Guvernul României

Anexă din 19/04/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 251bis din 16/05/2001 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă

EDIŢIA 2001 AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR Bolile cardio-vasculare reprezintă afecţiunile cu cea mai largă răspândire în ţara noastră determinând creşterea morbidităţii generale şi procentul cel mai mare al mortalităţii atât prin evoluţie în timp cât şi prin moarte subită. Ca urmare, bolile cardio-vasculare reprezintă şi una din cauzele majore de invaliditate. Gradul limitării capacităţii de muncă diferă în funcţie de stadiul evolutiv, de starea funcţională, de complicaţii, de particularităţi (vârstă, sex, asociere de boli), precum şi de felul şi intensitatea solicitărilor profesionale. În aprecierea capacităţii de muncă, criteriul de bază îl constituie stabilirea raportului dintre restantul funcţional şi solicitările caracteristice muncii profesionale. 1. Normele cu caracter general pentru aprecierea deficienţelor determinate de afecţiunile cardiovasculare. Reprezintă obiectul evaluării acele persoane cu afecţiune cardiacă care au o evoluţie clinică de cel puţin 6 luni de la stabilirea diagnosticului şi iniţierii tratamentului. 2. În cazul efectuării unor intervenţii chirurgicale pe cord sau vase, evaluarea se va face după 6 luni de la intervenţie. - În cazul transplantului cardiac, evaluarea se va face în raport de funcţia reziduală şi efectele tratamentului imuno-supresor. 3. Frecvenţa cu care apar episoade acute cu agravarea situaţiei clinico-funcţionale poate reprezenta un criteriu de evaluare funcţională. 4. În evaluarea capacităţii funcţionale, datele explorărilor funcţionale nu trebuie absolutizate, ci trebuie corelate cu starea clinică şi repetate periodic. 5. Afectarea cordului determinată de alte afecţiuni (ex. hiper sau hipotiroidismul, afecţiuni renale, cologenozele etc.) trebuie apreciată funcţional atât prin prisma bolii de bază cât, şi prin prisma efectelor cardiace produse. 6. În evaluarea funcţională a unui cardiac, de importanţă deosebită este proba de efort cu urmărirea aspectului EKG şi dacă este posibil, cu calculul consumului metabolic de repaus şi efort (Watt). Efectuarea probei de efort presupune posibilităţile dozării efortului la cicloergometru, covorul rulant sau la scăriţă. În aplicarea probei de efort trebuie eliminat orice risc potenţial şi să se aibă în vedere unele posibile influenţe prin medicaţia administrată sau prin coexistenţa cu alte afecţiuni. 7. Pentru afecţiunile cordului, parametrul de luat în considerare îl reprezintă clasa funcţională NYHA (New York Heart Association: Nomenclatura şi criteriile de diagnostic al bolilor cordului şi vaselor mari, ed. 7 Boston: Little, Brown&Co, 1973).

- Clasa funcţională 1: pacientul prezintă afecţiune cardiacă dar nu există limitarea activităţii fizice. - Clasa funcţională 2: pacientul prezintă afecţiune cardiacă care produce o uşoară limitare a activităţii fizice. El este asimptomatic în repaus sau pe durata activităţilor obişnuite. Activităţile fizice superioare celor obişnuite determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. - Clasa funcţională 3: pacientul cu afecţiune cardiacă determinantă a unei limitări marcante a activităţii fizice. Se menţine asimptomatic în repaus. Activităţile fizice moderate determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. Pacientul în repaus sau la eforturi minime nu prezintă tulburări funcţionale. - Clasa funcţională 4: pacientul are o afecţiune cardiacă ce determină imposibilitatea realizării activităţilor fizice. Pot apărea simptomele caracteristice afecţiunii cardiace, congestie pulmonară sau sistemică, angina pectorală inclusiv în repaus. Orice tip de activitate fizică accentuează simptomatologia. 8. În evaluarea funcţională a bolnavului cardiovascular, efectuarea testelor de efort şi farmacologice oferă informaţii mult mai complete decât cele deţinute în condiţii de repaus. În aplicarea acestor probe trebuie să se aibă în vedere eliminarea oricărui risc potenţial pentru bolnav, eventualele influenţe pe care le au afecţiunile asociate sau medicaţia administrată. 9. Evaluarea corectă clinică şi funcţională a bolnavului cardiac reprezintă premiza instituirii programelor de recuperare a căror eficienţă se va aprecia prin reevaluări periodice. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ (C.I.) C.I. - reuneşte un grup de afecţiuni care au în comun o suferinţă cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard şi necesităţi. Termenul de CI este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de boală coronară. O definiţie mai precisă a fost dată mai recent de un grup de experţi internaţionali: - Cardiopatia ischemică este definită ca o tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian şi necesităţile miocardice, produse prin modificări în circulaţia coronariană. - C.I. poate fi produsă de:  cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroză);  cauze funcţionale (spasm coronar);  cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) I. C.I. dureroasă: 1. Angina pectorală, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. II. C.I. nedureroasă: 1. Moartea subită coronariană. 2. Tulburări de ritm şi conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemică. 3. Insuficienţă cardiacă de origine ischemică. - Clasificarea C.I. - după Societatea Internaţională de Cardiologie şi Federaţia de Cardiologie: 1. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorală:  angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă şi angina de efort agravată;

 angina spontană 3. Infarctul miocardic:  IM acut  IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficienţa cardiacă în cardiopatia ischemică. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemică). În prezentarea ce urmează, prima clasificare a CI (clasificarea OMS) cu adăugirile rezultate din studiile mai recente, este larg utilizată. Evaluarea pacienţilor cu CI se face prin ECG standard şi eventual al monitorizare Holter, precum şi prin teste de încărcare de efort sau farmacodinamice când este posibil. Urmărirea evoluţiei clinice şi electrocardiografice sub tratament intensiv poate da indicaţii pentru o explorare suplimentară, mai frecvent prin coronarografie sau prin probe de efort sau alte metode de identificare a ischemiei miocardice. Testul de efort ECG are indicaţii în primul rând la persoanele cu episoade dureroase sugerând AP, dar cu ECG repetat normal sau cu modificări minore. O subdenivelare semnificativă a segm.: ST (>= 1 mm) să fie orizontal, descendent sau larg ascendent sau o supradenivelare cu convexitate superioară sugerează în aceste condiţii prezenţa unei afectări coronare, iar un traseu ECG strict normal la efort maximal pledează împotriva prezenţei unei afectări coronare importante. Testul de efort este evident contraindicat la pacienţii cu dovada clinică şi/sau ECG a unei ischemii miocardice (active), dar odată episoadele dureroase rezolvate, el poate fi extrem de util (ca în AP stabilă) în selecţia bolnavilor pentru coronarografie şi eventual revascularizare. Cu semnificaţie în aprecierea CI sunt şi modificările apărute în efort ale undei "T" până la negativarea acesteia, TR şi/sau conducere. ANGINA PECTORALĂ (AP) AP este definită ca o durere (disconfort) retrosternală sau în regiunile toracice adiacente şi care are caractere relativ specifice: - apariţia în accese de scurtă durată (3-15 min.); - producere (declanşare) cel mai adesea la efort sau emoţii; - încetarea promptă la repaus sau nitroglicerină. Există mai multe tipuri clinice şi fiziopatologice de AP. Forma clasică de AP - zisă de efort - este denumită AP cronică stabilă sau pur şi simplu angina pectorală. La aceasta s-au adăugat angina instabilă, angina variantă (Printzmetal sau vasospastică), angina microvasculară; toate au în comun episoade de ischemie miocardică însoţite de dureri şi eventual de disfuncţie miocardică. Ischemia miocardică tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silenţioasă", "echivalenţe de angină", aritmii de gravitate variată. CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Intensitatea tulburărilor funcţionale se apreciază ţinând seama de caracterul şi intensitatea durerilor, frecvenţa acceselor răspunsul la tratamentul adecvat, asocierea cu tulburările de ritm sau de conducere sau cu insuficienţă cardiacă. Severitatea şi riscul în perspectivă la bolnavii cu angină pectorală depinde de: - gradul disfuncţiei VS;

- prezenţa sau absenţa ischemiei miocardice, în repaus sau la efort, tulburările de ritm sau de conducere.
┌───────────┬──────────────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate (în fct. de intens.│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ efort) │ │ ├───────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │- crizele apar numai la efort │ │ │ │ │de intensitate foarte mare │ 0-19% │Nu se încadrează în │ │ │(ef. orturiexhaustive) │- nu determină tulb. de adaptare│grad de invaliditate │ │ │- cedează prompt la NTG sau │la viaţa cotidiană şi │Necesită monitorizare │ │ │repaus │profesională │cu urmărirea evoluţiei│ │ │- fără tulb. interaccesuale │ │afecţiunii. │ │ │clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în │ │ │- crizele apar la eforturi │ 20-49% │grad de invaliditate │ │ │mari │- nu conduce la împiedicarea │În raport de │ │ │- cedează rapid la adm. de │activităţii cotidiene şi │solicitările prof., se│ │ │nitrocompuşi şi la repaus │profesionale │poate cere schimbarea │ │ │- fără tulburări │ │locului de muncă │ │ │interaccesuale clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Se încadrează în gr. │ │ │- crizele anginoase apar la │ 50-69% │III de inv. sau, dacă │ │ │eforturi mari şi medii │- nu împiedică activităţi │profesional permite, │ │ Angina │- cedează uşor la repaus şi │cotidiene │poate lucra pe acelaşi│ │ pectorală │la adm. de nitrocompuşi │- conduce la împiedicarea │loc de muncă cu normă │ │ │- tulb. interaccesuale minore │activităţii profesionale │întreagă │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- crizele anginoase apar la │70-89% - eforturi mici │Se încadrează în │ │ │eforturi de intensitate mică │80-89% - repaus sau eforturi │gr. II de inv. │ │ │uneori şi în repaus │ minime │Se va aprecia │ │ │- cedează greu la adm. de │- împietează activ. cotidiene │oportunitatea │ │ │nitrocompuşi │ce presupun eforturi minime, │efectuării de By-pass │ │ │- modificări importante EKG │fără să afecteze posibilitatea │sau de │ │ │accesuale şi interaccesuale, │de autoservire │repermeabilizare │ │ │modif. echo, eventual semne │ │coronariană │ │ │de IVS. │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │- crizele apar în repaus şi │ 90-100% │Se încadrează în gr. I│ │ │sunt obiectivate de modificări│- este împiedicată posibilitatea│de inv. │ │ │EKG, echo, angiografie │de autoservire prin tulburări │Bolnavii vor fi │ │ │coronariană care evidenţiază │induse de IC, de tulburări grave│propuşi pentru │ │ │multiple obstrucţii importante│de ritm şi conducere │efectuarea de By-pass │ │ │precum şi de semnele de │ │sau repermeabilizare │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ └───────────┴──────────────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────────────────┘

ANGINA INSTABILĂ (AI) AI = o formă de cardiopatie ischemică cu manifestări clinice de angină pectorală, modificări EKG şi biologice care traduc şi obiectivează ischemia miocardică, dar fără semne biologice de necroză. Deşi definiţia enunţată apropie mai mult AI de angina pectorală, totuşi datele morfologice şi fiziopatologice cunoscute până în prezent ca şi datele clinice, EKG şi de explorare neinvazivă permit individualizarea ca un sindrom coronarian independent, situat între AP clasică şi IMA. AI este o situaţie clinică frecventă, impunând identificarea sa precisă şi internarea urgentă într-o unitate coronariană. Dacă nu este rapid recunoscută şi tratată, evoluţia este nefavorabilă (spre IMA sau moarte subită). AI se caracterizează prin manifestări clinice de AP, aspecte EKG şi biologice ce traduc o ischemie miocardică dar fără semne biologice şi EKG de necroză. Tabloul clinic al AI este bine individualizat şi cuprinde câteva tipuri clinice particulare: 1. Angina "de novo" sau angina cu debut recent: - este angina de efort sau de repaus, apărută de câteva zile sau săptămâni (maximum 30 zile) la o persoană fără istoric coronarian; 2. Angină agravată sau crescendo: - este AP cu accese dureroase mai numeroase ori mai intense sau cu durată mai prelungită, apărând la eforturi mai mici sau în condiţii psiho-emoţionale speciale. - intensificarea simptomelor şi răspunsul mai tardiv sau inconstant la NTG la o persoană cu AP stabilă, marchează trecerea la AI. 3. Angina de repaus sau angina spontană - apare la o persoană cu AP stabilă sau fără trecut coronarian;

- durerile de repaus sunt adesea nocturne, sunt mai prelungite sau mai intense şi nu au factor evident declanşant; - pentru a fi considerată drept AI, angina de repaus trebuie să fie repetată, în ultimele zile şi să reprezinte, la un vechi anginos, modificarea "pattern-ului" anginei. 4. Angina precoce post infarct: - este definită de reapariţia durerilor coronariene, după câteva zile sau săptămâni (sub 30 zile) de la un IMA, stabilizat d.p.d.v. clinic şi hemodinamic. 5. Angina variantă (angina Prinzmetal): - este încadrată de mulţi autori în AI, având în vedere posibile evoluţii către IMA şi moarte subită. Individualizarea celor 4-5 tipuri de AI nu este totdeauna uşoară pentru că pot exista uneori suprapuneri: angina cu debut recent (de novo) poate fi rapid progresivă sau să se prezinte cu dureri de repaus; angina de repaus marchează frecvent agravarea unei AP stabile (de efort, dar poate fi şi o angină variantă). De asemenea, mulţi pacienţi cu AP stabilă au variaţii importante în toleranţa la efort, în raport cu orarul zilei, temperatură, programul de masă. Asemenea aspecte nu trebuie privite ca manifestare de AI. Cu toate aceste elemente, orice tip de angină recentă sau orice tip de angină care agravează frecvenţa acceselor, durata şi severitatea, trebuie apreciată ca AI. De asemenea, în aprecierea tulburărilor funcţionale se vor lua în considerare prezenţa în antecedente a edemului pulmonar acut, frecvenţa, durata şi severitatea durerii anginoase, asocierea modificărilor EKG manifeste, apariţia undelor Q sau subdenivelări ST > 1 mm, prezenţa factorilor de risc: diabet, ateroscleroză, HTA. Stabilirea deficienţei funcţionale şi a incapacităţii de muncă în AI nu poate fi făcută de la început, ci în raport de evoluţia bolii fie spre o AP cronică stabilă, fie spre un IM aplicându-se cuantificările de la aceste afecţiuni. INFARCTUL MIOCARDIC Infarctul miocardic acut este reprezentat de necroza zonală a muşchiului cardiac datorată ischemiei acute a teritoriului respectiv. În caz de supravieţuire a episodului acut, necroza este înlocuită în următoarele câteva săptămâni de o cicatrice fibroasă. Evaluarea prognosticului imediat şi la distanţă se face pe baza a numeroşi indicatori clinici şi paraclinici obţinuţi în faza acută sau în convalescenţă. Cei mai cunoscuţi factori de risc pentru prognostic nefavorabil sunt: A. Indicatori de întindere a necrozei şi de disfuncţie de pompă. 1. Insuficienţa cardiacă congestivă (clinic, cateterism, radiologic). 2. Fracţia de ejecţie a VS sub 40%. 3. Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncţie de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilaţie sau tahicardie ventriculară dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculară complexă şi/sau frecvenţă (Holter).

3. Prezenţa potenţialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz II sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezenţa unor factori de risc ai aterosclerozei: 1. Diabet zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4. Fumat 5. Vârsta > 70 ani. Dintre aceste 4 categorii de indicatori prognostici, cele mai importante sunt primele două: - masa miocardică rămasă în funcţie după infarct şi implicit funcţia de pompă a inimii constituie indicatorul prognostic cel mai sintetic până în prezent. Ea este reprezentată de fracţia de ejecţie a VS (echografică, radioizotopică etc.); - starea patului coronarian şi implicit, riscul unui nou eveniment ischemic major. Valoarea reală prognostică a acestor parametri este însă greu de cuantificat. Numărul şi severitatea stenozelor coronare se corelează în linii mari cu noi evenimente ischemice. Bolnavii cu IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât şi în primele 3 luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechelă de IM, deficienţa funcţională se stabileşte în raport de: starea reziduală a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea şi extinderea zonei de necroză, de remodelarea ventriculară (modificări de formă, dimensiune şi grosime ale VS după constituirea IM), de eficienţa tratamentului coronaro-dilatator, de modificările funcţionale cardiace sistolice şi diastolice, de eventualele tulburări de ritm şi/sau conducere şi de toleranţa la efort.
┌───────────┬──────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────┐ │ │ │Incapacitate (în funcţie│ │ │Afecţiunea │Deficienţa funcţională│ de intensitatea │Grad de invaliditate│ │invalidantă│ │ efortului) │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │uşoară │ │ │ │ │- bolnav cu sechelă │ │ │ │ │IM, vindecat clinic, │ │ │ │ │pacient asimptomatic; │ │ │ │ │- ex. EKG, echo şi Rx │ │ │ │ │arată dim. normale ale│ │Nu se încadrează în │ │ │cordului sau eventual │ │grad de inv. │ │ │un grad uşor de HVS; │ │Este indicată │ │ │- EKG arată semnele │ │schimbarea locului │ │Infarct │unei sechele IM fără │ 20-49% │de muncă în cond. │ │miocardic │alte modificări; │ │unei solicitări │ │- stadiul │Menţionăm că în │ │fizice sau psihice │ │sechelelor │intervalul de 6 -12 │ │intense sau a │ │ │luni de la IMA undele │ │condiţiilor de │ │ │Q dispar la circa 30% │ │mediu nefavorabile │ │ │din bolnavi, de │ │ │ │ │asemenea IM │ │ │ │ │transmurale pot evolua│ │ │ │ │fără undă Q de aceea │ │ │ │ │prezenţa sau absenţa │ │ │ │ │undei Q nu prezintă un│ │ │ │ │element hotărâtor dacă│ │ │ │ │există documente care │ │ │ │ │atestă un IMA în │ │ │ │ │antecedente │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │medie │ │ │ │ │- bolnavul prezintă la│ │Gr. III de inv. │ │ │ef. mari dureri │ │Se contraindică LM │ │ │anginoase, dispnee, │ │cu solicit. fizice │ │ │tulburări de ritm │ │sau psihice mari în │ │ │cardiac benigne (TS, │ │condiţii de factori │ │ │ESV rare); │ │fizici nefavorabili.│ │ │- EKG de repaus arată │ │Bolnavii vor fi │ │ │sechele de IM şi │ 50-69% │monitorizaţi, │ │ │posibile modificări │ │urmărindu-se cu │ │ │minore de ischemie │ │atenţie evoluţia │ │ │miocardică; │ │afecţiunii │ │ │- EKG de efort poate │ │ │ │ │evidenţia, la │ │ │ │ │solicitări energetice │ │ │ │ │mari, subdenivelarea │ │ │ │ │ST, TR sau conducere; │ │ │ │ │- ex. eco şi Rx pot │ │ │ │ │evidenţia HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- bolnavi cu crize │ │ │ │ │anginoase la eforturi │ │ │ │ │mici sau medii, │ │ │ │ │dispnee şi palpitaţii │ │ │ │ │- EKG de repaus arată │ 70-79% │Gr. II de inv. │ │ │pe lângă sechele de │ │ │ │ │IM, modif. de fază │ │ │

│ │terminală, TR, tulb. │ │ │ │ │de conducere şi │ │ │ │ │eventual HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- IM sechelar cu crize│ │ │ │ │anginoase la ef. │ │ │ │ │minimale, semne de IC,│ 80-89% │Gr. II de inv. │ │ │anevrism ventricular │ │ │ │ │sau IM recidivat; │ │ │ │ │- toleranţa la efort │ │ │ │ │este foarte mică │ │ │ │ │permiţând doar unele │ │ │ │ │activit. cotidiene de │ │ │ │ │autoîngrijire │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │gravă │ │ │ │ │- anevrisme │ │ │ │ │ventriculare post IM; │ │ │ │ │- IC ireductibilă; │ │ │ │ │- tulb. de ritm şi de │ │ │ │ │conducere │ │ │ │ │intramiocardice │ 90-100% │Gr. I inv. │ │ │severe; │ │ │ │ │- edeme pulm. acute │ │ │ │ │repetitive; │ │ │ │ │- bolnavii au mult │ │ │ │ │limitată posibilitatea│ │ │ │ │de autoservire │ │ │ └───────────┴──────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────┘

O menţiune aparte trebuie făcută pentru CI nedureroasă în care semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic şi funcţional poate fi pus numai pe investigaţii paraclinice (EKG, ECO, test de efort). În raport de felul şi intensitatea modificărilor, de gradul NYHA se va face o apreciere corespunzătoare a tulburărilor funcţionale şi a capacităţii de muncă. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - Este definită ca o creştere persistentă a TA sistolice şi diastolice peste valorile de 140/90 mmHg. - Clasificarea HTA se face pe baza a două criterii majore: 1. Criteriul etiologic: - HTA esenţială (primară) fără o cauză cunoscută - HTA secundară - poate avea o varietate de cauze. 2. Criteriul cantitativ al valorii TA sistolice şi diastolice. - Din acest punct de vedere, cel de-al V-lea raport al JNC din anul 1993 propune o nouă clasificare a HTA a adultului bazată şi pe impactul creşterii TA asupra organelor ţintă.
┌──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA normală │ 130 │ 85 │ │ TA "high normal" │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I (uşoară) │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II (moderată) │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III (severă) │ 180-209 │ 114-119 │ │ HTA st. IV (f. severă) │ >= 210 │ >= 210 │ └──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

Un subcomitet al IHS (Societatea Internaţională de Hipertensiune) a propus în anul 1993 o altă clasificare, bazată, de asemenea, pe nivelele TA, clasificare mult mai răspândită şi acceptată în Europa.
┌───────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├───────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ Normotensiune │ 140 şi │ 90 │ │ HTA uşoară │ 140-189 şi/sau │ 90-105 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi/sau │ 90-95 │ │ HTA moderată şi severă │ >= 180 şi/sau │ >= 105 │ │ HTA sistolică izolată │ >= 140 şi │ < 90 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi │ < 90 │ └───────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘

Al VI-lea raport al INC propune o altă clasificare a HTA:
┌────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA optimă │ < 120 │ < 85 │ │ TA normală │ < 130 │ < 85 │ │ TA normal înaltă │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III │ >= 180 │ >= 110 │

└────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

În acelaşi raport este prezentată şi stratificarea bolnavilor hipertensivi în ceea ce priveşte riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară: - grup de risc A: TA normal înaltă sau HTA în diferite stadii, fără boală cardiovasculară, fără afectarea organelor "ţintă"; - grup de risc B: hipetensivi ce au unul sau mai mulţi factori de risc pentru ateroscleroză, mai puţin DZ; - grup de risc C: hipertensivi care cumulează şi alţi factori de risc, precum şi complicaţii ale HTA. Factori de risc 1. Factori majori: fumat, dislipidemie, DZ, vârsta > 60, sex (B sau F postmenopauză), istoric familial de boală cardiovasculară (F<65 ani, B<55 ani). 2. Afectarea organelor "ţintă" - afectare cardiacă: HVS, AP sau antecedente IM, revascularizaţia miocardică anterioară, insuficienţă cardiacă; - AVC sau AIT; - nefropatie; - boală vasculară periferică; - retinopatie Clasificările prezentate au o utilitate clinică certă şi sunt de real folos în aplicarea tratamentului hipotensor diferenţiat. În ceea ce priveşte aprecierea deficienţelor funcţionale şi a capacităţii de muncă, considerăm însă clasificarea OMS care oferă elemente obiective în aprecierea stadiului HTA, pe lângă valorile tensionale propriu-zise, ca fiind mult mai utilă. Utilizarea acestei clasificări poate preveni erori determinate de lipsa sau nerespectarea tratamentului adecvat, supraadăugarea unor factori situaţionali etc. Pentru practică se foloseşte frecvent o clasificare bazată pe valorile TAD: a) HTA uşoară - TAD = 90-140 mmHg. b) HTA moderată - TAD = 105-114 mmHg c) HTA severă - TAD => 115 mmHg. În oricare dintre clasificările amintite, HTA accelerată sau malignă este considerată ca o formă specială de HTA, sub aspect fizio-patologic, clinic şi evolutiv. Evaluarea bolnavului hipertensiv presupune obiective multiple: 1. Definirea caracteristicilor de bază ale HTA: valori ale TA, labilitatea valorilor tensionale, variaţii nictemerale etc. 2. Identificarea afectării organelor ţintă: creier, FO, inimă, rinichi. 3. Stabilirea existenţei unor factori de risc cardiovascular: hiperlipemie, diabet zaharat, obezitate, alte tulburări metabolice. 4. Caracterizarea pacientului sub raportul vârstei, sexului, bolilor coexistente etc. 5. Identificarea cauzelor (eventual curabile) de HTA secundară. Metodele de evaluare iniţială cuprind: I. Evaluarea clinică: istoric, examen fizic, măsurarea corectă a TA. II. Evaluarea de laborator: 1. Explorare iniţială: examen de urină, hematocrit, creatinină şi/sau uree sanguină, kaliemie, glicemie, colesterol, trigliceride, acid uric, ex. FO, rx. toracic, electrocardiogramă, ecocardiograma.

infarctele lacunare.răspuns parţial la regim │ │ │ │ │ igieno-dietetic şi droguri │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează în grad │ │ │. insuficienţă renală aflată în diferite stadii de evoluţie. FO de gradul I sau II. infarcte cerebrale. │ │ │. O formă specială de HTA. accidente vasculare cerebrale sau encefalopatie hipertensivă. 2. I de inv. Complicaţii renale: tulburări funcţionale sau organice ale circulaţiei renale ce pot conduce la apariţia insuficienţei renale cronice. Complicaţii cardiace: cardiopatia hipertensivă (în sensul larg al afectării cardiace). II │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ a) 70-79% │Gr.HTA st.. Complicaţiile HTA: 1. II de inv. ex. radiologic. II de inv. .100% │Gr. hipertrofia ventric. Complicaţii cerebrovasculare ce predispun bolnavul hipertensiv la multiple complicaţii neurologice: encefalopatia hipertensivă. cord: IVS sau insuf. CARDIOPATII CONGENITALE . I │ 20-49% │de inv.1993): . FO de gradul III sau IV.HTA cu evoluţie malignă cu │ │ │ │ │ complicaţii grave ce │ 90 . ┌─────────────┬──────────────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │ invalidantă │ │funcţională │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │. dozarea cortizolului în urina de 24 ore. în funcţie de evoluţia post terapeutică. Stadializarea HTA esenţială (OMS . 4. microhematurie. Explorări speciale: urografie i.TA diastolică . cercetarea în urină a metanefrinelor sau AVM sau catecolaminelor sau dozarea catecolaminelor plasmatice. III de inv. hemoragii intracerebrale.2. se instituie tratamentul medical şi/sau chirurgical al bolii primare şi. insuficienţă cardiacă. FO de gradul III.HTA st. EKG sau ex. În practică. cercetarea ARP. arteriopatia hipertensivă benignă şi malignă. III cu complicaţii │ │ │ │ │ grave viscerale │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │. III. Complicaţii vasculare: ateroscleroza. │ │ │ necesită îngrijirea de │ │ │ │ │ către o altă persoană │ │ │ └─────────────┴──────────────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ În HTA secundară. │ │ │. renală progresivă. creier: hemoragie intracerebrală.HTA st. se face aprecierea capacităţii de muncă.fără modificări în │ │Nu se încadrează în │ │HTA esenţială│ explorările paraclinice │ 0-19% │grad de invaliditate │ │ │. ecocardiografic. cerebeloasă sau în trunchiul cerebral. encefalopatie hipertensivă. stg. care poate apărea atât în evoluţia HTAE cât şi a HTA secundare. angiografie renală. 3. Se recomandă │ │ │ │ │evitarea eforturilor │ │ │ │ │fizice şi psihice intense│ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50-69% │Gr. dar prezintă o mare importanţă natura şi evoluţia bolii primare. insuf. (HVS) şi consecinţele acesteia (în sensul restrâns al afectării cardiace). atacuri ischemice tranzitorii (AIT).acuze funcţionale evidente │ │ │ │ │. card.HTA st.stadiul II: prezenţa semnelor de HVS decelabile. globală.130 mmHg. rinichi: proteinurie. . rezistenţă relativă la tratament.stadiul III: existenţa simptomelor şi semnelor fizice apărute ca urmare a complicaţiilor HTA. │ b) 80-89% │Gr.stadiul I: nu apare nici un semn obiectiv de afectare a organelor ţintă. este HTA malignă sau cu evoluţie accelerată care are criterii mult mai sigure de definire: . eventual proteinurie minimă şi/sau uşoară creştere a concentraţiei plasmatice a creatininei.cifre TA permanent ridicate │ │ │ │ │. │ │ │.v. aprecierea capacităţii de muncă are în general î n vedere aceleaşi criterii.

Cardiopatiile congenitale produc tulburări morfo-funcţionale prin următoarele mecanisme: . incapacitatea este de 50-69% bolnavii putând fi încadraţi în gradul III de invaliditate. │ │observată la adult.prin modificări ale masei miocardice (hipertrofii zonale. fără semne de │ 20-49% │ şi medii în cond. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. stabilirea indicaţiei de tratament chirurgical. │ │secundum (acesta reprezintă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │aproximativ 80% din DSA). │ │expresia unei comunicări │ │ │ Bolnavii vor fi │ │persistente între atrii. Afecţiuni cianogene (trilogia. de inv. atrofii sau hipotrofii). . II de inv. În situaţia complicaţiilor în cardiopatiile congenitale cianogene. indirect. cu insuficienţă cardiacă severă ireversibilă sau complicaţiilor cerebrale ireversibile deficienţa funcţională este gravă. angiografie sau tehnici nucleare.prin posibile alterări ale sistemului specific de conducere. se impun efectuarea echocardiografiei (cu examen Doppler) a radiografiei cord-pulmon. prin hipoxie etc. aceasta va duce la o hipertrofie adaptativă. posibilitatea de autoservire este pierdută iar bolnavii vor fi încadraţi în gradul I de invaliditate. Aceleaşi indicaţii se referă şi la bolnavii cu cardiopatii congenitale cianogene operate la care s-au obţinut rezultatele favorabile. În malformaţiile cardiace cianogene hipoxemia existentă încă în repaus se accentuează manifest la efort conducând la o scădere importantă a saturaţiei arteriale în oxigen şi prin aceasta la limitarea marcată a posibilităţilor de prestaţie fizică. incapacitatea este de 90-100%. a electrocardiogramei de repaus şi dacă e posibil la efort. Aceste afecţiuni pun probleme diferite de diagnostic iar riscurile chirurgicale în corectarea malformaţiilor sunt ridicate. . decisivă este stabilirea tipului de malformaţie congenitală: cianogenă sau necianogenă. tetralogia sau pentalogia Fallot. .supraîncărcare hemodinamică (sistolică în stenoze şi diastolică în şunturi. de valvuloplastie sau angioplastie. oximetrie. transpoziţia de artere mari. monitorizări ECG Holter. atrezia tricuspidiană şi altele). Pentru aprecierea viciului anatomic.Malformaţiile congenitale cardiace vasculare sunt afecţiuni cu mare variabilitate de formă şi complexitate. fiind │mărire a cordului drept. Se │ . Pe lângă stabilirea corectă a diagnosticului clinic şi funcţional al malformaţiei. Prin urmare.prin tulburări de irigaţie coronară produse nemijlocit prin anomalii coronariene sau.. locurile de muncă vor fi cu solicitări energetice mici fără expunere la factori fizici de mediu nefavorabili. mici │ │cardiopatie congenitală │compensat. prin hipertrofie ventriculară excesivă. insuficienţe valvulare sau alte cauze de creştere a fluxului cardiac într-un anumit compartiment cardiac). În situaţii particulare în care tulburările funcţionale dintr-o afecţiune congenitală cianogenă sunt de intensitate medie şi se accentuează doar în condiţiile unor solicitări energetice medii şi mari. îmbrăcând aspecte clinice multiple. În aprecierea incapacităţii de muncă. │ │ favorabile de mediu.│ │ │ pentru urmărirea │ │ostium primum şi ostium │ │ │ evoluţiei bolii. Aceşti bolnavi vor fi monitorizaţi. cu modificarea rapoartelor anatomo-funcţionale fiziologice. eventual cateterism cardiac. │ │ │ permanent monitorizaţi │ │Formele DSA sunt: sinus venos. AFECŢIUNI CONGENITALE NECIANOGENE ┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │ │ │ gr. aceste examinări permit şi aprecierea conduitei terapeutice. cu cord │ │ solicitări energ. deficienţa funcţională în aceste afecţiuni este accentuată şi conduce la incapacitate de 70-89% justificând încadrarea în gradul II de invaliditate. Necesită │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ orientare profesională │ │Defectul septal atrial (DSA) │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ spre activ. cu │ │este cea mai frecventă │nesemnificativ. dar şi a tulburărilor funcţionale pe lângă un examen clinic competent.

cu şunt │ │ şi OP pentru activităţi│ │continuu în sp. │ │ parcursul evoluţiei │ │ │dispnee la eforturi mari şi │ │ se va urmări │ │ │medii. │ │şunt stânga-dreapta. III de inv. aritmii ventriculare. EKG. │ │Cateterismul cardiac este ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │necesar mai ales pentru │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ posibilitatea │ │ │ │ │ depensionării. după naştere. │ │şi încărcare pulmonară. II de inv. │nesemnificativ hemodinamic. │ │ │DSV operat fără şunt rezidual│ │ │ │DSV operat │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Aprecierea tulburărilor │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. I-II ic stg. funcţionale │ 50-69% │ expunere la factori │ │zgomotului II. │ │ │risc de moarte subită. pulmonare │ │ chirurgicală. III de inv. fără │ │ moderate în limitele │ │cadrul unor cardiopatii │cardiomegalie. pe aspect │şi medii) sau DSA asociată │ │ de mediu. PCA │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │poate fi izolată sau în │ │ │ Nu se încadrează. │ │ energetice mici şi │ │arăta HVS. │DSV operat cu şunt mare. EKG şi echo pot │bolnavi asimptomatici. │recidivante. │ │ventriculul dr. şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu este cazul. │ │ │ │ │Obiectiv HTP arterială. │cardiomegalie importantă sau │ │ │ │ │cu tulb. presiune │ 50-69% │ monitorizaţi şi pe │ │ │pulmonară sub 21 mmHg. pe ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │echocardiogramă care │Deficienţă funcţională │ │ │ │vizualizează comunicarea │accentuată │ │ │ │interatrială. │ │radiologic de hipertrofie de │cu prolaps de valvă │ │ │ │cord drept şi circulaţie │mitrală. │ │ │ confortului organic. raport QP/QS │ │ monitorizaţi şi │ │electrocardiografice şi │de 1. pacienţii │ 50-69% │ indicate cu solicitări │ │ │prezintă dispnee. pacienţi │ │ Bolnavii vor fi │ │radiologice. aspect EKG de │(dispnee la eforturi mari │ │ fizici nefavorabili │ │BRD minor.: Rx. a HTP. În efort mare │ │ Locuri de muncă │ │ │sau mediu. II de inv. biventriculară │ │ │ medii în limitele │ │cardiomegalie sau HTP. │ │ intervenţie │ │hipertrofie biventriculară │prezintă infecţii. -suflu sistolo-diastolic │PCA mic.│ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │DSV cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă ireductibilă sau │ │ │ │ │aritmii ventriculare grave cu│ 90-100% │ Gr.│Diagnosticul DSA se pune pe │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ recomandă locuri de │ │suflu sistolic de ejecţie. │supraîncărcare a inimii │ │ energetice mici fără │ │clivare largă şi fixă a │drepte cu tulb.5 . │ │clinice de DSV rezidual se │accentuată │ 70-89% │ │ │face cateterism cardiac. Examenele │ │ mici. │ 20-49% │ energetice mici şi │ │izolată cât şi asociat în │Pacienţi asimptomatici. I de inv. DSA cu │ 70-89% │ Gr. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Defect septal │Tulburările funcţionale în │ │ │ │interventricular (DSV) │DVS sunt dependente de │ │ │ │reprezintă deschiderea │mărimea comunicării şi │ │ │ │anormală a septului │starea patului vascular │ │ │ │interventricular ceea ce │pulmonar. │ │congenitale cianogene │încărcare pulmonară prezintă │ │ Necesită monitorizarea │ │complexe. │ │ │ │pulmonară hiperkinetică. │ │asociere cu alte anomalii. │Fără deficienţă funcţională │ │ Necesită monitorizare │ │Dg. │ │ afecţiunii. │ │ │cardiomegalie uşoară-moderată│ │ │ │ │şi elemente de hipertrofie │ │ │ │ │biventriculară │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnav cu DSV mare cu raport │ │ │ │ │QP/QS mai mare de 2/1. │DSV mic cu şunt stâng-drept │ │ Va fi făcută orientarea│ │DSV este printre cele mai │modest. fără semne de │ │ confortului organic. în care│pulmonar/flux sistemic peste │ │ │ │sunt amplificate semnele de │1. dispnee la │ │ │ │ │eforturi mici şi repaus. │ │Aprecierea se va face la 6 │DSA operat cu dilatare mică │ │ Bolnavii vor fi │ │luni de la intervenţie │a cordului.5/l) şi HTP. │ 0-19% │ cu solicitări │ │Ex. Asocierea DSA cu│DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ │ │stenoza mitrală realizează │semnificativ (raport flux │ │ │ │sindromul Lutenbacher. III de inv. │ │ │ │ │conducând la pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. II de inv. │ 70-89% │ Gr. fără expunere la │ │ │paraclinice (eco. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │simptomatici. │ │ │cardiomegalie manifestă cu │ │ │ │ │hipertrofie biventriculară. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │DSA operat │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. a │ │ │ │ │tulb. │ . │dispnee la eforturi mari. │ │ factori fizici │ │ │cord pulmonar) arată │ │ nefavorabili de mediu. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Nu este cazul. │ │ │DSA mic operat cu restitutio │ 20-49% │ Necesită măsuri │ │ │ad integrum cu dispnee numai │ │ protective la locul de │ │ │la eforturi mari │ │ muncă şi monitorizare │ │ │ │ │ din punct de vedere │ │ │ │ │ medical. │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │DSA operat cu persistenţa │ 70-89% │ Gr. cu │ │ │ │ │dispnee la eforturi minore. │ │ │ │pulmonară. de ritm. │ │ │cardiomegaliei. cu raport flux │ │ profesională pe locuri │ │frecvente cardiopatii │pulmonar/flux sistemic │ │ de muncă cu solicitări │ │congenitale atât în forma │(QP/QS) sub 1. │moderat cu semne de │ │ muncă cu solicitări │ │moderat în focatul pulmonar. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Persistenţa canal arterial │PCA determină un şunt │ │ │ │(PCA) │stânga-dreapta a cărei mărime│ │ │ │reprezintă existenţa anormală │depinde de calibrul canalului│ │ │ │a permeabilităţii canalului │şi de relaţiile dintre │ │ │ │vascular fetal de comunicare │rezistenţa vasculară │ │ │ │dintre aortă şi artera │sistemică şi cea pulmonară. │ │Diagnosticul pe suflu ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │holosistolic aspru. │ │ │ │ │HTP persistentă. │ │ │ │permite comunicarea directă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │între ventriculul stg. │ │mezocardiac şi pe semne │DSV moderat. │ │ │ │ │semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. │moderat şi HTP moderată.2 prin şunt │ │ îndrumaţi spre │ │echocardiografice de │stâng-drept semnificativ. de ritm persistente │ │ │ │ │sau frecvent repetitive. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ grad de inv. Rx. │ │ │ │Pentru bolnavii cu HTP ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │preoperator sau cu semne │Deficienţă fuucţională │ │ Gr. │ │ │ │ │Prezintă dispnee la eforturi │ │ │ │ │mici sau chiar în repaus. │ │funcţionale se face la 6 luni │DSV operat cu şunt rezidual │ 50-69% │ │ │de la intervenţie. II inv.

c. │ │ │Bolnavi pauci simptomatici.│indicaţia operatorie. III de inv.Sy: │ │ │ │cu balon │dispariţia fenomenelor │ │ │ │ │subiective. a tulburărilor de│ │ │ │ │ritm. │ │ │Dacă persistă o HTP │ 50-69% │ Necesită monitorizare. scotoame. ameţeli. circulaţia │ │ │ │ │colaterală moderat │ │ │ │ │dezvoltată. Elemente HVS (EKG. │ │ │ organic │ │EKG. cu valori TA │ │ │ │ │crescute (dominant sistolice)│ │ │ │ │la nivelul membrelor │ 50-69% │ Gr.│ 0-19% │ şi stabilirea │ │Clinic: TA > la membre │II i. cu│ │ şi OP pentru │ │ │tulb. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │PCA moderat cu elemente de │ │ Gr. │ │ │toracale. şi < la │ │ │ │ │femurală. medii. │ │ │ │ │Circulaţia colaterală │ │ │ │ │dezvoltată.istm Ao).│ │ intervenţiei │ │< la membrele pelvine suflu │test de efort normal.c. fără semne de │ │ oportunităţii │ │superioare cu presiune şi puls│HVS şi circulaţie colaterală. I de inv.S. III de inv. sup. │ │ │PCA cu HTP majoră cu suflu │ │ Necesită cateterism │ │ │continuu tipic la care se │ │ pentru aprecierea │ │ │asociază rulment de flux │ 70-89% │ posibilităţii │ │ │diastolic apical. funcţionale (dispnee) │ 20-49% │ activităţi cu │ │ │la eforturi foarte mari. cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ .. │ │ Necesită monitorizare │ │ │eventual cefalee. sp. pe puls femural slab şi │ │ │ │circulaţiei colaterale care să│întârziat │ │ │ │asigure aportul de sânge sub ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │nivelul coarctaţiei. │ │ │ │ │accidente vasculare │ │ │ │ │cerebrale. chiar │ 50-69% │ intervenţii │ │ │claudicaţie intermitentă sau │ │ chirurgicale sau │ │ │dureri abdominale. │ │ │ │ │insuf. asociate │ │ Gr. │ │ şi stabilirea │ │ │pulsaţii craniene. stg. Pot avea alte │ │ │ │ │cardiopatii congenitale │ │ │ │ │asociate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavi cu insuficienţă │ │ │ │ │cardiacă severă ireductibilă │ 90-100% │ Gr. dispnee la │ │ chirurgical │ │ │efort mic şi chiar de repaus. tulburări de ritm cu │ │ │ │ │sincope. şi EKG │ 20-49% │ de muncă cu solicitări │ │PCA operat │normale │ │ mici şi medii. │ │ │senzaţiei de răceală în │ │ Vor fi îndrumaţi spre │ │ │membrele pelvine. Obiectiv │ │ angioplastie │ │ │TA > la m.│ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ tratamentului │ │ │cardiomegalie. │ │ │Bolnavi asimptomatici cu ex. cardiomegalie. echo şi cateterism ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │cardiac │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │PCA mic/moderat cu şunt │ │ Necesită monitorizare │ │ │redus. HVS dar cu │ │ │ │ │funcţie ventriculară │ │ │ │ │normală. │ │ │HVS sau hipertrofie │ │ Necesită corecţia │ │ │biventriculară şi de │ 50-69% │ chirurgicală după │ │ │încărcare pulmonară (HTP). Necesită │ │ │ │ │ tratament chirurgical. a crizelor anginoase │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează în │ │ │În situaţia realizării │ 20-49% │ grad de invaliditate │ │ │dezideratelor mai sus │ │ │ │ │enunţate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │În situaţia menţinerii │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │ │coarctaţiei. │suflu sistolic moderat în sp. │ │ │sau sechele după accidente │ │ │ │ │vasculare cerebrale care fac │ │ │ │ │imposibilă autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Tulburările funcţionale vor │ │ │ │ │fi apreciate în raport de: │ │ │ │ │scăderea sau dispariţia │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │Coarctaţia Ao operată sau │coarctaţiei. │ │ │ │segment Ao cel mai adesea │Tensiunea arterială normală. epistaxis. │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ │ │ │tinitus. II de inv. Rgr. │ │ cateterism cardiac │ │ │Dispnee la eforturi mari şi │ │ │ │ │medii │ │ │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ Gr. III de inv. în │ │Aprecierea se face după 6 │ │ │ condiţii de confort │ │luni prin ex. │ │ Necesită monitorizare │ │juxtaductal . │ │ │reziduală (prin cateterism │ │ │ │ │cardiac şi sunt simptomatici)│ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coarctaţie aortică (CoA) │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │(îngustare congenitală a unui │Bolnavi asimptomatici. │ │ Se vor recomanda locuri│ │ │fizic cardiac Rgr. fără cardiomegalie. Se │ │ │efort. stg. III de inv. crize anginoase. fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ nefavorabili de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Bolnavii prezintă │ │ │ │ │simptomatologia unei HTA │ │ │ │ │(cefalee. │ 70-89% │ Gr. congestie │ │ │ │ │cefalică). │ │ chirurgicale │ │sistolic Ao. radiologice) │ │ muncă cu solicitări │ │ │ │ │ mici. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii prezintă HTA │ │ │ │ │sistolică peste 200 mmHg. II i. cu semne subiective│ │ │ │ │de HTA. II de inv. dezvoltarea │Dg. cardiacă NYHA III. scăderea TA până│ │ │ │după angioplastie percutană │la normalizarea P. │ │ │III/IV. şi │ │ intervenţiei │ │ │spate tolerantă bună la │ │ chirurgicale. fizic. │ │ recomandă locuri de │ │ │echo. │ 20-49% │ oportunităţii │ │ │S. │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici şi medii în │ │ │ │ │ limitele confortului │ │ │ │ │ organic.

Bolnavii vor │ │Stenoza aortică congenitală │pauci simptomatici numai la │ │ fi monitorizaţi şi dat │ │(S. │ │ Se indică │ │cu gradul SP iar maximul SS │Cateterismul cardiac şi Eco │ 50-69% │ valvuloplastie cu │ │este cu atât mai tardiv cu │Doppler arată gradient │ │ balonaş sau │ │cât stenoza pulmomară este │transvalvular de 50 mmHg sau │ │ valvulotomie │ │mai strânsă. I de invaliditate │ │ │ireductibilă cu pierderea │ │ │ │ │posibilităţii de autoservire │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ Nu se încadrează. se │ │poate fi normală chiar la │mediu. │de toleranţă la efort normal. Ao cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ 90-100% │ Gr. cu test de │ │ │ │ │efort normal sau uşor │ │ │ │ │modificat │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii cu St. EKG.│ │ caz de apariţie sau │ │Dg. > 80 mmHg │dreaptă. I de inv. │cu tulburări funcţionale la │ │ Gr. crize │ │ │ │HVD marcată şi fenomene de │anginoase. │ │congenitală excursia valvelor │cu dispnee la efort mare şi │ 50-69% │ În aceste cazuri. . ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │componenţa pulmonară a sg. semne Rgr.│arterei pulmonare. III de inv. Ao severă │ │ │ │ │(gradient de presiune > 50 │ │ │ │ │mmHg). │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Se contraindică │ │ │Asimptomatici. pulmonară care │Deficienţă funcţională │ │ │ │exprimă şi gradul SP │accentuată │ │ │ │ uşoară grad. oboseală. echo. uneori cu │mari │ │ │ │întărire telesistolică. cu │ │ │ │ │cardiomegalie sau cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │ │III │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavii cu St.D. funcţie │ │ eforturile fizice mari │ │Stenoza valvulară operată │ventriculară dreaptă normală │ │ şi expunere la factori │ │aprecierea se va face la 6 │ │ │ de mediu nefavorabili │ │luni după intervenţie ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Persistă unele semne de │ │ │ │ │disfuncţie de V. │ │ │Stenoza pulmonară valvulară │ 0-19% │ Necesită monitorizare. │ │Stenoză pulmonară valvulară . EKG şi echo.Ao) │eforturi mari (dispnee. cu absenţa HVS pe │ │ subite. cu ameţeli. │ │ │minimă fără semne subiective │ │ OP spre activităţi cu │ │ │şi fără repercursiuni │ │ solicitări energetice │ │ │hemodinamice │ │ mici şi medii fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ fizici nefavorabili de │ │ │ │ │ mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ │ │ │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ │uşoară cu absenţa HVD (EKG. │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │efort mare şi mediu │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Sindrom Eisenmenger │Deficienţă funcţională │ │ │ │ . cu sincope │ │ │ │ │repetate. │ 20-49% │ fiind riscul morţii │ │poate avea 3 localizări: │ameţeli). 25-49 mmHg │severă cu HVD marcată cu │ │ │ │ moderată -grad. III de inv. stâng. < 25 mmHg │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ medie grad. │ │ │aortă. │Ao redus │ │ simptome. II de inv. HVS evidenţiabilă │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │Rgr. │ │ │frecvent repetitive cu │ │ │ │ │pierderea autoservirii │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. anevrism Ao) au │ │ │ │ │deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată prin intensitatea │ │ │ │ │tulburărilor şi prognostic │ │ │ │ │nefavorabil │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. │ │ Idem. cu crize de angină │ │ │ │ │pectorală.│Rgr şi echo) Doppler arată │ │ Vor fi reevaluaţi la │ │reprezintă cca 90% din │gradient redus iar Rgr. │ │ chirurgicale │ │Semne clinice-suflu │Bolnavi asimptomatici cu │ │ │ │sistolic de ejecţie para │excepţia dispneei la eforturi│ │ │ │sternal. eventuală │ │Ob.. vor fi │ │dureri anginoase. │ │ chirurgicală │ │ │Rgr. Echo. cu tulburări de │ 70-89% │ Gr. II de inv.III de inv. │ │Durata SS este proporţională │eforturi mari şi medii. cu HVS │ │ recomandă intervenţie │ │stenoză semnificativă │uşoară sau moderată la ex. EKG. │> cu unele semne de │ │ │ │Stenoza pulmonară duce la │disfuncţie de VD │ │ │ │crearea unui gradient între ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │VD şi art. dispnee de │ │ │ │insuficienţă tricuspidă │repaus ş la eforturi mici │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │În insuficienţa cardiacă │ │ │ │ │ireductibilă. Rgr. │ │ │ cateterism. ameţeli. EKG │Stenoza pulmonară moderată. II ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │diminuată. În │ │subvalvulară. cu tulburări de │ │ │ │La gradient > 80 mmHg apare │ritm sincope. vor fi │ │valvulară (cca 85%) supra şi │ex. │ │ │ │şi Echo de HVD. │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │II redusă. │ │ │ îndrumaţi pentru │ │de ritm). tulb. şi │ 50-69% │ Gr.│ │şi medii │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii la care intervenţia │ │ │ │ │nu a dat rezultate sau au │ │ │ │ │apărut complicaţii post │ │ │ │ │operatorii (disecţie de │ 70-90% │ Gr. De │Bolnavii cu S.Ao moderată │ │ │ │menţionat că la Eco la │(gradient de presiune în jur │ │ │ │bolnavii cu stenoză aortică │de 40 mmhg la Eco Doppler) │ │ Gr. sincope │ 90-100% │ Gr. cu test │ │ reevaluaţi anual. II de invaliditate │ │ │ritm şi conducere în repaus │ │ │ │ │sau la efort. │ │ │ │ │ Vor fi orientaţi spre │ │ │ │ │ activităţi cu │ │ │ │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici sau mari în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ condiţii de confort │ │ │Bolnavii asimptomatici sau │ │ organic.suflu sistolic de │ │ │ intervenţie │ │ejecţie în focarul aortic. │ │ │ chirurgicală │ │componentă Ao a sg. │ │ severă grad. o │ 20-49% │ 1-2 ani pentru │ │cazurile de obstrucţie fixă la│dilatare post-stenotică a │ │ stabilirea indicaţiei │ │ieşirea din ventriculul drept. 50-79 mmHg │insuficienţă cardiacă │ 70-89% │ Gr. pe semne subiective │Echo Doppler arată gradient │ │ agravare a unor │ │(dispnee.

VSH. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │În insuficienţa mitrală prin │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │prolaps de valvă mitrală │I. ce se │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │dezvoltă la bolnavi cu şunt │Insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │stâng dreapta mare. Informaţii utile (HVS│HVS fără tulburări de ritm │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │şi eventual HAS) prin EKG şi │fără tulburări funcţionale în│ │afecţiuni şi unele │ │radiografie cord. . │I.sediul leziunilor. ireductibilă. EKG. pericardite). cu │ │ │ │ │tulburări de ritm │ │ │ │ │reversibile. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Se caracterizează prin clic şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează.M. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │I. │ │ │ │ │NYHA IV. uruitura │clinice radiologice. tulburări de│ │ │ │pulmonare ridicate ca urmare │ritm severe │ │ │ │a bolii obstructive a vaselor ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │mici pulmonare. largă cu semne minime │ │Necesită orientare │ │presistolic. semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă. cu │ │ │ │ │sincope frecvente cu tulb. │ │ │ │ │tulburări de ritm ventricular. ireductibilă. endocardite. largă cu tulburări │ 20-49% │Necesită orientare │ │ │funcţionale numai la │ │profesională spre │ │ │eforturi mari │ │activităţi fără │ │ │ │ │eforturi fizice mari│ │ │ │ │în condiţii │ │ │ │ │favorabile de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │S.existenţa complicaţiilor. exprimată │ 60-69% │locuri de muncă cu │ . │ │avansării bolii. │efort │ │ │ │echocardiografice şi EKG. de IM. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │eforturi medii şi mari. tulburări │ 50-59% │Gr. cu S. II│ │Necesită │ │Dg.M.existenţa factorilor care indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut. prin │minime. I de inv. │ │nivele sistemice.M. │ │ │S. În măsura │IV.5). cu semne clinice minime │ 0-19% │Se va aprecia corect│ │ │(suflu sistolic I sau II) │ │dg. rare sincope │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │I. medie (orificiul │ │ │ │ │mitralei 1-1.M. │ │ │importante în repaus care │ │ │ │ │limitează mult sau duc la │ │ │ │ │pierderea totală a cap. │ │Diagnosticul se pune pe suflu │S.M. cu semne minore de │ │monitorizarea │ │echocord.existenţa unor leziuni multiple.starea funcţională a inimii (conform clasificării NYHA) şi a sistemului vascular. medie (orificiul │ │Activitatea se │ │ │mitralei 1-1. │ │activităţi │ │deschidere.M. II de inv. fără tulb. │ │ │ │stângă cu HTP arterială la │intensificată la eforturi │ 70-89% │ Gr. de certitudine prin examen │sau III. I de inv.S.M. │ │ │eventual elemente HAS. III/IV.5 cm).│eforturi mari │ │ │ │fibrinogen). putând │pierderea capacităţii de │ │ │ │chiar să se inverseze. clacment mitral │echografice. │autoservire │ │ │ │Semne cianoză. Se vor urmări│repaus şi la eforturi medii │ │măsuri protective │ │semne de evolutivitate a │dar cu dispnee. III de inv. │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ │ │şi medii determină deficienţă│ │ │ │ │funcţională medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. III de inv.M. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. │ │suflu sistolic. │ │ │I. . │ 70-89% │Gr. miocardite.│reprezintă orice comunicare │accentuată │ │ │ │largă între inima dreaptă şi │Dispnee în repaus. de│ │ │ │ │ritm sau de conducere gravă. şuntul │ventriculare grave. │ │ │ │ │echocardiografice şi EKG şi │ 50-69% │Gr. putând fi│ │Insuficienţa mitrală │fără tulburări funcţionale │ │vorba de SS │ │(reumatismală sau prin prolaps │ │ │funcţionale │ │de valvă mitrală). .M. │ │ │S. │ │ │cu semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III. II de inv. │ │ │ │de ritm cardiac │radiologice. Semne │funcţionale (dispnee) la │ │compatibile │ │caracteristice radiologice.│ │ │ │ │risc de moarte subită │ │ │ │ └──────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ VALVULOPATII În aprecierea diagnosticului funcţional într-o valvulopatie se va ţine seama de: . palpitaţii la│ │la locul de muncă │ │infecţiei reumatice (ASLO.posibilitatea şi rezultatele tratamentului chirurgical specific în valvulopatii. │ │ │ │importante sunt tulburările │III cu semne de HVS clinice. gr. VALVULOPATII MITRALE ┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. cu suflu sistolic gr. cu insuficienţă card. de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Stenoza mitrală │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. . cu suflu sistolic gr. aritmii │ 90-100% │ Gr. cu HTP │ │desfăşoară pe │ │ │moderată. insuficienţă cardiacă│ │ │ │rezistenţe vasculare │NYHA III sau IV. cu │ │ │ │stâng-drept scade. III de inv. │ 0-19% │profesională spre │ │diastolică. . cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale │ 90-100% │Gr.

II de inv. │ │ │ │ │Ao. de ejecţie Ao în stenoza │cu semne clinice. │ │fenomenelor │ │ │tulb. │ │ │tulburări funcţionale grave │ │ │ │ │care împiedică autoservirea │ │ │ ├────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┤ │ Afecţiunile Ao. care împiedică │ │ │ │ │posibilitatea de autoservire │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │S. suflu diastolic în │ │ │ │ │insuficienţa Ao). II de inv. │ │ │ │ │crize anginoase tulb. │ │ │severe (FA. │ │ │ │două afecţiuni │conform datelor enunţate la │ │ │ │ │stenoza mitrală şi │ │ │ │ │insuficienţa mitrală │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Sunt mult mai rare. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm. puls săltăreţ │ │ │ │ │în Ins. strânsă (orificiul │ │ │ │ │mitralei sub 1 cm). strânsă cu HTP manifestă│ │ │ │ │şi insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │dreaptă cu tulburări de ritm │ 80-89% │Gr. Ao. cu │raport de gravitatea │ │ │ │semnele însumate ale celor │tulburărilor funcţionale. funcţionale sunt │ │În raport de │ │ │intense (dispnee la efort dar│ │intensitatea şi │ │ │şi de repaus. EKG. echografic..M. cu │ 90-100% │Gr. flutter atrial). │ 0-19% │monitorizarea │ │Semne clinice caracteristice │fără tulburări funcţionale. EKG │ │solicitări │ │ │şi tulburări funcţionale la │ │energetice mici. │ │ │neurologice importante. funcţionale (dispnee. complicată cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă (NYHA │ │ │ │ │IV) ireductibilă.│ │ │ │ │ireductibilă. │ │ │ │ │accidente embolice cu sechele│ 90-100% │Gr.S. │ │ │tulb. │ │ │eforturi medii │ │fără expunere la │ │ │ │ │factori fizici │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │S. │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează.M. de │ 50-69% │Gr. cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. cu semne clinice │ │monitorizarea │ │ │minore. │ │ │ │ │Posibilitatea subiecţilor de │ │ │ │ │a se îngriji singuri este │ │ │ │ │mult diminuată până la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Boală mitrală │Aprecierea se va face în │ │ │ │Asocierea S.M. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Afecţiunea Ao cu insuficienţă│ │ │ │ │cardiacă NYHA IV. cu edem │ │ │ │ │pulmonar acut în antecedente │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │S. │ │ │ │ │cu EPA repetitiv.│ │radiologic. │ │afecţiunii cardiace │ │(S. palpitaţii) numai la│ │locul de muncă cu │ │ │eforturi mari. │ │măsuri protective la│ │ │ameţeli. minime │ │ │ │Ao. │ │ │ritm) apar la eforturi fizice│ │ │ │ │de intensitate medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Afecţiune Ao severă în care │ │Gr. cu │ 90-100% │Gr. I de inv.M. │ │Stenoza Ao │Afecţiune de grad uşor (mai │ │Necesită │ │Dubla leziune Ao │ales insuficienţa aortică). │ │ │echografice şi EKG). Pdy scăzută în ins. de ritm sau conducere. crize anginoase│ 70-89% │frecvenţa │ │ │repetate. Se vor urmări HVS eventual │ │ │ │ │HAS (prin Rg. III de inv. I de inv. echo care │ │ │ │ │precizează şi felul şi sediul │ │ │ │ │leziunii aortice). cu I. II de inv. cedând rapid │ │contraindicarea │ │ │la repaus │ │eforturilor fizice │ │ │ │ │mari │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Afecţiunea Ao medie la care │ │ │ │ │tulb. │ 70-79% │Gr. │ │ │Afecţiunea aortică de grad │ │Necesită │ │ │uşor. cu H. │ . cu semne │ │ │ │ │de HTP (radiologice. de obicei│ │ │ │ │asociate leziunilor mitrale. │ │ │ │Afecţiuni tricuspidiene │Aprecierea incapacităţii se │ │ │ │ │va face conform cu normele │ │ │ │ │stabilite în afecţiunile │ │ │ │ │valulare mitrale │ │ │ └───────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI AORTICE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Insuficienţa Ao │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. I de inv. cu EPA │ │ │ │ │frecvent repetitiv. cu tulburări │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │ │funcţionale (dispnee.M. asociate cu afecţiunile mitrale. stări sincopale. restenozare. vor fi apreciate în raport de datele │ │ funcţionale prezentate la capitolul afecţiunii Ao şi afecţiunii mitrale. │ │descrise │ │ │insuf. │ │ │ │ │biatrială şi HVD │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Post op. │ │ │infarcte pulmonare sau cu │ │ │ │ │accidente embolice ce conduc │ │ │ │ │la tulburări motorii grave. Stenoza Ao şi│ │ │ │ │dubla leziune Ao afectează mai │ │ │ │ │semnificativ şi mai precoce │ │ │ │ │capacitatea de muncă decât │ │ │ │ │insuficienţa Ao. │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă severă.

Fondul patogenic şi posibilitatea asocierii unei cardiopatii sau altor boli care pot influenţa prognosticul.└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALVULOPATII POST INTERVENŢII CHIRURGICALE (comisurotomii.a. Dintre simptomele cele mai evocatoare sunt semnele legate de o ischemie cerebrală tranzitorie care pot varia de la ameţeli. ┌───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tulburări de ritm cardiac │Se vor lua în considerare: │ │ │ │ │. 4.T. miocardiopatii ş. Modificările electrocardiogramei de repaus. Între factorii adiţionali care pot influenţa starea funcţională a pacienţilor cu tulburări cronice de ritm. restenozări. sunt răspunsul la tratament şi prezenţa disfuncţiei ventriculare stângi (predictor al morţii subite). beneficiază de tratamentul specific acestora şi de aprecierea deficienţelor funcţionale în raport de etiologie.A. tulburări de │ 50-69% │cu solicitări energetice │ │ │ritm trecătoare. În ce măsură ele determină o simptomatologie percepută de bolnav.a. de │ │ │ │ │conducere. │ │ │Post operator. Tulburările de ritm şi conducere din C. se vor lua în considerare: 1. neuropsihice ş.etiologia aritmiei (pe prim plan se │ │ │ │ │ situează CI ischemică) │ │ │ │ │. lipotimii. tulburări de ritm. │ │ │disfuncţii ale protezei + procese │ │ │ │ │endocarditice. tulburări de ritm. II de inv. Sunt │ 70-79% │Gr. dureri anginoase.existenţa disfuncţiei ventriculare │ │ │ │ │ stgi. II de inv. infecţioasă sau iatrogenă) sunt potenţial reversibile şi nu afectează capacitatea de muncă pe termen lung. prezintă dispnee │ │Se recomandă locuri de muncă│ │ │la eforturi mari. proteze valvulare) ┌──────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │Valvulari │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează. III de inv. │ 80-89% │Gr. tulburări de │ │mici. Sunt │ │ │ │ │prezente semne de restenozare. cu imposibilitatea menţinerii tonusului postural. în absenţa altor│ │pentru a surprinde eventuale│ │viciului │fenomene patologice │ │agravări sau complicaţii │ │valvular ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. digestive. │ │ │ │ │disfuncţii ale protezei │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Post operator. 3. din CPC. dispnee la eforturi│ │ │ │ │medii. Alte simptome sunt legate de o stare hemodinamică cardiacă anormală cu hipotensiune şi/sau semne de insuficienţă cardiacă. tranzitorii. variaţii sugestive ale frecvenţei cardiace: 2. dispnee la eforturi │ │ │ │ │medii. din H. vertij. Tulburările de ritm şi conducere din cadrul unor afecţiuni endocrine. dureri anginoase.frecvenţa episoadelor aritmice │ │ │ │ │. de │ │ │ │ │conducere. hemodinamice │ │ │ │ │. intoleranţă marcată la efort fizic.. la pacienţii cu tulburări de ritm şi/sau conducere cardiacă.răspunsul la tratament │ │ │ │ │. fără expunere la │ │ │conducere. dureri anginoase la │ │factori fizici nefavorabili │ │ │eforturi mari │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Postoperator. Tulb. persistă dispnee │ 20-49% │Necesită monitorizare atentă│ │corectarea │la eforturi mari. │ │operaţi pentru│Post operator.. stări confuzionale până la sincope cu pierdere totală de conştiinţă. tranzitorie (ischemică.I. vor fi apreciate în funcţie de intensitatea şi gravitatea modificărilor morfofuncţionale ale inimii şi vaselor. │ │ │ │ │colmatări eventual fenomene │ │ │ │ │bronhoembolice │ │ │ └──────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE RITM ŞI CONDUCERE CARDIACĂ În aprecierea gradului de tulburare funcţională şi a incapacităţii pe care o determină. │ │ │prezente semne de restenozare. afecţiuni congenitale ale cordului. valvulopatii. şi/sau a tulb. inflamatorie. de efort sau prin înregistrare Holter.simptomatologia produsă │ │ │ │ │. de ritm şi conducere cardiacă determinate de o cauză acută.prezenţa complicaţiilor induse de │ │ │ . cr. precum şi semne generale ca astenie pronunţată.

existenţa altor tulb. gr.izolate.V.frecvenţa şi durata habituală a │ │ │ │variabilă.V. endocrine.originea EV . │afecţiuni cardiovasculare şi care produc│ │trataţi │ │.│ │ │ │retrogradă a atriilor şi o │mai ales bigeminismul şi în special cele│ │ │ │acţionare pe căi │cu cuplaj variabil. nu au relaţie cu │ │ │ │ anterior aspect HSP │efortul. cât şi │prompt prin manevre vagale. apicale.│ │ │ │ESV) sau ventriculare care │precum şi de următorii factori: │ │ │ │pot fi VS.19% │Nu se │ │neregulat şi cu tendinţă │TPSV unice sau ce apar la intervale │ │încadrează. │aritmii EV cu fenomen R/T sau QT │ │de noapte │ │. II de inv. cele microvoltate sau │ │ │ │QRS în E.V. │ │ │ │ unifocale peste 1/min..E. │..E. │cardiovascular. atriale sunt │. III . │medii şi care nu pot fi controlate │ │Se vor │ │Legat de severitatea şi │satisfăcător prin tratament antiaritmic. din hemiramul stg.izolate.J. │ │aritmii sinusale) │atunci când se ating valori mari ale FC │ │ │ │ │chiar în repaus. │ │ │ │repolarizare tip secundar │ │ │ │ │şi o pauză compensatorie │Fără deficienţă funcţională │ 0 . ventriculare (E.│ │contraindica │ │riscul unor aritmii │ │ │eforturile │ │ventriculare severe. fiind produse în │ │ │ │T. │fond de boală organică cardiacă certă. │ │ bază.E. semnificaţia unor │ │ │ │QRS). . tulburări de │multe realizează un lambou de T.simptomatologia determinată │ │ │ │caracterizează printr-o │.E. de irigaţie coronariană produse │ │ │ │ │ sau intensificate de aritmie. apărând pe panta │ │ │ │decalantă. stres etc.49% │Nu se │ │(tahicardii. │ │încadrează.V. V5 şi│extrasistolice ce apar în cadrul unor │ │monitorizaţi. cu valori excesive la │ 50 . │ascendentă sau pe vârful undei T a │ │ │ │E.E.J. izolate sau EV gr. │ │ │ │Complexul QRS apare │.49% │Nu se │ │. cu interval QT alungit sau E. cu conducere │suferinţa miocardului. ce apar sau │ │ │ │fascicolului Hiss.V.E.V. reţea │suferinţă miocardo-coronariană │ │ │ │Purkinje sau chiar │importantă. │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tahicardia paroxistică │Aprecierea deficienţei funcţionale în TP│ │ │ │poate fi considerată ca │trebuie să ia în considerare: │ │ │ │succesiunea cu frecvenţă │. │. apar pe un │ │cu stres psihic│ │. │ │major.│ │ aritmie │ │ │ │ │.sistematizarea E │ │ │ │unda P apare modificată. I . gr. │ │.V.V. la care│ │încadrează.19% │Nu se │ │post extrasistolică (R │E.V dr. │ 20 . │ │ │ │miocardul ventricular).A. │.69% │Gr.E. Lown │Deficienţă funcţională accentuată │ │fizice mari şi │ │şi Wolff au alcătuit │Aritmii EV ce nu pot fi controlate │ │medii de muncă │ │următoarea clasificare: │corespunzător prin trat. │ │anterior E. D2. peste 11 EV/min (după unii │ │ │ │stimuli provenind din │5/min. cu ├────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │ritm regulat sau uşor │Fără deficienţă funcţională │ 0 . │se intensifică în efort arată o │ │ │ │hemiramuri stângi.S.complicaţiile produse │ │ │ │activitate ectopică cu │ riscul letal │ │ │ │frecvenţa 160 220/min.frecvenţa E │ │ │ │bătăi premature în care │. D3. diferă după│ │ │ │ │origine: │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │digestive.│ │ │eforturi mici şi medii. │deficienţa poate fi uşoară sau medie. în E. │În TPSV cu episoade ce survin la mari │ │ │ . bradicardii.E.E. prin lipsa sau creşterea │ │ │ │ │insuficientă a FC în efort. III (Lown) sau aritmii │ │vor fi │ │ pozitiv D1. care │sau interpolate] │ │ │ │determină o activare │. în│frecvente. se caracterizează prin│ST-T la complexul postextrasistolic au. II. peste 50 ani) ca şi EV cuplate │ │ │ │joncţiunea A-V.V. în afara crizelor.fondul etiopatogenic │ │ │ │extrasistole.A. gr. │ │ │ │nemodificat. este egală cu 2 │produc tulburări subiective.V. │un fond patologic organic.cuplate. V . │au EV apicale. I (Lown) ce apar fără │ │încadrează.V.un prognostic mai sever │ │ │ │sau abs.sunt bătăi│. │prelungit sau cu lambouri de TPV. care induc tulburări │ │ │ │ salve TPV în lambou │hemodinamice manifeste accentuate în │ │ │ │. hissiană cu QRS │unele consecinţe hemodinamice care │ │corespunzător │ │ asemănător ritmului de │împiedică efectuarea eforturilor mari şi│ │afecţiunii. II .V. │ │ │ │aberantă) E.V. pe o perioadă│. │. tulb. ce apar în serii de 3 sau mai │ │ │ │morfologie.tipul morfologic (mono sau polimorf) │ │ │ │E.tipul tulb. Unda P │. superioare sau │tip QS arată un substrat patogen sever │ │ │ │ulterior QRS în cele inf.complex QRS│EV gr. │. nu apar pe │ │ │ │intervale R-R normale). │. gr. │răspund prompt. gr.) sunt│complexului preextrasistolic) care pot │ │ │ │generate de centrii │fi precursoare ale unei aritmii │ │ │ │ectopici intraventriculari │ventriculare grave. │E │ │ │ │hissiene.tipul tulburării │ │ │ │ridicată a unor │. ce sunt urmate de modificări │ │ │ │E. favorabil la medicaţie │ │ │ │ posterior aspect HAS │antiaritmică. │aritmii sistematizate mai ales cu │ │ │ │.P. III de inv.E. │ │ │ │. pot fi │aritmia extrasistolică va ţine seama │ │ │ │atriale. │foarte mari de timp.aspect BRS │nu se evidenţiază un fond patogenic │ │ │ │. joncţionale (deci │atât de elementele descrise în preambul. sau EV gr.V.69% │Gr.E.V. III de inv.V.V. sunt foarte rare nu│ │ │ │E. iar QRS │. │În aritmii ESV repetitive frecvent sau │ │Pacienţii │ │. D2. din hemiram stg. E. │ │ │ │extracardiace (dezechilibre│ │ │ │ │neurovegetative. joncţionale . │ │ │ │Morfologia E. de ritm │ │ │ │ │.J. pot fi │anumite condiţii specifice (exces │ │ │ │supraventriculare (atriale │nicotinic de cofeină.E. bazală .E. │Deficienţă funcţională medie │ 50 . IV . │ │ │ │absenţa P (acoperită de │de asemenea.E. apicală .modificări ale undei T la complexul │ │ │ │apare nemodificat (cu │post extrasistolic. de ritm şi/sau │ │ │ │R-R ale ritmului de bază) │de conducere │ │ │ │E. nu au consecinţe hemodinamice. stg.relaţia cu efortul: E. E.V. ceea ce │ │În raport de │ │ │limitează capacitatea de efort.frecvenţa EV [se consideră cu risc │ │ │ │premature determinate de │potenţial.) nu │ │ │ │sau joncţionale) care pot │alterează. │ │ │ │(una din ramurile │. se remit │ │ │ │cardiace. la R ulterior│legătură cu efortul.morfologia EV │ │ │ │apare negativă anterior │EV cu QRS larg.complex │ │ │ │ │ QRS negativ D1. │ 70 . ceea ce demonstrează│ │ │ │excepţia E.sistematizarea EV (cele sistematizate. (nodale) │cu fenomen R/T (perioada de cuplaj este │ │ │ │sunt urmate de pauză │foarte scurtă. │ │marcată la recidivă.fenomen R/T │efort.79% │Gr.V. complex QRS modificat│suferinţe miocardice. │ │ │ │sugestiv ca durată şi │.V. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii extrasistolice │Aprecierea deficienţei funcţionale în │ │ │ │După originea lor.E. │ │ │ │să apară atât din cauze │posibilitatea de efort fizic.fondul patogenic │ │ │ │durată < decât 2 intervale │. │ │ V6. .tulb.P. la │ │solicitările │ │ │valori scăzute ale FC din bradicardii │ │muncii │ │ │importante cu limitarea posibilităţii de│ │profesionale │ │ │ef. D3.existenţa E interpolate (plasate între│ │ │ │durata P-R este cel mai │2 complexe normale) │ │ │ │adesea modificată.│ │ V5 şi V6.precizarea mono sau pluri focalităţii │ │ │ │anterior sau posterior.V.V. VD. │ │ │ │.V.originea E │ │ │ │bazale.polimorfe │cuplaj variabil sau cu extrasistole │ │ │ │. medii. din hemiram stg. sunt urmate │Pentru EV se vor lua în considerare: │ │ │ │de o pauză decalantă (cu o │.aspect BRD │ESV rare. turele │ │unifocale sub 1/min. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii sinusale │În raport de datele consemnate mai sus. TP apare brusc │ episoadelor aritmice │ │ │ │şi dispare brusc şi se │. punând probleme de │ │ │ │fiziologice a │prognostic) │ │ │ │ventriculilor.V.

spontan sau prin │ │ │ │mediastinale. │ │ │ │ │uneori repetitive alteori │ │ │ │ │cu conducere │ │ │ │ │intraventriculară │ │ │ │ │aberantă. cele │ │conducere retrogradă. în TP însoţite de │ │ │ │supraventriculare (TPSV │insuf. menţionăm │ │ │ │ │hipertiroidia.89% │Gr. torsada │ │ │ │ │vârfului şi ritmul idio-ventricular │ │ │ │Tulburări de ritm din │accelerat. cardiopatii. │de ritm şi a tulb. tulb. la │ │negative în caz de │ │ │înălţime. │cronică cu AV medie controlată │ │se va efectua │ │intoxicaţii medicamentoase │medicamentos. nu au │ │ │şi medii. TPV până la │ │ │ │ │fibrilaţie ventriculară). tulb. CI acută şi │apare la intervale mari de timp.89% │Gr. │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Fibrilaţia atrială.69% │Gr.69% │Gr. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . boli │Deficienţă funcţională medie │ 50 . în T. │ │ │ │ │Se recunoaşte tahicardie în│ │ │ │ │jur de 150/m cu ritm │ │ │ │ │regulat în care complexe │ │ │ │ │QRS de tip BRS Şi BRD │ │ │ │ │alternează. care răspund │ 20 . capacitatea de efort fizic │ │ │ │constructivă. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . de repolarizare│ │ │munca cu │ │de tip secundar. de ritm este │ │ │ │vagale sau tratamentul │neuro-vegetativ sau dismetabolic. │susţinut şi continuu. 8 .│ │ │ │stopează criza. fenomene de ischemie │ │ │ │extrasistole SV fibrilaţie │cerebrală. │ │În TPSV. │ │ │Flutter-ul atrial şi FA determinate de │ │ │ │ │afecţiuni cardiovasculare în care apar │ │ │ . │ │relaţie cu QRS sau sunt │ │ │activ. intervenţii │În FA paroxistică cu crize relativ │ │Bolnavii vor fi│ │chirurgicale pe cord. │ │neurovegetativă. │cardiocirculatorie. când │ │ │ │digitalic sau antiaritmic │toleranţa la ef. munca│ │nocturne precedate de │ │ │de noapte. │ │control şi │ │Se caracterizează prin │ │ │aritmic va fi │ │tahicardie 140 220/min. când sunt semne │ │încadrează. pericardita │Intercritic.20% FA este │eforturi cu solicitări energetice mici.V. Se │ │ │ │ │caracterizează prin │ │ │ │ │modificarea progresivă a │ │ │ │ │axei complexelor QRS care │ │ │ │ │se "torsionează" în jurul │ │ │ │ │liniei izoelectrice. │ │ │ │ │în BAV III sau în mari │ │ │ │ │alungiri de QT.a.49% │încadrează │ │400-600/min. │ │ │cu risc crescut│ │Pe lângă TPV "clasică" mai │ │ │sau în condiţii│ │există tahicardia │ │ │de mediu fizic │ │ventriculară bidirecţională│ │ │şi psihic │ │ce apare în intoxicaţia │ │ │nefavorabil. │redusă). în care │ │ │ │ │sunt activate alternativ VS│ │ │ │ │şi VD. │nu este alterată. funcţionale la │ │EKG-uri de │ │stimulator cardiac). │ │ │ │sau ventriculare │ │ │ │ │(extrasistole. de caracterul permanent │ │ │ │activitatea atrială este │sau paroxistic (în acest caz se va lua │ │Nu se │ │anarhică (FA).89% │Gr. FA │ │ │factori fizici │ │paroxistică comună se │ │ │nefavorabili de│ │caracterizează prin crize │ │ │mediu. sau produsă │episoadelor paroxistice) de alură │ │ │ │prin stimuli patologici │ventriculară. de existenţa semnelor de │ │ │ │atriali cu ritm regulat şi │insuficienţă cardio-circulatorie şi de │ │ │ │frecv. complexe QRS de tipul │ │ │se contraindică│ │E. │ │ │ │ │Torsada vârfurilor este o │ │ │ │ │altă formă de TPV ce apare │ │ │ │ │în bradicardii pronunţate. unde P cu │ │ │solicitări mari│ │morfologie normală. III de inv. necontrolate suficient prin │ │ │ │sindromul WPW pot fi │trat. │ │ │ori afecţiuni cardiace grave. De asemenea. mici de timp. HTA. la care toleranţa │ │se vor efectua │ │displazia aritmogenă a │la efort este limitată de apariţia tulb. cu frecvenţa│în considerare frecvenţa şi durata │ 20 . │crize la intervale relativ mici de timp │ │necesită │ │valvulopatii. │ │ │ │ │tulburările de ritm ventricular │ │ │ │ │determină o deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată. │ │ │adaptat │ │regulată sau cu mici │ │ │situaţiei. │ │digitalică sau leziuni │ │ │ │ │cardiace severe. intercritică este bună. │medicaţie specifică │ │ │ │CPC. deficienţa funcţională│ │ │ │flutter-ul atrial sunt │se va aprecia în raport de substratul │ │ │ │aritmii totale în care │etiopatogenic. este │ │ │ │cronică. la │ │ │ │ │TP din sindromul WPW însoţite de │ │ │ │ │complexe QRS anormale. │ │ │ │Tulburările de ritm │ │ │ │ │ventricular (tahicardii │ │ │ │ │ventriculare persistente. │frecvente de durată medie sau în FA │ │monitorizaţi şi│ │stimulator cardiac. │ │ │ │Din alte cauze. Se │ │În aprox. sincope. │În FA şi flutter. manevrele │fondul patogenic al tulb. tumori │cedează prompt. munca la│ │paroxistice diurne sau │ │ │înălţime. La │ │diferenţe între 2 intervale│ │ │aceşti subiecţi│ │R-R.. cu toleranţă bună la│ │control. │eforturi de intensitate mare şi medie. cardiacă. tulb. II de inv. │şi care necesită tratament antiaritmic │ │dispensarizare..│ │întotdeauna pe un fond de │TPSV şi în special cele ventriculare cu │ │Aceşti bolnavi │ │afectare cardiacă (CI. II de Inv.│intoxicaţie tabagică sau cu│intervale de timp.│ │miocardiopatii. de irigaţie │ │ │ │atrială sau flutter atrial)│miocardică şi hemodinamică.49% │Nu se │ │nicotină │favorabil la tratament. consum abuziv │ │ │expunere la │ │de tutun şi cafea. de cele mai multe │ 70 . III de inv. │ │obicei de EA precoce. │ │contraindică │ │aşa-zis "idiopatică" la │ │ │activităţi cu │ │aceşti subiecţi existând │ │ │solicitări │ │semne de │ │ │energetice │ │hiperexcitabilitate │ │ │medii şi mari.│ │periodic │ │ventriculului dr. II de inv. │ │ │ │ │TP ventriculare apar │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │ │Prin substratul lor. fără semne de insuficienţă│ │periodic EKG de│ │ş. │ │ │munca cu │ │digestive.│ │infecţioase. │ │ │La subiecţii cu TPSV şi în special TPV │ │ │ │ │repetitive la interv. crescută (flutter-ul│toleranţa la efort (în principiu mult │ │ │ │atrial). │ │ │ │ │flutter şi fibrilaţie │ │ │ │ │ventriculară cu oprire │ │ │ │ │cardiacă şi resuscitare │ │ │ │ │eficientă). │ │ │ │Fondul etiopatogenic îl │ │ │ │ │reprezintă valvulopatiile │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │(în special stenoza │În episod de FA paroxistic unic sau ce │ │ │ │mitrală). în aproximativ 50%│de afectare organică a cordului şi │ │ │ │din cazuri. │ │ │ │ │ventriculară bidirecţională. malformaţii │declanşat de factori extracardiaci şi │ │ │ │cardiace.

│ │ │ │atrioventricular până la periferia├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ramurilor şi blocuri │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . blocurile cronice │ │ │ │ │evoluează în cadrul unor boli │ │ │ │ │cronice şi au un caracter │ │ │ │ │progresiv.BAV gr. │etiopatogenic al tulb. │fenomen Adams Stokes. BAV gr. BAV gr. │ │ │ │În raport de sediul blocajului. │stimulator cardiac. III de inv. II Mobitz │ │ │ │ │apare în circumstanţe patologice │ │ │ │ │ca şi BAV gr. fiind determinate de │care o determină.forma cea mai │ │ │ │ │ severă de bloc A-V în care nici │ │ │ │ │ un stimul atrial nu ajunge la │ │ │ │ │ ventricul. de │ │ │ │bifurcaţia fasciculului Hiss. II Wenckebach de│ │Necesită │ │conducerea stimulului este blocată│origine hipervagotonă. bloc de │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . blocuri │De o mare însemnătate în evaluarea│ │ │ │atrioventriculare. tumori maligne cardiace.bifasciculare . III de inv. │ │blocurile AV sunt realizate de │BAV gr. de riscul vital │ │ │ │cauze funcţionale (cele │pe care-l presupune şi de │ │ │ │tranzitorii) sau organice. III . │ │ │ │ apare un complex QRS) │ │ │ │ │. forme de BAV însoţite de │ │ │ │ progresivă a PQ până la o undă P│tulb. mai ales când │ │ │ │ │controlul medicamentos se dovedeşte │ │ │ │ │ineficient. BAV gr. tura de │ │stări postoperatorii pe cord.100% │Gr. dar uneori. cu blocarea │funcţională (la BAV gr. │felul acesteia. I │ │ │ │ │poate apărea şi la subiecţi │ │ │ │ │normali (proba de efort este │ │ │ │ │concludentă) şi BAV gr. de conducere se │De asemenea. II sau III responsabile de│ │ │ │. II . miocardiopatii │Mobitz sau BAV gr.69% │Gr. expunere │ │afecţiuni inflamatorii ale inimii. forme însoţite de│ │cardiac. existând deci o │ │ │ │ │ totală necorelare între undele P│ │ │ │ │ şi complexele QRS.tip Mobitz (la 2. │miocardo-coronariană. │ │arborizaţie). II │ │solicitări mari │ │leziuni valvulare.69% │Gr. de gradul de │ │ │ │Aceste tulburări pot avea un │complexitate al tulburărilor de │ │ │ │caracter permanent sau │conducere. II Wenckebach │ │ptr. insuficienţa cardiacă). │ │ │ │ │În general.în asocierea │HAS.BAV gr. I . fără semne │ │monitorizaţi. │răspunsul la tratament şi posib. │ │periodică a EKG. caracterul│ │ │ │În general. HSP la care │ │periodic EKG de │ │ │bolnavii prezintă tulburări │ │control. │ │ │ │poate fi funcţional (în perioada │existenţa simptomatologiei (în │ │ │ │refractară) sau organic prin │special legată de ischemia │ │ │ │leziuni în sistemul specific sau │cerebrală. cu │ │conducere este reprezentată de CI.trifasciculare . I de inv. │ │ventriculară. │ │ │ │.49% │Nu se încadrează.89% │Gr. │mici satisfăcătoare. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Dintre formele mai frecvente. │ │ │ │ │De menţionat faptul că BAV gr. cu │ │afecţiunii │ │ BRD.BAV gr.│ │ │ └───────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┴───────────────┘ TULBURĂRI CRONICE DE CONDUCERE ┌──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocuri atrioventriculare şi │Se va considera fondul │ │ │ │intraventriculare. III cu centru │ │Se va aprecia │ │deprimarea sau de blocarea │idioventricular jos situat şi AV │ │posibilitatea │ │stimulului pe parcursul său de la │foarte lentă. │ │fascicule (HSA sau HSP) sau pe ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │reţeaua Purkinje (bloc de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . flutter-ul sau FA din │ │ │ │ │cadrul sindromului WPW. II..│ │ │ │După sediu.alungirea PQ peste │capacităţii de efort BAV gr.│ │semne de insuficienţă cardiacă. │ │arborizaţie (blocuri distale). II de inv.monofasciculare: HSA şi HSP. se va lua în │ │ │ │clasifică în: bloc de ramură │considerare şi posibilitatea │ │ │ │(drept sau stâng). se vor lua în │ │ │ │nodul sinusal şi atriul drept). care │ │monitorizare │ │pe ramuri (BRS sau BRD) pe │dispare la efort. II │ │ │ │ │Wenckebach care apar la │ │ │ │ │hipervagotoni. se│implantării unui stimulator. munca │ │cronice.21'' │alternând cu BAV gr. │morfofuncţionale ale inimii. betablocante. au un caracter │ │ │ │ │tranzitoriu.3 sau 4.49% │Nu se încadrează. │considerare şi alte modificări │ │ │ │blocuri intraatriale.│ │ │ │în miocard. fizici │ │blocuri congenitale sau prin │redusă şi nu se evidenţiază alte │ │de mediu │ │efectul unor droguri ca │modificări patologice EKG în afara│ │nefavorabili │ │digitalice. │există o toleranţă la eforturi │ │cu risc. I (în raport de │ │Contraindicaţii │ │Etiopatogenia tulburărilor de │etiologie). │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │ │ │ │de insuficienţă coronariană. │ │ │ │ │De asemenea. coronariene manifeste sau │ │ │ │ fără răspuns ventricular │BAV gr. │ │ însumarea HSA cu HSP │BRD major izolat sau asociat cu │ │Bolnavii vor fi │ │. │ │noapte. │ │ │ │ │fiind produse de afecţiuni │ │ │ │ │cardiace acute. unde P│o bradicardie simptomatică. BRS asimptomatic. blocajul conducerii │permanent sau tranzitoriu. produs prin│Deficienţă funcţională medie │ 50 . de simptomatologia pe │ │ │ │tranzitoriu. │ │ │ │disting blocuri sinoatriale (între│De asemenea. activ. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocurile intraventriculare se │Aprecierea funcţională se va face │ │ │ │caracterizează prin deprimarea sau│în raport de substratul │ │ │ │stoparea conducerii stimulului sub│etiopatogenic al afecţiunii. se │ │ blocurilor bifasciculare cu BAV │de altă suferinţă │ │va efectua │ │ gr. │BAV gr. │răspunsul la tratamentul specific. bolnavi cu FA. │blocului A-V.asocierea BRD cu├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ HSA sau HSP sau BRS. III. forme ce apar în │ │implantării unui │ │nodul sinusal până la joncţiunea │contextul unor afecţiuni cardiace │ │stimulator │ │reţelei Purkinje cu musculatura │organice severe. cu repetate │ │ │ │ │conversii electrice în antecedente. │ │ │ │ │De asemenea. │ │ │ │cel stâng. II │ │ │ │Se disting: │Mobitz cu limitarea marcată a │ │ │ │. tulb. BRS (din porţiunea comună a│menţinerea în limite fiziologice a│ │ │ │ trunchiului) │capacităţii de prestaţie fizică │ │ │ │. │ │ │În situaţia tulburărilor produse prin │ │ │ │ │accidente tromboembolice cu sechele │ │ │ │ │neurologice care împiedică autoservirea. bloc de │corectării prin implantare de │ │ │ │fascicule (hemibloc stâng. II │ │ │ │ 0.tip perioade │I sau II asociat cu blocuri de │ │ │ │ Wenckebach cu alungire │ramură.│sau unele forme de BAV gr. de HVS. III. I sau gr. │ │ │ │antero-superior sau ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │postero-inferior). │BRD incomplet sau BRD congenital │ │Necesită │ │După complexitate pot fi: │sau HSA fără alte modificări │ │monitorizarea │ │. I sau gr. │ │ │ │antiaritmice.│simptomatologia clinică este │ │la fact. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . III) este │ │ │ │căilor de conducere de la nodul │prezenţa sindromului Adams Stokes. Se │ │ │funcţionale la eforturi mari şi │ │contraindică │ . │ │intraventriculare în care │BAV gr. III în care │ │şi medii. cu blocarea │patologice EKG concomitente cu │ │ │ │stimulului de la atriul drept la │blocul. BAV gr.

│ │ │Boala nodului sinusal cu │ │Contraindicaţie │ │ │bradicardie sau sindrom │ │pentru eforturi │ │ │bradi/tahicardic simptomatic.69% │Gr. cu menţinerea │ │factori de risc │ │ │posibilităţii de efectuare a │ │sau de mediu │ │ │muncilor cu solicitare mică │ │fizic │ │ │ │ │nefavorabil. │ │lucra activităţi │ │ │fără alte alterări ale funcţiei │ │profesionale cu │ │ │inimii │ │solicitări mici │ │ │ │ │şi medii. │ │ │ │BNS simptomatică cu fenomene │ │Se vor îndruma │ │ │sincopale sau de insuficienţă │ │pentru implantare │ │ │cardio-circulatorie. │ │ │BRS major simptomatic. munca în │ │ │ │ │condiţii │ │ │ │ │nefavorabile de │ │ │ │ │mediu fizic │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .49% │Nu se încadrează. fără │ │ │ │ │expunere la │ │ │ │ │factori │ │ │ │ │perturbatori ai │ │ │ │ │funcţionării │ │ │ │ │stimulatorului │ │ │ │ │cardiac. │ │control EKG │ │ │Capacitatea de prestaţie fizică │ │periodic │ │ │nu este alterată │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 .89% │Gr. │ │ │ │ │ cardiopatia pacientului purtător│ │ │ │ │ şi vechimea generatorului de │ │ │ │ │ puls implantat. │ │ │ │ │. II de inv. blocuri bi │ │blocurilor bi şi │ │ │şi trifasciculare ce apar în │ │trifasciculare │ │ │cadrul unei cardiopatii cronice.69% │Gr. precum şi existenţa altor│ │ │ │ │modificări patologice │ │ │ │ │cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │În cardio-stimulare eficientă. │ │ │BNS cu bradicardie nesimptomatică │ │Necesită │ │ │sau cu alternanţă de │ │monitorizare şi │ │ │tahi/bradicardie bine tolerată.semne EKG ale eficacităţii │ │ │ │ │ stimulării.prezenţa unor anomalii de puls │ │ │ │ │ datorate fie epuizării sursei │ │ │ │ │ de energie sau malfuncţiei de │ │ │ │ │ stimulare şi decelare a │ │ │ │ │ eventualelor extrasistole. însoţit de │ │În cazul │ │ │tulburări coronariene. │ │ │Pacienţi cu afecţiuni cardiace "de│ │ │ │ │bază" severe. │ │ │limitarea capacităţii de prestaţie│ │expunere la │ │ │fizică. apare dispnee la │ │recomandări ca │ │ │eforturi mari şi medii. │ │ │ │ │fără risc de │ │ │ │ │accidentare.│ │medii. la care implantarea │ │ │ .89% │Gr. dar au conservată │ │eforturi cu │ │ │capacitatea de prestaţie fizică │ │solicitări │ │ │pentru eforturi de mică │ │energetice medii │ │ │intensitate │ │şi mari. │ │ │ │ │Necesită control │ │ │ │ │medical periodic │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . cu │ │Bolnavii pot │ │ │stare clinică funcţională bună. III de inv.dispariţia. │ │ │ │ │. │ │însoţite de │ │ │la care tulburările funcţionale │ │sincope se va │ │ │apar la eforturi de mică │ │urmări │ │ │intensitate şi chiar în repaus │ │posibilitatea │ │ │ │ │stimulării │ │ │ │ │permanente prin │ │ │ │ │stimulator │ │ │ │ │cardiac │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala nodului sinusal │Aprecierea tulburărilor │ │ │ │ │funcţionale se va face în raport │ │ │ │ │de disfuncţia sinusală cu │ │ │ │ │bradicardie simptomatică sau de │ │ │ │ │disfuncţia sinusală cu episoade │ │ │ │ │tahibradicardice. │ │ │ │ │Pacienţii vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi │ │ │ │ │controlate │ │ │ │ │periodic │ │ │ │ │funcţionarea │ │ │ │ │stimulatorului şi │ │ │ │ │starea clinică │ │ │ │ │funcţională │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 .eventuale complicaţii │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 30 . │ │ │ │ │.tipul de stimulator.89% │Gr. astenie │ │ │ │ │accentuată) produse. III de inv. se │ │ │ │ │vor lua în considerare tulburările│ │ │ │ │funcţionale (dispnee. cu │ │mari şi medii. │ │ │Pacienţii prezintă unele tulburări│ │Aceleaşi │ │ │funcţionale. II de inv. ameliorarea sau │ │ │ │ │ persistenţa simptomatologiei │ │ │ │ │ clinice care a motivat │ │ │ │ │ intervenţia (cu referire │ │ │ │ │ dominant la stările lipotimice │ │ │ │ │ sau sincopale). precum şi a │ │ │ │ │ situaţiei patologice care a │ │ │ │ │ necesitat pacingul.49% │Nu se încadrează. │ │ │ │ │. precum şi │ │ │ │ │gradul de perturbare a capacităţii│ │ │ │ │de prestaţie a efortului fizic. forme │ │de stimulator │ │ │asociate cu alte modificări │ │cardiac │ │ │patologice cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi purtători de stimulator │Se vor lua în considerare │ │ │ │cardiac (pacemaker) │următoarele elemente: │ │ │ │ │. în │ │ │ │ │condiţii de │ │ │ │ │confort organic. există │ │mai sus │ │ │modificări patologice EKG în afara│ │ │ │ │celor induse de pacing │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . De asemenea. II de inv. implantării de stimulator │ │ │ │ │cardiac. Se│ │ │ │ │vor lua de asemenea în discuţie │ │ │ │ │posib.

disfuncţia ventriculară│ │ │ │miocardului ce se manifestă prin │şi ischemia miocardică. │disfuncţiei diastolice cu │ │ │ │Cardiomiopatii hipertrofice │creşterea presiunii telediastolice│ │ │ │Dg.89% │Gr.evoluţia simptomatologiei │ │ │ │Aceste tehnici sunt indicate │ subiective (crize anginoase) │ │ │ │formelor severe de CI cr. sincope. II de inv. I de inv. reduc riscul │ coronariene. │ │va aprecia │ │genetică. HTA. │ │ │20 mm a VS. se va │ │ │ │ │face încadrarea │ │ │ │ │funcţională (în │ │ │ │ │caz de deficienţă │ │ │ │ │uşoară cu │ │ │ │ │incapacitate │ │ │ │ │35-49%. │ │ │ │ │Bolnavii vor fi │ │ │ │ │supravegheaţi │ │ │ │ │atât ca evol. asociate cu disfuncţie│este dispneea. │ │ │ │ │în raport de │ │ │ │ │evoluţia │ │ │ │ │ulterioară. eventual │ │ │40 ani │ │protezare │ │ │ │ │mitrală.│. vor fi │ │ │ │ │depensionaţi în │ │ │ │ │raport de locul │ │ │ │ │de muncă). │ │ │CMH. │Hipertrofie uşoară (13-15 mm) a │ │evoluţia. suprimă sau │ distal şi modificările parietale│ │ │ │diminuează simptomatologia clinică│ globale.existenţa restenozărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │CMH se caracterizează prin HVS │VS. │ │ │ │Cu toate acestea. ele sunt │. gradientul│ │ │ │afecţiunile primare ale │subaortic. │ │ │ │(fenomene ischemice majore. de │ │ │ │ │mediu favorabile. presincopa sau sincopa │ │ │ │Acuze subiective variabile. modificarea caracteristică a ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │pulsului carotidian şi mişcare │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │pectorală. în cond. Alte tulburări sunt angina │ │ │ │evidenţiabile EKG. │ │ │Dacă s-a produs o ameliorare │ │Se recomandă │ │ │clinică evidentă.│ │stimulatorului a permis doar │ │ │ │ │regularizarea ritmului cardiac. ablaţia │ │ │ │ │transcaronară a │ │ │ │ │hipertrofiei │ │ │ │ │septale) │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ cardiomiopatie hipertrofică │ │ │ │restenozări. cu stare │ │activităţi │ │ │funcţională satisfăcătoare. │ │ │muncii │ │Dacă HV se însoţeşte de obstrucţie│ │ │profesionale.dimensiunile lumenului vascular │ │ │ │a mortalităţii.evoluţia aspectului EKG după │ │ │ │indicate din ce în ce mai mult. │ │mici.existenţa semnelor fizice ale │ │ │ │iar pe de altă parte sunt │ afecţiunii generatoare de CI cr. │ │ │capacitatea de │ │În această formă dg. │ │ │ │răspund puţin la medicaţia uzuală. consecinţa │ │ │ │cardiacă. │şi moartea subită │ │ │ │nespecifice (angor. │ │ │ │apărea după aplicarea lor │ tulburări paroxistice de ritm. sau dacă s-au│ │ │ │ │produs restenozări sau infarct │ │ │ │ │miocardic acut post intervenţie │ │ │ │Bolnavi după transplant de cord │ │ │ │ │(după 6-12 luni) Aprecierea se va │ │ │ │ │face în raport de funcţionalitatea│ │ │ │ │noului organ şi fenomenul de rejet│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatiile reprezintă │Sunt dependente de HVS. în │ │interesând în special SIV. │ │răspunsul la │ │sau/şi HVD obişnuit asimetrică. │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . în │ │ │raport de │ │absenţa unei cauze cardiace sau │ │ │solicitările │ │sistemice. │CMH asimptomatice cu toleranţă la │ │monitorizaţi se │ │Boala fiind cu transmisie │eforturi mici şi medii. dar cu│ │pe locuri de │ │ │dispnee la efort mediu şi mare. importante sunt AHV. prezintă │ │ │ │ │dispnee la eforturi mici şi chiar │ │ │ │ │în repaus şi au risc vital crescut│ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi după By-pass coronarian │Aprecierea tulb. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │tulburări de ritm. │ │ │ │a bolnavului │. insuficienţa │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .69% │Gr.funcţia contractilă a │ │ │ │ │ miocardului. │ intervenţie. dilataţie sau │domină ca tulburare funcţională │ │ │ │restricţie. │ │ │În situaţia în care │ │ │ │ │simptomatologia şi tulburările │ │ │ │ │funcţionale accentuate persistă şi│ │ │ │ │după aceste tehnici. tromboze etc. │ │ │ │ │dar care. în special CMO cu │ │ │ . se │ │sistolică ventriculară dinamică │ │ │va aprecia │ │este o CMH obstructivă. au capacitate │ │ │ │ │funcţională mult redusă.49% │Bolnavii vor fi │ │VS). a │ │ │ │ │bolii cât şi ca │ │ │ │ │adaptare la muncă │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .│ │ │ │cunoscute complicaţiile ce pot │ (ateroscleroze aortice. mai │ │ │(echo) cu tulburări de ritm grave.gradul şi lungimea stenozei │ │ │ │cardiacă. cu AHC │ │miectomie │ │ │de moarte subită la mai puţin de │ │septală. III de inv. │ │ │ │ │. prin natura şi amploarea│ │ │ │ │modificărilor morfofuncţionale │ │ │ │ │cardio-vasculare. II de inv.) │ obstructivă). echo şi Rgr. cu │ │profesionale cu │ │ │atenuarea manifestărilor │ │solicitări │ │ │patologice EKG în absenţa │ │mici/medii în │ │ │complicaţiilor │ │absenţa │ │ │ │ │factorilor │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu. III de inv. HVS până la │ │solicitări energ. care │ după intervenţie. │ │muncă cu │ │ │crize anginoase rare. funcţionale se va│ │ │ │sau angioplastie coronariană (cu │face în raport de: │ │ │ │balon cu endo proteze. │ │ │Bolnavii simptomatici la efort mic│ │Se va aprecia │ │ │şi repaus la care apare marcată │ │oportunitatea │ │ │HVS (peste 20 mm) cu obstrucţie │ │intervenţiei │ │ │evidentă a căii de ieşire a VS │ │chirurgicale. stenturi) │. Bolnavii │ │ │ │ │vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi. │ │ │ │căci induc o mai bună performanţă │. │ │ │antecedente (repetitive). Ceea ce │ │ │ │hipertrofie. HVS şi hipertrofia septală │a VS. se pune pe │ │ │muncă │ │SS. │ │anterioară a valvei mitrale (SAM) │Bolnavii paucisimptomatici în │ │Pot lucra numai │ │evidentă echografic │repaus şi la eforturi mici. │ │ │ │accidentelor coronariene majore şi│.100% │Gr.89% │Gr.69% │Gr.│ │ales în MCO │ │ │cu sincope sau presincope în │ │(miotomie. │ │ │tratament şi.

mărită. │ │arterială cu afectarea consecutivă│evoluând cu remisiuni frecvente. │ │ │ │ │ritm.este │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . şoc │ │ │ │ │apexian fix. VD şi circulaţiei │semne de încărcare pulmonară şi │ │ │ │pulm. microvoltaj. III/IV cu tulburări │ │ │ │ │severe de ritm şi/sau conducere cu│ │ │ │ │tromboze intracavitare │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . creşterea mare a │ │ │ │pericardita constrictivă │presiunii venoase │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Pericardita cronică se constituie │Constituirea unei pericardite │ │ │ │prin persistenţa în timp a unei │cronice constrictive este adesea │ │ │ │pericardite lichidiene sau │îndelungată putând să apară la un │ │ │ │printr-un proces inflamator cronic│timp variabil de la pericardita │ │ │ │cu scleroză şi calcifiere care │acută (luni până la ani). cu semne de │ │respecta │ │EKG apare HAD. │ │ │Pericardita cronică constrictivă │ │ │ │ │cu insuficienţă cardiacă severă.. tulburări de │ │ │energetice mici. │ │ │CMD cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă. tulb. li se │CMD cu dispnee la efort mare şi │ │Pot lucra numai │ │adaugă Rgr.│ │insuficienţă cardiacă NYHA IV. EKG şi │ │manifestă.89% │Gr. presiune │ │ │ │ │diastolică crescută. Echo-cord │ │ │ │ │aspect specific de pericardită. │la expunere la iritanţi │ │bronhopulmonari.69% │Gr. deviaţie axială QRS│HAD şi mai ales HVD radiologice. În CPC parenchimatos la│ │ │Rgr. │rezervat prin evoluţie progresivă │ │ │ │CMD se prezintă sub forma unei │a insuficienţei cardiace. │ │afecţiuni ale parenchimului │arată capacitatea de efort în │ │excesive). │ │ │ │ │ireveresibil. se pune pe dispnee. dilatarea ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ . II de inv. al mecanismului │ │ │ │ │imunologic şi al factorilor │ │ │ │ │genetici │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Semnelor fizice obiective de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . circulaţie │tulburări de ritm episodice │ │solicitări │ │pulmonară încărcată. HVD (Rgr. cu│ │ │ │dimensiunea Ad. II de inv. │ventilatorie medie.V 3. I de inv. │ 90 . III de inv. │ │ │Starea după pericardita acută ca │ │ │ │ │şi pericardita cronică │ │ │ │ │constrictivă cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale (dispnee) la eforturi │ │ │ │ │mari şi medii.. semne de stază │ │ │ │Tabloul clinic este asemănător cu │periferică. tulburări grave de │ │ │ │ │ritm şi sincope frecvente care │ │ │ │ │împiedică autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatia dilatativă (CMD) . echo aduce │ventilatorie accentuată.. Prognosticul este │ │ │ │fracţie de scurtare 30%).. Ex. Testul de efort │ │la temp. │ │va aprecia │ │Deşi cauza CMD este necunoscută. │ │ │ │ │ireversibilă. │ │HVD apare rar în CPC │Bolnavii cu disfuncţie │ │ │ │parenchimatos. În CPC vascular. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . care arată│mediu. │ │ │ │ │Radiografia cordului cu pulsaţii │ │ │ │ │reduse şi calcificări pericardice. │ │dr. III de inv. scăderea │ │ │ │cm/m) şi disfuncţie sistolică │perfuziei şi alterării biochimice │ │ │ │(fracţie de ejecţie < 45% sau │musculare. ireversibilă sau cu │ │ │ │ │sechele grave după accidente │ │ │ │ │embolice care împiedică │ │ │ │ │autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiopatia restrictivă este │Evaluarea se va face în raport de │ │ │ │foarte rară la noi în ţară. (sg. │ │ │cu semne de insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III sau IV cu tulburări de │ │ │ │ │ritm sau conducere. sau a│dispnee decât la eforturi mari sau│ │la iritanţi │ │unei boli congenitale). │ │recomandările mai │ │la dr. aspect de rS în │EKG şi Echo │ │sus amintite │ │precordiale V 1V 5 uneori T ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │negativ V 1 .100% │Gr. II accentuat în focarul │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │Pentru locul de │ │pulmonar ex.│ │ │ │ │jugulograma cu "a" şi "V" ample şi│ │ │ │ │"y" adânc la cateterism. │ │ritm. │ 20 . │ │ │ │ │turgescenţa jugulară. │ │ │ │Dg. TA scăzută. │ │pulmonar sau ale cutiei toracice │limite fiziologice │ │Bolnavul va fi │ │(CPC parenchimatos) sau apare prin│ │ │monitorizat │ │afectarea primară a vaselor │ │ │efectuându-se │ │pulmonare (CPC vascular). ex. │ │insuficienţă cardiacă. echo. creşterea │evoluţia bolii este rapidă │ │ │ │în volum a abdomenului.│Date fiind fenomenele de │ │ │ │se caracterizează printr-un │insuficienţă cardiacă. crize anginoase rare. │ │ │ │ │hepatomegalie. │dacă au toleranţă bună la efort │ │capacitatea de │ │se acceptă rolul etiopatogenic al │ │ │muncă. ascită EKG. După │ │ │ │realizează o constricţie a inimii.69% │Gr. │deficienţă funcţională uşoară. Rx │HAD. I de Inv. clacment sau clic │ │ │ │ │pericardic. de inv. cu dilatarea art. II de inv. mărirea cavităţilor cu │ │ │fără expunere la │ │diminuarea contractilităţii. cu │ │ │ │informaţii privitoare la │hipoxemie şi hipercapnie medie. pulmonară │ │semnele bolii de bază se adaugă ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │semnele de încărcare a cordului │Deficienţă funcţională medie │ 50 . Aspect EKG de │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .7 │la efort prin DC scăzut. fără semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │hipodiastolică │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Pericardica cronică constrictivă │ 70 . cu deficienţă │ │muncă se vor │ │pulmonare şi mărirea inimii dr.│apariţia manifestărilor majore. situaţie│ │ │probe vent. │ │infecţiei virale. ischemie │ │ │ │ │difuză. Bolnavul nu prezintă │ │(lipsa expunerii │ │unei afecţiuni a inimii stg.49% │Nu se încadrează │ │afecţiunea caracterizată prin HTP │Afecţiunea pulmonară cronică │ │în gr. EKG. │ │ │factori fizici │ │eventual tromboze intra-cavitare │ │ │nefavorabili │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . EKG şi echo) │ │ │ │arată inima dr. │ │ │Bolnavii cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III. fără cauze aparente.). │ │Necesită măsuri │ │a VD ca urmare a unor boli ce │cu tulburări ventilatorii uşoare.79% │Gr. ele sunt │ │ │ │ventricul dilatat (dimensiune │dominate de dispnee şi intoleranţă│ │ │ │internă telediastolică a VS 2. se │ │globală.│mari şi medii. │dispnee. │ │de protecţie la │ │tulbură primitiv funcţia şi/sau │care produce o uşoară încărcare a │ │locul de muncă │ │structura plămânului (în lipsa │cordului dr. cu dispnee de │ │ │ │ │repaus sau la efort mic determină │ │ │ │ │deficienţă accentuată │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă. │ │ │solicitările │ │iniţial stânga dar frecvent │CMD în faza iniţială pot avea │ │profesionale. III de inv. Rx. │ │activităţi cu │ │cardiomegalie.89% │Gr.49% │În raport de │ │insuficienţe cardiace progresive.100% │Gr.69% │Gr. zgomote cardiace │ │ │ │ │asurzite. │ │în care HTP arterială este │ │ │oximetrie. │ │CPC poate fi consecinţa unor │bronho-pulmonari. │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cordul pulmonar cronic .

│ 20 .stadiul IV . │ │ PERIFERICE │. ireversibilă.19% │Nu se încadrează în gr.Diagnosticul pozitiv se bazează pe: descrierea simptomelor.│art. dureri în decubit . CPC prin tromboembolism │ │ │ │ │pulmonar (embolii mici şi │ │ │ │ │repetate).ischemie de efort cu claudicaţie intermitentă.49% │Necesită schimbarea locului │ │ │ │ │de muncă (dacă este cazul) şi │ │ │ │ │urmărirea continuă a evoluţiei │ │ │ │ │bolii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. arterită temporală. RMN. .arteriopatii de st. a topografiei.89% │Gr. angiografia cu substanţă de contrast. durere de repaus şi evidenţierea lipsei pulsaţiilor arteriale în teritoriile afectate. în │ │ │ asociate şi cu alte localizări │ │funcţie de locul de muncă. leziunii stenozante şi a precizării reversibilităţii leziunilor tisulare.stadiul III ischemie de repaus. cu hipoxemie şi hipercapnie │ │ │ │ │evidentă.rare (trombangeită obliterantă. I de inv. dislipidemii şi cu celelalte explorări paraclinice (EKG. . prin transductor transcutanat (N: 70  10 mmHg).  arteriopatii neaterosclerotice . . claudicaţie intermitentă. cu semne de│ │ │ │mitrală sau un sindrom Eisenmenger│insuficienţă cardiacă dr. I │ │Necesită monitorizare cu │ │ │ │ │urmărirea evoluţiei afecţiunii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în gr. │ │ │.arteriopatii de st.Fontaine: . care │ │ │ │ │conduc la pierderea capacităţii de│ │ │ │ │autoservire │ │ │ └──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE ARTERELOR PERIFERICE .Explorarea paraclinică trebuie completată cu investigarea factorilor de risc metabolici pentru ateroscleroză: DZ.69% │Monitorizarea continuă. de inv. . cu │ │ │ │evidenţia tromboze pulmonare iar │presiunea venoasă crescută. │ │ │ │şi va arăta dimensiunile VD. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . │EKG. edeme maleolare. alte arterite). . II de inv. │ │ │ │ │manifestă. AD şi│(hepatomegalie. cu semne de CPC │ │ │ │ │vascular manifest.absenţa oricărui simptom de ischemie. II b. cerebrale. necroză. │ 50 . │ │periferică severă. .stadiul II . O scintigramă pulmonară poate │turgescenţă jugulară). determinarea presiunii parţiale a oxigenului în ţesuturi. ┌────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │invalidantă │ │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ARTERIOPATII│Fără deficienţă funcţională │ 0 . de inv. │Bolnavii cu afecţiune pulmonară. │ │ │ │EKG apar semne manifeste de HVD. Clasificarea Leriche . II a. . cu │ │ │ │un cateterism permite măsurarea │semne manifeste de HVD sau CPC pe │ │ │ │presiunilor. pulmonare şi circulaţia │Deficienţă fucţională accentuată │ 80 . │ │ │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │ │ │ │minime sau cu ortopnee.Explorări paraclinice: oscilometrie.stadiul II a. Dg. examen Doppler. │cu disfuncţie ventilatorie │ │ │ │Echo cord va exclude o stenoză │accentuată sau severă. cu semne │ │ │ │ │de insuficienţă cardiacă dr.stadiul II b. echografie. │ │ │ │AP. tomodensimetria .100% │Gr.claudicaţie la mai puţin de 200 m de mers . │ │ │. mezenterice.Etiologie:  ateroscleroza sistemică în 90% dintre cazuri.Bolile arterelor periferice reprezintă o importantă patologie cardiovasculară datorită incidenţei ridicate şi problemelor complexe de diagnostic şi terapie pe care le ridică. .arteriopatii de st.este limitată la explorarea aortei în dg. anevrismelor şi disecţiei aortice. poate│ │ │ aterosclerotice │ │lucra şi cu normă întreagă │ . examen Doppler pe carotide. trebuie completat cu aprecierea stadiului arteriopatiei. III de inv. . la care se asociază prezenţa semnelor obiective de ischemie tisulară. singurul semn de boală este obstrucţia vasculară diagnosticată clinic sau prin metode de explorare.ischemie de repaus: dureri în decubit şi tulburări trofice cutanate cu ulceraţii.claudicaţie la peste 200 m de mers . gangrenă la vârful degetelor sau picior.stadiul I . explorarea funcţiei renale) pentru identificarea altor determinări aterosclerotice: coronariene.Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare = afecţiunea arterială obstructivă care determină reducerea progresivă a lumenului vascular şi a fluxului sanguin spre membre. echografia intravasculară.

diminuă efcienţa forţei de propulsie sau cresc în mod critic coagulabilitatea sanguină.Dilatarea reţelei venoase superficiale de deviaţie.Modificările tegumentelor: netede. . │ │ │duc la tulb. .Edemul: poate constitui unica manifestare a unei TVP. . în raport cu gradul. . │ │ │.Consecinţele fiziopatologice şi clinice ale perturbării circulaţiei venoase pot fi uşoare şi nesemnificative sau extrem de grave.pot modifica anatomic sau funcţional peretele venos.Tomografia computerizată. Stabilirea unui diagnostic precoce al TVP este deosebit de importantă. nelinişte sau anxietate.arteriopatii st. de obicei puţin aderent într-o venă profundă. .Cordonul venos trombozat: poate fi palpat în zonele accesibile şi este uşor sensibil.Manifestări de vecinătate şi la distanţă: hidartroză şi adenopatii regionale. .Diagnosticul de TVP se face pe baze clinice: existenţa factorilor de risc pentru TVP constituie un element important.Manifestări generale: febră moderată. funcţionale grave şi│ │ │ │ │necesită îngrijire permanentă │ │ │ └────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────┘ INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ . .79% │Gr.Ex. . III şi IV │80 . Tabloul clinic . deoarece extensia trombozei este cel mai adesea rapidă. .89% pt. . boala este potenţial letală (prin embolie pulmonară) sau invalidantă (prin sindrom post-trombotic). atunci când datele clinice sunt incomplete.Bolile venelor reprezintă un capitol important de patologie cardiovasculară. tahicardie.Scintigramă.Ex.Suspiciunea clinică de TVP trebuie confirmată sau infirmată prin mijloacele paraclinice.Pletismografia prin impedanţă. localizarea şi durata modificărilor.intraluminale.Cauzele afectării venelor . Mijloace de explorare paraclinică . . externe . . .arteriopatii cu amputaţii ce │ 90 .│ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ 70 .Determinarea radioimunologică a fibrinopeptidei A. .100% │Gr. Diagnostic . lucioase şi subţiate şi cu t locală uşor crescută. Tromboflebitele superficiale (TFS) . .Venografia radioizotopică.Rezonanţă magnetică nucleară. inclusiv valvulele. . . .Ex. . parietale. I de inv.Venografia prin prelucrare electronică (digitală) a imaginii.Durerea: este medie sau uşoară în relaţie cu gradul edemului. echografic bidimensional cu compresie.Venografia (flebografia) ascendentă convenţională. echografic Doppler-color.│Se va aprecia oportunitatea │ │ │ │ st. IV │intervenţiei chirurgicale │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │. bidimensional dublu. prin incidenţa lor deosebită şi prin problemele de terapie şi profilaxie pe care le ridică. Tromboza venoasă profundă (TVP) denumită şi flebotromboză acută sau uneori tromboflebită profundă este o afecţiune datorată producerii unui trombus. II de inv.

răspunsul la tratament II. ocazional .forma clinică ..fenomenele inflamatorii dispar spontan în câteva zile sau săptămâni.Sunt afecţiuni inflamatorii. pe demonstrarea clinică sau prin investigaţiile paraclinice ale unei obstrucţii venoase. │ │ │ varice gigante cu edem │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ │ │ │ │ tulburări trofice │ 60 .prezenţa complicaţiilor . un proces inflamator propagat de la structurile din vecinătate. provocate de administrarea intravenoasă de substanţe iritante.stadiul evolutiv .vena afectată apare sub forma unui cordon ferm.fără nici o cauză decelabilă. II de inv. însoţite de formarea de trombuşi aderenţi. Cauza: varicele.59% │Gr.39% │de invaliditate. III de inv. Tabloul clinic  edem  ectazia venelor subcutanate  modificări cutanate trofice  ulcerul de gambă Diagnostic  Diagnosticul pozitiv se bazează pe prezenţa edemului cronic caracteristic circulaţiei vicariante subcutanate şi a eventualelor modificări cutanate la bolnavi cu antecedente de TVP sau condiţii favorizante pentru aceasta. Elemente clinice . dureros la presiune sau spontan . Elemente funcţionale 1.79% │Gr. │ │ │ impotenţă funcţională │ │ │ │ │ tromboflebite profunde repetate│ │ │ └───────────┴─────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ AFECŢIUNILE RESPIRATORII CRITERII DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII ŞI A GRADULUI DE INVALIDITATE ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORII Stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate în afecţiunile respiratorii se bazează pe: I. │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în grad │ │ │ dilataţii arciforme cu │ 20 . unele boli cu tropism vascular. SINDROMUL POST TROMBOTIC (SPT)  reuneşte manifestările clinice ale hipertensiunii venoase cronice din sistemul venos profund. ┌───────────┬─────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ funcţională │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională: │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │ varice simple │ 0 . Tabloul clinic . evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică . de regulă circumscrise şi abacteriene ale pereţilor venelor subcutanate. │ │ │ pachete varicoase │ │Schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │nefavorabil prin temperaturi│ │ │ │ │ridicate şi ortostatism.19% │invaliditate. │ │ │ hipertensiune venoasă │ │Schimbarea locului de muncă. leziunile intimale. urmare a unei tromboze venoase profunde (TVP) vindecată cu sechele.│ │ │ ortostatică │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 40 .

severitatea disfuncţiei ventilatorii pe baza reducerii ventilaţiei maxime (V(max)) sau a VEMS faţă de valoarea prezisă.2. │ │ N │ ├──────┴──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │DEBITE VENTILATORII │ DVR │ DVO │ DVM │ SODD │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │VEMS │ v │ v │ v │ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │VEMS/CV x 100 │N sau ││ v │ v │ N │ . Evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică 1a. tipul disfuncţiei ventilatorii 1b.) III.completă. teste de mecanică pulmonară. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ ^│ │ ^ │ │ │ │CPT │ v │N sau ││ v. abscesul pulmonar cronic. teste de transfer gazos prin membrana alveolo-capilară. prezenţa chimiorezistenţei  vindecare .diagnosticul pozitiv şi diferenţial . Elemente funcţionale 1. aprecierea adaptării la efort a sinergiei cordeo-respiratorii prin teste de efort specifice 4. Examenul radiologic pulmonar  este obligatoriu în toate afecţiunile respiratorii  este util pentru: . N. stabilizată)  complianţa bolnavului la tratament. evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi efort) 3. Elemente clinice BPOC  vechimea bolii  durata şi frecvenţa recurenţelor  intensitatea dispneeii  expectoraţia (aspectul cantitativ şi calitativ al sputei)  răspunsul la tratament (nivelul consumului de medicamente) ASTMUL BRONŞIC  frecvenţa crizelor  prezenţa/absenţa simptomelor nocturne  prezenţa/absenţa simptomelor intercritic  necesitatea corticoterapiei orale.Raw. pletismografie cu determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere . 1 . recent stabilizată. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ ^││ ^│ │ │ │CRF │N sau v│N sau ││v. cantitativ) TUBERCULOZA PULMONARĂ  activitatea bolii (activă.evidenţierea complicaţiilor I. tardivă. bronşiectazii.  prezenţa consecinţelor corticoterapiei îndelungate PID (PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE)  intensitatea dispneei  toleranţa la efort SUPURAŢIILE BRONŞICE (bronşite cronice purulente. pioscleroza)  frecvenţa şi durata acutizărilor  expectoraţia (calitativ.urmărirea evoluţiei bolii . Tabel nr. cu sau fără sechele morfofuncţionale II. efectuarea de teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară (determinarea VR şi CRF. etc.Tipul disfuncţiei ventilatorii ┌─────────────────────┬───────┬───────┬──────────┬────────┐ │Volume şi capacităţi │ DVR* │ DVO │ DVM │ SODD │ │ pulmonare │ │ │ │ │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │CV │ │ │ N │ │ N │ │ │ │ v │ │ │ │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ ^││ ^│ │ │ │VR │N sau ││N sau ││v.

8.35 .0.valori normale 95% .2 mmHg semnifică hipoxemie  p(a)CO2 .scade în cazul tulburării importante a oxigenării la nivelul plămânului  pH .presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sistemic (p(a)O2) .pH-ul sângelui arterial sistemic  p(a)O2 . funcţionale.saturaţia cu oxigen a hemoglobinei din sângele arterial sistemic .45 (medie 40 mmHg) .50 w la bărbaţi │ │ │ │ 60 .60 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │MEDIE │ 59 . 2.creşterea valorilor peste 45 mmHg semnifică hipercapnie  SaO2 .80 w │ │ │ < (VEMS . Ventilaţia maximă indirectă nu este un parametru obligatoriu pentru stabilirea severităţii disfuncţiei ventilatorii. 2 .100 mmHg (valorile scad cu vârsta) .40% │ 80 .valori normale 78 .0.35 = acidoză ─┐ aceste abateri ├ .ind.scăderea valorilor p(a)O2 sub valoarea medie prezisă .7.prezis) VEMS(prezis) x 30 VEMS(prezis) II.valori normale 7. radiologice.Severitatea disfuncţiei ventilatorii (şi capacitatea maximă de prestaţie C(pmax) corespunzătoare) ┌───────────────────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ DISFUNCŢIE │ V(max)(VEMS)% din │ C(pmax) │ │ │ valoarea prezisă │ │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │FĂRĂ │VEMS(prezis)  0.valori normale 35 .actual) VEMS(actual) x 30 VEMS(actual) ─────────────────% = ─────────────────% = ────────────% V(max.├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │FEF25_75 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50/CV │N sau ││ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │V(max) │ v │ v │ v │ N │ └──────┴──────────────┴───────┴───────┴──────────┴────────┘ DVR = disfuncţie ventilatorie restrictivă DVO = disfuncţie ventilatorie obstructivă DVM = disfuncţie ventilatorie mixtă SODD = sindrom obstructiv distal discret Tabel nr.45 (< 7.84 (bărbaţi)│ >= 100 w la bărbaţi │ │ │ VEMS(prezis)  0.62) >= 60% │ 80 .presiunea parţială a bioxidului de carbon în sângele arterial sistemic (p(a)CO2) .84) >= 60% │ 100 . În stabilirea deficienţei funcţionale se ţine seama de întreg complexul de date clinice.62 (femei) │ >= 80 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │UŞOARĂ │ < (VEMS . Evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi la efort)  parametrii măsuraţi sunt: . Raportarea procentuală a VEMS(actual) la valoarea prezisă (teoretică) furnizează aceeaşi informaţie V(max. Severitatea disfuncţiei ventilatorii nu conduce automat la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate.50 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ)│ < 40% │Test de efort contraindicat│ └───────────────────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┘ Notă I.ind.

teste de mecanică pulmonară  determinarea compleanţei statice (C(st)) . Aprecierea adaptării la efort a sinergiei cardio-respiratorii 3a.50 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ < 50 │ < 50 │ └─────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────┘ 4.70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ) │ > 70 │ └────────────────────┴───────────────┘ 3.> 7. evaluarea capacităţii maxime de prestaţie (C(pmax)) pe baza parametrilor circulatori ┌────────────────┬──────────────────┐ │ C(pmax) │ INTENSITATEA │ │ │ EFORTULUI (W) │ ├────────────────┼──────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 150 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 150 . determinarea volumului rezidual (VR) pentru evidenţierea hiper inflaţiei în sindromele obstructive.80 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 80 .Severitatea hipercapniei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPERCAPNIE │ paCO2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ 45 .35 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │GRAVĂ (risc letal) │ < 35 │ └────────────────────┴───────────────┘ Tabel nr. ┌──────────────────────┬───────────────────────┐ │ Creşterea VR faţă de │ Gradul hiperinflaţiei │ │ valorile prezise (%) │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ <= 150 │ UŞOARĂ │ │──────────────────────┼───────────────────────┤ │ 150 . după intensitatea efortului (în watt) care poate fi desfăşurat timp de 5' fără modificarea p(a)O2 ┌─────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────┐ │ Capacitate de efort │ Intensitatea efortului │ Reducerea capacităţii │ │ │ (watt) │ de efort (%) │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 100 (bărbaţi) │ 0 │ │ │ >= 80 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 100 .180 │ MEDIE │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ > 180 │ ACCENTUATĂ │ └──────────────────────┴───────────────────────┘ 4b.45 = alcaloză ─┘ sunt corelate cu p(a)CO2) Tabel nr.Severitatea hipoxemiei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPOXEMIE │ p(a)O2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ <= 70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 69 .50 (bărbaţi) │ 50 │ │ │ 70 .70 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ MEDIE │ 80 . 4 .60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 60 . Teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară 4a.110 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │MEDIE │ 110 .60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 59 .80 (bărbaţi) │ 75 │ │ │ 80 .35 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │GRAVĂ │ < 35 │ └────────────────┴──────────────────┘ 3b.45 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │SEVERĂ │ 44 . 3 .

zilnic │b) hipoxemie │zilnic │ │ │ │ │ MODERAT │ │şi crize nocturne │medie la efort │b. │uşoară │inhalatorie │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │intermitente │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptome moderate │a) DVO medie │a. 2.│ simptome uşoare │obstructivă │b) corticoterapie │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │intercritic.CO)(%) │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │UŞOARĂ │ > 60 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │MEDIE │ 59 .CO) scăzut în fibrozele interstiţiale difuze) ┌─────────────────────┬──────────────┐ │ALTERAREA DIFUZIUNII │ REDUCEREA │ │ │ T(L.C(st) > valoare medie prezisă + 0. hiperinflaţie pulmonară │b) reducere medie │MEDIE │ b) 60-65% │ III │ │ │medie.50 = hipercomplianţă C(st) < valoare medie prezisă . III-IV │hipoxemie accentuată la efort │ │ │ b) 80-89% │ │ │ │b) prezenţa CPC şi hipoxemie de repaus│ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forme severe în │ │Necesită îngrijire pentru │ │ 90-100 │ │ │stadiul de │ hipoxemie severă │activităţi cotidiene şi/sau │ │ a) 90-95 │ I │ │insuficienţă │ hipercapnie severă │igienă personală │GRAVĂ │ b) 95-100 │ │ │respiratorie cronică│ acidoză respiratorie │a) ocazional │ │ │ │ │sau complicate cu │ │b) permanent │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │ │cardiacă dreaptă │ │ │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┘ ASTMUL BRONŞIC ┌─────────────┬─────────────┬────────────────────┬───────────────┬───────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │Forma clinică│ Număr de │Simptome intercritic│ Funcţional │ Tratament │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ │ crize │ şi nocturn │ │ │ │funcţională│invaliditate│ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ UŞOR │< 1 .2/săpt.9 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ > 0.0.9 │ └───────────────┴────────────────────┘ 4c.3 . tuse). cu │ │ │ 70-89% │ │ │simptome permanente.2/săpt.2/săpt.19% │ │ 0 │ │ │(ocazional) │< 2/lună │ventilatorie │inhalator în criză │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │ crize nocturne │disfuncţie │a) beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │> 2/lună │ventilatorie │inhalator la nevoie│ 20-49% │ │ │ │ MODERAT │> 1 .100% (deficienţă funcţională globală gravă).│medie. Exacerbări│repaus cu │ tratament │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │ │ │frecvente │normocapnie(!) │prelungit │ b) 80-89% │ │ │ .0.89% (deficienţă funcţională globală accentuată). II-III │b) DVO medie. Insuficienţa respiratorie decompensată (hipoxemie cu hipercapnie şi acidoză respiratorie) determină incapacitate de 90 . corticoterapie │ 50-69% │ │ │ │ INSUFICIENT │> 1 .│hiperinflaţie pulmonară accentuată.40 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │GRAVĂ │ < 40 │ └─────────────────────┴──────────────┘ 1. ca şi insuficienţa pulmonară manifestă (hipoxemie cu hipercapnie de repaus) determină incapacitate 70 .│crize nocturne │fără disfuncţie│beta(2) mimetice │ 1 .0. teste de difuziune alveolo-capilară (măsurarea factorului de transfer gazos .6 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │MEDIE │ 0. hiperinflaţie pulmonară uşoară │a) reducere UŞOARĂ dau MEDIE│ │ a) 50-59% │ │ │dispnee grd. │continuu. creştere Raw medie │c) reducere medie │ │ c) 65-69% │ │ │ │c) se adaugă hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma severă cu │a) DVO accentuată (severă).50 = hipocomplianţă  determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere (Raw)  valori normale 0. BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC) ┌────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Funcţional │ Adaptare la efort │Deficienţă │ │ Grad de │ │ │ │ │funcţională│Incapacitate│invaliditate│ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma uşoară cu │a) sindrom obstructiv distal │ │ │ 20-49% │ │ │simptome permanente │b) disfuncţie ventilatorie obstructivă│păstrată │UŞOARĂ │ a) 20-29% │ 0 │ │ │(DVO) uşoară │ │ │ b) 30-49% │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma moderată cu │a) disfuncţie ventilatorie obstructivă│ │ │ 50-69% │ │ │simptome permanente. beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │intercritic.T(L.22 KPa/1sec ┌───────────────┬────────────────────┐ │ Creşterea Raw │ Valori (KPa/1sec) │ ├───────────────┼────────────────────┤ │UŞOARĂ │ 0. │ Hipoxemie │ crize scurte │ 70-89% │ │ │ │ SEVER │ > 5/săpt.6 . │Reducere accentuată │ACCENTUATĂ │ a) 70-79% │ II │ │dispnee grd.│mai mult de 1 pe │cu hipocapnie │inhalatorie zilnic │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │ CONTROLAT │ │săptămână │ reducere │Se adaugă la │ b) 60-69% │ │ │ │ │ │ │medie a │tratament │ │ │ │ │ │ │ │capacităţii de │bronhodilatatoare │ │ │ │ │ │ │ │efort │retard │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptomatologie │ DVO │ │ │ │ │ │ │ │accentuată │accentuată │Necesită corticote │ │ │ │ │ │ │intercritic (dispnee│(severă) │rapie orală │ │ │ │ │ │ │de efort. Cordul pulmonar cronic (cpc) documentat clinic şi prin investigaţii de laborator.

I │< 2 luni/an │ complet │ 1-19% │ │ 0 │ │ fără disfuncţie ventilatorie │ │reversibile│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie uşoară │ │ │ │ │ │ │ bronhoree │ │ │ 20-49% │ │ │ │a) 50-60 ml/24h în cursul puseelor│< 2 luni/an │ complet │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │supurative │ │reversibile│ b) 30-49% │ │ │ │b) bronhoree peste 60 ml/24h în │ │ │ │ │ │ │timpul puseelor supremative │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie medie │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree >70 ml/24h în timpul │ │ │ │ │ │ │puseelor supurat. bronşiectazii supurate  supuraţii pulmonare . reducere │ │ │ │ │ │ │eforturi de │uşoară │ │ │ │ │ │ │intensitate medie │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │scădere medie a │ │ │ │ │ │Stadiul II │ │T(L. supuraţii pulmonare difuze pioscleroză pulmonară SUPURAŢII BRONHOPULMONARE ┌──────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Clinic şi funcţional │ Durata │ Control │Incapacitate│Deficientă │ Grad de │ │ │recurenţelor│terapeutic │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ pusee supurative episodice │ │ │ │ │ │ │ dispnee gr. II) │ │efort │ │ b) 60-69 │ │ │ │ │ │hipoxemie medie de │ │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │DVR │reducere accentuată │ │ │ │ │ │ │accentuată │a difuziunii │ │ │ │ │ │Stadiul III │+ sindrom │alveolo . I │ │ │ │ │ │ │ reducere uşoară a capacităţii de│ │reversibile│ 50-69% │ │ │ │efort │ │ prin │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │b) bronhoree 80 m//24h în timpul │ │ tratament │ b) 60-69% │ │ │ │puseelor suprem. dispnee│ Hipoxemie │+ tratamentul │ │ │ │ │ │ frecvente │continuă în evoluţie│severă repaus │complicaţiilor │ 90-100% │ │ │ │ GRAV │ diurne şi │CPC.co) │ │ 50-69% │ │ │ │(dispnee │DVR medie │hipoxemie medie de │reducere medie│ a) 50-59 │ MEDIE │ III │ │gr. normal │ │ │ │ │ │ │ │b. │cu │a) necesită │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ │ nocturne │ICD │hipercapnie(!!)│îngrijire │ b) 95-100% │ │ │ │ │ │ │ │ocazională │ │ │ │ │ │ │ │ │a) necesită │ │ │ │ │ │ │ │ │îngrijire │ │ │ │ │ │ │ │ │permanentă │ │ │ │ └─────────────┴─────────────┴────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE ┌──────────────────┬────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Stadiul │ Disfuncţia │ Schimbul gazos │ Adaptare │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ evolutiv │ventilatorie│ │ la efort │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │a. │> 2 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr. III) │distal sau │la eforturi mici │ │ b) 80-89% │ │ │ │semne de CPC │DVM │hipoxemie severă │ │ │ │ │ │ │accentuată │de repaus │ │ │ │ │ │ │(severă) │ │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │Stadiul │ │hipoxemie gravă de │necesită │ │ │ │ │complicat cu │ │repaus cu │îngrijire │ 90-100% │ │ │ │insuficienţă │DVM severă │hipercapnie │ocazională │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │cardiorespiratorie│ │accentuată şi │necesită │ b) 95-100% │ │ │ │ireductibilă │ │acidoză │îngrijire │ │ │ │ │ │ │respiratorie │permanentă │ │ │ │ └──────────────────┴────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ SUPURAŢII BRONHOPULMONARE CRONICE Supuraţiile bronhopulmonare constituie un grup eterogen de afecţiuni caracterizate prin infecţie recurentă sau persistentă .bronşite cronice purulente.de tip supurativ şi care se manifestă clinic prin:  bronhoree purulentă .│ │ │ │ capacitate de│ │ │ │ │ │ │ │ │efort accentuat│ │ │ │ │ │ │ │ │redusă │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │Simptomatologie │ │tratament complex │ │ │ │ │ │ │intercritică │ DVO severă │al bolii de fond │ │ │ │ │ │ crize │invalidantă.capilare │reducere │ 70-89% │ │ │ │(dispnee │obstructiv │hipoxemie accentuată│accentuată │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │gr. scădere uşoară a │a.abscese pulmonare. eventual fetidă sau hemoptoică (în fazele acute depăşind 50 ml/24 h)  dispnee de efort sau repaus  semne generalizate de infecţie Se includ în acest grup:  supuraţii bronşice . I) │ DVR uşoară │transfer gazos │ │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │(T(L.recurentă şi/sau persistentă. │< 3 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr.co)) │ │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │hipoxemie uşoară la │b. păstrată │ │ │ │ │Stadiul I │ │factorului de │ │ 20-49% │ │ │ │(disnee gr. II │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ │ │ reducere medie a capacităţii de │ │ │ │ │ │ │efort │ │ │ │ │ │ .

febrilitate. │ │ │ │pierdere ponderală. abces pulmonar) Sunt afecţiuni determinate de acumularea de lichid purulent în cavitatea pleurală. calcificări pleurale) b) au necesitat tratament chirurgical (decorticare. cu │ │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │cardio-respiratorie │ │ │ 90-100% │ │ │ireductibilă. Pun problema aprecierii incapacităţii şi a deficienţei funcţionale în următoarele situaţii: a) determină sechele importante (palipleurit. │expertizării │parenchim pulmonar │ │ │ │etc.├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie │ │ │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree > 80 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie accentuată la efort de│> 3 luni/an │Parţial sau│ 70-89% │ACCENTUATĂ │ │ │intensitate medie │ │ temporar │ a) 70-79% │ │ II │ │b) semne CPC │ │reversibile│ b) 80-89% │ │ │ │ hipoxemie cu hipercapnie în │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie severă │ │ │ │ │ │ │ bronhoree purulentă permanentă │ │ │ │ │ │ │> 100 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ insuficienţă cardio-respiratorie│ │ │ 90-100% │ │ │ │ireductibilă │ persistent │ineficient │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ necesită îngrijire │ │ │ b) 95-100% │ │ │ │a) ocazională │ │ │ │ │ │ │b) permanentă │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PLEUREZII PURULENTE (emfizemele pleurale. │BK pozitiv │ │ 90-95% │ I │ │necesită asistenţă din │BK negativ │ │ 95-100% │ │ │partea altei persoane │ │ │ │ │ │ocazional │ │ │ │ │ │permanent │ │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ TUBERCULOZA PULMONARĂ STABILIZATĂ În cazul în care la prima revizuire (după 6-12 luni) bolnavii de tuberculoză pulmonară prezintă leziuni stabilizate incapacitatea şi gradul de invaliditate se apreciază după:  severitatea disfuncţiei ventilatorii  severitatea afectării schimburilor gazoase în plămâni  capacitatea de adaptare la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ OPERATĂ În stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate la aceşti bolnavi se va ţine seamă de:  criteriile de activitate a tuberculozei  consecinţele morfofuncţionale ale intervenţiei chirurgicale 1. │perioada de 3 │sau cavitare extinse. │ │indemne anterior │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie lent favorabilă. piotorax.gradul II de invaliditate) timp de 6 luni de la prima expertizare . Bolnavii cu intervenţie chirurgicală pe torace pentru tuberculoză pulmonară prezintă incapacitate de 70-89% (deficienţă funcţională accentuată . toracoplastie). fistule │luni precedând │afectarea unor zone de│ 70-89% │ II │ │bronho-pleuro-parietale. exereză pulmonară. │BK negativ (negativat │ │ │ │ │risc crescut de reactivare │după 6 luni de │ │ 70-89% │ II │ │ │tratament) │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │BK pozitiv în perioada│ │ │ │ │orice formă clinică │de 3 luni precedând │ │ 89% │ II │ │ │expertizării │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │forme cronice severe. caşexie.│BK negativ în │Imagini infiltrative │ │ │ │subfebrilitate prelungită. Aprecierea incapacităţii şi a deficienţei funcţionale se bazează pe:  evoluţia clinică  severitatea disfuncţiei ventilatorii  gradul afectării adaptării la efort conform criteriilor enunţate în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ ACTIVĂ ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Examen bacteriologic │ Examen radiologic │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie gravă.

Pacienţii cu IRC trebuie evaluaţi periodic pentru monitorizarea progresiunii bolii. pensionari de gradul II după perioada de 6 luni în care au evoluat favorabil se consideră că prezintă incapacitate de 50-69% (deficienţă funcţională medie . IRC reprezintă expresia funcţională a diferitelor tipuri de leziuni ale rinichiului (nefropatii. exclude apariţia IRC. uropatii. având o evoluţie progresivă către exitus. conform criteriilor din capitolul introductiv. Dacă se include nefropatia diabetică în categoria nefropatiilor glomerulare primare şi adăugăm nefropatiile interstiţiale. localizate în ambii rinichi sau într-unul singur. caracterizat fiziopatologic prin incapacitatea rinichilor de a-şi asigura funcţiile normale. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. Etiologia IRC este greu de evaluat. datorită leziunilor organice. cu debut lent.asocieri morbide (HTA. în ani de zile. dar frecvenţa poate varia în funcţie de factorii menţionaţi anterior şi de stadiul IRC. Prezenţa de leziuni într-un singur rinichi. AFECŢIUNILE RENALE INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ Insuficienţa renală cronică (IRC) este un sindrom cronic. diabet zaharat) .boala care a produs IRC . În România cauza cea mai frecventă a IRC este boala glomerulară (49%). încadraţi în gradul II de invaliditate. în caz de rinichi unic congenital sau dobândit. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. urmată de nefropatiile interstiţiale (23%). În expertiza medicală a capacităţii de muncă constituie elementul de referinţă pentru stabilirea diagnosticului funcţional şi aprecierea capacităţii de muncă în afecţiunile rinichiului. după 12 luni de la data pensionării de invaliditate sunt încadraţi în funcţie de severitatea afectării funcţiei respiratorii. celălalt fiind sănătos.2.gradul III de invaliditate) pentru încă 6 luni în vederea readaptării progresive la activitatea profesională şi a evitării recăderilor (chiar dacă nu prezintă afectarea funcţiei respiratorii) 3. rezultă că 76% din pacienţii cu IRC din România au una dintre aceste etiologii. deoarece rinichiul sănătos compensează funcţiile pierdute ale rinichiului lezat. Examenele periodice trebuie să includă:  Anamneză . cu etiologie multiplă. când acesta este unic. Viteza de progresie variază în funcţie de: . ireversibile. Caracteristici:  se manifestă după luni sau ani de la vindecarea procesului bacilar  baciloscopie directă constant negativă timp de cel puţin 18 luni (cel puţin 3 culturi)  imagini radiologice nemodificate (controale repetate la câteva luni) Stabilirea incapacităţii şi încadrarea în grad de invaliditate se bazează pe:  severitatea afectării ventilaţiei pulmonare  severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar  adaptarea la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv. malformaţii). SINDROAME POST TUBERCULOASE În acest grup sunt cuprinse formele de tuberculoză pulmonară vindecate cu sechele morfofuncţionale importante.complianţa la regimul igieno-dietetic şi la tratamentul medicamentos Intervalul recomandat dintre examenele periodice este de 3 luni. IRC presupune existenţa de leziuni în ambii rinichi sau într-un singur rinichi.

anual . Ursea) I. În acest stadiu capacitatea de muncă este păstrată.Determinare dimensiuni rinichi (radiologie. K. proteine.natura bolii renale primare .Retenţia azotată se poate menţine constantă timp de mai mulţi ani în condiţiile reducerii masei nefronice.B. lipemie .co-morbiditate Examenele periodice vor urmări evaluarea manifestărilor clinice ale IRC (vezi tabel 1). II. Ca2+. retenţie azotată)  masă de nefroni funcţionali 25-50%  evoluează în două faze: a) faza poliurică. număr trombocite) . picioare) . clavicule. Examen clinic complet  Explorări de laborator . trepidaţii.Colesterol.Examen de urină din 24 ore (densitate. .Examen sumar de urină . Stadiul de deplină compensare (suficienţă funcţională. endoscopie) . PO43-) . acid uric.Uree.  masă de nefroni funcţionali peste 50%. suficienţă cu randament limitat)  funcţie renală normală în repaus.Electroforeză proteine serice (de două ori pe an) .  nu există anemie. Există diverse definiţii ale stadiilor.Radiografii schelet osos (mâini.Ionogramă serică (Na+. Stadiul de insuficienţă renală cronică decompensată (preuremie)  funcţie renală afectată în repaus.  probe funcţionale renale normale. toxice.  homeostazie normală. umiditate. poliurie compensatorie.  masă de nefroni funcţionali 10-25%.anual  Explorări complementare. Stadiul de insuficienţă renală compensată  funcţia renală normală în repaus prin intervenţia mecanismelor compensatorii (hipertrofie funcţională a nefronilor restanţi. Cea mai completă este cea redată în continuare (N. K+. creatinină)  Explorări imagistice: .Fosfataza alcalină serică . uree. hipertensiune. . III. uşor alterată în condiţii de suprasolicitare.Clearance uree .  probe funcţionale renale puţin sau moderat modificate  homeostazie modificată moderat în faza de retenţie azotată fixă. leucogramă. Na. Poate fi necesară schimbarea locului de muncă în cazul în care solicitările energetice depăşesc 700 kcal/8 h sau activitatea se desfăşoară în condiţii de microclimat necorespunzătoare (temperaturi extreme. determinate de: . parcurgând aceleaşi stadii indiferent de boala renală primară.Echilibru acido-bazic . b) faza de retenţie azotată fixă. Stadializarea insuficienţei renale cronice IRC evoluează stadial. trigliceride. hematocrit.  anemie uşoară sau medie N. etc).Clearance creatinină endogenă . creatinină sertice .Hemogramă (hemoglobină.

pericardită uremică .hiponatremie (nefropatie cu pierdere de sare) . Manifestări cardio-vasculare .tendinţă crescută spre arteroscleroză . Astfel deficienţa funcţională poate fi de la uşoară la gravă. acidobazice.toleranţa rinichiului transplantat . Manifestări electrolitice .situaţia socio-familială a acestuia. acid uric.stadiul final al I.În afara manifestărilor bolii de fond apar şi semnele de uremie IV.C. prin mecanism renal sau extra renal UREMIE .complex de simptome cerebrale datorate edemului cerebral (hiperosmolaritate numai la azotemie moderată) Observaţie: Aceşti termeni sunt frecvent folosiţi incorect referitor la IRC. Stadiul de uremie depăşită În acest stadiu supravieţuirea este asigurată prin mijloace de substituţie a funcţiei renale: epurare extrarenală sau transplant renal. .  anemie medie N.B.gradul de recuperare medicală . viscarale PSEUDOUREMIA .hiperpotasemie (dar cu depozite reduse) .prezenţa patologiei induse de hemodializă . .hipotensiune arterială (instabilitate hemodinamică la hemodializaţi) .insuficienţă cardiacă .arteriopatii periferice .hipocalcemie cu hiperfosfatemie II. cu gradele de incapacitate corespunzătoare iar capacitatea de muncă se apreciază ţinându-se seama de solicitările locului de muncă.creştere în ser a produşilor azotaţi neproteici (uree.R. Stadiul de uremie (terminal)  funcţie renală grav alterată. Nomenclatură AZOTEMIE .toleranţa hemodializei sau a dializei peritoneale .Manifestări ale insuficienţei renale I.T. De aceea trebuie evitaţi şi înlocuiţi cu cel de insuficienţă renală cronică.A. În aprecierea statutului medico-profesional al acestor deficienţi se vor avea în vedere o serie de alţi factori: . .  masă de nefroni funcţionali sub 10%.motivaţia deficientului pentru muncă . homeostazie constant alterată (vezi tabelul).  homeostazie grav alterată prin creşterea semnificativă a produşilor de retenţie azotată.hipernatremie (prin retenţie) .H. creatinină).  anemie medie sau severă V.rezultatul acumulării de metaboliţi toxici în care apar manifestări multiple datorate tulburărilor hidro-electrolitice. cu precizarea stadiului.  probe funcţionale renale alterate (vezi tabelul). Tabel I . în timp ce la alţii acestea se dezvoltă progresiv.aritmii . La unii dintre bolnavi semnele de uremie se pot ameliora.

anemie .100 │ 3 . Manifestări respiratorii .dispnee Kusmaul.10 │ Accentuată │ 80 .pareză gastrică .5 │ 40 -> 12 │ 3 -> 2.Stadiile insuficienţei renale cronice ┌───────────┬───────────┬──────────┬─────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ │ Nefroni │ │ Uree │Creatinină │ │ │ Număr │Hemoglobină│ │ │ Grad │ │ Stadiul │funcţionali│Densitate │sanguină │ sanguină │ Cl (uree)│ Cl(Cr) │ hematii │ g/dl │ Deficienţă │Incapacitate│ invaliditate │ │ │ (%) │ urinară │ (mg/dl) │ (mg/dl) │ (ml/min) │ (ml/min) │ 106/mm3 │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Deplină │ 100 -> 50 │ < 1025 │ < 50 │ N │ N │ 120-70 │ > 4 │ 12 .5 │ 20 .5 │ 12 . în funcţie de procedeul de tratament substitutiv 3 ) variabile.100% │ I │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremie │ < 10 │variabil2)│ < 502) │variabilă2)│variabil2)│variabil2)│variabil2)│variabil2) │variabilă3) │variabilă3) │ variabilă4) │ │depăşită1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────┴───────────┴──────────┴─────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ *) în funcţie de simptomatologia clinică (variaţii individuale de toleranţă a IRC) . Metode de epurare extrarenală a) Epurare extracorporală . Manifestări hematologice .fatigabilitate .13 │ Medie │ 50 .ultrafiltrarea secvenţială . transplantului renal INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ TRATATĂ PRIN METODE DE SUBSTITUŢIE A FUNCŢIEI RENALE Metodele de substituţie a funcţiei renale se clasifică astfel: I.49% │Eventual schimbare│ │compensare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ loc de muncă │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Compensat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 50 -> 35 │ <= 1022 │ < 50 │ 1.osteita fibroasă .osteomalacia .12 │ Medie/ │ 60 .59% │ III │ │poliurică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 35 -> 25 │ < 1017 │50 .stomatită .500│ > 6 │7. în funcţie de: .hemoperfuzia b) Epurare intracorporală .2. Tulburări neurologice SNC .plămân uremic .5 . CheyneStockes IV.insomnie .2.diateze hemoragice V. Manifestări gastrointestinale .15 │ Uşoară │ 20 .5 .hemofiltrarea .gradul de recuperare medicală prin metoda de tratament substitutiv .parotidită .5 -> 3 │ 10 .79%*) │ III/II*) │ │retenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │Accentuată*)│ │ │ │azotată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fixă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Decompensat│ 25 -> 10 │1010-1011 │ > 100 │ > 4.patologia asociată: hemodializei.5 │ 8 .tulburări psihice neuropatie periferică senzitivă Tabelul 2 .sângerări digestive . dializei peritoneale.enterocolită VII.2 │ < 7.disfuncţii leucocitare .osteoporoza VI.89% │ II │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremic │ < 10 │ <= 1010 │300 .hemodializa .5 │ 70 -> 26 │ 70 -> 40 │ 4 -> 3.III. Osteodistrofie renală .vezi Manifestările clinice ale insuficienţei renale cronice 1 ) supravieţuirea este posibilă datorită mijloacelor de tratament substitutive renal 2 ) variabile.4 │ 26 -> 20 │ 40 -> 30 │ 3.5 -> 2 │ 8 │ Gravă │ 90 .5 │ 2.1.ostoscleroza .

10 .motivaţia pentru muncă . Dializa peritoneală Dializa peritoneală este o metodă de epurare extrarenală care constă în introducerea soluţiei de dializă în cavitatea peritoneală iar membrana de dializă este reprezentată de peritoneu.│Funcţia renală│ de fond │de hemodializă sau │Deficienţă│ Incapacitate │invaliditate│ │ │ │ │dializă peritoneală│ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │ 20 .adsorbţia intestinală II.nivelul responsabilităţilor sociale şi familiale ale bolnavului . Există şi posibilitatea efectuării hemodializei la domiciliu. grevată de complicaţii care necesită spitalizări repetate Aceste metode ameliorează tabloul clinic al uremiei.50% sunt reintegraţi social.25% au evoluţie nefavorabilă. Transplantul renal Cel mai frecvent folosite sunt hemodializa şi dializa peritoneală. Funcţiile endocrino-metabolice ale rinichiului nu pot fi suplinite prin aceste tehnici.79% prezente │ │ │ 3 │ Alterare │accentuată │ Prezentă │Accentuată│1 sau două dintre │ II │ │ │ progresivă │ cu noi │ │ │criterii │ │ │ │ │ elemente │ │ │80 . Depurarea se realizează prin intermediul unei membrane semipermeabile artificiale. dar nu desfăşoară activitate profesională. În evaluarea clinico-funcţională a bolnavului cu insuficienţă renală cronică tratată prin mijloace de epurare extrarenală se va ţine seama de următorii factori: . Astfel: .continuă ambulatorie .atitudinea familiei faţă de caz .stadiul evolutiv al bolii renale sau al bolii generale cu atingere renală care a dus la insuficienţă renală cronică .dializa intestinală .40 . Hemodializa Hemodializa este o metodă terapeutică prin care sângele uremic este depurat.69% │ │ │ │ │ │ │ │50 . │ │Nefropatia │ Patologie indusă │ │ │ Grad de │ │crt.40% din bolnavii dializaţi în spital îşi continuă activitatea profesională.59% prezente │ │ │ │ Perioade de │Progresiune│ │ │una sau două │ │ │ 2 │ alterare │ continuă. │ Eventual │ Medie │dintre criterii │ III │ │ │ evidenţiate │ lentă │ │ │60 . în afara organismului. de substanţele acumulate şi reechilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic.89% prezente │ │ .49% │ │ │ │ │ │ │ │Este necesară │ │ │ │ Stabilizată │ Staţionar │ │ │schimbarea locului│ │ │ 1 │ clinic şi │ sau │ Absentă │ Uşoară │de muncă**) │ 0 │ │ │ paraclinic*) │ evoluţie │ │ │Se va ţine seama │ │ │ │ │favorabilă │ │ │şi de elementele │ │ │ │ │ │ │ │tehnice***) │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │50 .69% prezente │ │ │ │clinic şi/sau │ │ │ │toate 3 criteriile│ │ │ │ funcţional │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │70 . .profilul psiho-intelectual al pacientului . .statusul funcţional renal ..prezenţa patologiei indusă de hemodializă sau dializa peritoneală .dializa peritoneală . Metodele de epurare extrarenală menţionate sunt compatibile cu o supravieţuire îndelungată iar reintegrarea socio-profesională este optimă într-un număr mare de cazuri.89% │ │ │ │ │Progresiune│ │ │70 .intermitentă . Hemodializa este efectuată în centre specializate.35 .resurse tehnice şi financiare existente ┌────┬──────────────┬───────────┬───────────────────┬──────────┬──────────────────┬────────────┐ │Nr. Dializa peritoneală poate fi intermitentă sau continuă ambulatoriu. aducând bolnavul la manifestările corespunzătoare unei insuficienţe renale cronice cu Cl(cr) de aproximativ 20 ml/min.

umiditate.encefalopatie  Wernike  demenţa de dializă  sindromul de dezechilibru de dializă .potasemie < 5 mEq/l .condiţii favorabile de microclimat (noxe.pericardită uremică .uree sanguină < 200 mg/dl .în cazul hemodializei  număr de şedinţe  durata şedinţelor  accesibilitatea centrului de dializă PATOLOGIA INDUSĂ DE UTILIZAREA TEHNICILOR DE EPURARE EXTRARENALĂ I.poziţie şezândă . Manifestări cardio-vasculare .20 ml/min .│ │ │patologice │ │ │toate 3 criteriile│ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │90 .insuficienţă cardiacă .tipul dializei .polineuropatie periferică tip mixt .94% există │ │ │ │ │ │ │ │complicaţii grave │ │ │ │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ 4 │Grav alterată │ │ │ Gravă │desfăşurarea │ I │ │ │ │ │ │ │activităţii │ │ │ │ │ │ │ │cotidiene │ │ │ │ │ │ │ │95 . curenţi de aer. etc.stare generală bună .creşterea sau menţinerea constantă a hemoglobinei **) Activitate profesională permisă .100% se │ │ │ │ │ │ │ │pierde şi │ │ │ │ │ │ │ │capacitatea de │ │ │ │ │ │ │ │autoservire │ │ └────┴──────────────┴───────────┴───────────────────┴──────────┴──────────────────┴────────────┘ Se va ţine seama şi de gradul insuficienţei renale cronice ___________ *) Funcţie renală stabilizată  clinic .lipotensiune arterială .tulburări de ritm şi de conducere .hipertensiune arterială .100% │ │ │ │ │ │ │ │90 .tensiune arterială normală  paraclinic (funcţional) . trepidaţii.infarct miocardic . Manifestări neurologice .solicitare energetică profesională [] 1000 kcal/8h . tromboze.apetit bun . infecţii.patologia ţuntului arterio-venos (hemoragii.program de muncă corespunzător (excluderea muncii în ture şi a activităţilor secundare şi ocazionale) ***) Elemente tehnice . HEMODIALIZA ITERATIVĂ A. dilataţii anevrismale) B.) .cardiopatie ischemică .Cl(cr) .

pruritul .resurse tehnice şi financiare │.gută H. Manifestări endocrine . Manifestări digestive .există experienţă clinică │.osteodistrofia renală .tulburări metabolice grave ┌─────────┬───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ HEMODIALIZA (HD) │ DIALIZA PERITONEALĂ │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │Insuficienţă renală cronică (IRC) │.IRC din diabetul zaharat │ │INDICAŢII│.epurare mai eficientă pentru │de către bolnavi │ │AVANTAJE │produşii de retenţie azotată │.profil psiho-intelectual │.hematom al peretelui abdominal . Infecţii .responsabilităţi sociale │.ascită F.când nu se poate aplica hemodializa│ │ │de orice cauză în stadiul de uremie│.tuberculoză pulmonară II.în aşteptarea maturării căii de │ │ │.vârstă (15 .hipertrigliceridemie .situaţie familială │abord vascular │ │ │.eventraţii .sângerări intraabdominale . Manifestări cutanate .risc crescut de peritonită . DIALIZA PERITONEALĂ .diaree cronică . convulsii  accidente cerebro-vasculare C.hepatită cu virus B .diateza hemoragică E.leucocitoza/leucopenia .infecţii ale şunturilor .pancreatită cronică .în aşteptarea eliberării de locuri │ │ │. Manifestări articulare . Manifestări hematologice .degradarea membranei peritoneale .accesibilitate │în centrul de dializă sau a │ │ │ │rinichiului de transplant │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │.tehnică uşor de învăţat şi aplicat │ │ │.fără o etiologie clară (permite şi │ │ │depăşită dar ţinându-se seama de: │investigarea invazivă) │ │ │.cost redus.49 ani) │.disfuncţii sexuale D.ulcer gastro-intestinal .asigură un grad mai mare de │ │ │ │independenţă │ │ │ │.pseudoporfiria cutanată G.pigmentarea .hipoproteinemie I.poate fi instituită în timp minim │ │ │ │.septicemie .este mai fiziologică asigură un │ │ │ │nivel seric mai stabil │ └─────────┴───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ TRANSPLANTUL RENAL 75% din candidaţii pentru transplant renal provin din următoarele categorii de nefropatii: .IRC agravată temporar │ │ │.hiperinsulinemie cu toleranţă scăzută la glucoză . nu necesită aparatură │ │ │îndelungată │specială │ │ │. Tulburări ale metabolismului intermediar .eficienţă mai mare pe termen lung│.

efectele secundare ale corticoterapiei  obezitate  cataractă  hiperglicemie  miopatie . mai ales în cazul grefei prelevată de la cadavru Infecţia Infecţiile locale şi generale pot complica evoluţia post-transplant în primele săptămâni sau luni de la intervenţie. Complicaţiile post transplant renal sunt: .endocrine şi metabolice  hiperparatiroidism secundar  hiperkalemie  hiperuricemie asimptomatică sau gută . urmând a fi controlat periodic la centrul unde a fost efectuat transplantul. După o perioadă de 6-12 luni după efectuarea transplantului deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază astfel:  evoluţie favorabilă . glomerulonefritele În absenţa complicaţiilor. bolnavul poate fi externat după 30 de zile de la intervenţie. calitatea vieţii este mult mai bună decât în cazul dializei.apare în primele zile de la intervenţie.tulburări psihice Problemele majore cu care se confruntă pacienţii şi medicii imediat post transplant sunt infecţia şi rejetul.la sfârşitul primei săptămâni. mai puţin înţeles din punct de vedere imunopatologic şi puţin controlat prin terapie c) acut . răspunde bine la creşterea dozei de imunosupresoare d) cronic . Prezenţa complicaţiilor poate prelungi durata de spitalizare până la câteva luni (conform legii). Pe termen lung.o săptămână . în cazul când nu sunt deja pensionari de invaliditate.un an de la intervenţie. insuficienţă renală cronică din diabetul zaharat 2.cardio-vasculare  infarct miocardic  accidente cerebro-vasculare  hipertensiune arterială (iatrogenă sau prin stenoza arterei renale a rinichiului transplantat) .gastro-intestinale  ulcer peptic  pancreatită  diverticulită  hepatită . beneficiază de concediu medical conform legii. putând beneficia de încadrare în gradul II respectiv III de invaliditate . boala hipertensivă renală 3.rejetul . ţinând seama de stadiul insuficienţei renale cronice (vezi tabelul) da şi de psihicul şi cooperarea bolnavului. în caz de incompatibilitate b) accelerat .infecţiile . Diagnostic funcţional Pacienţii care sunt supuşi transplantului renal. Rejetul poate fi: a) hiperacut . în cazul unei evoluţii favorabile.deficienţă funcţională accentuată sau medie.1. Recuperarea profesională este posibilă.după prima săptămână.

Glomerulonefrite cornice (GNC) A. Focale C.GNC inclasabile B. GLOMERULONEFRITE (GN) Glomerulonefritele sunt afecţiuni inflamatorii glomerulare de etiologie multiplă.sindrom Wegener .  restabilirea incompletă a funcţiei renale şi/sau prezenţa complicaţiilor generează o deficienţă (incapacitate) care se evaluează conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică la care se adaugă procentajele corespunzătoare complicaţiilor existente.cu normă întreagă sau cu jumătate de normă. produse prin mecanisme imunitare. Glomenilonefritele se clasifică în funcţie de mai multe criterii: etiologic. în funcţie de adaptarea la activitatea profesională apreciată obiectiv pe baza anchetelor sociale efectuate de asistenţii sociali conform legislaţiei în vigoare.virale . morfologic.GNCS post-streptococică .Glomerulonefrita de şunt .infecţioase nestreptococice . Glomerulonefrite subacute (maligne. odată reinserat bolnavul îşi poate relua activitatea în condiţii corespunzătoare de muncă .GNC cu depozite mezangiale de IgA .amiloidoza renală . având o evoluţie variabilă cel mai frecvent spre insuficienţă renală terminală. topografic.nefropatia lupică . Clasificarea glomerulonefritelor I.nefropatia gravidică .toxic-alergice B. Segmentare II. Se va ţine seama şi de efectele tratamentului imunosupresor. ulterior. Primitive . evolutiv.nefropatia din periarterita nodoasă .nefropatia din purpura Henoch-Schonlein .GNC extramembranoasă . Glomerulonefritele sunt cele mai frecvente dintre afecţiunile renale şi ocupă primul loc ca frecvenţă în etiologia insuficienţei renale cronice (se apreciază că aproximativ 60% din cazurile de insuficienţă renală cronică au la bază glomerulonefritele). Difuze .GNCS în cadrul bolilor generale .GNC proliferativă mezangială idiopatică .GNC cu leziuni minime . Secundare (GNCS) . Glomerulonefrite acute A. imunologic.post streptococice . rapid progresive) III.nefropatia din endocardită bacteriană . în cadrul gradului III de invaliditate.nefropatia diabetică .Glomeruloscleroza focală şi segmentară .GNC membranoproliferativă .

oligurie cu urini concentrate şi conţinut scăzut de sodiu . diureză . Criterii de vindecare .funcţională .sindrom Moscowitz .edemele. Sindromul urinar . în anumite cazuri proteinuria poate depăşi 3 g/24 h .ASLO crescut .morfologică . respectiv revizuirea la termen a bolnavilor cu glomerulonefrită acută cuprinde: .cilindrii eritrocitari 2. Sindromul hidropigen . mai ales în formele focale şi segmentare .persistenţa proteinureii şi a hematuriei peste un an de la debut Vindecarea nu poate fi afirmată decât după 1-2 ani.difuze .forme uşoare ..dispariţia proteinuriei şi hemahiriei (în 6-8 luni) .forme latente Tabloul clinic complet cuprinde cele patru sindroame clasice: 1.15 g/24 h până la 2-3 g/24 h.dispariţia leziunilor histologice (după un an) .simptomatologie ştearsă. tensiunea arterială.000 H/min) .forme minime .000 H/min) sau macroscopică (peste 100.sindrom hemolitic-uremic .dispariţia sindroamelor în (3 .aspect de sindrom nefrotic .evoluează spre IRC terminală în câteva săptămâni sau luni Elementele de apreciere ale prognosticului bolii sunt: .examen clinic .biologică .focale (leziunea atinge câţiva glomeruli) .retenţie de produşi azotaţi în sânge datorită scăderii filtrării glomerulare şi hipercatabolismului proteinelor endogene La acestea se adaugă semne inflamatorii şi imunologice: .sindrom Alport I. Sindromul hipertensiv 4.semne discrete care dispar după câteva zile . Sindromul de insuficienţă renală .segmentare (leziunea atinge câteva anse capilare ale glomenilului) După tabloul clinic glomerulonefritele acute se împart astfel: .VSH crescut . simptomatologie intensă.tablou clinic complet. chiar şi în GN acute focale şi segmentare existând şi în aceste cazuri forme clinice recidivante cu tendinţă la cronicizare.forme complete .tablou clinic moderat .hematurie microscopică (peste 10.clinică .forme grave .gradul de remisiune a sindroamelor clinice .forme medii .6 săptămâni de la debut) .normalizarea clearence-ului creatininei endogene (3-4 luni) Evaluarea periodică. evoluţie mai lungă. tendinţă de cronicizare .forme frustre .paucisimptomatice.proteinurie neselectivă (rar selectivă) peste 0.forme mortale . evoluţie spre IRC .complement seric scăzut După gravitate glomerulonefritele acute se clasifică astfel: .gravitatea bolii (forma clinică histologică) .GN difuze acute (45% din cazuri) .intensitatea şi/sau reversibilitatea afectării funcţiei renale .edeme 3.evoluţia . Glomerulonefrite acute În funcţie de întinderea leziunii pot fi: .

tablou clinic moderat │ │hematurie moderată cu │ III │ │ │ │tendinţă spre ameliorare │ │ │ │ │60 .89% │ │ │. în câteva luni. C3  fibrinogen plasmatic Diagnosticul funcţional şi incapacitatea se elaborează după expirarea perioadei legale de concediu medical conform tabelului. III.evoluţie spre IRC │ │remisiune │ │ │ │ │80 .tablou clinic complet │ │70 . maximum 2 ani.> sodiu. Mai rar boala poate persista indefinit. indiferent de etiologie glomerulonefritele cronice evoluează spre IRC terminală.79% .. În formele cu evoluţie favorabilă spre vindecare deficienţa funcţională se apreciază în funcţie de elementele menţionate la glomerulonefritele acute şi de solicitările locului de muncă.59% .69% │ │ │ │ │50 . În majoritatea cazurilor însă evoluţia este grevată de apariţia sindromului nevrotic şi a hipertensiunii arteriale cu evoluţie spre insuficienţa renală cronică în decurs de câteva luni sau ani. 2.explorarea funcţională a rinichiului  examen sumar de urină  sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb)  examen de urină din 24 ore .> proteinurie .evoluţie lentă │ │ │ │ UŞOARĂ │cu tendinţă spre vindecare│ 0 │ │ │ │30 .evoluţie lentă │ │ │. Durata supravieţuirii este variabilă în funcţie de etiologie şi forma clinică iar evoluţia se . │ │ │.49% │ │ │.simptomatologie intensă │ACCENTUATĂ│spre IRC cu perioade de │ II │ │. Diagnostic funcţional 1.tendinţă la cronicizare │ │ │ │ │(uneori) │ │20 .explorarea imunologică  titru ASLO  complement seric total.tendinţă la │ │ │ │ │cronicizare │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 50 .49% . potasiu  clearence-ul creatininei şi ureei plasmatice  concentraţia plasmatică a creatininei şi ureei . Glomerulonefritele cronice În general.> densitate .proteinurie şi │ │ │ │ │hematurie persistente │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ GRAVĂ │ │ 70 . Glomerulonefrite subacute Sunt nefropatii glomerulare cu evoluţie rapidă spre exitus în majoritatea cazurilor.29% . ┌───────────────────────────┬──────────┬──────────────────────────┬────────────┐ │ Forma clinică │Deficienţa│ Incapacitatea │ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 1-19% │ │ │ UŞOARĂ │ FĂRĂ │Este necesară schimbarea │ 0 │ │.evolutie │ │ │ │ │accelerată spre IRC │ │ ├───────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────┴────────────┤ │ În formele care au evoluat spre IRC deficienţa/incapacitatea se stabilesc │ │ conform criteriilor pentru IRC │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ II.evoluţie mai lungă │ │ 20 .> uree. Aproximativ 35% din cazuri evoluează spre vindecare. menţinerea în viaţă fiind posibilă cu ajutorul mijloacelor de substituţie a funcţiei renale. creatinină . În cazul formelor care au evoluat spre insuficienţă renală cronică se vor aplica criteriile stabilite pentru această afecţiune. În ultimul timp prognosticul s-a ameliorat citându-se supravieţuiri de mai mulţi ani cu remisiuni uneori complete.89% .semne clinice │ │ │ MEDIE │ MEDIE │discrete proteinurie.simptomatologie ştearsă │ │locului de muncă │ │ │.69% .

gradul de afectare a funcţiei renale În raport cu gradul de afectare a funcţiei renale se deosebesc mai multe situaţii: . Din punct de vedere morfopatologic se caracterizează prin leziuni interstiţiale specifice.proces inflamator care evoluează spre scleroză sau fibroză (tuberculoză. NI de cauză medicală .prin agenţi fizici .imuno-alergice . NI de cauză necunoscută . Într-un număr de cazuri există remisiuni.severitatea fenomenului obstructiv (obstrucţie completă sau incompletă) .cu insuficienţă renală cronică .NI obstructivă cu insuficienţă renală acută . în formele primitive complicate şi mai ales în formele secundare. Glomerulonefritele cronice constituie o condiţie patologică complexă cu afectare multiorganică. leziuni glomerulare. sindrom Alport) . etc) . leziuni tubulare şi leziuni vasculare minime.complică deseori cu HTA şi sindrom nefrotic.toxic-medicamentoase .prezenţa IRC NEFROPATII INTERSTIŢIALE Nefropatiile interstiţiale sunt afecţiuni acute sau cronice cu etiologie plurifactorială. progresiv sau brusc) .nefropatia endemică balcanică .tumori (adenom de prostată.malformaţii congenitale . etc) 2. Clasificarea etiopatogenică a nefropatiilor interstiţiale (NI) 1. nefropatii interstiţiale de cauză medicală şi nefropatii interstiţiale de cauză necunoscută.asociate glomerulopatiilor 3. Diagnosticul funcţional Deficienţa funcţională şi incapacitatea se stabilesc în funcţie de: .forma morfopatologică .nefropatia interstiţială primitivă (Bell) În NI prin uropatie obstructivă evoluţia şi prognosticul sunt influenţate de: .starea anatomo-funcţională anterioară a traiectului urinar .etiologia (în formele secundare) .localizarea obstrucţiei (ureteral unilateral sau pe calea urinară comună) . hematurie microscopică şi leziuni histologice importante.supraadăugarea infecţiei . uretrită nespecifică. rupturi traumatice ale uretrei. Prognosticul este mai bun în cazurile cu răspuns adecvat la corticoterapia iniţială.natura obstacolului . Din punct de vedere etiopatogenic nefropatiile interstiţiale se clasifică în nefropatii interstiţiale obstructive. Evoluţia spre IRC reprezintă regula în cazul corticorezistenţei.ereditare (polichistoza renală.metabolice .nefropatia interstiţială xantogranulomatoasă .modul de instalare a obstrucţiei (lent.răspunsul la tratament .litiază . situaţie în care există proteinurie neselectivă. neoplasm al vezicii urinare.infecţioase (pielonefrite) . boala Fabry. NI obstructive (datorate unui obstacol mecanic pe tractul urinar) .

.pusee de acutizare .prezenţa unui obstacol.anuria calculoasă. hidronefroza calculoasă b) infecţioase . tardive .factor agravant care grăbeşte evoluţia spre IRC . răspuns la tratament. hematurie microscopică.calculi cu diametrul mai mic de 5 mm situaţi de la calice în jos (există eliminări spontane) b) bine tolerată clinic . Enterococ sunt cei mai agresivi . Pseudomonas.pielonefrita litiazică. În cadrul NI de cauză medicală cele mai frecvente sunt pielonefritele (NI infecţioase). reflux vezico-ureteral. Litiaza urinară latentă (asimptomatică) .NI obstructivă fără insuficienţă renală Ridicarea chirurgicală a obstacolului poate opri progresia bolii şi funcţia renală se poate ameliora (în cazul în care aceasta poate fi efectuată precoce).agentul patogen . febră şi leucociturie (litiază suprainfectată) b) cu calculi migratori . modificarea poziţiei calculilor sau supraadăugarea unei infecţii 2. Pielonefritele cronice pot evolua variabil. În acest caz deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică. LITIAZA URINARĂ Litiaza urinară se caracterizează prin prezenţa calculilor în parenchimul renal sau în căile urinare. durata şi calitatea remisiunilor . Factorii de prognostic importanţi şi în evaluarea funcţională sunt: .colica renală Din punct de vedere evolutiv litiaza urinară poate fi: a) benignă .pieloureterocistita acută. chirurgical)  litiaza diagnosticată tardiv. congenitale sau câştigate .Proteus. neglijată  litiaza care complică alte nefropatii degenerative. Există două forme clinice: 1. După expirarea acestei perioade aceştia necesită expertiză medicală şi evaluare funcţională numai dacă prezintă afectarea funcţiei renale.starea căilor urinare . pionefroza calculoasă 2. precoce a) mecanice . Din punct de vedere al evoluţiei pielonefritele pot fi acute sau cronice. Pielonefritele acute au tendinţă marcată la cronicizare şi evoluţie spre insuficienţă renală cronică.apariţia simptomelor este determinată de creşterea dimensiunilor.durată.dureri lombare. pielonefrita acută.calculi pielocaliceali coraliformi ficşi sau calculi mici caliceali bine fixaţi în fornix c) complicată Complicaţii 1. insuficienţa renală cronică Evoluează spre insuficienţă renală cronică:  litiaza bilaterală  litiaza pe rinichi unic (funcţional. o tulburare în evacuarea urinei .gradul de afectare a funcţiei renale exprimată prin alterarea probelor funcţionale renale Diagnostic funcţional Bolnavii cu nefropatii interstiţiale obstructive sau de cauză medicală beneficiază de concediu medical conform legii. Litiaza urinară manifestă clinic a) cu calculi ficşi .prezenţa HTA .

SINDROMUL NEFROTIC (SN) Sindromul nefrotic este definit clasic prin: 1. TUBERCULOZA URINARĂ Tuberculoza urinară este întotdeauna secundară unui focar de primoinfecţie cel mai adesea pulmonar. litiaza suprainfectată  litiaza multiplu operată Bolnavii cu litiază urinară beneficiază de tratament medical sau chirurgical în cadrul perioadei de ITM legală. grade variate de insuficienţă renală În 75% din cazuri sindromul nefrotic este urmarea unei glomerulopatii şi în 25% din cazuri cauza este sistemică (diabet zaharat.în căile exretorii) . Se poate prezenta sub două forme clinice: 1. neoplazii. Evaluarea funcţională a pacientului cu sindrom nefrotic va ţine seama de contextul clinic în care a apărut şi de potenţialul evolutiv spre insuficienţă renală cronică şi de apariţia complicaţiilor (altele decât IRC):  tromboze venoase şi arteriale  complicaţii infecţioase  complicaţii metabolice  complicaţii ale terapiei (corticoizi. Tbc reno-urinară ("deschisă" .89% . examenul clinic: TA. infecţii. mai rar pleural sau ganglionar. explorări de laborator  proteinuria/24 h  clearence-ul creatininei şi ureei endogene  VSH  albumina serică  colesterolemia  fibrinogen  complementul seric Diagnostic funcţional Deficienţa funcţională accentuată cu încadrare în gradul II de invaliditate. Tbc renală parenchimatoasă ("închisă") 2.79% . LES. reacţii alergice).evoluţie lentă 80 . hipoalbuminemie 3. Atunci când asociază IRC deficienţa funcţională şi incapacitatea se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta.evoluţie rapidă spre insuficienţă renală cronică După instalarea insuficienţei renale cronice deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. edeme. Vârsta de predilecţie este de 30-40 ani. manifestările insuficienţei renale 2. Între manifestările clinice ale focarului primar şi cele ale localizării secundare renale există o latenţă de 1-8 ani. amilordoză. Aceştia necesită expertiză medicală a capacităţii de muncă numai în cazurile cu evoluţie nefavorabilă şi apariţia complicaţiilor. edeme 4. manifestările bolii renale primitive. proteinurie masivă 3-5 g/24 h 2. Incapacitatea: 70 . imunosupresoare) Elementele de apreciere a evoluţiei sunt: 1. hipercolesterolemie 5.

 cistită tuberculoasă - cel mai frecvent  epididimită tbc - mai frecvent sub formă cronică Mai rar se exprimă manifestările morfologice ale infecţiei tuberculoase renale:  proteinurie izolată (fără piurie)  IRC  HTA - secundară Diagnosticul pozitiv se bazează pe: 1. existenţa unui focar tuberculos pulmonar în antecedentele bolnavului 2. date clinice (în general sunt nespecifice) 3. examene paraclinice - bacteriologice  urografice  alte examinări Esenţiale pentru diagnosticul pozitiv sunt următoarele: 1. examenul bacteriologic al urinei emise de dimineaţa emise prin:  examinare directă - pe lamă după colorare Ziehl-Nielsen  culturi  inoculare la cobai N.B. - Se apreciază că în 85% din cazuri diagnosticul se poate stabili prin examenul direct al urinei. 2. urografice - imagini caracteristice  faze incipiente - "rosătura de molie" - semnul cel mai precoce  faze tardive - prezenţa cavernelor Mai pot fi utile pentru diagnostic:  albuminuria persistentă  piurie abacteriană  VSH crescută  anemia  hiperazotemia Abordarea clinico-terapeutică a cazurilor de TBC urinară: 1. Cazurile confirmate se menţin sub supraveghere şi tratament timp de un an, ca bolnavi activi (evolutivi) şi încă şase luni ca bolnavi regresivi. În unele cazuri tratamentul tuberculo static este prelungit până la doi ani (în tbc unilaterală) şi până la trei ani (în cazul în care infecţia este bilaterală) 2. Cazurile suspecte vor fi tratate cu tuberculostatice timp de două luni. La sfârşitul acestei perioade: a) diagnosticul se confirmă şi atunci cazurile vor fi luate în evidenţă şi tratate corespunzător. b) diagnosticul nu se confirmă şi bolnavul este scos din evidenţă Diagnostic funcţional 1. Pe toată durata tratamentului tuberculostatic se consideră deficienţă funcţională accentuată (incapacitate 70-89%), încadrabil în gradul II după expirarea concediului medical. 2. Dacă evoluţia este nefavorabilă, criteriile de vindecare parţial îndeplinite, se menţine gradul II de invaliditate. 3. Dacă evoluţia este favorabilă şi sunt îndeplinite criteriile de vindecare (vezi), în funcţie de solicitările energetice şi condiţiile ambientale ale locului de muncă, bolnavul poate lucra cu program redus, fie pe locul de muncă anterior, fie pe un alt loc de muncă (cu indicaţie pentru afecţiuni renale caz în care se consideră deficienţă medie 50 - 69%). 4. După reluarea activităţii bolnavul este urmărit o perioadă (6 - 12 luni). Dacă în această perioadă boala este stabilizată şi nu sunt semne de afectare a funcţiei renale, nu există reactivări şi adaptarea la locul de muncă este corespunzătoare se poate relua programul normal de activitate (deficienţă uşoară, incapacitate 20 - 49%)

Criterii de vindecare 1. clinice - dispariţia semnelor generale de evoluţie 2. radiologice - remisiune completă a leziunilor morfologice sau sechele neevolutive (stabilizate) 3. bacteriologice - IDR-PPD negativ  absenţa BK la examenul direct şi în culturi Rinichiul unic chirurgical În aprecierea incapacităţii (deficienţei funcţionale - gradului de invaliditate) pacienţilor cu rinichi unic chirurgical se va ţine seama de următoarele:  un singur rinichi este capabil să asigure toate funcţiile secretorii, homeostatice şi endocrine ale unui adult activ în condiţii normale  adaptarea compensatorie renală în urma nefrectomiei unilaterale este rapidă: 80% în primele 15 zile, 90% în primele 3 luni şi 94% în primul an; rămâne un deficit permanent de aproximativ 6%. În cazul în care nu sunt deja pensionari de invaliditate pacienţii nefrectomizaţi beneficiază de concediu medical conform legii. Incapacitatea (deficienţa funcţională) se apreciază în funcţie de situaţia rinichiului restant. După instalarea insuficienţei renale cronice incapacitatea se stabileşte conform criteriilor de la capitolul respectiv.
┌─────────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Rinichi restant │Incapacitate│Deficienţă │Grad de inv.│ │ │ │funcţională│ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │funcţie normală │ 20 - 49% │ UŞOARĂ │ 0 │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii urinare, pusee rare, cu │ │ │ │ │ răspuns terapeutic bun │ 50 - 69% │ │ │ │a) litiaza asimptomatică sau cu │a) 50 - 69% │ MEDIE │ III │ │ simptomatologie minoră │b) 60 - 69% │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii recurente insuficient │ │ │ │ │ controlate medicamentos litiază │ 70 - 89% │ │ │ │ cu colici frecvente tuberculoza │a) 70 - 79% │ │ │ │ rinichiului restant stenoze ale │b) 80 - 89% │ACCENTUATĂ │ II │ │ căilor urinare inferioare │ │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ └─────────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘

MALFORMAŢII RENALE Malformaţiile aparatului reno-urinar sunt alterări ale formei, poziţiei şi structurii parenchimului renal şi/sau căilor urinare produse în timpul vieţii intrauterine de factori variaţi (genetici, toxici, infecţioşi, factori de mediu). Ele pot deveni manifeste în funcţie de severitatea alterărilor structurale şi funcţionale şi de complicaţiile care le însoţesc. Stabilirea incapacităţii (deficienţei funcţionale) se face după criteriile menţionate pentru:  pielonefrita cronică  litiaza renală  hipertensiunea arterială  insuficienţa renală cronică AFECŢIUNI DIGESTIVE Bolile digestive modifică capacitatea de muncă în măsura în care este afectată starea de nutriţie şi echilibrul umoral al organismului, evidenţiate prin probe clinice şi paraclinice. În aprecierea tulburărilor morfo-funcţionale, se vor avea în vedere investigaţiile adecvate, în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modificările biochimice induse, precum şi de datele antropometrice, în raport de care se stabileşte echilibrul ponderal*). ___________ *) Indicele ponderal ideal se stabileşte după formula:
Acm - 150 LORENCZ X = Acm - 100 - ─────────: Acm = înălţimea individului în cm.

4

Medicii experţi ai Asigurărilor Sociale în procesul de efectuare a expertizei medicale a pacienţilor acestui grup de boli se vor baza pe principalele funcţii ale aparatului digestiv. Trebuie de precizat de asemenea că expertizarea unui deficient pleacă de la funcţia variatelor segmente ale aparatului digestiv, funcţia aparatului digestiv în ansamblu, cât şi corelaţiile multiple a funcţiei aparatului digestiv sau a unor segmente ale acestuia cu alte funcţii viscerale, nervoase etc. Principalele boli digestive, care se însoţesc de tulburări funcţionale, determină incapacitate, ce poate conduce la reducerea sau pierderea capacităţii de muncă sunt: I. BOLILE ESOFAGULUI
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0 - 19% │Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu diverticuli esofagieni, │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │esofagite cu reflux gastroesofagian de grad │ regresivă │păstrată, indiferent│ │uşor, care prezintă semnele şi simptomele │ │de activitatea │ │bolii funcţionale, regurgitaţii. Se află │ │profesională │ │complet sub controlul tratamentului. │ │desfăşurată. │ │Radiologic - dereglare uşoară a │ │Nu vor fi încadraţi │ │permeabilităţii esofagului. Deficit │ │în grad de │ │ponderal neconsiderabil (până la 10%). │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu spasm difuz al esofagului, │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │stadiu mediu, esofag în tirbişon care │ regresivă │păstrată. │ │prezintă tulburări de nutriţie, vărsături │ │Nu vor fi încadraţi │ │alimentare, dureri retrostemale în timpul │ │în grad de │ │mesei, mai ales cu alimente solide, │ │invaliditate. │ │modificări organice ale esofagului │ │Păstrarea deplină a │ │(confirmate radiologic) şi deficit ponderal │ │posibilităţii de │ │între 10 - 25% din greutatea ideală. │ │exercitare a │ │Respectarea strictă a dietei cât şi │ │activităţii vieţii │ │tratamentul controlează tabloul clinic şi │ │zilnice │ │de nutriţie dar necesită repetare. │ │socio-profesionale. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 70% │Gr. III │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- pacienţii cu stenoze esofagiene de diverse│ 50 - 60% │Capacitatea de muncă│ │cauze, confirmate radiologic care prezintă │ regresivă │50% pierdută, vor fi│ │manifestările de mai sus, dar mult mai │ │încadraţi în gradul │ │accentuate şi cu ecou asupra stării de │ │III de invaliditate,│ │nutriţie (deficit ponderal 25-30%), │ │cu recomandarea de │ │manifestările clinice şi paraclinice nu se │ │prestare a │ │remit complet la tratament (dilataţii), │ │activităţii cu │ │necesită tratamentul chirurgical. │ │jumătate de program.│ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │muncă cu efort fizic│ │ │ │mare, variaţii │ │ │ │termice. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie accentuată. │ 70 - 90% │Gr. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu stenoze esofagiene │ 70 - 80% │Capacitatea de muncă│ │postoperatorie cu gastrostomă, cu răsunet │predominant │în totalitate │ │important asupra echilibrului nutritiv │ staţionară │pierdută. │ │(deficit peste 30%), fără ameliorare la │ │Sunt incapabili de │ │tratament, necesită reintervenţii │ │orice activitate │ │chirurgicale (esofago-plastie) │ │profesională. Vor fi│ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │II de invaliditate. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘

II. BOLILE STOMACULUI ŞI DUODENULUI a) Ne referim în principal la ulcerul gastric şi duodenal care reprezintă mai frecvent, cauza de incapacitate temporară de muncă şi mai rar de invaliditate. Poate conduce la incapacitate de durată mai ales la bolnavii ce prezintă tulburări accentuate de nutriţie sau care desfăşoară profesiuni în condiţii de efort fizic şi psihic, ori de mediu, contraindicate, la care nu se poate asigura un loc de muncă şi în prezenţa unor elemente de gravitate care impune supraveghere medicală. Elementele de gravitate care trebuie să stea la baza evaluării incapacităţii sunt: - în ulcerul gastric: cicatrizare deficitară, trenantă, ulcerul gastric şi stenoză gastrică, suspiciunea de malignizare; - în ulcerul duodenal: stenoza pilorică confirmată radiologic; - în ulcerul gastric şi duodenal: hemoragiile digestive repetate cu cifre joase de Hb, cu anemie cronică feriprivă confirmată de examenele de laborator; - ulcerul cu semne de penetraţie de vecinătate; - ulcerele cu topografie particulară sau cu localizări multiple. Criterii clinice şi paraclinice:

- majore:  istoric cert de evoluţie dureroasă periodică, sezonieră, cel puţin 2 ani consecutiv;  nişă cu deformări radiologice caracteristice;  ulcer vizibil la gastroscopie (în servicii specializate);  hemoragii digestive superioare - minore:  tulburări secretorii gastrice, hiperaciditate şi/sau debit clorhidric crescut. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 criterii majore cu/sau fără asocierea celor minore. ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0-9% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă: │ regresivă │păstrată. │ │- sindrom dureros moderat; │ │Episoadele acute din│ │- fenomene dispeptice de intensitate medie, │ │cadrul evoluţiei │ │vărsături rare; │ │bolii justifică │ │- episoade acute cu o durată scurtă şi cu │ │acordarea repausului│ │caracter sezonier; │ │medical prin ITM, de│ │- răspuns total sau aproape total la │ │durată variabilă de │ │tratament şi nu necesită repetare frecventă;│ │la caz la caz. │ │- deficit ponderal până la 10%. │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric (duodenal) cu │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │evoluţie latentă, cu remisiuni îndelungate, │ regresivă │păstrată. │ │radiologic sau endoscopic micşorarea │ │Episoadele acute din│ │dimensiunilor ulcerului, lipsa de │ │cadrul evoluţiei │ │complicaţii sau cu deformări ale bulbului │ │bolii justifică │ │duodenal; periduodenită, cu manifestări │ │acordarea repausului│ │dureroase şi dispeptice moderate, calmate │ │medical prin ITM, de│ │parţial de tratament, cu deficit ponderal │ │durată variabilă de │ │între 10 - 15%. │ │la caz la caz. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 - 29% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- aceleaşi manifestări, tratamentul şi dieta│ 20 - 29% │Capacitatea de muncă│ │strictă amendează simptomatologia şi │ regresivă │păstrată indiferent │ │substratul lor anatomic şi funcţional. │ │de activitatea │ │Deficit ponderal moderat (între 15 20% din │ │profesională │ │greutatea ideală). │ │desfăşurată. │ │ │ │ITM în perioadele │ │ │ │dureroase. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul gastric (duodenal) cu recidive │ 30 - 39% │Capacitatea de muncă│ │frecvente, fără caracter sezonier, cu │ regresivă │păstrată. ITM în │ │deficit ponderal până la 20% din greutatea │ │perioadele │ │ideală. Episoadele dureroase şi dispeptice │ │dureroase. Nu vor fi│ │sunt amendate de tratament şi regimul │ │încadraţi în grad de│ │alimentar. │ │invaliditate. │ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │pentru activităţi cu│ │ │ │toxice digestive. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul duodenal (gastric) cu complicaţii │ 40 - 49% │Capacitatea de muncă│ │(manifestări de stenoză pilorică largă │ regresivă │păstrată. ITM │ │spasm piloric, de ulcer penetrant), cu │ │Contraindicaţie │ │episoade dureroase nocturne, cu răspuns la │ │pentru munca în │ │tratamentul medical şi regimul │ │ture, munca de │ │igieno-dietetic, cu deficit ponderal între │ │noapte, în mediu cu │ │20 - 25% din greutatea ideală. │ │noxe digestive. Nu │ │ │ │vor fi încadraţi în │ │ │ │grad de │ │ │ │invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 69% │ Gr. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 50 - 59% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă sindrom dureros accentuat, │ regresivă │50% pierdută │ │uneori cu caracter continuu, fenomene │ │temporar - gradul │ │dispeptice intense şi de durată, care se │ │III de invaliditate │ │calmează parţial prin tratamentul │ │cu continuarea │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │activităţii cu 1/2 │ │administrat, cu stare de nutriţie alterată │ │din durata normală │ │(între 25 - 30% din greutatea ideală). │ │dacă în limitele │ │ │ │maxime de concediu │ │ │ │medical │ │ │ │simptomatologia nu │ │ │ │cedează şi în cazul │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │necesită efort fizic│ │ │ │mare, tensiune │ │ │ │psihică, trepidaţii │ │ │ │sau se desfăşoară │ │ │ │într-un mediu cu │ │ │ │substanţe toxice │ │ │ │(plumb, arsenic, │ │ │ │mercur etc), │ │ │ │temperatură │ │ │ │ridicată. În această│ │ │ │situaţie pot fi │ │ │ │propuşi pentru │ │ │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă sau de la │ │ │ │caz la caz pentru │ │ │ │încadrarea în gr. │ │ │ │III de inv. │

a) Denutriţie evidentă. c) Aspecte radioscopice de evacuare gastrică precipitată şi tranzit intestinal accelerat. a) Tulburări post prandiale specifice: balonări. Sindromul de ansă aferentă. cu deficit ponderal între 25 . │ │gradul II de │ │ │ │invaliditate. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . stenoze. în poziţie │ │ │ │şezând sau │ │ │ │ortostatică.Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 70 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.90% │ Gr. precum şi bolnavii care │ │oricărei forme de │ │necesită îngrijire preoperatorie îndelungată│ │activitate │ │sau la care intervenţia chirurgicală se │ │profesională. . fistule digestive). │ │progresivă.sau cei cu fistula │ │Gradul II de │ │stomacului şi denutriţie rapidă şi │ │invaliditate. │ │perioadă limitată. b) Denutriţie. În ambele situaţii se impune │ │ │ │intervenţie chirurgicală şi o perioadă mai │ │ │ │îndelungată pentru restabilirea │ │ │ │organofuncţională. ciclice. tahicardie care apar post prandial în ortostatism. 3.hiposideremie. Pentru diagnostic sunt necesare două din aceste semne: 2. Sindromul post prandial precoce (sindrom Dumping). Sindromul de malabsorbţie sau maldigestie. dureri de tip biliar. b) Aspecte coprologice de malabsorbţie sau maldigestie evidentă. cu vărsături │ lent │în totalitate │ │incoercibile şi deficit ponderal peste 30% │ regresivă │pierdută. │ │pierdută │ │semne de malignizane (confirmate radiologic.85% │Capacitatea de muncă│ │dilatarea stomacului. dispar şi/sau se ameliorează în clinostatism (obiectivizate de medic).hipoproteinemie. sezoniere sau intermitente. greţuri.30%│ regresivă │50% pierdută pentru │ │din greutatea ideală sau ulcerul perforat. cu o durată de 1 an.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. diaree cronică. anemie feriprivă. b) Modificări radiografice sau gastroscopice ale gurii de anastamoză sau ale ansei jejunale adiacente.│ │ │ │care să permită │ │ │ │asigurarea unui │ │ │ │regim de viaţă şi │ │ │ │alimentar adecvat.10 cm) şi staza bariului la acest nivel. 4. lipotimii post prandiale. III invaliditate│ │urgenţă. astenie fizică marcată. b) Radiologice: injectarea ansei aferente pe întindere mare (peste 8 . cu │ │ │ │posibilitatea │ │ │ │schimbării │ │ │ │atitudinii corpului.Bolnavii cu stenoză pilorică însoţită de │ 80 . stare de nutriţie alterată │ │tulburărilor │ │evident (peste 30% din greutatea ideală). .79% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă complicaţii hemoragice │ regresivă │în totalitate │ │repetate cu cifre joase ale Hb (sub 7 gr%). a) Manifestări clinice evidente de transudare intestinală: hipotensiune arterială. Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): a) Episoade dureroase.Ulcerul gastric (duodenal) cu stenoză │ 60 . │ │temporizează datorită asocierii altor │ │Vor fi încadraţi în │ │afecţiuni. │ │din greutatea ideală . absorbţia acizilor marcaţi C 14 . │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Sindromul post rezecţie gastrică Criterii de diagnostic clinic: 1.în servicii specializate). valabile pentru ulcer sau pentru complicaţiile sale (perijejunite.steatoree (dozarea de grăsimi în materiile fecale. diaree post prandială. . vărsături. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │funcţionale │ │manifestările cedează greu la tratamentul │ │contraindică │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │temporar exercitarea│ │administrat. │ │cu indicarea │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │impun eforturi │ │ │ │fizice mici şi │ │ │ │medii. c) Obiectivarea eventuală a diferitelor manifestări ale unor carenţe sau malabsorbţii selective: . │ │necesită intervenţie chirurgicală de │ │Gr. Ulcerul peptic (post-operator). c) Hemoragii digestive superioare.69% │Capacitatea de muncă│ │pilorică. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.│ │intensitatea │ │endoscopic).

a │ │aferente pe întindere mare (10 cm) cu │ │activităţii cu │ │staza bariului la acest nivel.19% │Capacitatea de muncă│ │manifestările de mai sus. care au un răsunet│ │exercitarea │ │nutritiv mic (până la 10% deficit ponderal).49% │ Gr.. │ regresivă │păstrată. │ │ deficit ponderal până la 10%. Tranzitul baritat (radiologic)│ │ │ │se face rapid prin intestinul subţire.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă │ │de invaliditate. │ │postură predominant │ │ │ │şezând fără │ │ │ │activităţi │ │ │ │suplimentare. Simptome de hipoglicemie│ │ │ │uşoară post-prandială (0. cu │ │ │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ . dar bisăptămânal. cu accese mai│ │în locuri de muncă │ │accentuate. Injectarea ansei │ │efort fizic mare. tremur.10 gr% Hb). │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu│ │ │ │senzaţie de febră.Bolnavii cu Dumping std.hipocalcemie. Accesul poate│ │ │ │dura până la 5 min.Bolnavii cu Dumping std. periviscerită cu sindrom │ │ │ │ algic intermitent. │ │ │ │ radiologic. │ │ │ │ unele dereglări uşoare hepatice.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 50 .7 gr0/00 │ │ │ │glicemie).29% │Capacitatea de muncă│ │medie. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. tranzitul bariului în intestinul│ │Independenţă în │ │subţire până la 15 min. ca şi cei cu periviscerită cu sindrom│ regresivă │păstrată.Bolnavii cu enterocolită gastroprivă formă│ 20 . II. I cu │ 30 .10% │Capacitatea de muncă│ │morfo-funcţionale sau cu sechele minore.│ │activităţii │ │ │ │profesionale. Deficit ponderal între 10 .medie. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . de │ │schimbarea locului │ │2 .anemie megaloblastică. dispar imediat │ │ │ │după mâncare. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │încadraţi în grade │ │. │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă care │ │profesionale. Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. palpitaţii. injectarea ansei aferentă pe │ │ │ │ întindere mare (8 cm) cu staza bariului la│ │ │ │ acest nivel. ameţeli. dominant după unele │ │de muncă în cadrul │ │alimente. │ │din durata normală │ │. │ │ │ │hipotensiune arterială uşoară.Sindrom Dumping std. greţuri. cu │ │de invaliditate. apar după 25 │ │cu efort fizic mic │ │minute după orice mâncare.15% │ │profesiunilor cu │ │din greutatea ideală. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ │transpiraţii. d) Endoscopie jejunală (în unităţi specializate pentru cazurile problemă). bisăptămânale. │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare. Deficit ponderal │ │exercitarea │ │până la 10% din greutatea ideală.4 ori pe lună. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. fără │ │activităţii cu 1/2 │ │ameliorare evidentă în tratament. │ │activităţii │ │. │ │gastrită de bont sau enterocolită │ │Independenţă în │ │gastroprivă formă uşoară. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice.10% │ Gr.Bolnavii cu sindrom Dumping std. │ │prezintă: │ │Nu vor fi încadraţi │ │ durere în epigastru.30% anemie │ │continuarea │ │gastrogenă (între 7 . │ │şi după mâncare (semnele de hipoglicemie) cu│ │Este necesară │ │deficit ponderal până la 25% din greutatea │ │schimbarea locului │ │ideală │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare.20% din │ regresivă │păstrată.2 ori/lună. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. I cu │ │ │ │acces o dată pe săptămână (obiectivate de │ │ │ │medic) după mâncăruri dulci sau lăptoase. Nu vor│ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate.59% │Capacitatea de muncă│ │manifestări medii de sindrom de malabsorbţie│ regresivă │50% pierdută cu │ │cu deficit ponderal între 25 . Nu vor fi │ │algic abdominal. │ │invaliditate. │ │Radiologic. │ │ │ │Deficit ponderal până la 10% din greutatea │ │ │ │ideală. . cu o durată de 1 │ │sau mediu. │ regresivă │păstrată.39% │Capacitatea de muncă│ │deficit ponderal între 15 . vărsături │ │în grad de │ │ biliare. manifestă prin slăbiciune. în │ │oră. I cu │ 10 . puls accelerat. │ │care prezintă manifestările menţionate mai │ │Este necesară │ │înainte de intensitate uşoară . cu manifestările şi │ │încadraţi în grade │ │dereglările funcţionale specifice.Bolnavii cu sindrom Dumping std. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. Nu vor fi │ │şi dereglări dispeptice mai accentuate. în crize de 1 .69% │ Gr. cu │ │încadraţi în grade │ │durata până la 10 minute. II cu accese │ 40-49% │Capacitatea de muncă│ │bisăptămânale. │ │deficit ponderal între 10 . dispar după repaus│ │de invaliditate.15% din │ │Este necesară │ │greutatea ideală. Nu vor fi │ │greutatea ideală.6 0. SINDROAME POST REZECŢIE GASTRICĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. osteoporoză. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. │ │ │ │senzaţie de foame.Bolnavii cu stomac rezecat fără sechele │ 0 . cu tulburări neuro-vegetative│ regresivă │păstrată. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură.

în clinici universitare sau centre specializate). hiposideremie. diaree persistentă. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă cu │ │cu efort fizic mic │ │semne dispeptice. spiculi. anemie feriprivă gastrogenă severă (sub│ │activitate │ │7 gr% Hb). │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ III. pe fondul sindromului dureros (în │ │postură predominant │ │epigastru şi hipocondrul drept) evident. după │ │ │ │orice mâncare. dar mult mai│ staţionară │muncă în totalitate │ │accentuate. hipopotasemie). │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.│ │ │mesei fracţionate).79% │Capacitatea de muncă│ │una sau mai multe dintre următoarele │ regresivă │în totalitate │ │sechele: ulcer peptic (confirmat endoscopic)│ │pierdută.Sindromul Dumping std.20 min. anemie. . . tulburări neuro-vegetative şi │ │ │ │nevrotice. Vor │ │recuperare │ │fi încadraţi în │ │. │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. în │ │evidente.diaree cu sau fără rectoragii. . │ │invaliditate.7 min). Injectarea mesei │ │suplimentare. │ │ │ │în ture de zi. │ │ │ │Manifestările apar după 15 . II. │ │ │ │ greţuri.85% │Capacitatea de │ │manifestările relatate mai sus.). Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 70 . Pentru diagnostic este necesară evidenţierea răspunsului favorabil la regimul fără gluten şi un semn clinic. într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici. Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar. .mase tumorale palpabile (eventual). III.răspuns favorabil la regimul fără gluten. │ │Tranzitul bariului în intestin foarte rapid │ │ │ │(1 . dereglări │ │gradul II de │ │vegetative şi vasculare accentuate.biopsie jejunală caracteristică (atrofie jejunală .febră episodică. asocierea unei hepatite cronice │ │profesională până la│ │cu semne evidente de activitate. hipocalcemie. │ │mâncare. . cu │ 80 .modificări radiologice (foliculi. cu │ │ │ │ritm liber. într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici. Deficit ponderal peste 30%. │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ │ │ │mesei fracţionate). deficit ponderal între │ │din durata normală │ │25 . de 2 . stenoze. III caracterizat │ │gradul II de │ │prin: │ │invaliditate. │ │ │ │. │ │ │ │ deficit ponderal peste 30% din greutatea │ │ │ │ideală.dureri abdominale difuze. │ │ │ │ ameţeli. . Este │ │sindrom de malabsorbţie cu denutriţie peste │ │contraindicată orice│ │30%. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.diaree cronică cu steatoree macroscopică. vărsături.3 ori pe zi cu o durată de o│ │Vor fi încadraţi în │ │oră sau mai îndelungate. hipotensiune arterială. │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. │ │ │ │în ture de zi. │ │în locuri de muncă │ │. cu o frecvenţă de 2 ori pe zi│ │ │ │şi durata până la o oră. fistule). │ │şezând fără │ │după orice mâncare şi fiecare masă. cu │ │ │ │ritm liber.3 min. Deficit │ │activităţi │ │ponderal între 25 . aceleaşi │ 60 .30%. gastrice şi biliare │ │sau mediu.89% │ Gr. b) Enterita regională (boala Crohn) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . radiologic tranzitul │ │continuarea │ │bariului în intestinul subţire accelerat │ │activităţii cu 1/2 │ │(5 . Accesele apar după orice │ │pierdută.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări relatate mai sus. . │ │ tahicardie. sechele │ │amendarea │ │rezistente la măsurile medicale de │ │manifestărilor. cu o frecvenţă│ regresivă │50% pierdută cu │ │de 3 ori pe săptămână. BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (Enteropatia glutemică) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .Sindromul Dumping std. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . .semne de malabsorbţie globală (pierdere ponderală.Gastrostomie largă pentru adnocarcinom │ │ │ │gastric cu fenomene de malabsorbţie şi │ │ │ │malasimilaţie progresivă şi severă.Sindrom Dumping std. cu │ │aferente pe întindere mare (peste 10 cm). │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.30%.

Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . │ │ │ │Capacitatea de │ │ │ │muncă în totalitate │ │ │ │pierdută.rectosigmoidoscopie cu modificări tipice în perioada de activitate. BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (enteropatia glutemică) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . III inv.19% │Capacitatea de muncă│ │10 . mal-asimilaţie (pierdere │ │desfăşurată. │ │exercitării unei │ │hiposideremie. .. hipocalcemie. c) Rectocolita ulcero-hemoragică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .39% │Capacitatea de muncă│ │20 .Bolnavii care prezintă: │ 50 . cu semne de malasimilaţie │reversibilă │păstrată indiferent │ │(hipopotasemie. Nu vor │ │ponderală între 15 .coprocultură negativă pentru bacil dizenteric.19% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Bolnavii cu caelache formă uşoară care │ 0 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.9% │Capacitatea de muncă│ │prezintă diaree intermitentă cu steatoree │ │păstrată indiferent │ │macroscopică. │ │ │ │II de inv.89% │ Gr. hemoragii "en nappe".Bolnavii cu pusee diareice frecvente (1-2 │ 40 . │ │de invaliditate. hiposideremie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. hipopotasemie.15% din greutatea ideală │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată.Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 10 . Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice.histopatologic (eventual) modificări caracteristice (în centre specializate). . │ │ răspuns favorabil la tratament şi regim │ │Gr. Fără deficienţă funcţională │ 0 .49% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne clinice şi unul paraclinic. . pentru │ │fără gluten.59% │Capacitatea de muncă│ │ diaree cronică cu steatoree macroscopică. pentru o │ │ │ │perioadă limitată. Nu vor │ │tratament şi malabsorbţie (deficit ponderal │ │fi încadraţi în grad│ │între 20 25% din greutatea ideală).Pacienţii care prezintă manifestările │ 70 . │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată. │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice. │ . │ │ │ │hipocalcemie-medii) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. III inv. Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice. hipocalcemie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.29% │Capacitatea de muncă│ │(diagnostic pus pe baza biopsiei jejunale │reversibilă │păstrată indiferent │ │caracteristice: atrofie jejunală. . Deficienţă de nutriţie medie │ 50 .denutriţie (eventual).79% │Are temporar │ │relatate anterior dar de intensitate mai │ reversibil │limitată │ │mare şi cu răsunet evident nutritiv (deficit│ │posibilitatea │ │ponderal peste 30%). Au │ │hipopotasemie . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. hiposideremie. cu semne │ │de munca │ │de malabsorbţie. │ │profesiunile cu │ │ sindrom de malabsorbţie globală cu │ │efort energetic şi │ │pierdere ponderală între 25 .istoric de diaree şi/sau sângerare rectală într-un interval de 6 săptămâni sau mai mult. modificări de calibru. cu răspuns favorabil la │ │de munca │ │regimul fără gluten. II inv. III. Nu vor │ │nutriţie sau cu un deficit ponderal până la │ │fi încadraţi în grad│ │10% din greutatea ideală │ │de invaliditate. fără tulburări de │ │desfăşurată.uşoare. │ │de munca │ │hipocalcemie-medii) reversibile la │ │desfăşurată.examen histopatologic (pe fragmente prelevate intraoperator sau endoscopic . Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate. amoebe. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.49% │Capacitatea de muncă│ │ori/lună).irigografia: dehaustrare colică.Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 30 . . pseudolipi.25% în greutatea ideală. │reversibilă │50% pierdută.clinici specializate).30% din │ │psihic mare şi până │ │greutatea ideală │ │la remiterea │ │ sindrom de malasimilaţie selectivă │ │fenomenelor. evidente şi │ │activităţi │ │persistente la măsurile de recuperare │ │profesionale şi vor │ │ │ │fi încadraţi în gr.Idem sub aspectul manifestărilor │ 20 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.69% │ Gr. hiposideremie. ulceraţii. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. │ │(hipopotasemie.20% din greutatea │ │fi încadraţi în grad│ │ideală). │ │de invaliditate.

stare generală │ │indiferent de │ │bună. │ │Necesită ITM de │ │ │ │durată variabil în │ │ │ │funcţie de │ │ │ │episoadele active şi│ │ │ │recurente. │ │. Necesită │ │ │ │periodic ITM. III de inv. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr.89% │ Gradul II inv. │ │recăderilor: │ │uneori emisiuni afecale şi tenesme rectale. infecţii │ │ │ │acute digestive sau │ │ │ │respiratorii care │ . recurente │persistentă │50% pierdută. Deficit │ progresivă │pentru orice │ │ponderal peste 30%. │ │recidivelor (traume │ │ │ │psihice. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 .20%. │ posibil │pentru locurile de │ │ diaree cu/sau fără rectoragii.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 0 .10% │Capacitatea de │ │puseu acut în antecedente. │ │şi cu toxice cu │ │ aspect histopatologic specific.49% │ Gr. de confort │ │ │ │organic. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ c) Rectocolita ulcero-hemoragică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.59% │Capacitatea de muncă│ │menţionate mai sus dar de intensitate │reversibilă │50% pierdută. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.19% │ Gr.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări specifice moderate. │ progresivă │muncă ce se │ │ febră episodică. cu │ │ulcero-proliferativă. secreţii │ │. Rx. │ │acţiune digestivă.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 10 . Pot fi│ │medie. fără anemie. endoscopia cu leziuni │ │alimente mai sărace │ │localizate la nivelul sigmoidului şi │ │în reziduri şi în │ │rectului: mucoasă congestionată şi │ │funcţie de toleranţa│ │edemaţiată. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Pot fi│ │(lunar) însoţite de malabsorbţie selectivă │ sau │încadraţi în gr. Deficienţă globală accentuată │ 70 . II │ │ │ │de inv. │ │ideală. febră moderată. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu continuarea │ │din greutatea ideală). însoţite de malabsorbţie selectivă│persistentă │limitată total. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. hiposideremie sub 4 gr%). │ │activitate │ │ │ │profesională. │ │în grad de │ │ deficit ponderal până la 15% din greutatea│ │invaliditate. cu răspuns │ │posibil. cu │ │fracţionate. │ │adecvată (cu mese │ │uşoară astenie. │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. │ │ manifesfările sunt ameliorate de │ │Nu vor fi încadraţi │ │tratament. Fără deficienţă funcţională │ 0 .69% │ Gr. doar│ │activitatea │ │cu semne funcţionale. greţuri. │ 80 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. influenţate │ sau │încadraţi în gr. pe cât │ │muco-sanguinopurulente în lumen. stare │ │mai frecvente şi │ │generală bună. │ │şi puţin sânge.30%│ progresivă │inv. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . puseu │ │ │ │urmat de remisiune completă şi durabilă (cel│ │ │ │puţin 1 an).Bolnavii care prezintă manifestări clinice│ 40 . │ │edemaţiată. │ │temperatură ridicată│ │spiculi). │ │mică. friabilă. Necesită │ │ │ │periodic ITM. │ progresivă │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program.Formele de boală Crohn. │ progresivă │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.Bolnavii cu enterită regională cu │ 60 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.6 scaune/zi glerosanguinolente.Bolnavii care prezintă manifestările │ 50 . Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr. dureri abdominale.Formele cu complicaţii enterale (fistule. articulare. cu continuarea │ │între 15 . ulceraţii acoperite de membrane │ │individuală) │ │pultacee. necaracteristic.evitarea.79% │Capacitatea de muncă│ │multiple. │ │desfăşurată. de intensitate │ regresivă │pentru prevenirea │ │medie (4 . cu episoade lunare. │ │ │ │leziuni localizate doar la o porţiune a │ │ │ │rectului sau sigmoidului terminal. 0 │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.alimentaţie │ │inapetenţă. endoscopia cu │ │profesională │ │modificări minime: mucoasă congestionată. │ │desfăşoară în │ │ mase tumorale palpabile (eventual): │ │condiţii de │ │ modificări radiologice (foliculi. III│ │sau globală medie (deficit ponderal 20 . Rx. de intensitate │ regresivă │muncă este │ │uşoară (4 scaune diareice/zi cu câteva glere│ │păstrată. Au │ │hepatice) şi bolnavii operaţi cu rezecţii │ sau │contraindicaţie │ │intestinale şi malabsorbţie persistentă. II │ │ │ │de inv. III│ │parţial de tratament. respectiv: │ sau │Contraindicaţie │ │ dureri abdominale difuze. Au │ │accentuată (anemie de tip macrocitar sub 7 │ sau │contraindicaţie │ │gr%.└────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Enterita regională (Boala Crohn) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. uşor sângerândă. a │ │prompt la tratamentul aplicat şi urmat de o │ │factorilor │ │perioadă de remisiune completă şi durabilă │ │declanşatori ai │ │(cel puţin 1 an). cu deficit ponderal │ posibil │inv.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond. polipi inflamatori. fără │ │tablou complet de RCUH formă │ │iritanţi.49% │Capacitatea de muncă│ │şi paraclinice specifice de intensitate │reversibilă │păstrată. cu localizări │ 70 .89% │Capacitatea de muncă│ │stenoze) sau sistemice (oculare. fără febră. de confort │ │ │ │organic.19% │Măsuri profilactice │ │puseu acut în antecedente. anemie discretă.│persistentă │limitată total.

anemie şi │ │oscilaţii mari de │ │hiperleucocitoză cu neutrofilie şi deviere │ │temperatură.RCUH formă recurentă. │ regresivă │50% pierdută. cu sindrom │ │ │ │diareic şi dureros moderat. cu pusee rare (1 . cu │ regresivă │predominant şezândă. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. distensia colonului │ │prelungit cu │ │evidenţiată pe radiografia simplă. │ │ │ │. │ │complicaţii locale.89% │Capacitatea de │ │fără remisiuni. eventual │ │posturale lungi şi │ │edeme declive prin hipoalbuminemie. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. anastamoză ileo-anală │ │ │ │ileostomie. Este │ │. cu │ │cu efort fizic şi │ │tulburări hidroelectrolitice. │ │care impun eforturi │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤fizice mixi şi │ │.12 luni după o │ │ │ │intervenţie chirurgicală de amploare │ │ │ │(colectomie totală sau anastomoză │ │ │ │ileo-cecală. fără │ │ac. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │profesională.60% │Capacitatea de muncă│ │intestin subţire . cu perioadă de remisiune cu │ │contraindicată orice│ │durată mai mică de 6 luni. │ │cu frecvente exacerbări de intensitate gravă│ │ │ │care necesită internări într-o secţie de │ │ │ │reanimare cu scădere ponderală peste 30%. fără │ │sub tratament continuu. │ │totalitate. de intensitate gravă (diaree profuză.│ │fără noxe. de intensitate medie.2/an). │ │ │ │colectomie subtotală cu ileostomie şi │ │ │ │sigmoidotomie).2/an). febră mare. pentru tumori benigne. cu│ │ │ │anemie < 7 gr%.│ │care prestează munci│ │sub tratament cu salazopirină sau pentasa. cu │ │adecvate (conform │ │scădere ponderală (25-30%) şi anemie (7-10 │ │celor menţionate │ │gr%) în perioada intercritică. contact│ │la stânga formulei.49% │Capacitatea de muncă│ │(1 . │ │anterior).sindrom intestin scurt.RCUH formă recurentă cu frecvente episoade│ 70 . III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 ./lună) cu │ │ │ │salazopirină (1. aminosalicilic cu │ │acute. incompletă care │ │activitate │ │necesită corticoterapie continuă.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.40 scaune/zi. proctocolectomie cu ileostomie.30%) şi anemie (7 . fistulă rectovezicală. cu │ regresivă │păstrată pentru cei │ │remisiune completă în perioada intercritică.79% │Capacitatea de muncă│ │acute (peste 2/an). prelungit cu │ │oscilaţii mari de │ │salazopirină sau pentasa (sau alte forme de │ │temperatură.RCUH formă recurentă. de intensitate gravă │ persistent │pierdută în cea mai │ │care au necesitat internare într-o secţie de│ progresivă │mare parte.│ regresivă │locului de muncă în │ │mergând până la 30 .39% │medii.tratament de │ │ │ │întreţinere │ │ │ │intermitent (2-3 │ │ │ │săpt. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ d) Rezecţii intestinale post-traumatisme abdominale.RCUH formă recurentă. │ │. │persistentă │acute. în perioada intercritică│ │reversibilitatea │ │necesitând tratament continuu cu salazoprină│ │manifestărilor │ │sau preparate de ac. │ │sindrom toxiinfecţios manifestat prin stare │ │ortostatism │ │generală profund alterată. de│ │cu complicaţii locale de tip fistulă │ │durate prelungite în│ │rectovaginală. scădere │ │ │ │ponderală (25 . afecală.│ 80 .RCUH formă cronică cu agravare progresivă. cu │ │(sindromului aderenţial). │ │psihic mare.RCUH formă cronică cu evoluţie continuă │ │ │ │sub tratament permanent cu salazopirină şi │ │ │ │eventual prednison în doze mici. dar cu │ │funcţie de │ │remisiune completă. malasimilaţie cu │ │recomandarea │ . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. astenie tahicardie. maligne şi alte cauze ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.10 gr%).59% │Capacitatea de muncă│ │(1-2/an). cu pusee rare │ 20 .RCUH în primele 6 . cu pusee rare │ 50 . deplasări│ │de prestaţie.RCUH formă recurentă. Deficienţă de nutriţie medie Rezecţii │ 50 .69% │ Gr. maxim │ │ │ │1 .2 ani │ │ │ │(dacă nu mai apare │ │ │ │nici o recădere) │ │ │ │. │ │meteorizat. │ │formele cu │ │stenoză recto-colonică benignă.│ │remisiune completă în perioada intercritică. cu pusee rare │ 30 .RCUH formă cronică complicată (complicaţii│ │ │ │sistemice). cu │persistentă │jumătate de normă în│ │remisiune incompletă sub tratament cu │ │locuri de muncă │ │salazopirină şi prednison în doze mici.89% │ Gr. │ │eliminare colonică. consecutive. în poziţie │ │(1 . abdomen │ │accelerate. sensibil. de intensitate medie sau gravă │ regresivă │redusă. │ │cazul profesiunilor │ │alcătuită din glere. se va │ │ │ │indica schimbarea │ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar. cu pusee rare │ 60-69% │ITM în perioadele │ │(1-2/an).│ │ │ │2 g/zi). puroi şi sânge. Pot lucra │ │atestate prin documente medicale). Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . Vor fi│ │cu dureri abdominale. de intensitate uşoară. recurente. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.│ │ │necesită tratament │ │ │ │oral cu antibiotice.│ │ │ │administrarea de │ │ │ │laxative) │ │ │ │. Este │ │reanimare. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . │ │substanţe toxice.control periodic │ │ │ │(de 3-4 ori pe an) │ │ │ │clinic şi │ │ │ │endoscopic. diaree sau/şi fenomene│ │încadraţi în gradul │ │suboclusive datorită perivisceritei │ │III de inv.RCUH cu ileostomie sau sigmoidostomie │ │ │ │definitivă. care necesită în permanenţă │ progresivă │muncă pierdută în │ │corticoterapie şi eventual imunosupresoare. │ │solicitări psihice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤intense. │ │ │ │.49% │ Gr.│ 40-49% │necesară schimbarea │ │2/an). de intensitate medie sau gravă.RCUH formă recurentă.5 . aminosalicilic cu eliminare colonică). │ │irigografia şi restosigmoidoscopia fiind │ │Necesită ITM de │ │periculoase în această formă din cauza │ │durate variabile în │ │fragilităţii peretelui intestinal). stare│ │prelungit.

în aceeaşi │ │ │ │muncă sau alta │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. cu │ │de hiperamilazemie şi hiperamilazurie │ │recomandarea │ │marcante şi denutriţie între 25 . II │ │alterată (deficit peste 30%). Pot fi │ │fecale. Pentru │ │dureroase şi diaree caracteristică. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. Deficienţă de nutriţie gravă │ 90 . . au │ │malasimilaţie.30% din │ │continuării │ │greutatea ideală. cu incontinenţă de materii │ │pierdută.30% deficit ponderal)│ │continuării │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru.59% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă.89% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii cu fistule pararectale. în funcţie de │ │ │ │momentul operaţiei │ │ │ │(stadiul │ │ │ │cancerului). Nu vor fi │ │sus.79% │Capacitatea de muncă│ │Rezecţie de intestin subţire cu dereglări │preponderent│în totalitate │ │severe de resorbţie.pierdere ponderală progresivă. având│ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. │ staţionară │pierdută. │ │contraindicaţie │ │formare de pseudo-chisturi (echografic) │ │pentru desfăşurarea │ . cu│ │orice activitate │ │hiperamilazemie şi hiperamilazurie moderate. IV.29% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii care prezintă manifestările de mai │ regresivă │păstrată. Deficienţă de nutriţie medie. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ IV. II de inv.hiperamilazemie şi hiperamilazurie în perioadele dureroase. stare de casexie.94% │Capacitatea de muncă│ │Pacienţii cu rezecţii colon. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . însoţite│ │de inv.│ │profesională nu vor │ │în timpul crizelor. │ │ │ │rezultatul │ │ │ │intervenţiei │ │ │ │chirurgicale şi │ │ │ │radio-chimio│ │ │ │terapie.9% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă cu episoade │ regresivă │păstrată. . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5. cu deficit ponderal │ │invaliditate. Vor fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de inv. stării │ │ │ │generale. │ │între 10-25% din greutatea ideală. │ prognostic │încadraţi în gr. │ │invaliditate. având │ │intrapancreatice. . în episoade frecvente şi │ │pierdută.episoade dureroase caracteristice. fără pierdere │ │grade de │ │ponderală sau până la 10%. ITM.diaree şi steatoree. manifestări ameliorate parţial la │ │activitate │ │tratament. cu deficit ponderal peste 30%│ │contraindicaţie │ │din greutatea ideală. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . fistule │ regresivă │în totalitate │ │anorectale. rezistentă la │ rezervat │îngrijire permanentă│ │tratament. │ 50 . │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. Vor fi │ │contra lateralis. fistule pancreatice. cu stare denutriţie │ │temporar în gr. Anemie severă (sub 7 │ │pentru orice │ │gr%).. cu calcifieri │ │de inv. cu modificări │ │fi încadraţi în │ │echografice specifice. Deficienţii globală gravă │ 95 . cu frecvenţă medie. denutriţie │ │încadraţi pentru o │ │progresivă. Pot fi │ │de intensitate mare. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . evoluţiei │ │ │ │ulterioare. pentru tumori │ staţionar │în totalitate │ │maligne. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. cu episoade │ regresivă │50% pierdută. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. amendate sau ameliorate după │ │perioadă limitată în│ │tratamentul chirurgical. malabsorbţie. stare septică. I │ │ │ rezervat │inv. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.75% │Capacitatea de │ │Bolnavii care prezintă manifestările │ regresivă │muncă în totalitate │ │relatate mai sus. Vor fi│ │dureroase şi diaree (steatoree) │ │încadraţi în gr. Necesită │ │anemie severă (sub 7 gr%).100% │Capacitatea de muncă│ │Aceleaşi manifestări (cele de mai sus) mult │ prognostic │în totalitate │ │mai accentuate cu agravare progresivă. │ │gr. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .│denutriţie medie (25 . ecoul │ │ │ │asupra stării │ │ │ │generale. Deficienţă globală accentuată │ 80 . │ │profesională. │ (infast) │din partea altei │ │ │ │persoane. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. . Vor fi│ │ │ │încadraţi în gr. Fără deficienţă funcţională │ 0 . III│ │caracteristice. sigma anus sau anus │ progresivă │pierdută. cu │ advitam │pierdută. cu anus iliac.echografia pancreatică cu modificări caracteristice (în centrele specializate). │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. rare. II │ │ │ │de inv. cu frecvenţă şi durată medie care │ │încadraţi în grad de│ │cedează la tratament.

Variate modificări distrofice parenchimatoase.puncţie bioptică heptică (efectuată în unităţi specializate) indicatoare de procese inflamatorii infiltrative portale şi periportale cu invadarea evidentă a periferiei lobulare. Pe primele locuri în cadrul incidenţei invalidităţii se situează hepatitele cronice şi cirozele hepatice. nici nu au retrocedat evident..transaminaze (în special TGP) cu valori repetate peste 100 UK. 1. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ V. .puncţie bioptică hepatică cu aspecte de scleroză perilobulară şi intralobulară. rezecţii pancreatice│ │profesionale până │ │care cedează mai greu la tratamentul medical│ │la reducerea │ │sau necesită intervenţie chirurgicală. 3.%) sau/şi prezenţa de autoanticorpi.retenţie de BSP pete 10% la 45 min. . Ciroze hepatice Criterii clinice (majore): . Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore (de preferat din planul clinic şi morfologic) sau un semn major şi două semne paraclinice.steluţe vasculare multiple. cu hiperplazia sistemului Kupfferian eventual cu noduli inflamatori interlobulari. . .echografie cu semne caracteristice la nivelul ficatului şi cele de hipertensiune portală.ficat indurat şi icter sau subicter prelungit. În această categorie se include hepatitele cronice care întrunesc minimum de semne pentru hepatite cronice active dar care la examene repetate. . Hepatite cronice inactive (stabilizate. fără leziuni agresive lobulare).ficat atrofic sau hipertrofic cu marginea interioară tăioasă şi suprafaţa neregulată.bilirubinemie peste 2 mg%.indice de protrombină sub 70%. nu s-au agravat.splenomegalie marcată. Criterii paraclinice: . Hepatite cronice şi ciroze hepatice a) Criterii pentru stabilirea diagnosticului clinic şi al stadiilor de evoluţie.electroforeza cu albumine între 35 . 2. reziduale.45% şi/sau gamaglobuline peste 30% (peste de 2 ori valoarea normală în gr.hepatomegalie moderată sau absentă. . Criterii morfologice (majore): . Hepatite cronice persistente (neevolutive.│sau/şi pusee recurente de edem pancreatic │ │oricărei activităţi │ │(demonstrat biochimic).echografie (efectuată în spitale sau clinici universitare) cu elemente caracteristice. Leziuni distrofice parenchimatoase variate.biologic cu probe slab pozitive sau normale. Criterii morfologice (majore): . Criterii paraclinice: . │ │manifestărilor. .ficat indurat şi splenomegalie. 4. BOLILE FICATULUI Analiza structurii invalidităţii arată că bolile ficatului deţin un loc major printre cauzele care determină pierderea capacităţii de muncă. cu pierderea structurii lobulare şi noduli de regenerare parenchimatoasă. . . . Hepatite cronice active: Criterii clinice (majore): .semne subiective minime sau absente. În aceste forme clinice nu se întrunesc semnele necesare ale hepatitei cronice active la cel puţin două examinări într-un an. . . cicatriciale): .semnele de hipertensiune portală (circulaţie colaterală şi/sau ascită).

│ 30 .Hepatite cronice sau ciroze hepatice │ 60 . latente │ │reducere. │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă cu noxe │ │ │ │hepatotrope. Deficienţă de nutriţie accentuată │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.testele biologice alterate│ │ │ │la un nivel mediu şi staţionar la intervale │ │ │ │repetate (din 6 în 6 luni).. neevolutive. cicatriciale.49% │ │ │confirmat bioptic). │ │ │ │evitându-se factorii│ │ │ │toxici.Hepatite cronice persistente │ 50 . nici nu au│ │ │ │retrocedat evident. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Hepatite cronice moderat active (lent │ regresivă │50% pierdută. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │preponderent│în totalitate │ │cirogene.39% │ │ │fără leziuni agresive. │ │ │ │fatigabilitate.Hepatite cronice reziduale. dominant de │ │ │ │activare mezenchimală. │ │ │ │Vor fi îndrumaţi pe │ │ │ │locuri de muncă │ │ │ │adecvate. precum şi în │ │ │ │mediu inadecvat. după eforturi fizice mari. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. munca de │ │ │ │noapte sau în ritm │ │ │ │impus.Hepatite cronice persistente cu │ 50 .Hepatite cronice stabilizate │ │de invaliditate.29% │profesionale în │ │prezenţa semnelor majore (hepatomegalie │ │mediu nociv │ │sau/şi splenomegalie în dimensiuni │ │(substanţe │ │moderate).│ │ │ │cu fenomene dispeptice biliare. a │ │(compensate). Fără deficienţă funcţională │ 0 . Au │ │.Covalescent hepatită virală cu VHB. fără modificări paraclinice. VHC │ 0 . │ │II de invaliditate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │. Deficienţă de nutriţie medie │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.89% │Capacitatea de muncă│ │agresive morfologic.19% │ 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu 1/2 din│ │ │ │durata normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru.9% │ │ │(după 6 luni de ITM).Ciroze hepatice compensate (diagnostic │ 40 .Hepatita cronică activă. Nu vor fi │ │hepato-citoliză │ │încadraţi în grade │ │. în special │ 0 .49% │Capacitatea de muncă│ │semne paraclinice moderate de │ regresivă │păstrată. rapid evolutive. stabilizate │ │contraindicaţie │ │(inactive. bioptic şi │ │ │ │echografic modificări caracteristice. Pot fi │ │. purtător AgHBS │ │ │ │şi VHC. cu semne clinice │ │ │ │(cele majore) şi paraclinice moderat │ │ │ │modificate.│ 70 . neevolutive). │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.CIROZE HEPATICE ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.│ 70 . cu uşoară │ │ │ │hepatomegalie şi sindrom asteno-nevrotic │ │ │ │persistent. Pentru diagnostic sunt necesare minimum două semne majore sau un semn major şi 3 semne paraclinice.Ciroze hepatice inactive.Ciroze hepatice decompensate parenchimatos│ │încadraţi în gradul │ │sau/şi vasculare.79% │ │ │mare sau/şi splenomegalie cu fenomene de │ │ │ │hipersplenism (total sau parţial). a activităţii │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.Hepatite cronice persistente. ce nu întrunesc │ │ │ │semnele necesare unei hepatite cronice │ │ │ │active. cu teste biologice în limite │ │hepato-toxice). │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională.Hepatite cronice persistente │ │recomandarea de │ │.19% │ │ │clinic şi paraclinic. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Hepatite cronice stabilizate. │ │eforturilor fizice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤mari.69% │Capacitatea de muncă│ │. HEPATITE CRONICE . cu modificări clinice │ │ │ │nesemnificative şi teste biologice normale │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. la cel puţin 2 examinări într-un an. colestatice) │ staţionară │pierdută.59% │ │ │hepatomegalie sau/şi splenomegalie moderate.Ciroze hepatice compensate │ │gradul III de inv.cele de la hepatitele cronice active. solicitarea │ │ │ │fizică şi psihică │ │ │ │mare. │ │normale sau slab pozitive.varice esofagiene (radiologic sau endoscopic). cu ficat indurat. Deficienţă de nutriţie uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Hepatite cronice active (accentuat active. forme │ │ │ │clinice care întrunesc minimul de semne │ │ │ │pentru hepatita cronică activă dar care la │ │ │ │examene repetate nu s-au agravat. Fără fenomene de │ │ │ │hipertensiune portală. cu │ │ │ │teste biologice alterate semnificativ şi │ │ │ .69% │ │ │moderat active (lent evolutive).Hepatite acute virale cu persistenţa unor │ 20 .19% │Capacitatea de │ │cu virus B şi virus C.│ │ │ │cu semne minore . verificate │ 10 .Covalescenţi hepatite virale. . cu icter │ │ │ │sau subicter prelungit. │ regresivă │muncă păstrată. │ │evolutive) │ │Pot fi încadraţi în │ │. în aceeaşi │ │ │ │profesie sau alta.Hepatită cronică stabilizată cu sau fără │ 20 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.

Semne minore: a) stări subfebrile.Ciroze hepatice (scleroze hepatice.biliculturi pozitive în bila veziculară.. hepato-reticulare etc. cu mult mucus.100% │Capacitatea de muncă│ │difuze.45% │ │ │ │gama globuline peste 30% (peste 2 ori │ │ │ │valoarea normală în gr%) şi prezenţa de │ │ │ │autoanticorpi. │ │ │ │ bilirubinemie peste 2 mg%. ele determină însă creşterea morbidităţii cu ITM. b) stări subicterice . aspecte de concentraţie slabă la colecistografii repetate.Hepatite cronice active (progresive). episoade │ │ │ │frecvente de insuficienţă hepatică acută şi │ │ │ │sindrom hepato renal. primitive.Ciroze hepatice decompensate │ 90 . Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne majore sau un semn major şi două semne minore.Adenocarcinom hepatic. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. nutriţionale. │ │ │ │ indice de potrombină sub 70%. chiar complicate. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională. 2. uneori cu o durată prelungită.100% │ │ │hipertensiune portală ireductibilă. │ │ │ │.│anume: │ │ │ │ electroforeza cu albumine între 35 . mai ales la femei. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Deficienţa de nutriţie gravă │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. 1. Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . Pot fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de invaliditate. eventual.fără alte cauze evidente. cu fenomene de │ │ │ │encefalopatie hepatică cronică. cele litiazice. repetate. ca şi suferinţele post colecistectomie. constituie cauze rare de invaliditate în cadrul invalidităţii prin boli digestive cronice. │ │ │ │hemoragii digestive repetate (rupere de │ │ │ │varice esofagiene sau prin tulburări de │ │ │ │crază sanghină). splenomegalie marcantă. BOLILE VEZICII BILIARE ŞI CĂILOR BILIARE Colecistitele cronice nelitiazice. │persistentă │în totalitate │ │luetice.│ │îngrijire permanentă│ │ │ │din partea altei │ │ │ │persoane. c) aspect echografic de colecist malformat sau de colesteroloză.Ciroza hepatică decompensată parenchimatos│ │ │ │sau/şi vascular cu varice esofagiene │ │ │ │(radiologic sau endoscopic) cu semne de │ │ │ │hipertensiune portală (circulaţie colaterală│ │ │ │sau/şi ascită cu frecvenţă periodică │ │ │ │reductibilă.95% │ │ │(vascular/parenchimatos) cu ficat mic │ prognostic │ │ │(atrofic) sau hipertrofic cu suprafaţa │ advitam │ │ │neregulată. post hepatice. asociate. encefalopatie cronică │ │ │ │hepatică. fără alte cauze evidente. cu semne paraclinice intens │ │ │ │modificate în funcţie de structurile │ │ │ │morfologice predominant afectate. . cu episoade de insuficienţă │ │ │ │hepatică acută. │ progresivă │pierdută.89% │ │ │rapid evolutive cu manifestările de mai sus. │ │ │ │. progresive. eventual urmate de icter şi de febră.│ │ │ │dar cu agravarea fenomenelor clinice şi │ │ │ │testelor paraclinice (dominant al │ │ │ │insuficienţei hepato-celulare). │ │ │ │ retenţie de BSP peste 10% la 45 min. cu agravare progresivă │ │ │ │rapidă şi pierdere ponderală continuă.sedimentul bilei veziculare cu multiple leucocite colorate în galben. │ │ │ │ireductibilă. ciroze alcoolice. │ │ │ │ transaminaze (în special TGP) cu valori │ │ │ │repetate peste 100 UK. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ VI. c) tulburări dispeptice de tip biliar. aceleaşi │ │ │ │manifestări. Colecistite litiazice şi litiaza biliară. │ 80 . b) explorări biliare cu modificări patologice: . cu │ rezervat │ │ │fenomene de hipertensiune portală (ascită). Necesită │ │biliare. │ 90 .). │ │ │ │ persistenţă de AgHBS sau VHC cu răspuns │ │ │ │parţial sau fără răspuns la acţiunile │ │ │ │medicale de recuperare. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5.Ciroze hepatice decompensate cu │ 95 . Colecistitele cronice nelitiazice (complicate): Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): Semne majore: a) colici biliare tipice.

Fără deficienţă funcţională │ 0 . prezenţa calculilor în coledoc. LITIAZA BILIARĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │ │ │Necesită uneori o │ │ │ │reîncadrare │ │ │ │progresivă în muncă.9% │Incapacitate │ │. b) stări subfebrile.│ │ │ │respectiv reducerea │ │ │ │programului de lucru│ │ │ │în cazul persoanelor│ │ │ │care au suferit │ │ │ │colecistectomii şi │ │ │ │în situaţia unor │ │ │ │profesiuni cu │ │ │ │suprasolicitări │ │ │ │fizice şi posturale. c) echografia abdominală evidenţiază prezenţa calculului restant (în cazul colangiografiei negative). leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive.  angiocolita cronică: a) dureri în hipocondrul drept şi/sau frisoane. Nu vor fi │ │biliară (complicată) cu colici biliare │ │încadraţi în grade │ │repetate. icter. │ │de invaliditate.peste 2 mg%.Colecistitele nelitiazice şi litiaza │ regresivă │păstrată. eventual urmate de icter şi febră.29% │Capacitatea de muncă│ │. urmată de frisoane. repetate. │ regresivă │temporară de muncă │ │eventual urmate de ictere tranzitorii şi cu │ │nu vor fi încadraţi │ │reacţii pancreatice │ │în grade de │ │ │ │invaliditate.Semne majore: a) colici biliare tipice. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . febră. c) sediment biliar încărcat cu cristale de colesterină şi/sau leucocite colorate în galben.formele trenante │ regresivă │păstrată. indiferent│ │care cedează greu la tratamentul │ │de activitatea │ │medicamentos sau/şi chirurgical. b) tubaj duodenal: sediment biliar-mucus. 3. uneori │ │ │ │chiar de durată │ │ │ │prelungită. COLECISTITA LITIAZICĂ. icter de tip cholestatic. Fără deficienţă funcţională │ 10 . c) bilirubinemie . Suferinţele post-colecistectomie Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice):  litiaza coledociană (calcul restant): a) colici de tip biliar apărute la scurt timp după colecistectomie.Formele cu colici biliare tipice. necomplicate │ │temporară de muncă │ │ │ │periodic. febră.5% │Justifică │ │. Semne minore: a) subicter.│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. d) colangiografie: calea biliată principală dilatată. │ │profesională │ │ │ │desfăşurată. c) echografie abdominală cu imagini de calcul (în special în cazurile cu colecistografii negative). │ .  periviscerita subhepatică dureroasă . COLECISTITELE CRONICE NELITIAZICE. în │ │ │ │funcţie de gradul şi│ │ │ │durata sindromului │ │ │ │dureros sau cu │ │ │ │ocazia curei │ │ │ │chirurgicale.sediment cumucus.19% │Capacitatea de muncă│ │. leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive.diagnosticată intraoperator. │ │frisoane şi stări febrile tranzitorii). Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore sau un semn major şi două semne minore.Formele cu colici biliare frecvente. │ │Justifică ITM │ │ │ │prelungită. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. b) tubaj duodenal .Aceleaşi manifestări . │ │ │ │Capacitatea de muncă│ │ │ │păstrată. rare. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate. b) aspecte colecistografice sau colangiografice de litiază veziculară şi/sau coledociană. Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ regresivă │incapacitate │ │repetate şi chiar persistente. lipsa calculilor. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. cu fenomene angiocolitice (icter. d) colangiografie: calea biliară normală sau neregulat stenozată.

│ │evidente.│ │.Bolnavii care prezintă colici biliare. în cazul │ │are drept scop principal recuperarea │de invaliditate│bolnavului aflat în │ │capacităţii de muncă şi reintegrarea │va fi o sinteză│gr.exprimată prin │ funcţională medie │ │ │ │parestezii şi tulb.eventualele fenomene de respingere şi │ │ │ │complicaţii postoperatorii. │ │ │ │icterice. │ │individual potrivit │ │. sau │ │fenomene colestatice. activitate │ │hepatică. │ │biliare.30% │ 0 │ │echilibrabil sub regim şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale complicat │ │ │ │ │cu: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │a) retinopatie std. │ │III pentru o │ │ │ │perioadă limitată . demonstrate │ │ │ │clinic şi biochimic.dacă bolnavul este salariat sau se află│ │problematicii │ │în ITM şi în acest caz numărul de zile de│ │medico-sociale │ │concediu medical acumulate până la │ │vizându-se │ │intervenţie. │particularizată│Ulterior. I sau II │ │ │ │ │(claudicaţie intermitentă cu │ │ │ │ │indice peste 100 m).├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Deficienţă digestivă uşoară spre medie │ 40 ..30% │ 0 │ │neproliferativ (background) fără │ uşoară │ │ │ │afectarea acuităţii vizuale. │ │ │ │concomitente şi posterioare │ │ │ │transplantului cu tulburările funcţionale│ │ │ │secundare. │ │de inv. │ │ │ │ │necomplicat HbA1C = 6-7% │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II │ │ 20 .49% │ 0 │ │c) macroangiopatie periferică: │ funcţională uşoară. │ │ │ │. febrile.│ │ │ │capacitatea de │ │ │ │muncă pierdută 50% │ │ │ │pierdută) pentru │ │ │ │cazurile care │ │ │ │necesită │ │ │ │spitalizări │ │ │ │repetate şi în │ │ │ │situaţia în care nu │ │ │ │au fost recuperate │ │ │ │în limitele de │ │ │ │concediu medical │ │ │ │prevăzute de lege. │la fiecare caz. │ │ 50 . cu │ regresivă │temporară de muncă │ │reacţii pancreatice sau complicaţii biliare │ │(neîncadrare în gr.69% │ III │ │d) polineuropatie periferică │ a+b+c+d+e = deficienţă │ │ │ │senzitivă . Este │ │colestatică sau ciroză biliară │ │contraindicată │ │secundară. │ │ │ │ │e) hipercolesterolemie. I. în dinamică. cu │ │ │ │denutriţie progresivă.afecţiuni asociate anterioare. cu infecţii biliare persistente. │ │ │ │arteriopatie st. │ a+b+c = deficienţă │ 31 . acest│ │socio-profesională. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .starea psihică reactivă. II │ │se asociază cu procese de hepatită │ │de inv. stenoze coledociene. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT DE MATURITATE (DZ TIP II) ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ clinică │invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II nou │fără deficienţă funcţională│ 1 . │ │până la 2 mg%. │ │ │ │ │b) macroangiopatie coronariană: │ │ │ │ │angor clinic. bilirubinemie peste 2 mg%. CICD cu modificări │ │ │ │ │EKG uşoare la efort.Pacienţii culitiază coledociană │ regresivă │pierdută în │ │(calcul restant). │ a = deficienţă funcţional │ 20 . │ │. de percepţie │ │ │ │ │tactilă. în formele intens dureroase │ │ │ │(colici de tip biliar. trebuie avute în │a parametrilor │statut va fi │ │vedere: │menţionaţi │menţinut maxim 1 an.nivelul de calificare. │ │ │ │. Deficienţa funcţională la cazurile │Evaluarea │În primul an după │ │care au beneficiat de un transplant │incapacităţii │transplantul │ │hepatic (total sau parţial) care în fapt │şi a gradului │hepatic.│capacitatea de muncă│ │. când │ │încadraţi în gr. cu alterare funcţională │ │orice. HTA st. Pot fi │ │obiectivate şi angiocolită cronică. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │2. │ │ │ │ │Diabetul zaharat tip II. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ Suferinţele post-colecistectomie (sindromul post colecistectomic) ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │ Incapacitate │Grad de invaliditate│ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │1. însoţite sau nu de hepatită.80% │Capacitatea de muncă│ │. │ │totalitate.50% │Incapacitatea │ │. │ │ │ └─────────────────────────────────────────┴───────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI DE NUTRIŢIE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC.bilanţul funcţional clinic şi │ │se va aprecia │ │paraclinic postoperator. I de inv.19% │ 0 │ │depistat controlat cu dietă. │ │ │ │ │controlat cu dietă şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale.vârsta bolnavului. apărute la scurt │ │ │ │timp după colecistectomie). fenomene care nu │ │ │ │sunt ameliorate la tratamentul medical │ │ │ │necesitând reintervenţii chirurgicale. sau are deja statut de │ │recuperarea şi │ │pensionar de invaliditate şi gradul în │ │reintegrarea │ │care este încadrat. │ │ │ │cu complicaţii pancreatice. termică şi dureroasă.obligativitatea tratamentului cu │ │ │ │imunosupresoare şi a dispensarizării la │ │ │ │unităţile sanitare care a efectuat │ │ │ │transplantul. │ │socio-profesională. urmare stazei şi infecţiei │ │profesională. │ │ │ │ . │ │ │ │. │ │. bilirubinemie crescută│ │încadrare în gr.

89% │ II │ │afectarea zonei maculare │ 1/10 │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia retiniană │ deficienţă vizuală │ 90 . reflexe │ │ │ │ │osteotendinoase absente.polineuropatia periferică │ tulburări neurologice │ │ │ │senzitivomotorie cu amiotrofie │ │ │ │ │importantă la gambe şi coapse. pielonefrită cr. │ realizare a variantelor │ │ │ │ │ posturale şi de mers │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II complicat│ │ │ │ │cu microangiopatie: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │.hemoftalmus cecitate practică │ VAO < 1/25 . clerance creatinină │ │ │ │ │peste 90 ml/min. pl sau fpl) │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia renală: │deficienţă accentuată/gravă│ 90% │ I │ │nefiopatie cu insuficienţă │ deficienţă renală │ │ │ │renală cronică. │ sau │ │ │ │tracţiuni fibroase vitroretiniene│ strâmtorările concentrice │ │ │ │etc. medie │ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană: EKG │ deficienţă accentuată .95% │ I │ │retinopatie proliferativă: │ accentuată │ │ │ │. exudate dure.însoţitor│ │ │ de fixaţie (0 . neurologic .49% │ │ │(insulinodependent) necomplicat │ │ │ │ │şi diabet zaharat tip 2 cu │ │ │ │ │necesar de insulină: │loc de muncă corespunzător: │ 20 .ECK normal │1400 kcal (1400-1700 kcal. termice şi │ (neurologică) │ │ │ │dureroase.│ │ │ │ │gangrenă uscată sau infectată │ │ │ │ │umedă).89% │ II │ │microhemoragii. │ VAO = 2/3 .40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Neuropatia diabetică: │deficienţă accentuată prin │ 70 . solicitare ambientală│ │ │ │.dezlipire de retină │ (cecitate practică) sau │ │ │ │. │ medie (vizuală) │ │ │ │exudate moi.terapie │ combinaţie la ambii ochi) │ │ │ │(cu argon). │loc de muncă necorespunzător:│ │ de schimbare a │ │albumină abs. arteriografie cu │ │ │ │ │obstrucţie ateromatoasă │ │ │ │ │bilaterală. IV.│hipertrigliceridemie sau │ │ │ │ │dislipidemie mixtă.89% │ II │ │.echilibrare glicemică cu profil│solicitare energetică mică │ │ │ │glicemic convenabil │650-1000 kcal.piciorul Charcot cu fracturi │ accentuată │ │ │ │şi/sau ulceraţii plantare la pct. edem macular.10) │ │ │ │ │ VAO < 1/200 .49% │0 . proteinurie │ accentuată │ │ │ │peste 500 mg/24 ore. oftalmologic FO fără │psihică redusă 1 sau 2 │ │ │ │modificări retiniene diabetice │puncte. microhemoragii.funcţia renală .Hb A1C = 6 . │ miocardică │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică: │ deficienţă funcţională │ 70 . cu sau fără│ tulburări nutriţie │ │ │ │durere. creatinină │ │ │ │ │serică normală. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Piciorul diabetic: artropatia │ deficienţă funcţională │ 50 . creatinină │ │ │ │ │serică peste 1. │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 .69% │ III │ │albuminurie între 30-300 mg/24 │ medie │ │ │ │ore.normal │redusă 1 sau 2 puncte.30% │ 0 │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană │ deficienţă funcţională │ 50 .69% │ III │ │arteriopatie cu dureri de repaus │ medie │ │ │ │std.ex. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Retinopatia neproliferativă: │ deficienţă funcţională │ 50 . │ │ aceeaşi profesie .40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │.ex. proteinurie între 300-500 │ │ │ │ │mg/24 ore. arteriopatie std.7% │1000-1400 kcal. │ medie │ │ │ │tulburări tactile.cu recomandarea │ │normală. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatia diabetică: albuminurie│ deficienţă funcţională │ 70 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Polineuropatie periferică │ deficienţă funcţională │ 50 .89% │ II │ │cu modificări repaus. II.cataractă matură cecitate │ strâmtorare tubulară │ │ │ │absolută │ bilaterală a câmpului │ │ │ │ │ vizual în jurul punctului │ 95% │1 . │ │ │ │ │clerance la creatinină sub 40 │ │ │ │ │ml/min. sub tratament cu │ │ │ │ │hemodializă.retinopatia proliferativă: │ deficienţă vizuală │ 70 .│ │ │ │ │de sprijin.69% │ III │ │senzitivomotorie: parestezii.69% │ III │ │microanevrisme.1/8 (în │ │ │ │cicatrici după Lasser . cu sau fără HTA │ │ │ │ │secundară.normală (uree │ │ 31 .│ 70 .1/200 │ │ │ │.69% │ III │ │documentată conform criteriilor │ medie │ │ │ │cunoscute: EKG de efort pozitiv.5 mg/24 ore. │ accentuată VAO < 1/10 │ │ │ │exudate capilare de neoformaţie. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică │ deficienţă funcţională │ 50 . microanevrisme.│ .89% │ II │ │peste 300mg/24 ore.69% │ III │ │diabetică Charcot fără fracturi │ medie prin tulb. creatinină normală. solicitare │ │ │ │.) │solicitare energetică peste │ │locului de muncă în │ │.. de │ │ │ │spontane sau ulcere plantare.. │ sau │ │ │ │cataractă bilaterală incipientă. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────┴─────────────┘ DIABETUL ZAHARAT INSULINO DEPENDENT (DZ TIP I) ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabet zaharat tip 1 │disfuncţie metabolică uşoară │ 20 .retinopatie neproliferativă cu │deficienţă accentuată VAO< │ 70 . │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 10-20 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatie diabetică incipientă: │ deficienţă funcţională │ 50 . │ │ │ │.cecitate │ │ │ │ │ absolută │ │ │ │ │ (pmm.89% │ II │ │.

5% │repartizat în 3 prize cu │ │recomandarea de │ │. oftalmologic: retinopatie │obligativitatea pauzei de │ │schimbare a locului │ │de fond b . │ │recomandarea de │ │.prezente.Nefropatie diabetică manifestă │deficienţă funcţională medie │ 50 . unelte în │ │efort). cu pauze de │ │ │ │ │masă. ortostatică cu v 1.69% │ III │ │cu manevra Valsalva (inspir │ │ │ │ │profund) scădere cu < 8+/-3 │ │ │ │ │bătăi/min. . siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.necesar de insulină │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulino dependent │ │ │ │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │manifeste pe un organ ţintă: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. reglare │ │ │ │ │simpatoparasimpatică.HTA std.cu │ │cu parestezii ale membrelor inf. pe │accentuată │ │ │ │perioada necesară echilibrării: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.cu │ │. se │ │edematoasă.89% │ II │ │stadiul complicaţiilor. de sensibilitate tactilă. unelte în │ │ │ │ │mişcare.cu │ │. mare │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă metabolică │ 70 .nefropatie manifestă . cu pauze de │ │VCN senzitivă scăzută. │ │ │circulaţiei │ │. solicitare │ │fără ture.IMC 18 . │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │art. │ │ │ │.Hb A1C 8. │neurologică medie │ │schimbare a locului │ │termică şi vibratorie.cu │ │cu albuminurie între 30 . │1700-2500 kcal).fără │ │. unelte în │ │ │ │ │mişcare. unelte în │ │ │ │ │mişcare.retinopatie neproliferativă │ │ │ │ │.Polineuropatie senzitivomotorie│ │ │III . │strâmtorările concentrice │ │profesie . │ sau │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme. exudate moi. de │deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.5 │glomerulară │ │schimbare a locului │ │mg/24 ore. cataractă incipientă.300 │prin tulburări de filtrare │ │recomandarea de │ │mg/24 ore. │ │ │ │ │.IMC = 20 .nefropatie incipientă: │ │ │contraindică munca │ │albuminurie/24 ore: 30 .69% │ III │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │microangiopatice incipiente: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. reflexe │ │ │de muncă în aceeaşi │ │osteotendinoase rotuliene şi │ │ │profesie fără │ │achiliene diminuate sau absente. │ │fără afectarea zonei maculare). VCN │ │ │masă.89% │ II │ │complicat cu: │VAO 1/10 şi sub.necesar de insulină │ │ │ │ │.ex.rotuliene şi │ │ │ │ │achiliene .Hb A1C 7 . siguranţa │ │1.69% │III .25 kg/m2 │puncte. cu pauze │ │mb. │ │ │cu pauze de masă.necesar de insulină │necesar de insulină │ 50 .tahicardie de repaus ECG │deficienţă funcţională medie │ 50 .. termică. │ │ │ture.8. toracale normal │psihică medie/mare 2 sau 3 │ │ de masă. │ │ │ │ │. │ │ la înălţime lângă │ │prize │ │ │ foc. I │ │ │profesie .ex.5% │vizuală medie. ROT . │ │ │de muncă în aceeaşi │ │.20 kg/m │ │ │ │ │.Pielonefrită cronică compensată│ │ │ture. pelvine.1/8 │ │schimbare a locului │ │neproliferativă.Hb A1C = 7 . unelte în │ │ │ │ │ mişcare.vegetative │ │ │ │ │.reglare hipotonă la proba de │ │ │ │ │încărcare ortostatică │ │ │ │ │.│.│ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.69% │recomandarea de │ │tulb.retinopatie proliferativă: │ │ │ │ │formare de neovase.albuminurie peste 300 mg/24 ore│ │ │ │ │.s. retinei.necesarul de insulină adm.tulb. siguranţa │ │ │ │ │ circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă funcţională medie │ 50 .cetoacidoză medie.ECG . │ │ │ │ │toracice normale sau tulb. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ │.HTA │ │ │ │ │. creatinină normală (sub │ │ │mişcare.69% │ III │ │sensibilitate (tactilă.ECK ischemie de efort │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă vizuală accentuată│ 70 . se│ │. hipotrofii │ │ │contraindică munca │ │musculare. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │DZ ID dezechilibrat indiferent de│deficienţă metabolică │ 70 .g (microhemoragii şi │masă │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme la perif. │ │ │ │ │vibratorie).oscilometre mb. │afecţiuni │ │ │ │Cumul de afecţiuni cu: │ │ │ │ │. oftalmologic: retinopatie │VAO = 2/3 .m.5 mg%). │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. de │ │ │ │ │reglare neurocirculatorii │ │ │ │ │.p. în 2│medie/mare 2-3 puncte. se │ │ │ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc. hipotens.5 .neuropatia autonomă: ECG de │ │ │ │ │repaus cu tahicardie.300mg/24│ │ │la înălţime lângă │ │h (de repaus şi accentuată la │ │ │foc. mb.polineuropatie periferică │ │ │ │ │senzitivă cu parestezii ale │ │ │ │ │membrelor inf. cicatrici după │bilaterale ale câmpului │ │ture. maculopatie │vizual cu 10 . normale. solicitare ambientală│ │ contraindică munca │ │. microhemoragii. tracte │ │ │ │ │fibroase cu tracţiuni │ │ │ │ │vitro-retiniene │ │ │ │ │.fără │ │exudate dure. tulb.89% │ II │ │echilibrabil cu complicaţii micro│accentuată prin cumul de │ │ │ │şi macroangiopatice avansate.│ │ │profesie fără ture. cu pauze de │ │laserterapie. │ │ │ │ │hipotensiune arteraială │ │ │ │ │ortostatică.8. se │ │.oscilometrie membre pelvine.10% │ │ │ │ │.hemoragii retiniene la nivel │ │ │ │ │macular │ │ │ │ . │deficienţă funcţională │ 50 .proteinurie peste 500 mg/24 ore│ │ │ │ │.p.69% │III . creatinină sub 1. se │ │motorie scăzută.20 │ │masă.IMC < 18 Kg/m2 │ │ │ │ │.subinsulinizare │ │ │ │ │.5 mmHg │ │ │ │ │(la 10 min) şi tahicardie cu │ │ │ │ │peste 15 puls/min.69% │III .necesar de insulină │deficienţă funcţională │ 50 .

fără însoţitor │ │complicat cu: │1/25-1/200 │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.investigaţii biochimice şi │Tumoră hipofizară evolutivă. CV = │prin tratament substitutiv │ │ │ │hemianopsie. şa turcă) │ │ │ │ │.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută):│ │ │ │ │. chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ . │ │ │ │hormonale │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │. rdg.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.│ │retină.tulb. compensat sau retenţie │ │ │ │ │azotată fixă) şi HTA secundară │ │ │ │ │(creatinină peste 1.nefropatie diabetică manifestă │deficienţă de secreţie şi │ 70 .tulburări hormonale secundare │evoluţie.95% │I . │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │. p. RMN. │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │tulb.m.69% │ III │ │.examen neurologic: semne de │ │ │ │ │hipertensiune intracraniană │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN BOLILE ENDOCRINE ┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic şi paraclinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │invaliditate│ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │I. RMN sau rdg.modificarea fizionomiei │microadenoame cu tablou clinic │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 . metabolismului glucidic (DZ │ deficienţă funcţională medie │ 50 . hormonoterapie │ │ │ │în cursul hiperglicemiei provocate. tulb.sindrom clinic tumoral cerebral │ │ │ │ │. │interv.creşterea de volum a extremităţilor│şi paraclinic incomplet în │ │ │ │.40 │ 95% │capacitatea de │ │ │deficienţă vizuală gravă │ │autoservire pierdută│ │ │(cecitate absolută) │ │ │ │ │VAO < 1/200 │ │ │ │ │(p. hemoftalmus.GH seric şi în LCR peste 2.tablou clinic hormonal specific: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . ciclu menstrual. │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │. clearance la │ │ │ │ │creatinină sub 10 ml/min. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv. │simptomatic │ │ │ │.examen neurologic │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. la bărbaţi. chirurgicală) fără │ │ │ │şa turcă . │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.dozări hormonale complementare │ │ │ │ │.visceromegalie │tratament simptomatic │ │ │ │.. galactoree.retinopatie proliferativă: │ sau │ │ │ │tracte fibroase cu tracţiuni │strâmtorările concentrice │ │ │ │vitroretiniene.├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.sechele neurologice grave.69% │ III │ │.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipotizară) │ │ │ │ │apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane).l. f.cu însoţitor . de │deficienţă de secreţie şi │ 90% │ I │ │insuficienţă renală cronică │excreţie urinară gravă │ │ │ │decompensată. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.nefropatie diabetică std.polineuropatie periferică │deficienţă neurologică │ 70 .ECG │complex.m.69% │ III │ │tulb. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.5 mg%) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │cecitate practică VAO │ 90 . │vizual cu 20 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . scotoame │hormonal │ │ │ │.) │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │strâmtorările concentrice │ │ │ │ │bilaterale tubulare ale │ │ │ │ │câmpului vizual la 0-10 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.89% │ II │ │. dezlipire de │bilaterale ale câmpului │ │I .sindrom tumoral hipofizar clinic şi│ │ │ │ │imagistic (CT. cu necesar de │ │ │ │ │hemodializă. dinamica sex. spontan sau după │ │ │ │paraclinic: │tratament specific │ │ │ │. │ │ │ │ │.l.p.examen oftalmologic: tulb. Acromegalia │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de GH │ │ │ │ │(hormon de creştere) la adult: │ deficienţă funcţională medie │ 50 ..69% │ III │ │tip II) │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │.dozare PRL seric peste 100 ng/ml.tumoră hipofizară în std │sechele neurologice sau │ │ │ │I-IV (Hardy) │oftalmologice.computertomografie.89% │ II │ │senzitivo-motorie şi vegetativă │accentuată │ │ │ │cu amiotrofii musculare │ │ │ │ │importante (ROT ahilian şi │ │ │ │ │rotulian abolit) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.5 ng/ml │(roentgenterapie. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrată prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. PROLACTINOM │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de PRL: │ │ │ │ │.89% │ II │ │cu albuminurie peste 300 mg/24 │excreţie urinară accentuată │ │ │ │ore. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI ENDOCRINE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC. pielonefrită cronică (IRC │ │ │ │ │std. Patologia hipotalamo-hipofizară │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. echilibrate │ │ │ │.

89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă. chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ │ │oftalmologice cu tulb. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .sechele neurologice grave. Tumori hipofizare nesecretante │ │ │ │ │clinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate │ │ │ │ │în tratament specific.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută).sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. în │ │ │ │pluritropă │tratament simptomatic │ │ │ │. Tumoră hipofizară. hormonale │ │ │ │ │compensate sub tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. │ │ │ │ │.apoplexie hipofizară │ │ │ │ │(care necesită îngrijire din │ │ │ .examen neurologic │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. cu tulburări │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .apoplexia hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). │ │ │ │ │aflată în tratament antihormonal │ │ │ │ │complex. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică sau interv. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.69% │ III │ │.│ │ │ │ │. │ │ │ │ │recent stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv. şa │evoluţie spontan sau după │ │ │ │turcă.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută).69% │ III │ │.boala Cushing:│Microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │cortizol (sau metaboliţi) │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │nesupresibil cu dexametazon 2 mg x 2 │simptomatic │ │ │ │zile şi fără bioritm circadian │ │ │ │ │.ACTH (corticotrof) . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .semne clinice şi paraclinice de │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │insuficienţă hipofizară uni sau │paraclinic incomplet. │ │ │ │ │aflate în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex. │ │ │ │ │. FSH (gonadotrof) │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . CT sau RMN) │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie.apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane).sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │.69% │ III │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │chirurgicală) fără sechele │ │ │ │ │neurologice sau oftalmologice şi │ │ │ │ │tulburări hormonale compensate │ │ │ │ │sub tratament │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .│ │ │ │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.│ │ │ │ │.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.sechele neurologice grave: │ │ │ │ │. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. │ │ │ │ │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.investigaţie imagistică (rdg. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.sechele neurologice grave.TSH (tireotrof) │ deficienţă funcţională medie │ 50 .│ │oftalmologice. Tumori hipofizare secretante: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută).dozări homonale complementare │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.sindrom tumoral hipofizar │ deficienţă funcţională medie │ 50 .95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.LH. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .69% │ III │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.

B şi C . │ │ │ │ semne clinice de hipoanabolism │cardiovasculare şi neuro-psihice │ │ │ │(până la stări caşectice). │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │H. compensat sub tratament │ │ │ │urinară < 300 m/l │substitutiv de AVP (Adiuretin) │ │ │ │.89% │ II │ │ │Guşă multinodulară cu hipo/hiper │ │ │ │ │funcţie sau/şi fenomene │ │ │ │ │compresive. echilibrată │ │ │ │compresive asociate.hipotrofie statuală. │ │ │ │ │exprimate prin: tablou clinic şi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .schelet gracil.insuficienţă hipofizară de GH sau │ │ │ │ │tulburări la nivelul receptorului │ deficienţă funcţională prin │ │ │ │periferic prin GH ineficient (Laron) │ tulburări de gestualitate şi │ │ │ │în perioade de creştere somatică. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .│ │partea altei persoane).diureză mai mare de 3 l/24 ore │ deficienţă funcţională medie │ 50 . asociate cu │ │ │ │CSR cronică. rdg.investigaţii specifice pentru │vasopresină sau analogi. │subclinice │ │ │ │.1. GH la nivelul│Deficienţă funcţională prin │ │ │ │cartilajelor de creştere ale │tulburări de realizare a │ │ │ │extremităţilor toracale şi pelvine cu│variantelor posturale. │ │ │ persoane) │ │ examen neurologic.Basedow │tratament simptomatic │ │ │ . │ │ │ │hipoTA.subizosterurie .49% │ 0 │ │.metabolice │ │ │ │hipogonadotrop. │funcţionale de la Capitolul │ │ │ │tireotrop: mixedem sec. │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . prin deficit total/parţial de │tratamentul cu vasopresină sau │ │ │ │vasopresină (AVP) sau lipsa acţiunii │analogi nu au scăderea │ │ │ │tisulare a AVP. │hormonal │ │ │ │cord-pulmon. │ │ │ │ │prezentând un deficit statual mai │ deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │mare de 3 DS faţă de media de │ Talia peste 1. a │ │ │ │artropatie secundară.infantilism sexual.clinic: guşă (mărirea de volum a │ │ │ │ │glandei tiroide) mică.39 m .deficit al hormonilor hipofizări │se cuantifică după criteriile │ │ │ │gonadotrop . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │F.49% │ 0 │ │voluminoasă. │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │. │complicaţii metabolice. necompensate clinic │ │ │ │ semne clinice de hipotiroidism. Empty sella turcica).Cap.19% │ 0 │ │iod..paraclinic: iodemie scăzută. │capacităţii de muncă │ │ │ │Clinic şi paraclinic │ │ │ │ │.antropometric armonios.19% │ 0 │ │înălţime pentru generaţia respectivă │ │ │ │ │de vârstă: │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .69% │ III │ │Tablou clinic şi paraclinic: │ Talia: 1. │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . rdg.50 m │ 0 .40 m │ │ │ │hipofizară pluritropă │ │ │ │ │(panhipopituitarism) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . Insuficienţa hipofizară a │ │ │ │ │adultului: │ │ │ │ │. │accentuate.69% │ III │ │. │ │ │ │Forme clinice: │neurovegetativ echlibrabil prin │ │ │ │ boala Graves . corticotrop-│Insuficienţă hipofizară. │cardiovasculare şi neuropsihice │ │ altei │ │ dozări hormonale specifice.uni sau mai frecvent pluritropă. │ Talia sub 1.uneori asociere de insuficienţă │ Talia: 1.performanţe intelectuale normale. Hipertiroidia-tireotoxicoza │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de excesul │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . │ │ │ │ │ insuficienţă hipofizară cu nanism. Condrodisplazia │Conferă numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată.49 m .69% │ III │ │secundară (după tumori hipofizare │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │tratate sau oprite spontan în evluţie│complicaţii compensate sub │ │ │ │(Sdr.30 m │ │ │ │. performanţe de efort scăzută. │ │ │ │ │Patologie tiroidiană) │ │ │ │ │Guşă endemică neuropată cu │ │ │ │ │tulburări hormonale şi │ │ │ │ │neuropsihice accentuate. medie.95% │ I │ │ajunsă la maturitate exprimată prin │Insuficienţă hipofizară severă cu│ │(necesitând │ │hipotrofie. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E. asociat │ │ │ │sindrom neurologic │cu complicaţii neurologice şi │ │ │ │ │hormonale secundare │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │II. │cadrul insuficienţei hipofizare │ │ │ │. │ │ │ │Hipotrofie staturală disarmonică prin│ │ │ │ │lipsa receptorilor ptr. │DET cu tulburări funcţionale hipo│ │ │ │.funcţional: hipo/hipertiroidie sau │ │ │ │ │eutiroidie.primară (sdr. staturală armonică │tulburări endocrino-metabolice │ │ îngrijire │ │asociate cu semne clinice de │grave şi complicaţii │ │ din partea │ │insuficienţă pluritropă. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ Guşă endemică simplă │ │ │ │ DET (distrofie endemică tireopată) │ │ │ │ │. dozări│Guşă multinodulară cu mixedem sau│ │ │ │hormonale complementare (T3.morfologic: omogenă sau │sau hiperfuncţionale în std. T4.densitate urinară sub 1010 g/l │Diabetul insipid lezional sau │ │ │ │.19% │ 0 │ │de hormoni tiroidieni circulanţi. │ │ │ │ │Hipotrofie statutară după │ │ │ │ │criteriile de înălţime. Guşa endemică: boală tiroidiană │ │ │ │ │distrofică cu deficit geoclimatic de │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 .29 m │ │ │ │.musculatură hipotrofică.1. mare.89% │ II │ │proba de sete cu test la vasopresină │Posttumoral sau postoperator │ │ │ │(Adiuretin) în etiologia tumorală │rezistent la tratamentul cu │ │ │ │.80% │ II │ │. │Hipertiroidism std.clearance-ul apei libere pozitiv │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │artropatia condrodisplazică │ │ │ │ │conform criteriilor locomotorii. Nanismul hipofizar (ajuns la │Nanismul hipofizar izolat conferă│ │ │ │maturitate) │numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată (conform următoarelor│ │ │ │ │criterii funcţionale): │ │ │ │. │ │ │ │ │.facies infantil │Tulburările hormonale asociate în│ │ │ │. │ │ │ │ │. │gestualităţii şi prin algii │ │ │ │ │articulare în cadrul artropatiei │ │ │ │ │secundare. până la echilibrare │ │ │ │ │conform criteriilor de diagnostic│ │ │ │ │clinic funcţional şi capacitate │ │ │ │ │de muncă (pct. │ │ │ │multinodulară. cu │ locomoţie │ │ │ │hipotrofie staturală armonică.osmolaritate │tumoral. Diabetul insipid │ │ │ │ │Sindrom clinic de poliurie │Specificaţie: formele de diabet │ │ │ │polidipsie cu densitate urinară sub │insipid care răspund la │ │ │ │1010. cervicală pentru fenomene │tratament specific. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. │guşă hipertitoidizată în │ │ │ │TSH). Patologia tiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. Sheeehan) sau │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │şi biologic sub tratament │ │ │ │ semne clinice de insuficienţă │substitutiv complex. ECG.│ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │G. │deficienţă funcţională medie │ 50 .89% │ II │ │hormonal specific: │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │ semne clinice de hipogonadism │tulburări endocrino .69% │ III │ │. în tratament │ │ │ │ │specific.

│ │ │ │(disgenezie tiroidiană) │forme clinice uşoare cu răspuns │ │ │ │ mixedemul secundar: postchirurgical│la substituţie hormonală în doze │ │ │ │sau postizotopic.guşă omogenă/nodulară.95% │ I │ .95% │ I │ │. │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .3.cardiovascular: cardiotireoză │ deficienţă funcţională medie │ 50 .Ex.segmentare: transpiraţii.sindrom exoftalmic (în B.scintigramă tiroidiană (imagine │ │ │ │ │neomogenă sau lacunară) │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │subcompensată hormonal sau în │ │ │ │lacrimare. │ │ │ │ hipotiroidia benignă │ │ │ │ │ mixedem primar: mixedem cu │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .guşă │metabolice) şi leziuni │ │ │ │.2. până la echilibrare │ │ │ │.Mixedem. │minime │ │ │ │Tablou clinic: │ │ │ │ │.ganglioni laterocervicali.biochimie: hiperlipoproteinemie │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D. de │ │ │ │. cardiacă etc. Hipotiroidia-Mixedemul │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de scăderea│ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . Reflexograma achiliană cu │nerecuperate.T 3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .49% │ 0 │ │ Tiroidita Riedl (lemnoasă). │ │ │ │.95% │ I │ │ │Exoftalmia malignă cu cecitate. anemie sec. │ │ │ │bine delimitată cu semne clinice de │ │ │ │ │hipotiroidie │ deficienţă funcţională medie │ 50 . encefalopatie) │ │ │ │cardio/toracic crescut) │ │ │ │ │.69% │ III │ │infiltrare tegumentelor. motilitate │Boală Graves .rdg.69% │ III │ │(tahicardie sinusală. FA │Hipertiroidism parţial echilibrat│ │ │ │etc. │cu complicaţii cardio-vasculare │ │ │ │.4. scăzute. │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │Tablou clinic: │clinică compensată prin tratament│ │ │ │. │ 70 .anticorpi antitiroidieni serici │sau mixedem postoperator. │substitutiv.Basedow tratată.49% │ 0 │ │visceralizări.│ │ │ │retracţia fantei palpebrală. dozări hormonale │persistente (cardio-vasculare şi │ │ │ │specifice. Tiroidite cronice │ │ │ │ │ Tiroidita limfocitară Hashimoto. │tratament substitutiv hormonal cu│ │ │ │antitireoglobulină) │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │.tablou metabolic consumptiv │metabolice şi hormonale │ │ │ │. dură cu sau │Cancerul tiroidian operat sau/şi │ 50 . │hormonale TSH crescut fără │ │ │ │Forme clinice: │expresie clinică manifestă.Rdg. în │ │ │ │prezenţi (antiperoxidază.) │ │ │ │. Cancerul tiroidian │ deficienţă funcţională medie │ │ │ │.89% │ II │ │. tulb.RIC: hipocaptare sau valori normale│Cancerul tiroidian în timpul │ │ │ │. │ │ │ │valoare mult scăzută │Hipertiroidismul cu guşă mare.biochimie (colesterol scăzut) │şi/sau intervenţie chirurgicală. cord pulmon (indice │poliserozite.metabolic: creştere ponderală. mixedemul congenital │Hipotiroidism oligosimptomatic. hiperemie conjuctivală. fermă. TSH │Hipertiroidism forme │ │ │ │ tiroidite acute etc.89% │ II │ │ │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │ │sau mixedem postoperator cu │ │ │ │ │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │ │metabolice neechilibrate de │ │ │ │ │tratamentul substitutiv sau │ │ │ │ │sechele decompensate.69% │ III │ │fără adenopatie sau nodul ferm │tratat izotopic. bradicardie. fără semne de │ │ │ │tiroidian │recidivă locoregională după o │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E. │ │ │ │. │metabolice şi neuropsihice │ │ │ │. │tratament specific (medicamentos. T │Hipertiroidie cu cardiotireoză │ │ │ │4.diplopie sau tulb.dozări hormonale complementare │tratamentului complex │ │ │ │(mai frecvent aspect clinic şi para │chirurgical şi radioizotopic │ │ │ │clinic hipofuncţional) │Cancer tiroidian operat sau/şi │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. Graves) │ │ │ │ │exoftalmie uni sau bilaterală │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │oligosimptomatice cu răspuns la │ │ │ │Tablou clinic: │tratament ATS în doze minime.ECG semne de cardiotireoză │voluminoasă +/.89% │ II │ │. pulmonar şi osoasă (ptr. edem │chirurgical sau izotopic până la │ │ │ │palpebral. conduce.neuro-psihic: lentoare psihică. cu sindrom │ │ │ │psihoafectivă │exoftalmic sechelar stabilizat │ │ │ │.19% │ 0 │ │cantităţii de hormoni tiroidieni la │Hipotiroidismul subclinic │ │ │ │nivelul receptorilor celulari. │ │ │ │. │recidivă locală însă cu sechele │ │ │ │formele metastatice) │metabolice şi hormonale │ │ │ │ │dezechilibrate sub tratament │ │ │ │ │continuu. insuf. │(complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │microvoltaj) │neurologice grave: insuficienţă │ │ │ │. insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │.glandă tiroidă mărită. │echilibrare) │ │ │ │.│ guşă polinodulară hipertiroidizată │ │ │ │ │ adenom toxic (sindrom Plummer) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .metabolic: scădere ponderală │ │ │ │ │.nanism dizarmonic cu întârziere │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .puncţie.tulb.89% │ II │ │mentală (mixedem congenital la │Mixedem cu complicaţii │ │ │ │copil). Ht scăzut (anemie sec.TSH seric crescut. │cu compensare parţială hormonală │ │ │ │termofobie │Boala Graves . │ │ │ │ │Hipotiroidie .49% │ 0 │ │ adenom hipofizar secr. PBI scăzut │degenerative nervoase şi │ │ │ │. cu sechele │ │ │ │.Basedow cu sindrom│ │ │ │oculară │exoftalmic evolutiv şi tulburări │ │ │ │Paraclinic: │vizuale secundare.TSH crescut (mixedemul primar).scintigramă tiroidiana (lipsa │sau sechelare decompensate în │ │ │ │tiroidei în disgenezie tiroidiană.neuromusculare: tremurături ale │după 12 luni de la cura radicală │ │ │ │extremităţilor miopatie proximală │chirurgicală sau/şi izotopică. T 4. │tratament specific │ │ │ │imagine neomogenă în guşa │ │ │ │ │multinodulară) │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . încât │evidenţiat numai prin dozări │ │ │ │determină infiltrarea ţesuturilor. oftalmologic │compresiune.RIC scăzut sau absent │Mixedem sever cu visceralizări │ │ │ │. │ │ │ │. │ │ │ │mixedematoasă.) │cardiacă congestivă. necomplicată.cardio-vascular: cardiomiopatie │şi metabolice echilibrabile. +/. PBI crescute │(TPSV. │ │ │ │palpabili │chirurgicală.ECG (tulb. │osteoarticulare.69% │ III │ │Tablou paraclinic: │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │. │metabolice echilibrabile.uneori cu fenomene compresive │necesitând substituţie hormonală │ │ │ │Paraclinic │continuă │ │ │ │. │ │ │ │. │ │ │ │. FA. TSH scăzut │până la echilibrare. │Mixedem clinic manifestat în │ │ │ │. neechilibrate │ │ │ │. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .89% │ II │ │(exoftalmie > 20 mm) asociate cu │Hipertiroidie cu visceralizări │ │ │ │elemente de hipersimpaticotonie. uneori │perioadă de 5 ani de la interv. RIA (radioiodocaptare) crescută │Hipertiroidie cu sechele │ │ │ │sau scăzută în tiroidite ac. frilozitate. biopsie tiroidiană │tratat izotopic fără semne de │ │ │ │.) │prin tratament medicamentos sau │ │ │ │.neuropsihice: labilitate │echilibrată.Hb.100% │ I │ │ │Conform criteriilor Cap. ritm.dozări hormonale specifice: T 3. │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │comportamentală.

calusuri │ │ │ │ │. cu │ │ │ │ │metastaze invalidante │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │III. Hiperparatiroidismul primar (boala│ │ │ │ │Recklinghausen) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . renală azotată. │ │ │ │constipaţie. androgeni. recidivantă.ulcer gastric │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │IV. Patologia suprarenală │ │ │ │ │A.osteoporoză generalizată │ │ │ │ │. cu │ │ │ │.determinarea markerilor biochimici │ │ │ │ │ai turnovărului osos (serici şi │ │ │ │ │urinari): calciu. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . cu tulb. │ │ │ │mineralocorticoizilor şi hormonilor │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │androgeni adrenali │rezervă hormonală labilă.69% │ III │ │cronică primară (boala Addison) │Insuficientă CSR cronică primară │ │ │ │.95% │ I │ │leziuni osoase) │Hiperparatiroidism (b.deficit de hormoni sexoizi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │sporadice.tulb. deficit de IGF1.89% │ II │ │. │ │ │ │.69% │ III │ │.leziuni scheletate (osoase) . calcitonină etc.│Osteoporoză cu fracturi sau │ │ │ │progesteronă. │ │ │ │. fatigabilitate │Insuficienţă CSR cronică după │ │ │ │.semne mecanice de │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │hiperexcitabilitate neuro-musculară │paratireoprivă │ │ │ │(semnul Chowostek şi Weiss etc. │ │ │ │.49% │ 0 │ │Scăderea nivelului sanguin de FTH │Tetanie latentă (spasmofilie) în │ │ │ │(parathormon) în urma lezării │tratament specific cu manifestări│ │ │ │primitive sau chirurgicale a gl. │ │ │ │ (parathormon) de către una sau mai │asimptomatică sau cu tablou │ │ │ │ multe gl. cronică. osteoporoză cu arii de │Hiperparatitoidism operat.fosfatoză alcalină crescută (în │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │. adenom hipofizar) │ │ │ │ examene de laborator: │sau MEN 2A (adenom │ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │V. forma │ │ │ │demineralizare şi formare de chisturi│osteodistrofică cu tulb. │substitutiv complex.ECG (scurtarea interv.deformări osoase │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Clinic: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . deficit vit. tumori │ │ │ │ Paraclinic: │pancreatice. deshidratare │tratată chirurgical în tratament │ │ │ . dureri │suprarenalectomie uni sau │ │ │ │musculare │bilaterală (boala Cushing) │ │ │ │. greaţă.fosfatemie scăzută (sub 2. │ │ │ │distrugerii ambelor │ │ │ │ │corticosuprarenale (peste 80% │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . paratiroide de obicei │clinic oligosimptomatic │ │ │ │ tumorale │ │ │ │ │ .adenoame producând: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │hormonal complex. neinfluenţate de│ │ │ │formele cronice.rezorbţie osoasă excesivă │neevolutive.oase │ │ │ │ │lungi şi vertebre . datorată │tratament substitutiv.hipofosfatemie │sechele osoase sau renale │ │ │ │.crize de contractură musculară │ │ │ │ │provocate de hiperpnee │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │paratiroide.geode osoase sau/şi lacune │ │ │ │ │diseminate │ │ │ │ │.fracturi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . D 3.89% │ II │ │spontane.astenie. fosfataza │ │ │ │ │alcalină. Osteoporoza │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Boală scheletică. hiperaciditate gastrică │Hiperparatiroidism familial │ │ │ │. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │.hipercalcemie serică │Hiperparatiroidism operat.69% │ III │ │. │deformaţii osoase şi forma │ │ │ │litiază renală (nefrocalcinoză) │nefrolitiazică.) │(posttiroidectomie) cu crize │ │ │ │.│ │ │ │ │măsurarea masei şi densităţii │ │ │ │ │osoase: prin absorbţie duală cu raze │ │ │ │ │X (DEXA).magneziu şi/sau scăzut │ │ │ │ │.fracturi. parţial│ │ │ │Clinic: │echilibrată sub tratament.simptome neuropsihice: astenie.89% │ II │ │determinând scăderea │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │glucocorticoizilor dar şi a │decompensări repetate.hiperexcitabilitate │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │neuromusculară │paratireoprivă (postchirurgicală)│ │ │ │. afectarea microarhitecturii │crescut de fracturare osoasă sau │ │ │ │ţesutului osos care favorizează │tasare vertebrală prin profilul │ │ │ │creşterea fragilităţii osoase şi │profesional. Patologia paratiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. │ │ │ │osoase │locomotorii accentuate prin │ │ │ │. │ │ │ │vărsături. │ │ │ │ │osteocalcina serică.│ │Cancerul tiroidian. III . │neameliorate postoperator.69% │ III │ │caracterizată prin masă osoasă │Osteoporoză hiperalgică cu risc │ │ │ │scăzută. │ │ │ │ Cauza: │ │ │ │ │. în tratament │ │ │ │susceptibilitatea la fracturi.exces de hormoni tiroidieni │şi tulburări de locomoţie grave │ │ │ │.simptome gastrointestinale: │insuf.49% │ 0 │ │Secreţie excesivă şi autonomă de PTH │Hipercalcemie serică.5 mg%) │ │ │ │ │. cu │ │ │ │.25 (OH) 2D3.tulburări ale hormonilor de │ │ │ │ │creştere: deficit de GH la adult. anorexie.tulburări ale hormonilor │de stabilizare osoasă (aparat │ │ │ │calciotropi: exces de parathormon │gipsat sau tratament ortopedic) │ │ │ │(PTH).95% │ I │ │deficit de insulină. formele │ │ │ │ │inoperabile std. 1. PTH. de │ │ │ │ Clinic: │locomoţie şi excreţie medie │ │ │ │.EMG pozitiv (testul Alajouanin │ │ │ │ │pozitiv) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. Insuficienţa corticosuprarenală │ deficienţă funcţională medie │ 50 .IV sau │ │ │ │ │tratat chirurgical sau/şi │ │ │ │ │izotopic.greţuri.insuficienţa corticosuprarenală │compensată clinic şi hormonal sub│ │ │ │primară. │ │ │ │.scădere ponderală. │asociat cu MEN (adenom │ │ │ │oboseală musculară letargie │paratiroidian. fosfor. sistemică │ deficienţă funcţională medie │ 50 .calcemie peste 11 mg% (repetate) │paratiroidian. îndelungate │tratament.89% │ II │ │(singulari sau combinaţi): estrogeni. │ │ │ │.calciu total şi/sau ionic scăzut │ │ │ │ │.litiază renală (nefrocalcinoză) │ │ │ │ │.tulburări trofice (cataracta) în │acute frecvente. QT) │ │ │ │ │examen radiologic: │ │ │ │ │. locomotorie gravă │ │ │ │.exces de hormoni glucocorticoizi. adinamie. │tasări vertebrale în tratament │ │ │ │. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .│Osteoporoză cu fracturi multiple │ │ │ │. diseminat. vărsături. renale poliurie osmotică.PTH seric (imunodozare) cu nivel │Rechlinghausen) cu fracturi │ │ │ │crescut în condiţiile calcemiei │multiple şi deformaţii osoase │ │ │ │crescute sau normale │cu defic.calciurie peste 400 mg%/24 ore │carcinom medular tiroidian. │ │ │ │. densitometrie cu │ │ │ │ │ultrasunete. deficit │şi în tratament substitutiv │ │ │ │calcitonină. Hipoparatiroidismul (Tetania).crize spontane de contractură │cu manifestări clince şi crize │ │ │ │musculară tetanice generalizate sau │relativ frecvente sub tratament │ │ │ │localizate pe grupuri musculare │specific. │care necesită îngrijire din │ │ │ │Paraclinic: │partea altei persoane. feocranocitom.

69% │ III │ │hipokaliemie. cu sechele │ │ │ │.ionogramă Na scăzut K crescut │permanentă din partea altei │ │ │ │.dozări hormonale specifice: │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . dureri │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │neechilibrate sub tratament. film │ │ │ │ │lipidic │ │ │ │ │.reprezintă producţia crescută şi │Hiperaldosteronism primar forme │ │ │ │necontrolată de aldosteron. peste 8 mg/24 h │ │ │ │ │(bărbaţi) │ │ │ │ │.CS şi 17 KS urinari scăzuţi│tratament care necesită îngrijire│ │ │ │.69% │ III │ │.aldosteronul . │echilibrate sub tratament │ │ │ │Diagnostic clinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │Diagnostic paraclinic: │ │ │ │ │. encefaline şi │Feocromacitom cu sechele │ │ │ │alte peptide vasoactive.parestezii musculare. radiologic .tulburări de glicoreglare │necesită îngrijire permanentă din│ │ │ │ Dg.hiperplazie macronodulară │tratament. │ │ │ │ │tulb. metabolice.17 KS crescuţi peste 12 ug/24 h │ │ │ │ │(femei) peste 18 mg/24 h (bărbaţi) │ │ │ │ │.hipotensiune arterială │echilibrare. │neuro-psihice) recuperate de │ │ │ │.ex. │ │ │ │ │pentru dg.│.ACTH plasmatic peste 200 pg/ml │Insuficienţa CSR cronică │ │ │ │. │ │ │ │ACTH (sindrom Itenko-Cushing).pozitiv în boala Cushing.tumoră medulosuprarenală care │ deficienţă funcţională medie │ 50 . clinic: │ │ │ │ │. prin tumoră │ │ │ │. predominant │inoperabilă. │ │ │ │. în │ │ │ │Forme clinice: │tratament substitutiv hormonal. │tratament │ │ │ │ Diagnostic clinic: │ │ │ │ │.HTA │sechelare grave. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C.18 glucuronid urinar│ │ │ │ │crescut peste 20 ug/24 h │ │ │ │ │.striuri cutanate tip vergeturi │sau medicamentos cu complicaţii │ │ │ │.ACTH independent prin leziuni │Hipercoticism netumoral │ │ │ │primară corticosuprarenală: │stabilizat cu complicaţii cronice│ │ │ │. nespecifice: rdg. tumorii │ │ │ │ │ECG QT alungit. ECG. │ │ │ │corticosuprarenal.alcaloză hipercloremică.hipokaliemie sub 3 mEq/l │ │ │ │ │.ex. cu sechele │ │ │ │hiperexcitabilitate │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │. │cardiovasculare osoase. │ │ │ │ │suspensia reninei plasmatice şi │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │. de │ │ │ │(cortizolotoxicoză cu hipofuncţie │etiologie tumorală sau │ │ │ │adrenală). renale. paraclinic: │partea altei persoane. neurologice şi │ │ │ │. cu │ │ │ │ │scăderea peste 50% din valorile │ │ │ │ │bazale │ │ │ │ │.astenie │Hiperaldosteronism primar.hiperaldosteronism │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │primar prin tumoră suprarenală.Cushing iatrogen.investigaţii │ │ │ │ │imagistice: CT/RMN/scintigramă cu │ │ │ │ │derivaţi de colesterol marcaţi.test supresie cu DXM 2 mg/zi x 2 │ │ │ │ │zile (cu dozarea cortizolemiei şi 170│ │ │ │ │HCS urinar) . │ │ │ │ectopică de ACTH.polidipsie. prin administrare│deficienţă funcţională accentuată│ 70 .tulburări musculare .aldosteronul plasmatic crescut │ │ │ │ │.paroxisme de HTA pe fond de │ │ │ │ │hipertensiune moderată sau tensiune │ │ │ │ │normală însoţite de cefalee.cortizol liber urinar > 100 mg/24 h│ │ │ │ │.test supresie cu DXM 8 mg x 2 zile │ │ │ │ │cu precizarea formei etiopatogenice: │ │ │ │ │. ST sub │ │ │ │ │denivelat │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D. Hiperaldosteronismul primar │ │ │ │ │(sindrom Conn) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . Sindromul Cushing │ │ │ │ │Sindromul Cushing (sindrom │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │determină HTA paroxistică şi/sau alte│postoperator.leziune hipotalamică cu │complicaţii sechelare hipofizare │ │ │ │hipersecreţie de CRH şi consecutiv │(sindrom Nelson). Cushing prin adenom│ │ │ │ │sau adenocarcinom suprarenalian │ │ │ │ │. în │ │ │ │marcată │evoluţie.test supresie la DXM (dexametazonă)│ │ │ │ │1 mg . glicoreglare (OGTT). cardiovasculare. rezistentă la │ │ │ │.adenom hipofizar ACTH secretant. suprarenale. Feocromocitomul (paraganglion) │ │ │ │ │.sdr.leziune paraneoplazică cu secreţie │metabolice. │ │ │ │.test stimulare cu ACTH (cortrosyn) │ │ │ │ │cu dozarea cortizolemiei sau/şi 170 │ │ │ │ │HCS este negativ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.tetanie.ştergerea ritmului circardian al │ │ │ │ │cortizolului (sau inversarea) │ │ │ │ │. QRS amplu.osteoporoză │dezechilibre hormonale care │ │ │ │. tratat│ │ │ │clinice. persistente.69% │ III │ │produce catecolamine. │ │ │ │.hipotrofie musculară proximală │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │. cu │ │ │ │.hipoglicemie serică │persoane.170 HCS urinari crescuţi peste 6-8 │ │ │ │ │mg/24 h (femei).89% │ II │ .69% │ III │ │suprarenometabolic) caracterizat prin│Hipercorticism tratat │ │ │ │cortizolotoxicoză exprimată prin │(chirurgical sau/şi radioterapie │ │ │ │tablou clinic. │tratament.fără edeme │tratament. │chirurgical.│ │ │ │. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │.poliurie .melanodermie │substitutiv continuu până la │ │ │ │. │ │ │ │nocturnă │Hiperaldosteronism primar în │ │ │ │. echilibrate sub │ │ │ │crize vegetative.hipertensiune arterială │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .corticozolemie sub 5 ug/dl │decompensată. uneori │ │ │ │ │hipernatremie │ │ │ │ │. │radioterapie hipofizară. visceral şi metabolic │hipofizară sau medicamentos) fără│ │ │ │indus de excesul de glucocorticoizi. │complicaţii sechelare după 2 ani │ │ │ │indiferent de sursă │de la tratamentul complex. labile sub │ │ │ │.activitate reninică plasmatică │ │ │ │ │scăzută │ │ │ │ │.negativ sau o scădere │ │ │ │ │sub 50% din valorile bazale.osteoporoză │ │ │ │ │. │ │ │ │Dg.ACTH dependent (leziune │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │suprarenală secundară) prin: │sau medicamentos sau/şi │ │ │ │.89% │ II │ │. şa turcă.170 H .negativ (over night) │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. │ │ │ │bilaterală.obezitate facto-tronculară │ deficienţă funcţională gravă │ 90-95% │ I │ │.89% │ II │ │exogenă prelungită de glucocorticoizi│Hipercorticism în evoluţie. ce duce │oligosimptomatice (tumorale) │ │ │ │la retenţie sodică însoţită de HTA.sindrom Conn .computer tomografie pentru │ │ │ │ │evidenţierea tumorii. rareori │neechilibrate. │ │ │ │. │netumorală.95% │ I │ │.adenom sau adenomocarcinom │(cardio-vasculare.negativ în sdr. care │cardiovasculare. │ │ │ │ │. de virilizare (eventual) │osoase. cu manifestările lor │Hiperaldosteronism primar.

infertilitate la bărbaţi. │ │ │ │ │computer tomograf pentru evidenţierea│ │ │ │ │tumorală.cariotip 47 XXY sau mozaicism │ │ │ │ │.ex. │ │ │ │ │hiperplazică de cea tumorală │ │ │ │ │(nesupresibilă).testul Barr negativ (absenţa │somatice (cardiovasculare renale)│ │ │ │cromatinei sexuale) │şi tulburări psihice de │ │ │ │. Patologia gonadică │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ A.Sindrom de pierdere de sare .69% │ III │ │virilizante (mai rar feminizante) │Forme hiperplazice compensate │ │ │ │datorate secreţiei crescute de │cardiovascular prin substituţie │ │ │ │androgeni sau alţi steroizi sexuali │continuă cu prednison.spermogramă azospermie │ │ │ │ │.fenotip masculin │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │pubertate precoce.│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ │. │psihice invalidante. cu tablou │ │ │ │produşi de ţesutul suprarenal. │ │ │ │ │La adult: │ │ │ │ │.prin │ │ │ │ │deficit de 2 l . cu │ │ │ │ │semne de insuficienţă │ │ │ │ │corticosuprarenală cronică. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │VI. │ │ │ │ │ Teste paraclinice: │ │ │ │ │. formă │ │ │ │ (disgenezie gonadală cu fenotip │fără malformaţii somatice │ │ │ │ feminin).tipul gonadei │ │ │ │ │.test Barr pozitiv │ │ │ │ │.69% │ III │ │. │ │ │ │ │accentuate (conform criteriilor │ │ │ │ │Cap. │cerebrale persistente │ │ │ │metanefrinelor şi acidului │ │ │ │ │vanilmandelic în urină/24 h │ │ │ │ │crescute uneori │ │ │ │ │.sindroame clinice caracterizate │ │ │ │ │prin formare deficitară a │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .amenoree şi regresia caracterelor │ │ │ │ │sexuale secundare feminine │ │ │ │ │. malformaţii│ │ │ │ │cardiovasculare cu tulb.infertilitate. │ │ │ │.49% │ 0 │ │ Boală determinată de un defect al │Forme clinice cu hiportrofie │ │ │ │ cromozomului X cu cariotip 45 XO │staturală de peste 150 cm. │criteriilor de înălţime Capitolul│ │ │ │. │ │ │ │ │diferenţiază forma congenitală. │invalidante. Sindromul adrenogenital │ │ │ │ │Reprezintă (clasic) sindroame │ deficienţă funcţională medie │ 50 .test de supresie la DXM 2 mg/zi x 2│ │ │ │ │zile cu măsurarea 17 KS urinari. │ │ │ │ │.sindrom adrenogenital dobândit │echilibrate prin tratament.89% │ II │ │. │Feocromocitom în evoluţie. de intensitate │ │ │ │ Paraclinic: │medie.deficit de 2 l .testul de stimulare cu ACTH cu │ │ │ │ │măsurarea steroizilor în amonte. │ │ │ │ Tabloul clinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Sindromul Turner │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .cauza insuficienţei gonadice │ │ │ │ │Disgenezii gonadale (mai frecvente): │ │ │ │ │. │inoperabilă. │staturală sub 120 cm. FSH) crescuţi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .intelect liminar │prehensiune.dozarea catecolaminelor plasmatice. │staturală conform criteriilor.sindrom adrenogenital congenital │Nanism hipofizar. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. │de virilizare moderat şi │ │ │ │Clasificare: │tulburări psihice secundare.49% │ 0 │ │testicolelor sau ovarelor datorate │Forme clinice cu tablou │ │ │ │unor defecte cromozomiale. │ │ │ │Tablou clinic: │decompensate şi sindrom de │ │ │ │ La fetiţie: pseudohermafroditism cu │virilizare cu dificultăţi de │ │ │ │ organe genitale externe ambigue.disgenezie a tubilor seminiferi │fără scăderea capacităţii de │ │ │ │determinată de anomalii ale formulei │efort fizic sau fără tulburări │ │ │ │cromozomiale.testosteron plasmatic scăzut.probe dinamice: de inhibiţie cu │ │ │ │ │fentolamină (Regitină) sau cu │ │ │ │ │clonidină │ │ │ │ │. │oligosimptomatic.deficit de 3 beta-hidroxisteroid │cu complicaţii cardio-vasculare. │tulburări psihice consecutive. │ │ │ │Tabloul clinic: │ │ │ │ │.HTA +/. cu │ │ │ │.pentru │ │ │ │ │vizualizarea tumorii │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E.malformaţii somatice (cardiace. Insuficienţa gonadică. .facies caracteristic │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │. deblacu urinar la │tumoră nediagnosticabilă sau │ │ │ │terminarea crizei.OGE aspect infantil/normal │osteoporoză sexoidoprivă. prin │ │ │ │tahicardie. │ │ │ │. hipertensiune │locomotorii de realizare a │ │ │ │arterială. │ │ │ │prin defece enzimatice în sinteza │ │ │ │ │cortizolului prin: │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .+/. │ │ │ │ │. duri │scăderea capacităţii de efort │ │ │ │.69% │ III │ │. │ │ │ │.cariotip 45 XO sau moxaicisme │intensitate medie. │ │ │ │(tumoral corticosuprarenal): adenom │Tulburările staturale conform │ │ │ │sau adenocardinom.organe genitale externe infantile │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │.testicul mici. │ │ │ │ │. │integrare profesională şi │ │ │ │La băieţi: macrogenitosomie cu │socială. │tratament complex de substituţie.aspect eununcoid │Forme clinice cu tulburări de │ │ │ │.urografie │ │ │ │ │.intensitatea insuficienţei gonadice│ │ │ │ │.hipotiroidie.deficit de 1 l .ginecomastie │fizic şi prin tulburări │ │ │ │. │ │ │ │ │Simptomatologie clinică variabilă în │ │ │ │ │funcţie de: │ │ │ │ │.virilizare la femei │ │ │ │ │. │ │ │ │. prin tulburări funcţionale│ │ │ │.│anginoase.hidrozilază.│ │ │ │. paloare.gonadotropi (LH.vârsta instalării │ │ │ │ │. │ │ │ │.ECG │ │ │ │ │.CT/RMN/scintigrafie . │ │ │ │dehidrogenază. deficit intelectual │neuropsihice de intensitate │ │ │ │de intensitate variabilă │medie. cu complicaţii │ │ │ │ Diagnostic paraclinic: │cardio-vasculare renale. tulburări de glicoreglare │variantelor posturale şi de │ │ │ │.hirsutism │ │ │ │ │. │ │ │ │renale.gonadotropi serici crescuţi │ │ │ │ │.89% │ II │ │.obezitate.hipotrofie staturală dizarmonică │ deficienţă funcţională medie │ 50 .130 cm cu tulb.semne de virilizare în │ │ │ │ │funcţie de deficitul enzimatic │ │ │ │ │(11-hidroxilară sau 17-hidroxilază).estradiol plasmatic scăzut │ │ │ │ │. surditate) │între 139 .pubertate întârziată │dezvoltarea masei musculare şi │ │ │ │. rdg.hidroxilală. transpiraţii. compensat prin │ │ │ │Sindromul Klinefelter: │substituţie cu hormoni sexoizi.dozarea catecolaminelor. Boli cardiace) prin scăderea│ │ │ │ │accentuată a capacităţii de │ │ │ .hidroxilază │Formele clinice evolutive în │ │ │ │.

49% │ 0 │ │femei) │Castrări chirurgicale. Aprecierea tulburărilor funcţionale în afecţiuni hematologice cuprinde 5 nivele de gravitate: a) fără deficienţă. │Forme clinice cu tulburări │ │ │ │Tabloul clinic: │hormonale netratate cu │ │ │ │.amenoree histeroprivă cu tulburări │osteoporoză (osteopenie) de │ │ │ │neurovegetative │asociere. de anemia │iniţial │ │ │hematopoetice. la vârsta │hormonale compensate prin │ │ │ │activităţii profesionale. III │ │ │În remisiuni durabile sub 4-5 ani │ 50 . În caz de transplant de măduvă osoasă. │ │ │ │pentru tumori benigne sau maligne cu │ │ │ │ │constituirea tabloului clinic de │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │stabilite de │ │ │Criteriul esenţial de dg. radice sau│ │ │ │Castrarea chirurgicală. care împiedică desfăşurarea activităţii curente zilnice. semne şi simptome minime. │ │ │ │ │urmând a fi verificat anual. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Insuficienţa gonadică dobândită (la │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . În situaţia tratamentului citostatic imuno-supresor şi radioterapeutic evaluarea va lua în considerare atât efectele nefavorabile ale acestora cât şi tulburările funcţionale determinate de afecţiunea hematologică propriu-zisă. │ │ │ │.complicaţii cardiovasculare │tratament. În expertizarea bolnavilor cu afecţiuni hematologice se va lua în considerare obligatoriu posibilitatea tratamentului. În cazul afecţiunilor hematologice care evoluează în pusee evaluarea se va face în perioadele intercritice. reevaluarea în situaţia agravărilor. deficienţa│ │ │ │ │funcţională se va aprecia conform│ │ │ │ │Criteriilor oncologice │ │ │ └─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ AFECŢIUNI HEMATOLOGICE NORME GENERALE DE EVALUARE 1. 6. │ │Nu se încadrează în grad│ │celulelor medulare (la puncţie │În remisiuni durabile de 4-5 ani.│ │prestaţie fizică sau prin │ │ │ │ │tulburări neuropsihice │ │ │ │ │accentuate.69% │de invaliditate.│limitele │ │ │în sângele periferic. 5. bolnavul poate solicita şi în afara termenelor de revizuire. efectele produse şi persistenţa lor în timp.obezitate. frecvenţa şi durata episoadelor de acutizare (confirmate prin documente medicale). sindrom dislipidemic │Formele clinice după castrări │ │ │ │ │pentru tumori maligne. prin semne şi simptome. │ │ │prezenţa de celule blastice ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │(imature) peste 30% din totalul │Deficienţă funcţională uşoară. 4. dar va lua în considerare. reevaluarea clinico-funcţională putând fi făcută la perioade de timp variabile. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie. de hemoragii. evaluarea se va face la 6 luni de la realizarea transplantului. HEMOPATII MALIGNE ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemii acute . b) deficienţă uşoară. fără răsunet funcţional. De asemenea. caracterizate │însoţitoare.proliferări │Este determinată de caracterul │Episodul acut│ │ │maligne ale celulelor │malign al bolii. radică sau │medicamentoase cu tulburări │ │ │ │medicamentoasă.semnele şi simptomele determină tulburări funcţionale de intensitate medie. ca element important. 3. prin │substituţie estroprogestativă. │ │Gr. este │ │lege. de │beneficiază │ │ │prin oprirea lor în diferenţiere │infecţii precum şi de alte │de concediu │ │ │şi maturaţie. Evaluarea capacităţii de muncă în afecţiuni hematologice cronice se face doar în situaţiile în care s-au scurs minim 6 luni de la diagnosticarea bolii şi iniţierea tratamentului. d) deficienţă accentuată. asociate sau nu. tulburări │ │ │ │.69% │ III │ │menopauză precoce. e) deficienţă gravă .accentuarea tulburărilor clinice şi de laborator determină imposibilitatea realizării activităţii vitale zilnice şi necesită îngrijiri din partea altei persoane. │complicaţii ca meningita leucemică.osteoporoză (osteopenie) +/│cardiovasculare hormonale şi │ │ │ │hiperalgică │metabolice cu necesar de │ │ │ │. │ 20 . în care semnele clinice şi de laborator determină tulburări funcţionale uşoare. c) deficienţă medie . │bolnavul poate fi considerat cu │ │ │ │ │capacitatea de muncă păstrată.69% │Se contraindică │ . │ │sau biopsie osoasă). │ │ │ │histerectomii totale cu anexectomii │fără complicaţii somatice. │leuco-staza sau nefropatia urică.│medical în │ │ │cu trecerea celulelor blastice │infiltraţii craniene sau pulmonare. durata acestuia. 2.

49% │ │ │. fără exp. laborator: în sângele │În L.89% │Gr. │ │ │În L. │ │ │ │ │Examenul de laborator arată │ │ │ │ │leucocitoză marcată cu deviere la│ │ │ │ │stânga. │ │. tratat │ │produce acumularea şi │ │ │corespunzător. cu complicaţii moderate │ │solicitări energetice │ │faza cronică. │ │medii. sub │ │energetice mici în │ │ │tratament. │ │mici. │ 50 .C.69% │Gr.C. │ │ │ │ │hepatice) sau în faza MMPP cu │ │ │ │ │splenomegalie tumorală. cu │ │organic. │ │ponderală. │ 90 .L. │Deficienţă medie.000/mmc) │ │ │ │ │cu răspuns terapeutic slab şi │ │ │ │ │pronostic nefavorabil.000/mmc.49% │Idem │ │Ex. │ │citologice până la 20 ani. cu │ 20 .în faza │ 70 . │ │ │ │ │leucocitoză care nu răspunde la │ │ │ │ │tratament.89% │Gr. │ 70 . │ │factori fizici │ │granulocite.este o boală primară a │În L. │ │ │energetice mici şi │ │Boala evoluează în trei faze │ │ │medii. de stadiu zero. masa │ │ │ │ │eritrocitară normală sau scăzută. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia granulocitară cronică │Se datorează caracterului malign al│ │Nu se încadrează. │ │caracterizată prin proliferarea │400. cu evoluţie│ 50 .L. anemie în grad │ │ │ │ │variabil şi prezenţa cromozomului│ │ │ │ │Ph + bcr-abl │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată .G.C. II de inv. Se caracterizează │ │ │nefavorabili de mediu │ │prin 2 markeri biologici: │Deficienţă uşoară L. amenoree). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În faza blastică (finală) │ │ │ │ │deficienţa funcţională este gravă │ │ │ │ │(ca şi leucemiile acute cu │ │ │ │ │deficienţă gravă).citochimic . adenopatii. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Policitemia Vera (boala Vaquez) │Deficienţă uşoară. │ │ │ │ │trombocitopenie (sub 100. cu │ │condiţii de confort │ │ │splenomegalie moderată.) şi │În faza policitemică fără │ │Se recomandă locuri de │ │faza de leucemie acută post │remisiune. II inv.100% │Gr.. în│repetate. Se vor │ │proliferarea unei clogne maligne │ │ │evita expunerea la │ │de limfocite blocate în │ │ │factori fizici │ │maturaţie. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Trombocitemia hemoragică (T. Remisiunile. │ │ │În MMPP la post PV sau policitemică│ │ │ │ │cu complicaţii severe neurologice │ │ │ │ │sau cardiace care împiedică │ │ │ │ │autoservirea. I de inv.34% │Nu se încadrează în gr. │ │ │În faza policitemică cu sechele │ │ │ │ │persistente prin complicaţii │ │ │ │ │trombotice (neurologice.│ │ │ │eforturile fizice mari │ │ │ │ │şi expunerea la noxe.L. │ 50 .49% │Nu se încadrează. │ │ │de mediu. în care sunt │ │ │factori fizici │ │posibile remisiuni clinice şi │ │ │nefavorabili de mediu. │ │postpolicitemică (M. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia limfatică cronică (LLC) │Deficienţă uşoară. hemoragii sau tromboze │ │energetice mici în │ │ │remise). II │ │ │caracterul afecţiunii. astenie fizică.C. │ │Se recomandă locuri de │ │excesivă a celulelor din seria │ │ │muncă cu solicitări │ │roşie.a.transpiraţii │ │ │la eforturi mari la │ │nocturne. scădere│ │ │locul de muncă. trombocite sub │ │citologice repetate. cu Ht de 50%. cardiace. │staţionară pe timp îndelungat şi │ │ │ │infiltraţii limfocitare ce │răspunsul la tratament favorabil │ │ │ │depăşesc 30% (criteriile ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │obligatorii de diagnostic). │(HTA. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hepato-splenomegalie. hemoragii.69% │Gr. │Deficienţă uşoară. produse de │(litiază renală.45%.P. III şi IV cu anemie <│ │ │ │ │11 gr% Hb. prin │ │ │ │ │evoluţie. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. st. │ .C. cu complicaţii moderate │ │muncă cu solicitări │ │policitemică (IAp. Bolnavul va fi │ │ţesutului limfatic în care se │ │ │monitorizat.P. │ 20 .100% │Gr. │ │ │ │ │leucoeritroblastic. dar supravieţuirea poate │lentă. boala determină ţintuirea la│ │ │ │ │pat a bolnavului conducând la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ │ani. fără expunere la │ │policitemică. │ │ │nefavorabili de mediu şi│ │Dg. clinic . │ │ │În L. II în care apar │ │Se indică locuri de │ │ │hepatomegalie şi/sau splenomegalie │ │muncă cu solicitări │ │ │cu remisiuni de minim 3 ani. III de inv. în măduva osoasă. │ │ │ │ │Boala are o evoluţie medie de 4 │Deficienţă medie L.49% │Nu se încadrează. │ │Diagnosticul clinic pe │ │ │ │ │splenomegalie uneori │ │ │ │ │hepatomegalie şi dureri osoase.000/mmc. hematocrit sub 33%. │ │ │saturaţie de oxigen normală.în leucemiile │ 90 . I când apar │ │ │ │periferic linfocitoză > │adenopatii dar evoluţia este │ │ │ │30. controale │ │proliferative cronice) │între 40 . cu │ │ │ │ │trombocitoză peste 400. │ │de inv.L. │ 20 . │ │este o afecţiune neoplazică │în faza policitemică remisiune │ │Necesită monitorizarea │ │hematologică (din bolile mielo │clinică şi citologică cu hematocrit│ │afecţiunii. │ │energetice mici şi │ │caracterizată prin creşterea │infarcte splenice. fără expunere la │ │excesivă a producţiei de │infecţii ş. │ │ │ │. │ │este o boală neoplazică │bolii. PAL absentă.A.G.89% │Gr. │ 35 .citogenetic . │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă .69% │Gr. fibroză │ │ │ │ │medulară exstinsă. III de inv.scăderea P.M. cu remisiuni trecătoare dar │ │locuri de muncă cu │ │atinge 15 20 ani.PV). splină tumorală cu │ │de muncă cu solicitări │ │mieloproliferative cronice │fenomene de compresie abdominală. tablou sanguin.89% │Gr.gena bcr-abl │şi citologice. de std. │ │limitele confortului │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată.cromozomul pH şi │remisiuni de lungă durată clinice │ │ │ │molecular .) │Deficienţă uşoară.H. II de inv. │ │esenţială sau primară este o │În TH în faza de remisiune clinică │ │Necesită monitorizarea │ │neoplazie hematologică (din │şi hematologică cu trombocite < │ │afecţiunii. st.000/mmc şi │ │ │ │ │leucocitoză peste 12.). Se rec. la │ │tratament au durată de luni sau │ │ │factori de nefavorabili │ │ani.C. măduva │ │ │ │ │osoasă hiperplazică predominant │ │ │ │ │granulocitară.III inv.L. │ 20 . │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată prin │ 70 . precum şi complicaţiilor │ │Poate lucra pe locuri │ │hematologică din grupa bolilor │(hipersplenism.000/mmc. faza ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │de metaplazie mieloidă │Deficienţă medie. I │ │ │acute în care prin consecinţele │ │ │ │ │bolii. complicaţii şi răspunsul │ │ │ │ │nesatisfăcător la tratament. │ │ │accelerată şi de metamorfozare │ │ │ │ │blastică cu complicaţii severe. │ 70 .

│În anemia refractară simplă sau cu │ │ │ │ │exces de blaşti.absenţa fibrozei extinse în │Deficienţă accentuată.M.000/mmc) cu splenomeglie │ │ │ │. │ │mieloidă M.89% │Gr. │ │expunere la factori │ │poikilocitoză. cu trombocitoză peste │ │ │ │. │ │mielo monocitară cronică. a cromozomului Ph sau a│În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │ genei de fuziune. fără expunere la │ │exces de blaşti şi leucemia │ │ │noxe şi toxice. │ │ măduvă.D. │şi/sau hemoragice remise şi cu │ │ │ │. II de inv.M. │ │ │energetice mici şi medii│ │Pot avea aspect de: │ │ │fără expunere la toxice │ │. III de inv. │tratament.89% │Gr.69% │Pot lucra pe locuri de │ │.69% │Gr. │ │ │examinări citologice. │ 50 .anemie eritroidă pură │ │ │cu acţiune pe sistemul │ │ (eritroblastopenie) cu │ │ │hemtopoetic.aplazie megacoriocitară în care│ │ │ │ │ trombocitele sunt sub │ │ │ │ │ 20. cu Hb sub 8 gr/l │ │ │ │ │cu tratament ineficient ca şi în │ │ │ │ │anemia cu exces de blaşti în │ │ │ │ │transformare care precede leucemia │ │ │ │ │acută. │şi/sau hemoragice severe cu sechele│ │ │ │. tablou │ │ │ │ │leucoeritoblastic. fără complicaţii. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │. II de inv. │ │viaţă 1 .prezenţa de celule progenitoare│600. │ │ │ │ │În forme cronice care necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate.69% │Gr.│În faza de insuficienţă medulară. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │multinuclearităţi. leucemie acută │ │ │ │ │în fazele tardive ale bolii. │ │Pot lucra pe locuri de │ │cronice) caracterizată prin │ │ │muncă cu solicitări mici│ │proliferarea megacariocitelor. │ │muncă cu solicitări │ │sau acelularitate. │ 70 . │ 50 . III de inv. │ 35 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă medie.│ │ │fizic nefavorabili. │ │Diagnosticul TH se pune pe: │ │ │ │ │. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Diagnosticul se pune pe: │Deficienţă medie. │ │ │şi medii. │ │ │ │ │Complicaţii: infecţii. cât şi 2 │ │ │ │ │ani după obţinerea unei remisiuni │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────┘ . │ │(S. dar pot fi│ │ │ │ │parţiale sau totale. │ │ │ │ │infecţios şi hemoragic. │ │ │ │ │În forme severe. mortalitatea > │ │ │ │ │de 80% din care peste 50% mor în │ │ │ │ │primul an de evoluţie. sunt incluse stări │ │ │Pot lucra pe locuri de │ │preleucemice: ca anemia │ │ │muncă cu solicitări │ │refractară simplă sau cu │ │ │energetice mici şi │ │sideroblaşti inelari sau cu │ │ │medii.M. fără expunere │ │ceea ce are ca urmare creşterea │ │ │la factori de mediu │ │numărului de trombocite în sânge.3 ani. │ │hiperproducţie de celule ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hematopoetice şi hiperproducţie │Deficienţă accentuată. │ │ │ │ │În faza de insuficienţă medulară │ │ │ │ │pancitopenie cu sindrom anemic. │ │În S. supravieţuirea este în │ │ │ │ │medie 5 . fără │ │morfologice. │ │ │ │ │. │ │ │ │În faza mieloproliferativă │ │ │ │ │diagnosticul se pune pe: │ │ │ │ │splenomegalie tumorală. │ │caracterizează prin citopenie │În forme uşoare sau în remisiuni │ │Pot lucra pe locuri de │ │periferică şi medulară cu hipo │totale ale acestora.) este o formă de │În remisiune completă clinică şi │ │Bolnavi vor fi │ │insuficienţă medulară datorită │citologică în anemia refractară │ │monitorizaţi şi li se │ │imposibilităţii maturării │simplă. │ │ │ │ prin formare de colonii │ │ │ │ │ endogene eritroide şi/sau │ │ │ │ │ megacariocitare. siderocite în │În leucemia mielomonocitară cronică│ │nefavorabili de mediu.anemie cu semne de hipoxie │În remisiuni parţiale de durată │ │muncă cu solicitări │ │anemică şi cu modificări │medie. │ │ │ │ │hemoglobinurie paroxistică │ │ │ │ │nocturnă. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Sindromul mielo-displazic │Deficienţă uşoară. │ │ │ │ │.89% │Gr. Durata de │Deficienţă accentuată. │ │ │În forme severe.masa eritrocitară normală sub │moderată. │ 50 .M.Z. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Mielofibroză cu metaplazie │Deficienţă medie. │În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │neoplasme sau hematologice). de asemenea. II de inv. anemie cu│ │ │ │ │hematii în "picătură".M. atât în │ │ │ │ │perioada activă a bolii. │ │ │ │ │În M.aplazie granulocitară │ │ │ │ │ (agranulocitoză) în care │ │ │ │ │ granulocitele sunt mai puţin │ │ │ │ │ de 500/ml. │ 50 . │ │ │ │sideroblaşti patologici.măduva osoasă hipercelulară cu │remisiune citologică (trombocite < │ │ │ │ hiperplazie megacaricitară. │ 20 . hemoragii. cu rezultate favorabile la │ │energetice mici. megaloblastoză. │ 70 . │ │identificabilă (infecţii. cu complicaţii │ │ │ │ │grave. fără complicaţii sau în │ │profesionale │ │ │fazele de remisiune parţială. în anemiile refractare. pot apare │ │ │ │ │hemosideroza cu ciroză hepatică │ │ │ │ │şi D.49% │Nu se încadrează. rezistentă la │ │ │ │ hematologice anormale determină│tratament. de │ │ │ │ │obicei după remisiune.trombocite mai mult de ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────│ │600. │ 70 . │ │de celule stromale (fibroblaste). III inv. │ │vor face periodic │ │celulelor din seriile mieloide.49% │Nu se încadrează.M.000/mmc. │400.agregare trombocitară normală │ │ │ │ │ cu răspuns la epinefrină. │ │sânge. │ │ │În forme medii fără tendinţă la │ │Aceleaşi indicaţii │ │ │evoluţie.│bolile mieloproliferative │400.7 ani cu limite între │ │ │ │ │1 .000/mmc fără o cauză │Deficienţă medie. în forme ce necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate. cu macrocitoză.D. │ │ │ │ │În TH se pot obţine prin │ │ │ │ │tratament remisiuni pe durate │ │ │ │ │variabile. mielofibroză. este o boală │În faza proliferativă fără │ │Pot lucra pe locuri de │ │neoplazică hematologică din grupa│complicaţii │ │muncă cu solicitări │ │bolilor mieloproliferative │ │ │mici.89% │Gr. │ │ │ │ │Remisiunile sunt rare.000/ml.prezenţa splenomegaliei. II de inv. în leucemia │ │ │ │ │mielomonocitară cronică în perioada│ │ │ │ │de acutizare a bolii.│ │ │ │ │mielo-displazie. │ │ │ │ │. fără expunere la │ │cronice caracterizată prin │ │ │factori de mediu fizic │ │coexistenţa a 2 procese: │ │ │nefavorabili. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Anemii aplastice se │Deficienţă uşoară.000/mmc. │ │ reticulocite mai puţin de 1%.69% │Gr. │ │ │ │ 36 ml/kg corp la B şi sub 32 │ │ │ │ │ ml/kg corp la F. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată │ 70 .20 ani. │persistente. │în fază cronică.

│ │. │ 30 . anaclorhidrie │ │ │de mediu │ │histaminorezistentă. .) produse prin diseminare │evoluţie. reticuloza │mielodisplazii).│ │mari şi munca cu │ │VEM < 80 microni. II de inv. caracterele bolii primare care a generat anemia. │ │ │ │ │.12 gr%. până la 5 . ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. scăderea reticulocitelor.89% │Gr. severitatea anemiei. I inv. care pot fi complete (dispariţia ggl şi a │tratamentului fazei │ │ │ │semnelor biologice) sau incomplete (dispariţia.enzimopatii. │ │Std. │ 50 . ficat etc. de laborator . paralel cu dezvoltarea unei reacţii│ │ │energetice mici şi│ │celulare polimorfe. fără │ │Diagnosticul. CS < de 15%. │ │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE SISTEMULUI LIMFOID ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Hodgkin . │ 70 . . măduva │În boala Hodgkin în │ │ │ │osoasă. În măduvă absenţa hemosiderinei │ │ │mediu nefavorabil. În frotiu │ │ │fără expunere la │ │macrocite.49% │Nu se încadrează.100% │ Gr. │tratament corespunzător. subictersplenomegalie │(tromboze. III de inv.anemie moderată la Hb între 8 . în perioadele │ │ │ │hematogenă │de acutizare (cel puţin │ │ │ │Postterapeutic pot apare remisiuni de lungă │6 luni) de la iniţierea │ │ │ │durată.este afecţiunea determinată de │Deficienţă uşoară.│ │medulare şi a sideroblaştilor. cu răspuns │ │Se contraindică │ │scăderea cantităţii de fier din hematii. mielograma arată hiperplazie │ce necesită transfuzii │ │ │ │eritroblastică cu inversarea raportului G/E.10 zile în │ │ │ │ │hemolize severe. │ . CTIF > 350 micrograme/100 ml. de laborator: Hb şi Ht scăzute. modificări tip │ │ │factori │ │megaloblastic pe toate seriile.49% │Nu se încadrează. │ │ │Formele diseminate cu │ │ │ │ │caşexie neoplazică care │ │ │ │ │împiedică autoservirea. │ │ │medii.sunt neoplazii produse de│Deficienţă uşoară.se produc prin liza excesivă a │Anemii severe cu Hb sub │ │ │ │eritrocitelor. . ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia megaloblastică este o anemie datorată │Deficienţă medie.methemoglobinopatii. │ │ │ │ │. │Deficienţă medie. Dacă se ia ca parametru valoarea Hb se consideră: . │8 gr%. │Deficienţa accentuată. │ │ │ │ │. în măduva osoasă. │imediat şi persistent la│ │eforturi fizice │ │Semne de laborator: scade Hb şi Ht CHEM < 30%. │ 90 . Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă vor ţine seama de rapiditatea instalării.Std. III de inv.valori normale = 14 gr% (2) la B.ANEMII Anemiile reprezintă bolile sistemului eritrocitar determinate de scăderea Hb şi/sau a masei eritrocitare totale care prin scăderea capacităţii de transport a O2 de către sânge. │ │ │factori fizici │ │scădere în greutate. │ │ │ │ │.anemie uşoară la Hb între 10 . │ │ │solicitări │ │Sternberg Reed.25%) iar │ │ │ │ │vitamina B 12 în sânge < 100 mg%. │ │ │ │crescute). │ │ │ │Anemii hemolitice . │ │ │energetice mici. hepatosplenomegalie.anemie severă la Hb sub 7 gr%.10 gr%. trombo şi │fără complicaţii. │ │Elementul decisiv de diagnostic este biopsia ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ganglionară. │ │Pot lucra pe │ │clone celulare. probabil din seria limfoidă cu │ │ │locuri de muncă cu│ │forme de celule gigante tip În remisiuni complete.12 gr%. cu complicaţii │ │ │ │Diagnosticul: paloare. forme │ │ │ │crescută.hemoglobinopatii (siclemia.69% │Gr. determină diferite grade de hipoxie tisulară sau celulară. │ │microcitară în care tulburarea de bază o reprezintă│10 .sferocitoza ereditară. │ │leucopenie. prurit. sideremie < 50 micrograme la 100 │ │ │expunere la │ │ml. │ │ │ │ │. │acute. │În remisiuni complete. │repetate. hemoragii │ 70 . răspunsul la tratament. gastrită atrofică. │ │ │ │ │. 1 (1E) = afectarea unei singure grupe │remisiune incompletă. │ │Evoluţia cuprinde 4 stadii: │În boala Hodgkin cu │ │Se recomandă │ │. │ │. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Limfoame nonhodgkiniene . ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia feriprivă este o anemie hipocromă │Forme uşoare cu Hb între│ 20 . │frecvente. │ │ │ │Ex.90 │ │ │ │ │zile în hemolize minore. granulomatoase. │ │ │nefavorabili.eliptocitoza ereditară. │ │ │ │ │Forme de anemii hemolitice: │ │ │ │ │. │Deficienţă accentuată. │favorabil la tratament. Test │ │ │ │ │Schilling cu valori scăzute (normal 8 . febră. necesitatea transfuziilor repetate.autoimune. în complicaţii │ │ │ │sau reducerea adenopatiilor cu VSH şi fibrinogen │viscerale. │ 30 . III . │ │ │ │Creşte bilirubina în special indirectă. sindrom neurologic. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Durata de viaţă a eritrocitelor scade la 80 . │ │cu/fără hepatomegalie. II (2E) = determinarea a 2 grupe ganglionare │ │ │în limita │ │de aceeaşi parte a diafragmului cu/fără afectarea │ │ │confortului │ │unui organ visceral prin contiguitate. .Hb şi Ht scăzute.hemoglobinuria paroxistică nocturnă. │ 50 .69% │Gr. │ │ │ │ │urobilinogenul şi stercobilina.adenopatii periferice şi/sau │ │ │expunere la │ │profunde.determinare de grupe ganglionare supra├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi subdiafragmatice. │ │energetice mici.Std. │ │solicitări │ │Ex. │ │proliferarea malignă o unei Deficienţă uşoară. II inv.Std.89% │Gr. IV: determinări viscerale (ex. talazemia).49% │Nu se încadrează. │ │activităţi cu │ │ganglionare sau a unui organ visceral prin │ │ │solicitări │ │contiguitate. │ │tulburării diviziunii celulare prin scăderea │Forme moderate cu Hb │ │Se indică locuri │ │sintezei de AND datorată unui defect de vitamine │între 8-10% cu răspuns │ │de muncă cu │ │B 12 şi/sau de acid folic. 13 gr% (2) la F. Alte semne │ │ │nefavorabili │ │glosita Hunter. │ │ │factori fizici de │ │Pel crescută. │ │ │organic.

│ 90 . între 30. │gravă ceea ce conduce la│ │ │ │Durata medie de viaţă la bolnavii netrataţi peste 7│pierderea capacităţii de│ │ │ │luni. cu │ │În remisiuni.89% │Gr. │ │C. │ 50 . Intermediară (între I-III). │remisiune.adenopatii. │ │adenopatii (70% din cazuri) splenomegalie (30%) │ │ │fără expunere la │ │hepatomegalie (30 . │ 50 .67% │Gr. I inv. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ .│proliferarea unor clone maligne de celule │În forme cu celule mici │ │Poate lucra în │ │aparţinând sistemului imun.89% │Gr. │ │I. ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Ex.100% │Gr. III inv. │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. │Deficienţă medie. insuficienţă medulară şi │tratament. în │ │2. Ele fac parte din │cu remisiune de durată │ │muncă cu │ │sindromul limfoproliferativ cronic. Hb mai mare de 12 gr%.tulburări de memorie ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi orientare. │ │LNH cu malinitate medie şi LNH cu malignitate mare ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │cu prognostic sumbru. în urină cu 90%│uşoară.mucoase. │pronunţate. III inv.69% │Gr.sângerări cutaneo . │ │Evoluţia în 4 stadii (v. │ │fie mici. plasmocitoză medulară peste 30% │ │ │condiţii de mediu │ │3.69% │Gr. a IgM şi a vâscozităţii serice. │ │ │În formele cu remisiuni │ │ │ │ │incomplete de scurtă │ │ │ │ │durată.50%). │ │ │ │ │hepatice. componenta M (IgG mai mare de 2 gr% eliminarea │ │ │fără expunere la │ │ de proteină Bence-Jones mai mare de 2 gr/24h).trombocitopenie cu număr mare │Deficienţă medie. │ │Diagnosticul pe febră. iar cei trataţi de 30 luni. │ 50 . II de inv. │reduse. │ │ │nefavorabili de mediu. a │sindroame hemoragice ce │ │ │ │VSH. │renale. │ │proliferarea malignă a seriei limfo-plasmocitare şi│În perioada de │ │Pot lucra pe │ │se exprimă prin hiperplazia organelor limfoide.000/mmc pot apare sângerări cutaneo mucoase │ │ │solicitări energetice │ │spontane. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Stadiile bolii: │Deficienţă accentuată. │ │Boala apare de obicei la vârstnici.J. │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ SINDROAME HEMORAGICE A) De cauză trombocitară ┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Def. │ │Ex. │ │fără expunere la │ │Diagnosticul se pune pe . │ │solicitări energ. │ │ │energetice mici şi│ │Elemente de diagnostic: │ │ │medii. │ │sindrom de hipervâscozitate. │ 90 . │ 50 .000-150. megacariocite normale sau │Bolnavi cu remisiune │ │Aceleaşi indicaţii │ │crescute în măduva osoasă. │ │absenţa splenomegaliei. leziuni │Bolnavii în st. fără expunere │ │Forme clinice . │ │ │În invazii medulare. │Deficienţă accentuată │ 70 . Hemoglobină mai mică de 8 gr%.100% │Gr. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │B. sindroame hemoragipare.64% │Gr. în forme cu │ │locuri de muncă cu│ │creşterea monoclonală de IgM şi fenomene de │anemie moderată. │Bolnavii în st. │ │Durata de viaţă în majoritatea cazurilor e │Bolnavi cu tablou clinic│ │ │ │normală. │ │ │factori de mediu │ │Histologic se recunosc LNH cu limfocite mici cu │ │ │fizic │ │evoluţie lentă de câţiva ani. │complicaţii osoase. II inv. │ │ │factori fizici │ │B. │ │solicitări │ │insuficienţă renală. │ │ │nefavorabili. Sindroame hemoragice produse prin deficit de │ │ │ │ │factori plasmatici ai coagulării. creştere mare a proteinemiei.49% │Nu se încadrează. Scăderea imunoglobulinelor normale.│ │ │ │II. │ │apare sindrom hemoragic generalizat cu risc ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │crescut de hemoragii în SNC. Criterii majore: │ │ │de traumatizare │ │1. sindrom de │compresiune medulară sau│ │ │ │compresiune medulară.variabilă. plasmocitoză tisulară │ │ │(fracturi). │ 70 . Criterii minore: plasmocitoză medulară între │ │ │nefavorabili. caracterizată │Bolnavii în std. │ │limita confortului│ │ │ │ │organic. ale sistemului│ │ │ │ │nervos central care │ │ │ │ │împiedică autoservirea.89% │Gr. │ │de megatrombocite. │ │ │mediu. │ │10-30% component M cu valori mai scăzute decât la ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │criteriile majore.000/mmc nu apar │trombocite între │ │cu deficienţă uşoară │ │sângerări. cu trombocite │ │cu solicitări │ │produce distrugerea prematură a trombocitelor în │mai mult de 150. │ 70 . │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ │ │factori fizici │ │Diagnosticul . ceea ce │completă. │50. │ 35 .000/mmc │ │ │mici. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Milom multiplu . │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Waldenstrom . cu │ │ │ │hematii pe frotiu. funcţională │Incapacitate│Gradul de invaliditate │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Purpura trombocitopenică idiopatică (ITI) .anemie cu prezenţa de rulouri de │În forme avansate.000/mmc. III inv. IgG sub 5 gr%. cu afectare │ │solicitările să │ │stabilizarea leziunii osoase şi normalizarea Ca │renală incipientă.89% │Gr. │Bolnavii cu sindrom de │ │ │ │Complicaţii: fracturi patologice. tulburări în metabolismul │remisiune după │ │locuri de muncă cu│ │imunoglobulinelor. II inv. I în │ │Se recomandă │ │prin leziuni osoase. │Deficienţă accentuată. II de inv.│ │energetice mici şi │ │sistemul macrofagic. laborator . în forme │ │ │ │ │complicate cu insufic. │ │malignă a celulelor plasmocitare. mortalitatea în general e mai mică de │sever cu trombocite sub │ │ │ │10%. III inv. somnolenţă. │ │cu menţiunea că se │ │la traume minime iar când trombocitele sunt sub │ │ │recomandă munci cu │ │30. │ │peste 12 mg%/24h. cele rapid │ │ │ │ │evolutive (în special │ │ │ │ │LNH cu malignitate mare)│ │ │ │ │în determinări viscerale│ │ │ │ │ale bolii. Când trombocitele sunt sub 10. scade componenţa monoclonală cu │corect. │autoservire. Hodgkin) │În remisiuni incomplete │ │Pot lucra │ │ │şi de durată mai scurtă │ │activităţi cu │ │ │mai ales în formele cu │ │solicitări │ │ │malignitate medie şi │ │energetice mici în│ │ │mare. fără risc │ │A. │determinări viscerale │ │energetice mici. │Deficienţă medie.000/mmc. IgA sub 3gr%. │ │ │medii. de laborator .000 50.b. │paralizii sau │ │ │ │infecţii. │ │ │ │ │renală sau cardiacă. sindrom de hipervâscozitate. │ │un sindrom hemoragic prin trombocitopenie imună │Bolnavi în remisiune │ │Pot presta activităţi │ │datorată anticorpilor antitrombocitari. II cu │ │Aceleaşi │ │D. │ │seric.este afecţiunea produsă prin │Deficienţă medie. │fracturi consolidate │ │recomandări. cu anemie │ │menţiunea ca │ │50-75% şi eliminarea proteinei B. La un număr de │incompletă. sindrom de │insuficienţă renală │ │ │ │hipercalcemie. │duc la anemii │ │ │ │Durata supravieţuirii . cu │ │solicitări │ │hipervâscozitate sanguină. infecţioase etc.este │Deficienţă uşoară. │ 70 . I de inv.afecţiunea produsă de proliferarea│Deficienţă uşoară. cu sângerări│ │ │ │ │la traume minime sau │ │ │ │ │spontan. Leziuni osoase. │ │ │factori fizici │ │hepato-splenomegalie. │crescută. │ 20 . pierdere ponderală │ │ │mici şi medii. III cu │ │ │ │osoase absente.000/mmc. │ │ │ │proteină Bence-Jones în urină sub 4 gr/24h. Ca seric normal. cu │ │profesionale ca la cei │ │trombocite mai mare de 100. fenomene │ │ │nefavorabili de │ │hemoragipare-cutaneo-mucoase. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │III. calciu seric │Deficienţă severă.acută (în special la copii) şi │ │ │la traumatisme şi │ │cronică (mai ales la femei tinere). insuficienţă renală.000/mmc apar sângerări │70.49% │Nu se încadrează.

hemoragii la traumatisme. │ 50 . Se manifestă prin evenimente │ │ │traumatism. chiar │frecvenţa şi gravitatea │ │ │ │şi între membrii aceleaşi familii. produsă prin deficit de factor │Bolnavi cu forme uşoare │ │Necesită locuri de │ │VIII în 85% din cazuri (hemofilia A) sau de factor│de boală. │ │Diagnosticul . │ │şi severă cu factori VIII sau IX mai mic sau egal │Bolnavi cu formă medie │ │Au aceleeaşi indicaţii │ │cu 1%. de│ 20 . II inv. │ 90 . │hemoragice.│ │ │ │ereditară. deficienţa plasminogenului │trombotice.49% │Nu se încadrează │ │la sexul masculin. │ │Tratamentul se instituie odată cu instalarea │ │ 50 . │ │ │risc de traumatizare. │ │ │ │ │tumori sîngerânde şa. │ │ │necomplicate. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │TROMBOFILII EREDITARE (PRIMARE): tromboze unice │Deficienţa funcţională │ │ │ │sau recurente (venoase sau/şi arteriale) sau │este determinată de │ │ │ │predispoziţii pentru accidente trombotice. │apar complicaţii. unice sau │ │fizice mari.│ │substituţie (plasma proaspătă congelată.69% │Gr.idem │ │ │necesită tratament │ │ │ │ │periodic antihemofilic. Studiile populaţionale au│Deficienţă medie cu │ 50 . │ │ │ │şi a inhibitorului său). │ 50 . │care episoadele │ │invaliditate. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │e) Deficienţă de factor XIII (FSF) în general │Deficienţă accentuată │ 70 . I inv. în raport│ │ │ │ │de intensitatea şi │ │ │ │ │sechelele acestora. care │ │ │ │ │necesită administrare │ │ │ │ │repetată de preparate │ │ │ │ │antihemofilice şi │ │ │ │ │transfuzii frecvente. Se │ │evidenţiat frecvenţa ridicată a anomaliilor │tromboze de intensitate │ │contraindică eforturi │ │protrombinei. Transmiterea│sechele durabile. │ │ │intracraniene. │ │traumatizare fizică. cu│ │ │ │profunde în formele severe. │ 70 . la │ │Accidentele trombotice pot apărea din mica │ │ │traumatisme.69% │Gr. │ │expunere la toxice şi cu│ │Ristocetinei. │ │ │ │ │c) parahemofilia Alexander cu hemoragii articulare│ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │d) Boala von Willebrand. │ │hemoragice diverse: muco-cutanate în formele │Deficienţă uşoară în │ │ │ │uşoare ale bolii. │minore. │frecvenţa şi │ │ │ │generate de o stare latentă şi permanentă de │intensitatea │ │ │ │hipercoagulabilitate plasmatică de cauză │accidentelor trombotice. │ │ │ │ │4) hiperhomocisteinemia. boala Stuart-Prower. │ 30 . │ │ │ │ │insuficienţă hepatică. Clasic. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Boala VON WILLEBRAND (BvW) este deficienţa │Deficienţa funcţională │ │ │ │ereditară a factorului vW. la factori │ │C.69% │Gradul III. │ │copilărie sau la adulţi tineri (<40 de ani).69% │Gr. hemartroze. expunere la│ │hiperhomocisteinemiei şi a deficienţelor proteinei│recurente. cu transmitere de tip │este determinată de │ │ │ │autosomal şi expresie fenotipică variabilă. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. │ │subendotelial dezgolit şi transportul şi │pe care le determină. │ │ │ │ │În cazul în care │ │ │ │ │hemofilicul are şi alte │ │ │ │ │afecţiuni care predispun│ │ │ │ │la sângerare locală │ │ │ │ │(boală ulceroasă. Ele │ │ │ │ │ . │ │ │Forme severe cu │ │ │ │ │artropatii cronice cu │ │ │ │ │modificări ireversibile │ │ │ │ │ale mecanicii │ │ │ │ │articulare. │tratament. fără tulburări│ │muncă fără risc de │ │IX.100% │Gr. proteinei S şi antitrombinei III). │ │ │ │ │rectocolita │ │ │ │ │ulcero-hemoragică. fără │ │ │ │hematoame. cu sângerări │ │ca mai sus. │ │deficienţa Rosenthal şi deficienţa Hageman. │ 30 .69% │ │ │accidentelor hemoragice sau profilactic . │ce survin rar şi răspund│ │energetice mari. Factorul vW │manifestărilor │ │ │ │asigură adeziunea plachetelor la colagenul │hemoragice. de sechelele│ │Nu se încadrează. concentrate de F.│Hemofilia (A+B) este o boală congenitală ce apare │Deficienţă uşoară. în │ │Gradul III de │ │legătură cu manevre incazive de explorare. │ │muncă fără risc de │ │coagulării (VIII C).│ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată în│ │Gradul II de │ │ │hemoragii severe ce │ │invaliditate. │determinări articulare │ │ │ │ │Bolnavi cu artropatii │ 60 . │de mică intensitate. I inv. III inv. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ │plasmatici ai coagulării: │ │ │Se vor evita locuri de │ │a) deficit de factor 1 (hipo sau afribinogenia şi │ │ │muncă cu solicitări │ │deficit de factor II-hipoprotrombinemia au de │ │ │fizice mari şi risc de │ │obicei evoluţie benignă. │ │Forme clinice: uşoară cu factor VIII sau IX între ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │5 .) │ │ │ │ │evaluarea funcţională va│ │ │ │ │avea în vedere acest │ │ │ │ │element. │ │ │nefavorabili.100% │Gr. scăderea │hemoragice muco-cutanate│ │muncă cu solicitări │ │nivelelor factorului VIII C şi a factorului vW. │tratamentul │ │ │ │2) deficienţa inhibitorilor naturali ai │anticoagulant de fond ce│ │ │ │coagulării (proteina C. antitrombina │predispune la evenimente│ │ │ │III. proteina S.49% │Nu se încadrează. Aceleaşi │ │extracţii dentare sau intervenţii chirurgicale. cu │ │deficienţa agregării plachetare în prezenţa │promt la tratament. │ │ │traumatisme. trombomodulina). care nu lasă │ │toxice.34% │Se recomandă locuri de │ │stabilitatea în plasmă a factorului VIII al │răspunsul la tratament.89% │Gr. │ │ │survin după traumatisme │ │ │ │ │minore. │ │fizici de mediu │ │este de tip autosomal. │ │benignă.vW). III inv. │de boală. în 15% din cazuri (hemofilia B). II inv. Cazuri │Deficienţă uşoară în │ │monitorizaţi. │hemoragice survin │ │recomandări privitoare │ │Hemoragiile uşoare pot fi stăpânite cu │relativ frecvent dar │ 70 .5% │Deficienţă medie. │hemoragiilor │ 90 . │ │b) sindrom Owren (hipoproaccelerina) în general │ │ │ │ │benign. a │redusă.49% │Nu se încadrează în grad│ │după traume sau intervenţii chirurgicale.89% │la locul de muncă cu │ │Desmopresin. cu factor VIII sau IX între 2 . │ │ │ │crioprecipitat. │hemoragice. care │ │. diagnosticul│situaţia unor evenimente│ │contraindică locuri de │ │se sprijină pe asocierea TS alungit. III inv. se recurge la │răspund favorabil la │ │cele mai sus menţionate. Hemoragii severe apar │modificări hematologice │ 35 . cu │În situaţia în care nu │ │ │ │evoluţie benignă. │ │Intensitatea manifestărilor hemoragice poate │ │ │Bolnavii vor fi │ │scădea cu vârsta sau în cursul sarcinii.în │Deficienţă medie. dar pot apare hemoragii intracraniene │sau gravă în situaţia │ sau │ │ │grave.VIII C sau F. în hemartroze │ │ │ │ │sau hematoame profunde. hemartroze sau hematoame │cazuri asimptomatice. │Deficienţă uşoară. │ │ │În hemofilii cu │ │ │ │ │anchiloze în poziţii │ │ │ │ │vicioase şi amiotrofii │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ │ │autoservirea (vezi │ │ │ │ │criteriile de profil). │ │de invaliditate. de │ │ │ │Leiden" şi rezistenţa la proteina C activată). cofactorul II al heparinei. Mutaţiile genetice implică: │de teritoriile venoase │ │ │ │1) anomalii ale unor factori de coagulare (mutaţia│afectate de │ │ │ │genei protrombinei la poziţia G 20210 şi a genei │manifestările clinice │ │ │ │factorului V la poziţia CGA 1691-> "factorul V │specifice. Se │ │asimptomatice au fost citate. a factorului V Leiden. de sechele │ │ │ │3) anomalii ale lizei cheagului │induse de accidente │ │ │ │(disfibrinogenemia. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Alte sindroame hemoragice prin deficit de factori │Deficienţă medie. În celelalte cazuri.25% medie.89% │Gr.

distrugeri părţi moi):  Redori . pacienţii trebuie anticoagulaţi │ │ │ │ │toată viaţa.69% │Grad III. │ 50 . Heterozigoţii │forme cu necroză │ │ │ │pot rămâne însă aparent sănătoşi. Factorii │cutanată. fără │ │Status auto sau allo transplant de celule Stem │ │ │expunere la factori │ │hematopoetice. │ │cataracta secundară corticoterapiei şi/sau │ │ │ │ │iradierii corporale totale.100% │Gradul I. Osteomielita. VIII. distrugeri părţi moi.ankiloze. Artroplastia de şold cu proteză totală. mezenteric. contraceptivele │ │ │ │ │orale. │ │transplant).│sunt mai frecvente la homozigoţi sau la dublii │Deficienţă accentuată │ 70 . luxaţii. │ │ │ │ │legate de regimul de condiţionare: │Gravă. prin artrodeză: şold. │ │heterozigoţi (ex. în care hematopoeza post transplant│ │ │nefavorabili de mediu. SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR: fracturi. imunosupresia). genunchi. │ │ │ │şi PS. traumatismele sau manevrele chirurgicale │Deficienţă gravă în │ 90 . Complicaţii. leucopenie sau anemie care │ │ │ │ │necesită tratament substitutiv lunar) prin │ │ │ │ │hipoplazie medulară datorită unui grefon │ │ │ │ │insuficient în ceea ce priveşte cantitatea de │ │ │ │ │celule Stem conţinute. Sindromul post hernie de disc operată. Osteonecroza aseptică. │implică teritorii │ │ │ │cerebral. │ │ │muncă cu solicitări │ │ │ │ │energetice mici.REDORI . V. renal. VI. Sechelele post OA-TBC inclusiv Morb Pott.89% │Gradul II. │accidente trombotice cu │ │ │ │Manifestări clinice particulare (purpura fulminans│sechele durabile (în │ │ │ │neonatală sau necroza cutanată indusă de │special cerebrale) care │ │ │ │warfarină) au fost înregistrate în deficienţele PC│împiedică autoservirea. │ │ │ │ │După diagnostic.  Pseudoartroze. .│ │ │ │ │insuficienţa gonadală (ovariană). Deformaţiile coloanei vertebrale. │ │ │ │ │Hematopoieză post transplant cu defect (grefare cu│ │ │ │ │defect) = bi sau pancitopenie moderat-severă │ │ │ │ │(trombocitopenie. Se remarcă │ │ │ │ │trombocitopenie (uşoară-moderată) sau leucopenie │ │ │ │ │(uşoară-moderată) sau anemie (uşoară-moderată) │Accentuată │ 70 . │ │laborioase. III. lăuzia. │ │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ AFECŢIUNILE APARATULUI LOCOMOTOR I. picior. │ │este cu defect (grefare cu defect). Malformaţiile congenitale. I. luxaţii. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Status post transplant (auto sau allo │Medie. hepatice şi/sau │ │ │ │ │renale considerate a fi secundare procedurii │ │ │ │ │(tratamentului şi/sau regimului de condiţionare).100% │Grad I. indiferent │ │ │ │ │de forma şi/sau întinderea sa (organele │ │ │ │ │interesate) în cazul allo transplantului. Osteitele fistulizate. fără complicaţii (apreciate de │ │ │Se recomandă locuri de │ │medicul curant). rezistenţa la aPC + deficienţa │în accidente trombotice │ │ │ │de AT III) şi pot afecta preponderent teritorii │repetate. │ │ │ │ │boală malignă a cărei apariţie poate fi legată de │ │ │ │ │procedura de transplantare (iradierea corporală │ │ │ │ │totală. . chimioterapiei intratecale │ │ │ │ │sau neurotoxicităţii unor medicamente. în │ │ │ │sau moartea fătului sunt posibile. cardiace. Sechelele posttraumatice ale membrelor şi coloanei vertebrale: (fracturi. │ │ │ │ │disfuncţii endocrine secundare condiţionării │ │ │ │ │(iradierii corporale totale): hipotiroidismul de │ │ │ │ │diverse grade. │ │ │ │predispozanţi pentru precipitarea accidentelor │ │ │ │ │vasculare sunt sarcina.Osteosinteza vertebrală. II. hepatic) Avorturile "spontane" │venoase profunde. │ │ │ │ │Existenţa bolii de grefă contra gazdă. IV. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Status post auto sau allo transplant de celule │ │ │ │ │Stem hematopoetice în care există complicaţii. │ │ │ │ │complicaţii neurologice tardive secundare │ │ │ │ │iradierii craniene. Anchilozele.  Traumatismele vertebro-medulare. în cele ce │ │ │ │venoase profunde (cav inferior.  Sindrom algo-neurodistrofic.│ │ │ │ │infecţiile. │ │care nu necesită tratament substitutiv în condiţii│ │ │ │ │bazale prin hipoplazie medulară datorată unui │ │ │ │ │grefon insuficient în ceea ce priveşte cantitatea │ │ │ │ │de celule Stem conţinute. │ │ │ │ │disfuncţii pulmonare.  Amputaţiile.89% │Grad II. VII. tiroidita sau neoplasmul tiroidian. │ 90 . deficienţa imună secundară transplantării.

III │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ │ │ │ │scapulo-humerală │manipulaţie uşoară │ 30 .D.TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE REDORI ARTICULARE Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: .modificarea de tonus muscular. excepţie face articulaţia cotului.N. .durere spontană sau provocată la nivelul artic sau focarului de fractură. │Schimbare │ │unilaterală │uşoară │ │ Nu se │loc de muncă│ │ │ │ │ încadrează │ │ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. 0 │ │ │bilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. ..imaginea radiologică.A. Termenul de ankiloză provine din grecescul: "curbat" .AMPUTAŢII . MEMBRE PELVINE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │ invaliditate │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤ │Redoare de gleznă │Deficienţă locomotorie│ 0 . III │Schimbare │ │bilaterală │medie │ │ │loc de muncă│ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză genunchi│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.ANCHILOZE . .S.testare articulară. . II │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │şold bilateral │accentuată │ 70% │ Gr.20% │ Gr. II │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ MEMBRE TORACICE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ 20 .40% │ Gr. III │Se recomandă:│ │genunchi sau şold │medie │ │ │schimbarea │ │unilateral │ │ │ │locului de │ │ │ │ │ │muncă │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │genunchi bilateral│accentuată │ 70% │ Gr.examen radiologic. Diagnosticul pozitiv: .deoarece în majoritatea cazurilor fixarea articulaţiei se face prin angularea fragmentelor osoase care realizează articulaţia. III │ Idem │ .PSEUDOARTROZE . . Termenul este parţial corect deoarece în multe cazuri asistăm la anchiloze în rectitudine (în special cele realizate operator). 0 │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ ANCHILOZELE Termenul de ankiloză presupune abolirea totală a mişcărilor într-o articulaţie. ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr. Examenul radiologic este edificator.reducerea mişcărilor active şi pasive. Simptomatologie: pierderea mişcărilor în articulaţia respectivă.examenului clinic. 0 │ │ │de cot │manipulaţie uşoară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă în│Deficienţă de │ │ │ │ │extensie de cot │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. .30% │ Gr. 0.30% │ Gr. 0 │ │ │unilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20 .

1938 ca o "inflamaţie colaterală regenerativă" şi apoi de Leriche. 2. Semne clinice: . Pseudoartroza liberă sau flotantă. 2.mobilitate anormală în focarul de fractură după terminarea tratamentului de imobilizare (după 4 . II │ │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie │ │ │ │ │scurtare peste 7 cm)│accentuată │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ MEMBRE TORACICE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ 20% │ Gr. III │ Idem │ │unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold cu │ │ │ │ │ │redoare strânsă │Deficienţă accentuată │ 70% │ Gr.care reprezintă o stare definitivă. Examenul radiologic . 0 │ │ │strânsă oase │manipulaţie uşoară│ │ Nu se │ │ │antebraţ │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză largă │Deficienţă de │ │ │ │ │oase antebraţ │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. Semne clinice: . III │Schimbare │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie medie │ │ │ loc de │ │scurtare sub 7 cm) │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 70% │ Gr. 0 │ │ │oaselor degetelor │locomotorie uşoară│ │ Nu se │ │ │picior │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 50% │ Gr. 3. compacta diafizelor este cruţată un timp apoi se subţiază şi ea. MEMBRE PELVINE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă │Incapacitate│ Grad de │Observaţii│ │ │ funcţională │ │invaliditate│ │ ├────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤ │Pseudoartroza │Deficienţă │ 20% │ Gr. .│unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Examenul radiologic: -osteoporoză difuză care creează aspectul de osteoporoză "în pete" a spongioasei. Se pot distinge: 1. I │ │ │bilateral │gravă │ │ │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘ PSEUDOARTROZA Trebuie făcută distincţia între: 1. cianoză.durere. .mişcarea este practic nedureroasă. factorii etiologici incriminaţi sunt multipli (care generează osteoporoza de diferite stadii).mobilitatea anormală este în aproximativ toate planurile. II │ │ │genunchi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr. Pseudoartroza . Întârzierea în consolidare care este o stare tranzitorie. III │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ │ │ │ │humerus │manipulaţie medie │ 50% │ Gr.redoare algică. . Pseudoartroza strânsă sau fibroasă. Pseudoartroza fibro-sinovială (cu excesivă mobilitate a fragmentelor ce demonstrează o organizare a ţesuturilor mai complexă).semnificativ: lipsa consolidării.modificări ale troficităţii cutanate. . edeme. III │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ SINDROMUL ALGO-NEURODISTROFIC POST-TRAUMATIC Descris iniţial de Sudeck . ca "osteoporoză algică". .5 luni).

bont greu protezabil. Tumora malignă la care se speră eradicarea.Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă se stabilesc în raport cu gradul deficienţei afecţiunii sechelare principal invalidante. I │ │coapse (imposibilitatea │ │ │ │ │realizării ortostatismului │ │ │ │ │fără cârje) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. bont cu nevroame hiperalgice.24% │ Gr. C. Chopart │Deficienţă locomotorie uşoară│ 25% │ Gr. II │ │ │ │ │ │ │Amputaţie unilaterală asociată cu│Deficienţă locomotorie │ │ │ │anchiloze şi calusuri vicioase │accentuată │ 70% │ Gr. │accentuată │ 70% │ Gr.transepifizare distale tibio-peroniere 1/3 medie. a │Deficienţă locomotorie medie │ 50 . 5. MEMBRELE PELVINE ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Amputaţie totală sau parţială a │Fără deficienţă │ 10 . III │ │coapsei (bont minim de 7 cm) │ │ │ │ │unilateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie coapsă (bont mai mic de│Deficienţă locomotorie │ │ │ │7 cm). bont cu cicatrici vicioase. Pierderea vascularizaţiei . 2. Durerea severă de cauză circulatorie. pelvin opus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. 4. Gambă: Syme . 0 │ │(în afara policelui) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa ultimelor falange de la │Deficienţă de manipulaţie│25%│ Gr.Lisfranck .60% │ Gr.Chopart .tarso-metatarsian. bont cu fistule cronice. AMPUTAŢIILE Criterii de diagnostic clinic: În cazul amputaţiilor. 1/3 proximală. criteriile de diagnostic şi încadrare în grad de invaliditate trebuie obligatoriu să ţină seama de: A. dezarticulaţie coapsă. 0 │ │toate degetele de la o mână │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa degetelor de la o mână │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. Starea bontului: bont scurt. 3. 0 │ │ │ │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Amputaţie gambă unilateral (la │Deficienţă locomotorie medie │ 50% │ Gr. bont cu sechele complexe. Se vor consemna şi evalua: B. II │ │contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin amputaţie a ambelor │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie şi care poate fi: 1. Coapsă: la diferite nivele.gangrenă. . 0 │ │degetelor de la unul sau ambele │(Se vor evalua tulburările │ │Nu se încadrează│ │picioare │secundare) │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie tip Lisfranck. bont cu calus vicios. III │ │ │medie │ │ │ . III │ │orice nivel) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie la nivelul 1/3 prox. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │amputaţia sau dezarticulaţia de │ │ │ │ │membru toracal │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────┘ MEMBRE TORACALE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───┬────────────────┐ │Lipsă prin amputaţie 1-3 degete │Deficienţă de manipulaţie│20%│ Gr. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │anchiloza mb. Infecţie incontrolabilă. II │ │Dezarticulaţie coxofemurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie bilaterală a membrelor │Deficienţă locomotorie │ │ │ │pelvine de la nivelul gambelor │accentuată │ 70% │ Gr. Nivelul amputaţiei: Picior: .medio-tarsiană. Distrugerea unui membru prin strivire. bont cu leziuni trofice.

Din multiplele încercări de clasificare. b) fracturi cominutive. III. Fracturi de corp vertebral a) fracturi prin compresiune care pot fi complete sau cuneiforme. Fracturi de arc posterior a) fracturi de apofize (transverse. de utilitate practică certă. c) fracturi de pediculi. este cea a Institutului "Rizzoli" prezentată la cea de a XXXIII reuniune anuală a Societăţii Franceze de Ortopedie. │ │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───┴────────────────┘ TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE Traumatismele vertebro-medulare închise şi deschise ocupă în tabloul general al patologiei aparatului locomotor o fracţiune de aproximativ 0. Leziuni rahidiene cu interesarea elementelor canalului rahidian.urmărit în evoluţia sa.  Tulburări metabolice şi de nutriţie. III │ │diferite nivele.  Tulburări vezicale sub formă de retenţie. 2. I │ │toracice (de la diferite nivele)│ │ │ │ │sau redori strânse ale artic.7-1%. Dezarticulaţie │medie │ │ │ │scapulo-humerală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia membrului toracic │Deficienţă de manipulaţie│70%│ Gr. nu au alt cuprins decât pura noţiune enunţată. Din punct de vedere lezional există 2 mari grupe: 1. Consecinţa IMEDIATĂ: şocul spinal definit ca o stare de supresiune a tuturor activităţilor spinale.  Tulburări neuro-vegetative (termice. Consecinţele lezării medulo-rahidiene: 1. II. Fracturi . II │ │unilateral cu reducerea │accentuată │ │ │ │prehensiunii contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia ambelor membre │Deficienţă gravă │90%│ Gr. Această clasificare împarte leziunile în 3 grupe mari. III │ │ │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia unui membru toracic la│Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. În faţa unei rezultante posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumatică a unui anumit segment.  Tulburări ale funcţiilor genitale. Ele sunt aceleaşi în toate segmentele medulare:  Sindrom senzitiv şi motor remanent. . prezenţa sau absenţa lor tranşează net 2 aspecte. Durează 1 . b) fracturi de lame. aritmii cardio-pulmonare). 2. Leziuni rahidiene fără semne neurologice sau amielice (după Putti). Consecinţele PRECOCE: sunt independente de şocul spinal. dar sub directă dependenţă de leziunea medulară. tensionale.│ │ │ │ │ ├Dezarticulaţie radio-carpiană │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr.  Tulburări intestinale şi anorectale. iniţiale: I. c) fracturi parcelare. spinoase.6 săptămâni. Consecinţe TARDIVE:  Deficit senzitiv şi motor rezidual. denumite şi mielice. urmând a detalia aspectul anatomopatologic şi aspectul clinic .  Tulburări trofice. 3.luxaţii (cu sau fără leziuni disco-ligamentare). articulare). având caracter tranzitoriu. Importanţa atingerilor medulo-radiculare reprezintă un capitol dominant în patologia traumatismelor rahidiene. 2 atitudini terapeutice şi încadrări diferenţiate în grade de invaliditate.

R. ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬──────┬────────────────┬─────────┐ │Anchiloza unui segment de coloană │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr.  flebografie.electromiografie. indiferent de localizarea procesului tuberculos:  TBC .C. MORB POTT TBC evoluează ciclic în 3 faze: I.examen tomografic. . III │Schimbare│ │mari (cu tulburări ventilatorii medii) │medie │ │ │ loc de │ │ │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloze cu deformări mari (cifoze │Deficienţă locomotorie│70-80%│ Gr. .  Tulburări psihice. Diagnosticul clinic .ex.M.N..examen radiologic:  discografie. SECHELELE POST OA -TBC.vezi capitolul "Redori . respectiv cu încadrarea în grupele de dispensarizare.deficienţă funcţională şi incapacitate . III.Anchiloze". distingem: I. Tulburări viscerale. diagnosticul funcţional şi capacitatea de muncă se vor stabili după criteriile pentru afecţiunile neurologice.examen R.OA radio-carpiană  TBC .OA cot  TBC . . Diagnosticul clinic şi stadiul afecţiunii se stabilesc de către unităţile teritoriale ale secţiei anti TBC.OA coxo-femurală  TBC . Diagnosticul funcţional: se va aprecia în raport cu stadiul afecţiunii.  arteriografie. .pozitiv se stabileşte pe baza: .OA sacro-iliacă  TBC . SINDROAME NEUROLOGICE PARŢIALE. III. L.OA scapulo-humerală  TBC . sindrom radiculo-medular ac.examen clinic neurologic.OA tibiotarsiană şi intratarsiană. II.OA genunchi  TBC . Sistematizând sinoptic. Faza distructivă. între care distingem: Sindrom BrownSequard. . II. Faza de cicatrizare şi anchiloză. SINDROM NEUROLOGIC TOTAL: tetraplegie sau paraplegie. Anchilozele şi redorile strânse pentru fiecare articulaţie . sindrom centromedular cervical. Faza de însămînţare. sindromul cozii de cal. II. 0 │ │ │(osteosinteză posttraumatică) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză sau redori strânse pe segmente│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. II │ │ │cifoscolioze cu tulburări ventilatorii │accentuată │ │ │ │ │medii-accentuate) │ │ │ │ │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴──────┴────────────────┴─────────┘ Pentru sechelele neurologice. SINDROM RADICULAR care cuprinde pe lângă atingerile electiv radiculare. SECHELELE MORB POTT . şi sindroame neurologice particulare. Toate afecţiunile TBC osteo-articulare în evoluţie generează o deficienţă funcţională accentuată şi se încadrează în gradul DOI de invaliditate.

Scintigrafie osoasă.Examen radiologic. ┌────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. OSTEONECROZA ASEPTICĂ A CAPULUI FEMURAL Afecţiune ce presupune alterarea până la suprimare a circulaţiei arteriale într-un segment al osului.forma septicemică.K. 0 │ │de coloană (2-3-4 vertebre) │uşoară │ │ Nu se │ │ │ │ │ încadrează │ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Diagnosticul se pune: .M. .local.ex. III │ │mare (5-6-7 vertebre) │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Osteosinteză pe coloană │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr.Testarea coloanei. . cap humeral şi fragmente izolate de os. . Cea mai frecventă localizare este: capul femural.Forme acute: . . . . II │ │femural confirmată │accentuată │ │ │ │(bilaterală) în evoluţie│ │ │ │ └────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ IV. . care presupunea că leziunea de început este infecţia măduvei osului.Examen radiologic. Criterii pentru diagnosticul clinic: .R. . OSTEITELE FISTULIZATE Este o boală generală.G. . II │ │deformată (cifoscoliotică cu│accentuată │ │ │ │tulburări ventilatorii) │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴─────────────┘ III. .forma piogenă .Examen clinic.N.cu modificări pravalent locale.forma hipertoxică.E. . Alte localizări: osul navicular carpian. ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr.. Examene de laborator neconcludente. Diagnostic de certitudine: . cu evoluţie şi forme clinice diferenţiate.însămânţare din secreţia locală.tabloul clinic: .care ne arată: distrucţie osoasă.general.osteomielită cronică. OSTEOMIELITA.VSH. Termenul de Osteomielită a fost introdus de Lannelongue. . Formele clinice: .Tomografie computerizată.leucocitoză. III │ │femural confirmată │medie │ │ │ │(unilateral) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr.Probe ventilatorii. .Durere spontană şi provocată. . . . .tabloul sanguin . astragalul.Mers şchiopătat.Redoare algică a articulaţiei şoldului. . .osteomielita cronică de la început. radiologic .

discul intervertebral) din ansamblul patogenic premergător. 3. Tulburări sfincteriene. Pareze şi paralizii. II │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ SUPURAŢII OSOASE POSTTRAUMATICE . ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Osteomielită cronică fistulizată│Deficienţă globală accentuată│ 70% │ Gr. 2. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură sub 600 (cu tulb. suferinţe nervoase determinate de un tratament conservator exagerat prelungit. 0 │ │persistent postoperator │uşoară │ │ Se recomandă │ │ │ │ │ schimbarea │ │ │ │ │locului de muncă│ │Sindrom paretic sechelar │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. SINDROMUL POST HERNIE DE DISC OPERATĂ poate fi astfel definit: Complexul simptomatologic care persistă după intervenţia neuro-chirurgicală (după înlăturarea factorului cel mai important de compresiune . Tulburări psihice. ┌─────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Sindrom algic vertebral │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr. II │ └────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ V. modificările vasculare inflamatorii şi degenerative care toate explică rezultatele negative sau parţial pozitive ale chirurgie discului intervertebral. arahnoiditele. Diagnostic clinic: . III │ │postoperator │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Sindrom complex │Deficienţă locomotorie│ 80% │ Gr. II │ │postoperator cu tulburări│accentuată │ │ │ │sfincteriene │ │ │ │ └─────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┘ VI.testare mişcări coloană. hipertonie dureroasă paravertebrală.eventual cu sechestru şi osteoporoză perifocală. Durerile: mers antalgic. Tulburări trofice. Diagnosticul pozitiv: examen goniometric . cronicizate. 5.examenului clinic. epiduritele. DEFORMAŢIILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza. . parestezii în membre. ┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Supuraţii osoase fistulizate│Deficienţă locomotorie accentuată│ 70% │ Gr.efectuat pe o radiografie standard. cicatricile operatorii.Osteite post-traumatice ac.Osteite post-traumatice care evoluează cronic de la început. . hipoestezie dureroasă radiculară. cifoscolioza .examen radiologic: fistulografic .40% │ Gr. 4. Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: . Criterii pentru diagnosticul clinic: 1.este concludent. poziţii antalgice.fistule remanente unice sau multiple cu sau fără alterarea părţilor moi.examen radiologic. 0 │schimbarea locului│ │ventilatorii mici) │uşoară │ │ │ de muncă │ . │locomotorie│ 0 . fenomene de claudicaţie neurogenă. sub formă de: spondildiscartroză.de etiologie polimorfă ajunsă la maturitate. . . ┌─────────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │funcţional │ │invaliditate│ │ ├─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Scolioză.

I │ │ │paraplegie) │gravă │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VII. Complicaţiile pot fi: intraoperatorii. 2. Luxaţia capului protezei. 3. 5.│ │ │ │ │ │ │Scolioză. II │ │ │decimentare (osteoliză │accentuată │ │ │ │ │progresivă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. ARTROPLASTIA DE ŞOLD cu proteză totală. MALFORMAŢII CONGENITALE Membre toracale: . Degradarea pieselor femurale survine drept consecinţă a "oboselii" materialului. mobilizarea (Loosening) sau osteoliză. ce creşte progresiv. II │ │ │algică prin degradarea │accentuată │ │ │ │ │pieselor femurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastia bilaterală│Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr. Descrisă pentru prima dată de Harris (1976). în special a pieselor de oţel în situaţia decimentării sau a unui defect de fabricaţie. Infecţia postoperatorie. Insuficienţa muşchilor fesieri şi abductori în statică şi mers. Toate aceste elemente vor fi înregistrate pentru ca. 2. Diagnosticul radiologic: . Complicaţii generale: tromboemboliile. .osteoliză segmentară: lizereu de radiotransparenţă periprotetică.osteoliză lacunară . II. Complicaţii. Leziunea nervului sciatic sau femural. III │Schimbarea locului│ │redoare algică prin │medie │ │ │ de muncă │ │osificări heterotipe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. ┌───────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├───────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Fractura femurului . II │ │ │neurologice: parapareză) │accentuată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză cu grad de curbură peste│Deficienţă │ │ │ │ │600 (cu tulb. . b) punţi osoase incomplete.poate surveni în orice moment. medicul expert trebuie să aibă în vedere şi să nu subestimeze complicaţiile ce pot surveni în timpul şi după executarea artroplastiei. 4. această complicaţie se manifestă prin: .anchiloză. 2. I. Complicaţiile secundare. progresiv. Perforarea diafizei femurale.Luxaţie congenitală a umărului. secundare şi tardive. dar mai ales după un număr de ani. în final. c) punţi osoase complete . III. legate de tehnică: 1. legate de o tehnică imperfectă (neadaptată): 1.reapariţia durerii la nivelul şoldului cu iradiere spre genunchi. 3. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură peste 600 (cu tulb. I │ │ │de şold sau de genunchi│gravă │ │ │ │ │decimentată │ │ │ │ │ └───────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VIII. neurologice: │locomotorie│ 90% │ Gr. Osificările heterotipe (după Brooker): a) osificări insulare în părţile moi periarticular. 4. Hematomul postoperator. │locomotorie│ 50% │ Gr. III │schimbarea locului│ │ventilatorii mici-medii) şi fără │medie │ │ │ de muncă │ │tulburări neurologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză. Evaluând favorabil rezultatele bune. .fenomene claudicative cu limitarea mişcărilor. Decimentarea aseptică. Perforarea fundului cotilului. Complicaţiile tardive: 1. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ │ │curbură peste 600 (cu tulburări │locomotorie│ 70% │ Gr. 3. Complicaţiile intraoperatorii.când apare o geodă metafizar sau diafizar. să se poată realiza o cât mai corectă apreciere a deficienţei funcţionale.

90 │ 45 │ 0 .40 │ │ 0 .50 │ 25 │ 0 .170 │ 70 │ 0 . dr.varus .20 │ │ 0 .20 │ │ │ │ │ │ │ │Anteduc. = 0 . = 0 .85 │ 30 │ 0 .0 │ │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.90 │ 0 │ 0 . = 0 .25 │ │ 0 . = 0 . dr.I.20 │ │ │Rotaţie dr. = 0 . mână.30 │ │ 0 .95 │ 15 │ 0 . = 0 .40 │ │Mână (pumn) │Ext.60 │ 20 │ 0 .20 │ │ │Rotaţie dr. lat.0 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.45 │ │ │Supin.5 │ │Gleznă │Abd. lat.45 │ │ │Ext.10 │ │ │Ext.15 │ │ │Rotaţie stg. = 0 .15 │ │Coloana cervicală │Încl.140 │ 45 │ 90 .10 │ │Coxofemurală │Add.10 │ └──────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────────────┘ AFECŢIUNI REUMATISMALE Bolile reumatismale fac parte din clasa XIII din cele 21 clase mari de boli conform Clasificaţiei Statistice Internaţionale a Maladiilor şi Problemelor conexe de Sănătate (C.45 │ │ │ │ │ │ │ │Flex. redori. .145 │ 45 │ 0 .5 │ │ │Rotaţie ext. = 0 .10 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.20 │ │ │Add. uln. = 0 . scurtări. = 0 . = 0 .Displazia luxantă a şoldului.90 │ 30 │ 35 .15 │ │Coloana dorso-lombară │Încl. = 0 . este clasa din care fac parte: Bolile sistemului osteoarticular al muşchilor şi sistemului conjunctiv.90 │ 45 │ 0 .45 │ │Metacarpofalangiană │Ext. = 0 .85 │ 40 │ 0 . = 0 . = 0 .45 │ 10 │ 0 .30 │ │ │Înclin. .90 │ 30 │ 35 .Feil.130 │ 45 │ 0 . = 0 . = 0 . = 0 .35 │ 15 │ 0 .10 │ │Scapulo-humerală │Abd. = 0 . = 0 .10 │ │ │Flex.15 │ │ │ │ │ │ │ │Ext.60 │ 30 │ 0 . lat.45 │ 30 │ 0 . = 0 . rad. ICD în engleză). = 0 . = 0 . TABEL cu mişcările.0 │ _ │ _ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 2 │Flex.60 │ 10 │ 0 . .90 │ 0 │ 0 . Principalele boli invalidante: .10 │ │ │ │ │ │ │Index │ │ │ │ │Mediu │Flex. genu recurvatum. = 0 . Membre pelvine: .15 │ │ │ │ │ │ │Police │Flex.85 │ 40 │ 0 .40│ 15 │ 0 .5 │ │ │Abd. Clasa a XIII-a. poziţiile fiziologice şi poziţiile funcţionale în anchiloze şi redori strânse ale principalelor articulaţii: ┌──────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────────────┐ │Denumirea articulaţiei│Amplitudinea fiziologică │Deficienţă medie. în română şi franceză.Picior strâmb congenital .10 │ │ │Opoziţie = 0 cm │ 2 cm │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.M.90 │ 40 │ 0 .125 │ │Cot │Pron. = 0 . cifoze.40│ 15 │ 0 . .15 │ │ │Încl.25 │ 15 │ 0 .M.60 │ 20 │ 0 .valgus . = 0 . = 0 . = 0 .I.15 │ │ │Ext. .10 │ │ │Încl.│ Poziţia funcţională în │ │ │ │ Mobilitate de: │anchiloze şi redori strânse│ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────────────┤ │ │Flex. = 0 ..60 │ │ 0 .20 │ │ │Înclin.30 │ │ │Ext.Scolioză idiopatică. genu valgus. = 0 .Aplazii de femur.15 │ │ │Retroduc. = 0. antebraţ.Coxa-vara. = 0 . = 0 .Sindrom Klippel .10 │ │ │Rotaţie ext. = 0 .20 │ 10 │ 0 . .Sindactilie. lat stg. = 0 . = 0 . = 0 .35 │ │Inelar │Ext. plantară = 0 .40│ 15 │ 0 . conform C.40│ 15 │ 0 .cavus. = 0 .Agenezie . = 0 .0 │ │ │ │Auricular │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Metacarpofalangiană │Flex. = 0 .35 │ 0 │ 0 . = 0 . Diagnosticul funcţional: în raport cu tulburările funcţionale: anchiloze.degete.60 │ 20 │ 0 .5 │ │ │Rotaţie int.0 │ │ │ │ │Abd.60 │ 20 │ 0 .90 │ 30 │ 0 . dorsală = 0 .45 │ 15 │ 0 . = 0 .50│ 15 │ 0 .talus . coxa-valga. stg.Genu varum.0 │ │ 0 . = 0 .15 │ │ │Rotaţie stg.35 │ │ │Ext.40 │ │ 0 .5 │ │ │ │ │ │ │Genunchi │Flex.20 │ │ │ │ │ │ │ │Flex. coxa-plana.= 0 . = 0 .10 │ │ │Add.90 │ 30 │ 0 .0 │ │ │Rotaţie int. Coloană vertebrală: ..

1. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv. în mod simetric şi distructiv. │mobilizarea pasivă a articulaţiilor periferice. la care se adaugă şi │Fără semne obiective patologice. Gonartroza. care │Bolnavii prezintă redori matinale sub 1 h.R. Boala Kawasaky. joacă un rol în etiologia PR. este gradul │ │tratamentul infecţiilor cronice. Sindromul Sjogren. d) Boala Dupuytren. c) Distrofia simpatică reflexă. nu prezintă dureri la │ 0 . funcţii numai la PR confirmate. V. Bolile reumatismale abarticulare. Artrozele mâinii. │ . e) Boala Ledderhose. │ │locului de muncă. 6. │ 0 . 1. Boala Whiplle. rol │Testarea mobilităţii art. Artritele microcristaline şi dismetabolice. IX. Spondilatrita anchilozantă.FR) │prezintă astenie. b) Sindromul durerii miofasciale. Sclerodermia sistemică. │ │sau reumatologie Policlinica │ │alţi germeni. Coxartroza.). Vasculitele. │ │posibilitate de a executa normal │ │este dependentă de răspunsul celular T la un │ │ │profesia. │ │de-a lungul anilor. Spondilartritele seronegative: 1. Poliartrita nodoasă şi alte vasculite: Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg-Strauss).P. │starea subiectivă este foarte bună. │A. 5. Boala Behcet. X. II. în observaţie.I. 3. nu│ │evitarea frigului. a cărei iniţiere şi perpetuare│este clasa I.20% │invaliditate. periferice. │ │ │ │ │Etiologia este necunoscută. │ │Agenţii infecţioşi ca virusul Epstein-Barr. │şi de alterările structurale osteo-articulare.30 │ │Sunt necesare măsuri profilactice . la debut. P.I. XI. VI. a) Periartrita scapulo-humerală (umăr blocat. PR │definitivă).R.dispensarizare medic de familie │ │retroviruşi mycobacteri. Granulomatoza Wegener. VIII. Bolile reumatismale abarticulare localizate. Artropatia psoriazică. Artritele reactive (Sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy). fără │ │Aceleaşi măsuri profilactice. 2. │ │ │ │face parte din colagenoze. la │ │invaliditate. 3. Ca urmare a stimulării │B. 3.profilaxia infecţiilor acute şi │ │În PR ipoteza uzuală privind etiopatogenia bolii│privind gradul de activitate al PR. pseudoparalitic) b) Periartrita coxofemurală. Lupusul eritematos sistematic. Condrocalcinoza (Pseudoguta). 4. Spondiloza cervicală şi lombară. 4. Spondilartritele enteropatice din Colita ulceroasă. ce survine pe un teren │ │ │ │ │genetic predispus. 2. Boala Crohn. Boli articulare degenerative. Guta. 1. │ │infecţia şi autoimunitatea. │ │teritorială pentru controale │ │care a fost periodic afirmat sau infirmat │ │ │periodice. Spondiloza hiperostozantă. III. │Bolnavii prezintă redori matinale sub 15 . 5.10% │curenţilor de aer la nivelul │ │precum şi asocierea PR cu antigenul HLA-DR4. este o afecţiune cronică │zero. │ │antigen necunoscut. │ │bolii şi a factorului reumatoid (Ig M . 2. uşoară astenie. dar concepţiile │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │actuale consideră că PR este o boală la care │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │concură 3 categorii de factori: ereditatea. Bolile reumatismale abarticulare difuze. │ │activează monocitele şi macrofagele ce vor │nivelul art. │ │. Poliartrita reumatoidă. IV. Polimiozitele şi dermatomiozita.20% │Nu se încadrează în grad de │ │celulare T se eliberează limfokine. │ 10 . la nivelul art. GRAD 0. │După criteriile combinate semicantitative ARA │ │. VII. umezelii.│ │Pentru ereditate pledează agregarea familială a │min. periferice ale membrelor.R. Arterita Takayasu. 2. Artrozele piciorului. Alte artropatii. a) Fibromialgia (fibrozita). GRAD 0. │ │este aceea că P. ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ (Artrita reumatoidă) cod │Aprecierea capacităţii funcţionale a bolnavilor │ │ │ │boală 628 (din lista de 999 coduri de boală după│cu PR depinde de activitatea inflamatorie a bolii│ │ │ │C. iar după clasa funcţională (Steinbrocker) │ ──────> │Capacitate funcţională completă cu │ │mediată imunitar. membrelor normală. │ │ │ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ este o boală │Există deci o incapacitate datorită inflamaţiei │ │ │ │imunoinflamatorie cronică şi progresivă care │(potenţial reversibilă) şi alta datorită │ │ │ │afectează cu predilecţie articulaţiile mici ale │alterărilor structurale consecutive (frecvent │ │ │ │membrelor.M.

periferice şi dureri articulare în │ │.80% │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă cu │ │posibilitate de a executa normal │ │profesia.5 g/100 ml. │ │îmbrăcarea şi dezbrăcarea unei │ │haine.Fibrinogenul = este crescut în 65% din PR │ │ │activă. st.9. (obligatoriu prin │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │metode cantitative) care sunt considerate a fi │tensiometrului în mm) 195 . la debut.5 g/100 ml. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ .tumefierea părţilor moi. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │PR din punct de vedere imagistic.49% ──────> 50 . │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. Factor reumatoid în ser = prin oricare metodă│Stare generală bună. │ │Uşoară limitare a îndemânării │ │manuale ca: răsfoitul filelor unei │ │cărţi. │ │Poate urca şi coborî scările.Rg. posibil. cu│Aprecierea asupra bolii . │active şi pasive ale art.Tomografie computerizată. │ │curenţi de aer.osteoporoză generalizată. │şi arată un potenţial recidivant redus. Se apleacă şi │ │îngenunchează cu uşoară dificultate. │ │.eroziuni de suprafaţă sau pseudochisturi. periferice normală. limpede sau │activ. închiderea şi deschiderea │ │nasturilor şi legatul şiretelor. P. │ │gradul de evolutivitate şi are rol prognostic. │ │2. MCF şi MTF │ │ │este acceptată şi fără simetrie absolută). │ │evoluţiei bolii. │ │ │redoare matinală. │ │reorientarea profesională sau │ │recalificarea profesională după caz │ │în funcţie de vârstă şi potenţialul │ │evolutiv al bolii şi de rezultatul │ │recidivelor şi frecvenţa lor.4 . sensibilitate.200. │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia.minim activă │ │. │ │articulară este cea mai utilă metodă de a evalua│VSH . │ │fără ortostatism prelungit. grad de mobilitate. Poate │ │urca şi coborî scări cu uşoară │ │dificultate. dureri la presiunea art. │ │Diagnosticul de PR este permis atunci când sunt │Bolnavii acuză redori matinale peste 1 .21 . Limitarea │ │activităţilor fizice ca ridicarea │ │obiectelor grele şi transportul │ │lor. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. Scintigrafia │Hb . │ ──────> 20 .10.minim activă. MCF. │ │ │tumefiere.│ │neo-angiogeneza la rândul lor osteoclastele sunt│ │ │activate. │ │4. . dar nu pentru diagnosticul │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │precoce de PR.schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. dureri la mobilizarea pasivă a art. │ │semnele clinice de activitate inflamatorie a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 2.12.60% ──────> 60 .41 . mâini faţă bilateral. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │. │ │. │ │În mod curent sunt necesare: │Aprecierea asupra evoluţiei bolii . antepicior faţă bilateral. │Bolnavii pot acuza redori matinale peste 1 h. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │DIAGNOSTICUL GRADULUI DE ACTIVITATE: │clasa 2.neregularitate marcată a spaţiului articular │activităţii pentru odihnă. GRAD 0.R.55% (normal 70%).moderat │ │PR de culoare galben citrin.3 h. P. cu │ │extensoare sau juxtaarticular. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.0 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia. MTF) │Stare generală bună.12. │ │6.Factorii reumatoizi = FRIgM se determină │repaos.3 h.49% 20 . dar nu │ │este cel mai fidel indicator al bolii active. P. │ │legătură cu intensitatea procesului inflamator │astenie permanentă (întreruperea activităţii │ │indicând faza acută a PR.4 trebuie să fie prezente pentru│activitatea pentru odihnă). realizând │Clasa funcţională după Steinbrocker este clasa 1.Proteina C reactivă = este prezentă la │VSH . │ │majoritatea bolnavilor cu PR şi este corelată cu│Hb .11 g/100 ml. │ │tumefiate pe seama părţilor moi sau a │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │hidartrozei.90% 70 . dar nu │ │Reacţiile pentru FR pot fi un indicator pentru │obligatoriu. II (moderat). st. │ │.29% ──────> 30 . │A. IFP. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. genunchi. Noduli reumatoizi = noduli subcutanaţi la │Bolnavii acuză redoare matinală peste 2 h. │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │obligatoriu.Electroforeza = arată o hipoalbuminemie.40 mm/lh.│ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │pentru a-şi pune pălăria.R. │ │FR sunt prezenţi în lichidul sinovial al │ │ │bolnavilor cu PR mai ales sub forma anticorpilor│ │ │anti IgG. │ │Alte tehnici imagistice: │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │. precum şi alţi │dureri la mobilizarea pasivă a art. etc. Semne radiologice = modificări caracteristice│ │ │pentru boală. periferice. │ │. Artrită simetrică = afectarea simultană a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1. VSH . periferice normală. │ │. cu durată mai mare de o oră.25% (normal 30%). │ │5. │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. dar nu obligatoriu. P.21 . glezne. │activă a art.5 ore.5 h │ │activitate şi/sau de persistenţa unor indicatori│cu astenie marcată şi oboseală în repaos. Limitarea activităţilor│ │fizice ca: ridicarea de greutăţi mai│ │mari de 5-6 kg. │ │care nu dă mai mult de 5% rezultate pozitive la │ │ │persoane normale. │sfert: scor analitic: 50 . │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere:│ │EXAMENUL RADIOLOGIC STANDARD: │scor sintetic . periferice şi uneori │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │dureri articulare şi în repaos. observate direct │oboseală).│ │sau osteoporoză neechivocă în sau mai ales │ │ │adiacent la articulaţiile afectate (modificarea │ │ │de tip artrozic izolat nu satisface acest │ │ │criteriu). │ │Waaler-Rose şi reacţia Latex. │ │.9 . │ │diagnosticul de PR cât şi pentru urmărirea │Stare generală destul de bună.│ │Limitarea îndemânării manuale ca │ │închiderea şi deschiderea unei uşi │ │prin răsucirea cheii în broască.70. Artrită în 3 sau mai multe arii articulare = │uşoară astenie (activitate completă. periferice. care trebuie să includă eroziuni │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1. │repaos. │ │înainte de ameliorarea maximă. │o reducere a amplitudinii mobilităţii: scor │ │Cu excepţia radiografiilor osteoarticulare. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 500 m. │ │Creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor de │Bolnavii prezintă redori matinale peste 4 . MCF sau pumni │Hemoglobinemia peste 12.39% ──────> 40 . │ │ale mâinilor.20 mm/lh. │ │ │.195 . posibil.│ │articulaţiilor în ariile şi în modul indicate la│ │ │punctul 2. │ │ │. │analitic 40 . │ │satisfăcute 4 din cele 7 criterii de mai sus │astenie prezentă (trebuie să întrerupă │ │(criteriile 1 .R. │ │C3) este normal sau uşor crescut. │ │şi eroziuni severe.osteoporoză juxtaarticulară. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │Schimbarea locului de muncă. a │ │ortostatismului şi a mersului. alergatul. │ │3. observate pe radiografii standard │Testarea mobilităţii art. posibil.Complementul seric şi fracţiunile sale (ex. │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │După radiografia convenţională. │ │ │7.85% (normal 100%).40 mm/lh.peste 200.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │C. │B. se corelează cu progresia radiologică.Rezonanţă magnetică nucleară.│elibera o varietate de monokine. │o reducere a amplitudinii mobilităţii cu un │ │. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. durere la mobilizarea pasivă şi │ │. │Steinbrocker). │ │nivelul proeminenţelor osoase de pe suprafaţa │astenie prezentă (activitate completă.GRAD 0. II/III. dureri la mobilizări │ │cel puţin 6 săptămâni). deschiderea sau închiderea │ │unui robinet. │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere │ │ │cu un scor sintetic: 19 . │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Gradul de activitate ale PR poate fi susţinut │ │ │printr-o serie de parametrii clinici (durere. │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu.│A.70% 50 . │Hb . │ │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul PR (revizia │ │ │1987) după Silman şi colab.subluxaţii. │tensiometrului în mm) . │Testarea mobilităţii art. cu oboseală)│ │cel puţin 3 arii articulare (din 14 posibile: │dureri la mobilizarea pasivă a art. │ │activate şi vor forma panusul.periostită (rezolutivă). periferice. │membrelor periferice şi dureri articulare şi în │ │. iar celulele │Testarea mobilităţii art.anchiloză. │Steinbrocker) │ │Creşterea alfa-2-globulinelor este în strânsă │Bolnavii acuză redori matinale peste 2 . se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. │ │următoarele: IFP. │ │. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de munca în. astenie.60 mm/lh.îngustarea uniformă a spaţiului articular.leziuni degenerative secundare. Sinoviocitele sunt │Stare generală bună. │ │ │creşterea alfa-2-globulinelor şi │A. scintigrafia │tensiometrului în mm) . │ │diagnostic şi într-o oarecare măsură pentru │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │prognosticul PR. │ │pozitive la diluţia de 1/64. GRAD 0. uneori neomogen prin prezenţa │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate = │ │flocoanelor de fibrină şi poate coagula spontan. de ambele părţi ale liniei mediane │ │ │(afectarea bilaterală a art. │ │tulbure. │ │EXAMENUL LICHIDULUI SINOVIAL = exsudatul este în│Aprecierea asupra evoluţiei bolii . a răsucirii unei chei în │ │broască. │ │ │.│ │bolii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate.20% (normal 30%).11 g/100 ml. │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │. Redoare matinală = redoare articulară sau │ │ │periarticulară. │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. │Stare generală destul de bună.200. coate. umezeală.│70 .50% (normal 70%) │ │restul metodelor imagistice sunt rareori │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │folosite. │pentru odihnă). cu │ │Semnele radiologice tardive de PR: │astenie prezentă ce necesită întreruperea │ │. ortostatismul prelungit. la debut. │Bolnavii acuză redori matinale 4 .R.70 mmHg.69% ─────> 70 . │tensiometrului în mm) . │ │endotiale stimulate proliferează.4 . P. │ │muncii fără eforturi profesionale. dar nu obligatoriu. │ │ │Semnele radiologice ale PR evidenţiate pe │ │ │radiografiile standard servesc la stadializarea │ │ │bolii şi la cuantificarea leziunilor articulare. │ │curent prin 2 tehnici serologice reacţia │Stare generală aproape bună.R. │ │. posibil. respectiv 1/40 a │VSH . la debut. abilitate │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │segmentară) sau biologici (elemente ale │ │ │sindromului biologic de inflamaţie nespecifică).VSH = este crescută în perioadele active cu │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │valori ce depăşesc 30 . │ │mediatori ai inflamaţiei. stadiul I precoce (după criteriile lui │ │hipergama-globulinemie. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit. │ │.│ │a serului cercetat. mersul pe distanţe │ │mari. │ │IFP. │ │ │ │GRADUL II de invaliditate. 1987) │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │1. de a se autoconduce. după criteriile │ │. P. │periferice. periferice normală.│După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │Semnele radiologice precoce de PR: │clasa 2.R. │B. articulaţiilor periferice dureroase la │ │inflamată (criteriile de mai sus) dintre │mobilizare pasivă. producând eroziunile osoase. Artrită a mâinilor = cel puţin o articulaţie │Nr.IgM şi IgG = sunt crescute. │ │ │Este obligatorie determinarea cantitativă.115 . sau a butonului de la │ │aragaz. │ │Gradul III de Invaliditate. pumn.Rg. │ │de medic. frig.

│sub 40% (normal 100%). st.100 mm/lh. st. posibil.aproape bună. IV sunt forme cu leziuni │ 90 . de a se autoconduce. │reducere gravă a capacităţii de efectuare a celor│ │dexteritatea mult diminuată │ │ │6 tipuri esenţiale de prehensiune: scor sintetic:│ │(întoarcerea paginilor unei cărţi. în puseele evolutive. P. │genunchilor în semiflexie. │ │chei în broască. │ │ Gradul 0: . │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILARTRITA ANCHILOZANTĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │(S.sub 9. │ │ │.9 g/100 ml. Greutate în │ │ │ │ │ridicarea membrelor toracice pentru │ │Criteriul: │ │ │punerea unei pălării pe cap sau │ │.8 ore │ │ │vieţii zilnice şi reducerea │ │ Gradul 3: . │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │.5 min. │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a capacităţii de efectuare │ │ │ │ │a celor 6 tipuri esenţiale de prehensiune (sau │ │ │ │ │numai schiţarea lor). │ │câţiva paşi fără să se oprească sau │ │Clasificarea capacităţii funcţionale a │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │fără să resimtă dureri severe.lipsă.sub 5 min. │ │ │poate ridica braţele. │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │ │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │30 min. III (severă) după criteriile lui │ 80 . cu sau fără uşoare │ │ │ │ │ leziuni cartilaginoase sau │B. scor sintetic │ │pantofi. │ │ │din ocupaţiile casnice şi │ │ │ │ │autoservirea. Moderat: 1. │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │La toate formele de PR de la punctul A.formele de PR formă miozitică în care se │ │autoconduce.tratamente medicamentoase.peste 100 mm/lh.20% │Nu se încadrează în grad de │ . zilnic şi uneori şi în │ │meargă mai mult de 200 . │celor 6 tipuri de prehensiune: scor sintetic │ │confortabil pe scaun. fără│ │bolii.│biologici de activitate în perioada de remisie │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. │ │.lipsă. │cursul nopţii. Sever: 1. dar nu │ │scările.şi în repaus. │Formele de PR cu anchiloza pumnului şi a │ │supraveghere permanentă din partea │ │ Gradud 1: . cu posibilitatea invalidului │ │ │adaugă: │ │de a se autoservi. a capacităţii de autoservire. │o reducere cu trei sferturi.2 . │ │imobilizat la pat sau în fotoliu. │ │ 2. │A. Nu se poate apleca sau │ │DIAGNOSTICUL STADIULUI ALTERĂRII │un scor analitic: 30 . Precoce: 1. │ │ │capacităţii efective a unor │ │. │ │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4. │ │ │reducere gravă a capacităţii de a efectua cele 6 │ │îşi leagă cu greutate şiretele la │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune. de a se orienta │ │ │produce atrofia muşchilor extremităţilor.300 m.100% │Gradul I de invaliditate. fără anchiloză│Gradul de activitate al PR este sever activă │ │până să simtă nevoia de a se aşeza. = Infirmitate importantă: bolnav │ │ │tăia alimentele. Aspectul de osteoporoză poate fi│clasa 3. Bolnavii nu pot să │ │clinică indică un caracter progresiv evolutiv al│periferice şi în repaos.│ │ Gradul 3: . Leziunile extraarticulare.A. │ │ │chirurgicale corectoare │ │ Gradul 2: . │ │poziţia în picioare. │ │ se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │ sau o face cu mare dificultate.3 paşi. Nu│ │ fi prezentă. anchiloza │ │tot timpul în pat sau în majoritatea│ │ Gradul 3: . │ │ osoase. S. │ │îngenunchia ca să ridice un obiect │ │STRUCTURALE = se face pe baza criteriilor unanim│Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │de pe jos.│art. │este gr. │Formele de PR st. Nu pot să urce şi să │ │ 1. │Testarea deficitului funcţional analitic al │ │sprijin.R. Leziuni distructive. │ ──────> │Imposibilitatea persoanei de a │ │ Gradul 1: . propuse de Steinbrocker. │ │I. Criteriile stadiului II.R.10% (normal 30%). │ │bolnavilor cu P. Bolnavii stau │ │ Gradul 2: . │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │ Gradul 0: . │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ mobilităţii poate fi prezentă). fără ajutor din│ │ 3.PR cu pierderea acuităţii vizuale datorită │ │ │ │ │complicaţiilor oculare. Terminal: 1. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4.6%. Absenţa deformărilor (limitarea │Bolnavii prezintă redori matinale peste 5 ore. Nu poate │ │ cartilaginoase sau osoase.oboseală în repaus.) Cod boală 469 (din lista de 999 coduri de│A. │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │poate să meargă mai mult de 500 m. │ │cu mare greutate a unui robinet. funcţionale (CF) │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │2 . fără să simtă nevoia de a se│ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │aşeza. IV (terminal) după criteriile lui │ 95 . legarea şiretelor de la │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │pantofi. │ │coborî o scară cu trepte. │ │haină. │astenie marcată cu oboseală şi în repaos.foarte bună. │ │să se oprească şi fără să resimtă │ │ │VSH 70 . │ │altei persoane. a coatelor. se │ │total. 3. Nu pot să meargă mai mult de │ │ │antepiciorului (anchiloza MTF). = CF limitată permiţând bolnavului │ │ │partea altei persoane. │ │ │10 . cu deformări şi anchiloze în │ │de autocontrol sau de orientare │ │. Deformări axiale. a şoldurilor. │tibiotarsiană în equin cu deformaţii ale │ │zilei. posibil.│ │ 2.3% │ │ │ │ │(normal 30%).eventuale intervenţii │ │ oboseală.9.90% │Gradul II de invaliditate. │degetelor.100% │Gradul I de invaliditate. IV (terminal) după criteriile │ 90 . încheierea nasturilor de la│ │ STADIUL STAREA │= 40% (normal 100%).5 . nu│ │ │ │ │se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │sau o face cu mare dificultate. Nici un semn radiologic de │ │ │ │ │ distrugere. │ │partea altei persoane pentru a merge│ │Clasa Felul capac. Nu pot sta în │ │ 2. │ │răsucirea unui robinet sau buton de │ │Stadializarea poliartritei reumatoide │Coeficientul de evolutivitate generală (clinic şi│ │aragaz. cu dificultate. │ │II. (Steinbrocker): │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │ │un scor analitic sub 20% (normal 70%). │ │ Gradul 1: . Poate urca şi coborî │ │ │Hb .Astenia: │ │ │activităţi de autoservire.18% (normal 30%). │ │ │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │ │ │ │sub 20% (normal 100%).5 g/100 ml. │ │ │Steinbrocker. │ │ │obligatoriu. scrisul cu stiloul sau │ │(criteriile Steinbrocker): │biologic) arată un potenţial recidivant moderat │ │creionul. │Steinbrocker. Nu pot sta │ │ exercita normal profesiunea. dezbrăca singur. Atrofie musculară de vecinătate. răsucirea unei│ │(criteriile combinate semicantitative ARA) │60% (normal 100%). Se ridică cu │ │ 3. │Steinbrocker.rea. │VSH . scor analitic = 20 -│ │kg.întreruperea activităţii pentru│ │ │(endoproteze coxofemurale. │Clasa funcţională după Steinbrocker este 3. a │ │unei alte persoane. │osteoarticulare. st. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Capacitatea funcţională limitată │ │ 2.R.numai la mişcare.destul de bună. P. nu-şi poate │ │ 4. │ │picioare nesprijinit şi neajutat. Nu se pot │ │ numai o mică parte din ocupaţiile │ │ │îmbrăca. Nu│ │ durerii şi redorii la una sau mai │Capacitate restantă globală a mâinii afectate │ │se pot ridica din poziţia şezând în │ │ multe articulaţii.R. = CF completă. │ │ │ │ │nu se poate ocupa de propria │ │ │ │ │îngrijire sau o face cu mare │ │ │ │ │dificultate. │ │manuală şi dexteritatea: foloseşte │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │cu greutate stiloul sau creionul. Atrofie musculară extinsă. │durerea împiedică somnul. de a│ │ 3.2 ore │ │ │realiza majoritatea activităţilor │ │ Gradul 2: . Osteoporoză. Bolnavul se │ │ nodulii sau tenosinovita poate │Starea subiectivă este rea. de a se │ │ │. cu posibilitatea de a │reducere gravă a capacităţii de efectuare a │ │coboare nici o treaptă. │ │ │Măsuri profilactice: │ │ Gradul 1: . │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional analitic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a mobilităţii diverselor │ │ │ │ │segmente ale mâinii şi pumnului: scor analitic │ │ │ │ │sub 10% (normal 70%).PR forma vasculitică cu alterarea stării │ │ │ │ │generale. │ │fără sprijin. = CF normală cu excepţia handicapului │0 . nu obligatoriu. . │ │ Gradul 0: . cu │ │ │. periferice la mobilizare şi în repaos.peste 8 ore.controale periodice. Îndemânarea manuală şi │ │acceptate.│ │persoane. La fel ca la II 4. Anchiloză fibroasă sau osoasă.A. │ │ │ │ │ │ │ │B. nu-şi poate lua │ │ imobilizat la pat sau în fotoliu. P. În ceea ce priveşte îndemînarea │ │ 2. │ │ Gradul 0: .împiedică somnul. închiderea şi deschiderea │ │ │7 . │ │ │ │ │. bilateral. dureri │ │autoservi. Nu poate să ridice şi să │ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │transporte greutăţi mai mult de ½ │ │IV. cu │ │spaţial fără ajutorul altei │ │ │laxitate ligamentară şi instabilitate articulară. │ │ fibroasă sau osoasă. │ │sta în picioare mai mult de 20 min.Durerea: │ │ │. │ │disconfort. │ │Aprecierea gradului de evolutivitate al PR │Capacitate restantă (globală) a mâinii afectate =│ │butonul de la aragaz. │30 (normal 70%). │ │ Gradul 3: . scor sintetic: 0 . nu-şi │ │ casnice şi autoservirea. nu │ │ │singur medicamentele etc. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │permiţând bolnavului numai o parte │ │ prezent. centrală la debut în faza de sacroileită │ 0 . │ │greutate de pe un scaun şi cu │ │ 4.Durata redorii matinale: │ │ │îmbrăcarea hainelor. │ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ 4. ridicarea braţelor pentru │ │ │ │ │a-şi pune pălăria pe cap etc). în puseele evolutive. │ │ │tensiometrului în mm) sub 70 mmHg.95% │muncă.40% (normal 70%). │(după criteriile combinate semicantitative ARA) │ │Nu poate îngenunchia. Nu poate urca sau │ │III. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │ Gradul 2: . │Hb . │ │deplasează cu greutate în baston.Starea subiectivă: │poziţii vicioase.activitate completă. │ │ odihnă │ │ │genunchi). │ │altei persoane.

GRAD 0. bazin pentru art. │care cedează la mobilizarea coloanei şi la mers. │ │criteriu clinic. înclinare laterală dreapta şi│ │. rotaţiei │ │ . poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii.A este o boală inflamatoare cronică care │sacroiliace bilat. centrală la debut în faza de sacroileită │ │(Van de Linden. 1 zi pe săptămână sau │ │ant. de profil a coloanei vertebrale lombare: │tendinita achiliană (ambele determinând │ │arată rectitudinea coloanei lombare cât şi │talalgiile persistente). sacroiliace în incidenţa oblică.A.10% din │coloanei cervico-dorso-lombare). Prezenţa lui nu │ │ │este suficientă pentru diagnosticul unei SA. este confirmat de ex.10% 10 20 20 30 40 50 50 60 │invaliditate.studiul lichidului sinovial . Din poziţia │ │îngenunchiat se ridică cu uşoară │ │greutate. la care se pot adăuga │bilat.49% │Bolnavii pot să desfăşoare │ │activităţi fizice. care este prezent la 80 . şi stg.gradul II = sacroileită minimă: contururile │ │ │osoase apar şterse (datorită resorbţiei osoase │ │ │subcondrale a ambelor versante. . 1984): │gr. radiologic cel mai important. dr. S. de faţă şi profil a joncţiunii │ │ │ dorso-lombare şi a coloanei lombare. IV (vezi ex. iar spaţiul articular pare lărgit │ │ │(pseudolărgirea spaţiului articular). │ │vertebrale (superior şi inferior) cu lipsa │Bolnavii au dureri la nivelul art. │gr. iliac şi │ │ │sacrat).90% │Fibrinogen normal. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 600 m.D13. pe ambele │ │ │versante ale articulaţiei.A. periferice este redusă cu 30-40%│ │vertebrali) determinat de eroziunea unghiurilor │din valorile fiziologice.29% │la mers. 1 . aspect comparat │ │ │cu "marginea de timbru poştal" (S. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. inclusiv profesionale │ │(activităţile vieţii zilnice) │ │Necesită: │ │.gradul 0 = aspect radiologic normal. umezelii. iar ex. │ │ascendent. │C.VSH uşor crescut mai mare de 25 mm/h. │ │În fazele evolutive ale SA modificările │ │ 0 . radiologic de profil al│ │ . important de discuri vertebrale. │ │ sacroiliace.VSH este crescut în cursul puseurilor │alternantă dreapta şi stânga: sciatică în │ │evolutive. │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │B. │ │ │ .creşterea în ser │coloanei vertebrale lombare. │ │Limitarea activităţilor fizice ca: │ │ridicarea de greutăţi mai mari de │ │5 . este cel radiologic (prezenţa unei │Bolnavii acuză dureri lombosacrate sau sciatalgii│ │sacroileite bilaterale). cât şi în cel │al bolnavului. │ │frontal. │ │deplasare. │ │ │.electroforeza proteinelor serice pune în │ │ │evidenţă o hiper-alfa 2 globulinemie (alături de│ │ │o creştere minimă a hipergamma-globulinemie). │ │S. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale.A. │ │a IgA în timpul perioadelor de activitate a │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │bolii. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.│boală după CIM). Testarea mobilităţii coloanei CDL │ │reumatoizi sunt negative (criteriul de integrare│ca test obiectiv arată o reducere cu 30% din │ │a S. art. În│Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │evoluţia artritei sacroiliace din punct de │reducere cu 50% din valorile fiziologice ale │ │vedere radiologic se deosebesc 5 grade: │flexiei. fiind │sacroiliace gr.│ │evitarea frigului. │ │ │3. │semnul Romannus) vezi ex.2 zile pe lună. │VSH normal.60% │gestualităţii profesionale. │în puseu acut inflamator clinic şi biologic cu │ │ . │ │În mod curent sunt necesare: │Ca semne biologice de inflamaţie: │ │ . │Bolnavii pot avea dureri lombosacrate nocturne │ │procesul inflamator debutând frecvent la nivelul│uşoare 1 .A. radiologic nu este edificator se│ │ │pot efuctua: │A. în grupul spondilartritelor │valorile fiziologice ale flexiei. coloanei CDL prezintă │ │ . extensiei. GRAD 0.2 zile pe lună.A. │ │ . │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │Sciatalgia prezintă anumite particularităţi: │ │susţinerea diagnosticului de SA: │sciatica înaltă din regiunea fesieră. ridicarea de greutăţi.A. atât în declanşarea │ │ │bolii cât şi a formelor evolutive inflamatorii │ │ │ce duc la invaliditate. histologic al│moderate la nivelul segmentului vertebral │ │sinovialei nu este patognomonic pentru S.) în puseu inflamator │ │versante. │deficienţă ventilatorie uşoară. înclinare laterală dreapta şi │ │radiologic. Limitarea │ │activităţilor fizice ca alergatul. Nu poate sta mult │ │timp în poziţie fixă aplecată în │ │timpul activităţii profesionale. sacroiliace. │gr. uşurată de exerciţiu şi nemodificată de │zile pe lună.gradul IV = anchiloză datorită numeroaselor │B.arată │Uşoară redoare dorso-lombară însoţită de dureri │ │predominanţa limfocitelor. │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. o osteocondensare. │ │predispoziţiei faţă de boală. │ │bolnavii cu forme severe ale bolii. S. │Radiologic rg. │ │fiind nevoie de existenţa altor modificări şi │sacroileitei gr. │ │fiind similare în majoritate cu cele din PR. │ │din bolnavi. │ │ │ │ │ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SA: │B. │. │ │semnul Romanus (aspectul pătrat al corpilor │Mobilitatea art. El este un mijloc util pentru │stânga. │ │modificări specifice. │ │ . fără deficienţă │ │ .Rg. se │ │apleacă şi se ridică de pe scaun cu │ │uşoară dificultate. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit. │ │ │ . cel│ │evidenţiază osificările subligamentare care apar│mai frecvent-genunchiul.cură │ │balneară în staţiune cu profil │ │reumatologic.A. IV şi a coloanei dorso-lombare │ │considerat un test de evolutivitate a bolii mai │(sindesmofite numai la nivelul joncţiunii │ │fidelă decât VSH. Sacroileită de grad II sau mai mare. │ │2. │ │ .A. L1-L2 │Strâns legată de afectarea articulaţiilor │ │(fiind primele modificări radiologice │periferice este cea a inserţiilor tendinoase şi │ │vertebrale) care pot ajunge la punţi între două │capsulare pe os (entezopatia). │nivelul coloanei cervicale. centrală la debut în faza de sacroileită │ │I. Limitarea mişcărilor coloanei vertebrale │Nu sunt semne clinice patologice la ex. S. │clinic şi biologic. printre cele mai │ │corpuri vertebrale vecine.fibrinogenul este crescut. unilaterală) │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │SA definită: criteriul radiologic + cel puţin un│evolutive. obiectiv │ │S. │ │ │II.70% │Gradul III de Invaliditate. statul în picioare. .antigenul HLAB27 este prezent la 80 . │ │fără ortostatism prelungit. │ │ridicarea obiectelor grele şi │ │transportul lor. S. Nu │ │poate să stea confortabil pe scaun │ │mai mult de 2 ore. │stânga.2 │ │3 luni. altor zone interesate. │ │ │. sacroiliace. spaţiul articular dispare. 5 . │ │I. el având semnificaţia │Proteina C reactivă normală. │dorso-lombare. periferice │ │concavităţii obişnuite a conturului vertebral │2 . │flexie. etc.A.2 zile pe lună cu redoare matinală │ │şi unele criterii clinice. umezeală. formă centrală cu prinderea art. │1 . atât în planul sagital.gradul I = modificare suspectă. IV şi a coloanei dorso-lombare │ │în primul rând de aspectul patologic al │(punţi vertebrale între două corpuri vertebrale │ │radiografiei art. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │vizuală sau deficienţă vizuală uşoară. │ . │ │Sunt necesare măsuri profilactice . GRAD 0. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ │Uneori când ex.Rg. │ │precoce la nivelul vertebrelor D11. III (vezi ex. timp de cel puţin │Bolnavii pot acuza dureri lombosacrate 1 . │care cedează la mobilizarea coloanei. GRAD 0. Limitarea expansiunii toracice (corectată în │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │funcţie de sex şi vârstă). │ │curenţi de aer. │evolutive fără afectare oculară sau disfuncţie │ │ .Rg. │ │ │.dispensarizare la medicul de │ │familie sau specialist reumatologie │ │Policlinică. S.3 luni cu uşoară redoare│ │articulaţiilor sacroiliace şi progresând │lombo-sacrată matinală. │ │ .controale periodice. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │Nu sunt semne clinice patologice la ex.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinică. │ │ │ -20% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. GRAD 0 │ │Aceleaşi măsuri profilactice.3 zile pe săptămână. radiologic). art. │Articulaţiile periferice sunt afectate de un │ │Rg.69% │Gradul III de invaliditate.Proteina C reactivă absentă. aparţine grupului de histocompatibilitate │al bolnavului. uneori cu iradieri sciatice bilat. prin │ │ │scleroza periarticulară apare o creştere a │ │ │opacităţii osoase. EXAMENUL RADIOLOGIC: │reducere cu 40% din valorile fiziologice ale │ │ Diagnosticul de S. │ │ │ . frig. S. │ │curenţilor de aer la nivelul │ │locului de muncă.Fibrinogen uşor crescut.dozările enzimelor în ser . │ │1. fără să fie │ │nevoie să se mişte. │B. . │ │seronegative): │înclinare laterală dreapta şi stânga. │ │Poate urca şi coborî scările. ele │dorso-lombar 1 . │ │producându-se o fuziune a articulaţiei.gradul III = sacroileită moderată.A. Investigaţii biologice: │până la nivelul genunchiului. a │ │ortostatismului şi a mersului.) │ │afectează predominant coloana vertebrală. │ │ │interliniul articular fiind diminuat. sacroiliace. pot să nu aibe antigenul │Fără semne inflamatorii clinice. nu au probleme │ . CRITERIUL RADIOLOGIC: │A. rotaţie dreapta şi stânga şi cu 10% la │ │diagnosticul precoce al bolii. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul CDL │ │. urcatul şi coborâtul │ │scărilor. │ │ │Versantele osoase apar zimţate. dar fără │cu redoare matinală persistentă. │generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │Rg. │Mobilitatea coloanei CDL este în limitele │ │Principalul criteriu de diagnostic pozitiv al │fiziologice.Scintigrafia osteoarticulară.6 kg şi transportul lor. │ │ . CRITERII CLINICE: │sacroiliace).dispensarizare medic de familie │ │sau reumatologie Policlinica │ │teritorială pentru controale │ │periodice. activităţile sociale │ │cotidiene.A.A formă periferică la debut (forma │ │punţi osoase care se formează între cele │"scandinavică" de S. │ │S. │ │Rg. obiectiv │ │lombare. la nivelul coloanei │ │creatinfosfokinazei şi a fosfatazei alcaline. extensiei. de Seze). .2 zile la 2 . │ │HLAB27. este recidivantă. │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. │ │repaus.imunoglobulinele serice . un rol │ │ │important îl au factorii de mediu: infecţiile cu│ │ │Klebsiella pneumoniae. │ │oblică este ex. Alături de factorii genetici. după │ │care resimte disconfort la nivelul │ │articulaţiilor periferice ale │ │membrelor pelvine. │ │bilaterală (de grad III sau IV.A. │ │ │.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinica teritorială. │ │ . │ │Poate urca şi coborî scări. de faţă şi profit a joncţiunii dorso-lombare│proces inflamator cronic de obicei asimetric. │ │. sacroiliace. │ │bolnavii cu S.proteina C reactivă este prezentă.Tomografia computerizată axială a art. │.Tomografia art.49% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. I sau II (vezi ex. coboară │ │A. │ │cură balneară. │frecvente entezopatii fiind: fasciita plantară. │ │Pot să-şi desfăşoare activităţile │ │casnice. radiologic al art. formă centrală cu prinderea art.creşterea │lat.39% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .testele de depistare a factorilor │ventilatorie. dar poate fi şi normal chiar şi la │"basculă". │ . Durere lombară şi redoare. extensiei.Rg.90% dintre │ │ │bolnavi. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │ . │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ . se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. în proiecţie frontală sau │punţi la un nr. │dorso-lombare şi rectitudinea coloanei lombare + │ │ . radiologic al art. │ │HLAB27.

.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. cu deficienţă ventilatorie medie de tip│ │ │restrictiv şi deficienţă vizuală medie prin │ │ │sechele de iridociclită. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C.3 │ │zile pe săptămână sau zilnic la nivelul │ │centurilor. fără să fie nevoie │ │să se mişte în scaun. S. │ │Nu poate să meargă mai mult de 200 │ │m. cu deficienţă│ │ventilatorie medie sau accentuată de tip │ │restrictiv. │ │Măsuri profilactice: . pumnilor şi degetelor.A. │ │Nu poate să meargă mai mult de 50 │ │m. în puseu │ │acut inflamator clinic şi biologic. │ │confortabil într-un fotoliu. se caracterizează pin pensarea │ │ │interliniului articular ce poate merge până la │ │ │anchiloza osoasă. │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice │ │peste 80 . fără să se oprească şi fără să │ │resimtă disconfort. │ │ │crestei iliace. Nu poate urca şi │ │coborî scări. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Scintigrafia articulară cu stronţiu sau │ │ │techneţiu arată o hipercaptare a radiotrasorului│A. │ │ │Afectarea funcţiei articulare a coloanei CDL cu │ │ │peste 70% din valorile fiziologice. Imposibilitatea persoanei │ │de a realiza majoritatea │ │activităţilor vieţii zilnice şi │ │reducerea capacităţii efectuării │ │unor activităţi de autoservire.eventuale │ │intervenţii chirurgicale corectoare │ │(endoproteze coxofemurale şi │ │scapulo-humerale) urmate de │ │programe de kinetoterapie în secţii │ │de recuperare. dar │ │ │diagnosticul poate fi pus numai pe baza ex. │şi fixarea coloanei cervicale în flexie. forme periferice cu prinderea │ │articulaţiilor mari. zilnic 1 . cu greutate la mobilizarea coloanei şi │ │dureri cu iradieri sciatice bilateral. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. fără să│ │simtă nevoia să se mişte în scaun. altor zone ale scheletului pot arăta: │ │ │eroziuni şi proliferări osoase de tip osteofitic│ │ │la nivelul calcaneului.80% │Nu poate sta confortabil pe scaun │ │mai mult de 1h. sau de orientare │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │înaintea apariţiei modificărilor radiologice. │ │Se apleacă cu uşoară dificultate şi │ │cu greutate îngenunchiază. sau zilnic la nivelul coloanei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . ramurilor pelvine. │ │Bolnavii au dureri severe 4 . │ │ │ │GRADUL II de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │D. dar cu│ │dificultate. │ │Fixarea coloanei cervicale în flexie.internare în secţia de │ │reumatologie în puseele acute ale │ │bolii pentru tratament.85% din valorile fiziologice. până să simtă nevoia de │ │a se aşeza. │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ.A. │ │.a. │ │ │Rg. Se deplasează cu greutate cu │ │baston sau cârje pe distanţe mai │ │mici de 20 m.programe de kinetoterapie la │ │domiciliu sau policlinică. S. │ │Măsuri profilactice: │ │. a capacităţii de autoservire. │ │ │ │ │ │ │ │ │ .│ │ │de faţă. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. standard. │ │Bolnavii acuză dureri dorsale şi dureri toracice │ │inferioare sau toraco-abdominale şi o limitare a │ │expansiunii toracelui în cursul mişcărilor │ │respiratorii ample. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. formă centrală cu prinderea centurilor │ │toracice şi pelvine (forma Strumpell . Nu │ │poate sta mult timp în picioare. S. │ │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 . │ │ │ │ │ │B. fără să se sprijine sau fără să │ │resimtă disconfort. │ │ │sacroiliace: are o utilitate maximă în stadiul │ │ │precoce al SA când nu apar modificări │ │ │radiologice de sacroileită pe rg. │ │Nu poate să stea confortabil în │ │scaun. consecinţa │ │disfuncţiei ventilatorii de tip │ │restrictiv. │ │Măsuri profilactice aceleaşi.A. fără ajutorul │ │altei persoane. desface cu │ │greutate un borcan sau nasturii de │ │la haină. de a│ │se orienta spaţial. │ │ │Tomografia computerizată axială a art. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. coxofemurale. │ │ │Generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │ │punţi osoase la toate discurile intervertebrale │ │ │realizează aspectul de "trestie de bambus". Nu poate să meargă mai mult │ │de câţiva paşi fără să se oprească │ │sau fără să resimtă dureri severe. în mod │ │ │ireversibil. │ │Bolnavii se deplasează cu greutate │ │în baston sau cârje. marelui trohanter etc. cu aspect de "şină de tramvai" pe rg. │ │. fără să simtă nevoia de a se│ │aşeza. S.A.│ 90 .prinderea coxofemuralelor bilat.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. Nu se poate apleca să-şi │ │atingă genunchii.3 articulaţii periferice. Nu se │ │poate apleca sau îngenunchia ca să │ │ridice un obiect de pe jos. │ │. │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 . Nu poate │ │îngenunchia.95% │Marie): │ │ . │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice până│ │la 80% din valorile fiziologice. │ │Nu poate sta în picioare mai mult │ │de 20 min.dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie pentru │ │controale periodice. umezeală.100% │A. Se ridică cu greutate │ │de pe scaun şi cu sprijin. de a se autoconduce. cu deficienţă vizuală medie prin │ │afectarea oculară (sechele de iridociclită). Bolnavii stau toată │ │ziua în pat sau în majoritatea │ │zilei. după care se │ │îndreaptă cu mare greutate. │ │În afectarea art.│ │de autocontrol. │ │Nu poate ridica şi transporta │ │greutăţi mai mici de 1kg. scapulo-humerală │ │. │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │şezând în poziţia în picioare (fără │ │să se sprijine de ceva. formă centrală cu prinderea centurilor │ 80 . │ │Nu poate să ridice şi să transporte │ │mai mult de 1 kg. │ 90 .90% 70 . │ │ │Afectarea art.90% │scapulohumerale sau coxofemurale bil. generată de rigiditatea │ │cuştii toracice. genunchi sau │ │articulaţiilor coatelor.3 │ │ │zile pe săptămână. îşi leagă cu greutate │ │şireturile la pantofi. │ │Bolnavii acuză dureri cervicale şi redoare. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. interapofizare duce la pensarea │ │ │interliniului articular cu tendinţă la │ │ │anchiloză. │ │ │ │Gradul II de invaliditate.5 zile pe săptămână│ │la nivelul a 2 . de a se autoconduce. cu tendinţă │ │la anchiloză în poziţii vicioase. │ │ │clinic. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. formă centrală şi periferică cu │ │predominanţa formei periferice.Pierre .schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. │ │ │ │Gradul I de invaliditate. Are un │ │grad de dispnee la mers. │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │30 min. S. fără ajutorul │ │altei persoane.A. │ │creion. de a│ │se orienta spaţial. │ │Poate urca şi coborî scările. │ │Nu poate sta mai mult de 30 min.│radiologice sunt mai importante. │ │Nu se poate apleca sau îngenunchia │ │pentru a putea ridica un obiect de │ │jos. micşorează │ │mult orizontul acestor bolnavi.prinderea umerilor (anchiloză în adducţie) │ │ . │ │ │Coxita din S. în puseu acut inflamator clinic şi │ │ │biologic. │ │fără ortostatism prelungit. frig. │ │curenţi de aer. │ │uneori contractură musculară de tip torticolis. │ │Bolnavii stau la pat majoritatea │ │zilei. │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │partea altei persoane pentru a merge│ │CDL. │ │Nu poate urca sau coborî o scala cu │ │trepte. │ │Aceleaşi măsuri.2 luni │ │consecutiv.nu poate ridica braţele pentru │ │a-şi pune pantalonii sau să-şi │ │îmbrace haina. │ │Bolnavii au dureri severe. │ │În ceea ce priveşte dexteritatea: │ │foloseşte cu greutate un stilou.

20% │Nu se încadrează în grad de │ │Leroy) cod boală 647 (din lista de 999 coduri │ │ │invaliditate.60% │prin reducerea efectuării │ │de germenul incriminat în etiologia AR. A. la persoane cu o anumită │conjunctivită cu durata artritei de 2 săptămâni │ │ paraclinice periodice. standard│ │ │ │. Nu poate sta│ │ │ │ │confortabil pe scaun. │şi sacroileită unilaterală forme constituite după│ │invaliditate. │ │ │ │Radiografiile standard ale segmentelor afectate │ │ │ │ │pun în evidenţă: │C. │tratament. Cu excepţia oligoartritei clinice ex. glezne.70% │GRADUL III de invaliditate. Grad 0. │ │ │ │frecvente sunt: Chlamidia trachomatis. │ │ │ │precoce al A. Nu poate sta │ │ │ │ │în picioare nesprijinit şi neajutat.I. sau sindromul RFL la debut în faza de │ 20 .episod infecţios în urmă cu │artrită incipientă la nivelul genunchiului şi │ │ │ │aproximativ 1 . Sindromul Reiter │şi care cedează la tratament antibiotic specific │ │ │ │Fiessinger . radiologic standard │Bolnavii acuză dureri la nivelul art. │ │autoservească. sau sindrom RFL în formă incipientă de │ 30 . │ │ │ │Alteori uretrita poate fi însoţită şi de cistita│ │ │ │ │hemoragică. │HLA B27 prezent. Yersinia enterocolica şi Yersinia │(VSH. │ │ │ │fiind roşie.3 paşi. │B. │ │ │ │C. faringiană. articulaţia afectată │Testele inflamatorii uşor pozitive (VSH. Nu│ │ │ │ │se poate apleca în faţă. SEMNE DE LABORATOR: │Testele inflamatorii în afara puseelor acute │ │ │ │. GRAD 0. este asimetrică.2 luni şi care cedează la tratament│ │ │ │Manifestări clinice: reprezentate de triada: │cu antibiotice şi AINS. │ │ │ │cât şi ale imunităţii umorale. sau sindromul RFL în forma incipientă de │ 10 .R. │ │ │ │. │ │ │ │tabloul clinic al bolii şi este secundară unei │Proteina C reactivă absentă. │ │predispoziţie genetică. │ │ │ │o S. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. │ │ │ │CONJUNCTIVITA . │ │poliarticulară.R. apărute după un episod diareic sau │ │ │ │digestivă . sau sindromul RFL incomplet în forma │ │Recomandări: │ │ARTRITELE REACTIVE (A. forme periferice severe cu afectarea │ │poate spăla singur. │ │ │pumnilor. fibrinogen) care se normalizează după │ │. Afectează │ │ │ │ │predominant sexul masculin. Se dezvoltă pe un │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │teren imunogenetic particular marcat de │la debut. extensiei.cu rol în diagnosticul │HLA B27 prezent. │ │ │ │ │Nu se poate duce la toaletă. incidenţa mai mare a │coloanei vertebrale lombare (prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare şi riscul evoluţiei către│sindesmofitelor pe rg. A. fără afectare oculară cu │ │ │ │tipul uretrită) însoţită de febră. au fost identificate │Rg. cu anchiloza │ 95 . oasele mici şi lungi). oculare).asociată cu uretrită şi/sau │obiectiv este normal. │ │sau reumatolog Policlinica │ │sunt: infecţiile cu Shigella.R. │negative. standard ale segmentului afectat normală. sau sindrom RFL în forme constituite după│ 50 . │ │ │ │artrită reactivă . 1. │ │ │ │computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară. sterile.investigaţii clinice şi │ │distanţă. │ │ │ │care se pot adăuga tomografia axială │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive. tulburări de conducere sau │ │Imposibilitatea realizării │ │ │afectarea gravă a acuităţii vizuale. │ │ │ . pumn. │ │ │ │ │secreţie uretrală numai în perioada de inducere │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. Prezenţa lui arată tendinţa │sacroileită uni sau bilaterală şi afectarea │ │Schimbarea locului de muncă. zona metafizară. şi care cedează la tratament cu │ │. nu-şi poate │ │ │tibiotarsiană în equin cu deformări accentuate │ │pregăti mâncarea şi nici să se │ │ │ale antepiciorului. │ │Din punct de vedere al dexterităţii │ │ │ │ │nu poate ţine stiloul sau creionul. SEMNE RADIOLOGICE: │Testarea mobilităţii normale.│ │ │ │observate pe mucoasa bucală. │ │ │insuficienţa aortică. │Testarea mobilităţii articulaţiilor normală.sub formă de mici│Rg. │ │invaliditate.titruri mari de anticorpi specifici în funcţie│A. sunt frecvente│evidenţiază pe lângă osteoporoza juxtaarticulară. nesupurative.prezenţa agentului infecţios în scaun. │fibrinogen uşor crescute). la │coloanei lombare.sacroleită (uni sau bilateral). Grad 0. Sunt afectate articulaţiile │infecţie urogenitală fără afectare oculară şi │ │ │ │membrelor inferioare (genunchi. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │. forme periferice severe. În patologenia A. Artrita domină │pozitive care se negativează sub tratament. nu poate să-şi │ │ │periferice) cu predominanţa formei periferice.) sunt artropatii │incipientă de oligoartrită subacută la nivelul │ 0 .│ │ │ │2 . │ │pseudotuberculosis etc. │ │ │ │scintigrafia osoasă .sindesmofite. Este frecvent acută.R este în prezent demonstrată. cu durata de 2 luni. │ │ │ │HIV.R. │artrită genunchi bilateral. A. │o anumită perioadă de evoluţie cu 2 . artrită şi conjunctivită la care se │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │ │ │pot asocia manifestări cutaneomucoase şi mai rar│care se normalizează după tratament. │flexiei. │ │typhi-murium. înclinare laterală dreaptă şi│ │ │ │Examenul radiologic are o mare utilitate pentru │stânga. │ 50 .dispensarizare medic de familie │ │inflamatorii acute.controale periodice.Leroy este o formă particulară de │şi AINS. nu se │ │ │2. │ │agenţilor infecţioşi (infecţii digestive şi │după un episod acut diareic sau o infecţie │ │Sunt necesare următoarele măsuri │ │genitale (eventual urogenitale) în etiologia │urogenitală cu evoluţie subacută cu durata de 3 -│ │profilactice: │ │A. MTF şi │care cedează la tratament cu antibiotice şi AINS.A.VSH frecvent crescut.osteoporoza juxtaarticulară. standard ale segmentelor afectate arată o │ │ │ │şi secreţie uretrală mucoasă sau mucopurulentă. │ │. Nu poate să urce şi să │ │ │ │ │coboare nici o treaptă. GRAD 0. │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │URETRITA . Salmonella │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │teritorială.enterocolită acută sau genitală de │infecţie uro-genitală. │ │ │ │Dintre infecţiile genito-urinare cele mai │Proteina C reactivă absentă. fără │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane.│ │ │ │IF). coxite bilat. │ 20 . în 60 . │ │ │ │. Grad 0.FIESSINGER . │ │ │ │manifestare a bolii. A.R. │ │ │ │infecţii extraarticulare. cu│ │încheie nasturii la haină. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE REACTIVE (Sindromul Reiter-Fiessinger-│FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .M. afectate. │Proteina C reactivă . │4 săptămâni. S. 6 luni) cu│ │Aceleaşi măsuri profilactice. coatelor. │ │ │ │uretrită. │durata de 1 . Raport bărbaţi │B.este bilaterală.49% │Nu se încadrează în grad de │ │. forme mixte severe (centrale şi │ │nu poate să scrie. │ │ │ │MANIFESTĂRILE CUTANEOMUCOASE . │ │ │ │B. │ │de boală după C. de │ │ │ │ │autoservire şi îngrijire. │tendonului lui Ahile. │metatarsului. sau sindrom RFL sub formă de oligoartrita│ 40 .dispensarizare medic de familie │ │Dintre infecţiile digestive cele mai frecvente │antibiotic şi AINS. la care ex. │ │ │ │decurs de câteva zile sau săptămâni: │HLA B27 prezent. nu-şi poate face│ │ │acuităţii vizuale datorită complicaţiilor │ │toaleta intimă. anchiloza │ │Bolnavul nu se poate deplasa.A. standard la nivelul segmentului afectat │ │ │ │ulceraţii superficiale.49% │Nu se încadrează în grad de │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │ │ │invaliditate.R.aspect inflamator │reducere cu 20% din valorile fiziologice ale │ │ │ │nespecific cu polinucleare neutrofile. │ │ │ │totodată o netă agregare familială. │ │ │ │manifestări neurologice şi cardiace.A. │îngustarea spaţiului articular.proteina C reactivă în concentraţii crescute.prezentă indiferent de poarta de │la debut. SEMNE CLINICE: . │ │activităţii vieţii zilnice. │prezenţa entesopatiilor la nivelul calcaneului şi│ │ │ │. Rolul terenului şi al │oligoartrită subacută la nivelul tarsului apărute│ │invaliditate. dezbrăca singur (nu se │ │ │ │ │poate închide la nasturi.entezopatia (la nivelul inserţiilor │chiar eroziuni osoase la nivelul inserţiilor │ │ │ │tendoanelor şi ligamentelor).periostite (tars. nu îşi│ │ │genunchilor în semiflexie. │ │ │3. │ │A. prostatită şi orhiepididimită. │ │vedere prognostic. A. Se manifestă prin disurie │Rg.A. anchiloza │ │poate ridica braţele. tumefiată şi dureroasă. existând │normală. │ │ │ │. │Proteina C reactivă . standard). apărute după un episod acut │ │ sau specialist reumatologie.. │ │ │ │. a │ │. fără semne de │ │. │ │apărute în urma unor infecţii situate la │digestiv sau urogenital.prezentă.R. se rezolvă în │Proteina C reactivă absentă.3 pusee │ │gestualităţii profesionale.6/1.R. evidenţiate pe rg.).100% │Gradul I de invaliditate. indolore. │ │ │ │prezenţa antigenului de histocompatibilitate │Radiografia standard al segmentului afectat │ │ │ │HLA B27.30% │Aceleaşi măsuri profilactice. conjunctivită. │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │ │ │.absentă.HLA B27 prezent are valoare mare din punct de │acute de oligoartrite. │ │a bolii.lichidul sinovial . │ │ │ │intrare a germenului şi poate fi prima │Proteina C reactivă absentă. S. în cursul unui an cu │ │ortostatismului şi a mersului.│ │ │ │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │ │ │ │şezând în poziţia în picioare. │tumefierea părţilor moi periarticular şi │ │ │ │linguală şi pe gland (bala-nita circinată).10% │. nu-şi │ │ │ │ │poate lega singur şiretele la │ │ │ │ │pantofi). │osteoporoză juxtaarticulară.20% │Nu se încadrează în grad de │ │femei de 5/1 . necesită │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane.│Testarea mobilităţii articulare normale. │A. │ │diafizară. Neisseria│HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │gonorrheae şi în ultimii ani de infecţiile cu │la debut.R. │ │ │ │unele perturbări ale imunităţii mediate celular. │ │SINDROMULUI REITER . │ │ │ │ │ │ │ │B.debutează brusc. testele inflamatorii uşor │ │ │ │cervicită. │o anumită perioadă de la debut (aprox. urină. Nu se poate│ │ │ │ │îmbrăca. │ │la cronicizare.LEROY: │A. S. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul │ │ │ │diagnosticul pozitiv şi diferenţial de A. │ │frecvent oligoarticulară şi mai rar mono sau │apărute deasemenea după un episod acut de │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │funcţiei oculare (vezi criteriile af.leucocitoză.85% din cazuri.4 săptămâni (infecţia poate fi │gleznei.39% │Nu se încadrează în grad de │ │ARTRITA . │ale segmentului afectat. A.R.

glezne. │dureri lombosacrate la mobilizare.R. şi a │ │ │plus artrită periferică la nivelul genunchiului │ │sindromului RFL: │ │ │şi gleznei. GRAD 0. │ │ │ │ │.P.artrite seronegative enteropatice.A.examen radiologic al articulaţiilor periferice│asociat cu localizări multiple cutanate de │ │ │ │cu aspect de artrită erozivă.P.80% │autoservi. │ │ │HLA B27 prezent. cu leziuni │ │ortostatismului şi a mersului. │ │. asociat cu şase sau mai multe │ │ │ │ │criterii minore. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. │ │ │ │.I. în observaţie la bolnavii cu forme uşoare de│ │Recomandări: │ │inflamatorie cronică însoţită de modificări │psoriazis. în formă oligoartrită simetrică cu │ │prin reducerea efectuării │ │factorilor reumatoizi. │şi cu artrită periferică. │ │Grupele de histocompatibilitate în cazul │A. │ │coloanei vertebrale (vezi S. │ │. │ │mai sus.20% │Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C.P. │pusee. │psoriazis ce tinde să afecteze şi artic.39% │ │ │cu durata de cel puţin 6 săptămâni. cu absenţa germenilor şi a │cutanate discrete de psoriazis.P. │ │ │ │. în forma de spondilită psoriazică.R. │tablou clinic identic cu cel al S. │migratoare şi fugacee cu durata mai mică de o │ │. dar caracteristice.L. în formă de oligoartrită asimetrică │ │ │ │bolnavilor cu A.P. │afectarea unei singure articulaţii mari: │ 50 . care pot fi asincrone. │ │cristalelor.biopsie sinovială cu hipertrofia sinoviei şi │B. vindecată fără sechele.absenţa nodulilor subcutanaţi. │ │ulceroasă. GRAD 0. │unilateral cu afectare oculară (irită) asociată │ │ajutorul altei persoane. │ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A.afectarea severă a artic. mici │ 20 .). │ │.lichid sinovial inflamator cu complement │genunchi. A. a │ │seronegative asimetrice cu durata de cel puţin o│sindesmofitelor la nivelul coloanei pe rg. │ 70 . şolduri. │ │ │ │ │Proteina C reactivă crescută. │ │ │pozitive. în forma de artrită interfalangiană │ │ │ │limitarea mişcărilor în cel puţin o articulaţie.│distală (2 .│ │ │ │ │traumatisme) la autoîntreţinerea bolii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ: │ 20 . Sunt │ │ │ │de periostită osifiantă. │ │anemie.R. │ │ │ │factorului reumatoid).P.sau prezenţa manifestărilor │ │ │ │ │cardiace (tulburări de conducere │ │ │B.tulburările de vedere (vezi af. │ │ │ │EXAMENUL RADIOLOGIC: aspect de osteoliză la │ │ │ │ │extremităţile distale ale unora cât şi ale │B. │ │altei persoane. sau sindrom R. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A. │psoriazică a unghiilor şi alte localizări ale │ │ │ │. │ │factori de mediu (infecţii bacteriene şi virale. de a│ │ │acute pe an.P.100% │Gradul I de invaliditate │ │ │Vezi Criteriile S.│poate fi normal. cu titru crescut. cu sacroileită uni sau bilaterală. A. A.P.2 articulaţiile de la mână şi │ 40 . HLA B27 poate fi │ │ │ │.40% din valorile fiziologice. pumn│ │ │ │. │cu deformarea mâinii realizând aspectul de │ │ │ │. │ │ │ │CRITERIU OBLIGATORIU pentru diagnosticul A.examen radiologic al scheletului axial cu │distale. hematologic arată un grad moderat de │Bolnavii prezintă afectarea axială cu prinderea │ │se autoservi.69% │GRADUL III de invaliditate. │ 70 . │ │ │ │DIAGNOSTICUL este sigur în prezenţa criteriului │Radiologic: prezenţa osteolizei şi sacroileitei. │ │lună în asociaţie cu uretrita nespecifică sau │standard) şi a calcaneului (entesopatie │ │ │ │cervicita. şolduri. B39. Forme de sacroileită asociată cu HLA-B27 │ │ │ │prezintă sub forma unor artrite periferice │pozitiv şi aspect de sacroileită la ex.90% │GRADUL II de invaliditate.). evoluând spre o│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ │S. │afinitate pentru art.79% │cu posibilitatea invalidului de a │ │. formă centrală şi periferică (formă mixtă).M. Waaler Rose negative (absenţa │prezent. standard ale segmentelor afectate arată │ │La pierderea capacităţii de muncă │ │ │sacroileită gr. pumn. după │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │o evoluţie de aproximativ 5 ani cu 3 .). │ │cât şi cele ale imunităţii celulare.testele Latex.29% │ │ │HLA-B13. │ │Vezi criteriile S.tratament de specialitate al │ │terenul (predispoziţia genetică) cât şi unii │ │ │psoriazisului. sau sindrom RFL în formele constituite. este mai puţin agresivă decât P. de obicei │ │de a se orienta spaţial fără │ │. │ │normal sau crescut. │ │ │Aceleaşi măsuri profilactice.P. │ │În etiopatogenia A. │ 60 . │ │cod de boală 647 din lista de 999 coduri de │A. │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive (VSH. A. │ │ │invaliditate. │ │aproximativ 10% din bolnavii cu │ │ │cu deficienţă vizuală medie sau accentuată. aortită etc) la │ │ │către o S.A. │ │ │ │ │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată reducerea│ │ │ │ │mobilităţii cu 30 . un rol important îl joacă │ │ │. │în remisie clinică asociat cu psoriazisul │ │ │ │CRITERII CLINICE ŞI RADIOLOGICE MINORE: │unghiilor. │ │.3 articulaţii ale mâinii sau picior)│ 30 . de a se autoconduce. │coloanei CDL şi a artic. A.49% │Nu se încadrează în grad de │ │participând atât perturbările imunităţii umorale│ │ │invaliditate. glezne. │ │ │ │însoţite sau nu de sacroileită. talalgii cu│ │oftalmologice) │ │ │greutate la mobilizare şi mers. │ │ │ │Diagnosticul pozitiv este susţinut de combinaţia│ │ │ │ │a trei dintre manifestările clinice enumerate │B.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Boala Crohn . de a se autoconduce.I.aspect de degete în "cârnat" la mână sau │psoriazisului. │ │. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total.distribuţie asimetrică a artritelor. │ │ │ │obligatoriu. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILITELE ENTEROPATICE din Colita ulceroasă.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ. formă de artrită interfalangiană │ │ │ │articulaţie.ac. tumefacţie şi │B.durere şi limitarea mişcărilor în cel puţin o │C. formă mixtă centrală şi periferică. IF │ │ │ │.ex. │radiologic. Maladia Whipple în forma de artrite acute │ 0 . │osteolitice ale falangelor şi MC asociate cu │ │ │ │realizând aspect de "toc de călimară" sau uneori│leziuni întinse severe de psoriazis. radiocubitocarpiene. │ │ │ │periunghial asociat cu durere.P.P. boala Crohn şi by-pass-ul ileal şi se│B. uric în sânge crescut.lichidul sinovial bogat în celule polinucleare│proximale şi distale cu tendinţă la anchiloză şi │ │ │ │neutrofile. A. A. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A. B38 cât şi antigenul HLA-B27.A. în forma de artrită mutilantă cu leziuni │ │ │ │extremităţilor proximale ale celor adiacente.) este o artropatie │A.F. │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │ │. │ │. │ │ortostatismului şi a mersului.R. │ │sau specialist reumatologie │ │ENTEROPATICE sunt artrite ce însoţesc colita │ │ │Policlinica teritorială. │ │A. frecvent identificate sunt: │seronegativă la debut.│ │ │A. │ 0 .3 │ 60 . GRAD 0. A. │ │ │ │Afectarea intestinală precede atingerea │ │ │ │ │articulară. sau sindrom RFL în formele cronice.90% │atrio-ventriculare.90% │ │ │titruri mari.A. │ │prin reducerea efectuării │ │ARA precizează că prezenţa oligoartritei │afectarea coloanei dorso-lombare (prezenţa │ │gestualităţii profesionale. │asimetrică (1 .A.complexul seric crescut.P. dureri │ │ │ │ │ale coloanei CDL la mobilizare. │ │ │Bolnavii acuză dureri la coloana CDL. │ │ │ │ │.│ │ │invaliditate.VSH este crescut.R. sau când criteriul obligatoriu │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │ 90 . sunt suficiente pentru stabilirea │osifiantă).dispensarizare medic de familie │ │radiologice caracteristice ce apar la bolnavii │ │ │sau specialist reumatologie │ │care prezintă psoriazis. IF │ │ │ │. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │A. │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri calcaneu la mers.69% │ │ │infiltrat inflamator: │articulaţii mari: genunchi. IV şi afectarea coloanei CDL │ │contribuie deci în cazul A. sau interesarea scheletului axial sub │ │ │ │aspect de sacroileită şi/sau sindesmofitoză │formă de sacroileită şi uneori bolnavii au un │ │ │ │şi/sau osificare paravertebrală. a │ │.70% │GRADUL III de invaliditate. cu afectare oculară.dispensarizare medic de familie │ │ARTRITELE ENTEROPATICE sau SPONDILITELE │săptămână.59% │gestualităţii profesionale.49% │ │ │. │"mâinii în gheară". excluzând nodulii Heberden. │ │ │Policlinica teritorială. │ │ │Testele de inflamaţie în formele acute intens │ │membrelor inferioare (vezi S. │interesate degetele de mâini luând aspectul de │ │ │ │ │degete telescopate sau de la picior.10% │Recomandări: │ │boală după C.P. A. │ │se asociază cu 2 criterii minore. │ │ │ │ │HLA B27 prezent. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.M. │ │. │ │ │ │ │fibrinogen crescute).A.) cod de boală 647 (din │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │ │ │ │diagnosticului.4 pusee │ 70 . │ │ │ │ │. sau sindrom RFL în forme care evoluează │ 80 . │Spondilitele din bolile intestinale inflamatorii │ │ │ .R.afectarea articulaţiei interfalangiene │picior) în remisie clinică asociat cu afectarea │ │ │ │distale. │Bolnavii pot avea forme severe de psoriazis. sacroiliace.evoluţia gravă a afectării │ │ │Proteina C reactivă prezentă. cu afectarea artic. sau chiar a două│după o perioadă de evoluţie de 1-2 ani cu 2-3 │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │dintre ele.P.: │survenind la bolnavii cu forme uşoare de │ │ │ │psoriazisul evidenţiat clinic pe tegumente şi │psoriazis. │ │ │Rg. în formă de artrită cu afectarea a 2 . Există │ │ │ │ │perioade lungi de remisiune pe fondul cărora │ │ │ │ │apar pusee acute.negativitatea testelor de depistare a │A. │ │ │ │picior.A.│(artrita unei singure articulaţii IF distale mână│ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │sau picior) fără teste inflamatorii pozitive.complexele imune circulante prezente în │A. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ 50 .90% │GRADUL II de invaliditate. în forma de poliartrită simetrică cu │ 80 .P. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%.imunoglobulinele tip IgA crescute. A. B16.

A.S. a │ │1500 limfocite/mm3. │ │prin reducerea efectuării │ │ . │ARA. │ │.M. │ │keratozice. │ │ │ │hialini.) cod boală 647 din │ │ │ │ │lista de 999 de coduri de boală după C. în observaţie. creşterea VSH. prin prezenţa anticorpilor faţă de │fără manifestări articulare osoase şi musculare.antigenul HLA B27 prezent în proporţie de 30% │ │ │ │ │Diagnosticul de certitudine . │ │pentru investigaţii privind │ │din cele 11 criterii.trombocitopenie │şi anticorpi antinucleari). │Proteinuria între 1 g . ca febră.11. │Manifestări biologice: citopenie.49% │Nu se încadrează în grad de │ │. se manifestă cu afectarea stării generale:│ │sunt modificări frecvente în LES activ. │timpului de tromboplastină. │A. │ │mediu ar contribui la declanşarea şi │pacient). cu manifestări grave neuropsihice │ │fracţiunea C 3 sunt scăzute reflectând consumul │de tip convulsii.prezenţa genetică: HLA DR2 │ │ │sau DR3 . exudat. este o │ │ │ │ │jejunită cronică ce poate avea mai multe │ │ │ │ │localizări şi în care afectarea reumatismală │ │ │ │ │este foarte frecventă şi constituie o modalitate│ │ │ │ │de debut. GRAD 0.S. │ │ │ │ │Boala trebuie suspicionată când oricare din │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . afectare │ │ .schimbarea locului de muncă în │ │întreţinerea bolii. Eritem facial pe suprafeţele malare. │rapid. │ │Anomalii serologice . umezeală. │Determinările renale şi neurologice lipsesc. │ │ │ │ │Determinări hematologice .│Artritele sunt oligo şi poliarticulare atingând │nu diferă de cele idiopatice şi criteriile de │ │ │ │articulaţiile mari: genunchi. fiind colagenoză majoră. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: urmăresc perturbările │ca cefalee cu caracter migrenos. uneori atrofie │apariţia unui sindrom lupus-like fie în │ │Idem. prelungirea │ │fără frig. cardiace. L. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │ │ │ │ │.controale medicale periodice. cu o │ │ │creatinină serică mai mare de 2 mg%.W. LES în puseu acut cu alterarea stării │ │ . purpură. incapacitate şi grade de │ │ │ │pumni.creşterea gama-globulinelor.reacţie │latent pot fi consideraţi ca LES la debut.prezenţa factorului │ │ │reumatoid în 30%. │Nu este cazul L.controale periodice medic │ │esenţială pentru diagnosticul bolii lupice. cu febră.S. de autocontrol sau de │orientare spaţială.A. │ │ .3 g/24h însoţită de │ │. │ 0 . migratoare şi fugace. │ │.M. │ │ │ │ │. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L. │ │factorii de coagulare. │ │ . neuropatii │ │ │ │imune care stau la baza anomaliilor hematologice│periferice senzitive. pleurezie şi/sau │Sunt prezenţi anticorpii antifosfolipidici cu │ │ │ │pericardită. manifestări neuropsihice. acidocetoză. │ │simptomele următoare apar la o femeie tânără: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │febră neexplicată. │diagnostic funcţional.cilindrii celulari: │anticorpii antinucleari. │medicamentos sunt mai puţin severe decât LES │ │ │ │. │ │timp de coagulare şi timp de protrombină │pulmonare. │ │ │ │multe articulaţii periferice caracterizată prin │artrita serozita şi uneori rash maculopapular.80% │autoservi. afectând două sau mai │idiopatic.pigmentarea cutanată în ton ocru. uneori artrite periferice care se remit│ │.10. de a se autoconduce.000 plachete/mm3) în absenţa unor │altor manifestări clinico-biologice care deşi fac│ │. │ │cicatricială pe leziunile vechi.6. │ │ .celule LE │limfadenopatiile.│Pacienţii încadraţi în această formă de lupus │ │al LES latent (incomplet) sau a │ │ .limfopenie sub │Bolnavii prezintă 2 . Artrită neerozivă. │şi rapid evolutivă.E. │ │manifestări clinice şi paraclinice extrem de │A.│ │. accidente vasculare cerebrale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. a capacităţii de │autoservire.citopenia (anemia + │B.anemia hemolitică │ │ │ │ │cu reticulocitoză sau leucopenie (sub 4000 │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC LATENT │ 50 . splenomegalie. GRAD 0. clasic diagnosticat după criteriile │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │serozitate. fără │ │ │ │crescute. │întreruperea medicaţiei.2. prezenţa de │ │ │ │psihoză. │ │ │ │. vascularperiferice cu sau │ │prelungit. Anomalii imunologice: . aderente. │ │ │ │ │Diagnosticul prezumtiv se poate stabili pe │ │ │ │ │următoarele criterii minore: │ │ │ │ │.criteriul major │ │ │ │ │prezenţa de particule PAS-pozitive în │ │ │ │ │macrofagele din lamina proprie a mucoasei │ │ │ │ │digestive.39% │. dar persistă 6-12 luni │ │ │ │ . psihice.49% │Nu se încadrează în grad de │ │multisistemică de cauză necunoscută cu │ │ │invaliditate.7. nefrită.│(incomplet) la debut. │ │ │ │ │.│invaliditate corespund S.E.90% │GRADUL II de invaliditate.anticorpi │scăderea complementului seric nu sunt incluse în │ │.S. deoarece afectarea renală este ireversibilă │ │sub forma celulelor LE. │Biopsia renală furnizează informaţii utile despre│ │Recomandări: │ │Prezenţa anticorpilor antinucleari este │tipul şi severitatea afecţiunii renale. umezeală. în special nativ şi la titruri înalte. Ele se pot asocia │ │Recomandări: │ │(sub 100.5 gr/zi sau mai mare de +++ (în lipsa │clinică se remite în 4-6 săptămâni. neuropatiile. │ │ . granuloşi sau micşti.10% │ │ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L. Cei mai specifici sunt │deficienţa funcţională este accentuată în cadrul │ │anticorpii antinucleari prezenţi în 95% cazuri │LES.anomaliile coagulării:│renală. │febră.E. Anomalii neuropsihice: convulsii sau │leucopenie. │parte din tabloul bolii. manifestări cutanate │ │ortostatismului şi mersului.anticorpi anti-Sm. necesitând │îngrijire sau supraveghere │permanentă din partea altei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │serologică. │ │ │ │ │respectând şanţul nazo-labial: │B.│criteriile ARA.E. │ │ │ │şi serologice. etc.internări în clinici de │ │anti-ADN.4. în insuficienţă renală.dispensarizare medic de familie │ │antinucleari.90% │leucopenia cu limfopenie şi trombocitopenie) │acută.│ │prezente. oculare.) │ │ │ │MALADIA WHIPPLE (B.2 din manifestările │ 30 .artrita este acută.) cod boală │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │respectarea şanţului nazo-labial şi rash cutanat │ │Policlinica teritorială: │ │hormonali şi imunologici cu anumiţi factori de │după expunerea la soare (observat de medic sau │ │. după │ │ │ │măsurii exacte). plăci eritematoase cu cruste│O serie de medicamente sunt implicate fie în │ │invaliditate.I. fără alte manifestări clinice generale. Ulceraţii nedureroase orale sau │Manifestările clinice ale lupusului indus │ │ │ │nazofaringiană. │Bolnavii mai pot prezenta manifestări neurologice│ │volutivitatea bolii. anorexie.artrite şi/sau artralgii.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ 3 │elemente/mm ) la două sau mai multe determinări.9.100% │ . de a│ │Prezenţa unui singur simptom ca serozitate şi │glomerulonefrită focală cu proteinurie sub 1 │ │se orienta spaţial. fără ajutorul │ │prezenţa anticorpilor DNA medie la o femeie │g/24h şi adesea hematurie. coate. LES diagnosticat după criteriile ARA în faza │ 80 . │ 40 . din lista de 999 coduri de boală după │ │ │ │ │C. │ │ │ │. │ │Recomandări: │ │variate şi cu producţie de anticorpi │Bolnavii pot prezenta 1 . │ │ │ │ │. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .3. │ │ │ │induce lupusul medicamentos. │ │. │exacerbarea suferinţei preexistente. în faza cronică cu manifestări renale de tip│ 70 . Anomalii renale . ambele neinduse de medicamente şi în │anticorpi antinucleari şi de factor reumatoid. │Pierderea totală a capacităţii de │muncă. │ │ │ │absenţa unor condiţii metabolice cunoscute ca │ │ │ │ │uremie. │consecinţa tromboemboliei. fals pozitivă pentru lues │formă uşoară de boală fără agravări şi în special│ │ │ │persistentă cel puţin 6 luni. curenţi de aer.complementul seric şi │persistentă. în caz de puseu acut │ │ . motorii asimetrice. Fotosensibilitate. (vezi S. cilindri hematici în sedimentul urinar│ │este crescută doar în cazul unor infecţii │orientează diagnosticul spre glomeru-lonefrită │ │supraadăugate bolii lupice.3 din manifestările incluse│ │gestualităţii profesionale.S. Lupus discoid. │ │de autoanticorpi în ser.I.schimbarea locului de muncă în │ │medicamente ce o pot induce. tulburări electrolitice. │ │(revizuite în 1982) sunt: │ │ │oscilaţii de temperatură. │A. Cele mai frecvente sunt: febra. │ │reumatologie. │ │ │ │durere. anemie şi │ │ │ │. în absenţa unor medicamente cunoscute │anorexie.DR4. │ │ │ │ │Este denumită lipodistrofia intestinală. mai puţin artic. artrită. .1.prezenţa mai multor tipuri│În prezenţa semnelor de afectare renală. │stabilirea gradului de activitate a bolii şi │ │specialist reumatolog. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │ │ │ │. │incluse în criteriile ARA: eritem facial fix cu │ │sau specialist reumatologie │ │Întrepătrunderea dintre factorii genetici.afectarea stării generale.proteineurie persistentă │La marea majoritate a pacienţilor simptomatologia│ │ │ │peste 0.5. fără scăderea în greutate. │ │munci fără eforturi fizice. Anomalii hematologice: . cu mulţi ani înaintea apariţiei │ │ │ │ │semnelor digestive. │ │tânără poate fi considerat suspiciune de lupus.8. fie în │ │ │ │. │ │Pentru diagnosticul de LES trebuie să fie │indexul de cronicitate (vezi criteriile bolilor │ │.20% │ │ │641. │în criteriile ARA (artrită. pierdere ponderală. │fără manifestări renale şi afectarea sistemului │ │ │ │. mici ale extremităţilor. Anticorpi antinucleari în titruri │nervos central.controale periodice. │hematurie.poliserozite.60% │GRADUL III de invaliditate. │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul LES: │Explorările serologice şi histobiologice negative│ │frig.sindrom de malabsorbţie intestinală │ │ │ │ │steatoree.) este o │ │ │ │ │boală inflamatorie cronică cu afectare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │apariţia numai a anticorpilor antinucleari. cu │ │ │ │ │durată mai mică de o săptămână şi se vindecă │ │ │ │ │fără sechele. L.Proteina C reactivă prezintă valori normale. cu o │ │lupului indus medicamentos. │ │altei persoane. LUPUSUL INDUS MEDICAMENTOS la debut. erupţie cutanată. Serozită: pleurită. │difuză (vezi criteriile bolilor renale).internări periodice în spital │ │prezente simultan sau succesiv cel puţin patru │renale). │ │ │ │ │. │ │munci fără eforturi fizice mari. curenţi de aer. prezenţa celulelor LE. tumefacţie. glezne. permiţând│ │.│generale.E.

│ │anti-Sc I 70. │cutanată a membrelor. │ │ţesutului osos şi muşchii: poliartralgii.M.Calcinoză subcutanată. │ │ │ │ │ │ │ │ │POLIMIOZITELE (P. tegumentare şi ganglionare │endocardită lupică.70% │GRADUL III de invaliditate.100% │GRADUL I de invaliditate.edem al jumătăţii superioare a feţei cu eritem│ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │liliachiu caracteristic. │ │amiotrofiile centurii scapulare şi pelvine. pumni. cu îngroşarea şi │ │spaţială. │ │Recomandări: │ │lucioase întinse cu ulceraţii.20% │ │ │Cod boală 642 din lista de 999 coduri de boală │ │ │ │ │după C. în observaţie. tegumente │sau faţă. │ │ │ │ │. │ │ │ │întâlnit la 95% dintre bolnavi. │ │ │ │ │. feţei. │ │.│ │ │frig. │ │S.fenomenul Raynaud fiind primul sindrom │(anticorpi anticentromer).s. circumscrisă (calcinoză│Bolnavii mai prezintă manifestări digestive. subfebrilitate. glezne. │ │tegumentelor la nivelul feţei şi a │Raynaud. │membrelor..internări în clinici de │ │tumefacţii artic. │ │. curenţi de aer.│ │. │ │ │ │ │Manifestările renale insuficienţă renală cronică. │P.M. cu │b) afectarea renală. │(vezi afecţiunile respiratorii). │ │difuză) mai puţin conturul porţiunilor moi ale │dificultate.odinofagie.s.creşterea valorilor serice ale enzimelor de │Dureri musculare şi scăderea toleranţei la efort │ │gestualităţii profesionale. gastrointestinală sau│ │ │ │malabsorbţie. afectări oculare │ │persoane. │A. │ │ │ │ │ . afectare musculară cu miozită şi │ │ │ │. │Bolnavii prezintă dispnee de efort iniţial la │ │specialist reumatolog. │ │ .69% │ │ │dificultate. │involuţie spontană şi se manifestă clinic sub │ │reumatologie.Fibroză pulmonară secundară difuză. moale.60% │prin reducerea efectuării │ │Stadiul edematos . a │ .s. │ 50 . cu redori în │ │de autocontrol sau de orientare │ │Biopsia cutanată pune în evidenţă modificări │flexie a degetelor mâinii. stadiul scleros (indurat). faţa cu tegumente│c. periungheale).) şi DERMATOMIOZITEI (D.s. │ │în etiologia bolii factorii infecţioşi. │ │. │ │ │ │C.I. de 2 . cu │ │supraveghere permanentă din partea │ │Probele funcţionale respiratorii evidenţiază │greutate la mobilizare şi mers. SEMNE BIOLOGICE: . cauzat de formarea complexului hemolitic. feţei. cu proteinurie. │manifestări pulmonare. Anse capilare dilatate (fără alte modificări │ │muncă fără eforturi fizice. umezeală. fără│ │. │ │. la debut formă cutanată limitată. a capacităţii de autoservire. │ │ │ │ponderală. │ │. │ │ │ │.controale medicale periodice. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Diagnosticul fenomenului Raynaud se pune prin │ │frig. │ │. │ │ │ │ . reducerea complianţei │ │Recomandări: │ │ritm.R. │ │ │ │cu modificări EMG caracteristice.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . formă cutanată difuză la debut.manifestări respiratorii: dispnee de efort │ │ │ │ │datorită fibrozei difuze. │ │ │. │ │.M.schimbarea locului de muncă în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │munci fără eforturi fizice mari. cu criză renală │ │ │ │mobilitate redusă sau absentă).s. umezeală.manifestări cutanate articulare şi musculare: │ │ │ │ │afectarea cutanată prezintă 3 stadii: stadiul │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │ │ . │ │autoimunitatea şi ischemia vasculitică.49% │Nu se încadrează în grad de │ │imună la care se asociază sau nu manifestări │ │ │invaliditate. limitată este │ │curenţi de aer.controale periodice. cu tuse şi dispnee de │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . formă cutanată difuză cu afectarea cutanată │ 70 . │ │sau specialist reumatologie │ │al miopatiilor inflamatorii idiopatice care au │ │ │Policlinica teritorială. │ │altei persoane.s. trunchiului. este o colagenoză majoră la care rolul │puternice. │ │ │ │"gheară"). durere la deglutiţie. │sclerodermică asemănătoare cu HTA malignă. │ │ │ │ │Criterii majore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .│ │ │ │ │rinichi. │ │subţierea buzelor. fără │ │ │ │hipomotilitatea duodenojejunală cu sindrom de │afectare pulmonară. eventual scuame. │ │evolutivitatea bolii. urmat de tegumente îngroşate.s. Sunt afectate articulaţiile │sclerodermia circumscrisă. tulburări de vedere. posibil cu│a) afectarea pulmonară mergând până la │ │ │ │evidenţierea radiologică de leziuni pulmonare.manifestări generale: astenie. Prezenţa anticorpilor antinucleari./D. │şi picioare. │circulată. forma idiopatică a adultului la debut.Semne de dilatare şi afectare a intestinului │Bolnavii pot avea encefalopatie hipertensivă cu │ │ │ │ce pot fi observate pe radiografii. │ │disfuncţia ventilatorie restrictivă şi tulburări│Bolnavii prezintă manifestări respiratorii grave │ │ │ │de difuziune. │esofagului.colagenoză majoră. mâini │ │ortostatismului şi mersului. embolii │ │ │ │ │pulmonare etc. manifestări cardiace: cardiomiopatie │ │ │ │cutanate şi a afectării viscerale. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ 80 . reducere a complianţei pulmonare. de a│ │cilindrurie şi hematurie. anticentromer. atrofia pielii şi │d. │ │edematos.controale medicale periodice. SEMNE RADIOLOGICE: │eforturi mari. cu afectare pulmonară │ │autoservi. │ │A.tratament. │b. scădere │anselor capilare. │sclerodermică cu tulburări de ritm. dificultate la mişcarea │capiloscopice). morfee în │ │ │ │osoase la nivelul falangelor distale │picături superficiale.s. cu tulburări de│tulburări de difuziune. │cu hemiplegii şi psihoze acute. │Îngroşarea şi scleroza tegumentelor mâinii │ │ │ │ .colagenoză majoră. în observaţie. fără frig. Sindrom Raynaud vechi de câţiva ani. altralgii. │(pneumopatie interstiţială fibroasă) cu │ │se orienta spaţial.factor reumatoid prezent. fără ajutorul │ │. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ │muncă.Esofagul îşi pierde peristaltica (dilatat.Unii bolnavi dezvoltă o formă cronică cu semne│S.controale periodice medic │ │cardiacă.s.M. care are un caracter │ │.20% │ │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │ │ │ │diagnosticului de LES. │a membrelor. durere la deglutiţie prin afectarea │ │ │ │degetelor în formă de "căpăţână de zahăr".s.dispensarizare medic de familie │ │tip fibrotic. │membrelor.schimbarea locului de muncă în │ │loc important. cu: │ │ │ │.) în cadrul larg │semne obiective majore. pirozis. morfee nodulară şi morfee │ │ │ │(acroosteoliză). │ │mandibulei şi la deschiderea gurii │O formă clinică de S. │ │Criterii obligatorii: deficit muscular (mialgii. renală. începe în tinereţe şi are tendinţă la │ │. necesitând îngrijire sau │ │caracteristice S. │B. │ │eredităţii cât şi factorii de mediu ocupă un │Fenomenul Raynaud poate precede în această formă │ │. │manifestările cutanate ale S. │ │şi cardiomiopatii sclerodermice.manifestări renale: afectarea renală confirmă │S. │ │gestualităţii profesionale. în │ │ │oscilaţii de temperatură. │dificultate de prehensiune. │ │ │ │. │ │prezenţi şi unii anticorpi antinucleari │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │specifici. simptome cu mialgii │ │Recomandări: │ │Concepţia actuală include grupul POLIMIOZITEI │fugace. │ │indurate şi întinse la degete.│lor. │ │ │ │.90% │GRADUL II de invaliditate./D. de a se autoconduce. cu limitarea marcată a toleranţei la │ │pentru investigaţii privind │ │neînsoţită de procese reparatorii. de la fatigabilitate la efort │ │ │ │ │până la incapacitatea completă de a ridica │ │ │ │ │braţele şi coapsele. │ocronoza tegumentelor picioarelor bilateral. durere şi sensibilitate la │ │ │ │ │nivelul muşchilor afectaţi.M. pneumonii.manifestări cardiace: care pot fi pericardite │deficienţă ventilatorie restrictivă medie. │ │ │ │Biopsiile renale. │ │cutanante. manifestările vasculare │ │ │ │sunt alte posibilităţi de susţinere ale │periferice de tip tromboze venoase şi arteriale.90% │ │ │radiologice tipice de P. rezorbţii │diferite aspecte: morfee în plăci.70% │Gradul III de invaliditate. inflamator şi vascular al unor │ │ │sau specialist │ │organe interne ca: tubul digestiv. stadiul │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │atrofic. recent identificaţi (anticorpii │S. │prezenţa sindromului Raynaud şi cu afectarea │ │ │ │reflux gastroesofagian urmate de esofagită.hipergama-globulinemie la │determină o fixare în semiflexie a degetelor şi │ │ │ │electroforeză. │prin afectare pulmonară mergând până la cord │ │ │ │Diagnosticul pozitiv se pune pe baza sindromului│pulmon cronic decompensat sau hipertensiune │ │ │ │Raynaud. │ │psihice.3 ani. │ │ │ │ │. S. │ │ │. GRAD 0.) sunt boli inflamatorii ale │ │ │ │ │muşchilor striaţi rar întâlnite cu patogenie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .M. ulterior la eforturi din ce în ce │ │. │ │grade diferite. a │ │difuz. │convulsii. Afectare cutanată limitată la picioare.anemie. │episodic. │ │. plămân.dispensarizare medic de familie │ │(P.Degete fixate în flexie (sclerodactilie │slăbiciune musculară. a aspectului tipic al modificărilor │pulmonară.VSH normală. │ │diminuarea mobilităţii degetelor. │ │ │ │ │ │Nu este cazul . miozită cu slăbire musculară. S.s. IF proximale. feţei şi trunchiului. │insuficienţă pulmonară şi cord pulmonar cronic │ │ │ │"aspect de fagure" în formele evolutive de S. │miocardică. şi anti-Ro). │ │ │ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ este o boală cronică │ │ │ │ │multisistemică de etiologie necunoscută │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .internări periodice în spital │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ (S. │ │prin reducerea efectuării │ │. însoţite de anomalii imunologice │Paloare urmată de roşeaţă a degetelor de la mâini│ │reumtologie Policlinica │ │celulare şi umorale. │ │repaos ulterior: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. oligurie. │ │ │ │. │manifestări cardiace de tip miocardită. curenţi de aer. │eforturi mari. │Absenţa anticorpilor antinucleari specifici S. S. │ │B.edem faţă şi extremităţi │a. astenie. │ │altei persoane. cord.anticorpii antinucleari │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 0 . trunchiului.s. umezeală. │ │munci fără eforturi fizice mari. │cefalee. fără manifestări cutanate articulare │ │Recomandări: │ │extremităţilor membrelor şi prin modificările de│sau a altor organe.I. GRAD 0.Osteoliză concentrică şi acro-osteoliză │mai uşoare.schimbarea locului de muncă în │ │indurate cu pliuri şterse. │ │ │ │nivel crescut de complexe imune. SEMNE CLINICE: │capilaroscopie (dilatarea şi distorsionarea │ │oscilaţii de temperatură.manifestări digestive: disfagie .s. fenomen Raynaud. în faza de sindrom │ │invaliditate. │P.prezenţa crioglobulinelor şi│cu pierderea vederii tranzitoriu sau definitiv. tulburări de conducere şi insuficienţă │pulmonare.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIMIOZITA sau DERMATOMIOZITA . tulburări de │ │ │ │ │conducere şi insuficienţă cardiacă.Cod boală 642 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .M.M. │Nu este cazul .49% │Nu se încadrează în grad de │ │caracterizată prin indurarea şi îngroşarea │A. │ │(microstomie).80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gravitatea bolii: oligurie. după expunere la frig sau emoţii │ │teritorială. cu │ 60 . feţei.M.

│ │ │ │ │ulceraţii ale pulpei degetelor). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. │ │polifazice). tulburări de │ │spaţială. HTA cu decompensare │ │ │ │ │cardiacă şi/sau insuficienţă coronariană. livedo. │ │ │. │ 70 . │P. │ │invaliditate.schimbarea locului de muncă în │ │organelor cu circulaţie sanguină compromisă. cardiace. │ │ │ │ │progresivă sau ciclică cu perioade de remisiune │ │ │ │ │şi exacerbare. Mers dificil: incapacitate de alergare. dar cu oboseală şi scăderea toleranţei │ │ │ │ │la efort.N. umezeală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. pierdere │ │ │fără frig. bărbierit sau aşezarea │ │. │D. precum şi │ │musculară în P.creşterea VSH.M. stare febrilă.controale medicale periodice. grad de activitate a bolii şi │ │ │ │ │monitorizare evolutivă. │ │fără suport brahial. de a se autoconduce. curenţi de aer. │boală.100% │Gradul I de invaliditate. │ │ │ │ │Manifestări cardiace: infarcte de miocard fără │ │ │ │ │simptomatologie zgomotoasă. pe măsură ce boala │ │Mers dificil cu incapacitate de │ │. semne de regenerare │ │ │ │ │miofibrilară)./D.N. psihice. etc. cu afectarea muşchilor │ │spaţială. │simetric şi neselectiv pentru grupele musculare │ │spaţial fără ajutorul altei │ │. │gastrointestinale şi cutanate. Idem. pierdere │ │autoservi. │ │ │ │ │Procesul inflamator poate afecta orice vas │ │ │ │ │(arteră. fără frig./D. │ │ │. │PAN în faza de insuficienţă renală.M. │ │Mecanismul de producere a bolii este prin │Nu este cazul . forţa musculară este scăzută │ │a se autoconduce. disfagie etc. cu mers dificil. artrite │ │ │Capacitatea de muncă pierdută totală│ │şi/sau mialgii. cefalee. │ │ │munci fără eforturi fizice mari. │ │ │ │ │Criterii minore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │ │ │Mioglobina .febră.M. │ │ridicare de pe un scaun obişnuit. │ │ │ │transaminaze. lactic de hidrogenoza. │ │etc.N.49% │sau specialist reumatologie │ │ │ │ │Policlinica teritorială.schimbarea locului de muncă în │ │este descrisă implicarea virusului hepatitei B. │ │proliferativă segmentară sau difuză. │ │ │ │ │Manifestări sugestive clinice de P. │ │de autocontrol sau de orientare │ │brahial. mai rar perforaţie.modificări morfologice în muşchi (biopsia din │sensibilă la corticoterapie şi cu un prognostic │ │reumatologie. cu deficienţă musculară │ │ │ │Creatinkinaza (CK) este un indicator fidel │gravă cu mortalitate ridicată în primul an de │ │ │ │pentru diagnosticul şi evoluţia bolii. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │VASCULITELE sunt boli inflamatorii ale peretelui│ │ │ │ │vaselor sanguine. febră. inflamator. │ │virusuri direct fie prin inducerea formării de │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │complexe imune. tulburări │ │ │ │ │de comportament cu hemipareză ca urmare a unor │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │ │ │frig.controale periodice.: │ │ │ │ │.M. │ │prin reducerea efectuării │ │ │ │ │gestualităţii profesionale. umezeală.colagenoză majoră. │ │persoane.M. │ │ │munci fără eforturi fizice.mioglobulinemia are valoare de │ │ │ │ │diagnostic. │ │ │ │ │creatinkinază). Mers foarte dificil.20% │Nu se încadrează în grad de │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │. conduce la imposibilitatea │ │.cod de boală 640 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . alterarea stării generale. │evoluează atrofia se accentuează. artrite nondistructive.│ │vărsături. respiratorii sau digestive. │ │afectarea fibrei musculare (fibrilaţii spontane.controale periodice. aldolaza. │ │ortostatismului şi mersului. (Bradley. de a│ │polineuropatie periferică. Atrofie minimă în unul sau mai multe grupuri │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │ │Recomandări: │ │(hidroxibutiric dehidrogenoza).│provenienţă din fibrele musculare striate │fără atrofie musculară. │ │nervos central cu cefalee. cu lordoză accentuată: │striaţi ai hipofaringelui şi ai esofagului │ │supraveghere permanentă din partea │ │incapacitate de urcare a scărilor sau de │superior. Incapacitatea de a merge fără ajutor. │cu alterarea stării generale. poate fi acută. │ │ │ │ │. de │ │. │ │ │ │ │BIOPSIA MUSCULARĂ. │ │ │ │ │Inflamaţia vasculară se manifestă atât prin │ │ │ │ │ischemia ţesuturilor tributare cât şi prin semne│ │ │ │ │şi simptome generale de inflamaţie. curenţi de aer.internări în servicii de │ │. parvovirusuri │ │ │oscilaţii de temperatură. convulsii.M. │ │Tabloul clinic include semne caracteristice │musculo-articulare şi HTA oscilantă. disfonie şi voce nazalizată. cu dureri la palparea│ │invalidului de a se autoservi. │ │alergare. │ │ │ │ │CAPILAROSCOPIA PERIUNGHEALĂ.) │ │ │Recomandări: │ │este o vasculită care afectează arterele medii │ │ │. │precum şi hemoragii retiniene cu cecitate. 1981): │D. dar │P. │ │ │-internări în clinici de │ │Manifestări renale: de tip glomerulonefrită │ │ │reumatologie.Anomalii ale sedimentului urinar. GRAD 0. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Manifestări digestive: dureri. remise clinic │ │. │ │(creatino-fosfo-kinaza. greaţă. │sau formele cronice de P. │Contracturile musculare. │maselor musculare. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Bolnavul prezintă manifestări cutanate.M. edem infiltrat.│ │cu posibilitatea de a urca scările fără ajutor │cu atrofia maselor musculare. cu incapacitate de a urca │ │Criterii pentru stabilirea gradului de afectare │ │ │şi coborî scările. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │4. Fără semne obiective. evoluează │ │pieptănat.A.electroforeză: scăderea serum albuminelor.90% │GRADUL II de invaliditate.Leziuni cutanare (prupură palpabilă. neurologice. hemoragie.M. │D. │proximale crescând progresiv în sens distal. de a se orienta │ │creşterea gama-globulinelor. fără manifestări │ │ortostatismului şi mersului. cu disfagie proximală (în poziţie │ │altei persoane. disfagie "distală".M. subacută sau cronică.VSH crescută. fără suport │culcată).A. │ │complexe imune. limitată cu miopatie şi erupţie cutanată │ │. │ │. │ │ │ │miocitară. │comportament şi hemipareză urmare a unor AVC │ │supraveghere permanentă din partea │ │Manifestări tegumentare: purpură palpabilă. a capacităţii de autoservire.M. │ │. │cu distrugeri masive a celulelor musculare ce │ │obiectelor pe suporturi înalte.M. fără │ │Recomandări: │ │inflamaţiei şi semne de suferinţă ischemică a │manifestări renale. cardiace. astenie marcată până la │ │Masticaţie obositoare. creatinină.schimbarea locului de muncă în │ │transaminaze. etc. │ │. mialgii. │ │Incapacitatea de a merge fără │ │brahial. infarcte şi ulceraţii la │ │ │ │ │nivelul pulpei degetelor. │ │ │ │ │Criterii din 1990 pentru clasificarea PAN │ │ │ │ │propuse de Colegiul American de Reumatologie │ │ │ │ . │ 20 . │insuficienţă renală acută.tulburări de deglutiţie pentru solide. insuficienţă renală.artralgii. capilă) de orice calibru şi cu │ │ │ │ │orice topografie.Substanţe de origine musculară sunt crescute │produc dureri mari.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Manifestări neurologice: mononeuropatie./D. HTA./D. necesitând îngrijire sau │ │5. │ │dureri abdominale. HTA severă. umezeală. │ │salve de potenţiale de acţiune. POLIARTERITA NODOASĂ .colagenoză majoră. afectarea hepatică cu │central cu cefalee. │aspiraţie. asociată cu cancer. │ │ │ │ │3. complexe │ │ │.│ │ │curenţi de aer. │Formele acute şi subacute de P. deficit motor sau afectarea sistemului │ │ │altei persoane. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ.M. │stare de rău general.anemie. │ │altei persoane. │ │2. │ │muncă.M. │ │.70% │Gradul III de invaliditate. fără scăderea funcţiei. a capacităţii de autoservire. │ │ │ │ │P./D. │ │Manifestări mioarticulare: artralgii. cronică ulcerativă cu ulceraţii │ │ridicarea de pe un scaun obişnuit │ │1. cu parestezii şi │ponderală.I.│ │în sânge şi urină: creatina. │decompensată sau afectarea sistemului nervos │ │de autocontrol sau de orientare │ │hematemeză. │ │ │ │ │fibrilaţii spontane. │ │ │ │ │Depind de metoda de laborator.│ │ponderală.Proteina C reactivă este prezentă. Se realizează invadarea celulelor │ │ │ │ │endoteliate şi alterarea funcţiilor lor de către│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. cu │ │ │ │ │hematurie. │ 50 . │ │persoane. │ │munci fără eforturi fizice. │ │ │ │ │Manifestări oculare: exudate retiniene sau │ │ │ │ │retinopatie toxică cu hemoragii şi exsudate.90% │Gradul II de invaliditate.A. │ │musculare. │ │. │ │accidente vasculare cerebrale etc. convulsii. în forme cronice cu atrofii musculare │ │total. lacticodehidrogenază. │ │ │ │ │interstiţial perivascular cu sau fără │ │ │ │ │degenerescenţă fibrilară.căderea părului. cardiacă │ │muncă.traseu electromiografic caracteristic pentru │ │ │psihice. melenă.Neuropatii periferice (mononevrită multiplex). Imposibilitatea abducţiei │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │şi ridicarea braţelor pentru │ │. │regurgitare nazală şi fenomene respiratorii de │ │sprijin sau ajutor din partea altei │ │6.dispensarizare medic de familie │ │şi mici. necesitând îngrijire sau │ │hepatomegalie cu sau fără icter. venă. Antigenul este rar identificat. │Nu este cazul . cardiace sau neurologice.M.M. │ │Poliarterita sau periartrita nodoasă (P. │ │livedo reticularis.100% │GRADUL I de invaliditate.│ │Semne generale nespecifice . │ │ │ │ │EMG: arată tulburări de denervare acută şi │ │ │ │ │degenerare miopatică: unităţi polifazice.eozinofilie şi limfopenie relativă. │fără defect de mers şi ortostatism. │paralizie urmată de miogloburie şi parţial de │ │ │ │mioglobina şi unele enzime (aldoza. │ │. │ │muşchii afectaţi clinic arată: necroză focală │bun cu remisiuni fără sechele. │cutanate. │P. fără ajutorul │ │durere. idiopatică în faza acută şi subacută. │ │se orienta spaţial. în observaţie.│ │ │ │ │. │ │alături de cytomegalovirusuri. │PAN cu manifestări renale. │ │Recent a fost asociat bolii şi virusul HIV. │la membre.

Livedo reticularis. Eozinofilie. │ │digestiv. Creşterea TA. │ │ │Ex. eozinofilie şi │rinitei. │ │ │Incidenţa maximă . Modificări │ │ │histologice cu evidenţierea de granulocite sau │ │ │granulocite şi mononucleare în peretele │ │ │arterial. de a│ │se orienta spaţial. │ │ │. │ │ │. scădere │ │purpură. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │ │ │Criterii: │ │ │5. rinichi.Scăderea nivelului seric al albuminei.Complementul seric . │ │ │Boala se desfăşoară în 3 faze: │ │ │. scădere │ │Pentru diagnosticul pozitiv se pot stabili 4 din│ponderală marcată.│ │severe de astm care domină tabloul clinic. │ │ │Criterii: │ │ │2. │ │ │Criterii: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. polineuropatii │ │ │atribuite unei vasculite.100% │vaselor mici). │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │ │. necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. Mialgii. │ │ │Criterii: │ │ │1. │ │ │Criterii: │ │ │7. │ │ │Evoluţia bolii este progresivă cu durata medie │ │ │de supravieţuire de aproximativ 5 ani. Biopsia arterelor medii şi mici. │ │ │Diagnosticul clinic . │ │ │Definiţie: │ │ │Durerea sau indurarea testiculului în absenţa │ │ │infecţiei. Mononeuropatii sau polineuropatii. neuropatie periferică şi apar şi │ │Apar semne din parte altor organe: cord. │ │ │Criterii: │ │ │10.faza prodromală: pacienţii prezintă │ │ │manifestări alergice de tipul rinitei.5 mg%. tub │manifestări cardiace. proteinurie. Mononeuropatii sau polineuropatii.Hipergamaglobulinemie. │ │ │polipozei şi astmului │ │ │. a │ │ortostatismului şi mersului.│(ACR) .10 criterii.70% │(Boala Churg . trombocitoză.Examen urină .Prezenţa antigenului HBs. │ │manifestări cutanate (noduli subcutanaţi. neuropatia periferică │ponderală. ANGEITA ALERGICĂ ŞI GRANULOMATOASĂ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . excluzând dieta sau alţi factori. │ │ │pneumonie cu eozinofilie sau gastroenterită │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │ │Definiţie: │ │ │Prezenţa antigenul HBs sau anticorpilor în ser. de a se autoconduce. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea HTA cu diastolică mai mare de 90 │ │ │mmHg. │ │ │ │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg -│ │Angeita granulomatoasă este o boală │Strauss) în faza prodromală. │ │ │.90% │eozinofilică. │ │ │. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de wheezing sau raluri sibilante difuze. Pierdere ponderală.vârsta de 40 ani şi raportul │ │ │bărbaţi/femei este de 3/1 . Astm bronşic. crize │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg. testicul). │ │ │Criterii: │ │ │3. │ │ │Criterii: │ │ │9. │ │astm.hematurie. │ │ │. pierdere ponderală.faza a III-a febră. │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. │ │cele 6 criterii stabilite.controale periodice. │ │ │Definiţie: │ │ │Arteriograma cu anevrisme sau ocluzii ale │ │ │arterelor viscerale în absenţa aterosclerozei. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii sau │ │ │polineuropatii. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. anemie. Retenţie azotată.VSH este crescut. slăbiciune musculară. │ │ │Definiţie: │ │ │Mialgii difuze şi slăbiciunea muşchilor │ │ │membrelor inferioare. peteşii).tratament. Anomalii arteriografice. │ │ │Definiţie: │ │ │Tranzitorii pe radiografie atribuite unei │ │ │vasculite sistemice. │ │. │ │ │leucocitoză cu hipereozinofilie. │ │ │displaziei fibromusculare sau altor cauze │ │ │neinflamatoare. Infiltrate pulmonare. │ │ │Definiţie: │ │ │Pierderea a 4 kg sau mai mult. │ │ │Diagnosticul de certitudine al bolii este dat de│ │ │biopsia tegumentară (granuloame extravasculare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │necrozate eozinofilice şi vasculita necrozantă a│ │ 90 . curenţi de aer.Hemoleucogramă. │insuficienţă cardiacă decompensată. │ │ │Criterii: │ │ │4. digestive. │ │ │Criterii: │ │ │6. traumatismelor sau altor cauze. febră. fără ajutorul │ │altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │Angeita alergică şi granulomatoasă sistemică cu │ │Criterii pentru diagnosticul Angeitei alergice │manifestări grave cardiace mergând până la │ │şi granulomatoasă/Boala Churg-Strauss.dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie. │ │ │Criterii: │ │ │8. │ │ │Definiţie: │ │ │Tegumente marmorate pe extremităţi sau torace. │ │ │ │ │ │2.Strauss).fracţiunile C3-C4 sunt │ │ │diminuate la 25% din bolnavi. │ │. febră prelungită. │Bolnavii au crize severe de astm.faza a II-a caracterizată prin eozinofilie │ │ │sanguină şi tisulară cu sindrom Loffer. histologic: are cea mai mare valoare pentru │ │ │diagnostic. de când a început│ │ │boala. Durere testiculară. Virusul hepatitei B.4/1.Colegiul American de Reumatologie). │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii.│ │ │Criterii: │ │ │2. când este efectuat dintr-un organ │ │ │afectat (tegument. │ │ │Un pacient cu vasculită poate avea PAN dacă are │ │ │cel puţin 3 din cele 10 criterii. frig. │ │ │Definiţie: │ │ │Creşterea ureei mai mare de 40 mg% sau a │ │ │creatininei mai mare de 1. muşchi.schimbarea locului de muncă fără │ │noxe alergice: praf. │ │ │Definiţie: │ │ │Eozinofilie de peste 10%. │ │Recomandări: │ │. sau de orientare │ │spaţială. │ │.greu de pus datorită │ │ │varietăţii mari de semne clinice.│ │de autoconducţie. │ │caracterizată prin formarea de granuloame │Bolnavii prezintă manifestări alergice de tipul │ │vasculare şi extravasculare. stare │ │(1990 . │ │ │. │generală alterată. │ │ │ │ │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: │ │ │. pulberi. │ │ │Criterii: │ │ │3. a capacităţii de autoservire. │ │ │Criterii: │ │ │4. │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. apoi │Straus) în faza sistemică manifestă. polipoză şi astm. │ │ │Criterii: │ │ │1. mediu │ │toxic.

merge până la insuficienţă renală.100% │proteinurie .Imunoglobuline crescute. │ 50 . │ │ │. siliciu. │ │ │Artritele pot simula o Poliartrită reumatoidă. │ │ │Manifestări neurologice: mononevrita multiplex. │ │Semnele clinice sunt consecinţa ocluziei │ │ │vasculare şi ischemiei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. hemoptizie.biopsia tegumentară sau musculară a zonelor │ │ │afectate certifică diagnosticul de G. a │ortostatismului şi mersului. │pulberi.│ │ │Manifestări oculare: proptoza. │ │dilataţii poststenotice. Eozinofilie extravasculară. │pierdere ponderală. Procesul vasculitic │ │ │afectează vasele mici în special şi rar pe cele │ │ │medii. │ │sanguinolente.70% 70 . purpură palpabilă).90% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. cu │ │uveita. │de a se orienta spaţial fără │ajutorul altei persoane.000/mmc). HTA cu valori│ │ARTERIOGRAFIA .VSH crescut. │ │Boală frecventă la femeile tinere sub 40 ani.│ │Manifestări generale: febră. astenie. │ │ │. │Arterita Takayasu cu modificări cardiace severe: │ │ │insuficienţă cardiacă decompensată.anemia normocromă normocitară. │ │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Semnele şi simptomele dominante sunt cele ale │ │ │afectării tractului respirator superior şi │Granulomatoză Wegener cu manifestări clinice │ │inferior. secreţii mucoase şi │ │formarea de granuloame şi vasculită (vasculită │purulente sau sanghinolente.evitarea infecţiilor cu │mycobacterii. │ │ │. │ │ │Sunt afectate: . absenţa pulsului la │ │ │nivelul arterei radiale.100% │. Claudicaţie a extremităţilor. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │ │ │ │ │ │ │ │ │3. venule evidenţiind│ │ │acumularea de eozinofilie în ariile │ │ │extravasculare. anevrisme sacciforme │ │ │sau fusiforme. │ │ │. în faze acute. │ │ │ │ │ │4. afectare pulmonară cu │ │Manifestări ale tractului respirator. │ │Gradul II de invaliditate. │superioare. sistemul nervos central sau│multiple. artrite) leziuni │ │tractului respirator superior şi inferior. tuse. alterarea stării generale. diplopie. cât │cutanate (noduli subcutanaţi. │ridicate. ulceraţii. uveită. │ │ │. │ │ │Manifestări cutanate: noduli subcutanaţi. însoţită de manifestări │ │raportul F/B fiind de 9/1. brahiale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │ │Manifestări oculare: diplopie. sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. fenomene │marcată. astenie. de a se autoconduce. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă.000 │ │ │elemente/mmc) la peste 80% din bolnavi. │ │ │.VSH crescut . GRANULOMATOZA WEGENER │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │Granulomatoza Wegener (G.arată stenoză de diverse grade. │ │ │ │Tratamentul esenţial al fazei │ │ocluzive constă în corectarea │ │chirurgicală a obliterărilor şi │ │anevrismelor (angioplastie │ │transluminală by-pass). │ │denumită şi boala fără puls sau sindromul de arc│Este uneori asimptomatică. vasculita nervului optic.Hemoleucogramă . │ │crize anginioase. dispnee. │Arterita Takayasu în faza ocluzivă. │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL │ │ │Arteritei Takayasu (după Colegiul American de │ │ │Reumatologie): │ │ │Criterii: │ │ │1. │Recomandări: │.trombocitoză (400. pierderea │afectarea sistemului nervos central (anomalii ale│ │vederii. conjunctivita. Bolnavii │ │multisistemică de etiologie necunoscută. manifestări │ │granulomatoasă necrozantă) atât la nivelul │musculo-articulare (artralgii. │Bolnavii prezintă febră. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. cubitale. │cu posibilitatea invalidului de a │se autoservi. durerile oculare. pierdere ponderală. cilindri hematici. │superior cu rinoree.anemie moderată. diplopia.90% │şi carotidă. rinichiul. │prezintă manifestări ale tractului respirator │ │caracterizată clinico-histologic prin necroză.este o boală inflamatorie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . HTA.│ │şi la nivelul rinichiului. Anomalii ale sinusului maxilar.Prezenţa anticorpilor anticitoplasmatici │ │ │(C-ANCA) şi reacţia pozitivă ELISA-pro-teinaza-3│ │ │are specificacitate pentru granulomatoza Wegener│ │ │de 98%. mycoplasme sau │tratamentul precoce al oricăror │infecţii virale. │ │ │În etiopatogenia bolii sunt implicate două │ │ │moduri de hipersensibilitate: umorală (complexe │ │ │imune) şi celulară. artrite sau leziuni │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │cutanate (eritem nodos.este în funcţie de gradul de │ │ │activitate al bolii. │generale. │Arterita Takayasa în faza preocluzivă. cefalee. │ │Raynaud. │HTA cu valori ridicate cu afectare cardiacă. sincope. │ │ │Titrurile anticorpilor variază cu gradul de │ │ │activitate şi severitate a bolii. transpiraţii nocturne. iar uneori manifestări│ │aortic. │ │ │Criterii: │ │ │6.W.W. │ │ │. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 . │ │ │. hemoptizii. perforări ale septului nazal. │ │ │ .70% │cronică de etiologie necunoscută care afectează │ │ │cu predilecţie aorta şi ramurile sale majore. a capacităţii de autoservire. │ │periferic. sincope. palpitaţii. │manifestări oculare conjunctivită. │ │mialgii. durere │diplopie. │G. │Capacitate de muncă pierdută total.VSH crescut în faza activă. tuse. pierdere ponderală. │Capacitatea de muncă pierdută 50% │prin reducerea efectuării │gestualităţii profesionale. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │Caracteristica angeitei granulomatoase este │ │ │prezenţa unei hipereozinofilii (peste 1. │ │ │purpură palpabilă. azbest.leucocitoză.│ │de autoconducere. scădere ponderală │ │Manifestări cutanate: eritem nodos. vezicule. │ │parestezii. în faza evolutivă cu pierderea vederii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │Bolnavii prezintă claudicaţie membrele │ │Manifestări cardiace: palpitaţii. dispnee de repaos. │Bolnavii prezintă: manifestări generale ca febră. │tulburări vizuale. superior: │dispnee.schimbarea locului de muncă în │munci fără frig. │articulare: artralgii. ARTERITA TAKAYASU │ │ │Arterita Takayasu .) este o boală │Granulomatoza Wegener în observaţie. necesitând îngrijire. manifestări renale │ │rinoree cu secreţii mucoase şi purulente sau │mergând până la insuficienţă renală manifestă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Gradul III de invaliditate. │ │transpiraţii nocturne. │ │ │Manifestări generale: febră.Ig E crescut. amauroză fugace. │ │Manifestări neurologice: cefalee. │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia semnelor şi simptomelor de boală la │ │ │vârsta de 40 ani sau sub 40 ani. │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia şi înrăutăţirea asteniei şi │ │ │disconfortului muscular în timpul efortului.│pierdere ponderală. arteriole.coarctaţie de aortă.arcul aortic şi ramurile sale. curenţi de aer. │ │ │Definiţie: │ │ │Biopsie de artere. în │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. papule. │ │ │Manifestări renale: modificări ale sedimentului │ │ │urinar . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │semne de otită medie.W. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │.Biopsie tegumentară. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. │ │ │. │. │nervilor periferici sau distal mergând până la │ │Manifestări musculoarticulare: artralgii cu │leziuni hemiplegice). insuficienţă cardiacă. │ │toracică.hematurie. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de durere acută sau cronică şi │ │ │opacifierea radiologică a sinusului maxilar. Vârsta de debut a bolii înainte de 40 ani. Sindrom Raynaud). sau de orientare │ │spaţială. ciment. │ │ │Manifestări articulare: artralgii/artrite. amauroză fugace. parestezii. │ │ │Criterii: │ │ │2.│5.

90% │Gradul II de invaliditate.) este a vasculită │ │ │ │ │multisistemică de cauză necunoscută.) . Leziuni cutanate: eritem nodos. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │3. │determină orbirea prin nevrita nervului optic sau│ │de autoconducere. │ │caracterizată prin ulceraţii recurente orale şi │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │genitale şi uveită care poate determina frecvent│Sindrom Behcet la debut.C. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Îngustări sau ocluzii la nivelul aortei. ce │ │muncă. │ │este un overlap .sindrom caracterizat printr-o │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │combinaţie a unor elemente clinice majore din │B. │atrioventriculare.) . Leziuni oculare: uveită posterioară. │ │de muncă.cod de boală 642 din lista de│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .C. sau de orientare │ │ │corioretinită (vezi criteriile af. Diferenţa TA 10 mmHg între braţe. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │. fără leziuni │ │ │ │autoanticorpi faţă de membrana mucoasei bucale. │ │ │ │ │4. Scăderea pulsului la artera brahială. manifestări pulmonare de tip pleurezie │ │de a se orienta spaţial fără │ │Demonstrarea unui titru crescut (1/10 000) de │cu tulburări de difuziune pulmonară a gazelor. │ │ │altei persoane.│ │organice. în observaţie.VSH crescut. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5.I.Prezenţa complexelor imune circulante. │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută total. │ │ │ │ │Caracteristica serologică a bolii este prezenţa │ │ │ │ │în titru mare a anticorpilor anti-U1 . │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Acesteia trebuie să i se asocieze două afectări │Sindrom Behcet în faza de afectare oculară. în perioada activă. Patergie citită de medic la 24 . │(cu apariţie mai rară decât în acesta). Sufluri la nivelul arterei subclavii sau a │ │ │ │ │aortei.C.leziuni │ │ │ │ │asemănătoare celor din LES definit. aortei abdominale cu manifestări │ │ │ │pozitive: │clinice ca urmare a ischemiei sau rupturii │ │ │ │.48 ore. │ │extractibil ribonuclenzosensibil.I.│ │ │ │ │. a │ │autoanticorpi faţă de un antigen nuclear │Raynaud asociat cu unele manifestări articulare │ │ortostatismului şi mersului.100% │Gradul I de invaliditate.Examenele preparatelor bioptice .M. de a│ │perioadă de 12 luni. │prin afectarea tractului corticospinal cu hemi şi│ │altei persoane. sau de orientare │ │activitate cât şi de remisiune a bolii. │ │ │ │ │5.T. │ │ │ │ │Criteriul clinic constant este aftoza recurentă │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . în care predomină │ │prin reducerea efectuării │ │LES. semne piramidale. displaziei │ │ │ │ │fibromusculare. │ │ │supraveghere permanentă din partea │ │. │ │ │ │ │5. │ │ │ │ │2. │ │ │ │.B.Titru crescut (1/10. fără ajutorul │ │şi două din următoarele: │ale nervilor cranieni. asemănător celei observate în LES │ │de autoconducere. Anomalii arteriografice. │ │ │ │ │4.90% │Gradul II de invaliditate.C. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV ÎN B. │de iritaţie meningeală.M. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │miocardită. │acesteia. cu leziuni │ │prin reducerea globală a capacităţii│ │orbire. │intracraniene. precum şi S.T. sau afectarea nervoasă prin leziuni │ │se orienta spaţial.Prezenţa factorului reumatoid. │ │ │ │complexe imune circulante şi o scădere a │ │ │ │ │raportului limfocitelor T4/T8. Ulceraţii genitale recurente. Criteriu serologic. │ │ │ │1.B. │de tip artrite fără caracter particular sau │ │ │ │ │tenosinovită a muşchilor flexori a mâinii. │ │I. reapărând cel puţin de 3 ori într-o│de tipul uveită bilaterală atât anterioară cât şi│ │autoservi.M. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Scăderea pulsaţiilor la una sau ambele artere │ │ │ │ │brahiale.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .T. are ca mecanism patogenic perturbarea │ │ │ │ │imunoreglării normale fiind mediat imunologic.│special la nivelul membrelor superioare. tulburări de conducere │ │ │ │II. SS şi PM asociate cu prezenţa de │manifestările cutaneo-mucoase de tip fenomen │ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │ │. I de invaliditate.T. │ │ │ │vasculită retiniană (observată de oftalmolog). Sclerodactilia. │ │ │ │ │ │ │Sindromul Behcet . │ │.Crioglubulinele prezente uneori în faza acută. Fenomen Raynaud. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │5. │ │ │tetrapareze. │ │ │ │B. sindrom │ │altei persoane.70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ . modificările de regulă sunt │ │ │ │ │focale sau segmentare. Sinovita. │ │ │ │ │prezenţa complexelor imune circulante (CIC). necesitând îngrijire sau │ │Diagnosticul pozitiv este clinic.T. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │spaţială. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Prezenţa a cel puţin 3 criterii din cele 6 │ │ │ │ │permite susţinerea diagnosticului de boală. │ │ │ │ │ramurilor primare sau al arterelor mari. │ │ │ │ │Diferenţă: │ │ │ │ │Diferenţa peste: 10 mmHg a tensiunii arteriale │ │ │ │ │sistolice între braţe. │ │Sindromul Behcet (S. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL SINDROMULUI BEHCET:│ │ │ │ │ │ │ │ │ │În absenţa altor explicaţii clinice pacienţii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │ │invaliditate. observate pe arteriografie.Scăderea valorii complementului seric.20% │Grad 0 de invaliditate. asociată │ │se autoservi. de a se autoconduce. │ │trebuie să prezinte: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │1.M. │posterioară.100% │Gradul.Hipergamaglobulinemie. │cu febră.M.T. Există o agregare│ │ │ │ │familială a sindromului fiind prezentă incidenţa│ │ │ │ │crescută a HLA-B51.B. a capacităţii de autoservire. │cutaneo-mucoase de tip stomatită aftoasă.C. cu manifestări nervoase │ │supraveghere permanentă din partea │ │o probă de laborator care să fie specifică. │ │orală. Edem al mâinilor.│ │specifice) este prezent atât în perioadele de │(viscerale).imunoglobulina A uşor crescută.70% │Gradul III de invaliditate. Nu se cunoaşte│oftalmologice).M. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. de a se autoconduce.│B.Anemie moderată. │ │2. │vasculare arteriale de tip anevrisme. leziuni papulopustulare sau │ │ │ │ │acneiforme. │ │Sindromul Behcet are mecanisme patogenice │ulceraţii genitale şi manifestări cutanate de │ │ │ │multifactoriale şi în special sunt implicate │tip: eritem nodos. cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a │ │ │musculare de tip miopatie inflamatorie. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Sufluri la auscultaţia uneia sau ambelor artere │ │ │ │ │subclavii sau a aortei abdominale. în │ │ │ │ │absenţa aterosclerozei.│ │ │ │ │cod de boală 642 din lista de 999 coduri de │ │ │ │ │boală după C. leziuni acneiforme. │ │ │ │ │3. cu│ │ajutorul altei persoane. SINDROMUL BEHCET (S.RNP. creşterea presiunii │ │ │ │3. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │4.49% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boală după C.M. │ │ │ │ │pseudofoliculită. │ │ │ │altor specificităţi de autoanticorpi. a capacităţii de autoservire. fără │ │ │ │fenomene autoimune: pacienţii prezintă │afectare oculară sau nervoasă. │ │ │ │ │. Ulceraţii recurente orale observate de medic │Sindrom Behcet în faza acută cu afectare oculară │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │sau pacient. Miozite. │ │ │ │ │. cu leziuni vasculare │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │arteriale de tipul anevrismelor la nivelul │ │ │ │În episoaodele acute testele de inflamaţie sunt │carotidei.B. sau S. │ │autoanticorpi anti-U1RNP în absenţa relativă a │manifestări cardiace de tip pericardită. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │6. la │ │ │ │ │nivelul extremităţilor superioare sau │ │ │ │ │inferioare. Criterii clinice.C.M.Prezenţa antigenul HLA-B51.000) de autoanticorpi │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │anti-U1RNP (determinate prin teste imunologice │Este în funcţie de gradul afectării organice │ │muncă.Leucopenie cu trombocitopenie.│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │. │ │ │ │ │.

anticorpii antinucleari.E. Cel puţin două accese observate de medic.│ │ │ │(scor mai mare de 2.AAN în titru mai mare de 1/60. rezultate│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . vasculitele │ │ │ │ │sistemice). a │ │(Criterii ARA 1975): │ │ │ingestiei de alcool.regim alimentar.3 articulaţii (haluce + gleznă + genunchi)│ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui.20% │Grad 0. aport alimentar de │de 3 .biopsie pozitivă din glandele salivare mici │neurologice atât la nivelul SNC cât şi periferic.90% │gradul ii de invaliditate.. │ │ │ │. │ │ │ │ │L.49% │Recomandări: │ │ca urmare a unei hiperuricemii preexistente şi │ │ │. │ │ │ │6. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │Guta sub formă de atac acut de artrită localizată│ 40 . uric crescut peste 7 mg/dl ptr. │ │de evidenţierea cristalelor intracelulare de UMS│afectate structurile periarticulare. P.controale periodice.. Tumefacţie asimetrică a unei articulaţii. de a se │ │ │de difuziune cu disfuncţie ventilatorie │ │orienta spaţial.30% │sau medic specialist reumatolog. │ │ │ │. │ │condiţionat. │ │ │ │ │. │de artrită la 1 . Prezenţa cristalelor de UMS.artrită cu prezenţa tisulară a unor │ │ │invaliditate. │ │ │ │ │. │ │ │ │3.un episod de monoartrită cu debut brusc şi │Formarea depozitelor tofacee la nivelul │ │ │ │urmat de un interval liber. │ │ │ │ │Predispoziţia genetică este legată de HLA │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 .hiperuricemie. │ │proteine.M. apar leziuni osoase erozive şi sunt │ │ortostatismului şi mersului. │ │maximum o zi. PM. │ │DR3/DW3 în SS primar şi HLA DR4 în cel secundar. Un alt acces de acelaşi fel. │ │ │ │15. la debut (leziuni incipiente │ │gestualităţii profesionale. │săptămâni. a │ │Diagnosticul pozitiv de gută este permis numai │complect. fără ajutorul altei│ │SS primar: │obstructivă medie. │fiind urmată de o perioadă de acalmie fără nici │ │ │ │11. S.12 luni. │ │ │ │10. │ │ │ │ │Excluse: sarcoidoza. tendonului lui Achile etc. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL GUTEI │la nivelul art. │ │ │ │ │4.tratament specific. Lipsa unei boli reumatice de bază (P. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Manifestări respiratorii. calculat la o medie de 4 │de tip polineuropatii senzitive cât şi motorii. │ │ │ │12. fără ajutorul │ . │ │ │ │ │. statut socio-profesional. a unor │ │1.S.S. │ │ │ │. Hiperuricemie.├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SINDROMUL SJOGREN (S.dispensarizare medic familie │ │de regulă de lungă durată. │ │fără umiditate scăzută.cod de boală 630 din lista de 999 coduri │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . poate fi primar (idiopatic) când nu se │secreţiei salivare cu dificultate la deglutiţie. manifestări articulare.niveluri crescute de complexe imune │ │ │ │ │circulante. │ │depozite cristaline de urat monosodic.ac.│ │ │ │ │cu un proces patogenic de natură imunologică.4 zile şi un urmate de un interval liber │ │. │ │ │ │ │.60% │Gradul III de invaliditate. metatarsofalangiane a halucelui). │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. pelvine. Durere sau tumefacţia a articulaţiei │ │ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui. │ │ │ │ │cutanate. monoarticulară │ │.răspuns dramatoc al artritei după iniţierea │ole-craniului. Negativitatea culturilor bacteriene din │Guta intercritică şi atacuri acute recurente de │ │ │ │lichidul sinovial.S. cu manifestări oculare şi la nivelul │ │prin reducerea efectuării │ │limfoplasmocitar la nivelul glandelor salivare │glandelor salivare. │ │ │ │ │.anemie normocromă şi normocitară.. │cu manifestări musculare de tip miopatii. │ │ │ │.prezenţa anticorpilor anti SS-A(Ro) şi anti │ │ │ │ │SS-B (La).R.necunoscută cu implicarea probabilă │ │ │ │ │a unor factori genetici cât şi a celor de mediu.S. fum de ţigări. cu o durată de 1 .40% │medicamente (diuretice) etc. (Artrita este frecvent localizată │ │. │însoţite de semne generale de inflamaţie │ │ │ │8. sau cu manifestări │ │ │ │. Afectare unilaterală a articulaţiei │la 2 . primar sau secundar cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SS PRIMAR ŞI SECUNDAR:│respiratorii cu dispnee şi scăderea capacităţii │ │autoconduce. limfom preexistent.. cu │ │ │ │tratamentului cu colchicină (efect prompt în │evoluţie progresivă. vânt │ │când se asociază cu o boală a ţesutului │ │ │etc. Simptome şi semne ale uscăciunii oculare: │lichide. │ │ │ │ │.R. B şi 6 │distrucţia articulară marcată şi tofii │ │se orienta spaţial. Simptome şi semne ale uscăciunii bucale: │hepatite cronice evolutive. la nivelul degetelor. Deşi puseul se remite │ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE MICROCRISTALINE ŞI DISMETABOLICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GUTA . care are drept scop scăderea │de kerato-conjuctivită sicca.2 articulaţii cu puţine │ │ │ │2. în care atacurile acute │ 50 . │asimptomatic. │ │1. manifestări │ │ │ │. autoservire. │ │ │ │nivelul tofilor gutoşi (diagnostic de │ │ │ │ │certitudine). cu senzaţie de corp│ │ortostatismului şi mersului.VSH crescut în faza acută. Evidenţierea unei boli sistemice autoimune: │polimiozite şi miozite (vezi criteriile bolilor │ │ │ │. │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 20 . │ │conjunctiv (P. prezenţa anticorpii anti SS-C.49% │ │ │7. fatofobie şi blefarospasm) sau scăderea │ │schimbarea locului de muncă în muncă│ │S.crioglobulinemie mixtă. │gută la 6 . SIDA şi│ │ │ │ │alte cauze de keratită sicca sau de tumefiere a │ │ │ │ │glandelor salivare.│limfoidă a interstiţiului pulmonar.70% │ │ │Prezenta cristalelor de UMS în lichidul sinovial│ │ │ │ │sau existenţa unui tof demonstrat precizează │Guta cronică tofacee. │de 1 . sau secundar│modificări de gust. obezitate. │bilateral sau halucele şi glezna. Vindecarea completă a unui acces. hiperuricemie şi │ │ │ │diagnosticul prezumtiv de gută o dă triada: │predilecţie pentru episoadele poliarticulare. gastrointestinale. │simptome generale. fără alte │ │ │ │4. │un simptom cu durata de 1 an.R.D. │ │ │ │ │LES.titru crescut de factori reumatoizi. │ │în leucocitele lichidului sinovial sau la │tendoanele. │(leucocitoză + febră + creşterea VSH) cu durată │ │ │ │9. │fără simptome. crize frecvente. │ │ │ │ │13. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │GUTA . sunt poliartriculare în │ │prin reducerea efectuării │ │sunt întrunite cel puţin 6 din 13 criterii. Imagini geodice subcorticale. │simptome. endocrine.70% │ │ │În absenţa identificării cristalelor specifice │activă. │ │ │ │ │. caracterizată prin │ │ │capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prezenţa unui infiltrat inflamator │S.FR în titru mai mare de 1/60: │neurologice). hematologice şi renale dau │ │ │ │ │invalidităţi în SS primar (vezi criteriile │ │ │ │ │respective). Acces monoarticular.2 săptămâni şi care cedează la tratament. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .testul Schirmer pozitiv (sub 5mm în 5 minute). │Guta cronică tofacee cu o durată lungă de boală │ 60 . │ │Hiperuricemia familială este poligenică şi │de artrită extrem de dureroasă. bursele şi │ │Schimbarea locului de muncă. neurologice. Inflamaţie articulară care atinge apogeul în │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 30 ..beta-2 microglobulina crescută în ser. Tof gutos (probabil sau demonstrat). │pavilionului urechii. │ │multifactorială şi este frecvent corelată cu │fără alte simptome generale cu o durată limitată │ │. │străin. │renale de tip nefrită interstiţială.scăderea fluxului salivar parotidian.│ │eforturilor fizice intense. Artrita poate cuprinde halucele │ │ │ │5.90% │Gradul II de invaliditate. de a│ │. │gastrointestinale de tip pancreatită cronică sau │ │ │ │2. articulare.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Explorări biochimice: │lipsesc perioadele libere intercritice..evitarea microtraumatismelor. aer │ │însoţeşte de nici o altă suferinţă. │ │ │ │ │Etiologia . Roşeaţa articulaţiei afectate. fibroză interstiţială. infiltrarea │ │ │ │. │ │sexul masculin. DM. urină │ │ │ │ │şi salivă.I. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │. LES.M. │ │ │ │ │.│ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Guta în faza cronică. │ │inflamatorie cronică. urmate de interval complet │ │ │ │14.S. │ │ │ │lobuli evaluabili). │ │ │ │ │. urmate de interval liber.2 │ │ │ │3. de a se autoconduce. demonstrând prezenţa │S.colorare excesivă cu roşu bengal/fluoresceină │ │ │ │ │a corneei şi conjuctivei. poliarticulară. cu pleurezii uscate sau │ │persoane.prezenţa anticorpilor anti SS-A (Ro) sau anti │ │ │ │ │SS-B (La). Afectare unilaterală a tarsului.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SS secundar: │ │ │ │ │Simptomele şi semnele de mai sus + semne │ │ │ │ │clinice suficiente pentru a diagnostica P.S. │ │diagnosticul: În absenţa acestor două criterii. senzaţie de arsură. │special mb. primar sau secundar cu manifestări │ │ │ │keratoconjunctivitei sicca. cu │ │autoservi.) este o afecţiune │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .hipergamaglobulinemie.│ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │ │S. SD. │ │de boală după C. │ │ │ │ │. │survin tot mai des şi cu durată mai lungă │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │diagnosticul de gută este aproape sigur dacă │însoţite de febră. în care │ 70 . │ │ │ │ │musculare. │ │ │ │primele 48 ore). SD. a │ │şi lacrimale.70% │Gradul III de invaliditate. │ │secreţiei exocrine a acestor glande.

Modificările de tip │ │ │tratament de specialitate. │ │ │ │intracelulară a cristalelor de UMS.I.lichidul sinovial extras dintr-o articulaţie │Guta sub forma pseudoflegmonoasă (guta cronică │ 80 .sunt │ │ │invaliditate. │durează 1 . mâinilor pune în │rahidiană. │regiunea fesieră (cu iradiere pe faţa post. │ │ │ │cristale de hidroxiapatită. necesitând │ │importante coexistă cu un spaţiu articular │numita artrita gutoasă anchilozantă la nivelul │ │îngrijire sau supraveghere │ │relativ păstrat = aspect de gută.control periodic. │clinice patologice la ex.10% │Măsuri profilactice: │ │coxofemurale caracterizate morfopatologic prin │inferioare posttraumatice unilaterale fără │ │. uneori │ │ │ │ │distructive. │. de autoconducere sau de│ │şi cu severitatea bolii. mai rar nucleul pulpos). │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . punctiforme │evoluţie bună între puseuri.internare în caz de puseu acut şi │ │evidenţă condrocalcinoza.măsuri igienico-dietetice pentru │evitarea obezităţii. │ │ │ │ │umeri. │ │. genunchi. C.│mg/dl ptr. coxofemurale şi greutate la mobilizare.C. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 . uric ce duce la insuficienţă │ │ │ │înconjurate de un lizereu osteosclerotic │renală acută sau cronică. │ │articular dau imagine radioopacă. genunchilor.cod de boală 630 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. MCF.depozitele cristaline de pirofosfat dihidratat│ │ │ │ │de calciu (PFDC) la nivelul cartilajului │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .19% │. │ │artrozic degenerativ ale artic.│ │. sunt │ │ │ │. │fibros. │factorii reumatoizi prezenţi în titruri mici. umezeală.regim hipocaloric pentru scăderea │ │leziuni degenerative ale cartilajului hialin │modificări clinice subiective şi fără semne │ │în greutate la persoanele obeze. fesier.sunt │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │manifestări inflamatorii articulare. radiologic poate evidenţia│ │ │ │ │depozite de cristale de PFDC.gimnastică medicală. iniţial │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │punctiformă. HTA. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. │ │din lista de 999 coduri de boală după C.C.cură balneară.dureri în regiunea inghinală │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │cu iradiere pe faţa anterioară a coapsei.60% │prin reducerea efectuării │ │lizereu calcic ce apare la nivelul ţesutului │discurilor intervertebrale (mai frecvent inelul │ │gestualităţii profesionale.90% │ │ │afectată prezintă între 1. cu │ │ │ │Cauza cea mai frecventă în formele secundare │afectare mono sau oligoarticulară şi care se │ │ │ │este reprezentată de hiperparatiroidismul │remite complet. ulterior liniară. cu interesarea osului subcondral. cu manifestări renale de tip │ │persoane.70% │Grad III de invaliditate. │ │CONDROCALCINOZA (PSEUDOGUTA) calcificări ale │depozitelor de cristale de PFDC evidenţiate │ │ │ │cartilajului articular.hiperuricemia se asociază cu hiperglicemie. cu simptomatologie dureroasă │ │Recomandări: │ │Rg. monoarticular.cod de boală 633 din lista de 999 │ │ │ │ │coduri de boală după C. către │unilaterale sau postmalformaţii protruzive │genunchi. │ │ │calcinoze discale.49% 20 . │asimptomatici.schimbarea locului de muncă în │ │osteofitoză exuberantă). │episoade inflamatorii subacute care durează │ │munci fără frig. │ │ │ │ │În formele de artrită cu microcristale de HA │ │ │ │Radiografiile evidenţiază calcificări │evoluează ca monoartrite acute sau cronice cu │ │ │ │periarticulare sau paradiafiazare.M. │ │. nefropatie │ │ │ │Explorarea radiologică: exclude alte tipuri de │gutoasă. cu │ │invaliditate. │o durere izolată a genunchiului. curenţi │ │ │săptămâni sau chiar luni. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. │Calcificări ale rahisului coloanei lombare.) recunoaşte din punct de │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │vedere etiologic existenţa formelor primitive │Condrocalcinoza în forma pseudogutoasă.20% │Grad 0. │ │ │ │sugerează guta. Tipuri combinate de condrocalcinoză care pot │ │ │ │ │complica frecvent evoluţia bolii.cură balneară. Prezenţa │ │invaliditate.examenul lichidului sinovial permite decelarea│supurativă). │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │COXARTROZA . │ │ │ │Coxartrozele afectează ambele sexe (cu o uşoară │Diagnosticul coxartrozei este unul radiologic. │ │ │ │prin depozitele de cristale de pirofosfat │ │ │ │ │dihidratat de calciu cu localizare în interiorul│ │ │ │ │sau în jurul articulaţiilor.factorii reumatoizi ulteriori prezenţi în │articulare cât şi a celor periarticulare. │ │ │ │ │.Subiective: . Are aspect de fin│Condrocalcinoza cu localizare la nivelul │ 50 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │A. │ │ │ │. Eroziunile osoase │libere intercritice cu anchiloza osoasă aşa │ │orientare spaţială. a │ │cartilaginos (linie trasă cu creionul). │Bolnavii acuză dureri inghinale la mers │ . │evoluţie acută sau cronică.4 săptămâni. obiectiv. │ 60 . │ │sinovialei şi ţesuturilor moi periarticulare şi │ │ │. mimând o inflamaţie │ │ │ │.2 zile până la 3 .100% │Gradul I de invaliditate. Grad 0. aspect │ │ │ │ │caracteristic gutei care precizează │Guta cronică poliarticulară tofacee asociată cu │ │ │ │diagnosticul. │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │.70% │. │ │ │ │ │Tabloul clinic mimează o poliartrită reumatoidă. produse de calcificări │Calcificări periarticulare ale umărului: │ │ │ │periarticulare şi depozite intraarticulare de │periartrită calcifiantă a umărului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ALTE ARTROPATII: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ARTROPATIA CU CRISTALE DE HIDROXIAPATITA . Tipul pseudoartrozic de condrocalcinoză. │articulară prin interesări atât ale structurilor │ │ │ │. │ │ │ │artropatie şi identifică depozitele tofacee │ │ │ │ │osoase la bolnavii cu gută recunoscută. │foarte accentuate. │ │clinic prin dureri cu limitarea mişcărilor în │Coxartroze polare superioare sau inferioare │ 10 . │ │Domină patologia şoldului prin frecvenţa sa mare│patologice la ex. Nu se încadrează în grad de │ │Coxartrozele (artrozele coxofemurale) .gimnastică medicală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .creşterea concentraţiei lipidelor totale şi │articulare secundare pot limita mobilitatea │ │ │ │trigliceridelor. . │ │ │ │ │Bolnavii prezintă episoade acute de inflamaţie │ │ │ │ │însoţite de modificări articulare degenerative. │posttraumatice unilaterale fără semne clinice │ │mersul pe teren accidentat. defecte osoase│membrelor toracice şi pelvine. durere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 20 . │Măsuri profilactice: │. alteori este resimţită cu intensitate │unilaterale (coxa profunda de gr.factor reumatoid absent. │ │ │ │(90% din artropatiile coxofemurale) şi prin │Bolnavul acuză dureri coxofemurale la mers │ │ │ │caracterul său invalidant. face parte din tabloul │Între episoade pacienţii sunt complet │ │ │ │reumatismelor prin microcristale. │ │ │ │titruri mici.mai rar (10% din cazuri) este│prelungit. │. │ │artropatii cronice care afectează articulaţiile │Coxartroze secundare polare superioare sau │ 0 .20% │Grad 0.49% │Grad 0.VSH crescut în atacurile acute de gută. 1 la care │maximă pe faţa externă a regiunii trohanteriene │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică) │(cu iradiere pe faţa externă a coapsei) sau în │fără semne obiective patologice la ex. cu tofi ulceraţi │ │permanentă din partea altei │ │radiotransparente rotunde sau ovalare situate în│suprainfectaţi. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │CONDR0CALCINOZA (PSEUDOGUTA) .leucocitoză cu neutrofilie. │ 0 . ce │ │altei persoane. asociate │episoade acute de inflamaţie articulară ce │ │ │ │altor boli. psoriazisul. Simptome: │ │1. │prelungit. │ │apropierea extremităţii articulare a osului şi │nefropatie prin ac. │ 20 . │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Condrocalcinoza în forma asimptomatică. (Vezi criteriile │ │ │ │sau în grămezi opace cu dimensiuni variate. bazinului. │ │Nu se încadrează în grad de │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Aceste calcificări sunt latente sau uneori au o │ │invaliditate. │afectarea membrelor toracice.000 şi 50.evitarea ortostatismului prelungit│ │artic. ale │radiologic în majoritatea articulaţiilor. coxofemurale. │ │aspect distructiv (geode subcondrale. obiectiv al bolnavului. │ │ │ │ │la nivelul art. coexistă cu un │A. frecvenţa crescând cu │ │ │ │ │vârsta. F. Bolnavii prezintă │ │de aer │ │Examenul lichidului sinovial confirmă │tumefacţii articulare cu limitarea mobilităţii.I. │coapsei. Tipul pseudoreumatoid de condrocalcinoză. │ 0 . radiocarpiene.30% │Nu se încadrează în grad de │invaliditate.20% │Grad 0 │ │ │Calcificările tendoanelor m. │deseori recidivante dar nu dau invaliditate. obiectiv. │ │ │ │predominenţă feminina). ale meniscurilor. iar ex. │determină deformaţii la nivelul mâinilor prin │ │ │ │. │ │Eroziunile osoase determinate de depozitele de │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │cristale de UMS se corelează atât cu durata cât │Guta cronică poliarticulară cu lipsa perioadelor │ │autoservire.000 de │poliarticulară în care manifestările locale sunt │ │ │ │leucocite (majoritatea polinucleare). │ │(idiopatice) şi a formelor secundare. │ │ │ │primar. │diabetul zaharat. │subcutanaţi de dimensiuni importante. fără │ │ │ │sinovialei şi ale ţesuturilor periarticulare │alte simptome. │ │ │ │diagnosticul (prezenţa cristalelor PFDC). │Bolnavii prezintă afectare poliarticulară cu │ │.VSH crescut în puseele inflamatorii. │ │articular.M. │ │. │Tofii giganţi şi procesele degenerative │ │ │ │. Depozite │ │ │ │ │calcare caracteristice vizibile radiologic şi │ │ │ │ │modificări degenerative importante. │ │Condrocalcinoza (C. tibiotarsiene. │bolilor reumatismale abarticulare). realizând │ │ortostatismului şi mersului. a │Diagnosticul coxartrozei este numai radiologic.

│proiectată; │ │ │ - durere de tip mecanic, │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │ │agravată de mers (în special pe scări sau pe │unilaterale sau post malformaţii protuzive │ │teren accidentat), de sprijin, de mişcare, de │unilaterale (pe o coxa profunda de gr. 2 - la │ │oboseală, "durere de sfârşit de zi" şi calmată │care fundul cotilului depăşeşte linia │ │de repaus; │ilioischiatică). │ │ - impotenţă funcţională │ │ │de intensitate variabilă care împiedica pe │Coxartroze primitive sau secundare posttraumatice│ │bolnav să urce scările sau să alerge; │unilaterale sau pe malformaţii protuzive (coxa │ │2. Obiective: - şchiopătarea, bolnavul evitând │profunda gr. 3 - protuzie acetabulară). Bolnavii │ │să se sprijine pe membrul inferior bolnav. Când │acuză dureri inghinale, la ridicarea de pe scaun,│ │stă în picioare observăm o atitudine vicioasă, │la ortostatism prelungit, la mers, la coborârea │ │cu membrul inferior în uşoară flexie şi rotat │scărilor şi dispar în decubit. │ │extern. Tardiv, putem remarca o coborâre a │La ex. obiectiv uşoară limitare a mişcărilor de │ │pliului fesier, o atrofie musculară. │rotaţie. │ │ - limitarea mobilităţii: │Diagnosticul clinic este susţinut radiologic. │ │bilanţul articular şi muscular evidenţiază │ │ │limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală; flexia se menţine │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │normală mult timp (spre deosebire de coxite, la │ │ │care se limitează rapid). │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │În formele activate, nu poate pune "picior peste│posttraumatice sau secundare pe coxa retroversa │ │picior", nu se poate încălţa. În coxartrozele │(sechele de epifizioliză). │ │mai avansate mecanismul şchiopătării ţine de: │ │ │leziunile osteoarticulare dureroase, contractura│Coxartroze secundare pe coxa plana (osteocondrită│ │flexorilor, deficitul fesierului mijlociu şi │deformantă juvenilă). │ │atrofia cvadricepsului. Suitul, coborâtul │ │ │scărilor ca şi perimetrul de mers se reduc │Coxartroze secundare unilaterale │ │progresiv. Mersul nu mai este posibil decât cu │postosteonecrozei, condrocalcinozei, bolii │ │sprijin în baston, apoi pe două bastoane sau │Morquio. │ │cârje axilare. În formele foarte evoluate, cu │Bolnavii prezintă dureri în regiunea inghinală │ │anchiloză în atitudine vicioasă (adducţie, │sau în triunghiul Scarpa cu iradiere în regiunea │ │flexie şi rotaţie externă) şi dureri permanente,│fesieră şi retrotrohanteriană sau faţa anterioară│ │invaliditatea e gravă (nu mai poate părăsi │a coapsei până la genunchi (uneori gonalgii │ │patul, deşi starea generală este relativ bună). │izolate). │ │B. Manifestări radiologice: │La ex. obiectiv: mers salutând cu limitarea │ │Semiologia radiologică a coxartrozelor este │mişcărilor de rotaţie, abducţie, adducţie. │ │caracterizată prin 3 tipuri de modificări: │Diagnosticul pozitiv este clinic şi radiologic. │ │ │ │ │1. Îngustarea interliniei articulare (este │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │constatată în zona articulară portantă unde se │posttraumatism sau malformaţii congenitale, │ │exercită presiuni maxime, de obicei │condrocalcinozei, bolii Morquio, bolii Paget, │ │supero-externe şi mai rar intern sau axial). │coxite infecţioase, osteomalacie etc. │ │2. Osteoscleroză subcondrală: reacţie de │La ex. obiectiv limitarea mişcărilor de rotaţie, │ │osteocondensare faţă de excesul de presiune din │abducţie, adducţie şi limitarea flexiei cu │ │zona în care cartilajul s-a deteriorat (aspect │atitudine vicioasă a coxofemuralelor afectate (în│ │de benzi opace, de o parte şi de alta a │flexum rotaţie externă şi adducţie), atrofia │ │interliniei articulare). │grupului muscular fesier şi cvadricepsului. │ │3. Osteofitoza se dezvoltă în afara zonelor │"Semnul pantofului" este pozitiv (bolnavul nu │ │articulare supuse presiunilor: │poate efectua flexia - rotaţia necesară │ │- cotiloidiene externe; │sprijinirii piciorului de coapsa opusă pentru a │ │- femurale: osteofitoză marginală a capului; │încălţa pantoful. │ │- osteofitoză perifoveală; │ │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │D. Stare generală bună. │ │ │E. Forme clinice: │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │- după criteriul topografic: │limitarea mişcărilor de rotaţie, abducţie, │ │ - coxartroze polare superioare - sunt cele│adducţie şi flexie cu atitudini vicioase a │ │mai frecvente, de obicei secundare unei │coxofemuralelor în flexie, rotaţie externă şi │ │"displazii coxofemurale simple" (coxa valga şi │adducţie, cu atrofia grupelor musculare fesiere │ │displazia cotiloidiană) sau a unei subluxaţii a │şi ecvadricepsului bilat. │ │capului femural sau anteversiei exagerate. │ │ │Evoluează spre agravare, marea majoritate a │ │ │cazurilor având indicaţie chirurgicală; │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │ - coxartroze interne (centrale, axiale); │dureri şi instabilitate coxofemurală cu reducerea│ │- după criteriul etiologic: │posibilităţii de mers. │ │ - coxartroze primare - în jurul vârstei │Coxartroză rapid distructivă bilaterală cu │ │de 50 - 60 ani, de obicei bilaterale cu o │reducerea accentuată până la 70% din valorile │ │morfologie normală a coxofemuralelor, cu │fiziologice ale mobilităţii şoldului. │ │evoluţie lentă. Pot coexista cu artroze ale │ │ │mâinilor, genunchilor şi rahisului (boală │ │ │artrozică vertebro-periferică); │ │ │ - coxartroze secundare (60 - 65%) │ │ │debutează înainte de 40 ani cu o evoluţie │ │ │rapidă. Se disting următoarele forme clinice: │ │ │- coxartroze secundare malformaţiilor luxante; │ │ │- coxartroze orizontale secundare anterversiei │ │ │crescute a colului femural şi cotilului; │ │ │- coxartroze secundare malformaţiei protruzive. │ │ │Coxartrozele se dezvoltă rar pe un cotil profund│ │ │simplu (coxa profundă de gradul 1, la care │ │ │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică). │ │ │Pe coxa profunda gr. 2 (la care fundul cotilului│ │ │depăşeşte linia ilioischiatică) sau coxa │ │ │profunda de gr. 3 denumită şi protruzia │ │ │acetabulară (peretele intern al cotilului │ │ │proemină în interiorul bazinului). │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa retrorsa │ │ │(sechele de epifizioliză); │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa plana (cap │ │ │femural turtit, ovoid sau în formă de ciupercă, │ │ │pe un col femural scurt) Este vorba despre o │ │ │dismorfie sechelară a bolii Legg-Perthes-Calve │ │ │(osteocondrită deformantă juvenilă constând din │ │ │osteonecroza nucleului capului femural). │ │ │- coxartroza secundară unei osteonecroze a │ │ │capului femural; │ │ │- coxartroza secundară condrocalcinozei; │ │ │- coxartroza secundară bolii Morguio (tulburări │ │ │de formare a epifizelor membrelor şi │ │ │platispondilie); │ │ │- alte coxartroze secundare după coxite │ │ │reumatismale sau infecţioase; în boala Paget; │ │ │în osteomalacie şi în cazul sechelelor │ │ │traumatice (după reducerea defectuoasă a │ │ │fracturilor de cotil). │ │ │Diagnosticul pozitiv al coxartrozelor se bazează│ │ │pe 5 criterii esenţiale: │ │ │1. dureri inghinofesiere de tip mecanic; │ │ │2. limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală, amplitudinea flexiei │ │ │fiind mult timp conservată; │ │ │3. modificările radiografice: îngustarea │ │ │segmentară a interliniei articulare, │ │ │osteoscleroză subcondrală şi osteofitoză; │ │ │4. absenţa modificărilor biologice; │ │ │5. stare generală bună. │ │ │Deci diagnosticul pozitiv de coxartroză se │ │ │bazează pe modificările clinice şi cele │ │ │radiologice. │ │ │- Explorările de laborator; │ │ │- Radiografia bazinului de faţă standard │ │ │(singura realmente utilă); │ │

30 - 40%

40 - 49%

50 - 70% 50 - 60%

60 - 70%

70 - 90% 70 - 80%

80 - 90%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale, a │ │ortostatismului şi a mersului. │ │Bolnavul acuză dureri de tip mecanic│ │(apar la ridicarea de pe scaun, la │ │ortostatism prelungit, la mers, la │ │coborârea scărilor şi dispar în │ │repaos). │ │- schimbarea locului de muncă în │ │munci fără ortostatism prelungit, │ │poziţii vicioase în timpul │ │lucrului, frigul, umezeala. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bolnavul acuză dureri inghinale şi │ │triunghiul Scarpa, la ridicarea în │ │ortostatism, la mers, la coborâtul │ │şi urcatul scărilor. Bolnavul are un│ │mers salutând cu instabilitate a │ │şoldului şi bazinului la mersul pe │ │distanţe mari. │ │Necesită sprijin baston. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │prin posibilitatea invalidului de a │ │se autoservi, de a se autoconduce, │ │de a se orienta spaţial, fără │ │ajutorul altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│Posibil, dar nu obligatoriu: │ │ │ │ │-Tomografie computerizată; │ │ │ │ │- Scintigrafie osoasă; │ │ │ │ │- RMN. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GONARTROZA - cod de boală 634 din lista de 999 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │coduri de boală după C.I.M. │ │ │grad de invaliditate. │ │ │Artroză incipientă femuro-patelară unilaterală │ 0 - 10% │- regim hipocaloric pentru scăderea │ │Gonartroza este cea mai frecventă artroză şi cea│secundară sau primitivă. │ │în greutate la persoanele obeze; │ │mai frecventă artropatie a genunchiului. │Bolnavul acuză gonalgii la mers prelungit. │ │- gimnastică medicală; │ │Frecvenţa mai mare de 3 - 4 ori la femei faţă │Ex. obiectiv clinic este normal. │ │- cură balneară; │ │de bărbaţi. │Rg. genunchiului profil incidenţă axială 30, │ │- evitarea ortostatismului mersul pe│ │Din punct de vedere etiologic gonartrozele sunt │60, 90 arată îngustarea liniei femuro-patelare.│ │teren accidentat; │ │primitive şi secundare. │ │ │ │ │Gonartrozele primitive debutează între 40 - 50 │Artroză femuro-tibială secundară sau primitivă │ 10 - 19% │ │ │ani, în special la femei, de obicei obeze şi cu │unilaterală incipientă cu dureri de tip mecanic, │ │ │ │varice la membrele pelvine. │fără semne inflamatorii la ex. obiectiv şi ex. de│ │ │ │Gonartrozele secundare debutează precoce, sunt │laborator, cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │ │ │unilaterale şi necesită frecvent intervenţii │plan frontal (genu varum sau valgum unilateral). │ │ │ │chirurgicale. │ │ │ │ │Dintre cauzele cele mai frecvente, în │ │ │ │ │gonartrozele secundare sunt menţionate: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- traumatismele (sechele de fracturi, luxaţii, │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │entorse, leziuni menisc) │Gonartroză secundară unilaterală posttraumatică │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │- tulburări statice: - dezaxarea axei │sau primitivă unilaterală (de tipul artrozei │ │- gimnastică medicală; │ │femuro-tibiale cu solicitările în varus sau │femuro-patelare sau femuro-tibiale incipiente) │ │- măsuri igienico-dietetice pentru │ │valgus (genu valgum varus); │fără limitarea mobilităţii, cu gonartroze │ │evitarea obezităţii; │ │ - dezaxarea aparatului │reactivate remise clinic în 1 - 2 săptămâni. │ │- cură balneară. │ │rotulian (displazii rotuliene, luxaţii şi │ │ │ │ │subluxaţii rotuliene); │Gonartroză secundară posttraumatică sau primitivă│ 30 - 40% │ │ │- o serie de factori generali favorizează │unilaterală (de tipul artrozei femuro-patelare │ │ │ │apariţia artrozei: tulburările endocrine │incipiente) fără limitarea mobilităţii, cu │ │ │ │(insuficienţa ovariană, menopauza); tulburările │deviaţii axiale femuro-tibiale în plan frontal │ │ │ │metabolice (obezitatea); factorii genetici │(genu varum sau valgum bilateral). │ │ │ │(displazii). │ │ │ │ │ │Gonartroze primare sau secundare de tipul │ 40 - 49% │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │artrozei femuro-patelare unilaterale însoţite de │ │ │ │ │laxitate genunchi unilateral (leziuni │ │ │ │4. Manifestări clinice: │degenerative ale ligamentelor colaterale, │ │ │ │- subiective: durerea între puseele inflamatorii│instabilitate laterală mică). │ │ │ │este de tip mecanic (calmate la repaus şi │ │ │ │ │exacerbate la mers, coborâtul şi urcatul │ │ │ │ │scărilor, la genuflexii). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │În puseul acut durerea este de tip inflamator │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │(persistă şi în repaos). │Gonartroze primare sau secundare posttraumatice │ 50 - 60% │prin reducerea efectuării │ │- obiective: - sindrom de instabilitate │unilateral cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │gestualităţii profesionale, a │ │(laterală, anteroposterioară sau rotatorie) prin│plan frontal (genu varum sau valgus) sau dezaxare│ │ortostatismului şi a mersului. │ │laxitatea sau leziunea ligamentelor laterale şi │în plan sagital (genu flexum) cu limitarea │ │- Evitarea suprasolicitării │ │încrucişate, ce însoţeşte frecvent gonartroza, │mobilităţii genunchiului (extensie, flexie) │ │funcţionale, alternarea │ │mărind dificultatea recuperării funcţionale; │decompensată algic. │ │ortostatismului şi mersului cu │ │ - mărirea de volum a genunchiului, │ │ 60 - 70% │perioade frecvente de repaus, │ │poate fi cauzată de inflamaţia sinovială; │Gonartroze primare sau secundare unilateral │ │evitarea mersului de distanţe mari │ │reacţia lichidiană hidartrozică; tendinite şi │decompensate algic şi funcţional cu instabilitate│ │şi mai ales pe teren accidentat; │ │ligamentite; hipertrofia adipoasă; hipertrofia │a genunchiului lateral şi antero-posterior, cu │ │- evitarea urcatului şi coborâtului │ │epifizară (în gonartrozele avansate). │tumefacţia genunchiului în perioadele activate │ │scărilor; │ │ - genunchiul dezaxat, circa 30% din│însoţite sau nu de chist sinovial popliteu (chist│ │- combaterea excesului ponderal; │ │gonartroze sunt secundare unui genu varum sau │Baker), cu dezaxare în plan sagital (genu flexum)│ │- mers cu sprijin în baston; │ │genu valgum. Dezaxaţia sagitală în genu flexum │şi limitarea mobilităţii (extensie, flexie activă│ │- renunţarea la activităţile │ │poate să ţină de o gonartroză avansată, de │şi pasivă). │ │sportive; │ │retracţia ischiogambierilor sau de o gonartroză │ │ │ │ │inflamată. │ │ │ │ │ - limitarea mobilităţii - afectarea│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 - 90% │Gradul II de invaliditate. │ │frecventă a rotulei prin procesul artrozic │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │diminuă forţa cvaricepsului încă de la debutul │Gonartroze bilat. secundare posttraumatice sau │ 70 - 80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gonartrozei (cu extensia incompletă a │primitive avansate cu dezaxare în plan frontal │ │autoservi, de a se autoconduce, de a│ │genunchiului). De asemenea, gonartroza se │(genu varum) cu limitarea mobilităţii genunchilor│ │se orienta spaţial, fără ajutorul │ │însoţeşte de reducerea amplitudinii şi forţei │progresivă (extensia, flexia) decompensate algic │ │altei persoane. │ │rotaţiei axiale a gambei. │şi funcţional, cu pusee inflamatorii active la │ │Necesită intervenţii chirurgicale │ │Gonartrozele evoluate se însoţesc de limitarea │intervale mici. │ │corectoare (osteotomie tibială de │ │flexiei, cu deficit de mers (pentru mersul pe │ │ │corecţie, care restabileşte axa │ │plan orizontal sunt necesare minimum 40 de │Gonartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │mecanică femuro-tibială şi │ │flexie, iar pentru suitul scărilor 80 - 90 de │sindrom de instabilitate a genunchiului laterală │ │distribuţia fiziologică a │ │flexie şi posibilitatea unei extensii stabile şi│externă şi internă; anteroposterioară bilat. cu │ │presiunilor. │ │complete în rectitudinea genunchiului). │dezaxarea în plan frontal şi sagital cu limitarea│ │ │ │B. Semne radiologice: │mobilităţii pasive (flexie - extensie) cu pusee │ │ │ │- articulaţia femuro-patelară este prima care │inflamatorii acute la intervale mici, cu dureri │ │ │ │prezintă modificări radiologice subcondrale (la │de tip mecanic şi inflamator, permanente, cu │ │ │ │nivelul zonelor cu cartilajul ulcerat) şi │agravarea instabilităţii şi reducerea │ │ │ │osteofitoză (în afara zonelor de presiune │perimetrului de mers. │ │ │ │maximă). Radiografia standard nu poate evidenţia│ │ │ │ │decât stadiul artrozic constituit. Radiografia │ │ │ │ │femuro-patelară din incidenţa axială (defileul │ │ │ │ │opac) permite vizualizarea interliniei │ │ │ │ │cartilaginoase şi diagnosticul de debut al │ │ │ │ │procesului artrozic. Defileul standard poate │ │ │ │ │evidenţia şi o luxaţie rotuliană, bascularea │ │ │ │ │rotulei (fără deplasare laterală) sau o │ │ │ │ │displazie femuro-patelară. │ │ │ │ │- articulaţia femuro-tibială, prezintă │ │ │ │ │modificări artrozice ceva mai târziu, pensarea │ │ │ │ │interliniei; osteofitoză marginală; ascuţirea şi│ │ │ │ │hipertrofia spinelor tibiale, osteoscleroza │ │ │ │ │subcondrală. │ │ │ │ │C. Semne biologice: │ │ │ │ │Sunt necesare pentru precizarea unor gonartroze │ │ │ │ │activate sau hidartroze recidivante: │ │ │ │ │- VSH; │ │ │ │ │- studiul lichidului sinovial. │ │ │ │ │Criterii de diagnostic clinic: │ │ │ │ │- dureri de tip mecanic; │ │ │ │ │- semne clinice obiective; │ │ │ │ │- modificări radiologice; │ │ │ │ │- diagnosticul formelor clinice; │ │ │ │ │- examinările biologice, în funcţie de artrozele│ │ │ │ │activate sau hidartrozele recidivante. │ │ │ │ │Ex. de laborator: │ │ │ │ │- Rg. standard de faţă şi profil a genunchiului │ │ │ │ │(inclusiv cu încărcare, deci în ortostatism); │ │ │ │ │- Rg. de profil a genunchiului incidenţa axială │ │ │ │ │la 30, 60, 90 (pentru evidenţierea leziunilor│ │ │ │ │incipiente de gonartroză). │ │ │ │ │- Artroscopia genunchiului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE PICIORULUI cod de boală 635 din │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Artroză MTF a degetului mare (hallux valgus) │ 0 - 10% │Măsuri profilactice: │ │ │unilateral sau bilateral. │ │- evitarea încălţămintei │ │Artrozele piciorului sunt în majoritatea │Bolnavii acuză durere în zona antero-internă a │ │nefiziologice; │ │cazurilor artroze secundare unor traumatisme sau│piciorului de tip mecanic. │ │- tratamentul corect al │ │tulburări statice; zona de elecţie a procesului │ │ │traumatismelor piciorului; │

│degenerativ este artic. MTF halucelui la nivelul│Artroză tarso-metatarsiană (Lisfranc) unilaterală│ 10 - 19% │- talonete pentru picior plat sau │ │ante-piciorului, iar la nivelul tarsului este │sau bilaterală, (leziuni degenerative la nivelul │ │ghete ortopedice; │ │cuplul de torsiune │articulaţiilor cuneometatarsiene, însoţite de │ │ │ │(artic. subastragaliană şi mediotarsiană). │picior plat uni sau bilateral sau picior scobit. │ │ │ │Cauzele artrozelor piciorului sunt: │Bolnavii acuză dureri la mers pe teren accidentat│ │ │ │- traumatisme (fracturi vicios consolidate ale │şi ortostatism prelungit. │ │ │ │calcaneului, ale scafoidului sau MT, entorse │ │ │ │ │subastragaliene sau mediotarsiene. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- tulburări statice: picior scobit, plat, valg. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │talus valgus, talus varus, genu varum, genu │Artroză MTF a degetului mare în faza de hallux │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │valgum, malformaţii congenitale (sinostoze, │rigidus însoţite de sinovită secundară şi de │ │- intervenţii chirurgicale │ │condrodisplazii), sechele poliomielită; │bursită la nivelul exostozei capitometatarsiene │ │corectoare; │ │- artrite cronice: secundare P.R., │bilat. │ │- pantof sau ghete ortopedice; │ │spondilartritei periferice, gutei cronice; │ │ │- evitarea ortostatismului │ │- osteonecroze: (ale astragalului, scafoidului, │Artroză MTF a degetului al II (complicaţie │ 30 - 40% │prelungit, mersul pe teren │ │capului MT al II şi al III); │tardivă a unei osteonecroze capitometatarsiene │ │accidentat; │ │- încălţăminte nefiziologic: care accelerează │(Freiberg - Kohler) unilateral sau bilateral. │ │- cură balneară; │ │procesul degenerativ artrozic şi decompensarea │Bolnavii acuză dureri la dorsiflexia piciorului │ │ │ │funcţională; │la mers. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Artroza cuplului de torsiune (artroză │ 40 - 49% │Gradul 0 de invaliditate. │ │ │subastragaliană şi artroză mediotarsiană) │ │Nu se încadrează în grad de │ │A. Simptome: │unilaterală. │ │invaliditate. │ │1. Subiective: │Bolnavii acuză - dureri faţa dorsală a │ │Recomandări: │ │- durerea de tip mecanic exacerbate la mers şi │piciorului, cu instabilitatea tarsului posterior │ │- ghete ortopedice: intervenţii │ │calmate de repaos, treptat devine permanentă; │cu redoare progresivă şi limitarea mişcărilor de │ │chirurgicale ortopedice; │ │2. Obiective: │eversie şi inversie. │ │- cure balneare postoperatorii; │ │- redoarea articulaţiilor piciorului cu │ │ │ │ │limitarea flexiei dorsale şi plantare; │Artroză secundară a cuplului de torsiune prin │ │ │ │- şchiopătare la mers; │osteonecroză aseptică a capului astragalian sau │ │ │ │- kiperkeratoză la nivelul capului I şi V al │a scafoidului unilateral. │ │ │ │MTI; │Bolnavii acuză dureri submaleolar bilat. şi pe │ │ │ │- duriom pe faţa plantară; │faţa dorsală a piciorului la mers şi ortostatism,│ │ │ │- tulburări statice (picior scobit, picior plat,│cu greutate la mers pe teren accidentat şi │ │ │ │talus valgus, talus varus, etc.). │neregulat prin limitarea mişcărilor de eversie şi│ │ │ │B. Manifestări radiologice: │inversie. │ │ │ │Îngustarea şi neregularităţi ale interliniei │ │ │ │ │articulare; osteofitoză laterală şi dorsală, │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │osteocondensare subcondrală. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │A. Artroza MTF a degetului al doilea, bilaterală,│ 50 - 60% │Recomandări: │ │D. Stare generală bună. │secundară unei osteonecroze capitometatarsiene │ │- schimbarea locului de muncă, fără │ │ │(Freiberg - Kohler); dorsiflexia limitată jenează│ │mers pe teren accidentat şi │ │ │desfăşurarea pasului. │ │neregulat şi ortostatism prelungit; │ │ │ │ │ │ │ │B. Artroza cuplului de torsiune bilaterală, prin │ 60 - 69% │ │ │ │asocierea unei artroze subastragaliene cu o │ │ │ │ │artroză mediotarsiană. Dureri faţa dorsală a │ │ │ │ │piciorului bilat. cu instabilitatea tarsului │ │ │ │ │post. (cu frecvente entorse). │ │ │ │ │Bolnavii prezintă redoare progresivă şi limitarea│ │ │ │ │mişcărilor de eversie şi inversie ceea ce crează │ │ │ │ │dificultăţi la mersul pe teren accidentat şi │ │ │ │ │neregulat. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE MÂINII cod de boală 635 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Artrozele interfalangiene distale (Heberden) cu │ 0 - 10% │invaliditate. │ │Artrozele mâinii au cauze generale endocrine │limitarea minimă sau moderată a mobilităţii, cu │ │ │ │(carenţe de estrogeni, menopauză, acromegalie) │deformarea sau dezaxarea laterală a falangei │ │ │ │metabolice (diabetul, hipercolesterolemia) │distale. │ │ │ │vasculare şi genetice. │ │ │ │ │Artrozele mâinii sunt secundare traumatismelor │Artroze interfalangiene proximale (Bouchard) art.│ 10 - 19% │ │ │sau microtraumatismelor (fracturi intra sau │IFP este lărgită şi îngroşată, nu prin tumefacţia│ │ │ │juxtaarticulară cu lezarea cartilajelor, │ţesuturilor moi ci prin reacţii hipertrofice şi │ │ │ │rupturile sau întinderile aparatului ligamentar │osteofitice ale extremităţii falangelor cu uşoară│ │ │ │(vezi criteriile ap. locomotor). │limitare a mobilităţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Artroze secundare posttraumatice ale degetelor │ 20 - 49% │ │ │ │mâinii unilateral, cu redoare IF şi dezaxări │ │ │ │Semne subiective: - dureri la mobilizarea artic.│(după fracturi art. ale falangelor sau leziuni │ │ │ │degetelor: │ligamentare) │ │ │ │Semne obiective: redori cu limitarea │ │ │ │ │mobilităţii, deformaţii, dezaxări. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 30% │Nu se încadrează în grad de │ │Manifestări radiologice: de artroze. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │ │Rizartroza policelui uni sau bilaterală (artroza │ 30 - 40% │ │ │ │trapezometacarpiană). │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri şi limitarea mobilităţii │ │ │ │ │policelui. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroza erozivă a IF proximale şi distale cu │ 40 - 49% │ │ │ │puseuri inflamatorii, cu deformaţia degetelor şi │ │ │ │ │dezaxări. Radiologic: leziuni erozive şi │ │ │ │ │constructive. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui (artroza │ 50 - 60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │trapezometacarpiană) cu limitarea mobilităţii │ │Recomandări: │ │ │policelui cu deficit de prehensiune prin │ │- intervenţii chirurgicale │ │ │amiotrofia eminenţei tenare şi subluxaţia │ │corectoare (trapezectomie). │ │ │primului MC şi fixarea lui în adducţire şi │ │ │ │ │antepoziţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui bilateral, în faza descrisă │ 60 - 70% │ │ │ │mai sus. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILOZELE - cod de boală 648 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boala după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Cervicalgia cronică-forma clinică cea mai │ 0 - 10% │Recomandări: │ │A. SPONDILOZA CERVICALĂ: (CERVICARTROZA sau │frecventă. │ │- dispensarizare medic de familie şi│ │spondilo-discartroza cervicală) indică prezenţa │Bolnavii acuză dureri cervicale exacerbate de │ │reumatologic Policlinica │ │procesului artrozic degenerativ la nivelul │oboseală fizică şi intelectuală, însoţită uneori │ │teritorială; │ │coloanei cervicale; 60% din persoanele peste 40 │de anchiloză, acufene, tulburări oculare şi │ │- tratament medicamentos în fazele │ │de ani au o acuză cervicală de de cauză │laringo-faringiene, insomnii, stări depresive, │ │acute; │ │degenerativă. │dureri precordiale. │ │- cură balneară; │ │Artroza vertebrală afectează articulaţiile │ │ │ │ │discovertebrale şi art. interapofizară │ │ │ │ │posterioară; aparatul transvers, spinos şi │Cervicalgia acută sau torticolisul acut. │ 10 - 19% │ │ │ligamentar prezintă deasemeni modificări de tip │Cervicalgia acută însoţită de torticolis ce poate│ │ │ │hipertrofic sau calcificări cu repecursiuni │iradia ocular, auricular sau facial. Poate apare │ │ │ │clinice şi funcţional. │posttraumatism, pe fondul unor malformaţii osoase│ │ │ │Osteofitoza difuză (spondiloză) fără răsunet │cervicale, osteoartrite. │ │ │ │radicular şi medular, are ca simptom dominant │Redoarea coloanei cervicale cu înclinarea │ │ │ │durerea şi limitarea mobilităţii coloanei │laterală a capului dureroasă şi blocarea │ │ │ │vertebrale cervicale. │mişcărilor de rotaţie şi lateroflexie. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │Cefaleea cervicală: a. forma occipitală │ │ │ │SPONDILOZEI CERVICALE: │("Nevralgia Arnold") │ │ │ │ │ b. forma occipito-temporo│ │ │ │1 Subiective: │maxilară; │ │ │ │- durerea coloanei cervicale; │ c. forma supraorbitară. │ │ │ │2. Obiective: │ │ │ │ │- ex. obiectiv este în general sărac; │Cefaleea poate fi episodică sau continuă, uşoară │ │ │

│- modificări ale curburii fiziologice a coloanei│sau severă şi este declanşată de poziţiile │ │cervicale; │vicioase şi eforturile fizice. │ │- contractură musculară paravertebrală; │Migrena cervicală - sindrom paroxistic │ │- afectarea mobilităţii segmentare şi globale │caracterizat prin cefalee, greţuri, vărsături, │ │(flexie, extensie, înclinare laterală, rotaţie).│tulburări oculare şi neurovegetative. │ │3. Manifestări radiologice: ex. radiologic este │ │ │principalul mijloc de diagnostic (Rg standard); │Spondiloza cervicală poate iniţia şi întreţine şi│ │- modificarea lordozei cervicale; │apariţia unor artroze la distanţă de exemplu: │ │- pensarea spaţiului discal; │ │ │- reacţia condensată a platoului; │ │ │- osteofitoză peridiscală: │PSH-ul, sindrom umăr - mână, sindromul de │ │- îngustarea spaţiului şi reacţia artrozică ce │retracţie al aponevrozei palmare (M. Dupuytren). │ │poate duce la apariţia de bloc cervical la │Vezi criteriile afecţiunilor reumatismale │ │nivelul apofizelor post. │abarticulare) │ │ │ │ │ │Pentru afectarea radiculară vezi criteriile │ │ │neurologice. │ │ │ │ │B. SPONDILOZA DORSALĂ │ │ │ │ │ │Spondiloza dorsală reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ la nivelul coloanei │ │ │dorsale atât în sectorul disco-somatic cât şi │Dorsalgia cronică. │ │interapofizar. │Bolnavii acuză dureri în segmentul interscapular │ │ │cel mai frecvent; apare la sexul feminin, în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │etapa 30 - 40 ani. │ │Se remarcă sărăcia semnelor subiective şi │Ex. obiectiv: deviaţii în plan frontal sau │ │obiective. │sagital de amplitudine mică, adesea ireductibilă.│ │Ex. radiologic: susţine diagnosticul de │Ex. obiectiv: dureri la palparea coloanei │ │certitudine al spondilozei dorsale. │dorsale. Contractură paravertebrală limitată. │ │- osteofite difuze în special pe segmentul │ │ │T5 - T9; │Dorsalgia acută. │ │- pensarea discului intervertebral şi reacţia │Bolnavii acuză dureri acute cu prezenţa unor │ │condensată a platourilor; │tulburări de statică vertebrală şi dureri la │ │- calcificări ale nucleului; │presiunea spinoaselor T5 - T6 şi T9 - T10. │ │- artroză interapofizară. │ │ │ │Nevralgia intercostală. │ │ │Hiperproducţiile discoosteofitice şi │ │ │interapofizare pot irita nervii intercostali │ │ │generând o simptomatologie de tip nevralgic. │ │ │ │ │C. SPONDILOZA LOMBARĂ (LORDOZA). │ │ │ │ │ │Spondiloza lombară reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ artrozic la nivelul │ │ │coloanei lombare cu afectarea structurilor │Lombalgia cronică - leziune degenerativă a │ │anatomice inervate ale rahisului lombar │fibrocartilajului discal intervertebral cu │ │(ligamente, periost, musculatură, vase sanguine,│fisurarea inelului fibros. │ │rădăcini nervoase, sinoviala articulaţiilor │Bolnavii acuză dureri lombare la efort care │ │intera-pofizare posterioare). │cedează în repaus şi în poziţie de relaxare (în │ │ │cifoză lombară). │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Durerea este însoţită de redoare şi dificultate │ │ │de redresare. │ │A. Simptome: │Obiectiv: contractură musculară paravertebrală cu│ │- subiective: │apofizele spinoase sensibile la percuţie. │ │- durerea lombară variază în funcţie de forma │ │

0 - 20% 0 - 10%

0 - 20% 0 - 10%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Grad 0. │ │Idem - aceleaşi recomandări. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comportamentul igienic şi ergonomic │ │va proteja coloana preîntâmpinând │ │progresia proceselor degenerative şi│ │apariţia puseelor acute. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Recomandări: │ │- cură balneară; │ │- gimnastică medicală; │ │- corectarea poziţiilor vicioase │ │în timpul muncii; │ │evitarea eforturilor fizice, mari, │ │ridicarea de greutăţi, frigul, │ │umezeala, curenţii de aer; │ │- scăderea în greutate (la │ │persoanele obeze); │

│cronică, acută şi sediul afectării; │Lombalgia acută - se produce prin fisurarea │ 10 - 19% │ │ │- obiective: │incomplectă a inelului fibros cu inclavarea │ │ │ │- contractură paravertebrală); │parţială a nucleului pulpos. │ │ │ │- palparea dureroasă a apofizelor spinoase; │Bolnavii acuză durere vie lombară apărută brusc │ │ │ │- blocaj lombar cu scolioză antalgică: │cu contractura musculaturii paravertebrale, │ │ │ │- limitarea mobilităţii coloanei lombare │blocaj lombar şi scolioză lombară. │ │ │ │(flexie, extensie, înclinări spre dr. şi stg.); │ │ │ │ │- dispariţia lordozei fiziologice; │Sindromul trofostatic - post menopauză apare la │ │ │ │Ex. radiologic: rg. standard de faţă şi profil │femei ca urmare a modificărilor tisulare şi │ │ │ │arată osteofitoză difuză, artroză posterioară, │lombare şi se traduce prin relaxarea musculaturii│ │ │ │malformaţii congenitale (spina bifida, anomalii │abdominale şi hiperlordoză, prin artroza │ │ │ │tranziţionale, bloc vertebral) sau scolioză, │interapofizară posterioară, artroză interspinoasă│ │ │ │hiperlordoză. │(sindromul Baastrup). │ │ │ │- Artroza interapofizară: - scleroza osului │Bolnavii acuză dureri lombare. │ │ │ │ subcondral; │La ex. obiectiv: contractură paravertebrală, │ │ │ │ - geode subcondrale; │sacrospinoasă, cifoză dorsală, proiecţia │ │ │ │ - osteofitoză; │anterioară a corpului şi stare de oboseală. │ │ │ │ - pensarea articulară;│ │ │ │ │În stadiile avansate scleroza platourilor │Pentru afectarea radiculară - vezi criteriile │ │ │ │discale, pensare, hernii intraspongioase. │neurologice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE DIFUZE: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A. FIBROMIALGIA (FIBROZITA) - cod de boală │ │ │ │ │654 din lista de 999 coduri de boală după C.I.M.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Fibromialgia este un sindrom caracterizat prin │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │existenţa mai multor zone de dureri profunde │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │(puncte dureroase) prin dureri difuze cu o │Fibromialgia (fibrozita) primară la debut. │ 0 - 10% │invaliditate. │ │durată mai mare de 3 luni şi prin tulburări ale │Bolnavii acuză dureri difuze întinse sau │ │Măsuri profilactice: │ │somnului. │circumscrise la nivelul muşchilor sau │ │- evitarea stărilor de încordare │ │Afectează subiecţii de vârstă tânără, │proeminenţelor osoase însoţite de redoare şi │ │psihică şi a stressului; │ │predominant femei. │senzaţie de oboseală. │ │- relaxare psihică; │ │În patogenia bolii sunt incriminaţi mai mulţi │Durerile şi redoarea sunt accentuate de frig şi │ │ │ │factori: leziunile locale, fenomenele reflexe │oboseală fizică şi psihică şi cedează la căldură │ │ │ │asociate cu durerea cronică de originea │sau masaj şi mai puţin sau deloc la analgezice. │ │ │ │profundă, factorii psihogeni, tulburări de somn,│La ex. obiectiv: durere la palparea unor puncte │ │ │ │perturbarea mecanismelor de modulare a durerii. │trigger "puncte dureroase"; - hiperestezie │ │ │ │ │cutanată şi hiperemia reactivă (ce urmează chiar │ │ │ │ │după o palpare blândă). │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Grad 0. │ │(după H.A. Smythe 1985) │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Fibromialgia (fibrozita) primară cu o durată mai │ │invaliditate. │ │1. Durere difuză, cu o durată mai mare de 3 │mare de 2 - 3 luni. │ │Măsuri profilactice: │ │luni; │Bolnavii prezintă pe lângă durere spontană şi la │ │- evitarea stărilor de încordare │ │2. Zone dureroase caracteristice (cel puţin 12 │palparea la nivelul punctelor dureroase, o stare │ │psihică şi a stresurilor, │ │din cele 14 descrise); │de astenie, fatigabilitate, senzaţie de istovire,│ │relaxarea psihică; │ │3. Hiperestezie cutanată în regiunea scapulară │insomnii, tulburări digestive (colon iritabil), │ │- se recomandă activităţi fizice │ │superioară; │cefalee, anxietate, depresie psihică. │ │ sub formă de plimbări în aer │ │4. Tulburări ale somnului, cu oboseală matinală │Investigaţiile de laborator curente sunt normale │ │ liber, exerciţii fizice, sporturi │ │şi redoare; │atât ex. hematologic şi testele de inflamaţie │ │(atletism). │ │5. Investigaţii de laborator normale (VSH, TGO, │(VSH, proteina C reactivă, fibrinogen, │ │ │ │factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, │electroforeza) cât şi enzimele musculare, EMG, │ │ │ │enzime musculare, radiografii ale articulaţiilor│ex. radiologic al zonelor dureroasă. │ │ │ │sacroiliace). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. SINDROMUL DURERII MIOFASCIALE │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │Sindromul durerii miofasciale - prezenţa │ │ │grad de invaliditate. │ │durerilor şi redorii în musculatura din anumite │Sindromul durerii miofasciale din regiunea │ 0 - 10% │Recomandări: │ │regiuni ale corpului; │cervicală posterioară. │ │- cură balneară; │ │= fibromialgia regională sau localizată. │Bolnavii acuză dureri în punctele dureroase, │ │- gimnastică medicală; │ │Sindromul durerii miofasciale reprezintă o cauză│"Trigger" de tipul "cefaleei tensionale", sau │ │- evitarea eforturilor fizice │

│ │Recomandări: │ │. Umăr pseudoparalitic unilateral .umăr blocat bilateral. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │declanşarea durerii de un traumatism sau o │ │sindroame talamice) precum şi unele afecţiuni │solicitare excesivă. umărului . │ │sunt negative.60 ani . │ │ │Bolnavii acuză dureri în umăr şi reducerea │ │ │mobilităţii active. │ │ │La debut rg. │ │ │Impotenţă funcţională completă. burse) şi în unele │capului (abducţie pasivă la 90 şi rotaţie │ │cazuri capsula articulară. abducţia la 90 este │ │ │imposibilă bilateral. │rezultatul depunerii de calciu la nivelul │ │Testarea mobilităţii umărului anteducţia. fiind depistată întâmplător la ex. │ │ │ │Grad 0. curenţii de aer. dificultate la │ │efectuarea unor gesturi cotidiene: │ │îmbrăcatul. │ │Din punct de vedere etiopatogenic la nivelul │La ex.determinat │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │ │. │ │Bolnavul prezintă. umărului este normală. abducţia. │ │regiunea lombară inferioară. umezeala. rotaţia internă│În faza acută bolnavii acuză dureri de mare │ │şi externă sunt limitate până la blocarea lor în│intensitate ce apar brusc. expuneri la frig │sau rg.M.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor totală bilateral. │ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │etc. │ │ │Durerea cedează treptat dar mobilitatea │ │ │articulaţiei scapulohumerale este total abolită. ridicarea de greutăţi. La ex. │ │ │Bolnavul acuză dureri moderate ale umărului. după mai │ │ │multe luni de imobilizare a articulaţiei se │ │ │evidenţiază osteoporoza la nivelul capului │ │ │humeral şi o diminuare a spaţiului articular.│ │ │radiologic al umărului. │ │ │Rg. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │ │tulburări de statică.C. osteofite pe marginea │ │determinate de traumatisme. tuberculoză pulmonară │nopţii. Bolnavii acuză durere cu│ │clinic.cod boală 658 │Sindromul de "împingere" unilateral . │ │frigul. PERIARTRITA COXOFEMURALĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Periartrita coxofemurală este mai rar │Sindromul tensorului "fasciel lata" (şoldul în │ │diagnosticată. │mic efort. │ │ │Bolnavii acuză dureri artic. scapulohumerală cu │ │ │redoare şi limitarea accentuată a mobilităţii │ │ │umărului bilateral până la abolirea completă a │ │ │mobilităţii (în special abducţia şi rotaţia │ │ │ext. │ │ │rotunde sau ovalare la nivelul tendonului │ │ │supraspinosului.49% 50 . acuză │ │ │dureri umeri bilateral.diminuarea spaţiului dintre capul │ │ │humeral şi acromion + modificările descrise │ │ │anterior.tratamente medicamentoase │ │antiinflamatoare steroide şi │ │nesteroide urmate de reeducare │ │funcţională. primitiv sau secundar. umărului poate evidenţia │ │nivelul tendoanelor.eroziuni. │ │Recomandări: │ │. │ │ │Bolnavii nu pot ridica braţul lateral. redoare şi │debut insidios.schimbarea locului de muncă în │ │profesiile unde sunt solicitate │ │membrele superioare (ridicarea lor │ │deasupra capului). cu │ │ │exacerbări nocturne însoţite de redoare. se agravează noaptea în somn sau la │ │diverse grade. │de o suferinţă a tendonului supraspinosului care │ │ │este prins între marea tuberozitate a humerusului│ │Periartrita scapulohumerală este un sindrom │şi arcul coracoacromial. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │ │ │ │ │Capsulită retractilă denumită şi umăr blocat │ │ │unilateral substratul anatomic al acestei forme │ │ │este reprezentat de o inflamaţie cronică a │ │ │capsulei glenohumerale cu evoluţie spre fibroză │ │ │(capsulită retractilă).N. mobilitatea activă este │ │ │dispărută la nivelul umărului. │ │ │ │ │B. hipotrofia musculaturii. şi ale │supraspinosului") unilateral. boala Parkinson. umărului normală la tineri. │ │Recomandări: │ │. spontan sau după un │ │fazele acute. caracterizat prin durere.70% 70 . Un rol important în accentuarea proceselor │ │ │de uzură şi în apariţia inflamaţiei îl au │Tendinita degenerativă ("sindromul │ │factorii nervoşi (afecţiuni ale S. │ │ │osteoscleroză) ruptura manşetei rotatorilor │Tendinita calcifiantă şi bursita unilaterală │ │(apropierea de acromion a capului humeral). │ │ │pseudochisturi şi osteotite la nivelul marii │ │ │tuberozităţi. │ │retroducţia. dezbrăcatul unor haine.60% 60 . obiectiv o uşoară limitare a flexiei şi │ │structurilor umărului şi în primul rând la │rotaţiei interne.I. │internă). │Bolnavii pot fi asimptomatici multă vreme până la│ │traumatisme cerebrale.accidente vasculare cerebrale. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. scleroza marii tuberozităţi│ │a cărui accelerare şi agravare pot fi │a capului humeral. │dureri în zona lombofesieră cu tulburări ale │ │localizată mai ales în regiunea cefei şi în │somnului şi stare de oboseală.90% 70 . PERIARTRITA SCAPULOHUMERALĂ . poate fi normală. │ │artroză glenohumerală (osteofitoză. pieptănatul etc. mobilitatea pasivă nu este │ │ │afectată (ridicarea la verticală a braţului este │ │ │imposibilă). Capsulita retractilă . │ │ │Semnul "căderii braţului" pozitiv. │ │S. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. fără ca mobilitatea │ │ │pasivă să fie afectată. radiologic │ │Ex. │ │Recomandări: │ │.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor parţial în urma unor │ │ │traumatisme sau solicitări mari sau datorită │ │ │tulburărilor trofice ale tendoanelor prin │ │ │leziuni degenerative la care se adaugă │ │ │diminuarea vascularizaţiei.20% 0 . │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │ │A.reeducare funcţională intensă după│ │tratamente medicamentoase. şi la persoanele │ │ │între 50 . │Bolnavul acuză dureri datorită coexistenţei unei │ 0 . │ │ │Ex. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │tendoanelor umărului. obiectiv limitarea mişcărilor │ │apicală) │umărului mai ales a abducţiei. microtraumatisme (în│anterioară şi pe faţa inferioară a acromionului │ │special de ordin profesional). BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE LOCALIZATE: │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │A. suprasolicitări. slăbiciune musculară şi │ │ │spasm muscular. │ │cunoscută. radiologic evidenţiază depozite calcice. │ │ │În forma cronică a tendinitei calcifiante │ │ │bolnavii acuză dureri moderate sau pot fi │ │ │asimptomatici. │ │ │Rg.70% 50 .80% 0 . membrul toracic │ │ │imobil în adducţie. │ │ │Artrografia umărului pune diagnosticul de │ │ │certitudine în umărul pseudoparalitic. │ │ │ │ │ │2. │ │ │microtraumatismele repetate. scleroză. cu creştere gradată accentuată de│ │impotenţă funcţională a umărului asociate în │eforturi. .20% 20 . │ │ │Cauzele etiologice ale sindromului durerii │ │ │miofasciale sunt: traumatismele. standard a umărului: tendinită calcifiantă. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. care interesează ţesuturile │Durerea apare la mobilizarea braţului deasupra │ │periarticulare (tendoane. hematolgic şi testele de inflamaţie acută │poate fi normal sau se pot evidenţia chisturi.│ │îmbrăcatul. obiectiv: reducerea importantă a mobilităţii │ │ │active a braţelor bilateral. Ex. │osteoscleroză sau osteofite la nivelul marii │ │Rg. │tuberozităţi sau al capului humeral. de a se autoconduce. dar şi │ │executarea unor profesii. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │altei persoane. Rg. în special în timpul │ │infarct miocardic.). │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%.schimbarea locului de muncă în │ │munci care nu solicită ridicarea │ │membrelor superioare deasupra │ │capului.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi.evitarea microtraumatismelor pe │ . ara loc un proces de uzură │prezenţa de chisturi. adducţia. │ │Recomandări: │ │. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALă ACCENTUATĂ: │ │ │ │ │ │Umăr pseudoparalitic bilateral . │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │ │Ex. iar mobilitatea │ │ │pasivă imposibilă.intervenţii chirurgicale │ │corectoare urmate de reeducare │ │funcţională intensivă. │Durerea este vie în umăr. │ │ │ │ │ │B. │ │patologice. │ │etc. determinate de procese │schimbări de poziţie. │ │ │evolutiv duce la limitarea progresivă a │ │ │mişcărilor.20% │mari.N. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Bolnavul prezintă dificultate în │ │efectuarea unor gesturi cotidiene . fiind mai rară şi mai puţin │"resort").│frecventă de durere musculosche-letală. │ │ │Obiectiv: braţul căzut. │ │ale organelor intratoracice (angina pectorală.

la ex. formă severă. cu│ │ │edem dur. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. Extremitatea (de obicei mâna) │ │ │prezintă o sensibilitate (hiperpatie) a │ │ │tegumentelor.picior bilateral. │ │EKG . │Modificările trofice accentuate ireversibile. sclerodactilia postinfarct.v. │ │celui subperiostal şi intracortical cât şi a │ │ │celui subcondral şi marginal în acest din urmă │ │ │caz realizând forma "erozivă" a afectării │ │ │osoase. ridicarea de │ │greutăţi. modificări ale unghiilor. solicitările prelungite. │evoluţie. │localizări diverse în stadiul I de evolutivitate │ │Nume sinonime pentru Distrofia simpatică reflexă│formă moderată.traumatismele la │Bolnavii acuză dureri. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. tegumente reci şi│DSR localizat la umăr (umăr blocat.80% 80 .normal. │ │hiperuricemia. │ │Ex. II de │ │calde şi eritematoase (prin vasodilataţie).6 luni de tratament consecutiv nu rămân │ │.49% 50 . În acest stadiu ex. edem. osteodistrofia │retractilă). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │DSR este legat de o hiperactivitate a sistemului│ │ │nervos simpatic şi apare pe un fond de tulburări│DSR a membrului toracic sau pelvin unilateral cu │ │neurovegetative. │După 3 . rugbi şi la vânători. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . fără eforturi. │ │ │Radiografia arată prezenţa calcificărilor. în forme uşoare post traumatice. │ │ │Stadiul 2: Durerea scade treptat în intensitate. │ │interesând membrele mai ales cele superioare. când │Sindrom bipolar genunchi .│Simptomatologia se datorează leziunilor │bursite trohanteriene.40% 20 . modificări de secreţie │ │.tratamentul corect al bolilor ce │ │pot produce DSR. │DSR genunchi . │ │îngroşarea aponevrozei palmare. │ │ │tendoanele adductorilor).schimbarea locului de muncă pentru│ │o perioadă. hipertricoză sau │dur. Încă în │ │ │acest stadiu pot apărea unele modificări trofice│ │ │ale pielii şi fanerelor.afecţiuni cardio-vasculare. │ │Investigaţii de laborator: │Bursita ileopectineală şi tendinita psoasului │ │Ex. Prezenţa primelor 3 criterii │Diminuarea mobilităţii la nivelul segmentelor │ │pune diagnosticul de DSR probabilă. Stadiul 1 durează 3 . cu pielea subţiată. capsulită │ │palide (prin vasoconstricţie) sau tegumente │retractilă) sau sindrom umăr . mişcările │ │ │articulare sunt limitate. │ │Recomandări: │ │. │ │vasomotorie: fenomene Raynaud. osteoporoza │umăr . │ │tulburări vasomotorii şi tulburări trofice. III de evolutivitate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. frigul. frigul.boli pulmonare etc.│de periartrită coxofemurală. │şi la nivelul plicii inghinale. │ │Factorii etiologici ai DSR: . durere la presiune. sticloasă. obezitate. │sechele. │ │ │arată o hipercaptare a radiotrasorului în zona │ │ │afectată. │termice.20% 20 . │ │ │ │ │C. │ │pentru diagnostic în stadiul incipient. │ │ori nu godeu. rotaţie │ │ │ext. │La nivelul piciorului. │ │radiografia nu arată modificări patologice.) │ │ │Periartrita coxofemurală acută. atrofia Sudeck. │ │Scintigrafia osoasă este o explorare utilă │Sindrom bipolar umăr . a şoldului.│ │ │tulburările trofice devin tot mai pronunţate. │ │Termografia arată o creştere a temperaturii │ │ │locale (în stadiul incipient) sau scăderea │ │ │acesteia (în formele evoluate). caracterizat prin dureri. │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Distrofia simpatică reflexă (DSR) este un │DSR a membrului superior localizat la umăr sau │ │sindrom clinic. sindromul umăr . │DSR la nivelul mb. bursa iliopectineală) şi │aflându-se în adducţie şi extensie. │Radiologic nu sunt modificări. genunchilor (forme │ │distrofia reflexă. │ │Aceleaşi recomandări. cu aspect de │III de evoluţie. │ │Ecografia şi ecotomografia pot identifica │Bolnavii acuză dureri pe faţa ext. │ │posttraumatică.6 luni. durere într-o extremitate. formă severă cu localizări │ │"sticlă" al osului afectat. obiectiv modificări│ │nivelul membrelor (fracturi. │mână. coapsa │ │marelui trohanter. │ │hiperhidroză.90% 70 . hematologic şi VSH sunt normale. atât a│gambe bilateral. în unele cazuri apar │ │ │anchiloze (prin modificări fibroase ale │ │ │ţesuturilor periarticulare). │ │Aceleaşi recomandări. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%.│ │ │ireversibile. cruste.70% 70 . │ │accentuată şi difuză.mână. │ │neurologice: (hemiplegii) sau cardiovasculare │ │ │(infarct miocardic).p. cu edem care lasă │unilateral. de culoare. algoneurodistrofia etc. al evoluţiei) cu localizări diverse. la forma acută VSH │iliac.tratament într-o clinică de │ │recuperare. omogenă. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │Radiografia zonei afectate arată o osteoporoză │ │ │"pătată". II de evoluţie │ │3. │Radiologic . iar prezenţa│afectate cu 50% din valorile fiziologice.mână bilateral. sau│ │de resorbţia neregulată a ţesutului osos. │ │ │ │ │ │Grad 0. │Bolnavul are dureri de intensitate mică. Pielea este iniţial caldă. umezeala. de a se │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │persoane. dar cu timpul devine rece.30% 30 . DISTROFIA SIMPATICĂ REFLEXĂ. fracturi. de profil şi în incidenţă │Ex. friabile. │ │ │ │ │ 20 . │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Pielea. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │microtraumatismele. în special al burselor (bursa │(pocnitură) la o flexie a şoldului. radiologic nu │ │ │relevează modificări patologice ale oaselor. II │ │2. │Bolnavul acuză dureri difuze umăr sau mână fără │ │Cauze principale: traumatismele. cu tegumente subţiate sticloase cu unghii │ │lipsa părului. │entorse. tumefierea extremităţilor. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │(după Kozin): │ │ │1. │ │criteriilor 2 şi 3 la cel de DSR posibilă. │ │ │Periartrita coxofemurală subacută şi cronică. sau sindrom │ │Sudeck. şoldului de faţă.picior) şold etc. Testele de inflamaţie sunt │ │ │pozitive.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoconduce. │ │ │Stadiul 3: Modificările trofice sunt accentuate. uscată. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │(DSR): reumatismul neurotrofic al membrului │La nivelul umărului (umăr blocat. │ │crescut şi hiper alfa 2-globulinemie. simptome sau semne de instabilitate │(d. obezitatea. Stadiul │ │ │II dureroasă 3-6 luni. │diverse.40% 0 . hiperuricemia. la nivelul mâinii. umedă şi │ │ │cianotică. │Radiologic: atrofia osoasă difuză. │ │ │roşie. în lipsa bursitei bolnavul│ │degenerative şi inflamatorii ale ţesuturilor moi│nu are dureri şi poate reproduce un zgomot │ │periarticulare. capsulită │ │superior. │ │ │Bolnavii au dureri discrete sau moderate cu │ │ │limitarea anumitor mişcări (abducţie.60% 60 . tendoanele flexorilor se│ │ │retractă (apar contracturi).mână st. III bilateral sau şolduri bilat. │fragile. Atrofia osoasă │ │ │devine difuză şi marcată. │Bolnavii acuză dureri pe faţa internă a şoldului │ │expunerile la frig. Examenul │ │ │radiologic arată osteoporoză parcelară │ │ │("pătată") care devine tot mai difuză. toracic sau pelvin bilateral în st. impotenţă funcţională │ │ │şi stare febrilă. toracic sau pelvin unilateral st. │ │.90% │şold. cu păr │ │ │puţin şi unghii fragile. │DSR la m. edem şi spasm │ │ │muscular.mână. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │Un rol important în producerea periartritei │ │ │coxofemurale îl au traumatismele. toracic sau pelvin unilateral │ │Investigaţii de laborator: │în st. │lateral pe partea bolnavă. │ │hipercolesterolemia.picior st. afecţiunile │deficienţă funcţională. autoservi. │ │. │ │Recomandări: │ │. │ │. ţesutul subcutanat şi │ │ │muşchii sunt atrofiaţi.70% 50 .tratamentul corect al │ │traumatismelor şi reeducarea │ │funcţională corectă. │Bursita adductorilor este frecventă la sportivii │ │ │care practică fotbal. │ │ortostatism prelungit. luxaţii etc). │ │Rg. obiectiv dureri la palpare în regiunea │ │oblică pune în evidenţă una sau mai multe │inghinală prin hiperextensia şoldului. │ │calcificări periarticulare a căror topografie │Bursita trohanteriană . biologice sunt normale. │ │periferic.osteoporoză pătată care devine tot │ │Prezenţa celor 4 criterii permite diagnosticul │mai difuză.cea mai frecventă cauză │ │mergeau pe conturul extern al marelui trohanter. modificări distrofice ale tegumentelor şi │tulburări de trofice devin pronunţate cu edem │ │fanerelor: atrofie.afecţiuni ale sistemului nervos central şi │sudorală. luxaţii. │Bursita adductorilor. Acest aspect pătat poate fi determinat│DSR mână st. În fazele avansate osteoporoza este │DSR la mb. │ │tendoanelor (tendonul psoasului iliac. │ │de DSR definită. la│ │procesele patologice ale tendoanelor şi mai ales│urcatul şi coborâtul scărilor şi la decubit │ │ale burselor. │ │4. │ │ │În evoluţia DSR se descriu 3 stadii: │ │ │ │ │ │Stadiul 1. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │Bolnavul acuză dureri în regiunea inghinală. │bipolare genunchi . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. dar│ │ │scintigrafia osoasă cu pirofosfat de techneţiu. │ │ │Bolnavii acuză dureri vii.

│ │ │ │retracţia aponevrozei palmare. cu │ │. │ │ │ │conjunctiv fie regională.. cu redoare în flexum a degetelor │ │invalidului de a se autoservi. fiind │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . Dupuytren vilat. Dupuytren bilaterală asociată cu Boala │ 80 . │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M. │ │ │ │ │traumatismele sau unele boli preexistente sau │M. cacosmie etc. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă │ 70 . │ │diateza Dupuytren. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA DUPUYTREN cod de boală 660 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . Nu se încadrează în │ │ │ │ │grad de invaliditate. cu posibilitatea │ │ │retractilă.80% │total. │(cel mai des). │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . fracturi de bază de craniu. nereductibilă. cu │ │a se autoconduce.). de a│ │ │fibroză retractilă cu redoare în flexum a │ │se orienta spaţial.30% │ │ │B.IV cu redoarea lor în flexie.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │asociată cu M. cu │ │ │ │ │picior boltit bilateral. │ │990 coduri de boală după CIM.) constă în îngroşarea şi │ │ │ │ │retracţia aponevrozei plantare. │ │ │nereductibilă.│D.90% │Grad II de invaliditate. │ │piciorului. care apar în diverse afecţiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului. │şi limitarea accentuată a extensiei degetelor │ │ │ │ │III . tabagism etc.IV .V bilaterală. poate fi unilaterală sau bilaterală. alergii ale căilor respiratorii. diabet zaharat. Nu se încadrează în │ │echivalentul bolii Dupuytren la nivelul │ │ │grad de invaliditate. de │ │ │II . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │M. de a se │ │ │fixarea policelui în flexie. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă cu │ │Recomandări: │ │ │picior boltit bilateral. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. Nu se încadrează în grad de │ │corpilor cavernoşi (boala Peyronie) formând │ │ │invaliditate. │B. Dupuytren unilaterală în faza de fibroză │ 50 .60% │50%. │ │ │ │ │Păstrarea mobilităţii policelui şi al degetului │ │ │ │ │II permit prehensiunea şi menţinerea unei │ │ │ │ │capacităţi funcţionale satisfăcătoare pentru │ │ │ │ │majoritatea bolnavilor. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. Ledderhose în faza de debut cu îngroşarea │ │ │ │ │nodulară a aponevrozei plantare unilateral pe │ │ │ │ │marginea internă a piciorului. hiperosmie.70% │Grad III de invaliditate. │M. │ │ │ │ │. BOALA LEDDERHOSE. │ │ │de port încălţăminte. cu greutate la mers şi │ │. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M. cu fixarea policelui în flexie. intoxicaţii exogene (alcool. │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────────┘ AFECŢIUNI NEUROLOGICE INCAPACITĂŢI ADAPTATIVE ÎN BOLILE NEUROLOGICE (ANEXA 1) NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie. poate să fie │ │ │ │Ea poate fi considerată o afecţiune a ţesutului │unilaterală sau bilaterală.20% │Grad 0.tratamente chirurgicale corectoare│ │ │ │ │urmate de reeducare funcţională │ │ │ │ │intensivă.D.49% │ │ │ │de redoare în flexie a degetelor IV . │ │ │ │ │mersul pe teren accidentat.III .IV .V unilateral.intervenţii chirurgicale │ │ │fixare în flexie a policelui.încălţăminte ortopedică.III . │ │ │B.49% │Grad 0. │ 50 . │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. cu greutate la mers şi │ │ │ │ │de port încălţăminte. diverse afecţiuni psihice.L.40% │Grad 0. de a se autoconduce. │ │.90% │Grad II de invaliditate. nereductibilă. Dupuytren unilaterală sau bilaterală în faza │ 40 . Dupuytren în faza de aderare a aponevrozei │ 30 .încălţăminte ortopedică │ │ │ │ │corespunzător. în faza de │ │autoservi. │ │altei persoane.III .) constă în îngroşarea şi │noduli rotunzi sau ovoizi în regiunea palmară. Tulburările de miros vor fi .V bilaterală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . fără ajutorul │ │ │degetelor II . afecţiuni endocrine.IV . │ │.│ │ │B. migrene. sindrom de hipertensiune intracraniană. având ca │degetelor III . │ │ │ │ │ │ │ │ │E.40% │ │ │asociate (artrozele cervicale şi distrofia │palmare de tegumente supraiacente şi subiacente │ │ │ │simpatică reflexă a membrului superior). │ │ │ │ │Boala Ledderhose (D. BOALA DUPUYTREN. care determină o │de-a lungul tendonului flexorului degetului IV │ │ │ │fixare în flexie a unuia sau mai multe degete. │ │ │retractilă cu redoare în flexum a degetelor │ │Recomandări: │ │ │II . │ │ │ │ │. droguri. Dupuytren bilaterală în faza de fibroză │ 70 . mersul pe teren │ │ │ │ │accidentat. Dupuytren în faza de noduli în regiunea │ 20 . │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │ │ │ │factori etiologici predispoziţia genetică. │ │Boala Dupuytren (B. hiposmie. │ │ │Boala Ledderhose în faza de îngroşare nodulară a │ │Recomandări: │ │ │aponevrozei plantare bilateral.evitarea ortostatismul prelungit. epilepsii.70% │Grad III de invaliditate. în faza evolutivă. │ │corectoare urmate de reeducare │ │ │ │ │funcţională intensivă. tumori orbito-frontale.IV . noduli nedureroşi. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE.V şi │ │ │ │ │afectarea degetului III.D.V bilaterală. │palmară însoţită de o limitare a extensiei │ │ │ │Afectează frecvent sexul masculin. fie mai întinsă.evitarea ortostatismului │ │ │ │ │prelungit.20% │Grad 0. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │ │ │ │putând coexista cu leziuni analoge ale │ │ │ │ │aponevrozei plantare (boala Ledderhose) sau ale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Boala Dupuytren în faza de debut sub forma de │ │invaliditate.90% │ │ │ │Ledderhose bilaterală. │ │ │M.

 scotoamele îngustări concentrice apar în nevritele optice retrobulbare de diferite etiologii (scleroză multiplă. De regulă.  hemianopsiile bilaterale în special cele homonime temporale cu agnozie în sine conduc la deficienţă accentuată cu incapacitate mai mare de 70% şi pot fi încadrate în gradul II (doi) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie. bitemporale sau binazale. neurologice şi somatice şi vor fi tratate în principal în capitolul "afecţiuni oftalmologice" în special în ceea ce priveşte modificările polului anterior. Perechea V (nervul trigemen) Nervul trigemen are două componente: senzitivă şi motorie:  nevralgie de trigemen este esenţială şi secundară (se întâlneşte în special în tumori craniene cu sindroame de nervi cranieni combinate. pot fi centrale şi periferice . accidente vasculare de trunchi cerebral (sindroamele alterne). scleroza multiplă etc. scleroză multiplă. tumori cerebrale cu sindroame de nervi cranieni complexe. modificări retiniene etc. conduc la o deficienţă medie cu o incapacitate adaptativă de 50-69% şi pot fi încadrate în gradul III (trei) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie.  pareza unilaterală parţială cu ptoză palpebrală parţială poate avea o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-30%.  pareza bilaterală completă sau incompletă este foarte rară.cuantificate în special în capitolul O. Perechea II (nervul optic) Afecţiunile nervului optic apar în cadrul la diverse entităţi nozologice. Perechea III (nervul oculomotor comun) Modificările aduse de afecţiunile acestuia pot apărea în majoritatea afecţiunilor neurologice dar în special se întâlnesc în procese expansive intracraniene. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. nu se încadrează în grad de invaliditate.nu se încadrează în grad de invaliditate.  hemianopsiile bilaterale în sine fără agnozii. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. diabet zaharat. luând în considerare reversibilitatea fenomenelor.  cvadreananopsiile în diverse combinaţii în funcţie de lateralitatea şi tulburări de cunoaştere se supun aceloraşi criterii de mai sus. incapacitate 10-20% . beneficiază de o deficienţă accentuată sau gravă. tulburările de miros nu duc la deficienţe funcţionale. tumorile de unghi cerebelos neurinomul de acustic.L. nevralgia de trigemen esenţială deci la care nu s-a stabilit etiopatogenia va fi apreciată din punct de vedere al expertizei medicale după epuizarea tuturor . intoxicaţie exogenă procese expansive intracraniene).. incapacitate 75-100% încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate. nevrite optice etc. Perechea IV (nervul patetic) Se întâlneşte mai rar şi de obicei în aceleaşi afecţiuni cu cele descrise mai sus. intoxicaţii exogene etc. În sine.. acuităţi vizuale.R. Deşi se întâlnesc şi în patologia neurologică pură scotoamele şi îngustările concentrice ale câmpului vizual vor fi tratate din punct de vedere al incapacităţii adaptative la capitolul "oftalmologie". Modificările câmpului vizual sunt: scotoame îngustări concentrice ale câmpului vizual.  pareza de oculomotor comun unilaterală cu ptoză palpebrală şi strabism ce poate avea în sine o deficienţă uşoară cu o incapacitatea 20-49% şi nu se încadrează în grad de invaliditate. hemianopsii. incapacitatea adaptativă între 0-20% .nu se încadrează în grad de invaliditate. este unilaterală şi dacă se însoţeşte de diplopie poate conduce la o deficienţă uşoară. se manifestă prin ptoză palpebrală totală sau incompletă şi laterodeviaţie a globului ocular. Din punct de vedere neurologic ne vom ocupa de modificările de câmp vizual şi modificările de fund de ochi.îngustări concentrice ale câmpului vizual apar în special în glaucoame.  hemianopsiile pot fi heteronime şi homonime.

Dacă nevralgia de trigemen esenţială sau secundară se însoţeşte de alte leziuni ale nervului trigemen (leziuni ale corneei. sensibilităţii şi masticaţiei poate beneficia de o deficienţă uşoară cu incapacitate 10-30% şi nu se încadrează în grad de invaliditate fiind de obicei reversibilă. rotator.vestibular) Leziunile nervului acustic şi încadrarea tulburărilor lui în criteriile de expertiză se vor face la capitolul "afecţiuni O. de poziţie etc.. cu incapacitate 20-69% fiind încadrabile şi în gradul III (trei) de invaliditate atunci când este vorba despre ataxii marii cu . beneficiază de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-50%.  parezele faciale tip central însoţesc de regulă diverse entităţi neurologice cu leziune dominantă în polul frontal şi fac parte din tabloul clinic al polului respectiv. afectează grav masticaţia. cel mai frecvent întâlninduse în poliradiculonevrite cu evoluţie ascendentă. laterodeviaţii şi în sine conduc la deficienţe uşoare sau medii."  componenta vestibulară are două manifestări: sindromul vestibular central şi sindromul vestibular periferic. se întâlneşte în special în scleroza multiplă. incapacitate peste 70% şi poate fi încadrată în gradul II (doi) de invaliditate. În funcţie de etiologie se poate încadra în gradul III sau II. afectările nervului oculomotor extern se regăsesc în majoritatea tablourilor clinice descrise la nivelul perechilor 3 şi 4 de nervi oculomotori. Perechea VII (nervul facial) Leziunile nervului facial se însoţesc în majoritatea entităţilor descrise mai sus. fiind încadrabilă în gradul II (doi) de invaliditate.  pareza facială periferică bilaterală este o entitate foarte rară. de obicei evoluează fără o etiopatogenie clară. nu se încadrează în grad de invaliditate (precizare doar: în sine. nistagmus.) ea poate beneficia de o deficienţă în sine accentuată cu o incapacitate peste 70%. slăbirii ale rezistenţei imunitare în special şi mai nou infecţii cu HIV etc. nestistematizat.  pareza unilaterală totală sau parţială de nerv oculomotor extern nu conduce la deficienţă dar poate beneficia de incapacitate 10-20%. intoxicaţii exogene.  pareza facială tip periferic unilaterală în funcţie de afectarea gustului în cele 2/3 anterioare ale limbii. nu se încadrează în grad de invaliditate. Perechea VIII (nervul acustico . sindroamele vestibulare se manifestă prin vertij sistematizat. În funcţie de profesie şi etiologie se poate încadra în gradul II. când nu se însoţeşte de alte semne şi sindroame neurologice).  pareza facială unilaterală cu lagoftalmie ireductibilă şi deci subsegvent leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive şi ireversibile pot beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitate între 49-69% şi poate fi incadrabilă în gradul III (trei) de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranşează deficienţa). deglutiţia. poate beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitatea 50-69% şi poate fi încadrată în gradul III (trei) de invaliditate. pareza facială poate fi esenţială ("afrigore"). poate beneficia în sine de o deficienţă accentuată. vorbirea şi conduce la leziuni grave ale globilor oculari dând un prognostic rezervat afecţiunii pe care o reprezintă. tumori de bază de craniu. se poate întâlni foarte rar în infecţiile cu pneumocycistis carinnii.L.R. dificultăţi de masticaţie care afectează ramul motor al trigemenului etc. Perechea VI (nervul oculomotor extern) Din punct de vedere etiologic. în sine nu conduc la deficienţe. ataxie.  pareza bilaterală de nerv VI este foarte rară. proba Romberg pozitivă. în sine. De obicei acest tip de pareză apare rareori izolat şi rareori într-un singur episod ea este de cele mai multe ori recidivantă iar diagnosticul etiopatogenic este incert.metodelor de tratament medicamentos şi/sau chirurgical în urma cărora nu s-au constatat ameliorări esenţiale chiar sub continuarea tratamentului medicamentos după intervenţie chirurgicală asupra nucleului nervului trigemen. având în vedere că ea este aproape întotdeauna reversibilă în totalitate.

se pot întâlni în sindroame alterno de trunchi cerebral (ex.  Deficit motor total al unui membru superior ce împiedică activitatea zilnică. Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul afecţiuni O. este responsabil de tulburările de respiraţie care apar în sindroamele complexe de nervi cranieni şi afectează cu precădere muşchii diafragmului reglând mişcările respiratorii şi implicit de deglutiţie şi fonaţie. nu se încadrează în grad de invaliditate. fiind încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate. cu incapacitate 85-100%.  Deficit motor la un membru superior care afectează minim motilitatea.  Nevralgia de nerv glosofaringian este foarte rară şi însoţeşte uneori celelalte manifestări din partea acestui nerv. Perechea X (nervul vag) Nervul vag nu dă tulburări specifice unei anumite boli neurologice.R. gradul II (doi) de invaliditate.prezentată la începutul capitolului "Afecţiuni neurologice" este│ │doar un ghid de orientare în stabilirea incapacităţii adaptative. încadrabil în gradul III sau II (partea dreaptă) de invaliditate. deglutiţie şi fonaţie poate beneficia de o deficienţă medie sau accentuată.  Deficit motor la un membru superior ce afectează motilitatea în special dar şi prehensiunea . ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Anexa 1 . în final. Perechea XII (nervul hipoglos) Tulburările de motilitate din paraliziile de hipoglos unilaterale se pot încadra în gradul III de invaliditate. deglutiţie şi fonaţie.imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii şi mersului (astazoabazie). sindrom Wallemberg). autoservirea şi activitatea profesională sau deficit motor bilateral moderat incapacitate 70-90%. incapacitate 0-30%. Perechea XI (nervul spinal) Cel mai frecvent disfuncţia sa conduce la torticolis. cu o incapacitate între 50-85% şi încadrare în gradul III (trei) sau II (doi) de invaliditate în funcţie de gravitatea tulburărilor de deglutiţie.incapacitate 0-20%.incapacitate 49-69%.  Pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticaţie. a│ │gradului de invaliditate. stabilirea incapacităţii │ │adaptative (respectiv.L. Torticolisul de cauză centrală este mai frecvent şi se poate încadra în gradul II sau III. putându-se încadra în gradul III sau chiar II de invaliditate. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE MANIPULAŢIE  Deficit motor minim la un membru superior care nu afectează prehensiunea. Perechea IX (nervul glosofaringian) Răspunde parţial de masticaţie. cu o incapacitate între 30-69% sau peste 70%. torticolis în formele evolutive de lungă durată în care nu au fost depistaţi alţi factori: psihici sau extrapiramidali poate beneficia de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 0-38% şi nu se încadrează în grad de invaliditate sau în formele grave în care au fost epuizate toate modalităţile de tratament medicamentos şi chirurgical poate beneficia de o deficienţă medie sau chiar accentuată. Paraliziile bilaterale de hipoglos se pot încadra în gradul II de invaliditate. se încadrează în gradul III de invaliditate. de fapt. nu beneficiază de deficienţă funcţională. a gradului de invaliditate) se va face conform celor │ │stabilite la fiecare capitol în funcţie de afecţiunea de bază în care apar │ │sindroamele respective. respectiv. gesticulaţia . poate beneficia în sine de o deficienţă gravă.  Pareza bilaterală de nerv glosofaringian este foarte rară dar de o gravitate maximă afectând în totalitate deglutiţia în special. . nu este încadrabilă în grad de invaliditate. procese expansive intracraniene cu afectări complexe şi combinate ale nervilor cranieni etc. incapacitate 20-49%. gestualitatea şi prehensiunea.

neputând realiza mersul normal.  Bolnavul nu se poate deplasa nici cu sprijin. nu se încadrează în grad de invaliditate. alte dispozitive) şi nu îşi poate îndeplinii activităţile vieţii cotidiene sau nu îşi poate câştiga existenţa prin activitatea pentru care era pregătit (în special munca fizică). prezintă o deficienţă gravă cu incapacitate peste 90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. nu poate desfăşura nici o activitate şi necesită sprijin şi îngrijire din partea altei persoane (este nevoit să beneficieze de un însoţitor). iar pentru unele profesii gradul I (profesii ce presupun conţinutul expresiv şi receptiv al limbajului). incapacitate 49-69%. lentă. alte tulburări de vorbire specifice unor afecţiuni neurotogice (vorbire monotonă. dar fără sprijin. putând să desfăşoare o activitate profesională normală.) care fac ca bolnavul să-şi piardă total capacitatea muncă şi eventual de autoservire .C. este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. dificilă. gradul I (unu) de invaliditate. trebuinţe.). vorbire etc. dar care nu afectează desfăşurarea activităţii vieţii cotidiene sau profesionale. TULBURĂRI DE VORBIRE  Bolnavul prezintă tulburări de vorbire uşoare: disartrie. beneficiază de incapacitate 100%. sau se poate exprima în scris (eventual în funcţie de pregătirea profesională prin stenodactilografie sau operare P. fiind încadrabil în gradul I (unu) cu însoţitor. uneori există situaţii particulare (exclusiv muncă intelectuală) în care bolnavul. vorbire explozivă din afecţiuni cerebeloase şi în special leuconevraxita. suport psihologic etc.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tip afazie expresivă complexă dar şi elemente de înţelegere de tipul afaziei de recepţie. beneficiind de o asistenţă socială activată. considerăm că are o deficienţă accentuată cu o incapacitate 70-90% şi este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. incapacitate adaptativă 0-49%.se încadrează în gradul III de invaliditate. prezintă o deficienţă de vorbire medie ce îi permite exercitarea activităţilor vieţii cotidiene şi eventual efectuarea unor operaţiuni specifice profesiei. pe cele complexe şi chiar le . dar poate exprima prin gesturi cuvinte disparate. fiind dependent de un mijloc de transport adecvat (cărucior. datorită unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor. Deficit motor total ambele membre superioare şi/sau asociat cu alte deficienţe (de locomoţie. deoarece necesităţile lui sunt mult sporite din punct de vedere material. aceasta nu înseamnă că el nu beneficiază de acelaşi grad de invaliditate ca şi de necesitatea prezenţei însoţitorului. mimică etc. bineînţeles în funcţie de natura profesiei. înţelege ordinele simple. în funcţie de etiologie. gradul III sau II de invaliditate. nici chiar pentru distanţe scurte (10-50 metri). incapacitate 49-70%.  Bolnavul se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tipul afazie expresivă moderate (de obicei în sechelele accidentelor vasculare cerebrale). social. vorbire nazonată..  Dacă bolnavul prezintă deficit de locomoţie şi/sau manipulaţie de peste 95% şi nu se poate autoservi. TULBURĂRI DE LOCOMOŢIE  Bolnavul se deplasează cu uşoară dificultate pe distanţe lungi din cauza unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor membre inferioare. (muncă intelectuală san fizică).  Bolnavul se deplasează cu dificultate moderată şi pe distanţe scurte. monocordă din boala Parkinson. nu poate elabora propoziţii simple sau complexe. nici fără sprijin. balbism. incapacitate 0-49% . dar cu mare dificultate. poate presta activităţi legate exclusiv de capacitatea şi pregătirea intelectuală (de exemplu tetraplegii cu afectarea unor nervi cranieni). din miastenia gravis).incapacitate 90-100%. Pentru anumite profesii se poate încadra în gradul III. idei.

parapareze ataxice din diverse afecţiuni neurologice care afectează căile cerebeloase spinale).  Bolnavul se deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit dar cu mare greutate. "masă .L. iar capacitatea de muncă va fi apreciată în colaborare obligatorie a medicului neurolog care decelează sindromul şi medicul O. cu baza de susţinere foarte lărgită. în acelaşi timp. sau cuvinte simple pe care le repetă dându-le un înţeles propriu ("da .  Bolnavul se poate deplasa. beneficiază de o incapacitate de 49-70%.-ist care obiectivează specific aceste tulburări prin probe specifice: probe vestibulare. cu o incapacitate adaptativă 70-90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. neputând să desfăşoare activităţile vieţii cotidiene şi majoritatea activităţilor profesionale (în special cele ce impun muncă fizică grea. imprecis. boala heredodegenerativă la debut etc.  Bolnavul nu se poate deplasa decât cu ajutorul unei alte persoane sau a unor dispozitive specifice.este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. rareori se va avea în vedere numai ataxia ce apare foarte rar izolat (uneori în scleroza multiplă. cu baza de susţinere lărgită. Când se asociază deficite motorii cu sindroame cerebeloase diagnosticul funcţional este dificil şi nu are valoare în ceea ce priveşte ataxia în sine.L. deci devine incapabil de a desfăşura aproape orice fel de activitate (cu excepţia automatismelor mentale. dar cu oscilaţii. Ataxiile cerebeloase . Tulburările vestibulare pot fi diagnosticate clinic şi cu ajutorul ex.da". "ce este asta?" etc.poate executa pe cele simple . vestibulare şi cele prin tulburări de sensibilitate profundă. fiind încadrabil în gradul III (trei) de invaliditate.bolnavul se deplasează cu dificultate. chiar dacă nu sunt asociate deficite motorii din cele menţionate mai sus. de cele mai multe ori necesitând supraveghere şi îngrijire din partea altei persoane: incapacităţile de vorbire de gradul II şi I trebuiesc obligatoriu expertizate şi în serviciile psihiatrice cu ajutorul examenului psihologic.V. mersul fiind posibil. subiect ce va fi dezvoltat la capitolul psihiatrie) şi nu se poate autoservi. a. cu tendinţă la latero sau postero deviaţii în cazul sindroamelelor vestibulare. având dificultăţi de coordonare motrice şi de manipulaţie. sindroame extrapiramidale sau sindroame de nervi periferici). cu dificultate. având aspect specific de om beat.R. are deficienţă de manipulaţie în sensul coordonării chiar şi pentru mişcări mai puţin fine. de menţionat că gestualitatea sau motricitatea pot fi influenţate şi de deficitele motorii de tip sindrom de neuron motor central.R. neinfluenţate de deficite motorii (sindrom de neuron central. în consecinţă.prezintă o deficienţă accentuată.). Pentru anumite profesii care implică coordonarea se poate justifica şi gradul III sau II de invaliditate. autoconduce prin imposibilitatea comunicării. cu oscilaţii. TULBURĂRI DE COORDONARE ŞI ECHILIBRU  În acest capitol se încadrează aşa numitele ataxii care pot fii cerebeloase. ele pot influenţa în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din A.).) fără nici o legătură cu sensul cererii şi nu înţelege nici cele mai simple ordine ("arată-mi nasul".  Există şi situaţia cea mai gravă de afazie mixtă totală: bolnavul nu se poate exprima decât prin silabe.  Bolnavul se poate deplasa fără sprijin pe distanţe variabile. beneficiază de o incapacitate de 70-90%.C. muncă de fineţe şi coordonare) . b. existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/şi membrele inferioare. cu o incapacitate 90-100% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate.. sindroame extrapiramidale sau sindroame de neuron motor periferic. el beneficiază de o deficienţă gravă. în aceste situaţii el nu îşi poate duce la bun sfârşit activităţile cotidiene . O. "ridică mâna dreaptă".masă" etc. nistagmografie etc. fatigabilitatea apare la distanţe mari iar mişcările ce impun o mare fineţe şi control în desfăşurarea activităţii profesionale sunt uşor afectare incapacitate 0-49% care în sine nu se încadrează în grad de invaliditate.

E.şi nici obligaţiile profesionale (cel mai frecvent Koreea acută sau cronică. pareze sau paralizii. infecţii (meningoencefalită.C. examen neurologic (alterarea stării de conştienţă. Clasificarea: nepenetrante (ale scalpului).C. Clasificarea traumatismelor cranio-cerebrale:  după criteriul evolutiv. coreoatetozele. pneumografia cerebrală. angiografie cerebrală. tulburările date de afectarea nervilor cranieni. precum şi de tulburările psihice asociate. sunt închise şi deschise. modificări de reflexe. mediu complicat cu fracturi. traumatismele pot fi recente şi vechi. tranzitoriu. cronice şi sechelare. cu dilacerare directă şi grav prin dilacerare indirectă de trunchi cerebral. tulburările vestibulo-cerebeloase din sclerozele multiple avansate. cranio-orbitare. pentru precizarea naturii hemoragice sau inflamatorii. de forma şi frecvenţa crizelor de epilepsie.R.  sindromul de dilacerare .G. examenul funcţiei acustico-vestibulare şi coordonării mişcărilor.E.se va aprecia în funcţie de intensitatea simptomatologiei clinice date de deficitele motorii.C.  în raport cu modul de evoluţie sunt: acute. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Traumatismul extremităţii cefalice presupune afectarea concomitentă a craniului şi a creierului. tromboflebite).R. modificări tonice. Examenul clinic şi paraclinic al unui traumatizat cranio-cerebral cuprinde: anamneza care trebuie să precizeze etiologia traumatică. ENCEFALOPATIILE INFANTILE . bolnavul poate beneficia de ajutorul unei alte persoane. accentuate sau grave). plăgi penetrante de război şi plăgi complexe (cranio-faciale. Clasificarea sindroamelor encefalice posttraumatice utilizată în Clinica de Neurochirurgie Bucureşti: Sindroamele encefalice posttraumatice recente  sindromul de comoţie cerebrală (durată foarte scurtă. Diagnosticul funcţional .  plăgi ale capului: frontale. alterările funcţiilor vegetative. cu comă şi rigiditate prin decerebrare. medii.se va aprecia în funcţie de intensitatea tulburărilor funcţionale (uşoare. redoare de ceafă. occipitale şi mixte. traumatismele sunt neoperabile cuprinzând: comoţia..  sindromul post-contuzional este de 3 grade: minor (cefalee. orientare temporo spaţială (prin modificării psihice şi/sau senzoriale). total reversibil).  sindromul de compresiune cu revărsate sanguine (hematomul epidural. În cazul apariţiei incapacităţi de autoconducţie. subacute.beneficiază de incapacitate peste 90%. redoarea de ceafă.). Diagnosticul capacităţii de muncă . fiind încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. fistule L.  după criteriul terapeutic. examenul L.R. autoservire. L. de tulburări sfincteriene. fără tratament. examenul nervilor cranieni) şi examene paraclinice (examene radiologice: radiografie craniană. subdural şi intracerebral) şi cu revărsate lichidiene (meningită seroasă). sanghinolent). grav necomplicat. de tulburări de vorbire.mediu. deci beneficiază de gradul I (unu) de invaliditate cu însoţitor. mediu necomplicat. boala heredodegenerativă în stadiu avansat) . echoencefalografia). dilacerarea şi edemul cerebral şi operabile: hematoamele intracraniene şi fracturile craniene. scintigrafia cerebrală. temporale. examenul sensibilităţii. ameţeli.  după criteriul lezional. prognostic favorabil. contuzia. parietale.

 incompatibilitatea sanguină dintre mamă şi făt (factor Rh). │Deficienţa medie se stabileşte pe baza │Incapacitate 50-69% prin existenţa │Se încadrează în gradul III │ │echo-doppler pentru vasele mari │atestării documentare a cel puţin 1-3 A. determinată de virusul poliomielitic din grupul enterovirusurilor. În perioada primei copilării (fişa de sugar) Cauze:  tuse convulsivă.S. transmisibilă. care nu lasă sechele şi │decurs de 1-2 ani dar există certitudinea │diabetic. şi │Doppler carotidian. Determină:  agnozia. hipertensiv ce pot conduce la o │legate de locul de muncă. eventual │ │Sunt necesare bilete de ieşire │determinanţi (F.I. │privire la regimul de . a substanţei nervoase centrale a copilului. nicotina. Este o boală acută. generând encefalopatia congenitală. C. (de aspect A. în sine. │factorilor predispozanţi favorizanţi şi │incapacitate de 0-20%.O. │ │invaliditate dar. scarlatină. modificări ce apar la │face recomandări medicale cu │ │circulaţie.O. Cauze:  traumatice. de aspect aterosclerotic. În timpul travaliului . │Deficienţă uşoară. ca şi │dacă nu este posibil.T. 2..  scleroza cerebrală atrofică. ameţeli.Definiţie: sunt manifestările encefalitice ca urmare a lezării.traumatisme obstetricale în naşteri laborioase. │contraindicaţiile medicale │ │24 ore.I. ex. în antecedente şi │regimul de viaţă şi │ │tranzitorie) cu durată între │puţin un A.│schimbarea locului de muncă │ │din spital din care să reiasă │diabetic.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă . tulburări de │ │ │obligatoriu să se respecte │ │vorbire. subdurale. H. fasciculaţii. scăderea forţei musculare pe anumite grupe musculare. tulburări de vedere. prezentări distocice. Pot provoca hemoragii meningiale.O. se stabileşte pe baza │Incapacitate 0-49% prin demonstrarea │recomandările medicale privind │ │(cecitate monoculară. ex. de cauze multiple. b) Factorii postnatali Pot acţiona: 1.  naştere prematură.encefalia. BOALA VASCULARĂ CEREBRALĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ATACUL ISCHEMIC │ │ │ │ │TRANZITOR CAROTIDIAN │ │ │ │ │(A.T. POLIOMIELITA ACUTĂ Poliomielita acută (paralizia infantilă. Doppler) │ │ │ │laborator (dislipidemii.  inflamatorii şi toxice (alcoolul.T. aplicări de forceps.│modificărilor de F.T.A.  porencefalia.cauzatori.I.  traumatisme cerebrale.T.S.I. microgiria. amauroză │biletelor de ieşire din spital ce atestă cel│existenţei unui A. modifirilor ex. │(trei) de invaliditate. focare hemoragice în nucleii bazali. sifilisul).nu se justifică │Incapacitate 0% │Nu se încadrează în grad de │ │Se stabileşte prin semne clinice:│odată pus diagnosticul clinic.. aspect aterosclerotic la │ │şi/sau reconversie profesională. ce nu s-a mai repetat în │modificării ale F. agiria. Clinic: febră şi semne neurologice (cefalee. megalo . hipertonie urmată de hipotonie. │demonstrarea existenţei factorilor de risc │ex.│existenţa factorilor de risc şi favorizanţi.C. │ │numărul de crize.T. Se vor │ │pentru depistarea tulburărilor de│repetate în decurs de 1-2 ani. cerebral: atrofie corticală. boala Heine . poligiria. diabet │ │ │ │ │zaharat). investigaţii de│nivelul carotidelor ex. │ │au tendinţa la repetabilitate. a) Factorii prenatali . diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase în teritoriul respectiv). este │ │deficite motorii.Medin). sau. oftalmologic.

│ │dintre ele cu o durată de 24 ore.) │ │schimbarea locului de muncă. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR │ │ │ │ │VERTEBRO-BAZILAR (A. colagenoze │ │special în legătură cu │ │72 ore. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. │ . constituit evoluează cu │ │ │ │de diverse forme: hemipareze.T.G. de citit. │în general existând factorii predispozanţi │ │invaliditate.B. existenţa unor │ │contraindicaţiilor medicale. mergând spre │diagnosticate etc. fiecare│carotidian.L. │carotidian.T. │legătură cu locul de muncă ca şi │ │multor episoade de boală. fumat.K. │Deficienţă gravă nu se acordă deoarece │ │ │ │ │boala în sine nu conduce la invalidităţi │ │ │ │ │permanente care să necesite îngrijirea şi │ │ │ │ │supravegherea din partea unei alte persoane.I. │ │manifestări din partea nervilor │şi determinanţi bine determinaţi: H. carotidian. │fumat etc.│ │ │medicale şi specificaţiile în │ │Din punct de vedere paraclinic se│ │ │legătură cu locul de muncă ca şi │ │vor stabili stigmatele organice │ │ │în cazul A..T.C.L..T. carotidian.se acordă respectând │Se încadrează în gradul II (doi) │ │hipertensive. │ │contraindicaţiilor profesionale: │ │factorilor predispozanţi. │ 0% │ │ │ │Nu poate fi pus în discuţie odată stabilit │ │ │ │Din punct de vedere clinic. parapareze etc. │ │invaliditate. │ │evidenţiate prin examen F.O. în │ │calcul. dar nu de neglijat şi│ │Nu se încadrează în grad de │ │hemiplegii. │carotidian. diabetice). │este obligatorie respectarea │ │determinarea în special a │(H. │sechele uneori minore. se │diagnosticul clinic..I. │ │paraclinice: E. E. │de aceleaşi criterii ca şi în cazul A.T. dimpotrivă. │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │combinaţii. │de invaliditate (capacitate de │ │Doppler.L.se acordă respectând │Incapacitate 50-69% .Z. │ │favorizanţi şi determinanţi. ex.E. │în cazul A. sau. │aceloraşi critorii ca şi în cazul A.T. │ │ │reconversie profesională.viaţă şi │ │Acestea din urmă ajută la │predispozanţi.L. │formele ce lasă sechele minore: sindrom │prin examenele paraclinice. consum excesiv│ │stricteţe a indicaţiilor şi │ │tulb. fenomene ce durează peste│malformaţii vasculare cerebrale. Din │remisiune. Se│ │ │ │ │manifestă prin deficite motorii: │Deficienţă medie . │ │ │ │ │(angiopatii retiniene │Deficienţă accentuată se acordă respectând │Incapacitate 70-90% . tulburări de vorbire.A.T. Vor fi respectate │ │Diagnosticul clinic se pune pe │ │ │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │baza documentelor medicale care │Deficienţă uşoară . │ │ │ │ │neconducând la invalidităţi permanente şi │ │ │ │ │ireversibile şi care să facă necesară │ │ │ │ │îngrijirea şi supravegherea din partea unei │ │ │ │ │alte persoane. D. Totodată │ │ │ │sechele: sindrom piramidal sindrom │incapacitatea se justifică şi prin evoluţie │ │ │ │pseudobulbar incipient.│ │ │ │ │cu tendinţă la repetabilitate. dislipidemii. │carotidian. │diabet zaharat.I. tulburări de vorbire.T. │ │Necesită respectarea cu │ │cranieni. de │de alcool. alte examene │carotidian.G. favorizanţi şi determinanţi │hidrocefalie internă etc. │(trei). deoarece în majoritatea│ │ │ │manifestă prin deficite motorii │cazurilor A. uneori │nosologice cu evoluţie favorabilă spre │remisiune clinică cvasicompletă. tulburări psihice │mediocră sub tratament medicamentos şi │ │ │ │asociate şi a existenţei factorilor de risc │prognostic rezervat.V.L. │ │ │ │favorizanţi şi determinanţi. dislipidemii. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A..L.T. Incapacitatea │profesională. │ │solicitările locului de muncă │ │reversibilitate parţială sau │Deficienţă uşoară se acordă entităţilor │Incapacitatea 20-49% pentru formele cu │(când este cazul) sau se │ │totală. │muncă pierdută în totalitate).A.I.│ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC CONSTITUIT │ │ │ │ │(Infarctul cerebral) │Fără deficienţă.se acordă în funcţie │Se încadrează în gradul III │ │hemipareze. sub tratament │unui sindrom pseudobulbar şi a │muncă pierdută în totalitate) │ │ │medicamentos adecvat şi existenţa unor │tulburărilor psihice asociate.. de scris.T.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă . │ │ │ │ │Deficienţa gravă nu se justifică din punct │ │ │ │ │de vedere clinic şi/sau paraclinic. │ │ │ │ │examene de laborator.T. de regulă totală dar şi pentru │existenţa de stigmate organice evidenţiate │muncă prin reconversie │ │punct de vedere paraclinic.T. obezitate. parapareze sindroame │aceleaşi criterii ca şi în cazul A.se acordă respectând │Incapacitate 0-49% se acordă pe baza │medicale şi specificaţiile în │ │atestă existenţa a unuia sau mai │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. │ │ │Deficienţa accentuată se stabileşte pe baza │Între 70-90% procentul fiind cu atât mai │Se încadrează în gradul II (doi) │ │ │biletelor de ieşire din spital ce atestă │ridicat cu cât se demonstrează existenţa │de invaliditate (capacitate de │ │ │repetabilitatea A. obezitate. Se vor respecta │ │de nervii cranieni în diverse │carotidian.nu este cazul deoarece a │ 0% │Nu se încadrează în grad de │ │ │fost pus diagnosticul clinic. dar cu │recomandă schimbarea locului de │ │evoluând fără remisiune.L.

C. │ │ │III-a. │ │introductiv). examen │ │adecvat şi recuperator.T.A. │ │ │prezentat o formă de boală cu evoluţie │definitive şi ireversibile: hemiplegii.K. astenie fizică. cu persistenţa unor │şi locomoţie. tulburări de vorbire de │ │ │sechele importante.A. paralizii sau pareze de nervi │nervilor cranieni şi tulburări psihice │ │ │oculari. Totodată.│diagnosticul se fundamentează pe │piramidal. deficite locomotorii ce medicale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate. de │nervi cranieni (în special perechile II. │rezultatelor tratamentului complex şi │ │(cxantocrom sau sanghinolent) │vertijuri. existenţa unor malformaţii│ │ │evolua uneori spre starea de │vasculare cerebrale.I.G. pierdută în │ │ │prelungită fără remisiuni clinice şi cu │tulburări de vorbire de aspect afazie de │ │ │prezenţa unor sechele posibil ireversibile: │motorie şi senzorială. │predispozanţi. constituit │ │ │meningiale intens pozitive. tulburări de sensibilitate de │ │ │va ţine seama de etiologia accidentelor │aspect talamic. prehensiune │ │ │boală prelungită.T. în │ │ │bineînţeles. │ │ │vasculare ischemice constituite: H. │ │ │exemplu: afazii senzitive sau motorii. de vorbire. coordonare. │ │ │hemiplegii. deficite din partea nervilor complex. a VI-a. tulburări din partea unor │ │ │nervi oculari. pareze de │de expresie. tulburări de vorbire. colagenoze │ │ │comă.L. │III.. │ │ │ │ │ │ │Deficienţă medie se acordă pentru sechelele │Incapacitate 50-69% în cazurile cu evoluţie │ │ │uşor invalidante din formele cu evoluţie │relativ favorabilă. a VIII-a) toată │dislipidemii.A. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). de solicitările locului de │cranieni. Procentual se │ │oftalmologic. E. │se apreciază după cel puţin un an de │ │baza examenelor de laborator │ │evoluţie a bolii sub tratament medicamentos │ │uzuale. Nu poate fi pus în discuţie│ │ │baza următoarelor elemente: │odată stabilit diagnosticul clinic. │ │ │ │Se ia în considerare evoluţia spre │ │ │ │reversibilitate a acestor sechele.K. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ │ │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se pune pe │Fără deficienţă. vărsături. │diagnosticate etc. │ │ │alexii sau dizlexii. │ │ │sechele ce permit bolnavului desfăşurarea │afectează moderat deplasarea pe distanţe unui │ │ │unor activităţi evazinormale. trebuie avută în vedere │special prin existenţa factorilor │ │angiografia (pentru depistarea │etiologia bolii: H. chiar│incapacităţii se va face după aproximativ 1 │ │diagnosticul se fundamentează pe │dacă se semnalează sechele minime: cefalee │an de la data accidentului. obezitate.. partea │ │ │apraxii etc. în │ │E. VI). C. │ │ │muncă. E.aprecierea de │ │Din punct de vedere paraclinic │evoluţie favorabilă şi prognostic bun. diabet zaharat. ex. Totodată.R. oftalmologic. de exemplu: hemiplegii │aspect disfazic sau diverse forme de afezii │ │ │în curs de remisiune. în funcţie │lungi.capitol │ │ex.E. discrete semne din │afectează uşor prehensiunea sau │ │ │partea nervilor cranieni. se recomandă │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │special în legătură cu │solicitările profesionale . │psihice. │ │ │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitatea 90-100% prin sechele grave invaliditate. │echilibraţie sau tulburări psihice uşoare muncă dacă │ │ │ │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice)... după evaluarea │ │baza examenului LCR. se│echilibru. E. ex. ex. O. disociaţie siringo-mielică. ex. deoarece│ │ │cefalee intensă.N. tulburări de vorbire. tulburări de coordonare. │ │ │ce au prezentat o evoluţie a episodului de │sechele motorii: manipulaţie. favorizanţi şi │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III (trei) de │invaliditate . stadiu I/II.M. uneori dizartrii. agnozii. uneori │neglijat şi în general existând factori │ │ │afectări din partea nervilor │predispozanţi şi determinanţi bine │ │ │cranieni (în special perechea a │determinaţi: H. dar cu persistenţa unor obligatorie │ │ │favorabilă: hemipareză frustă predominant │sechele: deficite motorii de manipulaţie ce │ │ │crurală sau brahială.. │evoluează cu sechele uneori minore dar nu de│ │ │fotofobie. │Gradul II (doi) de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I (unu) de │capacitatea de muncă │totalitate şi capacitatea │autoservire parţial │necesită supraveghere şi │îngrijire temporară din │altei persoane.E. afecţiuni cardiace.T. Doppler. ex.G.etc. │în ultimul rând tulburări psihice specifice │ │ │colagenoze.│ │funcţie de sechele (vezi anexa 1. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice).G.G. CT │cvasipermanentă rebelă la tratament. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitatea 70-90% prin persistenţa de invaliditate. minime tulburări │complet. │tulburări de sensibilitate profundă şi nu │ │ │malformaţii vasculare.este │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmărirea │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. │ │apreciază incapacitatea între 20-49% în │ │ecografie.T. semne │în majoritatea cazurilor A. acalculii. hemipareze. │ │ │această simptomatologie putând │fumat. tulburări din partea pierdută. │gestualitatea. R.. Incapacitatea se va aprecia în medicale. fruste hemipareze. │ │ │ │Deficienţă uşoară se acordă cazurilor cu │Incapacitate 20-49% . consum excesiv de alcool..

T. cerebral.M. std.T.A. diabet zaharat.nici nu se pune problema │ │ │INUNDAŢIA INTRAVENTRICULARĂ │deoarece boala are întotdeauna o evoluţie şi│ │ │ │un prognostic rezervat. III . │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se stabileşte│Deficienţa uşoară . diabet zaharat complicat. R.O. complex.T. │sechele minime în special a unor tulburări cu │ │de sănătate aparentă deplină la │astfel încât din punct de vedere neurologic │psihice (vezi capitolul boli psihice). │cranienii (scotoame. │Se recomandă respectarea │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │special în legătură cu . │câmpului vizual) şi modificări ale F. semne │şi se presupune că ar predispune la │mai sus ca şi persistenţa unor semne de şi │ │de focar şi depistarea de │repetarea episodului acut: H.O. │fumat. reconversie │ │ │ │ │ │ │Se încadrează în gradul │(trei) de invaliditate.N. ex. │ │ │ │Dacă evoluţia este prelungită │Deficienţa medie se acordă cazurilor cu │Incapacitatea 50-69% se stabileşte pe baza III │ │peste această perioadă şi în │evoluţie prelungită peste 1 lună şi pentru │existenţei unui episod de boală cu evoluţie este │ │plus apar complicaţii (în │care etiologia bolii este bine determinată │prelungită şi depistarea factorilor expuşi │ │special starea comatoasă.ale │ │malformaţiilor cerebrale │F. obezitate. │ │săptămâni . malformaţii vasculare cerebrale. care relevă existenţa de atrofii │pentru aprecierea mai exactă a incapacităţi │ │ │corticale şi/sau hidrocefalie internă. În acest caz │ │ │ │prognosticul este favorabil.T. │angiografic şi examen C.se acordă rareori în │Incapacitate 20-49% în cazurile rare cu de │ │pe baza unor manifestări │cazul în care diagnosticul a fost de │evoluţie favorabilă. │Se încadrează în gradul II │de invaliditate.IV cu │vestibulare. şi │ │un bolnav cu antecedente │sechelele să fie minime. │câmp vizual.T..A. etc. Totodată. diabet zaharat. se │ │eventuale). în │ │hipertensive sau consumator │ │ │ │locului de muncă. neexistând cazuri în│ │ │ │care evoluţia să nu treneze fără sechele. cerebral. colagenoze (de exemplu │existenţa factorilor de risc şi │ │ │cel mai frecvent în boala Moya-Moya). etiologia bolii este │piramidal. uneori afectări ale │vizuale. şunturi │malformaţii vasculare cerebrale atunci când │ │ │arterio-venoase etc. consum excesiv de alcool.A. eventual │indică schimbarea locului │muncă. ex. Toate aceste elemente conferă │ │ │ │un prognostic rezervat prin tendinţa de │ │ │ │repetabilitate a episoadelor de boală. C.O.T. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA CEREBRALĂ │ │ │ │INTRAPARENCHIMATOASĂ CU SAU FĂRĂ │Fără deficienţă .A.T. C.angiopatie hipertensivă std. Este │ │ │aspectul corespunzător al F. aspectul examenului F. modificări ale acuităţi │ │ │sindroame cerebeloase. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă cazurilor cu│Incapacitatea mai mare de 70% se stabileşte (doi) │ │ │evoluţie gravă şi prelungită cu persistenţa │prin existenţa unor sechele din partea │ │ │unor sechele. de │ │ex.) sau demonstrarea unei │ │ │ │colagenoze. dar în special prin profesională.. 3 │ │a unei colagenoze de exemplu.O. cu persistenţa unor │ │specifice: debut brusc în stare │certitudine iar evoluţia a fost favorabilă. │colagenoze.) sau │ │ │nervilor cranieni: perechea a II-a şi nervii│existenţa unor sechele de aspect: sindrom │ │ │oculomotori. tulburări de │ │ │piramidale... tulburări psihice. std. sindroame cerebeloase şi │ │ │foarte importantă: H. consum cronic de alcool. eventual existenţa unui diabet │fumat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate. cerebral a unor malformaţii vasculare │ │remisiunea semnelor clinice şi │ │cerebrale sau diagnosticarea foarte precisă │ │paraclinice după aprox. ceea │ │ │ │ce agravează prognosticul vital pentru │ │ │ │aprecierea mai exactă a incapacităţii │ │ │ │adaptative (vezi anexa 1 şi capitolul boli │ │ │ │psihice). │ │Evoluţia poate fi favorabilă cu │ │C. │ │malformaţii cerebrale vasculare │III. modificări ale │ │prognosticul este rezervat. în │ │ │C. .1 lună. cerebral) dar şi │ │ │afecţiuni cardiace. │favorizanţii (H. sindrom vestibular central. │depistarea la examenul angiografic sau ex. │ │ │zaharat necomplicat. │dislipidemii.T.T. I-II. diagnosticate clar │a fost pusă de certitudine (prin examen │ │ │prin angiografie şi ex. chiar minime: sindroame │nervilor cranieni (scotoame. malformaţii │importantă notificarea existenţei unei │ │ │vasculare cerebrale: anevrisme. │dislipidemii. │în funcţie de aceste elemente (vezi anexa muncă dacă │ │ │ │1). │ medicale. │determinanţii: H. │ │ │ │fumat. II şi│focar minore în special din partea nervilor medicale. │ │ │Deficienţa gravă în general nu se acordă │ │ │ │deoarece hemoragia subarahnoidiană în sine │ │ │ │nu evoluează cu sechele ireversibile │ │ │ │invalidante care să necesite supraveghere şi│ │ │ │îngrijire din partea unei alte persoane. │obligatorie respectarea cu │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmarea unui │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională.

T. │ │ │ │ │Incapacitate 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │ │ │ │pierdută în totalitate. mergând │cont de gravitatea factorilor etiologici │diabet zaharat complicat.este obligatorie │ │L.T. citit... │ │spre remisiuni ale semnelor │H. cu respiraţie │ │ │locului de muncă. în │ │ │ │etc. │efectuarea şi urmarea unui │ │este de regulă gravă conducând │tulburări psihice de intensitate minimă.C. │capitolul boli psihice). normalizarea ritmului cardiac. │manipulaţie moderate. ex. malformaţii │profesională. buna │control periodic în .A. │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-100% prin existenţa unor │Gradul I (unu) de invaliditate. cu sechele definitive ce │invalidante în totalitate: hemiplegii.A.G. │specifice (vezi anexa 1 şi capitolul bolii │ │ │ │ │psihice). │ │perechilor III . paralizii ale │ │ │muncă. de vorbire şi cunoaştere. │ │ │ │specifice. colagenoze etc. E. │nervilor cranieni (perechile II. Pentru evaluarea │ │ │ │ │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │ │ │capitolul boli psihice). │contraindicate prin reconversie │ │de focarul hemoragic. reconversie profesională. │Incapacitate 20-49% prin persistenţa unor │Nu se încadrează în grad de │ │presupune existenţa unei │embolic remis în totalitate din punct de │sechele minime: sindrom piramidal. etc. tulburări de echilibru şi coordonare│regimului igieno-dietetic. în funcţie │solicitările locului de muncă. prin │invaliditate . valvulopatii. tulburări de vorbire │tulburări de sensibilitate profundă. paralizii de nervi oculari.). diabet │ │ │ │ │zaharat complicat etc.VI nervi │ │ │ │ │cranieni) febră înaltă. III. III IV. diabet │psihice se ia în considerare evoluţia şi │ │ │ │zaharat complicat. cu diagnostic clinic şi │scris. tulburări de coordonare │ │ │ │sechele invalidante ce rareori sugerează │şi echilibru. │ │ │invalidante definitive. │ │fibrilaţie atrială. sechele din partea │ │ │ │paraclinic de certitudine şi care prezintă │nervilor cranieni.se apreciază după │Gradul III (trei) de │ │prin aspectul hemoragic al │care diagnosticul clinic a fost de │aproximativ 6 luni de la ictus. H. locomotorii. │ │ │ │ │angiografic şi ex. │ │ │ │citire. │program recuperator complex.. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisiuni: │tulburări de vorbire de aspect afazie │supraveghere temporară din │ │ │hemiplegii.│cardiovasculară. apraxii. malformaţii vasculare cerebrale. tulburări din partea │contraindicaţiilor medicale. tulburări de coordonare. │sechele şi se apreciază foarte corect │ │ │ │ │etiologia bolii (malformaţii vasculare │ │ │ │ │cerebrale diagnosticate prin ex. │vasculare cerebrale. coordonare. IV.C. cranian. │ │ │ │ │ │ │ACCIDENTUL VASCULAR EMBOLIC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Din punct de vedere etiologic │Deficienţă uşoară se acordă în cazul A.. alţi factori │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │regulă existând sechele │predispozanţi şi favorizanţi. │unele cazuri se recomandă │ │În cazul hemoragiilor │reluarea unor activităţi în special conforme│tulburări psihice dar şi ţinând cont de │schimbarea locului de muncă dacă │ │intraparenchimatoase evoluţia │cu indicaţiile.E. eventual se │ │stertoroasă şi semne de focar │ │ │indică schimbarea locului de │ │(hemiplegii. calcul.. tulburări│invaliditate.. paralizii │aspect talamic. malformaţii vasculare │prognosticul rezervat în legătură cu aceste │ │ │ │cerebrale. │ │ │tulburări grave de vorbire.R.G. calcul. de │diabet zaharat. VII).T. │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │sechele apreciate ca definitive şi │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabil. scris.T.V. necesită │ │ │ │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. Se va recomanda │ │afecţiuni de bază emboligenă: │vedere clinic şi la care se constată │de vedere fără modificări ale câmpului │respectarea cu stricteţe a │ │afecţiuni cardiace. │VI.A.K. │ │ │ │de nervi oculomotori. │toate acestea putând permite bolnavului │echilibru. tulburări de sensibilitate de │ │ │ │remisiune definitivă: hemipareze. C.│cronic de alcool etc. Pentru aprecierea │ │ │clinice întotdeauna parţiale. tulburări din partea │partea altei persoane. echilibru. agnozii şi mari tulburări │VI) şi existenţa de tulburări psihice │ │ │ │psihice (vezi capitolul bolilor psihice).│certitudine etiologia bine precizată iar │existenţa sechelelor post ictale: │respectarea cu stricteţe a │ │E. │senzorială şi motorie.. │remisiunea factorilor etiologici: compensare│vizual. │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitate 70-90% se apreciază prin │Gradul II (doi) de invaliditate │ │ │care au prezentat o formă de boală cu debut. disociaţie siringomielică. │ │inundaţie ventriculară evoluţia │tulburări de vedere. de vorbire.T. contraindicaţiile şi │existenţa şi gravitatea factorilor │solicitările profesionale sunt │ │poate fi favorabilă. dispariţia sau normalizarea│minime. colagenoze. │parţial pierdută. în │ │aproape întotdeauna la exitus. │evoluţia favorabilă cu sechele minime: │hcmipareză cu deficienţe de locomoţie şi │indicaţiilor şi │ │În cazul hemoragiei cerebrale cu │deficite motorii de aspect hemiparetic. │ │ │ │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │ │ │diagnosticul se fundamentează │Deficienţa medie se acordă bolnavilor la │Incapacitate 50-69% .. aritmii. Se va ţine │favorizanţi şi etiologia bolii: H. cu stare │ │ │solicitările profesionale ale │ │de comă.│existenţa unor sechele importante de │ │ │ │simptomatologie şi evoluţie clinică │manipulaţie. │nervilor cranieni (perechile II. Se ia în consideraţie gravitatea │special când se asociază şi tulburări │ │ │ │factorilor etiologici: H. C.T.A.

V. existenţa tulburărilor │următoare: crize generalizate mai rare de│ 1 criză generalizată mai rar │tratamentul medicamentos. confirmate prin aspectul E.V. Capacitatea de │ │ │tulburări grave de scris.. ex. ataxii vestibulare.│importantă. psihiatrie.G. │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-95% prin sechelele │Gradul I (unu) de invaliditate. clinice şi │Fără deficienţă . regimul│ │psihice asociate. │manualitate şi locomoţie cvasinormală sau cu│din partea nervilor cranieni. │ │ │de muncă şi/sau reorientare │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │profesională.P. numai coroborarea acestor │epilepsiile cu evoluţie favorabilă şi │ │ │ │date pot confirma sau infirma diagnosticul de │stabilă sub tratament anticonvulsivant │ │ │ │epilepsie. sindroame │contraindicaţiilor medicale.C. │fizică sau intelectuală. │legătură cu solicitările locului │ │special în cazul implantului de │schimbarea protezelor valvulare etc. │ │ │locului de muncă. sindroame │ │ │ │ │cerebeloase şi nu în ultimul rând existenţa │ │ │ │ │unor tulburări psihice. C. │ │diagnosticul trebuie să cuprindă │ │ │ │ │obligatoriu: analize de │Deficienţa accentuată se acordă în A..se acordă │Incapacitate 10-49% prin │Nu se încadrează în grad de │ │lor. cerebral. vor fi analizate │anticonvulsivante. │ │permanentă din partea altei │ │ │ │ │persoane. dizartrii.E.C. │ │şi nu în ultimul rând. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ EPILEPSIILE ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Se sprijină pe date anamnestice. evoluţia şi │ │ │ │ │prognosticul acestora. existenţa protezelor │ │ │ │ │valvulare metalice etc. pareze de nervi oculari. │ │ │ │neurochirurgie. evoluţia bolii. tulburări ale câmpului vizual │demonstrarea existenţei unui A..T. de exemplu │ │ │ │mari. E. tulburări de vorbire în funcţie│poate lucra în condiţii de │ │manifestă prin deficite motorii │sindroame vestibulare centrale fără ataxie │de zona afectată este obligatorie │protecţie la acelaşi loc de muncă│ │de aspect hemipareză. sechele │respectarea indicaţiilor şi │ │cardiace.G. │ │laborator. calcul. │embolic în care sechelele sunt importante: │respective (vezi anexa 1). fruste sindroame │în antecedente ca şi a etiopatogeniei │şi sechelele invalidante: muncă │ │cranieni. │cerebeloase. cu sechele definitive ce│psihice (vezi anexa 1). eventual│ │tulburări de coordonare şi │ │ │se recomandă schimbarea locului │ │echilibru. │1/lună.se consideră │ │ │ │examene paraclinice. │Incapacitate 50-70% prin persistenţa de │Gradul III (trei) de │ │din urmă fiind obligatorie │embolic la care se constată existenţa de │sechele motorii. de locomoţie şi/sau │invaliditate. monopareze. │(pentru apreciere mai exactă vezi anexa 1).. │hemianopsii. sau │psihice. tulburări de vorbire. citit. contraindicaţii în │ │chirurgicale pe cord deschis în │decolmatarea protezelor valvulare.E. aspectul │Deficienţă uşoară . │funcţionare a protezelor valvulare metalice │specialitate. embolic │în funcţie de activitatea depusă │ │deficite din partea nervilor │fără agnozii. în │stabilită pe baza aceloraşi parametrii de│sau/şi prezenţa unor tulburări │Vor fi respectate strict │ │sensul numărului de crize într-un interval dat. │ │ │oftalmologic. frecvenţa crizelor fiind │psihice uşoare │recomandările medicale. │ │de muncă. alte intervenţii │ │ │ │ │chirurgicale. agnozii şi mari tulburări psihice │ │totalitate. crize parţiale mai rare de 1 pe │de o dată pe lună │de viaţă cu evitarea .K. frecvenţa şi aspectul lor. │ │Din punct de vedere clinic se │sechele minime din partea nervilor cranieni:│cerebeloase. │ │intervenţii chirurgicale pe micul│ │ │ │ │bazin. în cazul acestora │Deficienţă medie se acordă în cazul A. confirmarea │epilepsiilor cu evoluţie favorabilă │frecvenţa şi aspectul crizelor │invaliditate.C. Se recomandă │ │depistarea unei malformaţii │sechele motorii moderate ce permit │manipulaţie de intensitate mică. │etc.│de manipulaţie şi locomoţie necesitând │ │ │ │ex. eventual schimbarea │ │proteză valvulară metalică. │parţial pierdută. eventual │sprijin unilateral pentru deplasare.G. absenţa tulburărilor │ │ │ │clinici de neurologie. │ │altei persoane. │ │clinică şi/sau E. se │adecvat. de │ │ │ │ │sensibilitate profundă.V. E.│ │ │ │vor lua în consideraţie antecedentele H.E.. │mai sus. │Incapacitate 70-90% prin sechelele │Gradul II (doi) de invaliditate. │Incapacitate 95-100% │autoservire pierdută în │ │ │apraxii. necesită supraveghere│ │ │(vezi capitolul tulburărilor psihice). se vor │ │ │ │ │avea în vedere tulburările etiopatogenice: │ │ │ │ │fibrilaţie atrială. Totodată. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisii: │ │supraveghere temporară din partea│ │ │hemiplegii.P.G. ecografie cardiacă.C. sechele│ │ │ │angiografie cardiacă şi a vaselor│din partea nervilor cranieni. │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │neurologice şi/sau existenţa de tulburări │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabile.. iar dintre acestea numai acelea │ │ │ │ │care pot confirma existenţa crizelor. ca şi istoricul bolii. Din punct de vedere anamnestic. frecvenţa foarte rară │ │ │ │numai documentele medicale provenind din │(1-2 crize pe an).serviciile de│ │risc emboligen post intervenţii │aritmiilor în cazul fibrilaţiei atriale. │nivelul plasmatic al drogurilor │ │ │ │A..

eforturilor │ │Formele de ieşire din spital sunt obligate să │săptămână. ex.G. │ │fie corespunzător │ │funcţional. procese │ │ │circulaţiei. │ │recomandă ca locul de muncă să │ │serioase se poate recurge la metoda activării. şi cel mai │ │ │specificate.│ │ │specificate. │adecvat. stările │ │specifice. având de-a│ │ │ │ │face cu epilepsii refractare. normale. sub tratament anticonvulsivant│ crize parţiale mai rar de una │fizice mari. │ │ │ │ │tulburări morfeice. în preajma utilajelor în │ │investigaţiile clinice pot pune în evidenţă │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │situaţii speciale nosologice: │ │ │ce îi pot periclita viaţa. │ │bolnavului. în contact cu surse │ │expansive intracraniene.G. │ │alcool. metode de resuscitare adecvate.G. │ │ │înălţime.. │ │modificări de aspect paroxistic mai mult sau mai│nivelul seric al drogurilor. │ │ convulsii febrile la copii (în special) │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │ crize convulsive raportate la alte situaţii │ │ │locului de muncă. reconversie │ │Epilepsiile sunt primare sau secundare şi de │ │ │profesională.L. dar aceste metode au indicaţii limitate │ │ │ │ │din cauza riscului declanşării unor crize │ │ │ │ │violente prelungite sau subintrante). alte excitante. în siguranţa │ │malformaţii vasculare cerebrale. │ │ │circulaţiei. în preajma utilajelor în │ │consecinţă a gradelor de invaliditate este │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │obligatorie formularea diagnosticului clinic şi │ │ │ │ │a formei de boală. │ │ │ │ │crizele nu pot fi stăpânite eficient.E. │ │fie corespunzător │ │respectând indicaţiile specifice. ca şofer. ca şofer. interacţiuni │ │ │ │ │farmacologice. În cazul unor dubii clinice foarte │aspectul post critic al crizei (durată. aparatură adecvată. aceste din urmă │Deficienţă accentuată se acordă │Incapacitate 70-90% prin: │Gradul II (doi) de invaliditate -│ .. │conflictuale. │ │ │ │ │hiperexcitabilitate a sinusului carotidian. secţia clinică│ │ │contraindicaţiilor medicale │ │de neurologie.E. totodată se apreciază │ │alcool.G. Se│ │eficace. munca în tura de │ │sau în cazul unor epilepsii cu evoluţie │specifice (descrise la capitolul │ │noapte. │ │aspecte specifice concordante cu aspectele │convulsive sau nu. în contact cu surse │ │În stabilirea incapacităţii adaptative şi în │ │ │de foc. controlat prin │săptămână │recomandările medicale. munca în tura de │ │diagnosticul clinic. │de viaţă cu evitarea eforturilor │ │10-20% din cazuri avem de-a face cu aspecte │lună sau 1-2 crize parţiale pe săptămână │ │fizice mari. în ciuda tratamentului corect. dar şi a aparaturii │ │ │înălţime.-uri cu │anticonvulsivant adecvat. │ │ │locului de muncă. în siguranţa │ │necesare resuscitării.I. │ │ │ │ │În alte cazuri. frecvenţa. astfel bolnavului îi│ │important.E. tratamentul │ │ │profesională. │instabilităţii dispoziţionale. asociate epilepsiei. C. odată cu înregistrarea │ │ │ │ │E. (vezi capitolul │ │recomandă ca locul de muncă să │ │cele din urmă la stabilirea diagnosticului │afecţiuni psihice). │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │durata episoadelor. în 10% din cazuri . regim │ │puţin suprapuse aspectelor clinice.G. Se│ │dacă ele există. │ │ │este interzis să lucreze la │ │prezenţa unui medic A.nu există metode │ │ │ │ │paraclinice de certitudine (cu excepţia │ │ │ │ │activărilor medicamentoase sau de aspect │ │ │ │ │hiperpnee. cafea. se interzice consumul de │ │crizelor şi existenţa unor tulburări psihice. S. etc. în special în faza intercritică │sau/şi prezenţa unor tulburări psihice │ │conflictuale. în cazul epilepsiei confirmate.T. forma de boală.E. controlat sau şi prin prezenţa │pe săptămână. reconversie │ │identificabile: consumul de alcool. │ │obicei sunt controlate prin tratament │ │ │ │ │medicamentos adecvat. alte excitante. iar între │frecvenţă de 1-2 crize generalizate pe │intercritice specifice. │Deficienţă medie se acordă bolnavilor cu │Incapacitate 50-69% │Gradul III (trei) de │ │ E.E. indisciplină terapeutică. │ │ │ │ │Diagnosticul paraclinic . │intensitate). frecvenţa │unor tulburări psihice de aspectul │ │noapte.I. cafea. toate acestea conducând în │iritabilitate etc. │ │ │de foc.. 70% din cazuri prezintă E. cu o │ prezenţa de tulburări psihice │tratamentul medicamentos.T. se interzice consumul de │ │îndelungată sub tratament anticonvulsivant │respectiv). │ │ │ │ │În unele situaţii de obicei tranzitorii crizele │ │ │ │ │de epilepsie devin mai frecvente fie prin │ │ │ │ │inadecvarea drogurilor şi necesitatea schimbării│ │ │ │ │lor.E.se surprind rareori│epilepsie ce prezintă crize generalizate │ 1-2 crize generalizate pe lună│invaliditate. hiperexcitabilitatea sistemului │ │ │ │ │neurovegetativ (hipocalcemie). │ │ │contraindicaţiilor medicale │ │Examene paraclinice . apariţia unor afecţiuni │ │ │ │ │intercurente. stările │ │E. cerebral. debutul bolii. sub tratament │ 1-2 crize parţiale pe │Vor fi respectate strict │ │clinice. astfel bolnavului îi│ │angiografie carotidiană pot pune în evidenţă │ │ │este interzis să lucreze la │ │disfuncţii ale activităţii corticale. Totodată.

Pentru a deveni │prin nivelul seric al drogurilor. dar în special │fi descrise la capitolul │epileptice) ce pun în pericol │ │luându-se în considerare numărul crizelor şi │de prezenţa unor tulburări psihice grave. necesitând │ │absente şi parţiale simple sunt mai puţin │psihiatru. au în general │anticonvulsivant adecvat şi controlat │ stare postcritică prelungită │ │ │răspuns terapeutic favorabil.90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ infantilă │manipulaţie. │medicamentos inadecvat. ele au un │ │ │ │debutul bolii. forma de boală prin descrierea │prognostic sever şi rezervat. pareze de nervi│Deficienţă gravă în cazul hemiplegiilor la │90 . denotă un tratament │ │ │ │Pentru a trece la evaluarea incapacităţilor. │psihice grave (idioţie) │Capacitatea de autoservire │ . │ │ │ │ │Totodată. │ │ cu hipertonie piramidală. │ │ │ atrofii optice. mai ales formele │ │ │ │ │cu evoluţie îndelungată şi epilepsiile │ │ │ │ │secundare. dacă crizele │ │ │ │ │sunt mofeice sau diurne şi este obligatoriu │ │ │ │ │examenul psihic pentru a stabili existenţa şi │ │ │ │ │tipul unor tulburări psihice ce acompaniază │ │ │ │ │aproape întotdeauna epilepsia. tonico-clonice.│cazuri devin de obicei invalidante. frecvenţa lor şi comportamentul sub │ │ │ │ │tratament medicamentos ce se va controla │ │ │ │ │periodic prin dozarea plasmatică a drogurilor │ │ │ │ │folosite. aspectul lor. │ │ │trebuie demonstrată dozarea corectă a drogurilor│ │ │ │ │antiepileptice.│ │bolii.100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ oculomotori. │ │ │ │crizelor.95% prin existenţa unui deficit motor │Necesită îngrijire şi │ │ la idioţie. prin intermediul determinării │ │ │ │ │nivelelor plasmatice ale acestor droguri.│ │totalitate.90% prin existenţa deficitului │profesională. se va lua în considerare debutul │Deficienţa gravă se acordă deficienţei │Incapacitate 90-100% prin: │Gradul I (unu) de invaliditate . │ │ tulburări psihice uşoare până │Deficienţă gravă prin pierderea capacităţii │90 .100% prin asocierea şi a tulburărilor │altei persoane. │ │ crize comiţiale.mall" │crize parţiale 2-3 pe săptămână. │ │ │permanentă din partea altei persoane. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ ENCEFALOPATIA INFANTILĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │1. starea │ crize subintrante frecvente şi│ce prezintă tulburări psihice │ │debutul bolii. cu stări│ crize parţiale 2-3 pe │ │ │convulsiv tonico-clonice şi absenţele tipice. crize │70 . │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. netrecându-se la aprecierea │grave. care pun în pericol viaţa │ │supraveghere şi îngrijire │ │invalidante ca restul crizelor generalizate │bolnavului sau anturajul ui sau │ │permanentă din partea altei │ │(tonice.) şi ca │interferenţa episoadelor subintrante │ │persoane. timp în care boala nu a răspuns │postcritică şi mai mult de frecvenţa │severe (tulburările psihice vor │asociate grave (psihoze │ │favorabil la tratamentul adecvat. │ │auditive. nesupravegheat │ │ │ │este deci obligatoriu ca documentele medicale │sau agravarea bolii prin apariţia unor │ │ │ │(spitalizări. Formele de │bolnavilor ce prezintă crize convulsive │ frecvenţa crizelor │capacitate de muncă pierdută în │ │epilepsie ce evoluează prin crize generalizate │generalizate cel puţin 2-3/lună. │ │în special cele de aspect "grand. Hemiplegia (hemipareza) │Deficienţă accentuată prin tulburări de │70 . │ │şi crizele parţiale complexe. │ │ │ │ │ferindu-l de accidente majore). ţine mai puţin de frecvenţa │ tulburări psihice grave │se acordă bolnavilor epileptici │ │incapacităţilor mai devreme de 1 an de la │crizelor. crize de pierderea conştienţei şi │ │ │Alte semne neurologice: │ │tulburări psihice uşoare (vezi şi anexa 1). │ │ Aspect clinic: │paroxistice de pierderea conştienţei şi │locomoţie. │postcritice prelungite şi tratament │săptămână │ │ │întotdeauna de acelaşi fel. sau/şi │ tulburări psihice specifice │ │ │operabil. │frecvente. │ │locomotor şi de manipulaţie accentuat la │ │ │ mişcări involuntare tip coreic │ │care se asociază deficienţe vizuale. │(descrise la capitolul respectiv). sau │ crize generalizate 2-3/lună │totalitate. akinetice etc. │ │ │ sau atetozic. │Se contraindică orice activitate │ │ deficit motor de tip central │tulburări psihice. │(idioţie). locomoţie. gradul II (doi) de │ │ │tulburări ale nervilor cranieni. acest indicator extrem de important în│prezenţa de tulburări psihice specifice │diagnosticate obligatoriu de │ │ │apreciera incapacităţilor. în acest sens │episoadelor subintrante. │80 . semne acustice şi │care se adaugă şi tulburări psihice grave │ │totalitate şi capacitatea de │ │ vestibulare. │de autoservire parţială (bolnav imobilizat) │şi de manipulaţie accentuat │supraveghere temporară din partea│ │ │sau totală şi necesită supraveghere │95 . tratamentul adecvat. │medicul psihiatru. │ │ │ │ │În acelaşi timp trebuie precizată prezenţa sau │ │ │ │ │absenţa ariei (care amortizează bolnavul.│respectiv) │viaţa bolnavului sau a │ │tipul lor astfel crizele goneralizate de tip │diagnosticate obligatoriu de medicul │ │anturajului său.79% prin tulburări de manipulaţie şi │invaliditate. │ │autoservire parţial pierdută. dispensarizări) să precizeze │afecţiuni intercurente. mişcări involuntare.

│psihice. deficienţă vizuală gravă. │ │ │ │ │ │ │2. │ │se încadrează în grad de │ │ distribuit.90% prin tulburări de locomoţie. │mare parte pierdută. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională. │ │ │persoane. │altei persoane. │ │cea mai mare parte. │ │ uşoare până la imbecilitate. │ │Clinic: │deficienţă de vorbire. │ │(doi) de invaliditate. │ │ mişcări involuntare ondulatorii│ │ │Poate efectua o activitate cu 4 │ │ în extremitatea membrelor care │ │ │ore. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │3. poate presta o │ │ tulburări vegetative. │(menţinerea ortostatismului şi a mersulului │Se contraindică orice activitate │ │ contractură piramidală a │ │prelungit). │ │ │invaliditate. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │ 50-70% │Capacitatea de muncă pierdută │ │Forme clinice: │de locomoţie sau manipulaţie de intensitate │ │50%. Hemiplegia dublă │ │ │ │ │ (tetraplegia) │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 -100% │Capacitatea de muncă în │ │. │ │ │activitate cu program normal. se încadrează în gradul III │ │ forme abortive. │ │ │presta o activitate cu program │ . Dubla atetoză │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │50 . dizartrie.90% prin existenţa tulburărilor de │publicul. │ │ imposibilă. │permanentă. │ │ │ │ când cuprinde şi musculatura │pierderea controlului sfincterian şi │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ trunchiului staţiunea este │tulburări psihice grave. fără a executa munci ce │ │ se exacerbează la emoţii. │ │ │sau permanentă din partea altei │ │ tulburări psihice marcate. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ SECHELELE POLIOMIELITEI ANTERIOARE ACUTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Aspect clinic: │ │ │ │ │ deficit motor de tip neuron │Deficienţă funcţională uşoară prin discrete │ 0-49% │Capacitatea de muncă păstrată.100% │pierdută în totalitate. de │ │ │ varus equin şi rotat în │capacităţii de autoservire parţială sau │vorbire. │ │ │ │ │ │ │4. │ │(trei) de invaliditate. când ortostatismul este │95 . gradul III (trei) de │ │ Aspect clinic: │de manipulaţie şi tulburări psihice. │imobilizat) asociată cu tulburări psihice │ │(unu) de invaliditate. nu│ │ motor periferic. │ │ congenitale. │ │ │implică ritm impus şi munca cu │ │ tulburări psihice de la forme │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 . │ │ │fără ritm impus. │ │invaliditate. │ │ flexie. inegal │tulburări de locomoţie sau manipulaţie.Boala LITTLE│tulburări de locomoţie. │ │ deficit motor inegal şi mai │importante. Paraplegia (parapareza) │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 . picior în│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │80 . │mişcări involuntare accentuate şi tulburări │coordonare a mişcărilor şi tulburări │Capacitatea de muncă în cea mai │ │ │coordonare a mişcărilor şi tulburări psihice│psihice accentuate. │ │ amiotrofii precoce.95% prin existenţa unui deficit motor │îngrijire temporară dun partea │ │ idioţie. deficienţă de locomoţie. │profesională. │imposibil.70% │50%. la care se adaugă │70 . │totalitate şi capacitatea de │ │ alte semne neurologice: atrofii│deficienţă vizuală gravă cu cecitate. stă cu trunchiul │ │ │ │ │ flectat anterior. │ │ optice. │ │ │ │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ │ │ │din partea altei persoane. │ │autoservire parţial pierdută. poate │ │ forma spinală (cervicală. gradul II │ │ │Deficienţă accentuată. │capacităţii de autoservire (bolnav │accentuat. tulburări vizuale şi tulburări │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ interior. │ │din partea altei persoane.79% prin tulburări de locomoţie │(doi) de invaliditate. │ │ │Necesită supraveghere şi │ │ tulburări psihice până la │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 . gradul I │ │ dobândită. │ │Necesită supraveghere parţială │ │ accentuat. │medie. │ │ tulburări de coordonare. gradul II │ │ │mari. vizuală sau psihică.│ │ │ │pierdută în totalitate. asimetric. │ │ membrelor inferioare.este congenitală sau │capacităţii de autoservire (bolnav │ │totalitate pierdută. │ │ uneori şi membrele superioare │imobilizat).90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │spastică infantilă . asociat cu o deficienţă │ │Capacitatea de autoservire │ │ pot prezenta contractură în │manipulaţie. malformaţii │ │ │gradul I (unu) de invaliditate.

Sindroame Parkinsoniene: postencefalitic. în prezent. │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │ │ │în cea mai mare parte. având drept consecinţă o scădere importantă a dopaminei cerebrale. palid. Aspect caracteristic la membrele superioare de "numărare a banilor". degenerescenţa hepatolenticulară 2-7/10.15%. Boala Parkinson . II.│ toraco-lombară). Coreea cronică Hungtington. traumatice şi degenerative. B. │ │ │redus de 4 ore fără eforturi │ │ forma bulbară. iar la membrele inferioare "pedalare". Rigiditatea musculară . │tulburări de deglutiţie. Degenerescenţă hepatolenticulară. senzaţie de înţepenire. boala Parkinson prezintă între 1-2. coreea acută şi cronică 2-5/10. Tabloul clinic este dominat de trei semne cardinale: tremurătură. Distonia de torsiune şi torticolisul spasmodic. Debut insidios cu semne puţin evocatoare: oboseală marcată. Pe baza acestor criterii.caracterizat printr-un accentuat polimorfism clinic cu leziuni ce cuprind mai multe structuri (striat.varietate particulară de hipertonie ce interesează toate grupele musculare. Atrofii primare palidale. vasculare. apare în repaus.000 locuitori. metabolic-endocrine. Sindromul de panstriat . C. Sindroame atetozice. mers mai încetinit. Boala Parkinson. tulburări de │tulburări de locomoţie. fără ritm impus. bătutul tactului. Bradi sau achinezia . D. În acest sindrom pot fi încadrate: A. El cuprinde: A. Ca prevalenţă. tumoral.6 cazuri/1000 locuitori. bulbopontină cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% (vezi şi anexa 1) │fizice mari. manipulaţie. Evidenţierea prin proba marionetelor. │ │ disfonie. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională. bolile care afectează structurile acestui sistem pot fi sistematizate. fenomenul de "roată dinţată". sindroamele parkinsoniene 0. predomină la rădăcina membrelor. B. uneori în menţinerea unei atitudini (tremor postural). C.ritm lent. Hemibalismul. Sindroame coreeice: congenitale. cu activitatea gestuală săracă. Aspectul caracteristic . │ │ │ │ deglutiţie şi respiraţie. III. substanţa neagră. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL Sistemul extrapiramidal s-a impus ca entitate nosologică unitară pe baza datelor anatomoclinice. medicamentos. Sindromul de neostriat (putamino-caudat) .determinat de leziuni ale substanţei negre şi parţiale ale globului palid. toxic. nucleul subtalamic şi talamic).bolnavul apare imobil. Se evidenţiază prin proba lui Noica. toxice. "răsucirea tigării". vorbire şi │ │ │ │ │respiraţie. C. neurofiziologice şi chimio-terapeutice. El înglobează: A. Sindromul de poleostriat (nigro-palidal) . "bătut tactul". Coreea acută Sydenham. gradul │ │ │ │ │II (doi) de invaliditate. Tremurătura parkinsoniană .000 locuitori.sau "paralizia agitată".determinat de leziuni la nivelul nucleilor striaţi putamen şi caudat se caracterizează printr-o reducere a acetilcolinei şi GABA. B. pe următoarele grupe: I. pensa digitală cu fiecare deget. rigiditatea musculară şi achinezia. Datele din literatură au demonstrat că incidenţa afecţiunilor extrapiramidale este relativ ridicată.

│activităţile profesionale ce │ │vegetative.. │ │ortostaţiune îndelungată. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă.C. prin tulburări│50-60% prin scăderea performanţelor de │Capacitatea de muncă pierdută. staţiune şi mers. tulburări vegetative (sialoree. │ │parkinsonian). nesprijiniţi sau cu │invaliditate.tulburări expresive care fac │asistenţă permanentă din partea │ │deglutiţie şi respiraţie permanente │ │imposibilă stabilirea relaţiilor cu │altei persoane. În stabilirea deficienţei │de staţiune şi mers sunt scăzute ca │invaliditate. hipertonie discretă.arată o atrofie corticală cu localizare general frontală şi uneori o hidrocefalie generalizată. prin tulburări│90-98% prin tulburări de mers. P.se pot deplasa cu mare dificultate prin│totalitate. │şi vorbire.│totalitate: gradul 1 (unu) de │ │imobilizarea bolnavului . de statică şi coordonare │(deplasare cu greutate). deglutiţie. Examene paraclinice: nu aduc informaţii importante pentru diagnostic. prin │gradul III (trei) de │ .G.T.care duc la │de locomoţie şi statică. │ │parţial influenţate de terapia │ │alimentaţie. vorbire sau respiraţie. E. . tulburări al motilităţii oculare. tulburări de │fiind mobilizat numai cu ajutorul altei │invaliditate. tulburări de vorbire.E.decelează caracteristicile fiziologice ale tremorului (descărcări ritmice de 4-7 ciclii/secundă).se │manipulaţie bilaterală totală.G. tulburări psihice. │ │ │ │ │tulburări de vorbire. ambele însă reduse. │ │ │medicamentoasă şi la care se adaugă │ │ │ │ │întregul cortegiu de simptome │ │ │ │ │însoţitoare: tulburări vegetative. mişcări│ │superior (hemi-Sindromul │ │ │de viteză şi precizie. │unilaterală. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională medie.M. │+/. │.la care simptomatologia │prin tulburări de manipulaţie bilaterală şi │forţa proprie. prezenţa semnului │ │ │ │ │Noica +/tremor discret evidenţiat │ │ │ │ │E.R. imobil. tulburări │ │ │ │ │psihice.G. │ │(rezistente la diverse variante │ │mediul înconjurător şi prin tulburări de │ │ │terapeutice). şi urină (au valoare mai ales în selectarea cazurilor pentru intervenţii chirurgicale). │ │postencefalitic │de statică. tulburări în realizarea │statică. performanţele │pierdută. deficienţe de │respiraţie.al bolnavului este cu facies fijat.O. Perturbarea metabolismului monoaminelor cerebrale şi în primul rând a dopaminei se reflectă prin modificarea metaboliţilor acestora în L. tulburări │funcţionale se va ţine seama de tratamentul │forţă şi/sau precizie şi viteză. AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice la debut: Semne │Deficienţă funcţională medie locomotorie sau│50-69% prin tulburări de deplasare │Capacitatea de muncă 50% │ │puţin evocatoare: dureri │posturală. E. frecvent cu tremor cu │medicamentos sau chirurgical (+/. . │ │deglutiţie şi respiraţie permanente care │ │ │ │ │necesită asistare din partea altei │ │ │ │ │persoane. gradul II (doi) de │ │hipertone . a mişcărilor de precizie. │ │caracter localizat la membrul │asociate).arată modificări nesemnificative difuze exprimate prin activităţi theta difuze predominant în regiunea fronto-temporală. oboseală rapidă. deficienţă de │bolnavul nedeplasabil prin forţa proprie. hipercrinie).M. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice în care predomină │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% prin tulburări de locomoţie │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurul sau cele akineto │tulburări de locomoţie. . mers cu paşi mici. fonaţie│sprijin unilateral: prin tulburări de │Se contraindică orice activitate │ │clinice sunt cu caracter permanent. │ │ │ │ │lipsa balansului membrelor de │ │ │ │ │aceeaşi parte. │gestualitate şi prin dificultăţi în │profesională. braţe sudate. │ │însoţesc de tulburări psihice şi │vorbire.G. gradul III (trei) de │ │nesistematizate. atitudine caracteristică a capului şi trunchiului înclinate. Se contraindică │ │reducerea activităţii.boli │ │presupun deplasări prelungite. care fac │Capacitatea de muncă pierdută în │ │îndelungată . │ │subiectivă şi modificările obiective│tulburări de masticaţie. deficienţe de deglutiţie şi │persoane: prin deficite ale limbajului │Necesită supraveghere şi │ │tulburări de vorbire.E. Examen obiectiv: exagerarea R.

se │ │ │ │vindecă spontan în 4-6 săptămâni. tulburări psihice. tulburări episodice de │accese de narcolepsie sau insomnie │ │Semiologia parkinsoniană se │vedere. │ │ │ │Este rezultatul introducerii │ │ │ │neurolepticelor în terapia │ │ │ │psihiatrică sau rezultatul expunerii│ │ │ │la toxicele menţionate. Sindroamele │ │ │ │parkinsoniene de etiologie vasculară│ │ │ │şi traumatică vor fi tratate la │ │ │ │capitolele respective. │ activităţile │ │spre demenţă. tulburări vegetative. │ │ atenţie │ │Debut de regulă între 30-35 ani. │ │ │ │. │ │ │ │diminuate în repaus şi dispar în │ │ │ │somn.labilitate emoţională.debutul în jurul vârstei de│ │ │ │40 ani. păstrată.după o instalare │ │ │ │relativ rapidă.sechelă majoră a encefalitei │variantelor posturale. │ │ │ │tulburări vegetative. bradipsihie şi episoade prelungite. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea cronică (Hungtington). Se │activităţi profesionale ce │presupun deplasări │ortostatosm îndelungat │de viteză şi precizie. gestualitate de . │După perioada de stare îşi │relua activitatea.hipotonie. paralizia │ │ │ │convergenţei. │ │ │ │Caracteristic .gradul III (trei) de │invaliditate. │ │ │ │spasme de torsiune. │ │postmedicamentos şi toxic │statică şi variante posturale. │ │ │ │. tulburări ale │ │ │ │vigilenţei (inversarea ritmului │ │ │ │somn . însoţită de │de manipulaţie medii şi nu sunt însoţite de │variantelor posturale. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională prin tulburări de │ 0-19% păstrată. cu │ │ │invaliditate. nu│ │reumatismului articular acut.debut frecvent 6-15 ani cu │ │ │ │trei simptome cardinale: │ │ │ │. fizice. │ │ poate │ │Clinic . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% │. prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare sub formă de │ │ │ │crize oculogire. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea acută (coreea Sydenham sau │ │ │ │coreea minor). Principalele│ │ │ │manifestări sunt rigiditatea │ │ │ │(akinezia) +/hiperkinezii intricate │ │ │ │(facio-buco-linguale).1 an. │ │instalează după o perioadă de timp │ │delirante cu caracter oniric. │Se contraindică │profesionale ce presupun │marcată. Evoluţia este favorabilă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │nu se încadrează în grad │invaliditate.│tulburări ale vigilenţei şi forţa de contraindică │ │epidemice Von Economo. +/mişcări │ │ce variază de la câteva săptămâni la│ │ │ │câţiva ani. evoluţia ulterioară │ │ │ │este lentă. tremurul este mai puţin │ │ │ │constant.│. │ │ │o partogeneză inflamator alergică │ │ │ │post streptococică. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │se încadrează în grad de │invaliditate. │tulburări psihice.hiperkinezie. │Deficienţă funcţională medie când mişcările │50-70% prin tulburări de atenţie şi pierdută│ │Coorea cronică progresivă ereditară │involuntare produc tulburări locomotorii şi │memorie şi tulburări în realizarea │ │autosomal dominantă. având │perioada de stare a bolii. Reprezintă o │ │ │ │manifestare cerebrală neostriată a │Deficienţa funcţională este accentuată în │Nu generează incapacitate de muncă. de regulă mixt (de repaus │ │ │ │şi de acţiune). │ de │ │intoxicaţii (cu oxicarbon şi │ │ │ │mangan). emoţii. │ │tulburări psihice care evoluează │tulburări psihice. Dispar de regulă│ │ │ │după o perioadă scurtă de la oprirea│ │ │ │medicaţiei.veghe). │ │ │ │formele severe . │nocturnă. │ │ │ │Fenomenele sunt exagerate de │ │ │ │activităţi psihice. torticolis. │ │ │ │Clinic .

ceruloplasmina scade sub 16│de mers şi manipulaţie ce fac imposibilă │manipulaţie. musculatura feţei. │ └────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ BOLILE DEMIELINIZANTE Sinonime: scleroza în plăci sau scleroza multiplă. encefalomielita diseminată cronic.se susţine pe:  simptome şi tulburări tranzitorii ca: oftalmopareze. afectarea altor nervi cranieni. boala Devic (oftalmoneuromielita) Diagnostic clinic: . │ │ │profesionale ce presupun │ │dominată de rigiditate │ │ │deplasări. ample.│imobilizat). │totalitate. gradul II (doi) de │ │musculatura opoziţională de o │de vorbire şi tulburări psihice accentuate │datorită mişcărilor involuntare şi în │invaliditate. gradul II (doi) de │ │accentuează la nivelul trunchiului. │ │ │vorbire şi psihice grave cu pierderea │grave. │trunchiul. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Atunci când mişcările coreeice cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-95% prin tulburări de mers şi statică │Capacitatea de muncă pierdută în │ │caracter atetozic şi distonic se │tulburări locomotorii. │deplasarea bolnavului şi prin tulburări de │bolnavului şi prin tulburări psihice │invaliditate. gradul I (unu) de │ │mg%). │invaliditate. │ │şi ajung la degradare intelectuală. puerilism.. │ │anatomoclinice: │ │ │Se contraindică activităţile │ │Boala Wilson . tulburări de atenţie. Se adaugă │ │ │persoane. │ │tulburări psihice grave . │ │ │ │ │Formele cu evoluţie progresivă ce │Deficienţă funcţională gravă prin tulburări │95-100% prin tulburări grave de mers. │ │ │de execuţie. │manipulaţie.│invaliditate. gestualitate şi viteză│ │extrapiramidală. gradul I (unu) de │ │cu sprijin. │Capacitatea de muncă pierdută │ │scăzută. │permanentă din partea altei │ │mişcările hiperkinetice. │Capacitatea de muncă pierdută în │ │conduc la tulburări de mers . când apar grimase ale feţei│vorbire şi prin tulburări psihice.fineţe. rigiditate.debut 7-15 ani. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Boala Westphall . │statică şi manipulaţie ce fac bolnavul │totalitate. statică.demenţă. │locomotorii de manipulaţie şi tulburări │mersului şi ortostatismului prelungit şi │gradul III (trei) de │ │Se descriu 2 entităţi │psihice de intensitate medie │a variantelor posturale.debut │ │ │ │ │25-40 ani . │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. cu tulburări respiratorii ce│îngrijire şi supraveghere │ │de deglutiţie accentuate de │ │necesită asistare permanentă. │deficienţă funcţională medie prin tulburări │50-70% prin tulburări în realizarea │Capacitatea de muncă pierdută 50%│ │ficat.C.Strumpell . │ │ │paranoice până la demenţă. combinaţie de simptome subiective şi obiective. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Degenerescenţă hepatolenticulară │ │ │ │ │. encefalita periaxială difuză. prin│Se contraindică orice fel de │ │ce duc la tulburări de vorbire şi │ │tulburări psihice ce merg de la │activitate profesională. Tulburările │ │special a tulburărilor psihice. │ │ │ │ │Se asociază cu alte tulburări │ │ │ │ │biochimice (cupremia poate fi │deficienţă funcţională gravă prin tulburări │90-100% prin tulburări de mers. │ │bradikinezie. tulburări │nedeplasabil prin forţe proprii (bolnav │invaliditate cu necesitatea de │ │în final la casexie prin tulburări │psihice grave cu pierderea discernământului. │Necesită îngrijire şi │ │ │discernământului.mers │în realizarea mersului prin forţe proprii. ce duc la imobilizarea │în totalitate. afectând membrele. cornee. sindroame medulare acute.tablou clinic dominat de│deficienţă funcţională accentuată prin │71-90% prin imposibilitatea desfăşurării │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurătura ce declanşează spasme în│tulburări de mers şi manipulaţie. akinezie duc│tulburări de deglutiţie grave. capul. │ │deglutiţie când tulburările psihice │ │modificări de caracter până la stări de │ │ │devin marcate (de la deliruri │ │agitaţie psihomotorice. de │ │ │ │ │memorie şi tulburări psihice. degradare │ │ │ │ │intelectuală progresivă. rinichi. deficite piramidale sau de sensibilitate. lent │ │ │ │ │progresivă).afecţiune metabolică determinată │Poate genera trei tipuri de deficienţă │ │ │ │genetic şi caracterizată prin │funcţională: │ │ │ │acumularea cuprului în S. facies hipomim. │ │violenţă coreeică mare. tulburări de │datorită mişcărilor voluntare de tip │totalitate. │ │gâtului. . tulburări │oricărei activităţi profesionale. tulburări de deglutiţie şi │coreeic bruşte.N. │ │modificări psihice de la │ │ │ │ │iritabilitate până la crize de │ │ │ │ │violenţă. │Se contraindică orice activitate │ │psihice pornesc de la irascibilitate│ │ │profesională.

Modificările de fund de ochi: decolorare papilară globală sau numai temporală (mai frecventă). Tulburările de acuitate şi câmp vizual.N.S.S.forma secundar progresivă. │ │evolutivitate: │predominanţa sindroamelor care intră în │boală +/sechele: de sindrom piramidal.existenţa unui deficit motor sau cel puţin mers spastic. Combinarea de sindroame este variabilă de la caz la caz.genunchi). .S. Ataxie prin sindrom vestibular: deviaţii tonice statice la închiderea ochilor. hiperreflectivitate osteotendinoasă. │gradul 0 (zero) de invaliditate. 4. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută│ │ │ │ │gradul III (trei) de │ │Formele clinice în perioada de │Deficienţă funcţională medie în funcţie de │ 50-69% │invaliditate. │ │. respectiv deficienţă │modificări de fund de ochi (decolorare).forme clinice: . │sindrom cerebelos frust. bipiramidal frust.. 3.ENG. echilibru sau vizuală uşoară. Oftalmopareze. │ │ │ │ │Examinări paraclinice │ │ │ │ │diagnostic susţinut în │ │ │ │ │antecedente. │ │ │ │ │. b) Sindromul ataxic: 1. reflex pendular.forma cu recăderi şi remisiuni. adiadococinezie (proba marionetelor). . │ │Obiectivă: │ │ │ │ │. Monopareză sau tetrapareza. │Se recomandă activităţi. Ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă: abolirea reflexelor osteotendinoase + abolirea simţului mioartrokinetic şi vibrator. program │ │oligosimptomatice: │locomotorie. tremor intenţional. │normal în locuri de muncă ce nu │ │Simptomatologie: │ │ │impun mers prelungit sau mişcări │ │Subiectivă . cerebelos frust. Alte investigaţii paraclinice: . PEV auditive.forme clinice │componenţa bolii. Sindromul paraparetic (paraplegic) . Ataxie prin tulburări cerebeloase: mers ataxic cu baza lărgită de susţinere. c) Semne oculare 1. exclusiv pe examen │ │ │ │ │R.nas şi călcâi . 2.T.existenţa unui deficit motor de partea respectivă. 2. CT.forma primar progresivă. diplopie provocată.să cuprindă întotdeauna forma clinică de evoluţie cât şi sindroamele respective. proba Romberg. BOLILE DEMIELINIZANTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice în funcţie de │Deficienţă funcţională uşoară în funcţie de │20-49% prin existenţa unui singur puseu de │Capacitatea de muncă păstrată. a) Sindromul motor: 1.RMN. vizuale şi somestezice. Sindrom hemipaetic (hemiplegic) . . tulburări ale probelor de coordonare (proba indice . 2. . 3.IMG (în LCR şi în sânge). de la forme pur motorii la sindroame combinate cum ar fi: sindrom motor + ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă + sindrom cerebelos + sindrom vestibular. . . proba braţelor întinse.M. │ │ │rapide şi precise. sindrom Babinski sau semnul Hoffmann (toate semnele sau cel puţin două). │ │ │ │ │. 3. vestibular frust. sau C.absenţa minimă.

S./stg. │ │clar diagnosticul .asocierea cu monopareze │cu membrele respective. │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │. │ │ │CT.de la tulburări de gestualitate │70-80% prin existenţa deficitului motor │profesională. CT. IMG. precum şi de │unilateral.sindromul piramidal │limitarea gravă a gestualităţii la nivelul │ │ │ │hemiplegie dr. │ │dreapta sau parapareză. respectiv a deficitului motor cât şi a │deficienţe de manipulaţie accentuate │invaliditate.deplasare │avea deficienţă de manipulaţie sau locomoţie│50-59% prin existenţa mai mult de două pusee│redus 4 ore pe zi./stg.tulburări vizuale grave până la│ │ │ │ . │ │Formele clinice cu evoluţie │locomotorii grave sau de manipulaţie │ │gradul I (unu) de invaliditate.sindrom cerebelo-vestibular . │ │ │ │.parapareză/paraplegie.sindrom piramidal (parapareze │ │ │ │ │spastice şi/sau hemipareze │ │ │ │ │spastice dr. │ │ │partea membrelor superioare sau │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţa funcţională accentuată în funcţie│70-90% prin existenţa deficitului motor │Capacitatea de muncă pierdută în │ │progresivă şi frecvente pusee │de predominanţa sindroamelor sau combinarea │accentuat şi a tulburărilor ataxice şi/sau │totalitate. │Se contraindică orice activitate │ │cu sprijin unilateral. nu solicită │ │.│ │remisie cu tulburări de mers │predominanţa sindroamelor existente .putem │ │Se recomandă muncă cu program │ │uşoare şi medii . │accentuate. cu │ │ │ │.. │ │ │ │ │. ENG.tulburări de statică │imobilizat) asociată cu deficienţă de │ │din partea altei persoane.│ │ │ │ │evidenţiază tulburări de │ │ │ │ │echilibru şi coordonare.+/.S. mers dificil. │îngrijire temporară din partea │ │permanent). │ │ │ │ │. activităţi cu │ │posibilă fără sprijin cu │cel mai frecvent asociată cu tulburări de │acute în ultimii 2-3 ani şi prezenţa │solicitări mici sau medii care nu│ │menţinerea semnelor obiective │echilibru şi tulburări vizuale. combină│de manipulaţie accentuat. │de confort organic. │ │ │ │ │. cu │deficitul . │ │ │ │ │. CV. cerebelos.tulburări vizuale .tetrapareză/tetraplegie. (mers cu sprijin bilateral dar │ │ │ │prezenţa tuturor sindroamelor: │posibil încă prin forţe proprii). │ │ │ │făcându-l dependent de ajutorul │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90-95% prin existenţa unui deficit motor şi │Necesită supraveghere şi │ │altei persoane (parţial sau │capacităţii de autoservire parţială. │ │accentuate. IMG (sânge şi LCR). tulburări│ca limitare până la imposibilitatea │accentuat şi/sau deficit de manipulaţie │ │ │de coordonare. │ │ │ │ │Examinările paraclinice arată │ │ │ │ │modificări certe ale FO.frecvent │ │ │ │ │diplopii şi modificări de câmp │ │ │ │ │vizual. piramidal.tulburări de sensibilitate + │ │ │ │ │tulburări sfincteriene (frecvent │ │ │ │ │incontinenţă urinară). │ │ │Simptomatologia obiectivă │ │ │ │ │evidenţiază: │ │ │ │ │. │capacităţii de autoservire permanente când │ │pierdută în totalitate. │ │59-69% prin adăugarea unui sindrom cerebelos│inferioare şi au un microclimat │ │Examinările paraclinice confirmă │ │cu ataxie frustă şi/sau sindrom vestibular. vestibular.modificări │ │tulburări de vedere (diplobie şi tulburări │ │ │FO + PEV + Diplopie. │capacităţii de autoservire parţială sau │ │totalitate şi capacitatea de │ │ │permanentă prin prezenţa unei deficienţe │ │autoservire parţial pierdută. │la imposibilitatea executării unei mişcări │ │ │ │.S. │ │de câmp vizual). deficienţă vizuală gravă │ │ │ │coordonare. PEV.│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 90-100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │RMN. │ │ │ │brahiale. tulburări de │folosirii membrelor toracale. │ │ │manipulaţie (în formele combinate│la mersul foarte dificil până la mersul │80-90% prin existenţa deficitului locomotor │ │ │parapareza + monopareza brahială │posibil numai cu sprijin uni sau bilateral │şi de manipulaţie accentuat la care se │ │ │dreaptă sau stângă şi/sau forme │la care se asociază şi deficienţe vizuale │asociază deficite vizuale şi de echilibru │ │ │cu hemipareză dreaptă sau stângă)│care merg până la cecitate practică. RMN.tulburări de sensibilitate. │ │Simptomatologia obiectivă indică │mersului.).sindromul vestibulo │avem o deficienţă locomotorie gravă (bolnav │ │Necesită supraveghere permanentă │ │cerebelos . ENG. │mişcări precise şi rapide din │ │. │ │tulburări de echilibru. │ │. │membrelor toracale (uni sau bilateral) până │ │ │ │. │tulburări în realizarea ortostatismului şi │ │altei persoane. uneori │tulburărilor ataxice care accentuează │asociate cu tulburări de coordonare. │sechelelor motorii: hemipareză stângă sau │au ritm impus. gradul II (doi) de │ │acute cu tulburări de mers │lor. │ │continuă fără remisiuni care să │accentuate bilateral şi/sau o deficienţă │ │ │ │ducă la imobilizarea bolnavului │vizuală gravă cu cecitate practică. │ │şi echilibru grave + tulburări de│manipulaţie gravă. │şi pierderea controlului sfincterian.

ale complexului ventricular.P. Din punct de vedere etiopatogenic. majoritatea acestor boli au un determinism generic. cu transmitere genetică x . Modificări de tip miogen în muşchiul cronic denervat relevă aspecte sugestive pentru denervare într-o proporţie importantă din biopsiile musculare ale bolnavilor distrofici: existenţa "miopatiei" în neuropatie şi a " neuropatiei" în miopatie este .diagnosticul de certitudine al D. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice şi nu există un paralelism între gradul amiotrofiei şi intensitatea deficitului motor. plăcii neuromusculare. D. creşteri nesemnificative în DMP oculare şi în fazele terminale ale tuturor formelor clinico . cu transmitere genetică autosomal dominantă: facio-scapulo-humerală.Medwin 1968): 1. LDH) înregistrează creşteri mai mult sau mai puţin evidente în funcţie de forma clinică şi momentul evoluţiei. este un diagnostic paraclinic bazat pe trei elemente esenţiale: enzimograma serică.M.P. Simptomatologia pulmonară este expresia hipoventilaţiei permanente. În cursul evoluţiei survin retracţii tendinoase care compromit funcţionalitatea segmentelor respective. cu transmitere genetică autosomal . cu evoluţie lent progresivă şi etiopatogeneză imperfect stabilită. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcţie de forma clinico . forma benignă (Becker . maseterii.genetice.P. biopsia musculară. indiferent dacă debutul este distal sau proximal.G. 2. Reflexele osteotendinoase diminuă progresiv până la abolire. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleţilor în special dar şi deltoidul.P. Relaţiile genotip .activităţile serice ale unor enzime glicolitice (ALD. În cursul evoluţiei se constată cardiomiopatie distrofică.M. nervului motor şi neuronului motor spinal. 3. simptomatologia clinică se rezumă la formula mai mult sau mai puţin completă a sindromului de neuron motor periferic.recesivă: forma severă (Duchenne). aritmie. Simptomatologie clinică generală . generalizarea prin efectuarea ulterioară a altor grupe musculare este constantă. Enzimograma serică . Valorile cele mai înalte se înregistrează în DMP Duchenne în perioada de evoluţie florida. modificări E.M. D.) .P. În interpretarea biopsiei musculare trebuie să se ţină cont că nici un element lezional nu este caracteristic procesului disforic. Aceşti bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate. electrofiziologie şi histeopatologie (clasificarea modificată a D. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA NEUROMUSCULARĂ ŞI EREDODEGENERATIVĂ Patologia neuromusculară Afecţiunile unităţii motorii corespund anatomoclinic leziunilor fibrei musculare striate. fără a se ajunge decât în mod excepţional la o insuficienţă cardiocirculatorie. musculatura limbii). Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascată de adipositate mai mult sau mai puţin evidentă a acestor bolnavi.afecţiuni degenerative ale muşchiului striat condiţionate genetic.│cecitate practică. Distrofiile musculare progresive (D. Deşi modalităţile spinale sunt multiple. oculofaringiană. oculară.M.simptomul care domină tabloul clinic al distrofiilor musculare este deficitul motor. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. D. E.recesivă: fenotip Duchenne forma centurilor.M.P.Kiene). iar infecţiile căilor respiratorii sunt foarte comune.genetică dar. Biopsia musculară .M. distală.este sugestivă pentru diagnostic încă din perioada preclinică a bolii. după Waltore şi Gardnen . Testele paraclinice de diagnostic .M.K. O clasificare a distrofiilor musculare progresive completă este aceea bazată pe fapte clinicogenetice şi pe date informaţionale din domeniul biochimiei.G.genotip sunt numai parţial precizate dar cu certitudine esenţa fenomenului morbid este o enzimopatie sau dereglarea coerenţei funcţionale a unei linii metabolice.

arată o creştere progresivă a amplitudinii potenţialelor cu o frecvenţă de 40/50 de ciclii pe secundă. . Microscopia optică . 5. aspect întâlnit în 25% din cazuri. Aceste modificări survin progresiv.tulburări trofice .G. surditate prin afectarea urechii interne şi tulburări psihice. 2. fără fasciculaţii la nivelul feţei. hipersomnie. Distrofia miotonică Steinert .observabilă în orice proces amiotrofic cronic.E.parametrii traseelor E. gradul de sincronizare normală. determinând apariţia unei voci caracteristice monotone. FCK. acestea alteori pot fi absente. . cataractă. absenţa activităţii bioelectrice spontane. dislalie.G. Se descriu două forme de miotone: . cu apariţia selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor. creşteri ale incidenţei polifazismului. extrasistola. diminuarea amplitudinii maxime a traseelor cu mai mult de 30%.sindromul distrofic . consecutiv repetării contracţiei voluntare (fenomenul de încălzire). disfagie.simptomatologie complexă care include. sindrom miotonic. uneori hiperostoza frontală. reducerea duratei medii a potenţialelor de unitate motorie din valorile normale. fibrilaţie atrială.M. Simptomatologia .G. asociate cu modificări ale unităţii motorii de tip miopatic (salvele miotonice). miotonia rezumându-se la răspunsuri idiomusculare persistente. Celelalte grupe musculare sunt mai puţin interesate. . .este un simptom ce poate anticipa cu generaţii miotonia. 4.G. Miotoniile .arată alterări moderate de tip hipertrofic ale fibrelor.calviţia este evidentă de la vârste tinere. cu excepţia fenomenelor pseudomiotonice.M.M. a musculaturii orbicularului ploapelor la care se asociază o hipertrofie musculară difuză la toate grupele musculare cu predominanţă la membrele inferioare.sistemul endocrin .cataracta .se caracterizează prin descărcări spontane repetitive în salve. Miotonia congenitală Thompson . la nivelul muşchilor fonatori. Examinări paraclinice . tulburări digestive. diminuarea dimensiunilor teritoriului unităţilor motorii cu mai mult de 30%. alături de simptome musculare un sindrom endocrin (manifestat prin atrofie gonadică). Criteriul patognomonic al miotoniei este reprezentat de postdescărcări respectiv persistenţa aspectelor de interferenţa după întreruperea contracţiei voluntare la câteva minute şi care diminuează la amplitudine până la dispariţie. . sunt caracterizate clinic printr-o lentoare a relaxării musculare după contractură voluntară.forme de bloc atrioventricular. în distrofiile musculare sunt următorii: 1. . .Miotonia congenitală Thompson. conferind un aspect de "figură plângăreaţă". .debutul la adultul tânăr (20-40 ani) prin tulburări de contracţie musculară generalizată. scăderea acuităţii vizuale. TGO. TGP sunt scăzute sau normale. Miotonia se accentuează la frig şi la începutul actului voluntar.M.amiotrofia cu topografia caracteristică interesează musculatura distală a membrelor superioare şi inferioare cu tendinţă la proximalizare. Examinări paraclinice . având o dinamică care reflectă evoluţia leziunilor musculare. dificultăţi de demaraj.afectarea muşchiului cardiac . .sunt un grup de afecţiuni determinate genetic în patologia cărora este implicat un defect de membrană celulară. muşchilor policelui. . 6.enzimograma serică .enzimele serice ALD. E. Distribuţia miotoniei este mai evidentă distal la membrele la nivelul musculaturii mimicii şi la limbă. 3. .tulburările endocrine sunt în esenţă genitale prin atrofie gonadică. ce dă bolnavului un aspect de halterofil.sau miotonia hipertrofică congenitală.E. fenomenul diminuând progresiv.Distrofia miotonică Steinert. afecţiune rară cu debut precoce în copilărie.

evidenţiază afectarea arhitecturii miofibrilare. Examinări paraclinice: E.testul cu miostin 2 fiole i.Microscopia electronică .. care apar şterse. iar ulterior chiar şi la mersul pe teren plat.căderea capului. Miastenia . ptoza palpebrală.G. activitate repetitivă cu frecvenţă rapidă (40/80 ciclii pe secundă) evocată de stimularea mecanică a muşchiului.m. dizartrie. tulburări de fonaţie: sunt caracteristice deoarece apar sau se accentuează la efort. Absenţa altor semne neurologice are o valoare deosebită pentru diagnostic. 2. tulburări de masticaţie: apar mai mult sau mai puţin precoce. tulburări de deglutiţie: se pot manifesta pentru solide. 7. . diplopie. după miostin arată dispariţia decrementului potenţialului evocat. atingerea musculaturii faciale: produce deformarea mimicei "faciesul miastenic" caracteristic. Miozitele şi polomiozitele . Trecerea din clinostatism la ortostatism poate fi imposibilă sau se execută efort.M. M. 6. sunt obiectivate de reducerea capacităţii vitale.G. 4. care ameliorează deficitul după 20 de minute la miostin sau efect imediat dar de scurtă durată la tensilon.v. dezorganizate miofibrilelor.G. reflexele osteotendinoase sunt prezente sau uneori diminuate. potenţiale polifazice care apar la contracţia voluntară. intersectarea membrelor inferioare se remarcă iniţial la urcatul şi coborâtul scărilor.activitate bioelectrică spontană reprezentată de potenţialele de fibrilaţie. fapt important pentru expertiza medicală. polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator. lichide şi în cazurile mai grave chiar şi pentru salivă.: . Deficitul miastenic este mai accentuat în a doua parte a zilei.alternează fibre musculare atrofiate cu fibre hipertrofice. . Toate manifestările se ameliorează la tratament medicamentos corespunzător. (1. Investigaţii paraclinice: . Simptomatologia . tulburări respiratorii: exprimate prin dispnee şi senzaţie de lipsă de aer. E. necesită menţinerea bărbiei cu mâna. polimiozita din colagenoză şi polimiozita paraneoplazică.modificările morfologice în fază acută sau reprezentate de infiltraţii limfoplasmocitare iar în stadiul cronic aspectul histologic este greu de diferenţiat de cel al distrofiilor musculare. subacute şi cronice. nazonare. Evoluţia este ondulantă cu agravări şi remisiuni spontane şi terapeutice.Microscopia optică .M. Topografia deficitului miastenic: 1. tulburări oculare: strabism. se delimitează trei tipuri de polimiozite: polimiozita primitivă incompletă.proba de efort care caracterizează sau evidenţiază deficitul motor (conform scalelor de evaluare). Anatomia patologică .este o boală a sinapsei neuromusculare care se caracterizează prin oboseală excesivă şi deficit al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează parţial sau total în repaus şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice. acestea sunt: disfonie. 5. diminuarea densităţii fibrelor mielinizate.o caracteristică a fenomenului miastenic. . .se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu E. iar repausul reface forţa musculară .cu stimularea nervului cubital şi culegerea potenţialului evocat din eminenţa hipotenară. 3.deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresivă a muşchiului care face efortul şi prin diminuarea progresivă a forţei.5 miligrame) sau tensilon 10 miligrame i. În prezent. cu miofilamente cu aspect grosier şi anomalii structurale ale miocondrilor.se caracterizează printr-un traseu constituit din următoarea tiradă . pot merge până la deficit total şi se pot asocia cu căderea mandibulei. poate să apară imposibilitatea convergenţei. afectarea musculaturii cefei şi trunchiului: produce o invalidare importantă . Se întâlnesc forme acute.

C.V. hiperreflexie osteotendinoasă.muşchi .atrofii musculare de tip neuronal alternând chiar cu zone hipertrofiate. grasoşi. SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ (S. degenerarea celulelor coarnelor anterioare şi a tracturilor corticospinali.atrofii musculare distale şi simetrice la membrele inferioare generând aspectul de "picior de cocoş" şi în treimea inferioară a antebraţului dând aspectul de atrofie în "mănuşă". laminaţii concentrice. fasciculaţie. semnul Babinski prezent în 50% din cazuri.L.tulburări vegetative .Marie . . unde lente de denervare. Investigaţii paraclinice: . semnalându-se uneori o reacţie miastenică la frecvenţe medii de stimulare.: paralizia bulbară progresivă cu predominanţa fenomenelor bulbare. se definesc următoarele variante de S. ştergerea arhitecturii.fenomene bulbare: tulburări de fonaţie. .leziuni degenerative.C. (boli genetice cu aspect anatomo . depozite de glicogen la nivelul sarcoplasmei. şi V.Tooth .microscopia optică: la neuronii alfa .tulburări endocrine . Tabloul clinic . precedate de fasciculaţii.tulburări de sensibilitate:  subiective: amorţeli sau furnicăiuri în membre cu aspect polimorf.maladie cu transmitere ereditară legată de sexul bărbătesc. acromegalie.A. EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASĂ FRIEDREICH .leziuni degenerative ce afectează atât axonul cât şi teaca de mielină.M. .N.leziuni de aspect degenerativ cu dispariţia elementelor celulare şi a structurilor normale: .microscopia electronică: pune în evidenţă întreruperi miofilamentare la nivelul miofibrilelor.C. descărcări de tip pseudomiopatic).S. .  obiective: hipoestezie superficială cu localizare tot polinevritică. de cromoliză centrală şi leziuni axiale. Simptomatologie: .semne piramidale: spasticitate. amiotrofii distale. fasciculaţii şi atrofii ale limbii. semne piramidale). . Examen anatomo-patologic . . .M. atrofia musculară progresivă cu predominanţa simptomelor de neuron motor periferic şi scleroza laterală primară cu predominanţa simptomelor de neuron motor central.hipersudoraţie.) Face parte din afecţiunile neuronului motor definită clinic printr-un complex lezional având ca rezultat simptome combinate de neuroni motori centrali şi periferici (fasciculaţii. uneori atrofii simetrice ale feţei şi fenomene de labilitate emoţională. .ganglionii spinali . progresive. cu apariţia progresivă de amiotrofii distale şi simetrice mai ales la membrele inferioare însoţite de tulburări de sensibilitate de tip polinevritic.E. cu debut de obicei asimetric. .patologic de tip degenerativ) Amiotrofia neurală Charcot . neuronii manifestă fenomene de denervare. sunt normale.A.G.insuficienţă gonadică.motori apar depozite de lipofuscină. pseudoscleridermie.nervii periferici . frecvent întîlniţi sunt corpii membranoşi. deglutiţie. .amiotrofii distale. Debutul este insidios în copilărie sau adolescenţă.: poate îmbrăca toate aspectele denervării (fibrilaţie.L.BOLILE DEGENERATIVE ŞI EREDODEGENERATIVE ALE S. În funcţie de predominanţa tablourilor clinice.

T.Simptomatologia .ataxia cerebeloasă este de obicei cea care atrage atenţia asupra bolii. cerebelor cu baza de susţinere lărgită. │ │inconstante frecvent pe faţa dorsală a antebraţului │ │ │ │ │şi porţiunea externă a feţei dorsale a mâinii. Biopsia musculară nu diferă esenţial de cazurile cu amiotrofie peroneală neurogene. mai accentuate la membrele inferioare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În PARALIZIA TOTALĂ de nerv radial mâna este căzută │Deficienţă de manipulaţie medie în │50-65% prin imposibilitatea │Capacitate de muncă .debutul şi evoluţia asemănătoare cu maladia Freidreich dar predomină: . normală sau uşor scăzută. pot fi vii. determinată fiind de tulburările de sensibilitate ca şi cele de tip cerebelos.semnele cerebeloase cu ataxie.O.C. Obiectiv: │supinaţiei. │ │ │ │ │În paralizia parţială se întâlnesc trei tipuri: │ │ │ │ │A.M. atrofia umărului (muşchiul deltoid).O. V. TIP MIJLOCIU (Remack) produce o paralizie a │Deficienţă de manipulaţie uşoară │20-49% prin tulburări de │Capacitatea de muncă │ │muşchilor inervaţi de nervul radical cu excepţia │pentru paralizia parţială de nerv │manipulaţie şi prin tulburări │păstrată.M. Investigaţii paraclinice: . bolnavul nu prezintă atrofii sau malformaţii articulare (sau sunt. . abolirea │reducerea mişcărilor de ridicare şi │şi prin scăderea forţei musculare a│nu se încadrează în grad de │ │abducţiei. Amiotrofiile sunt de regulă distale. involuţia severă a neuronilor ganglionilor spinali şi pierderea fibrelor mielinice din nervii periferici. normală. nu se încadrează în│ │lungului supinator care rămâne indemn şi a │radial prin tulburări parţiale de │parţiale în realizarea extensiei │grad de invaliditate.T.G. │ │superior în atitudine de rotaţie internă şi │ │ │Se contraindică muncile ce │ │adducţie. R. bicipital absent. a mişcărilor de rotaţie externă.T. mai puţin exprimate). aspect de picior scobit. vorbire lentă. tulburări de sensibilitate│ │ │bimanual. │ │manipulare de greutăţi │ │R. EREDOATAXIA CEREBELOASĂ PIERRE-MARIE Este o formă diferenţiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase şi piramidale sunt predominante. ca şi a │supinaţiei. hipertrofie ventrivulvară.semnele piramidale sunt mai bine exprimate în forma Pierre-Marie. bolnavul prezintă dismetrie. │ │tricepsului care este parţial paralizat. │ │ │presupun activitate bimanuală│ │R. descriindu-se aspectul "picior de cocoş". Biopsia de nerv îmbracă aspecte de degenerescenţă azonală cu atingere preferenţială a fibrelor mielinice mari.│segmentului respectiv. R. Implicaţiile cardiace sunt prezente manifestându-se de timpuriu cu extrasistole atriale. Mersul este tabetic. semne de ischemie cardiacă. adeseori potenţialele evocate senzitive fiind absente. Tulburările de sensibilitate obiective pot fi absente şi discrete.7). membrul │rotaţie internă şi externă a umărului. tricipital abolit. │extensie a mâinii pe antebraţ şi │antebraţului pe braţ şi a │Se contraindică muncile ce │ │Se caracterizează prin imposibilitatea flexie │antebraţului pe braţ.T.se caracterizează prin reducerea │Deficienţă de manipulaţie uşoară prin │0-20% prin tulburări de manipulaţie│Capacitate de muncă păstrată.C. tulburi de sensibilitate │ │ │în forţă.S. │ │(teritoriu radicular C. se abolesc precoce.O. în general. dar cu afectare mai mică a sensibilităţii profunde. tremor intenţional şi vorbire cerebeloasă.O. . TIP SUPERIOR │ │ │ │ │(Duchenn Erb) .E. │presupun prehensiune şi │ │antebraţului pe braţ şi a supinaţiei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. se poate găsi doar aspectul contracturii piramidale. │invaliditate.│ │mişcărilor de ridicare a umărului.aspect de denervare cronică: V. PARALIZIILE DE PLEX BRAHIAL ┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │Paraliziile de plex brahial pot fi parţiale sau │ │ │ │ │totale. Clinic . mai ales în membrele inferioare.

cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │(faţă anterioară coapsă. TIP INFERIOR (Klumpke) . mersului şi │pierdută. │care implică bimanualitatea. │ │hipoesteziei şi se întinde pe faţa internă a │ │ │ │ │braţului şi antebraţului. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern │ │ │ │ │Clinic: deficit motor la nivelul gambei.se caracterizează │Deficienţă funcţională medie prin │54-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │prin dificultate în flexia coapsei pe bazin şi │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. maleolă tibială şi jumătatea │ │ │ortostatism prelungit. │ │flotantă. Se caracterizează prin parestezii sub │ │ │invaliditate. gradul III (trei) de │ . │ │formă de senzaţii de piele cartonată cu topografie │ │ │ │ │caracteristică în formă de "rachetă" pe faţa externă│ │ │ │ │a coapsei. │de invaliditate. ortostatismului prelungit│50%. │invaliditate. │ │adapta la activităţi ce nu │ │ │ │ │necesită bimanualitate. afectarea │dorsală a mâinii şi abducţia │Se contraindică activităţile │ │ │supinaţiei şi abducţiei mâinii. PARALIZIA DE NERV OBTURATOR │Deficienţă funcţională medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │Însoţeşte de regulă paralizia de nerv femural şi se │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. gradul III (trei) │ │imposibilitatea extensiei gambei pe coapsă. PARALIZIA NERVULUI FEMURO-CUTANAT │ │ │ │ │Expresia clinică a leziunii este meralgia │Fără deficienţă funcţională. PARALIZIA NERVULUI FEMURAL . se pot │ │funcţională a membrului superior respectiv. │activitate bimanuală. │ │ │ │ │Se poate adăuga leziunea simpaticului cervical şi │ │ │ │ │apariţia sindromului Claud Bernard Horner. S. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. │a mâinii şi antebraţului. a │bazin. │ │ │ │ │Nu poate efectua nici o muncă│ │PARALIZIA TOTALĂ DE PLEX BRAHIAL │Deficienţă de manipulaţie. mers │ │posterioară a marginii interne a piciorului. tulburarea motorie este similară cu cea │imposibilitatea efectuării opoziţiei │mâinii. │ │presupun activităţi bimanuale│ │Tulburarea de sensibilitate este de tipul │ │ │în forţă şi de fineţe. gradul III (trei) de │ │hipotenare. pumnului şi antebraţului pe braţ..P. │de invaliditate. gradul III (trei) │ │caracterizează prin paralizia adducţiei şi rotaţiei │bazin. │ │ │ │ │ │ │C. │ │a unei paralizii combinate de nerv median şi nerv │policelui. flexorilor │Deficienţă de prehensiune şi │50-65% prin tulburări trofice. În │ │trei tipuri de paralizii) . pronaţiei mâinii sau │ │Se contraindică muncile ce │ │cubital. │ │ │ortostism prelungit. │ │interne şi externe a coapsei.P. se manifestă │ │ │ │ │clinic printr-o paralizie completă a celor două │ │ │ │ │ramuri terminale (S. R. mersului şi │pierdută. │ │reflexiei rotuliene. │imposibilitatea mişcărilor de extensie│supinaţiei. tulburări de │echilibru. pe │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitatea de muncă pierdută│ │gambierul anterior extensorul propriu al halucelui. tricipital abolit. PARALIZIA NERVULUI SCIATIC │ │ │ │ │Paralizia totală este destul de rară. │imposibilitatea flexiei dorsale a │mersului. hipotonie cvatriceps. falangelor proximale degete. gradul│ │cu sau fără sindrom Claud Bernard . │ │ │pe teren accidentat.membrul toracic balant (constă în combinaţia celor│gestualitate şi prehensiune accentuată│sensibilitate. tulburări în extensia │de invaliditate. rotulă │ │ │trepte.O. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.I). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │a.50% │ │în "gât de lebădă" şi bolnavul nu poate face │paralizia totală de nerv radial prin │extensiei antebraţului pe braţ şi a│pierdută. gradul III (trei) │ │extensia policelui. │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │A.│gestualităţii de fineţe. │oricărei mişcări. interosoşii musculaturii tenare şi │gestualitate medie prin │motorii şi de sensibilitate a │50%. │Capacitate de muncă pierdută │ │degetelor. │ │ │ │ │ │ │D. │70-85% prin tulburări motorii şi de│ce presupune obligatoriu │ │.Horner. │ │ │II (doi) de invaliditate. mers pe │ │ │ │ │teren accidentat. │ │ │în cea mai mare parte. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. faţă│instabilitate de genunchi.conduce la impotenţă │prin imposibilitatea efectuării │ │funcţie de profesie. urcat de │ │ │ │ │trepte. │ │care presupun mers şi │ │genunchiului. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. Semnul │ │ │ │ │caracteristic al acestei paralizii este respectarea │ │ │ │ │muşchiului palmar şi rotundul pronator. având ca rezultat aspectul de mână simiană. făcând │ │ │Capacitatea de muncă pierdută│ │posibilă flexia pumnului şi pronaţia antebraţului. │ │extensia mâinii. │policelui. faţă internă genunchi. │ │care presupun mers şi │ │anterointernă gambă.T. │ 0-19% │Nu se încadrează în grad de │ │parestezică.E. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │sensibilitate în porţiunea mijlocie a coapsei şi │instabilitate de genunchi. anestezie în teritoriul cutanat│echilibru.se caracterizează prin │ │ │ │ │paralizia nervului cubital anterior. urcat de│ │Obiectiv: hipotorfie.

ale amplitudinii. Diagnosticul clinic în leziunile nervilor periferici se susţine prin deficitul motor aparţinând teritoriului nervului respectiv.. interosoşii dorsali şi plantari şi ultimii │ │ │ │ │lombricali. nervul plantar lateral. │ │Se contraindică activităţile │ │feţei antero-externe a gambei. flexor şi opozant │ │ │trepte. marginea laterală│ │ │ │ │a piciorului. gradul III (trei) │ │(gastrocnernienii.C. R. mers │ │lombricali. lungul şi scurtul │piciorului şi a degetelor şi │şi a variantelor posturale. pierderea flexiei şi │şi a variantelor posturale. │de invaliditate.C. a reflexiei ahiliană. faţa dorsală a primelor 3 degete şi │ │ │ortostatism prelungit. Paralizia de nerv sciatic popliteu intern .M. Sindromul de compresiune (paralizie de nerv radial prin compresiune în şanţul de torsiune al humerusului sau când nervul trece printr-un canal strâmt. tulburări de sensibilitate. tulburări senzitive la nivelul│dificultate în abducţia piciorului.T. degenerative. (absenţa desprinderii │ │ │ │ │călcâiului de pe sol). Tulburări de sensibilitate la nivelul │ │ │ │ │porţiunii dorso-laterale a gambei.G. Simptomatologia generală a nervilor periferici este schematizată clasic în următoarele sindroame: 1. Sindromul de regenerare se manifestă clinic prin apariţia graduală a motilităţii. │pe gambă. Dintre semnele obiective au valoare:  absenţa R. mers │ │jumătatea internă deget 4. ahilian abolit. │ │solear. abductorul degetului 5.O. duratei şi complexităţii potenţialelor unităţilor motorii).│extensorul comun al degetelor. la nivelul piciorului. │ │deget 5.  atrofiile musculare evidente în evoluţii cronice. testing-ul muscular care va stabili starea funcţională a fiecărei grupe de muşchi din teritoriul nervos investigat. toxice.T. 3. şi V. nu poate │ │ │ │ │merge pe călcâie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │b. │ │care presupun mers şi │ │abductorii şi flexorul scurt al halucelui şi primii │ │ │ortostatism prelungit. degete în "ciocan". urcat de│ │Clinic: mers stepat.│degetelor. . │ │peronier şi pediosul.T..se │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │caracterizează prin deficit motor la nivelul gambei │imposibilitatea extensiei piciorului │mersului. Diagnosticul pozitiv al unei neuropatii începe prin încadrarea simptomelor în tabloul clinic al leziunii nervului periferic: deficit motor selectiv. │mişcărilor de lateralitate ale │ │Se contraindică activităţi │ │(nervul plantar medial. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC NEUROPATIILE PERIFERICE Termenul de neuropatie înseamnă o perturbare funcţională a nervului periferic fără referire asupra etiologiei sau patogeniei (traumatice. metabolice. vasculare. 4.M. │ │ │pe teren accidentat. pătratul │ │ │pe teren accidentat. flexorul scurt al degetelor. plantar subţire.S. urcat de│ │plantar. bolnavul ridică mult genunchiul│ │ │trepte. canalul carpian). │ │ │ │ │Obiectiv: mers talonat. │ │ │ │ │tulburări trofice.O. mers pe vârfuri. reapariţia contracţiei voluntare şi recuperarea sensibilităţii. Sindromul de iritaţie (nevralgiile): dureri cu caracter nevralgic însoţite de modificări vasomotorii şi trofice. │ │şi flectează mult gamba de partea bolnavă. popliteu.. plantă şi degete. tibial posterior). două treimi interne │ │ │care presupun mers şi │ │ale plantei. Sindromul de întrerupere (secţionare parţială sau totală). tulburări ale sensibilităţii subiective şi obiective. diminuarea sau abolirea R. congenitale şi neoplazice).O. 2. ortostatismului prelungit│pierdută. infecţioase. (ale V. │invaliditate. semne de disfuncţie vegetativă şi prezenţa modificărilor E.

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ . pot conduce la scăderea capacităţii de muncă parţial sau în cea mai mare parte.) examenul clinic trebuie coroborat obligatoriu cu examenul neurochirurgical. fese şi faţă posterioară a coapselor. feselor.) sau sechele compresive medulare. întâlnindu-se în aceeaşi regiune sau în diferite regiuni ale coloanei vertebrale. cicatrici compresive etc. examinările paraclinice importante sunt examenul electric clastic care arată modificări ale excitabilităţii nervilor şi muşchilor. radiografia fiind indispensabilă pentru stabilirea diagnosticului diferenţial. apoi în cea cervicală şi. tulburări de sensibilitate obiectivă. Diagnostic clinic: Pentru stabilirea diagnosticului clinic sunt necesare: un examen clinic complet şi examenul radiologic. DISCOPATIILE Numele bolii şi sinonime: hernia discului intervertebral. clinic şi radiologic. Formularea diagnosticului: diagnosticul corect al discopatiei se formulează după stadiul evolutiv al bolii. Mielografia gazoasă sau cu substanţe opace precizează nivelul leziunii şi gradul de compresiune. pătratului lombar şi ramuri senzitive pentru tegumentele perineului. Plexul lombar dă ramuri colaterale senzitive cutanate pentru porţiunea inferioară a abdomenului. radiculare sau periferice. În prezenţa complicaţiilor postoperatorii (arahnoidite. În cazurile complicate cu leziuni tronculare sau radiculare. în regiunea dorsală. dureri provocate prin manevrele de elongaţie. iar pentru porţiunea sacrală nervul sciatic. spontan sau la mişcări active şi/sau pasive. neremise în timp (exemplu: pareze sau paralizii de SPE. nerv cubital. E. Toate aceste modificări pot fi absente în leziunile recente sau minime ale nervilor periferici. nerv radial. existenţa osteofitelor.G. Plexul sacrat dă ramuri motorii fesierilor. tulburări circulatorii. rareori. tulburări de reflexe. Date clinice: dureri vertebrale (cervicale. existenţa malformaţiilor coloanei. discopatie vertebrală (denumirea corectă). EMG şi VCM sunt indispensabile pentru diagnosticul diferenţial. examene radiologice speciale (AMC. porţiunea externă şi superioară a coapselor şi organelor genitale. Date radiologice: se apreciază pensare discului intervertebral. prin modificările date. lombare. RMN. existenţa artrozelor. În cazul discopatiilor vertebrale operate sunt numeroase situaţii în care sechelele se pot aprecia numai pe baza examenului clinic neurologic când există leziuni motorii sau senzitive tronculare. Cel mai frecvent apare în regiunea lombară. SPI. sindrom de coadă de cal cu sau fără tulburări sfincteriene etc. deficite motorii segmentare sau globale. tulburări trofice. modificări ale curburilor fiziologice. De obicei este unică dar poate fi multiplă.M. Regiunea lombară şi mai ales ultimele două discuri lombare reprezintă sediul de predilecţie al bolii. PARALIZIILE MEMBRULUI INFERIOR Plexul lombo-sacrat este format din primele rădăcini lombare şi unirea celei de a V-a rădăcini lombare cu primele trei rădăcini sacrale. epidurile. sciatică vertebrală. de asemenea permite determinare V. toracale) şi pe traiectul nervului.M. tulburări sfincteriene etc. În stabilirea diagnosticului funcţional şi al capacităţii de muncă se vor aprecia separat paraliziile de plex brahial şi paraliziile plexului lombo-sacrat care. care arată prezenţa unui sindrom de enervare. care este scăzută în leziunile nervilor periferici.C. CT). Ramurile terminale pentru porţiunea lombară sunt: nervul crural şi nervul opturator.

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Distrofiile musculare progresive │ │ │ │ │(D. │ │ │ │ │c) Stadiul III (paralitic sau │Deficienţă de manipulaţie sau │ 50-60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută.deficit motor moderat │limitată (circa 6 luni) în vederea │ │ │ │. deplasări │ │amiotrofiile musculare sunt la │ │prelungit şi prin tulburări │cu greutate. Se │ │(faza neurologică) │locomotorie uşoară. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2. locomotorie │ 70-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │tulburări de sensibilitate şi │ │ │ │ │tulburări sfincteriene tip │ │ │ │ │incontinenţă (cazuri extrem de rare). │ │încadrează în gradul II de invaliditate. Bonne) │ │ │ │ │b) Stadiu II (de compresiune) se │Deficienţă de manipulaţie sau │ 75-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │pierdută. Se │ │caracterizează prin: │locomotorie accentuată pe o perioadă │ │încadrează în gradul II de invaliditate. prin │(trei) de invaliditate. │ │Tetraplegfe. Se contraindică│ │cu greutate a bolnavului şi la care │de staţiune şi mers.M.Semne de elongaţie pozitive │ │ │ │ │(Lasseque. Discopatie vertebrală-faza I (faza │Deficienţă locomotorie uşoară. deoarece prin imposibilitatea │ │şi tulburări sfincteriene (sindrom de │ │ │efectuării gestualităţii bilaterale şi a │ │coadă de cal) │ │ │deplasării prin forţe proprii sau cu sprijin. │ │ostostatism şi mers │presupun deplasări pe distanţe mari. Discopatie vertebrală-faza II (faza│Deficienţă locomotorie uşoară. │ │îndelungată care conduc la deplasarea │accentuată prin tulburări locomotorii │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate.tulburări de sensibilitate │ │ │ │ │obiectivă. │ │. │numai cu mare dificultate │ │ │ │ │prin foţa proprie │ .faza III │Deficienţă de manipulaţie sau │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. de întrerupere) se │locomotorie medie. │ │în gradul III de invaliditate. locomotorie │ 90-100% │Capacitatea de muncă este în totalitate │ │crural cu tulburări de sensibilitate │şi sfincteriană gravă. paraplegie însoţite de │ │ │acestea împiedică încadrarea în mediul social. Se │ │de blocaj) │ │ │recomandă tratament recuperator complex.├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │1. │ │simptomatologia subiectivă şi │manipulaţie şi tulburări respiratorii. toate│ │parapareză. │manipulaţie bilaterală. │ │amiotrofiile musculare sunt marcate. Se recomandă │ │caracterizează prin: │ │ │tratament recuperator şi în funcţie de profesie │ │ deficit motor │ │ │şi vârstă vor fi reorientaţi profesional în │ │ absenţa reflexelor osteotendinoase │ │ │vederea recuperării totale. │ │blocaj al segmentului vertebral │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin dificultăţi de │Capacitate de muncă pierdută în totalitate.P. manipulare cu viteză şi precizie. strănut sau eforturi │ │ │neurochirurgical. gradul III │ │Formele clinice la debut când │prin tulburări locomotorii de │greutate a bolnavului. │ │ │ │ │ │ │a) Stadiu I (algic) │Deficienţă de manipulaţie şi │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. Se │ │dureroasă) │ │ │recomandă tratament recuperator complex. │ │ │ │osteotendinoase │ │ │ │ │. │şi tulburări sfincteriene accentuate. │ │ tulburări de sensibilitate obiectivă│ │ │ │ │ sechelele postoperatorii ale herniei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficit motor unilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie. │ │dureri la nivelul coloanei vertebrale │ │ │ │ │spontane sau la apăsare. │ │recomandă repaus şi tratament recuperator.contractură musculară paravertebrală│ │ │ │ │ │ │ │ │ │3. tratament şi consult │ │dureri la tuse.diminuarea reflexelor │intervenţiei chirurgicale. Se │ │Iritaţie radiculară. │ │început. │ │ │moderat. │scăderea performanţelor de │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │obiectivă nu este prea marcată. Discopatie vertebrală . Se │ │crural cu tulburări de sensibilitate. tetrapareză sau │ │ │cât şi prin lipsa controlului sfincterian.) │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin deplasarea cu │Capacitatea de muncă 50% pierdută. bolnavul prezintă│locomotorie uşoară. tulburări de │bolnavul se poate deplasa │orice activitate profesională. │ │. iar deficitul motor este │ │de precizie şi viteză. │ │recomandă repaus. │ │ │ │ │ │ │Deficit motor bilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie. │ 0-20% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. Se încadrează│ │paretic.

tulburări de reglare │deplasarea bolnavului se │Se contraindică orice activitate profesională. │tulburări de vorbire. orbicularul │ │ │de execuţie. │ │scăderea forţei musculare preferenţial│manipulaţie. │ │pleoapelor. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │miotonia este limitată la câteva grupe│ │ │presupun activităţi bimanuale cu forţă şi viteză│ │musculare (limba. │Se recomandă asigurarea unui loc de muncă │ │este mediu. │ │tulburări de vorbire. │ │ │psihice. │gestualitate bilaterală. │ │alimentaţie. tulburări de │ │ │ │ │gestualitate bilaterală cu │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │ │însoţesc de complicaţii psihice şi │ │ │ │ │cardiace sau acestea sunt de │ │ │ │ │intensitate medie. tulburări de vedere. │ │generalizată cu tendinţă de agravare │prehensiune şi tulburări de masticaţie. │ │sunt discrete. tulburări de manipulaţie │bolnavul nedeplasabil prin │supravegherii şi îngrijirii permanente din │ │tulburări de deglutiţie. De regulă │efort. adecvat. │intenţionale bruşte. │şi mers.simptomatologia │Deficienţa funcţională globală medie │50-65% prin scăderea forţei │Capacitatea de muncă 50% pierdută: gradul III │ │este întotdeauna mai severă. tulburări de │de manipulaţie şi │ │ │eminenţei tenare. flexorii │endocrină. interosoşi. gradul III │ │încă amiotrofii musculare sau acestea │de locomoţie şi manipulaţie. │ │şi a musculaturii mimicii. cu prinderea │ │şi scăderea forţei şi │presupun activităţi bimanuale cu forţa şi viteza│ │musculaturii flexoare distal la membre│ │vitezei de execuţie a │de execuţie. tulburări de vedere │ │ │ │ │(cataractă).│ │ │ │nesprijinit sau cu sprijin. Performanţele acestor │ │ │ │ │bolnavi uneori sunt chiar │ │ │ │ │impresionante (pseudohipertrofii │ │ │ │ │musculare în 25% din cazuri). musculatura distală a │ │ │ │ │membrelor). în care deficitul motor│ │prestaţie la efort. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele recesive . │ │unei mişcări bruşte. │musculare distal la membrele│(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice ce se însoţesc de │Deficienţă globală accentuată prin │70-85% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │amiotrofii musculare marcate cu │tulburări de locomoţie. │ │pe musculatura facială. fonaţie. tulburări │ │ │gâtului. endocrine. │ │ │ │ │prin imposibilitatea │ │ │ │ │efectuării eficiente a │ │ │ │ │oricărei gestualităţi │ │ │ │ │profesionale şi prin │ │ │ │ │dificultăţi de respiraţie.│superioare. tulburări de masticaţie│deplasabil cu ajutorul altei│ │ │ │deglutiţie şi respiraţie. tulburări mari │ │ │ │ │de deglutiţie şi respiraţie.│ │ │ │ │ │ │ │Miotoniile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele autosomal dominante │ │ │ │ │asimptomatice şi uşoare care devin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin tulburări în │Capacitatea de muncă păstrată: nu se încadrează │ │relevante numai în situaţia executării│prin limitarea capacităţii fizice la │realizarea mişcărilor │în grad de invaliditate. musculatura antebraţului. │ │mişcărilor. loja │conducere intracardiacă. │ │ │ │ │ │ │ │Distrofia miotonică Steinert │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut care nu au │Deficienţa globală medie prin tulburări│50-70% prin scăderea │Capacitatea de muncă 50% pierdută. simetric distal şi nu se │ │manipulare de greutăţi. tulburări de │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. │bilaterală totală inclusiv posibilităţi│forţa proprie fiind │partea altei persoane. oboseala precoce│Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresivă în timp. │protejat. │ │ │anterioară a gambei şi se însoţesc de │ │tulburări de vedere şi │ │ │complicaţii cardiace. │ │imobilizarea bolnavului şi se însoţesc│prin tulburări locomotorii de staţiune │mers şi ortostaţiune ce fac │gradul I (unu) de invaliditate cu necesitatea │ │de mari tulburări respiratorii. │face cu greutate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miozitele şi polimiozitele │ │ │ │ . │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care au condus la │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin dificultăţi în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │capacităţii fizice de │(trei) de invaliditate. │persoane. │de autoservire. │prin tulburări de gestualitate.

│ │simptomatologie ce se instalează lent │tulburări de manipulaţie. │greutate prin forţe proprii. │proprii. tulburări de │gestualitate şi prehensiune. │ │la terapia medicamentoasă. │ │tulburări motorii cu răspuns parţial │vizuale de acomodare. tulburări de │ │ │imobilizare şi insuficienţă │ │deglutiţie şi tulburări │ │ │ventilatorie extrapulmonară │ │ventilatorii. │deplasări mai dificile. │ │tulburări mari de deglutiţie. │ │ │+/manifestări articulare.deplasare dificilă prin │orice activitate profesională. │ │fonaţie.simptomatologie │Deficienţă funcţională uşoară prin │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. modificarea │ │îşi pot relua activitatea. │ │ │consistenţei musculare care capătă │ │ │ │ │duritate şi se tumefiază. │ │probele de provocare şi cu răspuns │efort prelungit. │ │ │pseudomiopatic. deglutiţie. │ │caracterizează printr-o │prin tulburări de locomoţie şi │deplasare în sensul unei │gradul II (doi) de invaliditate. deglutiţie. nu se încadrează │ │episod febril cu algii musculare │predominant prin alterarea stării │generează doar ITM. │ │ │ │vorbire şi alimentaţie. tulburări în realizarea│. masticaţie. │statică şi variante │deplasări prelungite. urcatul şi coborâtul │ │ │tulburări respiratorii. tulburări de │scărilor. │tulburări ce necesită │ │ │ │ │prezenţa altor persoane │ │ │ │ │pentru supraveghere şi │ │ │ │ │îngrijire prin pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire.│din partea altei persoane. │realizarea mersului cu forţe│gradul I (unu) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │BOLILE DEGENERATIVE ŞI │ │ │ . │posturale. │prin tulburări de mers şi statică. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele subacute şi cronice se │Deficienţă funcţională globală medie │50-65% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │alimentaţie şi tulburări respiratorii. │ │manipulaţie şi gestualitate │ │ │În aceste cazuri se poate ajunge la │ │bilaterală. │sprijin. │mers în sensul că deplasarea│gradul II (doi) de invaliditate. │ │tulburări respiratorii.capul balant. │deplasare │gradul II (doi) de invaliditate. Se contraindică│ │care se adaugă insuficienţa │de manipulaţie. tulburări de │ │ │musculaturii gâtului . │ │musculaturii faringiene posterioare │variantelor posturale şi prin tulburări│forţe proprii uneori prin │ │ │determinând disfagia şi insuficienţa │de deglutiţie şi respiraţie. nu se încadrează │ │săracă. │ │tulburări motorii cu caracter │tulburări de manipulaţie bilaterală. │bolnavului se face cu mare │Se contraindică orice fel de activitate │ │cvaxipermanent cu răspuns ineficient │tulburări de vorbire. │perioada de stare bolnavii │ │ │active şi pasive. masticaţie şi │prin tulburări locomotorii. de │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │activităţi ce presupun efort vizual prelungit. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare şi/sau │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări în │Capacitatea de muncă 50% pierdută.│ │ │ │ │ │Formele acute se caracterizează prin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin faptul că │Capacitatea de muncă păstrată. │prin tulburări de │ │ │ │ │alimentaţie. tulburări de │Necesită îngrijire şi supraveghere permanentă │ │motor este permanent şi rezistent la │tulburări de vorbire. │ │spontane dar mai ales la modificări │generale şi tulburări de locomoţie. │ │muscular este pe primul plan putând │ │proximal atât la membrele │ │ │merge chiar la amiotrofii rizomelice │ │superioare cât şi la │ │ │ce conturează un tablou │ │membrele inferioare. │acomodare. tulburări de │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │la terapia medicamentoasă. │ │Se contraindică muncile cu efort fizic │ │100% la terapia medicamentoasă. tulburări de deglutiţie. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresiv şi în care sindromul │ │scăderea forţei musculare │presupun şi manipulaţie bilaterală în forţă. activităţii în forţă şi viteză. │deglutiţie. tulburări │realizarea mersului │(trei) de invaliditate. iar după│în grad de invaliditate. │ │terapia medicamentoasă asociată. │ │ │ │ │ │ │ │Formele bulbare ce se însoţesc de │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │prelungit. diagnosticul este susţinut pe │scăderea capacităţii de prestaţie la │ │în grad de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele cronice complicate în care │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. când deficitul│tulburări de manipulaţie bilaterală. tulburări de │prelungit. │ │deficitul muscular este accentuat la │accentuată prin tulburări locomotorii. gradul III │ │fonaţie.│profesională. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miastenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele de debut . masticaţie şi │accentuată prin tulburări locomotorii. respiraţie şi │ │ │ │ │tulburări de gestualitate │ │ │ │ │bilaterală.

forma │Deficienţă funcţională locomotorie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │gestualitate şi prehensiune │ │ │ │ │bilaterală ce conduc la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │dificilă deplasarea │(doi) de invaliditate. │ │manifestă la musculatura inervată de │tulburări neovegetative. │ │absentă.L. │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │presupun manipulaţie de precizie şi în forţă. nu se încadrează │ │Formele clinice fruste cu manifestări │Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │în grad de invaliditate. │ │tip polinevritic şi tulburări │tulburări de sensibilitate periferică.A. de fonaţie. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tulburări de sensibilitate). ortostaţiune │ │tip piramidal este foarte discretă sau│ │ │îndelungată şi eforturi fizice mari. │ │proprii.C. prin │deplasabil cu mare greutate │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │neurovegetative. │ │septat. │ │examenul obiectiv semnalează doar │pentru efort susţinut. │ │ │ │ │ │ │ │Forma bulbară .T. gradul II │ │mai frecvente cu evoluţie lentă. │fac dificilă deplasarea │gradul I (unu) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Scleroza laterală amiotrofică (S. tulburări grave │permanentă. │ │(tulburări motorii + amiotrofii + │gestualităţii bilaterale.forma cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări ce │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.N. gradul III │ │predomină la membrele superioare │medie prin tulburări în realizarea │gestualitate şi prehensiune │(trei) de invaliditate. │ │a întregii musculaturi cu mers dificil│accentuată prin tulburări locomotorii. │prin tulburări endocrine. │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. simptomatologia de │medie prin tulburări în realizarea │mers şi ortostatism │(trei) de invaliditate. │ │predominanţa simptomelor de neuroni │tulburări de fonaţie şi deglutiţie. │proprii. │ │presupun mers prelungit. │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţional globală │71-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │(biopsia musculară). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată este una din cele │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări ce fac│Capacitatea de muncă în totalitate. │ │la imobilizarea bolnavului permanentă. │ │ │ │respiratorii. │ │clinice minime. │mers ce fac bolnavul │gradul II (doi) de invaliditate. cu tulburări de sensibilitate │prin tulburări de manipulaţie. prin tulburări de │şi îngrijire permanentă. Diagnosticul se pune │prin scăderea capacităţii fizice la │ │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │de regulă pe examinările paraclinice │eforturi mari şi tulburări de │ │eforturi fizice. │forte bilaterală. deglutiţie. gradul III │ │relativ atipică.)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma pseudopolinevritică . │bolnavului prin forţe │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele superioare când modificările │Deficienţă funcţională de manipulaţie │50-70% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută.│mers ce fac bolnavul │gradul I (unu) de invaliditate. tulburări de │ │ │ │ │statică şi tulburări │ │ │ │ │respiratorii. schiţă de picior │ │ │susţinut şi deplasări pe distanţe mari. simptomatologia fiind │tulburări respiratorii. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tabloul clinic. │sensibilitate periferică minore. │prin forţe proprii (de │ │ │vegetative şi endocrine asociate. nu se încadrează │ │obiective discrete mult timp la care │prin scăderea performanţelor fizice │ │în grad de invaliditate.O. iar simptomatologia de│posturale.│prin tulburări de manipulaţie bilaterală│nedeplasabil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de supraveghere │ │ │şi prin tulburări de sensibilitate şi │proprii. │mers şi statică.. │ │Se contraindică activităţile cu efort fizic │ │abolirea R. │regulă cu sprijin). │ │dramatică. │ │motori centrali. tulburări de │bolnavului prin forţe │Bolnavul necesită îngrijire şi supraveghere │ │nucleii motori bulbari. cu │accentuată prin tulburări locomotorii. │ │ │ │ │deglutiţie ce necesită │ │ │ │ │asistare permanentă. lucrul în frig şi umezeală. │ │neuroni motori periferici domină │mersului prelungit şi a variantelor │prelungit. │ │a musculaturii care a condus în timp │prin tulburări de statică şi locomoţie. Debutul periferic sugerează o│ │ │ │ │pareză de SPE. prin │ │ │ │ │tulburări de gestualitate şi│ │ │ │ │prehensiune. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia spinocerebeloasă │ │ │ │ │Friedreich │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut cu modificări│Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată.│ │EREDODECENERATIVE ALE S. │ .

│ │deplasarea bolnavului imposibilă. cifoscolioză. gradul I (unu) de invaliditate. │distanţe mari. │ │ │birou. │ │ │prin tulburări de statică şi mers şi │statică şi mers în sensul că│gradul I (unu) de invaliditate.│mers. │ │cu sprijin.49% │de invaliditate.sindrom │ │ │ │ │polimorf . │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie progresivă│Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │mers. prin tulburări mari de echilibru │prin forţe proprii dificil │Se contraindică orice activitate profesională. │devine mai dificil pe │Se contraindică activităţile ce presupun │ │lent progresivă şi prezintă deficite │ │distanţe mari. │ │contracturii piramidale +/ tulburări │ │ │ │ │de sensibilitate. │ │tulburări de prehensiune │ │ │ │ │bilaterală. │ │manipulaţia bilaterală în │activităţi bimanuale în forţă. │dificultate datorită │Se contraindică activităţile cu deplasări pe │ │vorbire precum şi se accentuarea │ │tulburărilor ataxice). │ │şi care prin tulburările ataxice fac │accentuată prin tulburări de statică şi│realizarea mersului. gradul III │ │diagnosticul nu mai ridică semne de │tulburări de locomoţie şi tulburări de │mers în sensul că mersul │(trei) de invaliditate. │ │întrebare. în sensul că mersul se│gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care datorită │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în cea mai mare │ │amiotrofiilor musculare şi │tulburări locomotorii. uneori │ │ │sensibilitate +/. SINDROMUL │ │ │ │ │ POST-CONTUZIONAL │ │ │ │ │ REZIDUAL . │ │accentuate însoţite de tulburări de │tulburări cardiace. tulburări psihice şi │realizează cu dificultate │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ ┌─────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │I. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice după ani de la debut │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │forţă este dificilă. cardiace. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice bine exprimate la care│Deficienţă funcţională medie prin │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. SINDROAME │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ EVOLUTIVE │ │ │ │ │1. prin tulburări în hemodinamica │ │program normal în locuri de muncă fără .│scobit. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia cerebeloasă Pierre .Marie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut în care │Deficienţă funcţională globală uşoară. │tulburări cardiace. │proprii. tulburări psihice şi │devine imposibil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de îngrijire │ │conduc la imobilizarea bolnavului. şi prin │ │ │endocrine. │ │accentuată însoţită de tulburări de │coordonare şi echilibru. │ │deficienţelor motorii şi generalizate │bilaterală. │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată pentru │ │tulburările de coordonare şi echilibru│ │ │activităţile profesionale ce presupun muncă de │ │sunt moderate. │prin forţe proprii. Se recomandă activitate cu │ │ instabilitate psihică │simptomatică. gradul III │ │la care ataxia cerebeloasă este │predominent prin tulburări de │mers prelungit (mers cu │(trei) de invaliditate. │bolnavul nu se poate deplasa│Bolnavul necesită ajutor şi supraveghere │ │ │ │prin forţe proprii fiindu-i │temporară din partea altei persoane. │ │atrofii musculare şi deficite motorii │manipulaţie. │ │îndelungată la care s-au instalat │accentuată prin tulburări de locomoţie. prin tulburări de │permanentă. de manipulaţie │mers în sensul că mersul │parte. │şi cu sprijin.tulb. mers │gradul II (doi) de I invaliditate. dar a căror evoluţie este │manipulaţie. psihice. │ │ │ │prehensiune bilaterală. gradul 0 (zero) │ │ ameţeli │Deficienţă funcţională uşoară când cuprinde triada │ 0 . │ │ │ │necesar ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. │ │ │prin tulburări de vorbire. deplasări posturale şi │ │motorii medii. │ │ │şi prin tulburări de vorbire.prezintă o │ │ │ │ │triadă: │ │ │ │ │ cefalalgie │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. iar │ortostatism prelungit.

anosmia │ │ │vizual. │ │ │ │ │Se recomandă schimbarea locului de muncă. │ │generalizată sau focală.│ │noapte. │este de o criză pe lună sub tratament.se│ │ │ │ │încadrează în gradul II (doi) de invaliditate.49% când frecvenţa │Sunt contraindicate următoarele locuri de muncă:│ │avut epilepsie anterior │sub tratament.89% . │ │ │ │ │ │ │2. se adaugă şi afazia. │ │Forme după intervalul de │ │ │ │ │apariţie: │Deficienţă neuro-psihică medie . PSIHOZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │. │ │1-2 pe an │înălţime. │crize pe lună │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă gravă prin tulburări de locomoţie şi │90 . │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate profesională.tură de │ │(iritabilitate. │în totalitate . │ │ SECHELARE │ │80 . iar în cazul crizelor │ │contraindicaţiilor bolnavilor epileptici. ENCEFALOPATIE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │4. │tulburările enumerate.79% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │anticonvulsivant. │ │Se pot adăuga sindroame │afaziei. cu respectarea │ │* recentă (la câteva ore. │vorbire şi manipulaţie │Necesită supraveghere şi îngrijire permanentă │ │ │ │accentuat │din partea altei persoane. │ │Se recomandă muncă cu program redus . │ │ │ │ │sindroame dischinetice.sunt descrise la capit. │ │ │Pierderea capacităţii de autoservire. iar starea │ │program redus de 4 ore/zi. │ │depresive. tulburări ale │ │ │ │ │memoriei. în subteran.│ │ │ │ │ de boli psihice │ │ │ │ │ organice.69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │ │ │II. │deficit de locomoţie.când frecvenţa │ 50 . │manipulaţie şi locomoţie │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │prelungită. │ │La bolnavii care nu au │când acestea survin mai rar decât odată pe săptămână│30 . │ │zile sau săptămâni după │parţiale prezenţa acestora este de o criză pe │ │ │ │impact). │ │ │ │ │afazie.79% când frecvenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate │ │tipurile de epilepsie │crizelor este de cel puţin 2 pe lună sub tratament │crizelor este de 2 pe lună │gradul II (doi) de invaliditate.89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate . insomnii). Se recomandă muncă cu │ │de la impact). SINDROAMELE │Deficienţă accentuată prin tulburări de manipulaţie.│70 . gradul III │ │ │din sindroamele neurologice enumerate cu excepţia │ │(trei) de invaliditate. EPILEPSIA │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │Deficienţă neuro-psihică uşoară când frecvenţa │ │ │ │ │crizelor generalizate este mai rară de o criză pe │0 .│post critică este prelungită.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SINDROAMELE │ │ │ │ .89% când se adaugă şi │Se contraindică orice activitate profesională. │ 70 . │ │ POSTTRAUMATICE │locomoţie. în │ │ │ │ │învăţământ şi cu publicul.toate │Deficienţă neuro-psihică accentuată când frecvenţa │70 . │ │ │ │ │ │ │3.4 ore/zi. │ │neurologice: │ │ │activitate cu solicitări mici sau medii. │ │* afazia │Deficienţă funcţională accentuată când. │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice . fără │ │ │ │ │ritm impus şi solicitări ale analizorului │ │* diplopia. NEVROZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5.mai mult de 2 │Se contraindică orice activitate profesională. │Deficienţă funcţională medie când se adaugă şi unul │ 50 .29% când crizele apar cu│Capacitatea de muncă păstrată .gradul I (unu) de invaliditate. │săptămână sub tratament. │ │ │ │afazia │ │ │Hemiplegie (hemipareză). │ │ │ │ │paralizie facială. stări │cerebrală de sensibilitate generală şi afectivitate. la │ │traumatismului. gradul III │ │* imediată (câteva minute│crizelor generalizate convulsive şi neconvulsive │ │(trei) de invaliditate. fără conflictualitate. lângă surse de apă sau foc. iar starea postcritică este │80 . pe lângă │ │ │ │* sindrom piramidal.gradul 0 (zero) │ │ │lună sub tratament. coordonare masticaţie.95% prin existenţa unui│Capacitatea de muncă şi de autoservire pierdută │ │ │manipulaţie. iar în cazul crizelor parţiale │o frecvenţă de 1-2 pe an │de invaliditate. │crizelor este mai mare de │în siguranţa circulaţiei.

psihoza │Deficienţă accentuată când apar şi alte semne │70 . Se │ │ │ │ │recomandă program redus de 4 ore fără solicitări│ │ │ │ │senzoriale mari. │ │sensibili la presiune. se încadrează│ │ │şi Criterii O. Polineuropatia │ │ │ │ │saturnină. gradul III │ │hemianopsice.│70 .│ │clinic se stabileşte: │ │ │în afara mediului toxic cu plumb.89% în cazul │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │ │HIPOACUZIE │ Deficienţă uşoară (vezi şi Criterii O. │ │ │ │1) │Se contraindică orice activitate profesională.deficit motor (mers │ │ │locuri de muncă ce nu impun mers prelungit. mers prelungit sau muncă la │ │ │ │ │înălţime. de echilibru şi│ │ │ │ │tulburări psihice.│VIZUALE (deficite │Deficienţă vizuală medie (vezi Criterii │ 50 .│ │muşchii extensori ai │ │ │ │ │degetelor şi pumnului.69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. ambliopii) │oftalmologice). tulburări trofice.tulburări trofice │ │ │ortostatism. │gastro-intestinale. │ │ │ │locomoţie │Se recomandă activităţi cu program normal în │ │. │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată (vezi Criterii oftalmologice). │Se contraindică orice activitate profesională. │ │(trei) de invaliditate. │ │în gradul III (trei) de invaliditate.R. de │ │ │ │ │manipulaţie. Este o │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări │ 0 .49% când se adaugă şi │ │ │.L. │ │80 . anemie. │ │30 . │ │ │ │ │Deficitul motor de tip │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei │50 .gradul III │ │(diminuate).89% prin existenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │dezorientare. AGNOZIE.69% │(trei) de invaliditate. │ │de invaliditate. │ │deficitului motor accentuat │ │ │surditate.nervii şi muşchii sunt │manipulaţie. │ │ │confabulaţie). │ │Korsakov (confuzie. │ │afectând cu predilecţie │ │ │Se recomandă scoaterea din mediu toxic cu plumb. │ │de memorie cu tendinţă la│ │de coordonare şi psihice.tulburări de │ │tulburări de sensibilitate │ │ │sensibilitate │ │ │ │ │mioartro-kinetică │ │ │ │ │vibratorie şi tactile │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% .) │ 0 . │ │. │0 . fără │ │. pigmentarea mucoaselor. tulburări de │50-59% când apar tulburări │Se recomandă munci cu program redus .disfazie. │menţionate la diagnosticul clinic (ataxia cerebrală.29% prin tulburări de │de invaliditate. │ │ │ │60 . │ │stepat. Polineuropatia │ │ │ │ │ alcoolică │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de │ 0 . tulburări │psihoza Korsakov). │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de │ 50 .79% prin existenţa │ │ │. ataxie │ │ │ │ │cerebeloasă.69% (vezi şi anexa 1) │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │ │ │ │ │ │2. Polineuropatiile │ │ │ │ │ profesionale │ │ │ │ │a. │ │bilateral. abolirea ROT). disfonie. neuropatie │ │manipulaţie). │ │ │pseudotabetică.│deficitului motor accentuat │gradul II (doi) de invaliditate.89% prin existenţa │ │ │ │ │deficitului locomotor.69% când se adaugă │ │ │Alte semne: paralizia │ │tulburări trofice şi │ │ │laterală a privirii. gradul 0 (zero) │ │polineuropatie motorie. │ │ANOSMIE. Nu se încadrează │ │ │ │ │în grad de invaliditate. Diagnosticul │ │ │Se recomandă munci cu program redus de 4 ore/zi.49% │Capacitatea de muncă păstrată. .L.4 ore/zi. │echilibru. │ │ │Deficienţă medie prin tulburări senzoriale (vezi │50 . │de manipulaţie şi locomoţie │activităţi cu solicitări mici sau medii.gradul III │ │"radial" este simetric │musculare în membrele superioare.R. │ │ │ │ambliopiilor (vezi şi anexa │gradul II (doi) de invaliditate. │ │tulburări de echilibru │ │ │nistagmus.69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │ │ │ │ │Program de 4 ore fără suprasolicitarea │ │ │ │ │aparatului vizual. │manipulaţie │(trei) de invaliditate. │şi a tulburărilor ataxice.49% │Capacitatea de muncă păstrată. POLINEUROPATIILE │ │ │ │ │ TOXICE │ │ │ │ │1.gradul 0 (zero) │ │Tablou clinic: │locomoţie şi tulburări de sensibilitate.49% │Capacitatea de muncă păstrată .). semne │ │(de locomoţie şi │ │ │piramidale. │ │70 . │ │I.

│ │ │În celelalte │ │ │poli-neuropatii │ │ │medicamentoase. │ │ │ mediului │ │c. │Se recomandă activităţi în afara mediului │mercur. │ │ │ ore. Polineuropatiile │ │ │ prin insecticide │ │ │ tulburări │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │pseudomiopatice │segmentare în membrele toracale şi pelvine. │Se recomandă activităţi cu program normal │locuri de muncă ce nu impun eforturi │de manipulaţie. cât şi │ │ │în membrele toracale. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │(trei) de invaliditate. │Se recomandă munci cu program de 4 ore/zi. gradul │50-59% prin scăderea forţei │(trei) de invaliditate. │Capacitatea de muncă 50% pierdută. tulburări de locomoţie şi │ │ hidantoină │manipulaţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . este o │ │ │atingere simetric distală│ │ │a sensibilităţii. gradul 0 │de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ Streptomicina are │ │ │ predilecţie pentru │ │ │ nervul │ │ │ acustico-vestibular. │ │complicaţii renale şi │ cu │ │digestive. activităţi cu solicitări │sau medii.Duchenne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . │ │ │ toxice │ │ │ │ │ │ │ │d. Polineuropatiile │ │ │ medicamentoase │ fără │ │ │ │ │Pot fi date de: │ │ │ sulfamide │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de gradul III │ │ streptomicină │sensibilitate.69% 0 .49% │solicitări fizice mici sau medii. │solicitări ale auzului. │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută.69% 0 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . paralizii │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări (zero) │ │ amiotrofii tip Aran │parestezice. │toxice (insecticide). cu │uşoare. │Capacitatea de muncă păstrată.49% 50 . gradul │(trei) de invaliditate. Polineuropatia │ │ │ mercurială │ │ │ leziuni motorii cu │ │ │pareze la membrele │Deficienţă funcţională uşoară cu deficite motorii (zero) │ │superioare. │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără ortostatism şi mers prelungit. gradul 0 │de invaliditate. │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │ │manipulaţie. ore. fără │(arsenic). de │ │e. fără ritm impus. munci cu solicitări │sau medii. Polineuropatia │ mici │ │ arsenicală │ │ │ parestezii.69% │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără eforturi fizice susţinute. │Se recomandă munci cu program de 4 ore.69% (vezi şi anexa 1) 50 . │ │ │b. │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │ │ │ fără │ │ │ mici │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională auditivă gravă şi de III │ │ │echilibraţie.gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │ creşterea excreţiei │ │ │urinare a plumbului şi │ │ │coproporfirinelor. │ │ │ simptomatologie │ │ │caracteristică. │segmentare la membrele │toracale │ │60-69% apar amiotrofii │Aran .activităţi cu │ │ anamnestic (expunerea │ │ │prelungită la plumb). │Munci cu program de 4 ore/zi în afara │toxic cu mercur. gradul │(trei) de invaliditate sau gradul II (doi) │invaliditate. │ │ │ producând surditate │ │ │ ireversibilă şi sindrom│ │ │ vestibular. atât în│ │ │membrele pelvine. │ în │ │ │ fizice şi │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │ │segmentare în membrele toracale. │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ Duchenne.69% 50 .

│ │ │Pot fi: .cu │ │ │atingerea simetrică a doi│ │ │sau mai mulţi nervi │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │periferici cu evoluţie │manipulaţie şi/sau locomoţie. POLINEUROPATII │ │ │ METABOLICE │ │ │I. │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │Tablou clinic: │ │ │.│II.49% 50 .distale │ │ │ │ │ │d.69% (vezi şi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută 50%. gradul 0 │de invaliditate. │ │acută sau cronică.69% (vezi şi anexa 1) 0 . │Poate desfăşura activitate cu 4 ore.89% 50 .tulburări psihice de │ │ │tip: │ │ │ depresiv │ │ │ confuzional │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . gradul │(trei) de invaliditate. Polineuropatia │ │ │ porfirinică │ │ │Tablou clinic: │ │ │ paralizie de nerv │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │radial. paralizie │ │ │facială. │ │ │ . │ │diplopie. gradul │(trei) de invaliditate.stare generală │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │alterată. │ │mielopatică. fără │eforturi fizice mari. Multinevrite . flască. │ │ │ │ │ │ │ │ │b. Polineuropatia │ │ │diabetică │ │ │În funcţie de tabloul │ │ │clinic se clasifică în │ │ │următoarele forme: │ │ │ │ │ │a. │ │sexuală. totalitate. │manipulaţie.89% când se adaugă │tulburări oculare şi psihice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . profesională. Polineuropatie │ │ │ paraneoplazică │ │ │Apare insidios. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul (doi) de invaliditate. tulburări de │ │ptoză palpebrală. gradul │(trei) de invaliditate.79% prin tulburări de │manipulaţie şi locomoţie │80 . │Se contraindică munci ce suprasolicită │analizorul vizual. │ │ │ uneori atingeri ale │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări totalitate. amiotrofie │locomoţie şi manipulaţie. │Munci cu program normal. Neuropatie vegetativă-│ │ │cu afectarea vezicii │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │urinare şi impotenţă │sfincteriene. locomoţie şi tulburări de nervi │ │ tetrapareză (senzitivo-│cranieni. │ │ │ tulburări psihice │ │ │(delir. │ │ │ │ │ │c. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în . fără ortostatism │mers prelungit. │ │ │ │ │ │3. │ │ │ │ profesională.89% 50 . │Poate desfăşura activităţi cu program │ore/zi.69% (vezi anexa 1) 70 . │ │nervilor cranieni cu │mari de manipulaţie. locomoţie. Mononevrite . │ redus de 4│ │encefalopatie │ │ │. │ │ │ │ │2. mers şi ortostatism │prelungit.89% 50 . │ │a-IIIa). │motilitate oculară şi tulburări psihice. │ │ │ tulburări trofice. │Se contraindică orice activitate │ │70 . comă).cu │ │ │afectarea în special a │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de (zero) │ │sciaticului popliteu │sensibilitate (parestezii). │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. │ │motorie.69% (vezi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. Oftalmoplegia │ │ │ diabetică │Deficienţă vizuală medie prin tulburări de III │ │(pareză de perechea │motilitate oculară. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │Se contraindică mersul şi ortostatismul │prelungit. │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. cu solicitări fizice medii. │ │extern şi a nervului │ şi │ │crural. gradul │(trei) de invaliditate.proximale.

b.S. crescut │ │ │ │ │. apraxie.totalitate. 3. agnozie. dificultăţi în definirea enunţurilor şi conceptelor.H.în cazul bolilor sau tulburărilor somatice în care creierul este atins la fel ca alte organe sau sisteme ale organismului. DEMENŢA Criterii de diagnostic 1. Forme clinice . deteriorarea gândirii abstracte. INCLUSIV TULBURĂRILE SIMPTOMATICE Sunt tulburări mentale cu etiologie organică cunoscută. judecată deteriorată. c.Demenţa în boala Creutzfeld .Demenţa în boala Parkinson .Demenţa în boala Alzheimer. manifestată prin interpretarea incorectă a proverbelor. │ │Probe de laborator: │ │ │ │ │. Existenţa factorului organic. . de tipul bolilor sau leziunilor cerebrale sau afecţiunilor.Demenţa în boala Huntington . antrenând o disfuncţie a creierului.Demenţa vasculară  cu debut acut  prin infarcte multiple  subcorticală .leziunile sau bolile ce afectează direct sau selectiv creierul. 5.  cu debut precoce  cu debut tardiv  formă atipică sau mixtă . manipulaţie. 2.secundară .Jakob .V. inabilitatea de a sesiza asemănările şi diferenţele între cuvinte apropiate. sfincteriene │ │gradul II (doi) de invaliditate.primară .Demenţa în boala cu HIV . Disfuncţia este: . alte tulburări ale activităţii corticale superioare: afazie. d. Deteriorarea memoriei. dificultate construcţională.teste de disproteinemie│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ └─────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ AFECŢIUNI PSIHICE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE. Cel puţin unul din următoarele elemente: a. 4.alterarea sau accentuarea unor tulburări premorbide. │ │ amnestic │importante de locomoţie. Stare de conştienţă clară. │ │ │şi psihice. modificare a personalităţii . suficient de severă pentru a interfera cu activitatea socială şi profesională. │ │Se contraindică orice activitate profesională. Pierderea abilităţilor intelectuale.Demenţa în alte boli .Demenţa în boala Pick .

insomnii nocturne sau somnolenţă diurnă. a investigaţiei socio-profesionale. hiperestezie senzorială auditivă şi vizuală.demenţa uşoară . a evenimentelor curente.incapacitate de memorare. Evoluţia lentă este mai probabilă dacă o maladie sistemică sau un dezechilibru metabolic este subiacent deliriumului. adreselor. dificultatea de a gândi clar. Criterii de diagnostic clinic 1. .uitarea datelor personale. cu dificultăţi în activitatea profesională. . alteori este precedat de simptome prodromale cum ar fi neliniştea. RMN) sau electrodiagnostice (EEG).uitarea numelor.deteriorarea judecăţii. deliriumul se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp. coşmaruri.sarcini neterminate pentru că nu ştie de unde să le reia.│ Capacitate de muncă │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă uşoară│Deficienţă psihică uşoară │ 20-49% │Păstrată │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă medie │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul III de │ │ │ │ │invaliditate.│ │ │ │ │necesită îngrijire şi supraveghere │ │ │ │ │permanentă din partea altei persoane │ └────────────┴─────────────────────────────┴──────────┴───────────────────────────────────────────┘ DELIRIUM Elementul esenţial îl constituie obnubilarea conştiinţei. a controlului pulsional. În mod obişnuit. 5. .demenţa gravă . .uitarea numelor celor apropiaţi. concentra şi susţine atenţia asupra stimulilor ambientali.accentuarea semnelor de mai sus. deteriorare socială moderată.uitarea evenimentelor recente. funcţional │Incapacit.tulburări de percepţie: iluzii.necesitatea de a repeta de mai multe ori o relatare în vederea memorării.creşterea sau scăderea activităţii motorii 3. . Dezorientare şi deteriorarea memoriei 4.ezitare în răspunsurile la întrebări. . halucinaţii. vise terifiante. examen somatic sau teste de laborator a unui factor organic specific considerat a fi etiologic. Diagnosticul funcţional Se elaborează pe baza simptomatologiei clinice.tulburarea ciclului somn-veghe cu insomnie sau somnolenţă diurnă . . a investigaţiilor imagistice (CT. debutul este relativ rapid şi evoluţia fluctuantă. Elementele clinice se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp (ore sau zile) şi tind să fluctueze în cursul unei zile. . Cel puţin 2 din următoarele elemente: .vorbire uneori incoerentă . ┌────────────┬─────────────────────────────┬──────────┬───────────────────────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. .uitarea conversaţiei recente. . . 2. numerelor de telefon.demenţa severă . uneori apare brusc. a examinării psihologice.demenţa medie . Evidenţa din anamneză. Obnubilarea conştiinţei cu reducerea capacităţii de a-şi mobiliza. poate lucra program de 4 ore │ │ │ │ │cu efort intelectual redus │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă severă│Deficienţă psihică accentuată│ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de invaliditate│ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă gravă │Deficienţă psihică gravă │ 90-100% │Se pot încadra în gradul I de invaliditate. interpretări eronate .Intensitatea tabloului clinic .

cu idei delirante restrânse │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul │ │la conţinutul halucinaţiilor. ecografii) şi electrodiagnostic. 3. Prezenţa factorilor organici. 3. Absenţa obnubilării. funcţional │Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări moderate de memorie │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în │ │de scurtă şi lungă durată │ medie │ │gradul III de │ │cu relativa lor conştientizare│ │ │invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări mari de memorie de │Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în │ │scurtă şi lungă durată │ accentuată │ │gradul II de │ │confabulaţii. │ accentuată │ 70-90% │II de invaliditate │ │anxietate. cu debut brusc şi evoluţie cronică. funcţie de │ │etiologia indică un prognostic│ gravă │ │investigaţia socială. depresie. 2. se va│ │deteriorare marcată. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. │ │sever cu afectare importantă a│ │90-100% │capacitatea de │ │funcţiilor somatice │ │ │autoservire │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ SINDROMUL AMNESTIC ORGANIC Elementul esenţial este deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată pe fondul conştiinţei clare. analize biochimice. Criterii de diagnostic clinic 1. pot │ │frecvente.Diagnosticul funcţional se stabileşte după investigaţie clinică complexă (somatică. Halucinaţii persistente sau recurente. funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Diagnostic clinic │Deficienţă psihică│ 75-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Dacă intensitatea tulburărilor│ │ │Se pot încadra în gradul│ │este mare. ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Individul este conştient de │ │ │ │ │natura patologică a tulburărilor. 3. subiectul poate fi conştient de starea sa. Halucinaţiile pot sta la originea unor elaborări delirante. psihică şi psihologică). absenţa criticii│ │ │invaliditate │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴───────────────────┘ ALTE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE HALUCINOZA ORGANICĂ (NEALCOOLICĂ) Criterii de diagnostic 1. se însoţeşte de │ │ │I de invaliditate.│Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │evoluţie de scurtă durată │uşoară │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii complexe. disforie │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ TULBURAREA DELIRANTĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic 1. dar aceste idei nu sunt pe prim plan. cu durată mare şi │Deficienţă psihică │ 50-70% │III de invaliditate. Nu există obnubilarea conştiinţei şi pierderea abilităţilor intelectuale. 2. pierderea capacităţilor intelectuale sau halucinaţii. Nu există obnubilare. CT. Ideile delirante persistente sau recurente sunt elementul central. neurologică. 2. RMN. Prezenţa factorilor organici. vizuale sau auditive. Existenţa factorilor organici. a modificărilor de dispoziţie. investigaţii imagistice (radiografii. evoluţie subacută │medie │ │lucra cu program de 4 ore│ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii cu durată de câţiva │ │ │ │ │ani. . Deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │ Dg. gândire şi intelect. iar │Deficienţă psihică│ │aprecia. │ │ │Se pot încadra în gradul │ │organizate.

prezenţa atacurilor de panică. epilepsia temporală. fără efort intelectual susţinut │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Gândire magică. ┌──────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Deteriorare cognitivă │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de │ │uşoară.fondul organic prezent. Nu │Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │interferează cu activitatea │uşoară │ │ │ │profesională │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Prezente cele două forme de │Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de│ │anxietate care interferează │medie │ 50-70% │invaliditate. │ Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de │ │vorbire dezlânată sau │ accentuată │ │invaliditate │ │incoerentă. poate lucra program de 4│ │disfonie │ │ │ore. . 3. inhibiţie │ │ │ │ │psihomotorie sau nelinişte│ │ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Se pot încadra în gradul I de │ │Potenţial marcat de │Deficienţă psihică │ 90-100% │invaliditate necesitând supraveghere │ │periculozitate │gravă │ │şi îngrijire din partea altei persoane│ └──────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴──────────────────────────────────────┘ TULBURAREA AFECTIVĂ ORGANICĂ Elementul esenţial este o tulburare de dispoziţie asemănătoare unui episod maniacal sau depresiv major. 2.│ │ │ │ │disforie. │ medie │ 50-70% │invaliditate. leziuni ale emisferului nedominant. stereotipii.pierderea parţială sau completă a integrării normale în amintirile din trecut. Contraindicaţii │ │cu activitatea profesională │ │ │de loc muncă cu periculozitate │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Frecvente decompensări cu │ │ │ │ │interferenţa importantă a │Deficienţă psihică │ 70-90% │Sc pot încadra în gradul II de │ │activităţii profesionale şi a│accentuată │ │invaliditate │ │relaţiilor sociale. Nu există obnubilare. izolare │ │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────────────────┘ TULBURARE DISOCIATIVĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . deteriorarea activităţii intelectuale.prezenţa anxietăţii generalizate. ┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate nevrotică │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate psihotică.│ │ │ │ │cu scăderea posibilităţilor │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │compensatorii ale bolnavului │ │ │III de invaliditate │ └───────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ . perplexitate. al incapacităţii şi al capacităţii de muncă este identic cu cel indicat la capitolul tulburări de afectivitate. ┌─────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Anxietate generalizată sau │ │ │ │ │episoade paroxistice. coreea Huntington. ritualuri. determinată de un factor organic specific. .Aceste tulburări apar în consumul de substanţe psihoactive (amfetamine. . Criterii de diagnostic clinic 1. idei delirante sau halucinaţii. continuitatea identităţii şi a senzaţiilor mediate şi controlul mişcărilor corporale.asocierea altor tulburări. Prezenţa factorilor organici. Diagnosticul funcţional. Tulburarea dispoziţiei cu cel puţin 2 din simptomele asociate menţionate la episodul maniacal sau depresiv. canabis. TULBURAREA ANXIOASĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic .prezenţa etiologiei organice. . halucinogene).

demenţa.marcată modificare a personalităţii şi comportamentului care era obişnuit individului înainte de a interveni boala. . Prin tratament adecvat.nu există obnubilare. tulburări ale dispoziţiei sau halucinaţii 3.) Termenul de intoxicaţie se referă la o tulburare mentală şi presupune un comportament maladaptativ. SINDROMUL DE DEPENDENŢĂ Criterii de diagnostic clinic . ┌────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Cele de mai sus │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coexistenţa cu tulburări│Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │somatoforme importante │ │ │III de invaliditate │ └────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURARE ORGANICĂ DE PERSONALITATE Criterii de diagnostic clinic 1.tulburări de comportament. intoxicaţia poate fi însă suprapusă peste orice sindrom organic cerebral cu excepţia deliriumului. deteriorare intelectuală.disconfort cenestezic. │Deficienţă psihică │ 70-90% │II de invaliditate │ │deficit important de autocontrol│accentuată │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT DETERMINATE DE CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE (solvenţi.prezenţa certă a factorului organic. simptomatologia clinică a intoxicaţiei se remite şi nu presupune încadrarea în grad de invaliditate. deteriorare │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ │cognitivă uşoară. . periculozitate.LABILITATE EMOŢIONALĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic .suspiciozitate şi ideaţie paranoidă. droguri etc. Un individ care se intoxică de mai multe ori în interval de o lună are prin definiţie dependenţă sau abuz de substanţă. .prezenţa certă a factorului organic. 1. Tabloul clinic nu corespunde unui sindrom cerebral specific precum deliriumul.labilitate sau incontinenţă emoţională. halucinoza organică sau sindromul afectiv organic. zile.│ │ │Se pot încadra în gradul│ │antisocial. .deteriorarea conţinutului pulsional şi a simţului critic.labilitate emoţională. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Suspiciozitate. Consumul abuziv şi complicaţiile pot determina tulburări psihice care duc la invaliditate.apatie marcată şi indiferenţă. │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │disforie │ │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament impulsiv. . . Debutul şi evoluţia sunt rapide de ore. cognitive şi fiziologice survenind în urma consumului repetat de substanţă psihoactivă. exploziv. Se datoreşte uzului recent şi prezenţei în corp a substanţei. sindromul delirant organic. idei delirante. . . iritabilitate │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament inacceptabil. rareori perioade mai lungi. 2. . .

dificultate în a controla acest consum.prezenţa unui grad de obnubilare a conştiinţei. apariţia complicaţiilor │ │ │ invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────┘ 2. │Deficienţă psihică │ 20-49% │ Păstrată │ │deficit de autocontrol │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Accentuarea tulburărilor de atenţie │ │ │ │ │şi memorie. .agitaţie psihomotorie sau stupoare. fără a atinge caracterul unei confuzii grave.tulburări cronice ale memoriei recente şi de evocare.greaţă şi vomă. ┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări psihice uşoare care nu │ │ │ │ │deranjează anturajul şi nu interferează │Fără deficienţă │ 0-19% │ Păstrată │ │cu activitatea profesională. . │Deficienţă psihică │ │ Se pot încadra în │ │nelinişte. imposibilitate de autocontrol│accentuată │ 70-90% │ gradul II de │ │şi autocenzură.hiperreactivitate (tahicardie. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Elementele diagnosticului clinic│Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 4. │Deficienţă psihică │ 50-70% │ Se pot încadra în │ │deranjează anturajul şi interferează │medie │ │ gradul III de │ │cu activitatea socio-profesională │ │ │ invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Apariţia elementelor de deteriorare. SINDROMUL AMNEZIC Criterii de diagnostic clinic . . o toleranţă crescută.suprimarea sau reducerea ingestiei prelungite de alcool sau o altă substanţă psihoactivă. . urmată de tremor grosolan al extremităţilor. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări de atenţie. un grup de substanţe sau un ansamblu de substanţe diferite farmacologic. iritabilitate.dispoziţie depresivă şi iritabilitate.anxietate marcată. transpiraţii. .halucinaţii auditive sau polisenzoriale. comportament inadecvat. creşteri ale TA). . ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ │ │ funcţional │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Simptomatologie clinică uşoară │Deficienţă psihică│ 20-49% │Păstrată │ │ │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Accentuarea semnelor clinice şi │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │interferarea cu activitatea profesională│medie │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Apariţia consecinţelor şi a deliriumului│Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 3. SINDROMUL DE SEVRAJ Criterii de diagnostic clinic . . .se referă la o substanţă psihoactivă.idei delirante în special de tip persecutor.diminuarea progresivă a atenţiei acordate altor activităţi şi obligaţii în favoarea consumului de drog. . uneori sevraj psihic. TULBURAREA PSIHOTICĂ Criterii de diagnostic clinic . .lipotimie ortostatică. limbii sau pleoapelor şi de cel puţin unul din următoarele simptome: .maleză. repetarea consumului deşi există semne ale consecinţelor nocive.. .dorinţă puternică de a consuma substanţa.

de personalitate şi comportament persistă peste perioada estimată că substanţa are efecte directe. afective. 3. Elaborarea diagnosticului funcţional. al incapacităţii şi al capacităţii de muncă se face ca pentru demenţă. stima de sine exagerată sau grandoare. e. f. scăderea necesităţii de somn.idei delirante sau halucinaţii congruente cu dispoziţia. implicarea excesivă în activităţi care produc plăcerea (cumpărături exagerate.necesită supraveghere permanentă.toate criteriile au existat anterior. c. anormal de ridicată sau persistentă. 5. În remisiune completă . │ │de autocontrol │gravă │ │necesitând supraveghere │ │ │ │ │şi îngrijire permanentă │ │ │ │ │din partea altei │ │ │ │ │persoane │ └─────────────────────────