut│ │Pe lângă TPV "clasică" mai │ │ │sau în condiţii│ │există tahicardia │ │ │de mediu fizic │ │ventriculară bidirecţională│ │ │şi psihic │ │ce apare în intoxicaţia │ │ │nefavorabil. cu frecvenţa│în considerare frecvenţa şi durata │ 20 . în T. │şi care necesită tratament antiaritmic │ │dispensarizare. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . necontrolate suficient prin │ │ │ │sindromul WPW pot fi │trat. │ │ │ │Fondul etiopatogenic îl │ │ │ │ │reprezintă valvulopatiile │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │(în special stenoza │În episod de FA paroxistic unic sau ce │ │ │ │mitrală). de existenţa semnelor de │ │ │ │atriali cu ritm regulat şi │insuficienţă cardio-circulatorie şi de │ │ │ │frecv. Se │ │În aprox. complexe QRS de tipul │ │ │se contraindică│ │E. torsada │ │ │ │ │vârfului şi ritmul idio-ventricular │ │ │ │Tulburări de ritm din │accelerat.│ │întotdeauna pe un fond de │TPSV şi în special cele ventriculare cu │ │Aceşti bolnavi │ │afectare cardiacă (CI. în care │ │ │ │ │sunt activate alternativ VS│ │ │ │ │şi VD. │medicaţie specifică │ │ │ │CPC. │de ritm şi a tulb. II de inv. tumori │cedează prompt. de caracterul permanent │ │ │ │activitatea atrială este │sau paroxistic (în acest caz se va lua │ │Nu se │ │anarhică (FA). CI acută şi │apare la intervale mari de timp.69% │Gr. │ │obicei de EA precoce.. │crize la intervale relativ mici de timp │ │necesită │ │valvulopatii. de ritm este │ │ │ │vagale sau tratamentul │neuro-vegetativ sau dismetabolic. boli │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │în BAV III sau în mari │ │ │ │ │alungiri de QT. intercritică este bună. consum abuziv │ │ │expunere la │ │de tutun şi cafea. nu au │ │ │şi medii. mici de timp. crescută (flutter-ul│toleranţa la efort (în principiu mult │ │ │ │atrial). de irigaţie │ │ │ │atrială sau flutter atrial)│miocardică şi hemodinamică.│ │ │ │stopează criza. │frecvente de durată medie sau în FA │ │monitorizaţi şi│ │stimulator cardiac. │ │ │ │ │uneori repetitive alteori │ │ │ │ │cu conducere │ │ │ │ │intraventriculară │ │ │ │ │aberantă. sau produsă │episoadelor paroxistice) de alură │ │ │ │prin stimuli patologici │ventriculară. când │ │ │ │digitalic sau antiaritmic │toleranţa la ef. De asemenea. │În FA şi flutter. │eforturi de intensitate mare şi medie. │ │ │adaptat │ │regulată sau cu mici │ │ │situaţiei. III de inv. munca la│ │paroxistice diurne sau │ │ │înălţime. │ │ │ │sau ventriculare │ │ │ │ │(extrasistole. malformaţii │declanşat de factori extracardiaci şi │ │ │ │cardiace. cardiacă. în aproximativ 50%│de afectare organică a cordului şi │ │ │ │din cazuri.│ │periodic │ │ventriculului dr.89% │Gr. FA │ │ │factori fizici │ │paroxistică comună se │ │ │nefavorabili de│ │caracterizează prin crize │ │ │mediu.89% │Gr. │susţinut şi continuu.│ │miocardiopatii. menţionăm │ │ │ │ │hipertiroidia. de repolarizare│ │ │munca cu │ │de tip secundar. funcţionale la │ │EKG-uri de │ │stimulator cardiac). │ │ │ori afecţiuni cardiace grave. 8 . │ │contraindică │ │aşa-zis "idiopatică" la │ │ │activităţi cu │ │aceşti subiecţi existând │ │ │solicitări │ │semne de │ │ │energetice │ │hiperexcitabilitate │ │ │medii şi mari. III de inv. │ │ │ │ │ventriculară bidirecţională. TPV până la │ │ │ │ │fibrilaţie ventriculară). tulb. când sunt semne │ │încadrează. │ │ │ │ │Se recunoaşte tahicardie în│ │ │ │ │jur de 150/m cu ritm │ │ │ │ │regulat în care complexe │ │ │ │ │QRS de tip BRS Şi BRD │ │ │ │ │alternează. │ │ │munca cu │ │digestive.49% │Nu se │ │nicotină │favorabil la tratament.│ │infecţioase. care răspund │ 20 . HTA. │ │digitalică sau leziuni │ │ │ │ │cardiace severe.69% │Gr. cele │ │conducere retrogradă.89% │Gr. │ │ │ │ │tulburările de ritm ventricular │ │ │ │ │determină o deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată. este │ │ │ │cronică. │ │relaţie cu QRS sau sunt │ │ │activ. │cardiocirculatorie. unde P cu │ │ │solicitări mari│ │morfologie normală. la │ │ │ │ │TP din sindromul WPW însoţite de │ │ │ │ │complexe QRS anormale. sincope. La │ │diferenţe între 2 intervale│ │ │aceşti subiecţi│ │R-R. în TP însoţite de │ │ │ │supraventriculare (TPSV │insuf. pericardita │Intercritic. tulb. deficienţa funcţională│ │ │ │flutter-ul atrial sunt │se va aprecia în raport de substratul │ │ │ │aritmii totale în care │etiopatogenic. cardiopatii. munca│ │nocturne precedate de │ │ │de noapte. │ │În TPSV. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . la care toleranţa │ │se vor efectua │ │displazia aritmogenă a │la efort este limitată de apariţia tulb. │cronică cu AV medie controlată │ │se va efectua │ │intoxicaţii medicamentoase │medicamentos. spontan sau prin │ │ │ │mediastinale. intervenţii │În FA paroxistică cu crize relativ │ │Bolnavii vor fi│ │chirurgicale pe cord. capacitatea de efort fizic │ │ │ │constructivă. fără semne de insuficienţă│ │periodic EKG de│ │ş. │ │ │ │Tulburările de ritm │ │ │ │ │ventricular (tahicardii │ │ │ │ │ventriculare persistente. tulb. II de Inv.V.│intoxicaţie tabagică sau cu│intervale de timp. │ │ │ │ │ │Prin substratul lor.49% │încadrează │ │400-600/min. │ │neurovegetativă.

BRS (din porţiunea comună a│menţinerea în limite fiziologice a│ │ │ │ trunchiului) │capacităţii de prestaţie fizică │ │ │ │. │ │ │ │ │De asemenea.│sau unele forme de BAV gr. au un caracter │ │ │ │ │tranzitoriu. │ │ │În situaţia tulburărilor produse prin │ │ │ │ │accidente tromboembolice cu sechele │ │ │ │ │neurologice care împiedică autoservirea. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocurile intraventriculare se │Aprecierea funcţională se va face │ │ │ │caracterizează prin deprimarea sau│în raport de substratul │ │ │ │stoparea conducerii stimulului sub│etiopatogenic al afecţiunii. II │ │ │ │ 0. │ │fascicule (HSA sau HSP) sau pe ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │reţeaua Purkinje (bloc de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . BRS asimptomatic.│ │ │ │atrioventricular până la periferia├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ramurilor şi blocuri │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .trifasciculare . │răspunsul la tratament şi posib. se va lua în │ │ │ │clasifică în: bloc de ramură │considerare şi posibilitatea │ │ │ │(drept sau stâng). │ │ │ │poate fi funcţional (în perioada │existenţa simptomatologiei (în │ │ │ │refractară) sau organic prin │special legată de ischemia │ │ │ │leziuni în sistemul specific sau │cerebrală. care │ │monitorizare │ │pe ramuri (BRS sau BRD) pe │dispare la efort. cu blocarea │funcţională (la BAV gr. flutter-ul sau FA din │ │ │ │ │cadrul sindromului WPW.BAV gr. │ │ │ │ │În general. II de inv. III) este │ │ │ │căilor de conducere de la nodul │prezenţa sindromului Adams Stokes. │ │ │ │cel stâng. tumori maligne cardiace. II Wenckebach │ │ptr. I sau gr. de riscul vital │ │ │ │cauze funcţionale (cele │pe care-l presupune şi de │ │ │ │tranzitorii) sau organice. coronariene manifeste sau │ │ │ │ fără răspuns ventricular │BAV gr. I de inv.69% │Gr. I sau gr. betablocante. │ │ventriculară. BAV gr.bifasciculare . fizici │ │blocuri congenitale sau prin │redusă şi nu se evidenţiază alte │ │de mediu │ │efectul unor droguri ca │modificări patologice EKG în afara│ │nefavorabili │ │digitalice.forma cea mai │ │ │ │ │ severă de bloc A-V în care nici │ │ │ │ │ un stimul atrial nu ajunge la │ │ │ │ │ ventricul. de simptomatologia pe │ │ │ │tranzitoriu. │ │arborizaţie (blocuri distale). │ │ │ │ │fiind produse de afecţiuni │ │ │ │ │cardiace acute. III de inv. │ │ │ │ apare un complex QRS) │ │ │ │ │. │ │blocurile AV sunt realizate de │BAV gr. III cu centru │ │Se va aprecia │ │deprimarea sau de blocarea │idioventricular jos situat şi AV │ │posibilitatea │ │stimulului pe parcursul său de la │foarte lentă. cu repetate │ │ │ │ │conversii electrice în antecedente. fără semne │ │monitorizaţi. │ │intraventriculare în care │BAV gr. II │ │solicitări mari │ │leziuni valvulare. III .tip Mobitz (la 2. miocardiopatii │Mobitz sau BAV gr. II . cu │ │afecţiunii │ │ BRD. bloc de │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │morfofuncţionale ale inimii.│ │semne de insuficienţă cardiacă. cu │ │conducere este reprezentată de CI. Se │ │ │funcţionale la eforturi mari şi │ │contraindică │ .│ │ │ │După sediu. II Wenckebach de│ │Necesită │ │conducerea stimulului este blocată│origine hipervagotonă. munca │ │cronice. se vor lua în │ │ │ │nodul sinusal şi atriul drept).tip perioade │I sau II asociat cu blocuri de │ │ │ │ Wenckebach cu alungire │ramură.69% │Gr. III de inv. blocajul conducerii │permanent sau tranzitoriu. III în care │ │şi medii. caracterul│ │ │ │În general. de gradul de │ │ │ │Aceste tulburări pot avea un │complexitate al tulburărilor de │ │ │ │caracter permanent sau │conducere.în asocierea │HAS. │BRD incomplet sau BRD congenital │ │Necesită │ │După complexitate pot fi: │sau HSA fără alte modificări │ │monitorizarea │ │. de conducere se │De asemenea.│simptomatologia clinică este │ │la fact. de HVS. mai ales când │ │ │ │ │controlul medicamentos se dovedeşte │ │ │ │ │ineficient. BAV gr. │stimulator cardiac. II sau III responsabile de│ │ │ │.100% │Gr. │ │ │ │antero-superior sau ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │postero-inferior). se │ │ blocurilor bifasciculare cu BAV │de altă suferinţă │ │va efectua │ │ gr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . de │ │ │ │bifurcaţia fasciculului Hiss. I . blocuri │De o mare însemnătate în evaluarea│ │ │ │atrioventriculare. │ │periodică a EKG. │ │ însumarea HSA cu HSP │BRD major izolat sau asociat cu │ │Bolnavii vor fi │ │. cu blocarea │patologice EKG concomitente cu │ │ │ │stimulului de la atriul drept la │blocul. BAV gr. forme însoţite de│ │cardiac. blocurile cronice │ │ │ │ │evoluează în cadrul unor boli │ │ │ │ │cronice şi au un caracter │ │ │ │ │progresiv. II │ │ │ │Se disting: │Mobitz cu limitarea marcată a │ │ │ │. tulb. │ │ │ │ │De menţionat faptul că BAV gr. II. │ │ │ │. │există o toleranţă la eforturi │ │cu risc. │ │ │ │În raport de sediul blocajului.BAV gr.49% │Nu se încadrează. I │ │ │ │ │poate apărea şi la subiecţi │ │ │ │ │normali (proba de efort este │ │ │ │ │concludentă) şi BAV gr. │ │noapte.BAV gr. III. │miocardo-coronariană. │blocului A-V. │ │ │ │ │De asemenea.│ │ │ └───────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┴───────────────┘ TULBURĂRI CRONICE DE CONDUCERE ┌──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocuri atrioventriculare şi │Se va considera fondul │ │ │ │intraventriculare.. │ │ │ │ │de insuficienţă coronariană. │ │arborizaţie). bloc de │corectării prin implantare de │ │ │ │fascicule (hemibloc stâng.asocierea BRD cu├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ HSA sau HSP sau BRS.│ │ │ │în miocard. I (în raport de │ │Contraindicaţii │ │Etiopatogenia tulburărilor de │etiologie). expunere │ │afecţiuni inflamatorii ale inimii. III. activ. │considerare şi alte modificări │ │ │ │blocuri intraatriale. II │ │ │ │ │Wenckebach care apar la │ │ │ │ │hipervagotoni. bolnavi cu FA. │ │ │ │disting blocuri sinoatriale (între│De asemenea. forme de BAV însoţite de │ │ │ │ progresivă a PQ până la o undă P│tulb.3 sau 4.21'' │alternând cu BAV gr. dar uneori. │ │ │ │antiaritmice. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Dintre formele mai frecvente. fiind determinate de │care o determină. insuficienţa cardiacă). existând deci o │ │ │ │ │ totală necorelare între undele P│ │ │ │ │ şi complexele QRS. │fenomen Adams Stokes. HSP la care │ │periodic EKG de │ │ │bolnavii prezintă tulburări │ │control. │mici satisfăcătoare. BAV gr. forme ce apar în │ │implantării unui │ │nodul sinusal până la joncţiunea │contextul unor afecţiuni cardiace │ │stimulator │ │reţelei Purkinje cu musculatura │organice severe. │etiopatogenic al tulb.89% │Gr.49% │Nu se încadrează. se│implantării unui stimulator. II Mobitz │ │ │ │ │apare în circumstanţe patologice │ │ │ │ │ca şi BAV gr.alungirea PQ peste │capacităţii de efort BAV gr.monofasciculare: HSA şi HSP. unde P│o bradicardie simptomatică. │BAV gr. │răspunsul la tratamentul specific. tura de │ │stări postoperatorii pe cord. produs prin│Deficienţă funcţională medie │ 50 . │felul acesteia. │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .

dar au conservată │ │eforturi cu │ │ │capacitatea de prestaţie fizică │ │solicitări │ │ │pentru eforturi de mică │ │energetice medii │ │ │intensitate │ │şi mari. la care implantarea │ │ │ . II de inv. │ │ │BNS cu bradicardie nesimptomatică │ │Necesită │ │ │sau cu alternanţă de │ │monitorizare şi │ │ │tahi/bradicardie bine tolerată. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │fără risc de │ │ │ │ │accidentare. se │ │ │ │ │vor lua în considerare tulburările│ │ │ │ │funcţionale (dispnee. │ │ │În cardio-stimulare eficientă. există │ │mai sus │ │ │modificări patologice EKG în afara│ │ │ │ │celor induse de pacing │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │lucra activităţi │ │ │fără alte alterări ale funcţiei │ │profesionale cu │ │ │inimii │ │solicitări mici │ │ │ │ │şi medii. blocuri bi │ │blocurilor bi şi │ │ │şi trifasciculare ce apar în │ │trifasciculare │ │ │cadrul unei cardiopatii cronice.semne EKG ale eficacităţii │ │ │ │ │ stimulării. apare dispnee la │ │recomandări ca │ │ │eforturi mari şi medii.49% │Nu se încadrează. │ │ │Boala nodului sinusal cu │ │Contraindicaţie │ │ │bradicardie sau sindrom │ │pentru eforturi │ │ │bradi/tahicardic simptomatic. cu │ │mari şi medii. cu │ │Bolnavii pot │ │ │stare clinică funcţională bună. │ │ │Pacienţi cu afecţiuni cardiace "de│ │ │ │ │bază" severe.69% │Gr. │ │control EKG │ │ │Capacitatea de prestaţie fizică │ │periodic │ │ │nu este alterată │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │limitarea capacităţii de prestaţie│ │expunere la │ │ │fizică. De asemenea. │ │ │ │ │.eventuale complicaţii │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 30 .69% │Gr. precum şi a │ │ │ │ │ situaţiei patologice care a │ │ │ │ │ necesitat pacingul. fără │ │ │ │ │expunere la │ │ │ │ │factori │ │ │ │ │perturbatori ai │ │ │ │ │funcţionării │ │ │ │ │stimulatorului │ │ │ │ │cardiac. III de inv. în │ │ │ │ │condiţii de │ │ │ │ │confort organic.49% │Nu se încadrează.89% │Gr. II de inv. cu menţinerea │ │factori de risc │ │ │posibilităţii de efectuare a │ │sau de mediu │ │ │muncilor cu solicitare mică │ │fizic │ │ │ │ │nefavorabil. implantării de stimulator │ │ │ │ │cardiac. │ │ │ │ │Pacienţii vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi │ │ │ │ │controlate │ │ │ │ │periodic │ │ │ │ │funcţionarea │ │ │ │ │stimulatorului şi │ │ │ │ │starea clinică │ │ │ │ │funcţională │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 .89% │Gr. │ │ │ │ │. Se│ │ │ │ │vor lua de asemenea în discuţie │ │ │ │ │posib. precum şi │ │ │ │ │gradul de perturbare a capacităţii│ │ │ │ │de prestaţie a efortului fizic. │ │ │ │ │ cardiopatia pacientului purtător│ │ │ │ │ şi vechimea generatorului de │ │ │ │ │ puls implantat. forme │ │de stimulator │ │ │asociate cu alte modificări │ │cardiac │ │ │patologice cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi purtători de stimulator │Se vor lua în considerare │ │ │ │cardiac (pacemaker) │următoarele elemente: │ │ │ │ │. munca în │ │ │ │ │condiţii │ │ │ │ │nefavorabile de │ │ │ │ │mediu fizic │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │însoţite de │ │ │la care tulburările funcţionale │ │sincope se va │ │ │apar la eforturi de mică │ │urmări │ │ │intensitate şi chiar în repaus │ │posibilitatea │ │ │ │ │stimulării │ │ │ │ │permanente prin │ │ │ │ │stimulator │ │ │ │ │cardiac │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala nodului sinusal │Aprecierea tulburărilor │ │ │ │ │funcţionale se va face în raport │ │ │ │ │de disfuncţia sinusală cu │ │ │ │ │bradicardie simptomatică sau de │ │ │ │ │disfuncţia sinusală cu episoade │ │ │ │ │tahibradicardice. │ │ │BRS major simptomatic. │ │ │Pacienţii prezintă unele tulburări│ │Aceleaşi │ │ │funcţionale.89% │Gr.│ │medii. │ │ │ │ │Necesită control │ │ │ │ │medical periodic │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . astenie │ │ │ │ │accentuată) produse. însoţit de │ │În cazul │ │ │tulburări coronariene. precum şi existenţa altor│ │ │ │ │modificări patologice │ │ │ │ │cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . II de inv. III de inv.prezenţa unor anomalii de puls │ │ │ │ │ datorate fie epuizării sursei │ │ │ │ │ de energie sau malfuncţiei de │ │ │ │ │ stimulare şi decelare a │ │ │ │ │ eventualelor extrasistole. │ │ │ │BNS simptomatică cu fenomene │ │Se vor îndruma │ │ │sincopale sau de insuficienţă │ │pentru implantare │ │ │cardio-circulatorie. │ │ │ │ │.tipul de stimulator.dispariţia. ameliorarea sau │ │ │ │ │ persistenţa simptomatologiei │ │ │ │ │ clinice care a motivat │ │ │ │ │ intervenţia (cu referire │ │ │ │ │ dominant la stările lipotimice │ │ │ │ │ sau sincopale).

gradul şi lungimea stenozei │ │ │ │cardiacă. │şi moartea subită │ │ │ │nespecifice (angor. │ │ │ │ │în raport de │ │ │ │ │evoluţia │ │ │ │ │ulterioară. │ │ │muncii │ │Dacă HV se însoţeşte de obstrucţie│ │ │profesionale. │pectorală. │ │ │ │accidentelor coronariene majore şi│. HTA. tromboze etc. │ │muncă cu │ │ │crize anginoase rare. echo şi Rgr.│ │ │ │cunoscute complicaţiile ce pot │ (ateroscleroze aortice. │ │ │capacitatea de │ │În această formă dg. gradientul│ │ │ │afecţiunile primare ale │subaortic.89% │Gr. de │ │ │ │ │mediu favorabile. │ │ │Bolnavii simptomatici la efort mic│ │Se va aprecia │ │ │şi repaus la care apare marcată │ │oportunitatea │ │ │HVS (peste 20 mm) cu obstrucţie │ │intervenţiei │ │ │evidentă a căii de ieşire a VS │ │chirurgicale. disfuncţia ventriculară│ │ │ │miocardului ce se manifestă prin │şi ischemia miocardică. au capacitate │ │ │ │ │funcţională mult redusă. Ceea ce │ │ │ │hipertrofie.│ │stimulatorului a permis doar │ │ │ │ │regularizarea ritmului cardiac. insuficienţa │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . II de inv. cu │ │profesionale cu │ │ │atenuarea manifestărilor │ │solicitări │ │ │patologice EKG în absenţa │ │mici/medii în │ │ │complicaţiilor │ │absenţa │ │ │ │ │factorilor │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu. presincopa sau sincopa │ │ │ │Acuze subiective variabile. │ │mici. HVS până la │ │solicitări energ. Alte tulburări sunt angina │ │ │ │evidenţiabile EKG. │ │ │20 mm a VS. mai │ │ │(echo) cu tulburări de ritm grave.dimensiunile lumenului vascular │ │ │ │a mortalităţii. │ │ │ │ │Bolnavii vor fi │ │ │ │ │supravegheaţi │ │ │ │ │atât ca evol.100% │Gr. se pune pe │ │ │muncă │ │SS. III de inv. prezintă │ │ │ │ │dispnee la eforturi mici şi chiar │ │ │ │ │în repaus şi au risc vital crescut│ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi după By-pass coronarian │Aprecierea tulb.49% │Bolnavii vor fi │ │VS). │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .│. în special CMO cu │ │ │ .evoluţia simptomatologiei │ │ │ │Aceste tehnici sunt indicate │ subiective (crize anginoase) │ │ │ │formelor severe de CI cr. dar cu│ │pe locuri de │ │ │dispnee la efort mediu şi mare. │ │răspunsul la │ │sau/şi HVD obişnuit asimetrică. │ │ │ │Cu toate acestea. II de inv. a │ │ │ │ │bolii cât şi ca │ │ │ │ │adaptare la muncă │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . vor fi │ │ │ │ │depensionaţi în │ │ │ │ │raport de locul │ │ │ │ │de muncă). reduc riscul │ coronariene. │ │ │tratament şi. care │ după intervenţie. │ │ │ │răspund puţin la medicaţia uzuală. │ │ │antecedente (repetitive). │ │anterioară a valvei mitrale (SAM) │Bolnavii paucisimptomatici în │ │Pot lucra numai │ │evidentă echografic │repaus şi la eforturi mici. │ │ │CMH. se │ │sistolică ventriculară dinamică │ │ │va aprecia │ │este o CMH obstructivă. consecinţa │ │ │ │cardiacă. sau dacă s-au│ │ │ │ │produs restenozări sau infarct │ │ │ │ │miocardic acut post intervenţie │ │ │ │Bolnavi după transplant de cord │ │ │ │ │(după 6-12 luni) Aprecierea se va │ │ │ │ │face în raport de funcţionalitatea│ │ │ │ │noului organ şi fenomenul de rejet│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatiile reprezintă │Sunt dependente de HVS. │ │ │ │(fenomene ischemice majore. ele sunt │. ablaţia │ │ │ │ │transcaronară a │ │ │ │ │hipertrofiei │ │ │ │ │septale) │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │În situaţia în care │ │ │ │ │simptomatologia şi tulburările │ │ │ │ │funcţionale accentuate persistă şi│ │ │ │ │după aceste tehnici.69% │Gr. în │ │ │raport de │ │absenţa unei cauze cardiace sau │ │ │solicitările │ │sistemice. │ │ │Dacă s-a produs o ameliorare │ │Se recomandă │ │ │clinică evidentă. HVS şi hipertrofia septală │a VS. III de inv. se va │ │ │ │ │face încadrarea │ │ │ │ │funcţională (în │ │ │ │ │caz de deficienţă │ │ │ │ │uşoară cu │ │ │ │ │incapacitate │ │ │ │ │35-49%. cu AHC │ │miectomie │ │ │de moarte subită la mai puţin de │ │septală.existenţa semnelor fizice ale │ │ │ │iar pe de altă parte sunt │ afecţiunii generatoare de CI cr. prin natura şi amploarea│ │ │ │ │modificărilor morfofuncţionale │ │ │ │ │cardio-vasculare. │ │ │ │apărea după aplicarea lor │ tulburări paroxistice de ritm. modificarea caracteristică a ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │pulsului carotidian şi mişcare │Deficienţă funcţională medie │ 50 . importante sunt AHV.) │ obstructivă).existenţa restenozărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │tulburări de ritm. Bolnavii │ │ │ │ │vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi. │ │ │ │a bolnavului │. │ │va aprecia │ │genetică. eventual │ │ │40 ani │ │protezare │ │ │ │ │mitrală. │ cardiomiopatie hipertrofică │ │ │ │restenozări. suprimă sau │ distal şi modificările parietale│ │ │ │diminuează simptomatologia clinică│ globale.funcţia contractilă a │ │ │ │ │ miocardului. sincope. │CMH asimptomatice cu toleranţă la │ │monitorizaţi se │ │Boala fiind cu transmisie │eforturi mici şi medii.69% │Gr. │ │ │ │ │. │ │ │ │căci induc o mai bună performanţă │.89% │Gr. în │ │interesând în special SIV. asociate cu disfuncţie│este dispneea. I de inv. în cond. dilataţie sau │domină ca tulburare funcţională │ │ │ │restricţie. │Hipertrofie uşoară (13-15 mm) a │ │evoluţia. stenturi) │. │disfuncţiei diastolice cu │ │ │ │Cardiomiopatii hipertrofice │creşterea presiunii telediastolice│ │ │ │Dg. │ │CMH se caracterizează prin HVS │VS.│ │ales în MCO │ │ │cu sincope sau presincope în │ │(miotomie. │ │ │ │ │dar care.evoluţia aspectului EKG după │ │ │ │indicate din ce în ce mai mult. │ intervenţie. cu stare │ │activităţi │ │ │funcţională satisfăcătoare. funcţionale se va│ │ │ │sau angioplastie coronariană (cu │face în raport de: │ │ │ │balon cu endo proteze.

circulaţie │tulburări de ritm episodice │ │solicitări │ │pulmonară încărcată.69% │Gr. Rx │HAD. II accentuat în focarul │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │Pentru locul de │ │pulmonar ex. │ 90 . │ │va aprecia │ │Deşi cauza CMD este necunoscută.). cu dilatarea art.100% │Gr. ascită EKG. creşterea mare a │ │ │ │pericardita constrictivă │presiunii venoase │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Pericardita cronică se constituie │Constituirea unei pericardite │ │ │ │prin persistenţa în timp a unei │cronice constrictive este adesea │ │ │ │pericardite lichidiene sau │îndelungată putând să apară la un │ │ │ │printr-un proces inflamator cronic│timp variabil de la pericardita │ │ │ │cu scleroză şi calcifiere care │acută (luni până la ani). │ │HVD apare rar în CPC │Bolnavii cu disfuncţie │ │ │ │parenchimatos. │ │ritm. │ │ │ │ │ritm. EKG. cu│ │ │ │dimensiunea Ad.49% │Nu se încadrează │ │afecţiunea caracterizată prin HTP │Afecţiunea pulmonară cronică │ │în gr. microvoltaj. mărită. şoc │ │ │ │ │apexian fix.este │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .│mari şi medii. │ │ │ │ │Radiografia cordului cu pulsaţii │ │ │ │ │reduse şi calcificări pericardice. al mecanismului │ │ │ │ │imunologic şi al factorilor │ │ │ │ │genetici │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Semnelor fizice obiective de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │cu semne de insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III sau IV cu tulburări de │ │ │ │ │ritm sau conducere.89% │Gr. situaţie│ │ │probe vent. aspect de rS în │EKG şi Echo │ │sus amintite │ │precordiale V 1V 5 uneori T ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │negativ V 1 . ele sunt │ │ │ │ventricul dilatat (dimensiune │dominate de dispnee şi intoleranţă│ │ │ │internă telediastolică a VS 2. II de inv. │ │ │ │ │turgescenţa jugulară. ireversibilă sau cu │ │ │ │ │sechele grave după accidente │ │ │ │ │embolice care împiedică │ │ │ │ │autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiopatia restrictivă este │Evaluarea se va face în raport de │ │ │ │foarte rară la noi în ţară. HVD (Rgr. │dispnee. Ex. │ │recomandările mai │ │la dr.100% │Gr. echo. │ │ │Pericardita cronică constrictivă │ │ │ │ │cu insuficienţă cardiacă severă. scăderea │ │ │ │cm/m) şi disfuncţie sistolică │perfuziei şi alterării biochimice │ │ │ │(fracţie de ejecţie < 45% sau │musculare. │ │ │ │ │ireversibilă.. EKG şi echo) │ │ │ │arată inima dr. crize anginoase rare. │ │arterială cu afectarea consecutivă│evoluând cu remisiuni frecvente. sau a│dispnee decât la eforturi mari sau│ │la iritanţi │ │unei boli congenitale). │ │CPC poate fi consecinţa unor │bronho-pulmonari. presiune │ │ │ │ │diastolică crescută. │ │activităţi cu │ │cardiomegalie. clacment sau clic │ │ │ │ │pericardic. li se │CMD cu dispnee la efort mare şi │ │Pot lucra numai │ │adaugă Rgr. (sg. echo aduce │ventilatorie accentuată. Rx. │dacă au toleranţă bună la efort │ │capacitatea de │ │se acceptă rolul etiopatogenic al │ │ │muncă. tulburări grave de │ │ │ │ │ritm şi sincope frecvente care │ │ │ │ │împiedică autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatia dilatativă (CMD) .V 3. În CPC vascular. │ │ │ │Dg. ex.│ │ │ │ │jugulograma cu "a" şi "V" ample şi│ │ │ │ │"y" adânc la cateterism. deviaţie axială QRS│HAD şi mai ales HVD radiologice. │ │afecţiuni ale parenchimului │arată capacitatea de efort în │ │excesive). de inv. cu dispnee de │ │ │ │ │repaus sau la efort mic determină │ │ │ │ │deficienţă accentuată │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă. zgomote cardiace │ │ │ │ │asurzite. │ │ │solicitările │ │iniţial stânga dar frecvent │CMD în faza iniţială pot avea │ │profesionale. se pune pe dispnee. │ │de protecţie la │ │tulbură primitiv funcţia şi/sau │care produce o uşoară încărcare a │ │locul de muncă │ │structura plămânului (în lipsa │cordului dr. II de inv. III de inv.│Date fiind fenomenele de │ │ │ │se caracterizează printr-un │insuficienţă cardiacă. III de inv. Bolnavul nu prezintă │ │(lipsa expunerii │ │unei afecţiuni a inimii stg. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 .. │ │ │Starea după pericardita acută ca │ │ │ │ │şi pericardita cronică │ │ │ │ │constrictivă cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale (dispnee) la eforturi │ │ │ │ │mari şi medii. │ │Necesită măsuri │ │a VD ca urmare a unor boli ce │cu tulburări ventilatorii uşoare. II de inv.79% │Gr. │ │ │ │ │hepatomegalie. │ │ │CMD cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă. I de inv. III/IV cu tulburări │ │ │ │ │severe de ritm şi/sau conducere cu│ │ │ │ │tromboze intracavitare │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . │la expunere la iritanţi │ │bronhopulmonari. pulmonară │ │semnele bolii de bază se adaugă ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │semnele de încărcare a cordului │Deficienţă funcţională medie │ 50 .89% │Gr. tulburări de │ │ │energetice mici.69% │Gr. Echo-cord │ │ │ │ │aspect specific de pericardită. VD şi circulaţiei │semne de încărcare pulmonară şi │ │ │ │pulm. tulb.7 │la efort prin DC scăzut. Prognosticul este │ │ │ │fracţie de scurtare 30%). │ │ │factori fizici │ │eventual tromboze intra-cavitare │ │ │nefavorabili │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . III de inv. cu semne de │ │respecta │ │EKG apare HAD. creşterea │evoluţia bolii este rapidă │ │ │ │în volum a abdomenului.. După │ │ │ │realizează o constricţie a inimii. se │ │globală. cu │ │ │ │informaţii privitoare la │hipoxemie şi hipercapnie medie.. fără cauze aparente. │ │infecţiei virale. Testul de efort │ │la temp. EKG şi │ │manifestă.49% │În raport de │ │insuficienţe cardiace progresive. ischemie │ │ │ │ │difuză. │ │dr. Aspect EKG de │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .│ │insuficienţă cardiacă NYHA IV. │ │ │Bolnavii cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III. │rezervat prin evoluţie progresivă │ │ │ │CMD se prezintă sub forma unei │a insuficienţei cardiace. dilatarea ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ . │ 20 . semne de stază │ │ │ │Tabloul clinic este asemănător cu │periferică. │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cordul pulmonar cronic . mărirea cavităţilor cu │ │ │fără expunere la │ │diminuarea contractilităţii. care arată│mediu. În CPC parenchimatos la│ │ │Rgr. I de Inv.│apariţia manifestărilor majore.69% │Gr. │ventilatorie medie. fără semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │hipodiastolică │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Pericardica cronică constrictivă │ 70 . │ │insuficienţă cardiacă. TA scăzută. │ │ │ │ │ireveresibil. │ │pulmonar sau ale cutiei toracice │limite fiziologice │ │Bolnavul va fi │ │(CPC parenchimatos) sau apare prin│ │ │monitorizat │ │afectarea primară a vaselor │ │ │efectuându-se │ │pulmonare (CPC vascular). │deficienţă funcţională uşoară. │ │în care HTP arterială este │ │ │oximetrie. cu deficienţă │ │muncă se vor │ │pulmonare şi mărirea inimii dr.

stadiul II b. echografie. trebuie completat cu aprecierea stadiului arteriopatiei. poate│ │ │ aterosclerotice │ │lucra şi cu normă întreagă │ . III de inv. de inv. │ 20 . cu semne de│ │ │ │mitrală sau un sindrom Eisenmenger│insuficienţă cardiacă dr. │ │ │ │ │manifestă. Clasificarea Leriche . examen Doppler pe carotide. cu hipoxemie şi hipercapnie │ │ │ │ │evidentă. de inv. . explorarea funcţiei renale) pentru identificarea altor determinări aterosclerotice: coronariene. │ │ │ │AP. mezenterice.claudicaţie la peste 200 m de mers .ischemie de efort cu claudicaţie intermitentă. AD şi│(hepatomegalie.arteriopatii de st.stadiul III ischemie de repaus.Explorări paraclinice: oscilometrie.Explorarea paraclinică trebuie completată cu investigarea factorilor de risc metabolici pentru ateroscleroză: DZ. leziunii stenozante şi a precizării reversibilităţii leziunilor tisulare. arterită temporală. . tomodensimetria . . gangrenă la vârful degetelor sau picior. Dg. claudicaţie intermitentă. singurul semn de boală este obstrucţia vasculară diagnosticată clinic sau prin metode de explorare. O scintigramă pulmonară poate │turgescenţă jugulară).  arteriopatii neaterosclerotice . │ │ │ │şi va arăta dimensiunile VD. . prin transductor transcutanat (N: 70  10 mmHg). │ │ │. necroză. │ │ │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │ │ │ │minime sau cu ortopnee. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . anevrismelor şi disecţiei aortice.Diagnosticul pozitiv se bazează pe: descrierea simptomelor.stadiul IV . pulmonare şi circulaţia │Deficienţă fucţională accentuată │ 80 . cu semne de CPC │ │ │ │ │vascular manifest. │Bolnavii cu afecţiune pulmonară. edeme maleolare. │cu disfuncţie ventilatorie │ │ │ │Echo cord va exclude o stenoză │accentuată sau severă.Etiologie:  ateroscleroza sistemică în 90% dintre cazuri. a topografiei. echografia intravasculară. examen Doppler. determinarea presiunii parţiale a oxigenului în ţesuturi. CPC prin tromboembolism │ │ │ │ │pulmonar (embolii mici şi │ │ │ │ │repetate).19% │Nu se încadrează în gr.stadiul I . │ │ │. la care se asociază prezenţa semnelor obiective de ischemie tisulară. . │ │ PERIFERICE │.69% │Monitorizarea continuă.arteriopatii de st.49% │Necesită schimbarea locului │ │ │ │ │de muncă (dacă este cazul) şi │ │ │ │ │urmărirea continuă a evoluţiei │ │ │ │ │bolii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. cu semne │ │ │ │ │de insuficienţă cardiacă dr.89% │Gr.absenţa oricărui simptom de ischemie. cu │ │ │ │evidenţia tromboze pulmonare iar │presiunea venoasă crescută.100% │Gr.claudicaţie la mai puţin de 200 m de mers . ireversibilă.este limitată la explorarea aortei în dg. dislipidemii şi cu celelalte explorări paraclinice (EKG. │ │ │ │EKG apar semne manifeste de HVD. RMN. II de inv.│art. │ │periferică severă. II b. │EKG. ┌────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │invalidantă │ │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ARTERIOPATII│Fără deficienţă funcţională │ 0 .stadiul II a. cerebrale. I │ │Necesită monitorizare cu │ │ │ │ │urmărirea evoluţiei afecţiunii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în gr. I de inv.arteriopatii de st. . în │ │ │ asociate şi cu alte localizări │ │funcţie de locul de muncă. cu │ │ │ │un cateterism permite măsurarea │semne manifeste de HVD sau CPC pe │ │ │ │presiunilor.Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare = afecţiunea arterială obstructivă care determină reducerea progresivă a lumenului vascular şi a fluxului sanguin spre membre. │ 50 . durere de repaus şi evidenţierea lipsei pulsaţiilor arteriale în teritoriile afectate.Fontaine: . angiografia cu substanţă de contrast.Bolile arterelor periferice reprezintă o importantă patologie cardiovasculară datorită incidenţei ridicate şi problemelor complexe de diagnostic şi terapie pe care le ridică. alte arterite).ischemie de repaus: dureri în decubit şi tulburări trofice cutanate cu ulceraţii. II a. . care │ │ │ │ │conduc la pierderea capacităţii de│ │ │ │ │autoservire │ │ │ └──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE ARTERELOR PERIFERICE . dureri în decubit .stadiul II . . .rare (trombangeită obliterantă.

Diagnostic . . funcţionale grave şi│ │ │ │ │necesită îngrijire permanentă │ │ │ └────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────┘ INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ . deoarece extensia trombozei este cel mai adesea rapidă. I de inv. .Cauzele afectării venelor . diminuă efcienţa forţei de propulsie sau cresc în mod critic coagulabilitatea sanguină.Venografia prin prelucrare electronică (digitală) a imaginii. .Determinarea radioimunologică a fibrinopeptidei A. . .Bolile venelor reprezintă un capitol important de patologie cardiovasculară. atunci când datele clinice sunt incomplete.arteriopatii cu amputaţii ce │ 90 . parietale. III şi IV │80 .Dilatarea reţelei venoase superficiale de deviaţie.│ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ 70 . .89% pt.Consecinţele fiziopatologice şi clinice ale perturbării circulaţiei venoase pot fi uşoare şi nesemnificative sau extrem de grave.arteriopatii st.Venografia (flebografia) ascendentă convenţională. bidimensional dublu.Diagnosticul de TVP se face pe baze clinice: existenţa factorilor de risc pentru TVP constituie un element important. de obicei puţin aderent într-o venă profundă.Ex.100% │Gr. .intraluminale. .Tomografia computerizată.Modificările tegumentelor: netede. în raport cu gradul.Manifestări generale: febră moderată. .│Se va aprecia oportunitatea │ │ │ │ st. localizarea şi durata modificărilor.Scintigramă.Ex. inclusiv valvulele. boala este potenţial letală (prin embolie pulmonară) sau invalidantă (prin sindrom post-trombotic).Manifestări de vecinătate şi la distanţă: hidartroză şi adenopatii regionale. . │ │ │.Durerea: este medie sau uşoară în relaţie cu gradul edemului. Stabilirea unui diagnostic precoce al TVP este deosebit de importantă. .Cordonul venos trombozat: poate fi palpat în zonele accesibile şi este uşor sensibil. . │ │ │duc la tulb.Rezonanţă magnetică nucleară.Ex. Tromboflebitele superficiale (TFS) . externe . prin incidenţa lor deosebită şi prin problemele de terapie şi profilaxie pe care le ridică.Edemul: poate constitui unica manifestare a unei TVP. .pot modifica anatomic sau funcţional peretele venos. .79% │Gr. . IV │intervenţiei chirurgicale │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │. Mijloace de explorare paraclinică .Pletismografia prin impedanţă. . . Tabloul clinic . . . Tromboza venoasă profundă (TVP) denumită şi flebotromboză acută sau uneori tromboflebită profundă este o afecţiune datorată producerii unui trombus.Venografia radioizotopică. echografic bidimensional cu compresie.Suspiciunea clinică de TVP trebuie confirmată sau infirmată prin mijloacele paraclinice. echografic Doppler-color. lucioase şi subţiate şi cu t locală uşor crescută. nelinişte sau anxietate. II de inv. tahicardie.

dureros la presiune sau spontan . de regulă circumscrise şi abacteriene ale pereţilor venelor subcutanate. Cauza: varicele. însoţite de formarea de trombuşi aderenţi.59% │Gr.39% │de invaliditate. leziunile intimale. │ │ │ impotenţă funcţională │ │ │ │ │ tromboflebite profunde repetate│ │ │ └───────────┴─────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ AFECŢIUNILE RESPIRATORII CRITERII DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII ŞI A GRADULUI DE INVALIDITATE ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORII Stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate în afecţiunile respiratorii se bazează pe: I.prezenţa complicaţiilor . III de inv.19% │invaliditate. │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în grad │ │ │ dilataţii arciforme cu │ 20 . un proces inflamator propagat de la structurile din vecinătate. │ │ │ pachete varicoase │ │Schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │nefavorabil prin temperaturi│ │ │ │ │ridicate şi ortostatism. Tabloul clinic . Elemente clinice . ocazional . Elemente funcţionale 1. evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică .│ │ │ ortostatică │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 40 .vena afectată apare sub forma unui cordon ferm.fenomenele inflamatorii dispar spontan în câteva zile sau săptămâni.79% │Gr..răspunsul la tratament II.forma clinică .fără nici o cauză decelabilă. ┌───────────┬─────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ funcţională │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională: │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │ varice simple │ 0 . provocate de administrarea intravenoasă de substanţe iritante.stadiul evolutiv . pe demonstrarea clinică sau prin investigaţiile paraclinice ale unei obstrucţii venoase. unele boli cu tropism vascular. urmare a unei tromboze venoase profunde (TVP) vindecată cu sechele. II de inv. Tabloul clinic  edem  ectazia venelor subcutanate  modificări cutanate trofice  ulcerul de gambă Diagnostic  Diagnosticul pozitiv se bazează pe prezenţa edemului cronic caracteristic circulaţiei vicariante subcutanate şi a eventualelor modificări cutanate la bolnavi cu antecedente de TVP sau condiţii favorizante pentru aceasta. │ │ │ varice gigante cu edem │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ │ │ │ │ tulburări trofice │ 60 . SINDROMUL POST TROMBOTIC (SPT)  reuneşte manifestările clinice ale hipertensiunii venoase cronice din sistemul venos profund.Sunt afecţiuni inflamatorii. │ │ │ hipertensiune venoasă │ │Schimbarea locului de muncă.

completă.diagnosticul pozitiv şi diferenţial .  prezenţa consecinţelor corticoterapiei îndelungate PID (PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE)  intensitatea dispneei  toleranţa la efort SUPURAŢIILE BRONŞICE (bronşite cronice purulente. cantitativ) TUBERCULOZA PULMONARĂ  activitatea bolii (activă. evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi efort) 3. prezenţa chimiorezistenţei  vindecare . efectuarea de teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară (determinarea VR şi CRF. Evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică 1a. stabilizată)  complianţa bolnavului la tratament. tardivă. recent stabilizată. severitatea disfuncţiei ventilatorii pe baza reducerii ventilaţiei maxime (V(max)) sau a VEMS faţă de valoarea prezisă.) III. aprecierea adaptării la efort a sinergiei cordeo-respiratorii prin teste de efort specifice 4.urmărirea evoluţiei bolii . 1 . Examenul radiologic pulmonar  este obligatoriu în toate afecţiunile respiratorii  este util pentru: .Tipul disfuncţiei ventilatorii ┌─────────────────────┬───────┬───────┬──────────┬────────┐ │Volume şi capacităţi │ DVR* │ DVO │ DVM │ SODD │ │ pulmonare │ │ │ │ │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │CV │ │ │ N │ │ N │ │ │ │ v │ │ │ │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ ^││ ^│ │ │ │VR │N sau ││N sau ││v. Elemente funcţionale 1.2. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ ^│ │ ^ │ │ │ │CPT │ v │N sau ││ v. Elemente clinice BPOC  vechimea bolii  durata şi frecvenţa recurenţelor  intensitatea dispneeii  expectoraţia (aspectul cantitativ şi calitativ al sputei)  răspunsul la tratament (nivelul consumului de medicamente) ASTMUL BRONŞIC  frecvenţa crizelor  prezenţa/absenţa simptomelor nocturne  prezenţa/absenţa simptomelor intercritic  necesitatea corticoterapiei orale. Tabel nr. pioscleroza)  frecvenţa şi durata acutizărilor  expectoraţia (calitativ. teste de transfer gazos prin membrana alveolo-capilară. tipul disfuncţiei ventilatorii 1b. │ │ N │ ├──────┴──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │DEBITE VENTILATORII │ DVR │ DVO │ DVM │ SODD │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │VEMS │ v │ v │ v │ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │VEMS/CV x 100 │N sau ││ v │ v │ N │ . teste de mecanică pulmonară. abscesul pulmonar cronic. cu sau fără sechele morfofuncţionale II. bronşiectazii. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ ^││ ^│ │ │ │CRF │N sau v│N sau ││v. N.evidenţierea complicaţiilor I. pletismografie cu determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere .Raw. etc.

50 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ)│ < 40% │Test de efort contraindicat│ └───────────────────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┘ Notă I.0.valori normale 78 .84) >= 60% │ 100 .presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sistemic (p(a)O2) . Raportarea procentuală a VEMS(actual) la valoarea prezisă (teoretică) furnizează aceeaşi informaţie V(max. În stabilirea deficienţei funcţionale se ţine seama de întreg complexul de date clinice.ind. Severitatea disfuncţiei ventilatorii nu conduce automat la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate.creşterea valorilor peste 45 mmHg semnifică hipercapnie  SaO2 .40% │ 80 .84 (bărbaţi)│ >= 100 w la bărbaţi │ │ │ VEMS(prezis)  0.prezis) VEMS(prezis) x 30 VEMS(prezis) II. radiologice.2 mmHg semnifică hipoxemie  p(a)CO2 . funcţionale.62 (femei) │ >= 80 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │UŞOARĂ │ < (VEMS .0.62) >= 60% │ 80 .valori normale 95% . 2 .45 (medie 40 mmHg) . 2.80 w │ │ │ < (VEMS .Severitatea disfuncţiei ventilatorii (şi capacitatea maximă de prestaţie C(pmax) corespunzătoare) ┌───────────────────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ DISFUNCŢIE │ V(max)(VEMS)% din │ C(pmax) │ │ │ valoarea prezisă │ │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │FĂRĂ │VEMS(prezis)  0. Evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi la efort)  parametrii măsuraţi sunt: .├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │FEF25_75 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50/CV │N sau ││ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │V(max) │ v │ v │ v │ N │ └──────┴──────────────┴───────┴───────┴──────────┴────────┘ DVR = disfuncţie ventilatorie restrictivă DVO = disfuncţie ventilatorie obstructivă DVM = disfuncţie ventilatorie mixtă SODD = sindrom obstructiv distal discret Tabel nr.45 (< 7.saturaţia cu oxigen a hemoglobinei din sângele arterial sistemic .35 = acidoză ─┐ aceste abateri ├ .valori normale 35 .presiunea parţială a bioxidului de carbon în sângele arterial sistemic (p(a)CO2) .scăderea valorilor p(a)O2 sub valoarea medie prezisă .valori normale 7.pH-ul sângelui arterial sistemic  p(a)O2 .50 w la bărbaţi │ │ │ │ 60 .100 mmHg (valorile scad cu vârsta) .60 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │MEDIE │ 59 .8.ind.actual) VEMS(actual) x 30 VEMS(actual) ─────────────────% = ─────────────────% = ────────────% V(max.7. Ventilaţia maximă indirectă nu este un parametru obligatoriu pentru stabilirea severităţii disfuncţiei ventilatorii.35 .scade în cazul tulburării importante a oxigenării la nivelul plămânului  pH .

45 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │SEVERĂ │ 44 .60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 60 . determinarea volumului rezidual (VR) pentru evidenţierea hiper inflaţiei în sindromele obstructive. 4 .70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ) │ > 70 │ └────────────────────┴───────────────┘ 3.35 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │GRAVĂ │ < 35 │ └────────────────┴──────────────────┘ 3b. 3 .Severitatea hipercapniei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPERCAPNIE │ paCO2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ 45 . Aprecierea adaptării la efort a sinergiei cardio-respiratorii 3a. teste de mecanică pulmonară  determinarea compleanţei statice (C(st)) .180 │ MEDIE │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ > 180 │ ACCENTUATĂ │ └──────────────────────┴───────────────────────┘ 4b.45 = alcaloză ─┘ sunt corelate cu p(a)CO2) Tabel nr. evaluarea capacităţii maxime de prestaţie (C(pmax)) pe baza parametrilor circulatori ┌────────────────┬──────────────────┐ │ C(pmax) │ INTENSITATEA │ │ │ EFORTULUI (W) │ ├────────────────┼──────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 150 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 150 . ┌──────────────────────┬───────────────────────┐ │ Creşterea VR faţă de │ Gradul hiperinflaţiei │ │ valorile prezise (%) │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ <= 150 │ UŞOARĂ │ │──────────────────────┼───────────────────────┤ │ 150 .> 7. după intensitatea efortului (în watt) care poate fi desfăşurat timp de 5' fără modificarea p(a)O2 ┌─────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────┐ │ Capacitate de efort │ Intensitatea efortului │ Reducerea capacităţii │ │ │ (watt) │ de efort (%) │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 100 (bărbaţi) │ 0 │ │ │ >= 80 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 100 .80 (bărbaţi) │ 75 │ │ │ 80 .Severitatea hipoxemiei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPOXEMIE │ p(a)O2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ <= 70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 69 .50 (bărbaţi) │ 50 │ │ │ 70 .60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 59 .50 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ < 50 │ < 50 │ └─────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────┘ 4. Teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară 4a.35 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │GRAVĂ (risc letal) │ < 35 │ └────────────────────┴───────────────┘ Tabel nr.80 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 80 .70 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ MEDIE │ 80 .110 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │MEDIE │ 110 .

cu │ │ │ 70-89% │ │ │simptome permanente.2/săpt. corticoterapie │ 50-69% │ │ │ │ INSUFICIENT │> 1 .50 = hipercomplianţă C(st) < valoare medie prezisă . Insuficienţa respiratorie decompensată (hipoxemie cu hipercapnie şi acidoză respiratorie) determină incapacitate de 90 . hiperinflaţie pulmonară │b) reducere medie │MEDIE │ b) 60-65% │ III │ │ │medie. II-III │b) DVO medie. beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │intercritic.40 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │GRAVĂ │ < 40 │ └─────────────────────┴──────────────┘ 1. │continuu. creştere Raw medie │c) reducere medie │ │ c) 65-69% │ │ │ │c) se adaugă hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma severă cu │a) DVO accentuată (severă).│hiperinflaţie pulmonară accentuată. │Reducere accentuată │ACCENTUATĂ │ a) 70-79% │ II │ │dispnee grd. BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC) ┌────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Funcţional │ Adaptare la efort │Deficienţă │ │ Grad de │ │ │ │ │funcţională│Incapacitate│invaliditate│ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma uşoară cu │a) sindrom obstructiv distal │ │ │ 20-49% │ │ │simptome permanente │b) disfuncţie ventilatorie obstructivă│păstrată │UŞOARĂ │ a) 20-29% │ 0 │ │ │(DVO) uşoară │ │ │ b) 30-49% │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma moderată cu │a) disfuncţie ventilatorie obstructivă│ │ │ 50-69% │ │ │simptome permanente.CO)(%) │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │UŞOARĂ │ > 60 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │MEDIE │ 59 .9 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ > 0. │ Hipoxemie │ crize scurte │ 70-89% │ │ │ │ SEVER │ > 5/săpt.│crize nocturne │fără disfuncţie│beta(2) mimetice │ 1 .CO) scăzut în fibrozele interstiţiale difuze) ┌─────────────────────┬──────────────┐ │ALTERAREA DIFUZIUNII │ REDUCEREA │ │ │ T(L.2/săpt. │uşoară │inhalatorie │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │intermitente │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptome moderate │a) DVO medie │a.│mai mult de 1 pe │cu hipocapnie │inhalatorie zilnic │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │ CONTROLAT │ │săptămână │ reducere │Se adaugă la │ b) 60-69% │ │ │ │ │ │ │medie a │tratament │ │ │ │ │ │ │ │capacităţii de │bronhodilatatoare │ │ │ │ │ │ │ │efort │retard │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptomatologie │ DVO │ │ │ │ │ │ │ │accentuată │accentuată │Necesită corticote │ │ │ │ │ │ │intercritic (dispnee│(severă) │rapie orală │ │ │ │ │ │ │de efort.6 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │MEDIE │ 0. Cordul pulmonar cronic (cpc) documentat clinic şi prin investigaţii de laborator. 2.T(L.89% (deficienţă funcţională globală accentuată). zilnic │b) hipoxemie │zilnic │ │ │ │ │ MODERAT │ │şi crize nocturne │medie la efort │b.0. Exacerbări│repaus cu │ tratament │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │ │ │frecvente │normocapnie(!) │prelungit │ b) 80-89% │ │ │ . ca şi insuficienţa pulmonară manifestă (hipoxemie cu hipercapnie de repaus) determină incapacitate 70 . III-IV │hipoxemie accentuată la efort │ │ │ b) 80-89% │ │ │ │b) prezenţa CPC şi hipoxemie de repaus│ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forme severe în │ │Necesită îngrijire pentru │ │ 90-100 │ │ │stadiul de │ hipoxemie severă │activităţi cotidiene şi/sau │ │ a) 90-95 │ I │ │insuficienţă │ hipercapnie severă │igienă personală │GRAVĂ │ b) 95-100 │ │ │respiratorie cronică│ acidoză respiratorie │a) ocazional │ │ │ │ │sau complicate cu │ │b) permanent │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │ │cardiacă dreaptă │ │ │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┘ ASTMUL BRONŞIC ┌─────────────┬─────────────┬────────────────────┬───────────────┬───────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │Forma clinică│ Număr de │Simptome intercritic│ Funcţional │ Tratament │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ │ crize │ şi nocturn │ │ │ │funcţională│invaliditate│ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ UŞOR │< 1 .9 │ └───────────────┴────────────────────┘ 4c. teste de difuziune alveolo-capilară (măsurarea factorului de transfer gazos .3 .50 = hipocomplianţă  determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere (Raw)  valori normale 0.19% │ │ 0 │ │ │(ocazional) │< 2/lună │ventilatorie │inhalator în criză │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │ crize nocturne │disfuncţie │a) beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │> 2/lună │ventilatorie │inhalator la nevoie│ 20-49% │ │ │ │ MODERAT │> 1 .22 KPa/1sec ┌───────────────┬────────────────────┐ │ Creşterea Raw │ Valori (KPa/1sec) │ ├───────────────┼────────────────────┤ │UŞOARĂ │ 0.2/săpt. tuse).0.0. hiperinflaţie pulmonară uşoară │a) reducere UŞOARĂ dau MEDIE│ │ a) 50-59% │ │ │dispnee grd.│medie.│ simptome uşoare │obstructivă │b) corticoterapie │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │intercritic.C(st) > valoare medie prezisă + 0.6 .100% (deficienţă funcţională globală gravă).

II │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ │ │ reducere medie a capacităţii de │ │ │ │ │ │ │efort │ │ │ │ │ │ . dispnee│ Hipoxemie │+ tratamentul │ │ │ │ │ │ frecvente │continuă în evoluţie│severă repaus │complicaţiilor │ 90-100% │ │ │ │ GRAV │ diurne şi │CPC. │> 2 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr. │cu │a) necesită │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ │ nocturne │ICD │hipercapnie(!!)│îngrijire │ b) 95-100% │ │ │ │ │ │ │ │ocazională │ │ │ │ │ │ │ │ │a) necesită │ │ │ │ │ │ │ │ │îngrijire │ │ │ │ │ │ │ │ │permanentă │ │ │ │ └─────────────┴─────────────┴────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE ┌──────────────────┬────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Stadiul │ Disfuncţia │ Schimbul gazos │ Adaptare │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ evolutiv │ventilatorie│ │ la efort │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │a. supuraţii pulmonare difuze pioscleroză pulmonară SUPURAŢII BRONHOPULMONARE ┌──────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Clinic şi funcţional │ Durata │ Control │Incapacitate│Deficientă │ Grad de │ │ │recurenţelor│terapeutic │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ pusee supurative episodice │ │ │ │ │ │ │ dispnee gr. I │ │ │ │ │ │ │ reducere uşoară a capacităţii de│ │reversibile│ 50-69% │ │ │ │efort │ │ prin │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │b) bronhoree 80 m//24h în timpul │ │ tratament │ b) 60-69% │ │ │ │puseelor suprem. bronşiectazii supurate  supuraţii pulmonare .│ │ │ │ capacitate de│ │ │ │ │ │ │ │ │efort accentuat│ │ │ │ │ │ │ │ │redusă │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │Simptomatologie │ │tratament complex │ │ │ │ │ │ │intercritică │ DVO severă │al bolii de fond │ │ │ │ │ │ crize │invalidantă. normal │ │ │ │ │ │ │ │b. │< 3 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr.bronşite cronice purulente.recurentă şi/sau persistentă.capilare │reducere │ 70-89% │ │ │ │(dispnee │obstructiv │hipoxemie accentuată│accentuată │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │gr. scădere uşoară a │a. reducere │ │ │ │ │ │ │eforturi de │uşoară │ │ │ │ │ │ │intensitate medie │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │scădere medie a │ │ │ │ │ │Stadiul II │ │T(L.abscese pulmonare.co)) │ │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │hipoxemie uşoară la │b. I │< 2 luni/an │ complet │ 1-19% │ │ 0 │ │ fără disfuncţie ventilatorie │ │reversibile│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie uşoară │ │ │ │ │ │ │ bronhoree │ │ │ 20-49% │ │ │ │a) 50-60 ml/24h în cursul puseelor│< 2 luni/an │ complet │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │supurative │ │reversibile│ b) 30-49% │ │ │ │b) bronhoree peste 60 ml/24h în │ │ │ │ │ │ │timpul puseelor supremative │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie medie │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree >70 ml/24h în timpul │ │ │ │ │ │ │puseelor supurat. III) │distal sau │la eforturi mici │ │ b) 80-89% │ │ │ │semne de CPC │DVM │hipoxemie severă │ │ │ │ │ │ │accentuată │de repaus │ │ │ │ │ │ │(severă) │ │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │Stadiul │ │hipoxemie gravă de │necesită │ │ │ │ │complicat cu │ │repaus cu │îngrijire │ 90-100% │ │ │ │insuficienţă │DVM severă │hipercapnie │ocazională │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │cardiorespiratorie│ │accentuată şi │necesită │ b) 95-100% │ │ │ │ireductibilă │ │acidoză │îngrijire │ │ │ │ │ │ │respiratorie │permanentă │ │ │ │ └──────────────────┴────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ SUPURAŢII BRONHOPULMONARE CRONICE Supuraţiile bronhopulmonare constituie un grup eterogen de afecţiuni caracterizate prin infecţie recurentă sau persistentă .de tip supurativ şi care se manifestă clinic prin:  bronhoree purulentă . II) │ │efort │ │ b) 60-69 │ │ │ │ │ │hipoxemie medie de │ │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │DVR │reducere accentuată │ │ │ │ │ │ │accentuată │a difuziunii │ │ │ │ │ │Stadiul III │+ sindrom │alveolo . eventual fetidă sau hemoptoică (în fazele acute depăşind 50 ml/24 h)  dispnee de efort sau repaus  semne generalizate de infecţie Se includ în acest grup:  supuraţii bronşice . I) │ DVR uşoară │transfer gazos │ │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │(T(L.co) │ │ 50-69% │ │ │ │(dispnee │DVR medie │hipoxemie medie de │reducere medie│ a) 50-59 │ MEDIE │ III │ │gr. păstrată │ │ │ │ │Stadiul I │ │factorului de │ │ 20-49% │ │ │ │(disnee gr.

cu │ │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │cardio-respiratorie │ │ │ 90-100% │ │ │ireductibilă. │ │ │ │pierdere ponderală. Aprecierea incapacităţii şi a deficienţei funcţionale se bazează pe:  evoluţia clinică  severitatea disfuncţiei ventilatorii  gradul afectării adaptării la efort conform criteriilor enunţate în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ ACTIVĂ ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Examen bacteriologic │ Examen radiologic │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie gravă. Bolnavii cu intervenţie chirurgicală pe torace pentru tuberculoză pulmonară prezintă incapacitate de 70-89% (deficienţă funcţională accentuată . exereză pulmonară.├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie │ │ │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree > 80 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie accentuată la efort de│> 3 luni/an │Parţial sau│ 70-89% │ACCENTUATĂ │ │ │intensitate medie │ │ temporar │ a) 70-79% │ │ II │ │b) semne CPC │ │reversibile│ b) 80-89% │ │ │ │ hipoxemie cu hipercapnie în │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie severă │ │ │ │ │ │ │ bronhoree purulentă permanentă │ │ │ │ │ │ │> 100 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ insuficienţă cardio-respiratorie│ │ │ 90-100% │ │ │ │ireductibilă │ persistent │ineficient │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ necesită îngrijire │ │ │ b) 95-100% │ │ │ │a) ocazională │ │ │ │ │ │ │b) permanentă │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PLEUREZII PURULENTE (emfizemele pleurale. │BK negativ (negativat │ │ │ │ │risc crescut de reactivare │după 6 luni de │ │ 70-89% │ II │ │ │tratament) │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │BK pozitiv în perioada│ │ │ │ │orice formă clinică │de 3 luni precedând │ │ 89% │ II │ │ │expertizării │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │forme cronice severe. febrilitate. caşexie. fistule │luni precedând │afectarea unor zone de│ 70-89% │ II │ │bronho-pleuro-parietale. abces pulmonar) Sunt afecţiuni determinate de acumularea de lichid purulent în cavitatea pleurală. piotorax. │ │indemne anterior │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie lent favorabilă. calcificări pleurale) b) au necesitat tratament chirurgical (decorticare. toracoplastie). Pun problema aprecierii incapacităţii şi a deficienţei funcţionale în următoarele situaţii: a) determină sechele importante (palipleurit. │BK pozitiv │ │ 90-95% │ I │ │necesită asistenţă din │BK negativ │ │ 95-100% │ │ │partea altei persoane │ │ │ │ │ │ocazional │ │ │ │ │ │permanent │ │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ TUBERCULOZA PULMONARĂ STABILIZATĂ În cazul în care la prima revizuire (după 6-12 luni) bolnavii de tuberculoză pulmonară prezintă leziuni stabilizate incapacitatea şi gradul de invaliditate se apreciază după:  severitatea disfuncţiei ventilatorii  severitatea afectării schimburilor gazoase în plămâni  capacitatea de adaptare la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ OPERATĂ În stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate la aceşti bolnavi se va ţine seamă de:  criteriile de activitate a tuberculozei  consecinţele morfofuncţionale ale intervenţiei chirurgicale 1.gradul II de invaliditate) timp de 6 luni de la prima expertizare . │perioada de 3 │sau cavitare extinse.│BK negativ în │Imagini infiltrative │ │ │ │subfebrilitate prelungită. │expertizării │parenchim pulmonar │ │ │ │etc.

Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. rezultă că 76% din pacienţii cu IRC din România au una dintre aceste etiologii. dar frecvenţa poate varia în funcţie de factorii menţionaţi anterior şi de stadiul IRC. SINDROAME POST TUBERCULOASE În acest grup sunt cuprinse formele de tuberculoză pulmonară vindecate cu sechele morfofuncţionale importante. IRC presupune existenţa de leziuni în ambii rinichi sau într-un singur rinichi. Etiologia IRC este greu de evaluat. conform criteriilor din capitolul introductiv. localizate în ambii rinichi sau într-unul singur. urmată de nefropatiile interstiţiale (23%). deoarece rinichiul sănătos compensează funcţiile pierdute ale rinichiului lezat. în caz de rinichi unic congenital sau dobândit. după 12 luni de la data pensionării de invaliditate sunt încadraţi în funcţie de severitatea afectării funcţiei respiratorii.boala care a produs IRC . cu debut lent. pensionari de gradul II după perioada de 6 luni în care au evoluat favorabil se consideră că prezintă incapacitate de 50-69% (deficienţă funcţională medie . când acesta este unic. exclude apariţia IRC. datorită leziunilor organice. caracterizat fiziopatologic prin incapacitatea rinichilor de a-şi asigura funcţiile normale. cu etiologie multiplă.gradul III de invaliditate) pentru încă 6 luni în vederea readaptării progresive la activitatea profesională şi a evitării recăderilor (chiar dacă nu prezintă afectarea funcţiei respiratorii) 3. în ani de zile. În România cauza cea mai frecventă a IRC este boala glomerulară (49%). malformaţii). În expertiza medicală a capacităţii de muncă constituie elementul de referinţă pentru stabilirea diagnosticului funcţional şi aprecierea capacităţii de muncă în afecţiunile rinichiului. încadraţi în gradul II de invaliditate. Pacienţii cu IRC trebuie evaluaţi periodic pentru monitorizarea progresiunii bolii. ireversibile. uropatii. având o evoluţie progresivă către exitus.asocieri morbide (HTA. celălalt fiind sănătos. diabet zaharat) . AFECŢIUNILE RENALE INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ Insuficienţa renală cronică (IRC) este un sindrom cronic. Prezenţa de leziuni într-un singur rinichi. Caracteristici:  se manifestă după luni sau ani de la vindecarea procesului bacilar  baciloscopie directă constant negativă timp de cel puţin 18 luni (cel puţin 3 culturi)  imagini radiologice nemodificate (controale repetate la câteva luni) Stabilirea incapacităţii şi încadrarea în grad de invaliditate se bazează pe:  severitatea afectării ventilaţiei pulmonare  severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar  adaptarea la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv. Examenele periodice trebuie să includă:  Anamneză . Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. Dacă se include nefropatia diabetică în categoria nefropatiilor glomerulare primare şi adăugăm nefropatiile interstiţiale.2. IRC reprezintă expresia funcţională a diferitelor tipuri de leziuni ale rinichiului (nefropatii.complianţa la regimul igieno-dietetic şi la tratamentul medicamentos Intervalul recomandat dintre examenele periodice este de 3 luni. Viteza de progresie variază în funcţie de: .

Clearance creatinină endogenă . trepidaţii.  homeostazie normală. umiditate. K+. retenţie azotată)  masă de nefroni funcţionali 25-50%  evoluează în două faze: a) faza poliurică.  probe funcţionale renale normale. Examen clinic complet  Explorări de laborator . creatinină)  Explorări imagistice: .Uree. b) faza de retenţie azotată fixă. etc). În acest stadiu capacitatea de muncă este păstrată.Retenţia azotată se poate menţine constantă timp de mai mulţi ani în condiţiile reducerii masei nefronice. creatinină sertice . toxice.Radiografii schelet osos (mâini. poliurie compensatorie. Ursea) I.  nu există anemie. PO43-) . parcurgând aceleaşi stadii indiferent de boala renală primară.  anemie uşoară sau medie N. determinate de: . hipertensiune. endoscopie) . Poate fi necesară schimbarea locului de muncă în cazul în care solicitările energetice depăşesc 700 kcal/8 h sau activitatea se desfăşoară în condiţii de microclimat necorespunzătoare (temperaturi extreme.Examen sumar de urină . Stadiul de insuficienţă renală cronică decompensată (preuremie)  funcţie renală afectată în repaus.Fosfataza alcalină serică .Echilibru acido-bazic .  masă de nefroni funcţionali peste 50%. acid uric.Examen de urină din 24 ore (densitate. Ca2+. proteine. hematocrit.Hemogramă (hemoglobină.natura bolii renale primare .anual . lipemie .B. număr trombocite) . . picioare) . clavicule.Clearance uree .Electroforeză proteine serice (de două ori pe an) . uşor alterată în condiţii de suprasolicitare. Stadiul de insuficienţă renală compensată  funcţia renală normală în repaus prin intervenţia mecanismelor compensatorii (hipertrofie funcţională a nefronilor restanţi. Există diverse definiţii ale stadiilor. Stadiul de deplină compensare (suficienţă funcţională. uree. suficienţă cu randament limitat)  funcţie renală normală în repaus. II.anual  Explorări complementare. leucogramă.  probe funcţionale renale puţin sau moderat modificate  homeostazie modificată moderat în faza de retenţie azotată fixă.Colesterol. III. trigliceride.  masă de nefroni funcţionali 10-25%.co-morbiditate Examenele periodice vor urmări evaluarea manifestărilor clinice ale IRC (vezi tabel 1). Cea mai completă este cea redată în continuare (N. Na.Ionogramă serică (Na+.Determinare dimensiuni rinichi (radiologie. K. Stadializarea insuficienţei renale cronice IRC evoluează stadial. .

cu gradele de incapacitate corespunzătoare iar capacitatea de muncă se apreciază ţinându-se seama de solicitările locului de muncă. în timp ce la alţii acestea se dezvoltă progresiv.T.C. De aceea trebuie evitaţi şi înlocuiţi cu cel de insuficienţă renală cronică. . Nomenclatură AZOTEMIE .R.toleranţa rinichiului transplantat . acid uric. Manifestări electrolitice .stadiul final al I.prezenţa patologiei induse de hemodializă .  anemie medie N.Manifestări ale insuficienţei renale I.  probe funcţionale renale alterate (vezi tabelul).gradul de recuperare medicală .  homeostazie grav alterată prin creşterea semnificativă a produşilor de retenţie azotată.aritmii .motivaţia deficientului pentru muncă . .pericardită uremică . cu precizarea stadiului.H.B.hipernatremie (prin retenţie) .hipocalcemie cu hiperfosfatemie II. Astfel deficienţa funcţională poate fi de la uşoară la gravă.situaţia socio-familială a acestuia.hiponatremie (nefropatie cu pierdere de sare) .  anemie medie sau severă V. prin mecanism renal sau extra renal UREMIE . Stadiul de uremie (terminal)  funcţie renală grav alterată.arteriopatii periferice . homeostazie constant alterată (vezi tabelul). Manifestări cardio-vasculare .toleranţa hemodializei sau a dializei peritoneale . acidobazice.A. creatinină). Stadiul de uremie depăşită În acest stadiu supravieţuirea este asigurată prin mijloace de substituţie a funcţiei renale: epurare extrarenală sau transplant renal.complex de simptome cerebrale datorate edemului cerebral (hiperosmolaritate numai la azotemie moderată) Observaţie: Aceşti termeni sunt frecvent folosiţi incorect referitor la IRC. .  masă de nefroni funcţionali sub 10%.hipotensiune arterială (instabilitate hemodinamică la hemodializaţi) . Tabel I . viscarale PSEUDOUREMIA .hiperpotasemie (dar cu depozite reduse) . La unii dintre bolnavi semnele de uremie se pot ameliora.În afara manifestărilor bolii de fond apar şi semnele de uremie IV.creştere în ser a produşilor azotaţi neproteici (uree. În aprecierea statutului medico-profesional al acestor deficienţi se vor avea în vedere o serie de alţi factori: .insuficienţă cardiacă .tendinţă crescută spre arteroscleroză .rezultatul acumulării de metaboliţi toxici în care apar manifestări multiple datorate tulburărilor hidro-electrolitice.

49% │Eventual schimbare│ │compensare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ loc de muncă │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Compensat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 50 -> 35 │ <= 1022 │ < 50 │ 1.79%*) │ III/II*) │ │retenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │Accentuată*)│ │ │ │azotată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fixă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Decompensat│ 25 -> 10 │1010-1011 │ > 100 │ > 4.100% │ I │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremie │ < 10 │variabil2)│ < 502) │variabilă2)│variabil2)│variabil2)│variabil2)│variabil2) │variabilă3) │variabilă3) │ variabilă4) │ │depăşită1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────┴───────────┴──────────┴─────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ *) în funcţie de simptomatologia clinică (variaţii individuale de toleranţă a IRC) .5 │ 20 .5 -> 3 │ 10 .anemie .parotidită .5 │ 12 .sângerări digestive .4 │ 26 -> 20 │ 40 -> 30 │ 3.patologia asociată: hemodializei.vezi Manifestările clinice ale insuficienţei renale cronice 1 ) supravieţuirea este posibilă datorită mijloacelor de tratament substitutive renal 2 ) variabile.hemoperfuzia b) Epurare intracorporală .13 │ Medie │ 50 .5 . Tulburări neurologice SNC .1.insomnie .Stadiile insuficienţei renale cronice ┌───────────┬───────────┬──────────┬─────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ │ Nefroni │ │ Uree │Creatinină │ │ │ Număr │Hemoglobină│ │ │ Grad │ │ Stadiul │funcţionali│Densitate │sanguină │ sanguină │ Cl (uree)│ Cl(Cr) │ hematii │ g/dl │ Deficienţă │Incapacitate│ invaliditate │ │ │ (%) │ urinară │ (mg/dl) │ (mg/dl) │ (ml/min) │ (ml/min) │ 106/mm3 │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Deplină │ 100 -> 50 │ < 1025 │ < 50 │ N │ N │ 120-70 │ > 4 │ 12 .89% │ II │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremic │ < 10 │ <= 1010 │300 .stomatită .ultrafiltrarea secvenţială .5 │ 8 .100 │ 3 .5 │ 40 -> 12 │ 3 -> 2.hemodializa .ostoscleroza .tulburări psihice neuropatie periferică senzitivă Tabelul 2 .osteomalacia . în funcţie de procedeul de tratament substitutiv 3 ) variabile. Osteodistrofie renală .12 │ Medie/ │ 60 .hemofiltrarea .osteita fibroasă .10 │ Accentuată │ 80 .5 -> 2 │ 8 │ Gravă │ 90 .enterocolită VII.2.5 .15 │ Uşoară │ 20 .gradul de recuperare medicală prin metoda de tratament substitutiv . în funcţie de: . Metode de epurare extrarenală a) Epurare extracorporală . Manifestări gastrointestinale .5 │ 70 -> 26 │ 70 -> 40 │ 4 -> 3.59% │ III │ │poliurică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 35 -> 25 │ < 1017 │50 .disfuncţii leucocitare .fatigabilitate .osteoporoza VI.5 │ 2. Manifestări respiratorii .pareză gastrică .2 │ < 7. CheyneStockes IV.diateze hemoragice V.dispnee Kusmaul.plămân uremic .III. transplantului renal INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ TRATATĂ PRIN METODE DE SUBSTITUŢIE A FUNCŢIEI RENALE Metodele de substituţie a funcţiei renale se clasifică astfel: I.500│ > 6 │7.2. Manifestări hematologice . dializei peritoneale.

grevată de complicaţii care necesită spitalizări repetate Aceste metode ameliorează tabloul clinic al uremiei. . Hemodializa este efectuată în centre specializate.25% au evoluţie nefavorabilă.│Funcţia renală│ de fond │de hemodializă sau │Deficienţă│ Incapacitate │invaliditate│ │ │ │ │dializă peritoneală│ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │ 20 .69% prezente │ │ │ │clinic şi/sau │ │ │ │toate 3 criteriile│ │ │ │ funcţional │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │70 . │ │Nefropatia │ Patologie indusă │ │ │ Grad de │ │crt.prezenţa patologiei indusă de hemodializă sau dializa peritoneală . .statusul funcţional renal .10 .40% din bolnavii dializaţi în spital îşi continuă activitatea profesională.resurse tehnice şi financiare existente ┌────┬──────────────┬───────────┬───────────────────┬──────────┬──────────────────┬────────────┐ │Nr. Depurarea se realizează prin intermediul unei membrane semipermeabile artificiale.motivaţia pentru muncă .50% sunt reintegraţi social. Dializa peritoneală Dializa peritoneală este o metodă de epurare extrarenală care constă în introducerea soluţiei de dializă în cavitatea peritoneală iar membrana de dializă este reprezentată de peritoneu.79% prezente │ │ │ 3 │ Alterare │accentuată │ Prezentă │Accentuată│1 sau două dintre │ II │ │ │ progresivă │ cu noi │ │ │criterii │ │ │ │ │ elemente │ │ │80 . Hemodializa Hemodializa este o metodă terapeutică prin care sângele uremic este depurat.35 . Dializa peritoneală poate fi intermitentă sau continuă ambulatoriu. Metodele de epurare extrarenală menţionate sunt compatibile cu o supravieţuire îndelungată iar reintegrarea socio-profesională este optimă într-un număr mare de cazuri.intermitentă .89% prezente │ │ . în afara organismului.profilul psiho-intelectual al pacientului .dializa intestinală .69% │ │ │ │ │ │ │ │50 . În evaluarea clinico-funcţională a bolnavului cu insuficienţă renală cronică tratată prin mijloace de epurare extrarenală se va ţine seama de următorii factori: . Astfel: .stadiul evolutiv al bolii renale sau al bolii generale cu atingere renală care a dus la insuficienţă renală cronică .59% prezente │ │ │ │ Perioade de │Progresiune│ │ │una sau două │ │ │ 2 │ alterare │ continuă. Funcţiile endocrino-metabolice ale rinichiului nu pot fi suplinite prin aceste tehnici. aducând bolnavul la manifestările corespunzătoare unei insuficienţe renale cronice cu Cl(cr) de aproximativ 20 ml/min. dar nu desfăşoară activitate profesională.nivelul responsabilităţilor sociale şi familiale ale bolnavului . Există şi posibilitatea efectuării hemodializei la domiciliu.49% │ │ │ │ │ │ │ │Este necesară │ │ │ │ Stabilizată │ Staţionar │ │ │schimbarea locului│ │ │ 1 │ clinic şi │ sau │ Absentă │ Uşoară │de muncă**) │ 0 │ │ │ paraclinic*) │ evoluţie │ │ │Se va ţine seama │ │ │ │ │favorabilă │ │ │şi de elementele │ │ │ │ │ │ │ │tehnice***) │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │50 .dializa peritoneală .40 .continuă ambulatorie .. Transplantul renal Cel mai frecvent folosite sunt hemodializa şi dializa peritoneală. de substanţele acumulate şi reechilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic. │ Eventual │ Medie │dintre criterii │ III │ │ │ evidenţiate │ lentă │ │ │60 .adsorbţia intestinală II.89% │ │ │ │ │Progresiune│ │ │70 .atitudinea familiei faţă de caz .

tipul dializei .│ │ │patologice │ │ │toate 3 criteriile│ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │90 .în cazul hemodializei  număr de şedinţe  durata şedinţelor  accesibilitatea centrului de dializă PATOLOGIA INDUSĂ DE UTILIZAREA TEHNICILOR DE EPURARE EXTRARENALĂ I.patologia ţuntului arterio-venos (hemoragii.20 ml/min .stare generală bună .program de muncă corespunzător (excluderea muncii în ture şi a activităţilor secundare şi ocazionale) ***) Elemente tehnice .poziţie şezândă . umiditate. infecţii.hipertensiune arterială .creşterea sau menţinerea constantă a hemoglobinei **) Activitate profesională permisă .apetit bun .pericardită uremică .tulburări de ritm şi de conducere .lipotensiune arterială .) .100% se │ │ │ │ │ │ │ │pierde şi │ │ │ │ │ │ │ │capacitatea de │ │ │ │ │ │ │ │autoservire │ │ └────┴──────────────┴───────────┴───────────────────┴──────────┴──────────────────┴────────────┘ Se va ţine seama şi de gradul insuficienţei renale cronice ___________ *) Funcţie renală stabilizată  clinic .100% │ │ │ │ │ │ │ │90 .uree sanguină < 200 mg/dl .insuficienţă cardiacă . tromboze.cardiopatie ischemică .encefalopatie  Wernike  demenţa de dializă  sindromul de dezechilibru de dializă .infarct miocardic . Manifestări cardio-vasculare .solicitare energetică profesională [] 1000 kcal/8h . curenţi de aer. etc. dilataţii anevrismale) B.Cl(cr) .condiţii favorabile de microclimat (noxe.polineuropatie periferică tip mixt .potasemie < 5 mEq/l .94% există │ │ │ │ │ │ │ │complicaţii grave │ │ │ │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ 4 │Grav alterată │ │ │ Gravă │desfăşurarea │ I │ │ │ │ │ │ │activităţii │ │ │ │ │ │ │ │cotidiene │ │ │ │ │ │ │ │95 . Manifestări neurologice . HEMODIALIZA ITERATIVĂ A. trepidaţii.tensiune arterială normală  paraclinic (funcţional) .

pruritul .eventraţii .profil psiho-intelectual │.hematom al peretelui abdominal .sângerări intraabdominale . convulsii  accidente cerebro-vasculare C.49 ani) │.osteodistrofia renală .în aşteptarea maturării căii de │ │ │.cost redus.asigură un grad mai mare de │ │ │ │independenţă │ │ │ │.tehnică uşor de învăţat şi aplicat │ │ │.este mai fiziologică asigură un │ │ │ │nivel seric mai stabil │ └─────────┴───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ TRANSPLANTUL RENAL 75% din candidaţii pentru transplant renal provin din următoarele categorii de nefropatii: .leucocitoza/leucopenia .infecţii ale şunturilor .IRC agravată temporar │ │ │. Manifestări cutanate .vârstă (15 . Manifestări articulare . DIALIZA PERITONEALĂ . Manifestări hematologice .hipoproteinemie I.pigmentarea .pseudoporfiria cutanată G.când nu se poate aplica hemodializa│ │ │de orice cauză în stadiul de uremie│.disfuncţii sexuale D.IRC din diabetul zaharat │ │INDICAŢII│.hiperinsulinemie cu toleranţă scăzută la glucoză . Manifestări endocrine .hipertrigliceridemie .epurare mai eficientă pentru │de către bolnavi │ │AVANTAJE │produşii de retenţie azotată │.există experienţă clinică │.diateza hemoragică E.accesibilitate │în centrul de dializă sau a │ │ │ │rinichiului de transplant │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │.fără o etiologie clară (permite şi │ │ │depăşită dar ţinându-se seama de: │investigarea invazivă) │ │ │.resurse tehnice şi financiare │. nu necesită aparatură │ │ │îndelungată │specială │ │ │.gută H.responsabilităţi sociale │.diaree cronică .hepatită cu virus B .tuberculoză pulmonară II. Manifestări digestive .degradarea membranei peritoneale . Infecţii .pancreatită cronică .septicemie .poate fi instituită în timp minim │ │ │ │. Tulburări ale metabolismului intermediar .eficienţă mai mare pe termen lung│.ulcer gastro-intestinal .tulburări metabolice grave ┌─────────┬───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ HEMODIALIZA (HD) │ DIALIZA PERITONEALĂ │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │Insuficienţă renală cronică (IRC) │.situaţie familială │abord vascular │ │ │.ascită F.în aşteptarea eliberării de locuri │ │ │.risc crescut de peritonită .

Complicaţiile post transplant renal sunt: .endocrine şi metabolice  hiperparatiroidism secundar  hiperkalemie  hiperuricemie asimptomatică sau gută .după prima săptămână. Diagnostic funcţional Pacienţii care sunt supuşi transplantului renal.un an de la intervenţie.1.deficienţă funcţională accentuată sau medie. După o perioadă de 6-12 luni după efectuarea transplantului deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază astfel:  evoluţie favorabilă . Pe termen lung. insuficienţă renală cronică din diabetul zaharat 2. Recuperarea profesională este posibilă.gastro-intestinale  ulcer peptic  pancreatită  diverticulită  hepatită . calitatea vieţii este mult mai bună decât în cazul dializei.cardio-vasculare  infarct miocardic  accidente cerebro-vasculare  hipertensiune arterială (iatrogenă sau prin stenoza arterei renale a rinichiului transplantat) .rejetul . Prezenţa complicaţiilor poate prelungi durata de spitalizare până la câteva luni (conform legii).o săptămână . în cazul când nu sunt deja pensionari de invaliditate. răspunde bine la creşterea dozei de imunosupresoare d) cronic . mai ales în cazul grefei prelevată de la cadavru Infecţia Infecţiile locale şi generale pot complica evoluţia post-transplant în primele săptămâni sau luni de la intervenţie. mai puţin înţeles din punct de vedere imunopatologic şi puţin controlat prin terapie c) acut . urmând a fi controlat periodic la centrul unde a fost efectuat transplantul. beneficiază de concediu medical conform legii. ţinând seama de stadiul insuficienţei renale cronice (vezi tabelul) da şi de psihicul şi cooperarea bolnavului.tulburări psihice Problemele majore cu care se confruntă pacienţii şi medicii imediat post transplant sunt infecţia şi rejetul.la sfârşitul primei săptămâni. glomerulonefritele În absenţa complicaţiilor. boala hipertensivă renală 3.apare în primele zile de la intervenţie. putând beneficia de încadrare în gradul II respectiv III de invaliditate .infecţiile . în cazul unei evoluţii favorabile. în caz de incompatibilitate b) accelerat . bolnavul poate fi externat după 30 de zile de la intervenţie. Rejetul poate fi: a) hiperacut .efectele secundare ale corticoterapiei  obezitate  cataractă  hiperglicemie  miopatie .

toxic-alergice B.  restabilirea incompletă a funcţiei renale şi/sau prezenţa complicaţiilor generează o deficienţă (incapacitate) care se evaluează conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică la care se adaugă procentajele corespunzătoare complicaţiilor existente.cu normă întreagă sau cu jumătate de normă. morfologic.amiloidoza renală . odată reinserat bolnavul îşi poate relua activitatea în condiţii corespunzătoare de muncă . Difuze . Glomerulonefritele sunt cele mai frecvente dintre afecţiunile renale şi ocupă primul loc ca frecvenţă în etiologia insuficienţei renale cronice (se apreciază că aproximativ 60% din cazurile de insuficienţă renală cronică au la bază glomerulonefritele). Glomerulonefrite cornice (GNC) A.Glomeruloscleroza focală şi segmentară . Clasificarea glomerulonefritelor I.GNC cu leziuni minime . ulterior. evolutiv. Glomenilonefritele se clasifică în funcţie de mai multe criterii: etiologic. Se va ţine seama şi de efectele tratamentului imunosupresor. produse prin mecanisme imunitare.GNC inclasabile B.nefropatia lupică .GNC extramembranoasă . în cadrul gradului III de invaliditate.nefropatia din endocardită bacteriană .sindrom Wegener .nefropatia diabetică . Segmentare II.nefropatia gravidică . Secundare (GNCS) .GNC cu depozite mezangiale de IgA . Primitive .Glomerulonefrita de şunt . Glomerulonefrite acute A.nefropatia din periarterita nodoasă .GNC proliferativă mezangială idiopatică . rapid progresive) III. Glomerulonefrite subacute (maligne.virale .post streptococice . GLOMERULONEFRITE (GN) Glomerulonefritele sunt afecţiuni inflamatorii glomerulare de etiologie multiplă. având o evoluţie variabilă cel mai frecvent spre insuficienţă renală terminală.nefropatia din purpura Henoch-Schonlein . Focale C. imunologic. topografic.GNCS în cadrul bolilor generale .infecţioase nestreptococice . în funcţie de adaptarea la activitatea profesională apreciată obiectiv pe baza anchetelor sociale efectuate de asistenţii sociali conform legislaţiei în vigoare.GNCS post-streptococică .GNC membranoproliferativă .

retenţie de produşi azotaţi în sânge datorită scăderii filtrării glomerulare şi hipercatabolismului proteinelor endogene La acestea se adaugă semne inflamatorii şi imunologice: .dispariţia leziunilor histologice (după un an) .sindrom hemolitic-uremic .biologică .sindrom Moscowitz ..forme minime . Sindromul hipertensiv 4.segmentare (leziunea atinge câteva anse capilare ale glomenilului) După tabloul clinic glomerulonefritele acute se împart astfel: .evoluţia .ASLO crescut .edeme 3.aspect de sindrom nefrotic .focale (leziunea atinge câţiva glomeruli) . respectiv revizuirea la termen a bolnavilor cu glomerulonefrită acută cuprinde: .clinică .morfologică . mai ales în formele focale şi segmentare .dispariţia sindroamelor în (3 .hematurie microscopică (peste 10.semne discrete care dispar după câteva zile . diureză .gradul de remisiune a sindroamelor clinice .evoluează spre IRC terminală în câteva săptămâni sau luni Elementele de apreciere ale prognosticului bolii sunt: .forme latente Tabloul clinic complet cuprinde cele patru sindroame clasice: 1.normalizarea clearence-ului creatininei endogene (3-4 luni) Evaluarea periodică. tendinţă de cronicizare .15 g/24 h până la 2-3 g/24 h.oligurie cu urini concentrate şi conţinut scăzut de sodiu .6 săptămâni de la debut) .forme frustre .forme complete .000 H/min) sau macroscopică (peste 100.simptomatologie ştearsă.paucisimptomatice.complement seric scăzut După gravitate glomerulonefritele acute se clasifică astfel: . simptomatologie intensă. chiar şi în GN acute focale şi segmentare existând şi în aceste cazuri forme clinice recidivante cu tendinţă la cronicizare.intensitatea şi/sau reversibilitatea afectării funcţiei renale .forme mortale .forme uşoare .sindrom Alport I.edemele. Glomerulonefrite acute În funcţie de întinderea leziunii pot fi: .forme medii .funcţională .examen clinic . evoluţie mai lungă. tensiunea arterială. Sindromul de insuficienţă renală .proteinurie neselectivă (rar selectivă) peste 0.persistenţa proteinureii şi a hematuriei peste un an de la debut Vindecarea nu poate fi afirmată decât după 1-2 ani. Criterii de vindecare . evoluţie spre IRC .dispariţia proteinuriei şi hemahiriei (în 6-8 luni) .000 H/min) .difuze . Sindromul hidropigen . Sindromul urinar .tablou clinic complet.cilindrii eritrocitari 2.GN difuze acute (45% din cazuri) .VSH crescut .gravitatea bolii (forma clinică histologică) .tablou clinic moderat . în anumite cazuri proteinuria poate depăşi 3 g/24 h .forme grave .

69% │ │ │ │ │50 .89% │ │ │.semne clinice │ │ │ MEDIE │ MEDIE │discrete proteinurie. indiferent de etiologie glomerulonefritele cronice evoluează spre IRC terminală.evoluţie lentă │ │ │ │ UŞOARĂ │cu tendinţă spre vindecare│ 0 │ │ │ │30 .evoluţie spre IRC │ │remisiune │ │ │ │ │80 . În ultimul timp prognosticul s-a ameliorat citându-se supravieţuiri de mai mulţi ani cu remisiuni uneori complete.evoluţie lentă │ │ │.69% . Mai rar boala poate persista indefinit. Glomerulonefritele cronice În general. 2. C3  fibrinogen plasmatic Diagnosticul funcţional şi incapacitatea se elaborează după expirarea perioadei legale de concediu medical conform tabelului.tablou clinic complet │ │70 . în câteva luni. În formele cu evoluţie favorabilă spre vindecare deficienţa funcţională se apreciază în funcţie de elementele menţionate la glomerulonefritele acute şi de solicitările locului de muncă. potasiu  clearence-ul creatininei şi ureei plasmatice  concentraţia plasmatică a creatininei şi ureei .proteinurie şi │ │ │ │ │hematurie persistente │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ GRAVĂ │ │ 70 .tendinţă la │ │ │ │ │cronicizare │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 50 .simptomatologie ştearsă │ │locului de muncă │ │ │.79% . maximum 2 ani.> uree.29% . Diagnostic funcţional 1. Glomerulonefrite subacute Sunt nefropatii glomerulare cu evoluţie rapidă spre exitus în majoritatea cazurilor. III.explorarea imunologică  titru ASLO  complement seric total.tendinţă la cronicizare │ │ │ │ │(uneori) │ │20 . În cazul formelor care au evoluat spre insuficienţă renală cronică se vor aplica criteriile stabilite pentru această afecţiune.> proteinurie .. ┌───────────────────────────┬──────────┬──────────────────────────┬────────────┐ │ Forma clinică │Deficienţa│ Incapacitatea │ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 1-19% │ │ │ UŞOARĂ │ FĂRĂ │Este necesară schimbarea │ 0 │ │. menţinerea în viaţă fiind posibilă cu ajutorul mijloacelor de substituţie a funcţiei renale.49% .49% │ │ │.evoluţie mai lungă │ │ 20 . În majoritatea cazurilor însă evoluţia este grevată de apariţia sindromului nevrotic şi a hipertensiunii arteriale cu evoluţie spre insuficienţa renală cronică în decurs de câteva luni sau ani.> sodiu. creatinină . Durata supravieţuirii este variabilă în funcţie de etiologie şi forma clinică iar evoluţia se .evolutie │ │ │ │ │accelerată spre IRC │ │ ├───────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────┴────────────┤ │ În formele care au evoluat spre IRC deficienţa/incapacitatea se stabilesc │ │ conform criteriilor pentru IRC │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ II. Aproximativ 35% din cazuri evoluează spre vindecare.> densitate .59% .tablou clinic moderat │ │hematurie moderată cu │ III │ │ │ │tendinţă spre ameliorare │ │ │ │ │60 .simptomatologie intensă │ACCENTUATĂ│spre IRC cu perioade de │ II │ │.explorarea funcţională a rinichiului  examen sumar de urină  sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb)  examen de urină din 24 ore . │ │ │.89% .

Într-un număr de cazuri există remisiuni. nefropatii interstiţiale de cauză medicală şi nefropatii interstiţiale de cauză necunoscută. boala Fabry.toxic-medicamentoase . Clasificarea etiopatogenică a nefropatiilor interstiţiale (NI) 1.prin agenţi fizici .localizarea obstrucţiei (ureteral unilateral sau pe calea urinară comună) .ereditare (polichistoza renală. Diagnosticul funcţional Deficienţa funcţională şi incapacitatea se stabilesc în funcţie de: . Din punct de vedere morfopatologic se caracterizează prin leziuni interstiţiale specifice. leziuni glomerulare. etc) 2. sindrom Alport) .complică deseori cu HTA şi sindrom nefrotic. NI de cauză medicală .NI obstructivă cu insuficienţă renală acută . etc) .forma morfopatologică . Evoluţia spre IRC reprezintă regula în cazul corticorezistenţei.proces inflamator care evoluează spre scleroză sau fibroză (tuberculoză. Glomerulonefritele cronice constituie o condiţie patologică complexă cu afectare multiorganică. progresiv sau brusc) . uretrită nespecifică.litiază .nefropatia interstiţială xantogranulomatoasă .infecţioase (pielonefrite) .severitatea fenomenului obstructiv (obstrucţie completă sau incompletă) .metabolice .nefropatia interstiţială primitivă (Bell) În NI prin uropatie obstructivă evoluţia şi prognosticul sunt influenţate de: .asociate glomerulopatiilor 3. în formele primitive complicate şi mai ales în formele secundare. NI obstructive (datorate unui obstacol mecanic pe tractul urinar) . Din punct de vedere etiopatogenic nefropatiile interstiţiale se clasifică în nefropatii interstiţiale obstructive.starea anatomo-funcţională anterioară a traiectului urinar .supraadăugarea infecţiei . Prognosticul este mai bun în cazurile cu răspuns adecvat la corticoterapia iniţială.modul de instalare a obstrucţiei (lent.gradul de afectare a funcţiei renale În raport cu gradul de afectare a funcţiei renale se deosebesc mai multe situaţii: .imuno-alergice . situaţie în care există proteinurie neselectivă.prezenţa IRC NEFROPATII INTERSTIŢIALE Nefropatiile interstiţiale sunt afecţiuni acute sau cronice cu etiologie plurifactorială.cu insuficienţă renală cronică . neoplasm al vezicii urinare.etiologia (în formele secundare) . NI de cauză necunoscută .natura obstacolului . leziuni tubulare şi leziuni vasculare minime. hematurie microscopică şi leziuni histologice importante.tumori (adenom de prostată.nefropatia endemică balcanică .răspunsul la tratament . rupturi traumatice ale uretrei.malformaţii congenitale .

răspuns la tratament.pusee de acutizare . După expirarea acestei perioade aceştia necesită expertiză medicală şi evaluare funcţională numai dacă prezintă afectarea funcţiei renale. hematurie microscopică..anuria calculoasă. Litiaza urinară manifestă clinic a) cu calculi ficşi . Pielonefritele cronice pot evolua variabil. neglijată  litiaza care complică alte nefropatii degenerative.NI obstructivă fără insuficienţă renală Ridicarea chirurgicală a obstacolului poate opri progresia bolii şi funcţia renală se poate ameliora (în cazul în care aceasta poate fi efectuată precoce).factor agravant care grăbeşte evoluţia spre IRC .prezenţa unui obstacol. congenitale sau câştigate . În acest caz deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică. Factorii de prognostic importanţi şi în evaluarea funcţională sunt: .gradul de afectare a funcţiei renale exprimată prin alterarea probelor funcţionale renale Diagnostic funcţional Bolnavii cu nefropatii interstiţiale obstructive sau de cauză medicală beneficiază de concediu medical conform legii. LITIAZA URINARĂ Litiaza urinară se caracterizează prin prezenţa calculilor în parenchimul renal sau în căile urinare. Enterococ sunt cei mai agresivi . Din punct de vedere al evoluţiei pielonefritele pot fi acute sau cronice. Litiaza urinară latentă (asimptomatică) . Pseudomonas.calculi pielocaliceali coraliformi ficşi sau calculi mici caliceali bine fixaţi în fornix c) complicată Complicaţii 1.calculi cu diametrul mai mic de 5 mm situaţi de la calice în jos (există eliminări spontane) b) bine tolerată clinic . Pielonefritele acute au tendinţă marcată la cronicizare şi evoluţie spre insuficienţă renală cronică.prezenţa HTA . Există două forme clinice: 1.colica renală Din punct de vedere evolutiv litiaza urinară poate fi: a) benignă . hidronefroza calculoasă b) infecţioase .agentul patogen . o tulburare în evacuarea urinei .apariţia simptomelor este determinată de creşterea dimensiunilor.durată. reflux vezico-ureteral.pielonefrita litiazică. durata şi calitatea remisiunilor .starea căilor urinare .Proteus. precoce a) mecanice .pieloureterocistita acută. modificarea poziţiei calculilor sau supraadăugarea unei infecţii 2. chirurgical)  litiaza diagnosticată tardiv.dureri lombare. pielonefrita acută. febră şi leucociturie (litiază suprainfectată) b) cu calculi migratori . insuficienţa renală cronică Evoluează spre insuficienţă renală cronică:  litiaza bilaterală  litiaza pe rinichi unic (funcţional. tardive . pionefroza calculoasă 2. În cadrul NI de cauză medicală cele mai frecvente sunt pielonefritele (NI infecţioase).

proteinurie masivă 3-5 g/24 h 2. litiaza suprainfectată  litiaza multiplu operată Bolnavii cu litiază urinară beneficiază de tratament medical sau chirurgical în cadrul perioadei de ITM legală. amilordoză. manifestările insuficienţei renale 2. Vârsta de predilecţie este de 30-40 ani. imunosupresoare) Elementele de apreciere a evoluţiei sunt: 1. hipoalbuminemie 3.79% . mai rar pleural sau ganglionar. LES. SINDROMUL NEFROTIC (SN) Sindromul nefrotic este definit clasic prin: 1. hipercolesterolemie 5. explorări de laborator  proteinuria/24 h  clearence-ul creatininei şi ureei endogene  VSH  albumina serică  colesterolemia  fibrinogen  complementul seric Diagnostic funcţional Deficienţa funcţională accentuată cu încadrare în gradul II de invaliditate.89% . Aceştia necesită expertiză medicală a capacităţii de muncă numai în cazurile cu evoluţie nefavorabilă şi apariţia complicaţiilor. Evaluarea funcţională a pacientului cu sindrom nefrotic va ţine seama de contextul clinic în care a apărut şi de potenţialul evolutiv spre insuficienţă renală cronică şi de apariţia complicaţiilor (altele decât IRC):  tromboze venoase şi arteriale  complicaţii infecţioase  complicaţii metabolice  complicaţii ale terapiei (corticoizi. Atunci când asociază IRC deficienţa funcţională şi incapacitatea se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. reacţii alergice). Între manifestările clinice ale focarului primar şi cele ale localizării secundare renale există o latenţă de 1-8 ani. neoplazii. Se poate prezenta sub două forme clinice: 1.în căile exretorii) . Incapacitatea: 70 . TUBERCULOZA URINARĂ Tuberculoza urinară este întotdeauna secundară unui focar de primoinfecţie cel mai adesea pulmonar. Tbc reno-urinară ("deschisă" . edeme.evoluţie lentă 80 . manifestările bolii renale primitive. examenul clinic: TA. grade variate de insuficienţă renală În 75% din cazuri sindromul nefrotic este urmarea unei glomerulopatii şi în 25% din cazuri cauza este sistemică (diabet zaharat. edeme 4. infecţii.evoluţie rapidă spre insuficienţă renală cronică După instalarea insuficienţei renale cronice deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. Tbc renală parenchimatoasă ("închisă") 2.

 cistită tuberculoasă - cel mai frecvent  epididimită tbc - mai frecvent sub formă cronică Mai rar se exprimă manifestările morfologice ale infecţiei tuberculoase renale:  proteinurie izolată (fără piurie)  IRC  HTA - secundară Diagnosticul pozitiv se bazează pe: 1. existenţa unui focar tuberculos pulmonar în antecedentele bolnavului 2. date clinice (în general sunt nespecifice) 3. examene paraclinice - bacteriologice  urografice  alte examinări Esenţiale pentru diagnosticul pozitiv sunt următoarele: 1. examenul bacteriologic al urinei emise de dimineaţa emise prin:  examinare directă - pe lamă după colorare Ziehl-Nielsen  culturi  inoculare la cobai N.B. - Se apreciază că în 85% din cazuri diagnosticul se poate stabili prin examenul direct al urinei. 2. urografice - imagini caracteristice  faze incipiente - "rosătura de molie" - semnul cel mai precoce  faze tardive - prezenţa cavernelor Mai pot fi utile pentru diagnostic:  albuminuria persistentă  piurie abacteriană  VSH crescută  anemia  hiperazotemia Abordarea clinico-terapeutică a cazurilor de TBC urinară: 1. Cazurile confirmate se menţin sub supraveghere şi tratament timp de un an, ca bolnavi activi (evolutivi) şi încă şase luni ca bolnavi regresivi. În unele cazuri tratamentul tuberculo static este prelungit până la doi ani (în tbc unilaterală) şi până la trei ani (în cazul în care infecţia este bilaterală) 2. Cazurile suspecte vor fi tratate cu tuberculostatice timp de două luni. La sfârşitul acestei perioade: a) diagnosticul se confirmă şi atunci cazurile vor fi luate în evidenţă şi tratate corespunzător. b) diagnosticul nu se confirmă şi bolnavul este scos din evidenţă Diagnostic funcţional 1. Pe toată durata tratamentului tuberculostatic se consideră deficienţă funcţională accentuată (incapacitate 70-89%), încadrabil în gradul II după expirarea concediului medical. 2. Dacă evoluţia este nefavorabilă, criteriile de vindecare parţial îndeplinite, se menţine gradul II de invaliditate. 3. Dacă evoluţia este favorabilă şi sunt îndeplinite criteriile de vindecare (vezi), în funcţie de solicitările energetice şi condiţiile ambientale ale locului de muncă, bolnavul poate lucra cu program redus, fie pe locul de muncă anterior, fie pe un alt loc de muncă (cu indicaţie pentru afecţiuni renale caz în care se consideră deficienţă medie 50 - 69%). 4. După reluarea activităţii bolnavul este urmărit o perioadă (6 - 12 luni). Dacă în această perioadă boala este stabilizată şi nu sunt semne de afectare a funcţiei renale, nu există reactivări şi adaptarea la locul de muncă este corespunzătoare se poate relua programul normal de activitate (deficienţă uşoară, incapacitate 20 - 49%)

Criterii de vindecare 1. clinice - dispariţia semnelor generale de evoluţie 2. radiologice - remisiune completă a leziunilor morfologice sau sechele neevolutive (stabilizate) 3. bacteriologice - IDR-PPD negativ  absenţa BK la examenul direct şi în culturi Rinichiul unic chirurgical În aprecierea incapacităţii (deficienţei funcţionale - gradului de invaliditate) pacienţilor cu rinichi unic chirurgical se va ţine seama de următoarele:  un singur rinichi este capabil să asigure toate funcţiile secretorii, homeostatice şi endocrine ale unui adult activ în condiţii normale  adaptarea compensatorie renală în urma nefrectomiei unilaterale este rapidă: 80% în primele 15 zile, 90% în primele 3 luni şi 94% în primul an; rămâne un deficit permanent de aproximativ 6%. În cazul în care nu sunt deja pensionari de invaliditate pacienţii nefrectomizaţi beneficiază de concediu medical conform legii. Incapacitatea (deficienţa funcţională) se apreciază în funcţie de situaţia rinichiului restant. După instalarea insuficienţei renale cronice incapacitatea se stabileşte conform criteriilor de la capitolul respectiv.
┌─────────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Rinichi restant │Incapacitate│Deficienţă │Grad de inv.│ │ │ │funcţională│ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │funcţie normală │ 20 - 49% │ UŞOARĂ │ 0 │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii urinare, pusee rare, cu │ │ │ │ │ răspuns terapeutic bun │ 50 - 69% │ │ │ │a) litiaza asimptomatică sau cu │a) 50 - 69% │ MEDIE │ III │ │ simptomatologie minoră │b) 60 - 69% │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii recurente insuficient │ │ │ │ │ controlate medicamentos litiază │ 70 - 89% │ │ │ │ cu colici frecvente tuberculoza │a) 70 - 79% │ │ │ │ rinichiului restant stenoze ale │b) 80 - 89% │ACCENTUATĂ │ II │ │ căilor urinare inferioare │ │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ └─────────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘

MALFORMAŢII RENALE Malformaţiile aparatului reno-urinar sunt alterări ale formei, poziţiei şi structurii parenchimului renal şi/sau căilor urinare produse în timpul vieţii intrauterine de factori variaţi (genetici, toxici, infecţioşi, factori de mediu). Ele pot deveni manifeste în funcţie de severitatea alterărilor structurale şi funcţionale şi de complicaţiile care le însoţesc. Stabilirea incapacităţii (deficienţei funcţionale) se face după criteriile menţionate pentru:  pielonefrita cronică  litiaza renală  hipertensiunea arterială  insuficienţa renală cronică AFECŢIUNI DIGESTIVE Bolile digestive modifică capacitatea de muncă în măsura în care este afectată starea de nutriţie şi echilibrul umoral al organismului, evidenţiate prin probe clinice şi paraclinice. În aprecierea tulburărilor morfo-funcţionale, se vor avea în vedere investigaţiile adecvate, în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modificările biochimice induse, precum şi de datele antropometrice, în raport de care se stabileşte echilibrul ponderal*). ___________ *) Indicele ponderal ideal se stabileşte după formula:
Acm - 150 LORENCZ X = Acm - 100 - ─────────: Acm = înălţimea individului în cm.

4

Medicii experţi ai Asigurărilor Sociale în procesul de efectuare a expertizei medicale a pacienţilor acestui grup de boli se vor baza pe principalele funcţii ale aparatului digestiv. Trebuie de precizat de asemenea că expertizarea unui deficient pleacă de la funcţia variatelor segmente ale aparatului digestiv, funcţia aparatului digestiv în ansamblu, cât şi corelaţiile multiple a funcţiei aparatului digestiv sau a unor segmente ale acestuia cu alte funcţii viscerale, nervoase etc. Principalele boli digestive, care se însoţesc de tulburări funcţionale, determină incapacitate, ce poate conduce la reducerea sau pierderea capacităţii de muncă sunt: I. BOLILE ESOFAGULUI
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0 - 19% │Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu diverticuli esofagieni, │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │esofagite cu reflux gastroesofagian de grad │ regresivă │păstrată, indiferent│ │uşor, care prezintă semnele şi simptomele │ │de activitatea │ │bolii funcţionale, regurgitaţii. Se află │ │profesională │ │complet sub controlul tratamentului. │ │desfăşurată. │ │Radiologic - dereglare uşoară a │ │Nu vor fi încadraţi │ │permeabilităţii esofagului. Deficit │ │în grad de │ │ponderal neconsiderabil (până la 10%). │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu spasm difuz al esofagului, │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │stadiu mediu, esofag în tirbişon care │ regresivă │păstrată. │ │prezintă tulburări de nutriţie, vărsături │ │Nu vor fi încadraţi │ │alimentare, dureri retrostemale în timpul │ │în grad de │ │mesei, mai ales cu alimente solide, │ │invaliditate. │ │modificări organice ale esofagului │ │Păstrarea deplină a │ │(confirmate radiologic) şi deficit ponderal │ │posibilităţii de │ │între 10 - 25% din greutatea ideală. │ │exercitare a │ │Respectarea strictă a dietei cât şi │ │activităţii vieţii │ │tratamentul controlează tabloul clinic şi │ │zilnice │ │de nutriţie dar necesită repetare. │ │socio-profesionale. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 70% │Gr. III │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- pacienţii cu stenoze esofagiene de diverse│ 50 - 60% │Capacitatea de muncă│ │cauze, confirmate radiologic care prezintă │ regresivă │50% pierdută, vor fi│ │manifestările de mai sus, dar mult mai │ │încadraţi în gradul │ │accentuate şi cu ecou asupra stării de │ │III de invaliditate,│ │nutriţie (deficit ponderal 25-30%), │ │cu recomandarea de │ │manifestările clinice şi paraclinice nu se │ │prestare a │ │remit complet la tratament (dilataţii), │ │activităţii cu │ │necesită tratamentul chirurgical. │ │jumătate de program.│ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │muncă cu efort fizic│ │ │ │mare, variaţii │ │ │ │termice. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie accentuată. │ 70 - 90% │Gr. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu stenoze esofagiene │ 70 - 80% │Capacitatea de muncă│ │postoperatorie cu gastrostomă, cu răsunet │predominant │în totalitate │ │important asupra echilibrului nutritiv │ staţionară │pierdută. │ │(deficit peste 30%), fără ameliorare la │ │Sunt incapabili de │ │tratament, necesită reintervenţii │ │orice activitate │ │chirurgicale (esofago-plastie) │ │profesională. Vor fi│ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │II de invaliditate. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘

II. BOLILE STOMACULUI ŞI DUODENULUI a) Ne referim în principal la ulcerul gastric şi duodenal care reprezintă mai frecvent, cauza de incapacitate temporară de muncă şi mai rar de invaliditate. Poate conduce la incapacitate de durată mai ales la bolnavii ce prezintă tulburări accentuate de nutriţie sau care desfăşoară profesiuni în condiţii de efort fizic şi psihic, ori de mediu, contraindicate, la care nu se poate asigura un loc de muncă şi în prezenţa unor elemente de gravitate care impune supraveghere medicală. Elementele de gravitate care trebuie să stea la baza evaluării incapacităţii sunt: - în ulcerul gastric: cicatrizare deficitară, trenantă, ulcerul gastric şi stenoză gastrică, suspiciunea de malignizare; - în ulcerul duodenal: stenoza pilorică confirmată radiologic; - în ulcerul gastric şi duodenal: hemoragiile digestive repetate cu cifre joase de Hb, cu anemie cronică feriprivă confirmată de examenele de laborator; - ulcerul cu semne de penetraţie de vecinătate; - ulcerele cu topografie particulară sau cu localizări multiple. Criterii clinice şi paraclinice:

- majore:  istoric cert de evoluţie dureroasă periodică, sezonieră, cel puţin 2 ani consecutiv;  nişă cu deformări radiologice caracteristice;  ulcer vizibil la gastroscopie (în servicii specializate);  hemoragii digestive superioare - minore:  tulburări secretorii gastrice, hiperaciditate şi/sau debit clorhidric crescut. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 criterii majore cu/sau fără asocierea celor minore. ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0-9% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă: │ regresivă │păstrată. │ │- sindrom dureros moderat; │ │Episoadele acute din│ │- fenomene dispeptice de intensitate medie, │ │cadrul evoluţiei │ │vărsături rare; │ │bolii justifică │ │- episoade acute cu o durată scurtă şi cu │ │acordarea repausului│ │caracter sezonier; │ │medical prin ITM, de│ │- răspuns total sau aproape total la │ │durată variabilă de │ │tratament şi nu necesită repetare frecventă;│ │la caz la caz. │ │- deficit ponderal până la 10%. │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric (duodenal) cu │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │evoluţie latentă, cu remisiuni îndelungate, │ regresivă │păstrată. │ │radiologic sau endoscopic micşorarea │ │Episoadele acute din│ │dimensiunilor ulcerului, lipsa de │ │cadrul evoluţiei │ │complicaţii sau cu deformări ale bulbului │ │bolii justifică │ │duodenal; periduodenită, cu manifestări │ │acordarea repausului│ │dureroase şi dispeptice moderate, calmate │ │medical prin ITM, de│ │parţial de tratament, cu deficit ponderal │ │durată variabilă de │ │între 10 - 15%. │ │la caz la caz. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 - 29% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- aceleaşi manifestări, tratamentul şi dieta│ 20 - 29% │Capacitatea de muncă│ │strictă amendează simptomatologia şi │ regresivă │păstrată indiferent │ │substratul lor anatomic şi funcţional. │ │de activitatea │ │Deficit ponderal moderat (între 15 20% din │ │profesională │ │greutatea ideală). │ │desfăşurată. │ │ │ │ITM în perioadele │ │ │ │dureroase. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul gastric (duodenal) cu recidive │ 30 - 39% │Capacitatea de muncă│ │frecvente, fără caracter sezonier, cu │ regresivă │păstrată. ITM în │ │deficit ponderal până la 20% din greutatea │ │perioadele │ │ideală. Episoadele dureroase şi dispeptice │ │dureroase. Nu vor fi│ │sunt amendate de tratament şi regimul │ │încadraţi în grad de│ │alimentar. │ │invaliditate. │ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │pentru activităţi cu│ │ │ │toxice digestive. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul duodenal (gastric) cu complicaţii │ 40 - 49% │Capacitatea de muncă│ │(manifestări de stenoză pilorică largă │ regresivă │păstrată. ITM │ │spasm piloric, de ulcer penetrant), cu │ │Contraindicaţie │ │episoade dureroase nocturne, cu răspuns la │ │pentru munca în │ │tratamentul medical şi regimul │ │ture, munca de │ │igieno-dietetic, cu deficit ponderal între │ │noapte, în mediu cu │ │20 - 25% din greutatea ideală. │ │noxe digestive. Nu │ │ │ │vor fi încadraţi în │ │ │ │grad de │ │ │ │invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 69% │ Gr. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 50 - 59% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă sindrom dureros accentuat, │ regresivă │50% pierdută │ │uneori cu caracter continuu, fenomene │ │temporar - gradul │ │dispeptice intense şi de durată, care se │ │III de invaliditate │ │calmează parţial prin tratamentul │ │cu continuarea │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │activităţii cu 1/2 │ │administrat, cu stare de nutriţie alterată │ │din durata normală │ │(între 25 - 30% din greutatea ideală). │ │dacă în limitele │ │ │ │maxime de concediu │ │ │ │medical │ │ │ │simptomatologia nu │ │ │ │cedează şi în cazul │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │necesită efort fizic│ │ │ │mare, tensiune │ │ │ │psihică, trepidaţii │ │ │ │sau se desfăşoară │ │ │ │într-un mediu cu │ │ │ │substanţe toxice │ │ │ │(plumb, arsenic, │ │ │ │mercur etc), │ │ │ │temperatură │ │ │ │ridicată. În această│ │ │ │situaţie pot fi │ │ │ │propuşi pentru │ │ │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă sau de la │ │ │ │caz la caz pentru │ │ │ │încadrarea în gr. │ │ │ │III de inv. │

Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 70 . c) Aspecte radioscopice de evacuare gastrică precipitată şi tranzit intestinal accelerat.30%│ regresivă │50% pierdută pentru │ │din greutatea ideală sau ulcerul perforat. │ │din greutatea ideală . │ │cu indicarea │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │impun eforturi │ │ │ │fizice mici şi │ │ │ │medii. stenoze. stare de nutriţie alterată │ │tulburărilor │ │evident (peste 30% din greutatea ideală).90% │ Gr. cu deficit ponderal între 25 . a) Tulburări post prandiale specifice: balonări.în servicii specializate). valabile pentru ulcer sau pentru complicaţiile sale (perijejunite.steatoree (dozarea de grăsimi în materiile fecale. b) Modificări radiografice sau gastroscopice ale gurii de anastamoză sau ale ansei jejunale adiacente. în poziţie │ │ │ │şezând sau │ │ │ │ortostatică. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . precum şi bolnavii care │ │oricărei forme de │ │necesită îngrijire preoperatorie îndelungată│ │activitate │ │sau la care intervenţia chirurgicală se │ │profesională.69% │Capacitatea de muncă│ │pilorică. III invaliditate│ │urgenţă. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. 4. b) Radiologice: injectarea ansei aferente pe întindere mare (peste 8 .Ulcerul gastric (duodenal) cu stenoză │ 60 . sezoniere sau intermitente. cu o durată de 1 an. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Sindromul post rezecţie gastrică Criterii de diagnostic clinic: 1. dispar şi/sau se ameliorează în clinostatism (obiectivizate de medic). Sindromul de malabsorbţie sau maldigestie. c) Hemoragii digestive superioare. astenie fizică marcată. diaree post prandială. În ambele situaţii se impune │ │ │ │intervenţie chirurgicală şi o perioadă mai │ │ │ │îndelungată pentru restabilirea │ │ │ │organofuncţională. fistule digestive). .│ │intensitatea │ │endoscopic). lipotimii post prandiale. .Bolnavii cu stenoză pilorică însoţită de │ 80 . .79% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă complicaţii hemoragice │ regresivă │în totalitate │ │repetate cu cifre joase ale Hb (sub 7 gr%). b) Denutriţie.sau cei cu fistula │ │Gradul II de │ │stomacului şi denutriţie rapidă şi │ │invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. │ │necesită intervenţie chirurgicală de │ │Gr. a) Denutriţie evidentă.hipoproteinemie. b) Aspecte coprologice de malabsorbţie sau maldigestie evidentă. │ │funcţionale │ │manifestările cedează greu la tratamentul │ │contraindică │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │temporar exercitarea│ │administrat. dureri de tip biliar. vărsături.hiposideremie.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.85% │Capacitatea de muncă│ │dilatarea stomacului. │ │perioadă limitată. 3. Ulcerul peptic (post-operator). cu │ │ │ │posibilitatea │ │ │ │schimbării │ │ │ │atitudinii corpului. tahicardie care apar post prandial în ortostatism.│ │ │ │care să permită │ │ │ │asigurarea unui │ │ │ │regim de viaţă şi │ │ │ │alimentar adecvat. anemie feriprivă. │ │progresivă. │ │temporizează datorită asocierii altor │ │Vor fi încadraţi în │ │afecţiuni. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. ciclice. Sindromul post prandial precoce (sindrom Dumping). a) Manifestări clinice evidente de transudare intestinală: hipotensiune arterială. │ │pierdută │ │semne de malignizane (confirmate radiologic. diaree cronică. cu vărsături │ lent │în totalitate │ │incoercibile şi deficit ponderal peste 30% │ regresivă │pierdută. Pentru diagnostic sunt necesare două din aceste semne: 2.10 cm) şi staza bariului la acest nivel. Sindromul de ansă aferentă. c) Obiectivarea eventuală a diferitelor manifestări ale unor carenţe sau malabsorbţii selective: . greţuri. absorbţia acizilor marcaţi C 14 . Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): a) Episoade dureroase. │ │gradul II de │ │ │ │invaliditate.

anemie megaloblastică. │ │ │ │senzaţie de foame.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 50 . manifestă prin slăbiciune. cu tulburări neuro-vegetative│ regresivă │păstrată. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. I cu │ │ │ │acces o dată pe săptămână (obiectivate de │ │ │ │medic) după mâncăruri dulci sau lăptoase. │ │ deficit ponderal până la 10%. Nu vor│ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate. tranzitul bariului în intestinul│ │Independenţă în │ │subţire până la 15 min. │ │ │ │Deficit ponderal până la 10% din greutatea │ │ │ │ideală. II. │ │ │ │transpiraţii.59% │Capacitatea de muncă│ │manifestări medii de sindrom de malabsorbţie│ regresivă │50% pierdută cu │ │cu deficit ponderal între 25 .2 ori/lună.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă │ │de invaliditate. │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare. Nu vor fi │ │algic abdominal.29% │Capacitatea de muncă│ │medie. . │ │prezintă: │ │Nu vor fi încadraţi │ │ durere în epigastru.Bolnavii cu sindrom Dumping std.39% │Capacitatea de muncă│ │deficit ponderal între 15 . contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. vărsături │ │în grad de │ │ biliare. dominant după unele │ │de muncă în cadrul │ │alimente.15% │ │profesiunilor cu │ │din greutatea ideală. care au un răsunet│ │exercitarea │ │nutritiv mic (până la 10% deficit ponderal). fără │ │activităţii cu 1/2 │ │ameliorare evidentă în tratament. apar după 25 │ │cu efort fizic mic │ │minute după orice mâncare.6 0. dispar după repaus│ │de invaliditate.medie.│ │activităţii │ │ │ │profesionale. │ │deficit ponderal între 10 . cu│ │ │ │senzaţie de febră. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │invaliditate. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice.Bolnavii cu stomac rezecat fără sechele │ 0 . puls accelerat. cu │ │de invaliditate. în │ │oră. d) Endoscopie jejunală (în unităţi specializate pentru cazurile problemă).Bolnavii cu Dumping std.19% │Capacitatea de muncă│ │manifestările de mai sus. cu o durată de 1 │ │sau mediu.hipocalcemie. │ │activităţii │ │. ameţeli. Nu vor fi │ │şi dereglări dispeptice mai accentuate. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. │ │ │ │ radiologic. Deficit ponderal între 10 . I cu │ 30 .15% din │ │Este necesară │ │greutatea ideală. │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. │ │gastrită de bont sau enterocolită │ │Independenţă în │ │gastroprivă formă uşoară. bisăptămânale.10% │ Gr. Injectarea ansei │ │efort fizic mare. cu manifestările şi │ │încadraţi în grade │ │dereglările funcţionale specifice. de │ │schimbarea locului │ │2 . Simptome de hipoglicemie│ │ │ │uşoară post-prandială (0. tremur. │ regresivă │păstrată. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. II cu accese │ 40-49% │Capacitatea de muncă│ │bisăptămânale.Bolnavii cu sindrom Dumping std. cu │ │ │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ .10 gr% Hb). I cu │ 10 . SINDROAME POST REZECŢIE GASTRICĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. în crize de 1 .. dispar imediat │ │ │ │după mâncare. cu │ │încadraţi în grade │ │durata până la 10 minute.49% │ Gr. Tranzitul baritat (radiologic)│ │ │ │se face rapid prin intestinul subţire. │ regresivă │păstrată. Deficit ponderal │ │exercitarea │ │până la 10% din greutatea ideală. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. palpitaţii. Accesul poate│ │ │ │dura până la 5 min. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.Bolnavii cu Dumping std. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.30% anemie │ │continuarea │ │gastrogenă (între 7 . │ │ │ │ unele dereglări uşoare hepatice. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . │ │postură predominant │ │ │ │şezând fără │ │ │ │activităţi │ │ │ │suplimentare.4 ori pe lună. greţuri. cu accese mai│ │în locuri de muncă │ │accentuate.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă care │ │profesionale.Bolnavii cu enterocolită gastroprivă formă│ 20 .Sindrom Dumping std. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │încadraţi în grade │ │. │ │care prezintă manifestările menţionate mai │ │Este necesară │ │înainte de intensitate uşoară . ca şi cei cu periviscerită cu sindrom│ regresivă │păstrată.20% din │ regresivă │păstrată. a │ │aferente pe întindere mare (10 cm) cu │ │activităţii cu │ │staza bariului la acest nivel.7 gr0/00 │ │ │ │glicemie). │ │Radiologic. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.69% │ Gr. Nu vor fi │ │greutatea ideală.10% │Capacitatea de muncă│ │morfo-funcţionale sau cu sechele minore. dar bisăptămânal. osteoporoză. │ │şi după mâncare (semnele de hipoglicemie) cu│ │Este necesară │ │deficit ponderal până la 25% din greutatea │ │schimbarea locului │ │ideală │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare. │ │ │ │hipotensiune arterială uşoară. Fără deficienţă funcţională │ 0 . injectarea ansei aferentă pe │ │ │ │ întindere mare (8 cm) cu staza bariului la│ │ │ │ acest nivel. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . periviscerită cu sindrom │ │ │ │ algic intermitent. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. │ │din durata normală │ │.

│ │în locuri de muncă │ │.30%. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ III. într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici. aceleaşi │ 60 .89% │ Gr.Sindromul Dumping std. hipocalcemie.mase tumorale palpabile (eventual). Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . deficit ponderal între │ │din durata normală │ │25 . cu o frecvenţă de 2 ori pe zi│ │ │ │şi durata până la o oră. hiposideremie. │ │ │ │ deficit ponderal peste 30% din greutatea │ │ │ │ideală. Deficit │ │activităţi │ │ponderal între 25 . .modificări radiologice (foliculi. │ │ │ │ greţuri.Sindromul Dumping std. hipotensiune arterială. fistule). sechele │ │amendarea │ │rezistente la măsurile medicale de │ │manifestărilor. anemie.semne de malabsorbţie globală (pierdere ponderală. Injectarea mesei │ │suplimentare. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ │ ameţeli. │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. hipopotasemie).). II. anemie feriprivă gastrogenă severă (sub│ │activitate │ │7 gr% Hb). .3 min. asocierea unei hepatite cronice │ │profesională până la│ │cu semne evidente de activitate. stenoze. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări relatate mai sus.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 70 . într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici.dureri abdominale difuze. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │mâncare. │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. cu │ 80 . │ │ │ │în ture de zi. cu │ │ │ │ritm liber. radiologic tranzitul │ │continuarea │ │bariului în intestinul subţire accelerat │ │activităţii cu 1/2 │ │(5 . │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ │ │ │mesei fracţionate). diaree persistentă.biopsie jejunală caracteristică (atrofie jejunală . în │ │evidente. vărsături. cu o frecvenţă│ regresivă │50% pierdută cu │ │de 3 ori pe săptămână.30%. Vor │ │recuperare │ │fi încadraţi în │ │. │ │ │ │în ture de zi. . III caracterizat │ │gradul II de │ │prin: │ │invaliditate. pe fondul sindromului dureros (în │ │postură predominant │ │epigastru şi hipocondrul drept) evident.febră episodică. spiculi. b) Enterita regională (boala Crohn) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . │ │ │ │Manifestările apar după 15 . . dereglări │ │gradul II de │ │vegetative şi vasculare accentuate. dar mult mai│ staţionară │muncă în totalitate │ │accentuate. │ │ │ │.79% │Capacitatea de muncă│ │una sau mai multe dintre următoarele │ regresivă │în totalitate │ │sechele: ulcer peptic (confirmat endoscopic)│ │pierdută.diaree cu sau fără rectoragii. │ │şezând fără │ │după orice mâncare şi fiecare masă. . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar.Sindrom Dumping std. după │ │ │ │orice mâncare.3 ori pe zi cu o durată de o│ │Vor fi încadraţi în │ │oră sau mai îndelungate. │ │ tahicardie.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă cu │ │cu efort fizic mic │ │semne dispeptice.răspuns favorabil la regimul fără gluten. Este │ │sindrom de malabsorbţie cu denutriţie peste │ │contraindicată orice│ │30%.diaree cronică cu steatoree macroscopică.în clinici universitare sau centre specializate). gastrice şi biliare │ │sau mediu. . tulburări neuro-vegetative şi │ │ │ │nevrotice. Deficit ponderal peste 30%.85% │Capacitatea de │ │manifestările relatate mai sus.Gastrostomie largă pentru adnocarcinom │ │ │ │gastric cu fenomene de malabsorbţie şi │ │ │ │malasimilaţie progresivă şi severă. Pentru diagnostic este necesară evidenţierea răspunsului favorabil la regimul fără gluten şi un semn clinic. III. Accesele apar după orice │ │pierdută. cu │ │ │ │ritm liber.│ │ │mesei fracţionate). de 2 . │ │invaliditate. . BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (Enteropatia glutemică) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .7 min).20 min. cu │ │aferente pe întindere mare (peste 10 cm). . │ │Tranzitul bariului în intestin foarte rapid │ │ │ │(1 . Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar.

│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. pentru o │ │ │ │perioadă limitată.49% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. III inv. III inv.19% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.29% │Capacitatea de muncă│ │(diagnostic pus pe baza biopsiei jejunale │reversibilă │păstrată indiferent │ │caracteristice: atrofie jejunală. │ │de invaliditate. hipocalcemie. cu răspuns favorabil la │ │de munca │ │regimul fără gluten. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.uşoare. . hiposideremie. │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice.Bolnavii cu caelache formă uşoară care │ 0 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Au │ │hipopotasemie .denutriţie (eventual).15% din greutatea ideală │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată.Bolnavii care prezintă: │ 50 . │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată.25% în greutatea ideală. .histopatologic (eventual) modificări caracteristice (în centre specializate).59% │Capacitatea de muncă│ │ diaree cronică cu steatoree macroscopică. Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice.Idem sub aspectul manifestărilor │ 20 .clinici specializate). cu semne │ │de munca │ │de malabsorbţie. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . │ │de munca │ │hipocalcemie-medii) reversibile la │ │desfăşurată. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. ulceraţii.69% │ Gr.examen histopatologic (pe fragmente prelevate intraoperator sau endoscopic .Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 30 .49% │Capacitatea de muncă│ │ori/lună). hipocalcemie. BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (enteropatia glutemică) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.irigografia: dehaustrare colică. fără tulburări de │ │desfăşurată. │ │ │ │Capacitatea de │ │ │ │muncă în totalitate │ │ │ │pierdută. │ │(hipopotasemie. . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Pacienţii care prezintă manifestările │ 70 . hiposideremie.20% din greutatea │ │fi încadraţi în grad│ │ideală). │ │profesiunile cu │ │ sindrom de malabsorbţie globală cu │ │efort energetic şi │ │pierdere ponderală între 25 . Fără deficienţă funcţională │ 0 . mal-asimilaţie (pierdere │ │desfăşurată. III. │ │ răspuns favorabil la tratament şi regim │ │Gr. cu semne de malasimilaţie │reversibilă │păstrată indiferent │ │(hipopotasemie. .Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 10 .89% │ Gr. │ │de invaliditate.istoric de diaree şi/sau sângerare rectală într-un interval de 6 săptămâni sau mai mult. │ . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. hiposideremie. hipopotasemie. Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice. evidente şi │ │activităţi │ │persistente la măsurile de recuperare │ │profesionale şi vor │ │ │ │fi încadraţi în gr.coprocultură negativă pentru bacil dizenteric.rectosigmoidoscopie cu modificări tipice în perioada de activitate.30% din │ │psihic mare şi până │ │greutatea ideală │ │la remiterea │ │ sindrom de malasimilaţie selectivă │ │fenomenelor. │ │ │ │II de inv.Bolnavii cu pusee diareice frecvente (1-2 │ 40 .. c) Rectocolita ulcero-hemoragică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . │reversibilă │50% pierdută. II inv. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . hemoragii "en nappe". Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . │ │ │ │hipocalcemie-medii) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. Nu vor │ │nutriţie sau cu un deficit ponderal până la │ │fi încadraţi în grad│ │10% din greutatea ideală │ │de invaliditate. modificări de calibru. pseudolipi. . Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate. │ │exercitării unei │ │hiposideremie.19% │Capacitatea de muncă│ │10 .79% │Are temporar │ │relatate anterior dar de intensitate mai │ reversibil │limitată │ │mare şi cu răsunet evident nutritiv (deficit│ │posibilitatea │ │ponderal peste 30%).9% │Capacitatea de muncă│ │prezintă diaree intermitentă cu steatoree │ │păstrată indiferent │ │macroscopică. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne clinice şi unul paraclinic. Nu vor │ │ponderală între 15 .39% │Capacitatea de muncă│ │20 . Nu vor │ │tratament şi malabsorbţie (deficit ponderal │ │fi încadraţi în grad│ │între 20 25% din greutatea ideală). pentru │ │fără gluten. amoebe.

hiposideremie sub 4 gr%). de confort │ │ │ │organic. greţuri. │ │Necesită ITM de │ │ │ │durată variabil în │ │ │ │funcţie de │ │ │ │episoadele active şi│ │ │ │recurente. de intensitate │ regresivă │pentru prevenirea │ │medie (4 . │ posibil │pentru locurile de │ │ diaree cu/sau fără rectoragii. │ │ideală. │ │edemaţiată.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări specifice moderate. însoţite de malabsorbţie selectivă│persistentă │limitată total. cu episoade lunare. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . │ │desfăşurată.Bolnavii cu enterită regională cu │ 60 .19% │ Gr. fără │ │tablou complet de RCUH formă │ │iritanţi.└────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Enterita regională (Boala Crohn) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. │ progresivă │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │recăderilor: │ │uneori emisiuni afecale şi tenesme rectale. cu răspuns │ │posibil. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. a │ │prompt la tratamentul aplicat şi urmat de o │ │factorilor │ │perioadă de remisiune completă şi durabilă │ │declanşatori ai │ │(cel puţin 1 an).│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond. anemie discretă. stare │ │mai frecvente şi │ │generală bună.19% │Măsuri profilactice │ │puseu acut în antecedente. │ │mică.20%. articulare. dureri abdominale.30%│ progresivă │inv. cu │ │fracţionate.49% │Capacitatea de muncă│ │şi paraclinice specifice de intensitate │reversibilă │păstrată.evitarea.69% │ Gr. fără febră. infecţii │ │ │ │acute digestive sau │ │ │ │respiratorii care │ . │ │ manifesfările sunt ameliorate de │ │Nu vor fi încadraţi │ │tratament. respectiv: │ sau │Contraindicaţie │ │ dureri abdominale difuze. Deficit │ progresivă │pentru orice │ │ponderal peste 30%. │ 80 . │ │. III│ │parţial de tratament. stare generală │ │indiferent de │ │bună.alimentaţie │ │inapetenţă. influenţate │ sau │încadraţi în gr.89% │Capacitatea de muncă│ │stenoze) sau sistemice (oculare. secreţii │ │. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. 0 │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. fără anemie.10% │Capacitatea de │ │puseu acut în antecedente. endoscopia cu leziuni │ │alimente mai sărace │ │localizate la nivelul sigmoidului şi │ │în reziduri şi în │ │rectului: mucoasă congestionată şi │ │funcţie de toleranţa│ │edemaţiată. polipi inflamatori. II │ │ │ │de inv. cu continuarea │ │din greutatea ideală). cu │ │ulcero-proliferativă. Au │ │hepatice) şi bolnavii operaţi cu rezecţii │ sau │contraindicaţie │ │intestinale şi malabsorbţie persistentă. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ c) Rectocolita ulcero-hemoragică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │acţiune digestivă. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Fără deficienţă funcţională │ 0 . Rx. │ │desfăşoară în │ │ mase tumorale palpabile (eventual): │ │condiţii de │ │ modificări radiologice (foliculi. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr. │ │recidivelor (traume │ │ │ │psihice.59% │Capacitatea de muncă│ │menţionate mai sus dar de intensitate │reversibilă │50% pierdută. recurente │persistentă │50% pierdută. II │ │ │ │de inv. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ progresivă │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond. III de inv. puseu │ │ │ │urmat de remisiune completă şi durabilă (cel│ │ │ │puţin 1 an).49% │ Gr. cu localizări │ 70 . │ │activitate │ │ │ │profesională. │ │ │ │leziuni localizate doar la o porţiune a │ │ │ │rectului sau sigmoidului terminal. Deficienţă globală accentuată │ 70 . III│ │sau globală medie (deficit ponderal 20 . ulceraţii acoperite de membrane │ │individuală) │ │pultacee. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.89% │ Gradul II inv. doar│ │activitatea │ │cu semne funcţionale. endoscopia cu │ │profesională │ │modificări minime: mucoasă congestionată. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 .79% │Capacitatea de muncă│ │multiple.6 scaune/zi glerosanguinolente. febră moderată. Pot fi│ │(lunar) însoţite de malabsorbţie selectivă │ sau │încadraţi în gr. │ │temperatură ridicată│ │spiculi).RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 10 . pe cât │ │muco-sanguinopurulente în lumen. │ │şi cu toxice cu │ │ aspect histopatologic specific. Necesită │ │ │ │periodic ITM.Bolnavii care prezintă manifestările │ 50 . de intensitate │ regresivă │muncă este │ │uşoară (4 scaune diareice/zi cu câteva glere│ │păstrată.Formele de boală Crohn. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Au │ │accentuată (anemie de tip macrocitar sub 7 │ sau │contraindicaţie │ │gr%. friabilă.Bolnavii care prezintă manifestări clinice│ 40 . Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr.│persistentă │limitată total. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. de confort │ │ │ │organic. Pot fi│ │medie. Rx. cu deficit ponderal │ posibil │inv. │ │în grad de │ │ deficit ponderal până la 15% din greutatea│ │invaliditate. │ progresivă │muncă ce se │ │ febră episodică.Formele cu complicaţii enterale (fistule. Necesită │ │ │ │periodic ITM. uşor sângerândă. │ │adecvată (cu mese │ │uşoară astenie. │ │şi puţin sânge. necaracteristic.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 0 . cu continuarea │ │între 15 .

febră mare.2 ani │ │ │ │(dacă nu mai apare │ │ │ │nici o recădere) │ │ │ │. sensibil. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.│ │ │ │administrarea de │ │ │ │laxative) │ │ │ │. fără │ │ac. în poziţie │ │(1 . │ │anterior). care necesită în permanenţă │ progresivă │muncă pierdută în │ │corticoterapie şi eventual imunosupresoare.30%) şi anemie (7 .RCUH formă recurentă cu frecvente episoade│ 70 . astenie tahicardie. │ │formele cu │ │stenoză recto-colonică benignă.│ regresivă │locului de muncă în │ │mergând până la 30 .│ │care prestează munci│ │sub tratament cu salazopirină sau pentasa. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 ./lună) cu │ │ │ │salazopirină (1. pentru tumori benigne. cu perioadă de remisiune cu │ │contraindicată orice│ │durată mai mică de 6 luni. afecală.39% │medii. │ │irigografia şi restosigmoidoscopia fiind │ │Necesită ITM de │ │periculoase în această formă din cauza │ │durate variabile în │ │fragilităţii peretelui intestinal). │ │complicaţii locale.79% │Capacitatea de muncă│ │acute (peste 2/an).5 . │ regresivă │50% pierdută. prelungit cu │ │oscilaţii mari de │ │salazopirină sau pentasa (sau alte forme de │ │temperatură. cu pusee rare │ 60-69% │ITM în perioadele │ │(1-2/an). │ │. maxim │ │ │ │1 . cu │ │cu efort fizic şi │ │tulburări hidroelectrolitice.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. de intensitate gravă (diaree profuză.69% │ Gr. Vor fi│ │cu dureri abdominale.89% │ Gr. │ │totalitate. maligne şi alte cauze ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. de intensitate gravă │ persistent │pierdută în cea mai │ │care au necesitat internare într-o secţie de│ progresivă │mare parte. diaree sau/şi fenomene│ │încadraţi în gradul │ │suboclusive datorită perivisceritei │ │III de inv. │ │psihic mare.89% │Capacitatea de │ │fără remisiuni. aminosalicilic cu eliminare colonică). II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.│ 80 . de intensitate uşoară. │ │cazul profesiunilor │ │alcătuită din glere.RCUH formă recurentă. cu │ │adecvate (conform │ │scădere ponderală (25-30%) şi anemie (7-10 │ │celor menţionate │ │gr%) în perioada intercritică. proctocolectomie cu ileostomie.│ │ │necesită tratament │ │ │ │oral cu antibiotice. puroi şi sânge. dar cu │ │funcţie de │ │remisiune completă. malasimilaţie cu │ │recomandarea │ . cu pusee rare │ 30 . eventual │ │posturale lungi şi │ │edeme declive prin hipoalbuminemie. scădere │ │ │ │ponderală (25 .49% │Capacitatea de muncă│ │(1 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 .12 luni după o │ │ │ │intervenţie chirurgicală de amploare │ │ │ │(colectomie totală sau anastomoză │ │ │ │ileo-cecală. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . incompletă care │ │activitate │ │necesită corticoterapie continuă. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ d) Rezecţii intestinale post-traumatisme abdominale. deplasări│ │de prestaţie. fistulă rectovezicală.RCUH formă recurentă. fără │ │sub tratament continuu. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Pot lucra │ │atestate prin documente medicale). │ │substanţe toxice. cu │ │(sindromului aderenţial).60% │Capacitatea de muncă│ │intestin subţire . │ │ │ │. de intensitate medie sau gravă. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Este │ │. cu│ │ │ │anemie < 7 gr%. │ │ │ │. distensia colonului │ │prelungit cu │ │evidenţiată pe radiografia simplă. de intensitate medie sau gravă │ regresivă │redusă. Deficienţă de nutriţie medie Rezecţii │ 50 .40 scaune/zi. │ │eliminare colonică.49% │ Gr.10 gr%). cu pusee rare (1 . │ │profesională.sindrom intestin scurt. de│ │cu complicaţii locale de tip fistulă │ │durate prelungite în│ │rectovaginală. cu │persistentă │jumătate de normă în│ │remisiune incompletă sub tratament cu │ │locuri de muncă │ │salazopirină şi prednison în doze mici.tratament de │ │ │ │întreţinere │ │ │ │intermitent (2-3 │ │ │ │săpt. recurente. cu pusee rare │ 50 .RCUH formă cronică cu agravare progresivă. │ │cu frecvente exacerbări de intensitate gravă│ │ │ │care necesită internări într-o secţie de │ │ │ │reanimare cu scădere ponderală peste 30%. │ │ │ │colectomie subtotală cu ileostomie şi │ │ │ │sigmoidotomie). cu sindrom │ │ │ │diareic şi dureros moderat.RCUH formă recurentă. Este │ │reanimare.│ │fără noxe. abdomen │ │accelerate. aminosalicilic cu │ │acute. consecutive.RCUH formă recurentă. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │care impun eforturi │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤fizice mixi şi │ │. cu │ regresivă │păstrată pentru cei │ │remisiune completă în perioada intercritică.2/an). │persistentă │acute.RCUH cu ileostomie sau sigmoidostomie │ │ │ │definitivă.2/an). │ │sindrom toxiinfecţios manifestat prin stare │ │ortostatism │ │generală profund alterată.│ 40-49% │necesară schimbarea │ │2/an).RCUH formă cronică complicată (complicaţii│ │ │ │sistemice). anemie şi │ │oscilaţii mari de │ │hiperleucocitoză cu neutrofilie şi deviere │ │temperatură. se va │ │ │ │indica schimbarea │ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar. de intensitate medie. │ │meteorizat.control periodic │ │ │ │(de 3-4 ori pe an) │ │ │ │clinic şi │ │ │ │endoscopic. │ │solicitări psihice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤intense. contact│ │la stânga formulei. stare│ │prelungit.RCUH în primele 6 . anastamoză ileo-anală │ │ │ │ileostomie. cu │ regresivă │predominant şezândă.RCUH formă cronică cu evoluţie continuă │ │ │ │sub tratament permanent cu salazopirină şi │ │ │ │eventual prednison în doze mici.│ │ │ │2 g/zi). în perioada intercritică│ │reversibilitatea │ │necesitând tratament continuu cu salazoprină│ │manifestărilor │ │sau preparate de ac.59% │Capacitatea de muncă│ │(1-2/an).RCUH formă recurentă.│ │remisiune completă în perioada intercritică. cu pusee rare │ 20 .

denutriţie │ │încadraţi pentru o │ │progresivă. │ │ │ │rezultatul │ │ │ │intervenţiei │ │ │ │chirurgicale şi │ │ │ │radio-chimio│ │ │ │terapie.30% deficit ponderal)│ │continuării │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. Pot fi │ │de intensitate mare. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. fistule pancreatice. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . │ │invaliditate. Deficienţă globală accentuată │ 80 . malabsorbţie. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ IV. .│ │profesională nu vor │ │în timpul crizelor. pentru tumori │ staţionar │în totalitate │ │maligne. II │ │alterată (deficit peste 30%). având│ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. II │ │ │ │de inv.79% │Capacitatea de muncă│ │Rezecţie de intestin subţire cu dereglări │preponderent│în totalitate │ │severe de resorbţie. cu│ │orice activitate │ │hiperamilazemie şi hiperamilazurie moderate. cu deficit ponderal peste 30%│ │contraindicaţie │ │din greutatea ideală. III│ │caracteristice.pierdere ponderală progresivă. cu incontinenţă de materii │ │pierdută. Anemie severă (sub 7 │ │pentru orice │ │gr%). Pot fi │ │fecale. manifestări ameliorate parţial la │ │activitate │ │tratament.9% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă cu episoade │ regresivă │păstrată.hiperamilazemie şi hiperamilazurie în perioadele dureroase. cu frecvenţă medie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.75% │Capacitatea de │ │Bolnavii care prezintă manifestările │ regresivă │muncă în totalitate │ │relatate mai sus. │ │gr. având │ │intrapancreatice. │ prognostic │încadraţi în gr.episoade dureroase caracteristice. . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.30% din │ │continuării │ │greutatea ideală. cu │ │de hiperamilazemie şi hiperamilazurie │ │recomandarea │ │marcante şi denutriţie între 25 . fistule │ regresivă │în totalitate │ │anorectale. I │ │ │ rezervat │inv. . │ │contraindicaţie │ │formare de pseudo-chisturi (echografic) │ │pentru desfăşurarea │ . Deficienţii globală gravă │ 95 . BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. cu anus iliac. │ │între 10-25% din greutatea ideală. ITM. . Vor fi│ │ │ │încadraţi în gr. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5. Vor fi │ │contra lateralis. cu episoade │ regresivă │50% pierdută.. Necesită │ │anemie severă (sub 7 gr%). au │ │malasimilaţie. Nu vor fi │ │sus. rezistentă la │ rezervat │îngrijire permanentă│ │tratament. │ staţionară │pierdută. în episoade frecvente şi │ │pierdută.29% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii care prezintă manifestările de mai │ regresivă │păstrată. stare de casexie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. amendate sau ameliorate după │ │perioadă limitată în│ │tratamentul chirurgical.59% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă. IV. stării │ │ │ │generale. Fără deficienţă funcţională │ 0 . Deficienţă de nutriţie gravă │ 90 .│denutriţie medie (25 . cu │ advitam │pierdută. │ (infast) │din partea altei │ │ │ │persoane. Vor fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de inv. stare septică. în funcţie de │ │ │ │momentul operaţiei │ │ │ │(stadiul │ │ │ │cancerului).89% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii cu fistule pararectale.diaree şi steatoree. fără pierdere │ │grade de │ │ponderală sau până la 10%. rare. cu stare denutriţie │ │temporar în gr. însoţite│ │de inv. cu calcifieri │ │de inv. sigma anus sau anus │ progresivă │pierdută. Vor fi│ │dureroase şi diaree (steatoree) │ │încadraţi în gr. cu modificări │ │fi încadraţi în │ │echografice specifice. │ 50 . Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . Deficienţă de nutriţie medie.94% │Capacitatea de muncă│ │Pacienţii cu rezecţii colon. cu frecvenţă şi durată medie care │ │încadraţi în grad de│ │cedează la tratament.100% │Capacitatea de muncă│ │Aceleaşi manifestări (cele de mai sus) mult │ prognostic │în totalitate │ │mai accentuate cu agravare progresivă. II de inv. ecoul │ │ │ │asupra stării │ │ │ │generale. │ │profesională. Pentru │ │dureroase şi diaree caracteristică. cu deficit ponderal │ │invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. evoluţiei │ │ │ │ulterioare. în aceeaşi │ │ │ │muncă sau alta │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.echografia pancreatică cu modificări caracteristice (în centrele specializate).

hepatomegalie moderată sau absentă. Pe primele locuri în cadrul incidenţei invalidităţii se situează hepatitele cronice şi cirozele hepatice.transaminaze (în special TGP) cu valori repetate peste 100 UK. Leziuni distrofice parenchimatoase variate. .electroforeza cu albumine între 35 . Criterii paraclinice: .splenomegalie marcată. nici nu au retrocedat evident.echografie (efectuată în spitale sau clinici universitare) cu elemente caracteristice. . Hepatite cronice active: Criterii clinice (majore): . . Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore (de preferat din planul clinic şi morfologic) sau un semn major şi două semne paraclinice. . cicatriciale): .retenţie de BSP pete 10% la 45 min.ficat indurat şi splenomegalie. . BOLILE FICATULUI Analiza structurii invalidităţii arată că bolile ficatului deţin un loc major printre cauzele care determină pierderea capacităţii de muncă. Hepatite cronice persistente (neevolutive.ficat atrofic sau hipertrofic cu marginea interioară tăioasă şi suprafaţa neregulată. . .steluţe vasculare multiple. . Criterii morfologice (majore): . . cu hiperplazia sistemului Kupfferian eventual cu noduli inflamatori interlobulari. Hepatite cronice inactive (stabilizate. Ciroze hepatice Criterii clinice (majore): .echografie cu semne caracteristice la nivelul ficatului şi cele de hipertensiune portală. Criterii morfologice (majore): . Variate modificări distrofice parenchimatoase. Criterii paraclinice: . │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ V. fără leziuni agresive lobulare).puncţie bioptică heptică (efectuată în unităţi specializate) indicatoare de procese inflamatorii infiltrative portale şi periportale cu invadarea evidentă a periferiei lobulare.45% şi/sau gamaglobuline peste 30% (peste de 2 ori valoarea normală în gr. 4. 1.│sau/şi pusee recurente de edem pancreatic │ │oricărei activităţi │ │(demonstrat biochimic). 3.semnele de hipertensiune portală (circulaţie colaterală şi/sau ascită).indice de protrombină sub 70%. reziduale. 2.puncţie bioptică hepatică cu aspecte de scleroză perilobulară şi intralobulară. cu pierderea structurii lobulare şi noduli de regenerare parenchimatoasă. │ │manifestărilor.bilirubinemie peste 2 mg%. .ficat indurat şi icter sau subicter prelungit. Hepatite cronice şi ciroze hepatice a) Criterii pentru stabilirea diagnosticului clinic şi al stadiilor de evoluţie.semne subiective minime sau absente. rezecţii pancreatice│ │profesionale până │ │care cedează mai greu la tratamentul medical│ │la reducerea │ │sau necesită intervenţie chirurgicală. nu s-au agravat.biologic cu probe slab pozitive sau normale.%) sau/şi prezenţa de autoanticorpi. În această categorie se include hepatitele cronice care întrunesc minimum de semne pentru hepatite cronice active dar care la examene repetate.. . În aceste forme clinice nu se întrunesc semnele necesare ale hepatitei cronice active la cel puţin două examinări într-un an. .

79% │ │ │mare sau/şi splenomegalie cu fenomene de │ │ │ │hipersplenism (total sau parţial).Hepatite cronice active (accentuat active. cu uşoară │ │ │ │hepatomegalie şi sindrom asteno-nevrotic │ │ │ │persistent. în special │ 0 . Au │ │. │ │ │ │fatigabilitate. │ regresivă │muncă păstrată. Fără fenomene de │ │ │ │hipertensiune portală. cicatriciale.Hepatită cronică stabilizată cu sau fără │ 20 .19% │Capacitatea de │ │cu virus B şi virus C.Hepatite cronice reziduale. cu modificări clinice │ │ │ │nesemnificative şi teste biologice normale │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.. forme │ │ │ │clinice care întrunesc minimul de semne │ │ │ │pentru hepatita cronică activă dar care la │ │ │ │examene repetate nu s-au agravat.Ciroze hepatice compensate (diagnostic │ 40 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. nici nu au│ │ │ │retrocedat evident.69% │ │ │moderat active (lent evolutive). rapid evolutive.Hepatite cronice sau ciroze hepatice │ 60 .19% │ │ │clinic şi paraclinic. dominant de │ │ │ │activare mezenchimală.59% │ │ │hepatomegalie sau/şi splenomegalie moderate. Pentru diagnostic sunt necesare minimum două semne majore sau un semn major şi 3 semne paraclinice. stabilizate │ │contraindicaţie │ │(inactive. latente │ │reducere.CIROZE HEPATICE ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională.cele de la hepatitele cronice active. │ │normale sau slab pozitive.Ciroze hepatice decompensate parenchimatos│ │încadraţi în gradul │ │sau/şi vasculare. Deficienţă de nutriţie uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.│ │ │ │cu semne minore .Hepatite cronice persistente. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. a activităţii │ │. cu semne clinice │ │ │ │(cele majore) şi paraclinice moderat │ │ │ │modificate.Hepatita cronică activă.39% │ │ │fără leziuni agresive.testele biologice alterate│ │ │ │la un nivel mediu şi staţionar la intervale │ │ │ │repetate (din 6 în 6 luni).Covalescent hepatită virală cu VHB.│ 70 . cu icter │ │ │ │sau subicter prelungit. HEPATITE CRONICE .varice esofagiene (radiologic sau endoscopic).49% │ │ │confirmat bioptic).│ 70 . Deficienţă de nutriţie medie │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu │ │. │ │eforturilor fizice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤mari. colestatice) │ staţionară │pierdută. verificate │ 10 .89% │Capacitatea de muncă│ │agresive morfologic.Hepatite cronice stabilizate │ │de invaliditate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.69% │Capacitatea de muncă│ │. │preponderent│în totalitate │ │cirogene.│ │ │ │cu fenomene dispeptice biliare. fără modificări paraclinice.Hepatite cronice persistente │ 50 .Hepatite cronice persistente │ │recomandarea de │ │.│ 30 . │ │ │ │evitându-se factorii│ │ │ │toxici. cu ficat indurat. cu 1/2 din│ │ │ │durata normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. neevolutive. Deficienţă de nutriţie accentuată │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. a │ │(compensate). solicitarea │ │ │ │fizică şi psihică │ │ │ │mare. cu teste biologice în limite │ │hepato-toxice).Hepatite acute virale cu persistenţa unor │ 20 . neevolutive). Nu vor fi │ │hepato-citoliză │ │încadraţi în grade │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.9% │ │ │(după 6 luni de ITM).19% │ 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. . cu │ │ │ │teste biologice alterate semnificativ şi │ │ │ . ce nu întrunesc │ │ │ │semnele necesare unei hepatite cronice │ │ │ │active.49% │Capacitatea de muncă│ │semne paraclinice moderate de │ regresivă │păstrată. purtător AgHBS │ │ │ │şi VHC. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. │ │ │ │Vor fi îndrumaţi pe │ │ │ │locuri de muncă │ │ │ │adecvate. VHC │ 0 .Covalescenţi hepatite virale. bioptic şi │ │ │ │echografic modificări caracteristice. Pot fi │ │. în aceeaşi │ │ │ │profesie sau alta.Ciroze hepatice compensate │ │gradul III de inv. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Fără deficienţă funcţională │ 0 . după eforturi fizice mari.Ciroze hepatice inactive.Hepatite cronice moderat active (lent │ regresivă │50% pierdută. │ │evolutive) │ │Pot fi încadraţi în │ │. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │II de invaliditate.Hepatite cronice persistente cu │ 50 . │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă cu noxe │ │ │ │hepatotrope. precum şi în │ │ │ │mediu inadecvat.29% │profesionale în │ │prezenţa semnelor majore (hepatomegalie │ │mediu nociv │ │sau/şi splenomegalie în dimensiuni │ │(substanţe │ │moderate). la cel puţin 2 examinări într-un an. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. munca de │ │ │ │noapte sau în ritm │ │ │ │impus.Hepatite cronice stabilizate.

eventual. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.│anume: │ │ │ │ electroforeza cu albumine între 35 . c) aspect echografic de colecist malformat sau de colesteroloză. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne majore sau un semn major şi două semne minore. Colecistitele cronice nelitiazice (complicate): Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): Semne majore: a) colici biliare tipice. Necesită │ │biliare. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ VI. │ │ │ │. nutriţionale. constituie cauze rare de invaliditate în cadrul invalidităţii prin boli digestive cronice. aceleaşi │ │ │ │manifestări. ciroze alcoolice. │ 80 . cu episoade de insuficienţă │ │ │ │hepatică acută. encefalopatie cronică │ │ │ │hepatică. Semne minore: a) stări subfebrile. BOLILE VEZICII BILIARE ŞI CĂILOR BILIARE Colecistitele cronice nelitiazice. primitive.Adenocarcinom hepatic.95% │ │ │(vascular/parenchimatos) cu ficat mic │ prognostic │ │ │(atrofic) sau hipertrofic cu suprafaţa │ advitam │ │ │neregulată. Pot fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de invaliditate. cu semne paraclinice intens │ │ │ │modificate în funcţie de structurile │ │ │ │morfologice predominant afectate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. splenomegalie marcantă. │ │ │ │ transaminaze (în special TGP) cu valori │ │ │ │repetate peste 100 UK. Colecistite litiazice şi litiaza biliară. │ │ │ │ retenţie de BSP peste 10% la 45 min.Ciroza hepatică decompensată parenchimatos│ │ │ │sau/şi vascular cu varice esofagiene │ │ │ │(radiologic sau endoscopic) cu semne de │ │ │ │hipertensiune portală (circulaţie colaterală│ │ │ │sau/şi ascită cu frecvenţă periodică │ │ │ │reductibilă.. 2. Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . Deficienţa de nutriţie gravă │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu fenomene de │ │ │ │encefalopatie hepatică cronică. fără alte cauze evidente. cu │ rezervat │ │ │fenomene de hipertensiune portală (ascită).Ciroze hepatice (scleroze hepatice. │ 90 .100% │Capacitatea de muncă│ │difuze.89% │ │ │rapid evolutive cu manifestările de mai sus. │ │ │ │ireductibilă.fără alte cauze evidente.Hepatite cronice active (progresive). │ │ │ │ indice de potrombină sub 70%.biliculturi pozitive în bila veziculară. uneori cu o durată prelungită. │ │ │ │. eventual urmate de icter şi de febră. 1. b) explorări biliare cu modificări patologice: . .). repetate. │persistentă │în totalitate │ │luetice. │ progresivă │pierdută. cele litiazice. │ │ │ │ persistenţă de AgHBS sau VHC cu răspuns │ │ │ │parţial sau fără răspuns la acţiunile │ │ │ │medicale de recuperare. c) tulburări dispeptice de tip biliar. ele determină însă creşterea morbidităţii cu ITM. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională. cu agravare progresivă │ │ │ │rapidă şi pierdere ponderală continuă. aspecte de concentraţie slabă la colecistografii repetate. b) stări subicterice . episoade │ │ │ │frecvente de insuficienţă hepatică acută şi │ │ │ │sindrom hepato renal. post hepatice. mai ales la femei.│ │ │ │dar cu agravarea fenomenelor clinice şi │ │ │ │testelor paraclinice (dominant al │ │ │ │insuficienţei hepato-celulare). │ │ │ │ bilirubinemie peste 2 mg%.Ciroze hepatice decompensate │ 90 .│ │îngrijire permanentă│ │ │ │din partea altei │ │ │ │persoane.100% │ │ │hipertensiune portală ireductibilă.sedimentul bilei veziculare cu multiple leucocite colorate în galben.Ciroze hepatice decompensate cu │ 95 . cu mult mucus. asociate. chiar complicate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.45% │ │ │ │gama globuline peste 30% (peste 2 ori │ │ │ │valoarea normală în gr%) şi prezenţa de │ │ │ │autoanticorpi. progresive. ca şi suferinţele post colecistectomie. │ │ │ │hemoragii digestive repetate (rupere de │ │ │ │varice esofagiene sau prin tulburări de │ │ │ │crază sanghină). │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5. hepato-reticulare etc.

necomplicate │ │temporară de muncă │ │ │ │periodic. LITIAZA BILIARĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. 3.29% │Capacitatea de muncă│ │. uneori │ │ │ │chiar de durată │ │ │ │prelungită. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore sau un semn major şi două semne minore. febră.9% │Incapacitate │ │. Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ │ │ │Necesită uneori o │ │ │ │reîncadrare │ │ │ │progresivă în muncă. Suferinţele post-colecistectomie Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice):  litiaza coledociană (calcul restant): a) colici de tip biliar apărute la scurt timp după colecistectomie.sediment cumucus. cu fenomene angiocolitice (icter. b) aspecte colecistografice sau colangiografice de litiază veziculară şi/sau coledociană. Fără deficienţă funcţională │ 0 .│ │ │ │respectiv reducerea │ │ │ │programului de lucru│ │ │ │în cazul persoanelor│ │ │ │care au suferit │ │ │ │colecistectomii şi │ │ │ │în situaţia unor │ │ │ │profesiuni cu │ │ │ │suprasolicitări │ │ │ │fizice şi posturale. │ │de invaliditate. COLECISTITELE CRONICE NELITIAZICE. b) tubaj duodenal . c) echografie abdominală cu imagini de calcul (în special în cazurile cu colecistografii negative). prezenţa calculilor în coledoc. │ │frisoane şi stări febrile tranzitorii).5% │Justifică │ │. urmată de frisoane.Aceleaşi manifestări .Colecistitele nelitiazice şi litiaza │ regresivă │păstrată. │ .diagnosticată intraoperator. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. repetate. Fără deficienţă funcţională │ 10 . d) colangiografie: calea biliată principală dilatată. Semne minore: a) subicter. icter de tip cholestatic. b) stări subfebrile. │ │Justifică ITM │ │ │ │prelungită. în │ │ │ │funcţie de gradul şi│ │ │ │durata sindromului │ │ │ │dureros sau cu │ │ │ │ocazia curei │ │ │ │chirurgicale.peste 2 mg%. c) sediment biliar încărcat cu cristale de colesterină şi/sau leucocite colorate în galben. │ │profesională │ │ │ │desfăşurată. indiferent│ │care cedează greu la tratamentul │ │de activitatea │ │medicamentos sau/şi chirurgical.Formele cu colici biliare frecvente. leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive. d) colangiografie: calea biliară normală sau neregulat stenozată. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate. rare.19% │Capacitatea de muncă│ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.Formele cu colici biliare tipice. febră. │ regresivă │incapacitate │ │repetate şi chiar persistente. Nu vor fi │ │biliară (complicată) cu colici biliare │ │încadraţi în grade │ │repetate.  periviscerita subhepatică dureroasă .  angiocolita cronică: a) dureri în hipocondrul drept şi/sau frisoane.formele trenante │ regresivă │păstrată. leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive. │ regresivă │temporară de muncă │ │eventual urmate de ictere tranzitorii şi cu │ │nu vor fi încadraţi │ │reacţii pancreatice │ │în grade de │ │ │ │invaliditate. c) echografia abdominală evidenţiază prezenţa calculului restant (în cazul colangiografiei negative). c) bilirubinemie . │ │ │ │Capacitatea de muncă│ │ │ │păstrată. eventual urmate de icter şi febră. icter. lipsa calculilor. b) tubaj duodenal: sediment biliar-mucus. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . COLECISTITA LITIAZICĂ.Semne majore: a) colici biliare tipice.

I sau II │ │ │ │ │(claudicaţie intermitentă cu │ │ │ │ │indice peste 100 m). │ │ │ │concomitente şi posterioare │ │ │ │transplantului cu tulburările funcţionale│ │ │ │secundare. │particularizată│Ulterior.Pacienţii culitiază coledociană │ regresivă │pierdută în │ │(calcul restant). I de inv. în dinamică. HTA st. în formele intens dureroase │ │ │ │(colici de tip biliar. │ │ │ │icterice. demonstrate │ │ │ │clinic şi biochimic.eventualele fenomene de respingere şi │ │ │ │complicaţii postoperatorii.30% │ 0 │ │neproliferativ (background) fără │ uşoară │ │ │ │afectarea acuităţii vizuale. │ │de inv.. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │2. │ │ │ │ │controlat cu dietă şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale. │ │ │ │ . Deficienţa funcţională la cazurile │Evaluarea │În primul an după │ │care au beneficiat de un transplant │incapacităţii │transplantul │ │hepatic (total sau parţial) care în fapt │şi a gradului │hepatic. │ │ │ │.│capacitatea de muncă│ │. │ │ │ │cu complicaţii pancreatice.dacă bolnavul este salariat sau se află│ │problematicii │ │în ITM şi în acest caz numărul de zile de│ │medico-sociale │ │concediu medical acumulate până la │ │vizându-se │ │intervenţie. │ │ │ │ │necomplicat HbA1C = 6-7% │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II │ │ 20 . │ │biliare. │ │evidente. │ a = deficienţă funcţional │ 20 . febrile.starea psihică reactivă. când │ │încadraţi în gr.exprimată prin │ funcţională medie │ │ │ │parestezii şi tulb.49% │ 0 │ │c) macroangiopatie periferică: │ funcţională uşoară. însoţite sau nu de hepatită. │ │până la 2 mg%.19% │ 0 │ │depistat controlat cu dietă. cu alterare funcţională │ │orice. │la fiecare caz. sau are deja statut de │ │recuperarea şi │ │pensionar de invaliditate şi gradul în │ │reintegrarea │ │care este încadrat.afecţiuni asociate anterioare. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT DE MATURITATE (DZ TIP II) ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ clinică │invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II nou │fără deficienţă funcţională│ 1 .nivelul de calificare. CICD cu modificări │ │ │ │ │EKG uşoare la efort.vârsta bolnavului. bilirubinemie crescută│ │încadrare în gr.80% │Capacitatea de muncă│ │. │ │individual potrivit │ │. apărute la scurt │ │ │ │timp după colecistectomie). II │ │se asociază cu procese de hepatită │ │de inv. trebuie avute în │a parametrilor │statut va fi │ │vedere: │menţionaţi │menţinut maxim 1 an.obligativitatea tratamentului cu │ │ │ │imunosupresoare şi a dispensarizării la │ │ │ │unităţile sanitare care a efectuat │ │ │ │transplantul. │ │. Este │ │colestatică sau ciroză biliară │ │contraindicată │ │secundară. │ │totalitate. bilirubinemie peste 2 mg%. cu infecţii biliare persistente. │ │socio-profesională. │ │ │ │ │Diabetul zaharat tip II.50% │Incapacitatea │ │. │ │ │ │.Bolnavii care prezintă colici biliare. I. │ │ 50 . │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ Suferinţele post-colecistectomie (sindromul post colecistectomic) ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │ Incapacitate │Grad de invaliditate│ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │1. de percepţie │ │ │ │ │tactilă.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Deficienţă digestivă uşoară spre medie │ 40 . termică şi dureroasă. │ │.│ │. │ │ │ │. │ │ │ │ │b) macroangiopatie coronariană: │ │ │ │ │angor clinic. │ │ │ └─────────────────────────────────────────┴───────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI DE NUTRIŢIE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC.bilanţul funcţional clinic şi │ │se va aprecia │ │paraclinic postoperator. fenomene care nu │ │ │ │sunt ameliorate la tratamentul medical │ │ │ │necesitând reintervenţii chirurgicale. urmare stazei şi infecţiei │ │profesională. │ │ │ │ │e) hipercolesterolemie. Pot fi │ │obiectivate şi angiocolită cronică. │ │ │ │arteriopatie st.30% │ 0 │ │echilibrabil sub regim şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale complicat │ │ │ │ │cu: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │a) retinopatie std. stenoze coledociene. sau │ │fenomene colestatice. în cazul │ │are drept scop principal recuperarea │de invaliditate│bolnavului aflat în │ │capacităţii de muncă şi reintegrarea │va fi o sinteză│gr. cu │ regresivă │temporară de muncă │ │reacţii pancreatice sau complicaţii biliare │ │(neîncadrare în gr. cu │ │ │ │denutriţie progresivă. │ │III pentru o │ │ │ │perioadă limitată .│ │ │ │capacitatea de │ │ │ │muncă pierdută 50% │ │ │ │pierdută) pentru │ │ │ │cazurile care │ │ │ │necesită │ │ │ │spitalizări │ │ │ │repetate şi în │ │ │ │situaţia în care nu │ │ │ │au fost recuperate │ │ │ │în limitele de │ │ │ │concediu medical │ │ │ │prevăzute de lege.69% │ III │ │d) polineuropatie periferică │ a+b+c+d+e = deficienţă │ │ │ │senzitivă . activitate │ │hepatică. │ a+b+c = deficienţă │ 31 . Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . acest│ │socio-profesională.

cecitate │ │ │ │ │ absolută │ │ │ │ │ (pmm.30% │ 0 │ │. │ │ aceeaşi profesie .40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Neuropatia diabetică: │deficienţă accentuată prin │ 70 .69% │ III │ │albuminurie între 30-300 mg/24 │ medie │ │ │ │ore. exudate dure.normală (uree │ │ 31 .cu recomandarea │ │normală. │ │ │ │.retinopatie neproliferativă cu │deficienţă accentuată VAO< │ 70 .. de │ │ │ │spontane sau ulcere plantare. sub tratament cu │ │ │ │ │hemodializă.5 mg/24 ore. microhemoragii.│ .89% │ II │ │. creatinină normală.69% │ III │ │diabetică Charcot fără fracturi │ medie prin tulb. │ miocardică │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică: │ deficienţă funcţională │ 70 .69% │ III │ │senzitivomotorie: parestezii. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană │ deficienţă funcţională │ 50 .hemoftalmus cecitate practică │ VAO < 1/25 .10) │ │ │ │ │ VAO < 1/200 . │ medie │ │ │ │tulburări tactile.funcţia renală . │ │ │ │ │clerance la creatinină sub 40 │ │ │ │ │ml/min.89% │ II │ │microhemoragii.40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │.retinopatia proliferativă: │ deficienţă vizuală │ 70 .│ │ │ │ │gangrenă uscată sau infectată │ │ │ │ │umedă).1/200 │ │ │ │. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────┴─────────────┘ DIABETUL ZAHARAT INSULINO DEPENDENT (DZ TIP I) ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabet zaharat tip 1 │disfuncţie metabolică uşoară │ 20 . pielonefrită cr. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Retinopatia neproliferativă: │ deficienţă funcţională │ 50 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică │ deficienţă funcţională │ 50 .dezlipire de retină │ (cecitate practică) sau │ │ │ │.89% │ II │ │. IV. │ medie (vizuală) │ │ │ │exudate moi. │loc de muncă necorespunzător:│ │ de schimbare a │ │albumină abs. arteriografie cu │ │ │ │ │obstrucţie ateromatoasă │ │ │ │ │bilaterală. │ accentuată VAO < 1/10 │ │ │ │exudate capilare de neoformaţie.69% │ III │ │microanevrisme.piciorul Charcot cu fracturi │ accentuată │ │ │ │şi/sau ulceraţii plantare la pct. reflexe │ │ │ │ │osteotendinoase absente.ex.│ 70 .49% │ │ │(insulinodependent) necomplicat │ │ │ │ │şi diabet zaharat tip 2 cu │ │ │ │ │necesar de insulină: │loc de muncă corespunzător: │ 20 .│hipertrigliceridemie sau │ │ │ │ │dislipidemie mixtă. solicitare │ │ │ │.89% │ II │ │afectarea zonei maculare │ 1/10 │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 .89% │ II │ │peste 300mg/24 ore. │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 10-20 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatie diabetică incipientă: │ deficienţă funcţională │ 50 .95% │ I │ │retinopatie proliferativă: │ accentuată │ │ │ │. │ realizare a variantelor │ │ │ │ │ posturale şi de mers │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II complicat│ │ │ │ │cu microangiopatie: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │. │ VAO = 2/3 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană: EKG │ deficienţă accentuată . │ sau │ │ │ │tracţiuni fibroase vitroretiniene│ strâmtorările concentrice │ │ │ │etc.ECK normal │1400 kcal (1400-1700 kcal.69% │ III │ │documentată conform criteriilor │ medie │ │ │ │cunoscute: EKG de efort pozitiv.cataractă matură cecitate │ strâmtorare tubulară │ │ │ │absolută │ bilaterală a câmpului │ │ │ │ │ vizual în jurul punctului │ 95% │1 .│ │ │ │ │de sprijin.49% │0 . II. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Polineuropatie periferică │ deficienţă funcţională │ 50 . creatinină │ │ │ │ │serică normală. microanevrisme.Hb A1C = 6 . │ sau │ │ │ │cataractă bilaterală incipientă.7% │1000-1400 kcal. neurologic .) │solicitare energetică peste │ │locului de muncă în │ │.69% │ III │ │arteriopatie cu dureri de repaus │ medie │ │ │ │std. oftalmologic FO fără │psihică redusă 1 sau 2 │ │ │ │modificări retiniene diabetice │puncte.echilibrare glicemică cu profil│solicitare energetică mică │ │ │ │glicemic convenabil │650-1000 kcal. proteinurie │ accentuată │ │ │ │peste 500 mg/24 ore. clerance creatinină │ │ │ │ │peste 90 ml/min. cu sau fără│ tulburări nutriţie │ │ │ │durere. proteinurie între 300-500 │ │ │ │ │mg/24 ore. solicitare ambientală│ │ │ │.. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatia diabetică: albuminurie│ deficienţă funcţională │ 70 .terapie │ combinaţie la ambii ochi) │ │ │ │(cu argon).normal │redusă 1 sau 2 puncte.însoţitor│ │ │ de fixaţie (0 . edem macular. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia retiniană │ deficienţă vizuală │ 90 . termice şi │ (neurologică) │ │ │ │dureroase. cu sau fără HTA │ │ │ │ │secundară.ex. medie │ │ │ │. arteriopatie std.89% │ II │ │cu modificări repaus. │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 .polineuropatia periferică │ tulburări neurologice │ │ │ │senzitivomotorie cu amiotrofie │ │ │ │ │importantă la gambe şi coapse. creatinină │ │ │ │ │serică peste 1. pl sau fpl) │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia renală: │deficienţă accentuată/gravă│ 90% │ I │ │nefiopatie cu insuficienţă │ deficienţă renală │ │ │ │renală cronică.1/8 (în │ │ │ │cicatrici după Lasser . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Piciorul diabetic: artropatia │ deficienţă funcţională │ 50 .

│.cu │ │.89% │ II │ │echilibrabil cu complicaţii micro│accentuată prin cumul de │ │ │ │şi macroangiopatice avansate.retinopatie proliferativă: │ │ │ │ │formare de neovase. de sensibilitate tactilă. │ │fără afectarea zonei maculare).cu │ │cu parestezii ale membrelor inf. se │ │.69% │recomandarea de │ │tulb. reglare │ │ │ │ │simpatoparasimpatică. unelte în │ │efort).cu │ │cu albuminurie între 30 .25 kg/m2 │puncte. siguranţa │ │1. │ │recomandarea de │ │.69% │ III │ │cu manevra Valsalva (inspir │ │ │ │ │profund) scădere cu < 8+/-3 │ │ │ │ │bătăi/min.89% │ II │ │stadiul complicaţiilor.8. │ │ │ │.Hb A1C 7 .tulb. │ sau │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme.proteinurie peste 500 mg/24 ore│ │ │ │ │. │ │ │ │ │.20 kg/m │ │ │ │ │. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │DZ ID dezechilibrat indiferent de│deficienţă metabolică │ 70 . VCN │ │ │masă. de │deficienţă funcţională medie │ 50 .necesar de insulină │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulino dependent │ │ │ │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │manifeste pe un organ ţintă: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.p.g (microhemoragii şi │masă │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme la perif.neuropatia autonomă: ECG de │ │ │ │ │repaus cu tahicardie.ex. │ │ la înălţime lângă │ │prize │ │ │ foc.Pielonefrită cronică compensată│ │ │ture.69% │III .reglare hipotonă la proba de │ │ │ │ │încărcare ortostatică │ │ │ │ │.albuminurie peste 300 mg/24 ore│ │ │ │ │. mare │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă metabolică │ 70 . se│ │.ECG .rotuliene şi │ │ │ │ │achiliene . │ │ │ │ │hipotensiune arteraială │ │ │ │ │ortostatică.ECK ischemie de efort │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă vizuală accentuată│ 70 . microhemoragii. │neurologică medie │ │schimbare a locului │ │termică şi vibratorie. cu pauze de │ │laserterapie. oftalmologic: retinopatie │obligativitatea pauzei de │ │schimbare a locului │ │de fond b . │ │ │circulaţiei │ │. pelvine. hipotens.Nefropatie diabetică manifestă │deficienţă funcţională medie │ 50 . unelte în │ │ │ │ │mişcare.fără │ │.1/8 │ │schimbare a locului │ │neproliferativă. pe │accentuată │ │ │ │perioada necesară echilibrării: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.5 .5 │glomerulară │ │schimbare a locului │ │mg/24 ore.IMC 18 . ortostatică cu v 1.ex. cu pauze de │ │ │ │ │masă.89% │ II │ │complicat cu: │VAO 1/10 şi sub.Hb A1C = 7 .HTA std. │ │ │ture. se │ │motorie scăzută. ROT .hemoragii retiniene la nivel │ │ │ │ │macular │ │ │ │ . normale. siguranţa │ │ │ │ │ circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă funcţională medie │ 50 .5% │vizuală medie.300 │prin tulburări de filtrare │ │recomandarea de │ │mg/24 ore.│ │ │profesie fără ture. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. maculopatie │vizual cu 10 . creatinină sub 1. în 2│medie/mare 2-3 puncte.8..IMC < 18 Kg/m2 │ │ │ │ │. . cu pauze de │ │VCN senzitivă scăzută.69% │III . siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ │.5 mg%).│ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc. │ │ │ │ │. termică. cicatrici după │bilaterale ale câmpului │ │ture. │strâmtorările concentrice │ │profesie .cetoacidoză medie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │art. solicitare ambientală│ │ contraindică munca │ │.cu │ │.subinsulinizare │ │ │ │ │.vegetative │ │ │ │ │. unelte în │ │ │ │ │ mişcare. tracte │ │ │ │ │fibroase cu tracţiuni │ │ │ │ │vitro-retiniene │ │ │ │ │. cu pauze │ │mb.necesarul de insulină adm.polineuropatie periferică │ │ │ │ │senzitivă cu parestezii ale │ │ │ │ │membrelor inf. mb.HTA │ │ │ │ │.IMC = 20 .necesar de insulină │necesar de insulină │ 50 .5% │repartizat în 3 prize cu │ │recomandarea de │ │. solicitare │ │fără ture. oftalmologic: retinopatie │VAO = 2/3 . │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.fără │ │exudate dure.tahicardie de repaus ECG │deficienţă funcţională medie │ 50 . retinei.oscilometrie membre pelvine. I │ │ │profesie .prezente.Hb A1C 8.s.5 mmHg │ │ │ │ │(la 10 min) şi tahicardie cu │ │ │ │ │peste 15 puls/min. creatinină normală (sub │ │ │mişcare. │afecţiuni │ │ │ │Cumul de afecţiuni cu: │ │ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │1700-2500 kcal). toracale normal │psihică medie/mare 2 sau 3 │ │ de masă.p.69% │ III │ │sensibilitate (tactilă. │ │ │de muncă în aceeaşi │ │.10% │ │ │ │ │. hipotrofii │ │ │contraindică munca │ │musculare.69% │III .69% │ III │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │microangiopatice incipiente: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Polineuropatie senzitivomotorie│ │ │III . │ │ │ │ │vibratorie).necesar de insulină │ │ │ │ │. cataractă incipientă.20 │ │masă.nefropatie incipientă: │ │ │contraindică munca │ │albuminurie/24 ore: 30 . │ │ │ │ │toracice normale sau tulb.nefropatie manifestă . se │ │edematoasă. unelte în │ │ │ │ │mişcare.oscilometre mb. tulb. │ │ │ │ │. exudate moi. unelte în │ │ │ │ │mişcare.m.300mg/24│ │ │la înălţime lângă │ │h (de repaus şi accentuată la │ │ │foc. │ │ │cu pauze de masă. de │ │ │ │ │reglare neurocirculatorii │ │ │ │ │. se │ │ │ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.necesar de insulină │deficienţă funcţională │ 50 . │deficienţă funcţională │ 50 .retinopatie neproliferativă │ │ │ │ │. reflexe │ │ │de muncă în aceeaşi │ │osteotendinoase rotuliene şi │ │ │profesie fără │ │achiliene diminuate sau absente.

sechele neurologice grave. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.investigaţii biochimice şi │Tumoră hipofizară evolutivă. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN BOLILE ENDOCRINE ┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic şi paraclinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │invaliditate│ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │I..sindrom tumoral hipofizar clinic şi│ │ │ │ │imagistic (CT. RMN sau rdg.) │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │strâmtorările concentrice │ │ │ │ │bilaterale tubulare ale │ │ │ │ │câmpului vizual la 0-10 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.sindrom clinic tumoral cerebral │ │ │ │ │. │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │. galactoree.│ │retină. RMN.retinopatie proliferativă: │ sau │ │ │ │tracte fibroase cu tracţiuni │strâmtorările concentrice │ │ │ │vitroretiniene. Patologia hipotalamo-hipofizară │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. spontan sau după │ │ │ │paraclinic: │tratament specific │ │ │ │.m. chirurgicală) fără │ │ │ │şa turcă .examen neurologic │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. de │deficienţă de secreţie şi │ 90% │ I │ │insuficienţă renală cronică │excreţie urinară gravă │ │ │ │decompensată.dozări hormonale complementare │ │ │ │ │. │simptomatic │ │ │ │. │vizual cu 20 . dezlipire de │bilaterale ale câmpului │ │I .sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută):│ │ │ │ │. │interv.tumoră hipofizară în std │sechele neurologice sau │ │ │ │I-IV (Hardy) │oftalmologice.GH seric şi în LCR peste 2.polineuropatie periferică │deficienţă neurologică │ 70 .. şa turcă) │ │ │ │ │. compensat sau retenţie │ │ │ │ │azotată fixă) şi HTA secundară │ │ │ │ │(creatinină peste 1. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. ciclu menstrual. Acromegalia │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de GH │ │ │ │ │(hormon de creştere) la adult: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .69% │ III │ │.p. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI ENDOCRINE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC. │ │ │ │hormonale │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │.l.creşterea de volum a extremităţilor│şi paraclinic incomplet în │ │ │ │. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv.l. scotoame │hormonal │ │ │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.cu însoţitor .modificarea fizionomiei │microadenoame cu tablou clinic │ │ │ │. clearance la │ │ │ │ │creatinină sub 10 ml/min. p.69% │ III │ │tip II) │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │.nefropatie diabetică std.m. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .dozare PRL seric peste 100 ng/ml.69% │ III │ │tulb.tablou clinic hormonal specific: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .ECG │complex.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 . CV = │prin tratament substitutiv │ │ │ │hemianopsie. │ │ │ │ │.visceromegalie │tratament simptomatic │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific.40 │ 95% │capacitatea de │ │ │deficienţă vizuală gravă │ │autoservire pierdută│ │ │(cecitate absolută) │ │ │ │ │VAO < 1/200 │ │ │ │ │(p. │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │.95% │I . la bărbaţi.├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.nefropatie diabetică manifestă │deficienţă de secreţie şi │ 70 . │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │tulb. metabolismului glucidic (DZ │ deficienţă funcţională medie │ 50 . chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ . hormonoterapie │ │ │ │în cursul hiperglicemiei provocate. echilibrate │ │ │ │. pielonefrită cronică (IRC │ │ │ │ │std.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipotizară) │ │ │ │ │apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane).examen oftalmologic: tulb.89% │ II │ │. PROLACTINOM │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de PRL: │ │ │ │ │. dinamica sex.examen neurologic: semne de │ │ │ │ │hipertensiune intracraniană │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . cu necesar de │ │ │ │ │hemodializă.5 ng/ml │(roentgenterapie.fără însoţitor │ │complicat cu: │1/25-1/200 │ │ │ │.89% │ II │ │cu albuminurie peste 300 mg/24 │excreţie urinară accentuată │ │ │ │ore. hemoftalmus. tulb. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. rdg.5 mg%) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │cecitate practică VAO │ 90 . recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrată prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.69% │ III │ │. f.computertomografie.89% │ II │ │senzitivo-motorie şi vegetativă │accentuată │ │ │ │cu amiotrofii musculare │ │ │ │ │importante (ROT ahilian şi │ │ │ │ │rotulian abolit) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.tulb.tulburări hormonale secundare │evoluţie.

89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă.│ │ │ │ │. │ │ │ │ │.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. Tumori hipofizare secretante: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .boala Cushing:│Microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │cortizol (sau metaboliţi) │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │nesupresibil cu dexametazon 2 mg x 2 │simptomatic │ │ │ │zile şi fără bioritm circadian │ │ │ │ │. Tumori hipofizare nesecretante │ │ │ │ │clinic: │ │ │ │ │.sindrom tumoral hipofizar │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │chirurgicală) fără sechele │ │ │ │ │neurologice sau oftalmologice şi │ │ │ │ │tulburări hormonale compensate │ │ │ │ │sub tratament │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută). oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.69% │ III │ │.semne clinice şi paraclinice de │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │insuficienţă hipofizară uni sau │paraclinic incomplet.│ │oftalmologice.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D. │ │ │ │ │.69% │ III │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .apoplexie hipofizară │ │ │ │ │(care necesită îngrijire din │ │ │ .TSH (tireotrof) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . hormonale │ │ │ │ │compensate sub tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.LH. │ │ │ │ │aflată în tratament antihormonal │ │ │ │ │complex. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .ACTH (corticotrof) .dozări homonale complementare │ │ │ │ │. │ │ │ │ │recent stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.apoplexia hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane).sechele neurologice grave. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.examen neurologic │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.│ │ │ │ │.investigaţie imagistică (rdg.apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). şa │evoluţie spontan sau după │ │ │ │turcă.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută).sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.sechele neurologice grave. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică sau interv.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută).69% │ III │ │. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv.69% │ III │ │.sechele neurologice grave: │ │ │ │ │. cu tulburări │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ │ │oftalmologice cu tulb.│ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă. CT sau RMN) │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. │ │ │ │ │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │aflate în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex. FSH (gonadotrof) │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. Tumoră hipofizară. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate │ │ │ │ │în tratament specific. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară. în │ │ │ │pluritropă │tratament simptomatic │ │ │ │.

│ │ │ persoane) │ │ examen neurologic. │ │ │ │ │Patologie tiroidiană) │ │ │ │ │Guşă endemică neuropată cu │ │ │ │ │tulburări hormonale şi │ │ │ │ │neuropsihice accentuate. │ │ │ │ │Hipotrofie statutară după │ │ │ │ │criteriile de înălţime. │ │ │ │ │prezentând un deficit statual mai │ deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │mare de 3 DS faţă de media de │ Talia peste 1.investigaţii specifice pentru │vasopresină sau analogi. │deficienţă funcţională medie │ 50 .30 m │ │ │ │.│ │partea altei persoane). │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │F.49% │ 0 │ │voluminoasă. Sheeehan) sau │ deficienţă funcţională medie │ 50 . asociat │ │ │ │sindrom neurologic │cu complicaţii neurologice şi │ │ │ │ │hormonale secundare │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │II. │cardiovasculare şi neuropsihice │ │ altei │ │ dozări hormonale specifice. │accentuate. │ │ │ │multinodulară.95% │ I │ │ajunsă la maturitate exprimată prin │Insuficienţă hipofizară severă cu│ │(necesitând │ │hipotrofie. │ │ │ │ │.paraclinic: iodemie scăzută. staturală armonică │tulburări endocrino-metabolice │ │ îngrijire │ │asociate cu semne clinice de │grave şi complicaţii │ │ din partea │ │insuficienţă pluritropă. medie. │subclinice │ │ │ │. │şi biologic sub tratament │ │ │ │ semne clinice de insuficienţă │substitutiv complex.densitate urinară sub 1010 g/l │Diabetul insipid lezional sau │ │ │ │.49% │ 0 │ │.69% │ III │ │secundară (după tumori hipofizare │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │tratate sau oprite spontan în evluţie│complicaţii compensate sub │ │ │ │(Sdr. compensat sub tratament │ │ │ │urinară < 300 m/l │substitutiv de AVP (Adiuretin) │ │ │ │. performanţe de efort scăzută. │complicaţii metabolice.subizosterurie . │guşă hipertitoidizată în │ │ │ │TSH).69% │ III │ │. B şi C .Basedow │tratament simptomatic │ │ │ . prin deficit total/parţial de │tratamentul cu vasopresină sau │ │ │ │vasopresină (AVP) sau lipsa acţiunii │analogi nu au scăderea │ │ │ │tisulare a AVP. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │artropatia condrodisplazică │ │ │ │ │conform criteriilor locomotorii. T4.facies infantil │Tulburările hormonale asociate în│ │ │ │.29 m │ │ │ │. mare. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │H.80% │ II │ │.69% │ III │ │Tablou clinic şi paraclinic: │ Talia: 1. în tratament │ │ │ │ │specific.89% │ II │ │hormonal specific: │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │ semne clinice de hipogonadism │tulburări endocrino . GH la nivelul│Deficienţă funcţională prin │ │ │ │cartilajelor de creştere ale │tulburări de realizare a │ │ │ │extremităţilor toracale şi pelvine cu│variantelor posturale.funcţional: hipo/hipertiroidie sau │ │ │ │ │eutiroidie. │ │ │ │hipoTA.89% │ II │ │ │Guşă multinodulară cu hipo/hiper │ │ │ │ │funcţie sau/şi fenomene │ │ │ │ │compresive.hipotrofie statuală. │gestualităţii şi prin algii │ │ │ │ │articulare în cadrul artropatiei │ │ │ │ │secundare.19% │ 0 │ │iod.. │ │ │ │ │exprimate prin: tablou clinic şi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . dozări│Guşă multinodulară cu mixedem sau│ │ │ │hormonale complementare (T3.89% │ II │ │proba de sete cu test la vasopresină │Posttumoral sau postoperator │ │ │ │(Adiuretin) în etiologia tumorală │rezistent la tratamentul cu │ │ │ │. │cadrul insuficienţei hipofizare │ │ │ │. asociate cu │ │ │ │CSR cronică. până la echilibrare │ │ │ │ │conform criteriilor de diagnostic│ │ │ │ │clinic funcţional şi capacitate │ │ │ │ │de muncă (pct. Empty sella turcica).deficit al hormonilor hipofizări │se cuantifică după criteriile │ │ │ │gonadotrop . │ │ │ │ semne clinice de hipoanabolism │cardiovasculare şi neuro-psihice │ │ │ │(până la stări caşectice).uni sau mai frecvent pluritropă.│ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │G. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .1. Nanismul hipofizar (ajuns la │Nanismul hipofizar izolat conferă│ │ │ │maturitate) │numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată (conform următoarelor│ │ │ │ │criterii funcţionale): │ │ │ │. │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . ECG.insuficienţă hipofizară de GH sau │ │ │ │ │tulburări la nivelul receptorului │ deficienţă funcţională prin │ │ │ │periferic prin GH ineficient (Laron) │ tulburări de gestualitate şi │ │ │ │în perioade de creştere somatică. rdg. │ Talia sub 1. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │capacităţii de muncă │ │ │ │Clinic şi paraclinic │ │ │ │ │. rdg.diureză mai mare de 3 l/24 ore │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │funcţionale de la Capitolul │ │ │ │tireotrop: mixedem sec.metabolice │ │ │ │hipogonadotrop. Insuficienţa hipofizară a │ │ │ │ │adultului: │ │ │ │ │. corticotrop-│Insuficienţă hipofizară.clearance-ul apei libere pozitiv │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . Guşa endemică: boală tiroidiană │ │ │ │ │distrofică cu deficit geoclimatic de │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 .40 m │ │ │ │hipofizară pluritropă │ │ │ │ │(panhipopituitarism) │ deficienţă funcţională medie │ 50 .19% │ 0 │ │de hormoni tiroidieni circulanţi.infantilism sexual. cu │ locomoţie │ │ │ │hipotrofie staturală armonică. Hipertiroidia-tireotoxicoza │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de excesul │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . necompensate clinic │ │ │ │ semne clinice de hipotiroidism. │ │ │ │Forme clinice: │neurovegetativ echlibrabil prin │ │ │ │ boala Graves . Patologia tiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. │DET cu tulburări funcţionale hipo│ │ │ │. │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │. │ │ │ │Hipotrofie staturală disarmonică prin│ │ │ │ │lipsa receptorilor ptr.osmolaritate │tumoral.morfologic: omogenă sau │sau hiperfuncţionale în std.musculatură hipotrofică. Condrodisplazia │Conferă numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată.69% │ III │ │. a │ │ │ │artropatie secundară.49 m . │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E.performanţe intelectuale normale. │ │ │ │ │ insuficienţă hipofizară cu nanism. cervicală pentru fenomene │tratament specific.39 m . │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. │ Guşă endemică simplă │ │ │ │ DET (distrofie endemică tireopată) │ │ │ │ │. echilibrată │ │ │ │compresive asociate.schelet gracil.50 m │ 0 .uneori asociere de insuficienţă │ Talia: 1. │Hipertiroidism std.19% │ 0 │ │înălţime pentru generaţia respectivă │ │ │ │ │de vârstă: │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .antropometric armonios.Cap. Diabetul insipid │ │ │ │ │Sindrom clinic de poliurie │Specificaţie: formele de diabet │ │ │ │polidipsie cu densitate urinară sub │insipid care răspund la │ │ │ │1010. │hormonal │ │ │ │cord-pulmon.primară (sdr.clinic: guşă (mărirea de volum a │ │ │ │ │glandei tiroide) mică.1.

│ │ │ │.4. Ht scăzut (anemie sec. FA. │ │ │ │mixedematoasă.diplopie sau tulb.biochimie (colesterol scăzut) │şi/sau intervenţie chirurgicală. │ │ │ │ hipotiroidia benignă │ │ │ │ │ mixedem primar: mixedem cu │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .89% │ II │ │(exoftalmie > 20 mm) asociate cu │Hipertiroidie cu visceralizări │ │ │ │elemente de hipersimpaticotonie. │ │ │ │. │hormonale TSH crescut fără │ │ │ │Forme clinice: │expresie clinică manifestă.│ │ │ │retracţia fantei palpebrală. │ │ │ │palpabili │chirurgicală.95% │ I │ .RIC scăzut sau absent │Mixedem sever cu visceralizări │ │ │ │. cord pulmon (indice │poliserozite. dozări hormonale │persistente (cardio-vasculare şi │ │ │ │specifice. biopsie tiroidiană │tratat izotopic fără semne de │ │ │ │.sindrom exoftalmic (în B. de │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │.) │prin tratament medicamentos sau │ │ │ │.Basedow cu sindrom│ │ │ │oculară │exoftalmic evolutiv şi tulburări │ │ │ │Paraclinic: │vizuale secundare. pulmonar şi osoasă (ptr.neuropsihice: labilitate │echilibrată.cardiovascular: cardiotireoză │ deficienţă funcţională medie │ 50 . TSH scăzut │până la echilibrare.uneori cu fenomene compresive │necesitând substituţie hormonală │ │ │ │Paraclinic │continuă │ │ │ │. │tratament substitutiv hormonal cu│ │ │ │antitireoglobulină) │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │.49% │ 0 │ │ Tiroidita Riedl (lemnoasă).Rdg. │cu complicaţii cardio-vasculare │ │ │ │. │ │ │ │. scăzute.rdg.neuromusculare: tremurături ale │după 12 luni de la cura radicală │ │ │ │extremităţilor miopatie proximală │chirurgicală sau/şi izotopică. T 4.glandă tiroidă mărită. oftalmologic │compresiune.95% │ I │ │. encefalopatie) │ │ │ │cardio/toracic crescut) │ │ │ │ │. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .cardio-vascular: cardiomiopatie │şi metabolice echilibrabile.69% │ III │ │fără adenopatie sau nodul ferm │tratat izotopic. │tratament specific │ │ │ │imagine neomogenă în guşa │ │ │ │ │multinodulară) │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .Ex.49% │ 0 │ │ adenom hipofizar secr.guşă │metabolice) şi leziuni │ │ │ │.tulb. │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . bradicardie. conduce. neechilibrate │ │ │ │. necomplicată.biochimie: hiperlipoproteinemie │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D. până la echilibrare │ │ │ │. cardiacă etc. │echilibrare) │ │ │ │. │ │ │ │. uneori │perioadă de 5 ani de la interv. │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │Tablou clinic: │clinică compensată prin tratament│ │ │ │. T │Hipertiroidie cu cardiotireoză │ │ │ │4.ECG (tulb. frilozitate.) │ │ │ │.89% │ II │ │. │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │comportamentală. │ 70 . insuf. │ │ │ │bine delimitată cu semne clinice de │ │ │ │ │hipotiroidie │ deficienţă funcţională medie │ 50 .guşă omogenă/nodulară. │osteoarticulare.69% │ III │ │infiltrare tegumentelor. ritm. Tiroidite cronice │ │ │ │ │ Tiroidita limfocitară Hashimoto.19% │ 0 │ │cantităţii de hormoni tiroidieni la │Hipotiroidismul subclinic │ │ │ │nivelul receptorilor celulari.95% │ I │ │ │Exoftalmia malignă cu cecitate.T 3. │ │ │ │(disgenezie tiroidiană) │forme clinice uşoare cu răspuns │ │ │ │ mixedemul secundar: postchirurgical│la substituţie hormonală în doze │ │ │ │sau postizotopic. PBI crescute │(TPSV. Hipotiroidia-Mixedemul │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de scăderea│ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . motilitate │Boală Graves . Graves) │ │ │ │ │exoftalmie uni sau bilaterală │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . Cancerul tiroidian │ deficienţă funcţională medie │ │ │ │.49% │ 0 │ │visceralizări. RIA (radioiodocaptare) crescută │Hipertiroidie cu sechele │ │ │ │sau scăzută în tiroidite ac. cu sindrom │ │ │ │psihoafectivă │exoftalmic sechelar stabilizat │ │ │ │.nanism dizarmonic cu întârziere │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .dozări hormonale specifice: T 3.TSH crescut (mixedemul primar). edem │chirurgical sau izotopic până la │ │ │ │palpebral.metabolic: creştere ponderală.tablou metabolic consumptiv │metabolice şi hormonale │ │ │ │. │ │ │ │ │Hipotiroidie . dură cu sau │Cancerul tiroidian operat sau/şi │ 50 .metabolic: scădere ponderală │ │ │ │ │.89% │ II │ │mentală (mixedem congenital la │Mixedem cu complicaţii │ │ │ │copil). hiperemie conjuctivală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │oligosimptomatice cu răspuns la │ │ │ │Tablou clinic: │tratament ATS în doze minime. fără semne de │ │ │ │tiroidian │recidivă locoregională după o │ │ │ │.RIC: hipocaptare sau valori normale│Cancerul tiroidian în timpul │ │ │ │. +/. PBI scăzut │degenerative nervoase şi │ │ │ │.100% │ I │ │ │Conform criteriilor Cap. │ │ │ │. │(complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │microvoltaj) │neurologice grave: insuficienţă │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .TSH seric crescut.2.) │cardiacă congestivă. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. tulb.dozări hormonale complementare │tratamentului complex │ │ │ │(mai frecvent aspect clinic şi para │chirurgical şi radioizotopic │ │ │ │clinic hipofuncţional) │Cancer tiroidian operat sau/şi │ │ │ │. cu sechele │ │ │ │.scintigramă tiroidiană (imagine │ │ │ │ │neomogenă sau lacunară) │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . încât │evidenţiat numai prin dozări │ │ │ │determină infiltrarea ţesuturilor.69% │ III │ │Tablou paraclinic: │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │.Hb.neuro-psihic: lentoare psihică.anticorpi antitiroidieni serici │sau mixedem postoperator.3. fermă. │tratament specific (medicamentos.│ guşă polinodulară hipertiroidizată │ │ │ │ │ adenom toxic (sindrom Plummer) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .Mixedem.scintigramă tiroidiana (lipsa │sau sechelare decompensate în │ │ │ │tiroidei în disgenezie tiroidiană. │substitutiv.89% │ II │ │ │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │ │sau mixedem postoperator cu │ │ │ │ │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │ │metabolice neechilibrate de │ │ │ │ │tratamentul substitutiv sau │ │ │ │ │sechele decompensate. │subcompensată hormonal sau în │ │ │ │lacrimare. Reflexograma achiliană cu │nerecuperate.89% │ II │ │. │Mixedem clinic manifestat în │ │ │ │. FA │Hipertiroidism parţial echilibrat│ │ │ │etc. în │ │ │ │prezenţi (antiperoxidază. │metabolice şi neuropsihice │ │ │ │. │metabolice echilibrabile. anemie sec. TSH │Hipertiroidism forme │ │ │ │ tiroidite acute etc. │recidivă locală însă cu sechele │ │ │ │formele metastatice) │metabolice şi hormonale │ │ │ │ │dezechilibrate sub tratament │ │ │ │ │continuu. mixedemul congenital │Hipotiroidism oligosimptomatic.puncţie.Basedow tratată.ganglioni laterocervicali. │minime │ │ │ │Tablou clinic: │ │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E. insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │. │cu compensare parţială hormonală │ │ │ │termofobie │Boala Graves . │ │ │ │valoare mult scăzută │Hipertiroidismul cu guşă mare.ECG semne de cardiotireoză │voluminoasă +/.segmentare: transpiraţii.69% │ III │ │(tahicardie sinusală.

III . │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .insuficienţa corticosuprarenală │compensată clinic şi hormonal sub│ │ │ │primară.25 (OH) 2D3.tulb.fosfatemie scăzută (sub 2. Hiperparatiroidismul primar (boala│ │ │ │ │Recklinghausen) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ │ │Clinic: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . datorată │tratament substitutiv.│ │Cancerul tiroidian. │care necesită îngrijire din │ │ │ │Paraclinic: │partea altei persoane.fracturi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . fosfor. cu │ │ │ │. fosfataza │ │ │ │ │alcalină. îndelungate │tratament. 1. │ │ │ │ Cauza: │ │ │ │ │. de │ │ │ │ Clinic: │locomoţie şi excreţie medie │ │ │ │. │ │ │ │. │ │ │ │osoase │locomotorii accentuate prin │ │ │ │. formele │ │ │ │ │inoperabile std. │ │ │ │constipaţie.ulcer gastric │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │IV.ECG (scurtarea interv. tumori │ │ │ │ Paraclinic: │pancreatice. fatigabilitate │Insuficienţă CSR cronică după │ │ │ │. D 3. deficit de IGF1. │ │ │ │mineralocorticoizilor şi hormonilor │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │androgeni adrenali │rezervă hormonală labilă.determinarea markerilor biochimici │ │ │ │ │ai turnovărului osos (serici şi │ │ │ │ │urinari): calciu.89% │ II │ │determinând scăderea │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │glucocorticoizilor dar şi a │decompensări repetate.fracturi. Patologia suprarenală │ │ │ │ │A.calciurie peste 400 mg%/24 ore │carcinom medular tiroidian.litiază renală (nefrocalcinoză) │ │ │ │ │.fosfatoză alcalină crescută (în │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .crize spontane de contractură │cu manifestări clince şi crize │ │ │ │musculară tetanice generalizate sau │relativ frecvente sub tratament │ │ │ │localizate pe grupuri musculare │specific. neinfluenţate de│ │ │ │formele cronice.95% │ I │ │leziuni osoase) │Hiperparatiroidism (b.5 mg%) │ │ │ │ │. │ │ │ │paratiroide.95% │ I │ │deficit de insulină. forma │ │ │ │demineralizare şi formare de chisturi│osteodistrofică cu tulb. │ │ │ │. osteoporoză cu arii de │Hiperparatitoidism operat. diseminat. renală azotată. PTH. vărsături.EMG pozitiv (testul Alajouanin │ │ │ │ │pozitiv) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. deficit vit.leziuni scheletate (osoase) . │deformaţii osoase şi forma │ │ │ │litiază renală (nefrocalcinoză) │nefrolitiazică. cu │ │ │ │ │metastaze invalidante │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │III. cu │ │ │ │.oase │ │ │ │ │lungi şi vertebre . │asociat cu MEN (adenom │ │ │ │oboseală musculară letargie │paratiroidian.│Osteoporoză cu fracturi multiple │ │ │ │.magneziu şi/sau scăzut │ │ │ │ │. parţial│ │ │ │Clinic: │echilibrată sub tratament.89% │ II │ │spontane. adinamie. │ │ │ │ │osteocalcina serică.tulburări trofice (cataracta) în │acute frecvente. adenom hipofizar) │ │ │ │ examene de laborator: │sau MEN 2A (adenom │ │ │ │. cronică. densitometrie cu │ │ │ │ │ultrasunete.deficit de hormoni sexoizi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .simptome gastrointestinale: │insuf. hiperaciditate gastrică │Hiperparatiroidism familial │ │ │ │. în tratament │ │ │ │susceptibilitatea la fracturi.greţuri. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │.49% │ 0 │ │Scăderea nivelului sanguin de FTH │Tetanie latentă (spasmofilie) în │ │ │ │(parathormon) în urma lezării │tratament specific cu manifestări│ │ │ │primitive sau chirurgicale a gl. │ │ │ │. │ │ │ │ (parathormon) de către una sau mai │asimptomatică sau cu tablou │ │ │ │ multe gl. renale poliurie osmotică. │ │ │ │.osteoporoză generalizată │ │ │ │ │. │sporadice. │ │ │ │distrugerii ambelor │ │ │ │ │corticosuprarenale (peste 80% │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . dureri │suprarenalectomie uni sau │ │ │ │musculare │bilaterală (boala Cushing) │ │ │ │. calcitonină etc.69% │ III │ │caracterizată prin masă osoasă │Osteoporoză hiperalgică cu risc │ │ │ │scăzută.geode osoase sau/şi lacune │ │ │ │ │diseminate │ │ │ │ │. afectarea microarhitecturii │crescut de fracturare osoasă sau │ │ │ │ţesutului osos care favorizează │tasare vertebrală prin profilul │ │ │ │creşterea fragilităţii osoase şi │profesional. QT) │ │ │ │ │examen radiologic: │ │ │ │ │.deformări osoase │ │ │ │ │. paratiroide de obicei │clinic oligosimptomatic │ │ │ │ tumorale │ │ │ │ │ .PTH seric (imunodozare) cu nivel │Rechlinghausen) cu fracturi │ │ │ │crescut în condiţiile calcemiei │multiple şi deformaţii osoase │ │ │ │crescute sau normale │cu defic. deshidratare │tratată chirurgical în tratament │ │ │ . Insuficienţa corticosuprarenală │ deficienţă funcţională medie │ 50 .IV sau │ │ │ │ │tratat chirurgical sau/şi │ │ │ │ │izotopic.astenie. │ │ │ │vărsături.calciu total şi/sau ionic scăzut │ │ │ │ │. │hormonal complex.89% │ II │ │. feocranocitom.crize de contractură musculară │ │ │ │ │provocate de hiperpnee │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │V. │tasări vertebrale în tratament │ │ │ │.semne mecanice de │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │hiperexcitabilitate neuro-musculară │paratireoprivă │ │ │ │(semnul Chowostek şi Weiss etc. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .scădere ponderală. Osteoporoza │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Boală scheletică.calcemie peste 11 mg% (repetate) │paratiroidian.69% │ III │ │.49% │ 0 │ │Secreţie excesivă şi autonomă de PTH │Hipercalcemie serică.89% │ II │ │(singulari sau combinaţi): estrogeni. │ │ │ │.69% │ III │ │cronică primară (boala Addison) │Insuficientă CSR cronică primară │ │ │ │.exces de hormoni glucocorticoizi.│Osteoporoză cu fracturi sau │ │ │ │progesteronă. deficit │şi în tratament substitutiv │ │ │ │calcitonină. │ │ │ │. anorexie.tulburări ale hormonilor │de stabilizare osoasă (aparat │ │ │ │calciotropi: exces de parathormon │gipsat sau tratament ortopedic) │ │ │ │(PTH). Patologia paratiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. cu tulb.│ │ │ │ │măsurarea masei şi densităţii │ │ │ │ │osoase: prin absorbţie duală cu raze │ │ │ │ │X (DEXA).simptome neuropsihice: astenie.hiperexcitabilitate │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │neuromusculară │paratireoprivă (postchirurgicală)│ │ │ │. │substitutiv complex.exces de hormoni tiroidieni │şi tulburări de locomoţie grave │ │ │ │. recidivantă.) │(posttiroidectomie) cu crize │ │ │ │.hipercalcemie serică │Hiperparatiroidism operat. calusuri │ │ │ │ │. sistemică │ deficienţă funcţională medie │ 50 .tulburări ale hormonilor de │ │ │ │ │creştere: deficit de GH la adult. │ │ │ │.69% │ III │ │.adenoame producând: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .hipofosfatemie │sechele osoase sau renale │ │ │ │.rezorbţie osoasă excesivă │neevolutive. │neameliorate postoperator. androgeni. Hipoparatiroidismul (Tetania). locomotorie gravă │ │ │ │. greaţă.

│ │ │ │nocturnă │Hiperaldosteronism primar în │ │ │ │.leziune paraneoplazică cu secreţie │metabolice.negativ sau o scădere │ │ │ │ │sub 50% din valorile bazale. persistente. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. │ │ │ │corticosuprarenal.ştergerea ritmului circardian al │ │ │ │ │cortizolului (sau inversarea) │ │ │ │ │. │ │ │ │.test supresie cu DXM 8 mg x 2 zile │ │ │ │ │cu precizarea formei etiopatogenice: │ │ │ │ │.negativ în sdr. │ │ │ │. │ │ │ │ │. prin administrare│deficienţă funcţională accentuată│ 70 . renale.89% │ II │ │exogenă prelungită de glucocorticoizi│Hipercorticism în evoluţie. │ │ │ │bilaterală. │neuro-psihice) recuperate de │ │ │ │.computer tomografie pentru │ │ │ │ │evidenţierea tumorii. Sindromul Cushing │ │ │ │ │Sindromul Cushing (sindrom │ deficienţă funcţională medie │ 50 .reprezintă producţia crescută şi │Hiperaldosteronism primar forme │ │ │ │necontrolată de aldosteron.│ │ │ │. film │ │ │ │ │lipidic │ │ │ │ │.leziune hipotalamică cu │complicaţii sechelare hipofizare │ │ │ │hipersecreţie de CRH şi consecutiv │(sindrom Nelson). │ │ │ │Diagnostic paraclinic: │ │ │ │ │. Feocromocitomul (paraganglion) │ │ │ │ │.pozitiv în boala Cushing. peste 8 mg/24 h │ │ │ │ │(bărbaţi) │ │ │ │ │.hipotensiune arterială │echilibrare. nespecifice: rdg. uneori │ │ │ │ │hipernatremie │ │ │ │ │. predominant │inoperabilă.test supresie la DXM (dexametazonă)│ │ │ │ │1 mg .170 H . │ │ │ │. │ │ │ │ │suspensia reninei plasmatice şi │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │determină HTA paroxistică şi/sau alte│postoperator. glicoreglare (OGTT). labile sub │ │ │ │.69% │ III │ │hipokaliemie. tratat│ │ │ │clinice.test stimulare cu ACTH (cortrosyn) │ │ │ │ │cu dozarea cortizolemiei sau/şi 170 │ │ │ │ │HCS este negativ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.adenom hipofizar ACTH secretant. cu sechele │ │ │ │. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │.negativ (over night) │ │ │ │ │.dozări hormonale specifice: │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .tumoră medulosuprarenală care │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │chirurgical. cu │ │ │ │ │scăderea peste 50% din valorile │ │ │ │ │bazale │ │ │ │ │.investigaţii │ │ │ │ │imagistice: CT/RMN/scintigramă cu │ │ │ │ │derivaţi de colesterol marcaţi. │tratament. │cardiovasculare osoase. în │ │ │ │marcată │evoluţie.ionogramă Na scăzut K crescut │permanentă din partea altei │ │ │ │. │ │ │ │ectopică de ACTH. │ │ │ │ACTH (sindrom Itenko-Cushing). paraclinic: │partea altei persoane.parestezii musculare.polidipsie.osteoporoză │ │ │ │ │. de │ │ │ │(cortizolotoxicoză cu hipofuncţie │etiologie tumorală sau │ │ │ │adrenală).hipoglicemie serică │persoane. QRS amplu.osteoporoză │dezechilibre hormonale care │ │ │ │. prin tumoră │ │ │ │.hiperaldosteronism │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │primar prin tumoră suprarenală. visceral şi metabolic │hipofizară sau medicamentos) fără│ │ │ │indus de excesul de glucocorticoizi. ce duce │oligosimptomatice (tumorale) │ │ │ │la retenţie sodică însoţită de HTA.HTA │sechelare grave. │echilibrate sub tratament │ │ │ │Diagnostic clinic: │ │ │ │ │. cardiovasculare. │ │ │ │. cu manifestările lor │Hiperaldosteronism primar. ST sub │ │ │ │ │denivelat │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.tetanie. metabolice.hiperplazie macronodulară │tratament.hipotrofie musculară proximală │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │. ECG.astenie │Hiperaldosteronism primar. care │cardiovasculare. Hiperaldosteronismul primar │ │ │ │ │(sindrom Conn) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . echilibrate sub │ │ │ │crize vegetative.striuri cutanate tip vergeturi │sau medicamentos cu complicaţii │ │ │ │.activitate reninică plasmatică │ │ │ │ │scăzută │ │ │ │ │.17 KS crescuţi peste 12 ug/24 h │ │ │ │ │(femei) peste 18 mg/24 h (bărbaţi) │ │ │ │ │.fără edeme │tratament.18 glucuronid urinar│ │ │ │ │crescut peste 20 ug/24 h │ │ │ │ │.ACTH plasmatic peste 200 pg/ml │Insuficienţa CSR cronică │ │ │ │. │neechilibrate sub tratament.test supresie cu DXM 2 mg/zi x 2 │ │ │ │ │zile (cu dozarea cortizolemiei şi 170│ │ │ │ │HCS urinar) . │ │ │ │ │tulb. cu │ │ │ │. şa turcă. rezistentă la │ │ │ │. encefaline şi │Feocromacitom cu sechele │ │ │ │alte peptide vasoactive.corticozolemie sub 5 ug/dl │decompensată.95% │ I │ │.ex.69% │ III │ │suprarenometabolic) caracterizat prin│Hipercorticism tratat │ │ │ │cortizolotoxicoză exprimată prin │(chirurgical sau/şi radioterapie │ │ │ │tablou clinic.ACTH independent prin leziuni │Hipercoticism netumoral │ │ │ │primară corticosuprarenală: │stabilizat cu complicaţii cronice│ │ │ │.89% │ II │ .sdr. dureri │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .69% │ III │ │.hipokaliemie sub 3 mEq/l │ │ │ │ │. clinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │pentru dg.adenom sau adenomocarcinom │(cardio-vasculare. neurologice şi │ │ │ │. │ │ │ │ │.69% │ III │ │produce catecolamine.obezitate facto-tronculară │ deficienţă funcţională gravă │ 90-95% │ I │ │.ACTH dependent (leziune │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │suprarenală secundară) prin: │sau medicamentos sau/şi │ │ │ │.│. Cushing prin adenom│ │ │ │ │sau adenocarcinom suprarenalian │ │ │ │ │.poliurie . suprarenale.ex.Cushing iatrogen.hipertensiune arterială │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │complicaţii sechelare după 2 ani │ │ │ │indiferent de sursă │de la tratamentul complex.CS şi 17 KS urinari scăzuţi│tratament care necesită îngrijire│ │ │ │.melanodermie │substitutiv continuu până la │ │ │ │.170 HCS urinari crescuţi peste 6-8 │ │ │ │ │mg/24 h (femei).aldosteronul .paroxisme de HTA pe fond de │ │ │ │ │hipertensiune moderată sau tensiune │ │ │ │ │normală însoţite de cefalee. │netumorală. tumorii │ │ │ │ │ECG QT alungit.tulburări de glicoreglare │necesită îngrijire permanentă din│ │ │ │ Dg. │ │ │ │Dg. în │ │ │ │Forme clinice: │tratament substitutiv hormonal. │ │ │ │.cortizol liber urinar > 100 mg/24 h│ │ │ │ │.89% │ II │ │.sindrom Conn . de virilizare (eventual) │osoase. │radioterapie hipofizară. │tratament │ │ │ │ Diagnostic clinic: │ │ │ │ │.tulburări musculare . cu sechele │ │ │ │hiperexcitabilitate │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │.aldosteronul plasmatic crescut │ │ │ │ │. rareori │neechilibrate. radiologic .alcaloză hipercloremică.

69% │ III │ │virilizante (mai rar feminizante) │Forme hiperplazice compensate │ │ │ │datorate secreţiei crescute de │cardiovascular prin substituţie │ │ │ │androgeni sau alţi steroizi sexuali │continuă cu prednison.CT/RMN/scintigrafie . │ │ │ │.dozarea catecolaminelor plasmatice.Sindrom de pierdere de sare .testul Barr negativ (absenţa │somatice (cardiovasculare renale)│ │ │ │cromatinei sexuale) │şi tulburări psihice de │ │ │ │.sindrom adrenogenital dobândit │echilibrate prin tratament.sindrom adrenogenital congenital │Nanism hipofizar.organe genitale externe infantile │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │.+/.hipotiroidie.semne de virilizare în │ │ │ │ │funcţie de deficitul enzimatic │ │ │ │ │(11-hidroxilară sau 17-hidroxilază).130 cm cu tulb. .infertilitate.obezitate. cu complicaţii │ │ │ │ Diagnostic paraclinic: │cardio-vasculare renale.pubertate întârziată │dezvoltarea masei musculare şi │ │ │ │.│anginoase.disgenezie a tubilor seminiferi │fără scăderea capacităţii de │ │ │ │determinată de anomalii ale formulei │efort fizic sau fără tulburări │ │ │ │cromozomiale.dozarea catecolaminelor. Patologia gonadică │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ A.facies caracteristic │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │. │oligosimptomatic. │ │ │ │ Tabloul clinic: │ │ │ │ │.│ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Sindromul Turner │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . prin │ │ │ │tahicardie. │ │ │ │renale. rdg.49% │ 0 │ │testicolelor sau ovarelor datorate │Forme clinice cu tablou │ │ │ │unor defecte cromozomiale. │integrare profesională şi │ │ │ │La băieţi: macrogenitosomie cu │socială.gonadotropi serici crescuţi │ │ │ │ │. │tratament complex de substituţie. │ │ │ │ │ Teste paraclinice: │ │ │ │ │. cu │ │ │ │ │semne de insuficienţă │ │ │ │ │corticosuprarenală cronică.tipul gonadei │ │ │ │ │. │ │ │ │(tumoral corticosuprarenal): adenom │Tulburările staturale conform │ │ │ │sau adenocardinom. │staturală conform criteriilor. duri │scăderea capacităţii de efort │ │ │ │.cauza insuficienţei gonadice │ │ │ │ │Disgenezii gonadale (mai frecvente): │ │ │ │ │. deficit intelectual │neuropsihice de intensitate │ │ │ │de intensitate variabilă │medie.testosteron plasmatic scăzut.HTA +/.urografie │ │ │ │ │.ginecomastie │fizic şi prin tulburări │ │ │ │.test Barr pozitiv │ │ │ │ │.gonadotropi (LH.testul de stimulare cu ACTH cu │ │ │ │ │măsurarea steroizilor în amonte.intelect liminar │prehensiune. │ │ │ │Tablou clinic: │decompensate şi sindrom de │ │ │ │ La fetiţie: pseudohermafroditism cu │virilizare cu dificultăţi de │ │ │ │ organe genitale externe ambigue.fenotip masculin │ deficienţă funcţională medie │ 50 . Boli cardiace) prin scăderea│ │ │ │ │accentuată a capacităţii de │ │ │ . │ │ │ │ │diferenţiază forma congenitală.ECG │ │ │ │ │.49% │ 0 │ │ Boală determinată de un defect al │Forme clinice cu hiportrofie │ │ │ │ cromozomului X cu cariotip 45 XO │staturală de peste 150 cm.deficit de 3 beta-hidroxisteroid │cu complicaţii cardio-vasculare. │inoperabilă. hipertensiune │locomotorii de realizare a │ │ │ │arterială.69% │ III │ │.hidrozilază. prin tulburări funcţionale│ │ │ │. tulburări de glicoreglare │variantelor posturale şi de │ │ │ │. │cerebrale persistente │ │ │ │metanefrinelor şi acidului │ │ │ │ │vanilmandelic în urină/24 h │ │ │ │ │crescute uneori │ │ │ │ │. │ │ │ │prin defece enzimatice în sinteza │ │ │ │ │cortizolului prin: │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .hidroxilază │Formele clinice evolutive în │ │ │ │. surditate) │între 139 .test de supresie la DXM 2 mg/zi x 2│ │ │ │ │zile cu măsurarea 17 KS urinari.cariotip 45 XO sau moxaicisme │intensitate medie. │ │ │ │ │.intensitatea insuficienţei gonadice│ │ │ │ │.spermogramă azospermie │ │ │ │ │.amenoree şi regresia caracterelor │ │ │ │ │sexuale secundare feminine │ │ │ │ │. │de virilizare moderat şi │ │ │ │Clasificare: │tulburări psihice secundare. │ │ │ │pubertate precoce.69% │ III │ │.testicul mici.89% │ II │ │. │ │ │ │ │Simptomatologie clinică variabilă în │ │ │ │ │funcţie de: │ │ │ │ │. │ │ │ │. │ │ │ │.infertilitate la bărbaţi.prin │ │ │ │ │deficit de 2 l .hirsutism │ │ │ │ │. │ │ │ │. formă │ │ │ │ (disgenezie gonadală cu fenotip │fără malformaţii somatice │ │ │ │ feminin).cariotip 47 XXY sau mozaicism │ │ │ │ │.probe dinamice: de inhibiţie cu │ │ │ │ │fentolamină (Regitină) sau cu │ │ │ │ │clonidină │ │ │ │ │. │ │ │ │Tabloul clinic: │ │ │ │ │. paloare.sindroame clinice caracterizate │ │ │ │ │prin formare deficitară a │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .pentru │ │ │ │ │vizualizarea tumorii │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E. │psihice invalidante. │ │ │ │ │hiperplazică de cea tumorală │ │ │ │ │(nesupresibilă). │ │ │ │ │. │criteriilor de înălţime Capitolul│ │ │ │. │tulburări psihice consecutive. FSH) crescuţi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . cu tablou │ │ │ │produşi de ţesutul suprarenal.estradiol plasmatic scăzut │ │ │ │ │. │ │ │ │dehidrogenază.aspect eununcoid │Forme clinice cu tulburări de │ │ │ │.deficit de 2 l . transpiraţii.│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ │. malformaţii│ │ │ │ │cardiovasculare cu tulb.virilizare la femei │ │ │ │ │. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. deblacu urinar la │tumoră nediagnosticabilă sau │ │ │ │terminarea crizei.vârsta instalării │ │ │ │ │. │staturală sub 120 cm. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │VI.deficit de 1 l . Sindromul adrenogenital │ │ │ │ │Reprezintă (clasic) sindroame │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │invalidante.malformaţii somatice (cardiace. │ │ │ │ │computer tomograf pentru evidenţierea│ │ │ │ │tumorală. de intensitate │ │ │ │ Paraclinic: │medie.hidroxilală.89% │ II │ │. │Feocromocitom în evoluţie. │ │ │ │ │accentuate (conform criteriilor │ │ │ │ │Cap. │ │ │ │ │La adult: │ │ │ │ │. │ │ │ │.OGE aspect infantil/normal │osteoporoză sexoidoprivă. compensat prin │ │ │ │Sindromul Klinefelter: │substituţie cu hormoni sexoizi. │ │ │ │ │. cu │ │ │ │.hipotrofie staturală dizarmonică │ deficienţă funcţională medie │ 50 .ex. Insuficienţa gonadică.

prin semne şi simptome. │complicaţii ca meningita leucemică. radice sau│ │ │ │Castrarea chirurgicală. asociate sau nu. semne şi simptome minime.accentuarea tulburărilor clinice şi de laborator determină imposibilitatea realizării activităţii vitale zilnice şi necesită îngrijiri din partea altei persoane. la vârsta │hormonale compensate prin │ │ │ │activităţii profesionale. │ │sau biopsie osoasă). În situaţia tratamentului citostatic imuno-supresor şi radioterapeutic evaluarea va lua în considerare atât efectele nefavorabile ale acestora cât şi tulburările funcţionale determinate de afecţiunea hematologică propriu-zisă.proliferări │Este determinată de caracterul │Episodul acut│ │ │maligne ale celulelor │malign al bolii.69% │ III │ │menopauză precoce. fără răsunet funcţional. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie. ca element important. 5. radică sau │medicamentoase cu tulburări │ │ │ │medicamentoasă. în care semnele clinice şi de laborator determină tulburări funcţionale uşoare. │ │ │ │histerectomii totale cu anexectomii │fără complicaţii somatice. │ │ │ │. 6. 4. durata acestuia. reevaluarea în situaţia agravărilor. este │ │lege. frecvenţa şi durata episoadelor de acutizare (confirmate prin documente medicale). d) deficienţă accentuată.│limitele │ │ │în sângele periferic. de │beneficiază │ │ │prin oprirea lor în diferenţiere │infecţii precum şi de alte │de concediu │ │ │şi maturaţie. Aprecierea tulburărilor funcţionale în afecţiuni hematologice cuprinde 5 nivele de gravitate: a) fără deficienţă. bolnavul poate solicita şi în afara termenelor de revizuire.complicaţii cardiovasculare │tratament. deficienţa│ │ │ │ │funcţională se va aprecia conform│ │ │ │ │Criteriilor oncologice │ │ │ └─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ AFECŢIUNI HEMATOLOGICE NORME GENERALE DE EVALUARE 1. de anemia │iniţial │ │ │hematopoetice. În caz de transplant de măduvă osoasă. III │ │ │În remisiuni durabile sub 4-5 ani │ 50 . │ │ │prezenţa de celule blastice ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │(imature) peste 30% din totalul │Deficienţă funcţională uşoară. reevaluarea clinico-funcţională putând fi făcută la perioade de timp variabile. │Forme clinice cu tulburări │ │ │ │Tabloul clinic: │hormonale netratate cu │ │ │ │. dar va lua în considerare. caracterizate │însoţitoare.69% │Se contraindică │ . c) deficienţă medie .│medical în │ │ │cu trecerea celulelor blastice │infiltraţii craniene sau pulmonare. │ 20 . Evaluarea capacităţii de muncă în afecţiuni hematologice cronice se face doar în situaţiile în care s-au scurs minim 6 luni de la diagnosticarea bolii şi iniţierea tratamentului. 3. HEMOPATII MALIGNE ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemii acute . 2. În expertizarea bolnavilor cu afecţiuni hematologice se va lua în considerare obligatoriu posibilitatea tratamentului. b) deficienţă uşoară. efectele produse şi persistenţa lor în timp. │ │Nu se încadrează în grad│ │celulelor medulare (la puncţie │În remisiuni durabile de 4-5 ani.obezitate. sindrom dislipidemic │Formele clinice după castrări │ │ │ │ │pentru tumori maligne.osteoporoză (osteopenie) +/│cardiovasculare hormonale şi │ │ │ │hiperalgică │metabolice cu necesar de │ │ │ │. evaluarea se va face la 6 luni de la realizarea transplantului. prin │substituţie estroprogestativă. │ │ │ │pentru tumori benigne sau maligne cu │ │ │ │ │constituirea tabloului clinic de │ deficienţă funcţională medie │ 50 . e) deficienţă gravă . │ │ │ │ │urmând a fi verificat anual. care împiedică desfăşurarea activităţii curente zilnice.│ │prestaţie fizică sau prin │ │ │ │ │tulburări neuropsihice │ │ │ │ │accentuate. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Insuficienţa gonadică dobândită (la │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . tulburări │ │ │ │. de hemoragii. În cazul afecţiunilor hematologice care evoluează în pusee evaluarea se va face în perioadele intercritice.amenoree histeroprivă cu tulburări │osteoporoză (osteopenie) de │ │ │ │neurovegetative │asociere. De asemenea. │stabilite de │ │ │Criteriul esenţial de dg.semnele şi simptomele determină tulburări funcţionale de intensitate medie. │leuco-staza sau nefropatia urică. │bolnavul poate fi considerat cu │ │ │ │ │capacitatea de muncă păstrată.69% │de invaliditate.49% │ 0 │ │femei) │Castrări chirurgicale. │ │Gr.

cu │ │condiţii de confort │ │ │splenomegalie moderată.citochimic . fără exp. │ │postpolicitemică (M.III inv.C. splină tumorală cu │ │de muncă cu solicitări │ │mieloproliferative cronice │fenomene de compresie abdominală. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hepato-splenomegalie. │ │ │nefavorabili de mediu şi│ │Dg.a. │ . Se caracterizează │ │ │nefavorabili de mediu │ │prin 2 markeri biologici: │Deficienţă uşoară L. │ │de inv. la │ │tratament au durată de luni sau │ │ │factori de nefavorabili │ │ani.G. III de inv. II inv. │ │ │ │ │leucoeritroblastic. I când apar │ │ │ │periferic linfocitoză > │adenopatii dar evoluţia este │ │ │ │30. cu Ht de 50%. Remisiunile. fără expunere la │ │policitemică.scăderea P.P. boala determină ţintuirea la│ │ │ │ │pat a bolnavului conducând la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire.000/mmc) │ │ │ │ │cu răspuns terapeutic slab şi │ │ │ │ │pronostic nefavorabil. │Deficienţă medie. │ │ani.. măduva │ │ │ │ │osoasă hiperplazică predominant │ │ │ │ │granulocitară. dar supravieţuirea poate │lentă. fibroză │ │ │ │ │medulară exstinsă. amenoree). │ │ │energetice mici şi │ │Boala evoluează în trei faze │ │ │medii.) şi │În faza policitemică fără │ │Se recomandă locuri de │ │faza de leucemie acută post │remisiune. faza ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │de metaplazie mieloidă │Deficienţă medie. │ │ │În L. II în care apar │ │Se indică locuri de │ │ │hepatomegalie şi/sau splenomegalie │ │muncă cu solicitări │ │ │cu remisiuni de minim 3 ani. │ │este o afecţiune neoplazică │în faza policitemică remisiune │ │Necesită monitorizarea │ │hematologică (din bolile mielo │clinică şi citologică cu hematocrit│ │afecţiunii.H. │ │limitele confortului │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia granulocitară cronică │Se datorează caracterului malign al│ │Nu se încadrează. │staţionară pe timp îndelungat şi │ │ │ │infiltraţii limfocitare ce │răspunsul la tratament favorabil │ │ │ │depăşesc 30% (criteriile ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │obligatorii de diagnostic). │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Trombocitemia hemoragică (T. │ │ │accelerată şi de metamorfozare │ │ │ │ │blastică cu complicaţii severe. Bolnavul va fi │ │ţesutului limfatic în care se │ │ │monitorizat.este o boală primară a │În L. │ │caracterizată prin proliferarea │400.). │ │ │ │ │Boala are o evoluţie medie de 4 │Deficienţă medie L.C.L. I de inv. │ 20 . │ │ │saturaţie de oxigen normală.L.100% │Gr. de stadiu zero.000/mmc. complicaţii şi răspunsul │ │ │ │ │nesatisfăcător la tratament.100% │Gr.PV). hematocrit sub 33%.89% │Gr. │ │ │de mediu. trombocite sub │ │citologice repetate. │ │ponderală. │ │ │În L. astenie fizică.│ │ │ │eforturile fizice mari │ │ │ │ │şi expunerea la noxe.89% │Gr. │ 50 .49% │Nu se încadrează.citogenetic .C. tratat │ │produce acumularea şi │ │ │corespunzător. │ │ │În faza policitemică cu sechele │ │ │ │ │persistente prin complicaţii │ │ │ │ │trombotice (neurologice. masa │ │ │ │ │eritrocitară normală sau scăzută. │ │esenţială sau primară este o │În TH în faza de remisiune clinică │ │Necesită monitorizarea │ │neoplazie hematologică (din │şi hematologică cu trombocite < │ │afecţiunii. │ 70 .45%. │ │factori fizici │ │granulocite. │ 90 . st.) │Deficienţă uşoară.P.în leucemiile │ 90 . │ │ │ │ │Examenul de laborator arată │ │ │ │ │leucocitoză marcată cu deviere la│ │ │ │ │stânga.L. hemoragii.69% │Gr. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Policitemia Vera (boala Vaquez) │Deficienţă uşoară. │ │citologice până la 20 ani. II │ │ │caracterul afecţiunii.transpiraţii │ │ │la eforturi mari la │ │nocturne. I │ │ │acute în care prin consecinţele │ │ │ │ │bolii. II de inv. fără expunere la │ │excesivă a producţiei de │infecţii ş.M. cu │ │organic. clinic .49% │ │ │.000/mmc şi │ │ │ │ │leucocitoză peste 12.69% │Gr. cu │ 20 . │ 20 . cu complicaţii moderate │ │muncă cu solicitări │ │policitemică (IAp.49% │Idem │ │Ex. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă . │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă.L. cu complicaţii moderate │ │solicitări energetice │ │faza cronică. de std. în│repetate. │ │Diagnosticul clinic pe │ │ │ │ │splenomegalie uneori │ │ │ │ │hepatomegalie şi dureri osoase.49% │Nu se încadrează. │Deficienţă uşoară. sub │ │energetice mici în │ │ │tratament.34% │Nu se încadrează în gr. laborator: în sângele │În L. produse de │(litiază renală. │ 70 . │ 50 . scădere│ │ │locul de muncă. anemie în grad │ │ │ │ │variabil şi prezenţa cromozomului│ │ │ │ │Ph + bcr-abl │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată . prin │ │ │ │ │evoluţie.C. precum şi complicaţiilor │ │Poate lucra pe locuri │ │hematologică din grupa bolilor │(hipersplenism. │ 20 .000/mmc.000/mmc. cu remisiuni trecătoare dar │ │locuri de muncă cu │ │atinge 15 20 ani. Se vor │ │proliferarea unei clogne maligne │ │ │evita expunerea la │ │de limfocite blocate în │ │ │factori fizici │ │maturaţie.C.cromozomul pH şi │remisiuni de lungă durată clinice │ │ │ │molecular . Se rec. cardiace. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În faza blastică (finală) │ │ │ │ │deficienţa funcţională este gravă │ │ │ │ │(ca şi leucemiile acute cu │ │ │ │ │deficienţă gravă). │ │ │În MMPP la post PV sau policitemică│ │ │ │ │cu complicaţii severe neurologice │ │ │ │ │sau cardiace care împiedică │ │ │ │ │autoservirea. II de inv. │ │este o boală neoplazică │bolii.89% │Gr. │ │ │ │ │hepatice) sau în faza MMPP cu │ │ │ │ │splenomegalie tumorală.89% │Gr. în măduva osoasă. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. cu │ │ │ │ │trombocitoză peste 400.69% │Gr. tablou sanguin. │(HTA.A. III şi IV cu anemie <│ │ │ │ │11 gr% Hb. III de inv.gena bcr-abl │şi citologice.G.C. controale │ │proliferative cronice) │între 40 . │ │ │ │ │trombocitopenie (sub 100. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia limfatică cronică (LLC) │Deficienţă uşoară. PAL absentă. adenopatii. │ 35 . în care sunt │ │ │factori fizici │ │posibile remisiuni clinice şi │ │ │nefavorabili de mediu.în faza │ 70 . │ │energetice mici şi │ │caracterizată prin creşterea │infarcte splenice. │ │Se recomandă locuri de │ │excesivă a celulelor din seria │ │ │muncă cu solicitări │ │roşie.L. │ │ │ │. │ │ │ │ │leucocitoză care nu răspunde la │ │ │ │ │tratament. cu evoluţie│ 50 . │ │medii. │ │mici. │ │. st. hemoragii sau tromboze │ │energetice mici în │ │ │remise). │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată prin │ 70 .

49% │Nu se încadrează.000/mmc) cu splenomeglie │ │ │ │. │ │ │ │ │În faza de insuficienţă medulară │ │ │ │ │pancitopenie cu sindrom anemic. anemie cu│ │ │ │ │hematii în "picătură". în leucemia │ │ │ │ │mielomonocitară cronică în perioada│ │ │ │ │de acutizare a bolii. │ │identificabilă (infecţii.000/mmc fără o cauză │Deficienţă medie. │ │mieloidă M.agregare trombocitară normală │ │ │ │ │ cu răspuns la epinefrină. megaloblastoză. │ │Pot lucra pe locuri de │ │cronice) caracterizată prin │ │ │muncă cu solicitări mici│ │proliferarea megacariocitelor. │ │muncă cu solicitări │ │sau acelularitate. │ 50 . fără complicaţii sau în │ │profesionale │ │ │fazele de remisiune parţială. II de inv. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Mielofibroză cu metaplazie │Deficienţă medie. III inv. │În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │neoplasme sau hematologice). cu macrocitoză. este o boală │În faza proliferativă fără │ │Pot lucra pe locuri de │ │neoplazică hematologică din grupa│complicaţii │ │muncă cu solicitări │ │bolilor mieloproliferative │ │ │mici.M. rezistentă la │ │ │ │ hematologice anormale determină│tratament. │şi/sau hemoragice severe cu sechele│ │ │ │.3 ani. │ │ │ │ │În forme cronice care necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate.│În faza de insuficienţă medulară. II de inv. │şi/sau hemoragice remise şi cu │ │ │ │.M.prezenţa de celule progenitoare│600. II de inv. II de inv. │tratament. │ │caracterizează prin citopenie │În forme uşoare sau în remisiuni │ │Pot lucra pe locuri de │ │periferică şi medulară cu hipo │totale ale acestora.aplazie granulocitară │ │ │ │ │ (agranulocitoză) în care │ │ │ │ │ granulocitele sunt mai puţin │ │ │ │ │ de 500/ml. de asemenea. tablou │ │ │ │ │leucoeritoblastic.49% │Nu se încadrează. cu complicaţii │ │ │ │ │grave. │ │ │ │ │Complicaţii: infecţii.000/mmc. │ 50 . │ 70 . │ │viaţă 1 .prezenţa splenomegaliei. │ │ │ │ │În M. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată │ 70 .000/ml. sunt incluse stări │ │ │Pot lucra pe locuri de │ │preleucemice: ca anemia │ │ │muncă cu solicitări │ │refractară simplă sau cu │ │ │energetice mici şi │ │sideroblaşti inelari sau cu │ │ │medii. │ │ │şi medii. │ │ │ │ │hemoglobinurie paroxistică │ │ │ │ │nocturnă. │ │ │ │ │.│ │ │ │ │mielo-displazie. pot apare │ │ │ │ │hemosideroza cu ciroză hepatică │ │ │ │ │şi D. │ │de celule stromale (fibroblaste). leucemie acută │ │ │ │ │în fazele tardive ale bolii. supravieţuirea este în │ │ │ │ │medie 5 . │ 70 . │ │hiperproducţie de celule ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hematopoetice şi hiperproducţie │Deficienţă accentuată. │ │ │ │ 36 ml/kg corp la B şi sub 32 │ │ │ │ │ ml/kg corp la F. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă medie.trombocite mai mult de ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────│ │600.M. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │multinuclearităţi. fără complicaţii. │ │sânge. │ │ │ │În faza mieloproliferativă │ │ │ │ │diagnosticul se pune pe: │ │ │ │ │splenomegalie tumorală. │ │ │ │ prin formare de colonii │ │ │ │ │ endogene eritroide şi/sau │ │ │ │ │ megacariocitare. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Anemii aplastice se │Deficienţă uşoară. fără expunere la │ │cronice caracterizată prin │ │ │factori de mediu fizic │ │coexistenţa a 2 procese: │ │ │nefavorabili.89% │Gr. │ │ │energetice mici şi medii│ │Pot avea aspect de: │ │ │fără expunere la toxice │ │. │ 50 . │ │ │În forme severe.aplazie megacoriocitară în care│ │ │ │ │ trombocitele sunt sub │ │ │ │ │ 20. │ │ │ │ │Remisiunile sunt rare. │ │ │ │ │În forme severe.│ │ │fizic nefavorabili. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. │ │ reticulocite mai puţin de 1%. cu Hb sub 8 gr/l │ │ │ │ │cu tratament ineficient ca şi în │ │ │ │ │anemia cu exces de blaşti în │ │ │ │ │transformare care precede leucemia │ │ │ │ │acută.89% │Gr. │ │ │ │ │În TH se pot obţine prin │ │ │ │ │tratament remisiuni pe durate │ │ │ │ │variabile.anemie eritroidă pură │ │ │cu acţiune pe sistemul │ │ (eritroblastopenie) cu │ │ │hemtopoetic. III de inv. │ 50 . mielofibroză.000/mmc.) este o formă de │În remisiune completă clinică şi │ │Bolnavi vor fi │ │insuficienţă medulară datorită │citologică în anemia refractară │ │monitorizaţi şi li se │ │imposibilităţii maturării │simplă. în anemiile refractare. │persistente. cu rezultate favorabile la │ │energetice mici. mortalitatea > │ │ │ │ │de 80% din care peste 50% mor în │ │ │ │ │primul an de evoluţie. │ │ │În forme medii fără tendinţă la │ │Aceleaşi indicaţii │ │ │evoluţie. fără expunere │ │ceea ce are ca urmare creşterea │ │ │la factori de mediu │ │numărului de trombocite în sânge.89% │Gr.7 ani cu limite între │ │ │ │ │1 .M. Durata de │Deficienţă accentuată. │ 20 .M. siderocite în │În leucemia mielomonocitară cronică│ │nefavorabili de mediu.absenţa fibrozei extinse în │Deficienţă accentuată. │ │vor face periodic │ │celulelor din seriile mieloide.anemie cu semne de hipoxie │În remisiuni parţiale de durată │ │muncă cu solicitări │ │anemică şi cu modificări │medie. III de inv. │ │(S. │ │expunere la factori │ │poikilocitoză. │În anemia refractară simplă sau cu │ │ │ │ │exces de blaşti.20 ani. atât în │ │ │ │ │perioada activă a bolii.Z. a cromozomului Ph sau a│În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │ genei de fuziune. hemoragii.măduva osoasă hipercelulară cu │remisiune citologică (trombocite < │ │ │ │ hiperplazie megacaricitară. │în fază cronică.│bolile mieloproliferative │400. │ │ │examinări citologice.M. în forme ce necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate.69% │Gr.masa eritrocitară normală sub │moderată.89% │Gr. dar pot fi│ │ │ │ │parţiale sau totale. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │. fără expunere la │ │exces de blaşti şi leucemia │ │ │noxe şi toxice. │ │ │ │sideroblaşti patologici.D. │ │ │ │ │infecţios şi hemoragic. │ 70 . │ │În S. │ │mielo monocitară cronică. │ │Diagnosticul TH se pune pe: │ │ │ │ │. de │ │ │ │ │obicei după remisiune.69% │Gr. │ 35 .D. │400. cât şi 2 │ │ │ │ │ani după obţinerea unei remisiuni │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────┘ .69% │Pot lucra pe locuri de │ │. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Diagnosticul se pune pe: │Deficienţă medie. cu trombocitoză peste │ │ │ │. fără │ │morfologice. │ │ măduvă.69% │Gr. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Sindromul mielo-displazic │Deficienţă uşoară.

. subictersplenomegalie │(tromboze. │ │Evoluţia cuprinde 4 stadii: │În boala Hodgkin cu │ │Se recomandă │ │. mielograma arată hiperplazie │ce necesită transfuzii │ │ │ │eritroblastică cu inversarea raportului G/E. gastrită atrofică. cu complicaţii │ │ │ │Diagnosticul: paloare.adenopatii periferice şi/sau │ │ │expunere la │ │profunde. │imediat şi persistent la│ │eforturi fizice │ │Semne de laborator: scade Hb şi Ht CHEM < 30%. │ │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE SISTEMULUI LIMFOID ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Hodgkin .│ │mari şi munca cu │ │VEM < 80 microni.89% │Gr.Hb şi Ht scăzute.sferocitoza ereditară. reticuloza │mielodisplazii). │ │ │ │crescute). │ │activităţi cu │ │ganglionare sau a unui organ visceral prin │ │ │solicitări │ │contiguitate. sideremie < 50 micrograme la 100 │ │ │expunere la │ │ml.49% │Nu se încadrează. Alte semne │ │ │nefavorabili │ │glosita Hunter. │frecvente. CTIF > 350 micrograme/100 ml. în măduva osoasă. │ 50 . │ │ │medii. │ │ │nefavorabili. fără │ │Diagnosticul. 13 gr% (2) la F.determinare de grupe ganglionare supra├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi subdiafragmatice. │ │ │ │ │. │ │ │ │Creşte bilirubina în special indirectă.10 zile în │ │ │ │ │hemolize severe.69% │Gr. │ 70 .ANEMII Anemiile reprezintă bolile sistemului eritrocitar determinate de scăderea Hb şi/sau a masei eritrocitare totale care prin scăderea capacităţii de transport a O2 de către sânge.anemie severă la Hb sub 7 gr%. granulomatoase. │acute. caracterele bolii primare care a generat anemia. Dacă se ia ca parametru valoarea Hb se consideră: . scăderea reticulocitelor. până la 5 . │ │Elementul decisiv de diagnostic este biopsia ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ganglionară.methemoglobinopatii. │ 30 . │ │ │solicitări │ │Sternberg Reed. IV: determinări viscerale (ex.anemie moderată la Hb între 8 . răspunsul la tratament. │ │leucopenie. │ │proliferarea malignă o unei Deficienţă uşoară. În frotiu │ │ │fără expunere la │ │macrocite.valori normale = 14 gr% (2) la B.hemoglobinopatii (siclemia. modificări tip │ │ │factori │ │megaloblastic pe toate seriile.Std. │ │ │energetice mici. măduva │În boala Hodgkin în │ │ │ │osoasă. │ │ │ │ │. III de inv. cu răspuns │ │Se contraindică │ │scăderea cantităţii de fier din hematii. │ │solicitări │ │Ex. │ │ │factori fizici de │ │Pel crescută. │ │ │ │ │urobilinogenul şi stercobilina. în complicaţii │ │ │ │sau reducerea adenopatiilor cu VSH şi fibrinogen │viscerale. │ │ │organic. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. necesitatea transfuziilor repetate. prurit. care pot fi complete (dispariţia ggl şi a │tratamentului fazei │ │ │ │semnelor biologice) sau incomplete (dispariţia. │ │ │ │ │. . 1 (1E) = afectarea unei singure grupe │remisiune incompletă. │8 gr%. │În remisiuni complete. de laborator: Hb şi Ht scăzute. │ │energetice mici. │ │ │Formele diseminate cu │ │ │ │ │caşexie neoplazică care │ │ │ │ │împiedică autoservirea.25%) iar │ │ │ │ │vitamina B 12 în sânge < 100 mg%. │ │cu/fără hepatomegalie. │ . . │ │ │ │ │.autoimune. │ │ │ │Ex. I inv. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Limfoame nonhodgkiniene . febră. Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă vor ţine seama de rapiditatea instalării. hemoragii │ 70 . hepatosplenomegalie. anaclorhidrie │ │ │de mediu │ │histaminorezistentă. │Deficienţa accentuată. │ │.89% │Gr.sunt neoplazii produse de│Deficienţă uşoară. probabil din seria limfoidă cu │ │ │locuri de muncă cu│ │forme de celule gigante tip În remisiuni complete. severitatea anemiei.49% │Nu se încadrează. Test │ │ │ │ │Schilling cu valori scăzute (normal 8 . │Deficienţă medie.eliptocitoza ereditară. II (2E) = determinarea a 2 grupe ganglionare │ │ │în limita │ │de aceeaşi parte a diafragmului cu/fără afectarea │ │ │confortului │ │unui organ visceral prin contiguitate. │Deficienţă accentuată. ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia feriprivă este o anemie hipocromă │Forme uşoare cu Hb între│ 20 . . paralel cu dezvoltarea unei reacţii│ │ │energetice mici şi│ │celulare polimorfe. │ │Std.hemoglobinuria paroxistică nocturnă.se produc prin liza excesivă a │Anemii severe cu Hb sub │ │ │ │eritrocitelor. III de inv. sindrom neurologic. │tratament corespunzător. │ │microcitară în care tulburarea de bază o reprezintă│10 .Std. talazemia). în perioadele │ │ │ │hematogenă │de acutizare (cel puţin │ │ │ │Postterapeutic pot apare remisiuni de lungă │6 luni) de la iniţierea │ │ │ │durată. II inv. II de inv. │ │ │factori fizici │ │scădere în greutate. │ 90 .49% │Nu se încadrează. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Durata de viaţă a eritrocitelor scade la 80 . │favorabil la tratament. forme │ │ │ │crescută.enzimopatii. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia megaloblastică este o anemie datorată │Deficienţă medie. ficat etc.90 │ │ │ │ │zile în hemolize minore.este afecţiunea determinată de │Deficienţă uşoară. III .100% │ Gr. │ 30 . │ │ │ │Anemii hemolitice . trombo şi │fără complicaţii. de laborator .12 gr%.) produse prin diseminare │evoluţie.69% │Gr. În măduvă absenţa hemosiderinei │ │ │mediu nefavorabil. │ │. │repetate.10 gr%. │ │ │ │ │.anemie uşoară la Hb între 10 . │ │tulburării diviziunii celulare prin scăderea │Forme moderate cu Hb │ │Se indică locuri │ │sintezei de AND datorată unui defect de vitamine │între 8-10% cu răspuns │ │de muncă cu │ │B 12 şi/sau de acid folic.Std. CS < de 15%. │ 50 .│ │medulare şi a sideroblaştilor. │ │Pot lucra pe │ │clone celulare. determină diferite grade de hipoxie tisulară sau celulară.12 gr%. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Forme de anemii hemolitice: │ │ │ │ │.

│ │cu menţiunea că se │ │la traume minime iar când trombocitele sunt sub │ │ │recomandă munci cu │ │30.000/mmc. │ │limita confortului│ │ │ │ │organic. │ │de megatrombocite. infecţioase etc. funcţională │Incapacitate│Gradul de invaliditate │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Purpura trombocitopenică idiopatică (ITI) . │ 70 . în │ │2. somnolenţă. sindroame hemoragipare. │ │solicitări energ. │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ SINDROAME HEMORAGICE A) De cauză trombocitară ┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Def. plasmocitoză tisulară │ │ │(fracturi). │ 90 .69% │Gr. │ │Durata de viaţă în majoritatea cazurilor e │Bolnavi cu tablou clinic│ │ │ │normală. I de inv. Când trombocitele sunt sub 10. II inv. │Deficienţă accentuată │ 70 . │pronunţate. insuficienţă medulară şi │tratament. III inv. │ │I.trombocitopenie cu număr mare │Deficienţă medie. │ │10-30% component M cu valori mai scăzute decât la ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │criteriile majore. IgG sub 5 gr%. │ │Ex. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ . Intermediară (între I-III). │determinări viscerale │ │energetice mici. │ │Boala apare de obicei la vârstnici. │ │ │ │proteină Bence-Jones în urină sub 4 gr/24h.000 50. în urină cu 90%│uşoară.anemie cu prezenţa de rulouri de │În forme avansate. I inv.mucoase.49% │Nu se încadrează. II cu │ │Aceleaşi │ │D. ale sistemului│ │ │ │ │nervos central care │ │ │ │ │împiedică autoservirea. Criterii majore: │ │ │de traumatizare │ │1. │remisiune.100% │Gr. cu │ │profesionale ca la cei │ │trombocite mai mare de 100. │reduse.este afecţiunea produsă prin │Deficienţă medie. ceea ce │completă. Hb mai mare de 12 gr%. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ 50 . │50. iar cei trataţi de 30 luni.este │Deficienţă uşoară.tulburări de memorie ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi orientare. III inv. │ │ │medii. │ │ │nefavorabili. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │III. │gravă ceea ce conduce la│ │ │ │Durata medie de viaţă la bolnavii netrataţi peste 7│pierderea capacităţii de│ │ │ │luni. │ │ │În invazii medulare. Leziuni osoase. │crescută. tulburări în metabolismul │remisiune după │ │locuri de muncă cu│ │imunoglobulinelor. │ │proliferarea malignă a seriei limfo-plasmocitare şi│În perioada de │ │Pot lucra pe │ │se exprimă prin hiperplazia organelor limfoide. cu sângerări│ │ │ │ │la traume minime sau │ │ │ │ │spontan.64% │Gr.acută (în special la copii) şi │ │ │la traumatisme şi │ │cronică (mai ales la femei tinere). │fracturi consolidate │ │recomandări. │Deficienţă accentuată. │complicaţii osoase. Sindroame hemoragice produse prin deficit de │ │ │ │ │factori plasmatici ai coagulării. Ca seric normal.49% │Nu se încadrează. II inv. în forme │ │ │ │ │complicate cu insufic. fără expunere │ │Forme clinice . laborator . │paralizii sau │ │ │ │infecţii. │Bolnavii cu sindrom de │ │ │ │Complicaţii: fracturi patologice. Ele fac parte din │cu remisiune de durată │ │muncă cu │ │sindromul limfoproliferativ cronic. │ 70 . │ │peste 12 mg%/24h.│ │ │ │II. II de inv. │ │absenţa splenomegaliei. La un număr de │incompletă.000/mmc apar sângerări │70. │ 50 . scade componenţa monoclonală cu │corect. Criterii minore: plasmocitoză medulară între │ │ │nefavorabili.000-150. │ 90 .b. Scăderea imunoglobulinelor normale. între 30.afecţiunea produsă de proliferarea│Deficienţă uşoară. │ │adenopatii (70% din cazuri) splenomegalie (30%) │ │ │fără expunere la │ │hepatomegalie (30 . │ │ │factori de mediu │ │Histologic se recunosc LNH cu limfocite mici cu │ │ │fizic │ │evoluţie lentă de câţiva ani. caracterizată │Bolnavii în std. de laborator .adenopatii. cele rapid │ │ │ │ │evolutive (în special │ │ │ │ │LNH cu malignitate mare)│ │ │ │ │în determinări viscerale│ │ │ │ │ale bolii. a IgM şi a vâscozităţii serice. componenta M (IgG mai mare de 2 gr% eliminarea │ │ │fără expunere la │ │ de proteină Bence-Jones mai mare de 2 gr/24h). │ 70 . în forme cu │ │locuri de muncă cu│ │creşterea monoclonală de IgM şi fenomene de │anemie moderată. sindrom de │insuficienţă renală │ │ │ │hipercalcemie. │ │un sindrom hemoragic prin trombocitopenie imună │Bolnavi în remisiune │ │Pot presta activităţi │ │datorată anticorpilor antitrombocitari. │ │Evoluţia în 4 stadii (v. │ │apare sindrom hemoragic generalizat cu risc ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │crescut de hemoragii în SNC. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Stadiile bolii: │Deficienţă accentuată.000/mmc │ │ │mici. │ │seric.│ │energetice mici şi │ │sistemul macrofagic. │duc la anemii │ │ │ │Durata supravieţuirii . │ │ │factori fizici │ │B. │ 35 .89% │Gr.variabilă. fără risc │ │A. Hemoglobină mai mică de 8 gr%. a │sindroame hemoragice ce │ │ │ │VSH. │autoservire. ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Ex. │ │ │ │ │hepatice.J. │renale.000/mmc. II de inv.67% │Gr. megacariocite normale sau │Bolnavi cu remisiune │ │Aceleaşi indicaţii │ │crescute în măduva osoasă. sindrom de │compresiune medulară sau│ │ │ │compresiune medulară. │ │ │energetice mici şi│ │Elemente de diagnostic: │ │ │medii.50%). │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Milom multiplu . cu afectare │ │solicitările să │ │stabilizarea leziunii osoase şi normalizarea Ca │renală incipientă. │ │ │factori fizici │ │Diagnosticul .000/mmc pot apare sângerări cutaneo mucoase │ │ │solicitări energetice │ │spontane. │ │LNH cu malinitate medie şi LNH cu malignitate mare ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │cu prognostic sumbru.sângerări cutaneo . │ │sindrom de hipervâscozitate. │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. │Deficienţă medie. │ │malignă a celulelor plasmocitare. III inv. cu trombocite │ │cu solicitări │ │produce distrugerea prematură a trombocitelor în │mai mult de 150.89% │Gr. pierdere ponderală │ │ │mici şi medii. │ │C. │ │ │mediu. plasmocitoză medulară peste 30% │ │ │condiţii de mediu │ │3.100% │Gr. mortalitatea în general e mai mică de │sever cu trombocite sub │ │ │ │10%. insuficienţă renală. │ 50 . calciu seric │Deficienţă severă. Hodgkin) │În remisiuni incomplete │ │Pot lucra │ │ │şi de durată mai scurtă │ │activităţi cu │ │ │mai ales în formele cu │ │solicitări │ │ │malignitate medie şi │ │energetice mici în│ │ │mare. III inv. │ │ │nefavorabili de mediu. creştere mare a proteinemiei. leziuni │Bolnavii în st.│proliferarea unor clone maligne de celule │În forme cu celule mici │ │Poate lucra în │ │aparţinând sistemului imun.000/mmc nu apar │trombocite între │ │cu deficienţă uşoară │ │sângerări. │ │Diagnosticul pe febră. │Bolnavii în st.89% │Gr. cu │ │În remisiuni. │Deficienţă medie. III cu │ │ │ │osoase absente. │ │fără expunere la │ │Diagnosticul se pune pe . cu │ │solicitări │ │hipervâscozitate sanguină. │ │ │ │ │renală sau cardiacă.69% │Gr. cu anemie │ │menţiunea ca │ │50-75% şi eliminarea proteinei B. │ │fie mici. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Waldenstrom . sindrom de hipervâscozitate. fenomene │ │ │nefavorabili de │ │hemoragipare-cutaneo-mucoase.89% │Gr.000/mmc. IgA sub 3gr%. │ │ │În formele cu remisiuni │ │ │ │ │incomplete de scurtă │ │ │ │ │durată. │ 20 . cu │ │ │ │hematii pe frotiu. │ │ │factori fizici │ │hepato-splenomegalie. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │B. I în │ │Se recomandă │ │prin leziuni osoase. │ │solicitări │ │insuficienţă renală. │ 50 .

│ │deficienţa Rosenthal şi deficienţa Hageman.│ │substituţie (plasma proaspătă congelată. │ │hemoragice diverse: muco-cutanate în formele │Deficienţă uşoară în │ │ │ │uşoare ale bolii. se recurge la │răspund favorabil la │ │cele mai sus menţionate. proteinei S şi antitrombinei III). care nu lasă │ │toxice. │ │Tratamentul se instituie odată cu instalarea │ │ 50 . în hemartroze │ │ │ │ │sau hematoame profunde.100% │Gr. III inv. │ │ │survin după traumatisme │ │ │ │ │minore. trombomodulina). │ │ │necomplicate. III inv. cofactorul II al heparinei.│ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată în│ │Gradul II de │ │ │hemoragii severe ce │ │invaliditate.25% medie. hemartroze sau hematoame │cazuri asimptomatice. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. │ │ │nefavorabili. │ │Intensitatea manifestărilor hemoragice poate │ │ │Bolnavii vor fi │ │scădea cu vârsta sau în cursul sarcinii. │ │ │ │ │4) hiperhomocisteinemia. │ │ │intracraniene. de sechelele│ │Nu se încadrează. concentrate de F. II inv. │tratament. Se │ │asimptomatice au fost citate. │tratamentul │ │ │ │2) deficienţa inhibitorilor naturali ai │anticoagulant de fond ce│ │ │ │coagulării (proteina C. în │ │Gradul III de │ │legătură cu manevre incazive de explorare.69% │Gr.100% │Gr. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Alte sindroame hemoragice prin deficit de factori │Deficienţă medie.5% │Deficienţă medie. │ 90 . cu │În situaţia în care nu │ │ │ │evoluţie benignă. │ │copilărie sau la adulţi tineri (<40 de ani). I inv. │ │ │ │ │tumori sîngerânde şa. unice sau │ │fizice mari. de│ 20 . │ │ │ │ │c) parahemofilia Alexander cu hemoragii articulare│ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │d) Boala von Willebrand. │hemoragiilor │ 90 .49% │Nu se încadrează │ │la sexul masculin. cu transmitere de tip │este determinată de │ │ │ │autosomal şi expresie fenotipică variabilă. │hemoragice survin │ │recomandări privitoare │ │Hemoragiile uşoare pot fi stăpânite cu │relativ frecvent dar │ 70 . │ 70 . hemartroze.│ │ │ │ereditară. Se manifestă prin evenimente │ │ │traumatism. Se │ │evidenţiat frecvenţa ridicată a anomaliilor │tromboze de intensitate │ │contraindică eforturi │ │protrombinei. a │redusă. │ │ │Forme severe cu │ │ │ │ │artropatii cronice cu │ │ │ │ │modificări ireversibile │ │ │ │ │ale mecanicii │ │ │ │ │articulare.) │ │ │ │ │evaluarea funcţională va│ │ │ │ │avea în vedere acest │ │ │ │ │element. │ │ │ │crioprecipitat. antitrombina │predispune la evenimente│ │ │ │III. │ │plasmatici ai coagulării: │ │ │Se vor evita locuri de │ │a) deficit de factor 1 (hipo sau afribinogenia şi │ │ │muncă cu solicitări │ │deficit de factor II-hipoprotrombinemia au de │ │ │fizice mari şi risc de │ │obicei evoluţie benignă. cu │ │deficienţa agregării plachetare în prezenţa │promt la tratament. │ │ │ │ │rectocolita │ │ │ │ │ulcero-hemoragică. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Boala VON WILLEBRAND (BvW) este deficienţa │Deficienţa funcţională │ │ │ │ereditară a factorului vW. care │ │ │ │ │necesită administrare │ │ │ │ │repetată de preparate │ │ │ │ │antihemofilice şi │ │ │ │ │transfuzii frecvente. │care episoadele │ │invaliditate. │ │fizici de mediu │ │este de tip autosomal. │ │ │risc de traumatizare. │ce survin rar şi răspund│ │energetice mari. │hemoragice. Clasic.89% │Gr. │ │de invaliditate. care │ │. │ │ │ │ │insuficienţă hepatică. în raport│ │ │ │ │de intensitatea şi │ │ │ │ │sechelele acestora. │minore.idem │ │ │necesită tratament │ │ │ │ │periodic antihemofilic. │apar complicaţii.49% │Nu se încadrează. de sechele │ │ │ │3) anomalii ale lizei cheagului │induse de accidente │ │ │ │(disfibrinogenemia. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │e) Deficienţă de factor XIII (FSF) în general │Deficienţă accentuată │ 70 . │ │Diagnosticul .49% │Nu se încadrează în grad│ │după traume sau intervenţii chirurgicale. expunere la│ │hiperhomocisteinemiei şi a deficienţelor proteinei│recurente.69% │Gradul III. de │ │ │ │Leiden" şi rezistenţa la proteina C activată).69% │ │ │accidentelor hemoragice sau profilactic . proteina S. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │TROMBOFILII EREDITARE (PRIMARE): tromboze unice │Deficienţa funcţională │ │ │ │sau recurente (venoase sau/şi arteriale) sau │este determinată de │ │ │ │predispoziţii pentru accidente trombotice. În celelalte cazuri.VIII C sau F. fără tulburări│ │muncă fără risc de │ │IX. dar pot apare hemoragii intracraniene │sau gravă în situaţia │ sau │ │ │grave. scăderea │hemoragice muco-cutanate│ │muncă cu solicitări │ │nivelelor factorului VIII C şi a factorului vW. │ │expunere la toxice şi cu│ │Ristocetinei. fără │ │ │ │hematoame. Mutaţiile genetice implică: │de teritoriile venoase │ │ │ │1) anomalii ale unor factori de coagulare (mutaţia│afectate de │ │ │ │genei protrombinei la poziţia G 20210 şi a genei │manifestările clinice │ │ │ │factorului V la poziţia CGA 1691-> "factorul V │specifice.în │Deficienţă medie. produsă prin deficit de factor │Bolnavi cu forme uşoare │ │Necesită locuri de │ │VIII în 85% din cazuri (hemofilia A) sau de factor│de boală.69% │Gr. │ │subendotelial dezgolit şi transportul şi │pe care le determină. boala Stuart-Prower. diagnosticul│situaţia unor evenimente│ │contraindică locuri de │ │se sprijină pe asocierea TS alungit. la │ │Accidentele trombotice pot apărea din mica │ │ │traumatisme. │ │ │ │şi a inhibitorului său).89% │la locul de muncă cu │ │Desmopresin. │Deficienţă uşoară. │ 30 .│Hemofilia (A+B) este o boală congenitală ce apare │Deficienţă uşoară. chiar │frecvenţa şi gravitatea │ │ │ │şi între membrii aceleaşi familii.hemoragii la traumatisme. Cazuri │Deficienţă uşoară în │ │monitorizaţi.vW). la factori │ │C. │ │muncă fără risc de │ │coagulării (VIII C). │frecvenţa şi │ │ │ │generate de o stare latentă şi permanentă de │intensitatea │ │ │ │hipercoagulabilitate plasmatică de cauză │accidentelor trombotice. cu│ │ │ │profunde în formele severe. III inv. în 15% din cazuri (hemofilia B). │hemoragice. │ │ │ │ │În cazul în care │ │ │ │ │hemofilicul are şi alte │ │ │ │ │afecţiuni care predispun│ │ │ │ │la sângerare locală │ │ │ │ │(boală ulceroasă.89% │Gr. │ │şi severă cu factori VIII sau IX mai mic sau egal │Bolnavi cu formă medie │ │Au aceleeaşi indicaţii │ │cu 1%. Aceleaşi │ │extracţii dentare sau intervenţii chirurgicale. cu factor VIII sau IX între 2 . │de mică intensitate. │ │ │traumatisme. Hemoragii severe apar │modificări hematologice │ 35 .69% │Gr. │ │b) sindrom Owren (hipoproaccelerina) în general │ │ │ │ │benign. │ 50 . a factorului V Leiden. Ele │ │ │ │ │ . Transmiterea│sechele durabile. Studiile populaţionale au│Deficienţă medie cu │ 50 . I inv. │ 50 . │ │ │În hemofilii cu │ │ │ │ │anchiloze în poziţii │ │ │ │ │vicioase şi amiotrofii │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ │ │autoservirea (vezi │ │ │ │ │criteriile de profil). │determinări articulare │ │ │ │ │Bolnavi cu artropatii │ 60 . cu sângerări │ │ca mai sus. │ 30 . │de boală. II inv. │ │Forme clinice: uşoară cu factor VIII sau IX între ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │5 . │ │benignă. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ │traumatizare fizică. Factorul vW │manifestărilor │ │ │ │asigură adeziunea plachetelor la colagenul │hemoragice.34% │Se recomandă locuri de │ │stabilitatea în plasmă a factorului VIII al │răspunsul la tratament. deficienţa plasminogenului │trombotice.

│ │ │ │predispozanţi pentru precipitarea accidentelor │ │ │ │ │vasculare sunt sarcina. │ │ │ │ │Existenţa bolii de grefă contra gazdă. lăuzia. în │ │ │ │sau moartea fătului sunt posibile. │ 90 . Complicaţii.  Sindrom algo-neurodistrofic. în cele ce │ │ │ │venoase profunde (cav inferior. fără complicaţii (apreciate de │ │ │Se recomandă locuri de │ │medicul curant). pacienţii trebuie anticoagulaţi │ │ │ │ │toată viaţa. în care hematopoeza post transplant│ │ │nefavorabili de mediu. │ │ │ │ │disfuncţii pulmonare. distrugeri părţi moi):  Redori . . VII. │ │cataracta secundară corticoterapiei şi/sau │ │ │ │ │iradierii corporale totale. Sechelele post OA-TBC inclusiv Morb Pott. │accidente trombotice cu │ │ │ │Manifestări clinice particulare (purpura fulminans│sechele durabile (în │ │ │ │neonatală sau necroza cutanată indusă de │special cerebrale) care │ │ │ │warfarină) au fost înregistrate în deficienţele PC│împiedică autoservirea. traumatismele sau manevrele chirurgicale │Deficienţă gravă în │ 90 .  Traumatismele vertebro-medulare. I. │ │ │muncă cu solicitări │ │ │ │ │energetice mici. Heterozigoţii │forme cu necroză │ │ │ │pot rămâne însă aparent sănătoşi. │ │ │ │ │complicaţii neurologice tardive secundare │ │ │ │ │iradierii craniene.69% │Grad III. III. cardiace. │ │laborioase. Artroplastia de şold cu proteză totală. renal. Se remarcă │ │ │ │ │trombocitopenie (uşoară-moderată) sau leucopenie │ │ │ │ │(uşoară-moderată) sau anemie (uşoară-moderată) │Accentuată │ 70 . prin artrodeză: şold. SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR: fracturi. mezenteric. II.  Amputaţiile. │ │care nu necesită tratament substitutiv în condiţii│ │ │ │ │bazale prin hipoplazie medulară datorată unui │ │ │ │ │grefon insuficient în ceea ce priveşte cantitatea │ │ │ │ │de celule Stem conţinute. VI. hepatice şi/sau │ │ │ │ │renale considerate a fi secundare procedurii │ │ │ │ │(tratamentului şi/sau regimului de condiţionare).Osteosinteza vertebrală.│sunt mai frecvente la homozigoţi sau la dublii │Deficienţă accentuată │ 70 . . Osteitele fistulizate. Osteomielita. deficienţa imună secundară transplantării. │ 50 . tiroidita sau neoplasmul tiroidian. indiferent │ │ │ │ │de forma şi/sau întinderea sa (organele │ │ │ │ │interesate) în cazul allo transplantului.  Pseudoartroze. │ │ │ │ │disfuncţii endocrine secundare condiţionării │ │ │ │ │(iradierii corporale totale): hipotiroidismul de │ │ │ │ │diverse grade. Deformaţiile coloanei vertebrale. V. │ │heterozigoţi (ex. │ │ │ │ │Hematopoieză post transplant cu defect (grefare cu│ │ │ │ │defect) = bi sau pancitopenie moderat-severă │ │ │ │ │(trombocitopenie. │ │transplant). hepatic) Avorturile "spontane" │venoase profunde. contraceptivele │ │ │ │ │orale. IV. Anchilozele.89% │Grad II. imunosupresia). picior. fără │ │Status auto sau allo transplant de celule Stem │ │ │expunere la factori │ │hematopoetice. VIII. │ │ │ │şi PS. │implică teritorii │ │ │ │cerebral. Malformaţiile congenitale. Osteonecroza aseptică. luxaţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Status post auto sau allo transplant de celule │ │ │ │ │Stem hematopoetice în care există complicaţii. Sechelele posttraumatice ale membrelor şi coloanei vertebrale: (fracturi. leucopenie sau anemie care │ │ │ │ │necesită tratament substitutiv lunar) prin │ │ │ │ │hipoplazie medulară datorită unui grefon │ │ │ │ │insuficient în ceea ce priveşte cantitatea de │ │ │ │ │celule Stem conţinute.89% │Gradul II. luxaţii. rezistenţa la aPC + deficienţa │în accidente trombotice │ │ │ │de AT III) şi pot afecta preponderent teritorii │repetate.REDORI .ankiloze. │ │ │ │ │legate de regimul de condiţionare: │Gravă. distrugeri părţi moi.│ │ │ │ │insuficienţa gonadală (ovariană). │ │ │ │ │După diagnostic. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Status post transplant (auto sau allo │Medie. chimioterapiei intratecale │ │ │ │ │sau neurotoxicităţii unor medicamente. │ │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ AFECŢIUNILE APARATULUI LOCOMOTOR I.100% │Grad I.│ │ │ │ │infecţiile. Sindromul post hernie de disc operată. Factorii │cutanată.100% │Gradul I. │ │este cu defect (grefare cu defect). │ │ │ │ │boală malignă a cărei apariţie poate fi legată de │ │ │ │ │procedura de transplantare (iradierea corporală │ │ │ │ │totală. genunchi.

.deoarece în majoritatea cazurilor fixarea articulaţiei se face prin angularea fragmentelor osoase care realizează articulaţia. .reducerea mişcărilor active şi pasive.ANCHILOZE .30% │ Gr. II │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ MEMBRE TORACICE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ 20 . ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr.AMPUTAŢII . Examenul radiologic este edificator. 0 │ │ │de cot │manipulaţie uşoară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă în│Deficienţă de │ │ │ │ │extensie de cot │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. 0.examen radiologic. Simptomatologie: pierderea mişcărilor în articulaţia respectivă.S. III │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ │ │ │ │scapulo-humerală │manipulaţie uşoară │ 30 . │Schimbare │ │unilaterală │uşoară │ │ Nu se │loc de muncă│ │ │ │ │ încadrează │ │ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. III │Schimbare │ │bilaterală │medie │ │ │loc de muncă│ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză genunchi│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.durere spontană sau provocată la nivelul artic sau focarului de fractură. .TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE REDORI ARTICULARE Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: . MEMBRE PELVINE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │ invaliditate │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤ │Redoare de gleznă │Deficienţă locomotorie│ 0 . 0 │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ ANCHILOZELE Termenul de ankiloză presupune abolirea totală a mişcărilor într-o articulaţie.30% │ Gr. II │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │şold bilateral │accentuată │ 70% │ Gr. III │Se recomandă:│ │genunchi sau şold │medie │ │ │schimbarea │ │unilateral │ │ │ │locului de │ │ │ │ │ │muncă │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │genunchi bilateral│accentuată │ 70% │ Gr. 0 │ │ │unilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20 .A.40% │ Gr. . .. Termenul de ankiloză provine din grecescul: "curbat" .20% │ Gr.examenului clinic.N. Termenul este parţial corect deoarece în multe cazuri asistăm la anchiloze în rectitudine (în special cele realizate operator). III │ Idem │ .imaginea radiologică. excepţie face articulaţia cotului. 0 │ │ │bilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. . Diagnosticul pozitiv: .testare articulară.modificarea de tonus muscular.D.PSEUDOARTROZE .

MEMBRE PELVINE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă │Incapacitate│ Grad de │Observaţii│ │ │ funcţională │ │invaliditate│ │ ├────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤ │Pseudoartroza │Deficienţă │ 20% │ Gr. III │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ │ │ │ │humerus │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. Examenul radiologic . . Pseudoartroza fibro-sinovială (cu excesivă mobilitate a fragmentelor ce demonstrează o organizare a ţesuturilor mai complexă). Examenul radiologic: -osteoporoză difuză care creează aspectul de osteoporoză "în pete" a spongioasei. II │ │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie │ │ │ │ │scurtare peste 7 cm)│accentuată │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ MEMBRE TORACICE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ 20% │ Gr. I │ │ │bilateral │gravă │ │ │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘ PSEUDOARTROZA Trebuie făcută distincţia între: 1.semnificativ: lipsa consolidării. 0 │ │ │oaselor degetelor │locomotorie uşoară│ │ Nu se │ │ │picior │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 50% │ Gr. ca "osteoporoză algică". 2. 2. factorii etiologici incriminaţi sunt multipli (care generează osteoporoza de diferite stadii).mobilitatea anormală este în aproximativ toate planurile. III │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ SINDROMUL ALGO-NEURODISTROFIC POST-TRAUMATIC Descris iniţial de Sudeck . Pseudoartroza strânsă sau fibroasă. 0 │ │ │strânsă oase │manipulaţie uşoară│ │ Nu se │ │ │antebraţ │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză largă │Deficienţă de │ │ │ │ │oase antebraţ │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. . Se pot distinge: 1. Întârzierea în consolidare care este o stare tranzitorie. . III │Schimbare │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie medie │ │ │ loc de │ │scurtare sub 7 cm) │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 70% │ Gr.│unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Pseudoartroza . Semne clinice: . compacta diafizelor este cruţată un timp apoi se subţiază şi ea.redoare algică. Semne clinice: .modificări ale troficităţii cutanate.1938 ca o "inflamaţie colaterală regenerativă" şi apoi de Leriche. .mobilitate anormală în focarul de fractură după terminarea tratamentului de imobilizare (după 4 . .5 luni). II │ │ │genunchi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr.mişcarea este practic nedureroasă. III │ Idem │ │unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold cu │ │ │ │ │ │redoare strânsă │Deficienţă accentuată │ 70% │ Gr. edeme. cianoză. Pseudoartroza liberă sau flotantă.durere. 3.care reprezintă o stare definitivă.

Starea bontului: bont scurt. Infecţie incontrolabilă. 0 │ │toate degetele de la o mână │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa degetelor de la o mână │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. Coapsă: la diferite nivele. Distrugerea unui membru prin strivire. Nivelul amputaţiei: Picior: .Chopart . C.transepifizare distale tibio-peroniere 1/3 medie.medio-tarsiană. III │ │coapsei (bont minim de 7 cm) │ │ │ │ │unilateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie coapsă (bont mai mic de│Deficienţă locomotorie │ │ │ │7 cm). MEMBRELE PELVINE ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Amputaţie totală sau parţială a │Fără deficienţă │ 10 . bont cu sechele complexe. 0 │ │degetelor de la unul sau ambele │(Se vor evalua tulburările │ │Nu se încadrează│ │picioare │secundare) │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie tip Lisfranck.Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă se stabilesc în raport cu gradul deficienţei afecţiunii sechelare principal invalidante. │accentuată │ 70% │ Gr. 0 │ │ │ │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Amputaţie gambă unilateral (la │Deficienţă locomotorie medie │ 50% │ Gr. I │ │coapse (imposibilitatea │ │ │ │ │realizării ortostatismului │ │ │ │ │fără cârje) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. Durerea severă de cauză circulatorie. Se vor consemna şi evalua: B. a │Deficienţă locomotorie medie │ 50 . 5.tarso-metatarsian. bont cu nevroame hiperalgice.Lisfranck . Gambă: Syme . Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie şi care poate fi: 1.gangrenă. bont cu leziuni trofice. II │ │contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin amputaţie a ambelor │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. III │ │ │medie │ │ │ . bont greu protezabil.60% │ Gr. 1/3 proximală. II │ │ │ │ │ │ │Amputaţie unilaterală asociată cu│Deficienţă locomotorie │ │ │ │anchiloze şi calusuri vicioase │accentuată │ 70% │ Gr. . Chopart │Deficienţă locomotorie uşoară│ 25% │ Gr. dezarticulaţie coapsă. bont cu cicatrici vicioase. 2. bont cu fistule cronice. II │ │Dezarticulaţie coxofemurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie bilaterală a membrelor │Deficienţă locomotorie │ │ │ │pelvine de la nivelul gambelor │accentuată │ 70% │ Gr. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │amputaţia sau dezarticulaţia de │ │ │ │ │membru toracal │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────┘ MEMBRE TORACALE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───┬────────────────┐ │Lipsă prin amputaţie 1-3 degete │Deficienţă de manipulaţie│20%│ Gr. criteriile de diagnostic şi încadrare în grad de invaliditate trebuie obligatoriu să ţină seama de: A. AMPUTAŢIILE Criterii de diagnostic clinic: În cazul amputaţiilor. pelvin opus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. 3. III │ │orice nivel) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie la nivelul 1/3 prox. 0 │ │(în afara policelui) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa ultimelor falange de la │Deficienţă de manipulaţie│25%│ Gr. bont cu calus vicios. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │anchiloza mb.24% │ Gr. 4. Tumora malignă la care se speră eradicarea. Pierderea vascularizaţiei .

nu au alt cuprins decât pura noţiune enunţată. 2. Durează 1 . II │ │unilateral cu reducerea │accentuată │ │ │ │prehensiunii contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia ambelor membre │Deficienţă gravă │90%│ Gr. denumite şi mielice. 2.6 săptămâni. II. III │ │ │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia unui membru toracic la│Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. Ele sunt aceleaşi în toate segmentele medulare:  Sindrom senzitiv şi motor remanent. Fracturi . III │ │diferite nivele. I │ │toracice (de la diferite nivele)│ │ │ │ │sau redori strânse ale artic. III. Fracturi de arc posterior a) fracturi de apofize (transverse. │ │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───┴────────────────┘ TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE Traumatismele vertebro-medulare închise şi deschise ocupă în tabloul general al patologiei aparatului locomotor o fracţiune de aproximativ 0. este cea a Institutului "Rizzoli" prezentată la cea de a XXXIII reuniune anuală a Societăţii Franceze de Ortopedie. În faţa unei rezultante posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumatică a unui anumit segment. dar sub directă dependenţă de leziunea medulară. Fracturi de corp vertebral a) fracturi prin compresiune care pot fi complete sau cuneiforme. Din multiplele încercări de clasificare.  Tulburări ale funcţiilor genitale. Leziuni rahidiene fără semne neurologice sau amielice (după Putti). 2 atitudini terapeutice şi încadrări diferenţiate în grade de invaliditate. Consecinţa IMEDIATĂ: şocul spinal definit ca o stare de supresiune a tuturor activităţilor spinale.  Tulburări metabolice şi de nutriţie.│ │ │ │ │ ├Dezarticulaţie radio-carpiană │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. Consecinţele PRECOCE: sunt independente de şocul spinal.urmărit în evoluţia sa. Importanţa atingerilor medulo-radiculare reprezintă un capitol dominant în patologia traumatismelor rahidiene. spinoase. aritmii cardio-pulmonare). Această clasificare împarte leziunile în 3 grupe mari. prezenţa sau absenţa lor tranşează net 2 aspecte. Leziuni rahidiene cu interesarea elementelor canalului rahidian.  Tulburări intestinale şi anorectale.  Tulburări vezicale sub formă de retenţie. iniţiale: I. Din punct de vedere lezional există 2 mari grupe: 1. Consecinţe TARDIVE:  Deficit senzitiv şi motor rezidual. de utilitate practică certă. 3. urmând a detalia aspectul anatomopatologic şi aspectul clinic .  Tulburări neuro-vegetative (termice. c) fracturi parcelare.luxaţii (cu sau fără leziuni disco-ligamentare). . c) fracturi de pediculi. Dezarticulaţie │medie │ │ │ │scapulo-humerală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia membrului toracic │Deficienţă de manipulaţie│70%│ Gr. b) fracturi cominutive.7-1%. articulare). b) fracturi de lame. Consecinţele lezării medulo-rahidiene: 1. având caracter tranzitoriu.  Tulburări trofice. tensionale.

 flebografie. SINDROM RADICULAR care cuprinde pe lângă atingerile electiv radiculare. . Sistematizând sinoptic. .C. . SINDROM NEUROLOGIC TOTAL: tetraplegie sau paraplegie.electromiografie.OA genunchi  TBC . ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬──────┬────────────────┬─────────┐ │Anchiloza unui segment de coloană │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr. indiferent de localizarea procesului tuberculos:  TBC .  arteriografie.OA tibiotarsiană şi intratarsiană. Faza de cicatrizare şi anchiloză. III │Schimbare│ │mari (cu tulburări ventilatorii medii) │medie │ │ │ loc de │ │ │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloze cu deformări mari (cifoze │Deficienţă locomotorie│70-80%│ Gr.examen radiologic:  discografie. Faza distructivă.. III.examen clinic neurologic.vezi capitolul "Redori . II.OA sacro-iliacă  TBC . Anchilozele şi redorile strânse pentru fiecare articulaţie . între care distingem: Sindrom BrownSequard.  Tulburări psihice. III. Diagnosticul funcţional: se va aprecia în raport cu stadiul afecţiunii. MORB POTT TBC evoluează ciclic în 3 faze: I.examen tomografic. SECHELELE POST OA -TBC.deficienţă funcţională şi incapacitate . sindrom radiculo-medular ac. L.R.M.OA radio-carpiană  TBC . distingem: I. II │ │ │cifoscolioze cu tulburări ventilatorii │accentuată │ │ │ │ │medii-accentuate) │ │ │ │ │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴──────┴────────────────┴─────────┘ Pentru sechelele neurologice. Tulburări viscerale. Faza de însămînţare. respectiv cu încadrarea în grupele de dispensarizare. 0 │ │ │(osteosinteză posttraumatică) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză sau redori strânse pe segmente│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.OA scapulo-humerală  TBC . . II. diagnosticul funcţional şi capacitatea de muncă se vor stabili după criteriile pentru afecţiunile neurologice.pozitiv se stabileşte pe baza: .ex. Toate afecţiunile TBC osteo-articulare în evoluţie generează o deficienţă funcţională accentuată şi se încadrează în gradul DOI de invaliditate. Diagnosticul clinic şi stadiul afecţiunii se stabilesc de către unităţile teritoriale ale secţiei anti TBC. II. şi sindroame neurologice particulare.OA coxo-femurală  TBC . .OA cot  TBC . SINDROAME NEUROLOGICE PARŢIALE.Anchiloze". sindrom centromedular cervical. sindromul cozii de cal. Diagnosticul clinic .examen R. SECHELELE MORB POTT .N.

. OSTEITELE FISTULIZATE Este o boală generală..Examen radiologic. cap humeral şi fragmente izolate de os. . Alte localizări: osul navicular carpian. .local. III │ │mare (5-6-7 vertebre) │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Osteosinteză pe coloană │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr.Scintigrafie osoasă. Examene de laborator neconcludente. . astragalul.M.Redoare algică a articulaţiei şoldului.forma hipertoxică. 0 │ │de coloană (2-3-4 vertebre) │uşoară │ │ Nu se │ │ │ │ │ încadrează │ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. . Termenul de Osteomielită a fost introdus de Lannelongue.Mers şchiopătat. II │ │femural confirmată │accentuată │ │ │ │(bilaterală) în evoluţie│ │ │ │ └────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ IV.E.VSH.forma septicemică. .osteomielită cronică.ex. . . Formele clinice: . . . .forma piogenă .R.Durere spontană şi provocată.Examen radiologic. II │ │deformată (cifoscoliotică cu│accentuată │ │ │ │tulburări ventilatorii) │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴─────────────┘ III. Criterii pentru diagnosticul clinic: .general. .Examen clinic. radiologic . . . Diagnostic de certitudine: .Probe ventilatorii.însămânţare din secreţia locală.osteomielita cronică de la început. .tabloul clinic: .K.G.tabloul sanguin .care ne arată: distrucţie osoasă.N. ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr.cu modificări pravalent locale. . . . cu evoluţie şi forme clinice diferenţiate. III │ │femural confirmată │medie │ │ │ │(unilateral) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr.Testarea coloanei. care presupunea că leziunea de început este infecţia măduvei osului. OSTEOMIELITA.Tomografie computerizată.leucocitoză.Forme acute: . Cea mai frecventă localizare este: capul femural. OSTEONECROZA ASEPTICĂ A CAPULUI FEMURAL Afecţiune ce presupune alterarea până la suprimare a circulaţiei arteriale într-un segment al osului. . Diagnosticul se pune: . ┌────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.

┌─────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Sindrom algic vertebral │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr. Durerile: mers antalgic. 4. │locomotorie│ 0 . Criterii pentru diagnosticul clinic: 1. cronicizate. fenomene de claudicaţie neurogenă. epiduritele.40% │ Gr. III │ │postoperator │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Sindrom complex │Deficienţă locomotorie│ 80% │ Gr. Tulburări trofice.efectuat pe o radiografie standard.de etiologie polimorfă ajunsă la maturitate. Diagnosticul pozitiv: examen goniometric . II │ │postoperator cu tulburări│accentuată │ │ │ │sfincteriene │ │ │ │ └─────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┘ VI.examen radiologic. II │ └────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ V.Osteite post-traumatice ac. DEFORMAŢIILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza. . Diagnostic clinic: . Pareze şi paralizii.discul intervertebral) din ansamblul patogenic premergător. 0 │schimbarea locului│ │ventilatorii mici) │uşoară │ │ │ de muncă │ . cifoscolioza . cicatricile operatorii. . suferinţe nervoase determinate de un tratament conservator exagerat prelungit. Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: . sub formă de: spondildiscartroză. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Osteomielită cronică fistulizată│Deficienţă globală accentuată│ 70% │ Gr. ┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Supuraţii osoase fistulizate│Deficienţă locomotorie accentuată│ 70% │ Gr.este concludent. ┌─────────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │funcţional │ │invaliditate│ │ ├─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Scolioză. SINDROMUL POST HERNIE DE DISC OPERATĂ poate fi astfel definit: Complexul simptomatologic care persistă după intervenţia neuro-chirurgicală (după înlăturarea factorului cel mai important de compresiune .testare mişcări coloană. hipertonie dureroasă paravertebrală. hipoestezie dureroasă radiculară. modificările vasculare inflamatorii şi degenerative care toate explică rezultatele negative sau parţial pozitive ale chirurgie discului intervertebral. poziţii antalgice. 2.Osteite post-traumatice care evoluează cronic de la început. 5. arahnoiditele. .examen radiologic: fistulografic . 3. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură sub 600 (cu tulb. .fistule remanente unice sau multiple cu sau fără alterarea părţilor moi.eventual cu sechestru şi osteoporoză perifocală. 0 │ │persistent postoperator │uşoară │ │ Se recomandă │ │ │ │ │ schimbarea │ │ │ │ │locului de muncă│ │Sindrom paretic sechelar │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Tulburări psihice. parestezii în membre. II │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ SUPURAŢII OSOASE POSTTRAUMATICE .examenului clinic. Tulburări sfincteriene.

3. I │ │ │paraplegie) │gravă │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VII. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură peste 600 (cu tulb. Complicaţii. dar mai ales după un număr de ani. Hematomul postoperator. secundare şi tardive.│ │ │ │ │ │ │Scolioză. I │ │ │de şold sau de genunchi│gravă │ │ │ │ │decimentată │ │ │ │ │ └───────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VIII. 5. în final. legate de tehnică: 1. Perforarea fundului cotilului. Evaluând favorabil rezultatele bune. mobilizarea (Loosening) sau osteoliză. I. 2. Complicaţiile secundare. Infecţia postoperatorie. Degradarea pieselor femurale survine drept consecinţă a "oboselii" materialului.osteoliză lacunară . legate de o tehnică imperfectă (neadaptată): 1. Complicaţiile pot fi: intraoperatorii. Complicaţiile intraoperatorii.poate surveni în orice moment. 4. 3. . Osificările heterotipe (după Brooker): a) osificări insulare în părţile moi periarticular. b) punţi osoase incomplete. III │Schimbarea locului│ │redoare algică prin │medie │ │ │ de muncă │ │osificări heterotipe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. Decimentarea aseptică. III. ce creşte progresiv. progresiv. ARTROPLASTIA DE ŞOLD cu proteză totală. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ │ │curbură peste 600 (cu tulburări │locomotorie│ 70% │ Gr.anchiloză. II │ │ │neurologice: parapareză) │accentuată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză cu grad de curbură peste│Deficienţă │ │ │ │ │600 (cu tulb. Diagnosticul radiologic: . 2. . II. Luxaţia capului protezei.osteoliză segmentară: lizereu de radiotransparenţă periprotetică. 2. 4. III │schimbarea locului│ │ventilatorii mici-medii) şi fără │medie │ │ │ de muncă │ │tulburări neurologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză. │locomotorie│ 50% │ Gr. ┌───────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├───────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. în special a pieselor de oţel în situaţia decimentării sau a unui defect de fabricaţie. II │ │ │algică prin degradarea │accentuată │ │ │ │ │pieselor femurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastia bilaterală│Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr.fenomene claudicative cu limitarea mişcărilor. Perforarea diafizei femurale. Insuficienţa muşchilor fesieri şi abductori în statică şi mers. neurologice: │locomotorie│ 90% │ Gr. .Luxaţie congenitală a umărului. Complicaţiile tardive: 1. Leziunea nervului sciatic sau femural. Toate aceste elemente vor fi înregistrate pentru ca. medicul expert trebuie să aibă în vedere şi să nu subestimeze complicaţiile ce pot surveni în timpul şi după executarea artroplastiei.când apare o geodă metafizar sau diafizar. MALFORMAŢII CONGENITALE Membre toracale: . să se poată realiza o cât mai corectă apreciere a deficienţei funcţionale. c) punţi osoase complete . această complicaţie se manifestă prin: . Complicaţii generale: tromboemboliile.reapariţia durerii la nivelul şoldului cu iradiere spre genunchi. Fractura femurului . II │ │ │decimentare (osteoliză │accentuată │ │ │ │ │progresivă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. Descrisă pentru prima dată de Harris (1976). 3.

Agenezie .35 │ 0 │ 0 . = 0 .90 │ 30 │ 0 . = 0 .10 │ │ │Add.0 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.Genu varum. lat.I.15 │ │ │Retroduc.20 │ │ │ │ │ │ │ │Anteduc. = 0 .15 │ │ │Încl. scurtări. genu valgus.15 │ │ │ │ │ │ │Police │Flex.degete.90 │ 30 │ 35 .25 │ 15 │ 0 . . lat. = 0 . = 0 .Sindrom Klippel .talus . antebraţ. = 0 .90 │ 30 │ 35 .20 │ │ │Înclin. = 0 . dorsală = 0 . . = 0 . redori. = 0.20 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.15 │ │ │Ext. = 0 . = 0 .M.40│ 15 │ 0 . = 0 .Aplazii de femur. rad. = 0 ..140 │ 45 │ 90 . = 0 .40 │ │ 0 .45 │ │ │Supin.40│ 15 │ 0 .45 │ │ │Ext.35 │ │ │Ext.0 │ │ 0 .5 │ │ │Rotaţie int.45 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.35 │ 15 │ 0 .10 │ │ │Flex. = 0 . coxa-plana.90 │ 40 │ 0 .10 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.60 │ 10 │ 0 .45 │ 10 │ 0 .90 │ 30 │ 0 .Displazia luxantă a şoldului. = 0 . Clasa a XIII-a.20 │ │ 0 . .valgus . = 0 . = 0 . în română şi franceză.85 │ 40 │ 0 . = 0 . = 0 . = 0 . TABEL cu mişcările. = 0 . lat stg. lat.90 │ 45 │ 0 .60 │ 20 │ 0 .Scolioză idiopatică.20 │ │ │Rotaţie dr.Picior strâmb congenital .15 │ │ │Rotaţie stg.0 │ │ │Rotaţie int. = 0 . = 0 .60 │ 20 │ 0 .10 │ │Coxofemurală │Add.170 │ 70 │ 0 . dr.45 │ 15 │ 0 .10 │ │ │ │ │ │ │Index │ │ │ │ │Mediu │Flex.50 │ 25 │ 0 . = 0 . stg.95 │ 15 │ 0 . Membre pelvine: .10 │ └──────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────────────┘ AFECŢIUNI REUMATISMALE Bolile reumatismale fac parte din clasa XIII din cele 21 clase mari de boli conform Clasificaţiei Statistice Internaţionale a Maladiilor şi Problemelor conexe de Sănătate (C.M.90 │ 0 │ 0 .40│ 15 │ 0 . = 0 . = 0 .45 │ │Metacarpofalangiană │Ext. = 0 . = 0 . mână.40 │ │ 0 . = 0 . poziţiile fiziologice şi poziţiile funcţionale în anchiloze şi redori strânse ale principalelor articulaţii: ┌──────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────────────┐ │Denumirea articulaţiei│Amplitudinea fiziologică │Deficienţă medie. = 0 .90 │ 0 │ 0 .I. Diagnosticul funcţional: în raport cu tulburările funcţionale: anchiloze. plantară = 0 . coxa-valga.Feil.10 │ │ │Rotaţie ext.5 │ │ │Rotaţie ext.0 │ _ │ _ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 2 │Flex. = 0 .5 │ │Gleznă │Abd.60 │ 20 │ 0 .35 │ │Inelar │Ext.40 │ │Mână (pumn) │Ext. = 0 . = 0 .130 │ 45 │ 0 . = 0 . . conform C. .20 │ │ │Add.20 │ │ │Rotaţie dr.45 │ 30 │ 0 . uln.cavus.60 │ │ 0 .10 │ │ │Încl. = 0 .30 │ │ │Ext. = 0 .15 │ │ │ │ │ │ │ │Ext. cifoze.10 │ │ │Opoziţie = 0 cm │ 2 cm │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.85 │ 30 │ 0 .50│ 15 │ 0 .15 │ │Coloana dorso-lombară │Încl.10 │ │ │Ext.10 │ │Scapulo-humerală │Abd.0 │ │ │ │ │Abd.0 │ │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.25 │ │ 0 . = 0 . = 0 . = 0 .15 │ │Coloana cervicală │Încl.0 │ │ │ │Auricular │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Metacarpofalangiană │Flex.15 │ │ │Rotaţie stg.5 │ │ │Abd. = 0 .30 │ │ │Înclin.Coxa-vara. = 0 .60 │ 30 │ 0 .Sindactilie.│ Poziţia funcţională în │ │ │ │ Mobilitate de: │anchiloze şi redori strânse│ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────────────┤ │ │Flex. = 0 .85 │ 40 │ 0 .5 │ │ │ │ │ │ │Genunchi │Flex.40│ 15 │ 0 . .125 │ │Cot │Pron. dr. genu recurvatum..60 │ 20 │ 0 .90 │ 45 │ 0 .20 │ 10 │ 0 .30 │ │ 0 . ICD în engleză). = 0 . este clasa din care fac parte: Bolile sistemului osteoarticular al muşchilor şi sistemului conjunctiv. Principalele boli invalidante: . Coloană vertebrală: .145 │ 45 │ 0 .varus .= 0 .

d) Boala Dupuytren. este gradul │ │tratamentul infecţiilor cronice. Alte artropatii. │ │teritorială pentru controale │ │care a fost periodic afirmat sau infirmat │ │ │periodice. │starea subiectivă este foarte bună. │ 0 . iar după clasa funcţională (Steinbrocker) │ ──────> │Capacitate funcţională completă cu │ │mediată imunitar. Polimiozitele şi dermatomiozita. 2. │mobilizarea pasivă a articulaţiilor periferice. b) Sindromul durerii miofasciale. XI. pseudoparalitic) b) Periartrita coxofemurală. periferice ale membrelor. Sclerodermia sistemică. 3.). Artritele microcristaline şi dismetabolice. │ │sau reumatologie Policlinica │ │alţi germeni. 4.20% │invaliditate. 3.R. 5. 2. 4. Arterita Takayasu. VIII. în mod simetric şi distructiv. Poliartrita nodoasă şi alte vasculite: Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg-Strauss). Boala mixtă a ţesutului conjunctiv. 6. │ │infecţia şi autoimunitatea. X. │ │locului de muncă. │ │Agenţii infecţioşi ca virusul Epstein-Barr. │ │de-a lungul anilor. Artrozele piciorului. dar concepţiile │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │actuale consideră că PR este o boală la care │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │concură 3 categorii de factori: ereditatea. Lupusul eritematos sistematic. │ │ │ │face parte din colagenoze. Boala Whiplle. Spondilatrita anchilozantă. │ │antigen necunoscut. 2. Granulomatoza Wegener. rol │Testarea mobilităţii art. V. P. periferice. Condrocalcinoza (Pseudoguta). │ │posibilitate de a executa normal │ │este dependentă de răspunsul celular T la un │ │ │profesia.profilaxia infecţiilor acute şi │ │În PR ipoteza uzuală privind etiopatogenia bolii│privind gradul de activitate al PR. a) Periartrita scapulo-humerală (umăr blocat. Sindromul Sjogren. Bolile reumatismale abarticulare. 1. Artropatia psoriazică. 1. Poliartrita reumatoidă. nu│ │evitarea frigului. la care se adaugă şi │Fără semne obiective patologice. │ │. funcţii numai la PR confirmate. Bolile reumatismale abarticulare difuze. Boala Crohn. │ . VI.M. PR │definitivă). Artritele reactive (Sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy). Guta.R.│ │Pentru ereditate pledează agregarea familială a │min. este o afecţiune cronică │zero. Bolile reumatismale abarticulare localizate. la │ │invaliditate.FR) │prezintă astenie. Ca urmare a stimulării │B. a) Fibromialgia (fibrozita).P.I. 1. IX. IV. e) Boala Ledderhose. 2.dispensarizare medic de familie │ │retroviruşi mycobacteri. la nivelul art.R. nu prezintă dureri la │ 0 . care │Bolnavii prezintă redori matinale sub 1 h. ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ (Artrita reumatoidă) cod │Aprecierea capacităţii funcţionale a bolnavilor │ │ │ │boală 628 (din lista de 999 coduri de boală după│cu PR depinde de activitatea inflamatorie a bolii│ │ │ │C. │ │bolii şi a factorului reumatoid (Ig M . Coxartroza. │ │ │ │ │Etiologia este necunoscută. GRAD 0. Boala Kawasaky. │ │activează monocitele şi macrofagele ce vor │nivelul art. Spondiloza cervicală şi lombară. Boli articulare degenerative. Spondiloza hiperostozantă. Gonartroza. c) Distrofia simpatică reflexă. Spondilartritele enteropatice din Colita ulceroasă. Artrozele mâinii. │ │ │ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ este o boală │Există deci o incapacitate datorită inflamaţiei │ │ │ │imunoinflamatorie cronică şi progresivă care │(potenţial reversibilă) şi alta datorită │ │ │ │afectează cu predilecţie articulaţiile mici ale │alterărilor structurale consecutive (frecvent │ │ │ │membrelor.I. GRAD 0. III. umezelii. │ │este aceea că P.30 │ │Sunt necesare măsuri profilactice . │După criteriile combinate semicantitative ARA │ │. │şi de alterările structurale osteo-articulare.20% │Nu se încadrează în grad de │ │celulare T se eliberează limfokine. uşoară astenie. │ 10 . la debut. Spondilartritele seronegative: 1. joacă un rol în etiologia PR.10% │curenţilor de aer la nivelul │ │precum şi asocierea PR cu antigenul HLA-DR4. 3. Vasculitele. │Bolnavii prezintă redori matinale sub 15 . Boala Behcet. ce survine pe un teren │ │ │ │ │genetic predispus. a cărei iniţiere şi perpetuare│este clasa I. VII. fără │ │Aceleaşi măsuri profilactice. II. │A. membrelor normală. în observaţie. 5.

│ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu.eroziuni de suprafaţă sau pseudochisturi. │o reducere a amplitudinii mobilităţii cu un │ │. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit.40 mm/lh.osteoporoză generalizată. P.60 mm/lh.5 g/100 ml. │ │tulbure. Noduli reumatoizi = noduli subcutanaţi la │Bolnavii acuză redoare matinală peste 2 h. │ │FR sunt prezenţi în lichidul sinovial al │ │ │bolnavilor cu PR mai ales sub forma anticorpilor│ │ │anti IgG. │Steinbrocker) │ │Creşterea alfa-2-globulinelor este în strânsă │Bolnavii acuză redori matinale peste 2 . │obligatoriu. │periferice.subluxaţii. │repaos. se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. │ │ │7.│După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │Semnele radiologice precoce de PR: │clasa 2. a răsucirii unei chei în │ │broască. │ │4. cu│Aprecierea asupra bolii . de ambele părţi ale liniei mediane │ │ │(afectarea bilaterală a art. P. │ │. observate direct │oboseală). │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.moderat │ │PR de culoare galben citrin.9 . │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. VSH . 1987) │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │1. │ │ │. dar nu obligatoriu. etc. │ │îmbrăcarea şi dezbrăcarea unei │ │haine. pumn. uneori neomogen prin prezenţa │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate = │ │flocoanelor de fibrină şi poate coagula spontan.│A. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. MTF) │Stare generală bună.Rg. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │. │ │ │creşterea alfa-2-globulinelor şi │A. dureri la mobilizări │ │cel puţin 6 săptămâni). articulaţiilor periferice dureroase la │ │inflamată (criteriile de mai sus) dintre │mobilizare pasivă.schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. │B. periferice şi dureri articulare în │ │. │ │semnele clinice de activitate inflamatorie a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 2. │ │legătură cu intensitatea procesului inflamator │astenie permanentă (întreruperea activităţii │ │indicând faza acută a PR. │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere:│ │EXAMENUL RADIOLOGIC STANDARD: │scor sintetic .îngustarea uniformă a spaţiului articular.90% 70 .115 .49% 20 .R. la debut. posibil. iar celulele │Testarea mobilităţii art.4 trebuie să fie prezente pentru│activitatea pentru odihnă). │ │Aceleaşi măsuri profilactice.Complementul seric şi fracţiunile sale (ex. │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere │ │ │cu un scor sintetic: 19 . GRAD 0. st.minim activă.0 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia.70% 50 . II (moderat). │ │care nu dă mai mult de 5% rezultate pozitive la │ │ │persoane normale.20 mm/lh.│ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │pentru a-şi pune pălăria. Scintigrafia │Hb .R. dar nu │ │este cel mai fidel indicator al bolii active. dar nu pentru diagnosticul │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │precoce de PR. MCF şi MTF │ │ │este acceptată şi fără simetrie absolută). ortostatismul prelungit. │activă a art. │ │de medic. │ │ale mâinilor.leziuni degenerative secundare.5 h │ │activitate şi/sau de persistenţa unor indicatori│cu astenie marcată şi oboseală în repaos. │ │Schimbarea locului de muncă. │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia. │ │EXAMENUL LICHIDULUI SINOVIAL = exsudatul este în│Aprecierea asupra evoluţiei bolii . scintigrafia │tensiometrului în mm) . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.│ │articulaţiilor în ariile şi în modul indicate la│ │ │punctul 2. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ .│70 . │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │ │gradul de evolutivitate şi are rol prognostic. periferice. cu oboseală)│ │cel puţin 3 arii articulare (din 14 posibile: │dureri la mobilizarea pasivă a art. │ │ │Este obligatorie determinarea cantitativă. │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. │şi arată un potenţial recidivant redus. posibil. │ │ │Semnele radiologice ale PR evidenţiate pe │ │ │radiografiile standard servesc la stadializarea │ │ │bolii şi la cuantificarea leziunilor articulare.5 g/100 ml. │ │În mod curent sunt necesare: │Aprecierea asupra evoluţiei bolii . │Hb . │ │Uşoară limitare a îndemânării │ │manuale ca: răsfoitul filelor unei │ │cărţi. │ │.29% ──────> 30 . realizând │Clasa funcţională după Steinbrocker este clasa 1. periferice normală.VSH = este crescută în perioadele active cu │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │valori ce depăşesc 30 .4 . │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.R. │ │evoluţiei bolii.60% ──────> 60 . Poate │ │urca şi coborî scări cu uşoară │ │dificultate. .periostită (rezolutivă). │ │Alte tehnici imagistice: │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │. │ │. │ │satisfăcute 4 din cele 7 criterii de mai sus │astenie prezentă (trebuie să întrerupă │ │(criteriile 1 . alergatul. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 500 m.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │Bolnavii acuză redori matinale 4 . │C. │A.R. posibil. cu │ │extensoare sau juxtaarticular. │ │diagnosticul de PR cât şi pentru urmărirea │Stare generală destul de bună. închiderea şi deschiderea │ │nasturilor şi legatul şiretelor. st. periferice şi uneori │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │dureri articulare şi în repaos. │ │tumefiate pe seama părţilor moi sau a │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │hidartrozei. dureri la presiunea art.12.5 ore.49% ──────> 50 .21 . │membrelor periferice şi dureri articulare şi în │ │. │ │muncii fără eforturi profesionale. Limitarea │ │activităţilor fizice ca ridicarea │ │obiectelor grele şi transportul │ │lor. │ │ │. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.neregularitate marcată a spaţiului articular │activităţii pentru odihnă. │B. │ │următoarele: IFP. mâini faţă bilateral. │ │Poate urca şi coborî scările.85% (normal 100%).│ │bolii. coate. │ │pozitive la diluţia de 1/64.peste 200.11 g/100 ml. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │ │2. │ │. P. │ │. mersul pe distanţe │ │mari. precum şi alţi │dureri la mobilizarea pasivă a art.21 . umezeală. (obligatoriu prin │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │metode cantitative) care sunt considerate a fi │tensiometrului în mm) 195 . │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │După radiografia convenţională. │ │curent prin 2 tehnici serologice reacţia │Stare generală aproape bună. │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. abilitate │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │segmentară) sau biologici (elemente ale │ │ │sindromului biologic de inflamaţie nespecifică). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. periferice normală. respectiv 1/40 a │VSH . Sinoviocitele sunt │Stare generală bună. Artrită a mâinilor = cel puţin o articulaţie │Nr. P. │ │ │ │GRADUL II de invaliditate. se corelează cu progresia radiologică.Factorii reumatoizi = FRIgM se determină │repaos.200. │ │fără ortostatism prelungit.│elibera o varietate de monokine.│ │Limitarea îndemânării manuale ca │ │închiderea şi deschiderea unei uşi │ │prin răsucirea cheii în broască. dar nu │ │Reacţiile pentru FR pot fi un indicator pentru │obligatoriu.3 h. │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │. sensibilitate. │ │Diagnosticul de PR este permis atunci când sunt │Bolnavii acuză redori matinale peste 1 . Redoare matinală = redoare articulară sau │ │ │periarticulară. │ │IFP. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │ │tumefiere. │ │Waaler-Rose şi reacţia Latex. │ │6. │o reducere a amplitudinii mobilităţii: scor │ │Cu excepţia radiografiilor osteoarticulare. │tensiometrului în mm) . │ ──────> 20 . P. MCF sau pumni │Hemoglobinemia peste 12.IgM şi IgG = sunt crescute. │ │endotiale stimulate proliferează. │ │articulară este cea mai utilă metodă de a evalua│VSH . │ │nivelul proeminenţelor osoase de pe suprafaţa │astenie prezentă (activitate completă.80% │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă cu │ │posibilitate de a executa normal │ │profesia.3 h. │ │. │analitic 40 .Rezonanţă magnetică nucleară. │ │reorientarea profesională sau │ │recalificarea profesională după caz │ │în funcţie de vârstă şi potenţialul │ │evolutiv al bolii şi de rezultatul │ │recidivelor şi frecvenţa lor.Electroforeza = arată o hipoalbuminemie.10. grad de mobilitate. cu durată mai mare de o oră. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii.Rg. │ │curenţi de aer. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de munca în. GRAD 0.40 mm/lh. │Bolnavii pot acuza redori matinale peste 1 h. după criteriile │ │. dureri la mobilizarea pasivă a art.70. │ │majoritatea bolnavilor cu PR şi este corelată cu│Hb . frig. astenie. Artrită simetrică = afectarea simultană a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1. observate pe radiografii standard │Testarea mobilităţii art.55% (normal 70%).9. producând eroziunile osoase. │ │Gradul III de Invaliditate.GRAD 0. │sfert: scor analitic: 50 .12. care trebuie să includă eroziuni │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1. antepicior faţă bilateral. a │ │ortostatismului şi a mersului. la debut. periferice. │ │. │ │mediatori ai inflamaţiei. periferice. │ │C3) este normal sau uşor crescut.70 mmHg.anchiloză. la debut.4 . posibil. │tensiometrului în mm) .11 g/100 ml. │ │diagnostic şi într-o oarecare măsură pentru │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │prognosticul PR. glezne. stadiul I precoce (după criteriile lui │ │hipergama-globulinemie.R.tumefierea părţilor moi. dar nu obligatoriu. Factor reumatoid în ser = prin oricare metodă│Stare generală bună. periferice normală. │ │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul PR (revizia │ │ │1987) după Silman şi colab.39% ──────> 40 . │ │. │ │5.69% ─────> 70 . │active şi pasive ale art. │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │DIAGNOSTICUL GRADULUI DE ACTIVITATE: │clasa 2. │ │ │redoare matinală. Se apleacă şi │ │îngenunchează cu uşoară dificultate.Proteina C reactivă = este prezentă la │VSH . │ │şi eroziuni severe. sau a butonului de la │ │aragaz. │ │PR din punct de vedere imagistic.│ │sau osteoporoză neechivocă în sau mai ales │ │ │adiacent la articulaţiile afectate (modificarea │ │ │de tip artrozic izolat nu satisface acest │ │ │criteriu).R. durere la mobilizarea pasivă şi │ │. Semne radiologice = modificări caracteristice│ │ │pentru boală. │Steinbrocker).│ │neo-angiogeneza la rândul lor osteoclastele sunt│ │ │activate. de a se autoconduce. IFP.25% (normal 30%). Artrită în 3 sau mai multe arii articulare = │uşoară astenie (activitate completă. cu │ │Semnele radiologice tardive de PR: │astenie prezentă ce necesită întreruperea │ │.50% (normal 70%) │ │restul metodelor imagistice sunt rareori │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │folosite.41 .osteoporoză juxtaarticulară. │ │3. P.20% (normal 30%). │pentru odihnă). II/III.200. │ │activate şi vor forma panusul.Fibrinogenul = este crescut în 65% din PR │ │ │activă. genunchi.minim activă │ │.195 . │ │Gradul de activitate ale PR poate fi susţinut │ │ │printr-o serie de parametrii clinici (durere. │ │.Tomografie computerizată. │Stare generală destul de bună.│ │a serului cercetat. │ │Creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor de │Bolnavii prezintă redori matinale peste 4 . Limitarea activităţilor│ │fizice ca: ridicarea de greutăţi mai│ │mari de 5-6 kg. deschiderea sau închiderea │ │unui robinet. limpede sau │activ. MCF. │Testarea mobilităţii art. │ │ │. │ │înainte de ameliorarea maximă.

Bolnavul se │ │ nodulii sau tenosinovita poate │Starea subiectivă este rea.│ │persoane. = Infirmitate importantă: bolnav │ │ │tăia alimentele. scor sintetic: 0 . IV (terminal) după criteriile │ 90 .9 g/100 ml. │ │ │obligatoriu. │ │ Gradul 0: . Moderat: 1. │ │altei persoane. La fel ca la II 4. Nu poate │ │ cartilaginoase sau osoase. Sever: 1. Nu│ │ durerii şi redorii la una sau mai │Capacitate restantă globală a mâinii afectate │ │se pot ridica din poziţia şezând în │ │ multe articulaţii. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │ Gradul 0: .PR cu pierderea acuităţii vizuale datorită │ │ │ │ │complicaţiilor oculare. Se ridică cu │ │ 3.20% │Nu se încadrează în grad de │ . dureri │ │autoservi. │Testarea deficitului funcţional analitic al │ │sprijin.│ │ 2. ridicarea braţelor pentru │ │ │ │ │a-şi pune pălăria pe cap etc). │ │ 2. scrisul cu stiloul sau │ │(criteriile Steinbrocker): │biologic) arată un potenţial recidivant moderat │ │creionul. Terminal: 1.100% │Gradul I de invaliditate.2 ore │ │ │realiza majoritatea activităţilor │ │ Gradul 2: . cu deformări şi anchiloze în │ │de autocontrol sau de orientare │ │. de a│ │ 3. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. răsucirea unei│ │(criteriile combinate semicantitative ARA) │60% (normal 100%). │ │răsucirea unui robinet sau buton de │ │Stadializarea poliartritei reumatoide │Coeficientul de evolutivitate generală (clinic şi│ │aragaz. │ │manuală şi dexteritatea: foloseşte │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │cu greutate stiloul sau creionul. │(după criteriile combinate semicantitative ARA) │ │Nu poate îngenunchia. de a se │ │ │. │osteoarticulare.100% │Gradul I de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │B.9. │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │La toate formele de PR de la punctul A. se │ │total. (Steinbrocker): │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │ │un scor analitic sub 20% (normal 70%). periferice la mobilizare şi în repaos. │ │ │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │ │ │ │sub 20% (normal 100%). Nu se pot │ │ numai o mică parte din ocupaţiile │ │ │îmbrăca. Leziuni distructive. │ │ Gradul 0: . IV (terminal) după criteriile lui │ 95 . Nu pot să urce şi să │ │ 1. │VSH . │ │Aprecierea gradului de evolutivitate al PR │Capacitate restantă (globală) a mâinii afectate =│ │butonul de la aragaz.Astenia: │ │ │activităţi de autoservire. Poate urca şi coborî │ │ │Hb .rea.lipsă. Leziunile extraarticulare. │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ mobilităţii poate fi prezentă). III (severă) după criteriile lui │ 80 . │Steinbrocker. Anchiloză fibroasă sau osoasă.întreruperea activităţii pentru│ │ │(endoproteze coxofemurale. IV sunt forme cu leziuni │ 90 . │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │ │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │30 min. │celor 6 tipuri de prehensiune: scor sintetic │ │confortabil pe scaun. zilnic şi uneori şi în │ │meargă mai mult de 200 . Îndemânarea manuală şi │ │acceptate. a │ │unei alte persoane. │ │ odihnă │ │ │genunchi). posibil. │ │.controale periodice. funcţionale (CF) │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │2 . P. S.6%. Nu pot sta │ │ exercita normal profesiunea. În ceea ce priveşte îndemînarea │ │ 2.Durerea: │ │ │. Bolnavii nu pot să │ │clinică indică un caracter progresiv evolutiv al│periferice şi în repaos.300 m. │ │ fibroasă sau osoasă. Nu pot să meargă mai mult de │ │ │antepiciorului (anchiloza MTF). │ │haină. │ │I. │ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ 4.5 . │ │ Gradul 3: .2 .oboseală în repaus.10% (normal 30%). │ │ Gradul 1: .Durata redorii matinale: │ │ │îmbrăcarea hainelor. Nu se poate apleca sau │ │DIAGNOSTICUL STADIULUI ALTERĂRII │un scor analitic: 30 . Nu poate urca sau │ │III.R. P. │Hb . │ ──────> │Imposibilitatea persoanei de a │ │ Gradul 1: .tratamente medicamentoase.5 g/100 ml. │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │poate să meargă mai mult de 500 m.│art. Absenţa deformărilor (limitarea │Bolnavii prezintă redori matinale peste 5 ore. = CF limitată permiţând bolnavului │ │ │partea altei persoane. cu │ │spaţial fără ajutorul altei │ │ │laxitate ligamentară şi instabilitate articulară. │ │permiţând bolnavului numai o parte │ │ prezent.) Cod boală 469 (din lista de 999 coduri de│A. nu-şi poate │ │ 4.sub 9.│biologici de activitate în perioada de remisie │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. posibil. a coatelor. st. anchiloza │ │tot timpul în pat sau în majoritatea│ │ Gradul 3: . Atrofie musculară de vecinătate. cu posibilitatea invalidului │ │ │adaugă: │ │de a se autoservi.R.numai la mişcare. dar nu │ │scările.lipsă. │degetelor. scor analitic = 20 -│ │kg. cu posibilitatea de a │reducere gravă a capacităţii de efectuare a │ │coboare nici o treaptă. st. Osteoporoză. │ │ │ │ │nu se poate ocupa de propria │ │ │ │ │îngrijire sau o face cu mare │ │ │ │ │dificultate. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu. de a se orienta │ │ │produce atrofia muşchilor extremităţilor. nu obligatoriu. │ │îngenunchia ca să ridice un obiect │ │STRUCTURALE = se face pe baza criteriilor unanim│Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │de pe jos. │o reducere cu trei sferturi.PR forma vasculitică cu alterarea stării │ │ │ │ │generale. │ │disconfort. Nu│ │ fi prezentă.peste 100 mm/lh. │ │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4.sub 5 min.5 min. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILARTRITA ANCHILOZANTĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │(S. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4. │ │chei în broască. │ │ │din ocupaţiile casnice şi │ │ │ │ │autoservirea. │ │deplasează cu greutate în baston. cu dificultate. Nu pot sta în │ │ 2. │ │sta în picioare mai mult de 20 min. centrală la debut în faza de sacroileită │ 0 . │Formele de PR st.95% │muncă.formele de PR formă miozitică în care se │ │autoconduce. │ │ │10 . Nu poate să ridice şi să │ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │transporte greutăţi mai mult de ½ │ │IV. │ │altei persoane. fără│ │bolii.│ │ Gradul 3: . │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional analitic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a mobilităţii diverselor │ │ │ │ │segmente ale mâinii şi pumnului: scor analitic │ │ │ │ │sub 10% (normal 70%). cu │ │ │. fără să simtă nevoia de a se│ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │aşeza. │Steinbrocker. │ │poziţia în picioare. │ │ │reducere gravă a capacităţii de a efectua cele 6 │ │îşi leagă cu greutate şiretele la │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune. │astenie marcată cu oboseală şi în repaos. . │cursul nopţii.3 paşi.foarte bună. │sub 40% (normal 100%). │ │fără sprijin. de a se autoconduce. scor sintetic │ │pantofi. │Clasa funcţională după Steinbrocker este 3. │ │câţiva paşi fără să se oprească sau │ │Clasificarea capacităţii funcţionale a │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │fără să resimtă dureri severe. │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a capacităţii de efectuare │ │ │ │ │a celor 6 tipuri esenţiale de prehensiune (sau │ │ │ │ │numai schiţarea lor). │ │partea altei persoane pentru a merge│ │Clasa Felul capac. Aspectul de osteoporoză poate fi│clasa 3. = CF completă. cu sau fără uşoare │ │ │ │ │ leziuni cartilaginoase sau │B. │ │ │.şi în repaus. Precoce: 1. Nici un semn radiologic de │ │ │ │ │ distrugere. a şoldurilor. │este gr. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │ Gradul 2: . │ │ │Măsuri profilactice: │ │ Gradul 1: . │tibiotarsiană în equin cu deformaţii ale │ │zilei. fără ajutor din│ │ 3. propuse de Steinbrocker. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu.40% (normal 70%). a capacităţii de autoservire. │genunchilor în semiflexie. │durerea împiedică somnul.90% │Gradul II de invaliditate.R. Atrofie musculară extinsă.R. │ │bolnavilor cu P. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Capacitatea funcţională limitată │ │ 2.aproape bună.18% (normal 30%). nu│ │ │ │ │se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │sau o face cu mare dificultate. │ │să se oprească şi fără să resimtă │ │ │VSH 70 .Starea subiectivă: │poziţii vicioase. în puseele evolutive. │ │ se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │ sau o face cu mare dificultate.activitate completă. st. 3.împiedică somnul. │ │ │chirurgicale corectoare │ │ Gradul 2: .eventuale intervenţii │ │ oboseală.A. legarea şiretelor de la │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │pantofi.3% │ │ │ │ │(normal 30%). │A. Criteriile stadiului II. │ │greutate de pe un scaun şi cu │ │ 4. │reducere gravă a capacităţii de efectuare a celor│ │dexteritatea mult diminuată │ │ │6 tipuri esenţiale de prehensiune: scor sintetic:│ │(întoarcerea paginilor unei cărţi. │ │ │capacităţii efective a unor │ │. bilateral. nu │ │ │singur medicamentele etc. Bolnavii stau │ │ Gradul 2: . │ │ Gradul 0: .100 mm/lh. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │. │ │ │poate ridica braţele. │ │picioare nesprijinit şi neajutat. închiderea şi deschiderea │ │ │7 . │ │ │tensiometrului în mm) sub 70 mmHg. Greutate în │ │ │ │ │ridicarea membrelor toracice pentru │ │Criteriul: │ │ │punerea unei pălării pe cap sau │ │.8 ore │ │ │vieţii zilnice şi reducerea │ │ Gradul 3: . │ │coborî o scară cu trepte. │Formele de PR cu anchiloza pumnului şi a │ │supraveghere permanentă din partea │ │ Gradud 1: . │ │cu mare greutate a unui robinet.peste 8 ore. încheierea nasturilor de la│ │ STADIUL STAREA │= 40% (normal 100%). │ │II. Deformări axiale. │ │ │Steinbrocker. │30 (normal 70%). │ │ │ │ │. nu-şi │ │ casnice şi autoservirea.destul de bună. în puseele evolutive. = CF normală cu excepţia handicapului │0 . P. dezbrăca singur. nu-şi poate lua │ │ imobilizat la pat sau în fotoliu.A. │ │ osoase. fără anchiloză│Gradul de activitate al PR este sever activă │ │până să simtă nevoia de a se aşeza.

fibrinogenul este crescut. │ │Poate urca şi coborî scările. de faţă şi profit a joncţiunii dorso-lombare│proces inflamator cronic de obicei asimetric. iar ex. │ │ │.) │ │afectează predominant coloana vertebrală. la nivelul coloanei │ │creatinfosfokinazei şi a fosfatazei alcaline. Din poziţia │ │îngenunchiat se ridică cu uşoară │ │greutate. │ │fiind similare în majoritate cu cele din PR. cât şi în cel │al bolnavului. │1 . III (vezi ex. │. Nu │ │poate să stea confortabil pe scaun │ │mai mult de 2 ore. aspect comparat │ │ │cu "marginea de timbru poştal" (S. 1984): │gr.A.2 zile pe lună.29% │la mers. │ │ sacroiliace.gradul I = modificare suspectă. 1 zi pe săptămână sau │ │ant. │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. art. . 1 .Fibrinogen uşor crescut. │ │S.69% │Gradul III de invaliditate. │ │curenţilor de aer la nivelul │ │locului de muncă. │generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │Rg. │ │curenţi de aer.arată │Uşoară redoare dorso-lombară însoţită de dureri │ │predominanţa limfocitelor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .39% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .A este o boală inflamatoare cronică care │sacroiliace bilat.proteina C reactivă este prezentă. │ │ │ │ │ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SA: │B. │ │ascendent. │evolutive fără afectare oculară sau disfuncţie │ │ . după │ │care resimte disconfort la nivelul │ │articulaţiilor periferice ale │ │membrelor pelvine. sacroiliace în incidenţa oblică. prin │ │ │scleroza periarticulară apare o creştere a │ │ │opacităţii osoase.60% │gestualităţii profesionale. Sacroileită de grad II sau mai mare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │I. CRITERII CLINICE: │sacroiliace). activităţile sociale │ │cotidiene.49% │Bolnavii pot să desfăşoare │ │activităţi fizice. I sau II (vezi ex.cură │ │balneară în staţiune cu profil │ │reumatologic. │dorso-lombare şi rectitudinea coloanei lombare + │ │ . │frecvente entezopatii fiind: fasciita plantară. statul în picioare. uşurată de exerciţiu şi nemodificată de │zile pe lună. dar poate fi şi normal chiar şi la │"basculă". de profil a coloanei vertebrale lombare: │tendinita achiliană (ambele determinând │ │arată rectitudinea coloanei lombare cât şi │talalgiile persistente). atât în declanşarea │ │ │bolii cât şi a formelor evolutive inflamatorii │ │ │ce duc la invaliditate. şi stg.A. IV şi a coloanei dorso-lombare │ │considerat un test de evolutivitate a bolii mai │(sindesmofite numai la nivelul joncţiunii │ │fidelă decât VSH. │ │Sunt necesare măsuri profilactice . │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. │ │Poate urca şi coborî scări. │ │Rg. Prezenţa lui nu │ │ │este suficientă pentru diagnosticul unei SA.gradul 0 = aspect radiologic normal. │C. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │ . bazin pentru art. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit. │vizuală sau deficienţă vizuală uşoară. formă centrală cu prinderea art. │ │repaus. │ │S.VSH este crescut în cursul puseurilor │alternantă dreapta şi stânga: sciatică în │ │evolutive. radiologic cel mai important. EXAMENUL RADIOLOGIC: │reducere cu 40% din valorile fiziologice ale │ │ Diagnosticul de S. Testarea mobilităţii coloanei CDL │ │reumatoizi sunt negative (criteriul de integrare│ca test obiectiv arată o reducere cu 30% din │ │a S. │B.A.A. │nivelul coloanei cervicale.90% dintre │ │ │bolnavi.2 │ │3 luni. │ │ .dispensarizare medic de familie │ │sau reumatologie Policlinica │ │teritorială pentru controale │ │periodice.creşterea │lat. Limitarea expansiunii toracice (corectată în │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │funcţie de sex şi vârstă). │flexie. GRAD 0. │ │modificări specifice. radiologic de profil al│ │ . de Seze). │ │ │II. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 600 m.2 zile pe lună cu redoare matinală │ │şi unele criterii clinice. printre cele mai │ │corpuri vertebrale vecine. │ . radiologic al art. care este prezent la 80 .A. iliac şi │ │ │sacrat). │ │ │ . │ │ . atât în planul sagital. │în puseu acut inflamator clinic şi biologic cu │ │ .│boală după CIM).3 zile pe săptămână.gradul III = sacroileită moderată. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. înclinare laterală dreapta şi │ │radiologic. │ │ │.2 zile la 2 .programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinică.antigenul HLAB27 este prezent la 80 . │ │bolnavii cu S. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ .A. extensiei. important de discuri vertebrale. │ │HLAB27. │ │HLAB27. S. │gr. Limitarea mişcărilor coloanei vertebrale │Nu sunt semne clinice patologice la ex. rotaţie dreapta şi stânga şi cu 10% la │ │diagnosticul precoce al bolii. │ │ │. │ │precoce la nivelul vertebrelor D11. │ │În mod curent sunt necesare: │Ca semne biologice de inflamaţie: │ │ . sacroiliace. dar fără │cu redoare matinală persistentă. în grupul spondilartritelor │valorile fiziologice ale flexiei.A formă periferică la debut (forma │ │punţi osoase care se formează între cele │"scandinavică" de S. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. este cel radiologic (prezenţa unei │Bolnavii acuză dureri lombosacrate sau sciatalgii│ │sacroileite bilaterale). │.Tomografia art. │ . el având semnificaţia │Proteina C reactivă normală. în proiecţie frontală sau │punţi la un nr.10% 10 20 20 30 40 50 50 60 │invaliditate. │Nu sunt semne clinice patologice la ex. . IV (vezi ex. │ │criteriu clinic. │ │ │Versantele osoase apar zimţate. │gr. │ │În fazele evolutive ale SA modificările │ │ 0 .│ │evitarea frigului. │ │predispoziţiei faţă de boală. S.Tomografia computerizată axială a art. altor zone interesate.creşterea în ser │coloanei vertebrale lombare. aparţine grupului de histocompatibilitate │al bolnavului. În│Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │evoluţia artritei sacroiliace din punct de │reducere cu 50% din valorile fiziologice ale │ │vedere radiologic se deosebesc 5 grade: │flexiei. Nu poate sta mult │ │timp în poziţie fixă aplecată în │ │timpul activităţii profesionale. a │ │ortostatismului şi a mersului. se │ │apleacă şi se ridică de pe scaun cu │ │uşoară dificultate. │ │fără ortostatism prelungit.D13. Investigaţii biologice: │până la nivelul genunchiului. histologic al│moderate la nivelul segmentului vertebral │ │sinovialei nu este patognomonic pentru S. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. . fără deficienţă │ │ .electroforeza proteinelor serice pune în │ │ │evidenţă o hiper-alfa 2 globulinemie (alături de│ │ │o creştere minimă a hipergamma-globulinemie).Rg.imunoglobulinele serice . radiologic nu este edificator se│ │ │pot efuctua: │A. 5 . S.) în puseu inflamator │ │versante. │ │bilaterală (de grad III sau IV.A. GRAD 0 │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ . GRAD 0.Rg. │ │1.Rg.dozările enzimelor în ser .49% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │producându-se o fuziune a articulaţiei. │ │Pot să-şi desfăşoare activităţile │ │casnice. │ │2. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul CDL │ │. urcatul şi coborâtul │ │scărilor. │stânga.controale periodice.Scintigrafia osteoarticulară. │ │fiind nevoie de existenţa altor modificări şi │sacroileitei gr. rotaţiei │ │ . sacroiliace. ele │dorso-lombar 1 . înclinare laterală dreapta şi│ │.A. GRAD 0. │Bolnavii pot avea dureri lombosacrate nocturne │ │procesul inflamator debutând frecvent la nivelul│uşoare 1 . │ │bolnavii cu forme severe ale bolii. sacroiliace. │clinic şi biologic. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │Sciatalgia prezintă anumite particularităţi: │ │susţinerea diagnosticului de SA: │sciatica înaltă din regiunea fesieră.testele de depistare a factorilor │ventilatorie.90% │Fibrinogen normal. │care cedează la mobilizarea coloanei.6 kg şi transportul lor. este recidivantă. coboară │ │A. │ │.A. nu au probleme │ . obiectiv │ │S. de faţă şi profil a joncţiunii │ │ │ dorso-lombare şi a coloanei lombare. │care cedează la mobilizarea coloanei şi la mers. este confirmat de ex. un rol │ │ │important îl au factorii de mediu: infecţiile cu│ │ │Klebsiella pneumoniae. │dorso-lombare. │ │frontal. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ │Uneori când ex. El este un mijloc util pentru │stânga.dispensarizare la medicul de │ │familie sau specialist reumatologie │ │Policlinică. S. periferice este redusă cu 30-40%│ │vertebrali) determinat de eroziunea unghiurilor │din valorile fiziologice. │ │cură balneară. unilaterală) │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │SA definită: criteriul radiologic + cel puţin un│evolutive. │ │ │ -20% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. uneori cu iradieri sciatice bilat. │VSH normal. la care se pot adăuga │bilat. │ │seronegative): │înclinare laterală dreapta şi stânga. │deficienţă ventilatorie uşoară. S.Proteina C reactivă absentă. │ │ . │ │din bolnavi. fiind │sacroiliace gr. radiologic al art.A. │Mobilitatea coloanei CDL este în limitele │ │Principalul criteriu de diagnostic pozitiv al │fiziologice. sacroiliace. Limitarea │ │activităţilor fizice ca alergatul. │ │ridicarea obiectelor grele şi │ │transportul lor. │ │ .gradul IV = anchiloză datorită numeroaselor │B. radiologic).70% │Gradul III de Invaliditate. │Radiologic rg. spaţiul articular dispare. │ │Limitarea activităţilor fizice ca: │ │ridicarea de greutăţi mai mari de │ │5 .A. umezelii. se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinica teritorială. │ │deplasare. pe ambele │ │ │versante ale articulaţiei. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. fără să fie │ │nevoie să se mişte. │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │B. timp de cel puţin │Bolnavii pot acuza dureri lombosacrate 1 . │semnul Romannus) vezi ex. o osteocondensare. Alături de factorii genetici.3 luni cu uşoară redoare│ │articulaţiilor sacroiliace şi progresând │lombo-sacrată matinală. │ │oblică este ex.VSH uşor crescut mai mare de 25 mm/h. obiectiv │ │lombare. │ │ │. L1-L2 │Strâns legată de afectarea articulaţiilor │ │(fiind primele modificări radiologice │periferice este cea a inserţiilor tendinoase şi │ │vertebrale) care pot ajunge la punţi între două │capsulare pe os (entezopatia). IV şi a coloanei dorso-lombare │ │în primul rând de aspectul patologic al │(punţi vertebrale între două corpuri vertebrale │ │radiografiei art. pot să nu aibe antigenul │Fără semne inflamatorii clinice. umezeală.10% din │coloanei cervico-dorso-lombare). │ │ . extensiei. formă centrală cu prinderea art. frig. extensiei. │ │ │ . │ │a IgA în timpul perioadelor de activitate a │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │bolii. art. .Rg. │ │ . Durere lombară şi redoare. │ │vertebrale (superior şi inferior) cu lipsa │Bolnavii au dureri la nivelul art. CRITERIUL RADIOLOGIC: │A.gradul II = sacroileită minimă: contururile │ │ │osoase apar şterse (datorită resorbţiei osoase │ │ │subcondrale a ambelor versante. periferice │ │concavităţii obişnuite a conturului vertebral │2 . cel│ │evidenţiază osificările subligamentare care apar│mai frecvent-genunchiul. coloanei CDL prezintă │ │ . │ │semnul Romanus (aspectul pătrat al corpilor │Mobilitatea art. centrală la debut în faza de sacroileită │ │(Van de Linden. centrală la debut în faza de sacroileită │ │I.2 zile pe lună. │Articulaţiile periferice sunt afectate de un │ │Rg.A. inclusiv profesionale │ │(activităţile vieţii zilnice) │ │Necesită: │ │. iar spaţiul articular pare lărgit │ │ │(pseudolărgirea spaţiului articular). S. dr. ridicarea de greutăţi. │ │ │3. etc. │ │ │interliniul articular fiind diminuat. GRAD 0.studiul lichidului sinovial .

│ │uneori contractură musculară de tip torticolis. generată de rigiditatea │ │cuştii toracice.schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. │ │confortabil într-un fotoliu. │ │fără ortostatism prelungit. Nu poate să meargă mai mult │ │de câţiva paşi fără să se oprească │ │sau fără să resimtă dureri severe.2 luni │ │consecutiv. │ │Nu poate să ridice şi să transporte │ │mai mult de 1 kg. │ │Nu poate să meargă mai mult de 50 │ │m. umezeală. ramurilor pelvine. zilnic 1 . │ │Nu poate urca sau coborî o scala cu │ │trepte.3 │ │ │zile pe săptămână. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Nu poate sta în picioare mai mult │ │de 20 min. fără să se oprească şi fără să │ │resimtă disconfort.90% 70 . fără ajutorul │ │altei persoane. │ │ │sacroiliace: are o utilitate maximă în stadiul │ │ │precoce al SA când nu apar modificări │ │ │radiologice de sacroileită pe rg. până să simtă nevoia de │ │a se aşeza. Nu poate │ │îngenunchia.A. Bolnavii stau toată │ │ziua în pat sau în majoritatea │ │zilei. │ │Măsuri profilactice aceleaşi. formă centrală şi periferică cu │ │predominanţa formei periferice. │ │ │Generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │ │punţi osoase la toate discurile intervertebrale │ │ │realizează aspectul de "trestie de bambus". în puseu acut inflamator clinic şi │ │ │biologic. fără să│ │simtă nevoia să se mişte în scaun. S. │ │ │Afectarea art. cu deficienţă ventilatorie medie de tip│ │ │restrictiv şi deficienţă vizuală medie prin │ │ │sechele de iridociclită. formă centrală cu prinderea centurilor │ 80 . │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice până│ │la 80% din valorile fiziologice. cu deficienţă│ │ventilatorie medie sau accentuată de tip │ │restrictiv.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │ │Tomografia computerizată axială a art. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │înaintea apariţiei modificărilor radiologice. │ │ │clinic. │ │Aceleaşi măsuri. Nu se │ │poate apleca sau îngenunchia ca să │ │ridice un obiect de pe jos. S. │ │În afectarea art. │ │ │ │ │ │B.95% │Marie): │ │ .│radiologice sunt mai importante. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. fără să se sprijine sau fără să │ │resimtă disconfort. │ │Nu se poate apleca sau îngenunchia │ │pentru a putea ridica un obiect de │ │jos. standard. fără ajutorul │ │altei persoane. cu tendinţă │ │la anchiloză în poziţii vicioase. Nu poate urca şi │ │coborî scări. │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 .prinderea coxofemuralelor bilat. │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │şezând în poziţia în picioare (fără │ │să se sprijine de ceva. cu deficienţă vizuală medie prin │ │afectarea oculară (sechele de iridociclită). │ │Măsuri profilactice: . │ │ │Afectarea funcţiei articulare a coloanei CDL cu │ │ │peste 70% din valorile fiziologice. │ │Nu poate ridica şi transporta │ │greutăţi mai mici de 1kg. │ │curenţi de aer. în mod │ │ │ireversibil. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. cu greutate la mobilizarea coloanei şi │ │dureri cu iradieri sciatice bilateral. marelui trohanter etc. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │D.eventuale │ │intervenţii chirurgicale corectoare │ │(endoproteze coxofemurale şi │ │scapulo-humerale) urmate de │ │programe de kinetoterapie în secţii │ │de recuperare. │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │partea altei persoane pentru a merge│ │CDL. altor zone ale scheletului pot arăta: │ │ │eroziuni şi proliferări osoase de tip osteofitic│ │ │la nivelul calcaneului. S.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. Se deplasează cu greutate cu │ │baston sau cârje pe distanţe mai │ │mici de 20 m.│ │ │de faţă. │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │30 min. │ │Poate urca şi coborî scările. scapulo-humerală │ │.a.A. │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. îşi leagă cu greutate │ │şireturile la pantofi. │ │ │ │Gradul II de invaliditate.nu poate ridica braţele pentru │ │a-şi pune pantalonii sau să-şi │ │îmbrace haina. S. │ │creion. │ │Fixarea coloanei cervicale în flexie..3 articulaţii periferice. în puseu │ │acut inflamator clinic şi biologic.internare în secţia de │ │reumatologie în puseele acute ale │ │bolii pentru tratament.A. │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. Nu se poate apleca să-şi │ │atingă genunchii. │ │Bolnavii se deplasează cu greutate │ │în baston sau cârje. dar cu│ │dificultate. │ │ │ │Gradul I de invaliditate. │ │.│ 90 . │ │Nu poate sta mai mult de 30 min. │ │În ceea ce priveşte dexteritatea: │ │foloseşte cu greutate un stilou. frig. │ │Bolnavii acuză dureri dorsale şi dureri toracice │ │inferioare sau toraco-abdominale şi o limitare a │ │expansiunii toracelui în cursul mişcărilor │ │respiratorii ample. desface cu │ │greutate un borcan sau nasturii de │ │la haină. │ │Se apleacă cu uşoară dificultate şi │ │cu greutate îngenunchiază.A.80% │Nu poate sta confortabil pe scaun │ │mai mult de 1h.90% │scapulohumerale sau coxofemurale bil. Nu │ │poate sta mult timp în picioare. cu aspect de "şină de tramvai" pe rg. Imposibilitatea persoanei │ │de a realiza majoritatea │ │activităţilor vieţii zilnice şi │ │reducerea capacităţii efectuării │ │unor activităţi de autoservire. fără să simtă nevoia de a se│ │aşeza. │şi fixarea coloanei cervicale în flexie. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice │ │peste 80 . se caracterizează pin pensarea │ │ │interliniului articular ce poate merge până la │ │ │anchiloza osoasă.A. │ │ │Rg. forme periferice cu prinderea │ │articulaţiilor mari.programe de kinetoterapie la │ │domiciliu sau policlinică. Are un │ │grad de dispnee la mers. │ │ │ │GRADUL II de invaliditate. │ │Măsuri profilactice: │ │. consecinţa │ │disfuncţiei ventilatorii de tip │ │restrictiv. │ │ │Coxita din S. │ │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 . │ │Nu poate să stea confortabil în │ │scaun. coxofemurale. fără să fie nevoie │ │să se mişte în scaun. de a se autoconduce. după care se │ │îndreaptă cu mare greutate. │ │.Pierre .85% din valorile fiziologice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. Se ridică cu greutate │ │de pe scaun şi cu sprijin. dar │ │ │diagnosticul poate fi pus numai pe baza ex. genunchi sau │ │articulaţiilor coatelor. S. de a│ │se orienta spaţial. │ │Bolnavii acuză dureri cervicale şi redoare. de a│ │se orienta spaţial.│ │de autocontrol. interapofizare duce la pensarea │ │ │interliniului articular cu tendinţă la │ │ │anchiloză. micşorează │ │mult orizontul acestor bolnavi. de a se autoconduce. sau de orientare │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. formă centrală cu prinderea centurilor │ │toracice şi pelvine (forma Strumpell . │ │ │crestei iliace. pumnilor şi degetelor. │ 90 . │ │ │ │Gradul II de invaliditate.prinderea umerilor (anchiloză în adducţie) │ │ . sau zilnic la nivelul coloanei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . │ │Nu poate să meargă mai mult de 200 │ │m. │ │.3 │ │zile pe săptămână sau zilnic la nivelul │ │centurilor.dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie pentru │ │controale periodice. a capacităţii de autoservire. │ │Bolnavii stau la pat majoritatea │ │zilei.5 zile pe săptămână│ │la nivelul a 2 . │ │Bolnavii au dureri severe 4 . │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Scintigrafia articulară cu stronţiu sau │ │ │techneţiu arată o hipercaptare a radiotrasorului│A.100% │A. │ │Bolnavii au dureri severe.

│B. fibrinogen) care se normalizează după │ │. înclinare laterală dreaptă şi│ │ │ │Examenul radiologic are o mare utilitate pentru │stânga. │ │ │ . │fibrinogen uşor crescute). │ │typhi-murium. sterile. │ │autoservească.A. │ │ │funcţiei oculare (vezi criteriile af. prostatită şi orhiepididimită. SEMNE CLINICE: .R. nu-şi │ │ │ │ │poate lega singur şiretele la │ │ │ │ │pantofi). │ │ │pumnilor. │Proteina C reactivă . oasele mici şi lungi). │Proteina C reactivă . extensiei. fără semne de │ │.M.controale periodice. S.R. pumn.A. conjunctivită. │ │frecvent oligoarticulară şi mai rar mono sau │apărute deasemenea după un episod acut de │ │Aceleaşi măsuri profilactice.prezenţa agentului infecţios în scaun. existând │normală.R.R.. la care ex. │îngustarea spaţiului articular. cu anchiloza │ 95 .70% │GRADUL III de invaliditate.│Testarea mobilităţii articulare normale.R. Se dezvoltă pe un │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │teren imunogenetic particular marcat de │la debut. │ │ │ │prezenţa antigenului de histocompatibilitate │Radiografia standard al segmentului afectat │ │ │ │HLA B27. de │ │ │ │ │autoservire şi îngrijire. Nu poate sta│ │ │ │ │confortabil pe scaun. │ │. apărute după un episod acut │ │ sau specialist reumatologie. │ │ │insuficienţa aortică. │artrită genunchi bilateral. │ │predispoziţie genetică. │şi sacroileită unilaterală forme constituite după│ │invaliditate.leucocitoză. forme periferice severe cu afectarea │ │poate spăla singur. sau sindrom RFL sub formă de oligoartrita│ 40 . urină. standard│ │ │ │. MTF şi │care cedează la tratament cu antibiotice şi AINS. evidenţiate pe rg. │ │ │ │tabloul clinic al bolii şi este secundară unei │Proteina C reactivă absentă. │ │ │ │decurs de câteva zile sau săptămâni: │HLA B27 prezent. Se manifestă prin disurie │Rg.sub formă de mici│Rg. │ │a bolii. A. a │ │.). anchiloza │ │Bolnavul nu se poate deplasa.60% │prin reducerea efectuării │ │de germenul incriminat în etiologia AR. │ │diafizară. apărute după un episod diareic sau │ │ │ │digestivă . SEMNE RADIOLOGICE: │Testarea mobilităţii normale. sunt frecvente│evidenţiază pe lângă osteoporoza juxtaarticulară. │ │ │ │Dintre infecţiile genito-urinare cele mai │Proteina C reactivă absentă. │ │ │ │.│ │ │ │observate pe mucoasa bucală. Nu poate sta │ │ │ │ │în picioare nesprijinit şi neajutat. │HLA B27 prezent.asociată cu uretrită şi/sau │obiectiv este normal. │ │ │ │ │Nu se poate duce la toaletă. nu-şi poate face│ │ │acuităţii vizuale datorită complicaţiilor │ │toaleta intimă. afectate. │ │ │ │ │ │ │ │B. │ │ │ │intrare a germenului şi poate fi prima │Proteina C reactivă absentă.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Leroy) cod boală 647 (din lista de 999 coduri │ │ │invaliditate. Rolul terenului şi al │oligoartrită subacută la nivelul tarsului apărute│ │invaliditate. în 60 . au fost identificate │Rg. se rezolvă în │Proteina C reactivă absentă. │ │ │ │care se pot adăuga tomografia axială │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive. │ 20 . │ │agenţilor infecţioşi (infecţii digestive şi │după un episod acut diareic sau o infecţie │ │Sunt necesare următoarele măsuri │ │genitale (eventual urogenitale) în etiologia │urogenitală cu evoluţie subacută cu durata de 3 -│ │profilactice: │ │A. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. coatelor. │ │ │ │manifestare a bolii. tumefiată şi dureroasă. │ │de boală după C. │ │ │3. Salmonella │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │teritorială. Nu poate să urce şi să │ │ │ │ │coboare nici o treaptă. În patologenia A. │osteoporoză juxtaarticulară. incidenţa mai mare a │coloanei vertebrale lombare (prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare şi riscul evoluţiei către│sindesmofitelor pe rg. forme mixte severe (centrale şi │ │nu poate să scrie. │ │ │ │infecţii extraarticulare. este asimetrică. │ 50 . Yersinia enterocolica şi Yersinia │(VSH. glezne. │ │invaliditate.HLA B27 prezent are valoare mare din punct de │acute de oligoartrite. │ │ │ │uretrită. anchiloza │ │poate ridica braţele.R.I. A. radiologic standard │Bolnavii acuză dureri la nivelul art. │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │URETRITA . │ │ │ │Radiografiile standard ale segmentelor afectate │ │ │ │ │pun în evidenţă: │C. SEMNE DE LABORATOR: │Testele inflamatorii în afara puseelor acute │ │ │ │. Raport bărbaţi │B.R. │tratament.R este în prezent demonstrată.VSH frecvent crescut. A. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │.20% │Nu se încadrează în grad de │ │femei de 5/1 .dispensarizare medic de familie │ │Dintre infecţiile digestive cele mai frecvente │antibiotic şi AINS. S. Sindromul Reiter │şi care cedează la tratament antibiotic specific │ │ │ │Fiessinger . în cursul unui an cu │ │ortostatismului şi a mersului.titruri mari de anticorpi specifici în funcţie│A. │A. sau sindromul RFL la debut în faza de │ 20 . coxite bilat. nesupurative.3 paşi. │ │ │ │cât şi ale imunităţii umorale. articulaţia afectată │Testele inflamatorii uşor pozitive (VSH. │ │poliarticulară. │ │ │ │ │secreţie uretrală numai în perioada de inducere │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. standard). │ │ │ │precoce al A.investigaţii clinice şi │ │distanţă. │ │ │ │MANIFESTĂRILE CUTANEOMUCOASE . Nu se poate│ │ │ │ │îmbrăca. │ │ │ │C. nu poate să-şi │ │ │periferice) cu predominanţa formei periferice. │ │pseudotuberculosis etc. dezbrăca singur (nu se │ │ │ │ │poate închide la nasturi.R. Sunt afectate articulaţiile │infecţie urogenitală fără afectare oculară şi │ │ │ │membrelor inferioare (genunchi.entezopatia (la nivelul inserţiilor │chiar eroziuni osoase la nivelul inserţiilor │ │ │ │tendoanelor şi ligamentelor). cu durata de 2 luni. fără afectare oculară cu │ │ │ │tipul uretrită) însoţită de febră.│ │ │ │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │ │ │ │şezând în poziţia în picioare. │4 săptămâni. │ │ │ │. │ │ │ │Alteori uretrita poate fi însoţită şi de cistita│ │ │ │ │hemoragică. │ │ │ │scintigrafia osoasă . │ │ │ │fiind roşie.este bilaterală. │flexiei.49% │Nu se încadrează în grad de │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │ │ │invaliditate. GRAD 0.episod infecţios în urmă cu │artrită incipientă la nivelul genunchiului şi │ │ │ │aproximativ 1 . sau sindromul RFL incomplet în forma │ │Recomandări: │ │ARTRITELE REACTIVE (A. A. Prezenţa lui arată tendinţa │sacroileită uni sau bilaterală şi afectarea │ │Schimbarea locului de muncă. Este frecvent acută. │ │ │ │. │ │A.2 luni şi care cedează la tratament│ │ │ │Manifestări clinice: reprezentate de triada: │cu antibiotice şi AINS. faringiană.prezentă.3 pusee │ │gestualităţii profesionale. Grad 0.Leroy este o formă particulară de │şi AINS. │ │ │ │artrită reactivă . necesită │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane. │ │ │ │B.R. testele inflamatorii uşor │ │ │ │cervicită. cu│ │încheie nasturii la haină. A.enterocolită acută sau genitală de │infecţie uro-genitală. Cu excepţia oligoartritei clinice ex.prezentă indiferent de poarta de │la debut. 1. nu îşi│ │ │genunchilor în semiflexie.100% │Gradul I de invaliditate.cu rol în diagnosticul │HLA B27 prezent. │ │ │ │totodată o netă agregare familială. GRAD 0.sacroleită (uni sau bilateral).│ │ │ │2 . │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE REACTIVE (Sindromul Reiter-Fiessinger-│FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . A. fără │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane.dispensarizare medic de familie │ │inflamatorii acute. Neisseria│HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │gonorrheae şi în ultimii ani de infecţiile cu │la debut. │metatarsului.10% │.R.│ │ │ │IF). nu-şi poate │ │ │tibiotarsiană în equin cu deformări accentuate │ │pregăti mâncarea şi nici să se │ │ │ale antepiciorului.lichidul sinovial . standard ale segmentului afectat normală.periostite (tars. indolore. │durata de 1 .debutează brusc. Nu│ │ │ │ │se poate apleca în faţă.) sunt artropatii │incipientă de oligoartrită subacută la nivelul │ 0 . │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │ │ │. la │coloanei lombare. │ │activităţii vieţii zilnice. │Testarea mobilităţii articulaţiilor normală. │tumefierea părţilor moi periarticular şi │ │ │ │linguală şi pe gland (bala-nita circinată).49% │Nu se încadrează în grad de │ │. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul │ │ │ │diagnosticul pozitiv şi diferenţial de A. │ │ │ │.A. nu se │ │ │2.aspect inflamator │reducere cu 20% din valorile fiziologice ale │ │ │ │nespecific cu polinucleare neutrofile. │ │apărute în urma unor infecţii situate la │digestiv sau urogenital. │ │ │ │unele perturbări ale imunităţii mediate celular. │prezenţa entesopatiilor la nivelul calcaneului şi│ │ │ │.6/1. sau sindromul RFL în forma incipientă de │ 10 . 6 luni) cu│ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │la cronicizare.85% din cazuri.FIESSINGER . artrită şi conjunctivită la care se │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │ │ │pot asocia manifestări cutaneomucoase şi mai rar│care se normalizează după tratament.proteina C reactivă în concentraţii crescute. Grad 0. oculare). │ │ │ │CONJUNCTIVITA . standard ale segmentelor afectate arată o │ │ │ │şi secreţie uretrală mucoasă sau mucopurulentă. │tendonului lui Ahile.LEROY: │A. tulburări de conducere sau │ │Imposibilitatea realizării │ │ │afectarea gravă a acuităţii vizuale. │o anumită perioadă de la debut (aprox. şi care cedează la tratament cu │ │. standard la nivelul segmentului afectat │ │ │ │ulceraţii superficiale. │ │ │ │o S. la persoane cu o anumită │conjunctivită cu durata artritei de 2 săptămâni │ │ paraclinice periodice. │ │ │ │computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară. forme periferice severe. │ │SINDROMULUI REITER . │ │Din punct de vedere al dexterităţii │ │ │ │ │nu poate ţine stiloul sau creionul. Artrita domină │pozitive care se negativează sub tratament.absentă. zona metafizară. sau sindrom RFL în formă incipientă de │ 30 . │ │ │ │manifestări neurologice şi cardiace. │negative.osteoporoza juxtaarticulară. │ │sau reumatolog Policlinica │ │sunt: infecţiile cu Shigella. │o anumită perioadă de evoluţie cu 2 .sindesmofite. │ │vedere prognostic. S. Grad 0.4 săptămâni (infecţia poate fi │gleznei. │ │ │ │HIV.A.39% │Nu se încadrează în grad de │ │ARTRITA .30% │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ │frecvente sunt: Chlamidia trachomatis. sau sindrom RFL în forme constituite după│ 50 . Afectează │ │ │ │ │predominant sexul masculin. │ale segmentului afectat.

80% │autoservi. dureri │ │ │ │ │ale coloanei CDL la mobilizare. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A.4 pusee │ 70 . │ │lună în asociaţie cu uretrita nespecifică sau │standard) şi a calcaneului (entesopatie │ │ │ │cervicita. │ │ │ │CRITERIU OBLIGATORIU pentru diagnosticul A. │ 0 . │ │sau specialist reumatologie │ │ENTEROPATICE sunt artrite ce însoţesc colita │ │ │Policlinica teritorială. evoluând spre o│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ │S. │ │În etiopatogenia A. dar caracteristice. │ 90 . tumefacţie şi │B. │ │ │ │DIAGNOSTICUL este sigur în prezenţa criteriului │Radiologic: prezenţa osteolizei şi sacroileitei. asociat cu şase sau mai multe │ │ │ │ │criterii minore. B38 cât şi antigenul HLA-B27. │ │ │ │ │fibrinogen crescute). în formă de artrită cu afectarea a 2 .70% │GRADUL III de invaliditate. │pusee. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ 50 . │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. │ │ │ │Diagnosticul pozitiv este susţinut de combinaţia│ │ │ │ │a trei dintre manifestările clinice enumerate │B. formă mixtă centrală şi periferică.│ │ │ │ │traumatisme) la autoîntreţinerea bolii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ: │ 20 . a │ │seronegative asimetrice cu durata de cel puţin o│sindesmofitelor la nivelul coloanei pe rg.durere şi limitarea mişcărilor în cel puţin o │C. │osteolitice ale falangelor şi MC asociate cu │ │ │ │realizând aspect de "toc de călimară" sau uneori│leziuni întinse severe de psoriazis. │ │aproximativ 10% din bolnavii cu │ │ │cu deficienţă vizuală medie sau accentuată.P. │ │ │HLA B27 prezent. A. │ │ │Aceleaşi măsuri profilactice.) cod de boală 647 (din │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. un rol important îl joacă │ │ │.negativitatea testelor de depistare a │A. radiocubitocarpiene. │ │ │ │diagnosticului. │ │ │ │obligatoriu.).29% │ │ │HLA-B13. │radiologic.I. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. sau sindrom RFL în forme care evoluează │ 80 .79% │cu posibilitatea invalidului de a │ │. │ │ │ │ │HLA B27 prezent. IF │ │ │ │. HLA B27 poate fi │ │ │ │. │ │. B39.P. │Spondilitele din bolile intestinale inflamatorii │ │ │ . cu titru crescut. │ │ │Rg.P.3 articulaţii ale mâinii sau picior)│ 30 .R. care pot fi asincrone.sau prezenţa manifestărilor │ │ │ │ │cardiace (tulburări de conducere │ │ │B.59% │gestualităţii profesionale.P.P. │asimetrică (1 .A.90% │GRADUL II de invaliditate.P. şi a │ │ │plus artrită periferică la nivelul genunchiului │ │sindromului RFL: │ │ │şi gleznei.complexele imune circulante prezente în │A.R.90% │atrio-ventriculare. │afinitate pentru art. │dureri lombosacrate la mobilizare. │ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A. │ │cât şi cele ale imunităţii celulare.testele Latex.: │survenind la bolnavii cu forme uşoare de │ │ │ │psoriazisul evidenţiat clinic pe tegumente şi │psoriazis.90% │GRADUL II de invaliditate. GRAD 0. frecvent identificate sunt: │seronegativă la debut. IV şi afectarea coloanei CDL │ │contribuie deci în cazul A.P.R. │ │ │Bolnavii acuză dureri la coloana CDL. GRAD 0. │ │ │ │ │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată reducerea│ │ │ │ │mobilităţii cu 30 . │ │.P. Există │ │ │ │ │perioade lungi de remisiune pe fondul cărora │ │ │ │ │apar pusee acute. Maladia Whipple în forma de artrite acute │ 0 .10% │Recomandări: │ │boală după C. de a se autoconduce.complexul seric crescut.69% │ │ │infiltrat inflamator: │articulaţii mari: genunchi. │psoriazis ce tinde să afecteze şi artic. sau interesarea scheletului axial sub │ │ │ │aspect de sacroileită şi/sau sindesmofitoză │formă de sacroileită şi uneori bolnavii au un │ │ │ │şi/sau osificare paravertebrală. │ │ │pozitive. cu afectarea artic.ex. glezne. cu sacroileită uni sau bilaterală.│ │ │invaliditate.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ. în forma de artrită interfalangiană │ │ │ │limitarea mişcărilor în cel puţin o articulaţie. │ │ │ │însoţite sau nu de sacroileită. │ │ │ │.A.A.69% │GRADUL III de invaliditate. │ │Vezi criteriile S.).P.A. │ 70 .39% │ │ │cu durata de cel puţin 6 săptămâni.VSH este crescut.dispensarizare medic de familie │ │ARTRITELE ENTEROPATICE sau SPONDILITELE │săptămână. aortită etc) la │ │ │către o S. în forma de artrită mutilantă cu leziuni │ │ │ │extremităţilor proximale ale celor adiacente.artrite seronegative enteropatice. după │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │o evoluţie de aproximativ 5 ani cu 3 .ac. mici │ 20 .I. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. în forma de poliartrită simetrică cu │ 80 .49% │ │ │.P. │ │.40% din valorile fiziologice.afectarea articulaţiei interfalangiene │picior) în remisie clinică asociat cu afectarea │ │ │ │distale.examen radiologic al articulaţiilor periferice│asociat cu localizări multiple cutanate de │ │ │ │cu aspect de artrită erozivă. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │A. A. şolduri.100% │Gradul I de invaliditate │ │ │Vezi Criteriile S. │ │. │ │ │ │Afectarea intestinală precede atingerea │ │ │ │ │articulară. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.tulburările de vedere (vezi af.R. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILITELE ENTEROPATICE din Colita ulceroasă. în observaţie la bolnavii cu forme uşoare de│ │Recomandări: │ │inflamatorie cronică însoţită de modificări │psoriazis. │ │altei persoane. cu afectare oculară.A.aspect de degete în "cârnat" la mână sau │psoriazisului. a │ │.P. │ │. │ │ │ │picior. glezne. │ │. şolduri.lichid sinovial inflamator cu complement │genunchi. │ │ │ │ │. │ │se asociază cu 2 criterii minore.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Boala Crohn .P. │ │ │ │periunghial asociat cu durere. │interesate degetele de mâini luând aspectul de │ │ │ │ │degete telescopate sau de la picior. sau când criteriul obligatoriu │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │ │ │Testele de inflamaţie în formele acute intens │ │membrelor inferioare (vezi S. în formă de oligoartrită asimetrică │ │ │ │bolnavilor cu A. boala Crohn şi by-pass-ul ileal şi se│B. │coloanei CDL şi a artic. cu absenţa germenilor şi a │cutanate discrete de psoriazis. pumn│ │ │ │.L. hematologic arată un grad moderat de │Bolnavii prezintă afectarea axială cu prinderea │ │se autoservi. │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri calcaneu la mers. │ │prin reducerea efectuării │ │ARA precizează că prezenţa oligoartritei │afectarea coloanei dorso-lombare (prezenţa │ │gestualităţii profesionale. pumn.tratament de specialitate al │ │terenul (predispoziţia genetică) cât şi unii │ │ │psoriazisului. A. │psoriazică a unghiilor şi alte localizări ale │ │ │ │. │ │cod de boală 647 din lista de 999 coduri de │A. │ │anemie.│poate fi normal. │ │ │ │EXAMENUL RADIOLOGIC: aspect de osteoliză la │ │ │ │ │extremităţile distale ale unora cât şi ale │B. GRAD 0.M. A.20% │Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C. A. sacroiliace.biopsie sinovială cu hipertrofia sinoviei şi │B. vindecată fără sechele.afectarea severă a artic. │ │normal sau crescut.P.P. A. IF │ │ │ │. │tablou clinic identic cu cel al S.2 articulaţiile de la mână şi │ 40 . │afectarea unei singure articulaţii mari: │ 50 . │ 60 . Forme de sacroileită asociată cu HLA-B27 │ │ │ │prezintă sub forma unor artrite periferice │pozitiv şi aspect de sacroileită la ex. │ │ │ │. │ │ulceroasă. │"mâinii în gheară". cu leziuni │ │ortostatismului şi a mersului. de a se autoconduce. │ │cristalelor. standard ale segmentelor afectate arată │ │La pierderea capacităţii de muncă │ │ │sacroileită gr. │ │ │ │ │Proteina C reactivă crescută. de a│ │ │acute pe an. A. │ │mai sus. │ │. │ │A.) este o artropatie │A. │Bolnavii pot avea forme severe de psoriazis. sau sindrom R.R. │ 70 . │ │factori de mediu (infecţii bacteriene şi virale. talalgii cu│ │oftalmologice) │ │ │greutate la mobilizare şi mers.│(artrita unei singure articulaţii IF distale mână│ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │sau picior) fără teste inflamatorii pozitive.examen radiologic al scheletului axial cu │distale. formă centrală şi periferică (formă mixtă). este mai puţin agresivă decât P.A. formă de artrită interfalangiană │ │ │ │articulaţie.P. │ │ │ │ │.dispensarizare medic de familie │ │radiologice caracteristice ce apar la bolnavii │ │ │sau specialist reumatologie │ │care prezintă psoriazis.A.│ │ │A. uric în sânge crescut. A. │ │ │ │factorului reumatoid). sau sindrom RFL în formele constituite. sunt suficiente pentru stabilirea │osifiantă).evoluţia gravă a afectării │ │ │Proteina C reactivă prezentă.3 │ 60 . │în remisie clinică asociat cu psoriazisul │ │ │ │CRITERII CLINICE ŞI RADIOLOGICE MINORE: │unghiilor. A.49% │Nu se încadrează în grad de │ │participând atât perturbările imunităţii umorale│ │ │invaliditate.R. │ │. │ │ │ │ │. │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive (VSH.distribuţie asimetrică a artritelor. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. B16. │migratoare şi fugacee cu durata mai mică de o │ │. de obicei │ │de a se orienta spaţial fără │ │.M. │ │coloanei vertebrale (vezi S. │cu deformarea mâinii realizând aspectul de │ │ │ │. în forma de spondilită psoriazică.absenţa nodulilor subcutanaţi. A. Waaler Rose negative (absenţa │prezent. │şi cu artrită periferică. │ │ │invaliditate. │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . excluzând nodulii Heberden. │unilateral cu afectare oculară (irită) asociată │ │ajutorul altei persoane. Sunt │ │ │ │de periostită osifiantă. │ │ │Policlinica teritorială. în formă oligoartrită simetrică cu │ │prin reducerea efectuării │ │factorilor reumatoizi. │ │ortostatismului şi a mersului.imunoglobulinele tip IgA crescute. sau chiar a două│după o perioadă de evoluţie de 1-2 ani cu 2-3 │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │dintre ele.│distală (2 . │ │Grupele de histocompatibilitate în cazul │A.lichidul sinovial bogat în celule polinucleare│proximale şi distale cu tendinţă la anchiloză şi │ │ │ │neutrofile.90% │ │ │titruri mari. sau sindrom RFL în formele cronice.F.).

DR4. │ │reumatologie. splenomegalie. │ │timp de coagulare şi timp de protrombină │pulmonare. │rapid.90% │GRADUL II de invaliditate.internări în clinici de │ │anti-ADN.criteriul major │ │ │ │ │prezenţa de particule PAS-pozitive în │ │ │ │ │macrofagele din lamina proprie a mucoasei │ │ │ │ │digestive. coate. │ │keratozice. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: urmăresc perturbările │ca cefalee cu caracter migrenos. │Biopsia renală furnizează informaţii utile despre│ │Recomandări: │ │Prezenţa anticorpilor antinucleari este │tipul şi severitatea afecţiunii renale. purpură. │ │ │ │şi serologice. │ │ . │ │ │ │ │Boala trebuie suspicionată când oricare din │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . de a│ │Prezenţa unui singur simptom ca serozitate şi │glomerulonefrită focală cu proteinurie sub 1 │ │se orienta spaţial. (vezi S. │hematurie. fals pozitivă pentru lues │formă uşoară de boală fără agravări şi în special│ │ │ │persistentă cel puţin 6 luni.reacţie │latent pot fi consideraţi ca LES la debut.pigmentarea cutanată în ton ocru. plăci eritematoase cu cruste│O serie de medicamente sunt implicate fie în │ │invaliditate. tulburări electrolitice. fără │ │ │ │crescute. │ │ │ │absenţa unor condiţii metabolice cunoscute ca │ │ │ │ │uremie. în caz de puseu acut │ │ .5 gr/zi sau mai mare de +++ (în lipsa │clinică se remite în 4-6 săptămâni.A. psihice. │ │ │ │ │Determinări hematologice . │ │ │ │ │. Fotosensibilitate.controale periodice medic │ │esenţială pentru diagnosticul bolii lupice. │ │ │ │durere.artrita este acută. acidocetoză. pierdere ponderală.1. │Bolnavii mai pot prezenta manifestări neurologice│ │volutivitatea bolii. umezeală. deoarece afectarea renală este ireversibilă │ │sub forma celulelor LE. neuropatiile.3 din manifestările incluse│ │gestualităţii profesionale. aderente.I.│generale. │ │ │ │ │Este denumită lipodistrofia intestinală. oculare.creşterea gama-globulinelor. │consecinţa tromboemboliei.│Artritele sunt oligo şi poliarticulare atingând │nu diferă de cele idiopatice şi criteriile de │ │ │ │articulaţiile mari: genunchi. umezeală.E. L. neuropatii │ │ │ │imune care stau la baza anomaliilor hematologice│periferice senzitive. │ │ . │ │ │ │.E. uneori atrofie │apariţia unui sindrom lupus-like fie în │ │Idem. LES diagnosticat după criteriile ARA în faza │ 80 . │ │ │ │.controale medicale periodice.7. Cele mai frecvente sunt: febra. în insuficienţă renală.trombocitopenie │şi anticorpi antinucleari). prezenţa de │ │ │ │psihoză. curenţi de aer. creşterea VSH. │respectarea şanţului nazo-labial şi rash cutanat │ │Policlinica teritorială: │ │hormonali şi imunologici cu anumiţi factori de │după expunerea la soare (observat de medic sau │ │.dispensarizare medic de familie │ │antinucleari. cu manifestări grave neuropsihice │ │fracţiunea C 3 sunt scăzute reflectând consumul │de tip convulsii. │ │ │ │ │Diagnosticul prezumtiv se poate stabili pe │ │ │ │ │următoarele criterii minore: │ │ │ │ │. a │ │1500 limfocite/mm3. │ │manifestări clinice şi paraclinice extrem de │A. cu o │ │lupului indus medicamentos. │ │pentru investigaţii privind │ │din cele 11 criterii. Anomalii imunologice: .poliserozite.Proteina C reactivă prezintă valori normale. │ │ │ │. │ │de autoanticorpi în ser. prin prezenţa anticorpilor faţă de │fără manifestări articulare osoase şi musculare. LES în puseu acut cu alterarea stării │ │ .100% │ .2 din manifestările │ 30 . │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .49% │Nu se încadrează în grad de │ │. cardiace.000 plachete/mm3) în absenţa unor │altor manifestări clinico-biologice care deşi fac│ │. │ │(revizuite în 1982) sunt: │ │ │oscilaţii de temperatură.controale periodice.8. │medicamentos sunt mai puţin severe decât LES │ │ │ │.E. în observaţie. │ │. │stabilirea gradului de activitate a bolii şi │ │specialist reumatolog. în absenţa unor medicamente cunoscute │anorexie.celule LE │limfadenopatiile. │Manifestări biologice: citopenie.E. de autocontrol sau de │orientare spaţială. │parte din tabloul bolii. mai puţin artic. uneori artrite periferice care se remit│ │.3 g/24h însoţită de │ │. │ │munci fără eforturi fizice mari. │ │tânără poate fi considerat suspiciune de lupus. etc. manifestări cutanate │ │ortostatismului şi mersului. cilindri hematici în sedimentul urinar│ │este crescută doar în cazul unor infecţii │orientează diagnosticul spre glomeru-lonefrită │ │supraadăugate bolii lupice. clasic diagnosticat după criteriile │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │serozitate. │ 40 . │ │altei persoane.proteineurie persistentă │La marea majoritate a pacienţilor simptomatologia│ │ │ │peste 0.M.artrite şi/sau artralgii. de a se autoconduce. │în criteriile ARA (artrită. │incluse în criteriile ARA: eritem facial fix cu │ │sau specialist reumatologie │ │Întrepătrunderea dintre factorii genetici.internări periodice în spital │ │prezente simultan sau succesiv cel puţin patru │renale). Anomalii neuropsihice: convulsii sau │leucopenie. exudat. afectând două sau mai │idiopatic.W.afectarea stării generale. manifestări neuropsihice. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L.5.4. Lupus discoid. afectare │ │ . în special nativ şi la titruri înalte. din lista de 999 coduri de boală după │ │ │ │ │C. │ │ . prelungirea │ │fără frig. migratoare şi fugace. │ARA.39% │.20% │ │ │641. fără alte manifestări clinice generale. │ │ │ │ │. GRAD 0.I. este o │ │ │ │ │jejunită cronică ce poate avea mai multe │ │ │ │ │localizări şi în care afectarea reumatismală │ │ │ │ │este foarte frecventă şi constituie o modalitate│ │ │ │ │de debut. │şi rapid evolutivă. │Pierderea totală a capacităţii de │muncă. │ 0 . Ele se pot asocia │ │Recomandări: │ │(sub 100. │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul LES: │Explorările serologice şi histobiologice negative│ │frig. motorii asimetrice. │ │ │ │ │.schimbarea locului de muncă în │ │medicamente ce o pot induce.anticorpi anti-Sm. se manifestă cu afectarea stării generale:│ │sunt modificări frecvente în LES activ. incapacitate şi grade de │ │ │ │pumni. glezne. │ │ │ │induce lupusul medicamentos. necesitând │îngrijire sau supraveghere │permanentă din partea altei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │Recomandări: │ │variate şi cu producţie de anticorpi │Bolnavii pot prezenta 1 .2.│ │prezente. │ │serologică. │ │ │ │multe articulaţii periferice caracterizată prin │artrita serozita şi uneori rash maculopapular. │fără manifestări renale şi afectarea sistemului │ │ │ │. Anticorpi antinucleari în titruri │nervos central.cilindrii celulari: │anticorpii antinucleari. . anorexie. │A. granuloşi sau micşti.S. L. ambele neinduse de medicamente şi în │anticorpi antinucleari şi de factor reumatoid.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ 3 │elemente/mm ) la două sau mai multe determinări. GRAD 0. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │ │ │ │ │. în faza cronică cu manifestări renale de tip│ 70 . Artrită neerozivă.limfopenie sub │Bolnavii prezintă 2 . │ │cicatricială pe leziunile vechi. prezenţa celulelor LE. cu mulţi ani înaintea apariţiei │ │ │ │ │semnelor digestive. cu febră.antigenul HLA B27 prezent în proporţie de 30% │ │ │ │ │Diagnosticul de certitudine .citopenia (anemia + │B.S.M. fie în │ │ │ │. pleurezie şi/sau │Sunt prezenţi anticorpii antifosfolipidici cu │ │ │ │pericardită.) cod boală │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 .anemia hemolitică │ │ │ │ │cu reticulocitoză sau leucopenie (sub 4000 │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC LATENT │ 50 .anticorpi │scăderea complementului seric nu sunt incluse în │ │.10.│criteriile ARA. nefrită.9. │exacerbarea suferinţei preexistente. mici ale extremităţilor. după │ │ │ │măsurii exacte). LUPUSUL INDUS MEDICAMENTOS la debut. fără ajutorul │ │prezenţa anticorpilor DNA medie la o femeie │g/24h şi adesea hematurie.) este o │ │ │ │ │boală inflamatorie cronică cu afectare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │factorii de coagulare. │ │mediu ar contribui la declanşarea şi │pacient).anomaliile coagulării:│renală. │difuză (vezi criteriile bolilor renale).│(incomplet) la debut.│Pacienţii încadraţi în această formă de lupus │ │al LES latent (incomplet) sau a │ │ . │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . Serozită: pleurită. curenţi de aer. │timpului de tromboplastină.S.A. │ │ │ │ │respectând şanţul nazo-labial: │B. anemie şi │ │ │ │. │ │prin reducerea efectuării │ │ .60% │GRADUL III de invaliditate. │ │ │ │hialini. │ │.E. Anomalii renale . fiind colagenoză majoră.complementul seric şi │persistentă. ca febră.│ │. a capacităţii de │autoservire. tumefacţie. permiţând│ │. │ │simptomele următoare apar la o femeie tânără: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │febră neexplicată. │apariţia numai a anticorpilor antinucleari. artrită.10% │ │ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L. fără scăderea în greutate. │ │ │ │ │. │febră.) │ │ │ │MALADIA WHIPPLE (B. Ulceraţii nedureroase orale sau │Manifestările clinice ale lupusului indus │ │ │ │nazofaringiană.) cod boală 647 din │ │ │ │ │lista de 999 de coduri de boală după C. accidente vasculare cerebrale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. dar persistă 6-12 luni │ │ │ │ .11. Cei mai specifici sunt │deficienţa funcţională este accentuată în cadrul │ │anticorpii antinucleari prezenţi în 95% cazuri │LES.90% │leucopenia cu limfopenie şi trombocitopenie) │acută. │Nu este cazul L.49% │Nu se încadrează în grad de │ │multisistemică de cauză necunoscută cu │ │ │invaliditate. │Proteinuria între 1 g .S. cu │ │ │ │ │durată mai mică de o săptămână şi se vindecă │ │ │ │ │fără sechele. │diagnostic funcţional. Eritem facial pe suprafeţele malare. │Determinările renale şi neurologice lipsesc. erupţie cutanată. │ │ .prezenţa mai multor tipuri│În prezenţa semnelor de afectare renală. │întreruperea medicaţiei.schimbarea locului de muncă în │ │întreţinerea bolii. │ │.prezenţa genetică: HLA DR2 │ │ │sau DR3 .sindrom de malabsorbţie intestinală │ │ │ │ │steatoree. vascularperiferice cu sau │ │prelungit. │ │munci fără eforturi fizice.3. cu o │ │ │creatinină serică mai mare de 2 mg%.S. Anomalii hematologice: . │ │Pentru diagnosticul de LES trebuie să fie │indexul de cronicitate (vezi criteriile bolilor │ │.│invaliditate corespund S.80% │autoservi. │ │Anomalii serologice .6. │A.prezenţa factorului │ │ │reumatoid în 30%.

│ │ │ │întâlnit la 95% dintre bolnavi. durere la deglutiţie prin afectarea │ │ │ │degetelor în formă de "căpăţână de zahăr". scădere │anselor capilare. │ocronoza tegumentelor picioarelor bilateral. dificultate la mişcarea │capiloscopice). de a se autoconduce. │prin afectare pulmonară mergând până la cord │ │ │ │Diagnosticul pozitiv se pune pe baza sindromului│pulmon cronic decompensat sau hipertensiune │ │ │ │Raynaud. trunchiului.Semne de dilatare şi afectare a intestinului │Bolnavii pot avea encefalopatie hipertensivă cu │ │ │ │ce pot fi observate pe radiografii. formă cutanată difuză cu afectarea cutanată │ 70 . posibil cu│a) afectarea pulmonară mergând până la │ │ │ │evidenţierea radiologică de leziuni pulmonare. │episodic. manifestări cardiace: cardiomiopatie │ │ │ │cutanate şi a afectării viscerale. de la fatigabilitate la efort │ │ │ │ │până la incapacitatea completă de a ridica │ │ │ │ │braţele şi coapsele. astenie. │ │disfuncţia ventilatorie restrictivă şi tulburări│Bolnavii prezintă manifestări respiratorii grave │ │ │ │de difuziune.anemie. a │ . │ │B.colagenoză majoră. │ │ţesutului osos şi muşchii: poliartralgii. Anse capilare dilatate (fără alte modificări │ │muncă fără eforturi fizice.M. după expunere la frig sau emoţii │ │teritorială. umezeală.90% │GRADUL II de invaliditate. reducere a complianţei pulmonare. de 2 .anticorpii antinucleari │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 0 . formă cutanată difuză la debut. │ │Recomandări: │ │lucioase întinse cu ulceraţii. la debut formă cutanată limitată. subfebrilitate.odinofagie.90% │ │ │radiologice tipice de P. glezne. renală./D. │ 50 . inflamator şi vascular al unor │ │ │sau specialist │ │organe interne ca: tubul digestiv. S. în faza de sindrom │ │invaliditate. simptome cu mialgii │ │Recomandări: │ │Concepţia actuală include grupul POLIMIOZITEI │fugace. altralgii. │ │ │ │C. │P.│ │ │ │ │rinichi. feţei. │eforturi mari. │membrelor.│lor. │convulsii. tulburări de │ │ │ │ │conducere şi insuficienţă cardiacă. │ │ │ │cu modificări EMG caracteristice.M. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Diagnosticul fenomenului Raynaud se pune prin │ │frig.Cod boală 642 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . curenţi de aer. │(vezi afecţiunile respiratorii).3 ani. anticentromer.20% │ │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │prezenţa sindromului Raynaud şi cu afectarea │ │ │ │reflux gastroesofagian urmate de esofagită. │ │cutanante./D. afectări oculare │ │persoane. │ │. cu afectare pulmonară │ │autoservi. │ │psihice.100% │GRADUL I de invaliditate. umezeală. │ │prin reducerea efectuării │ │. în observaţie. fără manifestări cutanate articulare │ │Recomandări: │ │extremităţilor membrelor şi prin modificările de│sau a altor organe. │ │şi cardiomiopatii sclerodermice. SEMNE RADIOLOGICE: │eforturi mari. recent identificaţi (anticorpii │S. GRAD 0. │dificultate de prehensiune. │ │ .hipergama-globulinemie la │determină o fixare în semiflexie a degetelor şi │ │ │ │electroforeză.s. │cu hemiplegii şi psihoze acute.) sunt boli inflamatorii ale │ │ │ │ │muşchilor striaţi rar întâlnite cu patogenie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │Absenţa anticorpilor antinucleari specifici S. │ │edematos. │ │ │ │. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ │muncă.schimbarea locului de muncă în │ │indurate cu pliuri şterse. │ │ │ │ │Manifestările renale insuficienţă renală cronică. │manifestări cardiace de tip miocardită. de a│ │cilindrurie şi hematurie. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ 80 . curenţi de aer. │esofagului. │manifestările cutanate ale S.M. în observaţie. cu limitarea marcată a toleranţei la │ │pentru investigaţii privind │ │neînsoţită de procese reparatorii. în │ │ │oscilaţii de temperatură. │ │altei persoane.schimbarea locului de muncă în │ │loc important. │ │altei persoane.s.s. │ │ │ │ │. miozită cu slăbire musculară.dispensarizare medic de familie │ │(P. cu │b) afectarea renală.s. cu îngroşarea şi │ │spaţială.│ │ │frig. │ │difuză) mai puţin conturul porţiunilor moi ale │dificultate.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │ │ │ │ .) în cadrul larg │semne obiective majore. │ │eredităţii cât şi factorii de mediu ocupă un │Fenomenul Raynaud poate precede în această formă │ │.70% │GRADUL III de invaliditate. │ │ │ │"gheară"). pirozis.internări periodice în spital │ │. cord. durere şi sensibilitate la │ │ │ │ │nivelul muşchilor afectaţi. │cutanată a membrelor. │A. │ │autoimunitatea şi ischemia vasculitică. Sindrom Raynaud vechi de câţiva ani.manifestări digestive: disfagie . SEMNE CLINICE: │capilaroscopie (dilatarea şi distorsionarea │ │oscilaţii de temperatură. cu │ │supraveghere permanentă din partea │ │Probele funcţionale respiratorii evidenţiază │greutate la mobilizare şi mers.49% │Nu se încadrează în grad de │ │imună la care se asociază sau nu manifestări │ │ │invaliditate. circumscrisă (calcinoză│Bolnavii mai prezintă manifestări digestive.s. forma idiopatică a adultului la debut.fenomenul Raynaud fiind primul sindrom │(anticorpi anticentromer). │miocardică.VSH normală.dispensarizare medic de familie │ │tip fibrotic.69% │ │ │dificultate. │ │ │ │. │ │ │ │ │Criterii majore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . cu: │ │ │ │. oligurie. durere la deglutiţie.tratament. este o colagenoză majoră la care rolul │puternice.│ │. │ │ │ │nivel crescut de complexe imune. │insuficienţă pulmonară şi cord pulmonar cronic │ │ │ │"aspect de fagure" în formele evolutive de S. │sclerodermică asemănătoare cu HTA malignă. │Bolnavii prezintă dispnee de efort iniţial la │ │specialist reumatolog.s.prezenţa crioglobulinelor şi│cu pierderea vederii tranzitoriu sau definitiv. cu redori în │ │de autocontrol sau de orientare │ │Biopsia cutanată pune în evidenţă modificări │flexie a degetelor mâinii. │ │ │ │. a aspectului tipic al modificărilor │pulmonară. Prezenţa anticorpilor antinucleari.factor reumatoid prezent.Osteoliză concentrică şi acro-osteoliză │mai uşoare. │ │S. │Nu este cazul .│ │anti-Sc I 70. tegumentare şi ganglionare │endocardită lupică.edem faţă şi extremităţi │a. SEMNE BIOLOGICE: . afectare musculară cu miozită şi │ │ │ │. periungheale). │ │. │ │evolutivitatea bolii. │ │. │ │indurate şi întinse la degete.M. urmat de tegumente îngroşate. însoţite de anomalii imunologice │Paloare urmată de roşeaţă a degetelor de la mâini│ │reumtologie Policlinica │ │celulare şi umorale.M. a capacităţii de autoservire. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ (S.Fibroză pulmonară secundară difuză. │manifestări pulmonare. │ │grade diferite. │circulată. faţa cu tegumente│c. şi anti-Ro).Esofagul îşi pierde peristaltica (dilatat.Calcinoză subcutanată. tulburări de vedere. cu proteinurie.manifestări generale: astenie.Unii bolnavi dezvoltă o formă cronică cu semne│S.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gravitatea bolii: oligurie. ulterior la eforturi din ce în ce │ │. cu tulburări de│tulburări de difuziune. │ │Criterii obligatorii: deficit muscular (mialgii.M. plămân. │ │ │ │Biopsiile renale.49% │Nu se încadrează în grad de │ │caracterizată prin indurarea şi îngroşarea │A.controale periodice.20% │ │ │Cod boală 642 din lista de 999 coduri de boală │ │ │ │ │după C. │ │munci fără eforturi fizice mari. manifestările vasculare │ │ │ │sunt alte posibilităţi de susţinere ale │periferice de tip tromboze venoase şi arteriale.manifestări cardiace: care pot fi pericardite │deficienţă ventilatorie restrictivă medie.s.edem al jumătăţii superioare a feţei cu eritem│ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │liliachiu caracteristic. morfee nodulară şi morfee │ │ │ │(acroosteoliză). │a membrelor. │(pneumopatie interstiţială fibroasă) cu │ │se orienta spaţial. cu criză renală │ │ │ │mobilitate redusă sau absentă). │b. feţei. necesitând îngrijire sau │ │caracteristice S. │involuţie spontană şi se manifestă clinic sub │ │reumatologie.manifestări cutanate articulare şi musculare: │ │ │ │ │afectarea cutanată prezintă 3 stadii: stadiul │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . Sunt afectate articulaţiile │sclerodermia circumscrisă.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIMIOZITA sau DERMATOMIOZITA . tulburări de conducere şi insuficienţă │pulmonare.colagenoză majoră.M. │ │.s. cu tuse şi dispnee de │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .manifestări respiratorii: dispnee de efort │ │ │ │ │datorită fibrozei difuze. │ │. stadiul scleros (indurat).s. │ │ │ │diagnosticului de LES. │ │mandibulei şi la deschiderea gurii │O formă clinică de S. │ │ │ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ este o boală cronică │ │ │ │ │multisistemică de etiologie necunoscută │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . stadiul │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │atrofic. trunchiului.I. │ │. │ │sau specialist reumatologie │ │al miopatiilor inflamatorii idiopatice care au │ │ │Policlinica teritorială. │ │A.schimbarea locului de muncă în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │munci fără eforturi fizice mari. fără │ │ │ │hipomotilitatea duodenojejunală cu sindrom de │afectare pulmonară.M. rezorbţii │diferite aspecte: morfee în plăci. │ │în etiologia bolii factorii infecţioşi.60% │prin reducerea efectuării │ │Stadiul edematos . S. │sclerodermică cu tulburări de ritm. │ │repaos ulterior: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total.controale medicale periodice.s.. cauzat de formarea complexului hemolitic. tegumente │sau faţă. │ │ │ │. │ │. a │ │difuz. GRAD 0. │ │(microstomie). │ │ │ │ . eventual scuame.internări în clinici de │ │tumefacţii artic. │şi picioare. │P. feţei. cu │ 60 . atrofia pielii şi │d. care are un caracter │ │. │ │amiotrofiile centurii scapulare şi pelvine.controale medicale periodice.) şi DERMATOMIOZITEI (D. embolii │ │ │ │ │pulmonare etc. │ │.s. │ │ │ │ │. începe în tinereţe şi are tendinţă la │ │. │ │ │ │ │ │Nu este cazul . S. feţei şi trunchiului. │ │tegumentelor la nivelul feţei şi a │Raynaud. │cefalee. IF proximale.R.Degete fixate în flexie (sclerodactilie │slăbiciune musculară. │ │ │.70% │Gradul III de invaliditate. gastrointestinală sau│ │ │ │malabsorbţie. fără frig. │ │subţierea buzelor. │ │ │.I. moale. fără ajutorul │ │.s.manifestări renale: afectarea renală confirmă │S.M. reducerea complianţei │ │Recomandări: │ │ritm. │Îngroşarea şi scleroza tegumentelor mâinii │ │ │ │ . │ │ │ │ponderală.creşterea valorilor serice ale enzimelor de │Dureri musculare şi scăderea toleranţei la efort │ │gestualităţii profesionale. limitată este │ │curenţi de aer. pneumonii. │ │ │ │ │ . │membrelor.controale periodice medic │ │cardiacă. fenomen Raynaud. │B. │ │ │ │ │ │ │ │ │POLIMIOZITELE (P. morfee în │ │ │ │osoase la nivelul falangelor distale │picături superficiale. mâini │ │ortostatismului şi mersului. │ │diminuarea mobilităţii degetelor. │ │gestualităţii profesionale. umezeală. │ │prezenţi şi unii anticorpi antinucleari │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │specifici. fără│ │. pumni.s. Afectare cutanată limitată la picioare. │ │ │ │ │.

tulburări de │ │spaţială. │ │ │ │ │creatinkinază). inflamator. precum şi │ │musculară în P. cu mers dificil.Anomalii ale sedimentului urinar. │ │ │.49% │sau specialist reumatologie │ │ │ │ │Policlinica teritorială. │ │altei persoane. │ │Recomandări: │ │(hidroxibutiric dehidrogenoza). dar │P.cod de boală 640 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │la membre. creatinină. │ │ │ │ │ulceraţii ale pulpei degetelor). poate fi acută.M.schimbarea locului de muncă în │ │organelor cu circulaţie sanguină compromisă. │ │. necesitând îngrijire sau │ │5. │ │accidente vasculare cerebrale etc. livedo.N.M. │ │se orienta spaţial.100% │Gradul I de invaliditate. │ │ │frig.traseu electromiografic caracteristic pentru │ │ │psihice. │ │ │ │ │BIOPSIA MUSCULARĂ. │insuficienţă renală acută. insuficienţă renală. │ │ │ │transaminaze.colagenoză majoră.Proteina C reactivă este prezentă. lacticodehidrogenază. greaţă. fără frig.anemie. │D. │sau formele cronice de P. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │4. etc. │ │etc. │P. │evoluează atrofia se accentuează.│ │ponderală. │ │ │ │ │Procesul inflamator poate afecta orice vas │ │ │ │ │(arteră. │ │ │ │ │Manifestări oculare: exudate retiniene sau │ │ │ │ │retinopatie toxică cu hemoragii şi exsudate.│ │în sânge şi urină: creatina.schimbarea locului de muncă în │ │este descrisă implicarea virusului hepatitei B.90% │Gradul II de invaliditate.I. pierdere │ │autoservi. hemoragie. │comportament şi hemipareză urmare a unor AVC │ │supraveghere permanentă din partea │ │Manifestări tegumentare: purpură palpabilă. disfagie "distală". cu │ │ │ │ │hematurie. │ │muşchii afectaţi clinic arată: necroză focală │bun cu remisiuni fără sechele. │ │salve de potenţiale de acţiune. forţa musculară este scăzută │ │a se autoconduce. │ │ │ │Mioglobina . subacută sau cronică. în observaţie. │regurgitare nazală şi fenomene respiratorii de │ │sprijin sau ajutor din partea altei │ │6. │ │ │ │ │Manifestări sugestive clinice de P. cu dureri la palparea│ │invalidului de a se autoservi.90% │GRADUL II de invaliditate. │ │afectarea fibrei musculare (fibrilaţii spontane.controale periodice. │ │ │munci fără eforturi fizice mari.tulburări de deglutiţie pentru solide. cardiace. disfagie etc.M. │gastrointestinale şi cutanate.M. cardiace. │ │persoane. venă. │ │ │ │ │Depind de metoda de laborator. pe măsură ce boala │ │Mers dificil cu incapacitate de │ │. parvovirusuri │ │ │oscilaţii de temperatură. │ │ │-internări în clinici de │ │Manifestări renale: de tip glomerulonefrită │ │ │reumatologie. cefalee. fără ajutorul │ │durere.M. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. │precum şi hemoragii retiniene cu cecitate.VSH crescută. │ │ │ │ │Criterii minore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 .artralgii. Mers foarte dificil. │cutanate. pierdere │ │ │fără frig. stare febrilă. │P. │ │ │ │ │EMG: arată tulburări de denervare acută şi │ │ │ │ │degenerare miopatică: unităţi polifazice. cardiacă │ │muncă. de a se autoconduce. │ │muncă. │ │.│ │vărsături. Mers dificil: incapacitate de alergare. │ │ │ │ │interstiţial perivascular cu sau fără │ │ │ │ │degenerescenţă fibrilară. │ │ortostatismului şi mersului. │ 50 . │ │virusuri direct fie prin inducerea formării de │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │complexe imune.M. │ │complexe imune. │ │nervos central cu cefalee. │ │ │ │ │P. de a│ │polineuropatie periferică. │ │Poliarterita sau periartrita nodoasă (P. │ │persoane.schimbarea locului de muncă în │ │transaminaze. │ │ │ │ │fibrilaţii spontane. fără manifestări │ │ortostatismului şi mersului./D. artrite │ │ │Capacitatea de muncă pierdută totală│ │şi/sau mialgii. │ │livedo reticularis./D. febră. │ │ │ │ │Manifestări cardiace: infarcte de miocard fără │ │ │ │ │simptomatologie zgomotoasă. umezeală. psihice. │PAN în faza de insuficienţă renală. umezeală. │ │alături de cytomegalovirusuri. │ │fără suport brahial. etc. a capacităţii de autoservire. convulsii. │ │ │ │ │Inflamaţia vasculară se manifestă atât prin │ │ │ │ │ischemia ţesuturilor tributare cât şi prin semne│ │ │ │ │şi simptome generale de inflamaţie. │stare de rău general. HTA cu decompensare │ │ │ │ │cardiacă şi/sau insuficienţă coronariană. în forme cronice cu atrofii musculare │ │total. │maselor musculare. melenă. cardiace sau neurologice. cu lordoză accentuată: │striaţi ai hipofaringelui şi ai esofagului │ │supraveghere permanentă din partea │ │incapacitate de urcare a scărilor sau de │superior. bărbierit sau aşezarea │ │.M.│ │cu posibilitatea de a urca scările fără ajutor │cu atrofia maselor musculare. │ │ │ │ │CAPILAROSCOPIA PERIUNGHEALĂ. respiratorii sau digestive. │cu alterarea stării generale. idiopatică în faza acută şi subacută. │decompensată sau afectarea sistemului nervos │ │de autocontrol sau de orientare │ │hematemeză.controale medicale periodice.febră. disfonie şi voce nazalizată.100% │GRADUL I de invaliditate. (Bradley. Se realizează invadarea celulelor │ │ │ │ │endoteliate şi alterarea funcţiilor lor de către│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. asociată cu cancer. │ │alergare.căderea părului. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Manifestări digestive: dureri. │ │ │ │ │progresivă sau ciclică cu perioade de remisiune │ │ │ │ │şi exacerbare. curenţi de aer.Neuropatii periferice (mononevrită multiplex).Leziuni cutanare (prupură palpabilă. │ │prin reducerea efectuării │ │ │ │ │gestualităţii profesionale.: │ │ │ │ │.mioglobulinemia are valoare de │ │ │ │ │diagnostic. cu afectarea muşchilor │ │spaţială. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Bolnavul prezintă manifestări cutanate.N.M. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │.M. │cu distrugeri masive a celulelor musculare ce │ │obiectelor pe suporturi înalte. cu incapacitate de a urca │ │Criterii pentru stabilirea gradului de afectare │ │ │şi coborî scările. │ │. dar cu oboseală şi scăderea toleranţei │ │ │ │ │la efort. │ │Mecanismul de producere a bolii este prin │Nu este cazul . Antigenul este rar identificat. de a se orienta │ │creşterea gama-globulinelor./D. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ. convulsii. deficit motor sau afectarea sistemului │ │ │altei persoane.M. POLIARTERITA NODOASĂ .│ │Semne generale nespecifice . mialgii. │ │ │ │ │Criterii din 1990 pentru clasificarea PAN │ │ │ │ │propuse de Colegiul American de Reumatologie │ │ │ │ . Fără semne obiective.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Manifestări neurologice: mononeuropatie.M. │ │ │. capilă) de orice calibru şi cu │ │ │ │ │orice topografie.colagenoză majoră. │ │Recent a fost asociat bolii şi virusul HIV. Imposibilitatea abducţiei │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │şi ridicarea braţelor pentru │ │. grad de activitate a bolii şi │ │ │ │ │monitorizare evolutivă. cronică ulcerativă cu ulceraţii │ │ridicarea de pe un scaun obişnuit │ │1. │ │ridicare de pe un scaun obişnuit. │ │de autocontrol sau de orientare │ │brahial. │ │Tabloul clinic include semne caracteristice │musculo-articulare şi HTA oscilantă.M. │ │invaliditate. │ │polifazice). │ │ │ │ │3. │fără defect de mers şi ortostatism. limitată cu miopatie şi erupţie cutanată │ │.) │ │ │Recomandări: │ │este o vasculită care afectează arterele medii │ │ │.dispensarizare medic de familie │ │şi mici. │ │ │ │miocitară. fără suport │culcată). │boală. │ 20 . Atrofie minimă în unul sau mai multe grupuri │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . a capacităţii de autoservire. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ.A.modificări morfologice în muşchi (biopsia din │sensibilă la corticoterapie şi cu un prognostic │ │reumatologie. fără scăderea funcţiei.eozinofilie şi limfopenie relativă. │ │2.electroforeză: scăderea serum albuminelor. neurologice. artrite nondistructive. aldolaza. Idem.controale periodice. umezeală.N. │ │munci fără eforturi fizice.70% │Gradul III de invaliditate. │ 70 . │ │Manifestări mioarticulare: artralgii.│ │ │curenţi de aer. │paralizie urmată de miogloburie şi parţial de │ │ │ │mioglobina şi unele enzime (aldoza. edem infiltrat. cu deficienţă musculară │ │ │ │Creatinkinaza (CK) este un indicator fidel │gravă cu mortalitate ridicată în primul an de │ │ │ │pentru diagnosticul şi evoluţia bolii.M. HTA severă. cu parestezii şi │ponderală. 1981): │D. alterarea stării generale. Incapacitatea de a merge fără ajutor. de │ │. │Formele acute şi subacute de P. │PAN cu manifestări renale. necesitând îngrijire sau │ │hepatomegalie cu sau fără icter. conduce la imposibilitatea │ │. │aspiraţie. │ │proliferativă segmentară sau difuză.Substanţe de origine musculară sunt crescute │produc dureri mari. │proximale crescând progresiv în sens distal. │ │ │ │ │. astenie marcată până la │ │Masticaţie obositoare. afectarea hepatică cu │central cu cefalee. complexe │ │ │. │ │(creatino-fosfo-kinaza. │ │Incapacitatea de a merge fără │ │brahial./D. │ │.A.│provenienţă din fibrele musculare striate │fără atrofie musculară. cu disfagie proximală (în poziţie │ │altei persoane. │simetric şi neselectiv pentru grupele musculare │ │spaţial fără ajutorul altei │ │.M. │ │dureri abdominale. lactic de hidrogenoza. HTA. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │VASCULITELE sunt boli inflamatorii ale peretelui│ │ │ │ │vaselor sanguine. │Nu este cazul . remise clinic │ │.A.M. │ │. evoluează │ │pieptănat. semne de regenerare │ │ │ │ │miofibrilară). │ │musculare.20% │Nu se încadrează în grad de │ │din lista de 999 coduri de boală după C. tulburări │ │ │ │ │de comportament cu hemipareză ca urmare a unor │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .│ │ │ │ │. mai rar perforaţie. │Contracturile musculare. curenţi de aer.internări în servicii de │ │.creşterea VSH. │ │. GRAD 0. fără │ │Recomandări: │ │inflamaţiei şi semne de suferinţă ischemică a │manifestări renale. │D. │ │ │munci fără eforturi fizice. infarcte şi ulceraţii la │ │ │ │ │nivelul pulpei degetelor./D.

│ │ │Definiţie: │ │ │Durerea sau indurarea testiculului în absenţa │ │ │infecţiei. │ │ │leucocitoză cu hipereozinofilie. excluzând dieta sau alţi factori.faza a II-a caracterizată prin eozinofilie │ │ │sanguină şi tisulară cu sindrom Loffer.│ │ │Criterii: │ │ │2. │ │ │. Mialgii. │ │ │Definiţie: │ │ │Pierderea a 4 kg sau mai mult. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . ANGEITA ALERGICĂ ŞI GRANULOMATOASĂ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . Pierdere ponderală. │ │ │ │ │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: │ │ │. Mononeuropatii sau polineuropatii.VSH este crescut. │ │digestiv. scădere │ │purpură. Retenţie azotată.4/1. │ │cele 6 criterii stabilite. │ │ │. Creşterea TA. muşchi. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. polineuropatii │ │ │atribuite unei vasculite. │ │ │Criterii: │ │ │1. Virusul hepatitei B. │ │ │Ex. │ │ │Definiţie: │ │ │Mialgii difuze şi slăbiciunea muşchilor │ │ │membrelor inferioare. tub │manifestări cardiace. sau de orientare │ │spaţială. Livedo reticularis. neuropatia periferică │ponderală. curenţi de aer. │ │ │Definiţie: │ │ │Creşterea ureei mai mare de 40 mg% sau a │ │ │creatininei mai mare de 1. │ │ │. │ │ │Definiţie: │ │ │Tranzitorii pe radiografie atribuite unei │ │ │vasculite sistemice.Prezenţa antigenului HBs. Anomalii arteriografice. necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. │ │ │Criterii: │ │ │3. peteşii).90% │eozinofilică.Scăderea nivelului seric al albuminei. a capacităţii de autoservire.70% │(Boala Churg . │ │ │Diagnosticul clinic . polipoză şi astm. Eozinofilie. când este efectuat dintr-un organ │ │ │afectat (tegument. rinichi. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii. │ │ │. │ │ │Diagnosticul de certitudine al bolii este dat de│ │ │biopsia tegumentară (granuloame extravasculare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │necrozate eozinofilice şi vasculita necrozantă a│ │ 90 . │ │ │Criterii: │ │ │4. │ │ │Definiţie: │ │ │Arteriograma cu anevrisme sau ocluzii ale │ │ │arterelor viscerale în absenţa aterosclerozei.Hipergamaglobulinemie. fără ajutorul │ │altei persoane. │ │. │ │ │Definiţie: │ │ │Tegumente marmorate pe extremităţi sau torace. Mononeuropatii sau polineuropatii. │ │ │. │ │astm.hematurie. pulberi. Durere testiculară. scădere │ │Pentru diagnosticul pozitiv se pot stabili 4 din│ponderală marcată. traumatismelor sau altor cauze.│(ACR) . │Angeita alergică şi granulomatoasă sistemică cu │ │Criterii pentru diagnosticul Angeitei alergice │manifestări grave cardiace mergând până la │ │şi granulomatoasă/Boala Churg-Strauss. │ │manifestări cutanate (noduli subcutanaţi. Astm bronşic.Complementul seric . Modificări │ │ │histologice cu evidenţierea de granulocite sau │ │ │granulocite şi mononucleare în peretele │ │ │arterial. │ │ │Un pacient cu vasculită poate avea PAN dacă are │ │ │cel puţin 3 din cele 10 criterii. │generală alterată. neuropatie periferică şi apar şi │ │Apar semne din parte altor organe: cord. digestive. │ │ │Evoluţia bolii este progresivă cu durata medie │ │ │de supravieţuire de aproximativ 5 ani.Colegiul American de Reumatologie). │ │ │Criterii: │ │ │8. testicul). │ │ │Criterii: │ │ │6. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea HTA cu diastolică mai mare de 90 │ │ │mmHg. │ │ │Definiţie: │ │ │Eozinofilie de peste 10%. │ │ │pneumonie cu eozinofilie sau gastroenterită │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . trombocitoză.vârsta de 40 ani şi raportul │ │ │bărbaţi/femei este de 3/1 .│ │de autoconducţie. │ │ │displaziei fibromusculare sau altor cauze │ │ │neinflamatoare.faza a III-a febră. a │ │ortostatismului şi mersului. │ │ │ │ │ │2. Infiltrate pulmonare. │ │. stare │ │(1990 . │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. apoi │Straus) în faza sistemică manifestă.Hemoleucogramă. mediu │ │toxic. de a│ │se orienta spaţial. │Bolnavii au crize severe de astm.100% │vaselor mici). │ │ │Incidenţa maximă . │ │ │. │ │ │Criterii: │ │ │10. │ │ │ │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg -│ │Angeita granulomatoasă este o boală │Strauss) în faza prodromală. │ │ │Criterii: │ │ │5. │ │ │Criterii: │ │ │2.greu de pus datorită │ │ │varietăţii mari de semne clinice. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă.Strauss).10 criterii.│ │severe de astm care domină tabloul clinic. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii sau │ │ │polineuropatii. eozinofilie şi │rinitei. febră. febră prelungită. │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. │ │ │Criterii: │ │ │1. de când a început│ │ │boala. proteinurie. de a se autoconduce. histologic: are cea mai mare valoare pentru │ │ │diagnostic. │ │ │polipozei şi astmului │ │ │.controale periodice. │ │ │.tratament.schimbarea locului de muncă fără │ │noxe alergice: praf. │ │Recomandări: │ │. pierdere ponderală. │ │ │Criterii: │ │ │9. │ │ │Criterii: │ │ │3.faza prodromală: pacienţii prezintă │ │ │manifestări alergice de tipul rinitei. anemie.dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie. │ │ │Criterii: │ │ │7. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de wheezing sau raluri sibilante difuze. frig. Biopsia arterelor medii şi mici. │ │ │Definiţie: │ │ │Prezenţa antigenul HBs sau anticorpilor în ser. │ │caracterizată prin formarea de granuloame │Bolnavii prezintă manifestări alergice de tipul │ │vasculare şi extravasculare.Examen urină . │ │ │Criterii: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │. │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │ │Criterii: │ │ │4. slăbiciune musculară.5 mg%. │ │ │Boala se desfăşoară în 3 faze: │ │ │.fracţiunile C3-C4 sunt │ │ │diminuate la 25% din bolnavi. │insuficienţă cardiacă decompensată. crize │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg.

70% 70 . Bolnavii │ │multisistemică de etiologie necunoscută. Anomalii ale sinusului maxilar. │ │toracică. astenie.arată stenoză de diverse grade. │ │ │. brahiale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . cilindri hematici. în faza evolutivă cu pierderea vederii. │ │dilataţii poststenotice. │Arterita Takayasu cu modificări cardiace severe: │ │ │insuficienţă cardiacă decompensată.70% │cronică de etiologie necunoscută care afectează │ │ │cu predilecţie aorta şi ramurile sale majore.schimbarea locului de muncă în │munci fără frig. cefalee. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. │ │Semnele clinice sunt consecinţa ocluziei │ │ │vasculare şi ischemiei. │ │ │ │Tratamentul esenţial al fazei │ │ocluzive constă în corectarea │ │chirurgicală a obliterărilor şi │ │anevrismelor (angioplastie │ │transluminală by-pass).90% │şi carotidă. │ │Boală frecventă la femeile tinere sub 40 ani. │ │ │Criterii: │ │ │2. hemoptizie. transpiraţii nocturne. │articulare: artralgii. necesitând îngrijire. │Bolnavii prezintă: manifestări generale ca febră. parestezii.000/mmc). vezicule. ciment. │ │ │Criterii: │ │ │6. HTA. uveită. │prezintă manifestări ale tractului respirator │ │caracterizată clinico-histologic prin necroză.W.VSH crescut . curenţi de aer. │superior cu rinoree. │ │Manifestări neurologice: cefalee. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . în faze acute. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 . │Arterita Takayasu în faza ocluzivă.anemie moderată. │ │ │Titrurile anticorpilor variază cu gradul de │ │ │activitate şi severitate a bolii. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │ 50 . │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia şi înrăutăţirea asteniei şi │ │ │disconfortului muscular în timpul efortului.Ig E crescut. │ │denumită şi boala fără puls sau sindromul de arc│Este uneori asimptomatică. amauroză fugace. │G.evitarea infecţiilor cu │mycobacterii. purpură palpabilă).trombocitoză (400. ulceraţii. Vârsta de debut a bolii înainte de 40 ani.) este o boală │Granulomatoza Wegener în observaţie. alterarea stării generale. sincope. │ │ │Manifestări articulare: artralgii/artrite. │ │ │. │Arterita Takayasa în faza preocluzivă. Sindrom Raynaud). rinichiul. manifestări │ │granulomatoasă necrozantă) atât la nivelul │musculo-articulare (artralgii. │ │ │Manifestări generale: febră. pierdere ponderală. │ │ │. │.│ │şi la nivelul rinichiului.│ │ │Manifestări oculare: proptoza. amauroză fugace. a │ortostatismului şi mersului.90% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. azbest. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. dispnee de repaos.100% │proteinurie .VSH crescut.merge până la insuficienţă renală. │ │ │. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │3.anemia normocromă normocitară. │ │ │Manifestări neurologice: mononevrita multiplex. durere │diplopie. cubitale. manifestări renale │ │rinoree cu secreţii mucoase şi purulente sau │mergând până la insuficienţă renală manifestă. │ │ │. │manifestări oculare conjunctivită. │Capacitate de muncă pierdută total. │ │ │. │Recomandări: │. papule. │ │ │. sau de orientare │ │spaţială. anevrisme sacciforme │ │ │sau fusiforme. Eozinofilie extravasculară.│pierdere ponderală. sistemul nervos central sau│multiple. hemoptizii. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. │tulburări vizuale. │ │transpiraţii nocturne. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate.este o boală inflamatorie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . venule evidenţiind│ │ │acumularea de eozinofilie în ariile │ │ │extravasculare. absenţa pulsului la │ │ │nivelul arterei radiale.100% │.Hemoleucogramă .coarctaţie de aortă. superior: │dispnee.biopsia tegumentară sau musculară a zonelor │ │ │afectate certifică diagnosticul de G. │ridicate. cu │ │uveita. siliciu.W.│ │de autoconducere. │Bolnavii prezintă claudicaţie membrele │ │Manifestări cardiace: palpitaţii. Claudicaţie a extremităţilor. astenie. diplopia. afectare pulmonară cu │ │Manifestări ale tractului respirator. │ │ │. │ │ │Manifestări cutanate: noduli subcutanaţi. │Bolnavii prezintă febră. cât │cutanate (noduli subcutanaţi. tuse. │ │ │În etiopatogenia bolii sunt implicate două │ │ │moduri de hipersensibilitate: umorală (complexe │ │ │imune) şi celulară. │nervilor periferici sau distal mergând până la │ │Manifestări musculoarticulare: artralgii cu │leziuni hemiplegice). ARTERITA TAKAYASU │ │ │Arterita Takayasu . │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia semnelor şi simptomelor de boală la │ │ │vârsta de 40 ani sau sub 40 ani. │ │crize anginioase.hematurie. însoţită de manifestări │ │raportul F/B fiind de 9/1.│5. │HTA cu valori ridicate cu afectare cardiacă. scădere ponderală │ │Manifestări cutanate: eritem nodos. a capacităţii de autoservire. │ │parestezii. │ │ │ . │de a se orienta spaţial fără │ajutorul altei persoane.VSH crescut în faza activă. │ │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Semnele şi simptomele dominante sunt cele ale │ │ │afectării tractului respirator superior şi │Granulomatoză Wegener cu manifestări clinice │ │inferior.Biopsie tegumentară. Procesul vasculitic │ │ │afectează vasele mici în special şi rar pe cele │ │ │medii. sincope. artrite sau leziuni │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │cutanate (eritem nodos. │ │mialgii. dispnee. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Gradul III de invaliditate. │ │ │. │pulberi. tuse. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de durere acută sau cronică şi │ │ │opacifierea radiologică a sinusului maxilar. de a se autoconduce.leucocitoză. perforări ale septului nazal. │pierdere ponderală.│ │Manifestări generale: febră. palpitaţii. pierdere ponderală. artrite) leziuni │ │tractului respirator superior şi inferior. HTA cu valori│ │ARTERIOGRAFIA . │ │ │Manifestări renale: modificări ale sedimentului │ │ │urinar . │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL │ │ │Arteritei Takayasu (după Colegiul American de │ │ │Reumatologie): │ │ │Criterii: │ │ │1.Imunoglobuline crescute. iar uneori manifestări│ │aortic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │semne de otită medie.este în funcţie de gradul de │ │ │activitate al bolii. conjunctivita. │generale. fenomene │marcată. │ │ │Manifestări oculare: diplopie. │ │ │Artritele pot simula o Poliartrită reumatoidă. durerile oculare. pierderea │afectarea sistemului nervos central (anomalii ale│ │vederii. vasculita nervului optic. │Capacitatea de muncă pierdută 50% │prin reducerea efectuării │gestualităţii profesionale. diplopie. │ │sanguinolente. sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. │superioare. mycoplasme sau │tratamentul precoce al oricăror │infecţii virale.Prezenţa anticorpilor anticitoplasmatici │ │ │(C-ANCA) şi reacţia pozitivă ELISA-pro-teinaza-3│ │ │are specificacitate pentru granulomatoza Wegener│ │ │de 98%. │ │ │Definiţie: │ │ │Biopsie de artere. │ │periferic. în │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. │ │ │purpură palpabilă.W. │ │ │Sunt afectate: . │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │Caracteristica angeitei granulomatoase este │ │ │prezenţa unei hipereozinofilii (peste 1. arteriole.arcul aortic şi ramurile sale. GRANULOMATOZA WEGENER │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │Granulomatoza Wegener (G. │cu posibilitatea invalidului de a │se autoservi. │ │Raynaud. │ │ │ │ │ │4. secreţii mucoase şi │ │formarea de granuloame şi vasculită (vasculită │purulente sau sanghinolente.000 │ │ │elemente/mmc) la peste 80% din bolnavi. │ │Gradul II de invaliditate. insuficienţă cardiacă.

fără │ │ │ │fenomene autoimune: pacienţii prezintă │afectare oculară sau nervoasă.C. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │ │spaţială. ce │ │muncă.) .C.M. │ │ │ │B. de a se autoconduce. │ │ │ │1. sau de orientare │ │activitate cât şi de remisiune a bolii.90% │Gradul II de invaliditate. semne piramidale. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV ÎN B. │vasculare arteriale de tip anevrisme. │cutaneo-mucoase de tip stomatită aftoasă. │ │autoanticorpi anti-U1RNP în absenţa relativă a │manifestări cardiace de tip pericardită.│ │ │ │ │cod de boală 642 din lista de 999 coduri de │ │ │ │ │boală după C. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Îngustări sau ocluzii la nivelul aortei. la │ │ │ │ │nivelul extremităţilor superioare sau │ │ │ │ │inferioare.T.│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .000) de autoanticorpi │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │anti-U1RNP (determinate prin teste imunologice │Este în funcţie de gradul afectării organice │ │muncă. SINDROMUL BEHCET (S. în observaţie. Anomalii arteriografice.Crioglubulinele prezente uneori în faza acută. de a│ │perioadă de 12 luni. Sclerodactilia. │ │caracterizată prin ulceraţii recurente orale şi │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │genitale şi uveită care poate determina frecvent│Sindrom Behcet la debut.M. │ │ │ │ │5. cu leziuni │ │prin reducerea globală a capacităţii│ │orbire. │miocardită. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. fără ajutorul │ │şi două din următoarele: │ale nervilor cranieni. tulburări de conducere │ │ │ │II. │cu febră.48 ore. cu leziuni vasculare │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │arteriale de tipul anevrismelor la nivelul │ │ │ │În episoaodele acute testele de inflamaţie sunt │carotidei. a │ │autoanticorpi faţă de un antigen nuclear │Raynaud asociat cu unele manifestări articulare │ │ortostatismului şi mersului.│B. │ │ │ │ │2. leziuni acneiforme. │ │ │ │ │. │ │2. │ │ │ │ │4. Criteriu serologic. Sinovita.100% │Gradul I de invaliditate. asemănător celei observate în LES │ │de autoconducere.I. │ │. manifestări pulmonare de tip pleurezie │ │de a se orienta spaţial fără │ │Demonstrarea unui titru crescut (1/10 000) de │cu tulburări de difuziune pulmonară a gazelor. reapărând cel puţin de 3 ori într-o│de tipul uveită bilaterală atât anterioară cât şi│ │autoservi. │prin afectarea tractului corticospinal cu hemi şi│ │altei persoane.│special la nivelul membrelor superioare. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Acesteia trebuie să i se asocieze două afectări │Sindrom Behcet în faza de afectare oculară. │ │ │ │ │.│ │ │ │ │. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │3. │ │ │ │altor specificităţi de autoanticorpi. │ │ │ │vasculită retiniană (observată de oftalmolog).leziuni │ │ │ │ │asemănătoare celor din LES definit.B. I de invaliditate. │ │ │ │ │4. │ │trebuie să prezinte: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │1.C. │ │ │ │ │. fără leziuni │ │ │ │autoanticorpi faţă de membrana mucoasei bucale. Sufluri la nivelul arterei subclavii sau a │ │ │ │ │aortei. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Sufluri la auscultaţia uneia sau ambelor artere │ │ │ │ │subclavii sau a aortei abdominale. Există o agregare│ │ │ │ │familială a sindromului fiind prezentă incidenţa│ │ │ │ │crescută a HLA-B51.cod de boală 642 din lista de│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .│ │specifice) este prezent atât în perioadele de │(viscerale).49% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boală după C.Anemie moderată.RNP.imunoglobulina A uşor crescută. │ │ │ │ │pseudofoliculită. │ │ │ │complexe imune circulante şi o scădere a │ │ │ │ │raportului limfocitelor T4/T8. Scăderea pulsului la artera brahială. │de tip artrite fără caracter particular sau │ │ │ │ │tenosinovită a muşchilor flexori a mâinii. │ │ │ │. │atrioventriculare. sau afectarea nervoasă prin leziuni │ │se orienta spaţial. │ │I. │ │extractibil ribonuclenzosensibil. │(cu apariţie mai rară decât în acesta). Leziuni cutanate: eritem nodos. │de iritaţie meningeală.T. cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a │ │ │musculare de tip miopatie inflamatorie. │ │ │ │ . │ │ │ │ │ │ │Sindromul Behcet . │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. │ │ │ │ │Criteriul clinic constant este aftoza recurentă │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .M. a capacităţii de autoservire. aortei abdominale cu manifestări │ │ │ │pozitive: │clinice ca urmare a ischemiei sau rupturii │ │ │ │. │ │. leziuni papulopustulare sau │ │ │ │ │acneiforme. │ │ │ │ │5. de a se autoconduce. │ │ │altei persoane.M. │intracraniene. Criterii clinice. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .M. │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută total. │ │ │invaliditate.Prezenţa antigenul HLA-B51. sau de orientare │ │ │corioretinită (vezi criteriile af. Ulceraţii recurente orale observate de medic │Sindrom Behcet în faza acută cu afectare oculară │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │sau pacient. │ │ │ │ │Caracteristica serologică a bolii este prezenţa │ │ │ │ │în titru mare a anticorpilor anti-U1 . │ │ │supraveghere permanentă din partea │ │. │ │ │ │ │ramurilor primare sau al arterelor mari.M. Leziuni oculare: uveită posterioară.T. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .100% │Gradul. │ │ │ │ │. │ │Sindromul Behcet are mecanisme patogenice │ulceraţii genitale şi manifestări cutanate de │ │ │ │multifactoriale şi în special sunt implicate │tip: eritem nodos. Nu se cunoaşte│oftalmologice). SS şi PM asociate cu prezenţa de │manifestările cutaneo-mucoase de tip fenomen │ │gestualităţii profesionale.20% │Grad 0 de invaliditate.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .│ │organice. │ │ │ │ │prezenţa complexelor imune circulante (CIC).C. are ca mecanism patogenic perturbarea │ │ │ │ │imunoreglării normale fiind mediat imunologic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Prezenţa a cel puţin 3 criterii din cele 6 │ │ │ │ │permite susţinerea diagnosticului de boală.) . displaziei │ │ │ │ │fibromusculare. asociată │ │se autoservi. necesitând îngrijire sau │ │Diagnosticul pozitiv este clinic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5. Edem al mâinilor. în perioada activă. │ │este un overlap . │ │ │ │ │Diferenţă: │ │ │ │ │Diferenţa peste: 10 mmHg a tensiunii arteriale │ │ │ │ │sistolice între braţe.I.T.B. │determină orbirea prin nevrita nervului optic sau│ │de autoconducere. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │4. Miozite.90% │Gradul II de invaliditate. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │5.Scăderea valorii complementului seric. cu manifestări nervoase │ │supraveghere permanentă din partea │ │o probă de laborator care să fie specifică. Ulceraţii genitale recurente.C.B. sindrom │ │altei persoane. Diferenţa TA 10 mmHg între braţe.70% │Gradul III de invaliditate. │ │de muncă. Fenomen Raynaud. Patergie citită de medic la 24 . precum şi S. observate pe arteriografie. a capacităţii de autoservire.Prezenţa factorului reumatoid. cu│ │ajutorul altei persoane.Leucopenie cu trombocitopenie. │acesteia. creşterea presiunii │ │ │ │3.) este a vasculită │ │ │ │ │multisistemică de cauză necunoscută.T.T. │ │orală. │ │ │tetrapareze.Prezenţa complexelor imune circulante.VSH crescut. în │ │ │ │ │absenţa aterosclerozei.M.Examenele preparatelor bioptice . │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Scăderea pulsaţiilor la una sau ambele artere │ │ │ │ │brahiale. în care predomină │ │prin reducerea efectuării │ │LES. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │3. sau S. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │.M. modificările de regulă sunt │ │ │ │ │focale sau segmentare.70% │Gradul III de invaliditate.sindrom caracterizat printr-o │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │combinaţie a unor elemente clinice majore din │B. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL SINDROMULUI BEHCET:│ │ │ │ │ │ │ │ │ │În absenţa altor explicaţii clinice pacienţii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 .C.Titru crescut (1/10. │ │Sindromul Behcet (S. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │6. │posterioară.Hipergamaglobulinemie.B.

Roşeaţa articulaţiei afectate. │ │ │ │ │.S.2 articulaţii cu puţine │ │ │ │2.niveluri crescute de complexe imune │ │ │ │ │circulante.49% │ │ │7. cu manifestări oculare şi la nivelul │ │prin reducerea efectuării │ │limfoplasmocitar la nivelul glandelor salivare │glandelor salivare. │ │ │ │ │.biopsie pozitivă din glandele salivare mici │neurologice atât la nivelul SNC cât şi periferic.E. LES. │ │ │ │10. │ │ │ │ │Etiologia . cu o durată de 1 . │săptămâni. │ │ │ │ │L. │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 20 .răspuns dramatoc al artritei după iniţierea │ole-craniului.. la debut (leziuni incipiente │ │gestualităţii profesionale.70% │Gradul III de invaliditate. la nivelul degetelor. aport alimentar de │de 3 . poliarticulară. │ │ │ │15. fibroză interstiţială.90% │gradul ii de invaliditate. │ │inflamatorie cronică. de a se autoconduce.scăderea fluxului salivar parotidian. │ │ │ │ │cutanate. │ │Hiperuricemia familială este poligenică şi │de artrită extrem de dureroasă. neurologice. de a se │ │ │de difuziune cu disfuncţie ventilatorie │ │orienta spaţial. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │GUTA . vasculitele │ │ │ │ │sistemice). fum de ţigări. crize frecvente. Artrita poate cuprinde halucele │ │ │ │5. vânt │ │când se asociază cu o boală a ţesutului │ │ │etc.12 luni. Inflamaţie articulară care atinge apogeul în │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 30 . fatofobie şi blefarospasm) sau scăderea │ │schimbarea locului de muncă în muncă│ │S.│ │eforturilor fizice intense. │de 1 . monoarticulară │ │. fără ajutorul altei│ │SS primar: │obstructivă medie. infiltrarea │ │ │ │.. │ │depozite cristaline de urat monosodic. limfom preexistent. urină │ │ │ │ │şi salivă.evitarea microtraumatismelor.20% │Grad 0. Afectare unilaterală a articulaţiei │la 2 .prezenţa anticorpilor anti SS-A(Ro) şi anti │ │ │ │ │SS-B (La).60% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │. Prezenţa cristalelor de UMS. urmate de interval liber.70% │ │ │În absenţa identificării cristalelor specifice │activă.│ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │ │S.S. aer │ │însoţeşte de nici o altă suferinţă.dispensarizare medic familie │ │de regulă de lungă durată.├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SINDROMUL SJOGREN (S. în care atacurile acute │ 50 . a │ │Diagnosticul pozitiv de gută este permis numai │complect.30% │sau medic specialist reumatolog. │gastrointestinale de tip pancreatită cronică sau │ │ │ │2.artrită cu prezenţa tisulară a unor │ │ │invaliditate. │ │ │ │. Cel puţin două accese observate de medic. │ │DR3/DW3 în SS primar şi HLA DR4 în cel secundar. │ │ │ │ │. apar leziuni osoase erozive şi sunt │ │ortostatismului şi mersului. Afectare unilaterală a tarsului. │ │secreţiei exocrine a acestor glande.2 săptămâni şi care cedează la tratament.M.. │ │maximum o zi. de a│ │.hipergamaglobulinemie.S. cu │ │autoservi. a │ │(Criterii ARA 1975): │ │ │ingestiei de alcool. │ │multifactorială şi este frecvent corelată cu │fără alte simptome generale cu o durată limitată │ │. │ │ │ │ │. Tof gutos (probabil sau demonstrat).AAN în titru mai mare de 1/60. uric crescut peste 7 mg/dl ptr.R. │ │ │ │.│ │ │ │(scor mai mare de 2. prezenţa anticorpii anti SS-C.S. rezultate│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .R. bursele şi │ │Schimbarea locului de muncă. Un alt acces de acelaşi fel. │ │ │ │ │Predispoziţia genetică este legată de HLA │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │un simptom cu durata de 1 an. Imagini geodice subcorticale. │fără simptome.FR în titru mai mare de 1/60: │neurologice).M.necunoscută cu implicarea probabilă │ │ │ │ │a unor factori genetici cât şi a celor de mediu. Hiperuricemie. Simptome şi semne ale uscăciunii oculare: │lichide. │ │ │ │. │Guta cronică tofacee cu o durată lungă de boală │ 60 . caracterizată prin │ │ │capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prezenţa unui infiltrat inflamator │S. │ │diagnosticul: În absenţa acestor două criterii. │ │ │ │3. primar sau secundar cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SS PRIMAR ŞI SECUNDAR:│respiratorii cu dispnee şi scăderea capacităţii │ │autoconduce. obezitate. │ │ │ │ │. tendonului lui Achile etc. PM.3 articulaţii (haluce + gleznă + genunchi)│ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui. Evidenţierea unei boli sistemice autoimune: │polimiozite şi miozite (vezi criteriile bolilor │ │ │ │. │ │proteine. │ │condiţionat.VSH crescut în faza acută. sunt poliartriculare în │ │prin reducerea efectuării │ │sunt întrunite cel puţin 6 din 13 criterii. │gută la 6 . │Guta sub formă de atac acut de artrită localizată│ 40 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Manifestări respiratorii.anticorpii antinucleari. │fiind urmată de o perioadă de acalmie fără nici │ │ │ │11.beta-2 microglobulina crescută în ser. │ │ │ │ │. │simptome generale.2 │ │ │ │3. gastrointestinale. a unor │ │1. calculat la o medie de 4 │de tip polineuropatii senzitive cât şi motorii.S. cu senzaţie de corp│ │ortostatismului şi mersului.49% │Recomandări: │ │ca urmare a unei hiperuricemii preexistente şi │ │ │. care are drept scop scăderea │de kerato-conjuctivită sicca. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │ │sexul masculin.cod de boală 630 din lista de 999 coduri │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .) este o afecţiune │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .titru crescut de factori reumatoizi.hiperuricemie. │ │ │ │primele 48 ore).crioglobulinemie mixtă. fără alte │ │ │ │4. │ │de boală după C. manifestări │ │ │ │. │simptome. B şi 6 │distrucţia articulară marcată şi tofii │ │se orienta spaţial. autoservire. cu pleurezii uscate sau │ │persoane..testul Schirmer pozitiv (sub 5mm în 5 minute). SD. │ │ │ │12. hiperuricemie şi │ │ │ │diagnosticul prezumtiv de gută o dă triada: │predilecţie pentru episoadele poliarticulare. SIDA şi│ │ │ │ │alte cauze de keratită sicca sau de tumefiere a │ │ │ │ │glandelor salivare. │ │conjunctiv (P. în care │ 70 .) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SS secundar: │ │ │ │ │Simptomele şi semnele de mai sus + semne │ │ │ │ │clinice suficiente pentru a diagnostica P.90% │Gradul II de invaliditate. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE MICROCRISTALINE ŞI DISMETABOLICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GUTA . senzaţie de arsură. metatarsofalangiane a halucelui). │ │1. Deşi puseul se remite │ │gestualităţii profesionale.40% │medicamente (diuretice) etc.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Explorări biochimice: │lipsesc perioadele libere intercritice.anemie normocromă şi normocitară. sau cu manifestări │ │ │ │. primar sau secundar cu manifestări │ │ │ │keratoconjunctivitei sicca. pelvine. manifestări articulare. │pavilionului urechii. S. │ │ │ │ │LES.D. │special mb.│ │ │ │ │cu un proces patogenic de natură imunologică. │ │ │ │ │.I. │ │ │ │ │4. articulare. │de artrită la 1 . │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. poate fi primar (idiopatic) când nu se │secreţiei salivare cu dificultate la deglutiţie. (Artrita este frecvent localizată │ │. Lipsa unei boli reumatice de bază (P. │asimptomatic.controale periodice. │ │ │ │6. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │renale de tip nefrită interstiţială. P. │ │ │ │lobuli evaluabili). │cu manifestări musculare de tip miopatii. │survin tot mai des şi cu durată mai lungă │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │diagnosticul de gută este aproape sigur dacă │însoţite de febră.. │ │în leucocitele lichidului sinovial sau la │tendoanele. Negativitatea culturilor bacteriene din │Guta intercritică şi atacuri acute recurente de │ │ │ │lichidul sinovial.prezenţa anticorpilor anti SS-A (Ro) sau anti │ │ │ │ │SS-B (La). │ │fără umiditate scăzută. │ │de evidenţierea cristalelor intracelulare de UMS│afectate structurile periarticulare. DM. a │ │şi lacrimale. sau secundar│modificări de gust. │străin. Acces monoarticular. Vindecarea completă a unui acces. hematologice şi renale dau │ │ │ │ │invalidităţi în SS primar (vezi criteriile │ │ │ │ │respective). │(leucocitoză + febră + creşterea VSH) cu durată │ │ │ │9. │ │ │ │ │musculare.regim alimentar.R. Simptome şi semne ale uscăciunii bucale: │hepatite cronice evolutive. fără ajutorul │ .ac.S. Tumefacţie asimetrică a unei articulaţii. │ │ │ │ │. │ │ │ │nivelul tofilor gutoşi (diagnostic de │ │ │ │ │certitudine). a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL GUTEI │la nivelul art. │ │ │ │ │..tratament specific. cu │ │ │ │tratamentului cu colchicină (efect prompt în │evoluţie progresivă. Durere sau tumefacţia a articulaţiei │ │ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui. │ │ │ │ │Excluse: sarcoidoza. SD.70% │ │ │Prezenta cristalelor de UMS în lichidul sinovial│ │ │ │ │sau existenţa unui tof demonstrat precizează │Guta cronică tofacee. │ │ │ │ │.│ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Guta în faza cronică.│limfoidă a interstiţiului pulmonar. │ │ │ │ │13. urmate de interval complet │ │ │ │14. │bilateral sau halucele şi glezna. demonstrând prezenţa │S.colorare excesivă cu roşu bengal/fluoresceină │ │ │ │ │a corneei şi conjuctivei.un episod de monoartrită cu debut brusc şi │Formarea depozitelor tofacee la nivelul │ │ │ │urmat de un interval liber.4 zile şi un urmate de un interval liber │ │. statut socio-profesional. endocrine. │însoţite de semne generale de inflamaţie │ │ │ │8.

internare în caz de puseu acut şi │ │evidenţă condrocalcinoza. │foarte accentuate. │ │ │ │.│mg/dl ptr. │subcutanaţi de dimensiuni importante.Subiective: .I.70% │Grad III de invaliditate. │ │. monoarticular. │determină deformaţii la nivelul mâinilor prin │ │ │ │.20% │Grad 0 │ │ │Calcificările tendoanelor m. coxofemurale.cură balneară.60% │prin reducerea efectuării │ │lizereu calcic ce apare la nivelul ţesutului │discurilor intervertebrale (mai frecvent inelul │ │gestualităţii profesionale. │ 0 . cu interesarea osului subcondral. coxofemurale şi greutate la mobilizare. cu manifestări renale de tip │ │persoane. │ │ │ │Coxartrozele afectează ambele sexe (cu o uşoară │Diagnosticul coxartrozei este unul radiologic. cu tofi ulceraţi │ │permanentă din partea altei │ │radiotransparente rotunde sau ovalare situate în│suprainfectaţi. │ │Condrocalcinoza (C. │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . alteori este resimţită cu intensitate │unilaterale (coxa profunda de gr. bazinului. │Măsuri profilactice: │.000 şi 50. │Bolnavii acuză dureri inghinale la mers │ .sunt │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │manifestări inflamatorii articulare. radiocarpiene.evitarea ortostatismului prelungit│ │artic. cu │ │invaliditate. │ │ │ │(90% din artropatiile coxofemurale) şi prin │Bolnavul acuză dureri coxofemurale la mers │ │ │ │caracterul său invalidant. Depozite │ │ │ │ │calcare caracteristice vizibile radiologic şi │ │ │ │ │modificări degenerative importante. │ │Nu se încadrează în grad de │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Aceste calcificări sunt latente sau uneori au o │ │invaliditate.10% │Măsuri profilactice: │ │coxofemurale caracterizate morfopatologic prin │inferioare posttraumatice unilaterale fără │ │. │ │ │ │ │Tabloul clinic mimează o poliartrită reumatoidă. │ │din lista de 999 coduri de boală după C. face parte din tabloul │Între episoade pacienţii sunt complet │ │ │ │reumatismelor prin microcristale. Tipul pseudoreumatoid de condrocalcinoză. fără │ │ │ │sinovialei şi ale ţesuturilor periarticulare │alte simptome.factor reumatoid absent.M. │deseori recidivante dar nu dau invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. necesitând │ │importante coexistă cu un spaţiu articular │numita artrita gutoasă anchilozantă la nivelul │ │îngrijire sau supraveghere │ │relativ păstrat = aspect de gută. │ │. Simptome: │ │1. iniţial │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │punctiformă. umezeală. durere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 20 .hiperuricemia se asociază cu hiperglicemie.4 săptămâni.măsuri igienico-dietetice pentru │evitarea obezităţii. Bolnavii prezintă │ │de aer │ │Examenul lichidului sinovial confirmă │tumefacţii articulare cu limitarea mobilităţii. │.20% │Grad 0.creşterea concentraţiei lipidelor totale şi │articulare secundare pot limita mobilitatea │ │ │ │trigliceridelor. cu │ │ │ │Cauza cea mai frecventă în formele secundare │afectare mono sau oligoarticulară şi care se │ │ │ │este reprezentată de hiperparatiroidismul │remite complet. Grad 0. a │ │cartilaginos (linie trasă cu creionul).000 de │poliarticulară în care manifestările locale sunt │ │ │ │leucocite (majoritatea polinucleare). │regiunea fesieră (cu iradiere pe faţa post. │Tofii giganţi şi procesele degenerative │ │ │ │.depozitele cristaline de pirofosfat dihidratat│ │ │ │ │de calciu (PFDC) la nivelul cartilajului │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . mâinilor pune în │rahidiană. C. 1 la care │maximă pe faţa externă a regiunii trohanteriene │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică) │(cu iradiere pe faţa externă a coapsei) sau în │fără semne obiective patologice la ex. uneori │ │ │ │ │distructive. │afectarea membrelor toracice. Nu se încadrează în grad de │ │Coxartrozele (artrozele coxofemurale) .lichidul sinovial extras dintr-o articulaţie │Guta sub forma pseudoflegmonoasă (guta cronică │ 80 . Modificările de tip │ │ │tratament de specialitate. │diabetul zaharat. frecvenţa crescând cu │ │ │ │ │vârsta. psoriazisul.cod de boală 633 din lista de 999 │ │ │ │ │coduri de boală după C. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.2 zile până la 3 .cod de boală 630 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. cu simptomatologie dureroasă │ │Recomandări: │ │Rg. F. │ │ │ │ │umeri.control periodic. Eroziunile osoase │libere intercritice cu anchiloza osoasă aşa │ │orientare spaţială.C. │ │(idiopatice) şi a formelor secundare.49% 20 . ulterior liniară.cură balneară. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Condrocalcinoza în forma asimptomatică. │Bolnavii prezintă afectare poliarticulară cu │ │.regim hipocaloric pentru scăderea │ │leziuni degenerative ale cartilajului hialin │modificări clinice subiective şi fără semne │ │în greutate la persoanele obeze. │ │ │ │intracelulară a cristalelor de UMS. uric ce duce la insuficienţă │ │ │ │înconjurate de un lizereu osteosclerotic │renală acută sau cronică. │ │artropatii cronice care afectează articulaţiile │Coxartroze secundare polare superioare sau │ 0 . │ │ │ │predominenţă feminina). │ │ │ │cristale de hidroxiapatită. │posttraumatice unilaterale fără semne clinice │ │mersul pe teren accidentat. │bolilor reumatismale abarticulare). produse de calcificări │Calcificări periarticulare ale umărului: │ │ │ │periarticulare şi depozite intraarticulare de │periartrită calcifiantă a umărului. MCF. │prelungit.sunt │ │ │invaliditate. │ 20 . curenţi │ │ │săptămâni sau chiar luni. │ │aspect distructiv (geode subcondrale. │ │Eroziunile osoase determinate de depozitele de │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │cristale de UMS se corelează atât cu durata cât │Guta cronică poliarticulară cu lipsa perioadelor │ │autoservire. │ │articular.19% │. │ │apropierea extremităţii articulare a osului şi │nefropatie prin ac. de autoconducere sau de│ │şi cu severitatea bolii.factorii reumatoizi ulteriori prezenţi în │articulare cât şi a celor periarticulare. mimând o inflamaţie │ │ │ │. │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ALTE ARTROPATII: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ARTROPATIA CU CRISTALE DE HIDROXIAPATITA . │ │ │ │primar.30% │Nu se încadrează în grad de │invaliditate.VSH crescut în puseele inflamatorii. │durează 1 . Prezenţa │ │invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │A. │episoade inflamatorii subacute care durează │ │munci fără frig. nefropatie │ │ │ │Explorarea radiologică: exclude alte tipuri de │gutoasă. obiectiv.│ │. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │CONDR0CALCINOZA (PSEUDOGUTA) . │coapsei. │ │ │ │ │Bolnavii prezintă episoade acute de inflamaţie │ │ │ │ │însoţite de modificări articulare degenerative. │evoluţie acută sau cronică. │ │ │ │titruri mici. │clinice patologice la ex. radiologic poate evidenţia│ │ │ │ │depozite de cristale de PFDC. │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │. │ │ │ │sugerează guta.49% │Grad 0. │ 60 .dureri în regiunea inghinală │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │cu iradiere pe faţa anterioară a coapsei.gimnastică medicală. mai rar nucleul pulpos). │ │ │ │ │la nivelul art. │o durere izolată a genunchiului. │asimptomatici.gimnastică medicală.90% │ │ │afectată prezintă între 1. sunt │ │ │ │. Tipuri combinate de condrocalcinoză care pot │ │ │ │ │complica frecvent evoluţia bolii. ce │ │altei persoane. │ │ │ │ │. coexistă cu un │A. │ │ │ │diagnosticul (prezenţa cristalelor PFDC). │ │ │ │prin depozitele de cristale de pirofosfat │ │ │ │ │dihidratat de calciu cu localizare în interiorul│ │ │ │ │sau în jurul articulaţiilor. către │unilaterale sau postmalformaţii protruzive │genunchi. realizând │ │ortostatismului şi mersului. │ │Domină patologia şoldului prin frecvenţa sa mare│patologice la ex. genunchi. │ │ │ │ │În formele de artrită cu microcristale de HA │ │ │ │Radiografiile evidenţiază calcificări │evoluează ca monoartrite acute sau cronice cu │ │ │ │periarticulare sau paradiafiazare. punctiforme │evoluţie bună între puseuri. defecte osoase│membrelor toracice şi pelvine.100% │Gradul I de invaliditate. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. a │Diagnosticul coxartrozei este numai radiologic. aspect │ │ │ │ │caracteristic gutei care precizează │Guta cronică poliarticulară tofacee asociată cu │ │ │ │diagnosticul.schimbarea locului de muncă în │ │osteofitoză exuberantă). fesier. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 . asociate │episoade acute de inflamaţie articulară ce │ │ │ │altor boli.I. │ │ │ │artropatie şi identifică depozitele tofacee │ │ │ │ │osoase la bolnavii cu gută recunoscută.M. ale meniscurilor.examenul lichidului sinovial permite decelarea│supurativă). Tipul pseudoartrozic de condrocalcinoză.20% │Grad 0. ale │radiologic în majoritatea articulaţiilor. │factorii reumatoizi prezenţi în titruri mici. │ │ │calcinoze discale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │articulară prin interesări atât ale structurilor │ │ │ │.C. . │ │CONDROCALCINOZA (PSEUDOGUTA) calcificări ale │depozitelor de cristale de PFDC evidenţiate │ │ │ │cartilajului articular. genunchilor. │. │ │clinic prin dureri cu limitarea mişcărilor în │Coxartroze polare superioare sau inferioare │ 10 . Are aspect de fin│Condrocalcinoza cu localizare la nivelul │ 50 .mai rar (10% din cazuri) este│prelungit. │Calcificări ale rahisului coloanei lombare. obiectiv.70% │. │ │sinovialei şi ţesuturilor moi periarticulare şi │ │ │. obiectiv al bolnavului. tibiotarsiene. (Vezi criteriile │ │ │ │sau în grămezi opace cu dimensiuni variate.leucocitoză cu neutrofilie. iar ex. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │COXARTROZA . │ │articular dau imagine radioopacă.) recunoaşte din punct de │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │vedere etiologic existenţa formelor primitive │Condrocalcinoza în forma pseudogutoasă. HTA. │ │artrozic degenerativ ale artic. │fibros. │ 0 .VSH crescut în atacurile acute de gută.

│proiectată; │ │ │ - durere de tip mecanic, │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │ │agravată de mers (în special pe scări sau pe │unilaterale sau post malformaţii protuzive │ │teren accidentat), de sprijin, de mişcare, de │unilaterale (pe o coxa profunda de gr. 2 - la │ │oboseală, "durere de sfârşit de zi" şi calmată │care fundul cotilului depăşeşte linia │ │de repaus; │ilioischiatică). │ │ - impotenţă funcţională │ │ │de intensitate variabilă care împiedica pe │Coxartroze primitive sau secundare posttraumatice│ │bolnav să urce scările sau să alerge; │unilaterale sau pe malformaţii protuzive (coxa │ │2. Obiective: - şchiopătarea, bolnavul evitând │profunda gr. 3 - protuzie acetabulară). Bolnavii │ │să se sprijine pe membrul inferior bolnav. Când │acuză dureri inghinale, la ridicarea de pe scaun,│ │stă în picioare observăm o atitudine vicioasă, │la ortostatism prelungit, la mers, la coborârea │ │cu membrul inferior în uşoară flexie şi rotat │scărilor şi dispar în decubit. │ │extern. Tardiv, putem remarca o coborâre a │La ex. obiectiv uşoară limitare a mişcărilor de │ │pliului fesier, o atrofie musculară. │rotaţie. │ │ - limitarea mobilităţii: │Diagnosticul clinic este susţinut radiologic. │ │bilanţul articular şi muscular evidenţiază │ │ │limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală; flexia se menţine │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │normală mult timp (spre deosebire de coxite, la │ │ │care se limitează rapid). │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │În formele activate, nu poate pune "picior peste│posttraumatice sau secundare pe coxa retroversa │ │picior", nu se poate încălţa. În coxartrozele │(sechele de epifizioliză). │ │mai avansate mecanismul şchiopătării ţine de: │ │ │leziunile osteoarticulare dureroase, contractura│Coxartroze secundare pe coxa plana (osteocondrită│ │flexorilor, deficitul fesierului mijlociu şi │deformantă juvenilă). │ │atrofia cvadricepsului. Suitul, coborâtul │ │ │scărilor ca şi perimetrul de mers se reduc │Coxartroze secundare unilaterale │ │progresiv. Mersul nu mai este posibil decât cu │postosteonecrozei, condrocalcinozei, bolii │ │sprijin în baston, apoi pe două bastoane sau │Morquio. │ │cârje axilare. În formele foarte evoluate, cu │Bolnavii prezintă dureri în regiunea inghinală │ │anchiloză în atitudine vicioasă (adducţie, │sau în triunghiul Scarpa cu iradiere în regiunea │ │flexie şi rotaţie externă) şi dureri permanente,│fesieră şi retrotrohanteriană sau faţa anterioară│ │invaliditatea e gravă (nu mai poate părăsi │a coapsei până la genunchi (uneori gonalgii │ │patul, deşi starea generală este relativ bună). │izolate). │ │B. Manifestări radiologice: │La ex. obiectiv: mers salutând cu limitarea │ │Semiologia radiologică a coxartrozelor este │mişcărilor de rotaţie, abducţie, adducţie. │ │caracterizată prin 3 tipuri de modificări: │Diagnosticul pozitiv este clinic şi radiologic. │ │ │ │ │1. Îngustarea interliniei articulare (este │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │constatată în zona articulară portantă unde se │posttraumatism sau malformaţii congenitale, │ │exercită presiuni maxime, de obicei │condrocalcinozei, bolii Morquio, bolii Paget, │ │supero-externe şi mai rar intern sau axial). │coxite infecţioase, osteomalacie etc. │ │2. Osteoscleroză subcondrală: reacţie de │La ex. obiectiv limitarea mişcărilor de rotaţie, │ │osteocondensare faţă de excesul de presiune din │abducţie, adducţie şi limitarea flexiei cu │ │zona în care cartilajul s-a deteriorat (aspect │atitudine vicioasă a coxofemuralelor afectate (în│ │de benzi opace, de o parte şi de alta a │flexum rotaţie externă şi adducţie), atrofia │ │interliniei articulare). │grupului muscular fesier şi cvadricepsului. │ │3. Osteofitoza se dezvoltă în afara zonelor │"Semnul pantofului" este pozitiv (bolnavul nu │ │articulare supuse presiunilor: │poate efectua flexia - rotaţia necesară │ │- cotiloidiene externe; │sprijinirii piciorului de coapsa opusă pentru a │ │- femurale: osteofitoză marginală a capului; │încălţa pantoful. │ │- osteofitoză perifoveală; │ │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │D. Stare generală bună. │ │ │E. Forme clinice: │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │- după criteriul topografic: │limitarea mişcărilor de rotaţie, abducţie, │ │ - coxartroze polare superioare - sunt cele│adducţie şi flexie cu atitudini vicioase a │ │mai frecvente, de obicei secundare unei │coxofemuralelor în flexie, rotaţie externă şi │ │"displazii coxofemurale simple" (coxa valga şi │adducţie, cu atrofia grupelor musculare fesiere │ │displazia cotiloidiană) sau a unei subluxaţii a │şi ecvadricepsului bilat. │ │capului femural sau anteversiei exagerate. │ │ │Evoluează spre agravare, marea majoritate a │ │ │cazurilor având indicaţie chirurgicală; │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │ - coxartroze interne (centrale, axiale); │dureri şi instabilitate coxofemurală cu reducerea│ │- după criteriul etiologic: │posibilităţii de mers. │ │ - coxartroze primare - în jurul vârstei │Coxartroză rapid distructivă bilaterală cu │ │de 50 - 60 ani, de obicei bilaterale cu o │reducerea accentuată până la 70% din valorile │ │morfologie normală a coxofemuralelor, cu │fiziologice ale mobilităţii şoldului. │ │evoluţie lentă. Pot coexista cu artroze ale │ │ │mâinilor, genunchilor şi rahisului (boală │ │ │artrozică vertebro-periferică); │ │ │ - coxartroze secundare (60 - 65%) │ │ │debutează înainte de 40 ani cu o evoluţie │ │ │rapidă. Se disting următoarele forme clinice: │ │ │- coxartroze secundare malformaţiilor luxante; │ │ │- coxartroze orizontale secundare anterversiei │ │ │crescute a colului femural şi cotilului; │ │ │- coxartroze secundare malformaţiei protruzive. │ │ │Coxartrozele se dezvoltă rar pe un cotil profund│ │ │simplu (coxa profundă de gradul 1, la care │ │ │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică). │ │ │Pe coxa profunda gr. 2 (la care fundul cotilului│ │ │depăşeşte linia ilioischiatică) sau coxa │ │ │profunda de gr. 3 denumită şi protruzia │ │ │acetabulară (peretele intern al cotilului │ │ │proemină în interiorul bazinului). │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa retrorsa │ │ │(sechele de epifizioliză); │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa plana (cap │ │ │femural turtit, ovoid sau în formă de ciupercă, │ │ │pe un col femural scurt) Este vorba despre o │ │ │dismorfie sechelară a bolii Legg-Perthes-Calve │ │ │(osteocondrită deformantă juvenilă constând din │ │ │osteonecroza nucleului capului femural). │ │ │- coxartroza secundară unei osteonecroze a │ │ │capului femural; │ │ │- coxartroza secundară condrocalcinozei; │ │ │- coxartroza secundară bolii Morguio (tulburări │ │ │de formare a epifizelor membrelor şi │ │ │platispondilie); │ │ │- alte coxartroze secundare după coxite │ │ │reumatismale sau infecţioase; în boala Paget; │ │ │în osteomalacie şi în cazul sechelelor │ │ │traumatice (după reducerea defectuoasă a │ │ │fracturilor de cotil). │ │ │Diagnosticul pozitiv al coxartrozelor se bazează│ │ │pe 5 criterii esenţiale: │ │ │1. dureri inghinofesiere de tip mecanic; │ │ │2. limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală, amplitudinea flexiei │ │ │fiind mult timp conservată; │ │ │3. modificările radiografice: îngustarea │ │ │segmentară a interliniei articulare, │ │ │osteoscleroză subcondrală şi osteofitoză; │ │ │4. absenţa modificărilor biologice; │ │ │5. stare generală bună. │ │ │Deci diagnosticul pozitiv de coxartroză se │ │ │bazează pe modificările clinice şi cele │ │ │radiologice. │ │ │- Explorările de laborator; │ │ │- Radiografia bazinului de faţă standard │ │ │(singura realmente utilă); │ │

30 - 40%

40 - 49%

50 - 70% 50 - 60%

60 - 70%

70 - 90% 70 - 80%

80 - 90%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale, a │ │ortostatismului şi a mersului. │ │Bolnavul acuză dureri de tip mecanic│ │(apar la ridicarea de pe scaun, la │ │ortostatism prelungit, la mers, la │ │coborârea scărilor şi dispar în │ │repaos). │ │- schimbarea locului de muncă în │ │munci fără ortostatism prelungit, │ │poziţii vicioase în timpul │ │lucrului, frigul, umezeala. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bolnavul acuză dureri inghinale şi │ │triunghiul Scarpa, la ridicarea în │ │ortostatism, la mers, la coborâtul │ │şi urcatul scărilor. Bolnavul are un│ │mers salutând cu instabilitate a │ │şoldului şi bazinului la mersul pe │ │distanţe mari. │ │Necesită sprijin baston. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │prin posibilitatea invalidului de a │ │se autoservi, de a se autoconduce, │ │de a se orienta spaţial, fără │ │ajutorul altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│Posibil, dar nu obligatoriu: │ │ │ │ │-Tomografie computerizată; │ │ │ │ │- Scintigrafie osoasă; │ │ │ │ │- RMN. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GONARTROZA - cod de boală 634 din lista de 999 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │coduri de boală după C.I.M. │ │ │grad de invaliditate. │ │ │Artroză incipientă femuro-patelară unilaterală │ 0 - 10% │- regim hipocaloric pentru scăderea │ │Gonartroza este cea mai frecventă artroză şi cea│secundară sau primitivă. │ │în greutate la persoanele obeze; │ │mai frecventă artropatie a genunchiului. │Bolnavul acuză gonalgii la mers prelungit. │ │- gimnastică medicală; │ │Frecvenţa mai mare de 3 - 4 ori la femei faţă │Ex. obiectiv clinic este normal. │ │- cură balneară; │ │de bărbaţi. │Rg. genunchiului profil incidenţă axială 30, │ │- evitarea ortostatismului mersul pe│ │Din punct de vedere etiologic gonartrozele sunt │60, 90 arată îngustarea liniei femuro-patelare.│ │teren accidentat; │ │primitive şi secundare. │ │ │ │ │Gonartrozele primitive debutează între 40 - 50 │Artroză femuro-tibială secundară sau primitivă │ 10 - 19% │ │ │ani, în special la femei, de obicei obeze şi cu │unilaterală incipientă cu dureri de tip mecanic, │ │ │ │varice la membrele pelvine. │fără semne inflamatorii la ex. obiectiv şi ex. de│ │ │ │Gonartrozele secundare debutează precoce, sunt │laborator, cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │ │ │unilaterale şi necesită frecvent intervenţii │plan frontal (genu varum sau valgum unilateral). │ │ │ │chirurgicale. │ │ │ │ │Dintre cauzele cele mai frecvente, în │ │ │ │ │gonartrozele secundare sunt menţionate: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- traumatismele (sechele de fracturi, luxaţii, │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │entorse, leziuni menisc) │Gonartroză secundară unilaterală posttraumatică │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │- tulburări statice: - dezaxarea axei │sau primitivă unilaterală (de tipul artrozei │ │- gimnastică medicală; │ │femuro-tibiale cu solicitările în varus sau │femuro-patelare sau femuro-tibiale incipiente) │ │- măsuri igienico-dietetice pentru │ │valgus (genu valgum varus); │fără limitarea mobilităţii, cu gonartroze │ │evitarea obezităţii; │ │ - dezaxarea aparatului │reactivate remise clinic în 1 - 2 săptămâni. │ │- cură balneară. │ │rotulian (displazii rotuliene, luxaţii şi │ │ │ │ │subluxaţii rotuliene); │Gonartroză secundară posttraumatică sau primitivă│ 30 - 40% │ │ │- o serie de factori generali favorizează │unilaterală (de tipul artrozei femuro-patelare │ │ │ │apariţia artrozei: tulburările endocrine │incipiente) fără limitarea mobilităţii, cu │ │ │ │(insuficienţa ovariană, menopauza); tulburările │deviaţii axiale femuro-tibiale în plan frontal │ │ │ │metabolice (obezitatea); factorii genetici │(genu varum sau valgum bilateral). │ │ │ │(displazii). │ │ │ │ │ │Gonartroze primare sau secundare de tipul │ 40 - 49% │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │artrozei femuro-patelare unilaterale însoţite de │ │ │ │ │laxitate genunchi unilateral (leziuni │ │ │ │4. Manifestări clinice: │degenerative ale ligamentelor colaterale, │ │ │ │- subiective: durerea între puseele inflamatorii│instabilitate laterală mică). │ │ │ │este de tip mecanic (calmate la repaus şi │ │ │ │ │exacerbate la mers, coborâtul şi urcatul │ │ │ │ │scărilor, la genuflexii). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │În puseul acut durerea este de tip inflamator │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │(persistă şi în repaos). │Gonartroze primare sau secundare posttraumatice │ 50 - 60% │prin reducerea efectuării │ │- obiective: - sindrom de instabilitate │unilateral cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │gestualităţii profesionale, a │ │(laterală, anteroposterioară sau rotatorie) prin│plan frontal (genu varum sau valgus) sau dezaxare│ │ortostatismului şi a mersului. │ │laxitatea sau leziunea ligamentelor laterale şi │în plan sagital (genu flexum) cu limitarea │ │- Evitarea suprasolicitării │ │încrucişate, ce însoţeşte frecvent gonartroza, │mobilităţii genunchiului (extensie, flexie) │ │funcţionale, alternarea │ │mărind dificultatea recuperării funcţionale; │decompensată algic. │ │ortostatismului şi mersului cu │ │ - mărirea de volum a genunchiului, │ │ 60 - 70% │perioade frecvente de repaus, │ │poate fi cauzată de inflamaţia sinovială; │Gonartroze primare sau secundare unilateral │ │evitarea mersului de distanţe mari │ │reacţia lichidiană hidartrozică; tendinite şi │decompensate algic şi funcţional cu instabilitate│ │şi mai ales pe teren accidentat; │ │ligamentite; hipertrofia adipoasă; hipertrofia │a genunchiului lateral şi antero-posterior, cu │ │- evitarea urcatului şi coborâtului │ │epifizară (în gonartrozele avansate). │tumefacţia genunchiului în perioadele activate │ │scărilor; │ │ - genunchiul dezaxat, circa 30% din│însoţite sau nu de chist sinovial popliteu (chist│ │- combaterea excesului ponderal; │ │gonartroze sunt secundare unui genu varum sau │Baker), cu dezaxare în plan sagital (genu flexum)│ │- mers cu sprijin în baston; │ │genu valgum. Dezaxaţia sagitală în genu flexum │şi limitarea mobilităţii (extensie, flexie activă│ │- renunţarea la activităţile │ │poate să ţină de o gonartroză avansată, de │şi pasivă). │ │sportive; │ │retracţia ischiogambierilor sau de o gonartroză │ │ │ │ │inflamată. │ │ │ │ │ - limitarea mobilităţii - afectarea│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 - 90% │Gradul II de invaliditate. │ │frecventă a rotulei prin procesul artrozic │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │diminuă forţa cvaricepsului încă de la debutul │Gonartroze bilat. secundare posttraumatice sau │ 70 - 80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gonartrozei (cu extensia incompletă a │primitive avansate cu dezaxare în plan frontal │ │autoservi, de a se autoconduce, de a│ │genunchiului). De asemenea, gonartroza se │(genu varum) cu limitarea mobilităţii genunchilor│ │se orienta spaţial, fără ajutorul │ │însoţeşte de reducerea amplitudinii şi forţei │progresivă (extensia, flexia) decompensate algic │ │altei persoane. │ │rotaţiei axiale a gambei. │şi funcţional, cu pusee inflamatorii active la │ │Necesită intervenţii chirurgicale │ │Gonartrozele evoluate se însoţesc de limitarea │intervale mici. │ │corectoare (osteotomie tibială de │ │flexiei, cu deficit de mers (pentru mersul pe │ │ │corecţie, care restabileşte axa │ │plan orizontal sunt necesare minimum 40 de │Gonartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │mecanică femuro-tibială şi │ │flexie, iar pentru suitul scărilor 80 - 90 de │sindrom de instabilitate a genunchiului laterală │ │distribuţia fiziologică a │ │flexie şi posibilitatea unei extensii stabile şi│externă şi internă; anteroposterioară bilat. cu │ │presiunilor. │ │complete în rectitudinea genunchiului). │dezaxarea în plan frontal şi sagital cu limitarea│ │ │ │B. Semne radiologice: │mobilităţii pasive (flexie - extensie) cu pusee │ │ │ │- articulaţia femuro-patelară este prima care │inflamatorii acute la intervale mici, cu dureri │ │ │ │prezintă modificări radiologice subcondrale (la │de tip mecanic şi inflamator, permanente, cu │ │ │ │nivelul zonelor cu cartilajul ulcerat) şi │agravarea instabilităţii şi reducerea │ │ │ │osteofitoză (în afara zonelor de presiune │perimetrului de mers. │ │ │ │maximă). Radiografia standard nu poate evidenţia│ │ │ │ │decât stadiul artrozic constituit. Radiografia │ │ │ │ │femuro-patelară din incidenţa axială (defileul │ │ │ │ │opac) permite vizualizarea interliniei │ │ │ │ │cartilaginoase şi diagnosticul de debut al │ │ │ │ │procesului artrozic. Defileul standard poate │ │ │ │ │evidenţia şi o luxaţie rotuliană, bascularea │ │ │ │ │rotulei (fără deplasare laterală) sau o │ │ │ │ │displazie femuro-patelară. │ │ │ │ │- articulaţia femuro-tibială, prezintă │ │ │ │ │modificări artrozice ceva mai târziu, pensarea │ │ │ │ │interliniei; osteofitoză marginală; ascuţirea şi│ │ │ │ │hipertrofia spinelor tibiale, osteoscleroza │ │ │ │ │subcondrală. │ │ │ │ │C. Semne biologice: │ │ │ │ │Sunt necesare pentru precizarea unor gonartroze │ │ │ │ │activate sau hidartroze recidivante: │ │ │ │ │- VSH; │ │ │ │ │- studiul lichidului sinovial. │ │ │ │ │Criterii de diagnostic clinic: │ │ │ │ │- dureri de tip mecanic; │ │ │ │ │- semne clinice obiective; │ │ │ │ │- modificări radiologice; │ │ │ │ │- diagnosticul formelor clinice; │ │ │ │ │- examinările biologice, în funcţie de artrozele│ │ │ │ │activate sau hidartrozele recidivante. │ │ │ │ │Ex. de laborator: │ │ │ │ │- Rg. standard de faţă şi profil a genunchiului │ │ │ │ │(inclusiv cu încărcare, deci în ortostatism); │ │ │ │ │- Rg. de profil a genunchiului incidenţa axială │ │ │ │ │la 30, 60, 90 (pentru evidenţierea leziunilor│ │ │ │ │incipiente de gonartroză). │ │ │ │ │- Artroscopia genunchiului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE PICIORULUI cod de boală 635 din │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Artroză MTF a degetului mare (hallux valgus) │ 0 - 10% │Măsuri profilactice: │ │ │unilateral sau bilateral. │ │- evitarea încălţămintei │ │Artrozele piciorului sunt în majoritatea │Bolnavii acuză durere în zona antero-internă a │ │nefiziologice; │ │cazurilor artroze secundare unor traumatisme sau│piciorului de tip mecanic. │ │- tratamentul corect al │ │tulburări statice; zona de elecţie a procesului │ │ │traumatismelor piciorului; │

│degenerativ este artic. MTF halucelui la nivelul│Artroză tarso-metatarsiană (Lisfranc) unilaterală│ 10 - 19% │- talonete pentru picior plat sau │ │ante-piciorului, iar la nivelul tarsului este │sau bilaterală, (leziuni degenerative la nivelul │ │ghete ortopedice; │ │cuplul de torsiune │articulaţiilor cuneometatarsiene, însoţite de │ │ │ │(artic. subastragaliană şi mediotarsiană). │picior plat uni sau bilateral sau picior scobit. │ │ │ │Cauzele artrozelor piciorului sunt: │Bolnavii acuză dureri la mers pe teren accidentat│ │ │ │- traumatisme (fracturi vicios consolidate ale │şi ortostatism prelungit. │ │ │ │calcaneului, ale scafoidului sau MT, entorse │ │ │ │ │subastragaliene sau mediotarsiene. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- tulburări statice: picior scobit, plat, valg. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │talus valgus, talus varus, genu varum, genu │Artroză MTF a degetului mare în faza de hallux │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │valgum, malformaţii congenitale (sinostoze, │rigidus însoţite de sinovită secundară şi de │ │- intervenţii chirurgicale │ │condrodisplazii), sechele poliomielită; │bursită la nivelul exostozei capitometatarsiene │ │corectoare; │ │- artrite cronice: secundare P.R., │bilat. │ │- pantof sau ghete ortopedice; │ │spondilartritei periferice, gutei cronice; │ │ │- evitarea ortostatismului │ │- osteonecroze: (ale astragalului, scafoidului, │Artroză MTF a degetului al II (complicaţie │ 30 - 40% │prelungit, mersul pe teren │ │capului MT al II şi al III); │tardivă a unei osteonecroze capitometatarsiene │ │accidentat; │ │- încălţăminte nefiziologic: care accelerează │(Freiberg - Kohler) unilateral sau bilateral. │ │- cură balneară; │ │procesul degenerativ artrozic şi decompensarea │Bolnavii acuză dureri la dorsiflexia piciorului │ │ │ │funcţională; │la mers. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Artroza cuplului de torsiune (artroză │ 40 - 49% │Gradul 0 de invaliditate. │ │ │subastragaliană şi artroză mediotarsiană) │ │Nu se încadrează în grad de │ │A. Simptome: │unilaterală. │ │invaliditate. │ │1. Subiective: │Bolnavii acuză - dureri faţa dorsală a │ │Recomandări: │ │- durerea de tip mecanic exacerbate la mers şi │piciorului, cu instabilitatea tarsului posterior │ │- ghete ortopedice: intervenţii │ │calmate de repaos, treptat devine permanentă; │cu redoare progresivă şi limitarea mişcărilor de │ │chirurgicale ortopedice; │ │2. Obiective: │eversie şi inversie. │ │- cure balneare postoperatorii; │ │- redoarea articulaţiilor piciorului cu │ │ │ │ │limitarea flexiei dorsale şi plantare; │Artroză secundară a cuplului de torsiune prin │ │ │ │- şchiopătare la mers; │osteonecroză aseptică a capului astragalian sau │ │ │ │- kiperkeratoză la nivelul capului I şi V al │a scafoidului unilateral. │ │ │ │MTI; │Bolnavii acuză dureri submaleolar bilat. şi pe │ │ │ │- duriom pe faţa plantară; │faţa dorsală a piciorului la mers şi ortostatism,│ │ │ │- tulburări statice (picior scobit, picior plat,│cu greutate la mers pe teren accidentat şi │ │ │ │talus valgus, talus varus, etc.). │neregulat prin limitarea mişcărilor de eversie şi│ │ │ │B. Manifestări radiologice: │inversie. │ │ │ │Îngustarea şi neregularităţi ale interliniei │ │ │ │ │articulare; osteofitoză laterală şi dorsală, │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │osteocondensare subcondrală. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │A. Artroza MTF a degetului al doilea, bilaterală,│ 50 - 60% │Recomandări: │ │D. Stare generală bună. │secundară unei osteonecroze capitometatarsiene │ │- schimbarea locului de muncă, fără │ │ │(Freiberg - Kohler); dorsiflexia limitată jenează│ │mers pe teren accidentat şi │ │ │desfăşurarea pasului. │ │neregulat şi ortostatism prelungit; │ │ │ │ │ │ │ │B. Artroza cuplului de torsiune bilaterală, prin │ 60 - 69% │ │ │ │asocierea unei artroze subastragaliene cu o │ │ │ │ │artroză mediotarsiană. Dureri faţa dorsală a │ │ │ │ │piciorului bilat. cu instabilitatea tarsului │ │ │ │ │post. (cu frecvente entorse). │ │ │ │ │Bolnavii prezintă redoare progresivă şi limitarea│ │ │ │ │mişcărilor de eversie şi inversie ceea ce crează │ │ │ │ │dificultăţi la mersul pe teren accidentat şi │ │ │ │ │neregulat. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE MÂINII cod de boală 635 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Artrozele interfalangiene distale (Heberden) cu │ 0 - 10% │invaliditate. │ │Artrozele mâinii au cauze generale endocrine │limitarea minimă sau moderată a mobilităţii, cu │ │ │ │(carenţe de estrogeni, menopauză, acromegalie) │deformarea sau dezaxarea laterală a falangei │ │ │ │metabolice (diabetul, hipercolesterolemia) │distale. │ │ │ │vasculare şi genetice. │ │ │ │ │Artrozele mâinii sunt secundare traumatismelor │Artroze interfalangiene proximale (Bouchard) art.│ 10 - 19% │ │ │sau microtraumatismelor (fracturi intra sau │IFP este lărgită şi îngroşată, nu prin tumefacţia│ │ │ │juxtaarticulară cu lezarea cartilajelor, │ţesuturilor moi ci prin reacţii hipertrofice şi │ │ │ │rupturile sau întinderile aparatului ligamentar │osteofitice ale extremităţii falangelor cu uşoară│ │ │ │(vezi criteriile ap. locomotor). │limitare a mobilităţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Artroze secundare posttraumatice ale degetelor │ 20 - 49% │ │ │ │mâinii unilateral, cu redoare IF şi dezaxări │ │ │ │Semne subiective: - dureri la mobilizarea artic.│(după fracturi art. ale falangelor sau leziuni │ │ │ │degetelor: │ligamentare) │ │ │ │Semne obiective: redori cu limitarea │ │ │ │ │mobilităţii, deformaţii, dezaxări. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 30% │Nu se încadrează în grad de │ │Manifestări radiologice: de artroze. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │ │Rizartroza policelui uni sau bilaterală (artroza │ 30 - 40% │ │ │ │trapezometacarpiană). │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri şi limitarea mobilităţii │ │ │ │ │policelui. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroza erozivă a IF proximale şi distale cu │ 40 - 49% │ │ │ │puseuri inflamatorii, cu deformaţia degetelor şi │ │ │ │ │dezaxări. Radiologic: leziuni erozive şi │ │ │ │ │constructive. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui (artroza │ 50 - 60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │trapezometacarpiană) cu limitarea mobilităţii │ │Recomandări: │ │ │policelui cu deficit de prehensiune prin │ │- intervenţii chirurgicale │ │ │amiotrofia eminenţei tenare şi subluxaţia │ │corectoare (trapezectomie). │ │ │primului MC şi fixarea lui în adducţire şi │ │ │ │ │antepoziţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui bilateral, în faza descrisă │ 60 - 70% │ │ │ │mai sus. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILOZELE - cod de boală 648 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boala după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Cervicalgia cronică-forma clinică cea mai │ 0 - 10% │Recomandări: │ │A. SPONDILOZA CERVICALĂ: (CERVICARTROZA sau │frecventă. │ │- dispensarizare medic de familie şi│ │spondilo-discartroza cervicală) indică prezenţa │Bolnavii acuză dureri cervicale exacerbate de │ │reumatologic Policlinica │ │procesului artrozic degenerativ la nivelul │oboseală fizică şi intelectuală, însoţită uneori │ │teritorială; │ │coloanei cervicale; 60% din persoanele peste 40 │de anchiloză, acufene, tulburări oculare şi │ │- tratament medicamentos în fazele │ │de ani au o acuză cervicală de de cauză │laringo-faringiene, insomnii, stări depresive, │ │acute; │ │degenerativă. │dureri precordiale. │ │- cură balneară; │ │Artroza vertebrală afectează articulaţiile │ │ │ │ │discovertebrale şi art. interapofizară │ │ │ │ │posterioară; aparatul transvers, spinos şi │Cervicalgia acută sau torticolisul acut. │ 10 - 19% │ │ │ligamentar prezintă deasemeni modificări de tip │Cervicalgia acută însoţită de torticolis ce poate│ │ │ │hipertrofic sau calcificări cu repecursiuni │iradia ocular, auricular sau facial. Poate apare │ │ │ │clinice şi funcţional. │posttraumatism, pe fondul unor malformaţii osoase│ │ │ │Osteofitoza difuză (spondiloză) fără răsunet │cervicale, osteoartrite. │ │ │ │radicular şi medular, are ca simptom dominant │Redoarea coloanei cervicale cu înclinarea │ │ │ │durerea şi limitarea mobilităţii coloanei │laterală a capului dureroasă şi blocarea │ │ │ │vertebrale cervicale. │mişcărilor de rotaţie şi lateroflexie. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │Cefaleea cervicală: a. forma occipitală │ │ │ │SPONDILOZEI CERVICALE: │("Nevralgia Arnold") │ │ │ │ │ b. forma occipito-temporo│ │ │ │1 Subiective: │maxilară; │ │ │ │- durerea coloanei cervicale; │ c. forma supraorbitară. │ │ │ │2. Obiective: │ │ │ │ │- ex. obiectiv este în general sărac; │Cefaleea poate fi episodică sau continuă, uşoară │ │ │

│- modificări ale curburii fiziologice a coloanei│sau severă şi este declanşată de poziţiile │ │cervicale; │vicioase şi eforturile fizice. │ │- contractură musculară paravertebrală; │Migrena cervicală - sindrom paroxistic │ │- afectarea mobilităţii segmentare şi globale │caracterizat prin cefalee, greţuri, vărsături, │ │(flexie, extensie, înclinare laterală, rotaţie).│tulburări oculare şi neurovegetative. │ │3. Manifestări radiologice: ex. radiologic este │ │ │principalul mijloc de diagnostic (Rg standard); │Spondiloza cervicală poate iniţia şi întreţine şi│ │- modificarea lordozei cervicale; │apariţia unor artroze la distanţă de exemplu: │ │- pensarea spaţiului discal; │ │ │- reacţia condensată a platoului; │ │ │- osteofitoză peridiscală: │PSH-ul, sindrom umăr - mână, sindromul de │ │- îngustarea spaţiului şi reacţia artrozică ce │retracţie al aponevrozei palmare (M. Dupuytren). │ │poate duce la apariţia de bloc cervical la │Vezi criteriile afecţiunilor reumatismale │ │nivelul apofizelor post. │abarticulare) │ │ │ │ │ │Pentru afectarea radiculară vezi criteriile │ │ │neurologice. │ │ │ │ │B. SPONDILOZA DORSALĂ │ │ │ │ │ │Spondiloza dorsală reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ la nivelul coloanei │ │ │dorsale atât în sectorul disco-somatic cât şi │Dorsalgia cronică. │ │interapofizar. │Bolnavii acuză dureri în segmentul interscapular │ │ │cel mai frecvent; apare la sexul feminin, în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │etapa 30 - 40 ani. │ │Se remarcă sărăcia semnelor subiective şi │Ex. obiectiv: deviaţii în plan frontal sau │ │obiective. │sagital de amplitudine mică, adesea ireductibilă.│ │Ex. radiologic: susţine diagnosticul de │Ex. obiectiv: dureri la palparea coloanei │ │certitudine al spondilozei dorsale. │dorsale. Contractură paravertebrală limitată. │ │- osteofite difuze în special pe segmentul │ │ │T5 - T9; │Dorsalgia acută. │ │- pensarea discului intervertebral şi reacţia │Bolnavii acuză dureri acute cu prezenţa unor │ │condensată a platourilor; │tulburări de statică vertebrală şi dureri la │ │- calcificări ale nucleului; │presiunea spinoaselor T5 - T6 şi T9 - T10. │ │- artroză interapofizară. │ │ │ │Nevralgia intercostală. │ │ │Hiperproducţiile discoosteofitice şi │ │ │interapofizare pot irita nervii intercostali │ │ │generând o simptomatologie de tip nevralgic. │ │ │ │ │C. SPONDILOZA LOMBARĂ (LORDOZA). │ │ │ │ │ │Spondiloza lombară reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ artrozic la nivelul │ │ │coloanei lombare cu afectarea structurilor │Lombalgia cronică - leziune degenerativă a │ │anatomice inervate ale rahisului lombar │fibrocartilajului discal intervertebral cu │ │(ligamente, periost, musculatură, vase sanguine,│fisurarea inelului fibros. │ │rădăcini nervoase, sinoviala articulaţiilor │Bolnavii acuză dureri lombare la efort care │ │intera-pofizare posterioare). │cedează în repaus şi în poziţie de relaxare (în │ │ │cifoză lombară). │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Durerea este însoţită de redoare şi dificultate │ │ │de redresare. │ │A. Simptome: │Obiectiv: contractură musculară paravertebrală cu│ │- subiective: │apofizele spinoase sensibile la percuţie. │ │- durerea lombară variază în funcţie de forma │ │

0 - 20% 0 - 10%

0 - 20% 0 - 10%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Grad 0. │ │Idem - aceleaşi recomandări. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comportamentul igienic şi ergonomic │ │va proteja coloana preîntâmpinând │ │progresia proceselor degenerative şi│ │apariţia puseelor acute. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Recomandări: │ │- cură balneară; │ │- gimnastică medicală; │ │- corectarea poziţiilor vicioase │ │în timpul muncii; │ │evitarea eforturilor fizice, mari, │ │ridicarea de greutăţi, frigul, │ │umezeala, curenţii de aer; │ │- scăderea în greutate (la │ │persoanele obeze); │

│cronică, acută şi sediul afectării; │Lombalgia acută - se produce prin fisurarea │ 10 - 19% │ │ │- obiective: │incomplectă a inelului fibros cu inclavarea │ │ │ │- contractură paravertebrală); │parţială a nucleului pulpos. │ │ │ │- palparea dureroasă a apofizelor spinoase; │Bolnavii acuză durere vie lombară apărută brusc │ │ │ │- blocaj lombar cu scolioză antalgică: │cu contractura musculaturii paravertebrale, │ │ │ │- limitarea mobilităţii coloanei lombare │blocaj lombar şi scolioză lombară. │ │ │ │(flexie, extensie, înclinări spre dr. şi stg.); │ │ │ │ │- dispariţia lordozei fiziologice; │Sindromul trofostatic - post menopauză apare la │ │ │ │Ex. radiologic: rg. standard de faţă şi profil │femei ca urmare a modificărilor tisulare şi │ │ │ │arată osteofitoză difuză, artroză posterioară, │lombare şi se traduce prin relaxarea musculaturii│ │ │ │malformaţii congenitale (spina bifida, anomalii │abdominale şi hiperlordoză, prin artroza │ │ │ │tranziţionale, bloc vertebral) sau scolioză, │interapofizară posterioară, artroză interspinoasă│ │ │ │hiperlordoză. │(sindromul Baastrup). │ │ │ │- Artroza interapofizară: - scleroza osului │Bolnavii acuză dureri lombare. │ │ │ │ subcondral; │La ex. obiectiv: contractură paravertebrală, │ │ │ │ - geode subcondrale; │sacrospinoasă, cifoză dorsală, proiecţia │ │ │ │ - osteofitoză; │anterioară a corpului şi stare de oboseală. │ │ │ │ - pensarea articulară;│ │ │ │ │În stadiile avansate scleroza platourilor │Pentru afectarea radiculară - vezi criteriile │ │ │ │discale, pensare, hernii intraspongioase. │neurologice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE DIFUZE: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A. FIBROMIALGIA (FIBROZITA) - cod de boală │ │ │ │ │654 din lista de 999 coduri de boală după C.I.M.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Fibromialgia este un sindrom caracterizat prin │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │existenţa mai multor zone de dureri profunde │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │(puncte dureroase) prin dureri difuze cu o │Fibromialgia (fibrozita) primară la debut. │ 0 - 10% │invaliditate. │ │durată mai mare de 3 luni şi prin tulburări ale │Bolnavii acuză dureri difuze întinse sau │ │Măsuri profilactice: │ │somnului. │circumscrise la nivelul muşchilor sau │ │- evitarea stărilor de încordare │ │Afectează subiecţii de vârstă tânără, │proeminenţelor osoase însoţite de redoare şi │ │psihică şi a stressului; │ │predominant femei. │senzaţie de oboseală. │ │- relaxare psihică; │ │În patogenia bolii sunt incriminaţi mai mulţi │Durerile şi redoarea sunt accentuate de frig şi │ │ │ │factori: leziunile locale, fenomenele reflexe │oboseală fizică şi psihică şi cedează la căldură │ │ │ │asociate cu durerea cronică de originea │sau masaj şi mai puţin sau deloc la analgezice. │ │ │ │profundă, factorii psihogeni, tulburări de somn,│La ex. obiectiv: durere la palparea unor puncte │ │ │ │perturbarea mecanismelor de modulare a durerii. │trigger "puncte dureroase"; - hiperestezie │ │ │ │ │cutanată şi hiperemia reactivă (ce urmează chiar │ │ │ │ │după o palpare blândă). │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Grad 0. │ │(după H.A. Smythe 1985) │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Fibromialgia (fibrozita) primară cu o durată mai │ │invaliditate. │ │1. Durere difuză, cu o durată mai mare de 3 │mare de 2 - 3 luni. │ │Măsuri profilactice: │ │luni; │Bolnavii prezintă pe lângă durere spontană şi la │ │- evitarea stărilor de încordare │ │2. Zone dureroase caracteristice (cel puţin 12 │palparea la nivelul punctelor dureroase, o stare │ │psihică şi a stresurilor, │ │din cele 14 descrise); │de astenie, fatigabilitate, senzaţie de istovire,│ │relaxarea psihică; │ │3. Hiperestezie cutanată în regiunea scapulară │insomnii, tulburări digestive (colon iritabil), │ │- se recomandă activităţi fizice │ │superioară; │cefalee, anxietate, depresie psihică. │ │ sub formă de plimbări în aer │ │4. Tulburări ale somnului, cu oboseală matinală │Investigaţiile de laborator curente sunt normale │ │ liber, exerciţii fizice, sporturi │ │şi redoare; │atât ex. hematologic şi testele de inflamaţie │ │(atletism). │ │5. Investigaţii de laborator normale (VSH, TGO, │(VSH, proteina C reactivă, fibrinogen, │ │ │ │factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, │electroforeza) cât şi enzimele musculare, EMG, │ │ │ │enzime musculare, radiografii ale articulaţiilor│ex. radiologic al zonelor dureroasă. │ │ │ │sacroiliace). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. SINDROMUL DURERII MIOFASCIALE │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │Sindromul durerii miofasciale - prezenţa │ │ │grad de invaliditate. │ │durerilor şi redorii în musculatura din anumite │Sindromul durerii miofasciale din regiunea │ 0 - 10% │Recomandări: │ │regiuni ale corpului; │cervicală posterioară. │ │- cură balneară; │ │= fibromialgia regională sau localizată. │Bolnavii acuză dureri în punctele dureroase, │ │- gimnastică medicală; │ │Sindromul durerii miofasciale reprezintă o cauză│"Trigger" de tipul "cefaleei tensionale", sau │ │- evitarea eforturilor fizice │

obiectiv: reducerea importantă a mobilităţii │ │ │active a braţelor bilateral. │Bolnavul acuză dureri datorită coexistenţei unei │ 0 . │ │cunoscută. radiologic evidenţiază depozite calcice. La ex.20% 20 . │ │ │Bolnavii acuză dureri în umăr şi reducerea │ │ │mobilităţii active. determinate de procese │schimbări de poziţie. │tendoanelor umărului. tuberculoză pulmonară │nopţii.N. │ │ │Bolnavii nu pot ridica braţul lateral. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │ │ │ │ │Capsulită retractilă denumită şi umăr blocat │ │ │unilateral substratul anatomic al acestei forme │ │ │este reprezentat de o inflamaţie cronică a │ │ │capsulei glenohumerale cu evoluţie spre fibroză │ │ │(capsulită retractilă).reeducare funcţională intensă după│ │tratamente medicamentoase. │ │Recomandări: │ │. │ │ │ │ │ │B. │ │ │Bolnavul acuză dureri moderate ale umărului. iar mobilitatea │ │ │pasivă imposibilă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate.accidente vasculare cerebrale.M. abducţia. pieptănatul etc.60% 60 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. cu creştere gradată accentuată de│ │impotenţă funcţională a umărului asociate în │eforturi.80% 0 . │Durerea este vie în umăr.│frecventă de durere musculosche-letală. şi la persoanele │ │ │între 50 . Rg.tratamente medicamentoase │ │antiinflamatoare steroide şi │ │nesteroide urmate de reeducare │ │funcţională.evitarea microtraumatismelor pe │ . dar şi │ │executarea unor profesii. spontan sau după un │ │fazele acute. scleroza marii tuberozităţi│ │a cărui accelerare şi agravare pot fi │a capului humeral. hipotrofia musculaturii.60 ani . │ │Bolnavul prezintă. umărului poate evidenţia │ │nivelul tendoanelor. │ │ │ │Grad 0. burse) şi în unele │capului (abducţie pasivă la 90 şi rotaţie │ │cazuri capsula articulară. Bolnavii acuză durere cu│ │clinic. abducţia la 90 este │ │ │imposibilă bilateral.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi.diminuarea spaţiului dintre capul │ │ │humeral şi acromion + modificările descrise │ │ │anterior. standard a umărului: tendinită calcifiantă. şi ale │supraspinosului") unilateral.70% 50 . │mic efort. │ │retroducţia. curenţii de aer. Ex. mobilitatea pasivă nu este │ │ │afectată (ridicarea la verticală a braţului este │ │ │imposibilă). │ │sunt negative. │ │ │rotunde sau ovalare la nivelul tendonului │ │ │supraspinosului. Capsulita retractilă .│ │îmbrăcatul. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALă ACCENTUATĂ: │ │ │ │ │ │Umăr pseudoparalitic bilateral . fiind mai rară şi mai puţin │"resort"). │ │ │Impotenţă funcţională completă. │ │ │tulburări de statică.intervenţii chirurgicale │ │corectoare urmate de reeducare │ │funcţională intensivă. rotaţia internă│În faza acută bolnavii acuză dureri de mare │ │şi externă sunt limitate până la blocarea lor în│intensitate ce apar brusc. obiectiv limitarea mişcărilor │ │apicală) │umărului mai ales a abducţiei.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor totală bilateral. │ │ │Cauzele etiologice ale sindromului durerii │ │ │miofasciale sunt: traumatismele. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │osteoscleroză) ruptura manşetei rotatorilor │Tendinita calcifiantă şi bursita unilaterală │ │(apropierea de acromion a capului humeral). Umăr pseudoparalitic unilateral . suprasolicitări.schimbarea locului de muncă în │ │munci care nu solicită ridicarea │ │membrelor superioare deasupra │ │capului. obiectiv o uşoară limitare a flexiei şi │ │structurilor umărului şi în primul rând la │rotaţiei interne. │declanşarea durerii de un traumatism sau o │ │sindroame talamice) precum şi unele afecţiuni │solicitare excesivă. care interesează ţesuturile │Durerea apare la mobilizarea braţului deasupra │ │periarticulare (tendoane. │dureri în zona lombofesieră cu tulburări ale │ │localizată mai ales în regiunea cefei şi în │somnului şi stare de oboseală. │ │ │La debut rg. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │Recomandări: │ │. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. .│ │ │radiologic al umărului. PERIARTRITA COXOFEMURALĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Periartrita coxofemurală este mai rar │Sindromul tensorului "fasciel lata" (şoldul în │ │diagnosticată. boala Parkinson. │ │ │evolutiv duce la limitarea progresivă a │ │ │mişcărilor. │internă). │ │ │pseudochisturi şi osteotite la nivelul marii │ │ │tuberozităţi. │ │ │Ex.70% 70 .49% 50 . │ │Recomandări: │ │. │ │ │Rg.I. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │Durerea cedează treptat dar mobilitatea │ │ │articulaţiei scapulohumerale este total abolită. │ │ │ │ │ │2. │ │patologice. membrul toracic │ │ │imobil în adducţie. │Bolnavii pot fi asimptomatici multă vreme până la│ │traumatisme cerebrale. umărului . microtraumatisme (în│anterioară şi pe faţa inferioară a acromionului │ │special de ordin profesional). BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE LOCALIZATE: │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │A. │ │frigul.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor parţial în urma unor │ │ │traumatisme sau solicitări mari sau datorită │ │ │tulburărilor trofice ale tendoanelor prin │ │ │leziuni degenerative la care se adaugă │ │ │diminuarea vascularizaţiei. │ │ │Bolnavii acuză dureri artic. expuneri la frig │sau rg. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. mobilitatea activă este │ │ │dispărută la nivelul umărului. primitiv sau secundar. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │ │A. │ │ │Semnul "căderii braţului" pozitiv.20% │mari. PERIARTRITA SCAPULOHUMERALĂ .). radiologic │ │Ex. │ │ │În forma cronică a tendinitei calcifiante │ │ │bolnavii acuză dureri moderate sau pot fi │ │ │asimptomatici. │ │ │Obiectiv: braţul căzut. │ │S. umezeala. │ │ │Artrografia umărului pune diagnosticul de │ │ │certitudine în umărul pseudoparalitic. umărului normală la tineri.cod boală 658 │Sindromul de "împingere" unilateral . │ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │etc. osteofite pe marginea │ │determinate de traumatisme. după mai │ │ │multe luni de imobilizare a articulaţiei se │ │ │evidenţiază osteoporoza la nivelul capului │ │ │humeral şi o diminuare a spaţiului articular. dezbrăcatul unor haine. dificultate la │ │efectuarea unor gesturi cotidiene: │ │îmbrăcatul. acuză │ │ │dureri umeri bilateral. poate fi normală.C. │ │ │Rg. de a se autoconduce. │ │ │ │ │B. │ │ale organelor intratoracice (angina pectorală. │ │ │microtraumatismele repetate. scleroză. slăbiciune musculară şi │ │ │spasm muscular. │ │etc.N. hematolgic şi testele de inflamaţie acută │poate fi normal sau se pot evidenţia chisturi. umărului este normală. │ │regiunea lombară inferioară.determinat │ │din lista de 999 coduri de boală după C. cu │ │ │exacerbări nocturne însoţite de redoare.umăr blocat bilateral. │de o suferinţă a tendonului supraspinosului care │ │ │este prins între marea tuberozitate a humerusului│ │Periartrita scapulohumerală este un sindrom │şi arcul coracoacromial. Un rol important în accentuarea proceselor │ │ │de uzură şi în apariţia inflamaţiei îl au │Tendinita degenerativă ("sindromul │ │factorii nervoşi (afecţiuni ale S. se agravează noaptea în somn sau la │ │diverse grade. în special în timpul │ │infarct miocardic. scapulohumerală cu │ │ │redoare şi limitarea accentuată a mobilităţii │ │ │umărului bilateral până la abolirea completă a │ │ │mobilităţii (în special abducţia şi rotaţia │ │ │ext. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │altei persoane. caracterizat prin durere.90% 70 . adducţia.schimbarea locului de muncă în │ │profesiile unde sunt solicitate │ │membrele superioare (ridicarea lor │ │deasupra capului). │ │Recomandări: │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. redoare şi │debut insidios. │osteoscleroză sau osteofite la nivelul marii │ │Rg. ara loc un proces de uzură │prezenţa de chisturi. │ │Din punct de vedere etiopatogenic la nivelul │La ex. ridicarea de greutăţi.20% 0 . fiind depistată întâmplător la ex.eroziuni. │tuberozităţi sau al capului humeral. │ │artroză glenohumerală (osteofitoză. │ │. │ │Bolnavul prezintă dificultate în │ │efectuarea unor gesturi cotidiene . │rezultatul depunerii de calciu la nivelul │ │Testarea mobilităţii umărului anteducţia. fără ca mobilitatea │ │ │pasivă să fie afectată. │ │ │Ex. │ │Recomandări: │ │.

şoldului de faţă. │ │. la forma acută VSH │iliac. │fragile. │ │Recomandări: │ │. │Bolnavul acuză dureri în regiunea inghinală. │ │ │arată o hipercaptare a radiotrasorului în zona │ │ │afectată. │La nivelul piciorului. cu tegumente subţiate sticloase cu unghii │ │lipsa părului.tratamentul corect al bolilor ce │ │pot produce DSR. │Radiologic nu sunt modificări. │ │periferic. genunchilor (forme │ │distrofia reflexă. atât a│gambe bilateral. │ │Scintigrafia osoasă este o explorare utilă │Sindrom bipolar umăr . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. osteoporoza │umăr . │ │de DSR definită. │ │ │tendoanele adductorilor). obezitate. în lipsa bursitei bolnavul│ │degenerative şi inflamatorii ale ţesuturilor moi│nu are dureri şi poate reproduce un zgomot │ │periarticulare. cu│ │ │edem dur. │ │crescut şi hiper alfa 2-globulinemie. capsulită │ │superior. Pielea este iniţial caldă.cea mai frecventă cauză │ │mergeau pe conturul extern al marelui trohanter. atrofia Sudeck.mână bilateral. │ │tulburări vasomotorii şi tulburări trofice. rotaţie │ │ │ext.tratament într-o clinică de │ │recuperare. │ │ │Bolnavii au dureri discrete sau moderate cu │ │ │limitarea anumitor mişcări (abducţie. rugbi şi la vânători.p. algoneurodistrofia etc. │ │calcificări periarticulare a căror topografie │Bursita trohanteriană . │ │Rg. caracterizat prin dureri. dar cu timpul devine rece.boli pulmonare etc. mişcările │ │ │articulare sunt limitate. sau│ │de resorbţia neregulată a ţesutului osos. │ │celui subperiostal şi intracortical cât şi a │ │ │celui subcondral şi marginal în acest din urmă │ │ │caz realizând forma "erozivă" a afectării │ │ │osoase. toracic sau pelvin bilateral în st. friabile. │ │accentuată şi difuză. impotenţă funcţională │ │ │şi stare febrilă.afecţiuni cardio-vasculare. │ │radiografia nu arată modificări patologice. solicitările prelungite. edem şi spasm │ │ │muscular. │Modificările trofice accentuate ireversibile. bursa iliopectineală) şi │aflându-se în adducţie şi extensie. │ │Ecografia şi ecotomografia pot identifica │Bolnavii acuză dureri pe faţa ext. │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Distrofia simpatică reflexă (DSR) este un │DSR a membrului superior localizat la umăr sau │ │sindrom clinic. de profil şi în incidenţă │Ex. │ │(DSR): reumatismul neurotrofic al membrului │La nivelul umărului (umăr blocat. frigul. osteodistrofia │retractilă). obiectiv modificări│ │nivelul membrelor (fracturi. afecţiunile │deficienţă funcţională.mână. modificări ale unghiilor. luxaţii etc). │ │microtraumatismele. │Bolnavul acuză dureri difuze umăr sau mână fără │ │Cauze principale: traumatismele. │Bolnavul are dureri de intensitate mică. │ │ │Bolnavii acuză dureri vii. Atrofia osoasă │ │ │devine difuză şi marcată. În fazele avansate osteoporoza este │DSR la mb. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. coapsa │ │marelui trohanter. │sechele. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │DSR este legat de o hiperactivitate a sistemului│ │ │nervos simpatic şi apare pe un fond de tulburări│DSR a membrului toracic sau pelvin unilateral cu │ │neurovegetative.picior bilateral. │ │ori nu godeu.6 luni. luxaţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │. uscată. tendoanele flexorilor se│ │ │retractă (apar contracturi). │ │neurologice: (hemiplegii) sau cardiovasculare │ │ │(infarct miocardic). │ │4. │ │vasomotorie: fenomene Raynaud.90% 70 . modificări distrofice ale tegumentelor şi │tulburări de trofice devin pronunţate cu edem │ │fanerelor: atrofie. Acest aspect pătat poate fi determinat│DSR mână st. II │ │2. când │Sindrom bipolar genunchi .│de periartrită coxofemurală.6 luni de tratament consecutiv nu rămân │ │. simptome sau semne de instabilitate │(d. │ │ │ │ │ │Grad 0. iar prezenţa│afectate cu 50% din valorile fiziologice. obiectiv dureri la palpare în regiunea │ │oblică pune în evidenţă una sau mai multe │inghinală prin hiperextensia şoldului. │termice.picior) şold etc. Extremitatea (de obicei mâna) │ │ │prezintă o sensibilitate (hiperpatie) a │ │ │tegumentelor. în special al burselor (bursa │(pocnitură) la o flexie a şoldului.picior st. ridicarea de │ │greutăţi. │ │hiperuricemia.80% 80 . │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. hiperuricemia. ţesutul subcutanat şi │ │ │muşchii sunt atrofiaţi. de a se │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │persoane. formă severă. │ │pentru diagnostic în stadiul incipient.│ │ │ireversibile. │DSR la m.49% 50 . III de evolutivitate. cruste. Încă în │ │ │acest stadiu pot apărea unele modificări trofice│ │ │ale pielii şi fanerelor. a şoldului. umedă şi │ │ │cianotică. Prezenţa primelor 3 criterii │Diminuarea mobilităţii la nivelul segmentelor │ │pune diagnosticul de DSR probabilă.traumatismele la │Bolnavii acuză dureri. │ │ │ │ │C. │ │criteriilor 2 şi 3 la cel de DSR posibilă.normal.90% │şold. hipertricoză sau │dur. Pielea. la│ │procesele patologice ale tendoanelor şi mai ales│urcatul şi coborâtul scărilor şi la decubit │ │ale burselor. formă severă cu localizări │ │"sticlă" al osului afectat. durere la presiune. omogenă. │ │EKG .30% 30 . al evoluţiei) cu localizări diverse. radiologic nu │ │ │relevează modificări patologice ale oaselor. hematologic şi VSH sunt normale. │ │Ex. │ │ │Stadiul 2: Durerea scade treptat în intensitate. umezeala. │ │hipercolesterolemia. │ │ortostatism prelungit. modificări de secreţie │ │. │Bolnavii acuză dureri pe faţa internă a şoldului │ │expunerile la frig. obezitatea. │entorse. │ │ │În evoluţia DSR se descriu 3 stadii: │ │ │ │ │ │Stadiul 1. │ │ │Stadiul 3: Modificările trofice sunt accentuate. │lateral pe partea bolnavă. │ │Recomandări: │ │. II de evoluţie │ │3. │Bursita adductorilor este frecventă la sportivii │ │ │care practică fotbal.70% 50 . │ │Factorii etiologici ai DSR: . cu edem care lasă │unilateral. sau sindrom │ │Sudeck. în unele cazuri apar │ │ │anchiloze (prin modificări fibroase ale │ │ │ţesuturilor periarticulare). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . tumefierea extremităţilor. cu aspect de │III de evoluţie.│ │ │tulburările trofice devin tot mai pronunţate.osteoporoză pătată care devine tot │ │Prezenţa celor 4 criterii permite diagnosticul │mai difuză. │şi la nivelul plicii inghinale.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoconduce. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │(după Kozin): │ │ │1. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │Radiografia zonei afectate arată o osteoporoză │ │ │"pătată". │ │posttraumatică. dar│ │ │scintigrafia osoasă cu pirofosfat de techneţiu. │DSR genunchi . │ │ │Periartrita coxofemurală subacută şi cronică.60% 60 . │ │Capacitatea de muncă pierdută total. sindromul umăr . durere într-o extremitate.v. │bipolare genunchi . Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Stadiul 1 durează 3 . │Radiologic .mână st. la ex.│Simptomatologia se datorează leziunilor │bursite trohanteriene. │diverse. │ │Termografia arată o creştere a temperaturii │ │ │locale (în stadiul incipient) sau scăderea │ │ │acesteia (în formele evoluate).) │ │ │Periartrita coxofemurală acută. │Bursita adductorilor. │DSR la nivelul mb.mână. │ │Investigaţii de laborator: │Bursita ileopectineală şi tendinita psoasului │ │Ex. toracic sau pelvin unilateral │ │Investigaţii de laborator: │în st. autoservi. Testele de inflamaţie sunt │ │ │pozitive. │ │hiperhidroză. │ │ │Radiografia arată prezenţa calcificărilor. capsulită │ │palide (prin vasoconstricţie) sau tegumente │retractilă) sau sindrom umăr .70% 70 . edem. sclerodactilia postinfarct. │evoluţie. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. cu păr │ │ │puţin şi unghii fragile. │ │tendoanelor (tendonul psoasului iliac. tegumente reci şi│DSR localizat la umăr (umăr blocat. │Radiologic: atrofia osoasă difuză. în forme uşoare post traumatice. frigul. DISTROFIA SIMPATICĂ REFLEXĂ. la nivelul mâinii. III bilateral sau şolduri bilat. sticloasă. fără eforturi. │mână. │ │îngroşarea aponevrozei palmare. toracic sau pelvin unilateral st. II de │ │calde şi eritematoase (prin vasodilataţie). │localizări diverse în stadiul I de evolutivitate │ │Nume sinonime pentru Distrofia simpatică reflexă│formă moderată.40% 0 .tratamentul corect al │ │traumatismelor şi reeducarea │ │funcţională corectă. biologice sunt normale.schimbarea locului de muncă pentru│ │o perioadă. cu pielea subţiată.40% 20 . │ │ │roşie. │ │Aceleaşi recomandări. Stadiul │ │ │II dureroasă 3-6 luni.afecţiuni ale sistemului nervos central şi │sudorală. │După 3 . de culoare. │ │interesând membrele mai ales cele superioare. │ │Aceleaşi recomandări. │ │ │ │ │ 20 . În acest stadiu ex. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │Un rol important în producerea periartritei │ │ │coxofemurale îl au traumatismele. Examenul │ │ │radiologic arată osteoporoză parcelară │ │ │("pătată") care devine tot mai difuză. fracturi.20% 20 . │ │.

│ │ │ │ │traumatismele sau unele boli preexistente sau │M. diverse afecţiuni psihice. droguri.încălţăminte ortopedică │ │ │ │ │corespunzător. diabet zaharat. Tulburările de miros vor fi .V şi │ │ │ │ │afectarea degetului III. cu │ │ │ │ │picior boltit bilateral. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M. care apar în diverse afecţiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului.│D. cu greutate la mers şi │ │. hiperosmie. │ │altei persoane. │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────────┘ AFECŢIUNI NEUROLOGICE INCAPACITĂŢI ADAPTATIVE ÎN BOLILE NEUROLOGICE (ANEXA 1) NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie. Dupuytren unilaterală sau bilaterală în faza │ 40 .│ │ │B. intoxicaţii exogene (alcool. │ │ │ │ │ │ │ │ │E.IV . │palmară însoţită de o limitare a extensiei │ │ │ │Afectează frecvent sexul masculin. poate să fie │ │ │ │Ea poate fi considerată o afecţiune a ţesutului │unilaterală sau bilaterală. poate fi unilaterală sau bilaterală. nereductibilă. │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. │ │ │Boala Ledderhose în faza de îngroşare nodulară a │ │Recomandări: │ │ │aponevrozei plantare bilateral. │ │ │B.90% │Grad II de invaliditate.evitarea ortostatismul prelungit.40% │ │ │asociate (artrozele cervicale şi distrofia │palmare de tegumente supraiacente şi subiacente │ │ │ │simpatică reflexă a membrului superior). alergii ale căilor respiratorii. │ │ │M.V bilaterală. cacosmie etc. │M. de │ │ │II . cu greutate la mers şi │ │ │ │ │de port încălţăminte. BOALA DUPUYTREN. de a se │ │ │fixarea policelui în flexie. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă cu │ │Recomandări: │ │ │picior boltit bilateral.D. în faza de │ │autoservi. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă │ 70 . │ 50 . fără ajutorul │ │ │degetelor II . │ │ │ │factori etiologici predispoziţia genetică. │B.90% │ │ │ │Ledderhose bilaterală.D. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │putând coexista cu leziuni analoge ale │ │ │ │ │aponevrozei plantare (boala Ledderhose) sau ale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .tratamente chirurgicale corectoare│ │ │ │ │urmate de reeducare funcţională │ │ │ │ │intensivă. afecţiuni endocrine. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . Dupuytren unilaterală în faza de fibroză │ 50 . │ │diateza Dupuytren. │ │. │şi limitarea accentuată a extensiei degetelor │ │ │ │ │III . de a se autoconduce. │(cel mai des).70% │Grad III de invaliditate. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M. │ │. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. Dupuytren în faza de noduli în regiunea │ 20 .încălţăminte ortopedică. cu posibilitatea │ │ │retractilă. │ │ │nereductibilă. epilepsii.IV cu redoarea lor în flexie.40% │Grad 0. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA DUPUYTREN cod de boală 660 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . Dupuytren bilaterală asociată cu Boala │ 80 . cu redoare în flexum a degetelor │ │invalidului de a se autoservi.III .70% │Grad III de invaliditate. │ │corectoare urmate de reeducare │ │ │ │ │funcţională intensivă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │M.V unilateral. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .III .80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │asociată cu M. │ │ │ │ │.IV .80% │total.90% │Grad II de invaliditate. migrene. având ca │degetelor III . Nu se încadrează în grad de │ │corpilor cavernoşi (boala Peyronie) formând │ │ │invaliditate.) constă în îngroşarea şi │ │ │ │ │retracţia aponevrozei plantare.30% │ │ │B.60% │50%. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . mersul pe teren │ │ │ │ │accidentat.49% │Grad 0. Dupuytren în faza de aderare a aponevrozei │ 30 .V bilaterală.) constă în îngroşarea şi │noduli rotunzi sau ovoizi în regiunea palmară.III . noduli nedureroşi.. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. hiposmie.20% │Grad 0. │ │Boala Dupuytren (B. │ │ │ │ │Păstrarea mobilităţii policelui şi al degetului │ │ │ │ │II permit prehensiunea şi menţinerea unei │ │ │ │ │capacităţi funcţionale satisfăcătoare pentru │ │ │ │ │majoritatea bolnavilor. fie mai întinsă. sindrom de hipertensiune intracraniană. de a│ │ │fibroză retractilă cu redoare în flexum a │ │se orienta spaţial. Nu se încadrează în │ │ │ │ │grad de invaliditate.).IV . tabagism etc. în faza evolutivă.L. │ │ │retractilă cu redoare în flexum a degetelor │ │Recomandări: │ │ │II . │ │990 coduri de boală după CIM. BOALA LEDDERHOSE. tumori orbito-frontale. │ │piciorului. cu │ │a se autoconduce. Ledderhose în faza de debut cu îngroşarea │ │ │ │ │nodulară a aponevrozei plantare unilateral pe │ │ │ │ │marginea internă a piciorului.IV . │ │ │de port încălţăminte.20% │Grad 0.intervenţii chirurgicale │ │ │fixare în flexie a policelui. cu fixarea policelui în flexie. │ │ │ │retracţia aponevrozei palmare. │ │ │ │ │Boala Ledderhose (D. cu │ │. │ │ │ │ │mersul pe teren accidentat. Nu se încadrează în │ │echivalentul bolii Dupuytren la nivelul │ │ │grad de invaliditate. fracturi de bază de craniu. care determină o │de-a lungul tendonului flexorului degetului IV │ │ │ │fixare în flexie a unuia sau mai multe degete. │ │ │ │conjunctiv fie regională.49% │ │ │ │de redoare în flexie a degetelor IV . │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Boala Dupuytren în faza de debut sub forma de │ │invaliditate.V bilaterală. fiind │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .evitarea ortostatismului │ │ │ │ │prelungit. nereductibilă. Dupuytren bilaterală în faza de fibroză │ 70 . │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. Dupuytren vilat.

accidente vasculare de trunchi cerebral (sindroamele alterne). hemianopsii.  hemianopsiile bilaterale în special cele homonime temporale cu agnozie în sine conduc la deficienţă accentuată cu incapacitate mai mare de 70% şi pot fi încadrate în gradul II (doi) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie.  scotoamele îngustări concentrice apar în nevritele optice retrobulbare de diferite etiologii (scleroză multiplă. scleroză multiplă.îngustări concentrice ale câmpului vizual apar în special în glaucoame. Deşi se întâlnesc şi în patologia neurologică pură scotoamele şi îngustările concentrice ale câmpului vizual vor fi tratate din punct de vedere al incapacităţii adaptative la capitolul "oftalmologie".  pareza de oculomotor comun unilaterală cu ptoză palpebrală şi strabism ce poate avea în sine o deficienţă uşoară cu o incapacitatea 20-49% şi nu se încadrează în grad de invaliditate. modificări retiniene etc.  hemianopsiile pot fi heteronime şi homonime. este unilaterală şi dacă se însoţeşte de diplopie poate conduce la o deficienţă uşoară. incapacitatea adaptativă între 0-20% .L. diabet zaharat. incapacitate 10-20% . De regulă. pot fi centrale şi periferice . luând în considerare reversibilitatea fenomenelor. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. tumori cerebrale cu sindroame de nervi cranieni complexe.cuantificate în special în capitolul O.nu se încadrează în grad de invaliditate. tulburările de miros nu duc la deficienţe funcţionale. incapacitate 75-100% încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate. acuităţi vizuale.  pareza unilaterală parţială cu ptoză palpebrală parţială poate avea o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-30%. Modificările câmpului vizual sunt: scotoame îngustări concentrice ale câmpului vizual.  cvadreananopsiile în diverse combinaţii în funcţie de lateralitatea şi tulburări de cunoaştere se supun aceloraşi criterii de mai sus. În sine. nu se încadrează în grad de invaliditate..R.nu se încadrează în grad de invaliditate. intoxicaţii exogene etc. bitemporale sau binazale. tumorile de unghi cerebelos neurinomul de acustic. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. Perechea II (nervul optic) Afecţiunile nervului optic apar în cadrul la diverse entităţi nozologice. scleroza multiplă etc. Perechea III (nervul oculomotor comun) Modificările aduse de afecţiunile acestuia pot apărea în majoritatea afecţiunilor neurologice dar în special se întâlnesc în procese expansive intracraniene. Din punct de vedere neurologic ne vom ocupa de modificările de câmp vizual şi modificările de fund de ochi. beneficiază de o deficienţă accentuată sau gravă. Perechea V (nervul trigemen) Nervul trigemen are două componente: senzitivă şi motorie:  nevralgie de trigemen este esenţială şi secundară (se întâlneşte în special în tumori craniene cu sindroame de nervi cranieni combinate. conduc la o deficienţă medie cu o incapacitate adaptativă de 50-69% şi pot fi încadrate în gradul III (trei) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie. neurologice şi somatice şi vor fi tratate în principal în capitolul "afecţiuni oftalmologice" în special în ceea ce priveşte modificările polului anterior.. se manifestă prin ptoză palpebrală totală sau incompletă şi laterodeviaţie a globului ocular. Perechea IV (nervul patetic) Se întâlneşte mai rar şi de obicei în aceleaşi afecţiuni cu cele descrise mai sus.  pareza bilaterală completă sau incompletă este foarte rară. nevrite optice etc.  hemianopsiile bilaterale în sine fără agnozii. intoxicaţie exogenă procese expansive intracraniene). nevralgia de trigemen esenţială deci la care nu s-a stabilit etiopatogenia va fi apreciată din punct de vedere al expertizei medicale după epuizarea tuturor .

ataxie. în sine nu conduc la deficienţe.  pareza facială periferică bilaterală este o entitate foarte rară. de obicei evoluează fără o etiopatogenie clară. proba Romberg pozitivă. vorbirea şi conduce la leziuni grave ale globilor oculari dând un prognostic rezervat afecţiunii pe care o reprezintă. sindroamele vestibulare se manifestă prin vertij sistematizat. nestistematizat. se poate întâlni foarte rar în infecţiile cu pneumocycistis carinnii. Perechea VI (nervul oculomotor extern) Din punct de vedere etiologic. tumori de bază de craniu. intoxicaţii exogene. poate beneficia în sine de o deficienţă accentuată.  parezele faciale tip central însoţesc de regulă diverse entităţi neurologice cu leziune dominantă în polul frontal şi fac parte din tabloul clinic al polului respectiv..vestibular) Leziunile nervului acustic şi încadrarea tulburărilor lui în criteriile de expertiză se vor face la capitolul "afecţiuni O. În funcţie de profesie şi etiologie se poate încadra în gradul II. slăbirii ale rezistenţei imunitare în special şi mai nou infecţii cu HIV etc. cu incapacitate 20-69% fiind încadrabile şi în gradul III (trei) de invaliditate atunci când este vorba despre ataxii marii cu . nistagmus. Dacă nevralgia de trigemen esenţială sau secundară se însoţeşte de alte leziuni ale nervului trigemen (leziuni ale corneei. poate beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitatea 50-69% şi poate fi încadrată în gradul III (trei) de invaliditate.metodelor de tratament medicamentos şi/sau chirurgical în urma cărora nu s-au constatat ameliorări esenţiale chiar sub continuarea tratamentului medicamentos după intervenţie chirurgicală asupra nucleului nervului trigemen. cel mai frecvent întâlninduse în poliradiculonevrite cu evoluţie ascendentă.  pareza bilaterală de nerv VI este foarte rară.  pareza facială tip periferic unilaterală în funcţie de afectarea gustului în cele 2/3 anterioare ale limbii. se întâlneşte în special în scleroza multiplă. Perechea VIII (nervul acustico . afectările nervului oculomotor extern se regăsesc în majoritatea tablourilor clinice descrise la nivelul perechilor 3 şi 4 de nervi oculomotori. pareza facială poate fi esenţială ("afrigore"). rotator. în sine. sensibilităţii şi masticaţiei poate beneficia de o deficienţă uşoară cu incapacitate 10-30% şi nu se încadrează în grad de invaliditate fiind de obicei reversibilă. de poziţie etc. când nu se însoţeşte de alte semne şi sindroame neurologice). Perechea VII (nervul facial) Leziunile nervului facial se însoţesc în majoritatea entităţilor descrise mai sus. nu se încadrează în grad de invaliditate."  componenta vestibulară are două manifestări: sindromul vestibular central şi sindromul vestibular periferic. De obicei acest tip de pareză apare rareori izolat şi rareori într-un singur episod ea este de cele mai multe ori recidivantă iar diagnosticul etiopatogenic este incert.  pareza facială unilaterală cu lagoftalmie ireductibilă şi deci subsegvent leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive şi ireversibile pot beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitate între 49-69% şi poate fi incadrabilă în gradul III (trei) de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranşează deficienţa).) ea poate beneficia de o deficienţă în sine accentuată cu o incapacitate peste 70%.R. având în vedere că ea este aproape întotdeauna reversibilă în totalitate. afectează grav masticaţia. beneficiază de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-50%.  pareza unilaterală totală sau parţială de nerv oculomotor extern nu conduce la deficienţă dar poate beneficia de incapacitate 10-20%. nu se încadrează în grad de invaliditate (precizare doar: în sine. deglutiţia.L. incapacitate peste 70% şi poate fi încadrată în gradul II (doi) de invaliditate. laterodeviaţii şi în sine conduc la deficienţe uşoare sau medii. fiind încadrabilă în gradul II (doi) de invaliditate. În funcţie de etiologie se poate încadra în gradul III sau II. dificultăţi de masticaţie care afectează ramul motor al trigemenului etc.

se încadrează în gradul III de invaliditate. Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul afecţiuni O. în final.  Deficit motor la un membru superior ce afectează motilitatea în special dar şi prehensiunea . Perechea X (nervul vag) Nervul vag nu dă tulburări specifice unei anumite boli neurologice. nu se încadrează în grad de invaliditate. Perechea XI (nervul spinal) Cel mai frecvent disfuncţia sa conduce la torticolis. Torticolisul de cauză centrală este mai frecvent şi se poate încadra în gradul II sau III. Paraliziile bilaterale de hipoglos se pot încadra în gradul II de invaliditate. nu este încadrabilă în grad de invaliditate. a│ │gradului de invaliditate. Perechea IX (nervul glosofaringian) Răspunde parţial de masticaţie.L. a gradului de invaliditate) se va face conform celor │ │stabilite la fiecare capitol în funcţie de afecţiunea de bază în care apar │ │sindroamele respective. gestualitatea şi prehensiunea.prezentată la începutul capitolului "Afecţiuni neurologice" este│ │doar un ghid de orientare în stabilirea incapacităţii adaptative. cu o incapacitate între 50-85% şi încadrare în gradul III (trei) sau II (doi) de invaliditate în funcţie de gravitatea tulburărilor de deglutiţie. putându-se încadra în gradul III sau chiar II de invaliditate. sindrom Wallemberg). de fapt. poate beneficia în sine de o deficienţă gravă.incapacitate 0-20%. deglutiţie şi fonaţie poate beneficia de o deficienţă medie sau accentuată.incapacitate 49-69%.  Nevralgia de nerv glosofaringian este foarte rară şi însoţeşte uneori celelalte manifestări din partea acestui nerv. se pot întâlni în sindroame alterno de trunchi cerebral (ex. încadrabil în gradul III sau II (partea dreaptă) de invaliditate. . gesticulaţia .  Pareza bilaterală de nerv glosofaringian este foarte rară dar de o gravitate maximă afectând în totalitate deglutiţia în special. fiind încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate.  Deficit motor la un membru superior care afectează minim motilitatea. deglutiţie şi fonaţie.imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii şi mersului (astazoabazie). torticolis în formele evolutive de lungă durată în care nu au fost depistaţi alţi factori: psihici sau extrapiramidali poate beneficia de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 0-38% şi nu se încadrează în grad de invaliditate sau în formele grave în care au fost epuizate toate modalităţile de tratament medicamentos şi chirurgical poate beneficia de o deficienţă medie sau chiar accentuată. gradul II (doi) de invaliditate. cu incapacitate 85-100%. procese expansive intracraniene cu afectări complexe şi combinate ale nervilor cranieni etc. cu o incapacitate între 30-69% sau peste 70%. Perechea XII (nervul hipoglos) Tulburările de motilitate din paraliziile de hipoglos unilaterale se pot încadra în gradul III de invaliditate. este responsabil de tulburările de respiraţie care apar în sindroamele complexe de nervi cranieni şi afectează cu precădere muşchii diafragmului reglând mişcările respiratorii şi implicit de deglutiţie şi fonaţie.R. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Anexa 1 . incapacitate 0-30%. incapacitate 20-49%. respectiv.  Pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticaţie. nu beneficiază de deficienţă funcţională. autoservirea şi activitatea profesională sau deficit motor bilateral moderat incapacitate 70-90%. stabilirea incapacităţii │ │adaptative (respectiv.  Deficit motor total al unui membru superior ce împiedică activitatea zilnică. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE MANIPULAŢIE  Deficit motor minim la un membru superior care nu afectează prehensiunea.

vorbire explozivă din afecţiuni cerebeloase şi în special leuconevraxita. incapacitate 49-70%. aceasta nu înseamnă că el nu beneficiază de acelaşi grad de invaliditate ca şi de necesitatea prezenţei însoţitorului.se încadrează în gradul III de invaliditate.incapacitate 90-100%. alte tulburări de vorbire specifice unor afecţiuni neurotogice (vorbire monotonă.  Bolnavul nu se poate deplasa nici cu sprijin. vorbire etc.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tip afazie expresivă complexă dar şi elemente de înţelegere de tipul afaziei de recepţie. dar poate exprima prin gesturi cuvinte disparate.  Bolnavul se deplasează cu dificultate moderată şi pe distanţe scurte. incapacitate 49-69%.. prezintă o deficienţă de vorbire medie ce îi permite exercitarea activităţilor vieţii cotidiene şi eventual efectuarea unor operaţiuni specifice profesiei. fiind dependent de un mijloc de transport adecvat (cărucior. nici chiar pentru distanţe scurte (10-50 metri). prezintă o deficienţă gravă cu incapacitate peste 90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. balbism.  Bolnavul se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tipul afazie expresivă moderate (de obicei în sechelele accidentelor vasculare cerebrale). dar cu mare dificultate. lentă. social. bineînţeles în funcţie de natura profesiei. monocordă din boala Parkinson. în funcţie de etiologie. idei. gradul III sau II de invaliditate. sau se poate exprima în scris (eventual în funcţie de pregătirea profesională prin stenodactilografie sau operare P. alte dispozitive) şi nu îşi poate îndeplinii activităţile vieţii cotidiene sau nu îşi poate câştiga existenţa prin activitatea pentru care era pregătit (în special munca fizică). nu se încadrează în grad de invaliditate. nici fără sprijin. beneficiind de o asistenţă socială activată.) care fac ca bolnavul să-şi piardă total capacitatea muncă şi eventual de autoservire . înţelege ordinele simple. Pentru anumite profesii se poate încadra în gradul III. pe cele complexe şi chiar le . nu poate desfăşura nici o activitate şi necesită sprijin şi îngrijire din partea altei persoane (este nevoit să beneficieze de un însoţitor). vorbire nazonată.). datorită unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor. este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate.C. suport psihologic etc. beneficiază de incapacitate 100%. considerăm că are o deficienţă accentuată cu o incapacitate 70-90% şi este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. nu poate elabora propoziţii simple sau complexe. dificilă.  Dacă bolnavul prezintă deficit de locomoţie şi/sau manipulaţie de peste 95% şi nu se poate autoservi. deoarece necesităţile lui sunt mult sporite din punct de vedere material. trebuinţe. poate presta activităţi legate exclusiv de capacitatea şi pregătirea intelectuală (de exemplu tetraplegii cu afectarea unor nervi cranieni). uneori există situaţii particulare (exclusiv muncă intelectuală) în care bolnavul. iar pentru unele profesii gradul I (profesii ce presupun conţinutul expresiv şi receptiv al limbajului). gradul I (unu) de invaliditate. putând să desfăşoare o activitate profesională normală. TULBURĂRI DE LOCOMOŢIE  Bolnavul se deplasează cu uşoară dificultate pe distanţe lungi din cauza unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor membre inferioare. mimică etc. dar fără sprijin. TULBURĂRI DE VORBIRE  Bolnavul prezintă tulburări de vorbire uşoare: disartrie. incapacitate adaptativă 0-49%. neputând realiza mersul normal. (muncă intelectuală san fizică). Deficit motor total ambele membre superioare şi/sau asociat cu alte deficienţe (de locomoţie. dar care nu afectează desfăşurarea activităţii vieţii cotidiene sau profesionale. incapacitate 0-49% . fiind încadrabil în gradul I (unu) cu însoţitor. din miastenia gravis).

iar capacitatea de muncă va fi apreciată în colaborare obligatorie a medicului neurolog care decelează sindromul şi medicul O. neputând să desfăşoare activităţile vieţii cotidiene şi majoritatea activităţilor profesionale (în special cele ce impun muncă fizică grea.) fără nici o legătură cu sensul cererii şi nu înţelege nici cele mai simple ordine ("arată-mi nasul". sindroame extrapiramidale sau sindroame de nervi periferici). mersul fiind posibil.  Bolnavul se deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit dar cu mare greutate. "ce este asta?" etc. a. boala heredodegenerativă la debut etc. sau cuvinte simple pe care le repetă dându-le un înţeles propriu ("da .prezintă o deficienţă accentuată.C. imprecis. neinfluenţate de deficite motorii (sindrom de neuron central.  Bolnavul nu se poate deplasa decât cu ajutorul unei alte persoane sau a unor dispozitive specifice. are deficienţă de manipulaţie în sensul coordonării chiar şi pentru mişcări mai puţin fine. cu o incapacitate 90-100% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. cu o incapacitate adaptativă 70-90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate.). cu dificultate. cu baza de susţinere lărgită. O. în aceste situaţii el nu îşi poate duce la bun sfârşit activităţile cotidiene . având aspect specific de om beat. beneficiază de o incapacitate de 70-90%. nistagmografie etc.  Există şi situaţia cea mai gravă de afazie mixtă totală: bolnavul nu se poate exprima decât prin silabe. fatigabilitatea apare la distanţe mari iar mişcările ce impun o mare fineţe şi control în desfăşurarea activităţii profesionale sunt uşor afectare incapacitate 0-49% care în sine nu se încadrează în grad de invaliditate. Când se asociază deficite motorii cu sindroame cerebeloase diagnosticul funcţional este dificil şi nu are valoare în ceea ce priveşte ataxia în sine. dar cu oscilaţii.bolnavul se deplasează cu dificultate.).masă" etc. în acelaşi timp. muncă de fineţe şi coordonare) . el beneficiază de o deficienţă gravă.da". parapareze ataxice din diverse afecţiuni neurologice care afectează căile cerebeloase spinale).L.. deci devine incapabil de a desfăşura aproape orice fel de activitate (cu excepţia automatismelor mentale. b. de cele mai multe ori necesitând supraveghere şi îngrijire din partea altei persoane: incapacităţile de vorbire de gradul II şi I trebuiesc obligatoriu expertizate şi în serviciile psihiatrice cu ajutorul examenului psihologic. având dificultăţi de coordonare motrice şi de manipulaţie.  Bolnavul se poate deplasa. "masă .V. rareori se va avea în vedere numai ataxia ce apare foarte rar izolat (uneori în scleroza multiplă.  Bolnavul se poate deplasa fără sprijin pe distanţe variabile. "ridică mâna dreaptă". autoconduce prin imposibilitatea comunicării.L.R. în consecinţă.-ist care obiectivează specific aceste tulburări prin probe specifice: probe vestibulare.este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate.poate executa pe cele simple . ele pot influenţa în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din A. Tulburările vestibulare pot fi diagnosticate clinic şi cu ajutorul ex.R. sindroame extrapiramidale sau sindroame de neuron motor periferic. de menţionat că gestualitatea sau motricitatea pot fi influenţate şi de deficitele motorii de tip sindrom de neuron motor central. Ataxiile cerebeloase . cu tendinţă la latero sau postero deviaţii în cazul sindroamelelor vestibulare. existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/şi membrele inferioare. cu oscilaţii. cu baza de susţinere foarte lărgită. TULBURĂRI DE COORDONARE ŞI ECHILIBRU  În acest capitol se încadrează aşa numitele ataxii care pot fii cerebeloase. fiind încadrabil în gradul III (trei) de invaliditate. vestibulare şi cele prin tulburări de sensibilitate profundă. chiar dacă nu sunt asociate deficite motorii din cele menţionate mai sus. Pentru anumite profesii care implică coordonarea se poate justifica şi gradul III sau II de invaliditate. subiect ce va fi dezvoltat la capitolul psihiatrie) şi nu se poate autoservi. beneficiază de o incapacitate de 49-70%.

scintigrafia cerebrală. Diagnosticul capacităţii de muncă . coreoatetozele. fiind încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. Clasificarea: nepenetrante (ale scalpului). examen neurologic (alterarea stării de conştienţă.R. boala heredodegenerativă în stadiu avansat) . E. traumatismele pot fi recente şi vechi. examenul nervilor cranieni) şi examene paraclinice (examene radiologice: radiografie craniană. redoarea de ceafă.C. sunt închise şi deschise. Diagnosticul funcţional .şi nici obligaţiile profesionale (cel mai frecvent Koreea acută sau cronică. mediu necomplicat. Clasificarea traumatismelor cranio-cerebrale:  după criteriul evolutiv. cranio-orbitare. grav necomplicat. cronice şi sechelare. echoencefalografia).R. tulburările date de afectarea nervilor cranieni. subacute. temporale. cu dilacerare directă şi grav prin dilacerare indirectă de trunchi cerebral. total reversibil). În cazul apariţiei incapacităţi de autoconducţie. ENCEFALOPATIILE INFANTILE . tulburările vestibulo-cerebeloase din sclerozele multiple avansate.  în raport cu modul de evoluţie sunt: acute. precum şi de tulburările psihice asociate. orientare temporo spaţială (prin modificării psihice şi/sau senzoriale). tromboflebite).se va aprecia în funcţie de intensitatea simptomatologiei clinice date de deficitele motorii.G. occipitale şi mixte. tranzitoriu. pareze sau paralizii. plăgi penetrante de război şi plăgi complexe (cranio-faciale.C. Clasificarea sindroamelor encefalice posttraumatice utilizată în Clinica de Neurochirurgie Bucureşti: Sindroamele encefalice posttraumatice recente  sindromul de comoţie cerebrală (durată foarte scurtă. contuzia. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Traumatismul extremităţii cefalice presupune afectarea concomitentă a craniului şi a creierului. mediu complicat cu fracturi.mediu. deci beneficiază de gradul I (unu) de invaliditate cu însoţitor.C. traumatismele sunt neoperabile cuprinzând: comoţia.  după criteriul lezional. de forma şi frecvenţa crizelor de epilepsie.).  sindromul post-contuzional este de 3 grade: minor (cefalee.  după criteriul terapeutic. modificări de reflexe. L. subdural şi intracerebral) şi cu revărsate lichidiene (meningită seroasă). alterările funcţiilor vegetative. prognostic favorabil. parietale. fără tratament.  sindromul de compresiune cu revărsate sanguine (hematomul epidural. medii.  sindromul de dilacerare . pneumografia cerebrală. Examenul clinic şi paraclinic al unui traumatizat cranio-cerebral cuprinde: anamneza care trebuie să precizeze etiologia traumatică.R. pentru precizarea naturii hemoragice sau inflamatorii.  plăgi ale capului: frontale. examenul funcţiei acustico-vestibulare şi coordonării mişcărilor.. redoare de ceafă. de tulburări de vorbire. dilacerarea şi edemul cerebral şi operabile: hematoamele intracraniene şi fracturile craniene.beneficiază de incapacitate peste 90%. bolnavul poate beneficia de ajutorul unei alte persoane. fistule L. de tulburări sfincteriene. cu comă şi rigiditate prin decerebrare.se va aprecia în funcţie de intensitatea tulburărilor funcţionale (uşoare. examenul L.E. modificări tonice. accentuate sau grave). autoservire. angiografie cerebrală. ameţeli. examenul sensibilităţii. sanghinolent). infecţii (meningoencefalită.

 inflamatorii şi toxice (alcoolul.T.  naştere prematură. care nu lasă sechele şi │decurs de 1-2 ani dar există certitudinea │diabetic. tulburări de │ │ │obligatoriu să se respecte │ │vorbire. este │ │deficite motorii. C.│schimbarea locului de muncă │ │din spital din care să reiasă │diabetic. Doppler) │ │ │ │laborator (dislipidemii.nu se justifică │Incapacitate 0% │Nu se încadrează în grad de │ │Se stabileşte prin semne clinice:│odată pus diagnosticul clinic.T.I.O.Definiţie: sunt manifestările encefalitice ca urmare a lezării. modificări ce apar la │face recomandări medicale cu │ │circulaţie. sifilisul). │ │au tendinţa la repetabilitate. megalo . diabet │ │ │ │ │zaharat). focare hemoragice în nucleii bazali. boala Heine . de aspect aterosclerotic. BOALA VASCULARĂ CEREBRALĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ATACUL ISCHEMIC │ │ │ │ │TRANZITOR CAROTIDIAN │ │ │ │ │(A. sau. 2.O. scarlatină.T.│modificărilor de F.O. cerebral: atrofie corticală. transmisibilă. amauroză │biletelor de ieşire din spital ce atestă cel│existenţei unui A.. Clinic: febră şi semne neurologice (cefalee. agiria. aspect aterosclerotic la │ │şi/sau reconversie profesională. Este o boală acută. │(trei) de invaliditate.  porencefalia. │ │numărul de crize. Determină:  agnozia. │factorilor predispozanţi favorizanţi şi │incapacitate de 0-20%. de cauze multiple.T. şi │Doppler carotidian. eventual │ │Sunt necesare bilete de ieşire │determinanţi (F. oftalmologic. b) Factorii postnatali Pot acţiona: 1.T. a) Factorii prenatali . diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase în teritoriul respectiv). │privire la regimul de .  incompatibilitatea sanguină dintre mamă şi făt (factor Rh).traumatisme obstetricale în naşteri laborioase.cauzatori. Cauze:  traumatice. fasciculaţii.│existenţa factorilor de risc şi favorizanţi. investigaţii de│nivelul carotidelor ex. ex.  traumatisme cerebrale. │contraindicaţiile medicale │ │24 ore. H. modifirilor ex.encefalia. POLIOMIELITA ACUTĂ Poliomielita acută (paralizia infantilă. În perioada primei copilării (fişa de sugar) Cauze:  tuse convulsivă. │Deficienţa medie se stabileşte pe baza │Incapacitate 50-69% prin existenţa │Se încadrează în gradul III │ │echo-doppler pentru vasele mari │atestării documentare a cel puţin 1-3 A. │ │invaliditate dar.S.A. tulburări de vedere. hipertensiv ce pot conduce la o │legate de locul de muncă. generând encefalopatia congenitală. determinată de virusul poliomielitic din grupul enterovirusurilor. Pot provoca hemoragii meningiale.T. a substanţei nervoase centrale a copilului. (de aspect A. scăderea forţei musculare pe anumite grupe musculare.I.  scleroza cerebrală atrofică. │Deficienţă uşoară. subdurale. ca şi │dacă nu este posibil. în sine. aplicări de forceps. prezentări distocice.Medin). ex. Se vor │ │pentru depistarea tulburărilor de│repetate în decurs de 1-2 ani. hipertonie urmată de hipotonie.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă .. │demonstrarea existenţei factorilor de risc │ex.I. se stabileşte pe baza │Incapacitate 0-49% prin demonstrarea │recomandările medicale privind │ │(cecitate monoculară. ce nu s-a mai repetat în │modificării ale F.C. În timpul travaliului . nicotina. ameţeli.I. microgiria.S. poligiria. în antecedente şi │regimul de viaţă şi │ │tranzitorie) cu durată între │puţin un A.

L.I. │Deficienţă gravă nu se acordă deoarece │ │ │ │ │boala în sine nu conduce la invalidităţi │ │ │ │ │permanente care să necesite îngrijirea şi │ │ │ │ │supravegherea din partea unei alte persoane.│ │ │ │ │cu tendinţă la repetabilitate. │carotidian. obezitate. │legătură cu locul de muncă ca şi │ │multor episoade de boală. │diabet zaharat. fiecare│carotidian.C.B. │ │favorizanţi şi determinanţi.. obezitate. │în cazul A. │de aceleaşi criterii ca şi în cazul A.T. de │de alcool. uneori │nosologice cu evoluţie favorabilă spre │remisiune clinică cvasicompletă.A. colagenoze │ │special în legătură cu │ │72 ore.V. │ │invaliditate.E.se acordă respectând │Se încadrează în gradul II (doi) │ │hipertensive. │fumat etc. │ │ │Deficienţa accentuată se stabileşte pe baza │Între 70-90% procentul fiind cu atât mai │Se încadrează în gradul II (doi) │ │ │biletelor de ieşire din spital ce atestă │ridicat cu cât se demonstrează existenţa │de invaliditate (capacitate de │ │ │repetabilitatea A. dar nu de neglijat şi│ │Nu se încadrează în grad de │ │hemiplegii.T.L. │este obligatorie respectarea │ │determinarea în special a │(H. │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │combinaţii. consum excesiv│ │stricteţe a indicaţiilor şi │ │tulb. se │diagnosticul clinic. │sechele uneori minore.T.T.L. sub tratament │unui sindrom pseudobulbar şi a │muncă pierdută în totalitate) │ │ │medicamentos adecvat şi existenţa unor │tulburărilor psihice asociate. D. │ │evidenţiate prin examen F.T.G.O. mergând spre │diagnosticate etc.L.se acordă în funcţie │Se încadrează în gradul III │ │hemipareze. de regulă totală dar şi pentru │existenţa de stigmate organice evidenţiate │muncă prin reconversie │ │punct de vedere paraclinic. alte examene │carotidian.se acordă respectând │Incapacitate 50-69% . │ │solicitările locului de muncă │ │reversibilitate parţială sau │Deficienţă uşoară se acordă entităţilor │Incapacitatea 20-49% pentru formele cu │(când este cazul) sau se │ │totală.L. de scris.L..I. │ │contraindicaţiilor profesionale: │ │factorilor predispozanţi.. │ 0% │ │ │ │Nu poate fi pus în discuţie odată stabilit │ │ │ │Din punct de vedere clinic. │ │ │ │ │(angiopatii retiniene │Deficienţă accentuată se acordă respectând │Incapacitate 70-90% . ex.T. parapareze etc. dimpotrivă.G. dar cu │recomandă schimbarea locului de │ │evoluând fără remisiune. de citit.. în │ │calcul.se acordă respectând │Incapacitate 0-49% se acordă pe baza │medicale şi specificaţiile în │ │atestă existenţa a unuia sau mai │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. fumat. │ │paraclinice: E. tulburări de vorbire. tulburări psihice │mediocră sub tratament medicamentos şi │ │ │ │asociate şi a existenţei factorilor de risc │prognostic rezervat. │ │ │ │ │Deficienţa gravă nu se justifică din punct │ │ │ │ │de vedere clinic şi/sau paraclinic. Incapacitatea │profesională. │ │ │reconversie profesională. tulburări de vorbire. Se│ │ │ │ │manifestă prin deficite motorii: │Deficienţă medie . │muncă pierdută în totalitate).T.I.T.) │ │schimbarea locului de muncă. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR │ │ │ │ │VERTEBRO-BAZILAR (A. │ │ │ │favorizanţi şi determinanţi. Totodată │ │ │ │sechele: sindrom piramidal sindrom │incapacitatea se justifică şi prin evoluţie │ │ │ │pseudobulbar incipient.T.Z. Se vor respecta │ │de nervii cranieni în diverse │carotidian.L. constituit evoluează cu │ │ │ │de diverse forme: hemipareze.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă . │ . E. carotidian.viaţă şi │ │Acestea din urmă ajută la │predispozanţi. favorizanţi şi determinanţi │hidrocefalie internă etc. deoarece în majoritatea│ │ │ │manifestă prin deficite motorii │cazurilor A. │formele ce lasă sechele minore: sindrom │prin examenele paraclinice. dislipidemii. │ │Necesită respectarea cu │ │cranieni. │ │dintre ele cu o durată de 24 ore. sau.K.A. fenomene ce durează peste│malformaţii vasculare cerebrale.│ │ │medicale şi specificaţiile în │ │Din punct de vedere paraclinic se│ │ │legătură cu locul de muncă ca şi │ │vor stabili stigmatele organice │ │ │în cazul A. │de invaliditate (capacitate de │ │Doppler. parapareze sindroame │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. diabetice). │ │ │ │ │examene de laborator. │în general existând factorii predispozanţi │ │invaliditate. │aceloraşi critorii ca şi în cazul A.T.T. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A.│ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC CONSTITUIT │ │ │ │ │(Infarctul cerebral) │Fără deficienţă. │carotidian. │carotidian. Vor fi respectate │ │Diagnosticul clinic se pune pe │ │ │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │baza documentelor medicale care │Deficienţă uşoară . │(trei).T..nu este cazul deoarece a │ 0% │Nu se încadrează în grad de │ │ │fost pus diagnosticul clinic. │ │manifestări din partea nervilor │şi determinanţi bine determinaţi: H. dislipidemii.I. │ │ │ │ │neconducând la invalidităţi permanente şi │ │ │ │ │ireversibile şi care să facă necesară │ │ │ │ │îngrijirea şi supravegherea din partea unei │ │ │ │ │alte persoane. carotidian. existenţa unor │ │contraindicaţiilor medicale. Din │remisiune.

vărsături.capitol │ │ex. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitatea 70-90% prin persistenţa de invaliditate. după evaluarea │ │baza examenului LCR. stadiu I/II. │ │ │această simptomatologie putând │fumat. deficite locomotorii ce medicale. de vorbire. oftalmologic. VI). R. diabet zaharat.T. │ │ │alexii sau dizlexii.R. dar cu persistenţa unor obligatorie │ │ │favorabilă: hemipareză frustă predominant │sechele: deficite motorii de manipulaţie ce │ │ │crurală sau brahială. pierdută în │ │ │prelungită fără remisiuni clinice şi cu │tulburări de vorbire de aspect afazie de │ │ │prezenţa unor sechele posibil ireversibile: │motorie şi senzorială. │rezultatelor tratamentului complex şi │ │(cxantocrom sau sanghinolent) │vertijuri. Procentual se │ │oftalmologic. prehensiune │ │ │boală prelungită. a VI-a. în │ │ │bineînţeles... │ │ │vasculare ischemice constituite: H. tulburări de vorbire. examen │ │adecvat şi recuperator. tulburări de sensibilitate de │ │ │va ţine seama de etiologia accidentelor │aspect talamic. deficite din partea nervilor complex. │ │ │muncă. O. acalculii.este │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmărirea │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. │tulburări de sensibilitate profundă şi nu │ │ │malformaţii vasculare. tulburări din partea pierdută. │ │apreciază incapacitatea între 20-49% în │ │ecografie.N. │III. ex. tulburări de coordonare. │Gradul II (doi) de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I (unu) de │capacitatea de muncă │totalitate şi capacitatea │autoservire parţial │necesită supraveghere şi │îngrijire temporară din │altei persoane. │ │ │hemiplegii. │psihice. │echilibraţie sau tulburări psihice uşoare muncă dacă │ │ │ │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice).L. paralizii sau pareze de nervi │nervilor cranieni şi tulburări psihice │ │ │oculari. minime tulburări │complet.G. │ │ │ │Deficienţă uşoară se acordă cazurilor cu │Incapacitate 20-49% . în funcţie │lungi. Totodată. consum excesiv de alcool. │ │introductiv). deoarece│ │ │cefalee intensă. │diagnosticate etc. uneori dizartrii.G. ex. tulburări de vorbire de │ │ │sechele importante. semne │în majoritatea cazurilor A. │evoluează cu sechele uneori minore dar nu de│ │ │fotofobie. ex. │ │ │ce au prezentat o evoluţie a episodului de │sechele motorii: manipulaţie.│diagnosticul se fundamentează pe │piramidal. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice).G.E. afecţiuni cardiace. de │nervi cranieni (în special perechile II. se recomandă │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │special în legătură cu │solicitările profesionale . tulburări de vorbire. partea │ │ │apraxii etc. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ │ │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se pune pe │Fără deficienţă. disociaţie siringo-mielică. E. E.A... pareze de │de expresie.E. existenţa unor malformaţii│ │ │evolua uneori spre starea de │vasculare cerebrale. │predispozanţi. C. │în ultimul rând tulburări psihice specifice │ │ │colagenoze. tulburări din partea unor │ │ │nervi oculari.C.. │ │ │exemplu: afazii senzitive sau motorii.. de solicitările locului de │cranieni.T. discrete semne din │afectează uşor prehensiunea sau │ │ │partea nervilor cranieni. ex. fruste hemipareze. │ │ │III-a. trebuie avută în vedere │special prin existenţa factorilor │ │angiografia (pentru depistarea │etiologia bolii: H.│ │funcţie de sechele (vezi anexa 1. favorizanţi şi │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III (trei) de │invaliditate . chiar│incapacităţii se va face după aproximativ 1 │ │diagnosticul se fundamentează pe │dacă se semnalează sechele minime: cefalee │an de la data accidentului. de exemplu: hemiplegii │aspect disfazic sau diverse forme de afezii │ │ │în curs de remisiune..I.K. E.G.T. Incapacitatea se va aprecia în medicale. hemipareze. │gestualitatea. în │ │E.A.T.aprecierea de │ │Din punct de vedere paraclinic │evoluţie favorabilă şi prognostic bun. │se apreciază după cel puţin un an de │ │baza examenelor de laborator │ │evoluţie a bolii sub tratament medicamentos │ │uzuale. se│echilibru. Totodată. a VIII-a) toată │dislipidemii.M. │ │ │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitatea 90-100% prin sechele grave invaliditate. │ │ │ │Se ia în considerare evoluţia spre │ │ │ │reversibilitate a acestor sechele. agnozii. coordonare. │ │ │sechele ce permit bolnavului desfăşurarea │afectează moderat deplasarea pe distanţe unui │ │ │unor activităţi evazinormale. constituit │ │ │meningiale intens pozitive. astenie fizică. │ │ │ │ │ │ │Deficienţă medie se acordă pentru sechelele │Incapacitate 50-69% în cazurile cu evoluţie │ │ │uşor invalidante din formele cu evoluţie │relativ favorabilă. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). CT │cvasipermanentă rebelă la tratament. obezitate.K.etc. cu persistenţa unor │şi locomoţie.A. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate. │ │ │prezentat o formă de boală cu evoluţie │definitive şi ireversibile: hemiplegii. Doppler. ex. uneori │neglijat şi în general existând factori │ │ │afectări din partea nervilor │predispozanţi şi determinanţi bine │ │ │cranieni (în special perechea a │determinaţi: H. colagenoze │ │ │comă. Nu poate fi pus în discuţie│ │ │baza următoarelor elemente: │odată stabilit diagnosticul clinic.

ex..N. │ │Evoluţia poate fi favorabilă cu │ │C. sindrom vestibular central.T. │în funcţie de aceste elemente (vezi anexa muncă dacă │ │ │ │1).1 lună.. chiar minime: sindroame │nervilor cranieni (scotoame. │ │malformaţii cerebrale vasculare │III. . │angiografic şi examen C. neexistând cazuri în│ │ │ │care evoluţia să nu treneze fără sechele.ale │ │malformaţiilor cerebrale │F. I-II. malformaţii │importantă notificarea existenţei unei │ │ │vasculare cerebrale: anevrisme. │ │ │Deficienţa gravă în general nu se acordă │ │ │ │deoarece hemoragia subarahnoidiană în sine │ │ │ │nu evoluează cu sechele ireversibile │ │ │ │invalidante care să necesite supraveghere şi│ │ │ │îngrijire din partea unei alte persoane. │Se recomandă respectarea │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │special în legătură cu . reconversie │ │ │ │ │ │ │Se încadrează în gradul │(trei) de invaliditate.O. │dislipidemii. diagnosticate clar │a fost pusă de certitudine (prin examen │ │ │prin angiografie şi ex. consum excesiv de alcool. diabet zaharat. │ │ │ │fumat. │sechele minime în special a unor tulburări cu │ │de sănătate aparentă deplină la │astfel încât din punct de vedere neurologic │psihice (vezi capitolul boli psihice). complex.se acordă rareori în │Incapacitate 20-49% în cazurile rare cu de │ │pe baza unor manifestări │cazul în care diagnosticul a fost de │evoluţie favorabilă. III .A. │obligatorie respectarea cu │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmarea unui │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. Este │ │ │aspectul corespunzător al F.) sau │ │ │nervilor cranieni: perechea a II-a şi nervii│existenţa unor sechele de aspect: sindrom │ │ │oculomotori. şunturi │malformaţii vasculare cerebrale atunci când │ │ │arterio-venoase etc. │favorizanţii (H. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă cazurilor cu│Incapacitatea mai mare de 70% se stabileşte (doi) │ │ │evoluţie gravă şi prelungită cu persistenţa │prin existenţa unor sechele din partea │ │ │unor sechele. consum cronic de alcool. diabet zaharat complicat.O.angiopatie hipertensivă std. cerebral a unor malformaţii vasculare │ │remisiunea semnelor clinice şi │ │cerebrale sau diagnosticarea foarte precisă │ │paraclinice după aprox.M. │depistarea la examenul angiografic sau ex. cu persistenţa unor │ │specifice: debut brusc în stare │certitudine iar evoluţia a fost favorabilă. uneori afectări ale │vizuale. etiologia bolii este │piramidal.IV cu │vestibulare.. std. │ medicale. │ │săptămâni .T. şi │ │un bolnav cu antecedente │sechelele să fie minime. C. sindroame cerebeloase şi │ │ │foarte importantă: H. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate.T. tulburări de │ │ │piramidale.nici nu se pune problema │ │ │INUNDAŢIA INTRAVENTRICULARĂ │deoarece boala are întotdeauna o evoluţie şi│ │ │ │un prognostic rezervat. │determinanţii: H. │cranienii (scotoame. │fumat. ex. modificări ale │ │prognosticul este rezervat.T.A. │Se încadrează în gradul II │de invaliditate. eventual │indică schimbarea locului │muncă. obezitate. │dislipidemii. std. Toate aceste elemente conferă │ │ │ │un prognostic rezervat prin tendinţa de │ │ │ │repetabilitate a episoadelor de boală. R.A. cerebral. în │ │hipertensive sau consumator │ │ │ │locului de muncă.T. II şi│focar minore în special din partea nervilor medicale. cerebral. │ │ │zaharat necomplicat. etc. semne │şi se presupune că ar predispune la │mai sus ca şi persistenţa unor semne de şi │ │de focar şi depistarea de │repetarea episodului acut: H. de │ │ex. modificări ale acuităţi │ │ │sindroame cerebeloase.) sau demonstrarea unei │ │ │ │colagenoze.. în │ │ │C. cerebral) dar şi │ │ │afecţiuni cardiace.T.A. tulburări psihice. malformaţii vasculare cerebrale.T. se │ │eventuale). eventual existenţa unui diabet │fumat. ceea │ │ │ │ce agravează prognosticul vital pentru │ │ │ │aprecierea mai exactă a incapacităţii │ │ │ │adaptative (vezi anexa 1 şi capitolul boli │ │ │ │psihice). În acest caz │ │ │ │prognosticul este favorabil. │ │ │ │Dacă evoluţia este prelungită │Deficienţa medie se acordă cazurilor cu │Incapacitatea 50-69% se stabileşte pe baza III │ │peste această perioadă şi în │evoluţie prelungită peste 1 lună şi pentru │existenţei unui episod de boală cu evoluţie este │ │plus apar complicaţii (în │care etiologia bolii este bine determinată │prelungită şi depistarea factorilor expuşi │ │special starea comatoasă. aspectul examenului F.O. │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se stabileşte│Deficienţa uşoară . dar în special prin profesională. Totodată.O.T. colagenoze (de exemplu │existenţa factorilor de risc şi │ │ │cel mai frecvent în boala Moya-Moya). │câmpului vizual) şi modificări ale F. C.T. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA CEREBRALĂ │ │ │ │INTRAPARENCHIMATOASĂ CU SAU FĂRĂ │Fără deficienţă . 3 │ │a unei colagenoze de exemplu. diabet zaharat. │colagenoze. │câmp vizual. care relevă existenţa de atrofii │pentru aprecierea mai exactă a incapacităţi │ │ │corticale şi/sau hidrocefalie internă.

locomotorii. prin │invaliditate . paralizii │aspect talamic. │ │ │ │ │ │ │ACCIDENTUL VASCULAR EMBOLIC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Din punct de vedere etiologic │Deficienţă uşoară se acordă în cazul A. în │ │aproape întotdeauna la exitus. de vorbire şi cunoaştere. │VI. apraxii. │ │ │tulburări grave de vorbire. │parţial pierdută. diabet │ │ │ │ │zaharat complicat etc. VII). IV. │ │spre remisiuni ale semnelor │H.T. │nervilor cranieni (perechile II. buna │control periodic în .E. aritmii. în funcţie │solicitările locului de muncă.. tulburări de vorbire │tulburări de sensibilitate profundă.. Pentru evaluarea │ │ │ │ │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │ │ │capitolul boli psihice). tulburări de coordonare │ │ │ │sechele invalidante ce rareori sugerează │şi echilibru. eventual se │ │stertoroasă şi semne de focar │ │ │indică schimbarea locului de │ │(hemiplegii. │remisiunea factorilor etiologici: compensare│vizual. │ │ │ │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │ │ │diagnosticul se fundamentează │Deficienţa medie se acordă bolnavilor la │Incapacitate 50-69% .T. │capitolul boli psihice). │efectuarea şi urmarea unui │ │este de regulă gravă conducând │tulburări psihice de intensitate minimă. │toate acestea putând permite bolnavului │echilibru. │ │ │ │de nervi oculomotori.│cardiovasculară.. tulburări de sensibilitate de │ │ │ │remisiune definitivă: hemipareze.T.este obligatorie │ │L. Se va ţine │favorizanţi şi etiologia bolii: H.K.T. cu sechele definitive ce │invalidante în totalitate: hemiplegii. scris.. tulburări din partea │contraindicaţiilor medicale. tulburări din partea │partea altei persoane. tulburări│invaliditate. cu respiraţie │ │ │locului de muncă. malformaţii vasculare │prognosticul rezervat în legătură cu aceste │ │ │ │cerebrale. în │ │ │ │etc.. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisiuni: │tulburări de vorbire de aspect afazie │supraveghere temporară din │ │ │hemiplegii. │ │fibrilaţie atrială.A. reconversie profesională. necesită │ │ │ │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. │ │inundaţie ventriculară evoluţia │tulburări de vedere.A. tulburări de echilibru şi coordonare│regimului igieno-dietetic.T. ex. contraindicaţiile şi │existenţa şi gravitatea factorilor │solicitările profesionale sunt │ │poate fi favorabilă. paralizii ale │ │ │muncă. │ │ │invalidante definitive. C. │program recuperator complex. │unele cazuri se recomandă │ │În cazul hemoragiilor │reluarea unor activităţi în special conforme│tulburări psihice dar şi ţinând cont de │schimbarea locului de muncă dacă │ │intraparenchimatoase evoluţia │cu indicaţiile.. │ │ │ │ │angiografic şi ex. de │diabet zaharat. │ │ │ │ │Incapacitate 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │ │ │ │pierdută în totalitate. │vasculare cerebrale. diabet │psihice se ia în considerare evoluţia şi │ │ │ │zaharat complicat. │sechele şi se apreciază foarte corect │ │ │ │ │etiologia bolii (malformaţii vasculare │ │ │ │ │cerebrale diagnosticate prin ex. paralizii de nervi oculari. cu diagnostic clinic şi │scris. │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitate 70-90% se apreciază prin │Gradul II (doi) de invaliditate │ │ │care au prezentat o formă de boală cu debut. │ │ │ │citire.G.R. Se ia în consideraţie gravitatea │special când se asociază şi tulburări │ │ │ │factorilor etiologici: H. │ │perechilor III . Pentru aprecierea │ │ │clinice întotdeauna parţiale.│existenţa unor sechele importante de │ │ │ │simptomatologie şi evoluţie clinică │manipulaţie. Se va recomanda │ │afecţiuni de bază emboligenă: │vedere clinic şi la care se constată │de vedere fără modificări ale câmpului │respectarea cu stricteţe a │ │afecţiuni cardiace. coordonare.C.T. colagenoze etc. III.). │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │sechele apreciate ca definitive şi │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabil. calcul. calcul.│certitudine etiologia bine precizată iar │existenţa sechelelor post ictale: │respectarea cu stricteţe a │ │E. │ │ │ │specifice. normalizarea ritmului cardiac. H.│cronic de alcool etc. malformaţii vasculare cerebrale. sechele din partea │ │ │ │paraclinic de certitudine şi care prezintă │nervilor cranieni. │evoluţia favorabilă cu sechele minime: │hcmipareză cu deficienţe de locomoţie şi │indicaţiilor şi │ │În cazul hemoragiei cerebrale cu │deficite motorii de aspect hemiparetic. │specifice (vezi anexa 1 şi capitolul bolii │ │ │ │ │psihice). mergând │cont de gravitatea factorilor etiologici │diabet zaharat complicat. │manipulaţie moderate. │nervilor cranieni (perechile II.C.VI nervi │ │ │ │ │cranieni) febră înaltă. citit. etc. disociaţie siringomielică. alţi factori │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │regulă existând sechele │predispozanţi şi favorizanţi. agnozii şi mari tulburări │VI) şi existenţa de tulburări psihice │ │ │ │psihice (vezi capitolul bolilor psihice).. │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-100% prin existenţa unor │Gradul I (unu) de invaliditate. III IV.A. dispariţia sau normalizarea│minime. tulburări de coordonare. valvulopatii. │Incapacitate 20-49% prin persistenţa unor │Nu se încadrează în grad de │ │presupune existenţa unei │embolic remis în totalitate din punct de │sechele minime: sindrom piramidal.G.V. cu stare │ │ │solicitările profesionale ale │ │de comă. C. de vorbire. echilibru. cranian. malformaţii │profesională.A. │senzorială şi motorie.se apreciază după │Gradul III (trei) de │ │prin aspectul hemoragic al │care diagnosticul clinic a fost de │aproximativ 6 luni de la ictus. colagenoze. E. │contraindicate prin reconversie │ │de focarul hemoragic..

│ │de muncă.C. │ │Din punct de vedere clinic se │sechele minime din partea nervilor cranieni:│cerebeloase. de exemplu │ │ │ │mari.E. eventual schimbarea │ │proteză valvulară metalică. │ │ │ │neurochirurgie. evoluţia bolii. calcul. monopareze. │ │clinică şi/sau E. crize parţiale mai rare de 1 pe │de o dată pe lună │de viaţă cu evitarea . citit. Din punct de vedere anamnestic. │funcţionare a protezelor valvulare metalice │specialitate.K.T. │ │altei persoane. regimul│ │psihice asociate.P.P. ecografie cardiacă. contraindicaţii în │ │chirurgicale pe cord deschis în │decolmatarea protezelor valvulare. psihiatrie. │ │ │de muncă şi/sau reorientare │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │profesională. │nivelul plasmatic al drogurilor │ │ │ │A. │1/lună.G. vor fi analizate │anticonvulsivante.│ │ │ │vor lua în consideraţie antecedentele H. │etc.se acordă │Incapacitate 10-49% prin │Nu se încadrează în grad de │ │lor. clinice şi │Fără deficienţă .E. absenţa tulburărilor │ │ │ │clinici de neurologie. │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-95% prin sechelele │Gradul I (unu) de invaliditate. │cerebeloase. │ │laborator. │Incapacitate 95-100% │autoservire pierdută în │ │ │apraxii. se vor │ │ │ │ │avea în vedere tulburările etiopatogenice: │ │ │ │ │fibrilaţie atrială.serviciile de│ │risc emboligen post intervenţii │aritmiilor în cazul fibrilaţiei atriale. │fizică sau intelectuală.. existenţa tulburărilor │următoare: crize generalizate mai rare de│ 1 criză generalizată mai rar │tratamentul medicamentos. embolic │în funcţie de activitatea depusă │ │deficite din partea nervilor │fără agnozii.. aspectul │Deficienţă uşoară . frecvenţa crizelor fiind │psihice uşoare │recomandările medicale. │ │ │locului de muncă.G. Capacitatea de │ │ │tulburări grave de scris. E.se consideră │ │ │ │examene paraclinice. │ │şi nu în ultimul rând..│importantă. │Incapacitate 50-70% prin persistenţa de │Gradul III (trei) de │ │din urmă fiind obligatorie │embolic la care se constată existenţa de │sechele motorii. │ │ │oftalmologic... tulburări de vorbire. │Incapacitate 70-90% prin sechelele │Gradul II (doi) de invaliditate. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ EPILEPSIILE ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Se sprijină pe date anamnestice. │hemianopsii. necesită supraveghere│ │ │(vezi capitolul tulburărilor psihice).. Se recomandă │ │depistarea unei malformaţii │sechele motorii moderate ce permit │manipulaţie de intensitate mică. cerebral.C. C. sau │psihice. pareze de nervi oculari. în │stabilită pe baza aceloraşi parametrii de│sau/şi prezenţa unor tulburări │Vor fi respectate strict │ │sensul numărului de crize într-un interval dat. sindroame │ │ │ │ │cerebeloase şi nu în ultimul rând existenţa │ │ │ │ │unor tulburări psihice. sechele │respectarea indicaţiilor şi │ │cardiace. numai coroborarea acestor │epilepsiile cu evoluţie favorabilă şi │ │ │ │date pot confirma sau infirma diagnosticul de │stabilă sub tratament anticonvulsivant │ │ │ │epilepsie. iar dintre acestea numai acelea │ │ │ │ │care pot confirma existenţa crizelor. │parţial pierdută. │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │neurologice şi/sau existenţa de tulburări │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabile.G. confirmate prin aspectul E. │embolic în care sechelele sunt importante: │respective (vezi anexa 1).C. Totodată. frecvenţa foarte rară │ │ │ │numai documentele medicale provenind din │(1-2 crize pe an). sindroame │contraindicaţiilor medicale. frecvenţa şi aspectul lor.V. existenţa protezelor │ │ │ │ │valvulare metalice etc. │(pentru apreciere mai exactă vezi anexa 1). tulburări ale câmpului vizual │demonstrarea existenţei unui A. ex.E. │ │permanentă din partea altei │ │ │ │ │persoane.. de │ │ │ │ │sensibilitate profundă. fruste sindroame │în antecedente ca şi a etiopatogeniei │şi sechelele invalidante: muncă │ │cranieni.V. ataxii vestibulare. │legătură cu solicitările locului │ │special în cazul implantului de │schimbarea protezelor valvulare etc. eventual│ │tulburări de coordonare şi │ │ │se recomandă schimbarea locului │ │echilibru. │ │diagnosticul trebuie să cuprindă │ │ │ │ │obligatoriu: analize de │Deficienţa accentuată se acordă în A. ca şi istoricul bolii.V.C. │mai sus. agnozii şi mari tulburări psihice │ │totalitate. tulburări de vorbire în funcţie│poate lucra în condiţii de │ │manifestă prin deficite motorii │sindroame vestibulare centrale fără ataxie │de zona afectată este obligatorie │protecţie la acelaşi loc de muncă│ │de aspect hemipareză. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisii: │ │supraveghere temporară din partea│ │ │hemiplegii. de locomoţie şi/sau │invaliditate. în cazul acestora │Deficienţă medie se acordă în cazul A. cu sechele definitive ce│psihice (vezi anexa 1). │manualitate şi locomoţie cvasinormală sau cu│din partea nervilor cranieni. │ │intervenţii chirurgicale pe micul│ │ │ │ │bazin.│de manipulaţie şi locomoţie necesitând │ │ │ │ex. eventual │sprijin unilateral pentru deplasare. alte intervenţii │ │ │ │ │chirurgicale.G. sechele│ │ │ │angiografie cardiacă şi a vaselor│din partea nervilor cranieni. confirmarea │epilepsiilor cu evoluţie favorabilă │frecvenţa şi aspectul crizelor │invaliditate. E. dizartrii. evoluţia şi │ │ │ │ │prognosticul acestora. se │adecvat.

│ │alcool. munca în tura de │ │diagnosticul clinic. │ │ convulsii febrile la copii (în special) │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │ crize convulsive raportate la alte situaţii │ │ │locului de muncă. │intensitate). │ │ │contraindicaţiilor medicale │ │Examene paraclinice . aceste din urmă │Deficienţă accentuată se acordă │Incapacitate 70-90% prin: │Gradul II (doi) de invaliditate -│ . sub tratament anticonvulsivant│ crize parţiale mai rar de una │fizice mari. în cazul epilepsiei confirmate. │ │ │de foc.eforturilor │ │Formele de ieşire din spital sunt obligate să │săptămână. │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │durata episoadelor. (vezi capitolul │ │recomandă ca locul de muncă să │ │cele din urmă la stabilirea diagnosticului │afecţiuni psihice).T. │ │ │ │ │tulburări morfeice. se interzice consumul de │ │crizelor şi existenţa unor tulburări psihice.G. reconversie │ │identificabile: consumul de alcool. în preajma utilajelor în │ │investigaţiile clinice pot pune în evidenţă │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │situaţii speciale nosologice: │ │ │ce îi pot periclita viaţa. astfel bolnavului îi│ │important. C. stările │ │E. aparatură adecvată.se surprind rareori│epilepsie ce prezintă crize generalizate │ 1-2 crize generalizate pe lună│invaliditate. toate acestea conducând în │iritabilitate etc. având de-a│ │ │ │ │face cu epilepsii refractare.G. alte excitante. frecvenţa │unor tulburări psihice de aspectul │ │noapte. frecvenţa. forma de boală. ex.T. în contact cu surse │ │expansive intracraniene. │Deficienţă medie se acordă bolnavilor cu │Incapacitate 50-69% │Gradul III (trei) de │ │ E. regim │ │puţin suprapuse aspectelor clinice. asociate epilepsiei. în contact cu surse │ │În stabilirea incapacităţii adaptative şi în │ │ │de foc. Totodată. │ │ │locului de muncă. sub tratament │ 1-2 crize parţiale pe │Vor fi respectate strict │ │clinice. procese │ │ │circulaţiei.-uri cu │anticonvulsivant adecvat. dar şi a aparaturii │ │ │înălţime. │adecvat. în 10% din cazuri . normale. ca şofer. │de viaţă cu evitarea eforturilor │ │10-20% din cazuri avem de-a face cu aspecte │lună sau 1-2 crize parţiale pe săptămână │ │fizice mari. │ │modificări de aspect paroxistic mai mult sau mai│nivelul seric al drogurilor.. în preajma utilajelor în │ │consecinţă a gradelor de invaliditate este │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │obligatorie formularea diagnosticului clinic şi │ │ │ │ │a formei de boală.│ │ │specificate. debutul bolii. │ │ │ │ │În unele situaţii de obicei tranzitorii crizele │ │ │ │ │de epilepsie devin mai frecvente fie prin │ │ │ │ │inadecvarea drogurilor şi necesitatea schimbării│ │ │ │ │lor. cafea.I. Se│ │dacă ele există. dar aceste metode au indicaţii limitate │ │ │ │ │din cauza riscului declanşării unor crize │ │ │ │ │violente prelungite sau subintrante).E. în siguranţa │ │necesare resuscitării. │instabilităţii dispoziţionale.I.G. etc.G. munca în tura de │ │sau în cazul unor epilepsii cu evoluţie │specifice (descrise la capitolul │ │noapte. în special în faza intercritică │sau/şi prezenţa unor tulburări psihice │ │conflictuale. şi cel mai │ │ │specificate. │conflictuale. │ │ │ │ │hiperexcitabilitate a sinusului carotidian. │ │ │este interzis să lucreze la │ │prezenţa unui medic A. odată cu înregistrarea │ │ │ │ │E.L. │ │obicei sunt controlate prin tratament │ │ │ │ │medicamentos adecvat.G.E. │ │recomandă ca locul de muncă să │ │serioase se poate recurge la metoda activării. alte excitante. 70% din cazuri prezintă E. cerebral. hiperexcitabilitatea sistemului │ │ │ │ │neurovegetativ (hipocalcemie). cafea. controlat sau şi prin prezenţa │pe săptămână. S. │ │aspecte specifice concordante cu aspectele │convulsive sau nu. în ciuda tratamentului corect.nu există metode │ │ │ │ │paraclinice de certitudine (cu excepţia │ │ │ │ │activărilor medicamentoase sau de aspect │ │ │ │ │hiperpnee.E..E. iar între │frecvenţă de 1-2 crize generalizate pe │intercritice specifice.E. │ │ │circulaţiei. secţia clinică│ │ │contraindicaţiilor medicale │ │de neurologie. indisciplină terapeutică. │ │fie corespunzător │ │funcţional. │ │fie corespunzător │ │respectând indicaţiile specifice. │ │ │ │ │În alte cazuri. │ │bolnavului. metode de resuscitare adecvate. │ │ │înălţime. tratamentul │ │ │profesională. Se│ │eficace. în siguranţa │ │malformaţii vasculare cerebrale. În cazul unor dubii clinice foarte │aspectul post critic al crizei (durată. apariţia unor afecţiuni │ │ │ │ │intercurente. totodată se apreciază │ │alcool. controlat prin │săptămână │recomandările medicale.E. │ │ │ │ │crizele nu pot fi stăpânite eficient. se interzice consumul de │ │îndelungată sub tratament anticonvulsivant │respectiv). cu o │ prezenţa de tulburări psihice │tratamentul medicamentos.. │ │ │ │ │Diagnosticul paraclinic . ca şofer. stările │ │specifice. interacţiuni │ │ │ │ │farmacologice. reconversie │ │Epilepsiile sunt primare sau secundare şi de │ │ │profesională. astfel bolnavului îi│ │angiografie carotidiană pot pune în evidenţă │ │ │este interzis să lucreze la │ │disfuncţii ale activităţii corticale.

dispensarizări) să precizeze │afecţiuni intercurente. ele au un │ │ │ │debutul bolii. prin intermediul determinării │ │ │ │ │nivelelor plasmatice ale acestor droguri. cu stări│ crize parţiale 2-3 pe │ │ │convulsiv tonico-clonice şi absenţele tipice.95% prin existenţa unui deficit motor │Necesită îngrijire şi │ │ la idioţie.│ │bolii. Formele de │bolnavilor ce prezintă crize convulsive │ frecvenţa crizelor │capacitate de muncă pierdută în │ │epilepsie ce evoluează prin crize generalizate │generalizate cel puţin 2-3/lună.mall" │crize parţiale 2-3 pe săptămână. │ │ crize comiţiale. │psihice grave (idioţie) │Capacitatea de autoservire │ . Hemiplegia (hemipareza) │Deficienţă accentuată prin tulburări de │70 . tonico-clonice. acest indicator extrem de important în│prezenţa de tulburări psihice specifice │diagnosticate obligatoriu de │ │ │apreciera incapacităţilor. crize de pierderea conştienţei şi │ │ │Alte semne neurologice: │ │tulburări psihice uşoare (vezi şi anexa 1). mişcări involuntare. │ │în special cele de aspect "grand. │ │ │ │crizelor. frecvenţa lor şi comportamentul sub │ │ │ │ │tratament medicamentos ce se va controla │ │ │ │ │periodic prin dozarea plasmatică a drogurilor │ │ │ │ │folosite. în acest sens │episoadelor subintrante.│ │totalitate. │ │autoservire parţial pierdută. │ │ tulburări psihice uşoare până │Deficienţă gravă prin pierderea capacităţii │90 . │(descrise la capitolul respectiv). │ │ │ atrofii optice. ţine mai puţin de frecvenţa │ tulburări psihice grave │se acordă bolnavilor epileptici │ │incapacităţilor mai devreme de 1 an de la │crizelor. │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. │ │şi crizele parţiale complexe. tratamentul adecvat.79% prin tulburări de manipulaţie şi │invaliditate. crize │70 . │medicamentos inadecvat. │ │ cu hipertonie piramidală. locomoţie. necesitând │ │absente şi parţiale simple sunt mai puţin │psihiatru. │ │ Aspect clinic: │paroxistice de pierderea conştienţei şi │locomoţie. Pentru a deveni │prin nivelul seric al drogurilor.) şi ca │interferenţa episoadelor subintrante │ │persoane. │ │ │ │ │Totodată. starea │ crize subintrante frecvente şi│ce prezintă tulburări psihice │ │debutul bolii.90% prin existenţa deficitului │profesională. │de autoservire parţială (bolnav imobilizat) │şi de manipulaţie accentuat │supraveghere temporară din partea│ │ │sau totală şi necesită supraveghere │95 . │(idioţie). akinetice etc. se va lua în considerare debutul │Deficienţa gravă se acordă deficienţei │Incapacitate 90-100% prin: │Gradul I (unu) de invaliditate . dacă crizele │ │ │ │ │sunt mofeice sau diurne şi este obligatoriu │ │ │ │ │examenul psihic pentru a stabili existenţa şi │ │ │ │ │tipul unor tulburări psihice ce acompaniază │ │ │ │ │aproape întotdeauna epilepsia. gradul II (doi) de │ │ │tulburări ale nervilor cranieni. care pun în pericol viaţa │ │supraveghere şi îngrijire │ │invalidante ca restul crizelor generalizate │bolnavului sau anturajul ui sau │ │permanentă din partea altei │ │(tonice. nesupravegheat │ │ │ │este deci obligatoriu ca documentele medicale │sau agravarea bolii prin apariţia unor │ │ │ │(spitalizări. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ ENCEFALOPATIA INFANTILĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │1. pareze de nervi│Deficienţă gravă în cazul hemiplegiilor la │90 . denotă un tratament │ │ │ │Pentru a trece la evaluarea incapacităţilor. forma de boală prin descrierea │prognostic sever şi rezervat. │ │ │trebuie demonstrată dozarea corectă a drogurilor│ │ │ │ │antiepileptice.│respectiv) │viaţa bolnavului sau a │ │tipul lor astfel crizele goneralizate de tip │diagnosticate obligatoriu de medicul │ │anturajului său.100% prin asocierea şi a tulburărilor │altei persoane.90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ infantilă │manipulaţie.│cazuri devin de obicei invalidante. │ │auditive. aspectul lor. │postcritice prelungite şi tratament │săptămână │ │ │întotdeauna de acelaşi fel.100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ oculomotori. sau │ crize generalizate 2-3/lună │totalitate. │ │ │ │ │În acelaşi timp trebuie precizată prezenţa sau │ │ │ │ │absenţa ariei (care amortizează bolnavul. timp în care boala nu a răspuns │postcritică şi mai mult de frecvenţa │severe (tulburările psihice vor │asociate grave (psihoze │ │favorabil la tratamentul adecvat. │ │ │ │ │ferindu-l de accidente majore). │medicul psihiatru. au în general │anticonvulsivant adecvat şi controlat │ stare postcritică prelungită │ │ │răspuns terapeutic favorabil. dar în special │fi descrise la capitolul │epileptice) ce pun în pericol │ │luându-se în considerare numărul crizelor şi │de prezenţa unor tulburări psihice grave. │Se contraindică orice activitate │ │ deficit motor de tip central │tulburări psihice. │ │ │ sau atetozic. │ │locomotor şi de manipulaţie accentuat la │ │ │ mişcări involuntare tip coreic │ │care se asociază deficienţe vizuale. netrecându-se la aprecierea │grave. │ │ │permanentă din partea altei persoane. mai ales formele │ │ │ │ │cu evoluţie îndelungată şi epilepsiile │ │ │ │ │secundare. │frecvente. semne acustice şi │care se adaugă şi tulburări psihice grave │ │totalitate şi capacitatea de │ │ vestibulare. sau/şi │ tulburări psihice specifice │ │ │operabil. │80 .

│ │ deficit motor inegal şi mai │importante. poate presta o │ │ tulburări vegetative. │ │Clinic: │deficienţă de vorbire. │ │ uneori şi membrele superioare │imobilizat). picior în│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │80 . tulburări vizuale şi tulburări │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ interior. │imobilizat) asociată cu tulburări psihice │ │(unu) de invaliditate. │imposibil.95% prin existenţa unui deficit motor │îngrijire temporară dun partea │ │ idioţie. gradul III (trei) de │ │ Aspect clinic: │de manipulaţie şi tulburări psihice. │totalitate şi capacitatea de │ │ alte semne neurologice: atrofii│deficienţă vizuală gravă cu cecitate. │medie. │ │(doi) de invaliditate. │ │ optice. │ │ amiotrofii precoce. │ │ │sau permanentă din partea altei │ │ tulburări psihice marcate. │ │cea mai mare parte. stă cu trunchiul │ │ │ │ │ flectat anterior. │ │ │ │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ │ │ │din partea altei persoane. când ortostatismul este │95 . │ │ │implică ritm impus şi munca cu │ │ tulburări psihice de la forme │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 . la care se adaugă │70 . de │ │ │ varus equin şi rotat în │capacităţii de autoservire parţială sau │vorbire. poate │ │ forma spinală (cervicală. │ │ uşoare până la imbecilitate. │ │ │persoane. Paraplegia (parapareza) │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 .79% prin tulburări de locomoţie │(doi) de invaliditate. deficienţă vizuală gravă. │ │invaliditate. │profesională. fără a executa munci ce │ │ se exacerbează la emoţii. gradul I │ │ dobândită. │ │(trei) de invaliditate. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ SECHELELE POLIOMIELITEI ANTERIOARE ACUTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Aspect clinic: │ │ │ │ │ deficit motor de tip neuron │Deficienţă funcţională uşoară prin discrete │ 0-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │se încadrează în grad de │ │ distribuit. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │3.70% │50%. se încadrează în gradul III │ │ forme abortive. │ │ membrelor inferioare. nu│ │ motor periferic. │ │autoservire parţial pierdută. │mişcări involuntare accentuate şi tulburări │coordonare a mişcărilor şi tulburări │Capacitatea de muncă în cea mai │ │ │coordonare a mişcărilor şi tulburări psihice│psihice accentuate.Boala LITTLE│tulburări de locomoţie. inegal │tulburări de locomoţie sau manipulaţie. │ │ │presta o activitate cu program │ . │ │ │Necesită supraveghere şi │ │ tulburări psihice până la │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 . │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională.│ │ │ │pierdută în totalitate. vizuală sau psihică. │psihice. │ │ mişcări involuntare ondulatorii│ │ │Poate efectua o activitate cu 4 │ │ în extremitatea membrelor care │ │ │ore. Dubla atetoză │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │50 .90% prin tulburări de locomoţie. Hemiplegia dublă │ │ │ │ │ (tetraplegia) │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 -100% │Capacitatea de muncă în │ │. │capacităţii de autoservire (bolnav │accentuat.100% │pierdută în totalitate. │ │ tulburări de coordonare. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │ 50-70% │Capacitatea de muncă pierdută │ │Forme clinice: │de locomoţie sau manipulaţie de intensitate │ │50%. │ │ imposibilă. │ │ │ │ │ │ │4. │ │ congenitale. │ │ │ │ când cuprinde şi musculatura │pierderea controlului sfincterian şi │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ trunchiului staţiunea este │tulburări psihice grave. │permanentă. │ │ │invaliditate.este congenitală sau │capacităţii de autoservire (bolnav │ │totalitate pierdută.90% prin existenţa tulburărilor de │publicul. gradul II │ │ │mari. deficienţă de locomoţie. │ │ │fără ritm impus. │mare parte pierdută. malformaţii │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. │(menţinerea ortostatismului şi a mersulului │Se contraindică orice activitate │ │ contractură piramidală a │ │prelungit). │ │Necesită supraveghere parţială │ │ accentuat.90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │spastică infantilă . dizartrie. asociat cu o deficienţă │ │Capacitatea de autoservire │ │ pot prezenta contractură în │manipulaţie. │ │ │activitate cu program normal. │ │ │ │ │ │ │2. gradul II │ │ │Deficienţă accentuată. │ │ flexie. asimetric. │ │din partea altei persoane. │altei persoane.

în prezent. Sindroame atetozice. Sindromul de panstriat . toxic. Degenerescenţă hepatolenticulară. boala Parkinson prezintă între 1-2. având drept consecinţă o scădere importantă a dopaminei cerebrale. iar la membrele inferioare "pedalare". fără ritm impus.sau "paralizia agitată". Aspectul caracteristic . senzaţie de înţepenire. Coreea acută Sydenham. fenomenul de "roată dinţată". rigiditatea musculară şi achinezia. vorbire şi │ │ │ │ │respiraţie. │tulburări de deglutiţie. Coreea cronică Hungtington. Hemibalismul. tulburări de │tulburări de locomoţie. B. Boala Parkinson . uneori în menţinerea unei atitudini (tremor postural). vasculare.6 cazuri/1000 locuitori. Pe baza acestor criterii. Aspect caracteristic la membrele superioare de "numărare a banilor".bolnavul apare imobil. Datele din literatură au demonstrat că incidenţa afecţiunilor extrapiramidale este relativ ridicată. II. C. substanţa neagră.000 locuitori. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională. D. El cuprinde: A. manipulaţie. predomină la rădăcina membrelor. gradul │ │ │ │ │II (doi) de invaliditate. sindroamele parkinsoniene 0. bolile care afectează structurile acestui sistem pot fi sistematizate. │ │ │ │ deglutiţie şi respiraţie.varietate particulară de hipertonie ce interesează toate grupele musculare. │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │ │ │în cea mai mare parte.15%. nucleul subtalamic şi talamic). Rigiditatea musculară . toxice. Se evidenţiază prin proba lui Noica. tumoral.determinat de leziuni la nivelul nucleilor striaţi putamen şi caudat se caracterizează printr-o reducere a acetilcolinei şi GABA. În acest sindrom pot fi încadrate: A. Boala Parkinson. medicamentos. Evidenţierea prin proba marionetelor. Distonia de torsiune şi torticolisul spasmodic. Tremurătura parkinsoniană .000 locuitori.caracterizat printr-un accentuat polimorfism clinic cu leziuni ce cuprind mai multe structuri (striat. Sindromul de poleostriat (nigro-palidal) . III. traumatice şi degenerative. coreea acută şi cronică 2-5/10. Sindromul de neostriat (putamino-caudat) . "răsucirea tigării". C.│ toraco-lombară). Ca prevalenţă. Sindroame Parkinsoniene: postencefalitic. │ │ │redus de 4 ore fără eforturi │ │ forma bulbară. Debut insidios cu semne puţin evocatoare: oboseală marcată. El înglobează: A. │ │ disfonie. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL Sistemul extrapiramidal s-a impus ca entitate nosologică unitară pe baza datelor anatomoclinice.ritm lent. Sindroame coreeice: congenitale. bulbopontină cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% (vezi şi anexa 1) │fizice mari. degenerescenţa hepatolenticulară 2-7/10. neurofiziologice şi chimio-terapeutice. C. mers mai încetinit. Atrofii primare palidale. B.determinat de leziuni ale substanţei negre şi parţiale ale globului palid. B. bătutul tactului. apare în repaus. pensa digitală cu fiecare deget. metabolic-endocrine. cu activitatea gestuală săracă. palid. "bătut tactul". Tabloul clinic este dominat de trei semne cardinale: tremurătură. pe următoarele grupe: I. Bradi sau achinezia .

imobil.. nesprijiniţi sau cu │invaliditate. │ │(rezistente la diverse variante │ │mediul înconjurător şi prin tulburări de │ │ │terapeutice). tulburări │ │ │ │ │psihice.tulburări expresive care fac │asistenţă permanentă din partea │ │deglutiţie şi respiraţie permanente │ │imposibilă stabilirea relaţiilor cu │altei persoane. deglutiţie.al bolnavului este cu facies fijat. │ │însoţesc de tulburări psihice şi │vorbire. care fac │Capacitatea de muncă pierdută în │ │îndelungată . │unilaterală. gradul III (trei) de │ │nesistematizate. tulburări │funcţionale se va ţine seama de tratamentul │forţă şi/sau precizie şi viteză. fonaţie│sprijin unilateral: prin tulburări de │Se contraindică orice activitate │ │clinice sunt cu caracter permanent. de statică şi coordonare │(deplasare cu greutate).O. │ │ │medicamentoasă şi la care se adaugă │ │ │ │ │întregul cortegiu de simptome │ │ │ │ │însoţitoare: tulburări vegetative. Examene paraclinice: nu aduc informaţii importante pentru diagnostic. prin tulburări│50-60% prin scăderea performanţelor de │Capacitatea de muncă pierdută.se │manipulaţie bilaterală totală. . În stabilirea deficienţei │de staţiune şi mers sunt scăzute ca │invaliditate. prin tulburări│90-98% prin tulburări de mers. │şi vorbire. prin │gradul III (trei) de │ . frecvent cu tremor cu │medicamentos sau chirurgical (+/.arată modificări nesemnificative difuze exprimate prin activităţi theta difuze predominant în regiunea fronto-temporală. Se contraindică │ │reducerea activităţii.C.boli │ │presupun deplasări prelungite. hipercrinie). şi urină (au valoare mai ales în selectarea cazurilor pentru intervenţii chirurgicale). atitudine caracteristică a capului şi trunchiului înclinate.G. prezenţa semnului │ │ │ │ │Noica +/tremor discret evidenţiat │ │ │ │ │E. tulburări de vorbire. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice în care predomină │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% prin tulburări de locomoţie │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurul sau cele akineto │tulburări de locomoţie. │. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională medie.la care simptomatologia │prin tulburări de manipulaţie bilaterală şi │forţa proprie. │ │parkinsonian). mers cu paşi mici. │ │postencefalitic │de statică. tulburări în realizarea │statică. performanţele │pierdută. mişcări│ │superior (hemi-Sindromul │ │ │de viteză şi precizie. gradul II (doi) de │ │hipertone . vorbire sau respiraţie. Perturbarea metabolismului monoaminelor cerebrale şi în primul rând a dopaminei se reflectă prin modificarea metaboliţilor acestora în L.│totalitate: gradul 1 (unu) de │ │imobilizarea bolnavului .G. staţiune şi mers. hipertonie discretă. deficienţe de │respiraţie.G. tulburări de │fiind mobilizat numai cu ajutorul altei │invaliditate. │ │ortostaţiune îndelungată.R. │+/. │ │parţial influenţate de terapia │ │alimentaţie. oboseală rapidă. AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice la debut: Semne │Deficienţă funcţională medie locomotorie sau│50-69% prin tulburări de deplasare │Capacitatea de muncă 50% │ │puţin evocatoare: dureri │posturală. P. Examen obiectiv: exagerarea R. tulburări al motilităţii oculare.M.E. │ │ │ │ │lipsa balansului membrelor de │ │ │ │ │aceeaşi parte.se pot deplasa cu mare dificultate prin│totalitate. tulburări vegetative (sialoree.E. . │gestualitate şi prin dificultăţi în │profesională. │ │deglutiţie şi respiraţie permanente care │ │ │ │ │necesită asistare din partea altei │ │ │ │ │persoane. E. ambele însă reduse.T.M. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă.G. deficienţă de │bolnavul nedeplasabil prin forţa proprie.care duc la │de locomoţie şi statică. E. braţe sudate. deficienţe de deglutiţie şi │persoane: prin deficite ale limbajului │Necesită supraveghere şi │ │tulburări de vorbire. . tulburări psihice.decelează caracteristicile fiziologice ale tremorului (descărcări ritmice de 4-7 ciclii/secundă). │ │subiectivă şi modificările obiective│tulburări de masticaţie. │activităţile profesionale ce │ │vegetative. │ │ │ │ │tulburări de vorbire.arată o atrofie corticală cu localizare general frontală şi uneori o hidrocefalie generalizată. a mişcărilor de precizie. │ │caracter localizat la membrul │asociate).

tremurul este mai puţin │ │ │ │constant.debutul în jurul vârstei de│ │ │ │40 ani. │tulburări psihice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │nu se încadrează în grad │invaliditate. gestualitate de . având │perioada de stare a bolii. Sindroamele │ │ │ │parkinsoniene de etiologie vasculară│ │ │ │şi traumatică vor fi tratate la │ │ │ │capitolele respective. │ │instalează după o perioadă de timp │ │delirante cu caracter oniric. prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare sub formă de │ │ │ │crize oculogire. │Se contraindică │profesionale ce presupun │marcată. paralizia │ │ │ │convergenţei. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea acută (coreea Sydenham sau │ │ │ │coreea minor). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │se încadrează în grad de │invaliditate. emoţii. păstrată.hipotonie. Evoluţia este favorabilă.după o instalare │ │ │ │relativ rapidă.debut frecvent 6-15 ani cu │ │ │ │trei simptome cardinale: │ │ │ │. tulburări episodice de │accese de narcolepsie sau insomnie │ │Semiologia parkinsoniană se │vedere. │ │ atenţie │ │Debut de regulă între 30-35 ani. +/mişcări │ │ce variază de la câteva săptămâni la│ │ │ │câţiva ani. │ │ │ │Este rezultatul introducerii │ │ │ │neurolepticelor în terapia │ │ │ │psihiatrică sau rezultatul expunerii│ │ │ │la toxicele menţionate.│tulburări ale vigilenţei şi forţa de contraindică │ │epidemice Von Economo. fizice. tulburări vegetative. Dispar de regulă│ │ │ │după o perioadă scurtă de la oprirea│ │ │ │medicaţiei. │ │ │ │diminuate în repaus şi dispar în │ │ │ │somn. tulburări psihice. │ activităţile │ │spre demenţă.│.hiperkinezie. │ │ │ │Fenomenele sunt exagerate de │ │ │ │activităţi psihice. cu │ │ │invaliditate. torticolis. Principalele│ │ │ │manifestări sunt rigiditatea │ │ │ │(akinezia) +/hiperkinezii intricate │ │ │ │(facio-buco-linguale). │Deficienţă funcţională medie când mişcările │50-70% prin tulburări de atenţie şi pierdută│ │Coorea cronică progresivă ereditară │involuntare produc tulburări locomotorii şi │memorie şi tulburări în realizarea │ │autosomal dominantă. însoţită de │de manipulaţie medii şi nu sunt însoţite de │variantelor posturale. Se │activităţi profesionale ce │presupun deplasări │ortostatosm îndelungat │de viteză şi precizie. de regulă mixt (de repaus │ │ │ │şi de acţiune).sechelă majoră a encefalitei │variantelor posturale. se │ │ │ │vindecă spontan în 4-6 săptămâni. │ │tulburări psihice care evoluează │tulburări psihice. │ de │ │intoxicaţii (cu oxicarbon şi │ │ │ │mangan).1 an. │ │ │ │tulburări vegetative. bradipsihie şi episoade prelungite. tulburări ale │ │ │ │vigilenţei (inversarea ritmului │ │ │ │somn .labilitate emoţională. │După perioada de stare îşi │relua activitatea. evoluţia ulterioară │ │ │ │este lentă. │ │postmedicamentos şi toxic │statică şi variante posturale. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea cronică (Hungtington). │nocturnă. │ │ poate │ │Clinic . │ │ │o partogeneză inflamator alergică │ │ │ │post streptococică. │ │ │ │. │ │ │ │formele severe . │ │ │ │Caracteristic .gradul III (trei) de │invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% │. │ │ │ │spasme de torsiune.veghe). nu│ │reumatismului articular acut. Reprezintă o │ │ │ │manifestare cerebrală neostriată a │Deficienţa funcţională este accentuată în │Nu generează incapacitate de muncă. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională prin tulburări de │ 0-19% păstrată. │ │ │ │. │ │ │ │Clinic .

│ └────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ BOLILE DEMIELINIZANTE Sinonime: scleroza în plăci sau scleroza multiplă. │Capacitatea de muncă pierdută │ │scăzută. akinezie duc│tulburări de deglutiţie grave. tulburări de │datorită mişcărilor voluntare de tip │totalitate. gradul I (unu) de │ │mg%). │ │şi ajung la degradare intelectuală. tulburări de deglutiţie şi │coreeic bruşte. ample. afectarea altor nervi cranieni. combinaţie de simptome subiective şi obiective. tulburări │oricărei activităţi profesionale. capul. │ │ │vorbire şi psihice grave cu pierderea │grave. degradare │ │ │ │ │intelectuală progresivă. │manipulaţie. │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane.│invaliditate. gradul II (doi) de │ │musculatura opoziţională de o │de vorbire şi tulburări psihice accentuate │datorită mişcărilor involuntare şi în │invaliditate. afectând membrele. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Boala Westphall . │totalitate.│imobilizat). encefalomielita diseminată cronic. . gradul II (doi) de │ │accentuează la nivelul trunchiului. │ │violenţă coreeică mare. │ │deglutiţie când tulburările psihice │ │modificări de caracter până la stări de │ │ │devin marcate (de la deliruri │ │agitaţie psihomotorice. encefalita periaxială difuză. │statică şi manipulaţie ce fac bolnavul │totalitate. │ │gâtului. │Necesită îngrijire şi │ │ │discernământului. prin│Se contraindică orice fel de │ │ce duc la tulburări de vorbire şi │ │tulburări psihice ce merg de la │activitate profesională. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Atunci când mişcările coreeice cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-95% prin tulburări de mers şi statică │Capacitatea de muncă pierdută în │ │caracter atetozic şi distonic se │tulburări locomotorii. │Capacitatea de muncă pierdută în │ │conduc la tulburări de mers . │ │ │ │ │Formele cu evoluţie progresivă ce │Deficienţă funcţională gravă prin tulburări │95-100% prin tulburări grave de mers. statică.C. gestualitate şi viteză│ │extrapiramidală. │ │ │de execuţie. │ │ │profesionale ce presupun │ │dominată de rigiditate │ │ │deplasări.mers │în realizarea mersului prin forţe proprii. cu tulburări respiratorii ce│îngrijire şi supraveghere │ │de deglutiţie accentuate de │ │necesită asistare permanentă. rinichi. Tulburările │ │special a tulburărilor psihice. │ │ │ │ │Se asociază cu alte tulburări │ │ │ │ │biochimice (cupremia poate fi │deficienţă funcţională gravă prin tulburări │90-100% prin tulburări de mers. │ │anatomoclinice: │ │ │Se contraindică activităţile │ │Boala Wilson . facies hipomim. boala Devic (oftalmoneuromielita) Diagnostic clinic: ..debut │ │ │ │ │25-40 ani . tulburări │nedeplasabil prin forţe proprii (bolnav │invaliditate cu necesitatea de │ │în final la casexie prin tulburări │psihice grave cu pierderea discernământului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Degenerescenţă hepatolenticulară │ │ │ │ │.demenţă. puerilism. │ │bradikinezie.se susţine pe:  simptome şi tulburări tranzitorii ca: oftalmopareze.debut 7-15 ani. │locomotorii de manipulaţie şi tulburări │mersului şi ortostatismului prelungit şi │gradul III (trei) de │ │Se descriu 2 entităţi │psihice de intensitate medie │a variantelor posturale.N. când apar grimase ale feţei│vorbire şi prin tulburări psihice. │invaliditate. │deficienţă funcţională medie prin tulburări │50-70% prin tulburări în realizarea │Capacitatea de muncă pierdută 50%│ │ficat. │ │ │paranoice până la demenţă. sindroame medulare acute. │ │tulburări psihice grave . tulburări de atenţie. cornee. lent │ │ │ │ │progresivă). gradul I (unu) de │ │cu sprijin. │ │modificări psihice de la │ │ │ │ │iritabilitate până la crize de │ │ │ │ │violenţă. │permanentă din partea altei │ │mişcările hiperkinetice. ceruloplasmina scade sub 16│de mers şi manipulaţie ce fac imposibilă │manipulaţie.afecţiune metabolică determinată │Poate genera trei tipuri de deficienţă │ │ │ │genetic şi caracterizată prin │funcţională: │ │ │ │acumularea cuprului în S. │deplasarea bolnavului şi prin tulburări de │bolnavului şi prin tulburări psihice │invaliditate.Strumpell . rigiditate. ce duc la imobilizarea │în totalitate. musculatura feţei.tablou clinic dominat de│deficienţă funcţională accentuată prin │71-90% prin imposibilitatea desfăşurării │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurătura ce declanşează spasme în│tulburări de mers şi manipulaţie. │Se contraindică orice activitate │ │psihice pornesc de la irascibilitate│ │ │profesională. de │ │ │ │ │memorie şi tulburări psihice. deficite piramidale sau de sensibilitate. Se adaugă │ │ │persoane.fineţe. │trunchiul.

│Se recomandă activităţi. 3. sau C. Ataxie prin tulburări cerebeloase: mers ataxic cu baza lărgită de susţinere. hiperreflectivitate osteotendinoasă. b) Sindromul ataxic: 1. .forma primar progresivă. . PEV auditive. c) Semne oculare 1.absenţa minimă.T.forma secundar progresivă. Ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă: abolirea reflexelor osteotendinoase + abolirea simţului mioartrokinetic şi vibrator. proba braţelor întinse. tremor intenţional. │ │ │rapide şi precise.S. Monopareză sau tetrapareza. Alte investigaţii paraclinice: . de la forme pur motorii la sindroame combinate cum ar fi: sindrom motor + ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă + sindrom cerebelos + sindrom vestibular. reflex pendular. . │ │Obiectivă: │ │ │ │ │. 3. │ │evolutivitate: │predominanţa sindroamelor care intră în │boală +/sechele: de sindrom piramidal. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută│ │ │ │ │gradul III (trei) de │ │Formele clinice în perioada de │Deficienţă funcţională medie în funcţie de │ 50-69% │invaliditate.forme clinice: . 2. │gradul 0 (zero) de invaliditate. sindrom Babinski sau semnul Hoffmann (toate semnele sau cel puţin două). .M.forme clinice │componenţa bolii. │ │ │ │ │.S. 2. echilibru sau vizuală uşoară.IMG (în LCR şi în sânge). proba Romberg. 2.existenţa unui deficit motor sau cel puţin mers spastic. Sindromul paraparetic (paraplegic) . Sindrom hemipaetic (hemiplegic) .S. program │ │oligosimptomatice: │locomotorie. diplopie provocată.N. │normal în locuri de muncă ce nu │ │Simptomatologie: │ │ │impun mers prelungit sau mişcări │ │Subiectivă .RMN. Modificările de fund de ochi: decolorare papilară globală sau numai temporală (mai frecventă). Oftalmopareze. cerebelos frust. exclusiv pe examen │ │ │ │ │R.forma cu recăderi şi remisiuni. vestibular frust. │ │.existenţa unui deficit motor de partea respectivă. Ataxie prin sindrom vestibular: deviaţii tonice statice la închiderea ochilor. │ │ │ │ │.ENG. bipiramidal frust. a) Sindromul motor: 1.să cuprindă întotdeauna forma clinică de evoluţie cât şi sindroamele respective. adiadococinezie (proba marionetelor). 4. CT. │ │ │ │ │Examinări paraclinice │ │ │ │ │diagnostic susţinut în │ │ │ │ │antecedente. BOLILE DEMIELINIZANTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice în funcţie de │Deficienţă funcţională uşoară în funcţie de │20-49% prin existenţa unui singur puseu de │Capacitatea de muncă păstrată. Tulburările de acuitate şi câmp vizual. 3. vizuale şi somestezice. tulburări ale probelor de coordonare (proba indice .genunchi). │sindrom cerebelos frust. . .. respectiv deficienţă │modificări de fund de ochi (decolorare). Combinarea de sindroame este variabilă de la caz la caz.nas şi călcâi .

/stg. │ │şi echilibru grave + tulburări de│manipulaţie gravă. │sechelelor motorii: hemipareză stângă sau │au ritm impus.sindrom piramidal (parapareze │ │ │ │ │spastice şi/sau hemipareze │ │ │ │ │spastice dr. │ │. │ │ │ │ │.). │la imposibilitatea executării unei mişcări │ │ │ │. activităţi cu │ │posibilă fără sprijin cu │cel mai frecvent asociată cu tulburări de │acute în ultimii 2-3 ani şi prezenţa │solicitări mici sau medii care nu│ │menţinerea semnelor obiective │echilibru şi tulburări vizuale.tulburări de sensibilitate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţa funcţională accentuată în funcţie│70-90% prin existenţa deficitului motor │Capacitatea de muncă pierdută în │ │progresivă şi frecvente pusee │de predominanţa sindroamelor sau combinarea │accentuat şi a tulburărilor ataxice şi/sau │totalitate.. │ │Formele clinice cu evoluţie │locomotorii grave sau de manipulaţie │ │gradul I (unu) de invaliditate. deficienţă vizuală gravă │ │ │ │coordonare. mers dificil. │ │ │ │ │Examinările paraclinice arată │ │ │ │ │modificări certe ale FO. gradul II (doi) de │ │acute cu tulburări de mers │lor. │ │ │ │.modificări │ │tulburări de vedere (diplobie şi tulburări │ │ │FO + PEV + Diplopie. tulburări de │folosirii membrelor toracale.tulburări vizuale . CV.+/.sindrom cerebelo-vestibular . │mişcări precise şi rapide din │ │.│ │ │ │ │evidenţiază tulburări de │ │ │ │ │echilibru şi coordonare. IMG. uneori │tulburărilor ataxice care accentuează │asociate cu tulburări de coordonare. │îngrijire temporară din partea │ │permanent). │ │clar diagnosticul . │ │dreapta sau parapareză. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │.S. │ │continuă fără remisiuni care să │accentuate bilateral şi/sau o deficienţă │ │ │ │ducă la imobilizarea bolnavului │vizuală gravă cu cecitate practică.parapareză/paraplegie.tulburări de statică │imobilizat) asociată cu deficienţă de │ │din partea altei persoane.S. │ │Simptomatologia obiectivă indică │mersului. │tulburări în realizarea ortostatismului şi │ │altei persoane. │ │ │ │brahiale. cu │ │ │ │. │de confort organic. │Se contraindică orice activitate │ │cu sprijin unilateral. cu │deficitul .putem │ │Se recomandă muncă cu program │ │uşoare şi medii .tulburări vizuale grave până la│ │ │ │ .asocierea cu monopareze │cu membrele respective.sindromul vestibulo │avem o deficienţă locomotorie gravă (bolnav │ │Necesită supraveghere permanentă │ │cerebelos . │ │ │partea membrelor superioare sau │ │. respectiv a deficitului motor cât şi a │deficienţe de manipulaţie accentuate │invaliditate. RMN.│ │remisie cu tulburări de mers │predominanţa sindroamelor existente . tulburări│ca limitare până la imposibilitatea │accentuat şi/sau deficit de manipulaţie │ │ │de coordonare. ENG.deplasare │avea deficienţă de manipulaţie sau locomoţie│50-59% prin existenţa mai mult de două pusee│redus 4 ore pe zi. │ │ │ │făcându-l dependent de ajutorul │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90-95% prin existenţa unui deficit motor şi │Necesită supraveghere şi │ │altei persoane (parţial sau │capacităţii de autoservire parţială. cerebelos. precum şi de │unilateral. combină│de manipulaţie accentuat. │ │de câmp vizual). │ │ │ │ │. │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │. │şi pierderea controlului sfincterian. │ │ │manipulaţie (în formele combinate│la mersul foarte dificil până la mersul │80-90% prin existenţa deficitului locomotor │ │ │parapareza + monopareza brahială │posibil numai cu sprijin uni sau bilateral │şi de manipulaţie accentuat la care se │ │ │dreaptă sau stângă şi/sau forme │la care se asociază şi deficienţe vizuale │asociază deficite vizuale şi de echilibru │ │ │cu hemipareză dreaptă sau stângă)│care merg până la cecitate practică. nu solicită │ │. │capacităţii de autoservire permanente când │ │pierdută în totalitate. │ │ │Simptomatologia obiectivă │ │ │ │ │evidenţiază: │ │ │ │ │. │capacităţii de autoservire parţială sau │ │totalitate şi capacitatea de │ │ │permanentă prin prezenţa unei deficienţe │ │autoservire parţial pierdută. │ │tulburări de echilibru.sindromul piramidal │limitarea gravă a gestualităţii la nivelul │ │ │ │hemiplegie dr. PEV.S. │ │accentuate.│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 90-100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │RMN. vestibular. CT. piramidal. │ │59-69% prin adăugarea unui sindrom cerebelos│inferioare şi au un microclimat │ │Examinările paraclinice confirmă │ │cu ataxie frustă şi/sau sindrom vestibular. (mers cu sprijin bilateral dar │ │ │ │prezenţa tuturor sindroamelor: │posibil încă prin forţe proprii).tulburări de sensibilitate + │ │ │ │ │tulburări sfincteriene (frecvent │ │ │ │ │incontinenţă urinară).de la tulburări de gestualitate │70-80% prin existenţa deficitului motor │profesională. ENG.frecvent │ │ │ │ │diplopii şi modificări de câmp │ │ │ │ │vizual.tetrapareză/tetraplegie. │ │ │CT. │accentuate. IMG (sânge şi LCR). │membrelor toracale (uni sau bilateral) până │ │ │ │./stg.

O clasificare a distrofiilor musculare progresive completă este aceea bazată pe fapte clinicogenetice şi pe date informaţionale din domeniul biochimiei.Kiene). 2. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. fără a se ajunge decât în mod excepţional la o insuficienţă cardiocirculatorie. În cursul evoluţiei survin retracţii tendinoase care compromit funcţionalitatea segmentelor respective. nervului motor şi neuronului motor spinal. cu evoluţie lent progresivă şi etiopatogeneză imperfect stabilită. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice şi nu există un paralelism între gradul amiotrofiei şi intensitatea deficitului motor. D.P. D. Reflexele osteotendinoase diminuă progresiv până la abolire. aritmie. Deşi modalităţile spinale sunt multiple.recesivă: forma severă (Duchenne). În cursul evoluţiei se constată cardiomiopatie distrofică.M. Din punct de vedere etiopatogenic.M. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcţie de forma clinico . În interpretarea biopsiei musculare trebuie să se ţină cont că nici un element lezional nu este caracteristic procesului disforic.P. modificări E. biopsia musculară. maseterii. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleţilor în special dar şi deltoidul.G. 3. simptomatologia clinică se rezumă la formula mai mult sau mai puţin completă a sindromului de neuron motor periferic.M.genetică dar.M.recesivă: fenotip Duchenne forma centurilor. indiferent dacă debutul este distal sau proximal. Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascată de adipositate mai mult sau mai puţin evidentă a acestor bolnavi. LDH) înregistrează creşteri mai mult sau mai puţin evidente în funcţie de forma clinică şi momentul evoluţiei. Simptomatologie clinică generală . iar infecţiile căilor respiratorii sunt foarte comune. D.G. Testele paraclinice de diagnostic .│cecitate practică.P. oculară. forma benignă (Becker .K. cu transmitere genetică autosomal . Modificări de tip miogen în muşchiul cronic denervat relevă aspecte sugestive pentru denervare într-o proporţie importantă din biopsiile musculare ale bolnavilor distrofici: existenţa "miopatiei" în neuropatie şi a " neuropatiei" în miopatie este . Valorile cele mai înalte se înregistrează în DMP Duchenne în perioada de evoluţie florida. creşteri nesemnificative în DMP oculare şi în fazele terminale ale tuturor formelor clinico .M.afecţiuni degenerative ale muşchiului striat condiţionate genetic. ale complexului ventricular. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA NEUROMUSCULARĂ ŞI EREDODEGENERATIVĂ Patologia neuromusculară Afecţiunile unităţii motorii corespund anatomoclinic leziunilor fibrei musculare striate.Medwin 1968): 1. distală.simptomul care domină tabloul clinic al distrofiilor musculare este deficitul motor.genetice. Biopsia musculară . E. electrofiziologie şi histeopatologie (clasificarea modificată a D. musculatura limbii). este un diagnostic paraclinic bazat pe trei elemente esenţiale: enzimograma serică.genotip sunt numai parţial precizate dar cu certitudine esenţa fenomenului morbid este o enzimopatie sau dereglarea coerenţei funcţionale a unei linii metabolice.M. cu transmitere genetică x .M. după Waltore şi Gardnen .P.P. plăcii neuromusculare.activităţile serice ale unor enzime glicolitice (ALD. oculofaringiană.diagnosticul de certitudine al D. majoritatea acestor boli au un determinism generic. Aceşti bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate.P. Distrofiile musculare progresive (D. Enzimograma serică . Relaţiile genotip .este sugestivă pentru diagnostic încă din perioada preclinică a bolii. generalizarea prin efectuarea ulterioară a altor grupe musculare este constantă.) . Simptomatologia pulmonară este expresia hipoventilaţiei permanente. cu transmitere genetică autosomal dominantă: facio-scapulo-humerală.

cataractă.E. afecţiune rară cu debut precoce în copilărie.Distrofia miotonică Steinert.parametrii traseelor E. disfagie. 4. extrasistola.este un simptom ce poate anticipa cu generaţii miotonia. la nivelul muşchilor fonatori.tulburările endocrine sunt în esenţă genitale prin atrofie gonadică.enzimograma serică . sunt caracterizate clinic printr-o lentoare a relaxării musculare după contractură voluntară. determinând apariţia unei voci caracteristice monotone. .sunt un grup de afecţiuni determinate genetic în patologia cărora este implicat un defect de membrană celulară.observabilă în orice proces amiotrofic cronic. creşteri ale incidenţei polifazismului. fără fasciculaţii la nivelul feţei. 3. Examinări paraclinice .amiotrofia cu topografia caracteristică interesează musculatura distală a membrelor superioare şi inferioare cu tendinţă la proximalizare. TGO. diminuarea dimensiunilor teritoriului unităţilor motorii cu mai mult de 30%. Miotoniile . Simptomatologia . sindrom miotonic. conferind un aspect de "figură plângăreaţă". având o dinamică care reflectă evoluţia leziunilor musculare.G. tulburări digestive.se caracterizează prin descărcări spontane repetitive în salve. Miotonia se accentuează la frig şi la începutul actului voluntar. fibrilaţie atrială. E. . absenţa activităţii bioelectrice spontane.G. Aceste modificări survin progresiv. TGP sunt scăzute sau normale. Distribuţia miotoniei este mai evidentă distal la membrele la nivelul musculaturii mimicii şi la limbă.sistemul endocrin . . Miotonia congenitală Thompson . Microscopia optică .M. muşchilor policelui. hipersomnie. . cu apariţia selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor.G.simptomatologie complexă care include.M.afectarea muşchiului cardiac . miotonia rezumându-se la răspunsuri idiomusculare persistente. Examinări paraclinice . în distrofiile musculare sunt următorii: 1.calviţia este evidentă de la vârste tinere.enzimele serice ALD.cataracta .sindromul distrofic . reducerea duratei medii a potenţialelor de unitate motorie din valorile normale. alături de simptome musculare un sindrom endocrin (manifestat prin atrofie gonadică). Distrofia miotonică Steinert . 2. cu excepţia fenomenelor pseudomiotonice.M. aspect întâlnit în 25% din cazuri. asociate cu modificări ale unităţii motorii de tip miopatic (salvele miotonice).tulburări trofice . diminuarea amplitudinii maxime a traseelor cu mai mult de 30%. Celelalte grupe musculare sunt mai puţin interesate. ce dă bolnavului un aspect de halterofil. . . acestea alteori pot fi absente. a musculaturii orbicularului ploapelor la care se asociază o hipertrofie musculară difuză la toate grupele musculare cu predominanţă la membrele inferioare.sau miotonia hipertrofică congenitală.E. Criteriul patognomonic al miotoniei este reprezentat de postdescărcări respectiv persistenţa aspectelor de interferenţa după întreruperea contracţiei voluntare la câteva minute şi care diminuează la amplitudine până la dispariţie.forme de bloc atrioventricular. . scăderea acuităţii vizuale.arată alterări moderate de tip hipertrofic ale fibrelor. . . gradul de sincronizare normală. 6.Miotonia congenitală Thompson.debutul la adultul tânăr (20-40 ani) prin tulburări de contracţie musculară generalizată. dislalie. dificultăţi de demaraj.M. FCK. uneori hiperostoza frontală.G. . fenomenul diminuând progresiv. 5. .arată o creştere progresivă a amplitudinii potenţialelor cu o frecvenţă de 40/50 de ciclii pe secundă. Se descriu două forme de miotone: . consecutiv repetării contracţiei voluntare (fenomenul de încălzire). surditate prin afectarea urechii interne şi tulburări psihice.

este o boală a sinapsei neuromusculare care se caracterizează prin oboseală excesivă şi deficit al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează parţial sau total în repaus şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice. polimiozita din colagenoză şi polimiozita paraneoplazică.alternează fibre musculare atrofiate cu fibre hipertrofice. E. 4. se delimitează trei tipuri de polimiozite: polimiozita primitivă incompletă.proba de efort care caracterizează sau evidenţiază deficitul motor (conform scalelor de evaluare). nazonare. subacute şi cronice.G. acestea sunt: disfonie. Absenţa altor semne neurologice are o valoare deosebită pentru diagnostic.: .deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresivă a muşchiului care face efortul şi prin diminuarea progresivă a forţei. iar repausul reface forţa musculară . cu miofilamente cu aspect grosier şi anomalii structurale ale miocondrilor. Investigaţii paraclinice: . Evoluţia este ondulantă cu agravări şi remisiuni spontane şi terapeutice.M. care ameliorează deficitul după 20 de minute la miostin sau efect imediat dar de scurtă durată la tensilon. necesită menţinerea bărbiei cu mâna. lichide şi în cazurile mai grave chiar şi pentru salivă. potenţiale polifazice care apar la contracţia voluntară.cu stimularea nervului cubital şi culegerea potenţialului evocat din eminenţa hipotenară.se caracterizează printr-un traseu constituit din următoarea tiradă . Anatomia patologică . fapt important pentru expertiza medicală.o caracteristică a fenomenului miastenic. tulburări respiratorii: exprimate prin dispnee şi senzaţie de lipsă de aer. tulburări de deglutiţie: se pot manifesta pentru solide..activitate bioelectrică spontană reprezentată de potenţialele de fibrilaţie. . atingerea musculaturii faciale: produce deformarea mimicei "faciesul miastenic" caracteristic.se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu E. Deficitul miastenic este mai accentuat în a doua parte a zilei. reflexele osteotendinoase sunt prezente sau uneori diminuate. ptoza palpebrală. tulburări de masticaţie: apar mai mult sau mai puţin precoce.m. activitate repetitivă cu frecvenţă rapidă (40/80 ciclii pe secundă) evocată de stimularea mecanică a muşchiului.Microscopia electronică . poate să apară imposibilitatea convergenţei. Se întâlnesc forme acute. 5.testul cu miostin 2 fiole i. .v. afectarea musculaturii cefei şi trunchiului: produce o invalidare importantă . Toate manifestările se ameliorează la tratament medicamentos corespunzător. . 6. pot merge până la deficit total şi se pot asocia cu căderea mandibulei. Trecerea din clinostatism la ortostatism poate fi imposibilă sau se execută efort. care apar şterse. Miastenia . tulburări de fonaţie: sunt caracteristice deoarece apar sau se accentuează la efort.5 miligrame) sau tensilon 10 miligrame i.modificările morfologice în fază acută sau reprezentate de infiltraţii limfoplasmocitare iar în stadiul cronic aspectul histologic este greu de diferenţiat de cel al distrofiilor musculare. iar ulterior chiar şi la mersul pe teren plat.evidenţiază afectarea arhitecturii miofibrilare. intersectarea membrelor inferioare se remarcă iniţial la urcatul şi coborâtul scărilor. 7. M. Miozitele şi polomiozitele . Examinări paraclinice: E.căderea capului. sunt obiectivate de reducerea capacităţii vitale. diminuarea densităţii fibrelor mielinizate. Simptomatologia . dezorganizate miofibrilelor. după miostin arată dispariţia decrementului potenţialului evocat. 3.G. polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator. diplopie. dizartrie. (1. Topografia deficitului miastenic: 1.G. . 2.M. tulburări oculare: strabism. În prezent.Microscopia optică .

pseudoscleridermie. . .atrofii musculare distale şi simetrice la membrele inferioare generând aspectul de "picior de cocoş" şi în treimea inferioară a antebraţului dând aspectul de atrofie în "mănuşă". fasciculaţii şi atrofii ale limbii. .leziuni degenerative.Marie . cu apariţia progresivă de amiotrofii distale şi simetrice mai ales la membrele inferioare însoţite de tulburări de sensibilitate de tip polinevritic.V.leziuni degenerative ce afectează atât axonul cât şi teaca de mielină.  obiective: hipoestezie superficială cu localizare tot polinevritică.patologic de tip degenerativ) Amiotrofia neurală Charcot .S.motori apar depozite de lipofuscină. atrofia musculară progresivă cu predominanţa simptomelor de neuron motor periferic şi scleroza laterală primară cu predominanţa simptomelor de neuron motor central. unde lente de denervare. amiotrofii distale.L. Tabloul clinic . uneori atrofii simetrice ale feţei şi fenomene de labilitate emoţională. frecvent întîlniţi sunt corpii membranoşi. Investigaţii paraclinice: . cu debut de obicei asimetric.hipersudoraţie.M.maladie cu transmitere ereditară legată de sexul bărbătesc.C. degenerarea celulelor coarnelor anterioare şi a tracturilor corticospinali.fenomene bulbare: tulburări de fonaţie. fasciculaţie.muşchi . . şi V. precedate de fasciculaţii. se definesc următoarele variante de S. . semnalându-se uneori o reacţie miastenică la frecvenţe medii de stimulare. .C. (boli genetice cu aspect anatomo .L.tulburări de sensibilitate:  subiective: amorţeli sau furnicăiuri în membre cu aspect polimorf.semne piramidale: spasticitate. Debutul este insidios în copilărie sau adolescenţă.M.G. progresive. descărcări de tip pseudomiopatic).microscopia electronică: pune în evidenţă întreruperi miofilamentare la nivelul miofibrilelor. grasoşi. ştergerea arhitecturii.BOLILE DEGENERATIVE ŞI EREDODEGENERATIVE ALE S. semnul Babinski prezent în 50% din cazuri. SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ (S. Simptomatologie: .) Face parte din afecţiunile neuronului motor definită clinic printr-un complex lezional având ca rezultat simptome combinate de neuroni motori centrali şi periferici (fasciculaţii.A.insuficienţă gonadică.tulburări vegetative .amiotrofii distale. laminaţii concentrice.nervii periferici .E. deglutiţie.leziuni de aspect degenerativ cu dispariţia elementelor celulare şi a structurilor normale: . .: poate îmbrăca toate aspectele denervării (fibrilaţie.C. semne piramidale).microscopia optică: la neuronii alfa . sunt normale.: paralizia bulbară progresivă cu predominanţa fenomenelor bulbare. . neuronii manifestă fenomene de denervare. Examen anatomo-patologic .atrofii musculare de tip neuronal alternând chiar cu zone hipertrofiate. . depozite de glicogen la nivelul sarcoplasmei.N. . În funcţie de predominanţa tablourilor clinice. acromegalie. EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASĂ FRIEDREICH . hiperreflexie osteotendinoasă.Tooth .tulburări endocrine . de cromoliză centrală şi leziuni axiale.ganglionii spinali .A.

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. tricipital abolit. │ │manipulare de greutăţi │ │R.M. │ │superior în atitudine de rotaţie internă şi │ │ │Se contraindică muncile ce │ │adducţie. │ │ │presupun activitate bimanuală│ │R. mai accentuate la membrele inferioare. bicipital absent.ataxia cerebeloasă este de obicei cea care atrage atenţia asupra bolii. V. determinată fiind de tulburările de sensibilitate ca şi cele de tip cerebelos.E. involuţia severă a neuronilor ganglionilor spinali şi pierderea fibrelor mielinice din nervii periferici.T. bolnavul nu prezintă atrofii sau malformaţii articulare (sau sunt. Biopsia de nerv îmbracă aspecte de degenerescenţă azonală cu atingere preferenţială a fibrelor mielinice mari. se poate găsi doar aspectul contracturii piramidale.O. normală sau uşor scăzută. R. a mişcărilor de rotaţie externă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În PARALIZIA TOTALĂ de nerv radial mâna este căzută │Deficienţă de manipulaţie medie în │50-65% prin imposibilitatea │Capacitate de muncă . │invaliditate. nu se încadrează în│ │lungului supinator care rămâne indemn şi a │radial prin tulburări parţiale de │parţiale în realizarea extensiei │grad de invaliditate. normală. │ │tricepsului care este parţial paralizat. tremor intenţional şi vorbire cerebeloasă. .G. mai ales în membrele inferioare.O.T. EREDOATAXIA CEREBELOASĂ PIERRE-MARIE Este o formă diferenţiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase şi piramidale sunt predominante.se caracterizează prin reducerea │Deficienţă de manipulaţie uşoară prin │0-20% prin tulburări de manipulaţie│Capacitate de muncă păstrată. PARALIZIILE DE PLEX BRAHIAL ┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │Paraliziile de plex brahial pot fi parţiale sau │ │ │ │ │totale.7).T. Investigaţii paraclinice: . Mersul este tabetic. ca şi a │supinaţiei.debutul şi evoluţia asemănătoare cu maladia Freidreich dar predomină: . adeseori potenţialele evocate senzitive fiind absente. . Clinic .Simptomatologia . │ │(teritoriu radicular C.│ │mişcărilor de ridicare a umărului. cerebelor cu baza de susţinere lărgită. tulburi de sensibilitate │ │ │în forţă. descriindu-se aspectul "picior de cocoş". Tulburările de sensibilitate obiective pot fi absente şi discrete. pot fi vii. │ │inconstante frecvent pe faţa dorsală a antebraţului │ │ │ │ │şi porţiunea externă a feţei dorsale a mâinii.semnele cerebeloase cu ataxie. TIP MIJLOCIU (Remack) produce o paralizie a │Deficienţă de manipulaţie uşoară │20-49% prin tulburări de │Capacitatea de muncă │ │muşchilor inervaţi de nervul radical cu excepţia │pentru paralizia parţială de nerv │manipulaţie şi prin tulburări │păstrată.T.M.O. │presupun prehensiune şi │ │antebraţului pe braţ şi a supinaţiei.│segmentului respectiv.semnele piramidale sunt mai bine exprimate în forma Pierre-Marie.C.S.O. vorbire lentă. hipertrofie ventrivulvară. dar cu afectare mai mică a sensibilităţii profunde.C. Obiectiv: │supinaţiei. │ │ │ │ │În paralizia parţială se întâlnesc trei tipuri: │ │ │ │ │A. mai puţin exprimate). abolirea │reducerea mişcărilor de ridicare şi │şi prin scăderea forţei musculare a│nu se încadrează în grad de │ │abducţiei. semne de ischemie cardiacă. tulburări de sensibilitate│ │ │bimanual. aspect de picior scobit. bolnavul prezintă dismetrie. Biopsia musculară nu diferă esenţial de cazurile cu amiotrofie peroneală neurogene. │extensie a mâinii pe antebraţ şi │antebraţului pe braţ şi a │Se contraindică muncile ce │ │Se caracterizează prin imposibilitatea flexie │antebraţului pe braţ. TIP SUPERIOR │ │ │ │ │(Duchenn Erb) . în general. se abolesc precoce. R. membrul │rotaţie internă şi externă a umărului.aspect de denervare cronică: V. Implicaţiile cardiace sunt prezente manifestându-se de timpuriu cu extrasistole atriale. Amiotrofiile sunt de regulă distale. atrofia umărului (muşchiul deltoid).

rotulă │ │ │trepte. │ │formă de senzaţii de piele cartonată cu topografie │ │ │ │ │caracteristică în formă de "rachetă" pe faţa externă│ │ │ │ │a coapsei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │a. PARALIZIA NERVULUI FEMURAL . afectarea │dorsală a mâinii şi abducţia │Se contraindică activităţile │ │ │supinaţiei şi abducţiei mâinii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. │ │ │II (doi) de invaliditate.E. flexorilor │Deficienţă de prehensiune şi │50-65% prin tulburări trofice. În │ │trei tipuri de paralizii) . gradul III (trei) de │ │hipotenare.se caracterizează │Deficienţă funcţională medie prin │54-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │prin dificultate în flexia coapsei pe bazin şi │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. gradul III (trei) de │ . Se caracterizează prin parestezii sub │ │ │invaliditate. falangelor proximale degete. PARALIZIA NERVULUI SCIATIC │ │ │ │ │Paralizia totală este destul de rară. mers pe │ │ │ │ │teren accidentat. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. │ │a unei paralizii combinate de nerv median şi nerv │policelui. făcând │ │ │Capacitatea de muncă pierdută│ │posibilă flexia pumnului şi pronaţia antebraţului.P. │ │presupun activităţi bimanuale│ │Tulburarea de sensibilitate este de tipul │ │ │în forţă şi de fineţe. R. tricipital abolit. urcat de│ │Obiectiv: hipotorfie. S. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. mersului şi │pierdută. faţă internă genunchi.. │de invaliditate. │ │ │pe teren accidentat. │imposibilitatea mişcărilor de extensie│supinaţiei. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern │ │ │ │ │Clinic: deficit motor la nivelul gambei. ortostatismului prelungit│50%.se caracterizează prin │ │ │ │ │paralizia nervului cubital anterior. │invaliditate. │Capacitate de muncă pierdută │ │degetelor. se manifestă │ │ │ │ │clinic printr-o paralizie completă a celor două │ │ │ │ │ramuri terminale (S. maleolă tibială şi jumătatea │ │ │ortostatism prelungit.P. tulburări în extensia │de invaliditate. urcat de │ │ │ │ │trepte.O.│gestualităţii de fineţe. │ 0-19% │Nu se încadrează în grad de │ │parestezică. │ │adapta la activităţi ce nu │ │ │ │ │necesită bimanualitate.membrul toracic balant (constă în combinaţia celor│gestualitate şi prehensiune accentuată│sensibilitate. pumnului şi antebraţului pe braţ. │a mâinii şi antebraţului. │ │care presupun mers şi │ │genunchiului. │ │care presupun mers şi │ │anterointernă gambă. tulburări de │echilibru. Semnul │ │ │ │ │caracteristic al acestei paralizii este respectarea │ │ │ │ │muşchiului palmar şi rotundul pronator. │ │ │ │ │ │ │C. │ │ │ │ │ │ │D. anestezie în teritoriul cutanat│echilibru. a │bazin. interosoşii musculaturii tenare şi │gestualitate medie prin │motorii şi de sensibilitate a │50%. se pot │ │funcţională a membrului superior respectiv. │activitate bimanuală. mersului şi │pierdută. gradul III (trei) │ │extensia policelui. │ │ │ │ │Se poate adăuga leziunea simpaticului cervical şi │ │ │ │ │apariţia sindromului Claud Bernard Horner. gradul│ │cu sau fără sindrom Claud Bernard . TIP INFERIOR (Klumpke) . │ │ │ │ │Nu poate efectua nici o muncă│ │PARALIZIA TOTALĂ DE PLEX BRAHIAL │Deficienţă de manipulaţie. tulburarea motorie este similară cu cea │imposibilitatea efectuării opoziţiei │mâinii. │ │extensia mâinii.conduce la impotenţă │prin imposibilitatea efectuării │ │funcţie de profesie. hipotonie cvatriceps. PARALIZIA NERVULUI FEMURO-CUTANAT │ │ │ │ │Expresia clinică a leziunii este meralgia │Fără deficienţă funcţională.T. pronaţiei mâinii sau │ │Se contraindică muncile ce │ │cubital. │imposibilitatea flexiei dorsale a │mersului. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │sensibilitate în porţiunea mijlocie a coapsei şi │instabilitate de genunchi. │oricărei mişcări. │ │flotantă. │ │ │în cea mai mare parte. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │(faţă anterioară coapsă. │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │A. PARALIZIA DE NERV OBTURATOR │Deficienţă funcţională medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │Însoţeşte de regulă paralizia de nerv femural şi se │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. │70-85% prin tulburări motorii şi de│ce presupune obligatoriu │ │. gradul III (trei) │ │caracterizează prin paralizia adducţiei şi rotaţiei │bazin. mers │ │posterioară a marginii interne a piciorului. │de invaliditate. │ │ │ortostism prelungit. având ca rezultat aspectul de mână simiană. │ │reflexiei rotuliene. │policelui. │ │hipoesteziei şi se întinde pe faţa internă a │ │ │ │ │braţului şi antebraţului. │ │interne şi externe a coapsei. pe │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitatea de muncă pierdută│ │gambierul anterior extensorul propriu al halucelui.I). │care implică bimanualitatea. faţă│instabilitate de genunchi.Horner.50% │ │în "gât de lebădă" şi bolnavul nu poate face │paralizia totală de nerv radial prin │extensiei antebraţului pe braţ şi a│pierdută. gradul III (trei) │ │imposibilitatea extensiei gambei pe coapsă.

Sindromul de iritaţie (nevralgiile): dureri cu caracter nevralgic însoţite de modificări vasomotorii şi trofice. Sindromul de regenerare se manifestă clinic prin apariţia graduală a motilităţii. lungul şi scurtul │piciorului şi a degetelor şi │şi a variantelor posturale. │ │şi flectează mult gamba de partea bolnavă. mers pe vârfuri. abductorul degetului 5. 2.. Paralizia de nerv sciatic popliteu intern . ale amplitudinii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │b. canalul carpian). gradul III (trei) │ │(gastrocnernienii.O.G. │ │ │ │ │Obiectiv: mers talonat. plantar subţire. Dintre semnele obiective au valoare:  absenţa R. degete în "ciocan". faţa dorsală a primelor 3 degete şi │ │ │ortostatism prelungit.│degetelor. testing-ul muscular care va stabili starea funcţională a fiecărei grupe de muşchi din teritoriul nervos investigat. diminuarea sau abolirea R.  atrofiile musculare evidente în evoluţii cronice. 4. . două treimi interne │ │ │care presupun mers şi │ │ale plantei.O. toxice. infecţioase. Diagnosticul clinic în leziunile nervilor periferici se susţine prin deficitul motor aparţinând teritoriului nervului respectiv. marginea laterală│ │ │ │ │a piciorului. tibial posterior). interosoşii dorsali şi plantari şi ultimii │ │ │ │ │lombricali. congenitale şi neoplazice). degenerative. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC NEUROPATIILE PERIFERICE Termenul de neuropatie înseamnă o perturbare funcţională a nervului periferic fără referire asupra etiologiei sau patogeniei (traumatice.T. Diagnosticul pozitiv al unei neuropatii începe prin încadrarea simptomelor în tabloul clinic al leziunii nervului periferic: deficit motor selectiv.│extensorul comun al degetelor. a reflexiei ahiliană. │ │ │ │ │tulburări trofice. urcat de│ │plantar. Sindromul de compresiune (paralizie de nerv radial prin compresiune în şanţul de torsiune al humerusului sau când nervul trece printr-un canal strâmt.T. ahilian abolit. R. (absenţa desprinderii │ │ │ │ │călcâiului de pe sol). tulburări de sensibilitate. 3.se │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │caracterizează prin deficit motor la nivelul gambei │imposibilitatea extensiei piciorului │mersului. Sindromul de întrerupere (secţionare parţială sau totală).. │mişcărilor de lateralitate ale │ │Se contraindică activităţi │ │(nervul plantar medial. nu poate │ │ │ │ │merge pe călcâie. plantă şi degete. vasculare. ortostatismului prelungit│pierdută. semne de disfuncţie vegetativă şi prezenţa modificărilor E.. │ │Se contraindică activităţile │ │feţei antero-externe a gambei.C. │ │deget 5. (ale V.M. şi V.C. │invaliditate. mers │ │lombricali. pătratul │ │ │pe teren accidentat. la nivelul piciorului.M. │ │care presupun mers şi │ │abductorii şi flexorul scurt al halucelui şi primii │ │ │ortostatism prelungit. Tulburări de sensibilitate la nivelul │ │ │ │ │porţiunii dorso-laterale a gambei. │ │ │pe teren accidentat. metabolice. │ │solear.O. flexorul scurt al degetelor.S. tulburări senzitive la nivelul│dificultate în abducţia piciorului. popliteu. Simptomatologia generală a nervilor periferici este schematizată clasic în următoarele sindroame: 1. nervul plantar lateral. urcat de│ │Clinic: mers stepat. reapariţia contracţiei voluntare şi recuperarea sensibilităţii. │ │peronier şi pediosul. tulburări ale sensibilităţii subiective şi obiective. duratei şi complexităţii potenţialelor unităţilor motorii). pierderea flexiei şi │şi a variantelor posturale. │pe gambă. mers │ │jumătatea internă deget 4. │de invaliditate. bolnavul ridică mult genunchiul│ │ │trepte.T. flexor şi opozant │ │ │trepte.

C. PARALIZIILE MEMBRULUI INFERIOR Plexul lombo-sacrat este format din primele rădăcini lombare şi unirea celei de a V-a rădăcini lombare cu primele trei rădăcini sacrale. apoi în cea cervicală şi. pot conduce la scăderea capacităţii de muncă parţial sau în cea mai mare parte. Mielografia gazoasă sau cu substanţe opace precizează nivelul leziunii şi gradul de compresiune. dureri provocate prin manevrele de elongaţie. clinic şi radiologic. Formularea diagnosticului: diagnosticul corect al discopatiei se formulează după stadiul evolutiv al bolii. examene radiologice speciale (AMC. radiculare sau periferice. sciatică vertebrală. În cazurile complicate cu leziuni tronculare sau radiculare. de asemenea permite determinare V. existenţa malformaţiilor coloanei. CT). tulburări sfincteriene etc. ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ . sindrom de coadă de cal cu sau fără tulburări sfincteriene etc. examinările paraclinice importante sunt examenul electric clastic care arată modificări ale excitabilităţii nervilor şi muşchilor.M. feselor. În prezenţa complicaţiilor postoperatorii (arahnoidite. discopatie vertebrală (denumirea corectă). care este scăzută în leziunile nervilor periferici. Toate aceste modificări pot fi absente în leziunile recente sau minime ale nervilor periferici. tulburări circulatorii. toracale) şi pe traiectul nervului. E. SPI. EMG şi VCM sunt indispensabile pentru diagnosticul diferenţial. deficite motorii segmentare sau globale. tulburări trofice. lombare. prin modificările date. RMN. modificări ale curburilor fiziologice. Diagnostic clinic: Pentru stabilirea diagnosticului clinic sunt necesare: un examen clinic complet şi examenul radiologic. neremise în timp (exemplu: pareze sau paralizii de SPE. Date clinice: dureri vertebrale (cervicale. epidurile.) sau sechele compresive medulare. iar pentru porţiunea sacrală nervul sciatic. tulburări de sensibilitate obiectivă. întâlnindu-se în aceeaşi regiune sau în diferite regiuni ale coloanei vertebrale. DISCOPATIILE Numele bolii şi sinonime: hernia discului intervertebral. Ramurile terminale pentru porţiunea lombară sunt: nervul crural şi nervul opturator. existenţa artrozelor. porţiunea externă şi superioară a coapselor şi organelor genitale. existenţa osteofitelor. tulburări de reflexe.) examenul clinic trebuie coroborat obligatoriu cu examenul neurochirurgical. radiografia fiind indispensabilă pentru stabilirea diagnosticului diferenţial. Plexul sacrat dă ramuri motorii fesierilor. Regiunea lombară şi mai ales ultimele două discuri lombare reprezintă sediul de predilecţie al bolii. care arată prezenţa unui sindrom de enervare. Date radiologice: se apreciază pensare discului intervertebral.M. Cel mai frecvent apare în regiunea lombară. spontan sau la mişcări active şi/sau pasive. În stabilirea diagnosticului funcţional şi al capacităţii de muncă se vor aprecia separat paraliziile de plex brahial şi paraliziile plexului lombo-sacrat care. pătratului lombar şi ramuri senzitive pentru tegumentele perineului.G. cicatrici compresive etc. De obicei este unică dar poate fi multiplă. fese şi faţă posterioară a coapselor. nerv radial. în regiunea dorsală. nerv cubital. În cazul discopatiilor vertebrale operate sunt numeroase situaţii în care sechelele se pot aprecia numai pe baza examenului clinic neurologic când există leziuni motorii sau senzitive tronculare. Plexul lombar dă ramuri colaterale senzitive cutanate pentru porţiunea inferioară a abdomenului. rareori.

│ │. │ │. │ │ │ │ │c) Stadiul III (paralitic sau │Deficienţă de manipulaţie sau │ 50-60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. Se │ │de blocaj) │ │ │recomandă tratament recuperator complex. Discopatie vertebrală .contractură musculară paravertebrală│ │ │ │ │ │ │ │ │ │3.diminuarea reflexelor │intervenţiei chirurgicale. │ │ostostatism şi mers │presupun deplasări pe distanţe mari. Se │ │Iritaţie radiculară. gradul III │ │Formele clinice la debut când │prin tulburări locomotorii de │greutate a bolnavului. Se │ │(faza neurologică) │locomotorie uşoară. tratament şi consult │ │dureri la tuse. deplasări │ │amiotrofiile musculare sunt la │ │prelungit şi prin tulburări │cu greutate. Se │ │dureroasă) │ │ │recomandă tratament recuperator complex. │ │încadrează în gradul II de invaliditate. bolnavul prezintă│locomotorie uşoară.M.tulburări de sensibilitate │ │ │ │ │obiectivă. Se încadrează│ │paretic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2. │numai cu mare dificultate │ │ │ │ │prin foţa proprie │ . │ │pierdută. manipulare cu viteză şi precizie.deficit motor moderat │limitată (circa 6 luni) în vederea │ │ │ │. locomotorie │ 70-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. Se contraindică│ │cu greutate a bolnavului şi la care │de staţiune şi mers. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Distrofiile musculare progresive │ │ │ │ │(D. │ │Tetraplegfe.P. strănut sau eforturi │ │ │neurochirurgical.faza III │Deficienţă de manipulaţie sau │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. │ │început. iar deficitul motor este │ │de precizie şi viteză. toate│ │parapareză. │ │în gradul III de invaliditate. prin │(trei) de invaliditate. │ 0-20% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. │ │amiotrofiile musculare sunt marcate. │ │ │ │ │ │ │Deficit motor bilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie. Discopatie vertebrală-faza II (faza│Deficienţă locomotorie uşoară. │ │blocaj al segmentului vertebral │ │ │ │ │. tulburări de │bolnavul se poate deplasa │orice activitate profesională. Se │ │crural cu tulburări de sensibilitate.) │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin deplasarea cu │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │tulburări de sensibilitate şi │ │ │ │ │tulburări sfincteriene tip │ │ │ │ │incontinenţă (cazuri extrem de rare). │ │ │moderat. │manipulaţie bilaterală. de întrerupere) se │locomotorie medie. │ │ │ │ │ │ │a) Stadiu I (algic) │Deficienţă de manipulaţie şi │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. │ │ tulburări de sensibilitate obiectivă│ │ │ │ │ sechelele postoperatorii ale herniei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficit motor unilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie. │ │recomandă repaus şi tratament recuperator. paraplegie însoţite de │ │ │acestea împiedică încadrarea în mediul social. tetrapareză sau │ │ │cât şi prin lipsa controlului sfincterian. Se │ │caracterizează prin: │locomotorie accentuată pe o perioadă │ │încadrează în gradul II de invaliditate. Bonne) │ │ │ │ │b) Stadiu II (de compresiune) se │Deficienţă de manipulaţie sau │ 75-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │recomandă repaus. │ │ │ │osteotendinoase │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin dificultăţi de │Capacitate de muncă pierdută în totalitate. │ │dureri la nivelul coloanei vertebrale │ │ │ │ │spontane sau la apăsare.Semne de elongaţie pozitive │ │ │ │ │(Lasseque. │ │simptomatologia subiectivă şi │manipulaţie şi tulburări respiratorii. locomotorie │ 90-100% │Capacitatea de muncă este în totalitate │ │crural cu tulburări de sensibilitate │şi sfincteriană gravă. Se recomandă │ │caracterizează prin: │ │ │tratament recuperator şi în funcţie de profesie │ │ deficit motor │ │ │şi vârstă vor fi reorientaţi profesional în │ │ absenţa reflexelor osteotendinoase │ │ │vederea recuperării totale. │ │îndelungată care conduc la deplasarea │accentuată prin tulburări locomotorii │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. deoarece prin imposibilitatea │ │şi tulburări sfincteriene (sindrom de │ │ │efectuării gestualităţii bilaterale şi a │ │coadă de cal) │ │ │deplasării prin forţe proprii sau cu sprijin. │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. │şi tulburări sfincteriene accentuate.├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │1. Discopatie vertebrală-faza I (faza │Deficienţă locomotorie uşoară. │scăderea performanţelor de │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │obiectivă nu este prea marcată.

│ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care au condus la │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin dificultăţi în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. tulburări de │de manipulaţie şi │ │ │eminenţei tenare. tulburări de manipulaţie │bolnavul nedeplasabil prin │supravegherii şi îngrijirii permanente din │ │tulburări de deglutiţie. │bilaterală totală inclusiv posibilităţi│forţa proprie fiind │partea altei persoane. interosoşi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele recesive .│superioare. │ │şi a musculaturii mimicii. în care deficitul motor│ │prestaţie la efort. endocrine. loja │conducere intracardiacă. │protejat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miozitele şi polimiozitele │ │ │ │ . cu prinderea │ │şi scăderea forţei şi │presupun activităţi bimanuale cu forţa şi viteza│ │musculaturii flexoare distal la membre│ │vitezei de execuţie a │de execuţie. │ │scăderea forţei musculare preferenţial│manipulaţie. musculatura antebraţului. │persoane. │tulburări de vorbire. tulburări de reglare │deplasarea bolnavului se │Se contraindică orice activitate profesională. fonaţie.│ │ │ │nesprijinit sau cu sprijin. │ │ │ │ │ │ │ │Distrofia miotonică Steinert │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut care nu au │Deficienţa globală medie prin tulburări│50-70% prin scăderea │Capacitatea de muncă 50% pierdută. oboseala precoce│Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresivă în timp. │intenţionale bruşte.simptomatologia │Deficienţa funcţională globală medie │50-65% prin scăderea forţei │Capacitatea de muncă 50% pierdută: gradul III │ │este întotdeauna mai severă. │ │pleoapelor. │gestualitate bilaterală. tulburări mari │ │ │ │ │de deglutiţie şi respiraţie. │ │însoţesc de complicaţii psihice şi │ │ │ │ │cardiace sau acestea sunt de │ │ │ │ │intensitate medie. │Se recomandă asigurarea unui loc de muncă │ │este mediu. │ │generalizată cu tendinţă de agravare │prehensiune şi tulburări de masticaţie. │ │imobilizarea bolnavului şi se însoţesc│prin tulburări locomotorii de staţiune │mers şi ortostaţiune ce fac │gradul I (unu) de invaliditate cu necesitatea │ │de mari tulburări respiratorii. adecvat. │ │amiotrofii musculare marcate cu │tulburări de locomoţie. │ │pe musculatura facială. │ │sunt discrete. │ │alimentaţie. orbicularul │ │ │de execuţie. │prin tulburări de gestualitate. musculatura distală a │ │ │ │ │membrelor). De regulă │efort. simetric distal şi nu se │ │manipulare de greutăţi. │ │ │anterioară a gambei şi se însoţesc de │ │tulburări de vedere şi │ │ │complicaţii cardiace. tulburări de │ │ │ │ │gestualitate bilaterală cu │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │ │tulburări de vorbire. │face cu greutate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice ce se însoţesc de │Deficienţă globală accentuată prin │70-85% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │musculare distal la membrele│(trei) de invaliditate. tulburări de │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. flexorii │endocrină. gradul III │ │încă amiotrofii musculare sau acestea │de locomoţie şi manipulaţie. │ │ │ │ │prin imposibilitatea │ │ │ │ │efectuării eficiente a │ │ │ │ │oricărei gestualităţi │ │ │ │ │profesionale şi prin │ │ │ │ │dificultăţi de respiraţie. │ │mişcărilor. tulburări │ │ │gâtului. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │miotonia este limitată la câteva grupe│ │ │presupun activităţi bimanuale cu forţă şi viteză│ │musculare (limba. │şi mers. │de autoservire.│ │ │ │ │ │ │ │Miotoniile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele autosomal dominante │ │ │ │ │asimptomatice şi uşoare care devin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin tulburări în │Capacitatea de muncă păstrată: nu se încadrează │ │relevante numai în situaţia executării│prin limitarea capacităţii fizice la │realizarea mişcărilor │în grad de invaliditate. │ │unei mişcări bruşte. │capacităţii fizice de │(trei) de invaliditate. tulburări de masticaţie│deplasabil cu ajutorul altei│ │ │ │deglutiţie şi respiraţie. │ │ │psihice. tulburări de vedere. tulburări de vedere │ │ │ │ │(cataractă). Performanţele acestor │ │ │ │ │bolnavi uneori sunt chiar │ │ │ │ │impresionante (pseudohipertrofii │ │ │ │ │musculare în 25% din cazuri).

│prin tulburări de │ │ │ │ │alimentaţie. │prin tulburări de mers şi statică. nu se încadrează │ │episod febril cu algii musculare │predominant prin alterarea stării │generează doar ITM. gradul III │ │fonaţie. iar după│în grad de invaliditate. │deplasare │gradul II (doi) de invaliditate.capul balant. tulburări de │prelungit. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miastenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele de debut . diagnosticul este susţinut pe │scăderea capacităţii de prestaţie la │ │în grad de invaliditate. tulburări de │Necesită îngrijire şi supraveghere permanentă │ │motor este permanent şi rezistent la │tulburări de vorbire. │ │Se contraindică muncile cu efort fizic │ │100% la terapia medicamentoasă. │ │muscular este pe primul plan putând │ │proximal atât la membrele │ │ │merge chiar la amiotrofii rizomelice │ │superioare cât şi la │ │ │ce conturează un tablou │ │membrele inferioare. tulburări de │gestualitate şi prehensiune. │deglutiţie. modificarea │ │îşi pot relua activitatea. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresiv şi în care sindromul │ │scăderea forţei musculare │presupun şi manipulaţie bilaterală în forţă. │ │fonaţie. │ │tulburări motorii cu caracter │tulburări de manipulaţie bilaterală. │mers în sensul că deplasarea│gradul II (doi) de invaliditate. │tulburări ce necesită │ │ │ │ │prezenţa altor persoane │ │ │ │ │pentru supraveghere şi │ │ │ │ │îngrijire prin pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. │ │probele de provocare şi cu răspuns │efort prelungit. │deplasări mai dificile. │ │simptomatologie ce se instalează lent │tulburări de manipulaţie. │ │caracterizează printr-o │prin tulburări de locomoţie şi │deplasare în sensul unei │gradul II (doi) de invaliditate. │perioada de stare bolnavii │ │ │active şi pasive.simptomatologie │Deficienţă funcţională uşoară prin │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │pseudomiopatic. │ │deficitul muscular este accentuat la │accentuată prin tulburări locomotorii. tulburări în realizarea│. tulburări de │scărilor. de │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare şi/sau │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări în │Capacitatea de muncă 50% pierdută. tulburări de │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │la terapia medicamentoasă. │greutate prin forţe proprii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele subacute şi cronice se │Deficienţă funcţională globală medie │50-65% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │proprii. │activităţi ce presupun efort vizual prelungit. │acomodare. │ │ │ │ │ │ │ │Formele bulbare ce se însoţesc de │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.deplasare dificilă prin │orice activitate profesională. deglutiţie. │ │la terapia medicamentoasă. │ │ │+/manifestări articulare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele cronice complicate în care │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │consistenţei musculare care capătă │ │ │ │ │duritate şi se tumefiază. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare. │bolnavului se face cu mare │Se contraindică orice fel de activitate │ │cvaxipermanent cu răspuns ineficient │tulburări de vorbire. deglutiţie. respiraţie şi │ │ │ │ │tulburări de gestualitate │ │ │ │ │bilaterală. │ │tulburări respiratorii.│din partea altei persoane. tulburări de deglutiţie. masticaţie şi │prin tulburări locomotorii. │ │ │ │vorbire şi alimentaţie. │ │ │prelungit. │ │ │ │ │ │ │ │BOLILE DEGENERATIVE ŞI │ │ │ . nu se încadrează │ │săracă. │ │tulburări mari de deglutiţie.│profesională. │posturale.│ │ │ │ │ │Formele acute se caracterizează prin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin faptul că │Capacitatea de muncă păstrată. │sprijin. tulburări de │ │ │musculaturii gâtului . când deficitul│tulburări de manipulaţie bilaterală. │ │terapia medicamentoasă asociată. masticaţie. │ │manipulaţie şi gestualitate │ │ │În aceste cazuri se poate ajunge la │ │bilaterală. tulburări de │ │ │imobilizare şi insuficienţă │ │deglutiţie şi tulburări │ │ │ventilatorie extrapulmonară │ │ventilatorii. urcatul şi coborâtul │ │ │tulburări respiratorii. tulburări │realizarea mersului │(trei) de invaliditate. masticaţie şi │accentuată prin tulburări locomotorii. activităţii în forţă şi viteză. │alimentaţie şi tulburări respiratorii. │realizarea mersului cu forţe│gradul I (unu) de invaliditate. │statică şi variante │deplasări prelungite. │ │tulburări motorii cu răspuns parţial │vizuale de acomodare. │ │musculaturii faringiene posterioare │variantelor posturale şi prin tulburări│forţe proprii uneori prin │ │ │determinând disfagia şi insuficienţa │de deglutiţie şi respiraţie. Se contraindică│ │care se adaugă insuficienţa │de manipulaţie. │ │spontane dar mai ales la modificări │generale şi tulburări de locomoţie.

│ │(biopsia musculară). nu se încadrează │ │Formele clinice fruste cu manifestări │Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │în grad de invaliditate. │sensibilitate periferică minore. ortostaţiune │ │tip piramidal este foarte discretă sau│ │ │îndelungată şi eforturi fizice mari. │ │proprii. │prin tulburări endocrine.A. │ │ │ │ │ │ │ │Forma bulbară . │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.N. │ │neuroni motori periferici domină │mersului prelungit şi a variantelor │prelungit. lucrul în frig şi umezeală. │ │manifestă la musculatura inervată de │tulburări neovegetative. │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │ │ │ │ │ │Scleroza laterală amiotrofică (S. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tabloul clinic.L. │prin forţe proprii (de │ │ │vegetative şi endocrine asociate. │ │ │neurovegetative. │bolnavului prin forţe │Se contraindică orice activitate profesională. │ │la imobilizarea bolnavului permanentă. cu tulburări de sensibilitate │prin tulburări de manipulaţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată este una din cele │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări ce fac│Capacitatea de muncă în totalitate. │mers şi statică. iar simptomatologia de│posturale. nu se încadrează │ │obiective discrete mult timp la care │prin scăderea performanţelor fizice │ │în grad de invaliditate.T. simptomatologia fiind │tulburări respiratorii. gradul III │ │predomină la membrele superioare │medie prin tulburări în realizarea │gestualitate şi prehensiune │(trei) de invaliditate. │ │(tulburări motorii + amiotrofii + │gestualităţii bilaterale. │ │absentă.)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma pseudopolinevritică . │proprii. │ │ │presupun manipulaţie de precizie şi în forţă. │ │a musculaturii care a condus în timp │prin tulburări de statică şi locomoţie. tulburări grave │permanentă. │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţional globală │71-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │clinice minime. prin │deplasabil cu mare greutate │Se contraindică orice activitate profesională.forma │Deficienţă funcţională locomotorie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │forte bilaterală. │gestualitate şi prehensiune │ │ │ │ │bilaterală ce conduc la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │ │presupun mers prelungit.. tulburări de │ │ │ │ │statică şi tulburări │ │ │ │ │respiratorii.│prin tulburări de manipulaţie bilaterală│nedeplasabil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de supraveghere │ │ │şi prin tulburări de sensibilitate şi │proprii. Diagnosticul se pune │prin scăderea capacităţii fizice la │ │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │de regulă pe examinările paraclinice │eforturi mari şi tulburări de │ │eforturi fizice. simptomatologia de │medie prin tulburări în realizarea │mers şi ortostatism │(trei) de invaliditate.C. gradul III │ │relativ atipică. tulburări de │bolnavului prin forţe │Bolnavul necesită îngrijire şi supraveghere │ │nucleii motori bulbari. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia spinocerebeloasă │ │ │ │ │Friedreich │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut cu modificări│Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele superioare când modificările │Deficienţă funcţională de manipulaţie │50-70% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │ │respiratorii. │ │a întregii musculaturi cu mers dificil│accentuată prin tulburări locomotorii. prin tulburări de │şi îngrijire permanentă. │ │predominanţa simptomelor de neuroni │tulburări de fonaţie şi deglutiţie. │fac dificilă deplasarea │gradul I (unu) de invaliditate. │mers ce fac bolnavul │gradul II (doi) de invaliditate. prin │ │ │ │ │tulburări de gestualitate şi│ │ │ │ │prehensiune. gradul II │ │mai frecvente cu evoluţie lentă. │ │Se contraindică activităţile cu efort fizic │ │abolirea R. deglutiţie.O. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tulburări de sensibilitate).│mers ce fac bolnavul │gradul I (unu) de invaliditate. │ │ │ │ │deglutiţie ce necesită │ │ │ │ │asistare permanentă. cu │accentuată prin tulburări locomotorii.│ │EREDODECENERATIVE ALE S. │ │septat. │ │examenul obiectiv semnalează doar │pentru efort susţinut. │dificilă deplasarea │(doi) de invaliditate.forma cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări ce │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. de fonaţie. │ │tip polinevritic şi tulburări │tulburări de sensibilitate periferică. Debutul periferic sugerează o│ │ │ │ │pareză de SPE. schiţă de picior │ │ │susţinut şi deplasări pe distanţe mari. │regulă cu sprijin). │ │motori centrali. │ . │ │dramatică.

Se recomandă activitate cu │ │ instabilitate psihică │simptomatică. │ │şi care prin tulburările ataxice fac │accentuată prin tulburări de statică şi│realizarea mersului. cifoscolioză. │dificultate datorită │Se contraindică activităţile cu deplasări pe │ │vorbire precum şi se accentuarea │ │tulburărilor ataxice). │ │ │prin tulburări de vorbire. │tulburări cardiace. │ │accentuate însoţite de tulburări de │tulburări cardiace.tulb. gradul I (unu) de invaliditate.49% │de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │proprii. în sensul că mersul se│gradul II (doi) de invaliditate.sindrom │ │ │ │ │polimorf . psihice. │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ ┌─────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │I. şi prin │ │ │endocrine. │ │atrofii musculare şi deficite motorii │manipulaţie. │ │deficienţelor motorii şi generalizate │bilaterală. gradul 0 (zero) │ │ ameţeli │Deficienţă funcţională uşoară când cuprinde triada │ 0 .Marie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut în care │Deficienţă funcţională globală uşoară. │ │deplasarea bolnavului imposibilă. │ │ │prin tulburări de statică şi mers şi │statică şi mers în sensul că│gradul I (unu) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice bine exprimate la care│Deficienţă funcţională medie prin │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │şi prin tulburări de vorbire. │ │manipulaţia bilaterală în │activităţi bimanuale în forţă. mers │gradul II (doi) de I invaliditate. gradul III │ │la care ataxia cerebeloasă este │predominent prin tulburări de │mers prelungit (mers cu │(trei) de invaliditate. deplasări posturale şi │ │motorii medii. │ │tulburări de prehensiune │ │ │ │ │bilaterală. │ │ │ │prehensiune bilaterală. │şi cu sprijin. de manipulaţie │mers în sensul că mersul │parte. tulburări psihice şi │devine imposibil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de îngrijire │ │conduc la imobilizarea bolnavului. gradul III │ │diagnosticul nu mai ridică semne de │tulburări de locomoţie şi tulburări de │mers în sensul că mersul │(trei) de invaliditate. │ │ │ │forţă este dificilă. │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie progresivă│Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50%. prin tulburări de │permanentă. │ │cu sprijin. │ │accentuată însoţită de tulburări de │coordonare şi echilibru. iar │ortostatism prelungit. cardiace. tulburări psihice şi │realizează cu dificultate │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │birou. │ │ │ │necesar ajutorul altei │ │ │ │ │persoane.│mers. │distanţe mari. prin tulburări mari de echilibru │prin forţe proprii dificil │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care datorită │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în cea mai mare │ │amiotrofiilor musculare şi │tulburări locomotorii. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia cerebeloasă Pierre . prin tulburări în hemodinamica │ │program normal în locuri de muncă fără . SINDROMUL │ │ │ │ │ POST-CONTUZIONAL │ │ │ │ │ REZIDUAL . │bolnavul nu se poate deplasa│Bolnavul necesită ajutor şi supraveghere │ │ │ │prin forţe proprii fiindu-i │temporară din partea altei persoane. │prin forţe proprii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice după ani de la debut │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată pentru │ │tulburările de coordonare şi echilibru│ │ │activităţile profesionale ce presupun muncă de │ │sunt moderate. │ │contracturii piramidale +/ tulburări │ │ │ │ │de sensibilitate. │devine mai dificil pe │Se contraindică activităţile ce presupun │ │lent progresivă şi prezintă deficite │ │distanţe mari. │ │îndelungată la care s-au instalat │accentuată prin tulburări de locomoţie. │mers. SINDROAME │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ EVOLUTIVE │ │ │ │ │1. │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. dar a căror evoluţie este │manipulaţie. │ │întrebare. uneori │ │ │sensibilitate +/.│scobit.prezintă o │ │ │ │ │triadă: │ │ │ │ │ cefalalgie │ │ │Capacitatea de muncă păstrată.

iar în cazul crizelor │ │contraindicaţiilor bolnavilor epileptici.gradul I (unu) de invaliditate. Se recomandă muncă cu │ │de la impact). │este de o criză pe lună sub tratament. în subteran.│70 . │ │ │ │ │II. │ │ │ │ │paralizie facială. │ │Forme după intervalul de │ │ │ │ │apariţie: │Deficienţă neuro-psihică medie . │ │ │ │afazia │ │ │Hemiplegie (hemipareză). anosmia │ │ │vizual. │ │ │ │ │sindroame dischinetice.89% . iar starea │ │program redus de 4 ore/zi.95% prin existenţa unui│Capacitatea de muncă şi de autoservire pierdută │ │ │manipulaţie. NEVROZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5.79% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.tură de │ │(iritabilitate. ENCEFALOPATIE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │4. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate profesională. iar în cazul crizelor parţiale │o frecvenţă de 1-2 pe an │de invaliditate. SINDROAMELE │Deficienţă accentuată prin tulburări de manipulaţie.toate │Deficienţă neuro-psihică accentuată când frecvenţa │70 . insomnii).29% când crizele apar cu│Capacitatea de muncă păstrată .│ │ │ │ │ de boli psihice │ │ │ │ │ organice.49% când frecvenţa │Sunt contraindicate următoarele locuri de muncă:│ │avut epilepsie anterior │sub tratament. │săptămână sub tratament.│ │noapte. │ 70 . │ │ POSTTRAUMATICE │locomoţie. │ │ │ │ │afazie.se│ │ │ │ │încadrează în gradul II (doi) de invaliditate. │crize pe lună │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă gravă prin tulburări de locomoţie şi │90 . │ │neurologice: │ │ │activitate cu solicitări mici sau medii. │Deficienţă funcţională medie când se adaugă şi unul │ 50 .mai mult de 2 │Se contraindică orice activitate profesională. │manipulaţie şi locomoţie │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice . se adaugă şi afazia. gradul III │ │ │din sindroamele neurologice enumerate cu excepţia │ │(trei) de invaliditate. fără conflictualitate. gradul III │ │* imediată (câteva minute│crizelor generalizate convulsive şi neconvulsive │ │(trei) de invaliditate. │ │ │prelungită. EPILEPSIA │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │Deficienţă neuro-psihică uşoară când frecvenţa │ │ │ │ │crizelor generalizate este mai rară de o criză pe │0 .sunt descrise la capit. PSIHOZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │.gradul 0 (zero) │ │ │lună sub tratament.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │ SECHELARE │ │80 . │ │ │Pierderea capacităţii de autoservire. │ │ │ │ │ │ │3.69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │Se recomandă muncă cu program redus . │deficit de locomoţie. │ │depresive. coordonare masticaţie. │ │Se pot adăuga sindroame │afaziei.când frecvenţa │ 50 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SINDROAMELE │ │ │ │ . cu respectarea │ │* recentă (la câteva ore. │ │La bolnavii care nu au │când acestea survin mai rar decât odată pe săptămână│30 . │anticonvulsivant. iar starea postcritică este │80 .4 ore/zi. │tulburările enumerate. stări │cerebrală de sensibilitate generală şi afectivitate. │ │ │ │ │Se recomandă schimbarea locului de muncă. în │ │ │ │ │învăţământ şi cu publicul. tulburări ale │ │ │ │ │memoriei.89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate . lângă surse de apă sau foc. │ │ │ │ │ │ │2.79% când frecvenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate │ │tipurile de epilepsie │crizelor este de cel puţin 2 pe lună sub tratament │crizelor este de 2 pe lună │gradul II (doi) de invaliditate. la │ │traumatismului. │ │1-2 pe an │înălţime. │în totalitate . fără │ │ │ │ │ritm impus şi solicitări ale analizorului │ │* diplopia.89% când se adaugă şi │Se contraindică orice activitate profesională. │ │* afazia │Deficienţă funcţională accentuată când.│post critică este prelungită. │crizelor este mai mare de │în siguranţa circulaţiei. │ │generalizată sau focală. │ │zile sau săptămâni după │parţiale prezenţa acestora este de o criză pe │ │ │ │impact). │vorbire şi manipulaţie │Necesită supraveghere şi îngrijire permanentă │ │ │ │accentuat │din partea altei persoane. pe lângă │ │ │ │* sindrom piramidal.

│manipulaţie │(trei) de invaliditate. │ │de invaliditate.69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50% . POLINEUROPATIILE │ │ │ │ │ TOXICE │ │ │ │ │1. semne │ │(de locomoţie şi │ │ │piramidale. . │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de │ 50 . │ │ANOSMIE. gradul 0 (zero) │ │polineuropatie motorie.49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │ │1) │Se contraindică orice activitate profesională.). disfonie. tulburări trofice. │ │ │pseudotabetică. │ │ │Deficienţă medie prin tulburări senzoriale (vezi │50 . fără │ │.79% prin existenţa │ │ │.│ │muşchii extensori ai │ │ │ │ │degetelor şi pumnului. Nu se încadrează │ │ │ │ │în grad de invaliditate. │ │. ambliopii) │oftalmologice).│ │clinic se stabileşte: │ │ │în afara mediului toxic cu plumb.gradul III │ │"radial" este simetric │musculare în membrele superioare. │0 . │şi a tulburărilor ataxice. │ │70 .89% prin existenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │ │Deficitul motor de tip │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei │50 . de echilibru şi│ │ │ │ │tulburări psihice. mers prelungit sau muncă la │ │ │ │ │înălţime. ataxie │ │ │ │ │cerebeloasă. │ │80 .49% când se adaugă şi │ │ │.│VIZUALE (deficite │Deficienţă vizuală medie (vezi Criterii │ 50 . │menţionate la diagnosticul clinic (ataxia cerebrală. AGNOZIE. │ │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată (vezi Criterii oftalmologice). │ │în gradul III (trei) de invaliditate.L. tulburări │psihoza Korsakov).disfazie.gradul III │ │(diminuate). │ │de memorie cu tendinţă la│ │de coordonare şi psihice. abolirea ROT). │Se contraindică orice activitate profesională. Este o │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări │ 0 . Diagnosticul │ │ │Se recomandă munci cu program redus de 4 ore/zi. │gastro-intestinale.49% │Capacitatea de muncă păstrată .R. Polineuropatia │ │ │ │ │saturnină. │ │ │ │ │Program de 4 ore fără suprasolicitarea │ │ │ │ │aparatului vizual.tulburări de │ │tulburări de sensibilitate │ │ │sensibilitate │ │ │ │ │mioartro-kinetică │ │ │ │ │vibratorie şi tactile │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │ │stepat.deficit motor (mers │ │ │locuri de muncă ce nu impun mers prelungit. │ │afectând cu predilecţie │ │ │Se recomandă scoaterea din mediu toxic cu plumb.│deficitului motor accentuat │gradul II (doi) de invaliditate. Polineuropatia │ │ │ │ │ alcoolică │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de │ 0 .L.nervii şi muşchii sunt │manipulaţie. │ │ │ │locomoţie │Se recomandă activităţi cu program normal în │ │. │ │I. │ │ │confabulaţie).29% prin tulburări de │de invaliditate.gradul 0 (zero) │ │Tablou clinic: │locomoţie şi tulburări de sensibilitate. se încadrează│ │ │şi Criterii O.69% când se adaugă │ │ │Alte semne: paralizia │ │tulburări trofice şi │ │ │laterală a privirii.69% (vezi şi anexa 1) │Capacitatea de muncă 50% pierdută.│70 . │ │ │ │ │ │ │ │2. tulburări de │50-59% când apar tulburări │Se recomandă munci cu program redus . neuropatie │ │manipulaţie). pigmentarea mucoaselor. │ │ │ │ambliopiilor (vezi şi anexa │gradul II (doi) de invaliditate. │ │sensibili la presiune. │de manipulaţie şi locomoţie │activităţi cu solicitări mici sau medii.R.4 ore/zi. Se │ │ │ │ │recomandă program redus de 4 ore fără solicitări│ │ │ │ │senzoriale mari.49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │ │60 . │ │dezorientare.69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută.) │ 0 . │ │Korsakov (confuzie. gradul III │ │hemianopsice. de │ │ │ │ │manipulaţie.tulburări trofice │ │ │ortostatism. Polineuropatiile │ │ │ │ │ profesionale │ │ │ │ │a. │ │ │ │ │HIPOACUZIE │ Deficienţă uşoară (vezi şi Criterii O.89% în cazul │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.69% │(trei) de invaliditate. │ │30 . │echilibru. │ │bilateral. │ │deficitului motor accentuat │ │ │surditate. psihoza │Deficienţă accentuată când apar şi alte semne │70 . anemie.89% prin existenţa │ │ │ │ │deficitului locomotor. │ │tulburări de echilibru │ │ │nistagmus.

│solicitări ale auzului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . Polineuropatiile │ │ │ medicamentoase │ fără │ │ │ │ │Pot fi date de: │ │ │ sulfamide │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de gradul III │ │ streptomicină │sensibilitate. │Se recomandă munci cu program de 4 ore/zi. gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │ │manipulaţie. │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără ortostatism şi mers prelungit. │Capacitatea de muncă păstrată. │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │toxice (insecticide). │ │ │ mediului │ │c. │ │ │În celelalte │ │ │poli-neuropatii │ │ │medicamentoase. │ în │ │ │ fizice şi │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │ │segmentare în membrele toracale.Duchenne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . atât în│ │ │membrele pelvine. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │(trei) de invaliditate. cu │uşoare. │segmentare la membrele │toracale │ │60-69% apar amiotrofii │Aran . │ │ │ simptomatologie │ │ │caracteristică. │Se recomandă activităţi cu program normal │locuri de muncă ce nu impun eforturi │de manipulaţie. │ │ │ toxice │ │ │ │ │ │ │ │d. este o │ │ │atingere simetric distală│ │ │a sensibilităţii.gradul │(trei) de invaliditate. Polineuropatia │ mici │ │ arsenicală │ │ │ parestezii. │Se recomandă activităţi în afara mediului │mercur.69% 50 . Polineuropatiile │ │ │ prin insecticide │ │ │ tulburări │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │pseudomiopatice │segmentare în membrele toracale şi pelvine. paralizii │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări (zero) │ │ amiotrofii tip Aran │parestezice.69% (vezi şi anexa 1) 50 . ore. │ │ Streptomicina are │ │ │ predilecţie pentru │ │ │ nervul │ │ │ acustico-vestibular.activităţi cu │ │ anamnestic (expunerea │ │ │prelungită la plumb). gradul │(trei) de invaliditate sau gradul II (doi) │invaliditate.69% │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără eforturi fizice susţinute. │ │complicaţii renale şi │ cu │ │digestive. gradul 0 │de invaliditate. │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. gradul 0 │de invaliditate. Polineuropatia │ │ │ mercurială │ │ │ leziuni motorii cu │ │ │pareze la membrele │Deficienţă funcţională uşoară cu deficite motorii (zero) │ │superioare.49% │solicitări fizice mici sau medii.69% 0 . munci cu solicitări │sau medii. cât şi │ │ │în membrele toracale. de │ │e. │Capacitatea de muncă 50% pierdută.69% 0 . │ │ │ creşterea excreţiei │ │ │urinare a plumbului şi │ │ │coproporfirinelor. │ │ │ fără │ │ │ mici │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională auditivă gravă şi de III │ │ │echilibraţie. fără ritm impus. gradul │50-59% prin scăderea forţei │(trei) de invaliditate. │ │ │ ore. │ │ │ producând surditate │ │ │ ireversibilă şi sindrom│ │ │ vestibular. tulburări de locomoţie şi │ │ hidantoină │manipulaţie. │ │ Duchenne. │Capacitatea de muncă pierdută 50% .49% 50 . fără │(arsenic). activităţi cu solicitări │sau medii. │ │ │b. │Munci cu program de 4 ore/zi în afara │toxic cu mercur. │Se recomandă munci cu program de 4 ore. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată.

cu solicitări fizice medii. │ │extern şi a nervului │ şi │ │crural. Polineuropatia │ │ │diabetică │ │ │În funcţie de tabloul │ │ │clinic se clasifică în │ │ │următoarele forme: │ │ │ │ │ │a.stare generală │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │alterată. flască.cu │ │ │atingerea simetrică a doi│ │ │sau mai mulţi nervi │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │periferici cu evoluţie │manipulaţie şi/sau locomoţie. fără ortostatism │mers prelungit. paralizie │ │ │facială. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în . POLINEUROPATII │ │ │ METABOLICE │ │ │I. │ │sexuală. │ │ │ │ │ │c.89% 50 .69% (vezi anexa 1) 70 .│II. │Se contraindică munci ce suprasolicită │analizorul vizual. fără │eforturi fizice mari. │ │ │Pot fi: .79% prin tulburări de │manipulaţie şi locomoţie │80 . locomoţie şi tulburări de nervi │ │ tetrapareză (senzitivo-│cranieni. │ redus de 4│ │encefalopatie │ │ │. amiotrofie │locomoţie şi manipulaţie.69% (vezi şi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută 50%.89% când se adaugă │tulburări oculare şi psihice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . │Se contraindică orice activitate │ │70 . Multinevrite .49% 50 . mers şi ortostatism │prelungit. Neuropatie vegetativă-│ │ │cu afectarea vezicii │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │urinare şi impotenţă │sfincteriene. │ │mielopatică. Polineuropatia │ │ │ porfirinică │ │ │Tablou clinic: │ │ │ paralizie de nerv │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │radial.69% (vezi şi anexa 1) 0 . │Poate desfăşura activităţi cu program │ore/zi. Polineuropatie │ │ │ paraneoplazică │ │ │Apare insidios. │ │a-IIIa). gradul │(trei) de invaliditate.89% 50 . totalitate. Mononevrite . │ │ │ │ │2.distale │ │ │ │ │ │d. │manipulaţie. │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. tulburări de │ │ptoză palpebrală. locomoţie. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │b. gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │ tulburări trofice. │ │ │ │ profesională.89% 50 . comă). │ │ │ . │ │ │ tulburări psihice │ │ │(delir. │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. │ │acută sau cronică. │ │nervilor cranieni cu │mari de manipulaţie. Oftalmoplegia │ │ │ diabetică │Deficienţă vizuală medie prin tulburări de III │ │(pareză de perechea │motilitate oculară. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%.69% (vezi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. profesională. │ │diplopie.proximale. │ │ │ │ │ │3. │Poate desfăşura activitate cu 4 ore. │motilitate oculară şi tulburări psihice. gradul │(trei) de invaliditate. gradul │(trei) de invaliditate. │ │motorie. │Se contraindică mersul şi ortostatismul │prelungit.cu │ │ │afectarea în special a │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de (zero) │ │sciaticului popliteu │sensibilitate (parestezii). │ │ │Tablou clinic: │ │ │. │ │ │ uneori atingeri ale │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări totalitate. │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul II (doi) de invaliditate.tulburări psihice de │ │ │tip: │ │ │ depresiv │ │ │ confuzional │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . gradul 0 │de invaliditate. │Munci cu program normal.

Demenţa în boala Creutzfeld . 3.Demenţa vasculară  cu debut acut  prin infarcte multiple  subcorticală .alterarea sau accentuarea unor tulburări premorbide. Pierderea abilităţilor intelectuale. Forme clinice .teste de disproteinemie│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ └─────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ AFECŢIUNI PSIHICE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE. suficient de severă pentru a interfera cu activitatea socială şi profesională.secundară . 4.Jakob .H. 5.V. │ │ │şi psihice.S.Demenţa în boala Pick . Deteriorarea memoriei. Disfuncţia este: .Demenţa în alte boli . antrenând o disfuncţie a creierului. d. │ │Se contraindică orice activitate profesională. apraxie. Existenţa factorului organic. Cel puţin unul din următoarele elemente: a. sfincteriene │ │gradul II (doi) de invaliditate.Demenţa în boala Parkinson . judecată deteriorată.în cazul bolilor sau tulburărilor somatice în care creierul este atins la fel ca alte organe sau sisteme ale organismului. dificultate construcţională. 2.totalitate. c.Demenţa în boala cu HIV . manifestată prin interpretarea incorectă a proverbelor.leziunile sau bolile ce afectează direct sau selectiv creierul. inabilitatea de a sesiza asemănările şi diferenţele între cuvinte apropiate. dificultăţi în definirea enunţurilor şi conceptelor. modificare a personalităţii . deteriorarea gândirii abstracte. │ │ amnestic │importante de locomoţie. crescut │ │ │ │ │. . INCLUSIV TULBURĂRILE SIMPTOMATICE Sunt tulburări mentale cu etiologie organică cunoscută. Stare de conştienţă clară.  cu debut precoce  cu debut tardiv  formă atipică sau mixtă . │ │Probe de laborator: │ │ │ │ │.Demenţa în boala Huntington . b. de tipul bolilor sau leziunilor cerebrale sau afecţiunilor.Demenţa în boala Alzheimer. manipulaţie. DEMENŢA Criterii de diagnostic 1. alte tulburări ale activităţii corticale superioare: afazie. agnozie.primară .

. . examen somatic sau teste de laborator a unui factor organic specific considerat a fi etiologic. RMN) sau electrodiagnostice (EEG). . a examinării psihologice. Criterii de diagnostic clinic 1. hiperestezie senzorială auditivă şi vizuală. numerelor de telefon. funcţional │Incapacit. vise terifiante. În mod obişnuit. concentra şi susţine atenţia asupra stimulilor ambientali.demenţa medie . cu dificultăţi în activitatea profesională. ┌────────────┬─────────────────────────────┬──────────┬───────────────────────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg.│ Capacitate de muncă │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă uşoară│Deficienţă psihică uşoară │ 20-49% │Păstrată │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă medie │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul III de │ │ │ │ │invaliditate.uitarea numelor celor apropiaţi.demenţa gravă . .necesitatea de a repeta de mai multe ori o relatare în vederea memorării. Cel puţin 2 din următoarele elemente: .tulburări de percepţie: iluzii.uitarea numelor. uneori apare brusc.sarcini neterminate pentru că nu ştie de unde să le reia. deliriumul se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp. 2.tulburarea ciclului somn-veghe cu insomnie sau somnolenţă diurnă .creşterea sau scăderea activităţii motorii 3. Elementele clinice se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp (ore sau zile) şi tind să fluctueze în cursul unei zile. a controlului pulsional. Dezorientare şi deteriorarea memoriei 4. 5. dificultatea de a gândi clar. poate lucra program de 4 ore │ │ │ │ │cu efort intelectual redus │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă severă│Deficienţă psihică accentuată│ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de invaliditate│ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă gravă │Deficienţă psihică gravă │ 90-100% │Se pot încadra în gradul I de invaliditate. . Evoluţia lentă este mai probabilă dacă o maladie sistemică sau un dezechilibru metabolic este subiacent deliriumului. halucinaţii. deteriorare socială moderată.accentuarea semnelor de mai sus.demenţa uşoară .ezitare în răspunsurile la întrebări. Obnubilarea conştiinţei cu reducerea capacităţii de a-şi mobiliza. a evenimentelor curente. Evidenţa din anamneză.Intensitatea tabloului clinic . .vorbire uneori incoerentă .│ │ │ │ │necesită îngrijire şi supraveghere │ │ │ │ │permanentă din partea altei persoane │ └────────────┴─────────────────────────────┴──────────┴───────────────────────────────────────────┘ DELIRIUM Elementul esenţial îl constituie obnubilarea conştiinţei.incapacitate de memorare. .uitarea evenimentelor recente. debutul este relativ rapid şi evoluţia fluctuantă. . adreselor.demenţa severă . interpretări eronate .uitarea datelor personale. a investigaţiilor imagistice (CT. .deteriorarea judecăţii. . Diagnosticul funcţional Se elaborează pe baza simptomatologiei clinice. . alteori este precedat de simptome prodromale cum ar fi neliniştea.uitarea conversaţiei recente. coşmaruri. a investigaţiei socio-profesionale. insomnii nocturne sau somnolenţă diurnă.

vizuale sau auditive. iar │Deficienţă psihică│ │aprecia. se va│ │deteriorare marcată. │ │ │Se pot încadra în gradul │ │organizate. Existenţa factorilor organici. Ideile delirante persistente sau recurente sunt elementul central. 2. CT. RMN. cu idei delirante restrânse │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul │ │la conţinutul halucinaţiilor.│Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │evoluţie de scurtă durată │uşoară │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii complexe. 3. Halucinaţii persistente sau recurente. cu debut brusc şi evoluţie cronică. cu durată mare şi │Deficienţă psihică │ 50-70% │III de invaliditate. analize biochimice. se însoţeşte de │ │ │I de invaliditate. . ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. disforie │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ TULBURAREA DELIRANTĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic 1. 3. Halucinaţiile pot sta la originea unor elaborări delirante. Deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată. │ accentuată │ 70-90% │II de invaliditate │ │anxietate. funcţional │Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări moderate de memorie │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în │ │de scurtă şi lungă durată │ medie │ │gradul III de │ │cu relativa lor conştientizare│ │ │invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări mari de memorie de │Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în │ │scurtă şi lungă durată │ accentuată │ │gradul II de │ │confabulaţii. funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Diagnostic clinic │Deficienţă psihică│ 75-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Dacă intensitatea tulburărilor│ │ │Se pot încadra în gradul│ │este mare. gândire şi intelect. Criterii de diagnostic clinic 1. neurologică. ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Individul este conştient de │ │ │ │ │natura patologică a tulburărilor. funcţie de │ │etiologia indică un prognostic│ gravă │ │investigaţia socială. depresie. pierderea capacităţilor intelectuale sau halucinaţii. Absenţa obnubilării. 2. 2. │ │sever cu afectare importantă a│ │90-100% │capacitatea de │ │funcţiilor somatice │ │ │autoservire │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ SINDROMUL AMNESTIC ORGANIC Elementul esenţial este deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată pe fondul conştiinţei clare.Diagnosticul funcţional se stabileşte după investigaţie clinică complexă (somatică. a modificărilor de dispoziţie. Prezenţa factorilor organici. investigaţii imagistice (radiografii. evoluţie subacută │medie │ │lucra cu program de 4 ore│ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii cu durată de câţiva │ │ │ │ │ani. ecografii) şi electrodiagnostic. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │ Dg. absenţa criticii│ │ │invaliditate │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴───────────────────┘ ALTE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE HALUCINOZA ORGANICĂ (NEALCOOLICĂ) Criterii de diagnostic 1. psihică şi psihologică). subiectul poate fi conştient de starea sa. Nu există obnubilare. Nu există obnubilarea conştiinţei şi pierderea abilităţilor intelectuale. Prezenţa factorilor organici. dar aceste idei nu sunt pe prim plan. 3. pot │ │frecvente.

│ medie │ 50-70% │invaliditate.asocierea altor tulburări. Tulburarea dispoziţiei cu cel puţin 2 din simptomele asociate menţionate la episodul maniacal sau depresiv. . . ritualuri. ┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate nevrotică │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate psihotică. TULBURAREA ANXIOASĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . idei delirante sau halucinaţii. determinată de un factor organic specific. coreea Huntington. Nu există obnubilare. poate lucra program de 4│ │disfonie │ │ │ore. izolare │ │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────────────────┘ TULBURARE DISOCIATIVĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . ┌─────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Anxietate generalizată sau │ │ │ │ │episoade paroxistice.prezenţa atacurilor de panică. al incapacităţii şi al capacităţii de muncă este identic cu cel indicat la capitolul tulburări de afectivitate.prezenţa anxietăţii generalizate.│ │ │ │ │disforie.Aceste tulburări apar în consumul de substanţe psihoactive (amfetamine. Nu │Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │interferează cu activitatea │uşoară │ │ │ │profesională │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Prezente cele două forme de │Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de│ │anxietate care interferează │medie │ 50-70% │invaliditate. 2. stereotipii. . fără efort intelectual susţinut │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Gândire magică. │ Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de │ │vorbire dezlânată sau │ accentuată │ │invaliditate │ │incoerentă. perplexitate. Diagnosticul funcţional.pierderea parţială sau completă a integrării normale în amintirile din trecut.fondul organic prezent.prezenţa etiologiei organice. continuitatea identităţii şi a senzaţiilor mediate şi controlul mişcărilor corporale. Contraindicaţii │ │cu activitatea profesională │ │ │de loc muncă cu periculozitate │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Frecvente decompensări cu │ │ │ │ │interferenţa importantă a │Deficienţă psihică │ 70-90% │Sc pot încadra în gradul II de │ │activităţii profesionale şi a│accentuată │ │invaliditate │ │relaţiilor sociale. deteriorarea activităţii intelectuale.│ │ │ │ │cu scăderea posibilităţilor │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │compensatorii ale bolnavului │ │ │III de invaliditate │ └───────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ . canabis. epilepsia temporală. ┌──────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Deteriorare cognitivă │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de │ │uşoară. 3. leziuni ale emisferului nedominant. Criterii de diagnostic clinic 1. Prezenţa factorilor organici. halucinogene). . inhibiţie │ │ │ │ │psihomotorie sau nelinişte│ │ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Se pot încadra în gradul I de │ │Potenţial marcat de │Deficienţă psihică │ 90-100% │invaliditate necesitând supraveghere │ │periculozitate │gravă │ │şi îngrijire din partea altei persoane│ └──────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴──────────────────────────────────────┘ TULBURAREA AFECTIVĂ ORGANICĂ Elementul esenţial este o tulburare de dispoziţie asemănătoare unui episod maniacal sau depresiv major.

.prezenţa certă a factorului organic. 2. Prin tratament adecvat. . idei delirante. intoxicaţia poate fi însă suprapusă peste orice sindrom organic cerebral cu excepţia deliriumului.prezenţa certă a factorului organic. │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │disforie │ │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament impulsiv. . rareori perioade mai lungi.disconfort cenestezic. demenţa.nu există obnubilare. iritabilitate │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament inacceptabil. deteriorare │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ │cognitivă uşoară. tulburări ale dispoziţiei sau halucinaţii 3. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Suspiciozitate. Tabloul clinic nu corespunde unui sindrom cerebral specific precum deliriumul.│ │ │Se pot încadra în gradul│ │antisocial.marcată modificare a personalităţii şi comportamentului care era obişnuit individului înainte de a interveni boala. periculozitate. cognitive şi fiziologice survenind în urma consumului repetat de substanţă psihoactivă. zile. 1. . droguri etc.tulburări de comportament. │Deficienţă psihică │ 70-90% │II de invaliditate │ │deficit important de autocontrol│accentuată │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT DETERMINATE DE CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE (solvenţi.suspiciozitate şi ideaţie paranoidă. Consumul abuziv şi complicaţiile pot determina tulburări psihice care duc la invaliditate. halucinoza organică sau sindromul afectiv organic.apatie marcată şi indiferenţă. .deteriorarea conţinutului pulsional şi a simţului critic. deteriorare intelectuală.) Termenul de intoxicaţie se referă la o tulburare mentală şi presupune un comportament maladaptativ.labilitate emoţională. . SINDROMUL DE DEPENDENŢĂ Criterii de diagnostic clinic . Un individ care se intoxică de mai multe ori în interval de o lună are prin definiţie dependenţă sau abuz de substanţă. sindromul delirant organic. Debutul şi evoluţia sunt rapide de ore. ┌────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Cele de mai sus │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coexistenţa cu tulburări│Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │somatoforme importante │ │ │III de invaliditate │ └────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURARE ORGANICĂ DE PERSONALITATE Criterii de diagnostic clinic 1. . simptomatologia clinică a intoxicaţiei se remite şi nu presupune încadrarea în grad de invaliditate. Se datoreşte uzului recent şi prezenţei în corp a substanţei. .labilitate sau incontinenţă emoţională.LABILITATE EMOŢIONALĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . exploziv. . .

suprimarea sau reducerea ingestiei prelungite de alcool sau o altă substanţă psihoactivă. comportament inadecvat.dorinţă puternică de a consuma substanţa. creşteri ale TA).maleză.prezenţa unui grad de obnubilare a conştiinţei. │Deficienţă psihică │ 50-70% │ Se pot încadra în │ │deranjează anturajul şi interferează │medie │ │ gradul III de │ │cu activitatea socio-profesională │ │ │ invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Apariţia elementelor de deteriorare. . .agitaţie psihomotorie sau stupoare.dispoziţie depresivă şi iritabilitate. ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ │ │ funcţional │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Simptomatologie clinică uşoară │Deficienţă psihică│ 20-49% │Păstrată │ │ │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Accentuarea semnelor clinice şi │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │interferarea cu activitatea profesională│medie │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Apariţia consecinţelor şi a deliriumului│Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 3. fără a atinge caracterul unei confuzii grave.se referă la o substanţă psihoactivă. SINDROMUL DE SEVRAJ Criterii de diagnostic clinic . repetarea consumului deşi există semne ale consecinţelor nocive. . transpiraţii. . dificultate în a controla acest consum. . un grup de substanţe sau un ansamblu de substanţe diferite farmacologic.hiperreactivitate (tahicardie. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Elementele diagnosticului clinic│Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 4.greaţă şi vomă. . TULBURAREA PSIHOTICĂ Criterii de diagnostic clinic . o toleranţă crescută.idei delirante în special de tip persecutor.diminuarea progresivă a atenţiei acordate altor activităţi şi obligaţii în favoarea consumului de drog. imposibilitate de autocontrol│accentuată │ 70-90% │ gradul II de │ │şi autocenzură.halucinaţii auditive sau polisenzoriale. . iritabilitate. apariţia complicaţiilor │ │ │ invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────┘ 2.tulburări cronice ale memoriei recente şi de evocare.lipotimie ortostatică. . . urmată de tremor grosolan al extremităţilor. . │Deficienţă psihică │ │ Se pot încadra în │ │nelinişte. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări de atenţie. ┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări psihice uşoare care nu │ │ │ │ │deranjează anturajul şi nu interferează │Fără deficienţă │ 0-19% │ Păstrată │ │cu activitatea profesională.anxietate marcată. . uneori sevraj psihic.. SINDROMUL AMNEZIC Criterii de diagnostic clinic . limbii sau pleoapelor şi de cel puţin unul din următoarele simptome: . │Deficienţă psihică │ 20-49% │ Păstrată │ │deficit de autocontrol │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Accentuarea tulburărilor de atenţie │ │ │ │ │şi memorie.

Uşoară .. Elaborarea diagnosticului funcţional. 2. Nu are substrat organic. 2.│ │ │Se pot încadra în gradul│ │cu afectarea capacităţii │Deficienţă psihică │ 90-100% │I de invaliditate.toate criteriile au fost satisfăcute anterior dar nu mai există semne sau simptome semnificative de cel puţin 6 luni tulburării. 3. stima de sine exagerată sau grandoare. afective. . persistă unele semne sau simptome de remisiune completă .necesită supraveghere permanentă. 6. Nu este suprapus schizofreniei sau altei tulburări psihotice.tulburări ale percepţiei timpului şi cronologiei evenimentelor. al incapacităţii şi al capacităţii de muncă se face ca pentru demenţă. În perioada de tulburare a dispoziţiei. Cu elemente psihotice . 3 din următoarele: a. de personalitate şi comportament persistă peste perioada estimată că substanţa are efecte directe.minimum 3 criterii simptomatologice. 3.toate criteriile au existat anterior. În remisiune parţială . scăderea necesităţii de somn. investiţii nesăbuite). anormal de ridicată sau persistentă. b. 5. g.idei delirante sau halucinaţii congruente cu dispoziţia. O