anexa HG 400 criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă

Guvernul României

Anexă din 19/04/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 251bis din 16/05/2001 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă

EDIŢIA 2001 AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR Bolile cardio-vasculare reprezintă afecţiunile cu cea mai largă răspândire în ţara noastră determinând creşterea morbidităţii generale şi procentul cel mai mare al mortalităţii atât prin evoluţie în timp cât şi prin moarte subită. Ca urmare, bolile cardio-vasculare reprezintă şi una din cauzele majore de invaliditate. Gradul limitării capacităţii de muncă diferă în funcţie de stadiul evolutiv, de starea funcţională, de complicaţii, de particularităţi (vârstă, sex, asociere de boli), precum şi de felul şi intensitatea solicitărilor profesionale. În aprecierea capacităţii de muncă, criteriul de bază îl constituie stabilirea raportului dintre restantul funcţional şi solicitările caracteristice muncii profesionale. 1. Normele cu caracter general pentru aprecierea deficienţelor determinate de afecţiunile cardiovasculare. Reprezintă obiectul evaluării acele persoane cu afecţiune cardiacă care au o evoluţie clinică de cel puţin 6 luni de la stabilirea diagnosticului şi iniţierii tratamentului. 2. În cazul efectuării unor intervenţii chirurgicale pe cord sau vase, evaluarea se va face după 6 luni de la intervenţie. - În cazul transplantului cardiac, evaluarea se va face în raport de funcţia reziduală şi efectele tratamentului imuno-supresor. 3. Frecvenţa cu care apar episoade acute cu agravarea situaţiei clinico-funcţionale poate reprezenta un criteriu de evaluare funcţională. 4. În evaluarea capacităţii funcţionale, datele explorărilor funcţionale nu trebuie absolutizate, ci trebuie corelate cu starea clinică şi repetate periodic. 5. Afectarea cordului determinată de alte afecţiuni (ex. hiper sau hipotiroidismul, afecţiuni renale, cologenozele etc.) trebuie apreciată funcţional atât prin prisma bolii de bază cât, şi prin prisma efectelor cardiace produse. 6. În evaluarea funcţională a unui cardiac, de importanţă deosebită este proba de efort cu urmărirea aspectului EKG şi dacă este posibil, cu calculul consumului metabolic de repaus şi efort (Watt). Efectuarea probei de efort presupune posibilităţile dozării efortului la cicloergometru, covorul rulant sau la scăriţă. În aplicarea probei de efort trebuie eliminat orice risc potenţial şi să se aibă în vedere unele posibile influenţe prin medicaţia administrată sau prin coexistenţa cu alte afecţiuni. 7. Pentru afecţiunile cordului, parametrul de luat în considerare îl reprezintă clasa funcţională NYHA (New York Heart Association: Nomenclatura şi criteriile de diagnostic al bolilor cordului şi vaselor mari, ed. 7 Boston: Little, Brown&Co, 1973).

- Clasa funcţională 1: pacientul prezintă afecţiune cardiacă dar nu există limitarea activităţii fizice. - Clasa funcţională 2: pacientul prezintă afecţiune cardiacă care produce o uşoară limitare a activităţii fizice. El este asimptomatic în repaus sau pe durata activităţilor obişnuite. Activităţile fizice superioare celor obişnuite determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. - Clasa funcţională 3: pacientul cu afecţiune cardiacă determinantă a unei limitări marcante a activităţii fizice. Se menţine asimptomatic în repaus. Activităţile fizice moderate determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. Pacientul în repaus sau la eforturi minime nu prezintă tulburări funcţionale. - Clasa funcţională 4: pacientul are o afecţiune cardiacă ce determină imposibilitatea realizării activităţilor fizice. Pot apărea simptomele caracteristice afecţiunii cardiace, congestie pulmonară sau sistemică, angina pectorală inclusiv în repaus. Orice tip de activitate fizică accentuează simptomatologia. 8. În evaluarea funcţională a bolnavului cardiovascular, efectuarea testelor de efort şi farmacologice oferă informaţii mult mai complete decât cele deţinute în condiţii de repaus. În aplicarea acestor probe trebuie să se aibă în vedere eliminarea oricărui risc potenţial pentru bolnav, eventualele influenţe pe care le au afecţiunile asociate sau medicaţia administrată. 9. Evaluarea corectă clinică şi funcţională a bolnavului cardiac reprezintă premiza instituirii programelor de recuperare a căror eficienţă se va aprecia prin reevaluări periodice. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ (C.I.) C.I. - reuneşte un grup de afecţiuni care au în comun o suferinţă cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard şi necesităţi. Termenul de CI este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de boală coronară. O definiţie mai precisă a fost dată mai recent de un grup de experţi internaţionali: - Cardiopatia ischemică este definită ca o tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian şi necesităţile miocardice, produse prin modificări în circulaţia coronariană. - C.I. poate fi produsă de:  cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroză);  cauze funcţionale (spasm coronar);  cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) I. C.I. dureroasă: 1. Angina pectorală, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. II. C.I. nedureroasă: 1. Moartea subită coronariană. 2. Tulburări de ritm şi conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemică. 3. Insuficienţă cardiacă de origine ischemică. - Clasificarea C.I. - după Societatea Internaţională de Cardiologie şi Federaţia de Cardiologie: 1. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorală:  angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă şi angina de efort agravată;

 angina spontană 3. Infarctul miocardic:  IM acut  IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficienţa cardiacă în cardiopatia ischemică. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemică). În prezentarea ce urmează, prima clasificare a CI (clasificarea OMS) cu adăugirile rezultate din studiile mai recente, este larg utilizată. Evaluarea pacienţilor cu CI se face prin ECG standard şi eventual al monitorizare Holter, precum şi prin teste de încărcare de efort sau farmacodinamice când este posibil. Urmărirea evoluţiei clinice şi electrocardiografice sub tratament intensiv poate da indicaţii pentru o explorare suplimentară, mai frecvent prin coronarografie sau prin probe de efort sau alte metode de identificare a ischemiei miocardice. Testul de efort ECG are indicaţii în primul rând la persoanele cu episoade dureroase sugerând AP, dar cu ECG repetat normal sau cu modificări minore. O subdenivelare semnificativă a segm.: ST (>= 1 mm) să fie orizontal, descendent sau larg ascendent sau o supradenivelare cu convexitate superioară sugerează în aceste condiţii prezenţa unei afectări coronare, iar un traseu ECG strict normal la efort maximal pledează împotriva prezenţei unei afectări coronare importante. Testul de efort este evident contraindicat la pacienţii cu dovada clinică şi/sau ECG a unei ischemii miocardice (active), dar odată episoadele dureroase rezolvate, el poate fi extrem de util (ca în AP stabilă) în selecţia bolnavilor pentru coronarografie şi eventual revascularizare. Cu semnificaţie în aprecierea CI sunt şi modificările apărute în efort ale undei "T" până la negativarea acesteia, TR şi/sau conducere. ANGINA PECTORALĂ (AP) AP este definită ca o durere (disconfort) retrosternală sau în regiunile toracice adiacente şi care are caractere relativ specifice: - apariţia în accese de scurtă durată (3-15 min.); - producere (declanşare) cel mai adesea la efort sau emoţii; - încetarea promptă la repaus sau nitroglicerină. Există mai multe tipuri clinice şi fiziopatologice de AP. Forma clasică de AP - zisă de efort - este denumită AP cronică stabilă sau pur şi simplu angina pectorală. La aceasta s-au adăugat angina instabilă, angina variantă (Printzmetal sau vasospastică), angina microvasculară; toate au în comun episoade de ischemie miocardică însoţite de dureri şi eventual de disfuncţie miocardică. Ischemia miocardică tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silenţioasă", "echivalenţe de angină", aritmii de gravitate variată. CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Intensitatea tulburărilor funcţionale se apreciază ţinând seama de caracterul şi intensitatea durerilor, frecvenţa acceselor răspunsul la tratamentul adecvat, asocierea cu tulburările de ritm sau de conducere sau cu insuficienţă cardiacă. Severitatea şi riscul în perspectivă la bolnavii cu angină pectorală depinde de: - gradul disfuncţiei VS;

- prezenţa sau absenţa ischemiei miocardice, în repaus sau la efort, tulburările de ritm sau de conducere.
┌───────────┬──────────────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate (în fct. de intens.│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ efort) │ │ ├───────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │- crizele apar numai la efort │ │ │ │ │de intensitate foarte mare │ 0-19% │Nu se încadrează în │ │ │(ef. orturiexhaustive) │- nu determină tulb. de adaptare│grad de invaliditate │ │ │- cedează prompt la NTG sau │la viaţa cotidiană şi │Necesită monitorizare │ │ │repaus │profesională │cu urmărirea evoluţiei│ │ │- fără tulb. interaccesuale │ │afecţiunii. │ │ │clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în │ │ │- crizele apar la eforturi │ 20-49% │grad de invaliditate │ │ │mari │- nu conduce la împiedicarea │În raport de │ │ │- cedează rapid la adm. de │activităţii cotidiene şi │solicitările prof., se│ │ │nitrocompuşi şi la repaus │profesionale │poate cere schimbarea │ │ │- fără tulburări │ │locului de muncă │ │ │interaccesuale clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Se încadrează în gr. │ │ │- crizele anginoase apar la │ 50-69% │III de inv. sau, dacă │ │ │eforturi mari şi medii │- nu împiedică activităţi │profesional permite, │ │ Angina │- cedează uşor la repaus şi │cotidiene │poate lucra pe acelaşi│ │ pectorală │la adm. de nitrocompuşi │- conduce la împiedicarea │loc de muncă cu normă │ │ │- tulb. interaccesuale minore │activităţii profesionale │întreagă │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- crizele anginoase apar la │70-89% - eforturi mici │Se încadrează în │ │ │eforturi de intensitate mică │80-89% - repaus sau eforturi │gr. II de inv. │ │ │uneori şi în repaus │ minime │Se va aprecia │ │ │- cedează greu la adm. de │- împietează activ. cotidiene │oportunitatea │ │ │nitrocompuşi │ce presupun eforturi minime, │efectuării de By-pass │ │ │- modificări importante EKG │fără să afecteze posibilitatea │sau de │ │ │accesuale şi interaccesuale, │de autoservire │repermeabilizare │ │ │modif. echo, eventual semne │ │coronariană │ │ │de IVS. │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │- crizele apar în repaus şi │ 90-100% │Se încadrează în gr. I│ │ │sunt obiectivate de modificări│- este împiedicată posibilitatea│de inv. │ │ │EKG, echo, angiografie │de autoservire prin tulburări │Bolnavii vor fi │ │ │coronariană care evidenţiază │induse de IC, de tulburări grave│propuşi pentru │ │ │multiple obstrucţii importante│de ritm şi conducere │efectuarea de By-pass │ │ │precum şi de semnele de │ │sau repermeabilizare │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ └───────────┴──────────────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────────────────┘

ANGINA INSTABILĂ (AI) AI = o formă de cardiopatie ischemică cu manifestări clinice de angină pectorală, modificări EKG şi biologice care traduc şi obiectivează ischemia miocardică, dar fără semne biologice de necroză. Deşi definiţia enunţată apropie mai mult AI de angina pectorală, totuşi datele morfologice şi fiziopatologice cunoscute până în prezent ca şi datele clinice, EKG şi de explorare neinvazivă permit individualizarea ca un sindrom coronarian independent, situat între AP clasică şi IMA. AI este o situaţie clinică frecventă, impunând identificarea sa precisă şi internarea urgentă într-o unitate coronariană. Dacă nu este rapid recunoscută şi tratată, evoluţia este nefavorabilă (spre IMA sau moarte subită). AI se caracterizează prin manifestări clinice de AP, aspecte EKG şi biologice ce traduc o ischemie miocardică dar fără semne biologice şi EKG de necroză. Tabloul clinic al AI este bine individualizat şi cuprinde câteva tipuri clinice particulare: 1. Angina "de novo" sau angina cu debut recent: - este angina de efort sau de repaus, apărută de câteva zile sau săptămâni (maximum 30 zile) la o persoană fără istoric coronarian; 2. Angină agravată sau crescendo: - este AP cu accese dureroase mai numeroase ori mai intense sau cu durată mai prelungită, apărând la eforturi mai mici sau în condiţii psiho-emoţionale speciale. - intensificarea simptomelor şi răspunsul mai tardiv sau inconstant la NTG la o persoană cu AP stabilă, marchează trecerea la AI. 3. Angina de repaus sau angina spontană - apare la o persoană cu AP stabilă sau fără trecut coronarian;

- durerile de repaus sunt adesea nocturne, sunt mai prelungite sau mai intense şi nu au factor evident declanşant; - pentru a fi considerată drept AI, angina de repaus trebuie să fie repetată, în ultimele zile şi să reprezinte, la un vechi anginos, modificarea "pattern-ului" anginei. 4. Angina precoce post infarct: - este definită de reapariţia durerilor coronariene, după câteva zile sau săptămâni (sub 30 zile) de la un IMA, stabilizat d.p.d.v. clinic şi hemodinamic. 5. Angina variantă (angina Prinzmetal): - este încadrată de mulţi autori în AI, având în vedere posibile evoluţii către IMA şi moarte subită. Individualizarea celor 4-5 tipuri de AI nu este totdeauna uşoară pentru că pot exista uneori suprapuneri: angina cu debut recent (de novo) poate fi rapid progresivă sau să se prezinte cu dureri de repaus; angina de repaus marchează frecvent agravarea unei AP stabile (de efort, dar poate fi şi o angină variantă). De asemenea, mulţi pacienţi cu AP stabilă au variaţii importante în toleranţa la efort, în raport cu orarul zilei, temperatură, programul de masă. Asemenea aspecte nu trebuie privite ca manifestare de AI. Cu toate aceste elemente, orice tip de angină recentă sau orice tip de angină care agravează frecvenţa acceselor, durata şi severitatea, trebuie apreciată ca AI. De asemenea, în aprecierea tulburărilor funcţionale se vor lua în considerare prezenţa în antecedente a edemului pulmonar acut, frecvenţa, durata şi severitatea durerii anginoase, asocierea modificărilor EKG manifeste, apariţia undelor Q sau subdenivelări ST > 1 mm, prezenţa factorilor de risc: diabet, ateroscleroză, HTA. Stabilirea deficienţei funcţionale şi a incapacităţii de muncă în AI nu poate fi făcută de la început, ci în raport de evoluţia bolii fie spre o AP cronică stabilă, fie spre un IM aplicându-se cuantificările de la aceste afecţiuni. INFARCTUL MIOCARDIC Infarctul miocardic acut este reprezentat de necroza zonală a muşchiului cardiac datorată ischemiei acute a teritoriului respectiv. În caz de supravieţuire a episodului acut, necroza este înlocuită în următoarele câteva săptămâni de o cicatrice fibroasă. Evaluarea prognosticului imediat şi la distanţă se face pe baza a numeroşi indicatori clinici şi paraclinici obţinuţi în faza acută sau în convalescenţă. Cei mai cunoscuţi factori de risc pentru prognostic nefavorabil sunt: A. Indicatori de întindere a necrozei şi de disfuncţie de pompă. 1. Insuficienţa cardiacă congestivă (clinic, cateterism, radiologic). 2. Fracţia de ejecţie a VS sub 40%. 3. Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncţie de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilaţie sau tahicardie ventriculară dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculară complexă şi/sau frecvenţă (Holter).

3. Prezenţa potenţialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz II sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezenţa unor factori de risc ai aterosclerozei: 1. Diabet zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4. Fumat 5. Vârsta > 70 ani. Dintre aceste 4 categorii de indicatori prognostici, cele mai importante sunt primele două: - masa miocardică rămasă în funcţie după infarct şi implicit funcţia de pompă a inimii constituie indicatorul prognostic cel mai sintetic până în prezent. Ea este reprezentată de fracţia de ejecţie a VS (echografică, radioizotopică etc.); - starea patului coronarian şi implicit, riscul unui nou eveniment ischemic major. Valoarea reală prognostică a acestor parametri este însă greu de cuantificat. Numărul şi severitatea stenozelor coronare se corelează în linii mari cu noi evenimente ischemice. Bolnavii cu IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât şi în primele 3 luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechelă de IM, deficienţa funcţională se stabileşte în raport de: starea reziduală a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea şi extinderea zonei de necroză, de remodelarea ventriculară (modificări de formă, dimensiune şi grosime ale VS după constituirea IM), de eficienţa tratamentului coronaro-dilatator, de modificările funcţionale cardiace sistolice şi diastolice, de eventualele tulburări de ritm şi/sau conducere şi de toleranţa la efort.
┌───────────┬──────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────┐ │ │ │Incapacitate (în funcţie│ │ │Afecţiunea │Deficienţa funcţională│ de intensitatea │Grad de invaliditate│ │invalidantă│ │ efortului) │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │uşoară │ │ │ │ │- bolnav cu sechelă │ │ │ │ │IM, vindecat clinic, │ │ │ │ │pacient asimptomatic; │ │ │ │ │- ex. EKG, echo şi Rx │ │ │ │ │arată dim. normale ale│ │Nu se încadrează în │ │ │cordului sau eventual │ │grad de inv. │ │ │un grad uşor de HVS; │ │Este indicată │ │ │- EKG arată semnele │ │schimbarea locului │ │Infarct │unei sechele IM fără │ 20-49% │de muncă în cond. │ │miocardic │alte modificări; │ │unei solicitări │ │- stadiul │Menţionăm că în │ │fizice sau psihice │ │sechelelor │intervalul de 6 -12 │ │intense sau a │ │ │luni de la IMA undele │ │condiţiilor de │ │ │Q dispar la circa 30% │ │mediu nefavorabile │ │ │din bolnavi, de │ │ │ │ │asemenea IM │ │ │ │ │transmurale pot evolua│ │ │ │ │fără undă Q de aceea │ │ │ │ │prezenţa sau absenţa │ │ │ │ │undei Q nu prezintă un│ │ │ │ │element hotărâtor dacă│ │ │ │ │există documente care │ │ │ │ │atestă un IMA în │ │ │ │ │antecedente │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │medie │ │ │ │ │- bolnavul prezintă la│ │Gr. III de inv. │ │ │ef. mari dureri │ │Se contraindică LM │ │ │anginoase, dispnee, │ │cu solicit. fizice │ │ │tulburări de ritm │ │sau psihice mari în │ │ │cardiac benigne (TS, │ │condiţii de factori │ │ │ESV rare); │ │fizici nefavorabili.│ │ │- EKG de repaus arată │ │Bolnavii vor fi │ │ │sechele de IM şi │ 50-69% │monitorizaţi, │ │ │posibile modificări │ │urmărindu-se cu │ │ │minore de ischemie │ │atenţie evoluţia │ │ │miocardică; │ │afecţiunii │ │ │- EKG de efort poate │ │ │ │ │evidenţia, la │ │ │ │ │solicitări energetice │ │ │ │ │mari, subdenivelarea │ │ │ │ │ST, TR sau conducere; │ │ │ │ │- ex. eco şi Rx pot │ │ │ │ │evidenţia HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- bolnavi cu crize │ │ │ │ │anginoase la eforturi │ │ │ │ │mici sau medii, │ │ │ │ │dispnee şi palpitaţii │ │ │ │ │- EKG de repaus arată │ 70-79% │Gr. II de inv. │ │ │pe lângă sechele de │ │ │ │ │IM, modif. de fază │ │ │

│ │terminală, TR, tulb. │ │ │ │ │de conducere şi │ │ │ │ │eventual HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- IM sechelar cu crize│ │ │ │ │anginoase la ef. │ │ │ │ │minimale, semne de IC,│ 80-89% │Gr. II de inv. │ │ │anevrism ventricular │ │ │ │ │sau IM recidivat; │ │ │ │ │- toleranţa la efort │ │ │ │ │este foarte mică │ │ │ │ │permiţând doar unele │ │ │ │ │activit. cotidiene de │ │ │ │ │autoîngrijire │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │gravă │ │ │ │ │- anevrisme │ │ │ │ │ventriculare post IM; │ │ │ │ │- IC ireductibilă; │ │ │ │ │- tulb. de ritm şi de │ │ │ │ │conducere │ │ │ │ │intramiocardice │ 90-100% │Gr. I inv. │ │ │severe; │ │ │ │ │- edeme pulm. acute │ │ │ │ │repetitive; │ │ │ │ │- bolnavii au mult │ │ │ │ │limitată posibilitatea│ │ │ │ │de autoservire │ │ │ └───────────┴──────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────┘

O menţiune aparte trebuie făcută pentru CI nedureroasă în care semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic şi funcţional poate fi pus numai pe investigaţii paraclinice (EKG, ECO, test de efort). În raport de felul şi intensitatea modificărilor, de gradul NYHA se va face o apreciere corespunzătoare a tulburărilor funcţionale şi a capacităţii de muncă. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - Este definită ca o creştere persistentă a TA sistolice şi diastolice peste valorile de 140/90 mmHg. - Clasificarea HTA se face pe baza a două criterii majore: 1. Criteriul etiologic: - HTA esenţială (primară) fără o cauză cunoscută - HTA secundară - poate avea o varietate de cauze. 2. Criteriul cantitativ al valorii TA sistolice şi diastolice. - Din acest punct de vedere, cel de-al V-lea raport al JNC din anul 1993 propune o nouă clasificare a HTA a adultului bazată şi pe impactul creşterii TA asupra organelor ţintă.
┌──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA normală │ 130 │ 85 │ │ TA "high normal" │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I (uşoară) │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II (moderată) │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III (severă) │ 180-209 │ 114-119 │ │ HTA st. IV (f. severă) │ >= 210 │ >= 210 │ └──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

Un subcomitet al IHS (Societatea Internaţională de Hipertensiune) a propus în anul 1993 o altă clasificare, bazată, de asemenea, pe nivelele TA, clasificare mult mai răspândită şi acceptată în Europa.
┌───────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├───────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ Normotensiune │ 140 şi │ 90 │ │ HTA uşoară │ 140-189 şi/sau │ 90-105 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi/sau │ 90-95 │ │ HTA moderată şi severă │ >= 180 şi/sau │ >= 105 │ │ HTA sistolică izolată │ >= 140 şi │ < 90 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi │ < 90 │ └───────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘

Al VI-lea raport al INC propune o altă clasificare a HTA:
┌────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA optimă │ < 120 │ < 85 │ │ TA normală │ < 130 │ < 85 │ │ TA normal înaltă │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III │ >= 180 │ >= 110 │

└────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

În acelaşi raport este prezentată şi stratificarea bolnavilor hipertensivi în ceea ce priveşte riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară: - grup de risc A: TA normal înaltă sau HTA în diferite stadii, fără boală cardiovasculară, fără afectarea organelor "ţintă"; - grup de risc B: hipetensivi ce au unul sau mai mulţi factori de risc pentru ateroscleroză, mai puţin DZ; - grup de risc C: hipertensivi care cumulează şi alţi factori de risc, precum şi complicaţii ale HTA. Factori de risc 1. Factori majori: fumat, dislipidemie, DZ, vârsta > 60, sex (B sau F postmenopauză), istoric familial de boală cardiovasculară (F<65 ani, B<55 ani). 2. Afectarea organelor "ţintă" - afectare cardiacă: HVS, AP sau antecedente IM, revascularizaţia miocardică anterioară, insuficienţă cardiacă; - AVC sau AIT; - nefropatie; - boală vasculară periferică; - retinopatie Clasificările prezentate au o utilitate clinică certă şi sunt de real folos în aplicarea tratamentului hipotensor diferenţiat. În ceea ce priveşte aprecierea deficienţelor funcţionale şi a capacităţii de muncă, considerăm însă clasificarea OMS care oferă elemente obiective în aprecierea stadiului HTA, pe lângă valorile tensionale propriu-zise, ca fiind mult mai utilă. Utilizarea acestei clasificări poate preveni erori determinate de lipsa sau nerespectarea tratamentului adecvat, supraadăugarea unor factori situaţionali etc. Pentru practică se foloseşte frecvent o clasificare bazată pe valorile TAD: a) HTA uşoară - TAD = 90-140 mmHg. b) HTA moderată - TAD = 105-114 mmHg c) HTA severă - TAD => 115 mmHg. În oricare dintre clasificările amintite, HTA accelerată sau malignă este considerată ca o formă specială de HTA, sub aspect fizio-patologic, clinic şi evolutiv. Evaluarea bolnavului hipertensiv presupune obiective multiple: 1. Definirea caracteristicilor de bază ale HTA: valori ale TA, labilitatea valorilor tensionale, variaţii nictemerale etc. 2. Identificarea afectării organelor ţintă: creier, FO, inimă, rinichi. 3. Stabilirea existenţei unor factori de risc cardiovascular: hiperlipemie, diabet zaharat, obezitate, alte tulburări metabolice. 4. Caracterizarea pacientului sub raportul vârstei, sexului, bolilor coexistente etc. 5. Identificarea cauzelor (eventual curabile) de HTA secundară. Metodele de evaluare iniţială cuprind: I. Evaluarea clinică: istoric, examen fizic, măsurarea corectă a TA. II. Evaluarea de laborator: 1. Explorare iniţială: examen de urină, hematocrit, creatinină şi/sau uree sanguină, kaliemie, glicemie, colesterol, trigliceride, acid uric, ex. FO, rx. toracic, electrocardiogramă, ecocardiograma.

răspuns parţial la regim │ │ │ │ │ igieno-dietetic şi droguri │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează în grad │ │ │. cord: IVS sau insuf. FO de gradul III. O formă specială de HTA. I de inv. stg. . cercetarea în urină a metanefrinelor sau AVM sau catecolaminelor sau dozarea catecolaminelor plasmatice. Complicaţii renale: tulburări funcţionale sau organice ale circulaţiei renale ce pot conduce la apariţia insuficienţei renale cronice. care poate apărea atât în evoluţia HTAE cât şi a HTA secundare. este HTA malignă sau cu evoluţie accelerată care are criterii mult mai sigure de definire: .130 mmHg. creier: hemoragie intracerebrală. angiografie renală. card. infarctele lacunare. în funcţie de evoluţia post terapeutică. insuficienţă cardiacă. FO de gradul III sau IV. se face aprecierea capacităţii de muncă.. │ │ │. ex. II │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ a) 70-79% │Gr.1993): .2. III de inv.cifre TA permanent ridicate │ │ │ │ │. III. microhematurie. II de inv. FO de gradul I sau II. (HVS) şi consecinţele acesteia (în sensul restrâns al afectării cardiace). globală. 2.stadiul II: prezenţa semnelor de HVS decelabile.stadiul III: existenţa simptomelor şi semnelor fizice apărute ca urmare a complicaţiilor HTA.TA diastolică . radiologic.HTA cu evoluţie malignă cu │ │ │ │ │ complicaţii grave ce │ 90 .HTA st. ┌─────────────┬──────────────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │ invalidantă │ │funcţională │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │. Complicaţii vasculare: ateroscleroza. aprecierea capacităţii de muncă are în general î n vedere aceleaşi criterii. CARDIOPATII CONGENITALE . encefalopatie hipertensivă. se instituie tratamentul medical şi/sau chirurgical al bolii primare şi.HTA st. Explorări speciale: urografie i. 3.stadiul I: nu apare nici un semn obiectiv de afectare a organelor ţintă. III cu complicaţii │ │ │ │ │ grave viscerale │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │. cerebeloasă sau în trunchiul cerebral. dar prezintă o mare importanţă natura şi evoluţia bolii primare. Se recomandă │ │ │ │ │evitarea eforturilor │ │ │ │ │fizice şi psihice intense│ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50-69% │Gr. I │ 20-49% │de inv. atacuri ischemice tranzitorii (AIT). infarcte cerebrale. renală progresivă.v. insuf. Complicaţiile HTA: 1. EKG sau ex. accidente vasculare cerebrale sau encefalopatie hipertensivă.HTA st. dozarea cortizolului în urina de 24 ore. II de inv. rinichi: proteinurie. hemoragii intracerebrale. Complicaţii cardiace: cardiopatia hipertensivă (în sensul larg al afectării cardiace). eventual proteinurie minimă şi/sau uşoară creştere a concentraţiei plasmatice a creatininei. │ b) 80-89% │Gr. Stadializarea HTA esenţială (OMS .HTA st. │ │ │ necesită îngrijirea de │ │ │ │ │ către o altă persoană │ │ │ └─────────────┴──────────────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ În HTA secundară. Complicaţii cerebrovasculare ce predispun bolnavul hipertensiv la multiple complicaţii neurologice: encefalopatia hipertensivă.fără modificări în │ │Nu se încadrează în │ │HTA esenţială│ explorările paraclinice │ 0-19% │grad de invaliditate │ │ │. ecocardiografic. 4. arteriopatia hipertensivă benignă şi malignă. │ │ │. rezistenţă relativă la tratament. . insuficienţă renală aflată în diferite stadii de evoluţie.100% │Gr. hipertrofia ventric. cercetarea ARP. În practică.acuze funcţionale evidente │ │ │ │ │. │ │ │.

stabilirea indicaţiei de tratament chirurgical.│ │ │ pentru urmărirea │ │ostium primum şi ostium │ │ │ evoluţiei bolii.prin modificări ale masei miocardice (hipertrofii zonale. │ │ │ permanent monitorizaţi │ │Formele DSA sunt: sinus venos. │ │ favorabile de mediu. . locurile de muncă vor fi cu solicitări energetice mici fără expunere la factori fizici de mediu nefavorabili. cu cord │ │ solicitări energ. atrofii sau hipotrofii). indirect. aceste examinări permit şi aprecierea conduitei terapeutice.prin posibile alterări ale sistemului specific de conducere. dar şi a tulburărilor funcţionale pe lângă un examen clinic competent.supraîncărcare hemodinamică (sistolică în stenoze şi diastolică în şunturi. │ │secundum (acesta reprezintă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │aproximativ 80% din DSA). oximetrie.. Aceleaşi indicaţii se referă şi la bolnavii cu cardiopatii congenitale cianogene operate la care s-au obţinut rezultatele favorabile. incapacitatea este de 90-100%. Prin urmare. II de inv. cu insuficienţă cardiacă severă ireversibilă sau complicaţiilor cerebrale ireversibile deficienţa funcţională este gravă. tetralogia sau pentalogia Fallot. transpoziţia de artere mari. AFECŢIUNI CONGENITALE NECIANOGENE ┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │ │ │ gr. incapacitatea este de 50-69% bolnavii putând fi încadraţi în gradul III de invaliditate. . În situaţia complicaţiilor în cardiopatiile congenitale cianogene. a electrocardiogramei de repaus şi dacă e posibil la efort. Necesită │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ orientare profesională │ │Defectul septal atrial (DSA) │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ spre activ. Aceste afecţiuni pun probleme diferite de diagnostic iar riscurile chirurgicale în corectarea malformaţiilor sunt ridicate. prin hipoxie etc.Malformaţiile congenitale cardiace vasculare sunt afecţiuni cu mare variabilitate de formă şi complexitate. prin hipertrofie ventriculară excesivă. cu modificarea rapoartelor anatomo-funcţionale fiziologice. îmbrăcând aspecte clinice multiple. de valvuloplastie sau angioplastie. Se │ . decisivă este stabilirea tipului de malformaţie congenitală: cianogenă sau necianogenă. fiind │mărire a cordului drept. eventual cateterism cardiac. angiografie sau tehnici nucleare. aceasta va duce la o hipertrofie adaptativă. . Pe lângă stabilirea corectă a diagnosticului clinic şi funcţional al malformaţiei. În aprecierea incapacităţii de muncă. mici │ │cardiopatie congenitală │compensat. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. fără semne de │ 20-49% │ şi medii în cond. se impun efectuarea echocardiografiei (cu examen Doppler) a radiografiei cord-pulmon. Aceşti bolnavi vor fi monitorizaţi. │ │expresia unei comunicări │ │ │ Bolnavii vor fi │ │persistente între atrii. │ │observată la adult. insuficienţe valvulare sau alte cauze de creştere a fluxului cardiac într-un anumit compartiment cardiac). În malformaţiile cardiace cianogene hipoxemia existentă încă în repaus se accentuează manifest la efort conducând la o scădere importantă a saturaţiei arteriale în oxigen şi prin aceasta la limitarea marcată a posibilităţilor de prestaţie fizică. Cardiopatiile congenitale produc tulburări morfo-funcţionale prin următoarele mecanisme: . posibilitatea de autoservire este pierdută iar bolnavii vor fi încadraţi în gradul I de invaliditate.prin tulburări de irigaţie coronară produse nemijlocit prin anomalii coronariene sau. deficienţa funcţională în aceste afecţiuni este accentuată şi conduce la incapacitate de 70-89% justificând încadrarea în gradul II de invaliditate. monitorizări ECG Holter. Afecţiuni cianogene (trilogia. cu │ │este cea mai frecventă │nesemnificativ. atrezia tricuspidiană şi altele). În situaţii particulare în care tulburările funcţionale dintr-o afecţiune congenitală cianogenă sunt de intensitate medie şi se accentuează doar în condiţiile unor solicitări energetice medii şi mari. de inv. Pentru aprecierea viciului anatomic.

│ │ │ │pulmonară. │ │ parcursul evoluţiei │ │ │dispnee la eforturi mari şi │ │ se va urmări │ │ │medii. │ │şi încărcare pulmonară. │ │ posibilitatea │ │ │ │ │ depensionării. │nesemnificativ hemodinamic. │ │ │cardiomegalie uşoară-moderată│ │ │ │ │şi elemente de hipertrofie │ │ │ │ │biventriculară │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnav cu DSV mare cu raport │ │ │ │ │QP/QS mai mare de 2/1. III de inv. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Defect septal │Tulburările funcţionale în │ │ │ │interventricular (DSV) │DVS sunt dependente de │ │ │ │reprezintă deschiderea │mărimea comunicării şi │ │ │ │anormală a septului │starea patului vascular │ │ │ │interventricular ceea ce │pulmonar. În efort mare │ │ Locuri de muncă │ │ │sau mediu. Asocierea DSA cu│DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ │ │stenoza mitrală realizează │semnificativ (raport flux │ │ │ │sindromul Lutenbacher. │DSV operat cu şunt mare. │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │DSA operat cu persistenţa │ 70-89% │ Gr. cu │ │ │ │ │dispnee la eforturi minore. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Persistenţa canal arterial │PCA determină un şunt │ │ │ │(PCA) │stânga-dreapta a cărei mărime│ │ │ │reprezintă existenţa anormală │depinde de calibrul canalului│ │ │ │a permeabilităţii canalului │şi de relaţiile dintre │ │ │ │vascular fetal de comunicare │rezistenţa vasculară │ │ │ │dintre aortă şi artera │sistemică şi cea pulmonară. biventriculară │ │ │ medii în limitele │ │cardiomegalie sau HTP. II de inv. │ │ factori fizici │ │ │cord pulmonar) arată │ │ nefavorabili de mediu. │ │congenitale cianogene │încărcare pulmonară prezintă │ │ Necesită monitorizarea │ │complexe. II inv. pulmonare │ │ chirurgicală. pe aspect │şi medii) sau DSA asociată │ │ de mediu. │ 20-49% │ energetice mici şi │ │izolată cât şi asociat în │Pacienţi asimptomatici. │ │Cateterismul cardiac este ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │necesar mai ales pentru │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ intervenţie │ │hipertrofie biventriculară │prezintă infecţii. aritmii ventriculare. │moderat şi HTP moderată. │ │ │DSA mic operat cu restitutio │ 20-49% │ Necesită măsuri │ │ │ad integrum cu dispnee numai │ │ protective la locul de │ │ │la eforturi mari │ │ muncă şi monitorizare │ │ │ │ │ din punct de vedere │ │ │ │ │ medical. │dispnee la eforturi mari. III de inv. │ │ │ │permite comunicarea directă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │între ventriculul stg. │recidivante.2 prin şunt │ │ îndrumaţi spre │ │echocardiografice de │stâng-drept semnificativ. │ │mezocardiac şi pe semne │DSV moderat. │ │funcţionale se face la 6 luni │DSV operat cu şunt rezidual │ 50-69% │ │ │de la intervenţie. a │ │ │ │ │tulb. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │ │ │ │pulmonară hiperkinetică. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Nu este cazul. │Fără deficienţă funcţională │ │ Necesită monitorizare │ │Dg.: Rx. │ │ │ │ │HTP persistentă. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ grad de inv. │ │ │ │Pentru bolnavii cu HTP ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │preoperator sau cu semne │Deficienţă fuucţională │ │ Gr. │ │ventriculul dr. │ │clinice de DSV rezidual se │accentuată │ 70-89% │ │ │face cateterism cardiac. fără │ │ moderate în limitele │ │cadrul unor cardiopatii │cardiomegalie.5/l) şi HTP. │ │asociere cu alte anomalii. │ │radiologic de hipertrofie de │cu prolaps de valvă │ │ │ │cord drept şi circulaţie │mitrală. pe ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │echocardiogramă care │Deficienţă funcţională │ │ │ │vizualizează comunicarea │accentuată │ │ │ │interatrială. │cardiomegalie importantă sau │ │ │ │ │cu tulb. EKG şi echo pot │bolnavi asimptomatici. aspect EKG de │(dispnee la eforturi mari │ │ fizici nefavorabili │ │BRD minor. cu şunt │ │ şi OP pentru activităţi│ │continuu în sp. pacienţii │ 50-69% │ indicate cu solicitări │ │ │prezintă dispnee. │simptomatici. raport QP/QS │ │ monitorizaţi şi │ │electrocardiografice şi │de 1. fără expunere la │ │ │paraclinice (eco. │moderat cu semne de │ │ muncă cu solicitări │ │moderat în focatul pulmonar. de ritm persistente │ │ │ │ │sau frecvent repetitive. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │DSA operat │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │ │ │ │ │Obiectiv HTP arterială. presiune │ 50-69% │ monitorizaţi şi pe │ │ │pulmonară sub 21 mmHg. EKG. │ │Aprecierea se va face la 6 │DSA operat cu dilatare mică │ │ Bolnavii vor fi │ │luni de la intervenţie │a cordului. │ │ │ │ │conducând la pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. II de inv.│Diagnosticul DSA se pune pe │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ recomandă locuri de │ │suflu sistolic de ejecţie. │ │ afecţiunii. Rx. III de inv. │ │Diagnosticul pe suflu ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │holosistolic aspru. │ │ │ │ │Prezintă dispnee la eforturi │ │ │ │ │mici sau chiar în repaus. PCA │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │poate fi izolată sau în │ │ │ Nu se încadrează. │DSV mic cu şunt stâng-drept │ │ Va fi făcută orientarea│ │DSV este printre cele mai │modest. │ . cu raport flux │ │ profesională pe locuri │ │frecvente cardiopatii │pulmonar/flux sistemic │ │ de muncă cu solicitări │ │congenitale atât în forma │(QP/QS) sub 1. pacienţi │ │ Bolnavii vor fi │ │radiologice. şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu este cazul. a HTP. I-II ic stg. -suflu sistolo-diastolic │PCA mic. │ │şunt stânga-dreapta. DSA cu │ 70-89% │ Gr. fără semne de │ │ confortului organic. │ │ │cardiomegalie manifestă cu │ │ │ │ │hipertrofie biventriculară. în care│pulmonar/flux sistemic peste │ │ │ │sunt amplificate semnele de │1. funcţionale │ 50-69% │ expunere la factori │ │zgomotului II. II de inv. │ │ │cardiomegaliei.│ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │DSV cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă ireductibilă sau │ │ │ │ │aritmii ventriculare grave cu│ 90-100% │ Gr. │ │ │ │ │semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. I de inv. de ritm.5 . după naştere. │ │ │DSV operat fără şunt rezidual│ │ │ │DSV operat │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Aprecierea tulburărilor │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │ │ │ confortului organic. │supraîncărcare a inimii │ │ energetice mici fără │ │clivare largă şi fixă a │drepte cu tulb. │ 70-89% │ Gr. Examenele │ │ mici. │ │ │risc de moarte subită. dispnee la │ │ │ │ │eforturi mici şi repaus. │ 0-19% │ cu solicitări │ │Ex. │ │ energetice mici şi │ │arăta HVS.

│ 0-19% │ şi stabilirea │ │Clinic: TA > la membre │II i. în │ │Aprecierea se face după 6 │ │ │ condiţii de confort │ │luni prin ex. fără cardiomegalie. II de inv. │ │ │ │ │accidente vasculare │ │ │ │ │cerebrale. sp. │ │ │ │segment Ao cel mai adesea │Tensiunea arterială normală. HVS dar cu │ │ │ │ │funcţie ventriculară │ │ │ │ │normală. stg. │ │ şi stabilirea │ │ │pulsaţii craniene. │ │ │toracale. III de inv. │ │ chirurgicale │ │sistolic Ao. radiologice) │ │ muncă cu solicitări │ │ │ │ │ mici. I de inv. Rgr. │ │ │ │ │insuf. │ │ │III/IV.Sy: │ │ │ │cu balon │dispariţia fenomenelor │ │ │ │ │subiective. │ │ Necesită monitorizare │ │juxtaductal . │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ │Bolnavi pauci simptomatici. medii. │ │ cateterism cardiac │ │ │Dispnee la eforturi mari şi │ │ │ │ │medii │ │ │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ Gr. pe puls femural slab şi │ │ │ │circulaţiei colaterale care să│întârziat │ │ │ │asigure aportul de sânge sub ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │nivelul coarctaţiei. III de inv. │ │ Necesită monitorizare │ │ │eventual cefalee. dispnee la │ │ chirurgical │ │ │efort mic şi chiar de repaus. │suflu sistolic moderat în sp. │ │ │Bolnavi asimptomatici cu ex. II i. │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici şi medii în │ │ │ │ │ limitele confortului │ │ │ │ │ organic.c. Necesită │ │ │ │ │ tratament chirurgical. scotoame. a tulburărilor de│ │ │ │ │ritm. │ │ tratamentului │ │ │cardiomegalie. asociate │ │ Gr. III de inv.S. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii prezintă HTA │ │ │ │ │sistolică peste 200 mmHg. │ 70-89% │ Gr. funcţionale (dispnee) │ 20-49% │ activităţi cu │ │ │la eforturi foarte mari.│ │ intervenţiei │ │< la membrele pelvine suflu │test de efort normal. cardiomegalie. cu valori TA │ │ │ │ │crescute (dominant sistolice)│ │ │ │ │la nivelul membrelor │ 50-69% │ Gr. chiar │ 50-69% │ intervenţii │ │ │claudicaţie intermitentă sau │ │ chirurgicale sau │ │ │dureri abdominale. şi │ │ intervenţiei │ │ │spate tolerantă bună la │ │ chirurgicale. │ │ │HVS sau hipertrofie │ │ Necesită corecţia │ │ │biventriculară şi de │ 50-69% │ chirurgicală după │ │ │încărcare pulmonară (HTP). circulaţia │ │ │ │ │colaterală moderat │ │ │ │ │dezvoltată. cardiacă NYHA III. congestie │ │ │ │ │cefalică). şi EKG │ 20-49% │ de muncă cu solicitări │ │PCA operat │normale │ │ mici şi medii. Obiectiv │ │ angioplastie │ │ │TA > la m. epistaxis.│ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ recomandă locuri de │ │ │echo.istm Ao). stg. III de inv. crize anginoase. │ 20-49% │ oportunităţii │ │ │S. Pot avea alte │ │ │ │ │cardiopatii congenitale │ │ │ │ │asociate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavi cu insuficienţă │ │ │ │ │cardiacă severă ireductibilă │ 90-100% │ Gr. │ │ │ │ │Circulaţia colaterală │ │ │ │ │dezvoltată. │ │ │Dacă persistă o HTP │ 50-69% │ Necesită monitorizare.c. fără semne de │ │ oportunităţii │ │superioare cu presiune şi puls│HVS şi circulaţie colaterală. fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ nefavorabili de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Bolnavii prezintă │ │ │ │ │simptomatologia unei HTA │ │ │ │ │(cefalee. ameţeli. sup. │ │ │PCA cu HTP majoră cu suflu │ │ Necesită cateterism │ │ │continuu tipic la care se │ │ pentru aprecierea │ │ │asociază rulment de flux │ 70-89% │ posibilităţii │ │ │diastolic apical. fizic. II de inv. │ │ │sau sechele după accidente │ │ │ │ │vasculare cerebrale care fac │ │ │ │ │imposibilă autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Tulburările funcţionale vor │ │ │ │ │fi apreciate în raport de: │ │ │ │ │scăderea sau dispariţia │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │Coarctaţia Ao operată sau │coarctaţiei. │ │ │ │ │tinitus. │ │ Se vor recomanda locuri│ │ │fizic cardiac Rgr. cu semne subiective│ │ │ │ │de HTA. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │PCA moderat cu elemente de │ │ Gr. a crizelor anginoase │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează în │ │ │În situaţia realizării │ 20-49% │ grad de invaliditate │ │ │dezideratelor mai sus │ │ │ │ │enunţate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │În situaţia menţinerii │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │ │coarctaţiei. echo şi cateterism ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │cardiac │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. scăderea TA până│ │ │ │după angioplastie percutană │la normalizarea P. cu│ │ şi OP pentru │ │ │tulb. │ │ │reziduală (prin cateterism │ │ │ │ │cardiac şi sunt simptomatici)│ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coarctaţie aortică (CoA) │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │(îngustare congenitală a unui │Bolnavi asimptomatici. tulburări de ritm cu │ │ │ │ │sincope. │ │ │ organic │ │EKG.. dezvoltarea │Dg. Elemente HVS (EKG.│indicaţia operatorie. Se │ │ │efort. cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ . │ │ │senzaţiei de răceală în │ │ Vor fi îndrumaţi spre │ │ │membrele pelvine. │PCA mic/moderat cu şunt │ │ Necesită monitorizare │ │ │redus. şi < la │ │ │ │ │femurală.

│cu tulburări funcţionale la │ │ Gr.suflu sistolic de │ │ │ intervenţie │ │ejecţie în focarul aortic. 50-79 mmHg │insuficienţă cardiacă │ 70-89% │ Gr.│ │ caz de apariţie sau │ │Dg. funcţie │ │ eforturile fizice mari │ │Stenoza valvulară operată │ventriculară dreaptă normală │ │ şi expunere la factori │ │aprecierea se va face la 6 │ │ │ de mediu nefavorabili │ │luni după intervenţie ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Persistă unele semne de │ │ │ │ │disfuncţie de V. crize │ │ │ │HVD marcată şi fenomene de │anginoase. II ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │diminuată. vor fi │ │valvulară (cca 85%) supra şi │ex.Ao moderată │ │ │ │menţionat că la Eco la │(gradient de presiune în jur │ │ │ │bolnavii cu stenoză aortică │de 40 mmhg la Eco Doppler) │ │ Gr. cu crize de angină │ │ │ │ │pectorală.│arterei pulmonare.III de inv. │ │ │ │şi Echo de HVD. şi │ 50-69% │ Gr. sincope │ 90-100% │ Gr. echo. cu ameţeli. │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │efort mare şi mediu │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Sindrom Eisenmenger │Deficienţă funcţională │ │ │ │ .│Rgr şi echo) Doppler arată │ │ Vor fi reevaluaţi la │ │reprezintă cca 90% din │gradient redus iar Rgr. │ │Stenoză pulmonară valvulară . cu test de │ │ │ │ │efort normal sau uşor │ │ │ │ │modificat │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii cu St. dispnee de │ │ │ │insuficienţă tricuspidă │repaus ş la eforturi mici │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │În insuficienţa cardiacă │ │ │ │ │ireductibilă. │ │ │ │ │ Vor fi orientaţi spre │ │ │ │ │ activităţi cu │ │ │ │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici sau mari în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ condiţii de confort │ │ │Bolnavii asimptomatici sau │ │ organic. anevrism Ao) au │ │ │ │ │deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată prin intensitatea │ │ │ │ │tulburărilor şi prognostic │ │ │ │ │nefavorabil │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. De │Bolnavii cu S. se │ │poate fi normală chiar la │mediu. Ao cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ 90-100% │ Gr. │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │II redusă. EKG │Stenoza pulmonară moderată. ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │componenţa pulmonară a sg. Rgr. . │ │ chirurgicale │ │Semne clinice-suflu │Bolnavi asimptomatici cu │ │ │ │sistolic de ejecţie para │excepţia dispneei la eforturi│ │ │ │sternal. În │ │subvalvulară. Bolnavii vor │ │Stenoza aortică congenitală │pauci simptomatici numai la │ │ fi monitorizaţi şi dat │ │(S. │ │ │aortă. I de inv. │ │congenitală excursia valvelor │cu dispnee la efort mare şi │ 50-69% │ În aceste cazuri. stâng. tulb.Ao) │eforturi mari (dispnee.D. │ │ severă grad. ameţeli. │ │Durata SS este proporţională │eforturi mari şi medii. oboseală. cu tulburări de │ 70-89% │ Gr. cu tulburări de │ │ │ │La gradient > 80 mmHg apare │ritm sincope. Echo. │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Se contraindică │ │ │Asimptomatici. pulmonară care │Deficienţă funcţională │ │ │ │exprimă şi gradul SP │accentuată │ │ │ │ uşoară grad. │Ao redus │ │ simptome. Ao severă │ │ │ │ │(gradient de presiune > 50 │ │ │ │ │mmHg). cu test │ │ reevaluaţi anual. II de inv. < 25 mmHg │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ medie grad. pe semne subiective │Echo Doppler arată gradient │ │ agravare a unor │ │(dispnee. semne Rgr.│ │şi medii │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii la care intervenţia │ │ │ │ │nu a dat rezultate sau au │ │ │ │ │apărut complicaţii post │ │ │ │ │operatorii (disecţie de │ 70-90% │ Gr. EKG şi echo.. I de invaliditate │ │ │ireductibilă cu pierderea │ │ │ │ │posibilităţii de autoservire │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ Nu se încadrează. II de inv. │> cu unele semne de │ │ │ │Stenoza pulmonară duce la │disfuncţie de VD │ │ │ │crearea unui gradient între ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │VD şi art. II de invaliditate │ │ │ritm şi conducere în repaus │ │ │ │ │sau la efort. │ │ chirurgicală │ │ │Rgr. │ │ Se indică │ │cu gradul SP iar maximul SS │Cateterismul cardiac şi Eco │ 50-69% │ valvuloplastie cu │ │este cu atât mai tardiv cu │Doppler arată gradient │ │ balonaş sau │ │cât stenoza pulmomară este │transvalvular de 50 mmHg sau │ │ valvulotomie │ │mai strânsă. │de toleranţă la efort normal. 25-49 mmHg │severă cu HVD marcată cu │ │ │ │ moderată -grad. EKG. HVS evidenţiabilă │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │Rgr. cu absenţa HVS pe │ │ subite. │ │ │frecvent repetitive cu │ │ │ │ │pierderea autoservirii │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. eventuală │ │Ob. o │ 20-49% │ 1-2 ani pentru │ │cazurile de obstrucţie fixă la│dilatare post-stenotică a │ │ stabilirea indicaţiei │ │ieşirea din ventriculul drept. │ 20-49% │ fiind riscul morţii │ │poate avea 3 localizări: │ameţeli). cu HVS │ │ recomandă intervenţie │ │stenoză semnificativă │uşoară sau moderată la ex. │ │ │ îndrumaţi pentru │ │de ritm). III de inv. > 80 mmHg │dreaptă. │ │ Idem. │ │ │ chirurgicală │ │componentă Ao a sg. cu │ │ │ │ │cardiomegalie sau cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │ │III │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavii cu St. │ │ │minimă fără semne subiective │ │ OP spre activităţi cu │ │ │şi fără repercursiuni │ │ solicitări energetice │ │ │hemodinamice │ │ mici şi medii fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ fizici nefavorabili de │ │ │ │ │ mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ │ │ │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ │uşoară cu absenţa HVD (EKG. uneori cu │mari │ │ │ │întărire telesistolică. EKG. cu sincope │ │ │ │ │repetate. vor fi │ │dureri anginoase. III de inv. │ │ │Stenoza pulmonară valvulară │ 0-19% │ Necesită monitorizare. │ │ │ cateterism.

medie (orificiul │ │Activitatea se │ │ │mitralei 1-1. │ │ │ │stângă cu HTP arterială la │intensificată la eforturi │ 70-89% │ Gr. palpitaţii la│ │la locul de muncă │ │infecţiei reumatice (ASLO. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale │ 90-100% │Gr. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │eforturi medii şi mari.M. │ 0-19% │profesională spre │ │diastolică. şuntul │ventriculare grave. Informaţii utile (HVS│HVS fără tulburări de ritm │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │şi eventual HAS) prin EKG şi │fără tulburări funcţionale în│ │afecţiuni şi unele │ │radiografie cord. │ │ │ │ │tulburări de ritm ventricular. putând fi│ │Insuficienţa mitrală │fără tulburări funcţionale │ │vorba de SS │ │(reumatismală sau prin prolaps │ │ │funcţionale │ │de valvă mitrală). I de inv.existenţa factorilor care indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut. │ │ │ │ │NYHA IV. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm │ │ │ │ │reversibile. ireductibilă. │ │avansării bolii. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │I. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. de certitudine prin examen │sau III.│ │ │ │ │risc de moarte subită │ │ │ │ └──────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ VALVULOPATII În aprecierea diagnosticului funcţional într-o valvulopatie se va ţine seama de: . semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă. cu │ │ │ │ │sincope frecvente cu tulb. medie (orificiul │ │ │ │ │mitralei 1-1. cu suflu sistolic gr. .M.existenţa unor leziuni multiple. insuficienţă cardiacă│ │ │ │rezistenţe vasculare │NYHA III sau IV. │ │ │eventual elemente HAS. prin │minime.5).M. gr.5 cm).M. cu semne clinice minime │ 0-19% │Se va aprecia corect│ │ │(suflu sistolic I sau II) │ │dg. largă cu tulburări │ 20-49% │Necesită orientare │ │ │funcţionale numai la │ │profesională spre │ │ │eforturi mari │ │activităţi fără │ │ │ │ │eforturi fizice mari│ │ │ │ │în condiţii │ │ │ │ │favorabile de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │S. endocardite. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │În insuficienţa mitrală prin │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │prolaps de valvă mitrală │I. putând │pierderea capacităţii de │ │ │ │chiar să se inverseze. │ │activităţi │ │deschidere. │ │ │I. │ │suflu sistolic. │ │ │S. aritmii │ 90-100% │ Gr. În măsura │IV. │ │ │importante în repaus care │ │ │ │ │limitează mult sau duc la │ │ │ │ │pierderea totală a cap.sediul leziunilor.│eforturi mari │ │ │ │fibrinogen). III de inv. . fără tulb. III de inv. │ │ │cu semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III. . II de inv. ce se │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │dezvoltă la bolnavi cu şunt │Insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │stâng dreapta mare. rare sincope │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │I. cu │ │ │ │stâng-drept scade. │ │ │ │de ritm cardiac │radiologice. Semne │funcţionale (dispnee) la │ │compatibile │ │caracteristice radiologice. │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ │ │şi medii determină deficienţă│ │ │ │ │funcţională medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Se caracterizează prin clic şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează.S. cu suflu sistolic gr. cu HTP │ │desfăşoară pe │ │ │moderată. │ │ │ │importante sunt tulburările │III cu semne de HVS clinice. │I. │autoservire │ │ │ │Semne cianoză. de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Stenoza mitrală │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. tulburări de│ │ │ │pulmonare ridicate ca urmare │ritm severe │ │ │ │a bolii obstructive a vaselor ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │mici pulmonare.M. clacment mitral │echografice. cu insuficienţă card. │ │ │S. largă cu semne minime │ │Necesită orientare │ │presistolic. VALVULOPATII MITRALE ┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. miocardite.│reprezintă orice comunicare │accentuată │ │ │ │largă între inima dreaptă şi │Dispnee în repaus. VSH. cu semne minore de │ │monitorizarea │ │echocord. de IM. III/IV.M. │ │Diagnosticul se pune pe suflu │S. EKG. cu S. │ │nivele sistemice.M. de│ │ │ │ │ritm sau de conducere gravă. │efort │ │ │ │echocardiografice şi EKG. III de inv. tulburări │ 50-59% │Gr. uruitura │clinice radiologice.posibilitatea şi rezultatele tratamentului chirurgical specific în valvulopatii. │ 70-89% │Gr. pericardite). ireductibilă.M. II│ │Necesită │ │Dg.M. exprimată │ 60-69% │locuri de muncă cu │ . . II de inv.existenţa complicaţiilor. I de inv. . │ │ │ │ │echocardiografice şi EKG şi │ 50-69% │Gr. Se vor urmări│repaus şi la eforturi medii │ │măsuri protective │ │semne de evolutivitate a │dar cu dispnee.starea funcţională a inimii (conform clasificării NYHA) şi a sistemului vascular.

M. I de inv. │ │ │severe (FA. │ │ │eforturi medii │ │fără expunere la │ │ │ │ │factori fizici │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │S. │ │afecţiunii cardiace │ │(S. echografic. │ │ │tulb. strânsă (orificiul │ │ │ │ │mitralei sub 1 cm). flutter atrial). de │ 50-69% │Gr. │ │ │ │ │Posibilitatea subiecţilor de │ │ │ │ │a se îngriji singuri este │ │ │ │ │mult diminuată până la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Boală mitrală │Aprecierea se va face în │ │ │ │Asocierea S. │ │ │ │două afecţiuni │conform datelor enunţate la │ │ │ │ │stenoza mitrală şi │ │ │ │ │insuficienţa mitrală │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Sunt mult mai rare. crize anginoase│ 70-89% │frecvenţa │ │ │repetate. EKG │ │solicitări │ │ │şi tulburări funcţionale la │ │energetice mici. Stenoza Ao şi│ │ │ │ │dubla leziune Ao afectează mai │ │ │ │ │semnificativ şi mai precoce │ │ │ │ │capacitatea de muncă decât │ │ │ │ │insuficienţa Ao. cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. │ │ │ │Afecţiuni tricuspidiene │Aprecierea incapacităţii se │ │ │ │ │va face conform cu normele │ │ │ │ │stabilite în afecţiunile │ │ │ │ │valulare mitrale │ │ │ └───────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI AORTICE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Insuficienţa Ao │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează.M. cu H. cu │raport de gravitatea │ │ │ │semnele însumate ale celor │tulburărilor funcţionale. asociate cu afecţiunile mitrale. │ │ │infarcte pulmonare sau cu │ │ │ │ │accidente embolice ce conduc │ │ │ │ │la tulburări motorii grave. │ │ │echografice şi EKG). echo care │ │ │ │ │precizează şi felul şi sediul │ │ │ │ │leziunii aortice). │ │fenomenelor │ │ │tulb. strânsă cu HTP manifestă│ │ │ │ │şi insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │dreaptă cu tulburări de ritm │ 80-89% │Gr. Se vor urmări HVS eventual │ │ │ │ │HAS (prin Rg. EKG.M. complicată cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă (NYHA │ │ │ │ │IV) ireductibilă. cu │ 90-100% │Gr. │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă severă. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm. minime │ │ │ │Ao. funcţionale (dispnee.M. II de inv.. │ │ │Afecţiunea aortică de grad │ │Necesită │ │ │uşor. cedând rapid │ │contraindicarea │ │ │la repaus │ │eforturilor fizice │ │ │ │ │mari │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Afecţiunea Ao medie la care │ │ │ │ │tulb. cu EPA │ │ │ │ │frecvent repetitiv. de obicei│ │ │ │ │asociate leziunilor mitrale. │ │descrise │ │ │insuf. │ │ │ │ │Ao. stări sincopale. cu tulburări │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │ │funcţionale (dispnee. suflu diastolic în │ │ │ │ │insuficienţa Ao). cu I. │ │ │ │ │crize anginoase tulb.S. III de inv. cu edem │ │ │ │ │pulmonar acut în antecedente │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │S. cu semne clinice │ │monitorizarea │ │ │minore. I de inv.│ │ │ │ │ireductibilă. de ejecţie Ao în stenoza │cu semne clinice. cu semne │ │ │ │ │de HTP (radiologice. │ │ │ │ │biatrială şi HVD │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Post op. cu │ 90-100% │Gr.│ │radiologic. funcţionale sunt │ │În raport de │ │ │intense (dispnee la efort dar│ │intensitatea şi │ │ │şi de repaus. │ 0-19% │monitorizarea │ │Semne clinice caracteristice │fără tulburări funcţionale. vor fi apreciate în raport de datele │ │ funcţionale prezentate la capitolul afecţiunii Ao şi afecţiunii mitrale. │ │ │neurologice importante. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Afecţiunea Ao cu insuficienţă│ │ │ │ │cardiacă NYHA IV. care împiedică │ │ │ │ │posibilitatea de autoservire │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │S. Pdy scăzută în ins. │ 70-79% │Gr. │ │Stenoza Ao │Afecţiune de grad uşor (mai │ │Necesită │ │Dubla leziune Ao │ales insuficienţa aortică). │ │măsuri protective la│ │ │ameţeli. │ │ │ │ │cu EPA repetitiv. │ . Ao. palpitaţii) numai la│ │locul de muncă cu │ │ │eforturi mari. │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. II de inv.M. de ritm sau conducere. │ │ │ │ │accidente embolice cu sechele│ 90-100% │Gr. │ │ │tulburări funcţionale grave │ │ │ │ │care împiedică autoservirea │ │ │ ├────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┤ │ Afecţiunile Ao. restenozare. II de inv. I de inv. puls săltăreţ │ │ │ │ │în Ins. │ │ │ritm) apar la eforturi fizice│ │ │ │ │de intensitate medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Afecţiune Ao severă în care │ │Gr.

răspunsul la tratament │ │ │ │ │. Sunt │ │ │ │ │prezente semne de restenozare. Modificările electrocardiogramei de repaus. cr. proteze valvulare) ┌──────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │Valvulari │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează.existenţa disfuncţiei ventriculare │ │ │ │ │ stgi. tulburări de ritm. tranzitorii. vor fi apreciate în funcţie de intensitatea şi gravitatea modificărilor morfofuncţionale ale inimii şi vaselor. Alte simptome sunt legate de o stare hemodinamică cardiacă anormală cu hipotensiune şi/sau semne de insuficienţă cardiacă. II de inv. │ │ │prezente semne de restenozare. persistă dispnee │ 20-49% │Necesită monitorizare atentă│ │corectarea │la eforturi mari. şi/sau a tulb. vertij. fără expunere la │ │ │conducere. dispnee la eforturi │ │ │ │ │medii. Dintre simptomele cele mai evocatoare sunt semnele legate de o ischemie cerebrală tranzitorie care pot varia de la ameţeli. Tulb. din H.. │ 80-89% │Gr. tranzitorie (ischemică. variaţii sugestive ale frecvenţei cardiace: 2. tulburări de │ │mici. lipotimii. de │ │ │ │ │conducere. Între factorii adiţionali care pot influenţa starea funcţională a pacienţilor cu tulburări cronice de ritm.I.A. ┌───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tulburări de ritm cardiac │Se vor lua în considerare: │ │ │ │ │. din CPC. la pacienţii cu tulburări de ritm şi/sau conducere cardiacă. III de inv. │ │operaţi pentru│Post operator. de │ │ │ │ │conducere. hemodinamice │ │ │ │ │.prezenţa complicaţiilor induse de │ │ │ .a. neuropsihice ş. cu imposibilitatea menţinerii tonusului postural. intoleranţă marcată la efort fizic. dureri anginoase la │ │factori fizici nefavorabili │ │ │eforturi mari │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Postoperator. │ │ │ │ │disfuncţii ale protezei │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Post operator. prezintă dispnee │ │Se recomandă locuri de muncă│ │ │la eforturi mari. │ │ │disfuncţii ale protezei + procese │ │ │ │ │endocarditice. beneficiază de tratamentul specific acestora şi de aprecierea deficienţelor funcţionale în raport de etiologie.└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALVULOPATII POST INTERVENŢII CHIRURGICALE (comisurotomii..etiologia aritmiei (pe prim plan se │ │ │ │ │ situează CI ischemică) │ │ │ │ │.a. Fondul patogenic şi posibilitatea asocierii unei cardiopatii sau altor boli care pot influenţa prognosticul. │ │ │ │ │colmatări eventual fenomene │ │ │ │ │bronhoembolice │ │ │ └──────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE RITM ŞI CONDUCERE CARDIACĂ În aprecierea gradului de tulburare funcţională şi a incapacităţii pe care o determină. II de inv.frecvenţa episoadelor aritmice │ │ │ │ │. sunt răspunsul la tratament şi prezenţa disfuncţiei ventriculare stângi (predictor al morţii subite). Tulburările de ritm şi conducere din C. 3. tulburări de ritm. dispnee la eforturi│ │ │ │ │medii. restenozări.T. dureri anginoase. inflamatorie. de efort sau prin înregistrare Holter. în absenţa altor│ │pentru a surprinde eventuale│ │viciului │fenomene patologice │ │agravări sau complicaţii │ │valvular ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr.simptomatologia produsă │ │ │ │ │. Sunt │ 70-79% │Gr. tulburări de │ 50-69% │cu solicitări energetice │ │ │ritm trecătoare. │ │ │Post operator. se vor lua în considerare: 1. afecţiuni congenitale ale cordului. miocardiopatii ş. În ce măsură ele determină o simptomatologie percepută de bolnav. valvulopatii. 4. dureri anginoase. precum şi semne generale ca astenie pronunţată. infecţioasă sau iatrogenă) sunt potenţial reversibile şi nu afectează capacitatea de muncă pe termen lung. stări confuzionale până la sincope cu pierdere totală de conştiinţă. Tulburările de ritm şi conducere din cadrul unor afecţiuni endocrine. digestive. de ritm şi conducere cardiacă determinate de o cauză acută.

tulb. favorabil la medicaţie │ │ │ │ posterior aspect HAS │antiaritmică. │În aritmii ESV repetitive frecvent sau │ │Pacienţii │ │. III de inv. punând probleme de │ │ │ │fiziologice a │prognostic) │ │ │ │ventriculilor. │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tahicardia paroxistică │Aprecierea deficienţei funcţionale în TP│ │ │ │poate fi considerată ca │trebuie să ia în considerare: │ │ │ │succesiunea cu frecvenţă │.V.V. V . │E │ │ │ │hissiene. V5 şi│extrasistolice ce apar în cadrul unor │ │monitorizaţi. │prelungit sau cu lambouri de TPV. .19% │Nu se │ │post extrasistolică (R │E. apicală .V. D2. endocrine. │ │ │ │extracardiace (dezechilibre│ │ │ │ │neurovegetative.V. │.S. cele microvoltate sau │ │ │ │QRS în E. gr.existenţa E interpolate (plasate între│ │ │ │durata P-R este cel mai │2 complexe normale) │ │ │ │adesea modificată. în afara crizelor.V. ceea ce │ │În raport de │ │ │limitează capacitatea de efort.fenomen R/T │efort.modificări ale undei T la complexul │ │ │ │apare nemodificat (cu │post extrasistolic. II. joncţionale (deci │atât de elementele descrise în preambul.izolate. ce apar sau │ │ │ │fascicolului Hiss. │ │încadrează. peste 11 EV/min (după unii │ │ │ │stimuli provenind din │5/min. │ │aritmii sinusale) │atunci când se ating valori mari ale FC │ │ │ │ │chiar în repaus. │ │ │ │repolarizare tip secundar │ │ │ │ │şi o pauză compensatorie │Fără deficienţă funcţională │ 0 . pot fi │anumite condiţii specifice (exces │ │ │ │supraventriculare (atriale │nicotinic de cofeină. gr. │deficienţa poate fi uşoară sau medie.existenţa altor tulb.V.izolate. │ │anterior E.│ │ V5 şi V6. care induc tulburări │ │ │ │ salve TPV în lambou │hemodinamice manifeste accentuate în │ │ │ │. VD. bazală . II . din hemiramul stg.E. apărând pe panta │ │ │ │decalantă.V. │au EV apicale. │ │ │ │miocardul ventricular). prin lipsa sau creşterea │ │ │ │ │insuficientă a FC în efort.sistematizarea EV (cele sistematizate.V dr.│ │ aritmie │ │ │ │ │. reţea │suferinţă miocardo-coronariană │ │ │ │Purkinje sau chiar │importantă. iar QRS │. │ │ │ │Complexul QRS apare │. gr. │ascendentă sau pe vârful undei T a │ │ │ │E.aspect BRS │nu se evidenţiază un fond patogenic │ │ │ │.A. │aritmii EV cu fenomen R/T sau QT │ │de noapte │ │.E. la care│ │încadrează. diferă după│ │ │ │ │origine: │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ │Morfologia E.J. cu valori excesive la │ 50 .precizarea mono sau pluri focalităţii │ │ │ │anterior sau posterior. │ 70 . │ │ │ │(una din ramurile │. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii extrasistolice │Aprecierea deficienţei funcţionale în │ │ │ │După originea lor.69% │Gr. din hemiram stg. în│frecvente.19% │Nu se │ │neregulat şi cu tendinţă │TPSV unice sau ce apar la intervale │ │încadrează.V. la R ulterior│legătură cu efortul.sistematizarea E │ │ │ │unda P apare modificată.frecvenţa E │ │ │ │bătăi premature în care │.originea E │ │ │ │bazale. │ │. la │ │solicitările │ │ │valori scăzute ale FC din bradicardii │ │muncii │ │ │importante cu limitarea posibilităţii de│ │profesionale │ │ │ef. atriale sunt │.E. semnificaţia unor │ │ │ │QRS). │ │ │ │sugestiv ca durată şi │. Lown │Deficienţă funcţională accentuată │ │fizice mari şi │ │şi Wolff au alcătuit │Aritmii EV ce nu pot fi controlate │ │medii de muncă │ │următoarea clasificare: │corespunzător prin trat. din hemiram stg.E.V. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii sinusale │În raport de datele consemnate mai sus.) sunt│complexului preextrasistolic) care pot │ │ │ │generate de centrii │fi precursoare ale unei aritmii │ │ │ │ectopici intraventriculari │ventriculare grave. tulb. fiind produse în │ │ │ │T. │ 20 . │ │ │ │. ce apar în serii de 3 sau mai │ │ │ │morfologie. │răspund prompt.E. cu interval QT alungit sau E. │fond de boală organică cardiacă certă. │. în E. │ │ V6. │aritmii sistematizate mai ales cu │ │ │ │.E.V.polimorfe │cuplaj variabil sau cu extrasistole │ │ │ │. E.. │. pot fi │aritmia extrasistolică va ţine seama │ │ │ │atriale.E.V. care │sau interpolate] │ │ │ │determină o activare │. I .V. gr.. stres etc.tipul morfologic (mono sau polimorf) │ │ │ │E.E. D3. │ │ bază. nu au consecinţe hemodinamice. │În TPSV cu episoade ce survin la mari │ │ │ . joncţionale .tipul tulburării │ │ │ │ridicată a unor │.fondul patogenic │ │ │ │durată < decât 2 intervale │. sau EV gr. │ │ │ │ unifocale peste 1/min. hissiană cu QRS │unele consecinţe hemodinamice care │ │corespunzător │ │ asemănător ritmului de │împiedică efectuarea eforturilor mari şi│ │afecţiunii.E. superioare sau │tip QS arată un substrat patogen sever │ │ │ │ulterior QRS în cele inf.J.) nu │ │ │ │sau joncţionale) care pot │alterează.tipul tulb. de irigaţie coronariană produse │ │ │ │ │ sau intensificate de aritmie. │ │ │ │.E.E. gr.E. │.fondul etiopatogenic │ │ │ │extrasistole. │Deficienţă funcţională medie │ 50 .V.P. tulburări de │multe realizează un lambou de T.V. II de inv.E. izolate sau EV gr. │foarte mari de timp. cu ├────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │ritm regulat sau uşor │Fără deficienţă funcţională │ 0 .V. D2.originea EV .│ │ │ │ESV) sau ventriculare care │precum şi de următorii factori: │ │ │ │pot fi VS.morfologia EV │ │ │ │apare negativă anterior │EV cu QRS larg. cât şi │prompt prin manevre vagale. III (Lown) sau aritmii │ │vor fi │ │ pozitiv D1.simptomatologia determinată │ │ │ │caracterizează printr-o │. nu apar pe │ │ │ │intervale R-R normale).E.frecvenţa EV [se consideră cu risc │ │ │ │premature determinate de │potenţial.V.aspect BRD │ESV rare. peste 50 ani) ca şi EV cuplate │ │ │ │joncţiunea A-V. bradicardii. medii.│ │ │eforturi mici şi medii. stg.V.P.J. se caracterizează prin│ST-T la complexul postextrasistolic au. apicale. turele │ │unifocale sub 1/min. │ │ │ │să apară atât din cauze │posibilitatea de efort fizic. ventriculare (E.sunt bătăi│. de ritm şi/sau │ │ │ │R-R ale ritmului de bază) │de conducere │ │ │ │E. .V. sunt urmate │Pentru EV se vor lua în considerare: │ │ │ │de o pauză decalantă (cu o │. │afecţiuni cardiovasculare şi care produc│ │trataţi │ │. │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │digestive. III de inv. ceea ce demonstrează│ │ │ │excepţia E. (nodale) │cu fenomen R/T (perioada de cuplaj este │ │ │ │sunt urmate de pauză │foarte scurtă. E. I (Lown) ce apar fără │ │încadrează. │ │marcată la recidivă.relaţia cu efortul: E.E.V.complex QRS│EV gr. │ │ │ │nemodificat. IV . │ │ │ │absenţa P (acoperită de │de asemenea. complex QRS modificat│suferinţe miocardice. │.V. │cardiovascular.69% │Gr. de ritm │ │ │ │ │. │ │ │ │aberantă) E. apar pe un │ │cu stres psihic│ │. │medii şi care nu pot fi controlate │ │Se vor │ │Legat de severitatea şi │satisfăcător prin tratament antiaritmic. sunt foarte rare nu│ │ │ │E.V. Unda P │. │un fond patologic organic.79% │Gr. cu conducere │suferinţa miocardului. │ │major. D3.V. se remit │ │ │ │cardiace.un prognostic mai sever │ │ │ │sau abs.V. este egală cu 2 │produc tulburări subiective.V. TP apare brusc │ episoadelor aritmice │ │ │ │şi dispare brusc şi se │.49% │Nu se │ │. │se intensifică în efort arată o │ │ │ │hemiramuri stângi.│ │contraindica │ │riscul unor aritmii │ │ │eforturile │ │ventriculare severe. │.A.cuplate.frecvenţa şi durata habituală a │ │ │ │variabilă. III .│ │ │ │retrogradă a atriilor şi o │mai ales bigeminismul şi în special cele│ │ │ │acţionare pe căi │cu cuplaj variabil.complicaţiile produse │ │ │ │activitate ectopică cu │ riscul letal │ │ │ │frecvenţa 160 220/min.49% │Nu se │ │(tahicardii. ce sunt urmate de modificări │ │ │ │E.complex │ │ │ │ │ QRS negativ D1. nu au relaţie cu │ │ │ │ anterior aspect HSP │efortul. pe o perioadă│.

│ │ │ │ │TP ventriculare apar │Deficienţă funcţională medie │ 50 .49% │încadrează │ │400-600/min. │cardiocirculatorie.89% │Gr. munca la│ │paroxistice diurne sau │ │ │înălţime. intercritică este bună.│ │periodic │ │ventriculului dr. complexe QRS de tipul │ │ │se contraindică│ │E. de ritm este │ │ │ │vagale sau tratamentul │neuro-vegetativ sau dismetabolic. II de inv. III de inv. II de inv. │ │ │ │ │ventriculară bidirecţională. la care toleranţa │ │se vor efectua │ │displazia aritmogenă a │la efort este limitată de apariţia tulb. │ │ │cu risc crescut│ │Pe lângă TPV "clasică" mai │ │ │sau în condiţii│ │există tahicardia │ │ │de mediu fizic │ │ventriculară bidirecţională│ │ │şi psihic │ │ce apare în intoxicaţia │ │ │nefavorabil. unde P cu │ │ │solicitări mari│ │morfologie normală. la │ │ │ │ │TP din sindromul WPW însoţite de │ │ │ │ │complexe QRS anormale. mici de timp.. CI acută şi │apare la intervale mari de timp. │şi care necesită tratament antiaritmic │ │dispensarizare. tumori │cedează prompt.│ │infecţioase. │ │ │adaptat │ │regulată sau cu mici │ │ │situaţiei. III de inv. │ │ │ │ │Se recunoaşte tahicardie în│ │ │ │ │jur de 150/m cu ritm │ │ │ │ │regulat în care complexe │ │ │ │ │QRS de tip BRS Şi BRD │ │ │ │ │alternează. de existenţa semnelor de │ │ │ │atriali cu ritm regulat şi │insuficienţă cardio-circulatorie şi de │ │ │ │frecv. │ │ │munca cu │ │digestive.│intoxicaţie tabagică sau cu│intervale de timp.│ │ │ │stopează criza. │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Fibrilaţia atrială.20% FA este │eforturi cu solicitări energetice mici. │ │contraindică │ │aşa-zis "idiopatică" la │ │ │activităţi cu │ │aceşti subiecţi existând │ │ │solicitări │ │semne de │ │ │energetice │ │hiperexcitabilitate │ │ │medii şi mari. │ │neurovegetativă. │În FA şi flutter. în care │ │ │ │ │sunt activate alternativ VS│ │ │ │ │şi VD. când │ │ │ │digitalic sau antiaritmic │toleranţa la ef.│ │întotdeauna pe un fond de │TPSV şi în special cele ventriculare cu │ │Aceşti bolnavi │ │afectare cardiacă (CI. │ │ │ │Din alte cauze. menţionăm │ │ │ │ │hipertiroidia. TPV până la │ │ │ │ │fibrilaţie ventriculară). în T. │ │ │ │ │Torsada vârfurilor este o │ │ │ │ │altă formă de TPV ce apare │ │ │ │ │în bradicardii pronunţate. capacitatea de efort fizic │ │ │ │constructivă.69% │Gr. │eforturi de intensitate mare şi medie. │frecvente de durată medie sau în FA │ │monitorizaţi şi│ │stimulator cardiac. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . fenomene de ischemie │ │ │ │extrasistole SV fibrilaţie │cerebrală. La │ │diferenţe între 2 intervale│ │ │aceşti subiecţi│ │R-R. sau produsă │episoadelor paroxistice) de alură │ │ │ │prin stimuli patologici │ventriculară. tulb.89% │Gr. │ │ │La subiecţii cu TPSV şi în special TPV │ │ │ │ │repetitive la interv. consum abuziv │ │ │expunere la │ │de tutun şi cafea. cele │ │conducere retrogradă. HTA. │medicaţie specifică │ │ │ │CPC. de irigaţie │ │ │ │atrială sau flutter atrial)│miocardică şi hemodinamică. funcţionale la │ │EKG-uri de │ │stimulator cardiac). │crize la intervale relativ mici de timp │ │necesită │ │valvulopatii. │ │ │ori afecţiuni cardiace grave. necontrolate suficient prin │ │ │ │sindromul WPW pot fi │trat. manevrele │fondul patogenic al tulb.V. Se │ │ │ │ │caracterizează prin │ │ │ │ │modificarea progresivă a │ │ │ │ │axei complexelor QRS care │ │ │ │ │se "torsionează" în jurul │ │ │ │ │liniei izoelectrice. torsada │ │ │ │ │vârfului şi ritmul idio-ventricular │ │ │ │Tulburări de ritm din │accelerat. │nu este alterată. la │ │negative în caz de │ │ │înălţime. │ │ │ │ │ │Prin substratul lor. nu au │ │ │şi medii. pericardita │Intercritic. │ │ │ │ │tulburările de ritm ventricular │ │ │ │ │determină o deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată. cu toleranţă bună la│ │control.a. │ │obicei de EA precoce. FA │ │ │factori fizici │ │paroxistică comună se │ │ │nefavorabili de│ │caracterizează prin crize │ │ │mediu. tulb. II de Inv. │ │ │Flutter-ul atrial şi FA determinate de │ │ │ │ │afecţiuni cardiovasculare în care apar │ │ │ . crescută (flutter-ul│toleranţa la efort (în principiu mult │ │ │ │atrial). când sunt semne │ │încadrează. │ │control şi │ │Se caracterizează prin │ │ │aritmic va fi │ │tahicardie 140 220/min. │ │ │ │ │flutter şi fibrilaţie │ │ │ │ │ventriculară cu oprire │ │ │ │ │cardiacă şi resuscitare │ │ │ │ │eficientă). spontan sau prin │ │ │ │mediastinale. munca│ │nocturne precedate de │ │ │de noapte.69% │Gr.│ │miocardiopatii. în aproximativ 50%│de afectare organică a cordului şi │ │ │ │din cazuri. │ │relaţie cu QRS sau sunt │ │ │activ. boli │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │Fondul etiopatogenic îl │ │ │ │ │reprezintă valvulopatiile │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │(în special stenoza │În episod de FA paroxistic unic sau ce │ │ │ │mitrală). malformaţii │declanşat de factori extracardiaci şi │ │ │ │cardiace.89% │Gr. │ │În TPSV. este │ │ │ │cronică. │ │digitalică sau leziuni │ │ │ │ │cardiace severe. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . cu frecvenţa│în considerare frecvenţa şi durata │ 20 . Se │ │În aprox. De asemenea. deficienţa funcţională│ │ │ │flutter-ul atrial sunt │se va aprecia în raport de substratul │ │ │ │aritmii totale în care │etiopatogenic. │de ritm şi a tulb. fără semne de insuficienţă│ │periodic EKG de│ │ş. sincope. │ │ │ │sau ventriculare │ │ │ │ │(extrasistole. │ │ │ │ │uneori repetitive alteori │ │ │ │ │cu conducere │ │ │ │ │intraventriculară │ │ │ │ │aberantă. cardiopatii.. intervenţii │În FA paroxistică cu crize relativ │ │Bolnavii vor fi│ │chirurgicale pe cord. cardiacă. tulb. de caracterul permanent │ │ │ │activitatea atrială este │sau paroxistic (în acest caz se va lua │ │Nu se │ │anarhică (FA). în TP însoţite de │ │ │ │supraventriculare (TPSV │insuf. care răspund │ 20 . │redusă). 8 . │susţinut şi continuu.49% │Nu se │ │nicotină │favorabil la tratament. │cronică cu AV medie controlată │ │se va efectua │ │intoxicaţii medicamentoase │medicamentos. │ │ │ │ │în BAV III sau în mari │ │ │ │ │alungiri de QT. de cele mai multe │ 70 . │ │ │ │Tulburările de ritm │ │ │ │ │ventricular (tahicardii │ │ │ │ │ventriculare persistente. de repolarizare│ │ │munca cu │ │de tip secundar.

forme ce apar în │ │implantării unui │ │nodul sinusal până la joncţiunea │contextul unor afecţiuni cardiace │ │stimulator │ │reţelei Purkinje cu musculatura │organice severe. insuficienţa cardiacă). blocuri │De o mare însemnătate în evaluarea│ │ │ │atrioventriculare.trifasciculare . II Mobitz │ │ │ │ │apare în circumstanţe patologice │ │ │ │ │ca şi BAV gr. blocajul conducerii │permanent sau tranzitoriu. BRS (din porţiunea comună a│menţinerea în limite fiziologice a│ │ │ │ trunchiului) │capacităţii de prestaţie fizică │ │ │ │. I sau gr. │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .│ │ │ └───────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┴───────────────┘ TULBURĂRI CRONICE DE CONDUCERE ┌──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocuri atrioventriculare şi │Se va considera fondul │ │ │ │intraventriculare. unde P│o bradicardie simptomatică. caracterul│ │ │ │În general. bolnavi cu FA. cu repetate │ │ │ │ │conversii electrice în antecedente. de riscul vital │ │ │ │cauze funcţionale (cele │pe care-l presupune şi de │ │ │ │tranzitorii) sau organice. II.BAV gr. │stimulator cardiac. forme însoţite de│ │cardiac. munca │ │cronice. │ │ │ │antiaritmice. BRS asimptomatic. forme de BAV însoţite de │ │ │ │ progresivă a PQ până la o undă P│tulb. expunere │ │afecţiuni inflamatorii ale inimii. I .3 sau 4. │ │fascicule (HSA sau HSP) sau pe ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │reţeaua Purkinje (bloc de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . II │ │ │ │Se disting: │Mobitz cu limitarea marcată a │ │ │ │. I (în raport de │ │Contraindicaţii │ │Etiopatogenia tulburărilor de │etiologie). mai ales când │ │ │ │ │controlul medicamentos se dovedeşte │ │ │ │ │ineficient. III.│ │ │ │După sediu. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Dintre formele mai frecvente. │ │ventriculară.forma cea mai │ │ │ │ │ severă de bloc A-V în care nici │ │ │ │ │ un stimul atrial nu ajunge la │ │ │ │ │ ventricul. coronariene manifeste sau │ │ │ │ fără răspuns ventricular │BAV gr. │mici satisfăcătoare. miocardiopatii │Mobitz sau BAV gr. │ │ │ │ │De asemenea..│ │ │ │în miocard.tip perioade │I sau II asociat cu blocuri de │ │ │ │ Wenckebach cu alungire │ramură.│sau unele forme de BAV gr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . │miocardo-coronariană. cu │ │conducere este reprezentată de CI. │ │ │ │disting blocuri sinoatriale (între│De asemenea. I de inv. │BRD incomplet sau BRD congenital │ │Necesită │ │După complexitate pot fi: │sau HSA fără alte modificări │ │monitorizarea │ │. se│implantării unui stimulator.asocierea BRD cu├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ HSA sau HSP sau BRS.89% │Gr. dar uneori. III . Se │ │ │funcţionale la eforturi mari şi │ │contraindică │ .monofasciculare: HSA şi HSP. III cu centru │ │Se va aprecia │ │deprimarea sau de blocarea │idioventricular jos situat şi AV │ │posibilitatea │ │stimulului pe parcursul său de la │foarte lentă.49% │Nu se încadrează. │fenomen Adams Stokes.alungirea PQ peste │capacităţii de efort BAV gr. se va lua în │ │ │ │clasifică în: bloc de ramură │considerare şi posibilitatea │ │ │ │(drept sau stâng). II . II Wenckebach de│ │Necesită │ │conducerea stimulului este blocată│origine hipervagotonă. III în care │ │şi medii. blocurile cronice │ │ │ │ │evoluează în cadrul unor boli │ │ │ │ │cronice şi au un caracter │ │ │ │ │progresiv.BAV gr. activ. de HVS. │ │ însumarea HSA cu HSP │BRD major izolat sau asociat cu │ │Bolnavii vor fi │ │. │ │ │ │În raport de sediul blocajului.49% │Nu se încadrează. flutter-ul sau FA din │ │ │ │ │cadrul sindromului WPW. │etiopatogenic al tulb. │ │ │ │ │de insuficienţă coronariană. │ │periodică a EKG. I │ │ │ │ │poate apărea şi la subiecţi │ │ │ │ │normali (proba de efort este │ │ │ │ │concludentă) şi BAV gr. I sau gr. de │ │ │ │bifurcaţia fasciculului Hiss. de simptomatologia pe │ │ │ │tranzitoriu. III de inv.BAV gr. de gradul de │ │ │ │Aceste tulburări pot avea un │complexitate al tulburărilor de │ │ │ │caracter permanent sau │conducere. bloc de │corectării prin implantare de │ │ │ │fascicule (hemibloc stâng. │ │ │ │ │fiind produse de afecţiuni │ │ │ │ │cardiace acute. fiind determinate de │care o determină.în asocierea │HAS. │blocului A-V. │răspunsul la tratament şi posib. fără semne │ │monitorizaţi. cu blocarea │funcţională (la BAV gr. II de inv. │ │ │ │cel stâng. │ │arborizaţie). BAV gr. │ │ │În situaţia tulburărilor produse prin │ │ │ │ │accidente tromboembolice cu sechele │ │ │ │ │neurologice care împiedică autoservirea.21'' │alternând cu BAV gr. tulb. │răspunsul la tratamentul specific.│simptomatologia clinică este │ │la fact. │morfofuncţionale ale inimii. │felul acesteia. II │ │ │ │ 0. │ │ │ │ │De asemenea. se │ │ blocurilor bifasciculare cu BAV │de altă suferinţă │ │va efectua │ │ gr. │există o toleranţă la eforturi │ │cu risc. care │ │monitorizare │ │pe ramuri (BRS sau BRD) pe │dispare la efort. BAV gr. III) este │ │ │ │căilor de conducere de la nodul │prezenţa sindromului Adams Stokes. III de inv. cu blocarea │patologice EKG concomitente cu │ │ │ │stimulului de la atriul drept la │blocul. │ │ │ │ │În general. │ │blocurile AV sunt realizate de │BAV gr. II │ │solicitări mari │ │leziuni valvulare. au un caracter │ │ │ │ │tranzitoriu. │ │intraventriculare în care │BAV gr. III. BAV gr. │ │ │ │antero-superior sau ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │postero-inferior). │ │ │ │. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocurile intraventriculare se │Aprecierea funcţională se va face │ │ │ │caracterizează prin deprimarea sau│în raport de substratul │ │ │ │stoparea conducerii stimulului sub│etiopatogenic al afecţiunii. │ │noapte. │considerare şi alte modificări │ │ │ │blocuri intraatriale. tumori maligne cardiace.│ │ │ │atrioventricular până la periferia├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ramurilor şi blocuri │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .bifasciculare . cu │ │afecţiunii │ │ BRD.69% │Gr. tura de │ │stări postoperatorii pe cord. existând deci o │ │ │ │ │ totală necorelare între undele P│ │ │ │ │ şi complexele QRS. produs prin│Deficienţă funcţională medie │ 50 . betablocante.tip Mobitz (la 2. │ │ │ │ │De menţionat faptul că BAV gr. HSP la care │ │periodic EKG de │ │ │bolnavii prezintă tulburări │ │control. │ │arborizaţie (blocuri distale). BAV gr. │ │ │ │ apare un complex QRS) │ │ │ │ │. II │ │ │ │ │Wenckebach care apar la │ │ │ │ │hipervagotoni. de conducere se │De asemenea. │ │ │ │poate fi funcţional (în perioada │existenţa simptomatologiei (în │ │ │ │refractară) sau organic prin │special legată de ischemia │ │ │ │leziuni în sistemul specific sau │cerebrală. │BAV gr.100% │Gr. II Wenckebach │ │ptr.69% │Gr. se vor lua în │ │ │ │nodul sinusal şi atriul drept). II sau III responsabile de│ │ │ │. bloc de │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .│ │semne de insuficienţă cardiacă. fizici │ │blocuri congenitale sau prin │redusă şi nu se evidenţiază alte │ │de mediu │ │efectul unor droguri ca │modificări patologice EKG în afara│ │nefavorabili │ │digitalice.

eventuale complicaţii │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 30 . fără │ │ │ │ │expunere la │ │ │ │ │factori │ │ │ │ │perturbatori ai │ │ │ │ │funcţionării │ │ │ │ │stimulatorului │ │ │ │ │cardiac. astenie │ │ │ │ │accentuată) produse. precum şi a │ │ │ │ │ situaţiei patologice care a │ │ │ │ │ necesitat pacingul. │ │ │În cardio-stimulare eficientă. │ │ │Boala nodului sinusal cu │ │Contraindicaţie │ │ │bradicardie sau sindrom │ │pentru eforturi │ │ │bradi/tahicardic simptomatic. se │ │ │ │ │vor lua în considerare tulburările│ │ │ │ │funcţionale (dispnee.prezenţa unor anomalii de puls │ │ │ │ │ datorate fie epuizării sursei │ │ │ │ │ de energie sau malfuncţiei de │ │ │ │ │ stimulare şi decelare a │ │ │ │ │ eventualelor extrasistole. cu │ │Bolnavii pot │ │ │stare clinică funcţională bună. │ │ │ │BNS simptomatică cu fenomene │ │Se vor îndruma │ │ │sincopale sau de insuficienţă │ │pentru implantare │ │ │cardio-circulatorie. III de inv.tipul de stimulator. III de inv. │ │însoţite de │ │ │la care tulburările funcţionale │ │sincope se va │ │ │apar la eforturi de mică │ │urmări │ │ │intensitate şi chiar în repaus │ │posibilitatea │ │ │ │ │stimulării │ │ │ │ │permanente prin │ │ │ │ │stimulator │ │ │ │ │cardiac │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala nodului sinusal │Aprecierea tulburărilor │ │ │ │ │funcţionale se va face în raport │ │ │ │ │de disfuncţia sinusală cu │ │ │ │ │bradicardie simptomatică sau de │ │ │ │ │disfuncţia sinusală cu episoade │ │ │ │ │tahibradicardice.89% │Gr. │ │ │limitarea capacităţii de prestaţie│ │expunere la │ │ │fizică. forme │ │de stimulator │ │ │asociate cu alte modificări │ │cardiac │ │ │patologice cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi purtători de stimulator │Se vor lua în considerare │ │ │ │cardiac (pacemaker) │următoarele elemente: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ cardiopatia pacientului purtător│ │ │ │ │ şi vechimea generatorului de │ │ │ │ │ puls implantat. │ │ │BRS major simptomatic. însoţit de │ │În cazul │ │ │tulburări coronariene. apare dispnee la │ │recomandări ca │ │ │eforturi mari şi medii.69% │Gr. │ │ │ │ │Pacienţii vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi │ │ │ │ │controlate │ │ │ │ │periodic │ │ │ │ │funcţionarea │ │ │ │ │stimulatorului şi │ │ │ │ │starea clinică │ │ │ │ │funcţională │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │lucra activităţi │ │ │fără alte alterări ale funcţiei │ │profesionale cu │ │ │inimii │ │solicitări mici │ │ │ │ │şi medii. │ │ │Pacienţii prezintă unele tulburări│ │Aceleaşi │ │ │funcţionale.89% │Gr.49% │Nu se încadrează. Se│ │ │ │ │vor lua de asemenea în discuţie │ │ │ │ │posib. │ │ │BNS cu bradicardie nesimptomatică │ │Necesită │ │ │sau cu alternanţă de │ │monitorizare şi │ │ │tahi/bradicardie bine tolerată. │ │ │ │ │fără risc de │ │ │ │ │accidentare.49% │Nu se încadrează. │ │ │ │ │Necesită control │ │ │ │ │medical periodic │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │control EKG │ │ │Capacitatea de prestaţie fizică │ │periodic │ │ │nu este alterată │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │. la care implantarea │ │ │ . II de inv. │ │ │ │ │.dispariţia. II de inv.69% │Gr. precum şi existenţa altor│ │ │ │ │modificări patologice │ │ │ │ │cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │Pacienţi cu afecţiuni cardiace "de│ │ │ │ │bază" severe. │ │ │ │ │. cu menţinerea │ │factori de risc │ │ │posibilităţii de efectuare a │ │sau de mediu │ │ │muncilor cu solicitare mică │ │fizic │ │ │ │ │nefavorabil. precum şi │ │ │ │ │gradul de perturbare a capacităţii│ │ │ │ │de prestaţie a efortului fizic. dar au conservată │ │eforturi cu │ │ │capacitatea de prestaţie fizică │ │solicitări │ │ │pentru eforturi de mică │ │energetice medii │ │ │intensitate │ │şi mari. cu │ │mari şi medii. II de inv. implantării de stimulator │ │ │ │ │cardiac. De asemenea. blocuri bi │ │blocurilor bi şi │ │ │şi trifasciculare ce apar în │ │trifasciculare │ │ │cadrul unei cardiopatii cronice. în │ │ │ │ │condiţii de │ │ │ │ │confort organic. │ │ │ │ │. există │ │mai sus │ │ │modificări patologice EKG în afara│ │ │ │ │celor induse de pacing │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .semne EKG ale eficacităţii │ │ │ │ │ stimulării. ameliorarea sau │ │ │ │ │ persistenţa simptomatologiei │ │ │ │ │ clinice care a motivat │ │ │ │ │ intervenţia (cu referire │ │ │ │ │ dominant la stările lipotimice │ │ │ │ │ sau sincopale).89% │Gr.│ │medii. munca în │ │ │ │ │condiţii │ │ │ │ │nefavorabile de │ │ │ │ │mediu fizic │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .

funcţionale se va│ │ │ │sau angioplastie coronariană (cu │face în raport de: │ │ │ │balon cu endo proteze. │ │ │ │accidentelor coronariene majore şi│. │ │CMH se caracterizează prin HVS │VS. suprimă sau │ distal şi modificările parietale│ │ │ │diminuează simptomatologia clinică│ globale. stenturi) │. │ │ │Bolnavii simptomatici la efort mic│ │Se va aprecia │ │ │şi repaus la care apare marcată │ │oportunitatea │ │ │HVS (peste 20 mm) cu obstrucţie │ │intervenţiei │ │ │evidentă a căii de ieşire a VS │ │chirurgicale. consecinţa │ │ │ │cardiacă.│. │ │ │antecedente (repetitive). în cond. gradientul│ │ │ │afecţiunile primare ale │subaortic. asociate cu disfuncţie│este dispneea. cu AHC │ │miectomie │ │ │de moarte subită la mai puţin de │ │septală.dimensiunile lumenului vascular │ │ │ │a mortalităţii. │ │muncă cu │ │ │crize anginoase rare. a │ │ │ │ │bolii cât şi ca │ │ │ │ │adaptare la muncă │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │ │ │ │în raport de │ │ │ │ │evoluţia │ │ │ │ │ulterioară. dilataţie sau │domină ca tulburare funcţională │ │ │ │restricţie. se va │ │ │ │ │face încadrarea │ │ │ │ │funcţională (în │ │ │ │ │caz de deficienţă │ │ │ │ │uşoară cu │ │ │ │ │incapacitate │ │ │ │ │35-49%. │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . prin natura şi amploarea│ │ │ │ │modificărilor morfofuncţionale │ │ │ │ │cardio-vasculare. III de inv.│ │ │ │cunoscute complicaţiile ce pot │ (ateroscleroze aortice. │ │ │ │răspund puţin la medicaţia uzuală. ablaţia │ │ │ │ │transcaronară a │ │ │ │ │hipertrofiei │ │ │ │ │septale) │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . prezintă │ │ │ │ │dispnee la eforturi mici şi chiar │ │ │ │ │în repaus şi au risc vital crescut│ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi după By-pass coronarian │Aprecierea tulb. se │ │sistolică ventriculară dinamică │ │ │va aprecia │ │este o CMH obstructivă. în │ │interesând în special SIV. se pune pe │ │ │muncă │ │SS. eventual │ │ │40 ani │ │protezare │ │ │ │ │mitrală. │ cardiomiopatie hipertrofică │ │ │ │restenozări. I de inv. │ │ │ │ │Bolnavii vor fi │ │ │ │ │supravegheaţi │ │ │ │ │atât ca evol. HVS până la │ │solicitări energ. │pectorală.69% │Gr. │şi moartea subită │ │ │ │nespecifice (angor.│ │stimulatorului a permis doar │ │ │ │ │regularizarea ritmului cardiac. │ │ │ │ │dar care. │ │ │ │Cu toate acestea. echo şi Rgr. │ │ │ │(fenomene ischemice majore. HVS şi hipertrofia septală │a VS. Bolnavii │ │ │ │ │vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi. II de inv. III de inv. │ │ │ │ │.89% │Gr. disfuncţia ventriculară│ │ │ │miocardului ce se manifestă prin │şi ischemia miocardică. │ │ │Dacă s-a produs o ameliorare │ │Se recomandă │ │ │clinică evidentă.) │ obstructivă). au capacitate │ │ │ │ │funcţională mult redusă. │ │mici. │ │anterioară a valvei mitrale (SAM) │Bolnavii paucisimptomatici în │ │Pot lucra numai │ │evidentă echografic │repaus şi la eforturi mici.69% │Gr.existenţa restenozărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . vor fi │ │ │ │ │depensionaţi în │ │ │ │ │raport de locul │ │ │ │ │de muncă). Alte tulburări sunt angina │ │ │ │evidenţiabile EKG.gradul şi lungimea stenozei │ │ │ │cardiacă. cu │ │profesionale cu │ │ │atenuarea manifestărilor │ │solicitări │ │ │patologice EKG în absenţa │ │mici/medii în │ │ │complicaţiilor │ │absenţa │ │ │ │ │factorilor │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu. dar cu│ │pe locuri de │ │ │dispnee la efort mediu şi mare. modificarea caracteristică a ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │pulsului carotidian şi mişcare │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │CMH asimptomatice cu toleranţă la │ │monitorizaţi se │ │Boala fiind cu transmisie │eforturi mici şi medii.│ │ales în MCO │ │ │cu sincope sau presincope în │ │(miotomie. │ │ │ │căci induc o mai bună performanţă │. │ intervenţie. Ceea ce │ │ │ │hipertrofie. │ │ │ │apărea după aplicarea lor │ tulburări paroxistice de ritm. │ │ │20 mm a VS. presincopa sau sincopa │ │ │ │Acuze subiective variabile. care │ după intervenţie. │ │ │ │a bolnavului │.existenţa semnelor fizice ale │ │ │ │iar pe de altă parte sunt │ afecţiunii generatoare de CI cr. │disfuncţiei diastolice cu │ │ │ │Cardiomiopatii hipertrofice │creşterea presiunii telediastolice│ │ │ │Dg. sincope. tromboze etc. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │tulburări de ritm. în │ │ │raport de │ │absenţa unei cauze cardiace sau │ │ │solicitările │ │sistemice. mai │ │ │(echo) cu tulburări de ritm grave. de │ │ │ │ │mediu favorabile.49% │Bolnavii vor fi │ │VS). în special CMO cu │ │ │ . cu stare │ │activităţi │ │ │funcţională satisfăcătoare. │ │ │În situaţia în care │ │ │ │ │simptomatologia şi tulburările │ │ │ │ │funcţionale accentuate persistă şi│ │ │ │ │după aceste tehnici. reduc riscul │ coronariene. ele sunt │.89% │Gr. │ │ │CMH. │ │ │tratament şi. │ │ │muncii │ │Dacă HV se însoţeşte de obstrucţie│ │ │profesionale. │Hipertrofie uşoară (13-15 mm) a │ │evoluţia. HTA. importante sunt AHV.100% │Gr.funcţia contractilă a │ │ │ │ │ miocardului. │ │ │capacitatea de │ │În această formă dg. sau dacă s-au│ │ │ │ │produs restenozări sau infarct │ │ │ │ │miocardic acut post intervenţie │ │ │ │Bolnavi după transplant de cord │ │ │ │ │(după 6-12 luni) Aprecierea se va │ │ │ │ │face în raport de funcţionalitatea│ │ │ │ │noului organ şi fenomenul de rejet│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatiile reprezintă │Sunt dependente de HVS. │ │va aprecia │ │genetică.evoluţia simptomatologiei │ │ │ │Aceste tehnici sunt indicate │ subiective (crize anginoase) │ │ │ │formelor severe de CI cr. insuficienţa │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │răspunsul la │ │sau/şi HVD obişnuit asimetrică. II de inv.evoluţia aspectului EKG după │ │ │ │indicate din ce în ce mai mult.

semne de stază │ │ │ │Tabloul clinic este asemănător cu │periferică. situaţie│ │ │probe vent. tulburări grave de │ │ │ │ │ritm şi sincope frecvente care │ │ │ │ │împiedică autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatia dilatativă (CMD) . ischemie │ │ │ │ │difuză.49% │În raport de │ │insuficienţe cardiace progresive. echo. │ │activităţi cu │ │cardiomegalie. EKG.). III de inv. │la expunere la iritanţi │ │bronhopulmonari.69% │Gr.. aspect de rS în │EKG şi Echo │ │sus amintite │ │precordiale V 1V 5 uneori T ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │negativ V 1 . I de inv. Rx │HAD. │ │în care HTP arterială este │ │ │oximetrie.69% │Gr. │ │ritm. echo aduce │ventilatorie accentuată. III de inv. │ │ │ │ │ritm. EKG şi │ │manifestă. │ │arterială cu afectarea consecutivă│evoluând cu remisiuni frecvente.100% │Gr.. │ │ │ │ │ireveresibil. Bolnavul nu prezintă │ │(lipsa expunerii │ │unei afecţiuni a inimii stg. cu dilatarea art. │ │afecţiuni ale parenchimului │arată capacitatea de efort în │ │excesive). presiune │ │ │ │ │diastolică crescută.este │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │insuficienţă cardiacă. │ │ │ │ │ireversibilă.100% │Gr. fără semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │hipodiastolică │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Pericardica cronică constrictivă │ 70 . │ │HVD apare rar în CPC │Bolnavii cu disfuncţie │ │ │ │parenchimatos. cu dispnee de │ │ │ │ │repaus sau la efort mic determină │ │ │ │ │deficienţă accentuată │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă. │ventilatorie medie. │deficienţă funcţională uşoară. │ │CPC poate fi consecinţa unor │bronho-pulmonari.7 │la efort prin DC scăzut. circulaţie │tulburări de ritm episodice │ │solicitări │ │pulmonară încărcată. │ │ │solicitările │ │iniţial stânga dar frecvent │CMD în faza iniţială pot avea │ │profesionale. │ │ │Bolnavii cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III.│apariţia manifestărilor majore. │ │ │ │ │hepatomegalie. │ │Necesită măsuri │ │a VD ca urmare a unor boli ce │cu tulburări ventilatorii uşoare. III de inv. sau a│dispnee decât la eforturi mari sau│ │la iritanţi │ │unei boli congenitale).│mari şi medii. mărirea cavităţilor cu │ │ │fără expunere la │ │diminuarea contractilităţii.│ │insuficienţă cardiacă NYHA IV.V 3. clacment sau clic │ │ │ │ │pericardic. VD şi circulaţiei │semne de încărcare pulmonară şi │ │ │ │pulm. ascită EKG. fără cauze aparente. Aspect EKG de │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . EKG şi echo) │ │ │ │arată inima dr. cu │ │ │ │informaţii privitoare la │hipoxemie şi hipercapnie medie. │dacă au toleranţă bună la efort │ │capacitatea de │ │se acceptă rolul etiopatogenic al │ │ │muncă. │ │ │Pericardita cronică constrictivă │ │ │ │ │cu insuficienţă cardiacă severă.89% │Gr. │ │ │ │ │turgescenţa jugulară. şoc │ │ │ │ │apexian fix. ex.89% │Gr. microvoltaj. scăderea │ │ │ │cm/m) şi disfuncţie sistolică │perfuziei şi alterării biochimice │ │ │ │(fracţie de ejecţie < 45% sau │musculare.69% │Gr. Ex. pulmonară │ │semnele bolii de bază se adaugă ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │semnele de încărcare a cordului │Deficienţă funcţională medie │ 50 . se pune pe dispnee. se │ │globală. │dispnee. II de inv. │ │ │ │Dg.│Date fiind fenomenele de │ │ │ │se caracterizează printr-un │insuficienţă cardiacă. │ │pulmonar sau ale cutiei toracice │limite fiziologice │ │Bolnavul va fi │ │(CPC parenchimatos) sau apare prin│ │ │monitorizat │ │afectarea primară a vaselor │ │ │efectuându-se │ │pulmonare (CPC vascular). │ │ │factori fizici │ │eventual tromboze intra-cavitare │ │ │nefavorabili │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ 90 . În CPC vascular. tulburări de │ │ │energetice mici. │ │ │Starea după pericardita acută ca │ │ │ │ │şi pericardita cronică │ │ │ │ │constrictivă cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale (dispnee) la eforturi │ │ │ │ │mari şi medii. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . Prognosticul este │ │ │ │fracţie de scurtare 30%). │ │ │ │ │Radiografia cordului cu pulsaţii │ │ │ │ │reduse şi calcificări pericardice. Echo-cord │ │ │ │ │aspect specific de pericardită. cu semne de │ │respecta │ │EKG apare HAD. (sg. zgomote cardiace │ │ │ │ │asurzite. dilatarea ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ . mărită. crize anginoase rare. Rx. ireversibilă sau cu │ │ │ │ │sechele grave după accidente │ │ │ │ │embolice care împiedică │ │ │ │ │autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiopatia restrictivă este │Evaluarea se va face în raport de │ │ │ │foarte rară la noi în ţară. tulb. Testul de efort │ │la temp. cu│ │ │ │dimensiunea Ad. │ 20 . │ │dr. │ │de protecţie la │ │tulbură primitiv funcţia şi/sau │care produce o uşoară încărcare a │ │locul de muncă │ │structura plămânului (în lipsa │cordului dr. deviaţie axială QRS│HAD şi mai ales HVD radiologice. II de inv. cu deficienţă │ │muncă se vor │ │pulmonare şi mărirea inimii dr. HVD (Rgr. II accentuat în focarul │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │Pentru locul de │ │pulmonar ex.49% │Nu se încadrează │ │afecţiunea caracterizată prin HTP │Afecţiunea pulmonară cronică │ │în gr. I de Inv.79% │Gr. care arată│mediu. TA scăzută. │rezervat prin evoluţie progresivă │ │ │ │CMD se prezintă sub forma unei │a insuficienţei cardiace. │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cordul pulmonar cronic . ele sunt │ │ │ │ventricul dilatat (dimensiune │dominate de dispnee şi intoleranţă│ │ │ │internă telediastolică a VS 2. II de inv.. de inv. al mecanismului │ │ │ │ │imunologic şi al factorilor │ │ │ │ │genetici │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Semnelor fizice obiective de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . li se │CMD cu dispnee la efort mare şi │ │Pot lucra numai │ │adaugă Rgr. │ │recomandările mai │ │la dr. │ │infecţiei virale. După │ │ │ │realizează o constricţie a inimii. │ │va aprecia │ │Deşi cauza CMD este necunoscută.│ │ │ │ │jugulograma cu "a" şi "V" ample şi│ │ │ │ │"y" adânc la cateterism. │ │ │cu semne de insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III sau IV cu tulburări de │ │ │ │ │ritm sau conducere.. În CPC parenchimatos la│ │ │Rgr. creşterea │evoluţia bolii este rapidă │ │ │ │în volum a abdomenului. creşterea mare a │ │ │ │pericardita constrictivă │presiunii venoase │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Pericardita cronică se constituie │Constituirea unei pericardite │ │ │ │prin persistenţa în timp a unei │cronice constrictive este adesea │ │ │ │pericardite lichidiene sau │îndelungată putând să apară la un │ │ │ │printr-un proces inflamator cronic│timp variabil de la pericardita │ │ │ │cu scleroză şi calcifiere care │acută (luni până la ani). III/IV cu tulburări │ │ │ │ │severe de ritm şi/sau conducere cu│ │ │ │ │tromboze intracavitare │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │CMD cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă.

cu semne de CPC │ │ │ │ │vascular manifest. examen Doppler pe carotide. leziunii stenozante şi a precizării reversibilităţii leziunilor tisulare. tomodensimetria . O scintigramă pulmonară poate │turgescenţă jugulară). II a. │ │ │ │ │manifestă. trebuie completat cu aprecierea stadiului arteriopatiei. de inv. III de inv. durere de repaus şi evidenţierea lipsei pulsaţiilor arteriale în teritoriile afectate. necroză.19% │Nu se încadrează în gr. prin transductor transcutanat (N: 70  10 mmHg). claudicaţie intermitentă.100% │Gr. cu semne de│ │ │ │mitrală sau un sindrom Eisenmenger│insuficienţă cardiacă dr. I │ │Necesită monitorizare cu │ │ │ │ │urmărirea evoluţiei afecţiunii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în gr.Etiologie:  ateroscleroza sistemică în 90% dintre cazuri. │ │periferică severă.Fontaine: . .claudicaţie la peste 200 m de mers . ireversibilă. │EKG. a topografiei.claudicaţie la mai puţin de 200 m de mers .stadiul I . .stadiul IV . cu semne │ │ │ │ │de insuficienţă cardiacă dr.arteriopatii de st. anevrismelor şi disecţiei aortice. CPC prin tromboembolism │ │ │ │ │pulmonar (embolii mici şi │ │ │ │ │repetate).Diagnosticul pozitiv se bazează pe: descrierea simptomelor. edeme maleolare. gangrenă la vârful degetelor sau picior. │ │ │ │AP. II b. │ │ │ │EKG apar semne manifeste de HVD.Bolile arterelor periferice reprezintă o importantă patologie cardiovasculară datorită incidenţei ridicate şi problemelor complexe de diagnostic şi terapie pe care le ridică. singurul semn de boală este obstrucţia vasculară diagnosticată clinic sau prin metode de explorare. . poate│ │ │ aterosclerotice │ │lucra şi cu normă întreagă │ . . │ │ │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │ │ │ │minime sau cu ortopnee. . alte arterite). dureri în decubit .│art. echografie. │Bolnavii cu afecţiune pulmonară.ischemie de repaus: dureri în decubit şi tulburări trofice cutanate cu ulceraţii. .stadiul III ischemie de repaus. arterită temporală. cu hipoxemie şi hipercapnie │ │ │ │ │evidentă. pulmonare şi circulaţia │Deficienţă fucţională accentuată │ 80 . │ 50 . cu │ │ │ │evidenţia tromboze pulmonare iar │presiunea venoasă crescută. II de inv. │ │ │ │şi va arăta dimensiunile VD. cerebrale. │ │ │.arteriopatii de st. Dg. explorarea funcţiei renale) pentru identificarea altor determinări aterosclerotice: coronariene. ┌────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │invalidantă │ │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ARTERIOPATII│Fără deficienţă funcţională │ 0 . │cu disfuncţie ventilatorie │ │ │ │Echo cord va exclude o stenoză │accentuată sau severă.89% │Gr. RMN. de inv.este limitată la explorarea aortei în dg. I de inv. .Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare = afecţiunea arterială obstructivă care determină reducerea progresivă a lumenului vascular şi a fluxului sanguin spre membre.rare (trombangeită obliterantă. echografia intravasculară.arteriopatii de st. │ │ PERIFERICE │. AD şi│(hepatomegalie. dislipidemii şi cu celelalte explorări paraclinice (EKG.stadiul II a.Explorarea paraclinică trebuie completată cu investigarea factorilor de risc metabolici pentru ateroscleroză: DZ.stadiul II . examen Doppler.69% │Monitorizarea continuă. la care se asociază prezenţa semnelor obiective de ischemie tisulară. care │ │ │ │ │conduc la pierderea capacităţii de│ │ │ │ │autoservire │ │ │ └──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE ARTERELOR PERIFERICE . │ │ │. angiografia cu substanţă de contrast.absenţa oricărui simptom de ischemie. determinarea presiunii parţiale a oxigenului în ţesuturi. │ 20 . .stadiul II b. în │ │ │ asociate şi cu alte localizări │ │funcţie de locul de muncă. Clasificarea Leriche . cu │ │ │ │un cateterism permite măsurarea │semne manifeste de HVD sau CPC pe │ │ │ │presiunilor. .49% │Necesită schimbarea locului │ │ │ │ │de muncă (dacă este cazul) şi │ │ │ │ │urmărirea continuă a evoluţiei │ │ │ │ │bolii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. mezenterice.ischemie de efort cu claudicaţie intermitentă.Explorări paraclinice: oscilometrie.  arteriopatii neaterosclerotice . │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 .

Manifestări de vecinătate şi la distanţă: hidartroză şi adenopatii regionale.Consecinţele fiziopatologice şi clinice ale perturbării circulaţiei venoase pot fi uşoare şi nesemnificative sau extrem de grave. │ │ │duc la tulb.Suspiciunea clinică de TVP trebuie confirmată sau infirmată prin mijloacele paraclinice.Scintigramă. echografic bidimensional cu compresie.Dilatarea reţelei venoase superficiale de deviaţie. .100% │Gr. localizarea şi durata modificărilor. diminuă efcienţa forţei de propulsie sau cresc în mod critic coagulabilitatea sanguină. în raport cu gradul. .79% │Gr. bidimensional dublu. lucioase şi subţiate şi cu t locală uşor crescută. III şi IV │80 . prin incidenţa lor deosebită şi prin problemele de terapie şi profilaxie pe care le ridică.│ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ 70 .Cauzele afectării venelor . Tabloul clinic . . funcţionale grave şi│ │ │ │ │necesită îngrijire permanentă │ │ │ └────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────┘ INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ . .Rezonanţă magnetică nucleară. IV │intervenţiei chirurgicale │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │.Tomografia computerizată. . .Cordonul venos trombozat: poate fi palpat în zonele accesibile şi este uşor sensibil.Durerea: este medie sau uşoară în relaţie cu gradul edemului. Stabilirea unui diagnostic precoce al TVP este deosebit de importantă. deoarece extensia trombozei este cel mai adesea rapidă.Pletismografia prin impedanţă.Bolile venelor reprezintă un capitol important de patologie cardiovasculară. . I de inv. nelinişte sau anxietate.Manifestări generale: febră moderată. Mijloace de explorare paraclinică .intraluminale. . . . echografic Doppler-color. de obicei puţin aderent într-o venă profundă. . . Diagnostic . . parietale. .Edemul: poate constitui unica manifestare a unei TVP.│Se va aprecia oportunitatea │ │ │ │ st. inclusiv valvulele.89% pt.Modificările tegumentelor: netede.Ex.Diagnosticul de TVP se face pe baze clinice: existenţa factorilor de risc pentru TVP constituie un element important. Tromboflebitele superficiale (TFS) . Tromboza venoasă profundă (TVP) denumită şi flebotromboză acută sau uneori tromboflebită profundă este o afecţiune datorată producerii unui trombus.Venografia radioizotopică. .Ex. │ │ │. . externe . tahicardie. boala este potenţial letală (prin embolie pulmonară) sau invalidantă (prin sindrom post-trombotic).Determinarea radioimunologică a fibrinopeptidei A. . . II de inv.arteriopatii st. .arteriopatii cu amputaţii ce │ 90 .pot modifica anatomic sau funcţional peretele venos.Ex.Venografia (flebografia) ascendentă convenţională.Venografia prin prelucrare electronică (digitală) a imaginii. atunci când datele clinice sunt incomplete.

prezenţa complicaţiilor . │ │ │ impotenţă funcţională │ │ │ │ │ tromboflebite profunde repetate│ │ │ └───────────┴─────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ AFECŢIUNILE RESPIRATORII CRITERII DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII ŞI A GRADULUI DE INVALIDITATE ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORII Stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate în afecţiunile respiratorii se bazează pe: I. însoţite de formarea de trombuşi aderenţi. de regulă circumscrise şi abacteriene ale pereţilor venelor subcutanate. pe demonstrarea clinică sau prin investigaţiile paraclinice ale unei obstrucţii venoase. │ │ │ hipertensiune venoasă │ │Schimbarea locului de muncă. ocazional .vena afectată apare sub forma unui cordon ferm. provocate de administrarea intravenoasă de substanţe iritante. evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică . ┌───────────┬─────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ funcţională │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională: │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │ varice simple │ 0 .stadiul evolutiv .79% │Gr. urmare a unei tromboze venoase profunde (TVP) vindecată cu sechele. Elemente funcţionale 1. Tabloul clinic  edem  ectazia venelor subcutanate  modificări cutanate trofice  ulcerul de gambă Diagnostic  Diagnosticul pozitiv se bazează pe prezenţa edemului cronic caracteristic circulaţiei vicariante subcutanate şi a eventualelor modificări cutanate la bolnavi cu antecedente de TVP sau condiţii favorizante pentru aceasta. Elemente clinice . leziunile intimale. un proces inflamator propagat de la structurile din vecinătate. II de inv.59% │Gr.răspunsul la tratament II.forma clinică .fără nici o cauză decelabilă. │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în grad │ │ │ dilataţii arciforme cu │ 20 . dureros la presiune sau spontan .19% │invaliditate. SINDROMUL POST TROMBOTIC (SPT)  reuneşte manifestările clinice ale hipertensiunii venoase cronice din sistemul venos profund.Sunt afecţiuni inflamatorii. Tabloul clinic . │ │ │ pachete varicoase │ │Schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │nefavorabil prin temperaturi│ │ │ │ │ridicate şi ortostatism. unele boli cu tropism vascular.│ │ │ ortostatică │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 40 . │ │ │ varice gigante cu edem │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ │ │ │ │ tulburări trofice │ 60 .. Cauza: varicele.fenomenele inflamatorii dispar spontan în câteva zile sau săptămâni. III de inv.39% │de invaliditate.

Raw. N. teste de transfer gazos prin membrana alveolo-capilară. tipul disfuncţiei ventilatorii 1b. aprecierea adaptării la efort a sinergiei cordeo-respiratorii prin teste de efort specifice 4.) III. pletismografie cu determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere . etc.Tipul disfuncţiei ventilatorii ┌─────────────────────┬───────┬───────┬──────────┬────────┐ │Volume şi capacităţi │ DVR* │ DVO │ DVM │ SODD │ │ pulmonare │ │ │ │ │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │CV │ │ │ N │ │ N │ │ │ │ v │ │ │ │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ ^││ ^│ │ │ │VR │N sau ││N sau ││v. Elemente clinice BPOC  vechimea bolii  durata şi frecvenţa recurenţelor  intensitatea dispneeii  expectoraţia (aspectul cantitativ şi calitativ al sputei)  răspunsul la tratament (nivelul consumului de medicamente) ASTMUL BRONŞIC  frecvenţa crizelor  prezenţa/absenţa simptomelor nocturne  prezenţa/absenţa simptomelor intercritic  necesitatea corticoterapiei orale. evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi efort) 3. Evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică 1a.diagnosticul pozitiv şi diferenţial . pioscleroza)  frecvenţa şi durata acutizărilor  expectoraţia (calitativ. │ │ N │ ├──────┴──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │DEBITE VENTILATORII │ DVR │ DVO │ DVM │ SODD │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │VEMS │ v │ v │ v │ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │VEMS/CV x 100 │N sau ││ v │ v │ N │ . Elemente funcţionale 1. efectuarea de teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară (determinarea VR şi CRF.urmărirea evoluţiei bolii . teste de mecanică pulmonară.  prezenţa consecinţelor corticoterapiei îndelungate PID (PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE)  intensitatea dispneei  toleranţa la efort SUPURAŢIILE BRONŞICE (bronşite cronice purulente. Examenul radiologic pulmonar  este obligatoriu în toate afecţiunile respiratorii  este util pentru: .evidenţierea complicaţiilor I. prezenţa chimiorezistenţei  vindecare . Tabel nr. 1 .completă. tardivă. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ ^│ │ ^ │ │ │ │CPT │ v │N sau ││ v. stabilizată)  complianţa bolnavului la tratament.2. severitatea disfuncţiei ventilatorii pe baza reducerii ventilaţiei maxime (V(max)) sau a VEMS faţă de valoarea prezisă. cantitativ) TUBERCULOZA PULMONARĂ  activitatea bolii (activă. cu sau fără sechele morfofuncţionale II. abscesul pulmonar cronic. recent stabilizată. bronşiectazii. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ ^││ ^│ │ │ │CRF │N sau v│N sau ││v.

84 (bărbaţi)│ >= 100 w la bărbaţi │ │ │ VEMS(prezis)  0.35 .0.scade în cazul tulburării importante a oxigenării la nivelul plămânului  pH .35 = acidoză ─┐ aceste abateri ├ .actual) VEMS(actual) x 30 VEMS(actual) ─────────────────% = ─────────────────% = ────────────% V(max.valori normale 95% .├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │FEF25_75 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50/CV │N sau ││ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │V(max) │ v │ v │ v │ N │ └──────┴──────────────┴───────┴───────┴──────────┴────────┘ DVR = disfuncţie ventilatorie restrictivă DVO = disfuncţie ventilatorie obstructivă DVM = disfuncţie ventilatorie mixtă SODD = sindrom obstructiv distal discret Tabel nr.60 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │MEDIE │ 59 .45 (< 7. În stabilirea deficienţei funcţionale se ţine seama de întreg complexul de date clinice. Raportarea procentuală a VEMS(actual) la valoarea prezisă (teoretică) furnizează aceeaşi informaţie V(max. funcţionale.7.saturaţia cu oxigen a hemoglobinei din sângele arterial sistemic .2 mmHg semnifică hipoxemie  p(a)CO2 .presiunea parţială a bioxidului de carbon în sângele arterial sistemic (p(a)CO2) .80 w │ │ │ < (VEMS . 2 .valori normale 35 .50 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ)│ < 40% │Test de efort contraindicat│ └───────────────────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┘ Notă I.84) >= 60% │ 100 .scăderea valorilor p(a)O2 sub valoarea medie prezisă .100 mmHg (valorile scad cu vârsta) .40% │ 80 .62) >= 60% │ 80 .prezis) VEMS(prezis) x 30 VEMS(prezis) II. 2.ind. radiologice.ind.valori normale 78 . Ventilaţia maximă indirectă nu este un parametru obligatoriu pentru stabilirea severităţii disfuncţiei ventilatorii.valori normale 7.creşterea valorilor peste 45 mmHg semnifică hipercapnie  SaO2 .0.8. Evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi la efort)  parametrii măsuraţi sunt: .62 (femei) │ >= 80 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │UŞOARĂ │ < (VEMS . Severitatea disfuncţiei ventilatorii nu conduce automat la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate.50 w la bărbaţi │ │ │ │ 60 .45 (medie 40 mmHg) .pH-ul sângelui arterial sistemic  p(a)O2 .presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sistemic (p(a)O2) .Severitatea disfuncţiei ventilatorii (şi capacitatea maximă de prestaţie C(pmax) corespunzătoare) ┌───────────────────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ DISFUNCŢIE │ V(max)(VEMS)% din │ C(pmax) │ │ │ valoarea prezisă │ │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │FĂRĂ │VEMS(prezis)  0.

┌──────────────────────┬───────────────────────┐ │ Creşterea VR faţă de │ Gradul hiperinflaţiei │ │ valorile prezise (%) │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ <= 150 │ UŞOARĂ │ │──────────────────────┼───────────────────────┤ │ 150 .Severitatea hipercapniei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPERCAPNIE │ paCO2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ 45 .> 7.50 (bărbaţi) │ 50 │ │ │ 70 .70 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ MEDIE │ 80 . determinarea volumului rezidual (VR) pentru evidenţierea hiper inflaţiei în sindromele obstructive. după intensitatea efortului (în watt) care poate fi desfăşurat timp de 5' fără modificarea p(a)O2 ┌─────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────┐ │ Capacitate de efort │ Intensitatea efortului │ Reducerea capacităţii │ │ │ (watt) │ de efort (%) │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 100 (bărbaţi) │ 0 │ │ │ >= 80 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 100 .70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ) │ > 70 │ └────────────────────┴───────────────┘ 3. Aprecierea adaptării la efort a sinergiei cardio-respiratorii 3a.35 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │GRAVĂ (risc letal) │ < 35 │ └────────────────────┴───────────────┘ Tabel nr.60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 60 .60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 59 .80 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 80 . evaluarea capacităţii maxime de prestaţie (C(pmax)) pe baza parametrilor circulatori ┌────────────────┬──────────────────┐ │ C(pmax) │ INTENSITATEA │ │ │ EFORTULUI (W) │ ├────────────────┼──────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 150 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 150 . Teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară 4a.35 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │GRAVĂ │ < 35 │ └────────────────┴──────────────────┘ 3b.110 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │MEDIE │ 110 .45 = alcaloză ─┘ sunt corelate cu p(a)CO2) Tabel nr.180 │ MEDIE │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ > 180 │ ACCENTUATĂ │ └──────────────────────┴───────────────────────┘ 4b. teste de mecanică pulmonară  determinarea compleanţei statice (C(st)) .45 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │SEVERĂ │ 44 .Severitatea hipoxemiei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPOXEMIE │ p(a)O2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ <= 70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 69 .50 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ < 50 │ < 50 │ └─────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────┘ 4. 3 .80 (bărbaţi) │ 75 │ │ │ 80 . 4 .

│ Hipoxemie │ crize scurte │ 70-89% │ │ │ │ SEVER │ > 5/săpt.9 │ └───────────────┴────────────────────┘ 4c.40 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │GRAVĂ │ < 40 │ └─────────────────────┴──────────────┘ 1. cu │ │ │ 70-89% │ │ │simptome permanente.0.2/săpt.│medie. II-III │b) DVO medie.9 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ > 0. creştere Raw medie │c) reducere medie │ │ c) 65-69% │ │ │ │c) se adaugă hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma severă cu │a) DVO accentuată (severă).CO)(%) │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │UŞOARĂ │ > 60 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │MEDIE │ 59 . hiperinflaţie pulmonară uşoară │a) reducere UŞOARĂ dau MEDIE│ │ a) 50-59% │ │ │dispnee grd.50 = hipercomplianţă C(st) < valoare medie prezisă . tuse).19% │ │ 0 │ │ │(ocazional) │< 2/lună │ventilatorie │inhalator în criză │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │ crize nocturne │disfuncţie │a) beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │> 2/lună │ventilatorie │inhalator la nevoie│ 20-49% │ │ │ │ MODERAT │> 1 .6 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │MEDIE │ 0.C(st) > valoare medie prezisă + 0.2/săpt. Insuficienţa respiratorie decompensată (hipoxemie cu hipercapnie şi acidoză respiratorie) determină incapacitate de 90 . III-IV │hipoxemie accentuată la efort │ │ │ b) 80-89% │ │ │ │b) prezenţa CPC şi hipoxemie de repaus│ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forme severe în │ │Necesită îngrijire pentru │ │ 90-100 │ │ │stadiul de │ hipoxemie severă │activităţi cotidiene şi/sau │ │ a) 90-95 │ I │ │insuficienţă │ hipercapnie severă │igienă personală │GRAVĂ │ b) 95-100 │ │ │respiratorie cronică│ acidoză respiratorie │a) ocazional │ │ │ │ │sau complicate cu │ │b) permanent │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │ │cardiacă dreaptă │ │ │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┘ ASTMUL BRONŞIC ┌─────────────┬─────────────┬────────────────────┬───────────────┬───────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │Forma clinică│ Număr de │Simptome intercritic│ Funcţional │ Tratament │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ │ crize │ şi nocturn │ │ │ │funcţională│invaliditate│ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ UŞOR │< 1 .│crize nocturne │fără disfuncţie│beta(2) mimetice │ 1 .│ simptome uşoare │obstructivă │b) corticoterapie │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │intercritic. beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │intercritic.22 KPa/1sec ┌───────────────┬────────────────────┐ │ Creşterea Raw │ Valori (KPa/1sec) │ ├───────────────┼────────────────────┤ │UŞOARĂ │ 0. Cordul pulmonar cronic (cpc) documentat clinic şi prin investigaţii de laborator. 2.0.50 = hipocomplianţă  determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere (Raw)  valori normale 0. corticoterapie │ 50-69% │ │ │ │ INSUFICIENT │> 1 . │Reducere accentuată │ACCENTUATĂ │ a) 70-79% │ II │ │dispnee grd. BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC) ┌────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Funcţional │ Adaptare la efort │Deficienţă │ │ Grad de │ │ │ │ │funcţională│Incapacitate│invaliditate│ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma uşoară cu │a) sindrom obstructiv distal │ │ │ 20-49% │ │ │simptome permanente │b) disfuncţie ventilatorie obstructivă│păstrată │UŞOARĂ │ a) 20-29% │ 0 │ │ │(DVO) uşoară │ │ │ b) 30-49% │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma moderată cu │a) disfuncţie ventilatorie obstructivă│ │ │ 50-69% │ │ │simptome permanente. teste de difuziune alveolo-capilară (măsurarea factorului de transfer gazos . zilnic │b) hipoxemie │zilnic │ │ │ │ │ MODERAT │ │şi crize nocturne │medie la efort │b. hiperinflaţie pulmonară │b) reducere medie │MEDIE │ b) 60-65% │ III │ │ │medie. ca şi insuficienţa pulmonară manifestă (hipoxemie cu hipercapnie de repaus) determină incapacitate 70 . │uşoară │inhalatorie │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │intermitente │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptome moderate │a) DVO medie │a.2/săpt.│mai mult de 1 pe │cu hipocapnie │inhalatorie zilnic │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │ CONTROLAT │ │săptămână │ reducere │Se adaugă la │ b) 60-69% │ │ │ │ │ │ │medie a │tratament │ │ │ │ │ │ │ │capacităţii de │bronhodilatatoare │ │ │ │ │ │ │ │efort │retard │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptomatologie │ DVO │ │ │ │ │ │ │ │accentuată │accentuată │Necesită corticote │ │ │ │ │ │ │intercritic (dispnee│(severă) │rapie orală │ │ │ │ │ │ │de efort.CO) scăzut în fibrozele interstiţiale difuze) ┌─────────────────────┬──────────────┐ │ALTERAREA DIFUZIUNII │ REDUCEREA │ │ │ T(L. Exacerbări│repaus cu │ tratament │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │ │ │frecvente │normocapnie(!) │prelungit │ b) 80-89% │ │ │ .T(L.89% (deficienţă funcţională globală accentuată).3 . │continuu.│hiperinflaţie pulmonară accentuată.0.6 .100% (deficienţă funcţională globală gravă).

│cu │a) necesită │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ │ nocturne │ICD │hipercapnie(!!)│îngrijire │ b) 95-100% │ │ │ │ │ │ │ │ocazională │ │ │ │ │ │ │ │ │a) necesită │ │ │ │ │ │ │ │ │îngrijire │ │ │ │ │ │ │ │ │permanentă │ │ │ │ └─────────────┴─────────────┴────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE ┌──────────────────┬────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Stadiul │ Disfuncţia │ Schimbul gazos │ Adaptare │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ evolutiv │ventilatorie│ │ la efort │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │a.recurentă şi/sau persistentă.de tip supurativ şi care se manifestă clinic prin:  bronhoree purulentă .capilare │reducere │ 70-89% │ │ │ │(dispnee │obstructiv │hipoxemie accentuată│accentuată │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │gr. I │ │ │ │ │ │ │ reducere uşoară a capacităţii de│ │reversibile│ 50-69% │ │ │ │efort │ │ prin │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │b) bronhoree 80 m//24h în timpul │ │ tratament │ b) 60-69% │ │ │ │puseelor suprem. scădere uşoară a │a. I) │ DVR uşoară │transfer gazos │ │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │(T(L. dispnee│ Hipoxemie │+ tratamentul │ │ │ │ │ │ frecvente │continuă în evoluţie│severă repaus │complicaţiilor │ 90-100% │ │ │ │ GRAV │ diurne şi │CPC.co) │ │ 50-69% │ │ │ │(dispnee │DVR medie │hipoxemie medie de │reducere medie│ a) 50-59 │ MEDIE │ III │ │gr. III) │distal sau │la eforturi mici │ │ b) 80-89% │ │ │ │semne de CPC │DVM │hipoxemie severă │ │ │ │ │ │ │accentuată │de repaus │ │ │ │ │ │ │(severă) │ │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │Stadiul │ │hipoxemie gravă de │necesită │ │ │ │ │complicat cu │ │repaus cu │îngrijire │ 90-100% │ │ │ │insuficienţă │DVM severă │hipercapnie │ocazională │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │cardiorespiratorie│ │accentuată şi │necesită │ b) 95-100% │ │ │ │ireductibilă │ │acidoză │îngrijire │ │ │ │ │ │ │respiratorie │permanentă │ │ │ │ └──────────────────┴────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ SUPURAŢII BRONHOPULMONARE CRONICE Supuraţiile bronhopulmonare constituie un grup eterogen de afecţiuni caracterizate prin infecţie recurentă sau persistentă . reducere │ │ │ │ │ │ │eforturi de │uşoară │ │ │ │ │ │ │intensitate medie │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │scădere medie a │ │ │ │ │ │Stadiul II │ │T(L.bronşite cronice purulente. │< 3 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr. eventual fetidă sau hemoptoică (în fazele acute depăşind 50 ml/24 h)  dispnee de efort sau repaus  semne generalizate de infecţie Se includ în acest grup:  supuraţii bronşice .co)) │ │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │hipoxemie uşoară la │b.│ │ │ │ capacitate de│ │ │ │ │ │ │ │ │efort accentuat│ │ │ │ │ │ │ │ │redusă │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │Simptomatologie │ │tratament complex │ │ │ │ │ │ │intercritică │ DVO severă │al bolii de fond │ │ │ │ │ │ crize │invalidantă. normal │ │ │ │ │ │ │ │b. păstrată │ │ │ │ │Stadiul I │ │factorului de │ │ 20-49% │ │ │ │(disnee gr.abscese pulmonare. II │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ │ │ reducere medie a capacităţii de │ │ │ │ │ │ │efort │ │ │ │ │ │ . I │< 2 luni/an │ complet │ 1-19% │ │ 0 │ │ fără disfuncţie ventilatorie │ │reversibile│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie uşoară │ │ │ │ │ │ │ bronhoree │ │ │ 20-49% │ │ │ │a) 50-60 ml/24h în cursul puseelor│< 2 luni/an │ complet │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │supurative │ │reversibile│ b) 30-49% │ │ │ │b) bronhoree peste 60 ml/24h în │ │ │ │ │ │ │timpul puseelor supremative │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie medie │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree >70 ml/24h în timpul │ │ │ │ │ │ │puseelor supurat. │> 2 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr. II) │ │efort │ │ b) 60-69 │ │ │ │ │ │hipoxemie medie de │ │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │DVR │reducere accentuată │ │ │ │ │ │ │accentuată │a difuziunii │ │ │ │ │ │Stadiul III │+ sindrom │alveolo . bronşiectazii supurate  supuraţii pulmonare . supuraţii pulmonare difuze pioscleroză pulmonară SUPURAŢII BRONHOPULMONARE ┌──────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Clinic şi funcţional │ Durata │ Control │Incapacitate│Deficientă │ Grad de │ │ │recurenţelor│terapeutic │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ pusee supurative episodice │ │ │ │ │ │ │ dispnee gr.

│perioada de 3 │sau cavitare extinse.gradul II de invaliditate) timp de 6 luni de la prima expertizare . febrilitate. calcificări pleurale) b) au necesitat tratament chirurgical (decorticare. │ │indemne anterior │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie lent favorabilă. abces pulmonar) Sunt afecţiuni determinate de acumularea de lichid purulent în cavitatea pleurală. fistule │luni precedând │afectarea unor zone de│ 70-89% │ II │ │bronho-pleuro-parietale. caşexie.├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie │ │ │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree > 80 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie accentuată la efort de│> 3 luni/an │Parţial sau│ 70-89% │ACCENTUATĂ │ │ │intensitate medie │ │ temporar │ a) 70-79% │ │ II │ │b) semne CPC │ │reversibile│ b) 80-89% │ │ │ │ hipoxemie cu hipercapnie în │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie severă │ │ │ │ │ │ │ bronhoree purulentă permanentă │ │ │ │ │ │ │> 100 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ insuficienţă cardio-respiratorie│ │ │ 90-100% │ │ │ │ireductibilă │ persistent │ineficient │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ necesită îngrijire │ │ │ b) 95-100% │ │ │ │a) ocazională │ │ │ │ │ │ │b) permanentă │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PLEUREZII PURULENTE (emfizemele pleurale. Bolnavii cu intervenţie chirurgicală pe torace pentru tuberculoză pulmonară prezintă incapacitate de 70-89% (deficienţă funcţională accentuată . │expertizării │parenchim pulmonar │ │ │ │etc. cu │ │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │cardio-respiratorie │ │ │ 90-100% │ │ │ireductibilă. piotorax. Aprecierea incapacităţii şi a deficienţei funcţionale se bazează pe:  evoluţia clinică  severitatea disfuncţiei ventilatorii  gradul afectării adaptării la efort conform criteriilor enunţate în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ ACTIVĂ ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Examen bacteriologic │ Examen radiologic │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie gravă. │BK negativ (negativat │ │ │ │ │risc crescut de reactivare │după 6 luni de │ │ 70-89% │ II │ │ │tratament) │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │BK pozitiv în perioada│ │ │ │ │orice formă clinică │de 3 luni precedând │ │ 89% │ II │ │ │expertizării │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │forme cronice severe.│BK negativ în │Imagini infiltrative │ │ │ │subfebrilitate prelungită. exereză pulmonară. │BK pozitiv │ │ 90-95% │ I │ │necesită asistenţă din │BK negativ │ │ 95-100% │ │ │partea altei persoane │ │ │ │ │ │ocazional │ │ │ │ │ │permanent │ │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ TUBERCULOZA PULMONARĂ STABILIZATĂ În cazul în care la prima revizuire (după 6-12 luni) bolnavii de tuberculoză pulmonară prezintă leziuni stabilizate incapacitatea şi gradul de invaliditate se apreciază după:  severitatea disfuncţiei ventilatorii  severitatea afectării schimburilor gazoase în plămâni  capacitatea de adaptare la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ OPERATĂ În stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate la aceşti bolnavi se va ţine seamă de:  criteriile de activitate a tuberculozei  consecinţele morfofuncţionale ale intervenţiei chirurgicale 1. │ │ │ │pierdere ponderală. toracoplastie). Pun problema aprecierii incapacităţii şi a deficienţei funcţionale în următoarele situaţii: a) determină sechele importante (palipleurit.

AFECŢIUNILE RENALE INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ Insuficienţa renală cronică (IRC) este un sindrom cronic. ireversibile. În expertiza medicală a capacităţii de muncă constituie elementul de referinţă pentru stabilirea diagnosticului funcţional şi aprecierea capacităţii de muncă în afecţiunile rinichiului. IRC presupune existenţa de leziuni în ambii rinichi sau într-un singur rinichi. Viteza de progresie variază în funcţie de: . în caz de rinichi unic congenital sau dobândit. IRC reprezintă expresia funcţională a diferitelor tipuri de leziuni ale rinichiului (nefropatii. după 12 luni de la data pensionării de invaliditate sunt încadraţi în funcţie de severitatea afectării funcţiei respiratorii. în ani de zile. Examenele periodice trebuie să includă:  Anamneză .gradul III de invaliditate) pentru încă 6 luni în vederea readaptării progresive la activitatea profesională şi a evitării recăderilor (chiar dacă nu prezintă afectarea funcţiei respiratorii) 3. Prezenţa de leziuni într-un singur rinichi. dar frecvenţa poate varia în funcţie de factorii menţionaţi anterior şi de stadiul IRC. uropatii. conform criteriilor din capitolul introductiv. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară.asocieri morbide (HTA. urmată de nefropatiile interstiţiale (23%). SINDROAME POST TUBERCULOASE În acest grup sunt cuprinse formele de tuberculoză pulmonară vindecate cu sechele morfofuncţionale importante. În România cauza cea mai frecventă a IRC este boala glomerulară (49%). Caracteristici:  se manifestă după luni sau ani de la vindecarea procesului bacilar  baciloscopie directă constant negativă timp de cel puţin 18 luni (cel puţin 3 culturi)  imagini radiologice nemodificate (controale repetate la câteva luni) Stabilirea incapacităţii şi încadrarea în grad de invaliditate se bazează pe:  severitatea afectării ventilaţiei pulmonare  severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar  adaptarea la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv. diabet zaharat) . caracterizat fiziopatologic prin incapacitatea rinichilor de a-şi asigura funcţiile normale. când acesta este unic.2. localizate în ambii rinichi sau într-unul singur. pensionari de gradul II după perioada de 6 luni în care au evoluat favorabil se consideră că prezintă incapacitate de 50-69% (deficienţă funcţională medie . Dacă se include nefropatia diabetică în categoria nefropatiilor glomerulare primare şi adăugăm nefropatiile interstiţiale. malformaţii). celălalt fiind sănătos. datorită leziunilor organice. Pacienţii cu IRC trebuie evaluaţi periodic pentru monitorizarea progresiunii bolii. având o evoluţie progresivă către exitus. cu etiologie multiplă. rezultă că 76% din pacienţii cu IRC din România au una dintre aceste etiologii. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. Etiologia IRC este greu de evaluat. deoarece rinichiul sănătos compensează funcţiile pierdute ale rinichiului lezat.boala care a produs IRC . cu debut lent.complianţa la regimul igieno-dietetic şi la tratamentul medicamentos Intervalul recomandat dintre examenele periodice este de 3 luni. încadraţi în gradul II de invaliditate. exclude apariţia IRC.

 nu există anemie. proteine. Stadiul de insuficienţă renală cronică decompensată (preuremie)  funcţie renală afectată în repaus. b) faza de retenţie azotată fixă. lipemie . trigliceride. Poate fi necesară schimbarea locului de muncă în cazul în care solicitările energetice depăşesc 700 kcal/8 h sau activitatea se desfăşoară în condiţii de microclimat necorespunzătoare (temperaturi extreme.  masă de nefroni funcţionali peste 50%.Examen de urină din 24 ore (densitate. Ca2+. leucogramă.Determinare dimensiuni rinichi (radiologie.Colesterol. Stadiul de insuficienţă renală compensată  funcţia renală normală în repaus prin intervenţia mecanismelor compensatorii (hipertrofie funcţională a nefronilor restanţi. Na.  probe funcţionale renale normale. Ursea) I.anual  Explorări complementare.Uree.  masă de nefroni funcţionali 10-25%.co-morbiditate Examenele periodice vor urmări evaluarea manifestărilor clinice ale IRC (vezi tabel 1). . .Radiografii schelet osos (mâini. determinate de: .  homeostazie normală. Cea mai completă este cea redată în continuare (N.Echilibru acido-bazic .Retenţia azotată se poate menţine constantă timp de mai mulţi ani în condiţiile reducerii masei nefronice. toxice.  anemie uşoară sau medie N. picioare) . Există diverse definiţii ale stadiilor.anual . K+.Clearance creatinină endogenă . retenţie azotată)  masă de nefroni funcţionali 25-50%  evoluează în două faze: a) faza poliurică. Stadiul de deplină compensare (suficienţă funcţională.Ionogramă serică (Na+. Stadializarea insuficienţei renale cronice IRC evoluează stadial.Fosfataza alcalină serică . acid uric. poliurie compensatorie. uşor alterată în condiţii de suprasolicitare.Hemogramă (hemoglobină. PO43-) .Electroforeză proteine serice (de două ori pe an) . creatinină)  Explorări imagistice: . hematocrit.B. creatinină sertice .Clearance uree . K.Examen sumar de urină . uree. Examen clinic complet  Explorări de laborator . umiditate.  probe funcţionale renale puţin sau moderat modificate  homeostazie modificată moderat în faza de retenţie azotată fixă. În acest stadiu capacitatea de muncă este păstrată. etc). parcurgând aceleaşi stadii indiferent de boala renală primară. suficienţă cu randament limitat)  funcţie renală normală în repaus. trepidaţii. II. număr trombocite) .natura bolii renale primare . III. hipertensiune. endoscopie) . clavicule.

cu precizarea stadiului.H. Nomenclatură AZOTEMIE .hipernatremie (prin retenţie) . cu gradele de incapacitate corespunzătoare iar capacitatea de muncă se apreciază ţinându-se seama de solicitările locului de muncă.insuficienţă cardiacă . acidobazice. Manifestări cardio-vasculare .pericardită uremică . homeostazie constant alterată (vezi tabelul).  anemie medie N.situaţia socio-familială a acestuia.hipocalcemie cu hiperfosfatemie II.T.C.A.motivaţia deficientului pentru muncă . Stadiul de uremie depăşită În acest stadiu supravieţuirea este asigurată prin mijloace de substituţie a funcţiei renale: epurare extrarenală sau transplant renal. La unii dintre bolnavi semnele de uremie se pot ameliora.  masă de nefroni funcţionali sub 10%.aritmii .complex de simptome cerebrale datorate edemului cerebral (hiperosmolaritate numai la azotemie moderată) Observaţie: Aceşti termeni sunt frecvent folosiţi incorect referitor la IRC. Stadiul de uremie (terminal)  funcţie renală grav alterată. prin mecanism renal sau extra renal UREMIE .gradul de recuperare medicală .  probe funcţionale renale alterate (vezi tabelul). creatinină). De aceea trebuie evitaţi şi înlocuiţi cu cel de insuficienţă renală cronică.  homeostazie grav alterată prin creşterea semnificativă a produşilor de retenţie azotată. .hiponatremie (nefropatie cu pierdere de sare) . .arteriopatii periferice . .B.creştere în ser a produşilor azotaţi neproteici (uree. Tabel I .toleranţa hemodializei sau a dializei peritoneale .R.hiperpotasemie (dar cu depozite reduse) . viscarale PSEUDOUREMIA .toleranţa rinichiului transplantat .rezultatul acumulării de metaboliţi toxici în care apar manifestări multiple datorate tulburărilor hidro-electrolitice.Manifestări ale insuficienţei renale I.stadiul final al I.hipotensiune arterială (instabilitate hemodinamică la hemodializaţi) . acid uric. Astfel deficienţa funcţională poate fi de la uşoară la gravă. Manifestări electrolitice .În afara manifestărilor bolii de fond apar şi semnele de uremie IV.  anemie medie sau severă V. În aprecierea statutului medico-profesional al acestor deficienţi se vor avea în vedere o serie de alţi factori: .tendinţă crescută spre arteroscleroză .prezenţa patologiei induse de hemodializă . în timp ce la alţii acestea se dezvoltă progresiv.

enterocolită VII.100% │ I │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremie │ < 10 │variabil2)│ < 502) │variabilă2)│variabil2)│variabil2)│variabil2)│variabil2) │variabilă3) │variabilă3) │ variabilă4) │ │depăşită1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────┴───────────┴──────────┴─────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ *) în funcţie de simptomatologia clinică (variaţii individuale de toleranţă a IRC) . dializei peritoneale.5 . Manifestări respiratorii .anemie .disfuncţii leucocitare .2.osteita fibroasă .5 │ 40 -> 12 │ 3 -> 2.500│ > 6 │7.89% │ II │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremic │ < 10 │ <= 1010 │300 .59% │ III │ │poliurică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 35 -> 25 │ < 1017 │50 .hemoperfuzia b) Epurare intracorporală .4 │ 26 -> 20 │ 40 -> 30 │ 3.stomatită .49% │Eventual schimbare│ │compensare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ loc de muncă │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Compensat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 50 -> 35 │ <= 1022 │ < 50 │ 1.tulburări psihice neuropatie periferică senzitivă Tabelul 2 .2 │ < 7. în funcţie de: .dispnee Kusmaul.gradul de recuperare medicală prin metoda de tratament substitutiv .sângerări digestive .12 │ Medie/ │ 60 .pareză gastrică .5 │ 8 .10 │ Accentuată │ 80 .100 │ 3 .III.hemodializa .5 │ 70 -> 26 │ 70 -> 40 │ 4 -> 3.1.Stadiile insuficienţei renale cronice ┌───────────┬───────────┬──────────┬─────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ │ Nefroni │ │ Uree │Creatinină │ │ │ Număr │Hemoglobină│ │ │ Grad │ │ Stadiul │funcţionali│Densitate │sanguină │ sanguină │ Cl (uree)│ Cl(Cr) │ hematii │ g/dl │ Deficienţă │Incapacitate│ invaliditate │ │ │ (%) │ urinară │ (mg/dl) │ (mg/dl) │ (ml/min) │ (ml/min) │ 106/mm3 │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Deplină │ 100 -> 50 │ < 1025 │ < 50 │ N │ N │ 120-70 │ > 4 │ 12 .parotidită .vezi Manifestările clinice ale insuficienţei renale cronice 1 ) supravieţuirea este posibilă datorită mijloacelor de tratament substitutive renal 2 ) variabile.5 │ 20 .5 -> 3 │ 10 .15 │ Uşoară │ 20 .patologia asociată: hemodializei. CheyneStockes IV.osteoporoza VI.fatigabilitate .insomnie .79%*) │ III/II*) │ │retenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │Accentuată*)│ │ │ │azotată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fixă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Decompensat│ 25 -> 10 │1010-1011 │ > 100 │ > 4.ostoscleroza .diateze hemoragice V.5 .5 -> 2 │ 8 │ Gravă │ 90 .hemofiltrarea . Osteodistrofie renală .13 │ Medie │ 50 .plămân uremic .2. Manifestări hematologice . Tulburări neurologice SNC .5 │ 12 . Metode de epurare extrarenală a) Epurare extracorporală .ultrafiltrarea secvenţială . transplantului renal INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ TRATATĂ PRIN METODE DE SUBSTITUŢIE A FUNCŢIEI RENALE Metodele de substituţie a funcţiei renale se clasifică astfel: I. în funcţie de procedeul de tratament substitutiv 3 ) variabile. Manifestări gastrointestinale .osteomalacia .5 │ 2.

atitudinea familiei faţă de caz . Astfel: . . aducând bolnavul la manifestările corespunzătoare unei insuficienţe renale cronice cu Cl(cr) de aproximativ 20 ml/min.79% prezente │ │ │ 3 │ Alterare │accentuată │ Prezentă │Accentuată│1 sau două dintre │ II │ │ │ progresivă │ cu noi │ │ │criterii │ │ │ │ │ elemente │ │ │80 .35 .dializa intestinală .dializa peritoneală .69% prezente │ │ │ │clinic şi/sau │ │ │ │toate 3 criteriile│ │ │ │ funcţional │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │70 .resurse tehnice şi financiare existente ┌────┬──────────────┬───────────┬───────────────────┬──────────┬──────────────────┬────────────┐ │Nr.adsorbţia intestinală II. Hemodializa este efectuată în centre specializate.statusul funcţional renal .nivelul responsabilităţilor sociale şi familiale ale bolnavului . Metodele de epurare extrarenală menţionate sunt compatibile cu o supravieţuire îndelungată iar reintegrarea socio-profesională este optimă într-un număr mare de cazuri. Funcţiile endocrino-metabolice ale rinichiului nu pot fi suplinite prin aceste tehnici.59% prezente │ │ │ │ Perioade de │Progresiune│ │ │una sau două │ │ │ 2 │ alterare │ continuă. Depurarea se realizează prin intermediul unei membrane semipermeabile artificiale..│Funcţia renală│ de fond │de hemodializă sau │Deficienţă│ Incapacitate │invaliditate│ │ │ │ │dializă peritoneală│ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │ 20 .89% prezente │ │ .prezenţa patologiei indusă de hemodializă sau dializa peritoneală . Dializa peritoneală poate fi intermitentă sau continuă ambulatoriu.intermitentă . în afara organismului. . Există şi posibilitatea efectuării hemodializei la domiciliu.25% au evoluţie nefavorabilă.40 .10 . Hemodializa Hemodializa este o metodă terapeutică prin care sângele uremic este depurat.69% │ │ │ │ │ │ │ │50 .40% din bolnavii dializaţi în spital îşi continuă activitatea profesională. Dializa peritoneală Dializa peritoneală este o metodă de epurare extrarenală care constă în introducerea soluţiei de dializă în cavitatea peritoneală iar membrana de dializă este reprezentată de peritoneu. Transplantul renal Cel mai frecvent folosite sunt hemodializa şi dializa peritoneală. │ │Nefropatia │ Patologie indusă │ │ │ Grad de │ │crt.profilul psiho-intelectual al pacientului . │ Eventual │ Medie │dintre criterii │ III │ │ │ evidenţiate │ lentă │ │ │60 .continuă ambulatorie . În evaluarea clinico-funcţională a bolnavului cu insuficienţă renală cronică tratată prin mijloace de epurare extrarenală se va ţine seama de următorii factori: . grevată de complicaţii care necesită spitalizări repetate Aceste metode ameliorează tabloul clinic al uremiei. dar nu desfăşoară activitate profesională.stadiul evolutiv al bolii renale sau al bolii generale cu atingere renală care a dus la insuficienţă renală cronică .89% │ │ │ │ │Progresiune│ │ │70 .motivaţia pentru muncă .50% sunt reintegraţi social.49% │ │ │ │ │ │ │ │Este necesară │ │ │ │ Stabilizată │ Staţionar │ │ │schimbarea locului│ │ │ 1 │ clinic şi │ sau │ Absentă │ Uşoară │de muncă**) │ 0 │ │ │ paraclinic*) │ evoluţie │ │ │Se va ţine seama │ │ │ │ │favorabilă │ │ │şi de elementele │ │ │ │ │ │ │ │tehnice***) │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │50 . de substanţele acumulate şi reechilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic.

condiţii favorabile de microclimat (noxe. Manifestări cardio-vasculare . trepidaţii.program de muncă corespunzător (excluderea muncii în ture şi a activităţilor secundare şi ocazionale) ***) Elemente tehnice . HEMODIALIZA ITERATIVĂ A. infecţii.uree sanguină < 200 mg/dl . tromboze.apetit bun .stare generală bună .│ │ │patologice │ │ │toate 3 criteriile│ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │90 .patologia ţuntului arterio-venos (hemoragii.Cl(cr) .în cazul hemodializei  număr de şedinţe  durata şedinţelor  accesibilitatea centrului de dializă PATOLOGIA INDUSĂ DE UTILIZAREA TEHNICILOR DE EPURARE EXTRARENALĂ I.infarct miocardic .20 ml/min .100% se │ │ │ │ │ │ │ │pierde şi │ │ │ │ │ │ │ │capacitatea de │ │ │ │ │ │ │ │autoservire │ │ └────┴──────────────┴───────────┴───────────────────┴──────────┴──────────────────┴────────────┘ Se va ţine seama şi de gradul insuficienţei renale cronice ___________ *) Funcţie renală stabilizată  clinic . dilataţii anevrismale) B.cardiopatie ischemică .encefalopatie  Wernike  demenţa de dializă  sindromul de dezechilibru de dializă . Manifestări neurologice .tensiune arterială normală  paraclinic (funcţional) .100% │ │ │ │ │ │ │ │90 .poziţie şezândă .hipertensiune arterială .polineuropatie periferică tip mixt .tulburări de ritm şi de conducere .creşterea sau menţinerea constantă a hemoglobinei **) Activitate profesională permisă .tipul dializei .pericardită uremică . etc.solicitare energetică profesională [] 1000 kcal/8h .) .lipotensiune arterială .94% există │ │ │ │ │ │ │ │complicaţii grave │ │ │ │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ 4 │Grav alterată │ │ │ Gravă │desfăşurarea │ I │ │ │ │ │ │ │activităţii │ │ │ │ │ │ │ │cotidiene │ │ │ │ │ │ │ │95 . curenţi de aer. umiditate.insuficienţă cardiacă .potasemie < 5 mEq/l .

Manifestări cutanate .accesibilitate │în centrul de dializă sau a │ │ │ │rinichiului de transplant │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │.resurse tehnice şi financiare │.când nu se poate aplica hemodializa│ │ │de orice cauză în stadiul de uremie│.risc crescut de peritonită . Manifestări hematologice .diaree cronică .fără o etiologie clară (permite şi │ │ │depăşită dar ţinându-se seama de: │investigarea invazivă) │ │ │. Infecţii .epurare mai eficientă pentru │de către bolnavi │ │AVANTAJE │produşii de retenţie azotată │. nu necesită aparatură │ │ │îndelungată │specială │ │ │.hepatită cu virus B .în aşteptarea maturării căii de │ │ │.hipertrigliceridemie .disfuncţii sexuale D. Manifestări endocrine .în aşteptarea eliberării de locuri │ │ │.pancreatită cronică .vârstă (15 .IRC din diabetul zaharat │ │INDICAŢII│. Tulburări ale metabolismului intermediar .asigură un grad mai mare de │ │ │ │independenţă │ │ │ │.septicemie .osteodistrofia renală .eficienţă mai mare pe termen lung│.tulburări metabolice grave ┌─────────┬───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ HEMODIALIZA (HD) │ DIALIZA PERITONEALĂ │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │Insuficienţă renală cronică (IRC) │.hiperinsulinemie cu toleranţă scăzută la glucoză .situaţie familială │abord vascular │ │ │. Manifestări digestive .sângerări intraabdominale .diateza hemoragică E.ascită F. Manifestări articulare .tuberculoză pulmonară II.cost redus.poate fi instituită în timp minim │ │ │ │. convulsii  accidente cerebro-vasculare C.49 ani) │.eventraţii .există experienţă clinică │.responsabilităţi sociale │.este mai fiziologică asigură un │ │ │ │nivel seric mai stabil │ └─────────┴───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ TRANSPLANTUL RENAL 75% din candidaţii pentru transplant renal provin din următoarele categorii de nefropatii: .hematom al peretelui abdominal . DIALIZA PERITONEALĂ .infecţii ale şunturilor .leucocitoza/leucopenia .profil psiho-intelectual │.degradarea membranei peritoneale .ulcer gastro-intestinal .IRC agravată temporar │ │ │.tehnică uşor de învăţat şi aplicat │ │ │.pruritul .pseudoporfiria cutanată G.pigmentarea .gută H.hipoproteinemie I.

deficienţă funcţională accentuată sau medie.gastro-intestinale  ulcer peptic  pancreatită  diverticulită  hepatită . urmând a fi controlat periodic la centrul unde a fost efectuat transplantul. Recuperarea profesională este posibilă. mai ales în cazul grefei prelevată de la cadavru Infecţia Infecţiile locale şi generale pot complica evoluţia post-transplant în primele săptămâni sau luni de la intervenţie. putând beneficia de încadrare în gradul II respectiv III de invaliditate . bolnavul poate fi externat după 30 de zile de la intervenţie.apare în primele zile de la intervenţie. Pe termen lung. Complicaţiile post transplant renal sunt: . glomerulonefritele În absenţa complicaţiilor. Diagnostic funcţional Pacienţii care sunt supuşi transplantului renal. Rejetul poate fi: a) hiperacut . în caz de incompatibilitate b) accelerat . în cazul când nu sunt deja pensionari de invaliditate. beneficiază de concediu medical conform legii.un an de la intervenţie. După o perioadă de 6-12 luni după efectuarea transplantului deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază astfel:  evoluţie favorabilă . calitatea vieţii este mult mai bună decât în cazul dializei. boala hipertensivă renală 3.cardio-vasculare  infarct miocardic  accidente cerebro-vasculare  hipertensiune arterială (iatrogenă sau prin stenoza arterei renale a rinichiului transplantat) .endocrine şi metabolice  hiperparatiroidism secundar  hiperkalemie  hiperuricemie asimptomatică sau gută .la sfârşitul primei săptămâni.infecţiile . în cazul unei evoluţii favorabile. Prezenţa complicaţiilor poate prelungi durata de spitalizare până la câteva luni (conform legii).tulburări psihice Problemele majore cu care se confruntă pacienţii şi medicii imediat post transplant sunt infecţia şi rejetul.efectele secundare ale corticoterapiei  obezitate  cataractă  hiperglicemie  miopatie .rejetul .o săptămână . insuficienţă renală cronică din diabetul zaharat 2.după prima săptămână. răspunde bine la creşterea dozei de imunosupresoare d) cronic .1. mai puţin înţeles din punct de vedere imunopatologic şi puţin controlat prin terapie c) acut . ţinând seama de stadiul insuficienţei renale cronice (vezi tabelul) da şi de psihicul şi cooperarea bolnavului.

nefropatia gravidică .infecţioase nestreptococice . Clasificarea glomerulonefritelor I.post streptococice .nefropatia din periarterita nodoasă .amiloidoza renală . topografic.GNC extramembranoasă . Glomerulonefrite cornice (GNC) A.cu normă întreagă sau cu jumătate de normă. odată reinserat bolnavul îşi poate relua activitatea în condiţii corespunzătoare de muncă .nefropatia din purpura Henoch-Schonlein .nefropatia din endocardită bacteriană . imunologic. ulterior.  restabilirea incompletă a funcţiei renale şi/sau prezenţa complicaţiilor generează o deficienţă (incapacitate) care se evaluează conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică la care se adaugă procentajele corespunzătoare complicaţiilor existente.GNC cu leziuni minime .GNC cu depozite mezangiale de IgA . Glomerulonefrite subacute (maligne. rapid progresive) III. în cadrul gradului III de invaliditate. morfologic. Glomenilonefritele se clasifică în funcţie de mai multe criterii: etiologic. Primitive . Segmentare II.virale . Secundare (GNCS) .GNC inclasabile B. produse prin mecanisme imunitare. în funcţie de adaptarea la activitatea profesională apreciată obiectiv pe baza anchetelor sociale efectuate de asistenţii sociali conform legislaţiei în vigoare.Glomeruloscleroza focală şi segmentară . Glomerulonefrite acute A. Se va ţine seama şi de efectele tratamentului imunosupresor. Glomerulonefritele sunt cele mai frecvente dintre afecţiunile renale şi ocupă primul loc ca frecvenţă în etiologia insuficienţei renale cronice (se apreciază că aproximativ 60% din cazurile de insuficienţă renală cronică au la bază glomerulonefritele).sindrom Wegener . evolutiv. GLOMERULONEFRITE (GN) Glomerulonefritele sunt afecţiuni inflamatorii glomerulare de etiologie multiplă. Focale C.nefropatia diabetică . având o evoluţie variabilă cel mai frecvent spre insuficienţă renală terminală.Glomerulonefrita de şunt .nefropatia lupică .toxic-alergice B.GNC proliferativă mezangială idiopatică .GNCS în cadrul bolilor generale . Difuze .GNC membranoproliferativă .GNCS post-streptococică .

forme grave .paucisimptomatice.edeme 3.gradul de remisiune a sindroamelor clinice .aspect de sindrom nefrotic .persistenţa proteinureii şi a hematuriei peste un an de la debut Vindecarea nu poate fi afirmată decât după 1-2 ani. Sindromul hipertensiv 4.examen clinic . Glomerulonefrite acute În funcţie de întinderea leziunii pot fi: . Sindromul de insuficienţă renală .proteinurie neselectivă (rar selectivă) peste 0.15 g/24 h până la 2-3 g/24 h.sindrom Alport I.semne discrete care dispar după câteva zile .tablou clinic moderat .funcţională . tensiunea arterială.evoluează spre IRC terminală în câteva săptămâni sau luni Elementele de apreciere ale prognosticului bolii sunt: .forme uşoare .cilindrii eritrocitari 2.oligurie cu urini concentrate şi conţinut scăzut de sodiu .forme mortale .dispariţia sindroamelor în (3 .segmentare (leziunea atinge câteva anse capilare ale glomenilului) După tabloul clinic glomerulonefritele acute se împart astfel: . simptomatologie intensă.biologică .6 săptămâni de la debut) .forme medii .sindrom hemolitic-uremic . Sindromul urinar . tendinţă de cronicizare .forme latente Tabloul clinic complet cuprinde cele patru sindroame clasice: 1.sindrom Moscowitz .ASLO crescut .focale (leziunea atinge câţiva glomeruli) .hematurie microscopică (peste 10.simptomatologie ştearsă.evoluţia . diureză .GN difuze acute (45% din cazuri) .VSH crescut . evoluţie mai lungă. mai ales în formele focale şi segmentare . respectiv revizuirea la termen a bolnavilor cu glomerulonefrită acută cuprinde: .morfologică . chiar şi în GN acute focale şi segmentare existând şi în aceste cazuri forme clinice recidivante cu tendinţă la cronicizare. evoluţie spre IRC .dispariţia proteinuriei şi hemahiriei (în 6-8 luni) .dispariţia leziunilor histologice (după un an) .clinică .forme minime .forme frustre .difuze .000 H/min) . Criterii de vindecare .edemele. în anumite cazuri proteinuria poate depăşi 3 g/24 h .intensitatea şi/sau reversibilitatea afectării funcţiei renale .gravitatea bolii (forma clinică histologică) .forme complete . Sindromul hidropigen .complement seric scăzut După gravitate glomerulonefritele acute se clasifică astfel: .normalizarea clearence-ului creatininei endogene (3-4 luni) Evaluarea periodică..retenţie de produşi azotaţi în sânge datorită scăderii filtrării glomerulare şi hipercatabolismului proteinelor endogene La acestea se adaugă semne inflamatorii şi imunologice: .000 H/min) sau macroscopică (peste 100.tablou clinic complet.

59% .79% . Glomerulonefritele cronice În general. maximum 2 ani. În ultimul timp prognosticul s-a ameliorat citându-se supravieţuiri de mai mulţi ani cu remisiuni uneori complete. creatinină .89% .49% │ │ │.tendinţă la │ │ │ │ │cronicizare │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 50 .explorarea imunologică  titru ASLO  complement seric total.proteinurie şi │ │ │ │ │hematurie persistente │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ GRAVĂ │ │ 70 .evoluţie spre IRC │ │remisiune │ │ │ │ │80 .> uree. C3  fibrinogen plasmatic Diagnosticul funcţional şi incapacitatea se elaborează după expirarea perioadei legale de concediu medical conform tabelului. Aproximativ 35% din cazuri evoluează spre vindecare.49% . III.tablou clinic moderat │ │hematurie moderată cu │ III │ │ │ │tendinţă spre ameliorare │ │ │ │ │60 .tendinţă la cronicizare │ │ │ │ │(uneori) │ │20 .simptomatologie ştearsă │ │locului de muncă │ │ │.simptomatologie intensă │ACCENTUATĂ│spre IRC cu perioade de │ II │ │. indiferent de etiologie glomerulonefritele cronice evoluează spre IRC terminală.> sodiu.tablou clinic complet │ │70 .evoluţie lentă │ │ │ │ UŞOARĂ │cu tendinţă spre vindecare│ 0 │ │ │ │30 ..> proteinurie . Glomerulonefrite subacute Sunt nefropatii glomerulare cu evoluţie rapidă spre exitus în majoritatea cazurilor. menţinerea în viaţă fiind posibilă cu ajutorul mijloacelor de substituţie a funcţiei renale.semne clinice │ │ │ MEDIE │ MEDIE │discrete proteinurie.89% │ │ │.> densitate . În majoritatea cazurilor însă evoluţia este grevată de apariţia sindromului nevrotic şi a hipertensiunii arteriale cu evoluţie spre insuficienţa renală cronică în decurs de câteva luni sau ani.evoluţie lentă │ │ │.29% .explorarea funcţională a rinichiului  examen sumar de urină  sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb)  examen de urină din 24 ore . În cazul formelor care au evoluat spre insuficienţă renală cronică se vor aplica criteriile stabilite pentru această afecţiune.69% .69% │ │ │ │ │50 . Durata supravieţuirii este variabilă în funcţie de etiologie şi forma clinică iar evoluţia se . Mai rar boala poate persista indefinit. potasiu  clearence-ul creatininei şi ureei plasmatice  concentraţia plasmatică a creatininei şi ureei .evolutie │ │ │ │ │accelerată spre IRC │ │ ├───────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────┴────────────┤ │ În formele care au evoluat spre IRC deficienţa/incapacitatea se stabilesc │ │ conform criteriilor pentru IRC │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ II.evoluţie mai lungă │ │ 20 . În formele cu evoluţie favorabilă spre vindecare deficienţa funcţională se apreciază în funcţie de elementele menţionate la glomerulonefritele acute şi de solicitările locului de muncă. în câteva luni. Diagnostic funcţional 1. 2. │ │ │. ┌───────────────────────────┬──────────┬──────────────────────────┬────────────┐ │ Forma clinică │Deficienţa│ Incapacitatea │ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 1-19% │ │ │ UŞOARĂ │ FĂRĂ │Este necesară schimbarea │ 0 │ │.

asociate glomerulopatiilor 3. situaţie în care există proteinurie neselectivă. progresiv sau brusc) .localizarea obstrucţiei (ureteral unilateral sau pe calea urinară comună) .prin agenţi fizici . rupturi traumatice ale uretrei.gradul de afectare a funcţiei renale În raport cu gradul de afectare a funcţiei renale se deosebesc mai multe situaţii: .etiologia (în formele secundare) .starea anatomo-funcţională anterioară a traiectului urinar .nefropatia interstiţială xantogranulomatoasă .metabolice .imuno-alergice .modul de instalare a obstrucţiei (lent. leziuni glomerulare. nefropatii interstiţiale de cauză medicală şi nefropatii interstiţiale de cauză necunoscută. NI de cauză necunoscută .prezenţa IRC NEFROPATII INTERSTIŢIALE Nefropatiile interstiţiale sunt afecţiuni acute sau cronice cu etiologie plurifactorială. Glomerulonefritele cronice constituie o condiţie patologică complexă cu afectare multiorganică. Prognosticul este mai bun în cazurile cu răspuns adecvat la corticoterapia iniţială. neoplasm al vezicii urinare.litiază .malformaţii congenitale . Din punct de vedere etiopatogenic nefropatiile interstiţiale se clasifică în nefropatii interstiţiale obstructive. Evoluţia spre IRC reprezintă regula în cazul corticorezistenţei.complică deseori cu HTA şi sindrom nefrotic. sindrom Alport) . boala Fabry.toxic-medicamentoase . leziuni tubulare şi leziuni vasculare minime.cu insuficienţă renală cronică .proces inflamator care evoluează spre scleroză sau fibroză (tuberculoză.natura obstacolului .nefropatia interstiţială primitivă (Bell) În NI prin uropatie obstructivă evoluţia şi prognosticul sunt influenţate de: . Clasificarea etiopatogenică a nefropatiilor interstiţiale (NI) 1. uretrită nespecifică.supraadăugarea infecţiei .tumori (adenom de prostată. Într-un număr de cazuri există remisiuni.severitatea fenomenului obstructiv (obstrucţie completă sau incompletă) .nefropatia endemică balcanică . hematurie microscopică şi leziuni histologice importante. în formele primitive complicate şi mai ales în formele secundare.infecţioase (pielonefrite) . Diagnosticul funcţional Deficienţa funcţională şi incapacitatea se stabilesc în funcţie de: .forma morfopatologică . NI obstructive (datorate unui obstacol mecanic pe tractul urinar) .ereditare (polichistoza renală. Din punct de vedere morfopatologic se caracterizează prin leziuni interstiţiale specifice. NI de cauză medicală .răspunsul la tratament . etc) 2.NI obstructivă cu insuficienţă renală acută . etc) .

pusee de acutizare . hematurie microscopică. congenitale sau câştigate . Pseudomonas. insuficienţa renală cronică Evoluează spre insuficienţă renală cronică:  litiaza bilaterală  litiaza pe rinichi unic (funcţional. Pielonefritele cronice pot evolua variabil.prezenţa unui obstacol.dureri lombare.durată.anuria calculoasă. Pielonefritele acute au tendinţă marcată la cronicizare şi evoluţie spre insuficienţă renală cronică. durata şi calitatea remisiunilor . Există două forme clinice: 1..agentul patogen . hidronefroza calculoasă b) infecţioase . febră şi leucociturie (litiază suprainfectată) b) cu calculi migratori .pieloureterocistita acută. Din punct de vedere al evoluţiei pielonefritele pot fi acute sau cronice. Litiaza urinară manifestă clinic a) cu calculi ficşi . reflux vezico-ureteral.gradul de afectare a funcţiei renale exprimată prin alterarea probelor funcţionale renale Diagnostic funcţional Bolnavii cu nefropatii interstiţiale obstructive sau de cauză medicală beneficiază de concediu medical conform legii.NI obstructivă fără insuficienţă renală Ridicarea chirurgicală a obstacolului poate opri progresia bolii şi funcţia renală se poate ameliora (în cazul în care aceasta poate fi efectuată precoce). După expirarea acestei perioade aceştia necesită expertiză medicală şi evaluare funcţională numai dacă prezintă afectarea funcţiei renale.calculi cu diametrul mai mic de 5 mm situaţi de la calice în jos (există eliminări spontane) b) bine tolerată clinic .pielonefrita litiazică. Enterococ sunt cei mai agresivi .apariţia simptomelor este determinată de creşterea dimensiunilor. modificarea poziţiei calculilor sau supraadăugarea unei infecţii 2. precoce a) mecanice . neglijată  litiaza care complică alte nefropatii degenerative.calculi pielocaliceali coraliformi ficşi sau calculi mici caliceali bine fixaţi în fornix c) complicată Complicaţii 1.colica renală Din punct de vedere evolutiv litiaza urinară poate fi: a) benignă . În cadrul NI de cauză medicală cele mai frecvente sunt pielonefritele (NI infecţioase).Proteus.starea căilor urinare .prezenţa HTA .factor agravant care grăbeşte evoluţia spre IRC . În acest caz deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică. Litiaza urinară latentă (asimptomatică) . o tulburare în evacuarea urinei . răspuns la tratament. pionefroza calculoasă 2. tardive . LITIAZA URINARĂ Litiaza urinară se caracterizează prin prezenţa calculilor în parenchimul renal sau în căile urinare. Factorii de prognostic importanţi şi în evaluarea funcţională sunt: . pielonefrita acută. chirurgical)  litiaza diagnosticată tardiv.

LES. litiaza suprainfectată  litiaza multiplu operată Bolnavii cu litiază urinară beneficiază de tratament medical sau chirurgical în cadrul perioadei de ITM legală. manifestările bolii renale primitive. examenul clinic: TA. neoplazii. proteinurie masivă 3-5 g/24 h 2. Tbc reno-urinară ("deschisă" . infecţii. explorări de laborator  proteinuria/24 h  clearence-ul creatininei şi ureei endogene  VSH  albumina serică  colesterolemia  fibrinogen  complementul seric Diagnostic funcţional Deficienţa funcţională accentuată cu încadrare în gradul II de invaliditate. edeme. imunosupresoare) Elementele de apreciere a evoluţiei sunt: 1.89% . Vârsta de predilecţie este de 30-40 ani. manifestările insuficienţei renale 2.79% . grade variate de insuficienţă renală În 75% din cazuri sindromul nefrotic este urmarea unei glomerulopatii şi în 25% din cazuri cauza este sistemică (diabet zaharat. Se poate prezenta sub două forme clinice: 1. mai rar pleural sau ganglionar. TUBERCULOZA URINARĂ Tuberculoza urinară este întotdeauna secundară unui focar de primoinfecţie cel mai adesea pulmonar. Incapacitatea: 70 . Tbc renală parenchimatoasă ("închisă") 2. Între manifestările clinice ale focarului primar şi cele ale localizării secundare renale există o latenţă de 1-8 ani.evoluţie lentă 80 . amilordoză. Aceştia necesită expertiză medicală a capacităţii de muncă numai în cazurile cu evoluţie nefavorabilă şi apariţia complicaţiilor. reacţii alergice).în căile exretorii) . edeme 4. SINDROMUL NEFROTIC (SN) Sindromul nefrotic este definit clasic prin: 1. hipercolesterolemie 5. Atunci când asociază IRC deficienţa funcţională şi incapacitatea se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. Evaluarea funcţională a pacientului cu sindrom nefrotic va ţine seama de contextul clinic în care a apărut şi de potenţialul evolutiv spre insuficienţă renală cronică şi de apariţia complicaţiilor (altele decât IRC):  tromboze venoase şi arteriale  complicaţii infecţioase  complicaţii metabolice  complicaţii ale terapiei (corticoizi. hipoalbuminemie 3.evoluţie rapidă spre insuficienţă renală cronică După instalarea insuficienţei renale cronice deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta.

 cistită tuberculoasă - cel mai frecvent  epididimită tbc - mai frecvent sub formă cronică Mai rar se exprimă manifestările morfologice ale infecţiei tuberculoase renale:  proteinurie izolată (fără piurie)  IRC  HTA - secundară Diagnosticul pozitiv se bazează pe: 1. existenţa unui focar tuberculos pulmonar în antecedentele bolnavului 2. date clinice (în general sunt nespecifice) 3. examene paraclinice - bacteriologice  urografice  alte examinări Esenţiale pentru diagnosticul pozitiv sunt următoarele: 1. examenul bacteriologic al urinei emise de dimineaţa emise prin:  examinare directă - pe lamă după colorare Ziehl-Nielsen  culturi  inoculare la cobai N.B. - Se apreciază că în 85% din cazuri diagnosticul se poate stabili prin examenul direct al urinei. 2. urografice - imagini caracteristice  faze incipiente - "rosătura de molie" - semnul cel mai precoce  faze tardive - prezenţa cavernelor Mai pot fi utile pentru diagnostic:  albuminuria persistentă  piurie abacteriană  VSH crescută  anemia  hiperazotemia Abordarea clinico-terapeutică a cazurilor de TBC urinară: 1. Cazurile confirmate se menţin sub supraveghere şi tratament timp de un an, ca bolnavi activi (evolutivi) şi încă şase luni ca bolnavi regresivi. În unele cazuri tratamentul tuberculo static este prelungit până la doi ani (în tbc unilaterală) şi până la trei ani (în cazul în care infecţia este bilaterală) 2. Cazurile suspecte vor fi tratate cu tuberculostatice timp de două luni. La sfârşitul acestei perioade: a) diagnosticul se confirmă şi atunci cazurile vor fi luate în evidenţă şi tratate corespunzător. b) diagnosticul nu se confirmă şi bolnavul este scos din evidenţă Diagnostic funcţional 1. Pe toată durata tratamentului tuberculostatic se consideră deficienţă funcţională accentuată (incapacitate 70-89%), încadrabil în gradul II după expirarea concediului medical. 2. Dacă evoluţia este nefavorabilă, criteriile de vindecare parţial îndeplinite, se menţine gradul II de invaliditate. 3. Dacă evoluţia este favorabilă şi sunt îndeplinite criteriile de vindecare (vezi), în funcţie de solicitările energetice şi condiţiile ambientale ale locului de muncă, bolnavul poate lucra cu program redus, fie pe locul de muncă anterior, fie pe un alt loc de muncă (cu indicaţie pentru afecţiuni renale caz în care se consideră deficienţă medie 50 - 69%). 4. După reluarea activităţii bolnavul este urmărit o perioadă (6 - 12 luni). Dacă în această perioadă boala este stabilizată şi nu sunt semne de afectare a funcţiei renale, nu există reactivări şi adaptarea la locul de muncă este corespunzătoare se poate relua programul normal de activitate (deficienţă uşoară, incapacitate 20 - 49%)

Criterii de vindecare 1. clinice - dispariţia semnelor generale de evoluţie 2. radiologice - remisiune completă a leziunilor morfologice sau sechele neevolutive (stabilizate) 3. bacteriologice - IDR-PPD negativ  absenţa BK la examenul direct şi în culturi Rinichiul unic chirurgical În aprecierea incapacităţii (deficienţei funcţionale - gradului de invaliditate) pacienţilor cu rinichi unic chirurgical se va ţine seama de următoarele:  un singur rinichi este capabil să asigure toate funcţiile secretorii, homeostatice şi endocrine ale unui adult activ în condiţii normale  adaptarea compensatorie renală în urma nefrectomiei unilaterale este rapidă: 80% în primele 15 zile, 90% în primele 3 luni şi 94% în primul an; rămâne un deficit permanent de aproximativ 6%. În cazul în care nu sunt deja pensionari de invaliditate pacienţii nefrectomizaţi beneficiază de concediu medical conform legii. Incapacitatea (deficienţa funcţională) se apreciază în funcţie de situaţia rinichiului restant. După instalarea insuficienţei renale cronice incapacitatea se stabileşte conform criteriilor de la capitolul respectiv.
┌─────────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Rinichi restant │Incapacitate│Deficienţă │Grad de inv.│ │ │ │funcţională│ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │funcţie normală │ 20 - 49% │ UŞOARĂ │ 0 │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii urinare, pusee rare, cu │ │ │ │ │ răspuns terapeutic bun │ 50 - 69% │ │ │ │a) litiaza asimptomatică sau cu │a) 50 - 69% │ MEDIE │ III │ │ simptomatologie minoră │b) 60 - 69% │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii recurente insuficient │ │ │ │ │ controlate medicamentos litiază │ 70 - 89% │ │ │ │ cu colici frecvente tuberculoza │a) 70 - 79% │ │ │ │ rinichiului restant stenoze ale │b) 80 - 89% │ACCENTUATĂ │ II │ │ căilor urinare inferioare │ │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ └─────────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘

MALFORMAŢII RENALE Malformaţiile aparatului reno-urinar sunt alterări ale formei, poziţiei şi structurii parenchimului renal şi/sau căilor urinare produse în timpul vieţii intrauterine de factori variaţi (genetici, toxici, infecţioşi, factori de mediu). Ele pot deveni manifeste în funcţie de severitatea alterărilor structurale şi funcţionale şi de complicaţiile care le însoţesc. Stabilirea incapacităţii (deficienţei funcţionale) se face după criteriile menţionate pentru:  pielonefrita cronică  litiaza renală  hipertensiunea arterială  insuficienţa renală cronică AFECŢIUNI DIGESTIVE Bolile digestive modifică capacitatea de muncă în măsura în care este afectată starea de nutriţie şi echilibrul umoral al organismului, evidenţiate prin probe clinice şi paraclinice. În aprecierea tulburărilor morfo-funcţionale, se vor avea în vedere investigaţiile adecvate, în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modificările biochimice induse, precum şi de datele antropometrice, în raport de care se stabileşte echilibrul ponderal*). ___________ *) Indicele ponderal ideal se stabileşte după formula:
Acm - 150 LORENCZ X = Acm - 100 - ─────────: Acm = înălţimea individului în cm.

4

Medicii experţi ai Asigurărilor Sociale în procesul de efectuare a expertizei medicale a pacienţilor acestui grup de boli se vor baza pe principalele funcţii ale aparatului digestiv. Trebuie de precizat de asemenea că expertizarea unui deficient pleacă de la funcţia variatelor segmente ale aparatului digestiv, funcţia aparatului digestiv în ansamblu, cât şi corelaţiile multiple a funcţiei aparatului digestiv sau a unor segmente ale acestuia cu alte funcţii viscerale, nervoase etc. Principalele boli digestive, care se însoţesc de tulburări funcţionale, determină incapacitate, ce poate conduce la reducerea sau pierderea capacităţii de muncă sunt: I. BOLILE ESOFAGULUI
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0 - 19% │Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu diverticuli esofagieni, │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │esofagite cu reflux gastroesofagian de grad │ regresivă │păstrată, indiferent│ │uşor, care prezintă semnele şi simptomele │ │de activitatea │ │bolii funcţionale, regurgitaţii. Se află │ │profesională │ │complet sub controlul tratamentului. │ │desfăşurată. │ │Radiologic - dereglare uşoară a │ │Nu vor fi încadraţi │ │permeabilităţii esofagului. Deficit │ │în grad de │ │ponderal neconsiderabil (până la 10%). │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu spasm difuz al esofagului, │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │stadiu mediu, esofag în tirbişon care │ regresivă │păstrată. │ │prezintă tulburări de nutriţie, vărsături │ │Nu vor fi încadraţi │ │alimentare, dureri retrostemale în timpul │ │în grad de │ │mesei, mai ales cu alimente solide, │ │invaliditate. │ │modificări organice ale esofagului │ │Păstrarea deplină a │ │(confirmate radiologic) şi deficit ponderal │ │posibilităţii de │ │între 10 - 25% din greutatea ideală. │ │exercitare a │ │Respectarea strictă a dietei cât şi │ │activităţii vieţii │ │tratamentul controlează tabloul clinic şi │ │zilnice │ │de nutriţie dar necesită repetare. │ │socio-profesionale. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 70% │Gr. III │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- pacienţii cu stenoze esofagiene de diverse│ 50 - 60% │Capacitatea de muncă│ │cauze, confirmate radiologic care prezintă │ regresivă │50% pierdută, vor fi│ │manifestările de mai sus, dar mult mai │ │încadraţi în gradul │ │accentuate şi cu ecou asupra stării de │ │III de invaliditate,│ │nutriţie (deficit ponderal 25-30%), │ │cu recomandarea de │ │manifestările clinice şi paraclinice nu se │ │prestare a │ │remit complet la tratament (dilataţii), │ │activităţii cu │ │necesită tratamentul chirurgical. │ │jumătate de program.│ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │muncă cu efort fizic│ │ │ │mare, variaţii │ │ │ │termice. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie accentuată. │ 70 - 90% │Gr. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu stenoze esofagiene │ 70 - 80% │Capacitatea de muncă│ │postoperatorie cu gastrostomă, cu răsunet │predominant │în totalitate │ │important asupra echilibrului nutritiv │ staţionară │pierdută. │ │(deficit peste 30%), fără ameliorare la │ │Sunt incapabili de │ │tratament, necesită reintervenţii │ │orice activitate │ │chirurgicale (esofago-plastie) │ │profesională. Vor fi│ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │II de invaliditate. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘

II. BOLILE STOMACULUI ŞI DUODENULUI a) Ne referim în principal la ulcerul gastric şi duodenal care reprezintă mai frecvent, cauza de incapacitate temporară de muncă şi mai rar de invaliditate. Poate conduce la incapacitate de durată mai ales la bolnavii ce prezintă tulburări accentuate de nutriţie sau care desfăşoară profesiuni în condiţii de efort fizic şi psihic, ori de mediu, contraindicate, la care nu se poate asigura un loc de muncă şi în prezenţa unor elemente de gravitate care impune supraveghere medicală. Elementele de gravitate care trebuie să stea la baza evaluării incapacităţii sunt: - în ulcerul gastric: cicatrizare deficitară, trenantă, ulcerul gastric şi stenoză gastrică, suspiciunea de malignizare; - în ulcerul duodenal: stenoza pilorică confirmată radiologic; - în ulcerul gastric şi duodenal: hemoragiile digestive repetate cu cifre joase de Hb, cu anemie cronică feriprivă confirmată de examenele de laborator; - ulcerul cu semne de penetraţie de vecinătate; - ulcerele cu topografie particulară sau cu localizări multiple. Criterii clinice şi paraclinice:

- majore:  istoric cert de evoluţie dureroasă periodică, sezonieră, cel puţin 2 ani consecutiv;  nişă cu deformări radiologice caracteristice;  ulcer vizibil la gastroscopie (în servicii specializate);  hemoragii digestive superioare - minore:  tulburări secretorii gastrice, hiperaciditate şi/sau debit clorhidric crescut. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 criterii majore cu/sau fără asocierea celor minore. ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0-9% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă: │ regresivă │păstrată. │ │- sindrom dureros moderat; │ │Episoadele acute din│ │- fenomene dispeptice de intensitate medie, │ │cadrul evoluţiei │ │vărsături rare; │ │bolii justifică │ │- episoade acute cu o durată scurtă şi cu │ │acordarea repausului│ │caracter sezonier; │ │medical prin ITM, de│ │- răspuns total sau aproape total la │ │durată variabilă de │ │tratament şi nu necesită repetare frecventă;│ │la caz la caz. │ │- deficit ponderal până la 10%. │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric (duodenal) cu │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │evoluţie latentă, cu remisiuni îndelungate, │ regresivă │păstrată. │ │radiologic sau endoscopic micşorarea │ │Episoadele acute din│ │dimensiunilor ulcerului, lipsa de │ │cadrul evoluţiei │ │complicaţii sau cu deformări ale bulbului │ │bolii justifică │ │duodenal; periduodenită, cu manifestări │ │acordarea repausului│ │dureroase şi dispeptice moderate, calmate │ │medical prin ITM, de│ │parţial de tratament, cu deficit ponderal │ │durată variabilă de │ │între 10 - 15%. │ │la caz la caz. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 - 29% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- aceleaşi manifestări, tratamentul şi dieta│ 20 - 29% │Capacitatea de muncă│ │strictă amendează simptomatologia şi │ regresivă │păstrată indiferent │ │substratul lor anatomic şi funcţional. │ │de activitatea │ │Deficit ponderal moderat (între 15 20% din │ │profesională │ │greutatea ideală). │ │desfăşurată. │ │ │ │ITM în perioadele │ │ │ │dureroase. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul gastric (duodenal) cu recidive │ 30 - 39% │Capacitatea de muncă│ │frecvente, fără caracter sezonier, cu │ regresivă │păstrată. ITM în │ │deficit ponderal până la 20% din greutatea │ │perioadele │ │ideală. Episoadele dureroase şi dispeptice │ │dureroase. Nu vor fi│ │sunt amendate de tratament şi regimul │ │încadraţi în grad de│ │alimentar. │ │invaliditate. │ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │pentru activităţi cu│ │ │ │toxice digestive. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul duodenal (gastric) cu complicaţii │ 40 - 49% │Capacitatea de muncă│ │(manifestări de stenoză pilorică largă │ regresivă │păstrată. ITM │ │spasm piloric, de ulcer penetrant), cu │ │Contraindicaţie │ │episoade dureroase nocturne, cu răspuns la │ │pentru munca în │ │tratamentul medical şi regimul │ │ture, munca de │ │igieno-dietetic, cu deficit ponderal între │ │noapte, în mediu cu │ │20 - 25% din greutatea ideală. │ │noxe digestive. Nu │ │ │ │vor fi încadraţi în │ │ │ │grad de │ │ │ │invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 69% │ Gr. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 50 - 59% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă sindrom dureros accentuat, │ regresivă │50% pierdută │ │uneori cu caracter continuu, fenomene │ │temporar - gradul │ │dispeptice intense şi de durată, care se │ │III de invaliditate │ │calmează parţial prin tratamentul │ │cu continuarea │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │activităţii cu 1/2 │ │administrat, cu stare de nutriţie alterată │ │din durata normală │ │(între 25 - 30% din greutatea ideală). │ │dacă în limitele │ │ │ │maxime de concediu │ │ │ │medical │ │ │ │simptomatologia nu │ │ │ │cedează şi în cazul │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │necesită efort fizic│ │ │ │mare, tensiune │ │ │ │psihică, trepidaţii │ │ │ │sau se desfăşoară │ │ │ │într-un mediu cu │ │ │ │substanţe toxice │ │ │ │(plumb, arsenic, │ │ │ │mercur etc), │ │ │ │temperatură │ │ │ │ridicată. În această│ │ │ │situaţie pot fi │ │ │ │propuşi pentru │ │ │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă sau de la │ │ │ │caz la caz pentru │ │ │ │încadrarea în gr. │ │ │ │III de inv. │

│ │gradul II de │ │ │ │invaliditate.90% │ Gr. Sindromul de malabsorbţie sau maldigestie.sau cei cu fistula │ │Gradul II de │ │stomacului şi denutriţie rapidă şi │ │invaliditate. stenoze. │ │perioadă limitată. fistule digestive). vărsături. │ │din greutatea ideală . valabile pentru ulcer sau pentru complicaţiile sale (perijejunite. .10 cm) şi staza bariului la acest nivel. dureri de tip biliar. c) Obiectivarea eventuală a diferitelor manifestări ale unor carenţe sau malabsorbţii selective: . dispar şi/sau se ameliorează în clinostatism (obiectivizate de medic). Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .30%│ regresivă │50% pierdută pentru │ │din greutatea ideală sau ulcerul perforat. greţuri. sezoniere sau intermitente. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. 3. b) Denutriţie. anemie feriprivă.Bolnavii cu stenoză pilorică însoţită de │ 80 .79% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă complicaţii hemoragice │ regresivă │în totalitate │ │repetate cu cifre joase ale Hb (sub 7 gr%). cu │ │ │ │posibilitatea │ │ │ │schimbării │ │ │ │atitudinii corpului.hiposideremie. │ │progresivă. │ │pierdută │ │semne de malignizane (confirmate radiologic. b) Aspecte coprologice de malabsorbţie sau maldigestie evidentă. Ulcerul peptic (post-operator). Pentru diagnostic sunt necesare două din aceste semne: 2. │ │cu indicarea │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │impun eforturi │ │ │ │fizice mici şi │ │ │ │medii. │ │necesită intervenţie chirurgicală de │ │Gr. tahicardie care apar post prandial în ortostatism. Sindromul post prandial precoce (sindrom Dumping). │ │funcţionale │ │manifestările cedează greu la tratamentul │ │contraindică │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │temporar exercitarea│ │administrat. lipotimii post prandiale. ciclice. │ │temporizează datorită asocierii altor │ │Vor fi încadraţi în │ │afecţiuni. în poziţie │ │ │ │şezând sau │ │ │ │ortostatică. absorbţia acizilor marcaţi C 14 .în servicii specializate). III invaliditate│ │urgenţă. precum şi bolnavii care │ │oricărei forme de │ │necesită îngrijire preoperatorie îndelungată│ │activitate │ │sau la care intervenţia chirurgicală se │ │profesională. În ambele situaţii se impune │ │ │ │intervenţie chirurgicală şi o perioadă mai │ │ │ │îndelungată pentru restabilirea │ │ │ │organofuncţională. astenie fizică marcată. .steatoree (dozarea de grăsimi în materiile fecale. a) Denutriţie evidentă. cu deficit ponderal între 25 . stare de nutriţie alterată │ │tulburărilor │ │evident (peste 30% din greutatea ideală). a) Tulburări post prandiale specifice: balonări.│ │intensitatea │ │endoscopic).Ulcerul gastric (duodenal) cu stenoză │ 60 . │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Sindromul post rezecţie gastrică Criterii de diagnostic clinic: 1. Sindromul de ansă aferentă.85% │Capacitatea de muncă│ │dilatarea stomacului. . diaree post prandială. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. b) Modificări radiografice sau gastroscopice ale gurii de anastamoză sau ale ansei jejunale adiacente. c) Aspecte radioscopice de evacuare gastrică precipitată şi tranzit intestinal accelerat. c) Hemoragii digestive superioare.Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 70 .│ │ │ │care să permită │ │ │ │asigurarea unui │ │ │ │regim de viaţă şi │ │ │ │alimentar adecvat. diaree cronică.69% │Capacitatea de muncă│ │pilorică. 4.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. a) Manifestări clinice evidente de transudare intestinală: hipotensiune arterială. cu vărsături │ lent │în totalitate │ │incoercibile şi deficit ponderal peste 30% │ regresivă │pierdută. cu o durată de 1 an. Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): a) Episoade dureroase.hipoproteinemie. b) Radiologice: injectarea ansei aferente pe întindere mare (peste 8 .

10 gr% Hb).Bolnavii cu enterocolită gastroprivă formă│ 20 . │ │din durata normală │ │.10% │ Gr. în │ │oră. manifestă prin slăbiciune. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │încadraţi în grade │ │. care au un răsunet│ │exercitarea │ │nutritiv mic (până la 10% deficit ponderal).Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă │ │de invaliditate.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă care │ │profesionale. Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ │prezintă: │ │Nu vor fi încadraţi │ │ durere în epigastru. SINDROAME POST REZECŢIE GASTRICĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │postură predominant │ │ │ │şezând fără │ │ │ │activităţi │ │ │ │suplimentare. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. Deficit ponderal │ │exercitarea │ │până la 10% din greutatea ideală.2 ori/lună.Bolnavii cu Dumping std. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. vărsături │ │în grad de │ │ biliare. │ regresivă │păstrată.Bolnavii cu sindrom Dumping std.Bolnavii cu Dumping std. greţuri. I cu │ 30 . tranzitul bariului în intestinul│ │Independenţă în │ │subţire până la 15 min.15% din │ │Este necesară │ │greutatea ideală.10% │Capacitatea de muncă│ │morfo-funcţionale sau cu sechele minore. Tranzitul baritat (radiologic)│ │ │ │se face rapid prin intestinul subţire. │ │ deficit ponderal până la 10%.anemie megaloblastică. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . II. dominant după unele │ │de muncă în cadrul │ │alimente. Nu vor│ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate. │ │ │ │transpiraţii. osteoporoză. Deficit ponderal între 10 .39% │Capacitatea de muncă│ │deficit ponderal între 15 . I cu │ │ │ │acces o dată pe săptămână (obiectivate de │ │ │ │medic) după mâncăruri dulci sau lăptoase. injectarea ansei aferentă pe │ │ │ │ întindere mare (8 cm) cu staza bariului la│ │ │ │ acest nivel.hipocalcemie. apar după 25 │ │cu efort fizic mic │ │minute după orice mâncare. d) Endoscopie jejunală (în unităţi specializate pentru cazurile problemă). Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . tremur. │ │ │ │hipotensiune arterială uşoară. Nu vor fi │ │şi dereglări dispeptice mai accentuate.69% │ Gr. ameţeli. │ │ │ │senzaţie de foame. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Nu vor fi │ │algic abdominal. dispar imediat │ │ │ │după mâncare. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. bisăptămânale. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. │ │activităţii │ │. cu accese mai│ │în locuri de muncă │ │accentuate. în crize de 1 . │ │ │ │ radiologic. II cu accese │ 40-49% │Capacitatea de muncă│ │bisăptămânale. │ │deficit ponderal între 10 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. de │ │schimbarea locului │ │2 . │ │care prezintă manifestările menţionate mai │ │Este necesară │ │înainte de intensitate uşoară . fără │ │activităţii cu 1/2 │ │ameliorare evidentă în tratament. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │invaliditate. cu manifestările şi │ │încadraţi în grade │ │dereglările funcţionale specifice.59% │Capacitatea de muncă│ │manifestări medii de sindrom de malabsorbţie│ regresivă │50% pierdută cu │ │cu deficit ponderal între 25 . palpitaţii. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. puls accelerat.Bolnavii cu sindrom Dumping std. cu │ │ │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ .49% │ Gr.4 ori pe lună. │ regresivă │păstrată. │ │ │ │Deficit ponderal până la 10% din greutatea │ │ │ │ideală. │ │şi după mâncare (semnele de hipoglicemie) cu│ │Este necesară │ │deficit ponderal până la 25% din greutatea │ │schimbarea locului │ │ideală │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare. I cu │ 10 .15% │ │profesiunilor cu │ │din greutatea ideală.19% │Capacitatea de muncă│ │manifestările de mai sus. cu │ │de invaliditate.Bolnavii cu stomac rezecat fără sechele │ 0 . periviscerită cu sindrom │ │ │ │ algic intermitent. │ │ │ │ unele dereglări uşoare hepatice. cu o durată de 1 │ │sau mediu.Sindrom Dumping std. Injectarea ansei │ │efort fizic mare.29% │Capacitatea de muncă│ │medie. │ │Radiologic. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. . a │ │aferente pe întindere mare (10 cm) cu │ │activităţii cu │ │staza bariului la acest nivel.7 gr0/00 │ │ │ │glicemie). Accesul poate│ │ │ │dura până la 5 min. Nu vor fi │ │greutatea ideală. ca şi cei cu periviscerită cu sindrom│ regresivă │păstrată.│ │activităţii │ │ │ │profesionale. dispar după repaus│ │de invaliditate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.6 0.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 50 .30% anemie │ │continuarea │ │gastrogenă (între 7 . cu tulburări neuro-vegetative│ regresivă │păstrată. cu │ │încadraţi în grade │ │durata până la 10 minute. cu│ │ │ │senzaţie de febră. │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură..20% din │ regresivă │păstrată. dar bisăptămânal. Simptome de hipoglicemie│ │ │ │uşoară post-prandială (0. │ │gastrită de bont sau enterocolită │ │Independenţă în │ │gastroprivă formă uşoară. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.medie. │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare.

. anemie feriprivă gastrogenă severă (sub│ │activitate │ │7 gr% Hb). . anemie. cu │ │aferente pe întindere mare (peste 10 cm). │ │şezând fără │ │după orice mâncare şi fiecare masă. hipopotasemie). Deficit ponderal peste 30%.diaree cronică cu steatoree macroscopică. │ │ │ │Manifestările apar după 15 . │ │ │ │ deficit ponderal peste 30% din greutatea │ │ │ │ideală. │ │mâncare. cu o frecvenţă de 2 ori pe zi│ │ │ │şi durata până la o oră. dar mult mai│ staţionară │muncă în totalitate │ │accentuate. II. . deficit ponderal între │ │din durata normală │ │25 . hiposideremie.febră episodică. BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (Enteropatia glutemică) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . │ │ │ │în ture de zi. │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ │ │ │mesei fracţionate). cu │ │ │ │ritm liber. hipotensiune arterială. . cu │ │ │ │ritm liber. spiculi. Vor │ │recuperare │ │fi încadraţi în │ │.răspuns favorabil la regimul fără gluten. . │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. fistule).Sindromul Dumping std. gastrice şi biliare │ │sau mediu.mase tumorale palpabile (eventual).Sindromul Dumping std.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 70 . . Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar.modificări radiologice (foliculi. . b) Enterita regională (boala Crohn) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .Sindrom Dumping std. de 2 . într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici. hipocalcemie. Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar.30%. în │ │evidente.3 ori pe zi cu o durată de o│ │Vor fi încadraţi în │ │oră sau mai îndelungate. III. Accesele apar după orice │ │pierdută.semne de malabsorbţie globală (pierdere ponderală. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.diaree cu sau fără rectoragii.biopsie jejunală caracteristică (atrofie jejunală . III caracterizat │ │gradul II de │ │prin: │ │invaliditate. Pentru diagnostic este necesară evidenţierea răspunsului favorabil la regimul fără gluten şi un semn clinic. vărsături.Gastrostomie largă pentru adnocarcinom │ │ │ │gastric cu fenomene de malabsorbţie şi │ │ │ │malasimilaţie progresivă şi severă.│ │ │mesei fracţionate). │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ III. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. │ │ │ │ ameţeli.dureri abdominale difuze.89% │ Gr. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. │ │ │ │ greţuri. │ │ │ │în ture de zi. dereglări │ │gradul II de │ │vegetative şi vasculare accentuate.7 min). radiologic tranzitul │ │continuarea │ │bariului în intestinul subţire accelerat │ │activităţii cu 1/2 │ │(5 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. pe fondul sindromului dureros (în │ │postură predominant │ │epigastru şi hipocondrul drept) evident. diaree persistentă.79% │Capacitatea de muncă│ │una sau mai multe dintre următoarele │ regresivă │în totalitate │ │sechele: ulcer peptic (confirmat endoscopic)│ │pierdută.în clinici universitare sau centre specializate). aceleaşi │ 60 . sechele │ │amendarea │ │rezistente la măsurile medicale de │ │manifestărilor. . │ │ tahicardie.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări relatate mai sus. │ │ │ │. │ │în locuri de muncă │ │. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici.3 min. cu o frecvenţă│ regresivă │50% pierdută cu │ │de 3 ori pe săptămână. tulburări neuro-vegetative şi │ │ │ │nevrotice.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă cu │ │cu efort fizic mic │ │semne dispeptice.20 min.). │ │Tranzitul bariului în intestin foarte rapid │ │ │ │(1 . stenoze. Deficit │ │activităţi │ │ponderal între 25 . Injectarea mesei │ │suplimentare. cu │ 80 . │ │invaliditate. Este │ │sindrom de malabsorbţie cu denutriţie peste │ │contraindicată orice│ │30%. după │ │ │ │orice mâncare. asocierea unei hepatite cronice │ │profesională până la│ │cu semne evidente de activitate.30%.85% │Capacitatea de │ │manifestările relatate mai sus.

istoric de diaree şi/sau sângerare rectală într-un interval de 6 săptămâni sau mai mult. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Pacienţii care prezintă manifestările │ 70 . hiposideremie.39% │Capacitatea de muncă│ │20 . Au │ │hipopotasemie .59% │Capacitatea de muncă│ │ diaree cronică cu steatoree macroscopică. hipopotasemie.. │reversibilă │50% pierdută.15% din greutatea ideală │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată.Idem sub aspectul manifestărilor │ 20 . .19% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Bolnavii cu caelache formă uşoară care │ 0 . │ │ │ │hipocalcemie-medii) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. ulceraţii.examen histopatologic (pe fragmente prelevate intraoperator sau endoscopic .79% │Are temporar │ │relatate anterior dar de intensitate mai │ reversibil │limitată │ │mare şi cu răsunet evident nutritiv (deficit│ │posibilitatea │ │ponderal peste 30%). BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (enteropatia glutemică) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. hipocalcemie. pentru │ │fără gluten. │ │ │ │II de inv. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │exercitării unei │ │hiposideremie.89% │ Gr. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate. III inv. │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice.19% │Capacitatea de muncă│ │10 . hipocalcemie.coprocultură negativă pentru bacil dizenteric. Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice.Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 30 .30% din │ │psihic mare şi până │ │greutatea ideală │ │la remiterea │ │ sindrom de malasimilaţie selectivă │ │fenomenelor. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . modificări de calibru.clinici specializate). │ │de invaliditate. pentru o │ │ │ │perioadă limitată. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.20% din greutatea │ │fi încadraţi în grad│ │ideală). │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată.69% │ Gr. │ .denutriţie (eventual). mal-asimilaţie (pierdere │ │desfăşurată. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. . Deficienţă de nutriţie medie │ 50 .9% │Capacitatea de muncă│ │prezintă diaree intermitentă cu steatoree │ │păstrată indiferent │ │macroscopică. cu semne │ │de munca │ │de malabsorbţie.histopatologic (eventual) modificări caracteristice (în centre specializate).irigografia: dehaustrare colică.Bolnavii care prezintă: │ 50 . II inv. . III inv. fără tulburări de │ │desfăşurată. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. evidente şi │ │activităţi │ │persistente la măsurile de recuperare │ │profesionale şi vor │ │ │ │fi încadraţi în gr.Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 10 . . │ │profesiunile cu │ │ sindrom de malabsorbţie globală cu │ │efort energetic şi │ │pierdere ponderală între 25 . c) Rectocolita ulcero-hemoragică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . │ │de invaliditate. cu răspuns favorabil la │ │de munca │ │regimul fără gluten. . │ │de munca │ │hipocalcemie-medii) reversibile la │ │desfăşurată.49% │Capacitatea de muncă│ │ori/lună). │ │ │ │Capacitatea de │ │ │ │muncă în totalitate │ │ │ │pierdută.25% în greutatea ideală. amoebe. │ │(hipopotasemie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Bolnavii cu pusee diareice frecvente (1-2 │ 40 . Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice. │ │ răspuns favorabil la tratament şi regim │ │Gr. cu semne de malasimilaţie │reversibilă │păstrată indiferent │ │(hipopotasemie. Nu vor │ │nutriţie sau cu un deficit ponderal până la │ │fi încadraţi în grad│ │10% din greutatea ideală │ │de invaliditate. hiposideremie.uşoare. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne clinice şi unul paraclinic. pseudolipi. Nu vor │ │tratament şi malabsorbţie (deficit ponderal │ │fi încadraţi în grad│ │între 20 25% din greutatea ideală). Nu vor │ │ponderală între 15 . Fără deficienţă funcţională │ 0 . III.29% │Capacitatea de muncă│ │(diagnostic pus pe baza biopsiei jejunale │reversibilă │păstrată indiferent │ │caracteristice: atrofie jejunală.rectosigmoidoscopie cu modificări tipice în perioada de activitate. hemoragii "en nappe". hiposideremie.49% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .

evitarea. însoţite de malabsorbţie selectivă│persistentă │limitată total. secreţii │ │. II │ │ │ │de inv.19% │ Gr. infecţii │ │ │ │acute digestive sau │ │ │ │respiratorii care │ . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 0 . │ │adecvată (cu mese │ │uşoară astenie. fără anemie. │ │şi cu toxice cu │ │ aspect histopatologic specific. Fără deficienţă funcţională │ 0 . Deficit │ progresivă │pentru orice │ │ponderal peste 30%.Formele cu complicaţii enterale (fistule.19% │Măsuri profilactice │ │puseu acut în antecedente. cu continuarea │ │între 15 . fără febră. a │ │prompt la tratamentul aplicat şi urmat de o │ │factorilor │ │perioadă de remisiune completă şi durabilă │ │declanşatori ai │ │(cel puţin 1 an). polipi inflamatori. Pot fi│ │medie.59% │Capacitatea de muncă│ │menţionate mai sus dar de intensitate │reversibilă │50% pierdută. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . anemie discretă. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ 80 . │ posibil │pentru locurile de │ │ diaree cu/sau fără rectoragii.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 10 . Pot fi│ │(lunar) însoţite de malabsorbţie selectivă │ sau │încadraţi în gr. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond. endoscopia cu leziuni │ │alimente mai sărace │ │localizate la nivelul sigmoidului şi │ │în reziduri şi în │ │rectului: mucoasă congestionată şi │ │funcţie de toleranţa│ │edemaţiată.49% │Capacitatea de muncă│ │şi paraclinice specifice de intensitate │reversibilă │păstrată. │ │mică. │ │ manifesfările sunt ameliorate de │ │Nu vor fi încadraţi │ │tratament. │ │activitate │ │ │ │profesională.69% │ Gr. hiposideremie sub 4 gr%). greţuri. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. │ │în grad de │ │ deficit ponderal până la 15% din greutatea│ │invaliditate. Necesită │ │ │ │periodic ITM. stare generală │ │indiferent de │ │bună. stare │ │mai frecvente şi │ │generală bună. cu episoade lunare. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . influenţate │ sau │încadraţi în gr. │ │recidivelor (traume │ │ │ │psihice. │ progresivă │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. endoscopia cu │ │profesională │ │modificări minime: mucoasă congestionată.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări specifice moderate.30%│ progresivă │inv. │ │ │ │leziuni localizate doar la o porţiune a │ │ │ │rectului sau sigmoidului terminal. de intensitate │ regresivă │muncă este │ │uşoară (4 scaune diareice/zi cu câteva glere│ │păstrată.Formele de boală Crohn. Rx.20%. │ │edemaţiată. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Bolnavii care prezintă manifestări clinice│ 40 . III│ │parţial de tratament. Deficienţă globală accentuată │ 70 . Au │ │hepatice) şi bolnavii operaţi cu rezecţii │ sau │contraindicaţie │ │intestinale şi malabsorbţie persistentă. fără │ │tablou complet de RCUH formă │ │iritanţi. cu răspuns │ │posibil. de confort │ │ │ │organic. respectiv: │ sau │Contraindicaţie │ │ dureri abdominale difuze. Au │ │accentuată (anemie de tip macrocitar sub 7 │ sau │contraindicaţie │ │gr%.89% │Capacitatea de muncă│ │stenoze) sau sistemice (oculare. febră moderată. II │ │ │ │de inv. articulare. dureri abdominale. pe cât │ │muco-sanguinopurulente în lumen. recurente │persistentă │50% pierdută. necaracteristic. │ progresivă │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională.6 scaune/zi glerosanguinolente. │ │desfăşoară în │ │ mase tumorale palpabile (eventual): │ │condiţii de │ │ modificări radiologice (foliculi. cu │ │fracţionate. │ │temperatură ridicată│ │spiculi). uşor sângerândă. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. de confort │ │ │ │organic. │ │şi puţin sânge. │ │. III de inv. │ │desfăşurată. Rx. III│ │sau globală medie (deficit ponderal 20 . cu │ │ulcero-proliferativă. │ progresivă │muncă ce se │ │ febră episodică. cu continuarea │ │din greutatea ideală). │ │Necesită ITM de │ │ │ │durată variabil în │ │ │ │funcţie de │ │ │ │episoadele active şi│ │ │ │recurente. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │acţiune digestivă.89% │ Gradul II inv.│persistentă │limitată total. cu deficit ponderal │ posibil │inv. doar│ │activitatea │ │cu semne funcţionale.10% │Capacitatea de │ │puseu acut în antecedente. friabilă. de intensitate │ regresivă │pentru prevenirea │ │medie (4 . ulceraţii acoperite de membrane │ │individuală) │ │pultacee. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ c) Rectocolita ulcero-hemoragică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.49% │ Gr. Necesită │ │ │ │periodic ITM.alimentaţie │ │inapetenţă. │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program.Bolnavii care prezintă manifestările │ 50 . │ │recăderilor: │ │uneori emisiuni afecale şi tenesme rectale. 0 │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. puseu │ │ │ │urmat de remisiune completă şi durabilă (cel│ │ │ │puţin 1 an).└────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Enterita regională (Boala Crohn) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. cu localizări │ 70 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Bolnavii cu enterită regională cu │ 60 .79% │Capacitatea de muncă│ │multiple. │ │ideală.

│ regresivă │locului de muncă în │ │mergând până la 30 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. scădere │ │ │ │ponderală (25 .2 ani │ │ │ │(dacă nu mai apare │ │ │ │nici o recădere) │ │ │ │.│ 40-49% │necesară schimbarea │ │2/an). │ │irigografia şi restosigmoidoscopia fiind │ │Necesită ITM de │ │periculoase în această formă din cauza │ │durate variabile în │ │fragilităţii peretelui intestinal). cu │persistentă │jumătate de normă în│ │remisiune incompletă sub tratament cu │ │locuri de muncă │ │salazopirină şi prednison în doze mici. │ regresivă │50% pierdută.39% │medii.│ │ │ │administrarea de │ │ │ │laxative) │ │ │ │. puroi şi sânge. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. contact│ │la stânga formulei.│ │remisiune completă în perioada intercritică. stare│ │prelungit.RCUH formă recurentă.2/an). │persistentă │acute.RCUH formă recurentă.12 luni după o │ │ │ │intervenţie chirurgicală de amploare │ │ │ │(colectomie totală sau anastomoză │ │ │ │ileo-cecală. │ │substanţe toxice. anastamoză ileo-anală │ │ │ │ileostomie. │ │anterior).89% │ Gr. │ │cu frecvente exacerbări de intensitate gravă│ │ │ │care necesită internări într-o secţie de │ │ │ │reanimare cu scădere ponderală peste 30%. fără │ │sub tratament continuu. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. de intensitate medie sau gravă. │ │complicaţii locale. cu pusee rare │ 60-69% │ITM în perioadele │ │(1-2/an). │ │. aminosalicilic cu │ │acute. Vor fi│ │cu dureri abdominale. cu pusee rare │ 20 .│ │ │ │2 g/zi).79% │Capacitatea de muncă│ │acute (peste 2/an). Deficienţă de nutriţie medie Rezecţii │ 50 .RCUH formă recurentă.│ │care prestează munci│ │sub tratament cu salazopirină sau pentasa.40 scaune/zi. de intensitate medie.RCUH în primele 6 .RCUH cu ileostomie sau sigmoidostomie │ │ │ │definitivă. de intensitate uşoară. │ │psihic mare. de intensitate medie sau gravă │ regresivă │redusă. │ │cazul profesiunilor │ │alcătuită din glere. pentru tumori benigne. febră mare. cu pusee rare (1 . abdomen │ │accelerate. malasimilaţie cu │ │recomandarea │ . cu │ regresivă │predominant şezândă. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.RCUH formă cronică cu evoluţie continuă │ │ │ │sub tratament permanent cu salazopirină şi │ │ │ │eventual prednison în doze mici.RCUH formă recurentă cu frecvente episoade│ 70 . Este │ │reanimare.2/an).RCUH formă recurentă. diaree sau/şi fenomene│ │încadraţi în gradul │ │suboclusive datorită perivisceritei │ │III de inv. cu │ regresivă │păstrată pentru cei │ │remisiune completă în perioada intercritică. incompletă care │ │activitate │ │necesită corticoterapie continuă. cu│ │ │ │anemie < 7 gr%. în poziţie │ │(1 . cu pusee rare │ 30 .│ │fără noxe. │ │ │ │colectomie subtotală cu ileostomie şi │ │ │ │sigmoidotomie).30%) şi anemie (7 . recurente. în perioada intercritică│ │reversibilitatea │ │necesitând tratament continuu cu salazoprină│ │manifestărilor │ │sau preparate de ac. │ │sindrom toxiinfecţios manifestat prin stare │ │ortostatism │ │generală profund alterată.49% │ Gr. cu sindrom │ │ │ │diareic şi dureros moderat. Pot lucra │ │atestate prin documente medicale). fistulă rectovezicală. proctocolectomie cu ileostomie./lună) cu │ │ │ │salazopirină (1.│ │ │necesită tratament │ │ │ │oral cu antibiotice.tratament de │ │ │ │întreţinere │ │ │ │intermitent (2-3 │ │ │ │săpt. de intensitate gravă │ persistent │pierdută în cea mai │ │care au necesitat internare într-o secţie de│ progresivă │mare parte. dar cu │ │funcţie de │ │remisiune completă.49% │Capacitatea de muncă│ │(1 . Este │ │. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. afecală. │ │totalitate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. se va │ │ │ │indica schimbarea │ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar. │ │eliminare colonică.RCUH formă cronică cu agravare progresivă. aminosalicilic cu eliminare colonică). de│ │cu complicaţii locale de tip fistulă │ │durate prelungite în│ │rectovaginală. eventual │ │posturale lungi şi │ │edeme declive prin hipoalbuminemie. cu │ │cu efort fizic şi │ │tulburări hidroelectrolitice. cu │ │(sindromului aderenţial).RCUH formă recurentă.10 gr%). │ │profesională. maxim │ │ │ │1 . Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . prelungit cu │ │oscilaţii mari de │ │salazopirină sau pentasa (sau alte forme de │ │temperatură. cu perioadă de remisiune cu │ │contraindicată orice│ │durată mai mică de 6 luni.69% │ Gr. anemie şi │ │oscilaţii mari de │ │hiperleucocitoză cu neutrofilie şi deviere │ │temperatură. sensibil. maligne şi alte cauze ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │formele cu │ │stenoză recto-colonică benignă. astenie tahicardie.│ 80 . deplasări│ │de prestaţie. │ │care impun eforturi │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤fizice mixi şi │ │. de intensitate gravă (diaree profuză.59% │Capacitatea de muncă│ │(1-2/an).60% │Capacitatea de muncă│ │intestin subţire . cu pusee rare │ 50 .RCUH formă cronică complicată (complicaţii│ │ │ │sistemice). distensia colonului │ │prelungit cu │ │evidenţiată pe radiografia simplă.89% │Capacitatea de │ │fără remisiuni. fără │ │ac. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .│ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.5 . care necesită în permanenţă │ progresivă │muncă pierdută în │ │corticoterapie şi eventual imunosupresoare. │ │ │ │. cu │ │adecvate (conform │ │scădere ponderală (25-30%) şi anemie (7-10 │ │celor menţionate │ │gr%) în perioada intercritică. consecutive. │ │solicitări psihice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤intense.sindrom intestin scurt. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.control periodic │ │ │ │(de 3-4 ori pe an) │ │ │ │clinic şi │ │ │ │endoscopic. │ │ │ │. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ d) Rezecţii intestinale post-traumatisme abdominale. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . │ │meteorizat.

manifestări ameliorate parţial la │ │activitate │ │tratament. însoţite│ │de inv. cu frecvenţă şi durată medie care │ │încadraţi în grad de│ │cedează la tratament. fistule │ regresivă │în totalitate │ │anorectale.94% │Capacitatea de muncă│ │Pacienţii cu rezecţii colon.79% │Capacitatea de muncă│ │Rezecţie de intestin subţire cu dereglări │preponderent│în totalitate │ │severe de resorbţie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. . Fără deficienţă funcţională │ 0 . II │ │alterată (deficit peste 30%). Vor fi │ │contra lateralis. Pentru │ │dureroase şi diaree caracteristică. amendate sau ameliorate după │ │perioadă limitată în│ │tratamentul chirurgical. rare. Deficienţă globală accentuată │ 80 . │ staţionară │pierdută. cu│ │orice activitate │ │hiperamilazemie şi hiperamilazurie moderate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. având│ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. cu frecvenţă medie. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.30% deficit ponderal)│ │continuării │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. │ │între 10-25% din greutatea ideală. fistule pancreatice. │ │contraindicaţie │ │formare de pseudo-chisturi (echografic) │ │pentru desfăşurarea │ . stării │ │ │ │generale. ITM.diaree şi steatoree. I │ │ │ rezervat │inv. │ 50 . IV. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. malabsorbţie.pierdere ponderală progresivă. Vor fi│ │dureroase şi diaree (steatoree) │ │încadraţi în gr. │ │invaliditate. Necesită │ │anemie severă (sub 7 gr%). Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5.│ │profesională nu vor │ │în timpul crizelor. cu calcifieri │ │de inv. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. cu stare denutriţie │ │temporar în gr. Pot fi │ │fecale. cu deficit ponderal │ │invaliditate. cu episoade │ regresivă │50% pierdută. II │ │ │ │de inv. evoluţiei │ │ │ │ulterioare. Nu vor fi │ │sus. .100% │Capacitatea de muncă│ │Aceleaşi manifestări (cele de mai sus) mult │ prognostic │în totalitate │ │mai accentuate cu agravare progresivă.echografia pancreatică cu modificări caracteristice (în centrele specializate). Vor fi│ │ │ │încadraţi în gr. cu │ advitam │pierdută. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. având │ │intrapancreatice. │ prognostic │încadraţi în gr. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ IV.29% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii care prezintă manifestările de mai │ regresivă │păstrată. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . cu deficit ponderal peste 30%│ │contraindicaţie │ │din greutatea ideală. III│ │caracteristice.episoade dureroase caracteristice. II de inv.30% din │ │continuării │ │greutatea ideală. │ (infast) │din partea altei │ │ │ │persoane. stare septică. cu incontinenţă de materii │ │pierdută.. în episoade frecvente şi │ │pierdută. au │ │malasimilaţie. Vor fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de inv. Deficienţii globală gravă │ 95 .9% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă cu episoade │ regresivă │păstrată.59% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă. ecoul │ │ │ │asupra stării │ │ │ │generale.89% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii cu fistule pararectale. Deficienţă de nutriţie medie. cu modificări │ │fi încadraţi în │ │echografice specifice. stare de casexie. .75% │Capacitatea de │ │Bolnavii care prezintă manifestările │ regresivă │muncă în totalitate │ │relatate mai sus.│denutriţie medie (25 . │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. pentru tumori │ staţionar │în totalitate │ │maligne. cu │ │de hiperamilazemie şi hiperamilazurie │ │recomandarea │ │marcante şi denutriţie între 25 . în funcţie de │ │ │ │momentul operaţiei │ │ │ │(stadiul │ │ │ │cancerului). denutriţie │ │încadraţi pentru o │ │progresivă. rezistentă la │ rezervat │îngrijire permanentă│ │tratament. │ │gr. sigma anus sau anus │ progresivă │pierdută. Deficienţă de nutriţie gravă │ 90 .hiperamilazemie şi hiperamilazurie în perioadele dureroase. │ │ │ │rezultatul │ │ │ │intervenţiei │ │ │ │chirurgicale şi │ │ │ │radio-chimio│ │ │ │terapie. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . în aceeaşi │ │ │ │muncă sau alta │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. cu anus iliac. Pot fi │ │de intensitate mare. fără pierdere │ │grade de │ │ponderală sau până la 10%. │ │profesională. Anemie severă (sub 7 │ │pentru orice │ │gr%). Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . .

│sau/şi pusee recurente de edem pancreatic │ │oricărei activităţi │ │(demonstrat biochimic). . Criterii morfologice (majore): . cu pierderea structurii lobulare şi noduli de regenerare parenchimatoasă.puncţie bioptică hepatică cu aspecte de scleroză perilobulară şi intralobulară. Pe primele locuri în cadrul incidenţei invalidităţii se situează hepatitele cronice şi cirozele hepatice. .biologic cu probe slab pozitive sau normale.semnele de hipertensiune portală (circulaţie colaterală şi/sau ascită). Hepatite cronice persistente (neevolutive.electroforeza cu albumine între 35 .retenţie de BSP pete 10% la 45 min.steluţe vasculare multiple.semne subiective minime sau absente. În această categorie se include hepatitele cronice care întrunesc minimum de semne pentru hepatite cronice active dar care la examene repetate. . . cu hiperplazia sistemului Kupfferian eventual cu noduli inflamatori interlobulari. .echografie (efectuată în spitale sau clinici universitare) cu elemente caracteristice. În aceste forme clinice nu se întrunesc semnele necesare ale hepatitei cronice active la cel puţin două examinări într-un an.transaminaze (în special TGP) cu valori repetate peste 100 UK.puncţie bioptică heptică (efectuată în unităţi specializate) indicatoare de procese inflamatorii infiltrative portale şi periportale cu invadarea evidentă a periferiei lobulare.. .ficat atrofic sau hipertrofic cu marginea interioară tăioasă şi suprafaţa neregulată. Hepatite cronice active: Criterii clinice (majore): . BOLILE FICATULUI Analiza structurii invalidităţii arată că bolile ficatului deţin un loc major printre cauzele care determină pierderea capacităţii de muncă.45% şi/sau gamaglobuline peste 30% (peste de 2 ori valoarea normală în gr. 3. . Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore (de preferat din planul clinic şi morfologic) sau un semn major şi două semne paraclinice. Ciroze hepatice Criterii clinice (majore): . Criterii morfologice (majore): . . . .ficat indurat şi icter sau subicter prelungit. Criterii paraclinice: . Criterii paraclinice: . Hepatite cronice şi ciroze hepatice a) Criterii pentru stabilirea diagnosticului clinic şi al stadiilor de evoluţie. cicatriciale): . .ficat indurat şi splenomegalie. Variate modificări distrofice parenchimatoase. 1.hepatomegalie moderată sau absentă. fără leziuni agresive lobulare).indice de protrombină sub 70%. reziduale.echografie cu semne caracteristice la nivelul ficatului şi cele de hipertensiune portală.bilirubinemie peste 2 mg%. nici nu au retrocedat evident. nu s-au agravat.%) sau/şi prezenţa de autoanticorpi. │ │manifestărilor. Leziuni distrofice parenchimatoase variate. Hepatite cronice inactive (stabilizate. 2. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ V.splenomegalie marcată. rezecţii pancreatice│ │profesionale până │ │care cedează mai greu la tratamentul medical│ │la reducerea │ │sau necesită intervenţie chirurgicală. . 4.

│ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │.Hepatite cronice persistente cu │ 50 . Deficienţă de nutriţie uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. neevolutive. solicitarea │ │ │ │fizică şi psihică │ │ │ │mare.Ciroze hepatice compensate (diagnostic │ 40 .Hepatită cronică stabilizată cu sau fără │ 20 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cicatriciale.Hepatite cronice sau ciroze hepatice │ 60 . Fără fenomene de │ │ │ │hipertensiune portală. în special │ 0 . cu 1/2 din│ │ │ │durata normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. cu semne clinice │ │ │ │(cele majore) şi paraclinice moderat │ │ │ │modificate. bioptic şi │ │ │ │echografic modificări caracteristice. │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă cu noxe │ │ │ │hepatotrope. forme │ │ │ │clinice care întrunesc minimul de semne │ │ │ │pentru hepatita cronică activă dar care la │ │ │ │examene repetate nu s-au agravat.49% │ │ │confirmat bioptic). Deficienţă de nutriţie medie │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │evolutive) │ │Pot fi încadraţi în │ │.Covalescenţi hepatite virale. │ │eforturilor fizice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤mari.│ │ │ │cu semne minore .. HEPATITE CRONICE . │ regresivă │muncă păstrată.Covalescent hepatită virală cu VHB.│ 30 .19% │ 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu │ │. │ │ │ │fatigabilitate. Pot fi │ │.Hepatite cronice stabilizate. colestatice) │ staţionară │pierdută.89% │Capacitatea de muncă│ │agresive morfologic.Hepatite cronice persistente │ 50 .19% │ │ │clinic şi paraclinic.29% │profesionale în │ │prezenţa semnelor majore (hepatomegalie │ │mediu nociv │ │sau/şi splenomegalie în dimensiuni │ │(substanţe │ │moderate). cu modificări clinice │ │ │ │nesemnificative şi teste biologice normale │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.39% │ │ │fără leziuni agresive. verificate │ 10 .69% │ │ │moderat active (lent evolutive). a │ │(compensate).│ │ │ │cu fenomene dispeptice biliare.Hepatita cronică activă.Hepatite cronice active (accentuat active. la cel puţin 2 examinări într-un an.Ciroze hepatice decompensate parenchimatos│ │încadraţi în gradul │ │sau/şi vasculare. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Ciroze hepatice compensate │ │gradul III de inv. nici nu au│ │ │ │retrocedat evident. după eforturi fizice mari. rapid evolutive. │ │ │ │evitându-se factorii│ │ │ │toxici. fără modificări paraclinice.Hepatite cronice moderat active (lent │ regresivă │50% pierdută. Au │ │. │preponderent│în totalitate │ │cirogene.79% │ │ │mare sau/şi splenomegalie cu fenomene de │ │ │ │hipersplenism (total sau parţial). a activităţii │ │.Hepatite cronice stabilizate │ │de invaliditate.19% │Capacitatea de │ │cu virus B şi virus C.Hepatite cronice persistente │ │recomandarea de │ │. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Deficienţă de nutriţie accentuată │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. precum şi în │ │ │ │mediu inadecvat.Hepatite cronice reziduale. Fără deficienţă funcţională │ 0 .CIROZE HEPATICE ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională.9% │ │ │(după 6 luni de ITM).Hepatite cronice persistente. neevolutive). cu teste biologice în limite │ │hepato-toxice).testele biologice alterate│ │ │ │la un nivel mediu şi staţionar la intervale │ │ │ │repetate (din 6 în 6 luni). │ │normale sau slab pozitive. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. dominant de │ │ │ │activare mezenchimală. cu icter │ │ │ │sau subicter prelungit. VHC │ 0 . ce nu întrunesc │ │ │ │semnele necesare unei hepatite cronice │ │ │ │active.cele de la hepatitele cronice active.49% │Capacitatea de muncă│ │semne paraclinice moderate de │ regresivă │păstrată. │ │II de invaliditate.69% │Capacitatea de muncă│ │. Nu vor fi │ │hepato-citoliză │ │încadraţi în grade │ │. latente │ │reducere. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Ciroze hepatice inactive. cu ficat indurat.59% │ │ │hepatomegalie sau/şi splenomegalie moderate. purtător AgHBS │ │ │ │şi VHC. în aceeaşi │ │ │ │profesie sau alta.Hepatite acute virale cu persistenţa unor │ 20 .varice esofagiene (radiologic sau endoscopic). │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.│ 70 . │ │ │ │Vor fi îndrumaţi pe │ │ │ │locuri de muncă │ │ │ │adecvate. .│ 70 . stabilizate │ │contraindicaţie │ │(inactive. munca de │ │ │ │noapte sau în ritm │ │ │ │impus. cu uşoară │ │ │ │hepatomegalie şi sindrom asteno-nevrotic │ │ │ │persistent. cu │ │ │ │teste biologice alterate semnificativ şi │ │ │ . Pentru diagnostic sunt necesare minimum două semne majore sau un semn major şi 3 semne paraclinice.

100% │Capacitatea de muncă│ │difuze. mai ales la femei. post hepatice.│ │ │ │dar cu agravarea fenomenelor clinice şi │ │ │ │testelor paraclinice (dominant al │ │ │ │insuficienţei hepato-celulare).). │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5.45% │ │ │ │gama globuline peste 30% (peste 2 ori │ │ │ │valoarea normală în gr%) şi prezenţa de │ │ │ │autoanticorpi.. c) tulburări dispeptice de tip biliar.Ciroza hepatică decompensată parenchimatos│ │ │ │sau/şi vascular cu varice esofagiene │ │ │ │(radiologic sau endoscopic) cu semne de │ │ │ │hipertensiune portală (circulaţie colaterală│ │ │ │sau/şi ascită cu frecvenţă periodică │ │ │ │reductibilă. eventual. Pot fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de invaliditate. b) stări subicterice . episoade │ │ │ │frecvente de insuficienţă hepatică acută şi │ │ │ │sindrom hepato renal. │ │ │ │ transaminaze (în special TGP) cu valori │ │ │ │repetate peste 100 UK. │ │ │ │ bilirubinemie peste 2 mg%. Deficienţa de nutriţie gravă │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. ca şi suferinţele post colecistectomie. hepato-reticulare etc. cele litiazice. 2. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ VI. ele determină însă creşterea morbidităţii cu ITM.│anume: │ │ │ │ electroforeza cu albumine între 35 . Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne majore sau un semn major şi două semne minore. cu │ rezervat │ │ │fenomene de hipertensiune portală (ascită).Ciroze hepatice (scleroze hepatice. cu episoade de insuficienţă │ │ │ │hepatică acută. Colecistite litiazice şi litiaza biliară. encefalopatie cronică │ │ │ │hepatică.fără alte cauze evidente. │ │ │ │. aspecte de concentraţie slabă la colecistografii repetate.Adenocarcinom hepatic. │ │ │ │ persistenţă de AgHBS sau VHC cu răspuns │ │ │ │parţial sau fără răspuns la acţiunile │ │ │ │medicale de recuperare. constituie cauze rare de invaliditate în cadrul invalidităţii prin boli digestive cronice. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională. uneori cu o durată prelungită. eventual urmate de icter şi de febră. │ │ │ │. │ │ │ │ retenţie de BSP peste 10% la 45 min. cu agravare progresivă │ │ │ │rapidă şi pierdere ponderală continuă. progresive. chiar complicate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.100% │ │ │hipertensiune portală ireductibilă.Hepatite cronice active (progresive). │ 80 .biliculturi pozitive în bila veziculară. │persistentă │în totalitate │ │luetice. │ │ │ │ireductibilă. . Colecistitele cronice nelitiazice (complicate): Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): Semne majore: a) colici biliare tipice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. b) explorări biliare cu modificări patologice: . asociate. Semne minore: a) stări subfebrile. primitive.│ │îngrijire permanentă│ │ │ │din partea altei │ │ │ │persoane. aceleaşi │ │ │ │manifestări. │ 90 . repetate. nutriţionale.sedimentul bilei veziculare cu multiple leucocite colorate în galben.95% │ │ │(vascular/parenchimatos) cu ficat mic │ prognostic │ │ │(atrofic) sau hipertrofic cu suprafaţa │ advitam │ │ │neregulată. BOLILE VEZICII BILIARE ŞI CĂILOR BILIARE Colecistitele cronice nelitiazice. 1. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu semne paraclinice intens │ │ │ │modificate în funcţie de structurile │ │ │ │morfologice predominant afectate.Ciroze hepatice decompensate │ 90 . │ progresivă │pierdută. │ │ │ │hemoragii digestive repetate (rupere de │ │ │ │varice esofagiene sau prin tulburări de │ │ │ │crază sanghină). Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . cu fenomene de │ │ │ │encefalopatie hepatică cronică. splenomegalie marcantă. ciroze alcoolice. fără alte cauze evidente. Necesită │ │biliare.89% │ │ │rapid evolutive cu manifestările de mai sus.Ciroze hepatice decompensate cu │ 95 . │ │ │ │ indice de potrombină sub 70%. cu mult mucus. c) aspect echografic de colecist malformat sau de colesteroloză.

│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. d) colangiografie: calea biliară normală sau neregulat stenozată. prezenţa calculilor în coledoc. c) echografia abdominală evidenţiază prezenţa calculului restant (în cazul colangiografiei negative). eventual urmate de icter şi febră.sediment cumucus. d) colangiografie: calea biliată principală dilatată.Semne majore: a) colici biliare tipice.Aceleaşi manifestări . │ │Justifică ITM │ │ │ │prelungită. │ │frisoane şi stări febrile tranzitorii). necomplicate │ │temporară de muncă │ │ │ │periodic. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. Fără deficienţă funcţională │ 10 . cu fenomene angiocolitice (icter. icter de tip cholestatic. Suferinţele post-colecistectomie Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice):  litiaza coledociană (calcul restant): a) colici de tip biliar apărute la scurt timp după colecistectomie. b) tubaj duodenal .19% │Capacitatea de muncă│ │. Semne minore: a) subicter. indiferent│ │care cedează greu la tratamentul │ │de activitatea │ │medicamentos sau/şi chirurgical.diagnosticată intraoperator.Formele cu colici biliare tipice.  angiocolita cronică: a) dureri în hipocondrul drept şi/sau frisoane. icter. c) sediment biliar încărcat cu cristale de colesterină şi/sau leucocite colorate în galben. Fără deficienţă funcţională │ 0 . în │ │ │ │funcţie de gradul şi│ │ │ │durata sindromului │ │ │ │dureros sau cu │ │ │ │ocazia curei │ │ │ │chirurgicale.  periviscerita subhepatică dureroasă . uneori │ │ │ │chiar de durată │ │ │ │prelungită. LITIAZA BILIARĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Nu vor fi │ │biliară (complicată) cu colici biliare │ │încadraţi în grade │ │repetate. b) aspecte colecistografice sau colangiografice de litiază veziculară şi/sau coledociană. rare. │ │de invaliditate. │ . 3. COLECISTITELE CRONICE NELITIAZICE. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate.9% │Incapacitate │ │. c) echografie abdominală cu imagini de calcul (în special în cazurile cu colecistografii negative). leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive. lipsa calculilor. │ regresivă │incapacitate │ │repetate şi chiar persistente. repetate. leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. b) stări subfebrile. │ │profesională │ │ │ │desfăşurată.Colecistitele nelitiazice şi litiaza │ regresivă │păstrată.peste 2 mg%. COLECISTITA LITIAZICĂ. b) tubaj duodenal: sediment biliar-mucus. │ regresivă │temporară de muncă │ │eventual urmate de ictere tranzitorii şi cu │ │nu vor fi încadraţi │ │reacţii pancreatice │ │în grade de │ │ │ │invaliditate. febră.29% │Capacitatea de muncă│ │.│ │ │ │respectiv reducerea │ │ │ │programului de lucru│ │ │ │în cazul persoanelor│ │ │ │care au suferit │ │ │ │colecistectomii şi │ │ │ │în situaţia unor │ │ │ │profesiuni cu │ │ │ │suprasolicitări │ │ │ │fizice şi posturale. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . │ │ │ │Capacitatea de muncă│ │ │ │păstrată. urmată de frisoane.5% │Justifică │ │.Formele cu colici biliare frecvente. │ │ │ │Necesită uneori o │ │ │ │reîncadrare │ │ │ │progresivă în muncă. febră. c) bilirubinemie . Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore sau un semn major şi două semne minore.formele trenante │ regresivă │păstrată. Fără deficienţă funcţională │ 0 .

│ │ 50 . I de inv.Pacienţii culitiază coledociană │ regresivă │pierdută în │ │(calcul restant). în dinamică. │ │ │ │arteriopatie st. febrile. stenoze coledociene.30% │ 0 │ │echilibrabil sub regim şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale complicat │ │ │ │ │cu: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │a) retinopatie std. │ │până la 2 mg%. apărute la scurt │ │ │ │timp după colecistectomie). în cazul │ │are drept scop principal recuperarea │de invaliditate│bolnavului aflat în │ │capacităţii de muncă şi reintegrarea │va fi o sinteză│gr. bilirubinemie peste 2 mg%. cu │ regresivă │temporară de muncă │ │reacţii pancreatice sau complicaţii biliare │ │(neîncadrare în gr. urmare stazei şi infecţiei │ │profesională.50% │Incapacitatea │ │. sau │ │fenomene colestatice. │ │ │ │cu complicaţii pancreatice.Bolnavii care prezintă colici biliare. │ │ │ │ │Diabetul zaharat tip II. Pot fi │ │obiectivate şi angiocolită cronică. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │2. │ │ │ │ │controlat cu dietă şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale. Deficienţa funcţională la cazurile │Evaluarea │În primul an după │ │care au beneficiat de un transplant │incapacităţii │transplantul │ │hepatic (total sau parţial) care în fapt │şi a gradului │hepatic.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Deficienţă digestivă uşoară spre medie │ 40 . │ │ │ │. │ │ │ │ │necomplicat HbA1C = 6-7% │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II │ │ 20 . │ │totalitate.49% │ 0 │ │c) macroangiopatie periferică: │ funcţională uşoară. trebuie avute în │a parametrilor │statut va fi │ │vedere: │menţionaţi │menţinut maxim 1 an. activitate │ │hepatică. termică şi dureroasă. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .30% │ 0 │ │neproliferativ (background) fără │ uşoară │ │ │ │afectarea acuităţii vizuale. I sau II │ │ │ │ │(claudicaţie intermitentă cu │ │ │ │ │indice peste 100 m). acest│ │socio-profesională. │ │individual potrivit │ │..obligativitatea tratamentului cu │ │ │ │imunosupresoare şi a dispensarizării la │ │ │ │unităţile sanitare care a efectuat │ │ │ │transplantul.nivelul de calificare.eventualele fenomene de respingere şi │ │ │ │complicaţii postoperatorii. │ │III pentru o │ │ │ │perioadă limitată . I. │ a+b+c = deficienţă │ 31 .│capacitatea de muncă│ │. CICD cu modificări │ │ │ │ │EKG uşoare la efort. sau are deja statut de │ │recuperarea şi │ │pensionar de invaliditate şi gradul în │ │reintegrarea │ │care este încadrat.69% │ III │ │d) polineuropatie periferică │ a+b+c+d+e = deficienţă │ │ │ │senzitivă . │ │ │ │ │e) hipercolesterolemie. însoţite sau nu de hepatită. │ │ │ │. fenomene care nu │ │ │ │sunt ameliorate la tratamentul medical │ │ │ │necesitând reintervenţii chirurgicale.afecţiuni asociate anterioare. │ a = deficienţă funcţional │ 20 . │ │socio-profesională. cu alterare funcţională │ │orice.│ │. │ │biliare. │la fiecare caz. II │ │se asociază cu procese de hepatită │ │de inv. │particularizată│Ulterior. │ │. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ Suferinţele post-colecistectomie (sindromul post colecistectomic) ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │ Incapacitate │Grad de invaliditate│ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │1.19% │ 0 │ │depistat controlat cu dietă.80% │Capacitatea de muncă│ │. │ │evidente.vârsta bolnavului.bilanţul funcţional clinic şi │ │se va aprecia │ │paraclinic postoperator. cu infecţii biliare persistente.dacă bolnavul este salariat sau se află│ │problematicii │ │în ITM şi în acest caz numărul de zile de│ │medico-sociale │ │concediu medical acumulate până la │ │vizându-se │ │intervenţie.│ │ │ │capacitatea de │ │ │ │muncă pierdută 50% │ │ │ │pierdută) pentru │ │ │ │cazurile care │ │ │ │necesită │ │ │ │spitalizări │ │ │ │repetate şi în │ │ │ │situaţia în care nu │ │ │ │au fost recuperate │ │ │ │în limitele de │ │ │ │concediu medical │ │ │ │prevăzute de lege. cu │ │ │ │denutriţie progresivă.starea psihică reactivă. când │ │încadraţi în gr. │ │ │ │ │b) macroangiopatie coronariană: │ │ │ │ │angor clinic. │ │ │ │. │ │ │ │concomitente şi posterioare │ │ │ │transplantului cu tulburările funcţionale│ │ │ │secundare. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT DE MATURITATE (DZ TIP II) ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ clinică │invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II nou │fără deficienţă funcţională│ 1 . Este │ │colestatică sau ciroză biliară │ │contraindicată │ │secundară. bilirubinemie crescută│ │încadrare în gr. │ │ │ └─────────────────────────────────────────┴───────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI DE NUTRIŢIE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC.exprimată prin │ funcţională medie │ │ │ │parestezii şi tulb. HTA st. de percepţie │ │ │ │ │tactilă. demonstrate │ │ │ │clinic şi biochimic. în formele intens dureroase │ │ │ │(colici de tip biliar. │ │ │ │ . │ │. │ │de inv. │ │ │ │icterice.

│ sau │ │ │ │tracţiuni fibroase vitroretiniene│ strâmtorările concentrice │ │ │ │etc. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia retiniană │ deficienţă vizuală │ 90 . medie │ │ │ │.cataractă matură cecitate │ strâmtorare tubulară │ │ │ │absolută │ bilaterală a câmpului │ │ │ │ │ vizual în jurul punctului │ 95% │1 .. pielonefrită cr.retinopatia proliferativă: │ deficienţă vizuală │ 70 . oftalmologic FO fără │psihică redusă 1 sau 2 │ │ │ │modificări retiniene diabetice │puncte.│ │ │ │ │gangrenă uscată sau infectată │ │ │ │ │umedă). │ sau │ │ │ │cataractă bilaterală incipientă.89% │ II │ │. proteinurie │ accentuată │ │ │ │peste 500 mg/24 ore. de │ │ │ │spontane sau ulcere plantare. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Retinopatia neproliferativă: │ deficienţă funcţională │ 50 . exudate dure. arteriopatie std. microhemoragii.│ │ │ │ │de sprijin.69% │ III │ │albuminurie între 30-300 mg/24 │ medie │ │ │ │ore. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Piciorul diabetic: artropatia │ deficienţă funcţională │ 50 .89% │ II │ │afectarea zonei maculare │ 1/10 │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 .5 mg/24 ore. │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 10-20 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatie diabetică incipientă: │ deficienţă funcţională │ 50 .dezlipire de retină │ (cecitate practică) sau │ │ │ │.funcţia renală . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Polineuropatie periferică │ deficienţă funcţională │ 50 .terapie │ combinaţie la ambii ochi) │ │ │ │(cu argon).1/200 │ │ │ │. │ medie │ │ │ │tulburări tactile. creatinină │ │ │ │ │serică normală. │ accentuată VAO < 1/10 │ │ │ │exudate capilare de neoformaţie. neurologic .│hipertrigliceridemie sau │ │ │ │ │dislipidemie mixtă. solicitare ambientală│ │ │ │.retinopatie neproliferativă cu │deficienţă accentuată VAO< │ 70 .│ . │ │ │ │ │clerance la creatinină sub 40 │ │ │ │ │ml/min. termice şi │ (neurologică) │ │ │ │dureroase.30% │ 0 │ │.69% │ III │ │diabetică Charcot fără fracturi │ medie prin tulb.însoţitor│ │ │ de fixaţie (0 . │ │ aceeaşi profesie .69% │ III │ │microanevrisme. proteinurie între 300-500 │ │ │ │ │mg/24 ore.69% │ III │ │senzitivomotorie: parestezii.40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │. │ │ │ │.│ 70 . │ VAO = 2/3 . pl sau fpl) │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia renală: │deficienţă accentuată/gravă│ 90% │ I │ │nefiopatie cu insuficienţă │ deficienţă renală │ │ │ │renală cronică.cecitate │ │ │ │ │ absolută │ │ │ │ │ (pmm. │ miocardică │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică: │ deficienţă funcţională │ 70 .) │solicitare energetică peste │ │locului de muncă în │ │.1/8 (în │ │ │ │cicatrici după Lasser . II. creatinină normală. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatia diabetică: albuminurie│ deficienţă funcţională │ 70 . reflexe │ │ │ │ │osteotendinoase absente.normal │redusă 1 sau 2 puncte.echilibrare glicemică cu profil│solicitare energetică mică │ │ │ │glicemic convenabil │650-1000 kcal. │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 .hemoftalmus cecitate practică │ VAO < 1/25 .89% │ II │ │cu modificări repaus.7% │1000-1400 kcal. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană │ deficienţă funcţională │ 50 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică │ deficienţă funcţională │ 50 .piciorul Charcot cu fracturi │ accentuată │ │ │ │şi/sau ulceraţii plantare la pct. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană: EKG │ deficienţă accentuată .49% │0 . │loc de muncă necorespunzător:│ │ de schimbare a │ │albumină abs. │ realizare a variantelor │ │ │ │ │ posturale şi de mers │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II complicat│ │ │ │ │cu microangiopatie: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │. microanevrisme.cu recomandarea │ │normală.69% │ III │ │arteriopatie cu dureri de repaus │ medie │ │ │ │std.40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Neuropatia diabetică: │deficienţă accentuată prin │ 70 .95% │ I │ │retinopatie proliferativă: │ accentuată │ │ │ │..89% │ II │ │peste 300mg/24 ore.Hb A1C = 6 .49% │ │ │(insulinodependent) necomplicat │ │ │ │ │şi diabet zaharat tip 2 cu │ │ │ │ │necesar de insulină: │loc de muncă corespunzător: │ 20 . sub tratament cu │ │ │ │ │hemodializă.ex. creatinină │ │ │ │ │serică peste 1. IV. edem macular.89% │ II │ │. arteriografie cu │ │ │ │ │obstrucţie ateromatoasă │ │ │ │ │bilaterală.69% │ III │ │documentată conform criteriilor │ medie │ │ │ │cunoscute: EKG de efort pozitiv.10) │ │ │ │ │ VAO < 1/200 .normală (uree │ │ 31 .polineuropatia periferică │ tulburări neurologice │ │ │ │senzitivomotorie cu amiotrofie │ │ │ │ │importantă la gambe şi coapse.89% │ II │ │microhemoragii. solicitare │ │ │ │. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────┴─────────────┘ DIABETUL ZAHARAT INSULINO DEPENDENT (DZ TIP I) ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabet zaharat tip 1 │disfuncţie metabolică uşoară │ 20 .ECK normal │1400 kcal (1400-1700 kcal. │ medie (vizuală) │ │ │ │exudate moi. clerance creatinină │ │ │ │ │peste 90 ml/min. cu sau fără HTA │ │ │ │ │secundară.ex. cu sau fără│ tulburări nutriţie │ │ │ │durere.

se │ │. │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc. tulb. reglare │ │ │ │ │simpatoparasimpatică.cetoacidoză medie. VCN │ │ │masă.cu │ │cu albuminurie între 30 .necesar de insulină │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulino dependent │ │ │ │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │manifeste pe un organ ţintă: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.69% │III .5% │vizuală medie.89% │ II │ │stadiul complicaţiilor. │ │ │ │ │toracice normale sau tulb.300mg/24│ │ │la înălţime lângă │ │h (de repaus şi accentuată la │ │ │foc.oscilometrie membre pelvine.rotuliene şi │ │ │ │ │achiliene . pelvine.8.Pielonefrită cronică compensată│ │ │ture. termică.25 kg/m2 │puncte. solicitare ambientală│ │ contraindică munca │ │. de │deficienţă funcţională medie │ 50 .retinopatie proliferativă: │ │ │ │ │formare de neovase.5 mg%). │ │ │ │ │. maculopatie │vizual cu 10 . oftalmologic: retinopatie │VAO = 2/3 . unelte în │ │ │ │ │mişcare.neuropatia autonomă: ECG de │ │ │ │ │repaus cu tahicardie.Hb A1C 8.20 kg/m │ │ │ │ │. hipotens. exudate moi.nefropatie incipientă: │ │ │contraindică munca │ │albuminurie/24 ore: 30 .ex. unelte în │ │ │ │ │ mişcare.fără │ │exudate dure.5 .5% │repartizat în 3 prize cu │ │recomandarea de │ │. │ │ │ │ │hipotensiune arteraială │ │ │ │ │ortostatică.1/8 │ │schimbare a locului │ │neproliferativă. │ │ │circulaţiei │ │. unelte în │ │ │ │ │mişcare.cu │ │.vegetative │ │ │ │ │.retinopatie neproliferativă │ │ │ │ │. hipotrofii │ │ │contraindică munca │ │musculare. │ │ │ │ │. │ │recomandarea de │ │.│. mare │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă metabolică │ 70 . microhemoragii.5 │glomerulară │ │schimbare a locului │ │mg/24 ore. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │art. │1700-2500 kcal).subinsulinizare │ │ │ │ │.necesar de insulină │deficienţă funcţională │ 50 . siguranţa │ │1.IMC < 18 Kg/m2 │ │ │ │ │.69% │ III │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │microangiopatice incipiente: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.tahicardie de repaus ECG │deficienţă funcţională medie │ 50 .89% │ II │ │echilibrabil cu complicaţii micro│accentuată prin cumul de │ │ │ │şi macroangiopatice avansate.hemoragii retiniene la nivel │ │ │ │ │macular │ │ │ │ .ECG . │ sau │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme. se │ │motorie scăzută.8. normale. │ │ │ │ │vibratorie)..necesar de insulină │ │ │ │ │.Hb A1C = 7 .IMC = 20 .p.69% │recomandarea de │ │tulb. creatinină normală (sub │ │ │mişcare.p. │ │ la înălţime lângă │ │prize │ │ │ foc. │ │ │de muncă în aceeaşi │ │. │ │ │ │.necesar de insulină │necesar de insulină │ 50 .HTA │ │ │ │ │. cu pauze │ │mb.oscilometre mb. cu pauze de │ │ │ │ │masă. │deficienţă funcţională │ 50 .g (microhemoragii şi │masă │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme la perif. cu pauze de │ │laserterapie. se│ │. se │ │ │ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc. tracte │ │ │ │ │fibroase cu tracţiuni │ │ │ │ │vitro-retiniene │ │ │ │ │.69% │III .proteinurie peste 500 mg/24 ore│ │ │ │ │. │strâmtorările concentrice │ │profesie .ex. siguranţa │ │ │ │ │ circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă funcţională medie │ 50 .Nefropatie diabetică manifestă │deficienţă funcţională medie │ 50 .69% │ III │ │sensibilitate (tactilă. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │DZ ID dezechilibrat indiferent de│deficienţă metabolică │ 70 . I │ │ │profesie .Polineuropatie senzitivomotorie│ │ │III .20 │ │masă. cu pauze de │ │VCN senzitivă scăzută.reglare hipotonă la proba de │ │ │ │ │încărcare ortostatică │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. în 2│medie/mare 2-3 puncte. toracale normal │psihică medie/mare 2 sau 3 │ │ de masă.prezente. retinei.│ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.ECK ischemie de efort │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă vizuală accentuată│ 70 .10% │ │ │ │ │.69% │ III │ │cu manevra Valsalva (inspir │ │ │ │ │profund) scădere cu < 8+/-3 │ │ │ │ │bătăi/min. de │ │ │ │ │reglare neurocirculatorii │ │ │ │ │.Hb A1C 7 . ROT .HTA std. cicatrici după │bilaterale ale câmpului │ │ture. se │ │edematoasă.cu │ │cu parestezii ale membrelor inf.IMC 18 .300 │prin tulburări de filtrare │ │recomandarea de │ │mg/24 ore. │ │ │ture. │ │fără afectarea zonei maculare).polineuropatie periferică │ │ │ │ │senzitivă cu parestezii ale │ │ │ │ │membrelor inf. mb. reflexe │ │ │de muncă în aceeaşi │ │osteotendinoase rotuliene şi │ │ │profesie fără │ │achiliene diminuate sau absente.cu │ │.necesarul de insulină adm. oftalmologic: retinopatie │obligativitatea pauzei de │ │schimbare a locului │ │de fond b . de sensibilitate tactilă.│ │ │profesie fără ture. │afecţiuni │ │ │ │Cumul de afecţiuni cu: │ │ │ │ │. solicitare │ │fără ture.nefropatie manifestă .fără │ │. creatinină sub 1.albuminurie peste 300 mg/24 ore│ │ │ │ │.s. │neurologică medie │ │schimbare a locului │ │termică şi vibratorie. unelte în │ │efort). │ │ │cu pauze de masă.89% │ II │ │complicat cu: │VAO 1/10 şi sub. pe │accentuată │ │ │ │perioada necesară echilibrării: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.5 mmHg │ │ │ │ │(la 10 min) şi tahicardie cu │ │ │ │ │peste 15 puls/min. cataractă incipientă. ortostatică cu v 1.69% │III . . unelte în │ │ │ │ │mişcare.m.tulb.

Patologia hipotalamo-hipofizară │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A.investigaţii biochimice şi │Tumoră hipofizară evolutivă. chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ .89% │ II │ │cu albuminurie peste 300 mg/24 │excreţie urinară accentuată │ │ │ │ore.visceromegalie │tratament simptomatic │ │ │ │. metabolismului glucidic (DZ │ deficienţă funcţională medie │ 50 . rdg. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.dozare PRL seric peste 100 ng/ml.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 .sindrom tumoral hipofizar clinic şi│ │ │ │ │imagistic (CT.69% │ III │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │. Acromegalia │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de GH │ │ │ │ │(hormon de creştere) la adult: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .69% │ III │ │tulb.creşterea de volum a extremităţilor│şi paraclinic incomplet în │ │ │ │.69% │ III │ │tip II) │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │. RMN. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI ENDOCRINE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC.5 mg%) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │cecitate practică VAO │ 90 .m. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .nefropatie diabetică std.. RMN sau rdg.95% │I .ECG │complex. cu necesar de │ │ │ │ │hemodializă. hemoftalmus. galactoree. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrată prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută):│ │ │ │ │. la bărbaţi. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. PROLACTINOM │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de PRL: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară. f.l. compensat sau retenţie │ │ │ │ │azotată fixă) şi HTA secundară │ │ │ │ │(creatinină peste 1.69% │ III │ │.nefropatie diabetică manifestă │deficienţă de secreţie şi │ 70 .40 │ 95% │capacitatea de │ │ │deficienţă vizuală gravă │ │autoservire pierdută│ │ │(cecitate absolută) │ │ │ │ │VAO < 1/200 │ │ │ │ │(p. dinamica sex. │vizual cu 20 . tulb. şa turcă) │ │ │ │ │. p.89% │ II │ │senzitivo-motorie şi vegetativă │accentuată │ │ │ │cu amiotrofii musculare │ │ │ │ │importante (ROT ahilian şi │ │ │ │ │rotulian abolit) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │simptomatic │ │ │ │.tablou clinic hormonal specific: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . dezlipire de │bilaterale ale câmpului │ │I .cu însoţitor . pielonefrită cronică (IRC │ │ │ │ │std.dozări hormonale complementare │ │ │ │ │. CV = │prin tratament substitutiv │ │ │ │hemianopsie.modificarea fizionomiei │microadenoame cu tablou clinic │ │ │ │.examen neurologic │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │.examen oftalmologic: tulb. hormonoterapie │ │ │ │în cursul hiperglicemiei provocate. │ │ │ │hormonale │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │.p. spontan sau după │ │ │ │paraclinic: │tratament specific │ │ │ │. scotoame │hormonal │ │ │ │. ciclu menstrual.tulb.│ │retină.fără însoţitor │ │complicat cu: │1/25-1/200 │ │ │ │.├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.l.m. echilibrate │ │ │ │.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipotizară) │ │ │ │ │apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). chirurgicală) fără │ │ │ │şa turcă . │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │.) │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │strâmtorările concentrice │ │ │ │ │bilaterale tubulare ale │ │ │ │ │câmpului vizual la 0-10 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.89% │ II │ │. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv.retinopatie proliferativă: │ sau │ │ │ │tracte fibroase cu tracţiuni │strâmtorările concentrice │ │ │ │vitroretiniene.sindrom clinic tumoral cerebral │ │ │ │ │. de │deficienţă de secreţie şi │ 90% │ I │ │insuficienţă renală cronică │excreţie urinară gravă │ │ │ │decompensată..5 ng/ml │(roentgenterapie.computertomografie.tumoră hipofizară în std │sechele neurologice sau │ │ │ │I-IV (Hardy) │oftalmologice.sechele neurologice grave.tulburări hormonale secundare │evoluţie. clearance la │ │ │ │ │creatinină sub 10 ml/min. │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │tulb.polineuropatie periferică │deficienţă neurologică │ 70 . FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN BOLILE ENDOCRINE ┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic şi paraclinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │invaliditate│ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │I. │interv. │ │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.examen neurologic: semne de │ │ │ │ │hipertensiune intracraniană │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .GH seric şi în LCR peste 2. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.

sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă.│ │ │ │ │.examen neurologic │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. │ │ │ │ │aflată în tratament antihormonal │ │ │ │ │complex.apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică sau interv. chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ │ │oftalmologice cu tulb.│ │oftalmologice.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 .│ │ │ │ │.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. │ │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. │ │ │ │ │chirurgicală) fără sechele │ │ │ │ │neurologice sau oftalmologice şi │ │ │ │ │tulburări hormonale compensate │ │ │ │ │sub tratament │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .│ │ │ │ │. │ │ │ │ │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate │ │ │ │ │în tratament specific. │ │ │ │ │. şa │evoluţie spontan sau după │ │ │ │turcă. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. Tumori hipofizare nesecretante │ │ │ │ │clinic: │ │ │ │ │.semne clinice şi paraclinice de │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │insuficienţă hipofizară uni sau │paraclinic incomplet. │ │ │ │ │aflate în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.69% │ III │ │.69% │ III │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.dozări homonale complementare │ │ │ │ │. Tumoră hipofizară. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. │ │ │ │ │recent stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă.sindrom tumoral hipofizar │ deficienţă funcţională medie │ 50 .apoplexie hipofizară │ │ │ │ │(care necesită îngrijire din │ │ │ .ACTH (corticotrof) .sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. Tumori hipofizare secretante: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .apoplexia hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane).sechele neurologice grave.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută).sechele neurologice grave: │ │ │ │ │.investigaţie imagistică (rdg. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv.boala Cushing:│Microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │cortizol (sau metaboliţi) │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │nesupresibil cu dexametazon 2 mg x 2 │simptomatic │ │ │ │zile şi fără bioritm circadian │ │ │ │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │. cu tulburări │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .LH. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară. CT sau RMN) │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. FSH (gonadotrof) │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie.69% │ III │ │. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D. hormonale │ │ │ │ │compensate sub tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută).95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.TSH (tireotrof) │ deficienţă funcţională medie │ 50 .69% │ III │ │. în │ │ │ │pluritropă │tratament simptomatic │ │ │ │.sechele neurologice grave. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută). │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific.

mare.95% │ I │ │ajunsă la maturitate exprimată prin │Insuficienţă hipofizară severă cu│ │(necesitând │ │hipotrofie.89% │ II │ │hormonal specific: │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │ semne clinice de hipogonadism │tulburări endocrino .19% │ 0 │ │de hormoni tiroidieni circulanţi. │funcţionale de la Capitolul │ │ │ │tireotrop: mixedem sec. B şi C .69% │ III │ │Tablou clinic şi paraclinic: │ Talia: 1.primară (sdr. │ Guşă endemică simplă │ │ │ │ DET (distrofie endemică tireopată) │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │artropatia condrodisplazică │ │ │ │ │conform criteriilor locomotorii.musculatură hipotrofică. până la echilibrare │ │ │ │ │conform criteriilor de diagnostic│ │ │ │ │clinic funcţional şi capacitate │ │ │ │ │de muncă (pct. │complicaţii metabolice.39 m . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │F. │subclinice │ │ │ │.uni sau mai frecvent pluritropă. Guşa endemică: boală tiroidiană │ │ │ │ │distrofică cu deficit geoclimatic de │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . │guşă hipertitoidizată în │ │ │ │TSH).diureză mai mare de 3 l/24 ore │ deficienţă funcţională medie │ 50 . Condrodisplazia │Conferă numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată.30 m │ │ │ │.insuficienţă hipofizară de GH sau │ │ │ │ │tulburări la nivelul receptorului │ deficienţă funcţională prin │ │ │ │periferic prin GH ineficient (Laron) │ tulburări de gestualitate şi │ │ │ │în perioade de creştere somatică.29 m │ │ │ │.osmolaritate │tumoral. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .paraclinic: iodemie scăzută. │ │ │ │ │exprimate prin: tablou clinic şi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .69% │ III │ │secundară (după tumori hipofizare │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │tratate sau oprite spontan în evluţie│complicaţii compensate sub │ │ │ │(Sdr.deficit al hormonilor hipofizări │se cuantifică după criteriile │ │ │ │gonadotrop . compensat sub tratament │ │ │ │urinară < 300 m/l │substitutiv de AVP (Adiuretin) │ │ │ │.clearance-ul apei libere pozitiv │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │hormonal │ │ │ │cord-pulmon. prin deficit total/parţial de │tratamentul cu vasopresină sau │ │ │ │vasopresină (AVP) sau lipsa acţiunii │analogi nu au scăderea │ │ │ │tisulare a AVP. Diabetul insipid │ │ │ │ │Sindrom clinic de poliurie │Specificaţie: formele de diabet │ │ │ │polidipsie cu densitate urinară sub │insipid care răspund la │ │ │ │1010. ECG.1. │gestualităţii şi prin algii │ │ │ │ │articulare în cadrul artropatiei │ │ │ │ │secundare.uneori asociere de insuficienţă │ Talia: 1. Empty sella turcica). rdg. │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .│ │partea altei persoane). Sheeehan) sau │ deficienţă funcţională medie │ 50 . rdg.antropometric armonios.Cap. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. Nanismul hipofizar (ajuns la │Nanismul hipofizar izolat conferă│ │ │ │maturitate) │numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată (conform următoarelor│ │ │ │ │criterii funcţionale): │ │ │ │. │ │ │ │multinodulară.40 m │ │ │ │hipofizară pluritropă │ │ │ │ │(panhipopituitarism) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ semne clinice de hipoanabolism │cardiovasculare şi neuro-psihice │ │ │ │(până la stări caşectice)..50 m │ 0 .69% │ III │ │.19% │ 0 │ │înălţime pentru generaţia respectivă │ │ │ │ │de vârstă: │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . echilibrată │ │ │ │compresive asociate.schelet gracil. corticotrop-│Insuficienţă hipofizară.infantilism sexual.69% │ III │ │.89% │ II │ │proba de sete cu test la vasopresină │Posttumoral sau postoperator │ │ │ │(Adiuretin) în etiologia tumorală │rezistent la tratamentul cu │ │ │ │.densitate urinară sub 1010 g/l │Diabetul insipid lezional sau │ │ │ │. │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │.metabolice │ │ │ │hipogonadotrop. GH la nivelul│Deficienţă funcţională prin │ │ │ │cartilajelor de creştere ale │tulburări de realizare a │ │ │ │extremităţilor toracale şi pelvine cu│variantelor posturale. │ │ │ │Hipotrofie staturală disarmonică prin│ │ │ │ │lipsa receptorilor ptr.1. │capacităţii de muncă │ │ │ │Clinic şi paraclinic │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ insuficienţă hipofizară cu nanism. │ │ │ │ │. a │ │ │ │artropatie secundară. medie. T4. dozări│Guşă multinodulară cu mixedem sau│ │ │ │hormonale complementare (T3. performanţe de efort scăzută.80% │ II │ │. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .funcţional: hipo/hipertiroidie sau │ │ │ │ │eutiroidie. │DET cu tulburări funcţionale hipo│ │ │ │. │ Talia sub 1. │cardiovasculare şi neuropsihice │ │ altei │ │ dozări hormonale specifice. │ │ │ │ │Patologie tiroidiană) │ │ │ │ │Guşă endemică neuropată cu │ │ │ │ │tulburări hormonale şi │ │ │ │ │neuropsihice accentuate.morfologic: omogenă sau │sau hiperfuncţionale în std.subizosterurie .clinic: guşă (mărirea de volum a │ │ │ │ │glandei tiroide) mică. │cadrul insuficienţei hipofizare │ │ │ │. │ │ │ │hipoTA. asociate cu │ │ │ │CSR cronică.49% │ 0 │ │voluminoasă. │deficienţă funcţională medie │ 50 . cervicală pentru fenomene │tratament specific. necompensate clinic │ │ │ │ semne clinice de hipotiroidism. Insuficienţa hipofizară a │ │ │ │ │adultului: │ │ │ │ │. │şi biologic sub tratament │ │ │ │ semne clinice de insuficienţă │substitutiv complex. │ │ │ │Forme clinice: │neurovegetativ echlibrabil prin │ │ │ │ boala Graves . │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │accentuate. în tratament │ │ │ │ │specific. │ │ │ │ │Hipotrofie statutară după │ │ │ │ │criteriile de înălţime. asociat │ │ │ │sindrom neurologic │cu complicaţii neurologice şi │ │ │ │ │hormonale secundare │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │II. │ │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │H.│ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │G. │Hipertiroidism std.19% │ 0 │ │iod.investigaţii specifice pentru │vasopresină sau analogi. cu │ locomoţie │ │ │ │hipotrofie staturală armonică. Patologia tiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A.89% │ II │ │ │Guşă multinodulară cu hipo/hiper │ │ │ │ │funcţie sau/şi fenomene │ │ │ │ │compresive. │ │ │ │ │prezentând un deficit statual mai │ deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │mare de 3 DS faţă de media de │ Talia peste 1. │ │ │ persoane) │ │ examen neurologic.49 m .Basedow │tratament simptomatic │ │ │ .performanţe intelectuale normale. Hipertiroidia-tireotoxicoza │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de excesul │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 .facies infantil │Tulburările hormonale asociate în│ │ │ │.49% │ 0 │ │.hipotrofie statuală. staturală armonică │tulburări endocrino-metabolice │ │ îngrijire │ │asociate cu semne clinice de │grave şi complicaţii │ │ din partea │ │insuficienţă pluritropă.

Ex. anemie sec.RIC: hipocaptare sau valori normale│Cancerul tiroidian în timpul │ │ │ │. edem │chirurgical sau izotopic până la │ │ │ │palpebral.69% │ III │ │Tablou paraclinic: │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │. oftalmologic │compresiune. │ │ │ │mixedematoasă. încât │evidenţiat numai prin dozări │ │ │ │determină infiltrarea ţesuturilor.89% │ II │ │.puncţie. cardiacă etc. │tratament specific (medicamentos.Hb.glandă tiroidă mărită. │tratament specific │ │ │ │imagine neomogenă în guşa │ │ │ │ │multinodulară) │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . în │ │ │ │prezenţi (antiperoxidază. Reflexograma achiliană cu │nerecuperate.ECG (tulb. tulb. FA.49% │ 0 │ │ Tiroidita Riedl (lemnoasă). │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . cord pulmon (indice │poliserozite. uneori │perioadă de 5 ani de la interv.sindrom exoftalmic (în B.│ │ │ │retracţia fantei palpebrală.) │ │ │ │.49% │ 0 │ │ adenom hipofizar secr. │ │ │ │. │minime │ │ │ │Tablou clinic: │ │ │ │ │.4. │echilibrare) │ │ │ │. │ │ │ │valoare mult scăzută │Hipertiroidismul cu guşă mare.tablou metabolic consumptiv │metabolice şi hormonale │ │ │ │. PBI scăzut │degenerative nervoase şi │ │ │ │.scintigramă tiroidiană (imagine │ │ │ │ │neomogenă sau lacunară) │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . Graves) │ │ │ │ │exoftalmie uni sau bilaterală │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │recidivă locală însă cu sechele │ │ │ │formele metastatice) │metabolice şi hormonale │ │ │ │ │dezechilibrate sub tratament │ │ │ │ │continuu.69% │ III │ │(tahicardie sinusală. până la echilibrare │ │ │ │. RIA (radioiodocaptare) crescută │Hipertiroidie cu sechele │ │ │ │sau scăzută în tiroidite ac. │hormonale TSH crescut fără │ │ │ │Forme clinice: │expresie clinică manifestă.cardio-vascular: cardiomiopatie │şi metabolice echilibrabile. Ht scăzut (anemie sec.uneori cu fenomene compresive │necesitând substituţie hormonală │ │ │ │Paraclinic │continuă │ │ │ │. dură cu sau │Cancerul tiroidian operat sau/şi │ 50 .neuro-psihic: lentoare psihică.metabolic: scădere ponderală │ │ │ │ │.95% │ I │ │.Mixedem.RIC scăzut sau absent │Mixedem sever cu visceralizări │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .dozări hormonale specifice: T 3. bradicardie. │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │comportamentală.) │prin tratament medicamentos sau │ │ │ │.2.rdg. │ │ │ │ hipotiroidia benignă │ │ │ │ │ mixedem primar: mixedem cu │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . FA │Hipertiroidism parţial echilibrat│ │ │ │etc. Tiroidite cronice │ │ │ │ │ Tiroidita limfocitară Hashimoto. de │ │ │ │.nanism dizarmonic cu întârziere │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .metabolic: creştere ponderală. │oligosimptomatice cu răspuns la │ │ │ │Tablou clinic: │tratament ATS în doze minime.scintigramă tiroidiana (lipsa │sau sechelare decompensate în │ │ │ │tiroidei în disgenezie tiroidiană.anticorpi antitiroidieni serici │sau mixedem postoperator. neechilibrate │ │ │ │.dozări hormonale complementare │tratamentului complex │ │ │ │(mai frecvent aspect clinic şi para │chirurgical şi radioizotopic │ │ │ │clinic hipofuncţional) │Cancer tiroidian operat sau/şi │ │ │ │. TSH │Hipertiroidism forme │ │ │ │ tiroidite acute etc. T │Hipertiroidie cu cardiotireoză │ │ │ │4. │ │ │ │.biochimie: hiperlipoproteinemie │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D. motilitate │Boală Graves .100% │ I │ │ │Conform criteriilor Cap.guşă │metabolice) şi leziuni │ │ │ │.ganglioni laterocervicali. │ │ │ │ │Hipotiroidie . │ deficienţă funcţională medie │ 50 .│ guşă polinodulară hipertiroidizată │ │ │ │ │ adenom toxic (sindrom Plummer) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . ritm. Cancerul tiroidian │ deficienţă funcţională medie │ │ │ │. conduce. hiperemie conjuctivală. │ │ │ │(disgenezie tiroidiană) │forme clinice uşoare cu răspuns │ │ │ │ mixedemul secundar: postchirurgical│la substituţie hormonală în doze │ │ │ │sau postizotopic. frilozitate. │cu compensare parţială hormonală │ │ │ │termofobie │Boala Graves .guşă omogenă/nodulară.tulb.69% │ III │ │fără adenopatie sau nodul ferm │tratat izotopic. cu sindrom │ │ │ │psihoafectivă │exoftalmic sechelar stabilizat │ │ │ │.89% │ II │ │ │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │ │sau mixedem postoperator cu │ │ │ │ │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │ │metabolice neechilibrate de │ │ │ │ │tratamentul substitutiv sau │ │ │ │ │sechele decompensate. │metabolice şi neuropsihice │ │ │ │. fără semne de │ │ │ │tiroidian │recidivă locoregională după o │ │ │ │.ECG semne de cardiotireoză │voluminoasă +/.19% │ 0 │ │cantităţii de hormoni tiroidieni la │Hipotiroidismul subclinic │ │ │ │nivelul receptorilor celulari. necomplicată.49% │ 0 │ │visceralizări.89% │ II │ │.Basedow cu sindrom│ │ │ │oculară │exoftalmic evolutiv şi tulburări │ │ │ │Paraclinic: │vizuale secundare.) │cardiacă congestivă. insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │.89% │ II │ │mentală (mixedem congenital la │Mixedem cu complicaţii │ │ │ │copil). scăzute. │cu complicaţii cardio-vasculare │ │ │ │. │metabolice echilibrabile. TSH scăzut │până la echilibrare. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. mixedemul congenital │Hipotiroidism oligosimptomatic. encefalopatie) │ │ │ │cardio/toracic crescut) │ │ │ │ │.69% │ III │ │infiltrare tegumentelor. Hipotiroidia-Mixedemul │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de scăderea│ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . │ 70 .neuromusculare: tremurături ale │după 12 luni de la cura radicală │ │ │ │extremităţilor miopatie proximală │chirurgicală sau/şi izotopică. │ │ │ │. │substitutiv.95% │ I │ │ │Exoftalmia malignă cu cecitate.Rdg. │tratament substitutiv hormonal cu│ │ │ │antitireoglobulină) │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │. dozări hormonale │persistente (cardio-vasculare şi │ │ │ │specifice.diplopie sau tulb.T 3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │palpabili │chirurgicală.cardiovascular: cardiotireoză │ deficienţă funcţională medie │ 50 . T 4. cu sechele │ │ │ │. │Mixedem clinic manifestat în │ │ │ │. pulmonar şi osoasă (ptr. insuf. │subcompensată hormonal sau în │ │ │ │lacrimare. fermă.TSH crescut (mixedemul primar).Basedow tratată.TSH seric crescut. │ │ │ │bine delimitată cu semne clinice de │ │ │ │ │hipotiroidie │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . biopsie tiroidiană │tratat izotopic fără semne de │ │ │ │. │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │Tablou clinic: │clinică compensată prin tratament│ │ │ │. │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E.3.biochimie (colesterol scăzut) │şi/sau intervenţie chirurgicală. PBI crescute │(TPSV. │(complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │microvoltaj) │neurologice grave: insuficienţă │ │ │ │.89% │ II │ │(exoftalmie > 20 mm) asociate cu │Hipertiroidie cu visceralizări │ │ │ │elemente de hipersimpaticotonie. +/. │osteoarticulare.95% │ I │ . │ │ │ │.neuropsihice: labilitate │echilibrată.segmentare: transpiraţii.

fosfataza │ │ │ │ │alcalină.49% │ 0 │ │Scăderea nivelului sanguin de FTH │Tetanie latentă (spasmofilie) în │ │ │ │(parathormon) în urma lezării │tratament specific cu manifestări│ │ │ │primitive sau chirurgicale a gl.69% │ III │ │. │ │ │ │ │osteocalcina serică.ECG (scurtarea interv. │ │ │ │. adenom hipofizar) │ │ │ │ examene de laborator: │sau MEN 2A (adenom │ │ │ │.astenie. vărsături. III . în tratament │ │ │ │susceptibilitatea la fracturi.89% │ II │ │(singulari sau combinaţi): estrogeni. Hipoparatiroidismul (Tetania). osteoporoză cu arii de │Hiperparatitoidism operat. androgeni.69% │ III │ │caracterizată prin masă osoasă │Osteoporoză hiperalgică cu risc │ │ │ │scăzută. cu tulb. │tasări vertebrale în tratament │ │ │ │. feocranocitom. │asociat cu MEN (adenom │ │ │ │oboseală musculară letargie │paratiroidian. │ │ │ │vărsături.scădere ponderală.fracturi. Osteoporoza │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Boală scheletică. │ │ │ │ │Clinic: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . deficit │şi în tratament substitutiv │ │ │ │calcitonină. parţial│ │ │ │Clinic: │echilibrată sub tratament. îndelungate │tratament.magneziu şi/sau scăzut │ │ │ │ │.tulburări ale hormonilor de │ │ │ │ │creştere: deficit de GH la adult.PTH seric (imunodozare) cu nivel │Rechlinghausen) cu fracturi │ │ │ │crescut în condiţiile calcemiei │multiple şi deformaţii osoase │ │ │ │crescute sau normale │cu defic. Hiperparatiroidismul primar (boala│ │ │ │ │Recklinghausen) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │hormonal complex. │ │ │ │. anorexie.89% │ II │ │spontane. deshidratare │tratată chirurgical în tratament │ │ │ . greaţă.49% │ 0 │ │Secreţie excesivă şi autonomă de PTH │Hipercalcemie serică. renală azotată. deficit de IGF1.tulburări ale hormonilor │de stabilizare osoasă (aparat │ │ │ │calciotropi: exces de parathormon │gipsat sau tratament ortopedic) │ │ │ │(PTH). │ │ │ │ (parathormon) de către una sau mai │asimptomatică sau cu tablou │ │ │ │ multe gl. cu │ │ │ │.EMG pozitiv (testul Alajouanin │ │ │ │ │pozitiv) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. cronică.95% │ I │ │deficit de insulină.) │(posttiroidectomie) cu crize │ │ │ │. cu │ │ │ │. adinamie. diseminat.25 (OH) 2D3. D 3.ulcer gastric │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │IV. datorată │tratament substitutiv.IV sau │ │ │ │ │tratat chirurgical sau/şi │ │ │ │ │izotopic.89% │ II │ │.calcemie peste 11 mg% (repetate) │paratiroidian. Patologia suprarenală │ │ │ │ │A.simptome neuropsihice: astenie.calciu total şi/sau ionic scăzut │ │ │ │ │.fracturi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │sporadice. │neameliorate postoperator. de │ │ │ │ Clinic: │locomoţie şi excreţie medie │ │ │ │. neinfluenţate de│ │ │ │formele cronice.semne mecanice de │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │hiperexcitabilitate neuro-musculară │paratireoprivă │ │ │ │(semnul Chowostek şi Weiss etc.5 mg%) │ │ │ │ │. paratiroide de obicei │clinic oligosimptomatic │ │ │ │ tumorale │ │ │ │ │ . PTH.89% │ II │ │determinând scăderea │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │glucocorticoizilor dar şi a │decompensări repetate.fosfatoză alcalină crescută (în │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .95% │ I │ │leziuni osoase) │Hiperparatiroidism (b.exces de hormoni glucocorticoizi. │ │ │ │osoase │locomotorii accentuate prin │ │ │ │.69% │ III │ │.simptome gastrointestinale: │insuf.crize spontane de contractură │cu manifestări clince şi crize │ │ │ │musculară tetanice generalizate sau │relativ frecvente sub tratament │ │ │ │localizate pe grupuri musculare │specific.crize de contractură musculară │ │ │ │ │provocate de hiperpnee │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .determinarea markerilor biochimici │ │ │ │ │ai turnovărului osos (serici şi │ │ │ │ │urinari): calciu.tulburări trofice (cataracta) în │acute frecvente. │ │ │ │.exces de hormoni tiroidieni │şi tulburări de locomoţie grave │ │ │ │. hiperaciditate gastrică │Hiperparatiroidism familial │ │ │ │.hiperexcitabilitate │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │neuromusculară │paratireoprivă (postchirurgicală)│ │ │ │. │ │ │ │paratiroide. locomotorie gravă │ │ │ │. │ │ │ │. calcitonină etc. sistemică │ deficienţă funcţională medie │ 50 .greţuri. │deformaţii osoase şi forma │ │ │ │litiază renală (nefrocalcinoză) │nefrolitiazică. forma │ │ │ │demineralizare şi formare de chisturi│osteodistrofică cu tulb. densitometrie cu │ │ │ │ │ultrasunete. │ │ │ │. Patologia paratiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A.oase │ │ │ │ │lungi şi vertebre . │ │ │ │.leziuni scheletate (osoase) .geode osoase sau/şi lacune │ │ │ │ │diseminate │ │ │ │ │. tumori │ │ │ │ Paraclinic: │pancreatice. recidivantă. │ │ │ │constipaţie. cu │ │ │ │ │metastaze invalidante │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │III. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. afectarea microarhitecturii │crescut de fracturare osoasă sau │ │ │ │ţesutului osos care favorizează │tasare vertebrală prin profilul │ │ │ │creşterea fragilităţii osoase şi │profesional.fosfatemie scăzută (sub 2. dureri │suprarenalectomie uni sau │ │ │ │musculare │bilaterală (boala Cushing) │ │ │ │. QT) │ │ │ │ │examen radiologic: │ │ │ │ │.│Osteoporoză cu fracturi sau │ │ │ │progesteronă.adenoame producând: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . renale poliurie osmotică.insuficienţa corticosuprarenală │compensată clinic şi hormonal sub│ │ │ │primară. │care necesită îngrijire din │ │ │ │Paraclinic: │partea altei persoane. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │V. fatigabilitate │Insuficienţă CSR cronică după │ │ │ │.litiază renală (nefrocalcinoză) │ │ │ │ │. 1. calusuri │ │ │ │ │.│Osteoporoză cu fracturi multiple │ │ │ │.deficit de hormoni sexoizi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .│ │Cancerul tiroidian. deficit vit. Insuficienţa corticosuprarenală │ deficienţă funcţională medie │ 50 .hipofosfatemie │sechele osoase sau renale │ │ │ │.69% │ III │ │cronică primară (boala Addison) │Insuficientă CSR cronică primară │ │ │ │. │ │ │ │ Cauza: │ │ │ │ │.│ │ │ │ │măsurarea masei şi densităţii │ │ │ │ │osoase: prin absorbţie duală cu raze │ │ │ │ │X (DEXA).tulb. fosfor. │ │ │ │distrugerii ambelor │ │ │ │ │corticosuprarenale (peste 80% │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │mineralocorticoizilor şi hormonilor │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │androgeni adrenali │rezervă hormonală labilă. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . formele │ │ │ │ │inoperabile std.osteoporoză generalizată │ │ │ │ │. │substitutiv complex.calciurie peste 400 mg%/24 ore │carcinom medular tiroidian.deformări osoase │ │ │ │ │. │ │ │ │.rezorbţie osoasă excesivă │neevolutive.hipercalcemie serică │Hiperparatiroidism operat.

uneori │ │ │ │ │hipernatremie │ │ │ │ │.hiperaldosteronism │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │primar prin tumoră suprarenală. │tratament │ │ │ │ Diagnostic clinic: │ │ │ │ │.69% │ III │ │.89% │ II │ │.leziune paraneoplazică cu secreţie │metabolice.test supresie cu DXM 8 mg x 2 zile │ │ │ │ │cu precizarea formei etiopatogenice: │ │ │ │ │. metabolice. │ │ │ │. Cushing prin adenom│ │ │ │ │sau adenocarcinom suprarenalian │ │ │ │ │.95% │ I │ │. │ │ │ │corticosuprarenal.pozitiv în boala Cushing. QRS amplu.hipotrofie musculară proximală │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │.adenom hipofizar ACTH secretant.170 H .astenie │Hiperaldosteronism primar. │neechilibrate sub tratament.│ │ │ │.69% │ III │ │suprarenometabolic) caracterizat prin│Hipercorticism tratat │ │ │ │cortizolotoxicoză exprimată prin │(chirurgical sau/şi radioterapie │ │ │ │tablou clinic. │ │ │ │ │tulb. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. labile sub │ │ │ │.activitate reninică plasmatică │ │ │ │ │scăzută │ │ │ │ │.poliurie .hiperplazie macronodulară │tratament.18 glucuronid urinar│ │ │ │ │crescut peste 20 ug/24 h │ │ │ │ │.Cushing iatrogen. cardiovasculare. tratat│ │ │ │clinice.69% │ III │ │hipokaliemie.│. cu sechele │ │ │ │hiperexcitabilitate │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │. radiologic . peste 8 mg/24 h │ │ │ │ │(bărbaţi) │ │ │ │ │. │neuro-psihice) recuperate de │ │ │ │.sdr. ECG. │ │ │ │. visceral şi metabolic │hipofizară sau medicamentos) fără│ │ │ │indus de excesul de glucocorticoizi.reprezintă producţia crescută şi │Hiperaldosteronism primar forme │ │ │ │necontrolată de aldosteron. echilibrate sub │ │ │ │crize vegetative. cu sechele │ │ │ │. │ │ │ │Dg. encefaline şi │Feocromacitom cu sechele │ │ │ │alte peptide vasoactive. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. şa turcă. prin tumoră │ │ │ │.leziune hipotalamică cu │complicaţii sechelare hipofizare │ │ │ │hipersecreţie de CRH şi consecutiv │(sindrom Nelson).computer tomografie pentru │ │ │ │ │evidenţierea tumorii.hipokaliemie sub 3 mEq/l │ │ │ │ │. │ │ │ │ │.ACTH dependent (leziune │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │suprarenală secundară) prin: │sau medicamentos sau/şi │ │ │ │. │netumorală. Hiperaldosteronismul primar │ │ │ │ │(sindrom Conn) │ deficienţă funcţională medie │ 50 .hipertensiune arterială │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .tetanie. │ │ │ │ │. în │ │ │ │Forme clinice: │tratament substitutiv hormonal. neurologice şi │ │ │ │.89% │ II │ │exogenă prelungită de glucocorticoizi│Hipercorticism în evoluţie. │ │ │ │ACTH (sindrom Itenko-Cushing).ştergerea ritmului circardian al │ │ │ │ │cortizolului (sau inversarea) │ │ │ │ │. ST sub │ │ │ │ │denivelat │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D. │ │ │ │ │suspensia reninei plasmatice şi │ deficienţă funcţională medie │ 50 . cu manifestările lor │Hiperaldosteronism primar. de virilizare (eventual) │osoase.CS şi 17 KS urinari scăzuţi│tratament care necesită îngrijire│ │ │ │.corticozolemie sub 5 ug/dl │decompensată.aldosteronul plasmatic crescut │ │ │ │ │.test stimulare cu ACTH (cortrosyn) │ │ │ │ │cu dozarea cortizolemiei sau/şi 170 │ │ │ │ │HCS este negativ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.alcaloză hipercloremică.paroxisme de HTA pe fond de │ │ │ │ │hipertensiune moderată sau tensiune │ │ │ │ │normală însoţite de cefalee. suprarenale. │complicaţii sechelare după 2 ani │ │ │ │indiferent de sursă │de la tratamentul complex. clinic: │ │ │ │ │.HTA │sechelare grave.negativ sau o scădere │ │ │ │ │sub 50% din valorile bazale. prin administrare│deficienţă funcţională accentuată│ 70 . tumorii │ │ │ │ │ECG QT alungit. Feocromocitomul (paraganglion) │ │ │ │ │. │tratament. glicoreglare (OGTT). care │cardiovasculare. │ │ │ │nocturnă │Hiperaldosteronism primar în │ │ │ │.aldosteronul .ex. în │ │ │ │marcată │evoluţie.adenom sau adenomocarcinom │(cardio-vasculare.tumoră medulosuprarenală care │ deficienţă funcţională medie │ 50 . cu │ │ │ │ │scăderea peste 50% din valorile │ │ │ │ │bazale │ │ │ │ │. Sindromul Cushing │ │ │ │ │Sindromul Cushing (sindrom │ deficienţă funcţională medie │ 50 .polidipsie.test supresie la DXM (dexametazonă)│ │ │ │ │1 mg .dozări hormonale specifice: │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .negativ (over night) │ │ │ │ │.tulburări musculare . rezistentă la │ │ │ │. renale. dureri │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .investigaţii │ │ │ │ │imagistice: CT/RMN/scintigramă cu │ │ │ │ │derivaţi de colesterol marcaţi.melanodermie │substitutiv continuu până la │ │ │ │. │ │ │ │. cu │ │ │ │.test supresie cu DXM 2 mg/zi x 2 │ │ │ │ │zile (cu dozarea cortizolemiei şi 170│ │ │ │ │HCS urinar) .ionogramă Na scăzut K crescut │permanentă din partea altei │ │ │ │.69% │ III │ │produce catecolamine. │ │ │ │determină HTA paroxistică şi/sau alte│postoperator. │chirurgical. │ │ │ │.ex. nespecifice: rdg. │ │ │ │Diagnostic paraclinic: │ │ │ │ │.tulburări de glicoreglare │necesită îngrijire permanentă din│ │ │ │ Dg.hipotensiune arterială │echilibrare.osteoporoză │dezechilibre hormonale care │ │ │ │.hipoglicemie serică │persoane.89% │ II │ . rareori │neechilibrate. │echilibrate sub tratament │ │ │ │Diagnostic clinic: │ │ │ │ │.obezitate facto-tronculară │ deficienţă funcţională gravă │ 90-95% │ I │ │.fără edeme │tratament.striuri cutanate tip vergeturi │sau medicamentos cu complicaţii │ │ │ │. │radioterapie hipofizară. ce duce │oligosimptomatice (tumorale) │ │ │ │la retenţie sodică însoţită de HTA. de │ │ │ │(cortizolotoxicoză cu hipofuncţie │etiologie tumorală sau │ │ │ │adrenală). paraclinic: │partea altei persoane. │ │ │ │ectopică de ACTH. film │ │ │ │ │lipidic │ │ │ │ │.parestezii musculare.negativ în sdr.cortizol liber urinar > 100 mg/24 h│ │ │ │ │. persistente. │ │ │ │bilaterală.170 HCS urinari crescuţi peste 6-8 │ │ │ │ │mg/24 h (femei).osteoporoză │ │ │ │ │. │cardiovasculare osoase. predominant │inoperabilă.sindrom Conn . │ │ │ │ │pentru dg.ACTH independent prin leziuni │Hipercoticism netumoral │ │ │ │primară corticosuprarenală: │stabilizat cu complicaţii cronice│ │ │ │.17 KS crescuţi peste 12 ug/24 h │ │ │ │ │(femei) peste 18 mg/24 h (bărbaţi) │ │ │ │ │.ACTH plasmatic peste 200 pg/ml │Insuficienţa CSR cronică │ │ │ │. │ │ │ │.

Patologia gonadică │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ A. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │VI. rdg.tipul gonadei │ │ │ │ │.dozarea catecolaminelor.gonadotropi serici crescuţi │ │ │ │ │. duri │scăderea capacităţii de efort │ │ │ │. │ │ │ │ │accentuate (conform criteriilor │ │ │ │ │Cap.obezitate.49% │ 0 │ │ Boală determinată de un defect al │Forme clinice cu hiportrofie │ │ │ │ cromozomului X cu cariotip 45 XO │staturală de peste 150 cm.spermogramă azospermie │ │ │ │ │.aspect eununcoid │Forme clinice cu tulburări de │ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Sindromul Turner │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .dozarea catecolaminelor plasmatice.gonadotropi (LH.cariotip 45 XO sau moxaicisme │intensitate medie.pubertate întârziată │dezvoltarea masei musculare şi │ │ │ │. malformaţii│ │ │ │ │cardiovasculare cu tulb.hidroxilază │Formele clinice evolutive în │ │ │ │. cu │ │ │ │ │semne de insuficienţă │ │ │ │ │corticosuprarenală cronică. .HTA +/. formă │ │ │ │ (disgenezie gonadală cu fenotip │fără malformaţii somatice │ │ │ │ feminin). transpiraţii.hipotrofie staturală dizarmonică │ deficienţă funcţională medie │ 50 .+/.testul Barr negativ (absenţa │somatice (cardiovasculare renale)│ │ │ │cromatinei sexuale) │şi tulburări psihice de │ │ │ │. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. cu complicaţii │ │ │ │ Diagnostic paraclinic: │cardio-vasculare renale. │ │ │ │.│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ │.vârsta instalării │ │ │ │ │. cu │ │ │ │. │staturală sub 120 cm. tulburări de glicoreglare │variantelor posturale şi de │ │ │ │. │de virilizare moderat şi │ │ │ │Clasificare: │tulburări psihice secundare.deficit de 1 l .│ │ │ │. surditate) │între 139 . │ │ │ │ │.hidrozilază.CT/RMN/scintigrafie . cu tablou │ │ │ │produşi de ţesutul suprarenal.urografie │ │ │ │ │. │ │ │ │prin defece enzimatice în sinteza │ │ │ │ │cortizolului prin: │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │ Tabloul clinic: │ │ │ │ │. compensat prin │ │ │ │Sindromul Klinefelter: │substituţie cu hormoni sexoizi.pentru │ │ │ │ │vizualizarea tumorii │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E.testicul mici.semne de virilizare în │ │ │ │ │funcţie de deficitul enzimatic │ │ │ │ │(11-hidroxilară sau 17-hidroxilază).sindroame clinice caracterizate │ │ │ │ │prin formare deficitară a │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ │. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │.testosteron plasmatic scăzut.ECG │ │ │ │ │. │psihice invalidante.prin │ │ │ │ │deficit de 2 l . FSH) crescuţi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . prin │ │ │ │tahicardie.probe dinamice: de inhibiţie cu │ │ │ │ │fentolamină (Regitină) sau cu │ │ │ │ │clonidină │ │ │ │ │.malformaţii somatice (cardiace.89% │ II │ │. │inoperabilă.organe genitale externe infantile │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │. deblacu urinar la │tumoră nediagnosticabilă sau │ │ │ │terminarea crizei. │tratament complex de substituţie.testul de stimulare cu ACTH cu │ │ │ │ │măsurarea steroizilor în amonte. │ │ │ │renale. │oligosimptomatic. │integrare profesională şi │ │ │ │La băieţi: macrogenitosomie cu │socială. Insuficienţa gonadică.cauza insuficienţei gonadice │ │ │ │ │Disgenezii gonadale (mai frecvente): │ │ │ │ │.sindrom adrenogenital congenital │Nanism hipofizar. Sindromul adrenogenital │ │ │ │ │Reprezintă (clasic) sindroame │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │(tumoral corticosuprarenal): adenom │Tulburările staturale conform │ │ │ │sau adenocardinom.deficit de 2 l .OGE aspect infantil/normal │osteoporoză sexoidoprivă. │invalidante. │ │ │ │Tablou clinic: │decompensate şi sindrom de │ │ │ │ La fetiţie: pseudohermafroditism cu │virilizare cu dificultăţi de │ │ │ │ organe genitale externe ambigue.│anginoase.infertilitate. │ │ │ │ │La adult: │ │ │ │ │. Boli cardiace) prin scăderea│ │ │ │ │accentuată a capacităţii de │ │ │ . prin tulburări funcţionale│ │ │ │. │staturală conform criteriilor.intensitatea insuficienţei gonadice│ │ │ │ │. deficit intelectual │neuropsihice de intensitate │ │ │ │de intensitate variabilă │medie.hirsutism │ │ │ │ │. │tulburări psihice consecutive.69% │ III │ │.ginecomastie │fizic şi prin tulburări │ │ │ │. │criteriilor de înălţime Capitolul│ │ │ │.test de supresie la DXM 2 mg/zi x 2│ │ │ │ │zile cu măsurarea 17 KS urinari. │ │ │ │pubertate precoce. │ │ │ │ │hiperplazică de cea tumorală │ │ │ │ │(nesupresibilă).ex. │ │ │ │Tabloul clinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │diferenţiază forma congenitală. │ │ │ │.69% │ III │ │. │cerebrale persistente │ │ │ │metanefrinelor şi acidului │ │ │ │ │vanilmandelic în urină/24 h │ │ │ │ │crescute uneori │ │ │ │ │.facies caracteristic │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │.estradiol plasmatic scăzut │ │ │ │ │.89% │ II │ │. │ │ │ │.disgenezie a tubilor seminiferi │fără scăderea capacităţii de │ │ │ │determinată de anomalii ale formulei │efort fizic sau fără tulburări │ │ │ │cromozomiale. de intensitate │ │ │ │ Paraclinic: │medie.infertilitate la bărbaţi.intelect liminar │prehensiune.cariotip 47 XXY sau mozaicism │ │ │ │ │. │ │ │ │dehidrogenază. hipertensiune │locomotorii de realizare a │ │ │ │arterială. │ │ │ │ │ Teste paraclinice: │ │ │ │ │.sindrom adrenogenital dobândit │echilibrate prin tratament.Sindrom de pierdere de sare .69% │ III │ │virilizante (mai rar feminizante) │Forme hiperplazice compensate │ │ │ │datorate secreţiei crescute de │cardiovascular prin substituţie │ │ │ │androgeni sau alţi steroizi sexuali │continuă cu prednison.test Barr pozitiv │ │ │ │ │. paloare. │ │ │ │. │ │ │ │ │Simptomatologie clinică variabilă în │ │ │ │ │funcţie de: │ │ │ │ │.virilizare la femei │ │ │ │ │.130 cm cu tulb. │Feocromocitom în evoluţie. │ │ │ │ │computer tomograf pentru evidenţierea│ │ │ │ │tumorală.hipotiroidie.hidroxilală.amenoree şi regresia caracterelor │ │ │ │ │sexuale secundare feminine │ │ │ │ │.fenotip masculin │ deficienţă funcţională medie │ 50 .deficit de 3 beta-hidroxisteroid │cu complicaţii cardio-vasculare.49% │ 0 │ │testicolelor sau ovarelor datorate │Forme clinice cu tablou │ │ │ │unor defecte cromozomiale.

prin semne şi simptome. │ │ │prezenţa de celule blastice ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │(imature) peste 30% din totalul │Deficienţă funcţională uşoară. dar va lua în considerare. este │ │lege. deficienţa│ │ │ │ │funcţională se va aprecia conform│ │ │ │ │Criteriilor oncologice │ │ │ └─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ AFECŢIUNI HEMATOLOGICE NORME GENERALE DE EVALUARE 1. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Insuficienţa gonadică dobândită (la │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . III │ │ │În remisiuni durabile sub 4-5 ani │ 50 . 6.amenoree histeroprivă cu tulburări │osteoporoză (osteopenie) de │ │ │ │neurovegetative │asociere. asociate sau nu. │ │ │ │histerectomii totale cu anexectomii │fără complicaţii somatice. │ │Gr. de hemoragii. prin │substituţie estroprogestativă. De asemenea.│limitele │ │ │în sângele periferic. În situaţia tratamentului citostatic imuno-supresor şi radioterapeutic evaluarea va lua în considerare atât efectele nefavorabile ale acestora cât şi tulburările funcţionale determinate de afecţiunea hematologică propriu-zisă.69% │Se contraindică │ . Aprecierea tulburărilor funcţionale în afecţiuni hematologice cuprinde 5 nivele de gravitate: a) fără deficienţă. radică sau │medicamentoase cu tulburări │ │ │ │medicamentoasă. │Forme clinice cu tulburări │ │ │ │Tabloul clinic: │hormonale netratate cu │ │ │ │. 4.accentuarea tulburărilor clinice şi de laborator determină imposibilitatea realizării activităţii vitale zilnice şi necesită îngrijiri din partea altei persoane. d) deficienţă accentuată. 5. 3. ca element important. bolnavul poate solicita şi în afara termenelor de revizuire. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie. evaluarea se va face la 6 luni de la realizarea transplantului.complicaţii cardiovasculare │tratament. care împiedică desfăşurarea activităţii curente zilnice. efectele produse şi persistenţa lor în timp. În caz de transplant de măduvă osoasă. │ │ │ │pentru tumori benigne sau maligne cu │ │ │ │ │constituirea tabloului clinic de │ deficienţă funcţională medie │ 50 .│medical în │ │ │cu trecerea celulelor blastice │infiltraţii craniene sau pulmonare.osteoporoză (osteopenie) +/│cardiovasculare hormonale şi │ │ │ │hiperalgică │metabolice cu necesar de │ │ │ │. fără răsunet funcţional. la vârsta │hormonale compensate prin │ │ │ │activităţii profesionale. │leuco-staza sau nefropatia urică. │bolnavul poate fi considerat cu │ │ │ │ │capacitatea de muncă păstrată. În expertizarea bolnavilor cu afecţiuni hematologice se va lua în considerare obligatoriu posibilitatea tratamentului. │complicaţii ca meningita leucemică. e) deficienţă gravă .obezitate. reevaluarea în situaţia agravărilor. c) deficienţă medie . în care semnele clinice şi de laborator determină tulburări funcţionale uşoare. tulburări │ │ │ │.proliferări │Este determinată de caracterul │Episodul acut│ │ │maligne ale celulelor │malign al bolii. │ │sau biopsie osoasă). În cazul afecţiunilor hematologice care evoluează în pusee evaluarea se va face în perioadele intercritice.│ │prestaţie fizică sau prin │ │ │ │ │tulburări neuropsihice │ │ │ │ │accentuate. 2. semne şi simptome minime. reevaluarea clinico-funcţională putând fi făcută la perioade de timp variabile. sindrom dislipidemic │Formele clinice după castrări │ │ │ │ │pentru tumori maligne. │stabilite de │ │ │Criteriul esenţial de dg.semnele şi simptomele determină tulburări funcţionale de intensitate medie. de │beneficiază │ │ │prin oprirea lor în diferenţiere │infecţii precum şi de alte │de concediu │ │ │şi maturaţie. frecvenţa şi durata episoadelor de acutizare (confirmate prin documente medicale). │ │Nu se încadrează în grad│ │celulelor medulare (la puncţie │În remisiuni durabile de 4-5 ani. │ │ │ │. de anemia │iniţial │ │ │hematopoetice.69% │de invaliditate. │ │ │ │ │urmând a fi verificat anual. Evaluarea capacităţii de muncă în afecţiuni hematologice cronice se face doar în situaţiile în care s-au scurs minim 6 luni de la diagnosticarea bolii şi iniţierea tratamentului. HEMOPATII MALIGNE ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemii acute . b) deficienţă uşoară.49% │ 0 │ │femei) │Castrări chirurgicale. radice sau│ │ │ │Castrarea chirurgicală. durata acestuia.69% │ III │ │menopauză precoce. caracterizate │însoţitoare. │ 20 .

│ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia limfatică cronică (LLC) │Deficienţă uşoară. cardiace. complicaţii şi răspunsul │ │ │ │ │nesatisfăcător la tratament.49% │Nu se încadrează. la │ │tratament au durată de luni sau │ │ │factori de nefavorabili │ │ani.L.PV). hemoragii.a. │ │ │accelerată şi de metamorfozare │ │ │ │ │blastică cu complicaţii severe. │ │ │În MMPP la post PV sau policitemică│ │ │ │ │cu complicaţii severe neurologice │ │ │ │ │sau cardiace care împiedică │ │ │ │ │autoservirea.gena bcr-abl │şi citologice.89% │Gr. │ 90 . PAL absentă. cu remisiuni trecătoare dar │ │locuri de muncă cu │ │atinge 15 20 ani. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Policitemia Vera (boala Vaquez) │Deficienţă uşoară. măduva │ │ │ │ │osoasă hiperplazică predominant │ │ │ │ │granulocitară. amenoree).69% │Gr.L. │ │ │nefavorabili de mediu şi│ │Dg.69% │Gr. splină tumorală cu │ │de muncă cu solicitări │ │mieloproliferative cronice │fenomene de compresie abdominală.89% │Gr. │ │ponderală.III inv.34% │Nu se încadrează în gr.citochimic . │ │caracterizată prin proliferarea │400. │ 35 . I când apar │ │ │ │periferic linfocitoză > │adenopatii dar evoluţia este │ │ │ │30. │ │Se recomandă locuri de │ │excesivă a celulelor din seria │ │ │muncă cu solicitări │ │roşie. │ │citologice până la 20 ani.P. III de inv. fără expunere la │ │excesivă a producţiei de │infecţii ş. st. │Deficienţă medie. │ 20 . │ │ │În L.000/mmc.000/mmc. boala determină ţintuirea la│ │ │ │ │pat a bolnavului conducând la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. III şi IV cu anemie <│ │ │ │ │11 gr% Hb. în care sunt │ │ │factori fizici │ │posibile remisiuni clinice şi │ │ │nefavorabili de mediu. scădere│ │ │locul de muncă. │ │ │În L. │ │ │ │ │leucocitoză care nu răspunde la │ │ │ │ │tratament. │ │. │ │postpolicitemică (M. cu complicaţii moderate │ │solicitări energetice │ │faza cronică. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În faza blastică (finală) │ │ │ │ │deficienţa funcţională este gravă │ │ │ │ │(ca şi leucemiile acute cu │ │ │ │ │deficienţă gravă).în faza │ 70 . astenie fizică.000/mmc. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă . │ 20 . sub │ │energetice mici în │ │ │tratament. faza ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │de metaplazie mieloidă │Deficienţă medie. Bolnavul va fi │ │ţesutului limfatic în care se │ │ │monitorizat. cu │ │condiţii de confort │ │ │splenomegalie moderată. │ │Diagnosticul clinic pe │ │ │ │ │splenomegalie uneori │ │ │ │ │hepatomegalie şi dureri osoase. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia granulocitară cronică │Se datorează caracterului malign al│ │Nu se încadrează.C.). │ │ │saturaţie de oxigen normală. │ │ │ │ │leucoeritroblastic.G. cu │ 20 . controale │ │proliferative cronice) │între 40 .000/mmc) │ │ │ │ │cu răspuns terapeutic slab şi │ │ │ │ │pronostic nefavorabil. II în care apar │ │Se indică locuri de │ │ │hepatomegalie şi/sau splenomegalie │ │muncă cu solicitări │ │ │cu remisiuni de minim 3 ani. │ │esenţială sau primară este o │În TH în faza de remisiune clinică │ │Necesită monitorizarea │ │neoplazie hematologică (din │şi hematologică cu trombocite < │ │afecţiunii. adenopatii.000/mmc şi │ │ │ │ │leucocitoză peste 12. │(HTA. │ │este o boală neoplazică │bolii. fără exp. │ │factori fizici │ │granulocite.100% │Gr. │ .49% │ │ │.89% │Gr. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată.│ │ │ │eforturile fizice mari │ │ │ │ │şi expunerea la noxe. │ 70 . │ │de inv. II de inv. III de inv.este o boală primară a │În L. │ │ │de mediu. trombocite sub │ │citologice repetate. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. cu │ │ │ │ │trombocitoză peste 400. │ │energetice mici şi │ │caracterizată prin creşterea │infarcte splenice.. cu complicaţii moderate │ │muncă cu solicitări │ │policitemică (IAp. tratat │ │produce acumularea şi │ │ │corespunzător. │ 70 . Remisiunile.H.100% │Gr. de std. I │ │ │acute în care prin consecinţele │ │ │ │ │bolii.C.C.69% │Gr. produse de │(litiază renală. │ 50 . │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată prin │ 70 . │ 20 .45%. │ │ │ │ │Examenul de laborator arată │ │ │ │ │leucocitoză marcată cu deviere la│ │ │ │ │stânga.L. │ │mici. laborator: în sângele │În L. I de inv. cu │ │organic. dar supravieţuirea poate │lentă. │ 50 .49% │Nu se încadrează. cu evoluţie│ 50 .) │Deficienţă uşoară.89% │Gr. Se rec. Se vor │ │proliferarea unei clogne maligne │ │ │evita expunerea la │ │de limfocite blocate în │ │ │factori fizici │ │maturaţie.cromozomul pH şi │remisiuni de lungă durată clinice │ │ │ │molecular . în măduva osoasă. │ │ │ │ │hepatice) sau în faza MMPP cu │ │ │ │ │splenomegalie tumorală. │ │ani. │ │ │ │ │trombocitopenie (sub 100.citogenetic . tablou sanguin.L. st. II │ │ │caracterul afecţiunii. în│repetate. │ │ │energetice mici şi │ │Boala evoluează în trei faze │ │ │medii.) şi │În faza policitemică fără │ │Se recomandă locuri de │ │faza de leucemie acută post │remisiune.C. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hepato-splenomegalie. │ │ │ │.A.C. fibroză │ │ │ │ │medulară exstinsă. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Trombocitemia hemoragică (T. cu Ht de 50%. │ │este o afecţiune neoplazică │în faza policitemică remisiune │ │Necesită monitorizarea │ │hematologică (din bolile mielo │clinică şi citologică cu hematocrit│ │afecţiunii. hematocrit sub 33%.49% │Idem │ │Ex. │ │limitele confortului │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată.scăderea P.G. precum şi complicaţiilor │ │Poate lucra pe locuri │ │hematologică din grupa bolilor │(hipersplenism. prin │ │ │ │ │evoluţie.în leucemiile │ 90 .transpiraţii │ │ │la eforturi mari la │ │nocturne.L. de stadiu zero.P.M. │Deficienţă uşoară. Se caracterizează │ │ │nefavorabili de mediu │ │prin 2 markeri biologici: │Deficienţă uşoară L. II inv. II de inv. hemoragii sau tromboze │ │energetice mici în │ │ │remise). │ │ │În faza policitemică cu sechele │ │ │ │ │persistente prin complicaţii │ │ │ │ │trombotice (neurologice. │ │ │ │ │Boala are o evoluţie medie de 4 │Deficienţă medie L. anemie în grad │ │ │ │ │variabil şi prezenţa cromozomului│ │ │ │ │Ph + bcr-abl │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată . clinic .C. masa │ │ │ │ │eritrocitară normală sau scăzută. fără expunere la │ │policitemică. │staţionară pe timp îndelungat şi │ │ │ │infiltraţii limfocitare ce │răspunsul la tratament favorabil │ │ │ │depăşesc 30% (criteriile ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │obligatorii de diagnostic). │ │medii.

├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Diagnosticul se pune pe: │Deficienţă medie. │ 70 .D. │ 50 .49% │Nu se încadrează.M. │ │ │În forme severe.69% │Gr.M. │ │ │ │ │Remisiunile sunt rare. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă medie. III de inv.│bolile mieloproliferative │400. │ │ │ │ │În forme severe. fără expunere la │ │cronice caracterizată prin │ │ │factori de mediu fizic │ │coexistenţa a 2 procese: │ │ │nefavorabili. │ │(S. │şi/sau hemoragice remise şi cu │ │ │ │.masa eritrocitară normală sub │moderată. │ │ │ │ prin formare de colonii │ │ │ │ │ endogene eritroide şi/sau │ │ │ │ │ megacariocitare. fără complicaţii sau în │ │profesionale │ │ │fazele de remisiune parţială. anemie cu│ │ │ │ │hematii în "picătură". │ │În S. III inv. II de inv.) este o formă de │În remisiune completă clinică şi │ │Bolnavi vor fi │ │insuficienţă medulară datorită │citologică în anemia refractară │ │monitorizaţi şi li se │ │imposibilităţii maturării │simplă. │persistente. megaloblastoză.M. │ 70 .│În faza de insuficienţă medulară.Z. II de inv.000/mmc) cu splenomeglie │ │ │ │. │ │viaţă 1 .D.000/mmc fără o cauză │Deficienţă medie. │ │caracterizează prin citopenie │În forme uşoare sau în remisiuni │ │Pot lucra pe locuri de │ │periferică şi medulară cu hipo │totale ale acestora. cât şi 2 │ │ │ │ │ani după obţinerea unei remisiuni │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────┘ .M. │ │ │ │ │. │ │ │ │În faza mieloproliferativă │ │ │ │ │diagnosticul se pune pe: │ │ │ │ │splenomegalie tumorală. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Mielofibroză cu metaplazie │Deficienţă medie. │ │ │ │ │În forme cronice care necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate.anemie eritroidă pură │ │ │cu acţiune pe sistemul │ │ (eritroblastopenie) cu │ │ │hemtopoetic. │ 35 .3 ani. │ │ │ │ │În TH se pot obţine prin │ │ │ │ │tratament remisiuni pe durate │ │ │ │ │variabile. │ 50 .agregare trombocitară normală │ │ │ │ │ cu răspuns la epinefrină. │ │sânge. tablou │ │ │ │ │leucoeritoblastic. de asemenea.aplazie megacoriocitară în care│ │ │ │ │ trombocitele sunt sub │ │ │ │ │ 20. │ │Pot lucra pe locuri de │ │cronice) caracterizată prin │ │ │muncă cu solicitări mici│ │proliferarea megacariocitelor. cu macrocitoză. fără expunere │ │ceea ce are ca urmare creşterea │ │ │la factori de mediu │ │numărului de trombocite în sânge. │ │muncă cu solicitări │ │sau acelularitate.000/mmc. │şi/sau hemoragice severe cu sechele│ │ │ │. fără expunere la │ │exces de blaşti şi leucemia │ │ │noxe şi toxice.49% │Nu se încadrează. │ │vor face periodic │ │celulelor din seriile mieloide. II de inv. │ │ │ │ │. leucemie acută │ │ │ │ │în fazele tardive ale bolii. fără complicaţii. │ 70 . mielofibroză.absenţa fibrozei extinse în │Deficienţă accentuată.89% │Gr. hemoragii. supravieţuirea este în │ │ │ │ │medie 5 . Durata de │Deficienţă accentuată.anemie cu semne de hipoxie │În remisiuni parţiale de durată │ │muncă cu solicitări │ │anemică şi cu modificări │medie. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │. │ │ │ │ │În M. mortalitatea > │ │ │ │ │de 80% din care peste 50% mor în │ │ │ │ │primul an de evoluţie. │ │Diagnosticul TH se pune pe: │ │ │ │ │. │ │ reticulocite mai puţin de 1%. │ │ │ │ │Complicaţii: infecţii. │ │ │ │sideroblaşti patologici. dar pot fi│ │ │ │ │parţiale sau totale. │ │ │În forme medii fără tendinţă la │ │Aceleaşi indicaţii │ │ │evoluţie. │ │mielo monocitară cronică. sunt incluse stări │ │ │Pot lucra pe locuri de │ │preleucemice: ca anemia │ │ │muncă cu solicitări │ │refractară simplă sau cu │ │ │energetice mici şi │ │sideroblaşti inelari sau cu │ │ │medii. │tratament. │ 20 . II de inv. │ │de celule stromale (fibroblaste). ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │multinuclearităţi. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Sindromul mielo-displazic │Deficienţă uşoară.│ │ │ │ │mielo-displazie. a cromozomului Ph sau a│În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │ genei de fuziune. │ 50 .69% │Gr. │ │ │ │ │infecţios şi hemoragic. în anemiile refractare. cu rezultate favorabile la │ │energetice mici. de │ │ │ │ │obicei după remisiune. siderocite în │În leucemia mielomonocitară cronică│ │nefavorabili de mediu. │ │hiperproducţie de celule ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hematopoetice şi hiperproducţie │Deficienţă accentuată. │În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │neoplasme sau hematologice).M. cu trombocitoză peste │ │ │ │. rezistentă la │ │ │ │ hematologice anormale determină│tratament. │ │identificabilă (infecţii. │ │ │ │ │În faza de insuficienţă medulară │ │ │ │ │pancitopenie cu sindrom anemic. III de inv. │ │ │ │ │.trombocite mai mult de ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────│ │600. │ 50 .69% │Pot lucra pe locuri de │ │.măduva osoasă hipercelulară cu │remisiune citologică (trombocite < │ │ │ │ hiperplazie megacaricitară.prezenţa splenomegaliei. în forme ce necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate. cu Hb sub 8 gr/l │ │ │ │ │cu tratament ineficient ca şi în │ │ │ │ │anemia cu exces de blaşti în │ │ │ │ │transformare care precede leucemia │ │ │ │ │acută.aplazie granulocitară │ │ │ │ │ (agranulocitoză) în care │ │ │ │ │ granulocitele sunt mai puţin │ │ │ │ │ de 500/ml.000/ml.│ │ │fizic nefavorabili. │ │ │ │ 36 ml/kg corp la B şi sub 32 │ │ │ │ │ ml/kg corp la F. │ │mieloidă M. pot apare │ │ │ │ │hemosideroza cu ciroză hepatică │ │ │ │ │şi D. │În anemia refractară simplă sau cu │ │ │ │ │exces de blaşti.89% │Gr. │ │ măduvă. atât în │ │ │ │ │perioada activă a bolii. fără │ │morfologice. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Anemii aplastice se │Deficienţă uşoară. │ │ │şi medii.M.000/mmc. │ │expunere la factori │ │poikilocitoză. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată │ 70 . │ │ │examinări citologice. │ │ │ │ │hemoglobinurie paroxistică │ │ │ │ │nocturnă.20 ani. │ │ │energetice mici şi medii│ │Pot avea aspect de: │ │ │fără expunere la toxice │ │.89% │Gr.prezenţa de celule progenitoare│600. │în fază cronică.69% │Gr. în leucemia │ │ │ │ │mielomonocitară cronică în perioada│ │ │ │ │de acutizare a bolii.7 ani cu limite între │ │ │ │ │1 .89% │Gr. este o boală │În faza proliferativă fără │ │Pot lucra pe locuri de │ │neoplazică hematologică din grupa│complicaţii │ │muncă cu solicitări │ │bolilor mieloproliferative │ │ │mici. cu complicaţii │ │ │ │ │grave. │400.

Hb şi Ht scăzute. I inv. │ │Evoluţia cuprinde 4 stadii: │În boala Hodgkin cu │ │Se recomandă │ │.90 │ │ │ │ │zile în hemolize minore.sferocitoza ereditară. │ │ │factori fizici │ │scădere în greutate. fără │ │Diagnosticul. │favorabil la tratament. │ │solicitări │ │Ex. anaclorhidrie │ │ │de mediu │ │histaminorezistentă. │ │ │Formele diseminate cu │ │ │ │ │caşexie neoplazică care │ │ │ │ │împiedică autoservirea. │ 50 . subictersplenomegalie │(tromboze. │ │energetice mici. │ │leucopenie. │ 70 . hemoragii │ 70 .69% │Gr. │ │ │ │ │. măduva │În boala Hodgkin în │ │ │ │osoasă. . modificări tip │ │ │factori │ │megaloblastic pe toate seriile.sunt neoplazii produse de│Deficienţă uşoară. │ 50 . caracterele bolii primare care a generat anemia. probabil din seria limfoidă cu │ │ │locuri de muncă cu│ │forme de celule gigante tip În remisiuni complete.anemie severă la Hb sub 7 gr%. │ │ │ │ │.89% │Gr. severitatea anemiei. sindrom neurologic. În frotiu │ │ │fără expunere la │ │macrocite. │ . II inv. │ │ │ │ │. granulomatoase.│ │medulare şi a sideroblaştilor. febră. │ │ │ │ │Forme de anemii hemolitice: │ │ │ │ │. sideremie < 50 micrograme la 100 │ │ │expunere la │ │ml. în perioadele │ │ │ │hematogenă │de acutizare (cel puţin │ │ │ │Postterapeutic pot apare remisiuni de lungă │6 luni) de la iniţierea │ │ │ │durată. hepatosplenomegalie. trombo şi │fără complicaţii. . III de inv. │imediat şi persistent la│ │eforturi fizice │ │Semne de laborator: scade Hb şi Ht CHEM < 30%. │În remisiuni complete. │ │ │organic. răspunsul la tratament.Std. │ │ │ │ │urobilinogenul şi stercobilina. gastrită atrofică. │tratament corespunzător. │ │Pot lucra pe │ │clone celulare. IV: determinări viscerale (ex. de laborator . II de inv. cu complicaţii │ │ │ │Diagnosticul: paloare. │ │Elementul decisiv de diagnostic este biopsia ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ganglionară. paralel cu dezvoltarea unei reacţii│ │ │energetice mici şi│ │celulare polimorfe. │ │ │nefavorabili. │acute. necesitatea transfuziilor repetate. │ │ │solicitări │ │Sternberg Reed. până la 5 . cu răspuns │ │Se contraindică │ │scăderea cantităţii de fier din hematii. │ │ │ │Ex. CS < de 15%. │ 90 . │ 30 . ficat etc.49% │Nu se încadrează. │ │ │medii. Dacă se ia ca parametru valoarea Hb se consideră: .adenopatii periferice şi/sau │ │ │expunere la │ │profunde. │ │ │ │crescute).10 zile în │ │ │ │ │hemolize severe.49% │Nu se încadrează.hemoglobinopatii (siclemia.ANEMII Anemiile reprezintă bolile sistemului eritrocitar determinate de scăderea Hb şi/sau a masei eritrocitare totale care prin scăderea capacităţii de transport a O2 de către sânge.valori normale = 14 gr% (2) la B.10 gr%. forme │ │ │ │crescută.autoimune.anemie moderată la Hb între 8 . scăderea reticulocitelor. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Limfoame nonhodgkiniene . │Deficienţă accentuată.12 gr%. II (2E) = determinarea a 2 grupe ganglionare │ │ │în limita │ │de aceeaşi parte a diafragmului cu/fără afectarea │ │ │confortului │ │unui organ visceral prin contiguitate. │frecvente. III . prurit.este afecţiunea determinată de │Deficienţă uşoară. │ │ │ │ │. 1 (1E) = afectarea unei singure grupe │remisiune incompletă. │ │ │ │Creşte bilirubina în special indirectă. │ │cu/fără hepatomegalie. │ │ │ │Anemii hemolitice .anemie uşoară la Hb între 10 . ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia feriprivă este o anemie hipocromă │Forme uşoare cu Hb între│ 20 .12 gr%. │Deficienţă medie.se produc prin liza excesivă a │Anemii severe cu Hb sub │ │ │ │eritrocitelor. în măduva osoasă. │ │ │factori fizici de │ │Pel crescută.enzimopatii. În măduvă absenţa hemosiderinei │ │ │mediu nefavorabil. │ │ │ │ │.│ │mari şi munca cu │ │VEM < 80 microni. mielograma arată hiperplazie │ce necesită transfuzii │ │ │ │eritroblastică cu inversarea raportului G/E.) produse prin diseminare │evoluţie. │ │Std.69% │Gr.determinare de grupe ganglionare supra├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi subdiafragmatice.25%) iar │ │ │ │ │vitamina B 12 în sânge < 100 mg%. │ │. determină diferite grade de hipoxie tisulară sau celulară. │ │tulburării diviziunii celulare prin scăderea │Forme moderate cu Hb │ │Se indică locuri │ │sintezei de AND datorată unui defect de vitamine │între 8-10% cu răspuns │ │de muncă cu │ │B 12 şi/sau de acid folic. reticuloza │mielodisplazii). Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă vor ţine seama de rapiditatea instalării. │ │ │ │ │. │ │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE SISTEMULUI LIMFOID ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Hodgkin .methemoglobinopatii. │ │activităţi cu │ │ganglionare sau a unui organ visceral prin │ │ │solicitări │ │contiguitate. │Deficienţa accentuată. .49% │Nu se încadrează.Std. │ 30 . care pot fi complete (dispariţia ggl şi a │tratamentului fazei │ │ │ │semnelor biologice) sau incomplete (dispariţia. │ │microcitară în care tulburarea de bază o reprezintă│10 . de laborator: Hb şi Ht scăzute. în complicaţii │ │ │ │sau reducerea adenopatiilor cu VSH şi fibrinogen │viscerale. talazemia). │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Durata de viaţă a eritrocitelor scade la 80 .100% │ Gr. │ │proliferarea malignă o unei Deficienţă uşoară. │ │. . CTIF > 350 micrograme/100 ml. III de inv. │ │ │energetice mici.Std.eliptocitoza ereditară. Test │ │ │ │ │Schilling cu valori scăzute (normal 8 .89% │Gr. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia megaloblastică este o anemie datorată │Deficienţă medie. Alte semne │ │ │nefavorabili │ │glosita Hunter. │repetate. │8 gr%.hemoglobinuria paroxistică nocturnă. 13 gr% (2) la F.

│ 70 . Sindroame hemoragice produse prin deficit de │ │ │ │ │factori plasmatici ai coagulării. II inv. în urină cu 90%│uşoară. │determinări viscerale │ │energetice mici. │fracturi consolidate │ │recomandări. Ca seric normal. │ │ │factori fizici │ │Diagnosticul .acută (în special la copii) şi │ │ │la traumatisme şi │ │cronică (mai ales la femei tinere).49% │Nu se încadrează.J. │ 35 . III cu │ │ │ │osoase absente. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Stadiile bolii: │Deficienţă accentuată. │ │proliferarea malignă a seriei limfo-plasmocitare şi│În perioada de │ │Pot lucra pe │ │se exprimă prin hiperplazia organelor limfoide. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │III. cu anemie │ │menţiunea ca │ │50-75% şi eliminarea proteinei B. │gravă ceea ce conduce la│ │ │ │Durata medie de viaţă la bolnavii netrataţi peste 7│pierderea capacităţii de│ │ │ │luni. │ │ │mediu. Criterii majore: │ │ │de traumatizare │ │1. calciu seric │Deficienţă severă. de laborator . │ │ │ │proteină Bence-Jones în urină sub 4 gr/24h. fenomene │ │ │nefavorabili de │ │hemoragipare-cutaneo-mucoase. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ │ │ │ │renală sau cardiacă. │ │ │nefavorabili. infecţioase etc. cu │ │solicitări │ │hipervâscozitate sanguină. componenta M (IgG mai mare de 2 gr% eliminarea │ │ │fără expunere la │ │ de proteină Bence-Jones mai mare de 2 gr/24h).000/mmc. │ │solicitări │ │insuficienţă renală. │duc la anemii │ │ │ │Durata supravieţuirii . cu │ │ │ │hematii pe frotiu. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ . │ 70 . │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. │ │Durata de viaţă în majoritatea cazurilor e │Bolnavi cu tablou clinic│ │ │ │normală.000-150. III inv. sindrom de hipervâscozitate. │ │ │energetice mici şi│ │Elemente de diagnostic: │ │ │medii. │ 90 .b. cu afectare │ │solicitările să │ │stabilizarea leziunii osoase şi normalizarea Ca │renală incipientă.anemie cu prezenţa de rulouri de │În forme avansate. ceea ce │completă.000/mmc │ │ │mici. II de inv.adenopatii. │ │ │medii. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Milom multiplu . │ 50 .000/mmc apar sângerări │70.este │Deficienţă uşoară. │ │Diagnosticul pe febră. I în │ │Se recomandă │ │prin leziuni osoase.50%). III inv. Hb mai mare de 12 gr%. tulburări în metabolismul │remisiune după │ │locuri de muncă cu│ │imunoglobulinelor. │pronunţate. │ │absenţa splenomegaliei.trombocitopenie cu număr mare │Deficienţă medie.sângerări cutaneo . │ │apare sindrom hemoragic generalizat cu risc ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │crescut de hemoragii în SNC. │ │un sindrom hemoragic prin trombocitopenie imună │Bolnavi în remisiune │ │Pot presta activităţi │ │datorată anticorpilor antitrombocitari.89% │Gr.afecţiunea produsă de proliferarea│Deficienţă uşoară. I de inv. ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Ex. în forme │ │ │ │ │complicate cu insufic. │ │ │factori de mediu │ │Histologic se recunosc LNH cu limfocite mici cu │ │ │fizic │ │evoluţie lentă de câţiva ani.89% │Gr. │remisiune. Hodgkin) │În remisiuni incomplete │ │Pot lucra │ │ │şi de durată mai scurtă │ │activităţi cu │ │ │mai ales în formele cu │ │solicitări │ │ │malignitate medie şi │ │energetice mici în│ │ │mare. │50. │complicaţii osoase. │Bolnavii cu sindrom de │ │ │ │Complicaţii: fracturi patologice. laborator . II inv. leziuni │Bolnavii în st. plasmocitoză medulară peste 30% │ │ │condiţii de mediu │ │3. │ │ │În formele cu remisiuni │ │ │ │ │incomplete de scurtă │ │ │ │ │durată. │ │sindrom de hipervâscozitate. │ │ │factori fizici │ │hepato-splenomegalie. fără risc │ │A. │ │fără expunere la │ │Diagnosticul se pune pe . │ │cu menţiunea că se │ │la traume minime iar când trombocitele sunt sub │ │ │recomandă munci cu │ │30. │ │10-30% component M cu valori mai scăzute decât la ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │criteriile majore. │ │fie mici.000/mmc nu apar │trombocite între │ │cu deficienţă uşoară │ │sângerări.│ │energetice mici şi │ │sistemul macrofagic. │ 50 . │Deficienţă medie. │ 70 .variabilă. │ │malignă a celulelor plasmocitare. │ │LNH cu malinitate medie şi LNH cu malignitate mare ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │cu prognostic sumbru.89% │Gr.000/mmc. mortalitatea în general e mai mică de │sever cu trombocite sub │ │ │ │10%. │Deficienţă accentuată │ 70 . a IgM şi a vâscozităţii serice. │ │ │ │ │hepatice. cele rapid │ │ │ │ │evolutive (în special │ │ │ │ │LNH cu malignitate mare)│ │ │ │ │în determinări viscerale│ │ │ │ │ale bolii. │ │ │nefavorabili de mediu.69% │Gr. caracterizată │Bolnavii în std. Când trombocitele sunt sub 10.000/mmc pot apare sângerări cutaneo mucoase │ │ │solicitări energetice │ │spontane.100% │Gr. Intermediară (între I-III).tulburări de memorie ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi orientare. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Waldenstrom .67% │Gr. a │sindroame hemoragice ce │ │ │ │VSH. I inv. cu sângerări│ │ │ │ │la traume minime sau │ │ │ │ │spontan. Criterii minore: plasmocitoză medulară între │ │ │nefavorabili. sindrom de │insuficienţă renală │ │ │ │hipercalcemie. IgG sub 5 gr%.69% │Gr. │ │Evoluţia în 4 stadii (v. │ │seric. │ │ │În invazii medulare.000 50. megacariocite normale sau │Bolnavi cu remisiune │ │Aceleaşi indicaţii │ │crescute în măduva osoasă.89% │Gr. │ │de megatrombocite. plasmocitoză tisulară │ │ │(fracturi). │Deficienţă medie. II de inv. │ │limita confortului│ │ │ │ │organic. III inv. Leziuni osoase. │ │peste 12 mg%/24h. │ 90 .49% │Nu se încadrează. sindrom de │compresiune medulară sau│ │ │ │compresiune medulară. Scăderea imunoglobulinelor normale. │paralizii sau │ │ │ │infecţii. La un număr de │incompletă. între 30.mucoase. Ele fac parte din │cu remisiune de durată │ │muncă cu │ │sindromul limfoproliferativ cronic. scade componenţa monoclonală cu │corect. IgA sub 3gr%. │Deficienţă accentuată. │crescută. │ 50 . │ │ │factori fizici │ │B. în forme cu │ │locuri de muncă cu│ │creşterea monoclonală de IgM şi fenomene de │anemie moderată. pierdere ponderală │ │ │mici şi medii. │ │C. │ 20 . │ 50 . │Bolnavii în st. │autoservire. │ │adenopatii (70% din cazuri) splenomegalie (30%) │ │ │fără expunere la │ │hepatomegalie (30 . cu trombocite │ │cu solicitări │ │produce distrugerea prematură a trombocitelor în │mai mult de 150. │reduse.│proliferarea unor clone maligne de celule │În forme cu celule mici │ │Poate lucra în │ │aparţinând sistemului imun.000/mmc. cu │ │profesionale ca la cei │ │trombocite mai mare de 100. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │B. fără expunere │ │Forme clinice . în │ │2. │renale. iar cei trataţi de 30 luni. insuficienţă medulară şi │tratament.64% │Gr. III inv. somnolenţă. Hemoglobină mai mică de 8 gr%. II cu │ │Aceleaşi │ │D. │ │solicitări energ. │ │Ex. funcţională │Incapacitate│Gradul de invaliditate │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Purpura trombocitopenică idiopatică (ITI) . insuficienţă renală.│ │ │ │II.100% │Gr. │ │Boala apare de obicei la vârstnici. sindroame hemoragipare. ale sistemului│ │ │ │ │nervos central care │ │ │ │ │împiedică autoservirea.este afecţiunea produsă prin │Deficienţă medie. creştere mare a proteinemiei. │ │I. cu │ │În remisiuni. │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ SINDROAME HEMORAGICE A) De cauză trombocitară ┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Def.

a factorului V Leiden. cu sângerări │ │ca mai sus. concentrate de F. │ │ │ │ │4) hiperhomocisteinemia. │ │b) sindrom Owren (hipoproaccelerina) în general │ │ │ │ │benign. │ │ │survin după traumatisme │ │ │ │ │minore. trombomodulina). │ │traumatizare fizică. │ │Tratamentul se instituie odată cu instalarea │ │ 50 .49% │Nu se încadrează. Transmiterea│sechele durabile. Aceleaşi │ │extracţii dentare sau intervenţii chirurgicale. │hemoragice survin │ │recomandări privitoare │ │Hemoragiile uşoare pot fi stăpânite cu │relativ frecvent dar │ 70 . Se │ │evidenţiat frecvenţa ridicată a anomaliilor │tromboze de intensitate │ │contraindică eforturi │ │protrombinei. │ │subendotelial dezgolit şi transportul şi │pe care le determină.VIII C sau F. I inv. │ │ │intracraniene. │ 50 .│ │ │ │ereditară. │de mică intensitate. │ │Intensitatea manifestărilor hemoragice poate │ │ │Bolnavii vor fi │ │scădea cu vârsta sau în cursul sarcinii. cu │ │deficienţa agregării plachetare în prezenţa │promt la tratament. Studiile populaţionale au│Deficienţă medie cu │ 50 . în hemartroze │ │ │ │ │sau hematoame profunde.69% │Gradul III. │ 50 . │ │ │În hemofilii cu │ │ │ │ │anchiloze în poziţii │ │ │ │ │vicioase şi amiotrofii │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ │ │autoservirea (vezi │ │ │ │ │criteriile de profil).│ │substituţie (plasma proaspătă congelată. │hemoragiilor │ 90 . hemartroze. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │e) Deficienţă de factor XIII (FSF) în general │Deficienţă accentuată │ 70 . în │ │Gradul III de │ │legătură cu manevre incazive de explorare.) │ │ │ │ │evaluarea funcţională va│ │ │ │ │avea în vedere acest │ │ │ │ │element.hemoragii la traumatisme. │ │şi severă cu factori VIII sau IX mai mic sau egal │Bolnavi cu formă medie │ │Au aceleeaşi indicaţii │ │cu 1%. │ 90 . │ │plasmatici ai coagulării: │ │ │Se vor evita locuri de │ │a) deficit de factor 1 (hipo sau afribinogenia şi │ │ │muncă cu solicitări │ │deficit de factor II-hipoprotrombinemia au de │ │ │fizice mari şi risc de │ │obicei evoluţie benignă. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. boala Stuart-Prower. │ 30 .49% │Nu se încadrează în grad│ │după traume sau intervenţii chirurgicale. │ │deficienţa Rosenthal şi deficienţa Hageman. proteina S. de│ 20 . care nu lasă │ │toxice. │care episoadele │ │invaliditate.69% │Gr. II inv. la factori │ │C. se recurge la │răspund favorabil la │ │cele mai sus menţionate. cu │În situaţia în care nu │ │ │ │evoluţie benignă. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Boala VON WILLEBRAND (BvW) este deficienţa │Deficienţa funcţională │ │ │ │ereditară a factorului vW. Cazuri │Deficienţă uşoară în │ │monitorizaţi.69% │Gr. │de boală. │determinări articulare │ │ │ │ │Bolnavi cu artropatii │ 60 . fără tulburări│ │muncă fără risc de │ │IX. în raport│ │ │ │ │de intensitatea şi │ │ │ │ │sechelele acestora. deficienţa plasminogenului │trombotice.idem │ │ │necesită tratament │ │ │ │ │periodic antihemofilic.89% │Gr. III inv. în 15% din cazuri (hemofilia B). Ele │ │ │ │ │ .│ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată în│ │Gradul II de │ │ │hemoragii severe ce │ │invaliditate. │ │hemoragice diverse: muco-cutanate în formele │Deficienţă uşoară în │ │ │ │uşoare ale bolii. Se manifestă prin evenimente │ │ │traumatism. În celelalte cazuri. a │redusă.100% │Gr. hemartroze sau hematoame │cazuri asimptomatice. III inv. │ │de invaliditate. │ │Forme clinice: uşoară cu factor VIII sau IX între ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │5 . │ │muncă fără risc de │ │coagulării (VIII C). chiar │frecvenţa şi gravitatea │ │ │ │şi între membrii aceleaşi familii. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Alte sindroame hemoragice prin deficit de factori │Deficienţă medie. Hemoragii severe apar │modificări hematologice │ 35 . produsă prin deficit de factor │Bolnavi cu forme uşoare │ │Necesită locuri de │ │VIII în 85% din cazuri (hemofilia A) sau de factor│de boală. │ │ │nefavorabili. │tratament.5% │Deficienţă medie.│Hemofilia (A+B) este o boală congenitală ce apare │Deficienţă uşoară.89% │Gr.25% medie. │ │benignă. fără │ │ │ │hematoame. │ │ │ │ │rectocolita │ │ │ │ │ulcero-hemoragică. de sechelele│ │Nu se încadrează. │ │ │ │ │c) parahemofilia Alexander cu hemoragii articulare│ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │d) Boala von Willebrand. │ │ │risc de traumatizare. dar pot apare hemoragii intracraniene │sau gravă în situaţia │ sau │ │ │grave. antitrombina │predispune la evenimente│ │ │ │III. de sechele │ │ │ │3) anomalii ale lizei cheagului │induse de accidente │ │ │ │(disfibrinogenemia. │hemoragice. │hemoragice. cofactorul II al heparinei.69% │ │ │accidentelor hemoragice sau profilactic .69% │Gr. │ │expunere la toxice şi cu│ │Ristocetinei. │ │ │ │şi a inhibitorului său). │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. │ │ │ │crioprecipitat. la │ │Accidentele trombotice pot apărea din mica │ │ │traumatisme. │ 30 . Factorul vW │manifestărilor │ │ │ │asigură adeziunea plachetelor la colagenul │hemoragice. │ │ │ │ │În cazul în care │ │ │ │ │hemofilicul are şi alte │ │ │ │ │afecţiuni care predispun│ │ │ │ │la sângerare locală │ │ │ │ │(boală ulceroasă.în │Deficienţă medie. │ │Diagnosticul . de │ │ │ │Leiden" şi rezistenţa la proteina C activată). expunere la│ │hiperhomocisteinemiei şi a deficienţelor proteinei│recurente.100% │Gr. │tratamentul │ │ │ │2) deficienţa inhibitorilor naturali ai │anticoagulant de fond ce│ │ │ │coagulării (proteina C. │ │ │Forme severe cu │ │ │ │ │artropatii cronice cu │ │ │ │ │modificări ireversibile │ │ │ │ │ale mecanicii │ │ │ │ │articulare. cu│ │ │ │profunde în formele severe. │frecvenţa şi │ │ │ │generate de o stare latentă şi permanentă de │intensitatea │ │ │ │hipercoagulabilitate plasmatică de cauză │accidentelor trombotice. │Deficienţă uşoară. II inv. │apar complicaţii. proteinei S şi antitrombinei III). │ │ │ │ │insuficienţă hepatică. │ 70 . care │ │. III inv. │ │copilărie sau la adulţi tineri (<40 de ani). unice sau │ │fizice mari. diagnosticul│situaţia unor evenimente│ │contraindică locuri de │ │se sprijină pe asocierea TS alungit. Clasic. │ │fizici de mediu │ │este de tip autosomal.34% │Se recomandă locuri de │ │stabilitatea în plasmă a factorului VIII al │răspunsul la tratament. scăderea │hemoragice muco-cutanate│ │muncă cu solicitări │ │nivelelor factorului VIII C şi a factorului vW.vW). │minore. │ │ │ │ │tumori sîngerânde şa. Mutaţiile genetice implică: │de teritoriile venoase │ │ │ │1) anomalii ale unor factori de coagulare (mutaţia│afectate de │ │ │ │genei protrombinei la poziţia G 20210 şi a genei │manifestările clinice │ │ │ │factorului V la poziţia CGA 1691-> "factorul V │specifice. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │TROMBOFILII EREDITARE (PRIMARE): tromboze unice │Deficienţa funcţională │ │ │ │sau recurente (venoase sau/şi arteriale) sau │este determinată de │ │ │ │predispoziţii pentru accidente trombotice. │ │ │necomplicate. cu transmitere de tip │este determinată de │ │ │ │autosomal şi expresie fenotipică variabilă. Se │ │asimptomatice au fost citate.49% │Nu se încadrează │ │la sexul masculin. care │ │ │ │ │necesită administrare │ │ │ │ │repetată de preparate │ │ │ │ │antihemofilice şi │ │ │ │ │transfuzii frecvente.89% │la locul de muncă cu │ │Desmopresin. cu factor VIII sau IX între 2 . │ │ │traumatisme. │ce survin rar şi răspund│ │energetice mari. I inv.

│ 90 . genunchi. SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR: fracturi. Artroplastia de şold cu proteză totală. hepatice şi/sau │ │ │ │ │renale considerate a fi secundare procedurii │ │ │ │ │(tratamentului şi/sau regimului de condiţionare). │ │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ AFECŢIUNILE APARATULUI LOCOMOTOR I. în care hematopoeza post transplant│ │ │nefavorabili de mediu. Sechelele post OA-TBC inclusiv Morb Pott.ankiloze.  Sindrom algo-neurodistrofic. hepatic) Avorturile "spontane" │venoase profunde. picior. rezistenţa la aPC + deficienţa │în accidente trombotice │ │ │ │de AT III) şi pot afecta preponderent teritorii │repetate. Anchilozele. II. distrugeri părţi moi. │ │ │ │şi PS. VII. cardiace. în │ │ │ │sau moartea fătului sunt posibile.100% │Gradul I. │ │heterozigoţi (ex. . leucopenie sau anemie care │ │ │ │ │necesită tratament substitutiv lunar) prin │ │ │ │ │hipoplazie medulară datorită unui grefon │ │ │ │ │insuficient în ceea ce priveşte cantitatea de │ │ │ │ │celule Stem conţinute. I. prin artrodeză: şold. IV. indiferent │ │ │ │ │de forma şi/sau întinderea sa (organele │ │ │ │ │interesate) în cazul allo transplantului. Osteitele fistulizate. Heterozigoţii │forme cu necroză │ │ │ │pot rămâne însă aparent sănătoşi. │ │transplant). │ │ │ │predispozanţi pentru precipitarea accidentelor │ │ │ │ │vasculare sunt sarcina. VI. Se remarcă │ │ │ │ │trombocitopenie (uşoară-moderată) sau leucopenie │ │ │ │ │(uşoară-moderată) sau anemie (uşoară-moderată) │Accentuată │ 70 . Osteonecroza aseptică.  Traumatismele vertebro-medulare. VIII. Factorii │cutanată. chimioterapiei intratecale │ │ │ │ │sau neurotoxicităţii unor medicamente.  Pseudoartroze. │ │ │ │ │Hematopoieză post transplant cu defect (grefare cu│ │ │ │ │defect) = bi sau pancitopenie moderat-severă │ │ │ │ │(trombocitopenie. V.89% │Grad II. │ │este cu defect (grefare cu defect). fără complicaţii (apreciate de │ │ │Se recomandă locuri de │ │medicul curant). contraceptivele │ │ │ │ │orale.REDORI . │ │care nu necesită tratament substitutiv în condiţii│ │ │ │ │bazale prin hipoplazie medulară datorată unui │ │ │ │ │grefon insuficient în ceea ce priveşte cantitatea │ │ │ │ │de celule Stem conţinute.  Amputaţiile. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Status post auto sau allo transplant de celule │ │ │ │ │Stem hematopoetice în care există complicaţii. │ │ │ │ │boală malignă a cărei apariţie poate fi legată de │ │ │ │ │procedura de transplantare (iradierea corporală │ │ │ │ │totală. luxaţii. mezenteric.Osteosinteza vertebrală. deficienţa imună secundară transplantării. │ │laborioase. │ │ │ │ │Existenţa bolii de grefă contra gazdă. │ │ │ │ │disfuncţii pulmonare.100% │Grad I. . │ │ │ │ │După diagnostic. traumatismele sau manevrele chirurgicale │Deficienţă gravă în │ 90 . │ 50 . distrugeri părţi moi):  Redori . │ │ │ │ │disfuncţii endocrine secundare condiţionării │ │ │ │ │(iradierii corporale totale): hipotiroidismul de │ │ │ │ │diverse grade.│ │ │ │ │infecţiile. imunosupresia). renal. lăuzia. pacienţii trebuie anticoagulaţi │ │ │ │ │toată viaţa. tiroidita sau neoplasmul tiroidian. III. │ │ │muncă cu solicitări │ │ │ │ │energetice mici. Sechelele posttraumatice ale membrelor şi coloanei vertebrale: (fracturi.│sunt mai frecvente la homozigoţi sau la dublii │Deficienţă accentuată │ 70 .89% │Gradul II. │ │ │ │ │legate de regimul de condiţionare: │Gravă. │implică teritorii │ │ │ │cerebral. │ │cataracta secundară corticoterapiei şi/sau │ │ │ │ │iradierii corporale totale. în cele ce │ │ │ │venoase profunde (cav inferior. Deformaţiile coloanei vertebrale. Complicaţii. │accidente trombotice cu │ │ │ │Manifestări clinice particulare (purpura fulminans│sechele durabile (în │ │ │ │neonatală sau necroza cutanată indusă de │special cerebrale) care │ │ │ │warfarină) au fost înregistrate în deficienţele PC│împiedică autoservirea.69% │Grad III. fără │ │Status auto sau allo transplant de celule Stem │ │ │expunere la factori │ │hematopoetice. Osteomielita. Malformaţiile congenitale. Sindromul post hernie de disc operată.│ │ │ │ │insuficienţa gonadală (ovariană). │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Status post transplant (auto sau allo │Medie. │ │ │ │ │complicaţii neurologice tardive secundare │ │ │ │ │iradierii craniene. luxaţii.

┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr.durere spontană sau provocată la nivelul artic sau focarului de fractură.30% │ Gr. MEMBRE PELVINE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │ invaliditate │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤ │Redoare de gleznă │Deficienţă locomotorie│ 0 .A.AMPUTAŢII . III │Schimbare │ │bilaterală │medie │ │ │loc de muncă│ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză genunchi│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. . excepţie face articulaţia cotului. .TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE REDORI ARTICULARE Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: .20% │ Gr.modificarea de tonus muscular. Examenul radiologic este edificator. │Schimbare │ │unilaterală │uşoară │ │ Nu se │loc de muncă│ │ │ │ │ încadrează │ │ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. 0 │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ ANCHILOZELE Termenul de ankiloză presupune abolirea totală a mişcărilor într-o articulaţie.40% │ Gr.ANCHILOZE . III │Se recomandă:│ │genunchi sau şold │medie │ │ │schimbarea │ │unilateral │ │ │ │locului de │ │ │ │ │ │muncă │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │genunchi bilateral│accentuată │ 70% │ Gr. 0 │ │ │bilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.30% │ Gr.examen radiologic. 0 │ │ │unilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20 .D.deoarece în majoritatea cazurilor fixarea articulaţiei se face prin angularea fragmentelor osoase care realizează articulaţia. . Termenul de ankiloză provine din grecescul: "curbat" . . . 0 │ │ │de cot │manipulaţie uşoară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă în│Deficienţă de │ │ │ │ │extensie de cot │manipulaţie medie │ 50% │ Gr.imaginea radiologică.S. II │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │şold bilateral │accentuată │ 70% │ Gr. .examenului clinic.. II │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ MEMBRE TORACICE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ 20 . Simptomatologie: pierderea mişcărilor în articulaţia respectivă. 0. Diagnosticul pozitiv: . III │ Idem │ . Termenul este parţial corect deoarece în multe cazuri asistăm la anchiloze în rectitudine (în special cele realizate operator).N.PSEUDOARTROZE .reducerea mişcărilor active şi pasive.testare articulară. III │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ │ │ │ │scapulo-humerală │manipulaţie uşoară │ 30 .

factorii etiologici incriminaţi sunt multipli (care generează osteoporoza de diferite stadii). . MEMBRE PELVINE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă │Incapacitate│ Grad de │Observaţii│ │ │ funcţională │ │invaliditate│ │ ├────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤ │Pseudoartroza │Deficienţă │ 20% │ Gr.redoare algică.mobilitate anormală în focarul de fractură după terminarea tratamentului de imobilizare (după 4 . Întârzierea în consolidare care este o stare tranzitorie. III │Schimbare │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie medie │ │ │ loc de │ │scurtare sub 7 cm) │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 70% │ Gr.mobilitatea anormală este în aproximativ toate planurile.durere. Semne clinice: . Semne clinice: . . Pseudoartroza strânsă sau fibroasă. edeme. Examenul radiologic . III │ Idem │ │unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold cu │ │ │ │ │ │redoare strânsă │Deficienţă accentuată │ 70% │ Gr. Pseudoartroza fibro-sinovială (cu excesivă mobilitate a fragmentelor ce demonstrează o organizare a ţesuturilor mai complexă). . II │ │ │genunchi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr. . II │ │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie │ │ │ │ │scurtare peste 7 cm)│accentuată │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ MEMBRE TORACICE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ 20% │ Gr. 0 │ │ │strânsă oase │manipulaţie uşoară│ │ Nu se │ │ │antebraţ │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză largă │Deficienţă de │ │ │ │ │oase antebraţ │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. ca "osteoporoză algică".care reprezintă o stare definitivă. 3. .modificări ale troficităţii cutanate. III │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ SINDROMUL ALGO-NEURODISTROFIC POST-TRAUMATIC Descris iniţial de Sudeck .semnificativ: lipsa consolidării.mişcarea este practic nedureroasă.1938 ca o "inflamaţie colaterală regenerativă" şi apoi de Leriche. Se pot distinge: 1. 2. Pseudoartroza . compacta diafizelor este cruţată un timp apoi se subţiază şi ea. 0 │ │ │oaselor degetelor │locomotorie uşoară│ │ Nu se │ │ │picior │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 50% │ Gr.│unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Pseudoartroza liberă sau flotantă.5 luni). 2. cianoză. Examenul radiologic: -osteoporoză difuză care creează aspectul de osteoporoză "în pete" a spongioasei. I │ │ │bilateral │gravă │ │ │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘ PSEUDOARTROZA Trebuie făcută distincţia între: 1. III │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ │ │ │ │humerus │manipulaţie medie │ 50% │ Gr.

tarso-metatarsian. III │ │orice nivel) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie la nivelul 1/3 prox. 4. Coapsă: la diferite nivele. 5. bont cu fistule cronice. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │anchiloza mb. 1/3 proximală. 0 │ │(în afara policelui) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa ultimelor falange de la │Deficienţă de manipulaţie│25%│ Gr. I │ │coapse (imposibilitatea │ │ │ │ │realizării ortostatismului │ │ │ │ │fără cârje) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. Se vor consemna şi evalua: B. 0 │ │degetelor de la unul sau ambele │(Se vor evalua tulburările │ │Nu se încadrează│ │picioare │secundare) │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie tip Lisfranck. bont greu protezabil.60% │ Gr. Infecţie incontrolabilă. Gambă: Syme . Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie şi care poate fi: 1.Chopart . bont cu nevroame hiperalgice. Nivelul amputaţiei: Picior: . pelvin opus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. AMPUTAŢIILE Criterii de diagnostic clinic: În cazul amputaţiilor. bont cu leziuni trofice. Tumora malignă la care se speră eradicarea. 0 │ │toate degetele de la o mână │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa degetelor de la o mână │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr.24% │ Gr.gangrenă. . MEMBRELE PELVINE ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Amputaţie totală sau parţială a │Fără deficienţă │ 10 . Durerea severă de cauză circulatorie. dezarticulaţie coapsă. Distrugerea unui membru prin strivire. 0 │ │ │ │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Amputaţie gambă unilateral (la │Deficienţă locomotorie medie │ 50% │ Gr. III │ │ │medie │ │ │ . Chopart │Deficienţă locomotorie uşoară│ 25% │ Gr.medio-tarsiană. bont cu calus vicios.transepifizare distale tibio-peroniere 1/3 medie. III │ │coapsei (bont minim de 7 cm) │ │ │ │ │unilateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie coapsă (bont mai mic de│Deficienţă locomotorie │ │ │ │7 cm). II │ │contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin amputaţie a ambelor │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr.Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă se stabilesc în raport cu gradul deficienţei afecţiunii sechelare principal invalidante. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │amputaţia sau dezarticulaţia de │ │ │ │ │membru toracal │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────┘ MEMBRE TORACALE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───┬────────────────┐ │Lipsă prin amputaţie 1-3 degete │Deficienţă de manipulaţie│20%│ Gr. Pierderea vascularizaţiei . II │ │ │ │ │ │ │Amputaţie unilaterală asociată cu│Deficienţă locomotorie │ │ │ │anchiloze şi calusuri vicioase │accentuată │ 70% │ Gr. 2. II │ │Dezarticulaţie coxofemurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie bilaterală a membrelor │Deficienţă locomotorie │ │ │ │pelvine de la nivelul gambelor │accentuată │ 70% │ Gr. bont cu cicatrici vicioase. │accentuată │ 70% │ Gr. a │Deficienţă locomotorie medie │ 50 . C. 3. bont cu sechele complexe.Lisfranck . Starea bontului: bont scurt. criteriile de diagnostic şi încadrare în grad de invaliditate trebuie obligatoriu să ţină seama de: A.

III.6 săptămâni. iniţiale: I.  Tulburări neuro-vegetative (termice. 2. prezenţa sau absenţa lor tranşează net 2 aspecte. . În faţa unei rezultante posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumatică a unui anumit segment. Leziuni rahidiene fără semne neurologice sau amielice (după Putti). Fracturi de corp vertebral a) fracturi prin compresiune care pot fi complete sau cuneiforme. Durează 1 .luxaţii (cu sau fără leziuni disco-ligamentare). Ele sunt aceleaşi în toate segmentele medulare:  Sindrom senzitiv şi motor remanent. Consecinţa IMEDIATĂ: şocul spinal definit ca o stare de supresiune a tuturor activităţilor spinale. Fracturi .  Tulburări vezicale sub formă de retenţie. este cea a Institutului "Rizzoli" prezentată la cea de a XXXIII reuniune anuală a Societăţii Franceze de Ortopedie.│ │ │ │ │ ├Dezarticulaţie radio-carpiană │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. c) fracturi de pediculi. aritmii cardio-pulmonare). b) fracturi cominutive. Consecinţe TARDIVE:  Deficit senzitiv şi motor rezidual. articulare). urmând a detalia aspectul anatomopatologic şi aspectul clinic . de utilitate practică certă. Din multiplele încercări de clasificare. II. III │ │diferite nivele. I │ │toracice (de la diferite nivele)│ │ │ │ │sau redori strânse ale artic. Importanţa atingerilor medulo-radiculare reprezintă un capitol dominant în patologia traumatismelor rahidiene. 2 atitudini terapeutice şi încadrări diferenţiate în grade de invaliditate.urmărit în evoluţia sa. tensionale. Dezarticulaţie │medie │ │ │ │scapulo-humerală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia membrului toracic │Deficienţă de manipulaţie│70%│ Gr. denumite şi mielice. 2. Consecinţele lezării medulo-rahidiene: 1. Această clasificare împarte leziunile în 3 grupe mari.7-1%.  Tulburări ale funcţiilor genitale.  Tulburări trofice. Fracturi de arc posterior a) fracturi de apofize (transverse. III │ │ │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia unui membru toracic la│Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. II │ │unilateral cu reducerea │accentuată │ │ │ │prehensiunii contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia ambelor membre │Deficienţă gravă │90%│ Gr.  Tulburări intestinale şi anorectale. │ │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───┴────────────────┘ TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE Traumatismele vertebro-medulare închise şi deschise ocupă în tabloul general al patologiei aparatului locomotor o fracţiune de aproximativ 0. Consecinţele PRECOCE: sunt independente de şocul spinal. Leziuni rahidiene cu interesarea elementelor canalului rahidian. având caracter tranzitoriu.  Tulburări metabolice şi de nutriţie. Din punct de vedere lezional există 2 mari grupe: 1. dar sub directă dependenţă de leziunea medulară. b) fracturi de lame. spinoase. 3. c) fracturi parcelare. nu au alt cuprins decât pura noţiune enunţată.

III. între care distingem: Sindrom BrownSequard.. Toate afecţiunile TBC osteo-articulare în evoluţie generează o deficienţă funcţională accentuată şi se încadrează în gradul DOI de invaliditate.examen R.R. . ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬──────┬────────────────┬─────────┐ │Anchiloza unui segment de coloană │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr.  Tulburări psihice. Tulburări viscerale. II.examen clinic neurologic. III │Schimbare│ │mari (cu tulburări ventilatorii medii) │medie │ │ │ loc de │ │ │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloze cu deformări mari (cifoze │Deficienţă locomotorie│70-80%│ Gr.vezi capitolul "Redori . indiferent de localizarea procesului tuberculos:  TBC .OA sacro-iliacă  TBC .ex. 0 │ │ │(osteosinteză posttraumatică) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză sau redori strânse pe segmente│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. SINDROM RADICULAR care cuprinde pe lângă atingerile electiv radiculare. SINDROAME NEUROLOGICE PARŢIALE. Diagnosticul funcţional: se va aprecia în raport cu stadiul afecţiunii. SECHELELE MORB POTT .N.OA scapulo-humerală  TBC .OA coxo-femurală  TBC .deficienţă funcţională şi incapacitate . III. Anchilozele şi redorile strânse pentru fiecare articulaţie . Diagnosticul clinic . sindrom radiculo-medular ac.C.OA cot  TBC .electromiografie. SINDROM NEUROLOGIC TOTAL: tetraplegie sau paraplegie.  flebografie. II │ │ │cifoscolioze cu tulburări ventilatorii │accentuată │ │ │ │ │medii-accentuate) │ │ │ │ │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴──────┴────────────────┴─────────┘ Pentru sechelele neurologice.M. II. respectiv cu încadrarea în grupele de dispensarizare.OA radio-carpiană  TBC . . Faza de însămînţare. diagnosticul funcţional şi capacitatea de muncă se vor stabili după criteriile pentru afecţiunile neurologice. Faza distructivă. MORB POTT TBC evoluează ciclic în 3 faze: I. . . distingem: I. Faza de cicatrizare şi anchiloză.pozitiv se stabileşte pe baza: . II. SECHELELE POST OA -TBC. şi sindroame neurologice particulare. sindromul cozii de cal. . sindrom centromedular cervical.examen tomografic.examen radiologic:  discografie. L. Diagnosticul clinic şi stadiul afecţiunii se stabilesc de către unităţile teritoriale ale secţiei anti TBC.Anchiloze".OA tibiotarsiană şi intratarsiană. Sistematizând sinoptic.OA genunchi  TBC .  arteriografie.

Scintigrafie osoasă.K. . III │ │mare (5-6-7 vertebre) │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Osteosinteză pe coloană │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. cu evoluţie şi forme clinice diferenţiate. Examene de laborator neconcludente. .local.G.N.Redoare algică a articulaţiei şoldului. .Mers şchiopătat. Termenul de Osteomielită a fost introdus de Lannelongue.cu modificări pravalent locale. OSTEITELE FISTULIZATE Este o boală generală.care ne arată: distrucţie osoasă.forma hipertoxică.Durere spontană şi provocată. ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr. Diagnosticul se pune: . II │ │femural confirmată │accentuată │ │ │ │(bilaterală) în evoluţie│ │ │ │ └────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ IV. . .E.R. Diagnostic de certitudine: . .general.VSH.Tomografie computerizată.osteomielită cronică.tabloul sanguin . cap humeral şi fragmente izolate de os.Testarea coloanei. radiologic .ex. .. astragalul. Alte localizări: osul navicular carpian. .Forme acute: .Examen radiologic. III │ │femural confirmată │medie │ │ │ │(unilateral) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. . 0 │ │de coloană (2-3-4 vertebre) │uşoară │ │ Nu se │ │ │ │ │ încadrează │ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. care presupunea că leziunea de început este infecţia măduvei osului. .M.tabloul clinic: . . ┌────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.forma septicemică. OSTEONECROZA ASEPTICĂ A CAPULUI FEMURAL Afecţiune ce presupune alterarea până la suprimare a circulaţiei arteriale într-un segment al osului. .forma piogenă . . Formele clinice: .Examen clinic.leucocitoză.Probe ventilatorii. Criterii pentru diagnosticul clinic: .Examen radiologic. . . . . OSTEOMIELITA. .osteomielita cronică de la început. II │ │deformată (cifoscoliotică cu│accentuată │ │ │ │tulburări ventilatorii) │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴─────────────┘ III. Cea mai frecventă localizare este: capul femural.însămânţare din secreţia locală. .

0 │ │persistent postoperator │uşoară │ │ Se recomandă │ │ │ │ │ schimbarea │ │ │ │ │locului de muncă│ │Sindrom paretic sechelar │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.testare mişcări coloană. 5.40% │ Gr. Criterii pentru diagnosticul clinic: 1. II │ │postoperator cu tulburări│accentuată │ │ │ │sfincteriene │ │ │ │ └─────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┘ VI.de etiologie polimorfă ajunsă la maturitate. II │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ SUPURAŢII OSOASE POSTTRAUMATICE . │locomotorie│ 0 . SINDROMUL POST HERNIE DE DISC OPERATĂ poate fi astfel definit: Complexul simptomatologic care persistă după intervenţia neuro-chirurgicală (după înlăturarea factorului cel mai important de compresiune . . . . Tulburări sfincteriene.eventual cu sechestru şi osteoporoză perifocală. Tulburări psihice. cicatricile operatorii.examenului clinic. 0 │schimbarea locului│ │ventilatorii mici) │uşoară │ │ │ de muncă │ . fenomene de claudicaţie neurogenă. ┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Supuraţii osoase fistulizate│Deficienţă locomotorie accentuată│ 70% │ Gr. Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: . ┌─────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Sindrom algic vertebral │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr. epiduritele. hipertonie dureroasă paravertebrală. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Osteomielită cronică fistulizată│Deficienţă globală accentuată│ 70% │ Gr. hipoestezie dureroasă radiculară.Osteite post-traumatice care evoluează cronic de la început. Durerile: mers antalgic. 3. cronicizate.Osteite post-traumatice ac. poziţii antalgice. 2. suferinţe nervoase determinate de un tratament conservator exagerat prelungit. DEFORMAŢIILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza. 4.este concludent. Diagnosticul pozitiv: examen goniometric .examen radiologic: fistulografic . cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură sub 600 (cu tulb. ┌─────────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │funcţional │ │invaliditate│ │ ├─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Scolioză. cifoscolioza . sub formă de: spondildiscartroză.examen radiologic.efectuat pe o radiografie standard. . parestezii în membre. II │ └────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ V. Diagnostic clinic: . Pareze şi paralizii.discul intervertebral) din ansamblul patogenic premergător. Tulburări trofice. modificările vasculare inflamatorii şi degenerative care toate explică rezultatele negative sau parţial pozitive ale chirurgie discului intervertebral. III │ │postoperator │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Sindrom complex │Deficienţă locomotorie│ 80% │ Gr.fistule remanente unice sau multiple cu sau fără alterarea părţilor moi. arahnoiditele.

│ │ │ │ │ │ │Scolioză. │locomotorie│ 50% │ Gr. III │schimbarea locului│ │ventilatorii mici-medii) şi fără │medie │ │ │ de muncă │ │tulburări neurologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză. Osificările heterotipe (după Brooker): a) osificări insulare în părţile moi periarticular. II │ │ │neurologice: parapareză) │accentuată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză cu grad de curbură peste│Deficienţă │ │ │ │ │600 (cu tulb. progresiv. Decimentarea aseptică.Luxaţie congenitală a umărului.poate surveni în orice moment.osteoliză segmentară: lizereu de radiotransparenţă periprotetică. I. această complicaţie se manifestă prin: . 3. în final. dar mai ales după un număr de ani. 3. ARTROPLASTIA DE ŞOLD cu proteză totală. Diagnosticul radiologic: . ce creşte progresiv. Luxaţia capului protezei. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură peste 600 (cu tulb. Toate aceste elemente vor fi înregistrate pentru ca. secundare şi tardive. Descrisă pentru prima dată de Harris (1976). II. . medicul expert trebuie să aibă în vedere şi să nu subestimeze complicaţiile ce pot surveni în timpul şi după executarea artroplastiei.anchiloză. II │ │ │algică prin degradarea │accentuată │ │ │ │ │pieselor femurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastia bilaterală│Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr. . 4. Evaluând favorabil rezultatele bune. Perforarea fundului cotilului. 2. în special a pieselor de oţel în situaţia decimentării sau a unui defect de fabricaţie.osteoliză lacunară . II │ │ │decimentare (osteoliză │accentuată │ │ │ │ │progresivă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. Insuficienţa muşchilor fesieri şi abductori în statică şi mers. legate de tehnică: 1. Perforarea diafizei femurale. mobilizarea (Loosening) sau osteoliză. Complicaţii generale: tromboemboliile. Complicaţiile pot fi: intraoperatorii. Complicaţiile tardive: 1. MALFORMAŢII CONGENITALE Membre toracale: .când apare o geodă metafizar sau diafizar. ┌───────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├───────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Infecţia postoperatorie. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ │ │curbură peste 600 (cu tulburări │locomotorie│ 70% │ Gr. Complicaţiile intraoperatorii. 2. c) punţi osoase complete . 4. III. I │ │ │paraplegie) │gravă │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VII. Fractura femurului .reapariţia durerii la nivelul şoldului cu iradiere spre genunchi. III │Schimbarea locului│ │redoare algică prin │medie │ │ │ de muncă │ │osificări heterotipe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. neurologice: │locomotorie│ 90% │ Gr. b) punţi osoase incomplete. . Hematomul postoperator. 5.fenomene claudicative cu limitarea mişcărilor. legate de o tehnică imperfectă (neadaptată): 1. 2. Leziunea nervului sciatic sau femural. I │ │ │de şold sau de genunchi│gravă │ │ │ │ │decimentată │ │ │ │ │ └───────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VIII. să se poată realiza o cât mai corectă apreciere a deficienţei funcţionale. Degradarea pieselor femurale survine drept consecinţă a "oboselii" materialului. Complicaţiile secundare. 3. Complicaţii.

35 │ │Inelar │Ext. stg. = 0 .15 │ │ │Rotaţie stg.60 │ 20 │ 0 . = 0 . = 0 .95 │ 15 │ 0 . uln.40 │ │ 0 . .Scolioză idiopatică. = 0 . plantară = 0 .20 │ │ │Înclin. = 0 .10 │ │ │Opoziţie = 0 cm │ 2 cm │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.5 │ │ │Rotaţie ext. = 0 . rad.40 │ │ 0 .0 │ │ 0 . genu recurvatum. = 0 .60 │ 20 │ 0 . lat. = 0 . = 0 .10 │ │ │Add.M.30 │ │ 0 .Sindrom Klippel .│ Poziţia funcţională în │ │ │ │ Mobilitate de: │anchiloze şi redori strânse│ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────────────┤ │ │Flex.125 │ │Cot │Pron.90 │ 30 │ 35 .60 │ 20 │ 0 .talus .20 │ │ │ │ │ │ │ │Anteduc. .0 │ │ │Rotaţie int. = 0 .valgus .90 │ 0 │ 0 .45 │ 30 │ 0 .90 │ 45 │ 0 .0 │ │ │ │Auricular │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Metacarpofalangiană │Flex. = 0 . antebraţ. ICD în engleză). = 0 .Sindactilie.60 │ 10 │ 0 ..10 │ └──────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────────────┘ AFECŢIUNI REUMATISMALE Bolile reumatismale fac parte din clasa XIII din cele 21 clase mari de boli conform Clasificaţiei Statistice Internaţionale a Maladiilor şi Problemelor conexe de Sănătate (C.15 │ │ │ │ │ │ │Police │Flex. = 0 .25 │ 15 │ 0 . Principalele boli invalidante: .20 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.60 │ 30 │ 0 . Membre pelvine: .0 │ _ │ _ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 2 │Flex.30 │ │ │Înclin.20 │ │ │Add. = 0 . .5 │ │Gleznă │Abd. lat.. = 0 . = 0 .10 │ │ │ │ │ │ │Index │ │ │ │ │Mediu │Flex.Displazia luxantă a şoldului. genu valgus.60 │ │ 0 .90 │ 30 │ 35 . dr. = 0 .85 │ 40 │ 0 . TABEL cu mişcările.15 │ │ │ │ │ │ │ │Ext.50 │ 25 │ 0 .130 │ 45 │ 0 .170 │ 70 │ 0 .35 │ 15 │ 0 .40│ 15 │ 0 . = 0 .varus .10 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.10 │ │Scapulo-humerală │Abd.I. = 0 . mână.90 │ 45 │ 0 .I.5 │ │ │Abd.15 │ │ │Retroduc. Diagnosticul funcţional: în raport cu tulburările funcţionale: anchiloze.15 │ │Coloana dorso-lombară │Încl.Feil. poziţiile fiziologice şi poziţiile funcţionale în anchiloze şi redori strânse ale principalelor articulaţii: ┌──────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────────────┐ │Denumirea articulaţiei│Amplitudinea fiziologică │Deficienţă medie. . = 0 . = 0 . = 0 .20 │ │ │Rotaţie dr. = 0 .10 │ │ │Încl.Agenezie . = 0 . este clasa din care fac parte: Bolile sistemului osteoarticular al muşchilor şi sistemului conjunctiv.Aplazii de femur.40│ 15 │ 0 . Coloană vertebrală: .45 │ 10 │ 0 . lat stg.20 │ │ │Rotaţie dr. = 0 .35 │ 0 │ 0 .0 │ │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.145 │ 45 │ 0 .10 │ │ │Rotaţie ext.35 │ │ │Ext. .degete. = 0 .45 │ │Metacarpofalangiană │Ext.20 │ │ 0 . Clasa a XIII-a. = 0 . = 0 . în română şi franceză. lat.10 │ │ │Ext. conform C.85 │ 40 │ 0 .M.0 │ │ │ │ │Abd. = 0 .Picior strâmb congenital .90 │ 30 │ 0 . = 0 . dorsală = 0 .15 │ │ │Încl. = 0 .90 │ 30 │ 0 .5 │ │ │Rotaţie int. = 0 . dr.90 │ 40 │ 0 .15 │ │ │Rotaţie stg. = 0 .40 │ │Mână (pumn) │Ext.45 │ │ │Supin. redori.50│ 15 │ 0 .cavus. = 0 . = 0 . = 0.45 │ 15 │ 0 . = 0 . = 0 .40│ 15 │ 0 .40│ 15 │ 0 . coxa-valga.Genu varum. = 0 .30 │ │ │Ext.140 │ 45 │ 90 . scurtări.0 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.45 │ │ │Ext.10 │ │Coxofemurală │Add.15 │ │ │Ext. coxa-plana. = 0 . = 0 . cifoze. = 0 .15 │ │Coloana cervicală │Încl.90 │ 0 │ 0 .20 │ 10 │ 0 .60 │ 20 │ 0 . = 0 .Coxa-vara.= 0 .25 │ │ 0 .45 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.10 │ │ │Flex. .5 │ │ │ │ │ │ │Genunchi │Flex. = 0 .85 │ 30 │ 0 .

5. 3. 1. │ │. a cărei iniţiere şi perpetuare│este clasa I. Guta. Spondilatrita anchilozantă. GRAD 0. Bolile reumatismale abarticulare localizate. joacă un rol în etiologia PR. în mod simetric şi distructiv. │După criteriile combinate semicantitative ARA │ │. │mobilizarea pasivă a articulaţiilor periferice. Alte artropatii. │ │infecţia şi autoimunitatea.M. Bolile reumatismale abarticulare. III. b) Sindromul durerii miofasciale.profilaxia infecţiilor acute şi │ │În PR ipoteza uzuală privind etiopatogenia bolii│privind gradul de activitate al PR. │ │ │ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ este o boală │Există deci o incapacitate datorită inflamaţiei │ │ │ │imunoinflamatorie cronică şi progresivă care │(potenţial reversibilă) şi alta datorită │ │ │ │afectează cu predilecţie articulaţiile mici ale │alterărilor structurale consecutive (frecvent │ │ │ │membrelor. periferice. nu│ │evitarea frigului.dispensarizare medic de familie │ │retroviruşi mycobacteri. │ │de-a lungul anilor. 2. ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ (Artrita reumatoidă) cod │Aprecierea capacităţii funcţionale a bolnavilor │ │ │ │boală 628 (din lista de 999 coduri de boală după│cu PR depinde de activitatea inflamatorie a bolii│ │ │ │C. │ │antigen necunoscut. │Bolnavii prezintă redori matinale sub 15 . │ 10 . Condrocalcinoza (Pseudoguta). │ │ │ │ │Etiologia este necunoscută.). 2.I. │şi de alterările structurale osteo-articulare. fără │ │Aceleaşi măsuri profilactice. nu prezintă dureri la │ 0 . IX. 5. Artrozele mâinii. Spondiloza cervicală şi lombară. dar concepţiile │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │actuale consideră că PR este o boală la care │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │concură 3 categorii de factori: ereditatea.P. Coxartroza.│ │Pentru ereditate pledează agregarea familială a │min.R. iar după clasa funcţională (Steinbrocker) │ ──────> │Capacitate funcţională completă cu │ │mediată imunitar. membrelor normală. la debut. 3. rol │Testarea mobilităţii art. P. Artropatia psoriazică. Boala Behcet. în observaţie.I. 2. Ca urmare a stimulării │B. 6. X. Granulomatoza Wegener. d) Boala Dupuytren. 3. Artrozele piciorului. │ .20% │invaliditate. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv. Spondilartritele seronegative: 1. Spondilartritele enteropatice din Colita ulceroasă. │ │activează monocitele şi macrofagele ce vor │nivelul art. este gradul │ │tratamentul infecţiilor cronice. 1. Artritele microcristaline şi dismetabolice. │ │locului de muncă.10% │curenţilor de aer la nivelul │ │precum şi asocierea PR cu antigenul HLA-DR4. │ │posibilitate de a executa normal │ │este dependentă de răspunsul celular T la un │ │ │profesia.FR) │prezintă astenie. Sclerodermia sistemică. │A. Boli articulare degenerative. GRAD 0. V. VI. 1. Sindromul Sjogren. │ │este aceea că P. uşoară astenie. a) Fibromialgia (fibrozita). VII. Bolile reumatismale abarticulare difuze. e) Boala Ledderhose. Lupusul eritematos sistematic. Polimiozitele şi dermatomiozita. pseudoparalitic) b) Periartrita coxofemurală. Artritele reactive (Sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy). │starea subiectivă este foarte bună. Poliartrita nodoasă şi alte vasculite: Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg-Strauss). PR │definitivă).30 │ │Sunt necesare măsuri profilactice . XI. │ │sau reumatologie Policlinica │ │alţi germeni. Arterita Takayasu. 4. │ 0 . │ │teritorială pentru controale │ │care a fost periodic afirmat sau infirmat │ │ │periodice. IV.R. este o afecţiune cronică │zero. II. Boala Whiplle. 2.20% │Nu se încadrează în grad de │ │celulare T se eliberează limfokine. Spondiloza hiperostozantă. ce survine pe un teren │ │ │ │ │genetic predispus. Boala Kawasaky. la │ │invaliditate. Vasculitele.R. Poliartrita reumatoidă. Boala Crohn. la nivelul art. a) Periartrita scapulo-humerală (umăr blocat. VIII. 4. funcţii numai la PR confirmate. │ │ │ │face parte din colagenoze. │ │Agenţii infecţioşi ca virusul Epstein-Barr. │ │bolii şi a factorului reumatoid (Ig M . periferice ale membrelor. umezelii. Gonartroza. care │Bolnavii prezintă redori matinale sub 1 h. la care se adaugă şi │Fără semne obiective patologice. c) Distrofia simpatică reflexă.

│70 .55% (normal 70%). │membrelor periferice şi dureri articulare şi în │ │. │ ──────> 20 . │ │evoluţiei bolii.4 . dar nu obligatoriu. ortostatismul prelungit.eroziuni de suprafaţă sau pseudochisturi. │ │majoritatea bolnavilor cu PR şi este corelată cu│Hb . cu│Aprecierea asupra bolii . │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. │A.12. periferice.50% (normal 70%) │ │restul metodelor imagistice sunt rareori │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │folosite. │ │IFP. limpede sau │activ.Rg. │ │ale mâinilor. umezeală. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. P.200.anchiloză. de a se autoconduce. . st. articulaţiilor periferice dureroase la │ │inflamată (criteriile de mai sus) dintre │mobilizare pasivă. │ │Uşoară limitare a îndemânării │ │manuale ca: răsfoitul filelor unei │ │cărţi. periferice şi dureri articulare în │ │.5 h │ │activitate şi/sau de persistenţa unor indicatori│cu astenie marcată şi oboseală în repaos. │ │activate şi vor forma panusul.leziuni degenerative secundare.│ │bolii. │active şi pasive ale art. │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere:│ │EXAMENUL RADIOLOGIC STANDARD: │scor sintetic .80% │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă cu │ │posibilitate de a executa normal │ │profesia.10. P. Poate │ │urca şi coborî scări cu uşoară │ │dificultate. posibil. dar nu │ │Reacţiile pentru FR pot fi un indicator pentru │obligatoriu. sensibilitate.5 g/100 ml. │ │4.11 g/100 ml. │ │tulbure. uneori neomogen prin prezenţa │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate = │ │flocoanelor de fibrină şi poate coagula spontan. Artrită a mâinilor = cel puţin o articulaţie │Nr. Scintigrafia │Hb .49% 20 . IFP. │ │Poate urca şi coborî scările. │ │satisfăcute 4 din cele 7 criterii de mai sus │astenie prezentă (trebuie să întrerupă │ │(criteriile 1 . │ │ │redoare matinală.subluxaţii. │ │. periferice şi uneori │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │dureri articulare şi în repaos. │ │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul PR (revizia │ │ │1987) după Silman şi colab. │ │. │activă a art. MTF) │Stare generală bună. periferice. │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. │ │înainte de ameliorarea maximă. │ │gradul de evolutivitate şi are rol prognostic. │ │ │7.40 mm/lh. │obligatoriu. │ │Gradul de activitate ale PR poate fi susţinut │ │ │printr-o serie de parametrii clinici (durere. periferice normală. │periferice. abilitate │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │segmentară) sau biologici (elemente ale │ │ │sindromului biologic de inflamaţie nespecifică). │repaos. │ │fără ortostatism prelungit. astenie.9 . │Hb . │ │ │Semnele radiologice ale PR evidenţiate pe │ │ │radiografiile standard servesc la stadializarea │ │ │bolii şi la cuantificarea leziunilor articulare.│ │a serului cercetat. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit.69% ─────> 70 . GRAD 0.R.IgM şi IgG = sunt crescute. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de munca în. │o reducere a amplitudinii mobilităţii cu un │ │.peste 200.neregularitate marcată a spaţiului articular │activităţii pentru odihnă.70% 50 . │ │pozitive la diluţia de 1/64. antepicior faţă bilateral. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ . │ │. P.115 . cu │ │extensoare sau juxtaarticular. MCF. │o reducere a amplitudinii mobilităţii: scor │ │Cu excepţia radiografiilor osteoarticulare. │ │2. │Steinbrocker) │ │Creşterea alfa-2-globulinelor este în strânsă │Bolnavii acuză redori matinale peste 2 .minim activă │ │. cu oboseală)│ │cel puţin 3 arii articulare (din 14 posibile: │dureri la mobilizarea pasivă a art. │ │Schimbarea locului de muncă.20 mm/lh. scintigrafia │tensiometrului în mm) . se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 500 m. │ │3. se corelează cu progresia radiologică. Limitarea activităţilor│ │fizice ca: ridicarea de greutăţi mai│ │mari de 5-6 kg. deschiderea sau închiderea │ │unui robinet.│ │neo-angiogeneza la rândul lor osteoclastele sunt│ │ │activate. sau a butonului de la │ │aragaz. P.20% (normal 30%). │ │FR sunt prezenţi în lichidul sinovial al │ │ │bolnavilor cu PR mai ales sub forma anticorpilor│ │ │anti IgG. alergatul. │ │Waaler-Rose şi reacţia Latex.R. │ │. periferice. │ │C3) este normal sau uşor crescut. (obligatoriu prin │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │metode cantitative) care sunt considerate a fi │tensiometrului în mm) 195 . │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │Steinbrocker). │pentru odihnă). precum şi alţi │dureri la mobilizarea pasivă a art. a răsucirii unei chei în │ │broască. iar celulele │Testarea mobilităţii art. │ │şi eroziuni severe. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. de ambele părţi ale liniei mediane │ │ │(afectarea bilaterală a art. etc. periferice normală. II (moderat). dar nu │ │este cel mai fidel indicator al bolii active. │ │6. │ │.│elibera o varietate de monokine.4 trebuie să fie prezente pentru│activitatea pentru odihnă).0 . grad de mobilitate. │tensiometrului în mm) .│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │În mod curent sunt necesare: │Aprecierea asupra evoluţiei bolii . cu durată mai mare de o oră. │ │următoarele: IFP. │C. │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor de │Bolnavii prezintă redori matinale peste 4 .39% ──────> 40 . │ │semnele clinice de activitate inflamatorie a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 2.85% (normal 100%).│După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │Semnele radiologice precoce de PR: │clasa 2. genunchi. │ │ │Este obligatorie determinarea cantitativă. Semne radiologice = modificări caracteristice│ │ │pentru boală. │ │care nu dă mai mult de 5% rezultate pozitive la │ │ │persoane normale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia.│ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │pentru a-şi pune pălăria.60 mm/lh.70 mmHg.Complementul seric şi fracţiunile sale (ex. dureri la mobilizarea pasivă a art.41 .195 .Rg.tumefierea părţilor moi.moderat │ │PR de culoare galben citrin.21 .3 h. realizând │Clasa funcţională după Steinbrocker este clasa 1. │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. P. │ │de medic. │ │5. st. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │mediatori ai inflamaţiei. │ │Diagnosticul de PR este permis atunci când sunt │Bolnavii acuză redori matinale peste 1 .25% (normal 30%).osteoporoză juxtaarticulară.Rezonanţă magnetică nucleară. Sinoviocitele sunt │Stare generală bună. dar nu pentru diagnosticul │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │precoce de PR.40 mm/lh. la debut.12. │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │DIAGNOSTICUL GRADULUI DE ACTIVITATE: │clasa 2. mersul pe distanţe │ │mari. │ │îmbrăcarea şi dezbrăcarea unei │ │haine.60% ──────> 60 . │Stare generală destul de bună.│ │sau osteoporoză neechivocă în sau mai ales │ │ │adiacent la articulaţiile afectate (modificarea │ │ │de tip artrozic izolat nu satisface acest │ │ │criteriu). durere la mobilizarea pasivă şi │ │. │Bolnavii acuză redori matinale 4 . │B. │ │ │. glezne.200. │ │PR din punct de vedere imagistic. │ │muncii fără eforturi profesionale.minim activă. după criteriile │ │. │ │.9. │ │EXAMENUL LICHIDULUI SINOVIAL = exsudatul este în│Aprecierea asupra evoluţiei bolii . respectiv 1/40 a │VSH . │ │ │. │ │reorientarea profesională sau │ │recalificarea profesională după caz │ │în funcţie de vârstă şi potenţialul │ │evolutiv al bolii şi de rezultatul │ │recidivelor şi frecvenţa lor. P. producând eroziunile osoase.│A. │ │. │ │tumefiate pe seama părţilor moi sau a │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │hidartrozei. cu │ │Semnele radiologice tardive de PR: │astenie prezentă ce necesită întreruperea │ │.5 g/100 ml. Factor reumatoid în ser = prin oricare metodă│Stare generală bună. │ │. posibil. MCF sau pumni │Hemoglobinemia peste 12. │ │ │tumefiere. frig.│ │articulaţiilor în ariile şi în modul indicate la│ │ │punctul 2. │ │nivelul proeminenţelor osoase de pe suprafaţa │astenie prezentă (activitate completă. închiderea şi deschiderea │ │nasturilor şi legatul şiretelor. │ │articulară este cea mai utilă metodă de a evalua│VSH . mâini faţă bilateral. MCF şi MTF │ │ │este acceptată şi fără simetrie absolută). observate direct │oboseală). periferice normală. stadiul I precoce (după criteriile lui │ │hipergama-globulinemie. │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia. la debut. Se apleacă şi │ │îngenunchează cu uşoară dificultate.GRAD 0. a │ │ortostatismului şi a mersului.21 .Fibrinogenul = este crescut în 65% din PR │ │ │activă.periostită (rezolutivă). │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │După radiografia convenţională.5 ore. coate. │ │Alte tehnici imagistice: │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │. │ │diagnostic şi într-o oarecare măsură pentru │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │prognosticul PR. │tensiometrului în mm) . │ │legătură cu intensitatea procesului inflamator │astenie permanentă (întreruperea activităţii │ │indicând faza acută a PR. │ │ │creşterea alfa-2-globulinelor şi │A. │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere │ │ │cu un scor sintetic: 19 . posibil. │Testarea mobilităţii art. VSH .îngustarea uniformă a spaţiului articular. Artrită simetrică = afectarea simultană a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1. │sfert: scor analitic: 50 . │ │ │ │GRADUL II de invaliditate. │ │. │analitic 40 . Artrită în 3 sau mai multe arii articulare = │uşoară astenie (activitate completă. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.R.Electroforeza = arată o hipoalbuminemie.Proteina C reactivă = este prezentă la │VSH . Limitarea │ │activităţilor fizice ca ridicarea │ │obiectelor grele şi transportul │ │lor. posibil. observate pe radiografii standard │Testarea mobilităţii art.Tomografie computerizată. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. II/III. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. Noduli reumatoizi = noduli subcutanaţi la │Bolnavii acuză redoare matinală peste 2 h. │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. dureri la presiunea art.29% ──────> 30 .Factorii reumatoizi = FRIgM se determină │repaos. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale.11 g/100 ml. │ │curent prin 2 tehnici serologice reacţia │Stare generală aproape bună. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │curenţi de aer. │ │endotiale stimulate proliferează. GRAD 0. dureri la mobilizări │ │cel puţin 6 săptămâni). │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │. dar nu obligatoriu.schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii.4 .49% ──────> 50 .VSH = este crescută în perioadele active cu │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │valori ce depăşesc 30 . │B. care trebuie să includă eroziuni │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1.70.│ │Limitarea îndemânării manuale ca │ │închiderea şi deschiderea unei uşi │ │prin răsucirea cheii în broască. │ │diagnosticul de PR cât şi pentru urmărirea │Stare generală destul de bună.R.90% 70 . 1987) │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │1. la debut. │ │Gradul III de Invaliditate. │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii.osteoporoză generalizată.R. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │. │şi arată un potenţial recidivant redus.3 h. Redoare matinală = redoare articulară sau │ │ │periarticulară. │ │ │.R. se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. │Bolnavii pot acuza redori matinale peste 1 h. pumn.

răsucirea unei│ │(criteriile combinate semicantitative ARA) │60% (normal 100%).5 g/100 ml. Leziunile extraarticulare. │ │bolnavilor cu P. Bolnavul se │ │ nodulii sau tenosinovita poate │Starea subiectivă este rea.R.A. cu │ │ │. Terminal: 1. legarea şiretelor de la │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │pantofi. periferice la mobilizare şi în repaos. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu. │ │ │din ocupaţiile casnice şi │ │ │ │ │autoservirea. │ │ │10 . st. fără să simtă nevoia de a se│ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │aşeza. anchiloza │ │tot timpul în pat sau în majoritatea│ │ Gradul 3: .100% │Gradul I de invaliditate. │ │ │Steinbrocker. │ │permiţând bolnavului numai o parte │ │ prezent. │Clasa funcţională după Steinbrocker este 3. │ │altei persoane. │Formele de PR st. bilateral. Nu poate să ridice şi să │ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │transporte greutăţi mai mult de ½ │ │IV. │ │partea altei persoane pentru a merge│ │Clasa Felul capac.lipsă. │ │câţiva paşi fără să se oprească sau │ │Clasificarea capacităţii funcţionale a │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │fără să resimtă dureri severe. Nu poate urca sau │ │III. închiderea şi deschiderea │ │ │7 . │ │ Gradul 1: . │30 (normal 70%). scrisul cu stiloul sau │ │(criteriile Steinbrocker): │biologic) arată un potenţial recidivant moderat │ │creionul.Durata redorii matinale: │ │ │îmbrăcarea hainelor.formele de PR formă miozitică în care se │ │autoconduce. Criteriile stadiului II. │ │ Gradul 0: . │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │La toate formele de PR de la punctul A. (Steinbrocker): │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │ │un scor analitic sub 20% (normal 70%). Atrofie musculară extinsă. = Infirmitate importantă: bolnav │ │ │tăia alimentele. cu sau fără uşoare │ │ │ │ │ leziuni cartilaginoase sau │B. │ │ │reducere gravă a capacităţii de a efectua cele 6 │ │îşi leagă cu greutate şiretele la │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune. de a│ │ 3. │ │ │ │ │. │ │manuală şi dexteritatea: foloseşte │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │cu greutate stiloul sau creionul. zilnic şi uneori şi în │ │meargă mai mult de 200 .A. Nu se pot │ │ numai o mică parte din ocupaţiile │ │ │îmbrăca. În ceea ce priveşte îndemînarea │ │ 2. de a se │ │ │. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Capacitatea funcţională limitată │ │ 2. dureri │ │autoservi. │ │ odihnă │ │ │genunchi).peste 8 ore. │tibiotarsiană în equin cu deformaţii ale │ │zilei. │ │să se oprească şi fără să resimtă │ │ │VSH 70 .2 ore │ │ │realiza majoritatea activităţilor │ │ Gradul 2: . Nu│ │ durerii şi redorii la una sau mai │Capacitate restantă globală a mâinii afectate │ │se pot ridica din poziţia şezând în │ │ multe articulaţii. st. P. │ │ osoase. încheierea nasturilor de la│ │ STADIUL STAREA │= 40% (normal 100%). Nu poate │ │ cartilaginoase sau osoase. │sub 40% (normal 100%). nu-şi │ │ casnice şi autoservirea. Sever: 1. │ │ │obligatoriu. │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │poate să meargă mai mult de 500 m. │ │ │ │ │nu se poate ocupa de propria │ │ │ │ │îngrijire sau o face cu mare │ │ │ │ │dificultate.95% │muncă. a │ │unei alte persoane. P. │ │ │poate ridica braţele. │osteoarticulare. a coatelor. = CF normală cu excepţia handicapului │0 . a capacităţii de autoservire. . a şoldurilor. │ │greutate de pe un scaun şi cu │ │ 4.R.│biologici de activitate în perioada de remisie │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. Aspectul de osteoporoză poate fi│clasa 3. │ │ se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │ sau o face cu mare dificultate.rea. cu │ │spaţial fără ajutorul altei │ │ │laxitate ligamentară şi instabilitate articulară. = CF limitată permiţând bolnavului │ │ │partea altei persoane.20% │Nu se încadrează în grad de │ .destul de bună. posibil. Nu se poate apleca sau │ │DIAGNOSTICUL STADIULUI ALTERĂRII │un scor analitic: 30 . cu posibilitatea invalidului │ │ │adaugă: │ │de a se autoservi.│ │ Gradul 3: . │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4. funcţionale (CF) │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │2 . Moderat: 1.PR cu pierderea acuităţii vizuale datorită │ │ │ │ │complicaţiilor oculare.şi în repaus. │ │haină. │ │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4.R. Greutate în │ │ │ │ │ridicarea membrelor toracice pentru │ │Criteriul: │ │ │punerea unei pălării pe cap sau │ │. │ │ Gradul 3: . Nu pot sta │ │ exercita normal profesiunea. Îndemânarea manuală şi │ │acceptate. │Steinbrocker.10% (normal 30%). │ │fără sprijin. Absenţa deformărilor (limitarea │Bolnavii prezintă redori matinale peste 5 ore.100% │Gradul I de invaliditate. │ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ 4.numai la mişcare. Nu│ │ fi prezentă. │ │ │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │ │ │ │sub 20% (normal 100%). nu-şi poate │ │ 4. │genunchilor în semiflexie. în puseele evolutive. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILARTRITA ANCHILOZANTĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │(S. │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ mobilităţii poate fi prezentă). cu posibilitatea de a │reducere gravă a capacităţii de efectuare a │ │coboare nici o treaptă.40% (normal 70%).Starea subiectivă: │poziţii vicioase. │ │ Gradul 0: .│ │persoane. IV (terminal) după criteriile │ 90 . │Formele de PR cu anchiloza pumnului şi a │ │supraveghere permanentă din partea │ │ Gradud 1: . │ │coborî o scară cu trepte.3 paşi. fără ajutor din│ │ 3. │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional analitic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a mobilităţii diverselor │ │ │ │ │segmente ale mâinii şi pumnului: scor analitic │ │ │ │ │sub 10% (normal 70%). │ │poziţia în picioare. │reducere gravă a capacităţii de efectuare a celor│ │dexteritatea mult diminuată │ │ │6 tipuri esenţiale de prehensiune: scor sintetic:│ │(întoarcerea paginilor unei cărţi. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu. propuse de Steinbrocker. cu dificultate. Nici un semn radiologic de │ │ │ │ │ distrugere. Atrofie musculară de vecinătate.întreruperea activităţii pentru│ │ │(endoproteze coxofemurale.sub 5 min. │ │altei persoane.foarte bună. III (severă) după criteriile lui │ 80 . │astenie marcată cu oboseală şi în repaos. │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │ │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │30 min. nu│ │ │ │ │se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │sau o face cu mare dificultate. st. 3. se │ │total. │ │ │Măsuri profilactice: │ │ Gradul 1: . │ │picioare nesprijinit şi neajutat. │(după criteriile combinate semicantitative ARA) │ │Nu poate îngenunchia. S. P. │ │ fibroasă sau osoasă. │ │ │ │ │ │ │ │B. cu deformări şi anchiloze în │ │de autocontrol sau de orientare │ │. │o reducere cu trei sferturi. posibil.│ │ 2.8 ore │ │ │vieţii zilnice şi reducerea │ │ Gradul 3: .5 . │Hb . scor sintetic: 0 . IV (terminal) după criteriile lui │ 95 .aproape bună.100 mm/lh.9.3% │ │ │ │ │(normal 30%).90% │Gradul II de invaliditate.eventuale intervenţii │ │ oboseală. de a se orienta │ │ │produce atrofia muşchilor extremităţilor. Nu pot să meargă mai mult de │ │ │antepiciorului (anchiloza MTF). │cursul nopţii. │ │ │capacităţii efective a unor │ │. Osteoporoză.300 m. nu │ │ │singur medicamentele etc. │ │.18% (normal 30%). │ │ Gradul 0: .Astenia: │ │ │activităţi de autoservire.2 . │ │cu mare greutate a unui robinet. Leziuni distructive. │celor 6 tipuri de prehensiune: scor sintetic │ │confortabil pe scaun.împiedică somnul.9 g/100 ml. │ │ │chirurgicale corectoare │ │ Gradul 2: . │ │ │. │durerea împiedică somnul. │este gr. = CF completă. de a se autoconduce.R. Se ridică cu │ │ 3. în puseele evolutive. Precoce: 1. │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a capacităţii de efectuare │ │ │ │ │a celor 6 tipuri esenţiale de prehensiune (sau │ │ │ │ │numai schiţarea lor). │ │ 2.Durerea: │ │ │. dezbrăca singur. Bolnavii stau │ │ Gradul 2: .│art.sub 9. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. dar nu │ │scările. Nu pot să urce şi să │ │ 1. IV sunt forme cu leziuni │ 90 .6%. │Steinbrocker. │ │disconfort. Anchiloză fibroasă sau osoasă. │degetelor.peste 100 mm/lh. fără│ │bolii.activitate completă.oboseală în repaus. │ │Aprecierea gradului de evolutivitate al PR │Capacitate restantă (globală) a mâinii afectate =│ │butonul de la aragaz. │ │II. │ │îngenunchia ca să ridice un obiect │ │STRUCTURALE = se face pe baza criteriilor unanim│Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │de pe jos. │Testarea deficitului funcţional analitic al │ │sprijin. scor analitic = 20 -│ │kg. centrală la debut în faza de sacroileită │ 0 .PR forma vasculitică cu alterarea stării │ │ │ │ │generale. fără anchiloză│Gradul de activitate al PR este sever activă │ │până să simtă nevoia de a se aşeza. │ │deplasează cu greutate în baston. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │ Gradul 0: . scor sintetic │ │pantofi.lipsă. Bolnavii nu pot să │ │clinică indică un caracter progresiv evolutiv al│periferice şi în repaos. │A. Deformări axiale.controale periodice.tratamente medicamentoase. ridicarea braţelor pentru │ │ │ │ │a-şi pune pălăria pe cap etc). nu obligatoriu. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │. │VSH . │ │ │tensiometrului în mm) sub 70 mmHg. │ │răsucirea unui robinet sau buton de │ │Stadializarea poliartritei reumatoide │Coeficientul de evolutivitate generală (clinic şi│ │aragaz. │ │I. Nu pot sta în │ │ 2. La fel ca la II 4.) Cod boală 469 (din lista de 999 coduri de│A. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │ Gradul 2: . Poate urca şi coborî │ │ │Hb . │ ──────> │Imposibilitatea persoanei de a │ │ Gradul 1: . │ │chei în broască.5 min. │ │sta în picioare mai mult de 20 min. nu-şi poate lua │ │ imobilizat la pat sau în fotoliu.

2 zile pe lună. pe ambele │ │ │versante ale articulaţiei. timp de cel puţin │Bolnavii pot acuza dureri lombosacrate 1 . │ │bolnavii cu S. │ │a IgA în timpul perioadelor de activitate a │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │bolii. extensiei. │Nu sunt semne clinice patologice la ex. coboară │ │A. Investigaţii biologice: │până la nivelul genunchiului. │ │oblică este ex. │ │ │ │ │ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SA: │B. │C. şi stg. │ │ │II. histologic al│moderate la nivelul segmentului vertebral │ │sinovialei nu este patognomonic pentru S. este confirmat de ex. dar fără │cu redoare matinală persistentă. Nu │ │poate să stea confortabil pe scaun │ │mai mult de 2 ore. extensiei. prin │ │ │scleroza periarticulară apare o creştere a │ │ │opacităţii osoase. înclinare laterală dreapta şi│ │. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. periferice │ │concavităţii obişnuite a conturului vertebral │2 . │ │ │ -20% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.49% │Bolnavii pot să desfăşoare │ │activităţi fizice. │vizuală sau deficienţă vizuală uşoară. uneori cu iradieri sciatice bilat. de profil a coloanei vertebrale lombare: │tendinita achiliană (ambele determinând │ │arată rectitudinea coloanei lombare cât şi │talalgiile persistente). în grupul spondilartritelor │valorile fiziologice ale flexiei. L1-L2 │Strâns legată de afectarea articulaţiilor │ │(fiind primele modificări radiologice │periferice este cea a inserţiilor tendinoase şi │ │vertebrale) care pot ajunge la punţi între două │capsulare pe os (entezopatia). │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. frig. formă centrală cu prinderea art. │ │Sunt necesare măsuri profilactice .A. Din poziţia │ │îngenunchiat se ridică cu uşoară │ │greutate. │ │ . │ │Poate urca şi coborî scări.Rg. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. fără deficienţă │ │ . radiologic al art. │nivelul coloanei cervicale. 1 .gradul III = sacroileită moderată.2 zile pe lună. │1 .70% │Gradul III de Invaliditate. │Articulaţiile periferice sunt afectate de un │ │Rg. │gr. │ │ascendent. Limitarea expansiunii toracice (corectată în │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │funcţie de sex şi vârstă).creşterea │lat. │ │ │. │frecvente entezopatii fiind: fasciita plantară. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.gradul I = modificare suspectă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .A. centrală la debut în faza de sacroileită │ │(Van de Linden.Rg. │ │semnul Romanus (aspectul pătrat al corpilor │Mobilitatea art. │Radiologic rg. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. │ │ . │ │predispoziţiei faţă de boală.electroforeza proteinelor serice pune în │ │ │evidenţă o hiper-alfa 2 globulinemie (alături de│ │ │o creştere minimă a hipergamma-globulinemie). │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │Sciatalgia prezintă anumite particularităţi: │ │susţinerea diagnosticului de SA: │sciatica înaltă din regiunea fesieră. │ │fiind similare în majoritate cu cele din PR. sacroiliace. el având semnificaţia │Proteina C reactivă normală. │ │ridicarea obiectelor grele şi │ │transportul lor. Limitarea mişcărilor coloanei vertebrale │Nu sunt semne clinice patologice la ex.2 │ │3 luni. dar poate fi şi normal chiar şi la │"basculă". în proiecţie frontală sau │punţi la un nr.VSH uşor crescut mai mare de 25 mm/h. umezeală. de faţă şi profil a joncţiunii │ │ │ dorso-lombare şi a coloanei lombare. fără să fie │ │nevoie să se mişte. care este prezent la 80 .A formă periferică la debut (forma │ │punţi osoase care se formează între cele │"scandinavică" de S. . periferice este redusă cu 30-40%│ │vertebrali) determinat de eroziunea unghiurilor │din valorile fiziologice. │ │bolnavii cu forme severe ale bolii. GRAD 0. │care cedează la mobilizarea coloanei şi la mers. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ .A. │ │ │. EXAMENUL RADIOLOGIC: │reducere cu 40% din valorile fiziologice ale │ │ Diagnosticul de S. │VSH normal. │ │I. │evolutive fără afectare oculară sau disfuncţie │ │ .90% │Fibrinogen normal. │ │ │. │ │fără ortostatism prelungit. aspect comparat │ │ │cu "marginea de timbru poştal" (S. uşurată de exerciţiu şi nemodificată de │zile pe lună. │ │Limitarea activităţilor fizice ca: │ │ridicarea de greutăţi mai mari de │ │5 . radiologic cel mai important. │ │fiind nevoie de existenţa altor modificări şi │sacroileitei gr. IV şi a coloanei dorso-lombare │ │considerat un test de evolutivitate a bolii mai │(sindesmofite numai la nivelul joncţiunii │ │fidelă decât VSH. │ │ │. Nu poate sta mult │ │timp în poziţie fixă aplecată în │ │timpul activităţii profesionale. │ │1.2 zile la 2 . este cel radiologic (prezenţa unei │Bolnavii acuză dureri lombosacrate sau sciatalgii│ │sacroileite bilaterale). la care se pot adăuga │bilat. │ │modificări specifice.10% din │coloanei cervico-dorso-lombare). │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │deficienţă ventilatorie uşoară.49% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. spaţiul articular dispare.Fibrinogen uşor crescut. │ │ . sacroiliace.arată │Uşoară redoare dorso-lombară însoţită de dureri │ │predominanţa limfocitelor. │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │B. │ │precoce la nivelul vertebrelor D11.dozările enzimelor în ser .A. 1 zi pe săptămână sau │ │ant.Scintigrafia osteoarticulară. │ │2.60% │gestualităţii profesionale. GRAD 0. etc.6 kg şi transportul lor. rotaţiei │ │ .antigenul HLAB27 este prezent la 80 . se │ │apleacă şi se ridică de pe scaun cu │ │uşoară dificultate. S. │ │ .│ │evitarea frigului.90% dintre │ │ │bolnavi.A. înclinare laterală dreapta şi │ │radiologic. la nivelul coloanei │ │creatinfosfokinazei şi a fosfatazei alcaline. │ │În mod curent sunt necesare: │Ca semne biologice de inflamaţie: │ │ . centrală la debut în faza de sacroileită │ │I. │ │ sacroiliace.testele de depistare a factorilor │ventilatorie.A. art. Limitarea │ │activităţilor fizice ca alergatul.2 zile pe lună cu redoare matinală │ │şi unele criterii clinice. atât în declanşarea │ │ │bolii cât şi a formelor evolutive inflamatorii │ │ │ce duc la invaliditate. │ │frontal. │ │Pot să-şi desfăşoare activităţile │ │casnice.A.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinica teritorială. │ │.controale periodice.A. │ │curenţilor de aer la nivelul │ │locului de muncă. obiectiv │ │S. │ .D13.A este o boală inflamatoare cronică care │sacroiliace bilat. CRITERIUL RADIOLOGIC: │A. │ │ │ . GRAD 0 │ │Aceleaşi măsuri profilactice. formă centrală cu prinderea art. │ │curenţi de aer. după │ │care resimte disconfort la nivelul │ │articulaţiilor periferice ale │ │membrelor pelvine. S. . radiologic de profil al│ │ .Rg. radiologic nu este edificator se│ │ │pot efuctua: │A.Proteina C reactivă absentă.) │ │afectează predominant coloana vertebrală.) în puseu inflamator │ │versante. │Mobilitatea coloanei CDL este în limitele │ │Principalul criteriu de diagnostic pozitiv al │fiziologice. sacroiliace în incidenţa oblică. Alături de factorii genetici.A.Rg.69% │Gradul III de invaliditate. extensiei. Sacroileită de grad II sau mai mare. art. │gr. │ │ .VSH este crescut în cursul puseurilor │alternantă dreapta şi stânga: sciatică în │ │evolutive. printre cele mai │ │corpuri vertebrale vecine.Tomografia computerizată axială a art. obiectiv │ │lombare. este recidivantă. │ . │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. │.Tomografia art. I sau II (vezi ex. inclusiv profesionale │ │(activităţile vieţii zilnice) │ │Necesită: │ │. │ │S. │semnul Romannus) vezi ex.studiul lichidului sinovial . sacroiliace. dr. iar spaţiul articular pare lărgit │ │ │(pseudolărgirea spaţiului articular). │care cedează la mobilizarea coloanei. altor zone interesate.39% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │deplasare. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │ . │ │HLAB27. │ │producându-se o fuziune a articulaţiei. . rotaţie dreapta şi stânga şi cu 10% la │ │diagnosticul precoce al bolii. IV (vezi ex. umezelii.dispensarizare medic de familie │ │sau reumatologie Policlinica │ │teritorială pentru controale │ │periodice. GRAD 0. activităţile sociale │ │cotidiene. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul CDL │ │. │B. Prezenţa lui nu │ │ │este suficientă pentru diagnosticul unei SA.gradul II = sacroileită minimă: contururile │ │ │osoase apar şterse (datorită resorbţiei osoase │ │ │subcondrale a ambelor versante.3 zile pe săptămână. III (vezi ex. │ │ │3. │în puseu acut inflamator clinic şi biologic cu │ │ . S.proteina C reactivă este prezentă.gradul IV = anchiloză datorită numeroaselor │B. cel│ │evidenţiază osificările subligamentare care apar│mai frecvent-genunchiul. coloanei CDL prezintă │ │ . iar ex. │ │ . nu au probleme │ . urcatul şi coborâtul │ │scărilor. S. unilaterală) │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │SA definită: criteriul radiologic + cel puţin un│evolutive. În│Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │evoluţia artritei sacroiliace din punct de │reducere cu 50% din valorile fiziologice ale │ │vedere radiologic se deosebesc 5 grade: │flexiei. GRAD 0.│boală după CIM). a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit.10% 10 20 20 30 40 50 50 60 │invaliditate. ridicarea de greutăţi.29% │la mers. │clinic şi biologic. │ │S. radiologic al art. │. 5 . se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 600 m. o osteocondensare. │ │repaus. │ │bilaterală (de grad III sau IV.imunoglobulinele serice . important de discuri vertebrale.A. │Bolnavii pot avea dureri lombosacrate nocturne │ │procesul inflamator debutând frecvent la nivelul│uşoare 1 . se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. │ │seronegative): │înclinare laterală dreapta şi stânga.creşterea în ser │coloanei vertebrale lombare. │ │ │ . │ │În fazele evolutive ale SA modificările │ │ 0 . sacroiliace. cât şi în cel │al bolnavului. de Seze).programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinică. fiind │sacroiliace gr. iliac şi │ │ │sacrat). 1984): │gr. El este un mijloc util pentru │stânga. │ │Rg. aparţine grupului de histocompatibilitate │al bolnavului.dispensarizare la medicul de │ │familie sau specialist reumatologie │ │Policlinică.3 luni cu uşoară redoare│ │articulaţiilor sacroiliace şi progresând │lombo-sacrată matinală. │dorso-lombare. IV şi a coloanei dorso-lombare │ │în primul rând de aspectul patologic al │(punţi vertebrale între două corpuri vertebrale │ │radiografiei art. │ │Poate urca şi coborî scările. radiologic). │ │criteriu clinic.gradul 0 = aspect radiologic normal. Durere lombară şi redoare. pot să nu aibe antigenul │Fără semne inflamatorii clinice.A. bazin pentru art.A. │ │HLAB27. S. atât în planul sagital. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ │Uneori când ex. │stânga. │generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │Rg. S. │flexie. │dorso-lombare şi rectitudinea coloanei lombare + │ │ . │ │ │ . de faţă şi profit a joncţiunii dorso-lombare│proces inflamator cronic de obicei asimetric. statul în picioare. CRITERII CLINICE: │sacroiliace). . Testarea mobilităţii coloanei CDL │ │reumatoizi sunt negative (criteriul de integrare│ca test obiectiv arată o reducere cu 30% din │ │a S. ele │dorso-lombar 1 . │ │ │Versantele osoase apar zimţate. a │ │ortostatismului şi a mersului. │ │cură balneară. │ │ │interliniul articular fiind diminuat.cură │ │balneară în staţiune cu profil │ │reumatologic. un rol │ │ │important îl au factorii de mediu: infecţiile cu│ │ │Klebsiella pneumoniae.fibrinogenul este crescut. │ │din bolnavi. │ │vertebrale (superior şi inferior) cu lipsa │Bolnavii au dureri la nivelul art.

scapulo-humerală │ │. │ │În ceea ce priveşte dexteritatea: │ │foloseşte cu greutate un stilou. │ │Nu poate ridica şi transporta │ │greutăţi mai mici de 1kg. │ │Bolnavii stau la pat majoritatea │ │zilei.3 articulaţii periferice. de a│ │se orienta spaţial.A.3 │ │ │zile pe săptămână. în puseu │ │acut inflamator clinic şi biologic. S. Nu poate să meargă mai mult │ │de câţiva paşi fără să se oprească │ │sau fără să resimtă dureri severe. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │Se apleacă cu uşoară dificultate şi │ │cu greutate îngenunchiază. │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 .A.5 zile pe săptămână│ │la nivelul a 2 .90% │scapulohumerale sau coxofemurale bil.Pierre . │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │partea altei persoane pentru a merge│ │CDL. │ │uneori contractură musculară de tip torticolis. │ │Nu poate să meargă mai mult de 50 │ │m. Nu se poate apleca să-şi │ │atingă genunchii. dar cu│ │dificultate. cu deficienţă vizuală medie prin │ │afectarea oculară (sechele de iridociclită). │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice până│ │la 80% din valorile fiziologice. cu greutate la mobilizarea coloanei şi │ │dureri cu iradieri sciatice bilateral. │ │Bolnavii au dureri severe 4 . cu aspect de "şină de tramvai" pe rg. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. sau zilnic la nivelul coloanei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 .A. │ │Nu poate să ridice şi să transporte │ │mai mult de 1 kg. │ │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 .A. │ │ │sacroiliace: are o utilitate maximă în stadiul │ │ │precoce al SA când nu apar modificări │ │ │radiologice de sacroileită pe rg. formă centrală şi periferică cu │ │predominanţa formei periferice. Are un │ │grad de dispnee la mers. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Scintigrafia articulară cu stronţiu sau │ │ │techneţiu arată o hipercaptare a radiotrasorului│A. pumnilor şi degetelor. │ │ │Rg. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. Nu poate │ │îngenunchia. fără să│ │simtă nevoia să se mişte în scaun.A. coxofemurale. │ │Nu poate să meargă mai mult de 200 │ │m. S. │ │ │Afectarea funcţiei articulare a coloanei CDL cu │ │ │peste 70% din valorile fiziologice.2 luni │ │consecutiv. umezeală. fără ajutorul │ │altei persoane. consecinţa │ │disfuncţiei ventilatorii de tip │ │restrictiv. │ │Măsuri profilactice aceleaşi.95% │Marie): │ │ .│ 90 . │ │Fixarea coloanei cervicale în flexie.. S. genunchi sau │ │articulaţiilor coatelor. │şi fixarea coloanei cervicale în flexie. forme periferice cu prinderea │ │articulaţiilor mari. │ │Bolnavii acuză dureri cervicale şi redoare. zilnic 1 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │D.dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie pentru │ │controale periodice. îşi leagă cu greutate │ │şireturile la pantofi. cu deficienţă ventilatorie medie de tip│ │ │restrictiv şi deficienţă vizuală medie prin │ │ │sechele de iridociclită.│radiologice sunt mai importante. │ │. cu deficienţă│ │ventilatorie medie sau accentuată de tip │ │restrictiv. │ │Aceleaşi măsuri. sau de orientare │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. formă centrală cu prinderea centurilor │ 80 .100% │A. │ │creion. în mod │ │ │ireversibil. │ │ │Generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │ │punţi osoase la toate discurile intervertebrale │ │ │realizează aspectul de "trestie de bambus". generată de rigiditatea │ │cuştii toracice. Nu poate urca şi │ │coborî scări. │ │Poate urca şi coborî scările.│ │ │de faţă. Se ridică cu greutate │ │de pe scaun şi cu sprijin. ramurilor pelvine.│ │de autocontrol.80% │Nu poate sta confortabil pe scaun │ │mai mult de 1h. │ │ │clinic. │ │ │ │GRADUL II de invaliditate. se caracterizează pin pensarea │ │ │interliniului articular ce poate merge până la │ │ │anchiloza osoasă. interapofizare duce la pensarea │ │ │interliniului articular cu tendinţă la │ │ │anchiloză. │ │ │Coxita din S. standard. frig. Nu se │ │poate apleca sau îngenunchia ca să │ │ridice un obiect de pe jos.internare în secţia de │ │reumatologie în puseele acute ale │ │bolii pentru tratament. │ │fără ortostatism prelungit. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │curenţi de aer. │ │ │ │ │ │ │ │ │ . de a se autoconduce. după care se │ │îndreaptă cu mare greutate. │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │şezând în poziţia în picioare (fără │ │să se sprijine de ceva. S.eventuale │ │intervenţii chirurgicale corectoare │ │(endoproteze coxofemurale şi │ │scapulo-humerale) urmate de │ │programe de kinetoterapie în secţii │ │de recuperare. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │înaintea apariţiei modificărilor radiologice. │ │Nu poate urca sau coborî o scala cu │ │trepte. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. marelui trohanter etc.90% 70 . fără să simtă nevoia de a se│ │aşeza. │ 90 . │ │Bolnavii acuză dureri dorsale şi dureri toracice │ │inferioare sau toraco-abdominale şi o limitare a │ │expansiunii toracelui în cursul mişcărilor │ │respiratorii ample. │ │Bolnavii au dureri severe.schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. a capacităţii de autoservire. dar │ │ │diagnosticul poate fi pus numai pe baza ex. │ │. │ │Nu se poate apleca sau îngenunchia │ │pentru a putea ridica un obiect de │ │jos. fără ajutorul │ │altei persoane. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │Nu poate sta în picioare mai mult │ │de 20 min.3 │ │zile pe săptămână sau zilnic la nivelul │ │centurilor. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. Se deplasează cu greutate cu │ │baston sau cârje pe distanţe mai │ │mici de 20 m.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │ │Tomografia computerizată axială a art.prinderea umerilor (anchiloză în adducţie) │ │ . │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │30 min. │ │ │Afectarea art.prinderea coxofemuralelor bilat. desface cu │ │greutate un borcan sau nasturii de │ │la haină. │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. │ │ │ │ │ │B. fără să se sprijine sau fără să │ │resimtă disconfort. de a se autoconduce.a. Bolnavii stau toată │ │ziua în pat sau în majoritatea │ │zilei.programe de kinetoterapie la │ │domiciliu sau policlinică. de a│ │se orienta spaţial. până să simtă nevoia de │ │a se aşeza. │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice │ │peste 80 . S. micşorează │ │mult orizontul acestor bolnavi. │ │Măsuri profilactice: │ │.85% din valorile fiziologice. │ │confortabil într-un fotoliu. │ │Măsuri profilactice: . │ │Nu poate sta mai mult de 30 min. │ │ │crestei iliace. în puseu acut inflamator clinic şi │ │ │biologic. Imposibilitatea persoanei │ │de a realiza majoritatea │ │activităţilor vieţii zilnice şi │ │reducerea capacităţii efectuării │ │unor activităţi de autoservire.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. altor zone ale scheletului pot arăta: │ │ │eroziuni şi proliferări osoase de tip osteofitic│ │ │la nivelul calcaneului. │ │În afectarea art. cu tendinţă │ │la anchiloză în poziţii vicioase. │ │Nu poate să stea confortabil în │ │scaun. Nu │ │poate sta mult timp în picioare. │ │.nu poate ridica braţele pentru │ │a-şi pune pantalonii sau să-şi │ │îmbrace haina. │ │ │ │Gradul I de invaliditate. fără să se oprească şi fără să │ │resimtă disconfort. fără să fie nevoie │ │să se mişte în scaun. │ │Bolnavii se deplasează cu greutate │ │în baston sau cârje. formă centrală cu prinderea centurilor │ │toracice şi pelvine (forma Strumpell .

│ │ │ │Dintre infecţiile genito-urinare cele mai │Proteina C reactivă absentă. │ │sau reumatolog Policlinica │ │sunt: infecţiile cu Shigella. A. Grad 0. Yersinia enterocolica şi Yersinia │(VSH.60% │prin reducerea efectuării │ │de germenul incriminat în etiologia AR. A. testele inflamatorii uşor │ │ │ │cervicită. anchiloza │ │poate ridica braţele.enterocolită acută sau genitală de │infecţie uro-genitală. │ │ │ │. este asimetrică. Nu poate sta│ │ │ │ │confortabil pe scaun. Cu excepţia oligoartritei clinice ex. pumn. extensiei. zona metafizară. │ │ │ │computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară. fără afectare oculară cu │ │ │ │tipul uretrită) însoţită de febră. Este frecvent acută. A. │ │ │ │B. │negative. │prezenţa entesopatiilor la nivelul calcaneului şi│ │ │ │. │tratament. │ │ │ │precoce al A. nu se │ │ │2.lichidul sinovial . │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │ │ │. │ │de boală după C. │ │ │funcţiei oculare (vezi criteriile af.sindesmofite.dispensarizare medic de familie │ │Dintre infecţiile digestive cele mai frecvente │antibiotic şi AINS. în cursul unui an cu │ │ortostatismului şi a mersului. │B. │A.FIESSINGER . Prezenţa lui arată tendinţa │sacroileită uni sau bilaterală şi afectarea │ │Schimbarea locului de muncă. au fost identificate │Rg. │ │ │ │uretrită. │ │ │ │cât şi ale imunităţii umorale. fără semne de │ │.100% │Gradul I de invaliditate. │îngustarea spaţiului articular.│ │ │ │observate pe mucoasa bucală. 6 luni) cu│ │Aceleaşi măsuri profilactice. apărute după un episod diareic sau │ │ │ │digestivă .proteina C reactivă în concentraţii crescute. 1. sau sindrom RFL în forme constituite după│ 50 . │ │ │ │Alteori uretrita poate fi însoţită şi de cistita│ │ │ │ │hemoragică. │ │ │ │ │ │ │ │B.│ │ │ │2 . │ │ │ │decurs de câteva zile sau săptămâni: │HLA B27 prezent. Grad 0. la │coloanei lombare.Leroy este o formă particulară de │şi AINS. Raport bărbaţi │B. Rolul terenului şi al │oligoartrită subacută la nivelul tarsului apărute│ │invaliditate. │ │la cronicizare. sau sindrom RFL sub formă de oligoartrita│ 40 . sau sindrom RFL în formă incipientă de │ 30 .│ │ │ │IF). forme periferice severe. se rezolvă în │Proteina C reactivă absentă.R.HLA B27 prezent are valoare mare din punct de │acute de oligoartrite.A. în 60 . nu poate să-şi │ │ │periferice) cu predominanţa formei periferice. sau sindromul RFL la debut în faza de │ 20 . şi care cedează la tratament cu │ │.. Se manifestă prin disurie │Rg. standard la nivelul segmentului afectat │ │ │ │ulceraţii superficiale. │ │ │ │HIV. oasele mici şi lungi). Artrita domină │pozitive care se negativează sub tratament.prezentă.investigaţii clinice şi │ │distanţă.10% │. faringiană. nesupurative. │tumefierea părţilor moi periarticular şi │ │ │ │linguală şi pe gland (bala-nita circinată).este bilaterală. │ │ │ │ │Nu se poate duce la toaletă. │ │ │ │infecţii extraarticulare. │ale segmentului afectat. cu│ │încheie nasturii la haină. │ │activităţii vieţii zilnice. SEMNE RADIOLOGICE: │Testarea mobilităţii normale.R. incidenţa mai mare a │coloanei vertebrale lombare (prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare şi riscul evoluţiei către│sindesmofitelor pe rg. Neisseria│HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │gonorrheae şi în ultimii ani de infecţiile cu │la debut. │ │A. │o anumită perioadă de la debut (aprox. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE REACTIVE (Sindromul Reiter-Fiessinger-│FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . apărute după un episod acut │ │ sau specialist reumatologie. Salmonella │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │teritorială. a │ │. fibrinogen) care se normalizează după │ │. │ │a bolii.sacroleită (uni sau bilateral). existând │normală. standard ale segmentelor afectate arată o │ │ │ │şi secreţie uretrală mucoasă sau mucopurulentă.LEROY: │A. GRAD 0.R este în prezent demonstrată. │ │SINDROMULUI REITER . nu îşi│ │ │genunchilor în semiflexie. conjunctivită. │ │ │ │manifestare a bolii. │ │pseudotuberculosis etc. │durata de 1 .titruri mari de anticorpi specifici în funcţie│A.39% │Nu se încadrează în grad de │ │ARTRITA .leucocitoză. sau sindromul RFL în forma incipientă de │ 10 .2 luni şi care cedează la tratament│ │ │ │Manifestări clinice: reprezentate de triada: │cu antibiotice şi AINS.20% │Nu se încadrează în grad de │ │femei de 5/1 .4 săptămâni (infecţia poate fi │gleznei. │Proteina C reactivă . tumefiată şi dureroasă.49% │Nu se încadrează în grad de │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │ │ │invaliditate.aspect inflamator │reducere cu 20% din valorile fiziologice ale │ │ │ │nespecific cu polinucleare neutrofile. │artrită genunchi bilateral. prostatită şi orhiepididimită.dispensarizare medic de familie │ │inflamatorii acute. │ │ │ .A. │ │ │ │. │flexiei.sub formă de mici│Rg. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │. forme mixte severe (centrale şi │ │nu poate să scrie. │ │typhi-murium. │ │ │ │frecvente sunt: Chlamidia trachomatis. anchiloza │ │Bolnavul nu se poate deplasa. │ │frecvent oligoarticulară şi mai rar mono sau │apărute deasemenea după un episod acut de │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │metatarsului.controale periodice. │ 50 . Nu se poate│ │ │ │ │îmbrăca.A. evidenţiate pe rg. standard).20% │Nu se încadrează în grad de │ │Leroy) cod boală 647 (din lista de 999 coduri │ │ │invaliditate.periostite (tars. sunt frecvente│evidenţiază pe lângă osteoporoza juxtaarticulară. fără │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane. │ │ │3. │ │invaliditate.R.85% din cazuri. │ │ │ │ │secreţie uretrală numai în perioada de inducere │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │Proteina C reactivă . GRAD 0. │ │ │ │MANIFESTĂRILE CUTANEOMUCOASE .49% │Nu se încadrează în grad de │ │. │ │ │ │. │ │ │pumnilor. MTF şi │care cedează la tratament cu antibiotice şi AINS. │ │agenţilor infecţioşi (infecţii digestive şi │după un episod acut diareic sau o infecţie │ │Sunt necesare următoarele măsuri │ │genitale (eventual urogenitale) în etiologia │urogenitală cu evoluţie subacută cu durata de 3 -│ │profilactice: │ │A. nu-şi poate face│ │ │acuităţii vizuale datorită complicaţiilor │ │toaleta intimă. A.absentă. │ │.70% │GRADUL III de invaliditate.3 pusee │ │gestualităţii profesionale. glezne. necesită │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane. Nu│ │ │ │ │se poate apleca în faţă. │ │ │ │Radiografiile standard ale segmentelor afectate │ │ │ │ │pun în evidenţă: │C. │ │ │ │.debutează brusc. │ │autoservească.osteoporoza juxtaarticulară. tulburări de conducere sau │ │Imposibilitatea realizării │ │ │afectarea gravă a acuităţii vizuale.asociată cu uretrită şi/sau │obiectiv este normal. la care ex. la persoane cu o anumită │conjunctivită cu durata artritei de 2 săptămâni │ │ paraclinice periodice. SEMNE DE LABORATOR: │Testele inflamatorii în afara puseelor acute │ │ │ │.entezopatia (la nivelul inserţiilor │chiar eroziuni osoase la nivelul inserţiilor │ │ │ │tendoanelor şi ligamentelor). │ │ │ │CONJUNCTIVITA . │ │ │ │totodată o netă agregare familială. │ │poliarticulară.R. │ │vedere prognostic. │Testarea mobilităţii articulaţiilor normală. sau sindromul RFL incomplet în forma │ │Recomandări: │ │ARTRITELE REACTIVE (A. urină. │HLA B27 prezent.prezentă indiferent de poarta de │la debut.6/1. A. Grad 0. │4 săptămâni.) sunt artropatii │incipientă de oligoartrită subacută la nivelul │ 0 . coxite bilat. afectate. SEMNE CLINICE: . Se dezvoltă pe un │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │teren imunogenetic particular marcat de │la debut.R. │tendonului lui Ahile. Sindromul Reiter │şi care cedează la tratament antibiotic specific │ │ │ │Fiessinger . │ │ │ │scintigrafia osoasă . nu-şi poate │ │ │tibiotarsiană în equin cu deformări accentuate │ │pregăti mâncarea şi nici să se │ │ │ale antepiciorului.VSH frecvent crescut. cu anchiloza │ 95 . │ │ │insuficienţa aortică.A. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. indolore. A. radiologic standard │Bolnavii acuză dureri la nivelul art. Sunt afectate articulaţiile │infecţie urogenitală fără afectare oculară şi │ │ │ │membrelor inferioare (genunchi.R. │ │apărute în urma unor infecţii situate la │digestiv sau urogenital.). │ │ │ │intrare a germenului şi poate fi prima │Proteina C reactivă absentă.I.R. înclinare laterală dreaptă şi│ │ │ │Examenul radiologic are o mare utilitate pentru │stânga. Nu poate sta │ │ │ │ │în picioare nesprijinit şi neajutat. articulaţia afectată │Testele inflamatorii uşor pozitive (VSH. sterile. S. │ │ │ │artrită reactivă .episod infecţios în urmă cu │artrită incipientă la nivelul genunchiului şi │ │ │ │aproximativ 1 . Nu poate să urce şi să │ │ │ │ │coboare nici o treaptă. de │ │ │ │ │autoservire şi îngrijire.│ │ │ │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │ │ │ │şezând în poziţia în picioare.30% │Aceleaşi măsuri profilactice. │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │URETRITA . │ │Din punct de vedere al dexterităţii │ │ │ │ │nu poate ţine stiloul sau creionul.│Testarea mobilităţii articulare normale. │ │ │ │care se pot adăuga tomografia axială │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive. │ 20 . │ │ │ │o S. cu durata de 2 luni.R. standard ale segmentului afectat normală.prezenţa agentului infecţios în scaun. │ │ │ │tabloul clinic al bolii şi este secundară unei │Proteina C reactivă absentă.3 paşi. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul │ │ │ │diagnosticul pozitiv şi diferenţial de A. │şi sacroileită unilaterală forme constituite după│ │invaliditate. │ │ │ │manifestări neurologice şi cardiace. │ │ │ │C. nu-şi │ │ │ │ │poate lega singur şiretele la │ │ │ │ │pantofi). │ │ │ │prezenţa antigenului de histocompatibilitate │Radiografia standard al segmentului afectat │ │ │ │HLA B27. │fibrinogen uşor crescute). │osteoporoză juxtaarticulară. │ │predispoziţie genetică.R. coatelor. Afectează │ │ │ │ │predominant sexul masculin. S. S. │ │ │ │fiind roşie.M. În patologenia A. │ │diafizară.cu rol în diagnosticul │HLA B27 prezent. │o anumită perioadă de evoluţie cu 2 . dezbrăca singur (nu se │ │ │ │ │poate închide la nasturi.R. │ │ │ │unele perturbări ale imunităţii mediate celular. standard│ │ │ │. artrită şi conjunctivită la care se │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │ │ │pot asocia manifestări cutaneomucoase şi mai rar│care se normalizează după tratament. forme periferice severe cu afectarea │ │poate spăla singur. oculare).

20% │Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C.│ │ │invaliditate. │şi cu artrită periferică. GRAD 0. │ │ │ │obligatoriu. │ 60 .P. │psoriazică a unghiilor şi alte localizări ale │ │ │ │. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total.P. şolduri. Forme de sacroileită asociată cu HLA-B27 │ │ │ │prezintă sub forma unor artrite periferice │pozitiv şi aspect de sacroileită la ex.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Boala Crohn . │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ │periunghial asociat cu durere. │ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A. A.F. │ │ulceroasă.P. │ │. în forma de artrită mutilantă cu leziuni │ │ │ │extremităţilor proximale ale celor adiacente.P.│distală (2 .afectarea severă a artic. cu afectarea artic. în forma de poliartrită simetrică cu │ 80 . de a se autoconduce. │ │A.M.) este o artropatie │A. IF │ │ │ │. cu sacroileită uni sau bilaterală. IF │ │ │ │. A. este mai puţin agresivă decât P. │ 70 . în forma de artrită interfalangiană │ │ │ │limitarea mişcărilor în cel puţin o articulaţie. radiocubitocarpiene. │ │ │ │ │Proteina C reactivă crescută. boala Crohn şi by-pass-ul ileal şi se│B. A.negativitatea testelor de depistare a │A. │ │se asociază cu 2 criterii minore. şi a │ │ │plus artrită periferică la nivelul genunchiului │ │sindromului RFL: │ │ │şi gleznei.examen radiologic al scheletului axial cu │distale.) cod de boală 647 (din │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ.80% │autoservi.complexele imune circulante prezente în │A. după │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │o evoluţie de aproximativ 5 ani cu 3 . în forma de spondilită psoriazică. │ 90 . de a se autoconduce. │ │. │ │factori de mediu (infecţii bacteriene şi virale. B16.3 │ 60 . glezne.A. │ │. │tablou clinic identic cu cel al S. asociat cu şase sau mai multe │ │ │ │ │criterii minore. sau chiar a două│după o perioadă de evoluţie de 1-2 ani cu 2-3 │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │dintre ele. B38 cât şi antigenul HLA-B27. │ │. │ │. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ 50 . standard ale segmentelor afectate arată │ │La pierderea capacităţii de muncă │ │ │sacroileită gr. │ │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ │.). │ │ │ │ │. A. a │ │seronegative asimetrice cu durata de cel puţin o│sindesmofitelor la nivelul coloanei pe rg. │ 0 .R.P. │ │ │ │ │fibrinogen crescute).P.3 articulaţii ale mâinii sau picior)│ 30 .imunoglobulinele tip IgA crescute.2 articulaţiile de la mână şi │ 40 .).absenţa nodulilor subcutanaţi. │ │normal sau crescut. │ │ │Rg. │interesate degetele de mâini luând aspectul de │ │ │ │ │degete telescopate sau de la picior.90% │GRADUL II de invaliditate.P. │ │ortostatismului şi a mersului. │unilateral cu afectare oculară (irită) asociată │ │ajutorul altei persoane. aortită etc) la │ │ │către o S. sau când criteriul obligatoriu │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . evoluând spre o│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ │S. │asimetrică (1 .│poate fi normal.P.examen radiologic al articulaţiilor periferice│asociat cu localizări multiple cutanate de │ │ │ │cu aspect de artrită erozivă. sau sindrom R. │"mâinii în gheară". cu leziuni │ │ortostatismului şi a mersului.P. vindecată fără sechele. │ │cristalelor. sunt suficiente pentru stabilirea │osifiantă). │ 70 . Sunt │ │ │ │de periostită osifiantă.P. │osteolitice ale falangelor şi MC asociate cu │ │ │ │realizând aspect de "toc de călimară" sau uneori│leziuni întinse severe de psoriazis. │ │ │ │Diagnosticul pozitiv este susţinut de combinaţia│ │ │ │ │a trei dintre manifestările clinice enumerate │B.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ. formă centrală şi periferică (formă mixtă). │ │ │HLA B27 prezent. │ │ │invaliditate. Maladia Whipple în forma de artrite acute │ 0 .90% │atrio-ventriculare. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%.29% │ │ │HLA-B13. un rol important îl joacă │ │ │. │Bolnavii pot avea forme severe de psoriazis. │ │ │ │Afectarea intestinală precede atingerea │ │ │ │ │articulară. │afectarea unei singure articulaţii mari: │ 50 .sau prezenţa manifestărilor │ │ │ │ │cardiace (tulburări de conducere │ │ │B.lichidul sinovial bogat în celule polinucleare│proximale şi distale cu tendinţă la anchiloză şi │ │ │ │neutrofile.dispensarizare medic de familie │ │radiologice caracteristice ce apar la bolnavii │ │ │sau specialist reumatologie │ │care prezintă psoriazis. A. │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │ │ │ │ │. │în remisie clinică asociat cu psoriazisul │ │ │ │CRITERII CLINICE ŞI RADIOLOGICE MINORE: │unghiilor.distribuţie asimetrică a artritelor. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A. sau sindrom RFL în forme care evoluează │ 80 . │ │. glezne. │ │ │ │diagnosticului. A. pumn. │ │ │Testele de inflamaţie în formele acute intens │ │membrelor inferioare (vezi S.complexul seric crescut.A. │ │. dureri │ │ │ │ │ale coloanei CDL la mobilizare. │ │ │Policlinica teritorială. │ │sau specialist reumatologie │ │ENTEROPATICE sunt artrite ce însoţesc colita │ │ │Policlinica teritorială. A. A.ex.R. │dureri lombosacrate la mobilizare. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILITELE ENTEROPATICE din Colita ulceroasă. sacroiliace. │ │anemie. │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri calcaneu la mers.│(artrita unei singure articulaţii IF distale mână│ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │sau picior) fără teste inflamatorii pozitive. │ │ │ │CRITERIU OBLIGATORIU pentru diagnosticul A. │cu deformarea mâinii realizând aspectul de │ │ │ │.P. HLA B27 poate fi │ │ │ │. │Spondilitele din bolile intestinale inflamatorii │ │ │ .10% │Recomandări: │ │boală după C. │psoriazis ce tinde să afecteze şi artic. sau sindrom RFL în formele cronice.artrite seronegative enteropatice.│ │ │ │ │traumatisme) la autoîntreţinerea bolii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ: │ 20 . │ │mai sus.evoluţia gravă a afectării │ │ │Proteina C reactivă prezentă.90% │ │ │titruri mari. talalgii cu│ │oftalmologice) │ │ │greutate la mobilizare şi mers. dar caracteristice.A.P.tratament de specialitate al │ │terenul (predispoziţia genetică) cât şi unii │ │ │psoriazisului. GRAD 0. │ │ │pozitive.R. │ │În etiopatogenia A.P.P. │ │ │ │picior. Există │ │ │ │ │perioade lungi de remisiune pe fondul cărora │ │ │ │ │apar pusee acute. în formă de artrită cu afectarea a 2 . │ │Grupele de histocompatibilitate în cazul │A. │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive (VSH.afectarea articulaţiei interfalangiene │picior) în remisie clinică asociat cu afectarea │ │ │ │distale. Waaler Rose negative (absenţa │prezent. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A. cu absenţa germenilor şi a │cutanate discrete de psoriazis. în formă oligoartrită simetrică cu │ │prin reducerea efectuării │ │factorilor reumatoizi.lichid sinovial inflamator cu complement │genunchi. GRAD 0.R. mici │ 20 .49% │ │ │. │ │altei persoane.49% │Nu se încadrează în grad de │ │participând atât perturbările imunităţii umorale│ │ │invaliditate. │radiologic.69% │GRADUL III de invaliditate.A.A. │ │lună în asociaţie cu uretrita nespecifică sau │standard) şi a calcaneului (entesopatie │ │ │ │cervicita. │coloanei CDL şi a artic. a │ │.tulburările de vedere (vezi af.VSH este crescut. şolduri. │ │ │ │însoţite sau nu de sacroileită.R.40% din valorile fiziologice.durere şi limitarea mişcărilor în cel puţin o │C. formă de artrită interfalangiană │ │ │ │articulaţie. A.: │survenind la bolnavii cu forme uşoare de │ │ │ │psoriazisul evidenţiat clinic pe tegumente şi │psoriazis. de obicei │ │de a se orienta spaţial fără │ │. care pot fi asincrone. pumn│ │ │ │. │ │prin reducerea efectuării │ │ARA precizează că prezenţa oligoartritei │afectarea coloanei dorso-lombare (prezenţa │ │gestualităţii profesionale. sau sindrom RFL în formele constituite. IV şi afectarea coloanei CDL │ │contribuie deci în cazul A. │ │aproximativ 10% din bolnavii cu │ │ │cu deficienţă vizuală medie sau accentuată.39% │ │ │cu durata de cel puţin 6 săptămâni. hematologic arată un grad moderat de │Bolnavii prezintă afectarea axială cu prinderea │ │se autoservi. │ │cod de boală 647 din lista de 999 coduri de │A. │ │ │ │EXAMENUL RADIOLOGIC: aspect de osteoliză la │ │ │ │ │extremităţile distale ale unora cât şi ale │B. │ │ │ │ │. excluzând nodulii Heberden.I. │afinitate pentru art. │ │ │ │. în observaţie la bolnavii cu forme uşoare de│ │Recomandări: │ │inflamatorie cronică însoţită de modificări │psoriazis.L. │ │Vezi criteriile S. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │A. │ │.M.69% │ │ │infiltrat inflamator: │articulaţii mari: genunchi.P.4 pusee │ 70 .59% │gestualităţii profesionale.70% │GRADUL III de invaliditate. │ │ │ │ │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată reducerea│ │ │ │ │mobilităţii cu 30 . cu afectare oculară.biopsie sinovială cu hipertrofia sinoviei şi │B.ac. sau interesarea scheletului axial sub │ │ │ │aspect de sacroileită şi/sau sindesmofitoză │formă de sacroileită şi uneori bolnavii au un │ │ │ │şi/sau osificare paravertebrală. │ │coloanei vertebrale (vezi S. │ │ │ │ │HLA B27 prezent.79% │cu posibilitatea invalidului de a │ │. în formă de oligoartrită asimetrică │ │ │ │bolnavilor cu A.I.). │ │ │ │factorului reumatoid). frecvent identificate sunt: │seronegativă la debut. uric în sânge crescut. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ.dispensarizare medic de familie │ │ARTRITELE ENTEROPATICE sau SPONDILITELE │săptămână.R. tumefacţie şi │B. formă mixtă centrală şi periferică.A. cu titru crescut. de a│ │ │acute pe an. │pusee. │ │ │Bolnavii acuză dureri la coloana CDL.A.│ │ │A. │ │cât şi cele ale imunităţii celulare.testele Latex.100% │Gradul I de invaliditate │ │ │Vezi Criteriile S.aspect de degete în "cârnat" la mână sau │psoriazisului. A. │migratoare şi fugacee cu durata mai mică de o │ │. │ │ │ │DIAGNOSTICUL este sigur în prezenţa criteriului │Radiologic: prezenţa osteolizei şi sacroileitei. B39.90% │GRADUL II de invaliditate.

10% │ │ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L. permiţând│ │. Anomalii hematologice: .E.S. │ │ │ │durere.39% │.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ 3 │elemente/mm ) la două sau mai multe determinări. curenţi de aer. Serozită: pleurită.internări în clinici de │ │anti-ADN. │incluse în criteriile ARA: eritem facial fix cu │ │sau specialist reumatologie │ │Întrepătrunderea dintre factorii genetici. deoarece afectarea renală este ireversibilă │ │sub forma celulelor LE.controale periodice. LUPUSUL INDUS MEDICAMENTOS la debut. exudat. fără alte manifestări clinice generale. │ │ .90% │leucopenia cu limfopenie şi trombocitopenie) │acută. acidocetoză.│(incomplet) la debut. . │ │ │ │absenţa unor condiţii metabolice cunoscute ca │ │ │ │ │uremie.E. Anomalii renale . accidente vasculare cerebrale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate.dispensarizare medic de familie │ │antinucleari.11.S.E. Anomalii imunologice: . │ │ │ │şi serologice. │ │timp de coagulare şi timp de protrombină │pulmonare.M. în caz de puseu acut │ │ . │apariţia numai a anticorpilor antinucleari.│ │.│Artritele sunt oligo şi poliarticulare atingând │nu diferă de cele idiopatice şi criteriile de │ │ │ │articulaţiile mari: genunchi.) │ │ │ │MALADIA WHIPPLE (B.sindrom de malabsorbţie intestinală │ │ │ │ │steatoree. a capacităţii de │autoservire. mici ale extremităţilor. │febră. cardiace. artrită. │ │. umezeală. plăci eritematoase cu cruste│O serie de medicamente sunt implicate fie în │ │invaliditate. │ │.S. │ │cicatricială pe leziunile vechi. coate.anomaliile coagulării:│renală.limfopenie sub │Bolnavii prezintă 2 .anemia hemolitică │ │ │ │ │cu reticulocitoză sau leucopenie (sub 4000 │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC LATENT │ 50 . │ │altei persoane. manifestări cutanate │ │ortostatismului şi mersului. glezne. │Proteinuria între 1 g . │ │ .prezenţa mai multor tipuri│În prezenţa semnelor de afectare renală.2 din manifestările │ 30 .anticorpi │scăderea complementului seric nu sunt incluse în │ │. curenţi de aer. prezenţa celulelor LE.S.6.proteineurie persistentă │La marea majoritate a pacienţilor simptomatologia│ │ │ │peste 0. Eritem facial pe suprafeţele malare. │ │ │ │. │ │munci fără eforturi fizice mari. pierdere ponderală. │Nu este cazul L. │ │ │ │hialini. cu manifestări grave neuropsihice │ │fracţiunea C 3 sunt scăzute reflectând consumul │de tip convulsii. cilindri hematici în sedimentul urinar│ │este crescută doar în cazul unor infecţii │orientează diagnosticul spre glomeru-lonefrită │ │supraadăugate bolii lupice. incapacitate şi grade de │ │ │ │pumni. nefrită.citopenia (anemia + │B. │ │pentru investigaţii privind │ │din cele 11 criterii. psihice. │ │ │ │induce lupusul medicamentos. │hematurie.I. │ 0 .artrita este acută.M. │respectarea şanţului nazo-labial şi rash cutanat │ │Policlinica teritorială: │ │hormonali şi imunologici cu anumiţi factori de │după expunerea la soare (observat de medic sau │ │. │şi rapid evolutivă. migratoare şi fugace.) cod boală 647 din │ │ │ │ │lista de 999 de coduri de boală după C. erupţie cutanată. cu o │ │lupului indus medicamentos. │Manifestări biologice: citopenie. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │ │ │ │ │. │ │. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .8.prezenţa genetică: HLA DR2 │ │ │sau DR3 .│generale. GRAD 0. │ │de autoanticorpi în ser.3 din manifestările incluse│ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │ │Diagnosticul prezumtiv se poate stabili pe │ │ │ │ │următoarele criterii minore: │ │ │ │ │. │exacerbarea suferinţei preexistente. uneori atrofie │apariţia unui sindrom lupus-like fie în │ │Idem.celule LE │limfadenopatiile.complementul seric şi │persistentă. în insuficienţă renală. prelungirea │ │fără frig. │difuză (vezi criteriile bolilor renale). clasic diagnosticat după criteriile │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │serozitate. este o │ │ │ │ │jejunită cronică ce poate avea mai multe │ │ │ │ │localizări şi în care afectarea reumatismală │ │ │ │ │este foarte frecventă şi constituie o modalitate│ │ │ │ │de debut. │fără manifestări renale şi afectarea sistemului │ │ │ │. neuropatiile. L.7. │ │factorii de coagulare.3 g/24h însoţită de │ │. fără ajutorul │ │prezenţa anticorpilor DNA medie la o femeie │g/24h şi adesea hematurie.I.000 plachete/mm3) în absenţa unor │altor manifestări clinico-biologice care deşi fac│ │.E. tumefacţie.prezenţa factorului │ │ │reumatoid în 30%. │ │ │ │ │respectând şanţul nazo-labial: │B. cu febră. Ulceraţii nedureroase orale sau │Manifestările clinice ale lupusului indus │ │ │ │nazofaringiană. Fotosensibilitate. anemie şi │ │ │ │. │ │ │ │ │Este denumită lipodistrofia intestinală.controale periodice medic │ │esenţială pentru diagnosticul bolii lupice. de a se autoconduce. tulburări electrolitice. dar persistă 6-12 luni │ │ │ │ . cu │ │ │ │ │durată mai mică de o săptămână şi se vindecă │ │ │ │ │fără sechele. uneori artrite periferice care se remit│ │. │consecinţa tromboemboliei.1.80% │autoservi. │Pierderea totală a capacităţii de │muncă. │în criteriile ARA (artrită. în faza cronică cu manifestări renale de tip│ 70 .49% │Nu se încadrează în grad de │ │.pigmentarea cutanată în ton ocru. GRAD 0. creşterea VSH.) este o │ │ │ │ │boală inflamatorie cronică cu afectare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │ │ │ │.49% │Nu se încadrează în grad de │ │multisistemică de cauză necunoscută cu │ │ │invaliditate. splenomegalie. vascularperiferice cu sau │ │prelungit. fără scăderea în greutate. │medicamentos sunt mai puţin severe decât LES │ │ │ │.10. │ │reumatologie. necesitând │îngrijire sau supraveghere │permanentă din partea altei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .anticorpi anti-Sm. din lista de 999 coduri de boală după │ │ │ │ │C. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: urmăresc perturbările │ca cefalee cu caracter migrenos. │rapid.│ │prezente.2. Lupus discoid. neuropatii │ │ │ │imune care stau la baza anomaliilor hematologice│periferice senzitive.9. în special nativ şi la titruri înalte. umezeală. de a│ │Prezenţa unui singur simptom ca serozitate şi │glomerulonefrită focală cu proteinurie sub 1 │ │se orienta spaţial.W. │ │prin reducerea efectuării │ │ . fie în │ │ │ │. purpură.reacţie │latent pot fi consideraţi ca LES la debut. │ │tânără poate fi considerat suspiciune de lupus. │Determinările renale şi neurologice lipsesc.antigenul HLA B27 prezent în proporţie de 30% │ │ │ │ │Diagnosticul de certitudine . │ARA. etc. fiind colagenoză majoră. │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul LES: │Explorările serologice şi histobiologice negative│ │frig. afectând două sau mai │idiopatic.schimbarea locului de muncă în │ │medicamente ce o pot induce. în absenţa unor medicamente cunoscute │anorexie. │Biopsia renală furnizează informaţii utile despre│ │Recomandări: │ │Prezenţa anticorpilor antinucleari este │tipul şi severitatea afecţiunii renale. │ │Anomalii serologice .cilindrii celulari: │anticorpii antinucleari. │A.DR4.trombocitopenie │şi anticorpi antinucleari). │ │ . în observaţie. │timpului de tromboplastină. Cele mai frecvente sunt: febra. pleurezie şi/sau │Sunt prezenţi anticorpii antifosfolipidici cu │ │ │ │pericardită. LES diagnosticat după criteriile ARA în faza │ 80 . │ 40 . │ │ │ │. │ │ │ │ │.artrite şi/sau artralgii. │ │Pentru diagnosticul de LES trebuie să fie │indexul de cronicitate (vezi criteriile bolilor │ │. │Bolnavii mai pot prezenta manifestări neurologice│ │volutivitatea bolii.20% │ │ │641. │ │(revizuite în 1982) sunt: │ │ │oscilaţii de temperatură.│Pacienţii încadraţi în această formă de lupus │ │al LES latent (incomplet) sau a │ │ .3.5 gr/zi sau mai mare de +++ (în lipsa │clinică se remite în 4-6 săptămâni. oculare.90% │GRADUL II de invaliditate. (vezi S. ca febră. prezenţa de │ │ │ │psihoză. de autocontrol sau de │orientare spaţială.A. │parte din tabloul bolii. L.internări periodice în spital │ │prezente simultan sau succesiv cel puţin patru │renale). motorii asimetrice. granuloşi sau micşti. Cei mai specifici sunt │deficienţa funcţională este accentuată în cadrul │ │anticorpii antinucleari prezenţi în 95% cazuri │LES.creşterea gama-globulinelor. │ │Recomandări: │ │variate şi cu producţie de anticorpi │Bolnavii pot prezenta 1 .4. cu mulţi ani înaintea apariţiei │ │ │ │ │semnelor digestive. │ │manifestări clinice şi paraclinice extrem de │A.controale medicale periodice. │ │ │ │multe articulaţii periferice caracterizată prin │artrita serozita şi uneori rash maculopapular. Anomalii neuropsihice: convulsii sau │leucopenie. afectare │ │ .Proteina C reactivă prezintă valori normale. prin prezenţa anticorpilor faţă de │fără manifestări articulare osoase şi musculare. │ │ . │ │simptomele următoare apar la o femeie tânără: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │febră neexplicată. │ │keratozice. │ │ │ │. │A. cu o │ │ │creatinină serică mai mare de 2 mg%. mai puţin artic. Anticorpi antinucleari în titruri │nervos central. se manifestă cu afectarea stării generale:│ │sunt modificări frecvente în LES activ. ambele neinduse de medicamente şi în │anticorpi antinucleari şi de factor reumatoid.A. │ │mediu ar contribui la declanşarea şi │pacient). │ │munci fără eforturi fizice. aderente.schimbarea locului de muncă în │ │întreţinerea bolii.60% │GRADUL III de invaliditate. │întreruperea medicaţiei. │ │ │ │ │Determinări hematologice . Ele se pot asocia │ │Recomandări: │ │(sub 100. manifestări neuropsihice.100% │ .) cod boală │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L.5.afectarea stării generale. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Boala trebuie suspicionată când oricare din │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .criteriul major │ │ │ │ │prezenţa de particule PAS-pozitive în │ │ │ │ │macrofagele din lamina proprie a mucoasei │ │ │ │ │digestive. │ │serologică. a │ │1500 limfocite/mm3. Artrită neerozivă. LES în puseu acut cu alterarea stării │ │ . │diagnostic funcţional. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .poliserozite.│invaliditate corespund S. anorexie.E.│criteriile ARA.S. │stabilirea gradului de activitate a bolii şi │ │specialist reumatolog. fals pozitivă pentru lues │formă uşoară de boală fără agravări şi în special│ │ │ │persistentă cel puţin 6 luni. fără │ │ │ │crescute. după │ │ │ │măsurii exacte). │ │ │ │ │.

│ │prin reducerea efectuării │ │. │ │ │ │ │.s.20% │ │ │din lista de 999 coduri de boală după C. fără ajutorul │ │.manifestări renale: afectarea renală confirmă │S.49% │Nu se încadrează în grad de │ │caracterizată prin indurarea şi îngroşarea │A. │ │./D. │ │grade diferite. fără manifestări cutanate articulare │ │Recomandări: │ │extremităţilor membrelor şi prin modificările de│sau a altor organe. cu │ │supraveghere permanentă din partea │ │Probele funcţionale respiratorii evidenţiază │greutate la mobilizare şi mers. fenomen Raynaud. reducerea complianţei │ │Recomandări: │ │ritm. │B. Sindrom Raynaud vechi de câţiva ani. SEMNE RADIOLOGICE: │eforturi mari. cu redori în │ │de autocontrol sau de orientare │ │Biopsia cutanată pune în evidenţă modificări │flexie a degetelor mâinii.internări în clinici de │ │tumefacţii artic.fenomenul Raynaud fiind primul sindrom │(anticorpi anticentromer). │ │ │ │ │.schimbarea locului de muncă în │ │loc important. care are un caracter │ │.Calcinoză subcutanată. morfee nodulară şi morfee │ │ │ │(acroosteoliză). cu tulburări de│tulburări de difuziune. stadiul scleros (indurat). formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ │muncă.controale periodice.70% │Gradul III de invaliditate. tulburări de conducere şi insuficienţă │pulmonare.anemie. durere la deglutiţie. manifestările vasculare │ │ │ │sunt alte posibilităţi de susţinere ale │periferice de tip tromboze venoase şi arteriale. periungheale). │ │ │ │ │Manifestările renale insuficienţă renală cronică. rezorbţii │diferite aspecte: morfee în plăci. tegumentare şi ganglionare │endocardită lupică. │ │ │ │ . │ │sau specialist reumatologie │ │al miopatiilor inflamatorii idiopatice care au │ │ │Policlinica teritorială.Esofagul îşi pierde peristaltica (dilatat.│ │anti-Sc I 70. │ │ │ │ │ │ │ │ │POLIMIOZITELE (P.VSH normală. │cu hemiplegii şi psihoze acute. │ │munci fără eforturi fizice mari.│ │ │ │ │rinichi.70% │GRADUL III de invaliditate.manifestări digestive: disfagie . │manifestări pulmonare. feţei. │ │(microstomie). a aspectului tipic al modificărilor │pulmonară.Semne de dilatare şi afectare a intestinului │Bolnavii pot avea encefalopatie hipertensivă cu │ │ │ │ce pot fi observate pe radiografii. │b. │miocardică. │prezenţa sindromului Raynaud şi cu afectarea │ │ │ │reflux gastroesofagian urmate de esofagită. umezeală.I. formă cutanată difuză la debut. fără│ │. S. │ │şi cardiomiopatii sclerodermice.dispensarizare medic de familie │ │(P. mâini │ │ortostatismului şi mersului. │manifestări cardiace de tip miocardită.Osteoliză concentrică şi acro-osteoliză │mai uşoare. │manifestările cutanate ale S. │ 50 .R. │ │disfuncţia ventilatorie restrictivă şi tulburări│Bolnavii prezintă manifestări respiratorii grave │ │ │ │de difuziune.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . recent identificaţi (anticorpii │S. curenţi de aer.manifestări respiratorii: dispnee de efort │ │ │ │ │datorită fibrozei difuze. cu criză renală │ │ │ │mobilitate redusă sau absentă). renală. este o colagenoză majoră la care rolul │puternice. │ │altei persoane. pirozis. │ │ │ │"gheară"). │ │ │. │P. tulburări de vedere. cu proteinurie.controale periodice medic │ │cardiacă. de a│ │cilindrurie şi hematurie.controale medicale periodice. durere la deglutiţie prin afectarea │ │ │ │degetelor în formă de "căpăţână de zahăr". │esofagului. subfebrilitate.dispensarizare medic de familie │ │tip fibrotic. │ │. │(vezi afecţiunile respiratorii). cu │ 60 .69% │ │ │dificultate. S. a capacităţii de autoservire. fără frig. │ │mandibulei şi la deschiderea gurii │O formă clinică de S. cu afectare pulmonară │ │autoservi.s.s.. │cefalee. │ │evolutivitatea bolii. │ │ │ │diagnosticului de LES. umezeală.M. însoţite de anomalii imunologice │Paloare urmată de roşeaţă a degetelor de la mâini│ │reumtologie Policlinica │ │celulare şi umorale. anticentromer.internări periodice în spital │ │. │ │. │dificultate de prehensiune. Sunt afectate articulaţiile │sclerodermia circumscrisă. de a se autoconduce. │Nu este cazul . │cutanată a membrelor. circumscrisă (calcinoză│Bolnavii mai prezintă manifestări digestive.schimbarea locului de muncă în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │munci fără eforturi fizice mari. │ │S. cu: │ │ │ │. în observaţie.Cod boală 642 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . pumni. cu tuse şi dispnee de │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .colagenoză majoră. trunchiului. formă cutanată difuză cu afectarea cutanată │ 70 . │ │repaos ulterior: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. simptome cu mialgii │ │Recomandări: │ │Concepţia actuală include grupul POLIMIOZITEI │fugace. în │ │ │oscilaţii de temperatură. Prezenţa anticorpilor antinucleari.│ │. S.M. │ │. forma idiopatică a adultului la debut.edem faţă şi extremităţi │a. │ │diminuarea mobilităţii degetelor. │ocronoza tegumentelor picioarelor bilateral. │ │ţesutului osos şi muşchii: poliartralgii. │a membrelor.s.│ │ │frig. │Bolnavii prezintă dispnee de efort iniţial la │ │specialist reumatolog. │ │prezenţi şi unii anticorpi antinucleari │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │specifici.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIMIOZITA sau DERMATOMIOZITA .I. pneumonii. limitată este │ │curenţi de aer. │membrelor. │ │ │ │ │.) şi DERMATOMIOZITEI (D. │involuţie spontană şi se manifestă clinic sub │ │reumatologie. faţa cu tegumente│c. în observaţie. fără │ │ │ │hipomotilitatea duodenojejunală cu sindrom de │afectare pulmonară. Anse capilare dilatate (fără alte modificări │ │muncă fără eforturi fizice.s. │ │indurate şi întinse la degete.prezenţa crioglobulinelor şi│cu pierderea vederii tranzitoriu sau definitiv. cu îngroşarea şi │ │spaţială. │ │ │ │. │ │eredităţii cât şi factorii de mediu ocupă un │Fenomenul Raynaud poate precede în această formă │ │.M. │ │ │ │Biopsiile renale.colagenoză majoră. │circulată. │ │ │ │ │Criterii majore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 ./D.anticorpii antinucleari │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 0 .odinofagie. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Diagnosticul fenomenului Raynaud se pune prin │ │frig. │ │ │ │întâlnit la 95% dintre bolnavi. │ │psihice. │ │ .manifestări cardiace: care pot fi pericardite │deficienţă ventilatorie restrictivă medie.manifestări cutanate articulare şi musculare: │ │ │ │ │afectarea cutanată prezintă 3 stadii: stadiul │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │(pneumopatie interstiţială fibroasă) cu │ │se orienta spaţial. inflamator şi vascular al unor │ │ │sau specialist │ │organe interne ca: tubul digestiv. │ │ │ │C. │ │cutanante.) sunt boli inflamatorii ale │ │ │ │ │muşchilor striaţi rar întâlnite cu patogenie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │. cu limitarea marcată a toleranţei la │ │pentru investigaţii privind │ │neînsoţită de procese reparatorii. feţei.│lor. tulburări de │ │ │ │ │conducere şi insuficienţă cardiacă. │ │edematos. manifestări cardiace: cardiomiopatie │ │ │ │cutanate şi a afectării viscerale. cauzat de formarea complexului hemolitic. feţei şi trunchiului. GRAD 0. miozită cu slăbire musculară. atrofia pielii şi │d. reducere a complianţei pulmonare.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gravitatea bolii: oligurie. │A. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ (S.creşterea valorilor serice ale enzimelor de │Dureri musculare şi scăderea toleranţei la efort │ │gestualităţii profesionale. │ │subţierea buzelor. după expunere la frig sau emoţii │ │teritorială. posibil cu│a) afectarea pulmonară mergând până la │ │ │ │evidenţierea radiologică de leziuni pulmonare. ulterior la eforturi din ce în ce │ │.M. de 2 .M.s. durere şi sensibilitate la │ │ │ │ │nivelul muşchilor afectaţi. │ │ │ │nivel crescut de complexe imune. umezeală. altralgii.Unii bolnavi dezvoltă o formă cronică cu semne│S.M. │ │B. plămân. │ │ │ │cu modificări EMG caracteristice. necesitând îngrijire sau │ │caracteristice S. │ │Recomandări: │ │lucioase întinse cu ulceraţii. cu │b) afectarea renală. │ │A. stadiul │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │atrofic.) în cadrul larg │semne obiective majore. │episodic. morfee în │ │ │ │osoase la nivelul falangelor distale │picături superficiale. │P. │Absenţa anticorpilor antinucleari specifici S.controale medicale periodice. │ │Criterii obligatorii: deficit muscular (mialgii.90% │ │ │radiologice tipice de P. │convulsii. afectare musculară cu miozită şi │ │ │ │.factor reumatoid prezent. dificultate la mişcarea │capiloscopice). şi anti-Ro). curenţi de aer.100% │GRADUL I de invaliditate.s. │sclerodermică cu tulburări de ritm. │Îngroşarea şi scleroza tegumentelor mâinii │ │ │ │ .schimbarea locului de muncă în │ │indurate cu pliuri şterse. IF proximale. gastrointestinală sau│ │ │ │malabsorbţie. Afectare cutanată limitată la picioare.tratament. │ │ │ │.Fibroză pulmonară secundară difuză. eventual scuame. afectări oculare │ │persoane. embolii │ │ │ │ │pulmonare etc. │membrelor.s.s.s. │ │ │ │ │ │Nu este cazul . │ │tegumentelor la nivelul feţei şi a │Raynaud. SEMNE BIOLOGICE: . │ │ │ │ │ . la debut formă cutanată limitată. tegumente │sau faţă. │ │în etiologia bolii factorii infecţioşi.20% │ │ │Cod boală 642 din lista de 999 coduri de boală │ │ │ │ │după C. oligurie.manifestări generale: astenie. │ │ │ │. glezne.s. începe în tinereţe şi are tendinţă la │ │. moale. urmat de tegumente îngroşate. în faza de sindrom │ │invaliditate. │ │amiotrofiile centurii scapulare şi pelvine. scădere │anselor capilare. │ │autoimunitatea şi ischemia vasculitică.3 ani. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ 80 . │ │ │ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ este o boală cronică │ │ │ │ │multisistemică de etiologie necunoscută │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .49% │Nu se încadrează în grad de │ │imună la care se asociază sau nu manifestări │ │ │invaliditate.s. de la fatigabilitate la efort │ │ │ │ │până la incapacitatea completă de a ridica │ │ │ │ │braţele şi coapsele.edem al jumătăţii superioare a feţei cu eritem│ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │liliachiu caracteristic. │şi picioare.Degete fixate în flexie (sclerodactilie │slăbiciune musculară. │prin afectare pulmonară mergând până la cord │ │ │ │Diagnosticul pozitiv se pune pe baza sindromului│pulmon cronic decompensat sau hipertensiune │ │ │ │Raynaud. astenie.90% │GRADUL II de invaliditate. │ │.60% │prin reducerea efectuării │ │Stadiul edematos .M. trunchiului. │ │difuză) mai puţin conturul porţiunilor moi ale │dificultate. │ │. │ │. │eforturi mari. │ │ │ │ponderală. │ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │ . a │ . cord.hipergama-globulinemie la │determină o fixare în semiflexie a degetelor şi │ │ │ │electroforeză.s. │ │ │. │insuficienţă pulmonară şi cord pulmonar cronic │ │ │ │"aspect de fagure" în formele evolutive de S. │ │altei persoane. GRAD 0. SEMNE CLINICE: │capilaroscopie (dilatarea şi distorsionarea │ │oscilaţii de temperatură. a │ │difuz.M. │sclerodermică asemănătoare cu HTA malignă.M. feţei. │ │ │ │.

pe măsură ce boala │ │Mers dificil cu incapacitate de │ │. HTA severă. pierdere │ │autoservi. disfagie etc. │Contracturile musculare. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │. conduce la imposibilitatea │ │.M. │ │musculare. convulsii. │la membre. tulburări de │ │spaţială.controale periodice. │ │alergare. │ │persoane. HTA.A. limitată cu miopatie şi erupţie cutanată │ │. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Bolnavul prezintă manifestări cutanate.febră.Leziuni cutanare (prupură palpabilă.M. convulsii.│ │ │ │ │. │ │Manifestări mioarticulare: artralgii. │ │accidente vasculare cerebrale etc. │ │ │ │ │Criterii din 1990 pentru clasificarea PAN │ │ │ │ │propuse de Colegiul American de Reumatologie │ │ │ │ . │ │.M. │ │nervos central cu cefalee. cu │ │ │ │ │hematurie.M. │fără defect de mers şi ortostatism. │ │dureri abdominale.│ │cu posibilitatea de a urca scările fără ajutor │cu atrofia maselor musculare. psihice. cardiace sau neurologice. │regurgitare nazală şi fenomene respiratorii de │ │sprijin sau ajutor din partea altei │ │6.49% │sau specialist reumatologie │ │ │ │ │Policlinica teritorială. precum şi │ │musculară în P. complexe │ │ │. parvovirusuri │ │ │oscilaţii de temperatură. idiopatică în faza acută şi subacută.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Manifestări neurologice: mononeuropatie. în forme cronice cu atrofii musculare │ │total. cronică ulcerativă cu ulceraţii │ │ridicarea de pe un scaun obişnuit │ │1. │ │. │ │ridicare de pe un scaun obişnuit. │boală.M. cu mers dificil.tulburări de deglutiţie pentru solide. Idem. │ │munci fără eforturi fizice.dispensarizare medic de familie │ │şi mici./D. │cutanate. │PAN cu manifestări renale.schimbarea locului de muncă în │ │este descrisă implicarea virusului hepatitei B. │ │ │ │transaminaze. │ 20 .M. în observaţie. │ │ │ │ │interstiţial perivascular cu sau fără │ │ │ │ │degenerescenţă fibrilară.mioglobulinemia are valoare de │ │ │ │ │diagnostic. a capacităţii de autoservire.internări în servicii de │ │.M. │ │ │ │ │EMG: arată tulburări de denervare acută şi │ │ │ │ │degenerare miopatică: unităţi polifazice. curenţi de aer. stare febrilă.A. de a se autoconduce. │ │proliferativă segmentară sau difuză. POLIARTERITA NODOASĂ . │P. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. │ │Recomandări: │ │(hidroxibutiric dehidrogenoza).artralgii. creatinină. grad de activitate a bolii şi │ │ │ │ │monitorizare evolutivă.│provenienţă din fibrele musculare striate │fără atrofie musculară. │ │. │ │ │ │ │P. │aspiraţie. cu disfagie proximală (în poziţie │ │altei persoane. Fără semne obiective. │ │ │ │ │. artrite nondistructive. │ │ │ │ │creatinkinază). │ │ │ │ │CAPILAROSCOPIA PERIUNGHEALĂ.M.20% │Nu se încadrează în grad de │ │din lista de 999 coduri de boală după C. inflamator.controale medicale periodice. Mers foarte dificil. │ │ │ │ │BIOPSIA MUSCULARĂ. venă. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ.│ │ponderală. necesitând îngrijire sau │ │5. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Manifestări digestive: dureri. │cu distrugeri masive a celulelor musculare ce │ │obiectelor pe suporturi înalte. │ │muşchii afectaţi clinic arată: necroză focală │bun cu remisiuni fără sechele. etc.100% │GRADUL I de invaliditate. │gastrointestinale şi cutanate. │ │ │ │ │Inflamaţia vasculară se manifestă atât prin │ │ │ │ │ischemia ţesuturilor tributare cât şi prin semne│ │ │ │ │şi simptome generale de inflamaţie. afectarea hepatică cu │central cu cefalee. deficit motor sau afectarea sistemului │ │ │altei persoane. │ │ │ │ │fibrilaţii spontane. etc. │Nu este cazul . bărbierit sau aşezarea │ │. │paralizie urmată de miogloburie şi parţial de │ │ │ │mioglobina şi unele enzime (aldoza. cu parestezii şi │ponderală.) │ │ │Recomandări: │ │este o vasculită care afectează arterele medii │ │ │. neurologice.90% │Gradul II de invaliditate. HTA cu decompensare │ │ │ │ │cardiacă şi/sau insuficienţă coronariană.N. infarcte şi ulceraţii la │ │ │ │ │nivelul pulpei degetelor. │sau formele cronice de P.│ │Semne generale nespecifice . fără suport │culcată). capilă) de orice calibru şi cu │ │ │ │ │orice topografie. cu lordoză accentuată: │striaţi ai hipofaringelui şi ai esofagului │ │supraveghere permanentă din partea │ │incapacitate de urcare a scărilor sau de │superior. insuficienţă renală. Antigenul este rar identificat. │insuficienţă renală acută. │ │ │ │ │Manifestări sugestive clinice de P. │ │ │.N. umezeală. │ │2. edem infiltrat.A. asociată cu cancer.I.│ │vărsături. │ │ │munci fără eforturi fizice.creşterea VSH. necesitând îngrijire sau │ │hepatomegalie cu sau fără icter. dar │P.│ │în sânge şi urină: creatina./D. │ │Incapacitatea de a merge fără │ │brahial. Atrofie minimă în unul sau mai multe grupuri │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . mai rar perforaţie. │ │ │ │ │Manifestări oculare: exudate retiniene sau │ │ │ │ │retinopatie toxică cu hemoragii şi exsudate. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. umezeală. │ │afectarea fibrei musculare (fibrilaţii spontane. febră. cu incapacitate de a urca │ │Criterii pentru stabilirea gradului de afectare │ │ │şi coborî scările.Substanţe de origine musculară sunt crescute │produc dureri mari. │ │ │ │ │progresivă sau ciclică cu perioade de remisiune │ │ │ │ │şi exacerbare. │ │ │ │miocitară. │ │ │ │Mioglobina .controale periodice. fără │ │Recomandări: │ │inflamaţiei şi semne de suferinţă ischemică a │manifestări renale. cu afectarea muşchilor │ │spaţială. umezeală.│ │ │curenţi de aer. │ │ │ │ │3. artrite │ │ │Capacitatea de muncă pierdută totală│ │şi/sau mialgii. remise clinic │ │. │ │prin reducerea efectuării │ │ │ │ │gestualităţii profesionale. │ │se orienta spaţial.colagenoză majoră. │ │Tabloul clinic include semne caracteristice │musculo-articulare şi HTA oscilantă.90% │GRADUL II de invaliditate. lacticodehidrogenază. melenă. mialgii. forţa musculară este scăzută │ │a se autoconduce. │ │ │munci fără eforturi fizice mari.M. fără frig. │ │alături de cytomegalovirusuri. │ │.Anomalii ale sedimentului urinar. │ │ │. de a│ │polineuropatie periferică. │ │invaliditate. cardiace.M. │ │. │ │Mecanismul de producere a bolii este prin │Nu este cazul . │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │4. │ │ │ │ │Manifestări cardiace: infarcte de miocard fără │ │ │ │ │simptomatologie zgomotoasă. alterarea stării generale. Imposibilitatea abducţiei │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │şi ridicarea braţelor pentru │ │./D./D. poate fi acută. cardiacă │ │muncă. │ │ortostatismului şi mersului. │ │(creatino-fosfo-kinaza.N. │ │persoane. cefalee.Neuropatii periferice (mononevrită multiplex). semne de regenerare │ │ │ │ │miofibrilară). │ │ │frig. fără manifestări │ │ortostatismului şi mersului.schimbarea locului de muncă în │ │transaminaze. │PAN în faza de insuficienţă renală.M.Proteina C reactivă este prezentă. fără ajutorul │ │durere. │maselor musculare. de a se orienta │ │creşterea gama-globulinelor. │ 50 .schimbarea locului de muncă în │ │organelor cu circulaţie sanguină compromisă. │ │complexe imune. │simetric şi neselectiv pentru grupele musculare │ │spaţial fără ajutorul altei │ │. 1981): │D. │precum şi hemoragii retiniene cu cecitate. respiratorii sau digestive. │ │salve de potenţiale de acţiune. lactic de hidrogenoza./D.M. tulburări │ │ │ │ │de comportament cu hemipareză ca urmare a unor │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . Se realizează invadarea celulelor │ │ │ │ │endoteliate şi alterarea funcţiilor lor de către│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. astenie marcată până la │ │Masticaţie obositoare. │ │de autocontrol sau de orientare │ │brahial. │ │ │ │ │ulceraţii ale pulpei degetelor). │ │polifazice).eozinofilie şi limfopenie relativă. │ │ │ │ │Depind de metoda de laborator. cu dureri la palparea│ │invalidului de a se autoservi. │decompensată sau afectarea sistemului nervos │ │de autocontrol sau de orientare │ │hematemeză. Incapacitatea de a merge fără ajutor.anemie.cod de boală 640 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │ │etc. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │VASCULITELE sunt boli inflamatorii ale peretelui│ │ │ │ │vaselor sanguine. disfagie "distală". │ │ │ │ │Procesul inflamator poate afecta orice vas │ │ │ │ │(arteră. cu deficienţă musculară │ │ │ │Creatinkinaza (CK) este un indicator fidel │gravă cu mortalitate ridicată în primul an de │ │ │ │pentru diagnosticul şi evoluţia bolii. cardiace. │P.căderea părului. │stare de rău general. curenţi de aer. │ │. │ │ │ │ │Criterii minore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │livedo reticularis. de │ │. │ │muncă. │ │virusuri direct fie prin inducerea formării de │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │complexe imune.100% │Gradul I de invaliditate. hemoragie. Mers dificil: incapacitate de alergare.M.traseu electromiografic caracteristic pentru │ │ │psihice. │comportament şi hemipareză urmare a unor AVC │ │supraveghere permanentă din partea │ │Manifestări tegumentare: purpură palpabilă. │ │fără suport brahial. fără scăderea funcţiei.VSH crescută.M. │ │ │-internări în clinici de │ │Manifestări renale: de tip glomerulonefrită │ │ │reumatologie. evoluează │ │pieptănat. dar cu oboseală şi scăderea toleranţei │ │ │ │ │la efort. │ │Recent a fost asociat bolii şi virusul HIV. (Bradley. │Formele acute şi subacute de P. a capacităţii de autoservire. │ │Poliarterita sau periartrita nodoasă (P. │D.modificări morfologice în muşchi (biopsia din │sensibilă la corticoterapie şi cu un prognostic │ │reumatologie. disfonie şi voce nazalizată. │cu alterarea stării generale.electroforeză: scăderea serum albuminelor. livedo. │evoluează atrofia se accentuează. subacută sau cronică. │proximale crescând progresiv în sens distal. pierdere │ │ │fără frig. │ 70 . │D. │ │altei persoane. GRAD 0.70% │Gradul III de invaliditate.colagenoză majoră. aldolaza. greaţă.M.: │ │ │ │ │.

│ │ │Definiţie: │ │ │Tranzitorii pe radiografie atribuite unei │ │ │vasculite sistemice. │ │ │.10 criterii. stare │ │(1990 .faza a II-a caracterizată prin eozinofilie │ │ │sanguină şi tisulară cu sindrom Loffer. de a se autoconduce. digestive. │ │ │Criterii: │ │ │1. │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │ │ │ │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: │ │ │. │ │ │. necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. Infiltrate pulmonare. │ │ │Evoluţia bolii este progresivă cu durata medie │ │ │de supravieţuire de aproximativ 5 ani. │ │. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate.Colegiul American de Reumatologie). polineuropatii │ │ │atribuite unei vasculite. │ │ │Criterii: │ │ │6. │Bolnavii au crize severe de astm. pierdere ponderală. │ │ │Criterii: │ │ │5. │generală alterată.dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie.90% │eozinofilică. slăbiciune musculară. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de wheezing sau raluri sibilante difuze.Prezenţa antigenului HBs. Mononeuropatii sau polineuropatii. Creşterea TA. muşchi. crize │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg. │ │ │Boala se desfăşoară în 3 faze: │ │ │. │ │ │Incidenţa maximă . │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii sau │ │ │polineuropatii. │ │ │Criterii: │ │ │3. │ │ │Definiţie: │ │ │Prezenţa antigenul HBs sau anticorpilor în ser. neuropatie periferică şi apar şi │ │Apar semne din parte altor organe: cord.70% │(Boala Churg . │ │ │.Hipergamaglobulinemie. Mononeuropatii sau polineuropatii. │ │ │Criterii: │ │ │7.│(ACR) . eozinofilie şi │rinitei. scădere │ │Pentru diagnosticul pozitiv se pot stabili 4 din│ponderală marcată. de când a început│ │ │boala. │insuficienţă cardiacă decompensată. │ │ │Criterii: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. de a│ │se orienta spaţial. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea HTA cu diastolică mai mare de 90 │ │ │mmHg.faza prodromală: pacienţii prezintă │ │ │manifestări alergice de tipul rinitei. │ │ │.Strauss). │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii. │ │ │Definiţie: │ │ │Pierderea a 4 kg sau mai mult.5 mg%. │ │caracterizată prin formarea de granuloame │Bolnavii prezintă manifestări alergice de tipul │ │vasculare şi extravasculare. │ │ │. │ │ │Definiţie: │ │ │Eozinofilie de peste 10%. rinichi.│ │de autoconducţie. │ │ │ │ │ │2. │ │astm.4/1. │ │. Biopsia arterelor medii şi mici. │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. curenţi de aer. traumatismelor sau altor cauze.Complementul seric . │ │ │polipozei şi astmului │ │ │.greu de pus datorită │ │ │varietăţii mari de semne clinice.tratament. │ │digestiv. a capacităţii de autoservire. │ │ │Criterii: │ │ │9.Examen urină . │ │ │Criterii: │ │ │2. când este efectuat dintr-un organ │ │ │afectat (tegument. │ │manifestări cutanate (noduli subcutanaţi. │ │ │leucocitoză cu hipereozinofilie. │ │ │displaziei fibromusculare sau altor cauze │ │ │neinflamatoare. scădere │ │purpură. febră. tub │manifestări cardiace.vârsta de 40 ani şi raportul │ │ │bărbaţi/femei este de 3/1 . apoi │Straus) în faza sistemică manifestă.schimbarea locului de muncă fără │ │noxe alergice: praf. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . Eozinofilie.│ │ │Criterii: │ │ │2. │ │ │Definiţie: │ │ │Tegumente marmorate pe extremităţi sau torace. Durere testiculară. febră prelungită. neuropatia periferică │ponderală. Virusul hepatitei B. │Angeita alergică şi granulomatoasă sistemică cu │ │Criterii pentru diagnosticul Angeitei alergice │manifestări grave cardiace mergând până la │ │şi granulomatoasă/Boala Churg-Strauss.│ │severe de astm care domină tabloul clinic. │ │ │Definiţie: │ │ │Creşterea ureei mai mare de 40 mg% sau a │ │ │creatininei mai mare de 1. │ │ │Criterii: │ │ │1. anemie. pulberi. │ │ │.fracţiunile C3-C4 sunt │ │ │diminuate la 25% din bolnavi. proteinurie. a │ │ortostatismului şi mersului. Mialgii.Scăderea nivelului seric al albuminei. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg -│ │Angeita granulomatoasă este o boală │Strauss) în faza prodromală. │ │ │Definiţie: │ │ │Durerea sau indurarea testiculului în absenţa │ │ │infecţiei. testicul). Retenţie azotată. │ │ │Diagnosticul de certitudine al bolii este dat de│ │ │biopsia tegumentară (granuloame extravasculare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │necrozate eozinofilice şi vasculita necrozantă a│ │ 90 . Livedo reticularis. │ │. │ │ │Ex. Pierdere ponderală. excluzând dieta sau alţi factori. polipoză şi astm. trombocitoză. peteşii). │ │ │pneumonie cu eozinofilie sau gastroenterită │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . mediu │ │toxic. Anomalii arteriografice. │ │ │Criterii: │ │ │10. sau de orientare │ │spaţială. histologic: are cea mai mare valoare pentru │ │ │diagnostic.100% │vaselor mici). Astm bronşic. │ │cele 6 criterii stabilite.faza a III-a febră. fără ajutorul │ │altei persoane.controale periodice. frig. │ │ │Criterii: │ │ │8.Hemoleucogramă. │ │ │Criterii: │ │ │3.hematurie. │ │Recomandări: │ │. │ │ │Diagnosticul clinic .VSH este crescut. Modificări │ │ │histologice cu evidenţierea de granulocite sau │ │ │granulocite şi mononucleare în peretele │ │ │arterial. │ │ │Un pacient cu vasculită poate avea PAN dacă are │ │ │cel puţin 3 din cele 10 criterii. │ │ │. │ │ │Definiţie: │ │ │Arteriograma cu anevrisme sau ocluzii ale │ │ │arterelor viscerale în absenţa aterosclerozei. │ │ │Criterii: │ │ │4. ANGEITA ALERGICĂ ŞI GRANULOMATOASĂ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │Criterii: │ │ │4. │ │ │Definiţie: │ │ │Mialgii difuze şi slăbiciunea muşchilor │ │ │membrelor inferioare.

│.arcul aortic şi ramurile sale. sistemul nervos central sau│multiple. │superioare. │de a se orienta spaţial fără │ajutorul altei persoane. Sindrom Raynaud). │ │ │ │Tratamentul esenţial al fazei │ │ocluzive constă în corectarea │ │chirurgicală a obliterărilor şi │ │anevrismelor (angioplastie │ │transluminală by-pass). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 . │ │ │. sau de orientare │ │spaţială. cilindri hematici. superior: │dispnee. │Arterita Takayasu cu modificări cardiace severe: │ │ │insuficienţă cardiacă decompensată. sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane.Hemoleucogramă . azbest.schimbarea locului de muncă în │munci fără frig. │ │ │. │cu posibilitatea invalidului de a │se autoservi.) este o boală │Granulomatoza Wegener în observaţie. │HTA cu valori ridicate cu afectare cardiacă. │ │ │. sincope. durerile oculare. │Arterita Takayasu în faza ocluzivă. insuficienţă cardiacă.90% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │tulburări vizuale. sincope.hematurie. │ │crize anginioase. Vârsta de debut a bolii înainte de 40 ani. diplopia.│pierdere ponderală.arată stenoză de diverse grade. tuse. amauroză fugace. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. arteriole. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │Caracteristica angeitei granulomatoase este │ │ │prezenţa unei hipereozinofilii (peste 1. │ │sanguinolente. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │manifestări oculare conjunctivită. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .Ig E crescut. fenomene │marcată. │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia şi înrăutăţirea asteniei şi │ │ │disconfortului muscular în timpul efortului. Procesul vasculitic │ │ │afectează vasele mici în special şi rar pe cele │ │ │medii. perforări ale septului nazal. rinichiul. scădere ponderală │ │Manifestări cutanate: eritem nodos.este o boală inflamatorie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . curenţi de aer. │ │ │. │ │mialgii. Claudicaţie a extremităţilor. pierderea │afectarea sistemului nervos central (anomalii ale│ │vederii. manifestări renale │ │rinoree cu secreţii mucoase şi purulente sau │mergând până la insuficienţă renală manifestă. pierdere ponderală.│ │Manifestări generale: febră. durere │diplopie. hemoptizii. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. astenie. │ │ │Manifestări cutanate: noduli subcutanaţi.Prezenţa anticorpilor anticitoplasmatici │ │ │(C-ANCA) şi reacţia pozitivă ELISA-pro-teinaza-3│ │ │are specificacitate pentru granulomatoza Wegener│ │ │de 98%. │ │ │Criterii: │ │ │2. │articulare: artralgii. purpură palpabilă). mycoplasme sau │tratamentul precoce al oricăror │infecţii virale. │ │ │. │ │ │Manifestări generale: febră. de a se autoconduce. │ │ │Artritele pot simula o Poliartrită reumatoidă.│ │ │Manifestări oculare: proptoza. │ │Gradul II de invaliditate.VSH crescut . │ │Semnele clinice sunt consecinţa ocluziei │ │ │vasculare şi ischemiei. │pulberi. │ │ │Criterii: │ │ │6.70% │cronică de etiologie necunoscută care afectează │ │ │cu predilecţie aorta şi ramurile sale majore. │pierdere ponderală. │ │ │Manifestări articulare: artralgii/artrite. │Capacitatea de muncă pierdută 50% │prin reducerea efectuării │gestualităţii profesionale. ARTERITA TAKAYASU │ │ │Arterita Takayasu .evitarea infecţiilor cu │mycobacterii. cât │cutanate (noduli subcutanaţi. │ │ │purpură palpabilă. │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL │ │ │Arteritei Takayasu (după Colegiul American de │ │ │Reumatologie): │ │ │Criterii: │ │ │1. │Bolnavii prezintă claudicaţie membrele │ │Manifestări cardiace: palpitaţii. Bolnavii │ │multisistemică de etiologie necunoscută. ulceraţii. astenie. în │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. │ │transpiraţii nocturne. │ │ │. │ │ │ . │ 50 . brahiale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . artrite) leziuni │ │tractului respirator superior şi inferior. │prezintă manifestări ale tractului respirator │ │caracterizată clinico-histologic prin necroză.anemia normocromă normocitară. │Arterita Takayasa în faza preocluzivă.70% 70 . │ridicate.000/mmc). siliciu.Imunoglobuline crescute. în faza evolutivă cu pierderea vederii. artrite sau leziuni │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │cutanate (eritem nodos.biopsia tegumentară sau musculară a zonelor │ │ │afectate certifică diagnosticul de G. dispnee. │ │periferic. │ │denumită şi boala fără puls sau sindromul de arc│Este uneori asimptomatică.merge până la insuficienţă renală.100% │proteinurie .Biopsie tegumentară. diplopie. │ │Raynaud. │ │ │ │ │ │4. │generale. hemoptizie. │ │ │Definiţie: │ │ │Biopsie de artere. │ │ │Manifestări renale: modificări ale sedimentului │ │ │urinar . vasculita nervului optic. venule evidenţiind│ │ │acumularea de eozinofilie în ariile │ │ │extravasculare. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia semnelor şi simptomelor de boală la │ │ │vârsta de 40 ani sau sub 40 ani. Eozinofilie extravasculară. │ │toracică. │ │ │În etiopatogenia bolii sunt implicate două │ │ │moduri de hipersensibilitate: umorală (complexe │ │ │imune) şi celulară. parestezii. cubitale. Anomalii ale sinusului maxilar. a │ortostatismului şi mersului. │ │ │Sunt afectate: .VSH crescut în faza activă.90% │şi carotidă. HTA. afectare pulmonară cu │ │Manifestări ale tractului respirator. manifestări │ │granulomatoasă necrozantă) atât la nivelul │musculo-articulare (artralgii. vezicule. cu │ │uveita. │ │ │. │ │parestezii. │nervilor periferici sau distal mergând până la │ │Manifestări musculoarticulare: artralgii cu │leziuni hemiplegice). │Bolnavii prezintă: manifestări generale ca febră.coarctaţie de aortă. dispnee de repaos.│5. │G. necesitând îngrijire. │ │ │ │ │ │ │ │ │3. │Bolnavii prezintă febră. secreţii mucoase şi │ │formarea de granuloame şi vasculită (vasculită │purulente sau sanghinolente.VSH crescut. │ │ │Manifestări oculare: diplopie. iar uneori manifestări│ │aortic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │Boală frecventă la femeile tinere sub 40 ani. │ │dilataţii poststenotice.anemie moderată. cefalee. │ │Manifestări neurologice: cefalee.W. │superior cu rinoree.este în funcţie de gradul de │ │ │activitate al bolii.100% │. │ │ │.trombocitoză (400. absenţa pulsului la │ │ │nivelul arterei radiale. conjunctivita. alterarea stării generale. GRANULOMATOZA WEGENER │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │Granulomatoza Wegener (G. │Capacitate de muncă pierdută total. │Recomandări: │.W. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. uveită.│ │şi la nivelul rinichiului. tuse. │ │ │Manifestări neurologice: mononevrita multiplex. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de durere acută sau cronică şi │ │ │opacifierea radiologică a sinusului maxilar. palpitaţii. ciment. anevrisme sacciforme │ │ │sau fusiforme. pierdere ponderală. papule. │ │ │Titrurile anticorpilor variază cu gradul de │ │ │activitate şi severitate a bolii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │semne de otită medie.000 │ │ │elemente/mmc) la peste 80% din bolnavi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Gradul III de invaliditate. în faze acute. amauroză fugace. HTA cu valori│ │ARTERIOGRAFIA . însoţită de manifestări │ │raportul F/B fiind de 9/1. transpiraţii nocturne. │ │ │.leucocitoză.W. a capacităţii de autoservire. │ │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Semnele şi simptomele dominante sunt cele ale │ │ │afectării tractului respirator superior şi │Granulomatoză Wegener cu manifestări clinice │ │inferior.│ │de autoconducere.

observate pe arteriografie. │miocardită.M. │ │caracterizată prin ulceraţii recurente orale şi │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │genitale şi uveită care poate determina frecvent│Sindrom Behcet la debut. │ │.T. Fenomen Raynaud. │ │.M. │ │de muncă.Prezenţa factorului reumatoid. │ │ │tetrapareze. aortei abdominale cu manifestări │ │ │ │pozitive: │clinice ca urmare a ischemiei sau rupturii │ │ │ │.B.Prezenţa complexelor imune circulante. cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a │ │ │musculare de tip miopatie inflamatorie.) . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5. Ulceraţii genitale recurente. ce │ │muncă. │ │orală. │ │ │ │ │ramurilor primare sau al arterelor mari. Edem al mâinilor.Crioglubulinele prezente uneori în faza acută.T. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │5. Scăderea pulsului la artera brahială. │ │ │ │ │5. Există o agregare│ │ │ │ │familială a sindromului fiind prezentă incidenţa│ │ │ │ │crescută a HLA-B51.90% │Gradul II de invaliditate. │ │2. în care predomină │ │prin reducerea efectuării │ │LES.000) de autoanticorpi │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │anti-U1RNP (determinate prin teste imunologice │Este în funcţie de gradul afectării organice │ │muncă. │posterioară. │ │ │ │ │. de a se autoconduce.│ │specifice) este prezent atât în perioadele de │(viscerale). sau de orientare │ │ │corioretinită (vezi criteriile af. cu manifestări nervoase │ │supraveghere permanentă din partea │ │o probă de laborator care să fie specifică.C.M.Examenele preparatelor bioptice .) este a vasculită │ │ │ │ │multisistemică de cauză necunoscută. │ │ │ │ │. SINDROMUL BEHCET (S. cu leziuni │ │prin reducerea globală a capacităţii│ │orbire. │ │I. reapărând cel puţin de 3 ori într-o│de tipul uveită bilaterală atât anterioară cât şi│ │autoservi. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Sufluri la auscultaţia uneia sau ambelor artere │ │ │ │ │subclavii sau a aortei abdominale. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │4. fără ajutorul │ │şi două din următoarele: │ale nervilor cranieni. de a│ │perioadă de 12 luni. Anomalii arteriografice. sau de orientare │ │activitate cât şi de remisiune a bolii.T.M.│B. semne piramidale. │ │ │ │ │Diferenţă: │ │ │ │ │Diferenţa peste: 10 mmHg a tensiunii arteriale │ │ │ │ │sistolice între braţe.Titru crescut (1/10.B. │ │ │ │ │4. Criterii clinice. modificările de regulă sunt │ │ │ │ │focale sau segmentare. I de invaliditate. sau S.M.70% │Gradul III de invaliditate.Prezenţa antigenul HLA-B51. │ │trebuie să prezinte: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │1. │ │ │invaliditate. manifestări pulmonare de tip pleurezie │ │de a se orienta spaţial fără │ │Demonstrarea unui titru crescut (1/10 000) de │cu tulburări de difuziune pulmonară a gazelor. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. │ │ │ │. a capacităţii de autoservire. asociată │ │se autoservi. tulburări de conducere │ │ │ │II.M.I. │ │este un overlap . │ │spaţială. necesitând îngrijire sau │ │Diagnosticul pozitiv este clinic.C.│special la nivelul membrelor superioare. Leziuni cutanate: eritem nodos. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Scăderea pulsaţiilor la una sau ambele artere │ │ │ │ │brahiale.imunoglobulina A uşor crescută. │ │ │supraveghere permanentă din partea │ │. a │ │autoanticorpi faţă de un antigen nuclear │Raynaud asociat cu unele manifestări articulare │ │ortostatismului şi mersului.T. │ │ │ │ │2. │ │ │ │ │.│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │6. │ │ │altei persoane. │ │autoanticorpi anti-U1RNP în absenţa relativă a │manifestări cardiace de tip pericardită.cod de boală 642 din lista de│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .│ │ │ │ │cod de boală 642 din lista de 999 coduri de │ │ │ │ │boală după C.B. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │4. │cutaneo-mucoase de tip stomatită aftoasă.100% │Gradul I de invaliditate.C. │ │ │ │ . a capacităţii de autoservire. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │3. │ │ │ │ │pseudofoliculită.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . │acesteia.M. │ │ │ │ │3. │ │ │ │ │Caracteristica serologică a bolii este prezenţa │ │ │ │ │în titru mare a anticorpilor anti-U1 . │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută total.) .90% │Gradul II de invaliditate. │ │ │ │1.70% │Gradul III de invaliditate. precum şi S. sau afectarea nervoasă prin leziuni │ │se orienta spaţial.│ │ │ │ │. în perioada activă. │ │ │ │vasculită retiniană (observată de oftalmolog). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . Leziuni oculare: uveită posterioară.Hipergamaglobulinemie. Sufluri la nivelul arterei subclavii sau a │ │ │ │ │aortei. │atrioventriculare. displaziei │ │ │ │ │fibromusculare. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │ │ │ │ │5.Anemie moderată.I. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV ÎN B.│ │organice. │determină orbirea prin nevrita nervului optic sau│ │de autoconducere. sindrom │ │altei persoane. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Acesteia trebuie să i se asocieze două afectări │Sindrom Behcet în faza de afectare oculară.M.T. │de tip artrite fără caracter particular sau │ │ │ │ │tenosinovită a muşchilor flexori a mâinii. │ │ │ │B.B. cu leziuni vasculare │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │arteriale de tipul anevrismelor la nivelul │ │ │ │În episoaodele acute testele de inflamaţie sunt │carotidei.20% │Grad 0 de invaliditate.C. Sinovita.48 ore. │(cu apariţie mai rară decât în acesta).Scăderea valorii complementului seric. Sclerodactilia. de a se autoconduce. în observaţie. leziuni acneiforme. │ │ │ │ │ │ │Sindromul Behcet . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Prezenţa a cel puţin 3 criterii din cele 6 │ │ │ │ │permite susţinerea diagnosticului de boală. │ │ │ │ │prezenţa complexelor imune circulante (CIC). │vasculare arteriale de tip anevrisme.VSH crescut. leziuni papulopustulare sau │ │ │ │ │acneiforme. creşterea presiunii │ │ │ │3.Leucopenie cu trombocitopenie. are ca mecanism patogenic perturbarea │ │ │ │ │imunoreglării normale fiind mediat imunologic. fără leziuni │ │ │ │autoanticorpi faţă de membrana mucoasei bucale. │cu febră. │ │ │ │altor specificităţi de autoanticorpi. cu│ │ajutorul altei persoane. │ │Sindromul Behcet are mecanisme patogenice │ulceraţii genitale şi manifestări cutanate de │ │ │ │multifactoriale şi în special sunt implicate │tip: eritem nodos. în │ │ │ │ │absenţa aterosclerozei. la │ │ │ │ │nivelul extremităţilor superioare sau │ │ │ │ │inferioare.C. Diferenţa TA 10 mmHg între braţe. fără │ │ │ │fenomene autoimune: pacienţii prezintă │afectare oculară sau nervoasă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL SINDROMULUI BEHCET:│ │ │ │ │ │ │ │ │ │În absenţa altor explicaţii clinice pacienţii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │prin afectarea tractului corticospinal cu hemi şi│ │altei persoane. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Îngustări sau ocluzii la nivelul aortei. Criteriu serologic. Miozite. │ │ │ │ │Criteriul clinic constant este aftoza recurentă │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . Nu se cunoaşte│oftalmologice). │de iritaţie meningeală.T. Ulceraţii recurente orale observate de medic │Sindrom Behcet în faza acută cu afectare oculară │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │sau pacient. │intracraniene.100% │Gradul. asemănător celei observate în LES │ │de autoconducere. Patergie citită de medic la 24 . │ │Sindromul Behcet (S.RNP. SS şi PM asociate cu prezenţa de │manifestările cutaneo-mucoase de tip fenomen │ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │complexe imune circulante şi o scădere a │ │ │ │ │raportului limfocitelor T4/T8.C.49% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boală după C.leziuni │ │ │ │ │asemănătoare celor din LES definit. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │.sindrom caracterizat printr-o │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │combinaţie a unor elemente clinice majore din │B. │ │extractibil ribonuclenzosensibil.

. a unor │ │1. Cel puţin două accese observate de medic. Prezenţa cristalelor de UMS.S. │ │ │ │ │. calculat la o medie de 4 │de tip polineuropatii senzitive cât şi motorii.70% │ │ │Prezenta cristalelor de UMS în lichidul sinovial│ │ │ │ │sau existenţa unui tof demonstrat precizează │Guta cronică tofacee. monoarticulară │ │. │ │ │ │ │.│ │ │ │ │cu un proces patogenic de natură imunologică. SD. la debut (leziuni incipiente │ │gestualităţii profesionale. la nivelul degetelor. │ │ │ │ │4. în care atacurile acute │ 50 . │ │ │ │ │.VSH crescut în faza acută.70% │ │ │În absenţa identificării cristalelor specifice │activă. │un simptom cu durata de 1 an. SD. │ │multifactorială şi este frecvent corelată cu │fără alte simptome generale cu o durată limitată │ │. │ │fără umiditate scăzută. │ │depozite cristaline de urat monosodic. sau cu manifestări │ │ │ │. │ │ │ │.un episod de monoartrită cu debut brusc şi │Formarea depozitelor tofacee la nivelul │ │ │ │urmat de un interval liber.3 articulaţii (haluce + gleznă + genunchi)│ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui. în care │ 70 . cu manifestări oculare şi la nivelul │ │prin reducerea efectuării │ │limfoplasmocitar la nivelul glandelor salivare │glandelor salivare. statut socio-profesional.tratament specific. tendonului lui Achile etc.niveluri crescute de complexe imune │ │ │ │ │circulante.S. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. autoservire. Inflamaţie articulară care atinge apogeul în │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 30 ..dispensarizare medic familie │ │de regulă de lungă durată.testul Schirmer pozitiv (sub 5mm în 5 minute). Vindecarea completă a unui acces. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL GUTEI │la nivelul art. │ │DR3/DW3 în SS primar şi HLA DR4 în cel secundar. PM. de a se │ │ │de difuziune cu disfuncţie ventilatorie │ │orienta spaţial. gastrointestinale. │ │ │ │ │Predispoziţia genetică este legată de HLA │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │special mb. │asimptomatic. │ │ │ │lobuli evaluabili). care are drept scop scăderea │de kerato-conjuctivită sicca.R.20% │Grad 0. │(leucocitoză + febră + creşterea VSH) cu durată │ │ │ │9. │ │de evidenţierea cristalelor intracelulare de UMS│afectate structurile periarticulare. cu senzaţie de corp│ │ortostatismului şi mersului.beta-2 microglobulina crescută în ser. metatarsofalangiane a halucelui). Acces monoarticular. obezitate. a │ │(Criterii ARA 1975): │ │ │ingestiei de alcool. │Guta cronică tofacee cu o durată lungă de boală │ 60 .│ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Guta în faza cronică. │ │ │ │.crioglobulinemie mixtă. crize frecvente.regim alimentar. demonstrând prezenţa │S. │ │inflamatorie cronică.E. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │ │ │LES. │renale de tip nefrită interstiţială. a │ │şi lacrimale. │de 1 .) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SS secundar: │ │ │ │ │Simptomele şi semnele de mai sus + semne │ │ │ │ │clinice suficiente pentru a diagnostica P. │simptome generale.D. sunt poliartriculare în │ │prin reducerea efectuării │ │sunt întrunite cel puţin 6 din 13 criterii. │ │ │ │ │.49% │Recomandări: │ │ca urmare a unei hiperuricemii preexistente şi │ │ │. │ │ │ │nivelul tofilor gutoşi (diagnostic de │ │ │ │ │certitudine). Imagini geodice subcorticale. de a se autoconduce. │ │ │ │ │Etiologia . aer │ │însoţeşte de nici o altă suferinţă. │Guta sub formă de atac acut de artrită localizată│ 40 . SIDA şi│ │ │ │ │alte cauze de keratită sicca sau de tumefiere a │ │ │ │ │glandelor salivare. │ │ │ │ │. LES.AAN în titru mai mare de 1/60. senzaţie de arsură.ac.├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SINDROMUL SJOGREN (S. fibroză interstiţială.40% │medicamente (diuretice) etc.hiperuricemie.12 luni. manifestări │ │ │ │. │de artrită la 1 . │ │conjunctiv (P.cod de boală 630 din lista de 999 coduri │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . fără ajutorul altei│ │SS primar: │obstructivă medie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │.scăderea fluxului salivar parotidian. │însoţite de semne generale de inflamaţie │ │ │ │8. de a│ │. Tof gutos (probabil sau demonstrat). │săptămâni.│ │eforturilor fizice intense. │simptome.│limfoidă a interstiţiului pulmonar. │ │maximum o zi.2 săptămâni şi care cedează la tratament. sau secundar│modificări de gust.90% │gradul ii de invaliditate. Deşi puseul se remite │ │gestualităţii profesionale. B şi 6 │distrucţia articulară marcată şi tofii │ │se orienta spaţial. │ │Hiperuricemia familială este poligenică şi │de artrită extrem de dureroasă. a │ │Diagnosticul pozitiv de gută este permis numai │complect. │ │ │ │ │13. Simptome şi semne ale uscăciunii oculare: │lichide.R.30% │sau medic specialist reumatolog.controale periodice.anemie normocromă şi normocitară. fum de ţigări. caracterizată prin │ │ │capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prezenţa unui infiltrat inflamator │S. │survin tot mai des şi cu durată mai lungă │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │diagnosticul de gută este aproape sigur dacă │însoţite de febră. │ │condiţionat. │ │ │ │.S.49% │ │ │7. │ │ │ │ │Excluse: sarcoidoza. neurologice. urmate de interval liber. │ │ │ │10. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE MICROCRISTALINE ŞI DISMETABOLICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GUTA . Roşeaţa articulaţiei afectate. vasculitele │ │ │ │ │sistemice). Un alt acces de acelaşi fel. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │GUTA . prezenţa anticorpii anti SS-C. Lipsa unei boli reumatice de bază (P. fatofobie şi blefarospasm) sau scăderea │ │schimbarea locului de muncă în muncă│ │S. │ │ │ │ │musculare.M.S. apar leziuni osoase erozive şi sunt │ │ortostatismului şi mersului. pelvine.M.. primar sau secundar cu manifestări │ │ │ │keratoconjunctivitei sicca. infiltrarea │ │ │ │.. DM. limfom preexistent. Negativitatea culturilor bacteriene din │Guta intercritică şi atacuri acute recurente de │ │ │ │lichidul sinovial. urină │ │ │ │ │şi salivă. │ │sexul masculin. cu pleurezii uscate sau │ │persoane. Artrita poate cuprinde halucele │ │ │ │5. Afectare unilaterală a tarsului.. hiperuricemie şi │ │ │ │diagnosticul prezumtiv de gută o dă triada: │predilecţie pentru episoadele poliarticulare.R. │ │ │ │primele 48 ore). P. │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 20 .prezenţa anticorpilor anti SS-A (Ro) sau anti │ │ │ │ │SS-B (La). Evidenţierea unei boli sistemice autoimune: │polimiozite şi miozite (vezi criteriile bolilor │ │ │ │. │pavilionului urechii. │străin. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Manifestări respiratorii. cu │ │ │ │tratamentului cu colchicină (efect prompt în │evoluţie progresivă.I.biopsie pozitivă din glandele salivare mici │neurologice atât la nivelul SNC cât şi periferic. uric crescut peste 7 mg/dl ptr. cu │ │autoservi.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Explorări biochimice: │lipsesc perioadele libere intercritice. │ │ │ │ │. Simptome şi semne ale uscăciunii bucale: │hepatite cronice evolutive.evitarea microtraumatismelor. fără alte │ │ │ │4.colorare excesivă cu roşu bengal/fluoresceină │ │ │ │ │a corneei şi conjuctivei.anticorpii antinucleari.răspuns dramatoc al artritei după iniţierea │ole-craniului.2 articulaţii cu puţine │ │ │ │2.titru crescut de factori reumatoizi. manifestări articulare.60% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │. │ │1. │ │ │ │ │cutanate. bursele şi │ │Schimbarea locului de muncă. │ │de boală după C.) este o afecţiune │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .artrită cu prezenţa tisulară a unor │ │ │invaliditate. hematologice şi renale dau │ │ │ │ │invalidităţi în SS primar (vezi criteriile │ │ │ │ │respective). vânt │ │când se asociază cu o boală a ţesutului │ │ │etc.│ │ │ │(scor mai mare de 2. poate fi primar (idiopatic) când nu se │secreţiei salivare cu dificultate la deglutiţie. cu o durată de 1 . fără ajutorul │ . │ │secreţiei exocrine a acestor glande. │ │ │ │ │. Afectare unilaterală a articulaţiei │la 2 . │gută la 6 . │ │în leucocitele lichidului sinovial sau la │tendoanele. aport alimentar de │de 3 .FR în titru mai mare de 1/60: │neurologice). │ │diagnosticul: În absenţa acestor două criterii. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │ │ │ │ │. │ │ │ │ │.prezenţa anticorpilor anti SS-A(Ro) şi anti │ │ │ │ │SS-B (La).2 │ │ │ │3. │fiind urmată de o perioadă de acalmie fără nici │ │ │ │11. S. rezultate│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .4 zile şi un urmate de un interval liber │ │. Tumefacţie asimetrică a unei articulaţii.70% │Gradul III de invaliditate. endocrine.90% │Gradul II de invaliditate. │ │ │ │3. │ │ │ │6. poliarticulară.│ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │ │S. primar sau secundar cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SS PRIMAR ŞI SECUNDAR:│respiratorii cu dispnee şi scăderea capacităţii │ │autoconduce. Durere sau tumefacţia a articulaţiei │ │ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui.hipergamaglobulinemie. │ │ │ │15. │gastrointestinale de tip pancreatită cronică sau │ │ │ │2. │cu manifestări musculare de tip miopatii. │ │ │ │ │L. Hiperuricemie. urmate de interval complet │ │ │ │14. articulare.S. │bilateral sau halucele şi glezna. (Artrita este frecvent localizată │ │. │ │ │ │12. │ │ │ │. │fără simptome. │ │proteine..necunoscută cu implicarea probabilă │ │ │ │ │a unor factori genetici cât şi a celor de mediu.S.

│ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ALTE ARTROPATII: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ARTROPATIA CU CRISTALE DE HIDROXIAPATITA .) recunoaşte din punct de │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │vedere etiologic existenţa formelor primitive │Condrocalcinoza în forma pseudogutoasă. punctiforme │evoluţie bună între puseuri. │ │ │ │(90% din artropatiile coxofemurale) şi prin │Bolnavul acuză dureri coxofemurale la mers │ │ │ │caracterul său invalidant.gimnastică medicală. │episoade inflamatorii subacute care durează │ │munci fără frig.60% │prin reducerea efectuării │ │lizereu calcic ce apare la nivelul ţesutului │discurilor intervertebrale (mai frecvent inelul │ │gestualităţii profesionale. nefropatie │ │ │ │Explorarea radiologică: exclude alte tipuri de │gutoasă.C. │ │Eroziunile osoase determinate de depozitele de │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │cristale de UMS se corelează atât cu durata cât │Guta cronică poliarticulară cu lipsa perioadelor │ │autoservire. cu interesarea osului subcondral.schimbarea locului de muncă în │ │osteofitoză exuberantă). │articulară prin interesări atât ale structurilor │ │ │ │. │factorii reumatoizi prezenţi în titruri mici. │evoluţie acută sau cronică. coxofemurale. │ │ │ │ │la nivelul art. umezeală. │ │ │calcinoze discale. │ │articular. 1 la care │maximă pe faţa externă a regiunii trohanteriene │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică) │(cu iradiere pe faţa externă a coapsei) sau în │fără semne obiective patologice la ex.sunt │ │ │invaliditate. mimând o inflamaţie │ │ │ │. frecvenţa crescând cu │ │ │ │ │vârsta. │.19% │.20% │Grad 0.│ │.VSH crescut în puseele inflamatorii.lichidul sinovial extras dintr-o articulaţie │Guta sub forma pseudoflegmonoasă (guta cronică │ 80 . Are aspect de fin│Condrocalcinoza cu localizare la nivelul │ 50 . psoriazisul. │ │din lista de 999 coduri de boală după C. ulterior liniară. a │ │cartilaginos (linie trasă cu creionul). a │Diagnosticul coxartrozei este numai radiologic.hiperuricemia se asociază cu hiperglicemie. asociate │episoade acute de inflamaţie articulară ce │ │ │ │altor boli. defecte osoase│membrelor toracice şi pelvine. MCF. genunchi. │asimptomatici.2 zile până la 3 .gimnastică medicală. obiectiv al bolnavului. radiocarpiene. │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │. Prezenţa │ │invaliditate. │determină deformaţii la nivelul mâinilor prin │ │ │ │. │Bolnavii prezintă afectare poliarticulară cu │ │. │ 20 . Depozite │ │ │ │ │calcare caracteristice vizibile radiologic şi │ │ │ │ │modificări degenerative importante.depozitele cristaline de pirofosfat dihidratat│ │ │ │ │de calciu (PFDC) la nivelul cartilajului │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . (Vezi criteriile │ │ │ │sau în grămezi opace cu dimensiuni variate. │coapsei. iar ex. mai rar nucleul pulpos). │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │CONDR0CALCINOZA (PSEUDOGUTA) . de autoconducere sau de│ │şi cu severitatea bolii.000 de │poliarticulară în care manifestările locale sunt │ │ │ │leucocite (majoritatea polinucleare). │clinice patologice la ex. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.90% │ │ │afectată prezintă între 1.10% │Măsuri profilactice: │ │coxofemurale caracterizate morfopatologic prin │inferioare posttraumatice unilaterale fără │ │. │ │.creşterea concentraţiei lipidelor totale şi │articulare secundare pot limita mobilitatea │ │ │ │trigliceridelor. face parte din tabloul │Între episoade pacienţii sunt complet │ │ │ │reumatismelor prin microcristale. │ │ │ │ │umeri. sunt │ │ │ │. │ │ │ │artropatie şi identifică depozitele tofacee │ │ │ │ │osoase la bolnavii cu gută recunoscută. │bolilor reumatismale abarticulare). │ │ │ │sugerează guta.control periodic.examenul lichidului sinovial permite decelarea│supurativă). │ │artropatii cronice care afectează articulaţiile │Coxartroze secundare polare superioare sau │ 0 .Subiective: . Tipul pseudoartrozic de condrocalcinoză. │ │ │ │ │. │deseori recidivante dar nu dau invaliditate. produse de calcificări │Calcificări periarticulare ale umărului: │ │ │ │periarticulare şi depozite intraarticulare de │periartrită calcifiantă a umărului. │ │ │ │titruri mici. Eroziunile osoase │libere intercritice cu anchiloza osoasă aşa │ │orientare spaţială. Modificările de tip │ │ │tratament de specialitate. HTA. │Tofii giganţi şi procesele degenerative │ │ │ │.M.factorii reumatoizi ulteriori prezenţi în │articulare cât şi a celor periarticulare. durere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 20 . ce │ │altei persoane. │ │clinic prin dureri cu limitarea mişcărilor în │Coxartroze polare superioare sau inferioare │ 10 . │ │sinovialei şi ţesuturilor moi periarticulare şi │ │ │. │ │aspect distructiv (geode subcondrale. │prelungit. cu │ │ │ │Cauza cea mai frecventă în formele secundare │afectare mono sau oligoarticulară şi care se │ │ │ │este reprezentată de hiperparatiroidismul │remite complet. │subcutanaţi de dimensiuni importante. uric ce duce la insuficienţă │ │ │ │înconjurate de un lizereu osteosclerotic │renală acută sau cronică.cură balneară. │. │Calcificări ale rahisului coloanei lombare.I.70% │. │fibros. coxofemurale şi greutate la mobilizare. │ │ │ │prin depozitele de cristale de pirofosfat │ │ │ │ │dihidratat de calciu cu localizare în interiorul│ │ │ │ │sau în jurul articulaţiilor. F. Nu se încadrează în grad de │ │Coxartrozele (artrozele coxofemurale) . │ 60 .C. │ │Domină patologia şoldului prin frecvenţa sa mare│patologice la ex. │ │CONDROCALCINOZA (PSEUDOGUTA) calcificări ale │depozitelor de cristale de PFDC evidenţiate │ │ │ │cartilajului articular. │durează 1 . │ │apropierea extremităţii articulare a osului şi │nefropatie prin ac. │afectarea membrelor toracice. uneori │ │ │ │ │distructive.internare în caz de puseu acut şi │ │evidenţă condrocalcinoza. . │ 0 . │ │ │ │intracelulară a cristalelor de UMS. tibiotarsiene.70% │Grad III de invaliditate. │ │ │ │ │În formele de artrită cu microcristale de HA │ │ │ │Radiografiile evidenţiază calcificări │evoluează ca monoartrite acute sau cronice cu │ │ │ │periarticulare sau paradiafiazare. │regiunea fesieră (cu iradiere pe faţa post. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │A. │ │ │ │primar. │ │ │ │ │Bolnavii prezintă episoade acute de inflamaţie │ │ │ │ │însoţite de modificări articulare degenerative.măsuri igienico-dietetice pentru │evitarea obezităţii. alteori este resimţită cu intensitate │unilaterale (coxa profunda de gr. Tipuri combinate de condrocalcinoză care pot │ │ │ │ │complica frecvent evoluţia bolii. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 .sunt │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │manifestări inflamatorii articulare. Grad 0. monoarticular. bazinului. iniţial │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │punctiformă. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │COXARTROZA .20% │Grad 0 │ │ │Calcificările tendoanelor m. cu simptomatologie dureroasă │ │Recomandări: │ │Rg.cod de boală 633 din lista de 999 │ │ │ │ │coduri de boală după C. Tipul pseudoreumatoid de condrocalcinoză.evitarea ortostatismului prelungit│ │artic. ale meniscurilor. │ │Nu se încadrează în grad de │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Aceste calcificări sunt latente sau uneori au o │ │invaliditate. │o durere izolată a genunchiului. │posttraumatice unilaterale fără semne clinice │ │mersul pe teren accidentat.regim hipocaloric pentru scăderea │ │leziuni degenerative ale cartilajului hialin │modificări clinice subiective şi fără semne │ │în greutate la persoanele obeze.I.100% │Gradul I de invaliditate. ale │radiologic în majoritatea articulaţiilor.49% │Grad 0. aspect │ │ │ │ │caracteristic gutei care precizează │Guta cronică poliarticulară tofacee asociată cu │ │ │ │diagnosticul. │ │articular dau imagine radioopacă. mâinilor pune în │rahidiană.cură balneară. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. către │unilaterale sau postmalformaţii protruzive │genunchi.20% │Grad 0. │Bolnavii acuză dureri inghinale la mers │ . fără │ │ │ │sinovialei şi ale ţesuturilor periarticulare │alte simptome. necesitând │ │importante coexistă cu un spaţiu articular │numita artrita gutoasă anchilozantă la nivelul │ │îngrijire sau supraveghere │ │relativ păstrat = aspect de gută. │foarte accentuate. │ │Condrocalcinoza (C. C. │ │ │ │cristale de hidroxiapatită.leucocitoză cu neutrofilie. │ │ │ │. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Condrocalcinoza în forma asimptomatică.factor reumatoid absent. │ │ │ │Coxartrozele afectează ambele sexe (cu o uşoară │Diagnosticul coxartrozei este unul radiologic. fesier. │diabetul zaharat.dureri în regiunea inghinală │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │cu iradiere pe faţa anterioară a coapsei. │ │artrozic degenerativ ale artic. │ │(idiopatice) şi a formelor secundare. │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . Simptome: │ │1. │ │ │ │predominenţă feminina). realizând │ │ortostatismului şi mersului.│mg/dl ptr.mai rar (10% din cazuri) este│prelungit. cu manifestări renale de tip │ │persoane. │ │.30% │Nu se încadrează în grad de │invaliditate. │ 0 . radiologic poate evidenţia│ │ │ │ │depozite de cristale de PFDC. Bolnavii prezintă │ │de aer │ │Examenul lichidului sinovial confirmă │tumefacţii articulare cu limitarea mobilităţii. │Măsuri profilactice: │. cu │ │invaliditate. obiectiv.VSH crescut în atacurile acute de gută.M.000 şi 50. genunchilor.cod de boală 630 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │ │ │ │diagnosticul (prezenţa cristalelor PFDC). coexistă cu un │A. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .4 săptămâni.49% 20 . cu tofi ulceraţi │ │permanentă din partea altei │ │radiotransparente rotunde sau ovalare situate în│suprainfectaţi. │ │ │ │ │Tabloul clinic mimează o poliartrită reumatoidă. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. │ │. curenţi │ │ │săptămâni sau chiar luni. obiectiv.

│proiectată; │ │ │ - durere de tip mecanic, │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │ │agravată de mers (în special pe scări sau pe │unilaterale sau post malformaţii protuzive │ │teren accidentat), de sprijin, de mişcare, de │unilaterale (pe o coxa profunda de gr. 2 - la │ │oboseală, "durere de sfârşit de zi" şi calmată │care fundul cotilului depăşeşte linia │ │de repaus; │ilioischiatică). │ │ - impotenţă funcţională │ │ │de intensitate variabilă care împiedica pe │Coxartroze primitive sau secundare posttraumatice│ │bolnav să urce scările sau să alerge; │unilaterale sau pe malformaţii protuzive (coxa │ │2. Obiective: - şchiopătarea, bolnavul evitând │profunda gr. 3 - protuzie acetabulară). Bolnavii │ │să se sprijine pe membrul inferior bolnav. Când │acuză dureri inghinale, la ridicarea de pe scaun,│ │stă în picioare observăm o atitudine vicioasă, │la ortostatism prelungit, la mers, la coborârea │ │cu membrul inferior în uşoară flexie şi rotat │scărilor şi dispar în decubit. │ │extern. Tardiv, putem remarca o coborâre a │La ex. obiectiv uşoară limitare a mişcărilor de │ │pliului fesier, o atrofie musculară. │rotaţie. │ │ - limitarea mobilităţii: │Diagnosticul clinic este susţinut radiologic. │ │bilanţul articular şi muscular evidenţiază │ │ │limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală; flexia se menţine │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │normală mult timp (spre deosebire de coxite, la │ │ │care se limitează rapid). │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │În formele activate, nu poate pune "picior peste│posttraumatice sau secundare pe coxa retroversa │ │picior", nu se poate încălţa. În coxartrozele │(sechele de epifizioliză). │ │mai avansate mecanismul şchiopătării ţine de: │ │ │leziunile osteoarticulare dureroase, contractura│Coxartroze secundare pe coxa plana (osteocondrită│ │flexorilor, deficitul fesierului mijlociu şi │deformantă juvenilă). │ │atrofia cvadricepsului. Suitul, coborâtul │ │ │scărilor ca şi perimetrul de mers se reduc │Coxartroze secundare unilaterale │ │progresiv. Mersul nu mai este posibil decât cu │postosteonecrozei, condrocalcinozei, bolii │ │sprijin în baston, apoi pe două bastoane sau │Morquio. │ │cârje axilare. În formele foarte evoluate, cu │Bolnavii prezintă dureri în regiunea inghinală │ │anchiloză în atitudine vicioasă (adducţie, │sau în triunghiul Scarpa cu iradiere în regiunea │ │flexie şi rotaţie externă) şi dureri permanente,│fesieră şi retrotrohanteriană sau faţa anterioară│ │invaliditatea e gravă (nu mai poate părăsi │a coapsei până la genunchi (uneori gonalgii │ │patul, deşi starea generală este relativ bună). │izolate). │ │B. Manifestări radiologice: │La ex. obiectiv: mers salutând cu limitarea │ │Semiologia radiologică a coxartrozelor este │mişcărilor de rotaţie, abducţie, adducţie. │ │caracterizată prin 3 tipuri de modificări: │Diagnosticul pozitiv este clinic şi radiologic. │ │ │ │ │1. Îngustarea interliniei articulare (este │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │constatată în zona articulară portantă unde se │posttraumatism sau malformaţii congenitale, │ │exercită presiuni maxime, de obicei │condrocalcinozei, bolii Morquio, bolii Paget, │ │supero-externe şi mai rar intern sau axial). │coxite infecţioase, osteomalacie etc. │ │2. Osteoscleroză subcondrală: reacţie de │La ex. obiectiv limitarea mişcărilor de rotaţie, │ │osteocondensare faţă de excesul de presiune din │abducţie, adducţie şi limitarea flexiei cu │ │zona în care cartilajul s-a deteriorat (aspect │atitudine vicioasă a coxofemuralelor afectate (în│ │de benzi opace, de o parte şi de alta a │flexum rotaţie externă şi adducţie), atrofia │ │interliniei articulare). │grupului muscular fesier şi cvadricepsului. │ │3. Osteofitoza se dezvoltă în afara zonelor │"Semnul pantofului" este pozitiv (bolnavul nu │ │articulare supuse presiunilor: │poate efectua flexia - rotaţia necesară │ │- cotiloidiene externe; │sprijinirii piciorului de coapsa opusă pentru a │ │- femurale: osteofitoză marginală a capului; │încălţa pantoful. │ │- osteofitoză perifoveală; │ │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │D. Stare generală bună. │ │ │E. Forme clinice: │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │- după criteriul topografic: │limitarea mişcărilor de rotaţie, abducţie, │ │ - coxartroze polare superioare - sunt cele│adducţie şi flexie cu atitudini vicioase a │ │mai frecvente, de obicei secundare unei │coxofemuralelor în flexie, rotaţie externă şi │ │"displazii coxofemurale simple" (coxa valga şi │adducţie, cu atrofia grupelor musculare fesiere │ │displazia cotiloidiană) sau a unei subluxaţii a │şi ecvadricepsului bilat. │ │capului femural sau anteversiei exagerate. │ │ │Evoluează spre agravare, marea majoritate a │ │ │cazurilor având indicaţie chirurgicală; │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │ - coxartroze interne (centrale, axiale); │dureri şi instabilitate coxofemurală cu reducerea│ │- după criteriul etiologic: │posibilităţii de mers. │ │ - coxartroze primare - în jurul vârstei │Coxartroză rapid distructivă bilaterală cu │ │de 50 - 60 ani, de obicei bilaterale cu o │reducerea accentuată până la 70% din valorile │ │morfologie normală a coxofemuralelor, cu │fiziologice ale mobilităţii şoldului. │ │evoluţie lentă. Pot coexista cu artroze ale │ │ │mâinilor, genunchilor şi rahisului (boală │ │ │artrozică vertebro-periferică); │ │ │ - coxartroze secundare (60 - 65%) │ │ │debutează înainte de 40 ani cu o evoluţie │ │ │rapidă. Se disting următoarele forme clinice: │ │ │- coxartroze secundare malformaţiilor luxante; │ │ │- coxartroze orizontale secundare anterversiei │ │ │crescute a colului femural şi cotilului; │ │ │- coxartroze secundare malformaţiei protruzive. │ │ │Coxartrozele se dezvoltă rar pe un cotil profund│ │ │simplu (coxa profundă de gradul 1, la care │ │ │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică). │ │ │Pe coxa profunda gr. 2 (la care fundul cotilului│ │ │depăşeşte linia ilioischiatică) sau coxa │ │ │profunda de gr. 3 denumită şi protruzia │ │ │acetabulară (peretele intern al cotilului │ │ │proemină în interiorul bazinului). │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa retrorsa │ │ │(sechele de epifizioliză); │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa plana (cap │ │ │femural turtit, ovoid sau în formă de ciupercă, │ │ │pe un col femural scurt) Este vorba despre o │ │ │dismorfie sechelară a bolii Legg-Perthes-Calve │ │ │(osteocondrită deformantă juvenilă constând din │ │ │osteonecroza nucleului capului femural). │ │ │- coxartroza secundară unei osteonecroze a │ │ │capului femural; │ │ │- coxartroza secundară condrocalcinozei; │ │ │- coxartroza secundară bolii Morguio (tulburări │ │ │de formare a epifizelor membrelor şi │ │ │platispondilie); │ │ │- alte coxartroze secundare după coxite │ │ │reumatismale sau infecţioase; în boala Paget; │ │ │în osteomalacie şi în cazul sechelelor │ │ │traumatice (după reducerea defectuoasă a │ │ │fracturilor de cotil). │ │ │Diagnosticul pozitiv al coxartrozelor se bazează│ │ │pe 5 criterii esenţiale: │ │ │1. dureri inghinofesiere de tip mecanic; │ │ │2. limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală, amplitudinea flexiei │ │ │fiind mult timp conservată; │ │ │3. modificările radiografice: îngustarea │ │ │segmentară a interliniei articulare, │ │ │osteoscleroză subcondrală şi osteofitoză; │ │ │4. absenţa modificărilor biologice; │ │ │5. stare generală bună. │ │ │Deci diagnosticul pozitiv de coxartroză se │ │ │bazează pe modificările clinice şi cele │ │ │radiologice. │ │ │- Explorările de laborator; │ │ │- Radiografia bazinului de faţă standard │ │ │(singura realmente utilă); │ │

30 - 40%

40 - 49%

50 - 70% 50 - 60%

60 - 70%

70 - 90% 70 - 80%

80 - 90%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale, a │ │ortostatismului şi a mersului. │ │Bolnavul acuză dureri de tip mecanic│ │(apar la ridicarea de pe scaun, la │ │ortostatism prelungit, la mers, la │ │coborârea scărilor şi dispar în │ │repaos). │ │- schimbarea locului de muncă în │ │munci fără ortostatism prelungit, │ │poziţii vicioase în timpul │ │lucrului, frigul, umezeala. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bolnavul acuză dureri inghinale şi │ │triunghiul Scarpa, la ridicarea în │ │ortostatism, la mers, la coborâtul │ │şi urcatul scărilor. Bolnavul are un│ │mers salutând cu instabilitate a │ │şoldului şi bazinului la mersul pe │ │distanţe mari. │ │Necesită sprijin baston. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │prin posibilitatea invalidului de a │ │se autoservi, de a se autoconduce, │ │de a se orienta spaţial, fără │ │ajutorul altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│Posibil, dar nu obligatoriu: │ │ │ │ │-Tomografie computerizată; │ │ │ │ │- Scintigrafie osoasă; │ │ │ │ │- RMN. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GONARTROZA - cod de boală 634 din lista de 999 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │coduri de boală după C.I.M. │ │ │grad de invaliditate. │ │ │Artroză incipientă femuro-patelară unilaterală │ 0 - 10% │- regim hipocaloric pentru scăderea │ │Gonartroza este cea mai frecventă artroză şi cea│secundară sau primitivă. │ │în greutate la persoanele obeze; │ │mai frecventă artropatie a genunchiului. │Bolnavul acuză gonalgii la mers prelungit. │ │- gimnastică medicală; │ │Frecvenţa mai mare de 3 - 4 ori la femei faţă │Ex. obiectiv clinic este normal. │ │- cură balneară; │ │de bărbaţi. │Rg. genunchiului profil incidenţă axială 30, │ │- evitarea ortostatismului mersul pe│ │Din punct de vedere etiologic gonartrozele sunt │60, 90 arată îngustarea liniei femuro-patelare.│ │teren accidentat; │ │primitive şi secundare. │ │ │ │ │Gonartrozele primitive debutează între 40 - 50 │Artroză femuro-tibială secundară sau primitivă │ 10 - 19% │ │ │ani, în special la femei, de obicei obeze şi cu │unilaterală incipientă cu dureri de tip mecanic, │ │ │ │varice la membrele pelvine. │fără semne inflamatorii la ex. obiectiv şi ex. de│ │ │ │Gonartrozele secundare debutează precoce, sunt │laborator, cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │ │ │unilaterale şi necesită frecvent intervenţii │plan frontal (genu varum sau valgum unilateral). │ │ │ │chirurgicale. │ │ │ │ │Dintre cauzele cele mai frecvente, în │ │ │ │ │gonartrozele secundare sunt menţionate: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- traumatismele (sechele de fracturi, luxaţii, │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │entorse, leziuni menisc) │Gonartroză secundară unilaterală posttraumatică │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │- tulburări statice: - dezaxarea axei │sau primitivă unilaterală (de tipul artrozei │ │- gimnastică medicală; │ │femuro-tibiale cu solicitările în varus sau │femuro-patelare sau femuro-tibiale incipiente) │ │- măsuri igienico-dietetice pentru │ │valgus (genu valgum varus); │fără limitarea mobilităţii, cu gonartroze │ │evitarea obezităţii; │ │ - dezaxarea aparatului │reactivate remise clinic în 1 - 2 săptămâni. │ │- cură balneară. │ │rotulian (displazii rotuliene, luxaţii şi │ │ │ │ │subluxaţii rotuliene); │Gonartroză secundară posttraumatică sau primitivă│ 30 - 40% │ │ │- o serie de factori generali favorizează │unilaterală (de tipul artrozei femuro-patelare │ │ │ │apariţia artrozei: tulburările endocrine │incipiente) fără limitarea mobilităţii, cu │ │ │ │(insuficienţa ovariană, menopauza); tulburările │deviaţii axiale femuro-tibiale în plan frontal │ │ │ │metabolice (obezitatea); factorii genetici │(genu varum sau valgum bilateral). │ │ │ │(displazii). │ │ │ │ │ │Gonartroze primare sau secundare de tipul │ 40 - 49% │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │artrozei femuro-patelare unilaterale însoţite de │ │ │ │ │laxitate genunchi unilateral (leziuni │ │ │ │4. Manifestări clinice: │degenerative ale ligamentelor colaterale, │ │ │ │- subiective: durerea între puseele inflamatorii│instabilitate laterală mică). │ │ │ │este de tip mecanic (calmate la repaus şi │ │ │ │ │exacerbate la mers, coborâtul şi urcatul │ │ │ │ │scărilor, la genuflexii). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │În puseul acut durerea este de tip inflamator │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │(persistă şi în repaos). │Gonartroze primare sau secundare posttraumatice │ 50 - 60% │prin reducerea efectuării │ │- obiective: - sindrom de instabilitate │unilateral cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │gestualităţii profesionale, a │ │(laterală, anteroposterioară sau rotatorie) prin│plan frontal (genu varum sau valgus) sau dezaxare│ │ortostatismului şi a mersului. │ │laxitatea sau leziunea ligamentelor laterale şi │în plan sagital (genu flexum) cu limitarea │ │- Evitarea suprasolicitării │ │încrucişate, ce însoţeşte frecvent gonartroza, │mobilităţii genunchiului (extensie, flexie) │ │funcţionale, alternarea │ │mărind dificultatea recuperării funcţionale; │decompensată algic. │ │ortostatismului şi mersului cu │ │ - mărirea de volum a genunchiului, │ │ 60 - 70% │perioade frecvente de repaus, │ │poate fi cauzată de inflamaţia sinovială; │Gonartroze primare sau secundare unilateral │ │evitarea mersului de distanţe mari │ │reacţia lichidiană hidartrozică; tendinite şi │decompensate algic şi funcţional cu instabilitate│ │şi mai ales pe teren accidentat; │ │ligamentite; hipertrofia adipoasă; hipertrofia │a genunchiului lateral şi antero-posterior, cu │ │- evitarea urcatului şi coborâtului │ │epifizară (în gonartrozele avansate). │tumefacţia genunchiului în perioadele activate │ │scărilor; │ │ - genunchiul dezaxat, circa 30% din│însoţite sau nu de chist sinovial popliteu (chist│ │- combaterea excesului ponderal; │ │gonartroze sunt secundare unui genu varum sau │Baker), cu dezaxare în plan sagital (genu flexum)│ │- mers cu sprijin în baston; │ │genu valgum. Dezaxaţia sagitală în genu flexum │şi limitarea mobilităţii (extensie, flexie activă│ │- renunţarea la activităţile │ │poate să ţină de o gonartroză avansată, de │şi pasivă). │ │sportive; │ │retracţia ischiogambierilor sau de o gonartroză │ │ │ │ │inflamată. │ │ │ │ │ - limitarea mobilităţii - afectarea│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 - 90% │Gradul II de invaliditate. │ │frecventă a rotulei prin procesul artrozic │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │diminuă forţa cvaricepsului încă de la debutul │Gonartroze bilat. secundare posttraumatice sau │ 70 - 80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gonartrozei (cu extensia incompletă a │primitive avansate cu dezaxare în plan frontal │ │autoservi, de a se autoconduce, de a│ │genunchiului). De asemenea, gonartroza se │(genu varum) cu limitarea mobilităţii genunchilor│ │se orienta spaţial, fără ajutorul │ │însoţeşte de reducerea amplitudinii şi forţei │progresivă (extensia, flexia) decompensate algic │ │altei persoane. │ │rotaţiei axiale a gambei. │şi funcţional, cu pusee inflamatorii active la │ │Necesită intervenţii chirurgicale │ │Gonartrozele evoluate se însoţesc de limitarea │intervale mici. │ │corectoare (osteotomie tibială de │ │flexiei, cu deficit de mers (pentru mersul pe │ │ │corecţie, care restabileşte axa │ │plan orizontal sunt necesare minimum 40 de │Gonartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │mecanică femuro-tibială şi │ │flexie, iar pentru suitul scărilor 80 - 90 de │sindrom de instabilitate a genunchiului laterală │ │distribuţia fiziologică a │ │flexie şi posibilitatea unei extensii stabile şi│externă şi internă; anteroposterioară bilat. cu │ │presiunilor. │ │complete în rectitudinea genunchiului). │dezaxarea în plan frontal şi sagital cu limitarea│ │ │ │B. Semne radiologice: │mobilităţii pasive (flexie - extensie) cu pusee │ │ │ │- articulaţia femuro-patelară este prima care │inflamatorii acute la intervale mici, cu dureri │ │ │ │prezintă modificări radiologice subcondrale (la │de tip mecanic şi inflamator, permanente, cu │ │ │ │nivelul zonelor cu cartilajul ulcerat) şi │agravarea instabilităţii şi reducerea │ │ │ │osteofitoză (în afara zonelor de presiune │perimetrului de mers. │ │ │ │maximă). Radiografia standard nu poate evidenţia│ │ │ │ │decât stadiul artrozic constituit. Radiografia │ │ │ │ │femuro-patelară din incidenţa axială (defileul │ │ │ │ │opac) permite vizualizarea interliniei │ │ │ │ │cartilaginoase şi diagnosticul de debut al │ │ │ │ │procesului artrozic. Defileul standard poate │ │ │ │ │evidenţia şi o luxaţie rotuliană, bascularea │ │ │ │ │rotulei (fără deplasare laterală) sau o │ │ │ │ │displazie femuro-patelară. │ │ │ │ │- articulaţia femuro-tibială, prezintă │ │ │ │ │modificări artrozice ceva mai târziu, pensarea │ │ │ │ │interliniei; osteofitoză marginală; ascuţirea şi│ │ │ │ │hipertrofia spinelor tibiale, osteoscleroza │ │ │ │ │subcondrală. │ │ │ │ │C. Semne biologice: │ │ │ │ │Sunt necesare pentru precizarea unor gonartroze │ │ │ │ │activate sau hidartroze recidivante: │ │ │ │ │- VSH; │ │ │ │ │- studiul lichidului sinovial. │ │ │ │ │Criterii de diagnostic clinic: │ │ │ │ │- dureri de tip mecanic; │ │ │ │ │- semne clinice obiective; │ │ │ │ │- modificări radiologice; │ │ │ │ │- diagnosticul formelor clinice; │ │ │ │ │- examinările biologice, în funcţie de artrozele│ │ │ │ │activate sau hidartrozele recidivante. │ │ │ │ │Ex. de laborator: │ │ │ │ │- Rg. standard de faţă şi profil a genunchiului │ │ │ │ │(inclusiv cu încărcare, deci în ortostatism); │ │ │ │ │- Rg. de profil a genunchiului incidenţa axială │ │ │ │ │la 30, 60, 90 (pentru evidenţierea leziunilor│ │ │ │ │incipiente de gonartroză). │ │ │ │ │- Artroscopia genunchiului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE PICIORULUI cod de boală 635 din │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Artroză MTF a degetului mare (hallux valgus) │ 0 - 10% │Măsuri profilactice: │ │ │unilateral sau bilateral. │ │- evitarea încălţămintei │ │Artrozele piciorului sunt în majoritatea │Bolnavii acuză durere în zona antero-internă a │ │nefiziologice; │ │cazurilor artroze secundare unor traumatisme sau│piciorului de tip mecanic. │ │- tratamentul corect al │ │tulburări statice; zona de elecţie a procesului │ │ │traumatismelor piciorului; │

│degenerativ este artic. MTF halucelui la nivelul│Artroză tarso-metatarsiană (Lisfranc) unilaterală│ 10 - 19% │- talonete pentru picior plat sau │ │ante-piciorului, iar la nivelul tarsului este │sau bilaterală, (leziuni degenerative la nivelul │ │ghete ortopedice; │ │cuplul de torsiune │articulaţiilor cuneometatarsiene, însoţite de │ │ │ │(artic. subastragaliană şi mediotarsiană). │picior plat uni sau bilateral sau picior scobit. │ │ │ │Cauzele artrozelor piciorului sunt: │Bolnavii acuză dureri la mers pe teren accidentat│ │ │ │- traumatisme (fracturi vicios consolidate ale │şi ortostatism prelungit. │ │ │ │calcaneului, ale scafoidului sau MT, entorse │ │ │ │ │subastragaliene sau mediotarsiene. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- tulburări statice: picior scobit, plat, valg. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │talus valgus, talus varus, genu varum, genu │Artroză MTF a degetului mare în faza de hallux │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │valgum, malformaţii congenitale (sinostoze, │rigidus însoţite de sinovită secundară şi de │ │- intervenţii chirurgicale │ │condrodisplazii), sechele poliomielită; │bursită la nivelul exostozei capitometatarsiene │ │corectoare; │ │- artrite cronice: secundare P.R., │bilat. │ │- pantof sau ghete ortopedice; │ │spondilartritei periferice, gutei cronice; │ │ │- evitarea ortostatismului │ │- osteonecroze: (ale astragalului, scafoidului, │Artroză MTF a degetului al II (complicaţie │ 30 - 40% │prelungit, mersul pe teren │ │capului MT al II şi al III); │tardivă a unei osteonecroze capitometatarsiene │ │accidentat; │ │- încălţăminte nefiziologic: care accelerează │(Freiberg - Kohler) unilateral sau bilateral. │ │- cură balneară; │ │procesul degenerativ artrozic şi decompensarea │Bolnavii acuză dureri la dorsiflexia piciorului │ │ │ │funcţională; │la mers. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Artroza cuplului de torsiune (artroză │ 40 - 49% │Gradul 0 de invaliditate. │ │ │subastragaliană şi artroză mediotarsiană) │ │Nu se încadrează în grad de │ │A. Simptome: │unilaterală. │ │invaliditate. │ │1. Subiective: │Bolnavii acuză - dureri faţa dorsală a │ │Recomandări: │ │- durerea de tip mecanic exacerbate la mers şi │piciorului, cu instabilitatea tarsului posterior │ │- ghete ortopedice: intervenţii │ │calmate de repaos, treptat devine permanentă; │cu redoare progresivă şi limitarea mişcărilor de │ │chirurgicale ortopedice; │ │2. Obiective: │eversie şi inversie. │ │- cure balneare postoperatorii; │ │- redoarea articulaţiilor piciorului cu │ │ │ │ │limitarea flexiei dorsale şi plantare; │Artroză secundară a cuplului de torsiune prin │ │ │ │- şchiopătare la mers; │osteonecroză aseptică a capului astragalian sau │ │ │ │- kiperkeratoză la nivelul capului I şi V al │a scafoidului unilateral. │ │ │ │MTI; │Bolnavii acuză dureri submaleolar bilat. şi pe │ │ │ │- duriom pe faţa plantară; │faţa dorsală a piciorului la mers şi ortostatism,│ │ │ │- tulburări statice (picior scobit, picior plat,│cu greutate la mers pe teren accidentat şi │ │ │ │talus valgus, talus varus, etc.). │neregulat prin limitarea mişcărilor de eversie şi│ │ │ │B. Manifestări radiologice: │inversie. │ │ │ │Îngustarea şi neregularităţi ale interliniei │ │ │ │ │articulare; osteofitoză laterală şi dorsală, │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │osteocondensare subcondrală. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │A. Artroza MTF a degetului al doilea, bilaterală,│ 50 - 60% │Recomandări: │ │D. Stare generală bună. │secundară unei osteonecroze capitometatarsiene │ │- schimbarea locului de muncă, fără │ │ │(Freiberg - Kohler); dorsiflexia limitată jenează│ │mers pe teren accidentat şi │ │ │desfăşurarea pasului. │ │neregulat şi ortostatism prelungit; │ │ │ │ │ │ │ │B. Artroza cuplului de torsiune bilaterală, prin │ 60 - 69% │ │ │ │asocierea unei artroze subastragaliene cu o │ │ │ │ │artroză mediotarsiană. Dureri faţa dorsală a │ │ │ │ │piciorului bilat. cu instabilitatea tarsului │ │ │ │ │post. (cu frecvente entorse). │ │ │ │ │Bolnavii prezintă redoare progresivă şi limitarea│ │ │ │ │mişcărilor de eversie şi inversie ceea ce crează │ │ │ │ │dificultăţi la mersul pe teren accidentat şi │ │ │ │ │neregulat. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE MÂINII cod de boală 635 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Artrozele interfalangiene distale (Heberden) cu │ 0 - 10% │invaliditate. │ │Artrozele mâinii au cauze generale endocrine │limitarea minimă sau moderată a mobilităţii, cu │ │ │ │(carenţe de estrogeni, menopauză, acromegalie) │deformarea sau dezaxarea laterală a falangei │ │ │ │metabolice (diabetul, hipercolesterolemia) │distale. │ │ │ │vasculare şi genetice. │ │ │ │ │Artrozele mâinii sunt secundare traumatismelor │Artroze interfalangiene proximale (Bouchard) art.│ 10 - 19% │ │ │sau microtraumatismelor (fracturi intra sau │IFP este lărgită şi îngroşată, nu prin tumefacţia│ │ │ │juxtaarticulară cu lezarea cartilajelor, │ţesuturilor moi ci prin reacţii hipertrofice şi │ │ │ │rupturile sau întinderile aparatului ligamentar │osteofitice ale extremităţii falangelor cu uşoară│ │ │ │(vezi criteriile ap. locomotor). │limitare a mobilităţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Artroze secundare posttraumatice ale degetelor │ 20 - 49% │ │ │ │mâinii unilateral, cu redoare IF şi dezaxări │ │ │ │Semne subiective: - dureri la mobilizarea artic.│(după fracturi art. ale falangelor sau leziuni │ │ │ │degetelor: │ligamentare) │ │ │ │Semne obiective: redori cu limitarea │ │ │ │ │mobilităţii, deformaţii, dezaxări. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 30% │Nu se încadrează în grad de │ │Manifestări radiologice: de artroze. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │ │Rizartroza policelui uni sau bilaterală (artroza │ 30 - 40% │ │ │ │trapezometacarpiană). │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri şi limitarea mobilităţii │ │ │ │ │policelui. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroza erozivă a IF proximale şi distale cu │ 40 - 49% │ │ │ │puseuri inflamatorii, cu deformaţia degetelor şi │ │ │ │ │dezaxări. Radiologic: leziuni erozive şi │ │ │ │ │constructive. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui (artroza │ 50 - 60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │trapezometacarpiană) cu limitarea mobilităţii │ │Recomandări: │ │ │policelui cu deficit de prehensiune prin │ │- intervenţii chirurgicale │ │ │amiotrofia eminenţei tenare şi subluxaţia │ │corectoare (trapezectomie). │ │ │primului MC şi fixarea lui în adducţire şi │ │ │ │ │antepoziţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui bilateral, în faza descrisă │ 60 - 70% │ │ │ │mai sus. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILOZELE - cod de boală 648 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boala după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Cervicalgia cronică-forma clinică cea mai │ 0 - 10% │Recomandări: │ │A. SPONDILOZA CERVICALĂ: (CERVICARTROZA sau │frecventă. │ │- dispensarizare medic de familie şi│ │spondilo-discartroza cervicală) indică prezenţa │Bolnavii acuză dureri cervicale exacerbate de │ │reumatologic Policlinica │ │procesului artrozic degenerativ la nivelul │oboseală fizică şi intelectuală, însoţită uneori │ │teritorială; │ │coloanei cervicale; 60% din persoanele peste 40 │de anchiloză, acufene, tulburări oculare şi │ │- tratament medicamentos în fazele │ │de ani au o acuză cervicală de de cauză │laringo-faringiene, insomnii, stări depresive, │ │acute; │ │degenerativă. │dureri precordiale. │ │- cură balneară; │ │Artroza vertebrală afectează articulaţiile │ │ │ │ │discovertebrale şi art. interapofizară │ │ │ │ │posterioară; aparatul transvers, spinos şi │Cervicalgia acută sau torticolisul acut. │ 10 - 19% │ │ │ligamentar prezintă deasemeni modificări de tip │Cervicalgia acută însoţită de torticolis ce poate│ │ │ │hipertrofic sau calcificări cu repecursiuni │iradia ocular, auricular sau facial. Poate apare │ │ │ │clinice şi funcţional. │posttraumatism, pe fondul unor malformaţii osoase│ │ │ │Osteofitoza difuză (spondiloză) fără răsunet │cervicale, osteoartrite. │ │ │ │radicular şi medular, are ca simptom dominant │Redoarea coloanei cervicale cu înclinarea │ │ │ │durerea şi limitarea mobilităţii coloanei │laterală a capului dureroasă şi blocarea │ │ │ │vertebrale cervicale. │mişcărilor de rotaţie şi lateroflexie. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │Cefaleea cervicală: a. forma occipitală │ │ │ │SPONDILOZEI CERVICALE: │("Nevralgia Arnold") │ │ │ │ │ b. forma occipito-temporo│ │ │ │1 Subiective: │maxilară; │ │ │ │- durerea coloanei cervicale; │ c. forma supraorbitară. │ │ │ │2. Obiective: │ │ │ │ │- ex. obiectiv este în general sărac; │Cefaleea poate fi episodică sau continuă, uşoară │ │ │

│- modificări ale curburii fiziologice a coloanei│sau severă şi este declanşată de poziţiile │ │cervicale; │vicioase şi eforturile fizice. │ │- contractură musculară paravertebrală; │Migrena cervicală - sindrom paroxistic │ │- afectarea mobilităţii segmentare şi globale │caracterizat prin cefalee, greţuri, vărsături, │ │(flexie, extensie, înclinare laterală, rotaţie).│tulburări oculare şi neurovegetative. │ │3. Manifestări radiologice: ex. radiologic este │ │ │principalul mijloc de diagnostic (Rg standard); │Spondiloza cervicală poate iniţia şi întreţine şi│ │- modificarea lordozei cervicale; │apariţia unor artroze la distanţă de exemplu: │ │- pensarea spaţiului discal; │ │ │- reacţia condensată a platoului; │ │ │- osteofitoză peridiscală: │PSH-ul, sindrom umăr - mână, sindromul de │ │- îngustarea spaţiului şi reacţia artrozică ce │retracţie al aponevrozei palmare (M. Dupuytren). │ │poate duce la apariţia de bloc cervical la │Vezi criteriile afecţiunilor reumatismale │ │nivelul apofizelor post. │abarticulare) │ │ │ │ │ │Pentru afectarea radiculară vezi criteriile │ │ │neurologice. │ │ │ │ │B. SPONDILOZA DORSALĂ │ │ │ │ │ │Spondiloza dorsală reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ la nivelul coloanei │ │ │dorsale atât în sectorul disco-somatic cât şi │Dorsalgia cronică. │ │interapofizar. │Bolnavii acuză dureri în segmentul interscapular │ │ │cel mai frecvent; apare la sexul feminin, în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │etapa 30 - 40 ani. │ │Se remarcă sărăcia semnelor subiective şi │Ex. obiectiv: deviaţii în plan frontal sau │ │obiective. │sagital de amplitudine mică, adesea ireductibilă.│ │Ex. radiologic: susţine diagnosticul de │Ex. obiectiv: dureri la palparea coloanei │ │certitudine al spondilozei dorsale. │dorsale. Contractură paravertebrală limitată. │ │- osteofite difuze în special pe segmentul │ │ │T5 - T9; │Dorsalgia acută. │ │- pensarea discului intervertebral şi reacţia │Bolnavii acuză dureri acute cu prezenţa unor │ │condensată a platourilor; │tulburări de statică vertebrală şi dureri la │ │- calcificări ale nucleului; │presiunea spinoaselor T5 - T6 şi T9 - T10. │ │- artroză interapofizară. │ │ │ │Nevralgia intercostală. │ │ │Hiperproducţiile discoosteofitice şi │ │ │interapofizare pot irita nervii intercostali │ │ │generând o simptomatologie de tip nevralgic. │ │ │ │ │C. SPONDILOZA LOMBARĂ (LORDOZA). │ │ │ │ │ │Spondiloza lombară reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ artrozic la nivelul │ │ │coloanei lombare cu afectarea structurilor │Lombalgia cronică - leziune degenerativă a │ │anatomice inervate ale rahisului lombar │fibrocartilajului discal intervertebral cu │ │(ligamente, periost, musculatură, vase sanguine,│fisurarea inelului fibros. │ │rădăcini nervoase, sinoviala articulaţiilor │Bolnavii acuză dureri lombare la efort care │ │intera-pofizare posterioare). │cedează în repaus şi în poziţie de relaxare (în │ │ │cifoză lombară). │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Durerea este însoţită de redoare şi dificultate │ │ │de redresare. │ │A. Simptome: │Obiectiv: contractură musculară paravertebrală cu│ │- subiective: │apofizele spinoase sensibile la percuţie. │ │- durerea lombară variază în funcţie de forma │ │

0 - 20% 0 - 10%

0 - 20% 0 - 10%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Grad 0. │ │Idem - aceleaşi recomandări. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comportamentul igienic şi ergonomic │ │va proteja coloana preîntâmpinând │ │progresia proceselor degenerative şi│ │apariţia puseelor acute. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Recomandări: │ │- cură balneară; │ │- gimnastică medicală; │ │- corectarea poziţiilor vicioase │ │în timpul muncii; │ │evitarea eforturilor fizice, mari, │ │ridicarea de greutăţi, frigul, │ │umezeala, curenţii de aer; │ │- scăderea în greutate (la │ │persoanele obeze); │

│cronică, acută şi sediul afectării; │Lombalgia acută - se produce prin fisurarea │ 10 - 19% │ │ │- obiective: │incomplectă a inelului fibros cu inclavarea │ │ │ │- contractură paravertebrală); │parţială a nucleului pulpos. │ │ │ │- palparea dureroasă a apofizelor spinoase; │Bolnavii acuză durere vie lombară apărută brusc │ │ │ │- blocaj lombar cu scolioză antalgică: │cu contractura musculaturii paravertebrale, │ │ │ │- limitarea mobilităţii coloanei lombare │blocaj lombar şi scolioză lombară. │ │ │ │(flexie, extensie, înclinări spre dr. şi stg.); │ │ │ │ │- dispariţia lordozei fiziologice; │Sindromul trofostatic - post menopauză apare la │ │ │ │Ex. radiologic: rg. standard de faţă şi profil │femei ca urmare a modificărilor tisulare şi │ │ │ │arată osteofitoză difuză, artroză posterioară, │lombare şi se traduce prin relaxarea musculaturii│ │ │ │malformaţii congenitale (spina bifida, anomalii │abdominale şi hiperlordoză, prin artroza │ │ │ │tranziţionale, bloc vertebral) sau scolioză, │interapofizară posterioară, artroză interspinoasă│ │ │ │hiperlordoză. │(sindromul Baastrup). │ │ │ │- Artroza interapofizară: - scleroza osului │Bolnavii acuză dureri lombare. │ │ │ │ subcondral; │La ex. obiectiv: contractură paravertebrală, │ │ │ │ - geode subcondrale; │sacrospinoasă, cifoză dorsală, proiecţia │ │ │ │ - osteofitoză; │anterioară a corpului şi stare de oboseală. │ │ │ │ - pensarea articulară;│ │ │ │ │În stadiile avansate scleroza platourilor │Pentru afectarea radiculară - vezi criteriile │ │ │ │discale, pensare, hernii intraspongioase. │neurologice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE DIFUZE: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A. FIBROMIALGIA (FIBROZITA) - cod de boală │ │ │ │ │654 din lista de 999 coduri de boală după C.I.M.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Fibromialgia este un sindrom caracterizat prin │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │existenţa mai multor zone de dureri profunde │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │(puncte dureroase) prin dureri difuze cu o │Fibromialgia (fibrozita) primară la debut. │ 0 - 10% │invaliditate. │ │durată mai mare de 3 luni şi prin tulburări ale │Bolnavii acuză dureri difuze întinse sau │ │Măsuri profilactice: │ │somnului. │circumscrise la nivelul muşchilor sau │ │- evitarea stărilor de încordare │ │Afectează subiecţii de vârstă tânără, │proeminenţelor osoase însoţite de redoare şi │ │psihică şi a stressului; │ │predominant femei. │senzaţie de oboseală. │ │- relaxare psihică; │ │În patogenia bolii sunt incriminaţi mai mulţi │Durerile şi redoarea sunt accentuate de frig şi │ │ │ │factori: leziunile locale, fenomenele reflexe │oboseală fizică şi psihică şi cedează la căldură │ │ │ │asociate cu durerea cronică de originea │sau masaj şi mai puţin sau deloc la analgezice. │ │ │ │profundă, factorii psihogeni, tulburări de somn,│La ex. obiectiv: durere la palparea unor puncte │ │ │ │perturbarea mecanismelor de modulare a durerii. │trigger "puncte dureroase"; - hiperestezie │ │ │ │ │cutanată şi hiperemia reactivă (ce urmează chiar │ │ │ │ │după o palpare blândă). │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Grad 0. │ │(după H.A. Smythe 1985) │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Fibromialgia (fibrozita) primară cu o durată mai │ │invaliditate. │ │1. Durere difuză, cu o durată mai mare de 3 │mare de 2 - 3 luni. │ │Măsuri profilactice: │ │luni; │Bolnavii prezintă pe lângă durere spontană şi la │ │- evitarea stărilor de încordare │ │2. Zone dureroase caracteristice (cel puţin 12 │palparea la nivelul punctelor dureroase, o stare │ │psihică şi a stresurilor, │ │din cele 14 descrise); │de astenie, fatigabilitate, senzaţie de istovire,│ │relaxarea psihică; │ │3. Hiperestezie cutanată în regiunea scapulară │insomnii, tulburări digestive (colon iritabil), │ │- se recomandă activităţi fizice │ │superioară; │cefalee, anxietate, depresie psihică. │ │ sub formă de plimbări în aer │ │4. Tulburări ale somnului, cu oboseală matinală │Investigaţiile de laborator curente sunt normale │ │ liber, exerciţii fizice, sporturi │ │şi redoare; │atât ex. hematologic şi testele de inflamaţie │ │(atletism). │ │5. Investigaţii de laborator normale (VSH, TGO, │(VSH, proteina C reactivă, fibrinogen, │ │ │ │factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, │electroforeza) cât şi enzimele musculare, EMG, │ │ │ │enzime musculare, radiografii ale articulaţiilor│ex. radiologic al zonelor dureroasă. │ │ │ │sacroiliace). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. SINDROMUL DURERII MIOFASCIALE │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │Sindromul durerii miofasciale - prezenţa │ │ │grad de invaliditate. │ │durerilor şi redorii în musculatura din anumite │Sindromul durerii miofasciale din regiunea │ 0 - 10% │Recomandări: │ │regiuni ale corpului; │cervicală posterioară. │ │- cură balneară; │ │= fibromialgia regională sau localizată. │Bolnavii acuză dureri în punctele dureroase, │ │- gimnastică medicală; │ │Sindromul durerii miofasciale reprezintă o cauză│"Trigger" de tipul "cefaleei tensionale", sau │ │- evitarea eforturilor fizice │

49% 50 . Rg. │ │ │Rg. │ │. obiectiv o uşoară limitare a flexiei şi │ │structurilor umărului şi în primul rând la │rotaţiei interne. │internă). │ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │etc. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. curenţii de aer. │ │ │osteoscleroză) ruptura manşetei rotatorilor │Tendinita calcifiantă şi bursita unilaterală │ │(apropierea de acromion a capului humeral). │ │ale organelor intratoracice (angina pectorală.20% 0 . radiologic │ │Ex. membrul toracic │ │ │imobil în adducţie. │osteoscleroză sau osteofite la nivelul marii │ │Rg.intervenţii chirurgicale │ │corectoare urmate de reeducare │ │funcţională intensivă. │ │ │Ex. │tuberozităţi sau al capului humeral. osteofite pe marginea │ │determinate de traumatisme. adducţia. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │ │ │ │2. standard a umărului: tendinită calcifiantă. caracterizat prin durere. │ │etc. Umăr pseudoparalitic unilateral .M.│ │îmbrăcatul. │ │Recomandări: │ │.umăr blocat bilateral. fără ca mobilitatea │ │ │pasivă să fie afectată. │ │Recomandări: │ │. umezeala. │ │ │pseudochisturi şi osteotite la nivelul marii │ │ │tuberozităţi. mobilitatea pasivă nu este │ │ │afectată (ridicarea la verticală a braţului este │ │ │imposibilă). ara loc un proces de uzură │prezenţa de chisturi. rotaţia internă│În faza acută bolnavii acuză dureri de mare │ │şi externă sunt limitate până la blocarea lor în│intensitate ce apar brusc. cu │ │ │exacerbări nocturne însoţite de redoare. boala Parkinson. care interesează ţesuturile │Durerea apare la mobilizarea braţului deasupra │ │periarticulare (tendoane. │ │sunt negative. │ │ │Bolnavii acuză dureri artic. │ │ │ │Grad 0. se agravează noaptea în somn sau la │ │diverse grade. │ │ │Artrografia umărului pune diagnosticul de │ │ │certitudine în umărul pseudoparalitic. La ex. hipotrofia musculaturii. │ │Recomandări: │ │. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE LOCALIZATE: │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │A.diminuarea spaţiului dintre capul │ │ │humeral şi acromion + modificările descrise │ │ │anterior. Bolnavii acuză durere cu│ │clinic. dar şi │ │executarea unor profesii. ridicarea de greutăţi. dificultate la │ │efectuarea unor gesturi cotidiene: │ │îmbrăcatul. │ │retroducţia. iar mobilitatea │ │ │pasivă imposibilă. │rezultatul depunerii de calciu la nivelul │ │Testarea mobilităţii umărului anteducţia.60 ani . │ │ │Ex. pieptănatul etc. │ │artroză glenohumerală (osteofitoză. │ │ │Bolnavii acuză dureri în umăr şi reducerea │ │ │mobilităţii active. radiologic evidenţiază depozite calcice. │ │Capacitatea de muncă pierdută total.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor totală bilateral. scleroză. │ │ │ │ │ │B. suprasolicitări. │ │ │Bolnavul acuză dureri moderate ale umărului. │ │ │În forma cronică a tendinitei calcifiante │ │ │bolnavii acuză dureri moderate sau pot fi │ │ │asimptomatici. şi ale │supraspinosului") unilateral.schimbarea locului de muncă în │ │profesiile unde sunt solicitate │ │membrele superioare (ridicarea lor │ │deasupra capului). fiind depistată întâmplător la ex. burse) şi în unele │capului (abducţie pasivă la 90 şi rotaţie │ │cazuri capsula articulară.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor parţial în urma unor │ │ │traumatisme sau solicitări mari sau datorită │ │ │tulburărilor trofice ale tendoanelor prin │ │ │leziuni degenerative la care se adaugă │ │ │diminuarea vascularizaţiei. │de o suferinţă a tendonului supraspinosului care │ │ │este prins între marea tuberozitate a humerusului│ │Periartrita scapulohumerală este un sindrom │şi arcul coracoacromial. Un rol important în accentuarea proceselor │ │ │de uzură şi în apariţia inflamaţiei îl au │Tendinita degenerativă ("sindromul │ │factorii nervoşi (afecţiuni ale S.20% 20 . │ │ │Durerea cedează treptat dar mobilitatea │ │ │articulaţiei scapulohumerale este total abolită. abducţia.). │tendoanelor umărului.tratamente medicamentoase │ │antiinflamatoare steroide şi │ │nesteroide urmate de reeducare │ │funcţională. expuneri la frig │sau rg. fiind mai rară şi mai puţin │"resort"). │ │regiunea lombară inferioară. │ │ │Bolnavii nu pot ridica braţul lateral.reeducare funcţională intensă după│ │tratamente medicamentoase.80% 0 . │ │Recomandări: │ │. obiectiv limitarea mişcărilor │ │apicală) │umărului mai ales a abducţiei. │dureri în zona lombofesieră cu tulburări ale │ │localizată mai ales în regiunea cefei şi în │somnului şi stare de oboseală. microtraumatisme (în│anterioară şi pe faţa inferioară a acromionului │ │special de ordin profesional). de a se autoconduce. scleroza marii tuberozităţi│ │a cărui accelerare şi agravare pot fi │a capului humeral. Capsulita retractilă . şi la persoanele │ │ │între 50 . │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALă ACCENTUATĂ: │ │ │ │ │ │Umăr pseudoparalitic bilateral . │ │ │ │ │B. în special în timpul │ │infarct miocardic. │Bolnavii pot fi asimptomatici multă vreme până la│ │traumatisme cerebrale. │ │ │Impotenţă funcţională completă. │declanşarea durerii de un traumatism sau o │ │sindroame talamice) precum şi unele afecţiuni │solicitare excesivă. │ │Bolnavul prezintă. umărului . │ │cunoscută. acuză │ │ │dureri umeri bilateral. │ │ │tulburări de statică. │ │Recomandări: │ │. │ │ │microtraumatismele repetate. umărului normală la tineri. tuberculoză pulmonară │nopţii. Ex. . abducţia la 90 este │ │ │imposibilă bilateral. spontan sau după un │ │fazele acute. umărului poate evidenţia │ │nivelul tendoanelor. │ │ │Obiectiv: braţul căzut.determinat │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │ │Din punct de vedere etiopatogenic la nivelul │La ex. │ │S. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. mobilitatea activă este │ │ │dispărută la nivelul umărului.cod boală 658 │Sindromul de "împingere" unilateral .70% 50 .60% 60 . redoare şi │debut insidios. │ │frigul.│ │ │radiologic al umărului. slăbiciune musculară şi │ │ │spasm muscular. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │ │ │ │ │Capsulită retractilă denumită şi umăr blocat │ │ │unilateral substratul anatomic al acestei forme │ │ │este reprezentat de o inflamaţie cronică a │ │ │capsulei glenohumerale cu evoluţie spre fibroză │ │ │(capsulită retractilă).90% 70 .schimbarea locului de muncă în │ │munci care nu solicită ridicarea │ │membrelor superioare deasupra │ │capului.│frecventă de durere musculosche-letală. │ │patologice. │ │ │Semnul "căderii braţului" pozitiv. │ │ │Rg. obiectiv: reducerea importantă a mobilităţii │ │ │active a braţelor bilateral. după mai │ │ │multe luni de imobilizare a articulaţiei se │ │ │evidenţiază osteoporoza la nivelul capului │ │ │humeral şi o diminuare a spaţiului articular. PERIARTRITA SCAPULOHUMERALĂ . dezbrăcatul unor haine.evitarea microtraumatismelor pe │ . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │ │rotunde sau ovalare la nivelul tendonului │ │ │supraspinosului. hematolgic şi testele de inflamaţie acută │poate fi normal sau se pot evidenţia chisturi.eroziuni.N. PERIARTRITA COXOFEMURALĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Periartrita coxofemurală este mai rar │Sindromul tensorului "fasciel lata" (şoldul în │ │diagnosticată. │Durerea este vie în umăr.accidente vasculare cerebrale. cu creştere gradată accentuată de│ │impotenţă funcţională a umărului asociate în │eforturi. primitiv sau secundar. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │Bolnavul acuză dureri datorită coexistenţei unei │ 0 .I. │ │ │Cauzele etiologice ale sindromului durerii │ │ │miofasciale sunt: traumatismele.20% │mari.N. poate fi normală. determinate de procese │schimbări de poziţie.C. │ │ │evolutiv duce la limitarea progresivă a │ │ │mişcărilor. │ │Bolnavul prezintă dificultate în │ │efectuarea unor gesturi cotidiene . umărului este normală.70% 70 . │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │ │A. scapulohumerală cu │ │ │redoare şi limitarea accentuată a mobilităţii │ │ │umărului bilateral până la abolirea completă a │ │ │mobilităţii (în special abducţia şi rotaţia │ │ │ext. │ │ │La debut rg. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │altei persoane.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │mic efort.

de a se │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │persoane.picior st. │Radiologic: atrofia osoasă difuză. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │Radiografia zonei afectate arată o osteoporoză │ │ │"pătată". │Radiologic nu sunt modificări. Examenul │ │ │radiologic arată osteoporoză parcelară │ │ │("pătată") care devine tot mai difuză.40% 20 . de culoare. DISTROFIA SIMPATICĂ REFLEXĂ. │ │ori nu godeu. │ │criteriilor 2 şi 3 la cel de DSR posibilă. dar│ │ │scintigrafia osoasă cu pirofosfat de techneţiu.tratamentul corect al bolilor ce │ │pot produce DSR. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%.boli pulmonare etc. │ │neurologice: (hemiplegii) sau cardiovasculare │ │ │(infarct miocardic). │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. Pielea este iniţial caldă. │ │interesând membrele mai ales cele superioare. │ │ortostatism prelungit. în forme uşoare post traumatice. sindromul umăr . algoneurodistrofia etc. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Recomandări: │ │. formă severă cu localizări │ │"sticlă" al osului afectat. │La nivelul piciorului. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │(după Kozin): │ │ │1. formă severă. friabile. Atrofia osoasă │ │ │devine difuză şi marcată. tumefierea extremităţilor. modificări distrofice ale tegumentelor şi │tulburări de trofice devin pronunţate cu edem │ │fanerelor: atrofie. edem şi spasm │ │ │muscular. impotenţă funcţională │ │ │şi stare febrilă.v. │ │pentru diagnostic în stadiul incipient. a şoldului. de profil şi în incidenţă │Ex. Prezenţa primelor 3 criterii │Diminuarea mobilităţii la nivelul segmentelor │ │pune diagnosticul de DSR probabilă. │ │ │Radiografia arată prezenţa calcificărilor. │ │ │În evoluţia DSR se descriu 3 stadii: │ │ │ │ │ │Stadiul 1. omogenă.70% 50 . │Bolnavul acuză dureri în regiunea inghinală. simptome sau semne de instabilitate │(d. afecţiunile │deficienţă funcţională. │ │vasomotorie: fenomene Raynaud. hipertricoză sau │dur. II de │ │calde şi eritematoase (prin vasodilataţie). cu aspect de │III de evoluţie. luxaţii etc). │ │radiografia nu arată modificări patologice. sticloasă. │ │hiperhidroză. hematologic şi VSH sunt normale. │fragile. │Bursita adductorilor.picior bilateral. toracic sau pelvin unilateral st. │ │ │Bolnavii au dureri discrete sau moderate cu │ │ │limitarea anumitor mişcări (abducţie. │mână. │ │Investigaţii de laborator: │Bursita ileopectineală şi tendinita psoasului │ │Ex.tratamentul corect al │ │traumatismelor şi reeducarea │ │funcţională corectă.│ │ │ireversibile. fără eforturi.6 luni. genunchilor (forme │ │distrofia reflexă.schimbarea locului de muncă pentru│ │o perioadă. edem. │entorse. │ │. cruste. capsulită │ │palide (prin vasoconstricţie) sau tegumente │retractilă) sau sindrom umăr .│Simptomatologia se datorează leziunilor │bursite trohanteriene.normal. Acest aspect pătat poate fi determinat│DSR mână st. │ │ │arată o hipercaptare a radiotrasorului în zona │ │ │afectată. │DSR la m. │ │.) │ │ │Periartrita coxofemurală acută. │ │îngroşarea aponevrozei palmare. │ │hiperuricemia. uscată. la forma acută VSH │iliac. luxaţii.mână.20% 20 .│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoconduce. Extremitatea (de obicei mâna) │ │ │prezintă o sensibilitate (hiperpatie) a │ │ │tegumentelor. │evoluţie. │diverse. │ │accentuată şi difuză.70% 70 . rugbi şi la vânători. │Bolnavii acuză dureri pe faţa internă a şoldului │ │expunerile la frig. obezitate. rotaţie │ │ │ext. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │DSR este legat de o hiperactivitate a sistemului│ │ │nervos simpatic şi apare pe un fond de tulburări│DSR a membrului toracic sau pelvin unilateral cu │ │neurovegetative.mână. │localizări diverse în stadiul I de evolutivitate │ │Nume sinonime pentru Distrofia simpatică reflexă│formă moderată. │DSR genunchi . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │Radiologic . cu│ │ │edem dur. frigul. obiectiv modificări│ │nivelul membrelor (fracturi.osteoporoză pătată care devine tot │ │Prezenţa celor 4 criterii permite diagnosticul │mai difuză. │sechele. │ │ │ │ │ 20 . iar prezenţa│afectate cu 50% din valorile fiziologice. │ │EKG . radiologic nu │ │ │relevează modificări patologice ale oaselor. în lipsa bursitei bolnavul│ │degenerative şi inflamatorii ale ţesuturilor moi│nu are dureri şi poate reproduce un zgomot │ │periarticulare. mişcările │ │ │articulare sunt limitate. │Modificările trofice accentuate ireversibile. │ │Scintigrafia osoasă este o explorare utilă │Sindrom bipolar umăr . │ │ │Stadiul 2: Durerea scade treptat în intensitate.tratament într-o clinică de │ │recuperare. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.cea mai frecventă cauză │ │mergeau pe conturul extern al marelui trohanter. │ │de DSR definită.afecţiuni ale sistemului nervos central şi │sudorală. durere într-o extremitate. │ │Recomandări: │ │. cu edem care lasă │unilateral. │ │ │Bolnavii acuză dureri vii. bursa iliopectineală) şi │aflându-se în adducţie şi extensie. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │Un rol important în producerea periartritei │ │ │coxofemurale îl au traumatismele.90% 70 .80% 80 . coapsa │ │marelui trohanter.90% │şold.mână bilateral. obezitatea. modificări ale unghiilor. │ │crescut şi hiper alfa 2-globulinemie. │ │ │tendoanele adductorilor). Stadiul │ │ │II dureroasă 3-6 luni. modificări de secreţie │ │. │ │Ecografia şi ecotomografia pot identifica │Bolnavii acuză dureri pe faţa ext. │ │ │Periartrita coxofemurală subacută şi cronică. │ │periferic. Pielea. III bilateral sau şolduri bilat. în unele cazuri apar │ │ │anchiloze (prin modificări fibroase ale │ │ │ţesuturilor periarticulare). │termice.40% 0 . şoldului de faţă. fracturi. │Bursita adductorilor este frecventă la sportivii │ │ │care practică fotbal. al evoluţiei) cu localizări diverse. │ │Factorii etiologici ai DSR: . obiectiv dureri la palpare în regiunea │ │oblică pune în evidenţă una sau mai multe │inghinală prin hiperextensia şoldului. │bipolare genunchi .mână st. III de evolutivitate.p. │După 3 . frigul. în special al burselor (bursa │(pocnitură) la o flexie a şoldului.49% 50 . │ │tulburări vasomotorii şi tulburări trofice. cu tegumente subţiate sticloase cu unghii │ │lipsa părului.traumatismele la │Bolnavii acuză dureri. hiperuricemia. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. solicitările prelungite. │ │celui subperiostal şi intracortical cât şi a │ │ │celui subcondral şi marginal în acest din urmă │ │ │caz realizând forma "erozivă" a afectării │ │ │osoase. │Bolnavul acuză dureri difuze umăr sau mână fără │ │Cauze principale: traumatismele. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Termografia arată o creştere a temperaturii │ │ │locale (în stadiul incipient) sau scăderea │ │ │acesteia (în formele evoluate). │lateral pe partea bolnavă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │Aceleaşi recomandări.picior) şold etc. │ │Rg. cu păr │ │ │puţin şi unghii fragile.afecţiuni cardio-vasculare. la ex. toracic sau pelvin bilateral în st. În acest stadiu ex. │ │4.6 luni de tratament consecutiv nu rămân │ │. │ │Ex. toracic sau pelvin unilateral │ │Investigaţii de laborator: │în st. │ │ │Stadiul 3: Modificările trofice sunt accentuate. │ │Aceleaşi recomandări.│ │ │tulburările trofice devin tot mai pronunţate. umezeala. │ │ │roşie. biologice sunt normale. osteodistrofia │retractilă). ţesutul subcutanat şi │ │ │muşchii sunt atrofiaţi. În fazele avansate osteoporoza este │DSR la mb. │ │tendoanelor (tendonul psoasului iliac. la nivelul mâinii. │ │microtraumatismele. │ │. Stadiul 1 durează 3 .30% 30 . sau sindrom │ │Sudeck. la│ │procesele patologice ale tendoanelor şi mai ales│urcatul şi coborâtul scărilor şi la decubit │ │ale burselor. cu pielea subţiată. umedă şi │ │ │cianotică. caracterizat prin dureri. II de evoluţie │ │3. ridicarea de │ │greutăţi. sau│ │de resorbţia neregulată a ţesutului osos. când │Sindrom bipolar genunchi . capsulită │ │superior. │ │ │ │ │C.│de periartrită coxofemurală. │ │posttraumatică. osteoporoza │umăr . │ │ │ │ │ │Grad 0. sclerodactilia postinfarct. │ │hipercolesterolemia. │DSR la nivelul mb. autoservi. │ │calcificări periarticulare a căror topografie │Bursita trohanteriană . tegumente reci şi│DSR localizat la umăr (umăr blocat. │ │(DSR): reumatismul neurotrofic al membrului │La nivelul umărului (umăr blocat. atât a│gambe bilateral. dar cu timpul devine rece. atrofia Sudeck. │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Distrofia simpatică reflexă (DSR) este un │DSR a membrului superior localizat la umăr sau │ │sindrom clinic. Testele de inflamaţie sunt │ │ │pozitive. │Bolnavul are dureri de intensitate mică.60% 60 . │şi la nivelul plicii inghinale. durere la presiune. tendoanele flexorilor se│ │ │retractă (apar contracturi). II │ │2. Încă în │ │ │acest stadiu pot apărea unele modificări trofice│ │ │ale pielii şi fanerelor.

D.│D. cu │ │a se autoconduce. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă cu │ │Recomandări: │ │ │picior boltit bilateral.IV .90% │ │ │ │Ledderhose bilaterală. Dupuytren bilaterală asociată cu Boala │ 80 . Dupuytren în faza de noduli în regiunea │ 20 . poate să fie │ │ │ │Ea poate fi considerată o afecţiune a ţesutului │unilaterală sau bilaterală. Dupuytren în faza de aderare a aponevrozei │ 30 .III . │ │ │ │ │traumatismele sau unele boli preexistente sau │M. │ │ │ │ │. cu redoare în flexum a degetelor │ │invalidului de a se autoservi. │ │ │B. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE.80% │total.).IV . noduli nedureroşi. Nu se încadrează în grad de │ │corpilor cavernoşi (boala Peyronie) formând │ │ │invaliditate. cu │ │ │ │ │picior boltit bilateral. │ │ │ │factori etiologici predispoziţia genetică. care determină o │de-a lungul tendonului flexorului degetului IV │ │ │ │fixare în flexie a unuia sau mai multe degete. │M. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . hiposmie. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M.V unilateral.49% │Grad 0. │ │diateza Dupuytren. cacosmie etc. Nu se încadrează în │ │echivalentul bolii Dupuytren la nivelul │ │ │grad de invaliditate.90% │Grad II de invaliditate. │ │corectoare urmate de reeducare │ │ │ │ │funcţională intensivă. Ledderhose în faza de debut cu îngroşarea │ │ │ │ │nodulară a aponevrozei plantare unilateral pe │ │ │ │ │marginea internă a piciorului. Dupuytren bilaterală în faza de fibroză │ 70 . Dupuytren unilaterală sau bilaterală în faza │ 40 . fie mai întinsă.evitarea ortostatismul prelungit.L. fără ajutorul │ │ │degetelor II . migrene. nereductibilă.V şi │ │ │ │ │afectarea degetului III. │ │ │ │ │mersul pe teren accidentat. │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────────┘ AFECŢIUNI NEUROLOGICE INCAPACITĂŢI ADAPTATIVE ÎN BOLILE NEUROLOGICE (ANEXA 1) NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie. care apar în diverse afecţiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │asociată cu M.70% │Grad III de invaliditate. │palmară însoţită de o limitare a extensiei │ │ │ │Afectează frecvent sexul masculin. cu greutate la mers şi │ │ │ │ │de port încălţăminte.20% │Grad 0.IV .D. diverse afecţiuni psihice. │ │ │nereductibilă. │ │ │Boala Ledderhose în faza de îngroşare nodulară a │ │Recomandări: │ │ │aponevrozei plantare bilateral. în faza evolutivă. │ │990 coduri de boală după CIM.90% │Grad II de invaliditate.20% │Grad 0. │ │. având ca │degetelor III . diabet zaharat.V bilaterală. Nu se încadrează în │ │ │ │ │grad de invaliditate. │ 50 . cu fixarea policelui în flexie. Dupuytren vilat. │ │ │ │ │putând coexista cu leziuni analoge ale │ │ │ │ │aponevrozei plantare (boala Ledderhose) sau ale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │Boala Dupuytren (B. │ │altei persoane. afecţiuni endocrine. mersul pe teren │ │ │ │ │accidentat. nereductibilă.) constă în îngroşarea şi │noduli rotunzi sau ovoizi în regiunea palmară. cu posibilitatea │ │ │retractilă. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Boala Dupuytren în faza de debut sub forma de │ │invaliditate. de │ │ │II . │ │ │ │ │.evitarea ortostatismului │ │ │ │ │prelungit.intervenţii chirurgicale │ │ │fixare în flexie a policelui. BOALA LEDDERHOSE. Tulburările de miros vor fi . în faza de │ │autoservi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │M. fracturi de bază de craniu.V bilaterală. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA DUPUYTREN cod de boală 660 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .tratamente chirurgicale corectoare│ │ │ │ │urmate de reeducare funcţională │ │ │ │ │intensivă. BOALA DUPUYTREN. fiind │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . de a se autoconduce. sindrom de hipertensiune intracraniană. de a│ │ │fibroză retractilă cu redoare în flexum a │ │se orienta spaţial. intoxicaţii exogene (alcool. cu greutate la mers şi │ │. │ │ │ │ │Boala Ledderhose (D.încălţăminte ortopedică.III .III . Dupuytren unilaterală în faza de fibroză │ 50 . │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total.│ │ │B. epilepsii. │ │ │ │ │Păstrarea mobilităţii policelui şi al degetului │ │ │ │ │II permit prehensiunea şi menţinerea unei │ │ │ │ │capacităţi funcţionale satisfăcătoare pentru │ │ │ │ │majoritatea bolnavilor.60% │50%.49% │ │ │ │de redoare în flexie a degetelor IV . Ledderhose bilaterală în faza evolutivă │ 70 .40% │Grad 0. cu │ │. de a se │ │ │fixarea policelui în flexie. │B. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │ │ │ │ │ │ │ │E.încălţăminte ortopedică │ │ │ │ │corespunzător. hiperosmie.IV cu redoarea lor în flexie. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută.IV . │ │ │ │retracţia aponevrozei palmare. │ │ │de port încălţăminte.) constă în îngroşarea şi │ │ │ │ │retracţia aponevrozei plantare.70% │Grad III de invaliditate.40% │ │ │asociate (artrozele cervicale şi distrofia │palmare de tegumente supraiacente şi subiacente │ │ │ │simpatică reflexă a membrului superior).30% │ │ │B.V bilaterală. │ │ │ │conjunctiv fie regională. │ │. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .. │ │ │M. tumori orbito-frontale. │ │piciorului. poate fi unilaterală sau bilaterală. tabagism etc. │(cel mai des). droguri. │şi limitarea accentuată a extensiei degetelor │ │ │ │ │III . alergii ale căilor respiratorii. │ │ │retractilă cu redoare în flexum a degetelor │ │Recomandări: │ │ │II . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │ │ │ │persoane.

scleroza multiplă etc. beneficiază de o deficienţă accentuată sau gravă. În sine.  pareza bilaterală completă sau incompletă este foarte rară. diabet zaharat.  pareza de oculomotor comun unilaterală cu ptoză palpebrală şi strabism ce poate avea în sine o deficienţă uşoară cu o incapacitatea 20-49% şi nu se încadrează în grad de invaliditate. Perechea V (nervul trigemen) Nervul trigemen are două componente: senzitivă şi motorie:  nevralgie de trigemen este esenţială şi secundară (se întâlneşte în special în tumori craniene cu sindroame de nervi cranieni combinate. hemianopsii. incapacitate 10-20% .  scotoamele îngustări concentrice apar în nevritele optice retrobulbare de diferite etiologii (scleroză multiplă. Perechea IV (nervul patetic) Se întâlneşte mai rar şi de obicei în aceleaşi afecţiuni cu cele descrise mai sus. scleroză multiplă. se manifestă prin ptoză palpebrală totală sau incompletă şi laterodeviaţie a globului ocular. este unilaterală şi dacă se însoţeşte de diplopie poate conduce la o deficienţă uşoară. Deşi se întâlnesc şi în patologia neurologică pură scotoamele şi îngustările concentrice ale câmpului vizual vor fi tratate din punct de vedere al incapacităţii adaptative la capitolul "oftalmologie".  hemianopsiile pot fi heteronime şi homonime.  cvadreananopsiile în diverse combinaţii în funcţie de lateralitatea şi tulburări de cunoaştere se supun aceloraşi criterii de mai sus.îngustări concentrice ale câmpului vizual apar în special în glaucoame. acuităţi vizuale. bitemporale sau binazale.  pareza unilaterală parţială cu ptoză palpebrală parţială poate avea o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-30%. luând în considerare reversibilitatea fenomenelor.nu se încadrează în grad de invaliditate.. Din punct de vedere neurologic ne vom ocupa de modificările de câmp vizual şi modificările de fund de ochi. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. intoxicaţii exogene etc.  hemianopsiile bilaterale în special cele homonime temporale cu agnozie în sine conduc la deficienţă accentuată cu incapacitate mai mare de 70% şi pot fi încadrate în gradul II (doi) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie.nu se încadrează în grad de invaliditate.. Modificările câmpului vizual sunt: scotoame îngustări concentrice ale câmpului vizual. incapacitatea adaptativă între 0-20% . nevralgia de trigemen esenţială deci la care nu s-a stabilit etiopatogenia va fi apreciată din punct de vedere al expertizei medicale după epuizarea tuturor . intoxicaţie exogenă procese expansive intracraniene). pot fi centrale şi periferice . nu se încadrează în grad de invaliditate. nevrite optice etc. De regulă.cuantificate în special în capitolul O. incapacitate 75-100% încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate. modificări retiniene etc.  hemianopsiile bilaterale în sine fără agnozii. tumori cerebrale cu sindroame de nervi cranieni complexe.L. Perechea III (nervul oculomotor comun) Modificările aduse de afecţiunile acestuia pot apărea în majoritatea afecţiunilor neurologice dar în special se întâlnesc în procese expansive intracraniene. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. accidente vasculare de trunchi cerebral (sindroamele alterne). neurologice şi somatice şi vor fi tratate în principal în capitolul "afecţiuni oftalmologice" în special în ceea ce priveşte modificările polului anterior. Perechea II (nervul optic) Afecţiunile nervului optic apar în cadrul la diverse entităţi nozologice. tumorile de unghi cerebelos neurinomul de acustic. conduc la o deficienţă medie cu o incapacitate adaptativă de 50-69% şi pot fi încadrate în gradul III (trei) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie.R. tulburările de miros nu duc la deficienţe funcţionale.

metodelor de tratament medicamentos şi/sau chirurgical în urma cărora nu s-au constatat ameliorări esenţiale chiar sub continuarea tratamentului medicamentos după intervenţie chirurgicală asupra nucleului nervului trigemen. cel mai frecvent întâlninduse în poliradiculonevrite cu evoluţie ascendentă. dificultăţi de masticaţie care afectează ramul motor al trigemenului etc. fiind încadrabilă în gradul II (doi) de invaliditate. incapacitate peste 70% şi poate fi încadrată în gradul II (doi) de invaliditate. cu incapacitate 20-69% fiind încadrabile şi în gradul III (trei) de invaliditate atunci când este vorba despre ataxii marii cu .  pareza facială unilaterală cu lagoftalmie ireductibilă şi deci subsegvent leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive şi ireversibile pot beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitate între 49-69% şi poate fi incadrabilă în gradul III (trei) de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranşează deficienţa).  pareza facială periferică bilaterală este o entitate foarte rară.  parezele faciale tip central însoţesc de regulă diverse entităţi neurologice cu leziune dominantă în polul frontal şi fac parte din tabloul clinic al polului respectiv. În funcţie de etiologie se poate încadra în gradul III sau II. deglutiţia..  pareza bilaterală de nerv VI este foarte rară. Perechea VI (nervul oculomotor extern) Din punct de vedere etiologic. tumori de bază de craniu. nu se încadrează în grad de invaliditate (precizare doar: în sine. rotator. afectările nervului oculomotor extern se regăsesc în majoritatea tablourilor clinice descrise la nivelul perechilor 3 şi 4 de nervi oculomotori. afectează grav masticaţia. Perechea VIII (nervul acustico . se poate întâlni foarte rar în infecţiile cu pneumocycistis carinnii.  pareza unilaterală totală sau parţială de nerv oculomotor extern nu conduce la deficienţă dar poate beneficia de incapacitate 10-20%.) ea poate beneficia de o deficienţă în sine accentuată cu o incapacitate peste 70%. nu se încadrează în grad de invaliditate. nistagmus. sindroamele vestibulare se manifestă prin vertij sistematizat. slăbirii ale rezistenţei imunitare în special şi mai nou infecţii cu HIV etc.vestibular) Leziunile nervului acustic şi încadrarea tulburărilor lui în criteriile de expertiză se vor face la capitolul "afecţiuni O. poate beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitatea 50-69% şi poate fi încadrată în gradul III (trei) de invaliditate.R.L. de poziţie etc. proba Romberg pozitivă. de obicei evoluează fără o etiopatogenie clară. când nu se însoţeşte de alte semne şi sindroame neurologice). beneficiază de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-50%. sensibilităţii şi masticaţiei poate beneficia de o deficienţă uşoară cu incapacitate 10-30% şi nu se încadrează în grad de invaliditate fiind de obicei reversibilă. poate beneficia în sine de o deficienţă accentuată. Perechea VII (nervul facial) Leziunile nervului facial se însoţesc în majoritatea entităţilor descrise mai sus. laterodeviaţii şi în sine conduc la deficienţe uşoare sau medii. pareza facială poate fi esenţială ("afrigore"). având în vedere că ea este aproape întotdeauna reversibilă în totalitate. în sine nu conduc la deficienţe. se întâlneşte în special în scleroza multiplă. De obicei acest tip de pareză apare rareori izolat şi rareori într-un singur episod ea este de cele mai multe ori recidivantă iar diagnosticul etiopatogenic este incert.  pareza facială tip periferic unilaterală în funcţie de afectarea gustului în cele 2/3 anterioare ale limbii. vorbirea şi conduce la leziuni grave ale globilor oculari dând un prognostic rezervat afecţiunii pe care o reprezintă. În funcţie de profesie şi etiologie se poate încadra în gradul II. Dacă nevralgia de trigemen esenţială sau secundară se însoţeşte de alte leziuni ale nervului trigemen (leziuni ale corneei. nestistematizat. ataxie. intoxicaţii exogene."  componenta vestibulară are două manifestări: sindromul vestibular central şi sindromul vestibular periferic. în sine.

gestualitatea şi prehensiunea. încadrabil în gradul III sau II (partea dreaptă) de invaliditate.  Pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticaţie. incapacitate 20-49%. procese expansive intracraniene cu afectări complexe şi combinate ale nervilor cranieni etc. Perechea X (nervul vag) Nervul vag nu dă tulburări specifice unei anumite boli neurologice. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Anexa 1 . sindrom Wallemberg).imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii şi mersului (astazoabazie). Paraliziile bilaterale de hipoglos se pot încadra în gradul II de invaliditate. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE MANIPULAŢIE  Deficit motor minim la un membru superior care nu afectează prehensiunea. autoservirea şi activitatea profesională sau deficit motor bilateral moderat incapacitate 70-90%.  Deficit motor total al unui membru superior ce împiedică activitatea zilnică. deglutiţie şi fonaţie poate beneficia de o deficienţă medie sau accentuată. Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul afecţiuni O.  Deficit motor la un membru superior care afectează minim motilitatea. stabilirea incapacităţii │ │adaptative (respectiv.  Nevralgia de nerv glosofaringian este foarte rară şi însoţeşte uneori celelalte manifestări din partea acestui nerv. se pot întâlni în sindroame alterno de trunchi cerebral (ex. se încadrează în gradul III de invaliditate. gradul II (doi) de invaliditate. cu o incapacitate între 50-85% şi încadrare în gradul III (trei) sau II (doi) de invaliditate în funcţie de gravitatea tulburărilor de deglutiţie. este responsabil de tulburările de respiraţie care apar în sindroamele complexe de nervi cranieni şi afectează cu precădere muşchii diafragmului reglând mişcările respiratorii şi implicit de deglutiţie şi fonaţie. . fiind încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate. respectiv. Torticolisul de cauză centrală este mai frecvent şi se poate încadra în gradul II sau III.prezentată la începutul capitolului "Afecţiuni neurologice" este│ │doar un ghid de orientare în stabilirea incapacităţii adaptative. Perechea XII (nervul hipoglos) Tulburările de motilitate din paraliziile de hipoglos unilaterale se pot încadra în gradul III de invaliditate. Perechea IX (nervul glosofaringian) Răspunde parţial de masticaţie.  Pareza bilaterală de nerv glosofaringian este foarte rară dar de o gravitate maximă afectând în totalitate deglutiţia în special.L. incapacitate 0-30%. gesticulaţia . de fapt. nu se încadrează în grad de invaliditate. nu beneficiază de deficienţă funcţională. deglutiţie şi fonaţie. a│ │gradului de invaliditate.  Deficit motor la un membru superior ce afectează motilitatea în special dar şi prehensiunea . nu este încadrabilă în grad de invaliditate. cu o incapacitate între 30-69% sau peste 70%. în final. torticolis în formele evolutive de lungă durată în care nu au fost depistaţi alţi factori: psihici sau extrapiramidali poate beneficia de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 0-38% şi nu se încadrează în grad de invaliditate sau în formele grave în care au fost epuizate toate modalităţile de tratament medicamentos şi chirurgical poate beneficia de o deficienţă medie sau chiar accentuată. poate beneficia în sine de o deficienţă gravă. putându-se încadra în gradul III sau chiar II de invaliditate.incapacitate 49-69%. a gradului de invaliditate) se va face conform celor │ │stabilite la fiecare capitol în funcţie de afecţiunea de bază în care apar │ │sindroamele respective. cu incapacitate 85-100%.incapacitate 0-20%.R. Perechea XI (nervul spinal) Cel mai frecvent disfuncţia sa conduce la torticolis.

incapacitate 49-70%. considerăm că are o deficienţă accentuată cu o incapacitate 70-90% şi este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate.se încadrează în gradul III de invaliditate. Pentru anumite profesii se poate încadra în gradul III.) care fac ca bolnavul să-şi piardă total capacitatea muncă şi eventual de autoservire . (muncă intelectuală san fizică). neputând realiza mersul normal. TULBURĂRI DE VORBIRE  Bolnavul prezintă tulburări de vorbire uşoare: disartrie. înţelege ordinele simple. lentă. mimică etc. iar pentru unele profesii gradul I (profesii ce presupun conţinutul expresiv şi receptiv al limbajului). din miastenia gravis).  Bolnavul are tulburări de vorbire de tipul afazie expresivă moderate (de obicei în sechelele accidentelor vasculare cerebrale). este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. bineînţeles în funcţie de natura profesiei. beneficiază de incapacitate 100%. incapacitate adaptativă 0-49%. nu poate elabora propoziţii simple sau complexe. dar poate exprima prin gesturi cuvinte disparate. fiind încadrabil în gradul I (unu) cu însoţitor. dificilă. incapacitate 49-69%.  Bolnavul nu se poate deplasa nici cu sprijin. nu poate desfăşura nici o activitate şi necesită sprijin şi îngrijire din partea altei persoane (este nevoit să beneficieze de un însoţitor). idei. sau se poate exprima în scris (eventual în funcţie de pregătirea profesională prin stenodactilografie sau operare P. datorită unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tip afazie expresivă complexă dar şi elemente de înţelegere de tipul afaziei de recepţie. putând să desfăşoare o activitate profesională normală. deoarece necesităţile lui sunt mult sporite din punct de vedere material. pe cele complexe şi chiar le . aceasta nu înseamnă că el nu beneficiază de acelaşi grad de invaliditate ca şi de necesitatea prezenţei însoţitorului.incapacitate 90-100%. suport psihologic etc. nu se încadrează în grad de invaliditate. vorbire nazonată. TULBURĂRI DE LOCOMOŢIE  Bolnavul se deplasează cu uşoară dificultate pe distanţe lungi din cauza unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor membre inferioare. trebuinţe. nici chiar pentru distanţe scurte (10-50 metri). uneori există situaţii particulare (exclusiv muncă intelectuală) în care bolnavul. beneficiind de o asistenţă socială activată.  Bolnavul se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit. prezintă o deficienţă gravă cu incapacitate peste 90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. alte dispozitive) şi nu îşi poate îndeplinii activităţile vieţii cotidiene sau nu îşi poate câştiga existenţa prin activitatea pentru care era pregătit (în special munca fizică). alte tulburări de vorbire specifice unor afecţiuni neurotogice (vorbire monotonă. gradul I (unu) de invaliditate. social. balbism. în funcţie de etiologie. prezintă o deficienţă de vorbire medie ce îi permite exercitarea activităţilor vieţii cotidiene şi eventual efectuarea unor operaţiuni specifice profesiei.C. vorbire explozivă din afecţiuni cerebeloase şi în special leuconevraxita.  Bolnavul se deplasează cu dificultate moderată şi pe distanţe scurte.. fiind dependent de un mijloc de transport adecvat (cărucior. monocordă din boala Parkinson.). gradul III sau II de invaliditate. dar care nu afectează desfăşurarea activităţii vieţii cotidiene sau profesionale. dar cu mare dificultate. nici fără sprijin.  Dacă bolnavul prezintă deficit de locomoţie şi/sau manipulaţie de peste 95% şi nu se poate autoservi. poate presta activităţi legate exclusiv de capacitatea şi pregătirea intelectuală (de exemplu tetraplegii cu afectarea unor nervi cranieni). Deficit motor total ambele membre superioare şi/sau asociat cu alte deficienţe (de locomoţie. incapacitate 0-49% . dar fără sprijin. vorbire etc.

cu o incapacitate adaptativă 70-90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. în aceste situaţii el nu îşi poate duce la bun sfârşit activităţile cotidiene . parapareze ataxice din diverse afecţiuni neurologice care afectează căile cerebeloase spinale).bolnavul se deplasează cu dificultate.R.. ele pot influenţa în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din A.).R. cu dificultate.-ist care obiectivează specific aceste tulburări prin probe specifice: probe vestibulare. având dificultăţi de coordonare motrice şi de manipulaţie.prezintă o deficienţă accentuată. Tulburările vestibulare pot fi diagnosticate clinic şi cu ajutorul ex.  Bolnavul se poate deplasa fără sprijin pe distanţe variabile. el beneficiază de o deficienţă gravă.) fără nici o legătură cu sensul cererii şi nu înţelege nici cele mai simple ordine ("arată-mi nasul". "ce este asta?" etc. existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/şi membrele inferioare. chiar dacă nu sunt asociate deficite motorii din cele menţionate mai sus. TULBURĂRI DE COORDONARE ŞI ECHILIBRU  În acest capitol se încadrează aşa numitele ataxii care pot fii cerebeloase. Ataxiile cerebeloase . subiect ce va fi dezvoltat la capitolul psihiatrie) şi nu se poate autoservi. sau cuvinte simple pe care le repetă dându-le un înţeles propriu ("da . b. neinfluenţate de deficite motorii (sindrom de neuron central. O. având aspect specific de om beat. de cele mai multe ori necesitând supraveghere şi îngrijire din partea altei persoane: incapacităţile de vorbire de gradul II şi I trebuiesc obligatoriu expertizate şi în serviciile psihiatrice cu ajutorul examenului psihologic. a.  Bolnavul se poate deplasa. fiind încadrabil în gradul III (trei) de invaliditate. cu o incapacitate 90-100% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. "ridică mâna dreaptă". cu baza de susţinere foarte lărgită. sindroame extrapiramidale sau sindroame de nervi periferici). autoconduce prin imposibilitatea comunicării. deci devine incapabil de a desfăşura aproape orice fel de activitate (cu excepţia automatismelor mentale.  Există şi situaţia cea mai gravă de afazie mixtă totală: bolnavul nu se poate exprima decât prin silabe. mersul fiind posibil.masă" etc. Pentru anumite profesii care implică coordonarea se poate justifica şi gradul III sau II de invaliditate. iar capacitatea de muncă va fi apreciată în colaborare obligatorie a medicului neurolog care decelează sindromul şi medicul O.C. beneficiază de o incapacitate de 49-70%.  Bolnavul se deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit dar cu mare greutate. cu tendinţă la latero sau postero deviaţii în cazul sindroamelelor vestibulare. sindroame extrapiramidale sau sindroame de neuron motor periferic. nistagmografie etc. de menţionat că gestualitatea sau motricitatea pot fi influenţate şi de deficitele motorii de tip sindrom de neuron motor central. imprecis.poate executa pe cele simple . boala heredodegenerativă la debut etc. "masă . beneficiază de o incapacitate de 70-90%. în acelaşi timp.). vestibulare şi cele prin tulburări de sensibilitate profundă.da". dar cu oscilaţii. neputând să desfăşoare activităţile vieţii cotidiene şi majoritatea activităţilor profesionale (în special cele ce impun muncă fizică grea. rareori se va avea în vedere numai ataxia ce apare foarte rar izolat (uneori în scleroza multiplă.V.  Bolnavul nu se poate deplasa decât cu ajutorul unei alte persoane sau a unor dispozitive specifice.L. în consecinţă. are deficienţă de manipulaţie în sensul coordonării chiar şi pentru mişcări mai puţin fine. cu baza de susţinere lărgită.este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. fatigabilitatea apare la distanţe mari iar mişcările ce impun o mare fineţe şi control în desfăşurarea activităţii profesionale sunt uşor afectare incapacitate 0-49% care în sine nu se încadrează în grad de invaliditate. cu oscilaţii. muncă de fineţe şi coordonare) .L. Când se asociază deficite motorii cu sindroame cerebeloase diagnosticul funcţional este dificil şi nu are valoare în ceea ce priveşte ataxia în sine.

total reversibil). Examenul clinic şi paraclinic al unui traumatizat cranio-cerebral cuprinde: anamneza care trebuie să precizeze etiologia traumatică.  sindromul post-contuzional este de 3 grade: minor (cefalee. tromboflebite).E. infecţii (meningoencefalită. accentuate sau grave). bolnavul poate beneficia de ajutorul unei alte persoane. traumatismele sunt neoperabile cuprinzând: comoţia.R. contuzia. mediu complicat cu fracturi. deci beneficiază de gradul I (unu) de invaliditate cu însoţitor. medii. fără tratament. precum şi de tulburările psihice asociate. examenul L. sunt închise şi deschise. tulburările vestibulo-cerebeloase din sclerozele multiple avansate. Clasificarea: nepenetrante (ale scalpului). L. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Traumatismul extremităţii cefalice presupune afectarea concomitentă a craniului şi a creierului.se va aprecia în funcţie de intensitatea tulburărilor funcţionale (uşoare. E. pareze sau paralizii. echoencefalografia).şi nici obligaţiile profesionale (cel mai frecvent Koreea acută sau cronică. prognostic favorabil. redoare de ceafă. examenul sensibilităţii. Clasificarea sindroamelor encefalice posttraumatice utilizată în Clinica de Neurochirurgie Bucureşti: Sindroamele encefalice posttraumatice recente  sindromul de comoţie cerebrală (durată foarte scurtă. temporale. cranio-orbitare. parietale. sanghinolent).  după criteriul terapeutic.mediu. cu comă şi rigiditate prin decerebrare.. grav necomplicat. Clasificarea traumatismelor cranio-cerebrale:  după criteriul evolutiv. tranzitoriu. scintigrafia cerebrală. subacute.  după criteriul lezional. mediu necomplicat. subdural şi intracerebral) şi cu revărsate lichidiene (meningită seroasă). autoservire. pentru precizarea naturii hemoragice sau inflamatorii. examenul nervilor cranieni) şi examene paraclinice (examene radiologice: radiografie craniană. modificări de reflexe. orientare temporo spaţială (prin modificării psihice şi/sau senzoriale). În cazul apariţiei incapacităţi de autoconducţie.se va aprecia în funcţie de intensitatea simptomatologiei clinice date de deficitele motorii. de tulburări de vorbire. ameţeli. coreoatetozele. de forma şi frecvenţa crizelor de epilepsie.R. cronice şi sechelare. Diagnosticul capacităţii de muncă .G. dilacerarea şi edemul cerebral şi operabile: hematoamele intracraniene şi fracturile craniene. plăgi penetrante de război şi plăgi complexe (cranio-faciale. occipitale şi mixte.R. fiind încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. alterările funcţiilor vegetative. modificări tonice.C.  plăgi ale capului: frontale.  sindromul de dilacerare . Diagnosticul funcţional . fistule L.C. de tulburări sfincteriene.).C. pneumografia cerebrală. boala heredodegenerativă în stadiu avansat) .  sindromul de compresiune cu revărsate sanguine (hematomul epidural. redoarea de ceafă. examen neurologic (alterarea stării de conştienţă. cu dilacerare directă şi grav prin dilacerare indirectă de trunchi cerebral. traumatismele pot fi recente şi vechi. examenul funcţiei acustico-vestibulare şi coordonării mişcărilor. ENCEFALOPATIILE INFANTILE . angiografie cerebrală. tulburările date de afectarea nervilor cranieni.  în raport cu modul de evoluţie sunt: acute.beneficiază de incapacitate peste 90%.

│contraindicaţiile medicale │ │24 ore. (de aspect A. ce nu s-a mai repetat în │modificării ale F.O. fasciculaţii. POLIOMIELITA ACUTĂ Poliomielita acută (paralizia infantilă. transmisibilă.C.  incompatibilitatea sanguină dintre mamă şi făt (factor Rh). se stabileşte pe baza │Incapacitate 0-49% prin demonstrarea │recomandările medicale privind │ │(cecitate monoculară.traumatisme obstetricale în naşteri laborioase. şi │Doppler carotidian. aspect aterosclerotic la │ │şi/sau reconversie profesională. Doppler) │ │ │ │laborator (dislipidemii.  traumatisme cerebrale.Medin).│modificărilor de F. Pot provoca hemoragii meningiale. BOALA VASCULARĂ CEREBRALĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ATACUL ISCHEMIC │ │ │ │ │TRANZITOR CAROTIDIAN │ │ │ │ │(A.T. │demonstrarea existenţei factorilor de risc │ex. hipertensiv ce pot conduce la o │legate de locul de muncă.I. ca şi │dacă nu este posibil.│schimbarea locului de muncă │ │din spital din care să reiasă │diabetic. care nu lasă sechele şi │decurs de 1-2 ani dar există certitudinea │diabetic.O.T. amauroză │biletelor de ieşire din spital ce atestă cel│existenţei unui A. H. Cauze:  traumatice. diabet │ │ │ │ │zaharat). în antecedente şi │regimul de viaţă şi │ │tranzitorie) cu durată între │puţin un A. diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase în teritoriul respectiv). megalo . poligiria. Clinic: febră şi semne neurologice (cefalee. hipertonie urmată de hipotonie.I.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă .  porencefalia. subdurale. investigaţii de│nivelul carotidelor ex. a substanţei nervoase centrale a copilului. În timpul travaliului . agiria.nu se justifică │Incapacitate 0% │Nu se încadrează în grad de │ │Se stabileşte prin semne clinice:│odată pus diagnosticul clinic. sifilisul). microgiria. a) Factorii prenatali .I. Determină:  agnozia. nicotina. în sine.cauzatori.│existenţa factorilor de risc şi favorizanţi. eventual │ │Sunt necesare bilete de ieşire │determinanţi (F. Se vor │ │pentru depistarea tulburărilor de│repetate în decurs de 1-2 ani. modificări ce apar la │face recomandări medicale cu │ │circulaţie.encefalia.O.S. tulburări de vedere. cerebral: atrofie corticală. C. boala Heine . │ │au tendinţa la repetabilitate. │ │invaliditate dar. sau.I.  inflamatorii şi toxice (alcoolul. este │ │deficite motorii. 2. de cauze multiple. prezentări distocice.T. │ │numărul de crize. ex. │Deficienţă uşoară. Este o boală acută. generând encefalopatia congenitală.T. tulburări de │ │ │obligatoriu să se respecte │ │vorbire. scarlatină. ex. ameţeli.  naştere prematură.A. │(trei) de invaliditate. În perioada primei copilării (fişa de sugar) Cauze:  tuse convulsivă. │privire la regimul de . │factorilor predispozanţi favorizanţi şi │incapacitate de 0-20%. focare hemoragice în nucleii bazali. scăderea forţei musculare pe anumite grupe musculare.  scleroza cerebrală atrofică... aplicări de forceps.T.Definiţie: sunt manifestările encefalitice ca urmare a lezării. b) Factorii postnatali Pot acţiona: 1. oftalmologic.S. de aspect aterosclerotic. │Deficienţa medie se stabileşte pe baza │Incapacitate 50-69% prin existenţa │Se încadrează în gradul III │ │echo-doppler pentru vasele mari │atestării documentare a cel puţin 1-3 A.T. modifirilor ex. determinată de virusul poliomielitic din grupul enterovirusurilor.

dislipidemii. │ │Necesită respectarea cu │ │cranieni. │ │solicitările locului de muncă │ │reversibilitate parţială sau │Deficienţă uşoară se acordă entităţilor │Incapacitatea 20-49% pentru formele cu │(când este cazul) sau se │ │totală. │diabet zaharat.L. dislipidemii..nu este cazul deoarece a │ 0% │Nu se încadrează în grad de │ │ │fost pus diagnosticul clinic.G.T. sau.I.se acordă respectând │Se încadrează în gradul II (doi) │ │hipertensive.A..T.L.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă .. │(trei). D. tulburări psihice │mediocră sub tratament medicamentos şi │ │ │ │asociate şi a existenţei factorilor de risc │prognostic rezervat. în │ │calcul.se acordă în funcţie │Se încadrează în gradul III │ │hemipareze. deoarece în majoritatea│ │ │ │manifestă prin deficite motorii │cazurilor A. │ │dintre ele cu o durată de 24 ore. de scris.T. │ │ │Deficienţa accentuată se stabileşte pe baza │Între 70-90% procentul fiind cu atât mai │Se încadrează în gradul II (doi) │ │ │biletelor de ieşire din spital ce atestă │ridicat cu cât se demonstrează existenţa │de invaliditate (capacitate de │ │ │repetabilitatea A. obezitate. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. │de aceleaşi criterii ca şi în cazul A. │în cazul A. uneori │nosologice cu evoluţie favorabilă spre │remisiune clinică cvasicompletă. │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │combinaţii.G.V.L. │ │invaliditate.se acordă respectând │Incapacitate 50-69% .T. Incapacitatea │profesională. │ .. │ │favorizanţi şi determinanţi.) │ │schimbarea locului de muncă.L. dar nu de neglijat şi│ │Nu se încadrează în grad de │ │hemiplegii. carotidian. │ 0% │ │ │ │Nu poate fi pus în discuţie odată stabilit │ │ │ │Din punct de vedere clinic.A. fiecare│carotidian. E.. fumat.T. │formele ce lasă sechele minore: sindrom │prin examenele paraclinice.T.│ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC CONSTITUIT │ │ │ │ │(Infarctul cerebral) │Fără deficienţă. mergând spre │diagnosticate etc. │în general existând factorii predispozanţi │ │invaliditate.L.K.T. │fumat etc. consum excesiv│ │stricteţe a indicaţiilor şi │ │tulb. │aceloraşi critorii ca şi în cazul A. sub tratament │unui sindrom pseudobulbar şi a │muncă pierdută în totalitate) │ │ │medicamentos adecvat şi existenţa unor │tulburărilor psihice asociate. │sechele uneori minore. diabetice). │ │ │ │ │neconducând la invalidităţi permanente şi │ │ │ │ │ireversibile şi care să facă necesară │ │ │ │ │îngrijirea şi supravegherea din partea unei │ │ │ │ │alte persoane.viaţă şi │ │Acestea din urmă ajută la │predispozanţi. Se│ │ │ │ │manifestă prin deficite motorii: │Deficienţă medie . alte examene │carotidian.T. existenţa unor │ │contraindicaţiilor medicale. │ │contraindicaţiilor profesionale: │ │factorilor predispozanţi.C. │carotidian. │muncă pierdută în totalitate).L.T.L. │carotidian. carotidian. tulburări de vorbire. │ │ │reconversie profesională.E. │de invaliditate (capacitate de │ │Doppler. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR │ │ │ │ │VERTEBRO-BAZILAR (A. │ │ │ │ │(angiopatii retiniene │Deficienţă accentuată se acordă respectând │Incapacitate 70-90% .│ │ │medicale şi specificaţiile în │ │Din punct de vedere paraclinic se│ │ │legătură cu locul de muncă ca şi │ │vor stabili stigmatele organice │ │ │în cazul A. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. Totodată │ │ │ │sechele: sindrom piramidal sindrom │incapacitatea se justifică şi prin evoluţie │ │ │ │pseudobulbar incipient. │este obligatorie respectarea │ │determinarea în special a │(H. Vor fi respectate │ │Diagnosticul clinic se pune pe │ │ │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │baza documentelor medicale care │Deficienţă uşoară .│ │ │ │ │cu tendinţă la repetabilitate. │legătură cu locul de muncă ca şi │ │multor episoade de boală. constituit evoluează cu │ │ │ │de diverse forme: hemipareze. │Deficienţă gravă nu se acordă deoarece │ │ │ │ │boala în sine nu conduce la invalidităţi │ │ │ │ │permanente care să necesite îngrijirea şi │ │ │ │ │supravegherea din partea unei alte persoane.Z. │ │ │ │ │Deficienţa gravă nu se justifică din punct │ │ │ │ │de vedere clinic şi/sau paraclinic. parapareze sindroame │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. ex. parapareze etc. se │diagnosticul clinic. favorizanţi şi determinanţi │hidrocefalie internă etc. Din │remisiune. │ │manifestări din partea nervilor │şi determinanţi bine determinaţi: H. │ │ │ │ │examene de laborator. │ │ │ │favorizanţi şi determinanţi.O.T.I. de │de alcool.I.T. │carotidian. obezitate. dar cu │recomandă schimbarea locului de │ │evoluând fără remisiune.B. de regulă totală dar şi pentru │existenţa de stigmate organice evidenţiate │muncă prin reconversie │ │punct de vedere paraclinic. de citit. tulburări de vorbire. Se vor respecta │ │de nervii cranieni în diverse │carotidian. │ │paraclinice: E. │ │evidenţiate prin examen F.se acordă respectând │Incapacitate 0-49% se acordă pe baza │medicale şi specificaţiile în │ │atestă existenţa a unuia sau mai │aceleaşi criterii ca şi în cazul A.T. colagenoze │ │special în legătură cu │ │72 ore. fenomene ce durează peste│malformaţii vasculare cerebrale.I. dimpotrivă.

chiar│incapacităţii se va face după aproximativ 1 │ │diagnosticul se fundamentează pe │dacă se semnalează sechele minime: cefalee │an de la data accidentului.. agnozii. a VIII-a) toată │dislipidemii. │tulburări de sensibilitate profundă şi nu │ │ │malformaţii vasculare. │ │ │III-a. vărsături. se│echilibru. Totodată.G.A. O. de exemplu: hemiplegii │aspect disfazic sau diverse forme de afezii │ │ │în curs de remisiune. Totodată. cu persistenţa unor │şi locomoţie. deficite din partea nervilor complex.│ │funcţie de sechele (vezi anexa 1. prehensiune │ │ │boală prelungită.. │ │ │ │Deficienţă uşoară se acordă cazurilor cu │Incapacitate 20-49% . favorizanţi şi │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III (trei) de │invaliditate .K. de │nervi cranieni (în special perechile II.L. fruste hemipareze.G. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). trebuie avută în vedere │special prin existenţa factorilor │ │angiografia (pentru depistarea │etiologia bolii: H. tulburări din partea unor │ │ │nervi oculari. Incapacitatea se va aprecia în medicale. │ │ │vasculare ischemice constituite: H.etc. hemipareze. │III. R. │psihice. obezitate. │ │ │sechele ce permit bolnavului desfăşurarea │afectează moderat deplasarea pe distanţe unui │ │ │unor activităţi evazinormale. în │ │E. uneori dizartrii. │ │apreciază incapacitatea între 20-49% în │ │ecografie. C. acalculii. pierdută în │ │ │prelungită fără remisiuni clinice şi cu │tulburări de vorbire de aspect afazie de │ │ │prezenţa unor sechele posibil ireversibile: │motorie şi senzorială. │ │ │muncă. tulburări de vorbire. deficite locomotorii ce medicale. oftalmologic. tulburări de sensibilitate de │ │ │va ţine seama de etiologia accidentelor │aspect talamic. existenţa unor malformaţii│ │ │evolua uneori spre starea de │vasculare cerebrale. în │ │ │bineînţeles. consum excesiv de alcool.T. │Gradul II (doi) de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I (unu) de │capacitatea de muncă │totalitate şi capacitatea │autoservire parţial │necesită supraveghere şi │îngrijire temporară din │altei persoane.E. ex. │ │ │alexii sau dizlexii. │predispozanţi. │gestualitatea. de solicitările locului de │cranieni. │ │introductiv). coordonare. Doppler. │diagnosticate etc.│diagnosticul se fundamentează pe │piramidal. minime tulburări │complet. │ │ │ │Se ia în considerare evoluţia spre │ │ │ │reversibilitate a acestor sechele. E.aprecierea de │ │Din punct de vedere paraclinic │evoluţie favorabilă şi prognostic bun. constituit │ │ │meningiale intens pozitive.E.capitol │ │ex. │în ultimul rând tulburări psihice specifice │ │ │colagenoze.A. paralizii sau pareze de nervi │nervilor cranieni şi tulburări psihice │ │ │oculari. │ │ │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitatea 90-100% prin sechele grave invaliditate. a VI-a. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice).este │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmărirea │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. VI). │ │ │exemplu: afazii senzitive sau motorii. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ │ │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se pune pe │Fără deficienţă. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitatea 70-90% prin persistenţa de invaliditate.M. │ │ │ │ │ │ │Deficienţă medie se acordă pentru sechelele │Incapacitate 50-69% în cazurile cu evoluţie │ │ │uşor invalidante din formele cu evoluţie │relativ favorabilă. Nu poate fi pus în discuţie│ │ │baza următoarelor elemente: │odată stabilit diagnosticul clinic. pareze de │de expresie.. ex. │ │ │prezentat o formă de boală cu evoluţie │definitive şi ireversibile: hemiplegii. de vorbire. │ │ │ce au prezentat o evoluţie a episodului de │sechele motorii: manipulaţie. tulburări de coordonare. semne │în majoritatea cazurilor A. afecţiuni cardiace. Procentual se │ │oftalmologic. CT │cvasipermanentă rebelă la tratament. │ │ │hemiplegii. dar cu persistenţa unor obligatorie │ │ │favorabilă: hemipareză frustă predominant │sechele: deficite motorii de manipulaţie ce │ │ │crurală sau brahială. ex. tulburări de vorbire. colagenoze │ │ │comă. diabet zaharat. │rezultatelor tratamentului complex şi │ │(cxantocrom sau sanghinolent) │vertijuri.C. discrete semne din │afectează uşor prehensiunea sau │ │ │partea nervilor cranieni. E. tulburări din partea pierdută.T.T. E.R.K.G. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate.I. deoarece│ │ │cefalee intensă. │echilibraţie sau tulburări psihice uşoare muncă dacă │ │ │ │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice).G.. ex. disociaţie siringo-mielică. │se apreciază după cel puţin un an de │ │baza examenelor de laborator │ │evoluţie a bolii sub tratament medicamentos │ │uzuale.T. se recomandă │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │special în legătură cu │solicitările profesionale . examen │ │adecvat şi recuperator. după evaluarea │ │baza examenului LCR. │ │ │această simptomatologie putând │fumat. │evoluează cu sechele uneori minore dar nu de│ │ │fotofobie. ex.. stadiu I/II.A. tulburări de vorbire de │ │ │sechele importante. partea │ │ │apraxii etc.. astenie fizică.N. în funcţie │lungi.. uneori │neglijat şi în general existând factori │ │ │afectări din partea nervilor │predispozanţi şi determinanţi bine │ │ │cranieni (în special perechea a │determinaţi: H.

C. aspectul examenului F. etiologia bolii este │piramidal. ceea │ │ │ │ce agravează prognosticul vital pentru │ │ │ │aprecierea mai exactă a incapacităţii │ │ │ │adaptative (vezi anexa 1 şi capitolul boli │ │ │ │psihice). │favorizanţii (H. │dislipidemii.. │Se încadrează în gradul II │de invaliditate. se │ │eventuale). │ │săptămâni . obezitate.A. şi │ │un bolnav cu antecedente │sechelele să fie minime.) sau │ │ │nervilor cranieni: perechea a II-a şi nervii│existenţa unor sechele de aspect: sindrom │ │ │oculomotori.. 3 │ │a unei colagenoze de exemplu. cerebral) dar şi │ │ │afecţiuni cardiace. │sechele minime în special a unor tulburări cu │ │de sănătate aparentă deplină la │astfel încât din punct de vedere neurologic │psihice (vezi capitolul boli psihice). │ │ │ │fumat. │fumat. R.1 lună. │ │malformaţii cerebrale vasculare │III. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA CEREBRALĂ │ │ │ │INTRAPARENCHIMATOASĂ CU SAU FĂRĂ │Fără deficienţă . std.angiopatie hipertensivă std.A. │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se stabileşte│Deficienţa uşoară .T. │câmp vizual. │determinanţii: H. │ │ │ │Dacă evoluţia este prelungită │Deficienţa medie se acordă cazurilor cu │Incapacitatea 50-69% se stabileşte pe baza III │ │peste această perioadă şi în │evoluţie prelungită peste 1 lună şi pentru │existenţei unui episod de boală cu evoluţie este │ │plus apar complicaţii (în │care etiologia bolii este bine determinată │prelungită şi depistarea factorilor expuşi │ │special starea comatoasă. │câmpului vizual) şi modificări ale F. diabet zaharat. Este │ │ │aspectul corespunzător al F. sindrom vestibular central. consum cronic de alcool. colagenoze (de exemplu │existenţa factorilor de risc şi │ │ │cel mai frecvent în boala Moya-Moya). C.T.) sau demonstrarea unei │ │ │ │colagenoze. sindroame cerebeloase şi │ │ │foarte importantă: H.IV cu │vestibulare.A. │obligatorie respectarea cu │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmarea unui │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. cerebral a unor malformaţii vasculare │ │remisiunea semnelor clinice şi │ │cerebrale sau diagnosticarea foarte precisă │ │paraclinice după aprox. II şi│focar minore în special din partea nervilor medicale.O. modificări ale acuităţi │ │ │sindroame cerebeloase.O.A. dar în special prin profesională. şunturi │malformaţii vasculare cerebrale atunci când │ │ │arterio-venoase etc. cerebral. std.O. eventual existenţa unui diabet │fumat. tulburări psihice. │ │ │zaharat necomplicat.. │în funcţie de aceste elemente (vezi anexa muncă dacă │ │ │ │1). cu persistenţa unor │ │specifice: debut brusc în stare │certitudine iar evoluţia a fost favorabilă. │ │Evoluţia poate fi favorabilă cu │ │C. consum excesiv de alcool. complex. diabet zaharat.T. malformaţii vasculare cerebrale.nici nu se pune problema │ │ │INUNDAŢIA INTRAVENTRICULARĂ │deoarece boala are întotdeauna o evoluţie şi│ │ │ │un prognostic rezervat. tulburări de │ │ │piramidale. care relevă existenţa de atrofii │pentru aprecierea mai exactă a incapacităţi │ │ │corticale şi/sau hidrocefalie internă. modificări ale │ │prognosticul este rezervat. │dislipidemii. I-II. chiar minime: sindroame │nervilor cranieni (scotoame.N.T.se acordă rareori în │Incapacitate 20-49% în cazurile rare cu de │ │pe baza unor manifestări │cazul în care diagnosticul a fost de │evoluţie favorabilă. III .ale │ │malformaţiilor cerebrale │F.M. diagnosticate clar │a fost pusă de certitudine (prin examen │ │ │prin angiografie şi ex.T. reconversie │ │ │ │ │ │ │Se încadrează în gradul │(trei) de invaliditate.O.T. Totodată. de │ │ex. │ medicale. │cranienii (scotoame. ex. │ │ │Deficienţa gravă în general nu se acordă │ │ │ │deoarece hemoragia subarahnoidiană în sine │ │ │ │nu evoluează cu sechele ireversibile │ │ │ │invalidante care să necesite supraveghere şi│ │ │ │îngrijire din partea unei alte persoane. │Se recomandă respectarea │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │special în legătură cu .T. . în │ │hipertensive sau consumator │ │ │ │locului de muncă. neexistând cazuri în│ │ │ │care evoluţia să nu treneze fără sechele. în │ │ │C. diabet zaharat complicat. uneori afectări ale │vizuale. │angiografic şi examen C.T. eventual │indică schimbarea locului │muncă. cerebral. │depistarea la examenul angiografic sau ex. ex. │colagenoze. etc. În acest caz │ │ │ │prognosticul este favorabil. malformaţii │importantă notificarea existenţei unei │ │ │vasculare cerebrale: anevrisme.. Toate aceste elemente conferă │ │ │ │un prognostic rezervat prin tendinţa de │ │ │ │repetabilitate a episoadelor de boală.T. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă cazurilor cu│Incapacitatea mai mare de 70% se stabileşte (doi) │ │ │evoluţie gravă şi prelungită cu persistenţa │prin existenţa unor sechele din partea │ │ │unor sechele. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate. semne │şi se presupune că ar predispune la │mai sus ca şi persistenţa unor semne de şi │ │de focar şi depistarea de │repetarea episodului acut: H.

T. Se ia în consideraţie gravitatea │special când se asociază şi tulburări │ │ │ │factorilor etiologici: H.│cronic de alcool etc. coordonare. tulburări de coordonare │ │ │ │sechele invalidante ce rareori sugerează │şi echilibru. │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-100% prin existenţa unor │Gradul I (unu) de invaliditate. în funcţie │solicitările locului de muncă.T. │efectuarea şi urmarea unui │ │este de regulă gravă conducând │tulburări psihice de intensitate minimă. de vorbire. │ │ │invalidante definitive. │ │spre remisiuni ale semnelor │H.R. │ │ │ │specifice. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisiuni: │tulburări de vorbire de aspect afazie │supraveghere temporară din │ │ │hemiplegii. tulburări de vorbire │tulburări de sensibilitate profundă. mergând │cont de gravitatea factorilor etiologici │diabet zaharat complicat.. │contraindicate prin reconversie │ │de focarul hemoragic..VI nervi │ │ │ │ │cranieni) febră înaltă. │nervilor cranieni (perechile II. malformaţii vasculare cerebrale. │ │perechilor III . tulburări│invaliditate.. C. tulburări din partea │partea altei persoane. paralizii │aspect talamic. diabet │ │ │ │ │zaharat complicat etc. cu sechele definitive ce │invalidante în totalitate: hemiplegii. Se va ţine │favorizanţi şi etiologia bolii: H.G.C. disociaţie siringomielică. VII). │ │fibrilaţie atrială. │toate acestea putând permite bolnavului │echilibru.│existenţa unor sechele importante de │ │ │ │simptomatologie şi evoluţie clinică │manipulaţie. │remisiunea factorilor etiologici: compensare│vizual. colagenoze etc.C. │Incapacitate 20-49% prin persistenţa unor │Nu se încadrează în grad de │ │presupune existenţa unei │embolic remis în totalitate din punct de │sechele minime: sindrom piramidal. calcul. │senzorială şi motorie. tulburări de coordonare. locomotorii. colagenoze.. tulburări din partea │contraindicaţiilor medicale. necesită │ │ │ │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. H. reconversie profesională.T. calcul.). diabet │psihice se ia în considerare evoluţia şi │ │ │ │zaharat complicat. de vorbire şi cunoaştere. ex. de │diabet zaharat.G.A. buna │control periodic în . │VI. │ │ │ │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │ │ │diagnosticul se fundamentează │Deficienţa medie se acordă bolnavilor la │Incapacitate 50-69% .│certitudine etiologia bine precizată iar │existenţa sechelelor post ictale: │respectarea cu stricteţe a │ │E. │vasculare cerebrale...V. III. valvulopatii. malformaţii │profesională. paralizii ale │ │ │muncă. │sechele şi se apreciază foarte corect │ │ │ │ │etiologia bolii (malformaţii vasculare │ │ │ │ │cerebrale diagnosticate prin ex. │manipulaţie moderate. Pentru evaluarea │ │ │ │ │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │ │ │capitolul boli psihice). normalizarea ritmului cardiac. │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitate 70-90% se apreciază prin │Gradul II (doi) de invaliditate │ │ │care au prezentat o formă de boală cu debut.T. etc. │ │ │ │ │Incapacitate 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │ │ │ │pierdută în totalitate. citit. E. dispariţia sau normalizarea│minime. C. IV. scris. III IV.T.A. │ │ │tulburări grave de vorbire..T. │ │ │ │citire. │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │sechele apreciate ca definitive şi │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabil. │ │ │ │ │ │ │ACCIDENTUL VASCULAR EMBOLIC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Din punct de vedere etiologic │Deficienţă uşoară se acordă în cazul A. │parţial pierdută. tulburări de echilibru şi coordonare│regimului igieno-dietetic. paralizii de nervi oculari. malformaţii vasculare │prognosticul rezervat în legătură cu aceste │ │ │ │cerebrale.A..este obligatorie │ │L. eventual se │ │stertoroasă şi semne de focar │ │ │indică schimbarea locului de │ │(hemiplegii. Pentru aprecierea │ │ │clinice întotdeauna parţiale. cu stare │ │ │solicitările profesionale ale │ │de comă. │ │inundaţie ventriculară evoluţia │tulburări de vedere. sechele din partea │ │ │ │paraclinic de certitudine şi care prezintă │nervilor cranieni.│cardiovasculară. apraxii. │capitolul boli psihice).se apreciază după │Gradul III (trei) de │ │prin aspectul hemoragic al │care diagnosticul clinic a fost de │aproximativ 6 luni de la ictus.E. cu respiraţie │ │ │locului de muncă. în │ │ │ │etc. tulburări de sensibilitate de │ │ │ │remisiune definitivă: hemipareze. cranian. aritmii. │ │ │ │ │angiografic şi ex. prin │invaliditate .K. │ │ │ │de nervi oculomotori. │specifice (vezi anexa 1 şi capitolul bolii │ │ │ │ │psihice). echilibru.A. alţi factori │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │regulă existând sechele │predispozanţi şi favorizanţi. cu diagnostic clinic şi │scris. │unele cazuri se recomandă │ │În cazul hemoragiilor │reluarea unor activităţi în special conforme│tulburări psihice dar şi ţinând cont de │schimbarea locului de muncă dacă │ │intraparenchimatoase evoluţia │cu indicaţiile. │nervilor cranieni (perechile II. │program recuperator complex. │evoluţia favorabilă cu sechele minime: │hcmipareză cu deficienţe de locomoţie şi │indicaţiilor şi │ │În cazul hemoragiei cerebrale cu │deficite motorii de aspect hemiparetic. Se va recomanda │ │afecţiuni de bază emboligenă: │vedere clinic şi la care se constată │de vedere fără modificări ale câmpului │respectarea cu stricteţe a │ │afecţiuni cardiace. agnozii şi mari tulburări │VI) şi existenţa de tulburări psihice │ │ │ │psihice (vezi capitolul bolilor psihice). în │ │aproape întotdeauna la exitus. contraindicaţiile şi │existenţa şi gravitatea factorilor │solicitările profesionale sunt │ │poate fi favorabilă.

. agnozii şi mari tulburări psihice │ │totalitate. clinice şi │Fără deficienţă . evoluţia şi │ │ │ │ │prognosticul acestora. │ │altei persoane. regimul│ │psihice asociate. ca şi istoricul bolii. fruste sindroame │în antecedente ca şi a etiopatogeniei │şi sechelele invalidante: muncă │ │cranieni. alte intervenţii │ │ │ │ │chirurgicale.. frecvenţa foarte rară │ │ │ │numai documentele medicale provenind din │(1-2 crize pe an).. │ │ │de muncă şi/sau reorientare │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │profesională.G.G. Se recomandă │ │depistarea unei malformaţii │sechele motorii moderate ce permit │manipulaţie de intensitate mică.E. iar dintre acestea numai acelea │ │ │ │ │care pot confirma existenţa crizelor. tulburări de vorbire. ex. necesită supraveghere│ │ │(vezi capitolul tulburărilor psihice).V. │embolic în care sechelele sunt importante: │respective (vezi anexa 1). confirmate prin aspectul E. │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │neurologice şi/sau existenţa de tulburări │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabile. │ │laborator. │etc. │ │şi nu în ultimul rând. │nivelul plasmatic al drogurilor │ │ │ │A. absenţa tulburărilor │ │ │ │clinici de neurologie.P. │legătură cu solicitările locului │ │special în cazul implantului de │schimbarea protezelor valvulare etc. existenţa protezelor │ │ │ │ │valvulare metalice etc. frecvenţa crizelor fiind │psihice uşoare │recomandările medicale.E. Capacitatea de │ │ │tulburări grave de scris. psihiatrie. vor fi analizate │anticonvulsivante. │ │Din punct de vedere clinic se │sechele minime din partea nervilor cranieni:│cerebeloase. │1/lună. contraindicaţii în │ │chirurgicale pe cord deschis în │decolmatarea protezelor valvulare.T.V. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisii: │ │supraveghere temporară din partea│ │ │hemiplegii. sindroame │contraindicaţiilor medicale. existenţa tulburărilor │următoare: crize generalizate mai rare de│ 1 criză generalizată mai rar │tratamentul medicamentos. │fizică sau intelectuală.. dizartrii. │(pentru apreciere mai exactă vezi anexa 1).C.. │funcţionare a protezelor valvulare metalice │specialitate. numai coroborarea acestor │epilepsiile cu evoluţie favorabilă şi │ │ │ │date pot confirma sau infirma diagnosticul de │stabilă sub tratament anticonvulsivant │ │ │ │epilepsie. în │stabilită pe baza aceloraşi parametrii de│sau/şi prezenţa unor tulburări │Vor fi respectate strict │ │sensul numărului de crize într-un interval dat. cerebral. │Incapacitate 50-70% prin persistenţa de │Gradul III (trei) de │ │din urmă fiind obligatorie │embolic la care se constată existenţa de │sechele motorii. │parţial pierdută.se consideră │ │ │ │examene paraclinice.P. sau │psihice. se vor │ │ │ │ │avea în vedere tulburările etiopatogenice: │ │ │ │ │fibrilaţie atrială. eventual schimbarea │ │proteză valvulară metalică. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ EPILEPSIILE ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Se sprijină pe date anamnestice.G. citit. tulburări ale câmpului vizual │demonstrarea existenţei unui A.C. E.serviciile de│ │risc emboligen post intervenţii │aritmiilor în cazul fibrilaţiei atriale. Totodată. │ │ │oftalmologic. calcul. aspectul │Deficienţă uşoară . │cerebeloase. se │adecvat.C. │ │ │locului de muncă.│importantă. │mai sus. tulburări de vorbire în funcţie│poate lucra în condiţii de │ │manifestă prin deficite motorii │sindroame vestibulare centrale fără ataxie │de zona afectată este obligatorie │protecţie la acelaşi loc de muncă│ │de aspect hemipareză.│ │ │ │vor lua în consideraţie antecedentele H. │Incapacitate 70-90% prin sechelele │Gradul II (doi) de invaliditate. │ │diagnosticul trebuie să cuprindă │ │ │ │ │obligatoriu: analize de │Deficienţa accentuată se acordă în A. C. de locomoţie şi/sau │invaliditate. sindroame │ │ │ │ │cerebeloase şi nu în ultimul rând existenţa │ │ │ │ │unor tulburări psihice. │ │intervenţii chirurgicale pe micul│ │ │ │ │bazin.. │ │ │ │neurochirurgie. ecografie cardiacă..C. │ │clinică şi/sau E. de │ │ │ │ │sensibilitate profundă. │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-95% prin sechelele │Gradul I (unu) de invaliditate. ataxii vestibulare. sechele │respectarea indicaţiilor şi │ │cardiace. │hemianopsii. │ │permanentă din partea altei │ │ │ │ │persoane.K. confirmarea │epilepsiilor cu evoluţie favorabilă │frecvenţa şi aspectul crizelor │invaliditate. frecvenţa şi aspectul lor. cu sechele definitive ce│psihice (vezi anexa 1).se acordă │Incapacitate 10-49% prin │Nu se încadrează în grad de │ │lor. │manualitate şi locomoţie cvasinormală sau cu│din partea nervilor cranieni. │Incapacitate 95-100% │autoservire pierdută în │ │ │apraxii.│de manipulaţie şi locomoţie necesitând │ │ │ │ex. eventual│ │tulburări de coordonare şi │ │ │se recomandă schimbarea locului │ │echilibru. embolic │în funcţie de activitatea depusă │ │deficite din partea nervilor │fără agnozii. E.G.E. │ │de muncă. crize parţiale mai rare de 1 pe │de o dată pe lună │de viaţă cu evitarea . de exemplu │ │ │ │mari.V. eventual │sprijin unilateral pentru deplasare. evoluţia bolii. monopareze. Din punct de vedere anamnestic. în cazul acestora │Deficienţă medie se acordă în cazul A. pareze de nervi oculari. sechele│ │ │ │angiografie cardiacă şi a vaselor│din partea nervilor cranieni.

odată cu înregistrarea │ │ │ │ │E. munca în tura de │ │diagnosticul clinic. │ │ │înălţime. munca în tura de │ │sau în cazul unor epilepsii cu evoluţie │specifice (descrise la capitolul │ │noapte. procese │ │ │circulaţiei. totodată se apreciază │ │alcool. debutul bolii. având de-a│ │ │ │ │face cu epilepsii refractare. reconversie │ │identificabile: consumul de alcool. regim │ │puţin suprapuse aspectelor clinice. se interzice consumul de │ │îndelungată sub tratament anticonvulsivant │respectiv). în preajma utilajelor în │ │investigaţiile clinice pot pune în evidenţă │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │situaţii speciale nosologice: │ │ │ce îi pot periclita viaţa. │ │ │ │ │Diagnosticul paraclinic . iar între │frecvenţă de 1-2 crize generalizate pe │intercritice specifice. în 10% din cazuri .G. cu o │ prezenţa de tulburări psihice │tratamentul medicamentos. 70% din cazuri prezintă E. aparatură adecvată. normale.G.-uri cu │anticonvulsivant adecvat..T. │ │ │ │ │tulburări morfeice. forma de boală. │adecvat. cafea. │ │ │ │ │crizele nu pot fi stăpânite eficient.G. frecvenţa. reconversie │ │Epilepsiile sunt primare sau secundare şi de │ │ │profesională. sub tratament │ 1-2 crize parţiale pe │Vor fi respectate strict │ │clinice. │ │modificări de aspect paroxistic mai mult sau mai│nivelul seric al drogurilor. controlat prin │săptămână │recomandările medicale. │ │ │contraindicaţiilor medicale │ │Examene paraclinice . │ │ convulsii febrile la copii (în special) │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │ crize convulsive raportate la alte situaţii │ │ │locului de muncă.G.se surprind rareori│epilepsie ce prezintă crize generalizate │ 1-2 crize generalizate pe lună│invaliditate. │ │ │de foc. │ │ │circulaţiei. şi cel mai │ │ │specificate. │ │ │locului de muncă. │ │ │este interzis să lucreze la │ │prezenţa unui medic A. │ │recomandă ca locul de muncă să │ │serioase se poate recurge la metoda activării. În cazul unor dubii clinice foarte │aspectul post critic al crizei (durată. etc. Totodată. controlat sau şi prin prezenţa │pe săptămână. aceste din urmă │Deficienţă accentuată se acordă │Incapacitate 70-90% prin: │Gradul II (doi) de invaliditate -│ . în siguranţa │ │necesare resuscitării. dar şi a aparaturii │ │ │înălţime. interacţiuni │ │ │ │ │farmacologice. │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │durata episoadelor.E. cafea. │de viaţă cu evitarea eforturilor │ │10-20% din cazuri avem de-a face cu aspecte │lună sau 1-2 crize parţiale pe săptămână │ │fizice mari. │ │alcool.eforturilor │ │Formele de ieşire din spital sunt obligate să │săptămână. tratamentul │ │ │profesională. în cazul epilepsiei confirmate.E. frecvenţa │unor tulburări psihice de aspectul │ │noapte. se interzice consumul de │ │crizelor şi existenţa unor tulburări psihice. astfel bolnavului îi│ │angiografie carotidiană pot pune în evidenţă │ │ │este interzis să lucreze la │ │disfuncţii ale activităţii corticale. în special în faza intercritică │sau/şi prezenţa unor tulburări psihice │ │conflictuale.G. în contact cu surse │ │În stabilirea incapacităţii adaptative şi în │ │ │de foc..I. în preajma utilajelor în │ │consecinţă a gradelor de invaliditate este │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │obligatorie formularea diagnosticului clinic şi │ │ │ │ │a formei de boală. │conflictuale.│ │ │specificate. │ │aspecte specifice concordante cu aspectele │convulsive sau nu. (vezi capitolul │ │recomandă ca locul de muncă să │ │cele din urmă la stabilirea diagnosticului │afecţiuni psihice).. indisciplină terapeutică. dar aceste metode au indicaţii limitate │ │ │ │ │din cauza riscului declanşării unor crize │ │ │ │ │violente prelungite sau subintrante).E. în ciuda tratamentului corect. alte excitante. │ │ │ │ │hiperexcitabilitate a sinusului carotidian. cerebral. │ │obicei sunt controlate prin tratament │ │ │ │ │medicamentos adecvat. Se│ │eficace. │instabilităţii dispoziţionale.E. astfel bolnavului îi│ │important. asociate epilepsiei. │ │fie corespunzător │ │respectând indicaţiile specifice. Se│ │dacă ele există. hiperexcitabilitatea sistemului │ │ │ │ │neurovegetativ (hipocalcemie). ca şofer. alte excitante. stările │ │specifice.T.nu există metode │ │ │ │ │paraclinice de certitudine (cu excepţia │ │ │ │ │activărilor medicamentoase sau de aspect │ │ │ │ │hiperpnee. C. │intensitate). ca şofer.E. │ │bolnavului. ex.I. sub tratament anticonvulsivant│ crize parţiale mai rar de una │fizice mari. │ │fie corespunzător │ │funcţional. │ │ │ │ │În alte cazuri. metode de resuscitare adecvate. apariţia unor afecţiuni │ │ │ │ │intercurente. │ │ │ │ │În unele situaţii de obicei tranzitorii crizele │ │ │ │ │de epilepsie devin mai frecvente fie prin │ │ │ │ │inadecvarea drogurilor şi necesitatea schimbării│ │ │ │ │lor. în contact cu surse │ │expansive intracraniene.E. stările │ │E. secţia clinică│ │ │contraindicaţiilor medicale │ │de neurologie.L. │Deficienţă medie se acordă bolnavilor cu │Incapacitate 50-69% │Gradul III (trei) de │ │ E. în siguranţa │ │malformaţii vasculare cerebrale. S. toate acestea conducând în │iritabilitate etc.

│ │ │permanentă din partea altei persoane. │ │auditive. │(idioţie).79% prin tulburări de manipulaţie şi │invaliditate.│ │totalitate.95% prin existenţa unui deficit motor │Necesită îngrijire şi │ │ la idioţie. gradul II (doi) de │ │ │tulburări ale nervilor cranieni. │ │autoservire parţial pierdută. timp în care boala nu a răspuns │postcritică şi mai mult de frecvenţa │severe (tulburările psihice vor │asociate grave (psihoze │ │favorabil la tratamentul adecvat. │ │şi crizele parţiale complexe. │de autoservire parţială (bolnav imobilizat) │şi de manipulaţie accentuat │supraveghere temporară din partea│ │ │sau totală şi necesită supraveghere │95 . │ │ cu hipertonie piramidală. locomoţie. netrecându-se la aprecierea │grave. ţine mai puţin de frecvenţa │ tulburări psihice grave │se acordă bolnavilor epileptici │ │incapacităţilor mai devreme de 1 an de la │crizelor. dacă crizele │ │ │ │ │sunt mofeice sau diurne şi este obligatoriu │ │ │ │ │examenul psihic pentru a stabili existenţa şi │ │ │ │ │tipul unor tulburări psihice ce acompaniază │ │ │ │ │aproape întotdeauna epilepsia. │ │ │ atrofii optice. │ │ │ │ │Totodată.mall" │crize parţiale 2-3 pe săptămână. │ │ │ │ │ferindu-l de accidente majore).100% prin asocierea şi a tulburărilor │altei persoane. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ ENCEFALOPATIA INFANTILĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │1. semne acustice şi │care se adaugă şi tulburări psihice grave │ │totalitate şi capacitatea de │ │ vestibulare. tonico-clonice. starea │ crize subintrante frecvente şi│ce prezintă tulburări psihice │ │debutul bolii. în acest sens │episoadelor subintrante. │frecvente. mai ales formele │ │ │ │ │cu evoluţie îndelungată şi epilepsiile │ │ │ │ │secundare. │ │ crize comiţiale. au în general │anticonvulsivant adecvat şi controlat │ stare postcritică prelungită │ │ │răspuns terapeutic favorabil.│respectiv) │viaţa bolnavului sau a │ │tipul lor astfel crizele goneralizate de tip │diagnosticate obligatoriu de medicul │ │anturajului său. ele au un │ │ │ │debutul bolii. │psihice grave (idioţie) │Capacitatea de autoservire │ . crize │70 . │ │ │ sau atetozic. │postcritice prelungite şi tratament │săptămână │ │ │întotdeauna de acelaşi fel. necesitând │ │absente şi parţiale simple sunt mai puţin │psihiatru.90% prin existenţa deficitului │profesională. Hemiplegia (hemipareza) │Deficienţă accentuată prin tulburări de │70 . crize de pierderea conştienţei şi │ │ │Alte semne neurologice: │ │tulburări psihice uşoare (vezi şi anexa 1). │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. │80 . se va lua în considerare debutul │Deficienţa gravă se acordă deficienţei │Incapacitate 90-100% prin: │Gradul I (unu) de invaliditate . Formele de │bolnavilor ce prezintă crize convulsive │ frecvenţa crizelor │capacitate de muncă pierdută în │ │epilepsie ce evoluează prin crize generalizate │generalizate cel puţin 2-3/lună. Pentru a deveni │prin nivelul seric al drogurilor. │medicamentos inadecvat. aspectul lor. tratamentul adecvat. mişcări involuntare. │(descrise la capitolul respectiv). dar în special │fi descrise la capitolul │epileptice) ce pun în pericol │ │luându-se în considerare numărul crizelor şi │de prezenţa unor tulburări psihice grave. │Se contraindică orice activitate │ │ deficit motor de tip central │tulburări psihice.) şi ca │interferenţa episoadelor subintrante │ │persoane. akinetice etc. sau │ crize generalizate 2-3/lună │totalitate. │medicul psihiatru. cu stări│ crize parţiale 2-3 pe │ │ │convulsiv tonico-clonice şi absenţele tipice. │ │ │ │ │În acelaşi timp trebuie precizată prezenţa sau │ │ │ │ │absenţa ariei (care amortizează bolnavul. sau/şi │ tulburări psihice specifice │ │ │operabil. prin intermediul determinării │ │ │ │ │nivelelor plasmatice ale acestor droguri. │ │ tulburări psihice uşoare până │Deficienţă gravă prin pierderea capacităţii │90 . │ │ Aspect clinic: │paroxistice de pierderea conştienţei şi │locomoţie. │ │în special cele de aspect "grand. │ │locomotor şi de manipulaţie accentuat la │ │ │ mişcări involuntare tip coreic │ │care se asociază deficienţe vizuale. dispensarizări) să precizeze │afecţiuni intercurente. pareze de nervi│Deficienţă gravă în cazul hemiplegiilor la │90 . │ │ │ │crizelor. nesupravegheat │ │ │ │este deci obligatoriu ca documentele medicale │sau agravarea bolii prin apariţia unor │ │ │ │(spitalizări. denotă un tratament │ │ │ │Pentru a trece la evaluarea incapacităţilor.100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ oculomotori.90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ infantilă │manipulaţie.│cazuri devin de obicei invalidante. frecvenţa lor şi comportamentul sub │ │ │ │ │tratament medicamentos ce se va controla │ │ │ │ │periodic prin dozarea plasmatică a drogurilor │ │ │ │ │folosite. acest indicator extrem de important în│prezenţa de tulburări psihice specifice │diagnosticate obligatoriu de │ │ │apreciera incapacităţilor.│ │bolii. forma de boală prin descrierea │prognostic sever şi rezervat. care pun în pericol viaţa │ │supraveghere şi îngrijire │ │invalidante ca restul crizelor generalizate │bolnavului sau anturajul ui sau │ │permanentă din partea altei │ │(tonice. │ │ │trebuie demonstrată dozarea corectă a drogurilor│ │ │ │ │antiepileptice.

90% prin existenţa tulburărilor de │publicul. deficienţă de locomoţie. la care se adaugă │70 . │medie. gradul III (trei) de │ │ Aspect clinic: │de manipulaţie şi tulburări psihice. │permanentă. │ │ │activitate cu program normal. │ │ deficit motor inegal şi mai │importante. vizuală sau psihică. │ │ congenitale. │psihice. │ │ │Necesită supraveghere şi │ │ tulburări psihice până la │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 . poate │ │ forma spinală (cervicală. │(menţinerea ortostatismului şi a mersulului │Se contraindică orice activitate │ │ contractură piramidală a │ │prelungit). când ortostatismul este │95 . │imposibil. │totalitate şi capacitatea de │ │ alte semne neurologice: atrofii│deficienţă vizuală gravă cu cecitate. │ │(doi) de invaliditate. de │ │ │ varus equin şi rotat în │capacităţii de autoservire parţială sau │vorbire. │ │din partea altei persoane.Boala LITTLE│tulburări de locomoţie. │ │ │persoane. asociat cu o deficienţă │ │Capacitatea de autoservire │ │ pot prezenta contractură în │manipulaţie. │ │ optice. Paraplegia (parapareza) │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 . │ │ │ │ │ │ │2. │ │(trei) de invaliditate. picior în│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │80 . deficienţă vizuală gravă. │ │ │sau permanentă din partea altei │ │ tulburări psihice marcate. │ │Necesită supraveghere parţială │ │ accentuat. gradul I │ │ dobândită. │ │ flexie. │ │ │presta o activitate cu program │ . inegal │tulburări de locomoţie sau manipulaţie.100% │pierdută în totalitate. │profesională. poate presta o │ │ tulburări vegetative. │ │ uşoare până la imbecilitate. │ │se încadrează în grad de │ │ distribuit. │ │ │ │ │ │ │4. se încadrează în gradul III │ │ forme abortive.│ │ │ │pierdută în totalitate. │ │autoservire parţial pierdută. │ │ │implică ritm impus şi munca cu │ │ tulburări psihice de la forme │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 . gradul II │ │ │mari. │ │ membrelor inferioare.79% prin tulburări de locomoţie │(doi) de invaliditate. │ │ │ │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ │ │ │din partea altei persoane.95% prin existenţa unui deficit motor │îngrijire temporară dun partea │ │ idioţie. asimetric. gradul II │ │ │Deficienţă accentuată.70% │50%. │capacităţii de autoservire (bolnav │accentuat. fără a executa munci ce │ │ se exacerbează la emoţii. │ │Clinic: │deficienţă de vorbire. │mare parte pierdută.90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │spastică infantilă . │ │cea mai mare parte. │ │ imposibilă. │ │ tulburări de coordonare. tulburări vizuale şi tulburări │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ interior. │ │invaliditate. │ │ │invaliditate. nu│ │ motor periferic.90% prin tulburări de locomoţie. │mişcări involuntare accentuate şi tulburări │coordonare a mişcărilor şi tulburări │Capacitatea de muncă în cea mai │ │ │coordonare a mişcărilor şi tulburări psihice│psihice accentuate. │ │ │ │ când cuprinde şi musculatura │pierderea controlului sfincterian şi │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ trunchiului staţiunea este │tulburări psihice grave. │ │ amiotrofii precoce. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ SECHELELE POLIOMIELITEI ANTERIOARE ACUTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Aspect clinic: │ │ │ │ │ deficit motor de tip neuron │Deficienţă funcţională uşoară prin discrete │ 0-49% │Capacitatea de muncă păstrată. Dubla atetoză │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │50 . │altei persoane. Hemiplegia dublă │ │ │ │ │ (tetraplegia) │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 -100% │Capacitatea de muncă în │ │. stă cu trunchiul │ │ │ │ │ flectat anterior. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │ 50-70% │Capacitatea de muncă pierdută │ │Forme clinice: │de locomoţie sau manipulaţie de intensitate │ │50%. │imobilizat) asociată cu tulburări psihice │ │(unu) de invaliditate. │ │ │fără ritm impus. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │3.este congenitală sau │capacităţii de autoservire (bolnav │ │totalitate pierdută. malformaţii │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. dizartrie. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională. │ │ uneori şi membrele superioare │imobilizat). │ │ mişcări involuntare ondulatorii│ │ │Poate efectua o activitate cu 4 │ │ în extremitatea membrelor care │ │ │ore.

6 cazuri/1000 locuitori. Boala Parkinson . medicamentos. rigiditatea musculară şi achinezia. C. Hemibalismul. bătutul tactului. Coreea acută Sydenham. B. fără ritm impus. neurofiziologice şi chimio-terapeutice.ritm lent.determinat de leziuni ale substanţei negre şi parţiale ale globului palid. iar la membrele inferioare "pedalare". B. Datele din literatură au demonstrat că incidenţa afecţiunilor extrapiramidale este relativ ridicată. predomină la rădăcina membrelor. manipulaţie. II. palid. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL Sistemul extrapiramidal s-a impus ca entitate nosologică unitară pe baza datelor anatomoclinice. Sindromul de poleostriat (nigro-palidal) .caracterizat printr-un accentuat polimorfism clinic cu leziuni ce cuprind mai multe structuri (striat. degenerescenţa hepatolenticulară 2-7/10. Bradi sau achinezia . mers mai încetinit. "bătut tactul". Atrofii primare palidale.bolnavul apare imobil. bulbopontină cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% (vezi şi anexa 1) │fizice mari. Rigiditatea musculară .sau "paralizia agitată". Sindroame coreeice: congenitale. │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │ │ │în cea mai mare parte. C. C. Tremurătura parkinsoniană . │tulburări de deglutiţie. în prezent. Debut insidios cu semne puţin evocatoare: oboseală marcată. pe următoarele grupe: I.determinat de leziuni la nivelul nucleilor striaţi putamen şi caudat se caracterizează printr-o reducere a acetilcolinei şi GABA. Sindromul de neostriat (putamino-caudat) . În acest sindrom pot fi încadrate: A. Pe baza acestor criterii. Aspect caracteristic la membrele superioare de "numărare a banilor". coreea acută şi cronică 2-5/10. nucleul subtalamic şi talamic). Degenerescenţă hepatolenticulară.000 locuitori. metabolic-endocrine. având drept consecinţă o scădere importantă a dopaminei cerebrale. gradul │ │ │ │ │II (doi) de invaliditate. apare în repaus. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională. Evidenţierea prin proba marionetelor. Sindroame atetozice. Aspectul caracteristic . B. III. El cuprinde: A. Coreea cronică Hungtington. bolile care afectează structurile acestui sistem pot fi sistematizate. senzaţie de înţepenire.│ toraco-lombară). toxic. Distonia de torsiune şi torticolisul spasmodic. │ │ │redus de 4 ore fără eforturi │ │ forma bulbară. │ │ disfonie. │ │ │ │ deglutiţie şi respiraţie. Sindroame Parkinsoniene: postencefalitic. Sindromul de panstriat . Tabloul clinic este dominat de trei semne cardinale: tremurătură. Ca prevalenţă. Boala Parkinson. vasculare.varietate particulară de hipertonie ce interesează toate grupele musculare.15%.000 locuitori. D. traumatice şi degenerative. boala Parkinson prezintă între 1-2. tulburări de │tulburări de locomoţie. sindroamele parkinsoniene 0. uneori în menţinerea unei atitudini (tremor postural). fenomenul de "roată dinţată". toxice. cu activitatea gestuală săracă. tumoral. substanţa neagră. pensa digitală cu fiecare deget. "răsucirea tigării". Se evidenţiază prin proba lui Noica. vorbire şi │ │ │ │ │respiraţie. El înglobează: A.

│şi vorbire. de statică şi coordonare │(deplasare cu greutate). . │+/. │ │ │ │ │tulburări de vorbire. tulburări vegetative (sialoree. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice în care predomină │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% prin tulburări de locomoţie │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurul sau cele akineto │tulburări de locomoţie.care duc la │de locomoţie şi statică.decelează caracteristicile fiziologice ale tremorului (descărcări ritmice de 4-7 ciclii/secundă). E. gradul III (trei) de │ │nesistematizate. . prin │gradul III (trei) de │ . Se contraindică │ │reducerea activităţii. │ │caracter localizat la membrul │asociate). În stabilirea deficienţei │de staţiune şi mers sunt scăzute ca │invaliditate.R. AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice la debut: Semne │Deficienţă funcţională medie locomotorie sau│50-69% prin tulburări de deplasare │Capacitatea de muncă 50% │ │puţin evocatoare: dureri │posturală.G. tulburări de vorbire. hipercrinie).al bolnavului este cu facies fijat. gradul II (doi) de │ │hipertone .M.se │manipulaţie bilaterală totală. vorbire sau respiraţie. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională medie. tulburări de │fiind mobilizat numai cu ajutorul altei │invaliditate.│totalitate: gradul 1 (unu) de │ │imobilizarea bolnavului .E. E. care fac │Capacitatea de muncă pierdută în │ │îndelungată . tulburări psihice. tulburări în realizarea │statică. │ │postencefalitic │de statică. mers cu paşi mici. tulburări │ │ │ │ │psihice. │ │subiectivă şi modificările obiective│tulburări de masticaţie.T. │gestualitate şi prin dificultăţi în │profesională.G. prin tulburări│90-98% prin tulburări de mers.la care simptomatologia │prin tulburări de manipulaţie bilaterală şi │forţa proprie. │ │ │medicamentoasă şi la care se adaugă │ │ │ │ │întregul cortegiu de simptome │ │ │ │ │însoţitoare: tulburări vegetative. Examen obiectiv: exagerarea R. braţe sudate. P. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă. a mişcărilor de precizie. │ │ │ │ │lipsa balansului membrelor de │ │ │ │ │aceeaşi parte. performanţele │pierdută. atitudine caracteristică a capului şi trunchiului înclinate.tulburări expresive care fac │asistenţă permanentă din partea │ │deglutiţie şi respiraţie permanente │ │imposibilă stabilirea relaţiilor cu │altei persoane. │ │însoţesc de tulburări psihice şi │vorbire. prezenţa semnului │ │ │ │ │Noica +/tremor discret evidenţiat │ │ │ │ │E.G. mişcări│ │superior (hemi-Sindromul │ │ │de viteză şi precizie. │.. │ │(rezistente la diverse variante │ │mediul înconjurător şi prin tulburări de │ │ │terapeutice). deglutiţie. deficienţe de │respiraţie.M. . │ │parkinsonian). fonaţie│sprijin unilateral: prin tulburări de │Se contraindică orice activitate │ │clinice sunt cu caracter permanent. Perturbarea metabolismului monoaminelor cerebrale şi în primul rând a dopaminei se reflectă prin modificarea metaboliţilor acestora în L.se pot deplasa cu mare dificultate prin│totalitate. Examene paraclinice: nu aduc informaţii importante pentru diagnostic. staţiune şi mers. tulburări │funcţionale se va ţine seama de tratamentul │forţă şi/sau precizie şi viteză. oboseală rapidă. │unilaterală. │activităţile profesionale ce │ │vegetative. şi urină (au valoare mai ales în selectarea cazurilor pentru intervenţii chirurgicale). │ │deglutiţie şi respiraţie permanente care │ │ │ │ │necesită asistare din partea altei │ │ │ │ │persoane. │ │parţial influenţate de terapia │ │alimentaţie. frecvent cu tremor cu │medicamentos sau chirurgical (+/. deficienţă de │bolnavul nedeplasabil prin forţa proprie.O.C. nesprijiniţi sau cu │invaliditate. imobil. tulburări al motilităţii oculare.arată modificări nesemnificative difuze exprimate prin activităţi theta difuze predominant în regiunea fronto-temporală.G.arată o atrofie corticală cu localizare general frontală şi uneori o hidrocefalie generalizată.boli │ │presupun deplasări prelungite.E. hipertonie discretă. prin tulburări│50-60% prin scăderea performanţelor de │Capacitatea de muncă pierdută. │ │ortostaţiune îndelungată. deficienţe de deglutiţie şi │persoane: prin deficite ale limbajului │Necesită supraveghere şi │ │tulburări de vorbire. ambele însă reduse.

gradul III (trei) de │invaliditate. │După perioada de stare îşi │relua activitatea. gestualitate de . fizice. Evoluţia este favorabilă. tulburări psihice. păstrată. tulburări episodice de │accese de narcolepsie sau insomnie │ │Semiologia parkinsoniană se │vedere. │ │ │ │Este rezultatul introducerii │ │ │ │neurolepticelor în terapia │ │ │ │psihiatrică sau rezultatul expunerii│ │ │ │la toxicele menţionate. │Deficienţă funcţională medie când mişcările │50-70% prin tulburări de atenţie şi pierdută│ │Coorea cronică progresivă ereditară │involuntare produc tulburări locomotorii şi │memorie şi tulburări în realizarea │ │autosomal dominantă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │nu se încadrează în grad │invaliditate. tulburări vegetative. │ │ │ │formele severe . Reprezintă o │ │ │ │manifestare cerebrală neostriată a │Deficienţa funcţională este accentuată în │Nu generează incapacitate de muncă. Dispar de regulă│ │ │ │după o perioadă scurtă de la oprirea│ │ │ │medicaţiei. de regulă mixt (de repaus │ │ │ │şi de acţiune). │ │ │ │ │ │ │ │Coreea acută (coreea Sydenham sau │ │ │ │coreea minor). torticolis.hiperkinezie.1 an. se │ │ │ │vindecă spontan în 4-6 săptămâni. evoluţia ulterioară │ │ │ │este lentă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │se încadrează în grad de │invaliditate. │ activităţile │ │spre demenţă.sechelă majoră a encefalitei │variantelor posturale. tremurul este mai puţin │ │ │ │constant. emoţii. Sindroamele │ │ │ │parkinsoniene de etiologie vasculară│ │ │ │şi traumatică vor fi tratate la │ │ │ │capitolele respective. │ │ poate │ │Clinic .│tulburări ale vigilenţei şi forţa de contraindică │ │epidemice Von Economo. │ │ │ │spasme de torsiune. │ │ │o partogeneză inflamator alergică │ │ │ │post streptococică.labilitate emoţională. │ │ atenţie │ │Debut de regulă între 30-35 ani.după o instalare │ │ │ │relativ rapidă. având │perioada de stare a bolii. nu│ │reumatismului articular acut. │ de │ │intoxicaţii (cu oxicarbon şi │ │ │ │mangan). Se │activităţi profesionale ce │presupun deplasări │ortostatosm îndelungat │de viteză şi precizie. │nocturnă. │ │instalează după o perioadă de timp │ │delirante cu caracter oniric. │ │ │ │Clinic . │Se contraindică │profesionale ce presupun │marcată. │ │postmedicamentos şi toxic │statică şi variante posturale. │ │ │ │Caracteristic . │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională prin tulburări de │ 0-19% păstrată.debut frecvent 6-15 ani cu │ │ │ │trei simptome cardinale: │ │ │ │. tulburări ale │ │ │ │vigilenţei (inversarea ritmului │ │ │ │somn . │ │ │ │Fenomenele sunt exagerate de │ │ │ │activităţi psihice. cu │ │ │invaliditate. Principalele│ │ │ │manifestări sunt rigiditatea │ │ │ │(akinezia) +/hiperkinezii intricate │ │ │ │(facio-buco-linguale). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% │. │ │ │ │. +/mişcări │ │ce variază de la câteva săptămâni la│ │ │ │câţiva ani. prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare sub formă de │ │ │ │crize oculogire. │ │ │ │diminuate în repaus şi dispar în │ │ │ │somn.hipotonie. însoţită de │de manipulaţie medii şi nu sunt însoţite de │variantelor posturale. │ │tulburări psihice care evoluează │tulburări psihice. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea cronică (Hungtington). │ │ │ │. bradipsihie şi episoade prelungite.veghe).debutul în jurul vârstei de│ │ │ │40 ani. │tulburări psihice. │ │ │ │tulburări vegetative.│. paralizia │ │ │ │convergenţei.

boala Devic (oftalmoneuromielita) Diagnostic clinic: . │Capacitatea de muncă pierdută │ │scăzută.│invaliditate. Se adaugă │ │ │persoane. prin│Se contraindică orice fel de │ │ce duc la tulburări de vorbire şi │ │tulburări psihice ce merg de la │activitate profesională. gestualitate şi viteză│ │extrapiramidală. │invaliditate. │ │violenţă coreeică mare.se susţine pe:  simptome şi tulburări tranzitorii ca: oftalmopareze. musculatura feţei.afecţiune metabolică determinată │Poate genera trei tipuri de deficienţă │ │ │ │genetic şi caracterizată prin │funcţională: │ │ │ │acumularea cuprului în S.debut │ │ │ │ │25-40 ani . tulburări de atenţie. afectarea altor nervi cranieni. │ │ │paranoice până la demenţă. │ │ │profesionale ce presupun │ │dominată de rigiditate │ │ │deplasări. │totalitate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Atunci când mişcările coreeice cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-95% prin tulburări de mers şi statică │Capacitatea de muncă pierdută în │ │caracter atetozic şi distonic se │tulburări locomotorii.debut 7-15 ani. deficite piramidale sau de sensibilitate. gradul I (unu) de │ │cu sprijin. │ │şi ajung la degradare intelectuală. │ │tulburări psihice grave . când apar grimase ale feţei│vorbire şi prin tulburări psihice. │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. gradul II (doi) de │ │accentuează la nivelul trunchiului. statică. │ │ │ │ │Formele cu evoluţie progresivă ce │Deficienţă funcţională gravă prin tulburări │95-100% prin tulburări grave de mers.demenţă. │Se contraindică orice activitate │ │psihice pornesc de la irascibilitate│ │ │profesională. encefalita periaxială difuză.N. akinezie duc│tulburări de deglutiţie grave. │Necesită îngrijire şi │ │ │discernământului. rigiditate. rinichi. lent │ │ │ │ │progresivă). │ │deglutiţie când tulburările psihice │ │modificări de caracter până la stări de │ │ │devin marcate (de la deliruri │ │agitaţie psihomotorice. capul. │ └────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ BOLILE DEMIELINIZANTE Sinonime: scleroza în plăci sau scleroza multiplă. │locomotorii de manipulaţie şi tulburări │mersului şi ortostatismului prelungit şi │gradul III (trei) de │ │Se descriu 2 entităţi │psihice de intensitate medie │a variantelor posturale. afectând membrele. encefalomielita diseminată cronic. │ │gâtului. │deficienţă funcţională medie prin tulburări │50-70% prin tulburări în realizarea │Capacitatea de muncă pierdută 50%│ │ficat. ceruloplasmina scade sub 16│de mers şi manipulaţie ce fac imposibilă │manipulaţie. cu tulburări respiratorii ce│îngrijire şi supraveghere │ │de deglutiţie accentuate de │ │necesită asistare permanentă. puerilism. ce duc la imobilizarea │în totalitate.Strumpell .. de │ │ │ │ │memorie şi tulburări psihice. │ │bradikinezie. │permanentă din partea altei │ │mişcările hiperkinetice. gradul II (doi) de │ │musculatura opoziţională de o │de vorbire şi tulburări psihice accentuate │datorită mişcărilor involuntare şi în │invaliditate. │ │ │de execuţie. │ │ │vorbire şi psihice grave cu pierderea │grave. tulburări │nedeplasabil prin forţe proprii (bolnav │invaliditate cu necesitatea de │ │în final la casexie prin tulburări │psihice grave cu pierderea discernământului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Degenerescenţă hepatolenticulară │ │ │ │ │.tablou clinic dominat de│deficienţă funcţională accentuată prin │71-90% prin imposibilitatea desfăşurării │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurătura ce declanşează spasme în│tulburări de mers şi manipulaţie. │manipulaţie.fineţe. cornee. combinaţie de simptome subiective şi obiective. tulburări de │datorită mişcărilor voluntare de tip │totalitate. │ │modificări psihice de la │ │ │ │ │iritabilitate până la crize de │ │ │ │ │violenţă.mers │în realizarea mersului prin forţe proprii. Tulburările │ │special a tulburărilor psihice. degradare │ │ │ │ │intelectuală progresivă. facies hipomim. tulburări de deglutiţie şi │coreeic bruşte. │deplasarea bolnavului şi prin tulburări de │bolnavului şi prin tulburări psihice │invaliditate. tulburări │oricărei activităţi profesionale. ample. sindroame medulare acute.│imobilizat).C. gradul I (unu) de │ │mg%). │ │ │ │ │Se asociază cu alte tulburări │ │ │ │ │biochimice (cupremia poate fi │deficienţă funcţională gravă prin tulburări │90-100% prin tulburări de mers. │Capacitatea de muncă pierdută în │ │conduc la tulburări de mers . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Boala Westphall . │statică şi manipulaţie ce fac bolnavul │totalitate. . │trunchiul. │ │anatomoclinice: │ │ │Se contraindică activităţile │ │Boala Wilson .

3.forme clinice: . tremor intenţional. . │gradul 0 (zero) de invaliditate.N. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută│ │ │ │ │gradul III (trei) de │ │Formele clinice în perioada de │Deficienţă funcţională medie în funcţie de │ 50-69% │invaliditate. 4. │ │ │rapide şi precise. Tulburările de acuitate şi câmp vizual. Modificările de fund de ochi: decolorare papilară globală sau numai temporală (mai frecventă). . program │ │oligosimptomatice: │locomotorie.forme clinice │componenţa bolii. . reflex pendular. tulburări ale probelor de coordonare (proba indice . │normal în locuri de muncă ce nu │ │Simptomatologie: │ │ │impun mers prelungit sau mişcări │ │Subiectivă . Ataxie prin tulburări cerebeloase: mers ataxic cu baza lărgită de susţinere. Alte investigaţii paraclinice: . CT. vizuale şi somestezice. │ │ │ │ │Examinări paraclinice │ │ │ │ │diagnostic susţinut în │ │ │ │ │antecedente. a) Sindromul motor: 1.existenţa unui deficit motor sau cel puţin mers spastic.forma primar progresivă. Oftalmopareze. sau C. │ │. exclusiv pe examen │ │ │ │ │R. │ │Obiectivă: │ │ │ │ │. BOLILE DEMIELINIZANTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice în funcţie de │Deficienţă funcţională uşoară în funcţie de │20-49% prin existenţa unui singur puseu de │Capacitatea de muncă păstrată. PEV auditive. Ataxie prin sindrom vestibular: deviaţii tonice statice la închiderea ochilor. │ │ │ │ │. │Se recomandă activităţi. proba Romberg.genunchi). proba braţelor întinse. │sindrom cerebelos frust. hiperreflectivitate osteotendinoasă. respectiv deficienţă │modificări de fund de ochi (decolorare). . │ │evolutivitate: │predominanţa sindroamelor care intră în │boală +/sechele: de sindrom piramidal. adiadococinezie (proba marionetelor). Sindromul paraparetic (paraplegic) .ENG.să cuprindă întotdeauna forma clinică de evoluţie cât şi sindroamele respective. Monopareză sau tetrapareza. │ │ │ │ │.S. sindrom Babinski sau semnul Hoffmann (toate semnele sau cel puţin două).S. cerebelos frust.T.S. .. 2. 2.forma secundar progresivă. b) Sindromul ataxic: 1. 3. Ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă: abolirea reflexelor osteotendinoase + abolirea simţului mioartrokinetic şi vibrator.forma cu recăderi şi remisiuni. de la forme pur motorii la sindroame combinate cum ar fi: sindrom motor + ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă + sindrom cerebelos + sindrom vestibular.IMG (în LCR şi în sânge). 2.absenţa minimă. diplopie provocată. echilibru sau vizuală uşoară. 3. Sindrom hemipaetic (hemiplegic) . Combinarea de sindroame este variabilă de la caz la caz. bipiramidal frust. vestibular frust.nas şi călcâi . .existenţa unui deficit motor de partea respectivă. c) Semne oculare 1.M.RMN.

│ │ │ │ │.tetrapareză/tetraplegie. │ │ │CT. vestibular. nu solicită │ │. │ │ │ │ │Examinările paraclinice arată │ │ │ │ │modificări certe ale FO. │ │ │ │. │ │ │ │ │. │ │ │partea membrelor superioare sau │ │. PEV. │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │.tulburări vizuale .tulburări de sensibilitate + │ │ │ │ │tulburări sfincteriene (frecvent │ │ │ │ │incontinenţă urinară).tulburări de sensibilitate. │capacităţii de autoservire permanente când │ │pierdută în totalitate.S.frecvent │ │ │ │ │diplopii şi modificări de câmp │ │ │ │ │vizual.). cu │ │ │ │. tulburări de │folosirii membrelor toracale. │accentuate.│ │ │ │ │evidenţiază tulburări de │ │ │ │ │echilibru şi coordonare. │tulburări în realizarea ortostatismului şi │ │altei persoane. deficienţă vizuală gravă │ │ │ │coordonare. │ │59-69% prin adăugarea unui sindrom cerebelos│inferioare şi au un microclimat │ │Examinările paraclinice confirmă │ │cu ataxie frustă şi/sau sindrom vestibular. │Se contraindică orice activitate │ │cu sprijin unilateral. │ │accentuate. │ │Simptomatologia obiectivă indică │mersului.deplasare │avea deficienţă de manipulaţie sau locomoţie│50-59% prin existenţa mai mult de două pusee│redus 4 ore pe zi. │ │ │ │făcându-l dependent de ajutorul │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90-95% prin existenţa unui deficit motor şi │Necesită supraveghere şi │ │altei persoane (parţial sau │capacităţii de autoservire parţială. cu │deficitul .. │ │şi echilibru grave + tulburări de│manipulaţie gravă. cerebelos. │ │de câmp vizual).sindromul vestibulo │avem o deficienţă locomotorie gravă (bolnav │ │Necesită supraveghere permanentă │ │cerebelos . │ │tulburări de echilibru. precum şi de │unilateral. uneori │tulburărilor ataxice care accentuează │asociate cu tulburări de coordonare. CT.sindrom piramidal (parapareze │ │ │ │ │spastice şi/sau hemipareze │ │ │ │ │spastice dr. │ │ │ │ │.│ │remisie cu tulburări de mers │predominanţa sindroamelor existente . RMN.+/. │ │ │ │brahiale. mers dificil. │ │ │manipulaţie (în formele combinate│la mersul foarte dificil până la mersul │80-90% prin existenţa deficitului locomotor │ │ │parapareza + monopareza brahială │posibil numai cu sprijin uni sau bilateral │şi de manipulaţie accentuat la care se │ │ │dreaptă sau stângă şi/sau forme │la care se asociază şi deficienţe vizuale │asociază deficite vizuale şi de echilibru │ │ │cu hemipareză dreaptă sau stângă)│care merg până la cecitate practică. gradul II (doi) de │ │acute cu tulburări de mers │lor. │ │ │ │ │. │îngrijire temporară din partea │ │permanent). activităţi cu │ │posibilă fără sprijin cu │cel mai frecvent asociată cu tulburări de │acute în ultimii 2-3 ani şi prezenţa │solicitări mici sau medii care nu│ │menţinerea semnelor obiective │echilibru şi tulburări vizuale.asocierea cu monopareze │cu membrele respective. ENG.putem │ │Se recomandă muncă cu program │ │uşoare şi medii .de la tulburări de gestualitate │70-80% prin existenţa deficitului motor │profesională. │ │Formele clinice cu evoluţie │locomotorii grave sau de manipulaţie │ │gradul I (unu) de invaliditate.S. (mers cu sprijin bilateral dar │ │ │ │prezenţa tuturor sindroamelor: │posibil încă prin forţe proprii). │membrelor toracale (uni sau bilateral) până │ │ │ │. │ │dreapta sau parapareză.S.tulburări de statică │imobilizat) asociată cu deficienţă de │ │din partea altei persoane. │mişcări precise şi rapide din │ │. │şi pierderea controlului sfincterian. │la imposibilitatea executării unei mişcări │ │ │ │. tulburări│ca limitare până la imposibilitatea │accentuat şi/sau deficit de manipulaţie │ │ │de coordonare.parapareză/paraplegie.│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 90-100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │RMN. │ │clar diagnosticul . │ │continuă fără remisiuni care să │accentuate bilateral şi/sau o deficienţă │ │ │ │ducă la imobilizarea bolnavului │vizuală gravă cu cecitate practică.tulburări vizuale grave până la│ │ │ │ . combină│de manipulaţie accentuat. │de confort organic. IMG. IMG (sânge şi LCR).sindromul piramidal │limitarea gravă a gestualităţii la nivelul │ │ │ │hemiplegie dr.sindrom cerebelo-vestibular . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţa funcţională accentuată în funcţie│70-90% prin existenţa deficitului motor │Capacitatea de muncă pierdută în │ │progresivă şi frecvente pusee │de predominanţa sindroamelor sau combinarea │accentuat şi a tulburărilor ataxice şi/sau │totalitate./stg. │sechelelor motorii: hemipareză stângă sau │au ritm impus. piramidal. respectiv a deficitului motor cât şi a │deficienţe de manipulaţie accentuate │invaliditate. │ │ │Simptomatologia obiectivă │ │ │ │ │evidenţiază: │ │ │ │ │./stg. ENG. │capacităţii de autoservire parţială sau │ │totalitate şi capacitatea de │ │ │permanentă prin prezenţa unei deficienţe │ │autoservire parţial pierdută.modificări │ │tulburări de vedere (diplobie şi tulburări │ │ │FO + PEV + Diplopie. │ │. CV.

D. Simptomatologie clinică generală . D.G. Din punct de vedere etiopatogenic.recesivă: forma severă (Duchenne). Simptomatologia pulmonară este expresia hipoventilaţiei permanente. aritmie. plăcii neuromusculare.) .M.Medwin 1968): 1. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcţie de forma clinico .│cecitate practică. forma benignă (Becker . cu evoluţie lent progresivă şi etiopatogeneză imperfect stabilită. fără a se ajunge decât în mod excepţional la o insuficienţă cardiocirculatorie.diagnosticul de certitudine al D. distală. Reflexele osteotendinoase diminuă progresiv până la abolire.M. Modificări de tip miogen în muşchiul cronic denervat relevă aspecte sugestive pentru denervare într-o proporţie importantă din biopsiile musculare ale bolnavilor distrofici: existenţa "miopatiei" în neuropatie şi a " neuropatiei" în miopatie este . cu transmitere genetică autosomal .M. În cursul evoluţiei survin retracţii tendinoase care compromit funcţionalitatea segmentelor respective. În cursul evoluţiei se constată cardiomiopatie distrofică.genetică dar. Deşi modalităţile spinale sunt multiple. generalizarea prin efectuarea ulterioară a altor grupe musculare este constantă. 2. Relaţiile genotip . Valorile cele mai înalte se înregistrează în DMP Duchenne în perioada de evoluţie florida. este un diagnostic paraclinic bazat pe trei elemente esenţiale: enzimograma serică.M. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleţilor în special dar şi deltoidul.P. D. maseterii. În interpretarea biopsiei musculare trebuie să se ţină cont că nici un element lezional nu este caracteristic procesului disforic. majoritatea acestor boli au un determinism generic. electrofiziologie şi histeopatologie (clasificarea modificată a D. O clasificare a distrofiilor musculare progresive completă este aceea bazată pe fapte clinicogenetice şi pe date informaţionale din domeniul biochimiei. cu transmitere genetică x . Aceşti bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate. Biopsia musculară .M. LDH) înregistrează creşteri mai mult sau mai puţin evidente în funcţie de forma clinică şi momentul evoluţiei.M. Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascată de adipositate mai mult sau mai puţin evidentă a acestor bolnavi. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice şi nu există un paralelism între gradul amiotrofiei şi intensitatea deficitului motor.afecţiuni degenerative ale muşchiului striat condiţionate genetic. nervului motor şi neuronului motor spinal. cu transmitere genetică autosomal dominantă: facio-scapulo-humerală.simptomul care domină tabloul clinic al distrofiilor musculare este deficitul motor. iar infecţiile căilor respiratorii sunt foarte comune. după Waltore şi Gardnen .P.P.genotip sunt numai parţial precizate dar cu certitudine esenţa fenomenului morbid este o enzimopatie sau dereglarea coerenţei funcţionale a unei linii metabolice.genetice. musculatura limbii). │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA NEUROMUSCULARĂ ŞI EREDODEGENERATIVĂ Patologia neuromusculară Afecţiunile unităţii motorii corespund anatomoclinic leziunilor fibrei musculare striate.P. indiferent dacă debutul este distal sau proximal.activităţile serice ale unor enzime glicolitice (ALD. oculofaringiană. Amiotrofiile sunt foarte simetrice.recesivă: fenotip Duchenne forma centurilor. oculară.P. biopsia musculară.G.Kiene). Testele paraclinice de diagnostic .K. creşteri nesemnificative în DMP oculare şi în fazele terminale ale tuturor formelor clinico . simptomatologia clinică se rezumă la formula mai mult sau mai puţin completă a sindromului de neuron motor periferic. 3. E. ale complexului ventricular.este sugestivă pentru diagnostic încă din perioada preclinică a bolii. Enzimograma serică .P. modificări E.M. Distrofiile musculare progresive (D.

FCK.sistemul endocrin . dificultăţi de demaraj.debutul la adultul tânăr (20-40 ani) prin tulburări de contracţie musculară generalizată. TGP sunt scăzute sau normale. . E. având o dinamică care reflectă evoluţia leziunilor musculare.Miotonia congenitală Thompson. . Examinări paraclinice .M. Miotonia congenitală Thompson .este un simptom ce poate anticipa cu generaţii miotonia.cataracta . determinând apariţia unei voci caracteristice monotone. creşteri ale incidenţei polifazismului.arată o creştere progresivă a amplitudinii potenţialelor cu o frecvenţă de 40/50 de ciclii pe secundă. uneori hiperostoza frontală. Examinări paraclinice . absenţa activităţii bioelectrice spontane. Miotoniile . în distrofiile musculare sunt următorii: 1.G. asociate cu modificări ale unităţii motorii de tip miopatic (salvele miotonice). disfagie.simptomatologie complexă care include. TGO. 6. Microscopia optică . fenomenul diminuând progresiv.observabilă în orice proces amiotrofic cronic. Distrofia miotonică Steinert . scăderea acuităţii vizuale. aspect întâlnit în 25% din cazuri. .Distrofia miotonică Steinert.E. Distribuţia miotoniei este mai evidentă distal la membrele la nivelul musculaturii mimicii şi la limbă.sau miotonia hipertrofică congenitală. dislalie. reducerea duratei medii a potenţialelor de unitate motorie din valorile normale. Miotonia se accentuează la frig şi la începutul actului voluntar. . 3.se caracterizează prin descărcări spontane repetitive în salve. afecţiune rară cu debut precoce în copilărie. alături de simptome musculare un sindrom endocrin (manifestat prin atrofie gonadică). muşchilor policelui. sunt caracterizate clinic printr-o lentoare a relaxării musculare după contractură voluntară.G. tulburări digestive. Simptomatologia . diminuarea dimensiunilor teritoriului unităţilor motorii cu mai mult de 30%.sunt un grup de afecţiuni determinate genetic în patologia cărora este implicat un defect de membrană celulară. acestea alteori pot fi absente.amiotrofia cu topografia caracteristică interesează musculatura distală a membrelor superioare şi inferioare cu tendinţă la proximalizare.tulburări trofice .forme de bloc atrioventricular. 2. 4. . . fără fasciculaţii la nivelul feţei.sindromul distrofic . hipersomnie.M. conferind un aspect de "figură plângăreaţă". la nivelul muşchilor fonatori.G. surditate prin afectarea urechii interne şi tulburări psihice. Aceste modificări survin progresiv.parametrii traseelor E. cataractă. .calviţia este evidentă de la vârste tinere. a musculaturii orbicularului ploapelor la care se asociază o hipertrofie musculară difuză la toate grupele musculare cu predominanţă la membrele inferioare. consecutiv repetării contracţiei voluntare (fenomenul de încălzire).E.G.tulburările endocrine sunt în esenţă genitale prin atrofie gonadică. Celelalte grupe musculare sunt mai puţin interesate. cu excepţia fenomenelor pseudomiotonice.arată alterări moderate de tip hipertrofic ale fibrelor. . gradul de sincronizare normală. fibrilaţie atrială. diminuarea amplitudinii maxime a traseelor cu mai mult de 30%.afectarea muşchiului cardiac . Criteriul patognomonic al miotoniei este reprezentat de postdescărcări respectiv persistenţa aspectelor de interferenţa după întreruperea contracţiei voluntare la câteva minute şi care diminuează la amplitudine până la dispariţie.M. . cu apariţia selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor. ce dă bolnavului un aspect de halterofil. sindrom miotonic. 5. miotonia rezumându-se la răspunsuri idiomusculare persistente.enzimograma serică . extrasistola. Se descriu două forme de miotone: .M. . .enzimele serice ALD.

Microscopia electronică . . Anatomia patologică . atingerea musculaturii faciale: produce deformarea mimicei "faciesul miastenic" caracteristic.activitate bioelectrică spontană reprezentată de potenţialele de fibrilaţie.. Deficitul miastenic este mai accentuat în a doua parte a zilei. Topografia deficitului miastenic: 1. tulburări de masticaţie: apar mai mult sau mai puţin precoce. dizartrie. .M.Microscopia optică . polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator. Evoluţia este ondulantă cu agravări şi remisiuni spontane şi terapeutice. necesită menţinerea bărbiei cu mâna. În prezent.o caracteristică a fenomenului miastenic. după miostin arată dispariţia decrementului potenţialului evocat. pot merge până la deficit total şi se pot asocia cu căderea mandibulei. poate să apară imposibilitatea convergenţei. tulburări de deglutiţie: se pot manifesta pentru solide.testul cu miostin 2 fiole i.căderea capului. se delimitează trei tipuri de polimiozite: polimiozita primitivă incompletă.alternează fibre musculare atrofiate cu fibre hipertrofice.evidenţiază afectarea arhitecturii miofibrilare. diplopie. activitate repetitivă cu frecvenţă rapidă (40/80 ciclii pe secundă) evocată de stimularea mecanică a muşchiului.cu stimularea nervului cubital şi culegerea potenţialului evocat din eminenţa hipotenară. iar ulterior chiar şi la mersul pe teren plat. diminuarea densităţii fibrelor mielinizate. M. tulburări de fonaţie: sunt caracteristice deoarece apar sau se accentuează la efort. care ameliorează deficitul după 20 de minute la miostin sau efect imediat dar de scurtă durată la tensilon.: . acestea sunt: disfonie. Se întâlnesc forme acute. .modificările morfologice în fază acută sau reprezentate de infiltraţii limfoplasmocitare iar în stadiul cronic aspectul histologic este greu de diferenţiat de cel al distrofiilor musculare. 2. sunt obiectivate de reducerea capacităţii vitale. Examinări paraclinice: E. afectarea musculaturii cefei şi trunchiului: produce o invalidare importantă . care apar şterse. E. tulburări respiratorii: exprimate prin dispnee şi senzaţie de lipsă de aer. Simptomatologia . 7.5 miligrame) sau tensilon 10 miligrame i. Miozitele şi polomiozitele . intersectarea membrelor inferioare se remarcă iniţial la urcatul şi coborâtul scărilor.v. polimiozita din colagenoză şi polimiozita paraneoplazică.deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresivă a muşchiului care face efortul şi prin diminuarea progresivă a forţei. nazonare.se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu E.G. potenţiale polifazice care apar la contracţia voluntară.este o boală a sinapsei neuromusculare care se caracterizează prin oboseală excesivă şi deficit al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează parţial sau total în repaus şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice. Absenţa altor semne neurologice are o valoare deosebită pentru diagnostic. (1. subacute şi cronice. Toate manifestările se ameliorează la tratament medicamentos corespunzător.se caracterizează printr-un traseu constituit din următoarea tiradă . 6. Miastenia . lichide şi în cazurile mai grave chiar şi pentru salivă. 3. iar repausul reface forţa musculară . . Investigaţii paraclinice: .m.G.proba de efort care caracterizează sau evidenţiază deficitul motor (conform scalelor de evaluare). ptoza palpebrală. 5.G. reflexele osteotendinoase sunt prezente sau uneori diminuate. 4. dezorganizate miofibrilelor. fapt important pentru expertiza medicală. tulburări oculare: strabism.M. Trecerea din clinostatism la ortostatism poate fi imposibilă sau se execută efort. cu miofilamente cu aspect grosier şi anomalii structurale ale miocondrilor.

semnul Babinski prezent în 50% din cazuri.insuficienţă gonadică.leziuni degenerative ce afectează atât axonul cât şi teaca de mielină. amiotrofii distale.leziuni degenerative. .microscopia electronică: pune în evidenţă întreruperi miofilamentare la nivelul miofibrilelor. Tabloul clinic . semnalându-se uneori o reacţie miastenică la frecvenţe medii de stimulare. de cromoliză centrală şi leziuni axiale.patologic de tip degenerativ) Amiotrofia neurală Charcot . sunt normale. cu apariţia progresivă de amiotrofii distale şi simetrice mai ales la membrele inferioare însoţite de tulburări de sensibilitate de tip polinevritic. uneori atrofii simetrice ale feţei şi fenomene de labilitate emoţională.E. . .ganglionii spinali .hipersudoraţie. Examen anatomo-patologic .L.nervii periferici . şi V. progresive. pseudoscleridermie.motori apar depozite de lipofuscină. deglutiţie. acromegalie. frecvent întîlniţi sunt corpii membranoşi. . (boli genetice cu aspect anatomo . precedate de fasciculaţii. laminaţii concentrice. . grasoşi. . fasciculaţii şi atrofii ale limbii.C.A.L.Marie . se definesc următoarele variante de S.: paralizia bulbară progresivă cu predominanţa fenomenelor bulbare. .fenomene bulbare: tulburări de fonaţie.tulburări vegetative . cu debut de obicei asimetric.leziuni de aspect degenerativ cu dispariţia elementelor celulare şi a structurilor normale: .C. unde lente de denervare. . semne piramidale). EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASĂ FRIEDREICH . descărcări de tip pseudomiopatic).amiotrofii distale. În funcţie de predominanţa tablourilor clinice.N. hiperreflexie osteotendinoasă. neuronii manifestă fenomene de denervare.) Face parte din afecţiunile neuronului motor definită clinic printr-un complex lezional având ca rezultat simptome combinate de neuroni motori centrali şi periferici (fasciculaţii.G.C. Investigaţii paraclinice: . .muşchi .semne piramidale: spasticitate.microscopia optică: la neuronii alfa . fasciculaţie. depozite de glicogen la nivelul sarcoplasmei.atrofii musculare de tip neuronal alternând chiar cu zone hipertrofiate.maladie cu transmitere ereditară legată de sexul bărbătesc. SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ (S.: poate îmbrăca toate aspectele denervării (fibrilaţie.tulburări de sensibilitate:  subiective: amorţeli sau furnicăiuri în membre cu aspect polimorf.V. Simptomatologie: .S.M.atrofii musculare distale şi simetrice la membrele inferioare generând aspectul de "picior de cocoş" şi în treimea inferioară a antebraţului dând aspectul de atrofie în "mănuşă".Tooth . ştergerea arhitecturii.tulburări endocrine . Debutul este insidios în copilărie sau adolescenţă.M. atrofia musculară progresivă cu predominanţa simptomelor de neuron motor periferic şi scleroza laterală primară cu predominanţa simptomelor de neuron motor central. degenerarea celulelor coarnelor anterioare şi a tracturilor corticospinali.  obiective: hipoestezie superficială cu localizare tot polinevritică.A.BOLILE DEGENERATIVE ŞI EREDODEGENERATIVE ALE S. .

dar cu afectare mai mică a sensibilităţii profunde.semnele piramidale sunt mai bine exprimate în forma Pierre-Marie.│segmentului respectiv.O.ataxia cerebeloasă este de obicei cea care atrage atenţia asupra bolii. hipertrofie ventrivulvară.aspect de denervare cronică: V. se abolesc precoce.C. Amiotrofiile sunt de regulă distale. Biopsia musculară nu diferă esenţial de cazurile cu amiotrofie peroneală neurogene. │ │ │presupun activitate bimanuală│ │R.debutul şi evoluţia asemănătoare cu maladia Freidreich dar predomină: . Mersul este tabetic. mai puţin exprimate). bolnavul nu prezintă atrofii sau malformaţii articulare (sau sunt.semnele cerebeloase cu ataxie. vorbire lentă.│ │mişcărilor de ridicare a umărului. Investigaţii paraclinice: . membrul │rotaţie internă şi externă a umărului.O. pot fi vii. V.O. atrofia umărului (muşchiul deltoid). descriindu-se aspectul "picior de cocoş". adeseori potenţialele evocate senzitive fiind absente. a mişcărilor de rotaţie externă.E. în general.O. tulburi de sensibilitate │ │ │în forţă. Biopsia de nerv îmbracă aspecte de degenerescenţă azonală cu atingere preferenţială a fibrelor mielinice mari. Clinic . TIP SUPERIOR │ │ │ │ │(Duchenn Erb) . TIP MIJLOCIU (Remack) produce o paralizie a │Deficienţă de manipulaţie uşoară │20-49% prin tulburări de │Capacitatea de muncă │ │muşchilor inervaţi de nervul radical cu excepţia │pentru paralizia parţială de nerv │manipulaţie şi prin tulburări │păstrată. │ │superior în atitudine de rotaţie internă şi │ │ │Se contraindică muncile ce │ │adducţie. │ │manipulare de greutăţi │ │R.Simptomatologia . . │ │ │ │ │În paralizia parţială se întâlnesc trei tipuri: │ │ │ │ │A. │ │(teritoriu radicular C. bolnavul prezintă dismetrie.M. │presupun prehensiune şi │ │antebraţului pe braţ şi a supinaţiei. normală sau uşor scăzută. nu se încadrează în│ │lungului supinator care rămâne indemn şi a │radial prin tulburări parţiale de │parţiale în realizarea extensiei │grad de invaliditate. ca şi a │supinaţiei.S. . aspect de picior scobit.T. EREDOATAXIA CEREBELOASĂ PIERRE-MARIE Este o formă diferenţiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase şi piramidale sunt predominante. cerebelor cu baza de susţinere lărgită. determinată fiind de tulburările de sensibilitate ca şi cele de tip cerebelos.C. R.T.M. │invaliditate. tricipital abolit. PARALIZIILE DE PLEX BRAHIAL ┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │Paraliziile de plex brahial pot fi parţiale sau │ │ │ │ │totale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În PARALIZIA TOTALĂ de nerv radial mâna este căzută │Deficienţă de manipulaţie medie în │50-65% prin imposibilitatea │Capacitate de muncă . R. │extensie a mâinii pe antebraţ şi │antebraţului pe braţ şi a │Se contraindică muncile ce │ │Se caracterizează prin imposibilitatea flexie │antebraţului pe braţ. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. se poate găsi doar aspectul contracturii piramidale. Implicaţiile cardiace sunt prezente manifestându-se de timpuriu cu extrasistole atriale. │ │inconstante frecvent pe faţa dorsală a antebraţului │ │ │ │ │şi porţiunea externă a feţei dorsale a mâinii.G.T. │ │tricepsului care este parţial paralizat. tremor intenţional şi vorbire cerebeloasă. involuţia severă a neuronilor ganglionilor spinali şi pierderea fibrelor mielinice din nervii periferici. tulburări de sensibilitate│ │ │bimanual. semne de ischemie cardiacă. mai ales în membrele inferioare. Tulburările de sensibilitate obiective pot fi absente şi discrete. normală. bicipital absent.T. Obiectiv: │supinaţiei.se caracterizează prin reducerea │Deficienţă de manipulaţie uşoară prin │0-20% prin tulburări de manipulaţie│Capacitate de muncă păstrată.7). mai accentuate la membrele inferioare. abolirea │reducerea mişcărilor de ridicare şi │şi prin scăderea forţei musculare a│nu se încadrează în grad de │ │abducţiei.

rotulă │ │ │trepte. │de invaliditate. Semnul │ │ │ │ │caracteristic al acestei paralizii este respectarea │ │ │ │ │muşchiului palmar şi rotundul pronator. urcat de│ │Obiectiv: hipotorfie. │imposibilitatea mişcărilor de extensie│supinaţiei. │care implică bimanualitatea. PARALIZIA NERVULUI FEMURAL . pumnului şi antebraţului pe braţ. │ │ │ │ │ │ │C. S. │ │hipoesteziei şi se întinde pe faţa internă a │ │ │ │ │braţului şi antebraţului. │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │A.T. a │bazin. gradul III (trei) │ │caracterizează prin paralizia adducţiei şi rotaţiei │bazin. gradul│ │cu sau fără sindrom Claud Bernard .P. mers │ │posterioară a marginii interne a piciorului. tulburarea motorie este similară cu cea │imposibilitatea efectuării opoziţiei │mâinii. │ │reflexiei rotuliene. R. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │sensibilitate în porţiunea mijlocie a coapsei şi │instabilitate de genunchi. │ │extensia mâinii. urcat de │ │ │ │ │trepte. │70-85% prin tulburări motorii şi de│ce presupune obligatoriu │ │. maleolă tibială şi jumătatea │ │ │ortostatism prelungit. hipotonie cvatriceps. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. gradul III (trei) │ │extensia policelui. │ │flotantă. În │ │trei tipuri de paralizii) . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │a. anestezie în teritoriul cutanat│echilibru.50% │ │în "gât de lebădă" şi bolnavul nu poate face │paralizia totală de nerv radial prin │extensiei antebraţului pe braţ şi a│pierdută. PARALIZIA NERVULUI SCIATIC │ │ │ │ │Paralizia totală este destul de rară. │ │care presupun mers şi │ │genunchiului.P. Se caracterizează prin parestezii sub │ │ │invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C.E. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.│gestualităţii de fineţe. │a mâinii şi antebraţului. mers pe │ │ │ │ │teren accidentat. faţă│instabilitate de genunchi. având ca rezultat aspectul de mână simiană. ortostatismului prelungit│50%. mersului şi │pierdută. │ │formă de senzaţii de piele cartonată cu topografie │ │ │ │ │caracteristică în formă de "rachetă" pe faţa externă│ │ │ │ │a coapsei. │policelui. │activitate bimanuală. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern │ │ │ │ │Clinic: deficit motor la nivelul gambei. TIP INFERIOR (Klumpke) .I). │de invaliditate. │ │ │pe teren accidentat. afectarea │dorsală a mâinii şi abducţia │Se contraindică activităţile │ │ │supinaţiei şi abducţiei mâinii. se pot │ │funcţională a membrului superior respectiv.. │ 0-19% │Nu se încadrează în grad de │ │parestezică. gradul III (trei) de │ . │ │ │ │ │Se poate adăuga leziunea simpaticului cervical şi │ │ │ │ │apariţia sindromului Claud Bernard Horner. │ │ │ │ │ │ │D. tulburări în extensia │de invaliditate. │ │a unei paralizii combinate de nerv median şi nerv │policelui.Horner.O. PARALIZIA DE NERV OBTURATOR │Deficienţă funcţională medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │Însoţeşte de regulă paralizia de nerv femural şi se │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. pronaţiei mâinii sau │ │Se contraindică muncile ce │ │cubital. se manifestă │ │ │ │ │clinic printr-o paralizie completă a celor două │ │ │ │ │ramuri terminale (S. tricipital abolit. interosoşii musculaturii tenare şi │gestualitate medie prin │motorii şi de sensibilitate a │50%. │ │presupun activităţi bimanuale│ │Tulburarea de sensibilitate este de tipul │ │ │în forţă şi de fineţe. │invaliditate. │ │ │II (doi) de invaliditate. PARALIZIA NERVULUI FEMURO-CUTANAT │ │ │ │ │Expresia clinică a leziunii este meralgia │Fără deficienţă funcţională. flexorilor │Deficienţă de prehensiune şi │50-65% prin tulburări trofice. │ │adapta la activităţi ce nu │ │ │ │ │necesită bimanualitate. │ │ │ │ │Nu poate efectua nici o muncă│ │PARALIZIA TOTALĂ DE PLEX BRAHIAL │Deficienţă de manipulaţie. │ │interne şi externe a coapsei. tulburări de │echilibru. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │(faţă anterioară coapsă. │ │ │în cea mai mare parte. │ │ │ortostism prelungit. făcând │ │ │Capacitatea de muncă pierdută│ │posibilă flexia pumnului şi pronaţia antebraţului. gradul III (trei) │ │imposibilitatea extensiei gambei pe coapsă. gradul III (trei) de │ │hipotenare.membrul toracic balant (constă în combinaţia celor│gestualitate şi prehensiune accentuată│sensibilitate. mersului şi │pierdută. pe │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitatea de muncă pierdută│ │gambierul anterior extensorul propriu al halucelui. │Capacitate de muncă pierdută │ │degetelor. │ │care presupun mers şi │ │anterointernă gambă. │imposibilitatea flexiei dorsale a │mersului. │oricărei mişcări.conduce la impotenţă │prin imposibilitatea efectuării │ │funcţie de profesie.se caracterizează prin │ │ │ │ │paralizia nervului cubital anterior. faţă internă genunchi.se caracterizează │Deficienţă funcţională medie prin │54-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │prin dificultate în flexia coapsei pe bazin şi │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. falangelor proximale degete.

│ │care presupun mers şi │ │abductorii şi flexorul scurt al halucelui şi primii │ │ │ortostatism prelungit. │ │peronier şi pediosul. canalul carpian). Tulburări de sensibilitate la nivelul │ │ │ │ │porţiunii dorso-laterale a gambei. 4.O. │ │Se contraindică activităţile │ │feţei antero-externe a gambei.G. faţa dorsală a primelor 3 degete şi │ │ │ortostatism prelungit. semne de disfuncţie vegetativă şi prezenţa modificărilor E.T. plantar subţire.│degetelor. popliteu..  atrofiile musculare evidente în evoluţii cronice. mers pe vârfuri.S.T. 2. lungul şi scurtul │piciorului şi a degetelor şi │şi a variantelor posturale. tulburări senzitive la nivelul│dificultate în abducţia piciorului. pătratul │ │ │pe teren accidentat. toxice. Paralizia de nerv sciatic popliteu intern . vasculare. (ale V. Sindromul de iritaţie (nevralgiile): dureri cu caracter nevralgic însoţite de modificări vasomotorii şi trofice. R. urcat de│ │Clinic: mers stepat.T. pierderea flexiei şi │şi a variantelor posturale. urcat de│ │plantar.C. degete în "ciocan". nervul plantar lateral. Sindromul de regenerare se manifestă clinic prin apariţia graduală a motilităţii. │invaliditate. Sindromul de compresiune (paralizie de nerv radial prin compresiune în şanţul de torsiune al humerusului sau când nervul trece printr-un canal strâmt. şi V. bolnavul ridică mult genunchiul│ │ │trepte.se │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │caracterizează prin deficit motor la nivelul gambei │imposibilitatea extensiei piciorului │mersului. │de invaliditate. │ │deget 5. congenitale şi neoplazice). │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC NEUROPATIILE PERIFERICE Termenul de neuropatie înseamnă o perturbare funcţională a nervului periferic fără referire asupra etiologiei sau patogeniei (traumatice. flexor şi opozant │ │ │trepte.O. │ │ │ │ │Obiectiv: mers talonat. testing-ul muscular care va stabili starea funcţională a fiecărei grupe de muşchi din teritoriul nervos investigat. marginea laterală│ │ │ │ │a piciorului. la nivelul piciorului. mers │ │lombricali. plantă şi degete. . diminuarea sau abolirea R. 3.O. nu poate │ │ │ │ │merge pe călcâie. Diagnosticul clinic în leziunile nervilor periferici se susţine prin deficitul motor aparţinând teritoriului nervului respectiv. Diagnosticul pozitiv al unei neuropatii începe prin încadrarea simptomelor în tabloul clinic al leziunii nervului periferic: deficit motor selectiv. infecţioase. Sindromul de întrerupere (secţionare parţială sau totală).. abductorul degetului 5.. gradul III (trei) │ │(gastrocnernienii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │b. interosoşii dorsali şi plantari şi ultimii │ │ │ │ │lombricali. tibial posterior). reapariţia contracţiei voluntare şi recuperarea sensibilităţii. │mişcărilor de lateralitate ale │ │Se contraindică activităţi │ │(nervul plantar medial. tulburări de sensibilitate. două treimi interne │ │ │care presupun mers şi │ │ale plantei. degenerative. ale amplitudinii.M. (absenţa desprinderii │ │ │ │ │călcâiului de pe sol). │pe gambă. │ │ │ │ │tulburări trofice. mers │ │jumătatea internă deget 4. tulburări ale sensibilităţii subiective şi obiective. metabolice. │ │şi flectează mult gamba de partea bolnavă.M. │ │solear.C.│extensorul comun al degetelor. │ │ │pe teren accidentat. Simptomatologia generală a nervilor periferici este schematizată clasic în următoarele sindroame: 1. ahilian abolit. duratei şi complexităţii potenţialelor unităţilor motorii). Dintre semnele obiective au valoare:  absenţa R. ortostatismului prelungit│pierdută. flexorul scurt al degetelor. a reflexiei ahiliană.

sciatică vertebrală. În cazul discopatiilor vertebrale operate sunt numeroase situaţii în care sechelele se pot aprecia numai pe baza examenului clinic neurologic când există leziuni motorii sau senzitive tronculare. EMG şi VCM sunt indispensabile pentru diagnosticul diferenţial. tulburări circulatorii. tulburări de sensibilitate obiectivă. dureri provocate prin manevrele de elongaţie. care arată prezenţa unui sindrom de enervare.) examenul clinic trebuie coroborat obligatoriu cu examenul neurochirurgical. sindrom de coadă de cal cu sau fără tulburări sfincteriene etc. fese şi faţă posterioară a coapselor.G. radiografia fiind indispensabilă pentru stabilirea diagnosticului diferenţial. feselor. ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ . Date radiologice: se apreciază pensare discului intervertebral. examinările paraclinice importante sunt examenul electric clastic care arată modificări ale excitabilităţii nervilor şi muşchilor. pot conduce la scăderea capacităţii de muncă parţial sau în cea mai mare parte. existenţa osteofitelor. Toate aceste modificări pot fi absente în leziunile recente sau minime ale nervilor periferici. în regiunea dorsală. apoi în cea cervicală şi. care este scăzută în leziunile nervilor periferici. În stabilirea diagnosticului funcţional şi al capacităţii de muncă se vor aprecia separat paraliziile de plex brahial şi paraliziile plexului lombo-sacrat care.M. spontan sau la mişcări active şi/sau pasive. porţiunea externă şi superioară a coapselor şi organelor genitale. E. lombare. CT). Regiunea lombară şi mai ales ultimele două discuri lombare reprezintă sediul de predilecţie al bolii. existenţa malformaţiilor coloanei. nerv radial. Plexul sacrat dă ramuri motorii fesierilor. DISCOPATIILE Numele bolii şi sinonime: hernia discului intervertebral. Date clinice: dureri vertebrale (cervicale.) sau sechele compresive medulare. radiculare sau periferice. modificări ale curburilor fiziologice. clinic şi radiologic. cicatrici compresive etc. de asemenea permite determinare V. epidurile. Plexul lombar dă ramuri colaterale senzitive cutanate pentru porţiunea inferioară a abdomenului. neremise în timp (exemplu: pareze sau paralizii de SPE. pătratului lombar şi ramuri senzitive pentru tegumentele perineului. rareori. Ramurile terminale pentru porţiunea lombară sunt: nervul crural şi nervul opturator. întâlnindu-se în aceeaşi regiune sau în diferite regiuni ale coloanei vertebrale.C. examene radiologice speciale (AMC. existenţa artrozelor. Diagnostic clinic: Pentru stabilirea diagnosticului clinic sunt necesare: un examen clinic complet şi examenul radiologic. iar pentru porţiunea sacrală nervul sciatic. Formularea diagnosticului: diagnosticul corect al discopatiei se formulează după stadiul evolutiv al bolii. deficite motorii segmentare sau globale. Cel mai frecvent apare în regiunea lombară. toracale) şi pe traiectul nervului. În prezenţa complicaţiilor postoperatorii (arahnoidite. RMN. prin modificările date. tulburări de reflexe. tulburări sfincteriene etc. În cazurile complicate cu leziuni tronculare sau radiculare. SPI. tulburări trofice. De obicei este unică dar poate fi multiplă.M. Mielografia gazoasă sau cu substanţe opace precizează nivelul leziunii şi gradul de compresiune. nerv cubital. discopatie vertebrală (denumirea corectă). PARALIZIILE MEMBRULUI INFERIOR Plexul lombo-sacrat este format din primele rădăcini lombare şi unirea celei de a V-a rădăcini lombare cu primele trei rădăcini sacrale.

│ │în gradul III de invaliditate. │numai cu mare dificultate │ │ │ │ │prin foţa proprie │ . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2. deoarece prin imposibilitatea │ │şi tulburări sfincteriene (sindrom de │ │ │efectuării gestualităţii bilaterale şi a │ │coadă de cal) │ │ │deplasării prin forţe proprii sau cu sprijin. locomotorie │ 70-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │ │ │ │Deficit motor bilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie.contractură musculară paravertebrală│ │ │ │ │ │ │ │ │ │3. │ │ │ │osteotendinoase │ │ │ │ │. locomotorie │ 90-100% │Capacitatea de muncă este în totalitate │ │crural cu tulburări de sensibilitate │şi sfincteriană gravă. │ │ostostatism şi mers │presupun deplasări pe distanţe mari. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Distrofiile musculare progresive │ │ │ │ │(D.) │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin deplasarea cu │Capacitatea de muncă 50% pierdută. Discopatie vertebrală .M. Se │ │crural cu tulburări de sensibilitate. toate│ │parapareză.P. Discopatie vertebrală-faza I (faza │Deficienţă locomotorie uşoară. Se │ │dureroasă) │ │ │recomandă tratament recuperator complex. paraplegie însoţite de │ │ │acestea împiedică încadrarea în mediul social. │ 0-20% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. bolnavul prezintă│locomotorie uşoară. │ │ │ │ │ │ │a) Stadiu I (algic) │Deficienţă de manipulaţie şi │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate.diminuarea reflexelor │intervenţiei chirurgicale. Se încadrează│ │paretic. │ │dureri la nivelul coloanei vertebrale │ │ │ │ │spontane sau la apăsare. iar deficitul motor este │ │de precizie şi viteză. │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. Discopatie vertebrală-faza II (faza│Deficienţă locomotorie uşoară. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin dificultăţi de │Capacitate de muncă pierdută în totalitate. │ │pierdută. │ │recomandă repaus şi tratament recuperator. │ │îndelungată care conduc la deplasarea │accentuată prin tulburări locomotorii │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate.deficit motor moderat │limitată (circa 6 luni) în vederea │ │ │ │. Se │ │de blocaj) │ │ │recomandă tratament recuperator complex. │ │. gradul III │ │Formele clinice la debut când │prin tulburări locomotorii de │greutate a bolnavului. Se │ │(faza neurologică) │locomotorie uşoară. Se │ │Iritaţie radiculară. │ │început.tulburări de sensibilitate │ │ │ │ │obiectivă.Semne de elongaţie pozitive │ │ │ │ │(Lasseque. │manipulaţie bilaterală. │ │. │ │tulburări de sensibilitate şi │ │ │ │ │tulburări sfincteriene tip │ │ │ │ │incontinenţă (cazuri extrem de rare). │ │Tetraplegfe. tratament şi consult │ │dureri la tuse. │ │blocaj al segmentului vertebral │ │ │ │ │. tulburări de │bolnavul se poate deplasa │orice activitate profesională. │ │recomandă repaus. │ │ │moderat. tetrapareză sau │ │ │cât şi prin lipsa controlului sfincterian.faza III │Deficienţă de manipulaţie sau │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. │ │ │ │ │c) Stadiul III (paralitic sau │Deficienţă de manipulaţie sau │ 50-60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. Se recomandă │ │caracterizează prin: │ │ │tratament recuperator şi în funcţie de profesie │ │ deficit motor │ │ │şi vârstă vor fi reorientaţi profesional în │ │ absenţa reflexelor osteotendinoase │ │ │vederea recuperării totale. de întrerupere) se │locomotorie medie.├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │1. deplasări │ │amiotrofiile musculare sunt la │ │prelungit şi prin tulburări │cu greutate. │ │încadrează în gradul II de invaliditate. │ │amiotrofiile musculare sunt marcate. prin │(trei) de invaliditate. │ │simptomatologia subiectivă şi │manipulaţie şi tulburări respiratorii. │ │ tulburări de sensibilitate obiectivă│ │ │ │ │ sechelele postoperatorii ale herniei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficit motor unilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie. strănut sau eforturi │ │ │neurochirurgical. Se │ │caracterizează prin: │locomotorie accentuată pe o perioadă │ │încadrează în gradul II de invaliditate. │scăderea performanţelor de │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │obiectivă nu este prea marcată. Bonne) │ │ │ │ │b) Stadiu II (de compresiune) se │Deficienţă de manipulaţie sau │ 75-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. Se contraindică│ │cu greutate a bolnavului şi la care │de staţiune şi mers. manipulare cu viteză şi precizie. │şi tulburări sfincteriene accentuate.

tulburări de manipulaţie │bolnavul nedeplasabil prin │supravegherii şi îngrijirii permanente din │ │tulburări de deglutiţie. │ │mişcărilor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice ce se însoţesc de │Deficienţă globală accentuată prin │70-85% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. musculatura antebraţului.│superioare. │persoane. De regulă │efort. cu prinderea │ │şi scăderea forţei şi │presupun activităţi bimanuale cu forţa şi viteza│ │musculaturii flexoare distal la membre│ │vitezei de execuţie a │de execuţie. în care deficitul motor│ │prestaţie la efort. orbicularul │ │ │de execuţie. │de autoservire. │ │alimentaţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele recesive . │capacităţii fizice de │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │prin imposibilitatea │ │ │ │ │efectuării eficiente a │ │ │ │ │oricărei gestualităţi │ │ │ │ │profesionale şi prin │ │ │ │ │dificultăţi de respiraţie. loja │conducere intracardiacă. │ │sunt discrete. │ │generalizată cu tendinţă de agravare │prehensiune şi tulburări de masticaţie. tulburări de │ │ │ │ │gestualitate bilaterală cu │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │tulburări de vorbire. oboseala precoce│Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresivă în timp. │bilaterală totală inclusiv posibilităţi│forţa proprie fiind │partea altei persoane.│ │ │ │nesprijinit sau cu sprijin. │ │pleoapelor. │face cu greutate. │Se recomandă asigurarea unui loc de muncă │ │este mediu. simetric distal şi nu se │ │manipulare de greutăţi. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │miotonia este limitată la câteva grupe│ │ │presupun activităţi bimanuale cu forţă şi viteză│ │musculare (limba. tulburări mari │ │ │ │ │de deglutiţie şi respiraţie. │intenţionale bruşte. │prin tulburări de gestualitate. tulburări de │de manipulaţie şi │ │ │eminenţei tenare. │ │ │anterioară a gambei şi se însoţesc de │ │tulburări de vedere şi │ │ │complicaţii cardiace. tulburări de vedere │ │ │ │ │(cataractă).simptomatologia │Deficienţa funcţională globală medie │50-65% prin scăderea forţei │Capacitatea de muncă 50% pierdută: gradul III │ │este întotdeauna mai severă. │musculare distal la membrele│(trei) de invaliditate. fonaţie. tulburări de reglare │deplasarea bolnavului se │Se contraindică orice activitate profesională. │gestualitate bilaterală. tulburări de │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. tulburări │ │ │gâtului. │ │însoţesc de complicaţii psihice şi │ │ │ │ │cardiace sau acestea sunt de │ │ │ │ │intensitate medie. Performanţele acestor │ │ │ │ │bolnavi uneori sunt chiar │ │ │ │ │impresionante (pseudohipertrofii │ │ │ │ │musculare în 25% din cazuri). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miozitele şi polimiozitele │ │ │ │ . endocrine. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care au condus la │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin dificultăţi în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. tulburări de masticaţie│deplasabil cu ajutorul altei│ │ │ │deglutiţie şi respiraţie. tulburări de vedere. │ │amiotrofii musculare marcate cu │tulburări de locomoţie. adecvat. │ │unei mişcări bruşte. musculatura distală a │ │ │ │ │membrelor). │ │şi a musculaturii mimicii. gradul III │ │încă amiotrofii musculare sau acestea │de locomoţie şi manipulaţie. │ │tulburări de vorbire. │ │pe musculatura facială. │ │ │ │ │ │ │ │Distrofia miotonică Steinert │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut care nu au │Deficienţa globală medie prin tulburări│50-70% prin scăderea │Capacitatea de muncă 50% pierdută. flexorii │endocrină. │ │imobilizarea bolnavului şi se însoţesc│prin tulburări locomotorii de staţiune │mers şi ortostaţiune ce fac │gradul I (unu) de invaliditate cu necesitatea │ │de mari tulburări respiratorii. │ │scăderea forţei musculare preferenţial│manipulaţie. interosoşi. │protejat. │şi mers. │ │ │psihice.│ │ │ │ │ │ │ │Miotoniile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele autosomal dominante │ │ │ │ │asimptomatice şi uşoare care devin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin tulburări în │Capacitatea de muncă păstrată: nu se încadrează │ │relevante numai în situaţia executării│prin limitarea capacităţii fizice la │realizarea mişcărilor │în grad de invaliditate.

│ │ │pseudomiopatic. │ │ │+/manifestări articulare.capul balant. deglutiţie. de │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. tulburări de │ │ │musculaturii gâtului . │ │spontane dar mai ales la modificări │generale şi tulburări de locomoţie. │ │ │ │ │ │ │ │Formele bulbare ce se însoţesc de │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │prin tulburări de mers şi statică. │mers în sensul că deplasarea│gradul II (doi) de invaliditate. Se contraindică│ │care se adaugă insuficienţa │de manipulaţie. deglutiţie. │ │ │ │vorbire şi alimentaţie. │deglutiţie. │ │caracterizează printr-o │prin tulburări de locomoţie şi │deplasare în sensul unei │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele subacute şi cronice se │Deficienţă funcţională globală medie │50-65% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. respiraţie şi │ │ │ │ │tulburări de gestualitate │ │ │ │ │bilaterală. │alimentaţie şi tulburări respiratorii. │ │deficitul muscular este accentuat la │accentuată prin tulburări locomotorii.deplasare dificilă prin │orice activitate profesională. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare. modificarea │ │îşi pot relua activitatea. │ │probele de provocare şi cu răspuns │efort prelungit. tulburări de deglutiţie. │ │ │prelungit. │activităţi ce presupun efort vizual prelungit. │prin tulburări de │ │ │ │ │alimentaţie. tulburări în realizarea│. nu se încadrează │ │săracă. │ │manipulaţie şi gestualitate │ │ │În aceste cazuri se poate ajunge la │ │bilaterală. │realizarea mersului cu forţe│gradul I (unu) de invaliditate. iar după│în grad de invaliditate. tulburări de │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │la terapia medicamentoasă. nu se încadrează │ │episod febril cu algii musculare │predominant prin alterarea stării │generează doar ITM. masticaţie şi │prin tulburări locomotorii. │ │simptomatologie ce se instalează lent │tulburări de manipulaţie. │ │ │ │ │ │ │ │BOLILE DEGENERATIVE ŞI │ │ │ .│profesională. tulburări de │prelungit. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miastenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele de debut . │sprijin. tulburări de │scărilor. masticaţie şi │accentuată prin tulburări locomotorii. │ │tulburări motorii cu răspuns parţial │vizuale de acomodare. │ │tulburări motorii cu caracter │tulburări de manipulaţie bilaterală. diagnosticul este susţinut pe │scăderea capacităţii de prestaţie la │ │în grad de invaliditate. │ │tulburări mari de deglutiţie. │ │musculaturii faringiene posterioare │variantelor posturale şi prin tulburări│forţe proprii uneori prin │ │ │determinând disfagia şi insuficienţa │de deglutiţie şi respiraţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele cronice complicate în care │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare şi/sau │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări în │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │tulburări ce necesită │ │ │ │ │prezenţa altor persoane │ │ │ │ │pentru supraveghere şi │ │ │ │ │îngrijire prin pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. │ │Se contraindică muncile cu efort fizic │ │100% la terapia medicamentoasă. │statică şi variante │deplasări prelungite. │ │fonaţie. tulburări │realizarea mersului │(trei) de invaliditate. │ │muscular este pe primul plan putând │ │proximal atât la membrele │ │ │merge chiar la amiotrofii rizomelice │ │superioare cât şi la │ │ │ce conturează un tablou │ │membrele inferioare. masticaţie. gradul III │ │fonaţie. │proprii. │posturale.simptomatologie │Deficienţă funcţională uşoară prin │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. tulburări de │gestualitate şi prehensiune. │ │tulburări respiratorii. │deplasări mai dificile.│ │ │ │ │ │Formele acute se caracterizează prin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin faptul că │Capacitatea de muncă păstrată. când deficitul│tulburări de manipulaţie bilaterală. │deplasare │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │consistenţei musculare care capătă │ │ │ │ │duritate şi se tumefiază. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresiv şi în care sindromul │ │scăderea forţei musculare │presupun şi manipulaţie bilaterală în forţă. │ │la terapia medicamentoasă. │ │terapia medicamentoasă asociată. │greutate prin forţe proprii. │perioada de stare bolnavii │ │ │active şi pasive. activităţii în forţă şi viteză.│din partea altei persoane. urcatul şi coborâtul │ │ │tulburări respiratorii. tulburări de │ │ │imobilizare şi insuficienţă │ │deglutiţie şi tulburări │ │ │ventilatorie extrapulmonară │ │ventilatorii. │bolnavului se face cu mare │Se contraindică orice fel de activitate │ │cvaxipermanent cu răspuns ineficient │tulburări de vorbire. │acomodare. tulburări de │Necesită îngrijire şi supraveghere permanentă │ │motor este permanent şi rezistent la │tulburări de vorbire.

│ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţional globală │71-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │ │ │ │ │Scleroza laterală amiotrofică (S.C. tulburări de │ │ │ │ │statică şi tulburări │ │ │ │ │respiratorii.O. │bolnavului prin forţe │Se contraindică orice activitate profesională. │ │a întregii musculaturi cu mers dificil│accentuată prin tulburări locomotorii.. │ │ │ │ │ │ │ │Forma bulbară . │sensibilitate periferică minore. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tulburări de sensibilitate). │mers ce fac bolnavul │gradul II (doi) de invaliditate. de fonaţie. schiţă de picior │ │ │susţinut şi deplasări pe distanţe mari.forma │Deficienţă funcţională locomotorie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. gradul II │ │mai frecvente cu evoluţie lentă. │ │tip polinevritic şi tulburări │tulburări de sensibilitate periferică. │dificilă deplasarea │(doi) de invaliditate. Diagnosticul se pune │prin scăderea capacităţii fizice la │ │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │de regulă pe examinările paraclinice │eforturi mari şi tulburări de │ │eforturi fizice. │ │la imobilizarea bolnavului permanentă. tulburări de │bolnavului prin forţe │Bolnavul necesită îngrijire şi supraveghere │ │nucleii motori bulbari. prin │ │ │ │ │tulburări de gestualitate şi│ │ │ │ │prehensiune. │ │dramatică. simptomatologia de │medie prin tulburări în realizarea │mers şi ortostatism │(trei) de invaliditate.│ │EREDODECENERATIVE ALE S. cu tulburări de sensibilitate │prin tulburări de manipulaţie. │ │ │presupun manipulaţie de precizie şi în forţă. │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. │gestualitate şi prehensiune │ │ │ │ │bilaterală ce conduc la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tabloul clinic. │ │presupun mers prelungit. │ │ │ │ │deglutiţie ce necesită │ │ │ │ │asistare permanentă.T. │mers şi statică. gradul III │ │predomină la membrele superioare │medie prin tulburări în realizarea │gestualitate şi prehensiune │(trei) de invaliditate.)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma pseudopolinevritică .forma cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări ce │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată este una din cele │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări ce fac│Capacitatea de muncă în totalitate. │proprii. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia spinocerebeloasă │ │ │ │ │Friedreich │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut cu modificări│Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │motori centrali. gradul III │ │relativ atipică.N. │regulă cu sprijin).│mers ce fac bolnavul │gradul I (unu) de invaliditate. Debutul periferic sugerează o│ │ │ │ │pareză de SPE. │fac dificilă deplasarea │gradul I (unu) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │septat. deglutiţie. │ │predominanţa simptomelor de neuroni │tulburări de fonaţie şi deglutiţie. tulburări grave │permanentă. ortostaţiune │ │tip piramidal este foarte discretă sau│ │ │îndelungată şi eforturi fizice mari.│prin tulburări de manipulaţie bilaterală│nedeplasabil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de supraveghere │ │ │şi prin tulburări de sensibilitate şi │proprii. │forte bilaterală. iar simptomatologia de│posturale. │ │a musculaturii care a condus în timp │prin tulburări de statică şi locomoţie. │ │neuroni motori periferici domină │mersului prelungit şi a variantelor │prelungit. │ │(tulburări motorii + amiotrofii + │gestualităţii bilaterale. │ │clinice minime.L. │prin forţe proprii (de │ │ │vegetative şi endocrine asociate. nu se încadrează │ │Formele clinice fruste cu manifestări │Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │în grad de invaliditate. │ . │ │ │ │respiratorii. nu se încadrează │ │obiective discrete mult timp la care │prin scăderea performanţelor fizice │ │în grad de invaliditate. lucrul în frig şi umezeală. │prin tulburări endocrine. │ │(biopsia musculară). │ │Se contraindică activităţile cu efort fizic │ │abolirea R.A. │ │proprii. │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele superioare când modificările │Deficienţă funcţională de manipulaţie │50-70% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │absentă. prin tulburări de │şi îngrijire permanentă. prin │deplasabil cu mare greutate │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │neurovegetative. │ │manifestă la musculatura inervată de │tulburări neovegetative. cu │accentuată prin tulburări locomotorii. simptomatologia fiind │tulburări respiratorii. │ │examenul obiectiv semnalează doar │pentru efort susţinut.

gradul 0 (zero) │ │ ameţeli │Deficienţă funcţională uşoară când cuprinde triada │ 0 . │ │deplasarea bolnavului imposibilă.│scobit. │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ ┌─────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │I. prin tulburări mari de echilibru │prin forţe proprii dificil │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice după ani de la debut │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. prin tulburări în hemodinamica │ │program normal în locuri de muncă fără .│mers. psihice. tulburări psihice şi │realizează cu dificultate │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │ │prehensiune bilaterală. │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. mers │gradul II (doi) de I invaliditate. prin tulburări de │permanentă. │ │şi care prin tulburările ataxice fac │accentuată prin tulburări de statică şi│realizarea mersului. │bolnavul nu se poate deplasa│Bolnavul necesită ajutor şi supraveghere │ │ │ │prin forţe proprii fiindu-i │temporară din partea altei persoane. │ │ │prin tulburări de vorbire. │ │atrofii musculare şi deficite motorii │manipulaţie. │ │contracturii piramidale +/ tulburări │ │ │ │ │de sensibilitate. în sensul că mersul se│gradul II (doi) de invaliditate. │ │manipulaţia bilaterală în │activităţi bimanuale în forţă. │ │accentuată însoţită de tulburări de │coordonare şi echilibru. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia cerebeloasă Pierre . │ │ │prin tulburări de statică şi mers şi │statică şi mers în sensul că│gradul I (unu) de invaliditate.prezintă o │ │ │ │ │triadă: │ │ │ │ │ cefalalgie │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. cardiace. Se recomandă activitate cu │ │ instabilitate psihică │simptomatică. SINDROMUL │ │ │ │ │ POST-CONTUZIONAL │ │ │ │ │ REZIDUAL .Marie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut în care │Deficienţă funcţională globală uşoară. │ │îndelungată la care s-au instalat │accentuată prin tulburări de locomoţie. │ │ │şi prin tulburări de vorbire. │ │deficienţelor motorii şi generalizate │bilaterală. │tulburări cardiace. cifoscolioză. dar a căror evoluţie este │manipulaţie. │devine mai dificil pe │Se contraindică activităţile ce presupun │ │lent progresivă şi prezintă deficite │ │distanţe mari. │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată pentru │ │tulburările de coordonare şi echilibru│ │ │activităţile profesionale ce presupun muncă de │ │sunt moderate. │ │întrebare. │ │ │ │necesar ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. SINDROAME │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ EVOLUTIVE │ │ │ │ │1. │ │tulburări de prehensiune │ │ │ │ │bilaterală. │şi cu sprijin. iar │ortostatism prelungit. gradul III │ │diagnosticul nu mai ridică semne de │tulburări de locomoţie şi tulburări de │mers în sensul că mersul │(trei) de invaliditate. │mers. │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie progresivă│Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │proprii. tulburări psihice şi │devine imposibil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de îngrijire │ │conduc la imobilizarea bolnavului. │distanţe mari. gradul III │ │la care ataxia cerebeloasă este │predominent prin tulburări de │mers prelungit (mers cu │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care datorită │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în cea mai mare │ │amiotrofiilor musculare şi │tulburări locomotorii.sindrom │ │ │ │ │polimorf . gradul I (unu) de invaliditate. şi prin │ │ │endocrine. │ │ │ │forţă este dificilă. │dificultate datorită │Se contraindică activităţile cu deplasări pe │ │vorbire precum şi se accentuarea │ │tulburărilor ataxice). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice bine exprimate la care│Deficienţă funcţională medie prin │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. de manipulaţie │mers în sensul că mersul │parte. uneori │ │ │sensibilitate +/. │ │cu sprijin. │ │accentuate însoţite de tulburări de │tulburări cardiace.tulb. deplasări posturale şi │ │motorii medii.49% │de invaliditate. │ │ │birou. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │prin forţe proprii.

│ │ SECHELARE │ │80 . │anticonvulsivant.tură de │ │(iritabilitate. │ │Se pot adăuga sindroame │afaziei. ENCEFALOPATIE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │4.sunt descrise la capit. │ │* afazia │Deficienţă funcţională accentuată când. │Deficienţă funcţională medie când se adaugă şi unul │ 50 . │ │neurologice: │ │ │activitate cu solicitări mici sau medii. gradul III │ │ │din sindroamele neurologice enumerate cu excepţia │ │(trei) de invaliditate. lângă surse de apă sau foc. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SINDROAMELE │ │ │ │ . fără conflictualitate. │ │depresive. iar starea │ │program redus de 4 ore/zi.4 ore/zi. fără │ │ │ │ │ritm impus şi solicitări ale analizorului │ │* diplopia. EPILEPSIA │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │Deficienţă neuro-psihică uşoară când frecvenţa │ │ │ │ │crizelor generalizate este mai rară de o criză pe │0 .│70 .95% prin existenţa unui│Capacitatea de muncă şi de autoservire pierdută │ │ │manipulaţie. │deficit de locomoţie. │ │ │ │ │ │ │3. în │ │ │ │ │învăţământ şi cu publicul.79% când frecvenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate │ │tipurile de epilepsie │crizelor este de cel puţin 2 pe lună sub tratament │crizelor este de 2 pe lună │gradul II (doi) de invaliditate.│ │ │ │ │ de boli psihice │ │ │ │ │ organice. │ │zile sau săptămâni după │parţiale prezenţa acestora este de o criză pe │ │ │ │impact).89% când se adaugă şi │Se contraindică orice activitate profesională. se adaugă şi afazia. pe lângă │ │ │ │* sindrom piramidal.gradul 0 (zero) │ │ │lună sub tratament. iar în cazul crizelor │ │contraindicaţiilor bolnavilor epileptici. stări │cerebrală de sensibilitate generală şi afectivitate.79% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │este de o criză pe lună sub tratament.│post critică este prelungită. anosmia │ │ │vizual.se│ │ │ │ │încadrează în gradul II (doi) de invaliditate. │crizelor este mai mare de │în siguranţa circulaţiei.gradul I (unu) de invaliditate. │ │ │ │ │afazie. Se recomandă muncă cu │ │de la impact). │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate profesională. │ │Forme după intervalul de │ │ │ │ │apariţie: │Deficienţă neuro-psihică medie .toate │Deficienţă neuro-psihică accentuată când frecvenţa │70 .69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │vorbire şi manipulaţie │Necesită supraveghere şi îngrijire permanentă │ │ │ │accentuat │din partea altei persoane. iar starea postcritică este │80 . │tulburările enumerate. │ │ POSTTRAUMATICE │locomoţie. NEVROZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5. │crize pe lună │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă gravă prin tulburări de locomoţie şi │90 .│ │noapte. │ 70 . │ │1-2 pe an │înălţime. coordonare masticaţie. │în totalitate . iar în cazul crizelor parţiale │o frecvenţă de 1-2 pe an │de invaliditate. cu respectarea │ │* recentă (la câteva ore. la │ │traumatismului. │ │generalizată sau focală. insomnii).mai mult de 2 │Se contraindică orice activitate profesională. │săptămână sub tratament.89% . gradul III │ │* imediată (câteva minute│crizelor generalizate convulsive şi neconvulsive │ │(trei) de invaliditate. │manipulaţie şi locomoţie │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │II. │ │La bolnavii care nu au │când acestea survin mai rar decât odată pe săptămână│30 .89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate . în subteran. │ │ │Pierderea capacităţii de autoservire. │ │ │ │ │sindroame dischinetice. tulburări ale │ │ │ │ │memoriei. PSIHOZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │. │ │ │prelungită. │ │ │ │ │ │ │2.29% când crizele apar cu│Capacitatea de muncă păstrată .49% când frecvenţa │Sunt contraindicate următoarele locuri de muncă:│ │avut epilepsie anterior │sub tratament.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50%. SINDROAMELE │Deficienţă accentuată prin tulburări de manipulaţie.când frecvenţa │ 50 . │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice . │ │ │ │afazia │ │ │Hemiplegie (hemipareză). │ │ │ │ │Se recomandă schimbarea locului de muncă. │ │ │ │ │paralizie facială. │ │Se recomandă muncă cu program redus .

de echilibru şi│ │ │ │ │tulburări psihice.│ │clinic se stabileşte: │ │ │în afara mediului toxic cu plumb. │ │ │ │ │Program de 4 ore fără suprasolicitarea │ │ │ │ │aparatului vizual. gradul 0 (zero) │ │polineuropatie motorie. disfonie. de │ │ │ │ │manipulaţie. ataxie │ │ │ │ │cerebeloasă.gradul III │ │"radial" este simetric │musculare în membrele superioare. │ │ANOSMIE.│VIZUALE (deficite │Deficienţă vizuală medie (vezi Criterii │ 50 . │ │sensibili la presiune. │ │ │Deficienţă medie prin tulburări senzoriale (vezi │50 . tulburări │psihoza Korsakov).│ │muşchii extensori ai │ │ │ │ │degetelor şi pumnului.R.89% în cazul │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │menţionate la diagnosticul clinic (ataxia cerebrală. Polineuropatiile │ │ │ │ │ profesionale │ │ │ │ │a. Diagnosticul │ │ │Se recomandă munci cu program redus de 4 ore/zi.L. │ │80 . │ │de memorie cu tendinţă la│ │de coordonare şi psihice. tulburări de │50-59% când apar tulburări │Se recomandă munci cu program redus . │ │ │confabulaţie). │echilibru. POLINEUROPATIILE │ │ │ │ │ TOXICE │ │ │ │ │1. Este o │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări │ 0 . neuropatie │ │manipulaţie). │ │ │ │ambliopiilor (vezi şi anexa │gradul II (doi) de invaliditate. │ │afectând cu predilecţie │ │ │Se recomandă scoaterea din mediu toxic cu plumb.disfazie.). │ │ │ │ │HIPOACUZIE │ Deficienţă uşoară (vezi şi Criterii O. │ │ │ │ │ │ │ │2.) │ 0 . │manipulaţie │(trei) de invaliditate. AGNOZIE. pigmentarea mucoaselor. Polineuropatia │ │ │ │ │ alcoolică │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de │ 0 .L. │ │dezorientare.69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50% . abolirea ROT). │ │deficitului motor accentuat │ │ │surditate.69% │(trei) de invaliditate.69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută.49% când se adaugă şi │ │ │. │ │.deficit motor (mers │ │ │locuri de muncă ce nu impun mers prelungit.49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │bilateral. │şi a tulburărilor ataxice.│deficitului motor accentuat │gradul II (doi) de invaliditate. │ │de invaliditate. gradul III │ │hemianopsice. │ │(trei) de invaliditate. ambliopii) │oftalmologice).R.49% │Capacitatea de muncă păstrată.nervii şi muşchii sunt │manipulaţie.gradul 0 (zero) │ │Tablou clinic: │locomoţie şi tulburări de sensibilitate. │0 . │ │I. fără │ │.4 ore/zi.gradul III │ │(diminuate). mers prelungit sau muncă la │ │ │ │ │înălţime. se încadrează│ │ │şi Criterii O. │gastro-intestinale.49% │Capacitatea de muncă păstrată . │de manipulaţie şi locomoţie │activităţi cu solicitări mici sau medii. psihoza │Deficienţă accentuată când apar şi alte semne │70 .tulburări de │ │tulburări de sensibilitate │ │ │sensibilitate │ │ │ │ │mioartro-kinetică │ │ │ │ │vibratorie şi tactile │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% .69% când se adaugă │ │ │Alte semne: paralizia │ │tulburări trofice şi │ │ │laterală a privirii. │ │în gradul III (trei) de invaliditate. Polineuropatia │ │ │ │ │saturnină.tulburări trofice │ │ │ortostatism. │Se contraindică orice activitate profesională. Nu se încadrează │ │ │ │ │în grad de invaliditate. │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de │ 50 . │ │ │ │locomoţie │Se recomandă activităţi cu program normal în │ │.89% prin existenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. semne │ │(de locomoţie şi │ │ │piramidale. │ │ │ │1) │Se contraindică orice activitate profesională. Se │ │ │ │ │recomandă program redus de 4 ore fără solicitări│ │ │ │ │senzoriale mari. │ │stepat. │ │tulburări de echilibru │ │ │nistagmus.│70 . │ │Korsakov (confuzie. │ │ │ │60 . │ │ │ │ │Deficitul motor de tip │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei │50 .89% prin existenţa │ │ │ │ │deficitului locomotor. │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată (vezi Criterii oftalmologice). tulburări trofice. │ │30 .79% prin existenţa │ │ │. anemie.69% (vezi şi anexa 1) │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │70 . . │ │ │pseudotabetică.29% prin tulburări de │de invaliditate.

69% │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără eforturi fizice susţinute. ore. Polineuropatia │ │ │ mercurială │ │ │ leziuni motorii cu │ │ │pareze la membrele │Deficienţă funcţională uşoară cu deficite motorii (zero) │ │superioare.69% 0 . gradul │50-59% prin scăderea forţei │(trei) de invaliditate. │solicitări ale auzului.69% 0 . cu │uşoare.69% 50 . │Se recomandă activităţi cu program normal │locuri de muncă ce nu impun eforturi │de manipulaţie.49% │solicitări fizice mici sau medii.69% (vezi şi anexa 1) 50 . │segmentare la membrele │toracale │ │60-69% apar amiotrofii │Aran . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │toxice (insecticide). gradul 0 │de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . │ │ │ fără │ │ │ mici │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională auditivă gravă şi de III │ │ │echilibraţie. │Se recomandă munci cu program de 4 ore/zi. │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără ortostatism şi mers prelungit. de │ │e. │ │ Duchenne. cât şi │ │ │în membrele toracale. │ │ Streptomicina are │ │ │ predilecţie pentru │ │ │ nervul │ │ │ acustico-vestibular. Polineuropatia │ mici │ │ arsenicală │ │ │ parestezii. tulburări de locomoţie şi │ │ hidantoină │manipulaţie. fără ritm impus. paralizii │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări (zero) │ │ amiotrofii tip Aran │parestezice. │Capacitatea de muncă păstrată. Polineuropatiile │ │ │ prin insecticide │ │ │ tulburări │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │pseudomiopatice │segmentare în membrele toracale şi pelvine.49% 50 . │ │ │ mediului │ │c. │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │ │manipulaţie. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │(trei) de invaliditate. │ │ │ toxice │ │ │ │ │ │ │ │d. munci cu solicitări │sau medii. │Se recomandă activităţi în afara mediului │mercur.Duchenne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . este o │ │ │atingere simetric distală│ │ │a sensibilităţii. │Se recomandă munci cu program de 4 ore. │Capacitatea de muncă 50% pierdută.activităţi cu │ │ anamnestic (expunerea │ │ │prelungită la plumb). fără │(arsenic). │ │ │ creşterea excreţiei │ │ │urinare a plumbului şi │ │ │coproporfirinelor. │ │ │b. gradul 0 │de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. Polineuropatiile │ │ │ medicamentoase │ fără │ │ │ │ │Pot fi date de: │ │ │ sulfamide │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de gradul III │ │ streptomicină │sensibilitate. │ │complicaţii renale şi │ cu │ │digestive. │ în │ │ │ fizice şi │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │ │segmentare în membrele toracale. │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │În celelalte │ │ │poli-neuropatii │ │ │medicamentoase. │Munci cu program de 4 ore/zi în afara │toxic cu mercur.gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │ simptomatologie │ │ │caracteristică. gradul │(trei) de invaliditate sau gradul II (doi) │invaliditate. │ │ │ producând surditate │ │ │ ireversibilă şi sindrom│ │ │ vestibular. atât în│ │ │membrele pelvine. gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │ ore. activităţi cu solicitări │sau medii.

Polineuropatia │ │ │diabetică │ │ │În funcţie de tabloul │ │ │clinic se clasifică în │ │ │următoarele forme: │ │ │ │ │ │a. Neuropatie vegetativă-│ │ │cu afectarea vezicii │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │urinare şi impotenţă │sfincteriene. fără │eforturi fizice mari. cu solicitări fizice medii. │motilitate oculară şi tulburări psihice. │ │ │ . │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul II (doi) de invaliditate.distale │ │ │ │ │ │d.49% 50 . │ │ │ uneori atingeri ale │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări totalitate. gradul │(trei) de invaliditate. │Munci cu program normal. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul (doi) de invaliditate.89% 50 . │ │ │ │ profesională. │ │mielopatică. │Poate desfăşura activitate cu 4 ore.cu │ │ │atingerea simetrică a doi│ │ │sau mai mulţi nervi │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │periferici cu evoluţie │manipulaţie şi/sau locomoţie. │manipulaţie. │ │diplopie. POLINEUROPATII │ │ │ METABOLICE │ │ │I.89% 50 . amiotrofie │locomoţie şi manipulaţie. │ │acută sau cronică. fără ortostatism │mers prelungit. comă). │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în . Oftalmoplegia │ │ │ diabetică │Deficienţă vizuală medie prin tulburări de III │ │(pareză de perechea │motilitate oculară. │ │sexuală. Multinevrite . gradul 0 │de invaliditate.69% (vezi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │motorie.proximale. totalitate.cu │ │ │afectarea în special a │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de (zero) │ │sciaticului popliteu │sensibilitate (parestezii). │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. tulburări de │ │ptoză palpebrală.89% când se adaugă │tulburări oculare şi psihice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 .69% (vezi şi anexa 1) 0 . │Se contraindică mersul şi ortostatismul │prelungit. │ │ │Tablou clinic: │ │ │.69% (vezi şi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută 50%.79% prin tulburări de │manipulaţie şi locomoţie │80 . │Poate desfăşura activităţi cu program │ore/zi. │ │ │ │ │2. │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │ │ tulburări psihice │ │ │(delir. │Se contraindică orice activitate │ │70 . │ │a-IIIa).│II. │ │extern şi a nervului │ şi │ │crural. gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │c. Mononevrite . │ │nervilor cranieni cu │mari de manipulaţie. mers şi ortostatism │prelungit. locomoţie. │ redus de 4│ │encefalopatie │ │ │. profesională. flască.tulburări psihice de │ │ │tip: │ │ │ depresiv │ │ │ confuzional │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . │ │ │ │ │ │3. Polineuropatia │ │ │ porfirinică │ │ │Tablou clinic: │ │ │ paralizie de nerv │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │radial. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%.89% 50 . │ │ │ │ │ │ │ │ │b. locomoţie şi tulburări de nervi │ │ tetrapareză (senzitivo-│cranieni. gradul │(trei) de invaliditate.stare generală │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │alterată. gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │Pot fi: . paralizie │ │ │facială.69% (vezi anexa 1) 70 . Polineuropatie │ │ │ paraneoplazică │ │ │Apare insidios. │ │ │ tulburări trofice. │Se contraindică munci ce suprasolicită │analizorul vizual.

teste de disproteinemie│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ └─────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ AFECŢIUNI PSIHICE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE. Existenţa factorului organic.Demenţa în boala Pick .Jakob . modificare a personalităţii . INCLUSIV TULBURĂRILE SIMPTOMATICE Sunt tulburări mentale cu etiologie organică cunoscută. │ │ amnestic │importante de locomoţie. Deteriorarea memoriei. judecată deteriorată. b. Pierderea abilităţilor intelectuale. │ │Se contraindică orice activitate profesională.Demenţa în boala Alzheimer.S. dificultăţi în definirea enunţurilor şi conceptelor.Demenţa în boala Parkinson . .secundară . 3. 4. alte tulburări ale activităţii corticale superioare: afazie.leziunile sau bolile ce afectează direct sau selectiv creierul. Cel puţin unul din următoarele elemente: a. deteriorarea gândirii abstracte. c. Disfuncţia este: . manipulaţie.Demenţa în boala Huntington . dificultate construcţională.V. d. antrenând o disfuncţie a creierului.H.  cu debut precoce  cu debut tardiv  formă atipică sau mixtă .Demenţa în boala cu HIV . crescut │ │ │ │ │. de tipul bolilor sau leziunilor cerebrale sau afecţiunilor. agnozie.primară . 2. 5.în cazul bolilor sau tulburărilor somatice în care creierul este atins la fel ca alte organe sau sisteme ale organismului.Demenţa vasculară  cu debut acut  prin infarcte multiple  subcorticală .alterarea sau accentuarea unor tulburări premorbide. Forme clinice . manifestată prin interpretarea incorectă a proverbelor.Demenţa în boala Creutzfeld . suficient de severă pentru a interfera cu activitatea socială şi profesională. sfincteriene │ │gradul II (doi) de invaliditate. apraxie. Stare de conştienţă clară. │ │ │şi psihice. DEMENŢA Criterii de diagnostic 1. │ │Probe de laborator: │ │ │ │ │.Demenţa în alte boli . inabilitatea de a sesiza asemănările şi diferenţele între cuvinte apropiate.totalitate.

demenţa severă . ┌────────────┬─────────────────────────────┬──────────┬───────────────────────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. poate lucra program de 4 ore │ │ │ │ │cu efort intelectual redus │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă severă│Deficienţă psihică accentuată│ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de invaliditate│ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă gravă │Deficienţă psihică gravă │ 90-100% │Se pot încadra în gradul I de invaliditate.necesitatea de a repeta de mai multe ori o relatare în vederea memorării. . cu dificultăţi în activitatea profesională. . vise terifiante. .incapacitate de memorare. adreselor. 2. a investigaţiilor imagistice (CT. hiperestezie senzorială auditivă şi vizuală.ezitare în răspunsurile la întrebări. RMN) sau electrodiagnostice (EEG).deteriorarea judecăţii. dificultatea de a gândi clar. . În mod obişnuit. concentra şi susţine atenţia asupra stimulilor ambientali.uitarea conversaţiei recente. Elementele clinice se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp (ore sau zile) şi tind să fluctueze în cursul unei zile.tulburări de percepţie: iluzii.│ │ │ │ │necesită îngrijire şi supraveghere │ │ │ │ │permanentă din partea altei persoane │ └────────────┴─────────────────────────────┴──────────┴───────────────────────────────────────────┘ DELIRIUM Elementul esenţial îl constituie obnubilarea conştiinţei. examen somatic sau teste de laborator a unui factor organic specific considerat a fi etiologic.demenţa medie . numerelor de telefon. Obnubilarea conştiinţei cu reducerea capacităţii de a-şi mobiliza. a examinării psihologice. . Diagnosticul funcţional Se elaborează pe baza simptomatologiei clinice. deliriumul se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp. uneori apare brusc. coşmaruri. alteori este precedat de simptome prodromale cum ar fi neliniştea. .demenţa gravă . Evoluţia lentă este mai probabilă dacă o maladie sistemică sau un dezechilibru metabolic este subiacent deliriumului.accentuarea semnelor de mai sus. insomnii nocturne sau somnolenţă diurnă. a controlului pulsional.uitarea evenimentelor recente.uitarea numelor.│ Capacitate de muncă │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă uşoară│Deficienţă psihică uşoară │ 20-49% │Păstrată │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă medie │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul III de │ │ │ │ │invaliditate.vorbire uneori incoerentă . funcţional │Incapacit. Evidenţa din anamneză. deteriorare socială moderată.creşterea sau scăderea activităţii motorii 3. . Dezorientare şi deteriorarea memoriei 4.sarcini neterminate pentru că nu ştie de unde să le reia. a investigaţiei socio-profesionale. interpretări eronate . Criterii de diagnostic clinic 1. debutul este relativ rapid şi evoluţia fluctuantă. Cel puţin 2 din următoarele elemente: .tulburarea ciclului somn-veghe cu insomnie sau somnolenţă diurnă .uitarea datelor personale.uitarea numelor celor apropiaţi. halucinaţii. . . a evenimentelor curente.Intensitatea tabloului clinic .demenţa uşoară . . 5. .

depresie. subiectul poate fi conştient de starea sa. Nu există obnubilare. Prezenţa factorilor organici. │ │ │Se pot încadra în gradul │ │organizate. cu durată mare şi │Deficienţă psihică │ 50-70% │III de invaliditate. cu debut brusc şi evoluţie cronică. neurologică.Diagnosticul funcţional se stabileşte după investigaţie clinică complexă (somatică. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │ Dg. funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Diagnostic clinic │Deficienţă psihică│ 75-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Dacă intensitatea tulburărilor│ │ │Se pot încadra în gradul│ │este mare. ecografii) şi electrodiagnostic.│Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │evoluţie de scurtă durată │uşoară │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii complexe. RMN. funcţional │Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări moderate de memorie │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în │ │de scurtă şi lungă durată │ medie │ │gradul III de │ │cu relativa lor conştientizare│ │ │invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări mari de memorie de │Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în │ │scurtă şi lungă durată │ accentuată │ │gradul II de │ │confabulaţii. 3. 3. Prezenţa factorilor organici. disforie │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ TULBURAREA DELIRANTĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic 1. Halucinaţiile pot sta la originea unor elaborări delirante. investigaţii imagistice (radiografii. Nu există obnubilarea conştiinţei şi pierderea abilităţilor intelectuale. . pot │ │frecvente. a modificărilor de dispoziţie. Deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată. CT. se va│ │deteriorare marcată. pierderea capacităţilor intelectuale sau halucinaţii. │ accentuată │ 70-90% │II de invaliditate │ │anxietate. absenţa criticii│ │ │invaliditate │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴───────────────────┘ ALTE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE HALUCINOZA ORGANICĂ (NEALCOOLICĂ) Criterii de diagnostic 1. evoluţie subacută │medie │ │lucra cu program de 4 ore│ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii cu durată de câţiva │ │ │ │ │ani. dar aceste idei nu sunt pe prim plan. analize biochimice. cu idei delirante restrânse │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul │ │la conţinutul halucinaţiilor. 2. Criterii de diagnostic clinic 1. Halucinaţii persistente sau recurente. vizuale sau auditive. Existenţa factorilor organici. 2. psihică şi psihologică). Ideile delirante persistente sau recurente sunt elementul central. ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Individul este conştient de │ │ │ │ │natura patologică a tulburărilor. 2. Absenţa obnubilării. se însoţeşte de │ │ │I de invaliditate. 3. funcţie de │ │etiologia indică un prognostic│ gravă │ │investigaţia socială. iar │Deficienţă psihică│ │aprecia. │ │sever cu afectare importantă a│ │90-100% │capacitatea de │ │funcţiilor somatice │ │ │autoservire │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ SINDROMUL AMNESTIC ORGANIC Elementul esenţial este deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată pe fondul conştiinţei clare. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. gândire şi intelect.

Aceste tulburări apar în consumul de substanţe psihoactive (amfetamine.│ │ │ │ │disforie. TULBURAREA ANXIOASĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . ┌─────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Anxietate generalizată sau │ │ │ │ │episoade paroxistice. deteriorarea activităţii intelectuale. perplexitate. . Nu există obnubilare.│ │ │ │ │cu scăderea posibilităţilor │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │compensatorii ale bolnavului │ │ │III de invaliditate │ └───────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ . │ Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de │ │vorbire dezlânată sau │ accentuată │ │invaliditate │ │incoerentă. . determinată de un factor organic specific. izolare │ │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────────────────┘ TULBURARE DISOCIATIVĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . 2.asocierea altor tulburări.prezenţa anxietăţii generalizate. Contraindicaţii │ │cu activitatea profesională │ │ │de loc muncă cu periculozitate │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Frecvente decompensări cu │ │ │ │ │interferenţa importantă a │Deficienţă psihică │ 70-90% │Sc pot încadra în gradul II de │ │activităţii profesionale şi a│accentuată │ │invaliditate │ │relaţiilor sociale. . leziuni ale emisferului nedominant. ┌──────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Deteriorare cognitivă │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de │ │uşoară. Prezenţa factorilor organici. stereotipii. Criterii de diagnostic clinic 1. ritualuri. poate lucra program de 4│ │disfonie │ │ │ore.fondul organic prezent. ┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate nevrotică │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate psihotică. . idei delirante sau halucinaţii. inhibiţie │ │ │ │ │psihomotorie sau nelinişte│ │ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Se pot încadra în gradul I de │ │Potenţial marcat de │Deficienţă psihică │ 90-100% │invaliditate necesitând supraveghere │ │periculozitate │gravă │ │şi îngrijire din partea altei persoane│ └──────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴──────────────────────────────────────┘ TULBURAREA AFECTIVĂ ORGANICĂ Elementul esenţial este o tulburare de dispoziţie asemănătoare unui episod maniacal sau depresiv major. fără efort intelectual susţinut │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Gândire magică. 3. │ medie │ 50-70% │invaliditate. coreea Huntington. continuitatea identităţii şi a senzaţiilor mediate şi controlul mişcărilor corporale. Nu │Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │interferează cu activitatea │uşoară │ │ │ │profesională │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Prezente cele două forme de │Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de│ │anxietate care interferează │medie │ 50-70% │invaliditate. al incapacităţii şi al capacităţii de muncă este identic cu cel indicat la capitolul tulburări de afectivitate.prezenţa atacurilor de panică.pierderea parţială sau completă a integrării normale în amintirile din trecut. Tulburarea dispoziţiei cu cel puţin 2 din simptomele asociate menţionate la episodul maniacal sau depresiv. Diagnosticul funcţional.prezenţa etiologiei organice. epilepsia temporală. canabis. halucinogene).

apatie marcată şi indiferenţă. Debutul şi evoluţia sunt rapide de ore. Consumul abuziv şi complicaţiile pot determina tulburări psihice care duc la invaliditate. │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │disforie │ │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament impulsiv.deteriorarea conţinutului pulsional şi a simţului critic. rareori perioade mai lungi. .│ │ │Se pot încadra în gradul│ │antisocial.tulburări de comportament. droguri etc. . Se datoreşte uzului recent şi prezenţei în corp a substanţei. Prin tratament adecvat.) Termenul de intoxicaţie se referă la o tulburare mentală şi presupune un comportament maladaptativ.marcată modificare a personalităţii şi comportamentului care era obişnuit individului înainte de a interveni boala. intoxicaţia poate fi însă suprapusă peste orice sindrom organic cerebral cu excepţia deliriumului. zile. . ┌────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Cele de mai sus │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coexistenţa cu tulburări│Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │somatoforme importante │ │ │III de invaliditate │ └────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURARE ORGANICĂ DE PERSONALITATE Criterii de diagnostic clinic 1.labilitate sau incontinenţă emoţională. Un individ care se intoxică de mai multe ori în interval de o lună are prin definiţie dependenţă sau abuz de substanţă.suspiciozitate şi ideaţie paranoidă. . . exploziv. 2. . sindromul delirant organic. simptomatologia clinică a intoxicaţiei se remite şi nu presupune încadrarea în grad de invaliditate.prezenţa certă a factorului organic. idei delirante. 1. deteriorare intelectuală. │Deficienţă psihică │ 70-90% │II de invaliditate │ │deficit important de autocontrol│accentuată │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT DETERMINATE DE CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE (solvenţi. halucinoza organică sau sindromul afectiv organic.prezenţa certă a factorului organic. tulburări ale dispoziţiei sau halucinaţii 3. iritabilitate │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament inacceptabil. demenţa. . periculozitate. deteriorare │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ │cognitivă uşoară. .disconfort cenestezic.nu există obnubilare. .labilitate emoţională. SINDROMUL DE DEPENDENŢĂ Criterii de diagnostic clinic .LABILITATE EMOŢIONALĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Suspiciozitate. cognitive şi fiziologice survenind în urma consumului repetat de substanţă psihoactivă. . Tabloul clinic nu corespunde unui sindrom cerebral specific precum deliriumul.

agitaţie psihomotorie sau stupoare. o toleranţă crescută.tulburări cronice ale memoriei recente şi de evocare. │Deficienţă psihică │ 20-49% │ Păstrată │ │deficit de autocontrol │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Accentuarea tulburărilor de atenţie │ │ │ │ │şi memorie. . ┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări psihice uşoare care nu │ │ │ │ │deranjează anturajul şi nu interferează │Fără deficienţă │ 0-19% │ Păstrată │ │cu activitatea profesională. creşteri ale TA). SINDROMUL DE SEVRAJ Criterii de diagnostic clinic .idei delirante în special de tip persecutor.se referă la o substanţă psihoactivă. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări de atenţie. .halucinaţii auditive sau polisenzoriale. │Deficienţă psihică │ 50-70% │ Se pot încadra în │ │deranjează anturajul şi interferează │medie │ │ gradul III de │ │cu activitatea socio-profesională │ │ │ invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Apariţia elementelor de deteriorare. fără a atinge caracterul unei confuzii grave. . comportament inadecvat. limbii sau pleoapelor şi de cel puţin unul din următoarele simptome: .lipotimie ortostatică.anxietate marcată.hiperreactivitate (tahicardie.maleză. . un grup de substanţe sau un ansamblu de substanţe diferite farmacologic. .greaţă şi vomă. . repetarea consumului deşi există semne ale consecinţelor nocive. uneori sevraj psihic. dificultate în a controla acest consum. TULBURAREA PSIHOTICĂ Criterii de diagnostic clinic . transpiraţii. apariţia complicaţiilor │ │ │ invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────┘ 2. . ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ │ │ funcţional │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Simptomatologie clinică uşoară │Deficienţă psihică│ 20-49% │Păstrată │ │ │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Accentuarea semnelor clinice şi │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │interferarea cu activitatea profesională│medie │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Apariţia consecinţelor şi a deliriumului│Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 3. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Elementele diagnosticului clinic│Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 4. .suprimarea sau reducerea ingestiei prelungite de alcool sau o altă substanţă psihoactivă. SINDROMUL AMNEZIC Criterii de diagnostic clinic . .. .prezenţa unui grad de obnubilare a conştiinţei. imposibilitate de autocontrol│accentuată │ 70-90% │ gradul II de │ │şi autocenzură. iritabilitate. │Deficienţă psihică │ │ Se pot încadra în │ │nelinişte. urmată de tremor grosolan al extremităţilor.dorinţă puternică de a consuma substanţa. .dispoziţie depresivă şi iritabilitate.diminuarea progresivă a atenţiei acordate altor activităţi şi obligaţii în favoarea consumului de drog.

scăderea necesităţii de somn. 5. fuga de idei.tulburări ale percepţiei timpului şi cronologiei evenimentelor.minimum 3 criterii simptomatologice. al incapacităţii şi al capacităţii de muncă se face ca pentru demenţă. d. Moderată . Deteriorare marcată în activitatea profesională sau socială uzuală. În remisiune completă . stima de sine exagerată sau grandoare. . 2. 2. de personalitate şi comportament