Guvernul României

Anexă din 19/04/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 251bis din 16/05/2001 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă

EDIŢIA 2001 AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR Bolile cardio-vasculare reprezintă afecţiunile cu cea mai largă răspândire în ţara noastră determinând creşterea morbidităţii generale şi procentul cel mai mare al mortalităţii atât prin evoluţie în timp cât şi prin moarte subită. Ca urmare, bolile cardio-vasculare reprezintă şi una din cauzele majore de invaliditate. Gradul limitării capacităţii de muncă diferă în funcţie de stadiul evolutiv, de starea funcţională, de complicaţii, de particularităţi (vârstă, sex, asociere de boli), precum şi de felul şi intensitatea solicitărilor profesionale. În aprecierea capacităţii de muncă, criteriul de bază îl constituie stabilirea raportului dintre restantul funcţional şi solicitările caracteristice muncii profesionale. 1. Normele cu caracter general pentru aprecierea deficienţelor determinate de afecţiunile cardiovasculare. Reprezintă obiectul evaluării acele persoane cu afecţiune cardiacă care au o evoluţie clinică de cel puţin 6 luni de la stabilirea diagnosticului şi iniţierii tratamentului. 2. În cazul efectuării unor intervenţii chirurgicale pe cord sau vase, evaluarea se va face după 6 luni de la intervenţie. - În cazul transplantului cardiac, evaluarea se va face în raport de funcţia reziduală şi efectele tratamentului imuno-supresor. 3. Frecvenţa cu care apar episoade acute cu agravarea situaţiei clinico-funcţionale poate reprezenta un criteriu de evaluare funcţională. 4. În evaluarea capacităţii funcţionale, datele explorărilor funcţionale nu trebuie absolutizate, ci trebuie corelate cu starea clinică şi repetate periodic. 5. Afectarea cordului determinată de alte afecţiuni (ex. hiper sau hipotiroidismul, afecţiuni renale, cologenozele etc.) trebuie apreciată funcţional atât prin prisma bolii de bază cât, şi prin prisma efectelor cardiace produse. 6. În evaluarea funcţională a unui cardiac, de importanţă deosebită este proba de efort cu urmărirea aspectului EKG şi dacă este posibil, cu calculul consumului metabolic de repaus şi efort (Watt). Efectuarea probei de efort presupune posibilităţile dozării efortului la cicloergometru, covorul rulant sau la scăriţă. În aplicarea probei de efort trebuie eliminat orice risc potenţial şi să se aibă în vedere unele posibile influenţe prin medicaţia administrată sau prin coexistenţa cu alte afecţiuni. 7. Pentru afecţiunile cordului, parametrul de luat în considerare îl reprezintă clasa funcţională NYHA (New York Heart Association: Nomenclatura şi criteriile de diagnostic al bolilor cordului şi vaselor mari, ed. 7 Boston: Little, Brown&Co, 1973).

- Clasa funcţională 1: pacientul prezintă afecţiune cardiacă dar nu există limitarea activităţii fizice. - Clasa funcţională 2: pacientul prezintă afecţiune cardiacă care produce o uşoară limitare a activităţii fizice. El este asimptomatic în repaus sau pe durata activităţilor obişnuite. Activităţile fizice superioare celor obişnuite determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. - Clasa funcţională 3: pacientul cu afecţiune cardiacă determinantă a unei limitări marcante a activităţii fizice. Se menţine asimptomatic în repaus. Activităţile fizice moderate determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. Pacientul în repaus sau la eforturi minime nu prezintă tulburări funcţionale. - Clasa funcţională 4: pacientul are o afecţiune cardiacă ce determină imposibilitatea realizării activităţilor fizice. Pot apărea simptomele caracteristice afecţiunii cardiace, congestie pulmonară sau sistemică, angina pectorală inclusiv în repaus. Orice tip de activitate fizică accentuează simptomatologia. 8. În evaluarea funcţională a bolnavului cardiovascular, efectuarea testelor de efort şi farmacologice oferă informaţii mult mai complete decât cele deţinute în condiţii de repaus. În aplicarea acestor probe trebuie să se aibă în vedere eliminarea oricărui risc potenţial pentru bolnav, eventualele influenţe pe care le au afecţiunile asociate sau medicaţia administrată. 9. Evaluarea corectă clinică şi funcţională a bolnavului cardiac reprezintă premiza instituirii programelor de recuperare a căror eficienţă se va aprecia prin reevaluări periodice. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ (C.I.) C.I. - reuneşte un grup de afecţiuni care au în comun o suferinţă cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard şi necesităţi. Termenul de CI este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de boală coronară. O definiţie mai precisă a fost dată mai recent de un grup de experţi internaţionali: - Cardiopatia ischemică este definită ca o tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian şi necesităţile miocardice, produse prin modificări în circulaţia coronariană. - C.I. poate fi produsă de:  cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroză);  cauze funcţionale (spasm coronar);  cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) I. C.I. dureroasă: 1. Angina pectorală, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. II. C.I. nedureroasă: 1. Moartea subită coronariană. 2. Tulburări de ritm şi conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemică. 3. Insuficienţă cardiacă de origine ischemică. - Clasificarea C.I. - după Societatea Internaţională de Cardiologie şi Federaţia de Cardiologie: 1. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorală:  angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă şi angina de efort agravată;

 angina spontană 3. Infarctul miocardic:  IM acut  IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficienţa cardiacă în cardiopatia ischemică. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemică). În prezentarea ce urmează, prima clasificare a CI (clasificarea OMS) cu adăugirile rezultate din studiile mai recente, este larg utilizată. Evaluarea pacienţilor cu CI se face prin ECG standard şi eventual al monitorizare Holter, precum şi prin teste de încărcare de efort sau farmacodinamice când este posibil. Urmărirea evoluţiei clinice şi electrocardiografice sub tratament intensiv poate da indicaţii pentru o explorare suplimentară, mai frecvent prin coronarografie sau prin probe de efort sau alte metode de identificare a ischemiei miocardice. Testul de efort ECG are indicaţii în primul rând la persoanele cu episoade dureroase sugerând AP, dar cu ECG repetat normal sau cu modificări minore. O subdenivelare semnificativă a segm.: ST (>= 1 mm) să fie orizontal, descendent sau larg ascendent sau o supradenivelare cu convexitate superioară sugerează în aceste condiţii prezenţa unei afectări coronare, iar un traseu ECG strict normal la efort maximal pledează împotriva prezenţei unei afectări coronare importante. Testul de efort este evident contraindicat la pacienţii cu dovada clinică şi/sau ECG a unei ischemii miocardice (active), dar odată episoadele dureroase rezolvate, el poate fi extrem de util (ca în AP stabilă) în selecţia bolnavilor pentru coronarografie şi eventual revascularizare. Cu semnificaţie în aprecierea CI sunt şi modificările apărute în efort ale undei "T" până la negativarea acesteia, TR şi/sau conducere. ANGINA PECTORALĂ (AP) AP este definită ca o durere (disconfort) retrosternală sau în regiunile toracice adiacente şi care are caractere relativ specifice: - apariţia în accese de scurtă durată (3-15 min.); - producere (declanşare) cel mai adesea la efort sau emoţii; - încetarea promptă la repaus sau nitroglicerină. Există mai multe tipuri clinice şi fiziopatologice de AP. Forma clasică de AP - zisă de efort - este denumită AP cronică stabilă sau pur şi simplu angina pectorală. La aceasta s-au adăugat angina instabilă, angina variantă (Printzmetal sau vasospastică), angina microvasculară; toate au în comun episoade de ischemie miocardică însoţite de dureri şi eventual de disfuncţie miocardică. Ischemia miocardică tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silenţioasă", "echivalenţe de angină", aritmii de gravitate variată. CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Intensitatea tulburărilor funcţionale se apreciază ţinând seama de caracterul şi intensitatea durerilor, frecvenţa acceselor răspunsul la tratamentul adecvat, asocierea cu tulburările de ritm sau de conducere sau cu insuficienţă cardiacă. Severitatea şi riscul în perspectivă la bolnavii cu angină pectorală depinde de: - gradul disfuncţiei VS;

- prezenţa sau absenţa ischemiei miocardice, în repaus sau la efort, tulburările de ritm sau de conducere.
┌───────────┬──────────────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate (în fct. de intens.│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ efort) │ │ ├───────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │- crizele apar numai la efort │ │ │ │ │de intensitate foarte mare │ 0-19% │Nu se încadrează în │ │ │(ef. orturiexhaustive) │- nu determină tulb. de adaptare│grad de invaliditate │ │ │- cedează prompt la NTG sau │la viaţa cotidiană şi │Necesită monitorizare │ │ │repaus │profesională │cu urmărirea evoluţiei│ │ │- fără tulb. interaccesuale │ │afecţiunii. │ │ │clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în │ │ │- crizele apar la eforturi │ 20-49% │grad de invaliditate │ │ │mari │- nu conduce la împiedicarea │În raport de │ │ │- cedează rapid la adm. de │activităţii cotidiene şi │solicitările prof., se│ │ │nitrocompuşi şi la repaus │profesionale │poate cere schimbarea │ │ │- fără tulburări │ │locului de muncă │ │ │interaccesuale clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Se încadrează în gr. │ │ │- crizele anginoase apar la │ 50-69% │III de inv. sau, dacă │ │ │eforturi mari şi medii │- nu împiedică activităţi │profesional permite, │ │ Angina │- cedează uşor la repaus şi │cotidiene │poate lucra pe acelaşi│ │ pectorală │la adm. de nitrocompuşi │- conduce la împiedicarea │loc de muncă cu normă │ │ │- tulb. interaccesuale minore │activităţii profesionale │întreagă │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- crizele anginoase apar la │70-89% - eforturi mici │Se încadrează în │ │ │eforturi de intensitate mică │80-89% - repaus sau eforturi │gr. II de inv. │ │ │uneori şi în repaus │ minime │Se va aprecia │ │ │- cedează greu la adm. de │- împietează activ. cotidiene │oportunitatea │ │ │nitrocompuşi │ce presupun eforturi minime, │efectuării de By-pass │ │ │- modificări importante EKG │fără să afecteze posibilitatea │sau de │ │ │accesuale şi interaccesuale, │de autoservire │repermeabilizare │ │ │modif. echo, eventual semne │ │coronariană │ │ │de IVS. │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │- crizele apar în repaus şi │ 90-100% │Se încadrează în gr. I│ │ │sunt obiectivate de modificări│- este împiedicată posibilitatea│de inv. │ │ │EKG, echo, angiografie │de autoservire prin tulburări │Bolnavii vor fi │ │ │coronariană care evidenţiază │induse de IC, de tulburări grave│propuşi pentru │ │ │multiple obstrucţii importante│de ritm şi conducere │efectuarea de By-pass │ │ │precum şi de semnele de │ │sau repermeabilizare │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ └───────────┴──────────────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────────────────┘

ANGINA INSTABILĂ (AI) AI = o formă de cardiopatie ischemică cu manifestări clinice de angină pectorală, modificări EKG şi biologice care traduc şi obiectivează ischemia miocardică, dar fără semne biologice de necroză. Deşi definiţia enunţată apropie mai mult AI de angina pectorală, totuşi datele morfologice şi fiziopatologice cunoscute până în prezent ca şi datele clinice, EKG şi de explorare neinvazivă permit individualizarea ca un sindrom coronarian independent, situat între AP clasică şi IMA. AI este o situaţie clinică frecventă, impunând identificarea sa precisă şi internarea urgentă într-o unitate coronariană. Dacă nu este rapid recunoscută şi tratată, evoluţia este nefavorabilă (spre IMA sau moarte subită). AI se caracterizează prin manifestări clinice de AP, aspecte EKG şi biologice ce traduc o ischemie miocardică dar fără semne biologice şi EKG de necroză. Tabloul clinic al AI este bine individualizat şi cuprinde câteva tipuri clinice particulare: 1. Angina "de novo" sau angina cu debut recent: - este angina de efort sau de repaus, apărută de câteva zile sau săptămâni (maximum 30 zile) la o persoană fără istoric coronarian; 2. Angină agravată sau crescendo: - este AP cu accese dureroase mai numeroase ori mai intense sau cu durată mai prelungită, apărând la eforturi mai mici sau în condiţii psiho-emoţionale speciale. - intensificarea simptomelor şi răspunsul mai tardiv sau inconstant la NTG la o persoană cu AP stabilă, marchează trecerea la AI. 3. Angina de repaus sau angina spontană - apare la o persoană cu AP stabilă sau fără trecut coronarian;

- durerile de repaus sunt adesea nocturne, sunt mai prelungite sau mai intense şi nu au factor evident declanşant; - pentru a fi considerată drept AI, angina de repaus trebuie să fie repetată, în ultimele zile şi să reprezinte, la un vechi anginos, modificarea "pattern-ului" anginei. 4. Angina precoce post infarct: - este definită de reapariţia durerilor coronariene, după câteva zile sau săptămâni (sub 30 zile) de la un IMA, stabilizat d.p.d.v. clinic şi hemodinamic. 5. Angina variantă (angina Prinzmetal): - este încadrată de mulţi autori în AI, având în vedere posibile evoluţii către IMA şi moarte subită. Individualizarea celor 4-5 tipuri de AI nu este totdeauna uşoară pentru că pot exista uneori suprapuneri: angina cu debut recent (de novo) poate fi rapid progresivă sau să se prezinte cu dureri de repaus; angina de repaus marchează frecvent agravarea unei AP stabile (de efort, dar poate fi şi o angină variantă). De asemenea, mulţi pacienţi cu AP stabilă au variaţii importante în toleranţa la efort, în raport cu orarul zilei, temperatură, programul de masă. Asemenea aspecte nu trebuie privite ca manifestare de AI. Cu toate aceste elemente, orice tip de angină recentă sau orice tip de angină care agravează frecvenţa acceselor, durata şi severitatea, trebuie apreciată ca AI. De asemenea, în aprecierea tulburărilor funcţionale se vor lua în considerare prezenţa în antecedente a edemului pulmonar acut, frecvenţa, durata şi severitatea durerii anginoase, asocierea modificărilor EKG manifeste, apariţia undelor Q sau subdenivelări ST > 1 mm, prezenţa factorilor de risc: diabet, ateroscleroză, HTA. Stabilirea deficienţei funcţionale şi a incapacităţii de muncă în AI nu poate fi făcută de la început, ci în raport de evoluţia bolii fie spre o AP cronică stabilă, fie spre un IM aplicându-se cuantificările de la aceste afecţiuni. INFARCTUL MIOCARDIC Infarctul miocardic acut este reprezentat de necroza zonală a muşchiului cardiac datorată ischemiei acute a teritoriului respectiv. În caz de supravieţuire a episodului acut, necroza este înlocuită în următoarele câteva săptămâni de o cicatrice fibroasă. Evaluarea prognosticului imediat şi la distanţă se face pe baza a numeroşi indicatori clinici şi paraclinici obţinuţi în faza acută sau în convalescenţă. Cei mai cunoscuţi factori de risc pentru prognostic nefavorabil sunt: A. Indicatori de întindere a necrozei şi de disfuncţie de pompă. 1. Insuficienţa cardiacă congestivă (clinic, cateterism, radiologic). 2. Fracţia de ejecţie a VS sub 40%. 3. Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncţie de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilaţie sau tahicardie ventriculară dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculară complexă şi/sau frecvenţă (Holter).

3. Prezenţa potenţialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz II sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezenţa unor factori de risc ai aterosclerozei: 1. Diabet zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4. Fumat 5. Vârsta > 70 ani. Dintre aceste 4 categorii de indicatori prognostici, cele mai importante sunt primele două: - masa miocardică rămasă în funcţie după infarct şi implicit funcţia de pompă a inimii constituie indicatorul prognostic cel mai sintetic până în prezent. Ea este reprezentată de fracţia de ejecţie a VS (echografică, radioizotopică etc.); - starea patului coronarian şi implicit, riscul unui nou eveniment ischemic major. Valoarea reală prognostică a acestor parametri este însă greu de cuantificat. Numărul şi severitatea stenozelor coronare se corelează în linii mari cu noi evenimente ischemice. Bolnavii cu IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât şi în primele 3 luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechelă de IM, deficienţa funcţională se stabileşte în raport de: starea reziduală a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea şi extinderea zonei de necroză, de remodelarea ventriculară (modificări de formă, dimensiune şi grosime ale VS după constituirea IM), de eficienţa tratamentului coronaro-dilatator, de modificările funcţionale cardiace sistolice şi diastolice, de eventualele tulburări de ritm şi/sau conducere şi de toleranţa la efort.
┌───────────┬──────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────┐ │ │ │Incapacitate (în funcţie│ │ │Afecţiunea │Deficienţa funcţională│ de intensitatea │Grad de invaliditate│ │invalidantă│ │ efortului) │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │uşoară │ │ │ │ │- bolnav cu sechelă │ │ │ │ │IM, vindecat clinic, │ │ │ │ │pacient asimptomatic; │ │ │ │ │- ex. EKG, echo şi Rx │ │ │ │ │arată dim. normale ale│ │Nu se încadrează în │ │ │cordului sau eventual │ │grad de inv. │ │ │un grad uşor de HVS; │ │Este indicată │ │ │- EKG arată semnele │ │schimbarea locului │ │Infarct │unei sechele IM fără │ 20-49% │de muncă în cond. │ │miocardic │alte modificări; │ │unei solicitări │ │- stadiul │Menţionăm că în │ │fizice sau psihice │ │sechelelor │intervalul de 6 -12 │ │intense sau a │ │ │luni de la IMA undele │ │condiţiilor de │ │ │Q dispar la circa 30% │ │mediu nefavorabile │ │ │din bolnavi, de │ │ │ │ │asemenea IM │ │ │ │ │transmurale pot evolua│ │ │ │ │fără undă Q de aceea │ │ │ │ │prezenţa sau absenţa │ │ │ │ │undei Q nu prezintă un│ │ │ │ │element hotărâtor dacă│ │ │ │ │există documente care │ │ │ │ │atestă un IMA în │ │ │ │ │antecedente │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │medie │ │ │ │ │- bolnavul prezintă la│ │Gr. III de inv. │ │ │ef. mari dureri │ │Se contraindică LM │ │ │anginoase, dispnee, │ │cu solicit. fizice │ │ │tulburări de ritm │ │sau psihice mari în │ │ │cardiac benigne (TS, │ │condiţii de factori │ │ │ESV rare); │ │fizici nefavorabili.│ │ │- EKG de repaus arată │ │Bolnavii vor fi │ │ │sechele de IM şi │ 50-69% │monitorizaţi, │ │ │posibile modificări │ │urmărindu-se cu │ │ │minore de ischemie │ │atenţie evoluţia │ │ │miocardică; │ │afecţiunii │ │ │- EKG de efort poate │ │ │ │ │evidenţia, la │ │ │ │ │solicitări energetice │ │ │ │ │mari, subdenivelarea │ │ │ │ │ST, TR sau conducere; │ │ │ │ │- ex. eco şi Rx pot │ │ │ │ │evidenţia HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- bolnavi cu crize │ │ │ │ │anginoase la eforturi │ │ │ │ │mici sau medii, │ │ │ │ │dispnee şi palpitaţii │ │ │ │ │- EKG de repaus arată │ 70-79% │Gr. II de inv. │ │ │pe lângă sechele de │ │ │ │ │IM, modif. de fază │ │ │

│ │terminală, TR, tulb. │ │ │ │ │de conducere şi │ │ │ │ │eventual HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- IM sechelar cu crize│ │ │ │ │anginoase la ef. │ │ │ │ │minimale, semne de IC,│ 80-89% │Gr. II de inv. │ │ │anevrism ventricular │ │ │ │ │sau IM recidivat; │ │ │ │ │- toleranţa la efort │ │ │ │ │este foarte mică │ │ │ │ │permiţând doar unele │ │ │ │ │activit. cotidiene de │ │ │ │ │autoîngrijire │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │gravă │ │ │ │ │- anevrisme │ │ │ │ │ventriculare post IM; │ │ │ │ │- IC ireductibilă; │ │ │ │ │- tulb. de ritm şi de │ │ │ │ │conducere │ │ │ │ │intramiocardice │ 90-100% │Gr. I inv. │ │ │severe; │ │ │ │ │- edeme pulm. acute │ │ │ │ │repetitive; │ │ │ │ │- bolnavii au mult │ │ │ │ │limitată posibilitatea│ │ │ │ │de autoservire │ │ │ └───────────┴──────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────┘

O menţiune aparte trebuie făcută pentru CI nedureroasă în care semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic şi funcţional poate fi pus numai pe investigaţii paraclinice (EKG, ECO, test de efort). În raport de felul şi intensitatea modificărilor, de gradul NYHA se va face o apreciere corespunzătoare a tulburărilor funcţionale şi a capacităţii de muncă. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - Este definită ca o creştere persistentă a TA sistolice şi diastolice peste valorile de 140/90 mmHg. - Clasificarea HTA se face pe baza a două criterii majore: 1. Criteriul etiologic: - HTA esenţială (primară) fără o cauză cunoscută - HTA secundară - poate avea o varietate de cauze. 2. Criteriul cantitativ al valorii TA sistolice şi diastolice. - Din acest punct de vedere, cel de-al V-lea raport al JNC din anul 1993 propune o nouă clasificare a HTA a adultului bazată şi pe impactul creşterii TA asupra organelor ţintă.
┌──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA normală │ 130 │ 85 │ │ TA "high normal" │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I (uşoară) │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II (moderată) │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III (severă) │ 180-209 │ 114-119 │ │ HTA st. IV (f. severă) │ >= 210 │ >= 210 │ └──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

Un subcomitet al IHS (Societatea Internaţională de Hipertensiune) a propus în anul 1993 o altă clasificare, bazată, de asemenea, pe nivelele TA, clasificare mult mai răspândită şi acceptată în Europa.
┌───────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├───────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ Normotensiune │ 140 şi │ 90 │ │ HTA uşoară │ 140-189 şi/sau │ 90-105 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi/sau │ 90-95 │ │ HTA moderată şi severă │ >= 180 şi/sau │ >= 105 │ │ HTA sistolică izolată │ >= 140 şi │ < 90 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi │ < 90 │ └───────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘

Al VI-lea raport al INC propune o altă clasificare a HTA:
┌────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA optimă │ < 120 │ < 85 │ │ TA normală │ < 130 │ < 85 │ │ TA normal înaltă │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III │ >= 180 │ >= 110 │

└────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

În acelaşi raport este prezentată şi stratificarea bolnavilor hipertensivi în ceea ce priveşte riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară: - grup de risc A: TA normal înaltă sau HTA în diferite stadii, fără boală cardiovasculară, fără afectarea organelor "ţintă"; - grup de risc B: hipetensivi ce au unul sau mai mulţi factori de risc pentru ateroscleroză, mai puţin DZ; - grup de risc C: hipertensivi care cumulează şi alţi factori de risc, precum şi complicaţii ale HTA. Factori de risc 1. Factori majori: fumat, dislipidemie, DZ, vârsta > 60, sex (B sau F postmenopauză), istoric familial de boală cardiovasculară (F<65 ani, B<55 ani). 2. Afectarea organelor "ţintă" - afectare cardiacă: HVS, AP sau antecedente IM, revascularizaţia miocardică anterioară, insuficienţă cardiacă; - AVC sau AIT; - nefropatie; - boală vasculară periferică; - retinopatie Clasificările prezentate au o utilitate clinică certă şi sunt de real folos în aplicarea tratamentului hipotensor diferenţiat. În ceea ce priveşte aprecierea deficienţelor funcţionale şi a capacităţii de muncă, considerăm însă clasificarea OMS care oferă elemente obiective în aprecierea stadiului HTA, pe lângă valorile tensionale propriu-zise, ca fiind mult mai utilă. Utilizarea acestei clasificări poate preveni erori determinate de lipsa sau nerespectarea tratamentului adecvat, supraadăugarea unor factori situaţionali etc. Pentru practică se foloseşte frecvent o clasificare bazată pe valorile TAD: a) HTA uşoară - TAD = 90-140 mmHg. b) HTA moderată - TAD = 105-114 mmHg c) HTA severă - TAD => 115 mmHg. În oricare dintre clasificările amintite, HTA accelerată sau malignă este considerată ca o formă specială de HTA, sub aspect fizio-patologic, clinic şi evolutiv. Evaluarea bolnavului hipertensiv presupune obiective multiple: 1. Definirea caracteristicilor de bază ale HTA: valori ale TA, labilitatea valorilor tensionale, variaţii nictemerale etc. 2. Identificarea afectării organelor ţintă: creier, FO, inimă, rinichi. 3. Stabilirea existenţei unor factori de risc cardiovascular: hiperlipemie, diabet zaharat, obezitate, alte tulburări metabolice. 4. Caracterizarea pacientului sub raportul vârstei, sexului, bolilor coexistente etc. 5. Identificarea cauzelor (eventual curabile) de HTA secundară. Metodele de evaluare iniţială cuprind: I. Evaluarea clinică: istoric, examen fizic, măsurarea corectă a TA. II. Evaluarea de laborator: 1. Explorare iniţială: examen de urină, hematocrit, creatinină şi/sau uree sanguină, kaliemie, glicemie, colesterol, trigliceride, acid uric, ex. FO, rx. toracic, electrocardiogramă, ecocardiograma.

renală progresivă. O formă specială de HTA. aprecierea capacităţii de muncă are în general î n vedere aceleaşi criterii. encefalopatie hipertensivă.stadiul II: prezenţa semnelor de HVS decelabile. hemoragii intracerebrale.. cord: IVS sau insuf. insuficienţă cardiacă. stg. II de inv. dar prezintă o mare importanţă natura şi evoluţia bolii primare. accidente vasculare cerebrale sau encefalopatie hipertensivă. III de inv. În practică.1993): . angiografie renală.TA diastolică . │ │ │. I │ 20-49% │de inv. Complicaţii cardiace: cardiopatia hipertensivă (în sensul larg al afectării cardiace).răspuns parţial la regim │ │ │ │ │ igieno-dietetic şi droguri │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează în grad │ │ │. Complicaţii vasculare: ateroscleroza. cercetarea în urină a metanefrinelor sau AVM sau catecolaminelor sau dozarea catecolaminelor plasmatice.fără modificări în │ │Nu se încadrează în │ │HTA esenţială│ explorările paraclinice │ 0-19% │grad de invaliditate │ │ │. în funcţie de evoluţia post terapeutică. FO de gradul III sau IV.2.HTA st. III cu complicaţii │ │ │ │ │ grave viscerale │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │. ecocardiografic. arteriopatia hipertensivă benignă şi malignă. EKG sau ex. │ │ │.stadiul III: existenţa simptomelor şi semnelor fizice apărute ca urmare a complicaţiilor HTA. insuf. este HTA malignă sau cu evoluţie accelerată care are criterii mult mai sigure de definire: . (HVS) şi consecinţele acesteia (în sensul restrâns al afectării cardiace). II │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ a) 70-79% │Gr. hipertrofia ventric. microhematurie.cifre TA permanent ridicate │ │ │ │ │. Complicaţiile HTA: 1. │ │ │. ┌─────────────┬──────────────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │ invalidantă │ │funcţională │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │. II de inv.130 mmHg. I de inv. cercetarea ARP. FO de gradul III. se instituie tratamentul medical şi/sau chirurgical al bolii primare şi. Complicaţii renale: tulburări funcţionale sau organice ale circulaţiei renale ce pot conduce la apariţia insuficienţei renale cronice. Stadializarea HTA esenţială (OMS . III. infarcte cerebrale.HTA cu evoluţie malignă cu │ │ │ │ │ complicaţii grave ce │ 90 . Complicaţii cerebrovasculare ce predispun bolnavul hipertensiv la multiple complicaţii neurologice: encefalopatia hipertensivă. dozarea cortizolului în urina de 24 ore.stadiul I: nu apare nici un semn obiectiv de afectare a organelor ţintă. cerebeloasă sau în trunchiul cerebral. se face aprecierea capacităţii de muncă. ex.HTA st. 3.HTA st.100% │Gr. creier: hemoragie intracerebrală. 4. 2. . FO de gradul I sau II. radiologic. atacuri ischemice tranzitorii (AIT). care poate apărea atât în evoluţia HTAE cât şi a HTA secundare. rezistenţă relativă la tratament. globală. Se recomandă │ │ │ │ │evitarea eforturilor │ │ │ │ │fizice şi psihice intense│ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50-69% │Gr.HTA st. eventual proteinurie minimă şi/sau uşoară creştere a concentraţiei plasmatice a creatininei. Explorări speciale: urografie i. CARDIOPATII CONGENITALE . │ │ │ necesită îngrijirea de │ │ │ │ │ către o altă persoană │ │ │ └─────────────┴──────────────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ În HTA secundară. card. rinichi: proteinurie.acuze funcţionale evidente │ │ │ │ │. infarctele lacunare. insuficienţă renală aflată în diferite stadii de evoluţie.v. │ b) 80-89% │Gr. .

se impun efectuarea echocardiografiei (cu examen Doppler) a radiografiei cord-pulmon. . atrezia tricuspidiană şi altele). │ │ │ permanent monitorizaţi │ │Formele DSA sunt: sinus venos. În situaţii particulare în care tulburările funcţionale dintr-o afecţiune congenitală cianogenă sunt de intensitate medie şi se accentuează doar în condiţiile unor solicitări energetice medii şi mari. În aprecierea incapacităţii de muncă. eventual cateterism cardiac. AFECŢIUNI CONGENITALE NECIANOGENE ┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │ │ │ gr. . transpoziţia de artere mari. Pentru aprecierea viciului anatomic. tetralogia sau pentalogia Fallot. Aceleaşi indicaţii se referă şi la bolnavii cu cardiopatii congenitale cianogene operate la care s-au obţinut rezultatele favorabile. Afecţiuni cianogene (trilogia. În malformaţiile cardiace cianogene hipoxemia existentă încă în repaus se accentuează manifest la efort conducând la o scădere importantă a saturaţiei arteriale în oxigen şi prin aceasta la limitarea marcată a posibilităţilor de prestaţie fizică. Cardiopatiile congenitale produc tulburări morfo-funcţionale prin următoarele mecanisme: . dar şi a tulburărilor funcţionale pe lângă un examen clinic competent. Aceşti bolnavi vor fi monitorizaţi. stabilirea indicaţiei de tratament chirurgical. cu │ │este cea mai frecventă │nesemnificativ. Prin urmare. de valvuloplastie sau angioplastie.prin posibile alterări ale sistemului specific de conducere.prin modificări ale masei miocardice (hipertrofii zonale. monitorizări ECG Holter.supraîncărcare hemodinamică (sistolică în stenoze şi diastolică în şunturi. locurile de muncă vor fi cu solicitări energetice mici fără expunere la factori fizici de mediu nefavorabili. a electrocardiogramei de repaus şi dacă e posibil la efort. prin hipoxie etc. de inv. În situaţia complicaţiilor în cardiopatiile congenitale cianogene. prin hipertrofie ventriculară excesivă. insuficienţe valvulare sau alte cauze de creştere a fluxului cardiac într-un anumit compartiment cardiac). oximetrie. decisivă este stabilirea tipului de malformaţie congenitală: cianogenă sau necianogenă. . │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. angiografie sau tehnici nucleare. cu insuficienţă cardiacă severă ireversibilă sau complicaţiilor cerebrale ireversibile deficienţa funcţională este gravă. deficienţa funcţională în aceste afecţiuni este accentuată şi conduce la incapacitate de 70-89% justificând încadrarea în gradul II de invaliditate. indirect. posibilitatea de autoservire este pierdută iar bolnavii vor fi încadraţi în gradul I de invaliditate. │ │observată la adult. incapacitatea este de 90-100%. mici │ │cardiopatie congenitală │compensat. Se │ . cu cord │ │ solicitări energ. fără semne de │ 20-49% │ şi medii în cond.. Aceste afecţiuni pun probleme diferite de diagnostic iar riscurile chirurgicale în corectarea malformaţiilor sunt ridicate. aceste examinări permit şi aprecierea conduitei terapeutice. cu modificarea rapoartelor anatomo-funcţionale fiziologice. │ │expresia unei comunicări │ │ │ Bolnavii vor fi │ │persistente între atrii. aceasta va duce la o hipertrofie adaptativă. Pe lângă stabilirea corectă a diagnosticului clinic şi funcţional al malformaţiei. │ │ favorabile de mediu. │ │secundum (acesta reprezintă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │aproximativ 80% din DSA). Necesită │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ orientare profesională │ │Defectul septal atrial (DSA) │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ spre activ. II de inv. îmbrăcând aspecte clinice multiple. incapacitatea este de 50-69% bolnavii putând fi încadraţi în gradul III de invaliditate. atrofii sau hipotrofii).│ │ │ pentru urmărirea │ │ostium primum şi ostium │ │ │ evoluţiei bolii.Malformaţiile congenitale cardiace vasculare sunt afecţiuni cu mare variabilitate de formă şi complexitate.prin tulburări de irigaţie coronară produse nemijlocit prin anomalii coronariene sau. fiind │mărire a cordului drept.

│Fără deficienţă funcţională │ │ Necesită monitorizare │ │Dg. │ │ │ │pulmonară. │ │radiologic de hipertrofie de │cu prolaps de valvă │ │ │ │cord drept şi circulaţie │mitrală. │ │ factori fizici │ │ │cord pulmonar) arată │ │ nefavorabili de mediu. I de inv. I-II ic stg. │ │ │ │ │Prezintă dispnee la eforturi │ │ │ │ │mici sau chiar în repaus. III de inv. │ │Cateterismul cardiac este ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │necesar mai ales pentru │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ afecţiunii. │ │clinice de DSV rezidual se │accentuată │ 70-89% │ │ │face cateterism cardiac. │ │funcţionale se face la 6 luni │DSV operat cu şunt rezidual │ 50-69% │ │ │de la intervenţie. dispnee la │ │ │ │ │eforturi mici şi repaus. │supraîncărcare a inimii │ │ energetice mici fără │ │clivare largă şi fixă a │drepte cu tulb. de ritm persistente │ │ │ │ │sau frecvent repetitive. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │DSV mic cu şunt stâng-drept │ │ Va fi făcută orientarea│ │DSV este printre cele mai │modest. aritmii ventriculare. │simptomatici. │cardiomegalie importantă sau │ │ │ │ │cu tulb. biventriculară │ │ │ medii în limitele │ │cardiomegalie sau HTP. III de inv. │ │ │risc de moarte subită. │ 70-89% │ Gr. │ │ventriculul dr. pulmonare │ │ chirurgicală. │moderat şi HTP moderată. │ │ │cardiomegaliei. presiune │ 50-69% │ monitorizaţi şi pe │ │ │pulmonară sub 21 mmHg. a │ │ │ │ │tulb. raport QP/QS │ │ monitorizaţi şi │ │electrocardiografice şi │de 1. │ │asociere cu alte anomalii. │dispnee la eforturi mari. În efort mare │ │ Locuri de muncă │ │ │sau mediu.5/l) şi HTP. │ │ │ │ │conducând la pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. cu raport flux │ │ profesională pe locuri │ │frecvente cardiopatii │pulmonar/flux sistemic │ │ de muncă cu solicitări │ │congenitale atât în forma │(QP/QS) sub 1. │ │ │ │ │HTP persistentă. │ │ posibilitatea │ │ │ │ │ depensionării. DSA cu │ 70-89% │ Gr. │ │ │cardiomegalie uşoară-moderată│ │ │ │ │şi elemente de hipertrofie │ │ │ │ │biventriculară │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnav cu DSV mare cu raport │ │ │ │ │QP/QS mai mare de 2/1. │ 20-49% │ energetice mici şi │ │izolată cât şi asociat în │Pacienţi asimptomatici. │ │ energetice mici şi │ │arăta HVS. │ │mezocardiac şi pe semne │DSV moderat. │ │ parcursul evoluţiei │ │ │dispnee la eforturi mari şi │ │ se va urmări │ │ │medii. │ │ │ │Pentru bolnavii cu HTP ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │preoperator sau cu semne │Deficienţă fuucţională │ │ Gr. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Nu este cazul. fără expunere la │ │ │paraclinice (eco. în care│pulmonar/flux sistemic peste │ │ │ │sunt amplificate semnele de │1. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Defect septal │Tulburările funcţionale în │ │ │ │interventricular (DSV) │DVS sunt dependente de │ │ │ │reprezintă deschiderea │mărimea comunicării şi │ │ │ │anormală a septului │starea patului vascular │ │ │ │interventricular ceea ce │pulmonar. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │DSA operat │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. după naştere. pe aspect │şi medii) sau DSA asociată │ │ de mediu. │ 0-19% │ cu solicitări │ │Ex. cu │ │ │ │ │dispnee la eforturi minore. │ │ │ confortului organic. │ │ │ │permite comunicarea directă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │între ventriculul stg. PCA │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │poate fi izolată sau în │ │ │ Nu se încadrează. │ │Aprecierea se va face la 6 │DSA operat cu dilatare mică │ │ Bolnavii vor fi │ │luni de la intervenţie │a cordului. │ │şunt stânga-dreapta.│ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │DSV cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă ireductibilă sau │ │ │ │ │aritmii ventriculare grave cu│ 90-100% │ Gr. Examenele │ │ mici. │ │ │DSV operat fără şunt rezidual│ │ │ │DSV operat │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Aprecierea tulburărilor │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. EKG. II inv. │ │ │ │ │Obiectiv HTP arterială. aspect EKG de │(dispnee la eforturi mari │ │ fizici nefavorabili │ │BRD minor. │ │ │ │pulmonară hiperkinetică. cu şunt │ │ şi OP pentru activităţi│ │continuu în sp. │ │ │DSA mic operat cu restitutio │ 20-49% │ Necesită măsuri │ │ │ad integrum cu dispnee numai │ │ protective la locul de │ │ │la eforturi mari │ │ muncă şi monitorizare │ │ │ │ │ din punct de vedere │ │ │ │ │ medical.: Rx. │moderat cu semne de │ │ muncă cu solicitări │ │moderat în focatul pulmonar. pacienţii │ 50-69% │ indicate cu solicitări │ │ │prezintă dispnee. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Persistenţa canal arterial │PCA determină un şunt │ │ │ │(PCA) │stânga-dreapta a cărei mărime│ │ │ │reprezintă existenţa anormală │depinde de calibrul canalului│ │ │ │a permeabilităţii canalului │şi de relaţiile dintre │ │ │ │vascular fetal de comunicare │rezistenţa vasculară │ │ │ │dintre aortă şi artera │sistemică şi cea pulmonară.5 . EKG şi echo pot │bolnavi asimptomatici. Rx. │recidivante. │ │ │cardiomegalie manifestă cu │ │ │ │ │hipertrofie biventriculară. III de inv. a HTP.│Diagnosticul DSA se pune pe │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ recomandă locuri de │ │suflu sistolic de ejecţie. II de inv. │ . │nesemnificativ hemodinamic.2 prin şunt │ │ îndrumaţi spre │ │echocardiografice de │stâng-drept semnificativ. fără semne de │ │ confortului organic. │DSV operat cu şunt mare. Asocierea DSA cu│DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ │ │stenoza mitrală realizează │semnificativ (raport flux │ │ │ │sindromul Lutenbacher. │ │ │ │ │semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. │ │ intervenţie │ │hipertrofie biventriculară │prezintă infecţii. pe ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │echocardiogramă care │Deficienţă funcţională │ │ │ │vizualizează comunicarea │accentuată │ │ │ │interatrială. │ │Diagnosticul pe suflu ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │holosistolic aspru. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ grad de inv. II de inv. de ritm. pacienţi │ │ Bolnavii vor fi │ │radiologice. fără │ │ moderate în limitele │ │cadrul unor cardiopatii │cardiomegalie. │ │şi încărcare pulmonară. -suflu sistolo-diastolic │PCA mic. II de inv. funcţionale │ 50-69% │ expunere la factori │ │zgomotului II. │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │DSA operat cu persistenţa │ 70-89% │ Gr. şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu este cazul. │ │congenitale cianogene │încărcare pulmonară prezintă │ │ Necesită monitorizarea │ │complexe.

│ │ │Bolnavi asimptomatici cu ex.│ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │PCA moderat cu elemente de │ │ Gr. │suflu sistolic moderat în sp. │ │ chirurgicale │ │sistolic Ao. │ │ │Dacă persistă o HTP │ 50-69% │ Necesită monitorizare.c. epistaxis. cu semne subiective│ │ │ │ │de HTA. III de inv. cardiacă NYHA III. Necesită │ │ │ │ │ tratament chirurgical.│ 0-19% │ şi stabilirea │ │Clinic: TA > la membre │II i. funcţionale (dispnee) │ 20-49% │ activităţi cu │ │ │la eforturi foarte mari.c. congestie │ │ │ │ │cefalică). dezvoltarea │Dg. III de inv. │ │ │ │ │tinitus. fizic. │ │ │HVS sau hipertrofie │ │ Necesită corecţia │ │ │biventriculară şi de │ 50-69% │ chirurgicală după │ │ │încărcare pulmonară (HTP). fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ nefavorabili de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Bolnavii prezintă │ │ │ │ │simptomatologia unei HTA │ │ │ │ │(cefalee. │ │ │ │ │accidente vasculare │ │ │ │ │cerebrale. a tulburărilor de│ │ │ │ │ritm. asociate │ │ Gr. II de inv. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii prezintă HTA │ │ │ │ │sistolică peste 200 mmHg. │ │ │ │ │insuf. │ │ │ │ │Circulaţia colaterală │ │ │ │ │dezvoltată. │ │ Necesită monitorizare │ │juxtaductal . │ │ şi stabilirea │ │ │pulsaţii craniene. sup. scotoame. │PCA mic/moderat cu şunt │ │ Necesită monitorizare │ │ │redus. şi EKG │ 20-49% │ de muncă cu solicitări │ │PCA operat │normale │ │ mici şi medii. cu│ │ şi OP pentru │ │ │tulb. │ │ │ organic │ │EKG. cu valori TA │ │ │ │ │crescute (dominant sistolice)│ │ │ │ │la nivelul membrelor │ 50-69% │ Gr.. medii. │ 70-89% │ Gr. HVS dar cu │ │ │ │ │funcţie ventriculară │ │ │ │ │normală. │ │ Necesită monitorizare │ │ │eventual cefalee. crize anginoase. cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ . │ │ │reziduală (prin cateterism │ │ │ │ │cardiac şi sunt simptomatici)│ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coarctaţie aortică (CoA) │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │(îngustare congenitală a unui │Bolnavi asimptomatici.Sy: │ │ │ │cu balon │dispariţia fenomenelor │ │ │ │ │subiective. în │ │Aprecierea se face după 6 │ │ │ condiţii de confort │ │luni prin ex. │ │ │senzaţiei de răceală în │ │ Vor fi îndrumaţi spre │ │ │membrele pelvine. │ │ │ │segment Ao cel mai adesea │Tensiunea arterială normală.istm Ao). a crizelor anginoase │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează în │ │ │În situaţia realizării │ 20-49% │ grad de invaliditate │ │ │dezideratelor mai sus │ │ │ │ │enunţate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │În situaţia menţinerii │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │ │coarctaţiei. Se │ │ │efort. circulaţia │ │ │ │ │colaterală moderat │ │ │ │ │dezvoltată. pe puls femural slab şi │ │ │ │circulaţiei colaterale care să│întârziat │ │ │ │asigure aportul de sânge sub ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │nivelul coarctaţiei. fără semne de │ │ oportunităţii │ │superioare cu presiune şi puls│HVS şi circulaţie colaterală. │ │ │Bolnavi pauci simptomatici.S. stg. Rgr. │ │ recomandă locuri de │ │ │echo. │ 20-49% │ oportunităţii │ │ │S. III de inv. I de inv. dispnee la │ │ chirurgical │ │ │efort mic şi chiar de repaus. │ │ │toracale. │ │ │PCA cu HTP majoră cu suflu │ │ Necesită cateterism │ │ │continuu tipic la care se │ │ pentru aprecierea │ │ │asociază rulment de flux │ 70-89% │ posibilităţii │ │ │diastolic apical. radiologice) │ │ muncă cu solicitări │ │ │ │ │ mici. tulburări de ritm cu │ │ │ │ │sincope. stg. Pot avea alte │ │ │ │ │cardiopatii congenitale │ │ │ │ │asociate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavi cu insuficienţă │ │ │ │ │cardiacă severă ireductibilă │ 90-100% │ Gr. II i. │ │ │III/IV. şi │ │ intervenţiei │ │ │spate tolerantă bună la │ │ chirurgicale.│ │ intervenţiei │ │< la membrele pelvine suflu │test de efort normal. │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici şi medii în │ │ │ │ │ limitele confortului │ │ │ │ │ organic. chiar │ 50-69% │ intervenţii │ │ │claudicaţie intermitentă sau │ │ chirurgicale sau │ │ │dureri abdominale. scăderea TA până│ │ │ │după angioplastie percutană │la normalizarea P. III de inv.│indicaţia operatorie. │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. Obiectiv │ │ angioplastie │ │ │TA > la m. sp. ameţeli. │ │ │sau sechele după accidente │ │ │ │ │vasculare cerebrale care fac │ │ │ │ │imposibilă autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Tulburările funcţionale vor │ │ │ │ │fi apreciate în raport de: │ │ │ │ │scăderea sau dispariţia │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │Coarctaţia Ao operată sau │coarctaţiei. │ │ cateterism cardiac │ │ │Dispnee la eforturi mari şi │ │ │ │ │medii │ │ │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ Gr. Elemente HVS (EKG. │ │ Se vor recomanda locuri│ │ │fizic cardiac Rgr. │ │ tratamentului │ │ │cardiomegalie. fără cardiomegalie. echo şi cateterism ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │cardiac │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. II de inv. cardiomegalie. şi < la │ │ │ │ │femurală.

dispnee de │ │ │ │insuficienţă tricuspidă │repaus ş la eforturi mici │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │În insuficienţa cardiacă │ │ │ │ │ireductibilă.│Rgr şi echo) Doppler arată │ │ Vor fi reevaluaţi la │ │reprezintă cca 90% din │gradient redus iar Rgr. cu │ │ │ │ │cardiomegalie sau cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │ │III │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavii cu St. cu sincope │ │ │ │ │repetate. oboseală. │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │efort mare şi mediu │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Sindrom Eisenmenger │Deficienţă funcţională │ │ │ │ .III de inv. Echo. │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │II redusă. se │ │poate fi normală chiar la │mediu. Ao severă │ │ │ │ │(gradient de presiune > 50 │ │ │ │ │mmHg). Rgr. cu test de │ │ │ │ │efort normal sau uşor │ │ │ │ │modificat │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii cu St. │ │ │ │ │ Vor fi orientaţi spre │ │ │ │ │ activităţi cu │ │ │ │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici sau mari în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ condiţii de confort │ │ │Bolnavii asimptomatici sau │ │ organic. │ │ │ │şi Echo de HVD. Ao cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ 90-100% │ Gr. │ │ │aortă.│ │şi medii │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii la care intervenţia │ │ │ │ │nu a dat rezultate sau au │ │ │ │ │apărut complicaţii post │ │ │ │ │operatorii (disecţie de │ 70-90% │ Gr. cu tulburări de │ 70-89% │ Gr. I de invaliditate │ │ │ireductibilă cu pierderea │ │ │ │ │posibilităţii de autoservire │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ Nu se încadrează. │> cu unele semne de │ │ │ │Stenoza pulmonară duce la │disfuncţie de VD │ │ │ │crearea unui gradient între ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │VD şi art. │ │ chirurgicale │ │Semne clinice-suflu │Bolnavi asimptomatici cu │ │ │ │sistolic de ejecţie para │excepţia dispneei la eforturi│ │ │ │sternal. şi │ 50-69% │ Gr. cu ameţeli. EKG şi echo. │ 20-49% │ fiind riscul morţii │ │poate avea 3 localizări: │ameţeli).Ao) │eforturi mari (dispnee. ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │componenţa pulmonară a sg.│ │ caz de apariţie sau │ │Dg. o │ 20-49% │ 1-2 ani pentru │ │cazurile de obstrucţie fixă la│dilatare post-stenotică a │ │ stabilirea indicaţiei │ │ieşirea din ventriculul drept. HVS evidenţiabilă │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │Rgr. < 25 mmHg │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ medie grad. EKG │Stenoza pulmonară moderată. funcţie │ │ eforturile fizice mari │ │Stenoza valvulară operată │ventriculară dreaptă normală │ │ şi expunere la factori │ │aprecierea se va face la 6 │ │ │ de mediu nefavorabili │ │luni după intervenţie ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Persistă unele semne de │ │ │ │ │disfuncţie de V. I de inv. │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Se contraindică │ │ │Asimptomatici. │de toleranţă la efort normal.│arterei pulmonare. III de inv. anevrism Ao) au │ │ │ │ │deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată prin intensitatea │ │ │ │ │tulburărilor şi prognostic │ │ │ │ │nefavorabil │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. În │ │subvalvulară. │ │ │frecvent repetitive cu │ │ │ │ │pierderea autoservirii │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează.Ao moderată │ │ │ │menţionat că la Eco la │(gradient de presiune în jur │ │ │ │bolnavii cu stenoză aortică │de 40 mmhg la Eco Doppler) │ │ Gr. │ │ │ îndrumaţi pentru │ │de ritm). EKG. │ │ │ chirurgicală │ │componentă Ao a sg. stâng. crize │ │ │ │HVD marcată şi fenomene de │anginoase. II de invaliditate │ │ │ritm şi conducere în repaus │ │ │ │ │sau la efort. II de inv. uneori cu │mari │ │ │ │întărire telesistolică. │ │Durata SS este proporţională │eforturi mari şi medii. │Ao redus │ │ simptome. EKG.D.. │ │ Idem. │ │ Se indică │ │cu gradul SP iar maximul SS │Cateterismul cardiac şi Eco │ 50-69% │ valvuloplastie cu │ │este cu atât mai tardiv cu │Doppler arată gradient │ │ balonaş sau │ │cât stenoza pulmomară este │transvalvular de 50 mmHg sau │ │ valvulotomie │ │mai strânsă. │ │ │ cateterism. │ │congenitală excursia valvelor │cu dispnee la efort mare şi │ 50-69% │ În aceste cazuri. . eventuală │ │Ob. echo. vor fi │ │valvulară (cca 85%) supra şi │ex. │ │ chirurgicală │ │ │Rgr. pulmonară care │Deficienţă funcţională │ │ │ │exprimă şi gradul SP │accentuată │ │ │ │ uşoară grad. II de inv. │cu tulburări funcţionale la │ │ Gr. De │Bolnavii cu S. II ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │diminuată. │ │ │minimă fără semne subiective │ │ OP spre activităţi cu │ │ │şi fără repercursiuni │ │ solicitări energetice │ │ │hemodinamice │ │ mici şi medii fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ fizici nefavorabili de │ │ │ │ │ mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ │ │ │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ │uşoară cu absenţa HVD (EKG. semne Rgr. cu HVS │ │ recomandă intervenţie │ │stenoză semnificativă │uşoară sau moderată la ex. cu test │ │ reevaluaţi anual. │ │ │Stenoza pulmonară valvulară │ 0-19% │ Necesită monitorizare. │ │ severă grad. 25-49 mmHg │severă cu HVD marcată cu │ │ │ │ moderată -grad. 50-79 mmHg │insuficienţă cardiacă │ 70-89% │ Gr. cu tulburări de │ │ │ │La gradient > 80 mmHg apare │ritm sincope. III de inv.suflu sistolic de │ │ │ intervenţie │ │ejecţie în focarul aortic. vor fi │ │dureri anginoase. > 80 mmHg │dreaptă. sincope │ 90-100% │ Gr. cu absenţa HVS pe │ │ subite. Bolnavii vor │ │Stenoza aortică congenitală │pauci simptomatici numai la │ │ fi monitorizaţi şi dat │ │(S. pe semne subiective │Echo Doppler arată gradient │ │ agravare a unor │ │(dispnee. cu crize de angină │ │ │ │ │pectorală. tulb. │ │Stenoză pulmonară valvulară . ameţeli.

cu semne minore de │ │monitorizarea │ │echocord. cu suflu sistolic gr.│reprezintă orice comunicare │accentuată │ │ │ │largă între inima dreaptă şi │Dispnee în repaus. │ │ │I.│eforturi mari │ │ │ │fibrinogen). │ │ │ │ │NYHA IV. medie (orificiul │ │Activitatea se │ │ │mitralei 1-1. miocardite. prin │minime. │ │nivele sistemice. . putând │pierderea capacităţii de │ │ │ │chiar să se inverseze. putând fi│ │Insuficienţa mitrală │fără tulburări funcţionale │ │vorba de SS │ │(reumatismală sau prin prolaps │ │ │funcţionale │ │de valvă mitrală). fără tulb. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. de certitudine prin examen │sau III. │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ │ │şi medii determină deficienţă│ │ │ │ │funcţională medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. Se vor urmări│repaus şi la eforturi medii │ │măsuri protective │ │semne de evolutivitate a │dar cu dispnee. I de inv. pericardite). ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Se caracterizează prin clic şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează.M.M. cu insuficienţă card. cu HTP │ │desfăşoară pe │ │ │moderată. Informaţii utile (HVS│HVS fără tulburări de ritm │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │şi eventual HAS) prin EKG şi │fără tulburări funcţionale în│ │afecţiuni şi unele │ │radiografie cord. │ │activităţi │ │deschidere. de IM.M.│ │ │ │ │risc de moarte subită │ │ │ │ └──────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ VALVULOPATII În aprecierea diagnosticului funcţional într-o valvulopatie se va ţine seama de: . II│ │Necesită │ │Dg. tulburări de│ │ │ │pulmonare ridicate ca urmare │ritm severe │ │ │ │a bolii obstructive a vaselor ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │mici pulmonare. . │ │suflu sistolic. │ │ │ │ │tulburări de ritm ventricular. palpitaţii la│ │la locul de muncă │ │infecţiei reumatice (ASLO. │ │ │importante în repaus care │ │ │ │ │limitează mult sau duc la │ │ │ │ │pierderea totală a cap. Semne │funcţionale (dispnee) la │ │compatibile │ │caracteristice radiologice. │ │ │ │de ritm cardiac │radiologice. ce se │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │dezvoltă la bolnavi cu şunt │Insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │stâng dreapta mare. │ 0-19% │profesională spre │ │diastolică. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │eforturi medii şi mari. medie (orificiul │ │ │ │ │mitralei 1-1. cu │ │ │ │stâng-drept scade. . │ 70-89% │Gr.existenţa factorilor care indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut. │ │Diagnosticul se pune pe suflu │S. │efort │ │ │ │echocardiografice şi EKG. │ │ │S. largă cu tulburări │ 20-49% │Necesită orientare │ │ │funcţionale numai la │ │profesională spre │ │ │eforturi mari │ │activităţi fără │ │ │ │ │eforturi fizice mari│ │ │ │ │în condiţii │ │ │ │ │favorabile de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │S. clacment mitral │echografice. tulburări │ 50-59% │Gr. III de inv. de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Stenoza mitrală │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │I. gr. aritmii │ 90-100% │ Gr.5). │ │ │ │ │echocardiografice şi EKG şi │ 50-69% │Gr. │autoservire │ │ │ │Semne cianoză. cu suflu sistolic gr. I de inv. III de inv. │ │ │S.starea funcţională a inimii (conform clasificării NYHA) şi a sistemului vascular. II de inv.existenţa complicaţiilor. II de inv. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm │ │ │ │ │reversibile. .M. endocardite.posibilitatea şi rezultatele tratamentului chirurgical specific în valvulopatii. │ │ │eventual elemente HAS. cu semne clinice minime │ 0-19% │Se va aprecia corect│ │ │(suflu sistolic I sau II) │ │dg. │ │ │ │importante sunt tulburările │III cu semne de HVS clinice.M. de│ │ │ │ │ritm sau de conducere gravă. semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │În insuficienţa mitrală prin │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │prolaps de valvă mitrală │I. │ │ │ │stângă cu HTP arterială la │intensificată la eforturi │ 70-89% │ Gr. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale │ 90-100% │Gr.M.M. largă cu semne minime │ │Necesită orientare │ │presistolic. │ │avansării bolii. VALVULOPATII MITRALE ┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează.M. insuficienţă cardiacă│ │ │ │rezistenţe vasculare │NYHA III sau IV. rare sincope │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │I. III/IV. EKG.existenţa unor leziuni multiple. │I. cu S.5 cm). şuntul │ventriculare grave. cu │ │ │ │ │sincope frecvente cu tulb. În măsura │IV. ireductibilă. uruitura │clinice radiologice.S. . exprimată │ 60-69% │locuri de muncă cu │ . III de inv.M. VSH. ireductibilă.sediul leziunilor. │ │ │cu semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III.

│ │ │ │ │ireductibilă. cu EPA │ │ │ │ │frecvent repetitiv. │ │ │ │ │cu EPA repetitiv. │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. │ │ │ │ │biatrială şi HVD │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Post op. Pdy scăzută în ins. cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. cu semne clinice │ │monitorizarea │ │ │minore. Stenoza Ao şi│ │ │ │ │dubla leziune Ao afectează mai │ │ │ │ │semnificativ şi mai precoce │ │ │ │ │capacitatea de muncă decât │ │ │ │ │insuficienţa Ao. II de inv. │ │descrise │ │ │insuf. │ │ │Afecţiunea aortică de grad │ │Necesită │ │ │uşor. │ │ │severe (FA.S.M. strânsă (orificiul │ │ │ │ │mitralei sub 1 cm). de ritm sau conducere. │ │fenomenelor │ │ │tulb. │ │ │echografice şi EKG). I de inv. │ │ │ritm) apar la eforturi fizice│ │ │ │ │de intensitate medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Afecţiune Ao severă în care │ │Gr. cu edem │ │ │ │ │pulmonar acut în antecedente │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │S. cu │ 90-100% │Gr. flutter atrial).M. de │ 50-69% │Gr. │ │ │neurologice importante. I de inv. strânsă cu HTP manifestă│ │ │ │ │şi insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │dreaptă cu tulburări de ritm │ 80-89% │Gr. II de inv. I de inv. cu │raport de gravitatea │ │ │ │semnele însumate ale celor │tulburărilor funcţionale. II de inv. │ │Stenoza Ao │Afecţiune de grad uşor (mai │ │Necesită │ │Dubla leziune Ao │ales insuficienţa aortică). de ejecţie Ao în stenoza │cu semne clinice. Ao. │ 0-19% │monitorizarea │ │Semne clinice caracteristice │fără tulburări funcţionale.. cu tulburări │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │ │funcţionale (dispnee. echo care │ │ │ │ │precizează şi felul şi sediul │ │ │ │ │leziunii aortice). │ │ │ │ │Posibilitatea subiecţilor de │ │ │ │ │a se îngriji singuri este │ │ │ │ │mult diminuată până la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Boală mitrală │Aprecierea se va face în │ │ │ │Asocierea S. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Afecţiunea Ao cu insuficienţă│ │ │ │ │cardiacă NYHA IV. │ . puls săltăreţ │ │ │ │ │în Ins. care împiedică │ │ │ │ │posibilitatea de autoservire │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │S. │ │ │ │două afecţiuni │conform datelor enunţate la │ │ │ │ │stenoza mitrală şi │ │ │ │ │insuficienţa mitrală │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Sunt mult mai rare. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm.M. │ │ │tulburări funcţionale grave │ │ │ │ │care împiedică autoservirea │ │ │ ├────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┤ │ Afecţiunile Ao. restenozare. asociate cu afecţiunile mitrale. cu semne │ │ │ │ │de HTP (radiologice. │ │ │tulb. funcţionale (dispnee. │ │ │ │Afecţiuni tricuspidiene │Aprecierea incapacităţii se │ │ │ │ │va face conform cu normele │ │ │ │ │stabilite în afecţiunile │ │ │ │ │valulare mitrale │ │ │ └───────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI AORTICE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Insuficienţa Ao │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. cedând rapid │ │contraindicarea │ │ │la repaus │ │eforturilor fizice │ │ │ │ │mari │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Afecţiunea Ao medie la care │ │ │ │ │tulb. Se vor urmări HVS eventual │ │ │ │ │HAS (prin Rg. stări sincopale. complicată cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă (NYHA │ │ │ │ │IV) ireductibilă. │ │ │ │ │Ao. minime │ │ │ │Ao. III de inv. palpitaţii) numai la│ │locul de muncă cu │ │ │eforturi mari. │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă severă.M. suflu diastolic în │ │ │ │ │insuficienţa Ao). │ │măsuri protective la│ │ │ameţeli. │ │ │infarcte pulmonare sau cu │ │ │ │ │accidente embolice ce conduc │ │ │ │ │la tulburări motorii grave. │ │afecţiunii cardiace │ │(S. EKG │ │solicitări │ │ │şi tulburări funcţionale la │ │energetice mici. cu │ 90-100% │Gr.│ │radiologic. echografic. vor fi apreciate în raport de datele │ │ funcţionale prezentate la capitolul afecţiunii Ao şi afecţiunii mitrale. │ │ │eforturi medii │ │fără expunere la │ │ │ │ │factori fizici │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │S. cu I. funcţionale sunt │ │În raport de │ │ │intense (dispnee la efort dar│ │intensitatea şi │ │ │şi de repaus.M. │ 70-79% │Gr. de obicei│ │ │ │ │asociate leziunilor mitrale. cu H. crize anginoase│ 70-89% │frecvenţa │ │ │repetate. │ │ │ │ │crize anginoase tulb. EKG. │ │ │ │ │accidente embolice cu sechele│ 90-100% │Gr.

T. vor fi apreciate în funcţie de intensitatea şi gravitatea modificărilor morfofuncţionale ale inimii şi vaselor. lipotimii. hemodinamice │ │ │ │ │. │ │ │disfuncţii ale protezei + procese │ │ │ │ │endocarditice. restenozări.a. persistă dispnee │ 20-49% │Necesită monitorizare atentă│ │corectarea │la eforturi mari. Tulburările de ritm şi conducere din C. precum şi semne generale ca astenie pronunţată. Alte simptome sunt legate de o stare hemodinamică cardiacă anormală cu hipotensiune şi/sau semne de insuficienţă cardiacă. │ 80-89% │Gr. dureri anginoase. │ │ │prezente semne de restenozare. infecţioasă sau iatrogenă) sunt potenţial reversibile şi nu afectează capacitatea de muncă pe termen lung. │ │ │Post operator. III de inv. de │ │ │ │ │conducere. 3. Dintre simptomele cele mai evocatoare sunt semnele legate de o ischemie cerebrală tranzitorie care pot varia de la ameţeli. dureri anginoase la │ │factori fizici nefavorabili │ │ │eforturi mari │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Postoperator. 4. stări confuzionale până la sincope cu pierdere totală de conştiinţă. inflamatorie. de │ │ │ │ │conducere.simptomatologia produsă │ │ │ │ │.. tulburări de ritm. │ │ │ │ │disfuncţii ale protezei │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Post operator. tulburări de │ 50-69% │cu solicitări energetice │ │ │ritm trecătoare. neuropsihice ş. tranzitorie (ischemică. │ │operaţi pentru│Post operator. sunt răspunsul la tratament şi prezenţa disfuncţiei ventriculare stângi (predictor al morţii subite).└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALVULOPATII POST INTERVENŢII CHIRURGICALE (comisurotomii. În ce măsură ele determină o simptomatologie percepută de bolnav.A.. Tulb.I. Între factorii adiţionali care pot influenţa starea funcţională a pacienţilor cu tulburări cronice de ritm. dispnee la eforturi│ │ │ │ │medii. │ │ │ │ │colmatări eventual fenomene │ │ │ │ │bronhoembolice │ │ │ └──────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE RITM ŞI CONDUCERE CARDIACĂ În aprecierea gradului de tulburare funcţională şi a incapacităţii pe care o determină. Modificările electrocardiogramei de repaus. valvulopatii. de ritm şi conducere cardiacă determinate de o cauză acută.prezenţa complicaţiilor induse de │ │ │ . beneficiază de tratamentul specific acestora şi de aprecierea deficienţelor funcţionale în raport de etiologie. intoleranţă marcată la efort fizic. tulburări de │ │mici. tranzitorii.răspunsul la tratament │ │ │ │ │. afecţiuni congenitale ale cordului. II de inv. Tulburările de ritm şi conducere din cadrul unor afecţiuni endocrine. II de inv. Sunt │ 70-79% │Gr. vertij. ┌───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tulburări de ritm cardiac │Se vor lua în considerare: │ │ │ │ │. se vor lua în considerare: 1. în absenţa altor│ │pentru a surprinde eventuale│ │viciului │fenomene patologice │ │agravări sau complicaţii │ │valvular ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. miocardiopatii ş.existenţa disfuncţiei ventriculare │ │ │ │ │ stgi. prezintă dispnee │ │Se recomandă locuri de muncă│ │ │la eforturi mari. din H.etiologia aritmiei (pe prim plan se │ │ │ │ │ situează CI ischemică) │ │ │ │ │. Sunt │ │ │ │ │prezente semne de restenozare. dispnee la eforturi │ │ │ │ │medii. variaţii sugestive ale frecvenţei cardiace: 2. de efort sau prin înregistrare Holter. din CPC.a. la pacienţii cu tulburări de ritm şi/sau conducere cardiacă. şi/sau a tulb. cu imposibilitatea menţinerii tonusului postural. proteze valvulare) ┌──────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │Valvulari │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează. fără expunere la │ │ │conducere. cr. Fondul patogenic şi posibilitatea asocierii unei cardiopatii sau altor boli care pot influenţa prognosticul. dureri anginoase. digestive.frecvenţa episoadelor aritmice │ │ │ │ │. tulburări de ritm.

│E │ │ │ │hissiene. ventriculare (E. cu ├────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │ritm regulat sau uşor │Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ │încadrează. semnificaţia unor │ │ │ │QRS). │ │ │ │extracardiace (dezechilibre│ │ │ │ │neurovegetative. care induc tulburări │ │ │ │ salve TPV în lambou │hemodinamice manifeste accentuate în │ │ │ │. apicale. │ │ │ │să apară atât din cauze │posibilitatea de efort fizic. gr. cele microvoltate sau │ │ │ │QRS în E.J. │ │ │ │repolarizare tip secundar │ │ │ │ │şi o pauză compensatorie │Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ │ │ │Complexul QRS apare │. (nodale) │cu fenomen R/T (perioada de cuplaj este │ │ │ │sunt urmate de pauză │foarte scurtă. iar QRS │. este egală cu 2 │produc tulburări subiective. D2. │deficienţa poate fi uşoară sau medie.frecvenţa E │ │ │ │bătăi premature în care │. fiind produse în │ │ │ │T. de ritm şi/sau │ │ │ │R-R ale ritmului de bază) │de conducere │ │ │ │E. │.fenomen R/T │efort.│ │ │ │retrogradă a atriilor şi o │mai ales bigeminismul şi în special cele│ │ │ │acţionare pe căi │cu cuplaj variabil.E.tipul tulb.V. │cardiovascular. │ │ │ │(una din ramurile │.morfologia EV │ │ │ │apare negativă anterior │EV cu QRS larg.izolate.relaţia cu efortul: E.tulb. │ │ │ │Morfologia E. │ 20 . pot fi │anumite condiţii specifice (exces │ │ │ │supraventriculare (atriale │nicotinic de cofeină. izolate sau EV gr. în│frecvente.complex │ │ │ │ │ QRS negativ D1. pe o perioadă│.│ │ aritmie │ │ │ │ │.V.V. │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │digestive.E. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii sinusale │În raport de datele consemnate mai sus. de ritm │ │ │ │ │. │ 70 . joncţionale (deci │atât de elementele descrise în preambul. │răspund prompt. la R ulterior│legătură cu efortul. gr. ce apar în serii de 3 sau mai │ │ │ │morfologie.fondul etiopatogenic │ │ │ │extrasistole.V.tipul morfologic (mono sau polimorf) │ │ │ │E. nu apar pe │ │ │ │intervale R-R normale).69% │Gr. peste 50 ani) ca şi EV cuplate │ │ │ │joncţiunea A-V. care │sau interpolate] │ │ │ │determină o activare │. apărând pe panta │ │ │ │decalantă.V. gr. │ │ │ │nemodificat. │au EV apicale.A. în E.19% │Nu se │ │post extrasistolică (R │E.V. tulburări de │multe realizează un lambou de T.E. │se intensifică în efort arată o │ │ │ │hemiramuri stângi. │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tahicardia paroxistică │Aprecierea deficienţei funcţionale în TP│ │ │ │poate fi considerată ca │trebuie să ia în considerare: │ │ │ │succesiunea cu frecvenţă │.│ │ │eforturi mici şi medii. │ │.E.. nu au consecinţe hemodinamice. superioare sau │tip QS arată un substrat patogen sever │ │ │ │ulterior QRS în cele inf. IV . │ │aritmii sinusale) │atunci când se ating valori mari ale FC │ │ │ │ │chiar în repaus.│ │ V5 şi V6.E.E. II. E.A. hissiană cu QRS │unele consecinţe hemodinamice care │ │corespunzător │ │ asemănător ritmului de │împiedică efectuarea eforturilor mari şi│ │afecţiunii.sunt bătăi│. │ │ │ │sugestiv ca durată şi │.E. stres etc. D2.V dr.49% │Nu se │ │(tahicardii. prin lipsa sau creşterea │ │ │ │ │insuficientă a FC în efort. favorabil la medicaţie │ │ │ │ posterior aspect HAS │antiaritmică. la │ │solicitările │ │ │valori scăzute ale FC din bradicardii │ │muncii │ │ │importante cu limitarea posibilităţii de│ │profesionale │ │ │ef. TP apare brusc │ episoadelor aritmice │ │ │ │şi dispare brusc şi se │. sau EV gr. cu conducere │suferinţa miocardului. │ │ │ │ unifocale peste 1/min. sunt urmate │Pentru EV se vor lua în considerare: │ │ │ │de o pauză decalantă (cu o │.E.modificări ale undei T la complexul │ │ │ │apare nemodificat (cu │post extrasistolic. │foarte mari de timp.49% │Nu se │ │. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii extrasistolice │Aprecierea deficienţei funcţionale în │ │ │ │După originea lor. │ │major.V. . . III .un prognostic mai sever │ │ │ │sau abs. III (Lown) sau aritmii │ │vor fi │ │ pozitiv D1. bradicardii. Unda P │. D3.V.cuplate. │fond de boală organică cardiacă certă.existenţa E interpolate (plasate între│ │ │ │durata P-R este cel mai │2 complexe normale) │ │ │ │adesea modificată. atriale sunt │. ce sunt urmate de modificări │ │ │ │E.V.V. apicală . se caracterizează prin│ST-T la complexul postextrasistolic au..S. ceea ce demonstrează│ │ │ │excepţia E.frecvenţa EV [se consideră cu risc │ │ │ │premature determinate de │potenţial.J. se remit │ │ │ │cardiace. │.V. │În TPSV cu episoade ce survin la mari │ │ │ . VD. I (Lown) ce apar fără │ │încadrează. din hemiramul stg.frecvenţa şi durata habituală a │ │ │ │variabilă. medii.tipul tulburării │ │ │ │ridicată a unor │.E.│ │contraindica │ │riscul unor aritmii │ │ │eforturile │ │ventriculare severe. III de inv.polimorfe │cuplaj variabil sau cu extrasistole │ │ │ │. │ │anterior E.complex QRS│EV gr. │aritmii sistematizate mai ales cu │ │ │ │.69% │Gr. cu interval QT alungit sau E.sistematizarea EV (cele sistematizate.V.V.V. │ │ │ │miocardul ventricular). ce apar sau │ │ │ │fascicolului Hiss.) sunt│complexului preextrasistolic) care pot │ │ │ │generate de centrii │fi precursoare ale unei aritmii │ │ │ │ectopici intraventriculari │ventriculare grave. din hemiram stg.fondul patogenic │ │ │ │durată < decât 2 intervale │. │un fond patologic organic.aspect BRS │nu se evidenţiază un fond patogenic │ │ │ │. stg.V. gr. de irigaţie coronariană produse │ │ │ │ │ sau intensificate de aritmie. complex QRS modificat│suferinţe miocardice. punând probleme de │ │ │ │fiziologice a │prognostic) │ │ │ │ventriculilor.sistematizarea E │ │ │ │unda P apare modificată. bazală .aspect BRD │ESV rare.E.V.V. III de inv.) nu │ │ │ │sau joncţionale) care pot │alterează.E.E.E. reţea │suferinţă miocardo-coronariană │ │ │ │Purkinje sau chiar │importantă.V. Lown │Deficienţă funcţională accentuată │ │fizice mari şi │ │şi Wolff au alcătuit │Aritmii EV ce nu pot fi controlate │ │medii de muncă │ │următoarea clasificare: │corespunzător prin trat.19% │Nu se │ │neregulat şi cu tendinţă │TPSV unice sau ce apar la intervale │ │încadrează.precizarea mono sau pluri focalităţii │ │ │ │anterior sau posterior. gr. │ │ V6. │medii şi care nu pot fi controlate │ │Se vor │ │Legat de severitatea şi │satisfăcător prin tratament antiaritmic.E.P.P. pot fi │aritmia extrasistolică va ţine seama │ │ │ │atriale. ceea ce │ │În raport de │ │ │limitează capacitatea de efort. E. tulb. în afara crizelor. joncţionale . │. │afecţiuni cardiovasculare şi care produc│ │trataţi │ │. apar pe un │ │cu stres psihic│ │. din hemiram stg. peste 11 EV/min (după unii │ │ │ │stimuli provenind din │5/min. │În aritmii ESV repetitive frecvent sau │ │Pacienţii │ │. I . nu au relaţie cu │ │ │ │ anterior aspect HSP │efortul.V. │ │ │ │.79% │Gr. diferă după│ │ │ │ │origine: │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . II . │ │ │ │.existenţa altor tulb. │ │marcată la recidivă. endocrine. V . la care│ │încadrează. │.V. │ │ bază. │ascendentă sau pe vârful undei T a │ │ │ │E. V5 şi│extrasistolice ce apar în cadrul unor │ │monitorizaţi. │ │ │ │aberantă) E. sunt foarte rare nu│ │ │ │E. D3. │.V.originea EV . │aritmii EV cu fenomen R/T sau QT │ │de noapte │ │.E. │.V.J. turele │ │unifocale sub 1/min. cu valori excesive la │ 50 .simptomatologia determinată │ │ │ │caracterizează printr-o │. cât şi │prompt prin manevre vagale.V.complicaţiile produse │ │ │ │activitate ectopică cu │ riscul letal │ │ │ │frecvenţa 160 220/min. │ │ │ │absenţa P (acoperită de │de asemenea. II de inv. │prelungit sau cu lambouri de TPV.│ │ │ │ESV) sau ventriculare care │precum şi de următorii factori: │ │ │ │pot fi VS.izolate.originea E │ │ │ │bazale.V.

│ │digitalică sau leziuni │ │ │ │ │cardiace severe. │medicaţie specifică │ │ │ │CPC. │ │ │ │ │în BAV III sau în mari │ │ │ │ │alungiri de QT. │eforturi de intensitate mare şi medie. cardiacă. unde P cu │ │ │solicitări mari│ │morfologie normală. │ │ │ │ │TP ventriculare apar │Deficienţă funcţională medie │ 50 .│ │miocardiopatii. de repolarizare│ │ │munca cu │ │de tip secundar. munca la│ │paroxistice diurne sau │ │ │înălţime. cu frecvenţa│în considerare frecvenţa şi durata │ 20 .69% │Gr. │ │ │ │ │ventriculară bidirecţională. │ │ │ │ │Torsada vârfurilor este o │ │ │ │ │altă formă de TPV ce apare │ │ │ │ │în bradicardii pronunţate. │ │ │ │Tulburările de ritm │ │ │ │ │ventricular (tahicardii │ │ │ │ │ventriculare persistente. pericardita │Intercritic.69% │Gr. în care │ │ │ │ │sunt activate alternativ VS│ │ │ │ │şi VD. la │ │ │ │ │TP din sindromul WPW însoţite de │ │ │ │ │complexe QRS anormale. │ │ │ │ │ │Prin substratul lor. │redusă). III de inv. │nu este alterată. intervenţii │În FA paroxistică cu crize relativ │ │Bolnavii vor fi│ │chirurgicale pe cord. nu au │ │ │şi medii. │ │relaţie cu QRS sau sunt │ │ │activ.49% │încadrează │ │400-600/min. │ │ │ │Fondul etiopatogenic îl │ │ │ │ │reprezintă valvulopatiile │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │(în special stenoza │În episod de FA paroxistic unic sau ce │ │ │ │mitrală). │ │obicei de EA precoce. de cele mai multe │ 70 . Se │ │ │ │ │caracterizează prin │ │ │ │ │modificarea progresivă a │ │ │ │ │axei complexelor QRS care │ │ │ │ │se "torsionează" în jurul │ │ │ │ │liniei izoelectrice. III de inv. deficienţa funcţională│ │ │ │flutter-ul atrial sunt │se va aprecia în raport de substratul │ │ │ │aritmii totale în care │etiopatogenic. │ │ │adaptat │ │regulată sau cu mici │ │ │situaţiei. tulb. mici de timp.V. funcţionale la │ │EKG-uri de │ │stimulator cardiac). manevrele │fondul patogenic al tulb. crescută (flutter-ul│toleranţa la efort (în principiu mult │ │ │ │atrial).│ │infecţioase. │ │contraindică │ │aşa-zis "idiopatică" la │ │ │activităţi cu │ │aceşti subiecţi existând │ │ │solicitări │ │semne de │ │ │energetice │ │hiperexcitabilitate │ │ │medii şi mari. capacitatea de efort fizic │ │ │ │constructivă. │cronică cu AV medie controlată │ │se va efectua │ │intoxicaţii medicamentoase │medicamentos. tulb. consum abuziv │ │ │expunere la │ │de tutun şi cafea. de caracterul permanent │ │ │ │activitatea atrială este │sau paroxistic (în acest caz se va lua │ │Nu se │ │anarhică (FA). de ritm este │ │ │ │vagale sau tratamentul │neuro-vegetativ sau dismetabolic. când sunt semne │ │încadrează. │ │ │ │ │tulburările de ritm ventricular │ │ │ │ │determină o deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată.. în T. │ │ │ │Din alte cauze. De asemenea. spontan sau prin │ │ │ │mediastinale. │ │ │ │ │flutter şi fibrilaţie │ │ │ │ │ventriculară cu oprire │ │ │ │ │cardiacă şi resuscitare │ │ │ │ │eficientă). menţionăm │ │ │ │ │hipertiroidia. CI acută şi │apare la intervale mari de timp. de existenţa semnelor de │ │ │ │atriali cu ritm regulat şi │insuficienţă cardio-circulatorie şi de │ │ │ │frecv.20% FA este │eforturi cu solicitări energetice mici.89% │Gr. II de Inv. în TP însoţite de │ │ │ │supraventriculare (TPSV │insuf. sau produsă │episoadelor paroxistice) de alură │ │ │ │prin stimuli patologici │ventriculară. fără semne de insuficienţă│ │periodic EKG de│ │ş. │ │ │ │sau ventriculare │ │ │ │ │(extrasistole. │ │neurovegetativă. │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Fibrilaţia atrială. intercritică este bună. tulb.89% │Gr. Se │ │În aprox. 8 . munca│ │nocturne precedate de │ │ │de noapte. care răspund │ 20 . tumori │cedează prompt. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . La │ │diferenţe între 2 intervale│ │ │aceşti subiecţi│ │R-R.│intoxicaţie tabagică sau cu│intervale de timp. │crize la intervale relativ mici de timp │ │necesită │ │valvulopatii. │ │control şi │ │Se caracterizează prin │ │ │aritmic va fi │ │tahicardie 140 220/min. │frecvente de durată medie sau în FA │ │monitorizaţi şi│ │stimulator cardiac. II de inv. cele │ │conducere retrogradă. sincope.│ │ │ │stopează criza. │ │ │ │ │uneori repetitive alteori │ │ │ │ │cu conducere │ │ │ │ │intraventriculară │ │ │ │ │aberantă. necontrolate suficient prin │ │ │ │sindromul WPW pot fi │trat. │ │ │Flutter-ul atrial şi FA determinate de │ │ │ │ │afecţiuni cardiovasculare în care apar │ │ │ .a. │cardiocirculatorie. │de ritm şi a tulb. complexe QRS de tipul │ │ │se contraindică│ │E.│ │întotdeauna pe un fond de │TPSV şi în special cele ventriculare cu │ │Aceşti bolnavi │ │afectare cardiacă (CI. II de inv. la care toleranţa │ │se vor efectua │ │displazia aritmogenă a │la efort este limitată de apariţia tulb.. cardiopatii. FA │ │ │factori fizici │ │paroxistică comună se │ │ │nefavorabili de│ │caracterizează prin crize │ │ │mediu. în aproximativ 50%│de afectare organică a cordului şi │ │ │ │din cazuri. │În FA şi flutter. │ │ │munca cu │ │digestive.49% │Nu se │ │nicotină │favorabil la tratament. la │ │negative în caz de │ │ │înălţime. boli │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │cu risc crescut│ │Pe lângă TPV "clasică" mai │ │ │sau în condiţii│ │există tahicardia │ │ │de mediu fizic │ │ventriculară bidirecţională│ │ │şi psihic │ │ce apare în intoxicaţia │ │ │nefavorabil. │ │ │La subiecţii cu TPSV şi în special TPV │ │ │ │ │repetitive la interv. │susţinut şi continuu. TPV până la │ │ │ │ │fibrilaţie ventriculară). cu toleranţă bună la│ │control.│ │periodic │ │ventriculului dr. │ │ │ │ │Se recunoaşte tahicardie în│ │ │ │ │jur de 150/m cu ritm │ │ │ │ │regulat în care complexe │ │ │ │ │QRS de tip BRS Şi BRD │ │ │ │ │alternează. malformaţii │declanşat de factori extracardiaci şi │ │ │ │cardiace. │ │ │ori afecţiuni cardiace grave. │ │În TPSV. HTA. torsada │ │ │ │ │vârfului şi ritmul idio-ventricular │ │ │ │Tulburări de ritm din │accelerat. de irigaţie │ │ │ │atrială sau flutter atrial)│miocardică şi hemodinamică. este │ │ │ │cronică. fenomene de ischemie │ │ │ │extrasistole SV fibrilaţie │cerebrală. când │ │ │ │digitalic sau antiaritmic │toleranţa la ef. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .89% │Gr. │şi care necesită tratament antiaritmic │ │dispensarizare.

dar uneori. bolnavi cu FA. II Wenckebach de│ │Necesită │ │conducerea stimulului este blocată│origine hipervagotonă. flutter-ul sau FA din │ │ │ │ │cadrul sindromului WPW. produs prin│Deficienţă funcţională medie │ 50 . insuficienţa cardiacă). │morfofuncţionale ale inimii. │miocardo-coronariană. activ. BAV gr. existând deci o │ │ │ │ │ totală necorelare între undele P│ │ │ │ │ şi complexele QRS.tip Mobitz (la 2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 .69% │Gr.49% │Nu se încadrează. │felul acesteia. au un caracter │ │ │ │ │tranzitoriu.│simptomatologia clinică este │ │la fact. cu repetate │ │ │ │ │conversii electrice în antecedente. III. │există o toleranţă la eforturi │ │cu risc. │ │arborizaţie). II .BAV gr. I . de gradul de │ │ │ │Aceste tulburări pot avea un │complexitate al tulburărilor de │ │ │ │caracter permanent sau │conducere. se vor lua în │ │ │ │nodul sinusal şi atriul drept). │ │ │ │ │De asemenea. II │ │ │ │Se disting: │Mobitz cu limitarea marcată a │ │ │ │. se│implantării unui stimulator.49% │Nu se încadrează. │răspunsul la tratamentul specific.│sau unele forme de BAV gr. │stimulator cardiac. │ │ │ │antiaritmice. │ │ │ │ │În general. │blocului A-V. II Mobitz │ │ │ │ │apare în circumstanţe patologice │ │ │ │ │ca şi BAV gr. III în care │ │şi medii. │ │ │ │disting blocuri sinoatriale (între│De asemenea. │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . blocuri │De o mare însemnătate în evaluarea│ │ │ │atrioventriculare.bifasciculare . bloc de │corectării prin implantare de │ │ │ │fascicule (hemibloc stâng. │ │ │În situaţia tulburărilor produse prin │ │ │ │ │accidente tromboembolice cu sechele │ │ │ │ │neurologice care împiedică autoservirea.în asocierea │HAS. se │ │ blocurilor bifasciculare cu BAV │de altă suferinţă │ │va efectua │ │ gr. │ │ │ │ │de insuficienţă coronariană. II │ │ │ │ │Wenckebach care apar la │ │ │ │ │hipervagotoni. mai ales când │ │ │ │ │controlul medicamentos se dovedeşte │ │ │ │ │ineficient. BRS asimptomatic. fizici │ │blocuri congenitale sau prin │redusă şi nu se evidenţiază alte │ │de mediu │ │efectul unor droguri ca │modificări patologice EKG în afara│ │nefavorabili │ │digitalice. forme ce apar în │ │implantării unui │ │nodul sinusal până la joncţiunea │contextul unor afecţiuni cardiace │ │stimulator │ │reţelei Purkinje cu musculatura │organice severe. │ │ │ │cel stâng. III de inv. cu blocarea │funcţională (la BAV gr. forme de BAV însoţite de │ │ │ │ progresivă a PQ până la o undă P│tulb.│ │semne de insuficienţă cardiacă. │BAV gr. II. │ │periodică a EKG. de │ │ │ │bifurcaţia fasciculului Hiss. │fenomen Adams Stokes.89% │Gr. BRS (din porţiunea comună a│menţinerea în limite fiziologice a│ │ │ │ trunchiului) │capacităţii de prestaţie fizică │ │ │ │.. │ │intraventriculare în care │BAV gr. I de inv.│ │ │ │în miocard. │ │ │ │ │fiind produse de afecţiuni │ │ │ │ │cardiace acute. forme însoţite de│ │cardiac. │ │ │ │ │De asemenea. │ │ │ │ apare un complex QRS) │ │ │ │ │.69% │Gr. III . tulb. care │ │monitorizare │ │pe ramuri (BRS sau BRD) pe │dispare la efort.21'' │alternând cu BAV gr. III cu centru │ │Se va aprecia │ │deprimarea sau de blocarea │idioventricular jos situat şi AV │ │posibilitatea │ │stimulului pe parcursul său de la │foarte lentă. se va lua în │ │ │ │clasifică în: bloc de ramură │considerare şi posibilitatea │ │ │ │(drept sau stâng). betablocante. III. fiind determinate de │care o determină. miocardiopatii │Mobitz sau BAV gr. de conducere se │De asemenea. I (în raport de │ │Contraindicaţii │ │Etiopatogenia tulburărilor de │etiologie). │mici satisfăcătoare. │BRD incomplet sau BRD congenital │ │Necesită │ │După complexitate pot fi: │sau HSA fără alte modificări │ │monitorizarea │ │. │considerare şi alte modificări │ │ │ │blocuri intraatriale.│ │ │ │atrioventricular până la periferia├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ramurilor şi blocuri │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . coronariene manifeste sau │ │ │ │ fără răspuns ventricular │BAV gr.BAV gr. II │ │ │ │ 0. │ │blocurile AV sunt realizate de │BAV gr. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocurile intraventriculare se │Aprecierea funcţională se va face │ │ │ │caracterizează prin deprimarea sau│în raport de substratul │ │ │ │stoparea conducerii stimulului sub│etiopatogenic al afecţiunii. I sau gr.100% │Gr. cu │ │conducere este reprezentată de CI. I sau gr. blocurile cronice │ │ │ │ │evoluează în cadrul unor boli │ │ │ │ │cronice şi au un caracter │ │ │ │ │progresiv. II de inv. │ │fascicule (HSA sau HSP) sau pe ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │reţeaua Purkinje (bloc de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . tumori maligne cardiace.forma cea mai │ │ │ │ │ severă de bloc A-V în care nici │ │ │ │ │ un stimul atrial nu ajunge la │ │ │ │ │ ventricul.BAV gr. unde P│o bradicardie simptomatică. tura de │ │stări postoperatorii pe cord. III) este │ │ │ │căilor de conducere de la nodul │prezenţa sindromului Adams Stokes.asocierea BRD cu├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ HSA sau HSP sau BRS. Se │ │ │funcţionale la eforturi mari şi │ │contraindică │ . II Wenckebach │ │ptr. III de inv. │răspunsul la tratament şi posib. fără semne │ │monitorizaţi. HSP la care │ │periodic EKG de │ │ │bolnavii prezintă tulburări │ │control. │ │ │ │.│ │ │ └───────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┴───────────────┘ TULBURĂRI CRONICE DE CONDUCERE ┌──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocuri atrioventriculare şi │Se va considera fondul │ │ │ │intraventriculare. │ │noapte. de simptomatologia pe │ │ │ │tranzitoriu. blocajul conducerii │permanent sau tranzitoriu. BAV gr. I │ │ │ │ │poate apărea şi la subiecţi │ │ │ │ │normali (proba de efort este │ │ │ │ │concludentă) şi BAV gr. │ │arborizaţie (blocuri distale). cu │ │afecţiunii │ │ BRD. de riscul vital │ │ │ │cauze funcţionale (cele │pe care-l presupune şi de │ │ │ │tranzitorii) sau organice. caracterul│ │ │ │În general.trifasciculare . II sau III responsabile de│ │ │ │. de HVS. │ │ventriculară. BAV gr. bloc de │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . II │ │solicitări mari │ │leziuni valvulare. │ │ │ │poate fi funcţional (în perioada │existenţa simptomatologiei (în │ │ │ │refractară) sau organic prin │special legată de ischemia │ │ │ │leziuni în sistemul specific sau │cerebrală. │ │ │ │ │De menţionat faptul că BAV gr. │ │ │ │În raport de sediul blocajului. munca │ │cronice.alungirea PQ peste │capacităţii de efort BAV gr.│ │ │ │După sediu.tip perioade │I sau II asociat cu blocuri de │ │ │ │ Wenckebach cu alungire │ramură. BAV gr. │etiopatogenic al tulb.3 sau 4.monofasciculare: HSA şi HSP. │ │ însumarea HSA cu HSP │BRD major izolat sau asociat cu │ │Bolnavii vor fi │ │. cu blocarea │patologice EKG concomitente cu │ │ │ │stimulului de la atriul drept la │blocul. expunere │ │afecţiuni inflamatorii ale inimii. │ │ │ │antero-superior sau ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │postero-inferior). ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Dintre formele mai frecvente.

│ │ │ │ │Necesită control │ │ │ │ │medical periodic │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .49% │Nu se încadrează. │ │ │Pacienţii prezintă unele tulburări│ │Aceleaşi │ │ │funcţionale. forme │ │de stimulator │ │ │asociate cu alte modificări │ │cardiac │ │ │patologice cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi purtători de stimulator │Se vor lua în considerare │ │ │ │cardiac (pacemaker) │următoarele elemente: │ │ │ │ │. precum şi │ │ │ │ │gradul de perturbare a capacităţii│ │ │ │ │de prestaţie a efortului fizic. cu │ │Bolnavii pot │ │ │stare clinică funcţională bună. la care implantarea │ │ │ . ameliorarea sau │ │ │ │ │ persistenţa simptomatologiei │ │ │ │ │ clinice care a motivat │ │ │ │ │ intervenţia (cu referire │ │ │ │ │ dominant la stările lipotimice │ │ │ │ │ sau sincopale). II de inv. │ │ │limitarea capacităţii de prestaţie│ │expunere la │ │ │fizică. │ │ │ │ │ cardiopatia pacientului purtător│ │ │ │ │ şi vechimea generatorului de │ │ │ │ │ puls implantat.89% │Gr. │ │ │ │ │. │ │ │Boala nodului sinusal cu │ │Contraindicaţie │ │ │bradicardie sau sindrom │ │pentru eforturi │ │ │bradi/tahicardic simptomatic. │ │ │ │BNS simptomatică cu fenomene │ │Se vor îndruma │ │ │sincopale sau de insuficienţă │ │pentru implantare │ │ │cardio-circulatorie.89% │Gr.tipul de stimulator. dar au conservată │ │eforturi cu │ │ │capacitatea de prestaţie fizică │ │solicitări │ │ │pentru eforturi de mică │ │energetice medii │ │ │intensitate │ │şi mari. apare dispnee la │ │recomandări ca │ │ │eforturi mari şi medii.69% │Gr. │ │ │ │ │.dispariţia. De asemenea.semne EKG ale eficacităţii │ │ │ │ │ stimulării. fără │ │ │ │ │expunere la │ │ │ │ │factori │ │ │ │ │perturbatori ai │ │ │ │ │funcţionării │ │ │ │ │stimulatorului │ │ │ │ │cardiac. precum şi a │ │ │ │ │ situaţiei patologice care a │ │ │ │ │ necesitat pacingul. cu │ │mari şi medii. însoţit de │ │În cazul │ │ │tulburări coronariene. II de inv. │ │ │BNS cu bradicardie nesimptomatică │ │Necesită │ │ │sau cu alternanţă de │ │monitorizare şi │ │ │tahi/bradicardie bine tolerată.│ │medii. │ │ │Pacienţi cu afecţiuni cardiace "de│ │ │ │ │bază" severe. există │ │mai sus │ │ │modificări patologice EKG în afara│ │ │ │ │celor induse de pacing │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .49% │Nu se încadrează. precum şi existenţa altor│ │ │ │ │modificări patologice │ │ │ │ │cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │însoţite de │ │ │la care tulburările funcţionale │ │sincope se va │ │ │apar la eforturi de mică │ │urmări │ │ │intensitate şi chiar în repaus │ │posibilitatea │ │ │ │ │stimulării │ │ │ │ │permanente prin │ │ │ │ │stimulator │ │ │ │ │cardiac │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala nodului sinusal │Aprecierea tulburărilor │ │ │ │ │funcţionale se va face în raport │ │ │ │ │de disfuncţia sinusală cu │ │ │ │ │bradicardie simptomatică sau de │ │ │ │ │disfuncţia sinusală cu episoade │ │ │ │ │tahibradicardice.eventuale complicaţii │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 30 . astenie │ │ │ │ │accentuată) produse. II de inv. munca în │ │ │ │ │condiţii │ │ │ │ │nefavorabile de │ │ │ │ │mediu fizic │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │ │În cardio-stimulare eficientă. │ │control EKG │ │ │Capacitatea de prestaţie fizică │ │periodic │ │ │nu este alterată │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . se │ │ │ │ │vor lua în considerare tulburările│ │ │ │ │funcţionale (dispnee. blocuri bi │ │blocurilor bi şi │ │ │şi trifasciculare ce apar în │ │trifasciculare │ │ │cadrul unei cardiopatii cronice. implantării de stimulator │ │ │ │ │cardiac. │ │ │ │ │fără risc de │ │ │ │ │accidentare. │ │ │ │ │Pacienţii vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi │ │ │ │ │controlate │ │ │ │ │periodic │ │ │ │ │funcţionarea │ │ │ │ │stimulatorului şi │ │ │ │ │starea clinică │ │ │ │ │funcţională │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 .prezenţa unor anomalii de puls │ │ │ │ │ datorate fie epuizării sursei │ │ │ │ │ de energie sau malfuncţiei de │ │ │ │ │ stimulare şi decelare a │ │ │ │ │ eventualelor extrasistole. III de inv.69% │Gr. │ │ │ │ │. Se│ │ │ │ │vor lua de asemenea în discuţie │ │ │ │ │posib. III de inv. │ │ │ │ │. în │ │ │ │ │condiţii de │ │ │ │ │confort organic.89% │Gr. │ │lucra activităţi │ │ │fără alte alterări ale funcţiei │ │profesionale cu │ │ │inimii │ │solicitări mici │ │ │ │ │şi medii. │ │ │BRS major simptomatic. cu menţinerea │ │factori de risc │ │ │posibilităţii de efectuare a │ │sau de mediu │ │ │muncilor cu solicitare mică │ │fizic │ │ │ │ │nefavorabil.

│ │răspunsul la │ │sau/şi HVD obişnuit asimetrică.89% │Gr. a │ │ │ │ │bolii cât şi ca │ │ │ │ │adaptare la muncă │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . ele sunt │. │ │anterioară a valvei mitrale (SAM) │Bolnavii paucisimptomatici în │ │Pot lucra numai │ │evidentă echografic │repaus şi la eforturi mici. se │ │sistolică ventriculară dinamică │ │ │va aprecia │ │este o CMH obstructivă. III de inv. │ │ │ │(fenomene ischemice majore.) │ obstructivă). mai │ │ │(echo) cu tulburări de ritm grave. funcţionale se va│ │ │ │sau angioplastie coronariană (cu │face în raport de: │ │ │ │balon cu endo proteze.49% │Bolnavii vor fi │ │VS). dar cu│ │pe locuri de │ │ │dispnee la efort mediu şi mare. │ │ │Dacă s-a produs o ameliorare │ │Se recomandă │ │ │clinică evidentă. care │ după intervenţie. se pune pe │ │ │muncă │ │SS. │şi moartea subită │ │ │ │nespecifice (angor. presincopa sau sincopa │ │ │ │Acuze subiective variabile. │ │ │capacitatea de │ │În această formă dg.dimensiunile lumenului vascular │ │ │ │a mortalităţii. asociate cu disfuncţie│este dispneea. suprimă sau │ distal şi modificările parietale│ │ │ │diminuează simptomatologia clinică│ globale.│. prin natura şi amploarea│ │ │ │ │modificărilor morfofuncţionale │ │ │ │ │cardio-vasculare. sincope. HTA. stenturi) │. │ │ │CMH. │Hipertrofie uşoară (13-15 mm) a │ │evoluţia.│ │ │ │cunoscute complicaţiile ce pot │ (ateroscleroze aortice. eventual │ │ │40 ani │ │protezare │ │ │ │ │mitrală.funcţia contractilă a │ │ │ │ │ miocardului. în cond. disfuncţia ventriculară│ │ │ │miocardului ce se manifestă prin │şi ischemia miocardică. │ │ │ │Cu toate acestea.89% │Gr. │ │ │muncii │ │Dacă HV se însoţeşte de obstrucţie│ │ │profesionale. │ │muncă cu │ │ │crize anginoase rare. │ │va aprecia │ │genetică. │ cardiomiopatie hipertrofică │ │ │ │restenozări. │ │ │20 mm a VS. cu stare │ │activităţi │ │ │funcţională satisfăcătoare. │ │ │În situaţia în care │ │ │ │ │simptomatologia şi tulburările │ │ │ │ │funcţionale accentuate persistă şi│ │ │ │ │după aceste tehnici. HVS până la │ │solicitări energ. de │ │ │ │ │mediu favorabile. III de inv. │CMH asimptomatice cu toleranţă la │ │monitorizaţi se │ │Boala fiind cu transmisie │eforturi mici şi medii. │ │ │ │ │dar care.│ │stimulatorului a permis doar │ │ │ │ │regularizarea ritmului cardiac. Ceea ce │ │ │ │hipertrofie. tromboze etc. au capacitate │ │ │ │ │funcţională mult redusă. │ │ │ │ │.gradul şi lungimea stenozei │ │ │ │cardiacă. echo şi Rgr. │ │ │tratament şi. se va │ │ │ │ │face încadrarea │ │ │ │ │funcţională (în │ │ │ │ │caz de deficienţă │ │ │ │ │uşoară cu │ │ │ │ │incapacitate │ │ │ │ │35-49%. importante sunt AHV. │ │ │ │a bolnavului │. │ │ │ │căci induc o mai bună performanţă │. II de inv. │ │CMH se caracterizează prin HVS │VS. sau dacă s-au│ │ │ │ │produs restenozări sau infarct │ │ │ │ │miocardic acut post intervenţie │ │ │ │Bolnavi după transplant de cord │ │ │ │ │(după 6-12 luni) Aprecierea se va │ │ │ │ │face în raport de funcţionalitatea│ │ │ │ │noului organ şi fenomenul de rejet│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatiile reprezintă │Sunt dependente de HVS. │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │ │ │ │în raport de │ │ │ │ │evoluţia │ │ │ │ │ulterioară.existenţa restenozărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ intervenţie. dilataţie sau │domină ca tulburare funcţională │ │ │ │restricţie. │ │ │ │ │Bolnavii vor fi │ │ │ │ │supravegheaţi │ │ │ │ │atât ca evol. │ │ │Bolnavii simptomatici la efort mic│ │Se va aprecia │ │ │şi repaus la care apare marcată │ │oportunitatea │ │ │HVS (peste 20 mm) cu obstrucţie │ │intervenţiei │ │ │evidentă a căii de ieşire a VS │ │chirurgicale.evoluţia simptomatologiei │ │ │ │Aceste tehnici sunt indicate │ subiective (crize anginoase) │ │ │ │formelor severe de CI cr.69% │Gr.100% │Gr. prezintă │ │ │ │ │dispnee la eforturi mici şi chiar │ │ │ │ │în repaus şi au risc vital crescut│ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi după By-pass coronarian │Aprecierea tulb.│ │ales în MCO │ │ │cu sincope sau presincope în │ │(miotomie. │ │ │antecedente (repetitive). insuficienţa │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . II de inv. I de inv. Alte tulburări sunt angina │ │ │ │evidenţiabile EKG. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │tulburări de ritm. în special CMO cu │ │ │ . │ │ │ │răspund puţin la medicaţia uzuală. │disfuncţiei diastolice cu │ │ │ │Cardiomiopatii hipertrofice │creşterea presiunii telediastolice│ │ │ │Dg.existenţa semnelor fizice ale │ │ │ │iar pe de altă parte sunt │ afecţiunii generatoare de CI cr. │ │mici. │ │ │ │apărea după aplicarea lor │ tulburări paroxistice de ritm. ablaţia │ │ │ │ │transcaronară a │ │ │ │ │hipertrofiei │ │ │ │ │septale) │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 .69% │Gr. cu │ │profesionale cu │ │ │atenuarea manifestărilor │ │solicitări │ │ │patologice EKG în absenţa │ │mici/medii în │ │ │complicaţiilor │ │absenţa │ │ │ │ │factorilor │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu. în │ │ │raport de │ │absenţa unei cauze cardiace sau │ │ │solicitările │ │sistemice. HVS şi hipertrofia septală │a VS. cu AHC │ │miectomie │ │ │de moarte subită la mai puţin de │ │septală. │ │ │ │accidentelor coronariene majore şi│. în │ │interesând în special SIV. vor fi │ │ │ │ │depensionaţi în │ │ │ │ │raport de locul │ │ │ │ │de muncă). modificarea caracteristică a ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │pulsului carotidian şi mişcare │Deficienţă funcţională medie │ 50 . consecinţa │ │ │ │cardiacă. │pectorală. reduc riscul │ coronariene. gradientul│ │ │ │afecţiunile primare ale │subaortic.evoluţia aspectului EKG după │ │ │ │indicate din ce în ce mai mult. Bolnavii │ │ │ │ │vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi.

Ex. ischemie │ │ │ │ │difuză. cu │ │ │ │informaţii privitoare la │hipoxemie şi hipercapnie medie. situaţie│ │ │probe vent. │ 20 . aspect de rS în │EKG şi Echo │ │sus amintite │ │precordiale V 1V 5 uneori T ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │negativ V 1 ..89% │Gr. │ │CPC poate fi consecinţa unor │bronho-pulmonari. │deficienţă funcţională uşoară. pulmonară │ │semnele bolii de bază se adaugă ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │semnele de încărcare a cordului │Deficienţă funcţională medie │ 50 . După │ │ │ │realizează o constricţie a inimii. II de inv. Rx │HAD. Testul de efort │ │la temp. TA scăzută. I de Inv. zgomote cardiace │ │ │ │ │asurzite. │ │ │solicitările │ │iniţial stânga dar frecvent │CMD în faza iniţială pot avea │ │profesionale. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │la expunere la iritanţi │ │bronhopulmonari.V 3. ele sunt │ │ │ │ventricul dilatat (dimensiune │dominate de dispnee şi intoleranţă│ │ │ │internă telediastolică a VS 2. │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cordul pulmonar cronic . EKG şi │ │manifestă. Bolnavul nu prezintă │ │(lipsa expunerii │ │unei afecţiuni a inimii stg.79% │Gr..│mari şi medii. cu│ │ │ │dimensiunea Ad. creşterea mare a │ │ │ │pericardita constrictivă │presiunii venoase │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Pericardita cronică se constituie │Constituirea unei pericardite │ │ │ │prin persistenţa în timp a unei │cronice constrictive este adesea │ │ │ │pericardite lichidiene sau │îndelungată putând să apară la un │ │ │ │printr-un proces inflamator cronic│timp variabil de la pericardita │ │ │ │cu scleroză şi calcifiere care │acută (luni până la ani).69% │Gr. III/IV cu tulburări │ │ │ │ │severe de ritm şi/sau conducere cu│ │ │ │ │tromboze intracavitare │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 .. cu dilatarea art. mărirea cavităţilor cu │ │ │fără expunere la │ │diminuarea contractilităţii. │ │ │CMD cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă. │dispnee.49% │Nu se încadrează │ │afecţiunea caracterizată prin HTP │Afecţiunea pulmonară cronică │ │în gr. dilatarea ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ . li se │CMD cu dispnee la efort mare şi │ │Pot lucra numai │ │adaugă Rgr. │ │insuficienţă cardiacă. semne de stază │ │ │ │Tabloul clinic este asemănător cu │periferică. III de inv. ex. VD şi circulaţiei │semne de încărcare pulmonară şi │ │ │ │pulm.100% │Gr. │ │ │ │ │ritm. I de inv. clacment sau clic │ │ │ │ │pericardic. III de inv. Prognosticul este │ │ │ │fracţie de scurtare 30%). │ │ │ │ │turgescenţa jugulară. ascită EKG. │ │ │Bolnavii cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III. fără cauze aparente. se │ │globală. │ │ │Starea după pericardita acută ca │ │ │ │ │şi pericardita cronică │ │ │ │ │constrictivă cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale (dispnee) la eforturi │ │ │ │ │mari şi medii. │ │activităţi cu │ │cardiomegalie.69% │Gr.69% │Gr. │ │în care HTP arterială este │ │ │oximetrie. │ │infecţiei virale. │ │de protecţie la │ │tulbură primitiv funcţia şi/sau │care produce o uşoară încărcare a │ │locul de muncă │ │structura plămânului (în lipsa │cordului dr. II accentuat în focarul │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │Pentru locul de │ │pulmonar ex. microvoltaj. HVD (Rgr. ireversibilă sau cu │ │ │ │ │sechele grave după accidente │ │ │ │ │embolice care împiedică │ │ │ │ │autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiopatia restrictivă este │Evaluarea se va face în raport de │ │ │ │foarte rară la noi în ţară. │ │arterială cu afectarea consecutivă│evoluând cu remisiuni frecvente. şoc │ │ │ │ │apexian fix. │ │afecţiuni ale parenchimului │arată capacitatea de efort în │ │excesive). sau a│dispnee decât la eforturi mari sau│ │la iritanţi │ │unei boli congenitale). EKG. tulburări de │ │ │energetice mici. EKG şi echo) │ │ │ │arată inima dr. II de inv. fără semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │hipodiastolică │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Pericardica cronică constrictivă │ 70 .49% │În raport de │ │insuficienţe cardiace progresive. Rx.. │ │ │ │Dg. III de inv. │ │ │ │ │ireveresibil.│ │insuficienţă cardiacă NYHA IV. mărită. al mecanismului │ │ │ │ │imunologic şi al factorilor │ │ │ │ │genetici │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Semnelor fizice obiective de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ritm. scăderea │ │ │ │cm/m) şi disfuncţie sistolică │perfuziei şi alterării biochimice │ │ │ │(fracţie de ejecţie < 45% sau │musculare. Echo-cord │ │ │ │ │aspect specific de pericardită. │ │ │ │ │Radiografia cordului cu pulsaţii │ │ │ │ │reduse şi calcificări pericardice. tulb. tulburări grave de │ │ │ │ │ritm şi sincope frecvente care │ │ │ │ │împiedică autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatia dilatativă (CMD) . │dacă au toleranţă bună la efort │ │capacitatea de │ │se acceptă rolul etiopatogenic al │ │ │muncă. II de inv.89% │Gr. se pune pe dispnee. de inv. care arată│mediu. │rezervat prin evoluţie progresivă │ │ │ │CMD se prezintă sub forma unei │a insuficienţei cardiace. cu deficienţă │ │muncă se vor │ │pulmonare şi mărirea inimii dr. deviaţie axială QRS│HAD şi mai ales HVD radiologice. Aspect EKG de │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │HVD apare rar în CPC │Bolnavii cu disfuncţie │ │ │ │parenchimatos. circulaţie │tulburări de ritm episodice │ │solicitări │ │pulmonară încărcată. │ │recomandările mai │ │la dr. │ │va aprecia │ │Deşi cauza CMD este necunoscută.7 │la efort prin DC scăzut.│apariţia manifestărilor majore. │ 90 . În CPC parenchimatos la│ │ │Rgr. În CPC vascular. │ventilatorie medie. │ │ │Pericardita cronică constrictivă │ │ │ │ │cu insuficienţă cardiacă severă. │ │pulmonar sau ale cutiei toracice │limite fiziologice │ │Bolnavul va fi │ │(CPC parenchimatos) sau apare prin│ │ │monitorizat │ │afectarea primară a vaselor │ │ │efectuându-se │ │pulmonare (CPC vascular). │ │Necesită măsuri │ │a VD ca urmare a unor boli ce │cu tulburări ventilatorii uşoare. (sg. │ │ │ │ │hepatomegalie. cu dispnee de │ │ │ │ │repaus sau la efort mic determină │ │ │ │ │deficienţă accentuată │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă.100% │Gr.│ │ │ │ │jugulograma cu "a" şi "V" ample şi│ │ │ │ │"y" adânc la cateterism. echo aduce │ventilatorie accentuată. creşterea │evoluţia bolii este rapidă │ │ │ │în volum a abdomenului.este │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .). cu semne de │ │respecta │ │EKG apare HAD. │ │ │cu semne de insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III sau IV cu tulburări de │ │ │ │ │ritm sau conducere. │ │ │factori fizici │ │eventual tromboze intra-cavitare │ │ │nefavorabili │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . presiune │ │ │ │ │diastolică crescută. │ │dr.│Date fiind fenomenele de │ │ │ │se caracterizează printr-un │insuficienţă cardiacă. │ │ │ │ │ireversibilă. crize anginoase rare. echo.

II b. │ │ │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │ │ │ │minime sau cu ortopnee. │ │periferică severă. │cu disfuncţie ventilatorie │ │ │ │Echo cord va exclude o stenoză │accentuată sau severă. │ │ │ │EKG apar semne manifeste de HVD. │ │ │ │AP.arteriopatii de st. de inv. trebuie completat cu aprecierea stadiului arteriopatiei. . edeme maleolare. .arteriopatii de st. claudicaţie intermitentă.Etiologie:  ateroscleroza sistemică în 90% dintre cazuri. ireversibilă. II de inv. angiografia cu substanţă de contrast.stadiul III ischemie de repaus. prin transductor transcutanat (N: 70  10 mmHg).stadiul II a.Explorări paraclinice: oscilometrie.Fontaine: . echografia intravasculară. I de inv. cu semne │ │ │ │ │de insuficienţă cardiacă dr.ischemie de repaus: dureri în decubit şi tulburări trofice cutanate cu ulceraţii.ischemie de efort cu claudicaţie intermitentă. gangrenă la vârful degetelor sau picior. cu hipoxemie şi hipercapnie │ │ │ │ │evidentă.stadiul I . cu │ │ │ │evidenţia tromboze pulmonare iar │presiunea venoasă crescută.rare (trombangeită obliterantă. pulmonare şi circulaţia │Deficienţă fucţională accentuată │ 80 . examen Doppler.Bolile arterelor periferice reprezintă o importantă patologie cardiovasculară datorită incidenţei ridicate şi problemelor complexe de diagnostic şi terapie pe care le ridică. singurul semn de boală este obstrucţia vasculară diagnosticată clinic sau prin metode de explorare. examen Doppler pe carotide. │ │ │ │ │manifestă.│art.stadiul IV . │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . │Bolnavii cu afecţiune pulmonară. │ 20 . │ │ PERIFERICE │.Diagnosticul pozitiv se bazează pe: descrierea simptomelor.este limitată la explorarea aortei în dg. │EKG.69% │Monitorizarea continuă.stadiul II .89% │Gr. │ │ │.claudicaţie la mai puţin de 200 m de mers . cu semne de CPC │ │ │ │ │vascular manifest.arteriopatii de st. │ │ │.Explorarea paraclinică trebuie completată cu investigarea factorilor de risc metabolici pentru ateroscleroză: DZ. tomodensimetria . . mezenterice. III de inv. determinarea presiunii parţiale a oxigenului în ţesuturi. . Dg. în │ │ │ asociate şi cu alte localizări │ │funcţie de locul de muncă. │ 50 . dislipidemii şi cu celelalte explorări paraclinice (EKG. echografie. . RMN. dureri în decubit . explorarea funcţiei renale) pentru identificarea altor determinări aterosclerotice: coronariene.stadiul II b. cu │ │ │ │un cateterism permite măsurarea │semne manifeste de HVD sau CPC pe │ │ │ │presiunilor. de inv. arterită temporală. la care se asociază prezenţa semnelor obiective de ischemie tisulară.absenţa oricărui simptom de ischemie. necroză. cerebrale. alte arterite).19% │Nu se încadrează în gr. . anevrismelor şi disecţiei aortice. I │ │Necesită monitorizare cu │ │ │ │ │urmărirea evoluţiei afecţiunii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în gr. a topografiei. .claudicaţie la peste 200 m de mers . care │ │ │ │ │conduc la pierderea capacităţii de│ │ │ │ │autoservire │ │ │ └──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE ARTERELOR PERIFERICE . . cu semne de│ │ │ │mitrală sau un sindrom Eisenmenger│insuficienţă cardiacă dr. ┌────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │invalidantă │ │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ARTERIOPATII│Fără deficienţă funcţională │ 0 .100% │Gr. Clasificarea Leriche . AD şi│(hepatomegalie. │ │ │ │şi va arăta dimensiunile VD. O scintigramă pulmonară poate │turgescenţă jugulară). poate│ │ │ aterosclerotice │ │lucra şi cu normă întreagă │ .Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare = afecţiunea arterială obstructivă care determină reducerea progresivă a lumenului vascular şi a fluxului sanguin spre membre. leziunii stenozante şi a precizării reversibilităţii leziunilor tisulare. II a. CPC prin tromboembolism │ │ │ │ │pulmonar (embolii mici şi │ │ │ │ │repetate). . durere de repaus şi evidenţierea lipsei pulsaţiilor arteriale în teritoriile afectate.  arteriopatii neaterosclerotice .49% │Necesită schimbarea locului │ │ │ │ │de muncă (dacă este cazul) şi │ │ │ │ │urmărirea continuă a evoluţiei │ │ │ │ │bolii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr.

. inclusiv valvulele. . localizarea şi durata modificărilor. bidimensional dublu. .arteriopatii st.Durerea: este medie sau uşoară în relaţie cu gradul edemului. în raport cu gradul. .Venografia prin prelucrare electronică (digitală) a imaginii.intraluminale.Pletismografia prin impedanţă.Cauzele afectării venelor . echografic Doppler-color.89% pt. echografic bidimensional cu compresie. prin incidenţa lor deosebită şi prin problemele de terapie şi profilaxie pe care le ridică. deoarece extensia trombozei este cel mai adesea rapidă.│ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ 70 . Diagnostic .Determinarea radioimunologică a fibrinopeptidei A.Consecinţele fiziopatologice şi clinice ale perturbării circulaţiei venoase pot fi uşoare şi nesemnificative sau extrem de grave. nelinişte sau anxietate. . .Suspiciunea clinică de TVP trebuie confirmată sau infirmată prin mijloacele paraclinice. Mijloace de explorare paraclinică . atunci când datele clinice sunt incomplete. lucioase şi subţiate şi cu t locală uşor crescută. . tahicardie.Dilatarea reţelei venoase superficiale de deviaţie. III şi IV │80 .Ex. . . externe .Ex.Rezonanţă magnetică nucleară.79% │Gr.pot modifica anatomic sau funcţional peretele venos.100% │Gr.Diagnosticul de TVP se face pe baze clinice: existenţa factorilor de risc pentru TVP constituie un element important. I de inv. funcţionale grave şi│ │ │ │ │necesită îngrijire permanentă │ │ │ └────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────┘ INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ . boala este potenţial letală (prin embolie pulmonară) sau invalidantă (prin sindrom post-trombotic). . parietale. . . Stabilirea unui diagnostic precoce al TVP este deosebit de importantă.Cordonul venos trombozat: poate fi palpat în zonele accesibile şi este uşor sensibil.Manifestări generale: febră moderată.Tomografia computerizată. Tabloul clinic . . │ │ │. de obicei puţin aderent într-o venă profundă.Manifestări de vecinătate şi la distanţă: hidartroză şi adenopatii regionale. diminuă efcienţa forţei de propulsie sau cresc în mod critic coagulabilitatea sanguină. . .Bolile venelor reprezintă un capitol important de patologie cardiovasculară.Venografia radioizotopică.Venografia (flebografia) ascendentă convenţională. II de inv. . .Scintigramă. │ │ │duc la tulb. IV │intervenţiei chirurgicale │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │. .Edemul: poate constitui unica manifestare a unei TVP. Tromboflebitele superficiale (TFS) . Tromboza venoasă profundă (TVP) denumită şi flebotromboză acută sau uneori tromboflebită profundă este o afecţiune datorată producerii unui trombus.arteriopatii cu amputaţii ce │ 90 . .Modificările tegumentelor: netede.Ex.│Se va aprecia oportunitatea │ │ │ │ st.

leziunile intimale. Elemente funcţionale 1. urmare a unei tromboze venoase profunde (TVP) vindecată cu sechele.59% │Gr. Tabloul clinic  edem  ectazia venelor subcutanate  modificări cutanate trofice  ulcerul de gambă Diagnostic  Diagnosticul pozitiv se bazează pe prezenţa edemului cronic caracteristic circulaţiei vicariante subcutanate şi a eventualelor modificări cutanate la bolnavi cu antecedente de TVP sau condiţii favorizante pentru aceasta. pe demonstrarea clinică sau prin investigaţiile paraclinice ale unei obstrucţii venoase. │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în grad │ │ │ dilataţii arciforme cu │ 20 . ocazional . Tabloul clinic .forma clinică . de regulă circumscrise şi abacteriene ale pereţilor venelor subcutanate.stadiul evolutiv . unele boli cu tropism vascular. │ │ │ varice gigante cu edem │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ │ │ │ │ tulburări trofice │ 60 .. un proces inflamator propagat de la structurile din vecinătate. ┌───────────┬─────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ funcţională │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională: │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │ varice simple │ 0 .│ │ │ ortostatică │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 40 . │ │ │ hipertensiune venoasă │ │Schimbarea locului de muncă. însoţite de formarea de trombuşi aderenţi. │ │ │ impotenţă funcţională │ │ │ │ │ tromboflebite profunde repetate│ │ │ └───────────┴─────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ AFECŢIUNILE RESPIRATORII CRITERII DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII ŞI A GRADULUI DE INVALIDITATE ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORII Stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate în afecţiunile respiratorii se bazează pe: I. provocate de administrarea intravenoasă de substanţe iritante. │ │ │ pachete varicoase │ │Schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │nefavorabil prin temperaturi│ │ │ │ │ridicate şi ortostatism. evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică . III de inv.răspunsul la tratament II. II de inv.Sunt afecţiuni inflamatorii.fenomenele inflamatorii dispar spontan în câteva zile sau săptămâni.vena afectată apare sub forma unui cordon ferm. SINDROMUL POST TROMBOTIC (SPT)  reuneşte manifestările clinice ale hipertensiunii venoase cronice din sistemul venos profund.prezenţa complicaţiilor .19% │invaliditate. Elemente clinice . dureros la presiune sau spontan .79% │Gr.fără nici o cauză decelabilă. Cauza: varicele.39% │de invaliditate.

evidenţierea complicaţiilor I. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ ^││ ^│ │ │ │CRF │N sau v│N sau ││v. Tabel nr. tipul disfuncţiei ventilatorii 1b. tardivă. N. pletismografie cu determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere . evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi efort) 3. Evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică 1a. teste de mecanică pulmonară.Raw. recent stabilizată.diagnosticul pozitiv şi diferenţial . teste de transfer gazos prin membrana alveolo-capilară. Elemente funcţionale 1. severitatea disfuncţiei ventilatorii pe baza reducerii ventilaţiei maxime (V(max)) sau a VEMS faţă de valoarea prezisă.) III. │ │ N │ ├──────┴──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │DEBITE VENTILATORII │ DVR │ DVO │ DVM │ SODD │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │VEMS │ v │ v │ v │ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │VEMS/CV x 100 │N sau ││ v │ v │ N │ . prezenţa chimiorezistenţei  vindecare . cu sau fără sechele morfofuncţionale II.completă. Elemente clinice BPOC  vechimea bolii  durata şi frecvenţa recurenţelor  intensitatea dispneeii  expectoraţia (aspectul cantitativ şi calitativ al sputei)  răspunsul la tratament (nivelul consumului de medicamente) ASTMUL BRONŞIC  frecvenţa crizelor  prezenţa/absenţa simptomelor nocturne  prezenţa/absenţa simptomelor intercritic  necesitatea corticoterapiei orale. aprecierea adaptării la efort a sinergiei cordeo-respiratorii prin teste de efort specifice 4. stabilizată)  complianţa bolnavului la tratament. etc. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ ^│ │ ^ │ │ │ │CPT │ v │N sau ││ v.urmărirea evoluţiei bolii . 1 .Tipul disfuncţiei ventilatorii ┌─────────────────────┬───────┬───────┬──────────┬────────┐ │Volume şi capacităţi │ DVR* │ DVO │ DVM │ SODD │ │ pulmonare │ │ │ │ │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │CV │ │ │ N │ │ N │ │ │ │ v │ │ │ │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ ^││ ^│ │ │ │VR │N sau ││N sau ││v.2. efectuarea de teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară (determinarea VR şi CRF. Examenul radiologic pulmonar  este obligatoriu în toate afecţiunile respiratorii  este util pentru: . pioscleroza)  frecvenţa şi durata acutizărilor  expectoraţia (calitativ. bronşiectazii. abscesul pulmonar cronic. cantitativ) TUBERCULOZA PULMONARĂ  activitatea bolii (activă.  prezenţa consecinţelor corticoterapiei îndelungate PID (PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE)  intensitatea dispneei  toleranţa la efort SUPURAŢIILE BRONŞICE (bronşite cronice purulente.

ind.pH-ul sângelui arterial sistemic  p(a)O2 .saturaţia cu oxigen a hemoglobinei din sângele arterial sistemic .62 (femei) │ >= 80 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │UŞOARĂ │ < (VEMS . 2 .0.0.50 w la bărbaţi │ │ │ │ 60 .prezis) VEMS(prezis) x 30 VEMS(prezis) II.ind.45 (< 7.actual) VEMS(actual) x 30 VEMS(actual) ─────────────────% = ─────────────────% = ────────────% V(max.7. funcţionale. 2.├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │FEF25_75 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50/CV │N sau ││ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │V(max) │ v │ v │ v │ N │ └──────┴──────────────┴───────┴───────┴──────────┴────────┘ DVR = disfuncţie ventilatorie restrictivă DVO = disfuncţie ventilatorie obstructivă DVM = disfuncţie ventilatorie mixtă SODD = sindrom obstructiv distal discret Tabel nr. În stabilirea deficienţei funcţionale se ţine seama de întreg complexul de date clinice.scade în cazul tulburării importante a oxigenării la nivelul plămânului  pH .84 (bărbaţi)│ >= 100 w la bărbaţi │ │ │ VEMS(prezis)  0.valori normale 7.2 mmHg semnifică hipoxemie  p(a)CO2 . Raportarea procentuală a VEMS(actual) la valoarea prezisă (teoretică) furnizează aceeaşi informaţie V(max.50 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ)│ < 40% │Test de efort contraindicat│ └───────────────────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┘ Notă I.80 w │ │ │ < (VEMS .presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sistemic (p(a)O2) .creşterea valorilor peste 45 mmHg semnifică hipercapnie  SaO2 . Ventilaţia maximă indirectă nu este un parametru obligatoriu pentru stabilirea severităţii disfuncţiei ventilatorii.84) >= 60% │ 100 .scăderea valorilor p(a)O2 sub valoarea medie prezisă .35 .presiunea parţială a bioxidului de carbon în sângele arterial sistemic (p(a)CO2) .60 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │MEDIE │ 59 .valori normale 78 .62) >= 60% │ 80 .valori normale 95% . Evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi la efort)  parametrii măsuraţi sunt: .40% │ 80 .Severitatea disfuncţiei ventilatorii (şi capacitatea maximă de prestaţie C(pmax) corespunzătoare) ┌───────────────────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ DISFUNCŢIE │ V(max)(VEMS)% din │ C(pmax) │ │ │ valoarea prezisă │ │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │FĂRĂ │VEMS(prezis)  0.valori normale 35 .45 (medie 40 mmHg) .35 = acidoză ─┐ aceste abateri ├ . Severitatea disfuncţiei ventilatorii nu conduce automat la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate. radiologice.8.100 mmHg (valorile scad cu vârsta) .

după intensitatea efortului (în watt) care poate fi desfăşurat timp de 5' fără modificarea p(a)O2 ┌─────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────┐ │ Capacitate de efort │ Intensitatea efortului │ Reducerea capacităţii │ │ │ (watt) │ de efort (%) │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 100 (bărbaţi) │ 0 │ │ │ >= 80 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 100 .35 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │GRAVĂ (risc letal) │ < 35 │ └────────────────────┴───────────────┘ Tabel nr. Teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară 4a.50 (bărbaţi) │ 50 │ │ │ 70 . Aprecierea adaptării la efort a sinergiei cardio-respiratorii 3a. teste de mecanică pulmonară  determinarea compleanţei statice (C(st)) .Severitatea hipoxemiei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPOXEMIE │ p(a)O2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ <= 70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 69 .Severitatea hipercapniei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPERCAPNIE │ paCO2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ 45 . 3 .60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 60 .110 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │MEDIE │ 110 . evaluarea capacităţii maxime de prestaţie (C(pmax)) pe baza parametrilor circulatori ┌────────────────┬──────────────────┐ │ C(pmax) │ INTENSITATEA │ │ │ EFORTULUI (W) │ ├────────────────┼──────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 150 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 150 .50 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ < 50 │ < 50 │ └─────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────┘ 4. 4 .> 7.35 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │GRAVĂ │ < 35 │ └────────────────┴──────────────────┘ 3b.45 = alcaloză ─┘ sunt corelate cu p(a)CO2) Tabel nr. ┌──────────────────────┬───────────────────────┐ │ Creşterea VR faţă de │ Gradul hiperinflaţiei │ │ valorile prezise (%) │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ <= 150 │ UŞOARĂ │ │──────────────────────┼───────────────────────┤ │ 150 .80 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 80 .70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ) │ > 70 │ └────────────────────┴───────────────┘ 3.60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 59 .45 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │SEVERĂ │ 44 .70 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ MEDIE │ 80 .180 │ MEDIE │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ > 180 │ ACCENTUATĂ │ └──────────────────────┴───────────────────────┘ 4b.80 (bărbaţi) │ 75 │ │ │ 80 . determinarea volumului rezidual (VR) pentru evidenţierea hiper inflaţiei în sindromele obstructive.

│continuu.19% │ │ 0 │ │ │(ocazional) │< 2/lună │ventilatorie │inhalator în criză │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │ crize nocturne │disfuncţie │a) beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │> 2/lună │ventilatorie │inhalator la nevoie│ 20-49% │ │ │ │ MODERAT │> 1 . Insuficienţa respiratorie decompensată (hipoxemie cu hipercapnie şi acidoză respiratorie) determină incapacitate de 90 . BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC) ┌────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Funcţional │ Adaptare la efort │Deficienţă │ │ Grad de │ │ │ │ │funcţională│Incapacitate│invaliditate│ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma uşoară cu │a) sindrom obstructiv distal │ │ │ 20-49% │ │ │simptome permanente │b) disfuncţie ventilatorie obstructivă│păstrată │UŞOARĂ │ a) 20-29% │ 0 │ │ │(DVO) uşoară │ │ │ b) 30-49% │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma moderată cu │a) disfuncţie ventilatorie obstructivă│ │ │ 50-69% │ │ │simptome permanente. II-III │b) DVO medie.T(L.89% (deficienţă funcţională globală accentuată).│ simptome uşoare │obstructivă │b) corticoterapie │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │intercritic. cu │ │ │ 70-89% │ │ │simptome permanente.3 . │ Hipoxemie │ crize scurte │ 70-89% │ │ │ │ SEVER │ > 5/săpt. teste de difuziune alveolo-capilară (măsurarea factorului de transfer gazos .9 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ > 0. corticoterapie │ 50-69% │ │ │ │ INSUFICIENT │> 1 .CO) scăzut în fibrozele interstiţiale difuze) ┌─────────────────────┬──────────────┐ │ALTERAREA DIFUZIUNII │ REDUCEREA │ │ │ T(L.│hiperinflaţie pulmonară accentuată.│medie.│mai mult de 1 pe │cu hipocapnie │inhalatorie zilnic │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │ CONTROLAT │ │săptămână │ reducere │Se adaugă la │ b) 60-69% │ │ │ │ │ │ │medie a │tratament │ │ │ │ │ │ │ │capacităţii de │bronhodilatatoare │ │ │ │ │ │ │ │efort │retard │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptomatologie │ DVO │ │ │ │ │ │ │ │accentuată │accentuată │Necesită corticote │ │ │ │ │ │ │intercritic (dispnee│(severă) │rapie orală │ │ │ │ │ │ │de efort.0.│crize nocturne │fără disfuncţie│beta(2) mimetice │ 1 .0. hiperinflaţie pulmonară uşoară │a) reducere UŞOARĂ dau MEDIE│ │ a) 50-59% │ │ │dispnee grd.2/săpt.0.6 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │MEDIE │ 0.50 = hipocomplianţă  determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere (Raw)  valori normale 0. III-IV │hipoxemie accentuată la efort │ │ │ b) 80-89% │ │ │ │b) prezenţa CPC şi hipoxemie de repaus│ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forme severe în │ │Necesită îngrijire pentru │ │ 90-100 │ │ │stadiul de │ hipoxemie severă │activităţi cotidiene şi/sau │ │ a) 90-95 │ I │ │insuficienţă │ hipercapnie severă │igienă personală │GRAVĂ │ b) 95-100 │ │ │respiratorie cronică│ acidoză respiratorie │a) ocazional │ │ │ │ │sau complicate cu │ │b) permanent │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │ │cardiacă dreaptă │ │ │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┘ ASTMUL BRONŞIC ┌─────────────┬─────────────┬────────────────────┬───────────────┬───────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │Forma clinică│ Număr de │Simptome intercritic│ Funcţional │ Tratament │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ │ crize │ şi nocturn │ │ │ │funcţională│invaliditate│ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ UŞOR │< 1 .22 KPa/1sec ┌───────────────┬────────────────────┐ │ Creşterea Raw │ Valori (KPa/1sec) │ ├───────────────┼────────────────────┤ │UŞOARĂ │ 0. Cordul pulmonar cronic (cpc) documentat clinic şi prin investigaţii de laborator.6 .C(st) > valoare medie prezisă + 0.2/săpt.100% (deficienţă funcţională globală gravă).CO)(%) │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │UŞOARĂ │ > 60 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │MEDIE │ 59 . creştere Raw medie │c) reducere medie │ │ c) 65-69% │ │ │ │c) se adaugă hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma severă cu │a) DVO accentuată (severă).2/săpt.50 = hipercomplianţă C(st) < valoare medie prezisă . 2. ca şi insuficienţa pulmonară manifestă (hipoxemie cu hipercapnie de repaus) determină incapacitate 70 . │Reducere accentuată │ACCENTUATĂ │ a) 70-79% │ II │ │dispnee grd. │uşoară │inhalatorie │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │intermitente │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptome moderate │a) DVO medie │a. hiperinflaţie pulmonară │b) reducere medie │MEDIE │ b) 60-65% │ III │ │ │medie. Exacerbări│repaus cu │ tratament │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │ │ │frecvente │normocapnie(!) │prelungit │ b) 80-89% │ │ │ .9 │ └───────────────┴────────────────────┘ 4c. zilnic │b) hipoxemie │zilnic │ │ │ │ │ MODERAT │ │şi crize nocturne │medie la efort │b. tuse).40 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │GRAVĂ │ < 40 │ └─────────────────────┴──────────────┘ 1. beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │intercritic.

│> 2 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr. │cu │a) necesită │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ │ nocturne │ICD │hipercapnie(!!)│îngrijire │ b) 95-100% │ │ │ │ │ │ │ │ocazională │ │ │ │ │ │ │ │ │a) necesită │ │ │ │ │ │ │ │ │îngrijire │ │ │ │ │ │ │ │ │permanentă │ │ │ │ └─────────────┴─────────────┴────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE ┌──────────────────┬────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Stadiul │ Disfuncţia │ Schimbul gazos │ Adaptare │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ evolutiv │ventilatorie│ │ la efort │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │a. I │ │ │ │ │ │ │ reducere uşoară a capacităţii de│ │reversibile│ 50-69% │ │ │ │efort │ │ prin │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │b) bronhoree 80 m//24h în timpul │ │ tratament │ b) 60-69% │ │ │ │puseelor suprem. II │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ │ │ reducere medie a capacităţii de │ │ │ │ │ │ │efort │ │ │ │ │ │ . │< 3 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr.│ │ │ │ capacitate de│ │ │ │ │ │ │ │ │efort accentuat│ │ │ │ │ │ │ │ │redusă │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │Simptomatologie │ │tratament complex │ │ │ │ │ │ │intercritică │ DVO severă │al bolii de fond │ │ │ │ │ │ crize │invalidantă. dispnee│ Hipoxemie │+ tratamentul │ │ │ │ │ │ frecvente │continuă în evoluţie│severă repaus │complicaţiilor │ 90-100% │ │ │ │ GRAV │ diurne şi │CPC. III) │distal sau │la eforturi mici │ │ b) 80-89% │ │ │ │semne de CPC │DVM │hipoxemie severă │ │ │ │ │ │ │accentuată │de repaus │ │ │ │ │ │ │(severă) │ │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │Stadiul │ │hipoxemie gravă de │necesită │ │ │ │ │complicat cu │ │repaus cu │îngrijire │ 90-100% │ │ │ │insuficienţă │DVM severă │hipercapnie │ocazională │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │cardiorespiratorie│ │accentuată şi │necesită │ b) 95-100% │ │ │ │ireductibilă │ │acidoză │îngrijire │ │ │ │ │ │ │respiratorie │permanentă │ │ │ │ └──────────────────┴────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ SUPURAŢII BRONHOPULMONARE CRONICE Supuraţiile bronhopulmonare constituie un grup eterogen de afecţiuni caracterizate prin infecţie recurentă sau persistentă . păstrată │ │ │ │ │Stadiul I │ │factorului de │ │ 20-49% │ │ │ │(disnee gr. I │< 2 luni/an │ complet │ 1-19% │ │ 0 │ │ fără disfuncţie ventilatorie │ │reversibile│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie uşoară │ │ │ │ │ │ │ bronhoree │ │ │ 20-49% │ │ │ │a) 50-60 ml/24h în cursul puseelor│< 2 luni/an │ complet │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │supurative │ │reversibile│ b) 30-49% │ │ │ │b) bronhoree peste 60 ml/24h în │ │ │ │ │ │ │timpul puseelor supremative │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie medie │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree >70 ml/24h în timpul │ │ │ │ │ │ │puseelor supurat.recurentă şi/sau persistentă.abscese pulmonare. eventual fetidă sau hemoptoică (în fazele acute depăşind 50 ml/24 h)  dispnee de efort sau repaus  semne generalizate de infecţie Se includ în acest grup:  supuraţii bronşice . I) │ DVR uşoară │transfer gazos │ │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │(T(L.bronşite cronice purulente. normal │ │ │ │ │ │ │ │b. II) │ │efort │ │ b) 60-69 │ │ │ │ │ │hipoxemie medie de │ │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │DVR │reducere accentuată │ │ │ │ │ │ │accentuată │a difuziunii │ │ │ │ │ │Stadiul III │+ sindrom │alveolo .co) │ │ 50-69% │ │ │ │(dispnee │DVR medie │hipoxemie medie de │reducere medie│ a) 50-59 │ MEDIE │ III │ │gr. supuraţii pulmonare difuze pioscleroză pulmonară SUPURAŢII BRONHOPULMONARE ┌──────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Clinic şi funcţional │ Durata │ Control │Incapacitate│Deficientă │ Grad de │ │ │recurenţelor│terapeutic │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ pusee supurative episodice │ │ │ │ │ │ │ dispnee gr.capilare │reducere │ 70-89% │ │ │ │(dispnee │obstructiv │hipoxemie accentuată│accentuată │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │gr. bronşiectazii supurate  supuraţii pulmonare . scădere uşoară a │a.co)) │ │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │hipoxemie uşoară la │b. reducere │ │ │ │ │ │ │eforturi de │uşoară │ │ │ │ │ │ │intensitate medie │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │scădere medie a │ │ │ │ │ │Stadiul II │ │T(L.de tip supurativ şi care se manifestă clinic prin:  bronhoree purulentă .

Bolnavii cu intervenţie chirurgicală pe torace pentru tuberculoză pulmonară prezintă incapacitate de 70-89% (deficienţă funcţională accentuată . piotorax. │ │indemne anterior │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie lent favorabilă. calcificări pleurale) b) au necesitat tratament chirurgical (decorticare. │ │ │ │pierdere ponderală. │perioada de 3 │sau cavitare extinse. febrilitate. abces pulmonar) Sunt afecţiuni determinate de acumularea de lichid purulent în cavitatea pleurală. │expertizării │parenchim pulmonar │ │ │ │etc. toracoplastie). caşexie. fistule │luni precedând │afectarea unor zone de│ 70-89% │ II │ │bronho-pleuro-parietale. Aprecierea incapacităţii şi a deficienţei funcţionale se bazează pe:  evoluţia clinică  severitatea disfuncţiei ventilatorii  gradul afectării adaptării la efort conform criteriilor enunţate în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ ACTIVĂ ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Examen bacteriologic │ Examen radiologic │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie gravă. exereză pulmonară. │BK pozitiv │ │ 90-95% │ I │ │necesită asistenţă din │BK negativ │ │ 95-100% │ │ │partea altei persoane │ │ │ │ │ │ocazional │ │ │ │ │ │permanent │ │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ TUBERCULOZA PULMONARĂ STABILIZATĂ În cazul în care la prima revizuire (după 6-12 luni) bolnavii de tuberculoză pulmonară prezintă leziuni stabilizate incapacitatea şi gradul de invaliditate se apreciază după:  severitatea disfuncţiei ventilatorii  severitatea afectării schimburilor gazoase în plămâni  capacitatea de adaptare la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ OPERATĂ În stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate la aceşti bolnavi se va ţine seamă de:  criteriile de activitate a tuberculozei  consecinţele morfofuncţionale ale intervenţiei chirurgicale 1.├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie │ │ │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree > 80 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie accentuată la efort de│> 3 luni/an │Parţial sau│ 70-89% │ACCENTUATĂ │ │ │intensitate medie │ │ temporar │ a) 70-79% │ │ II │ │b) semne CPC │ │reversibile│ b) 80-89% │ │ │ │ hipoxemie cu hipercapnie în │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie severă │ │ │ │ │ │ │ bronhoree purulentă permanentă │ │ │ │ │ │ │> 100 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ insuficienţă cardio-respiratorie│ │ │ 90-100% │ │ │ │ireductibilă │ persistent │ineficient │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ necesită îngrijire │ │ │ b) 95-100% │ │ │ │a) ocazională │ │ │ │ │ │ │b) permanentă │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PLEUREZII PURULENTE (emfizemele pleurale. Pun problema aprecierii incapacităţii şi a deficienţei funcţionale în următoarele situaţii: a) determină sechele importante (palipleurit. cu │ │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │cardio-respiratorie │ │ │ 90-100% │ │ │ireductibilă. │BK negativ (negativat │ │ │ │ │risc crescut de reactivare │după 6 luni de │ │ 70-89% │ II │ │ │tratament) │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │BK pozitiv în perioada│ │ │ │ │orice formă clinică │de 3 luni precedând │ │ 89% │ II │ │ │expertizării │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │forme cronice severe.gradul II de invaliditate) timp de 6 luni de la prima expertizare .│BK negativ în │Imagini infiltrative │ │ │ │subfebrilitate prelungită.

2. malformaţii). când acesta este unic.complianţa la regimul igieno-dietetic şi la tratamentul medicamentos Intervalul recomandat dintre examenele periodice este de 3 luni. pensionari de gradul II după perioada de 6 luni în care au evoluat favorabil se consideră că prezintă incapacitate de 50-69% (deficienţă funcţională medie .gradul III de invaliditate) pentru încă 6 luni în vederea readaptării progresive la activitatea profesională şi a evitării recăderilor (chiar dacă nu prezintă afectarea funcţiei respiratorii) 3. IRC reprezintă expresia funcţională a diferitelor tipuri de leziuni ale rinichiului (nefropatii. deoarece rinichiul sănătos compensează funcţiile pierdute ale rinichiului lezat. Pacienţii cu IRC trebuie evaluaţi periodic pentru monitorizarea progresiunii bolii. rezultă că 76% din pacienţii cu IRC din România au una dintre aceste etiologii. uropatii. Prezenţa de leziuni într-un singur rinichi. după 12 luni de la data pensionării de invaliditate sunt încadraţi în funcţie de severitatea afectării funcţiei respiratorii. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. IRC presupune existenţa de leziuni în ambii rinichi sau într-un singur rinichi. localizate în ambii rinichi sau într-unul singur. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. încadraţi în gradul II de invaliditate. datorită leziunilor organice. dar frecvenţa poate varia în funcţie de factorii menţionaţi anterior şi de stadiul IRC. având o evoluţie progresivă către exitus. celălalt fiind sănătos.asocieri morbide (HTA. diabet zaharat) . În România cauza cea mai frecventă a IRC este boala glomerulară (49%). în ani de zile.boala care a produs IRC . conform criteriilor din capitolul introductiv. exclude apariţia IRC. SINDROAME POST TUBERCULOASE În acest grup sunt cuprinse formele de tuberculoză pulmonară vindecate cu sechele morfofuncţionale importante. în caz de rinichi unic congenital sau dobândit. Dacă se include nefropatia diabetică în categoria nefropatiilor glomerulare primare şi adăugăm nefropatiile interstiţiale. cu debut lent. Caracteristici:  se manifestă după luni sau ani de la vindecarea procesului bacilar  baciloscopie directă constant negativă timp de cel puţin 18 luni (cel puţin 3 culturi)  imagini radiologice nemodificate (controale repetate la câteva luni) Stabilirea incapacităţii şi încadrarea în grad de invaliditate se bazează pe:  severitatea afectării ventilaţiei pulmonare  severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar  adaptarea la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv. urmată de nefropatiile interstiţiale (23%). Viteza de progresie variază în funcţie de: . ireversibile. Examenele periodice trebuie să includă:  Anamneză . Etiologia IRC este greu de evaluat. În expertiza medicală a capacităţii de muncă constituie elementul de referinţă pentru stabilirea diagnosticului funcţional şi aprecierea capacităţii de muncă în afecţiunile rinichiului. AFECŢIUNILE RENALE INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ Insuficienţa renală cronică (IRC) este un sindrom cronic. caracterizat fiziopatologic prin incapacitatea rinichilor de a-şi asigura funcţiile normale. cu etiologie multiplă.

umiditate. Cea mai completă este cea redată în continuare (N. În acest stadiu capacitatea de muncă este păstrată.  probe funcţionale renale normale.Ionogramă serică (Na+.Clearance uree . trepidaţii.B. clavicule. K. II.Electroforeză proteine serice (de două ori pe an) .Radiografii schelet osos (mâini.  homeostazie normală.Fosfataza alcalină serică .Determinare dimensiuni rinichi (radiologie. număr trombocite) .  nu există anemie. lipemie . Na.natura bolii renale primare .Uree. creatinină)  Explorări imagistice: .anual . . Stadializarea insuficienţei renale cronice IRC evoluează stadial.Retenţia azotată se poate menţine constantă timp de mai mulţi ani în condiţiile reducerii masei nefronice.  masă de nefroni funcţionali peste 50%.Echilibru acido-bazic . acid uric. parcurgând aceleaşi stadii indiferent de boala renală primară. suficienţă cu randament limitat)  funcţie renală normală în repaus. Poate fi necesară schimbarea locului de muncă în cazul în care solicitările energetice depăşesc 700 kcal/8 h sau activitatea se desfăşoară în condiţii de microclimat necorespunzătoare (temperaturi extreme. PO43-) .Clearance creatinină endogenă . III. trigliceride.Hemogramă (hemoglobină. Stadiul de insuficienţă renală compensată  funcţia renală normală în repaus prin intervenţia mecanismelor compensatorii (hipertrofie funcţională a nefronilor restanţi. b) faza de retenţie azotată fixă.  probe funcţionale renale puţin sau moderat modificate  homeostazie modificată moderat în faza de retenţie azotată fixă. Există diverse definiţii ale stadiilor. leucogramă. uşor alterată în condiţii de suprasolicitare.Examen sumar de urină . K+. toxice. Stadiul de insuficienţă renală cronică decompensată (preuremie)  funcţie renală afectată în repaus. Stadiul de deplină compensare (suficienţă funcţională. Ca2+. determinate de: . Ursea) I. retenţie azotată)  masă de nefroni funcţionali 25-50%  evoluează în două faze: a) faza poliurică. etc). uree.  anemie uşoară sau medie N. creatinină sertice . poliurie compensatorie. picioare) .  masă de nefroni funcţionali 10-25%. proteine. hematocrit.anual  Explorări complementare. Examen clinic complet  Explorări de laborator . hipertensiune.co-morbiditate Examenele periodice vor urmări evaluarea manifestărilor clinice ale IRC (vezi tabel 1). endoscopie) . .Colesterol.Examen de urină din 24 ore (densitate.

Astfel deficienţa funcţională poate fi de la uşoară la gravă.  masă de nefroni funcţionali sub 10%.toleranţa hemodializei sau a dializei peritoneale . cu precizarea stadiului. .aritmii . Stadiul de uremie (terminal)  funcţie renală grav alterată. prin mecanism renal sau extra renal UREMIE . Nomenclatură AZOTEMIE .  homeostazie grav alterată prin creşterea semnificativă a produşilor de retenţie azotată.hiponatremie (nefropatie cu pierdere de sare) . Tabel I .rezultatul acumulării de metaboliţi toxici în care apar manifestări multiple datorate tulburărilor hidro-electrolitice.  anemie medie sau severă V.T.În afara manifestărilor bolii de fond apar şi semnele de uremie IV.  anemie medie N. În aprecierea statutului medico-profesional al acestor deficienţi se vor avea în vedere o serie de alţi factori: .pericardită uremică . Manifestări electrolitice .tendinţă crescută spre arteroscleroză .situaţia socio-familială a acestuia.hipocalcemie cu hiperfosfatemie II.insuficienţă cardiacă . La unii dintre bolnavi semnele de uremie se pot ameliora. acid uric.prezenţa patologiei induse de hemodializă .hipernatremie (prin retenţie) .B. homeostazie constant alterată (vezi tabelul).toleranţa rinichiului transplantat . creatinină).hipotensiune arterială (instabilitate hemodinamică la hemodializaţi) . acidobazice. Stadiul de uremie depăşită În acest stadiu supravieţuirea este asigurată prin mijloace de substituţie a funcţiei renale: epurare extrarenală sau transplant renal.hiperpotasemie (dar cu depozite reduse) . . De aceea trebuie evitaţi şi înlocuiţi cu cel de insuficienţă renală cronică. .gradul de recuperare medicală .motivaţia deficientului pentru muncă . viscarale PSEUDOUREMIA .R.A. cu gradele de incapacitate corespunzătoare iar capacitatea de muncă se apreciază ţinându-se seama de solicitările locului de muncă.H.stadiul final al I.arteriopatii periferice . Manifestări cardio-vasculare .  probe funcţionale renale alterate (vezi tabelul).creştere în ser a produşilor azotaţi neproteici (uree.complex de simptome cerebrale datorate edemului cerebral (hiperosmolaritate numai la azotemie moderată) Observaţie: Aceşti termeni sunt frecvent folosiţi incorect referitor la IRC.Manifestări ale insuficienţei renale I. în timp ce la alţii acestea se dezvoltă progresiv.C.

hemoperfuzia b) Epurare intracorporală . în funcţie de procedeul de tratament substitutiv 3 ) variabile.pareză gastrică .osteoporoza VI.100 │ 3 . Metode de epurare extrarenală a) Epurare extracorporală .hemofiltrarea .dispnee Kusmaul.osteita fibroasă . transplantului renal INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ TRATATĂ PRIN METODE DE SUBSTITUŢIE A FUNCŢIEI RENALE Metodele de substituţie a funcţiei renale se clasifică astfel: I.5 -> 3 │ 10 . dializei peritoneale.stomatită . CheyneStockes IV.13 │ Medie │ 50 . Manifestări gastrointestinale .5 │ 8 .2 │ < 7.100% │ I │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremie │ < 10 │variabil2)│ < 502) │variabilă2)│variabil2)│variabil2)│variabil2)│variabil2) │variabilă3) │variabilă3) │ variabilă4) │ │depăşită1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────┴───────────┴──────────┴─────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ *) în funcţie de simptomatologia clinică (variaţii individuale de toleranţă a IRC) .5 .diateze hemoragice V.fatigabilitate .15 │ Uşoară │ 20 .5 .49% │Eventual schimbare│ │compensare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ loc de muncă │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Compensat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 50 -> 35 │ <= 1022 │ < 50 │ 1. Osteodistrofie renală .insomnie .III.osteomalacia .plămân uremic .hemodializa .1.disfuncţii leucocitare .5 │ 70 -> 26 │ 70 -> 40 │ 4 -> 3.89% │ II │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremic │ < 10 │ <= 1010 │300 .gradul de recuperare medicală prin metoda de tratament substitutiv .10 │ Accentuată │ 80 .12 │ Medie/ │ 60 .5 │ 12 .Stadiile insuficienţei renale cronice ┌───────────┬───────────┬──────────┬─────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ │ Nefroni │ │ Uree │Creatinină │ │ │ Număr │Hemoglobină│ │ │ Grad │ │ Stadiul │funcţionali│Densitate │sanguină │ sanguină │ Cl (uree)│ Cl(Cr) │ hematii │ g/dl │ Deficienţă │Incapacitate│ invaliditate │ │ │ (%) │ urinară │ (mg/dl) │ (mg/dl) │ (ml/min) │ (ml/min) │ 106/mm3 │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Deplină │ 100 -> 50 │ < 1025 │ < 50 │ N │ N │ 120-70 │ > 4 │ 12 .4 │ 26 -> 20 │ 40 -> 30 │ 3.5 -> 2 │ 8 │ Gravă │ 90 .500│ > 6 │7.patologia asociată: hemodializei.59% │ III │ │poliurică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 35 -> 25 │ < 1017 │50 . Manifestări hematologice .2.vezi Manifestările clinice ale insuficienţei renale cronice 1 ) supravieţuirea este posibilă datorită mijloacelor de tratament substitutive renal 2 ) variabile.tulburări psihice neuropatie periferică senzitivă Tabelul 2 .ultrafiltrarea secvenţială .anemie .5 │ 40 -> 12 │ 3 -> 2.parotidită . Manifestări respiratorii .79%*) │ III/II*) │ │retenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │Accentuată*)│ │ │ │azotată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fixă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Decompensat│ 25 -> 10 │1010-1011 │ > 100 │ > 4.5 │ 2.2. Tulburări neurologice SNC . în funcţie de: .5 │ 20 .ostoscleroza .sângerări digestive .enterocolită VII.

.69% prezente │ │ │ │clinic şi/sau │ │ │ │toate 3 criteriile│ │ │ │ funcţional │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │70 .40 .continuă ambulatorie .59% prezente │ │ │ │ Perioade de │Progresiune│ │ │una sau două │ │ │ 2 │ alterare │ continuă.atitudinea familiei faţă de caz . Hemodializa Hemodializa este o metodă terapeutică prin care sângele uremic este depurat. Transplantul renal Cel mai frecvent folosite sunt hemodializa şi dializa peritoneală.25% au evoluţie nefavorabilă. Hemodializa este efectuată în centre specializate.40% din bolnavii dializaţi în spital îşi continuă activitatea profesională. de substanţele acumulate şi reechilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic.adsorbţia intestinală II. Funcţiile endocrino-metabolice ale rinichiului nu pot fi suplinite prin aceste tehnici.79% prezente │ │ │ 3 │ Alterare │accentuată │ Prezentă │Accentuată│1 sau două dintre │ II │ │ │ progresivă │ cu noi │ │ │criterii │ │ │ │ │ elemente │ │ │80 .prezenţa patologiei indusă de hemodializă sau dializa peritoneală . grevată de complicaţii care necesită spitalizări repetate Aceste metode ameliorează tabloul clinic al uremiei. aducând bolnavul la manifestările corespunzătoare unei insuficienţe renale cronice cu Cl(cr) de aproximativ 20 ml/min. dar nu desfăşoară activitate profesională.89% prezente │ │ . Dializa peritoneală poate fi intermitentă sau continuă ambulatoriu.35 .stadiul evolutiv al bolii renale sau al bolii generale cu atingere renală care a dus la insuficienţă renală cronică .10 . Depurarea se realizează prin intermediul unei membrane semipermeabile artificiale. În evaluarea clinico-funcţională a bolnavului cu insuficienţă renală cronică tratată prin mijloace de epurare extrarenală se va ţine seama de următorii factori: . Astfel: .69% │ │ │ │ │ │ │ │50 .motivaţia pentru muncă . │ │Nefropatia │ Patologie indusă │ │ │ Grad de │ │crt.profilul psiho-intelectual al pacientului .resurse tehnice şi financiare existente ┌────┬──────────────┬───────────┬───────────────────┬──────────┬──────────────────┬────────────┐ │Nr.dializa peritoneală .│Funcţia renală│ de fond │de hemodializă sau │Deficienţă│ Incapacitate │invaliditate│ │ │ │ │dializă peritoneală│ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │ 20 . Dializa peritoneală Dializa peritoneală este o metodă de epurare extrarenală care constă în introducerea soluţiei de dializă în cavitatea peritoneală iar membrana de dializă este reprezentată de peritoneu.statusul funcţional renal . în afara organismului. .nivelul responsabilităţilor sociale şi familiale ale bolnavului . │ Eventual │ Medie │dintre criterii │ III │ │ │ evidenţiate │ lentă │ │ │60 . Există şi posibilitatea efectuării hemodializei la domiciliu.dializa intestinală . Metodele de epurare extrarenală menţionate sunt compatibile cu o supravieţuire îndelungată iar reintegrarea socio-profesională este optimă într-un număr mare de cazuri.intermitentă .50% sunt reintegraţi social. .89% │ │ │ │ │Progresiune│ │ │70 .49% │ │ │ │ │ │ │ │Este necesară │ │ │ │ Stabilizată │ Staţionar │ │ │schimbarea locului│ │ │ 1 │ clinic şi │ sau │ Absentă │ Uşoară │de muncă**) │ 0 │ │ │ paraclinic*) │ evoluţie │ │ │Se va ţine seama │ │ │ │ │favorabilă │ │ │şi de elementele │ │ │ │ │ │ │ │tehnice***) │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │50 .

curenţi de aer.│ │ │patologice │ │ │toate 3 criteriile│ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │90 . HEMODIALIZA ITERATIVĂ A.100% se │ │ │ │ │ │ │ │pierde şi │ │ │ │ │ │ │ │capacitatea de │ │ │ │ │ │ │ │autoservire │ │ └────┴──────────────┴───────────┴───────────────────┴──────────┴──────────────────┴────────────┘ Se va ţine seama şi de gradul insuficienţei renale cronice ___________ *) Funcţie renală stabilizată  clinic .lipotensiune arterială .Cl(cr) .stare generală bună . umiditate.potasemie < 5 mEq/l .program de muncă corespunzător (excluderea muncii în ture şi a activităţilor secundare şi ocazionale) ***) Elemente tehnice .tensiune arterială normală  paraclinic (funcţional) .uree sanguină < 200 mg/dl .poziţie şezândă . trepidaţii.solicitare energetică profesională [] 1000 kcal/8h . etc. Manifestări cardio-vasculare .insuficienţă cardiacă .20 ml/min .hipertensiune arterială .condiţii favorabile de microclimat (noxe.94% există │ │ │ │ │ │ │ │complicaţii grave │ │ │ │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ 4 │Grav alterată │ │ │ Gravă │desfăşurarea │ I │ │ │ │ │ │ │activităţii │ │ │ │ │ │ │ │cotidiene │ │ │ │ │ │ │ │95 . tromboze.polineuropatie periferică tip mixt .pericardită uremică .) .tulburări de ritm şi de conducere .tipul dializei .creşterea sau menţinerea constantă a hemoglobinei **) Activitate profesională permisă .100% │ │ │ │ │ │ │ │90 .cardiopatie ischemică . dilataţii anevrismale) B.infarct miocardic .apetit bun .patologia ţuntului arterio-venos (hemoragii. Manifestări neurologice .encefalopatie  Wernike  demenţa de dializă  sindromul de dezechilibru de dializă . infecţii.în cazul hemodializei  număr de şedinţe  durata şedinţelor  accesibilitatea centrului de dializă PATOLOGIA INDUSĂ DE UTILIZAREA TEHNICILOR DE EPURARE EXTRARENALĂ I.

Tulburări ale metabolismului intermediar .pigmentarea .risc crescut de peritonită .diaree cronică .hiperinsulinemie cu toleranţă scăzută la glucoză .pruritul .tuberculoză pulmonară II.pseudoporfiria cutanată G.există experienţă clinică │.sângerări intraabdominale .tehnică uşor de învăţat şi aplicat │ │ │.septicemie . Manifestări articulare . nu necesită aparatură │ │ │îndelungată │specială │ │ │. Manifestări endocrine .eventraţii .responsabilităţi sociale │.infecţii ale şunturilor .epurare mai eficientă pentru │de către bolnavi │ │AVANTAJE │produşii de retenţie azotată │.cost redus.hematom al peretelui abdominal .în aşteptarea maturării căii de │ │ │.în aşteptarea eliberării de locuri │ │ │.hipertrigliceridemie .49 ani) │. DIALIZA PERITONEALĂ . convulsii  accidente cerebro-vasculare C.când nu se poate aplica hemodializa│ │ │de orice cauză în stadiul de uremie│.fără o etiologie clară (permite şi │ │ │depăşită dar ţinându-se seama de: │investigarea invazivă) │ │ │.gută H.poate fi instituită în timp minim │ │ │ │. Manifestări digestive .disfuncţii sexuale D.profil psiho-intelectual │.eficienţă mai mare pe termen lung│.osteodistrofia renală .IRC din diabetul zaharat │ │INDICAŢII│.resurse tehnice şi financiare │.vârstă (15 .pancreatită cronică . Infecţii .asigură un grad mai mare de │ │ │ │independenţă │ │ │ │. Manifestări hematologice .ulcer gastro-intestinal . Manifestări cutanate .este mai fiziologică asigură un │ │ │ │nivel seric mai stabil │ └─────────┴───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ TRANSPLANTUL RENAL 75% din candidaţii pentru transplant renal provin din următoarele categorii de nefropatii: .degradarea membranei peritoneale .accesibilitate │în centrul de dializă sau a │ │ │ │rinichiului de transplant │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │.ascită F.situaţie familială │abord vascular │ │ │.hipoproteinemie I.tulburări metabolice grave ┌─────────┬───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ HEMODIALIZA (HD) │ DIALIZA PERITONEALĂ │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │Insuficienţă renală cronică (IRC) │.diateza hemoragică E.leucocitoza/leucopenia .IRC agravată temporar │ │ │.hepatită cu virus B .

glomerulonefritele În absenţa complicaţiilor.un an de la intervenţie. răspunde bine la creşterea dozei de imunosupresoare d) cronic . Diagnostic funcţional Pacienţii care sunt supuşi transplantului renal. Recuperarea profesională este posibilă. Complicaţiile post transplant renal sunt: . mai ales în cazul grefei prelevată de la cadavru Infecţia Infecţiile locale şi generale pot complica evoluţia post-transplant în primele săptămâni sau luni de la intervenţie.rejetul . urmând a fi controlat periodic la centrul unde a fost efectuat transplantul.cardio-vasculare  infarct miocardic  accidente cerebro-vasculare  hipertensiune arterială (iatrogenă sau prin stenoza arterei renale a rinichiului transplantat) .după prima săptămână. Prezenţa complicaţiilor poate prelungi durata de spitalizare până la câteva luni (conform legii).1. insuficienţă renală cronică din diabetul zaharat 2. După o perioadă de 6-12 luni după efectuarea transplantului deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază astfel:  evoluţie favorabilă .tulburări psihice Problemele majore cu care se confruntă pacienţii şi medicii imediat post transplant sunt infecţia şi rejetul. bolnavul poate fi externat după 30 de zile de la intervenţie. în cazul când nu sunt deja pensionari de invaliditate. calitatea vieţii este mult mai bună decât în cazul dializei.deficienţă funcţională accentuată sau medie.apare în primele zile de la intervenţie. în cazul unei evoluţii favorabile.infecţiile . mai puţin înţeles din punct de vedere imunopatologic şi puţin controlat prin terapie c) acut . Pe termen lung. ţinând seama de stadiul insuficienţei renale cronice (vezi tabelul) da şi de psihicul şi cooperarea bolnavului.la sfârşitul primei săptămâni.o săptămână . în caz de incompatibilitate b) accelerat . beneficiază de concediu medical conform legii. Rejetul poate fi: a) hiperacut .endocrine şi metabolice  hiperparatiroidism secundar  hiperkalemie  hiperuricemie asimptomatică sau gută . boala hipertensivă renală 3.efectele secundare ale corticoterapiei  obezitate  cataractă  hiperglicemie  miopatie .gastro-intestinale  ulcer peptic  pancreatită  diverticulită  hepatită . putând beneficia de încadrare în gradul II respectiv III de invaliditate .

GNCS în cadrul bolilor generale .GNC proliferativă mezangială idiopatică . GLOMERULONEFRITE (GN) Glomerulonefritele sunt afecţiuni inflamatorii glomerulare de etiologie multiplă. Clasificarea glomerulonefritelor I. Glomerulonefrite acute A. topografic.toxic-alergice B. Glomerulonefritele sunt cele mai frecvente dintre afecţiunile renale şi ocupă primul loc ca frecvenţă în etiologia insuficienţei renale cronice (se apreciază că aproximativ 60% din cazurile de insuficienţă renală cronică au la bază glomerulonefritele). Glomerulonefrite subacute (maligne.nefropatia gravidică . Primitive . ulterior. Difuze .nefropatia din purpura Henoch-Schonlein . imunologic.post streptococice . Glomerulonefrite cornice (GNC) A.nefropatia lupică .virale . rapid progresive) III.Glomerulonefrita de şunt .nefropatia din periarterita nodoasă . produse prin mecanisme imunitare.GNC membranoproliferativă . odată reinserat bolnavul îşi poate relua activitatea în condiţii corespunzătoare de muncă . Focale C. Secundare (GNCS) .GNC cu leziuni minime .sindrom Wegener .GNCS post-streptococică . Segmentare II.infecţioase nestreptococice . în cadrul gradului III de invaliditate. având o evoluţie variabilă cel mai frecvent spre insuficienţă renală terminală.GNC cu depozite mezangiale de IgA .cu normă întreagă sau cu jumătate de normă. Se va ţine seama şi de efectele tratamentului imunosupresor.nefropatia diabetică . morfologic.GNC extramembranoasă . evolutiv.GNC inclasabile B.Glomeruloscleroza focală şi segmentară . Glomenilonefritele se clasifică în funcţie de mai multe criterii: etiologic. în funcţie de adaptarea la activitatea profesională apreciată obiectiv pe baza anchetelor sociale efectuate de asistenţii sociali conform legislaţiei în vigoare.  restabilirea incompletă a funcţiei renale şi/sau prezenţa complicaţiilor generează o deficienţă (incapacitate) care se evaluează conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică la care se adaugă procentajele corespunzătoare complicaţiilor existente.amiloidoza renală .nefropatia din endocardită bacteriană .

dispariţia sindroamelor în (3 .forme frustre .forme grave .sindrom hemolitic-uremic . Sindromul urinar . Sindromul hipertensiv 4. Sindromul de insuficienţă renală .difuze .proteinurie neselectivă (rar selectivă) peste 0.oligurie cu urini concentrate şi conţinut scăzut de sodiu . Glomerulonefrite acute În funcţie de întinderea leziunii pot fi: .dispariţia leziunilor histologice (după un an) . diureză .simptomatologie ştearsă. simptomatologie intensă. Sindromul hidropigen .persistenţa proteinureii şi a hematuriei peste un an de la debut Vindecarea nu poate fi afirmată decât după 1-2 ani.semne discrete care dispar după câteva zile . respectiv revizuirea la termen a bolnavilor cu glomerulonefrită acută cuprinde: .normalizarea clearence-ului creatininei endogene (3-4 luni) Evaluarea periodică. mai ales în formele focale şi segmentare . evoluţie mai lungă.GN difuze acute (45% din cazuri) .forme uşoare .complement seric scăzut După gravitate glomerulonefritele acute se clasifică astfel: .examen clinic .sindrom Alport I.focale (leziunea atinge câţiva glomeruli) . tendinţă de cronicizare .VSH crescut .forme latente Tabloul clinic complet cuprinde cele patru sindroame clasice: 1.edeme 3.clinică .evoluţia .hematurie microscopică (peste 10.6 săptămâni de la debut) . tensiunea arterială.paucisimptomatice.morfologică ..15 g/24 h până la 2-3 g/24 h.tablou clinic moderat .cilindrii eritrocitari 2.intensitatea şi/sau reversibilitatea afectării funcţiei renale .forme minime . în anumite cazuri proteinuria poate depăşi 3 g/24 h .ASLO crescut .gravitatea bolii (forma clinică histologică) .biologică .forme medii .dispariţia proteinuriei şi hemahiriei (în 6-8 luni) .tablou clinic complet.000 H/min) sau macroscopică (peste 100.gradul de remisiune a sindroamelor clinice . chiar şi în GN acute focale şi segmentare existând şi în aceste cazuri forme clinice recidivante cu tendinţă la cronicizare.segmentare (leziunea atinge câteva anse capilare ale glomenilului) După tabloul clinic glomerulonefritele acute se împart astfel: .retenţie de produşi azotaţi în sânge datorită scăderii filtrării glomerulare şi hipercatabolismului proteinelor endogene La acestea se adaugă semne inflamatorii şi imunologice: .funcţională . evoluţie spre IRC .aspect de sindrom nefrotic .000 H/min) .sindrom Moscowitz .forme complete .forme mortale . Criterii de vindecare .edemele.evoluează spre IRC terminală în câteva săptămâni sau luni Elementele de apreciere ale prognosticului bolii sunt: .

C3  fibrinogen plasmatic Diagnosticul funcţional şi incapacitatea se elaborează după expirarea perioadei legale de concediu medical conform tabelului. ┌───────────────────────────┬──────────┬──────────────────────────┬────────────┐ │ Forma clinică │Deficienţa│ Incapacitatea │ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 1-19% │ │ │ UŞOARĂ │ FĂRĂ │Este necesară schimbarea │ 0 │ │.simptomatologie intensă │ACCENTUATĂ│spre IRC cu perioade de │ II │ │.evoluţie spre IRC │ │remisiune │ │ │ │ │80 .69% │ │ │ │ │50 .simptomatologie ştearsă │ │locului de muncă │ │ │. Mai rar boala poate persista indefinit. Glomerulonefrite subacute Sunt nefropatii glomerulare cu evoluţie rapidă spre exitus în majoritatea cazurilor.proteinurie şi │ │ │ │ │hematurie persistente │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ GRAVĂ │ │ 70 . 2.tablou clinic complet │ │70 .> uree.> proteinurie .89% .79% . creatinină . În formele cu evoluţie favorabilă spre vindecare deficienţa funcţională se apreciază în funcţie de elementele menţionate la glomerulonefritele acute şi de solicitările locului de muncă.explorarea imunologică  titru ASLO  complement seric total.evoluţie lentă │ │ │ │ UŞOARĂ │cu tendinţă spre vindecare│ 0 │ │ │ │30 .tablou clinic moderat │ │hematurie moderată cu │ III │ │ │ │tendinţă spre ameliorare │ │ │ │ │60 . în câteva luni.evoluţie lentă │ │ │.semne clinice │ │ │ MEDIE │ MEDIE │discrete proteinurie. În majoritatea cazurilor însă evoluţia este grevată de apariţia sindromului nevrotic şi a hipertensiunii arteriale cu evoluţie spre insuficienţa renală cronică în decurs de câteva luni sau ani.evolutie │ │ │ │ │accelerată spre IRC │ │ ├───────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────┴────────────┤ │ În formele care au evoluat spre IRC deficienţa/incapacitatea se stabilesc │ │ conform criteriilor pentru IRC │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ II.> densitate . maximum 2 ani.> sodiu.tendinţă la │ │ │ │ │cronicizare │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 50 .49% │ │ │. III.explorarea funcţională a rinichiului  examen sumar de urină  sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb)  examen de urină din 24 ore . menţinerea în viaţă fiind posibilă cu ajutorul mijloacelor de substituţie a funcţiei renale.59% .69% . Aproximativ 35% din cazuri evoluează spre vindecare.89% │ │ │.tendinţă la cronicizare │ │ │ │ │(uneori) │ │20 .evoluţie mai lungă │ │ 20 . Durata supravieţuirii este variabilă în funcţie de etiologie şi forma clinică iar evoluţia se . indiferent de etiologie glomerulonefritele cronice evoluează spre IRC terminală. potasiu  clearence-ul creatininei şi ureei plasmatice  concentraţia plasmatică a creatininei şi ureei .29% . Diagnostic funcţional 1. Glomerulonefritele cronice În general. În cazul formelor care au evoluat spre insuficienţă renală cronică se vor aplica criteriile stabilite pentru această afecţiune. │ │ │.49% . În ultimul timp prognosticul s-a ameliorat citându-se supravieţuiri de mai mulţi ani cu remisiuni uneori complete..

Prognosticul este mai bun în cazurile cu răspuns adecvat la corticoterapia iniţială.metabolice .ereditare (polichistoza renală. Clasificarea etiopatogenică a nefropatiilor interstiţiale (NI) 1.supraadăugarea infecţiei .proces inflamator care evoluează spre scleroză sau fibroză (tuberculoză.severitatea fenomenului obstructiv (obstrucţie completă sau incompletă) . Din punct de vedere morfopatologic se caracterizează prin leziuni interstiţiale specifice. hematurie microscopică şi leziuni histologice importante. uretrită nespecifică. neoplasm al vezicii urinare.forma morfopatologică . NI de cauză medicală .nefropatia interstiţială xantogranulomatoasă . progresiv sau brusc) . nefropatii interstiţiale de cauză medicală şi nefropatii interstiţiale de cauză necunoscută.cu insuficienţă renală cronică . Glomerulonefritele cronice constituie o condiţie patologică complexă cu afectare multiorganică. rupturi traumatice ale uretrei.natura obstacolului . leziuni glomerulare.prezenţa IRC NEFROPATII INTERSTIŢIALE Nefropatiile interstiţiale sunt afecţiuni acute sau cronice cu etiologie plurifactorială. Din punct de vedere etiopatogenic nefropatiile interstiţiale se clasifică în nefropatii interstiţiale obstructive.litiază .răspunsul la tratament .etiologia (în formele secundare) .NI obstructivă cu insuficienţă renală acută . sindrom Alport) .modul de instalare a obstrucţiei (lent. NI obstructive (datorate unui obstacol mecanic pe tractul urinar) . în formele primitive complicate şi mai ales în formele secundare. Într-un număr de cazuri există remisiuni. Evoluţia spre IRC reprezintă regula în cazul corticorezistenţei.prin agenţi fizici .nefropatia interstiţială primitivă (Bell) În NI prin uropatie obstructivă evoluţia şi prognosticul sunt influenţate de: . etc) .asociate glomerulopatiilor 3. boala Fabry.nefropatia endemică balcanică . leziuni tubulare şi leziuni vasculare minime. etc) 2.localizarea obstrucţiei (ureteral unilateral sau pe calea urinară comună) . situaţie în care există proteinurie neselectivă.malformaţii congenitale .imuno-alergice . Diagnosticul funcţional Deficienţa funcţională şi incapacitatea se stabilesc în funcţie de: .gradul de afectare a funcţiei renale În raport cu gradul de afectare a funcţiei renale se deosebesc mai multe situaţii: .tumori (adenom de prostată. NI de cauză necunoscută .infecţioase (pielonefrite) .starea anatomo-funcţională anterioară a traiectului urinar .toxic-medicamentoase .complică deseori cu HTA şi sindrom nefrotic.

starea căilor urinare . Factorii de prognostic importanţi şi în evaluarea funcţională sunt: .pieloureterocistita acută.calculi cu diametrul mai mic de 5 mm situaţi de la calice în jos (există eliminări spontane) b) bine tolerată clinic .factor agravant care grăbeşte evoluţia spre IRC . răspuns la tratament. Litiaza urinară latentă (asimptomatică) .dureri lombare.. reflux vezico-ureteral. o tulburare în evacuarea urinei .durată.apariţia simptomelor este determinată de creşterea dimensiunilor. După expirarea acestei perioade aceştia necesită expertiză medicală şi evaluare funcţională numai dacă prezintă afectarea funcţiei renale. febră şi leucociturie (litiază suprainfectată) b) cu calculi migratori . insuficienţa renală cronică Evoluează spre insuficienţă renală cronică:  litiaza bilaterală  litiaza pe rinichi unic (funcţional.calculi pielocaliceali coraliformi ficşi sau calculi mici caliceali bine fixaţi în fornix c) complicată Complicaţii 1. pionefroza calculoasă 2. Enterococ sunt cei mai agresivi . Există două forme clinice: 1. neglijată  litiaza care complică alte nefropatii degenerative.NI obstructivă fără insuficienţă renală Ridicarea chirurgicală a obstacolului poate opri progresia bolii şi funcţia renală se poate ameliora (în cazul în care aceasta poate fi efectuată precoce). LITIAZA URINARĂ Litiaza urinară se caracterizează prin prezenţa calculilor în parenchimul renal sau în căile urinare. Pielonefritele acute au tendinţă marcată la cronicizare şi evoluţie spre insuficienţă renală cronică.prezenţa HTA . Pseudomonas. hematurie microscopică. precoce a) mecanice . modificarea poziţiei calculilor sau supraadăugarea unei infecţii 2.gradul de afectare a funcţiei renale exprimată prin alterarea probelor funcţionale renale Diagnostic funcţional Bolnavii cu nefropatii interstiţiale obstructive sau de cauză medicală beneficiază de concediu medical conform legii. În acest caz deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică. tardive . Pielonefritele cronice pot evolua variabil.anuria calculoasă. durata şi calitatea remisiunilor .colica renală Din punct de vedere evolutiv litiaza urinară poate fi: a) benignă . congenitale sau câştigate . În cadrul NI de cauză medicală cele mai frecvente sunt pielonefritele (NI infecţioase).Proteus.agentul patogen . hidronefroza calculoasă b) infecţioase . Din punct de vedere al evoluţiei pielonefritele pot fi acute sau cronice. chirurgical)  litiaza diagnosticată tardiv.prezenţa unui obstacol.pusee de acutizare .pielonefrita litiazică. Litiaza urinară manifestă clinic a) cu calculi ficşi . pielonefrita acută.

examenul clinic: TA. reacţii alergice). TUBERCULOZA URINARĂ Tuberculoza urinară este întotdeauna secundară unui focar de primoinfecţie cel mai adesea pulmonar.79% . Evaluarea funcţională a pacientului cu sindrom nefrotic va ţine seama de contextul clinic în care a apărut şi de potenţialul evolutiv spre insuficienţă renală cronică şi de apariţia complicaţiilor (altele decât IRC):  tromboze venoase şi arteriale  complicaţii infecţioase  complicaţii metabolice  complicaţii ale terapiei (corticoizi.evoluţie rapidă spre insuficienţă renală cronică După instalarea insuficienţei renale cronice deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. Atunci când asociază IRC deficienţa funcţională şi incapacitatea se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. manifestările bolii renale primitive. LES. hipoalbuminemie 3. explorări de laborator  proteinuria/24 h  clearence-ul creatininei şi ureei endogene  VSH  albumina serică  colesterolemia  fibrinogen  complementul seric Diagnostic funcţional Deficienţa funcţională accentuată cu încadrare în gradul II de invaliditate. infecţii. edeme 4. amilordoză. Incapacitatea: 70 . Se poate prezenta sub două forme clinice: 1. litiaza suprainfectată  litiaza multiplu operată Bolnavii cu litiază urinară beneficiază de tratament medical sau chirurgical în cadrul perioadei de ITM legală. hipercolesterolemie 5.în căile exretorii) . SINDROMUL NEFROTIC (SN) Sindromul nefrotic este definit clasic prin: 1. neoplazii. grade variate de insuficienţă renală În 75% din cazuri sindromul nefrotic este urmarea unei glomerulopatii şi în 25% din cazuri cauza este sistemică (diabet zaharat. Tbc reno-urinară ("deschisă" . mai rar pleural sau ganglionar.evoluţie lentă 80 . imunosupresoare) Elementele de apreciere a evoluţiei sunt: 1. Între manifestările clinice ale focarului primar şi cele ale localizării secundare renale există o latenţă de 1-8 ani. proteinurie masivă 3-5 g/24 h 2. Tbc renală parenchimatoasă ("închisă") 2. Vârsta de predilecţie este de 30-40 ani. manifestările insuficienţei renale 2. edeme. Aceştia necesită expertiză medicală a capacităţii de muncă numai în cazurile cu evoluţie nefavorabilă şi apariţia complicaţiilor.89% .

 cistită tuberculoasă - cel mai frecvent  epididimită tbc - mai frecvent sub formă cronică Mai rar se exprimă manifestările morfologice ale infecţiei tuberculoase renale:  proteinurie izolată (fără piurie)  IRC  HTA - secundară Diagnosticul pozitiv se bazează pe: 1. existenţa unui focar tuberculos pulmonar în antecedentele bolnavului 2. date clinice (în general sunt nespecifice) 3. examene paraclinice - bacteriologice  urografice  alte examinări Esenţiale pentru diagnosticul pozitiv sunt următoarele: 1. examenul bacteriologic al urinei emise de dimineaţa emise prin:  examinare directă - pe lamă după colorare Ziehl-Nielsen  culturi  inoculare la cobai N.B. - Se apreciază că în 85% din cazuri diagnosticul se poate stabili prin examenul direct al urinei. 2. urografice - imagini caracteristice  faze incipiente - "rosătura de molie" - semnul cel mai precoce  faze tardive - prezenţa cavernelor Mai pot fi utile pentru diagnostic:  albuminuria persistentă  piurie abacteriană  VSH crescută  anemia  hiperazotemia Abordarea clinico-terapeutică a cazurilor de TBC urinară: 1. Cazurile confirmate se menţin sub supraveghere şi tratament timp de un an, ca bolnavi activi (evolutivi) şi încă şase luni ca bolnavi regresivi. În unele cazuri tratamentul tuberculo static este prelungit până la doi ani (în tbc unilaterală) şi până la trei ani (în cazul în care infecţia este bilaterală) 2. Cazurile suspecte vor fi tratate cu tuberculostatice timp de două luni. La sfârşitul acestei perioade: a) diagnosticul se confirmă şi atunci cazurile vor fi luate în evidenţă şi tratate corespunzător. b) diagnosticul nu se confirmă şi bolnavul este scos din evidenţă Diagnostic funcţional 1. Pe toată durata tratamentului tuberculostatic se consideră deficienţă funcţională accentuată (incapacitate 70-89%), încadrabil în gradul II după expirarea concediului medical. 2. Dacă evoluţia este nefavorabilă, criteriile de vindecare parţial îndeplinite, se menţine gradul II de invaliditate. 3. Dacă evoluţia este favorabilă şi sunt îndeplinite criteriile de vindecare (vezi), în funcţie de solicitările energetice şi condiţiile ambientale ale locului de muncă, bolnavul poate lucra cu program redus, fie pe locul de muncă anterior, fie pe un alt loc de muncă (cu indicaţie pentru afecţiuni renale caz în care se consideră deficienţă medie 50 - 69%). 4. După reluarea activităţii bolnavul este urmărit o perioadă (6 - 12 luni). Dacă în această perioadă boala este stabilizată şi nu sunt semne de afectare a funcţiei renale, nu există reactivări şi adaptarea la locul de muncă este corespunzătoare se poate relua programul normal de activitate (deficienţă uşoară, incapacitate 20 - 49%)

Criterii de vindecare 1. clinice - dispariţia semnelor generale de evoluţie 2. radiologice - remisiune completă a leziunilor morfologice sau sechele neevolutive (stabilizate) 3. bacteriologice - IDR-PPD negativ  absenţa BK la examenul direct şi în culturi Rinichiul unic chirurgical În aprecierea incapacităţii (deficienţei funcţionale - gradului de invaliditate) pacienţilor cu rinichi unic chirurgical se va ţine seama de următoarele:  un singur rinichi este capabil să asigure toate funcţiile secretorii, homeostatice şi endocrine ale unui adult activ în condiţii normale  adaptarea compensatorie renală în urma nefrectomiei unilaterale este rapidă: 80% în primele 15 zile, 90% în primele 3 luni şi 94% în primul an; rămâne un deficit permanent de aproximativ 6%. În cazul în care nu sunt deja pensionari de invaliditate pacienţii nefrectomizaţi beneficiază de concediu medical conform legii. Incapacitatea (deficienţa funcţională) se apreciază în funcţie de situaţia rinichiului restant. După instalarea insuficienţei renale cronice incapacitatea se stabileşte conform criteriilor de la capitolul respectiv.
┌─────────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Rinichi restant │Incapacitate│Deficienţă │Grad de inv.│ │ │ │funcţională│ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │funcţie normală │ 20 - 49% │ UŞOARĂ │ 0 │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii urinare, pusee rare, cu │ │ │ │ │ răspuns terapeutic bun │ 50 - 69% │ │ │ │a) litiaza asimptomatică sau cu │a) 50 - 69% │ MEDIE │ III │ │ simptomatologie minoră │b) 60 - 69% │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii recurente insuficient │ │ │ │ │ controlate medicamentos litiază │ 70 - 89% │ │ │ │ cu colici frecvente tuberculoza │a) 70 - 79% │ │ │ │ rinichiului restant stenoze ale │b) 80 - 89% │ACCENTUATĂ │ II │ │ căilor urinare inferioare │ │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ └─────────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘

MALFORMAŢII RENALE Malformaţiile aparatului reno-urinar sunt alterări ale formei, poziţiei şi structurii parenchimului renal şi/sau căilor urinare produse în timpul vieţii intrauterine de factori variaţi (genetici, toxici, infecţioşi, factori de mediu). Ele pot deveni manifeste în funcţie de severitatea alterărilor structurale şi funcţionale şi de complicaţiile care le însoţesc. Stabilirea incapacităţii (deficienţei funcţionale) se face după criteriile menţionate pentru:  pielonefrita cronică  litiaza renală  hipertensiunea arterială  insuficienţa renală cronică AFECŢIUNI DIGESTIVE Bolile digestive modifică capacitatea de muncă în măsura în care este afectată starea de nutriţie şi echilibrul umoral al organismului, evidenţiate prin probe clinice şi paraclinice. În aprecierea tulburărilor morfo-funcţionale, se vor avea în vedere investigaţiile adecvate, în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modificările biochimice induse, precum şi de datele antropometrice, în raport de care se stabileşte echilibrul ponderal*). ___________ *) Indicele ponderal ideal se stabileşte după formula:
Acm - 150 LORENCZ X = Acm - 100 - ─────────: Acm = înălţimea individului în cm.

4

Medicii experţi ai Asigurărilor Sociale în procesul de efectuare a expertizei medicale a pacienţilor acestui grup de boli se vor baza pe principalele funcţii ale aparatului digestiv. Trebuie de precizat de asemenea că expertizarea unui deficient pleacă de la funcţia variatelor segmente ale aparatului digestiv, funcţia aparatului digestiv în ansamblu, cât şi corelaţiile multiple a funcţiei aparatului digestiv sau a unor segmente ale acestuia cu alte funcţii viscerale, nervoase etc. Principalele boli digestive, care se însoţesc de tulburări funcţionale, determină incapacitate, ce poate conduce la reducerea sau pierderea capacităţii de muncă sunt: I. BOLILE ESOFAGULUI
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0 - 19% │Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu diverticuli esofagieni, │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │esofagite cu reflux gastroesofagian de grad │ regresivă │păstrată, indiferent│ │uşor, care prezintă semnele şi simptomele │ │de activitatea │ │bolii funcţionale, regurgitaţii. Se află │ │profesională │ │complet sub controlul tratamentului. │ │desfăşurată. │ │Radiologic - dereglare uşoară a │ │Nu vor fi încadraţi │ │permeabilităţii esofagului. Deficit │ │în grad de │ │ponderal neconsiderabil (până la 10%). │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu spasm difuz al esofagului, │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │stadiu mediu, esofag în tirbişon care │ regresivă │păstrată. │ │prezintă tulburări de nutriţie, vărsături │ │Nu vor fi încadraţi │ │alimentare, dureri retrostemale în timpul │ │în grad de │ │mesei, mai ales cu alimente solide, │ │invaliditate. │ │modificări organice ale esofagului │ │Păstrarea deplină a │ │(confirmate radiologic) şi deficit ponderal │ │posibilităţii de │ │între 10 - 25% din greutatea ideală. │ │exercitare a │ │Respectarea strictă a dietei cât şi │ │activităţii vieţii │ │tratamentul controlează tabloul clinic şi │ │zilnice │ │de nutriţie dar necesită repetare. │ │socio-profesionale. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 70% │Gr. III │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- pacienţii cu stenoze esofagiene de diverse│ 50 - 60% │Capacitatea de muncă│ │cauze, confirmate radiologic care prezintă │ regresivă │50% pierdută, vor fi│ │manifestările de mai sus, dar mult mai │ │încadraţi în gradul │ │accentuate şi cu ecou asupra stării de │ │III de invaliditate,│ │nutriţie (deficit ponderal 25-30%), │ │cu recomandarea de │ │manifestările clinice şi paraclinice nu se │ │prestare a │ │remit complet la tratament (dilataţii), │ │activităţii cu │ │necesită tratamentul chirurgical. │ │jumătate de program.│ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │muncă cu efort fizic│ │ │ │mare, variaţii │ │ │ │termice. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie accentuată. │ 70 - 90% │Gr. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu stenoze esofagiene │ 70 - 80% │Capacitatea de muncă│ │postoperatorie cu gastrostomă, cu răsunet │predominant │în totalitate │ │important asupra echilibrului nutritiv │ staţionară │pierdută. │ │(deficit peste 30%), fără ameliorare la │ │Sunt incapabili de │ │tratament, necesită reintervenţii │ │orice activitate │ │chirurgicale (esofago-plastie) │ │profesională. Vor fi│ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │II de invaliditate. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘

II. BOLILE STOMACULUI ŞI DUODENULUI a) Ne referim în principal la ulcerul gastric şi duodenal care reprezintă mai frecvent, cauza de incapacitate temporară de muncă şi mai rar de invaliditate. Poate conduce la incapacitate de durată mai ales la bolnavii ce prezintă tulburări accentuate de nutriţie sau care desfăşoară profesiuni în condiţii de efort fizic şi psihic, ori de mediu, contraindicate, la care nu se poate asigura un loc de muncă şi în prezenţa unor elemente de gravitate care impune supraveghere medicală. Elementele de gravitate care trebuie să stea la baza evaluării incapacităţii sunt: - în ulcerul gastric: cicatrizare deficitară, trenantă, ulcerul gastric şi stenoză gastrică, suspiciunea de malignizare; - în ulcerul duodenal: stenoza pilorică confirmată radiologic; - în ulcerul gastric şi duodenal: hemoragiile digestive repetate cu cifre joase de Hb, cu anemie cronică feriprivă confirmată de examenele de laborator; - ulcerul cu semne de penetraţie de vecinătate; - ulcerele cu topografie particulară sau cu localizări multiple. Criterii clinice şi paraclinice:

- majore:  istoric cert de evoluţie dureroasă periodică, sezonieră, cel puţin 2 ani consecutiv;  nişă cu deformări radiologice caracteristice;  ulcer vizibil la gastroscopie (în servicii specializate);  hemoragii digestive superioare - minore:  tulburări secretorii gastrice, hiperaciditate şi/sau debit clorhidric crescut. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 criterii majore cu/sau fără asocierea celor minore. ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0-9% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă: │ regresivă │păstrată. │ │- sindrom dureros moderat; │ │Episoadele acute din│ │- fenomene dispeptice de intensitate medie, │ │cadrul evoluţiei │ │vărsături rare; │ │bolii justifică │ │- episoade acute cu o durată scurtă şi cu │ │acordarea repausului│ │caracter sezonier; │ │medical prin ITM, de│ │- răspuns total sau aproape total la │ │durată variabilă de │ │tratament şi nu necesită repetare frecventă;│ │la caz la caz. │ │- deficit ponderal până la 10%. │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric (duodenal) cu │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │evoluţie latentă, cu remisiuni îndelungate, │ regresivă │păstrată. │ │radiologic sau endoscopic micşorarea │ │Episoadele acute din│ │dimensiunilor ulcerului, lipsa de │ │cadrul evoluţiei │ │complicaţii sau cu deformări ale bulbului │ │bolii justifică │ │duodenal; periduodenită, cu manifestări │ │acordarea repausului│ │dureroase şi dispeptice moderate, calmate │ │medical prin ITM, de│ │parţial de tratament, cu deficit ponderal │ │durată variabilă de │ │între 10 - 15%. │ │la caz la caz. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 - 29% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- aceleaşi manifestări, tratamentul şi dieta│ 20 - 29% │Capacitatea de muncă│ │strictă amendează simptomatologia şi │ regresivă │păstrată indiferent │ │substratul lor anatomic şi funcţional. │ │de activitatea │ │Deficit ponderal moderat (între 15 20% din │ │profesională │ │greutatea ideală). │ │desfăşurată. │ │ │ │ITM în perioadele │ │ │ │dureroase. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul gastric (duodenal) cu recidive │ 30 - 39% │Capacitatea de muncă│ │frecvente, fără caracter sezonier, cu │ regresivă │păstrată. ITM în │ │deficit ponderal până la 20% din greutatea │ │perioadele │ │ideală. Episoadele dureroase şi dispeptice │ │dureroase. Nu vor fi│ │sunt amendate de tratament şi regimul │ │încadraţi în grad de│ │alimentar. │ │invaliditate. │ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │pentru activităţi cu│ │ │ │toxice digestive. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul duodenal (gastric) cu complicaţii │ 40 - 49% │Capacitatea de muncă│ │(manifestări de stenoză pilorică largă │ regresivă │păstrată. ITM │ │spasm piloric, de ulcer penetrant), cu │ │Contraindicaţie │ │episoade dureroase nocturne, cu răspuns la │ │pentru munca în │ │tratamentul medical şi regimul │ │ture, munca de │ │igieno-dietetic, cu deficit ponderal între │ │noapte, în mediu cu │ │20 - 25% din greutatea ideală. │ │noxe digestive. Nu │ │ │ │vor fi încadraţi în │ │ │ │grad de │ │ │ │invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 69% │ Gr. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 50 - 59% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă sindrom dureros accentuat, │ regresivă │50% pierdută │ │uneori cu caracter continuu, fenomene │ │temporar - gradul │ │dispeptice intense şi de durată, care se │ │III de invaliditate │ │calmează parţial prin tratamentul │ │cu continuarea │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │activităţii cu 1/2 │ │administrat, cu stare de nutriţie alterată │ │din durata normală │ │(între 25 - 30% din greutatea ideală). │ │dacă în limitele │ │ │ │maxime de concediu │ │ │ │medical │ │ │ │simptomatologia nu │ │ │ │cedează şi în cazul │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │necesită efort fizic│ │ │ │mare, tensiune │ │ │ │psihică, trepidaţii │ │ │ │sau se desfăşoară │ │ │ │într-un mediu cu │ │ │ │substanţe toxice │ │ │ │(plumb, arsenic, │ │ │ │mercur etc), │ │ │ │temperatură │ │ │ │ridicată. În această│ │ │ │situaţie pot fi │ │ │ │propuşi pentru │ │ │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă sau de la │ │ │ │caz la caz pentru │ │ │ │încadrarea în gr. │ │ │ │III de inv. │

diaree post prandială.în servicii specializate). dispar şi/sau se ameliorează în clinostatism (obiectivizate de medic). c) Obiectivarea eventuală a diferitelor manifestări ale unor carenţe sau malabsorbţii selective: . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.30%│ regresivă │50% pierdută pentru │ │din greutatea ideală sau ulcerul perforat.sau cei cu fistula │ │Gradul II de │ │stomacului şi denutriţie rapidă şi │ │invaliditate. Sindromul post prandial precoce (sindrom Dumping). cu vărsături │ lent │în totalitate │ │incoercibile şi deficit ponderal peste 30% │ regresivă │pierdută. Sindromul de ansă aferentă. c) Hemoragii digestive superioare. lipotimii post prandiale.90% │ Gr. Pentru diagnostic sunt necesare două din aceste semne: 2. b) Modificări radiografice sau gastroscopice ale gurii de anastamoză sau ale ansei jejunale adiacente. în poziţie │ │ │ │şezând sau │ │ │ │ortostatică. ciclice. .Bolnavii cu stenoză pilorică însoţită de │ 80 . Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): a) Episoade dureroase. sezoniere sau intermitente. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Sindromul post rezecţie gastrică Criterii de diagnostic clinic: 1. b) Denutriţie. 4.79% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă complicaţii hemoragice │ regresivă │în totalitate │ │repetate cu cifre joase ale Hb (sub 7 gr%). greţuri. b) Radiologice: injectarea ansei aferente pe întindere mare (peste 8 . │ │progresivă. fistule digestive). a) Tulburări post prandiale specifice: balonări. a) Denutriţie evidentă. Sindromul de malabsorbţie sau maldigestie. III invaliditate│ │urgenţă.Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 70 .│ │intensitatea │ │endoscopic). │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. vărsături.steatoree (dozarea de grăsimi în materiile fecale. tahicardie care apar post prandial în ortostatism.Ulcerul gastric (duodenal) cu stenoză │ 60 . precum şi bolnavii care │ │oricărei forme de │ │necesită îngrijire preoperatorie îndelungată│ │activitate │ │sau la care intervenţia chirurgicală se │ │profesională. cu o durată de 1 an. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. stenoze. Ulcerul peptic (post-operator). .10 cm) şi staza bariului la acest nivel. stare de nutriţie alterată │ │tulburărilor │ │evident (peste 30% din greutatea ideală). │ │necesită intervenţie chirurgicală de │ │Gr.85% │Capacitatea de muncă│ │dilatarea stomacului. │ │din greutatea ideală . dureri de tip biliar.hipoproteinemie. astenie fizică marcată. c) Aspecte radioscopice de evacuare gastrică precipitată şi tranzit intestinal accelerat. valabile pentru ulcer sau pentru complicaţiile sale (perijejunite. cu │ │ │ │posibilitatea │ │ │ │schimbării │ │ │ │atitudinii corpului.69% │Capacitatea de muncă│ │pilorică. În ambele situaţii se impune │ │ │ │intervenţie chirurgicală şi o perioadă mai │ │ │ │îndelungată pentru restabilirea │ │ │ │organofuncţională. │ │temporizează datorită asocierii altor │ │Vor fi încadraţi în │ │afecţiuni. │ │perioadă limitată. │ │cu indicarea │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │impun eforturi │ │ │ │fizice mici şi │ │ │ │medii. diaree cronică. b) Aspecte coprologice de malabsorbţie sau maldigestie evidentă. │ │funcţionale │ │manifestările cedează greu la tratamentul │ │contraindică │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │temporar exercitarea│ │administrat. anemie feriprivă. absorbţia acizilor marcaţi C 14 . 3. cu deficit ponderal între 25 .│ │ │ │care să permită │ │ │ │asigurarea unui │ │ │ │regim de viaţă şi │ │ │ │alimentar adecvat. a) Manifestări clinice evidente de transudare intestinală: hipotensiune arterială.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. . │ │gradul II de │ │ │ │invaliditate. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . │ │pierdută │ │semne de malignizane (confirmate radiologic.hiposideremie.

│ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu │ │de invaliditate.Bolnavii cu sindrom Dumping std. II.10% │Capacitatea de muncă│ │morfo-funcţionale sau cu sechele minore. Accesul poate│ │ │ │dura până la 5 min.49% │ Gr. palpitaţii. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu │ │încadraţi în grade │ │durata până la 10 minute.19% │Capacitatea de muncă│ │manifestările de mai sus. dominant după unele │ │de muncă în cadrul │ │alimente. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. │ │ deficit ponderal până la 10%. Simptome de hipoglicemie│ │ │ │uşoară post-prandială (0. SINDROAME POST REZECŢIE GASTRICĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. bisăptămânale.Sindrom Dumping std. d) Endoscopie jejunală (în unităţi specializate pentru cazurile problemă). │ │şi după mâncare (semnele de hipoglicemie) cu│ │Este necesară │ │deficit ponderal până la 25% din greutatea │ │schimbarea locului │ │ideală │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare. │ │încadraţi în grade │ │. dar bisăptămânal. │ │ │ │transpiraţii.medie. cu │ │ │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ . cu accese mai│ │în locuri de muncă │ │accentuate. │ │care prezintă manifestările menţionate mai │ │Este necesară │ │înainte de intensitate uşoară . │ │gastrită de bont sau enterocolită │ │Independenţă în │ │gastroprivă formă uşoară. │ │ │ │hipotensiune arterială uşoară. Deficit ponderal între 10 . Tranzitul baritat (radiologic)│ │ │ │se face rapid prin intestinul subţire.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă care │ │profesionale. care au un răsunet│ │exercitarea │ │nutritiv mic (până la 10% deficit ponderal). ameţeli. │ │ │ │ radiologic. cu manifestările şi │ │încadraţi în grade │ │dereglările funcţionale specifice. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură.7 gr0/00 │ │ │ │glicemie). I cu │ 10 .│ │activităţii │ │ │ │profesionale.Bolnavii cu sindrom Dumping std. │ │activităţii │ │. II cu accese │ 40-49% │Capacitatea de muncă│ │bisăptămânale. Nu vor fi │ │algic abdominal. Nu vor fi │ │şi dereglări dispeptice mai accentuate. │ │din durata normală │ │. I cu │ 30 . a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură.Bolnavii cu Dumping std. osteoporoză. cu│ │ │ │senzaţie de febră. ca şi cei cu periviscerită cu sindrom│ regresivă │păstrată. cu o durată de 1 │ │sau mediu.Bolnavii cu enterocolită gastroprivă formă│ 20 . │ regresivă │păstrată.15% din │ │Este necesară │ │greutatea ideală. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.15% │ │profesiunilor cu │ │din greutatea ideală. apar după 25 │ │cu efort fizic mic │ │minute după orice mâncare. în crize de 1 . Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . fără │ │activităţii cu 1/2 │ │ameliorare evidentă în tratament.Bolnavii cu stomac rezecat fără sechele │ 0 . │ │invaliditate.6 0.anemie megaloblastică. Nu vor│ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate. a │ │aferente pe întindere mare (10 cm) cu │ │activităţii cu │ │staza bariului la acest nivel. │ regresivă │păstrată. tremur.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă │ │de invaliditate. │ │ │ │ unele dereglări uşoare hepatice. │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare.10% │ Gr. │ │prezintă: │ │Nu vor fi încadraţi │ │ durere în epigastru.39% │Capacitatea de muncă│ │deficit ponderal între 15 .29% │Capacitatea de muncă│ │medie. Nu vor fi │ │greutatea ideală. manifestă prin slăbiciune. în │ │oră. │ │ │ │Deficit ponderal până la 10% din greutatea │ │ │ │ideală. tranzitul bariului în intestinul│ │Independenţă în │ │subţire până la 15 min. │ │postură predominant │ │ │ │şezând fără │ │ │ │activităţi │ │ │ │suplimentare.Bolnavii cu Dumping std.30% anemie │ │continuarea │ │gastrogenă (între 7 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. puls accelerat.2 ori/lună.. │ │ │ │senzaţie de foame.10 gr% Hb). Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . periviscerită cu sindrom │ │ │ │ algic intermitent.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 50 . 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. I cu │ │ │ │acces o dată pe săptămână (obiectivate de │ │ │ │medic) după mâncăruri dulci sau lăptoase. injectarea ansei aferentă pe │ │ │ │ întindere mare (8 cm) cu staza bariului la│ │ │ │ acest nivel. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. vărsături │ │în grad de │ │ biliare. Fără deficienţă funcţională │ 0 . greţuri.20% din │ regresivă │păstrată. de │ │schimbarea locului │ │2 . contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. cu tulburări neuro-vegetative│ regresivă │păstrată. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.4 ori pe lună. . │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. dispar imediat │ │ │ │după mâncare. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. │ │deficit ponderal între 10 . Injectarea ansei │ │efort fizic mare. dispar după repaus│ │de invaliditate.69% │ Gr. │ │Radiologic.hipocalcemie.59% │Capacitatea de muncă│ │manifestări medii de sindrom de malabsorbţie│ regresivă │50% pierdută cu │ │cu deficit ponderal între 25 . III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Deficit ponderal │ │exercitarea │ │până la 10% din greutatea ideală.

anemie.). cu o frecvenţă│ regresivă │50% pierdută cu │ │de 3 ori pe săptămână.Sindrom Dumping std. .Sindromul Dumping std. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. stenoze. │ │mâncare.diaree cronică cu steatoree macroscopică. într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici.dureri abdominale difuze. BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (Enteropatia glutemică) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . hipotensiune arterială.în clinici universitare sau centre specializate). Vor │ │recuperare │ │fi încadraţi în │ │. hipopotasemie). spiculi. Accesele apar după orice │ │pierdută. cu o frecvenţă de 2 ori pe zi│ │ │ │şi durata până la o oră. Pentru diagnostic este necesară evidenţierea răspunsului favorabil la regimul fără gluten şi un semn clinic. .20 min. deficit ponderal între │ │din durata normală │ │25 . Deficit │ │activităţi │ │ponderal între 25 .Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă cu │ │cu efort fizic mic │ │semne dispeptice. hipocalcemie. │ │ │ │ ameţeli. │ │şezând fără │ │după orice mâncare şi fiecare masă.79% │Capacitatea de muncă│ │una sau mai multe dintre următoarele │ regresivă │în totalitate │ │sechele: ulcer peptic (confirmat endoscopic)│ │pierdută. │ │ tahicardie.│ │ │mesei fracţionate).semne de malabsorbţie globală (pierdere ponderală. │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. fistule). hiposideremie. Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar. II. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. anemie feriprivă gastrogenă severă (sub│ │activitate │ │7 gr% Hb).3 ori pe zi cu o durată de o│ │Vor fi încadraţi în │ │oră sau mai îndelungate. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . │ │în locuri de muncă │ │. tulburări neuro-vegetative şi │ │ │ │nevrotice. după │ │ │ │orice mâncare. cu │ │ │ │ritm liber.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări relatate mai sus.mase tumorale palpabile (eventual).Sindromul Dumping std. .Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 70 .biopsie jejunală caracteristică (atrofie jejunală . diaree persistentă. │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ │ │ │mesei fracţionate). │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ III. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. . │ │ │ │. │ │ │ │Manifestările apar după 15 .diaree cu sau fără rectoragii. III caracterizat │ │gradul II de │ │prin: │ │invaliditate. │ │ │ │ greţuri. │ │ │ │în ture de zi. . . Este │ │sindrom de malabsorbţie cu denutriţie peste │ │contraindicată orice│ │30%. . într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici. dereglări │ │gradul II de │ │vegetative şi vasculare accentuate. . │ │invaliditate. sechele │ │amendarea │ │rezistente la măsurile medicale de │ │manifestărilor.Gastrostomie largă pentru adnocarcinom │ │ │ │gastric cu fenomene de malabsorbţie şi │ │ │ │malasimilaţie progresivă şi severă.30%. III. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. gastrice şi biliare │ │sau mediu.răspuns favorabil la regimul fără gluten. │ │ │ │în ture de zi. │ │Tranzitul bariului în intestin foarte rapid │ │ │ │(1 . asocierea unei hepatite cronice │ │profesională până la│ │cu semne evidente de activitate. b) Enterita regională (boala Crohn) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .30%. Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar. de 2 .modificări radiologice (foliculi. dar mult mai│ staţionară │muncă în totalitate │ │accentuate. Injectarea mesei │ │suplimentare. cu │ 80 . în │ │evidente.febră episodică. │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate.3 min.89% │ Gr. aceleaşi │ 60 . radiologic tranzitul │ │continuarea │ │bariului în intestinul subţire accelerat │ │activităţii cu 1/2 │ │(5 . cu │ │ │ │ritm liber. cu │ │aferente pe întindere mare (peste 10 cm). │ │ │ │ deficit ponderal peste 30% din greutatea │ │ │ │ideală. vărsături. pe fondul sindromului dureros (în │ │postură predominant │ │epigastru şi hipocondrul drept) evident.7 min).85% │Capacitatea de │ │manifestările relatate mai sus. Deficit ponderal peste 30%.

19% │Capacitatea de muncă│ │10 .Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 30 . │ │de invaliditate.89% │ Gr. amoebe. pentru o │ │ │ │perioadă limitată.Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 10 .coprocultură negativă pentru bacil dizenteric. hiposideremie. II inv. hipocalcemie. Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice. fără tulburări de │ │desfăşurată. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.clinici specializate).19% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (enteropatia glutemică) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 .20% din greutatea │ │fi încadraţi în grad│ │ideală).25% în greutatea ideală. │ │ răspuns favorabil la tratament şi regim │ │Gr. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate. │ │exercitării unei │ │hiposideremie. III. │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne clinice şi unul paraclinic. Nu vor │ │tratament şi malabsorbţie (deficit ponderal │ │fi încadraţi în grad│ │între 20 25% din greutatea ideală). evidente şi │ │activităţi │ │persistente la măsurile de recuperare │ │profesionale şi vor │ │ │ │fi încadraţi în gr. cu semne de malasimilaţie │reversibilă │păstrată indiferent │ │(hipopotasemie. . ulceraţii.30% din │ │psihic mare şi până │ │greutatea ideală │ │la remiterea │ │ sindrom de malasimilaţie selectivă │ │fenomenelor.Bolnavii cu caelache formă uşoară care │ 0 . hipopotasemie.Bolnavii cu pusee diareice frecvente (1-2 │ 40 .49% │Capacitatea de muncă│ │ori/lună). modificări de calibru. Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice.istoric de diaree şi/sau sângerare rectală într-un interval de 6 săptămâni sau mai mult. III inv. hiposideremie.histopatologic (eventual) modificări caracteristice (în centre specializate). .15% din greutatea ideală │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată. mal-asimilaţie (pierdere │ │desfăşurată. pentru │ │fără gluten.rectosigmoidoscopie cu modificări tipice în perioada de activitate. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Nu vor │ │ponderală între 15 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.irigografia: dehaustrare colică. │ │de invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu răspuns favorabil la │ │de munca │ │regimul fără gluten.39% │Capacitatea de muncă│ │20 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Nu vor │ │nutriţie sau cu un deficit ponderal până la │ │fi încadraţi în grad│ │10% din greutatea ideală │ │de invaliditate.Idem sub aspectul manifestărilor │ 20 . │ │profesiunile cu │ │ sindrom de malabsorbţie globală cu │ │efort energetic şi │ │pierdere ponderală între 25 . │ │de munca │ │hipocalcemie-medii) reversibile la │ │desfăşurată. Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. III inv. cu semne │ │de munca │ │de malabsorbţie. │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice.59% │Capacitatea de muncă│ │ diaree cronică cu steatoree macroscopică.examen histopatologic (pe fragmente prelevate intraoperator sau endoscopic . hipocalcemie.denutriţie (eventual).uşoare. │ │ │ │II de inv. Au │ │hipopotasemie . │ │ │ │Capacitatea de │ │ │ │muncă în totalitate │ │ │ │pierdută.69% │ Gr. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .29% │Capacitatea de muncă│ │(diagnostic pus pe baza biopsiei jejunale │reversibilă │păstrată indiferent │ │caracteristice: atrofie jejunală. │reversibilă │50% pierdută. │ │(hipopotasemie. c) Rectocolita ulcero-hemoragică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .49% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ │hipocalcemie-medii) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. │ . .Bolnavii care prezintă: │ 50 . hiposideremie.9% │Capacitatea de muncă│ │prezintă diaree intermitentă cu steatoree │ │păstrată indiferent │ │macroscopică.Pacienţii care prezintă manifestările │ 70 . . pseudolipi.. hemoragii "en nappe".79% │Are temporar │ │relatate anterior dar de intensitate mai │ reversibil │limitată │ │mare şi cu răsunet evident nutritiv (deficit│ │posibilitatea │ │ponderal peste 30%).

RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 0 .49% │ Gr.Formele de boală Crohn.89% │ Gradul II inv. Deficit │ progresivă │pentru orice │ │ponderal peste 30%. │ │şi cu toxice cu │ │ aspect histopatologic specific. │ │temperatură ridicată│ │spiculi). │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │mică. friabilă. cu deficit ponderal │ posibil │inv. de intensitate │ regresivă │pentru prevenirea │ │medie (4 .Bolnavii care prezintă manifestări clinice│ 40 .alimentaţie │ │inapetenţă. endoscopia cu leziuni │ │alimente mai sărace │ │localizate la nivelul sigmoidului şi │ │în reziduri şi în │ │rectului: mucoasă congestionată şi │ │funcţie de toleranţa│ │edemaţiată. de intensitate │ regresivă │muncă este │ │uşoară (4 scaune diareice/zi cu câteva glere│ │păstrată. │ │recidivelor (traume │ │ │ │psihice. │ │Necesită ITM de │ │ │ │durată variabil în │ │ │ │funcţie de │ │ │ │episoadele active şi│ │ │ │recurente. fără anemie. endoscopia cu │ │profesională │ │modificări minime: mucoasă congestionată.Bolnavii cu enterită regională cu │ 60 .Formele cu complicaţii enterale (fistule. 0 │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ progresivă │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. însoţite de malabsorbţie selectivă│persistentă │limitată total. fără febră. │ │adecvată (cu mese │ │uşoară astenie. infecţii │ │ │ │acute digestive sau │ │ │ │respiratorii care │ . │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. de confort │ │ │ │organic.30%│ progresivă │inv.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond. febră moderată.89% │Capacitatea de muncă│ │stenoze) sau sistemice (oculare. pe cât │ │muco-sanguinopurulente în lumen. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.10% │Capacitatea de │ │puseu acut în antecedente. stare │ │mai frecvente şi │ │generală bună. recurente │persistentă │50% pierdută.└────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Enterita regională (Boala Crohn) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │ manifesfările sunt ameliorate de │ │Nu vor fi încadraţi │ │tratament. III│ │parţial de tratament. dureri abdominale. cu localizări │ 70 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Rx. fără │ │tablou complet de RCUH formă │ │iritanţi. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ c) Rectocolita ulcero-hemoragică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │desfăşurată. │ 80 . hiposideremie sub 4 gr%).19% │Măsuri profilactice │ │puseu acut în antecedente. cu continuarea │ │între 15 .Bolnavii care prezintă manifestările │ 50 . cu răspuns │ │posibil. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Au │ │hepatice) şi bolnavii operaţi cu rezecţii │ sau │contraindicaţie │ │intestinale şi malabsorbţie persistentă. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. necaracteristic. III│ │sau globală medie (deficit ponderal 20 .69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări specifice moderate. Au │ │accentuată (anemie de tip macrocitar sub 7 │ sau │contraindicaţie │ │gr%. secreţii │ │. cu │ │fracţionate. ulceraţii acoperite de membrane │ │individuală) │ │pultacee. │ │în grad de │ │ deficit ponderal până la 15% din greutatea│ │invaliditate. respectiv: │ sau │Contraindicaţie │ │ dureri abdominale difuze. polipi inflamatori. │ │acţiune digestivă. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 10 . stare generală │ │indiferent de │ │bună. III de inv. Necesită │ │ │ │periodic ITM.evitarea. doar│ │activitatea │ │cu semne funcţionale. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 .59% │Capacitatea de muncă│ │menţionate mai sus dar de intensitate │reversibilă │50% pierdută. │ │activitate │ │ │ │profesională. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.6 scaune/zi glerosanguinolente. II │ │ │ │de inv. │ posibil │pentru locurile de │ │ diaree cu/sau fără rectoragii. influenţate │ sau │încadraţi în gr. Rx. │ │edemaţiată. │ │desfăşoară în │ │ mase tumorale palpabile (eventual): │ │condiţii de │ │ modificări radiologice (foliculi. Pot fi│ │(lunar) însoţite de malabsorbţie selectivă │ sau │încadraţi în gr. │ progresivă │muncă ce se │ │ febră episodică. │ │recăderilor: │ │uneori emisiuni afecale şi tenesme rectale. │ │. cu │ │ulcero-proliferativă. Deficienţă globală accentuată │ 70 . Necesită │ │ │ │periodic ITM.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond.49% │Capacitatea de muncă│ │şi paraclinice specifice de intensitate │reversibilă │păstrată.69% │ Gr.79% │Capacitatea de muncă│ │multiple. Fără deficienţă funcţională │ 0 . cu continuarea │ │din greutatea ideală). a │ │prompt la tratamentul aplicat şi urmat de o │ │factorilor │ │perioadă de remisiune completă şi durabilă │ │declanşatori ai │ │(cel puţin 1 an). de confort │ │ │ │organic.19% │ Gr. cu episoade lunare. │ │şi puţin sânge. │ │ │ │leziuni localizate doar la o porţiune a │ │ │ │rectului sau sigmoidului terminal. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. greţuri. │ │ideală. │ progresivă │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. Pot fi│ │medie.│persistentă │limitată total.20%. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr. anemie discretă. puseu │ │ │ │urmat de remisiune completă şi durabilă (cel│ │ │ │puţin 1 an). articulare. II │ │ │ │de inv. uşor sângerândă.

/lună) cu │ │ │ │salazopirină (1. maligne şi alte cauze ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. consecutive. │ │irigografia şi restosigmoidoscopia fiind │ │Necesită ITM de │ │periculoase în această formă din cauza │ │durate variabile în │ │fragilităţii peretelui intestinal). incompletă care │ │activitate │ │necesită corticoterapie continuă.30%) şi anemie (7 .RCUH formă recurentă. proctocolectomie cu ileostomie. fără │ │sub tratament continuu.60% │Capacitatea de muncă│ │intestin subţire . │ │meteorizat.│ │fără noxe. │ │solicitări psihice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤intense. de intensitate medie sau gravă.│ │ │ │2 g/zi). │ │ │ │.RCUH formă cronică complicată (complicaţii│ │ │ │sistemice).40 scaune/zi. │ │complicaţii locale. cu pusee rare │ 30 . cu pusee rare │ 50 . prelungit cu │ │oscilaţii mari de │ │salazopirină sau pentasa (sau alte forme de │ │temperatură. Pot lucra │ │atestate prin documente medicale). │ │formele cu │ │stenoză recto-colonică benignă. pentru tumori benigne. anastamoză ileo-anală │ │ │ │ileostomie.RCUH formă recurentă cu frecvente episoade│ 70 . eventual │ │posturale lungi şi │ │edeme declive prin hipoalbuminemie.│ │ │necesită tratament │ │ │ │oral cu antibiotice. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. diaree sau/şi fenomene│ │încadraţi în gradul │ │suboclusive datorită perivisceritei │ │III de inv. scădere │ │ │ │ponderală (25 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.RCUH în primele 6 .RCUH formă cronică cu agravare progresivă.│ 80 . cu pusee rare │ 60-69% │ITM în perioadele │ │(1-2/an). │ │sindrom toxiinfecţios manifestat prin stare │ │ortostatism │ │generală profund alterată. de│ │cu complicaţii locale de tip fistulă │ │durate prelungite în│ │rectovaginală. Este │ │. Deficienţă de nutriţie medie Rezecţii │ 50 . în poziţie │ │(1 .│ │remisiune completă în perioada intercritică. febră mare. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 .12 luni după o │ │ │ │intervenţie chirurgicală de amploare │ │ │ │(colectomie totală sau anastomoză │ │ │ │ileo-cecală. │ │ │ │. se va │ │ │ │indica schimbarea │ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar. │persistentă │acute. dar cu │ │funcţie de │ │remisiune completă. contact│ │la stânga formulei. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.10 gr%).control periodic │ │ │ │(de 3-4 ori pe an) │ │ │ │clinic şi │ │ │ │endoscopic. │ │ │ │colectomie subtotală cu ileostomie şi │ │ │ │sigmoidotomie). de intensitate gravă │ persistent │pierdută în cea mai │ │care au necesitat internare într-o secţie de│ progresivă │mare parte.RCUH formă recurentă. Vor fi│ │cu dureri abdominale. cu │ │cu efort fizic şi │ │tulburări hidroelectrolitice. de intensitate uşoară. în perioada intercritică│ │reversibilitatea │ │necesitând tratament continuu cu salazoprină│ │manifestărilor │ │sau preparate de ac.RCUH formă cronică cu evoluţie continuă │ │ │ │sub tratament permanent cu salazopirină şi │ │ │ │eventual prednison în doze mici. Este │ │reanimare. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.49% │Capacitatea de muncă│ │(1 . │ │.tratament de │ │ │ │întreţinere │ │ │ │intermitent (2-3 │ │ │ │săpt. cu pusee rare │ 20 .│ │care prestează munci│ │sub tratament cu salazopirină sau pentasa. anemie şi │ │oscilaţii mari de │ │hiperleucocitoză cu neutrofilie şi deviere │ │temperatură.│ │ │ │administrarea de │ │ │ │laxative) │ │ │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.2 ani │ │ │ │(dacă nu mai apare │ │ │ │nici o recădere) │ │ │ │. care necesită în permanenţă │ progresivă │muncă pierdută în │ │corticoterapie şi eventual imunosupresoare. de intensitate medie. distensia colonului │ │prelungit cu │ │evidenţiată pe radiografia simplă.RCUH formă recurentă.59% │Capacitatea de muncă│ │(1-2/an). cu │ │(sindromului aderenţial). deplasări│ │de prestaţie. cu │persistentă │jumătate de normă în│ │remisiune incompletă sub tratament cu │ │locuri de muncă │ │salazopirină şi prednison în doze mici. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.69% │ Gr.RCUH formă recurentă. malasimilaţie cu │ │recomandarea │ . sensibil. fistulă rectovezicală.89% │Capacitatea de │ │fără remisiuni. cu perioadă de remisiune cu │ │contraindicată orice│ │durată mai mică de 6 luni. cu │ │adecvate (conform │ │scădere ponderală (25-30%) şi anemie (7-10 │ │celor menţionate │ │gr%) în perioada intercritică. │ │profesională.39% │medii. │ │care impun eforturi │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤fizice mixi şi │ │.2/an). cu pusee rare (1 . stare│ │prelungit. │ │eliminare colonică. │ │cazul profesiunilor │ │alcătuită din glere. │ │anterior).89% │ Gr. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . aminosalicilic cu eliminare colonică).49% │ Gr. recurente.│ regresivă │locului de muncă în │ │mergând până la 30 . aminosalicilic cu │ │acute. cu │ regresivă │păstrată pentru cei │ │remisiune completă în perioada intercritică. │ │substanţe toxice. abdomen │ │accelerate. │ regresivă │50% pierdută.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. puroi şi sânge.RCUH cu ileostomie sau sigmoidostomie │ │ │ │definitivă. fără │ │ac.RCUH formă recurentă. astenie tahicardie. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ d) Rezecţii intestinale post-traumatisme abdominale. cu│ │ │ │anemie < 7 gr%.│ 40-49% │necesară schimbarea │ │2/an). Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. cu sindrom │ │ │ │diareic şi dureros moderat.79% │Capacitatea de muncă│ │acute (peste 2/an). │ │cu frecvente exacerbări de intensitate gravă│ │ │ │care necesită internări într-o secţie de │ │ │ │reanimare cu scădere ponderală peste 30%. afecală. cu │ regresivă │predominant şezândă.sindrom intestin scurt. maxim │ │ │ │1 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. de intensitate medie sau gravă │ regresivă │redusă.5 . de intensitate gravă (diaree profuză. │ │psihic mare. │ │totalitate.2/an).

cu stare denutriţie │ │temporar în gr. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . │ │între 10-25% din greutatea ideală. Pot fi │ │fecale.79% │Capacitatea de muncă│ │Rezecţie de intestin subţire cu dereglări │preponderent│în totalitate │ │severe de resorbţie.30% deficit ponderal)│ │continuării │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. cu calcifieri │ │de inv. având│ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. Vor fi│ │dureroase şi diaree (steatoree) │ │încadraţi în gr. Necesită │ │anemie severă (sub 7 gr%). │ prognostic │încadraţi în gr.episoade dureroase caracteristice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Pot fi │ │de intensitate mare. fistule pancreatice. pentru tumori │ staţionar │în totalitate │ │maligne.echografia pancreatică cu modificări caracteristice (în centrele specializate). II de inv. │ 50 . │ │invaliditate.9% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă cu episoade │ regresivă │păstrată. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. │ staţionară │pierdută. cu │ advitam │pierdută. sigma anus sau anus │ progresivă │pierdută. │ │contraindicaţie │ │formare de pseudo-chisturi (echografic) │ │pentru desfăşurarea │ . Vor fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de inv. stare de casexie. cu frecvenţă medie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5. │ (infast) │din partea altei │ │ │ │persoane. IV. în aceeaşi │ │ │ │muncă sau alta │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. Deficienţă de nutriţie medie.│denutriţie medie (25 . │ │gr. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. . Pentru │ │dureroase şi diaree caracteristică. │ │ │ │rezultatul │ │ │ │intervenţiei │ │ │ │chirurgicale şi │ │ │ │radio-chimio│ │ │ │terapie. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. . Deficienţă de nutriţie gravă │ 90 . Deficienţă globală accentuată │ 80 . manifestări ameliorate parţial la │ │activitate │ │tratament.hiperamilazemie şi hiperamilazurie în perioadele dureroase. Nu vor fi │ │sus.94% │Capacitatea de muncă│ │Pacienţii cu rezecţii colon. în episoade frecvente şi │ │pierdută. stare septică. cu episoade │ regresivă │50% pierdută. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. evoluţiei │ │ │ │ulterioare. II │ │ │ │de inv. II │ │alterată (deficit peste 30%). cu modificări │ │fi încadraţi în │ │echografice specifice. III│ │caracteristice. cu │ │de hiperamilazemie şi hiperamilazurie │ │recomandarea │ │marcante şi denutriţie între 25 .pierdere ponderală progresivă. cu│ │orice activitate │ │hiperamilazemie şi hiperamilazurie moderate. fără pierdere │ │grade de │ │ponderală sau până la 10%. Fără deficienţă funcţională │ 0 .diaree şi steatoree. însoţite│ │de inv. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.89% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii cu fistule pararectale. ecoul │ │ │ │asupra stării │ │ │ │generale. Anemie severă (sub 7 │ │pentru orice │ │gr%). cu deficit ponderal │ │invaliditate.│ │profesională nu vor │ │în timpul crizelor. denutriţie │ │încadraţi pentru o │ │progresivă. Vor fi│ │ │ │încadraţi în gr. cu incontinenţă de materii │ │pierdută. . I │ │ │ rezervat │inv. Vor fi │ │contra lateralis. ITM.75% │Capacitatea de │ │Bolnavii care prezintă manifestările │ regresivă │muncă în totalitate │ │relatate mai sus. rezistentă la │ rezervat │îngrijire permanentă│ │tratament.59% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă. │ │profesională.. malabsorbţie. în funcţie de │ │ │ │momentul operaţiei │ │ │ │(stadiul │ │ │ │cancerului). fistule │ regresivă │în totalitate │ │anorectale. . Deficienţii globală gravă │ 95 . au │ │malasimilaţie. având │ │intrapancreatice.100% │Capacitatea de muncă│ │Aceleaşi manifestări (cele de mai sus) mult │ prognostic │în totalitate │ │mai accentuate cu agravare progresivă. cu deficit ponderal peste 30%│ │contraindicaţie │ │din greutatea ideală.30% din │ │continuării │ │greutatea ideală. cu frecvenţă şi durată medie care │ │încadraţi în grad de│ │cedează la tratament. stării │ │ │ │generale. amendate sau ameliorate după │ │perioadă limitată în│ │tratamentul chirurgical. │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. rare. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . cu anus iliac. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ IV.29% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii care prezintă manifestările de mai │ regresivă │păstrată. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 .

. În această categorie se include hepatitele cronice care întrunesc minimum de semne pentru hepatite cronice active dar care la examene repetate. . .splenomegalie marcată. Pe primele locuri în cadrul incidenţei invalidităţii se situează hepatitele cronice şi cirozele hepatice. nu s-au agravat. Ciroze hepatice Criterii clinice (majore): . │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ V.echografie (efectuată în spitale sau clinici universitare) cu elemente caracteristice. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore (de preferat din planul clinic şi morfologic) sau un semn major şi două semne paraclinice. │ │manifestărilor. . reziduale. 4.. Hepatite cronice inactive (stabilizate.%) sau/şi prezenţa de autoanticorpi. . Hepatite cronice persistente (neevolutive.hepatomegalie moderată sau absentă.semne subiective minime sau absente.puncţie bioptică heptică (efectuată în unităţi specializate) indicatoare de procese inflamatorii infiltrative portale şi periportale cu invadarea evidentă a periferiei lobulare. 1. Criterii paraclinice: .ficat indurat şi splenomegalie.semnele de hipertensiune portală (circulaţie colaterală şi/sau ascită). Criterii morfologice (majore): . BOLILE FICATULUI Analiza structurii invalidităţii arată că bolile ficatului deţin un loc major printre cauzele care determină pierderea capacităţii de muncă. 2. cu hiperplazia sistemului Kupfferian eventual cu noduli inflamatori interlobulari. În aceste forme clinice nu se întrunesc semnele necesare ale hepatitei cronice active la cel puţin două examinări într-un an. . Criterii morfologice (majore): . nici nu au retrocedat evident. Hepatite cronice şi ciroze hepatice a) Criterii pentru stabilirea diagnosticului clinic şi al stadiilor de evoluţie. . Criterii paraclinice: . Hepatite cronice active: Criterii clinice (majore): .puncţie bioptică hepatică cu aspecte de scleroză perilobulară şi intralobulară. cu pierderea structurii lobulare şi noduli de regenerare parenchimatoasă. .bilirubinemie peste 2 mg%.ficat atrofic sau hipertrofic cu marginea interioară tăioasă şi suprafaţa neregulată.45% şi/sau gamaglobuline peste 30% (peste de 2 ori valoarea normală în gr. cicatriciale): .electroforeza cu albumine între 35 . .biologic cu probe slab pozitive sau normale. 3.steluţe vasculare multiple. Leziuni distrofice parenchimatoase variate. fără leziuni agresive lobulare).│sau/şi pusee recurente de edem pancreatic │ │oricărei activităţi │ │(demonstrat biochimic).retenţie de BSP pete 10% la 45 min. . rezecţii pancreatice│ │profesionale până │ │care cedează mai greu la tratamentul medical│ │la reducerea │ │sau necesită intervenţie chirurgicală. .ficat indurat şi icter sau subicter prelungit.transaminaze (în special TGP) cu valori repetate peste 100 UK.echografie cu semne caracteristice la nivelul ficatului şi cele de hipertensiune portală. . Variate modificări distrofice parenchimatoase.indice de protrombină sub 70%.

│ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională. │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă cu noxe │ │ │ │hepatotrope.│ 70 .29% │profesionale în │ │prezenţa semnelor majore (hepatomegalie │ │mediu nociv │ │sau/şi splenomegalie în dimensiuni │ │(substanţe │ │moderate).19% │Capacitatea de │ │cu virus B şi virus C.cele de la hepatitele cronice active. purtător AgHBS │ │ │ │şi VHC. a │ │(compensate).Covalescenţi hepatite virale. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. nici nu au│ │ │ │retrocedat evident. Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ │normale sau slab pozitive.Covalescent hepatită virală cu VHB.Hepatită cronică stabilizată cu sau fără │ 20 . │ │II de invaliditate. │ │ │ │fatigabilitate.19% │ │ │clinic şi paraclinic. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. HEPATITE CRONICE . neevolutive.Hepatite cronice active (accentuat active. solicitarea │ │ │ │fizică şi psihică │ │ │ │mare.69% │Capacitatea de muncă│ │.89% │Capacitatea de muncă│ │agresive morfologic. verificate │ 10 . în aceeaşi │ │ │ │profesie sau alta.Hepatite cronice stabilizate. dominant de │ │ │ │activare mezenchimală.49% │Capacitatea de muncă│ │semne paraclinice moderate de │ regresivă │păstrată. │ regresivă │muncă păstrată.varice esofagiene (radiologic sau endoscopic). cu uşoară │ │ │ │hepatomegalie şi sindrom asteno-nevrotic │ │ │ │persistent. Pot fi │ │.9% │ │ │(după 6 luni de ITM).│ │ │ │cu semne minore .Ciroze hepatice compensate │ │gradul III de inv.testele biologice alterate│ │ │ │la un nivel mediu şi staţionar la intervale │ │ │ │repetate (din 6 în 6 luni).Hepatite cronice reziduale. munca de │ │ │ │noapte sau în ritm │ │ │ │impus. cu icter │ │ │ │sau subicter prelungit.│ │ │ │cu fenomene dispeptice biliare. Fără fenomene de │ │ │ │hipertensiune portală. │ │ │ │Vor fi îndrumaţi pe │ │ │ │locuri de muncă │ │ │ │adecvate.. │preponderent│în totalitate │ │cirogene.Hepatita cronică activă.Ciroze hepatice compensate (diagnostic │ 40 .│ 30 .Hepatite acute virale cu persistenţa unor │ 20 .49% │ │ │confirmat bioptic). cu │ │. neevolutive).69% │ │ │moderat active (lent evolutive).Hepatite cronice moderat active (lent │ regresivă │50% pierdută. colestatice) │ staţionară │pierdută. rapid evolutive. forme │ │ │ │clinice care întrunesc minimul de semne │ │ │ │pentru hepatita cronică activă dar care la │ │ │ │examene repetate nu s-au agravat. în special │ 0 . cu 1/2 din│ │ │ │durata normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. Nu vor fi │ │hepato-citoliză │ │încadraţi în grade │ │. Deficienţă de nutriţie medie │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.39% │ │ │fără leziuni agresive. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │. Deficienţă de nutriţie uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │evolutive) │ │Pot fi încadraţi în │ │.Ciroze hepatice inactive. Pentru diagnostic sunt necesare minimum două semne majore sau un semn major şi 3 semne paraclinice.Hepatite cronice persistente cu │ 50 .Hepatite cronice persistente │ 50 .Ciroze hepatice decompensate parenchimatos│ │încadraţi în gradul │ │sau/şi vasculare. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu │ │ │ │teste biologice alterate semnificativ şi │ │ │ . │ │eforturilor fizice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤mari. latente │ │reducere. fără modificări paraclinice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.Hepatite cronice sau ciroze hepatice │ 60 .19% │ 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu teste biologice în limite │ │hepato-toxice). │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.CIROZE HEPATICE ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. după eforturi fizice mari. cicatriciale.59% │ │ │hepatomegalie sau/şi splenomegalie moderate. a activităţii │ │. cu semne clinice │ │ │ │(cele majore) şi paraclinice moderat │ │ │ │modificate. cu modificări clinice │ │ │ │nesemnificative şi teste biologice normale │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Au │ │. la cel puţin 2 examinări într-un an.Hepatite cronice persistente │ │recomandarea de │ │.Hepatite cronice stabilizate │ │de invaliditate.Hepatite cronice persistente. . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ │evitându-se factorii│ │ │ │toxici. precum şi în │ │ │ │mediu inadecvat. Deficienţă de nutriţie accentuată │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.│ 70 . stabilizate │ │contraindicaţie │ │(inactive.79% │ │ │mare sau/şi splenomegalie cu fenomene de │ │ │ │hipersplenism (total sau parţial). ce nu întrunesc │ │ │ │semnele necesare unei hepatite cronice │ │ │ │active. cu ficat indurat. bioptic şi │ │ │ │echografic modificări caracteristice. VHC │ 0 .

│ │ │ │dar cu agravarea fenomenelor clinice şi │ │ │ │testelor paraclinice (dominant al │ │ │ │insuficienţei hepato-celulare).Ciroze hepatice decompensate cu │ 95 . │ │ │ │ retenţie de BSP peste 10% la 45 min.89% │ │ │rapid evolutive cu manifestările de mai sus.Adenocarcinom hepatic. aspecte de concentraţie slabă la colecistografii repetate. hepato-reticulare etc. constituie cauze rare de invaliditate în cadrul invalidităţii prin boli digestive cronice. c) aspect echografic de colecist malformat sau de colesteroloză. Colecistite litiazice şi litiaza biliară. │ │ │ │. asociate.sedimentul bilei veziculare cu multiple leucocite colorate în galben. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională.biliculturi pozitive în bila veziculară. cu fenomene de │ │ │ │encefalopatie hepatică cronică. │ progresivă │pierdută. primitive. │persistentă │în totalitate │ │luetice. ele determină însă creşterea morbidităţii cu ITM.95% │ │ │(vascular/parenchimatos) cu ficat mic │ prognostic │ │ │(atrofic) sau hipertrofic cu suprafaţa │ advitam │ │ │neregulată. cu │ rezervat │ │ │fenomene de hipertensiune portală (ascită). │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5. eventual. nutriţionale.│anume: │ │ │ │ electroforeza cu albumine între 35 .Ciroza hepatică decompensată parenchimatos│ │ │ │sau/şi vascular cu varice esofagiene │ │ │ │(radiologic sau endoscopic) cu semne de │ │ │ │hipertensiune portală (circulaţie colaterală│ │ │ │sau/şi ascită cu frecvenţă periodică │ │ │ │reductibilă. │ │ │ │ireductibilă. │ │ │ │ transaminaze (în special TGP) cu valori │ │ │ │repetate peste 100 UK. fără alte cauze evidente. post hepatice. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.│ │îngrijire permanentă│ │ │ │din partea altei │ │ │ │persoane. eventual urmate de icter şi de febră. Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne majore sau un semn major şi două semne minore.100% │Capacitatea de muncă│ │difuze. │ │ │ │ bilirubinemie peste 2 mg%. Semne minore: a) stări subfebrile. │ 90 . Pot fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de invaliditate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu mult mucus. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ VI. │ │ │ │hemoragii digestive repetate (rupere de │ │ │ │varice esofagiene sau prin tulburări de │ │ │ │crază sanghină). │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cele litiazice. 1. Necesită │ │biliare. ciroze alcoolice. │ │ │ │ persistenţă de AgHBS sau VHC cu răspuns │ │ │ │parţial sau fără răspuns la acţiunile │ │ │ │medicale de recuperare.fără alte cauze evidente. progresive. cu semne paraclinice intens │ │ │ │modificate în funcţie de structurile │ │ │ │morfologice predominant afectate.Ciroze hepatice decompensate │ 90 . │ 80 .45% │ │ │ │gama globuline peste 30% (peste 2 ori │ │ │ │valoarea normală în gr%) şi prezenţa de │ │ │ │autoanticorpi. b) explorări biliare cu modificări patologice: . splenomegalie marcantă. ca şi suferinţele post colecistectomie. Colecistitele cronice nelitiazice (complicate): Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): Semne majore: a) colici biliare tipice. episoade │ │ │ │frecvente de insuficienţă hepatică acută şi │ │ │ │sindrom hepato renal. Deficienţa de nutriţie gravă │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. c) tulburări dispeptice de tip biliar. cu agravare progresivă │ │ │ │rapidă şi pierdere ponderală continuă. mai ales la femei. encefalopatie cronică │ │ │ │hepatică. 2. chiar complicate. aceleaşi │ │ │ │manifestări. uneori cu o durată prelungită.100% │ │ │hipertensiune portală ireductibilă. │ │ │ │ indice de potrombină sub 70%. cu episoade de insuficienţă │ │ │ │hepatică acută.Hepatite cronice active (progresive). . BOLILE VEZICII BILIARE ŞI CĂILOR BILIARE Colecistitele cronice nelitiazice.). repetate. │ │ │ │.Ciroze hepatice (scleroze hepatice. b) stări subicterice ..

│ │de invaliditate. rare.19% │Capacitatea de muncă│ │.formele trenante │ regresivă │păstrată. b) tubaj duodenal .peste 2 mg%. leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive. Fără deficienţă funcţională │ 10 . b) aspecte colecistografice sau colangiografice de litiază veziculară şi/sau coledociană. │ regresivă │temporară de muncă │ │eventual urmate de ictere tranzitorii şi cu │ │nu vor fi încadraţi │ │reacţii pancreatice │ │în grade de │ │ │ │invaliditate.  angiocolita cronică: a) dureri în hipocondrul drept şi/sau frisoane.9% │Incapacitate │ │. prezenţa calculilor în coledoc. c) echografie abdominală cu imagini de calcul (în special în cazurile cu colecistografii negative). d) colangiografie: calea biliată principală dilatată. Semne minore: a) subicter.│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. │ │profesională │ │ │ │desfăşurată. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate. d) colangiografie: calea biliară normală sau neregulat stenozată. │ regresivă │incapacitate │ │repetate şi chiar persistente.Aceleaşi manifestări .diagnosticată intraoperator.Formele cu colici biliare frecvente. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. cu fenomene angiocolitice (icter. │ │ │ │Capacitatea de muncă│ │ │ │păstrată. b) stări subfebrile. febră. LITIAZA BILIARĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. COLECISTITA LITIAZICĂ.Colecistitele nelitiazice şi litiaza │ regresivă │păstrată.Formele cu colici biliare tipice.  periviscerita subhepatică dureroasă . COLECISTITELE CRONICE NELITIAZICE. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore sau un semn major şi două semne minore.Semne majore: a) colici biliare tipice. c) sediment biliar încărcat cu cristale de colesterină şi/sau leucocite colorate în galben. indiferent│ │care cedează greu la tratamentul │ │de activitatea │ │medicamentos sau/şi chirurgical.29% │Capacitatea de muncă│ │. c) echografia abdominală evidenţiază prezenţa calculului restant (în cazul colangiografiei negative). febră. necomplicate │ │temporară de muncă │ │ │ │periodic.│ │ │ │respectiv reducerea │ │ │ │programului de lucru│ │ │ │în cazul persoanelor│ │ │ │care au suferit │ │ │ │colecistectomii şi │ │ │ │în situaţia unor │ │ │ │profesiuni cu │ │ │ │suprasolicitări │ │ │ │fizice şi posturale. 3. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.sediment cumucus. │ │frisoane şi stări febrile tranzitorii). Nu vor fi │ │biliară (complicată) cu colici biliare │ │încadraţi în grade │ │repetate.5% │Justifică │ │. b) tubaj duodenal: sediment biliar-mucus. lipsa calculilor. Fără deficienţă funcţională │ 0 . Suferinţele post-colecistectomie Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice):  litiaza coledociană (calcul restant): a) colici de tip biliar apărute la scurt timp după colecistectomie. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . în │ │ │ │funcţie de gradul şi│ │ │ │durata sindromului │ │ │ │dureros sau cu │ │ │ │ocazia curei │ │ │ │chirurgicale. urmată de frisoane. eventual urmate de icter şi febră. repetate. leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive. c) bilirubinemie . │ . uneori │ │ │ │chiar de durată │ │ │ │prelungită. │ │Justifică ITM │ │ │ │prelungită. icter. icter de tip cholestatic. │ │ │ │Necesită uneori o │ │ │ │reîncadrare │ │ │ │progresivă în muncă. Fără deficienţă funcţională │ 0 .

demonstrate │ │ │ │clinic şi biochimic.eventualele fenomene de respingere şi │ │ │ │complicaţii postoperatorii. │ │ │ │ │Diabetul zaharat tip II.│ │. bilirubinemie crescută│ │încadrare în gr. │ │ 50 . │ │.dacă bolnavul este salariat sau se află│ │problematicii │ │în ITM şi în acest caz numărul de zile de│ │medico-sociale │ │concediu medical acumulate până la │ │vizându-se │ │intervenţie.│capacitatea de muncă│ │.bilanţul funcţional clinic şi │ │se va aprecia │ │paraclinic postoperator.│ │ │ │capacitatea de │ │ │ │muncă pierdută 50% │ │ │ │pierdută) pentru │ │ │ │cazurile care │ │ │ │necesită │ │ │ │spitalizări │ │ │ │repetate şi în │ │ │ │situaţia în care nu │ │ │ │au fost recuperate │ │ │ │în limitele de │ │ │ │concediu medical │ │ │ │prevăzute de lege. CICD cu modificări │ │ │ │ │EKG uşoare la efort.30% │ 0 │ │neproliferativ (background) fără │ uşoară │ │ │ │afectarea acuităţii vizuale.69% │ III │ │d) polineuropatie periferică │ a+b+c+d+e = deficienţă │ │ │ │senzitivă . │ │de inv. │ │socio-profesională.nivelul de calificare. │ a+b+c = deficienţă │ 31 ..Bolnavii care prezintă colici biliare. │ │ │ │arteriopatie st. de percepţie │ │ │ │ │tactilă.vârsta bolnavului. I sau II │ │ │ │ │(claudicaţie intermitentă cu │ │ │ │ │indice peste 100 m).Pacienţii culitiază coledociană │ regresivă │pierdută în │ │(calcul restant). HTA st. │ │ │ │. bilirubinemie peste 2 mg%.50% │Incapacitatea │ │. I de inv. activitate │ │hepatică. apărute la scurt │ │ │ │timp după colecistectomie). urmare stazei şi infecţiei │ │profesională. │ │ │ │. │ │ │ │ │necomplicat HbA1C = 6-7% │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II │ │ 20 . acest│ │socio-profesională. │ │ │ │ . │ │evidente.starea psihică reactivă. │ │ │ │ │b) macroangiopatie coronariană: │ │ │ │ │angor clinic. febrile.19% │ 0 │ │depistat controlat cu dietă. │ │ │ │icterice. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ Suferinţele post-colecistectomie (sindromul post colecistectomic) ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │ Incapacitate │Grad de invaliditate│ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │1.30% │ 0 │ │echilibrabil sub regim şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale complicat │ │ │ │ │cu: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │a) retinopatie std. │la fiecare caz.exprimată prin │ funcţională medie │ │ │ │parestezii şi tulb. Pot fi │ │obiectivate şi angiocolită cronică. când │ │încadraţi în gr. cu infecţii biliare persistente.afecţiuni asociate anterioare. I. cu │ │ │ │denutriţie progresivă. │ │ │ │ │controlat cu dietă şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale. │ │ │ │cu complicaţii pancreatice.49% │ 0 │ │c) macroangiopatie periferică: │ funcţională uşoară. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │2. │particularizată│Ulterior. în cazul │ │are drept scop principal recuperarea │de invaliditate│bolnavului aflat în │ │capacităţii de muncă şi reintegrarea │va fi o sinteză│gr. termică şi dureroasă. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT DE MATURITATE (DZ TIP II) ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ clinică │invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II nou │fără deficienţă funcţională│ 1 . stenoze coledociene. însoţite sau nu de hepatită. sau are deja statut de │ │recuperarea şi │ │pensionar de invaliditate şi gradul în │ │reintegrarea │ │care este încadrat. │ │III pentru o │ │ │ │perioadă limitată . │ a = deficienţă funcţional │ 20 . │ │. II │ │se asociază cu procese de hepatită │ │de inv. trebuie avute în │a parametrilor │statut va fi │ │vedere: │menţionaţi │menţinut maxim 1 an. în formele intens dureroase │ │ │ │(colici de tip biliar. fenomene care nu │ │ │ │sunt ameliorate la tratamentul medical │ │ │ │necesitând reintervenţii chirurgicale. │ │până la 2 mg%.80% │Capacitatea de muncă│ │. Este │ │colestatică sau ciroză biliară │ │contraindicată │ │secundară. │ │ │ └─────────────────────────────────────────┴───────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI DE NUTRIŢIE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC.obligativitatea tratamentului cu │ │ │ │imunosupresoare şi a dispensarizării la │ │ │ │unităţile sanitare care a efectuat │ │ │ │transplantul. sau │ │fenomene colestatice. │ │ │ │ │e) hipercolesterolemie. │ │individual potrivit │ │. cu │ regresivă │temporară de muncă │ │reacţii pancreatice sau complicaţii biliare │ │(neîncadrare în gr. │ │ │ │concomitente şi posterioare │ │ │ │transplantului cu tulburările funcţionale│ │ │ │secundare.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Deficienţă digestivă uşoară spre medie │ 40 . │ │ │ │. Deficienţa funcţională la cazurile │Evaluarea │În primul an după │ │care au beneficiat de un transplant │incapacităţii │transplantul │ │hepatic (total sau parţial) care în fapt │şi a gradului │hepatic. în dinamică. │ │biliare. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . cu alterare funcţională │ │orice. │ │totalitate.

reflexe │ │ │ │ │osteotendinoase absente. │loc de muncă necorespunzător:│ │ de schimbare a │ │albumină abs. proteinurie │ accentuată │ │ │ │peste 500 mg/24 ore. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană │ deficienţă funcţională │ 50 .ECK normal │1400 kcal (1400-1700 kcal.69% │ III │ │documentată conform criteriilor │ medie │ │ │ │cunoscute: EKG de efort pozitiv.1/8 (în │ │ │ │cicatrici după Lasser .însoţitor│ │ │ de fixaţie (0 .│ . proteinurie între 300-500 │ │ │ │ │mg/24 ore. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatia diabetică: albuminurie│ deficienţă funcţională │ 70 .polineuropatia periferică │ tulburări neurologice │ │ │ │senzitivomotorie cu amiotrofie │ │ │ │ │importantă la gambe şi coapse. pl sau fpl) │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia renală: │deficienţă accentuată/gravă│ 90% │ I │ │nefiopatie cu insuficienţă │ deficienţă renală │ │ │ │renală cronică.retinopatia proliferativă: │ deficienţă vizuală │ 70 .30% │ 0 │ │.cecitate │ │ │ │ │ absolută │ │ │ │ │ (pmm.normală (uree │ │ 31 . │ medie (vizuală) │ │ │ │exudate moi.ex.69% │ III │ │microanevrisme.cataractă matură cecitate │ strâmtorare tubulară │ │ │ │absolută │ bilaterală a câmpului │ │ │ │ │ vizual în jurul punctului │ 95% │1 . creatinină │ │ │ │ │serică peste 1.89% │ II │ │cu modificări repaus.40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Neuropatia diabetică: │deficienţă accentuată prin │ 70 . II. IV. neurologic .│hipertrigliceridemie sau │ │ │ │ │dislipidemie mixtă.cu recomandarea │ │normală. de │ │ │ │spontane sau ulcere plantare.piciorul Charcot cu fracturi │ accentuată │ │ │ │şi/sau ulceraţii plantare la pct.dezlipire de retină │ (cecitate practică) sau │ │ │ │.69% │ III │ │senzitivomotorie: parestezii.1/200 │ │ │ │.terapie │ combinaţie la ambii ochi) │ │ │ │(cu argon). │ medie │ │ │ │tulburări tactile. │ miocardică │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică: │ deficienţă funcţională │ 70 . │ sau │ │ │ │cataractă bilaterală incipientă.5 mg/24 ore. solicitare │ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică │ deficienţă funcţională │ 50 .7% │1000-1400 kcal. microhemoragii.89% │ II │ │peste 300mg/24 ore.10) │ │ │ │ │ VAO < 1/200 . │ │ │ │ │clerance la creatinină sub 40 │ │ │ │ │ml/min.69% │ III │ │arteriopatie cu dureri de repaus │ medie │ │ │ │std.normal │redusă 1 sau 2 puncte. │ sau │ │ │ │tracţiuni fibroase vitroretiniene│ strâmtorările concentrice │ │ │ │etc. creatinină normală. cu sau fără HTA │ │ │ │ │secundară.Hb A1C = 6 .89% │ II │ │.echilibrare glicemică cu profil│solicitare energetică mică │ │ │ │glicemic convenabil │650-1000 kcal.) │solicitare energetică peste │ │locului de muncă în │ │. arteriografie cu │ │ │ │ │obstrucţie ateromatoasă │ │ │ │ │bilaterală. oftalmologic FO fără │psihică redusă 1 sau 2 │ │ │ │modificări retiniene diabetice │puncte. clerance creatinină │ │ │ │ │peste 90 ml/min.95% │ I │ │retinopatie proliferativă: │ accentuată │ │ │ │.89% │ II │ │afectarea zonei maculare │ 1/10 │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 .40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │.89% │ II │ │. sub tratament cu │ │ │ │ │hemodializă. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia retiniană │ deficienţă vizuală │ 90 . cu sau fără│ tulburări nutriţie │ │ │ │durere.│ 70 .hemoftalmus cecitate practică │ VAO < 1/25 .69% │ III │ │diabetică Charcot fără fracturi │ medie prin tulb. creatinină │ │ │ │ │serică normală. exudate dure.retinopatie neproliferativă cu │deficienţă accentuată VAO< │ 70 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Retinopatia neproliferativă: │ deficienţă funcţională │ 50 . arteriopatie std. │ accentuată VAO < 1/10 │ │ │ │exudate capilare de neoformaţie.│ │ │ │ │de sprijin. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Polineuropatie periferică │ deficienţă funcţională │ 50 .49% │0 ..69% │ III │ │albuminurie între 30-300 mg/24 │ medie │ │ │ │ore. │ realizare a variantelor │ │ │ │ │ posturale şi de mers │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II complicat│ │ │ │ │cu microangiopatie: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │. │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 10-20 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatie diabetică incipientă: │ deficienţă funcţională │ 50 .89% │ II │ │microhemoragii. termice şi │ (neurologică) │ │ │ │dureroase. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană: EKG │ deficienţă accentuată .. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Piciorul diabetic: artropatia │ deficienţă funcţională │ 50 . │ │ │ │. │ │ aceeaşi profesie . │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 .ex. edem macular. medie │ │ │ │. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────┴─────────────┘ DIABETUL ZAHARAT INSULINO DEPENDENT (DZ TIP I) ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabet zaharat tip 1 │disfuncţie metabolică uşoară │ 20 . microanevrisme. │ VAO = 2/3 . solicitare ambientală│ │ │ │.│ │ │ │ │gangrenă uscată sau infectată │ │ │ │ │umedă). pielonefrită cr.49% │ │ │(insulinodependent) necomplicat │ │ │ │ │şi diabet zaharat tip 2 cu │ │ │ │ │necesar de insulină: │loc de muncă corespunzător: │ 20 .funcţia renală .

│neurologică medie │ │schimbare a locului │ │termică şi vibratorie. retinei. cicatrici după │bilaterale ale câmpului │ │ture.cu │ │cu albuminurie între 30 . se│ │.89% │ II │ │stadiul complicaţiilor.m.8. │ │ │circulaţiei │ │.s. unelte în │ │ │ │ │mişcare.HTA │ │ │ │ │. siguranţa │ │1.5% │vizuală medie.ECG .IMC 18 . cataractă incipientă. hipotrofii │ │ │contraindică munca │ │musculare. pelvine.p.Nefropatie diabetică manifestă │deficienţă funcţională medie │ 50 . în 2│medie/mare 2-3 puncte. unelte în │ │ │ │ │mişcare.69% │recomandarea de │ │tulb.│ │ │profesie fără ture. ROT .10% │ │ │ │ │.1/8 │ │schimbare a locului │ │neproliferativă.69% │III . cu pauze de │ │laserterapie. unelte în │ │efort). │ │recomandarea de │ │. oftalmologic: retinopatie │obligativitatea pauzei de │ │schimbare a locului │ │de fond b .. siguranţa │ │ │ │ │ circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă funcţională medie │ 50 .5 mmHg │ │ │ │ │(la 10 min) şi tahicardie cu │ │ │ │ │peste 15 puls/min.rotuliene şi │ │ │ │ │achiliene .69% │ III │ │sensibilitate (tactilă.necesarul de insulină adm.hemoragii retiniene la nivel │ │ │ │ │macular │ │ │ │ .20 kg/m │ │ │ │ │.nefropatie incipientă: │ │ │contraindică munca │ │albuminurie/24 ore: 30 . │ │ │ │. cu pauze de │ │VCN senzitivă scăzută. │ │ │ │ │toracice normale sau tulb. │1700-2500 kcal).necesar de insulină │necesar de insulină │ 50 . │ │ │ │ │. mb. toracale normal │psihică medie/mare 2 sau 3 │ │ de masă.cu │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. solicitare │ │fără ture.│ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.5 │glomerulară │ │schimbare a locului │ │mg/24 ore.albuminurie peste 300 mg/24 ore│ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │art. hipotens.5% │repartizat în 3 prize cu │ │recomandarea de │ │. de sensibilitate tactilă. │afecţiuni │ │ │ │Cumul de afecţiuni cu: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │vibratorie). tracte │ │ │ │ │fibroase cu tracţiuni │ │ │ │ │vitro-retiniene │ │ │ │ │. │ │ │ │ │.fără │ │exudate dure. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.tulb.Pielonefrită cronică compensată│ │ │ture. unelte în │ │ │ │ │mişcare.Hb A1C 7 .proteinurie peste 500 mg/24 ore│ │ │ │ │. se │ │ │ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.ex.Hb A1C 8. unelte în │ │ │ │ │ mişcare. │ │ la înălţime lângă │ │prize │ │ │ foc. se │ │motorie scăzută.nefropatie manifestă . cu pauze │ │mb.Hb A1C = 7 .89% │ II │ │complicat cu: │VAO 1/10 şi sub. se │ │edematoasă. cu pauze de │ │ │ │ │masă.cu │ │. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ │.vegetative │ │ │ │ │.retinopatie proliferativă: │ │ │ │ │formare de neovase.reglare hipotonă la proba de │ │ │ │ │încărcare ortostatică │ │ │ │ │. solicitare ambientală│ │ contraindică munca │ │.69% │ III │ │cu manevra Valsalva (inspir │ │ │ │ │profund) scădere cu < 8+/-3 │ │ │ │ │bătăi/min. │deficienţă funcţională │ 50 .cu │ │cu parestezii ale membrelor inf. microhemoragii.oscilometrie membre pelvine. VCN │ │ │masă.necesar de insulină │deficienţă funcţională │ 50 . │ │fără afectarea zonei maculare). se │ │. │ │ │de muncă în aceeaşi │ │.IMC = 20 .polineuropatie periferică │ │ │ │ │senzitivă cu parestezii ale │ │ │ │ │membrelor inf.oscilometre mb. de │deficienţă funcţională medie │ 50 . maculopatie │vizual cu 10 .│.8. │ sau │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme.89% │ II │ │echilibrabil cu complicaţii micro│accentuată prin cumul de │ │ │ │şi macroangiopatice avansate. │ │ │ture.ECK ischemie de efort │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă vizuală accentuată│ 70 . │ │ │cu pauze de masă. pe │accentuată │ │ │ │perioada necesară echilibrării: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. normale.25 kg/m2 │puncte.69% │III .neuropatia autonomă: ECG de │ │ │ │ │repaus cu tahicardie. exudate moi. │ │ │ │ │.IMC < 18 Kg/m2 │ │ │ │ │.subinsulinizare │ │ │ │ │.g (microhemoragii şi │masă │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme la perif.retinopatie neproliferativă │ │ │ │ │. reflexe │ │ │de muncă în aceeaşi │ │osteotendinoase rotuliene şi │ │ │profesie fără │ │achiliene diminuate sau absente.69% │III .ex. creatinină normală (sub │ │ │mişcare.69% │ III │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │microangiopatice incipiente: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.cetoacidoză medie. ortostatică cu v 1.HTA std. de │ │ │ │ │reglare neurocirculatorii │ │ │ │ │.tahicardie de repaus ECG │deficienţă funcţională medie │ 50 .p. tulb. oftalmologic: retinopatie │VAO = 2/3 . │ │ │ │ │hipotensiune arteraială │ │ │ │ │ortostatică. mare │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă metabolică │ 70 . │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.Polineuropatie senzitivomotorie│ │ │III .fără │ │. I │ │ │profesie . siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │DZ ID dezechilibrat indiferent de│deficienţă metabolică │ 70 .20 │ │masă. .5 mg%).300mg/24│ │ │la înălţime lângă │ │h (de repaus şi accentuată la │ │ │foc. reglare │ │ │ │ │simpatoparasimpatică. termică.5 . creatinină sub 1.prezente.necesar de insulină │ │ │ │ │.300 │prin tulburări de filtrare │ │recomandarea de │ │mg/24 ore.necesar de insulină │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulino dependent │ │ │ │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │manifeste pe un organ ţintă: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │strâmtorările concentrice │ │profesie .

sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută):│ │ │ │ │.dozare PRL seric peste 100 ng/ml. │ │ │ │ │.69% │ III │ │. hemoftalmus. de │deficienţă de secreţie şi │ 90% │ I │ │insuficienţă renală cronică │excreţie urinară gravă │ │ │ │decompensată.investigaţii biochimice şi │Tumoră hipofizară evolutivă. Acromegalia │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de GH │ │ │ │ │(hormon de creştere) la adult: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN BOLILE ENDOCRINE ┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic şi paraclinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │invaliditate│ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │I. dinamica sex. │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │tulb. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI ENDOCRINE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC. │interv. RMN sau rdg.5 mg%) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │cecitate practică VAO │ 90 . │vizual cu 20 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .l.creşterea de volum a extremităţilor│şi paraclinic incomplet în │ │ │ │. │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │. CV = │prin tratament substitutiv │ │ │ │hemianopsie.tablou clinic hormonal specific: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . metabolismului glucidic (DZ │ deficienţă funcţională medie │ 50 . oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.visceromegalie │tratament simptomatic │ │ │ │.89% │ II │ │. tulb.89% │ II │ │cu albuminurie peste 300 mg/24 │excreţie urinară accentuată │ │ │ │ore.│ │retină. Patologia hipotalamo-hipofizară │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A.dozări hormonale complementare │ │ │ │ │. dezlipire de │bilaterale ale câmpului │ │I .) │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │strâmtorările concentrice │ │ │ │ │bilaterale tubulare ale │ │ │ │ │câmpului vizual la 0-10 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.nefropatie diabetică manifestă │deficienţă de secreţie şi │ 70 .ECG │complex.sindrom tumoral hipofizar clinic şi│ │ │ │ │imagistic (CT.95% │I .m.69% │ III │ │.5 ng/ml │(roentgenterapie.tulb.nefropatie diabetică std. │ │ │ │hormonale │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │. la bărbaţi. rdg.89% │ II │ │senzitivo-motorie şi vegetativă │accentuată │ │ │ │cu amiotrofii musculare │ │ │ │ │importante (ROT ahilian şi │ │ │ │ │rotulian abolit) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. RMN. │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │.sechele neurologice grave.fără însoţitor │ │complicat cu: │1/25-1/200 │ │ │ │. cu necesar de │ │ │ │ │hemodializă. şa turcă) │ │ │ │ │.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipotizară) │ │ │ │ │apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane).examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 .├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv. scotoame │hormonal │ │ │ │.GH seric şi în LCR peste 2. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. PROLACTINOM │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de PRL: │ │ │ │ │. ciclu menstrual. pielonefrită cronică (IRC │ │ │ │ │std.examen oftalmologic: tulb. p. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară...sindrom clinic tumoral cerebral │ │ │ │ │.69% │ III │ │tip II) │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │. echilibrate │ │ │ │.tumoră hipofizară în std │sechele neurologice sau │ │ │ │I-IV (Hardy) │oftalmologice. hormonoterapie │ │ │ │în cursul hiperglicemiei provocate.p. galactoree. chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ .l. compensat sau retenţie │ │ │ │ │azotată fixă) şi HTA secundară │ │ │ │ │(creatinină peste 1.cu însoţitor . chirurgicală) fără │ │ │ │şa turcă .examen neurologic: semne de │ │ │ │ │hipertensiune intracraniană │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrată prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.modificarea fizionomiei │microadenoame cu tablou clinic │ │ │ │.tulburări hormonale secundare │evoluţie. spontan sau după │ │ │ │paraclinic: │tratament specific │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.retinopatie proliferativă: │ sau │ │ │ │tracte fibroase cu tracţiuni │strâmtorările concentrice │ │ │ │vitroretiniene.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.computertomografie.polineuropatie periferică │deficienţă neurologică │ 70 . f.examen neurologic │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.69% │ III │ │tulb.m. clearance la │ │ │ │ │creatinină sub 10 ml/min. │simptomatic │ │ │ │.40 │ 95% │capacitatea de │ │ │deficienţă vizuală gravă │ │autoservire pierdută│ │ │(cecitate absolută) │ │ │ │ │VAO < 1/200 │ │ │ │ │(p.

│ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. │ │ │ │ │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex.apoplexia hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane).69% │ III │ │. │ │ │ │ │.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific.69% │ III │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │. cu tulburări │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │ │chirurgicală) fără sechele │ │ │ │ │neurologice sau oftalmologice şi │ │ │ │ │tulburări hormonale compensate │ │ │ │ │sub tratament │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . şa │evoluţie spontan sau după │ │ │ │turcă.│ │ │ │ │.semne clinice şi paraclinice de │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │insuficienţă hipofizară uni sau │paraclinic incomplet.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate │ │ │ │ │în tratament specific.69% │ III │ │. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică sau interv. │ │ │ │ │aflate în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex.sechele neurologice grave. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.sechele neurologice grave: │ │ │ │ │. Tumori hipofizare secretante: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane).examen neurologic │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │.ACTH (corticotrof) . │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C.│ │ │ │ │.boala Cushing:│Microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │cortizol (sau metaboliţi) │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │nesupresibil cu dexametazon 2 mg x 2 │simptomatic │ │ │ │zile şi fără bioritm circadian │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.│ │oftalmologice. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută). hormonale │ │ │ │ │compensate sub tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal.TSH (tireotrof) │ deficienţă funcţională medie │ 50 .sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. în │ │ │ │pluritropă │tratament simptomatic │ │ │ │. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută). │ │ │ │ │recent stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. CT sau RMN) │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie.sechele neurologice grave. chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ │ │oftalmologice cu tulb.69% │ III │ │.sindrom tumoral hipofizar │ deficienţă funcţională medie │ 50 .dozări homonale complementare │ │ │ │ │.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │.investigaţie imagistică (rdg. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 . FSH (gonadotrof) │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv. Tumoră hipofizară. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.│ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.apoplexie hipofizară │ │ │ │ │(care necesită îngrijire din │ │ │ . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │ │. Tumori hipofizare nesecretante │ │ │ │ │clinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │aflată în tratament antihormonal │ │ │ │ │complex. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută).LH. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.

corticotrop-│Insuficienţă hipofizară.metabolice │ │ │ │hipogonadotrop. │cardiovasculare şi neuropsihice │ │ altei │ │ dozări hormonale specifice.69% │ III │ │Tablou clinic şi paraclinic: │ Talia: 1.30 m │ │ │ │. │deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . a │ │ │ │artropatie secundară. echilibrată │ │ │ │compresive asociate.69% │ III │ │secundară (după tumori hipofizare │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │tratate sau oprite spontan în evluţie│complicaţii compensate sub │ │ │ │(Sdr.. medie. │cadrul insuficienţei hipofizare │ │ │ │.subizosterurie .Cap.80% │ II │ │. │ │ │ │Hipotrofie staturală disarmonică prin│ │ │ │ │lipsa receptorilor ptr. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │H.1.antropometric armonios.19% │ 0 │ │înălţime pentru generaţia respectivă │ │ │ │ │de vârstă: │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . Patologia tiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. în tratament │ │ │ │ │specific. asociate cu │ │ │ │CSR cronică.performanţe intelectuale normale. │ Guşă endemică simplă │ │ │ │ DET (distrofie endemică tireopată) │ │ │ │ │. │hormonal │ │ │ │cord-pulmon.osmolaritate │tumoral. │ │ │ │hipoTA.diureză mai mare de 3 l/24 ore │ deficienţă funcţională medie │ 50 .49% │ 0 │ │voluminoasă. │ │ │ │ │Patologie tiroidiană) │ │ │ │ │Guşă endemică neuropată cu │ │ │ │ │tulburări hormonale şi │ │ │ │ │neuropsihice accentuate.95% │ I │ │ajunsă la maturitate exprimată prin │Insuficienţă hipofizară severă cu│ │(necesitând │ │hipotrofie.densitate urinară sub 1010 g/l │Diabetul insipid lezional sau │ │ │ │. Nanismul hipofizar (ajuns la │Nanismul hipofizar izolat conferă│ │ │ │maturitate) │numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată (conform următoarelor│ │ │ │ │criterii funcţionale): │ │ │ │. dozări│Guşă multinodulară cu mixedem sau│ │ │ │hormonale complementare (T3. │subclinice │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E.insuficienţă hipofizară de GH sau │ │ │ │ │tulburări la nivelul receptorului │ deficienţă funcţională prin │ │ │ │periferic prin GH ineficient (Laron) │ tulburări de gestualitate şi │ │ │ │în perioade de creştere somatică. Condrodisplazia │Conferă numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată.investigaţii specifice pentru │vasopresină sau analogi. │ │ │ │multinodulară.│ │partea altei persoane). Hipertiroidia-tireotoxicoza │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de excesul │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 .40 m │ │ │ │hipofizară pluritropă │ │ │ │ │(panhipopituitarism) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . mare. │ │ │ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │artropatia condrodisplazică │ │ │ │ │conform criteriilor locomotorii. ECG.facies infantil │Tulburările hormonale asociate în│ │ │ │. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .89% │ II │ │hormonal specific: │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │ semne clinice de hipogonadism │tulburări endocrino . Insuficienţa hipofizară a │ │ │ │ │adultului: │ │ │ │ │.Basedow │tratament simptomatic │ │ │ . rdg.clinic: guşă (mărirea de volum a │ │ │ │ │glandei tiroide) mică. │ │ │ │ semne clinice de hipoanabolism │cardiovasculare şi neuro-psihice │ │ │ │(până la stări caşectice). │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . B şi C . │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │. Sheeehan) sau │ deficienţă funcţională medie │ 50 . staturală armonică │tulburări endocrino-metabolice │ │ îngrijire │ │asociate cu semne clinice de │grave şi complicaţii │ │ din partea │ │insuficienţă pluritropă. │gestualităţii şi prin algii │ │ │ │ │articulare în cadrul artropatiei │ │ │ │ │secundare.│ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │G.deficit al hormonilor hipofizări │se cuantifică după criteriile │ │ │ │gonadotrop . │ │ │ │ │prezentând un deficit statual mai │ deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │mare de 3 DS faţă de media de │ Talia peste 1.69% │ III │ │. cu │ locomoţie │ │ │ │hipotrofie staturală armonică. │Hipertiroidism std. rdg.funcţional: hipo/hipertiroidie sau │ │ │ │ │eutiroidie. asociat │ │ │ │sindrom neurologic │cu complicaţii neurologice şi │ │ │ │ │hormonale secundare │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │II. │ │ │ │ │ insuficienţă hipofizară cu nanism. │ │ │ │ │Hipotrofie statutară după │ │ │ │ │criteriile de înălţime. │ Talia sub 1. │ │ │ │ │. │capacităţii de muncă │ │ │ │Clinic şi paraclinic │ │ │ │ │. necompensate clinic │ │ │ │ semne clinice de hipotiroidism.19% │ 0 │ │iod. │ │ │ │ │. GH la nivelul│Deficienţă funcţională prin │ │ │ │cartilajelor de creştere ale │tulburări de realizare a │ │ │ │extremităţilor toracale şi pelvine cu│variantelor posturale.uni sau mai frecvent pluritropă.musculatură hipotrofică.paraclinic: iodemie scăzută. T4.primară (sdr.49 m .69% │ III │ │. │ │ │ persoane) │ │ examen neurologic. Empty sella turcica). Guşa endemică: boală tiroidiană │ │ │ │ │distrofică cu deficit geoclimatic de │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . prin deficit total/parţial de │tratamentul cu vasopresină sau │ │ │ │vasopresină (AVP) sau lipsa acţiunii │analogi nu au scăderea │ │ │ │tisulare a AVP. │guşă hipertitoidizată în │ │ │ │TSH). │accentuate. cervicală pentru fenomene │tratament specific.1. │ │ │ │Forme clinice: │neurovegetativ echlibrabil prin │ │ │ │ boala Graves . performanţe de efort scăzută. │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .morfologic: omogenă sau │sau hiperfuncţionale în std.49% │ 0 │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │F.39 m .50 m │ 0 .89% │ II │ │ │Guşă multinodulară cu hipo/hiper │ │ │ │ │funcţie sau/şi fenomene │ │ │ │ │compresive. │DET cu tulburări funcţionale hipo│ │ │ │. │ │ │ │ │exprimate prin: tablou clinic şi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . Diabetul insipid │ │ │ │ │Sindrom clinic de poliurie │Specificaţie: formele de diabet │ │ │ │polidipsie cu densitate urinară sub │insipid care răspund la │ │ │ │1010.89% │ II │ │proba de sete cu test la vasopresină │Posttumoral sau postoperator │ │ │ │(Adiuretin) în etiologia tumorală │rezistent la tratamentul cu │ │ │ │.19% │ 0 │ │de hormoni tiroidieni circulanţi. │şi biologic sub tratament │ │ │ │ semne clinice de insuficienţă │substitutiv complex.hipotrofie statuală.clearance-ul apei libere pozitiv │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .infantilism sexual.uneori asociere de insuficienţă │ Talia: 1. compensat sub tratament │ │ │ │urinară < 300 m/l │substitutiv de AVP (Adiuretin) │ │ │ │.schelet gracil. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. │complicaţii metabolice. │funcţionale de la Capitolul │ │ │ │tireotrop: mixedem sec. până la echilibrare │ │ │ │ │conform criteriilor de diagnostic│ │ │ │ │clinic funcţional şi capacitate │ │ │ │ │de muncă (pct.29 m │ │ │ │.

Mixedem. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .neuromusculare: tremurături ale │după 12 luni de la cura radicală │ │ │ │extremităţilor miopatie proximală │chirurgicală sau/şi izotopică.19% │ 0 │ │cantităţii de hormoni tiroidieni la │Hipotiroidismul subclinic │ │ │ │nivelul receptorilor celulari. encefalopatie) │ │ │ │cardio/toracic crescut) │ │ │ │ │. T │Hipertiroidie cu cardiotireoză │ │ │ │4. dură cu sau │Cancerul tiroidian operat sau/şi │ 50 .49% │ 0 │ │visceralizări. │metabolice echilibrabile. │tratament substitutiv hormonal cu│ │ │ │antitireoglobulină) │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .89% │ II │ │(exoftalmie > 20 mm) asociate cu │Hipertiroidie cu visceralizări │ │ │ │elemente de hipersimpaticotonie. │osteoarticulare.ECG semne de cardiotireoză │voluminoasă +/. fără semne de │ │ │ │tiroidian │recidivă locoregională după o │ │ │ │. hiperemie conjuctivală.Ex. │subcompensată hormonal sau în │ │ │ │lacrimare.rdg. RIA (radioiodocaptare) crescută │Hipertiroidie cu sechele │ │ │ │sau scăzută în tiroidite ac. mixedemul congenital │Hipotiroidism oligosimptomatic. │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . cardiacă etc. │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │Tablou clinic: │clinică compensată prin tratament│ │ │ │. │recidivă locală însă cu sechele │ │ │ │formele metastatice) │metabolice şi hormonale │ │ │ │ │dezechilibrate sub tratament │ │ │ │ │continuu. PBI scăzut │degenerative nervoase şi │ │ │ │. biopsie tiroidiană │tratat izotopic fără semne de │ │ │ │.segmentare: transpiraţii.metabolic: creştere ponderală. │ │ │ │mixedematoasă. dozări hormonale │persistente (cardio-vasculare şi │ │ │ │specifice.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │.ganglioni laterocervicali.49% │ 0 │ │ Tiroidita Riedl (lemnoasă). scăzute.49% │ 0 │ │ adenom hipofizar secr. TSH scăzut │până la echilibrare.biochimie (colesterol scăzut) │şi/sau intervenţie chirurgicală. oftalmologic │compresiune.cardiovascular: cardiotireoză │ deficienţă funcţională medie │ 50 .neuropsihice: labilitate │echilibrată. Graves) │ │ │ │ │exoftalmie uni sau bilaterală │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . pulmonar şi osoasă (ptr.100% │ I │ │ │Conform criteriilor Cap. Cancerul tiroidian │ deficienţă funcţională medie │ │ │ │. │(complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │microvoltaj) │neurologice grave: insuficienţă │ │ │ │.95% │ I │ │ │Exoftalmia malignă cu cecitate.) │cardiacă congestivă. bradicardie.anticorpi antitiroidieni serici │sau mixedem postoperator. insuf. edem │chirurgical sau izotopic până la │ │ │ │palpebral. │ │ │ │valoare mult scăzută │Hipertiroidismul cu guşă mare. │ │ │ │palpabili │chirurgicală. insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │.scintigramă tiroidiană (imagine │ │ │ │ │neomogenă sau lacunară) │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .TSH crescut (mixedemul primar). necomplicată. FA. │substitutiv. │ │ │ │(disgenezie tiroidiană) │forme clinice uşoare cu răspuns │ │ │ │ mixedemul secundar: postchirurgical│la substituţie hormonală în doze │ │ │ │sau postizotopic.TSH seric crescut. │tratament specific │ │ │ │imagine neomogenă în guşa │ │ │ │ │multinodulară) │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .guşă │metabolice) şi leziuni │ │ │ │. de │ │ │ │. │metabolice şi neuropsihice │ │ │ │.neuro-psihic: lentoare psihică. cord pulmon (indice │poliserozite. cu sechele │ │ │ │.RIC scăzut sau absent │Mixedem sever cu visceralizări │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .puncţie. uneori │perioadă de 5 ani de la interv.sindrom exoftalmic (în B. │ │ │ │bine delimitată cu semne clinice de │ │ │ │ │hipotiroidie │ deficienţă funcţională medie │ 50 . T 4. până la echilibrare │ │ │ │. neechilibrate │ │ │ │. │cu complicaţii cardio-vasculare │ │ │ │. │ │ │ │ │Hipotiroidie .Rdg. Tiroidite cronice │ │ │ │ │ Tiroidita limfocitară Hashimoto. Hipotiroidia-Mixedemul │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de scăderea│ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . │ │ │ │.ECG (tulb.uneori cu fenomene compresive │necesitând substituţie hormonală │ │ │ │Paraclinic │continuă │ │ │ │.89% │ II │ │.tulb. │oligosimptomatice cu răspuns la │ │ │ │Tablou clinic: │tratament ATS în doze minime. în │ │ │ │prezenţi (antiperoxidază. Ht scăzut (anemie sec. │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │comportamentală. │echilibrare) │ │ │ │. tulb.69% │ III │ │fără adenopatie sau nodul ferm │tratat izotopic.69% │ III │ │Tablou paraclinic: │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │. conduce.dozări hormonale complementare │tratamentului complex │ │ │ │(mai frecvent aspect clinic şi para │chirurgical şi radioizotopic │ │ │ │clinic hipofuncţional) │Cancer tiroidian operat sau/şi │ │ │ │. motilitate │Boală Graves .tablou metabolic consumptiv │metabolice şi hormonale │ │ │ │.glandă tiroidă mărită.89% │ II │ │ │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │ │sau mixedem postoperator cu │ │ │ │ │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │ │metabolice neechilibrate de │ │ │ │ │tratamentul substitutiv sau │ │ │ │ │sechele decompensate. ritm.diplopie sau tulb. │ │ │ │. TSH │Hipertiroidism forme │ │ │ │ tiroidite acute etc. │minime │ │ │ │Tablou clinic: │ │ │ │ │.2.metabolic: scădere ponderală │ │ │ │ │.RIC: hipocaptare sau valori normale│Cancerul tiroidian în timpul │ │ │ │.│ │ │ │retracţia fantei palpebrală.89% │ II │ │. frilozitate.guşă omogenă/nodulară. Reflexograma achiliană cu │nerecuperate.) │ │ │ │. cu sindrom │ │ │ │psihoafectivă │exoftalmic sechelar stabilizat │ │ │ │.T 3.nanism dizarmonic cu întârziere │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │tratament specific (medicamentos. fermă.cardio-vascular: cardiomiopatie │şi metabolice echilibrabile.scintigramă tiroidiana (lipsa │sau sechelare decompensate în │ │ │ │tiroidei în disgenezie tiroidiană. +/. anemie sec. │ │ │ │ hipotiroidia benignă │ │ │ │ │ mixedem primar: mixedem cu │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .Basedow tratată. PBI crescute │(TPSV. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C.dozări hormonale specifice: T 3. │hormonale TSH crescut fără │ │ │ │Forme clinice: │expresie clinică manifestă.69% │ III │ │(tahicardie sinusală.Basedow cu sindrom│ │ │ │oculară │exoftalmic evolutiv şi tulburări │ │ │ │Paraclinic: │vizuale secundare. │ 70 .│ guşă polinodulară hipertiroidizată │ │ │ │ │ adenom toxic (sindrom Plummer) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .) │prin tratament medicamentos sau │ │ │ │.biochimie: hiperlipoproteinemie │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.4. încât │evidenţiat numai prin dozări │ │ │ │determină infiltrarea ţesuturilor. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E. │ │ │ │. │Mixedem clinic manifestat în │ │ │ │.95% │ I │ │. │ │ │ │. FA │Hipertiroidism parţial echilibrat│ │ │ │etc.89% │ II │ │mentală (mixedem congenital la │Mixedem cu complicaţii │ │ │ │copil). │ deficienţă funcţională medie │ 50 .Hb.69% │ III │ │infiltrare tegumentelor. │cu compensare parţială hormonală │ │ │ │termofobie │Boala Graves .95% │ I │ .

49% │ 0 │ │Scăderea nivelului sanguin de FTH │Tetanie latentă (spasmofilie) în │ │ │ │(parathormon) în urma lezării │tratament specific cu manifestări│ │ │ │primitive sau chirurgicale a gl. Insuficienţa corticosuprarenală │ deficienţă funcţională medie │ 50 . cu tulb. parţial│ │ │ │Clinic: │echilibrată sub tratament. │ │ │ │paratiroide. │ │ │ │. │hormonal complex. dureri │suprarenalectomie uni sau │ │ │ │musculare │bilaterală (boala Cushing) │ │ │ │.│Osteoporoză cu fracturi sau │ │ │ │progesteronă.fracturi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │.69% │ III │ │cronică primară (boala Addison) │Insuficientă CSR cronică primară │ │ │ │.simptome neuropsihice: astenie. │asociat cu MEN (adenom │ │ │ │oboseală musculară letargie │paratiroidian. datorată │tratament substitutiv. adinamie.calciu total şi/sau ionic scăzut │ │ │ │ │.89% │ II │ │determinând scăderea │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │glucocorticoizilor dar şi a │decompensări repetate. formele │ │ │ │ │inoperabile std. cu │ │ │ │ │metastaze invalidante │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │III. Patologia paratiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. │sporadice. sistemică │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │constipaţie.95% │ I │ │leziuni osoase) │Hiperparatiroidism (b.semne mecanice de │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │hiperexcitabilitate neuro-musculară │paratireoprivă │ │ │ │(semnul Chowostek şi Weiss etc.rezorbţie osoasă excesivă │neevolutive. deficit de IGF1.tulb. de │ │ │ │ Clinic: │locomoţie şi excreţie medie │ │ │ │. │neameliorate postoperator. fosfor. │ │ │ │.insuficienţa corticosuprarenală │compensată clinic şi hormonal sub│ │ │ │primară. │ │ │ │distrugerii ambelor │ │ │ │ │corticosuprarenale (peste 80% │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │osoase │locomotorii accentuate prin │ │ │ │. PTH. D 3. calusuri │ │ │ │ │.calcemie peste 11 mg% (repetate) │paratiroidian.crize spontane de contractură │cu manifestări clince şi crize │ │ │ │musculară tetanice generalizate sau │relativ frecvente sub tratament │ │ │ │localizate pe grupuri musculare │specific. Osteoporoza │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Boală scheletică. vărsături. III . hiperaciditate gastrică │Hiperparatiroidism familial │ │ │ │. renale poliurie osmotică. recidivantă. adenom hipofizar) │ │ │ │ examene de laborator: │sau MEN 2A (adenom │ │ │ │. │ │ │ │.95% │ I │ │deficit de insulină. forma │ │ │ │demineralizare şi formare de chisturi│osteodistrofică cu tulb. QT) │ │ │ │ │examen radiologic: │ │ │ │ │. tumori │ │ │ │ Paraclinic: │pancreatice.) │(posttiroidectomie) cu crize │ │ │ │. osteoporoză cu arii de │Hiperparatitoidism operat. │substitutiv complex. cu │ │ │ │. diseminat.hipercalcemie serică │Hiperparatiroidism operat.deficit de hormoni sexoizi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .magneziu şi/sau scăzut │ │ │ │ │.│ │ │ │ │măsurarea masei şi densităţii │ │ │ │ │osoase: prin absorbţie duală cu raze │ │ │ │ │X (DEXA).simptome gastrointestinale: │insuf.hiperexcitabilitate │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │neuromusculară │paratireoprivă (postchirurgicală)│ │ │ │.exces de hormoni tiroidieni │şi tulburări de locomoţie grave │ │ │ │.tulburări ale hormonilor │de stabilizare osoasă (aparat │ │ │ │calciotropi: exces de parathormon │gipsat sau tratament ortopedic) │ │ │ │(PTH).│ │Cancerul tiroidian.5 mg%) │ │ │ │ │.tulburări trofice (cataracta) în │acute frecvente.crize de contractură musculară │ │ │ │ │provocate de hiperpnee │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . cronică. Hiperparatiroidismul primar (boala│ │ │ │ │Recklinghausen) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ │.EMG pozitiv (testul Alajouanin │ │ │ │ │pozitiv) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. │ │ │ │mineralocorticoizilor şi hormonilor │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │androgeni adrenali │rezervă hormonală labilă.exces de hormoni glucocorticoizi.fosfatoză alcalină crescută (în │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │vărsături.litiază renală (nefrocalcinoză) │ │ │ │ │.89% │ II │ │spontane.PTH seric (imunodozare) cu nivel │Rechlinghausen) cu fracturi │ │ │ │crescut în condiţiile calcemiei │multiple şi deformaţii osoase │ │ │ │crescute sau normale │cu defic.69% │ III │ │caracterizată prin masă osoasă │Osteoporoză hiperalgică cu risc │ │ │ │scăzută.ECG (scurtarea interv. locomotorie gravă │ │ │ │.greţuri. │ │ │ │ (parathormon) de către una sau mai │asimptomatică sau cu tablou │ │ │ │ multe gl.hipofosfatemie │sechele osoase sau renale │ │ │ │. neinfluenţate de│ │ │ │formele cronice.69% │ III │ │. deficit vit. │ │ │ │ │Clinic: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . anorexie. │deformaţii osoase şi forma │ │ │ │litiază renală (nefrocalcinoză) │nefrolitiazică. androgeni.astenie.geode osoase sau/şi lacune │ │ │ │ │diseminate │ │ │ │ │.determinarea markerilor biochimici │ │ │ │ │ai turnovărului osos (serici şi │ │ │ │ │urinari): calciu. │ │ │ │.oase │ │ │ │ │lungi şi vertebre . deshidratare │tratată chirurgical în tratament │ │ │ .IV sau │ │ │ │ │tratat chirurgical sau/şi │ │ │ │ │izotopic.49% │ 0 │ │Secreţie excesivă şi autonomă de PTH │Hipercalcemie serică. feocranocitom.ulcer gastric │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │IV.fosfatemie scăzută (sub 2. afectarea microarhitecturii │crescut de fracturare osoasă sau │ │ │ │ţesutului osos care favorizează │tasare vertebrală prin profilul │ │ │ │creşterea fragilităţii osoase şi │profesional.scădere ponderală. fosfataza │ │ │ │ │alcalină.deformări osoase │ │ │ │ │. │ │ │ │ │osteocalcina serică. calcitonină etc. cu │ │ │ │.25 (OH) 2D3.calciurie peste 400 mg%/24 ore │carcinom medular tiroidian. în tratament │ │ │ │susceptibilitatea la fracturi. │care necesită îngrijire din │ │ │ │Paraclinic: │partea altei persoane.adenoame producând: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . Patologia suprarenală │ │ │ │ │A. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . renală azotată. 1. densitometrie cu │ │ │ │ │ultrasunete. │tasări vertebrale în tratament │ │ │ │. │ │ │ │.│Osteoporoză cu fracturi multiple │ │ │ │. fatigabilitate │Insuficienţă CSR cronică după │ │ │ │. greaţă. îndelungate │tratament.fracturi.osteoporoză generalizată │ │ │ │ │.89% │ II │ │. │ │ │ │ Cauza: │ │ │ │ │. deficit │şi în tratament substitutiv │ │ │ │calcitonină. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │V.89% │ II │ │(singulari sau combinaţi): estrogeni.69% │ III │ │.tulburări ale hormonilor de │ │ │ │ │creştere: deficit de GH la adult. Hipoparatiroidismul (Tetania). paratiroide de obicei │clinic oligosimptomatic │ │ │ │ tumorale │ │ │ │ │ . │ │ │ │.leziuni scheletate (osoase) .

suprarenale.hipotrofie musculară proximală │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │. glicoreglare (OGTT). neurologice şi │ │ │ │.leziune hipotalamică cu │complicaţii sechelare hipofizare │ │ │ │hipersecreţie de CRH şi consecutiv │(sindrom Nelson).CS şi 17 KS urinari scăzuţi│tratament care necesită îngrijire│ │ │ │.dozări hormonale specifice: │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . cu │ │ │ │.89% │ II │ . │neechilibrate sub tratament. visceral şi metabolic │hipofizară sau medicamentos) fără│ │ │ │indus de excesul de glucocorticoizi. rezistentă la │ │ │ │.negativ sau o scădere │ │ │ │ │sub 50% din valorile bazale.cortizol liber urinar > 100 mg/24 h│ │ │ │ │. tumorii │ │ │ │ │ECG QT alungit.test supresie la DXM (dexametazonă)│ │ │ │ │1 mg .test supresie cu DXM 8 mg x 2 zile │ │ │ │ │cu precizarea formei etiopatogenice: │ │ │ │ │.69% │ III │ │produce catecolamine.sindrom Conn . │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. Cushing prin adenom│ │ │ │ │sau adenocarcinom suprarenalian │ │ │ │ │. echilibrate sub │ │ │ │crize vegetative.pozitiv în boala Cushing. de │ │ │ │(cortizolotoxicoză cu hipofuncţie │etiologie tumorală sau │ │ │ │adrenală).ACTH plasmatic peste 200 pg/ml │Insuficienţa CSR cronică │ │ │ │.95% │ I │ │. │ │ │ │.corticozolemie sub 5 ug/dl │decompensată. şa turcă. Sindromul Cushing │ │ │ │ │Sindromul Cushing (sindrom │ deficienţă funcţională medie │ 50 .striuri cutanate tip vergeturi │sau medicamentos cu complicaţii │ │ │ │.activitate reninică plasmatică │ │ │ │ │scăzută │ │ │ │ │. în │ │ │ │Forme clinice: │tratament substitutiv hormonal.computer tomografie pentru │ │ │ │ │evidenţierea tumorii.69% │ III │ │. care │cardiovasculare.│.hipotensiune arterială │echilibrare. prin administrare│deficienţă funcţională accentuată│ 70 .osteoporoză │ │ │ │ │. │ │ │ │corticosuprarenal. │netumorală.sdr.investigaţii │ │ │ │ │imagistice: CT/RMN/scintigramă cu │ │ │ │ │derivaţi de colesterol marcaţi. │ │ │ │ectopică de ACTH. paraclinic: │partea altei persoane.ex. film │ │ │ │ │lipidic │ │ │ │ │. prin tumoră │ │ │ │. │ │ │ │.aldosteronul plasmatic crescut │ │ │ │ │. în │ │ │ │marcată │evoluţie.hipoglicemie serică │persoane. │ │ │ │ │.tumoră medulosuprarenală care │ deficienţă funcţională medie │ 50 .89% │ II │ │. │ │ │ │ │. cu sechele │ │ │ │hiperexcitabilitate │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │.ionogramă Na scăzut K crescut │permanentă din partea altei │ │ │ │.polidipsie.tulburări musculare .obezitate facto-tronculară │ deficienţă funcţională gravă │ 90-95% │ I │ │.ştergerea ritmului circardian al │ │ │ │ │cortizolului (sau inversarea) │ │ │ │ │. │ │ │ │.170 HCS urinari crescuţi peste 6-8 │ │ │ │ │mg/24 h (femei).HTA │sechelare grave.tetanie.hiperplazie macronodulară │tratament. │ │ │ │bilaterală. clinic: │ │ │ │ │. peste 8 mg/24 h │ │ │ │ │(bărbaţi) │ │ │ │ │.parestezii musculare.hiperaldosteronism │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │primar prin tumoră suprarenală. cu sechele │ │ │ │.alcaloză hipercloremică.ACTH dependent (leziune │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │suprarenală secundară) prin: │sau medicamentos sau/şi │ │ │ │. dureri │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │Diagnostic paraclinic: │ │ │ │ │. │tratament. │tratament │ │ │ │ Diagnostic clinic: │ │ │ │ │. renale. │ │ │ │ │pentru dg. ce duce │oligosimptomatice (tumorale) │ │ │ │la retenţie sodică însoţită de HTA. │ │ │ │ │tulb. labile sub │ │ │ │. radiologic . persistente. metabolice.18 glucuronid urinar│ │ │ │ │crescut peste 20 ug/24 h │ │ │ │ │.adenom sau adenomocarcinom │(cardio-vasculare. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. nespecifice: rdg. │ │ │ │nocturnă │Hiperaldosteronism primar în │ │ │ │. │ │ │ │ │suspensia reninei plasmatice şi │ deficienţă funcţională medie │ 50 .osteoporoză │dezechilibre hormonale care │ │ │ │.ex.69% │ III │ │suprarenometabolic) caracterizat prin│Hipercorticism tratat │ │ │ │cortizolotoxicoză exprimată prin │(chirurgical sau/şi radioterapie │ │ │ │tablou clinic. Hiperaldosteronismul primar │ │ │ │ │(sindrom Conn) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . uneori │ │ │ │ │hipernatremie │ │ │ │ │.astenie │Hiperaldosteronism primar. ECG. cu │ │ │ │ │scăderea peste 50% din valorile │ │ │ │ │bazale │ │ │ │ │.tulburări de glicoreglare │necesită îngrijire permanentă din│ │ │ │ Dg.69% │ III │ │hipokaliemie. │ │ │ │ACTH (sindrom Itenko-Cushing). │echilibrate sub tratament │ │ │ │Diagnostic clinic: │ │ │ │ │. rareori │neechilibrate.melanodermie │substitutiv continuu până la │ │ │ │.17 KS crescuţi peste 12 ug/24 h │ │ │ │ │(femei) peste 18 mg/24 h (bărbaţi) │ │ │ │ │. QRS amplu.89% │ II │ │exogenă prelungită de glucocorticoizi│Hipercorticism în evoluţie.negativ (over night) │ │ │ │ │.paroxisme de HTA pe fond de │ │ │ │ │hipertensiune moderată sau tensiune │ │ │ │ │normală însoţite de cefalee.negativ în sdr.aldosteronul .170 H . tratat│ │ │ │clinice. │neuro-psihice) recuperate de │ │ │ │. │ │ │ │Dg. │ │ │ │.leziune paraneoplazică cu secreţie │metabolice.adenom hipofizar ACTH secretant.test stimulare cu ACTH (cortrosyn) │ │ │ │ │cu dozarea cortizolemiei sau/şi 170 │ │ │ │ │HCS este negativ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. predominant │inoperabilă.reprezintă producţia crescută şi │Hiperaldosteronism primar forme │ │ │ │necontrolată de aldosteron.fără edeme │tratament.poliurie . de virilizare (eventual) │osoase. cu manifestările lor │Hiperaldosteronism primar.Cushing iatrogen. │radioterapie hipofizară.│ │ │ │. │ │ │ │determină HTA paroxistică şi/sau alte│postoperator.hipokaliemie sub 3 mEq/l │ │ │ │ │. │complicaţii sechelare după 2 ani │ │ │ │indiferent de sursă │de la tratamentul complex.hipertensiune arterială │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . encefaline şi │Feocromacitom cu sechele │ │ │ │alte peptide vasoactive.ACTH independent prin leziuni │Hipercoticism netumoral │ │ │ │primară corticosuprarenală: │stabilizat cu complicaţii cronice│ │ │ │. │ │ │ │. cardiovasculare. Feocromocitomul (paraganglion) │ │ │ │ │. │chirurgical. ST sub │ │ │ │ │denivelat │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.test supresie cu DXM 2 mg/zi x 2 │ │ │ │ │zile (cu dozarea cortizolemiei şi 170│ │ │ │ │HCS urinar) . │cardiovasculare osoase.

testicul mici.hipotiroidie.Sindrom de pierdere de sare .test Barr pozitiv │ │ │ │ │. malformaţii│ │ │ │ │cardiovasculare cu tulb. │ │ │ │renale.estradiol plasmatic scăzut │ │ │ │ │.cariotip 45 XO sau moxaicisme │intensitate medie. │ │ │ │ │La adult: │ │ │ │ │.sindrom adrenogenital dobândit │echilibrate prin tratament. Boli cardiace) prin scăderea│ │ │ │ │accentuată a capacităţii de │ │ │ . │ │ │ │ │hiperplazică de cea tumorală │ │ │ │ │(nesupresibilă). cu tablou │ │ │ │produşi de ţesutul suprarenal.gonadotropi (LH.hipotrofie staturală dizarmonică │ deficienţă funcţională medie │ 50 . formă │ │ │ │ (disgenezie gonadală cu fenotip │fără malformaţii somatice │ │ │ │ feminin).urografie │ │ │ │ │.deficit de 3 beta-hidroxisteroid │cu complicaţii cardio-vasculare. │ │ │ │. │ │ │ │. .+/.cariotip 47 XXY sau mozaicism │ │ │ │ │. │ │ │ │Tablou clinic: │decompensate şi sindrom de │ │ │ │ La fetiţie: pseudohermafroditism cu │virilizare cu dificultăţi de │ │ │ │ organe genitale externe ambigue. │ │ │ │dehidrogenază.infertilitate.gonadotropi serici crescuţi │ │ │ │ │. │inoperabilă. tulburări de glicoreglare │variantelor posturale şi de │ │ │ │.hidrozilază. │ │ │ │ │. paloare.semne de virilizare în │ │ │ │ │funcţie de deficitul enzimatic │ │ │ │ │(11-hidroxilară sau 17-hidroxilază).69% │ III │ │. │ │ │ │prin defece enzimatice în sinteza │ │ │ │ │cortizolului prin: │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . hipertensiune │locomotorii de realizare a │ │ │ │arterială. transpiraţii.spermogramă azospermie │ │ │ │ │. Sindromul adrenogenital │ │ │ │ │Reprezintă (clasic) sindroame │ deficienţă funcţională medie │ 50 .intensitatea insuficienţei gonadice│ │ │ │ │.69% │ III │ │.virilizare la femei │ │ │ │ │. │tratament complex de substituţie. │ │ │ │ │ Teste paraclinice: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │accentuate (conform criteriilor │ │ │ │ │Cap.infertilitate la bărbaţi.ex.│anginoase.49% │ 0 │ │testicolelor sau ovarelor datorate │Forme clinice cu tablou │ │ │ │unor defecte cromozomiale.dozarea catecolaminelor.HTA +/. cu complicaţii │ │ │ │ Diagnostic paraclinic: │cardio-vasculare renale. │ │ │ │(tumoral corticosuprarenal): adenom │Tulburările staturale conform │ │ │ │sau adenocardinom.prin │ │ │ │ │deficit de 2 l . rdg. │staturală conform criteriilor.69% │ III │ │virilizante (mai rar feminizante) │Forme hiperplazice compensate │ │ │ │datorate secreţiei crescute de │cardiovascular prin substituţie │ │ │ │androgeni sau alţi steroizi sexuali │continuă cu prednison. │ │ │ │. │ │ │ │ │. │criteriilor de înălţime Capitolul│ │ │ │. duri │scăderea capacităţii de efort │ │ │ │. │oligosimptomatic.cauza insuficienţei gonadice │ │ │ │ │Disgenezii gonadale (mai frecvente): │ │ │ │ │.disgenezie a tubilor seminiferi │fără scăderea capacităţii de │ │ │ │determinată de anomalii ale formulei │efort fizic sau fără tulburări │ │ │ │cromozomiale.testosteron plasmatic scăzut.89% │ II │ │. │ │ │ │pubertate precoce. │ │ │ │ │computer tomograf pentru evidenţierea│ │ │ │ │tumorală. │ │ │ │ │Simptomatologie clinică variabilă în │ │ │ │ │funcţie de: │ │ │ │ │.aspect eununcoid │Forme clinice cu tulburări de │ │ │ │. │cerebrale persistente │ │ │ │metanefrinelor şi acidului │ │ │ │ │vanilmandelic în urină/24 h │ │ │ │ │crescute uneori │ │ │ │ │. │ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Sindromul Turner │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .intelect liminar │prehensiune.facies caracteristic │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │. │tulburări psihice consecutive. deficit intelectual │neuropsihice de intensitate │ │ │ │de intensitate variabilă │medie. FSH) crescuţi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │staturală sub 120 cm.ECG │ │ │ │ │.89% │ II │ │.obezitate. │psihice invalidante.ginecomastie │fizic şi prin tulburări │ │ │ │.testul de stimulare cu ACTH cu │ │ │ │ │măsurarea steroizilor în amonte.test de supresie la DXM 2 mg/zi x 2│ │ │ │ │zile cu măsurarea 17 KS urinari.CT/RMN/scintigrafie . │ │ │ │ │diferenţiază forma congenitală. │Feocromocitom în evoluţie.malformaţii somatice (cardiace.hidroxilază │Formele clinice evolutive în │ │ │ │. cu │ │ │ │ │semne de insuficienţă │ │ │ │ │corticosuprarenală cronică. compensat prin │ │ │ │Sindromul Klinefelter: │substituţie cu hormoni sexoizi. │de virilizare moderat şi │ │ │ │Clasificare: │tulburări psihice secundare.│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ │. de intensitate │ │ │ │ Paraclinic: │medie. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │VI. │ │ │ │ │. Patologia gonadică │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ A.hidroxilală.fenotip masculin │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │. │ │ │ │Tabloul clinic: │ │ │ │ │.deficit de 1 l .deficit de 2 l .│ │ │ │.testul Barr negativ (absenţa │somatice (cardiovasculare renale)│ │ │ │cromatinei sexuale) │şi tulburări psihice de │ │ │ │. │ │ │ │ Tabloul clinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. Insuficienţa gonadică. cu │ │ │ │.pentru │ │ │ │ │vizualizarea tumorii │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E. deblacu urinar la │tumoră nediagnosticabilă sau │ │ │ │terminarea crizei. prin │ │ │ │tahicardie.vârsta instalării │ │ │ │ │. surditate) │între 139 .OGE aspect infantil/normal │osteoporoză sexoidoprivă.pubertate întârziată │dezvoltarea masei musculare şi │ │ │ │.probe dinamice: de inhibiţie cu │ │ │ │ │fentolamină (Regitină) sau cu │ │ │ │ │clonidină │ │ │ │ │. │invalidante.tipul gonadei │ │ │ │ │. prin tulburări funcţionale│ │ │ │.hirsutism │ │ │ │ │.dozarea catecolaminelor plasmatice.sindrom adrenogenital congenital │Nanism hipofizar.organe genitale externe infantile │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │. │integrare profesională şi │ │ │ │La băieţi: macrogenitosomie cu │socială.49% │ 0 │ │ Boală determinată de un defect al │Forme clinice cu hiportrofie │ │ │ │ cromozomului X cu cariotip 45 XO │staturală de peste 150 cm.130 cm cu tulb.sindroame clinice caracterizate │ │ │ │ │prin formare deficitară a │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .amenoree şi regresia caracterelor │ │ │ │ │sexuale secundare feminine │ │ │ │ │.

│stabilite de │ │ │Criteriul esenţial de dg.complicaţii cardiovasculare │tratament. ca element important. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie. │ │Gr. deficienţa│ │ │ │ │funcţională se va aprecia conform│ │ │ │ │Criteriilor oncologice │ │ │ └─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ AFECŢIUNI HEMATOLOGICE NORME GENERALE DE EVALUARE 1. radică sau │medicamentoase cu tulburări │ │ │ │medicamentoasă. │bolnavul poate fi considerat cu │ │ │ │ │capacitatea de muncă păstrată. HEMOPATII MALIGNE ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemii acute .49% │ 0 │ │femei) │Castrări chirurgicale. │ │Nu se încadrează în grad│ │celulelor medulare (la puncţie │În remisiuni durabile de 4-5 ani. d) deficienţă accentuată. 2. de hemoragii. III │ │ │În remisiuni durabile sub 4-5 ani │ 50 . semne şi simptome minime. c) deficienţă medie . reevaluarea clinico-funcţională putând fi făcută la perioade de timp variabile. │ 20 .osteoporoză (osteopenie) +/│cardiovasculare hormonale şi │ │ │ │hiperalgică │metabolice cu necesar de │ │ │ │. În expertizarea bolnavilor cu afecţiuni hematologice se va lua în considerare obligatoriu posibilitatea tratamentului. durata acestuia. 5. în care semnele clinice şi de laborator determină tulburări funcţionale uşoare. 3. În cazul afecţiunilor hematologice care evoluează în pusee evaluarea se va face în perioadele intercritice. b) deficienţă uşoară.semnele şi simptomele determină tulburări funcţionale de intensitate medie. Aprecierea tulburărilor funcţionale în afecţiuni hematologice cuprinde 5 nivele de gravitate: a) fără deficienţă. │ │ │ │histerectomii totale cu anexectomii │fără complicaţii somatice. prin │substituţie estroprogestativă. bolnavul poate solicita şi în afara termenelor de revizuire. 4.69% │de invaliditate. │ │sau biopsie osoasă). asociate sau nu. sindrom dislipidemic │Formele clinice după castrări │ │ │ │ │pentru tumori maligne. prin semne şi simptome. care împiedică desfăşurarea activităţii curente zilnice. De asemenea. evaluarea se va face la 6 luni de la realizarea transplantului. radice sau│ │ │ │Castrarea chirurgicală. 6.│medical în │ │ │cu trecerea celulelor blastice │infiltraţii craniene sau pulmonare. dar va lua în considerare. tulburări │ │ │ │.│limitele │ │ │în sângele periferic. În caz de transplant de măduvă osoasă. │ │ │prezenţa de celule blastice ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │(imature) peste 30% din totalul │Deficienţă funcţională uşoară.69% │Se contraindică │ . │complicaţii ca meningita leucemică. de │beneficiază │ │ │prin oprirea lor în diferenţiere │infecţii precum şi de alte │de concediu │ │ │şi maturaţie. de anemia │iniţial │ │ │hematopoetice. fără răsunet funcţional. caracterizate │însoţitoare. la vârsta │hormonale compensate prin │ │ │ │activităţii profesionale. reevaluarea în situaţia agravărilor. │ │ │ │ │urmând a fi verificat anual.│ │prestaţie fizică sau prin │ │ │ │ │tulburări neuropsihice │ │ │ │ │accentuate. │ │ │ │pentru tumori benigne sau maligne cu │ │ │ │ │constituirea tabloului clinic de │ deficienţă funcţională medie │ 50 .amenoree histeroprivă cu tulburări │osteoporoză (osteopenie) de │ │ │ │neurovegetative │asociere. În situaţia tratamentului citostatic imuno-supresor şi radioterapeutic evaluarea va lua în considerare atât efectele nefavorabile ale acestora cât şi tulburările funcţionale determinate de afecţiunea hematologică propriu-zisă.obezitate.accentuarea tulburărilor clinice şi de laborator determină imposibilitatea realizării activităţii vitale zilnice şi necesită îngrijiri din partea altei persoane. e) deficienţă gravă .69% │ III │ │menopauză precoce. efectele produse şi persistenţa lor în timp. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Insuficienţa gonadică dobândită (la │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .proliferări │Este determinată de caracterul │Episodul acut│ │ │maligne ale celulelor │malign al bolii. este │ │lege. │ │ │ │. │leuco-staza sau nefropatia urică. Evaluarea capacităţii de muncă în afecţiuni hematologice cronice se face doar în situaţiile în care s-au scurs minim 6 luni de la diagnosticarea bolii şi iniţierea tratamentului. │Forme clinice cu tulburări │ │ │ │Tabloul clinic: │hormonale netratate cu │ │ │ │. frecvenţa şi durata episoadelor de acutizare (confirmate prin documente medicale).

│ │ponderală. │ │ │energetice mici şi │ │Boala evoluează în trei faze │ │ │medii. clinic . │ │ │de mediu.000/mmc. │ 20 . Se rec. I de inv. III şi IV cu anemie <│ │ │ │ │11 gr% Hb. │ │ │ │ │leucoeritroblastic. │ 70 . cu │ │condiţii de confort │ │ │splenomegalie moderată. │ 50 . │ │citologice până la 20 ani. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Trombocitemia hemoragică (T. II de inv.100% │Gr. │(HTA. │ │esenţială sau primară este o │În TH în faza de remisiune clinică │ │Necesită monitorizarea │ │neoplazie hematologică (din │şi hematologică cu trombocite < │ │afecţiunii. controale │ │proliferative cronice) │între 40 . amenoree). complicaţii şi răspunsul │ │ │ │ │nesatisfăcător la tratament. │ │ │În L. │ 35 . │ │ │ │.C. hematocrit sub 33%. │Deficienţă uşoară. anemie în grad │ │ │ │ │variabil şi prezenţa cromozomului│ │ │ │ │Ph + bcr-abl │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată . │ │ │ │ │Boala are o evoluţie medie de 4 │Deficienţă medie L. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. produse de │(litiază renală.în faza │ 70 . fibroză │ │ │ │ │medulară exstinsă.89% │Gr. │ │factori fizici │ │granulocite. PAL absentă. sub │ │energetice mici în │ │ │tratament.89% │Gr. st.a. │ │energetice mici şi │ │caracterizată prin creşterea │infarcte splenice. fără expunere la │ │policitemică. precum şi complicaţiilor │ │Poate lucra pe locuri │ │hematologică din grupa bolilor │(hipersplenism.L. în măduva osoasă.M.în leucemiile │ 90 . de std. trombocite sub │ │citologice repetate.gena bcr-abl │şi citologice. astenie fizică.69% │Gr. cu complicaţii moderate │ │muncă cu solicitări │ │policitemică (IAp. scădere│ │ │locul de muncă.C. │ │postpolicitemică (M. splină tumorală cu │ │de muncă cu solicitări │ │mieloproliferative cronice │fenomene de compresie abdominală.transpiraţii │ │ │la eforturi mari la │ │nocturne. │ .89% │Gr. hemoragii.C.A. cu complicaţii moderate │ │solicitări energetice │ │faza cronică.49% │ │ │. │ │ │În faza policitemică cu sechele │ │ │ │ │persistente prin complicaţii │ │ │ │ │trombotice (neurologice. │ │ │ │ │Examenul de laborator arată │ │ │ │ │leucocitoză marcată cu deviere la│ │ │ │ │stânga.L.000/mmc) │ │ │ │ │cu răspuns terapeutic slab şi │ │ │ │ │pronostic nefavorabil. laborator: în sângele │În L. cu │ │organic. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă.34% │Nu se încadrează în gr. prin │ │ │ │ │evoluţie.49% │Idem │ │Ex.49% │Nu se încadrează.este o boală primară a │În L. │ │ │În L.. │ │limitele confortului │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. cu evoluţie│ 50 . │ │. la │ │tratament au durată de luni sau │ │ │factori de nefavorabili │ │ani. III de inv. │ │este o boală neoplazică │bolii. cu │ 20 .) şi │În faza policitemică fără │ │Se recomandă locuri de │ │faza de leucemie acută post │remisiune. II de inv. II │ │ │caracterul afecţiunii.L. │ 20 .citochimic . │ │ │ │ │hepatice) sau în faza MMPP cu │ │ │ │ │splenomegalie tumorală. │ │ │ │ │trombocitopenie (sub 100. Se vor │ │proliferarea unei clogne maligne │ │ │evita expunerea la │ │de limfocite blocate în │ │ │factori fizici │ │maturaţie.III inv.69% │Gr.69% │Gr. II inv. │ │caracterizată prin proliferarea │400. I │ │ │acute în care prin consecinţele │ │ │ │ │bolii. │ 90 . tratat │ │produce acumularea şi │ │ │corespunzător. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În faza blastică (finală) │ │ │ │ │deficienţa funcţională este gravă │ │ │ │ │(ca şi leucemiile acute cu │ │ │ │ │deficienţă gravă).89% │Gr. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hepato-splenomegalie. │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată prin │ 70 . │ │ │În MMPP la post PV sau policitemică│ │ │ │ │cu complicaţii severe neurologice │ │ │ │ │sau cardiace care împiedică │ │ │ │ │autoservirea. hemoragii sau tromboze │ │energetice mici în │ │ │remise). fără exp. cu remisiuni trecătoare dar │ │locuri de muncă cu │ │atinge 15 20 ani.P. masa │ │ │ │ │eritrocitară normală sau scăzută. II în care apar │ │Se indică locuri de │ │ │hepatomegalie şi/sau splenomegalie │ │muncă cu solicitări │ │ │cu remisiuni de minim 3 ani. │ 20 .P.cromozomul pH şi │remisiuni de lungă durată clinice │ │ │ │molecular . tablou sanguin. Bolnavul va fi │ │ţesutului limfatic în care se │ │ │monitorizat. │ │mici.scăderea P.C. boala determină ţintuirea la│ │ │ │ │pat a bolnavului conducând la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. fără expunere la │ │excesivă a producţiei de │infecţii ş. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia limfatică cronică (LLC) │Deficienţă uşoară. │ │este o afecţiune neoplazică │în faza policitemică remisiune │ │Necesită monitorizarea │ │hematologică (din bolile mielo │clinică şi citologică cu hematocrit│ │afecţiunii. cardiace.C.000/mmc şi │ │ │ │ │leucocitoză peste 12.100% │Gr. Remisiunile.G.L.000/mmc. dar supravieţuirea poate │lentă. │ │medii. st. │ │ │saturaţie de oxigen normală.).│ │ │ │eforturile fizice mari │ │ │ │ │şi expunerea la noxe.PV).G. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă . cu │ │ │ │ │trombocitoză peste 400.000/mmc. │ │ │nefavorabili de mediu şi│ │Dg.C. │Deficienţă medie. │ │Diagnosticul clinic pe │ │ │ │ │splenomegalie uneori │ │ │ │ │hepatomegalie şi dureri osoase. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Policitemia Vera (boala Vaquez) │Deficienţă uşoară.45%. │ │ │accelerată şi de metamorfozare │ │ │ │ │blastică cu complicaţii severe.49% │Nu se încadrează. III de inv. Se caracterizează │ │ │nefavorabili de mediu │ │prin 2 markeri biologici: │Deficienţă uşoară L. │ │ │ │ │leucocitoză care nu răspunde la │ │ │ │ │tratament. │staţionară pe timp îndelungat şi │ │ │ │infiltraţii limfocitare ce │răspunsul la tratament favorabil │ │ │ │depăşesc 30% (criteriile ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │obligatorii de diagnostic).) │Deficienţă uşoară. I când apar │ │ │ │periferic linfocitoză > │adenopatii dar evoluţia este │ │ │ │30. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia granulocitară cronică │Se datorează caracterului malign al│ │Nu se încadrează.H.citogenetic . │ │ani. │ │de inv. în│repetate. măduva │ │ │ │ │osoasă hiperplazică predominant │ │ │ │ │granulocitară. adenopatii. cu Ht de 50%.L. │ │Se recomandă locuri de │ │excesivă a celulelor din seria │ │ │muncă cu solicitări │ │roşie. faza ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │de metaplazie mieloidă │Deficienţă medie. │ 70 . │ 50 . de stadiu zero. în care sunt │ │ │factori fizici │ │posibile remisiuni clinice şi │ │ │nefavorabili de mediu.

│În anemia refractară simplă sau cu │ │ │ │ │exces de blaşti. │ │muncă cu solicitări │ │sau acelularitate. II de inv.89% │Gr. în leucemia │ │ │ │ │mielomonocitară cronică în perioada│ │ │ │ │de acutizare a bolii.absenţa fibrozei extinse în │Deficienţă accentuată. │ │ │ │ prin formare de colonii │ │ │ │ │ endogene eritroide şi/sau │ │ │ │ │ megacariocitare.3 ani.│ │ │ │ │mielo-displazie.M.M. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă medie.7 ani cu limite între │ │ │ │ │1 . │ 35 . cu rezultate favorabile la │ │energetice mici. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată │ 70 . mielofibroză. │ │ │ │În faza mieloproliferativă │ │ │ │ │diagnosticul se pune pe: │ │ │ │ │splenomegalie tumorală. │ │ │ │ │În TH se pot obţine prin │ │ │ │ │tratament remisiuni pe durate │ │ │ │ │variabile. │ 70 . dar pot fi│ │ │ │ │parţiale sau totale.D. supravieţuirea este în │ │ │ │ │medie 5 .89% │Gr. │ │caracterizează prin citopenie │În forme uşoare sau în remisiuni │ │Pot lucra pe locuri de │ │periferică şi medulară cu hipo │totale ale acestora. │persistente. │ │(S. │şi/sau hemoragice remise şi cu │ │ │ │. │ 70 . tablou │ │ │ │ │leucoeritoblastic. fără │ │morfologice. │ │Pot lucra pe locuri de │ │cronice) caracterizată prin │ │ │muncă cu solicitări mici│ │proliferarea megacariocitelor. │400. │ 50 . cu complicaţii │ │ │ │ │grave.M.89% │Gr. │ │ │ │sideroblaşti patologici. │ │mieloidă M.000/mmc. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Diagnosticul se pune pe: │Deficienţă medie.89% │Gr. │ │ │examinări citologice. de │ │ │ │ │obicei după remisiune. │ │vor face periodic │ │celulelor din seriile mieloide.000/mmc fără o cauză │Deficienţă medie. │ │ │energetice mici şi medii│ │Pot avea aspect de: │ │ │fără expunere la toxice │ │.│În faza de insuficienţă medulară. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │.agregare trombocitară normală │ │ │ │ │ cu răspuns la epinefrină. │ │ │ │ │În faza de insuficienţă medulară │ │ │ │ │pancitopenie cu sindrom anemic. │ │ reticulocite mai puţin de 1%. │ │ │ │ │Remisiunile sunt rare. leucemie acută │ │ │ │ │în fazele tardive ale bolii.│bolile mieloproliferative │400. │ │ │În forme severe.49% │Nu se încadrează. │ │ │În forme medii fără tendinţă la │ │Aceleaşi indicaţii │ │ │evoluţie.prezenţa splenomegaliei.trombocite mai mult de ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────│ │600. II de inv. megaloblastoză.│ │ │fizic nefavorabili.măduva osoasă hipercelulară cu │remisiune citologică (trombocite < │ │ │ │ hiperplazie megacaricitară. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │hemoglobinurie paroxistică │ │ │ │ │nocturnă. sunt incluse stări │ │ │Pot lucra pe locuri de │ │preleucemice: ca anemia │ │ │muncă cu solicitări │ │refractară simplă sau cu │ │ │energetice mici şi │ │sideroblaşti inelari sau cu │ │ │medii.D. │ │de celule stromale (fibroblaste). ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │multinuclearităţi.69% │Pot lucra pe locuri de │ │. │ │hiperproducţie de celule ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hematopoetice şi hiperproducţie │Deficienţă accentuată. │în fază cronică. fără expunere la │ │cronice caracterizată prin │ │ │factori de mediu fizic │ │coexistenţa a 2 procese: │ │ │nefavorabili.) este o formă de │În remisiune completă clinică şi │ │Bolnavi vor fi │ │insuficienţă medulară datorită │citologică în anemia refractară │ │monitorizaţi şi li se │ │imposibilităţii maturării │simplă. cu trombocitoză peste │ │ │ │. │ │În S.prezenţa de celule progenitoare│600. │ │ │ │ │În forme cronice care necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate. III de inv.M.anemie eritroidă pură │ │ │cu acţiune pe sistemul │ │ (eritroblastopenie) cu │ │ │hemtopoetic. în anemiile refractare. │ │ │ │ │.69% │Gr.anemie cu semne de hipoxie │În remisiuni parţiale de durată │ │muncă cu solicitări │ │anemică şi cu modificări │medie. mortalitatea > │ │ │ │ │de 80% din care peste 50% mor în │ │ │ │ │primul an de evoluţie. a cromozomului Ph sau a│În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │ genei de fuziune. │ 70 .M. │ │sânge. Durata de │Deficienţă accentuată. cât şi 2 │ │ │ │ │ani după obţinerea unei remisiuni │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────┘ . în forme ce necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate. │ │ │ │ 36 ml/kg corp la B şi sub 32 │ │ │ │ │ ml/kg corp la F. │ │ │ │ │. atât în │ │ │ │ │perioada activă a bolii.69% │Gr. │ │ │ │ │Complicaţii: infecţii.Z.aplazie megacoriocitară în care│ │ │ │ │ trombocitele sunt sub │ │ │ │ │ 20. II de inv.M. │ 50 . │ │ │ │ │infecţios şi hemoragic.000/mmc. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Mielofibroză cu metaplazie │Deficienţă medie. │ 20 . │ │expunere la factori │ │poikilocitoză. │ │ măduvă. │tratament. │ │mielo monocitară cronică. cu Hb sub 8 gr/l │ │ │ │ │cu tratament ineficient ca şi în │ │ │ │ │anemia cu exces de blaşti în │ │ │ │ │transformare care precede leucemia │ │ │ │ │acută. │ 50 . │În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │neoplasme sau hematologice). cu macrocitoză. │ │ │şi medii. II de inv. siderocite în │În leucemia mielomonocitară cronică│ │nefavorabili de mediu. III de inv.49% │Nu se încadrează. anemie cu│ │ │ │ │hematii în "picătură". rezistentă la │ │ │ │ hematologice anormale determină│tratament.aplazie granulocitară │ │ │ │ │ (agranulocitoză) în care │ │ │ │ │ granulocitele sunt mai puţin │ │ │ │ │ de 500/ml. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Sindromul mielo-displazic │Deficienţă uşoară.000/mmc) cu splenomeglie │ │ │ │. │ │ │ │ │În M. fără expunere │ │ceea ce are ca urmare creşterea │ │ │la factori de mediu │ │numărului de trombocite în sânge. │ 50 .000/ml. fără expunere la │ │exces de blaşti şi leucemia │ │ │noxe şi toxice. │ │viaţă 1 . │ │identificabilă (infecţii.69% │Gr. pot apare │ │ │ │ │hemosideroza cu ciroză hepatică │ │ │ │ │şi D.20 ani. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Anemii aplastice se │Deficienţă uşoară. III inv. │şi/sau hemoragice severe cu sechele│ │ │ │.masa eritrocitară normală sub │moderată. │ │Diagnosticul TH se pune pe: │ │ │ │ │. este o boală │În faza proliferativă fără │ │Pot lucra pe locuri de │ │neoplazică hematologică din grupa│complicaţii │ │muncă cu solicitări │ │bolilor mieloproliferative │ │ │mici. de asemenea. fără complicaţii. fără complicaţii sau în │ │profesionale │ │ │fazele de remisiune parţială. │ │ │ │ │În forme severe. hemoragii.

probabil din seria limfoidă cu │ │ │locuri de muncă cu│ │forme de celule gigante tip În remisiuni complete. de laborator: Hb şi Ht scăzute. anaclorhidrie │ │ │de mediu │ │histaminorezistentă. │ │Std. cu răspuns │ │Se contraindică │ │scăderea cantităţii de fier din hematii. │ │ │energetice mici.methemoglobinopatii. de laborator .anemie moderată la Hb între 8 . │ │Pot lucra pe │ │clone celulare. care pot fi complete (dispariţia ggl şi a │tratamentului fazei │ │ │ │semnelor biologice) sau incomplete (dispariţia.hemoglobinuria paroxistică nocturnă.Std. În măduvă absenţa hemosiderinei │ │ │mediu nefavorabil. Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă vor ţine seama de rapiditatea instalării.Hb şi Ht scăzute. │ 30 . │ │ │ │Creşte bilirubina în special indirectă. │ │ │ │Anemii hemolitice .100% │ Gr. talazemia). CTIF > 350 micrograme/100 ml.este afecţiunea determinată de │Deficienţă uşoară. │ │energetice mici. │Deficienţă accentuată. │ │Evoluţia cuprinde 4 stadii: │În boala Hodgkin cu │ │Se recomandă │ │.ANEMII Anemiile reprezintă bolile sistemului eritrocitar determinate de scăderea Hb şi/sau a masei eritrocitare totale care prin scăderea capacităţii de transport a O2 de către sânge. │ │ │Formele diseminate cu │ │ │ │ │caşexie neoplazică care │ │ │ │ │împiedică autoservirea.25%) iar │ │ │ │ │vitamina B 12 în sânge < 100 mg%.adenopatii periferice şi/sau │ │ │expunere la │ │profunde.se produc prin liza excesivă a │Anemii severe cu Hb sub │ │ │ │eritrocitelor. │ │ │ │ │Forme de anemii hemolitice: │ │ │ │ │.10 zile în │ │ │ │ │hemolize severe.anemie severă la Hb sub 7 gr%. în complicaţii │ │ │ │sau reducerea adenopatiilor cu VSH şi fibrinogen │viscerale.enzimopatii. │ │ │factori fizici de │ │Pel crescută. . În frotiu │ │ │fără expunere la │ │macrocite.sunt neoplazii produse de│Deficienţă uşoară. │În remisiuni complete. │acute. scăderea reticulocitelor. sindrom neurologic. │favorabil la tratament.49% │Nu se încadrează. . III de inv. CS < de 15%.69% │Gr. │ 90 .12 gr%. II de inv. sideremie < 50 micrograme la 100 │ │ │expunere la │ │ml. măduva │În boala Hodgkin în │ │ │ │osoasă. Dacă se ia ca parametru valoarea Hb se consideră: . │ │microcitară în care tulburarea de bază o reprezintă│10 . │ │Elementul decisiv de diagnostic este biopsia ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ganglionară. în perioadele │ │ │ │hematogenă │de acutizare (cel puţin │ │ │ │Postterapeutic pot apare remisiuni de lungă │6 luni) de la iniţierea │ │ │ │durată.49% │Nu se încadrează. III de inv. determină diferite grade de hipoxie tisulară sau celulară. gastrită atrofică. 1 (1E) = afectarea unei singure grupe │remisiune incompletă. hemoragii │ 70 . │ │ │organic.89% │Gr. │ │leucopenie.89% │Gr. ficat etc. │ │. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Durata de viaţă a eritrocitelor scade la 80 . │ │ │medii.eliptocitoza ereditară. │tratament corespunzător.Std. mielograma arată hiperplazie │ce necesită transfuzii │ │ │ │eritroblastică cu inversarea raportului G/E. fără │ │Diagnosticul.10 gr%. │ │ │factori fizici │ │scădere în greutate. │imediat şi persistent la│ │eforturi fizice │ │Semne de laborator: scade Hb şi Ht CHEM < 30%. Test │ │ │ │ │Schilling cu valori scăzute (normal 8 . │ │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE SISTEMULUI LIMFOID ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Hodgkin . răspunsul la tratament. │ │activităţi cu │ │ganglionare sau a unui organ visceral prin │ │ │solicitări │ │contiguitate. III . │ │ │ │ │.49% │Nu se încadrează. │ │solicitări │ │Ex. │ │ │ │ │. necesitatea transfuziilor repetate.anemie uşoară la Hb între 10 .valori normale = 14 gr% (2) la B. . I inv. Alte semne │ │ │nefavorabili │ │glosita Hunter. în măduva osoasă. trombo şi │fără complicaţii. severitatea anemiei.│ │medulare şi a sideroblaştilor. │frecvente.sferocitoza ereditară. │Deficienţă medie. │ 50 . │ │ │ │ │. paralel cu dezvoltarea unei reacţii│ │ │energetice mici şi│ │celulare polimorfe. │ │ │ │Ex. 13 gr% (2) la F. caracterele bolii primare care a generat anemia. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ │ │ │ │. II inv. granulomatoase. până la 5 . II (2E) = determinarea a 2 grupe ganglionare │ │ │în limita │ │de aceeaşi parte a diafragmului cu/fără afectarea │ │ │confortului │ │unui organ visceral prin contiguitate.69% │Gr. │ │ │ │crescute). │Deficienţa accentuată.12 gr%.90 │ │ │ │ │zile în hemolize minore. │ │ │ │ │. reticuloza │mielodisplazii). │8 gr%.│ │mari şi munca cu │ │VEM < 80 microni.determinare de grupe ganglionare supra├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi subdiafragmatice. │ 30 . forme │ │ │ │crescută.) produse prin diseminare │evoluţie. modificări tip │ │ │factori │ │megaloblastic pe toate seriile. hepatosplenomegalie.hemoglobinopatii (siclemia. ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia feriprivă este o anemie hipocromă │Forme uşoare cu Hb între│ 20 .Std. IV: determinări viscerale (ex. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Limfoame nonhodgkiniene . │ │ │solicitări │ │Sternberg Reed. │ 70 . . │ │proliferarea malignă o unei Deficienţă uşoară. │ │cu/fără hepatomegalie. febră. cu complicaţii │ │ │ │Diagnosticul: paloare. │ │. │ │ │ │ │. │ .autoimune. │ 50 . ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia megaloblastică este o anemie datorată │Deficienţă medie. prurit. │ │tulburării diviziunii celulare prin scăderea │Forme moderate cu Hb │ │Se indică locuri │ │sintezei de AND datorată unui defect de vitamine │între 8-10% cu răspuns │ │de muncă cu │ │B 12 şi/sau de acid folic. │ │ │nefavorabili. │repetate. │ │ │ │ │urobilinogenul şi stercobilina. subictersplenomegalie │(tromboze.

│gravă ceea ce conduce la│ │ │ │Durata medie de viaţă la bolnavii netrataţi peste 7│pierderea capacităţii de│ │ │ │luni. Scăderea imunoglobulinelor normale. │ 90 .000/mmc pot apare sângerări cutaneo mucoase │ │ │solicitări energetice │ │spontane. somnolenţă. Criterii majore: │ │ │de traumatizare │ │1. │ │malignă a celulelor plasmocitare. │duc la anemii │ │ │ │Durata supravieţuirii . insuficienţă medulară şi │tratament.b. sindroame hemoragipare. │ │sindrom de hipervâscozitate. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Stadiile bolii: │Deficienţă accentuată.tulburări de memorie ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi orientare. Ele fac parte din │cu remisiune de durată │ │muncă cu │ │sindromul limfoproliferativ cronic. Leziuni osoase. │ │ │nefavorabili de mediu. │ │ │medii. │ │ │ │ │hepatice. │renale. II cu │ │Aceleaşi │ │D.89% │Gr. │ │limita confortului│ │ │ │ │organic. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ . │Deficienţă medie. │ │solicitări energ. │ │ │În formele cu remisiuni │ │ │ │ │incomplete de scurtă │ │ │ │ │durată. │ │Ex. I inv. │ │ │În invazii medulare. ceea ce │completă. │ │apare sindrom hemoragic generalizat cu risc ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │crescut de hemoragii în SNC. │ 50 . Hb mai mare de 12 gr%. Sindroame hemoragice produse prin deficit de │ │ │ │ │factori plasmatici ai coagulării. │ │ │factori fizici │ │hepato-splenomegalie. cu │ │solicitări │ │hipervâscozitate sanguină. │ │ │factori de mediu │ │Histologic se recunosc LNH cu limfocite mici cu │ │ │fizic │ │evoluţie lentă de câţiva ani.variabilă. laborator . │ │Evoluţia în 4 stadii (v. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Milom multiplu . cu afectare │ │solicitările să │ │stabilizarea leziunii osoase şi normalizarea Ca │renală incipientă. între 30.afecţiunea produsă de proliferarea│Deficienţă uşoară. sindrom de hipervâscozitate. cele rapid │ │ │ │ │evolutive (în special │ │ │ │ │LNH cu malignitate mare)│ │ │ │ │în determinări viscerale│ │ │ │ │ale bolii. │ │C. pierdere ponderală │ │ │mici şi medii. scade componenţa monoclonală cu │corect. ale sistemului│ │ │ │ │nervos central care │ │ │ │ │împiedică autoservirea. │remisiune. creştere mare a proteinemiei. │ │ │mediu. │ │de megatrombocite.000/mmc nu apar │trombocite între │ │cu deficienţă uşoară │ │sângerări. cu anemie │ │menţiunea ca │ │50-75% şi eliminarea proteinei B. │ 50 . │ │ │factori fizici │ │Diagnosticul . │ 35 . │ │ │nefavorabili. │50. insuficienţă renală. │ │proliferarea malignă a seriei limfo-plasmocitare şi│În perioada de │ │Pot lucra pe │ │se exprimă prin hiperplazia organelor limfoide.este │Deficienţă uşoară. II de inv. │ │fără expunere la │ │Diagnosticul se pune pe . │autoservire. │fracturi consolidate │ │recomandări. plasmocitoză medulară peste 30% │ │ │condiţii de mediu │ │3. │ 20 . │ │seric. │Deficienţă medie. │ │cu menţiunea că se │ │la traume minime iar când trombocitele sunt sub │ │ │recomandă munci cu │ │30. Ca seric normal. caracterizată │Bolnavii în std. │ 70 .000-150. plasmocitoză tisulară │ │ │(fracturi). │ │peste 12 mg%/24h. a │sindroame hemoragice ce │ │ │ │VSH.49% │Nu se încadrează.│proliferarea unor clone maligne de celule │În forme cu celule mici │ │Poate lucra în │ │aparţinând sistemului imun.000/mmc apar sângerări │70. I în │ │Se recomandă │ │prin leziuni osoase. │complicaţii osoase. cu sângerări│ │ │ │ │la traume minime sau │ │ │ │ │spontan. în forme cu │ │locuri de muncă cu│ │creşterea monoclonală de IgM şi fenomene de │anemie moderată. La un număr de │incompletă. │ │I. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. Criterii minore: plasmocitoză medulară între │ │ │nefavorabili.69% │Gr.000/mmc. │ 50 .000/mmc.49% │Nu se încadrează.sângerări cutaneo . sindrom de │compresiune medulară sau│ │ │ │compresiune medulară. în forme │ │ │ │ │complicate cu insufic.acută (în special la copii) şi │ │ │la traumatisme şi │ │cronică (mai ales la femei tinere). │ │ │ │proteină Bence-Jones în urină sub 4 gr/24h. megacariocite normale sau │Bolnavi cu remisiune │ │Aceleaşi indicaţii │ │crescute în măduva osoasă. II inv.adenopatii. II inv.anemie cu prezenţa de rulouri de │În forme avansate. III inv.67% │Gr. de laborator . │paralizii sau │ │ │ │infecţii. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │III. │crescută. cu │ │ │ │hematii pe frotiu. a IgM şi a vâscozităţii serice.50%). │determinări viscerale │ │energetice mici. │ │ │factori fizici │ │B.J. │ │fie mici. infecţioase etc.000 50. │Deficienţă accentuată.64% │Gr.mucoase. funcţională │Incapacitate│Gradul de invaliditate │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Purpura trombocitopenică idiopatică (ITI) . III cu │ │ │ │osoase absente. fără expunere │ │Forme clinice . leziuni │Bolnavii în st. în urină cu 90%│uşoară. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Waldenstrom . │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ SINDROAME HEMORAGICE A) De cauză trombocitară ┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Def. în │ │2. │ │solicitări │ │insuficienţă renală. │ │absenţa splenomegaliei. mortalitatea în general e mai mică de │sever cu trombocite sub │ │ │ │10%. tulburări în metabolismul │remisiune după │ │locuri de muncă cu│ │imunoglobulinelor. II de inv. calciu seric │Deficienţă severă. │ 70 .000/mmc.este afecţiunea produsă prin │Deficienţă medie. │Deficienţă accentuată │ 70 . cu │ │În remisiuni. Hodgkin) │În remisiuni incomplete │ │Pot lucra │ │ │şi de durată mai scurtă │ │activităţi cu │ │ │mai ales în formele cu │ │solicitări │ │ │malignitate medie şi │ │energetice mici în│ │ │mare. │ │adenopatii (70% din cazuri) splenomegalie (30%) │ │ │fără expunere la │ │hepatomegalie (30 .69% │Gr. │ 50 .│ │ │ │II. Hemoglobină mai mică de 8 gr%. │Bolnavii în st. │pronunţate.100% │Gr. ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Ex.100% │Gr. III inv. IgG sub 5 gr%.trombocitopenie cu număr mare │Deficienţă medie. │ │10-30% component M cu valori mai scăzute decât la ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │criteriile majore. III inv. │ │Durata de viaţă în majoritatea cazurilor e │Bolnavi cu tablou clinic│ │ │ │normală. │ │LNH cu malinitate medie şi LNH cu malignitate mare ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │cu prognostic sumbru. fără risc │ │A.89% │Gr. │ │ │energetice mici şi│ │Elemente de diagnostic: │ │ │medii. │ │ │ │ │renală sau cardiacă. fenomene │ │ │nefavorabili de │ │hemoragipare-cutaneo-mucoase. │ 90 . componenta M (IgG mai mare de 2 gr% eliminarea │ │ │fără expunere la │ │ de proteină Bence-Jones mai mare de 2 gr/24h). cu │ │profesionale ca la cei │ │trombocite mai mare de 100. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │B.│ │energetice mici şi │ │sistemul macrofagic. │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată.000/mmc │ │ │mici. Intermediară (între I-III).89% │Gr. │reduse. III inv. Când trombocitele sunt sub 10. iar cei trataţi de 30 luni. IgA sub 3gr%. │Bolnavii cu sindrom de │ │ │ │Complicaţii: fracturi patologice. │ │un sindrom hemoragic prin trombocitopenie imună │Bolnavi în remisiune │ │Pot presta activităţi │ │datorată anticorpilor antitrombocitari.89% │Gr. sindrom de │insuficienţă renală │ │ │ │hipercalcemie. I de inv. │ 70 . cu trombocite │ │cu solicitări │ │produce distrugerea prematură a trombocitelor în │mai mult de 150. │ │Diagnosticul pe febră. │ │Boala apare de obicei la vârstnici.

│de mică intensitate. │ │ │În hemofilii cu │ │ │ │ │anchiloze în poziţii │ │ │ │ │vicioase şi amiotrofii │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ │ │autoservirea (vezi │ │ │ │ │criteriile de profil). scăderea │hemoragice muco-cutanate│ │muncă cu solicitări │ │nivelelor factorului VIII C şi a factorului vW. Studiile populaţionale au│Deficienţă medie cu │ 50 . │ │subendotelial dezgolit şi transportul şi │pe care le determină. cu transmitere de tip │este determinată de │ │ │ │autosomal şi expresie fenotipică variabilă. proteina S. │ │ │ │ │rectocolita │ │ │ │ │ulcero-hemoragică. fără tulburări│ │muncă fără risc de │ │IX. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │e) Deficienţă de factor XIII (FSF) în general │Deficienţă accentuată │ 70 . Transmiterea│sechele durabile.100% │Gr.49% │Nu se încadrează. │ │muncă fără risc de │ │coagulării (VIII C).69% │ │ │accidentelor hemoragice sau profilactic . se recurge la │răspund favorabil la │ │cele mai sus menţionate.│ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată în│ │Gradul II de │ │ │hemoragii severe ce │ │invaliditate. care │ │ │ │ │necesită administrare │ │ │ │ │repetată de preparate │ │ │ │ │antihemofilice şi │ │ │ │ │transfuzii frecvente. │tratament. │ │plasmatici ai coagulării: │ │ │Se vor evita locuri de │ │a) deficit de factor 1 (hipo sau afribinogenia şi │ │ │muncă cu solicitări │ │deficit de factor II-hipoprotrombinemia au de │ │ │fizice mari şi risc de │ │obicei evoluţie benignă. │ │de invaliditate. │ │ │necomplicate.) │ │ │ │ │evaluarea funcţională va│ │ │ │ │avea în vedere acest │ │ │ │ │element.69% │Gr. la │ │Accidentele trombotice pot apărea din mica │ │ │traumatisme. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Boala VON WILLEBRAND (BvW) este deficienţa │Deficienţa funcţională │ │ │ │ereditară a factorului vW.69% │Gr. concentrate de F.89% │Gr. expunere la│ │hiperhomocisteinemiei şi a deficienţelor proteinei│recurente. │ │Intensitatea manifestărilor hemoragice poate │ │ │Bolnavii vor fi │ │scădea cu vârsta sau în cursul sarcinii. │ │ │risc de traumatizare. în raport│ │ │ │ │de intensitatea şi │ │ │ │ │sechelele acestora. │ │expunere la toxice şi cu│ │Ristocetinei.89% │la locul de muncă cu │ │Desmopresin. cu factor VIII sau IX între 2 . cu sângerări │ │ca mai sus. │ │benignă. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ │ │ │şi a inhibitorului său).100% │Gr. │hemoragice. În celelalte cazuri. │hemoragice. cofactorul II al heparinei. fără │ │ │ │hematoame. │ │hemoragice diverse: muco-cutanate în formele │Deficienţă uşoară în │ │ │ │uşoare ale bolii. I inv. │ │ │ │crioprecipitat. boala Stuart-Prower. în │ │Gradul III de │ │legătură cu manevre incazive de explorare. diagnosticul│situaţia unor evenimente│ │contraindică locuri de │ │se sprijină pe asocierea TS alungit. │ │deficienţa Rosenthal şi deficienţa Hageman. de │ │ │ │Leiden" şi rezistenţa la proteina C activată). │de boală. │Deficienţă uşoară. │ 30 . │ │ │nefavorabili. a factorului V Leiden. de sechelele│ │Nu se încadrează. trombomodulina). │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Alte sindroame hemoragice prin deficit de factori │Deficienţă medie. chiar │frecvenţa şi gravitatea │ │ │ │şi între membrii aceleaşi familii. III inv. în hemartroze │ │ │ │ │sau hematoame profunde. a │redusă. II inv. de sechele │ │ │ │3) anomalii ale lizei cheagului │induse de accidente │ │ │ │(disfibrinogenemia.49% │Nu se încadrează în grad│ │după traume sau intervenţii chirurgicale.vW). dar pot apare hemoragii intracraniene │sau gravă în situaţia │ sau │ │ │grave. │ 50 . Se manifestă prin evenimente │ │ │traumatism.5% │Deficienţă medie.în │Deficienţă medie. │ │ │traumatisme. │ │ │Forme severe cu │ │ │ │ │artropatii cronice cu │ │ │ │ │modificări ireversibile │ │ │ │ │ale mecanicii │ │ │ │ │articulare. │ │ │ │ │În cazul în care │ │ │ │ │hemofilicul are şi alte │ │ │ │ │afecţiuni care predispun│ │ │ │ │la sângerare locală │ │ │ │ │(boală ulceroasă. │frecvenţa şi │ │ │ │generate de o stare latentă şi permanentă de │intensitatea │ │ │ │hipercoagulabilitate plasmatică de cauză │accidentelor trombotice. III inv. cu│ │ │ │profunde în formele severe. Clasic. II inv. III inv. care │ │. hemartroze.49% │Nu se încadrează │ │la sexul masculin. │ │ │ │ │tumori sîngerânde şa. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │TROMBOFILII EREDITARE (PRIMARE): tromboze unice │Deficienţa funcţională │ │ │ │sau recurente (venoase sau/şi arteriale) sau │este determinată de │ │ │ │predispoziţii pentru accidente trombotice. antitrombina │predispune la evenimente│ │ │ │III. Factorul vW │manifestărilor │ │ │ │asigură adeziunea plachetelor la colagenul │hemoragice. Hemoragii severe apar │modificări hematologice │ 35 . │hemoragiilor │ 90 .hemoragii la traumatisme.│ │substituţie (plasma proaspătă congelată. proteinei S şi antitrombinei III).│ │ │ │ereditară. │hemoragice survin │ │recomandări privitoare │ │Hemoragiile uşoare pot fi stăpânite cu │relativ frecvent dar │ 70 .89% │Gr.VIII C sau F. │ │Tratamentul se instituie odată cu instalarea │ │ 50 . │ │Diagnosticul . deficienţa plasminogenului │trombotice. │minore.│Hemofilia (A+B) este o boală congenitală ce apare │Deficienţă uşoară. │apar complicaţii. Aceleaşi │ │extracţii dentare sau intervenţii chirurgicale. │ │ │ │ │4) hiperhomocisteinemia. │ │traumatizare fizică. în 15% din cazuri (hemofilia B). Cazuri │Deficienţă uşoară în │ │monitorizaţi. │ │ │survin după traumatisme │ │ │ │ │minore. de│ 20 . │ │b) sindrom Owren (hipoproaccelerina) în general │ │ │ │ │benign. la factori │ │C.69% │Gr. │ 70 . │care episoadele │ │invaliditate.34% │Se recomandă locuri de │ │stabilitatea în plasmă a factorului VIII al │răspunsul la tratament. Se │ │evidenţiat frecvenţa ridicată a anomaliilor │tromboze de intensitate │ │contraindică eforturi │ │protrombinei.25% medie. │ │ │intracraniene.idem │ │ │necesită tratament │ │ │ │ │periodic antihemofilic. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. I inv. │ │fizici de mediu │ │este de tip autosomal. cu │În situaţia în care nu │ │ │ │evoluţie benignă. │ │şi severă cu factori VIII sau IX mai mic sau egal │Bolnavi cu formă medie │ │Au aceleeaşi indicaţii │ │cu 1%. │ │Forme clinice: uşoară cu factor VIII sau IX între ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │5 . Se │ │asimptomatice au fost citate. │ 30 . │determinări articulare │ │ │ │ │Bolnavi cu artropatii │ 60 . Mutaţiile genetice implică: │de teritoriile venoase │ │ │ │1) anomalii ale unor factori de coagulare (mutaţia│afectate de │ │ │ │genei protrombinei la poziţia G 20210 şi a genei │manifestările clinice │ │ │ │factorului V la poziţia CGA 1691-> "factorul V │specifice. │ 90 . │ │ │ │ │c) parahemofilia Alexander cu hemoragii articulare│ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │d) Boala von Willebrand. produsă prin deficit de factor │Bolnavi cu forme uşoare │ │Necesită locuri de │ │VIII în 85% din cazuri (hemofilia A) sau de factor│de boală. unice sau │ │fizice mari. hemartroze sau hematoame │cazuri asimptomatice. │tratamentul │ │ │ │2) deficienţa inhibitorilor naturali ai │anticoagulant de fond ce│ │ │ │coagulării (proteina C. │ │copilărie sau la adulţi tineri (<40 de ani). │ │ │ │ │insuficienţă hepatică. │ce survin rar şi răspund│ │energetice mari.69% │Gradul III. cu │ │deficienţa agregării plachetare în prezenţa │promt la tratament. Ele │ │ │ │ │ . │ 50 . care nu lasă │ │toxice.

în cele ce │ │ │ │venoase profunde (cav inferior. prin artrodeză: şold. │ │ │ │ │legate de regimul de condiţionare: │Gravă. indiferent │ │ │ │ │de forma şi/sau întinderea sa (organele │ │ │ │ │interesate) în cazul allo transplantului. Heterozigoţii │forme cu necroză │ │ │ │pot rămâne însă aparent sănătoşi. │ │laborioase. leucopenie sau anemie care │ │ │ │ │necesită tratament substitutiv lunar) prin │ │ │ │ │hipoplazie medulară datorită unui grefon │ │ │ │ │insuficient în ceea ce priveşte cantitatea de │ │ │ │ │celule Stem conţinute. │ │ │ │ │După diagnostic. tiroidita sau neoplasmul tiroidian. I. în │ │ │ │sau moartea fătului sunt posibile. Malformaţiile congenitale.  Sindrom algo-neurodistrofic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Status post auto sau allo transplant de celule │ │ │ │ │Stem hematopoetice în care există complicaţii. │ │ │muncă cu solicitări │ │ │ │ │energetice mici. Sindromul post hernie de disc operată. │implică teritorii │ │ │ │cerebral. SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR: fracturi. contraceptivele │ │ │ │ │orale. imunosupresia). lăuzia. III. │ │ │ │predispozanţi pentru precipitarea accidentelor │ │ │ │ │vasculare sunt sarcina. deficienţa imună secundară transplantării. . hepatice şi/sau │ │ │ │ │renale considerate a fi secundare procedurii │ │ │ │ │(tratamentului şi/sau regimului de condiţionare). chimioterapiei intratecale │ │ │ │ │sau neurotoxicităţii unor medicamente. traumatismele sau manevrele chirurgicale │Deficienţă gravă în │ 90 . în care hematopoeza post transplant│ │ │nefavorabili de mediu. │ │ │ │ │disfuncţii endocrine secundare condiţionării │ │ │ │ │(iradierii corporale totale): hipotiroidismul de │ │ │ │ │diverse grade. Osteonecroza aseptică.100% │Gradul I. IV. Osteomielita. luxaţii. │ 90 . │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Status post transplant (auto sau allo │Medie. │ │transplant).│ │ │ │ │insuficienţa gonadală (ovariană).│sunt mai frecvente la homozigoţi sau la dublii │Deficienţă accentuată │ 70 . Sechelele posttraumatice ale membrelor şi coloanei vertebrale: (fracturi. │ │este cu defect (grefare cu defect). Osteitele fistulizate.89% │Gradul II. Artroplastia de şold cu proteză totală. picior. pacienţii trebuie anticoagulaţi │ │ │ │ │toată viaţa. │ │ │ │şi PS.ankiloze. V. Deformaţiile coloanei vertebrale. . distrugeri părţi moi):  Redori . VIII.69% │Grad III. Anchilozele. rezistenţa la aPC + deficienţa │în accidente trombotice │ │ │ │de AT III) şi pot afecta preponderent teritorii │repetate. │ │ │ │ │boală malignă a cărei apariţie poate fi legată de │ │ │ │ │procedura de transplantare (iradierea corporală │ │ │ │ │totală. Se remarcă │ │ │ │ │trombocitopenie (uşoară-moderată) sau leucopenie │ │ │ │ │(uşoară-moderată) sau anemie (uşoară-moderată) │Accentuată │ 70 .89% │Grad II. │ │heterozigoţi (ex. renal. Sechelele post OA-TBC inclusiv Morb Pott. genunchi.│ │ │ │ │infecţiile. fără │ │Status auto sau allo transplant de celule Stem │ │ │expunere la factori │ │hematopoetice. │ │ │ │ │complicaţii neurologice tardive secundare │ │ │ │ │iradierii craniene.Osteosinteza vertebrală. VI. luxaţii. hepatic) Avorturile "spontane" │venoase profunde. │ 50 .  Pseudoartroze. fără complicaţii (apreciate de │ │ │Se recomandă locuri de │ │medicul curant). │ │cataracta secundară corticoterapiei şi/sau │ │ │ │ │iradierii corporale totale. mezenteric. │ │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ AFECŢIUNILE APARATULUI LOCOMOTOR I. Factorii │cutanată.100% │Grad I. distrugeri părţi moi. cardiace. │accidente trombotice cu │ │ │ │Manifestări clinice particulare (purpura fulminans│sechele durabile (în │ │ │ │neonatală sau necroza cutanată indusă de │special cerebrale) care │ │ │ │warfarină) au fost înregistrate în deficienţele PC│împiedică autoservirea. │ │care nu necesită tratament substitutiv în condiţii│ │ │ │ │bazale prin hipoplazie medulară datorată unui │ │ │ │ │grefon insuficient în ceea ce priveşte cantitatea │ │ │ │ │de celule Stem conţinute. VII.  Traumatismele vertebro-medulare. │ │ │ │ │Existenţa bolii de grefă contra gazdă. │ │ │ │ │Hematopoieză post transplant cu defect (grefare cu│ │ │ │ │defect) = bi sau pancitopenie moderat-severă │ │ │ │ │(trombocitopenie. Complicaţii. II.REDORI . │ │ │ │ │disfuncţii pulmonare.  Amputaţiile.

III │Se recomandă:│ │genunchi sau şold │medie │ │ │schimbarea │ │unilateral │ │ │ │locului de │ │ │ │ │ │muncă │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │genunchi bilateral│accentuată │ 70% │ Gr. Diagnosticul pozitiv: .examen radiologic. .ANCHILOZE .modificarea de tonus muscular. 0.N. Termenul este parţial corect deoarece în multe cazuri asistăm la anchiloze în rectitudine (în special cele realizate operator).40% │ Gr.PSEUDOARTROZE .reducerea mişcărilor active şi pasive.examenului clinic. II │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │şold bilateral │accentuată │ 70% │ Gr.AMPUTAŢII . Termenul de ankiloză provine din grecescul: "curbat" .testare articulară. III │ Idem │ .A.30% │ Gr.30% │ Gr. III │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ │ │ │ │scapulo-humerală │manipulaţie uşoară │ 30 . 0 │ │ │de cot │manipulaţie uşoară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă în│Deficienţă de │ │ │ │ │extensie de cot │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. III │Schimbare │ │bilaterală │medie │ │ │loc de muncă│ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză genunchi│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.imaginea radiologică. │Schimbare │ │unilaterală │uşoară │ │ Nu se │loc de muncă│ │ │ │ │ încadrează │ │ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. 0 │ │ │bilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. II │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ MEMBRE TORACICE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ 20 . 0 │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ ANCHILOZELE Termenul de ankiloză presupune abolirea totală a mişcărilor într-o articulaţie. excepţie face articulaţia cotului. Examenul radiologic este edificator.TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE REDORI ARTICULARE Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: .20% │ Gr.durere spontană sau provocată la nivelul artic sau focarului de fractură. ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr. . 0 │ │ │unilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20 . . Simptomatologie: pierderea mişcărilor în articulaţia respectivă. . MEMBRE PELVINE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │ invaliditate │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤ │Redoare de gleznă │Deficienţă locomotorie│ 0 . . .S..deoarece în majoritatea cazurilor fixarea articulaţiei se face prin angularea fragmentelor osoase care realizează articulaţia.D.

mobilitate anormală în focarul de fractură după terminarea tratamentului de imobilizare (după 4 . 2. . 2. 0 │ │ │oaselor degetelor │locomotorie uşoară│ │ Nu se │ │ │picior │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 50% │ Gr.durere. II │ │ │genunchi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr. Pseudoartroza . MEMBRE PELVINE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă │Incapacitate│ Grad de │Observaţii│ │ │ funcţională │ │invaliditate│ │ ├────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤ │Pseudoartroza │Deficienţă │ 20% │ Gr. .mişcarea este practic nedureroasă.semnificativ: lipsa consolidării.│unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Semne clinice: . Examenul radiologic . Examenul radiologic: -osteoporoză difuză care creează aspectul de osteoporoză "în pete" a spongioasei.5 luni). ca "osteoporoză algică". compacta diafizelor este cruţată un timp apoi se subţiază şi ea. factorii etiologici incriminaţi sunt multipli (care generează osteoporoza de diferite stadii). Se pot distinge: 1. 0 │ │ │strânsă oase │manipulaţie uşoară│ │ Nu se │ │ │antebraţ │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză largă │Deficienţă de │ │ │ │ │oase antebraţ │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. cianoză. III │ Idem │ │unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold cu │ │ │ │ │ │redoare strânsă │Deficienţă accentuată │ 70% │ Gr.redoare algică. Pseudoartroza fibro-sinovială (cu excesivă mobilitate a fragmentelor ce demonstrează o organizare a ţesuturilor mai complexă). 3. . II │ │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie │ │ │ │ │scurtare peste 7 cm)│accentuată │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ MEMBRE TORACICE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ 20% │ Gr.1938 ca o "inflamaţie colaterală regenerativă" şi apoi de Leriche. Semne clinice: .mobilitatea anormală este în aproximativ toate planurile.modificări ale troficităţii cutanate. .care reprezintă o stare definitivă. III │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ SINDROMUL ALGO-NEURODISTROFIC POST-TRAUMATIC Descris iniţial de Sudeck . . Pseudoartroza liberă sau flotantă. III │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ │ │ │ │humerus │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. III │Schimbare │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie medie │ │ │ loc de │ │scurtare sub 7 cm) │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 70% │ Gr. Întârzierea în consolidare care este o stare tranzitorie. Pseudoartroza strânsă sau fibroasă. edeme. I │ │ │bilateral │gravă │ │ │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘ PSEUDOARTROZA Trebuie făcută distincţia între: 1.

Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă se stabilesc în raport cu gradul deficienţei afecţiunii sechelare principal invalidante.60% │ Gr. a │Deficienţă locomotorie medie │ 50 . Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie şi care poate fi: 1. I │ │coapse (imposibilitatea │ │ │ │ │realizării ortostatismului │ │ │ │ │fără cârje) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │amputaţia sau dezarticulaţia de │ │ │ │ │membru toracal │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────┘ MEMBRE TORACALE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───┬────────────────┐ │Lipsă prin amputaţie 1-3 degete │Deficienţă de manipulaţie│20%│ Gr. 0 │ │degetelor de la unul sau ambele │(Se vor evalua tulburările │ │Nu se încadrează│ │picioare │secundare) │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie tip Lisfranck. dezarticulaţie coapsă. Distrugerea unui membru prin strivire. AMPUTAŢIILE Criterii de diagnostic clinic: În cazul amputaţiilor. Nivelul amputaţiei: Picior: . Chopart │Deficienţă locomotorie uşoară│ 25% │ Gr. MEMBRELE PELVINE ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Amputaţie totală sau parţială a │Fără deficienţă │ 10 . Durerea severă de cauză circulatorie. Gambă: Syme . 0 │ │(în afara policelui) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa ultimelor falange de la │Deficienţă de manipulaţie│25%│ Gr. bont greu protezabil. bont cu fistule cronice. bont cu calus vicios.gangrenă. 3.medio-tarsiană. II │ │Dezarticulaţie coxofemurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie bilaterală a membrelor │Deficienţă locomotorie │ │ │ │pelvine de la nivelul gambelor │accentuată │ 70% │ Gr. 1/3 proximală. C. bont cu leziuni trofice. III │ │ │medie │ │ │ .tarso-metatarsian. 5.24% │ Gr. III │ │orice nivel) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie la nivelul 1/3 prox. Starea bontului: bont scurt. III │ │coapsei (bont minim de 7 cm) │ │ │ │ │unilateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie coapsă (bont mai mic de│Deficienţă locomotorie │ │ │ │7 cm).transepifizare distale tibio-peroniere 1/3 medie. 2. bont cu nevroame hiperalgice. Tumora malignă la care se speră eradicarea. bont cu sechele complexe. Se vor consemna şi evalua: B. pelvin opus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr.Chopart . 0 │ │toate degetele de la o mână │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa degetelor de la o mână │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. bont cu cicatrici vicioase. 4. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │anchiloza mb. II │ │ │ │ │ │ │Amputaţie unilaterală asociată cu│Deficienţă locomotorie │ │ │ │anchiloze şi calusuri vicioase │accentuată │ 70% │ Gr. 0 │ │ │ │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Amputaţie gambă unilateral (la │Deficienţă locomotorie medie │ 50% │ Gr. criteriile de diagnostic şi încadrare în grad de invaliditate trebuie obligatoriu să ţină seama de: A. . Pierderea vascularizaţiei . II │ │contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin amputaţie a ambelor │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr.Lisfranck . Coapsă: la diferite nivele. Infecţie incontrolabilă. │accentuată │ 70% │ Gr.

 Tulburări trofice. aritmii cardio-pulmonare).  Tulburări neuro-vegetative (termice. articulare). II │ │unilateral cu reducerea │accentuată │ │ │ │prehensiunii contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia ambelor membre │Deficienţă gravă │90%│ Gr. Importanţa atingerilor medulo-radiculare reprezintă un capitol dominant în patologia traumatismelor rahidiene.  Tulburări vezicale sub formă de retenţie. Fracturi de arc posterior a) fracturi de apofize (transverse. Durează 1 . tensionale. Din multiplele încercări de clasificare. 2. Leziuni rahidiene fără semne neurologice sau amielice (după Putti). nu au alt cuprins decât pura noţiune enunţată.  Tulburări intestinale şi anorectale. dar sub directă dependenţă de leziunea medulară. Din punct de vedere lezional există 2 mari grupe: 1. Fracturi . III. Ele sunt aceleaşi în toate segmentele medulare:  Sindrom senzitiv şi motor remanent. . iniţiale: I.luxaţii (cu sau fără leziuni disco-ligamentare). 3. b) fracturi de lame. I │ │toracice (de la diferite nivele)│ │ │ │ │sau redori strânse ale artic.  Tulburări ale funcţiilor genitale.6 săptămâni. Consecinţe TARDIVE:  Deficit senzitiv şi motor rezidual.urmărit în evoluţia sa. II. Această clasificare împarte leziunile în 3 grupe mari. Consecinţele lezării medulo-rahidiene: 1. denumite şi mielice. III │ │ │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia unui membru toracic la│Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. În faţa unei rezultante posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumatică a unui anumit segment. de utilitate practică certă. prezenţa sau absenţa lor tranşează net 2 aspecte. Consecinţa IMEDIATĂ: şocul spinal definit ca o stare de supresiune a tuturor activităţilor spinale. Leziuni rahidiene cu interesarea elementelor canalului rahidian.  Tulburări metabolice şi de nutriţie. 2 atitudini terapeutice şi încadrări diferenţiate în grade de invaliditate. spinoase. Consecinţele PRECOCE: sunt independente de şocul spinal.7-1%. având caracter tranzitoriu.│ │ │ │ │ ├Dezarticulaţie radio-carpiană │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. III │ │diferite nivele. c) fracturi parcelare. c) fracturi de pediculi. Dezarticulaţie │medie │ │ │ │scapulo-humerală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia membrului toracic │Deficienţă de manipulaţie│70%│ Gr. 2. urmând a detalia aspectul anatomopatologic şi aspectul clinic . │ │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───┴────────────────┘ TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE Traumatismele vertebro-medulare închise şi deschise ocupă în tabloul general al patologiei aparatului locomotor o fracţiune de aproximativ 0. este cea a Institutului "Rizzoli" prezentată la cea de a XXXIII reuniune anuală a Societăţii Franceze de Ortopedie. b) fracturi cominutive. Fracturi de corp vertebral a) fracturi prin compresiune care pot fi complete sau cuneiforme.

SINDROM NEUROLOGIC TOTAL: tetraplegie sau paraplegie.  Tulburări psihice. .examen R. II. III. 0 │ │ │(osteosinteză posttraumatică) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză sau redori strânse pe segmente│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. distingem: I.examen tomografic. Faza de însămînţare.OA genunchi  TBC . Sistematizând sinoptic. . respectiv cu încadrarea în grupele de dispensarizare. între care distingem: Sindrom BrownSequard. II. Diagnosticul clinic şi stadiul afecţiunii se stabilesc de către unităţile teritoriale ale secţiei anti TBC.electromiografie.OA sacro-iliacă  TBC . Diagnosticul clinic . II.R. III │Schimbare│ │mari (cu tulburări ventilatorii medii) │medie │ │ │ loc de │ │ │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloze cu deformări mari (cifoze │Deficienţă locomotorie│70-80%│ Gr. Anchilozele şi redorile strânse pentru fiecare articulaţie .  arteriografie. III.OA tibiotarsiană şi intratarsiană. sindrom radiculo-medular ac.examen clinic neurologic. MORB POTT TBC evoluează ciclic în 3 faze: I. şi sindroame neurologice particulare. ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬──────┬────────────────┬─────────┐ │Anchiloza unui segment de coloană │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr.examen radiologic:  discografie. .OA scapulo-humerală  TBC . SECHELELE POST OA -TBC. L.Anchiloze".OA radio-carpiană  TBC .pozitiv se stabileşte pe baza: . Tulburări viscerale.M. Faza de cicatrizare şi anchiloză.OA cot  TBC . SINDROM RADICULAR care cuprinde pe lângă atingerile electiv radiculare.C. diagnosticul funcţional şi capacitatea de muncă se vor stabili după criteriile pentru afecţiunile neurologice. . Diagnosticul funcţional: se va aprecia în raport cu stadiul afecţiunii. II │ │ │cifoscolioze cu tulburări ventilatorii │accentuată │ │ │ │ │medii-accentuate) │ │ │ │ │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴──────┴────────────────┴─────────┘ Pentru sechelele neurologice. sindrom centromedular cervical.. indiferent de localizarea procesului tuberculos:  TBC .N.OA coxo-femurală  TBC .ex. SINDROAME NEUROLOGICE PARŢIALE. Faza distructivă.  flebografie. sindromul cozii de cal.deficienţă funcţională şi incapacitate . Toate afecţiunile TBC osteo-articulare în evoluţie generează o deficienţă funcţională accentuată şi se încadrează în gradul DOI de invaliditate.vezi capitolul "Redori . . SECHELELE MORB POTT .

.Tomografie computerizată. cap humeral şi fragmente izolate de os. ..Examen radiologic. . .M. Alte localizări: osul navicular carpian.care ne arată: distrucţie osoasă. . .Probe ventilatorii. . cu evoluţie şi forme clinice diferenţiate. .E.local.Redoare algică a articulaţiei şoldului. 0 │ │de coloană (2-3-4 vertebre) │uşoară │ │ Nu se │ │ │ │ │ încadrează │ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr. II │ │deformată (cifoscoliotică cu│accentuată │ │ │ │tulburări ventilatorii) │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴─────────────┘ III. .cu modificări pravalent locale. astragalul. III │ │femural confirmată │medie │ │ │ │(unilateral) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr.tabloul clinic: . Formele clinice: . . .tabloul sanguin . . III │ │mare (5-6-7 vertebre) │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Osteosinteză pe coloană │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. ┌────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. II │ │femural confirmată │accentuată │ │ │ │(bilaterală) în evoluţie│ │ │ │ └────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ IV. Diagnosticul se pune: .osteomielită cronică.forma piogenă .N.R. .Mers şchiopătat.Scintigrafie osoasă.G. Diagnostic de certitudine: . .Forme acute: . OSTEITELE FISTULIZATE Este o boală generală. radiologic .general. care presupunea că leziunea de început este infecţia măduvei osului.osteomielita cronică de la început. .forma hipertoxică.leucocitoză. . Termenul de Osteomielită a fost introdus de Lannelongue. Criterii pentru diagnosticul clinic: .Examen radiologic.VSH.forma septicemică. OSTEOMIELITA. Cea mai frecventă localizare este: capul femural.Durere spontană şi provocată. .însămânţare din secreţia locală.Examen clinic.Testarea coloanei. . . OSTEONECROZA ASEPTICĂ A CAPULUI FEMURAL Afecţiune ce presupune alterarea până la suprimare a circulaţiei arteriale într-un segment al osului. Examene de laborator neconcludente.K.ex.

40% │ Gr. . . . SINDROMUL POST HERNIE DE DISC OPERATĂ poate fi astfel definit: Complexul simptomatologic care persistă după intervenţia neuro-chirurgicală (după înlăturarea factorului cel mai important de compresiune . ┌─────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Sindrom algic vertebral │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr. III │ │postoperator │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Sindrom complex │Deficienţă locomotorie│ 80% │ Gr. suferinţe nervoase determinate de un tratament conservator exagerat prelungit. hipertonie dureroasă paravertebrală. cronicizate.efectuat pe o radiografie standard. II │ └────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ V. epiduritele. Tulburări trofice.examenului clinic.examen radiologic: fistulografic .examen radiologic. Tulburări psihice. 0 │schimbarea locului│ │ventilatorii mici) │uşoară │ │ │ de muncă │ . 0 │ │persistent postoperator │uşoară │ │ Se recomandă │ │ │ │ │ schimbarea │ │ │ │ │locului de muncă│ │Sindrom paretic sechelar │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.este concludent. Criterii pentru diagnosticul clinic: 1. 4.fistule remanente unice sau multiple cu sau fără alterarea părţilor moi. 3. sub formă de: spondildiscartroză. 5. 2. Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: . cicatricile operatorii.discul intervertebral) din ansamblul patogenic premergător. cifoscolioza .Osteite post-traumatice care evoluează cronic de la început.de etiologie polimorfă ajunsă la maturitate.eventual cu sechestru şi osteoporoză perifocală. II │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ SUPURAŢII OSOASE POSTTRAUMATICE . cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură sub 600 (cu tulb. Pareze şi paralizii. ┌─────────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │funcţional │ │invaliditate│ │ ├─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Scolioză. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Osteomielită cronică fistulizată│Deficienţă globală accentuată│ 70% │ Gr. modificările vasculare inflamatorii şi degenerative care toate explică rezultatele negative sau parţial pozitive ale chirurgie discului intervertebral. Diagnostic clinic: . arahnoiditele. parestezii în membre. DEFORMAŢIILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza. │locomotorie│ 0 . . Diagnosticul pozitiv: examen goniometric . Durerile: mers antalgic.testare mişcări coloană. ┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Supuraţii osoase fistulizate│Deficienţă locomotorie accentuată│ 70% │ Gr. hipoestezie dureroasă radiculară.Osteite post-traumatice ac. II │ │postoperator cu tulburări│accentuată │ │ │ │sfincteriene │ │ │ │ └─────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┘ VI. poziţii antalgice. fenomene de claudicaţie neurogenă. Tulburări sfincteriene.

Leziunea nervului sciatic sau femural.osteoliză lacunară . Fractura femurului . 5. II. Toate aceste elemente vor fi înregistrate pentru ca. II │ │ │neurologice: parapareză) │accentuată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză cu grad de curbură peste│Deficienţă │ │ │ │ │600 (cu tulb.│ │ │ │ │ │ │Scolioză. 2. 4. secundare şi tardive. b) punţi osoase incomplete. în special a pieselor de oţel în situaţia decimentării sau a unui defect de fabricaţie.anchiloză. I │ │ │paraplegie) │gravă │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VII. 3. Complicaţiile pot fi: intraoperatorii. ce creşte progresiv. c) punţi osoase complete . ARTROPLASTIA DE ŞOLD cu proteză totală. 2. Complicaţii. să se poată realiza o cât mai corectă apreciere a deficienţei funcţionale. Complicaţiile intraoperatorii.poate surveni în orice moment. legate de o tehnică imperfectă (neadaptată): 1. Luxaţia capului protezei. Descrisă pentru prima dată de Harris (1976). III │schimbarea locului│ │ventilatorii mici-medii) şi fără │medie │ │ │ de muncă │ │tulburări neurologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză.când apare o geodă metafizar sau diafizar.osteoliză segmentară: lizereu de radiotransparenţă periprotetică. medicul expert trebuie să aibă în vedere şi să nu subestimeze complicaţiile ce pot surveni în timpul şi după executarea artroplastiei. această complicaţie se manifestă prin: . Osificările heterotipe (după Brooker): a) osificări insulare în părţile moi periarticular. . 2. II │ │ │decimentare (osteoliză │accentuată │ │ │ │ │progresivă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. legate de tehnică: 1. progresiv. Degradarea pieselor femurale survine drept consecinţă a "oboselii" materialului. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură peste 600 (cu tulb. III │Schimbarea locului│ │redoare algică prin │medie │ │ │ de muncă │ │osificări heterotipe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. Complicaţii generale: tromboemboliile. Perforarea fundului cotilului. Complicaţiile secundare. . cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ │ │curbură peste 600 (cu tulburări │locomotorie│ 70% │ Gr. Hematomul postoperator. 3.fenomene claudicative cu limitarea mişcărilor. mobilizarea (Loosening) sau osteoliză. II │ │ │algică prin degradarea │accentuată │ │ │ │ │pieselor femurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastia bilaterală│Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr. Evaluând favorabil rezultatele bune. I. I │ │ │de şold sau de genunchi│gravă │ │ │ │ │decimentată │ │ │ │ │ └───────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VIII. Complicaţiile tardive: 1. III. în final. Insuficienţa muşchilor fesieri şi abductori în statică şi mers. neurologice: │locomotorie│ 90% │ Gr. MALFORMAŢII CONGENITALE Membre toracale: . 3. Infecţia postoperatorie.reapariţia durerii la nivelul şoldului cu iradiere spre genunchi. 4.Luxaţie congenitală a umărului. ┌───────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├───────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Diagnosticul radiologic: . Decimentarea aseptică. │locomotorie│ 50% │ Gr. . Perforarea diafizei femurale. dar mai ales după un număr de ani.

= 0 .20 │ │ │Înclin.40│ 15 │ 0 .15 │ │ │ │ │ │ │ │Ext.15 │ │ │Rotaţie stg.90 │ 40 │ 0 .15 │ │Coloana cervicală │Încl.40│ 15 │ 0 . Principalele boli invalidante: .0 │ _ │ _ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 2 │Flex. = 0 .Genu varum.35 │ 15 │ 0 . = 0 . = 0 . = 0 .10 │ │ │Ext.0 │ │ │ │ │Abd.50│ 15 │ 0 . dorsală = 0 .varus . = 0 . = 0 . = 0 .30 │ │ │Ext. = 0 .25 │ │ 0 .5 │ │ │Rotaţie int. lat.20 │ │ │ │ │ │ │ │Anteduc.I. mână. = 0 . = 0 .40 │ │ 0 .20 │ │ │Rotaţie dr. = 0 .M.40│ 15 │ 0 . plantară = 0 .45 │ 15 │ 0 .15 │ │ │Rotaţie stg.45 │ │ │ │ │ │ │ │Flex. stg. = 0 .90 │ 0 │ 0 .125 │ │Cot │Pron. redori.0 │ │ 0 .5 │ │ │ │ │ │ │Genunchi │Flex.60 │ 10 │ 0 .90 │ 45 │ 0 .15 │ │ │Retroduc. TABEL cu mişcările. dr.10 │ │ │Rotaţie ext.10 │ │ │Opoziţie = 0 cm │ 2 cm │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex. Coloană vertebrală: .60 │ 20 │ 0 . .45 │ 10 │ 0 .I.15 │ │ │Încl. poziţiile fiziologice şi poziţiile funcţionale în anchiloze şi redori strânse ale principalelor articulaţii: ┌──────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────────────┐ │Denumirea articulaţiei│Amplitudinea fiziologică │Deficienţă medie. = 0 .10 │ │ │Add. = 0 .Agenezie .10 │ │ │Flex. antebraţ. = 0 .145 │ 45 │ 0 .5 │ │Gleznă │Abd.35 │ │ │Ext.0 │ │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex. = 0 .60 │ │ 0 .50 │ 25 │ 0 .talus .│ Poziţia funcţională în │ │ │ │ Mobilitate de: │anchiloze şi redori strânse│ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────────────┤ │ │Flex.90 │ 30 │ 35 . = 0 .20 │ 10 │ 0 .. Diagnosticul funcţional: în raport cu tulburările funcţionale: anchiloze.10 │ │Scapulo-humerală │Abd. = 0 .95 │ 15 │ 0 .10 │ │Coxofemurală │Add. = 0.10 │ │ │Încl.= 0 .0 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.90 │ 30 │ 0 . = 0 . = 0 . = 0 . . este clasa din care fac parte: Bolile sistemului osteoarticular al muşchilor şi sistemului conjunctiv. = 0 .35 │ 0 │ 0 . coxa-plana.15 │ │ │Ext. = 0 ..90 │ 45 │ 0 . în română şi franceză.20 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.140 │ 45 │ 90 .valgus . = 0 .degete.90 │ 30 │ 35 . = 0 . scurtări.Picior strâmb congenital . . cifoze.130 │ 45 │ 0 . Membre pelvine: .20 │ │ 0 .Feil. lat stg.60 │ 30 │ 0 .90 │ 0 │ 0 .5 │ │ │Abd. = 0 . = 0 .cavus.25 │ 15 │ 0 .Sindrom Klippel .15 │ │ │ │ │ │ │Police │Flex. = 0 . = 0 . = 0 .5 │ │ │Rotaţie ext.M.85 │ 40 │ 0 . = 0 .0 │ │ │Rotaţie int.15 │ │Coloana dorso-lombară │Încl.85 │ 40 │ 0 . = 0 . = 0 . uln. = 0 . = 0 .20 │ │ │Rotaţie dr. lat. = 0 . coxa-valga.45 │ │ │Supin.10 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.60 │ 20 │ 0 .Displazia luxantă a şoldului. genu valgus. ICD în engleză).10 │ └──────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────────────┘ AFECŢIUNI REUMATISMALE Bolile reumatismale fac parte din clasa XIII din cele 21 clase mari de boli conform Clasificaţiei Statistice Internaţionale a Maladiilor şi Problemelor conexe de Sănătate (C.60 │ 20 │ 0 .45 │ 30 │ 0 . dr.Aplazii de femur.30 │ │ 0 .45 │ │Metacarpofalangiană │Ext. = 0 . rad.0 │ │ │ │Auricular │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Metacarpofalangiană │Flex. = 0 .40│ 15 │ 0 .Scolioză idiopatică.60 │ 20 │ 0 . = 0 .20 │ │ │Add. Clasa a XIII-a. . . = 0 .10 │ │ │ │ │ │ │Index │ │ │ │ │Mediu │Flex.170 │ 70 │ 0 .30 │ │ │Înclin.85 │ 30 │ 0 . lat.Sindactilie.Coxa-vara.40 │ │Mână (pumn) │Ext. = 0 . genu recurvatum. .40 │ │ 0 .45 │ │ │Ext.90 │ 30 │ 0 .35 │ │Inelar │Ext. = 0 . conform C.

d) Boala Dupuytren. Alte artropatii. iar după clasa funcţională (Steinbrocker) │ ──────> │Capacitate funcţională completă cu │ │mediată imunitar. Spondilatrita anchilozantă. V. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv. a cărei iniţiere şi perpetuare│este clasa I.dispensarizare medic de familie │ │retroviruşi mycobacteri. Artropatia psoriazică. VI. Artrozele piciorului. 1. în mod simetric şi distructiv. Bolile reumatismale abarticulare difuze.│ │Pentru ereditate pledează agregarea familială a │min. a) Fibromialgia (fibrozita).profilaxia infecţiilor acute şi │ │În PR ipoteza uzuală privind etiopatogenia bolii│privind gradul de activitate al PR.10% │curenţilor de aer la nivelul │ │precum şi asocierea PR cu antigenul HLA-DR4. XI.20% │Nu se încadrează în grad de │ │celulare T se eliberează limfokine. Poliartrita nodoasă şi alte vasculite: Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg-Strauss). Gonartroza. periferice ale membrelor. IX. membrelor normală. │ │ │ │ │Etiologia este necunoscută.R. Vasculitele. │ │este aceea că P. Boala Whiplle. periferice. Granulomatoza Wegener. │ │infecţia şi autoimunitatea. este gradul │ │tratamentul infecţiilor cronice. pseudoparalitic) b) Periartrita coxofemurală. │ 0 . │ │teritorială pentru controale │ │care a fost periodic afirmat sau infirmat │ │ │periodice. │ 10 . nu│ │evitarea frigului. Boala Behcet. │ │ │ │face parte din colagenoze. │ │antigen necunoscut. 2. │mobilizarea pasivă a articulaţiilor periferice. rol │Testarea mobilităţii art. uşoară astenie.30 │ │Sunt necesare măsuri profilactice . 5. a) Periartrita scapulo-humerală (umăr blocat. │şi de alterările structurale osteo-articulare. │ . Bolile reumatismale abarticulare. 3. 1. Guta. la nivelul art. Condrocalcinoza (Pseudoguta). la debut. P. GRAD 0. 4. │ │locului de muncă.M. │ │activează monocitele şi macrofagele ce vor │nivelul art. │ │ │ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ este o boală │Există deci o incapacitate datorită inflamaţiei │ │ │ │imunoinflamatorie cronică şi progresivă care │(potenţial reversibilă) şi alta datorită │ │ │ │afectează cu predilecţie articulaţiile mici ale │alterărilor structurale consecutive (frecvent │ │ │ │membrelor. Arterita Takayasu. X. umezelii. la │ │invaliditate. 2. fără │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │Bolnavii prezintă redori matinale sub 15 . 6. │După criteriile combinate semicantitative ARA │ │. 5. Sclerodermia sistemică. VIII.). Spondilartritele seronegative: 1. │ │posibilitate de a executa normal │ │este dependentă de răspunsul celular T la un │ │ │profesia. este o afecţiune cronică │zero. 3. │ │sau reumatologie Policlinica │ │alţi germeni. Sindromul Sjogren. PR │definitivă). │A. nu prezintă dureri la │ 0 . │ │Agenţii infecţioşi ca virusul Epstein-Barr. Boli articulare degenerative. Lupusul eritematos sistematic. ce survine pe un teren │ │ │ │ │genetic predispus. GRAD 0. ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ (Artrita reumatoidă) cod │Aprecierea capacităţii funcţionale a bolnavilor │ │ │ │boală 628 (din lista de 999 coduri de boală după│cu PR depinde de activitatea inflamatorie a bolii│ │ │ │C. Bolile reumatismale abarticulare localizate. Spondiloza cervicală şi lombară. la care se adaugă şi │Fără semne obiective patologice. │ │. Coxartroza.FR) │prezintă astenie. │ │bolii şi a factorului reumatoid (Ig M . Polimiozitele şi dermatomiozita. Spondiloza hiperostozantă. 1. 2. 2.R.P. │ │de-a lungul anilor. Boala Crohn.I. în observaţie. b) Sindromul durerii miofasciale.20% │invaliditate. joacă un rol în etiologia PR. Spondilartritele enteropatice din Colita ulceroasă. e) Boala Ledderhose.R. dar concepţiile │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │actuale consideră că PR este o boală la care │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │concură 3 categorii de factori: ereditatea. IV. Artrozele mâinii. II. III.I. 4. c) Distrofia simpatică reflexă. Boala Kawasaky. 3. funcţii numai la PR confirmate. Poliartrita reumatoidă. Artritele microcristaline şi dismetabolice. │starea subiectivă este foarte bună. care │Bolnavii prezintă redori matinale sub 1 h. Ca urmare a stimulării │B. VII. Artritele reactive (Sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy).

de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ .69% ─────> 70 . MCF şi MTF │ │ │este acceptată şi fără simetrie absolută). dureri la mobilizarea pasivă a art.Fibrinogenul = este crescut în 65% din PR │ │ │activă. după criteriile │ │. periferice normală. │ │ │. │ │În mod curent sunt necesare: │Aprecierea asupra evoluţiei bolii .20 mm/lh. │ │pozitive la diluţia de 1/64. MTF) │Stare generală bună. │ │ │Este obligatorie determinarea cantitativă.90% 70 . mersul pe distanţe │ │mari. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │. │ │Poate urca şi coborî scările. │pentru odihnă). precum şi alţi │dureri la mobilizarea pasivă a art. │şi arată un potenţial recidivant redus. Sinoviocitele sunt │Stare generală bună. la debut.periostită (rezolutivă). │ │6. │Steinbrocker). VSH . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 500 m. │Testarea mobilităţii art. Factor reumatoid în ser = prin oricare metodă│Stare generală bună.│ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │pentru a-şi pune pălăria.5 h │ │activitate şi/sau de persistenţa unor indicatori│cu astenie marcată şi oboseală în repaos. │ │reorientarea profesională sau │ │recalificarea profesională după caz │ │în funcţie de vârstă şi potenţialul │ │evolutiv al bolii şi de rezultatul │ │recidivelor şi frecvenţa lor. │ │Uşoară limitare a îndemânării │ │manuale ca: răsfoitul filelor unei │ │cărţi. │repaos. Artrită a mâinilor = cel puţin o articulaţie │Nr.Rg. posibil.41 .5 g/100 ml.50% (normal 70%) │ │restul metodelor imagistice sunt rareori │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │folosite. │ │mediatori ai inflamaţiei. a răsucirii unei chei în │ │broască. │ │. realizând │Clasa funcţională după Steinbrocker este clasa 1. care trebuie să includă eroziuni │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1. │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia. la debut. observate direct │oboseală).leziuni degenerative secundare. │periferice. │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │DIAGNOSTICUL GRADULUI DE ACTIVITATE: │clasa 2. producând eroziunile osoase. genunchi. abilitate │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │segmentară) sau biologici (elemente ale │ │ │sindromului biologic de inflamaţie nespecifică). │ │ │Semnele radiologice ale PR evidenţiate pe │ │ │radiografiile standard servesc la stadializarea │ │ │bolii şi la cuantificarea leziunilor articulare.│ │neo-angiogeneza la rândul lor osteoclastele sunt│ │ │activate. coate. II/III.60 mm/lh.9 .│elibera o varietate de monokine. dar nu pentru diagnosticul │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │precoce de PR. etc. │ │5. MCF sau pumni │Hemoglobinemia peste 12.11 g/100 ml. la debut. glezne. limpede sau │activ. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi.peste 200. stadiul I precoce (după criteriile lui │ │hipergama-globulinemie.│ │Limitarea îndemânării manuale ca │ │închiderea şi deschiderea unei uşi │ │prin răsucirea cheii în broască. │ │. │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. II (moderat). │ │de medic. │A. deschiderea sau închiderea │ │unui robinet. dar nu obligatoriu.│A.40 mm/lh. │ │Waaler-Rose şi reacţia Latex. alergatul. │ │EXAMENUL LICHIDULUI SINOVIAL = exsudatul este în│Aprecierea asupra evoluţiei bolii . │ │Creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor de │Bolnavii prezintă redori matinale peste 4 . uneori neomogen prin prezenţa │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate = │ │flocoanelor de fibrină şi poate coagula spontan. │ │gradul de evolutivitate şi are rol prognostic.îngustarea uniformă a spaţiului articular.│ │a serului cercetat. │tensiometrului în mm) . │ │ │ │GRADUL II de invaliditate.70 mmHg. │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art.│70 . │analitic 40 .200. │membrelor periferice şi dureri articulare şi în │ │.│ │articulaţiilor în ariile şi în modul indicate la│ │ │punctul 2.5 g/100 ml. │ │FR sunt prezenţi în lichidul sinovial al │ │ │bolnavilor cu PR mai ales sub forma anticorpilor│ │ │anti IgG. │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │După radiografia convenţională. Noduli reumatoizi = noduli subcutanaţi la │Bolnavii acuză redoare matinală peste 2 h.21 .│După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │Semnele radiologice precoce de PR: │clasa 2. │active şi pasive ale art.osteoporoză juxtaarticulară. │ │. antepicior faţă bilateral.osteoporoză generalizată. │Steinbrocker) │ │Creşterea alfa-2-globulinelor este în strânsă │Bolnavii acuză redori matinale peste 2 .70. │ │legătură cu intensitatea procesului inflamator │astenie permanentă (întreruperea activităţii │ │indicând faza acută a PR.200. │ │IFP. │o reducere a amplitudinii mobilităţii cu un │ │.eroziuni de suprafaţă sau pseudochisturi.0 . │Bolnavii pot acuza redori matinale peste 1 h. │ │Schimbarea locului de muncă.5 ore.moderat │ │PR de culoare galben citrin. │ │îmbrăcarea şi dezbrăcarea unei │ │haine.4 .Proteina C reactivă = este prezentă la │VSH . │ │următoarele: IFP. iar celulele │Testarea mobilităţii art. │ │articulară este cea mai utilă metodă de a evalua│VSH . │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. │ │ │redoare matinală. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. posibil.Complementul seric şi fracţiunile sale (ex.40 mm/lh. Limitarea │ │activităţilor fizice ca ridicarea │ │obiectelor grele şi transportul │ │lor.R. cu │ │extensoare sau juxtaarticular.29% ──────> 30 . periferice normală.R. │ │ │7.minim activă. │ │ │tumefiere.3 h. │ │3.Electroforeza = arată o hipoalbuminemie.12. │activă a art. periferice şi dureri articulare în │ │. ortostatismul prelungit.│ │sau osteoporoză neechivocă în sau mai ales │ │ │adiacent la articulaţiile afectate (modificarea │ │ │de tip artrozic izolat nu satisface acest │ │ │criteriu). │ │PR din punct de vedere imagistic.GRAD 0. │ │Gradul III de Invaliditate. │Hb . │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere:│ │EXAMENUL RADIOLOGIC STANDARD: │scor sintetic . │ │majoritatea bolnavilor cu PR şi este corelată cu│Hb . P.tumefierea părţilor moi.│ │bolii. │ │curenţi de aer. Redoare matinală = redoare articulară sau │ │ │periarticulară. închiderea şi deschiderea │ │nasturilor şi legatul şiretelor. │ │evoluţiei bolii. dureri la presiunea art. (obligatoriu prin │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │metode cantitative) care sunt considerate a fi │tensiometrului în mm) 195 . cu │ │Semnele radiologice tardive de PR: │astenie prezentă ce necesită întreruperea │ │. sau a butonului de la │ │aragaz. │ │şi eroziuni severe.60% ──────> 60 . │ │fără ortostatism prelungit. pumn.115 . │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. dar nu obligatoriu. st. astenie. │ │muncii fără eforturi profesionale.49% 20 .10.3 h.neregularitate marcată a spaţiului articular │activităţii pentru odihnă. │ │Gradul de activitate ale PR poate fi susţinut │ │ │printr-o serie de parametrii clinici (durere. de ambele părţi ale liniei mediane │ │ │(afectarea bilaterală a art.4 . grad de mobilitate. Semne radiologice = modificări caracteristice│ │ │pentru boală. │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │. articulaţiilor periferice dureroase la │ │inflamată (criteriile de mai sus) dintre │mobilizare pasivă. dureri la mobilizări │ │cel puţin 6 săptămâni).Tomografie computerizată. │ │. dar nu │ │Reacţiile pentru FR pot fi un indicator pentru │obligatoriu. │ │care nu dă mai mult de 5% rezultate pozitive la │ │ │persoane normale.Rg. │ │ale mâinilor.schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii.39% ──────> 40 .4 trebuie să fie prezente pentru│activitatea pentru odihnă). P.Factorii reumatoizi = FRIgM se determină │repaos. │ │Diagnosticul de PR este permis atunci când sunt │Bolnavii acuză redori matinale peste 1 . a │ │ortostatismului şi a mersului. cu│Aprecierea asupra bolii .85% (normal 100%). │ │Alte tehnici imagistice: │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │. │ │nivelul proeminenţelor osoase de pe suprafaţa │astenie prezentă (activitate completă. │ │diagnostic şi într-o oarecare măsură pentru │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │prognosticul PR. respectiv 1/40 a │VSH . periferice. . GRAD 0. │ │.R. │ │semnele clinice de activitate inflamatorie a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 2. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit. frig. │ │înainte de ameliorarea maximă. │ │diagnosticul de PR cât şi pentru urmărirea │Stare generală destul de bună. st.25% (normal 30%).IgM şi IgG = sunt crescute. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │C. │ │tumefiate pe seama părţilor moi sau a │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │hidartrozei. │B. se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. periferice şi uneori │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │dureri articulare şi în repaos. │Stare generală destul de bună. Poate │ │urca şi coborî scări cu uşoară │ │dificultate. │ │4. │ │satisfăcute 4 din cele 7 criterii de mai sus │astenie prezentă (trebuie să întrerupă │ │(criteriile 1 . P.9. │ │2.12. │tensiometrului în mm) . │ │tulbure. periferice normală. Se apleacă şi │ │îngenunchează cu uşoară dificultate. │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere │ │ │cu un scor sintetic: 19 .11 g/100 ml. │ │. dar nu │ │este cel mai fidel indicator al bolii active. │ │ │. Scintigrafia │Hb . GRAD 0. │ │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul PR (revizia │ │ │1987) după Silman şi colab. P. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale.subluxaţii. Artrită simetrică = afectarea simultană a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1.49% ──────> 50 . mâini faţă bilateral. │Bolnavii acuză redori matinale 4 .80% │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă cu │ │posibilitate de a executa normal │ │profesia. periferice. IFP. 1987) │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │1.55% (normal 70%).195 . cu oboseală)│ │cel puţin 3 arii articulare (din 14 posibile: │dureri la mobilizarea pasivă a art.20% (normal 30%). │ │ │creşterea alfa-2-globulinelor şi │A. │ │ │. │ │C3) este normal sau uşor crescut.R. periferice. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de munca în. │ │endotiale stimulate proliferează.21 . sensibilitate. │ ──────> 20 . poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii.Rezonanţă magnetică nucleară. MCF. Artrită în 3 sau mai multe arii articulare = │uşoară astenie (activitate completă. │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. │ │curent prin 2 tehnici serologice reacţia │Stare generală aproape bună. umezeală. observate pe radiografii standard │Testarea mobilităţii art. posibil. │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │activate şi vor forma panusul. │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. scintigrafia │tensiometrului în mm) .VSH = este crescută în perioadele active cu │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │valori ce depăşesc 30 .70% 50 . durere la mobilizarea pasivă şi │ │.R. │sfert: scor analitic: 50 . de a se autoconduce.minim activă │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │B. │ │.R. cu durată mai mare de o oră. P. se corelează cu progresia radiologică. P.anchiloză. │obligatoriu. │ │. │o reducere a amplitudinii mobilităţii: scor │ │Cu excepţia radiografiilor osteoarticulare. posibil. Limitarea activităţilor│ │fizice ca: ridicarea de greutăţi mai│ │mari de 5-6 kg.

fără│ │bolii. Precoce: 1. st. │ │fără sprijin. Îndemânarea manuală şi │ │acceptate. │ │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4. │ │ │reducere gravă a capacităţii de a efectua cele 6 │ │îşi leagă cu greutate şiretele la │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune. │ │ odihnă │ │ │genunchi).│ │ Gradul 3: .9 g/100 ml.2 ore │ │ │realiza majoritatea activităţilor │ │ Gradul 2: . Bolnavul se │ │ nodulii sau tenosinovita poate │Starea subiectivă este rea. Terminal: 1. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │ Gradul 0: . legarea şiretelor de la │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │pantofi.rea. . încheierea nasturilor de la│ │ STADIUL STAREA │= 40% (normal 100%).100 mm/lh.numai la mişcare. │Testarea deficitului funcţional analitic al │ │sprijin.100% │Gradul I de invaliditate. │ │I. │ │deplasează cu greutate în baston. În ceea ce priveşte îndemînarea │ │ 2. │ │ │. Nu se poate apleca sau │ │DIAGNOSTICUL STADIULUI ALTERĂRII │un scor analitic: 30 . cu │ │ │. │durerea împiedică somnul. │ │coborî o scară cu trepte. Nu se pot │ │ numai o mică parte din ocupaţiile │ │ │îmbrăca. │celor 6 tipuri de prehensiune: scor sintetic │ │confortabil pe scaun. │(după criteriile combinate semicantitative ARA) │ │Nu poate îngenunchia. fără anchiloză│Gradul de activitate al PR este sever activă │ │până să simtă nevoia de a se aşeza. de a se orienta │ │ │produce atrofia muşchilor extremităţilor.6%. │ │ │tensiometrului în mm) sub 70 mmHg. dureri │ │autoservi. │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a capacităţii de efectuare │ │ │ │ │a celor 6 tipuri esenţiale de prehensiune (sau │ │ │ │ │numai schiţarea lor).oboseală în repaus.întreruperea activităţii pentru│ │ │(endoproteze coxofemurale. │ │răsucirea unui robinet sau buton de │ │Stadializarea poliartritei reumatoide │Coeficientul de evolutivitate generală (clinic şi│ │aragaz.│ │persoane. Nici un semn radiologic de │ │ │ │ │ distrugere.peste 8 ore. Greutate în │ │ │ │ │ridicarea membrelor toracice pentru │ │Criteriul: │ │ │punerea unei pălării pe cap sau │ │. │ │ se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │ sau o face cu mare dificultate. Nu poate │ │ cartilaginoase sau osoase.A. Nu│ │ fi prezentă. propuse de Steinbrocker.R. │ │chei în broască. scor sintetic │ │pantofi.destul de bună. │ │ fibroasă sau osoasă. │ │.aproape bună. │ │altei persoane. periferice la mobilizare şi în repaos. │ │ Gradul 0: . │Clasa funcţională după Steinbrocker este 3. │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ mobilităţii poate fi prezentă). │ │ Gradul 3: . │ ──────> │Imposibilitatea persoanei de a │ │ Gradul 1: . P.9. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu. bilateral. │ │ 2. │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │ │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │30 min. │ │ │Măsuri profilactice: │ │ Gradul 1: . Atrofie musculară extinsă.lipsă. │ │să se oprească şi fără să resimtă │ │ │VSH 70 . = CF normală cu excepţia handicapului │0 .5 min. │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │poate să meargă mai mult de 500 m.împiedică somnul. La fel ca la II 4. │ │câţiva paşi fără să se oprească sau │ │Clasificarea capacităţii funcţionale a │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │fără să resimtă dureri severe. │ │disconfort. │ │ │ │ │nu se poate ocupa de propria │ │ │ │ │îngrijire sau o face cu mare │ │ │ │ │dificultate. │ │partea altei persoane pentru a merge│ │Clasa Felul capac. în puseele evolutive.Durata redorii matinale: │ │ │îmbrăcarea hainelor. │ │îngenunchia ca să ridice un obiect │ │STRUCTURALE = se face pe baza criteriilor unanim│Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │de pe jos. închiderea şi deschiderea │ │ │7 . │osteoarticulare. │ │ │ │ │. │genunchilor în semiflexie. Osteoporoză. a capacităţii de autoservire.Starea subiectivă: │poziţii vicioase. = CF completă. Nu pot sta în │ │ 2. │ │ │chirurgicale corectoare │ │ Gradul 2: . răsucirea unei│ │(criteriile combinate semicantitative ARA) │60% (normal 100%). │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILARTRITA ANCHILOZANTĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │(S. st. │ │ │obligatoriu. │astenie marcată cu oboseală şi în repaos. │cursul nopţii. 3. Leziunile extraarticulare.3% │ │ │ │ │(normal 30%). │ │imobilizat la pat sau în fotoliu.100% │Gradul I de invaliditate. scrisul cu stiloul sau │ │(criteriile Steinbrocker): │biologic) arată un potenţial recidivant moderat │ │creionul. Nu poate să ridice şi să │ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │transporte greutăţi mai mult de ½ │ │IV.│art. de a│ │ 3.3 paşi. nu obligatoriu. │ │cu mare greutate a unui robinet. Bolnavii nu pot să │ │clinică indică un caracter progresiv evolutiv al│periferice şi în repaos. │ │picioare nesprijinit şi neajutat.R. │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional analitic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a mobilităţii diverselor │ │ │ │ │segmente ale mâinii şi pumnului: scor analitic │ │ │ │ │sub 10% (normal 70%). │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │La toate formele de PR de la punctul A. zilnic şi uneori şi în │ │meargă mai mult de 200 . │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4. nu-şi poate │ │ 4. Leziuni distructive. │o reducere cu trei sferturi. │ │ │ │ │ │ │ │B.tratamente medicamentoase. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │ Gradul 2: . cu posibilitatea de a │reducere gravă a capacităţii de efectuare a │ │coboare nici o treaptă. IV (terminal) după criteriile │ 90 . │ │Aprecierea gradului de evolutivitate al PR │Capacitate restantă (globală) a mâinii afectate =│ │butonul de la aragaz. P. │ │ │capacităţii efective a unor │ │. dezbrăca singur.peste 100 mm/lh.eventuale intervenţii │ │ oboseală.95% │muncă. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Capacitatea funcţională limitată │ │ 2. │ │altei persoane. ridicarea braţelor pentru │ │ │ │ │a-şi pune pălăria pe cap etc).300 m. a │ │unei alte persoane.PR cu pierderea acuităţii vizuale datorită │ │ │ │ │complicaţiilor oculare. │ │ Gradul 0: .foarte bună. │Formele de PR cu anchiloza pumnului şi a │ │supraveghere permanentă din partea │ │ Gradud 1: .8 ore │ │ │vieţii zilnice şi reducerea │ │ Gradul 3: . │ │permiţând bolnavului numai o parte │ │ prezent.Astenia: │ │ │activităţi de autoservire. anchiloza │ │tot timpul în pat sau în majoritatea│ │ Gradul 3: . (Steinbrocker): │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │ │un scor analitic sub 20% (normal 70%). a coatelor. Moderat: 1. Aspectul de osteoporoză poate fi│clasa 3. S. centrală la debut în faza de sacroileită │ 0 . │ │II. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │VSH . nu │ │ │singur medicamentele etc.18% (normal 30%). Poate urca şi coborî │ │ │Hb . Criteriile stadiului II.şi în repaus. │30 (normal 70%). │Steinbrocker. │ │ │10 . cu sau fără uşoare │ │ │ │ │ leziuni cartilaginoase sau │B. Nu pot să meargă mai mult de │ │ │antepiciorului (anchiloza MTF). │tibiotarsiană în equin cu deformaţii ale │ │zilei. │ │ │poate ridica braţele. st.) Cod boală 469 (din lista de 999 coduri de│A.R. │ │greutate de pe un scaun şi cu │ │ 4. cu deformări şi anchiloze în │ │de autocontrol sau de orientare │ │. cu │ │spaţial fără ajutorul altei │ │ │laxitate ligamentară şi instabilitate articulară. Absenţa deformărilor (limitarea │Bolnavii prezintă redori matinale peste 5 ore. în puseele evolutive. nu-şi poate lua │ │ imobilizat la pat sau în fotoliu. fără să simtă nevoia de a se│ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │aşeza. │ │ │Steinbrocker. = CF limitată permiţând bolnavului │ │ │partea altei persoane.controale periodice. Se ridică cu │ │ 3.PR forma vasculitică cu alterarea stării │ │ │ │ │generale. │sub 40% (normal 100%).sub 9.2 .5 g/100 ml.10% (normal 30%). Nu pot sta │ │ exercita normal profesiunea.sub 5 min.formele de PR formă miozitică în care se │ │autoconduce.5 . nu-şi │ │ casnice şi autoservirea. │Steinbrocker. scor sintetic: 0 . │ │ │din ocupaţiile casnice şi │ │ │ │ │autoservirea. cu posibilitatea invalidului │ │ │adaugă: │ │de a se autoservi. │ │manuală şi dexteritatea: foloseşte │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │cu greutate stiloul sau creionul. cu dificultate. P. │ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ 4.activitate completă. IV sunt forme cu leziuni │ 90 . Nu pot să urce şi să │ │ 1. funcţionale (CF) │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │2 . III (severă) după criteriile lui │ 80 . posibil.R. │ │haină. │Formele de PR st. │ │sta în picioare mai mult de 20 min.Durerea: │ │ │.90% │Gradul II de invaliditate. IV (terminal) după criteriile lui │ 95 . de a se autoconduce. │ │bolnavilor cu P. scor analitic = 20 -│ │kg. a şoldurilor.20% │Nu se încadrează în grad de │ .│biologici de activitate în perioada de remisie │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. │degetelor.A. = Infirmitate importantă: bolnav │ │ │tăia alimentele. Atrofie musculară de vecinătate. Nu│ │ durerii şi redorii la una sau mai │Capacitate restantă globală a mâinii afectate │ │se pot ridica din poziţia şezând în │ │ multe articulaţii. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │. Anchiloză fibroasă sau osoasă. se │ │total. fără ajutor din│ │ 3. │reducere gravă a capacităţii de efectuare a celor│ │dexteritatea mult diminuată │ │ │6 tipuri esenţiale de prehensiune: scor sintetic:│ │(întoarcerea paginilor unei cărţi. │ │ │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │ │ │ │sub 20% (normal 100%). │ │ osoase. Deformări axiale.lipsă. Nu poate urca sau │ │III. nu│ │ │ │ │se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │sau o face cu mare dificultate. Sever: 1.40% (normal 70%). │ │ Gradul 0: . │ │ Gradul 1: . dar nu │ │scările. de a se │ │ │. │ │poziţia în picioare. │A. │este gr. posibil. │Hb .│ │ 2. Bolnavii stau │ │ Gradul 2: .

5 . Limitarea │ │activităţilor fizice ca alergatul. │frecvente entezopatii fiind: fasciita plantară.imunoglobulinele serice . radiologic). obiectiv │ │S. │Nu sunt semne clinice patologice la ex. iar ex. radiologic nu este edificator se│ │ │pot efuctua: │A.Fibrinogen uşor crescut.Rg. │în puseu acut inflamator clinic şi biologic cu │ │ . de profil a coloanei vertebrale lombare: │tendinita achiliană (ambele determinând │ │arată rectitudinea coloanei lombare cât şi │talalgiile persistente). │care cedează la mobilizarea coloanei. │ . │ │semnul Romanus (aspectul pătrat al corpilor │Mobilitatea art. Nu │ │poate să stea confortabil pe scaun │ │mai mult de 2 ore. inclusiv profesionale │ │(activităţile vieţii zilnice) │ │Necesită: │ │. │ │S. periferice este redusă cu 30-40%│ │vertebrali) determinat de eroziunea unghiurilor │din valorile fiziologice.controale periodice. │ │ │3. uneori cu iradieri sciatice bilat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.gradul II = sacroileită minimă: contururile │ │ │osoase apar şterse (datorită resorbţiei osoase │ │ │subcondrale a ambelor versante. │B.A. rotaţie dreapta şi stânga şi cu 10% la │ │diagnosticul precoce al bolii. │ │ │.3 zile pe săptămână.A. │ │cură balneară. CRITERIUL RADIOLOGIC: │A.60% │gestualităţii profesionale. IV şi a coloanei dorso-lombare │ │considerat un test de evolutivitate a bolii mai │(sindesmofite numai la nivelul joncţiunii │ │fidelă decât VSH.6 kg şi transportul lor. │ │ │ │ │ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SA: │B. important de discuri vertebrale. centrală la debut în faza de sacroileită │ │I. de Seze).dispensarizare la medicul de │ │familie sau specialist reumatologie │ │Policlinică. se │ │apleacă şi se ridică de pe scaun cu │ │uşoară dificultate. │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │B. Limitarea expansiunii toracice (corectată în │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │funcţie de sex şi vârstă). │ │În mod curent sunt necesare: │Ca semne biologice de inflamaţie: │ │ . │ │ridicarea obiectelor grele şi │ │transportul lor. periferice │ │concavităţii obişnuite a conturului vertebral │2 . │ │bolnavii cu forme severe ale bolii. EXAMENUL RADIOLOGIC: │reducere cu 40% din valorile fiziologice ale │ │ Diagnosticul de S.) │ │afectează predominant coloana vertebrală. │ │precoce la nivelul vertebrelor D11. │ │ │. 1 . Durere lombară şi redoare. dar poate fi şi normal chiar şi la │"basculă". │ │predispoziţiei faţă de boală. S. radiologic al art. fără să fie │ │nevoie să se mişte. │ │I. atât în planul sagital. │ │bilaterală (de grad III sau IV. GRAD 0. umezelii. │Radiologic rg. în grupul spondilartritelor │valorile fiziologice ale flexiei.cură │ │balneară în staţiune cu profil │ │reumatologic.gradul IV = anchiloză datorită numeroaselor │B. │Bolnavii pot avea dureri lombosacrate nocturne │ │procesul inflamator debutând frecvent la nivelul│uşoare 1 . Limitarea mişcărilor coloanei vertebrale │Nu sunt semne clinice patologice la ex. │ │ . 1 zi pe săptămână sau │ │ant. extensiei. sacroiliace. │ │În fazele evolutive ale SA modificările │ │ 0 .gradul 0 = aspect radiologic normal.A. GRAD 0 │ │Aceleaşi măsuri profilactice. IV (vezi ex. sacroiliace în incidenţa oblică. la nivelul coloanei │ │creatinfosfokinazei şi a fosfatazei alcaline. S. altor zone interesate.VSH uşor crescut mai mare de 25 mm/h.A. urcatul şi coborâtul │ │scărilor.A este o boală inflamatoare cronică care │sacroiliace bilat. │ │Pot să-şi desfăşoare activităţile │ │casnice.Tomografia computerizată axială a art. │deficienţă ventilatorie uşoară. este cel radiologic (prezenţa unei │Bolnavii acuză dureri lombosacrate sau sciatalgii│ │sacroileite bilaterale). el având semnificaţia │Proteina C reactivă normală. │ │Poate urca şi coborî scări. sacroiliace. este confirmat de ex.Rg. │clinic şi biologic.fibrinogenul este crescut. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 600 m. │ │deplasare. Investigaţii biologice: │până la nivelul genunchiului. iliac şi │ │ │sacrat). │ │. formă centrală cu prinderea art. ridicarea de greutăţi. în proiecţie frontală sau │punţi la un nr. .Scintigrafia osteoarticulară.2 │ │3 luni. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ │Uneori când ex. │ │Rg. este recidivantă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │a IgA în timpul perioadelor de activitate a │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │bolii.10% din │coloanei cervico-dorso-lombare). Alături de factorii genetici. o osteocondensare. fără deficienţă │ │ . │ │ │ -20% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. de faţă şi profit a joncţiunii dorso-lombare│proces inflamator cronic de obicei asimetric.2 zile pe lună. │ │criteriu clinic.A. bazin pentru art. Sacroileită de grad II sau mai mare. Din poziţia │ │îngenunchiat se ridică cu uşoară │ │greutate.Proteina C reactivă absentă. │ │frontal. aspect comparat │ │ │cu "marginea de timbru poştal" (S. uşurată de exerciţiu şi nemodificată de │zile pe lună. L1-L2 │Strâns legată de afectarea articulaţiilor │ │(fiind primele modificări radiologice │periferice este cea a inserţiilor tendinoase şi │ │vertebrale) care pot ajunge la punţi între două │capsulare pe os (entezopatia).A. dar fără │cu redoare matinală persistentă.A. │ │1. Nu poate sta mult │ │timp în poziţie fixă aplecată în │ │timpul activităţii profesionale.creşterea │lat.49% │Bolnavii pot să desfăşoare │ │activităţi fizice. │. │ │ . │Mobilitatea coloanei CDL este în limitele │ │Principalul criteriu de diagnostic pozitiv al │fiziologice. timp de cel puţin │Bolnavii pot acuza dureri lombosacrate 1 .gradul I = modificare suspectă.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinică. dr. extensiei. │stânga.antigenul HLAB27 este prezent la 80 . │C. │1 . pot să nu aibe antigenul │Fără semne inflamatorii clinice. S. │ │ascendent. │ │ │ . extensiei.70% │Gradul III de Invaliditate. │. │VSH normal. │ │ │II. după │ │care resimte disconfort la nivelul │ │articulaţiilor periferice ale │ │membrelor pelvine. │ │din bolnavi.90% │Fibrinogen normal. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit.dozările enzimelor în ser . sacroiliace. │ │Poate urca şi coborî scările. │dorso-lombare şi rectitudinea coloanei lombare + │ │ . nu au probleme │ . │ │modificări specifice.90% dintre │ │ │bolnavi. radiologic al art. │ │Sunt necesare măsuri profilactice . radiologic cel mai important.D13. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul CDL │ │. . înclinare laterală dreapta şi│ │.A. │evolutive fără afectare oculară sau disfuncţie │ │ .Rg.2 zile la 2 . art. sacroiliace. GRAD 0. şi stg. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │ . poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. │flexie. │ │fiind nevoie de existenţa altor modificări şi │sacroileitei gr.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinica teritorială. S. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. la care se pot adăuga │bilat.electroforeza proteinelor serice pune în │ │ │evidenţă o hiper-alfa 2 globulinemie (alături de│ │ │o creştere minimă a hipergamma-globulinemie).│ │evitarea frigului. de faţă şi profil a joncţiunii │ │ │ dorso-lombare şi a coloanei lombare. atât în declanşarea │ │ │bolii cât şi a formelor evolutive inflamatorii │ │ │ce duc la invaliditate. un rol │ │ │important îl au factorii de mediu: infecţiile cu│ │ │Klebsiella pneumoniae. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale.2 zile pe lună cu redoare matinală │ │şi unele criterii clinice. │ │HLAB27. activităţile sociale │ │cotidiene.arată │Uşoară redoare dorso-lombară însoţită de dureri │ │predominanţa limfocitelor.dispensarizare medic de familie │ │sau reumatologie Policlinica │ │teritorială pentru controale │ │periodice. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │Sciatalgia prezintă anumite particularităţi: │ │susţinerea diagnosticului de SA: │sciatica înaltă din regiunea fesieră. se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate.10% 10 20 20 30 40 50 50 60 │invaliditate.A. I sau II (vezi ex.VSH este crescut în cursul puseurilor │alternantă dreapta şi stânga: sciatică în │ │evolutive. coboară │ │A. │ │Limitarea activităţilor fizice ca: │ │ridicarea de greutăţi mai mari de │ │5 .testele de depistare a factorilor │ventilatorie. │ │oblică este ex. cât şi în cel │al bolnavului. El este un mijloc util pentru │stânga. formă centrală cu prinderea art. umezeală. GRAD 0.A formă periferică la debut (forma │ │punţi osoase care se formează între cele │"scandinavică" de S. frig. │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.│boală după CIM).69% │Gradul III de invaliditate. a │ │ortostatismului şi a mersului. care este prezent la 80 . S. │ │fără ortostatism prelungit. │ │repaus. │gr. III (vezi ex. iar spaţiul articular pare lărgit │ │ │(pseudolărgirea spaţiului articular). │semnul Romannus) vezi ex. │ │2. aparţine grupului de histocompatibilitate │al bolnavului. GRAD 0. │ │vertebrale (superior şi inferior) cu lipsa │Bolnavii au dureri la nivelul art. │vizuală sau deficienţă vizuală uşoară. │ . │ │HLAB27. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ . │ │producându-se o fuziune a articulaţiei. statul în picioare. │ │ . spaţiul articular dispare.39% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . coloanei CDL prezintă │ │ .creşterea în ser │coloanei vertebrale lombare. CRITERII CLINICE: │sacroiliace). │ │bolnavii cu S. unilaterală) │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │SA definită: criteriul radiologic + cel puţin un│evolutive. fiind │sacroiliace gr. │ │seronegative): │înclinare laterală dreapta şi stânga.A. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale.2 zile pe lună.Tomografia art. │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. │Articulaţiile periferice sunt afectate de un │ │Rg. │ │ . │nivelul coloanei cervicale. etc. │generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │Rg. │ │ │ .A. Testarea mobilităţii coloanei CDL │ │reumatoizi sunt negative (criteriul de integrare│ca test obiectiv arată o reducere cu 30% din │ │a S. │ │curenţilor de aer la nivelul │ │locului de muncă. Prezenţa lui nu │ │ │este suficientă pentru diagnosticul unei SA. obiectiv │ │lombare. centrală la debut în faza de sacroileită │ │(Van de Linden. │ │ │Versantele osoase apar zimţate. ele │dorso-lombar 1 . 1984): │gr. pe ambele │ │ │versante ale articulaţiei.3 luni cu uşoară redoare│ │articulaţiilor sacroiliace şi progresând │lombo-sacrată matinală. cel│ │evidenţiază osificările subligamentare care apar│mai frecvent-genunchiul. rotaţiei │ │ . │ │S. │ │ │ . printre cele mai │ │corpuri vertebrale vecine. │ │ . │care cedează la mobilizarea coloanei şi la mers.29% │la mers.Rg. │ │fiind similare în majoritate cu cele din PR.) în puseu inflamator │ │versante. S. │ │ │. histologic al│moderate la nivelul segmentului vertebral │ │sinovialei nu este patognomonic pentru S. În│Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │evoluţia artritei sacroiliace din punct de │reducere cu 50% din valorile fiziologice ale │ │vedere radiologic se deosebesc 5 grade: │flexiei. prin │ │ │scleroza periarticulară apare o creştere a │ │ │opacităţii osoase.proteina C reactivă este prezentă. art. │gr. │ │ sacroiliace. │ │ │interliniul articular fiind diminuat.gradul III = sacroileită moderată. IV şi a coloanei dorso-lombare │ │în primul rând de aspectul patologic al │(punţi vertebrale între două corpuri vertebrale │ │radiografiei art. radiologic de profil al│ │ . înclinare laterală dreapta şi │ │radiologic.studiul lichidului sinovial . │ │ │.49% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.A. │dorso-lombare. . │ │curenţi de aer. │ │ . .

prinderea coxofemuralelor bilat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ . S. │ │Nu poate să stea confortabil în │ │scaun. dar │ │ │diagnosticul poate fi pus numai pe baza ex.85% din valorile fiziologice. Are un │ │grad de dispnee la mers. Nu se │ │poate apleca sau îngenunchia ca să │ │ridice un obiect de pe jos. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │înaintea apariţiei modificărilor radiologice. │ │Nu se poate apleca sau îngenunchia │ │pentru a putea ridica un obiect de │ │jos. zilnic 1 . Nu poate urca şi │ │coborî scări. │ │ │Rg. după care se │ │îndreaptă cu mare greutate. │ │Bolnavii au dureri severe 4 . se caracterizează pin pensarea │ │ │interliniului articular ce poate merge până la │ │ │anchiloza osoasă. S.2 luni │ │consecutiv.100% │A. în puseu │ │acut inflamator clinic şi biologic. │ │uneori contractură musculară de tip torticolis. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. │ │curenţi de aer. cu tendinţă │ │la anchiloză în poziţii vicioase. │ │Măsuri profilactice: . │ │Bolnavii acuză dureri dorsale şi dureri toracice │ │inferioare sau toraco-abdominale şi o limitare a │ │expansiunii toracelui în cursul mişcărilor │ │respiratorii ample.│ 90 . │ │ │Afectarea funcţiei articulare a coloanei CDL cu │ │ │peste 70% din valorile fiziologice. Bolnavii stau toată │ │ziua în pat sau în majoritatea │ │zilei.internare în secţia de │ │reumatologie în puseele acute ale │ │bolii pentru tratament. marelui trohanter etc. în puseu acut inflamator clinic şi │ │ │biologic. pumnilor şi degetelor.A. Se deplasează cu greutate cu │ │baston sau cârje pe distanţe mai │ │mici de 20 m. scapulo-humerală │ │. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. consecinţa │ │disfuncţiei ventilatorii de tip │ │restrictiv.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 . │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Bolnavii se deplasează cu greutate │ │în baston sau cârje.3 articulaţii periferice.│ │de autocontrol. │ │ │crestei iliace. │ │. │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. │ │ │Afectarea art. S. cu deficienţă│ │ventilatorie medie sau accentuată de tip │ │restrictiv. forme periferice cu prinderea │ │articulaţiilor mari. Nu se poate apleca să-şi │ │atingă genunchii. │ │Nu poate sta în picioare mai mult │ │de 20 min.80% │Nu poate sta confortabil pe scaun │ │mai mult de 1h. îşi leagă cu greutate │ │şireturile la pantofi. fără să se sprijine sau fără să │ │resimtă disconfort. │ │Nu poate să ridice şi să transporte │ │mai mult de 1 kg. │ │ │Coxita din S.schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. │ │În afectarea art. │ │Capacitatea de muncă pierdută total.│radiologice sunt mai importante. Nu │ │poate sta mult timp în picioare. │ │Nu poate să meargă mai mult de 50 │ │m. │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice │ │peste 80 . interapofizare duce la pensarea │ │ │interliniului articular cu tendinţă la │ │ │anchiloză. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │D. │ │Aceleaşi măsuri. │ │Bolnavii stau la pat majoritatea │ │zilei. sau de orientare │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. ramurilor pelvine. fără să│ │simtă nevoia să se mişte în scaun.│ │ │de faţă.3 │ │zile pe săptămână sau zilnic la nivelul │ │centurilor. │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 . │ │Nu poate urca sau coborî o scala cu │ │trepte. │ │Nu poate să meargă mai mult de 200 │ │m. desface cu │ │greutate un borcan sau nasturii de │ │la haină. de a se autoconduce.a. │ │Bolnavii au dureri severe. │ │Bolnavii acuză dureri cervicale şi redoare. │ │ │ │Gradul II de invaliditate.3 │ │ │zile pe săptămână. de a se autoconduce. │ │ │Generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │ │punţi osoase la toate discurile intervertebrale │ │ │realizează aspectul de "trestie de bambus". fără să se oprească şi fără să │ │resimtă disconfort. │ │Fixarea coloanei cervicale în flexie. │ │Măsuri profilactice aceleaşi. │ │. │ │ │ │ │ │B. │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice până│ │la 80% din valorile fiziologice. Nu poate să meargă mai mult │ │de câţiva paşi fără să se oprească │ │sau fără să resimtă dureri severe.95% │Marie): │ │ . │ │. a capacităţii de autoservire. │ │ │ │Gradul I de invaliditate. │ │Poate urca şi coborî scările. │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │partea altei persoane pentru a merge│ │CDL. generată de rigiditatea │ │cuştii toracice. │ │ │Tomografia computerizată axială a art. │ │ │ │GRADUL II de invaliditate.nu poate ridica braţele pentru │ │a-şi pune pantalonii sau să-şi │ │îmbrace haina.Pierre . │ │ │clinic..90% 70 .A. fără ajutorul │ │altei persoane. │ │ │sacroiliace: are o utilitate maximă în stadiul │ │ │precoce al SA când nu apar modificări │ │ │radiologice de sacroileită pe rg. Se ridică cu greutate │ │de pe scaun şi cu sprijin. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. sau zilnic la nivelul coloanei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . micşorează │ │mult orizontul acestor bolnavi. dar cu│ │dificultate. de a│ │se orienta spaţial. │ │Nu poate sta mai mult de 30 min.5 zile pe săptămână│ │la nivelul a 2 .eventuale │ │intervenţii chirurgicale corectoare │ │(endoproteze coxofemurale şi │ │scapulo-humerale) urmate de │ │programe de kinetoterapie în secţii │ │de recuperare. │ │confortabil într-un fotoliu. │ │fără ortostatism prelungit. │ │Capacitatea de muncă pierdută total.A.programe de kinetoterapie la │ │domiciliu sau policlinică. │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │şezând în poziţia în picioare (fără │ │să se sprijine de ceva. în mod │ │ │ireversibil. cu greutate la mobilizarea coloanei şi │ │dureri cu iradieri sciatice bilateral. standard. │ 90 . genunchi sau │ │articulaţiilor coatelor. Imposibilitatea persoanei │ │de a realiza majoritatea │ │activităţilor vieţii zilnice şi │ │reducerea capacităţii efectuării │ │unor activităţi de autoservire. umezeală. formă centrală şi periferică cu │ │predominanţa formei periferice. │ │Nu poate ridica şi transporta │ │greutăţi mai mici de 1kg. formă centrală cu prinderea centurilor │ 80 . Nu poate │ │îngenunchia. │ │creion. altor zone ale scheletului pot arăta: │ │ │eroziuni şi proliferări osoase de tip osteofitic│ │ │la nivelul calcaneului. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Scintigrafia articulară cu stronţiu sau │ │ │techneţiu arată o hipercaptare a radiotrasorului│A. de a│ │se orienta spaţial. │ │Măsuri profilactice: │ │.90% │scapulohumerale sau coxofemurale bil.A.dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie pentru │ │controale periodice. │ │În ceea ce priveşte dexteritatea: │ │foloseşte cu greutate un stilou.A. │şi fixarea coloanei cervicale în flexie. fără să simtă nevoia de a se│ │aşeza. până să simtă nevoia de │ │a se aşeza. cu deficienţă vizuală medie prin │ │afectarea oculară (sechele de iridociclită). │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │30 min. frig.prinderea umerilor (anchiloză în adducţie) │ │ . S. coxofemurale. cu aspect de "şină de tramvai" pe rg. formă centrală cu prinderea centurilor │ │toracice şi pelvine (forma Strumpell . cu deficienţă ventilatorie medie de tip│ │ │restrictiv şi deficienţă vizuală medie prin │ │ │sechele de iridociclită. │ │Se apleacă cu uşoară dificultate şi │ │cu greutate îngenunchiază. fără ajutorul │ │altei persoane. fără să fie nevoie │ │să se mişte în scaun.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. S.

FIESSINGER . de │ │ │ │ │autoservire şi îngrijire. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │. │Testarea mobilităţii articulaţiilor normală. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE REACTIVE (Sindromul Reiter-Fiessinger-│FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . Neisseria│HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │gonorrheae şi în ultimii ani de infecţiile cu │la debut.periostite (tars. coxite bilat. conjunctivită. oasele mici şi lungi). S. SEMNE DE LABORATOR: │Testele inflamatorii în afara puseelor acute │ │ │ │.sub formă de mici│Rg. Grad 0. Nu poate sta │ │ │ │ │în picioare nesprijinit şi neajutat. │ │ │3.R.debutează brusc.A. Afectează │ │ │ │ │predominant sexul masculin. │ │Din punct de vedere al dexterităţii │ │ │ │ │nu poate ţine stiloul sau creionul.3 pusee │ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │tabloul clinic al bolii şi este secundară unei │Proteina C reactivă absentă. nu-şi poate face│ │ │acuităţii vizuale datorită complicaţiilor │ │toaleta intimă.sacroleită (uni sau bilateral). │ │ │ │. nesupurative.2 luni şi care cedează la tratament│ │ │ │Manifestări clinice: reprezentate de triada: │cu antibiotice şi AINS. │durata de 1 . Raport bărbaţi │B. │ │ │ │Dintre infecţiile genito-urinare cele mai │Proteina C reactivă absentă.enterocolită acută sau genitală de │infecţie uro-genitală. fără │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane. │şi sacroileită unilaterală forme constituite după│ │invaliditate. │ │poliarticulară. la persoane cu o anumită │conjunctivită cu durata artritei de 2 săptămâni │ │ paraclinice periodice. Prezenţa lui arată tendinţa │sacroileită uni sau bilaterală şi afectarea │ │Schimbarea locului de muncă.prezentă. Nu poate sta│ │ │ │ │confortabil pe scaun. glezne. evidenţiate pe rg. │ │ │ │manifestare a bolii. │tendonului lui Ahile. │ │ │ │manifestări neurologice şi cardiace. A.10% │. │HLA B27 prezent. │ │ │ │.este bilaterală. Grad 0.20% │Nu se încadrează în grad de │ │femei de 5/1 . │ │ │ │ │secreţie uretrală numai în perioada de inducere │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ │ │ │infecţii extraarticulare.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Leroy) cod boală 647 (din lista de 999 coduri │ │ │invaliditate.asociată cu uretrită şi/sau │obiectiv este normal. GRAD 0. │ │ │ │care se pot adăuga tomografia axială │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive. sau sindrom RFL în forme constituite după│ 50 . │o anumită perioadă de la debut (aprox. │ │ │ │HIV. │ │apărute în urma unor infecţii situate la │digestiv sau urogenital.R. │tratament. cu│ │încheie nasturii la haină. │ │A. coatelor.LEROY: │A. │ │invaliditate. articulaţia afectată │Testele inflamatorii uşor pozitive (VSH.70% │GRADUL III de invaliditate.30% │Aceleaşi măsuri profilactice. incidenţa mai mare a │coloanei vertebrale lombare (prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare şi riscul evoluţiei către│sindesmofitelor pe rg.entezopatia (la nivelul inserţiilor │chiar eroziuni osoase la nivelul inserţiilor │ │ │ │tendoanelor şi ligamentelor). apărute după un episod diareic sau │ │ │ │digestivă .M. │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │URETRITA . │ │diafizară. │fibrinogen uşor crescute). │ │sau reumatolog Policlinica │ │sunt: infecţiile cu Shigella.R. │ │de boală după C. nu-şi │ │ │ │ │poate lega singur şiretele la │ │ │ │ │pantofi). │Proteina C reactivă . │artrită genunchi bilateral. │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │ │ │. se rezolvă în │Proteina C reactivă absentă. │ │ │ │precoce al A.4 săptămâni (infecţia poate fi │gleznei. În patologenia A.aspect inflamator │reducere cu 20% din valorile fiziologice ale │ │ │ │nespecific cu polinucleare neutrofile. tulburări de conducere sau │ │Imposibilitatea realizării │ │ │afectarea gravă a acuităţii vizuale. testele inflamatorii uşor │ │ │ │cervicită. MTF şi │care cedează la tratament cu antibiotice şi AINS. apărute după un episod acut │ │ sau specialist reumatologie. │ │autoservească. A. │negative. nu se │ │ │2.60% │prin reducerea efectuării │ │de germenul incriminat în etiologia AR. Artrita domină │pozitive care se negativează sub tratament.│Testarea mobilităţii articulare normale. Nu│ │ │ │ │se poate apleca în faţă. zona metafizară. │ │ │ │computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară. Yersinia enterocolica şi Yersinia │(VSH. │ 20 . extensiei. radiologic standard │Bolnavii acuză dureri la nivelul art.│ │ │ │IF).) sunt artropatii │incipientă de oligoartrită subacută la nivelul │ 0 .dispensarizare medic de familie │ │inflamatorii acute. │A.R. A. indolore. │ │ │ . sau sindromul RFL la debut în faza de │ 20 . │ │ │insuficienţa aortică. Se manifestă prin disurie │Rg. │ │ │ │ │Nu se poate duce la toaletă. tumefiată şi dureroasă.proteina C reactivă în concentraţii crescute. Sunt afectate articulaţiile │infecţie urogenitală fără afectare oculară şi │ │ │ │membrelor inferioare (genunchi.│ │ │ │observate pe mucoasa bucală. sau sindromul RFL în forma incipientă de │ 10 . nu-şi poate │ │ │tibiotarsiană în equin cu deformări accentuate │ │pregăti mâncarea şi nici să se │ │ │ale antepiciorului.39% │Nu se încadrează în grad de │ │ARTRITA . şi care cedează la tratament cu │ │. A. │ │predispoziţie genetică. sterile. │ │ │ │decurs de câteva zile sau săptămâni: │HLA B27 prezent. S. │ │ │pumnilor.dispensarizare medic de familie │ │Dintre infecţiile digestive cele mai frecvente │antibiotic şi AINS. │ │ │ │Alteori uretrita poate fi însoţită şi de cistita│ │ │ │ │hemoragică. │ │ │ │ │ │ │ │B. standard). la care ex.R.3 paşi.investigaţii clinice şi │ │distanţă. Sindromul Reiter │şi care cedează la tratament antibiotic specific │ │ │ │Fiessinger . │ │ │ │intrare a germenului şi poate fi prima │Proteina C reactivă absentă. │ │ │ │Radiografiile standard ale segmentelor afectate │ │ │ │ │pun în evidenţă: │C. GRAD 0.R. nu îşi│ │ │genunchilor în semiflexie. sau sindrom RFL sub formă de oligoartrita│ 40 . │ │ │ │fiind roşie. cu anchiloza │ 95 . afectate.100% │Gradul I de invaliditate. Nu se poate│ │ │ │ │îmbrăca. standard la nivelul segmentului afectat │ │ │ │ulceraţii superficiale. prostatită şi orhiepididimită. │ │ │funcţiei oculare (vezi criteriile af. forme mixte severe (centrale şi │ │nu poate să scrie. A.absentă. este asimetrică. │ 50 .. sau sindrom RFL în formă incipientă de │ 30 . │ │ │ │totodată o netă agregare familială. │ │.R. nu poate să-şi │ │ │periferice) cu predominanţa formei periferice. │ │SINDROMULUI REITER . │prezenţa entesopatiilor la nivelul calcaneului şi│ │ │ │.lichidul sinovial . │ │ │ │B. Salmonella │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │teritorială. │4 săptămâni. │o anumită perioadă de evoluţie cu 2 . │ │activităţii vieţii zilnice. faringiană. 1. Rolul terenului şi al │oligoartrită subacută la nivelul tarsului apărute│ │invaliditate. dezbrăca singur (nu se │ │ │ │ │poate închide la nasturi. SEMNE CLINICE: . │osteoporoză juxtaarticulară. │ │ │ │CONJUNCTIVITA .A.VSH frecvent crescut. │ │ │ │C. │ale segmentului afectat. │flexiei. cu durata de 2 luni. Se dezvoltă pe un │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │teren imunogenetic particular marcat de │la debut. fără afectare oculară cu │ │ │ │tipul uretrită) însoţită de febră. │îngustarea spaţiului articular.cu rol în diagnosticul │HLA B27 prezent. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul │ │ │ │diagnosticul pozitiv şi diferenţial de A.R este în prezent demonstrată. artrită şi conjunctivită la care se │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │ │ │pot asocia manifestări cutaneomucoase şi mai rar│care se normalizează după tratament. a │ │.A. forme periferice severe.controale periodice.). │ │ │ │prezenţa antigenului de histocompatibilitate │Radiografia standard al segmentului afectat │ │ │ │HLA B27.I. au fost identificate │Rg.osteoporoza juxtaarticulară. sau sindromul RFL incomplet în forma │ │Recomandări: │ │ARTRITELE REACTIVE (A. Cu excepţia oligoartritei clinice ex. │metatarsului. │ │agenţilor infecţioşi (infecţii digestive şi │după un episod acut diareic sau o infecţie │ │Sunt necesare următoarele măsuri │ │genitale (eventual urogenitale) în etiologia │urogenitală cu evoluţie subacută cu durata de 3 -│ │profilactice: │ │A. │ │la cronicizare.49% │Nu se încadrează în grad de │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │ │ │invaliditate.prezenţa agentului infecţios în scaun.│ │ │ │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │ │ │ │şezând în poziţia în picioare.85% din cazuri. S. │ │a bolii. │ │ │ │cât şi ale imunităţii umorale. standard ale segmentului afectat normală.Leroy este o formă particulară de │şi AINS. existând │normală. forme periferice severe cu afectarea │ │poate spăla singur. urină. sunt frecvente│evidenţiază pe lângă osteoporoza juxtaarticulară. │ │ │ │o S. │ │ │ │MANIFESTĂRILE CUTANEOMUCOASE .6/1. │ │typhi-murium. │ │ │ │scintigrafia osoasă . │ │ │ │artrită reactivă . │ │ │ │frecvente sunt: Chlamidia trachomatis. Nu poate să urce şi să │ │ │ │ │coboare nici o treaptă.R. A. SEMNE RADIOLOGICE: │Testarea mobilităţii normale. anchiloza │ │poate ridica braţele. │ │ │ │. │ │ │ │.sindesmofite. │ │frecvent oligoarticulară şi mai rar mono sau │apărute deasemenea după un episod acut de │ │Aceleaşi măsuri profilactice.R. │ │ │ │uretrită. │ │pseudotuberculosis etc. │Proteina C reactivă . la │coloanei lombare. înclinare laterală dreaptă şi│ │ │ │Examenul radiologic are o mare utilitate pentru │stânga.49% │Nu se încadrează în grad de │ │.HLA B27 prezent are valoare mare din punct de │acute de oligoartrite.prezentă indiferent de poarta de │la debut.R. fibrinogen) care se normalizează după │ │.titruri mari de anticorpi specifici în funcţie│A.episod infecţios în urmă cu │artrită incipientă la nivelul genunchiului şi │ │ │ │aproximativ 1 . în cursul unui an cu │ │ortostatismului şi a mersului. standard│ │ │ │. fără semne de │ │. │ │vedere prognostic. standard ale segmentelor afectate arată o │ │ │ │şi secreţie uretrală mucoasă sau mucopurulentă. Grad 0. pumn. anchiloza │ │Bolnavul nu se poate deplasa. 6 luni) cu│ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ │unele perturbări ale imunităţii mediate celular.A. Este frecvent acută.leucocitoză. │B. │tumefierea părţilor moi periarticular şi │ │ │ │linguală şi pe gland (bala-nita circinată). în 60 . necesită │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane.│ │ │ │2 . │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. oculare).

4 pusee │ 70 . │ │ │ │ │HLA B27 prezent. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.P. │ │.P. Există │ │ │ │ │perioade lungi de remisiune pe fondul cărora │ │ │ │ │apar pusee acute. │afinitate pentru art. │ │ │ │. şi a │ │ │plus artrită periferică la nivelul genunchiului │ │sindromului RFL: │ │ │şi gleznei. A. │ │ulceroasă. │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri calcaneu la mers.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Boala Crohn . asociat cu şase sau mai multe │ │ │ │ │criterii minore. │ │ │ │factorului reumatoid).P.lichidul sinovial bogat în celule polinucleare│proximale şi distale cu tendinţă la anchiloză şi │ │ │ │neutrofile. │ │ │HLA B27 prezent. cu absenţa germenilor şi a │cutanate discrete de psoriazis. dar caracteristice. IF │ │ │ │.ac. │ │ortostatismului şi a mersului. în forma de artrită mutilantă cu leziuni │ │ │ │extremităţilor proximale ale celor adiacente. │radiologic.M.I.100% │Gradul I de invaliditate │ │ │Vezi Criteriile S. │ │Grupele de histocompatibilitate în cazul │A.90% │atrio-ventriculare. │ │ │ │ │fibrinogen crescute).P. │ │cristalelor.artrite seronegative enteropatice. sau sindrom RFL în formele constituite. │ 60 . │ │ │ │ │. │Spondilitele din bolile intestinale inflamatorii │ │ │ . A. │ │cod de boală 647 din lista de 999 coduri de │A. │ │. │ │ │Testele de inflamaţie în formele acute intens │ │membrelor inferioare (vezi S. │pusee. │ │ │Rg. care pot fi asincrone.VSH este crescut. │ │.A.R. │ │ │ │DIAGNOSTICUL este sigur în prezenţa criteriului │Radiologic: prezenţa osteolizei şi sacroileitei. A. │ │ │ │Afectarea intestinală precede atingerea │ │ │ │ │articulară. │ │ │ │diagnosticului. GRAD 0.P.R.R. radiocubitocarpiene. sau când criteriul obligatoriu │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . Waaler Rose negative (absenţa │prezent. formă de artrită interfalangiană │ │ │ │articulaţie. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │A. cu leziuni │ │ortostatismului şi a mersului.│(artrita unei singure articulaţii IF distale mână│ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │sau picior) fără teste inflamatorii pozitive. sau sindrom R.69% │ │ │infiltrat inflamator: │articulaţii mari: genunchi. şolduri. │ │ │ │ │Proteina C reactivă crescută. │ 90 .A. │ 70 . │ │ │ │CRITERIU OBLIGATORIU pentru diagnosticul A. sacroiliace. │ │aproximativ 10% din bolnavii cu │ │ │cu deficienţă vizuală medie sau accentuată. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. de obicei │ │de a se orienta spaţial fără │ │.│poate fi normal.P.A.complexele imune circulante prezente în │A.). A. │ │ │invaliditate. │psoriazică a unghiilor şi alte localizări ale │ │ │ │.69% │GRADUL III de invaliditate.20% │Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C.P. sau sindrom RFL în forme care evoluează │ 80 . │ │ │Aceleaşi măsuri profilactice.negativitatea testelor de depistare a │A.3 articulaţii ale mâinii sau picior)│ 30 . │ │ │ │Diagnosticul pozitiv este susţinut de combinaţia│ │ │ │ │a trei dintre manifestările clinice enumerate │B.79% │cu posibilitatea invalidului de a │ │.90% │GRADUL II de invaliditate. │ │sau specialist reumatologie │ │ENTEROPATICE sunt artrite ce însoţesc colita │ │ │Policlinica teritorială. cu afectare oculară. │ │. A.) este o artropatie │A. uric în sânge crescut. │ │ │ │picior. │dureri lombosacrate la mobilizare. pumn. IF │ │ │ │. │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive (VSH. standard ale segmentelor afectate arată │ │La pierderea capacităţii de muncă │ │ │sacroileită gr.sau prezenţa manifestărilor │ │ │ │ │cardiace (tulburări de conducere │ │ │B. │ │lună în asociaţie cu uretrita nespecifică sau │standard) şi a calcaneului (entesopatie │ │ │ │cervicita.P. │ │În etiopatogenia A. de a│ │ │acute pe an.tulburările de vedere (vezi af. GRAD 0.49% │ │ │. A.L. sau chiar a două│după o perioadă de evoluţie de 1-2 ani cu 2-3 │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │dintre ele.70% │GRADUL III de invaliditate.P.39% │ │ │cu durata de cel puţin 6 săptămâni.│distală (2 . cu titru crescut. │ │.lichid sinovial inflamator cu complement │genunchi. │cu deformarea mâinii realizând aspectul de │ │ │ │. B39. │ 70 . frecvent identificate sunt: │seronegativă la debut. A. glezne. A. │ │factori de mediu (infecţii bacteriene şi virale. Maladia Whipple în forma de artrite acute │ 0 . │Bolnavii pot avea forme severe de psoriazis.evoluţia gravă a afectării │ │ │Proteina C reactivă prezentă. cu afectarea artic.90% │ │ │titruri mari. B38 cât şi antigenul HLA-B27.I. sunt suficiente pentru stabilirea │osifiantă). │ │ │ │însoţite sau nu de sacroileită.40% din valorile fiziologice.10% │Recomandări: │ │boală după C.│ │ │ │ │traumatisme) la autoîntreţinerea bolii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ: │ 20 . mici │ 20 . cu sacroileită uni sau bilaterală.80% │autoservi. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ 50 . │ │ │ │obligatoriu. │ │ │pozitive.afectarea severă a artic.tratament de specialitate al │ │terenul (predispoziţia genetică) cât şi unii │ │ │psoriazisului.complexul seric crescut. │ │coloanei vertebrale (vezi S.). │ │.3 │ 60 .P. B16. în formă oligoartrită simetrică cu │ │prin reducerea efectuării │ │factorilor reumatoizi. │ │A. │tablou clinic identic cu cel al S. în observaţie la bolnavii cu forme uşoare de│ │Recomandări: │ │inflamatorie cronică însoţită de modificări │psoriazis.biopsie sinovială cu hipertrofia sinoviei şi │B. │ │anemie. GRAD 0. dureri │ │ │ │ │ale coloanei CDL la mobilizare. │ │mai sus.afectarea articulaţiei interfalangiene │picior) în remisie clinică asociat cu afectarea │ │ │ │distale.│ │ │A.P. │ │ │Bolnavii acuză dureri la coloana CDL.dispensarizare medic de familie │ │ARTRITELE ENTEROPATICE sau SPONDILITELE │săptămână. în forma de artrită interfalangiană │ │ │ │limitarea mişcărilor în cel puţin o articulaţie.F. A. │ │Vezi criteriile S. │ │ │ │EXAMENUL RADIOLOGIC: aspect de osteoliză la │ │ │ │ │extremităţile distale ale unora cât şi ale │B. a │ │seronegative asimetrice cu durata de cel puţin o│sindesmofitelor la nivelul coloanei pe rg. │ │ │ │ │. │unilateral cu afectare oculară (irită) asociată │ │ajutorul altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. │psoriazis ce tinde să afecteze şi artic.R.). este mai puţin agresivă decât P.2 articulaţiile de la mână şi │ 40 . │ │ │ │ │.R. HLA B27 poate fi │ │ │ │. │ │normal sau crescut. │ │ │ │ │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată reducerea│ │ │ │ │mobilităţii cu 30 . │asimetrică (1 . │migratoare şi fugacee cu durata mai mică de o │ │. │ │ │Policlinica teritorială. │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 .examen radiologic al articulaţiilor periferice│asociat cu localizări multiple cutanate de │ │ │ │cu aspect de artrită erozivă. hematologic arată un grad moderat de │Bolnavii prezintă afectarea axială cu prinderea │ │se autoservi.49% │Nu se încadrează în grad de │ │participând atât perturbările imunităţii umorale│ │ │invaliditate. │coloanei CDL şi a artic.A. în formă de oligoartrită asimetrică │ │ │ │bolnavilor cu A. Forme de sacroileită asociată cu HLA-B27 │ │ │ │prezintă sub forma unor artrite periferice │pozitiv şi aspect de sacroileită la ex. │şi cu artrită periferică.absenţa nodulilor subcutanaţi. în forma de poliartrită simetrică cu │ 80 .R.P. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A.distribuţie asimetrică a artritelor. │ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A. boala Crohn şi by-pass-ul ileal şi se│B. │ 0 .dispensarizare medic de familie │ │radiologice caracteristice ce apar la bolnavii │ │ │sau specialist reumatologie │ │care prezintă psoriazis. │interesate degetele de mâini luând aspectul de │ │ │ │ │degete telescopate sau de la picior. de a se autoconduce.aspect de degete în "cârnat" la mână sau │psoriazisului. glezne.: │survenind la bolnavii cu forme uşoare de │ │ │ │psoriazisul evidenţiat clinic pe tegumente şi │psoriazis.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ. de a se autoconduce. │osteolitice ale falangelor şi MC asociate cu │ │ │ │realizând aspect de "toc de călimară" sau uneori│leziuni întinse severe de psoriazis. evoluând spre o│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ │S. │ │cât şi cele ale imunităţii celulare. │afectarea unei singure articulaţii mari: │ 50 .P. în forma de spondilită psoriazică. şolduri.A.P. talalgii cu│ │oftalmologice) │ │ │greutate la mobilizare şi mers. IV şi afectarea coloanei CDL │ │contribuie deci în cazul A. vindecată fără sechele. │ │prin reducerea efectuării │ │ARA precizează că prezenţa oligoartritei │afectarea coloanei dorso-lombare (prezenţa │ │gestualităţii profesionale.examen radiologic al scheletului axial cu │distale. A.│ │ │invaliditate.90% │GRADUL II de invaliditate. │ │.M. │ │altei persoane. formă centrală şi periferică (formă mixtă). aortită etc) la │ │ │către o S.A. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. excluzând nodulii Heberden. │ │ │ │periunghial asociat cu durere.durere şi limitarea mişcărilor în cel puţin o │C.59% │gestualităţii profesionale. după │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │o evoluţie de aproximativ 5 ani cu 3 . pumn│ │ │ │. a │ │. │"mâinii în gheară". un rol important îl joacă │ │ │.29% │ │ │HLA-B13. sau interesarea scheletului axial sub │ │ │ │aspect de sacroileită şi/sau sindesmofitoză │formă de sacroileită şi uneori bolnavii au un │ │ │ │şi/sau osificare paravertebrală. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILITELE ENTEROPATICE din Colita ulceroasă. tumefacţie şi │B. formă mixtă centrală şi periferică.A. │în remisie clinică asociat cu psoriazisul │ │ │ │CRITERII CLINICE ŞI RADIOLOGICE MINORE: │unghiilor.) cod de boală 647 (din │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. Sunt │ │ │ │de periostită osifiantă. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │se asociază cu 2 criterii minore.testele Latex.imunoglobulinele tip IgA crescute. în formă de artrită cu afectarea a 2 .ex.P. │ │. │ │ │ │. sau sindrom RFL în formele cronice.

afectarea stării generale. fără │ │ │ │crescute. │ │ . │medicamentos sunt mai puţin severe decât LES │ │ │ │.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ 3 │elemente/mm ) la două sau mai multe determinări. │şi rapid evolutivă. │ │ │ │. │Determinările renale şi neurologice lipsesc.11. │în criteriile ARA (artrită. Anomalii neuropsihice: convulsii sau │leucopenie. fără scăderea în greutate. │Biopsia renală furnizează informaţii utile despre│ │Recomandări: │ │Prezenţa anticorpilor antinucleari este │tipul şi severitatea afecţiunii renale.3 din manifestările incluse│ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │şi serologice. │Bolnavii mai pot prezenta manifestări neurologice│ │volutivitatea bolii. prezenţa de │ │ │ │psihoză. Ulceraţii nedureroase orale sau │Manifestările clinice ale lupusului indus │ │ │ │nazofaringiană.│ │prezente. manifestări cutanate │ │ortostatismului şi mersului.Proteina C reactivă prezintă valori normale.6.7.trombocitopenie │şi anticorpi antinucleari).pigmentarea cutanată în ton ocru. Fotosensibilitate. │ 40 .) este o │ │ │ │ │boală inflamatorie cronică cu afectare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . cu manifestări grave neuropsihice │ │fracţiunea C 3 sunt scăzute reflectând consumul │de tip convulsii.60% │GRADUL III de invaliditate.poliserozite.celule LE │limfadenopatiile. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: urmăresc perturbările │ca cefalee cu caracter migrenos. │ │ │ │ │respectând şanţul nazo-labial: │B. Ele se pot asocia │ │Recomandări: │ │(sub 100. │febră.M.49% │Nu se încadrează în grad de │ │.anticorpi │scăderea complementului seric nu sunt incluse în │ │. după │ │ │ │măsurii exacte). deoarece afectarea renală este ireversibilă │ │sub forma celulelor LE. │ │. neuropatiile. din lista de 999 coduri de boală după │ │ │ │ │C. a │ │1500 limfocite/mm3. motorii asimetrice. │ARA.reacţie │latent pot fi consideraţi ca LES la debut. │ │ │ │hialini.citopenia (anemia + │B.I. │ │tânără poate fi considerat suspiciune de lupus. │ │ │ │ │.S. glezne. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . curenţi de aer. LUPUSUL INDUS MEDICAMENTOS la debut. de autocontrol sau de │orientare spaţială. │ │Anomalii serologice . uneori artrite periferice care se remit│ │. │ │cicatricială pe leziunile vechi.39% │. migratoare şi fugace.3 g/24h însoţită de │ │.E. în faza cronică cu manifestări renale de tip│ 70 . Artrită neerozivă.│criteriile ARA. fiind colagenoză majoră. │Nu este cazul L. prezenţa celulelor LE.prezenţa mai multor tipuri│În prezenţa semnelor de afectare renală. oculare. anemie şi │ │ │ │. ambele neinduse de medicamente şi în │anticorpi antinucleari şi de factor reumatoid. splenomegalie. ca febră. │A.dispensarizare medic de familie │ │antinucleari. în caz de puseu acut │ │ . umezeală.10. │respectarea şanţului nazo-labial şi rash cutanat │ │Policlinica teritorială: │ │hormonali şi imunologici cu anumiţi factori de │după expunerea la soare (observat de medic sau │ │. neuropatii │ │ │ │imune care stau la baza anomaliilor hematologice│periferice senzitive. │ │pentru investigaţii privind │ │din cele 11 criterii. etc.E.100% │ .S. în observaţie. erupţie cutanată.proteineurie persistentă │La marea majoritate a pacienţilor simptomatologia│ │ │ │peste 0. │ │ │ │. │stabilirea gradului de activitate a bolii şi │ │specialist reumatolog.complementul seric şi │persistentă. │incluse în criteriile ARA: eritem facial fix cu │ │sau specialist reumatologie │ │Întrepătrunderea dintre factorii genetici.anticorpi anti-Sm. │diagnostic funcţional. prin prezenţa anticorpilor faţă de │fără manifestări articulare osoase şi musculare. │hematurie.90% │GRADUL II de invaliditate. │ │ . │ │ │ │multe articulaţii periferice caracterizată prin │artrita serozita şi uneori rash maculopapular. prelungirea │ │fără frig.prezenţa factorului │ │ │reumatoid în 30%. │exacerbarea suferinţei preexistente. se manifestă cu afectarea stării generale:│ │sunt modificări frecvente în LES activ. psihice. afectând două sau mai │idiopatic.) cod boală │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . de a│ │Prezenţa unui singur simptom ca serozitate şi │glomerulonefrită focală cu proteinurie sub 1 │ │se orienta spaţial. Anomalii hematologice: .I. cu mulţi ani înaintea apariţiei │ │ │ │ │semnelor digestive.20% │ │ │641. │ │munci fără eforturi fizice mari.80% │autoservi. L. │ │. │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul LES: │Explorările serologice şi histobiologice negative│ │frig. │ │ │ │ │Boala trebuie suspicionată când oricare din │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . incapacitate şi grade de │ │ │ │pumni. │ │reumatologie. cu │ │ │ │ │durată mai mică de o săptămână şi se vindecă │ │ │ │ │fără sechele. anorexie.internări în clinici de │ │anti-ADN. │ │ │ │ │. pleurezie şi/sau │Sunt prezenţi anticorpii antifosfolipidici cu │ │ │ │pericardită. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L. L. │ │ │ │absenţa unor condiţii metabolice cunoscute ca │ │ │ │ │uremie.) cod boală 647 din │ │ │ │ │lista de 999 de coduri de boală după C. │rapid. GRAD 0. pierdere ponderală. mici ale extremităţilor.) │ │ │ │MALADIA WHIPPLE (B.controale periodice. │ │mediu ar contribui la declanşarea şi │pacient).2 din manifestările │ 30 . granuloşi sau micşti. │Pierderea totală a capacităţii de │muncă.W.schimbarea locului de muncă în │ │medicamente ce o pot induce. dar persistă 6-12 luni │ │ │ │ .internări periodice în spital │ │prezente simultan sau succesiv cel puţin patru │renale). manifestări neuropsihice. . cu febră. │Proteinuria între 1 g . Lupus discoid. mai puţin artic. tumefacţie.9.5 gr/zi sau mai mare de +++ (în lipsa │clinică se remite în 4-6 săptămâni. │ │timp de coagulare şi timp de protrombină │pulmonare. │ │ │ │ │. umezeală. LES diagnosticat după criteriile ARA în faza │ 80 . cu o │ │lupului indus medicamentos. │A. LES în puseu acut cu alterarea stării │ │ . purpură.A. exudat. este o │ │ │ │ │jejunită cronică ce poate avea mai multe │ │ │ │ │localizări şi în care afectarea reumatismală │ │ │ │ │este foarte frecventă şi constituie o modalitate│ │ │ │ │de debut. │ │factorii de coagulare. Cele mai frecvente sunt: febra.S. nefrită. │ │ │ │ │Determinări hematologice .1.│(incomplet) la debut.M.cilindrii celulari: │anticorpii antinucleari.│Artritele sunt oligo şi poliarticulare atingând │nu diferă de cele idiopatice şi criteriile de │ │ │ │articulaţiile mari: genunchi. │fără manifestări renale şi afectarea sistemului │ │ │ │. GRAD 0. artrită. │ │simptomele următoare apar la o femeie tânără: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │febră neexplicată.10% │ │ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L. │ │ . necesitând │îngrijire sau supraveghere │permanentă din partea altei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . afectare │ │ .2. │difuză (vezi criteriile bolilor renale).prezenţa genetică: HLA DR2 │ │ │sau DR3 . │ │ │ │durere. │ │munci fără eforturi fizice. coate. │apariţia numai a anticorpilor antinucleari. clasic diagnosticat după criteriile │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │serozitate. │întreruperea medicaţiei.criteriul major │ │ │ │ │prezenţa de particule PAS-pozitive în │ │ │ │ │macrofagele din lamina proprie a mucoasei │ │ │ │ │digestive.creşterea gama-globulinelor.artrita este acută.anemia hemolitică │ │ │ │ │cu reticulocitoză sau leucopenie (sub 4000 │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC LATENT │ 50 . Anomalii renale . plăci eritematoase cu cruste│O serie de medicamente sunt implicate fie în │ │invaliditate.000 plachete/mm3) în absenţa unor │altor manifestări clinico-biologice care deşi fac│ │.antigenul HLA B27 prezent în proporţie de 30% │ │ │ │ │Diagnosticul de certitudine .49% │Nu se încadrează în grad de │ │multisistemică de cauză necunoscută cu │ │ │invaliditate.sindrom de malabsorbţie intestinală │ │ │ │ │steatoree. de a se autoconduce. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │ │ │ │ │. │ │Recomandări: │ │variate şi cu producţie de anticorpi │Bolnavii pot prezenta 1 . │ │de autoanticorpi în ser.schimbarea locului de muncă în │ │întreţinerea bolii.3. Anticorpi antinucleari în titruri │nervos central. Anomalii imunologice: .anomaliile coagulării:│renală. a capacităţii de │autoservire. Serozită: pleurită. fie în │ │ │ │.S.E. în insuficienţă renală. accidente vasculare cerebrale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. │timpului de tromboplastină.│generale. vascularperiferice cu sau │ │prelungit. fals pozitivă pentru lues │formă uşoară de boală fără agravări şi în special│ │ │ │persistentă cel puţin 6 luni. cu o │ │ │creatinină serică mai mare de 2 mg%. │ │prin reducerea efectuării │ │ . │ 0 . fără alte manifestări clinice generale.DR4.artrite şi/sau artralgii.S. (vezi S.│ │. │ │(revizuite în 1982) sunt: │ │ │oscilaţii de temperatură. acidocetoză.E. │parte din tabloul bolii. │ │altei persoane. permiţând│ │. aderente.E. cilindri hematici în sedimentul urinar│ │este crescută doar în cazul unor infecţii │orientează diagnosticul spre glomeru-lonefrită │ │supraadăugate bolii lupice. în absenţa unor medicamente cunoscute │anorexie.90% │leucopenia cu limfopenie şi trombocitopenie) │acută. fără ajutorul │ │prezenţa anticorpilor DNA medie la o femeie │g/24h şi adesea hematurie.limfopenie sub │Bolnavii prezintă 2 . │ │serologică. │ │ . │ │ │ │induce lupusul medicamentos.controale periodice medic │ │esenţială pentru diagnosticul bolii lupice.8. │ │Pentru diagnosticul de LES trebuie să fie │indexul de cronicitate (vezi criteriile bolilor │ │. │consecinţa tromboemboliei. în special nativ şi la titruri înalte. │Manifestări biologice: citopenie. Eritem facial pe suprafeţele malare. Cei mai specifici sunt │deficienţa funcţională este accentuată în cadrul │ │anticorpii antinucleari prezenţi în 95% cazuri │LES. creşterea VSH.A.│invaliditate corespund S.4. uneori atrofie │apariţia unui sindrom lupus-like fie în │ │Idem. cardiace. │ │. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . tulburări electrolitice. curenţi de aer. │ │keratozice.│Pacienţii încadraţi în această formă de lupus │ │al LES latent (incomplet) sau a │ │ . │ │ │ │.controale medicale periodice. │ │ │ │ │Este denumită lipodistrofia intestinală. │ │ │ │ │. │ │manifestări clinice şi paraclinice extrem de │A.5. │ │ │ │ │Diagnosticul prezumtiv se poate stabili pe │ │ │ │ │următoarele criterii minore: │ │ │ │ │.

│ │ │ │ .│ │ │ │ │rinichi. │ │evolutivitatea bolii.internări în clinici de │ │tumefacţii artic. SEMNE BIOLOGICE: . │ocronoza tegumentelor picioarelor bilateral. │ │. │ │ │.69% │ │ │dificultate.70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │POLIMIOZITELE (P. │ │Recomandări: │ │lucioase întinse cu ulceraţii.Degete fixate în flexie (sclerodactilie │slăbiciune musculară. │şi picioare. │ │repaos ulterior: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total.s. │ │ │ │ponderală.M.│ │anti-Sc I 70. fără frig. circumscrisă (calcinoză│Bolnavii mai prezintă manifestări digestive. astenie. cu criză renală │ │ │ │mobilitate redusă sau absentă).20% │ │ │Cod boală 642 din lista de 999 coduri de boală │ │ │ │ │după C.dispensarizare medic de familie │ │tip fibrotic. │ │. S.edem faţă şi extremităţi │a. cu │ │supraveghere permanentă din partea │ │Probele funcţionale respiratorii evidenţiază │greutate la mobilizare şi mers. │ │ │ │ │. │ │tegumentelor la nivelul feţei şi a │Raynaud. manifestările vasculare │ │ │ │sunt alte posibilităţi de susţinere ale │periferice de tip tromboze venoase şi arteriale.s. │ │ │ │Biopsiile renale. inflamator şi vascular al unor │ │ │sau specialist │ │organe interne ca: tubul digestiv. │ │./D. │involuţie spontană şi se manifestă clinic sub │ │reumatologie.M. tegumentare şi ganglionare │endocardită lupică. Sindrom Raynaud vechi de câţiva ani. │ │altei persoane. altralgii. gastrointestinală sau│ │ │ │malabsorbţie.Osteoliză concentrică şi acro-osteoliză │mai uşoare.s. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Diagnosticul fenomenului Raynaud se pune prin │ │frig. limitată este │ │curenţi de aer. │b. trunchiului. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ 80 . începe în tinereţe şi are tendinţă la │ │.dispensarizare medic de familie │ │(P. anticentromer. curenţi de aer. rezorbţii │diferite aspecte: morfee în plăci.manifestări cutanate articulare şi musculare: │ │ │ │ │afectarea cutanată prezintă 3 stadii: stadiul │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . tegumente │sau faţă. Afectare cutanată limitată la picioare. │ │ │ │nivel crescut de complexe imune.s.anemie. trunchiului.I.manifestări renale: afectarea renală confirmă │S. GRAD 0. │ │ │ │diagnosticului de LES.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . dificultate la mişcarea │capiloscopice). fără│ │. │ │altei persoane. posibil cu│a) afectarea pulmonară mergând până la │ │ │ │evidenţierea radiologică de leziuni pulmonare.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIMIOZITA sau DERMATOMIOZITA . morfee în │ │ │ │osoase la nivelul falangelor distale │picături superficiale.hipergama-globulinemie la │determină o fixare în semiflexie a degetelor şi │ │ │ │electroforeză.colagenoză majoră. │ │. fără manifestări cutanate articulare │ │Recomandări: │ │extremităţilor membrelor şi prin modificările de│sau a altor organe. │ │ │ │ │Manifestările renale insuficienţă renală cronică. │ │eredităţii cât şi factorii de mediu ocupă un │Fenomenul Raynaud poate precede în această formă │ │. cu │ 60 . care are un caracter │ │. │ │difuză) mai puţin conturul porţiunilor moi ale │dificultate. │ │şi cardiomiopatii sclerodermice. în │ │ │oscilaţii de temperatură. cauzat de formarea complexului hemolitic. │ │indurate şi întinse la degete. stadiul scleros (indurat). │sclerodermică asemănătoare cu HTA malignă.│ │. scădere │anselor capilare. Prezenţa anticorpilor antinucleari. de a│ │cilindrurie şi hematurie.manifestări generale: astenie. │ │ │ │. fenomen Raynaud.s. a │ │difuz. afectare musculară cu miozită şi │ │ │ │. │prin afectare pulmonară mergând până la cord │ │ │ │Diagnosticul pozitiv se pune pe baza sindromului│pulmon cronic decompensat sau hipertensiune │ │ │ │Raynaud.│lor.M. a │ .60% │prin reducerea efectuării │ │Stadiul edematos . embolii │ │ │ │ │pulmonare etc. în observaţie.manifestări cardiace: care pot fi pericardite │deficienţă ventilatorie restrictivă medie.VSH normală. │esofagului. moale. forma idiopatică a adultului la debut. │Îngroşarea şi scleroza tegumentelor mâinii │ │ │ │ ./D. │(vezi afecţiunile respiratorii). │ │ │ │. │ │amiotrofiile centurii scapulare şi pelvine.fenomenul Raynaud fiind primul sindrom │(anticorpi anticentromer).schimbarea locului de muncă în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │munci fără eforturi fizice mari. │ │mandibulei şi la deschiderea gurii │O formă clinică de S.internări periodice în spital │ │.s. tulburări de vedere. │P. cu afectare pulmonară │ │autoservi. periungheale).49% │Nu se încadrează în grad de │ │imună la care se asociază sau nu manifestări │ │ │invaliditate.schimbarea locului de muncă în │ │indurate cu pliuri şterse. cord. feţei. │ │ │ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ este o boală cronică │ │ │ │ │multisistemică de etiologie necunoscută │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │.s. fără ajutorul │ │.prezenţa crioglobulinelor şi│cu pierderea vederii tranzitoriu sau definitiv.R. reducerea complianţei │ │Recomandări: │ │ritm. pumni. plămân. însoţite de anomalii imunologice │Paloare urmată de roşeaţă a degetelor de la mâini│ │reumtologie Policlinica │ │celulare şi umorale. │ │ │ │cu modificări EMG caracteristice. │ │subţierea buzelor. │ │cutanante. oligurie.controale periodice.Fibroză pulmonară secundară difuză.70% │GRADUL III de invaliditate. │ │S. pneumonii. │ │psihice. │manifestări cardiace de tip miocardită. eventual scuame. formă cutanată difuză la debut. faţa cu tegumente│c. │ │prezenţi şi unii anticorpi antinucleari │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │specifici. │ │ . feţei şi trunchiului. simptome cu mialgii │ │Recomandări: │ │Concepţia actuală include grupul POLIMIOZITEI │fugace. │manifestările cutanate ale S. │convulsii. cu tuse şi dispnee de │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .90% │GRADUL II de invaliditate.Calcinoză subcutanată. ulterior la eforturi din ce în ce │ │.s.manifestări digestive: disfagie . │Nu este cazul . │ │grade diferite. │cutanată a membrelor. feţei. miozită cu slăbire musculară. │B. SEMNE RADIOLOGICE: │eforturi mari.creşterea valorilor serice ale enzimelor de │Dureri musculare şi scăderea toleranţei la efort │ │gestualităţii profesionale.20% │ │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │eforturi mari. │ │ │ │întâlnit la 95% dintre bolnavi. │ 50 . │P. după expunere la frig sau emoţii │ │teritorială. cu proteinurie. │ │ │ │ │ . manifestări cardiace: cardiomiopatie │ │ │ │cutanate şi a afectării viscerale. atrofia pielii şi │d. │Bolnavii prezintă dispnee de efort iniţial la │ │specialist reumatolog. stadiul │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │atrofic. │sclerodermică cu tulburări de ritm. │miocardică.s.controale medicale periodice. S. │membrelor. SEMNE CLINICE: │capilaroscopie (dilatarea şi distorsionarea │ │oscilaţii de temperatură.odinofagie.M. mâini │ │ortostatismului şi mersului.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gravitatea bolii: oligurie.M. renală. recent identificaţi (anticorpii │S.M. cu: │ │ │ │. │ │sau specialist reumatologie │ │al miopatiilor inflamatorii idiopatice care au │ │ │Policlinica teritorială. │ │ │ │. │ │ │ │ │ │Nu este cazul . │ │ │ │ │. morfee nodulară şi morfee │ │ │ │(acroosteoliză).I. │cefalee. │ │B.s.. │ │.manifestări respiratorii: dispnee de efort │ │ │ │ │datorită fibrozei difuze. │ │ │ │ │Criterii majore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . Anse capilare dilatate (fără alte modificări │ │muncă fără eforturi fizice. │(pneumopatie interstiţială fibroasă) cu │ │se orienta spaţial. │ │diminuarea mobilităţii degetelor. în observaţie. │dificultate de prehensiune.s. este o colagenoză majoră la care rolul │puternice. formă cutanată difuză cu afectarea cutanată │ 70 . │ │A. │ │ │ │ │. │ │prin reducerea efectuării │ │. umezeală. │ │munci fără eforturi fizice mari. umezeală.49% │Nu se încadrează în grad de │ │caracterizată prin indurarea şi îngroşarea │A.controale medicale periodice.M. │ │ │. cu limitarea marcată a toleranţei la │ │pentru investigaţii privind │ │neînsoţită de procese reparatorii. a capacităţii de autoservire. │circulată. şi anti-Ro). urmat de tegumente îngroşate. │ │gestualităţii profesionale. tulburări de │ │ │ │ │conducere şi insuficienţă cardiacă. durere la deglutiţie prin afectarea │ │ │ │degetelor în formă de "căpăţână de zahăr". │ │în etiologia bolii factorii infecţioşi. │manifestări pulmonare.Esofagul îşi pierde peristaltica (dilatat. feţei. │Absenţa anticorpilor antinucleari specifici S.anticorpii antinucleari │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 0 . │ │disfuncţia ventilatorie restrictivă şi tulburări│Bolnavii prezintă manifestări respiratorii grave │ │ │ │de difuziune. │insuficienţă pulmonară şi cord pulmonar cronic │ │ │ │"aspect de fagure" în formele evolutive de S. │ │edematos. │ │. │ │autoimunitatea şi ischemia vasculitică.M. de la fatigabilitate la efort │ │ │ │ │până la incapacitatea completă de a ridica │ │ │ │ │braţele şi coapsele. tulburări de conducere şi insuficienţă │pulmonare.s. IF proximale.controale periodice medic │ │cardiacă.edem al jumătăţii superioare a feţei cu eritem│ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │liliachiu caracteristic.) sunt boli inflamatorii ale │ │ │ │ │muşchilor striaţi rar întâlnite cu patogenie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │episodic. S. fără │ │ │ │hipomotilitatea duodenojejunală cu sindrom de │afectare pulmonară. glezne. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ (S. │prezenţa sindromului Raynaud şi cu afectarea │ │ │ │reflux gastroesofagian urmate de esofagită. │ │ │ │"gheară").colagenoză majoră. GRAD 0.) în cadrul larg │semne obiective majore. │membrelor.Cod boală 642 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .3 ani.Unii bolnavi dezvoltă o formă cronică cu semne│S. │cu hemiplegii şi psihoze acute. │ │ │ │. de 2 .) şi DERMATOMIOZITEI (D. afectări oculare │ │persoane. │ │ │ │ . Sunt afectate articulaţiile │sclerodermia circumscrisă. │ │(microstomie). cu redori în │ │de autocontrol sau de orientare │ │Biopsia cutanată pune în evidenţă modificări │flexie a degetelor mâinii. │ │ţesutului osos şi muşchii: poliartralgii. durere şi sensibilitate la │ │ │ │ │nivelul muşchilor afectaţi. necesitând îngrijire sau │ │caracteristice S. durere la deglutiţie. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ │muncă.M. │A. a aspectului tipic al modificărilor │pulmonară. │ │.100% │GRADUL I de invaliditate. cu îngroşarea şi │ │spaţială. cu │b) afectarea renală. │ │Criterii obligatorii: deficit muscular (mialgii. pirozis. umezeală. subfebrilitate.tratament. │ │ │ │C. în faza de sindrom │ │invaliditate. de a se autoconduce.90% │ │ │radiologice tipice de P. la debut formă cutanată limitată.s.factor reumatoid prezent. │a membrelor. cu tulburări de│tulburări de difuziune. curenţi de aer.│ │ │frig.Semne de dilatare şi afectare a intestinului │Bolnavii pot avea encefalopatie hipertensivă cu │ │ │ │ce pot fi observate pe radiografii. reducere a complianţei pulmonare.schimbarea locului de muncă în │ │loc important.

│ │salve de potenţiale de acţiune. poate fi acută. disfagie "distală".I.colagenoză majoră.M. 1981): │D. │D. convulsii. │paralizie urmată de miogloburie şi parţial de │ │ │ │mioglobina şi unele enzime (aldoza. Imposibilitatea abducţiei │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │şi ridicarea braţelor pentru │ │.creşterea VSH. │ │ │ │ │fibrilaţii spontane.cod de boală 640 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │ │fără suport brahial. │la membre. insuficienţă renală.controale medicale periodice. cefalee. (Bradley. │ │(creatino-fosfo-kinaza.electroforeză: scăderea serum albuminelor. │ │. │ │ │ │ │creatinkinază). │boală.N. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ.Leziuni cutanare (prupură palpabilă. afectarea hepatică cu │central cu cefalee. │evoluează atrofia se accentuează. │ │ortostatismului şi mersului. etc. │ │. │ │ │ │ │EMG: arată tulburări de denervare acută şi │ │ │ │ │degenerare miopatică: unităţi polifazice. fără suport │culcată). Atrofie minimă în unul sau mai multe grupuri │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . febră. a capacităţii de autoservire. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │4. inflamator. │ │. │ │muncă. │precum şi hemoragii retiniene cu cecitate. │ │accidente vasculare cerebrale etc.eozinofilie şi limfopenie relativă.colagenoză majoră. HTA cu decompensare │ │ │ │ │cardiacă şi/sau insuficienţă coronariană.M. Fără semne obiective. pierdere │ │ │fără frig. în forme cronice cu atrofii musculare │ │total. │ │ │munci fără eforturi fizice mari. │ │dureri abdominale. │fără defect de mers şi ortostatism. │ │Recent a fost asociat bolii şi virusul HIV.│provenienţă din fibrele musculare striate │fără atrofie musculară. │ │afectarea fibrei musculare (fibrilaţii spontane. │ │. │ │ │ │ │Manifestări oculare: exudate retiniene sau │ │ │ │ │retinopatie toxică cu hemoragii şi exsudate. Antigenul este rar identificat.90% │Gradul II de invaliditate.N. artrite nondistructive. mialgii. │ │complexe imune. │maselor musculare. dar cu oboseală şi scăderea toleranţei │ │ │ │ │la efort. Mers dificil: incapacitate de alergare. aldolaza. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │. cardiace. de a│ │polineuropatie periferică. umezeală. necesitând îngrijire sau │ │5.70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │. artrite │ │ │Capacitatea de muncă pierdută totală│ │şi/sau mialgii. │ │alergare. neurologice.N.A. │ │muşchii afectaţi clinic arată: necroză focală │bun cu remisiuni fără sechele. │insuficienţă renală acută.M. │ │Poliarterita sau periartrita nodoasă (P. cu lordoză accentuată: │striaţi ai hipofaringelui şi ai esofagului │ │supraveghere permanentă din partea │ │incapacitate de urcare a scărilor sau de │superior.100% │Gradul I de invaliditate. precum şi │ │musculară în P. │ │se orienta spaţial. │P. cronică ulcerativă cu ulceraţii │ │ridicarea de pe un scaun obişnuit │ │1./D. Se realizează invadarea celulelor │ │ │ │ │endoteliate şi alterarea funcţiilor lor de către│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE.traseu electromiografic caracteristic pentru │ │ │psihice. Mers foarte dificil. │ │ridicare de pe un scaun obişnuit. │regurgitare nazală şi fenomene respiratorii de │ │sprijin sau ajutor din partea altei │ │6. │ │ │ │ │Inflamaţia vasculară se manifestă atât prin │ │ │ │ │ischemia ţesuturilor tributare cât şi prin semne│ │ │ │ │şi simptome generale de inflamaţie.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Manifestări neurologice: mononeuropatie.M.căderea părului. cu deficienţă musculară │ │ │ │Creatinkinaza (CK) este un indicator fidel │gravă cu mortalitate ridicată în primul an de │ │ │ │pentru diagnosticul şi evoluţia bolii. │ │ │ │ │interstiţial perivascular cu sau fără │ │ │ │ │degenerescenţă fibrilară. mai rar perforaţie. │ │.20% │Nu se încadrează în grad de │ │din lista de 999 coduri de boală după C.anemie. │ │ │ │ │Manifestări sugestive clinice de P. │ │ │ │ │ulceraţii ale pulpei degetelor).│ │ │ │ │. │ │Incapacitatea de a merge fără │ │brahial. infarcte şi ulceraţii la │ │ │ │ │nivelul pulpei degetelor.M. pierdere │ │autoservi. GRAD 0.A. conduce la imposibilitatea │ │. respiratorii sau digestive. fără scăderea funcţiei.A. psihice.M.) │ │ │Recomandări: │ │este o vasculită care afectează arterele medii │ │ │. fără │ │Recomandări: │ │inflamaţiei şi semne de suferinţă ischemică a │manifestări renale. în observaţie. cu afectarea muşchilor │ │spaţială.VSH crescută. disfonie şi voce nazalizată.│ │în sânge şi urină: creatina.100% │GRADUL I de invaliditate. parvovirusuri │ │ │oscilaţii de temperatură. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Bolnavul prezintă manifestări cutanate./D. │ │ │ │ │Criterii din 1990 pentru clasificarea PAN │ │ │ │ │propuse de Colegiul American de Reumatologie │ │ │ │ . umezeală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. │ │ │ │ │progresivă sau ciclică cu perioade de remisiune │ │ │ │ │şi exacerbare. cardiacă │ │muncă. │ │nervos central cu cefalee. │ │ │ │Mioglobina . │cutanate. │ │alături de cytomegalovirusuri. curenţi de aer. HTA severă. │proximale crescând progresiv în sens distal. │ │Tabloul clinic include semne caracteristice │musculo-articulare şi HTA oscilantă. deficit motor sau afectarea sistemului │ │ │altei persoane. astenie marcată până la │ │Masticaţie obositoare. │D.M. │decompensată sau afectarea sistemului nervos │ │de autocontrol sau de orientare │ │hematemeză. pe măsură ce boala │ │Mers dificil cu incapacitate de │ │. tulburări │ │ │ │ │de comportament cu hemipareză ca urmare a unor │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │cu alterarea stării generale. │P. necesitând îngrijire sau │ │hepatomegalie cu sau fără icter. │sau formele cronice de P. de a se orienta │ │creşterea gama-globulinelor./D. umezeală. convulsii. subacută sau cronică. Incapacitatea de a merge fără ajutor. │Contracturile musculare. livedo. venă. fără frig. cu │ │ │ │ │hematurie. lactic de hidrogenoza. dar │P.schimbarea locului de muncă în │ │este descrisă implicarea virusului hepatitei B. disfagie etc. │ 70 . │cu distrugeri masive a celulelor musculare ce │ │obiectelor pe suporturi înalte.│ │vărsături.artralgii. hemoragie. POLIARTERITA NODOASĂ . │ │2. │simetric şi neselectiv pentru grupele musculare │ │spaţial fără ajutorul altei │ │. │ │invaliditate. cu dureri la palparea│ │invalidului de a se autoservi. │ │musculare.M.M. cu incapacitate de a urca │ │Criterii pentru stabilirea gradului de afectare │ │ │şi coborî scările. │ │ │munci fără eforturi fizice. │gastrointestinale şi cutanate. │ │Recomandări: │ │(hidroxibutiric dehidrogenoza). cardiace.schimbarea locului de muncă în │ │transaminaze. │ │ │ │ │Depind de metoda de laborator.internări în servicii de │ │. bărbierit sau aşezarea │ │.49% │sau specialist reumatologie │ │ │ │ │Policlinica teritorială./D. │ │ │ │ │Procesul inflamator poate afecta orice vas │ │ │ │ │(arteră. │ │ │ │ │BIOPSIA MUSCULARĂ.M. greaţă. etc. │ 50 .Neuropatii periferice (mononevrită multiplex). Idem.M. │ │de autocontrol sau de orientare │ │brahial.│ │Semne generale nespecifice . │ │ │ │miocitară. │ │prin reducerea efectuării │ │ │ │ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │ │P. tulburări de │ │spaţială. melenă. limitată cu miopatie şi erupţie cutanată │ │.Anomalii ale sedimentului urinar. lacticodehidrogenază. creatinină. │ │persoane. alterarea stării generale. │ │livedo reticularis. │ │ │frig.Proteina C reactivă este prezentă. │ │ │-internări în clinici de │ │Manifestări renale: de tip glomerulonefrită │ │ │reumatologie. cardiace sau neurologice. │ │etc. a capacităţii de autoservire. │ │ │ │transaminaze.febră.modificări morfologice în muşchi (biopsia din │sensibilă la corticoterapie şi cu un prognostic │ │reumatologie. edem infiltrat. cu disfagie proximală (în poziţie │ │altei persoane. │ │ │ │ │CAPILAROSCOPIA PERIUNGHEALĂ. │ 20 . de │ │.│ │ponderală. asociată cu cancer. │PAN în faza de insuficienţă renală. │ │ │ │ │Criterii minore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │Nu este cazul . capilă) de orice calibru şi cu │ │ │ │ │orice topografie. │ │Manifestări mioarticulare: artralgii. │ │ │. │ │.│ │ │curenţi de aer. idiopatică în faza acută şi subacută./D.Substanţe de origine musculară sunt crescute │produc dureri mari.M.controale periodice. fără manifestări │ │ortostatismului şi mersului. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Manifestări digestive: dureri. semne de regenerare │ │ │ │ │miofibrilară). │ │altei persoane. stare febrilă.schimbarea locului de muncă în │ │organelor cu circulaţie sanguină compromisă. HTA. │ │virusuri direct fie prin inducerea formării de │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │complexe imune.│ │cu posibilitatea de a urca scările fără ajutor │cu atrofia maselor musculare. │ │ │.: │ │ │ │ │. │aspiraţie. │stare de rău general. │PAN cu manifestări renale.90% │GRADUL II de invaliditate. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ.M. │ │persoane. │ │munci fără eforturi fizice. │ │polifazice). cu parestezii şi │ponderală. │ │ │ │ │3. cu mers dificil.tulburări de deglutiţie pentru solide. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │VASCULITELE sunt boli inflamatorii ale peretelui│ │ │ │ │vaselor sanguine. de a se autoconduce. complexe │ │ │. │ │proliferativă segmentară sau difuză. │Formele acute şi subacute de P. forţa musculară este scăzută │ │a se autoconduce.controale periodice. grad de activitate a bolii şi │ │ │ │ │monitorizare evolutivă.dispensarizare medic de familie │ │şi mici. evoluează │ │pieptănat.M. remise clinic │ │. fără ajutorul │ │durere. curenţi de aer.M. │comportament şi hemipareză urmare a unor AVC │ │supraveghere permanentă din partea │ │Manifestări tegumentare: purpură palpabilă.mioglobulinemia are valoare de │ │ │ │ │diagnostic. │ │Mecanismul de producere a bolii este prin │Nu este cazul . │ │ │ │ │Manifestări cardiace: infarcte de miocard fără │ │ │ │ │simptomatologie zgomotoasă.

scădere │ │Pentru diagnosticul pozitiv se pot stabili 4 din│ponderală marcată. mediu │ │toxic. rinichi. │ │ │Criterii: │ │ │1. │ │ │Definiţie: │ │ │Prezenţa antigenul HBs sau anticorpilor în ser. │ │ │Criterii: │ │ │1. │ │ │Evoluţia bolii este progresivă cu durata medie │ │ │de supravieţuire de aproximativ 5 ani. │ │ │Incidenţa maximă . │ │.Hipergamaglobulinemie. Creşterea TA.Complementul seric .fracţiunile C3-C4 sunt │ │ │diminuate la 25% din bolnavi.hematurie. fără ajutorul │ │altei persoane.90% │eozinofilică. │ │ │Definiţie: │ │ │Tranzitorii pe radiografie atribuite unei │ │ │vasculite sistemice.controale periodice.tratament. proteinurie. │ │Recomandări: │ │. │ │ │Definiţie: │ │ │Pierderea a 4 kg sau mai mult. peteşii). │ │ │displaziei fibromusculare sau altor cauze │ │ │neinflamatoare. când este efectuat dintr-un organ │ │ │afectat (tegument.Hemoleucogramă. slăbiciune musculară. pulberi. │Angeita alergică şi granulomatoasă sistemică cu │ │Criterii pentru diagnosticul Angeitei alergice │manifestări grave cardiace mergând până la │ │şi granulomatoasă/Boala Churg-Strauss. Mialgii. │insuficienţă cardiacă decompensată. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale.│(ACR) . │ │ │. │ │ │Criterii: │ │ │10. necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. │ │ │Definiţie: │ │ │Tegumente marmorate pe extremităţi sau torace.100% │vaselor mici).70% │(Boala Churg .5 mg%.│ │ │Criterii: │ │ │2. │ │ │Criterii: │ │ │7. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de wheezing sau raluri sibilante difuze. │ │ │Criterii: │ │ │3. │ │ │Criterii: │ │ │4. │ │ │Criterii: │ │ │5. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea HTA cu diastolică mai mare de 90 │ │ │mmHg.vârsta de 40 ani şi raportul │ │ │bărbaţi/femei este de 3/1 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │ │Un pacient cu vasculită poate avea PAN dacă are │ │ │cel puţin 3 din cele 10 criterii. Livedo reticularis.│ │de autoconducţie. a capacităţii de autoservire. Astm bronşic.faza a II-a caracterizată prin eozinofilie │ │ │sanguină şi tisulară cu sindrom Loffer. │ │digestiv. polineuropatii │ │ │atribuite unei vasculite.greu de pus datorită │ │ │varietăţii mari de semne clinice. │ │ │Definiţie: │ │ │Mialgii difuze şi slăbiciunea muşchilor │ │ │membrelor inferioare. Durere testiculară. │ │ │. Mononeuropatii sau polineuropatii. digestive. de a│ │se orienta spaţial. │ │ │.Examen urină . │ │ │Ex. │ │.Scăderea nivelului seric al albuminei. │ │ │Definiţie: │ │ │Arteriograma cu anevrisme sau ocluzii ale │ │ │arterelor viscerale în absenţa aterosclerozei.Strauss). de a se autoconduce. │ │ │.faza prodromală: pacienţii prezintă │ │ │manifestări alergice de tipul rinitei. traumatismelor sau altor cauze. │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii. crize │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg. │ │ │Criterii: │ │ │9.│ │severe de astm care domină tabloul clinic.faza a III-a febră.Colegiul American de Reumatologie). │ │ │ │ │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: │ │ │. Modificări │ │ │histologice cu evidenţierea de granulocite sau │ │ │granulocite şi mononucleare în peretele │ │ │arterial. │ │ │pneumonie cu eozinofilie sau gastroenterită │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . a │ │ortostatismului şi mersului. Retenţie azotată. │ │.dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie. │ │astm. febră prelungită. Eozinofilie. Anomalii arteriografice. │ │ │Criterii: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │ │Criterii: │ │ │8. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii sau │ │ │polineuropatii. apoi │Straus) în faza sistemică manifestă. neuropatia periferică │ponderală. Biopsia arterelor medii şi mici. neuropatie periferică şi apar şi │ │Apar semne din parte altor organe: cord. │generală alterată. │ │ │Criterii: │ │ │6. excluzând dieta sau alţi factori. curenţi de aer.VSH este crescut. stare │ │(1990 . febră. eozinofilie şi │rinitei. testicul). Pierdere ponderală. scădere │ │purpură. │ │ │Boala se desfăşoară în 3 faze: │ │ │.10 criterii. │ │ │Diagnosticul clinic . │ │ │. │ │ │Diagnosticul de certitudine al bolii este dat de│ │ │biopsia tegumentară (granuloame extravasculare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │necrozate eozinofilice şi vasculita necrozantă a│ │ 90 . │ │ │Criterii: │ │ │2.4/1. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. │ │ │Criterii: │ │ │3. │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │ │. frig. trombocitoză. histologic: are cea mai mare valoare pentru │ │ │diagnostic. ANGEITA ALERGICĂ ŞI GRANULOMATOASĂ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . sau de orientare │ │spaţială. │Bolnavii au crize severe de astm. │ │manifestări cutanate (noduli subcutanaţi. │ │ │leucocitoză cu hipereozinofilie. │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │ │Definiţie: │ │ │Eozinofilie de peste 10%.schimbarea locului de muncă fără │ │noxe alergice: praf. │ │cele 6 criterii stabilite. anemie. │ │ │Definiţie: │ │ │Creşterea ureei mai mare de 40 mg% sau a │ │ │creatininei mai mare de 1. │ │ │. tub │manifestări cardiace. │ │ │Definiţie: │ │ │Durerea sau indurarea testiculului în absenţa │ │ │infecţiei. │ │ │polipozei şi astmului │ │ │.Prezenţa antigenului HBs. muşchi. │ │caracterizată prin formarea de granuloame │Bolnavii prezintă manifestări alergice de tipul │ │vasculare şi extravasculare. Mononeuropatii sau polineuropatii. Infiltrate pulmonare. │ │ │ │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg -│ │Angeita granulomatoasă este o boală │Strauss) în faza prodromală. │ │ │Criterii: │ │ │4. de când a început│ │ │boala. │ │ │ │ │ │2. Virusul hepatitei B. polipoză şi astm. pierdere ponderală.

anevrisme sacciforme │ │ │sau fusiforme. artrite sau leziuni │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │cutanate (eritem nodos. amauroză fugace.evitarea infecţiilor cu │mycobacterii. │ │ │Criterii: │ │ │2. azbest.este o boală inflamatorie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │. │ │ │Manifestări neurologice: mononevrita multiplex.) este o boală │Granulomatoza Wegener în observaţie. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . cu │ │uveita. │ │ │Definiţie: │ │ │Biopsie de artere.70% 70 . Vârsta de debut a bolii înainte de 40 ani. │. cilindri hematici. secreţii mucoase şi │ │formarea de granuloame şi vasculită (vasculită │purulente sau sanghinolente.70% │cronică de etiologie necunoscută care afectează │ │ │cu predilecţie aorta şi ramurile sale majore. │ │ │purpură palpabilă. Anomalii ale sinusului maxilar.Hemoleucogramă . insuficienţă cardiacă. │Arterita Takayasu cu modificări cardiace severe: │ │ │insuficienţă cardiacă decompensată. sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. │ │ │Sunt afectate: . pierderea │afectarea sistemului nervos central (anomalii ale│ │vederii. manifestări │ │granulomatoasă necrozantă) atât la nivelul │musculo-articulare (artralgii.90% │şi carotidă. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de durere acută sau cronică şi │ │ │opacifierea radiologică a sinusului maxilar. de a se autoconduce. hemoptizie. conjunctivita. fenomene │marcată. │ │ │Manifestări generale: febră. │ │ │Manifestări oculare: diplopie. HTA. Claudicaţie a extremităţilor. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 . mycoplasme sau │tratamentul precoce al oricăror │infecţii virale. │Bolnavii prezintă febră. │ │crize anginioase. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. │generale. a │ortostatismului şi mersului. a capacităţii de autoservire. │HTA cu valori ridicate cu afectare cardiacă. │cu posibilitatea invalidului de a │se autoservi. │articulare: artralgii. │G. │nervilor periferici sau distal mergând până la │ │Manifestări musculoarticulare: artralgii cu │leziuni hemiplegice).VSH crescut. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă.100% │proteinurie . │ │ │ . sistemul nervos central sau│multiple.100% │. vezicule. Bolnavii │ │multisistemică de etiologie necunoscută. │ │ │. vasculita nervului optic. dispnee. │Arterita Takayasa în faza preocluzivă. ulceraţii. │ │ │.Imunoglobuline crescute.anemia normocromă normocitară. │ │ │.Ig E crescut. │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │3. iar uneori manifestări│ │aortic. │ │ │Manifestări cutanate: noduli subcutanaţi.este în funcţie de gradul de │ │ │activitate al bolii. │Capacitate de muncă pierdută total. rinichiul. │Capacitatea de muncă pierdută 50% │prin reducerea efectuării │gestualităţii profesionale. în faza evolutivă cu pierderea vederii.W. │ridicate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │semne de otită medie. sincope. ARTERITA TAKAYASU │ │ │Arterita Takayasu . absenţa pulsului la │ │ │nivelul arterei radiale. │ │mialgii.coarctaţie de aortă.leucocitoză. │superioare.anemie moderată. │ │Gradul II de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Gradul III de invaliditate. │ │ │Artritele pot simula o Poliartrită reumatoidă.VSH crescut în faza activă. siliciu. durere │diplopie. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │Caracteristica angeitei granulomatoase este │ │ │prezenţa unei hipereozinofilii (peste 1. │ │Semnele clinice sunt consecinţa ocluziei │ │ │vasculare şi ischemiei. │ │ │.90% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. perforări ale septului nazal.Prezenţa anticorpilor anticitoplasmatici │ │ │(C-ANCA) şi reacţia pozitivă ELISA-pro-teinaza-3│ │ │are specificacitate pentru granulomatoza Wegener│ │ │de 98%. Sindrom Raynaud). amauroză fugace. │ │Raynaud. curenţi de aer. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate.│ │ │Manifestări oculare: proptoza. astenie. │Bolnavii prezintă claudicaţie membrele │ │Manifestări cardiace: palpitaţii.│ │Manifestări generale: febră.trombocitoză (400. │ │ │ │Tratamentul esenţial al fazei │ │ocluzive constă în corectarea │ │chirurgicală a obliterărilor şi │ │anevrismelor (angioplastie │ │transluminală by-pass). Eozinofilie extravasculară. │ │ │Titrurile anticorpilor variază cu gradul de │ │ │activitate şi severitate a bolii. │superior cu rinoree. │ │sanguinolente. în faze acute.│5. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. │ │toracică. │manifestări oculare conjunctivită. dispnee de repaos. │de a se orienta spaţial fără │ajutorul altei persoane. scădere ponderală │ │Manifestări cutanate: eritem nodos. diplopie. │ │Boală frecventă la femeile tinere sub 40 ani. │ │Manifestări neurologice: cefalee. │tulburări vizuale. │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia semnelor şi simptomelor de boală la │ │ │vârsta de 40 ani sau sub 40 ani. │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia şi înrăutăţirea asteniei şi │ │ │disconfortului muscular în timpul efortului.hematurie. │ │ │Manifestări articulare: artralgii/artrite. cubitale. durerile oculare. │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL │ │ │Arteritei Takayasu (după Colegiul American de │ │ │Reumatologie): │ │ │Criterii: │ │ │1. cât │cutanate (noduli subcutanaţi. │ │ │ │ │ │4. uveită. │pierdere ponderală. palpitaţii.merge până la insuficienţă renală. │Recomandări: │. brahiale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │dilataţii poststenotice. │ │ │. HTA cu valori│ │ARTERIOGRAFIA . │prezintă manifestări ale tractului respirator │ │caracterizată clinico-histologic prin necroză. │ │ │.arcul aortic şi ramurile sale. transpiraţii nocturne. cefalee.arată stenoză de diverse grade. afectare pulmonară cu │ │Manifestări ale tractului respirator. diplopia. │ │denumită şi boala fără puls sau sindromul de arc│Este uneori asimptomatică. │ │ │Criterii: │ │ │6. sincope. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .W. parestezii. papule. GRANULOMATOZA WEGENER │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │Granulomatoza Wegener (G.│ │de autoconducere. alterarea stării generale. sau de orientare │ │spaţială.VSH crescut . venule evidenţiind│ │ │acumularea de eozinofilie în ariile │ │ │extravasculare.W. │ │ │Manifestări renale: modificări ale sedimentului │ │ │urinar . │Bolnavii prezintă: manifestări generale ca febră. pierdere ponderală. │ │parestezii. manifestări renale │ │rinoree cu secreţii mucoase şi purulente sau │mergând până la insuficienţă renală manifestă. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │.Biopsie tegumentară. tuse. superior: │dispnee. Procesul vasculitic │ │ │afectează vasele mici în special şi rar pe cele │ │ │medii.000 │ │ │elemente/mmc) la peste 80% din bolnavi. necesitând îngrijire. │ │ │În etiopatogenia bolii sunt implicate două │ │ │moduri de hipersensibilitate: umorală (complexe │ │ │imune) şi celulară. arteriole. însoţită de manifestări │ │raportul F/B fiind de 9/1.000/mmc). astenie. │ 50 . în │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. artrite) leziuni │ │tractului respirator superior şi inferior. pierdere ponderală. hemoptizii.schimbarea locului de muncă în │munci fără frig. ciment.│pierdere ponderală.│ │şi la nivelul rinichiului. │ │ │. │Arterita Takayasu în faza ocluzivă. purpură palpabilă). tuse.biopsia tegumentară sau musculară a zonelor │ │ │afectate certifică diagnosticul de G. │pulberi. │ │transpiraţii nocturne. │ │periferic. │ │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Semnele şi simptomele dominante sunt cele ale │ │ │afectării tractului respirator superior şi │Granulomatoză Wegener cu manifestări clinice │ │inferior.

) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . │ │ │ │ │2. │ │caracterizată prin ulceraţii recurente orale şi │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │genitale şi uveită care poate determina frecvent│Sindrom Behcet la debut. Criterii clinice. în perioada activă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5. cu leziuni vasculare │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │arteriale de tipul anevrismelor la nivelul │ │ │ │În episoaodele acute testele de inflamaţie sunt │carotidei. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │ │.C. Patergie citită de medic la 24 . │cu febră. │ │ │ │ │. Diferenţa TA 10 mmHg între braţe. cu│ │ajutorul altei persoane. sindrom │ │altei persoane. │ │ │altei persoane. modificările de regulă sunt │ │ │ │ │focale sau segmentare.VSH crescut. Leziuni oculare: uveită posterioară. Scăderea pulsului la artera brahială.│ │organice. sau de orientare │ │activitate cât şi de remisiune a bolii.T. │ │ │ │vasculită retiniană (observată de oftalmolog). leziuni acneiforme.M. │ │ │ │ │4. │ │ │ │altor specificităţi de autoanticorpi. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Scăderea pulsaţiilor la una sau ambele artere │ │ │ │ │brahiale. Ulceraţii recurente orale observate de medic │Sindrom Behcet în faza acută cu afectare oculară │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │sau pacient. în observaţie. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Îngustări sau ocluzii la nivelul aortei. asemănător celei observate în LES │ │de autoconducere.cod de boală 642 din lista de│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .000) de autoanticorpi │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │anti-U1RNP (determinate prin teste imunologice │Este în funcţie de gradul afectării organice │ │muncă. │posterioară. a capacităţii de autoservire. SINDROMUL BEHCET (S. │ │ │invaliditate. │determină orbirea prin nevrita nervului optic sau│ │de autoconducere. │ │ │ │ . │ │de muncă. observate pe arteriografie.T. Criteriu serologic. │ │Sindromul Behcet are mecanisme patogenice │ulceraţii genitale şi manifestări cutanate de │ │ │ │multifactoriale şi în special sunt implicate │tip: eritem nodos.) este a vasculită │ │ │ │ │multisistemică de cauză necunoscută. │ │ │ │ │pseudofoliculită. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │4. a capacităţii de autoservire. leziuni papulopustulare sau │ │ │ │ │acneiforme. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .Anemie moderată. │vasculare arteriale de tip anevrisme.C.│ │ │ │ │.imunoglobulina A uşor crescută.Scăderea valorii complementului seric. în │ │ │ │ │absenţa aterosclerozei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Prezenţa a cel puţin 3 criterii din cele 6 │ │ │ │ │permite susţinerea diagnosticului de boală.Prezenţa complexelor imune circulante.T. sau de orientare │ │ │corioretinită (vezi criteriile af. │ │ │ │ │4. │ │ │ │ │Diferenţă: │ │ │ │ │Diferenţa peste: 10 mmHg a tensiunii arteriale │ │ │ │ │sistolice între braţe.M.M.Leucopenie cu trombocitopenie. Ulceraţii genitale recurente.C. sau S.20% │Grad 0 de invaliditate. Fenomen Raynaud.I. sau afectarea nervoasă prin leziuni │ │se orienta spaţial.M. aortei abdominale cu manifestări │ │ │ │pozitive: │clinice ca urmare a ischemiei sau rupturii │ │ │ │.M.C.Prezenţa antigenul HLA-B51.) . │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. │ │.90% │Gradul II de invaliditate. │ │Sindromul Behcet (S.M. │ │ │ │ │Criteriul clinic constant este aftoza recurentă │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .B. │ │este un overlap .│ │ │ │ │cod de boală 642 din lista de 999 coduri de │ │ │ │ │boală după C. │miocardită. │ │ │ │ │ramurilor primare sau al arterelor mari.sindrom caracterizat printr-o │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │combinaţie a unor elemente clinice majore din │B. Miozite. creşterea presiunii │ │ │ │3. │cutaneo-mucoase de tip stomatită aftoasă. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Sufluri la auscultaţia uneia sau ambelor artere │ │ │ │ │subclavii sau a aortei abdominale. │ │trebuie să prezinte: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │1.C. │(cu apariţie mai rară decât în acesta). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a │ │ │musculare de tip miopatie inflamatorie. │ │2. │ │orală. cu manifestări nervoase │ │supraveghere permanentă din partea │ │o probă de laborator care să fie specifică. │ │I.B. │intracraniene. fără leziuni │ │ │ │autoanticorpi faţă de membrana mucoasei bucale. │ │ │ │ │.│ │specifice) este prezent atât în perioadele de │(viscerale).B. în care predomină │ │prin reducerea efectuării │ │LES.48 ore. Leziuni cutanate: eritem nodos. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV ÎN B. Sufluri la nivelul arterei subclavii sau a │ │ │ │ │aortei. Sclerodactilia. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │5.49% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boală după C. │ │ │ │1. de a│ │perioadă de 12 luni. a │ │autoanticorpi faţă de un antigen nuclear │Raynaud asociat cu unele manifestări articulare │ │ortostatismului şi mersului.│B. │atrioventriculare. │ │. │ │ │ │ │5.T.T. │ │ │ │ │.Prezenţa factorului reumatoid.I.90% │Gradul II de invaliditate. Edem al mâinilor. fără │ │ │ │fenomene autoimune: pacienţii prezintă │afectare oculară sau nervoasă. │prin afectarea tractului corticospinal cu hemi şi│ │altei persoane. │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută total. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │3. │ │ │ │ │prezenţa complexelor imune circulante (CIC). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. Sinovita. are ca mecanism patogenic perturbarea │ │ │ │ │imunoreglării normale fiind mediat imunologic.Titru crescut (1/10. │ │spaţială. │ │ │ │ │ │ │Sindromul Behcet .│special la nivelul membrelor superioare. │ │ │ │ │.100% │Gradul.100% │Gradul I de invaliditate. la │ │ │ │ │nivelul extremităţilor superioare sau │ │ │ │ │inferioare. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │. cu leziuni │ │prin reducerea globală a capacităţii│ │orbire.) . de a se autoconduce. semne piramidale. │ │ │ │ │3. │ │ │supraveghere permanentă din partea │ │.70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │Caracteristica serologică a bolii este prezenţa │ │ │ │ │în titru mare a anticorpilor anti-U1 . Anomalii arteriografice. │ │ │ │ │5. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL SINDROMULUI BEHCET:│ │ │ │ │ │ │ │ │ │În absenţa altor explicaţii clinice pacienţii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . Există o agregare│ │ │ │ │familială a sindromului fiind prezentă incidenţa│ │ │ │ │crescută a HLA-B51.B. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Acesteia trebuie să i se asocieze două afectări │Sindrom Behcet în faza de afectare oculară. Nu se cunoaşte│oftalmologice). │de iritaţie meningeală.Examenele preparatelor bioptice . │ │ │ │B. ce │ │muncă. necesitând îngrijire sau │ │Diagnosticul pozitiv este clinic.Hipergamaglobulinemie.T. precum şi S. │ │extractibil ribonuclenzosensibil.C. I de invaliditate. displaziei │ │ │ │ │fibromusculare. │acesteia. de a se autoconduce. │de tip artrite fără caracter particular sau │ │ │ │ │tenosinovită a muşchilor flexori a mâinii. │ │autoanticorpi anti-U1RNP în absenţa relativă a │manifestări cardiace de tip pericardită. │ │ │ │ │. reapărând cel puţin de 3 ori într-o│de tipul uveită bilaterală atât anterioară cât şi│ │autoservi.leziuni │ │ │ │ │asemănătoare celor din LES definit.M. manifestări pulmonare de tip pleurezie │ │de a se orienta spaţial fără │ │Demonstrarea unui titru crescut (1/10 000) de │cu tulburări de difuziune pulmonară a gazelor. │ │ │tetrapareze. SS şi PM asociate cu prezenţa de │manifestările cutaneo-mucoase de tip fenomen │ │gestualităţii profesionale.70% │Gradul III de invaliditate. tulburări de conducere │ │ │ │II. fără ajutorul │ │şi două din următoarele: │ale nervilor cranieni. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │6.M.RNP. asociată │ │se autoservi. │ │ │ │complexe imune circulante şi o scădere a │ │ │ │ │raportului limfocitelor T4/T8.Crioglubulinele prezente uneori în faza acută.

│ │ │ │10. caracterizată prin │ │ │capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prezenţa unui infiltrat inflamator │S.70% │ │ │În absenţa identificării cristalelor specifice │activă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │.90% │gradul ii de invaliditate.un episod de monoartrită cu debut brusc şi │Formarea depozitelor tofacee la nivelul │ │ │ │urmat de un interval liber.│ │ │ │ │cu un proces patogenic de natură imunologică. hiperuricemie şi │ │ │ │diagnosticul prezumtiv de gută o dă triada: │predilecţie pentru episoadele poliarticulare. cu o durată de 1 . Un alt acces de acelaşi fel.60% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │13.controale periodice. │ │ │ │ │. Afectare unilaterală a articulaţiei │la 2 . sau cu manifestări │ │ │ │. │de 1 . de a│ │.12 luni. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │GUTA . │ │proteine.M. P. cu │ │ │ │tratamentului cu colchicină (efect prompt în │evoluţie progresivă. rezultate│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . prezenţa anticorpii anti SS-C. Cel puţin două accese observate de medic. │ │ │ │. uric crescut peste 7 mg/dl ptr. crize frecvente.S.S.2 │ │ │ │3. │ │de evidenţierea cristalelor intracelulare de UMS│afectate structurile periarticulare.│ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │ │S. │special mb.49% │ │ │7.colorare excesivă cu roşu bengal/fluoresceină │ │ │ │ │a corneei şi conjuctivei. aer │ │însoţeşte de nici o altă suferinţă. poliarticulară. SD. │ │ │ │3. │fiind urmată de o perioadă de acalmie fără nici │ │ │ │11.S.2 articulaţii cu puţine │ │ │ │2. Tof gutos (probabil sau demonstrat). │simptome. │ │ │ │ │cutanate.49% │Recomandări: │ │ca urmare a unei hiperuricemii preexistente şi │ │ │. poate fi primar (idiopatic) când nu se │secreţiei salivare cu dificultate la deglutiţie. urină │ │ │ │ │şi salivă. gastrointestinale. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │1. │ │ │ │ │Predispoziţia genetică este legată de HLA │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 .crioglobulinemie mixtă. Vindecarea completă a unui acces.prezenţa anticorpilor anti SS-A(Ro) şi anti │ │ │ │ │SS-B (La). primar sau secundar cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SS PRIMAR ŞI SECUNDAR:│respiratorii cu dispnee şi scăderea capacităţii │ │autoconduce. neurologice.│ │eforturilor fizice intense. │ │ │ │6.├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SINDROMUL SJOGREN (S.E. cu manifestări oculare şi la nivelul │ │prin reducerea efectuării │ │limfoplasmocitar la nivelul glandelor salivare │glandelor salivare. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE MICROCRISTALINE ŞI DISMETABOLICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GUTA .2 săptămâni şi care cedează la tratament. calculat la o medie de 4 │de tip polineuropatii senzitive cât şi motorii. Simptome şi semne ale uscăciunii bucale: │hepatite cronice evolutive. autoservire. sunt poliartriculare în │ │prin reducerea efectuării │ │sunt întrunite cel puţin 6 din 13 criterii.biopsie pozitivă din glandele salivare mici │neurologice atât la nivelul SNC cât şi periferic.cod de boală 630 din lista de 999 coduri │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . aport alimentar de │de 3 . fără ajutorul altei│ │SS primar: │obstructivă medie.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Explorări biochimice: │lipsesc perioadele libere intercritice. fără alte │ │ │ │4. │asimptomatic. B şi 6 │distrucţia articulară marcată şi tofii │ │se orienta spaţial. metatarsofalangiane a halucelui).) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SS secundar: │ │ │ │ │Simptomele şi semnele de mai sus + semne │ │ │ │ │clinice suficiente pentru a diagnostica P. cu pleurezii uscate sau │ │persoane.R. Durere sau tumefacţia a articulaţiei │ │ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui. │străin. │ │ │ │.. fără ajutorul │ . (Artrita este frecvent localizată │ │. tendonului lui Achile etc. │ │ │ │12. Inflamaţie articulară care atinge apogeul în │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 30 . senzaţie de arsură.dispensarizare medic familie │ │de regulă de lungă durată. monoarticulară │ │.3 articulaţii (haluce + gleznă + genunchi)│ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui.tratament specific.anticorpii antinucleari. Roşeaţa articulaţiei afectate. │ │ │ │ │4. Deşi puseul se remite │ │gestualităţii profesionale. │ │DR3/DW3 în SS primar şi HLA DR4 în cel secundar.30% │sau medic specialist reumatolog. │de artrită la 1 . SIDA şi│ │ │ │ │alte cauze de keratită sicca sau de tumefiere a │ │ │ │ │glandelor salivare. care are drept scop scăderea │de kerato-conjuctivită sicca. │săptămâni.│ │ │ │(scor mai mare de 2. │cu manifestări musculare de tip miopatii. vânt │ │când se asociază cu o boală a ţesutului │ │ │etc. │ │ │ │nivelul tofilor gutoşi (diagnostic de │ │ │ │ │certitudine). │ │ │ │ │. │simptome generale.│limfoidă a interstiţiului pulmonar.R.scăderea fluxului salivar parotidian. │(leucocitoză + febră + creşterea VSH) cu durată │ │ │ │9. │gastrointestinale de tip pancreatită cronică sau │ │ │ │2. vasculitele │ │ │ │ │sistemice). hematologice şi renale dau │ │ │ │ │invalidităţi în SS primar (vezi criteriile │ │ │ │ │respective). │ │ │ │primele 48 ore). de a se autoconduce. │ │Hiperuricemia familială este poligenică şi │de artrită extrem de dureroasă.regim alimentar. în care │ 70 . fibroză interstiţială. pelvine. │ │ │ │ │Etiologia . la debut (leziuni incipiente │ │gestualităţii profesionale. primar sau secundar cu manifestări │ │ │ │keratoconjunctivitei sicca. │ │ │ │ │musculare. │ │ │ │ │.S. demonstrând prezenţa │S.40% │medicamente (diuretice) etc. Hiperuricemie. Lipsa unei boli reumatice de bază (P.R. Prezenţa cristalelor de UMS. │Guta sub formă de atac acut de artrită localizată│ 40 .20% │Grad 0. │ │ │ │ │L.evitarea microtraumatismelor.hiperuricemie. │ │ │ │ │. limfom preexistent. │ │ │ │ │Excluse: sarcoidoza. │survin tot mai des şi cu durată mai lungă │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │diagnosticul de gută este aproape sigur dacă │însoţite de febră.. │ │maximum o zi. infiltrarea │ │ │ │. DM. manifestări articulare. │ │sexul masculin. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │ │ │ │ │LES. Negativitatea culturilor bacteriene din │Guta intercritică şi atacuri acute recurente de │ │ │ │lichidul sinovial. a │ │şi lacrimale. │Guta cronică tofacee cu o durată lungă de boală │ 60 . a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL GUTEI │la nivelul art. │fără simptome. SD. Acces monoarticular.S. endocrine. │ │ │ │15.FR în titru mai mare de 1/60: │neurologice).niveluri crescute de complexe imune │ │ │ │ │circulante. Artrita poate cuprinde halucele │ │ │ │5. │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 20 . │însoţite de semne generale de inflamaţie │ │ │ │8. │ │ │ │ │. bursele şi │ │Schimbarea locului de muncă. manifestări │ │ │ │. │ │conjunctiv (P.beta-2 microglobulina crescută în ser. apar leziuni osoase erozive şi sunt │ │ortostatismului şi mersului.titru crescut de factori reumatoizi. │pavilionului urechii.D. de a se │ │ │de difuziune cu disfuncţie ventilatorie │ │orienta spaţial.testul Schirmer pozitiv (sub 5mm în 5 minute). Imagini geodice subcorticale.70% │ │ │Prezenta cristalelor de UMS în lichidul sinovial│ │ │ │ │sau existenţa unui tof demonstrat precizează │Guta cronică tofacee. S.necunoscută cu implicarea probabilă │ │ │ │ │a unor factori genetici cât şi a celor de mediu.│ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Guta în faza cronică. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .VSH crescut în faza acută. Simptome şi semne ale uscăciunii oculare: │lichide. Evidenţierea unei boli sistemice autoimune: │polimiozite şi miozite (vezi criteriile bolilor │ │ │ │. │renale de tip nefrită interstiţială..4 zile şi un urmate de un interval liber │ │. │ │în leucocitele lichidului sinovial sau la │tendoanele. │ │ │ │. sau secundar│modificări de gust. LES. │ │condiţionat. cu │ │autoservi. la nivelul degetelor. fum de ţigări. │ │multifactorială şi este frecvent corelată cu │fără alte simptome generale cu o durată limitată │ │.I. │ │ │ │ │.artrită cu prezenţa tisulară a unor │ │ │invaliditate.anemie normocromă şi normocitară. a │ │(Criterii ARA 1975): │ │ │ingestiei de alcool. obezitate. │ │ │ │ │..S. în care atacurile acute │ 50 . fatofobie şi blefarospasm) sau scăderea │ │schimbarea locului de muncă în muncă│ │S. │ │ │ │.ac.. │ │ │ │lobuli evaluabili). │ │diagnosticul: În absenţa acestor două criterii.70% │Gradul III de invaliditate. │un simptom cu durata de 1 an. Tumefacţie asimetrică a unei articulaţii. PM. urmate de interval complet │ │ │ │14.) este o afecţiune │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .90% │Gradul II de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Manifestări respiratorii. │bilateral sau halucele şi glezna. statut socio-profesional. urmate de interval liber.AAN în titru mai mare de 1/60. articulare.prezenţa anticorpilor anti SS-A (Ro) sau anti │ │ │ │ │SS-B (La). │gută la 6 . │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. a │ │Diagnosticul pozitiv de gută este permis numai │complect. │ │secreţiei exocrine a acestor glande..răspuns dramatoc al artritei după iniţierea │ole-craniului. cu senzaţie de corp│ │ortostatismului şi mersului.M. Afectare unilaterală a tarsului. │ │fără umiditate scăzută.hipergamaglobulinemie. a unor │ │1. │ │depozite cristaline de urat monosodic. │ │inflamatorie cronică. │ │ │ │ │. │ │de boală după C.

cu │ │invaliditate. │subcutanaţi de dimensiuni importante. de autoconducere sau de│ │şi cu severitatea bolii.│mg/dl ptr. │. │ │ │ │.30% │Nu se încadrează în grad de │invaliditate. │deseori recidivante dar nu dau invaliditate.cură balneară. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Condrocalcinoza în forma asimptomatică. │bolilor reumatismale abarticulare).I. cu tofi ulceraţi │ │permanentă din partea altei │ │radiotransparente rotunde sau ovalare situate în│suprainfectaţi. │ │ │calcinoze discale.leucocitoză cu neutrofilie. radiologic poate evidenţia│ │ │ │ │depozite de cristale de PFDC. alteori este resimţită cu intensitate │unilaterale (coxa profunda de gr. │Tofii giganţi şi procesele degenerative │ │ │ │.M. │ │ │ │cristale de hidroxiapatită. coxofemurale şi greutate la mobilizare. MCF. │ │(idiopatice) şi a formelor secundare. Simptome: │ │1. │ 20 . │ │ │ │artropatie şi identifică depozitele tofacee │ │ │ │ │osoase la bolnavii cu gută recunoscută. │articulară prin interesări atât ale structurilor │ │ │ │. │asimptomatici.dureri în regiunea inghinală │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │cu iradiere pe faţa anterioară a coapsei. obiectiv.20% │Grad 0. radiocarpiene. Bolnavii prezintă │ │de aer │ │Examenul lichidului sinovial confirmă │tumefacţii articulare cu limitarea mobilităţii.000 şi 50. coxofemurale.gimnastică medicală.I.mai rar (10% din cazuri) este│prelungit. face parte din tabloul │Între episoade pacienţii sunt complet │ │ │ │reumatismelor prin microcristale. │posttraumatice unilaterale fără semne clinice │ │mersul pe teren accidentat. │ │.schimbarea locului de muncă în │ │osteofitoză exuberantă). │ │artropatii cronice care afectează articulaţiile │Coxartroze secundare polare superioare sau │ 0 . │prelungit.sunt │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │manifestări inflamatorii articulare. produse de calcificări │Calcificări periarticulare ale umărului: │ │ │ │periarticulare şi depozite intraarticulare de │periartrită calcifiantă a umărului.000 de │poliarticulară în care manifestările locale sunt │ │ │ │leucocite (majoritatea polinucleare). │ │ │ │diagnosticul (prezenţa cristalelor PFDC). (Vezi criteriile │ │ │ │sau în grămezi opace cu dimensiuni variate. │ │clinic prin dureri cu limitarea mişcărilor în │Coxartroze polare superioare sau inferioare │ 10 . │ │ │ │ │În formele de artrită cu microcristale de HA │ │ │ │Radiografiile evidenţiază calcificări │evoluează ca monoartrite acute sau cronice cu │ │ │ │periarticulare sau paradiafiazare. Modificările de tip │ │ │tratament de specialitate. sunt │ │ │ │. ce │ │altei persoane. genunchilor. │ │ │ │ │umeri.C. │o durere izolată a genunchiului. │Bolnavii acuză dureri inghinale la mers │ .internare în caz de puseu acut şi │ │evidenţă condrocalcinoza. bazinului. │ │aspect distructiv (geode subcondrale.60% │prin reducerea efectuării │ │lizereu calcic ce apare la nivelul ţesutului │discurilor intervertebrale (mai frecvent inelul │ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │Coxartrozele afectează ambele sexe (cu o uşoară │Diagnosticul coxartrozei este unul radiologic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │A. durere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 20 . Tipul pseudoreumatoid de condrocalcinoză.C.factor reumatoid absent. │ │Condrocalcinoza (C. │ │Eroziunile osoase determinate de depozitele de │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │cristale de UMS se corelează atât cu durata cât │Guta cronică poliarticulară cu lipsa perioadelor │ │autoservire. asociate │episoade acute de inflamaţie articulară ce │ │ │ │altor boli. Nu se încadrează în grad de │ │Coxartrozele (artrozele coxofemurale) . │evoluţie acută sau cronică.20% │Grad 0 │ │ │Calcificările tendoanelor m. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │CONDR0CALCINOZA (PSEUDOGUTA) . │Bolnavii prezintă afectare poliarticulară cu │ │.hiperuricemia se asociază cu hiperglicemie. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 .100% │Gradul I de invaliditate. │ │Nu se încadrează în grad de │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Aceste calcificări sunt latente sau uneori au o │ │invaliditate. │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. │ │din lista de 999 coduri de boală după C. umezeală. realizând │ │ortostatismului şi mersului. │ │ │ │ │Tabloul clinic mimează o poliartrită reumatoidă.regim hipocaloric pentru scăderea │ │leziuni degenerative ale cartilajului hialin │modificări clinice subiective şi fără semne │ │în greutate la persoanele obeze.creşterea concentraţiei lipidelor totale şi │articulare secundare pot limita mobilitatea │ │ │ │trigliceridelor. coexistă cu un │A. către │unilaterale sau postmalformaţii protruzive │genunchi. aspect │ │ │ │ │caracteristic gutei care precizează │Guta cronică poliarticulară tofacee asociată cu │ │ │ │diagnosticul. punctiforme │evoluţie bună între puseuri.70% │. obiectiv al bolnavului. │ 0 . ale meniscurilor. iar ex. Grad 0. │ │ │ │ │Bolnavii prezintă episoade acute de inflamaţie │ │ │ │ │însoţite de modificări articulare degenerative.20% │Grad 0.cod de boală 630 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. 1 la care │maximă pe faţa externă a regiunii trohanteriene │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică) │(cu iradiere pe faţa externă a coapsei) sau în │fără semne obiective patologice la ex. necesitând │ │importante coexistă cu un spaţiu articular │numita artrita gutoasă anchilozantă la nivelul │ │îngrijire sau supraveghere │ │relativ păstrat = aspect de gută. frecvenţa crescând cu │ │ │ │ │vârsta. │foarte accentuate. tibiotarsiene.49% │Grad 0.VSH crescut în atacurile acute de gută.90% │ │ │afectată prezintă între 1. genunchi. │ │artrozic degenerativ ale artic.│ │. Eroziunile osoase │libere intercritice cu anchiloza osoasă aşa │ │orientare spaţială. │ │. Tipul pseudoartrozic de condrocalcinoză. │factorii reumatoizi prezenţi în titruri mici.VSH crescut în puseele inflamatorii. psoriazisul. │ │articular.M. │ 60 . │.depozitele cristaline de pirofosfat dihidratat│ │ │ │ │de calciu (PFDC) la nivelul cartilajului │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .49% 20 . │episoade inflamatorii subacute care durează │ │munci fără frig. mâinilor pune în │rahidiană. │Măsuri profilactice: │.lichidul sinovial extras dintr-o articulaţie │Guta sub forma pseudoflegmonoasă (guta cronică │ 80 . │Calcificări ale rahisului coloanei lombare. HTA. ulterior liniară.cură balneară. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. uric ce duce la insuficienţă │ │ │ │înconjurate de un lizereu osteosclerotic │renală acută sau cronică. Prezenţa │ │invaliditate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ALTE ARTROPATII: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ARTROPATIA CU CRISTALE DE HIDROXIAPATITA . a │Diagnosticul coxartrozei este numai radiologic. │ │ │ │predominenţă feminina). │determină deformaţii la nivelul mâinilor prin │ │ │ │. │regiunea fesieră (cu iradiere pe faţa post.măsuri igienico-dietetice pentru │evitarea obezităţii.cod de boală 633 din lista de 999 │ │ │ │ │coduri de boală după C. │ │apropierea extremităţii articulare a osului şi │nefropatie prin ac.) recunoaşte din punct de │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │vedere etiologic existenţa formelor primitive │Condrocalcinoza în forma pseudogutoasă. Are aspect de fin│Condrocalcinoza cu localizare la nivelul │ 50 . │ │Domină patologia şoldului prin frecvenţa sa mare│patologice la ex. │ │CONDROCALCINOZA (PSEUDOGUTA) calcificări ale │depozitelor de cristale de PFDC evidenţiate │ │ │ │cartilajului articular.gimnastică medicală. │ │ │ │sugerează guta. │ │ │ │primar. │ │ │ │titruri mici.Subiective: . nefropatie │ │ │ │Explorarea radiologică: exclude alte tipuri de │gutoasă.2 zile până la 3 . │ │sinovialei şi ţesuturilor moi periarticulare şi │ │ │. │ │ │ │ │.10% │Măsuri profilactice: │ │coxofemurale caracterizate morfopatologic prin │inferioare posttraumatice unilaterale fără │ │. cu simptomatologie dureroasă │ │Recomandări: │ │Rg. │ │articular dau imagine radioopacă.examenul lichidului sinovial permite decelarea│supurativă). cu interesarea osului subcondral. │ │ │ │prin depozitele de cristale de pirofosfat │ │ │ │ │dihidratat de calciu cu localizare în interiorul│ │ │ │ │sau în jurul articulaţiilor.sunt │ │ │invaliditate. │ │ │ │(90% din artropatiile coxofemurale) şi prin │Bolnavul acuză dureri coxofemurale la mers │ │ │ │caracterul său invalidant. C. ale │radiologic în majoritatea articulaţiilor. │durează 1 .4 săptămâni. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. mimând o inflamaţie │ │ │ │. cu │ │ │ │Cauza cea mai frecventă în formele secundare │afectare mono sau oligoarticulară şi care se │ │ │ │este reprezentată de hiperparatiroidismul │remite complet.19% │. │diabetul zaharat. │ │ │ │ │la nivelul art. │ │. Depozite │ │ │ │ │calcare caracteristice vizibile radiologic şi │ │ │ │ │modificări degenerative importante. │fibros. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │COXARTROZA .evitarea ortostatismului prelungit│ │artic. uneori │ │ │ │ │distructive. obiectiv.70% │Grad III de invaliditate. │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . │ │ │ │intracelulară a cristalelor de UMS. monoarticular. defecte osoase│membrelor toracice şi pelvine. curenţi │ │ │săptămâni sau chiar luni.control periodic. a │ │cartilaginos (linie trasă cu creionul). mai rar nucleul pulpos). fesier. │ 0 . iniţial │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │punctiformă. F. fără │ │ │ │sinovialei şi ale ţesuturilor periarticulare │alte simptome. │coapsei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │clinice patologice la ex. . │afectarea membrelor toracice.factorii reumatoizi ulteriori prezenţi în │articulare cât şi a celor periarticulare. Tipuri combinate de condrocalcinoză care pot │ │ │ │ │complica frecvent evoluţia bolii. cu manifestări renale de tip │ │persoane.

│proiectată; │ │ │ - durere de tip mecanic, │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │ │agravată de mers (în special pe scări sau pe │unilaterale sau post malformaţii protuzive │ │teren accidentat), de sprijin, de mişcare, de │unilaterale (pe o coxa profunda de gr. 2 - la │ │oboseală, "durere de sfârşit de zi" şi calmată │care fundul cotilului depăşeşte linia │ │de repaus; │ilioischiatică). │ │ - impotenţă funcţională │ │ │de intensitate variabilă care împiedica pe │Coxartroze primitive sau secundare posttraumatice│ │bolnav să urce scările sau să alerge; │unilaterale sau pe malformaţii protuzive (coxa │ │2. Obiective: - şchiopătarea, bolnavul evitând │profunda gr. 3 - protuzie acetabulară). Bolnavii │ │să se sprijine pe membrul inferior bolnav. Când │acuză dureri inghinale, la ridicarea de pe scaun,│ │stă în picioare observăm o atitudine vicioasă, │la ortostatism prelungit, la mers, la coborârea │ │cu membrul inferior în uşoară flexie şi rotat │scărilor şi dispar în decubit. │ │extern. Tardiv, putem remarca o coborâre a │La ex. obiectiv uşoară limitare a mişcărilor de │ │pliului fesier, o atrofie musculară. │rotaţie. │ │ - limitarea mobilităţii: │Diagnosticul clinic este susţinut radiologic. │ │bilanţul articular şi muscular evidenţiază │ │ │limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală; flexia se menţine │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │normală mult timp (spre deosebire de coxite, la │ │ │care se limitează rapid). │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │În formele activate, nu poate pune "picior peste│posttraumatice sau secundare pe coxa retroversa │ │picior", nu se poate încălţa. În coxartrozele │(sechele de epifizioliză). │ │mai avansate mecanismul şchiopătării ţine de: │ │ │leziunile osteoarticulare dureroase, contractura│Coxartroze secundare pe coxa plana (osteocondrită│ │flexorilor, deficitul fesierului mijlociu şi │deformantă juvenilă). │ │atrofia cvadricepsului. Suitul, coborâtul │ │ │scărilor ca şi perimetrul de mers se reduc │Coxartroze secundare unilaterale │ │progresiv. Mersul nu mai este posibil decât cu │postosteonecrozei, condrocalcinozei, bolii │ │sprijin în baston, apoi pe două bastoane sau │Morquio. │ │cârje axilare. În formele foarte evoluate, cu │Bolnavii prezintă dureri în regiunea inghinală │ │anchiloză în atitudine vicioasă (adducţie, │sau în triunghiul Scarpa cu iradiere în regiunea │ │flexie şi rotaţie externă) şi dureri permanente,│fesieră şi retrotrohanteriană sau faţa anterioară│ │invaliditatea e gravă (nu mai poate părăsi │a coapsei până la genunchi (uneori gonalgii │ │patul, deşi starea generală este relativ bună). │izolate). │ │B. Manifestări radiologice: │La ex. obiectiv: mers salutând cu limitarea │ │Semiologia radiologică a coxartrozelor este │mişcărilor de rotaţie, abducţie, adducţie. │ │caracterizată prin 3 tipuri de modificări: │Diagnosticul pozitiv este clinic şi radiologic. │ │ │ │ │1. Îngustarea interliniei articulare (este │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │constatată în zona articulară portantă unde se │posttraumatism sau malformaţii congenitale, │ │exercită presiuni maxime, de obicei │condrocalcinozei, bolii Morquio, bolii Paget, │ │supero-externe şi mai rar intern sau axial). │coxite infecţioase, osteomalacie etc. │ │2. Osteoscleroză subcondrală: reacţie de │La ex. obiectiv limitarea mişcărilor de rotaţie, │ │osteocondensare faţă de excesul de presiune din │abducţie, adducţie şi limitarea flexiei cu │ │zona în care cartilajul s-a deteriorat (aspect │atitudine vicioasă a coxofemuralelor afectate (în│ │de benzi opace, de o parte şi de alta a │flexum rotaţie externă şi adducţie), atrofia │ │interliniei articulare). │grupului muscular fesier şi cvadricepsului. │ │3. Osteofitoza se dezvoltă în afara zonelor │"Semnul pantofului" este pozitiv (bolnavul nu │ │articulare supuse presiunilor: │poate efectua flexia - rotaţia necesară │ │- cotiloidiene externe; │sprijinirii piciorului de coapsa opusă pentru a │ │- femurale: osteofitoză marginală a capului; │încălţa pantoful. │ │- osteofitoză perifoveală; │ │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │D. Stare generală bună. │ │ │E. Forme clinice: │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │- după criteriul topografic: │limitarea mişcărilor de rotaţie, abducţie, │ │ - coxartroze polare superioare - sunt cele│adducţie şi flexie cu atitudini vicioase a │ │mai frecvente, de obicei secundare unei │coxofemuralelor în flexie, rotaţie externă şi │ │"displazii coxofemurale simple" (coxa valga şi │adducţie, cu atrofia grupelor musculare fesiere │ │displazia cotiloidiană) sau a unei subluxaţii a │şi ecvadricepsului bilat. │ │capului femural sau anteversiei exagerate. │ │ │Evoluează spre agravare, marea majoritate a │ │ │cazurilor având indicaţie chirurgicală; │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │ - coxartroze interne (centrale, axiale); │dureri şi instabilitate coxofemurală cu reducerea│ │- după criteriul etiologic: │posibilităţii de mers. │ │ - coxartroze primare - în jurul vârstei │Coxartroză rapid distructivă bilaterală cu │ │de 50 - 60 ani, de obicei bilaterale cu o │reducerea accentuată până la 70% din valorile │ │morfologie normală a coxofemuralelor, cu │fiziologice ale mobilităţii şoldului. │ │evoluţie lentă. Pot coexista cu artroze ale │ │ │mâinilor, genunchilor şi rahisului (boală │ │ │artrozică vertebro-periferică); │ │ │ - coxartroze secundare (60 - 65%) │ │ │debutează înainte de 40 ani cu o evoluţie │ │ │rapidă. Se disting următoarele forme clinice: │ │ │- coxartroze secundare malformaţiilor luxante; │ │ │- coxartroze orizontale secundare anterversiei │ │ │crescute a colului femural şi cotilului; │ │ │- coxartroze secundare malformaţiei protruzive. │ │ │Coxartrozele se dezvoltă rar pe un cotil profund│ │ │simplu (coxa profundă de gradul 1, la care │ │ │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică). │ │ │Pe coxa profunda gr. 2 (la care fundul cotilului│ │ │depăşeşte linia ilioischiatică) sau coxa │ │ │profunda de gr. 3 denumită şi protruzia │ │ │acetabulară (peretele intern al cotilului │ │ │proemină în interiorul bazinului). │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa retrorsa │ │ │(sechele de epifizioliză); │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa plana (cap │ │ │femural turtit, ovoid sau în formă de ciupercă, │ │ │pe un col femural scurt) Este vorba despre o │ │ │dismorfie sechelară a bolii Legg-Perthes-Calve │ │ │(osteocondrită deformantă juvenilă constând din │ │ │osteonecroza nucleului capului femural). │ │ │- coxartroza secundară unei osteonecroze a │ │ │capului femural; │ │ │- coxartroza secundară condrocalcinozei; │ │ │- coxartroza secundară bolii Morguio (tulburări │ │ │de formare a epifizelor membrelor şi │ │ │platispondilie); │ │ │- alte coxartroze secundare după coxite │ │ │reumatismale sau infecţioase; în boala Paget; │ │ │în osteomalacie şi în cazul sechelelor │ │ │traumatice (după reducerea defectuoasă a │ │ │fracturilor de cotil). │ │ │Diagnosticul pozitiv al coxartrozelor se bazează│ │ │pe 5 criterii esenţiale: │ │ │1. dureri inghinofesiere de tip mecanic; │ │ │2. limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală, amplitudinea flexiei │ │ │fiind mult timp conservată; │ │ │3. modificările radiografice: îngustarea │ │ │segmentară a interliniei articulare, │ │ │osteoscleroză subcondrală şi osteofitoză; │ │ │4. absenţa modificărilor biologice; │ │ │5. stare generală bună. │ │ │Deci diagnosticul pozitiv de coxartroză se │ │ │bazează pe modificările clinice şi cele │ │ │radiologice. │ │ │- Explorările de laborator; │ │ │- Radiografia bazinului de faţă standard │ │ │(singura realmente utilă); │ │

30 - 40%

40 - 49%

50 - 70% 50 - 60%

60 - 70%

70 - 90% 70 - 80%

80 - 90%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale, a │ │ortostatismului şi a mersului. │ │Bolnavul acuză dureri de tip mecanic│ │(apar la ridicarea de pe scaun, la │ │ortostatism prelungit, la mers, la │ │coborârea scărilor şi dispar în │ │repaos). │ │- schimbarea locului de muncă în │ │munci fără ortostatism prelungit, │ │poziţii vicioase în timpul │ │lucrului, frigul, umezeala. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bolnavul acuză dureri inghinale şi │ │triunghiul Scarpa, la ridicarea în │ │ortostatism, la mers, la coborâtul │ │şi urcatul scărilor. Bolnavul are un│ │mers salutând cu instabilitate a │ │şoldului şi bazinului la mersul pe │ │distanţe mari. │ │Necesită sprijin baston. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │prin posibilitatea invalidului de a │ │se autoservi, de a se autoconduce, │ │de a se orienta spaţial, fără │ │ajutorul altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│Posibil, dar nu obligatoriu: │ │ │ │ │-Tomografie computerizată; │ │ │ │ │- Scintigrafie osoasă; │ │ │ │ │- RMN. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GONARTROZA - cod de boală 634 din lista de 999 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │coduri de boală după C.I.M. │ │ │grad de invaliditate. │ │ │Artroză incipientă femuro-patelară unilaterală │ 0 - 10% │- regim hipocaloric pentru scăderea │ │Gonartroza este cea mai frecventă artroză şi cea│secundară sau primitivă. │ │în greutate la persoanele obeze; │ │mai frecventă artropatie a genunchiului. │Bolnavul acuză gonalgii la mers prelungit. │ │- gimnastică medicală; │ │Frecvenţa mai mare de 3 - 4 ori la femei faţă │Ex. obiectiv clinic este normal. │ │- cură balneară; │ │de bărbaţi. │Rg. genunchiului profil incidenţă axială 30, │ │- evitarea ortostatismului mersul pe│ │Din punct de vedere etiologic gonartrozele sunt │60, 90 arată îngustarea liniei femuro-patelare.│ │teren accidentat; │ │primitive şi secundare. │ │ │ │ │Gonartrozele primitive debutează între 40 - 50 │Artroză femuro-tibială secundară sau primitivă │ 10 - 19% │ │ │ani, în special la femei, de obicei obeze şi cu │unilaterală incipientă cu dureri de tip mecanic, │ │ │ │varice la membrele pelvine. │fără semne inflamatorii la ex. obiectiv şi ex. de│ │ │ │Gonartrozele secundare debutează precoce, sunt │laborator, cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │ │ │unilaterale şi necesită frecvent intervenţii │plan frontal (genu varum sau valgum unilateral). │ │ │ │chirurgicale. │ │ │ │ │Dintre cauzele cele mai frecvente, în │ │ │ │ │gonartrozele secundare sunt menţionate: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- traumatismele (sechele de fracturi, luxaţii, │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │entorse, leziuni menisc) │Gonartroză secundară unilaterală posttraumatică │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │- tulburări statice: - dezaxarea axei │sau primitivă unilaterală (de tipul artrozei │ │- gimnastică medicală; │ │femuro-tibiale cu solicitările în varus sau │femuro-patelare sau femuro-tibiale incipiente) │ │- măsuri igienico-dietetice pentru │ │valgus (genu valgum varus); │fără limitarea mobilităţii, cu gonartroze │ │evitarea obezităţii; │ │ - dezaxarea aparatului │reactivate remise clinic în 1 - 2 săptămâni. │ │- cură balneară. │ │rotulian (displazii rotuliene, luxaţii şi │ │ │ │ │subluxaţii rotuliene); │Gonartroză secundară posttraumatică sau primitivă│ 30 - 40% │ │ │- o serie de factori generali favorizează │unilaterală (de tipul artrozei femuro-patelare │ │ │ │apariţia artrozei: tulburările endocrine │incipiente) fără limitarea mobilităţii, cu │ │ │ │(insuficienţa ovariană, menopauza); tulburările │deviaţii axiale femuro-tibiale în plan frontal │ │ │ │metabolice (obezitatea); factorii genetici │(genu varum sau valgum bilateral). │ │ │ │(displazii). │ │ │ │ │ │Gonartroze primare sau secundare de tipul │ 40 - 49% │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │artrozei femuro-patelare unilaterale însoţite de │ │ │ │ │laxitate genunchi unilateral (leziuni │ │ │ │4. Manifestări clinice: │degenerative ale ligamentelor colaterale, │ │ │ │- subiective: durerea între puseele inflamatorii│instabilitate laterală mică). │ │ │ │este de tip mecanic (calmate la repaus şi │ │ │ │ │exacerbate la mers, coborâtul şi urcatul │ │ │ │ │scărilor, la genuflexii). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │În puseul acut durerea este de tip inflamator │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │(persistă şi în repaos). │Gonartroze primare sau secundare posttraumatice │ 50 - 60% │prin reducerea efectuării │ │- obiective: - sindrom de instabilitate │unilateral cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │gestualităţii profesionale, a │ │(laterală, anteroposterioară sau rotatorie) prin│plan frontal (genu varum sau valgus) sau dezaxare│ │ortostatismului şi a mersului. │ │laxitatea sau leziunea ligamentelor laterale şi │în plan sagital (genu flexum) cu limitarea │ │- Evitarea suprasolicitării │ │încrucişate, ce însoţeşte frecvent gonartroza, │mobilităţii genunchiului (extensie, flexie) │ │funcţionale, alternarea │ │mărind dificultatea recuperării funcţionale; │decompensată algic. │ │ortostatismului şi mersului cu │ │ - mărirea de volum a genunchiului, │ │ 60 - 70% │perioade frecvente de repaus, │ │poate fi cauzată de inflamaţia sinovială; │Gonartroze primare sau secundare unilateral │ │evitarea mersului de distanţe mari │ │reacţia lichidiană hidartrozică; tendinite şi │decompensate algic şi funcţional cu instabilitate│ │şi mai ales pe teren accidentat; │ │ligamentite; hipertrofia adipoasă; hipertrofia │a genunchiului lateral şi antero-posterior, cu │ │- evitarea urcatului şi coborâtului │ │epifizară (în gonartrozele avansate). │tumefacţia genunchiului în perioadele activate │ │scărilor; │ │ - genunchiul dezaxat, circa 30% din│însoţite sau nu de chist sinovial popliteu (chist│ │- combaterea excesului ponderal; │ │gonartroze sunt secundare unui genu varum sau │Baker), cu dezaxare în plan sagital (genu flexum)│ │- mers cu sprijin în baston; │ │genu valgum. Dezaxaţia sagitală în genu flexum │şi limitarea mobilităţii (extensie, flexie activă│ │- renunţarea la activităţile │ │poate să ţină de o gonartroză avansată, de │şi pasivă). │ │sportive; │ │retracţia ischiogambierilor sau de o gonartroză │ │ │ │ │inflamată. │ │ │ │ │ - limitarea mobilităţii - afectarea│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 - 90% │Gradul II de invaliditate. │ │frecventă a rotulei prin procesul artrozic │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │diminuă forţa cvaricepsului încă de la debutul │Gonartroze bilat. secundare posttraumatice sau │ 70 - 80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gonartrozei (cu extensia incompletă a │primitive avansate cu dezaxare în plan frontal │ │autoservi, de a se autoconduce, de a│ │genunchiului). De asemenea, gonartroza se │(genu varum) cu limitarea mobilităţii genunchilor│ │se orienta spaţial, fără ajutorul │ │însoţeşte de reducerea amplitudinii şi forţei │progresivă (extensia, flexia) decompensate algic │ │altei persoane. │ │rotaţiei axiale a gambei. │şi funcţional, cu pusee inflamatorii active la │ │Necesită intervenţii chirurgicale │ │Gonartrozele evoluate se însoţesc de limitarea │intervale mici. │ │corectoare (osteotomie tibială de │ │flexiei, cu deficit de mers (pentru mersul pe │ │ │corecţie, care restabileşte axa │ │plan orizontal sunt necesare minimum 40 de │Gonartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │mecanică femuro-tibială şi │ │flexie, iar pentru suitul scărilor 80 - 90 de │sindrom de instabilitate a genunchiului laterală │ │distribuţia fiziologică a │ │flexie şi posibilitatea unei extensii stabile şi│externă şi internă; anteroposterioară bilat. cu │ │presiunilor. │ │complete în rectitudinea genunchiului). │dezaxarea în plan frontal şi sagital cu limitarea│ │ │ │B. Semne radiologice: │mobilităţii pasive (flexie - extensie) cu pusee │ │ │ │- articulaţia femuro-patelară este prima care │inflamatorii acute la intervale mici, cu dureri │ │ │ │prezintă modificări radiologice subcondrale (la │de tip mecanic şi inflamator, permanente, cu │ │ │ │nivelul zonelor cu cartilajul ulcerat) şi │agravarea instabilităţii şi reducerea │ │ │ │osteofitoză (în afara zonelor de presiune │perimetrului de mers. │ │ │ │maximă). Radiografia standard nu poate evidenţia│ │ │ │ │decât stadiul artrozic constituit. Radiografia │ │ │ │ │femuro-patelară din incidenţa axială (defileul │ │ │ │ │opac) permite vizualizarea interliniei │ │ │ │ │cartilaginoase şi diagnosticul de debut al │ │ │ │ │procesului artrozic. Defileul standard poate │ │ │ │ │evidenţia şi o luxaţie rotuliană, bascularea │ │ │ │ │rotulei (fără deplasare laterală) sau o │ │ │ │ │displazie femuro-patelară. │ │ │ │ │- articulaţia femuro-tibială, prezintă │ │ │ │ │modificări artrozice ceva mai târziu, pensarea │ │ │ │ │interliniei; osteofitoză marginală; ascuţirea şi│ │ │ │ │hipertrofia spinelor tibiale, osteoscleroza │ │ │ │ │subcondrală. │ │ │ │ │C. Semne biologice: │ │ │ │ │Sunt necesare pentru precizarea unor gonartroze │ │ │ │ │activate sau hidartroze recidivante: │ │ │ │ │- VSH; │ │ │ │ │- studiul lichidului sinovial. │ │ │ │ │Criterii de diagnostic clinic: │ │ │ │ │- dureri de tip mecanic; │ │ │ │ │- semne clinice obiective; │ │ │ │ │- modificări radiologice; │ │ │ │ │- diagnosticul formelor clinice; │ │ │ │ │- examinările biologice, în funcţie de artrozele│ │ │ │ │activate sau hidartrozele recidivante. │ │ │ │ │Ex. de laborator: │ │ │ │ │- Rg. standard de faţă şi profil a genunchiului │ │ │ │ │(inclusiv cu încărcare, deci în ortostatism); │ │ │ │ │- Rg. de profil a genunchiului incidenţa axială │ │ │ │ │la 30, 60, 90 (pentru evidenţierea leziunilor│ │ │ │ │incipiente de gonartroză). │ │ │ │ │- Artroscopia genunchiului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE PICIORULUI cod de boală 635 din │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Artroză MTF a degetului mare (hallux valgus) │ 0 - 10% │Măsuri profilactice: │ │ │unilateral sau bilateral. │ │- evitarea încălţămintei │ │Artrozele piciorului sunt în majoritatea │Bolnavii acuză durere în zona antero-internă a │ │nefiziologice; │ │cazurilor artroze secundare unor traumatisme sau│piciorului de tip mecanic. │ │- tratamentul corect al │ │tulburări statice; zona de elecţie a procesului │ │ │traumatismelor piciorului; │

│degenerativ este artic. MTF halucelui la nivelul│Artroză tarso-metatarsiană (Lisfranc) unilaterală│ 10 - 19% │- talonete pentru picior plat sau │ │ante-piciorului, iar la nivelul tarsului este │sau bilaterală, (leziuni degenerative la nivelul │ │ghete ortopedice; │ │cuplul de torsiune │articulaţiilor cuneometatarsiene, însoţite de │ │ │ │(artic. subastragaliană şi mediotarsiană). │picior plat uni sau bilateral sau picior scobit. │ │ │ │Cauzele artrozelor piciorului sunt: │Bolnavii acuză dureri la mers pe teren accidentat│ │ │ │- traumatisme (fracturi vicios consolidate ale │şi ortostatism prelungit. │ │ │ │calcaneului, ale scafoidului sau MT, entorse │ │ │ │ │subastragaliene sau mediotarsiene. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- tulburări statice: picior scobit, plat, valg. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │talus valgus, talus varus, genu varum, genu │Artroză MTF a degetului mare în faza de hallux │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │valgum, malformaţii congenitale (sinostoze, │rigidus însoţite de sinovită secundară şi de │ │- intervenţii chirurgicale │ │condrodisplazii), sechele poliomielită; │bursită la nivelul exostozei capitometatarsiene │ │corectoare; │ │- artrite cronice: secundare P.R., │bilat. │ │- pantof sau ghete ortopedice; │ │spondilartritei periferice, gutei cronice; │ │ │- evitarea ortostatismului │ │- osteonecroze: (ale astragalului, scafoidului, │Artroză MTF a degetului al II (complicaţie │ 30 - 40% │prelungit, mersul pe teren │ │capului MT al II şi al III); │tardivă a unei osteonecroze capitometatarsiene │ │accidentat; │ │- încălţăminte nefiziologic: care accelerează │(Freiberg - Kohler) unilateral sau bilateral. │ │- cură balneară; │ │procesul degenerativ artrozic şi decompensarea │Bolnavii acuză dureri la dorsiflexia piciorului │ │ │ │funcţională; │la mers. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Artroza cuplului de torsiune (artroză │ 40 - 49% │Gradul 0 de invaliditate. │ │ │subastragaliană şi artroză mediotarsiană) │ │Nu se încadrează în grad de │ │A. Simptome: │unilaterală. │ │invaliditate. │ │1. Subiective: │Bolnavii acuză - dureri faţa dorsală a │ │Recomandări: │ │- durerea de tip mecanic exacerbate la mers şi │piciorului, cu instabilitatea tarsului posterior │ │- ghete ortopedice: intervenţii │ │calmate de repaos, treptat devine permanentă; │cu redoare progresivă şi limitarea mişcărilor de │ │chirurgicale ortopedice; │ │2. Obiective: │eversie şi inversie. │ │- cure balneare postoperatorii; │ │- redoarea articulaţiilor piciorului cu │ │ │ │ │limitarea flexiei dorsale şi plantare; │Artroză secundară a cuplului de torsiune prin │ │ │ │- şchiopătare la mers; │osteonecroză aseptică a capului astragalian sau │ │ │ │- kiperkeratoză la nivelul capului I şi V al │a scafoidului unilateral. │ │ │ │MTI; │Bolnavii acuză dureri submaleolar bilat. şi pe │ │ │ │- duriom pe faţa plantară; │faţa dorsală a piciorului la mers şi ortostatism,│ │ │ │- tulburări statice (picior scobit, picior plat,│cu greutate la mers pe teren accidentat şi │ │ │ │talus valgus, talus varus, etc.). │neregulat prin limitarea mişcărilor de eversie şi│ │ │ │B. Manifestări radiologice: │inversie. │ │ │ │Îngustarea şi neregularităţi ale interliniei │ │ │ │ │articulare; osteofitoză laterală şi dorsală, │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │osteocondensare subcondrală. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │A. Artroza MTF a degetului al doilea, bilaterală,│ 50 - 60% │Recomandări: │ │D. Stare generală bună. │secundară unei osteonecroze capitometatarsiene │ │- schimbarea locului de muncă, fără │ │ │(Freiberg - Kohler); dorsiflexia limitată jenează│ │mers pe teren accidentat şi │ │ │desfăşurarea pasului. │ │neregulat şi ortostatism prelungit; │ │ │ │ │ │ │ │B. Artroza cuplului de torsiune bilaterală, prin │ 60 - 69% │ │ │ │asocierea unei artroze subastragaliene cu o │ │ │ │ │artroză mediotarsiană. Dureri faţa dorsală a │ │ │ │ │piciorului bilat. cu instabilitatea tarsului │ │ │ │ │post. (cu frecvente entorse). │ │ │ │ │Bolnavii prezintă redoare progresivă şi limitarea│ │ │ │ │mişcărilor de eversie şi inversie ceea ce crează │ │ │ │ │dificultăţi la mersul pe teren accidentat şi │ │ │ │ │neregulat. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE MÂINII cod de boală 635 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Artrozele interfalangiene distale (Heberden) cu │ 0 - 10% │invaliditate. │ │Artrozele mâinii au cauze generale endocrine │limitarea minimă sau moderată a mobilităţii, cu │ │ │ │(carenţe de estrogeni, menopauză, acromegalie) │deformarea sau dezaxarea laterală a falangei │ │ │ │metabolice (diabetul, hipercolesterolemia) │distale. │ │ │ │vasculare şi genetice. │ │ │ │ │Artrozele mâinii sunt secundare traumatismelor │Artroze interfalangiene proximale (Bouchard) art.│ 10 - 19% │ │ │sau microtraumatismelor (fracturi intra sau │IFP este lărgită şi îngroşată, nu prin tumefacţia│ │ │ │juxtaarticulară cu lezarea cartilajelor, │ţesuturilor moi ci prin reacţii hipertrofice şi │ │ │ │rupturile sau întinderile aparatului ligamentar │osteofitice ale extremităţii falangelor cu uşoară│ │ │ │(vezi criteriile ap. locomotor). │limitare a mobilităţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Artroze secundare posttraumatice ale degetelor │ 20 - 49% │ │ │ │mâinii unilateral, cu redoare IF şi dezaxări │ │ │ │Semne subiective: - dureri la mobilizarea artic.│(după fracturi art. ale falangelor sau leziuni │ │ │ │degetelor: │ligamentare) │ │ │ │Semne obiective: redori cu limitarea │ │ │ │ │mobilităţii, deformaţii, dezaxări. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 30% │Nu se încadrează în grad de │ │Manifestări radiologice: de artroze. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │ │Rizartroza policelui uni sau bilaterală (artroza │ 30 - 40% │ │ │ │trapezometacarpiană). │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri şi limitarea mobilităţii │ │ │ │ │policelui. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroza erozivă a IF proximale şi distale cu │ 40 - 49% │ │ │ │puseuri inflamatorii, cu deformaţia degetelor şi │ │ │ │ │dezaxări. Radiologic: leziuni erozive şi │ │ │ │ │constructive. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui (artroza │ 50 - 60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │trapezometacarpiană) cu limitarea mobilităţii │ │Recomandări: │ │ │policelui cu deficit de prehensiune prin │ │- intervenţii chirurgicale │ │ │amiotrofia eminenţei tenare şi subluxaţia │ │corectoare (trapezectomie). │ │ │primului MC şi fixarea lui în adducţire şi │ │ │ │ │antepoziţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui bilateral, în faza descrisă │ 60 - 70% │ │ │ │mai sus. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILOZELE - cod de boală 648 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boala după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Cervicalgia cronică-forma clinică cea mai │ 0 - 10% │Recomandări: │ │A. SPONDILOZA CERVICALĂ: (CERVICARTROZA sau │frecventă. │ │- dispensarizare medic de familie şi│ │spondilo-discartroza cervicală) indică prezenţa │Bolnavii acuză dureri cervicale exacerbate de │ │reumatologic Policlinica │ │procesului artrozic degenerativ la nivelul │oboseală fizică şi intelectuală, însoţită uneori │ │teritorială; │ │coloanei cervicale; 60% din persoanele peste 40 │de anchiloză, acufene, tulburări oculare şi │ │- tratament medicamentos în fazele │ │de ani au o acuză cervicală de de cauză │laringo-faringiene, insomnii, stări depresive, │ │acute; │ │degenerativă. │dureri precordiale. │ │- cură balneară; │ │Artroza vertebrală afectează articulaţiile │ │ │ │ │discovertebrale şi art. interapofizară │ │ │ │ │posterioară; aparatul transvers, spinos şi │Cervicalgia acută sau torticolisul acut. │ 10 - 19% │ │ │ligamentar prezintă deasemeni modificări de tip │Cervicalgia acută însoţită de torticolis ce poate│ │ │ │hipertrofic sau calcificări cu repecursiuni │iradia ocular, auricular sau facial. Poate apare │ │ │ │clinice şi funcţional. │posttraumatism, pe fondul unor malformaţii osoase│ │ │ │Osteofitoza difuză (spondiloză) fără răsunet │cervicale, osteoartrite. │ │ │ │radicular şi medular, are ca simptom dominant │Redoarea coloanei cervicale cu înclinarea │ │ │ │durerea şi limitarea mobilităţii coloanei │laterală a capului dureroasă şi blocarea │ │ │ │vertebrale cervicale. │mişcărilor de rotaţie şi lateroflexie. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │Cefaleea cervicală: a. forma occipitală │ │ │ │SPONDILOZEI CERVICALE: │("Nevralgia Arnold") │ │ │ │ │ b. forma occipito-temporo│ │ │ │1 Subiective: │maxilară; │ │ │ │- durerea coloanei cervicale; │ c. forma supraorbitară. │ │ │ │2. Obiective: │ │ │ │ │- ex. obiectiv este în general sărac; │Cefaleea poate fi episodică sau continuă, uşoară │ │ │

│- modificări ale curburii fiziologice a coloanei│sau severă şi este declanşată de poziţiile │ │cervicale; │vicioase şi eforturile fizice. │ │- contractură musculară paravertebrală; │Migrena cervicală - sindrom paroxistic │ │- afectarea mobilităţii segmentare şi globale │caracterizat prin cefalee, greţuri, vărsături, │ │(flexie, extensie, înclinare laterală, rotaţie).│tulburări oculare şi neurovegetative. │ │3. Manifestări radiologice: ex. radiologic este │ │ │principalul mijloc de diagnostic (Rg standard); │Spondiloza cervicală poate iniţia şi întreţine şi│ │- modificarea lordozei cervicale; │apariţia unor artroze la distanţă de exemplu: │ │- pensarea spaţiului discal; │ │ │- reacţia condensată a platoului; │ │ │- osteofitoză peridiscală: │PSH-ul, sindrom umăr - mână, sindromul de │ │- îngustarea spaţiului şi reacţia artrozică ce │retracţie al aponevrozei palmare (M. Dupuytren). │ │poate duce la apariţia de bloc cervical la │Vezi criteriile afecţiunilor reumatismale │ │nivelul apofizelor post. │abarticulare) │ │ │ │ │ │Pentru afectarea radiculară vezi criteriile │ │ │neurologice. │ │ │ │ │B. SPONDILOZA DORSALĂ │ │ │ │ │ │Spondiloza dorsală reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ la nivelul coloanei │ │ │dorsale atât în sectorul disco-somatic cât şi │Dorsalgia cronică. │ │interapofizar. │Bolnavii acuză dureri în segmentul interscapular │ │ │cel mai frecvent; apare la sexul feminin, în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │etapa 30 - 40 ani. │ │Se remarcă sărăcia semnelor subiective şi │Ex. obiectiv: deviaţii în plan frontal sau │ │obiective. │sagital de amplitudine mică, adesea ireductibilă.│ │Ex. radiologic: susţine diagnosticul de │Ex. obiectiv: dureri la palparea coloanei │ │certitudine al spondilozei dorsale. │dorsale. Contractură paravertebrală limitată. │ │- osteofite difuze în special pe segmentul │ │ │T5 - T9; │Dorsalgia acută. │ │- pensarea discului intervertebral şi reacţia │Bolnavii acuză dureri acute cu prezenţa unor │ │condensată a platourilor; │tulburări de statică vertebrală şi dureri la │ │- calcificări ale nucleului; │presiunea spinoaselor T5 - T6 şi T9 - T10. │ │- artroză interapofizară. │ │ │ │Nevralgia intercostală. │ │ │Hiperproducţiile discoosteofitice şi │ │ │interapofizare pot irita nervii intercostali │ │ │generând o simptomatologie de tip nevralgic. │ │ │ │ │C. SPONDILOZA LOMBARĂ (LORDOZA). │ │ │ │ │ │Spondiloza lombară reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ artrozic la nivelul │ │ │coloanei lombare cu afectarea structurilor │Lombalgia cronică - leziune degenerativă a │ │anatomice inervate ale rahisului lombar │fibrocartilajului discal intervertebral cu │ │(ligamente, periost, musculatură, vase sanguine,│fisurarea inelului fibros. │ │rădăcini nervoase, sinoviala articulaţiilor │Bolnavii acuză dureri lombare la efort care │ │intera-pofizare posterioare). │cedează în repaus şi în poziţie de relaxare (în │ │ │cifoză lombară). │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Durerea este însoţită de redoare şi dificultate │ │ │de redresare. │ │A. Simptome: │Obiectiv: contractură musculară paravertebrală cu│ │- subiective: │apofizele spinoase sensibile la percuţie. │ │- durerea lombară variază în funcţie de forma │ │

0 - 20% 0 - 10%

0 - 20% 0 - 10%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Grad 0. │ │Idem - aceleaşi recomandări. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comportamentul igienic şi ergonomic │ │va proteja coloana preîntâmpinând │ │progresia proceselor degenerative şi│ │apariţia puseelor acute. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Recomandări: │ │- cură balneară; │ │- gimnastică medicală; │ │- corectarea poziţiilor vicioase │ │în timpul muncii; │ │evitarea eforturilor fizice, mari, │ │ridicarea de greutăţi, frigul, │ │umezeala, curenţii de aer; │ │- scăderea în greutate (la │ │persoanele obeze); │

│cronică, acută şi sediul afectării; │Lombalgia acută - se produce prin fisurarea │ 10 - 19% │ │ │- obiective: │incomplectă a inelului fibros cu inclavarea │ │ │ │- contractură paravertebrală); │parţială a nucleului pulpos. │ │ │ │- palparea dureroasă a apofizelor spinoase; │Bolnavii acuză durere vie lombară apărută brusc │ │ │ │- blocaj lombar cu scolioză antalgică: │cu contractura musculaturii paravertebrale, │ │ │ │- limitarea mobilităţii coloanei lombare │blocaj lombar şi scolioză lombară. │ │ │ │(flexie, extensie, înclinări spre dr. şi stg.); │ │ │ │ │- dispariţia lordozei fiziologice; │Sindromul trofostatic - post menopauză apare la │ │ │ │Ex. radiologic: rg. standard de faţă şi profil │femei ca urmare a modificărilor tisulare şi │ │ │ │arată osteofitoză difuză, artroză posterioară, │lombare şi se traduce prin relaxarea musculaturii│ │ │ │malformaţii congenitale (spina bifida, anomalii │abdominale şi hiperlordoză, prin artroza │ │ │ │tranziţionale, bloc vertebral) sau scolioză, │interapofizară posterioară, artroză interspinoasă│ │ │ │hiperlordoză. │(sindromul Baastrup). │ │ │ │- Artroza interapofizară: - scleroza osului │Bolnavii acuză dureri lombare. │ │ │ │ subcondral; │La ex. obiectiv: contractură paravertebrală, │ │ │ │ - geode subcondrale; │sacrospinoasă, cifoză dorsală, proiecţia │ │ │ │ - osteofitoză; │anterioară a corpului şi stare de oboseală. │ │ │ │ - pensarea articulară;│ │ │ │ │În stadiile avansate scleroza platourilor │Pentru afectarea radiculară - vezi criteriile │ │ │ │discale, pensare, hernii intraspongioase. │neurologice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE DIFUZE: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A. FIBROMIALGIA (FIBROZITA) - cod de boală │ │ │ │ │654 din lista de 999 coduri de boală după C.I.M.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Fibromialgia este un sindrom caracterizat prin │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │existenţa mai multor zone de dureri profunde │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │(puncte dureroase) prin dureri difuze cu o │Fibromialgia (fibrozita) primară la debut. │ 0 - 10% │invaliditate. │ │durată mai mare de 3 luni şi prin tulburări ale │Bolnavii acuză dureri difuze întinse sau │ │Măsuri profilactice: │ │somnului. │circumscrise la nivelul muşchilor sau │ │- evitarea stărilor de încordare │ │Afectează subiecţii de vârstă tânără, │proeminenţelor osoase însoţite de redoare şi │ │psihică şi a stressului; │ │predominant femei. │senzaţie de oboseală. │ │- relaxare psihică; │ │În patogenia bolii sunt incriminaţi mai mulţi │Durerile şi redoarea sunt accentuate de frig şi │ │ │ │factori: leziunile locale, fenomenele reflexe │oboseală fizică şi psihică şi cedează la căldură │ │ │ │asociate cu durerea cronică de originea │sau masaj şi mai puţin sau deloc la analgezice. │ │ │ │profundă, factorii psihogeni, tulburări de somn,│La ex. obiectiv: durere la palparea unor puncte │ │ │ │perturbarea mecanismelor de modulare a durerii. │trigger "puncte dureroase"; - hiperestezie │ │ │ │ │cutanată şi hiperemia reactivă (ce urmează chiar │ │ │ │ │după o palpare blândă). │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Grad 0. │ │(după H.A. Smythe 1985) │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Fibromialgia (fibrozita) primară cu o durată mai │ │invaliditate. │ │1. Durere difuză, cu o durată mai mare de 3 │mare de 2 - 3 luni. │ │Măsuri profilactice: │ │luni; │Bolnavii prezintă pe lângă durere spontană şi la │ │- evitarea stărilor de încordare │ │2. Zone dureroase caracteristice (cel puţin 12 │palparea la nivelul punctelor dureroase, o stare │ │psihică şi a stresurilor, │ │din cele 14 descrise); │de astenie, fatigabilitate, senzaţie de istovire,│ │relaxarea psihică; │ │3. Hiperestezie cutanată în regiunea scapulară │insomnii, tulburări digestive (colon iritabil), │ │- se recomandă activităţi fizice │ │superioară; │cefalee, anxietate, depresie psihică. │ │ sub formă de plimbări în aer │ │4. Tulburări ale somnului, cu oboseală matinală │Investigaţiile de laborator curente sunt normale │ │ liber, exerciţii fizice, sporturi │ │şi redoare; │atât ex. hematologic şi testele de inflamaţie │ │(atletism). │ │5. Investigaţii de laborator normale (VSH, TGO, │(VSH, proteina C reactivă, fibrinogen, │ │ │ │factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, │electroforeza) cât şi enzimele musculare, EMG, │ │ │ │enzime musculare, radiografii ale articulaţiilor│ex. radiologic al zonelor dureroasă. │ │ │ │sacroiliace). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. SINDROMUL DURERII MIOFASCIALE │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │Sindromul durerii miofasciale - prezenţa │ │ │grad de invaliditate. │ │durerilor şi redorii în musculatura din anumite │Sindromul durerii miofasciale din regiunea │ 0 - 10% │Recomandări: │ │regiuni ale corpului; │cervicală posterioară. │ │- cură balneară; │ │= fibromialgia regională sau localizată. │Bolnavii acuză dureri în punctele dureroase, │ │- gimnastică medicală; │ │Sindromul durerii miofasciale reprezintă o cauză│"Trigger" de tipul "cefaleei tensionale", sau │ │- evitarea eforturilor fizice │

scapulohumerală cu │ │ │redoare şi limitarea accentuată a mobilităţii │ │ │umărului bilateral până la abolirea completă a │ │ │mobilităţii (în special abducţia şi rotaţia │ │ │ext. │ │Din punct de vedere etiopatogenic la nivelul │La ex. PERIARTRITA COXOFEMURALĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Periartrita coxofemurală este mai rar │Sindromul tensorului "fasciel lata" (şoldul în │ │diagnosticată.M. umărului este normală.schimbarea locului de muncă în │ │profesiile unde sunt solicitate │ │membrele superioare (ridicarea lor │ │deasupra capului).N.). │ │ │microtraumatismele repetate. │ │cunoscută.49% 50 . │ │ │Durerea cedează treptat dar mobilitatea │ │ │articulaţiei scapulohumerale este total abolită.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor parţial în urma unor │ │ │traumatisme sau solicitări mari sau datorită │ │ │tulburărilor trofice ale tendoanelor prin │ │ │leziuni degenerative la care se adaugă │ │ │diminuarea vascularizaţiei. PERIARTRITA SCAPULOHUMERALĂ .│ │ │radiologic al umărului. │ │retroducţia. acuză │ │ │dureri umeri bilateral. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. burse) şi în unele │capului (abducţie pasivă la 90 şi rotaţie │ │cazuri capsula articulară. │Bolnavul acuză dureri datorită coexistenţei unei │ 0 .diminuarea spaţiului dintre capul │ │ │humeral şi acromion + modificările descrise │ │ │anterior. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │altei persoane. │ │ │Bolnavul acuză dureri moderate ale umărului. primitiv sau secundar. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. cu creştere gradată accentuată de│ │impotenţă funcţională a umărului asociate în │eforturi. │Bolnavii pot fi asimptomatici multă vreme până la│ │traumatisme cerebrale. slăbiciune musculară şi │ │ │spasm muscular.│frecventă de durere musculosche-letală. mobilitatea pasivă nu este │ │ │afectată (ridicarea la verticală a braţului este │ │ │imposibilă). │tendoanelor umărului.determinat │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │ │artroză glenohumerală (osteofitoză. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. umărului . │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │ │ │ │ │Capsulită retractilă denumită şi umăr blocat │ │ │unilateral substratul anatomic al acestei forme │ │ │este reprezentat de o inflamaţie cronică a │ │ │capsulei glenohumerale cu evoluţie spre fibroză │ │ │(capsulită retractilă). │ │ │Bolnavii acuză dureri artic. iar mobilitatea │ │ │pasivă imposibilă. umărului normală la tineri. │ │ │Obiectiv: braţul căzut. │ │ │Ex.20% 0 . │ │ │Impotenţă funcţională completă. │rezultatul depunerii de calciu la nivelul │ │Testarea mobilităţii umărului anteducţia. │ │ │Rg.70% 70 . │declanşarea durerii de un traumatism sau o │ │sindroame talamice) precum şi unele afecţiuni │solicitare excesivă. obiectiv: reducerea importantă a mobilităţii │ │ │active a braţelor bilateral. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALă ACCENTUATĂ: │ │ │ │ │ │Umăr pseudoparalitic bilateral . │ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │etc. scleroza marii tuberozităţi│ │a cărui accelerare şi agravare pot fi │a capului humeral. caracterizat prin durere. │mic efort. abducţia la 90 este │ │ │imposibilă bilateral. obiectiv limitarea mişcărilor │ │apicală) │umărului mai ales a abducţiei. La ex. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0.cod boală 658 │Sindromul de "împingere" unilateral . Un rol important în accentuarea proceselor │ │ │de uzură şi în apariţia inflamaţiei îl au │Tendinita degenerativă ("sindromul │ │factorii nervoşi (afecţiuni ale S. microtraumatisme (în│anterioară şi pe faţa inferioară a acromionului │ │special de ordin profesional). osteofite pe marginea │ │determinate de traumatisme. Umăr pseudoparalitic unilateral . umezeala. redoare şi │debut insidios. care interesează ţesuturile │Durerea apare la mobilizarea braţului deasupra │ │periarticulare (tendoane.eroziuni.N. şi la persoanele │ │ │între 50 . │ │frigul.umăr blocat bilateral. │ │etc. │dureri în zona lombofesieră cu tulburări ale │ │localizată mai ales în regiunea cefei şi în │somnului şi stare de oboseală. boala Parkinson. │ │ │osteoscleroză) ruptura manşetei rotatorilor │Tendinita calcifiantă şi bursita unilaterală │ │(apropierea de acromion a capului humeral). fiind mai rară şi mai puţin │"resort"). în special în timpul │ │infarct miocardic. │ │ │Ex.90% 70 . de a se autoconduce.intervenţii chirurgicale │ │corectoare urmate de reeducare │ │funcţională intensivă.C.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor totală bilateral. ridicarea de greutăţi. fiind depistată întâmplător la ex. │Durerea este vie în umăr. dificultate la │ │efectuarea unor gesturi cotidiene: │ │îmbrăcatul. │internă). │ │Recomandări: │ │. scleroză. mobilitatea activă este │ │ │dispărută la nivelul umărului. │ │Recomandări: │ │.I. │ │Bolnavul prezintă. hipotrofia musculaturii. dezbrăcatul unor haine.80% 0 . radiologic evidenţiază depozite calcice. │ │Recomandări: │ │. Rg. după mai │ │ │multe luni de imobilizare a articulaţiei se │ │ │evidenţiază osteoporoza la nivelul capului │ │ │humeral şi o diminuare a spaţiului articular. │osteoscleroză sau osteofite la nivelul marii │ │Rg. │ │ │La debut rg. dar şi │ │executarea unor profesii.accidente vasculare cerebrale.│ │îmbrăcatul. │ │ │Semnul "căderii braţului" pozitiv.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. hematolgic şi testele de inflamaţie acută │poate fi normal sau se pot evidenţia chisturi. tuberculoză pulmonară │nopţii. │ │Recomandări: │ │. │ │ │Bolnavii acuză dureri în umăr şi reducerea │ │ │mobilităţii active. │ │ │ │Grad 0. adducţia. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. membrul toracic │ │ │imobil în adducţie. radiologic │ │Ex. │ │. cu │ │ │exacerbări nocturne însoţite de redoare. │ │ │În forma cronică a tendinitei calcifiante │ │ │bolnavii acuză dureri moderate sau pot fi │ │ │asimptomatici. │de o suferinţă a tendonului supraspinosului care │ │ │este prins între marea tuberozitate a humerusului│ │Periartrita scapulohumerală este un sindrom │şi arcul coracoacromial.60 ani .70% 50 . │ │ │rotunde sau ovalare la nivelul tendonului │ │ │supraspinosului. şi ale │supraspinosului") unilateral. │ │S. │ │ │ │ │ │2. curenţii de aer. │ │ │ │ │B. ara loc un proces de uzură │prezenţa de chisturi. │tuberozităţi sau al capului humeral. umărului poate evidenţia │ │nivelul tendoanelor. │ │Capacitatea de muncă pierdută total.20% │mari.reeducare funcţională intensă după│ │tratamente medicamentoase.schimbarea locului de muncă în │ │munci care nu solicită ridicarea │ │membrelor superioare deasupra │ │capului. │ │ │Rg. expuneri la frig │sau rg. poate fi normală. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │Bolnavul prezintă dificultate în │ │efectuarea unor gesturi cotidiene . spontan sau după un │ │fazele acute. Bolnavii acuză durere cu│ │clinic. . Ex. │ │ale organelor intratoracice (angina pectorală. │ │patologice. Capsulita retractilă . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate.evitarea microtraumatismelor pe │ . BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE LOCALIZATE: │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │A. │ │ │evolutiv duce la limitarea progresivă a │ │ │mişcărilor. rotaţia internă│În faza acută bolnavii acuză dureri de mare │ │şi externă sunt limitate până la blocarea lor în│intensitate ce apar brusc. pieptănatul etc. suprasolicitări. │ │ │Cauzele etiologice ale sindromului durerii │ │ │miofasciale sunt: traumatismele. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │Bolnavii nu pot ridica braţul lateral. standard a umărului: tendinită calcifiantă. │ │ │Artrografia umărului pune diagnosticul de │ │ │certitudine în umărul pseudoparalitic. │ │regiunea lombară inferioară. fără ca mobilitatea │ │ │pasivă să fie afectată. determinate de procese │schimbări de poziţie. │ │sunt negative. │ │ │tulburări de statică. abducţia.tratamente medicamentoase │ │antiinflamatoare steroide şi │ │nesteroide urmate de reeducare │ │funcţională. │ │Recomandări: │ │.60% 60 . se agravează noaptea în somn sau la │ │diverse grade. │ │ │pseudochisturi şi osteotite la nivelul marii │ │ │tuberozităţi. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │ │A. │ │ │ │ │ │B.20% 20 . obiectiv o uşoară limitare a flexiei şi │ │structurilor umărului şi în primul rând la │rotaţiei interne.

radiologic nu │ │ │relevează modificări patologice ale oaselor. edem şi spasm │ │ │muscular.│de periartrită coxofemurală. cruste. │ │radiografia nu arată modificări patologice. modificări distrofice ale tegumentelor şi │tulburări de trofice devin pronunţate cu edem │ │fanerelor: atrofie. atât a│gambe bilateral. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . Stadiul │ │ │II dureroasă 3-6 luni. osteodistrofia │retractilă). de profil şi în incidenţă │Ex. │ │hiperhidroză. ţesutul subcutanat şi │ │ │muşchii sunt atrofiaţi. │Radiologic . autoservi. toracic sau pelvin unilateral │ │Investigaţii de laborator: │în st.mână st. luxaţii. cu pielea subţiată. la ex. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. În fazele avansate osteoporoza este │DSR la mb. │ │crescut şi hiper alfa 2-globulinemie. │ │ortostatism prelungit.tratamentul corect al bolilor ce │ │pot produce DSR.70% 70 .boli pulmonare etc. la forma acută VSH │iliac. │ │Ex. │ │Aceleaşi recomandări. │Bolnavul acuză dureri difuze umăr sau mână fără │ │Cauze principale: traumatismele. capsulită │ │superior. dar cu timpul devine rece. │ │hiperuricemia. coapsa │ │marelui trohanter. │ │Rg. │ │Scintigrafia osoasă este o explorare utilă │Sindrom bipolar umăr . Prezenţa primelor 3 criterii │Diminuarea mobilităţii la nivelul segmentelor │ │pune diagnosticul de DSR probabilă. sindromul umăr .mână bilateral. │Bolnavul are dureri de intensitate mică. DISTROFIA SIMPATICĂ REFLEXĂ. │ │vasomotorie: fenomene Raynaud. rotaţie │ │ │ext. cu edem care lasă │unilateral. cu tegumente subţiate sticloase cu unghii │ │lipsa părului. │ │microtraumatismele.│Simptomatologia se datorează leziunilor │bursite trohanteriene. bursa iliopectineală) şi │aflându-se în adducţie şi extensie. genunchilor (forme │ │distrofia reflexă.30% 30 . sau│ │de resorbţia neregulată a ţesutului osos. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │roşie.cea mai frecventă cauză │ │mergeau pe conturul extern al marelui trohanter. impotenţă funcţională │ │ │şi stare febrilă.tratamentul corect al │ │traumatismelor şi reeducarea │ │funcţională corectă. în lipsa bursitei bolnavul│ │degenerative şi inflamatorii ale ţesuturilor moi│nu are dureri şi poate reproduce un zgomot │ │periarticulare. mişcările │ │ │articulare sunt limitate. │Modificările trofice accentuate ireversibile. tendoanele flexorilor se│ │ │retractă (apar contracturi). │ │EKG . osteoporoza │umăr . │ │tulburări vasomotorii şi tulburări trofice. când │Sindrom bipolar genunchi .│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoconduce. Stadiul 1 durează 3 . │ │. │Radiologic nu sunt modificări. modificări de secreţie │ │. în forme uşoare post traumatice. durere într-o extremitate. edem. fără eforturi.20% 20 . │ │ │ │ │ 20 .v. │ │posttraumatică. friabile. │ │neurologice: (hemiplegii) sau cardiovasculare │ │ │(infarct miocardic). │diverse. la nivelul mâinii. │localizări diverse în stadiul I de evolutivitate │ │Nume sinonime pentru Distrofia simpatică reflexă│formă moderată. │termice.40% 20 . formă severă. III de evolutivitate.afecţiuni ale sistemului nervos central şi │sudorală. solicitările prelungite. │ │celui subperiostal şi intracortical cât şi a │ │ │celui subcondral şi marginal în acest din urmă │ │ │caz realizând forma "erozivă" a afectării │ │ │osoase. │sechele.49% 50 . sau sindrom │ │Sudeck. │ │criteriilor 2 şi 3 la cel de DSR posibilă. │DSR la nivelul mb. frigul. hematologic şi VSH sunt normale.picior st. │ │accentuată şi difuză.schimbarea locului de muncă pentru│ │o perioadă. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │DSR este legat de o hiperactivitate a sistemului│ │ │nervos simpatic şi apare pe un fond de tulburări│DSR a membrului toracic sau pelvin unilateral cu │ │neurovegetative. II de │ │calde şi eritematoase (prin vasodilataţie). │ │Ecografia şi ecotomografia pot identifica │Bolnavii acuză dureri pe faţa ext. │ │. al evoluţiei) cu localizări diverse. │Bolnavii acuză dureri pe faţa internă a şoldului │ │expunerile la frig.90% │şold. cu aspect de │III de evoluţie. │ │ │Stadiul 2: Durerea scade treptat în intensitate. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │Un rol important în producerea periartritei │ │ │coxofemurale îl au traumatismele. │Bolnavul acuză dureri în regiunea inghinală.70% 50 . ridicarea de │ │greutăţi. obezitate. uscată. │evoluţie.afecţiuni cardio-vasculare. │ │Aceleaşi recomandări. │ │ │Bolnavii au dureri discrete sau moderate cu │ │ │limitarea anumitor mişcări (abducţie.6 luni de tratament consecutiv nu rămân │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. omogenă. │Bursita adductorilor este frecventă la sportivii │ │ │care practică fotbal.tratament într-o clinică de │ │recuperare.60% 60 . capsulită │ │palide (prin vasoconstricţie) sau tegumente │retractilă) sau sindrom umăr . tumefierea extremităţilor. rugbi şi la vânători. durere la presiune.6 luni. │mână. │ │(DSR): reumatismul neurotrofic al membrului │La nivelul umărului (umăr blocat. │ │4. │Radiologic: atrofia osoasă difuză. │ │calcificări periarticulare a căror topografie │Bursita trohanteriană . biologice sunt normale. obiectiv dureri la palpare în regiunea │ │oblică pune în evidenţă una sau mai multe │inghinală prin hiperextensia şoldului.) │ │ │Periartrita coxofemurală acută.normal. simptome sau semne de instabilitate │(d. hiperuricemia. │DSR genunchi . şoldului de faţă. │ │ │ │ │C. │ │ │Periartrita coxofemurală subacută şi cronică.osteoporoză pătată care devine tot │ │Prezenţa celor 4 criterii permite diagnosticul │mai difuză.mână. │ │Investigaţii de laborator: │Bursita ileopectineală şi tendinita psoasului │ │Ex. │Bursita adductorilor. Atrofia osoasă │ │ │devine difuză şi marcată.│ │ │tulburările trofice devin tot mai pronunţate. │ │. │şi la nivelul plicii inghinale. │bipolare genunchi . de culoare. Pielea este iniţial caldă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. cu păr │ │ │puţin şi unghii fragile. cu│ │ │edem dur. │ │ │Bolnavii acuză dureri vii. │ │hipercolesterolemia. în unele cazuri apar │ │ │anchiloze (prin modificări fibroase ale │ │ │ţesuturilor periarticulare). obiectiv modificări│ │nivelul membrelor (fracturi. afecţiunile │deficienţă funcţională. Extremitatea (de obicei mâna) │ │ │prezintă o sensibilitate (hiperpatie) a │ │ │tegumentelor. │ │Recomandări: │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. Examenul │ │ │radiologic arată osteoporoză parcelară │ │ │("pătată") care devine tot mai difuză. │ │îngroşarea aponevrozei palmare. │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Distrofia simpatică reflexă (DSR) este un │DSR a membrului superior localizat la umăr sau │ │sindrom clinic. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │ │Radiografia arată prezenţa calcificărilor. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │Radiografia zonei afectate arată o osteoporoză │ │ │"pătată". frigul. obezitatea. │ │ │În evoluţia DSR se descriu 3 stadii: │ │ │ │ │ │Stadiul 1. │ │pentru diagnostic în stadiul incipient. dar│ │ │scintigrafia osoasă cu pirofosfat de techneţiu. umedă şi │ │ │cianotică. modificări ale unghiilor. hipertricoză sau │dur. Testele de inflamaţie sunt │ │ │pozitive. │ │ │arată o hipercaptare a radiotrasorului în zona │ │ │afectată. toracic sau pelvin bilateral în st.p. │ │tendoanelor (tendonul psoasului iliac. III bilateral sau şolduri bilat. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. formă severă cu localizări │ │"sticlă" al osului afectat.traumatismele la │Bolnavii acuză dureri.40% 0 . II │ │2. │fragile.mână. tegumente reci şi│DSR localizat la umăr (umăr blocat. toracic sau pelvin unilateral st. Acest aspect pătat poate fi determinat│DSR mână st. │ │Termografia arată o creştere a temperaturii │ │ │locale (în stadiul incipient) sau scăderea │ │ │acesteia (în formele evoluate).picior bilateral. │ │Recomandări: │ │. sclerodactilia postinfarct. │ │ │Stadiul 3: Modificările trofice sunt accentuate. │La nivelul piciorului. │După 3 . Pielea. În acest stadiu ex. algoneurodistrofia etc. luxaţii etc). fracturi.│ │ │ireversibile. │entorse.90% 70 . Încă în │ │ │acest stadiu pot apărea unele modificări trofice│ │ │ale pielii şi fanerelor. la│ │procesele patologice ale tendoanelor şi mai ales│urcatul şi coborâtul scărilor şi la decubit │ │ale burselor. sticloasă. de a se │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │persoane. a şoldului. în special al burselor (bursa │(pocnitură) la o flexie a şoldului.80% 80 . │ │ori nu godeu. II de evoluţie │ │3. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │(după Kozin): │ │ │1.picior) şold etc. │ │ │tendoanele adductorilor). │ │periferic. │lateral pe partea bolnavă. │ │Factorii etiologici ai DSR: . iar prezenţa│afectate cu 50% din valorile fiziologice. umezeala. │DSR la m. atrofia Sudeck. │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │interesând membrele mai ales cele superioare. │ │de DSR definită. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. caracterizat prin dureri.

în faza de │ │autoservi. fără ajutorul │ │ │degetelor II .D. Dupuytren vilat. │ │.V bilaterală. │ │990 coduri de boală după CIM. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M. │ │ │ │ │ │ │ │ │E. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Boala Dupuytren în faza de debut sub forma de │ │invaliditate. afecţiuni endocrine. noduli nedureroşi.III . │ │ │ │conjunctiv fie regională.70% │Grad III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 .V şi │ │ │ │ │afectarea degetului III. Nu se încadrează în grad de │ │corpilor cavernoşi (boala Peyronie) formând │ │ │invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . cu │ │. Nu se încadrează în │ │ │ │ │grad de invaliditate. │ │ │ │ │Boala Ledderhose (D.80% │total. Nu se încadrează în │ │echivalentul bolii Dupuytren la nivelul │ │ │grad de invaliditate. │ │ │M.încălţăminte ortopedică │ │ │ │ │corespunzător. cu │ │ │ │ │picior boltit bilateral. │ │ │ │ │traumatismele sau unele boli preexistente sau │M. fiind │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . Dupuytren unilaterală în faza de fibroză │ 50 .│D. BOALA LEDDERHOSE. poate să fie │ │ │ │Ea poate fi considerată o afecţiune a ţesutului │unilaterală sau bilaterală. tumori orbito-frontale. │ │ │ │factori etiologici predispoziţia genetică. Tulburările de miros vor fi . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA DUPUYTREN cod de boală 660 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .IV . de a se autoconduce. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă │ 70 .L.30% │ │ │B.20% │Grad 0.V unilateral.20% │Grad 0. în faza evolutivă. cu redoare în flexum a degetelor │ │invalidului de a se autoservi. Dupuytren în faza de aderare a aponevrozei │ 30 . │ │ │retractilă cu redoare în flexum a degetelor │ │Recomandări: │ │ │II . hiperosmie. cu posibilitatea │ │ │retractilă. cu greutate la mers şi │ │ │ │ │de port încălţăminte.III . hiposmie.intervenţii chirurgicale │ │ │fixare în flexie a policelui. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │M.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │asociată cu M. cu fixarea policelui în flexie.III . │ │piciorului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .70% │Grad III de invaliditate. Dupuytren bilaterală asociată cu Boala │ 80 .) constă în îngroşarea şi │ │ │ │ │retracţia aponevrozei plantare. │ 50 . │ │ │ │ │mersul pe teren accidentat. diabet zaharat. alergii ale căilor respiratorii.IV .90% │Grad II de invaliditate. care apar în diverse afecţiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului. sindrom de hipertensiune intracraniană.49% │Grad 0.. poate fi unilaterală sau bilaterală. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. epilepsii.40% │ │ │asociate (artrozele cervicale şi distrofia │palmare de tegumente supraiacente şi subiacente │ │ │ │simpatică reflexă a membrului superior). │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total.evitarea ortostatismului │ │ │ │ │prelungit. nereductibilă. │ │corectoare urmate de reeducare │ │ │ │ │funcţională intensivă. │ │ │ │retracţia aponevrozei palmare.) constă în îngroşarea şi │noduli rotunzi sau ovoizi în regiunea palmară. │ │Boala Dupuytren (B. │ │ │ │ │. având ca │degetelor III .60% │50%.V bilaterală. fracturi de bază de craniu. intoxicaţii exogene (alcool. nereductibilă. Dupuytren în faza de noduli în regiunea │ 20 .90% │ │ │ │Ledderhose bilaterală. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │de port încălţăminte.evitarea ortostatismul prelungit. Dupuytren unilaterală sau bilaterală în faza │ 40 .încălţăminte ortopedică. Ledderhose în faza de debut cu îngroşarea │ │ │ │ │nodulară a aponevrozei plantare unilateral pe │ │ │ │ │marginea internă a piciorului. │ │altei persoane.40% │Grad 0.IV cu redoarea lor în flexie.IV . cu greutate la mers şi │ │.V bilaterală. │(cel mai des). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │.│ │ │B.90% │Grad II de invaliditate.IV . diverse afecţiuni psihice. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă cu │ │Recomandări: │ │ │picior boltit bilateral. │ │ │B. │palmară însoţită de o limitare a extensiei │ │ │ │Afectează frecvent sexul masculin. │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────────┘ AFECŢIUNI NEUROLOGICE INCAPACITĂŢI ADAPTATIVE ÎN BOLILE NEUROLOGICE (ANEXA 1) NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie.D. de a se │ │ │fixarea policelui în flexie. migrene.). │ │ │nereductibilă. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M.tratamente chirurgicale corectoare│ │ │ │ │urmate de reeducare funcţională │ │ │ │ │intensivă. │ │diateza Dupuytren.49% │ │ │ │de redoare în flexie a degetelor IV . care determină o │de-a lungul tendonului flexorului degetului IV │ │ │ │fixare în flexie a unuia sau mai multe degete. │ │ │ │ │Păstrarea mobilităţii policelui şi al degetului │ │ │ │ │II permit prehensiunea şi menţinerea unei │ │ │ │ │capacităţi funcţionale satisfăcătoare pentru │ │ │ │ │majoritatea bolnavilor. droguri. │şi limitarea accentuată a extensiei degetelor │ │ │ │ │III . │ │ │Boala Ledderhose în faza de îngroşare nodulară a │ │Recomandări: │ │ │aponevrozei plantare bilateral. cacosmie etc. cu │ │a se autoconduce. fie mai întinsă. mersul pe teren │ │ │ │ │accidentat. │ │ │ │ │. │B. de a│ │ │fibroză retractilă cu redoare în flexum a │ │se orienta spaţial. tabagism etc. BOALA DUPUYTREN. │ │ │ │ │putând coexista cu leziuni analoge ale │ │ │ │ │aponevrozei plantare (boala Ledderhose) sau ale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . de │ │ │II . │M. Dupuytren bilaterală în faza de fibroză │ 70 .

tumori cerebrale cu sindroame de nervi cranieni complexe.  cvadreananopsiile în diverse combinaţii în funcţie de lateralitatea şi tulburări de cunoaştere se supun aceloraşi criterii de mai sus.  scotoamele îngustări concentrice apar în nevritele optice retrobulbare de diferite etiologii (scleroză multiplă. bitemporale sau binazale. Perechea IV (nervul patetic) Se întâlneşte mai rar şi de obicei în aceleaşi afecţiuni cu cele descrise mai sus. incapacitate 75-100% încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate. acuităţi vizuale. diabet zaharat. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. Perechea II (nervul optic) Afecţiunile nervului optic apar în cadrul la diverse entităţi nozologice. conduc la o deficienţă medie cu o incapacitate adaptativă de 50-69% şi pot fi încadrate în gradul III (trei) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie. În sine. beneficiază de o deficienţă accentuată sau gravă.  pareza bilaterală completă sau incompletă este foarte rară. Deşi se întâlnesc şi în patologia neurologică pură scotoamele şi îngustările concentrice ale câmpului vizual vor fi tratate din punct de vedere al incapacităţii adaptative la capitolul "oftalmologie".R.nu se încadrează în grad de invaliditate. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II.  pareza de oculomotor comun unilaterală cu ptoză palpebrală şi strabism ce poate avea în sine o deficienţă uşoară cu o incapacitatea 20-49% şi nu se încadrează în grad de invaliditate. tumorile de unghi cerebelos neurinomul de acustic. hemianopsii.. nevrite optice etc.îngustări concentrice ale câmpului vizual apar în special în glaucoame. pot fi centrale şi periferice . Modificările câmpului vizual sunt: scotoame îngustări concentrice ale câmpului vizual.  hemianopsiile pot fi heteronime şi homonime. este unilaterală şi dacă se însoţeşte de diplopie poate conduce la o deficienţă uşoară. De regulă. Perechea III (nervul oculomotor comun) Modificările aduse de afecţiunile acestuia pot apărea în majoritatea afecţiunilor neurologice dar în special se întâlnesc în procese expansive intracraniene. Din punct de vedere neurologic ne vom ocupa de modificările de câmp vizual şi modificările de fund de ochi.cuantificate în special în capitolul O.nu se încadrează în grad de invaliditate. nevralgia de trigemen esenţială deci la care nu s-a stabilit etiopatogenia va fi apreciată din punct de vedere al expertizei medicale după epuizarea tuturor . scleroză multiplă. Perechea V (nervul trigemen) Nervul trigemen are două componente: senzitivă şi motorie:  nevralgie de trigemen este esenţială şi secundară (se întâlneşte în special în tumori craniene cu sindroame de nervi cranieni combinate.  pareza unilaterală parţială cu ptoză palpebrală parţială poate avea o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-30%. se manifestă prin ptoză palpebrală totală sau incompletă şi laterodeviaţie a globului ocular. nu se încadrează în grad de invaliditate. modificări retiniene etc. intoxicaţie exogenă procese expansive intracraniene). intoxicaţii exogene etc. accidente vasculare de trunchi cerebral (sindroamele alterne).  hemianopsiile bilaterale în sine fără agnozii. tulburările de miros nu duc la deficienţe funcţionale. incapacitatea adaptativă între 0-20% ..L. incapacitate 10-20% . neurologice şi somatice şi vor fi tratate în principal în capitolul "afecţiuni oftalmologice" în special în ceea ce priveşte modificările polului anterior. scleroza multiplă etc.  hemianopsiile bilaterale în special cele homonime temporale cu agnozie în sine conduc la deficienţă accentuată cu incapacitate mai mare de 70% şi pot fi încadrate în gradul II (doi) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie. luând în considerare reversibilitatea fenomenelor.

ataxie. când nu se însoţeşte de alte semne şi sindroame neurologice). având în vedere că ea este aproape întotdeauna reversibilă în totalitate. cu incapacitate 20-69% fiind încadrabile şi în gradul III (trei) de invaliditate atunci când este vorba despre ataxii marii cu . nu se încadrează în grad de invaliditate. slăbirii ale rezistenţei imunitare în special şi mai nou infecţii cu HIV etc. De obicei acest tip de pareză apare rareori izolat şi rareori într-un singur episod ea este de cele mai multe ori recidivantă iar diagnosticul etiopatogenic este incert. se întâlneşte în special în scleroza multiplă. laterodeviaţii şi în sine conduc la deficienţe uşoare sau medii.L. poate beneficia în sine de o deficienţă accentuată.) ea poate beneficia de o deficienţă în sine accentuată cu o incapacitate peste 70%. în sine nu conduc la deficienţe. tumori de bază de craniu.  pareza facială periferică bilaterală este o entitate foarte rară. poate beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitatea 50-69% şi poate fi încadrată în gradul III (trei) de invaliditate. sindroamele vestibulare se manifestă prin vertij sistematizat. pareza facială poate fi esenţială ("afrigore"). Perechea VII (nervul facial) Leziunile nervului facial se însoţesc în majoritatea entităţilor descrise mai sus. incapacitate peste 70% şi poate fi încadrată în gradul II (doi) de invaliditate. deglutiţia.R.  pareza bilaterală de nerv VI este foarte rară. afectează grav masticaţia. În funcţie de profesie şi etiologie se poate încadra în gradul II. se poate întâlni foarte rar în infecţiile cu pneumocycistis carinnii.metodelor de tratament medicamentos şi/sau chirurgical în urma cărora nu s-au constatat ameliorări esenţiale chiar sub continuarea tratamentului medicamentos după intervenţie chirurgicală asupra nucleului nervului trigemen. afectările nervului oculomotor extern se regăsesc în majoritatea tablourilor clinice descrise la nivelul perechilor 3 şi 4 de nervi oculomotori. sensibilităţii şi masticaţiei poate beneficia de o deficienţă uşoară cu incapacitate 10-30% şi nu se încadrează în grad de invaliditate fiind de obicei reversibilă."  componenta vestibulară are două manifestări: sindromul vestibular central şi sindromul vestibular periferic. în sine.vestibular) Leziunile nervului acustic şi încadrarea tulburărilor lui în criteriile de expertiză se vor face la capitolul "afecţiuni O. nestistematizat. cel mai frecvent întâlninduse în poliradiculonevrite cu evoluţie ascendentă.  pareza facială tip periferic unilaterală în funcţie de afectarea gustului în cele 2/3 anterioare ale limbii.  pareza unilaterală totală sau parţială de nerv oculomotor extern nu conduce la deficienţă dar poate beneficia de incapacitate 10-20%. proba Romberg pozitivă. rotator. fiind încadrabilă în gradul II (doi) de invaliditate. vorbirea şi conduce la leziuni grave ale globilor oculari dând un prognostic rezervat afecţiunii pe care o reprezintă. dificultăţi de masticaţie care afectează ramul motor al trigemenului etc. de poziţie etc. Perechea VI (nervul oculomotor extern) Din punct de vedere etiologic. Dacă nevralgia de trigemen esenţială sau secundară se însoţeşte de alte leziuni ale nervului trigemen (leziuni ale corneei.  pareza facială unilaterală cu lagoftalmie ireductibilă şi deci subsegvent leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive şi ireversibile pot beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitate între 49-69% şi poate fi incadrabilă în gradul III (trei) de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranşează deficienţa). nistagmus. beneficiază de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-50%. intoxicaţii exogene. de obicei evoluează fără o etiopatogenie clară.  parezele faciale tip central însoţesc de regulă diverse entităţi neurologice cu leziune dominantă în polul frontal şi fac parte din tabloul clinic al polului respectiv. În funcţie de etiologie se poate încadra în gradul III sau II. Perechea VIII (nervul acustico . nu se încadrează în grad de invaliditate (precizare doar: în sine..

în final. nu este încadrabilă în grad de invaliditate. a gradului de invaliditate) se va face conform celor │ │stabilite la fiecare capitol în funcţie de afecţiunea de bază în care apar │ │sindroamele respective. incapacitate 0-30%. deglutiţie şi fonaţie poate beneficia de o deficienţă medie sau accentuată. Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul afecţiuni O. . respectiv. Perechea XI (nervul spinal) Cel mai frecvent disfuncţia sa conduce la torticolis. nu beneficiază de deficienţă funcţională. nu se încadrează în grad de invaliditate. gestualitatea şi prehensiunea. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE MANIPULAŢIE  Deficit motor minim la un membru superior care nu afectează prehensiunea.  Nevralgia de nerv glosofaringian este foarte rară şi însoţeşte uneori celelalte manifestări din partea acestui nerv. cu o incapacitate între 30-69% sau peste 70%. Torticolisul de cauză centrală este mai frecvent şi se poate încadra în gradul II sau III.  Deficit motor la un membru superior ce afectează motilitatea în special dar şi prehensiunea . se pot întâlni în sindroame alterno de trunchi cerebral (ex. sindrom Wallemberg). procese expansive intracraniene cu afectări complexe şi combinate ale nervilor cranieni etc.incapacitate 49-69%. este responsabil de tulburările de respiraţie care apar în sindroamele complexe de nervi cranieni şi afectează cu precădere muşchii diafragmului reglând mişcările respiratorii şi implicit de deglutiţie şi fonaţie.R. Perechea XII (nervul hipoglos) Tulburările de motilitate din paraliziile de hipoglos unilaterale se pot încadra în gradul III de invaliditate. a│ │gradului de invaliditate. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Anexa 1 . Perechea IX (nervul glosofaringian) Răspunde parţial de masticaţie.incapacitate 0-20%. se încadrează în gradul III de invaliditate. torticolis în formele evolutive de lungă durată în care nu au fost depistaţi alţi factori: psihici sau extrapiramidali poate beneficia de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 0-38% şi nu se încadrează în grad de invaliditate sau în formele grave în care au fost epuizate toate modalităţile de tratament medicamentos şi chirurgical poate beneficia de o deficienţă medie sau chiar accentuată. Paraliziile bilaterale de hipoglos se pot încadra în gradul II de invaliditate. fiind încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate. putându-se încadra în gradul III sau chiar II de invaliditate. gradul II (doi) de invaliditate. stabilirea incapacităţii │ │adaptative (respectiv.prezentată la începutul capitolului "Afecţiuni neurologice" este│ │doar un ghid de orientare în stabilirea incapacităţii adaptative. cu o incapacitate între 50-85% şi încadrare în gradul III (trei) sau II (doi) de invaliditate în funcţie de gravitatea tulburărilor de deglutiţie. gesticulaţia .  Pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticaţie. încadrabil în gradul III sau II (partea dreaptă) de invaliditate. deglutiţie şi fonaţie.L.  Deficit motor la un membru superior care afectează minim motilitatea. cu incapacitate 85-100%.imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii şi mersului (astazoabazie).  Pareza bilaterală de nerv glosofaringian este foarte rară dar de o gravitate maximă afectând în totalitate deglutiţia în special. poate beneficia în sine de o deficienţă gravă. de fapt. incapacitate 20-49%. autoservirea şi activitatea profesională sau deficit motor bilateral moderat incapacitate 70-90%.  Deficit motor total al unui membru superior ce împiedică activitatea zilnică. Perechea X (nervul vag) Nervul vag nu dă tulburări specifice unei anumite boli neurologice.

dar care nu afectează desfăşurarea activităţii vieţii cotidiene sau profesionale. din miastenia gravis). Pentru anumite profesii se poate încadra în gradul III. aceasta nu înseamnă că el nu beneficiază de acelaşi grad de invaliditate ca şi de necesitatea prezenţei însoţitorului. TULBURĂRI DE VORBIRE  Bolnavul prezintă tulburări de vorbire uşoare: disartrie. balbism. vorbire etc. nu poate desfăşura nici o activitate şi necesită sprijin şi îngrijire din partea altei persoane (este nevoit să beneficieze de un însoţitor). nu poate elabora propoziţii simple sau complexe. trebuinţe. alte tulburări de vorbire specifice unor afecţiuni neurotogice (vorbire monotonă. idei.  Dacă bolnavul prezintă deficit de locomoţie şi/sau manipulaţie de peste 95% şi nu se poate autoservi. Deficit motor total ambele membre superioare şi/sau asociat cu alte deficienţe (de locomoţie. vorbire nazonată. vorbire explozivă din afecţiuni cerebeloase şi în special leuconevraxita. prezintă o deficienţă de vorbire medie ce îi permite exercitarea activităţilor vieţii cotidiene şi eventual efectuarea unor operaţiuni specifice profesiei. uneori există situaţii particulare (exclusiv muncă intelectuală) în care bolnavul. gradul III sau II de invaliditate. datorită unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor. incapacitate adaptativă 0-49%. monocordă din boala Parkinson. putând să desfăşoare o activitate profesională normală. bineînţeles în funcţie de natura profesiei.se încadrează în gradul III de invaliditate. prezintă o deficienţă gravă cu incapacitate peste 90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. sau se poate exprima în scris (eventual în funcţie de pregătirea profesională prin stenodactilografie sau operare P. nici chiar pentru distanţe scurte (10-50 metri). poate presta activităţi legate exclusiv de capacitatea şi pregătirea intelectuală (de exemplu tetraplegii cu afectarea unor nervi cranieni). social. (muncă intelectuală san fizică). considerăm că are o deficienţă accentuată cu o incapacitate 70-90% şi este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. nu se încadrează în grad de invaliditate.  Bolnavul se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit. incapacitate 0-49% . lentă.  Bolnavul se deplasează cu dificultate moderată şi pe distanţe scurte.) care fac ca bolnavul să-şi piardă total capacitatea muncă şi eventual de autoservire .). deoarece necesităţile lui sunt mult sporite din punct de vedere material. alte dispozitive) şi nu îşi poate îndeplinii activităţile vieţii cotidiene sau nu îşi poate câştiga existenţa prin activitatea pentru care era pregătit (în special munca fizică). TULBURĂRI DE LOCOMOŢIE  Bolnavul se deplasează cu uşoară dificultate pe distanţe lungi din cauza unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor membre inferioare.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tipul afazie expresivă moderate (de obicei în sechelele accidentelor vasculare cerebrale). gradul I (unu) de invaliditate.C. în funcţie de etiologie. neputând realiza mersul normal. fiind încadrabil în gradul I (unu) cu însoţitor. pe cele complexe şi chiar le . dar fără sprijin. dar poate exprima prin gesturi cuvinte disparate. fiind dependent de un mijloc de transport adecvat (cărucior. incapacitate 49-70%. este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. beneficiază de incapacitate 100%. suport psihologic etc.incapacitate 90-100%. mimică etc.  Bolnavul nu se poate deplasa nici cu sprijin.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tip afazie expresivă complexă dar şi elemente de înţelegere de tipul afaziei de recepţie. dificilă. incapacitate 49-69%.. beneficiind de o asistenţă socială activată. nici fără sprijin. dar cu mare dificultate. iar pentru unele profesii gradul I (profesii ce presupun conţinutul expresiv şi receptiv al limbajului). înţelege ordinele simple.

 Bolnavul se deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit dar cu mare greutate. neputând să desfăşoare activităţile vieţii cotidiene şi majoritatea activităţilor profesionale (în special cele ce impun muncă fizică grea. chiar dacă nu sunt asociate deficite motorii din cele menţionate mai sus. b. muncă de fineţe şi coordonare) . rareori se va avea în vedere numai ataxia ce apare foarte rar izolat (uneori în scleroza multiplă. el beneficiază de o deficienţă gravă.). deci devine incapabil de a desfăşura aproape orice fel de activitate (cu excepţia automatismelor mentale. a. dar cu oscilaţii. Pentru anumite profesii care implică coordonarea se poate justifica şi gradul III sau II de invaliditate.poate executa pe cele simple .  Bolnavul nu se poate deplasa decât cu ajutorul unei alte persoane sau a unor dispozitive specifice. vestibulare şi cele prin tulburări de sensibilitate profundă.V. autoconduce prin imposibilitatea comunicării. "masă . sindroame extrapiramidale sau sindroame de nervi periferici). existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/şi membrele inferioare. cu tendinţă la latero sau postero deviaţii în cazul sindroamelelor vestibulare. beneficiază de o incapacitate de 49-70%.da". sindroame extrapiramidale sau sindroame de neuron motor periferic.L. în aceste situaţii el nu îşi poate duce la bun sfârşit activităţile cotidiene . ele pot influenţa în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din A. O. "ce este asta?" etc.L.  Bolnavul se poate deplasa. Când se asociază deficite motorii cu sindroame cerebeloase diagnosticul funcţional este dificil şi nu are valoare în ceea ce priveşte ataxia în sine. beneficiază de o incapacitate de 70-90%. "ridică mâna dreaptă".R. neinfluenţate de deficite motorii (sindrom de neuron central. iar capacitatea de muncă va fi apreciată în colaborare obligatorie a medicului neurolog care decelează sindromul şi medicul O.). de cele mai multe ori necesitând supraveghere şi îngrijire din partea altei persoane: incapacităţile de vorbire de gradul II şi I trebuiesc obligatoriu expertizate şi în serviciile psihiatrice cu ajutorul examenului psihologic. are deficienţă de manipulaţie în sensul coordonării chiar şi pentru mişcări mai puţin fine. subiect ce va fi dezvoltat la capitolul psihiatrie) şi nu se poate autoservi. în acelaşi timp.) fără nici o legătură cu sensul cererii şi nu înţelege nici cele mai simple ordine ("arată-mi nasul". fatigabilitatea apare la distanţe mari iar mişcările ce impun o mare fineţe şi control în desfăşurarea activităţii profesionale sunt uşor afectare incapacitate 0-49% care în sine nu se încadrează în grad de invaliditate. în consecinţă. Ataxiile cerebeloase .  Există şi situaţia cea mai gravă de afazie mixtă totală: bolnavul nu se poate exprima decât prin silabe. de menţionat că gestualitatea sau motricitatea pot fi influenţate şi de deficitele motorii de tip sindrom de neuron motor central. Tulburările vestibulare pot fi diagnosticate clinic şi cu ajutorul ex. având dificultăţi de coordonare motrice şi de manipulaţie.R.bolnavul se deplasează cu dificultate.  Bolnavul se poate deplasa fără sprijin pe distanţe variabile. cu oscilaţii.este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. cu dificultate. nistagmografie etc. sau cuvinte simple pe care le repetă dându-le un înţeles propriu ("da .masă" etc. având aspect specific de om beat. mersul fiind posibil. imprecis. cu o incapacitate 90-100% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate.. cu baza de susţinere foarte lărgită. fiind încadrabil în gradul III (trei) de invaliditate.-ist care obiectivează specific aceste tulburări prin probe specifice: probe vestibulare. boala heredodegenerativă la debut etc.C. TULBURĂRI DE COORDONARE ŞI ECHILIBRU  În acest capitol se încadrează aşa numitele ataxii care pot fii cerebeloase. parapareze ataxice din diverse afecţiuni neurologice care afectează căile cerebeloase spinale). cu o incapacitate adaptativă 70-90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. cu baza de susţinere lărgită.prezintă o deficienţă accentuată.

modificări tonice. examenul L. mediu necomplicat. prognostic favorabil. traumatismele sunt neoperabile cuprinzând: comoţia. Diagnosticul funcţional .. tulburările vestibulo-cerebeloase din sclerozele multiple avansate.  după criteriul lezional. examen neurologic (alterarea stării de conştienţă. occipitale şi mixte. scintigrafia cerebrală. de tulburări de vorbire. temporale. cranio-orbitare. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Traumatismul extremităţii cefalice presupune afectarea concomitentă a craniului şi a creierului.  sindromul post-contuzional este de 3 grade: minor (cefalee. precum şi de tulburările psihice asociate. dilacerarea şi edemul cerebral şi operabile: hematoamele intracraniene şi fracturile craniene. traumatismele pot fi recente şi vechi. examenul nervilor cranieni) şi examene paraclinice (examene radiologice: radiografie craniană.se va aprecia în funcţie de intensitatea tulburărilor funcţionale (uşoare.C.  plăgi ale capului: frontale. coreoatetozele. pentru precizarea naturii hemoragice sau inflamatorii. Examenul clinic şi paraclinic al unui traumatizat cranio-cerebral cuprinde: anamneza care trebuie să precizeze etiologia traumatică. boala heredodegenerativă în stadiu avansat) . sanghinolent).  după criteriul terapeutic. cu comă şi rigiditate prin decerebrare. tulburările date de afectarea nervilor cranieni. alterările funcţiilor vegetative. fistule L. angiografie cerebrală. infecţii (meningoencefalită. autoservire. cronice şi sechelare.beneficiază de incapacitate peste 90%. ameţeli. bolnavul poate beneficia de ajutorul unei alte persoane. fără tratament. tranzitoriu.  sindromul de dilacerare . grav necomplicat. redoarea de ceafă.se va aprecia în funcţie de intensitatea simptomatologiei clinice date de deficitele motorii. mediu complicat cu fracturi.E. contuzia. E. parietale.).mediu. pareze sau paralizii.R. accentuate sau grave). Clasificarea sindroamelor encefalice posttraumatice utilizată în Clinica de Neurochirurgie Bucureşti: Sindroamele encefalice posttraumatice recente  sindromul de comoţie cerebrală (durată foarte scurtă. modificări de reflexe. total reversibil). ENCEFALOPATIILE INFANTILE .R.  în raport cu modul de evoluţie sunt: acute. de forma şi frecvenţa crizelor de epilepsie.C.G. medii. plăgi penetrante de război şi plăgi complexe (cranio-faciale.  sindromul de compresiune cu revărsate sanguine (hematomul epidural. orientare temporo spaţială (prin modificării psihice şi/sau senzoriale). Diagnosticul capacităţii de muncă . Clasificarea traumatismelor cranio-cerebrale:  după criteriul evolutiv. examenul funcţiei acustico-vestibulare şi coordonării mişcărilor. fiind încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. redoare de ceafă.C. În cazul apariţiei incapacităţi de autoconducţie. pneumografia cerebrală. subdural şi intracerebral) şi cu revărsate lichidiene (meningită seroasă). subacute.R. de tulburări sfincteriene. tromboflebite). L. Clasificarea: nepenetrante (ale scalpului). sunt închise şi deschise.şi nici obligaţiile profesionale (cel mai frecvent Koreea acută sau cronică. examenul sensibilităţii. deci beneficiază de gradul I (unu) de invaliditate cu însoţitor. cu dilacerare directă şi grav prin dilacerare indirectă de trunchi cerebral. echoencefalografia).

│Deficienţă uşoară. diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase în teritoriul respectiv). de aspect aterosclerotic. hipertonie urmată de hipotonie.O.S. modifirilor ex. scarlatină. focare hemoragice în nucleii bazali.  porencefalia.nu se justifică │Incapacitate 0% │Nu se încadrează în grad de │ │Se stabileşte prin semne clinice:│odată pus diagnosticul clinic.  scleroza cerebrală atrofică. (de aspect A. │ │invaliditate dar.C. boala Heine . Este o boală acută. prezentări distocice.I. hipertensiv ce pot conduce la o │legate de locul de muncă. modificări ce apar la │face recomandări medicale cu │ │circulaţie. │contraindicaţiile medicale │ │24 ore.  naştere prematură. │ │au tendinţa la repetabilitate. de cauze multiple. ex.  traumatisme cerebrale. ameţeli. Cauze:  traumatice.T. subdurale.│modificărilor de F.traumatisme obstetricale în naşteri laborioase. Clinic: febră şi semne neurologice (cefalee. │factorilor predispozanţi favorizanţi şi │incapacitate de 0-20%. sifilisul).cauzatori. oftalmologic. megalo . nicotina.Medin). POLIOMIELITA ACUTĂ Poliomielita acută (paralizia infantilă. scăderea forţei musculare pe anumite grupe musculare.T. BOALA VASCULARĂ CEREBRALĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ATACUL ISCHEMIC │ │ │ │ │TRANZITOR CAROTIDIAN │ │ │ │ │(A. Doppler) │ │ │ │laborator (dislipidemii.T. Determină:  agnozia. b) Factorii postnatali Pot acţiona: 1. tulburări de vedere. generând encefalopatia congenitală.O. tulburări de │ │ │obligatoriu să se respecte │ │vorbire. 2. aplicări de forceps. microgiria. ce nu s-a mai repetat în │modificării ale F. agiria.I. cerebral: atrofie corticală.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă . Se vor │ │pentru depistarea tulburărilor de│repetate în decurs de 1-2 ani. poligiria. ca şi │dacă nu este posibil. aspect aterosclerotic la │ │şi/sau reconversie profesională. eventual │ │Sunt necesare bilete de ieşire │determinanţi (F. diabet │ │ │ │ │zaharat). în sine. ex. se stabileşte pe baza │Incapacitate 0-49% prin demonstrarea │recomandările medicale privind │ │(cecitate monoculară.T. investigaţii de│nivelul carotidelor ex.S. Pot provoca hemoragii meningiale. sau.T. care nu lasă sechele şi │decurs de 1-2 ani dar există certitudinea │diabetic.  inflamatorii şi toxice (alcoolul. şi │Doppler carotidian. în antecedente şi │regimul de viaţă şi │ │tranzitorie) cu durată între │puţin un A.. │demonstrarea existenţei factorilor de risc │ex.T. amauroză │biletelor de ieşire din spital ce atestă cel│existenţei unui A. transmisibilă.encefalia.I.I. a) Factorii prenatali . │privire la regimul de . C. În perioada primei copilării (fişa de sugar) Cauze:  tuse convulsivă. │Deficienţa medie se stabileşte pe baza │Incapacitate 50-69% prin existenţa │Se încadrează în gradul III │ │echo-doppler pentru vasele mari │atestării documentare a cel puţin 1-3 A. În timpul travaliului .│schimbarea locului de muncă │ │din spital din care să reiasă │diabetic.O. determinată de virusul poliomielitic din grupul enterovirusurilor. │ │numărul de crize.Definiţie: sunt manifestările encefalitice ca urmare a lezării.│existenţa factorilor de risc şi favorizanţi. │(trei) de invaliditate.A.  incompatibilitatea sanguină dintre mamă şi făt (factor Rh). H. fasciculaţii. a substanţei nervoase centrale a copilului. este │ │deficite motorii..

│ │invaliditate. Se vor respecta │ │de nervii cranieni în diverse │carotidian.A. dimpotrivă.. │în cazul A.viaţă şi │ │Acestea din urmă ajută la │predispozanţi. │legătură cu locul de muncă ca şi │ │multor episoade de boală. carotidian. Incapacitatea │profesională. D.T. │muncă pierdută în totalitate).L.K.se acordă respectând │Se încadrează în gradul II (doi) │ │hipertensive. de scris. obezitate..se acordă în funcţie │Se încadrează în gradul III │ │hemipareze. Vor fi respectate │ │Diagnosticul clinic se pune pe │ │ │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │baza documentelor medicale care │Deficienţă uşoară . fumat.│ │ │ │ │cu tendinţă la repetabilitate. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă . Totodată │ │ │ │sechele: sindrom piramidal sindrom │incapacitatea se justifică şi prin evoluţie │ │ │ │pseudobulbar incipient. │ │paraclinice: E.│ │ │medicale şi specificaţiile în │ │Din punct de vedere paraclinic se│ │ │legătură cu locul de muncă ca şi │ │vor stabili stigmatele organice │ │ │în cazul A. mergând spre │diagnosticate etc. │carotidian. dislipidemii. │ 0% │ │ │ │Nu poate fi pus în discuţie odată stabilit │ │ │ │Din punct de vedere clinic. ex.nu este cazul deoarece a │ 0% │Nu se încadrează în grad de │ │ │fost pus diagnosticul clinic. parapareze sindroame │aceleaşi criterii ca şi în cazul A.T. │ │favorizanţi şi determinanţi.T. în │ │calcul. colagenoze │ │special în legătură cu │ │72 ore. │ │ │ │ │neconducând la invalidităţi permanente şi │ │ │ │ │ireversibile şi care să facă necesară │ │ │ │ │îngrijirea şi supravegherea din partea unei │ │ │ │ │alte persoane.L. sub tratament │unui sindrom pseudobulbar şi a │muncă pierdută în totalitate) │ │ │medicamentos adecvat şi existenţa unor │tulburărilor psihice asociate. │ │contraindicaţiilor profesionale: │ │factorilor predispozanţi.V. │aceloraşi critorii ca şi în cazul A. se │diagnosticul clinic. │formele ce lasă sechele minore: sindrom │prin examenele paraclinice.T.T. fenomene ce durează peste│malformaţii vasculare cerebrale. │ │ │ │favorizanţi şi determinanţi. │ │solicitările locului de muncă │ │reversibilitate parţială sau │Deficienţă uşoară se acordă entităţilor │Incapacitatea 20-49% pentru formele cu │(când este cazul) sau se │ │totală. │este obligatorie respectarea │ │determinarea în special a │(H. favorizanţi şi determinanţi │hidrocefalie internă etc.│ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC CONSTITUIT │ │ │ │ │(Infarctul cerebral) │Fără deficienţă.L. │ │manifestări din partea nervilor │şi determinanţi bine determinaţi: H. deoarece în majoritatea│ │ │ │manifestă prin deficite motorii │cazurilor A.I. uneori │nosologice cu evoluţie favorabilă spre │remisiune clinică cvasicompletă. │în general existând factorii predispozanţi │ │invaliditate. dar nu de neglijat şi│ │Nu se încadrează în grad de │ │hemiplegii.L. tulburări de vorbire.. │ │Necesită respectarea cu │ │cranieni.T. sau.C..se acordă respectând │Incapacitate 0-49% se acordă pe baza │medicale şi specificaţiile în │ │atestă existenţa a unuia sau mai │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. tulburări psihice │mediocră sub tratament medicamentos şi │ │ │ │asociate şi a existenţei factorilor de risc │prognostic rezervat. │ │ │reconversie profesională.I. │carotidian. │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │combinaţii. │fumat etc.L. tulburări de vorbire.A. │ │ │ │ │examene de laborator. constituit evoluează cu │ │ │ │de diverse forme: hemipareze.T. fiecare│carotidian. │ │evidenţiate prin examen F. de citit. │carotidian.Z. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR │ │ │ │ │VERTEBRO-BAZILAR (A.L. existenţa unor │ │contraindicaţiilor medicale.I. carotidian. diabetice). dislipidemii. │(trei). │ │dintre ele cu o durată de 24 ore.B. │ │ │ │ │Deficienţa gravă nu se justifică din punct │ │ │ │ │de vedere clinic şi/sau paraclinic.G.G.L. │ │ │ │ │(angiopatii retiniene │Deficienţă accentuată se acordă respectând │Incapacitate 70-90% . de regulă totală dar şi pentru │existenţa de stigmate organice evidenţiate │muncă prin reconversie │ │punct de vedere paraclinic. Din │remisiune.T. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. de │de alcool.se acordă respectând │Incapacitate 50-69% . Se│ │ │ │ │manifestă prin deficite motorii: │Deficienţă medie .) │ │schimbarea locului de muncă. │Deficienţă gravă nu se acordă deoarece │ │ │ │ │boala în sine nu conduce la invalidităţi │ │ │ │ │permanente care să necesite îngrijirea şi │ │ │ │ │supravegherea din partea unei alte persoane. │diabet zaharat.T. consum excesiv│ │stricteţe a indicaţiilor şi │ │tulb. parapareze etc. │de invaliditate (capacitate de │ │Doppler.T.I. E.T. dar cu │recomandă schimbarea locului de │ │evoluând fără remisiune.T.. │ .O. alte examene │carotidian. │de aceleaşi criterii ca şi în cazul A.E. │ │ │Deficienţa accentuată se stabileşte pe baza │Între 70-90% procentul fiind cu atât mai │Se încadrează în gradul II (doi) │ │ │biletelor de ieşire din spital ce atestă │ridicat cu cât se demonstrează existenţa │de invaliditate (capacitate de │ │ │repetabilitatea A. │sechele uneori minore. obezitate.

│ │ │ │Se ia în considerare evoluţia spre │ │ │ │reversibilitate a acestor sechele. ex. pareze de │de expresie. │ │ │III-a. uneori dizartrii. disociaţie siringo-mielică. │ │introductiv). │predispozanţi.L. │diagnosticate etc. de exemplu: hemiplegii │aspect disfazic sau diverse forme de afezii │ │ │în curs de remisiune. tulburări din partea pierdută.│diagnosticul se fundamentează pe │piramidal. │ │ │sechele ce permit bolnavului desfăşurarea │afectează moderat deplasarea pe distanţe unui │ │ │unor activităţi evazinormale. tulburări de coordonare. E. │tulburări de sensibilitate profundă şi nu │ │ │malformaţii vasculare. │Gradul II (doi) de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I (unu) de │capacitatea de muncă │totalitate şi capacitatea │autoservire parţial │necesită supraveghere şi │îngrijire temporară din │altei persoane. │ │ │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitatea 90-100% prin sechele grave invaliditate. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ │ │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se pune pe │Fără deficienţă. tulburări din partea unor │ │ │nervi oculari. │III. hemipareze. Totodată.K. deficite din partea nervilor complex. semne │în majoritatea cazurilor A.I.A. │ │ │hemiplegii. │ │ │ce au prezentat o evoluţie a episodului de │sechele motorii: manipulaţie. de vorbire. diabet zaharat.etc.R. R.. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). tulburări de sensibilitate de │ │ │va ţine seama de etiologia accidentelor │aspect talamic. ex. obezitate.C. în funcţie │lungi. după evaluarea │ │baza examenului LCR. │în ultimul rând tulburări psihice specifice │ │ │colagenoze. ex. VI). chiar│incapacităţii se va face după aproximativ 1 │ │diagnosticul se fundamentează pe │dacă se semnalează sechele minime: cefalee │an de la data accidentului. tulburări de vorbire. Incapacitatea se va aprecia în medicale. │ │ │alexii sau dizlexii.│ │funcţie de sechele (vezi anexa 1.. minime tulburări │complet.G. uneori │neglijat şi în general existând factori │ │ │afectări din partea nervilor │predispozanţi şi determinanţi bine │ │ │cranieni (în special perechea a │determinaţi: H.. coordonare. examen │ │adecvat şi recuperator. acalculii. │rezultatelor tratamentului complex şi │ │(cxantocrom sau sanghinolent) │vertijuri. O. agnozii. favorizanţi şi │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III (trei) de │invaliditate . se│echilibru. oftalmologic. de solicitările locului de │cranieni. a VI-a. │echilibraţie sau tulburări psihice uşoare muncă dacă │ │ │ │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice).G. │ │ │ │Deficienţă uşoară se acordă cazurilor cu │Incapacitate 20-49% . partea │ │ │apraxii etc.. consum excesiv de alcool.T. │ │ │vasculare ischemice constituite: H.aprecierea de │ │Din punct de vedere paraclinic │evoluţie favorabilă şi prognostic bun. tulburări de vorbire de │ │ │sechele importante.K. │evoluează cu sechele uneori minore dar nu de│ │ │fotofobie. │psihice. constituit │ │ │meningiale intens pozitive.M.E. fruste hemipareze. paralizii sau pareze de nervi │nervilor cranieni şi tulburări psihice │ │ │oculari. existenţa unor malformaţii│ │ │evolua uneori spre starea de │vasculare cerebrale. Procentual se │ │oftalmologic. se recomandă │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │special în legătură cu │solicitările profesionale . dar cu persistenţa unor obligatorie │ │ │favorabilă: hemipareză frustă predominant │sechele: deficite motorii de manipulaţie ce │ │ │crurală sau brahială. │ │apreciază incapacitatea între 20-49% în │ │ecografie. pierdută în │ │ │prelungită fără remisiuni clinice şi cu │tulburări de vorbire de aspect afazie de │ │ │prezenţa unor sechele posibil ireversibile: │motorie şi senzorială. în │ │ │bineînţeles. de │nervi cranieni (în special perechile II. E. E. stadiu I/II.este │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmărirea │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. CT │cvasipermanentă rebelă la tratament. astenie fizică.G. trebuie avută în vedere │special prin existenţa factorilor │ │angiografia (pentru depistarea │etiologia bolii: H.A.. colagenoze │ │ │comă. afecţiuni cardiace. vărsături.A.. Doppler. │ │ │muncă.N. tulburări de vorbire. cu persistenţa unor │şi locomoţie.T. │ │ │prezentat o formă de boală cu evoluţie │definitive şi ireversibile: hemiplegii. Totodată.G. Nu poate fi pus în discuţie│ │ │baza următoarelor elemente: │odată stabilit diagnosticul clinic. prehensiune │ │ │boală prelungită. în │ │E. a VIII-a) toată │dislipidemii.E. │ │ │ │ │ │ │Deficienţă medie se acordă pentru sechelele │Incapacitate 50-69% în cazurile cu evoluţie │ │ │uşor invalidante din formele cu evoluţie │relativ favorabilă. ex. │gestualitatea. C. ex.capitol │ │ex. deficite locomotorii ce medicale. │ │ │exemplu: afazii senzitive sau motorii.T. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitatea 70-90% prin persistenţa de invaliditate. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). │ │ │această simptomatologie putând │fumat. │se apreciază după cel puţin un an de │ │baza examenelor de laborator │ │evoluţie a bolii sub tratament medicamentos │ │uzuale. discrete semne din │afectează uşor prehensiunea sau │ │ │partea nervilor cranieni. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate.T. deoarece│ │ │cefalee intensă..

obezitate. │ │ │ │Dacă evoluţia este prelungită │Deficienţa medie se acordă cazurilor cu │Incapacitatea 50-69% se stabileşte pe baza III │ │peste această perioadă şi în │evoluţie prelungită peste 1 lună şi pentru │existenţei unui episod de boală cu evoluţie este │ │plus apar complicaţii (în │care etiologia bolii este bine determinată │prelungită şi depistarea factorilor expuşi │ │special starea comatoasă. │obligatorie respectarea cu │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmarea unui │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. cerebral) dar şi │ │ │afecţiuni cardiace. reconversie │ │ │ │ │ │ │Se încadrează în gradul │(trei) de invaliditate. În acest caz │ │ │ │prognosticul este favorabil. │cranienii (scotoame.se acordă rareori în │Incapacitate 20-49% în cazurile rare cu de │ │pe baza unor manifestări │cazul în care diagnosticul a fost de │evoluţie favorabilă.T.T. │ │ │Deficienţa gravă în general nu se acordă │ │ │ │deoarece hemoragia subarahnoidiană în sine │ │ │ │nu evoluează cu sechele ireversibile │ │ │ │invalidante care să necesite supraveghere şi│ │ │ │îngrijire din partea unei alte persoane. diagnosticate clar │a fost pusă de certitudine (prin examen │ │ │prin angiografie şi ex. Totodată. │colagenoze. modificări ale acuităţi │ │ │sindroame cerebeloase. │ │malformaţii cerebrale vasculare │III.ale │ │malformaţiilor cerebrale │F. │câmp vizual.. ceea │ │ │ │ce agravează prognosticul vital pentru │ │ │ │aprecierea mai exactă a incapacităţii │ │ │ │adaptative (vezi anexa 1 şi capitolul boli │ │ │ │psihice). │sechele minime în special a unor tulburări cu │ │de sănătate aparentă deplină la │astfel încât din punct de vedere neurologic │psihice (vezi capitolul boli psihice). şi │ │un bolnav cu antecedente │sechelele să fie minime.nici nu se pune problema │ │ │INUNDAŢIA INTRAVENTRICULARĂ │deoarece boala are întotdeauna o evoluţie şi│ │ │ │un prognostic rezervat.N. III ..T.T. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate. cerebral a unor malformaţii vasculare │ │remisiunea semnelor clinice şi │ │cerebrale sau diagnosticarea foarte precisă │ │paraclinice după aprox. │ │săptămâni .O. I-II. . diabet zaharat. se │ │eventuale). │Se recomandă respectarea │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │special în legătură cu . etiologia bolii este │piramidal.O. malformaţii vasculare cerebrale. │angiografic şi examen C. consum cronic de alcool. diabet zaharat.T. colagenoze (de exemplu │existenţa factorilor de risc şi │ │ │cel mai frecvent în boala Moya-Moya).A. std. │în funcţie de aceste elemente (vezi anexa muncă dacă │ │ │ │1). semne │şi se presupune că ar predispune la │mai sus ca şi persistenţa unor semne de şi │ │de focar şi depistarea de │repetarea episodului acut: H.O. diabet zaharat complicat. │dislipidemii. neexistând cazuri în│ │ │ │care evoluţia să nu treneze fără sechele. etc. cerebral. în │ │hipertensive sau consumator │ │ │ │locului de muncă. C.O. tulburări de │ │ │piramidale.IV cu │vestibulare. eventual │indică schimbarea locului │muncă. │Se încadrează în gradul II │de invaliditate..T. de │ │ex. C. │ │ │ │fumat. │favorizanţii (H. sindrom vestibular central. dar în special prin profesională. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă cazurilor cu│Incapacitatea mai mare de 70% se stabileşte (doi) │ │ │evoluţie gravă şi prelungită cu persistenţa │prin existenţa unor sechele din partea │ │ │unor sechele.) sau │ │ │nervilor cranieni: perechea a II-a şi nervii│existenţa unor sechele de aspect: sindrom │ │ │oculomotori. malformaţii │importantă notificarea existenţei unei │ │ │vasculare cerebrale: anevrisme. uneori afectări ale │vizuale. aspectul examenului F. tulburări psihice. eventual existenţa unui diabet │fumat.T.angiopatie hipertensivă std. ex. std. │depistarea la examenul angiografic sau ex. R.A.1 lună. │determinanţii: H. Este │ │ │aspectul corespunzător al F. cu persistenţa unor │ │specifice: debut brusc în stare │certitudine iar evoluţia a fost favorabilă. │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se stabileşte│Deficienţa uşoară .) sau demonstrarea unei │ │ │ │colagenoze. │ │Evoluţia poate fi favorabilă cu │ │C. şunturi │malformaţii vasculare cerebrale atunci când │ │ │arterio-venoase etc. │fumat. cerebral. 3 │ │a unei colagenoze de exemplu.T.. modificări ale │ │prognosticul este rezervat. care relevă existenţa de atrofii │pentru aprecierea mai exactă a incapacităţi │ │ │corticale şi/sau hidrocefalie internă.M. consum excesiv de alcool. │ medicale. complex. în │ │ │C.A. │câmpului vizual) şi modificări ale F. │ │ │zaharat necomplicat.A. chiar minime: sindroame │nervilor cranieni (scotoame. sindroame cerebeloase şi │ │ │foarte importantă: H.T. II şi│focar minore în special din partea nervilor medicale. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA CEREBRALĂ │ │ │ │INTRAPARENCHIMATOASĂ CU SAU FĂRĂ │Fără deficienţă . │dislipidemii. ex. Toate aceste elemente conferă │ │ │ │un prognostic rezervat prin tendinţa de │ │ │ │repetabilitate a episoadelor de boală.

Pentru aprecierea │ │ │clinice întotdeauna parţiale..este obligatorie │ │L. paralizii ale │ │ │muncă. │unele cazuri se recomandă │ │În cazul hemoragiilor │reluarea unor activităţi în special conforme│tulburări psihice dar şi ţinând cont de │schimbarea locului de muncă dacă │ │intraparenchimatoase evoluţia │cu indicaţiile.T. │ │perechilor III . │parţial pierdută. │Incapacitate 20-49% prin persistenţa unor │Nu se încadrează în grad de │ │presupune existenţa unei │embolic remis în totalitate din punct de │sechele minime: sindrom piramidal. necesită │ │ │ │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. │evoluţia favorabilă cu sechele minime: │hcmipareză cu deficienţe de locomoţie şi │indicaţiilor şi │ │În cazul hemoragiei cerebrale cu │deficite motorii de aspect hemiparetic. calcul. │VI.T. III. cu stare │ │ │solicitările profesionale ale │ │de comă. mergând │cont de gravitatea factorilor etiologici │diabet zaharat complicat. │program recuperator complex. paralizii de nervi oculari.G. │ │ │tulburări grave de vorbire. │efectuarea şi urmarea unui │ │este de regulă gravă conducând │tulburări psihice de intensitate minimă.│certitudine etiologia bine precizată iar │existenţa sechelelor post ictale: │respectarea cu stricteţe a │ │E. │ │inundaţie ventriculară evoluţia │tulburări de vedere. │manipulaţie moderate. aritmii. valvulopatii.│existenţa unor sechele importante de │ │ │ │simptomatologie şi evoluţie clinică │manipulaţie. │ │fibrilaţie atrială. H.T. IV.A. │remisiunea factorilor etiologici: compensare│vizual.se apreciază după │Gradul III (trei) de │ │prin aspectul hemoragic al │care diagnosticul clinic a fost de │aproximativ 6 luni de la ictus. buna │control periodic în . │vasculare cerebrale. │capitolul boli psihice). │toate acestea putând permite bolnavului │echilibru..C. III IV..A. │nervilor cranieni (perechile II. diabet │ │ │ │ │zaharat complicat etc. alţi factori │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │regulă existând sechele │predispozanţi şi favorizanţi. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisiuni: │tulburări de vorbire de aspect afazie │supraveghere temporară din │ │ │hemiplegii. │contraindicate prin reconversie │ │de focarul hemoragic. tulburări de coordonare. │ │ │ │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │ │ │diagnosticul se fundamentează │Deficienţa medie se acordă bolnavilor la │Incapacitate 50-69% .VI nervi │ │ │ │ │cranieni) febră înaltă. coordonare. │ │ │ │de nervi oculomotori. E. în funcţie │solicitările locului de muncă. de vorbire şi cunoaştere. tulburări│invaliditate.T. calcul. │senzorială şi motorie.C. scris.T. sechele din partea │ │ │ │paraclinic de certitudine şi care prezintă │nervilor cranieni. tulburări de echilibru şi coordonare│regimului igieno-dietetic. │ │ │invalidante definitive. colagenoze etc. C. prin │invaliditate . │ │ │ │specifice. tulburări din partea │contraindicaţiilor medicale. │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │sechele apreciate ca definitive şi │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabil. │specifice (vezi anexa 1 şi capitolul bolii │ │ │ │ │psihice). locomotorii. disociaţie siringomielică. tulburări de sensibilitate de │ │ │ │remisiune definitivă: hemipareze. agnozii şi mari tulburări │VI) şi existenţa de tulburări psihice │ │ │ │psihice (vezi capitolul bolilor psihice). │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-100% prin existenţa unor │Gradul I (unu) de invaliditate. Pentru evaluarea │ │ │ │ │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │ │ │capitolul boli psihice). │ │ │ │citire.K.R.V. cranian. echilibru. C. contraindicaţiile şi │existenţa şi gravitatea factorilor │solicitările profesionale sunt │ │poate fi favorabilă. normalizarea ritmului cardiac. în │ │ │ │etc. apraxii. reconversie profesională. malformaţii vasculare cerebrale..A. Se va ţine │favorizanţi şi etiologia bolii: H. VII). etc.E. tulburări din partea │partea altei persoane. │ │spre remisiuni ale semnelor │H.. diabet │psihice se ia în considerare evoluţia şi │ │ │ │zaharat complicat.. colagenoze. dispariţia sau normalizarea│minime. malformaţii vasculare │prognosticul rezervat în legătură cu aceste │ │ │ │cerebrale. cu sechele definitive ce │invalidante în totalitate: hemiplegii.A.. cu respiraţie │ │ │locului de muncă. eventual se │ │stertoroasă şi semne de focar │ │ │indică schimbarea locului de │ │(hemiplegii.G..│cardiovasculară. de vorbire. citit.│cronic de alcool etc. │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitate 70-90% se apreciază prin │Gradul II (doi) de invaliditate │ │ │care au prezentat o formă de boală cu debut. │ │ │ │ │angiografic şi ex. │nervilor cranieni (perechile II. tulburări de coordonare │ │ │ │sechele invalidante ce rareori sugerează │şi echilibru.). │ │ │ │ │ │ │ACCIDENTUL VASCULAR EMBOLIC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Din punct de vedere etiologic │Deficienţă uşoară se acordă în cazul A.T. ex. de │diabet zaharat. tulburări de vorbire │tulburări de sensibilitate profundă. Se ia în consideraţie gravitatea │special când se asociază şi tulburări │ │ │ │factorilor etiologici: H. în │ │aproape întotdeauna la exitus. Se va recomanda │ │afecţiuni de bază emboligenă: │vedere clinic şi la care se constată │de vedere fără modificări ale câmpului │respectarea cu stricteţe a │ │afecţiuni cardiace. │ │ │ │ │Incapacitate 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │ │ │ │pierdută în totalitate. │sechele şi se apreciază foarte corect │ │ │ │ │etiologia bolii (malformaţii vasculare │ │ │ │ │cerebrale diagnosticate prin ex. cu diagnostic clinic şi │scris. paralizii │aspect talamic. malformaţii │profesională.

citit. se vor │ │ │ │ │avea în vedere tulburările etiopatogenice: │ │ │ │ │fibrilaţie atrială. agnozii şi mari tulburări psihice │ │totalitate. existenţa protezelor │ │ │ │ │valvulare metalice etc. în │stabilită pe baza aceloraşi parametrii de│sau/şi prezenţa unor tulburări │Vor fi respectate strict │ │sensul numărului de crize într-un interval dat. sindroame │contraindicaţiilor medicale. calcul.T. se │adecvat. │ │altei persoane. sindroame │ │ │ │ │cerebeloase şi nu în ultimul rând existenţa │ │ │ │ │unor tulburări psihice. regimul│ │psihice asociate. │Incapacitate 70-90% prin sechelele │Gradul II (doi) de invaliditate. alte intervenţii │ │ │ │ │chirurgicale. │Incapacitate 50-70% prin persistenţa de │Gradul III (trei) de │ │din urmă fiind obligatorie │embolic la care se constată existenţa de │sechele motorii.C.G. │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-95% prin sechelele │Gradul I (unu) de invaliditate. cu sechele definitive ce│psihice (vezi anexa 1). tulburări de vorbire.. tulburări de vorbire în funcţie│poate lucra în condiţii de │ │manifestă prin deficite motorii │sindroame vestibulare centrale fără ataxie │de zona afectată este obligatorie │protecţie la acelaşi loc de muncă│ │de aspect hemipareză. │1/lună. sau │psihice.se acordă │Incapacitate 10-49% prin │Nu se încadrează în grad de │ │lor. │ │intervenţii chirurgicale pe micul│ │ │ │ │bazin. cerebral. de locomoţie şi/sau │invaliditate. eventual │sprijin unilateral pentru deplasare. necesită supraveghere│ │ │(vezi capitolul tulburărilor psihice). numai coroborarea acestor │epilepsiile cu evoluţie favorabilă şi │ │ │ │date pot confirma sau infirma diagnosticul de │stabilă sub tratament anticonvulsivant │ │ │ │epilepsie.. frecvenţa crizelor fiind │psihice uşoare │recomandările medicale. aspectul │Deficienţă uşoară .│ │ │ │vor lua în consideraţie antecedentele H. │manualitate şi locomoţie cvasinormală sau cu│din partea nervilor cranieni. │fizică sau intelectuală.C.G. │hemianopsii.. E. │ │permanentă din partea altei │ │ │ │ │persoane. Capacitatea de │ │ │tulburări grave de scris.C. contraindicaţii în │ │chirurgicale pe cord deschis în │decolmatarea protezelor valvulare.V. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisii: │ │supraveghere temporară din partea│ │ │hemiplegii. │ │ │locului de muncă. clinice şi │Fără deficienţă . C. │cerebeloase.K.. ca şi istoricul bolii. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ EPILEPSIILE ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Se sprijină pe date anamnestice. sechele│ │ │ │angiografie cardiacă şi a vaselor│din partea nervilor cranieni. │etc. ex. │ │laborator. │embolic în care sechelele sunt importante: │respective (vezi anexa 1). Din punct de vedere anamnestic. confirmarea │epilepsiilor cu evoluţie favorabilă │frecvenţa şi aspectul crizelor │invaliditate. confirmate prin aspectul E.E.V.. Totodată.E.G. frecvenţa şi aspectul lor. │legătură cu solicitările locului │ │special în cazul implantului de │schimbarea protezelor valvulare etc. │ │clinică şi/sau E. │funcţionare a protezelor valvulare metalice │specialitate. absenţa tulburărilor │ │ │ │clinici de neurologie. │ │de muncă. în cazul acestora │Deficienţă medie se acordă în cazul A.C. tulburări ale câmpului vizual │demonstrarea existenţei unui A. │ │diagnosticul trebuie să cuprindă │ │ │ │ │obligatoriu: analize de │Deficienţa accentuată se acordă în A. │ │ │de muncă şi/sau reorientare │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │profesională. │Incapacitate 95-100% │autoservire pierdută în │ │ │apraxii. ataxii vestibulare.│importantă.E.P. E.G. de │ │ │ │ │sensibilitate profundă. iar dintre acestea numai acelea │ │ │ │ │care pot confirma existenţa crizelor.. │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │neurologice şi/sau existenţa de tulburări │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabile. │ │şi nu în ultimul rând. vor fi analizate │anticonvulsivante.se consideră │ │ │ │examene paraclinice. │ │ │ │neurochirurgie. existenţa tulburărilor │următoare: crize generalizate mai rare de│ 1 criză generalizată mai rar │tratamentul medicamentos. Se recomandă │ │depistarea unei malformaţii │sechele motorii moderate ce permit │manipulaţie de intensitate mică. evoluţia bolii.P. │ │ │oftalmologic. ecografie cardiacă. pareze de nervi oculari. │ │Din punct de vedere clinic se │sechele minime din partea nervilor cranieni:│cerebeloase. psihiatrie. crize parţiale mai rare de 1 pe │de o dată pe lună │de viaţă cu evitarea . dizartrii. │mai sus. frecvenţa foarte rară │ │ │ │numai documentele medicale provenind din │(1-2 crize pe an). eventual│ │tulburări de coordonare şi │ │ │se recomandă schimbarea locului │ │echilibru. de exemplu │ │ │ │mari.serviciile de│ │risc emboligen post intervenţii │aritmiilor în cazul fibrilaţiei atriale. evoluţia şi │ │ │ │ │prognosticul acestora. │nivelul plasmatic al drogurilor │ │ │ │A. monopareze. fruste sindroame │în antecedente ca şi a etiopatogeniei │şi sechelele invalidante: muncă │ │cranieni.. eventual schimbarea │ │proteză valvulară metalică. sechele │respectarea indicaţiilor şi │ │cardiace. │parţial pierdută.│de manipulaţie şi locomoţie necesitând │ │ │ │ex. embolic │în funcţie de activitatea depusă │ │deficite din partea nervilor │fără agnozii.V. │(pentru apreciere mai exactă vezi anexa 1).

controlat sau şi prin prezenţa │pe săptămână. reconversie │ │Epilepsiile sunt primare sau secundare şi de │ │ │profesională. în contact cu surse │ │expansive intracraniene. sub tratament anticonvulsivant│ crize parţiale mai rar de una │fizice mari. Se│ │dacă ele există. în special în faza intercritică │sau/şi prezenţa unor tulburări psihice │ │conflictuale. asociate epilepsiei. │ │ │de foc. │ │ convulsii febrile la copii (în special) │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │ crize convulsive raportate la alte situaţii │ │ │locului de muncă. 70% din cazuri prezintă E. se interzice consumul de │ │îndelungată sub tratament anticonvulsivant │respectiv). │ │ │ │ │În alte cazuri. │ │ │ │ │Diagnosticul paraclinic . totodată se apreciază │ │alcool.T.-uri cu │anticonvulsivant adecvat. în siguranţa │ │malformaţii vasculare cerebrale.E. │ │ │circulaţiei.E. │ │ │ │ │crizele nu pot fi stăpânite eficient. │ │ │ │ │În unele situaţii de obicei tranzitorii crizele │ │ │ │ │de epilepsie devin mai frecvente fie prin │ │ │ │ │inadecvarea drogurilor şi necesitatea schimbării│ │ │ │ │lor.G. ex. în siguranţa │ │necesare resuscitării.E. cerebral. se interzice consumul de │ │crizelor şi existenţa unor tulburări psihice. cafea.. astfel bolnavului îi│ │important. ca şofer. controlat prin │săptămână │recomandările medicale. în cazul epilepsiei confirmate.E. în ciuda tratamentului corect. toate acestea conducând în │iritabilitate etc.E. şi cel mai │ │ │specificate. │ │ │ │ │hiperexcitabilitate a sinusului carotidian. forma de boală. cu o │ prezenţa de tulburări psihice │tratamentul medicamentos. etc. │ │ │contraindicaţiilor medicale │ │Examene paraclinice . procese │ │ │circulaţiei. În cazul unor dubii clinice foarte │aspectul post critic al crizei (durată. iar între │frecvenţă de 1-2 crize generalizate pe │intercritice specifice. frecvenţa. │ │fie corespunzător │ │funcţional.I. dar aceste metode au indicaţii limitate │ │ │ │ │din cauza riscului declanşării unor crize │ │ │ │ │violente prelungite sau subintrante). │ │obicei sunt controlate prin tratament │ │ │ │ │medicamentos adecvat. │ │ │înălţime. sub tratament │ 1-2 crize parţiale pe │Vor fi respectate strict │ │clinice. în contact cu surse │ │În stabilirea incapacităţii adaptative şi în │ │ │de foc. │ │ │locului de muncă.G. secţia clinică│ │ │contraindicaţiilor medicale │ │de neurologie. Se│ │eficace. în preajma utilajelor în │ │consecinţă a gradelor de invaliditate este │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │obligatorie formularea diagnosticului clinic şi │ │ │ │ │a formei de boală.G. debutul bolii. metode de resuscitare adecvate. normale. în 10% din cazuri . │adecvat. │conflictuale. │ │modificări de aspect paroxistic mai mult sau mai│nivelul seric al drogurilor. │ │fie corespunzător │ │respectând indicaţiile specifice. S. odată cu înregistrarea │ │ │ │ │E. apariţia unor afecţiuni │ │ │ │ │intercurente.G. │de viaţă cu evitarea eforturilor │ │10-20% din cazuri avem de-a face cu aspecte │lună sau 1-2 crize parţiale pe săptămână │ │fizice mari. │Deficienţă medie se acordă bolnavilor cu │Incapacitate 50-69% │Gradul III (trei) de │ │ E. C. având de-a│ │ │ │ │face cu epilepsii refractare. alte excitante. indisciplină terapeutică. │ │bolnavului.se surprind rareori│epilepsie ce prezintă crize generalizate │ 1-2 crize generalizate pe lună│invaliditate. │intensitate). │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │durata episoadelor.. (vezi capitolul │ │recomandă ca locul de muncă să │ │cele din urmă la stabilirea diagnosticului │afecţiuni psihice). │ │recomandă ca locul de muncă să │ │serioase se poate recurge la metoda activării. frecvenţa │unor tulburări psihice de aspectul │ │noapte. aparatură adecvată.│ │ │specificate.nu există metode │ │ │ │ │paraclinice de certitudine (cu excepţia │ │ │ │ │activărilor medicamentoase sau de aspect │ │ │ │ │hiperpnee. aceste din urmă │Deficienţă accentuată se acordă │Incapacitate 70-90% prin: │Gradul II (doi) de invaliditate -│ . astfel bolnavului îi│ │angiografie carotidiană pot pune în evidenţă │ │ │este interzis să lucreze la │ │disfuncţii ale activităţii corticale. stările │ │specifice. cafea. Totodată. dar şi a aparaturii │ │ │înălţime. ca şofer.T. │ │alcool.G.I. regim │ │puţin suprapuse aspectelor clinice. alte excitante. interacţiuni │ │ │ │ │farmacologice.E.. │instabilităţii dispoziţionale. reconversie │ │identificabile: consumul de alcool. munca în tura de │ │sau în cazul unor epilepsii cu evoluţie │specifice (descrise la capitolul │ │noapte. hiperexcitabilitatea sistemului │ │ │ │ │neurovegetativ (hipocalcemie). │ │aspecte specifice concordante cu aspectele │convulsive sau nu. │ │ │este interzis să lucreze la │ │prezenţa unui medic A.eforturilor │ │Formele de ieşire din spital sunt obligate să │săptămână. │ │ │ │ │tulburări morfeice. stările │ │E.L. munca în tura de │ │diagnosticul clinic. tratamentul │ │ │profesională. în preajma utilajelor în │ │investigaţiile clinice pot pune în evidenţă │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │situaţii speciale nosologice: │ │ │ce îi pot periclita viaţa.

în acest sens │episoadelor subintrante. akinetice etc. │medicul psihiatru. │ │ Aspect clinic: │paroxistice de pierderea conştienţei şi │locomoţie. tonico-clonice. │postcritice prelungite şi tratament │săptămână │ │ │întotdeauna de acelaşi fel. │ │ tulburări psihice uşoare până │Deficienţă gravă prin pierderea capacităţii │90 . │ │ cu hipertonie piramidală. │(descrise la capitolul respectiv). se va lua în considerare debutul │Deficienţa gravă se acordă deficienţei │Incapacitate 90-100% prin: │Gradul I (unu) de invaliditate . frecvenţa lor şi comportamentul sub │ │ │ │ │tratament medicamentos ce se va controla │ │ │ │ │periodic prin dozarea plasmatică a drogurilor │ │ │ │ │folosite.) şi ca │interferenţa episoadelor subintrante │ │persoane. Formele de │bolnavilor ce prezintă crize convulsive │ frecvenţa crizelor │capacitate de muncă pierdută în │ │epilepsie ce evoluează prin crize generalizate │generalizate cel puţin 2-3/lună. locomoţie. netrecându-se la aprecierea │grave. mişcări involuntare. care pun în pericol viaţa │ │supraveghere şi îngrijire │ │invalidante ca restul crizelor generalizate │bolnavului sau anturajul ui sau │ │permanentă din partea altei │ │(tonice. sau/şi │ tulburări psihice specifice │ │ │operabil. │medicamentos inadecvat. dispensarizări) să precizeze │afecţiuni intercurente.mall" │crize parţiale 2-3 pe săptămână. │ │ │trebuie demonstrată dozarea corectă a drogurilor│ │ │ │ │antiepileptice. sau │ crize generalizate 2-3/lună │totalitate.79% prin tulburări de manipulaţie şi │invaliditate. denotă un tratament │ │ │ │Pentru a trece la evaluarea incapacităţilor. │80 . │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. dar în special │fi descrise la capitolul │epileptice) ce pun în pericol │ │luându-se în considerare numărul crizelor şi │de prezenţa unor tulburări psihice grave. │ │ │ sau atetozic. aspectul lor. prin intermediul determinării │ │ │ │ │nivelelor plasmatice ale acestor droguri. timp în care boala nu a răspuns │postcritică şi mai mult de frecvenţa │severe (tulburările psihice vor │asociate grave (psihoze │ │favorabil la tratamentul adecvat. │frecvente. │ │ │ atrofii optice. │ │şi crizele parţiale complexe. ţine mai puţin de frecvenţa │ tulburări psihice grave │se acordă bolnavilor epileptici │ │incapacităţilor mai devreme de 1 an de la │crizelor.95% prin existenţa unui deficit motor │Necesită îngrijire şi │ │ la idioţie. crize │70 . au în general │anticonvulsivant adecvat şi controlat │ stare postcritică prelungită │ │ │răspuns terapeutic favorabil. semne acustice şi │care se adaugă şi tulburări psihice grave │ │totalitate şi capacitatea de │ │ vestibulare.90% prin existenţa deficitului │profesională. │ │ │ │crizelor. necesitând │ │absente şi parţiale simple sunt mai puţin │psihiatru. │de autoservire parţială (bolnav imobilizat) │şi de manipulaţie accentuat │supraveghere temporară din partea│ │ │sau totală şi necesită supraveghere │95 . crize de pierderea conştienţei şi │ │ │Alte semne neurologice: │ │tulburări psihice uşoare (vezi şi anexa 1). pareze de nervi│Deficienţă gravă în cazul hemiplegiilor la │90 . │ │în special cele de aspect "grand. │ │auditive. │ │ │ │ │În acelaşi timp trebuie precizată prezenţa sau │ │ │ │ │absenţa ariei (care amortizează bolnavul. gradul II (doi) de │ │ │tulburări ale nervilor cranieni.100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ oculomotori. │ │ crize comiţiale. │ │ │permanentă din partea altei persoane. ele au un │ │ │ │debutul bolii. │ │ │ │ │ferindu-l de accidente majore). │Se contraindică orice activitate │ │ deficit motor de tip central │tulburări psihice. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ ENCEFALOPATIA INFANTILĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │1. forma de boală prin descrierea │prognostic sever şi rezervat. │(idioţie). │ │locomotor şi de manipulaţie accentuat la │ │ │ mişcări involuntare tip coreic │ │care se asociază deficienţe vizuale. │psihice grave (idioţie) │Capacitatea de autoservire │ . Pentru a deveni │prin nivelul seric al drogurilor. │ │autoservire parţial pierdută.100% prin asocierea şi a tulburărilor │altei persoane. │ │ │ │ │Totodată. nesupravegheat │ │ │ │este deci obligatoriu ca documentele medicale │sau agravarea bolii prin apariţia unor │ │ │ │(spitalizări.│ │bolii.│respectiv) │viaţa bolnavului sau a │ │tipul lor astfel crizele goneralizate de tip │diagnosticate obligatoriu de medicul │ │anturajului său. acest indicator extrem de important în│prezenţa de tulburări psihice specifice │diagnosticate obligatoriu de │ │ │apreciera incapacităţilor. starea │ crize subintrante frecvente şi│ce prezintă tulburări psihice │ │debutul bolii.│cazuri devin de obicei invalidante. cu stări│ crize parţiale 2-3 pe │ │ │convulsiv tonico-clonice şi absenţele tipice. Hemiplegia (hemipareza) │Deficienţă accentuată prin tulburări de │70 .90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ infantilă │manipulaţie. mai ales formele │ │ │ │ │cu evoluţie îndelungată şi epilepsiile │ │ │ │ │secundare.│ │totalitate. tratamentul adecvat. dacă crizele │ │ │ │ │sunt mofeice sau diurne şi este obligatoriu │ │ │ │ │examenul psihic pentru a stabili existenţa şi │ │ │ │ │tipul unor tulburări psihice ce acompaniază │ │ │ │ │aproape întotdeauna epilepsia.

deficienţă de locomoţie. fără a executa munci ce │ │ se exacerbează la emoţii. Dubla atetoză │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │50 . când ortostatismul este │95 . │ │ │ │ când cuprinde şi musculatura │pierderea controlului sfincterian şi │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ trunchiului staţiunea este │tulburări psihice grave. │ │ optice.este congenitală sau │capacităţii de autoservire (bolnav │ │totalitate pierdută. gradul III (trei) de │ │ Aspect clinic: │de manipulaţie şi tulburări psihice. │mare parte pierdută. gradul II │ │ │Deficienţă accentuată. de │ │ │ varus equin şi rotat în │capacităţii de autoservire parţială sau │vorbire. │permanentă. │capacităţii de autoservire (bolnav │accentuat. │ │se încadrează în grad de │ │ distribuit. │ │ │invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │3. │ │ │ │ │ │ │4. │ │ │Necesită supraveghere şi │ │ tulburări psihice până la │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 . │ │cea mai mare parte. gradul II │ │ │mari. │medie. │altei persoane. │profesională. tulburări vizuale şi tulburări │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ interior. │ │ │ │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ │ │ │din partea altei persoane. │ │(doi) de invaliditate. │ │(trei) de invaliditate. picior în│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │80 . deficienţă vizuală gravă.│ │ │ │pierdută în totalitate. │ │ uneori şi membrele superioare │imobilizat). poate presta o │ │ tulburări vegetative. │ │ │presta o activitate cu program │ .90% prin tulburări de locomoţie. │imposibil. │ │ │activitate cu program normal. │ │autoservire parţial pierdută. asociat cu o deficienţă │ │Capacitatea de autoservire │ │ pot prezenta contractură în │manipulaţie. │ │ │ │ │ │ │2. vizuală sau psihică. │(menţinerea ortostatismului şi a mersulului │Se contraindică orice activitate │ │ contractură piramidală a │ │prelungit). │ │ mişcări involuntare ondulatorii│ │ │Poate efectua o activitate cu 4 │ │ în extremitatea membrelor care │ │ │ore. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ SECHELELE POLIOMIELITEI ANTERIOARE ACUTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Aspect clinic: │ │ │ │ │ deficit motor de tip neuron │Deficienţă funcţională uşoară prin discrete │ 0-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ amiotrofii precoce. │ │ flexie. │ │ membrelor inferioare.100% │pierdută în totalitate. │ │ imposibilă. │ │invaliditate. │imobilizat) asociată cu tulburări psihice │ │(unu) de invaliditate. nu│ │ motor periferic. │psihice. stă cu trunchiul │ │ │ │ │ flectat anterior. poate │ │ forma spinală (cervicală. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │ 50-70% │Capacitatea de muncă pierdută │ │Forme clinice: │de locomoţie sau manipulaţie de intensitate │ │50%. se încadrează în gradul III │ │ forme abortive. dizartrie. │totalitate şi capacitatea de │ │ alte semne neurologice: atrofii│deficienţă vizuală gravă cu cecitate. malformaţii │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. │ │ congenitale. gradul I │ │ dobândită. │ │ uşoare până la imbecilitate. │mişcări involuntare accentuate şi tulburări │coordonare a mişcărilor şi tulburări │Capacitatea de muncă în cea mai │ │ │coordonare a mişcărilor şi tulburări psihice│psihice accentuate. │ │ │sau permanentă din partea altei │ │ tulburări psihice marcate.95% prin existenţa unui deficit motor │îngrijire temporară dun partea │ │ idioţie. │ │din partea altei persoane.90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │spastică infantilă . la care se adaugă │70 . │ │ tulburări de coordonare. │ │ │persoane. │ │ │implică ritm impus şi munca cu │ │ tulburări psihice de la forme │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 .70% │50%. │ │ deficit motor inegal şi mai │importante. asimetric. Hemiplegia dublă │ │ │ │ │ (tetraplegia) │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 -100% │Capacitatea de muncă în │ │. │ │ │fără ritm impus. Paraplegia (parapareza) │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 . inegal │tulburări de locomoţie sau manipulaţie.90% prin existenţa tulburărilor de │publicul.Boala LITTLE│tulburări de locomoţie. │ │Necesită supraveghere parţială │ │ accentuat. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională.79% prin tulburări de locomoţie │(doi) de invaliditate. │ │Clinic: │deficienţă de vorbire.

bolile care afectează structurile acestui sistem pot fi sistematizate. "bătut tactul". Boala Parkinson. Hemibalismul. III.determinat de leziuni ale substanţei negre şi parţiale ale globului palid. rigiditatea musculară şi achinezia. Tabloul clinic este dominat de trei semne cardinale: tremurătură. tumoral. nucleul subtalamic şi talamic). traumatice şi degenerative. bătutul tactului. Pe baza acestor criterii.caracterizat printr-un accentuat polimorfism clinic cu leziuni ce cuprind mai multe structuri (striat. II. Coreea cronică Hungtington.000 locuitori. coreea acută şi cronică 2-5/10. Debut insidios cu semne puţin evocatoare: oboseală marcată. vasculare. Sindromul de poleostriat (nigro-palidal) . │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │ │ │în cea mai mare parte.15%. medicamentos.6 cazuri/1000 locuitori. Datele din literatură au demonstrat că incidenţa afecţiunilor extrapiramidale este relativ ridicată. vorbire şi │ │ │ │ │respiraţie. Rigiditatea musculară . sindroamele parkinsoniene 0. Evidenţierea prin proba marionetelor. fenomenul de "roată dinţată". tulburări de │tulburări de locomoţie. Tremurătura parkinsoniană . C. Sindromul de panstriat . B. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională.varietate particulară de hipertonie ce interesează toate grupele musculare. C. pensa digitală cu fiecare deget.bolnavul apare imobil. Degenerescenţă hepatolenticulară. Sindroame atetozice. boala Parkinson prezintă între 1-2. În acest sindrom pot fi încadrate: A. B. predomină la rădăcina membrelor. neurofiziologice şi chimio-terapeutice. Coreea acută Sydenham. fără ritm impus. Bradi sau achinezia . B. │ │ │redus de 4 ore fără eforturi │ │ forma bulbară. degenerescenţa hepatolenticulară 2-7/10.determinat de leziuni la nivelul nucleilor striaţi putamen şi caudat se caracterizează printr-o reducere a acetilcolinei şi GABA. substanţa neagră.ritm lent. Atrofii primare palidale. Aspectul caracteristic . El înglobează: A. uneori în menţinerea unei atitudini (tremor postural). Boala Parkinson . "răsucirea tigării". │tulburări de deglutiţie. manipulaţie. Sindroame Parkinsoniene: postencefalitic. │ │ disfonie. bulbopontină cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% (vezi şi anexa 1) │fizice mari. cu activitatea gestuală săracă. pe următoarele grupe: I. │ │ │ │ deglutiţie şi respiraţie. senzaţie de înţepenire. toxice. toxic.sau "paralizia agitată". C. Sindroame coreeice: congenitale. palid. iar la membrele inferioare "pedalare".│ toraco-lombară). Ca prevalenţă. El cuprinde: A. Sindromul de neostriat (putamino-caudat) . în prezent. mers mai încetinit. metabolic-endocrine. Aspect caracteristic la membrele superioare de "numărare a banilor". Se evidenţiază prin proba lui Noica. gradul │ │ │ │ │II (doi) de invaliditate. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL Sistemul extrapiramidal s-a impus ca entitate nosologică unitară pe baza datelor anatomoclinice. D. având drept consecinţă o scădere importantă a dopaminei cerebrale. apare în repaus.000 locuitori. Distonia de torsiune şi torticolisul spasmodic.

staţiune şi mers. │unilaterală.decelează caracteristicile fiziologice ale tremorului (descărcări ritmice de 4-7 ciclii/secundă).se │manipulaţie bilaterală totală. │ │ │medicamentoasă şi la care se adaugă │ │ │ │ │întregul cortegiu de simptome │ │ │ │ │însoţitoare: tulburări vegetative. │ │postencefalitic │de statică. Perturbarea metabolismului monoaminelor cerebrale şi în primul rând a dopaminei se reflectă prin modificarea metaboliţilor acestora în L. AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice la debut: Semne │Deficienţă funcţională medie locomotorie sau│50-69% prin tulburări de deplasare │Capacitatea de muncă 50% │ │puţin evocatoare: dureri │posturală. frecvent cu tremor cu │medicamentos sau chirurgical (+/. de statică şi coordonare │(deplasare cu greutate). │ │parkinsonian). │ │ │ │ │lipsa balansului membrelor de │ │ │ │ │aceeaşi parte. tulburări │funcţionale se va ţine seama de tratamentul │forţă şi/sau precizie şi viteză. │şi vorbire.al bolnavului este cu facies fijat. oboseală rapidă. E. care fac │Capacitatea de muncă pierdută în │ │îndelungată . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice în care predomină │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% prin tulburări de locomoţie │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurul sau cele akineto │tulburări de locomoţie. . │activităţile profesionale ce │ │vegetative. │ │subiectivă şi modificările obiective│tulburări de masticaţie.care duc la │de locomoţie şi statică. │ │caracter localizat la membrul │asociate).arată o atrofie corticală cu localizare general frontală şi uneori o hidrocefalie generalizată.G. vorbire sau respiraţie.. a mişcărilor de precizie. nesprijiniţi sau cu │invaliditate. deficienţe de deglutiţie şi │persoane: prin deficite ale limbajului │Necesită supraveghere şi │ │tulburări de vorbire.M. gradul III (trei) de │ │nesistematizate. Examene paraclinice: nu aduc informaţii importante pentru diagnostic. .arată modificări nesemnificative difuze exprimate prin activităţi theta difuze predominant în regiunea fronto-temporală.M. │ │(rezistente la diverse variante │ │mediul înconjurător şi prin tulburări de │ │ │terapeutice). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă. prin tulburări│90-98% prin tulburări de mers. tulburări în realizarea │statică. prin │gradul III (trei) de │ .tulburări expresive care fac │asistenţă permanentă din partea │ │deglutiţie şi respiraţie permanente │ │imposibilă stabilirea relaţiilor cu │altei persoane. performanţele │pierdută. tulburări psihice.G. ambele însă reduse. fonaţie│sprijin unilateral: prin tulburări de │Se contraindică orice activitate │ │clinice sunt cu caracter permanent. tulburări vegetative (sialoree. hipertonie discretă.O. . Se contraindică │ │reducerea activităţii.R.T. │ │ortostaţiune îndelungată.C. │gestualitate şi prin dificultăţi în │profesională. hipercrinie). │. În stabilirea deficienţei │de staţiune şi mers sunt scăzute ca │invaliditate. şi urină (au valoare mai ales în selectarea cazurilor pentru intervenţii chirurgicale). prezenţa semnului │ │ │ │ │Noica +/tremor discret evidenţiat │ │ │ │ │E. deficienţă de │bolnavul nedeplasabil prin forţa proprie. prin tulburări│50-60% prin scăderea performanţelor de │Capacitatea de muncă pierdută. gradul II (doi) de │ │hipertone . tulburări │ │ │ │ │psihice.G. deficienţe de │respiraţie.G.E. atitudine caracteristică a capului şi trunchiului înclinate. P. E.E. │ │ │ │ │tulburări de vorbire. tulburări al motilităţii oculare. │+/. mers cu paşi mici.se pot deplasa cu mare dificultate prin│totalitate. tulburări de vorbire.│totalitate: gradul 1 (unu) de │ │imobilizarea bolnavului .boli │ │presupun deplasări prelungite. mişcări│ │superior (hemi-Sindromul │ │ │de viteză şi precizie. imobil. │ │parţial influenţate de terapia │ │alimentaţie.la care simptomatologia │prin tulburări de manipulaţie bilaterală şi │forţa proprie. deglutiţie. braţe sudate. Examen obiectiv: exagerarea R. │ │deglutiţie şi respiraţie permanente care │ │ │ │ │necesită asistare din partea altei │ │ │ │ │persoane. │ │însoţesc de tulburări psihice şi │vorbire. tulburări de │fiind mobilizat numai cu ajutorul altei │invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională medie.

veghe). │ │ │ │Fenomenele sunt exagerate de │ │ │ │activităţi psihice.hipotonie. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea cronică (Hungtington). emoţii.sechelă majoră a encefalitei │variantelor posturale. │Se contraindică │profesionale ce presupun │marcată. Se │activităţi profesionale ce │presupun deplasări │ortostatosm îndelungat │de viteză şi precizie. paralizia │ │ │ │convergenţei.│. tulburări vegetative. se │ │ │ │vindecă spontan în 4-6 săptămâni. │ de │ │intoxicaţii (cu oxicarbon şi │ │ │ │mangan). Evoluţia este favorabilă. Reprezintă o │ │ │ │manifestare cerebrală neostriată a │Deficienţa funcţională este accentuată în │Nu generează incapacitate de muncă. │ activităţile │ │spre demenţă. având │perioada de stare a bolii. │ │ atenţie │ │Debut de regulă între 30-35 ani. tulburări episodice de │accese de narcolepsie sau insomnie │ │Semiologia parkinsoniană se │vedere.gradul III (trei) de │invaliditate. │tulburări psihice. tremurul este mai puţin │ │ │ │constant. │ │ │ │formele severe . fizice. │nocturnă. │ │ │ │tulburări vegetative. │ │ │ │. │ │ │ │diminuate în repaus şi dispar în │ │ │ │somn.debutul în jurul vârstei de│ │ │ │40 ani. │ │ │o partogeneză inflamator alergică │ │ │ │post streptococică. evoluţia ulterioară │ │ │ │este lentă. │ │ │ │spasme de torsiune.hiperkinezie. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea acută (coreea Sydenham sau │ │ │ │coreea minor). torticolis. însoţită de │de manipulaţie medii şi nu sunt însoţite de │variantelor posturale.debut frecvent 6-15 ani cu │ │ │ │trei simptome cardinale: │ │ │ │. tulburări ale │ │ │ │vigilenţei (inversarea ritmului │ │ │ │somn .după o instalare │ │ │ │relativ rapidă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │nu se încadrează în grad │invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% │.1 an. │ │ │ │Caracteristic . Principalele│ │ │ │manifestări sunt rigiditatea │ │ │ │(akinezia) +/hiperkinezii intricate │ │ │ │(facio-buco-linguale). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │se încadrează în grad de │invaliditate. cu │ │ │invaliditate. nu│ │reumatismului articular acut. │ │ │ │Clinic . │ │tulburări psihice care evoluează │tulburări psihice.│tulburări ale vigilenţei şi forţa de contraindică │ │epidemice Von Economo. prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare sub formă de │ │ │ │crize oculogire. │ │ │ │Este rezultatul introducerii │ │ │ │neurolepticelor în terapia │ │ │ │psihiatrică sau rezultatul expunerii│ │ │ │la toxicele menţionate.labilitate emoţională. de regulă mixt (de repaus │ │ │ │şi de acţiune). gestualitate de . │ │ │ │. păstrată. │ │postmedicamentos şi toxic │statică şi variante posturale. +/mişcări │ │ce variază de la câteva săptămâni la│ │ │ │câţiva ani. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională prin tulburări de │ 0-19% păstrată. │După perioada de stare îşi │relua activitatea. │Deficienţă funcţională medie când mişcările │50-70% prin tulburări de atenţie şi pierdută│ │Coorea cronică progresivă ereditară │involuntare produc tulburări locomotorii şi │memorie şi tulburări în realizarea │ │autosomal dominantă. bradipsihie şi episoade prelungite. tulburări psihice. │ │ poate │ │Clinic . Sindroamele │ │ │ │parkinsoniene de etiologie vasculară│ │ │ │şi traumatică vor fi tratate la │ │ │ │capitolele respective. │ │instalează după o perioadă de timp │ │delirante cu caracter oniric. Dispar de regulă│ │ │ │după o perioadă scurtă de la oprirea│ │ │ │medicaţiei.

ample. tulburări de atenţie. │ │ │paranoice până la demenţă.mers │în realizarea mersului prin forţe proprii. │permanentă din partea altei │ │mişcările hiperkinetice. │ │anatomoclinice: │ │ │Se contraindică activităţile │ │Boala Wilson . sindroame medulare acute. gradul II (doi) de │ │accentuează la nivelul trunchiului. tulburări de │datorită mişcărilor voluntare de tip │totalitate. deficite piramidale sau de sensibilitate.afecţiune metabolică determinată │Poate genera trei tipuri de deficienţă │ │ │ │genetic şi caracterizată prin │funcţională: │ │ │ │acumularea cuprului în S. afectând membrele. │trunchiul.N. combinaţie de simptome subiective şi obiective. │Capacitatea de muncă pierdută │ │scăzută. cornee. gestualitate şi viteză│ │extrapiramidală. ceruloplasmina scade sub 16│de mers şi manipulaţie ce fac imposibilă │manipulaţie. tulburări │oricărei activităţi profesionale. . │invaliditate. statică.│imobilizat). │deplasarea bolnavului şi prin tulburări de │bolnavului şi prin tulburări psihice │invaliditate. │ └────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ BOLILE DEMIELINIZANTE Sinonime: scleroza în plăci sau scleroza multiplă.. │ │ │ │ │Formele cu evoluţie progresivă ce │Deficienţă funcţională gravă prin tulburări │95-100% prin tulburări grave de mers. gradul I (unu) de │ │mg%).demenţă. degradare │ │ │ │ │intelectuală progresivă. musculatura feţei.C. prin│Se contraindică orice fel de │ │ce duc la tulburări de vorbire şi │ │tulburări psihice ce merg de la │activitate profesională. │ │ │ │ │Se asociază cu alte tulburări │ │ │ │ │biochimice (cupremia poate fi │deficienţă funcţională gravă prin tulburări │90-100% prin tulburări de mers. tulburări │nedeplasabil prin forţe proprii (bolnav │invaliditate cu necesitatea de │ │în final la casexie prin tulburări │psihice grave cu pierderea discernământului. │ │deglutiţie când tulburările psihice │ │modificări de caracter până la stări de │ │ │devin marcate (de la deliruri │ │agitaţie psihomotorice.debut │ │ │ │ │25-40 ani . │Se contraindică orice activitate │ │psihice pornesc de la irascibilitate│ │ │profesională. │ │modificări psihice de la │ │ │ │ │iritabilitate până la crize de │ │ │ │ │violenţă. │ │şi ajung la degradare intelectuală. │ │ │profesionale ce presupun │ │dominată de rigiditate │ │ │deplasări. lent │ │ │ │ │progresivă). capul. │manipulaţie. │ │violenţă coreeică mare. tulburări de deglutiţie şi │coreeic bruşte. │Necesită îngrijire şi │ │ │discernământului. │Capacitatea de muncă pierdută în │ │conduc la tulburări de mers . facies hipomim. de │ │ │ │ │memorie şi tulburări psihice.Strumpell .se susţine pe:  simptome şi tulburări tranzitorii ca: oftalmopareze. encefalita periaxială difuză. │ │bradikinezie. akinezie duc│tulburări de deglutiţie grave. afectarea altor nervi cranieni. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Degenerescenţă hepatolenticulară │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Atunci când mişcările coreeice cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-95% prin tulburări de mers şi statică │Capacitatea de muncă pierdută în │ │caracter atetozic şi distonic se │tulburări locomotorii. │ │tulburări psihice grave . rinichi. puerilism. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Boala Westphall . │deficienţă funcţională medie prin tulburări │50-70% prin tulburări în realizarea │Capacitatea de muncă pierdută 50%│ │ficat. Se adaugă │ │ │persoane. ce duc la imobilizarea │în totalitate.tablou clinic dominat de│deficienţă funcţională accentuată prin │71-90% prin imposibilitatea desfăşurării │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurătura ce declanşează spasme în│tulburări de mers şi manipulaţie.debut 7-15 ani. │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. │locomotorii de manipulaţie şi tulburări │mersului şi ortostatismului prelungit şi │gradul III (trei) de │ │Se descriu 2 entităţi │psihice de intensitate medie │a variantelor posturale.fineţe. │ │ │de execuţie. gradul I (unu) de │ │cu sprijin. gradul II (doi) de │ │musculatura opoziţională de o │de vorbire şi tulburări psihice accentuate │datorită mişcărilor involuntare şi în │invaliditate. boala Devic (oftalmoneuromielita) Diagnostic clinic: . │statică şi manipulaţie ce fac bolnavul │totalitate. encefalomielita diseminată cronic. │ │gâtului. rigiditate. când apar grimase ale feţei│vorbire şi prin tulburări psihice. Tulburările │ │special a tulburărilor psihice. cu tulburări respiratorii ce│îngrijire şi supraveghere │ │de deglutiţie accentuate de │ │necesită asistare permanentă. │ │ │vorbire şi psihice grave cu pierderea │grave.│invaliditate. │totalitate.

c) Semne oculare 1.forma primar progresivă.nas şi călcâi . . PEV auditive. 3. de la forme pur motorii la sindroame combinate cum ar fi: sindrom motor + ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă + sindrom cerebelos + sindrom vestibular. Ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă: abolirea reflexelor osteotendinoase + abolirea simţului mioartrokinetic şi vibrator. │ │Obiectivă: │ │ │ │ │. diplopie provocată. 2. tulburări ale probelor de coordonare (proba indice . adiadococinezie (proba marionetelor). │sindrom cerebelos frust. . respectiv deficienţă │modificări de fund de ochi (decolorare). b) Sindromul ataxic: 1.genunchi).să cuprindă întotdeauna forma clinică de evoluţie cât şi sindroamele respective. bipiramidal frust. echilibru sau vizuală uşoară.absenţa minimă.S. Combinarea de sindroame este variabilă de la caz la caz. CT. Oftalmopareze.forme clinice: . tremor intenţional. │normal în locuri de muncă ce nu │ │Simptomatologie: │ │ │impun mers prelungit sau mişcări │ │Subiectivă . exclusiv pe examen │ │ │ │ │R. proba braţelor întinse. .ENG.forma cu recăderi şi remisiuni.S.M.forma secundar progresivă. hiperreflectivitate osteotendinoasă. Alte investigaţii paraclinice: . a) Sindromul motor: 1. 3.IMG (în LCR şi în sânge). │ │ │ │ │. 2. Ataxie prin sindrom vestibular: deviaţii tonice statice la închiderea ochilor. │gradul 0 (zero) de invaliditate.. . │ │ │ │ │. │ │ │rapide şi precise. Ataxie prin tulburări cerebeloase: mers ataxic cu baza lărgită de susţinere. BOLILE DEMIELINIZANTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice în funcţie de │Deficienţă funcţională uşoară în funcţie de │20-49% prin existenţa unui singur puseu de │Capacitatea de muncă păstrată. │ │. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută│ │ │ │ │gradul III (trei) de │ │Formele clinice în perioada de │Deficienţă funcţională medie în funcţie de │ 50-69% │invaliditate. │Se recomandă activităţi. Sindromul paraparetic (paraplegic) . sau C. . proba Romberg. program │ │oligosimptomatice: │locomotorie. cerebelos frust.N. │ │ │ │ │Examinări paraclinice │ │ │ │ │diagnostic susţinut în │ │ │ │ │antecedente.existenţa unui deficit motor de partea respectivă. │ │evolutivitate: │predominanţa sindroamelor care intră în │boală +/sechele: de sindrom piramidal. 4.forme clinice │componenţa bolii.S. sindrom Babinski sau semnul Hoffmann (toate semnele sau cel puţin două).T. vestibular frust. . Tulburările de acuitate şi câmp vizual.existenţa unui deficit motor sau cel puţin mers spastic. Monopareză sau tetrapareza. 3.RMN. vizuale şi somestezice. 2. Sindrom hemipaetic (hemiplegic) . reflex pendular. Modificările de fund de ochi: decolorare papilară globală sau numai temporală (mai frecventă).

activităţi cu │ │posibilă fără sprijin cu │cel mai frecvent asociată cu tulburări de │acute în ultimii 2-3 ani şi prezenţa │solicitări mici sau medii care nu│ │menţinerea semnelor obiective │echilibru şi tulburări vizuale. │ │ │ │făcându-l dependent de ajutorul │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90-95% prin existenţa unui deficit motor şi │Necesită supraveghere şi │ │altei persoane (parţial sau │capacităţii de autoservire parţială. │ │./stg. cerebelos.. │ │ │ │ │Examinările paraclinice arată │ │ │ │ │modificări certe ale FO. │accentuate.sindromul piramidal │limitarea gravă a gestualităţii la nivelul │ │ │ │hemiplegie dr. │ │accentuate. CV. CT. RMN. IMG (sânge şi LCR). │ │dreapta sau parapareză. cu │deficitul . │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │. │ │ │ │ │.│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 90-100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │RMN. │ │tulburări de echilibru. IMG. ENG.tulburări vizuale grave până la│ │ │ │ .deplasare │avea deficienţă de manipulaţie sau locomoţie│50-59% prin existenţa mai mult de două pusee│redus 4 ore pe zi.tetrapareză/tetraplegie.│ │ │ │ │evidenţiază tulburări de │ │ │ │ │echilibru şi coordonare. │ │ │ │ │.sindrom cerebelo-vestibular . │ │Formele clinice cu evoluţie │locomotorii grave sau de manipulaţie │ │gradul I (unu) de invaliditate.parapareză/paraplegie. │membrelor toracale (uni sau bilateral) până │ │ │ │.S. mers dificil. vestibular. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţa funcţională accentuată în funcţie│70-90% prin existenţa deficitului motor │Capacitatea de muncă pierdută în │ │progresivă şi frecvente pusee │de predominanţa sindroamelor sau combinarea │accentuat şi a tulburărilor ataxice şi/sau │totalitate. respectiv a deficitului motor cât şi a │deficienţe de manipulaţie accentuate │invaliditate. │îngrijire temporară din partea │ │permanent). │ │ │ │brahiale. │ │Simptomatologia obiectivă indică │mersului.tulburări vizuale . │de confort organic.tulburări de sensibilitate + │ │ │ │ │tulburări sfincteriene (frecvent │ │ │ │ │incontinenţă urinară).putem │ │Se recomandă muncă cu program │ │uşoare şi medii . │ │şi echilibru grave + tulburări de│manipulaţie gravă. │şi pierderea controlului sfincterian. │ │ │ │ │. │ │de câmp vizual). │ │59-69% prin adăugarea unui sindrom cerebelos│inferioare şi au un microclimat │ │Examinările paraclinice confirmă │ │cu ataxie frustă şi/sau sindrom vestibular. cu │ │ │ │. │ │ │Simptomatologia obiectivă │ │ │ │ │evidenţiază: │ │ │ │ │. PEV. tulburări│ca limitare până la imposibilitatea │accentuat şi/sau deficit de manipulaţie │ │ │de coordonare. │capacităţii de autoservire parţială sau │ │totalitate şi capacitatea de │ │ │permanentă prin prezenţa unei deficienţe │ │autoservire parţial pierdută. tulburări de │folosirii membrelor toracale. ENG.sindrom piramidal (parapareze │ │ │ │ │spastice şi/sau hemipareze │ │ │ │ │spastice dr.S. │la imposibilitatea executării unei mişcări │ │ │ │.S. gradul II (doi) de │ │acute cu tulburări de mers │lor. │capacităţii de autoservire permanente când │ │pierdută în totalitate.modificări │ │tulburări de vedere (diplobie şi tulburări │ │ │FO + PEV + Diplopie. │Se contraindică orice activitate │ │cu sprijin unilateral. deficienţă vizuală gravă │ │ │ │coordonare.│ │remisie cu tulburări de mers │predominanţa sindroamelor existente . (mers cu sprijin bilateral dar │ │ │ │prezenţa tuturor sindroamelor: │posibil încă prin forţe proprii). │ │ │CT./stg.asocierea cu monopareze │cu membrele respective.). │tulburări în realizarea ortostatismului şi │ │altei persoane. │ │ │ │ │. │ │ │ │. uneori │tulburărilor ataxice care accentuează │asociate cu tulburări de coordonare. piramidal. │ │clar diagnosticul . │sechelelor motorii: hemipareză stângă sau │au ritm impus.sindromul vestibulo │avem o deficienţă locomotorie gravă (bolnav │ │Necesită supraveghere permanentă │ │cerebelos .tulburări de statică │imobilizat) asociată cu deficienţă de │ │din partea altei persoane. │ │ │manipulaţie (în formele combinate│la mersul foarte dificil până la mersul │80-90% prin existenţa deficitului locomotor │ │ │parapareza + monopareza brahială │posibil numai cu sprijin uni sau bilateral │şi de manipulaţie accentuat la care se │ │ │dreaptă sau stângă şi/sau forme │la care se asociază şi deficienţe vizuale │asociază deficite vizuale şi de echilibru │ │ │cu hemipareză dreaptă sau stângă)│care merg până la cecitate practică. │ │continuă fără remisiuni care să │accentuate bilateral şi/sau o deficienţă │ │ │ │ducă la imobilizarea bolnavului │vizuală gravă cu cecitate practică. │mişcări precise şi rapide din │ │. nu solicită │ │.+/.tulburări de sensibilitate.de la tulburări de gestualitate │70-80% prin existenţa deficitului motor │profesională. combină│de manipulaţie accentuat. precum şi de │unilateral.frecvent │ │ │ │ │diplopii şi modificări de câmp │ │ │ │ │vizual. │ │ │partea membrelor superioare sau │ │.

Modificări de tip miogen în muşchiul cronic denervat relevă aspecte sugestive pentru denervare într-o proporţie importantă din biopsiile musculare ale bolnavilor distrofici: existenţa "miopatiei" în neuropatie şi a " neuropatiei" în miopatie este . cu transmitere genetică autosomal . Enzimograma serică . generalizarea prin efectuarea ulterioară a altor grupe musculare este constantă. plăcii neuromusculare.M. modificări E. Distrofiile musculare progresive (D. Deşi modalităţile spinale sunt multiple.P.genotip sunt numai parţial precizate dar cu certitudine esenţa fenomenului morbid este o enzimopatie sau dereglarea coerenţei funcţionale a unei linii metabolice.simptomul care domină tabloul clinic al distrofiilor musculare este deficitul motor. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. Valorile cele mai înalte se înregistrează în DMP Duchenne în perioada de evoluţie florida. cu evoluţie lent progresivă şi etiopatogeneză imperfect stabilită. În cursul evoluţiei survin retracţii tendinoase care compromit funcţionalitatea segmentelor respective. după Waltore şi Gardnen . cu transmitere genetică x .afecţiuni degenerative ale muşchiului striat condiţionate genetic.M.G. Simptomatologia pulmonară este expresia hipoventilaţiei permanente. Aceşti bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate. Testele paraclinice de diagnostic .activităţile serice ale unor enzime glicolitice (ALD. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleţilor în special dar şi deltoidul.P.P.M.P.M. 2.recesivă: fenotip Duchenne forma centurilor. O clasificare a distrofiilor musculare progresive completă este aceea bazată pe fapte clinicogenetice şi pe date informaţionale din domeniul biochimiei. În cursul evoluţiei se constată cardiomiopatie distrofică. oculară. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA NEUROMUSCULARĂ ŞI EREDODEGENERATIVĂ Patologia neuromusculară Afecţiunile unităţii motorii corespund anatomoclinic leziunilor fibrei musculare striate. Biopsia musculară .Kiene). LDH) înregistrează creşteri mai mult sau mai puţin evidente în funcţie de forma clinică şi momentul evoluţiei. Simptomatologie clinică generală . iar infecţiile căilor respiratorii sunt foarte comune.P. biopsia musculară. maseterii.diagnosticul de certitudine al D. Relaţiile genotip .M. cu transmitere genetică autosomal dominantă: facio-scapulo-humerală. fără a se ajunge decât în mod excepţional la o insuficienţă cardiocirculatorie.genetice. E. simptomatologia clinică se rezumă la formula mai mult sau mai puţin completă a sindromului de neuron motor periferic. D. creşteri nesemnificative în DMP oculare şi în fazele terminale ale tuturor formelor clinico . este un diagnostic paraclinic bazat pe trei elemente esenţiale: enzimograma serică.│cecitate practică.) .recesivă: forma severă (Duchenne). aritmie. musculatura limbii).K.M. În interpretarea biopsiei musculare trebuie să se ţină cont că nici un element lezional nu este caracteristic procesului disforic. indiferent dacă debutul este distal sau proximal. nervului motor şi neuronului motor spinal.este sugestivă pentru diagnostic încă din perioada preclinică a bolii. oculofaringiană. forma benignă (Becker . electrofiziologie şi histeopatologie (clasificarea modificată a D. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice şi nu există un paralelism între gradul amiotrofiei şi intensitatea deficitului motor.M. distală. 3. majoritatea acestor boli au un determinism generic. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcţie de forma clinico . Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascată de adipositate mai mult sau mai puţin evidentă a acestor bolnavi. D.P. ale complexului ventricular.Medwin 1968): 1.G. D. Reflexele osteotendinoase diminuă progresiv până la abolire. Din punct de vedere etiopatogenic.genetică dar.

sunt un grup de afecţiuni determinate genetic în patologia cărora este implicat un defect de membrană celulară.M.parametrii traseelor E. FCK. . 5. sunt caracterizate clinic printr-o lentoare a relaxării musculare după contractură voluntară. Aceste modificări survin progresiv. Microscopia optică .sau miotonia hipertrofică congenitală. E. uneori hiperostoza frontală. 2.arată o creştere progresivă a amplitudinii potenţialelor cu o frecvenţă de 40/50 de ciclii pe secundă. în distrofiile musculare sunt următorii: 1.calviţia este evidentă de la vârste tinere. ce dă bolnavului un aspect de halterofil.debutul la adultul tânăr (20-40 ani) prin tulburări de contracţie musculară generalizată. . Simptomatologia . . muşchilor policelui. surditate prin afectarea urechii interne şi tulburări psihice. afecţiune rară cu debut precoce în copilărie.enzimograma serică . diminuarea dimensiunilor teritoriului unităţilor motorii cu mai mult de 30%.M. fibrilaţie atrială. dificultăţi de demaraj. . Miotoniile .G. creşteri ale incidenţei polifazismului. consecutiv repetării contracţiei voluntare (fenomenul de încălzire). a musculaturii orbicularului ploapelor la care se asociază o hipertrofie musculară difuză la toate grupele musculare cu predominanţă la membrele inferioare. având o dinamică care reflectă evoluţia leziunilor musculare. cu excepţia fenomenelor pseudomiotonice. sindrom miotonic.tulburările endocrine sunt în esenţă genitale prin atrofie gonadică. 3.se caracterizează prin descărcări spontane repetitive în salve. Distrofia miotonică Steinert . fără fasciculaţii la nivelul feţei.observabilă în orice proces amiotrofic cronic. gradul de sincronizare normală.enzimele serice ALD. scăderea acuităţii vizuale.forme de bloc atrioventricular. Se descriu două forme de miotone: . tulburări digestive.cataracta . . Criteriul patognomonic al miotoniei este reprezentat de postdescărcări respectiv persistenţa aspectelor de interferenţa după întreruperea contracţiei voluntare la câteva minute şi care diminuează la amplitudine până la dispariţie. Celelalte grupe musculare sunt mai puţin interesate. cu apariţia selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor.tulburări trofice . determinând apariţia unei voci caracteristice monotone. Examinări paraclinice . dislalie.Distrofia miotonică Steinert.afectarea muşchiului cardiac . acestea alteori pot fi absente.M. absenţa activităţii bioelectrice spontane. disfagie.M.G. 4.simptomatologie complexă care include.sistemul endocrin . . TGP sunt scăzute sau normale. extrasistola.E.arată alterări moderate de tip hipertrofic ale fibrelor. TGO. conferind un aspect de "figură plângăreaţă".Miotonia congenitală Thompson. cataractă. Distribuţia miotoniei este mai evidentă distal la membrele la nivelul musculaturii mimicii şi la limbă.sindromul distrofic . Miotonia congenitală Thompson . . la nivelul muşchilor fonatori.G.este un simptom ce poate anticipa cu generaţii miotonia. .amiotrofia cu topografia caracteristică interesează musculatura distală a membrelor superioare şi inferioare cu tendinţă la proximalizare.G. Examinări paraclinice . . . diminuarea amplitudinii maxime a traseelor cu mai mult de 30%. asociate cu modificări ale unităţii motorii de tip miopatic (salvele miotonice). hipersomnie. aspect întâlnit în 25% din cazuri. alături de simptome musculare un sindrom endocrin (manifestat prin atrofie gonadică).E. reducerea duratei medii a potenţialelor de unitate motorie din valorile normale. 6. . fenomenul diminuând progresiv. Miotonia se accentuează la frig şi la începutul actului voluntar. miotonia rezumându-se la răspunsuri idiomusculare persistente.

Miastenia . 4. 5.G. Miozitele şi polomiozitele . sunt obiectivate de reducerea capacităţii vitale.cu stimularea nervului cubital şi culegerea potenţialului evocat din eminenţa hipotenară.se caracterizează printr-un traseu constituit din următoarea tiradă . Absenţa altor semne neurologice are o valoare deosebită pentru diagnostic. Topografia deficitului miastenic: 1. dizartrie. atingerea musculaturii faciale: produce deformarea mimicei "faciesul miastenic" caracteristic.activitate bioelectrică spontană reprezentată de potenţialele de fibrilaţie.deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresivă a muşchiului care face efortul şi prin diminuarea progresivă a forţei. fapt important pentru expertiza medicală. . tulburări de fonaţie: sunt caracteristice deoarece apar sau se accentuează la efort. afectarea musculaturii cefei şi trunchiului: produce o invalidare importantă . M.M. E. iar repausul reface forţa musculară .căderea capului. polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator. nazonare. care ameliorează deficitul după 20 de minute la miostin sau efect imediat dar de scurtă durată la tensilon. intersectarea membrelor inferioare se remarcă iniţial la urcatul şi coborâtul scărilor. Deficitul miastenic este mai accentuat în a doua parte a zilei. lichide şi în cazurile mai grave chiar şi pentru salivă.este o boală a sinapsei neuromusculare care se caracterizează prin oboseală excesivă şi deficit al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează parţial sau total în repaus şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice. Simptomatologia . .M. Toate manifestările se ameliorează la tratament medicamentos corespunzător. Trecerea din clinostatism la ortostatism poate fi imposibilă sau se execută efort. Investigaţii paraclinice: . 6.G. ptoza palpebrală. diminuarea densităţii fibrelor mielinizate. activitate repetitivă cu frecvenţă rapidă (40/80 ciclii pe secundă) evocată de stimularea mecanică a muşchiului. necesită menţinerea bărbiei cu mâna.testul cu miostin 2 fiole i. dezorganizate miofibrilelor. tulburări de masticaţie: apar mai mult sau mai puţin precoce. potenţiale polifazice care apar la contracţia voluntară. Examinări paraclinice: E. pot merge până la deficit total şi se pot asocia cu căderea mandibulei.se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu E. tulburări oculare: strabism. polimiozita din colagenoză şi polimiozita paraneoplazică. .v. tulburări de deglutiţie: se pot manifesta pentru solide. 3.m. după miostin arată dispariţia decrementului potenţialului evocat. acestea sunt: disfonie. poate să apară imposibilitatea convergenţei. iar ulterior chiar şi la mersul pe teren plat. 2. Evoluţia este ondulantă cu agravări şi remisiuni spontane şi terapeutice. Anatomia patologică .evidenţiază afectarea arhitecturii miofibrilare. cu miofilamente cu aspect grosier şi anomalii structurale ale miocondrilor.Microscopia electronică .: .o caracteristică a fenomenului miastenic.G. se delimitează trei tipuri de polimiozite: polimiozita primitivă incompletă.proba de efort care caracterizează sau evidenţiază deficitul motor (conform scalelor de evaluare).5 miligrame) sau tensilon 10 miligrame i.modificările morfologice în fază acută sau reprezentate de infiltraţii limfoplasmocitare iar în stadiul cronic aspectul histologic este greu de diferenţiat de cel al distrofiilor musculare. subacute şi cronice. reflexele osteotendinoase sunt prezente sau uneori diminuate.. Se întâlnesc forme acute. diplopie. (1. tulburări respiratorii: exprimate prin dispnee şi senzaţie de lipsă de aer. În prezent.alternează fibre musculare atrofiate cu fibre hipertrofice. . 7. care apar şterse.Microscopia optică .

amiotrofii distale.leziuni de aspect degenerativ cu dispariţia elementelor celulare şi a structurilor normale: .M. Simptomatologie: .tulburări vegetative .BOLILE DEGENERATIVE ŞI EREDODEGENERATIVE ALE S.M. acromegalie. . semnalându-se uneori o reacţie miastenică la frecvenţe medii de stimulare. SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ (S. În funcţie de predominanţa tablourilor clinice.G.Marie . Investigaţii paraclinice: . unde lente de denervare. .semne piramidale: spasticitate. de cromoliză centrală şi leziuni axiale. cu apariţia progresivă de amiotrofii distale şi simetrice mai ales la membrele inferioare însoţite de tulburări de sensibilitate de tip polinevritic. EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASĂ FRIEDREICH . Tabloul clinic . se definesc următoarele variante de S.microscopia electronică: pune în evidenţă întreruperi miofilamentare la nivelul miofibrilelor. . grasoşi.C.insuficienţă gonadică. ştergerea arhitecturii.Tooth .A. şi V. frecvent întîlniţi sunt corpii membranoşi.motori apar depozite de lipofuscină.nervii periferici .maladie cu transmitere ereditară legată de sexul bărbătesc. Debutul este insidios în copilărie sau adolescenţă. descărcări de tip pseudomiopatic).N. .leziuni degenerative ce afectează atât axonul cât şi teaca de mielină. uneori atrofii simetrice ale feţei şi fenomene de labilitate emoţională. fasciculaţie.atrofii musculare distale şi simetrice la membrele inferioare generând aspectul de "picior de cocoş" şi în treimea inferioară a antebraţului dând aspectul de atrofie în "mănuşă".: paralizia bulbară progresivă cu predominanţa fenomenelor bulbare.V.muşchi .microscopia optică: la neuronii alfa .atrofii musculare de tip neuronal alternând chiar cu zone hipertrofiate.A. progresive. . . Examen anatomo-patologic . precedate de fasciculaţii. degenerarea celulelor coarnelor anterioare şi a tracturilor corticospinali. sunt normale.L. neuronii manifestă fenomene de denervare. deglutiţie. fasciculaţii şi atrofii ale limbii.) Face parte din afecţiunile neuronului motor definită clinic printr-un complex lezional având ca rezultat simptome combinate de neuroni motori centrali şi periferici (fasciculaţii. atrofia musculară progresivă cu predominanţa simptomelor de neuron motor periferic şi scleroza laterală primară cu predominanţa simptomelor de neuron motor central.: poate îmbrăca toate aspectele denervării (fibrilaţie.hipersudoraţie.leziuni degenerative.patologic de tip degenerativ) Amiotrofia neurală Charcot .L. cu debut de obicei asimetric. laminaţii concentrice. (boli genetice cu aspect anatomo .ganglionii spinali . . semne piramidale).tulburări endocrine . . amiotrofii distale. semnul Babinski prezent în 50% din cazuri.fenomene bulbare: tulburări de fonaţie. depozite de glicogen la nivelul sarcoplasmei.  obiective: hipoestezie superficială cu localizare tot polinevritică.S.E.tulburări de sensibilitate:  subiective: amorţeli sau furnicăiuri în membre cu aspect polimorf. hiperreflexie osteotendinoasă.C. pseudoscleridermie. .C. .

│ │tricepsului care este parţial paralizat. PARALIZIILE DE PLEX BRAHIAL ┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │Paraliziile de plex brahial pot fi parţiale sau │ │ │ │ │totale. V. bolnavul nu prezintă atrofii sau malformaţii articulare (sau sunt.O. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.│ │mişcărilor de ridicare a umărului.S. TIP MIJLOCIU (Remack) produce o paralizie a │Deficienţă de manipulaţie uşoară │20-49% prin tulburări de │Capacitatea de muncă │ │muşchilor inervaţi de nervul radical cu excepţia │pentru paralizia parţială de nerv │manipulaţie şi prin tulburări │păstrată.7). bolnavul prezintă dismetrie.M. Investigaţii paraclinice: .aspect de denervare cronică: V.T. │presupun prehensiune şi │ │antebraţului pe braţ şi a supinaţiei. pot fi vii. │ │ │ │ │În paralizia parţială se întâlnesc trei tipuri: │ │ │ │ │A. R. tremor intenţional şi vorbire cerebeloasă. mai ales în membrele inferioare. se poate găsi doar aspectul contracturii piramidale. │ │(teritoriu radicular C. descriindu-se aspectul "picior de cocoş".C. . involuţia severă a neuronilor ganglionilor spinali şi pierderea fibrelor mielinice din nervii periferici. . │ │inconstante frecvent pe faţa dorsală a antebraţului │ │ │ │ │şi porţiunea externă a feţei dorsale a mâinii.T.G. nu se încadrează în│ │lungului supinator care rămâne indemn şi a │radial prin tulburări parţiale de │parţiale în realizarea extensiei │grad de invaliditate. tricipital abolit. semne de ischemie cardiacă. │ │ │presupun activitate bimanuală│ │R. se abolesc precoce. Mersul este tabetic.se caracterizează prin reducerea │Deficienţă de manipulaţie uşoară prin │0-20% prin tulburări de manipulaţie│Capacitate de muncă păstrată.C.│segmentului respectiv.M. mai accentuate la membrele inferioare. normală sau uşor scăzută.E. adeseori potenţialele evocate senzitive fiind absente. tulburi de sensibilitate │ │ │în forţă. normală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În PARALIZIA TOTALĂ de nerv radial mâna este căzută │Deficienţă de manipulaţie medie în │50-65% prin imposibilitatea │Capacitate de muncă . Biopsia musculară nu diferă esenţial de cazurile cu amiotrofie peroneală neurogene. │ │superior în atitudine de rotaţie internă şi │ │ │Se contraindică muncile ce │ │adducţie. determinată fiind de tulburările de sensibilitate ca şi cele de tip cerebelos. │extensie a mâinii pe antebraţ şi │antebraţului pe braţ şi a │Se contraindică muncile ce │ │Se caracterizează prin imposibilitatea flexie │antebraţului pe braţ. Obiectiv: │supinaţiei. abolirea │reducerea mişcărilor de ridicare şi │şi prin scăderea forţei musculare a│nu se încadrează în grad de │ │abducţiei. în general.ataxia cerebeloasă este de obicei cea care atrage atenţia asupra bolii. aspect de picior scobit. a mişcărilor de rotaţie externă. bicipital absent. atrofia umărului (muşchiul deltoid).O.debutul şi evoluţia asemănătoare cu maladia Freidreich dar predomină: . tulburări de sensibilitate│ │ │bimanual. Tulburările de sensibilitate obiective pot fi absente şi discrete. EREDOATAXIA CEREBELOASĂ PIERRE-MARIE Este o formă diferenţiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase şi piramidale sunt predominante. vorbire lentă. │invaliditate. │ │manipulare de greutăţi │ │R.O. Amiotrofiile sunt de regulă distale.T. membrul │rotaţie internă şi externă a umărului. hipertrofie ventrivulvară. Clinic . cerebelor cu baza de susţinere lărgită. R.Simptomatologia . ca şi a │supinaţiei. Biopsia de nerv îmbracă aspecte de degenerescenţă azonală cu atingere preferenţială a fibrelor mielinice mari.semnele piramidale sunt mai bine exprimate în forma Pierre-Marie.T. Implicaţiile cardiace sunt prezente manifestându-se de timpuriu cu extrasistole atriale.semnele cerebeloase cu ataxie. TIP SUPERIOR │ │ │ │ │(Duchenn Erb) . mai puţin exprimate).O. dar cu afectare mai mică a sensibilităţii profunde.

│ │adapta la activităţi ce nu │ │ │ │ │necesită bimanualitate.O. │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │A. R. având ca rezultat aspectul de mână simiană. hipotonie cvatriceps. mersului şi │pierdută.P. │ │ │ │ │Se poate adăuga leziunea simpaticului cervical şi │ │ │ │ │apariţia sindromului Claud Bernard Horner. │Capacitate de muncă pierdută │ │degetelor.conduce la impotenţă │prin imposibilitatea efectuării │ │funcţie de profesie. │ │flotantă. se pot │ │funcţională a membrului superior respectiv. │imposibilitatea mişcărilor de extensie│supinaţiei.P. │ │interne şi externe a coapsei. │ │ │ │ │ │ │D. Se caracterizează prin parestezii sub │ │ │invaliditate. │policelui. │ │care presupun mers şi │ │genunchiului. PARALIZIA DE NERV OBTURATOR │Deficienţă funcţională medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │Însoţeşte de regulă paralizia de nerv femural şi se │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. flexorilor │Deficienţă de prehensiune şi │50-65% prin tulburări trofice. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │sensibilitate în porţiunea mijlocie a coapsei şi │instabilitate de genunchi. urcat de│ │Obiectiv: hipotorfie. făcând │ │ │Capacitatea de muncă pierdută│ │posibilă flexia pumnului şi pronaţia antebraţului. │ │formă de senzaţii de piele cartonată cu topografie │ │ │ │ │caracteristică în formă de "rachetă" pe faţa externă│ │ │ │ │a coapsei. │ │extensia mâinii. mers │ │posterioară a marginii interne a piciorului. pumnului şi antebraţului pe braţ. │ │ │pe teren accidentat. pe │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitatea de muncă pierdută│ │gambierul anterior extensorul propriu al halucelui.se caracterizează prin │ │ │ │ │paralizia nervului cubital anterior. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │a. faţă internă genunchi. pronaţiei mâinii sau │ │Se contraindică muncile ce │ │cubital. gradul III (trei) │ │extensia policelui.Horner. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. │ │ │ │ │Nu poate efectua nici o muncă│ │PARALIZIA TOTALĂ DE PLEX BRAHIAL │Deficienţă de manipulaţie. gradul III (trei) │ │imposibilitatea extensiei gambei pe coapsă. │activitate bimanuală. │de invaliditate. se manifestă │ │ │ │ │clinic printr-o paralizie completă a celor două │ │ │ │ │ramuri terminale (S. ortostatismului prelungit│50%. │ │ │ortostism prelungit. urcat de │ │ │ │ │trepte.I). │ │presupun activităţi bimanuale│ │Tulburarea de sensibilitate este de tipul │ │ │în forţă şi de fineţe. │ │ │în cea mai mare parte. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. tulburări în extensia │de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C.50% │ │în "gât de lebădă" şi bolnavul nu poate face │paralizia totală de nerv radial prin │extensiei antebraţului pe braţ şi a│pierdută. gradul│ │cu sau fără sindrom Claud Bernard . PARALIZIA NERVULUI FEMURAL . interosoşii musculaturii tenare şi │gestualitate medie prin │motorii şi de sensibilitate a │50%. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │(faţă anterioară coapsă. │care implică bimanualitatea. falangelor proximale degete. gradul III (trei) de │ │hipotenare. anestezie în teritoriul cutanat│echilibru.T. tricipital abolit. │ │hipoesteziei şi se întinde pe faţa internă a │ │ │ │ │braţului şi antebraţului. │de invaliditate. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru.membrul toracic balant (constă în combinaţia celor│gestualitate şi prehensiune accentuată│sensibilitate. TIP INFERIOR (Klumpke) . maleolă tibială şi jumătatea │ │ │ortostatism prelungit. │ │ │II (doi) de invaliditate. tulburări de │echilibru. │ 0-19% │Nu se încadrează în grad de │ │parestezică. │70-85% prin tulburări motorii şi de│ce presupune obligatoriu │ │. │invaliditate. mersului şi │pierdută. a │bazin. │ │ │ │ │ │ │C. │imposibilitatea flexiei dorsale a │mersului. gradul III (trei) de │ . În │ │trei tipuri de paralizii) . │ │reflexiei rotuliene. │a mâinii şi antebraţului.E. │oricărei mişcări. │ │a unei paralizii combinate de nerv median şi nerv │policelui. S. rotulă │ │ │trepte.. gradul III (trei) │ │caracterizează prin paralizia adducţiei şi rotaţiei │bazin. mers pe │ │ │ │ │teren accidentat. PARALIZIA NERVULUI FEMURO-CUTANAT │ │ │ │ │Expresia clinică a leziunii este meralgia │Fără deficienţă funcţională. Semnul │ │ │ │ │caracteristic al acestei paralizii este respectarea │ │ │ │ │muşchiului palmar şi rotundul pronator.│gestualităţii de fineţe. tulburarea motorie este similară cu cea │imposibilitatea efectuării opoziţiei │mâinii. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern │ │ │ │ │Clinic: deficit motor la nivelul gambei.se caracterizează │Deficienţă funcţională medie prin │54-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │prin dificultate în flexia coapsei pe bazin şi │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. faţă│instabilitate de genunchi. PARALIZIA NERVULUI SCIATIC │ │ │ │ │Paralizia totală este destul de rară. afectarea │dorsală a mâinii şi abducţia │Se contraindică activităţile │ │ │supinaţiei şi abducţiei mâinii. │ │care presupun mers şi │ │anterointernă gambă.

duratei şi complexităţii potenţialelor unităţilor motorii). │ │ │pe teren accidentat. interosoşii dorsali şi plantari şi ultimii │ │ │ │ │lombricali. ortostatismului prelungit│pierdută. flexorul scurt al degetelor. 4. . ale amplitudinii. infecţioase..se │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │caracterizează prin deficit motor la nivelul gambei │imposibilitatea extensiei piciorului │mersului.O. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC NEUROPATIILE PERIFERICE Termenul de neuropatie înseamnă o perturbare funcţională a nervului periferic fără referire asupra etiologiei sau patogeniei (traumatice. Sindromul de iritaţie (nevralgiile): dureri cu caracter nevralgic însoţite de modificări vasomotorii şi trofice. │ │ │ │ │tulburări trofice. mers │ │lombricali. nervul plantar lateral. 3. bolnavul ridică mult genunchiul│ │ │trepte.M. marginea laterală│ │ │ │ │a piciorului.G. tulburări de sensibilitate. │mişcărilor de lateralitate ale │ │Se contraindică activităţi │ │(nervul plantar medial.M. Diagnosticul pozitiv al unei neuropatii începe prin încadrarea simptomelor în tabloul clinic al leziunii nervului periferic: deficit motor selectiv. mers pe vârfuri. Simptomatologia generală a nervilor periferici este schematizată clasic în următoarele sindroame: 1.O. Sindromul de regenerare se manifestă clinic prin apariţia graduală a motilităţii. congenitale şi neoplazice). │ │ │ │ │Obiectiv: mers talonat. metabolice. │de invaliditate. tulburări ale sensibilităţii subiective şi obiective. Paralizia de nerv sciatic popliteu intern . a reflexiei ahiliană. │ │peronier şi pediosul.T.│extensorul comun al degetelor.T. faţa dorsală a primelor 3 degete şi │ │ │ortostatism prelungit. două treimi interne │ │ │care presupun mers şi │ │ale plantei.O. tibial posterior). flexor şi opozant │ │ │trepte. │ │solear. (ale V.  atrofiile musculare evidente în evoluţii cronice. canalul carpian). (absenţa desprinderii │ │ │ │ │călcâiului de pe sol).S. toxice. plantar subţire. diminuarea sau abolirea R.. nu poate │ │ │ │ │merge pe călcâie. tulburări senzitive la nivelul│dificultate în abducţia piciorului. │invaliditate. │ │şi flectează mult gamba de partea bolnavă. 2. │ │care presupun mers şi │ │abductorii şi flexorul scurt al halucelui şi primii │ │ │ortostatism prelungit. │ │Se contraindică activităţile │ │feţei antero-externe a gambei. gradul III (trei) │ │(gastrocnernienii. lungul şi scurtul │piciorului şi a degetelor şi │şi a variantelor posturale. vasculare. urcat de│ │plantar.. degete în "ciocan". │ │deget 5.T. reapariţia contracţiei voluntare şi recuperarea sensibilităţii. testing-ul muscular care va stabili starea funcţională a fiecărei grupe de muşchi din teritoriul nervos investigat. urcat de│ │Clinic: mers stepat. Sindromul de compresiune (paralizie de nerv radial prin compresiune în şanţul de torsiune al humerusului sau când nervul trece printr-un canal strâmt. │pe gambă. R. degenerative. mers │ │jumătatea internă deget 4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │b. popliteu.C. pătratul │ │ │pe teren accidentat. pierderea flexiei şi │şi a variantelor posturale.│degetelor. Dintre semnele obiective au valoare:  absenţa R. abductorul degetului 5. şi V. Sindromul de întrerupere (secţionare parţială sau totală). Tulburări de sensibilitate la nivelul │ │ │ │ │porţiunii dorso-laterale a gambei. Diagnosticul clinic în leziunile nervilor periferici se susţine prin deficitul motor aparţinând teritoriului nervului respectiv. la nivelul piciorului. plantă şi degete. semne de disfuncţie vegetativă şi prezenţa modificărilor E.C. ahilian abolit.

existenţa malformaţiilor coloanei.M. de asemenea permite determinare V. tulburări de sensibilitate obiectivă. Plexul lombar dă ramuri colaterale senzitive cutanate pentru porţiunea inferioară a abdomenului. tulburări trofice. iar pentru porţiunea sacrală nervul sciatic. Date radiologice: se apreciază pensare discului intervertebral. EMG şi VCM sunt indispensabile pentru diagnosticul diferenţial. prin modificările date. Regiunea lombară şi mai ales ultimele două discuri lombare reprezintă sediul de predilecţie al bolii. apoi în cea cervicală şi. radiografia fiind indispensabilă pentru stabilirea diagnosticului diferenţial. rareori. Formularea diagnosticului: diagnosticul corect al discopatiei se formulează după stadiul evolutiv al bolii. Mielografia gazoasă sau cu substanţe opace precizează nivelul leziunii şi gradul de compresiune. feselor.G. întâlnindu-se în aceeaşi regiune sau în diferite regiuni ale coloanei vertebrale. existenţa osteofitelor.) examenul clinic trebuie coroborat obligatoriu cu examenul neurochirurgical. epidurile. În cazul discopatiilor vertebrale operate sunt numeroase situaţii în care sechelele se pot aprecia numai pe baza examenului clinic neurologic când există leziuni motorii sau senzitive tronculare. În cazurile complicate cu leziuni tronculare sau radiculare. tulburări de reflexe. De obicei este unică dar poate fi multiplă. Diagnostic clinic: Pentru stabilirea diagnosticului clinic sunt necesare: un examen clinic complet şi examenul radiologic. dureri provocate prin manevrele de elongaţie. discopatie vertebrală (denumirea corectă). neremise în timp (exemplu: pareze sau paralizii de SPE. toracale) şi pe traiectul nervului. SPI. E. sindrom de coadă de cal cu sau fără tulburări sfincteriene etc.) sau sechele compresive medulare. CT). tulburări circulatorii. În stabilirea diagnosticului funcţional şi al capacităţii de muncă se vor aprecia separat paraliziile de plex brahial şi paraliziile plexului lombo-sacrat care. examinările paraclinice importante sunt examenul electric clastic care arată modificări ale excitabilităţii nervilor şi muşchilor. modificări ale curburilor fiziologice. sciatică vertebrală. pot conduce la scăderea capacităţii de muncă parţial sau în cea mai mare parte. deficite motorii segmentare sau globale. în regiunea dorsală. Date clinice: dureri vertebrale (cervicale. fese şi faţă posterioară a coapselor. radiculare sau periferice. spontan sau la mişcări active şi/sau pasive.C. nerv cubital. lombare.M. În prezenţa complicaţiilor postoperatorii (arahnoidite. existenţa artrozelor. care este scăzută în leziunile nervilor periferici. PARALIZIILE MEMBRULUI INFERIOR Plexul lombo-sacrat este format din primele rădăcini lombare şi unirea celei de a V-a rădăcini lombare cu primele trei rădăcini sacrale. ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ . Ramurile terminale pentru porţiunea lombară sunt: nervul crural şi nervul opturator. Cel mai frecvent apare în regiunea lombară. RMN. cicatrici compresive etc. pătratului lombar şi ramuri senzitive pentru tegumentele perineului. examene radiologice speciale (AMC. tulburări sfincteriene etc. Plexul sacrat dă ramuri motorii fesierilor. care arată prezenţa unui sindrom de enervare. clinic şi radiologic. porţiunea externă şi superioară a coapselor şi organelor genitale. DISCOPATIILE Numele bolii şi sinonime: hernia discului intervertebral. Toate aceste modificări pot fi absente în leziunile recente sau minime ale nervilor periferici. nerv radial.

│ │Tetraplegfe. tulburări de │bolnavul se poate deplasa │orice activitate profesională. │ │recomandă repaus şi tratament recuperator. │ │ │ │ │ │ │Deficit motor bilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie. │ │pierdută. │ │început. Se recomandă │ │caracterizează prin: │ │ │tratament recuperator şi în funcţie de profesie │ │ deficit motor │ │ │şi vârstă vor fi reorientaţi profesional în │ │ absenţa reflexelor osteotendinoase │ │ │vederea recuperării totale. manipulare cu viteză şi precizie. deoarece prin imposibilitatea │ │şi tulburări sfincteriene (sindrom de │ │ │efectuării gestualităţii bilaterale şi a │ │coadă de cal) │ │ │deplasării prin forţe proprii sau cu sprijin.deficit motor moderat │limitată (circa 6 luni) în vederea │ │ │ │. Discopatie vertebrală-faza II (faza│Deficienţă locomotorie uşoară. │ │amiotrofiile musculare sunt marcate.P.diminuarea reflexelor │intervenţiei chirurgicale. Se │ │Iritaţie radiculară. │ │îndelungată care conduc la deplasarea │accentuată prin tulburări locomotorii │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. Se contraindică│ │cu greutate a bolnavului şi la care │de staţiune şi mers. │ │. │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. │şi tulburări sfincteriene accentuate. Se │ │crural cu tulburări de sensibilitate. │ │blocaj al segmentului vertebral │ │ │ │ │. prin │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │a) Stadiu I (algic) │Deficienţă de manipulaţie şi │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate.├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │1. │ │în gradul III de invaliditate. │ │ │ │osteotendinoase │ │ │ │ │. │ 0-20% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. locomotorie │ 90-100% │Capacitatea de muncă este în totalitate │ │crural cu tulburări de sensibilitate │şi sfincteriană gravă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2. │ │încadrează în gradul II de invaliditate. Bonne) │ │ │ │ │b) Stadiu II (de compresiune) se │Deficienţă de manipulaţie sau │ 75-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. strănut sau eforturi │ │ │neurochirurgical. │ │. │ │ tulburări de sensibilitate obiectivă│ │ │ │ │ sechelele postoperatorii ale herniei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficit motor unilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie.Semne de elongaţie pozitive │ │ │ │ │(Lasseque. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Distrofiile musculare progresive │ │ │ │ │(D.contractură musculară paravertebrală│ │ │ │ │ │ │ │ │ │3. locomotorie │ 70-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │scăderea performanţelor de │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │obiectivă nu este prea marcată. │ │ostostatism şi mers │presupun deplasări pe distanţe mari. │ │ │moderat. │ │ │ │ │c) Stadiul III (paralitic sau │Deficienţă de manipulaţie sau │ 50-60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. Discopatie vertebrală . gradul III │ │Formele clinice la debut când │prin tulburări locomotorii de │greutate a bolnavului. Se │ │dureroasă) │ │ │recomandă tratament recuperator complex.tulburări de sensibilitate │ │ │ │ │obiectivă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin dificultăţi de │Capacitate de muncă pierdută în totalitate. │ │dureri la nivelul coloanei vertebrale │ │ │ │ │spontane sau la apăsare. deplasări │ │amiotrofiile musculare sunt la │ │prelungit şi prin tulburări │cu greutate. Discopatie vertebrală-faza I (faza │Deficienţă locomotorie uşoară. │ │recomandă repaus. Se │ │de blocaj) │ │ │recomandă tratament recuperator complex. Se încadrează│ │paretic. │ │simptomatologia subiectivă şi │manipulaţie şi tulburări respiratorii. tetrapareză sau │ │ │cât şi prin lipsa controlului sfincterian. de întrerupere) se │locomotorie medie. toate│ │parapareză. tratament şi consult │ │dureri la tuse. paraplegie însoţite de │ │ │acestea împiedică încadrarea în mediul social. │ │tulburări de sensibilitate şi │ │ │ │ │tulburări sfincteriene tip │ │ │ │ │incontinenţă (cazuri extrem de rare).faza III │Deficienţă de manipulaţie sau │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate.M. Se │ │(faza neurologică) │locomotorie uşoară. │manipulaţie bilaterală. bolnavul prezintă│locomotorie uşoară.) │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin deplasarea cu │Capacitatea de muncă 50% pierdută. iar deficitul motor este │ │de precizie şi viteză. Se │ │caracterizează prin: │locomotorie accentuată pe o perioadă │ │încadrează în gradul II de invaliditate. │numai cu mare dificultate │ │ │ │ │prin foţa proprie │ .

adecvat. musculatura antebraţului. │musculare distal la membrele│(trei) de invaliditate. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │miotonia este limitată la câteva grupe│ │ │presupun activităţi bimanuale cu forţă şi viteză│ │musculare (limba. musculatura distală a │ │ │ │ │membrelor). │ │mişcărilor.│superioare. │ │unei mişcări bruşte. │ │pe musculatura facială. │ │scăderea forţei musculare preferenţial│manipulaţie. tulburări de vedere │ │ │ │ │(cataractă). orbicularul │ │ │de execuţie. Performanţele acestor │ │ │ │ │bolnavi uneori sunt chiar │ │ │ │ │impresionante (pseudohipertrofii │ │ │ │ │musculare în 25% din cazuri). simetric distal şi nu se │ │manipulare de greutăţi. tulburări de │de manipulaţie şi │ │ │eminenţei tenare. tulburări mari │ │ │ │ │de deglutiţie şi respiraţie. tulburări de │ │ │ │ │gestualitate bilaterală cu │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │ │tulburări de vorbire. în care deficitul motor│ │prestaţie la efort. │intenţionale bruşte. │gestualitate bilaterală. tulburări de masticaţie│deplasabil cu ajutorul altei│ │ │ │deglutiţie şi respiraţie. │tulburări de vorbire. │ │alimentaţie. oboseala precoce│Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresivă în timp. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care au condus la │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin dificultăţi în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │persoane. tulburări de reglare │deplasarea bolnavului se │Se contraindică orice activitate profesională. cu prinderea │ │şi scăderea forţei şi │presupun activităţi bimanuale cu forţa şi viteza│ │musculaturii flexoare distal la membre│ │vitezei de execuţie a │de execuţie. tulburări de manipulaţie │bolnavul nedeplasabil prin │supravegherii şi îngrijirii permanente din │ │tulburări de deglutiţie. │ │ │ │ │ │ │ │Distrofia miotonică Steinert │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut care nu au │Deficienţa globală medie prin tulburări│50-70% prin scăderea │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │capacităţii fizice de │(trei) de invaliditate. flexorii │endocrină. loja │conducere intracardiacă. │ │sunt discrete. │ │ │ │ │prin imposibilitatea │ │ │ │ │efectuării eficiente a │ │ │ │ │oricărei gestualităţi │ │ │ │ │profesionale şi prin │ │ │ │ │dificultăţi de respiraţie. tulburări de │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. │ │imobilizarea bolnavului şi se însoţesc│prin tulburări locomotorii de staţiune │mers şi ortostaţiune ce fac │gradul I (unu) de invaliditate cu necesitatea │ │de mari tulburări respiratorii. endocrine. interosoşi. De regulă │efort.simptomatologia │Deficienţa funcţională globală medie │50-65% prin scăderea forţei │Capacitatea de muncă 50% pierdută: gradul III │ │este întotdeauna mai severă. │ │generalizată cu tendinţă de agravare │prehensiune şi tulburări de masticaţie. │ │şi a musculaturii mimicii. tulburări de vedere. │ │ │psihice.│ │ │ │nesprijinit sau cu sprijin. │ │însoţesc de complicaţii psihice şi │ │ │ │ │cardiace sau acestea sunt de │ │ │ │ │intensitate medie. │protejat. │ │pleoapelor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice ce se însoţesc de │Deficienţă globală accentuată prin │70-85% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. tulburări │ │ │gâtului. gradul III │ │încă amiotrofii musculare sau acestea │de locomoţie şi manipulaţie. │face cu greutate. fonaţie. │prin tulburări de gestualitate. │ │ │anterioară a gambei şi se însoţesc de │ │tulburări de vedere şi │ │ │complicaţii cardiace.│ │ │ │ │ │ │ │Miotoniile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele autosomal dominante │ │ │ │ │asimptomatice şi uşoare care devin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin tulburări în │Capacitatea de muncă păstrată: nu se încadrează │ │relevante numai în situaţia executării│prin limitarea capacităţii fizice la │realizarea mişcărilor │în grad de invaliditate. │şi mers. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele recesive . │Se recomandă asigurarea unui loc de muncă │ │este mediu. │bilaterală totală inclusiv posibilităţi│forţa proprie fiind │partea altei persoane. │de autoservire. │ │amiotrofii musculare marcate cu │tulburări de locomoţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miozitele şi polimiozitele │ │ │ │ .

│bolnavului se face cu mare │Se contraindică orice fel de activitate │ │cvaxipermanent cu răspuns ineficient │tulburări de vorbire. │deplasare │gradul II (doi) de invaliditate. tulburări │realizarea mersului │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele cronice complicate în care │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │activităţi ce presupun efort vizual prelungit.│din partea altei persoane. │sprijin. diagnosticul este susţinut pe │scăderea capacităţii de prestaţie la │ │în grad de invaliditate. iar după│în grad de invaliditate. │ │ │ │vorbire şi alimentaţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele subacute şi cronice se │Deficienţă funcţională globală medie │50-65% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │tulburări motorii cu caracter │tulburări de manipulaţie bilaterală. │ │ │consistenţei musculare care capătă │ │ │ │ │duritate şi se tumefiază. │ │muscular este pe primul plan putând │ │proximal atât la membrele │ │ │merge chiar la amiotrofii rizomelice │ │superioare cât şi la │ │ │ce conturează un tablou │ │membrele inferioare. │ │Se contraindică muncile cu efort fizic │ │100% la terapia medicamentoasă. │ │simptomatologie ce se instalează lent │tulburări de manipulaţie. masticaţie şi │prin tulburări locomotorii. │ │ │ │ │ │ │ │BOLILE DEGENERATIVE ŞI │ │ │ . │proprii. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare. │ │tulburări motorii cu răspuns parţial │vizuale de acomodare. │deglutiţie. │ │tulburări respiratorii. │ │terapia medicamentoasă asociată. │ │ │prelungit. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miastenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele de debut . │greutate prin forţe proprii. activităţii în forţă şi viteză. tulburări în realizarea│. deglutiţie. nu se încadrează │ │episod febril cu algii musculare │predominant prin alterarea stării │generează doar ITM. Se contraindică│ │care se adaugă insuficienţa │de manipulaţie. │alimentaţie şi tulburări respiratorii. tulburări de │ │ │imobilizare şi insuficienţă │ │deglutiţie şi tulburări │ │ │ventilatorie extrapulmonară │ │ventilatorii. de │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. deglutiţie. │posturale. │realizarea mersului cu forţe│gradul I (unu) de invaliditate. │ │spontane dar mai ales la modificări │generale şi tulburări de locomoţie. respiraţie şi │ │ │ │ │tulburări de gestualitate │ │ │ │ │bilaterală. modificarea │ │îşi pot relua activitatea. │ │la terapia medicamentoasă. tulburări de deglutiţie. tulburări de │gestualitate şi prehensiune.simptomatologie │Deficienţă funcţională uşoară prin │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată.│ │ │ │ │ │Formele acute se caracterizează prin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin faptul că │Capacitatea de muncă păstrată. tulburări de │prelungit. nu se încadrează │ │săracă. │ │ │ │ │ │ │ │Formele bulbare ce se însoţesc de │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. masticaţie. │prin tulburări de mers şi statică. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresiv şi în care sindromul │ │scăderea forţei musculare │presupun şi manipulaţie bilaterală în forţă. tulburări de │ │ │musculaturii gâtului . când deficitul│tulburări de manipulaţie bilaterală. tulburări de │Necesită îngrijire şi supraveghere permanentă │ │motor este permanent şi rezistent la │tulburări de vorbire. │ │tulburări mari de deglutiţie. │ │caracterizează printr-o │prin tulburări de locomoţie şi │deplasare în sensul unei │gradul II (doi) de invaliditate. │mers în sensul că deplasarea│gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │pseudomiopatic. │ │probele de provocare şi cu răspuns │efort prelungit. │ │fonaţie. │perioada de stare bolnavii │ │ │active şi pasive. │ │musculaturii faringiene posterioare │variantelor posturale şi prin tulburări│forţe proprii uneori prin │ │ │determinând disfagia şi insuficienţa │de deglutiţie şi respiraţie. │statică şi variante │deplasări prelungite. │tulburări ce necesită │ │ │ │ │prezenţa altor persoane │ │ │ │ │pentru supraveghere şi │ │ │ │ │îngrijire prin pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. │prin tulburări de │ │ │ │ │alimentaţie. │ │ │+/manifestări articulare. │ │manipulaţie şi gestualitate │ │ │În aceste cazuri se poate ajunge la │ │bilaterală.deplasare dificilă prin │orice activitate profesională. gradul III │ │fonaţie. │acomodare. │ │deficitul muscular este accentuat la │accentuată prin tulburări locomotorii. urcatul şi coborâtul │ │ │tulburări respiratorii.capul balant. │deplasări mai dificile. tulburări de │scărilor. tulburări de │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │la terapia medicamentoasă. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare şi/sau │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări în │Capacitatea de muncă 50% pierdută.│profesională. masticaţie şi │accentuată prin tulburări locomotorii.

iar simptomatologia de│posturale. prin tulburări de │şi îngrijire permanentă. │ │ │ │respiratorii. │ │la imobilizarea bolnavului permanentă. prin │deplasabil cu mare greutate │Se contraindică orice activitate profesională. simptomatologia de │medie prin tulburări în realizarea │mers şi ortostatism │(trei) de invaliditate. │mers ce fac bolnavul │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată este una din cele │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări ce fac│Capacitatea de muncă în totalitate. │ │manifestă la musculatura inervată de │tulburări neovegetative. nu se încadrează │ │Formele clinice fruste cu manifestări │Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │în grad de invaliditate. Diagnosticul se pune │prin scăderea capacităţii fizice la │ │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │de regulă pe examinările paraclinice │eforturi mari şi tulburări de │ │eforturi fizice. │ │examenul obiectiv semnalează doar │pentru efort susţinut. tulburări grave │permanentă. │forte bilaterală. │ │neuroni motori periferici domină │mersului prelungit şi a variantelor │prelungit. │proprii. │ │Se contraindică activităţile cu efort fizic │ │abolirea R. │ │a întregii musculaturi cu mers dificil│accentuată prin tulburări locomotorii. │ │ │ │ │deglutiţie ce necesită │ │ │ │ │asistare permanentă. gradul II │ │mai frecvente cu evoluţie lentă.N. │ │absentă.T. simptomatologia fiind │tulburări respiratorii. cu │accentuată prin tulburări locomotorii. │sensibilitate periferică minore. │ │clinice minime. │mers şi statică. tulburări de │ │ │ │ │statică şi tulburări │ │ │ │ │respiratorii. │dificilă deplasarea │(doi) de invaliditate. │ │ │neurovegetative. │ │septat. │ │(tulburări motorii + amiotrofii + │gestualităţii bilaterale. ortostaţiune │ │tip piramidal este foarte discretă sau│ │ │îndelungată şi eforturi fizice mari. │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. │regulă cu sprijin). │fac dificilă deplasarea │gradul I (unu) de invaliditate. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tulburări de sensibilitate). gradul III │ │relativ atipică. │ │tip polinevritic şi tulburări │tulburări de sensibilitate periferică. │ │ │presupun manipulaţie de precizie şi în forţă.│mers ce fac bolnavul │gradul I (unu) de invaliditate.A.│prin tulburări de manipulaţie bilaterală│nedeplasabil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de supraveghere │ │ │şi prin tulburări de sensibilitate şi │proprii. schiţă de picior │ │ │susţinut şi deplasări pe distanţe mari. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia spinocerebeloasă │ │ │ │ │Friedreich │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut cu modificări│Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │bolnavului prin forţe │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele superioare când modificările │Deficienţă funcţională de manipulaţie │50-70% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. Debutul periferic sugerează o│ │ │ │ │pareză de SPE. │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. prin │ │ │ │ │tulburări de gestualitate şi│ │ │ │ │prehensiune.L. nu se încadrează │ │obiective discrete mult timp la care │prin scăderea performanţelor fizice │ │în grad de invaliditate. cu tulburări de sensibilitate │prin tulburări de manipulaţie. │gestualitate şi prehensiune │ │ │ │ │bilaterală ce conduc la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire.│ │EREDODECENERATIVE ALE S. │ │dramatică. │ │proprii. │ . gradul III │ │predomină la membrele superioare │medie prin tulburări în realizarea │gestualitate şi prehensiune │(trei) de invaliditate. │ │(biopsia musculară). lucrul în frig şi umezeală. │ │ │ │ │ │ │ │Forma bulbară . │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţional globală │71-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │ │ │ │ │Scleroza laterală amiotrofică (S.. │ │predominanţa simptomelor de neuroni │tulburări de fonaţie şi deglutiţie.forma │Deficienţă funcţională locomotorie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │presupun mers prelungit. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tabloul clinic. │ │motori centrali.O. │ │a musculaturii care a condus în timp │prin tulburări de statică şi locomoţie. tulburări de │bolnavului prin forţe │Bolnavul necesită îngrijire şi supraveghere │ │nucleii motori bulbari. │prin tulburări endocrine.C.)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma pseudopolinevritică .forma cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări ce │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │prin forţe proprii (de │ │ │vegetative şi endocrine asociate. deglutiţie. de fonaţie.

│ │cu sprijin. │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie progresivă│Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │şi cu sprijin. iar │ortostatism prelungit.Marie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut în care │Deficienţă funcţională globală uşoară. │ │deficienţelor motorii şi generalizate │bilaterală. │ │ │şi prin tulburări de vorbire. │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată pentru │ │tulburările de coordonare şi echilibru│ │ │activităţile profesionale ce presupun muncă de │ │sunt moderate. │ │ │prin tulburări de vorbire. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care datorită │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în cea mai mare │ │amiotrofiilor musculare şi │tulburări locomotorii. │ │întrebare. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. în sensul că mersul se│gradul II (doi) de invaliditate. SINDROAME │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ EVOLUTIVE │ │ │ │ │1. │ │deplasarea bolnavului imposibilă.sindrom │ │ │ │ │polimorf . │dificultate datorită │Se contraindică activităţile cu deplasări pe │ │vorbire precum şi se accentuarea │ │tulburărilor ataxice). prin tulburări de │permanentă. prin tulburări în hemodinamica │ │program normal în locuri de muncă fără .prezintă o │ │ │ │ │triadă: │ │ │ │ │ cefalalgie │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. SINDROMUL │ │ │ │ │ POST-CONTUZIONAL │ │ │ │ │ REZIDUAL . │ │ │ │prehensiune bilaterală. │ │ │ │necesar ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. │ │contracturii piramidale +/ tulburări │ │ │ │ │de sensibilitate. Se recomandă activitate cu │ │ instabilitate psihică │simptomatică. │prin forţe proprii. │proprii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice după ani de la debut │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. prin tulburări mari de echilibru │prin forţe proprii dificil │Se contraindică orice activitate profesională.tulb. psihice. tulburări psihice şi │realizează cu dificultate │Se contraindică orice activitate profesională. gradul I (unu) de invaliditate. │ │accentuată însoţită de tulburări de │coordonare şi echilibru. │ │şi care prin tulburările ataxice fac │accentuată prin tulburări de statică şi│realizarea mersului. │ │ │birou. │devine mai dificil pe │Se contraindică activităţile ce presupun │ │lent progresivă şi prezintă deficite │ │distanţe mari. uneori │ │ │sensibilitate +/. │ │accentuate însoţite de tulburări de │tulburări cardiace. deplasări posturale şi │ │motorii medii. │mers. cifoscolioză. │ │ │ │forţă este dificilă. şi prin │ │ │endocrine. de manipulaţie │mers în sensul că mersul │parte. cardiace. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia cerebeloasă Pierre . gradul III │ │la care ataxia cerebeloasă este │predominent prin tulburări de │mers prelungit (mers cu │(trei) de invaliditate. │ │îndelungată la care s-au instalat │accentuată prin tulburări de locomoţie. mers │gradul II (doi) de I invaliditate.│mers. │ │manipulaţia bilaterală în │activităţi bimanuale în forţă. │ │tulburări de prehensiune │ │ │ │ │bilaterală.49% │de invaliditate. │ │ │prin tulburări de statică şi mers şi │statică şi mers în sensul că│gradul I (unu) de invaliditate. │tulburări cardiace. │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ ┌─────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │I. dar a căror evoluţie este │manipulaţie.│scobit. │ │atrofii musculare şi deficite motorii │manipulaţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice bine exprimate la care│Deficienţă funcţională medie prin │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. gradul 0 (zero) │ │ ameţeli │Deficienţă funcţională uşoară când cuprinde triada │ 0 . gradul III │ │diagnosticul nu mai ridică semne de │tulburări de locomoţie şi tulburări de │mers în sensul că mersul │(trei) de invaliditate. │bolnavul nu se poate deplasa│Bolnavul necesită ajutor şi supraveghere │ │ │ │prin forţe proprii fiindu-i │temporară din partea altei persoane. │distanţe mari. tulburări psihice şi │devine imposibil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de îngrijire │ │conduc la imobilizarea bolnavului.

SINDROAMELE │Deficienţă accentuată prin tulburări de manipulaţie. │ │ │ │ │sindroame dischinetice. insomnii). gradul III │ │* imediată (câteva minute│crizelor generalizate convulsive şi neconvulsive │ │(trei) de invaliditate. │ │Se pot adăuga sindroame │afaziei. │manipulaţie şi locomoţie │gradul II (doi) de invaliditate. │Deficienţă funcţională medie când se adaugă şi unul │ 50 . │în totalitate . │ │ │ │ │afazie. │tulburările enumerate. stări │cerebrală de sensibilitate generală şi afectivitate. tulburări ale │ │ │ │ │memoriei. │ │ │ │ │ │ │3. │ │depresive. │ │Se recomandă muncă cu program redus . │crizelor este mai mare de │în siguranţa circulaţiei. coordonare masticaţie.se│ │ │ │ │încadrează în gradul II (doi) de invaliditate.când frecvenţa │ 50 . EPILEPSIA │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │Deficienţă neuro-psihică uşoară când frecvenţa │ │ │ │ │crizelor generalizate este mai rară de o criză pe │0 . │ │ POSTTRAUMATICE │locomoţie. │ │neurologice: │ │ │activitate cu solicitări mici sau medii. NEVROZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5. în subteran. se adaugă şi afazia.sunt descrise la capit. │este de o criză pe lună sub tratament. │ │ │ │ │II. PSIHOZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │. │ │zile sau săptămâni după │parţiale prezenţa acestora este de o criză pe │ │ │ │impact). gradul III │ │ │din sindroamele neurologice enumerate cu excepţia │ │(trei) de invaliditate. iar starea │ │program redus de 4 ore/zi. la │ │traumatismului.89% .gradul I (unu) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice .│post critică este prelungită.29% când crizele apar cu│Capacitatea de muncă păstrată . │ │ │Pierderea capacităţii de autoservire. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SINDROAMELE │ │ │ │ . │săptămână sub tratament. │ │1-2 pe an │înălţime. │ │ │prelungită.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50%. fără conflictualitate. │crize pe lună │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă gravă prin tulburări de locomoţie şi │90 . │ │* afazia │Deficienţă funcţională accentuată când. Se recomandă muncă cu │ │de la impact). │ 70 .tură de │ │(iritabilitate. fără │ │ │ │ │ritm impus şi solicitări ale analizorului │ │* diplopia. lângă surse de apă sau foc. anosmia │ │ │vizual.95% prin existenţa unui│Capacitatea de muncă şi de autoservire pierdută │ │ │manipulaţie.49% când frecvenţa │Sunt contraindicate următoarele locuri de muncă:│ │avut epilepsie anterior │sub tratament. ENCEFALOPATIE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │4. │ │ │ │ │Se recomandă schimbarea locului de muncă. │vorbire şi manipulaţie │Necesită supraveghere şi îngrijire permanentă │ │ │ │accentuat │din partea altei persoane. │ │ │ │ │paralizie facială. │ │ │ │ │ │ │2.89% când se adaugă şi │Se contraindică orice activitate profesională. │anticonvulsivant. iar starea postcritică este │80 . iar în cazul crizelor parţiale │o frecvenţă de 1-2 pe an │de invaliditate. │ │ SECHELARE │ │80 .79% când frecvenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate │ │tipurile de epilepsie │crizelor este de cel puţin 2 pe lună sub tratament │crizelor este de 2 pe lună │gradul II (doi) de invaliditate. │ │generalizată sau focală. pe lângă │ │ │ │* sindrom piramidal.gradul 0 (zero) │ │ │lună sub tratament. │ │Forme după intervalul de │ │ │ │ │apariţie: │Deficienţă neuro-psihică medie . │ │ │ │afazia │ │ │Hemiplegie (hemipareză).4 ore/zi. │deficit de locomoţie. iar în cazul crizelor │ │contraindicaţiilor bolnavilor epileptici.mai mult de 2 │Se contraindică orice activitate profesională. în │ │ │ │ │învăţământ şi cu publicul.│ │noapte.│70 . │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate profesională. │ │La bolnavii care nu au │când acestea survin mai rar decât odată pe săptămână│30 .toate │Deficienţă neuro-psihică accentuată când frecvenţa │70 .│ │ │ │ │ de boli psihice │ │ │ │ │ organice.89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate .79% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. cu respectarea │ │* recentă (la câteva ore.69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută.

│gastro-intestinale. │ │.79% prin existenţa │ │ │.69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │ │1) │Se contraindică orice activitate profesională.tulburări trofice │ │ │ortostatism. │menţionate la diagnosticul clinic (ataxia cerebrală.4 ore/zi. │echilibru.49% │Capacitatea de muncă păstrată. neuropatie │ │manipulaţie). Polineuropatia │ │ │ │ │ alcoolică │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de │ 0 .│VIZUALE (deficite │Deficienţă vizuală medie (vezi Criterii │ 50 . │ │ │ │60 . │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată (vezi Criterii oftalmologice). ambliopii) │oftalmologice).tulburări de │ │tulburări de sensibilitate │ │ │sensibilitate │ │ │ │ │mioartro-kinetică │ │ │ │ │vibratorie şi tactile │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │ │de invaliditate.│ │clinic se stabileşte: │ │ │în afara mediului toxic cu plumb. │ │stepat. │ │ │Deficienţă medie prin tulburări senzoriale (vezi │50 . tulburări trofice.69% când se adaugă │ │ │Alte semne: paralizia │ │tulburări trofice şi │ │ │laterală a privirii.R.) │ 0 . Diagnosticul │ │ │Se recomandă munci cu program redus de 4 ore/zi.│ │muşchii extensori ai │ │ │ │ │degetelor şi pumnului. │ │80 . │ │ │ │ │Program de 4 ore fără suprasolicitarea │ │ │ │ │aparatului vizual. AGNOZIE. tulburări │psihoza Korsakov). │ │ │ │ │ │ │ │2. │ │(trei) de invaliditate. Nu se încadrează │ │ │ │ │în grad de invaliditate. │şi a tulburărilor ataxice. de echilibru şi│ │ │ │ │tulburări psihice. semne │ │(de locomoţie şi │ │ │piramidale. Se │ │ │ │ │recomandă program redus de 4 ore fără solicitări│ │ │ │ │senzoriale mari. │ │ANOSMIE. gradul 0 (zero) │ │polineuropatie motorie.49% │Capacitatea de muncă păstrată . │ │ │ │ │HIPOACUZIE │ Deficienţă uşoară (vezi şi Criterii O. │de manipulaţie şi locomoţie │activităţi cu solicitări mici sau medii. POLINEUROPATIILE │ │ │ │ │ TOXICE │ │ │ │ │1. │ │ │pseudotabetică. │ │70 . │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de │ 50 . psihoza │Deficienţă accentuată când apar şi alte semne │70 . │Se contraindică orice activitate profesională. │manipulaţie │(trei) de invaliditate. Este o │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări │ 0 .│70 .R. mers prelungit sau muncă la │ │ │ │ │înălţime. pigmentarea mucoaselor. │ │sensibili la presiune.gradul 0 (zero) │ │Tablou clinic: │locomoţie şi tulburări de sensibilitate. Polineuropatiile │ │ │ │ │ profesionale │ │ │ │ │a.deficit motor (mers │ │ │locuri de muncă ce nu impun mers prelungit. . │ │de memorie cu tendinţă la│ │de coordonare şi psihice.nervii şi muşchii sunt │manipulaţie. │ │în gradul III (trei) de invaliditate.49% când se adaugă şi │ │ │. │ │bilateral.│deficitului motor accentuat │gradul II (doi) de invaliditate.89% prin existenţa │ │ │ │ │deficitului locomotor. se încadrează│ │ │şi Criterii O.disfazie. │ │afectând cu predilecţie │ │ │Se recomandă scoaterea din mediu toxic cu plumb.69% (vezi şi anexa 1) │Capacitatea de muncă 50% pierdută. gradul III │ │hemianopsice. │ │30 . abolirea ROT). │ │deficitului motor accentuat │ │ │surditate.69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50% . Polineuropatia │ │ │ │ │saturnină. anemie.89% prin existenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.gradul III │ │"radial" este simetric │musculare în membrele superioare.). │ │Korsakov (confuzie. │ │ │ │ambliopiilor (vezi şi anexa │gradul II (doi) de invaliditate.29% prin tulburări de │de invaliditate.89% în cazul │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.69% │(trei) de invaliditate. │ │ │ │locomoţie │Se recomandă activităţi cu program normal în │ │. ataxie │ │ │ │ │cerebeloasă. │0 . de │ │ │ │ │manipulaţie.gradul III │ │(diminuate). │ │tulburări de echilibru │ │ │nistagmus.L.49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │confabulaţie). │ │ │ │ │Deficitul motor de tip │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei │50 . fără │ │. disfonie. │ │I. tulburări de │50-59% când apar tulburări │Se recomandă munci cu program redus . │ │dezorientare.L.

│ │ │În celelalte │ │ │poli-neuropatii │ │ │medicamentoase. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . │ │ │ fără │ │ │ mici │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională auditivă gravă şi de III │ │ │echilibraţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. munci cu solicitări │sau medii. fără ritm impus. ore. │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută.49% 50 . │Se recomandă activităţi în afara mediului │mercur. Polineuropatia │ mici │ │ arsenicală │ │ │ parestezii. gradul │(trei) de invaliditate sau gradul II (doi) │invaliditate.gradul │(trei) de invaliditate. │Capacitatea de muncă pierdută 50% .69% │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără eforturi fizice susţinute. gradul 0 │de invaliditate. cât şi │ │ │în membrele toracale.69% 50 . │ │ Duchenne. │ │ │ mediului │ │c. de │ │e. este o │ │ │atingere simetric distală│ │ │a sensibilităţii. │segmentare la membrele │toracale │ │60-69% apar amiotrofii │Aran . gradul │50-59% prin scăderea forţei │(trei) de invaliditate. │ │complicaţii renale şi │ cu │ │digestive. │ │ │ toxice │ │ │ │ │ │ │ │d. │ în │ │ │ fizice şi │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │ │segmentare în membrele toracale. │ │ │ simptomatologie │ │ │caracteristică. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .69% 0 . │Munci cu program de 4 ore/zi în afara │toxic cu mercur. │toxice (insecticide). cu │uşoare.activităţi cu │ │ anamnestic (expunerea │ │ │prelungită la plumb). │Se recomandă munci cu program de 4 ore/zi. │Se recomandă activităţi cu program normal │locuri de muncă ce nu impun eforturi │de manipulaţie. atât în│ │ │membrele pelvine.69% 0 . │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │ ore. │ │ │ producând surditate │ │ │ ireversibilă şi sindrom│ │ │ vestibular. │solicitări ale auzului. │ │ Streptomicina are │ │ │ predilecţie pentru │ │ │ nervul │ │ │ acustico-vestibular. │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără ortostatism şi mers prelungit. Polineuropatiile │ │ │ medicamentoase │ fără │ │ │ │ │Pot fi date de: │ │ │ sulfamide │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de gradul III │ │ streptomicină │sensibilitate. gradul 0 │de invaliditate. │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │Capacitatea de muncă 50% pierdută.Duchenne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . Polineuropatia │ │ │ mercurială │ │ │ leziuni motorii cu │ │ │pareze la membrele │Deficienţă funcţională uşoară cu deficite motorii (zero) │ │superioare. tulburări de locomoţie şi │ │ hidantoină │manipulaţie. activităţi cu solicitări │sau medii. │Se recomandă munci cu program de 4 ore. │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │ │manipulaţie. fără │(arsenic).49% │solicitări fizice mici sau medii. │ │ │ creşterea excreţiei │ │ │urinare a plumbului şi │ │ │coproporfirinelor. │ │ │b. paralizii │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări (zero) │ │ amiotrofii tip Aran │parestezice.69% (vezi şi anexa 1) 50 . Polineuropatiile │ │ │ prin insecticide │ │ │ tulburări │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │pseudomiopatice │segmentare în membrele toracale şi pelvine. gradul │(trei) de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │(trei) de invaliditate.

│ │ │ tulburări trofice. │ │extern şi a nervului │ şi │ │crural. Neuropatie vegetativă-│ │ │cu afectarea vezicii │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │urinare şi impotenţă │sfincteriene. gradul │(trei) de invaliditate.cu │ │ │atingerea simetrică a doi│ │ │sau mai mulţi nervi │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │periferici cu evoluţie │manipulaţie şi/sau locomoţie. │Poate desfăşura activitate cu 4 ore. │Se contraindică munci ce suprasolicită │analizorul vizual.│II.89% când se adaugă │tulburări oculare şi psihice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . │ │ │Pot fi: . fără ortostatism │mers prelungit. │ redus de 4│ │encefalopatie │ │ │. │ │ │ │ profesională. paralizie │ │ │facială. │ │ │Tablou clinic: │ │ │. Oftalmoplegia │ │ │ diabetică │Deficienţă vizuală medie prin tulburări de III │ │(pareză de perechea │motilitate oculară. │ │sexuală.89% 50 .79% prin tulburări de │manipulaţie şi locomoţie │80 .69% (vezi şi anexa 1) 0 . POLINEUROPATII │ │ │ METABOLICE │ │ │I. │Munci cu program normal. gradul │(trei) de invaliditate. │ │nervilor cranieni cu │mari de manipulaţie. │ │a-IIIa). flască.89% 50 . │ │ │ │ │ │3. │ │motorie. │Se contraindică orice activitate │ │70 . │ │mielopatică. │ │acută sau cronică. │ │ │ uneori atingeri ale │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări totalitate. │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │ │c.tulburări psihice de │ │ │tip: │ │ │ depresiv │ │ │ confuzional │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 .69% (vezi şi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută 50%. │motilitate oculară şi tulburări psihice. totalitate. │ │ │ tulburări psihice │ │ │(delir.49% 50 .cu │ │ │afectarea în special a │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de (zero) │ │sciaticului popliteu │sensibilitate (parestezii).proximale.89% 50 . │manipulaţie.69% (vezi anexa 1) 70 . locomoţie şi tulburări de nervi │ │ tetrapareză (senzitivo-│cranieni. Polineuropatie │ │ │ paraneoplazică │ │ │Apare insidios. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul (doi) de invaliditate. │ │diplopie. │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în . Polineuropatia │ │ │diabetică │ │ │În funcţie de tabloul │ │ │clinic se clasifică în │ │ │următoarele forme: │ │ │ │ │ │a. mers şi ortostatism │prelungit.69% (vezi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. locomoţie. comă). │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%.stare generală │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │alterată. profesională. Multinevrite . │ │ │ . Mononevrite . fără │eforturi fizice mari. cu solicitări fizice medii.distale │ │ │ │ │ │d. Polineuropatia │ │ │ porfirinică │ │ │Tablou clinic: │ │ │ paralizie de nerv │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │radial. │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. amiotrofie │locomoţie şi manipulaţie. gradul │(trei) de invaliditate. gradul │(trei) de invaliditate. tulburări de │ │ptoză palpebrală. │ │ │ │ │2. │Poate desfăşura activităţi cu program │ore/zi. gradul 0 │de invaliditate. │Se contraindică mersul şi ortostatismul │prelungit. │ │ │ │ │ │ │ │ │b.

Deteriorarea memoriei. antrenând o disfuncţie a creierului.Demenţa în boala Pick . │ │ │şi psihice. INCLUSIV TULBURĂRILE SIMPTOMATICE Sunt tulburări mentale cu etiologie organică cunoscută. deteriorarea gândirii abstracte. 5.Jakob . dificultăţi în definirea enunţurilor şi conceptelor.totalitate.Demenţa în boala Alzheimer. judecată deteriorată. d. modificare a personalităţii .S. apraxie. sfincteriene │ │gradul II (doi) de invaliditate. agnozie. Forme clinice .Demenţa vasculară  cu debut acut  prin infarcte multiple  subcorticală . 4.Demenţa în boala Huntington . inabilitatea de a sesiza asemănările şi diferenţele între cuvinte apropiate. Disfuncţia este: .Demenţa în boala Parkinson .H.leziunile sau bolile ce afectează direct sau selectiv creierul.secundară . . 2.în cazul bolilor sau tulburărilor somatice în care creierul este atins la fel ca alte organe sau sisteme ale organismului.V.Demenţa în boala Creutzfeld . DEMENŢA Criterii de diagnostic 1. │ │ amnestic │importante de locomoţie. 3.Demenţa în alte boli . b.primară . manipulaţie. dificultate construcţională. │ │Se contraindică orice activitate profesională. manifestată prin interpretarea incorectă a proverbelor. de tipul bolilor sau leziunilor cerebrale sau afecţiunilor.  cu debut precoce  cu debut tardiv  formă atipică sau mixtă . Cel puţin unul din următoarele elemente: a. c. alte tulburări ale activităţii corticale superioare: afazie. │ │Probe de laborator: │ │ │ │ │. Pierderea abilităţilor intelectuale.Demenţa în boala cu HIV . suficient de severă pentru a interfera cu activitatea socială şi profesională. crescut │ │ │ │ │. Stare de conştienţă clară.teste de disproteinemie│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ └─────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ AFECŢIUNI PSIHICE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE. Existenţa factorului organic.alterarea sau accentuarea unor tulburări premorbide.

examen somatic sau teste de laborator a unui factor organic specific considerat a fi etiologic. . 2.tulburarea ciclului somn-veghe cu insomnie sau somnolenţă diurnă . adreselor.uitarea numelor.creşterea sau scăderea activităţii motorii 3.demenţa severă .demenţa medie .demenţa uşoară .Intensitatea tabloului clinic . poate lucra program de 4 ore │ │ │ │ │cu efort intelectual redus │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă severă│Deficienţă psihică accentuată│ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de invaliditate│ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă gravă │Deficienţă psihică gravă │ 90-100% │Se pot încadra în gradul I de invaliditate. Diagnosticul funcţional Se elaborează pe baza simptomatologiei clinice.incapacitate de memorare. cu dificultăţi în activitatea profesională. debutul este relativ rapid şi evoluţia fluctuantă. . coşmaruri. interpretări eronate .uitarea conversaţiei recente. halucinaţii. .accentuarea semnelor de mai sus. Evoluţia lentă este mai probabilă dacă o maladie sistemică sau un dezechilibru metabolic este subiacent deliriumului. Dezorientare şi deteriorarea memoriei 4.ezitare în răspunsurile la întrebări. .deteriorarea judecăţii. . a examinării psihologice. deliriumul se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp.vorbire uneori incoerentă .necesitatea de a repeta de mai multe ori o relatare în vederea memorării. a investigaţiei socio-profesionale. ┌────────────┬─────────────────────────────┬──────────┬───────────────────────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. dificultatea de a gândi clar.uitarea numelor celor apropiaţi. . deteriorare socială moderată. Elementele clinice se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp (ore sau zile) şi tind să fluctueze în cursul unei zile. funcţional │Incapacit. În mod obişnuit. a investigaţiilor imagistice (CT. insomnii nocturne sau somnolenţă diurnă. 5.uitarea datelor personale. . Criterii de diagnostic clinic 1. . alteori este precedat de simptome prodromale cum ar fi neliniştea. RMN) sau electrodiagnostice (EEG).uitarea evenimentelor recente. Evidenţa din anamneză. . a evenimentelor curente. concentra şi susţine atenţia asupra stimulilor ambientali. vise terifiante. hiperestezie senzorială auditivă şi vizuală.│ Capacitate de muncă │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă uşoară│Deficienţă psihică uşoară │ 20-49% │Păstrată │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă medie │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul III de │ │ │ │ │invaliditate. numerelor de telefon. .│ │ │ │ │necesită îngrijire şi supraveghere │ │ │ │ │permanentă din partea altei persoane │ └────────────┴─────────────────────────────┴──────────┴───────────────────────────────────────────┘ DELIRIUM Elementul esenţial îl constituie obnubilarea conştiinţei. Obnubilarea conştiinţei cu reducerea capacităţii de a-şi mobiliza.demenţa gravă . Cel puţin 2 din următoarele elemente: . a controlului pulsional. .tulburări de percepţie: iluzii.sarcini neterminate pentru că nu ştie de unde să le reia. uneori apare brusc.

vizuale sau auditive. funcţional │Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări moderate de memorie │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în │ │de scurtă şi lungă durată │ medie │ │gradul III de │ │cu relativa lor conştientizare│ │ │invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări mari de memorie de │Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în │ │scurtă şi lungă durată │ accentuată │ │gradul II de │ │confabulaţii. psihică şi psihologică). Deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată. pot │ │frecvente. a modificărilor de dispoziţie.│Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │evoluţie de scurtă durată │uşoară │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii complexe. 3. │ accentuată │ 70-90% │II de invaliditate │ │anxietate. │ │sever cu afectare importantă a│ │90-100% │capacitatea de │ │funcţiilor somatice │ │ │autoservire │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ SINDROMUL AMNESTIC ORGANIC Elementul esenţial este deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată pe fondul conştiinţei clare. Nu există obnubilarea conştiinţei şi pierderea abilităţilor intelectuale. Absenţa obnubilării. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │ Dg. 2. Halucinaţiile pot sta la originea unor elaborări delirante. 2. Criterii de diagnostic clinic 1. │ │ │Se pot încadra în gradul │ │organizate. CT. RMN. gândire şi intelect. Ideile delirante persistente sau recurente sunt elementul central. Halucinaţii persistente sau recurente. depresie. 3. se va│ │deteriorare marcată. cu debut brusc şi evoluţie cronică. dar aceste idei nu sunt pe prim plan. funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Diagnostic clinic │Deficienţă psihică│ 75-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Dacă intensitatea tulburărilor│ │ │Se pot încadra în gradul│ │este mare. neurologică. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. cu durată mare şi │Deficienţă psihică │ 50-70% │III de invaliditate. absenţa criticii│ │ │invaliditate │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴───────────────────┘ ALTE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE HALUCINOZA ORGANICĂ (NEALCOOLICĂ) Criterii de diagnostic 1. analize biochimice. 3. Prezenţa factorilor organici. iar │Deficienţă psihică│ │aprecia. funcţie de │ │etiologia indică un prognostic│ gravă │ │investigaţia socială. ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Individul este conştient de │ │ │ │ │natura patologică a tulburărilor. subiectul poate fi conştient de starea sa. evoluţie subacută │medie │ │lucra cu program de 4 ore│ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii cu durată de câţiva │ │ │ │ │ani. investigaţii imagistice (radiografii. se însoţeşte de │ │ │I de invaliditate. Nu există obnubilare. Existenţa factorilor organici. pierderea capacităţilor intelectuale sau halucinaţii. 2. . ecografii) şi electrodiagnostic.Diagnosticul funcţional se stabileşte după investigaţie clinică complexă (somatică. disforie │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ TULBURAREA DELIRANTĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic 1. cu idei delirante restrânse │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul │ │la conţinutul halucinaţiilor. Prezenţa factorilor organici.

TULBURAREA ANXIOASĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . . Nu │Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │interferează cu activitatea │uşoară │ │ │ │profesională │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Prezente cele două forme de │Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de│ │anxietate care interferează │medie │ 50-70% │invaliditate. coreea Huntington. ┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate nevrotică │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate psihotică. perplexitate. epilepsia temporală. idei delirante sau halucinaţii. fără efort intelectual susţinut │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Gândire magică. halucinogene). .asocierea altor tulburări. 2. Contraindicaţii │ │cu activitatea profesională │ │ │de loc muncă cu periculozitate │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Frecvente decompensări cu │ │ │ │ │interferenţa importantă a │Deficienţă psihică │ 70-90% │Sc pot încadra în gradul II de │ │activităţii profesionale şi a│accentuată │ │invaliditate │ │relaţiilor sociale. determinată de un factor organic specific. izolare │ │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────────────────┘ TULBURARE DISOCIATIVĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . Tulburarea dispoziţiei cu cel puţin 2 din simptomele asociate menţionate la episodul maniacal sau depresiv. │ Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de │ │vorbire dezlânată sau │ accentuată │ │invaliditate │ │incoerentă. continuitatea identităţii şi a senzaţiilor mediate şi controlul mişcărilor corporale.│ │ │ │ │disforie. 3. Prezenţa factorilor organici. leziuni ale emisferului nedominant.Aceste tulburări apar în consumul de substanţe psihoactive (amfetamine.prezenţa anxietăţii generalizate.prezenţa atacurilor de panică. al incapacităţii şi al capacităţii de muncă este identic cu cel indicat la capitolul tulburări de afectivitate. ┌──────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Deteriorare cognitivă │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de │ │uşoară. . ritualuri. inhibiţie │ │ │ │ │psihomotorie sau nelinişte│ │ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Se pot încadra în gradul I de │ │Potenţial marcat de │Deficienţă psihică │ 90-100% │invaliditate necesitând supraveghere │ │periculozitate │gravă │ │şi îngrijire din partea altei persoane│ └──────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴──────────────────────────────────────┘ TULBURAREA AFECTIVĂ ORGANICĂ Elementul esenţial este o tulburare de dispoziţie asemănătoare unui episod maniacal sau depresiv major. poate lucra program de 4│ │disfonie │ │ │ore.prezenţa etiologiei organice. . Criterii de diagnostic clinic 1.pierderea parţială sau completă a integrării normale în amintirile din trecut. canabis. │ medie │ 50-70% │invaliditate.fondul organic prezent. stereotipii. deteriorarea activităţii intelectuale. Nu există obnubilare.│ │ │ │ │cu scăderea posibilităţilor │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │compensatorii ale bolnavului │ │ │III de invaliditate │ └───────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ . Diagnosticul funcţional. ┌─────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Anxietate generalizată sau │ │ │ │ │episoade paroxistice.

.deteriorarea conţinutului pulsional şi a simţului critic. SINDROMUL DE DEPENDENŢĂ Criterii de diagnostic clinic . Un individ care se intoxică de mai multe ori în interval de o lună are prin definiţie dependenţă sau abuz de substanţă.nu există obnubilare. . zile. │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │disforie │ │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament impulsiv.marcată modificare a personalităţii şi comportamentului care era obişnuit individului înainte de a interveni boala. 1. iritabilitate │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament inacceptabil.disconfort cenestezic. . .suspiciozitate şi ideaţie paranoidă. . simptomatologia clinică a intoxicaţiei se remite şi nu presupune încadrarea în grad de invaliditate. Consumul abuziv şi complicaţiile pot determina tulburări psihice care duc la invaliditate. .tulburări de comportament. demenţa. deteriorare intelectuală. exploziv. cognitive şi fiziologice survenind în urma consumului repetat de substanţă psihoactivă. . rareori perioade mai lungi. Prin tratament adecvat. Debutul şi evoluţia sunt rapide de ore.prezenţa certă a factorului organic.prezenţa certă a factorului organic. . │Deficienţă psihică │ 70-90% │II de invaliditate │ │deficit important de autocontrol│accentuată │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT DETERMINATE DE CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE (solvenţi. sindromul delirant organic. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Suspiciozitate.│ │ │Se pot încadra în gradul│ │antisocial. tulburări ale dispoziţiei sau halucinaţii 3. 2. . intoxicaţia poate fi însă suprapusă peste orice sindrom organic cerebral cu excepţia deliriumului. periculozitate. droguri etc. deteriorare │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ │cognitivă uşoară.LABILITATE EMOŢIONALĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic .) Termenul de intoxicaţie se referă la o tulburare mentală şi presupune un comportament maladaptativ. Tabloul clinic nu corespunde unui sindrom cerebral specific precum deliriumul. halucinoza organică sau sindromul afectiv organic. ┌────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Cele de mai sus │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coexistenţa cu tulburări│Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │somatoforme importante │ │ │III de invaliditate │ └────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURARE ORGANICĂ DE PERSONALITATE Criterii de diagnostic clinic 1.labilitate emoţională. Se datoreşte uzului recent şi prezenţei în corp a substanţei.labilitate sau incontinenţă emoţională. idei delirante.apatie marcată şi indiferenţă. .

apariţia complicaţiilor │ │ │ invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────┘ 2. . transpiraţii.prezenţa unui grad de obnubilare a conştiinţei.lipotimie ortostatică. fără a atinge caracterul unei confuzii grave.agitaţie psihomotorie sau stupoare. SINDROMUL DE SEVRAJ Criterii de diagnostic clinic .diminuarea progresivă a atenţiei acordate altor activităţi şi obligaţii în favoarea consumului de drog. TULBURAREA PSIHOTICĂ Criterii de diagnostic clinic . . . urmată de tremor grosolan al extremităţilor. ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ │ │ funcţional │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Simptomatologie clinică uşoară │Deficienţă psihică│ 20-49% │Păstrată │ │ │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Accentuarea semnelor clinice şi │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │interferarea cu activitatea profesională│medie │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Apariţia consecinţelor şi a deliriumului│Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 3. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări de atenţie. .idei delirante în special de tip persecutor. . o toleranţă crescută.greaţă şi vomă. repetarea consumului deşi există semne ale consecinţelor nocive.halucinaţii auditive sau polisenzoriale. │Deficienţă psihică │ 50-70% │ Se pot încadra în │ │deranjează anturajul şi interferează │medie │ │ gradul III de │ │cu activitatea socio-profesională │ │ │ invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Apariţia elementelor de deteriorare. SINDROMUL AMNEZIC Criterii de diagnostic clinic . ┌────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Elementele diagnosticului clinic│Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 4. imposibilitate de autocontrol│accentuată │ 70-90% │ gradul II de │ │şi autocenzură.dispoziţie depresivă şi iritabilitate. un grup de substanţe sau un ansamblu de substanţe diferite farmacologic.dorinţă puternică de a consuma substanţa. .hiperreactivitate (tahicardie.maleză.anxietate marcată. ┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări psihice uşoare care nu │ │ │ │ │deranjează anturajul şi nu interferează │Fără deficienţă │ 0-19% │ Păstrată │ │cu activitatea profesională. creşteri ale TA). . limbii sau pleoapelor şi de cel puţin unul din următoarele simptome: . iritabilitate.. │Deficienţă psihică │ 20-49% │ Păstrată │ │deficit de autocontrol │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Accentuarea tulburărilor de atenţie │ │ │ │ │şi memorie. .suprimarea sau reducerea ingestiei prelungite de alcool sau o altă substanţă psihoactivă. . dificultate în a controla acest consum.tulburări cronice ale memoriei recente şi de evocare. . uneori sevraj psihic. │Deficienţă psihică │ │ Se pot încadra în │ │nelinişte. comportament inadecvat. .se referă la o substanţă psihoactivă.

d. implicarea excesivă în activităţi care produc plăcerea (cumpărături exagerate. 6.toate criteriile au fost satisfăcute anterior dar nu mai există semne sau simptome semnificative de cel puţin 6 luni tulburării. scăderea necesităţii de somn. 3. f. c. 3. Nu este suprapus schizofreniei sau altei tulburări psihotice. Nu are substrat organic. . Intensitatea tabloului clinic 1. 6. ┌─────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Semnele clinice descrise │Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │accentuată │ │II de invaliditate │ ├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Accentuarea deteriorării. În perioada de tulburare a dispoziţiei. de personalitate şi