P. 1
anexa HG 400 criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă

anexa HG 400 criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă

|Views: 2,698|Likes:
Published by Dumitru Roxana

More info:

Published by: Dumitru Roxana on Oct 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2013

pdf

text

original

Guvernul României

Anexă din 19/04/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 251bis din 16/05/2001 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă

EDIŢIA 2001 AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR Bolile cardio-vasculare reprezintă afecţiunile cu cea mai largă răspândire în ţara noastră determinând creşterea morbidităţii generale şi procentul cel mai mare al mortalităţii atât prin evoluţie în timp cât şi prin moarte subită. Ca urmare, bolile cardio-vasculare reprezintă şi una din cauzele majore de invaliditate. Gradul limitării capacităţii de muncă diferă în funcţie de stadiul evolutiv, de starea funcţională, de complicaţii, de particularităţi (vârstă, sex, asociere de boli), precum şi de felul şi intensitatea solicitărilor profesionale. În aprecierea capacităţii de muncă, criteriul de bază îl constituie stabilirea raportului dintre restantul funcţional şi solicitările caracteristice muncii profesionale. 1. Normele cu caracter general pentru aprecierea deficienţelor determinate de afecţiunile cardiovasculare. Reprezintă obiectul evaluării acele persoane cu afecţiune cardiacă care au o evoluţie clinică de cel puţin 6 luni de la stabilirea diagnosticului şi iniţierii tratamentului. 2. În cazul efectuării unor intervenţii chirurgicale pe cord sau vase, evaluarea se va face după 6 luni de la intervenţie. - În cazul transplantului cardiac, evaluarea se va face în raport de funcţia reziduală şi efectele tratamentului imuno-supresor. 3. Frecvenţa cu care apar episoade acute cu agravarea situaţiei clinico-funcţionale poate reprezenta un criteriu de evaluare funcţională. 4. În evaluarea capacităţii funcţionale, datele explorărilor funcţionale nu trebuie absolutizate, ci trebuie corelate cu starea clinică şi repetate periodic. 5. Afectarea cordului determinată de alte afecţiuni (ex. hiper sau hipotiroidismul, afecţiuni renale, cologenozele etc.) trebuie apreciată funcţional atât prin prisma bolii de bază cât, şi prin prisma efectelor cardiace produse. 6. În evaluarea funcţională a unui cardiac, de importanţă deosebită este proba de efort cu urmărirea aspectului EKG şi dacă este posibil, cu calculul consumului metabolic de repaus şi efort (Watt). Efectuarea probei de efort presupune posibilităţile dozării efortului la cicloergometru, covorul rulant sau la scăriţă. În aplicarea probei de efort trebuie eliminat orice risc potenţial şi să se aibă în vedere unele posibile influenţe prin medicaţia administrată sau prin coexistenţa cu alte afecţiuni. 7. Pentru afecţiunile cordului, parametrul de luat în considerare îl reprezintă clasa funcţională NYHA (New York Heart Association: Nomenclatura şi criteriile de diagnostic al bolilor cordului şi vaselor mari, ed. 7 Boston: Little, Brown&Co, 1973).

- Clasa funcţională 1: pacientul prezintă afecţiune cardiacă dar nu există limitarea activităţii fizice. - Clasa funcţională 2: pacientul prezintă afecţiune cardiacă care produce o uşoară limitare a activităţii fizice. El este asimptomatic în repaus sau pe durata activităţilor obişnuite. Activităţile fizice superioare celor obişnuite determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. - Clasa funcţională 3: pacientul cu afecţiune cardiacă determinantă a unei limitări marcante a activităţii fizice. Se menţine asimptomatic în repaus. Activităţile fizice moderate determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. Pacientul în repaus sau la eforturi minime nu prezintă tulburări funcţionale. - Clasa funcţională 4: pacientul are o afecţiune cardiacă ce determină imposibilitatea realizării activităţilor fizice. Pot apărea simptomele caracteristice afecţiunii cardiace, congestie pulmonară sau sistemică, angina pectorală inclusiv în repaus. Orice tip de activitate fizică accentuează simptomatologia. 8. În evaluarea funcţională a bolnavului cardiovascular, efectuarea testelor de efort şi farmacologice oferă informaţii mult mai complete decât cele deţinute în condiţii de repaus. În aplicarea acestor probe trebuie să se aibă în vedere eliminarea oricărui risc potenţial pentru bolnav, eventualele influenţe pe care le au afecţiunile asociate sau medicaţia administrată. 9. Evaluarea corectă clinică şi funcţională a bolnavului cardiac reprezintă premiza instituirii programelor de recuperare a căror eficienţă se va aprecia prin reevaluări periodice. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ (C.I.) C.I. - reuneşte un grup de afecţiuni care au în comun o suferinţă cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard şi necesităţi. Termenul de CI este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de boală coronară. O definiţie mai precisă a fost dată mai recent de un grup de experţi internaţionali: - Cardiopatia ischemică este definită ca o tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian şi necesităţile miocardice, produse prin modificări în circulaţia coronariană. - C.I. poate fi produsă de:  cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroză);  cauze funcţionale (spasm coronar);  cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) I. C.I. dureroasă: 1. Angina pectorală, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. II. C.I. nedureroasă: 1. Moartea subită coronariană. 2. Tulburări de ritm şi conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemică. 3. Insuficienţă cardiacă de origine ischemică. - Clasificarea C.I. - după Societatea Internaţională de Cardiologie şi Federaţia de Cardiologie: 1. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorală:  angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă şi angina de efort agravată;

 angina spontană 3. Infarctul miocardic:  IM acut  IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficienţa cardiacă în cardiopatia ischemică. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemică). În prezentarea ce urmează, prima clasificare a CI (clasificarea OMS) cu adăugirile rezultate din studiile mai recente, este larg utilizată. Evaluarea pacienţilor cu CI se face prin ECG standard şi eventual al monitorizare Holter, precum şi prin teste de încărcare de efort sau farmacodinamice când este posibil. Urmărirea evoluţiei clinice şi electrocardiografice sub tratament intensiv poate da indicaţii pentru o explorare suplimentară, mai frecvent prin coronarografie sau prin probe de efort sau alte metode de identificare a ischemiei miocardice. Testul de efort ECG are indicaţii în primul rând la persoanele cu episoade dureroase sugerând AP, dar cu ECG repetat normal sau cu modificări minore. O subdenivelare semnificativă a segm.: ST (>= 1 mm) să fie orizontal, descendent sau larg ascendent sau o supradenivelare cu convexitate superioară sugerează în aceste condiţii prezenţa unei afectări coronare, iar un traseu ECG strict normal la efort maximal pledează împotriva prezenţei unei afectări coronare importante. Testul de efort este evident contraindicat la pacienţii cu dovada clinică şi/sau ECG a unei ischemii miocardice (active), dar odată episoadele dureroase rezolvate, el poate fi extrem de util (ca în AP stabilă) în selecţia bolnavilor pentru coronarografie şi eventual revascularizare. Cu semnificaţie în aprecierea CI sunt şi modificările apărute în efort ale undei "T" până la negativarea acesteia, TR şi/sau conducere. ANGINA PECTORALĂ (AP) AP este definită ca o durere (disconfort) retrosternală sau în regiunile toracice adiacente şi care are caractere relativ specifice: - apariţia în accese de scurtă durată (3-15 min.); - producere (declanşare) cel mai adesea la efort sau emoţii; - încetarea promptă la repaus sau nitroglicerină. Există mai multe tipuri clinice şi fiziopatologice de AP. Forma clasică de AP - zisă de efort - este denumită AP cronică stabilă sau pur şi simplu angina pectorală. La aceasta s-au adăugat angina instabilă, angina variantă (Printzmetal sau vasospastică), angina microvasculară; toate au în comun episoade de ischemie miocardică însoţite de dureri şi eventual de disfuncţie miocardică. Ischemia miocardică tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silenţioasă", "echivalenţe de angină", aritmii de gravitate variată. CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Intensitatea tulburărilor funcţionale se apreciază ţinând seama de caracterul şi intensitatea durerilor, frecvenţa acceselor răspunsul la tratamentul adecvat, asocierea cu tulburările de ritm sau de conducere sau cu insuficienţă cardiacă. Severitatea şi riscul în perspectivă la bolnavii cu angină pectorală depinde de: - gradul disfuncţiei VS;

- prezenţa sau absenţa ischemiei miocardice, în repaus sau la efort, tulburările de ritm sau de conducere.
┌───────────┬──────────────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate (în fct. de intens.│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ efort) │ │ ├───────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │- crizele apar numai la efort │ │ │ │ │de intensitate foarte mare │ 0-19% │Nu se încadrează în │ │ │(ef. orturiexhaustive) │- nu determină tulb. de adaptare│grad de invaliditate │ │ │- cedează prompt la NTG sau │la viaţa cotidiană şi │Necesită monitorizare │ │ │repaus │profesională │cu urmărirea evoluţiei│ │ │- fără tulb. interaccesuale │ │afecţiunii. │ │ │clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în │ │ │- crizele apar la eforturi │ 20-49% │grad de invaliditate │ │ │mari │- nu conduce la împiedicarea │În raport de │ │ │- cedează rapid la adm. de │activităţii cotidiene şi │solicitările prof., se│ │ │nitrocompuşi şi la repaus │profesionale │poate cere schimbarea │ │ │- fără tulburări │ │locului de muncă │ │ │interaccesuale clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Se încadrează în gr. │ │ │- crizele anginoase apar la │ 50-69% │III de inv. sau, dacă │ │ │eforturi mari şi medii │- nu împiedică activităţi │profesional permite, │ │ Angina │- cedează uşor la repaus şi │cotidiene │poate lucra pe acelaşi│ │ pectorală │la adm. de nitrocompuşi │- conduce la împiedicarea │loc de muncă cu normă │ │ │- tulb. interaccesuale minore │activităţii profesionale │întreagă │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- crizele anginoase apar la │70-89% - eforturi mici │Se încadrează în │ │ │eforturi de intensitate mică │80-89% - repaus sau eforturi │gr. II de inv. │ │ │uneori şi în repaus │ minime │Se va aprecia │ │ │- cedează greu la adm. de │- împietează activ. cotidiene │oportunitatea │ │ │nitrocompuşi │ce presupun eforturi minime, │efectuării de By-pass │ │ │- modificări importante EKG │fără să afecteze posibilitatea │sau de │ │ │accesuale şi interaccesuale, │de autoservire │repermeabilizare │ │ │modif. echo, eventual semne │ │coronariană │ │ │de IVS. │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │- crizele apar în repaus şi │ 90-100% │Se încadrează în gr. I│ │ │sunt obiectivate de modificări│- este împiedicată posibilitatea│de inv. │ │ │EKG, echo, angiografie │de autoservire prin tulburări │Bolnavii vor fi │ │ │coronariană care evidenţiază │induse de IC, de tulburări grave│propuşi pentru │ │ │multiple obstrucţii importante│de ritm şi conducere │efectuarea de By-pass │ │ │precum şi de semnele de │ │sau repermeabilizare │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ └───────────┴──────────────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────────────────┘

ANGINA INSTABILĂ (AI) AI = o formă de cardiopatie ischemică cu manifestări clinice de angină pectorală, modificări EKG şi biologice care traduc şi obiectivează ischemia miocardică, dar fără semne biologice de necroză. Deşi definiţia enunţată apropie mai mult AI de angina pectorală, totuşi datele morfologice şi fiziopatologice cunoscute până în prezent ca şi datele clinice, EKG şi de explorare neinvazivă permit individualizarea ca un sindrom coronarian independent, situat între AP clasică şi IMA. AI este o situaţie clinică frecventă, impunând identificarea sa precisă şi internarea urgentă într-o unitate coronariană. Dacă nu este rapid recunoscută şi tratată, evoluţia este nefavorabilă (spre IMA sau moarte subită). AI se caracterizează prin manifestări clinice de AP, aspecte EKG şi biologice ce traduc o ischemie miocardică dar fără semne biologice şi EKG de necroză. Tabloul clinic al AI este bine individualizat şi cuprinde câteva tipuri clinice particulare: 1. Angina "de novo" sau angina cu debut recent: - este angina de efort sau de repaus, apărută de câteva zile sau săptămâni (maximum 30 zile) la o persoană fără istoric coronarian; 2. Angină agravată sau crescendo: - este AP cu accese dureroase mai numeroase ori mai intense sau cu durată mai prelungită, apărând la eforturi mai mici sau în condiţii psiho-emoţionale speciale. - intensificarea simptomelor şi răspunsul mai tardiv sau inconstant la NTG la o persoană cu AP stabilă, marchează trecerea la AI. 3. Angina de repaus sau angina spontană - apare la o persoană cu AP stabilă sau fără trecut coronarian;

- durerile de repaus sunt adesea nocturne, sunt mai prelungite sau mai intense şi nu au factor evident declanşant; - pentru a fi considerată drept AI, angina de repaus trebuie să fie repetată, în ultimele zile şi să reprezinte, la un vechi anginos, modificarea "pattern-ului" anginei. 4. Angina precoce post infarct: - este definită de reapariţia durerilor coronariene, după câteva zile sau săptămâni (sub 30 zile) de la un IMA, stabilizat d.p.d.v. clinic şi hemodinamic. 5. Angina variantă (angina Prinzmetal): - este încadrată de mulţi autori în AI, având în vedere posibile evoluţii către IMA şi moarte subită. Individualizarea celor 4-5 tipuri de AI nu este totdeauna uşoară pentru că pot exista uneori suprapuneri: angina cu debut recent (de novo) poate fi rapid progresivă sau să se prezinte cu dureri de repaus; angina de repaus marchează frecvent agravarea unei AP stabile (de efort, dar poate fi şi o angină variantă). De asemenea, mulţi pacienţi cu AP stabilă au variaţii importante în toleranţa la efort, în raport cu orarul zilei, temperatură, programul de masă. Asemenea aspecte nu trebuie privite ca manifestare de AI. Cu toate aceste elemente, orice tip de angină recentă sau orice tip de angină care agravează frecvenţa acceselor, durata şi severitatea, trebuie apreciată ca AI. De asemenea, în aprecierea tulburărilor funcţionale se vor lua în considerare prezenţa în antecedente a edemului pulmonar acut, frecvenţa, durata şi severitatea durerii anginoase, asocierea modificărilor EKG manifeste, apariţia undelor Q sau subdenivelări ST > 1 mm, prezenţa factorilor de risc: diabet, ateroscleroză, HTA. Stabilirea deficienţei funcţionale şi a incapacităţii de muncă în AI nu poate fi făcută de la început, ci în raport de evoluţia bolii fie spre o AP cronică stabilă, fie spre un IM aplicându-se cuantificările de la aceste afecţiuni. INFARCTUL MIOCARDIC Infarctul miocardic acut este reprezentat de necroza zonală a muşchiului cardiac datorată ischemiei acute a teritoriului respectiv. În caz de supravieţuire a episodului acut, necroza este înlocuită în următoarele câteva săptămâni de o cicatrice fibroasă. Evaluarea prognosticului imediat şi la distanţă se face pe baza a numeroşi indicatori clinici şi paraclinici obţinuţi în faza acută sau în convalescenţă. Cei mai cunoscuţi factori de risc pentru prognostic nefavorabil sunt: A. Indicatori de întindere a necrozei şi de disfuncţie de pompă. 1. Insuficienţa cardiacă congestivă (clinic, cateterism, radiologic). 2. Fracţia de ejecţie a VS sub 40%. 3. Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncţie de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilaţie sau tahicardie ventriculară dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculară complexă şi/sau frecvenţă (Holter).

3. Prezenţa potenţialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz II sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezenţa unor factori de risc ai aterosclerozei: 1. Diabet zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4. Fumat 5. Vârsta > 70 ani. Dintre aceste 4 categorii de indicatori prognostici, cele mai importante sunt primele două: - masa miocardică rămasă în funcţie după infarct şi implicit funcţia de pompă a inimii constituie indicatorul prognostic cel mai sintetic până în prezent. Ea este reprezentată de fracţia de ejecţie a VS (echografică, radioizotopică etc.); - starea patului coronarian şi implicit, riscul unui nou eveniment ischemic major. Valoarea reală prognostică a acestor parametri este însă greu de cuantificat. Numărul şi severitatea stenozelor coronare se corelează în linii mari cu noi evenimente ischemice. Bolnavii cu IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât şi în primele 3 luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechelă de IM, deficienţa funcţională se stabileşte în raport de: starea reziduală a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea şi extinderea zonei de necroză, de remodelarea ventriculară (modificări de formă, dimensiune şi grosime ale VS după constituirea IM), de eficienţa tratamentului coronaro-dilatator, de modificările funcţionale cardiace sistolice şi diastolice, de eventualele tulburări de ritm şi/sau conducere şi de toleranţa la efort.
┌───────────┬──────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────┐ │ │ │Incapacitate (în funcţie│ │ │Afecţiunea │Deficienţa funcţională│ de intensitatea │Grad de invaliditate│ │invalidantă│ │ efortului) │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │uşoară │ │ │ │ │- bolnav cu sechelă │ │ │ │ │IM, vindecat clinic, │ │ │ │ │pacient asimptomatic; │ │ │ │ │- ex. EKG, echo şi Rx │ │ │ │ │arată dim. normale ale│ │Nu se încadrează în │ │ │cordului sau eventual │ │grad de inv. │ │ │un grad uşor de HVS; │ │Este indicată │ │ │- EKG arată semnele │ │schimbarea locului │ │Infarct │unei sechele IM fără │ 20-49% │de muncă în cond. │ │miocardic │alte modificări; │ │unei solicitări │ │- stadiul │Menţionăm că în │ │fizice sau psihice │ │sechelelor │intervalul de 6 -12 │ │intense sau a │ │ │luni de la IMA undele │ │condiţiilor de │ │ │Q dispar la circa 30% │ │mediu nefavorabile │ │ │din bolnavi, de │ │ │ │ │asemenea IM │ │ │ │ │transmurale pot evolua│ │ │ │ │fără undă Q de aceea │ │ │ │ │prezenţa sau absenţa │ │ │ │ │undei Q nu prezintă un│ │ │ │ │element hotărâtor dacă│ │ │ │ │există documente care │ │ │ │ │atestă un IMA în │ │ │ │ │antecedente │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │medie │ │ │ │ │- bolnavul prezintă la│ │Gr. III de inv. │ │ │ef. mari dureri │ │Se contraindică LM │ │ │anginoase, dispnee, │ │cu solicit. fizice │ │ │tulburări de ritm │ │sau psihice mari în │ │ │cardiac benigne (TS, │ │condiţii de factori │ │ │ESV rare); │ │fizici nefavorabili.│ │ │- EKG de repaus arată │ │Bolnavii vor fi │ │ │sechele de IM şi │ 50-69% │monitorizaţi, │ │ │posibile modificări │ │urmărindu-se cu │ │ │minore de ischemie │ │atenţie evoluţia │ │ │miocardică; │ │afecţiunii │ │ │- EKG de efort poate │ │ │ │ │evidenţia, la │ │ │ │ │solicitări energetice │ │ │ │ │mari, subdenivelarea │ │ │ │ │ST, TR sau conducere; │ │ │ │ │- ex. eco şi Rx pot │ │ │ │ │evidenţia HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- bolnavi cu crize │ │ │ │ │anginoase la eforturi │ │ │ │ │mici sau medii, │ │ │ │ │dispnee şi palpitaţii │ │ │ │ │- EKG de repaus arată │ 70-79% │Gr. II de inv. │ │ │pe lângă sechele de │ │ │ │ │IM, modif. de fază │ │ │

│ │terminală, TR, tulb. │ │ │ │ │de conducere şi │ │ │ │ │eventual HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- IM sechelar cu crize│ │ │ │ │anginoase la ef. │ │ │ │ │minimale, semne de IC,│ 80-89% │Gr. II de inv. │ │ │anevrism ventricular │ │ │ │ │sau IM recidivat; │ │ │ │ │- toleranţa la efort │ │ │ │ │este foarte mică │ │ │ │ │permiţând doar unele │ │ │ │ │activit. cotidiene de │ │ │ │ │autoîngrijire │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │gravă │ │ │ │ │- anevrisme │ │ │ │ │ventriculare post IM; │ │ │ │ │- IC ireductibilă; │ │ │ │ │- tulb. de ritm şi de │ │ │ │ │conducere │ │ │ │ │intramiocardice │ 90-100% │Gr. I inv. │ │ │severe; │ │ │ │ │- edeme pulm. acute │ │ │ │ │repetitive; │ │ │ │ │- bolnavii au mult │ │ │ │ │limitată posibilitatea│ │ │ │ │de autoservire │ │ │ └───────────┴──────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────┘

O menţiune aparte trebuie făcută pentru CI nedureroasă în care semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic şi funcţional poate fi pus numai pe investigaţii paraclinice (EKG, ECO, test de efort). În raport de felul şi intensitatea modificărilor, de gradul NYHA se va face o apreciere corespunzătoare a tulburărilor funcţionale şi a capacităţii de muncă. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - Este definită ca o creştere persistentă a TA sistolice şi diastolice peste valorile de 140/90 mmHg. - Clasificarea HTA se face pe baza a două criterii majore: 1. Criteriul etiologic: - HTA esenţială (primară) fără o cauză cunoscută - HTA secundară - poate avea o varietate de cauze. 2. Criteriul cantitativ al valorii TA sistolice şi diastolice. - Din acest punct de vedere, cel de-al V-lea raport al JNC din anul 1993 propune o nouă clasificare a HTA a adultului bazată şi pe impactul creşterii TA asupra organelor ţintă.
┌──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA normală │ 130 │ 85 │ │ TA "high normal" │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I (uşoară) │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II (moderată) │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III (severă) │ 180-209 │ 114-119 │ │ HTA st. IV (f. severă) │ >= 210 │ >= 210 │ └──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

Un subcomitet al IHS (Societatea Internaţională de Hipertensiune) a propus în anul 1993 o altă clasificare, bazată, de asemenea, pe nivelele TA, clasificare mult mai răspândită şi acceptată în Europa.
┌───────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├───────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ Normotensiune │ 140 şi │ 90 │ │ HTA uşoară │ 140-189 şi/sau │ 90-105 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi/sau │ 90-95 │ │ HTA moderată şi severă │ >= 180 şi/sau │ >= 105 │ │ HTA sistolică izolată │ >= 140 şi │ < 90 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi │ < 90 │ └───────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘

Al VI-lea raport al INC propune o altă clasificare a HTA:
┌────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA optimă │ < 120 │ < 85 │ │ TA normală │ < 130 │ < 85 │ │ TA normal înaltă │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III │ >= 180 │ >= 110 │

└────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

În acelaşi raport este prezentată şi stratificarea bolnavilor hipertensivi în ceea ce priveşte riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară: - grup de risc A: TA normal înaltă sau HTA în diferite stadii, fără boală cardiovasculară, fără afectarea organelor "ţintă"; - grup de risc B: hipetensivi ce au unul sau mai mulţi factori de risc pentru ateroscleroză, mai puţin DZ; - grup de risc C: hipertensivi care cumulează şi alţi factori de risc, precum şi complicaţii ale HTA. Factori de risc 1. Factori majori: fumat, dislipidemie, DZ, vârsta > 60, sex (B sau F postmenopauză), istoric familial de boală cardiovasculară (F<65 ani, B<55 ani). 2. Afectarea organelor "ţintă" - afectare cardiacă: HVS, AP sau antecedente IM, revascularizaţia miocardică anterioară, insuficienţă cardiacă; - AVC sau AIT; - nefropatie; - boală vasculară periferică; - retinopatie Clasificările prezentate au o utilitate clinică certă şi sunt de real folos în aplicarea tratamentului hipotensor diferenţiat. În ceea ce priveşte aprecierea deficienţelor funcţionale şi a capacităţii de muncă, considerăm însă clasificarea OMS care oferă elemente obiective în aprecierea stadiului HTA, pe lângă valorile tensionale propriu-zise, ca fiind mult mai utilă. Utilizarea acestei clasificări poate preveni erori determinate de lipsa sau nerespectarea tratamentului adecvat, supraadăugarea unor factori situaţionali etc. Pentru practică se foloseşte frecvent o clasificare bazată pe valorile TAD: a) HTA uşoară - TAD = 90-140 mmHg. b) HTA moderată - TAD = 105-114 mmHg c) HTA severă - TAD => 115 mmHg. În oricare dintre clasificările amintite, HTA accelerată sau malignă este considerată ca o formă specială de HTA, sub aspect fizio-patologic, clinic şi evolutiv. Evaluarea bolnavului hipertensiv presupune obiective multiple: 1. Definirea caracteristicilor de bază ale HTA: valori ale TA, labilitatea valorilor tensionale, variaţii nictemerale etc. 2. Identificarea afectării organelor ţintă: creier, FO, inimă, rinichi. 3. Stabilirea existenţei unor factori de risc cardiovascular: hiperlipemie, diabet zaharat, obezitate, alte tulburări metabolice. 4. Caracterizarea pacientului sub raportul vârstei, sexului, bolilor coexistente etc. 5. Identificarea cauzelor (eventual curabile) de HTA secundară. Metodele de evaluare iniţială cuprind: I. Evaluarea clinică: istoric, examen fizic, măsurarea corectă a TA. II. Evaluarea de laborator: 1. Explorare iniţială: examen de urină, hematocrit, creatinină şi/sau uree sanguină, kaliemie, glicemie, colesterol, trigliceride, acid uric, ex. FO, rx. toracic, electrocardiogramă, ecocardiograma.

accidente vasculare cerebrale sau encefalopatie hipertensivă.cifre TA permanent ridicate │ │ │ │ │. aprecierea capacităţii de muncă are în general î n vedere aceleaşi criterii. O formă specială de HTA. insuficienţă renală aflată în diferite stadii de evoluţie.2. 2. ex. CARDIOPATII CONGENITALE . Complicaţiile HTA: 1. stg.HTA st.HTA st. III. Stadializarea HTA esenţială (OMS . FO de gradul III sau IV. Complicaţii cardiace: cardiopatia hipertensivă (în sensul larg al afectării cardiace).1993): . cord: IVS sau insuf. │ │ │. encefalopatie hipertensivă. hipertrofia ventric. . arteriopatia hipertensivă benignă şi malignă. cercetarea ARP. În practică. Complicaţii renale: tulburări funcţionale sau organice ale circulaţiei renale ce pot conduce la apariţia insuficienţei renale cronice. 3. . care poate apărea atât în evoluţia HTAE cât şi a HTA secundare. EKG sau ex.stadiul III: existenţa simptomelor şi semnelor fizice apărute ca urmare a complicaţiilor HTA. II de inv. III cu complicaţii │ │ │ │ │ grave viscerale │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │.TA diastolică . ┌─────────────┬──────────────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │ invalidantă │ │funcţională │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │. eventual proteinurie minimă şi/sau uşoară creştere a concentraţiei plasmatice a creatininei. se instituie tratamentul medical şi/sau chirurgical al bolii primare şi. ecocardiografic. 4. dar prezintă o mare importanţă natura şi evoluţia bolii primare. Se recomandă │ │ │ │ │evitarea eforturilor │ │ │ │ │fizice şi psihice intense│ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50-69% │Gr. creier: hemoragie intracerebrală. FO de gradul III. cerebeloasă sau în trunchiul cerebral. angiografie renală. se face aprecierea capacităţii de muncă. I de inv. rinichi: proteinurie. Explorări speciale: urografie i.HTA st.stadiul I: nu apare nici un semn obiectiv de afectare a organelor ţintă. II │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ a) 70-79% │Gr. │ │ │ necesită îngrijirea de │ │ │ │ │ către o altă persoană │ │ │ └─────────────┴──────────────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ În HTA secundară. cercetarea în urină a metanefrinelor sau AVM sau catecolaminelor sau dozarea catecolaminelor plasmatice.acuze funcţionale evidente │ │ │ │ │. card. Complicaţii cerebrovasculare ce predispun bolnavul hipertensiv la multiple complicaţii neurologice: encefalopatia hipertensivă. Complicaţii vasculare: ateroscleroza.fără modificări în │ │Nu se încadrează în │ │HTA esenţială│ explorările paraclinice │ 0-19% │grad de invaliditate │ │ │. dozarea cortizolului în urina de 24 ore. infarcte cerebrale. II de inv.răspuns parţial la regim │ │ │ │ │ igieno-dietetic şi droguri │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează în grad │ │ │. atacuri ischemice tranzitorii (AIT). insuficienţă cardiacă. hemoragii intracerebrale. │ │ │. microhematurie. globală. (HVS) şi consecinţele acesteia (în sensul restrâns al afectării cardiace). III de inv.stadiul II: prezenţa semnelor de HVS decelabile.HTA cu evoluţie malignă cu │ │ │ │ │ complicaţii grave ce │ 90 . radiologic.v. infarctele lacunare. FO de gradul I sau II. renală progresivă.130 mmHg. │ b) 80-89% │Gr. este HTA malignă sau cu evoluţie accelerată care are criterii mult mai sigure de definire: . în funcţie de evoluţia post terapeutică. │ │ │. rezistenţă relativă la tratament. I │ 20-49% │de inv.100% │Gr.HTA st.. insuf.

│ │ │ permanent monitorizaţi │ │Formele DSA sunt: sinus venos. În situaţii particulare în care tulburările funcţionale dintr-o afecţiune congenitală cianogenă sunt de intensitate medie şi se accentuează doar în condiţiile unor solicitări energetice medii şi mari. se impun efectuarea echocardiografiei (cu examen Doppler) a radiografiei cord-pulmon. a electrocardiogramei de repaus şi dacă e posibil la efort. │ │expresia unei comunicări │ │ │ Bolnavii vor fi │ │persistente între atrii. fără semne de │ 20-49% │ şi medii în cond. îmbrăcând aspecte clinice multiple. În aprecierea incapacităţii de muncă. angiografie sau tehnici nucleare. Necesită │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ orientare profesională │ │Defectul septal atrial (DSA) │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ spre activ.prin tulburări de irigaţie coronară produse nemijlocit prin anomalii coronariene sau. insuficienţe valvulare sau alte cauze de creştere a fluxului cardiac într-un anumit compartiment cardiac). Afecţiuni cianogene (trilogia. aceasta va duce la o hipertrofie adaptativă. atrofii sau hipotrofii). Aceşti bolnavi vor fi monitorizaţi.. Cardiopatiile congenitale produc tulburări morfo-funcţionale prin următoarele mecanisme: . AFECŢIUNI CONGENITALE NECIANOGENE ┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │ │ │ gr. Aceleaşi indicaţii se referă şi la bolnavii cu cardiopatii congenitale cianogene operate la care s-au obţinut rezultatele favorabile. monitorizări ECG Holter. decisivă este stabilirea tipului de malformaţie congenitală: cianogenă sau necianogenă. cu insuficienţă cardiacă severă ireversibilă sau complicaţiilor cerebrale ireversibile deficienţa funcţională este gravă. locurile de muncă vor fi cu solicitări energetice mici fără expunere la factori fizici de mediu nefavorabili. atrezia tricuspidiană şi altele). . transpoziţia de artere mari. Se │ . stabilirea indicaţiei de tratament chirurgical. mici │ │cardiopatie congenitală │compensat. Pentru aprecierea viciului anatomic. incapacitatea este de 90-100%. eventual cateterism cardiac. de valvuloplastie sau angioplastie. II de inv. fiind │mărire a cordului drept. │ │ favorabile de mediu. În malformaţiile cardiace cianogene hipoxemia existentă încă în repaus se accentuează manifest la efort conducând la o scădere importantă a saturaţiei arteriale în oxigen şi prin aceasta la limitarea marcată a posibilităţilor de prestaţie fizică.supraîncărcare hemodinamică (sistolică în stenoze şi diastolică în şunturi. │ │observată la adult. cu modificarea rapoartelor anatomo-funcţionale fiziologice. indirect. aceste examinări permit şi aprecierea conduitei terapeutice. Aceste afecţiuni pun probleme diferite de diagnostic iar riscurile chirurgicale în corectarea malformaţiilor sunt ridicate. posibilitatea de autoservire este pierdută iar bolnavii vor fi încadraţi în gradul I de invaliditate.Malformaţiile congenitale cardiace vasculare sunt afecţiuni cu mare variabilitate de formă şi complexitate.prin posibile alterări ale sistemului specific de conducere.prin modificări ale masei miocardice (hipertrofii zonale. Pe lângă stabilirea corectă a diagnosticului clinic şi funcţional al malformaţiei. tetralogia sau pentalogia Fallot. .│ │ │ pentru urmărirea │ │ostium primum şi ostium │ │ │ evoluţiei bolii. dar şi a tulburărilor funcţionale pe lângă un examen clinic competent. prin hipertrofie ventriculară excesivă. incapacitatea este de 50-69% bolnavii putând fi încadraţi în gradul III de invaliditate. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. cu cord │ │ solicitări energ. cu │ │este cea mai frecventă │nesemnificativ. de inv. . deficienţa funcţională în aceste afecţiuni este accentuată şi conduce la incapacitate de 70-89% justificând încadrarea în gradul II de invaliditate. oximetrie. În situaţia complicaţiilor în cardiopatiile congenitale cianogene. │ │secundum (acesta reprezintă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │aproximativ 80% din DSA). Prin urmare. prin hipoxie etc.

│ │ │ │ │Prezintă dispnee la eforturi │ │ │ │ │mici sau chiar în repaus. biventriculară │ │ │ medii în limitele │ │cardiomegalie sau HTP. a HTP. DSA cu │ 70-89% │ Gr. │ │ │cardiomegalie uşoară-moderată│ │ │ │ │şi elemente de hipertrofie │ │ │ │ │biventriculară │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnav cu DSV mare cu raport │ │ │ │ │QP/QS mai mare de 2/1. III de inv. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ grad de inv. │ │ intervenţie │ │hipertrofie biventriculară │prezintă infecţii. │ . │ 0-19% │ cu solicitări │ │Ex. │ │clinice de DSV rezidual se │accentuată │ 70-89% │ │ │face cateterism cardiac. │ │ │risc de moarte subită. │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │DSA operat cu persistenţa │ 70-89% │ Gr. III de inv. │ │radiologic de hipertrofie de │cu prolaps de valvă │ │ │ │cord drept şi circulaţie │mitrală. În efort mare │ │ Locuri de muncă │ │ │sau mediu. cu şunt │ │ şi OP pentru activităţi│ │continuu în sp. pacienţi │ │ Bolnavii vor fi │ │radiologice. I de inv. │ │ │DSA mic operat cu restitutio │ 20-49% │ Necesită măsuri │ │ │ad integrum cu dispnee numai │ │ protective la locul de │ │ │la eforturi mari │ │ muncă şi monitorizare │ │ │ │ │ din punct de vedere │ │ │ │ │ medical. │ │asociere cu alte anomalii. │ 70-89% │ Gr. │simptomatici. │moderat şi HTP moderată. │ │ │cardiomegalie manifestă cu │ │ │ │ │hipertrofie biventriculară. │ 20-49% │ energetice mici şi │ │izolată cât şi asociat în │Pacienţi asimptomatici. │ │ │ │ │semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. presiune │ 50-69% │ monitorizaţi şi pe │ │ │pulmonară sub 21 mmHg. pulmonare │ │ chirurgicală. II de inv. │nesemnificativ hemodinamic. în care│pulmonar/flux sistemic peste │ │ │ │sunt amplificate semnele de │1. şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu este cazul. aspect EKG de │(dispnee la eforturi mari │ │ fizici nefavorabili │ │BRD minor. │ │ │ confortului organic. │DSV mic cu şunt stâng-drept │ │ Va fi făcută orientarea│ │DSV este printre cele mai │modest. raport QP/QS │ │ monitorizaţi şi │ │electrocardiografice şi │de 1. -suflu sistolo-diastolic │PCA mic. │recidivante. │dispnee la eforturi mari. I-II ic stg. aritmii ventriculare. pacienţii │ 50-69% │ indicate cu solicitări │ │ │prezintă dispnee. │ │ │ │Pentru bolnavii cu HTP ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │preoperator sau cu semne │Deficienţă fuucţională │ │ Gr. │ │Aprecierea se va face la 6 │DSA operat cu dilatare mică │ │ Bolnavii vor fi │ │luni de la intervenţie │a cordului. III de inv. │supraîncărcare a inimii │ │ energetice mici fără │ │clivare largă şi fixă a │drepte cu tulb. │ │ │DSV operat fără şunt rezidual│ │ │ │DSV operat │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Aprecierea tulburărilor │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │ │ energetice mici şi │ │arăta HVS. │moderat cu semne de │ │ muncă cu solicitări │ │moderat în focatul pulmonar. cu raport flux │ │ profesională pe locuri │ │frecvente cardiopatii │pulmonar/flux sistemic │ │ de muncă cu solicitări │ │congenitale atât în forma │(QP/QS) sub 1. fără │ │ moderate în limitele │ │cadrul unor cardiopatii │cardiomegalie. de ritm persistente │ │ │ │ │sau frecvent repetitive. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Nu este cazul. dispnee la │ │ │ │ │eforturi mici şi repaus. │ │Diagnosticul pe suflu ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │holosistolic aspru. │DSV operat cu şunt mare. │ │ │ │ │conducând la pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. │ │ │ │pulmonară hiperkinetică. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Persistenţa canal arterial │PCA determină un şunt │ │ │ │(PCA) │stânga-dreapta a cărei mărime│ │ │ │reprezintă existenţa anormală │depinde de calibrul canalului│ │ │ │a permeabilităţii canalului │şi de relaţiile dintre │ │ │ │vascular fetal de comunicare │rezistenţa vasculară │ │ │ │dintre aortă şi artera │sistemică şi cea pulmonară. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Defect septal │Tulburările funcţionale în │ │ │ │interventricular (DSV) │DVS sunt dependente de │ │ │ │reprezintă deschiderea │mărimea comunicării şi │ │ │ │anormală a septului │starea patului vascular │ │ │ │interventricular ceea ce │pulmonar. │ │ │cardiomegaliei. Asocierea DSA cu│DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ │ │stenoza mitrală realizează │semnificativ (raport flux │ │ │ │sindromul Lutenbacher. │ │ │ │pulmonară. │Fără deficienţă funcţională │ │ Necesită monitorizare │ │Dg. PCA │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │poate fi izolată sau în │ │ │ Nu se încadrează.5/l) şi HTP. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr.: Rx. II de inv. │ │ventriculul dr. cu │ │ │ │ │dispnee la eforturi minore.│Diagnosticul DSA se pune pe │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ recomandă locuri de │ │suflu sistolic de ejecţie.2 prin şunt │ │ îndrumaţi spre │ │echocardiografice de │stâng-drept semnificativ.│ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │DSV cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă ireductibilă sau │ │ │ │ │aritmii ventriculare grave cu│ 90-100% │ Gr. │ │ factori fizici │ │ │cord pulmonar) arată │ │ nefavorabili de mediu. │ │şunt stânga-dreapta. │ │ posibilitatea │ │ │ │ │ depensionării. Rx. EKG. de ritm. │ │ afecţiunii. funcţionale │ 50-69% │ expunere la factori │ │zgomotului II. │ │ │ │permite comunicarea directă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │între ventriculul stg. pe aspect │şi medii) sau DSA asociată │ │ de mediu. fără semne de │ │ confortului organic.5 . a │ │ │ │ │tulb. │ │ │ │ │HTP persistentă. pe ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │echocardiogramă care │Deficienţă funcţională │ │ │ │vizualizează comunicarea │accentuată │ │ │ │interatrială. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │DSA operat │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │ │ parcursul evoluţiei │ │ │dispnee la eforturi mari şi │ │ se va urmări │ │ │medii. │ │funcţionale se face la 6 luni │DSV operat cu şunt rezidual │ 50-69% │ │ │de la intervenţie. │cardiomegalie importantă sau │ │ │ │ │cu tulb. EKG şi echo pot │bolnavi asimptomatici. │ │Cateterismul cardiac este ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │necesar mai ales pentru │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │congenitale cianogene │încărcare pulmonară prezintă │ │ Necesită monitorizarea │ │complexe. │ │şi încărcare pulmonară. │ │mezocardiac şi pe semne │DSV moderat. II de inv. II inv. fără expunere la │ │ │paraclinice (eco. după naştere. │ │ │ │ │Obiectiv HTP arterială. Examenele │ │ mici.

│ │ │ │segment Ao cel mai adesea │Tensiunea arterială normală. I de inv. III de inv. sup. cardiacă NYHA III.c.│indicaţia operatorie. │ │ │reziduală (prin cateterism │ │ │ │ │cardiac şi sunt simptomatici)│ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coarctaţie aortică (CoA) │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │(îngustare congenitală a unui │Bolnavi asimptomatici. │ │ │ │ │Circulaţia colaterală │ │ │ │ │dezvoltată. echo şi cateterism ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │cardiac │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. chiar │ 50-69% │ intervenţii │ │ │claudicaţie intermitentă sau │ │ chirurgicale sau │ │ │dureri abdominale.istm Ao). fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ nefavorabili de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Bolnavii prezintă │ │ │ │ │simptomatologia unei HTA │ │ │ │ │(cefalee. cu semne subiective│ │ │ │ │de HTA. Necesită │ │ │ │ │ tratament chirurgical. stg. │ │ şi stabilirea │ │ │pulsaţii craniene. │ │ │III/IV. │ │ │toracale. dispnee la │ │ chirurgical │ │ │efort mic şi chiar de repaus. II de inv. Se │ │ │efort. pe puls femural slab şi │ │ │ │circulaţiei colaterale care să│întârziat │ │ │ │asigure aportul de sânge sub ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │nivelul coarctaţiei.│ │ intervenţiei │ │< la membrele pelvine suflu │test de efort normal.│ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. III de inv. III de inv. scăderea TA până│ │ │ │după angioplastie percutană │la normalizarea P. │ │ │sau sechele după accidente │ │ │ │ │vasculare cerebrale care fac │ │ │ │ │imposibilă autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Tulburările funcţionale vor │ │ │ │ │fi apreciate în raport de: │ │ │ │ │scăderea sau dispariţia │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │Coarctaţia Ao operată sau │coarctaţiei. medii. Pot avea alte │ │ │ │ │cardiopatii congenitale │ │ │ │ │asociate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavi cu insuficienţă │ │ │ │ │cardiacă severă ireductibilă │ 90-100% │ Gr. │ │ tratamentului │ │ │cardiomegalie. a crizelor anginoase │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează în │ │ │În situaţia realizării │ 20-49% │ grad de invaliditate │ │ │dezideratelor mai sus │ │ │ │ │enunţate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │În situaţia menţinerii │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │ │coarctaţiei. Rgr. │ │ chirurgicale │ │sistolic Ao. funcţionale (dispnee) │ 20-49% │ activităţi cu │ │ │la eforturi foarte mari. în │ │Aprecierea se face după 6 │ │ │ condiţii de confort │ │luni prin ex. cu valori TA │ │ │ │ │crescute (dominant sistolice)│ │ │ │ │la nivelul membrelor │ 50-69% │ Gr. │ 20-49% │ oportunităţii │ │ │S. │ │ Se vor recomanda locuri│ │ │fizic cardiac Rgr. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii prezintă HTA │ │ │ │ │sistolică peste 200 mmHg. II de inv. │PCA mic/moderat cu şunt │ │ Necesită monitorizare │ │ │redus. HVS dar cu │ │ │ │ │funcţie ventriculară │ │ │ │ │normală. şi │ │ intervenţiei │ │ │spate tolerantă bună la │ │ chirurgicale. │ 70-89% │ Gr. │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici şi medii în │ │ │ │ │ limitele confortului │ │ │ │ │ organic. II i. scotoame.. │ │ │Dacă persistă o HTP │ 50-69% │ Necesită monitorizare. radiologice) │ │ muncă cu solicitări │ │ │ │ │ mici. dezvoltarea │Dg. │ │ Necesită monitorizare │ │juxtaductal . şi < la │ │ │ │ │femurală. sp. │ │ │ │ │tinitus. │ │ cateterism cardiac │ │ │Dispnee la eforturi mari şi │ │ │ │ │medii │ │ │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ Gr. asociate │ │ Gr.│ 0-19% │ şi stabilirea │ │Clinic: TA > la membre │II i. │ │ │ │ │accidente vasculare │ │ │ │ │cerebrale. Elemente HVS (EKG. cu│ │ şi OP pentru │ │ │tulb. congestie │ │ │ │ │cefalică). │ │ │Bolnavi asimptomatici cu ex. │ │ │HVS sau hipertrofie │ │ Necesită corecţia │ │ │biventriculară şi de │ 50-69% │ chirurgicală după │ │ │încărcare pulmonară (HTP).S. circulaţia │ │ │ │ │colaterală moderat │ │ │ │ │dezvoltată. │suflu sistolic moderat în sp. fără semne de │ │ oportunităţii │ │superioare cu presiune şi puls│HVS şi circulaţie colaterală. cardiomegalie.Sy: │ │ │ │cu balon │dispariţia fenomenelor │ │ │ │ │subiective. │ │ Necesită monitorizare │ │ │eventual cefalee. crize anginoase. Obiectiv │ │ angioplastie │ │ │TA > la m. │ │ recomandă locuri de │ │ │echo. ameţeli. │ │ │Bolnavi pauci simptomatici. fără cardiomegalie. │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │PCA moderat cu elemente de │ │ Gr. │ │ │PCA cu HTP majoră cu suflu │ │ Necesită cateterism │ │ │continuu tipic la care se │ │ pentru aprecierea │ │ │asociază rulment de flux │ 70-89% │ posibilităţii │ │ │diastolic apical. │ │ │ │ │insuf. epistaxis. a tulburărilor de│ │ │ │ │ritm. fizic. cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ . III de inv. │ │ │ organic │ │EKG. stg. şi EKG │ 20-49% │ de muncă cu solicitări │ │PCA operat │normale │ │ mici şi medii.c. │ │ │senzaţiei de răceală în │ │ Vor fi îndrumaţi spre │ │ │membrele pelvine. tulburări de ritm cu │ │ │ │ │sincope.

cu crize de angină │ │ │ │ │pectorală. cu test de │ │ │ │ │efort normal sau uşor │ │ │ │ │modificat │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii cu St. II de inv. │ │ │ chirurgicală │ │componentă Ao a sg. cu │ │ │ │ │cardiomegalie sau cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │ │III │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavii cu St. │Ao redus │ │ simptome. 50-79 mmHg │insuficienţă cardiacă │ 70-89% │ Gr. │ │ Idem. EKG. cu sincope │ │ │ │ │repetate. │ │ severă grad. 25-49 mmHg │severă cu HVD marcată cu │ │ │ │ moderată -grad. │ │Durata SS este proporţională │eforturi mari şi medii. │ │ │minimă fără semne subiective │ │ OP spre activităţi cu │ │ │şi fără repercursiuni │ │ solicitări energetice │ │ │hemodinamice │ │ mici şi medii fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ fizici nefavorabili de │ │ │ │ │ mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ │ │ │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ │uşoară cu absenţa HVD (EKG. │ │ │ îndrumaţi pentru │ │de ritm). │ │ │aortă. III de inv. I de inv. pe semne subiective │Echo Doppler arată gradient │ │ agravare a unor │ │(dispnee. eventuală │ │Ob. │ │ │ cateterism. Rgr. cu absenţa HVS pe │ │ subite. stâng. Bolnavii vor │ │Stenoza aortică congenitală │pauci simptomatici numai la │ │ fi monitorizaţi şi dat │ │(S.suflu sistolic de │ │ │ intervenţie │ │ejecţie în focarul aortic. cu tulburări de │ 70-89% │ Gr. │ │ chirurgicale │ │Semne clinice-suflu │Bolnavi asimptomatici cu │ │ │ │sistolic de ejecţie para │excepţia dispneei la eforturi│ │ │ │sternal. II ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │diminuată. . │ 20-49% │ fiind riscul morţii │ │poate avea 3 localizări: │ameţeli). I de invaliditate │ │ │ireductibilă cu pierderea │ │ │ │ │posibilităţii de autoservire │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ Nu se încadrează. │ │ Se indică │ │cu gradul SP iar maximul SS │Cateterismul cardiac şi Eco │ 50-69% │ valvuloplastie cu │ │este cu atât mai tardiv cu │Doppler arată gradient │ │ balonaş sau │ │cât stenoza pulmomară este │transvalvular de 50 mmHg sau │ │ valvulotomie │ │mai strânsă. < 25 mmHg │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ medie grad. semne Rgr. │ │ │ │ │ Vor fi orientaţi spre │ │ │ │ │ activităţi cu │ │ │ │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici sau mari în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ condiţii de confort │ │ │Bolnavii asimptomatici sau │ │ organic. │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │II redusă.│ │ caz de apariţie sau │ │Dg. o │ 20-49% │ 1-2 ani pentru │ │cazurile de obstrucţie fixă la│dilatare post-stenotică a │ │ stabilirea indicaţiei │ │ieşirea din ventriculul drept. │de toleranţă la efort normal.D.Ao) │eforturi mari (dispnee. vor fi │ │valvulară (cca 85%) supra şi │ex. pulmonară care │Deficienţă funcţională │ │ │ │exprimă şi gradul SP │accentuată │ │ │ │ uşoară grad. > 80 mmHg │dreaptă. │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Se contraindică │ │ │Asimptomatici.│arterei pulmonare. crize │ │ │ │HVD marcată şi fenomene de │anginoase. dispnee de │ │ │ │insuficienţă tricuspidă │repaus ş la eforturi mici │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │În insuficienţa cardiacă │ │ │ │ │ireductibilă.│ │şi medii │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii la care intervenţia │ │ │ │ │nu a dat rezultate sau au │ │ │ │ │apărut complicaţii post │ │ │ │ │operatorii (disecţie de │ 70-90% │ Gr. oboseală. III de inv. şi │ 50-69% │ Gr. se │ │poate fi normală chiar la │mediu. ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │componenţa pulmonară a sg. │ │ │frecvent repetitive cu │ │ │ │ │pierderea autoservirii │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. ameţeli. anevrism Ao) au │ │ │ │ │deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată prin intensitatea │ │ │ │ │tulburărilor şi prognostic │ │ │ │ │nefavorabil │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează.│Rgr şi echo) Doppler arată │ │ Vor fi reevaluaţi la │ │reprezintă cca 90% din │gradient redus iar Rgr. │ │Stenoză pulmonară valvulară . cu HVS │ │ recomandă intervenţie │ │stenoză semnificativă │uşoară sau moderată la ex. │> cu unele semne de │ │ │ │Stenoza pulmonară duce la │disfuncţie de VD │ │ │ │crearea unui gradient între ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │VD şi art. sincope │ 90-100% │ Gr. │ │congenitală excursia valvelor │cu dispnee la efort mare şi │ 50-69% │ În aceste cazuri. Ao severă │ │ │ │ │(gradient de presiune > 50 │ │ │ │ │mmHg). echo. cu test │ │ reevaluaţi anual. cu tulburări de │ │ │ │La gradient > 80 mmHg apare │ritm sincope. EKG şi echo. │cu tulburări funcţionale la │ │ Gr.. vor fi │ │dureri anginoase.III de inv. HVS evidenţiabilă │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │Rgr. │ │ chirurgicală │ │ │Rgr. II de invaliditate │ │ │ritm şi conducere în repaus │ │ │ │ │sau la efort. │ │ │ │şi Echo de HVD. cu ameţeli. EKG │Stenoza pulmonară moderată. │ │ │Stenoza pulmonară valvulară │ 0-19% │ Necesită monitorizare. funcţie │ │ eforturile fizice mari │ │Stenoza valvulară operată │ventriculară dreaptă normală │ │ şi expunere la factori │ │aprecierea se va face la 6 │ │ │ de mediu nefavorabili │ │luni după intervenţie ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Persistă unele semne de │ │ │ │ │disfuncţie de V. De │Bolnavii cu S. tulb. Echo. II de inv. EKG. Ao cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ 90-100% │ Gr. În │ │subvalvulară. uneori cu │mari │ │ │ │întărire telesistolică.Ao moderată │ │ │ │menţionat că la Eco la │(gradient de presiune în jur │ │ │ │bolnavii cu stenoză aortică │de 40 mmhg la Eco Doppler) │ │ Gr. │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │efort mare şi mediu │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Sindrom Eisenmenger │Deficienţă funcţională │ │ │ │ .

tulburări de│ │ │ │pulmonare ridicate ca urmare │ritm severe │ │ │ │a bolii obstructive a vaselor ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │mici pulmonare. medie (orificiul │ │Activitatea se │ │ │mitralei 1-1. │ │activităţi │ │deschidere.│reprezintă orice comunicare │accentuată │ │ │ │largă între inima dreaptă şi │Dispnee în repaus. de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Stenoza mitrală │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează.│ │ │ │ │risc de moarte subită │ │ │ │ └──────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ VALVULOPATII În aprecierea diagnosticului funcţional într-o valvulopatie se va ţine seama de: . III de inv. │ │ │importante în repaus care │ │ │ │ │limitează mult sau duc la │ │ │ │ │pierderea totală a cap. III de inv. │ │ │ │ │echocardiografice şi EKG şi │ 50-69% │Gr. │I.M.S. cu │ │ │ │stâng-drept scade. │ │avansării bolii. exprimată │ 60-69% │locuri de muncă cu │ . │ │nivele sistemice.M. │ │ │ │ │NYHA IV. ireductibilă. │ │ │cu semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III.starea funcţională a inimii (conform clasificării NYHA) şi a sistemului vascular. . cu │ │ │ │ │tulburări de ritm │ │ │ │ │reversibile. cu │ │ │ │ │sincope frecvente cu tulb. ce se │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │dezvoltă la bolnavi cu şunt │Insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │stâng dreapta mare. Se vor urmări│repaus şi la eforturi medii │ │măsuri protective │ │semne de evolutivitate a │dar cu dispnee.sediul leziunilor. largă cu tulburări │ 20-49% │Necesită orientare │ │ │funcţionale numai la │ │profesională spre │ │ │eforturi mari │ │activităţi fără │ │ │ │ │eforturi fizice mari│ │ │ │ │în condiţii │ │ │ │ │favorabile de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │S. cu HTP │ │desfăşoară pe │ │ │moderată. VSH.M. cu S. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Se caracterizează prin clic şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. │ │ │ │importante sunt tulburările │III cu semne de HVS clinice. gr. cu insuficienţă card. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale │ 90-100% │Gr. │ │ │I.M. II│ │Necesită │ │Dg. de IM.existenţa unor leziuni multiple. aritmii │ 90-100% │ Gr. .5). │ │ │eventual elemente HAS. fără tulb.existenţa factorilor care indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut. cu semne minore de │ │monitorizarea │ │echocord. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │eforturi medii şi mari. şuntul │ventriculare grave.posibilitatea şi rezultatele tratamentului chirurgical specific în valvulopatii. uruitura │clinice radiologice.5 cm). │ 0-19% │profesională spre │ │diastolică.M. cu suflu sistolic gr. III de inv. │ │ │ │de ritm cardiac │radiologice. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │I. largă cu semne minime │ │Necesită orientare │ │presistolic. │ │ │ │ │tulburări de ritm ventricular. │ 70-89% │Gr. VALVULOPATII MITRALE ┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. │ │suflu sistolic. În măsura │IV.M. Semne │funcţionale (dispnee) la │ │compatibile │ │caracteristice radiologice. clacment mitral │echografice.M. rare sincope │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │I. │ │ │S. ireductibilă. │ │Diagnosticul se pune pe suflu │S. I de inv. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. putând │pierderea capacităţii de │ │ │ │chiar să se inverseze.│eforturi mari │ │ │ │fibrinogen). de certitudine prin examen │sau III. palpitaţii la│ │la locul de muncă │ │infecţiei reumatice (ASLO. │autoservire │ │ │ │Semne cianoză. II de inv. . tulburări │ 50-59% │Gr. semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă. Informaţii utile (HVS│HVS fără tulburări de ritm │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │şi eventual HAS) prin EKG şi │fără tulburări funcţionale în│ │afecţiuni şi unele │ │radiografie cord. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │În insuficienţa mitrală prin │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │prolaps de valvă mitrală │I.M. │efort │ │ │ │echocardiografice şi EKG. │ │ │ │stângă cu HTP arterială la │intensificată la eforturi │ 70-89% │ Gr. endocardite. │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ │ │şi medii determină deficienţă│ │ │ │ │funcţională medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr.existenţa complicaţiilor. de│ │ │ │ │ritm sau de conducere gravă. .M. II de inv. cu suflu sistolic gr. cu semne clinice minime │ 0-19% │Se va aprecia corect│ │ │(suflu sistolic I sau II) │ │dg. prin │minime. insuficienţă cardiacă│ │ │ │rezistenţe vasculare │NYHA III sau IV. putând fi│ │Insuficienţa mitrală │fără tulburări funcţionale │ │vorba de SS │ │(reumatismală sau prin prolaps │ │ │funcţionale │ │de valvă mitrală). . │ │ │S. III/IV. miocardite. EKG. medie (orificiul │ │ │ │ │mitralei 1-1. I de inv. pericardite).

│ │ │ │ │Posibilitatea subiecţilor de │ │ │ │ │a se îngriji singuri este │ │ │ │ │mult diminuată până la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Boală mitrală │Aprecierea se va face în │ │ │ │Asocierea S.. cu edem │ │ │ │ │pulmonar acut în antecedente │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │S. │ │ │Afecţiunea aortică de grad │ │Necesită │ │ │uşor. cu │raport de gravitatea │ │ │ │semnele însumate ale celor │tulburărilor funcţionale. cu semne │ │ │ │ │de HTP (radiologice. │ │ │ritm) apar la eforturi fizice│ │ │ │ │de intensitate medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Afecţiune Ao severă în care │ │Gr. cu │ 90-100% │Gr. │ │ │eforturi medii │ │fără expunere la │ │ │ │ │factori fizici │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │S. cu tulburări │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │ │funcţionale (dispnee.M.M. palpitaţii) numai la│ │locul de muncă cu │ │ │eforturi mari. EKG │ │solicitări │ │ │şi tulburări funcţionale la │ │energetice mici. │ │Stenoza Ao │Afecţiune de grad uşor (mai │ │Necesită │ │Dubla leziune Ao │ales insuficienţa aortică). vor fi apreciate în raport de datele │ │ funcţionale prezentate la capitolul afecţiunii Ao şi afecţiunii mitrale. │ │fenomenelor │ │ │tulb.M. │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă severă. funcţionale sunt │ │În raport de │ │ │intense (dispnee la efort dar│ │intensitatea şi │ │ │şi de repaus. puls săltăreţ │ │ │ │ │în Ins. │ │ │ │ │biatrială şi HVD │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Post op. │ │ │neurologice importante. minime │ │ │ │Ao. │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. │ │măsuri protective la│ │ │ameţeli. strânsă (orificiul │ │ │ │ │mitralei sub 1 cm). I de inv. │ │ │ │două afecţiuni │conform datelor enunţate la │ │ │ │ │stenoza mitrală şi │ │ │ │ │insuficienţa mitrală │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Sunt mult mai rare. III de inv. cu H. I de inv. Pdy scăzută în ins. stări sincopale. cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. de ritm sau conducere. │ │ │echografice şi EKG).│ │radiologic. │ │ │severe (FA. II de inv.│ │ │ │ │ireductibilă. restenozare. │ 70-79% │Gr. complicată cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă (NYHA │ │ │ │ │IV) ireductibilă. │ │descrise │ │ │insuf. de │ 50-69% │Gr. │ . de ejecţie Ao în stenoza │cu semne clinice. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Afecţiunea Ao cu insuficienţă│ │ │ │ │cardiacă NYHA IV. echo care │ │ │ │ │precizează şi felul şi sediul │ │ │ │ │leziunii aortice). │ │ │tulb. cu EPA │ │ │ │ │frecvent repetitiv. flutter atrial). II de inv. I de inv.S. │ │ │tulburări funcţionale grave │ │ │ │ │care împiedică autoservirea │ │ │ ├────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┤ │ Afecţiunile Ao. │ │ │ │Afecţiuni tricuspidiene │Aprecierea incapacităţii se │ │ │ │ │va face conform cu normele │ │ │ │ │stabilite în afecţiunile │ │ │ │ │valulare mitrale │ │ │ └───────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI AORTICE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Insuficienţa Ao │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm. Se vor urmări HVS eventual │ │ │ │ │HAS (prin Rg. de obicei│ │ │ │ │asociate leziunilor mitrale. EKG. funcţionale (dispnee.M. │ │afecţiunii cardiace │ │(S. │ 0-19% │monitorizarea │ │Semne clinice caracteristice │fără tulburări funcţionale. echografic. suflu diastolic în │ │ │ │ │insuficienţa Ao). │ │ │ │ │Ao. cu │ 90-100% │Gr. cu I. care împiedică │ │ │ │ │posibilitatea de autoservire │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │S. │ │ │ │ │accidente embolice cu sechele│ 90-100% │Gr. II de inv. Ao. │ │ │ │ │cu EPA repetitiv. cedând rapid │ │contraindicarea │ │ │la repaus │ │eforturilor fizice │ │ │ │ │mari │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Afecţiunea Ao medie la care │ │ │ │ │tulb. strânsă cu HTP manifestă│ │ │ │ │şi insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │dreaptă cu tulburări de ritm │ 80-89% │Gr.M. asociate cu afecţiunile mitrale. cu semne clinice │ │monitorizarea │ │ │minore. │ │ │infarcte pulmonare sau cu │ │ │ │ │accidente embolice ce conduc │ │ │ │ │la tulburări motorii grave. crize anginoase│ 70-89% │frecvenţa │ │ │repetate. │ │ │ │ │crize anginoase tulb. Stenoza Ao şi│ │ │ │ │dubla leziune Ao afectează mai │ │ │ │ │semnificativ şi mai precoce │ │ │ │ │capacitatea de muncă decât │ │ │ │ │insuficienţa Ao.

cr.frecvenţa episoadelor aritmice │ │ │ │ │. miocardiopatii ş. 3. fără expunere la │ │ │conducere. tulburări de ritm. Modificările electrocardiogramei de repaus. Dintre simptomele cele mai evocatoare sunt semnele legate de o ischemie cerebrală tranzitorie care pot varia de la ameţeli. Alte simptome sunt legate de o stare hemodinamică cardiacă anormală cu hipotensiune şi/sau semne de insuficienţă cardiacă. infecţioasă sau iatrogenă) sunt potenţial reversibile şi nu afectează capacitatea de muncă pe termen lung. de efort sau prin înregistrare Holter. cu imposibilitatea menţinerii tonusului postural. Între factorii adiţionali care pot influenţa starea funcţională a pacienţilor cu tulburări cronice de ritm. proteze valvulare) ┌──────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │Valvulari │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează. Tulburările de ritm şi conducere din C..simptomatologia produsă │ │ │ │ │. din H. │ │ │Post operator. din CPC. │ │ │ │ │disfuncţii ale protezei │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Post operator. │ │ │disfuncţii ale protezei + procese │ │ │ │ │endocarditice. 4. vor fi apreciate în funcţie de intensitatea şi gravitatea modificărilor morfofuncţionale ale inimii şi vaselor. În ce măsură ele determină o simptomatologie percepută de bolnav. de │ │ │ │ │conducere. neuropsihice ş. Tulb. dispnee la eforturi │ │ │ │ │medii. Fondul patogenic şi posibilitatea asocierii unei cardiopatii sau altor boli care pot influenţa prognosticul.a. valvulopatii. persistă dispnee │ 20-49% │Necesită monitorizare atentă│ │corectarea │la eforturi mari. dureri anginoase. tulburări de │ 50-69% │cu solicitări energetice │ │ │ritm trecătoare. III de inv. şi/sau a tulb. vertij. dureri anginoase.etiologia aritmiei (pe prim plan se │ │ │ │ │ situează CI ischemică) │ │ │ │ │. II de inv. dureri anginoase la │ │factori fizici nefavorabili │ │ │eforturi mari │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Postoperator. tranzitorii.T. │ 80-89% │Gr. Sunt │ │ │ │ │prezente semne de restenozare. │ │operaţi pentru│Post operator. hemodinamice │ │ │ │ │.existenţa disfuncţiei ventriculare │ │ │ │ │ stgi. intoleranţă marcată la efort fizic. tulburări de ritm. se vor lua în considerare: 1. inflamatorie. prezintă dispnee │ │Se recomandă locuri de muncă│ │ │la eforturi mari. variaţii sugestive ale frecvenţei cardiace: 2. tulburări de │ │mici. tranzitorie (ischemică. ┌───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tulburări de ritm cardiac │Se vor lua în considerare: │ │ │ │ │. stări confuzionale până la sincope cu pierdere totală de conştiinţă.I.răspunsul la tratament │ │ │ │ │.└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALVULOPATII POST INTERVENŢII CHIRURGICALE (comisurotomii. restenozări. precum şi semne generale ca astenie pronunţată. dispnee la eforturi│ │ │ │ │medii. II de inv. Sunt │ 70-79% │Gr. în absenţa altor│ │pentru a surprinde eventuale│ │viciului │fenomene patologice │ │agravări sau complicaţii │ │valvular ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr.prezenţa complicaţiilor induse de │ │ │ . sunt răspunsul la tratament şi prezenţa disfuncţiei ventriculare stângi (predictor al morţii subite).A. digestive. la pacienţii cu tulburări de ritm şi/sau conducere cardiacă. lipotimii. Tulburările de ritm şi conducere din cadrul unor afecţiuni endocrine. │ │ │ │ │colmatări eventual fenomene │ │ │ │ │bronhoembolice │ │ │ └──────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE RITM ŞI CONDUCERE CARDIACĂ În aprecierea gradului de tulburare funcţională şi a incapacităţii pe care o determină. de │ │ │ │ │conducere. │ │ │prezente semne de restenozare.. beneficiază de tratamentul specific acestora şi de aprecierea deficienţelor funcţionale în raport de etiologie.a. afecţiuni congenitale ale cordului. de ritm şi conducere cardiacă determinate de o cauză acută.

V. hissiană cu QRS │unele consecinţe hemodinamice care │ │corespunzător │ │ asemănător ritmului de │împiedică efectuarea eforturilor mari şi│ │afecţiunii. (nodale) │cu fenomen R/T (perioada de cuplaj este │ │ │ │sunt urmate de pauză │foarte scurtă. │un fond patologic organic. nu au consecinţe hemodinamice.originea E │ │ │ │bazale. izolate sau EV gr. Unda P │. cu ├────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │ritm regulat sau uşor │Fără deficienţă funcţională │ 0 . bazală . III (Lown) sau aritmii │ │vor fi │ │ pozitiv D1. │ │ │ │absenţa P (acoperită de │de asemenea. │În aritmii ESV repetitive frecvent sau │ │Pacienţii │ │. superioare sau │tip QS arată un substrat patogen sever │ │ │ │ulterior QRS în cele inf.│ │ aritmie │ │ │ │ │. apar pe un │ │cu stres psihic│ │. pe o perioadă│.79% │Gr.E. E.cuplate.69% │Gr. E. la care│ │încadrează.69% │Gr. │ │ │ │ unifocale peste 1/min.morfologia EV │ │ │ │apare negativă anterior │EV cu QRS larg. │ │ │ │. Lown │Deficienţă funcţională accentuată │ │fizice mari şi │ │şi Wolff au alcătuit │Aritmii EV ce nu pot fi controlate │ │medii de muncă │ │următoarea clasificare: │corespunzător prin trat.V. la R ulterior│legătură cu efortul. peste 11 EV/min (după unii │ │ │ │stimuli provenind din │5/min.49% │Nu se │ │.V dr.modificări ale undei T la complexul │ │ │ │apare nemodificat (cu │post extrasistolic.P. pot fi │anumite condiţii specifice (exces │ │ │ │supraventriculare (atriale │nicotinic de cofeină.V. │Deficienţă funcţională medie │ 50 . sunt urmate │Pentru EV se vor lua în considerare: │ │ │ │de o pauză decalantă (cu o │.V. iar QRS │.complicaţiile produse │ │ │ │activitate ectopică cu │ riscul letal │ │ │ │frecvenţa 160 220/min. din hemiramul stg. ce apar în serii de 3 sau mai │ │ │ │morfologie.sunt bătăi│. │ │anterior E.E. gr.V.V. cu conducere │suferinţa miocardului.J.│ │ V5 şi V6.S. │ │ │ │(una din ramurile │.E.) sunt│complexului preextrasistolic) care pot │ │ │ │generate de centrii │fi precursoare ale unei aritmii │ │ │ │ectopici intraventriculari │ventriculare grave.V.frecvenţa E │ │ │ │bătăi premature în care │. II. │deficienţa poate fi uşoară sau medie. │E │ │ │ │hissiene.V. │ 20 . ceea ce │ │În raport de │ │ │limitează capacitatea de efort. │ │aritmii sinusale) │atunci când se ating valori mari ale FC │ │ │ │ │chiar în repaus. stg. punând probleme de │ │ │ │fiziologice a │prognostic) │ │ │ │ventriculilor. V5 şi│extrasistolice ce apar în cadrul unor │ │monitorizaţi.E.V. turele │ │unifocale sub 1/min. │. diferă după│ │ │ │ │origine: │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .V. în│frecvente. cu interval QT alungit sau E. │ │ │ │Complexul QRS apare │. fiind produse în │ │ │ │T. de ritm │ │ │ │ │.existenţa altor tulb.V.V.E. joncţionale (deci │atât de elementele descrise în preambul.V.polimorfe │cuplaj variabil sau cu extrasistole │ │ │ │. complex QRS modificat│suferinţe miocardice. din hemiram stg.existenţa E interpolate (plasate între│ │ │ │durata P-R este cel mai │2 complexe normale) │ │ │ │adesea modificată. D3.E. de ritm şi/sau │ │ │ │R-R ale ritmului de bază) │de conducere │ │ │ │E. reţea │suferinţă miocardo-coronariană │ │ │ │Purkinje sau chiar │importantă. din hemiram stg.E. V . tulb. bradicardii. . apicală . joncţionale .fenomen R/T │efort.sistematizarea EV (cele sistematizate. . TP apare brusc │ episoadelor aritmice │ │ │ │şi dispare brusc şi se │. │cardiovascular. D2. gr.. I (Lown) ce apar fără │ │încadrează. favorabil la medicaţie │ │ │ │ posterior aspect HAS │antiaritmică.sistematizarea E │ │ │ │unda P apare modificată. stres etc. │fond de boală organică cardiacă certă. medii.V.49% │Nu se │ │(tahicardii.19% │Nu se │ │neregulat şi cu tendinţă │TPSV unice sau ce apar la intervale │ │încadrează.complex QRS│EV gr. │ │încadrează. │ │ │ │extracardiace (dezechilibre│ │ │ │ │neurovegetative.│ │ │ │retrogradă a atriilor şi o │mai ales bigeminismul şi în special cele│ │ │ │acţionare pe căi │cu cuplaj variabil.E. apicale.V.A. este egală cu 2 │produc tulburări subiective. ce apar sau │ │ │ │fascicolului Hiss. │.V. │ │ │ │sugestiv ca durată şi │.V. care │sau interpolate] │ │ │ │determină o activare │. │ 70 ..E. II de inv. ventriculare (E.precizarea mono sau pluri focalităţii │ │ │ │anterior sau posterior.│ │contraindica │ │riscul unor aritmii │ │ │eforturile │ │ventriculare severe. cu valori excesive la │ 50 .V.E. se remit │ │ │ │cardiace. peste 50 ani) ca şi EV cuplate │ │ │ │joncţiunea A-V. │ │ │ │repolarizare tip secundar │ │ │ │ │şi o pauză compensatorie │Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ │marcată la recidivă.un prognostic mai sever │ │ │ │sau abs. │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │digestive. │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tahicardia paroxistică │Aprecierea deficienţei funcţionale în TP│ │ │ │poate fi considerată ca │trebuie să ia în considerare: │ │ │ │succesiunea cu frecvenţă │.complex │ │ │ │ │ QRS negativ D1.J.tipul tulb.simptomatologia determinată │ │ │ │caracterizează printr-o │.V. sau EV gr.P. │ │ │ │miocardul ventricular). se caracterizează prin│ST-T la complexul postextrasistolic au. │. │aritmii EV cu fenomen R/T sau QT │ │de noapte │ │.V. ce sunt urmate de modificări │ │ │ │E. nu apar pe │ │ │ │intervale R-R normale). gr. │ │. care induc tulburări │ │ │ │ salve TPV în lambou │hemodinamice manifeste accentuate în │ │ │ │. în E.tipul morfologic (mono sau polimorf) │ │ │ │E. de irigaţie coronariană produse │ │ │ │ │ sau intensificate de aritmie.V. │ │ V6. │au EV apicale. gr.E.tulb.izolate. cât şi │prompt prin manevre vagale.izolate. III de inv. cele microvoltate sau │ │ │ │QRS în E. │ │ bază. │. I . prin lipsa sau creşterea │ │ │ │ │insuficientă a FC în efort. │ascendentă sau pe vârful undei T a │ │ │ │E. pot fi │aritmia extrasistolică va ţine seama │ │ │ │atriale. endocrine. │ │ │ │.E.E.frecvenţa şi durata habituală a │ │ │ │variabilă. │ │ │ │aberantă) E. │.E. │. semnificaţia unor │ │ │ │QRS). │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii sinusale │În raport de datele consemnate mai sus.frecvenţa EV [se consideră cu risc │ │ │ │premature determinate de │potenţial. III de inv. │ │ │ │Morfologia E.aspect BRS │nu se evidenţiază un fond patogenic │ │ │ │. gr. II .relaţia cu efortul: E.│ │ │ │ESV) sau ventriculare care │precum şi de următorii factori: │ │ │ │pot fi VS.19% │Nu se │ │post extrasistolică (R │E.E. III . │aritmii sistematizate mai ales cu │ │ │ │. VD.│ │ │eforturi mici şi medii. │se intensifică în efort arată o │ │ │ │hemiramuri stângi. │afecţiuni cardiovasculare şi care produc│ │trataţi │ │. │medii şi care nu pot fi controlate │ │Se vor │ │Legat de severitatea şi │satisfăcător prin tratament antiaritmic. apărând pe panta │ │ │ │decalantă.fondul etiopatogenic │ │ │ │extrasistole.aspect BRD │ESV rare. în afara crizelor. │prelungit sau cu lambouri de TPV. ceea ce demonstrează│ │ │ │excepţia E.fondul patogenic │ │ │ │durată < decât 2 intervale │. │foarte mari de timp.A. IV . │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii extrasistolice │Aprecierea deficienţei funcţionale în │ │ │ │După originea lor. D3.J. │În TPSV cu episoade ce survin la mari │ │ │ . sunt foarte rare nu│ │ │ │E.tipul tulburării │ │ │ │ridicată a unor │.originea EV . │ │ │ │să apară atât din cauze │posibilitatea de efort fizic. │răspund prompt. D2. │ │ │ │nemodificat.) nu │ │ │ │sau joncţionale) care pot │alterează. tulburări de │multe realizează un lambou de T.V. │ │major. atriale sunt │. nu au relaţie cu │ │ │ │ anterior aspect HSP │efortul. la │ │solicitările │ │ │valori scăzute ale FC din bradicardii │ │muncii │ │ │importante cu limitarea posibilităţii de│ │profesionale │ │ │ef.V.V.

│ │periodic │ │ventriculului dr. │ │ │ │ │Torsada vârfurilor este o │ │ │ │ │altă formă de TPV ce apare │ │ │ │ │în bradicardii pronunţate. HTA. tulb. funcţionale la │ │EKG-uri de │ │stimulator cardiac). │nu este alterată. │medicaţie specifică │ │ │ │CPC. La │ │diferenţe între 2 intervale│ │ │aceşti subiecţi│ │R-R. cardiacă. FA │ │ │factori fizici │ │paroxistică comună se │ │ │nefavorabili de│ │caracterizează prin crize │ │ │mediu. │redusă). consum abuziv │ │ │expunere la │ │de tutun şi cafea.69% │Gr. cu frecvenţa│în considerare frecvenţa şi durata │ 20 . în T. │ │ │munca cu │ │digestive. cardiopatii. 8 .69% │Gr. de caracterul permanent │ │ │ │activitatea atrială este │sau paroxistic (în acest caz se va lua │ │Nu se │ │anarhică (FA). malformaţii │declanşat de factori extracardiaci şi │ │ │ │cardiace. │ │ │ │Tulburările de ritm │ │ │ │ │ventricular (tahicardii │ │ │ │ │ventriculare persistente. la care toleranţa │ │se vor efectua │ │displazia aritmogenă a │la efort este limitată de apariţia tulb. │ │ │ │ │Se recunoaşte tahicardie în│ │ │ │ │jur de 150/m cu ritm │ │ │ │ │regulat în care complexe │ │ │ │ │QRS de tip BRS Şi BRD │ │ │ │ │alternează. la │ │negative în caz de │ │ │înălţime. │ │ │adaptat │ │regulată sau cu mici │ │ │situaţiei. este │ │ │ │cronică.89% │Gr. deficienţa funcţională│ │ │ │flutter-ul atrial sunt │se va aprecia în raport de substratul │ │ │ │aritmii totale în care │etiopatogenic.V. sau produsă │episoadelor paroxistice) de alură │ │ │ │prin stimuli patologici │ventriculară. │ │ │Flutter-ul atrial şi FA determinate de │ │ │ │ │afecţiuni cardiovasculare în care apar │ │ │ . │şi care necesită tratament antiaritmic │ │dispensarizare. │ │ │ │ │TP ventriculare apar │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │obicei de EA precoce. boli │Deficienţă funcţională medie │ 50 . fenomene de ischemie │ │ │ │extrasistole SV fibrilaţie │cerebrală. │ │ │ori afecţiuni cardiace grave. │ │ │La subiecţii cu TPSV şi în special TPV │ │ │ │ │repetitive la interv. │ │ │ │sau ventriculare │ │ │ │ │(extrasistole. capacitatea de efort fizic │ │ │ │constructivă. spontan sau prin │ │ │ │mediastinale. │ │ │cu risc crescut│ │Pe lângă TPV "clasică" mai │ │ │sau în condiţii│ │există tahicardia │ │ │de mediu fizic │ │ventriculară bidirecţională│ │ │şi psihic │ │ce apare în intoxicaţia │ │ │nefavorabil. în aproximativ 50%│de afectare organică a cordului şi │ │ │ │din cazuri. II de Inv. │ │digitalică sau leziuni │ │ │ │ │cardiace severe. │ │ │ │ │uneori repetitive alteori │ │ │ │ │cu conducere │ │ │ │ │intraventriculară │ │ │ │ │aberantă. crescută (flutter-ul│toleranţa la efort (în principiu mult │ │ │ │atrial). De asemenea. la │ │ │ │ │TP din sindromul WPW însoţite de │ │ │ │ │complexe QRS anormale. │ │ │ │ │flutter şi fibrilaţie │ │ │ │ │ventriculară cu oprire │ │ │ │ │cardiacă şi resuscitare │ │ │ │ │eficientă). │ │control şi │ │Se caracterizează prin │ │ │aritmic va fi │ │tahicardie 140 220/min. torsada │ │ │ │ │vârfului şi ritmul idio-ventricular │ │ │ │Tulburări de ritm din │accelerat. │ │ │ │ │ │Prin substratul lor. │cronică cu AV medie controlată │ │se va efectua │ │intoxicaţii medicamentoase │medicamentos.49% │Nu se │ │nicotină │favorabil la tratament. tumori │cedează prompt.a.89% │Gr. care răspund │ 20 . │eforturi de intensitate mare şi medie.│intoxicaţie tabagică sau cu│intervale de timp. │ │neurovegetativă. │ │ │ │Din alte cauze. cu toleranţă bună la│ │control. de repolarizare│ │ │munca cu │ │de tip secundar. │crize la intervale relativ mici de timp │ │necesită │ │valvulopatii.│ │infecţioase. menţionăm │ │ │ │ │hipertiroidia. Se │ │În aprox. de cele mai multe │ 70 . │ │În TPSV. │ │ │ │ │ventriculară bidirecţională. cele │ │conducere retrogradă. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │În FA şi flutter. sincope.. tulb. manevrele │fondul patogenic al tulb.│ │ │ │stopează criza. │susţinut şi continuu. │ │ │ │Fondul etiopatogenic îl │ │ │ │ │reprezintă valvulopatiile │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │(în special stenoza │În episod de FA paroxistic unic sau ce │ │ │ │mitrală). complexe QRS de tipul │ │ │se contraindică│ │E. în TP însoţite de │ │ │ │supraventriculare (TPSV │insuf. │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Fibrilaţia atrială. de existenţa semnelor de │ │ │ │atriali cu ritm regulat şi │insuficienţă cardio-circulatorie şi de │ │ │ │frecv. │cardiocirculatorie. III de inv. în care │ │ │ │ │sunt activate alternativ VS│ │ │ │ │şi VD. III de inv. CI acută şi │apare la intervale mari de timp. │ │ │ │ │în BAV III sau în mari │ │ │ │ │alungiri de QT.. când sunt semne │ │încadrează.49% │încadrează │ │400-600/min. unde P cu │ │ │solicitări mari│ │morfologie normală. mici de timp. II de inv. fără semne de insuficienţă│ │periodic EKG de│ │ş. necontrolate suficient prin │ │ │ │sindromul WPW pot fi │trat. TPV până la │ │ │ │ │fibrilaţie ventriculară).89% │Gr. │ │ │ │ │tulburările de ritm ventricular │ │ │ │ │determină o deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată.│ │miocardiopatii. nu au │ │ │şi medii. munca│ │nocturne precedate de │ │ │de noapte. de ritm este │ │ │ │vagale sau tratamentul │neuro-vegetativ sau dismetabolic. │ │relaţie cu QRS sau sunt │ │ │activ. munca la│ │paroxistice diurne sau │ │ │înălţime.│ │întotdeauna pe un fond de │TPSV şi în special cele ventriculare cu │ │Aceşti bolnavi │ │afectare cardiacă (CI. │de ritm şi a tulb. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . de irigaţie │ │ │ │atrială sau flutter atrial)│miocardică şi hemodinamică. │frecvente de durată medie sau în FA │ │monitorizaţi şi│ │stimulator cardiac. intervenţii │În FA paroxistică cu crize relativ │ │Bolnavii vor fi│ │chirurgicale pe cord. │ │contraindică │ │aşa-zis "idiopatică" la │ │ │activităţi cu │ │aceşti subiecţi existând │ │ │solicitări │ │semne de │ │ │energetice │ │hiperexcitabilitate │ │ │medii şi mari. intercritică este bună. tulb. când │ │ │ │digitalic sau antiaritmic │toleranţa la ef. II de inv. Se │ │ │ │ │caracterizează prin │ │ │ │ │modificarea progresivă a │ │ │ │ │axei complexelor QRS care │ │ │ │ │se "torsionează" în jurul │ │ │ │ │liniei izoelectrice. pericardita │Intercritic.20% FA este │eforturi cu solicitări energetice mici.

│ │ │ │atrioventricular până la periferia├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ramurilor şi blocuri │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . forme însoţite de│ │cardiac. de │ │ │ │bifurcaţia fasciculului Hiss. blocuri │De o mare însemnătate în evaluarea│ │ │ │atrioventriculare.BAV gr. │BRD incomplet sau BRD congenital │ │Necesită │ │După complexitate pot fi: │sau HSA fără alte modificări │ │monitorizarea │ │. │ │ │ │ │De asemenea. se│implantării unui stimulator. II Mobitz │ │ │ │ │apare în circumstanţe patologice │ │ │ │ │ca şi BAV gr. │ │blocurile AV sunt realizate de │BAV gr. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Dintre formele mai frecvente. │fenomen Adams Stokes. │ │ │ │poate fi funcţional (în perioada │existenţa simptomatologiei (în │ │ │ │refractară) sau organic prin │special legată de ischemia │ │ │ │leziuni în sistemul specific sau │cerebrală. cu blocarea │funcţională (la BAV gr. II │ │ │ │ 0. BAV gr. │ │ventriculară. miocardiopatii │Mobitz sau BAV gr. │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . de simptomatologia pe │ │ │ │tranzitoriu.BAV gr. blocurile cronice │ │ │ │ │evoluează în cadrul unor boli │ │ │ │ │cronice şi au un caracter │ │ │ │ │progresiv. II Wenckebach │ │ptr. unde P│o bradicardie simptomatică.21'' │alternând cu BAV gr. II │ │ │ │Se disting: │Mobitz cu limitarea marcată a │ │ │ │. │BAV gr. BRS (din porţiunea comună a│menţinerea în limite fiziologice a│ │ │ │ trunchiului) │capacităţii de prestaţie fizică │ │ │ │. │ │ │În situaţia tulburărilor produse prin │ │ │ │ │accidente tromboembolice cu sechele │ │ │ │ │neurologice care împiedică autoservirea. │morfofuncţionale ale inimii. cu │ │afecţiunii │ │ BRD. II de inv. HSP la care │ │periodic EKG de │ │ │bolnavii prezintă tulburări │ │control. │ │ însumarea HSA cu HSP │BRD major izolat sau asociat cu │ │Bolnavii vor fi │ │.49% │Nu se încadrează. BAV gr.│ │ │ │După sediu. │ │ │ │ │În general. fără semne │ │monitorizaţi.tip perioade │I sau II asociat cu blocuri de │ │ │ │ Wenckebach cu alungire │ramură. munca │ │cronice. II │ │solicitări mari │ │leziuni valvulare. III de inv. I . III în care │ │şi medii. cu blocarea │patologice EKG concomitente cu │ │ │ │stimulului de la atriul drept la │blocul. bloc de │corectării prin implantare de │ │ │ │fascicule (hemibloc stâng. │miocardo-coronariană. de riscul vital │ │ │ │cauze funcţionale (cele │pe care-l presupune şi de │ │ │ │tranzitorii) sau organice. activ. │ │ │ │antiaritmice. │ │ │ │disting blocuri sinoatriale (între│De asemenea. │ │intraventriculare în care │BAV gr. insuficienţa cardiacă). III de inv. II Wenckebach de│ │Necesită │ │conducerea stimulului este blocată│origine hipervagotonă. II. forme ce apar în │ │implantării unui │ │nodul sinusal până la joncţiunea │contextul unor afecţiuni cardiace │ │stimulator │ │reţelei Purkinje cu musculatura │organice severe. blocajul conducerii │permanent sau tranzitoriu. BAV gr. III. │ │periodică a EKG. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │antero-superior sau ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │postero-inferior).69% │Gr. III) este │ │ │ │căilor de conducere de la nodul │prezenţa sindromului Adams Stokes. │ │ │ │ apare un complex QRS) │ │ │ │ │.forma cea mai │ │ │ │ │ severă de bloc A-V în care nici │ │ │ │ │ un stimul atrial nu ajunge la │ │ │ │ │ ventricul. BAV gr. I (în raport de │ │Contraindicaţii │ │Etiopatogenia tulburărilor de │etiologie). III cu centru │ │Se va aprecia │ │deprimarea sau de blocarea │idioventricular jos situat şi AV │ │posibilitatea │ │stimulului pe parcursul său de la │foarte lentă. III . produs prin│Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │cel stâng. flutter-ul sau FA din │ │ │ │ │cadrul sindromului WPW. │ │noapte. │există o toleranţă la eforturi │ │cu risc. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocurile intraventriculare se │Aprecierea funcţională se va face │ │ │ │caracterizează prin deprimarea sau│în raport de substratul │ │ │ │stoparea conducerii stimulului sub│etiopatogenic al afecţiunii. cu │ │conducere este reprezentată de CI.alungirea PQ peste │capacităţii de efort BAV gr.89% │Gr.│ │ │ └───────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┴───────────────┘ TULBURĂRI CRONICE DE CONDUCERE ┌──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocuri atrioventriculare şi │Se va considera fondul │ │ │ │intraventriculare. │ │ │ │ │De asemenea. se vor lua în │ │ │ │nodul sinusal şi atriul drept). de HVS.49% │Nu se încadrează. II sau III responsabile de│ │ │ │. tumori maligne cardiace. bolnavi cu FA. existând deci o │ │ │ │ │ totală necorelare între undele P│ │ │ │ │ şi complexele QRS.. betablocante. │ │ │ │ │De menţionat faptul că BAV gr. I de inv.bifasciculare . I │ │ │ │ │poate apărea şi la subiecţi │ │ │ │ │normali (proba de efort este │ │ │ │ │concludentă) şi BAV gr. I sau gr. │răspunsul la tratamentul specific.trifasciculare .│ │ │ │în miocard. │mici satisfăcătoare. II │ │ │ │ │Wenckebach care apar la │ │ │ │ │hipervagotoni.3 sau 4. │felul acesteia. se │ │ blocurilor bifasciculare cu BAV │de altă suferinţă │ │va efectua │ │ gr. │blocului A-V. │răspunsul la tratament şi posib. de gradul de │ │ │ │Aceste tulburări pot avea un │complexitate al tulburărilor de │ │ │ │caracter permanent sau │conducere. au un caracter │ │ │ │ │tranzitoriu.BAV gr.│simptomatologia clinică este │ │la fact. │ │fascicule (HSA sau HSP) sau pe ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │reţeaua Purkinje (bloc de │Deficienţă funcţională medie │ 50 .în asocierea │HAS. │ │arborizaţie (blocuri distale). forme de BAV însoţite de │ │ │ │ progresivă a PQ până la o undă P│tulb. II . │ │arborizaţie). fizici │ │blocuri congenitale sau prin │redusă şi nu se evidenţiază alte │ │de mediu │ │efectul unor droguri ca │modificări patologice EKG în afara│ │nefavorabili │ │digitalice. bloc de │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . se va lua în │ │ │ │clasifică în: bloc de ramură │considerare şi posibilitatea │ │ │ │(drept sau stâng). │stimulator cardiac.│sau unele forme de BAV gr. caracterul│ │ │ │În general. tulb. │ │ │ │ │de insuficienţă coronariană. coronariene manifeste sau │ │ │ │ fără răspuns ventricular │BAV gr. BRS asimptomatic.tip Mobitz (la 2.asocierea BRD cu├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ HSA sau HSP sau BRS. dar uneori.monofasciculare: HSA şi HSP. │considerare şi alte modificări │ │ │ │blocuri intraatriale. Se │ │ │funcţionale la eforturi mari şi │ │contraindică │ . mai ales când │ │ │ │ │controlul medicamentos se dovedeşte │ │ │ │ │ineficient. care │ │monitorizare │ │pe ramuri (BRS sau BRD) pe │dispare la efort.100% │Gr. │etiopatogenic al tulb. tura de │ │stări postoperatorii pe cord. cu repetate │ │ │ │ │conversii electrice în antecedente. │ │ │ │ │fiind produse de afecţiuni │ │ │ │ │cardiace acute. expunere │ │afecţiuni inflamatorii ale inimii. I sau gr.│ │semne de insuficienţă cardiacă. │ │ │ │. │ │ │ │În raport de sediul blocajului.69% │Gr. fiind determinate de │care o determină. de conducere se │De asemenea. III.

│ │ │În cardio-stimulare eficientă. apare dispnee la │ │recomandări ca │ │ │eforturi mari şi medii. │ │ │BRS major simptomatic.69% │Gr.eventuale complicaţii │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 30 . fără │ │ │ │ │expunere la │ │ │ │ │factori │ │ │ │ │perturbatori ai │ │ │ │ │funcţionării │ │ │ │ │stimulatorului │ │ │ │ │cardiac. │ │ │Pacienţi cu afecţiuni cardiace "de│ │ │ │ │bază" severe.49% │Nu se încadrează. în │ │ │ │ │condiţii de │ │ │ │ │confort organic. │ │ │ │BNS simptomatică cu fenomene │ │Se vor îndruma │ │ │sincopale sau de insuficienţă │ │pentru implantare │ │ │cardio-circulatorie.89% │Gr. ameliorarea sau │ │ │ │ │ persistenţa simptomatologiei │ │ │ │ │ clinice care a motivat │ │ │ │ │ intervenţia (cu referire │ │ │ │ │ dominant la stările lipotimice │ │ │ │ │ sau sincopale). │ │ │BNS cu bradicardie nesimptomatică │ │Necesită │ │ │sau cu alternanţă de │ │monitorizare şi │ │ │tahi/bradicardie bine tolerată.prezenţa unor anomalii de puls │ │ │ │ │ datorate fie epuizării sursei │ │ │ │ │ de energie sau malfuncţiei de │ │ │ │ │ stimulare şi decelare a │ │ │ │ │ eventualelor extrasistole. │ │ │Boala nodului sinusal cu │ │Contraindicaţie │ │ │bradicardie sau sindrom │ │pentru eforturi │ │ │bradi/tahicardic simptomatic.89% │Gr. De asemenea. │ │ │ │ │ cardiopatia pacientului purtător│ │ │ │ │ şi vechimea generatorului de │ │ │ │ │ puls implantat. cu menţinerea │ │factori de risc │ │ │posibilităţii de efectuare a │ │sau de mediu │ │ │muncilor cu solicitare mică │ │fizic │ │ │ │ │nefavorabil. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Pacienţii vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi │ │ │ │ │controlate │ │ │ │ │periodic │ │ │ │ │funcţionarea │ │ │ │ │stimulatorului şi │ │ │ │ │starea clinică │ │ │ │ │funcţională │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . II de inv. │ │ │ │ │Necesită control │ │ │ │ │medical periodic │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .│ │medii. precum şi existenţa altor│ │ │ │ │modificări patologice │ │ │ │ │cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . însoţit de │ │În cazul │ │ │tulburări coronariene. forme │ │de stimulator │ │ │asociate cu alte modificări │ │cardiac │ │ │patologice cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi purtători de stimulator │Se vor lua în considerare │ │ │ │cardiac (pacemaker) │următoarele elemente: │ │ │ │ │. │ │control EKG │ │ │Capacitatea de prestaţie fizică │ │periodic │ │ │nu este alterată │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . precum şi a │ │ │ │ │ situaţiei patologice care a │ │ │ │ │ necesitat pacingul. │ │ │ │ │fără risc de │ │ │ │ │accidentare. │ │ │ │ │. │ │ │limitarea capacităţii de prestaţie│ │expunere la │ │ │fizică.semne EKG ale eficacităţii │ │ │ │ │ stimulării. III de inv. munca în │ │ │ │ │condiţii │ │ │ │ │nefavorabile de │ │ │ │ │mediu fizic │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │lucra activităţi │ │ │fără alte alterări ale funcţiei │ │profesionale cu │ │ │inimii │ │solicitări mici │ │ │ │ │şi medii. Se│ │ │ │ │vor lua de asemenea în discuţie │ │ │ │ │posib. există │ │mai sus │ │ │modificări patologice EKG în afara│ │ │ │ │celor induse de pacing │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │ │ │ │. dar au conservată │ │eforturi cu │ │ │capacitatea de prestaţie fizică │ │solicitări │ │ │pentru eforturi de mică │ │energetice medii │ │ │intensitate │ │şi mari. blocuri bi │ │blocurilor bi şi │ │ │şi trifasciculare ce apar în │ │trifasciculare │ │ │cadrul unei cardiopatii cronice. precum şi │ │ │ │ │gradul de perturbare a capacităţii│ │ │ │ │de prestaţie a efortului fizic. │ │însoţite de │ │ │la care tulburările funcţionale │ │sincope se va │ │ │apar la eforturi de mică │ │urmări │ │ │intensitate şi chiar în repaus │ │posibilitatea │ │ │ │ │stimulării │ │ │ │ │permanente prin │ │ │ │ │stimulator │ │ │ │ │cardiac │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala nodului sinusal │Aprecierea tulburărilor │ │ │ │ │funcţionale se va face în raport │ │ │ │ │de disfuncţia sinusală cu │ │ │ │ │bradicardie simptomatică sau de │ │ │ │ │disfuncţia sinusală cu episoade │ │ │ │ │tahibradicardice. la care implantarea │ │ │ . cu │ │Bolnavii pot │ │ │stare clinică funcţională bună.89% │Gr.69% │Gr. se │ │ │ │ │vor lua în considerare tulburările│ │ │ │ │funcţionale (dispnee. │ │ │Pacienţii prezintă unele tulburări│ │Aceleaşi │ │ │funcţionale.dispariţia. II de inv. cu │ │mari şi medii. II de inv. III de inv. astenie │ │ │ │ │accentuată) produse.tipul de stimulator.49% │Nu se încadrează. implantării de stimulator │ │ │ │ │cardiac.

în │ │ │raport de │ │absenţa unei cauze cardiace sau │ │ │solicitările │ │sistemice. se │ │sistolică ventriculară dinamică │ │ │va aprecia │ │este o CMH obstructivă.│ │stimulatorului a permis doar │ │ │ │ │regularizarea ritmului cardiac.existenţa restenozărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 .69% │Gr.69% │Gr. │CMH asimptomatice cu toleranţă la │ │monitorizaţi se │ │Boala fiind cu transmisie │eforturi mici şi medii. │disfuncţiei diastolice cu │ │ │ │Cardiomiopatii hipertrofice │creşterea presiunii telediastolice│ │ │ │Dg.│ │ales în MCO │ │ │cu sincope sau presincope în │ │(miotomie. HVS până la │ │solicitări energ. II de inv. modificarea caracteristică a ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │pulsului carotidian şi mişcare │Deficienţă funcţională medie │ 50 . cu stare │ │activităţi │ │ │funcţională satisfăcătoare. tromboze etc. suprimă sau │ distal şi modificările parietale│ │ │ │diminuează simptomatologia clinică│ globale. │ │ │20 mm a VS. disfuncţia ventriculară│ │ │ │miocardului ce se manifestă prin │şi ischemia miocardică. ablaţia │ │ │ │ │transcaronară a │ │ │ │ │hipertrofiei │ │ │ │ │septale) │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │În situaţia în care │ │ │ │ │simptomatologia şi tulburările │ │ │ │ │funcţionale accentuate persistă şi│ │ │ │ │după aceste tehnici. importante sunt AHV. sincope. sau dacă s-au│ │ │ │ │produs restenozări sau infarct │ │ │ │ │miocardic acut post intervenţie │ │ │ │Bolnavi după transplant de cord │ │ │ │ │(după 6-12 luni) Aprecierea se va │ │ │ │ │face în raport de funcţionalitatea│ │ │ │ │noului organ şi fenomenul de rejet│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatiile reprezintă │Sunt dependente de HVS. care │ după intervenţie.evoluţia aspectului EKG după │ │ │ │indicate din ce în ce mai mult. gradientul│ │ │ │afecţiunile primare ale │subaortic. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │tulburări de ritm. │ │răspunsul la │ │sau/şi HVD obişnuit asimetrică. cu AHC │ │miectomie │ │ │de moarte subită la mai puţin de │ │septală. │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . ele sunt │. │Hipertrofie uşoară (13-15 mm) a │ │evoluţia. Ceea ce │ │ │ │hipertrofie. │ │ │capacitatea de │ │În această formă dg.│. │ │CMH se caracterizează prin HVS │VS. dar cu│ │pe locuri de │ │ │dispnee la efort mediu şi mare. III de inv.gradul şi lungimea stenozei │ │ │ │cardiacă. │ │ │ │(fenomene ischemice majore. de │ │ │ │ │mediu favorabile. │ │ │ │apărea după aplicarea lor │ tulburări paroxistice de ritm. │ │ │antecedente (repetitive). în cond. │ │ │ │căci induc o mai bună performanţă │. mai │ │ │(echo) cu tulburări de ritm grave. │ │ │CMH. │ │anterioară a valvei mitrale (SAM) │Bolnavii paucisimptomatici în │ │Pot lucra numai │ │evidentă echografic │repaus şi la eforturi mici. I de inv. au capacitate │ │ │ │ │funcţională mult redusă. asociate cu disfuncţie│este dispneea. │ │ │ │ │Bolnavii vor fi │ │ │ │ │supravegheaţi │ │ │ │ │atât ca evol. │ │muncă cu │ │ │crize anginoase rare. │ cardiomiopatie hipertrofică │ │ │ │restenozări. funcţionale se va│ │ │ │sau angioplastie coronariană (cu │face în raport de: │ │ │ │balon cu endo proteze. │şi moartea subită │ │ │ │nespecifice (angor. │pectorală. insuficienţa │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . echo şi Rgr. III de inv. │ │ │ │a bolnavului │. HTA. a │ │ │ │ │bolii cât şi ca │ │ │ │ │adaptare la muncă │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │mici. Alte tulburări sunt angina │ │ │ │evidenţiabile EKG. dilataţie sau │domină ca tulburare funcţională │ │ │ │restricţie. │ │ │muncii │ │Dacă HV se însoţeşte de obstrucţie│ │ │profesionale. consecinţa │ │ │ │cardiacă. stenturi) │. prin natura şi amploarea│ │ │ │ │modificărilor morfofuncţionale │ │ │ │ │cardio-vasculare. se pune pe │ │ │muncă │ │SS. în │ │interesând în special SIV.funcţia contractilă a │ │ │ │ │ miocardului. │ │ │ │ │. eventual │ │ │40 ani │ │protezare │ │ │ │ │mitrală. │ │ │ │ │în raport de │ │ │ │ │evoluţia │ │ │ │ │ulterioară. vor fi │ │ │ │ │depensionaţi în │ │ │ │ │raport de locul │ │ │ │ │de muncă). reduc riscul │ coronariene. se va │ │ │ │ │face încadrarea │ │ │ │ │funcţională (în │ │ │ │ │caz de deficienţă │ │ │ │ │uşoară cu │ │ │ │ │incapacitate │ │ │ │ │35-49%. în special CMO cu │ │ │ . │ │ │Dacă s-a produs o ameliorare │ │Se recomandă │ │ │clinică evidentă. │ │ │ │Cu toate acestea.100% │Gr. Bolnavii │ │ │ │ │vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi. II de inv.existenţa semnelor fizice ale │ │ │ │iar pe de altă parte sunt │ afecţiunii generatoare de CI cr.89% │Gr. │ │ │ │răspund puţin la medicaţia uzuală. HVS şi hipertrofia septală │a VS. │ │ │ │ │dar care. presincopa sau sincopa │ │ │ │Acuze subiective variabile. │ │ │Bolnavii simptomatici la efort mic│ │Se va aprecia │ │ │şi repaus la care apare marcată │ │oportunitatea │ │ │HVS (peste 20 mm) cu obstrucţie │ │intervenţiei │ │ │evidentă a căii de ieşire a VS │ │chirurgicale.49% │Bolnavii vor fi │ │VS). prezintă │ │ │ │ │dispnee la eforturi mici şi chiar │ │ │ │ │în repaus şi au risc vital crescut│ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi după By-pass coronarian │Aprecierea tulb. │ │va aprecia │ │genetică.dimensiunile lumenului vascular │ │ │ │a mortalităţii. │ intervenţie. cu │ │profesionale cu │ │ │atenuarea manifestărilor │ │solicitări │ │ │patologice EKG în absenţa │ │mici/medii în │ │ │complicaţiilor │ │absenţa │ │ │ │ │factorilor │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu.89% │Gr. │ │ │ │accidentelor coronariene majore şi│.) │ obstructivă).│ │ │ │cunoscute complicaţiile ce pot │ (ateroscleroze aortice. │ │ │tratament şi.evoluţia simptomatologiei │ │ │ │Aceste tehnici sunt indicate │ subiective (crize anginoase) │ │ │ │formelor severe de CI cr.

II accentuat în focarul │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │Pentru locul de │ │pulmonar ex. EKG şi │ │manifestă. sau a│dispnee decât la eforturi mari sau│ │la iritanţi │ │unei boli congenitale). │dacă au toleranţă bună la efort │ │capacitatea de │ │se acceptă rolul etiopatogenic al │ │ │muncă.49% │În raport de │ │insuficienţe cardiace progresive. │ │ritm. │ │CPC poate fi consecinţa unor │bronho-pulmonari. Echo-cord │ │ │ │ │aspect specific de pericardită.89% │Gr. │deficienţă funcţională uşoară. II de inv. clacment sau clic │ │ │ │ │pericardic. │ │de protecţie la │ │tulbură primitiv funcţia şi/sau │care produce o uşoară încărcare a │ │locul de muncă │ │structura plămânului (în lipsa │cordului dr. creşterea mare a │ │ │ │pericardita constrictivă │presiunii venoase │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Pericardita cronică se constituie │Constituirea unei pericardite │ │ │ │prin persistenţa în timp a unei │cronice constrictive este adesea │ │ │ │pericardite lichidiene sau │îndelungată putând să apară la un │ │ │ │printr-un proces inflamator cronic│timp variabil de la pericardita │ │ │ │cu scleroză şi calcifiere care │acută (luni până la ani). │ │HVD apare rar în CPC │Bolnavii cu disfuncţie │ │ │ │parenchimatos. │ │va aprecia │ │Deşi cauza CMD este necunoscută. scăderea │ │ │ │cm/m) şi disfuncţie sistolică │perfuziei şi alterării biochimice │ │ │ │(fracţie de ejecţie < 45% sau │musculare. │ │ │factori fizici │ │eventual tromboze intra-cavitare │ │ │nefavorabili │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │ │CMD cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă. cu deficienţă │ │muncă se vor │ │pulmonare şi mărirea inimii dr. III de inv. │ │ │Starea după pericardita acută ca │ │ │ │ │şi pericardita cronică │ │ │ │ │constrictivă cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale (dispnee) la eforturi │ │ │ │ │mari şi medii. al mecanismului │ │ │ │ │imunologic şi al factorilor │ │ │ │ │genetici │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Semnelor fizice obiective de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . EKG. │ │ │Pericardita cronică constrictivă │ │ │ │ │cu insuficienţă cardiacă severă. │ │recomandările mai │ │la dr. şoc │ │ │ │ │apexian fix.│ │ │ │ │jugulograma cu "a" şi "V" ample şi│ │ │ │ │"y" adânc la cateterism.este │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ │ │Radiografia cordului cu pulsaţii │ │ │ │ │reduse şi calcificări pericardice. li se │CMD cu dispnee la efort mare şi │ │Pot lucra numai │ │adaugă Rgr.49% │Nu se încadrează │ │afecţiunea caracterizată prin HTP │Afecţiunea pulmonară cronică │ │în gr. creşterea │evoluţia bolii este rapidă │ │ │ │în volum a abdomenului.). II de inv.│ │insuficienţă cardiacă NYHA IV. zgomote cardiace │ │ │ │ │asurzite. Rx │HAD. HVD (Rgr. După │ │ │ │realizează o constricţie a inimii. Testul de efort │ │la temp. I de Inv. │ │ │ │ │ireveresibil. TA scăzută. cu │ │ │ │informaţii privitoare la │hipoxemie şi hipercapnie medie. │ │activităţi cu │ │cardiomegalie. ischemie │ │ │ │ │difuză. ex. tulburări de │ │ │energetice mici.. crize anginoase rare. │ventilatorie medie. │ │în care HTP arterială este │ │ │oximetrie. │ 20 . echo aduce │ventilatorie accentuată. │ │ │ │ │hepatomegalie. circulaţie │tulburări de ritm episodice │ │solicitări │ │pulmonară încărcată. III de inv. (sg. Bolnavul nu prezintă │ │(lipsa expunerii │ │unei afecţiuni a inimii stg. tulburări grave de │ │ │ │ │ritm şi sincope frecvente care │ │ │ │ │împiedică autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatia dilatativă (CMD) . ireversibilă sau cu │ │ │ │ │sechele grave după accidente │ │ │ │ │embolice care împiedică │ │ │ │ │autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiopatia restrictivă este │Evaluarea se va face în raport de │ │ │ │foarte rară la noi în ţară. care arată│mediu. microvoltaj. │ │insuficienţă cardiacă.│Date fiind fenomenele de │ │ │ │se caracterizează printr-un │insuficienţă cardiacă. ele sunt │ │ │ │ventricul dilatat (dimensiune │dominate de dispnee şi intoleranţă│ │ │ │internă telediastolică a VS 2. │ │Necesită măsuri │ │a VD ca urmare a unor boli ce │cu tulburări ventilatorii uşoare. │la expunere la iritanţi │ │bronhopulmonari. situaţie│ │ │probe vent.100% │Gr. cu│ │ │ │dimensiunea Ad. │ │dr. fără cauze aparente. aspect de rS în │EKG şi Echo │ │sus amintite │ │precordiale V 1V 5 uneori T ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │negativ V 1 .69% │Gr. │ │infecţiei virale. III de inv. mărită. se pune pe dispnee. de inv. │ 90 . │ │ │solicitările │ │iniţial stânga dar frecvent │CMD în faza iniţială pot avea │ │profesionale. fără semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │hipodiastolică │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Pericardica cronică constrictivă │ 70 . II de inv. │ │ │ │ │turgescenţa jugulară.V 3. mărirea cavităţilor cu │ │ │fără expunere la │ │diminuarea contractilităţii. │dispnee. │ │ │Bolnavii cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III. │ │ │ │Dg.69% │Gr.100% │Gr. │ │pulmonar sau ale cutiei toracice │limite fiziologice │ │Bolnavul va fi │ │(CPC parenchimatos) sau apare prin│ │ │monitorizat │ │afectarea primară a vaselor │ │ │efectuându-se │ │pulmonare (CPC vascular). dilatarea ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ . pulmonară │ │semnele bolii de bază se adaugă ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │semnele de încărcare a cordului │Deficienţă funcţională medie │ 50 . cu dispnee de │ │ │ │ │repaus sau la efort mic determină │ │ │ │ │deficienţă accentuată │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă. În CPC parenchimatos la│ │ │Rgr. │ │ │cu semne de insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III sau IV cu tulburări de │ │ │ │ │ritm sau conducere.89% │Gr. În CPC vascular. se │ │globală. │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cordul pulmonar cronic . tulb. III/IV cu tulburări │ │ │ │ │severe de ritm şi/sau conducere cu│ │ │ │ │tromboze intracavitare │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . EKG şi echo) │ │ │ │arată inima dr.│apariţia manifestărilor majore. presiune │ │ │ │ │diastolică crescută. echo.│mari şi medii. semne de stază │ │ │ │Tabloul clinic este asemănător cu │periferică. Prognosticul este │ │ │ │fracţie de scurtare 30%).7 │la efort prin DC scăzut. │ │ │ │ │ireversibilă. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 .. Aspect EKG de │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .79% │Gr. I de inv. ascită EKG. cu semne de │ │respecta │ │EKG apare HAD. │rezervat prin evoluţie progresivă │ │ │ │CMD se prezintă sub forma unei │a insuficienţei cardiace. Rx. │ │arterială cu afectarea consecutivă│evoluând cu remisiuni frecvente.69% │Gr. VD şi circulaţiei │semne de încărcare pulmonară şi │ │ │ │pulm.. deviaţie axială QRS│HAD şi mai ales HVD radiologice.. │ │afecţiuni ale parenchimului │arată capacitatea de efort în │ │excesive). Ex. │ │ │ │ │ritm. cu dilatarea art.

│art.arteriopatii de st. . singurul semn de boală este obstrucţia vasculară diagnosticată clinic sau prin metode de explorare. CPC prin tromboembolism │ │ │ │ │pulmonar (embolii mici şi │ │ │ │ │repetate). cu hipoxemie şi hipercapnie │ │ │ │ │evidentă. │ 50 .stadiul IV . determinarea presiunii parţiale a oxigenului în ţesuturi. angiografia cu substanţă de contrast. prin transductor transcutanat (N: 70  10 mmHg). trebuie completat cu aprecierea stadiului arteriopatiei. la care se asociază prezenţa semnelor obiective de ischemie tisulară. . examen Doppler.stadiul II a. examen Doppler pe carotide. leziunii stenozante şi a precizării reversibilităţii leziunilor tisulare. care │ │ │ │ │conduc la pierderea capacităţii de│ │ │ │ │autoservire │ │ │ └──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE ARTERELOR PERIFERICE .arteriopatii de st. poate│ │ │ aterosclerotice │ │lucra şi cu normă întreagă │ . mezenterice. necroză. I de inv. │Bolnavii cu afecţiune pulmonară.100% │Gr.rare (trombangeită obliterantă.stadiul II b. │ │ │ │şi va arăta dimensiunile VD. pulmonare şi circulaţia │Deficienţă fucţională accentuată │ 80 . Clasificarea Leriche . III de inv. cu semne de CPC │ │ │ │ │vascular manifest. . │ │ │ │AP. │ │ │ │EKG apar semne manifeste de HVD.Explorări paraclinice: oscilometrie. dislipidemii şi cu celelalte explorări paraclinice (EKG. cu semne de│ │ │ │mitrală sau un sindrom Eisenmenger│insuficienţă cardiacă dr. .ischemie de repaus: dureri în decubit şi tulburări trofice cutanate cu ulceraţii. .19% │Nu se încadrează în gr.absenţa oricărui simptom de ischemie. │ │ │.Explorarea paraclinică trebuie completată cu investigarea factorilor de risc metabolici pentru ateroscleroză: DZ. echografia intravasculară. claudicaţie intermitentă. O scintigramă pulmonară poate │turgescenţă jugulară).claudicaţie la mai puţin de 200 m de mers . │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . în │ │ │ asociate şi cu alte localizări │ │funcţie de locul de muncă. arterită temporală. alte arterite). │cu disfuncţie ventilatorie │ │ │ │Echo cord va exclude o stenoză │accentuată sau severă. . cu │ │ │ │un cateterism permite măsurarea │semne manifeste de HVD sau CPC pe │ │ │ │presiunilor. │ │periferică severă. ireversibilă. cu semne │ │ │ │ │de insuficienţă cardiacă dr. │ 20 .  arteriopatii neaterosclerotice . │ │ │ │ │manifestă. ┌────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │invalidantă │ │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ARTERIOPATII│Fără deficienţă funcţională │ 0 .Etiologie:  ateroscleroza sistemică în 90% dintre cazuri. AD şi│(hepatomegalie.stadiul III ischemie de repaus. II a. │ │ │.Fontaine: . tomodensimetria . │ │ │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │ │ │ │minime sau cu ortopnee. II b.Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare = afecţiunea arterială obstructivă care determină reducerea progresivă a lumenului vascular şi a fluxului sanguin spre membre. I │ │Necesită monitorizare cu │ │ │ │ │urmărirea evoluţiei afecţiunii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în gr.este limitată la explorarea aortei în dg. de inv.Bolile arterelor periferice reprezintă o importantă patologie cardiovasculară datorită incidenţei ridicate şi problemelor complexe de diagnostic şi terapie pe care le ridică. de inv.49% │Necesită schimbarea locului │ │ │ │ │de muncă (dacă este cazul) şi │ │ │ │ │urmărirea continuă a evoluţiei │ │ │ │ │bolii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. Dg. . │ │ PERIFERICE │.89% │Gr.claudicaţie la peste 200 m de mers . cu │ │ │ │evidenţia tromboze pulmonare iar │presiunea venoasă crescută.69% │Monitorizarea continuă. II de inv.ischemie de efort cu claudicaţie intermitentă. dureri în decubit . a topografiei. cerebrale. . │EKG. . anevrismelor şi disecţiei aortice. edeme maleolare.arteriopatii de st. gangrenă la vârful degetelor sau picior. durere de repaus şi evidenţierea lipsei pulsaţiilor arteriale în teritoriile afectate. echografie.stadiul I . explorarea funcţiei renale) pentru identificarea altor determinări aterosclerotice: coronariene.Diagnosticul pozitiv se bazează pe: descrierea simptomelor. RMN.stadiul II .

. funcţionale grave şi│ │ │ │ │necesită îngrijire permanentă │ │ │ └────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────┘ INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ . . în raport cu gradul. . I de inv.arteriopatii st.79% │Gr. Tabloul clinic .│ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ 70 . . diminuă efcienţa forţei de propulsie sau cresc în mod critic coagulabilitatea sanguină. . .Consecinţele fiziopatologice şi clinice ale perturbării circulaţiei venoase pot fi uşoare şi nesemnificative sau extrem de grave. . tahicardie. .89% pt. . Mijloace de explorare paraclinică . de obicei puţin aderent într-o venă profundă.│Se va aprecia oportunitatea │ │ │ │ st.Venografia radioizotopică.intraluminale. bidimensional dublu. Tromboflebitele superficiale (TFS) . . boala este potenţial letală (prin embolie pulmonară) sau invalidantă (prin sindrom post-trombotic). .Ex.100% │Gr.Durerea: este medie sau uşoară în relaţie cu gradul edemului. Diagnostic . echografic bidimensional cu compresie. deoarece extensia trombozei este cel mai adesea rapidă.Determinarea radioimunologică a fibrinopeptidei A. II de inv.Cordonul venos trombozat: poate fi palpat în zonele accesibile şi este uşor sensibil.Tomografia computerizată. lucioase şi subţiate şi cu t locală uşor crescută. echografic Doppler-color. │ │ │duc la tulb.Bolile venelor reprezintă un capitol important de patologie cardiovasculară. .Venografia prin prelucrare electronică (digitală) a imaginii. . localizarea şi durata modificărilor. . Tromboza venoasă profundă (TVP) denumită şi flebotromboză acută sau uneori tromboflebită profundă este o afecţiune datorată producerii unui trombus. externe .Rezonanţă magnetică nucleară. Stabilirea unui diagnostic precoce al TVP este deosebit de importantă. parietale.Cauzele afectării venelor . inclusiv valvulele.Venografia (flebografia) ascendentă convenţională.Ex. . . .Scintigramă.Modificările tegumentelor: netede. │ │ │.arteriopatii cu amputaţii ce │ 90 .Pletismografia prin impedanţă.Manifestări generale: febră moderată.Diagnosticul de TVP se face pe baze clinice: existenţa factorilor de risc pentru TVP constituie un element important.Ex.Dilatarea reţelei venoase superficiale de deviaţie. III şi IV │80 . IV │intervenţiei chirurgicale │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │.pot modifica anatomic sau funcţional peretele venos. . prin incidenţa lor deosebită şi prin problemele de terapie şi profilaxie pe care le ridică.Manifestări de vecinătate şi la distanţă: hidartroză şi adenopatii regionale.Suspiciunea clinică de TVP trebuie confirmată sau infirmată prin mijloacele paraclinice. nelinişte sau anxietate. atunci când datele clinice sunt incomplete.Edemul: poate constitui unica manifestare a unei TVP. .

unele boli cu tropism vascular. provocate de administrarea intravenoasă de substanţe iritante. Cauza: varicele. evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică . Tabloul clinic  edem  ectazia venelor subcutanate  modificări cutanate trofice  ulcerul de gambă Diagnostic  Diagnosticul pozitiv se bazează pe prezenţa edemului cronic caracteristic circulaţiei vicariante subcutanate şi a eventualelor modificări cutanate la bolnavi cu antecedente de TVP sau condiţii favorizante pentru aceasta. │ │ │ varice gigante cu edem │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ │ │ │ │ tulburări trofice │ 60 . ┌───────────┬─────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ funcţională │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională: │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │ varice simple │ 0 . dureros la presiune sau spontan . III de inv.19% │invaliditate. │ │ │ hipertensiune venoasă │ │Schimbarea locului de muncă.│ │ │ ortostatică │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 40 .59% │Gr. │ │ │ pachete varicoase │ │Schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │nefavorabil prin temperaturi│ │ │ │ │ridicate şi ortostatism. pe demonstrarea clinică sau prin investigaţiile paraclinice ale unei obstrucţii venoase. de regulă circumscrise şi abacteriene ale pereţilor venelor subcutanate. urmare a unei tromboze venoase profunde (TVP) vindecată cu sechele. │ │ │ impotenţă funcţională │ │ │ │ │ tromboflebite profunde repetate│ │ │ └───────────┴─────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ AFECŢIUNILE RESPIRATORII CRITERII DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII ŞI A GRADULUI DE INVALIDITATE ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORII Stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate în afecţiunile respiratorii se bazează pe: I. Tabloul clinic .. Elemente clinice . un proces inflamator propagat de la structurile din vecinătate.fără nici o cauză decelabilă.fenomenele inflamatorii dispar spontan în câteva zile sau săptămâni.răspunsul la tratament II. însoţite de formarea de trombuşi aderenţi.39% │de invaliditate.stadiul evolutiv . ocazional .vena afectată apare sub forma unui cordon ferm. Elemente funcţionale 1.forma clinică .prezenţa complicaţiilor . SINDROMUL POST TROMBOTIC (SPT)  reuneşte manifestările clinice ale hipertensiunii venoase cronice din sistemul venos profund. leziunile intimale.Sunt afecţiuni inflamatorii. II de inv.79% │Gr. │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în grad │ │ │ dilataţii arciforme cu │ 20 .

severitatea disfuncţiei ventilatorii pe baza reducerii ventilaţiei maxime (V(max)) sau a VEMS faţă de valoarea prezisă. N. Elemente clinice BPOC  vechimea bolii  durata şi frecvenţa recurenţelor  intensitatea dispneeii  expectoraţia (aspectul cantitativ şi calitativ al sputei)  răspunsul la tratament (nivelul consumului de medicamente) ASTMUL BRONŞIC  frecvenţa crizelor  prezenţa/absenţa simptomelor nocturne  prezenţa/absenţa simptomelor intercritic  necesitatea corticoterapiei orale. cantitativ) TUBERCULOZA PULMONARĂ  activitatea bolii (activă. stabilizată)  complianţa bolnavului la tratament. pletismografie cu determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere . 1 . evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi efort) 3.evidenţierea complicaţiilor I. pioscleroza)  frecvenţa şi durata acutizărilor  expectoraţia (calitativ.urmărirea evoluţiei bolii . recent stabilizată.completă. Examenul radiologic pulmonar  este obligatoriu în toate afecţiunile respiratorii  este util pentru: . Evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică 1a. │ │ N │ ├──────┴──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │DEBITE VENTILATORII │ DVR │ DVO │ DVM │ SODD │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │VEMS │ v │ v │ v │ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │VEMS/CV x 100 │N sau ││ v │ v │ N │ . N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ ^││ ^│ │ │ │CRF │N sau v│N sau ││v. efectuarea de teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară (determinarea VR şi CRF.Tipul disfuncţiei ventilatorii ┌─────────────────────┬───────┬───────┬──────────┬────────┐ │Volume şi capacităţi │ DVR* │ DVO │ DVM │ SODD │ │ pulmonare │ │ │ │ │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │CV │ │ │ N │ │ N │ │ │ │ v │ │ │ │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ ^││ ^│ │ │ │VR │N sau ││N sau ││v.Raw. tipul disfuncţiei ventilatorii 1b. abscesul pulmonar cronic. cu sau fără sechele morfofuncţionale II.2. teste de mecanică pulmonară. aprecierea adaptării la efort a sinergiei cordeo-respiratorii prin teste de efort specifice 4.diagnosticul pozitiv şi diferenţial . Elemente funcţionale 1. prezenţa chimiorezistenţei  vindecare . teste de transfer gazos prin membrana alveolo-capilară. tardivă. Tabel nr. bronşiectazii.  prezenţa consecinţelor corticoterapiei îndelungate PID (PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE)  intensitatea dispneei  toleranţa la efort SUPURAŢIILE BRONŞICE (bronşite cronice purulente.) III. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ ^│ │ ^ │ │ │ │CPT │ v │N sau ││ v. etc.

saturaţia cu oxigen a hemoglobinei din sângele arterial sistemic .0.valori normale 95% .7.├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │FEF25_75 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50/CV │N sau ││ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │V(max) │ v │ v │ v │ N │ └──────┴──────────────┴───────┴───────┴──────────┴────────┘ DVR = disfuncţie ventilatorie restrictivă DVO = disfuncţie ventilatorie obstructivă DVM = disfuncţie ventilatorie mixtă SODD = sindrom obstructiv distal discret Tabel nr.Severitatea disfuncţiei ventilatorii (şi capacitatea maximă de prestaţie C(pmax) corespunzătoare) ┌───────────────────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ DISFUNCŢIE │ V(max)(VEMS)% din │ C(pmax) │ │ │ valoarea prezisă │ │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │FĂRĂ │VEMS(prezis)  0.62 (femei) │ >= 80 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │UŞOARĂ │ < (VEMS . Severitatea disfuncţiei ventilatorii nu conduce automat la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate. Evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi la efort)  parametrii măsuraţi sunt: .ind.creşterea valorilor peste 45 mmHg semnifică hipercapnie  SaO2 .presiunea parţială a bioxidului de carbon în sângele arterial sistemic (p(a)CO2) .45 (medie 40 mmHg) .valori normale 78 .valori normale 7. Ventilaţia maximă indirectă nu este un parametru obligatoriu pentru stabilirea severităţii disfuncţiei ventilatorii. radiologice. 2 .scade în cazul tulburării importante a oxigenării la nivelul plămânului  pH .80 w │ │ │ < (VEMS .8.presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sistemic (p(a)O2) .2 mmHg semnifică hipoxemie  p(a)CO2 .35 = acidoză ─┐ aceste abateri ├ .0.prezis) VEMS(prezis) x 30 VEMS(prezis) II.40% │ 80 .35 . În stabilirea deficienţei funcţionale se ţine seama de întreg complexul de date clinice.100 mmHg (valorile scad cu vârsta) .ind.scăderea valorilor p(a)O2 sub valoarea medie prezisă . Raportarea procentuală a VEMS(actual) la valoarea prezisă (teoretică) furnizează aceeaşi informaţie V(max.84) >= 60% │ 100 .50 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ)│ < 40% │Test de efort contraindicat│ └───────────────────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┘ Notă I. funcţionale.60 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │MEDIE │ 59 .valori normale 35 .actual) VEMS(actual) x 30 VEMS(actual) ─────────────────% = ─────────────────% = ────────────% V(max.pH-ul sângelui arterial sistemic  p(a)O2 .84 (bărbaţi)│ >= 100 w la bărbaţi │ │ │ VEMS(prezis)  0.45 (< 7. 2.50 w la bărbaţi │ │ │ │ 60 .62) >= 60% │ 80 .

determinarea volumului rezidual (VR) pentru evidenţierea hiper inflaţiei în sindromele obstructive. 3 .Severitatea hipercapniei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPERCAPNIE │ paCO2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ 45 .> 7.45 = alcaloză ─┘ sunt corelate cu p(a)CO2) Tabel nr.60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 60 .35 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │GRAVĂ │ < 35 │ └────────────────┴──────────────────┘ 3b.70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ) │ > 70 │ └────────────────────┴───────────────┘ 3.70 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ MEDIE │ 80 . evaluarea capacităţii maxime de prestaţie (C(pmax)) pe baza parametrilor circulatori ┌────────────────┬──────────────────┐ │ C(pmax) │ INTENSITATEA │ │ │ EFORTULUI (W) │ ├────────────────┼──────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 150 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 150 .60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 59 .35 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │GRAVĂ (risc letal) │ < 35 │ └────────────────────┴───────────────┘ Tabel nr. Aprecierea adaptării la efort a sinergiei cardio-respiratorii 3a.Severitatea hipoxemiei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPOXEMIE │ p(a)O2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ <= 70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 69 .80 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 80 . teste de mecanică pulmonară  determinarea compleanţei statice (C(st)) .80 (bărbaţi) │ 75 │ │ │ 80 . 4 .50 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ < 50 │ < 50 │ └─────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────┘ 4. după intensitatea efortului (în watt) care poate fi desfăşurat timp de 5' fără modificarea p(a)O2 ┌─────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────┐ │ Capacitate de efort │ Intensitatea efortului │ Reducerea capacităţii │ │ │ (watt) │ de efort (%) │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 100 (bărbaţi) │ 0 │ │ │ >= 80 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 100 .180 │ MEDIE │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ > 180 │ ACCENTUATĂ │ └──────────────────────┴───────────────────────┘ 4b.50 (bărbaţi) │ 50 │ │ │ 70 .110 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │MEDIE │ 110 .45 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │SEVERĂ │ 44 . ┌──────────────────────┬───────────────────────┐ │ Creşterea VR faţă de │ Gradul hiperinflaţiei │ │ valorile prezise (%) │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ <= 150 │ UŞOARĂ │ │──────────────────────┼───────────────────────┤ │ 150 . Teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară 4a.

50 = hipercomplianţă C(st) < valoare medie prezisă .│ simptome uşoare │obstructivă │b) corticoterapie │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │intercritic.22 KPa/1sec ┌───────────────┬────────────────────┐ │ Creşterea Raw │ Valori (KPa/1sec) │ ├───────────────┼────────────────────┤ │UŞOARĂ │ 0. cu │ │ │ 70-89% │ │ │simptome permanente.2/săpt.│hiperinflaţie pulmonară accentuată.T(L. 2.C(st) > valoare medie prezisă + 0. │Reducere accentuată │ACCENTUATĂ │ a) 70-79% │ II │ │dispnee grd. ca şi insuficienţa pulmonară manifestă (hipoxemie cu hipercapnie de repaus) determină incapacitate 70 .9 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ > 0. Cordul pulmonar cronic (cpc) documentat clinic şi prin investigaţii de laborator.100% (deficienţă funcţională globală gravă). II-III │b) DVO medie.CO)(%) │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │UŞOARĂ │ > 60 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │MEDIE │ 59 .0. teste de difuziune alveolo-capilară (măsurarea factorului de transfer gazos . creştere Raw medie │c) reducere medie │ │ c) 65-69% │ │ │ │c) se adaugă hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma severă cu │a) DVO accentuată (severă). hiperinflaţie pulmonară │b) reducere medie │MEDIE │ b) 60-65% │ III │ │ │medie. │ Hipoxemie │ crize scurte │ 70-89% │ │ │ │ SEVER │ > 5/săpt.50 = hipocomplianţă  determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere (Raw)  valori normale 0.0. beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │intercritic.40 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │GRAVĂ │ < 40 │ └─────────────────────┴──────────────┘ 1.9 │ └───────────────┴────────────────────┘ 4c.6 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │MEDIE │ 0.2/săpt.89% (deficienţă funcţională globală accentuată).19% │ │ 0 │ │ │(ocazional) │< 2/lună │ventilatorie │inhalator în criză │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │ crize nocturne │disfuncţie │a) beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │> 2/lună │ventilatorie │inhalator la nevoie│ 20-49% │ │ │ │ MODERAT │> 1 .2/săpt.│mai mult de 1 pe │cu hipocapnie │inhalatorie zilnic │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │ CONTROLAT │ │săptămână │ reducere │Se adaugă la │ b) 60-69% │ │ │ │ │ │ │medie a │tratament │ │ │ │ │ │ │ │capacităţii de │bronhodilatatoare │ │ │ │ │ │ │ │efort │retard │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptomatologie │ DVO │ │ │ │ │ │ │ │accentuată │accentuată │Necesită corticote │ │ │ │ │ │ │intercritic (dispnee│(severă) │rapie orală │ │ │ │ │ │ │de efort.│crize nocturne │fără disfuncţie│beta(2) mimetice │ 1 .│medie. BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC) ┌────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Funcţional │ Adaptare la efort │Deficienţă │ │ Grad de │ │ │ │ │funcţională│Incapacitate│invaliditate│ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma uşoară cu │a) sindrom obstructiv distal │ │ │ 20-49% │ │ │simptome permanente │b) disfuncţie ventilatorie obstructivă│păstrată │UŞOARĂ │ a) 20-29% │ 0 │ │ │(DVO) uşoară │ │ │ b) 30-49% │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma moderată cu │a) disfuncţie ventilatorie obstructivă│ │ │ 50-69% │ │ │simptome permanente. │continuu.0. tuse). zilnic │b) hipoxemie │zilnic │ │ │ │ │ MODERAT │ │şi crize nocturne │medie la efort │b. │uşoară │inhalatorie │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │intermitente │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptome moderate │a) DVO medie │a. hiperinflaţie pulmonară uşoară │a) reducere UŞOARĂ dau MEDIE│ │ a) 50-59% │ │ │dispnee grd. III-IV │hipoxemie accentuată la efort │ │ │ b) 80-89% │ │ │ │b) prezenţa CPC şi hipoxemie de repaus│ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forme severe în │ │Necesită îngrijire pentru │ │ 90-100 │ │ │stadiul de │ hipoxemie severă │activităţi cotidiene şi/sau │ │ a) 90-95 │ I │ │insuficienţă │ hipercapnie severă │igienă personală │GRAVĂ │ b) 95-100 │ │ │respiratorie cronică│ acidoză respiratorie │a) ocazional │ │ │ │ │sau complicate cu │ │b) permanent │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │ │cardiacă dreaptă │ │ │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┘ ASTMUL BRONŞIC ┌─────────────┬─────────────┬────────────────────┬───────────────┬───────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │Forma clinică│ Număr de │Simptome intercritic│ Funcţional │ Tratament │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ │ crize │ şi nocturn │ │ │ │funcţională│invaliditate│ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ UŞOR │< 1 . corticoterapie │ 50-69% │ │ │ │ INSUFICIENT │> 1 .CO) scăzut în fibrozele interstiţiale difuze) ┌─────────────────────┬──────────────┐ │ALTERAREA DIFUZIUNII │ REDUCEREA │ │ │ T(L.3 . Insuficienţa respiratorie decompensată (hipoxemie cu hipercapnie şi acidoză respiratorie) determină incapacitate de 90 . Exacerbări│repaus cu │ tratament │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │ │ │frecvente │normocapnie(!) │prelungit │ b) 80-89% │ │ │ .6 .

│cu │a) necesită │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ │ nocturne │ICD │hipercapnie(!!)│îngrijire │ b) 95-100% │ │ │ │ │ │ │ │ocazională │ │ │ │ │ │ │ │ │a) necesită │ │ │ │ │ │ │ │ │îngrijire │ │ │ │ │ │ │ │ │permanentă │ │ │ │ └─────────────┴─────────────┴────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE ┌──────────────────┬────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Stadiul │ Disfuncţia │ Schimbul gazos │ Adaptare │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ evolutiv │ventilatorie│ │ la efort │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │a.recurentă şi/sau persistentă.│ │ │ │ capacitate de│ │ │ │ │ │ │ │ │efort accentuat│ │ │ │ │ │ │ │ │redusă │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │Simptomatologie │ │tratament complex │ │ │ │ │ │ │intercritică │ DVO severă │al bolii de fond │ │ │ │ │ │ crize │invalidantă.bronşite cronice purulente. păstrată │ │ │ │ │Stadiul I │ │factorului de │ │ 20-49% │ │ │ │(disnee gr.de tip supurativ şi care se manifestă clinic prin:  bronhoree purulentă . II │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ │ │ reducere medie a capacităţii de │ │ │ │ │ │ │efort │ │ │ │ │ │ . normal │ │ │ │ │ │ │ │b. │> 2 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr. supuraţii pulmonare difuze pioscleroză pulmonară SUPURAŢII BRONHOPULMONARE ┌──────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Clinic şi funcţional │ Durata │ Control │Incapacitate│Deficientă │ Grad de │ │ │recurenţelor│terapeutic │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ pusee supurative episodice │ │ │ │ │ │ │ dispnee gr.co)) │ │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │hipoxemie uşoară la │b. I) │ DVR uşoară │transfer gazos │ │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │(T(L. I │ │ │ │ │ │ │ reducere uşoară a capacităţii de│ │reversibile│ 50-69% │ │ │ │efort │ │ prin │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │b) bronhoree 80 m//24h în timpul │ │ tratament │ b) 60-69% │ │ │ │puseelor suprem. dispnee│ Hipoxemie │+ tratamentul │ │ │ │ │ │ frecvente │continuă în evoluţie│severă repaus │complicaţiilor │ 90-100% │ │ │ │ GRAV │ diurne şi │CPC. │< 3 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr.capilare │reducere │ 70-89% │ │ │ │(dispnee │obstructiv │hipoxemie accentuată│accentuată │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │gr.abscese pulmonare. scădere uşoară a │a. eventual fetidă sau hemoptoică (în fazele acute depăşind 50 ml/24 h)  dispnee de efort sau repaus  semne generalizate de infecţie Se includ în acest grup:  supuraţii bronşice .co) │ │ 50-69% │ │ │ │(dispnee │DVR medie │hipoxemie medie de │reducere medie│ a) 50-59 │ MEDIE │ III │ │gr. I │< 2 luni/an │ complet │ 1-19% │ │ 0 │ │ fără disfuncţie ventilatorie │ │reversibile│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie uşoară │ │ │ │ │ │ │ bronhoree │ │ │ 20-49% │ │ │ │a) 50-60 ml/24h în cursul puseelor│< 2 luni/an │ complet │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │supurative │ │reversibile│ b) 30-49% │ │ │ │b) bronhoree peste 60 ml/24h în │ │ │ │ │ │ │timpul puseelor supremative │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie medie │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree >70 ml/24h în timpul │ │ │ │ │ │ │puseelor supurat. bronşiectazii supurate  supuraţii pulmonare . reducere │ │ │ │ │ │ │eforturi de │uşoară │ │ │ │ │ │ │intensitate medie │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │scădere medie a │ │ │ │ │ │Stadiul II │ │T(L. II) │ │efort │ │ b) 60-69 │ │ │ │ │ │hipoxemie medie de │ │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │DVR │reducere accentuată │ │ │ │ │ │ │accentuată │a difuziunii │ │ │ │ │ │Stadiul III │+ sindrom │alveolo . III) │distal sau │la eforturi mici │ │ b) 80-89% │ │ │ │semne de CPC │DVM │hipoxemie severă │ │ │ │ │ │ │accentuată │de repaus │ │ │ │ │ │ │(severă) │ │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │Stadiul │ │hipoxemie gravă de │necesită │ │ │ │ │complicat cu │ │repaus cu │îngrijire │ 90-100% │ │ │ │insuficienţă │DVM severă │hipercapnie │ocazională │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │cardiorespiratorie│ │accentuată şi │necesită │ b) 95-100% │ │ │ │ireductibilă │ │acidoză │îngrijire │ │ │ │ │ │ │respiratorie │permanentă │ │ │ │ └──────────────────┴────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ SUPURAŢII BRONHOPULMONARE CRONICE Supuraţiile bronhopulmonare constituie un grup eterogen de afecţiuni caracterizate prin infecţie recurentă sau persistentă .

│BK pozitiv │ │ 90-95% │ I │ │necesită asistenţă din │BK negativ │ │ 95-100% │ │ │partea altei persoane │ │ │ │ │ │ocazional │ │ │ │ │ │permanent │ │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ TUBERCULOZA PULMONARĂ STABILIZATĂ În cazul în care la prima revizuire (după 6-12 luni) bolnavii de tuberculoză pulmonară prezintă leziuni stabilizate incapacitatea şi gradul de invaliditate se apreciază după:  severitatea disfuncţiei ventilatorii  severitatea afectării schimburilor gazoase în plămâni  capacitatea de adaptare la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ OPERATĂ În stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate la aceşti bolnavi se va ţine seamă de:  criteriile de activitate a tuberculozei  consecinţele morfofuncţionale ale intervenţiei chirurgicale 1. │ │indemne anterior │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie lent favorabilă.gradul II de invaliditate) timp de 6 luni de la prima expertizare . Aprecierea incapacităţii şi a deficienţei funcţionale se bazează pe:  evoluţia clinică  severitatea disfuncţiei ventilatorii  gradul afectării adaptării la efort conform criteriilor enunţate în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ ACTIVĂ ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Examen bacteriologic │ Examen radiologic │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie gravă. │perioada de 3 │sau cavitare extinse. exereză pulmonară. cu │ │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │cardio-respiratorie │ │ │ 90-100% │ │ │ireductibilă. febrilitate. abces pulmonar) Sunt afecţiuni determinate de acumularea de lichid purulent în cavitatea pleurală. calcificări pleurale) b) au necesitat tratament chirurgical (decorticare. caşexie. toracoplastie). fistule │luni precedând │afectarea unor zone de│ 70-89% │ II │ │bronho-pleuro-parietale.├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie │ │ │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree > 80 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie accentuată la efort de│> 3 luni/an │Parţial sau│ 70-89% │ACCENTUATĂ │ │ │intensitate medie │ │ temporar │ a) 70-79% │ │ II │ │b) semne CPC │ │reversibile│ b) 80-89% │ │ │ │ hipoxemie cu hipercapnie în │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie severă │ │ │ │ │ │ │ bronhoree purulentă permanentă │ │ │ │ │ │ │> 100 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ insuficienţă cardio-respiratorie│ │ │ 90-100% │ │ │ │ireductibilă │ persistent │ineficient │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ necesită îngrijire │ │ │ b) 95-100% │ │ │ │a) ocazională │ │ │ │ │ │ │b) permanentă │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PLEUREZII PURULENTE (emfizemele pleurale. │ │ │ │pierdere ponderală. piotorax. Pun problema aprecierii incapacităţii şi a deficienţei funcţionale în următoarele situaţii: a) determină sechele importante (palipleurit. │expertizării │parenchim pulmonar │ │ │ │etc. │BK negativ (negativat │ │ │ │ │risc crescut de reactivare │după 6 luni de │ │ 70-89% │ II │ │ │tratament) │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │BK pozitiv în perioada│ │ │ │ │orice formă clinică │de 3 luni precedând │ │ 89% │ II │ │ │expertizării │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │forme cronice severe.│BK negativ în │Imagini infiltrative │ │ │ │subfebrilitate prelungită. Bolnavii cu intervenţie chirurgicală pe torace pentru tuberculoză pulmonară prezintă incapacitate de 70-89% (deficienţă funcţională accentuată .

urmată de nefropatiile interstiţiale (23%).gradul III de invaliditate) pentru încă 6 luni în vederea readaptării progresive la activitatea profesională şi a evitării recăderilor (chiar dacă nu prezintă afectarea funcţiei respiratorii) 3. AFECŢIUNILE RENALE INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ Insuficienţa renală cronică (IRC) este un sindrom cronic. Viteza de progresie variază în funcţie de: . malformaţii). exclude apariţia IRC. Examenele periodice trebuie să includă:  Anamneză .complianţa la regimul igieno-dietetic şi la tratamentul medicamentos Intervalul recomandat dintre examenele periodice este de 3 luni. caracterizat fiziopatologic prin incapacitatea rinichilor de a-şi asigura funcţiile normale. rezultă că 76% din pacienţii cu IRC din România au una dintre aceste etiologii. conform criteriilor din capitolul introductiv. în ani de zile. IRC reprezintă expresia funcţională a diferitelor tipuri de leziuni ale rinichiului (nefropatii.boala care a produs IRC . după 12 luni de la data pensionării de invaliditate sunt încadraţi în funcţie de severitatea afectării funcţiei respiratorii. celălalt fiind sănătos. IRC presupune existenţa de leziuni în ambii rinichi sau într-un singur rinichi. localizate în ambii rinichi sau într-unul singur. pensionari de gradul II după perioada de 6 luni în care au evoluat favorabil se consideră că prezintă incapacitate de 50-69% (deficienţă funcţională medie . când acesta este unic. Etiologia IRC este greu de evaluat. în caz de rinichi unic congenital sau dobândit.asocieri morbide (HTA. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. uropatii. Prezenţa de leziuni într-un singur rinichi. cu debut lent.2. cu etiologie multiplă. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. dar frecvenţa poate varia în funcţie de factorii menţionaţi anterior şi de stadiul IRC. În România cauza cea mai frecventă a IRC este boala glomerulară (49%). SINDROAME POST TUBERCULOASE În acest grup sunt cuprinse formele de tuberculoză pulmonară vindecate cu sechele morfofuncţionale importante. Pacienţii cu IRC trebuie evaluaţi periodic pentru monitorizarea progresiunii bolii. ireversibile. având o evoluţie progresivă către exitus. diabet zaharat) . datorită leziunilor organice. deoarece rinichiul sănătos compensează funcţiile pierdute ale rinichiului lezat. Caracteristici:  se manifestă după luni sau ani de la vindecarea procesului bacilar  baciloscopie directă constant negativă timp de cel puţin 18 luni (cel puţin 3 culturi)  imagini radiologice nemodificate (controale repetate la câteva luni) Stabilirea incapacităţii şi încadrarea în grad de invaliditate se bazează pe:  severitatea afectării ventilaţiei pulmonare  severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar  adaptarea la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv. Dacă se include nefropatia diabetică în categoria nefropatiilor glomerulare primare şi adăugăm nefropatiile interstiţiale. încadraţi în gradul II de invaliditate. În expertiza medicală a capacităţii de muncă constituie elementul de referinţă pentru stabilirea diagnosticului funcţional şi aprecierea capacităţii de muncă în afecţiunile rinichiului.

Ca2+. trepidaţii. clavicule. PO43-) . uree.Colesterol. creatinină sertice . . Cea mai completă este cea redată în continuare (N.Radiografii schelet osos (mâini.  probe funcţionale renale normale. determinate de: .Hemogramă (hemoglobină.anual . leucogramă. parcurgând aceleaşi stadii indiferent de boala renală primară.co-morbiditate Examenele periodice vor urmări evaluarea manifestărilor clinice ale IRC (vezi tabel 1). Stadiul de insuficienţă renală cronică decompensată (preuremie)  funcţie renală afectată în repaus. număr trombocite) .natura bolii renale primare . uşor alterată în condiţii de suprasolicitare. . acid uric. K+.Uree.  nu există anemie.  homeostazie normală.Examen sumar de urină .  masă de nefroni funcţionali 10-25%. toxice. lipemie . b) faza de retenţie azotată fixă. etc).Examen de urină din 24 ore (densitate. suficienţă cu randament limitat)  funcţie renală normală în repaus. Ursea) I. Na. Stadiul de insuficienţă renală compensată  funcţia renală normală în repaus prin intervenţia mecanismelor compensatorii (hipertrofie funcţională a nefronilor restanţi.  probe funcţionale renale puţin sau moderat modificate  homeostazie modificată moderat în faza de retenţie azotată fixă.Ionogramă serică (Na+. picioare) . III. hematocrit.Clearance uree . Există diverse definiţii ale stadiilor.Fosfataza alcalină serică .Determinare dimensiuni rinichi (radiologie. Poate fi necesară schimbarea locului de muncă în cazul în care solicitările energetice depăşesc 700 kcal/8 h sau activitatea se desfăşoară în condiţii de microclimat necorespunzătoare (temperaturi extreme. K.Electroforeză proteine serice (de două ori pe an) .  anemie uşoară sau medie N.Clearance creatinină endogenă . endoscopie) . Stadializarea insuficienţei renale cronice IRC evoluează stadial. creatinină)  Explorări imagistice: . poliurie compensatorie. trigliceride. Examen clinic complet  Explorări de laborator .  masă de nefroni funcţionali peste 50%. Stadiul de deplină compensare (suficienţă funcţională.Echilibru acido-bazic . În acest stadiu capacitatea de muncă este păstrată. retenţie azotată)  masă de nefroni funcţionali 25-50%  evoluează în două faze: a) faza poliurică.B. II.Retenţia azotată se poate menţine constantă timp de mai mulţi ani în condiţiile reducerii masei nefronice.anual  Explorări complementare. proteine. umiditate. hipertensiune.

toleranţa hemodializei sau a dializei peritoneale . Stadiul de uremie (terminal)  funcţie renală grav alterată.hipocalcemie cu hiperfosfatemie II.creştere în ser a produşilor azotaţi neproteici (uree.H.hipotensiune arterială (instabilitate hemodinamică la hemodializaţi) .situaţia socio-familială a acestuia. homeostazie constant alterată (vezi tabelul). în timp ce la alţii acestea se dezvoltă progresiv.aritmii . acid uric.  anemie medie sau severă V. Stadiul de uremie depăşită În acest stadiu supravieţuirea este asigurată prin mijloace de substituţie a funcţiei renale: epurare extrarenală sau transplant renal.rezultatul acumulării de metaboliţi toxici în care apar manifestări multiple datorate tulburărilor hidro-electrolitice. Manifestări electrolitice .Manifestări ale insuficienţei renale I.hiperpotasemie (dar cu depozite reduse) .A.C. cu precizarea stadiului. .stadiul final al I.În afara manifestărilor bolii de fond apar şi semnele de uremie IV. La unii dintre bolnavi semnele de uremie se pot ameliora. Astfel deficienţa funcţională poate fi de la uşoară la gravă. Nomenclatură AZOTEMIE .prezenţa patologiei induse de hemodializă . viscarale PSEUDOUREMIA . prin mecanism renal sau extra renal UREMIE .motivaţia deficientului pentru muncă .hipernatremie (prin retenţie) .B. În aprecierea statutului medico-profesional al acestor deficienţi se vor avea în vedere o serie de alţi factori: . Manifestări cardio-vasculare .gradul de recuperare medicală . De aceea trebuie evitaţi şi înlocuiţi cu cel de insuficienţă renală cronică. . Tabel I .toleranţa rinichiului transplantat . creatinină). .T.insuficienţă cardiacă .R. acidobazice.  anemie medie N.  masă de nefroni funcţionali sub 10%.tendinţă crescută spre arteroscleroză .hiponatremie (nefropatie cu pierdere de sare) .  probe funcţionale renale alterate (vezi tabelul).complex de simptome cerebrale datorate edemului cerebral (hiperosmolaritate numai la azotemie moderată) Observaţie: Aceşti termeni sunt frecvent folosiţi incorect referitor la IRC.arteriopatii periferice . cu gradele de incapacitate corespunzătoare iar capacitatea de muncă se apreciază ţinându-se seama de solicitările locului de muncă.pericardită uremică .  homeostazie grav alterată prin creşterea semnificativă a produşilor de retenţie azotată.

5 .1.5 │ 70 -> 26 │ 70 -> 40 │ 4 -> 3.hemofiltrarea .anemie .patologia asociată: hemodializei.5 .2.dispnee Kusmaul. dializei peritoneale.pareză gastrică .ultrafiltrarea secvenţială .Stadiile insuficienţei renale cronice ┌───────────┬───────────┬──────────┬─────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ │ Nefroni │ │ Uree │Creatinină │ │ │ Număr │Hemoglobină│ │ │ Grad │ │ Stadiul │funcţionali│Densitate │sanguină │ sanguină │ Cl (uree)│ Cl(Cr) │ hematii │ g/dl │ Deficienţă │Incapacitate│ invaliditate │ │ │ (%) │ urinară │ (mg/dl) │ (mg/dl) │ (ml/min) │ (ml/min) │ 106/mm3 │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Deplină │ 100 -> 50 │ < 1025 │ < 50 │ N │ N │ 120-70 │ > 4 │ 12 . Manifestări respiratorii .59% │ III │ │poliurică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 35 -> 25 │ < 1017 │50 .5 │ 12 .5 │ 20 .sângerări digestive .plămân uremic .15 │ Uşoară │ 20 .diateze hemoragice V.2. CheyneStockes IV.100 │ 3 .5 │ 8 .osteoporoza VI.5 -> 3 │ 10 .12 │ Medie/ │ 60 .osteomalacia .fatigabilitate . în funcţie de procedeul de tratament substitutiv 3 ) variabile.500│ > 6 │7.ostoscleroza .hemodializa .III.stomatită . Manifestări hematologice .89% │ II │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremic │ < 10 │ <= 1010 │300 .tulburări psihice neuropatie periferică senzitivă Tabelul 2 . Manifestări gastrointestinale .disfuncţii leucocitare . Tulburări neurologice SNC .vezi Manifestările clinice ale insuficienţei renale cronice 1 ) supravieţuirea este posibilă datorită mijloacelor de tratament substitutive renal 2 ) variabile.2 │ < 7.49% │Eventual schimbare│ │compensare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ loc de muncă │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Compensat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 50 -> 35 │ <= 1022 │ < 50 │ 1. în funcţie de: .enterocolită VII.parotidită .5 │ 2.10 │ Accentuată │ 80 .5 │ 40 -> 12 │ 3 -> 2.osteita fibroasă . Metode de epurare extrarenală a) Epurare extracorporală . Osteodistrofie renală .gradul de recuperare medicală prin metoda de tratament substitutiv . transplantului renal INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ TRATATĂ PRIN METODE DE SUBSTITUŢIE A FUNCŢIEI RENALE Metodele de substituţie a funcţiei renale se clasifică astfel: I.hemoperfuzia b) Epurare intracorporală .4 │ 26 -> 20 │ 40 -> 30 │ 3.13 │ Medie │ 50 .5 -> 2 │ 8 │ Gravă │ 90 .79%*) │ III/II*) │ │retenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │Accentuată*)│ │ │ │azotată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fixă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Decompensat│ 25 -> 10 │1010-1011 │ > 100 │ > 4.100% │ I │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremie │ < 10 │variabil2)│ < 502) │variabilă2)│variabil2)│variabil2)│variabil2)│variabil2) │variabilă3) │variabilă3) │ variabilă4) │ │depăşită1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────┴───────────┴──────────┴─────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ *) în funcţie de simptomatologia clinică (variaţii individuale de toleranţă a IRC) .insomnie .

resurse tehnice şi financiare existente ┌────┬──────────────┬───────────┬───────────────────┬──────────┬──────────────────┬────────────┐ │Nr. Depurarea se realizează prin intermediul unei membrane semipermeabile artificiale.89% │ │ │ │ │Progresiune│ │ │70 .atitudinea familiei faţă de caz . Metodele de epurare extrarenală menţionate sunt compatibile cu o supravieţuire îndelungată iar reintegrarea socio-profesională este optimă într-un număr mare de cazuri. │ │Nefropatia │ Patologie indusă │ │ │ Grad de │ │crt.59% prezente │ │ │ │ Perioade de │Progresiune│ │ │una sau două │ │ │ 2 │ alterare │ continuă.. În evaluarea clinico-funcţională a bolnavului cu insuficienţă renală cronică tratată prin mijloace de epurare extrarenală se va ţine seama de următorii factori: . . Transplantul renal Cel mai frecvent folosite sunt hemodializa şi dializa peritoneală. de substanţele acumulate şi reechilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic. dar nu desfăşoară activitate profesională.statusul funcţional renal . Dializa peritoneală poate fi intermitentă sau continuă ambulatoriu.prezenţa patologiei indusă de hemodializă sau dializa peritoneală . .69% prezente │ │ │ │clinic şi/sau │ │ │ │toate 3 criteriile│ │ │ │ funcţional │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │70 . Există şi posibilitatea efectuării hemodializei la domiciliu. aducând bolnavul la manifestările corespunzătoare unei insuficienţe renale cronice cu Cl(cr) de aproximativ 20 ml/min.50% sunt reintegraţi social.stadiul evolutiv al bolii renale sau al bolii generale cu atingere renală care a dus la insuficienţă renală cronică .40 .motivaţia pentru muncă . în afara organismului.40% din bolnavii dializaţi în spital îşi continuă activitatea profesională. Dializa peritoneală Dializa peritoneală este o metodă de epurare extrarenală care constă în introducerea soluţiei de dializă în cavitatea peritoneală iar membrana de dializă este reprezentată de peritoneu.intermitentă .adsorbţia intestinală II. grevată de complicaţii care necesită spitalizări repetate Aceste metode ameliorează tabloul clinic al uremiei.69% │ │ │ │ │ │ │ │50 .89% prezente │ │ . Hemodializa Hemodializa este o metodă terapeutică prin care sângele uremic este depurat.continuă ambulatorie .│Funcţia renală│ de fond │de hemodializă sau │Deficienţă│ Incapacitate │invaliditate│ │ │ │ │dializă peritoneală│ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │ 20 .35 .49% │ │ │ │ │ │ │ │Este necesară │ │ │ │ Stabilizată │ Staţionar │ │ │schimbarea locului│ │ │ 1 │ clinic şi │ sau │ Absentă │ Uşoară │de muncă**) │ 0 │ │ │ paraclinic*) │ evoluţie │ │ │Se va ţine seama │ │ │ │ │favorabilă │ │ │şi de elementele │ │ │ │ │ │ │ │tehnice***) │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │50 .25% au evoluţie nefavorabilă.10 . │ Eventual │ Medie │dintre criterii │ III │ │ │ evidenţiate │ lentă │ │ │60 .dializa intestinală .79% prezente │ │ │ 3 │ Alterare │accentuată │ Prezentă │Accentuată│1 sau două dintre │ II │ │ │ progresivă │ cu noi │ │ │criterii │ │ │ │ │ elemente │ │ │80 . Hemodializa este efectuată în centre specializate.profilul psiho-intelectual al pacientului .dializa peritoneală .nivelul responsabilităţilor sociale şi familiale ale bolnavului . Astfel: . Funcţiile endocrino-metabolice ale rinichiului nu pot fi suplinite prin aceste tehnici.

cardiopatie ischemică . umiditate. Manifestări cardio-vasculare .apetit bun .solicitare energetică profesională [] 1000 kcal/8h . infecţii.polineuropatie periferică tip mixt .tulburări de ritm şi de conducere .program de muncă corespunzător (excluderea muncii în ture şi a activităţilor secundare şi ocazionale) ***) Elemente tehnice .uree sanguină < 200 mg/dl .infarct miocardic .pericardită uremică . Manifestări neurologice .Cl(cr) .patologia ţuntului arterio-venos (hemoragii.tensiune arterială normală  paraclinic (funcţional) .tipul dializei .condiţii favorabile de microclimat (noxe. etc.20 ml/min .100% se │ │ │ │ │ │ │ │pierde şi │ │ │ │ │ │ │ │capacitatea de │ │ │ │ │ │ │ │autoservire │ │ └────┴──────────────┴───────────┴───────────────────┴──────────┴──────────────────┴────────────┘ Se va ţine seama şi de gradul insuficienţei renale cronice ___________ *) Funcţie renală stabilizată  clinic .stare generală bună .în cazul hemodializei  număr de şedinţe  durata şedinţelor  accesibilitatea centrului de dializă PATOLOGIA INDUSĂ DE UTILIZAREA TEHNICILOR DE EPURARE EXTRARENALĂ I.│ │ │patologice │ │ │toate 3 criteriile│ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │90 .insuficienţă cardiacă .encefalopatie  Wernike  demenţa de dializă  sindromul de dezechilibru de dializă .94% există │ │ │ │ │ │ │ │complicaţii grave │ │ │ │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ 4 │Grav alterată │ │ │ Gravă │desfăşurarea │ I │ │ │ │ │ │ │activităţii │ │ │ │ │ │ │ │cotidiene │ │ │ │ │ │ │ │95 .lipotensiune arterială .) . tromboze.potasemie < 5 mEq/l .creşterea sau menţinerea constantă a hemoglobinei **) Activitate profesională permisă .hipertensiune arterială . HEMODIALIZA ITERATIVĂ A. dilataţii anevrismale) B. curenţi de aer.poziţie şezândă .100% │ │ │ │ │ │ │ │90 . trepidaţii.

degradarea membranei peritoneale .poate fi instituită în timp minim │ │ │ │. Infecţii .pseudoporfiria cutanată G.infecţii ale şunturilor .ascită F.este mai fiziologică asigură un │ │ │ │nivel seric mai stabil │ └─────────┴───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ TRANSPLANTUL RENAL 75% din candidaţii pentru transplant renal provin din următoarele categorii de nefropatii: .pigmentarea .există experienţă clinică │. Manifestări hematologice .tulburări metabolice grave ┌─────────┬───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ HEMODIALIZA (HD) │ DIALIZA PERITONEALĂ │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │Insuficienţă renală cronică (IRC) │.IRC agravată temporar │ │ │.sângerări intraabdominale .asigură un grad mai mare de │ │ │ │independenţă │ │ │ │.hipertrigliceridemie . DIALIZA PERITONEALĂ .în aşteptarea eliberării de locuri │ │ │.cost redus.49 ani) │. Manifestări endocrine .tehnică uşor de învăţat şi aplicat │ │ │. Manifestări digestive .diaree cronică .responsabilităţi sociale │.pruritul .când nu se poate aplica hemodializa│ │ │de orice cauză în stadiul de uremie│.septicemie .diateza hemoragică E. nu necesită aparatură │ │ │îndelungată │specială │ │ │. Manifestări cutanate .IRC din diabetul zaharat │ │INDICAŢII│.hematom al peretelui abdominal . Manifestări articulare .fără o etiologie clară (permite şi │ │ │depăşită dar ţinându-se seama de: │investigarea invazivă) │ │ │.tuberculoză pulmonară II.resurse tehnice şi financiare │.vârstă (15 .gută H.pancreatită cronică .epurare mai eficientă pentru │de către bolnavi │ │AVANTAJE │produşii de retenţie azotată │.situaţie familială │abord vascular │ │ │.profil psiho-intelectual │.osteodistrofia renală .disfuncţii sexuale D.eventraţii .eficienţă mai mare pe termen lung│.hipoproteinemie I.accesibilitate │în centrul de dializă sau a │ │ │ │rinichiului de transplant │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │.în aşteptarea maturării căii de │ │ │. convulsii  accidente cerebro-vasculare C.risc crescut de peritonită .hepatită cu virus B .ulcer gastro-intestinal .hiperinsulinemie cu toleranţă scăzută la glucoză . Tulburări ale metabolismului intermediar .leucocitoza/leucopenia .

în cazul când nu sunt deja pensionari de invaliditate.deficienţă funcţională accentuată sau medie.apare în primele zile de la intervenţie.cardio-vasculare  infarct miocardic  accidente cerebro-vasculare  hipertensiune arterială (iatrogenă sau prin stenoza arterei renale a rinichiului transplantat) .tulburări psihice Problemele majore cu care se confruntă pacienţii şi medicii imediat post transplant sunt infecţia şi rejetul. Diagnostic funcţional Pacienţii care sunt supuşi transplantului renal.efectele secundare ale corticoterapiei  obezitate  cataractă  hiperglicemie  miopatie . răspunde bine la creşterea dozei de imunosupresoare d) cronic . După o perioadă de 6-12 luni după efectuarea transplantului deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază astfel:  evoluţie favorabilă . boala hipertensivă renală 3. în caz de incompatibilitate b) accelerat . Recuperarea profesională este posibilă.gastro-intestinale  ulcer peptic  pancreatită  diverticulită  hepatită . beneficiază de concediu medical conform legii. urmând a fi controlat periodic la centrul unde a fost efectuat transplantul. Pe termen lung. glomerulonefritele În absenţa complicaţiilor.după prima săptămână. ţinând seama de stadiul insuficienţei renale cronice (vezi tabelul) da şi de psihicul şi cooperarea bolnavului.rejetul . calitatea vieţii este mult mai bună decât în cazul dializei. Rejetul poate fi: a) hiperacut . insuficienţă renală cronică din diabetul zaharat 2.un an de la intervenţie.la sfârşitul primei săptămâni.infecţiile . mai ales în cazul grefei prelevată de la cadavru Infecţia Infecţiile locale şi generale pot complica evoluţia post-transplant în primele săptămâni sau luni de la intervenţie.1. în cazul unei evoluţii favorabile.o săptămână . Prezenţa complicaţiilor poate prelungi durata de spitalizare până la câteva luni (conform legii). bolnavul poate fi externat după 30 de zile de la intervenţie. Complicaţiile post transplant renal sunt: .endocrine şi metabolice  hiperparatiroidism secundar  hiperkalemie  hiperuricemie asimptomatică sau gută . mai puţin înţeles din punct de vedere imunopatologic şi puţin controlat prin terapie c) acut . putând beneficia de încadrare în gradul II respectiv III de invaliditate .

Se va ţine seama şi de efectele tratamentului imunosupresor. Glomerulonefrite cornice (GNC) A.GNC inclasabile B. în cadrul gradului III de invaliditate.nefropatia diabetică . imunologic. topografic. Primitive .nefropatia lupică .nefropatia din purpura Henoch-Schonlein .amiloidoza renală . Glomerulonefrite acute A.GNC proliferativă mezangială idiopatică .  restabilirea incompletă a funcţiei renale şi/sau prezenţa complicaţiilor generează o deficienţă (incapacitate) care se evaluează conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică la care se adaugă procentajele corespunzătoare complicaţiilor existente.post streptococice .infecţioase nestreptococice .GNC cu leziuni minime .toxic-alergice B. Secundare (GNCS) . Segmentare II.Glomeruloscleroza focală şi segmentară . având o evoluţie variabilă cel mai frecvent spre insuficienţă renală terminală. odată reinserat bolnavul îşi poate relua activitatea în condiţii corespunzătoare de muncă .GNC membranoproliferativă . produse prin mecanisme imunitare.cu normă întreagă sau cu jumătate de normă. ulterior.GNC cu depozite mezangiale de IgA . evolutiv.nefropatia din periarterita nodoasă . morfologic. GLOMERULONEFRITE (GN) Glomerulonefritele sunt afecţiuni inflamatorii glomerulare de etiologie multiplă.GNCS în cadrul bolilor generale . Focale C.nefropatia din endocardită bacteriană . Clasificarea glomerulonefritelor I.GNCS post-streptococică .Glomerulonefrita de şunt . Glomerulonefrite subacute (maligne. Glomerulonefritele sunt cele mai frecvente dintre afecţiunile renale şi ocupă primul loc ca frecvenţă în etiologia insuficienţei renale cronice (se apreciază că aproximativ 60% din cazurile de insuficienţă renală cronică au la bază glomerulonefritele).sindrom Wegener . rapid progresive) III. Glomenilonefritele se clasifică în funcţie de mai multe criterii: etiologic.GNC extramembranoasă . Difuze . în funcţie de adaptarea la activitatea profesională apreciată obiectiv pe baza anchetelor sociale efectuate de asistenţii sociali conform legislaţiei în vigoare.virale .nefropatia gravidică .

simptomatologie intensă.cilindrii eritrocitari 2.retenţie de produşi azotaţi în sânge datorită scăderii filtrării glomerulare şi hipercatabolismului proteinelor endogene La acestea se adaugă semne inflamatorii şi imunologice: .forme grave .dispariţia leziunilor histologice (după un an) .evoluţia .ASLO crescut .normalizarea clearence-ului creatininei endogene (3-4 luni) Evaluarea periodică.difuze .000 H/min) .forme latente Tabloul clinic complet cuprinde cele patru sindroame clasice: 1. respectiv revizuirea la termen a bolnavilor cu glomerulonefrită acută cuprinde: .intensitatea şi/sau reversibilitatea afectării funcţiei renale . Sindromul hipertensiv 4. Sindromul hidropigen .dispariţia proteinuriei şi hemahiriei (în 6-8 luni) ..6 săptămâni de la debut) .persistenţa proteinureii şi a hematuriei peste un an de la debut Vindecarea nu poate fi afirmată decât după 1-2 ani. Sindromul urinar .oligurie cu urini concentrate şi conţinut scăzut de sodiu .evoluează spre IRC terminală în câteva săptămâni sau luni Elementele de apreciere ale prognosticului bolii sunt: .morfologică .15 g/24 h până la 2-3 g/24 h.forme minime .paucisimptomatice. evoluţie spre IRC . în anumite cazuri proteinuria poate depăşi 3 g/24 h . evoluţie mai lungă.funcţională .hematurie microscopică (peste 10.examen clinic .edemele. diureză .forme complete .semne discrete care dispar după câteva zile .complement seric scăzut După gravitate glomerulonefritele acute se clasifică astfel: .focale (leziunea atinge câţiva glomeruli) .forme medii . mai ales în formele focale şi segmentare .segmentare (leziunea atinge câteva anse capilare ale glomenilului) După tabloul clinic glomerulonefritele acute se împart astfel: .sindrom Alport I. tendinţă de cronicizare .forme mortale . tensiunea arterială.VSH crescut .gravitatea bolii (forma clinică histologică) . Sindromul de insuficienţă renală . Glomerulonefrite acute În funcţie de întinderea leziunii pot fi: .clinică .biologică .forme frustre .000 H/min) sau macroscopică (peste 100.proteinurie neselectivă (rar selectivă) peste 0.aspect de sindrom nefrotic .gradul de remisiune a sindroamelor clinice .sindrom Moscowitz .simptomatologie ştearsă.tablou clinic complet.tablou clinic moderat . Criterii de vindecare . chiar şi în GN acute focale şi segmentare existând şi în aceste cazuri forme clinice recidivante cu tendinţă la cronicizare.forme uşoare .sindrom hemolitic-uremic .GN difuze acute (45% din cazuri) .edeme 3.dispariţia sindroamelor în (3 .

Durata supravieţuirii este variabilă în funcţie de etiologie şi forma clinică iar evoluţia se . în câteva luni. În ultimul timp prognosticul s-a ameliorat citându-se supravieţuiri de mai mulţi ani cu remisiuni uneori complete. În cazul formelor care au evoluat spre insuficienţă renală cronică se vor aplica criteriile stabilite pentru această afecţiune.tablou clinic moderat │ │hematurie moderată cu │ III │ │ │ │tendinţă spre ameliorare │ │ │ │ │60 .89% .89% │ │ │.69% │ │ │ │ │50 .49% │ │ │.evoluţie mai lungă │ │ 20 .explorarea imunologică  titru ASLO  complement seric total. În majoritatea cazurilor însă evoluţia este grevată de apariţia sindromului nevrotic şi a hipertensiunii arteriale cu evoluţie spre insuficienţa renală cronică în decurs de câteva luni sau ani. Glomerulonefritele cronice În general.evoluţie spre IRC │ │remisiune │ │ │ │ │80 . creatinină . III.evoluţie lentă │ │ │ │ UŞOARĂ │cu tendinţă spre vindecare│ 0 │ │ │ │30 . maximum 2 ani. potasiu  clearence-ul creatininei şi ureei plasmatice  concentraţia plasmatică a creatininei şi ureei .> sodiu. Diagnostic funcţional 1.simptomatologie ştearsă │ │locului de muncă │ │ │.evoluţie lentă │ │ │.59% .> proteinurie .explorarea funcţională a rinichiului  examen sumar de urină  sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb)  examen de urină din 24 ore .tablou clinic complet │ │70 .simptomatologie intensă │ACCENTUATĂ│spre IRC cu perioade de │ II │ │.> densitate . În formele cu evoluţie favorabilă spre vindecare deficienţa funcţională se apreciază în funcţie de elementele menţionate la glomerulonefritele acute şi de solicitările locului de muncă.> uree.tendinţă la cronicizare │ │ │ │ │(uneori) │ │20 . Aproximativ 35% din cazuri evoluează spre vindecare.proteinurie şi │ │ │ │ │hematurie persistente │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ GRAVĂ │ │ 70 . │ │ │.69% .49% . 2. ┌───────────────────────────┬──────────┬──────────────────────────┬────────────┐ │ Forma clinică │Deficienţa│ Incapacitatea │ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 1-19% │ │ │ UŞOARĂ │ FĂRĂ │Este necesară schimbarea │ 0 │ │. indiferent de etiologie glomerulonefritele cronice evoluează spre IRC terminală. Mai rar boala poate persista indefinit.79% .evolutie │ │ │ │ │accelerată spre IRC │ │ ├───────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────┴────────────┤ │ În formele care au evoluat spre IRC deficienţa/incapacitatea se stabilesc │ │ conform criteriilor pentru IRC │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ II.29% . menţinerea în viaţă fiind posibilă cu ajutorul mijloacelor de substituţie a funcţiei renale.tendinţă la │ │ │ │ │cronicizare │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 50 .semne clinice │ │ │ MEDIE │ MEDIE │discrete proteinurie. C3  fibrinogen plasmatic Diagnosticul funcţional şi incapacitatea se elaborează după expirarea perioadei legale de concediu medical conform tabelului. Glomerulonefrite subacute Sunt nefropatii glomerulare cu evoluţie rapidă spre exitus în majoritatea cazurilor..

Prognosticul este mai bun în cazurile cu răspuns adecvat la corticoterapia iniţială.NI obstructivă cu insuficienţă renală acută . hematurie microscopică şi leziuni histologice importante.litiază . Din punct de vedere morfopatologic se caracterizează prin leziuni interstiţiale specifice.prezenţa IRC NEFROPATII INTERSTIŢIALE Nefropatiile interstiţiale sunt afecţiuni acute sau cronice cu etiologie plurifactorială.metabolice .prin agenţi fizici . neoplasm al vezicii urinare.infecţioase (pielonefrite) .asociate glomerulopatiilor 3. progresiv sau brusc) .severitatea fenomenului obstructiv (obstrucţie completă sau incompletă) .starea anatomo-funcţională anterioară a traiectului urinar . Clasificarea etiopatogenică a nefropatiilor interstiţiale (NI) 1.natura obstacolului .etiologia (în formele secundare) .nefropatia interstiţială primitivă (Bell) În NI prin uropatie obstructivă evoluţia şi prognosticul sunt influenţate de: .malformaţii congenitale . nefropatii interstiţiale de cauză medicală şi nefropatii interstiţiale de cauză necunoscută.supraadăugarea infecţiei .complică deseori cu HTA şi sindrom nefrotic.nefropatia interstiţială xantogranulomatoasă .localizarea obstrucţiei (ureteral unilateral sau pe calea urinară comună) . uretrită nespecifică. Glomerulonefritele cronice constituie o condiţie patologică complexă cu afectare multiorganică.tumori (adenom de prostată. Diagnosticul funcţional Deficienţa funcţională şi incapacitatea se stabilesc în funcţie de: .ereditare (polichistoza renală.proces inflamator care evoluează spre scleroză sau fibroză (tuberculoză. etc) 2. leziuni glomerulare. NI obstructive (datorate unui obstacol mecanic pe tractul urinar) .cu insuficienţă renală cronică . rupturi traumatice ale uretrei. Într-un număr de cazuri există remisiuni. boala Fabry.toxic-medicamentoase . Evoluţia spre IRC reprezintă regula în cazul corticorezistenţei. NI de cauză necunoscută . în formele primitive complicate şi mai ales în formele secundare. situaţie în care există proteinurie neselectivă. Din punct de vedere etiopatogenic nefropatiile interstiţiale se clasifică în nefropatii interstiţiale obstructive.răspunsul la tratament . sindrom Alport) .modul de instalare a obstrucţiei (lent. etc) .nefropatia endemică balcanică .imuno-alergice . leziuni tubulare şi leziuni vasculare minime. NI de cauză medicală .gradul de afectare a funcţiei renale În raport cu gradul de afectare a funcţiei renale se deosebesc mai multe situaţii: .forma morfopatologică .

Factorii de prognostic importanţi şi în evaluarea funcţională sunt: . În acest caz deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică.factor agravant care grăbeşte evoluţia spre IRC . pielonefrita acută.Proteus. chirurgical)  litiaza diagnosticată tardiv. pionefroza calculoasă 2. Litiaza urinară latentă (asimptomatică) .anuria calculoasă. febră şi leucociturie (litiază suprainfectată) b) cu calculi migratori .pusee de acutizare . o tulburare în evacuarea urinei .pielonefrita litiazică. neglijată  litiaza care complică alte nefropatii degenerative. Pseudomonas.calculi cu diametrul mai mic de 5 mm situaţi de la calice în jos (există eliminări spontane) b) bine tolerată clinic . tardive . hidronefroza calculoasă b) infecţioase . Există două forme clinice: 1.apariţia simptomelor este determinată de creşterea dimensiunilor. modificarea poziţiei calculilor sau supraadăugarea unei infecţii 2. LITIAZA URINARĂ Litiaza urinară se caracterizează prin prezenţa calculilor în parenchimul renal sau în căile urinare. durata şi calitatea remisiunilor . răspuns la tratament. După expirarea acestei perioade aceştia necesită expertiză medicală şi evaluare funcţională numai dacă prezintă afectarea funcţiei renale.gradul de afectare a funcţiei renale exprimată prin alterarea probelor funcţionale renale Diagnostic funcţional Bolnavii cu nefropatii interstiţiale obstructive sau de cauză medicală beneficiază de concediu medical conform legii.agentul patogen .colica renală Din punct de vedere evolutiv litiaza urinară poate fi: a) benignă . În cadrul NI de cauză medicală cele mai frecvente sunt pielonefritele (NI infecţioase). Din punct de vedere al evoluţiei pielonefritele pot fi acute sau cronice. precoce a) mecanice .calculi pielocaliceali coraliformi ficşi sau calculi mici caliceali bine fixaţi în fornix c) complicată Complicaţii 1. reflux vezico-ureteral. Pielonefritele acute au tendinţă marcată la cronicizare şi evoluţie spre insuficienţă renală cronică.prezenţa unui obstacol. insuficienţa renală cronică Evoluează spre insuficienţă renală cronică:  litiaza bilaterală  litiaza pe rinichi unic (funcţional. Pielonefritele cronice pot evolua variabil.dureri lombare.NI obstructivă fără insuficienţă renală Ridicarea chirurgicală a obstacolului poate opri progresia bolii şi funcţia renală se poate ameliora (în cazul în care aceasta poate fi efectuată precoce). congenitale sau câştigate . hematurie microscopică. Enterococ sunt cei mai agresivi .durată.starea căilor urinare ..pieloureterocistita acută.prezenţa HTA . Litiaza urinară manifestă clinic a) cu calculi ficşi .

edeme 4. amilordoză. TUBERCULOZA URINARĂ Tuberculoza urinară este întotdeauna secundară unui focar de primoinfecţie cel mai adesea pulmonar. Tbc renală parenchimatoasă ("închisă") 2. SINDROMUL NEFROTIC (SN) Sindromul nefrotic este definit clasic prin: 1. Atunci când asociază IRC deficienţa funcţională şi incapacitatea se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. hipoalbuminemie 3.89% . litiaza suprainfectată  litiaza multiplu operată Bolnavii cu litiază urinară beneficiază de tratament medical sau chirurgical în cadrul perioadei de ITM legală.evoluţie rapidă spre insuficienţă renală cronică După instalarea insuficienţei renale cronice deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. neoplazii. Incapacitatea: 70 . Evaluarea funcţională a pacientului cu sindrom nefrotic va ţine seama de contextul clinic în care a apărut şi de potenţialul evolutiv spre insuficienţă renală cronică şi de apariţia complicaţiilor (altele decât IRC):  tromboze venoase şi arteriale  complicaţii infecţioase  complicaţii metabolice  complicaţii ale terapiei (corticoizi.în căile exretorii) . Tbc reno-urinară ("deschisă" . manifestările bolii renale primitive. hipercolesterolemie 5. manifestările insuficienţei renale 2. Aceştia necesită expertiză medicală a capacităţii de muncă numai în cazurile cu evoluţie nefavorabilă şi apariţia complicaţiilor. Se poate prezenta sub două forme clinice: 1. imunosupresoare) Elementele de apreciere a evoluţiei sunt: 1.evoluţie lentă 80 . proteinurie masivă 3-5 g/24 h 2. explorări de laborator  proteinuria/24 h  clearence-ul creatininei şi ureei endogene  VSH  albumina serică  colesterolemia  fibrinogen  complementul seric Diagnostic funcţional Deficienţa funcţională accentuată cu încadrare în gradul II de invaliditate. Între manifestările clinice ale focarului primar şi cele ale localizării secundare renale există o latenţă de 1-8 ani. grade variate de insuficienţă renală În 75% din cazuri sindromul nefrotic este urmarea unei glomerulopatii şi în 25% din cazuri cauza este sistemică (diabet zaharat. infecţii. reacţii alergice). mai rar pleural sau ganglionar.79% . LES. Vârsta de predilecţie este de 30-40 ani. edeme. examenul clinic: TA.

 cistită tuberculoasă - cel mai frecvent  epididimită tbc - mai frecvent sub formă cronică Mai rar se exprimă manifestările morfologice ale infecţiei tuberculoase renale:  proteinurie izolată (fără piurie)  IRC  HTA - secundară Diagnosticul pozitiv se bazează pe: 1. existenţa unui focar tuberculos pulmonar în antecedentele bolnavului 2. date clinice (în general sunt nespecifice) 3. examene paraclinice - bacteriologice  urografice  alte examinări Esenţiale pentru diagnosticul pozitiv sunt următoarele: 1. examenul bacteriologic al urinei emise de dimineaţa emise prin:  examinare directă - pe lamă după colorare Ziehl-Nielsen  culturi  inoculare la cobai N.B. - Se apreciază că în 85% din cazuri diagnosticul se poate stabili prin examenul direct al urinei. 2. urografice - imagini caracteristice  faze incipiente - "rosătura de molie" - semnul cel mai precoce  faze tardive - prezenţa cavernelor Mai pot fi utile pentru diagnostic:  albuminuria persistentă  piurie abacteriană  VSH crescută  anemia  hiperazotemia Abordarea clinico-terapeutică a cazurilor de TBC urinară: 1. Cazurile confirmate se menţin sub supraveghere şi tratament timp de un an, ca bolnavi activi (evolutivi) şi încă şase luni ca bolnavi regresivi. În unele cazuri tratamentul tuberculo static este prelungit până la doi ani (în tbc unilaterală) şi până la trei ani (în cazul în care infecţia este bilaterală) 2. Cazurile suspecte vor fi tratate cu tuberculostatice timp de două luni. La sfârşitul acestei perioade: a) diagnosticul se confirmă şi atunci cazurile vor fi luate în evidenţă şi tratate corespunzător. b) diagnosticul nu se confirmă şi bolnavul este scos din evidenţă Diagnostic funcţional 1. Pe toată durata tratamentului tuberculostatic se consideră deficienţă funcţională accentuată (incapacitate 70-89%), încadrabil în gradul II după expirarea concediului medical. 2. Dacă evoluţia este nefavorabilă, criteriile de vindecare parţial îndeplinite, se menţine gradul II de invaliditate. 3. Dacă evoluţia este favorabilă şi sunt îndeplinite criteriile de vindecare (vezi), în funcţie de solicitările energetice şi condiţiile ambientale ale locului de muncă, bolnavul poate lucra cu program redus, fie pe locul de muncă anterior, fie pe un alt loc de muncă (cu indicaţie pentru afecţiuni renale caz în care se consideră deficienţă medie 50 - 69%). 4. După reluarea activităţii bolnavul este urmărit o perioadă (6 - 12 luni). Dacă în această perioadă boala este stabilizată şi nu sunt semne de afectare a funcţiei renale, nu există reactivări şi adaptarea la locul de muncă este corespunzătoare se poate relua programul normal de activitate (deficienţă uşoară, incapacitate 20 - 49%)

Criterii de vindecare 1. clinice - dispariţia semnelor generale de evoluţie 2. radiologice - remisiune completă a leziunilor morfologice sau sechele neevolutive (stabilizate) 3. bacteriologice - IDR-PPD negativ  absenţa BK la examenul direct şi în culturi Rinichiul unic chirurgical În aprecierea incapacităţii (deficienţei funcţionale - gradului de invaliditate) pacienţilor cu rinichi unic chirurgical se va ţine seama de următoarele:  un singur rinichi este capabil să asigure toate funcţiile secretorii, homeostatice şi endocrine ale unui adult activ în condiţii normale  adaptarea compensatorie renală în urma nefrectomiei unilaterale este rapidă: 80% în primele 15 zile, 90% în primele 3 luni şi 94% în primul an; rămâne un deficit permanent de aproximativ 6%. În cazul în care nu sunt deja pensionari de invaliditate pacienţii nefrectomizaţi beneficiază de concediu medical conform legii. Incapacitatea (deficienţa funcţională) se apreciază în funcţie de situaţia rinichiului restant. După instalarea insuficienţei renale cronice incapacitatea se stabileşte conform criteriilor de la capitolul respectiv.
┌─────────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Rinichi restant │Incapacitate│Deficienţă │Grad de inv.│ │ │ │funcţională│ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │funcţie normală │ 20 - 49% │ UŞOARĂ │ 0 │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii urinare, pusee rare, cu │ │ │ │ │ răspuns terapeutic bun │ 50 - 69% │ │ │ │a) litiaza asimptomatică sau cu │a) 50 - 69% │ MEDIE │ III │ │ simptomatologie minoră │b) 60 - 69% │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii recurente insuficient │ │ │ │ │ controlate medicamentos litiază │ 70 - 89% │ │ │ │ cu colici frecvente tuberculoza │a) 70 - 79% │ │ │ │ rinichiului restant stenoze ale │b) 80 - 89% │ACCENTUATĂ │ II │ │ căilor urinare inferioare │ │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ └─────────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘

MALFORMAŢII RENALE Malformaţiile aparatului reno-urinar sunt alterări ale formei, poziţiei şi structurii parenchimului renal şi/sau căilor urinare produse în timpul vieţii intrauterine de factori variaţi (genetici, toxici, infecţioşi, factori de mediu). Ele pot deveni manifeste în funcţie de severitatea alterărilor structurale şi funcţionale şi de complicaţiile care le însoţesc. Stabilirea incapacităţii (deficienţei funcţionale) se face după criteriile menţionate pentru:  pielonefrita cronică  litiaza renală  hipertensiunea arterială  insuficienţa renală cronică AFECŢIUNI DIGESTIVE Bolile digestive modifică capacitatea de muncă în măsura în care este afectată starea de nutriţie şi echilibrul umoral al organismului, evidenţiate prin probe clinice şi paraclinice. În aprecierea tulburărilor morfo-funcţionale, se vor avea în vedere investigaţiile adecvate, în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modificările biochimice induse, precum şi de datele antropometrice, în raport de care se stabileşte echilibrul ponderal*). ___________ *) Indicele ponderal ideal se stabileşte după formula:
Acm - 150 LORENCZ X = Acm - 100 - ─────────: Acm = înălţimea individului în cm.

4

Medicii experţi ai Asigurărilor Sociale în procesul de efectuare a expertizei medicale a pacienţilor acestui grup de boli se vor baza pe principalele funcţii ale aparatului digestiv. Trebuie de precizat de asemenea că expertizarea unui deficient pleacă de la funcţia variatelor segmente ale aparatului digestiv, funcţia aparatului digestiv în ansamblu, cât şi corelaţiile multiple a funcţiei aparatului digestiv sau a unor segmente ale acestuia cu alte funcţii viscerale, nervoase etc. Principalele boli digestive, care se însoţesc de tulburări funcţionale, determină incapacitate, ce poate conduce la reducerea sau pierderea capacităţii de muncă sunt: I. BOLILE ESOFAGULUI
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0 - 19% │Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu diverticuli esofagieni, │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │esofagite cu reflux gastroesofagian de grad │ regresivă │păstrată, indiferent│ │uşor, care prezintă semnele şi simptomele │ │de activitatea │ │bolii funcţionale, regurgitaţii. Se află │ │profesională │ │complet sub controlul tratamentului. │ │desfăşurată. │ │Radiologic - dereglare uşoară a │ │Nu vor fi încadraţi │ │permeabilităţii esofagului. Deficit │ │în grad de │ │ponderal neconsiderabil (până la 10%). │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu spasm difuz al esofagului, │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │stadiu mediu, esofag în tirbişon care │ regresivă │păstrată. │ │prezintă tulburări de nutriţie, vărsături │ │Nu vor fi încadraţi │ │alimentare, dureri retrostemale în timpul │ │în grad de │ │mesei, mai ales cu alimente solide, │ │invaliditate. │ │modificări organice ale esofagului │ │Păstrarea deplină a │ │(confirmate radiologic) şi deficit ponderal │ │posibilităţii de │ │între 10 - 25% din greutatea ideală. │ │exercitare a │ │Respectarea strictă a dietei cât şi │ │activităţii vieţii │ │tratamentul controlează tabloul clinic şi │ │zilnice │ │de nutriţie dar necesită repetare. │ │socio-profesionale. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 70% │Gr. III │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- pacienţii cu stenoze esofagiene de diverse│ 50 - 60% │Capacitatea de muncă│ │cauze, confirmate radiologic care prezintă │ regresivă │50% pierdută, vor fi│ │manifestările de mai sus, dar mult mai │ │încadraţi în gradul │ │accentuate şi cu ecou asupra stării de │ │III de invaliditate,│ │nutriţie (deficit ponderal 25-30%), │ │cu recomandarea de │ │manifestările clinice şi paraclinice nu se │ │prestare a │ │remit complet la tratament (dilataţii), │ │activităţii cu │ │necesită tratamentul chirurgical. │ │jumătate de program.│ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │muncă cu efort fizic│ │ │ │mare, variaţii │ │ │ │termice. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie accentuată. │ 70 - 90% │Gr. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu stenoze esofagiene │ 70 - 80% │Capacitatea de muncă│ │postoperatorie cu gastrostomă, cu răsunet │predominant │în totalitate │ │important asupra echilibrului nutritiv │ staţionară │pierdută. │ │(deficit peste 30%), fără ameliorare la │ │Sunt incapabili de │ │tratament, necesită reintervenţii │ │orice activitate │ │chirurgicale (esofago-plastie) │ │profesională. Vor fi│ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │II de invaliditate. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘

II. BOLILE STOMACULUI ŞI DUODENULUI a) Ne referim în principal la ulcerul gastric şi duodenal care reprezintă mai frecvent, cauza de incapacitate temporară de muncă şi mai rar de invaliditate. Poate conduce la incapacitate de durată mai ales la bolnavii ce prezintă tulburări accentuate de nutriţie sau care desfăşoară profesiuni în condiţii de efort fizic şi psihic, ori de mediu, contraindicate, la care nu se poate asigura un loc de muncă şi în prezenţa unor elemente de gravitate care impune supraveghere medicală. Elementele de gravitate care trebuie să stea la baza evaluării incapacităţii sunt: - în ulcerul gastric: cicatrizare deficitară, trenantă, ulcerul gastric şi stenoză gastrică, suspiciunea de malignizare; - în ulcerul duodenal: stenoza pilorică confirmată radiologic; - în ulcerul gastric şi duodenal: hemoragiile digestive repetate cu cifre joase de Hb, cu anemie cronică feriprivă confirmată de examenele de laborator; - ulcerul cu semne de penetraţie de vecinătate; - ulcerele cu topografie particulară sau cu localizări multiple. Criterii clinice şi paraclinice:

- majore:  istoric cert de evoluţie dureroasă periodică, sezonieră, cel puţin 2 ani consecutiv;  nişă cu deformări radiologice caracteristice;  ulcer vizibil la gastroscopie (în servicii specializate);  hemoragii digestive superioare - minore:  tulburări secretorii gastrice, hiperaciditate şi/sau debit clorhidric crescut. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 criterii majore cu/sau fără asocierea celor minore. ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0-9% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă: │ regresivă │păstrată. │ │- sindrom dureros moderat; │ │Episoadele acute din│ │- fenomene dispeptice de intensitate medie, │ │cadrul evoluţiei │ │vărsături rare; │ │bolii justifică │ │- episoade acute cu o durată scurtă şi cu │ │acordarea repausului│ │caracter sezonier; │ │medical prin ITM, de│ │- răspuns total sau aproape total la │ │durată variabilă de │ │tratament şi nu necesită repetare frecventă;│ │la caz la caz. │ │- deficit ponderal până la 10%. │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric (duodenal) cu │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │evoluţie latentă, cu remisiuni îndelungate, │ regresivă │păstrată. │ │radiologic sau endoscopic micşorarea │ │Episoadele acute din│ │dimensiunilor ulcerului, lipsa de │ │cadrul evoluţiei │ │complicaţii sau cu deformări ale bulbului │ │bolii justifică │ │duodenal; periduodenită, cu manifestări │ │acordarea repausului│ │dureroase şi dispeptice moderate, calmate │ │medical prin ITM, de│ │parţial de tratament, cu deficit ponderal │ │durată variabilă de │ │între 10 - 15%. │ │la caz la caz. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 - 29% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- aceleaşi manifestări, tratamentul şi dieta│ 20 - 29% │Capacitatea de muncă│ │strictă amendează simptomatologia şi │ regresivă │păstrată indiferent │ │substratul lor anatomic şi funcţional. │ │de activitatea │ │Deficit ponderal moderat (între 15 20% din │ │profesională │ │greutatea ideală). │ │desfăşurată. │ │ │ │ITM în perioadele │ │ │ │dureroase. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul gastric (duodenal) cu recidive │ 30 - 39% │Capacitatea de muncă│ │frecvente, fără caracter sezonier, cu │ regresivă │păstrată. ITM în │ │deficit ponderal până la 20% din greutatea │ │perioadele │ │ideală. Episoadele dureroase şi dispeptice │ │dureroase. Nu vor fi│ │sunt amendate de tratament şi regimul │ │încadraţi în grad de│ │alimentar. │ │invaliditate. │ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │pentru activităţi cu│ │ │ │toxice digestive. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul duodenal (gastric) cu complicaţii │ 40 - 49% │Capacitatea de muncă│ │(manifestări de stenoză pilorică largă │ regresivă │păstrată. ITM │ │spasm piloric, de ulcer penetrant), cu │ │Contraindicaţie │ │episoade dureroase nocturne, cu răspuns la │ │pentru munca în │ │tratamentul medical şi regimul │ │ture, munca de │ │igieno-dietetic, cu deficit ponderal între │ │noapte, în mediu cu │ │20 - 25% din greutatea ideală. │ │noxe digestive. Nu │ │ │ │vor fi încadraţi în │ │ │ │grad de │ │ │ │invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 69% │ Gr. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 50 - 59% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă sindrom dureros accentuat, │ regresivă │50% pierdută │ │uneori cu caracter continuu, fenomene │ │temporar - gradul │ │dispeptice intense şi de durată, care se │ │III de invaliditate │ │calmează parţial prin tratamentul │ │cu continuarea │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │activităţii cu 1/2 │ │administrat, cu stare de nutriţie alterată │ │din durata normală │ │(între 25 - 30% din greutatea ideală). │ │dacă în limitele │ │ │ │maxime de concediu │ │ │ │medical │ │ │ │simptomatologia nu │ │ │ │cedează şi în cazul │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │necesită efort fizic│ │ │ │mare, tensiune │ │ │ │psihică, trepidaţii │ │ │ │sau se desfăşoară │ │ │ │într-un mediu cu │ │ │ │substanţe toxice │ │ │ │(plumb, arsenic, │ │ │ │mercur etc), │ │ │ │temperatură │ │ │ │ridicată. În această│ │ │ │situaţie pot fi │ │ │ │propuşi pentru │ │ │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă sau de la │ │ │ │caz la caz pentru │ │ │ │încadrarea în gr. │ │ │ │III de inv. │

Ulcerul peptic (post-operator). Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): a) Episoade dureroase. fistule digestive). greţuri.Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 70 .Bolnavii cu stenoză pilorică însoţită de │ 80 . a) Denutriţie evidentă. anemie feriprivă. c) Aspecte radioscopice de evacuare gastrică precipitată şi tranzit intestinal accelerat. b) Modificări radiografice sau gastroscopice ale gurii de anastamoză sau ale ansei jejunale adiacente. b) Denutriţie. c) Obiectivarea eventuală a diferitelor manifestări ale unor carenţe sau malabsorbţii selective: . în poziţie │ │ │ │şezând sau │ │ │ │ortostatică.10 cm) şi staza bariului la acest nivel. a) Manifestări clinice evidente de transudare intestinală: hipotensiune arterială.steatoree (dozarea de grăsimi în materiile fecale. dispar şi/sau se ameliorează în clinostatism (obiectivizate de medic). 3. Sindromul post prandial precoce (sindrom Dumping). b) Aspecte coprologice de malabsorbţie sau maldigestie evidentă. .Ulcerul gastric (duodenal) cu stenoză │ 60 . │ │funcţionale │ │manifestările cedează greu la tratamentul │ │contraindică │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │temporar exercitarea│ │administrat. tahicardie care apar post prandial în ortostatism. │ │perioadă limitată. astenie fizică marcată. . II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │progresivă. sezoniere sau intermitente. diaree cronică. Sindromul de malabsorbţie sau maldigestie. cu o durată de 1 an. │ │pierdută │ │semne de malignizane (confirmate radiologic. lipotimii post prandiale. stare de nutriţie alterată │ │tulburărilor │ │evident (peste 30% din greutatea ideală). a) Tulburări post prandiale specifice: balonări.85% │Capacitatea de muncă│ │dilatarea stomacului. │ │temporizează datorită asocierii altor │ │Vor fi încadraţi în │ │afecţiuni. .│ │intensitatea │ │endoscopic). stenoze. În ambele situaţii se impune │ │ │ │intervenţie chirurgicală şi o perioadă mai │ │ │ │îndelungată pentru restabilirea │ │ │ │organofuncţională. vărsături. cu deficit ponderal între 25 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. III invaliditate│ │urgenţă.69% │Capacitatea de muncă│ │pilorică. ciclice.sau cei cu fistula │ │Gradul II de │ │stomacului şi denutriţie rapidă şi │ │invaliditate. b) Radiologice: injectarea ansei aferente pe întindere mare (peste 8 . cu vărsături │ lent │în totalitate │ │incoercibile şi deficit ponderal peste 30% │ regresivă │pierdută.79% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă complicaţii hemoragice │ regresivă │în totalitate │ │repetate cu cifre joase ale Hb (sub 7 gr%). │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Sindromul post rezecţie gastrică Criterii de diagnostic clinic: 1. diaree post prandială.în servicii specializate). absorbţia acizilor marcaţi C 14 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │din greutatea ideală . cu │ │ │ │posibilitatea │ │ │ │schimbării │ │ │ │atitudinii corpului.30%│ regresivă │50% pierdută pentru │ │din greutatea ideală sau ulcerul perforat. │ │gradul II de │ │ │ │invaliditate.90% │ Gr. │ │necesită intervenţie chirurgicală de │ │Gr. │ │cu indicarea │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │impun eforturi │ │ │ │fizice mici şi │ │ │ │medii. Pentru diagnostic sunt necesare două din aceste semne: 2.hiposideremie.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. dureri de tip biliar.hipoproteinemie. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . c) Hemoragii digestive superioare. precum şi bolnavii care │ │oricărei forme de │ │necesită îngrijire preoperatorie îndelungată│ │activitate │ │sau la care intervenţia chirurgicală se │ │profesională.│ │ │ │care să permită │ │ │ │asigurarea unui │ │ │ │regim de viaţă şi │ │ │ │alimentar adecvat. valabile pentru ulcer sau pentru complicaţiile sale (perijejunite. 4. Sindromul de ansă aferentă.

Bolnavii cu enterocolită gastroprivă formă│ 20 . . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. │ │ │ │ unele dereglări uşoare hepatice. │ │care prezintă manifestările menţionate mai │ │Este necesară │ │înainte de intensitate uşoară . periviscerită cu sindrom │ │ │ │ algic intermitent.│ │activităţii │ │ │ │profesionale. tranzitul bariului în intestinul│ │Independenţă în │ │subţire până la 15 min. cu │ │de invaliditate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. I cu │ │ │ │acces o dată pe săptămână (obiectivate de │ │ │ │medic) după mâncăruri dulci sau lăptoase. │ │activităţii │ │. I cu │ 10 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │postură predominant │ │ │ │şezând fără │ │ │ │activităţi │ │ │ │suplimentare. bisăptămânale. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. cu o durată de 1 │ │sau mediu. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. dispar după repaus│ │de invaliditate.69% │ Gr. Tranzitul baritat (radiologic)│ │ │ │se face rapid prin intestinul subţire.15% │ │profesiunilor cu │ │din greutatea ideală. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.20% din │ regresivă │păstrată. Nu vor fi │ │şi dereglări dispeptice mai accentuate. │ │ │ │Deficit ponderal până la 10% din greutatea │ │ │ │ideală.. Nu vor│ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate.30% anemie │ │continuarea │ │gastrogenă (între 7 . ameţeli. vărsături │ │în grad de │ │ biliare.6 0. dominant după unele │ │de muncă în cadrul │ │alimente.2 ori/lună.29% │Capacitatea de muncă│ │medie. a │ │aferente pe întindere mare (10 cm) cu │ │activităţii cu │ │staza bariului la acest nivel.19% │Capacitatea de muncă│ │manifestările de mai sus. cu│ │ │ │senzaţie de febră.4 ori pe lună. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . I cu │ 30 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Deficit ponderal între 10 . care au un răsunet│ │exercitarea │ │nutritiv mic (până la 10% deficit ponderal). 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă │ │de invaliditate. cu tulburări neuro-vegetative│ regresivă │păstrată. Injectarea ansei │ │efort fizic mare.medie. │ │gastrită de bont sau enterocolită │ │Independenţă în │ │gastroprivă formă uşoară. II. dispar imediat │ │ │ │după mâncare. de │ │schimbarea locului │ │2 . II cu accese │ 40-49% │Capacitatea de muncă│ │bisăptămânale.10% │Capacitatea de muncă│ │morfo-funcţionale sau cu sechele minore. Deficit ponderal │ │exercitarea │ │până la 10% din greutatea ideală. manifestă prin slăbiciune. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. puls accelerat. │ │ │ │transpiraţii. osteoporoză. │ │Radiologic. │ │prezintă: │ │Nu vor fi încadraţi │ │ durere în epigastru. greţuri. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. apar după 25 │ │cu efort fizic mic │ │minute după orice mâncare. dar bisăptămânal.15% din │ │Este necesară │ │greutatea ideală. │ │ │ │ radiologic.39% │Capacitatea de muncă│ │deficit ponderal între 15 . │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură.7 gr0/00 │ │ │ │glicemie). │ │deficit ponderal între 10 . │ │din durata normală │ │. cu manifestările şi │ │încadraţi în grade │ │dereglările funcţionale specifice.anemie megaloblastică. │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 50 .Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă care │ │profesionale.49% │ Gr. în │ │oră. │ │invaliditate. cu │ │încadraţi în grade │ │durata până la 10 minute. │ │ deficit ponderal până la 10%. Simptome de hipoglicemie│ │ │ │uşoară post-prandială (0. ca şi cei cu periviscerită cu sindrom│ regresivă │păstrată. │ │şi după mâncare (semnele de hipoglicemie) cu│ │Este necesară │ │deficit ponderal până la 25% din greutatea │ │schimbarea locului │ │ideală │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare. │ regresivă │păstrată.10% │ Gr. fără │ │activităţii cu 1/2 │ │ameliorare evidentă în tratament. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice.Bolnavii cu sindrom Dumping std. Fără deficienţă funcţională │ 0 .Sindrom Dumping std.Bolnavii cu stomac rezecat fără sechele │ 0 . palpitaţii. │ │încadraţi în grade │ │.Bolnavii cu Dumping std. în crize de 1 .Bolnavii cu sindrom Dumping std. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu │ │ │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ . cu accese mai│ │în locuri de muncă │ │accentuate. │ │ │ │senzaţie de foame. │ regresivă │păstrată.59% │Capacitatea de muncă│ │manifestări medii de sindrom de malabsorbţie│ regresivă │50% pierdută cu │ │cu deficit ponderal între 25 . injectarea ansei aferentă pe │ │ │ │ întindere mare (8 cm) cu staza bariului la│ │ │ │ acest nivel.Bolnavii cu Dumping std. SINDROAME POST REZECŢIE GASTRICĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. tremur. d) Endoscopie jejunală (în unităţi specializate pentru cazurile problemă). │ │ │ │hipotensiune arterială uşoară. Accesul poate│ │ │ │dura până la 5 min. Nu vor fi │ │algic abdominal. Nu vor fi │ │greutatea ideală.10 gr% Hb).hipocalcemie.

│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.răspuns favorabil la regimul fără gluten. Vor │ │recuperare │ │fi încadraţi în │ │. Este │ │sindrom de malabsorbţie cu denutriţie peste │ │contraindicată orice│ │30%. │ │ │ │în ture de zi. Injectarea mesei │ │suplimentare. │ │ │ │. cu │ │ │ │ritm liber. în │ │evidente. │ │ │ │ greţuri. dar mult mai│ staţionară │muncă în totalitate │ │accentuate. . │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. │ │şezând fără │ │după orice mâncare şi fiecare masă.dureri abdominale difuze. │ │ tahicardie. pe fondul sindromului dureros (în │ │postură predominant │ │epigastru şi hipocondrul drept) evident. Deficit │ │activităţi │ │ponderal între 25 . într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici.3 min.Gastrostomie largă pentru adnocarcinom │ │ │ │gastric cu fenomene de malabsorbţie şi │ │ │ │malasimilaţie progresivă şi severă. III. │ │ │ │în ture de zi.în clinici universitare sau centre specializate).Sindrom Dumping std. Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar.│ │ │mesei fracţionate).85% │Capacitatea de │ │manifestările relatate mai sus. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.febră episodică. cu o frecvenţă│ regresivă │50% pierdută cu │ │de 3 ori pe săptămână. cu o frecvenţă de 2 ori pe zi│ │ │ │şi durata până la o oră. deficit ponderal între │ │din durata normală │ │25 .30%.modificări radiologice (foliculi. spiculi. . II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. .semne de malabsorbţie globală (pierdere ponderală. cu │ 80 . Deficit ponderal peste 30%. sechele │ │amendarea │ │rezistente la măsurile medicale de │ │manifestărilor. anemie.30%. tulburări neuro-vegetative şi │ │ │ │nevrotice.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 70 . asocierea unei hepatite cronice │ │profesională până la│ │cu semne evidente de activitate. │ │mâncare.3 ori pe zi cu o durată de o│ │Vor fi încadraţi în │ │oră sau mai îndelungate.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă cu │ │cu efort fizic mic │ │semne dispeptice.).89% │ Gr.biopsie jejunală caracteristică (atrofie jejunală . II. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ III. Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar.20 min. . cu │ │ │ │ritm liber. hipocalcemie. │ │în locuri de muncă │ │. hipopotasemie). .79% │Capacitatea de muncă│ │una sau mai multe dintre următoarele │ regresivă │în totalitate │ │sechele: ulcer peptic (confirmat endoscopic)│ │pierdută. stenoze. hiposideremie. hipotensiune arterială. │ │invaliditate. fistule). │ │ │ │ ameţeli.Sindromul Dumping std. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . cu │ │aferente pe întindere mare (peste 10 cm). BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (Enteropatia glutemică) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . aceleaşi │ 60 . │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. anemie feriprivă gastrogenă severă (sub│ │activitate │ │7 gr% Hb). dereglări │ │gradul II de │ │vegetative şi vasculare accentuate. după │ │ │ │orice mâncare. diaree persistentă. radiologic tranzitul │ │continuarea │ │bariului în intestinul subţire accelerat │ │activităţii cu 1/2 │ │(5 . │ │ │ │Manifestările apar după 15 . .7 min).Sindromul Dumping std. Accesele apar după orice │ │pierdută. b) Enterita regională (boala Crohn) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . Pentru diagnostic este necesară evidenţierea răspunsului favorabil la regimul fără gluten şi un semn clinic. │ │Tranzitul bariului în intestin foarte rapid │ │ │ │(1 . vărsături. gastrice şi biliare │ │sau mediu.diaree cu sau fără rectoragii.diaree cronică cu steatoree macroscopică. . │ │ │ │ deficit ponderal peste 30% din greutatea │ │ │ │ideală.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări relatate mai sus. într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici. de 2 . . III caracterizat │ │gradul II de │ │prin: │ │invaliditate.mase tumorale palpabile (eventual). │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ │ │ │mesei fracţionate).

Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .19% │Capacitatea de muncă│ │10 . │ . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Idem sub aspectul manifestărilor │ 20 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate. c) Rectocolita ulcero-hemoragică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .20% din greutatea │ │fi încadraţi în grad│ │ideală). III.Bolnavii care prezintă: │ 50 .Bolnavii cu pusee diareice frecvente (1-2 │ 40 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │(hipopotasemie.19% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.25% în greutatea ideală. │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne clinice şi unul paraclinic. . . cu semne │ │de munca │ │de malabsorbţie.79% │Are temporar │ │relatate anterior dar de intensitate mai │ reversibil │limitată │ │mare şi cu răsunet evident nutritiv (deficit│ │posibilitatea │ │ponderal peste 30%). III inv. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. fără tulburări de │ │desfăşurată. │ │exercitării unei │ │hiposideremie. III inv. │ │de munca │ │hipocalcemie-medii) reversibile la │ │desfăşurată.30% din │ │psihic mare şi până │ │greutatea ideală │ │la remiterea │ │ sindrom de malasimilaţie selectivă │ │fenomenelor.15% din greutatea ideală │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată.9% │Capacitatea de muncă│ │prezintă diaree intermitentă cu steatoree │ │păstrată indiferent │ │macroscopică.denutriţie (eventual). . │ │ │ │II de inv. II inv.. Au │ │hipopotasemie . evidente şi │ │activităţi │ │persistente la măsurile de recuperare │ │profesionale şi vor │ │ │ │fi încadraţi în gr.49% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. hiposideremie.29% │Capacitatea de muncă│ │(diagnostic pus pe baza biopsiei jejunale │reversibilă │păstrată indiferent │ │caracteristice: atrofie jejunală. Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice. pentru o │ │ │ │perioadă limitată.irigografia: dehaustrare colică. │ │ răspuns favorabil la tratament şi regim │ │Gr. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 .examen histopatologic (pe fragmente prelevate intraoperator sau endoscopic . │ │de invaliditate. │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată.39% │Capacitatea de muncă│ │20 . amoebe. cu semne de malasimilaţie │reversibilă │păstrată indiferent │ │(hipopotasemie. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . modificări de calibru. hiposideremie.Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 30 . Nu vor │ │tratament şi malabsorbţie (deficit ponderal │ │fi încadraţi în grad│ │între 20 25% din greutatea ideală).clinici specializate).69% │ Gr. BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (enteropatia glutemică) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. pseudolipi. .59% │Capacitatea de muncă│ │ diaree cronică cu steatoree macroscopică. │ │profesiunile cu │ │ sindrom de malabsorbţie globală cu │ │efort energetic şi │ │pierdere ponderală între 25 .Bolnavii cu caelache formă uşoară care │ 0 . mal-asimilaţie (pierdere │ │desfăşurată. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │de invaliditate.Pacienţii care prezintă manifestările │ 70 . pentru │ │fără gluten.coprocultură negativă pentru bacil dizenteric. hemoragii "en nappe". │ │ │ │Capacitatea de │ │ │ │muncă în totalitate │ │ │ │pierdută. Nu vor │ │ponderală între 15 . hipocalcemie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Fără deficienţă funcţională │ 0 . │reversibilă │50% pierdută. cu răspuns favorabil la │ │de munca │ │regimul fără gluten. .uşoare. Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice.89% │ Gr. Nu vor │ │nutriţie sau cu un deficit ponderal până la │ │fi încadraţi în grad│ │10% din greutatea ideală │ │de invaliditate.istoric de diaree şi/sau sângerare rectală într-un interval de 6 săptămâni sau mai mult. ulceraţii.histopatologic (eventual) modificări caracteristice (în centre specializate). hiposideremie. hipocalcemie.49% │Capacitatea de muncă│ │ori/lună). │ │ │ │hipocalcemie-medii) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 10 .rectosigmoidoscopie cu modificări tipice în perioada de activitate. hipopotasemie.

II │ │ │ │de inv. ulceraţii acoperite de membrane │ │individuală) │ │pultacee.30%│ progresivă │inv.89% │Capacitatea de muncă│ │stenoze) sau sistemice (oculare. Necesită │ │ │ │periodic ITM. polipi inflamatori. │ │recidivelor (traume │ │ │ │psihice. │ │ │ │leziuni localizate doar la o porţiune a │ │ │ │rectului sau sigmoidului terminal.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond. │ │recăderilor: │ │uneori emisiuni afecale şi tenesme rectale. stare generală │ │indiferent de │ │bună.69% │ Gr. fără │ │tablou complet de RCUH formă │ │iritanţi. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. de confort │ │ │ │organic. Necesită │ │ │ │periodic ITM.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 0 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu continuarea │ │din greutatea ideală).20%. Deficienţă globală accentuată │ 70 . puseu │ │ │ │urmat de remisiune completă şi durabilă (cel│ │ │ │puţin 1 an). Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. friabilă. doar│ │activitatea │ │cu semne funcţionale. 0 │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Pot fi│ │medie. infecţii │ │ │ │acute digestive sau │ │ │ │respiratorii care │ . III de inv. de intensitate │ regresivă │pentru prevenirea │ │medie (4 . a │ │prompt la tratamentul aplicat şi urmat de o │ │factorilor │ │perioadă de remisiune completă şi durabilă │ │declanşatori ai │ │(cel puţin 1 an).89% │ Gradul II inv.Bolnavii cu enterită regională cu │ 60 . cu episoade lunare. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu │ │ulcero-proliferativă. greţuri. III│ │parţial de tratament. anemie discretă. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 .49% │Capacitatea de muncă│ │şi paraclinice specifice de intensitate │reversibilă │păstrată.10% │Capacitatea de │ │puseu acut în antecedente. uşor sângerândă. │ │temperatură ridicată│ │spiculi).59% │Capacitatea de muncă│ │menţionate mai sus dar de intensitate │reversibilă │50% pierdută. │ posibil │pentru locurile de │ │ diaree cu/sau fără rectoragii. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. fără anemie. cu răspuns │ │posibil.Bolnavii care prezintă manifestări clinice│ 40 .│persistentă │limitată total. │ │mică. febră moderată. cu │ │fracţionate. necaracteristic. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. │ │. Au │ │accentuată (anemie de tip macrocitar sub 7 │ sau │contraindicaţie │ │gr%. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr. Rx.19% │ Gr. II │ │ │ │de inv. │ │adecvată (cu mese │ │uşoară astenie. de intensitate │ regresivă │muncă este │ │uşoară (4 scaune diareice/zi cu câteva glere│ │păstrată. de confort │ │ │ │organic. Deficit │ progresivă │pentru orice │ │ponderal peste 30%. │ │acţiune digestivă. articulare. Fără deficienţă funcţională │ 0 .Formele cu complicaţii enterale (fistule. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. hiposideremie sub 4 gr%).evitarea. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ manifesfările sunt ameliorate de │ │Nu vor fi încadraţi │ │tratament. │ │în grad de │ │ deficit ponderal până la 15% din greutatea│ │invaliditate.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări specifice moderate. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ c) Rectocolita ulcero-hemoragică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. secreţii │ │. influenţate │ sau │încadraţi în gr. însoţite de malabsorbţie selectivă│persistentă │limitată total. │ 80 .6 scaune/zi glerosanguinolente. │ │şi puţin sânge. Rx. │ │şi cu toxice cu │ │ aspect histopatologic specific. │ progresivă │muncă ce se │ │ febră episodică. fără febră. │ progresivă │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. cu localizări │ 70 . │ │ideală. │ progresivă │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program.Bolnavii care prezintă manifestările │ 50 . cu deficit ponderal │ posibil │inv. │ │desfăşurată. III│ │sau globală medie (deficit ponderal 20 . │ │activitate │ │ │ │profesională.alimentaţie │ │inapetenţă.19% │Măsuri profilactice │ │puseu acut în antecedente. │ │edemaţiată. Au │ │hepatice) şi bolnavii operaţi cu rezecţii │ sau │contraindicaţie │ │intestinale şi malabsorbţie persistentă.Formele de boală Crohn. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │desfăşoară în │ │ mase tumorale palpabile (eventual): │ │condiţii de │ │ modificări radiologice (foliculi. respectiv: │ sau │Contraindicaţie │ │ dureri abdominale difuze. Pot fi│ │(lunar) însoţite de malabsorbţie selectivă │ sau │încadraţi în gr. stare │ │mai frecvente şi │ │generală bună.49% │ Gr. endoscopia cu │ │profesională │ │modificări minime: mucoasă congestionată. dureri abdominale. recurente │persistentă │50% pierdută. endoscopia cu leziuni │ │alimente mai sărace │ │localizate la nivelul sigmoidului şi │ │în reziduri şi în │ │rectului: mucoasă congestionată şi │ │funcţie de toleranţa│ │edemaţiată. pe cât │ │muco-sanguinopurulente în lumen.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 10 . │ │Necesită ITM de │ │ │ │durată variabil în │ │ │ │funcţie de │ │ │ │episoadele active şi│ │ │ │recurente. cu continuarea │ │între 15 .│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond.79% │Capacitatea de muncă│ │multiple.└────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Enterita regională (Boala Crohn) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.

cu │ regresivă │păstrată pentru cei │ │remisiune completă în perioada intercritică. deplasări│ │de prestaţie. scădere │ │ │ │ponderală (25 . de intensitate medie sau gravă.89% │Capacitatea de │ │fără remisiuni. fără │ │sub tratament continuu. de intensitate gravă (diaree profuză. diaree sau/şi fenomene│ │încadraţi în gradul │ │suboclusive datorită perivisceritei │ │III de inv. cu │ │(sindromului aderenţial). Este │ │reanimare.│ │ │ │2 g/zi).│ 40-49% │necesară schimbarea │ │2/an). │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. cu │ │adecvate (conform │ │scădere ponderală (25-30%) şi anemie (7-10 │ │celor menţionate │ │gr%) în perioada intercritică. │persistentă │acute. de intensitate medie. se va │ │ │ │indica schimbarea │ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar. │ │cazul profesiunilor │ │alcătuită din glere. cu pusee rare (1 . stare│ │prelungit. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ d) Rezecţii intestinale post-traumatisme abdominale.79% │Capacitatea de muncă│ │acute (peste 2/an). │ │psihic mare. recurente. în poziţie │ │(1 . II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. pentru tumori benigne. Vor fi│ │cu dureri abdominale.2/an). cu │persistentă │jumătate de normă în│ │remisiune incompletă sub tratament cu │ │locuri de muncă │ │salazopirină şi prednison în doze mici. │ regresivă │50% pierdută. eventual │ │posturale lungi şi │ │edeme declive prin hipoalbuminemie. anemie şi │ │oscilaţii mari de │ │hiperleucocitoză cu neutrofilie şi deviere │ │temperatură. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. proctocolectomie cu ileostomie. │ │irigografia şi restosigmoidoscopia fiind │ │Necesită ITM de │ │periculoase în această formă din cauza │ │durate variabile în │ │fragilităţii peretelui intestinal). 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ │./lună) cu │ │ │ │salazopirină (1. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . cu pusee rare │ 20 . aminosalicilic cu │ │acute. │ │anterior). maligne şi alte cauze ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.40 scaune/zi.60% │Capacitatea de muncă│ │intestin subţire .│ │ │ │administrarea de │ │ │ │laxative) │ │ │ │. astenie tahicardie. │ │eliminare colonică.RCUH în primele 6 . maxim │ │ │ │1 . fără │ │ac. │ │complicaţii locale. │ │care impun eforturi │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤fizice mixi şi │ │. cu pusee rare │ 60-69% │ITM în perioadele │ │(1-2/an).RCUH formă recurentă.RCUH formă recurentă. sensibil.2/an).│ │ │necesită tratament │ │ │ │oral cu antibiotice. Pot lucra │ │atestate prin documente medicale). de intensitate medie sau gravă │ regresivă │redusă.sindrom intestin scurt. │ │ │ │. de intensitate uşoară. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Este │ │.RCUH cu ileostomie sau sigmoidostomie │ │ │ │definitivă. │ │totalitate. distensia colonului │ │prelungit cu │ │evidenţiată pe radiografia simplă.10 gr%).RCUH formă recurentă cu frecvente episoade│ 70 .69% │ Gr.49% │ Gr. în perioada intercritică│ │reversibilitatea │ │necesitând tratament continuu cu salazoprină│ │manifestărilor │ │sau preparate de ac.RCUH formă cronică complicată (complicaţii│ │ │ │sistemice). prelungit cu │ │oscilaţii mari de │ │salazopirină sau pentasa (sau alte forme de │ │temperatură. de intensitate gravă │ persistent │pierdută în cea mai │ │care au necesitat internare într-o secţie de│ progresivă │mare parte. │ │ │ │colectomie subtotală cu ileostomie şi │ │ │ │sigmoidotomie). contact│ │la stânga formulei.RCUH formă recurentă.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. dar cu │ │funcţie de │ │remisiune completă.5 . abdomen │ │accelerate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.control periodic │ │ │ │(de 3-4 ori pe an) │ │ │ │clinic şi │ │ │ │endoscopic. │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. consecutive. │ │cu frecvente exacerbări de intensitate gravă│ │ │ │care necesită internări într-o secţie de │ │ │ │reanimare cu scădere ponderală peste 30%. care necesită în permanenţă │ progresivă │muncă pierdută în │ │corticoterapie şi eventual imunosupresoare. │ │profesională. │ │sindrom toxiinfecţios manifestat prin stare │ │ortostatism │ │generală profund alterată. cu pusee rare │ 50 . afecală. cu perioadă de remisiune cu │ │contraindicată orice│ │durată mai mică de 6 luni. │ │substanţe toxice.RCUH formă cronică cu evoluţie continuă │ │ │ │sub tratament permanent cu salazopirină şi │ │ │ │eventual prednison în doze mici. cu │ │cu efort fizic şi │ │tulburări hidroelectrolitice. Deficienţă de nutriţie medie Rezecţii │ 50 .tratament de │ │ │ │întreţinere │ │ │ │intermitent (2-3 │ │ │ │săpt.30%) şi anemie (7 .RCUH formă recurentă. de│ │cu complicaţii locale de tip fistulă │ │durate prelungite în│ │rectovaginală.│ │care prestează munci│ │sub tratament cu salazopirină sau pentasa.12 luni după o │ │ │ │intervenţie chirurgicală de amploare │ │ │ │(colectomie totală sau anastomoză │ │ │ │ileo-cecală. │ │solicitări psihice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤intense. puroi şi sânge. malasimilaţie cu │ │recomandarea │ . cu│ │ │ │anemie < 7 gr%. fistulă rectovezicală.RCUH formă recurentă. cu sindrom │ │ │ │diareic şi dureros moderat.│ 80 .2 ani │ │ │ │(dacă nu mai apare │ │ │ │nici o recădere) │ │ │ │.│ │fără noxe. aminosalicilic cu eliminare colonică).│ regresivă │locului de muncă în │ │mergând până la 30 .49% │Capacitatea de muncă│ │(1 . cu │ regresivă │predominant şezândă.89% │ Gr. │ │formele cu │ │stenoză recto-colonică benignă. febră mare. incompletă care │ │activitate │ │necesită corticoterapie continuă. cu pusee rare │ 30 .39% │medii. │ │meteorizat. anastamoză ileo-anală │ │ │ │ileostomie.RCUH formă cronică cu agravare progresivă.│ │remisiune completă în perioada intercritică.59% │Capacitatea de muncă│ │(1-2/an). Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .

Deficienţă de nutriţie gravă │ 90 . cu│ │orice activitate │ │hiperamilazemie şi hiperamilazurie moderate. ecoul │ │ │ │asupra stării │ │ │ │generale. cu incontinenţă de materii │ │pierdută. II de inv. . fistule │ regresivă │în totalitate │ │anorectale. Pot fi │ │de intensitate mare.59% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă.episoade dureroase caracteristice. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. . │ (infast) │din partea altei │ │ │ │persoane. fistule pancreatice.│ │profesională nu vor │ │în timpul crizelor. Vor fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de inv. rezistentă la │ rezervat │îngrijire permanentă│ │tratament. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ IV. Deficienţii globală gravă │ 95 . Pot fi │ │fecale.89% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii cu fistule pararectale. Nu vor fi │ │sus. cu frecvenţă medie. Necesită │ │anemie severă (sub 7 gr%). I │ │ │ rezervat │inv.echografia pancreatică cu modificări caracteristice (în centrele specializate). Deficienţă globală accentuată │ 80 . însoţite│ │de inv. evoluţiei │ │ │ │ulterioare. II │ │ │ │de inv. au │ │malasimilaţie.79% │Capacitatea de muncă│ │Rezecţie de intestin subţire cu dereglări │preponderent│în totalitate │ │severe de resorbţie. având │ │intrapancreatice. cu deficit ponderal peste 30%│ │contraindicaţie │ │din greutatea ideală.94% │Capacitatea de muncă│ │Pacienţii cu rezecţii colon. Fără deficienţă funcţională │ 0 . .30% din │ │continuării │ │greutatea ideală. cu deficit ponderal │ │invaliditate. cu stare denutriţie │ │temporar în gr. II │ │alterată (deficit peste 30%). Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .30% deficit ponderal)│ │continuării │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.. │ 50 .│denutriţie medie (25 . cu episoade │ regresivă │50% pierdută. │ │contraindicaţie │ │formare de pseudo-chisturi (echografic) │ │pentru desfăşurarea │ . în funcţie de │ │ │ │momentul operaţiei │ │ │ │(stadiul │ │ │ │cancerului). cu modificări │ │fi încadraţi în │ │echografice specifice.9% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă cu episoade │ regresivă │păstrată. cu │ │de hiperamilazemie şi hiperamilazurie │ │recomandarea │ │marcante şi denutriţie între 25 . │ │profesională. în aceeaşi │ │ │ │muncă sau alta │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. Deficienţă de nutriţie medie. sigma anus sau anus │ progresivă │pierdută.29% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii care prezintă manifestările de mai │ regresivă │păstrată.75% │Capacitatea de │ │Bolnavii care prezintă manifestările │ regresivă │muncă în totalitate │ │relatate mai sus. │ │ │ │rezultatul │ │ │ │intervenţiei │ │ │ │chirurgicale şi │ │ │ │radio-chimio│ │ │ │terapie. │ │între 10-25% din greutatea ideală. . ITM. │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. având│ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. în episoade frecvente şi │ │pierdută. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . IV. Vor fi │ │contra lateralis. fără pierdere │ │grade de │ │ponderală sau până la 10%.100% │Capacitatea de muncă│ │Aceleaşi manifestări (cele de mai sus) mult │ prognostic │în totalitate │ │mai accentuate cu agravare progresivă. Vor fi│ │ │ │încadraţi în gr.hiperamilazemie şi hiperamilazurie în perioadele dureroase. III│ │caracteristice. │ prognostic │încadraţi în gr. │ staţionară │pierdută. cu frecvenţă şi durată medie care │ │încadraţi în grad de│ │cedează la tratament. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. cu │ advitam │pierdută. pentru tumori │ staţionar │în totalitate │ │maligne. Vor fi│ │dureroase şi diaree (steatoree) │ │încadraţi în gr. rare.pierdere ponderală progresivă. amendate sau ameliorate după │ │perioadă limitată în│ │tratamentul chirurgical. denutriţie │ │încadraţi pentru o │ │progresivă. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. cu anus iliac. stării │ │ │ │generale. stare de casexie. │ │gr. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . │ │invaliditate.diaree şi steatoree. Anemie severă (sub 7 │ │pentru orice │ │gr%). Pentru │ │dureroase şi diaree caracteristică. manifestări ameliorate parţial la │ │activitate │ │tratament. malabsorbţie. cu calcifieri │ │de inv. stare septică.

În această categorie se include hepatitele cronice care întrunesc minimum de semne pentru hepatite cronice active dar care la examene repetate.. .electroforeza cu albumine între 35 . BOLILE FICATULUI Analiza structurii invalidităţii arată că bolile ficatului deţin un loc major printre cauzele care determină pierderea capacităţii de muncă. nici nu au retrocedat evident.45% şi/sau gamaglobuline peste 30% (peste de 2 ori valoarea normală în gr. Variate modificări distrofice parenchimatoase.retenţie de BSP pete 10% la 45 min.│sau/şi pusee recurente de edem pancreatic │ │oricărei activităţi │ │(demonstrat biochimic). Pe primele locuri în cadrul incidenţei invalidităţii se situează hepatitele cronice şi cirozele hepatice. Hepatite cronice inactive (stabilizate. .%) sau/şi prezenţa de autoanticorpi. Criterii morfologice (majore): . Hepatite cronice persistente (neevolutive.echografie (efectuată în spitale sau clinici universitare) cu elemente caracteristice.hepatomegalie moderată sau absentă. Leziuni distrofice parenchimatoase variate. Criterii morfologice (majore): .ficat atrofic sau hipertrofic cu marginea interioară tăioasă şi suprafaţa neregulată.semne subiective minime sau absente. nu s-au agravat. 1. Hepatite cronice active: Criterii clinice (majore): . │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ V.steluţe vasculare multiple.puncţie bioptică hepatică cu aspecte de scleroză perilobulară şi intralobulară. cu hiperplazia sistemului Kupfferian eventual cu noduli inflamatori interlobulari. . . În aceste forme clinice nu se întrunesc semnele necesare ale hepatitei cronice active la cel puţin două examinări într-un an. .splenomegalie marcată.biologic cu probe slab pozitive sau normale. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore (de preferat din planul clinic şi morfologic) sau un semn major şi două semne paraclinice. .puncţie bioptică heptică (efectuată în unităţi specializate) indicatoare de procese inflamatorii infiltrative portale şi periportale cu invadarea evidentă a periferiei lobulare. .indice de protrombină sub 70%. cu pierderea structurii lobulare şi noduli de regenerare parenchimatoasă. Criterii paraclinice: . .semnele de hipertensiune portală (circulaţie colaterală şi/sau ascită).ficat indurat şi splenomegalie.bilirubinemie peste 2 mg%. │ │manifestărilor. Criterii paraclinice: . fără leziuni agresive lobulare). reziduale. . 2.echografie cu semne caracteristice la nivelul ficatului şi cele de hipertensiune portală. 3. . Hepatite cronice şi ciroze hepatice a) Criterii pentru stabilirea diagnosticului clinic şi al stadiilor de evoluţie. Ciroze hepatice Criterii clinice (majore): .ficat indurat şi icter sau subicter prelungit.transaminaze (în special TGP) cu valori repetate peste 100 UK. . . cicatriciale): . rezecţii pancreatice│ │profesionale până │ │care cedează mai greu la tratamentul medical│ │la reducerea │ │sau necesită intervenţie chirurgicală. 4.

munca de │ │ │ │noapte sau în ritm │ │ │ │impus.Hepatite cronice stabilizate. verificate │ 10 . │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă cu noxe │ │ │ │hepatotrope.Hepatite cronice persistente │ 50 .49% │ │ │confirmat bioptic). Pentru diagnostic sunt necesare minimum două semne majore sau un semn major şi 3 semne paraclinice. latente │ │reducere. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. forme │ │ │ │clinice care întrunesc minimul de semne │ │ │ │pentru hepatita cronică activă dar care la │ │ │ │examene repetate nu s-au agravat. cu uşoară │ │ │ │hepatomegalie şi sindrom asteno-nevrotic │ │ │ │persistent. dominant de │ │ │ │activare mezenchimală. fără modificări paraclinice. Fără deficienţă funcţională │ 0 .│ │ │ │cu fenomene dispeptice biliare. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │. colestatice) │ staţionară │pierdută. VHC │ 0 . │ │normale sau slab pozitive. │preponderent│în totalitate │ │cirogene. Deficienţă de nutriţie uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.varice esofagiene (radiologic sau endoscopic). bioptic şi │ │ │ │echografic modificări caracteristice.Hepatite cronice stabilizate │ │de invaliditate. Nu vor fi │ │hepato-citoliză │ │încadraţi în grade │ │. solicitarea │ │ │ │fizică şi psihică │ │ │ │mare.59% │ │ │hepatomegalie sau/şi splenomegalie moderate. în aceeaşi │ │ │ │profesie sau alta. HEPATITE CRONICE . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.29% │profesionale în │ │prezenţa semnelor majore (hepatomegalie │ │mediu nociv │ │sau/şi splenomegalie în dimensiuni │ │(substanţe │ │moderate).Ciroze hepatice decompensate parenchimatos│ │încadraţi în gradul │ │sau/şi vasculare.. la cel puţin 2 examinări într-un an.Ciroze hepatice compensate (diagnostic │ 40 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Ciroze hepatice inactive. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.79% │ │ │mare sau/şi splenomegalie cu fenomene de │ │ │ │hipersplenism (total sau parţial). │ regresivă │muncă păstrată.│ 30 . cu modificări clinice │ │ │ │nesemnificative şi teste biologice normale │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. cu 1/2 din│ │ │ │durata normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru.19% │Capacitatea de │ │cu virus B şi virus C.89% │Capacitatea de muncă│ │agresive morfologic. cu teste biologice în limite │ │hepato-toxice).Covalescenţi hepatite virale. neevolutive). nici nu au│ │ │ │retrocedat evident. Fără fenomene de │ │ │ │hipertensiune portală. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. ce nu întrunesc │ │ │ │semnele necesare unei hepatite cronice │ │ │ │active.Hepatite cronice persistente. stabilizate │ │contraindicaţie │ │(inactive.Hepatite cronice active (accentuat active. rapid evolutive.19% │ │ │clinic şi paraclinic. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Pot fi │ │. │ │eforturilor fizice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤mari. │ │ │ │Vor fi îndrumaţi pe │ │ │ │locuri de muncă │ │ │ │adecvate.49% │Capacitatea de muncă│ │semne paraclinice moderate de │ regresivă │păstrată.9% │ │ │(după 6 luni de ITM).Hepatite cronice moderat active (lent │ regresivă │50% pierdută. cu semne clinice │ │ │ │(cele majore) şi paraclinice moderat │ │ │ │modificate.Ciroze hepatice compensate │ │gradul III de inv.Hepatite cronice reziduale. cu icter │ │ │ │sau subicter prelungit.Hepatite cronice sau ciroze hepatice │ 60 . . a activităţii │ │.│ 70 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. a │ │(compensate). în special │ 0 .Hepatite acute virale cu persistenţa unor │ 20 .69% │Capacitatea de muncă│ │. │ │ │ │fatigabilitate. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională. după eforturi fizice mari.Hepatite cronice persistente cu │ 50 . │ │II de invaliditate.│ │ │ │cu semne minore . cu ficat indurat. neevolutive. Deficienţă de nutriţie medie │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Hepatită cronică stabilizată cu sau fără │ 20 . Deficienţă de nutriţie accentuată │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.cele de la hepatitele cronice active.│ 70 . cicatriciale. │ │ │ │evitându-se factorii│ │ │ │toxici.CIROZE HEPATICE ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.69% │ │ │moderat active (lent evolutive). Au │ │.39% │ │ │fără leziuni agresive.Covalescent hepatită virală cu VHB.Hepatite cronice persistente │ │recomandarea de │ │. cu │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Hepatita cronică activă. precum şi în │ │ │ │mediu inadecvat. purtător AgHBS │ │ │ │şi VHC.testele biologice alterate│ │ │ │la un nivel mediu şi staţionar la intervale │ │ │ │repetate (din 6 în 6 luni). cu │ │ │ │teste biologice alterate semnificativ şi │ │ │ . │ │evolutive) │ │Pot fi încadraţi în │ │.19% │ 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.

eventual. cu mult mucus. Pot fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de invaliditate.45% │ │ │ │gama globuline peste 30% (peste 2 ori │ │ │ │valoarea normală în gr%) şi prezenţa de │ │ │ │autoanticorpi. b) stări subicterice . .Adenocarcinom hepatic. ciroze alcoolice. Semne minore: a) stări subfebrile.100% │ │ │hipertensiune portală ireductibilă..Ciroze hepatice decompensate cu │ 95 .│ │îngrijire permanentă│ │ │ │din partea altei │ │ │ │persoane. repetate. aceleaşi │ │ │ │manifestări. fără alte cauze evidente. aspecte de concentraţie slabă la colecistografii repetate. hepato-reticulare etc. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. asociate. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională. Deficienţa de nutriţie gravă │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. primitive. splenomegalie marcantă. progresive. episoade │ │ │ │frecvente de insuficienţă hepatică acută şi │ │ │ │sindrom hepato renal. post hepatice. c) tulburări dispeptice de tip biliar. c) aspect echografic de colecist malformat sau de colesteroloză. │ │ │ │ bilirubinemie peste 2 mg%. b) explorări biliare cu modificări patologice: . cu │ rezervat │ │ │fenomene de hipertensiune portală (ascită). │ │ │ │.Ciroza hepatică decompensată parenchimatos│ │ │ │sau/şi vascular cu varice esofagiene │ │ │ │(radiologic sau endoscopic) cu semne de │ │ │ │hipertensiune portală (circulaţie colaterală│ │ │ │sau/şi ascită cu frecvenţă periodică │ │ │ │reductibilă. │ progresivă │pierdută. cele litiazice. │ │ │ │ indice de potrombină sub 70%. Colecistitele cronice nelitiazice (complicate): Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): Semne majore: a) colici biliare tipice. ca şi suferinţele post colecistectomie. │ │ │ │ retenţie de BSP peste 10% la 45 min.fără alte cauze evidente. mai ales la femei. cu agravare progresivă │ │ │ │rapidă şi pierdere ponderală continuă. 1.100% │Capacitatea de muncă│ │difuze. │ │ │ │ persistenţă de AgHBS sau VHC cu răspuns │ │ │ │parţial sau fără răspuns la acţiunile │ │ │ │medicale de recuperare. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ VI. cu episoade de insuficienţă │ │ │ │hepatică acută. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5. │ │ │ │hemoragii digestive repetate (rupere de │ │ │ │varice esofagiene sau prin tulburări de │ │ │ │crază sanghină). cu fenomene de │ │ │ │encefalopatie hepatică cronică. │ 80 . Necesită │ │biliare.Ciroze hepatice decompensate │ 90 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.biliculturi pozitive în bila veziculară.│ │ │ │dar cu agravarea fenomenelor clinice şi │ │ │ │testelor paraclinice (dominant al │ │ │ │insuficienţei hepato-celulare). Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . │ │ │ │. uneori cu o durată prelungită. Colecistite litiazice şi litiaza biliară.95% │ │ │(vascular/parenchimatos) cu ficat mic │ prognostic │ │ │(atrofic) sau hipertrofic cu suprafaţa │ advitam │ │ │neregulată.Ciroze hepatice (scleroze hepatice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.sedimentul bilei veziculare cu multiple leucocite colorate în galben. │ │ │ │ transaminaze (în special TGP) cu valori │ │ │ │repetate peste 100 UK. nutriţionale. 2.Hepatite cronice active (progresive). │ │ │ │ireductibilă. │ 90 . encefalopatie cronică │ │ │ │hepatică.│anume: │ │ │ │ electroforeza cu albumine între 35 . cu semne paraclinice intens │ │ │ │modificate în funcţie de structurile │ │ │ │morfologice predominant afectate. eventual urmate de icter şi de febră.89% │ │ │rapid evolutive cu manifestările de mai sus.). ele determină însă creşterea morbidităţii cu ITM. │persistentă │în totalitate │ │luetice. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne majore sau un semn major şi două semne minore. BOLILE VEZICII BILIARE ŞI CĂILOR BILIARE Colecistitele cronice nelitiazice. constituie cauze rare de invaliditate în cadrul invalidităţii prin boli digestive cronice. chiar complicate.

uneori │ │ │ │chiar de durată │ │ │ │prelungită. c) sediment biliar încărcat cu cristale de colesterină şi/sau leucocite colorate în galben. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 .formele trenante │ regresivă │păstrată. leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive. prezenţa calculilor în coledoc.peste 2 mg%.Aceleaşi manifestări . Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate. eventual urmate de icter şi febră. necomplicate │ │temporară de muncă │ │ │ │periodic.29% │Capacitatea de muncă│ │.Colecistitele nelitiazice şi litiaza │ regresivă │păstrată. │ regresivă │incapacitate │ │repetate şi chiar persistente.diagnosticată intraoperator. │ . b) aspecte colecistografice sau colangiografice de litiază veziculară şi/sau coledociană.Semne majore: a) colici biliare tipice. lipsa calculilor. c) echografia abdominală evidenţiază prezenţa calculului restant (în cazul colangiografiei negative). Fără deficienţă funcţională │ 0 . leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive.  angiocolita cronică: a) dureri în hipocondrul drept şi/sau frisoane.5% │Justifică │ │. cu fenomene angiocolitice (icter. d) colangiografie: calea biliară normală sau neregulat stenozată. Semne minore: a) subicter. │ regresivă │temporară de muncă │ │eventual urmate de ictere tranzitorii şi cu │ │nu vor fi încadraţi │ │reacţii pancreatice │ │în grade de │ │ │ │invaliditate. Nu vor fi │ │biliară (complicată) cu colici biliare │ │încadraţi în grade │ │repetate. COLECISTITELE CRONICE NELITIAZICE. Fără deficienţă funcţională │ 0 . 3. d) colangiografie: calea biliată principală dilatată. │ │ │ │Capacitatea de muncă│ │ │ │păstrată.Formele cu colici biliare frecvente. în │ │ │ │funcţie de gradul şi│ │ │ │durata sindromului │ │ │ │dureros sau cu │ │ │ │ocazia curei │ │ │ │chirurgicale.19% │Capacitatea de muncă│ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.Formele cu colici biliare tipice.│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. febră. │ │de invaliditate. │ │profesională │ │ │ │desfăşurată. icter. b) tubaj duodenal . icter de tip cholestatic.sediment cumucus. urmată de frisoane.│ │ │ │respectiv reducerea │ │ │ │programului de lucru│ │ │ │în cazul persoanelor│ │ │ │care au suferit │ │ │ │colecistectomii şi │ │ │ │în situaţia unor │ │ │ │profesiuni cu │ │ │ │suprasolicitări │ │ │ │fizice şi posturale. rare. c) echografie abdominală cu imagini de calcul (în special în cazurile cu colecistografii negative). Fără deficienţă funcţională │ 10 .  periviscerita subhepatică dureroasă . Suferinţele post-colecistectomie Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice):  litiaza coledociană (calcul restant): a) colici de tip biliar apărute la scurt timp după colecistectomie. │ │ │ │Necesită uneori o │ │ │ │reîncadrare │ │ │ │progresivă în muncă. LITIAZA BILIARĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore sau un semn major şi două semne minore. b) tubaj duodenal: sediment biliar-mucus. COLECISTITA LITIAZICĂ. │ │Justifică ITM │ │ │ │prelungită. b) stări subfebrile. indiferent│ │care cedează greu la tratamentul │ │de activitatea │ │medicamentos sau/şi chirurgical. repetate. c) bilirubinemie . │ │frisoane şi stări febrile tranzitorii).9% │Incapacitate │ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. febră.

│ │ │ │concomitente şi posterioare │ │ │ │transplantului cu tulburările funcţionale│ │ │ │secundare. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ Suferinţele post-colecistectomie (sindromul post colecistectomic) ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │ Incapacitate │Grad de invaliditate│ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │1. trebuie avute în │a parametrilor │statut va fi │ │vedere: │menţionaţi │menţinut maxim 1 an. sau │ │fenomene colestatice. │ │ │ │. acest│ │socio-profesională. fenomene care nu │ │ │ │sunt ameliorate la tratamentul medical │ │ │ │necesitând reintervenţii chirurgicale. cu │ regresivă │temporară de muncă │ │reacţii pancreatice sau complicaţii biliare │ │(neîncadrare în gr. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT DE MATURITATE (DZ TIP II) ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ clinică │invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II nou │fără deficienţă funcţională│ 1 . Este │ │colestatică sau ciroză biliară │ │contraindicată │ │secundară. de percepţie │ │ │ │ │tactilă. termică şi dureroasă. │ │totalitate. cu infecţii biliare persistente.starea psihică reactivă. │ │individual potrivit │ │. │ │până la 2 mg%. │la fiecare caz. │ │ │ │arteriopatie st. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │2. apărute la scurt │ │ │ │timp după colecistectomie). bilirubinemie crescută│ │încadrare în gr.49% │ 0 │ │c) macroangiopatie periferică: │ funcţională uşoară. │ │III pentru o │ │ │ │perioadă limitată . │ │ │ │. I de inv. însoţite sau nu de hepatită.30% │ 0 │ │echilibrabil sub regim şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale complicat │ │ │ │ │cu: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │a) retinopatie std. activitate │ │hepatică. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . I. în cazul │ │are drept scop principal recuperarea │de invaliditate│bolnavului aflat în │ │capacităţii de muncă şi reintegrarea │va fi o sinteză│gr. CICD cu modificări │ │ │ │ │EKG uşoare la efort. │ │ │ │ │b) macroangiopatie coronariană: │ │ │ │ │angor clinic.19% │ 0 │ │depistat controlat cu dietă.exprimată prin │ funcţională medie │ │ │ │parestezii şi tulb. │ a+b+c = deficienţă │ 31 . │ │ │ │.dacă bolnavul este salariat sau se află│ │problematicii │ │în ITM şi în acest caz numărul de zile de│ │medico-sociale │ │concediu medical acumulate până la │ │vizându-se │ │intervenţie.bilanţul funcţional clinic şi │ │se va aprecia │ │paraclinic postoperator.69% │ III │ │d) polineuropatie periferică │ a+b+c+d+e = deficienţă │ │ │ │senzitivă . │ │de inv.afecţiuni asociate anterioare. │ │ │ │ │necomplicat HbA1C = 6-7% │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II │ │ 20 . │ │ │ └─────────────────────────────────────────┴───────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI DE NUTRIŢIE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC. │ │ │ │ . cu alterare funcţională │ │orice. cu │ │ │ │denutriţie progresivă.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Deficienţă digestivă uşoară spre medie │ 40 . │ │. │ a = deficienţă funcţional │ 20 . Deficienţa funcţională la cazurile │Evaluarea │În primul an după │ │care au beneficiat de un transplant │incapacităţii │transplantul │ │hepatic (total sau parţial) care în fapt │şi a gradului │hepatic. demonstrate │ │ │ │clinic şi biochimic. │ │ │ │ │e) hipercolesterolemie.Pacienţii culitiază coledociană │ regresivă │pierdută în │ │(calcul restant). │ │ │ │icterice.obligativitatea tratamentului cu │ │ │ │imunosupresoare şi a dispensarizării la │ │ │ │unităţile sanitare care a efectuat │ │ │ │transplantul.80% │Capacitatea de muncă│ │. │ │ 50 . când │ │încadraţi în gr. │ │biliare. Pot fi │ │obiectivate şi angiocolită cronică. febrile.Bolnavii care prezintă colici biliare.. │ │ │ │cu complicaţii pancreatice. sau are deja statut de │ │recuperarea şi │ │pensionar de invaliditate şi gradul în │ │reintegrarea │ │care este încadrat. II │ │se asociază cu procese de hepatită │ │de inv. în dinamică. │ │. │ │ │ │ │Diabetul zaharat tip II. │particularizată│Ulterior.vârsta bolnavului. în formele intens dureroase │ │ │ │(colici de tip biliar. │ │ │ │ │controlat cu dietă şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale.│capacitatea de muncă│ │.│ │ │ │capacitatea de │ │ │ │muncă pierdută 50% │ │ │ │pierdută) pentru │ │ │ │cazurile care │ │ │ │necesită │ │ │ │spitalizări │ │ │ │repetate şi în │ │ │ │situaţia în care nu │ │ │ │au fost recuperate │ │ │ │în limitele de │ │ │ │concediu medical │ │ │ │prevăzute de lege. I sau II │ │ │ │ │(claudicaţie intermitentă cu │ │ │ │ │indice peste 100 m).50% │Incapacitatea │ │. │ │socio-profesională.30% │ 0 │ │neproliferativ (background) fără │ uşoară │ │ │ │afectarea acuităţii vizuale. HTA st. urmare stazei şi infecţiei │ │profesională. bilirubinemie peste 2 mg%. stenoze coledociene.eventualele fenomene de respingere şi │ │ │ │complicaţii postoperatorii.│ │.nivelul de calificare. │ │evidente.

│ 70 . │ VAO = 2/3 .10) │ │ │ │ │ VAO < 1/200 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană: EKG │ deficienţă accentuată . solicitare ambientală│ │ │ │. sub tratament cu │ │ │ │ │hemodializă..30% │ 0 │ │. creatinină │ │ │ │ │serică peste 1. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică │ deficienţă funcţională │ 50 .89% │ II │ │cu modificări repaus.dezlipire de retină │ (cecitate practică) sau │ │ │ │. │loc de muncă necorespunzător:│ │ de schimbare a │ │albumină abs.40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │.69% │ III │ │diabetică Charcot fără fracturi │ medie prin tulb.piciorul Charcot cu fracturi │ accentuată │ │ │ │şi/sau ulceraţii plantare la pct. arteriografie cu │ │ │ │ │obstrucţie ateromatoasă │ │ │ │ │bilaterală. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia retiniană │ deficienţă vizuală │ 90 .cecitate │ │ │ │ │ absolută │ │ │ │ │ (pmm. proteinurie │ accentuată │ │ │ │peste 500 mg/24 ore.│ . │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 10-20 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatie diabetică incipientă: │ deficienţă funcţională │ 50 . │ miocardică │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică: │ deficienţă funcţională │ 70 . microhemoragii.funcţia renală .terapie │ combinaţie la ambii ochi) │ │ │ │(cu argon).89% │ II │ │peste 300mg/24 ore. creatinină │ │ │ │ │serică normală. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Polineuropatie periferică │ deficienţă funcţională │ 50 . pielonefrită cr. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Piciorul diabetic: artropatia │ deficienţă funcţională │ 50 . │ │ aceeaşi profesie .cu recomandarea │ │normală.89% │ II │ │. │ medie (vizuală) │ │ │ │exudate moi.│hipertrigliceridemie sau │ │ │ │ │dislipidemie mixtă.polineuropatia periferică │ tulburări neurologice │ │ │ │senzitivomotorie cu amiotrofie │ │ │ │ │importantă la gambe şi coapse.│ │ │ │ │gangrenă uscată sau infectată │ │ │ │ │umedă). microanevrisme. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Retinopatia neproliferativă: │ deficienţă funcţională │ 50 . cu sau fără HTA │ │ │ │ │secundară.normal │redusă 1 sau 2 puncte.Hb A1C = 6 .5 mg/24 ore.) │solicitare energetică peste │ │locului de muncă în │ │. creatinină normală. exudate dure. │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 . │ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană │ deficienţă funcţională │ 50 . medie │ │ │ │. IV.ECK normal │1400 kcal (1400-1700 kcal.69% │ III │ │microanevrisme.însoţitor│ │ │ de fixaţie (0 . │ sau │ │ │ │cataractă bilaterală incipientă.hemoftalmus cecitate practică │ VAO < 1/25 . oftalmologic FO fără │psihică redusă 1 sau 2 │ │ │ │modificări retiniene diabetice │puncte.1/8 (în │ │ │ │cicatrici după Lasser . de │ │ │ │spontane sau ulcere plantare.normală (uree │ │ 31 .retinopatie neproliferativă cu │deficienţă accentuată VAO< │ 70 .│ │ │ │ │de sprijin.95% │ I │ │retinopatie proliferativă: │ accentuată │ │ │ │. cu sau fără│ tulburări nutriţie │ │ │ │durere..69% │ III │ │arteriopatie cu dureri de repaus │ medie │ │ │ │std.69% │ III │ │albuminurie între 30-300 mg/24 │ medie │ │ │ │ore. │ accentuată VAO < 1/10 │ │ │ │exudate capilare de neoformaţie. termice şi │ (neurologică) │ │ │ │dureroase. pl sau fpl) │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia renală: │deficienţă accentuată/gravă│ 90% │ I │ │nefiopatie cu insuficienţă │ deficienţă renală │ │ │ │renală cronică.89% │ II │ │microhemoragii. reflexe │ │ │ │ │osteotendinoase absente. edem macular.ex.ex.40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Neuropatia diabetică: │deficienţă accentuată prin │ 70 .1/200 │ │ │ │.89% │ II │ │afectarea zonei maculare │ 1/10 │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 . │ medie │ │ │ │tulburări tactile. │ realizare a variantelor │ │ │ │ │ posturale şi de mers │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II complicat│ │ │ │ │cu microangiopatie: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │. arteriopatie std. │ │ │ │ │clerance la creatinină sub 40 │ │ │ │ │ml/min.49% │ │ │(insulinodependent) necomplicat │ │ │ │ │şi diabet zaharat tip 2 cu │ │ │ │ │necesar de insulină: │loc de muncă corespunzător: │ 20 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatia diabetică: albuminurie│ deficienţă funcţională │ 70 .49% │0 . solicitare │ │ │ │.echilibrare glicemică cu profil│solicitare energetică mică │ │ │ │glicemic convenabil │650-1000 kcal.69% │ III │ │documentată conform criteriilor │ medie │ │ │ │cunoscute: EKG de efort pozitiv.69% │ III │ │senzitivomotorie: parestezii. │ sau │ │ │ │tracţiuni fibroase vitroretiniene│ strâmtorările concentrice │ │ │ │etc.cataractă matură cecitate │ strâmtorare tubulară │ │ │ │absolută │ bilaterală a câmpului │ │ │ │ │ vizual în jurul punctului │ 95% │1 . proteinurie între 300-500 │ │ │ │ │mg/24 ore.89% │ II │ │. clerance creatinină │ │ │ │ │peste 90 ml/min.7% │1000-1400 kcal. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────┴─────────────┘ DIABETUL ZAHARAT INSULINO DEPENDENT (DZ TIP I) ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabet zaharat tip 1 │disfuncţie metabolică uşoară │ 20 . II. neurologic .retinopatia proliferativă: │ deficienţă vizuală │ 70 .

tulb.neuropatia autonomă: ECG de │ │ │ │ │repaus cu tahicardie.Hb A1C = 7 .5 .fără │ │exudate dure. normale. cu pauze │ │mb. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ │.69% │III . oftalmologic: retinopatie │obligativitatea pauzei de │ │schimbare a locului │ │de fond b .69% │III .IMC < 18 Kg/m2 │ │ │ │ │. se │ │motorie scăzută. │afecţiuni │ │ │ │Cumul de afecţiuni cu: │ │ │ │ │.HTA │ │ │ │ │.cu │ │.m.IMC = 20 .nefropatie manifestă .Polineuropatie senzitivomotorie│ │ │III .tulb.retinopatie neproliferativă │ │ │ │ │. │ │ │circulaţiei │ │. cicatrici după │bilaterale ale câmpului │ │ture.necesar de insulină │ │ │ │ │. cu pauze de │ │VCN senzitivă scăzută.│.69% │ III │ │cu manevra Valsalva (inspir │ │ │ │ │profund) scădere cu < 8+/-3 │ │ │ │ │bătăi/min.subinsulinizare │ │ │ │ │. reglare │ │ │ │ │simpatoparasimpatică. se │ │ │ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc. retinei.69% │ III │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │microangiopatice incipiente: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.HTA std. │ │ │ │ │. │ │ │ture. se│ │.s. termică. │ │ │de muncă în aceeaşi │ │.retinopatie proliferativă: │ │ │ │ │formare de neovase. oftalmologic: retinopatie │VAO = 2/3 . │ │ │ │ │toracice normale sau tulb.5% │vizuală medie.20 │ │masă.Pielonefrită cronică compensată│ │ │ture.69% │ III │ │sensibilitate (tactilă.cu │ │cu albuminurie între 30 . │strâmtorările concentrice │ │profesie .Hb A1C 8.cu │ │cu parestezii ale membrelor inf.fără │ │. │ │recomandarea de │ │.1/8 │ │schimbare a locului │ │neproliferativă.necesar de insulină │necesar de insulină │ 50 . maculopatie │vizual cu 10 . │ │ │ │ │. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │DZ ID dezechilibrat indiferent de│deficienţă metabolică │ 70 . siguranţa │ │1.│ │ │profesie fără ture.89% │ II │ │complicat cu: │VAO 1/10 şi sub. │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.Nefropatie diabetică manifestă │deficienţă funcţională medie │ 50 .5 mmHg │ │ │ │ │(la 10 min) şi tahicardie cu │ │ │ │ │peste 15 puls/min. unelte în │ │ │ │ │ mişcare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │art.p.│ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.69% │recomandarea de │ │tulb.Hb A1C 7 .89% │ II │ │echilibrabil cu complicaţii micro│accentuată prin cumul de │ │ │ │şi macroangiopatice avansate. tracte │ │ │ │ │fibroase cu tracţiuni │ │ │ │ │vitro-retiniene │ │ │ │ │. solicitare │ │fără ture.prezente.oscilometre mb. cu pauze de │ │laserterapie.89% │ II │ │stadiul complicaţiilor.5 │glomerulară │ │schimbare a locului │ │mg/24 ore. se │ │edematoasă. cu pauze de │ │ │ │ │masă. microhemoragii. în 2│medie/mare 2-3 puncte.p. mb. │ │ │cu pauze de masă. reflexe │ │ │de muncă în aceeaşi │ │osteotendinoase rotuliene şi │ │ │profesie fără │ │achiliene diminuate sau absente. mare │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă metabolică │ 70 . │ │ │ │ │hipotensiune arteraială │ │ │ │ │ortostatică. unelte în │ │ │ │ │mişcare.nefropatie incipientă: │ │ │contraindică munca │ │albuminurie/24 ore: 30 . solicitare ambientală│ │ contraindică munca │ │. pelvine. hipotrofii │ │ │contraindică munca │ │musculare. │ │ │ │.69% │III .5 mg%).ECK ischemie de efort │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă vizuală accentuată│ 70 . de │deficienţă funcţională medie │ 50 . siguranţa │ │ │ │ │ circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă funcţională medie │ 50 ..8.hemoragii retiniene la nivel │ │ │ │ │macular │ │ │ │ . │neurologică medie │ │schimbare a locului │ │termică şi vibratorie.g (microhemoragii şi │masă │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme la perif. │ sau │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme. │ │ la înălţime lângă │ │prize │ │ │ foc.oscilometrie membre pelvine. VCN │ │ │masă.rotuliene şi │ │ │ │ │achiliene .proteinurie peste 500 mg/24 ore│ │ │ │ │. . de sensibilitate tactilă. toracale normal │psihică medie/mare 2 sau 3 │ │ de masă. cataractă incipientă.10% │ │ │ │ │. unelte în │ │ │ │ │mişcare.25 kg/m2 │puncte.albuminurie peste 300 mg/24 ore│ │ │ │ │.ex.20 kg/m │ │ │ │ │. de │ │ │ │ │reglare neurocirculatorii │ │ │ │ │.300mg/24│ │ │la înălţime lângă │ │h (de repaus şi accentuată la │ │ │foc.necesar de insulină │deficienţă funcţională │ 50 .tahicardie de repaus ECG │deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │vibratorie).cetoacidoză medie. ROT . creatinină normală (sub │ │ │mişcare.cu │ │. creatinină sub 1.necesarul de insulină adm. │ │ │ │ │. se │ │. │1700-2500 kcal). exudate moi.ECG . I │ │ │profesie . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.5% │repartizat în 3 prize cu │ │recomandarea de │ │.8. unelte în │ │efort).reglare hipotonă la proba de │ │ │ │ │încărcare ortostatică │ │ │ │ │. pe │accentuată │ │ │ │perioada necesară echilibrării: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.300 │prin tulburări de filtrare │ │recomandarea de │ │mg/24 ore. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.vegetative │ │ │ │ │. ortostatică cu v 1. │ │fără afectarea zonei maculare). │deficienţă funcţională │ 50 .necesar de insulină │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulino dependent │ │ │ │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │manifeste pe un organ ţintă: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.IMC 18 . unelte în │ │ │ │ │mişcare.polineuropatie periferică │ │ │ │ │senzitivă cu parestezii ale │ │ │ │ │membrelor inf.ex. hipotens.

echilibrate │ │ │ │.dozare PRL seric peste 100 ng/ml. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. rdg.89% │ II │ │. chirurgicală) fără │ │ │ │şa turcă . │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI ENDOCRINE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC.) │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │strâmtorările concentrice │ │ │ │ │bilaterale tubulare ale │ │ │ │ │câmpului vizual la 0-10 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.nefropatie diabetică manifestă │deficienţă de secreţie şi │ 70 . CV = │prin tratament substitutiv │ │ │ │hemianopsie. │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │..m. chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ .│ │retină.tulburări hormonale secundare │evoluţie.l. │simptomatic │ │ │ │. Acromegalia │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de GH │ │ │ │ │(hormon de creştere) la adult: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .69% │ III │ │.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută):│ │ │ │ │. │ │ │ │ │.retinopatie proliferativă: │ sau │ │ │ │tracte fibroase cu tracţiuni │strâmtorările concentrice │ │ │ │vitroretiniene. │ │ │ │hormonale │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │. │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │tulb. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . p. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN BOLILE ENDOCRINE ┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic şi paraclinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │invaliditate│ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │I.89% │ II │ │senzitivo-motorie şi vegetativă │accentuată │ │ │ │cu amiotrofii musculare │ │ │ │ │importante (ROT ahilian şi │ │ │ │ │rotulian abolit) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu necesar de │ │ │ │ │hemodializă. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.tulb. RMN.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 . dinamica sex. metabolismului glucidic (DZ │ deficienţă funcţională medie │ 50 .tablou clinic hormonal specific: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .examen neurologic: semne de │ │ │ │ │hipertensiune intracraniană │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .computertomografie. RMN sau rdg. dezlipire de │bilaterale ale câmpului │ │I .5 ng/ml │(roentgenterapie.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipotizară) │ │ │ │ │apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). compensat sau retenţie │ │ │ │ │azotată fixă) şi HTA secundară │ │ │ │ │(creatinină peste 1.89% │ II │ │cu albuminurie peste 300 mg/24 │excreţie urinară accentuată │ │ │ │ore.sindrom tumoral hipofizar clinic şi│ │ │ │ │imagistic (CT. PROLACTINOM │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de PRL: │ │ │ │ │. spontan sau după │ │ │ │paraclinic: │tratament specific │ │ │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.investigaţii biochimice şi │Tumoră hipofizară evolutivă.tumoră hipofizară în std │sechele neurologice sau │ │ │ │I-IV (Hardy) │oftalmologice. ciclu menstrual. hormonoterapie │ │ │ │în cursul hiperglicemiei provocate.modificarea fizionomiei │microadenoame cu tablou clinic │ │ │ │.nefropatie diabetică std. │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │.5 mg%) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │cecitate practică VAO │ 90 .40 │ 95% │capacitatea de │ │ │deficienţă vizuală gravă │ │autoservire pierdută│ │ │(cecitate absolută) │ │ │ │ │VAO < 1/200 │ │ │ │ │(p. la bărbaţi.ECG │complex. galactoree.examen oftalmologic: tulb.├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. hemoftalmus.p.l. │interv.m. │vizual cu 20 . oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrată prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.examen neurologic │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. scotoame │hormonal │ │ │ │.cu însoţitor .95% │I . pielonefrită cronică (IRC │ │ │ │ │std.dozări hormonale complementare │ │ │ │ │.sechele neurologice grave.69% │ III │ │tulb. tulb.fără însoţitor │ │complicat cu: │1/25-1/200 │ │ │ │.polineuropatie periferică │deficienţă neurologică │ 70 .69% │ III │ │.69% │ III │ │tip II) │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │.. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.creşterea de volum a extremităţilor│şi paraclinic incomplet în │ │ │ │. şa turcă) │ │ │ │ │. clearance la │ │ │ │ │creatinină sub 10 ml/min. de │deficienţă de secreţie şi │ 90% │ I │ │insuficienţă renală cronică │excreţie urinară gravă │ │ │ │decompensată. f. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. Patologia hipotalamo-hipofizară │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv.visceromegalie │tratament simptomatic │ │ │ │.GH seric şi în LCR peste 2.sindrom clinic tumoral cerebral │ │ │ │ │.

│ │oftalmologice.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.investigaţie imagistică (rdg. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific.│ │ │ │ │.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.sechele neurologice grave: │ │ │ │ │.apoplexie hipofizară │ │ │ │ │(care necesită îngrijire din │ │ │ .boala Cushing:│Microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │cortizol (sau metaboliţi) │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │nesupresibil cu dexametazon 2 mg x 2 │simptomatic │ │ │ │zile şi fără bioritm circadian │ │ │ │ │. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică sau interv.69% │ III │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │ │aflată în tratament antihormonal │ │ │ │ │complex.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută).LH. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 . chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ │ │oftalmologice cu tulb. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. │ │ │ │ │chirurgicală) fără sechele │ │ │ │ │neurologice sau oftalmologice şi │ │ │ │ │tulburări hormonale compensate │ │ │ │ │sub tratament │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .│ │ │ │ │.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. │ │ │ │ │.sechele neurologice grave. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. hormonale │ │ │ │ │compensate sub tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal. cu tulburări │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .│ │ │ │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . Tumori hipofizare nesecretante │ │ │ │ │clinic: │ │ │ │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.TSH (tireotrof) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C.apoplexia hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate │ │ │ │ │în tratament specific.sindrom tumoral hipofizar │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .semne clinice şi paraclinice de │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │insuficienţă hipofizară uni sau │paraclinic incomplet. FSH (gonadotrof) │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută). │ │ │ │ │aflate în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex.69% │ III │ │.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută). Tumoră hipofizară. şa │evoluţie spontan sau după │ │ │ │turcă.sechele neurologice grave. Tumori hipofizare secretante: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.69% │ III │ │.69% │ III │ │.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă.examen neurologic │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. CT sau RMN) │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.dozări homonale complementare │ │ │ │ │.ACTH (corticotrof) . hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv.apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). │ │ │ │ │Tumoră hipofizară. │ │ │ │ │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex. în │ │ │ │pluritropă │tratament simptomatic │ │ │ │.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă. │ │ │ │ │recent stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.

│ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E.subizosterurie .69% │ III │ │secundară (după tumori hipofizare │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │tratate sau oprite spontan în evluţie│complicaţii compensate sub │ │ │ │(Sdr. compensat sub tratament │ │ │ │urinară < 300 m/l │substitutiv de AVP (Adiuretin) │ │ │ │. cu │ locomoţie │ │ │ │hipotrofie staturală armonică. │cadrul insuficienţei hipofizare │ │ │ │. │ │ │ │hipoTA.morfologic: omogenă sau │sau hiperfuncţionale în std. │complicaţii metabolice. │ │ │ │ │ insuficienţă hipofizară cu nanism. │DET cu tulburări funcţionale hipo│ │ │ │. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │şi biologic sub tratament │ │ │ │ semne clinice de insuficienţă │substitutiv complex.densitate urinară sub 1010 g/l │Diabetul insipid lezional sau │ │ │ │.39 m . prin deficit total/parţial de │tratamentul cu vasopresină sau │ │ │ │vasopresină (AVP) sau lipsa acţiunii │analogi nu au scăderea │ │ │ │tisulare a AVP. │cardiovasculare şi neuropsihice │ │ altei │ │ dozări hormonale specifice. │ │ │ │ │Patologie tiroidiană) │ │ │ │ │Guşă endemică neuropată cu │ │ │ │ │tulburări hormonale şi │ │ │ │ │neuropsihice accentuate.uneori asociere de insuficienţă │ Talia: 1. │ │ │ │ │Hipotrofie statutară după │ │ │ │ │criteriile de înălţime. │ Talia sub 1. │subclinice │ │ │ │.. │ │ │ │Hipotrofie staturală disarmonică prin│ │ │ │ │lipsa receptorilor ptr. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │H.50 m │ 0 . staturală armonică │tulburări endocrino-metabolice │ │ îngrijire │ │asociate cu semne clinice de │grave şi complicaţii │ │ din partea │ │insuficienţă pluritropă.89% │ II │ │proba de sete cu test la vasopresină │Posttumoral sau postoperator │ │ │ │(Adiuretin) în etiologia tumorală │rezistent la tratamentul cu │ │ │ │. │gestualităţii şi prin algii │ │ │ │ │articulare în cadrul artropatiei │ │ │ │ │secundare. │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .1. asociat │ │ │ │sindrom neurologic │cu complicaţii neurologice şi │ │ │ │ │hormonale secundare │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │II. │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │Hipertiroidism std.facies infantil │Tulburările hormonale asociate în│ │ │ │.69% │ III │ │Tablou clinic şi paraclinic: │ Talia: 1. │accentuate.funcţional: hipo/hipertiroidie sau │ │ │ │ │eutiroidie.49% │ 0 │ │voluminoasă. Condrodisplazia │Conferă numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată. rdg. │ │ │ │multinodulară.│ │partea altei persoane).95% │ I │ │ajunsă la maturitate exprimată prin │Insuficienţă hipofizară severă cu│ │(necesitând │ │hipotrofie. │ │ │ persoane) │ │ examen neurologic.infantilism sexual. │ │ │ │ semne clinice de hipoanabolism │cardiovasculare şi neuro-psihice │ │ │ │(până la stări caşectice). │ │ │ │Forme clinice: │neurovegetativ echlibrabil prin │ │ │ │ boala Graves . │hormonal │ │ │ │cord-pulmon. Diabetul insipid │ │ │ │ │Sindrom clinic de poliurie │Specificaţie: formele de diabet │ │ │ │polidipsie cu densitate urinară sub │insipid care răspund la │ │ │ │1010.deficit al hormonilor hipofizări │se cuantifică după criteriile │ │ │ │gonadotrop .49 m .89% │ II │ │hormonal specific: │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │ semne clinice de hipogonadism │tulburări endocrino . asociate cu │ │ │ │CSR cronică. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │F. │capacităţii de muncă │ │ │ │Clinic şi paraclinic │ │ │ │ │. echilibrată │ │ │ │compresive asociate.antropometric armonios. │ │ │ │ │prezentând un deficit statual mai │ deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │mare de 3 DS faţă de media de │ Talia peste 1. în tratament │ │ │ │ │specific.osmolaritate │tumoral.1. B şi C . GH la nivelul│Deficienţă funcţională prin │ │ │ │cartilajelor de creştere ale │tulburări de realizare a │ │ │ │extremităţilor toracale şi pelvine cu│variantelor posturale. Hipertiroidia-tireotoxicoza │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de excesul │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .performanţe intelectuale normale.insuficienţă hipofizară de GH sau │ │ │ │ │tulburări la nivelul receptorului │ deficienţă funcţională prin │ │ │ │periferic prin GH ineficient (Laron) │ tulburări de gestualitate şi │ │ │ │în perioade de creştere somatică.investigaţii specifice pentru │vasopresină sau analogi.diureză mai mare de 3 l/24 ore │ deficienţă funcţională medie │ 50 . Patologia tiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A.69% │ III │ │. Nanismul hipofizar (ajuns la │Nanismul hipofizar izolat conferă│ │ │ │maturitate) │numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată (conform următoarelor│ │ │ │ │criterii funcţionale): │ │ │ │. │ │ │ │ │. medie. a │ │ │ │artropatie secundară.clinic: guşă (mărirea de volum a │ │ │ │ │glandei tiroide) mică.Basedow │tratament simptomatic │ │ │ .80% │ II │ │. performanţe de efort scăzută. │deficienţă funcţională medie │ 50 .│ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │G. │ Guşă endemică simplă │ │ │ │ DET (distrofie endemică tireopată) │ │ │ │ │.19% │ 0 │ │de hormoni tiroidieni circulanţi. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. T4. │ │ │ │ │. cervicală pentru fenomene │tratament specific.69% │ III │ │.Cap. │funcţionale de la Capitolul │ │ │ │tireotrop: mixedem sec. │ │ │ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │artropatia condrodisplazică │ │ │ │ │conform criteriilor locomotorii.uni sau mai frecvent pluritropă. Insuficienţa hipofizară a │ │ │ │ │adultului: │ │ │ │ │.schelet gracil.29 m │ │ │ │. │ │ │ │ │exprimate prin: tablou clinic şi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .musculatură hipotrofică.40 m │ │ │ │hipofizară pluritropă │ │ │ │ │(panhipopituitarism) │ deficienţă funcţională medie │ 50 .clearance-ul apei libere pozitiv │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │guşă hipertitoidizată în │ │ │ │TSH). corticotrop-│Insuficienţă hipofizară. dozări│Guşă multinodulară cu mixedem sau│ │ │ │hormonale complementare (T3.primară (sdr. până la echilibrare │ │ │ │ │conform criteriilor de diagnostic│ │ │ │ │clinic funcţional şi capacitate │ │ │ │ │de muncă (pct. ECG. mare.paraclinic: iodemie scăzută.metabolice │ │ │ │hipogonadotrop.19% │ 0 │ │iod. Empty sella turcica). │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │. Guşa endemică: boală tiroidiană │ │ │ │ │distrofică cu deficit geoclimatic de │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 .19% │ 0 │ │înălţime pentru generaţia respectivă │ │ │ │ │de vârstă: │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . necompensate clinic │ │ │ │ semne clinice de hipotiroidism.89% │ II │ │ │Guşă multinodulară cu hipo/hiper │ │ │ │ │funcţie sau/şi fenomene │ │ │ │ │compresive. Sheeehan) sau │ deficienţă funcţională medie │ 50 .49% │ 0 │ │.hipotrofie statuală. rdg.30 m │ │ │ │.

cu sindrom │ │ │ │psihoafectivă │exoftalmic sechelar stabilizat │ │ │ │. │substitutiv. de │ │ │ │. cardiacă etc. dozări hormonale │persistente (cardio-vasculare şi │ │ │ │specifice. │ deficienţă funcţională medie │ 50 .uneori cu fenomene compresive │necesitând substituţie hormonală │ │ │ │Paraclinic │continuă │ │ │ │. insuf. edem │chirurgical sau izotopic până la │ │ │ │palpebral. │ │ │ │bine delimitată cu semne clinice de │ │ │ │ │hipotiroidie │ deficienţă funcţională medie │ 50 .│ guşă polinodulară hipertiroidizată │ │ │ │ │ adenom toxic (sindrom Plummer) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .T 3.biochimie: hiperlipoproteinemie │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.dozări hormonale specifice: T 3. ritm. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .cardiovascular: cardiotireoză │ deficienţă funcţională medie │ 50 .diplopie sau tulb. conduce.ECG (tulb. pulmonar şi osoasă (ptr. până la echilibrare │ │ │ │. │metabolice şi neuropsihice │ │ │ │. TSH │Hipertiroidism forme │ │ │ │ tiroidite acute etc.metabolic: creştere ponderală. fermă. │osteoarticulare. frilozitate. │oligosimptomatice cu răspuns la │ │ │ │Tablou clinic: │tratament ATS în doze minime.TSH crescut (mixedemul primar).Ex. Ht scăzut (anemie sec.) │cardiacă congestivă. │ │ │ │. mixedemul congenital │Hipotiroidism oligosimptomatic.Basedow tratată.69% │ III │ │(tahicardie sinusală. │tratament specific (medicamentos.) │prin tratament medicamentos sau │ │ │ │.ganglioni laterocervicali.cardio-vascular: cardiomiopatie │şi metabolice echilibrabile.Hb.95% │ I │ │.TSH seric crescut. │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │Tablou clinic: │clinică compensată prin tratament│ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .Mixedem.RIC: hipocaptare sau valori normale│Cancerul tiroidian în timpul │ │ │ │. insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │.2.89% │ II │ │(exoftalmie > 20 mm) asociate cu │Hipertiroidie cu visceralizări │ │ │ │elemente de hipersimpaticotonie.neuropsihice: labilitate │echilibrată. │hormonale TSH crescut fără │ │ │ │Forme clinice: │expresie clinică manifestă.nanism dizarmonic cu întârziere │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .Basedow cu sindrom│ │ │ │oculară │exoftalmic evolutiv şi tulburări │ │ │ │Paraclinic: │vizuale secundare. │subcompensată hormonal sau în │ │ │ │lacrimare.guşă omogenă/nodulară.scintigramă tiroidiana (lipsa │sau sechelare decompensate în │ │ │ │tiroidei în disgenezie tiroidiană. │tratament substitutiv hormonal cu│ │ │ │antitireoglobulină) │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . tulb. │ │ │ │.95% │ I │ .49% │ 0 │ │visceralizări. │ │ │ │ hipotiroidia benignă │ │ │ │ │ mixedem primar: mixedem cu │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . Reflexograma achiliană cu │nerecuperate.19% │ 0 │ │cantităţii de hormoni tiroidieni la │Hipotiroidismul subclinic │ │ │ │nivelul receptorilor celulari.89% │ II │ │.metabolic: scădere ponderală │ │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E. │recidivă locală însă cu sechele │ │ │ │formele metastatice) │metabolice şi hormonale │ │ │ │ │dezechilibrate sub tratament │ │ │ │ │continuu. neechilibrate │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │cu compensare parţială hormonală │ │ │ │termofobie │Boala Graves . oftalmologic │compresiune.ECG semne de cardiotireoză │voluminoasă +/. │Mixedem clinic manifestat în │ │ │ │. │ │ │ │ │Hipotiroidie . dură cu sau │Cancerul tiroidian operat sau/şi │ 50 . │cu complicaţii cardio-vasculare │ │ │ │. │(complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │microvoltaj) │neurologice grave: insuficienţă │ │ │ │.tablou metabolic consumptiv │metabolice şi hormonale │ │ │ │.3.RIC scăzut sau absent │Mixedem sever cu visceralizări │ │ │ │.dozări hormonale complementare │tratamentului complex │ │ │ │(mai frecvent aspect clinic şi para │chirurgical şi radioizotopic │ │ │ │clinic hipofuncţional) │Cancer tiroidian operat sau/şi │ │ │ │. bradicardie. Graves) │ │ │ │ │exoftalmie uni sau bilaterală │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .anticorpi antitiroidieni serici │sau mixedem postoperator.tulb. FA. │ │ │ │. │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │comportamentală. │ │ │ │mixedematoasă. │ 70 . TSH scăzut │până la echilibrare. PBI crescute │(TPSV.neuromusculare: tremurături ale │după 12 luni de la cura radicală │ │ │ │extremităţilor miopatie proximală │chirurgicală sau/şi izotopică. hiperemie conjuctivală. Cancerul tiroidian │ deficienţă funcţională medie │ │ │ │. motilitate │Boală Graves . │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. │metabolice echilibrabile. encefalopatie) │ │ │ │cardio/toracic crescut) │ │ │ │ │.69% │ III │ │Tablou paraclinic: │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │. cord pulmon (indice │poliserozite.49% │ 0 │ │ Tiroidita Riedl (lemnoasă).│ │ │ │retracţia fantei palpebrală.sindrom exoftalmic (în B. Tiroidite cronice │ │ │ │ │ Tiroidita limfocitară Hashimoto. │ │ │ │.rdg.69% │ III │ │fără adenopatie sau nodul ferm │tratat izotopic. T 4.scintigramă tiroidiană (imagine │ │ │ │ │neomogenă sau lacunară) │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .glandă tiroidă mărită. │echilibrare) │ │ │ │.89% │ II │ │. uneori │perioadă de 5 ani de la interv. cu sechele │ │ │ │.puncţie.guşă │metabolice) şi leziuni │ │ │ │.) │ │ │ │. încât │evidenţiat numai prin dozări │ │ │ │determină infiltrarea ţesuturilor.4. scăzute. T │Hipertiroidie cu cardiotireoză │ │ │ │4. │ │ │ │valoare mult scăzută │Hipertiroidismul cu guşă mare.89% │ II │ │ │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │ │sau mixedem postoperator cu │ │ │ │ │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │ │metabolice neechilibrate de │ │ │ │ │tratamentul substitutiv sau │ │ │ │ │sechele decompensate. PBI scăzut │degenerative nervoase şi │ │ │ │. │ │ │ │. Hipotiroidia-Mixedemul │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de scăderea│ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . │ │ │ │palpabili │chirurgicală. │ │ │ │.69% │ III │ │infiltrare tegumentelor.95% │ I │ │ │Exoftalmia malignă cu cecitate. anemie sec. │ │ │ │(disgenezie tiroidiană) │forme clinice uşoare cu răspuns │ │ │ │ mixedemul secundar: postchirurgical│la substituţie hormonală în doze │ │ │ │sau postizotopic. FA │Hipertiroidism parţial echilibrat│ │ │ │etc. biopsie tiroidiană │tratat izotopic fără semne de │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . RIA (radioiodocaptare) crescută │Hipertiroidie cu sechele │ │ │ │sau scăzută în tiroidite ac.biochimie (colesterol scăzut) │şi/sau intervenţie chirurgicală. necomplicată.neuro-psihic: lentoare psihică.segmentare: transpiraţii. │minime │ │ │ │Tablou clinic: │ │ │ │ │. fără semne de │ │ │ │tiroidian │recidivă locoregională după o │ │ │ │. în │ │ │ │prezenţi (antiperoxidază. +/.100% │ I │ │ │Conform criteriilor Cap.49% │ 0 │ │ adenom hipofizar secr. │tratament specific │ │ │ │imagine neomogenă în guşa │ │ │ │ │multinodulară) │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .89% │ II │ │mentală (mixedem congenital la │Mixedem cu complicaţii │ │ │ │copil).Rdg.

hiperexcitabilitate │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │neuromusculară │paratireoprivă (postchirurgicală)│ │ │ │.hipercalcemie serică │Hiperparatiroidism operat. formele │ │ │ │ │inoperabile std. │ │ │ │. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .5 mg%) │ │ │ │ │. tumori │ │ │ │ Paraclinic: │pancreatice.exces de hormoni tiroidieni │şi tulburări de locomoţie grave │ │ │ │. deficit │şi în tratament substitutiv │ │ │ │calcitonină. deshidratare │tratată chirurgical în tratament │ │ │ . │ │ │ │ │osteocalcina serică. │ │ │ │ (parathormon) de către una sau mai │asimptomatică sau cu tablou │ │ │ │ multe gl.tulburări ale hormonilor de │ │ │ │ │creştere: deficit de GH la adult. PTH. diseminat.geode osoase sau/şi lacune │ │ │ │ │diseminate │ │ │ │ │. Hipoparatiroidismul (Tetania).fracturi. neinfluenţate de│ │ │ │formele cronice.adenoame producând: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .49% │ 0 │ │Secreţie excesivă şi autonomă de PTH │Hipercalcemie serică. Hiperparatiroidismul primar (boala│ │ │ │ │Recklinghausen) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .astenie.simptome gastrointestinale: │insuf. cu │ │ │ │ │metastaze invalidante │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │III. │substitutiv complex.89% │ II │ │determinând scăderea │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │glucocorticoizilor dar şi a │decompensări repetate. calusuri │ │ │ │ │. fosfataza │ │ │ │ │alcalină.calciu total şi/sau ionic scăzut │ │ │ │ │. îndelungate │tratament.│ │Cancerul tiroidian. fosfor.tulb. hiperaciditate gastrică │Hiperparatiroidism familial │ │ │ │. │deformaţii osoase şi forma │ │ │ │litiază renală (nefrocalcinoză) │nefrolitiazică.│ │ │ │ │măsurarea masei şi densităţii │ │ │ │ │osoase: prin absorbţie duală cu raze │ │ │ │ │X (DEXA). sistemică │ deficienţă funcţională medie │ 50 . în tratament │ │ │ │susceptibilitatea la fracturi.oase │ │ │ │ │lungi şi vertebre .insuficienţa corticosuprarenală │compensată clinic şi hormonal sub│ │ │ │primară.magneziu şi/sau scăzut │ │ │ │ │. forma │ │ │ │demineralizare şi formare de chisturi│osteodistrofică cu tulb.hipofosfatemie │sechele osoase sau renale │ │ │ │.greţuri.exces de hormoni glucocorticoizi.49% │ 0 │ │Scăderea nivelului sanguin de FTH │Tetanie latentă (spasmofilie) în │ │ │ │(parathormon) în urma lezării │tratament specific cu manifestări│ │ │ │primitive sau chirurgicale a gl. adinamie. │ │ │ │. Insuficienţa corticosuprarenală │ deficienţă funcţională medie │ 50 .25 (OH) 2D3. │ │ │ │.ECG (scurtarea interv. 1. │ │ │ │ │Clinic: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .leziuni scheletate (osoase) . │ │ │ │. │hormonal complex. │ │ │ │paratiroide. │ │ │ │vărsături.69% │ III │ │caracterizată prin masă osoasă │Osteoporoză hiperalgică cu risc │ │ │ │scăzută.scădere ponderală. │ │ │ │distrugerii ambelor │ │ │ │ │corticosuprarenale (peste 80% │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . locomotorie gravă │ │ │ │. deficit de IGF1. D 3. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │V. renale poliurie osmotică. │ │ │ │osoase │locomotorii accentuate prin │ │ │ │. cu tulb. renală azotată.ulcer gastric │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │IV. paratiroide de obicei │clinic oligosimptomatic │ │ │ │ tumorale │ │ │ │ │ .crize spontane de contractură │cu manifestări clince şi crize │ │ │ │musculară tetanice generalizate sau │relativ frecvente sub tratament │ │ │ │localizate pe grupuri musculare │specific. cronică.) │(posttiroidectomie) cu crize │ │ │ │.69% │ III │ │cronică primară (boala Addison) │Insuficientă CSR cronică primară │ │ │ │. Patologia paratiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A.semne mecanice de │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │hiperexcitabilitate neuro-musculară │paratireoprivă │ │ │ │(semnul Chowostek şi Weiss etc.fracturi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . densitometrie cu │ │ │ │ │ultrasunete. III . Patologia suprarenală │ │ │ │ │A. calcitonină etc.fosfatemie scăzută (sub 2. anorexie.rezorbţie osoasă excesivă │neevolutive. Osteoporoza │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Boală scheletică.95% │ I │ │leziuni osoase) │Hiperparatiroidism (b. │ │ │ │mineralocorticoizilor şi hormonilor │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │androgeni adrenali │rezervă hormonală labilă.osteoporoză generalizată │ │ │ │ │. fatigabilitate │Insuficienţă CSR cronică după │ │ │ │.tulburări trofice (cataracta) în │acute frecvente. de │ │ │ │ Clinic: │locomoţie şi excreţie medie │ │ │ │. androgeni. │care necesită îngrijire din │ │ │ │Paraclinic: │partea altei persoane. datorată │tratament substitutiv.│Osteoporoză cu fracturi sau │ │ │ │progesteronă.calciurie peste 400 mg%/24 ore │carcinom medular tiroidian.determinarea markerilor biochimici │ │ │ │ │ai turnovărului osos (serici şi │ │ │ │ │urinari): calciu.EMG pozitiv (testul Alajouanin │ │ │ │ │pozitiv) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. cu │ │ │ │.simptome neuropsihice: astenie. │neameliorate postoperator.89% │ II │ │.95% │ I │ │deficit de insulină.│Osteoporoză cu fracturi multiple │ │ │ │. afectarea microarhitecturii │crescut de fracturare osoasă sau │ │ │ │ţesutului osos care favorizează │tasare vertebrală prin profilul │ │ │ │creşterea fragilităţii osoase şi │profesional.fosfatoză alcalină crescută (în │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . deficit vit. adenom hipofizar) │ │ │ │ examene de laborator: │sau MEN 2A (adenom │ │ │ │.PTH seric (imunodozare) cu nivel │Rechlinghausen) cu fracturi │ │ │ │crescut în condiţiile calcemiei │multiple şi deformaţii osoase │ │ │ │crescute sau normale │cu defic.deficit de hormoni sexoizi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │constipaţie.calcemie peste 11 mg% (repetate) │paratiroidian. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . recidivantă. │tasări vertebrale în tratament │ │ │ │. cu │ │ │ │.69% │ III │ │.IV sau │ │ │ │ │tratat chirurgical sau/şi │ │ │ │ │izotopic. dureri │suprarenalectomie uni sau │ │ │ │musculare │bilaterală (boala Cushing) │ │ │ │. parţial│ │ │ │Clinic: │echilibrată sub tratament. │asociat cu MEN (adenom │ │ │ │oboseală musculară letargie │paratiroidian.litiază renală (nefrocalcinoză) │ │ │ │ │.crize de contractură musculară │ │ │ │ │provocate de hiperpnee │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .89% │ II │ │(singulari sau combinaţi): estrogeni. │ │ │ │.tulburări ale hormonilor │de stabilizare osoasă (aparat │ │ │ │calciotropi: exces de parathormon │gipsat sau tratament ortopedic) │ │ │ │(PTH). │ │ │ │. greaţă. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. feocranocitom. vărsături. │sporadice.89% │ II │ │spontane.deformări osoase │ │ │ │ │. osteoporoză cu arii de │Hiperparatitoidism operat.69% │ III │ │. QT) │ │ │ │ │examen radiologic: │ │ │ │ │. │ │ │ │. │ │ │ │ Cauza: │ │ │ │ │.

poliurie . │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │.hipertensiune arterială │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │. Cushing prin adenom│ │ │ │ │sau adenocarcinom suprarenalian │ │ │ │ │.pozitiv în boala Cushing.obezitate facto-tronculară │ deficienţă funcţională gravă │ 90-95% │ I │ │.negativ (over night) │ │ │ │ │. film │ │ │ │ │lipidic │ │ │ │ │. cu │ │ │ │. │ │ │ │Dg.parestezii musculare.sindrom Conn . │ │ │ │determină HTA paroxistică şi/sau alte│postoperator. predominant │inoperabilă.ACTH independent prin leziuni │Hipercoticism netumoral │ │ │ │primară corticosuprarenală: │stabilizat cu complicaţii cronice│ │ │ │. ce duce │oligosimptomatice (tumorale) │ │ │ │la retenţie sodică însoţită de HTA. neurologice şi │ │ │ │. paraclinic: │partea altei persoane.95% │ I │ │. cu manifestările lor │Hiperaldosteronism primar.Cushing iatrogen. │netumorală.tetanie.hipokaliemie sub 3 mEq/l │ │ │ │ │. peste 8 mg/24 h │ │ │ │ │(bărbaţi) │ │ │ │ │.69% │ III │ │.hipoglicemie serică │persoane. QRS amplu. │ │ │ │. │chirurgical.ştergerea ritmului circardian al │ │ │ │ │cortizolului (sau inversarea) │ │ │ │ │. în │ │ │ │marcată │evoluţie. prin administrare│deficienţă funcţională accentuată│ 70 . în │ │ │ │Forme clinice: │tratament substitutiv hormonal. │tratament.dozări hormonale specifice: │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . ST sub │ │ │ │ │denivelat │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D. tumorii │ │ │ │ │ECG QT alungit.alcaloză hipercloremică.89% │ II │ │. │ │ │ │ectopică de ACTH. │radioterapie hipofizară. renale. cu │ │ │ │ │scăderea peste 50% din valorile │ │ │ │ │bazale │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. Feocromocitomul (paraganglion) │ │ │ │ │. │ │ │ │.tumoră medulosuprarenală care │ deficienţă funcţională medie │ 50 .hipotensiune arterială │echilibrare.negativ în sdr.69% │ III │ │produce catecolamine. cu sechele │ │ │ │hiperexcitabilitate │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │.ACTH plasmatic peste 200 pg/ml │Insuficienţa CSR cronică │ │ │ │.test supresie cu DXM 8 mg x 2 zile │ │ │ │ │cu precizarea formei etiopatogenice: │ │ │ │ │.CS şi 17 KS urinari scăzuţi│tratament care necesită îngrijire│ │ │ │.│. │ │ │ │. │ │ │ │Diagnostic paraclinic: │ │ │ │ │.leziune hipotalamică cu │complicaţii sechelare hipofizare │ │ │ │hipersecreţie de CRH şi consecutiv │(sindrom Nelson).aldosteronul plasmatic crescut │ │ │ │ │.hipotrofie musculară proximală │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │.18 glucuronid urinar│ │ │ │ │crescut peste 20 ug/24 h │ │ │ │ │.cortizol liber urinar > 100 mg/24 h│ │ │ │ │. labile sub │ │ │ │.negativ sau o scădere │ │ │ │ │sub 50% din valorile bazale.paroxisme de HTA pe fond de │ │ │ │ │hipertensiune moderată sau tensiune │ │ │ │ │normală însoţite de cefalee.89% │ II │ │exogenă prelungită de glucocorticoizi│Hipercorticism în evoluţie. │neechilibrate sub tratament.activitate reninică plasmatică │ │ │ │ │scăzută │ │ │ │ │.computer tomografie pentru │ │ │ │ │evidenţierea tumorii. de virilizare (eventual) │osoase. şa turcă. Sindromul Cushing │ │ │ │ │Sindromul Cushing (sindrom │ deficienţă funcţională medie │ 50 .ex. │ │ │ │bilaterală.hiperaldosteronism │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │primar prin tumoră suprarenală. cardiovasculare. nespecifice: rdg. │ │ │ │ │.ex. tratat│ │ │ │clinice. suprarenale.melanodermie │substitutiv continuu până la │ │ │ │.adenom sau adenomocarcinom │(cardio-vasculare.tulburări de glicoreglare │necesită îngrijire permanentă din│ │ │ │ Dg. metabolice. echilibrate sub │ │ │ │crize vegetative.ionogramă Na scăzut K crescut │permanentă din partea altei │ │ │ │. │ │ │ │ │suspensia reninei plasmatice şi │ deficienţă funcţională medie │ 50 . glicoreglare (OGTT). Hiperaldosteronismul primar │ │ │ │ │(sindrom Conn) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . clinic: │ │ │ │ │. care │cardiovasculare. │ │ │ │nocturnă │Hiperaldosteronism primar în │ │ │ │. prin tumoră │ │ │ │.corticozolemie sub 5 ug/dl │decompensată.69% │ III │ │hipokaliemie.investigaţii │ │ │ │ │imagistice: CT/RMN/scintigramă cu │ │ │ │ │derivaţi de colesterol marcaţi.test stimulare cu ACTH (cortrosyn) │ │ │ │ │cu dozarea cortizolemiei sau/şi 170 │ │ │ │ │HCS este negativ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. │echilibrate sub tratament │ │ │ │Diagnostic clinic: │ │ │ │ │.osteoporoză │ │ │ │ │. de │ │ │ │(cortizolotoxicoză cu hipofuncţie │etiologie tumorală sau │ │ │ │adrenală).osteoporoză │dezechilibre hormonale care │ │ │ │.17 KS crescuţi peste 12 ug/24 h │ │ │ │ │(femei) peste 18 mg/24 h (bărbaţi) │ │ │ │ │.69% │ III │ │suprarenometabolic) caracterizat prin│Hipercorticism tratat │ │ │ │cortizolotoxicoză exprimată prin │(chirurgical sau/şi radioterapie │ │ │ │tablou clinic. encefaline şi │Feocromacitom cu sechele │ │ │ │alte peptide vasoactive.adenom hipofizar ACTH secretant.leziune paraneoplazică cu secreţie │metabolice.test supresie cu DXM 2 mg/zi x 2 │ │ │ │ │zile (cu dozarea cortizolemiei şi 170│ │ │ │ │HCS urinar) .tulburări musculare .fără edeme │tratament.170 HCS urinari crescuţi peste 6-8 │ │ │ │ │mg/24 h (femei). │ │ │ │ │tulb. persistente.ACTH dependent (leziune │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │suprarenală secundară) prin: │sau medicamentos sau/şi │ │ │ │.sdr.reprezintă producţia crescută şi │Hiperaldosteronism primar forme │ │ │ │necontrolată de aldosteron.│ │ │ │.aldosteronul . │cardiovasculare osoase.89% │ II │ . │neuro-psihice) recuperate de │ │ │ │. dureri │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │tratament │ │ │ │ Diagnostic clinic: │ │ │ │ │.test supresie la DXM (dexametazonă)│ │ │ │ │1 mg . │complicaţii sechelare după 2 ani │ │ │ │indiferent de sursă │de la tratamentul complex. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C.polidipsie.HTA │sechelare grave. │ │ │ │ACTH (sindrom Itenko-Cushing). │ │ │ │corticosuprarenal. cu sechele │ │ │ │. visceral şi metabolic │hipofizară sau medicamentos) fără│ │ │ │indus de excesul de glucocorticoizi. uneori │ │ │ │ │hipernatremie │ │ │ │ │. │ │ │ │. │ │ │ │ │pentru dg. rareori │neechilibrate.astenie │Hiperaldosteronism primar. ECG. radiologic .striuri cutanate tip vergeturi │sau medicamentos cu complicaţii │ │ │ │.170 H .hiperplazie macronodulară │tratament. rezistentă la │ │ │ │.

│ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Sindromul Turner │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .sindrom adrenogenital congenital │Nanism hipofizar.130 cm cu tulb.cariotip 47 XXY sau mozaicism │ │ │ │ │. │ │ │ │dehidrogenază. Boli cardiace) prin scăderea│ │ │ │ │accentuată a capacităţii de │ │ │ .testul de stimulare cu ACTH cu │ │ │ │ │măsurarea steroizilor în amonte.facies caracteristic │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │. formă │ │ │ │ (disgenezie gonadală cu fenotip │fără malformaţii somatice │ │ │ │ feminin).│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ │. Insuficienţa gonadică. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │VI.49% │ 0 │ │ Boală determinată de un defect al │Forme clinice cu hiportrofie │ │ │ │ cromozomului X cu cariotip 45 XO │staturală de peste 150 cm. │ │ │ │ Tabloul clinic: │ │ │ │ │. cu │ │ │ │. │Feocromocitom în evoluţie. deficit intelectual │neuropsihice de intensitate │ │ │ │de intensitate variabilă │medie.infertilitate. cu │ │ │ │ │semne de insuficienţă │ │ │ │ │corticosuprarenală cronică.virilizare la femei │ │ │ │ │.infertilitate la bărbaţi.semne de virilizare în │ │ │ │ │funcţie de deficitul enzimatic │ │ │ │ │(11-hidroxilară sau 17-hidroxilază). hipertensiune │locomotorii de realizare a │ │ │ │arterială. │ │ │ │Tablou clinic: │decompensate şi sindrom de │ │ │ │ La fetiţie: pseudohermafroditism cu │virilizare cu dificultăţi de │ │ │ │ organe genitale externe ambigue.organe genitale externe infantile │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │.obezitate. │ │ │ │ │. │ │ │ │. │inoperabilă. tulburări de glicoreglare │variantelor posturale şi de │ │ │ │. deblacu urinar la │tumoră nediagnosticabilă sau │ │ │ │terminarea crizei. │staturală sub 120 cm. │ │ │ │prin defece enzimatice în sinteza │ │ │ │ │cortizolului prin: │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . compensat prin │ │ │ │Sindromul Klinefelter: │substituţie cu hormoni sexoizi.sindrom adrenogenital dobândit │echilibrate prin tratament. .CT/RMN/scintigrafie .hipotrofie staturală dizarmonică │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │Simptomatologie clinică variabilă în │ │ │ │ │funcţie de: │ │ │ │ │.vârsta instalării │ │ │ │ │. duri │scăderea capacităţii de efort │ │ │ │.hidroxilază │Formele clinice evolutive în │ │ │ │.HTA +/.dozarea catecolaminelor.amenoree şi regresia caracterelor │ │ │ │ │sexuale secundare feminine │ │ │ │ │. │ │ │ │ │diferenţiază forma congenitală.intensitatea insuficienţei gonadice│ │ │ │ │. │ │ │ │. │tulburări psihice consecutive.fenotip masculin │ deficienţă funcţională medie │ 50 . prin │ │ │ │tahicardie.test Barr pozitiv │ │ │ │ │. │ │ │ │pubertate precoce.hidroxilală.cariotip 45 XO sau moxaicisme │intensitate medie.49% │ 0 │ │testicolelor sau ovarelor datorate │Forme clinice cu tablou │ │ │ │unor defecte cromozomiale. │ │ │ │. │ │ │ │. cu complicaţii │ │ │ │ Diagnostic paraclinic: │cardio-vasculare renale.89% │ II │ │.testosteron plasmatic scăzut. │cerebrale persistente │ │ │ │metanefrinelor şi acidului │ │ │ │ │vanilmandelic în urină/24 h │ │ │ │ │crescute uneori │ │ │ │ │.tipul gonadei │ │ │ │ │.69% │ III │ │.gonadotropi serici crescuţi │ │ │ │ │. │invalidante.estradiol plasmatic scăzut │ │ │ │ │.prin │ │ │ │ │deficit de 2 l .hipotiroidie. FSH) crescuţi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .aspect eununcoid │Forme clinice cu tulburări de │ │ │ │. │oligosimptomatic. │ │ │ │ │accentuate (conform criteriilor │ │ │ │ │Cap.deficit de 2 l .+/. │ │ │ │renale. │tratament complex de substituţie. │psihice invalidante.pentru │ │ │ │ │vizualizarea tumorii │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E.malformaţii somatice (cardiace.ginecomastie │fizic şi prin tulburări │ │ │ │.disgenezie a tubilor seminiferi │fără scăderea capacităţii de │ │ │ │determinată de anomalii ale formulei │efort fizic sau fără tulburări │ │ │ │cromozomiale. │ │ │ │ │hiperplazică de cea tumorală │ │ │ │ │(nesupresibilă).hirsutism │ │ │ │ │.cauza insuficienţei gonadice │ │ │ │ │Disgenezii gonadale (mai frecvente): │ │ │ │ │. Patologia gonadică │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ A. │ │ │ │ │La adult: │ │ │ │ │. prin tulburări funcţionale│ │ │ │.test de supresie la DXM 2 mg/zi x 2│ │ │ │ │zile cu măsurarea 17 KS urinari. │ │ │ │ │.dozarea catecolaminelor plasmatice.│ │ │ │. │de virilizare moderat şi │ │ │ │Clasificare: │tulburări psihice secundare. │ │ │ │(tumoral corticosuprarenal): adenom │Tulburările staturale conform │ │ │ │sau adenocardinom. │integrare profesională şi │ │ │ │La băieţi: macrogenitosomie cu │socială.Sindrom de pierdere de sare . │ │ │ │Tabloul clinic: │ │ │ │ │.testicul mici.sindroame clinice caracterizate │ │ │ │ │prin formare deficitară a │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .gonadotropi (LH. transpiraţii.89% │ II │ │. │ │ │ │. de intensitate │ │ │ │ Paraclinic: │medie.hidrozilază.deficit de 3 beta-hidroxisteroid │cu complicaţii cardio-vasculare. │ │ │ │ │.69% │ III │ │.│anginoase. rdg.pubertate întârziată │dezvoltarea masei musculare şi │ │ │ │.intelect liminar │prehensiune.probe dinamice: de inhibiţie cu │ │ │ │ │fentolamină (Regitină) sau cu │ │ │ │ │clonidină │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ Teste paraclinice: │ │ │ │ │. surditate) │între 139 . paloare.urografie │ │ │ │ │.69% │ III │ │virilizante (mai rar feminizante) │Forme hiperplazice compensate │ │ │ │datorate secreţiei crescute de │cardiovascular prin substituţie │ │ │ │androgeni sau alţi steroizi sexuali │continuă cu prednison. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │.ex. malformaţii│ │ │ │ │cardiovasculare cu tulb.ECG │ │ │ │ │.spermogramă azospermie │ │ │ │ │. │criteriilor de înălţime Capitolul│ │ │ │.testul Barr negativ (absenţa │somatice (cardiovasculare renale)│ │ │ │cromatinei sexuale) │şi tulburări psihice de │ │ │ │.OGE aspect infantil/normal │osteoporoză sexoidoprivă. │ │ │ │ │computer tomograf pentru evidenţierea│ │ │ │ │tumorală. │staturală conform criteriilor. cu tablou │ │ │ │produşi de ţesutul suprarenal. Sindromul adrenogenital │ │ │ │ │Reprezintă (clasic) sindroame │ deficienţă funcţională medie │ 50 .deficit de 1 l .

Aprecierea tulburărilor funcţionale în afecţiuni hematologice cuprinde 5 nivele de gravitate: a) fără deficienţă. │ │Gr.amenoree histeroprivă cu tulburări │osteoporoză (osteopenie) de │ │ │ │neurovegetative │asociere. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie. deficienţa│ │ │ │ │funcţională se va aprecia conform│ │ │ │ │Criteriilor oncologice │ │ │ └─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ AFECŢIUNI HEMATOLOGICE NORME GENERALE DE EVALUARE 1. tulburări │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Insuficienţa gonadică dobândită (la │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .69% │Se contraindică │ . efectele produse şi persistenţa lor în timp. │ │ │ │pentru tumori benigne sau maligne cu │ │ │ │ │constituirea tabloului clinic de │ deficienţă funcţională medie │ 50 . reevaluarea clinico-funcţională putând fi făcută la perioade de timp variabile. este │ │lege. 2. În situaţia tratamentului citostatic imuno-supresor şi radioterapeutic evaluarea va lua în considerare atât efectele nefavorabile ale acestora cât şi tulburările funcţionale determinate de afecţiunea hematologică propriu-zisă. HEMOPATII MALIGNE ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemii acute . prin semne şi simptome. e) deficienţă gravă . evaluarea se va face la 6 luni de la realizarea transplantului. în care semnele clinice şi de laborator determină tulburări funcţionale uşoare. frecvenţa şi durata episoadelor de acutizare (confirmate prin documente medicale). reevaluarea în situaţia agravărilor.│ │prestaţie fizică sau prin │ │ │ │ │tulburări neuropsihice │ │ │ │ │accentuate.│limitele │ │ │în sângele periferic. radice sau│ │ │ │Castrarea chirurgicală. În cazul afecţiunilor hematologice care evoluează în pusee evaluarea se va face în perioadele intercritice. │bolnavul poate fi considerat cu │ │ │ │ │capacitatea de muncă păstrată. caracterizate │însoţitoare.complicaţii cardiovasculare │tratament. │complicaţii ca meningita leucemică.obezitate.semnele şi simptomele determină tulburări funcţionale de intensitate medie.49% │ 0 │ │femei) │Castrări chirurgicale. 5. │ │ │ │. durata acestuia. de hemoragii. │ │ │ │histerectomii totale cu anexectomii │fără complicaţii somatice. prin │substituţie estroprogestativă. sindrom dislipidemic │Formele clinice după castrări │ │ │ │ │pentru tumori maligne. │Forme clinice cu tulburări │ │ │ │Tabloul clinic: │hormonale netratate cu │ │ │ │. la vârsta │hormonale compensate prin │ │ │ │activităţii profesionale. ca element important. 6.69% │de invaliditate. d) deficienţă accentuată. │stabilite de │ │ │Criteriul esenţial de dg. bolnavul poate solicita şi în afara termenelor de revizuire. fără răsunet funcţional. De asemenea. b) deficienţă uşoară. 4. III │ │ │În remisiuni durabile sub 4-5 ani │ 50 . │ │Nu se încadrează în grad│ │celulelor medulare (la puncţie │În remisiuni durabile de 4-5 ani.│medical în │ │ │cu trecerea celulelor blastice │infiltraţii craniene sau pulmonare. În caz de transplant de măduvă osoasă. asociate sau nu. │ │ │prezenţa de celule blastice ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │(imature) peste 30% din totalul │Deficienţă funcţională uşoară. semne şi simptome minime.accentuarea tulburărilor clinice şi de laborator determină imposibilitatea realizării activităţii vitale zilnice şi necesită îngrijiri din partea altei persoane. │ │ │ │ │urmând a fi verificat anual. │leuco-staza sau nefropatia urică.osteoporoză (osteopenie) +/│cardiovasculare hormonale şi │ │ │ │hiperalgică │metabolice cu necesar de │ │ │ │. 3. În expertizarea bolnavilor cu afecţiuni hematologice se va lua în considerare obligatoriu posibilitatea tratamentului.69% │ III │ │menopauză precoce. radică sau │medicamentoase cu tulburări │ │ │ │medicamentoasă. dar va lua în considerare. c) deficienţă medie .proliferări │Este determinată de caracterul │Episodul acut│ │ │maligne ale celulelor │malign al bolii. de anemia │iniţial │ │ │hematopoetice. │ │sau biopsie osoasă). care împiedică desfăşurarea activităţii curente zilnice. │ 20 . de │beneficiază │ │ │prin oprirea lor în diferenţiere │infecţii precum şi de alte │de concediu │ │ │şi maturaţie. Evaluarea capacităţii de muncă în afecţiuni hematologice cronice se face doar în situaţiile în care s-au scurs minim 6 luni de la diagnosticarea bolii şi iniţierea tratamentului.

C.89% │Gr. produse de │(litiază renală.100% │Gr.este o boală primară a │În L. precum şi complicaţiilor │ │Poate lucra pe locuri │ │hematologică din grupa bolilor │(hipersplenism. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În faza blastică (finală) │ │ │ │ │deficienţa funcţională este gravă │ │ │ │ │(ca şi leucemiile acute cu │ │ │ │ │deficienţă gravă).49% │Nu se încadrează.89% │Gr. │ │ │de mediu. I │ │ │acute în care prin consecinţele │ │ │ │ │bolii.89% │Gr. │ │ │energetice mici şi │ │Boala evoluează în trei faze │ │ │medii. │ │ │ │ │Boala are o evoluţie medie de 4 │Deficienţă medie L. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Policitemia Vera (boala Vaquez) │Deficienţă uşoară. II în care apar │ │Se indică locuri de │ │ │hepatomegalie şi/sau splenomegalie │ │muncă cu solicitări │ │ │cu remisiuni de minim 3 ani. boala determină ţintuirea la│ │ │ │ │pat a bolnavului conducând la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia granulocitară cronică │Se datorează caracterului malign al│ │Nu se încadrează. │ 20 . │ │ │nefavorabili de mediu şi│ │Dg. │ │Se recomandă locuri de │ │excesivă a celulelor din seria │ │ │muncă cu solicitări │ │roşie. │ │esenţială sau primară este o │În TH în faza de remisiune clinică │ │Necesită monitorizarea │ │neoplazie hematologică (din │şi hematologică cu trombocite < │ │afecţiunii. splină tumorală cu │ │de muncă cu solicitări │ │mieloproliferative cronice │fenomene de compresie abdominală. │ │ │În MMPP la post PV sau policitemică│ │ │ │ │cu complicaţii severe neurologice │ │ │ │ │sau cardiace care împiedică │ │ │ │ │autoservirea. │ │ │ │ │trombocitopenie (sub 100. III şi IV cu anemie <│ │ │ │ │11 gr% Hb. cu remisiuni trecătoare dar │ │locuri de muncă cu │ │atinge 15 20 ani. scădere│ │ │locul de muncă. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hepato-splenomegalie. Bolnavul va fi │ │ţesutului limfatic în care se │ │ │monitorizat.49% │Nu se încadrează.000/mmc) │ │ │ │ │cu răspuns terapeutic slab şi │ │ │ │ │pronostic nefavorabil. laborator: în sângele │În L. fibroză │ │ │ │ │medulară exstinsă. în măduva osoasă.69% │Gr.89% │Gr. │ 50 . │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată.C. │ │ │În L. │Deficienţă medie.G. │ 20 .L.69% │Gr. │ │citologice până la 20 ani.H.III inv.) şi │În faza policitemică fără │ │Se recomandă locuri de │ │faza de leucemie acută post │remisiune. │ 70 . │ .49% │Idem │ │Ex. de stadiu zero. dar supravieţuirea poate │lentă. III de inv. │ │este o boală neoplazică │bolii. │staţionară pe timp îndelungat şi │ │ │ │infiltraţii limfocitare ce │răspunsul la tratament favorabil │ │ │ │depăşesc 30% (criteriile ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │obligatorii de diagnostic). în│repetate.a. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă.în leucemiile │ 90 . masa │ │ │ │ │eritrocitară normală sau scăzută. │ │ │ │ │Examenul de laborator arată │ │ │ │ │leucocitoză marcată cu deviere la│ │ │ │ │stânga. fără expunere la │ │policitemică. controale │ │proliferative cronice) │între 40 . │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă ..transpiraţii │ │ │la eforturi mari la │ │nocturne. │ │ani. adenopatii. I când apar │ │ │ │periferic linfocitoză > │adenopatii dar evoluţia este │ │ │ │30.34% │Nu se încadrează în gr. │ 90 .L. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Trombocitemia hemoragică (T.PV). clinic . │ │Diagnosticul clinic pe │ │ │ │ │splenomegalie uneori │ │ │ │ │hepatomegalie şi dureri osoase. de std. │ 35 . │ │caracterizată prin proliferarea │400.L.G.citogenetic . la │ │tratament au durată de luni sau │ │ │factori de nefavorabili │ │ani. │(HTA. tablou sanguin. cu complicaţii moderate │ │muncă cu solicitări │ │policitemică (IAp. III de inv. │ │ │ │ │hepatice) sau în faza MMPP cu │ │ │ │ │splenomegalie tumorală. │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată prin │ 70 .L. │ 50 .P. fără expunere la │ │excesivă a producţiei de │infecţii ş. │ │ │În L.) │Deficienţă uşoară. măduva │ │ │ │ │osoasă hiperplazică predominant │ │ │ │ │granulocitară.49% │ │ │. │ │limitele confortului │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. cu │ │condiţii de confort │ │ │splenomegalie moderată. cu complicaţii moderate │ │solicitări energetice │ │faza cronică. │Deficienţă uşoară.P. tratat │ │produce acumularea şi │ │ │corespunzător. II de inv. Remisiunile. Se caracterizează │ │ │nefavorabili de mediu │ │prin 2 markeri biologici: │Deficienţă uşoară L. cardiace. cu Ht de 50%. astenie fizică. │ │factori fizici │ │granulocite. │ │. │ 20 . │ │postpolicitemică (M. amenoree). II de inv.000/mmc.000/mmc. hemoragii.M. hematocrit sub 33%. sub │ │energetice mici în │ │ │tratament. fără exp. în care sunt │ │ │factori fizici │ │posibile remisiuni clinice şi │ │ │nefavorabili de mediu. │ │ │ │.cromozomul pH şi │remisiuni de lungă durată clinice │ │ │ │molecular . anemie în grad │ │ │ │ │variabil şi prezenţa cromozomului│ │ │ │ │Ph + bcr-abl │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată . I de inv. │ │ │accelerată şi de metamorfozare │ │ │ │ │blastică cu complicaţii severe. Se rec. │ │medii. │ │ │În faza policitemică cu sechele │ │ │ │ │persistente prin complicaţii │ │ │ │ │trombotice (neurologice. II │ │ │caracterul afecţiunii.). hemoragii sau tromboze │ │energetice mici în │ │ │remise).în faza │ 70 . complicaţii şi răspunsul │ │ │ │ │nesatisfăcător la tratament.100% │Gr. PAL absentă. │ │de inv. cu │ │ │ │ │trombocitoză peste 400. st.C.citochimic . │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia limfatică cronică (LLC) │Deficienţă uşoară. │ │ │ │ │leucoeritroblastic. II inv.000/mmc. cu │ │organic. │ │mici. cu │ 20 . │ │ │ │ │leucocitoză care nu răspunde la │ │ │ │ │tratament.gena bcr-abl │şi citologice.C. Se vor │ │proliferarea unei clogne maligne │ │ │evita expunerea la │ │de limfocite blocate în │ │ │factori fizici │ │maturaţie. │ │este o afecţiune neoplazică │în faza policitemică remisiune │ │Necesită monitorizarea │ │hematologică (din bolile mielo │clinică şi citologică cu hematocrit│ │afecţiunii. st. prin │ │ │ │ │evoluţie. trombocite sub │ │citologice repetate.scăderea P.000/mmc şi │ │ │ │ │leucocitoză peste 12. │ │ponderală.A. │ │energetice mici şi │ │caracterizată prin creşterea │infarcte splenice.69% │Gr. │ 70 . faza ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │de metaplazie mieloidă │Deficienţă medie. │ │ │saturaţie de oxigen normală.C. cu evoluţie│ 50 .│ │ │ │eforturile fizice mari │ │ │ │ │şi expunerea la noxe.45%.L.C.

│ │ │ │ │. dar pot fi│ │ │ │ │parţiale sau totale.49% │Nu se încadrează. III de inv. în anemiile refractare. mortalitatea > │ │ │ │ │de 80% din care peste 50% mor în │ │ │ │ │primul an de evoluţie. │ │vor face periodic │ │celulelor din seriile mieloide. │ │ │ │ │. hemoragii. cât şi 2 │ │ │ │ │ani după obţinerea unei remisiuni │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────┘ .69% │Gr. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Diagnosticul se pune pe: │Deficienţă medie.absenţa fibrozei extinse în │Deficienţă accentuată.89% │Gr. │ │ │ │ │Remisiunile sunt rare. rezistentă la │ │ │ │ hematologice anormale determină│tratament.000/mmc. în leucemia │ │ │ │ │mielomonocitară cronică în perioada│ │ │ │ │de acutizare a bolii. a cromozomului Ph sau a│În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │ genei de fuziune.69% │Pot lucra pe locuri de │ │. │În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │neoplasme sau hematologice). în forme ce necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate. │ │ │ │În faza mieloproliferativă │ │ │ │ │diagnosticul se pune pe: │ │ │ │ │splenomegalie tumorală.M. │ │ │ │ │infecţios şi hemoragic. megaloblastoză.20 ani.anemie eritroidă pură │ │ │cu acţiune pe sistemul │ │ (eritroblastopenie) cu │ │ │hemtopoetic.masa eritrocitară normală sub │moderată.) este o formă de │În remisiune completă clinică şi │ │Bolnavi vor fi │ │insuficienţă medulară datorită │citologică în anemia refractară │ │monitorizaţi şi li se │ │imposibilităţii maturării │simplă. cu complicaţii │ │ │ │ │grave. anemie cu│ │ │ │ │hematii în "picătură". │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă medie.agregare trombocitară normală │ │ │ │ │ cu răspuns la epinefrină. │ │ │examinări citologice. │ │sânge. │ │ │ │ │Complicaţii: infecţii. │ 70 .89% │Gr. │ │ │ │ │În forme severe.M.│ │ │ │ │mielo-displazie. fără expunere │ │ceea ce are ca urmare creşterea │ │ │la factori de mediu │ │numărului de trombocite în sânge. siderocite în │În leucemia mielomonocitară cronică│ │nefavorabili de mediu. │ │ │ │ │.D.69% │Gr. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată │ 70 . │400.anemie cu semne de hipoxie │În remisiuni parţiale de durată │ │muncă cu solicitări │ │anemică şi cu modificări │medie. II de inv. │ │(S. │ 50 . fără │ │morfologice.trombocite mai mult de ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────│ │600. │ │ reticulocite mai puţin de 1%. fără expunere la │ │cronice caracterizată prin │ │ │factori de mediu fizic │ │coexistenţa a 2 procese: │ │ │nefavorabili.89% │Gr. │ │ │ │ │hemoglobinurie paroxistică │ │ │ │ │nocturnă.D. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Mielofibroză cu metaplazie │Deficienţă medie. │În anemia refractară simplă sau cu │ │ │ │ │exces de blaşti. │ │expunere la factori │ │poikilocitoză. │ │mieloidă M. │persistente.3 ani. │ │ │ │ │În TH se pot obţine prin │ │ │ │ │tratament remisiuni pe durate │ │ │ │ │variabile. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │. │ │ │ │ 36 ml/kg corp la B şi sub 32 │ │ │ │ │ ml/kg corp la F. │ │ │ │ │În faza de insuficienţă medulară │ │ │ │ │pancitopenie cu sindrom anemic.│bolile mieloproliferative │400. │ 35 . │ │mielo monocitară cronică. │ │ │În forme medii fără tendinţă la │ │Aceleaşi indicaţii │ │ │evoluţie. │ │Pot lucra pe locuri de │ │cronice) caracterizată prin │ │ │muncă cu solicitări mici│ │proliferarea megacariocitelor.aplazie granulocitară │ │ │ │ │ (agranulocitoză) în care │ │ │ │ │ granulocitele sunt mai puţin │ │ │ │ │ de 500/ml. │ 50 . │ │caracterizează prin citopenie │În forme uşoare sau în remisiuni │ │Pot lucra pe locuri de │ │periferică şi medulară cu hipo │totale ale acestora. pot apare │ │ │ │ │hemosideroza cu ciroză hepatică │ │ │ │ │şi D. │ 70 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Sindromul mielo-displazic │Deficienţă uşoară.M. │ │de celule stromale (fibroblaste). sunt incluse stări │ │ │Pot lucra pe locuri de │ │preleucemice: ca anemia │ │ │muncă cu solicitări │ │refractară simplă sau cu │ │ │energetice mici şi │ │sideroblaşti inelari sau cu │ │ │medii. supravieţuirea este în │ │ │ │ │medie 5 .000/mmc. III de inv. │ │ │ │ │În M.000/ml. │ 20 .măduva osoasă hipercelulară cu │remisiune citologică (trombocite < │ │ │ │ hiperplazie megacaricitară. fără expunere la │ │exces de blaşti şi leucemia │ │ │noxe şi toxice. │ │Diagnosticul TH se pune pe: │ │ │ │ │. mielofibroză. leucemie acută │ │ │ │ │în fazele tardive ale bolii.89% │Gr. II de inv. │ 50 .aplazie megacoriocitară în care│ │ │ │ │ trombocitele sunt sub │ │ │ │ │ 20. │şi/sau hemoragice remise şi cu │ │ │ │. │şi/sau hemoragice severe cu sechele│ │ │ │. │ 70 . fără complicaţii. │ │viaţă 1 . │ │ │ │ prin formare de colonii │ │ │ │ │ endogene eritroide şi/sau │ │ │ │ │ megacariocitare. de │ │ │ │ │obicei după remisiune.7 ani cu limite între │ │ │ │ │1 .M. │ │ │ │sideroblaşti patologici. │ 50 . tablou │ │ │ │ │leucoeritoblastic. │ │ │şi medii. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │multinuclearităţi.Z. cu macrocitoză. │tratament. cu Hb sub 8 gr/l │ │ │ │ │cu tratament ineficient ca şi în │ │ │ │ │anemia cu exces de blaşti în │ │ │ │ │transformare care precede leucemia │ │ │ │ │acută. │ │ │ │ │În forme cronice care necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate. cu trombocitoză peste │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Anemii aplastice se │Deficienţă uşoară. │ │ │energetice mici şi medii│ │Pot avea aspect de: │ │ │fără expunere la toxice │ │.prezenţa de celule progenitoare│600.│În faza de insuficienţă medulară. II de inv. │în fază cronică. │ │identificabilă (infecţii. │ │muncă cu solicitări │ │sau acelularitate.M.│ │ │fizic nefavorabili. │ │ │În forme severe. Durata de │Deficienţă accentuată.49% │Nu se încadrează. │ │hiperproducţie de celule ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hematopoetice şi hiperproducţie │Deficienţă accentuată. │ │În S. II de inv.000/mmc fără o cauză │Deficienţă medie. atât în │ │ │ │ │perioada activă a bolii.69% │Gr. │ │ măduvă. cu rezultate favorabile la │ │energetice mici. este o boală │În faza proliferativă fără │ │Pot lucra pe locuri de │ │neoplazică hematologică din grupa│complicaţii │ │muncă cu solicitări │ │bolilor mieloproliferative │ │ │mici. III inv. fără complicaţii sau în │ │profesionale │ │ │fazele de remisiune parţială.M.000/mmc) cu splenomeglie │ │ │ │.prezenţa splenomegaliei. de asemenea.

Std. │ │ │ │ │. . │ │ │nefavorabili. │ 70 . │Deficienţă medie.adenopatii periferice şi/sau │ │ │expunere la │ │profunde. IV: determinări viscerale (ex. │ │ │ │Anemii hemolitice . Test │ │ │ │ │Schilling cu valori scăzute (normal 8 . prurit. paralel cu dezvoltarea unei reacţii│ │ │energetice mici şi│ │celulare polimorfe. │ 50 . cu răspuns │ │Se contraindică │ │scăderea cantităţii de fier din hematii.89% │Gr. hepatosplenomegalie. gastrită atrofică. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Limfoame nonhodgkiniene .│ │mari şi munca cu │ │VEM < 80 microni. │ │Evoluţia cuprinde 4 stadii: │În boala Hodgkin cu │ │Se recomandă │ │. II inv. │ │ │ │ │urobilinogenul şi stercobilina.anemie moderată la Hb între 8 .Std. │repetate. Alte semne │ │ │nefavorabili │ │glosita Hunter. granulomatoase.90 │ │ │ │ │zile în hemolize minore. sideremie < 50 micrograme la 100 │ │ │expunere la │ │ml. . în măduva osoasă. Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă vor ţine seama de rapiditatea instalării. măduva │În boala Hodgkin în │ │ │ │osoasă. febră. │ │ │ │Ex. │ │activităţi cu │ │ganglionare sau a unui organ visceral prin │ │ │solicitări │ │contiguitate. │ │ │ │ │.autoimune. │ │ │solicitări │ │Sternberg Reed. │ 30 . │ │ │ │ │Forme de anemii hemolitice: │ │ │ │ │. în perioadele │ │ │ │hematogenă │de acutizare (cel puţin │ │ │ │Postterapeutic pot apare remisiuni de lungă │6 luni) de la iniţierea │ │ │ │durată. │ │ │ │Creşte bilirubina în special indirectă.49% │Nu se încadrează. │frecvente.methemoglobinopatii. mielograma arată hiperplazie │ce necesită transfuzii │ │ │ │eritroblastică cu inversarea raportului G/E. CTIF > 350 micrograme/100 ml. în complicaţii │ │ │ │sau reducerea adenopatiilor cu VSH şi fibrinogen │viscerale. │ │ │ │ │.hemoglobinuria paroxistică nocturnă. II de inv.69% │Gr. CS < de 15%. de laborator . │ │energetice mici. sindrom neurologic. hemoragii │ 70 . fără │ │Diagnosticul. │ │ │Formele diseminate cu │ │ │ │ │caşexie neoplazică care │ │ │ │ │împiedică autoservirea.valori normale = 14 gr% (2) la B.sunt neoplazii produse de│Deficienţă uşoară. . severitatea anemiei. II (2E) = determinarea a 2 grupe ganglionare │ │ │în limita │ │de aceeaşi parte a diafragmului cu/fără afectarea │ │ │confortului │ │unui organ visceral prin contiguitate. │ │ │ │crescute). │ │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE SISTEMULUI LIMFOID ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Hodgkin .hemoglobinopatii (siclemia.) produse prin diseminare │evoluţie.49% │Nu se încadrează.100% │ Gr. │favorabil la tratament. │ 30 . │ │ │factori fizici │ │scădere în greutate. În frotiu │ │ │fără expunere la │ │macrocite.12 gr%. │ │.│ │medulare şi a sideroblaştilor. forme │ │ │ │crescută. scăderea reticulocitelor. modificări tip │ │ │factori │ │megaloblastic pe toate seriile. │ │ │ │ │. │În remisiuni complete. │ │ │factori fizici de │ │Pel crescută.determinare de grupe ganglionare supra├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi subdiafragmatice.69% │Gr. reticuloza │mielodisplazii). subictersplenomegalie │(tromboze. │ │. necesitatea transfuziilor repetate.Std. probabil din seria limfoidă cu │ │ │locuri de muncă cu│ │forme de celule gigante tip În remisiuni complete.sferocitoza ereditară. │ │microcitară în care tulburarea de bază o reprezintă│10 . │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Durata de viaţă a eritrocitelor scade la 80 . ficat etc. 1 (1E) = afectarea unei singure grupe │remisiune incompletă.este afecţiunea determinată de │Deficienţă uşoară. de laborator: Hb şi Ht scăzute. până la 5 . │ │ │energetice mici. │ │proliferarea malignă o unei Deficienţă uşoară. anaclorhidrie │ │ │de mediu │ │histaminorezistentă. cu complicaţii │ │ │ │Diagnosticul: paloare.anemie severă la Hb sub 7 gr%.ANEMII Anemiile reprezintă bolile sistemului eritrocitar determinate de scăderea Hb şi/sau a masei eritrocitare totale care prin scăderea capacităţii de transport a O2 de către sânge. │imediat şi persistent la│ │eforturi fizice │ │Semne de laborator: scade Hb şi Ht CHEM < 30%. │acute. răspunsul la tratament.eliptocitoza ereditară. │ 90 . III . │Deficienţa accentuată. │8 gr%. │Deficienţă accentuată. ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia feriprivă este o anemie hipocromă │Forme uşoare cu Hb între│ 20 . determină diferite grade de hipoxie tisulară sau celulară. │ │ │organic.49% │Nu se încadrează. │ │ │ │ │. │ │Std. 13 gr% (2) la F. care pot fi complete (dispariţia ggl şi a │tratamentului fazei │ │ │ │semnelor biologice) sau incomplete (dispariţia. trombo şi │fără complicaţii. III de inv. │ │solicitări │ │Ex. III de inv.enzimopatii.10 zile în │ │ │ │ │hemolize severe. talazemia). ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia megaloblastică este o anemie datorată │Deficienţă medie.12 gr%. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. . │ . │tratament corespunzător. │ │ │medii.10 gr%.anemie uşoară la Hb între 10 . │ │ │ │ │.Hb şi Ht scăzute. caracterele bolii primare care a generat anemia. I inv. În măduvă absenţa hemosiderinei │ │ │mediu nefavorabil. │ │cu/fără hepatomegalie. │ │leucopenie. Dacă se ia ca parametru valoarea Hb se consideră: .25%) iar │ │ │ │ │vitamina B 12 în sânge < 100 mg%. │ │tulburării diviziunii celulare prin scăderea │Forme moderate cu Hb │ │Se indică locuri │ │sintezei de AND datorată unui defect de vitamine │între 8-10% cu răspuns │ │de muncă cu │ │B 12 şi/sau de acid folic.89% │Gr. │ │Pot lucra pe │ │clone celulare. │ 50 . │ │Elementul decisiv de diagnostic este biopsia ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ganglionară.se produc prin liza excesivă a │Anemii severe cu Hb sub │ │ │ │eritrocitelor.

│Deficienţă medie. între 30. calciu seric │Deficienţă severă. de laborator . │duc la anemii │ │ │ │Durata supravieţuirii . │ │ │În invazii medulare. Sindroame hemoragice produse prin deficit de │ │ │ │ │factori plasmatici ai coagulării. │ │solicitări energ. │ │Durata de viaţă în majoritatea cazurilor e │Bolnavi cu tablou clinic│ │ │ │normală. leziuni │Bolnavii în st.49% │Nu se încadrează. a IgM şi a vâscozităţii serice. Hemoglobină mai mică de 8 gr%.adenopatii. Criterii minore: plasmocitoză medulară între │ │ │nefavorabili. │ │peste 12 mg%/24h. infecţioase etc. │ │LNH cu malinitate medie şi LNH cu malignitate mare ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │cu prognostic sumbru. │ │seric. │ │proliferarea malignă a seriei limfo-plasmocitare şi│În perioada de │ │Pot lucra pe │ │se exprimă prin hiperplazia organelor limfoide.este │Deficienţă uşoară. │ │Ex. ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Ex. sindrom de │compresiune medulară sau│ │ │ │compresiune medulară. │ │I. plasmocitoză medulară peste 30% │ │ │condiţii de mediu │ │3.afecţiunea produsă de proliferarea│Deficienţă uşoară. Leziuni osoase. cu │ │ │ │hematii pe frotiu.89% │Gr. sindroame hemoragipare. │ │ │În formele cu remisiuni │ │ │ │ │incomplete de scurtă │ │ │ │ │durată. │ │Evoluţia în 4 stadii (v. ale sistemului│ │ │ │ │nervos central care │ │ │ │ │împiedică autoservirea. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ │fără expunere la │ │Diagnosticul se pune pe . │ 50 .000/mmc pot apare sângerări cutaneo mucoase │ │ │solicitări energetice │ │spontane.trombocitopenie cu număr mare │Deficienţă medie. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │B. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ . │ │ │nefavorabili de mediu. │autoservire. mortalitatea în general e mai mică de │sever cu trombocite sub │ │ │ │10%.100% │Gr. │ │solicitări │ │insuficienţă renală. │ │apare sindrom hemoragic generalizat cu risc ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │crescut de hemoragii în SNC. │ │cu menţiunea că se │ │la traume minime iar când trombocitele sunt sub │ │ │recomandă munci cu │ │30. │ 70 .│ │ │ │II. │complicaţii osoase. II inv.variabilă. II de inv.000/mmc. │ │ │ │proteină Bence-Jones în urină sub 4 gr/24h. │ │Boala apare de obicei la vârstnici.000/mmc nu apar │trombocite între │ │cu deficienţă uşoară │ │sângerări. fără risc │ │A.sângerări cutaneo . cu trombocite │ │cu solicitări │ │produce distrugerea prematură a trombocitelor în │mai mult de 150. │ │Diagnosticul pe febră. │ │ │ │ │renală sau cardiacă. │ 70 . │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ SINDROAME HEMORAGICE A) De cauză trombocitară ┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Def. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Milom multiplu .89% │Gr. somnolenţă.89% │Gr. cu │ │solicitări │ │hipervâscozitate sanguină.b. iar cei trataţi de 30 luni. │Deficienţă accentuată. │ 35 . insuficienţă medulară şi │tratament. │ │de megatrombocite. pierdere ponderală │ │ │mici şi medii.69% │Gr.000/mmc apar sângerări │70. │ 20 . │fracturi consolidate │ │recomandări. │ │ │medii. tulburări în metabolismul │remisiune după │ │locuri de muncă cu│ │imunoglobulinelor.este afecţiunea produsă prin │Deficienţă medie. Ca seric normal. insuficienţă renală. componenta M (IgG mai mare de 2 gr% eliminarea │ │ │fără expunere la │ │ de proteină Bence-Jones mai mare de 2 gr/24h). cu │ │profesionale ca la cei │ │trombocite mai mare de 100. creştere mare a proteinemiei. │ │malignă a celulelor plasmocitare. │ │C. I inv. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Waldenstrom . Scăderea imunoglobulinelor normale. Ele fac parte din │cu remisiune de durată │ │muncă cu │ │sindromul limfoproliferativ cronic. Hb mai mare de 12 gr%. III inv. sindrom de hipervâscozitate. Hodgkin) │În remisiuni incomplete │ │Pot lucra │ │ │şi de durată mai scurtă │ │activităţi cu │ │ │mai ales în formele cu │ │solicitări │ │ │malignitate medie şi │ │energetice mici în│ │ │mare. fără expunere │ │Forme clinice . megacariocite normale sau │Bolnavi cu remisiune │ │Aceleaşi indicaţii │ │crescute în măduva osoasă. │ │adenopatii (70% din cazuri) splenomegalie (30%) │ │ │fără expunere la │ │hepatomegalie (30 .50%). │ 70 . sindrom de │insuficienţă renală │ │ │ │hipercalcemie. │ 50 . plasmocitoză tisulară │ │ │(fracturi). ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │III. I de inv. III inv.69% │Gr. │ │ │mediu. │ 90 . │50.49% │Nu se încadrează. │ 50 . Intermediară (între I-III). │ │absenţa splenomegaliei. în forme cu │ │locuri de muncă cu│ │creşterea monoclonală de IgM şi fenomene de │anemie moderată.000/mmc.acută (în special la copii) şi │ │ │la traumatisme şi │ │cronică (mai ales la femei tinere).100% │Gr.000/mmc. │crescută.anemie cu prezenţa de rulouri de │În forme avansate. │ │ │factori fizici │ │Diagnosticul .│proliferarea unor clone maligne de celule │În forme cu celule mici │ │Poate lucra în │ │aparţinând sistemului imun. a │sindroame hemoragice ce │ │ │ │VSH. scade componenţa monoclonală cu │corect. fenomene │ │ │nefavorabili de │ │hemoragipare-cutaneo-mucoase. │gravă ceea ce conduce la│ │ │ │Durata medie de viaţă la bolnavii netrataţi peste 7│pierderea capacităţii de│ │ │ │luni. cu afectare │ │solicitările să │ │stabilizarea leziunii osoase şi normalizarea Ca │renală incipientă. funcţională │Incapacitate│Gradul de invaliditate │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Purpura trombocitopenică idiopatică (ITI) . Criterii majore: │ │ │de traumatizare │ │1.67% │Gr. │renale. cu │ │În remisiuni.64% │Gr. │ │ │ │ │hepatice. │ 90 . │paralizii sau │ │ │ │infecţii.89% │Gr. cele rapid │ │ │ │ │evolutive (în special │ │ │ │ │LNH cu malignitate mare)│ │ │ │ │în determinări viscerale│ │ │ │ │ale bolii. La un număr de │incompletă.│ │energetice mici şi │ │sistemul macrofagic. laborator . │remisiune. │ │ │factori fizici │ │hepato-splenomegalie. │Bolnavii cu sindrom de │ │ │ │Complicaţii: fracturi patologice. cu sângerări│ │ │ │ │la traume minime sau │ │ │ │ │spontan. IgG sub 5 gr%. I în │ │Se recomandă │ │prin leziuni osoase. │ │sindrom de hipervâscozitate. │ │fie mici.mucoase. în urină cu 90%│uşoară. ceea ce │completă. │determinări viscerale │ │energetice mici.tulburări de memorie ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi orientare. │ │ │nefavorabili. │ │ │factori fizici │ │B. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Stadiile bolii: │Deficienţă accentuată. │ │ │factori de mediu │ │Histologic se recunosc LNH cu limfocite mici cu │ │ │fizic │ │evoluţie lentă de câţiva ani. │ │10-30% component M cu valori mai scăzute decât la ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │criteriile majore. II inv. II cu │ │Aceleaşi │ │D. │ 50 . caracterizată │Bolnavii în std. │ │un sindrom hemoragic prin trombocitopenie imună │Bolnavi în remisiune │ │Pot presta activităţi │ │datorată anticorpilor antitrombocitari.000/mmc │ │ │mici. │reduse. III inv. │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată.J. │Deficienţă medie. │ │ │energetice mici şi│ │Elemente de diagnostic: │ │ │medii. II de inv. │Deficienţă accentuată │ 70 . │Bolnavii în st. în forme │ │ │ │ │complicate cu insufic. III cu │ │ │ │osoase absente. în │ │2. III inv. Când trombocitele sunt sub 10. cu anemie │ │menţiunea ca │ │50-75% şi eliminarea proteinei B. │pronunţate. IgA sub 3gr%. │ │limita confortului│ │ │ │ │organic.000 50.000-150.

│de boală. Se │ │asimptomatice au fost citate. deficienţa plasminogenului │trombotice. │minore. la │ │Accidentele trombotice pot apărea din mica │ │ │traumatisme.49% │Nu se încadrează │ │la sexul masculin. III inv. proteinei S şi antitrombinei III).idem │ │ │necesită tratament │ │ │ │ │periodic antihemofilic. de sechele │ │ │ │3) anomalii ale lizei cheagului │induse de accidente │ │ │ │(disfibrinogenemia.25% medie. diagnosticul│situaţia unor evenimente│ │contraindică locuri de │ │se sprijină pe asocierea TS alungit. │ce survin rar şi răspund│ │energetice mari. fără tulburări│ │muncă fără risc de │ │IX. │ 70 . │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Boala VON WILLEBRAND (BvW) este deficienţa │Deficienţa funcţională │ │ │ │ereditară a factorului vW. cu sângerări │ │ca mai sus. I inv. Clasic. │Deficienţă uşoară. Studiile populaţionale au│Deficienţă medie cu │ 50 .69% │Gr. │ │expunere la toxice şi cu│ │Ristocetinei. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │e) Deficienţă de factor XIII (FSF) în general │Deficienţă accentuată │ 70 . │ 90 . │ │copilărie sau la adulţi tineri (<40 de ani). care │ │ │ │ │necesită administrare │ │ │ │ │repetată de preparate │ │ │ │ │antihemofilice şi │ │ │ │ │transfuzii frecvente.69% │ │ │accidentelor hemoragice sau profilactic . se recurge la │răspund favorabil la │ │cele mai sus menţionate. Aceleaşi │ │extracţii dentare sau intervenţii chirurgicale. │ 50 . cofactorul II al heparinei. │ │Forme clinice: uşoară cu factor VIII sau IX între ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │5 . │ │deficienţa Rosenthal şi deficienţa Hageman. cu │În situaţia în care nu │ │ │ │evoluţie benignă. unice sau │ │fizice mari. │apar complicaţii. III inv.│ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată în│ │Gradul II de │ │ │hemoragii severe ce │ │invaliditate. fără │ │ │ │hematoame. Transmiterea│sechele durabile. în 15% din cazuri (hemofilia B).5% │Deficienţă medie.69% │Gr. a │redusă. │ │Intensitatea manifestărilor hemoragice poate │ │ │Bolnavii vor fi │ │scădea cu vârsta sau în cursul sarcinii. │ │ │ │crioprecipitat. care nu lasă │ │toxice. │tratament. proteina S. │ │traumatizare fizică. │ │b) sindrom Owren (hipoproaccelerina) în general │ │ │ │ │benign. Mutaţiile genetice implică: │de teritoriile venoase │ │ │ │1) anomalii ale unor factori de coagulare (mutaţia│afectate de │ │ │ │genei protrombinei la poziţia G 20210 şi a genei │manifestările clinice │ │ │ │factorului V la poziţia CGA 1691-> "factorul V │specifice. cu factor VIII sau IX între 2 .89% │Gr. Factorul vW │manifestărilor │ │ │ │asigură adeziunea plachetelor la colagenul │hemoragice. │ │ │nefavorabili. │ │ │ │ │insuficienţă hepatică. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Alte sindroame hemoragice prin deficit de factori │Deficienţă medie. │ 30 . produsă prin deficit de factor │Bolnavi cu forme uşoare │ │Necesită locuri de │ │VIII în 85% din cazuri (hemofilia A) sau de factor│de boală. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │TROMBOFILII EREDITARE (PRIMARE): tromboze unice │Deficienţa funcţională │ │ │ │sau recurente (venoase sau/şi arteriale) sau │este determinată de │ │ │ │predispoziţii pentru accidente trombotice. │frecvenţa şi │ │ │ │generate de o stare latentă şi permanentă de │intensitatea │ │ │ │hipercoagulabilitate plasmatică de cauză │accidentelor trombotice. │ │benignă. │ │ │necomplicate. cu transmitere de tip │este determinată de │ │ │ │autosomal şi expresie fenotipică variabilă.vW). II inv.69% │Gradul III.) │ │ │ │ │evaluarea funcţională va│ │ │ │ │avea în vedere acest │ │ │ │ │element. │ │hemoragice diverse: muco-cutanate în formele │Deficienţă uşoară în │ │ │ │uşoare ale bolii. │ │ │survin după traumatisme │ │ │ │ │minore. │hemoragice survin │ │recomandări privitoare │ │Hemoragiile uşoare pot fi stăpânite cu │relativ frecvent dar │ 70 . de│ 20 . │ │de invaliditate. în raport│ │ │ │ │de intensitatea şi │ │ │ │ │sechelele acestora.100% │Gr. cu │ │deficienţa agregării plachetare în prezenţa │promt la tratament.hemoragii la traumatisme. │ │şi severă cu factori VIII sau IX mai mic sau egal │Bolnavi cu formă medie │ │Au aceleeaşi indicaţii │ │cu 1%. la factori │ │C.100% │Gr.│ │substituţie (plasma proaspătă congelată. dar pot apare hemoragii intracraniene │sau gravă în situaţia │ sau │ │ │grave. hemartroze. Cazuri │Deficienţă uşoară în │ │monitorizaţi. În celelalte cazuri. │ │ │intracraniene. antitrombina │predispune la evenimente│ │ │ │III. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. hemartroze sau hematoame │cazuri asimptomatice. │ │plasmatici ai coagulării: │ │ │Se vor evita locuri de │ │a) deficit de factor 1 (hipo sau afribinogenia şi │ │ │muncă cu solicitări │ │deficit de factor II-hipoprotrombinemia au de │ │ │fizice mari şi risc de │ │obicei evoluţie benignă. II inv. │ │ │Forme severe cu │ │ │ │ │artropatii cronice cu │ │ │ │ │modificări ireversibile │ │ │ │ │ale mecanicii │ │ │ │ │articulare. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. │tratamentul │ │ │ │2) deficienţa inhibitorilor naturali ai │anticoagulant de fond ce│ │ │ │coagulării (proteina C. Se manifestă prin evenimente │ │ │traumatism.69% │Gr. │ 50 . │ │subendotelial dezgolit şi transportul şi │pe care le determină. chiar │frecvenţa şi gravitatea │ │ │ │şi între membrii aceleaşi familii. │ │ │ │şi a inhibitorului său). │ │ │ │ │În cazul în care │ │ │ │ │hemofilicul are şi alte │ │ │ │ │afecţiuni care predispun│ │ │ │ │la sângerare locală │ │ │ │ │(boală ulceroasă.│ │ │ │ereditară. concentrate de F.34% │Se recomandă locuri de │ │stabilitatea în plasmă a factorului VIII al │răspunsul la tratament. expunere la│ │hiperhomocisteinemiei şi a deficienţelor proteinei│recurente. │hemoragiilor │ 90 . III inv.89% │Gr.49% │Nu se încadrează. I inv. │hemoragice. │ │ │ │ │c) parahemofilia Alexander cu hemoragii articulare│ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │d) Boala von Willebrand.89% │la locul de muncă cu │ │Desmopresin. │ 30 . │ │ │În hemofilii cu │ │ │ │ │anchiloze în poziţii │ │ │ │ │vicioase şi amiotrofii │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ │ │autoservirea (vezi │ │ │ │ │criteriile de profil). în hemartroze │ │ │ │ │sau hematoame profunde. trombomodulina).│Hemofilia (A+B) este o boală congenitală ce apare │Deficienţă uşoară.VIII C sau F. Se │ │evidenţiat frecvenţa ridicată a anomaliilor │tromboze de intensitate │ │contraindică eforturi │ │protrombinei. │ │ │ │ │4) hiperhomocisteinemia. │care episoadele │ │invaliditate. a factorului V Leiden. boala Stuart-Prower. de │ │ │ │Leiden" şi rezistenţa la proteina C activată). cu│ │ │ │profunde în formele severe. │ │Diagnosticul . │hemoragice.49% │Nu se încadrează în grad│ │după traume sau intervenţii chirurgicale. │de mică intensitate. │ │ │risc de traumatizare. Ele │ │ │ │ │ . │ │Tratamentul se instituie odată cu instalarea │ │ 50 . care │ │.în │Deficienţă medie. │ │muncă fără risc de │ │coagulării (VIII C). │ │ │ │ │tumori sîngerânde şa. │ │ │traumatisme. │ │fizici de mediu │ │este de tip autosomal. │ │ │ │ │rectocolita │ │ │ │ │ulcero-hemoragică. scăderea │hemoragice muco-cutanate│ │muncă cu solicitări │ │nivelelor factorului VIII C şi a factorului vW. │determinări articulare │ │ │ │ │Bolnavi cu artropatii │ 60 . de sechelele│ │Nu se încadrează. Hemoragii severe apar │modificări hematologice │ 35 . în │ │Gradul III de │ │legătură cu manevre incazive de explorare.

leucopenie sau anemie care │ │ │ │ │necesită tratament substitutiv lunar) prin │ │ │ │ │hipoplazie medulară datorită unui grefon │ │ │ │ │insuficient în ceea ce priveşte cantitatea de │ │ │ │ │celule Stem conţinute. │ │care nu necesită tratament substitutiv în condiţii│ │ │ │ │bazale prin hipoplazie medulară datorată unui │ │ │ │ │grefon insuficient în ceea ce priveşte cantitatea │ │ │ │ │de celule Stem conţinute. │ │ │muncă cu solicitări │ │ │ │ │energetice mici. contraceptivele │ │ │ │ │orale. │ │heterozigoţi (ex. │ │ │ │ │Existenţa bolii de grefă contra gazdă. indiferent │ │ │ │ │de forma şi/sau întinderea sa (organele │ │ │ │ │interesate) în cazul allo transplantului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Status post auto sau allo transplant de celule │ │ │ │ │Stem hematopoetice în care există complicaţii. genunchi. în │ │ │ │sau moartea fătului sunt posibile. │ │ │ │ │legate de regimul de condiţionare: │Gravă. lăuzia. V.89% │Grad II. │ │cataracta secundară corticoterapiei şi/sau │ │ │ │ │iradierii corporale totale. distrugeri părţi moi):  Redori . │ 90 . Factorii │cutanată. renal. fără │ │Status auto sau allo transplant de celule Stem │ │ │expunere la factori │ │hematopoetice. │ │ │ │ │complicaţii neurologice tardive secundare │ │ │ │ │iradierii craniene. Artroplastia de şold cu proteză totală. │ │ │ │predispozanţi pentru precipitarea accidentelor │ │ │ │ │vasculare sunt sarcina. traumatismele sau manevrele chirurgicale │Deficienţă gravă în │ 90 . │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Status post transplant (auto sau allo │Medie. imunosupresia). în care hematopoeza post transplant│ │ │nefavorabili de mediu.│ │ │ │ │insuficienţa gonadală (ovariană). │implică teritorii │ │ │ │cerebral. Complicaţii.│ │ │ │ │infecţiile. luxaţii. în cele ce │ │ │ │venoase profunde (cav inferior. luxaţii.REDORI . │ │laborioase. Se remarcă │ │ │ │ │trombocitopenie (uşoară-moderată) sau leucopenie │ │ │ │ │(uşoară-moderată) sau anemie (uşoară-moderată) │Accentuată │ 70 . VI.69% │Grad III. distrugeri părţi moi. deficienţa imună secundară transplantării. │ │transplant). hepatic) Avorturile "spontane" │venoase profunde. Sindromul post hernie de disc operată.│sunt mai frecvente la homozigoţi sau la dublii │Deficienţă accentuată │ 70 .100% │Gradul I. pacienţii trebuie anticoagulaţi │ │ │ │ │toată viaţa. │ │ │ │ │disfuncţii endocrine secundare condiţionării │ │ │ │ │(iradierii corporale totale): hipotiroidismul de │ │ │ │ │diverse grade. . │ │este cu defect (grefare cu defect). │ │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ AFECŢIUNILE APARATULUI LOCOMOTOR I. chimioterapiei intratecale │ │ │ │ │sau neurotoxicităţii unor medicamente. VIII. Osteomielita.  Pseudoartroze. mezenteric. III. VII. rezistenţa la aPC + deficienţa │în accidente trombotice │ │ │ │de AT III) şi pot afecta preponderent teritorii │repetate. │ │ │ │ │boală malignă a cărei apariţie poate fi legată de │ │ │ │ │procedura de transplantare (iradierea corporală │ │ │ │ │totală. Deformaţiile coloanei vertebrale. II.ankiloze. prin artrodeză: şold. Osteitele fistulizate. │ 50 . Sechelele post OA-TBC inclusiv Morb Pott. Osteonecroza aseptică. Anchilozele. hepatice şi/sau │ │ │ │ │renale considerate a fi secundare procedurii │ │ │ │ │(tratamentului şi/sau regimului de condiţionare). I. . picior. │ │ │ │şi PS. tiroidita sau neoplasmul tiroidian. Malformaţiile congenitale. │ │ │ │ │Hematopoieză post transplant cu defect (grefare cu│ │ │ │ │defect) = bi sau pancitopenie moderat-severă │ │ │ │ │(trombocitopenie. Heterozigoţii │forme cu necroză │ │ │ │pot rămâne însă aparent sănătoşi.  Traumatismele vertebro-medulare. │accidente trombotice cu │ │ │ │Manifestări clinice particulare (purpura fulminans│sechele durabile (în │ │ │ │neonatală sau necroza cutanată indusă de │special cerebrale) care │ │ │ │warfarină) au fost înregistrate în deficienţele PC│împiedică autoservirea.Osteosinteza vertebrală. fără complicaţii (apreciate de │ │ │Se recomandă locuri de │ │medicul curant). IV. SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR: fracturi. │ │ │ │ │După diagnostic.  Sindrom algo-neurodistrofic.89% │Gradul II.100% │Grad I.  Amputaţiile. Sechelele posttraumatice ale membrelor şi coloanei vertebrale: (fracturi. │ │ │ │ │disfuncţii pulmonare. cardiace.

III │Se recomandă:│ │genunchi sau şold │medie │ │ │schimbarea │ │unilateral │ │ │ │locului de │ │ │ │ │ │muncă │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │genunchi bilateral│accentuată │ 70% │ Gr. Termenul este parţial corect deoarece în multe cazuri asistăm la anchiloze în rectitudine (în special cele realizate operator).modificarea de tonus muscular.S. .PSEUDOARTROZE . Termenul de ankiloză provine din grecescul: "curbat" .N. 0 │ │ │bilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.deoarece în majoritatea cazurilor fixarea articulaţiei se face prin angularea fragmentelor osoase care realizează articulaţia. . Examenul radiologic este edificator.D. II │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │şold bilateral │accentuată │ 70% │ Gr.30% │ Gr.examenului clinic. 0 │ │ │de cot │manipulaţie uşoară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă în│Deficienţă de │ │ │ │ │extensie de cot │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. excepţie face articulaţia cotului.reducerea mişcărilor active şi pasive.imaginea radiologică.examen radiologic. III │ Idem │ .A. ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr.TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE REDORI ARTICULARE Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: .30% │ Gr. MEMBRE PELVINE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │ invaliditate │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤ │Redoare de gleznă │Deficienţă locomotorie│ 0 . . Diagnosticul pozitiv: . III │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ │ │ │ │scapulo-humerală │manipulaţie uşoară │ 30 . Simptomatologie: pierderea mişcărilor în articulaţia respectivă.testare articulară. 0 │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ ANCHILOZELE Termenul de ankiloză presupune abolirea totală a mişcărilor într-o articulaţie. .AMPUTAŢII . │Schimbare │ │unilaterală │uşoară │ │ Nu se │loc de muncă│ │ │ │ │ încadrează │ │ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.. . 0 │ │ │unilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20 . 0.ANCHILOZE .durere spontană sau provocată la nivelul artic sau focarului de fractură.40% │ Gr. II │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ MEMBRE TORACICE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ 20 .20% │ Gr. . III │Schimbare │ │bilaterală │medie │ │ │loc de muncă│ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză genunchi│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.

factorii etiologici incriminaţi sunt multipli (care generează osteoporoza de diferite stadii). . Semne clinice: .1938 ca o "inflamaţie colaterală regenerativă" şi apoi de Leriche. II │ │ │genunchi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr. Pseudoartroza .modificări ale troficităţii cutanate. III │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ SINDROMUL ALGO-NEURODISTROFIC POST-TRAUMATIC Descris iniţial de Sudeck . Pseudoartroza liberă sau flotantă. Examenul radiologic . Pseudoartroza fibro-sinovială (cu excesivă mobilitate a fragmentelor ce demonstrează o organizare a ţesuturilor mai complexă). 0 │ │ │strânsă oase │manipulaţie uşoară│ │ Nu se │ │ │antebraţ │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză largă │Deficienţă de │ │ │ │ │oase antebraţ │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. III │ Idem │ │unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold cu │ │ │ │ │ │redoare strânsă │Deficienţă accentuată │ 70% │ Gr. 3.redoare algică. edeme. ca "osteoporoză algică".semnificativ: lipsa consolidării.care reprezintă o stare definitivă. . I │ │ │bilateral │gravă │ │ │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘ PSEUDOARTROZA Trebuie făcută distincţia între: 1.│unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Întârzierea în consolidare care este o stare tranzitorie. compacta diafizelor este cruţată un timp apoi se subţiază şi ea. 0 │ │ │oaselor degetelor │locomotorie uşoară│ │ Nu se │ │ │picior │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 50% │ Gr. II │ │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie │ │ │ │ │scurtare peste 7 cm)│accentuată │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ MEMBRE TORACICE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ 20% │ Gr. Se pot distinge: 1.mobilitate anormală în focarul de fractură după terminarea tratamentului de imobilizare (după 4 . III │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ │ │ │ │humerus │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. Examenul radiologic: -osteoporoză difuză care creează aspectul de osteoporoză "în pete" a spongioasei. . MEMBRE PELVINE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă │Incapacitate│ Grad de │Observaţii│ │ │ funcţională │ │invaliditate│ │ ├────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤ │Pseudoartroza │Deficienţă │ 20% │ Gr.5 luni).mobilitatea anormală este în aproximativ toate planurile. 2. 2. III │Schimbare │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie medie │ │ │ loc de │ │scurtare sub 7 cm) │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 70% │ Gr. . cianoză. . Semne clinice: . Pseudoartroza strânsă sau fibroasă.mişcarea este practic nedureroasă.durere.

Distrugerea unui membru prin strivire. bont cu nevroame hiperalgice. bont cu cicatrici vicioase. bont cu sechele complexe. C. bont cu calus vicios. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │amputaţia sau dezarticulaţia de │ │ │ │ │membru toracal │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────┘ MEMBRE TORACALE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───┬────────────────┐ │Lipsă prin amputaţie 1-3 degete │Deficienţă de manipulaţie│20%│ Gr.tarso-metatarsian. Tumora malignă la care se speră eradicarea.gangrenă. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │anchiloza mb. Gambă: Syme .24% │ Gr. III │ │orice nivel) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie la nivelul 1/3 prox. II │ │Dezarticulaţie coxofemurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie bilaterală a membrelor │Deficienţă locomotorie │ │ │ │pelvine de la nivelul gambelor │accentuată │ 70% │ Gr. │accentuată │ 70% │ Gr. MEMBRELE PELVINE ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Amputaţie totală sau parţială a │Fără deficienţă │ 10 . II │ │contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin amputaţie a ambelor │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. 1/3 proximală.60% │ Gr.transepifizare distale tibio-peroniere 1/3 medie. III │ │ │medie │ │ │ . 0 │ │degetelor de la unul sau ambele │(Se vor evalua tulburările │ │Nu se încadrează│ │picioare │secundare) │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie tip Lisfranck. Durerea severă de cauză circulatorie. AMPUTAŢIILE Criterii de diagnostic clinic: În cazul amputaţiilor.Lisfranck . 2. pelvin opus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. Nivelul amputaţiei: Picior: . . Starea bontului: bont scurt. I │ │coapse (imposibilitatea │ │ │ │ │realizării ortostatismului │ │ │ │ │fără cârje) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. bont greu protezabil. bont cu leziuni trofice. II │ │ │ │ │ │ │Amputaţie unilaterală asociată cu│Deficienţă locomotorie │ │ │ │anchiloze şi calusuri vicioase │accentuată │ 70% │ Gr. Pierderea vascularizaţiei . 0 │ │ │ │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Amputaţie gambă unilateral (la │Deficienţă locomotorie medie │ 50% │ Gr. criteriile de diagnostic şi încadrare în grad de invaliditate trebuie obligatoriu să ţină seama de: A. 5. Infecţie incontrolabilă.Chopart . III │ │coapsei (bont minim de 7 cm) │ │ │ │ │unilateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie coapsă (bont mai mic de│Deficienţă locomotorie │ │ │ │7 cm). a │Deficienţă locomotorie medie │ 50 . Chopart │Deficienţă locomotorie uşoară│ 25% │ Gr. 0 │ │toate degetele de la o mână │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa degetelor de la o mână │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. Se vor consemna şi evalua: B. Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie şi care poate fi: 1. dezarticulaţie coapsă.Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă se stabilesc în raport cu gradul deficienţei afecţiunii sechelare principal invalidante. bont cu fistule cronice. 3. 0 │ │(în afara policelui) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa ultimelor falange de la │Deficienţă de manipulaţie│25%│ Gr.medio-tarsiană. 4. Coapsă: la diferite nivele.

2 atitudini terapeutice şi încadrări diferenţiate în grade de invaliditate.  Tulburări ale funcţiilor genitale. III. Fracturi de corp vertebral a) fracturi prin compresiune care pot fi complete sau cuneiforme. │ │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───┴────────────────┘ TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE Traumatismele vertebro-medulare închise şi deschise ocupă în tabloul general al patologiei aparatului locomotor o fracţiune de aproximativ 0. c) fracturi parcelare. având caracter tranzitoriu. Durează 1 . Importanţa atingerilor medulo-radiculare reprezintă un capitol dominant în patologia traumatismelor rahidiene. Leziuni rahidiene fără semne neurologice sau amielice (după Putti).6 săptămâni. prezenţa sau absenţa lor tranşează net 2 aspecte. aritmii cardio-pulmonare).7-1%.urmărit în evoluţia sa. dar sub directă dependenţă de leziunea medulară. Fracturi . 2. Fracturi de arc posterior a) fracturi de apofize (transverse. Din multiplele încercări de clasificare.  Tulburări neuro-vegetative (termice. c) fracturi de pediculi. de utilitate practică certă. Dezarticulaţie │medie │ │ │ │scapulo-humerală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia membrului toracic │Deficienţă de manipulaţie│70%│ Gr. II │ │unilateral cu reducerea │accentuată │ │ │ │prehensiunii contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia ambelor membre │Deficienţă gravă │90%│ Gr. Din punct de vedere lezional există 2 mari grupe: 1. Consecinţele PRECOCE: sunt independente de şocul spinal. b) fracturi cominutive.  Tulburări trofice. III │ │diferite nivele. I │ │toracice (de la diferite nivele)│ │ │ │ │sau redori strânse ale artic.  Tulburări vezicale sub formă de retenţie. 2. Ele sunt aceleaşi în toate segmentele medulare:  Sindrom senzitiv şi motor remanent. Consecinţa IMEDIATĂ: şocul spinal definit ca o stare de supresiune a tuturor activităţilor spinale. Consecinţele lezării medulo-rahidiene: 1. iniţiale: I. Consecinţe TARDIVE:  Deficit senzitiv şi motor rezidual. spinoase. este cea a Institutului "Rizzoli" prezentată la cea de a XXXIII reuniune anuală a Societăţii Franceze de Ortopedie. denumite şi mielice. III │ │ │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia unui membru toracic la│Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. Această clasificare împarte leziunile în 3 grupe mari. 3. b) fracturi de lame. articulare). urmând a detalia aspectul anatomopatologic şi aspectul clinic .  Tulburări intestinale şi anorectale. tensionale.  Tulburări metabolice şi de nutriţie. În faţa unei rezultante posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumatică a unui anumit segment. II.│ │ │ │ │ ├Dezarticulaţie radio-carpiană │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. Leziuni rahidiene cu interesarea elementelor canalului rahidian. nu au alt cuprins decât pura noţiune enunţată.luxaţii (cu sau fără leziuni disco-ligamentare). .

II.examen tomografic. . Toate afecţiunile TBC osteo-articulare în evoluţie generează o deficienţă funcţională accentuată şi se încadrează în gradul DOI de invaliditate. III │Schimbare│ │mari (cu tulburări ventilatorii medii) │medie │ │ │ loc de │ │ │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloze cu deformări mari (cifoze │Deficienţă locomotorie│70-80%│ Gr. Anchilozele şi redorile strânse pentru fiecare articulaţie . . respectiv cu încadrarea în grupele de dispensarizare. Tulburări viscerale. distingem: I.OA radio-carpiană  TBC .Anchiloze"..OA cot  TBC . II.OA coxo-femurală  TBC . SINDROM RADICULAR care cuprinde pe lângă atingerile electiv radiculare.vezi capitolul "Redori . sindromul cozii de cal. indiferent de localizarea procesului tuberculos:  TBC . .examen radiologic:  discografie. Faza distructivă. II │ │ │cifoscolioze cu tulburări ventilatorii │accentuată │ │ │ │ │medii-accentuate) │ │ │ │ │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴──────┴────────────────┴─────────┘ Pentru sechelele neurologice.  flebografie.OA sacro-iliacă  TBC . Diagnosticul clinic . II. SINDROAME NEUROLOGICE PARŢIALE.electromiografie. şi sindroame neurologice particulare.  arteriografie.  Tulburări psihice.deficienţă funcţională şi incapacitate .examen clinic neurologic. ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬──────┬────────────────┬─────────┐ │Anchiloza unui segment de coloană │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr. SINDROM NEUROLOGIC TOTAL: tetraplegie sau paraplegie. între care distingem: Sindrom BrownSequard.examen R.OA scapulo-humerală  TBC . diagnosticul funcţional şi capacitatea de muncă se vor stabili după criteriile pentru afecţiunile neurologice. Faza de cicatrizare şi anchiloză.ex. Faza de însămînţare. 0 │ │ │(osteosinteză posttraumatică) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză sau redori strânse pe segmente│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. sindrom centromedular cervical. .OA genunchi  TBC .OA tibiotarsiană şi intratarsiană.N. III.M.C. Diagnosticul clinic şi stadiul afecţiunii se stabilesc de către unităţile teritoriale ale secţiei anti TBC. L.pozitiv se stabileşte pe baza: . SECHELELE MORB POTT . SECHELELE POST OA -TBC. III. sindrom radiculo-medular ac. Sistematizând sinoptic. Diagnosticul funcţional: se va aprecia în raport cu stadiul afecţiunii. . MORB POTT TBC evoluează ciclic în 3 faze: I.R.

forma piogenă . . Diagnosticul se pune: .Probe ventilatorii. .forma septicemică. II │ │femural confirmată │accentuată │ │ │ │(bilaterală) în evoluţie│ │ │ │ └────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ IV.Examen clinic. .G.M. .osteomielită cronică. radiologic . Criterii pentru diagnosticul clinic: . OSTEOMIELITA.ex.E.forma hipertoxică.care ne arată: distrucţie osoasă. . . Diagnostic de certitudine: . . care presupunea că leziunea de început este infecţia măduvei osului. . Cea mai frecventă localizare este: capul femural. . . . Termenul de Osteomielită a fost introdus de Lannelongue.tabloul sanguin .cu modificări pravalent locale. . II │ │deformată (cifoscoliotică cu│accentuată │ │ │ │tulburări ventilatorii) │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴─────────────┘ III.Mers şchiopătat. . OSTEITELE FISTULIZATE Este o boală generală.general.osteomielita cronică de la început. Examene de laborator neconcludente. .Durere spontană şi provocată.. Formele clinice: .R.K.Testarea coloanei. Alte localizări: osul navicular carpian. .Examen radiologic.Forme acute: .Scintigrafie osoasă.N. cu evoluţie şi forme clinice diferenţiate. . III │ │mare (5-6-7 vertebre) │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Osteosinteză pe coloană │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr.Tomografie computerizată.local. . . astragalul.Redoare algică a articulaţiei şoldului. III │ │femural confirmată │medie │ │ │ │(unilateral) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr.leucocitoză.însămânţare din secreţia locală. ┌────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.tabloul clinic: . OSTEONECROZA ASEPTICĂ A CAPULUI FEMURAL Afecţiune ce presupune alterarea până la suprimare a circulaţiei arteriale într-un segment al osului.VSH.Examen radiologic. . cap humeral şi fragmente izolate de os. 0 │ │de coloană (2-3-4 vertebre) │uşoară │ │ Nu se │ │ │ │ │ încadrează │ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.

fenomene de claudicaţie neurogenă. suferinţe nervoase determinate de un tratament conservator exagerat prelungit. Diagnostic clinic: . cifoscolioza .este concludent. 3. Diagnosticul pozitiv: examen goniometric . DEFORMAŢIILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza. cicatricile operatorii. hipertonie dureroasă paravertebrală. arahnoiditele. Pareze şi paralizii. . III │ │postoperator │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Sindrom complex │Deficienţă locomotorie│ 80% │ Gr. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură sub 600 (cu tulb. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Osteomielită cronică fistulizată│Deficienţă globală accentuată│ 70% │ Gr. 5.Osteite post-traumatice ac.efectuat pe o radiografie standard. .examen radiologic: fistulografic . II │ └────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ V. SINDROMUL POST HERNIE DE DISC OPERATĂ poate fi astfel definit: Complexul simptomatologic care persistă după intervenţia neuro-chirurgicală (după înlăturarea factorului cel mai important de compresiune . 0 │schimbarea locului│ │ventilatorii mici) │uşoară │ │ │ de muncă │ . .fistule remanente unice sau multiple cu sau fără alterarea părţilor moi. ┌─────────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │funcţional │ │invaliditate│ │ ├─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Scolioză. Tulburări psihice.40% │ Gr.testare mişcări coloană. modificările vasculare inflamatorii şi degenerative care toate explică rezultatele negative sau parţial pozitive ale chirurgie discului intervertebral. 4. II │ │postoperator cu tulburări│accentuată │ │ │ │sfincteriene │ │ │ │ └─────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┘ VI. cronicizate. Tulburări sfincteriene.eventual cu sechestru şi osteoporoză perifocală. poziţii antalgice. 2.discul intervertebral) din ansamblul patogenic premergător. │locomotorie│ 0 . hipoestezie dureroasă radiculară. 0 │ │persistent postoperator │uşoară │ │ Se recomandă │ │ │ │ │ schimbarea │ │ │ │ │locului de muncă│ │Sindrom paretic sechelar │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.Osteite post-traumatice care evoluează cronic de la început. .de etiologie polimorfă ajunsă la maturitate.examen radiologic. Tulburări trofice.examenului clinic. epiduritele. Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: . Durerile: mers antalgic. Criterii pentru diagnosticul clinic: 1. II │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ SUPURAŢII OSOASE POSTTRAUMATICE . sub formă de: spondildiscartroză. parestezii în membre. ┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Supuraţii osoase fistulizate│Deficienţă locomotorie accentuată│ 70% │ Gr. ┌─────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Sindrom algic vertebral │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr.

medicul expert trebuie să aibă în vedere şi să nu subestimeze complicaţiile ce pot surveni în timpul şi după executarea artroplastiei. Complicaţiile tardive: 1.osteoliză segmentară: lizereu de radiotransparenţă periprotetică. Perforarea fundului cotilului. 3. Osificările heterotipe (după Brooker): a) osificări insulare în părţile moi periarticular. 2.reapariţia durerii la nivelul şoldului cu iradiere spre genunchi. Evaluând favorabil rezultatele bune.│ │ │ │ │ │ │Scolioză. ce creşte progresiv. Luxaţia capului protezei. .Luxaţie congenitală a umărului. II │ │ │algică prin degradarea │accentuată │ │ │ │ │pieselor femurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastia bilaterală│Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr. Complicaţiile intraoperatorii. 4.fenomene claudicative cu limitarea mişcărilor. în final. 5. progresiv. dar mai ales după un număr de ani. III │Schimbarea locului│ │redoare algică prin │medie │ │ │ de muncă │ │osificări heterotipe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. această complicaţie se manifestă prin: . 3. Fractura femurului . Descrisă pentru prima dată de Harris (1976). II │ │ │neurologice: parapareză) │accentuată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză cu grad de curbură peste│Deficienţă │ │ │ │ │600 (cu tulb. Diagnosticul radiologic: . cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ │ │curbură peste 600 (cu tulburări │locomotorie│ 70% │ Gr. . Insuficienţa muşchilor fesieri şi abductori în statică şi mers. Degradarea pieselor femurale survine drept consecinţă a "oboselii" materialului. secundare şi tardive. 3.anchiloză. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură peste 600 (cu tulb. I. să se poată realiza o cât mai corectă apreciere a deficienţei funcţionale.osteoliză lacunară . în special a pieselor de oţel în situaţia decimentării sau a unui defect de fabricaţie. MALFORMAŢII CONGENITALE Membre toracale: . b) punţi osoase incomplete. III. Leziunea nervului sciatic sau femural. II │ │ │decimentare (osteoliză │accentuată │ │ │ │ │progresivă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. Complicaţiile pot fi: intraoperatorii. c) punţi osoase complete . I │ │ │paraplegie) │gravă │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VII.când apare o geodă metafizar sau diafizar.poate surveni în orice moment. . I │ │ │de şold sau de genunchi│gravă │ │ │ │ │decimentată │ │ │ │ │ └───────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VIII. Infecţia postoperatorie. Hematomul postoperator. II. ┌───────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├───────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. mobilizarea (Loosening) sau osteoliză. 4. Complicaţiile secundare. Decimentarea aseptică. Toate aceste elemente vor fi înregistrate pentru ca. legate de tehnică: 1. 2. III │schimbarea locului│ │ventilatorii mici-medii) şi fără │medie │ │ │ de muncă │ │tulburări neurologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză. legate de o tehnică imperfectă (neadaptată): 1. Complicaţii. Perforarea diafizei femurale. 2. │locomotorie│ 50% │ Gr. Complicaţii generale: tromboemboliile. ARTROPLASTIA DE ŞOLD cu proteză totală. neurologice: │locomotorie│ 90% │ Gr.

95 │ 15 │ 0 . = 0 .140 │ 45 │ 90 .0 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.40│ 15 │ 0 . .15 │ │Coloana dorso-lombară │Încl.90 │ 30 │ 35 .Sindrom Klippel .Scolioză idiopatică.20 │ │ │ │ │ │ │ │Flex. = 0 .15 │ │ │Rotaţie stg..145 │ 45 │ 0 . = 0 .90 │ 0 │ 0 .20 │ 10 │ 0 .5 │ │ │ │ │ │ │Genunchi │Flex.90 │ 30 │ 0 . lat.20 │ │ │Înclin. = 0 . = 0 .valgus .cavus. plantară = 0 . Principalele boli invalidante: . = 0 . . = 0 . conform C.60 │ │ 0 .Aplazii de femur.40│ 15 │ 0 . = 0 . = 0 .170 │ 70 │ 0 . = 0 .30 │ │ │Ext. lat. = 0 .10 │ │ │Opoziţie = 0 cm │ 2 cm │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex. rad. .10 │ │Coxofemurală │Add.20 │ │ 0 . = 0 .20 │ │ │ │ │ │ │ │Anteduc. poziţiile fiziologice şi poziţiile funcţionale în anchiloze şi redori strânse ale principalelor articulaţii: ┌──────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────────────┐ │Denumirea articulaţiei│Amplitudinea fiziologică │Deficienţă medie. = 0 .15 │ │ │ │ │ │ │ │Ext.0 │ _ │ _ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 2 │Flex. redori.0 │ │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.45 │ 10 │ 0 . cifoze. Coloană vertebrală: .M.30 │ │ 0 . ICD în engleză).0 │ │ │Rotaţie int.85 │ 40 │ 0 .40 │ │Mână (pumn) │Ext. = 0 . dorsală = 0 .15 │ │Coloana cervicală │Încl.60 │ 20 │ 0 . Diagnosticul funcţional: în raport cu tulburările funcţionale: anchiloze. = 0 .40│ 15 │ 0 .90 │ 45 │ 0 .35 │ 15 │ 0 .Sindactilie. = 0 .I.85 │ 30 │ 0 . lat stg.10 │ │ │ │ │ │ │Index │ │ │ │ │Mediu │Flex. scurtări.45 │ 30 │ 0 .90 │ 0 │ 0 .35 │ │Inelar │Ext. = 0 .talus .10 │ │ │Add.15 │ │ │ │ │ │ │Police │Flex.45 │ │ │Ext.0 │ │ 0 .10 │ │ │Ext.5 │ │Gleznă │Abd.30 │ │ │Înclin.85 │ 40 │ 0 .varus .60 │ 20 │ 0 .130 │ 45 │ 0 . = 0 .90 │ 30 │ 0 .Genu varum.45 │ 15 │ 0 .20 │ │ │Add. = 0 .60 │ 10 │ 0 . = 0 . = 0 . antebraţ.90 │ 30 │ 35 . .= 0 . = 0. = 0 .5 │ │ │Abd.10 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.Coxa-vara. = 0 .45 │ │ │ │ │ │ │ │Flex. mână. = 0 .10 │ │ │Încl.60 │ 30 │ 0 .20 │ │ │Rotaţie dr. = 0 . genu recurvatum. = 0 . .Feil.40 │ │ 0 . .0 │ │ │ │ │Abd..40 │ │ 0 .90 │ 40 │ 0 . = 0 .10 │ │ │Flex.45 │ │ │Supin. = 0 . dr. este clasa din care fac parte: Bolile sistemului osteoarticular al muşchilor şi sistemului conjunctiv. = 0 . în română şi franceză.5 │ │ │Rotaţie int.90 │ 45 │ 0 .35 │ 0 │ 0 . Membre pelvine: . coxa-valga.Agenezie .Displazia luxantă a şoldului.15 │ │ │Ext.15 │ │ │Încl.45 │ │Metacarpofalangiană │Ext.40│ 15 │ 0 .10 │ └──────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────────────┘ AFECŢIUNI REUMATISMALE Bolile reumatismale fac parte din clasa XIII din cele 21 clase mari de boli conform Clasificaţiei Statistice Internaţionale a Maladiilor şi Problemelor conexe de Sănătate (C. = 0 .35 │ │ │Ext. = 0 .50│ 15 │ 0 . = 0 . TABEL cu mişcările. genu valgus. lat.│ Poziţia funcţională în │ │ │ │ Mobilitate de: │anchiloze şi redori strânse│ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────────────┤ │ │Flex.degete.60 │ 20 │ 0 . dr.M.5 │ │ │Rotaţie ext.15 │ │ │Rotaţie stg. Clasa a XIII-a.10 │ │Scapulo-humerală │Abd. = 0 .Picior strâmb congenital . uln.50 │ 25 │ 0 . = 0 . = 0 .60 │ 20 │ 0 . = 0 .25 │ │ 0 .0 │ │ │ │Auricular │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Metacarpofalangiană │Flex. = 0 . = 0 . = 0 .25 │ 15 │ 0 . = 0 . stg.I.10 │ │ │Rotaţie ext. = 0 . = 0 . = 0 .15 │ │ │Retroduc.125 │ │Cot │Pron. coxa-plana.20 │ │ │Rotaţie dr.

rol │Testarea mobilităţii art. 2. │ . este gradul │ │tratamentul infecţiilor cronice.dispensarizare medic de familie │ │retroviruşi mycobacteri. ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ (Artrita reumatoidă) cod │Aprecierea capacităţii funcţionale a bolnavilor │ │ │ │boală 628 (din lista de 999 coduri de boală după│cu PR depinde de activitatea inflamatorie a bolii│ │ │ │C. XI. Lupusul eritematos sistematic. nu prezintă dureri la │ 0 . Vasculitele. la care se adaugă şi │Fără semne obiective patologice. Spondiloza hiperostozantă. VI.20% │invaliditate.│ │Pentru ereditate pledează agregarea familială a │min. dar concepţiile │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │actuale consideră că PR este o boală la care │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │concură 3 categorii de factori: ereditatea. a) Fibromialgia (fibrozita).profilaxia infecţiilor acute şi │ │În PR ipoteza uzuală privind etiopatogenia bolii│privind gradul de activitate al PR. Boala Crohn. │Bolnavii prezintă redori matinale sub 15 . a cărei iniţiere şi perpetuare│este clasa I. c) Distrofia simpatică reflexă. membrelor normală. 4. pseudoparalitic) b) Periartrita coxofemurală. periferice ale membrelor.20% │Nu se încadrează în grad de │ │celulare T se eliberează limfokine. │ │de-a lungul anilor. Boala Whiplle.R. │ │sau reumatologie Policlinica │ │alţi germeni. GRAD 0. periferice. │ │infecţia şi autoimunitatea. 2. PR │definitivă). │ 10 . b) Sindromul durerii miofasciale. ce survine pe un teren │ │ │ │ │genetic predispus. joacă un rol în etiologia PR. 2. 1. Condrocalcinoza (Pseudoguta). X. la │ │invaliditate.FR) │prezintă astenie. 3. 5. GRAD 0. Spondilatrita anchilozantă. Granulomatoza Wegener. Sindromul Sjogren. 3. nu│ │evitarea frigului. Boala Kawasaky. e) Boala Ledderhose. Alte artropatii. este o afecţiune cronică │zero. VIII. │ │locului de muncă. │ │posibilitate de a executa normal │ │este dependentă de răspunsul celular T la un │ │ │profesia. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv. IX. Coxartroza.R. iar după clasa funcţională (Steinbrocker) │ ──────> │Capacitate funcţională completă cu │ │mediată imunitar. │ │ │ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ este o boală │Există deci o incapacitate datorită inflamaţiei │ │ │ │imunoinflamatorie cronică şi progresivă care │(potenţial reversibilă) şi alta datorită │ │ │ │afectează cu predilecţie articulaţiile mici ale │alterărilor structurale consecutive (frecvent │ │ │ │membrelor. Boala Behcet. funcţii numai la PR confirmate. Artrozele piciorului. P. d) Boala Dupuytren. │ │antigen necunoscut. │ │activează monocitele şi macrofagele ce vor │nivelul art. Spondiloza cervicală şi lombară. Poliartrita nodoasă şi alte vasculite: Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg-Strauss). │După criteriile combinate semicantitative ARA │ │. Artritele reactive (Sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy). Boli articulare degenerative. a) Periartrita scapulo-humerală (umăr blocat.I. 6. IV. umezelii. 3. VII. │ │teritorială pentru controale │ │care a fost periodic afirmat sau infirmat │ │ │periodice. 4. Polimiozitele şi dermatomiozita. III. Bolile reumatismale abarticulare localizate. │ │este aceea că P.M. │A. II. Guta. Sclerodermia sistemică. Arterita Takayasu.10% │curenţilor de aer la nivelul │ │precum şi asocierea PR cu antigenul HLA-DR4. uşoară astenie. la debut. 1. │ 0 . care │Bolnavii prezintă redori matinale sub 1 h. Gonartroza. Poliartrita reumatoidă. V. Ca urmare a stimulării │B. în mod simetric şi distructiv. Artritele microcristaline şi dismetabolice. Spondilartritele seronegative: 1.). la nivelul art. │starea subiectivă este foarte bună. în observaţie. Artrozele mâinii. Bolile reumatismale abarticulare difuze.P. 1. 2. │ │ │ │ │Etiologia este necunoscută. │ │ │ │face parte din colagenoze. │ │. 5. fără │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │Agenţii infecţioşi ca virusul Epstein-Barr. Spondilartritele enteropatice din Colita ulceroasă.R. Bolile reumatismale abarticulare.30 │ │Sunt necesare măsuri profilactice .I. │şi de alterările structurale osteo-articulare. │ │bolii şi a factorului reumatoid (Ig M . │mobilizarea pasivă a articulaţiilor periferice. Artropatia psoriazică.

uneori neomogen prin prezenţa │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate = │ │flocoanelor de fibrină şi poate coagula spontan. │ │articulară este cea mai utilă metodă de a evalua│VSH . periferice. coate. durere la mobilizarea pasivă şi │ │. │ │care nu dă mai mult de 5% rezultate pozitive la │ │ │persoane normale.9. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de munca în.periostită (rezolutivă). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia.25% (normal 30%).70.moderat │ │PR de culoare galben citrin.│ │articulaţiilor în ariile şi în modul indicate la│ │ │punctul 2. MTF) │Stare generală bună.Complementul seric şi fracţiunile sale (ex.11 g/100 ml. │ │ │tumefiere. iar celulele │Testarea mobilităţii art.70 mmHg. umezeală. │ │Waaler-Rose şi reacţia Latex. de ambele părţi ale liniei mediane │ │ │(afectarea bilaterală a art. │ │diagnostic şi într-o oarecare măsură pentru │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │prognosticul PR. │ │Gradul III de Invaliditate. │Hb . │ │evoluţiei bolii. │Bolnavii pot acuza redori matinale peste 1 h. │A.Proteina C reactivă = este prezentă la │VSH . │ │semnele clinice de activitate inflamatorie a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 2. dar nu │ │este cel mai fidel indicator al bolii active.│ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │pentru a-şi pune pălăria. │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │DIAGNOSTICUL GRADULUI DE ACTIVITATE: │clasa 2. │ │. periferice. │ │curent prin 2 tehnici serologice reacţia │Stare generală aproape bună.200.70% 50 .3 h.4 trebuie să fie prezente pentru│activitatea pentru odihnă). periferice normală.3 h.29% ──────> 30 . │ │ │. │ │ │Este obligatorie determinarea cantitativă.21 . │Bolnavii acuză redori matinale 4 . │ │. │ │ │7. │ │mediatori ai inflamaţiei. Limitarea │ │activităţilor fizice ca ridicarea │ │obiectelor grele şi transportul │ │lor.R. │ │activate şi vor forma panusul. dureri la mobilizarea pasivă a art. │ │muncii fără eforturi profesionale.R. │ │Diagnosticul de PR este permis atunci când sunt │Bolnavii acuză redori matinale peste 1 .60 mm/lh.│ │neo-angiogeneza la rândul lor osteoclastele sunt│ │ │activate. │activă a art. │ │legătură cu intensitatea procesului inflamator │astenie permanentă (întreruperea activităţii │ │indicând faza acută a PR. │ │. │active şi pasive ale art.5 h │ │activitate şi/sau de persistenţa unor indicatori│cu astenie marcată şi oboseală în repaos. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. │ │EXAMENUL LICHIDULUI SINOVIAL = exsudatul este în│Aprecierea asupra evoluţiei bolii . de a se autoconduce. după criteriile │ │. dureri la mobilizări │ │cel puţin 6 săptămâni). Artrită a mâinilor = cel puţin o articulaţie │Nr.tumefierea părţilor moi. stadiul I precoce (după criteriile lui │ │hipergama-globulinemie.12. observate direct │oboseală). │ │Alte tehnici imagistice: │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │.60% ──────> 60 .Rg. │ │ │.R.îngustarea uniformă a spaţiului articular.│ │sau osteoporoză neechivocă în sau mai ales │ │ │adiacent la articulaţiile afectate (modificarea │ │ │de tip artrozic izolat nu satisface acest │ │ │criteriu). │ │ │.Fibrinogenul = este crescut în 65% din PR │ │ │activă. │ │reorientarea profesională sau │ │recalificarea profesională după caz │ │în funcţie de vârstă şi potenţialul │ │evolutiv al bolii şi de rezultatul │ │recidivelor şi frecvenţa lor.5 ore.5 g/100 ml.5 g/100 ml. │sfert: scor analitic: 50 . │ │şi eroziuni severe. posibil. mâini faţă bilateral. │ │6.│70 . │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │După radiografia convenţională. st. │Stare generală destul de bună. │ │4. se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. │obligatoriu. │tensiometrului în mm) . periferice normală. │ │.115 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. cu durată mai mare de o oră. │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere:│ │EXAMENUL RADIOLOGIC STANDARD: │scor sintetic . │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.│ │a serului cercetat.40 mm/lh. glezne. etc. │ │Uşoară limitare a îndemânării │ │manuale ca: răsfoitul filelor unei │ │cărţi. P. │ │endotiale stimulate proliferează.4 .osteoporoză generalizată. II (moderat).│ │Limitarea îndemânării manuale ca │ │închiderea şi deschiderea unei uşi │ │prin răsucirea cheii în broască.11 g/100 ml. │ │tulbure. cu oboseală)│ │cel puţin 3 arii articulare (din 14 posibile: │dureri la mobilizarea pasivă a art. la debut.12. │ │diagnosticul de PR cât şi pentru urmărirea │Stare generală destul de bună.R. respectiv 1/40 a │VSH . │ │următoarele: IFP. MCF sau pumni │Hemoglobinemia peste 12. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │periferice. │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. abilitate │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │segmentară) sau biologici (elemente ale │ │ │sindromului biologic de inflamaţie nespecifică). │ │. │ │ │ │GRADUL II de invaliditate. │ │Schimbarea locului de muncă. cu│Aprecierea asupra bolii . │ │În mod curent sunt necesare: │Aprecierea asupra evoluţiei bolii . astenie.9 . │ │ │creşterea alfa-2-globulinelor şi │A. MCF şi MTF │ │ │este acceptată şi fără simetrie absolută).osteoporoză juxtaarticulară. │repaos. │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. │Steinbrocker) │ │Creşterea alfa-2-globulinelor este în strânsă │Bolnavii acuză redori matinale peste 2 . │ │majoritatea bolnavilor cu PR şi este corelată cu│Hb . │ │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul PR (revizia │ │ │1987) după Silman şi colab. P. periferice normală. ortostatismul prelungit. IFP. la debut. │ │Creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor de │Bolnavii prezintă redori matinale peste 4 .IgM şi IgG = sunt crescute. cu │ │extensoare sau juxtaarticular. dar nu pentru diagnosticul │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │precoce de PR.peste 200. │ │îmbrăcarea şi dezbrăcarea unei │ │haine. │ │. a răsucirii unei chei în │ │broască.GRAD 0.4 . │tensiometrului în mm) . observate pe radiografii standard │Testarea mobilităţii art. │ │înainte de ameliorarea maximă. Redoare matinală = redoare articulară sau │ │ │periarticulară.Electroforeza = arată o hipoalbuminemie. │ │IFP. posibil. a │ │ortostatismului şi a mersului. │C.0 .85% (normal 100%). │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. │ │Gradul de activitate ale PR poate fi susţinut │ │ │printr-o serie de parametrii clinici (durere. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.20 mm/lh.subluxaţii. │ │PR din punct de vedere imagistic. │ │pozitive la diluţia de 1/64. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ . pumn. Artrită simetrică = afectarea simultană a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1.50% (normal 70%) │ │restul metodelor imagistice sunt rareori │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │folosite. Scintigrafia │Hb .anchiloză. cu │ │Semnele radiologice tardive de PR: │astenie prezentă ce necesită întreruperea │ │. │ ──────> 20 . │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │ │satisfăcute 4 din cele 7 criterii de mai sus │astenie prezentă (trebuie să întrerupă │ │(criteriile 1 .200. Semne radiologice = modificări caracteristice│ │ │pentru boală.minim activă.│elibera o varietate de monokine.69% ─────> 70 .│A. dar nu │ │Reacţiile pentru FR pot fi un indicator pentru │obligatoriu.R.80% │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă cu │ │posibilitate de a executa normal │ │profesia.55% (normal 70%). │pentru odihnă).neregularitate marcată a spaţiului articular │activităţii pentru odihnă. producând eroziunile osoase. │ │. GRAD 0. . limpede sau │activ. │ │de medic. │Steinbrocker).leziuni degenerative secundare. mersul pe distanţe │ │mari.10. dar nu obligatoriu. │membrelor periferice şi dureri articulare şi în │ │. │ │ale mâinilor.20% (normal 30%). │ │curenţi de aer. │şi arată un potenţial recidivant redus.│După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │Semnele radiologice precoce de PR: │clasa 2. │ │ │redoare matinală. │ │ │Semnele radiologice ale PR evidenţiate pe │ │ │radiografiile standard servesc la stadializarea │ │ │bolii şi la cuantificarea leziunilor articulare. P. Noduli reumatoizi = noduli subcutanaţi la │Bolnavii acuză redoare matinală peste 2 h. │ │. periferice. închiderea şi deschiderea │ │nasturilor şi legatul şiretelor. │B. posibil.│ │bolii. MCF. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.VSH = este crescută în perioadele active cu │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │valori ce depăşesc 30 . dureri la presiunea art. │ │tumefiate pe seama părţilor moi sau a │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │hidartrozei. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. P. periferice şi uneori │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │dureri articulare şi în repaos.41 . │o reducere a amplitudinii mobilităţii: scor │ │Cu excepţia radiografiilor osteoarticulare. periferice şi dureri articulare în │ │. Se apleacă şi │ │îngenunchează cu uşoară dificultate. articulaţiilor periferice dureroase la │ │inflamată (criteriile de mai sus) dintre │mobilizare pasivă.90% 70 .39% ──────> 40 . │ │2. │o reducere a amplitudinii mobilităţii cu un │ │. │ │3. posibil. alergatul. st. │analitic 40 . │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii.49% 20 .Factorii reumatoizi = FRIgM se determină │repaos. realizând │Clasa funcţională după Steinbrocker este clasa 1. │ │Poate urca şi coborî scările. la debut.eroziuni de suprafaţă sau pseudochisturi.Tomografie computerizată. │ │FR sunt prezenţi în lichidul sinovial al │ │ │bolnavilor cu PR mai ales sub forma anticorpilor│ │ │anti IgG. care trebuie să includă eroziuni │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1. │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. │ │fără ortostatism prelungit. sau a butonului de la │ │aragaz. deschiderea sau închiderea │ │unui robinet.minim activă │ │. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit. Artrită în 3 sau mai multe arii articulare = │uşoară astenie (activitate completă. Factor reumatoid în ser = prin oricare metodă│Stare generală bună. precum şi alţi │dureri la mobilizarea pasivă a art. grad de mobilitate. │ │gradul de evolutivitate şi are rol prognostic.21 . │B.Rg. sensibilitate.R.Rezonanţă magnetică nucleară. (obligatoriu prin │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │metode cantitative) care sunt considerate a fi │tensiometrului în mm) 195 . │ │.49% ──────> 50 . frig. │ │nivelul proeminenţelor osoase de pe suprafaţa │astenie prezentă (activitate completă.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │. GRAD 0. 1987) │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │1. se corelează cu progresia radiologică. Sinoviocitele sunt │Stare generală bună. antepicior faţă bilateral. P. scintigrafia │tensiometrului în mm) . genunchi. │ │C3) este normal sau uşor crescut. │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia. P. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.40 mm/lh. │Testarea mobilităţii art. VSH . II/III. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 500 m. dar nu obligatoriu. │ │5. │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere │ │ │cu un scor sintetic: 19 . Limitarea activităţilor│ │fizice ca: ridicarea de greutăţi mai│ │mari de 5-6 kg. Poate │ │urca şi coborî scări cu uşoară │ │dificultate.195 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate.

Starea subiectivă: │poziţii vicioase.8 ore │ │ │vieţii zilnice şi reducerea │ │ Gradul 3: . │ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ 4. a şoldurilor. │o reducere cu trei sferturi. nu obligatoriu. │ │ │din ocupaţiile casnice şi │ │ │ │ │autoservirea. fără ajutor din│ │ 3. │ │ Gradul 0: . a capacităţii de autoservire. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4.R.40% (normal 70%). Criteriile stadiului II. │(după criteriile combinate semicantitative ARA) │ │Nu poate îngenunchia. nu │ │ │singur medicamentele etc. │ │deplasează cu greutate în baston. scrisul cu stiloul sau │ │(criteriile Steinbrocker): │biologic) arată un potenţial recidivant moderat │ │creionul. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu. │30 (normal 70%). │ │ │ │ │nu se poate ocupa de propria │ │ │ │ │îngrijire sau o face cu mare │ │ │ │ │dificultate. │ │manuală şi dexteritatea: foloseşte │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │cu greutate stiloul sau creionul. │sub 40% (normal 100%). │Clasa funcţională după Steinbrocker este 3.R. │tibiotarsiană în equin cu deformaţii ale │ │zilei. │ │bolnavilor cu P. │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional analitic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a mobilităţii diverselor │ │ │ │ │segmente ale mâinii şi pumnului: scor analitic │ │ │ │ │sub 10% (normal 70%). Nu pot sta │ │ exercita normal profesiunea. = CF completă. se │ │total. Bolnavii nu pot să │ │clinică indică un caracter progresiv evolutiv al│periferice şi în repaos.│ │ Gradul 3: . │ │ Gradul 1: .) Cod boală 469 (din lista de 999 coduri de│A. (Steinbrocker): │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │ │un scor analitic sub 20% (normal 70%).300 m. │ │ osoase. │ │haină. fără să simtă nevoia de a se│ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │aşeza. │ │ │chirurgicale corectoare │ │ Gradul 2: . │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │La toate formele de PR de la punctul A. │ │ │obligatoriu. Nici un semn radiologic de │ │ │ │ │ distrugere. │ │ │10 . st. │VSH . │ │ │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │ │ │ │sub 20% (normal 100%). Nu pot să meargă mai mult de │ │ │antepiciorului (anchiloza MTF). │Formele de PR st. │ │Aprecierea gradului de evolutivitate al PR │Capacitate restantă (globală) a mâinii afectate =│ │butonul de la aragaz. P. │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a capacităţii de efectuare │ │ │ │ │a celor 6 tipuri esenţiale de prehensiune (sau │ │ │ │ │numai schiţarea lor). în puseele evolutive.formele de PR formă miozitică în care se │ │autoconduce. Sever: 1. │ │ │tensiometrului în mm) sub 70 mmHg. La fel ca la II 4.100% │Gradul I de invaliditate. Leziuni distructive. 3. Bolnavul se │ │ nodulii sau tenosinovita poate │Starea subiectivă este rea. st.A. │este gr. Nu se poate apleca sau │ │DIAGNOSTICUL STADIULUI ALTERĂRII │un scor analitic: 30 . │ │câţiva paşi fără să se oprească sau │ │Clasificarea capacităţii funcţionale a │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │fără să resimtă dureri severe. st. legarea şiretelor de la │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │pantofi. Absenţa deformărilor (limitarea │Bolnavii prezintă redori matinale peste 5 ore. │ │răsucirea unui robinet sau buton de │ │Stadializarea poliartritei reumatoide │Coeficientul de evolutivitate generală (clinic şi│ │aragaz.│ │ 2. IV (terminal) după criteriile │ 90 . cu dificultate. = CF limitată permiţând bolnavului │ │ │partea altei persoane.9 g/100 ml. │genunchilor în semiflexie. │ │ │reducere gravă a capacităţii de a efectua cele 6 │ │îşi leagă cu greutate şiretele la │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune. de a se │ │ │.5 min.activitate completă.destul de bună. │ │altei persoane. IV (terminal) după criteriile lui │ 95 . │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │ Gradul 2: . scor sintetic: 0 . cu sau fără uşoare │ │ │ │ │ leziuni cartilaginoase sau │B.2 .şi în repaus. Nu│ │ durerii şi redorii la una sau mai │Capacitate restantă globală a mâinii afectate │ │se pot ridica din poziţia şezând în │ │ multe articulaţii. propuse de Steinbrocker. │ │coborî o scară cu trepte. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │ Gradul 0: . │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │ │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │30 min. │A. Atrofie musculară extinsă. IV sunt forme cu leziuni │ 90 . │ │ fibroasă sau osoasă. fără│ │bolii. │ │sta în picioare mai mult de 20 min. │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ mobilităţii poate fi prezentă).peste 8 ore. Atrofie musculară de vecinătate. │Steinbrocker.│biologici de activitate în perioada de remisie │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. Nu poate urca sau │ │III. │ │partea altei persoane pentru a merge│ │Clasa Felul capac. │ │ Gradul 0: . de a│ │ 3. │ │poziţia în picioare. │astenie marcată cu oboseală şi în repaos. Îndemânarea manuală şi │ │acceptate.18% (normal 30%). scor sintetic │ │pantofi.Durerea: │ │ │. În ceea ce priveşte îndemînarea │ │ 2. │ │ se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │ sau o face cu mare dificultate. │Hb .100 mm/lh. = Infirmitate importantă: bolnav │ │ │tăia alimentele. │ │permiţând bolnavului numai o parte │ │ prezent. │ │ │Steinbrocker. │durerea împiedică somnul. │ │I.100% │Gradul I de invaliditate. cu posibilitatea de a │reducere gravă a capacităţii de efectuare a │ │coboare nici o treaptă. │ │ │. │ │.numai la mişcare. cu │ │spaţial fără ajutorul altei │ │ │laxitate ligamentară şi instabilitate articulară. zilnic şi uneori şi în │ │meargă mai mult de 200 .împiedică somnul. Terminal: 1. închiderea şi deschiderea │ │ │7 . cu posibilitatea invalidului │ │ │adaugă: │ │de a se autoservi. funcţionale (CF) │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │2 . │ │II.PR cu pierderea acuităţii vizuale datorită │ │ │ │ │complicaţiilor oculare.3% │ │ │ │ │(normal 30%). │ │fără sprijin. ridicarea braţelor pentru │ │ │ │ │a-şi pune pălăria pe cap etc). Nu│ │ fi prezentă.foarte bună. Nu pot să urce şi să │ │ 1. │osteoarticulare. încheierea nasturilor de la│ │ STADIUL STAREA │= 40% (normal 100%). │celor 6 tipuri de prehensiune: scor sintetic │ │confortabil pe scaun.întreruperea activităţii pentru│ │ │(endoproteze coxofemurale. bilateral.90% │Gradul II de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │B.│art. │degetelor. Nu poate │ │ cartilaginoase sau osoase. a coatelor.10% (normal 30%). răsucirea unei│ │(criteriile combinate semicantitative ARA) │60% (normal 100%). │ │ odihnă │ │ │genunchi). │ │altei persoane.sub 5 min.rea.20% │Nu se încadrează în grad de │ . │ │greutate de pe un scaun şi cu │ │ 4. posibil.3 paşi. nu-şi poate lua │ │ imobilizat la pat sau în fotoliu. cu │ │ │.5 . periferice la mobilizare şi în repaos. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4. Anchiloză fibroasă sau osoasă. │ │să se oprească şi fără să resimtă │ │ │VSH 70 . a │ │unei alte persoane. cu deformări şi anchiloze în │ │de autocontrol sau de orientare │ │. de a se autoconduce. = CF normală cu excepţia handicapului │0 . posibil. │ ──────> │Imposibilitatea persoanei de a │ │ Gradul 1: . Leziunile extraarticulare. │ │ │Măsuri profilactice: │ │ Gradul 1: .oboseală în repaus. │reducere gravă a capacităţii de efectuare a celor│ │dexteritatea mult diminuată │ │ │6 tipuri esenţiale de prehensiune: scor sintetic:│ │(întoarcerea paginilor unei cărţi. S. Bolnavii stau │ │ Gradul 2: .Durata redorii matinale: │ │ │îmbrăcarea hainelor. │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │poate să meargă mai mult de 500 m. dezbrăca singur. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILARTRITA ANCHILOZANTĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │(S.peste 100 mm/lh. III (severă) după criteriile lui │ 80 . scor analitic = 20 -│ │kg. Precoce: 1. │ │ │poate ridica braţele. │ │ Gradul 3: . .│ │persoane.R. P. │ │îngenunchia ca să ridice un obiect │ │STRUCTURALE = se face pe baza criteriilor unanim│Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │de pe jos. │ │cu mare greutate a unui robinet. │Formele de PR cu anchiloza pumnului şi a │ │supraveghere permanentă din partea │ │ Gradud 1: .lipsă.eventuale intervenţii │ │ oboseală. nu-şi │ │ casnice şi autoservirea.9. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │. nu│ │ │ │ │se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │sau o face cu mare dificultate. Poate urca şi coborî │ │ │Hb .5 g/100 ml.lipsă. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu.R. de a se orienta │ │ │produce atrofia muşchilor extremităţilor. Aspectul de osteoporoză poate fi│clasa 3. Deformări axiale. Moderat: 1. Nu se pot │ │ numai o mică parte din ocupaţiile │ │ │îmbrăca. Se ridică cu │ │ 3.sub 9.Astenia: │ │ │activităţi de autoservire. P. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Capacitatea funcţională limitată │ │ 2. Nu poate să ridice şi să │ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │transporte greutăţi mai mult de ½ │ │IV. │ │picioare nesprijinit şi neajutat.2 ore │ │ │realiza majoritatea activităţilor │ │ Gradul 2: .controale periodice. dureri │ │autoservi.tratamente medicamentoase. centrală la debut în faza de sacroileită │ 0 . │ │disconfort. Nu pot sta în │ │ 2. │ │ │capacităţii efective a unor │ │. Greutate în │ │ │ │ │ridicarea membrelor toracice pentru │ │Criteriul: │ │ │punerea unei pălării pe cap sau │ │. în puseele evolutive. dar nu │ │scările. │Steinbrocker.aproape bună.6%. │ │chei în broască. nu-şi poate │ │ 4. Osteoporoză. │cursul nopţii. fără anchiloză│Gradul de activitate al PR este sever activă │ │până să simtă nevoia de a se aşeza. │Testarea deficitului funcţional analitic al │ │sprijin.95% │muncă. │ │Capacitatea de muncă pierdută total.A. anchiloza │ │tot timpul în pat sau în majoritatea│ │ Gradul 3: . │ │ Gradul 0: .PR forma vasculitică cu alterarea stării │ │ │ │ │generale. │ │ 2.

│ │oblică este ex.29% │la mers.arată │Uşoară redoare dorso-lombară însoţită de dureri │ │predominanţa limfocitelor. spaţiul articular dispare. extensiei. uneori cu iradieri sciatice bilat. este confirmat de ex. │ │ │. │în puseu acut inflamator clinic şi biologic cu │ │ .Tomografia art. │.39% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │fiind similare în majoritate cu cele din PR. │ │Pot să-şi desfăşoare activităţile │ │casnice. │ │S. IV (vezi ex.cură │ │balneară în staţiune cu profil │ │reumatologic.A. S.2 zile pe lună cu redoare matinală │ │şi unele criterii clinice.dispensarizare la medicul de │ │familie sau specialist reumatologie │ │Policlinică. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit.Proteina C reactivă absentă.Rg. urcatul şi coborâtul │ │scărilor. │ │cură balneară.2 zile pe lună. │ │ │.49% │Bolnavii pot să desfăşoare │ │activităţi fizice. ele │dorso-lombar 1 . │ │criteriu clinic. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. radiologic al art. Din poziţia │ │îngenunchiat se ridică cu uşoară │ │greutate. IV şi a coloanei dorso-lombare │ │în primul rând de aspectul patologic al │(punţi vertebrale între două corpuri vertebrale │ │radiografiei art. după │ │care resimte disconfort la nivelul │ │articulaţiilor periferice ale │ │membrelor pelvine. S. │ │producându-se o fuziune a articulaţiei.A. │ │fără ortostatism prelungit. │ │curenţilor de aer la nivelul │ │locului de muncă. │ │repaus. │flexie. o osteocondensare. iar ex. .Rg. periferice este redusă cu 30-40%│ │vertebrali) determinat de eroziunea unghiurilor │din valorile fiziologice. art. art. Durere lombară şi redoare.A.creşterea în ser │coloanei vertebrale lombare. │dorso-lombare. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. GRAD 0. │ │bolnavii cu forme severe ale bolii. CRITERII CLINICE: │sacroiliace). GRAD 0 │ │Aceleaşi măsuri profilactice. ridicarea de greutăţi. │ │ │Versantele osoase apar zimţate.antigenul HLAB27 este prezent la 80 . radiologic).49% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. şi stg.A. │ │ . iliac şi │ │ │sacrat).A. │ │ sacroiliace.Fibrinogen uşor crescut. cel│ │evidenţiază osificările subligamentare care apar│mai frecvent-genunchiul. rotaţie dreapta şi stânga şi cu 10% la │ │diagnosticul precoce al bolii. de faţă şi profil a joncţiunii │ │ │ dorso-lombare şi a coloanei lombare. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │Sciatalgia prezintă anumite particularităţi: │ │susţinerea diagnosticului de SA: │sciatica înaltă din regiunea fesieră. │stânga. │ │ │ . obiectiv │ │lombare.) │ │afectează predominant coloana vertebrală. │VSH normal. Limitarea mişcărilor coloanei vertebrale │Nu sunt semne clinice patologice la ex.Scintigrafia osteoarticulară. nu au probleme │ . Investigaţii biologice: │până la nivelul genunchiului.creşterea │lat. sacroiliace. . inclusiv profesionale │ │(activităţile vieţii zilnice) │ │Necesită: │ │.│boală după CIM). la care se pot adăuga │bilat. de Seze). de profil a coloanei vertebrale lombare: │tendinita achiliană (ambele determinând │ │arată rectitudinea coloanei lombare cât şi │talalgiile persistente). în grupul spondilartritelor │valorile fiziologice ale flexiei. │ │S. │ │ │ .A.70% │Gradul III de Invaliditate. dar fără │cu redoare matinală persistentă. │ │1. 1 zi pe săptămână sau │ │ant. │ │bolnavii cu S.90% │Fibrinogen normal. │nivelul coloanei cervicale. radiologic de profil al│ │ . 1 . │semnul Romannus) vezi ex. formă centrală cu prinderea art. │care cedează la mobilizarea coloanei şi la mers. │deficienţă ventilatorie uşoară. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Poate urca şi coborî scări. centrală la debut în faza de sacroileită │ │I. │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │B.testele de depistare a factorilor │ventilatorie. │ │În mod curent sunt necesare: │Ca semne biologice de inflamaţie: │ │ . . GRAD 0.69% │Gradul III de invaliditate.studiul lichidului sinovial . │ │I. │ │ │ -20% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.) în puseu inflamator │ │versante.2 │ │3 luni. prin │ │ │scleroza periarticulară apare o creştere a │ │ │opacităţii osoase. │ │bilaterală (de grad III sau IV. la nivelul coloanei │ │creatinfosfokinazei şi a fosfatazei alcaline.10% 10 20 20 30 40 50 50 60 │invaliditate.A.2 zile pe lună. │ │. │ │semnul Romanus (aspectul pătrat al corpilor │Mobilitatea art. Nu poate sta mult │ │timp în poziţie fixă aplecată în │ │timpul activităţii profesionale. fără să fie │ │nevoie să se mişte. extensiei. │ │ .VSH uşor crescut mai mare de 25 mm/h. Nu │ │poate să stea confortabil pe scaun │ │mai mult de 2 ore. │ │ │II.dozările enzimelor în ser . cât şi în cel │al bolnavului. │Nu sunt semne clinice patologice la ex.A.gradul IV = anchiloză datorită numeroaselor │B.gradul 0 = aspect radiologic normal.proteina C reactivă este prezentă. unilaterală) │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │SA definită: criteriul radiologic + cel puţin un│evolutive. │ │deplasare. │evolutive fără afectare oculară sau disfuncţie │ │ . │ │predispoziţiei faţă de boală. activităţile sociale │ │cotidiene.60% │gestualităţii profesionale.90% dintre │ │ │bolnavi. înclinare laterală dreapta şi│ │. │ │HLAB27. │vizuală sau deficienţă vizuală uşoară. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .gradul III = sacroileită moderată.Tomografia computerizată axială a art. pot să nu aibe antigenul │Fără semne inflamatorii clinice. umezelii. III (vezi ex. înclinare laterală dreapta şi │ │radiologic. │ │ . │care cedează la mobilizarea coloanei.Rg. radiologic nu este edificator se│ │ │pot efuctua: │A. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │ . este recidivantă. El este un mijloc util pentru │stânga. │gr. │ │seronegative): │înclinare laterală dreapta şi stânga. │clinic şi biologic.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinică. se │ │apleacă şi se ridică de pe scaun cu │ │uşoară dificultate. │C. │ │ │. │ │ │interliniul articular fiind diminuat. │ . │ │Rg. │ │din bolnavi. │ │Limitarea activităţilor fizice ca: │ │ridicarea de greutăţi mai mari de │ │5 . │ │2. a │ │ortostatismului şi a mersului. radiologic cel mai important. CRITERIUL RADIOLOGIC: │A. │ │ascendent. S.imunoglobulinele serice . │dorso-lombare şi rectitudinea coloanei lombare + │ │ . fiind │sacroiliace gr. sacroiliace. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 600 m. statul în picioare. │ │ │ . 1984): │gr. GRAD 0. │.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinica teritorială.A este o boală inflamatoare cronică care │sacroiliace bilat. se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. În│Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │evoluţia artritei sacroiliace din punct de │reducere cu 50% din valorile fiziologice ale │ │vedere radiologic se deosebesc 5 grade: │flexiei. atât în planul sagital. │frecvente entezopatii fiind: fasciita plantară.electroforeza proteinelor serice pune în │ │ │evidenţă o hiper-alfa 2 globulinemie (alături de│ │ │o creştere minimă a hipergamma-globulinemie). │ │Aceleaşi măsuri profilactice. extensiei. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul CDL │ │. atât în declanşarea │ │ │bolii cât şi a formelor evolutive inflamatorii │ │ │ce duc la invaliditate.controale periodice. care este prezent la 80 . frig.gradul I = modificare suspectă.A formă periferică la debut (forma │ │punţi osoase care se formează între cele │"scandinavică" de S. │generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │Rg.fibrinogenul este crescut.gradul II = sacroileită minimă: contururile │ │ │osoase apar şterse (datorită resorbţiei osoase │ │ │subcondrale a ambelor versante. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ │Uneori când ex. │ │frontal. sacroiliace în incidenţa oblică. de faţă şi profit a joncţiunii dorso-lombare│proces inflamator cronic de obicei asimetric. L1-L2 │Strâns legată de afectarea articulaţiilor │ │(fiind primele modificări radiologice │periferice este cea a inserţiilor tendinoase şi │ │vertebrale) care pot ajunge la punţi între două │capsulare pe os (entezopatia). aparţine grupului de histocompatibilitate │al bolnavului.A. │ │ . uşurată de exerciţiu şi nemodificată de │zile pe lună. Prezenţa lui nu │ │ │este suficientă pentru diagnosticul unei SA. este cel radiologic (prezenţa unei │Bolnavii acuză dureri lombosacrate sau sciatalgii│ │sacroileite bilaterale). Limitarea │ │activităţilor fizice ca alergatul. rotaţiei │ │ . umezeală. │gr. │ │ridicarea obiectelor grele şi │ │transportul lor. Limitarea expansiunii toracice (corectată în │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │funcţie de sex şi vârstă). │ │HLAB27. Alături de factorii genetici. │ │fiind nevoie de existenţa altor modificări şi │sacroileitei gr. │ │ │ │ │ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SA: │B.│ │evitarea frigului. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii.dispensarizare medic de familie │ │sau reumatologie Policlinica │ │teritorială pentru controale │ │periodice. │Radiologic rg. │ │precoce la nivelul vertebrelor D11.VSH este crescut în cursul puseurilor │alternantă dreapta şi stânga: sciatică în │ │evolutive. pe ambele │ │ │versante ale articulaţiei. GRAD 0. . dar poate fi şi normal chiar şi la │"basculă". IV şi a coloanei dorso-lombare │ │considerat un test de evolutivitate a bolii mai │(sindesmofite numai la nivelul joncţiunii │ │fidelă decât VSH. │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. │ │vertebrale (superior şi inferior) cu lipsa │Bolnavii au dureri la nivelul art. formă centrală cu prinderea art.A. radiologic al art.2 zile la 2 . │ │modificări specifice. coloanei CDL prezintă │ │ . printre cele mai │ │corpuri vertebrale vecine. histologic al│moderate la nivelul segmentului vertebral │ │sinovialei nu este patognomonic pentru S. EXAMENUL RADIOLOGIC: │reducere cu 40% din valorile fiziologice ale │ │ Diagnosticul de S. I sau II (vezi ex. │ │Poate urca şi coborî scările.6 kg şi transportul lor. │ │curenţi de aer. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ . │Articulaţiile periferice sunt afectate de un │ │Rg. S.3 luni cu uşoară redoare│ │articulaţiilor sacroiliace şi progresând │lombo-sacrată matinală. timp de cel puţin │Bolnavii pot acuza dureri lombosacrate 1 . │ . │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. dr. │ │ . │ │ │3. Sacroileită de grad II sau mai mare. în proiecţie frontală sau │punţi la un nr. │ │ . │Bolnavii pot avea dureri lombosacrate nocturne │ │procesul inflamator debutând frecvent la nivelul│uşoare 1 . │ │Sunt necesare măsuri profilactice . │Mobilitatea coloanei CDL este în limitele │ │Principalul criteriu de diagnostic pozitiv al │fiziologice. el având semnificaţia │Proteina C reactivă normală. │ │ │. S. aspect comparat │ │ │cu "marginea de timbru poştal" (S. important de discuri vertebrale.10% din │coloanei cervico-dorso-lombare).3 zile pe săptămână. sacroiliace. altor zone interesate. fără deficienţă │ │ . │B. un rol │ │ │important îl au factorii de mediu: infecţiile cu│ │ │Klebsiella pneumoniae. │1 . 5 . coboară │ │A. iar spaţiul articular pare lărgit │ │ │(pseudolărgirea spaţiului articular). sacroiliace.Rg.A. etc. Testarea mobilităţii coloanei CDL │ │reumatoizi sunt negative (criteriul de integrare│ca test obiectiv arată o reducere cu 30% din │ │a S. │ │a IgA în timpul perioadelor de activitate a │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │bolii. obiectiv │ │S. centrală la debut în faza de sacroileită │ │(Van de Linden. S.A.D13. │ │În fazele evolutive ale SA modificările │ │ 0 . periferice │ │concavităţii obişnuite a conturului vertebral │2 . bazin pentru art.

│ │Bolnavii au dureri severe 4 . standard. după care se │ │îndreaptă cu mare greutate. marelui trohanter etc. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. formă centrală cu prinderea centurilor │ 80 .85% din valorile fiziologice. fără ajutorul │ │altei persoane. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. altor zone ale scheletului pot arăta: │ │ │eroziuni şi proliferări osoase de tip osteofitic│ │ │la nivelul calcaneului. │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 .5 zile pe săptămână│ │la nivelul a 2 .A. în mod │ │ │ireversibil.3 articulaţii periferice.95% │Marie): │ │ . Imposibilitatea persoanei │ │de a realiza majoritatea │ │activităţilor vieţii zilnice şi │ │reducerea capacităţii efectuării │ │unor activităţi de autoservire. │ │ │ │ │ │B. se caracterizează pin pensarea │ │ │interliniului articular ce poate merge până la │ │ │anchiloza osoasă. coxofemurale. fără să simtă nevoia de a se│ │aşeza. │ │Nu poate să meargă mai mult de 50 │ │m. în puseu │ │acut inflamator clinic şi biologic.│ │de autocontrol. în puseu acut inflamator clinic şi │ │ │biologic.A.internare în secţia de │ │reumatologie în puseele acute ale │ │bolii pentru tratament. dar │ │ │diagnosticul poate fi pus numai pe baza ex.│ │ │de faţă. cu deficienţă vizuală medie prin │ │afectarea oculară (sechele de iridociclită). │ │ │crestei iliace. de a│ │se orienta spaţial. Nu se poate apleca să-şi │ │atingă genunchii. │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. de a│ │se orienta spaţial. │ │ │Rg. │ │Bolnavii stau la pat majoritatea │ │zilei. │ │ │ │GRADUL II de invaliditate. pumnilor şi degetelor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. │ │fără ortostatism prelungit. consecinţa │ │disfuncţiei ventilatorii de tip │ │restrictiv. îşi leagă cu greutate │ │şireturile la pantofi. │ │Se apleacă cu uşoară dificultate şi │ │cu greutate îngenunchiază. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │D. formă centrală cu prinderea centurilor │ │toracice şi pelvine (forma Strumpell . │ │. cu aspect de "şină de tramvai" pe rg. Bolnavii stau toată │ │ziua în pat sau în majoritatea │ │zilei. │ │Fixarea coloanei cervicale în flexie.│radiologice sunt mai importante.prinderea umerilor (anchiloză în adducţie) │ │ . │ │Bolnavii acuză dureri cervicale şi redoare. Nu poate urca şi │ │coborî scări. sau de orientare │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane.schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. │ │ │ │Gradul I de invaliditate. │ │confortabil într-un fotoliu. │ │Bolnavii acuză dureri dorsale şi dureri toracice │ │inferioare sau toraco-abdominale şi o limitare a │ │expansiunii toracelui în cursul mişcărilor │ │respiratorii ample.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. Se ridică cu greutate │ │de pe scaun şi cu sprijin. umezeală. zilnic 1 .90% │scapulohumerale sau coxofemurale bil. │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │30 min.Pierre . S. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Scintigrafia articulară cu stronţiu sau │ │ │techneţiu arată o hipercaptare a radiotrasorului│A. Nu │ │poate sta mult timp în picioare. │ │ │sacroiliace: are o utilitate maximă în stadiul │ │ │precoce al SA când nu apar modificări │ │ │radiologice de sacroileită pe rg. │ │Bolnavii au dureri severe. cu deficienţă ventilatorie medie de tip│ │ │restrictiv şi deficienţă vizuală medie prin │ │ │sechele de iridociclită. │ │Nu poate ridica şi transporta │ │greutăţi mai mici de 1kg. │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │şezând în poziţia în picioare (fără │ │să se sprijine de ceva.A.A. interapofizare duce la pensarea │ │ │interliniului articular cu tendinţă la │ │ │anchiloză. cu deficienţă│ │ventilatorie medie sau accentuată de tip │ │restrictiv.. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │înaintea apariţiei modificărilor radiologice. formă centrală şi periferică cu │ │predominanţa formei periferice.programe de kinetoterapie la │ │domiciliu sau policlinică. │ │Aceleaşi măsuri. de a se autoconduce. │ │Nu poate să stea confortabil în │ │scaun. │ │ │Coxita din S. sau zilnic la nivelul coloanei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . │ │creion. fără să se sprijine sau fără să │ │resimtă disconfort. │ │ │Afectarea art. │ │În afectarea art. │ │ │clinic. dar cu│ │dificultate. a capacităţii de autoservire. │ │. desface cu │ │greutate un borcan sau nasturii de │ │la haină. │ │Nu se poate apleca sau îngenunchia │ │pentru a putea ridica un obiect de │ │jos. │ │Nu poate urca sau coborî o scala cu │ │trepte.│ 90 . de a se autoconduce. │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │partea altei persoane pentru a merge│ │CDL. │ │ │Tomografia computerizată axială a art. │ │ │ │Gradul II de invaliditate.100% │A. fără să fie nevoie │ │să se mişte în scaun. │ │ │Generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │ │punţi osoase la toate discurile intervertebrale │ │ │realizează aspectul de "trestie de bambus". │ │Măsuri profilactice: │ │. fără să│ │simtă nevoia să se mişte în scaun. │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice │ │peste 80 . S. fără să se oprească şi fără să │ │resimtă disconfort.eventuale │ │intervenţii chirurgicale corectoare │ │(endoproteze coxofemurale şi │ │scapulo-humerale) urmate de │ │programe de kinetoterapie în secţii │ │de recuperare. fără ajutorul │ │altei persoane. │ │Măsuri profilactice: .90% 70 . │ │uneori contractură musculară de tip torticolis. ramurilor pelvine.a. │ │ │Afectarea funcţiei articulare a coloanei CDL cu │ │ │peste 70% din valorile fiziologice. Nu se │ │poate apleca sau îngenunchia ca să │ │ridice un obiect de pe jos.3 │ │ │zile pe săptămână. cu greutate la mobilizarea coloanei şi │ │dureri cu iradieri sciatice bilateral. S. forme periferice cu prinderea │ │articulaţiilor mari. │ │Bolnavii se deplasează cu greutate │ │în baston sau cârje. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. generată de rigiditatea │ │cuştii toracice. │şi fixarea coloanei cervicale în flexie. │ │. │ │În ceea ce priveşte dexteritatea: │ │foloseşte cu greutate un stilou.nu poate ridica braţele pentru │ │a-şi pune pantalonii sau să-şi │ │îmbrace haina. Nu poate │ │îngenunchia.2 luni │ │consecutiv. │ │curenţi de aer. │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice până│ │la 80% din valorile fiziologice. frig. │ │Poate urca şi coborî scările.80% │Nu poate sta confortabil pe scaun │ │mai mult de 1h. │ │Nu poate sta mai mult de 30 min.prinderea coxofemuralelor bilat.A. │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │Capacitatea de muncă pierdută total.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │Nu poate să ridice şi să transporte │ │mai mult de 1 kg. cu tendinţă │ │la anchiloză în poziţii vicioase.3 │ │zile pe săptămână sau zilnic la nivelul │ │centurilor. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii.dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie pentru │ │controale periodice. genunchi sau │ │articulaţiilor coatelor. │ │Nu poate să meargă mai mult de 200 │ │m. Are un │ │grad de dispnee la mers. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Măsuri profilactice aceleaşi. scapulo-humerală │ │. │ │Nu poate sta în picioare mai mult │ │de 20 min. │ │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 . S. │ 90 . Nu poate să meargă mai mult │ │de câţiva paşi fără să se oprească │ │sau fără să resimtă dureri severe. Se deplasează cu greutate cu │ │baston sau cârje pe distanţe mai │ │mici de 20 m. până să simtă nevoia de │ │a se aşeza. micşorează │ │mult orizontul acestor bolnavi. S.

│Proteina C reactivă .).episod infecţios în urmă cu │artrită incipientă la nivelul genunchiului şi │ │ │ │aproximativ 1 . pumn.70% │GRADUL III de invaliditate.4 săptămâni (infecţia poate fi │gleznei.49% │Nu se încadrează în grad de │ │. nu poate să-şi │ │ │periferice) cu predominanţa formei periferice. SEMNE RADIOLOGICE: │Testarea mobilităţii normale. │ │ │ │prezenţa antigenului de histocompatibilitate │Radiografia standard al segmentului afectat │ │ │ │HLA B27. SEMNE CLINICE: . │ │agenţilor infecţioşi (infecţii digestive şi │după un episod acut diareic sau o infecţie │ │Sunt necesare următoarele măsuri │ │genitale (eventual urogenitale) în etiologia │urogenitală cu evoluţie subacută cu durata de 3 -│ │profilactice: │ │A. sterile. glezne. sau sindromul RFL în forma incipientă de │ 10 . │ │ │funcţiei oculare (vezi criteriile af. forme periferice severe cu afectarea │ │poate spăla singur.100% │Gradul I de invaliditate. │ 50 .85% din cazuri. │ │ │ │Dintre infecţiile genito-urinare cele mai │Proteina C reactivă absentă. │ │ │ │decurs de câteva zile sau săptămâni: │HLA B27 prezent. în 60 .A. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul │ │ │ │diagnosticul pozitiv şi diferenţial de A.M. │ │sau reumatolog Policlinica │ │sunt: infecţiile cu Shigella.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Leroy) cod boală 647 (din lista de 999 coduri │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │ │ │tabloul clinic al bolii şi este secundară unei │Proteina C reactivă absentă. nu se │ │ │2. Raport bărbaţi │B. Yersinia enterocolica şi Yersinia │(VSH. sunt frecvente│evidenţiază pe lângă osteoporoza juxtaarticulară. Sunt afectate articulaţiile │infecţie urogenitală fără afectare oculară şi │ │ │ │membrelor inferioare (genunchi. Se manifestă prin disurie │Rg.controale periodice.3 pusee │ │gestualităţii profesionale.FIESSINGER .R este în prezent demonstrată. tulburări de conducere sau │ │Imposibilitatea realizării │ │ │afectarea gravă a acuităţii vizuale.) sunt artropatii │incipientă de oligoartrită subacută la nivelul │ 0 . Nu poate sta│ │ │ │ │confortabil pe scaun.I. │ │invaliditate. │durata de 1 .R. standard ale segmentului afectat normală. │ │Din punct de vedere al dexterităţii │ │ │ │ │nu poate ţine stiloul sau creionul. sau sindrom RFL în forme constituite după│ 50 . coatelor.prezentă indiferent de poarta de │la debut. şi care cedează la tratament cu │ │. nu-şi │ │ │ │ │poate lega singur şiretele la │ │ │ │ │pantofi).49% │Nu se încadrează în grad de │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │ │ │invaliditate.cu rol în diagnosticul │HLA B27 prezent.A. GRAD 0.│ │ │ │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │ │ │ │şezând în poziţia în picioare. tumefiată şi dureroasă. │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │URETRITA .periostite (tars. │o anumită perioadă de evoluţie cu 2 . │ │ │ │intrare a germenului şi poate fi prima │Proteina C reactivă absentă. │ │ │ │fiind roşie. Cu excepţia oligoartritei clinice ex. │osteoporoză juxtaarticulară.R. cu anchiloza │ 95 . │ │SINDROMULUI REITER .osteoporoza juxtaarticulară.A. │ │ │ │o S.proteina C reactivă în concentraţii crescute. │ │a bolii. dezbrăca singur (nu se │ │ │ │ │poate închide la nasturi. fără afectare oculară cu │ │ │ │tipul uretrită) însoţită de febră. evidenţiate pe rg. │ │ │ │C. la │coloanei lombare.Leroy este o formă particulară de │şi AINS. În patologenia A. │ │de boală după C. Nu se poate│ │ │ │ │îmbrăca. testele inflamatorii uşor │ │ │ │cervicită. │ │ │ │scintigrafia osoasă . │ │predispoziţie genetică.20% │Nu se încadrează în grad de │ │femei de 5/1 . │ │ │ │infecţii extraarticulare.absentă. sau sindromul RFL la debut în faza de │ 20 . SEMNE DE LABORATOR: │Testele inflamatorii în afara puseelor acute │ │ │ │. Este frecvent acută. │ │ │ │manifestări neurologice şi cardiace. │ │ │ │MANIFESTĂRILE CUTANEOMUCOASE . coxite bilat. │îngustarea spaţiului articular. Nu poate sta │ │ │ │ │în picioare nesprijinit şi neajutat. │tendonului lui Ahile.aspect inflamator │reducere cu 20% din valorile fiziologice ale │ │ │ │nespecific cu polinucleare neutrofile. │ │ │ │precoce al A.R. conjunctivită.R.2 luni şi care cedează la tratament│ │ │ │Manifestări clinice: reprezentate de triada: │cu antibiotice şi AINS.R. nu-şi poate face│ │ │acuităţii vizuale datorită complicaţiilor │ │toaleta intimă. la care ex. fără semne de │ │. Neisseria│HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │gonorrheae şi în ultimii ani de infecţiile cu │la debut. │ │ │ │. GRAD 0. urină. fără │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane.prezenţa agentului infecţios în scaun.39% │Nu se încadrează în grad de │ │ARTRITA . Sindromul Reiter │şi care cedează la tratament antibiotic specific │ │ │ │Fiessinger . │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │ │ │.asociată cu uretrită şi/sau │obiectiv este normal. │ │ │ │Alteori uretrita poate fi însoţită şi de cistita│ │ │ │ │hemoragică. S.│ │ │ │2 . faringiană.30% │Aceleaşi măsuri profilactice. cu durata de 2 luni. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. │ │la cronicizare. standard ale segmentelor afectate arată o │ │ │ │şi secreţie uretrală mucoasă sau mucopurulentă.R. a │ │. A.R. oasele mici şi lungi). │ │ │insuficienţa aortică. au fost identificate │Rg. este asimetrică. │artrită genunchi bilateral. standard). anchiloza │ │poate ridica braţele. │B. │Testarea mobilităţii articulaţiilor normală. │ │ │ │Radiografiile standard ale segmentelor afectate │ │ │ │ │pun în evidenţă: │C. │ │ │pumnilor.entezopatia (la nivelul inserţiilor │chiar eroziuni osoase la nivelul inserţiilor │ │ │ │tendoanelor şi ligamentelor).sub formă de mici│Rg. │ │ │ │computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară. MTF şi │care cedează la tratament cu antibiotice şi AINS. │ │ │ │totodată o netă agregare familială.HLA B27 prezent are valoare mare din punct de │acute de oligoartrite. Se dezvoltă pe un │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │teren imunogenetic particular marcat de │la debut.│Testarea mobilităţii articulare normale. afectate. zona metafizară.titruri mari de anticorpi specifici în funcţie│A. │o anumită perioadă de la debut (aprox.3 paşi. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE REACTIVE (Sindromul Reiter-Fiessinger-│FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .prezentă. articulaţia afectată │Testele inflamatorii uşor pozitive (VSH.A. A. │ │ │ │ │Nu se poate duce la toaletă. extensiei. A.lichidul sinovial . forme mixte severe (centrale şi │ │nu poate să scrie.dispensarizare medic de familie │ │inflamatorii acute.debutează brusc.R. │4 săptămâni.sindesmofite. A. Nu│ │ │ │ │se poate apleca în faţă. sau sindrom RFL în formă incipientă de │ 30 .leucocitoză. la persoane cu o anumită │conjunctivită cu durata artritei de 2 săptămâni │ │ paraclinice periodice. standard│ │ │ │. Nu poate să urce şi să │ │ │ │ │coboare nici o treaptă. sau sindrom RFL sub formă de oligoartrita│ 40 . │A. │ │ │ │ │secreţie uretrală numai în perioada de inducere │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. Prezenţa lui arată tendinţa │sacroileită uni sau bilaterală şi afectarea │ │Schimbarea locului de muncă.LEROY: │A. │Proteina C reactivă . │ │ │ │cât şi ale imunităţii umorale.│ │ │ │IF). nu îşi│ │ │genunchilor în semiflexie. de │ │ │ │ │autoservire şi îngrijire. │ │autoservească.6/1. existând │normală. │ │ │ │. │ 20 . forme periferice severe.enterocolită acută sau genitală de │infecţie uro-genitală.sacroleită (uni sau bilateral). │tumefierea părţilor moi periarticular şi │ │ │ │linguală şi pe gland (bala-nita circinată). anchiloza │ │Bolnavul nu se poate deplasa.60% │prin reducerea efectuării │ │de germenul incriminat în etiologia AR. │HLA B27 prezent. │ │ │ │B. │ │ │ │. │şi sacroileită unilaterală forme constituite după│ │invaliditate.R.R. │ │diafizară. │ale segmentului afectat. │ │ │ │. apărute după un episod diareic sau │ │ │ │digestivă . cu│ │încheie nasturii la haină. 1. Artrita domină │pozitive care se negativează sub tratament. │ │pseudotuberculosis etc. │ │apărute în urma unor infecţii situate la │digestiv sau urogenital. │ │ │ │care se pot adăuga tomografia axială │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive.. se rezolvă în │Proteina C reactivă absentă. nesupurative. radiologic standard │Bolnavii acuză dureri la nivelul art. │flexiei. incidenţa mai mare a │coloanei vertebrale lombare (prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare şi riscul evoluţiei către│sindesmofitelor pe rg. Grad 0. oculare). │ │ │ │unele perturbări ale imunităţii mediate celular. │prezenţa entesopatiilor la nivelul calcaneului şi│ │ │ │.investigaţii clinice şi │ │distanţă. prostatită şi orhiepididimită.│ │ │ │observate pe mucoasa bucală. │ │ │3. în cursul unui an cu │ │ortostatismului şi a mersului. │metatarsului. │ │frecvent oligoarticulară şi mai rar mono sau │apărute deasemenea după un episod acut de │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ │HIV. │ │ │ │uretrită. │fibrinogen uşor crescute). │ │vedere prognostic. înclinare laterală dreaptă şi│ │ │ │Examenul radiologic are o mare utilitate pentru │stânga. Rolul terenului şi al │oligoartrită subacută la nivelul tarsului apărute│ │invaliditate. Grad 0. fibrinogen) care se normalizează după │ │. │ │typhi-murium. sau sindromul RFL incomplet în forma │ │Recomandări: │ │ARTRITELE REACTIVE (A. │ │A. A. │tratament. │ │ │ │manifestare a bolii. │ │ │ │CONJUNCTIVITA . necesită │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │B. standard la nivelul segmentului afectat │ │ │ │ulceraţii superficiale. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │. │ │poliarticulară.este bilaterală. S. indolore. │ │ │ │artrită reactivă . │ │ │ . │ │. │ │activităţii vieţii zilnice. Salmonella │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │teritorială. nu-şi poate │ │ │tibiotarsiană în equin cu deformări accentuate │ │pregăti mâncarea şi nici să se │ │ │ale antepiciorului. apărute după un episod acut │ │ sau specialist reumatologie. A.VSH frecvent crescut. artrită şi conjunctivită la care se │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │ │ │pot asocia manifestări cutaneomucoase şi mai rar│care se normalizează după tratament. │negative.dispensarizare medic de familie │ │Dintre infecţiile digestive cele mai frecvente │antibiotic şi AINS. 6 luni) cu│ │Aceleaşi măsuri profilactice. S. │ │ │ │frecvente sunt: Chlamidia trachomatis. Afectează │ │ │ │ │predominant sexul masculin.10% │.

A.P.P.R. │ │A. IF │ │ │ │. │ │ │ │periunghial asociat cu durere. │ │ulceroasă. │ │ │ │ │Proteina C reactivă crescută. IV şi afectarea coloanei CDL │ │contribuie deci în cazul A.tulburările de vedere (vezi af. │ │ │ │picior. │ │. şolduri.│distală (2 . excluzând nodulii Heberden. a │ │.10% │Recomandări: │ │boală după C. │ 60 .R. este mai puţin agresivă decât P. dar caracteristice. │ │ │Policlinica teritorială.ac.biopsie sinovială cu hipertrofia sinoviei şi │B.M. formă centrală şi periferică (formă mixtă). dureri │ │ │ │ │ale coloanei CDL la mobilizare. A.afectarea articulaţiei interfalangiene │picior) în remisie clinică asociat cu afectarea │ │ │ │distale. sacroiliace. │în remisie clinică asociat cu psoriazisul │ │ │ │CRITERII CLINICE ŞI RADIOLOGICE MINORE: │unghiilor. │ │ │ │ │HLA B27 prezent.70% │GRADUL III de invaliditate.A.│ │ │A. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. formă de artrită interfalangiană │ │ │ │articulaţie. │osteolitice ale falangelor şi MC asociate cu │ │ │ │realizând aspect de "toc de călimară" sau uneori│leziuni întinse severe de psoriazis. │migratoare şi fugacee cu durata mai mică de o │ │. │ │ │ │ │. │ │ortostatismului şi a mersului.lichidul sinovial bogat în celule polinucleare│proximale şi distale cu tendinţă la anchiloză şi │ │ │ │neutrofile.69% │GRADUL III de invaliditate. Sunt │ │ │ │de periostită osifiantă. sau sindrom RFL în formele constituite. glezne.29% │ │ │HLA-B13. A. │şi cu artrită periferică. │ │altei persoane. │ │ │pozitive. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │A. de a se autoconduce. │ │. care pot fi asincrone. de obicei │ │de a se orienta spaţial fără │ │. în formă de artrită cu afectarea a 2 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILITELE ENTEROPATICE din Colita ulceroasă.). şi a │ │ │plus artrită periferică la nivelul genunchiului │ │sindromului RFL: │ │ │şi gleznei.39% │ │ │cu durata de cel puţin 6 săptămâni. │ │.59% │gestualităţii profesionale.examen radiologic al articulaţiilor periferice│asociat cu localizări multiple cutanate de │ │ │ │cu aspect de artrită erozivă.F.A. │ │coloanei vertebrale (vezi S. │psoriazică a unghiilor şi alte localizări ale │ │ │ │.3 articulaţii ale mâinii sau picior)│ 30 . │ │mai sus. cu leziuni │ │ortostatismului şi a mersului. sau chiar a două│după o perioadă de evoluţie de 1-2 ani cu 2-3 │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │dintre ele. în observaţie la bolnavii cu forme uşoare de│ │Recomandări: │ │inflamatorie cronică însoţită de modificări │psoriazis. cu afectarea artic. │ │ │ │DIAGNOSTICUL este sigur în prezenţa criteriului │Radiologic: prezenţa osteolizei şi sacroileitei. formă mixtă centrală şi periferică.40% din valorile fiziologice. │ │ │ │diagnosticului.90% │atrio-ventriculare.complexele imune circulante prezente în │A. cu absenţa germenilor şi a │cutanate discrete de psoriazis. │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive (VSH. A. sunt suficiente pentru stabilirea │osifiantă). │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A.100% │Gradul I de invaliditate │ │ │Vezi Criteriile S. │ │ │ │.negativitatea testelor de depistare a │A. │afectarea unei singure articulaţii mari: │ 50 . │ │ │HLA B27 prezent. │unilateral cu afectare oculară (irită) asociată │ │ajutorul altei persoane. hematologic arată un grad moderat de │Bolnavii prezintă afectarea axială cu prinderea │ │se autoservi. IF │ │ │ │.90% │GRADUL II de invaliditate. după │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │o evoluţie de aproximativ 5 ani cu 3 . în forma de spondilită psoriazică. boala Crohn şi by-pass-ul ileal şi se│B.P. sau interesarea scheletului axial sub │ │ │ │aspect de sacroileită şi/sau sindesmofitoză │formă de sacroileită şi uneori bolnavii au un │ │ │ │şi/sau osificare paravertebrală. HLA B27 poate fi │ │ │ │.artrite seronegative enteropatice. │ │. │ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A.sau prezenţa manifestărilor │ │ │ │ │cardiace (tulburări de conducere │ │ │B.│poate fi normal. talalgii cu│ │oftalmologice) │ │ │greutate la mobilizare şi mers.afectarea severă a artic. │ │ │Rg. Forme de sacroileită asociată cu HLA-B27 │ │ │ │prezintă sub forma unor artrite periferice │pozitiv şi aspect de sacroileită la ex. │ │ │invaliditate. de a se autoconduce. de a│ │ │acute pe an. în forma de artrită mutilantă cu leziuni │ │ │ │extremităţilor proximale ale celor adiacente.P. │ │În etiopatogenia A. │ │anemie. │ │aproximativ 10% din bolnavii cu │ │ │cu deficienţă vizuală medie sau accentuată. │ │ │ │CRITERIU OBLIGATORIU pentru diagnosticul A. │ │Grupele de histocompatibilitate în cazul │A.) este o artropatie │A. │ │ │ │factorului reumatoid).20% │Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C. │ │ │ │obligatoriu.A.ex. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ 50 . │ 90 . │ │factori de mediu (infecţii bacteriene şi virale. sau sindrom R.tratament de specialitate al │ │terenul (predispoziţia genetică) cât şi unii │ │ │psoriazisului. mici │ 20 .durere şi limitarea mişcărilor în cel puţin o │C. │interesate degetele de mâini luând aspectul de │ │ │ │ │degete telescopate sau de la picior.aspect de degete în "cârnat" la mână sau │psoriazisului.3 │ 60 . │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.P. │ │se asociază cu 2 criterii minore. radiocubitocarpiene. │ 70 . │ │. standard ale segmentelor afectate arată │ │La pierderea capacităţii de muncă │ │ │sacroileită gr.: │survenind la bolnavii cu forme uşoare de │ │ │ │psoriazisul evidenţiat clinic pe tegumente şi │psoriazis. │ │Vezi criteriile S. pumn│ │ │ │. în forma de poliartrită simetrică cu │ 80 .20% │Nu se încadrează în grad de │ │Boala Crohn . B16. GRAD 0. │ │ │ │ │. │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │asimetrică (1 . cu afectare oculară. A.49% │Nu se încadrează în grad de │ │participând atât perturbările imunităţii umorale│ │ │invaliditate. vindecată fără sechele. │"mâinii în gheară".P. │cu deformarea mâinii realizând aspectul de │ │ │ │.P.R. │ │ │Bolnavii acuză dureri la coloana CDL.evoluţia gravă a afectării │ │ │Proteina C reactivă prezentă.A.I. │tablou clinic identic cu cel al S.R.P. │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri calcaneu la mers. aortită etc) la │ │ │către o S.P. pumn. │Spondilitele din bolile intestinale inflamatorii │ │ │ . uric în sânge crescut. │ │cât şi cele ale imunităţii celulare. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. tumefacţie şi │B. A. asociat cu şase sau mai multe │ │ │ │ │criterii minore.│ │ │invaliditate. A.examen radiologic al scheletului axial cu │distale.R. │ │lună în asociaţie cu uretrita nespecifică sau │standard) şi a calcaneului (entesopatie │ │ │ │cervicita. sau sindrom RFL în forme care evoluează │ 80 .imunoglobulinele tip IgA crescute. │ │ │ │ │fibrinogen crescute).79% │cu posibilitatea invalidului de a │ │. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │coloanei CDL şi a artic. în formă de oligoartrită asimetrică │ │ │ │bolnavilor cu A.) cod de boală 647 (din │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ.P. B39.lichid sinovial inflamator cu complement │genunchi. A.69% │ │ │infiltrat inflamator: │articulaţii mari: genunchi.I.A.A. Maladia Whipple în forma de artrite acute │ 0 .90% │GRADUL II de invaliditate.P. frecvent identificate sunt: │seronegativă la debut.testele Latex.dispensarizare medic de familie │ │radiologice caracteristice ce apar la bolnavii │ │ │sau specialist reumatologie │ │care prezintă psoriazis. │pusee. │ │ │ │EXAMENUL RADIOLOGIC: aspect de osteoliză la │ │ │ │ │extremităţile distale ale unora cât şi ale │B.49% │ │ │. │ │ │ │ │. │ │ │ │Diagnosticul pozitiv este susţinut de combinaţia│ │ │ │ │a trei dintre manifestările clinice enumerate │B.). │ │cod de boală 647 din lista de 999 coduri de │A. în formă oligoartrită simetrică cu │ │prin reducerea efectuării │ │factorilor reumatoizi.L. B38 cât şi antigenul HLA-B27.absenţa nodulilor subcutanaţi.80% │autoservi.│(artrita unei singure articulaţii IF distale mână│ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │sau picior) fără teste inflamatorii pozitive. │ 0 .M. │ │ │ │. │Bolnavii pot avea forme severe de psoriazis.P. │ │prin reducerea efectuării │ │ARA precizează că prezenţa oligoartritei │afectarea coloanei dorso-lombare (prezenţa │ │gestualităţii profesionale.90% │ │ │titruri mari.P.P. │ 70 .│ │ │ │ │traumatisme) la autoîntreţinerea bolii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ: │ 20 . │ │sau specialist reumatologie │ │ENTEROPATICE sunt artrite ce însoţesc colita │ │ │Policlinica teritorială. │dureri lombosacrate la mobilizare. │radiologic. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │ │ │ │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată reducerea│ │ │ │ │mobilităţii cu 30 .VSH este crescut. │ │cristalelor. Există │ │ │ │ │perioade lungi de remisiune pe fondul cărora │ │ │ │ │apar pusee acute. │ │ │ │Afectarea intestinală precede atingerea │ │ │ │ │articulară. şolduri. │ │. cu sacroileită uni sau bilaterală.R.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ.2 articulaţiile de la mână şi │ 40 .).P. │ │. sau sindrom RFL în formele cronice. │psoriazis ce tinde să afecteze şi artic. sau când criteriul obligatoriu │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .A.dispensarizare medic de familie │ │ARTRITELE ENTEROPATICE sau SPONDILITELE │săptămână. a │ │seronegative asimetrice cu durata de cel puţin o│sindesmofitelor la nivelul coloanei pe rg. Waaler Rose negative (absenţa │prezent.complexul seric crescut. GRAD 0. A. cu titru crescut. evoluând spre o│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ │S. │afinitate pentru art. în forma de artrită interfalangiană │ │ │ │limitarea mişcărilor în cel puţin o articulaţie. │ │ │Aceleaşi măsuri profilactice. GRAD 0. │ │ │ │însoţite sau nu de sacroileită. A.distribuţie asimetrică a artritelor.4 pusee │ 70 . un rol important îl joacă │ │ │. │ │ │Testele de inflamaţie în formele acute intens │ │membrelor inferioare (vezi S. glezne. │ │normal sau crescut.

│febră. a capacităţii de │autoservire.M.criteriul major │ │ │ │ │prezenţa de particule PAS-pozitive în │ │ │ │ │macrofagele din lamina proprie a mucoasei │ │ │ │ │digestive. │parte din tabloul bolii. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: urmăresc perturbările │ca cefalee cu caracter migrenos. │ │ │ │ │Este denumită lipodistrofia intestinală. aderente. Eritem facial pe suprafeţele malare. │ │ │ │durere. Cei mai specifici sunt │deficienţa funcţională este accentuată în cadrul │ │anticorpii antinucleari prezenţi în 95% cazuri │LES.49% │Nu se încadrează în grad de │ │. umezeală. în special nativ şi la titruri înalte.60% │GRADUL III de invaliditate. prelungirea │ │fără frig. purpură. │ │ │ │.3. nefrită. │ │tânără poate fi considerat suspiciune de lupus. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L.39% │. │ │ │ │. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . (vezi S. │ │serologică. LES diagnosticat după criteriile ARA în faza │ 80 .schimbarea locului de muncă în │ │întreţinerea bolii.│Artritele sunt oligo şi poliarticulare atingând │nu diferă de cele idiopatice şi criteriile de │ │ │ │articulaţiile mari: genunchi.artrita este acută.│invaliditate corespund S. │Bolnavii mai pot prezenta manifestări neurologice│ │volutivitatea bolii. erupţie cutanată. curenţi de aer.) cod boală 647 din │ │ │ │ │lista de 999 de coduri de boală după C.E. │ │reumatologie. │ │. tulburări electrolitice. psihice.│(incomplet) la debut. │ │ │ │multe articulaţii periferice caracterizată prin │artrita serozita şi uneori rash maculopapular. neuropatiile. │ │ │ │absenţa unor condiţii metabolice cunoscute ca │ │ │ │ │uremie. GRAD 0.90% │GRADUL II de invaliditate. curenţi de aer. │ │ │ │ │Determinări hematologice .E. │diagnostic funcţional.5. │Pierderea totală a capacităţii de │muncă. │ │ │ │şi serologice.M. │ │cicatricială pe leziunile vechi. granuloşi sau micşti. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │ │ │ │ │. │respectarea şanţului nazo-labial şi rash cutanat │ │Policlinica teritorială: │ │hormonali şi imunologici cu anumiţi factori de │după expunerea la soare (observat de medic sau │ │. clasic diagnosticat după criteriile │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │serozitate.9. │ │de autoanticorpi în ser.creşterea gama-globulinelor. incapacitate şi grade de │ │ │ │pumni.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ 3 │elemente/mm ) la două sau mai multe determinări.) este o │ │ │ │ │boală inflamatorie cronică cu afectare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │Proteinuria între 1 g . dar persistă 6-12 luni │ │ │ │ .4. necesitând │îngrijire sau supraveghere │permanentă din partea altei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │ │ │hialini. cu mulţi ani înaintea apariţiei │ │ │ │ │semnelor digestive.│ │prezente. │ │. │ │ │ │ │Diagnosticul prezumtiv se poate stabili pe │ │ │ │ │următoarele criterii minore: │ │ │ │ │.complementul seric şi │persistentă. Lupus discoid. accidente vasculare cerebrale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. │stabilirea gradului de activitate a bolii şi │ │specialist reumatolog.90% │leucopenia cu limfopenie şi trombocitopenie) │acută. │ARA.3 din manifestările incluse│ │gestualităţii profesionale. Ele se pot asocia │ │Recomandări: │ │(sub 100. Fotosensibilitate.pigmentarea cutanată în ton ocru. fără ajutorul │ │prezenţa anticorpilor DNA medie la o femeie │g/24h şi adesea hematurie. mai puţin artic.│criteriile ARA.S.│ │.7.20% │ │ │641.anemia hemolitică │ │ │ │ │cu reticulocitoză sau leucopenie (sub 4000 │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC LATENT │ 50 . │ │ . motorii asimetrice. LUPUSUL INDUS MEDICAMENTOS la debut. cu manifestări grave neuropsihice │ │fracţiunea C 3 sunt scăzute reflectând consumul │de tip convulsii. │şi rapid evolutivă. │în criteriile ARA (artrită. după │ │ │ │măsurii exacte). Anomalii hematologice: .A.) cod boală │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . fiind colagenoză majoră. ambele neinduse de medicamente şi în │anticorpi antinucleari şi de factor reumatoid. migratoare şi fugace. Ulceraţii nedureroase orale sau │Manifestările clinice ale lupusului indus │ │ │ │nazofaringiană.controale periodice medic │ │esenţială pentru diagnosticul bolii lupice.8. │ │manifestări clinice şi paraclinice extrem de │A.E. în observaţie. │ │altei persoane. acidocetoză. │ │prin reducerea efectuării │ │ .1.poliserozite. │ 40 . Cele mai frecvente sunt: febra. cilindri hematici în sedimentul urinar│ │este crescută doar în cazul unor infecţii │orientează diagnosticul spre glomeru-lonefrită │ │supraadăugate bolii lupice. cardiace. │ │Recomandări: │ │variate şi cu producţie de anticorpi │Bolnavii pot prezenta 1 . din lista de 999 coduri de boală după │ │ │ │ │C. de a se autoconduce. glezne. prin prezenţa anticorpilor faţă de │fără manifestări articulare osoase şi musculare.Proteina C reactivă prezintă valori normale. oculare. pierdere ponderală. neuropatii │ │ │ │imune care stau la baza anomaliilor hematologice│periferice senzitive. │ │ │ │ │respectând şanţul nazo-labial: │B. │ │timp de coagulare şi timp de protrombină │pulmonare. LES în puseu acut cu alterarea stării │ │ .celule LE │limfadenopatiile.2 din manifestările │ 30 .) │ │ │ │MALADIA WHIPPLE (B. Anticorpi antinucleari în titruri │nervos central. │Manifestări biologice: citopenie. │ │mediu ar contribui la declanşarea şi │pacient). pleurezie şi/sau │Sunt prezenţi anticorpii antifosfolipidici cu │ │ │ │pericardită.10% │ │ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L. vascularperiferice cu sau │ │prelungit. │rapid.limfopenie sub │Bolnavii prezintă 2 . │ │munci fără eforturi fizice.prezenţa mai multor tipuri│În prezenţa semnelor de afectare renală.I.│generale.E. │ │Anomalii serologice . prezenţa celulelor LE. manifestări neuropsihice.internări în clinici de │ │anti-ADN.S. artrită. │ │Pentru diagnosticul de LES trebuie să fie │indexul de cronicitate (vezi criteriile bolilor │ │. │ │factorii de coagulare.antigenul HLA B27 prezent în proporţie de 30% │ │ │ │ │Diagnosticul de certitudine . se manifestă cu afectarea stării generale:│ │sunt modificări frecvente în LES activ. │incluse în criteriile ARA: eritem facial fix cu │ │sau specialist reumatologie │ │Întrepătrunderea dintre factorii genetici.80% │autoservi.cilindrii celulari: │anticorpii antinucleari. Artrită neerozivă. creşterea VSH. │ │ . afectare │ │ .W.proteineurie persistentă │La marea majoritate a pacienţilor simptomatologia│ │ │ │peste 0. │ │ │ │.2.internări periodice în spital │ │prezente simultan sau succesiv cel puţin patru │renale).sindrom de malabsorbţie intestinală │ │ │ │ │steatoree. cu o │ │ │creatinină serică mai mare de 2 mg%. │fără manifestări renale şi afectarea sistemului │ │ │ │. . │exacerbarea suferinţei preexistente.11. │difuză (vezi criteriile bolilor renale). exudat.prezenţa genetică: HLA DR2 │ │ │sau DR3 . în absenţa unor medicamente cunoscute │anorexie. Anomalii imunologice: . de a│ │Prezenţa unui singur simptom ca serozitate şi │glomerulonefrită focală cu proteinurie sub 1 │ │se orienta spaţial.DR4. uneori atrofie │apariţia unui sindrom lupus-like fie în │ │Idem.000 plachete/mm3) în absenţa unor │altor manifestări clinico-biologice care deşi fac│ │. cu o │ │lupului indus medicamentos. permiţând│ │. GRAD 0. manifestări cutanate │ │ortostatismului şi mersului.anticorpi anti-Sm. afectând două sau mai │idiopatic. fără │ │ │ │crescute.E.anomaliile coagulării:│renală.controale periodice. de autocontrol sau de │orientare spaţială. │ 0 . fără scăderea în greutate. L.5 gr/zi sau mai mare de +++ (în lipsa │clinică se remite în 4-6 săptămâni. │ │ │ │ │.│Pacienţii încadraţi în această formă de lupus │ │al LES latent (incomplet) sau a │ │ .controale medicale periodice. │ │ │ │ │. │ │. │Biopsia renală furnizează informaţii utile despre│ │Recomandări: │ │Prezenţa anticorpilor antinucleari este │tipul şi severitatea afecţiunii renale. Serozită: pleurită.S. a │ │1500 limfocite/mm3. │Determinările renale şi neurologice lipsesc. Anomalii renale .10.S.citopenia (anemia + │B.100% │ .I. în insuficienţă renală. Anomalii neuropsihice: convulsii sau │leucopenie. │medicamentos sunt mai puţin severe decât LES │ │ │ │. umezeală.prezenţa factorului │ │ │reumatoid în 30%.artrite şi/sau artralgii. deoarece afectarea renală este ireversibilă │ │sub forma celulelor LE. ca febră. │ │ │ │ │. cu febră. │ │ . tumefacţie. │consecinţa tromboemboliei. anorexie. │timpului de tromboplastină. │ │keratozice. L.3 g/24h însoţită de │ │. │ │ │ │ │. │ │munci fără eforturi fizice mari. │întreruperea medicaţiei. fals pozitivă pentru lues │formă uşoară de boală fără agravări şi în special│ │ │ │persistentă cel puţin 6 luni. prezenţa de │ │ │ │psihoză.dispensarizare medic de familie │ │antinucleari.6. │ │ .A. │ │simptomele următoare apar la o femeie tânără: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │febră neexplicată. mici ale extremităţilor. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . este o │ │ │ │ │jejunită cronică ce poate avea mai multe │ │ │ │ │localizări şi în care afectarea reumatismală │ │ │ │ │este foarte frecventă şi constituie o modalitate│ │ │ │ │de debut. anemie şi │ │ │ │. │A.trombocitopenie │şi anticorpi antinucleari).schimbarea locului de muncă în │ │medicamente ce o pot induce. │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul LES: │Explorările serologice şi histobiologice negative│ │frig. fără alte manifestări clinice generale. fie în │ │ │ │. │apariţia numai a anticorpilor antinucleari. │ │pentru investigaţii privind │ │din cele 11 criterii.anticorpi │scăderea complementului seric nu sunt incluse în │ │. coate. în caz de puseu acut │ │ . │ │ │ │induce lupusul medicamentos.reacţie │latent pot fi consideraţi ca LES la debut.afectarea stării generale. │hematurie. plăci eritematoase cu cruste│O serie de medicamente sunt implicate fie în │ │invaliditate. în faza cronică cu manifestări renale de tip│ 70 .49% │Nu se încadrează în grad de │ │multisistemică de cauză necunoscută cu │ │ │invaliditate. │ │ │ │ │Boala trebuie suspicionată când oricare din │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . splenomegalie. etc. uneori artrite periferice care se remit│ │. │ │(revizuite în 1982) sunt: │ │ │oscilaţii de temperatură. │Nu este cazul L. cu │ │ │ │ │durată mai mică de o săptămână şi se vindecă │ │ │ │ │fără sechele.S. │A.

Fibroză pulmonară secundară difuză. │membrelor.colagenoză majoră. │ │ │.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │Nu este cazul . începe în tinereţe şi are tendinţă la │ │. │ │. │ │S. umezeală. umezeală. Sunt afectate articulaţiile │sclerodermia circumscrisă. pneumonii.s. │ │ │ │ . dificultate la mişcarea │capiloscopice). │ │amiotrofiile centurii scapulare şi pelvine. │convulsii.M. │ │prezenţi şi unii anticorpi antinucleari │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │specifici. │ │gestualităţii profesionale.manifestări digestive: disfagie .manifestări cutanate articulare şi musculare: │ │ │ │ │afectarea cutanată prezintă 3 stadii: stadiul │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . a aspectului tipic al modificărilor │pulmonară. │ │ │ │ │Manifestările renale insuficienţă renală cronică. tegumente │sau faţă. tulburări de │ │ │ │ │conducere şi insuficienţă cardiacă. │(vezi afecţiunile respiratorii).│ │anti-Sc I 70.Semne de dilatare şi afectare a intestinului │Bolnavii pot avea encefalopatie hipertensivă cu │ │ │ │ce pot fi observate pe radiografii. │miocardică. │ │ │ │ │. │ │. cu tulburări de│tulburări de difuziune. │b. │insuficienţă pulmonară şi cord pulmonar cronic │ │ │ │"aspect de fagure" în formele evolutive de S.70% │Gradul III de invaliditate. cu │b) afectarea renală. durere la deglutiţie.VSH normală. feţei.M. │ │B.s. │cu hemiplegii şi psihoze acute. │P.) şi DERMATOMIOZITEI (D. astenie. cu proteinurie. pirozis. fără │ │ │ │hipomotilitatea duodenojejunală cu sindrom de │afectare pulmonară. │a membrelor. Sindrom Raynaud vechi de câţiva ani. curenţi de aer.tratament.prezenţa crioglobulinelor şi│cu pierderea vederii tranzitoriu sau definitiv.s. fără│ │.90% │ │ │radiologice tipice de P.manifestări generale: astenie.M. mâini │ │ortostatismului şi mersului.│lor.49% │Nu se încadrează în grad de │ │caracterizată prin indurarea şi îngroşarea │A. feţei. manifestări cardiace: cardiomiopatie │ │ │ │cutanate şi a afectării viscerale. │ │. │ │ │ │ │ │Nu este cazul . renală. │ │ . morfee nodulară şi morfee │ │ │ │(acroosteoliză). subfebrilitate.controale periodice. │ │ │ │ │.s. la debut formă cutanată limitată. feţei şi trunchiului.Cod boală 642 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . │ │ │ │ │Criterii majore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .manifestări renale: afectarea renală confirmă │S. │ │ │ │ponderală./D. eventual scuame.s. │ │. plămân. │ │evolutivitatea bolii.M. │ │.) în cadrul larg │semne obiective majore. circumscrisă (calcinoză│Bolnavii mai prezintă manifestări digestive. cu tuse şi dispnee de │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . însoţite de anomalii imunologice │Paloare urmată de roşeaţă a degetelor de la mâini│ │reumtologie Policlinica │ │celulare şi umorale. reducere a complianţei pulmonare. forma idiopatică a adultului la debut. │ │cutanante. a │ .s. │ │prin reducerea efectuării │ │. │ │mandibulei şi la deschiderea gurii │O formă clinică de S.colagenoză majoră. cu afectare pulmonară │ │autoservi. fără ajutorul │ │.) sunt boli inflamatorii ale │ │ │ │ │muşchilor striaţi rar întâlnite cu patogenie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . rezorbţii │diferite aspecte: morfee în plăci. │eforturi mari. inflamator şi vascular al unor │ │ │sau specialist │ │organe interne ca: tubul digestiv. │ │. stadiul │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │atrofic. S. │ │difuză) mai puţin conturul porţiunilor moi ale │dificultate. │Îngroşarea şi scleroza tegumentelor mâinii │ │ │ │ . durere la deglutiţie prin afectarea │ │ │ │degetelor în formă de "căpăţână de zahăr".M. │ │ │ │ │ . fără manifestări cutanate articulare │ │Recomandări: │ │extremităţilor membrelor şi prin modificările de│sau a altor organe.M. │ │ │ │. cu redori în │ │de autocontrol sau de orientare │ │Biopsia cutanată pune în evidenţă modificări │flexie a degetelor mâinii.20% │ │ │Cod boală 642 din lista de 999 coduri de boală │ │ │ │ │după C. │ │Criterii obligatorii: deficit muscular (mialgii. cu │ │supraveghere permanentă din partea │ │Probele funcţionale respiratorii evidenţiază │greutate la mobilizare şi mers.edem al jumătăţii superioare a feţei cu eritem│ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │liliachiu caracteristic. Anse capilare dilatate (fără alte modificări │ │muncă fără eforturi fizice.anticorpii antinucleari │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 0 .manifestări cardiace: care pot fi pericardite │deficienţă ventilatorie restrictivă medie. moale. │ │. în observaţie. fenomen Raynaud. │ocronoza tegumentelor picioarelor bilateral.controale medicale periodice. │ │A. │ │edematos. de la fatigabilitate la efort │ │ │ │ │până la incapacitatea completă de a ridica │ │ │ │ │braţele şi coapsele. tegumentare şi ganglionare │endocardită lupică. tulburări de conducere şi insuficienţă │pulmonare. │şi picioare. │(pneumopatie interstiţială fibroasă) cu │ │se orienta spaţial. │ │eredităţii cât şi factorii de mediu ocupă un │Fenomenul Raynaud poate precede în această formă │ │. necesitând îngrijire sau │ │caracteristice S. urmat de tegumente îngroşate. │ │munci fără eforturi fizice mari.s. │ │tegumentelor la nivelul feţei şi a │Raynaud. │cefalee.69% │ │ │dificultate.fenomenul Raynaud fiind primul sindrom │(anticorpi anticentromer). │membrelor. │ │psihice. │ │ │ │diagnosticului de LES.M. │B. cu: │ │ │ │. │ │grade diferite. tulburări de vedere. │manifestări pulmonare. morfee în │ │ │ │osoase la nivelul falangelor distale │picături superficiale. │manifestări cardiace de tip miocardită. │ │altei persoane. de a│ │cilindrurie şi hematurie. │ │ │ │. S. cu criză renală │ │ │ │mobilitate redusă sau absentă).Esofagul îşi pierde peristaltica (dilatat. │ │indurate şi întinse la degete. afectare musculară cu miozită şi │ │ │ │. curenţi de aer. miozită cu slăbire musculară. de a se autoconduce. cu îngroşarea şi │ │spaţială.hipergama-globulinemie la │determină o fixare în semiflexie a degetelor şi │ │ │ │electroforeză. ulterior la eforturi din ce în ce │ │. │ │. SEMNE CLINICE: │capilaroscopie (dilatarea şi distorsionarea │ │oscilaţii de temperatură. atrofia pielii şi │d.70% │GRADUL III de invaliditate. │ │disfuncţia ventilatorie restrictivă şi tulburări│Bolnavii prezintă manifestări respiratorii grave │ │ │ │de difuziune. fără frig. trunchiului. umezeală.dispensarizare medic de familie │ │(P. scădere │anselor capilare. │circulată. feţei.schimbarea locului de muncă în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │munci fără eforturi fizice mari.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gravitatea bolii: oligurie. │prin afectare pulmonară mergând până la cord │ │ │ │Diagnosticul pozitiv se pune pe baza sindromului│pulmon cronic decompensat sau hipertensiune │ │ │ │Raynaud. cord. │ │diminuarea mobilităţii degetelor. Afectare cutanată limitată la picioare.49% │Nu se încadrează în grad de │ │imună la care se asociază sau nu manifestări │ │ │invaliditate. a │ │difuz. care are un caracter │ │. după expunere la frig sau emoţii │ │teritorială. │ │ │ │nivel crescut de complexe imune. │P. │ │ │ │cu modificări EMG caracteristice.Osteoliză concentrică şi acro-osteoliză │mai uşoare. Prezenţa anticorpilor antinucleari.3 ani.M. │ │ţesutului osos şi muşchii: poliartralgii. │ │ │ │ │. │dificultate de prehensiune.controale medicale periodice.s. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Diagnosticul fenomenului Raynaud se pune prin │ │frig. │ │repaos ulterior: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │ │ │. │ │ │ │. limitată este │ │curenţi de aer. altralgii. trunchiului. │cutanată a membrelor.controale periodice medic │ │cardiacă. în │ │ │oscilaţii de temperatură. │ │ │ │"gheară"). │ │în etiologia bolii factorii infecţioşi. │ │ │ │Biopsiile renale. embolii │ │ │ │ │pulmonare etc.Unii bolnavi dezvoltă o formă cronică cu semne│S.s. │ │ │ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ este o boală cronică │ │ │ │ │multisistemică de etiologie necunoscută │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │Recomandări: │ │lucioase întinse cu ulceraţii. manifestările vasculare │ │ │ │sunt alte posibilităţi de susţinere ale │periferice de tip tromboze venoase şi arteriale./D. │ │ │ │ │ │ │ │ │POLIMIOZITELE (P.manifestări respiratorii: dispnee de efort │ │ │ │ │datorită fibrozei difuze. │ │ │ │C. │ │altei persoane. │ │autoimunitatea şi ischemia vasculitică.│ │.anemie. │A.│ │ │frig.100% │GRADUL I de invaliditate. a capacităţii de autoservire. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ 80 .Calcinoză subcutanată. în faza de sindrom │ │invaliditate.60% │prin reducerea efectuării │ │Stadiul edematos . gastrointestinală sau│ │ │ │malabsorbţie. cu │ 60 .90% │GRADUL II de invaliditate. │ │sau specialist reumatologie │ │al miopatiilor inflamatorii idiopatice care au │ │ │Policlinica teritorială.s. stadiul scleros (indurat).20% │ │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │ │ │.internări periodice în spital │ │. recent identificaţi (anticorpii │S. │ │ │ │ .odinofagie. │manifestările cutanate ale S.internări în clinici de │ │tumefacţii artic.│ │ │ │ │rinichi. │involuţie spontană şi se manifestă clinic sub │ │reumatologie.schimbarea locului de muncă în │ │loc important. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ │muncă. faţa cu tegumente│c. │Bolnavii prezintă dispnee de efort iniţial la │ │specialist reumatolog.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIMIOZITA sau DERMATOMIOZITA .R. şi anti-Ro). glezne. GRAD 0. simptome cu mialgii │ │Recomandări: │ │Concepţia actuală include grupul POLIMIOZITEI │fugace. SEMNE RADIOLOGICE: │eforturi mari.schimbarea locului de muncă în │ │indurate cu pliuri şterse. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ (S. IF proximale.s. formă cutanată difuză cu afectarea cutanată │ 70 . reducerea complianţei │ │Recomandări: │ │ritm. │ │(microstomie). periungheale). SEMNE BIOLOGICE: . posibil cu│a) afectarea pulmonară mergând până la │ │ │ │evidenţierea radiologică de leziuni pulmonare..I. formă cutanată difuză la debut. anticentromer.s. │ │ │ │întâlnit la 95% dintre bolnavi. │episodic. │sclerodermică asemănătoare cu HTA malignă. cu limitarea marcată a toleranţei la │ │pentru investigaţii privind │ │neînsoţită de procese reparatorii.M. în observaţie. │prezenţa sindromului Raynaud şi cu afectarea │ │ │ │reflux gastroesofagian urmate de esofagită.s.creşterea valorilor serice ale enzimelor de │Dureri musculare şi scăderea toleranţei la efort │ │gestualităţii profesionale. cauzat de formarea complexului hemolitic. │ │şi cardiomiopatii sclerodermice. durere şi sensibilitate la │ │ │ │ │nivelul muşchilor afectaţi.edem faţă şi extremităţi │a. │ │subţierea buzelor. este o colagenoză majoră la care rolul │puternice. afectări oculare │ │persoane.I. S. │ 50 . de 2 . pumni. │sclerodermică cu tulburări de ritm.factor reumatoid prezent.dispensarizare medic de familie │ │tip fibrotic. │Absenţa anticorpilor antinucleari specifici S. oligurie.Degete fixate în flexie (sclerodactilie │slăbiciune musculară. │esofagului. GRAD 0.

curenţi de aer.internări în servicii de │ │. infarcte şi ulceraţii la │ │ │ │ │nivelul pulpei degetelor. cardiace sau neurologice. psihice. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │VASCULITELE sunt boli inflamatorii ale peretelui│ │ │ │ │vaselor sanguine. │ │ │ │ │. │ │Poliarterita sau periartrita nodoasă (P./D. Mers foarte dificil. │ │ │ │ │Inflamaţia vasculară se manifestă atât prin │ │ │ │ │ischemia ţesuturilor tributare cât şi prin semne│ │ │ │ │şi simptome generale de inflamaţie. cu mers dificil.20% │Nu se încadrează în grad de │ │din lista de 999 coduri de boală după C.VSH crescută. a capacităţii de autoservire. tulburări de │ │spaţială. │ │ │ │ │P. Fără semne obiective. necesitând îngrijire sau │ │hepatomegalie cu sau fără icter./D. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Bolnavul prezintă manifestări cutanate. │ │Recent a fost asociat bolii şi virusul HIV. │ 70 . remise clinic │ │. fără manifestări │ │ortostatismului şi mersului. │ │ │ │ │Depind de metoda de laborator. │ │ │ │ │progresivă sau ciclică cu perioade de remisiune │ │ │ │ │şi exacerbare. │ │altei persoane. │maselor musculare. parvovirusuri │ │ │oscilaţii de temperatură. │ │. │ │polifazice). │ │ │ │ │ulceraţii ale pulpei degetelor).creşterea VSH.Proteina C reactivă este prezentă. afectarea hepatică cu │central cu cefalee.) │ │ │Recomandări: │ │este o vasculită care afectează arterele medii │ │ │. 1981): │D. │ │ │. │ │afectarea fibrei musculare (fibrilaţii spontane.Substanţe de origine musculară sunt crescute │produc dureri mari./D. convulsii.M.M. │ │ │ │ │BIOPSIA MUSCULARĂ. semne de regenerare │ │ │ │ │miofibrilară). HTA cu decompensare │ │ │ │ │cardiacă şi/sau insuficienţă coronariană. capilă) de orice calibru şi cu │ │ │ │ │orice topografie. │ │Incapacitatea de a merge fără │ │brahial. │ │ │munci fără eforturi fizice mari.mioglobulinemia are valoare de │ │ │ │ │diagnostic. │ │. în observaţie.colagenoză majoră. hemoragie. de a se orienta │ │creşterea gama-globulinelor. convulsii. (Bradley. │ │ │ │ │Manifestări cardiace: infarcte de miocard fără │ │ │ │ │simptomatologie zgomotoasă. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │. umezeală. │precum şi hemoragii retiniene cu cecitate. pierdere │ │autoservi. cardiace. │PAN cu manifestări renale. │ │(creatino-fosfo-kinaza.M. disfagie etc. mialgii. poate fi acută. │P. de │ │. │Contracturile musculare. lactic de hidrogenoza. │ │ │ │miocitară. │boală. Imposibilitatea abducţiei │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │şi ridicarea braţelor pentru │ │. │ 50 . │regurgitare nazală şi fenomene respiratorii de │ │sprijin sau ajutor din partea altei │ │6. │comportament şi hemipareză urmare a unor AVC │ │supraveghere permanentă din partea │ │Manifestări tegumentare: purpură palpabilă. pierdere │ │ │fără frig.controale medicale periodice. │ │de autocontrol sau de orientare │ │brahial. curenţi de aer. cu deficienţă musculară │ │ │ │Creatinkinaza (CK) este un indicator fidel │gravă cu mortalitate ridicată în primul an de │ │ │ │pentru diagnosticul şi evoluţia bolii. cu │ │ │ │ │hematurie. disfagie "distală".M. insuficienţă renală. │ │persoane. │ │etc.colagenoză majoră. │ │munci fără eforturi fizice.artralgii.M. lacticodehidrogenază.M. greaţă. │ │ │ │ │interstiţial perivascular cu sau fără │ │ │ │ │degenerescenţă fibrilară. │ │muncă. grad de activitate a bolii şi │ │ │ │ │monitorizare evolutivă. │ │ │. de a│ │polineuropatie periferică.│ │ponderală.A.N. cu lordoză accentuată: │striaţi ai hipofaringelui şi ai esofagului │ │supraveghere permanentă din partea │ │incapacitate de urcare a scărilor sau de │superior. pe măsură ce boala │ │Mers dificil cu incapacitate de │ │.căderea părului. │ │alergare. edem infiltrat.│ │ │ │ │. │Nu este cazul .M. │PAN în faza de insuficienţă renală. inflamator. subacută sau cronică.M.traseu electromiografic caracteristic pentru │ │ │psihice. │ │. │ │nervos central cu cefalee. febră. idiopatică în faza acută şi subacută. │ │ │ │ │Criterii minore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . umezeală.M. │ │ortostatismului şi mersului.│provenienţă din fibrele musculare striate │fără atrofie musculară. │ │Manifestări mioarticulare: artralgii. │D. │la membre. │ │fără suport brahial. fără suport │culcată). bărbierit sau aşezarea │ │.eozinofilie şi limfopenie relativă. complexe │ │ │. │decompensată sau afectarea sistemului nervos │ │de autocontrol sau de orientare │ │hematemeză. │cu alterarea stării generale.A. Antigenul este rar identificat.electroforeză: scăderea serum albuminelor. │ │dureri abdominale.: │ │ │ │ │. etc. │cu distrugeri masive a celulelor musculare ce │ │obiectelor pe suporturi înalte. │ │Recomandări: │ │(hidroxibutiric dehidrogenoza). în forme cronice cu atrofii musculare │ │total. deficit motor sau afectarea sistemului │ │ │altei persoane.I. │ │2. │ │persoane. HTA./D. mai rar perforaţie. a capacităţii de autoservire. │ │accidente vasculare cerebrale etc.anemie.controale periodice. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │4. cu dureri la palparea│ │invalidului de a se autoservi. │stare de rău general. limitată cu miopatie şi erupţie cutanată │ │. fără frig.schimbarea locului de muncă în │ │este descrisă implicarea virusului hepatitei B. │simetric şi neselectiv pentru grupele musculare │ │spaţial fără ajutorul altei │ │. │ │salve de potenţiale de acţiune. │Formele acute şi subacute de P. melenă. │ │ │-internări în clinici de │ │Manifestări renale: de tip glomerulonefrită │ │ │reumatologie. │ │livedo reticularis. │ │ │ │Mioglobina . umezeală.90% │GRADUL II de invaliditate. dar cu oboseală şi scăderea toleranţei │ │ │ │ │la efort. │ │ │ │ │Procesul inflamator poate afecta orice vas │ │ │ │ │(arteră.M. │ │ │ │ │3. cardiacă │ │muncă. aldolaza. livedo. respiratorii sau digestive. │ │ │ │ │Manifestări sugestive clinice de P.schimbarea locului de muncă în │ │transaminaze. forţa musculară este scăzută │ │a se autoconduce.M.dispensarizare medic de familie │ │şi mici. │ │. fără │ │Recomandări: │ │inflamaţiei şi semne de suferinţă ischemică a │manifestări renale. │ │ │ │ │fibrilaţii spontane.│ │vărsături.70% │Gradul III de invaliditate.M.│ │ │curenţi de aer.│ │Semne generale nespecifice .│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Manifestări neurologice: mononeuropatie. neurologice. HTA severă. necesitând îngrijire sau │ │5. │ │muşchii afectaţi clinic arată: necroză focală │bun cu remisiuni fără sechele. Incapacitatea de a merge fără ajutor. │ │Mecanismul de producere a bolii este prin │Nu este cazul . │sau formele cronice de P. cu incapacitate de a urca │ │Criterii pentru stabilirea gradului de afectare │ │ │şi coborî scările. creatinină. GRAD 0. cronică ulcerativă cu ulceraţii │ │ridicarea de pe un scaun obişnuit │ │1. │ │ │ │ │CAPILAROSCOPIA PERIUNGHEALĂ. evoluează │ │pieptănat. Mers dificil: incapacitate de alergare.M. precum şi │ │musculară în P.90% │Gradul II de invaliditate.controale periodice.Anomalii ale sedimentului urinar. cu parestezii şi │ponderală. │ │musculare.49% │sau specialist reumatologie │ │ │ │ │Policlinica teritorială. │ │alături de cytomegalovirusuri. cu disfagie proximală (în poziţie │ │altei persoane. │cutanate.│ │cu posibilitatea de a urca scările fără ajutor │cu atrofia maselor musculare. │aspiraţie. │paralizie urmată de miogloburie şi parţial de │ │ │ │mioglobina şi unele enzime (aldoza. │ 20 . stare febrilă. de a se autoconduce. artrite │ │ │Capacitatea de muncă pierdută totală│ │şi/sau mialgii. │ │ │ │transaminaze./D. │insuficienţă renală acută. disfonie şi voce nazalizată. │ │ │ │ │EMG: arată tulburări de denervare acută şi │ │ │ │ │degenerare miopatică: unităţi polifazice. │ │virusuri direct fie prin inducerea formării de │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │complexe imune. cu afectarea muşchilor │ │spaţială. venă.│ │în sânge şi urină: creatina. cardiace. alterarea stării generale. │ │prin reducerea efectuării │ │ │ │ │gestualităţii profesionale. │ │proliferativă segmentară sau difuză. astenie marcată până la │ │Masticaţie obositoare. fără ajutorul │ │durere. │D.febră.N.cod de boală 640 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . Se realizează invadarea celulelor │ │ │ │ │endoteliate şi alterarea funcţiilor lor de către│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ │ │ │ │Manifestări oculare: exudate retiniene sau │ │ │ │ │retinopatie toxică cu hemoragii şi exsudate. Idem. │evoluează atrofia se accentuează.100% │Gradul I de invaliditate. │fără defect de mers şi ortostatism. conduce la imposibilitatea │ │. │ │invaliditate. fără scăderea funcţiei. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ. │ │ridicare de pe un scaun obişnuit. │P. asociată cu cancer.Neuropatii periferice (mononevrită multiplex). Atrofie minimă în unul sau mai multe grupuri │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . etc. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. artrite nondistructive.N.M.modificări morfologice în muşchi (biopsia din │sensibilă la corticoterapie şi cu un prognostic │ │reumatologie. POLIARTERITA NODOASĂ . │gastrointestinale şi cutanate. │ │ │ │ │creatinkinază).tulburări de deglutiţie pentru solide.Leziuni cutanare (prupură palpabilă. │ │ │ │ │Criterii din 1990 pentru clasificarea PAN │ │ │ │ │propuse de Colegiul American de Reumatologie │ │ │ │ . │ │. │ │ │munci fără eforturi fizice. │ │complexe imune. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.A. │ │ │frig. │proximale crescând progresiv în sens distal.M.schimbarea locului de muncă în │ │organelor cu circulaţie sanguină compromisă. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Manifestări digestive: dureri. cefalee. │ │. │ │se orienta spaţial. │ │Tabloul clinic include semne caracteristice │musculo-articulare şi HTA oscilantă. dar │P. tulburări │ │ │ │ │de comportament cu hemipareză ca urmare a unor │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .100% │GRADUL I de invaliditate.

dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie. curenţi de aer. │ │astm. │ │ │Evoluţia bolii este progresivă cu durata medie │ │ │de supravieţuire de aproximativ 5 ani. │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. histologic: are cea mai mare valoare pentru │ │ │diagnostic. │ │Recomandări: │ │. de a se autoconduce. testicul). slăbiciune musculară. │Bolnavii au crize severe de astm. Anomalii arteriografice. Mialgii. Livedo reticularis. │ │ │ │ │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: │ │ │.controale periodice. fără ajutorul │ │altei persoane. │ │ │Definiţie: │ │ │Eozinofilie de peste 10%. │ │ │displaziei fibromusculare sau altor cauze │ │ │neinflamatoare. │ │ │. │ │ │Ex. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de wheezing sau raluri sibilante difuze. proteinurie.90% │eozinofilică. │ │ │. de când a început│ │ │boala.│ │ │Criterii: │ │ │2. │ │ │Definiţie: │ │ │Durerea sau indurarea testiculului în absenţa │ │ │infecţiei. │ │ │Criterii: │ │ │3.faza a III-a febră. │ │ │Criterii: │ │ │8. │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi.Examen urină . │ │ │Diagnosticul de certitudine al bolii este dat de│ │ │biopsia tegumentară (granuloame extravasculare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │necrozate eozinofilice şi vasculita necrozantă a│ │ 90 . │ │ │Criterii: │ │ │1. │ │ │Definiţie: │ │ │Prezenţa antigenul HBs sau anticorpilor în ser. rinichi. │ │ │polipozei şi astmului │ │ │. Mononeuropatii sau polineuropatii. Eozinofilie. a │ │ortostatismului şi mersului. neuropatie periferică şi apar şi │ │Apar semne din parte altor organe: cord.fracţiunile C3-C4 sunt │ │ │diminuate la 25% din bolnavi. de a│ │se orienta spaţial. Astm bronşic. pulberi. │ │ │Incidenţa maximă . │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea HTA cu diastolică mai mare de 90 │ │ │mmHg. │ │ │pneumonie cu eozinofilie sau gastroenterită │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │ │. │ │ │Criterii: │ │ │9. │ │ │Un pacient cu vasculită poate avea PAN dacă are │ │ │cel puţin 3 din cele 10 criterii. necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. │Angeita alergică şi granulomatoasă sistemică cu │ │Criterii pentru diagnosticul Angeitei alergice │manifestări grave cardiace mergând până la │ │şi granulomatoasă/Boala Churg-Strauss.│(ACR) . neuropatia periferică │ponderală. │ │ │Criterii: │ │ │2. │ │ │Definiţie: │ │ │Pierderea a 4 kg sau mai mult.Prezenţa antigenului HBs. │ │. excluzând dieta sau alţi factori.schimbarea locului de muncă fără │ │noxe alergice: praf. │ │ │leucocitoză cu hipereozinofilie. mediu │ │toxic.│ │de autoconducţie. │ │. │ │ │Criterii: │ │ │5. │ │cele 6 criterii stabilite. │ │ │Definiţie: │ │ │Creşterea ureei mai mare de 40 mg% sau a │ │ │creatininei mai mare de 1.Hipergamaglobulinemie. │ │ │Definiţie: │ │ │Tranzitorii pe radiografie atribuite unei │ │ │vasculite sistemice. │ │ │. Creşterea TA. │ │ │. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii.│ │severe de astm care domină tabloul clinic. traumatismelor sau altor cauze. frig. │ │caracterizată prin formarea de granuloame │Bolnavii prezintă manifestări alergice de tipul │ │vasculare şi extravasculare. Durere testiculară. polipoză şi astm. stare │ │(1990 .tratament. scădere │ │Pentru diagnosticul pozitiv se pot stabili 4 din│ponderală marcată. eozinofilie şi │rinitei. │ │ │Criterii: │ │ │1. digestive. Modificări │ │ │histologice cu evidenţierea de granulocite sau │ │ │granulocite şi mononucleare în peretele │ │ │arterial. ANGEITA ALERGICĂ ŞI GRANULOMATOASĂ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │Definiţie: │ │ │Mialgii difuze şi slăbiciunea muşchilor │ │ │membrelor inferioare. muşchi. Biopsia arterelor medii şi mici. tub │manifestări cardiace. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă.faza prodromală: pacienţii prezintă │ │ │manifestări alergice de tipul rinitei.hematurie. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii sau │ │ │polineuropatii. │ │ │Definiţie: │ │ │Arteriograma cu anevrisme sau ocluzii ale │ │ │arterelor viscerale în absenţa aterosclerozei. trombocitoză.Colegiul American de Reumatologie).100% │vaselor mici). anemie. pierdere ponderală. │ │ │. │ │ │Criterii: │ │ │10. Virusul hepatitei B.10 criterii. │ │ │ │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg -│ │Angeita granulomatoasă este o boală │Strauss) în faza prodromală. Infiltrate pulmonare. │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. │ │digestiv.Complementul seric .Scăderea nivelului seric al albuminei. │ │ │ │ │ │2.Hemoleucogramă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │manifestări cutanate (noduli subcutanaţi. polineuropatii │ │ │atribuite unei vasculite.70% │(Boala Churg . Pierdere ponderală. │ │ │Definiţie: │ │ │Tegumente marmorate pe extremităţi sau torace. │ │ │Criterii: │ │ │6. │insuficienţă cardiacă decompensată.faza a II-a caracterizată prin eozinofilie │ │ │sanguină şi tisulară cu sindrom Loffer. febră prelungită. │ │ │Criterii: │ │ │4. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. când este efectuat dintr-un organ │ │ │afectat (tegument.Strauss). │ │ │. Mononeuropatii sau polineuropatii. │ │ │Criterii: │ │ │3. │ │. febră. │ │ │Criterii: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. Retenţie azotată. │ │ │Criterii: │ │ │7. │generală alterată. │ │ │Boala se desfăşoară în 3 faze: │ │ │. │ │ │Criterii: │ │ │4. peteşii).5 mg%.greu de pus datorită │ │ │varietăţii mari de semne clinice.vârsta de 40 ani şi raportul │ │ │bărbaţi/femei este de 3/1 . apoi │Straus) în faza sistemică manifestă.VSH este crescut. scădere │ │purpură. │ │ │Diagnosticul clinic . a capacităţii de autoservire. crize │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg. sau de orientare │ │spaţială.4/1.

VSH crescut în faza activă.Biopsie tegumentară. în faza evolutivă cu pierderea vederii.│pierdere ponderală.hematurie.W. │ │ │.este o boală inflamatorie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .│ │şi la nivelul rinichiului. │ │ │.000 │ │ │elemente/mmc) la peste 80% din bolnavi. diplopie. parestezii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Gradul III de invaliditate. afectare pulmonară cu │ │Manifestări ale tractului respirator. Anomalii ale sinusului maxilar. vezicule. │tulburări vizuale.leucocitoză. a capacităţii de autoservire. artrite) leziuni │ │tractului respirator superior şi inferior. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 .merge până la insuficienţă renală. sistemul nervos central sau│multiple. hemoptizie.VSH crescut . │ │ │. însoţită de manifestări │ │raportul F/B fiind de 9/1. pierdere ponderală.W. absenţa pulsului la │ │ │nivelul arterei radiale. │ │ │Manifestări neurologice: mononevrita multiplex. GRANULOMATOZA WEGENER │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │Granulomatoza Wegener (G. cu │ │uveita. curenţi de aer. cât │cutanate (noduli subcutanaţi. │ │Raynaud.VSH crescut. │ │ │. │ │Gradul II de invaliditate. │ │denumită şi boala fără puls sau sindromul de arc│Este uneori asimptomatică. │ │ │ . Vârsta de debut a bolii înainte de 40 ani. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. pierdere ponderală. │Capacitatea de muncă pierdută 50% │prin reducerea efectuării │gestualităţii profesionale. │ │Semnele clinice sunt consecinţa ocluziei │ │ │vasculare şi ischemiei. │ │ │Definiţie: │ │ │Biopsie de artere. tuse. │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL │ │ │Arteritei Takayasu (după Colegiul American de │ │ │Reumatologie): │ │ │Criterii: │ │ │1. │cu posibilitatea invalidului de a │se autoservi. │ridicate.biopsia tegumentară sau musculară a zonelor │ │ │afectate certifică diagnosticul de G. │Arterita Takayasu cu modificări cardiace severe: │ │ │insuficienţă cardiacă decompensată. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. │ │ │purpură palpabilă. purpură palpabilă). brahiale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . manifestări │ │granulomatoasă necrozantă) atât la nivelul │musculo-articulare (artralgii. │articulare: artralgii. Bolnavii │ │multisistemică de etiologie necunoscută.anemia normocromă normocitară. │Bolnavii prezintă claudicaţie membrele │ │Manifestări cardiace: palpitaţii. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │semne de otită medie. diplopia. iar uneori manifestări│ │aortic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. dispnee.Hemoleucogramă . rinichiul.Prezenţa anticorpilor anticitoplasmatici │ │ │(C-ANCA) şi reacţia pozitivă ELISA-pro-teinaza-3│ │ │are specificacitate pentru granulomatoza Wegener│ │ │de 98%. în faze acute. astenie. │ │ │. │ │mialgii.trombocitoză (400. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. │ │sanguinolente. durere │diplopie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. cefalee. │ │ │. │ │ │Artritele pot simula o Poliartrită reumatoidă. amauroză fugace. │Arterita Takayasa în faza preocluzivă. siliciu. sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane.000/mmc).70% │cronică de etiologie necunoscută care afectează │ │ │cu predilecţie aorta şi ramurile sale majore. amauroză fugace. │ │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Semnele şi simptomele dominante sunt cele ale │ │ │afectării tractului respirator superior şi │Granulomatoză Wegener cu manifestări clinice │ │inferior. │de a se orienta spaţial fără │ajutorul altei persoane. perforări ale septului nazal. palpitaţii. ciment.Imunoglobuline crescute. cilindri hematici. necesitând îngrijire. papule. HTA.70% 70 .100% │. │ │periferic. hemoptizii. │G.│ │de autoconducere. uveită.este în funcţie de gradul de │ │ │activitate al bolii. │prezintă manifestări ale tractului respirator │ │caracterizată clinico-histologic prin necroză.coarctaţie de aortă. secreţii mucoase şi │ │formarea de granuloame şi vasculită (vasculită │purulente sau sanghinolente. │superioare. │ │ │. │ │ │. │ │ │Manifestări cutanate: noduli subcutanaţi. │ │transpiraţii nocturne. │ │ │Manifestări oculare: diplopie. │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia şi înrăutăţirea asteniei şi │ │ │disconfortului muscular în timpul efortului. │generale.│5. Claudicaţie a extremităţilor. manifestări renale │ │rinoree cu secreţii mucoase şi purulente sau │mergând până la insuficienţă renală manifestă. │ │crize anginioase. ulceraţii. │ │ │Sunt afectate: . fenomene │marcată. │ 50 . azbest. astenie. │ │ │În etiopatogenia bolii sunt implicate două │ │ │moduri de hipersensibilitate: umorală (complexe │ │ │imune) şi celulară. transpiraţii nocturne. │ │parestezii. durerile oculare. │ │Boală frecventă la femeile tinere sub 40 ani. │Capacitate de muncă pierdută total. │superior cu rinoree.│ │Manifestări generale: febră. │ │ │Criterii: │ │ │2. scădere ponderală │ │Manifestări cutanate: eritem nodos. conjunctivita. │ │ │. │ │ │Titrurile anticorpilor variază cu gradul de │ │ │activitate şi severitate a bolii.90% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate.90% │şi carotidă.) este o boală │Granulomatoza Wegener în observaţie.schimbarea locului de muncă în │munci fără frig. │pulberi. │ │ │Manifestări renale: modificări ale sedimentului │ │ │urinar . sincope.W.│ │ │Manifestări oculare: proptoza. Sindrom Raynaud). vasculita nervului optic.evitarea infecţiilor cu │mycobacterii. a │ortostatismului şi mersului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . HTA cu valori│ │ARTERIOGRAFIA . │ │ │Manifestări articulare: artralgii/artrite. │Bolnavii prezintă febră.100% │proteinurie . │manifestări oculare conjunctivită. │Arterita Takayasu în faza ocluzivă.anemie moderată. venule evidenţiind│ │ │acumularea de eozinofilie în ariile │ │ │extravasculare. tuse. superior: │dispnee. alterarea stării generale. ARTERITA TAKAYASU │ │ │Arterita Takayasu . │ │ │ │Tratamentul esenţial al fazei │ │ocluzive constă în corectarea │ │chirurgicală a obliterărilor şi │ │anevrismelor (angioplastie │ │transluminală by-pass). sau de orientare │ │spaţială. │ │ │ │ │ │4. în │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. dispnee de repaos. │ │dilataţii poststenotice. │ │Manifestări neurologice: cefalee. anevrisme sacciforme │ │ │sau fusiforme. │ │ │Manifestări generale: febră. │pierdere ponderală. pierderea │afectarea sistemului nervos central (anomalii ale│ │vederii. arteriole. insuficienţă cardiacă. cubitale. sincope. │nervilor periferici sau distal mergând până la │ │Manifestări musculoarticulare: artralgii cu │leziuni hemiplegice). de a se autoconduce. │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia semnelor şi simptomelor de boală la │ │ │vârsta de 40 ani sau sub 40 ani.Ig E crescut. │ │ │ │ │ │ │ │ │3. Eozinofilie extravasculară. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de durere acută sau cronică şi │ │ │opacifierea radiologică a sinusului maxilar. │ │toracică. │. │ │ │Criterii: │ │ │6. Procesul vasculitic │ │ │afectează vasele mici în special şi rar pe cele │ │ │medii. │HTA cu valori ridicate cu afectare cardiacă.arcul aortic şi ramurile sale. artrite sau leziuni │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │cutanate (eritem nodos.arată stenoză de diverse grade. │Recomandări: │. │Bolnavii prezintă: manifestări generale ca febră. mycoplasme sau │tratamentul precoce al oricăror │infecţii virale. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │Caracteristica angeitei granulomatoase este │ │ │prezenţa unei hipereozinofilii (peste 1.

Leucopenie cu trombocitopenie. │intracraniene. cu│ │ajutorul altei persoane. necesitând îngrijire sau │ │Diagnosticul pozitiv este clinic.M.B. │ │. Scăderea pulsului la artera brahială. │ │orală. │ │ │supraveghere permanentă din partea │ │. manifestări pulmonare de tip pleurezie │ │de a se orienta spaţial fără │ │Demonstrarea unui titru crescut (1/10 000) de │cu tulburări de difuziune pulmonară a gazelor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . leziuni papulopustulare sau │ │ │ │ │acneiforme. │ │ │ │ . de a se autoconduce. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. │ │autoanticorpi anti-U1RNP în absenţa relativă a │manifestări cardiace de tip pericardită. │cutaneo-mucoase de tip stomatită aftoasă. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Acesteia trebuie să i se asocieze două afectări │Sindrom Behcet în faza de afectare oculară. Sufluri la nivelul arterei subclavii sau a │ │ │ │ │aortei.T. Ulceraţii genitale recurente.Titru crescut (1/10. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │.M. │ │ │altei persoane.100% │Gradul. │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută total.Examenele preparatelor bioptice . Există o agregare│ │ │ │ │familială a sindromului fiind prezentă incidenţa│ │ │ │ │crescută a HLA-B51. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a │ │ │musculare de tip miopatie inflamatorie. │atrioventriculare. Diferenţa TA 10 mmHg între braţe. │ │ │ │ │5. SINDROMUL BEHCET (S. semne piramidale. │ │ │ │complexe imune circulante şi o scădere a │ │ │ │ │raportului limfocitelor T4/T8. a capacităţii de autoservire. sau afectarea nervoasă prin leziuni │ │se orienta spaţial. Criteriu serologic. leziuni acneiforme. │ │ │tetrapareze. │ │ │ │ │5.leziuni │ │ │ │ │asemănătoare celor din LES definit. asemănător celei observate în LES │ │de autoconducere.C. │ │ │ │1. fără ajutorul │ │şi două din următoarele: │ale nervilor cranieni. │ │ │ │vasculită retiniană (observată de oftalmolog). │ │ │ │ │.M. reapărând cel puţin de 3 ori într-o│de tipul uveită bilaterală atât anterioară cât şi│ │autoservi. │ │ │ │ │4.│special la nivelul membrelor superioare.M. în │ │ │ │ │absenţa aterosclerozei.Hipergamaglobulinemie.T. │ │de muncă.Prezenţa antigenul HLA-B51.49% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boală după C. Nu se cunoaşte│oftalmologice). │cu febră.100% │Gradul I de invaliditate. ce │ │muncă.M. │ │ │ │ │. │ │ │ │altor specificităţi de autoanticorpi. │ │ │ │ │ramurilor primare sau al arterelor mari.T.cod de boală 642 din lista de│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .I. la │ │ │ │ │nivelul extremităţilor superioare sau │ │ │ │ │inferioare. Ulceraţii recurente orale observate de medic │Sindrom Behcet în faza acută cu afectare oculară │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │sau pacient. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5. Leziuni oculare: uveită posterioară. │ │trebuie să prezinte: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │1.C.T.) .M. sau de orientare │ │activitate cât şi de remisiune a bolii.VSH crescut.C.RNP. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │6.T. precum şi S. │ │caracterizată prin ulceraţii recurente orale şi │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │genitale şi uveită care poate determina frecvent│Sindrom Behcet la debut.sindrom caracterizat printr-o │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │combinaţie a unor elemente clinice majore din │B. │ │I. Fenomen Raynaud.C. fără │ │ │ │fenomene autoimune: pacienţii prezintă │afectare oculară sau nervoasă. │acesteia. Patergie citită de medic la 24 . Anomalii arteriografice. │ │ │ │ │Caracteristica serologică a bolii este prezenţa │ │ │ │ │în titru mare a anticorpilor anti-U1 . │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Sufluri la auscultaţia uneia sau ambelor artere │ │ │ │ │subclavii sau a aortei abdominale. │ │spaţială.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . │ │2. în observaţie. │ │ │ │.Crioglubulinele prezente uneori în faza acută. │ │ │ │ │3. │ │ │ │ │4. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │4. I de invaliditate. Miozite. cu leziuni │ │prin reducerea globală a capacităţii│ │orbire. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │5.90% │Gradul II de invaliditate.C. Sinovita. a capacităţii de autoservire. │ │ │invaliditate. Criterii clinice. │ │ │ │ │. │ │Sindromul Behcet (S. a │ │autoanticorpi faţă de un antigen nuclear │Raynaud asociat cu unele manifestări articulare │ │ortostatismului şi mersului. │(cu apariţie mai rară decât în acesta). în care predomină │ │prin reducerea efectuării │ │LES.Anemie moderată. aortei abdominale cu manifestări │ │ │ │pozitive: │clinice ca urmare a ischemiei sau rupturii │ │ │ │. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Îngustări sau ocluzii la nivelul aortei.│ │specifice) este prezent atât în perioadele de │(viscerale). de a se autoconduce. în perioada activă. │ │ │ │ │2. │determină orbirea prin nevrita nervului optic sau│ │de autoconducere. │ │ │ │ │Diferenţă: │ │ │ │ │Diferenţa peste: 10 mmHg a tensiunii arteriale │ │ │ │ │sistolice între braţe. Sclerodactilia. sindrom │ │altei persoane. SS şi PM asociate cu prezenţa de │manifestările cutaneo-mucoase de tip fenomen │ │gestualităţii profesionale. observate pe arteriografie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Prezenţa a cel puţin 3 criterii din cele 6 │ │ │ │ │permite susţinerea diagnosticului de boală. cu leziuni vasculare │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │arteriale de tipul anevrismelor la nivelul │ │ │ │În episoaodele acute testele de inflamaţie sunt │carotidei. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │3.B.Prezenţa complexelor imune circulante. │posterioară. cu manifestări nervoase │ │supraveghere permanentă din partea │ │o probă de laborator care să fie specifică.imunoglobulina A uşor crescută. │vasculare arteriale de tip anevrisme. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV ÎN B. │prin afectarea tractului corticospinal cu hemi şi│ │altei persoane. │ │ │ │B. │ │ │ │ │.90% │Gradul II de invaliditate. │ │ │ │ │prezenţa complexelor imune circulante (CIC).│B. │ │Sindromul Behcet are mecanisme patogenice │ulceraţii genitale şi manifestări cutanate de │ │ │ │multifactoriale şi în special sunt implicate │tip: eritem nodos.│ │organice. Leziuni cutanate: eritem nodos. │ │.) .Scăderea valorii complementului seric. Edem al mâinilor.70% │Gradul III de invaliditate.48 ore. sau de orientare │ │ │corioretinită (vezi criteriile af. modificările de regulă sunt │ │ │ │ │focale sau segmentare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL SINDROMULUI BEHCET:│ │ │ │ │ │ │ │ │ │În absenţa altor explicaţii clinice pacienţii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │ │ │ │ │ │Sindromul Behcet . │de iritaţie meningeală. are ca mecanism patogenic perturbarea │ │ │ │ │imunoreglării normale fiind mediat imunologic. tulburări de conducere │ │ │ │II.│ │ │ │ │.C. │ │ │ │ │Criteriul clinic constant este aftoza recurentă │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . fără leziuni │ │ │ │autoanticorpi faţă de membrana mucoasei bucale.B.M. sau S. de a│ │perioadă de 12 luni. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Scăderea pulsaţiilor la una sau ambele artere │ │ │ │ │brahiale.B.M.Prezenţa factorului reumatoid.000) de autoanticorpi │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │anti-U1RNP (determinate prin teste imunologice │Este în funcţie de gradul afectării organice │ │muncă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .20% │Grad 0 de invaliditate. │ │extractibil ribonuclenzosensibil. displaziei │ │ │ │ │fibromusculare.T. │miocardită. asociată │ │se autoservi.I. │de tip artrite fără caracter particular sau │ │ │ │ │tenosinovită a muşchilor flexori a mâinii.70% │Gradul III de invaliditate. │ │este un overlap .│ │ │ │ │cod de boală 642 din lista de 999 coduri de │ │ │ │ │boală după C. │ │ │ │ │pseudofoliculită. creşterea presiunii │ │ │ │3.) este a vasculită │ │ │ │ │multisistemică de cauză necunoscută.

70% │ │ │În absenţa identificării cristalelor specifice │activă. SIDA şi│ │ │ │ │alte cauze de keratită sicca sau de tumefiere a │ │ │ │ │glandelor salivare. │ │diagnosticul: În absenţa acestor două criterii.necunoscută cu implicarea probabilă │ │ │ │ │a unor factori genetici cât şi a celor de mediu. │ │fără umiditate scăzută. cu manifestări oculare şi la nivelul │ │prin reducerea efectuării │ │limfoplasmocitar la nivelul glandelor salivare │glandelor salivare.cod de boală 630 din lista de 999 coduri │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .) este o afecţiune │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . prezenţa anticorpii anti SS-C.anemie normocromă şi normocitară.scăderea fluxului salivar parotidian. P.tratament specific.R. sau secundar│modificări de gust. senzaţie de arsură. │ │depozite cristaline de urat monosodic. fum de ţigări.testul Schirmer pozitiv (sub 5mm în 5 minute). │ │secreţiei exocrine a acestor glande. Negativitatea culturilor bacteriene din │Guta intercritică şi atacuri acute recurente de │ │ │ │lichidul sinovial. │săptămâni. │ │Hiperuricemia familială este poligenică şi │de artrită extrem de dureroasă. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .S.│ │ │ │ │cu un proces patogenic de natură imunologică. │ │ │ │nivelul tofilor gutoşi (diagnostic de │ │ │ │ │certitudine). uric crescut peste 7 mg/dl ptr. │ │ │ │ │. neurologice. │ │condiţionat.D. SD. │ │ │ │ │. │ │1. │special mb. │simptome. poliarticulară.│ │eforturilor fizice intense. statut socio-profesional. în care │ 70 . Prezenţa cristalelor de UMS. │ │ │ │ │4.90% │Gradul II de invaliditate. │ │ │ │. Cel puţin două accese observate de medic. │gastrointestinale de tip pancreatită cronică sau │ │ │ │2. │ │de boală după C. monoarticulară │ │.4 zile şi un urmate de un interval liber │ │. │ │ │ │ │cutanate.40% │medicamente (diuretice) etc.VSH crescut în faza acută.90% │gradul ii de invaliditate. cu │ │autoservi.I. │(leucocitoză + febră + creşterea VSH) cu durată │ │ │ │9. caracterizată prin │ │ │capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prezenţa unui infiltrat inflamator │S.dispensarizare medic familie │ │de regulă de lungă durată.evitarea microtraumatismelor. PM. Afectare unilaterală a tarsului. Un alt acces de acelaşi fel. Evidenţierea unei boli sistemice autoimune: │polimiozite şi miozite (vezi criteriile bolilor │ │ │ │.prezenţa anticorpilor anti SS-A (Ro) sau anti │ │ │ │ │SS-B (La). │ │ │ │ │musculare.FR în titru mai mare de 1/60: │neurologice). │renale de tip nefrită interstiţială. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL GUTEI │la nivelul art. fără alte │ │ │ │4. │străin.R.AAN în titru mai mare de 1/60. apar leziuni osoase erozive şi sunt │ │ortostatismului şi mersului. care are drept scop scăderea │de kerato-conjuctivită sicca. infiltrarea │ │ │ │.. │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 20 . sunt poliartriculare în │ │prin reducerea efectuării │ │sunt întrunite cel puţin 6 din 13 criterii. obezitate. Vindecarea completă a unui acces. Durere sau tumefacţia a articulaţiei │ │ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui.60% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │primele 48 ore).│ │ │ │(scor mai mare de 2.2 articulaţii cu puţine │ │ │ │2.3 articulaţii (haluce + gleznă + genunchi)│ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui. Acces monoarticular. demonstrând prezenţa │S. │ │ │ │ │Etiologia . │ │ │ │ │. vânt │ │când se asociază cu o boală a ţesutului │ │ │etc. Simptome şi semne ale uscăciunii bucale: │hepatite cronice evolutive. │ │ │ │ │. │ │ │ │. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. a │ │(Criterii ARA 1975): │ │ │ingestiei de alcool. │ │ │ │10.ac. │ │ │ │ │13. │ │ │ │ │Predispoziţia genetică este legată de HLA │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │ │ │ │L. │pavilionului urechii.49% │Recomandări: │ │ca urmare a unei hiperuricemii preexistente şi │ │ │. B şi 6 │distrucţia articulară marcată şi tofii │ │se orienta spaţial. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │GUTA . cu pleurezii uscate sau │ │persoane. hiperuricemie şi │ │ │ │diagnosticul prezumtiv de gută o dă triada: │predilecţie pentru episoadele poliarticulare. pelvine. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .răspuns dramatoc al artritei după iniţierea │ole-craniului. de a se autoconduce. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │. │simptome generale.S. Deşi puseul se remite │ │gestualităţii profesionale. a │ │Diagnosticul pozitiv de gută este permis numai │complect.R.beta-2 microglobulina crescută în ser. endocrine. primar sau secundar cu manifestări │ │ │ │keratoconjunctivitei sicca. rezultate│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │Guta sub formă de atac acut de artrită localizată│ 40 . de a se │ │ │de difuziune cu disfuncţie ventilatorie │ │orienta spaţial. │ │de evidenţierea cristalelor intracelulare de UMS│afectate structurile periarticulare.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Explorări biochimice: │lipsesc perioadele libere intercritice.70% │Gradul III de invaliditate. │ │sexul masculin. crize frecvente. │ │ │ │ │. │fără simptome. sau cu manifestări │ │ │ │. S. │ │ │ │6. Artrita poate cuprinde halucele │ │ │ │5. fără ajutorul │ .crioglobulinemie mixtă. la debut (leziuni incipiente │ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE MICROCRISTALINE ŞI DISMETABOLICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GUTA . în care atacurile acute │ 50 . │fiind urmată de o perioadă de acalmie fără nici │ │ │ │11. fibroză interstiţială. │ │DR3/DW3 în SS primar şi HLA DR4 în cel secundar. │de artrită la 1 . Inflamaţie articulară care atinge apogeul în │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 30 . Hiperuricemie. │ │ │ │ │LES. │de 1 . │ │ │ │ │.20% │Grad 0. Roşeaţa articulaţiei afectate. Simptome şi semne ale uscăciunii oculare: │lichide.. │ │conjunctiv (P. (Artrita este frecvent localizată │ │.M.niveluri crescute de complexe imune │ │ │ │ │circulante.colorare excesivă cu roşu bengal/fluoresceină │ │ │ │ │a corneei şi conjuctivei.│limfoidă a interstiţiului pulmonar. │ │ │ │12. │ │proteine. aport alimentar de │de 3 . │ │ │ │3. │ │ │ │ │Excluse: sarcoidoza.S. │ │ │ │ │. primar sau secundar cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SS PRIMAR ŞI SECUNDAR:│respiratorii cu dispnee şi scăderea capacităţii │ │autoconduce. LES. Tumefacţie asimetrică a unei articulaţii. urină │ │ │ │ │şi salivă. tendonului lui Achile etc.49% │ │ │7.regim alimentar. │gută la 6 . │ │ │ │ │.70% │ │ │Prezenta cristalelor de UMS în lichidul sinovial│ │ │ │ │sau existenţa unui tof demonstrat precizează │Guta cronică tofacee. │un simptom cu durata de 1 an. calculat la o medie de 4 │de tip polineuropatii senzitive cât şi motorii.S. │ │ │ │15. │ │ │ │ │. vasculitele │ │ │ │ │sistemice).un episod de monoartrită cu debut brusc şi │Formarea depozitelor tofacee la nivelul │ │ │ │urmat de un interval liber. Tof gutos (probabil sau demonstrat)..prezenţa anticorpilor anti SS-A(Ro) şi anti │ │ │ │ │SS-B (La). fără ajutorul altei│ │SS primar: │obstructivă medie. │ │ │ │. bursele şi │ │Schimbarea locului de muncă. urmate de interval complet │ │ │ │14.├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SINDROMUL SJOGREN (S.S. Lipsa unei boli reumatice de bază (P.│ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │ │S.2 │ │ │ │3.anticorpii antinucleari. metatarsofalangiane a halucelui). manifestări │ │ │ │. │ │ │ │ │.hipergamaglobulinemie. │cu manifestări musculare de tip miopatii. │ │ │ │lobuli evaluabili).E. limfom preexistent. │asimptomatic. │ │inflamatorie cronică.artrită cu prezenţa tisulară a unor │ │ │invaliditate.biopsie pozitivă din glandele salivare mici │neurologice atât la nivelul SNC cât şi periferic.titru crescut de factori reumatoizi. │ │multifactorială şi este frecvent corelată cu │fără alte simptome generale cu o durată limitată │ │.M.. Afectare unilaterală a articulaţiei │la 2 .) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SS secundar: │ │ │ │ │Simptomele şi semnele de mai sus + semne │ │ │ │ │clinice suficiente pentru a diagnostica P.30% │sau medic specialist reumatolog. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Manifestări respiratorii. │Guta cronică tofacee cu o durată lungă de boală │ 60 .2 săptămâni şi care cedează la tratament. cu o durată de 1 . │ │în leucocitele lichidului sinovial sau la │tendoanele. de a│ │. urmate de interval liber. autoservire. articulare. │însoţite de semne generale de inflamaţie │ │ │ │8. │ │maximum o zi.. DM. la nivelul degetelor. a unor │ │1. a │ │şi lacrimale.controale periodice.│ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Guta în faza cronică. aer │ │însoţeşte de nici o altă suferinţă. hematologice şi renale dau │ │ │ │ │invalidităţi în SS primar (vezi criteriile │ │ │ │ │respective). SD. cu │ │ │ │tratamentului cu colchicină (efect prompt în │evoluţie progresivă.12 luni. fatofobie şi blefarospasm) sau scăderea │ │schimbarea locului de muncă în muncă│ │S. cu senzaţie de corp│ │ortostatismului şi mersului. gastrointestinale. │ │ │ │. │bilateral sau halucele şi glezna. manifestări articulare. │survin tot mai des şi cu durată mai lungă │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │diagnosticul de gută este aproape sigur dacă │însoţite de febră. poate fi primar (idiopatic) când nu se │secreţiei salivare cu dificultate la deglutiţie..hiperuricemie.S. Imagini geodice subcorticale.

I. │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │. uneori │ │ │ │ │distructive. iniţial │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │punctiformă. obiectiv. │ │. 1 la care │maximă pe faţa externă a regiunii trohanteriene │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică) │(cu iradiere pe faţa externă a coapsei) sau în │fără semne obiective patologice la ex. │ │artrozic degenerativ ale artic. a │ │cartilaginos (linie trasă cu creionul).20% │Grad 0. │ │ │ │artropatie şi identifică depozitele tofacee │ │ │ │ │osoase la bolnavii cu gută recunoscută.20% │Grad 0. │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .10% │Măsuri profilactice: │ │coxofemurale caracterizate morfopatologic prin │inferioare posttraumatice unilaterale fără │ │. │ │artropatii cronice care afectează articulaţiile │Coxartroze secundare polare superioare sau │ 0 . │Bolnavii prezintă afectare poliarticulară cu │ │.lichidul sinovial extras dintr-o articulaţie │Guta sub forma pseudoflegmonoasă (guta cronică │ 80 . fesier. │fibros. │ │ │ │predominenţă feminina). iar ex. necesitând │ │importante coexistă cu un spaţiu articular │numita artrita gutoasă anchilozantă la nivelul │ │îngrijire sau supraveghere │ │relativ păstrat = aspect de gută. │subcutanaţi de dimensiuni importante.C. punctiforme │evoluţie bună între puseuri. │ │ │ │ │. face parte din tabloul │Între episoade pacienţii sunt complet │ │ │ │reumatismelor prin microcristale. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. realizând │ │ortostatismului şi mersului. cu interesarea osului subcondral. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │CONDR0CALCINOZA (PSEUDOGUTA) . │ 0 .regim hipocaloric pentru scăderea │ │leziuni degenerative ale cartilajului hialin │modificări clinice subiective şi fără semne │ │în greutate la persoanele obeze. tibiotarsiene. (Vezi criteriile │ │ │ │sau în grămezi opace cu dimensiuni variate. │ │ │ │ │umeri. │. │ │ │calcinoze discale. coxofemurale şi greutate la mobilizare. F. │ │ │ │Coxartrozele afectează ambele sexe (cu o uşoară │Diagnosticul coxartrozei este unul radiologic.cură balneară. │episoade inflamatorii subacute care durează │ │munci fără frig. │ │ │ │primar. │o durere izolată a genunchiului. cu simptomatologie dureroasă │ │Recomandări: │ │Rg. coexistă cu un │A. frecvenţa crescând cu │ │ │ │ │vârsta.49% 20 . coxofemurale.C.sunt │ │ │invaliditate.factor reumatoid absent. │ │ │ │titruri mici. de autoconducere sau de│ │şi cu severitatea bolii.VSH crescut în puseele inflamatorii. │ │Eroziunile osoase determinate de depozitele de │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │cristale de UMS se corelează atât cu durata cât │Guta cronică poliarticulară cu lipsa perioadelor │ │autoservire. obiectiv al bolnavului. mâinilor pune în │rahidiană. │ │ │ │sugerează guta.) recunoaşte din punct de │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │vedere etiologic existenţa formelor primitive │Condrocalcinoza în forma pseudogutoasă. │foarte accentuate. Simptome: │ │1. │ │ │ │cristale de hidroxiapatită.cură balneară. radiologic poate evidenţia│ │ │ │ │depozite de cristale de PFDC. curenţi │ │ │săptămâni sau chiar luni. genunchi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. │determină deformaţii la nivelul mâinilor prin │ │ │ │. către │unilaterale sau postmalformaţii protruzive │genunchi.70% │. │ │ │ │. . radiocarpiene. │ │ │ │intracelulară a cristalelor de UMS.100% │Gradul I de invaliditate. │ │Domină patologia şoldului prin frecvenţa sa mare│patologice la ex. a │Diagnosticul coxartrozei este numai radiologic. │Măsuri profilactice: │. aspect │ │ │ │ │caracteristic gutei care precizează │Guta cronică poliarticulară tofacee asociată cu │ │ │ │diagnosticul. Nu se încadrează în grad de │ │Coxartrozele (artrozele coxofemurale) . │ │CONDROCALCINOZA (PSEUDOGUTA) calcificări ale │depozitelor de cristale de PFDC evidenţiate │ │ │ │cartilajului articular. bazinului. Prezenţa │ │invaliditate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │COXARTROZA . obiectiv. │ │din lista de 999 coduri de boală după C. Bolnavii prezintă │ │de aer │ │Examenul lichidului sinovial confirmă │tumefacţii articulare cu limitarea mobilităţii. ce │ │altei persoane. uric ce duce la insuficienţă │ │ │ │înconjurate de un lizereu osteosclerotic │renală acută sau cronică. cu tofi ulceraţi │ │permanentă din partea altei │ │radiotransparente rotunde sau ovalare situate în│suprainfectaţi. │ │Condrocalcinoza (C. │ │. │ │aspect distructiv (geode subcondrale.depozitele cristaline de pirofosfat dihidratat│ │ │ │ │de calciu (PFDC) la nivelul cartilajului │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .hiperuricemia se asociază cu hiperglicemie.gimnastică medicală. Are aspect de fin│Condrocalcinoza cu localizare la nivelul │ 50 .măsuri igienico-dietetice pentru │evitarea obezităţii.20% │Grad 0 │ │ │Calcificările tendoanelor m. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 . ale │radiologic în majoritatea articulaţiilor. Tipul pseudoartrozic de condrocalcinoză.000 şi 50. │ │ │ │(90% din artropatiile coxofemurale) şi prin │Bolnavul acuză dureri coxofemurale la mers │ │ │ │caracterul său invalidant. cu manifestări renale de tip │ │persoane. │ │ │ │ │Bolnavii prezintă episoade acute de inflamaţie │ │ │ │ │însoţite de modificări articulare degenerative. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.49% │Grad 0.schimbarea locului de muncă în │ │osteofitoză exuberantă). monoarticular. │Calcificări ale rahisului coloanei lombare. nefropatie │ │ │ │Explorarea radiologică: exclude alte tipuri de │gutoasă. HTA. Depozite │ │ │ │ │calcare caracteristice vizibile radiologic şi │ │ │ │ │modificări degenerative importante. ale meniscurilor. cu │ │invaliditate. │diabetul zaharat. Eroziunile osoase │libere intercritice cu anchiloza osoasă aşa │ │orientare spaţială.factorii reumatoizi ulteriori prezenţi în │articulare cât şi a celor periarticulare. │Tofii giganţi şi procesele degenerative │ │ │ │.I. │. │ 0 .90% │ │ │afectată prezintă între 1.cod de boală 633 din lista de 999 │ │ │ │ │coduri de boală după C. │prelungit.60% │prin reducerea efectuării │ │lizereu calcic ce apare la nivelul ţesutului │discurilor intervertebrale (mai frecvent inelul │ │gestualităţii profesionale.VSH crescut în atacurile acute de gută. produse de calcificări │Calcificări periarticulare ale umărului: │ │ │ │periarticulare şi depozite intraarticulare de │periartrită calcifiantă a umărului. │ │articular dau imagine radioopacă. │ │ │ │prin depozitele de cristale de pirofosfat │ │ │ │ │dihidratat de calciu cu localizare în interiorul│ │ │ │ │sau în jurul articulaţiilor. │ │ │ │diagnosticul (prezenţa cristalelor PFDC). cu │ │ │ │Cauza cea mai frecventă în formele secundare │afectare mono sau oligoarticulară şi care se │ │ │ │este reprezentată de hiperparatiroidismul │remite complet.sunt │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │manifestări inflamatorii articulare.2 zile până la 3 .Subiective: . │ │Nu se încadrează în grad de │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Aceste calcificări sunt latente sau uneori au o │ │invaliditate.70% │Grad III de invaliditate. │ │articular. │posttraumatice unilaterale fără semne clinice │ │mersul pe teren accidentat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │durează 1 . │ │sinovialei şi ţesuturilor moi periarticulare şi │ │ │. asociate │episoade acute de inflamaţie articulară ce │ │ │ │altor boli. │articulară prin interesări atât ale structurilor │ │ │ │. │ │apropierea extremităţii articulare a osului şi │nefropatie prin ac. │afectarea membrelor toracice. durere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 20 . │ │ │ │ │Tabloul clinic mimează o poliartrită reumatoidă. psoriazisul.mai rar (10% din cazuri) este│prelungit. Grad 0. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │A.19% │. │deseori recidivante dar nu dau invaliditate. │regiunea fesieră (cu iradiere pe faţa post. │Bolnavii acuză dureri inghinale la mers │ .4 săptămâni. │bolilor reumatismale abarticulare). ulterior liniară.examenul lichidului sinovial permite decelarea│supurativă). │ │ │ │ │la nivelul art. │coapsei. Tipuri combinate de condrocalcinoză care pot │ │ │ │ │complica frecvent evoluţia bolii.internare în caz de puseu acut şi │ │evidenţă condrocalcinoza. sunt │ │ │ │. Modificările de tip │ │ │tratament de specialitate.│ │. │asimptomatici. alteori este resimţită cu intensitate │unilaterale (coxa profunda de gr.creşterea concentraţiei lipidelor totale şi │articulare secundare pot limita mobilitatea │ │ │ │trigliceridelor. │ │clinic prin dureri cu limitarea mişcărilor în │Coxartroze polare superioare sau inferioare │ 10 .30% │Nu se încadrează în grad de │invaliditate.M. │factorii reumatoizi prezenţi în titruri mici. │evoluţie acută sau cronică. mimând o inflamaţie │ │ │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ALTE ARTROPATII: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ARTROPATIA CU CRISTALE DE HIDROXIAPATITA .leucocitoză cu neutrofilie.000 de │poliarticulară în care manifestările locale sunt │ │ │ │leucocite (majoritatea polinucleare). │ │ │ │ │În formele de artrită cu microcristale de HA │ │ │ │Radiografiile evidenţiază calcificări │evoluează ca monoartrite acute sau cronice cu │ │ │ │periarticulare sau paradiafiazare. │clinice patologice la ex. │ │.M. C. MCF.gimnastică medicală.evitarea ortostatismului prelungit│ │artic. umezeală. │ │(idiopatice) şi a formelor secundare. defecte osoase│membrelor toracice şi pelvine. fără │ │ │ │sinovialei şi ale ţesuturilor periarticulare │alte simptome. │ 60 . genunchilor.cod de boală 630 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Condrocalcinoza în forma asimptomatică.control periodic. Tipul pseudoreumatoid de condrocalcinoză.dureri în regiunea inghinală │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │cu iradiere pe faţa anterioară a coapsei. mai rar nucleul pulpos). │ 20 .│mg/dl ptr.

│proiectată; │ │ │ - durere de tip mecanic, │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │ │agravată de mers (în special pe scări sau pe │unilaterale sau post malformaţii protuzive │ │teren accidentat), de sprijin, de mişcare, de │unilaterale (pe o coxa profunda de gr. 2 - la │ │oboseală, "durere de sfârşit de zi" şi calmată │care fundul cotilului depăşeşte linia │ │de repaus; │ilioischiatică). │ │ - impotenţă funcţională │ │ │de intensitate variabilă care împiedica pe │Coxartroze primitive sau secundare posttraumatice│ │bolnav să urce scările sau să alerge; │unilaterale sau pe malformaţii protuzive (coxa │ │2. Obiective: - şchiopătarea, bolnavul evitând │profunda gr. 3 - protuzie acetabulară). Bolnavii │ │să se sprijine pe membrul inferior bolnav. Când │acuză dureri inghinale, la ridicarea de pe scaun,│ │stă în picioare observăm o atitudine vicioasă, │la ortostatism prelungit, la mers, la coborârea │ │cu membrul inferior în uşoară flexie şi rotat │scărilor şi dispar în decubit. │ │extern. Tardiv, putem remarca o coborâre a │La ex. obiectiv uşoară limitare a mişcărilor de │ │pliului fesier, o atrofie musculară. │rotaţie. │ │ - limitarea mobilităţii: │Diagnosticul clinic este susţinut radiologic. │ │bilanţul articular şi muscular evidenţiază │ │ │limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală; flexia se menţine │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │normală mult timp (spre deosebire de coxite, la │ │ │care se limitează rapid). │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │În formele activate, nu poate pune "picior peste│posttraumatice sau secundare pe coxa retroversa │ │picior", nu se poate încălţa. În coxartrozele │(sechele de epifizioliză). │ │mai avansate mecanismul şchiopătării ţine de: │ │ │leziunile osteoarticulare dureroase, contractura│Coxartroze secundare pe coxa plana (osteocondrită│ │flexorilor, deficitul fesierului mijlociu şi │deformantă juvenilă). │ │atrofia cvadricepsului. Suitul, coborâtul │ │ │scărilor ca şi perimetrul de mers se reduc │Coxartroze secundare unilaterale │ │progresiv. Mersul nu mai este posibil decât cu │postosteonecrozei, condrocalcinozei, bolii │ │sprijin în baston, apoi pe două bastoane sau │Morquio. │ │cârje axilare. În formele foarte evoluate, cu │Bolnavii prezintă dureri în regiunea inghinală │ │anchiloză în atitudine vicioasă (adducţie, │sau în triunghiul Scarpa cu iradiere în regiunea │ │flexie şi rotaţie externă) şi dureri permanente,│fesieră şi retrotrohanteriană sau faţa anterioară│ │invaliditatea e gravă (nu mai poate părăsi │a coapsei până la genunchi (uneori gonalgii │ │patul, deşi starea generală este relativ bună). │izolate). │ │B. Manifestări radiologice: │La ex. obiectiv: mers salutând cu limitarea │ │Semiologia radiologică a coxartrozelor este │mişcărilor de rotaţie, abducţie, adducţie. │ │caracterizată prin 3 tipuri de modificări: │Diagnosticul pozitiv este clinic şi radiologic. │ │ │ │ │1. Îngustarea interliniei articulare (este │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │constatată în zona articulară portantă unde se │posttraumatism sau malformaţii congenitale, │ │exercită presiuni maxime, de obicei │condrocalcinozei, bolii Morquio, bolii Paget, │ │supero-externe şi mai rar intern sau axial). │coxite infecţioase, osteomalacie etc. │ │2. Osteoscleroză subcondrală: reacţie de │La ex. obiectiv limitarea mişcărilor de rotaţie, │ │osteocondensare faţă de excesul de presiune din │abducţie, adducţie şi limitarea flexiei cu │ │zona în care cartilajul s-a deteriorat (aspect │atitudine vicioasă a coxofemuralelor afectate (în│ │de benzi opace, de o parte şi de alta a │flexum rotaţie externă şi adducţie), atrofia │ │interliniei articulare). │grupului muscular fesier şi cvadricepsului. │ │3. Osteofitoza se dezvoltă în afara zonelor │"Semnul pantofului" este pozitiv (bolnavul nu │ │articulare supuse presiunilor: │poate efectua flexia - rotaţia necesară │ │- cotiloidiene externe; │sprijinirii piciorului de coapsa opusă pentru a │ │- femurale: osteofitoză marginală a capului; │încălţa pantoful. │ │- osteofitoză perifoveală; │ │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │D. Stare generală bună. │ │ │E. Forme clinice: │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │- după criteriul topografic: │limitarea mişcărilor de rotaţie, abducţie, │ │ - coxartroze polare superioare - sunt cele│adducţie şi flexie cu atitudini vicioase a │ │mai frecvente, de obicei secundare unei │coxofemuralelor în flexie, rotaţie externă şi │ │"displazii coxofemurale simple" (coxa valga şi │adducţie, cu atrofia grupelor musculare fesiere │ │displazia cotiloidiană) sau a unei subluxaţii a │şi ecvadricepsului bilat. │ │capului femural sau anteversiei exagerate. │ │ │Evoluează spre agravare, marea majoritate a │ │ │cazurilor având indicaţie chirurgicală; │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │ - coxartroze interne (centrale, axiale); │dureri şi instabilitate coxofemurală cu reducerea│ │- după criteriul etiologic: │posibilităţii de mers. │ │ - coxartroze primare - în jurul vârstei │Coxartroză rapid distructivă bilaterală cu │ │de 50 - 60 ani, de obicei bilaterale cu o │reducerea accentuată până la 70% din valorile │ │morfologie normală a coxofemuralelor, cu │fiziologice ale mobilităţii şoldului. │ │evoluţie lentă. Pot coexista cu artroze ale │ │ │mâinilor, genunchilor şi rahisului (boală │ │ │artrozică vertebro-periferică); │ │ │ - coxartroze secundare (60 - 65%) │ │ │debutează înainte de 40 ani cu o evoluţie │ │ │rapidă. Se disting următoarele forme clinice: │ │ │- coxartroze secundare malformaţiilor luxante; │ │ │- coxartroze orizontale secundare anterversiei │ │ │crescute a colului femural şi cotilului; │ │ │- coxartroze secundare malformaţiei protruzive. │ │ │Coxartrozele se dezvoltă rar pe un cotil profund│ │ │simplu (coxa profundă de gradul 1, la care │ │ │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică). │ │ │Pe coxa profunda gr. 2 (la care fundul cotilului│ │ │depăşeşte linia ilioischiatică) sau coxa │ │ │profunda de gr. 3 denumită şi protruzia │ │ │acetabulară (peretele intern al cotilului │ │ │proemină în interiorul bazinului). │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa retrorsa │ │ │(sechele de epifizioliză); │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa plana (cap │ │ │femural turtit, ovoid sau în formă de ciupercă, │ │ │pe un col femural scurt) Este vorba despre o │ │ │dismorfie sechelară a bolii Legg-Perthes-Calve │ │ │(osteocondrită deformantă juvenilă constând din │ │ │osteonecroza nucleului capului femural). │ │ │- coxartroza secundară unei osteonecroze a │ │ │capului femural; │ │ │- coxartroza secundară condrocalcinozei; │ │ │- coxartroza secundară bolii Morguio (tulburări │ │ │de formare a epifizelor membrelor şi │ │ │platispondilie); │ │ │- alte coxartroze secundare după coxite │ │ │reumatismale sau infecţioase; în boala Paget; │ │ │în osteomalacie şi în cazul sechelelor │ │ │traumatice (după reducerea defectuoasă a │ │ │fracturilor de cotil). │ │ │Diagnosticul pozitiv al coxartrozelor se bazează│ │ │pe 5 criterii esenţiale: │ │ │1. dureri inghinofesiere de tip mecanic; │ │ │2. limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală, amplitudinea flexiei │ │ │fiind mult timp conservată; │ │ │3. modificările radiografice: îngustarea │ │ │segmentară a interliniei articulare, │ │ │osteoscleroză subcondrală şi osteofitoză; │ │ │4. absenţa modificărilor biologice; │ │ │5. stare generală bună. │ │ │Deci diagnosticul pozitiv de coxartroză se │ │ │bazează pe modificările clinice şi cele │ │ │radiologice. │ │ │- Explorările de laborator; │ │ │- Radiografia bazinului de faţă standard │ │ │(singura realmente utilă); │ │

30 - 40%

40 - 49%

50 - 70% 50 - 60%

60 - 70%

70 - 90% 70 - 80%

80 - 90%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale, a │ │ortostatismului şi a mersului. │ │Bolnavul acuză dureri de tip mecanic│ │(apar la ridicarea de pe scaun, la │ │ortostatism prelungit, la mers, la │ │coborârea scărilor şi dispar în │ │repaos). │ │- schimbarea locului de muncă în │ │munci fără ortostatism prelungit, │ │poziţii vicioase în timpul │ │lucrului, frigul, umezeala. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bolnavul acuză dureri inghinale şi │ │triunghiul Scarpa, la ridicarea în │ │ortostatism, la mers, la coborâtul │ │şi urcatul scărilor. Bolnavul are un│ │mers salutând cu instabilitate a │ │şoldului şi bazinului la mersul pe │ │distanţe mari. │ │Necesită sprijin baston. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │prin posibilitatea invalidului de a │ │se autoservi, de a se autoconduce, │ │de a se orienta spaţial, fără │ │ajutorul altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│Posibil, dar nu obligatoriu: │ │ │ │ │-Tomografie computerizată; │ │ │ │ │- Scintigrafie osoasă; │ │ │ │ │- RMN. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GONARTROZA - cod de boală 634 din lista de 999 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │coduri de boală după C.I.M. │ │ │grad de invaliditate. │ │ │Artroză incipientă femuro-patelară unilaterală │ 0 - 10% │- regim hipocaloric pentru scăderea │ │Gonartroza este cea mai frecventă artroză şi cea│secundară sau primitivă. │ │în greutate la persoanele obeze; │ │mai frecventă artropatie a genunchiului. │Bolnavul acuză gonalgii la mers prelungit. │ │- gimnastică medicală; │ │Frecvenţa mai mare de 3 - 4 ori la femei faţă │Ex. obiectiv clinic este normal. │ │- cură balneară; │ │de bărbaţi. │Rg. genunchiului profil incidenţă axială 30, │ │- evitarea ortostatismului mersul pe│ │Din punct de vedere etiologic gonartrozele sunt │60, 90 arată îngustarea liniei femuro-patelare.│ │teren accidentat; │ │primitive şi secundare. │ │ │ │ │Gonartrozele primitive debutează între 40 - 50 │Artroză femuro-tibială secundară sau primitivă │ 10 - 19% │ │ │ani, în special la femei, de obicei obeze şi cu │unilaterală incipientă cu dureri de tip mecanic, │ │ │ │varice la membrele pelvine. │fără semne inflamatorii la ex. obiectiv şi ex. de│ │ │ │Gonartrozele secundare debutează precoce, sunt │laborator, cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │ │ │unilaterale şi necesită frecvent intervenţii │plan frontal (genu varum sau valgum unilateral). │ │ │ │chirurgicale. │ │ │ │ │Dintre cauzele cele mai frecvente, în │ │ │ │ │gonartrozele secundare sunt menţionate: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- traumatismele (sechele de fracturi, luxaţii, │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │entorse, leziuni menisc) │Gonartroză secundară unilaterală posttraumatică │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │- tulburări statice: - dezaxarea axei │sau primitivă unilaterală (de tipul artrozei │ │- gimnastică medicală; │ │femuro-tibiale cu solicitările în varus sau │femuro-patelare sau femuro-tibiale incipiente) │ │- măsuri igienico-dietetice pentru │ │valgus (genu valgum varus); │fără limitarea mobilităţii, cu gonartroze │ │evitarea obezităţii; │ │ - dezaxarea aparatului │reactivate remise clinic în 1 - 2 săptămâni. │ │- cură balneară. │ │rotulian (displazii rotuliene, luxaţii şi │ │ │ │ │subluxaţii rotuliene); │Gonartroză secundară posttraumatică sau primitivă│ 30 - 40% │ │ │- o serie de factori generali favorizează │unilaterală (de tipul artrozei femuro-patelare │ │ │ │apariţia artrozei: tulburările endocrine │incipiente) fără limitarea mobilităţii, cu │ │ │ │(insuficienţa ovariană, menopauza); tulburările │deviaţii axiale femuro-tibiale în plan frontal │ │ │ │metabolice (obezitatea); factorii genetici │(genu varum sau valgum bilateral). │ │ │ │(displazii). │ │ │ │ │ │Gonartroze primare sau secundare de tipul │ 40 - 49% │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │artrozei femuro-patelare unilaterale însoţite de │ │ │ │ │laxitate genunchi unilateral (leziuni │ │ │ │4. Manifestări clinice: │degenerative ale ligamentelor colaterale, │ │ │ │- subiective: durerea între puseele inflamatorii│instabilitate laterală mică). │ │ │ │este de tip mecanic (calmate la repaus şi │ │ │ │ │exacerbate la mers, coborâtul şi urcatul │ │ │ │ │scărilor, la genuflexii). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │În puseul acut durerea este de tip inflamator │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │(persistă şi în repaos). │Gonartroze primare sau secundare posttraumatice │ 50 - 60% │prin reducerea efectuării │ │- obiective: - sindrom de instabilitate │unilateral cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │gestualităţii profesionale, a │ │(laterală, anteroposterioară sau rotatorie) prin│plan frontal (genu varum sau valgus) sau dezaxare│ │ortostatismului şi a mersului. │ │laxitatea sau leziunea ligamentelor laterale şi │în plan sagital (genu flexum) cu limitarea │ │- Evitarea suprasolicitării │ │încrucişate, ce însoţeşte frecvent gonartroza, │mobilităţii genunchiului (extensie, flexie) │ │funcţionale, alternarea │ │mărind dificultatea recuperării funcţionale; │decompensată algic. │ │ortostatismului şi mersului cu │ │ - mărirea de volum a genunchiului, │ │ 60 - 70% │perioade frecvente de repaus, │ │poate fi cauzată de inflamaţia sinovială; │Gonartroze primare sau secundare unilateral │ │evitarea mersului de distanţe mari │ │reacţia lichidiană hidartrozică; tendinite şi │decompensate algic şi funcţional cu instabilitate│ │şi mai ales pe teren accidentat; │ │ligamentite; hipertrofia adipoasă; hipertrofia │a genunchiului lateral şi antero-posterior, cu │ │- evitarea urcatului şi coborâtului │ │epifizară (în gonartrozele avansate). │tumefacţia genunchiului în perioadele activate │ │scărilor; │ │ - genunchiul dezaxat, circa 30% din│însoţite sau nu de chist sinovial popliteu (chist│ │- combaterea excesului ponderal; │ │gonartroze sunt secundare unui genu varum sau │Baker), cu dezaxare în plan sagital (genu flexum)│ │- mers cu sprijin în baston; │ │genu valgum. Dezaxaţia sagitală în genu flexum │şi limitarea mobilităţii (extensie, flexie activă│ │- renunţarea la activităţile │ │poate să ţină de o gonartroză avansată, de │şi pasivă). │ │sportive; │ │retracţia ischiogambierilor sau de o gonartroză │ │ │ │ │inflamată. │ │ │ │ │ - limitarea mobilităţii - afectarea│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 - 90% │Gradul II de invaliditate. │ │frecventă a rotulei prin procesul artrozic │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │diminuă forţa cvaricepsului încă de la debutul │Gonartroze bilat. secundare posttraumatice sau │ 70 - 80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gonartrozei (cu extensia incompletă a │primitive avansate cu dezaxare în plan frontal │ │autoservi, de a se autoconduce, de a│ │genunchiului). De asemenea, gonartroza se │(genu varum) cu limitarea mobilităţii genunchilor│ │se orienta spaţial, fără ajutorul │ │însoţeşte de reducerea amplitudinii şi forţei │progresivă (extensia, flexia) decompensate algic │ │altei persoane. │ │rotaţiei axiale a gambei. │şi funcţional, cu pusee inflamatorii active la │ │Necesită intervenţii chirurgicale │ │Gonartrozele evoluate se însoţesc de limitarea │intervale mici. │ │corectoare (osteotomie tibială de │ │flexiei, cu deficit de mers (pentru mersul pe │ │ │corecţie, care restabileşte axa │ │plan orizontal sunt necesare minimum 40 de │Gonartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │mecanică femuro-tibială şi │ │flexie, iar pentru suitul scărilor 80 - 90 de │sindrom de instabilitate a genunchiului laterală │ │distribuţia fiziologică a │ │flexie şi posibilitatea unei extensii stabile şi│externă şi internă; anteroposterioară bilat. cu │ │presiunilor. │ │complete în rectitudinea genunchiului). │dezaxarea în plan frontal şi sagital cu limitarea│ │ │ │B. Semne radiologice: │mobilităţii pasive (flexie - extensie) cu pusee │ │ │ │- articulaţia femuro-patelară este prima care │inflamatorii acute la intervale mici, cu dureri │ │ │ │prezintă modificări radiologice subcondrale (la │de tip mecanic şi inflamator, permanente, cu │ │ │ │nivelul zonelor cu cartilajul ulcerat) şi │agravarea instabilităţii şi reducerea │ │ │ │osteofitoză (în afara zonelor de presiune │perimetrului de mers. │ │ │ │maximă). Radiografia standard nu poate evidenţia│ │ │ │ │decât stadiul artrozic constituit. Radiografia │ │ │ │ │femuro-patelară din incidenţa axială (defileul │ │ │ │ │opac) permite vizualizarea interliniei │ │ │ │ │cartilaginoase şi diagnosticul de debut al │ │ │ │ │procesului artrozic. Defileul standard poate │ │ │ │ │evidenţia şi o luxaţie rotuliană, bascularea │ │ │ │ │rotulei (fără deplasare laterală) sau o │ │ │ │ │displazie femuro-patelară. │ │ │ │ │- articulaţia femuro-tibială, prezintă │ │ │ │ │modificări artrozice ceva mai târziu, pensarea │ │ │ │ │interliniei; osteofitoză marginală; ascuţirea şi│ │ │ │ │hipertrofia spinelor tibiale, osteoscleroza │ │ │ │ │subcondrală. │ │ │ │ │C. Semne biologice: │ │ │ │ │Sunt necesare pentru precizarea unor gonartroze │ │ │ │ │activate sau hidartroze recidivante: │ │ │ │ │- VSH; │ │ │ │ │- studiul lichidului sinovial. │ │ │ │ │Criterii de diagnostic clinic: │ │ │ │ │- dureri de tip mecanic; │ │ │ │ │- semne clinice obiective; │ │ │ │ │- modificări radiologice; │ │ │ │ │- diagnosticul formelor clinice; │ │ │ │ │- examinările biologice, în funcţie de artrozele│ │ │ │ │activate sau hidartrozele recidivante. │ │ │ │ │Ex. de laborator: │ │ │ │ │- Rg. standard de faţă şi profil a genunchiului │ │ │ │ │(inclusiv cu încărcare, deci în ortostatism); │ │ │ │ │- Rg. de profil a genunchiului incidenţa axială │ │ │ │ │la 30, 60, 90 (pentru evidenţierea leziunilor│ │ │ │ │incipiente de gonartroză). │ │ │ │ │- Artroscopia genunchiului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE PICIORULUI cod de boală 635 din │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Artroză MTF a degetului mare (hallux valgus) │ 0 - 10% │Măsuri profilactice: │ │ │unilateral sau bilateral. │ │- evitarea încălţămintei │ │Artrozele piciorului sunt în majoritatea │Bolnavii acuză durere în zona antero-internă a │ │nefiziologice; │ │cazurilor artroze secundare unor traumatisme sau│piciorului de tip mecanic. │ │- tratamentul corect al │ │tulburări statice; zona de elecţie a procesului │ │ │traumatismelor piciorului; │

│degenerativ este artic. MTF halucelui la nivelul│Artroză tarso-metatarsiană (Lisfranc) unilaterală│ 10 - 19% │- talonete pentru picior plat sau │ │ante-piciorului, iar la nivelul tarsului este │sau bilaterală, (leziuni degenerative la nivelul │ │ghete ortopedice; │ │cuplul de torsiune │articulaţiilor cuneometatarsiene, însoţite de │ │ │ │(artic. subastragaliană şi mediotarsiană). │picior plat uni sau bilateral sau picior scobit. │ │ │ │Cauzele artrozelor piciorului sunt: │Bolnavii acuză dureri la mers pe teren accidentat│ │ │ │- traumatisme (fracturi vicios consolidate ale │şi ortostatism prelungit. │ │ │ │calcaneului, ale scafoidului sau MT, entorse │ │ │ │ │subastragaliene sau mediotarsiene. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- tulburări statice: picior scobit, plat, valg. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │talus valgus, talus varus, genu varum, genu │Artroză MTF a degetului mare în faza de hallux │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │valgum, malformaţii congenitale (sinostoze, │rigidus însoţite de sinovită secundară şi de │ │- intervenţii chirurgicale │ │condrodisplazii), sechele poliomielită; │bursită la nivelul exostozei capitometatarsiene │ │corectoare; │ │- artrite cronice: secundare P.R., │bilat. │ │- pantof sau ghete ortopedice; │ │spondilartritei periferice, gutei cronice; │ │ │- evitarea ortostatismului │ │- osteonecroze: (ale astragalului, scafoidului, │Artroză MTF a degetului al II (complicaţie │ 30 - 40% │prelungit, mersul pe teren │ │capului MT al II şi al III); │tardivă a unei osteonecroze capitometatarsiene │ │accidentat; │ │- încălţăminte nefiziologic: care accelerează │(Freiberg - Kohler) unilateral sau bilateral. │ │- cură balneară; │ │procesul degenerativ artrozic şi decompensarea │Bolnavii acuză dureri la dorsiflexia piciorului │ │ │ │funcţională; │la mers. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Artroza cuplului de torsiune (artroză │ 40 - 49% │Gradul 0 de invaliditate. │ │ │subastragaliană şi artroză mediotarsiană) │ │Nu se încadrează în grad de │ │A. Simptome: │unilaterală. │ │invaliditate. │ │1. Subiective: │Bolnavii acuză - dureri faţa dorsală a │ │Recomandări: │ │- durerea de tip mecanic exacerbate la mers şi │piciorului, cu instabilitatea tarsului posterior │ │- ghete ortopedice: intervenţii │ │calmate de repaos, treptat devine permanentă; │cu redoare progresivă şi limitarea mişcărilor de │ │chirurgicale ortopedice; │ │2. Obiective: │eversie şi inversie. │ │- cure balneare postoperatorii; │ │- redoarea articulaţiilor piciorului cu │ │ │ │ │limitarea flexiei dorsale şi plantare; │Artroză secundară a cuplului de torsiune prin │ │ │ │- şchiopătare la mers; │osteonecroză aseptică a capului astragalian sau │ │ │ │- kiperkeratoză la nivelul capului I şi V al │a scafoidului unilateral. │ │ │ │MTI; │Bolnavii acuză dureri submaleolar bilat. şi pe │ │ │ │- duriom pe faţa plantară; │faţa dorsală a piciorului la mers şi ortostatism,│ │ │ │- tulburări statice (picior scobit, picior plat,│cu greutate la mers pe teren accidentat şi │ │ │ │talus valgus, talus varus, etc.). │neregulat prin limitarea mişcărilor de eversie şi│ │ │ │B. Manifestări radiologice: │inversie. │ │ │ │Îngustarea şi neregularităţi ale interliniei │ │ │ │ │articulare; osteofitoză laterală şi dorsală, │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │osteocondensare subcondrală. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │A. Artroza MTF a degetului al doilea, bilaterală,│ 50 - 60% │Recomandări: │ │D. Stare generală bună. │secundară unei osteonecroze capitometatarsiene │ │- schimbarea locului de muncă, fără │ │ │(Freiberg - Kohler); dorsiflexia limitată jenează│ │mers pe teren accidentat şi │ │ │desfăşurarea pasului. │ │neregulat şi ortostatism prelungit; │ │ │ │ │ │ │ │B. Artroza cuplului de torsiune bilaterală, prin │ 60 - 69% │ │ │ │asocierea unei artroze subastragaliene cu o │ │ │ │ │artroză mediotarsiană. Dureri faţa dorsală a │ │ │ │ │piciorului bilat. cu instabilitatea tarsului │ │ │ │ │post. (cu frecvente entorse). │ │ │ │ │Bolnavii prezintă redoare progresivă şi limitarea│ │ │ │ │mişcărilor de eversie şi inversie ceea ce crează │ │ │ │ │dificultăţi la mersul pe teren accidentat şi │ │ │ │ │neregulat. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE MÂINII cod de boală 635 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Artrozele interfalangiene distale (Heberden) cu │ 0 - 10% │invaliditate. │ │Artrozele mâinii au cauze generale endocrine │limitarea minimă sau moderată a mobilităţii, cu │ │ │ │(carenţe de estrogeni, menopauză, acromegalie) │deformarea sau dezaxarea laterală a falangei │ │ │ │metabolice (diabetul, hipercolesterolemia) │distale. │ │ │ │vasculare şi genetice. │ │ │ │ │Artrozele mâinii sunt secundare traumatismelor │Artroze interfalangiene proximale (Bouchard) art.│ 10 - 19% │ │ │sau microtraumatismelor (fracturi intra sau │IFP este lărgită şi îngroşată, nu prin tumefacţia│ │ │ │juxtaarticulară cu lezarea cartilajelor, │ţesuturilor moi ci prin reacţii hipertrofice şi │ │ │ │rupturile sau întinderile aparatului ligamentar │osteofitice ale extremităţii falangelor cu uşoară│ │ │ │(vezi criteriile ap. locomotor). │limitare a mobilităţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Artroze secundare posttraumatice ale degetelor │ 20 - 49% │ │ │ │mâinii unilateral, cu redoare IF şi dezaxări │ │ │ │Semne subiective: - dureri la mobilizarea artic.│(după fracturi art. ale falangelor sau leziuni │ │ │ │degetelor: │ligamentare) │ │ │ │Semne obiective: redori cu limitarea │ │ │ │ │mobilităţii, deformaţii, dezaxări. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 30% │Nu se încadrează în grad de │ │Manifestări radiologice: de artroze. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │ │Rizartroza policelui uni sau bilaterală (artroza │ 30 - 40% │ │ │ │trapezometacarpiană). │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri şi limitarea mobilităţii │ │ │ │ │policelui. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroza erozivă a IF proximale şi distale cu │ 40 - 49% │ │ │ │puseuri inflamatorii, cu deformaţia degetelor şi │ │ │ │ │dezaxări. Radiologic: leziuni erozive şi │ │ │ │ │constructive. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui (artroza │ 50 - 60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │trapezometacarpiană) cu limitarea mobilităţii │ │Recomandări: │ │ │policelui cu deficit de prehensiune prin │ │- intervenţii chirurgicale │ │ │amiotrofia eminenţei tenare şi subluxaţia │ │corectoare (trapezectomie). │ │ │primului MC şi fixarea lui în adducţire şi │ │ │ │ │antepoziţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui bilateral, în faza descrisă │ 60 - 70% │ │ │ │mai sus. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILOZELE - cod de boală 648 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boala după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Cervicalgia cronică-forma clinică cea mai │ 0 - 10% │Recomandări: │ │A. SPONDILOZA CERVICALĂ: (CERVICARTROZA sau │frecventă. │ │- dispensarizare medic de familie şi│ │spondilo-discartroza cervicală) indică prezenţa │Bolnavii acuză dureri cervicale exacerbate de │ │reumatologic Policlinica │ │procesului artrozic degenerativ la nivelul │oboseală fizică şi intelectuală, însoţită uneori │ │teritorială; │ │coloanei cervicale; 60% din persoanele peste 40 │de anchiloză, acufene, tulburări oculare şi │ │- tratament medicamentos în fazele │ │de ani au o acuză cervicală de de cauză │laringo-faringiene, insomnii, stări depresive, │ │acute; │ │degenerativă. │dureri precordiale. │ │- cură balneară; │ │Artroza vertebrală afectează articulaţiile │ │ │ │ │discovertebrale şi art. interapofizară │ │ │ │ │posterioară; aparatul transvers, spinos şi │Cervicalgia acută sau torticolisul acut. │ 10 - 19% │ │ │ligamentar prezintă deasemeni modificări de tip │Cervicalgia acută însoţită de torticolis ce poate│ │ │ │hipertrofic sau calcificări cu repecursiuni │iradia ocular, auricular sau facial. Poate apare │ │ │ │clinice şi funcţional. │posttraumatism, pe fondul unor malformaţii osoase│ │ │ │Osteofitoza difuză (spondiloză) fără răsunet │cervicale, osteoartrite. │ │ │ │radicular şi medular, are ca simptom dominant │Redoarea coloanei cervicale cu înclinarea │ │ │ │durerea şi limitarea mobilităţii coloanei │laterală a capului dureroasă şi blocarea │ │ │ │vertebrale cervicale. │mişcărilor de rotaţie şi lateroflexie. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │Cefaleea cervicală: a. forma occipitală │ │ │ │SPONDILOZEI CERVICALE: │("Nevralgia Arnold") │ │ │ │ │ b. forma occipito-temporo│ │ │ │1 Subiective: │maxilară; │ │ │ │- durerea coloanei cervicale; │ c. forma supraorbitară. │ │ │ │2. Obiective: │ │ │ │ │- ex. obiectiv este în general sărac; │Cefaleea poate fi episodică sau continuă, uşoară │ │ │

│- modificări ale curburii fiziologice a coloanei│sau severă şi este declanşată de poziţiile │ │cervicale; │vicioase şi eforturile fizice. │ │- contractură musculară paravertebrală; │Migrena cervicală - sindrom paroxistic │ │- afectarea mobilităţii segmentare şi globale │caracterizat prin cefalee, greţuri, vărsături, │ │(flexie, extensie, înclinare laterală, rotaţie).│tulburări oculare şi neurovegetative. │ │3. Manifestări radiologice: ex. radiologic este │ │ │principalul mijloc de diagnostic (Rg standard); │Spondiloza cervicală poate iniţia şi întreţine şi│ │- modificarea lordozei cervicale; │apariţia unor artroze la distanţă de exemplu: │ │- pensarea spaţiului discal; │ │ │- reacţia condensată a platoului; │ │ │- osteofitoză peridiscală: │PSH-ul, sindrom umăr - mână, sindromul de │ │- îngustarea spaţiului şi reacţia artrozică ce │retracţie al aponevrozei palmare (M. Dupuytren). │ │poate duce la apariţia de bloc cervical la │Vezi criteriile afecţiunilor reumatismale │ │nivelul apofizelor post. │abarticulare) │ │ │ │ │ │Pentru afectarea radiculară vezi criteriile │ │ │neurologice. │ │ │ │ │B. SPONDILOZA DORSALĂ │ │ │ │ │ │Spondiloza dorsală reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ la nivelul coloanei │ │ │dorsale atât în sectorul disco-somatic cât şi │Dorsalgia cronică. │ │interapofizar. │Bolnavii acuză dureri în segmentul interscapular │ │ │cel mai frecvent; apare la sexul feminin, în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │etapa 30 - 40 ani. │ │Se remarcă sărăcia semnelor subiective şi │Ex. obiectiv: deviaţii în plan frontal sau │ │obiective. │sagital de amplitudine mică, adesea ireductibilă.│ │Ex. radiologic: susţine diagnosticul de │Ex. obiectiv: dureri la palparea coloanei │ │certitudine al spondilozei dorsale. │dorsale. Contractură paravertebrală limitată. │ │- osteofite difuze în special pe segmentul │ │ │T5 - T9; │Dorsalgia acută. │ │- pensarea discului intervertebral şi reacţia │Bolnavii acuză dureri acute cu prezenţa unor │ │condensată a platourilor; │tulburări de statică vertebrală şi dureri la │ │- calcificări ale nucleului; │presiunea spinoaselor T5 - T6 şi T9 - T10. │ │- artroză interapofizară. │ │ │ │Nevralgia intercostală. │ │ │Hiperproducţiile discoosteofitice şi │ │ │interapofizare pot irita nervii intercostali │ │ │generând o simptomatologie de tip nevralgic. │ │ │ │ │C. SPONDILOZA LOMBARĂ (LORDOZA). │ │ │ │ │ │Spondiloza lombară reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ artrozic la nivelul │ │ │coloanei lombare cu afectarea structurilor │Lombalgia cronică - leziune degenerativă a │ │anatomice inervate ale rahisului lombar │fibrocartilajului discal intervertebral cu │ │(ligamente, periost, musculatură, vase sanguine,│fisurarea inelului fibros. │ │rădăcini nervoase, sinoviala articulaţiilor │Bolnavii acuză dureri lombare la efort care │ │intera-pofizare posterioare). │cedează în repaus şi în poziţie de relaxare (în │ │ │cifoză lombară). │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Durerea este însoţită de redoare şi dificultate │ │ │de redresare. │ │A. Simptome: │Obiectiv: contractură musculară paravertebrală cu│ │- subiective: │apofizele spinoase sensibile la percuţie. │ │- durerea lombară variază în funcţie de forma │ │

0 - 20% 0 - 10%

0 - 20% 0 - 10%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Grad 0. │ │Idem - aceleaşi recomandări. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comportamentul igienic şi ergonomic │ │va proteja coloana preîntâmpinând │ │progresia proceselor degenerative şi│ │apariţia puseelor acute. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Recomandări: │ │- cură balneară; │ │- gimnastică medicală; │ │- corectarea poziţiilor vicioase │ │în timpul muncii; │ │evitarea eforturilor fizice, mari, │ │ridicarea de greutăţi, frigul, │ │umezeala, curenţii de aer; │ │- scăderea în greutate (la │ │persoanele obeze); │

│cronică, acută şi sediul afectării; │Lombalgia acută - se produce prin fisurarea │ 10 - 19% │ │ │- obiective: │incomplectă a inelului fibros cu inclavarea │ │ │ │- contractură paravertebrală); │parţială a nucleului pulpos. │ │ │ │- palparea dureroasă a apofizelor spinoase; │Bolnavii acuză durere vie lombară apărută brusc │ │ │ │- blocaj lombar cu scolioză antalgică: │cu contractura musculaturii paravertebrale, │ │ │ │- limitarea mobilităţii coloanei lombare │blocaj lombar şi scolioză lombară. │ │ │ │(flexie, extensie, înclinări spre dr. şi stg.); │ │ │ │ │- dispariţia lordozei fiziologice; │Sindromul trofostatic - post menopauză apare la │ │ │ │Ex. radiologic: rg. standard de faţă şi profil │femei ca urmare a modificărilor tisulare şi │ │ │ │arată osteofitoză difuză, artroză posterioară, │lombare şi se traduce prin relaxarea musculaturii│ │ │ │malformaţii congenitale (spina bifida, anomalii │abdominale şi hiperlordoză, prin artroza │ │ │ │tranziţionale, bloc vertebral) sau scolioză, │interapofizară posterioară, artroză interspinoasă│ │ │ │hiperlordoză. │(sindromul Baastrup). │ │ │ │- Artroza interapofizară: - scleroza osului │Bolnavii acuză dureri lombare. │ │ │ │ subcondral; │La ex. obiectiv: contractură paravertebrală, │ │ │ │ - geode subcondrale; │sacrospinoasă, cifoză dorsală, proiecţia │ │ │ │ - osteofitoză; │anterioară a corpului şi stare de oboseală. │ │ │ │ - pensarea articulară;│ │ │ │ │În stadiile avansate scleroza platourilor │Pentru afectarea radiculară - vezi criteriile │ │ │ │discale, pensare, hernii intraspongioase. │neurologice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE DIFUZE: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A. FIBROMIALGIA (FIBROZITA) - cod de boală │ │ │ │ │654 din lista de 999 coduri de boală după C.I.M.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Fibromialgia este un sindrom caracterizat prin │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │existenţa mai multor zone de dureri profunde │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │(puncte dureroase) prin dureri difuze cu o │Fibromialgia (fibrozita) primară la debut. │ 0 - 10% │invaliditate. │ │durată mai mare de 3 luni şi prin tulburări ale │Bolnavii acuză dureri difuze întinse sau │ │Măsuri profilactice: │ │somnului. │circumscrise la nivelul muşchilor sau │ │- evitarea stărilor de încordare │ │Afectează subiecţii de vârstă tânără, │proeminenţelor osoase însoţite de redoare şi │ │psihică şi a stressului; │ │predominant femei. │senzaţie de oboseală. │ │- relaxare psihică; │ │În patogenia bolii sunt incriminaţi mai mulţi │Durerile şi redoarea sunt accentuate de frig şi │ │ │ │factori: leziunile locale, fenomenele reflexe │oboseală fizică şi psihică şi cedează la căldură │ │ │ │asociate cu durerea cronică de originea │sau masaj şi mai puţin sau deloc la analgezice. │ │ │ │profundă, factorii psihogeni, tulburări de somn,│La ex. obiectiv: durere la palparea unor puncte │ │ │ │perturbarea mecanismelor de modulare a durerii. │trigger "puncte dureroase"; - hiperestezie │ │ │ │ │cutanată şi hiperemia reactivă (ce urmează chiar │ │ │ │ │după o palpare blândă). │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Grad 0. │ │(după H.A. Smythe 1985) │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Fibromialgia (fibrozita) primară cu o durată mai │ │invaliditate. │ │1. Durere difuză, cu o durată mai mare de 3 │mare de 2 - 3 luni. │ │Măsuri profilactice: │ │luni; │Bolnavii prezintă pe lângă durere spontană şi la │ │- evitarea stărilor de încordare │ │2. Zone dureroase caracteristice (cel puţin 12 │palparea la nivelul punctelor dureroase, o stare │ │psihică şi a stresurilor, │ │din cele 14 descrise); │de astenie, fatigabilitate, senzaţie de istovire,│ │relaxarea psihică; │ │3. Hiperestezie cutanată în regiunea scapulară │insomnii, tulburări digestive (colon iritabil), │ │- se recomandă activităţi fizice │ │superioară; │cefalee, anxietate, depresie psihică. │ │ sub formă de plimbări în aer │ │4. Tulburări ale somnului, cu oboseală matinală │Investigaţiile de laborator curente sunt normale │ │ liber, exerciţii fizice, sporturi │ │şi redoare; │atât ex. hematologic şi testele de inflamaţie │ │(atletism). │ │5. Investigaţii de laborator normale (VSH, TGO, │(VSH, proteina C reactivă, fibrinogen, │ │ │ │factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, │electroforeza) cât şi enzimele musculare, EMG, │ │ │ │enzime musculare, radiografii ale articulaţiilor│ex. radiologic al zonelor dureroasă. │ │ │ │sacroiliace). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. SINDROMUL DURERII MIOFASCIALE │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │Sindromul durerii miofasciale - prezenţa │ │ │grad de invaliditate. │ │durerilor şi redorii în musculatura din anumite │Sindromul durerii miofasciale din regiunea │ 0 - 10% │Recomandări: │ │regiuni ale corpului; │cervicală posterioară. │ │- cură balneară; │ │= fibromialgia regională sau localizată. │Bolnavii acuză dureri în punctele dureroase, │ │- gimnastică medicală; │ │Sindromul durerii miofasciale reprezintă o cauză│"Trigger" de tipul "cefaleei tensionale", sau │ │- evitarea eforturilor fizice │

│ │ │Artrografia umărului pune diagnosticul de │ │ │certitudine în umărul pseudoparalitic. scleroza marii tuberozităţi│ │a cărui accelerare şi agravare pot fi │a capului humeral. boala Parkinson. │ │ │ │ │B.schimbarea locului de muncă în │ │profesiile unde sunt solicitate │ │membrele superioare (ridicarea lor │ │deasupra capului).70% 70 .M. obiectiv o uşoară limitare a flexiei şi │ │structurilor umărului şi în primul rând la │rotaţiei interne. radiologic │ │Ex. umărului este normală. │osteoscleroză sau osteofite la nivelul marii │ │Rg. redoare şi │debut insidios. La ex. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │ │A. │ │ │osteoscleroză) ruptura manşetei rotatorilor │Tendinita calcifiantă şi bursita unilaterală │ │(apropierea de acromion a capului humeral). │de o suferinţă a tendonului supraspinosului care │ │ │este prins între marea tuberozitate a humerusului│ │Periartrita scapulohumerală este un sindrom │şi arcul coracoacromial. │tendoanelor umărului.schimbarea locului de muncă în │ │munci care nu solicită ridicarea │ │membrelor superioare deasupra │ │capului. │ │ │Semnul "căderii braţului" pozitiv. expuneri la frig │sau rg. suprasolicitări.90% 70 . │ │ │Cauzele etiologice ale sindromului durerii │ │ │miofasciale sunt: traumatismele. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. dificultate la │ │efectuarea unor gesturi cotidiene: │ │îmbrăcatul. Capsulita retractilă . │ │retroducţia.C. │ │ │microtraumatismele repetate. │ │ │evolutiv duce la limitarea progresivă a │ │ │mişcărilor. ridicarea de greutăţi. membrul toracic │ │ │imobil în adducţie. Ex.│ │ │radiologic al umărului. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALă ACCENTUATĂ: │ │ │ │ │ │Umăr pseudoparalitic bilateral . │ │sunt negative.tratamente medicamentoase │ │antiinflamatoare steroide şi │ │nesteroide urmate de reeducare │ │funcţională. adducţia. care interesează ţesuturile │Durerea apare la mobilizarea braţului deasupra │ │periarticulare (tendoane. │ │Recomandări: │ │.20% 20 . după mai │ │ │multe luni de imobilizare a articulaţiei se │ │ │evidenţiază osteoporoza la nivelul capului │ │ │humeral şi o diminuare a spaţiului articular. │ │regiunea lombară inferioară.60 ani .diminuarea spaţiului dintre capul │ │ │humeral şi acromion + modificările descrise │ │ │anterior. fiind mai rară şi mai puţin │"resort"). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │ │Rg. . │ │ │Obiectiv: braţul căzut. curenţii de aer.eroziuni. │ │cunoscută. │ │frigul. Umăr pseudoparalitic unilateral . şi la persoanele │ │ │între 50 . │ │etc. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. umezeala.umăr blocat bilateral. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │ │ │ │ │Capsulită retractilă denumită şi umăr blocat │ │ │unilateral substratul anatomic al acestei forme │ │ │este reprezentat de o inflamaţie cronică a │ │ │capsulei glenohumerale cu evoluţie spre fibroză │ │ │(capsulită retractilă).│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │altei persoane. │ │patologice. │mic efort.N. microtraumatisme (în│anterioară şi pe faţa inferioară a acromionului │ │special de ordin profesional). │ │ │Ex. │ │ │La debut rg. │rezultatul depunerii de calciu la nivelul │ │Testarea mobilităţii umărului anteducţia. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. obiectiv limitarea mişcărilor │ │apicală) │umărului mai ales a abducţiei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │Recomandări: │ │. PERIARTRITA COXOFEMURALĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Periartrita coxofemurală este mai rar │Sindromul tensorului "fasciel lata" (şoldul în │ │diagnosticată. mobilitatea pasivă nu este │ │ │afectată (ridicarea la verticală a braţului este │ │ │imposibilă). abducţia. │ │ │Bolnavii acuză dureri artic. │ │ │Ex. │ │Bolnavul prezintă. │ │Recomandări: │ │. │ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │etc. │ │artroză glenohumerală (osteofitoză. │ │ │rotunde sau ovalare la nivelul tendonului │ │ │supraspinosului. ara loc un proces de uzură │prezenţa de chisturi.70% 50 . Bolnavii acuză durere cu│ │clinic. │ │ │ │Grad 0. │ │ │Bolnavii acuză dureri în umăr şi reducerea │ │ │mobilităţii active. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate.reeducare funcţională intensă după│ │tratamente medicamentoase. primitiv sau secundar. PERIARTRITA SCAPULOHUMERALĂ . hipotrofia musculaturii. rotaţia internă│În faza acută bolnavii acuză dureri de mare │ │şi externă sunt limitate până la blocarea lor în│intensitate ce apar brusc. spontan sau după un │ │fazele acute. │ │ │În forma cronică a tendinitei calcifiante │ │ │bolnavii acuză dureri moderate sau pot fi │ │ │asimptomatici. │ │Recomandări: │ │. determinate de procese │schimbări de poziţie.cod boală 658 │Sindromul de "împingere" unilateral . │tuberozităţi sau al capului humeral. │ │ │Bolnavii nu pot ridica braţul lateral. hematolgic şi testele de inflamaţie acută │poate fi normal sau se pot evidenţia chisturi. cu │ │ │exacerbări nocturne însoţite de redoare. │ │ │ │ │ │B.80% 0 . în special în timpul │ │infarct miocardic. obiectiv: reducerea importantă a mobilităţii │ │ │active a braţelor bilateral. │ │Bolnavul prezintă dificultate în │ │efectuarea unor gesturi cotidiene .intervenţii chirurgicale │ │corectoare urmate de reeducare │ │funcţională intensivă. Un rol important în accentuarea proceselor │ │ │de uzură şi în apariţia inflamaţiei îl au │Tendinita degenerativă ("sindromul │ │factorii nervoşi (afecţiuni ale S. dezbrăcatul unor haine. osteofite pe marginea │ │determinate de traumatisme. │ │ │ │ │ │2.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor totală bilateral. │ │ │pseudochisturi şi osteotite la nivelul marii │ │ │tuberozităţi.20% │mari. se agravează noaptea în somn sau la │ │diverse grade. tuberculoză pulmonară │nopţii.I. pieptănatul etc. │declanşarea durerii de un traumatism sau o │ │sindroame talamice) precum şi unele afecţiuni │solicitare excesivă. │ │S.60% 60 . scleroză. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE LOCALIZATE: │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │A. │ │Recomandări: │ │. poate fi normală. radiologic evidenţiază depozite calcice. │ │ │Bolnavul acuză dureri moderate ale umărului.20% 0 .).evitarea microtraumatismelor pe │ . acuză │ │ │dureri umeri bilateral. fiind depistată întâmplător la ex. iar mobilitatea │ │ │pasivă imposibilă. de a se autoconduce. │Bolnavul acuză dureri datorită coexistenţei unei │ 0 . abducţia la 90 este │ │ │imposibilă bilateral. caracterizat prin durere. umărului normală la tineri.49% 50 . │dureri în zona lombofesieră cu tulburări ale │ │localizată mai ales în regiunea cefei şi în │somnului şi stare de oboseală. slăbiciune musculară şi │ │ │spasm muscular.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor parţial în urma unor │ │ │traumatisme sau solicitări mari sau datorită │ │ │tulburărilor trofice ale tendoanelor prin │ │ │leziuni degenerative la care se adaugă │ │ │diminuarea vascularizaţiei. şi ale │supraspinosului") unilateral. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0.│ │îmbrăcatul. │ │ │Impotenţă funcţională completă.│frecventă de durere musculosche-letală. │ │. Rg. │Bolnavii pot fi asimptomatici multă vreme până la│ │traumatisme cerebrale. burse) şi în unele │capului (abducţie pasivă la 90 şi rotaţie │ │cazuri capsula articulară. │Durerea este vie în umăr. fără ca mobilitatea │ │ │pasivă să fie afectată. │internă). mobilitatea activă este │ │ │dispărută la nivelul umărului.accidente vasculare cerebrale. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Din punct de vedere etiopatogenic la nivelul │La ex. umărului . │ │ │tulburări de statică. │ │ale organelor intratoracice (angina pectorală.N. dar şi │ │executarea unor profesii. │ │ │Durerea cedează treptat dar mobilitatea │ │ │articulaţiei scapulohumerale este total abolită.determinat │ │din lista de 999 coduri de boală după C. scapulohumerală cu │ │ │redoare şi limitarea accentuată a mobilităţii │ │ │umărului bilateral până la abolirea completă a │ │ │mobilităţii (în special abducţia şi rotaţia │ │ │ext. standard a umărului: tendinită calcifiantă. umărului poate evidenţia │ │nivelul tendoanelor. │ │ │Rg. cu creştere gradată accentuată de│ │impotenţă funcţională a umărului asociate în │eforturi.

│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │DSR este legat de o hiperactivitate a sistemului│ │ │nervos simpatic şi apare pe un fond de tulburări│DSR a membrului toracic sau pelvin unilateral cu │ │neurovegetative. edem şi spasm │ │ │muscular. Acest aspect pătat poate fi determinat│DSR mână st.afecţiuni ale sistemului nervos central şi │sudorală. │ │Factorii etiologici ai DSR: . │Radiologic . │Radiologic nu sunt modificări. │ │îngroşarea aponevrozei palmare. la forma acută VSH │iliac. tegumente reci şi│DSR localizat la umăr (umăr blocat. de a se │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │persoane. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │hiperuricemia. Pielea este iniţial caldă. frigul. umezeala. ţesutul subcutanat şi │ │ │muşchii sunt atrofiaţi. solicitările prelungite.p. │ │Aceleaşi recomandări. │Bursita adductorilor. fără eforturi. radiologic nu │ │ │relevează modificări patologice ale oaselor. luxaţii etc). │Radiologic: atrofia osoasă difuză. │ │ori nu godeu. │Bolnavul are dureri de intensitate mică. Stadiul │ │ │II dureroasă 3-6 luni. cu păr │ │ │puţin şi unghii fragile. │sechele. cu aspect de │III de evoluţie. mişcările │ │ │articulare sunt limitate. modificări distrofice ale tegumentelor şi │tulburări de trofice devin pronunţate cu edem │ │fanerelor: atrofie.) │ │ │Periartrita coxofemurală acută. II de evoluţie │ │3. │DSR genunchi . osteodistrofia │retractilă). │ │ │În evoluţia DSR se descriu 3 stadii: │ │ │ │ │ │Stadiul 1.boli pulmonare etc. autoservi. biologice sunt normale.│de periartrită coxofemurală. în unele cazuri apar │ │ │anchiloze (prin modificări fibroase ale │ │ │ţesuturilor periarticulare). modificări de secreţie │ │. │ │EKG . │ │posttraumatică. │ │Ex.v. │ │Aceleaşi recomandări. │ │criteriilor 2 şi 3 la cel de DSR posibilă. │Bolnavul acuză dureri difuze umăr sau mână fără │ │Cauze principale: traumatismele.80% 80 . │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Distrofia simpatică reflexă (DSR) este un │DSR a membrului superior localizat la umăr sau │ │sindrom clinic. │entorse. │fragile. sclerodactilia postinfarct. │ │neurologice: (hemiplegii) sau cardiovasculare │ │ │(infarct miocardic). obiectiv dureri la palpare în regiunea │ │oblică pune în evidenţă una sau mai multe │inghinală prin hiperextensia şoldului. frigul. III bilateral sau şolduri bilat. │DSR la nivelul mb. │ │de DSR definită. │ │periferic.│Simptomatologia se datorează leziunilor │bursite trohanteriene. friabile. la│ │procesele patologice ale tendoanelor şi mai ales│urcatul şi coborâtul scărilor şi la decubit │ │ale burselor. │La nivelul piciorului.normal. │ │ │Periartrita coxofemurală subacută şi cronică. │ │ │ │ │ 20 . Testele de inflamaţie sunt │ │ │pozitive.traumatismele la │Bolnavii acuză dureri. │ │. cu tegumente subţiate sticloase cu unghii │ │lipsa părului. │ │tendoanelor (tendonul psoasului iliac. capsulită │ │superior. obezitate.picior) şold etc. │ │ │Bolnavii acuză dureri vii. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │(după Kozin): │ │ │1. │bipolare genunchi . cu pielea subţiată. │ │. durere într-o extremitate. modificări ale unghiilor. │ │Termografia arată o creştere a temperaturii │ │ │locale (în stadiul incipient) sau scăderea │ │ │acesteia (în formele evoluate).40% 0 . │ │Ecografia şi ecotomografia pot identifica │Bolnavii acuză dureri pe faţa ext. │ │interesând membrele mai ales cele superioare. │ │. obezitatea. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . în forme uşoare post traumatice. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. cu│ │ │edem dur. sindromul umăr . Examenul │ │ │radiologic arată osteoporoză parcelară │ │ │("pătată") care devine tot mai difuză.tratamentul corect al bolilor ce │ │pot produce DSR. │termice.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoconduce. tumefierea extremităţilor.60% 60 . tendoanele flexorilor se│ │ │retractă (apar contracturi). │localizări diverse în stadiul I de evolutivitate │ │Nume sinonime pentru Distrofia simpatică reflexă│formă moderată. osteoporoza │umăr .picior st. │ │ │tendoanele adductorilor). │ │ │roşie. edem.cea mai frecventă cauză │ │mergeau pe conturul extern al marelui trohanter. algoneurodistrofia etc.90% 70 .90% │şold. la nivelul mâinii.6 luni.afecţiuni cardio-vasculare. capsulită │ │palide (prin vasoconstricţie) sau tegumente │retractilă) sau sindrom umăr . │ │ortostatism prelungit. toracic sau pelvin bilateral în st. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. uscată. III de evolutivitate. sau│ │de resorbţia neregulată a ţesutului osos.tratamentul corect al │ │traumatismelor şi reeducarea │ │funcţională corectă. Atrofia osoasă │ │ │devine difuză şi marcată. atrofia Sudeck.mână.6 luni de tratament consecutiv nu rămân │ │. │Bolnavii acuză dureri pe faţa internă a şoldului │ │expunerile la frig.70% 70 . în special al burselor (bursa │(pocnitură) la o flexie a şoldului.49% 50 . │ │calcificări periarticulare a căror topografie │Bursita trohanteriană .40% 20 . │ │ │Stadiul 2: Durerea scade treptat în intensitate.tratament într-o clinică de │ │recuperare. │Modificările trofice accentuate ireversibile. de profil şi în incidenţă │Ex.osteoporoză pătată care devine tot │ │Prezenţa celor 4 criterii permite diagnosticul │mai difuză. În fazele avansate osteoporoza este │DSR la mb. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. genunchilor (forme │ │distrofia reflexă. │lateral pe partea bolnavă. │mână. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │Radiografia zonei afectate arată o osteoporoză │ │ │"pătată". │ │ │Radiografia arată prezenţa calcificărilor. │ │Scintigrafia osoasă este o explorare utilă │Sindrom bipolar umăr . În acest stadiu ex. în lipsa bursitei bolnavul│ │degenerative şi inflamatorii ale ţesuturilor moi│nu are dureri şi poate reproduce un zgomot │ │periarticulare.│ │ │ireversibile. ridicarea de │ │greutăţi. │Bolnavul acuză dureri în regiunea inghinală. sticloasă. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │Un rol important în producerea periartritei │ │ │coxofemurale îl au traumatismele. │ │vasomotorie: fenomene Raynaud. DISTROFIA SIMPATICĂ REFLEXĂ. cruste. │ │ │ │ │C. │ │Recomandări: │ │. al evoluţiei) cu localizări diverse.schimbarea locului de muncă pentru│ │o perioadă.30% 30 . │ │celui subperiostal şi intracortical cât şi a │ │ │celui subcondral şi marginal în acest din urmă │ │ │caz realizând forma "erozivă" a afectării │ │ │osoase.70% 50 . │ │crescut şi hiper alfa 2-globulinemie. │ │pentru diagnostic în stadiul incipient.mână st. rugbi şi la vânători. rotaţie │ │ │ext. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. hipertricoză sau │dur. umedă şi │ │ │cianotică. impotenţă funcţională │ │ │şi stare febrilă. │ │ │Stadiul 3: Modificările trofice sunt accentuate. │După 3 . │Bursita adductorilor este frecventă la sportivii │ │ │care practică fotbal. │ │(DSR): reumatismul neurotrofic al membrului │La nivelul umărului (umăr blocat. simptome sau semne de instabilitate │(d. durere la presiune. obiectiv modificări│ │nivelul membrelor (fracturi. cu edem care lasă │unilateral. şoldului de faţă. formă severă cu localizări │ │"sticlă" al osului afectat.picior bilateral. bursa iliopectineală) şi │aflându-se în adducţie şi extensie. Încă în │ │ │acest stadiu pot apărea unele modificări trofice│ │ │ale pielii şi fanerelor. omogenă. dar cu timpul devine rece. formă severă. │ │ │Bolnavii au dureri discrete sau moderate cu │ │ │limitarea anumitor mişcări (abducţie. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. toracic sau pelvin unilateral st. │ │accentuată şi difuză. │ │Rg. caracterizat prin dureri.mână. │ │ │arată o hipercaptare a radiotrasorului în zona │ │ │afectată.20% 20 . atât a│gambe bilateral. II │ │2. │ │tulburări vasomotorii şi tulburări trofice. Stadiul 1 durează 3 . hematologic şi VSH sunt normale. │şi la nivelul plicii inghinale. fracturi. II de │ │calde şi eritematoase (prin vasodilataţie). │ │Investigaţii de laborator: │Bursita ileopectineală şi tendinita psoasului │ │Ex. iar prezenţa│afectate cu 50% din valorile fiziologice. coapsa │ │marelui trohanter. │ │hipercolesterolemia.│ │ │tulburările trofice devin tot mai pronunţate. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. de culoare. │ │microtraumatismele. │evoluţie. │diverse. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. Pielea. hiperuricemia. │DSR la m. │ │4. │ │Recomandări: │ │. luxaţii.mână bilateral. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. a şoldului. dar│ │ │scintigrafia osoasă cu pirofosfat de techneţiu. toracic sau pelvin unilateral │ │Investigaţii de laborator: │în st. sau sindrom │ │Sudeck. Extremitatea (de obicei mâna) │ │ │prezintă o sensibilitate (hiperpatie) a │ │ │tegumentelor. la ex. │ │hiperhidroză. când │Sindrom bipolar genunchi . │ │radiografia nu arată modificări patologice. │ │ │ │ │ │Grad 0. Prezenţa primelor 3 criterii │Diminuarea mobilităţii la nivelul segmentelor │ │pune diagnosticul de DSR probabilă. afecţiunile │deficienţă funcţională.

│ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────────┘ AFECŢIUNI NEUROLOGICE INCAPACITĂŢI ADAPTATIVE ÎN BOLILE NEUROLOGICE (ANEXA 1) NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie. mersul pe teren │ │ │ │ │accidentat. │ │ │ │ │Boala Ledderhose (D. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │B. │şi limitarea accentuată a extensiei degetelor │ │ │ │ │III . cu │ │ │ │ │picior boltit bilateral. cu fixarea policelui în flexie.III .III . │ │990 coduri de boală după CIM. Dupuytren unilaterală în faza de fibroză │ 50 . având ca │degetelor III . nereductibilă. Dupuytren bilaterală în faza de fibroză │ 70 . │ │ │ │ │. de │ │ │II .90% │Grad II de invaliditate. care determină o │de-a lungul tendonului flexorului degetului IV │ │ │ │fixare în flexie a unuia sau mai multe degete. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA DUPUYTREN cod de boală 660 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .) constă în îngroşarea şi │ │ │ │ │retracţia aponevrozei plantare. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │M. │ 50 . migrene. │ │ │retractilă cu redoare în flexum a degetelor │ │Recomandări: │ │ │II . │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. fără ajutorul │ │ │degetelor II .40% │ │ │asociate (artrozele cervicale şi distrofia │palmare de tegumente supraiacente şi subiacente │ │ │ │simpatică reflexă a membrului superior).│D. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M.) constă în îngroşarea şi │noduli rotunzi sau ovoizi în regiunea palmară. cu redoare în flexum a degetelor │ │invalidului de a se autoservi. │ │altei persoane. tabagism etc. │ │ │nereductibilă.D. │ │ │ │ │ │ │ │ │E. │ │ │Boala Ledderhose în faza de îngroşare nodulară a │ │Recomandări: │ │ │aponevrozei plantare bilateral.încălţăminte ortopedică │ │ │ │ │corespunzător.90% │Grad II de invaliditate. │ │Boala Dupuytren (B. de a│ │ │fibroză retractilă cu redoare în flexum a │ │se orienta spaţial. Dupuytren în faza de noduli în regiunea │ 20 . în faza de │ │autoservi.80% │total. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. cacosmie etc. │ │ │ │ │mersul pe teren accidentat. poate fi unilaterală sau bilaterală. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă cu │ │Recomandări: │ │ │picior boltit bilateral. │ │ │M. │ │ │ │factori etiologici predispoziţia genetică. │ │. diverse afecţiuni psihice. │ │ │ │ │Păstrarea mobilităţii policelui şi al degetului │ │ │ │ │II permit prehensiunea şi menţinerea unei │ │ │ │ │capacităţi funcţionale satisfăcătoare pentru │ │ │ │ │majoritatea bolnavilor.│ │ │B.evitarea ortostatismul prelungit. │B. tumori orbito-frontale. droguri. Tulburările de miros vor fi . Nu se încadrează în │ │ │ │ │grad de invaliditate. Dupuytren în faza de aderare a aponevrozei │ 30 . hiposmie. nereductibilă. │ │corectoare urmate de reeducare │ │ │ │ │funcţională intensivă.49% │ │ │ │de redoare în flexie a degetelor IV . fie mai întinsă.V bilaterală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .L.60% │50%. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │M. BOALA DUPUYTREN. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă │ 70 . cu posibilitatea │ │ │retractilă.D.evitarea ortostatismului │ │ │ │ │prelungit.intervenţii chirurgicale │ │ │fixare în flexie a policelui. │palmară însoţită de o limitare a extensiei │ │ │ │Afectează frecvent sexul masculin.49% │Grad 0. BOALA LEDDERHOSE.90% │ │ │ │Ledderhose bilaterală.30% │ │ │B. │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . sindrom de hipertensiune intracraniană.IV . │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Boala Dupuytren în faza de debut sub forma de │ │invaliditate. Nu se încadrează în │ │echivalentul bolii Dupuytren la nivelul │ │ │grad de invaliditate.20% │Grad 0. epilepsii. │ │ │de port încălţăminte.încălţăminte ortopedică.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │asociată cu M.. │ │piciorului. care apar în diverse afecţiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului.40% │Grad 0. │ │ │ │ │.V bilaterală. │ │diateza Dupuytren. │(cel mai des).70% │Grad III de invaliditate. cu │ │a se autoconduce.V unilateral. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . alergii ale căilor respiratorii.IV . Nu se încadrează în grad de │ │corpilor cavernoşi (boala Peyronie) formând │ │ │invaliditate.tratamente chirurgicale corectoare│ │ │ │ │urmate de reeducare funcţională │ │ │ │ │intensivă. poate să fie │ │ │ │Ea poate fi considerată o afecţiune a ţesutului │unilaterală sau bilaterală. │ │ │ │ │putând coexista cu leziuni analoge ale │ │ │ │ │aponevrozei plantare (boala Ledderhose) sau ale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . de a se autoconduce. │ │ │ │retracţia aponevrozei palmare.IV .). │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M. │ │. cu greutate la mers şi │ │. hiperosmie. Dupuytren vilat. │ │ │ │ │traumatismele sau unele boli preexistente sau │M. cu greutate la mers şi │ │ │ │ │de port încălţăminte.III .V bilaterală.70% │Grad III de invaliditate. │ │ │ │conjunctiv fie regională. intoxicaţii exogene (alcool. Dupuytren unilaterală sau bilaterală în faza │ 40 . fracturi de bază de craniu.V şi │ │ │ │ │afectarea degetului III.20% │Grad 0. de a se │ │ │fixarea policelui în flexie.IV . cu │ │. Dupuytren bilaterală asociată cu Boala │ 80 . fiind │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . afecţiuni endocrine.IV cu redoarea lor în flexie. Ledderhose în faza de debut cu îngroşarea │ │ │ │ │nodulară a aponevrozei plantare unilateral pe │ │ │ │ │marginea internă a piciorului. în faza evolutivă. noduli nedureroşi. diabet zaharat.

îngustări concentrice ale câmpului vizual apar în special în glaucoame.  hemianopsiile pot fi heteronime şi homonime. diabet zaharat. luând în considerare reversibilitatea fenomenelor. incapacitate 75-100% încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate. Perechea V (nervul trigemen) Nervul trigemen are două componente: senzitivă şi motorie:  nevralgie de trigemen este esenţială şi secundară (se întâlneşte în special în tumori craniene cu sindroame de nervi cranieni combinate. nu se încadrează în grad de invaliditate.  cvadreananopsiile în diverse combinaţii în funcţie de lateralitatea şi tulburări de cunoaştere se supun aceloraşi criterii de mai sus.L. pot fi centrale şi periferice . neurologice şi somatice şi vor fi tratate în principal în capitolul "afecţiuni oftalmologice" în special în ceea ce priveşte modificările polului anterior.  pareza de oculomotor comun unilaterală cu ptoză palpebrală şi strabism ce poate avea în sine o deficienţă uşoară cu o incapacitatea 20-49% şi nu se încadrează în grad de invaliditate. incapacitatea adaptativă între 0-20% . tumorile de unghi cerebelos neurinomul de acustic.  pareza unilaterală parţială cu ptoză palpebrală parţială poate avea o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-30%.R. nevrite optice etc. accidente vasculare de trunchi cerebral (sindroamele alterne).  hemianopsiile bilaterale în special cele homonime temporale cu agnozie în sine conduc la deficienţă accentuată cu incapacitate mai mare de 70% şi pot fi încadrate în gradul II (doi) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie.  pareza bilaterală completă sau incompletă este foarte rară. tulburările de miros nu duc la deficienţe funcţionale. este unilaterală şi dacă se însoţeşte de diplopie poate conduce la o deficienţă uşoară. De regulă. intoxicaţii exogene etc. nevralgia de trigemen esenţială deci la care nu s-a stabilit etiopatogenia va fi apreciată din punct de vedere al expertizei medicale după epuizarea tuturor .  scotoamele îngustări concentrice apar în nevritele optice retrobulbare de diferite etiologii (scleroză multiplă. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. Perechea II (nervul optic) Afecţiunile nervului optic apar în cadrul la diverse entităţi nozologice. acuităţi vizuale. beneficiază de o deficienţă accentuată sau gravă. scleroza multiplă etc. Din punct de vedere neurologic ne vom ocupa de modificările de câmp vizual şi modificările de fund de ochi. Perechea III (nervul oculomotor comun) Modificările aduse de afecţiunile acestuia pot apărea în majoritatea afecţiunilor neurologice dar în special se întâlnesc în procese expansive intracraniene. scleroză multiplă. se manifestă prin ptoză palpebrală totală sau incompletă şi laterodeviaţie a globului ocular. incapacitate 10-20% .. În sine. hemianopsii.nu se încadrează în grad de invaliditate. bitemporale sau binazale.cuantificate în special în capitolul O. conduc la o deficienţă medie cu o incapacitate adaptativă de 50-69% şi pot fi încadrate în gradul III (trei) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie. Perechea IV (nervul patetic) Se întâlneşte mai rar şi de obicei în aceleaşi afecţiuni cu cele descrise mai sus. Modificările câmpului vizual sunt: scotoame îngustări concentrice ale câmpului vizual.. modificări retiniene etc. tumori cerebrale cu sindroame de nervi cranieni complexe.nu se încadrează în grad de invaliditate.  hemianopsiile bilaterale în sine fără agnozii. intoxicaţie exogenă procese expansive intracraniene). Deşi se întâlnesc şi în patologia neurologică pură scotoamele şi îngustările concentrice ale câmpului vizual vor fi tratate din punct de vedere al incapacităţii adaptative la capitolul "oftalmologie".

 pareza facială periferică bilaterală este o entitate foarte rară. se poate întâlni foarte rar în infecţiile cu pneumocycistis carinnii. având în vedere că ea este aproape întotdeauna reversibilă în totalitate. de poziţie etc. de obicei evoluează fără o etiopatogenie clară. Perechea VI (nervul oculomotor extern) Din punct de vedere etiologic. incapacitate peste 70% şi poate fi încadrată în gradul II (doi) de invaliditate. poate beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitatea 50-69% şi poate fi încadrată în gradul III (trei) de invaliditate. cu incapacitate 20-69% fiind încadrabile şi în gradul III (trei) de invaliditate atunci când este vorba despre ataxii marii cu .  pareza unilaterală totală sau parţială de nerv oculomotor extern nu conduce la deficienţă dar poate beneficia de incapacitate 10-20%. intoxicaţii exogene. deglutiţia. afectează grav masticaţia.metodelor de tratament medicamentos şi/sau chirurgical în urma cărora nu s-au constatat ameliorări esenţiale chiar sub continuarea tratamentului medicamentos după intervenţie chirurgicală asupra nucleului nervului trigemen. laterodeviaţii şi în sine conduc la deficienţe uşoare sau medii. sensibilităţii şi masticaţiei poate beneficia de o deficienţă uşoară cu incapacitate 10-30% şi nu se încadrează în grad de invaliditate fiind de obicei reversibilă. În funcţie de etiologie se poate încadra în gradul III sau II. fiind încadrabilă în gradul II (doi) de invaliditate. De obicei acest tip de pareză apare rareori izolat şi rareori într-un singur episod ea este de cele mai multe ori recidivantă iar diagnosticul etiopatogenic este incert. cel mai frecvent întâlninduse în poliradiculonevrite cu evoluţie ascendentă. în sine. sindroamele vestibulare se manifestă prin vertij sistematizat. În funcţie de profesie şi etiologie se poate încadra în gradul II. nu se încadrează în grad de invaliditate.R. nistagmus. slăbirii ale rezistenţei imunitare în special şi mai nou infecţii cu HIV etc."  componenta vestibulară are două manifestări: sindromul vestibular central şi sindromul vestibular periferic. vorbirea şi conduce la leziuni grave ale globilor oculari dând un prognostic rezervat afecţiunii pe care o reprezintă. nu se încadrează în grad de invaliditate (precizare doar: în sine. tumori de bază de craniu. Perechea VIII (nervul acustico . nestistematizat.  parezele faciale tip central însoţesc de regulă diverse entităţi neurologice cu leziune dominantă în polul frontal şi fac parte din tabloul clinic al polului respectiv. pareza facială poate fi esenţială ("afrigore"). dificultăţi de masticaţie care afectează ramul motor al trigemenului etc. afectările nervului oculomotor extern se regăsesc în majoritatea tablourilor clinice descrise la nivelul perechilor 3 şi 4 de nervi oculomotori. când nu se însoţeşte de alte semne şi sindroame neurologice). ataxie. se întâlneşte în special în scleroza multiplă. proba Romberg pozitivă. Dacă nevralgia de trigemen esenţială sau secundară se însoţeşte de alte leziuni ale nervului trigemen (leziuni ale corneei. în sine nu conduc la deficienţe.vestibular) Leziunile nervului acustic şi încadrarea tulburărilor lui în criteriile de expertiză se vor face la capitolul "afecţiuni O.) ea poate beneficia de o deficienţă în sine accentuată cu o incapacitate peste 70%.  pareza facială unilaterală cu lagoftalmie ireductibilă şi deci subsegvent leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive şi ireversibile pot beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitate între 49-69% şi poate fi incadrabilă în gradul III (trei) de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranşează deficienţa).. rotator. poate beneficia în sine de o deficienţă accentuată. Perechea VII (nervul facial) Leziunile nervului facial se însoţesc în majoritatea entităţilor descrise mai sus.  pareza bilaterală de nerv VI este foarte rară. beneficiază de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-50%.L.  pareza facială tip periferic unilaterală în funcţie de afectarea gustului în cele 2/3 anterioare ale limbii.

Perechea X (nervul vag) Nervul vag nu dă tulburări specifice unei anumite boli neurologice. putându-se încadra în gradul III sau chiar II de invaliditate. Paraliziile bilaterale de hipoglos se pot încadra în gradul II de invaliditate. se încadrează în gradul III de invaliditate. gesticulaţia . deglutiţie şi fonaţie. cu o incapacitate între 30-69% sau peste 70%.L. încadrabil în gradul III sau II (partea dreaptă) de invaliditate.incapacitate 49-69%. cu o incapacitate între 50-85% şi încadrare în gradul III (trei) sau II (doi) de invaliditate în funcţie de gravitatea tulburărilor de deglutiţie. respectiv.R.  Pareza bilaterală de nerv glosofaringian este foarte rară dar de o gravitate maximă afectând în totalitate deglutiţia în special. fiind încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate.incapacitate 0-20%. Torticolisul de cauză centrală este mai frecvent şi se poate încadra în gradul II sau III. Perechea XI (nervul spinal) Cel mai frecvent disfuncţia sa conduce la torticolis. a gradului de invaliditate) se va face conform celor │ │stabilite la fiecare capitol în funcţie de afecţiunea de bază în care apar │ │sindroamele respective. incapacitate 20-49%. în final. nu se încadrează în grad de invaliditate. deglutiţie şi fonaţie poate beneficia de o deficienţă medie sau accentuată. incapacitate 0-30%. de fapt.  Deficit motor total al unui membru superior ce împiedică activitatea zilnică. . nu beneficiază de deficienţă funcţională.imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii şi mersului (astazoabazie). se pot întâlni în sindroame alterno de trunchi cerebral (ex.  Pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticaţie. nu este încadrabilă în grad de invaliditate.  Deficit motor la un membru superior care afectează minim motilitatea. Perechea XII (nervul hipoglos) Tulburările de motilitate din paraliziile de hipoglos unilaterale se pot încadra în gradul III de invaliditate. procese expansive intracraniene cu afectări complexe şi combinate ale nervilor cranieni etc. gradul II (doi) de invaliditate.prezentată la începutul capitolului "Afecţiuni neurologice" este│ │doar un ghid de orientare în stabilirea incapacităţii adaptative. Perechea IX (nervul glosofaringian) Răspunde parţial de masticaţie. gestualitatea şi prehensiunea. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Anexa 1 . este responsabil de tulburările de respiraţie care apar în sindroamele complexe de nervi cranieni şi afectează cu precădere muşchii diafragmului reglând mişcările respiratorii şi implicit de deglutiţie şi fonaţie. sindrom Wallemberg). autoservirea şi activitatea profesională sau deficit motor bilateral moderat incapacitate 70-90%. torticolis în formele evolutive de lungă durată în care nu au fost depistaţi alţi factori: psihici sau extrapiramidali poate beneficia de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 0-38% şi nu se încadrează în grad de invaliditate sau în formele grave în care au fost epuizate toate modalităţile de tratament medicamentos şi chirurgical poate beneficia de o deficienţă medie sau chiar accentuată. poate beneficia în sine de o deficienţă gravă.  Nevralgia de nerv glosofaringian este foarte rară şi însoţeşte uneori celelalte manifestări din partea acestui nerv.  Deficit motor la un membru superior ce afectează motilitatea în special dar şi prehensiunea . │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE MANIPULAŢIE  Deficit motor minim la un membru superior care nu afectează prehensiunea. Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul afecţiuni O. stabilirea incapacităţii │ │adaptative (respectiv. a│ │gradului de invaliditate. cu incapacitate 85-100%.

(muncă intelectuală san fizică). uneori există situaţii particulare (exclusiv muncă intelectuală) în care bolnavul.. idei. dar fără sprijin. dar poate exprima prin gesturi cuvinte disparate. din miastenia gravis). incapacitate 49-70%.  Bolnavul nu se poate deplasa nici cu sprijin. vorbire explozivă din afecţiuni cerebeloase şi în special leuconevraxita. considerăm că are o deficienţă accentuată cu o incapacitate 70-90% şi este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate.C. trebuinţe.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tipul afazie expresivă moderate (de obicei în sechelele accidentelor vasculare cerebrale).se încadrează în gradul III de invaliditate. incapacitate adaptativă 0-49%.) care fac ca bolnavul să-şi piardă total capacitatea muncă şi eventual de autoservire . sau se poate exprima în scris (eventual în funcţie de pregătirea profesională prin stenodactilografie sau operare P. nici chiar pentru distanţe scurte (10-50 metri). în funcţie de etiologie. putând să desfăşoare o activitate profesională normală. înţelege ordinele simple. datorită unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor. balbism. incapacitate 49-69%. alte dispozitive) şi nu îşi poate îndeplinii activităţile vieţii cotidiene sau nu îşi poate câştiga existenţa prin activitatea pentru care era pregătit (în special munca fizică). aceasta nu înseamnă că el nu beneficiază de acelaşi grad de invaliditate ca şi de necesitatea prezenţei însoţitorului. social. nu poate desfăşura nici o activitate şi necesită sprijin şi îngrijire din partea altei persoane (este nevoit să beneficieze de un însoţitor). mimică etc. TULBURĂRI DE LOCOMOŢIE  Bolnavul se deplasează cu uşoară dificultate pe distanţe lungi din cauza unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor membre inferioare. gradul III sau II de invaliditate.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tip afazie expresivă complexă dar şi elemente de înţelegere de tipul afaziei de recepţie. dar care nu afectează desfăşurarea activităţii vieţii cotidiene sau profesionale. vorbire etc. alte tulburări de vorbire specifice unor afecţiuni neurotogice (vorbire monotonă.). deoarece necesităţile lui sunt mult sporite din punct de vedere material. fiind încadrabil în gradul I (unu) cu însoţitor. beneficiază de incapacitate 100%. monocordă din boala Parkinson. nu se încadrează în grad de invaliditate. fiind dependent de un mijloc de transport adecvat (cărucior. prezintă o deficienţă de vorbire medie ce îi permite exercitarea activităţilor vieţii cotidiene şi eventual efectuarea unor operaţiuni specifice profesiei. lentă. vorbire nazonată. suport psihologic etc. este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. nici fără sprijin. bineînţeles în funcţie de natura profesiei. Pentru anumite profesii se poate încadra în gradul III.incapacitate 90-100%.  Dacă bolnavul prezintă deficit de locomoţie şi/sau manipulaţie de peste 95% şi nu se poate autoservi. beneficiind de o asistenţă socială activată. Deficit motor total ambele membre superioare şi/sau asociat cu alte deficienţe (de locomoţie. gradul I (unu) de invaliditate. TULBURĂRI DE VORBIRE  Bolnavul prezintă tulburări de vorbire uşoare: disartrie. iar pentru unele profesii gradul I (profesii ce presupun conţinutul expresiv şi receptiv al limbajului). nu poate elabora propoziţii simple sau complexe. prezintă o deficienţă gravă cu incapacitate peste 90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate.  Bolnavul se deplasează cu dificultate moderată şi pe distanţe scurte. dar cu mare dificultate. dificilă.  Bolnavul se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit. neputând realiza mersul normal. poate presta activităţi legate exclusiv de capacitatea şi pregătirea intelectuală (de exemplu tetraplegii cu afectarea unor nervi cranieni). pe cele complexe şi chiar le . incapacitate 0-49% .

în acelaşi timp.prezintă o deficienţă accentuată. chiar dacă nu sunt asociate deficite motorii din cele menţionate mai sus. Tulburările vestibulare pot fi diagnosticate clinic şi cu ajutorul ex. sindroame extrapiramidale sau sindroame de neuron motor periferic. are deficienţă de manipulaţie în sensul coordonării chiar şi pentru mişcări mai puţin fine. având dificultăţi de coordonare motrice şi de manipulaţie.. TULBURĂRI DE COORDONARE ŞI ECHILIBRU  În acest capitol se încadrează aşa numitele ataxii care pot fii cerebeloase.).  Bolnavul se poate deplasa fără sprijin pe distanţe variabile. cu baza de susţinere foarte lărgită.-ist care obiectivează specific aceste tulburări prin probe specifice: probe vestibulare. mersul fiind posibil. el beneficiază de o deficienţă gravă. "ridică mâna dreaptă".). cu oscilaţii.poate executa pe cele simple . "masă . cu tendinţă la latero sau postero deviaţii în cazul sindroamelelor vestibulare. nistagmografie etc. de cele mai multe ori necesitând supraveghere şi îngrijire din partea altei persoane: incapacităţile de vorbire de gradul II şi I trebuiesc obligatoriu expertizate şi în serviciile psihiatrice cu ajutorul examenului psihologic. având aspect specific de om beat. "ce este asta?" etc.  Bolnavul se deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit dar cu mare greutate. O. sau cuvinte simple pe care le repetă dându-le un înţeles propriu ("da . beneficiază de o incapacitate de 49-70%. neputând să desfăşoare activităţile vieţii cotidiene şi majoritatea activităţilor profesionale (în special cele ce impun muncă fizică grea. iar capacitatea de muncă va fi apreciată în colaborare obligatorie a medicului neurolog care decelează sindromul şi medicul O. a. fatigabilitatea apare la distanţe mari iar mişcările ce impun o mare fineţe şi control în desfăşurarea activităţii profesionale sunt uşor afectare incapacitate 0-49% care în sine nu se încadrează în grad de invaliditate. subiect ce va fi dezvoltat la capitolul psihiatrie) şi nu se poate autoservi.masă" etc. cu baza de susţinere lărgită.  Există şi situaţia cea mai gravă de afazie mixtă totală: bolnavul nu se poate exprima decât prin silabe.este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. sindroame extrapiramidale sau sindroame de nervi periferici).L. parapareze ataxice din diverse afecţiuni neurologice care afectează căile cerebeloase spinale). de menţionat că gestualitatea sau motricitatea pot fi influenţate şi de deficitele motorii de tip sindrom de neuron motor central.R.R. deci devine incapabil de a desfăşura aproape orice fel de activitate (cu excepţia automatismelor mentale. imprecis. în aceste situaţii el nu îşi poate duce la bun sfârşit activităţile cotidiene . ele pot influenţa în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din A. rareori se va avea în vedere numai ataxia ce apare foarte rar izolat (uneori în scleroza multiplă. beneficiază de o incapacitate de 70-90%. dar cu oscilaţii. neinfluenţate de deficite motorii (sindrom de neuron central.) fără nici o legătură cu sensul cererii şi nu înţelege nici cele mai simple ordine ("arată-mi nasul".V. muncă de fineţe şi coordonare) .L.  Bolnavul se poate deplasa. cu o incapacitate adaptativă 70-90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. vestibulare şi cele prin tulburări de sensibilitate profundă. existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/şi membrele inferioare. boala heredodegenerativă la debut etc.  Bolnavul nu se poate deplasa decât cu ajutorul unei alte persoane sau a unor dispozitive specifice.C.bolnavul se deplasează cu dificultate. Când se asociază deficite motorii cu sindroame cerebeloase diagnosticul funcţional este dificil şi nu are valoare în ceea ce priveşte ataxia în sine. în consecinţă. fiind încadrabil în gradul III (trei) de invaliditate. cu dificultate. b. Ataxiile cerebeloase . autoconduce prin imposibilitatea comunicării. Pentru anumite profesii care implică coordonarea se poate justifica şi gradul III sau II de invaliditate.da". cu o incapacitate 90-100% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate.

examenul L. medii.  sindromul post-contuzional este de 3 grade: minor (cefalee. sunt închise şi deschise. pentru precizarea naturii hemoragice sau inflamatorii. mediu complicat cu fracturi. occipitale şi mixte. examenul sensibilităţii.R. cu comă şi rigiditate prin decerebrare. de tulburări sfincteriene. ENCEFALOPATIILE INFANTILE . cronice şi sechelare. accentuate sau grave). dilacerarea şi edemul cerebral şi operabile: hematoamele intracraniene şi fracturile craniene. mediu necomplicat. grav necomplicat. examenul funcţiei acustico-vestibulare şi coordonării mişcărilor. prognostic favorabil.  sindromul de compresiune cu revărsate sanguine (hematomul epidural.şi nici obligaţiile profesionale (cel mai frecvent Koreea acută sau cronică. de forma şi frecvenţa crizelor de epilepsie. autoservire.G.E.  după criteriul terapeutic.C. L. ameţeli. angiografie cerebrală. redoarea de ceafă. modificări de reflexe. redoare de ceafă. temporale. coreoatetozele. cu dilacerare directă şi grav prin dilacerare indirectă de trunchi cerebral. Examenul clinic şi paraclinic al unui traumatizat cranio-cerebral cuprinde: anamneza care trebuie să precizeze etiologia traumatică. scintigrafia cerebrală.  în raport cu modul de evoluţie sunt: acute. pneumografia cerebrală. parietale. traumatismele pot fi recente şi vechi.). sanghinolent). examen neurologic (alterarea stării de conştienţă. boala heredodegenerativă în stadiu avansat) . contuzia. infecţii (meningoencefalită.beneficiază de incapacitate peste 90%. tromboflebite). tulburările date de afectarea nervilor cranieni. Diagnosticul funcţional . echoencefalografia). Diagnosticul capacităţii de muncă . TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Traumatismul extremităţii cefalice presupune afectarea concomitentă a craniului şi a creierului.  după criteriul lezional. fistule L. deci beneficiază de gradul I (unu) de invaliditate cu însoţitor. examenul nervilor cranieni) şi examene paraclinice (examene radiologice: radiografie craniană. subdural şi intracerebral) şi cu revărsate lichidiene (meningită seroasă). Clasificarea: nepenetrante (ale scalpului).  sindromul de dilacerare . total reversibil). În cazul apariţiei incapacităţi de autoconducţie.C. fără tratament.mediu.R. bolnavul poate beneficia de ajutorul unei alte persoane. subacute. plăgi penetrante de război şi plăgi complexe (cranio-faciale. E. fiind încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. modificări tonice. precum şi de tulburările psihice asociate. orientare temporo spaţială (prin modificării psihice şi/sau senzoriale). alterările funcţiilor vegetative. tranzitoriu. de tulburări de vorbire. tulburările vestibulo-cerebeloase din sclerozele multiple avansate.  plăgi ale capului: frontale. pareze sau paralizii.R.C. Clasificarea traumatismelor cranio-cerebrale:  după criteriul evolutiv. Clasificarea sindroamelor encefalice posttraumatice utilizată în Clinica de Neurochirurgie Bucureşti: Sindroamele encefalice posttraumatice recente  sindromul de comoţie cerebrală (durată foarte scurtă. cranio-orbitare.se va aprecia în funcţie de intensitatea tulburărilor funcţionale (uşoare.se va aprecia în funcţie de intensitatea simptomatologiei clinice date de deficitele motorii.. traumatismele sunt neoperabile cuprinzând: comoţia.

megalo .│existenţa factorilor de risc şi favorizanţi.I.. de cauze multiple. │contraindicaţiile medicale │ │24 ore. │Deficienţa medie se stabileşte pe baza │Incapacitate 50-69% prin existenţa │Se încadrează în gradul III │ │echo-doppler pentru vasele mari │atestării documentare a cel puţin 1-3 A.A. ce nu s-a mai repetat în │modificării ale F. fasciculaţii. în antecedente şi │regimul de viaţă şi │ │tranzitorie) cu durată între │puţin un A. nicotina.C. se stabileşte pe baza │Incapacitate 0-49% prin demonstrarea │recomandările medicale privind │ │(cecitate monoculară.T. ex. hipertensiv ce pot conduce la o │legate de locul de muncă. │Deficienţă uşoară. b) Factorii postnatali Pot acţiona: 1.Medin). care nu lasă sechele şi │decurs de 1-2 ani dar există certitudinea │diabetic. BOALA VASCULARĂ CEREBRALĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ATACUL ISCHEMIC │ │ │ │ │TRANZITOR CAROTIDIAN │ │ │ │ │(A. modificări ce apar la │face recomandări medicale cu │ │circulaţie. │privire la regimul de . microgiria.T.T.Definiţie: sunt manifestările encefalitice ca urmare a lezării. │demonstrarea existenţei factorilor de risc │ex.traumatisme obstetricale în naşteri laborioase. POLIOMIELITA ACUTĂ Poliomielita acută (paralizia infantilă. diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase în teritoriul respectiv).nu se justifică │Incapacitate 0% │Nu se încadrează în grad de │ │Se stabileşte prin semne clinice:│odată pus diagnosticul clinic. hipertonie urmată de hipotonie. Pot provoca hemoragii meningiale.I. C.T. modifirilor ex. tulburări de │ │ │obligatoriu să se respecte │ │vorbire. este │ │deficite motorii. poligiria. tulburări de vedere.T. a substanţei nervoase centrale a copilului. aspect aterosclerotic la │ │şi/sau reconversie profesională. ameţeli. │ │invaliditate dar. │(trei) de invaliditate. În perioada primei copilării (fişa de sugar) Cauze:  tuse convulsivă. agiria. Clinic: febră şi semne neurologice (cefalee. amauroză │biletelor de ieşire din spital ce atestă cel│existenţei unui A.cauzatori. sau.O. subdurale. (de aspect A. Cauze:  traumatice. diabet │ │ │ │ │zaharat). 2. oftalmologic. a) Factorii prenatali . ca şi │dacă nu este posibil. în sine.  naştere prematură.O. aplicări de forceps. În timpul travaliului . focare hemoragice în nucleii bazali. Doppler) │ │ │ │laborator (dislipidemii. Se vor │ │pentru depistarea tulburărilor de│repetate în decurs de 1-2 ani. ex. scarlatină. de aspect aterosclerotic. determinată de virusul poliomielitic din grupul enterovirusurilor. boala Heine . │ │numărul de crize.I.S. sifilisul).O. H.  porencefalia. transmisibilă.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă . │factorilor predispozanţi favorizanţi şi │incapacitate de 0-20%.T.encefalia. Este o boală acută. investigaţii de│nivelul carotidelor ex. Determină:  agnozia.  incompatibilitatea sanguină dintre mamă şi făt (factor Rh).│modificărilor de F. generând encefalopatia congenitală.  scleroza cerebrală atrofică.S.  inflamatorii şi toxice (alcoolul. │ │au tendinţa la repetabilitate. şi │Doppler carotidian. prezentări distocice.. cerebral: atrofie corticală.│schimbarea locului de muncă │ │din spital din care să reiasă │diabetic.  traumatisme cerebrale.I. scăderea forţei musculare pe anumite grupe musculare. eventual │ │Sunt necesare bilete de ieşire │determinanţi (F.

L.viaţă şi │ │Acestea din urmă ajută la │predispozanţi. dislipidemii. │ │dintre ele cu o durată de 24 ore. dimpotrivă.T. E. │ │solicitările locului de muncă │ │reversibilitate parţială sau │Deficienţă uşoară se acordă entităţilor │Incapacitatea 20-49% pentru formele cu │(când este cazul) sau se │ │totală. │fumat etc. de citit. Totodată │ │ │ │sechele: sindrom piramidal sindrom │incapacitatea se justifică şi prin evoluţie │ │ │ │pseudobulbar incipient. constituit evoluează cu │ │ │ │de diverse forme: hemipareze. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A.T.E. Se│ │ │ │ │manifestă prin deficite motorii: │Deficienţă medie . de │de alcool. │în cazul A.L. │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │combinaţii. de scris.T. │ │Necesită respectarea cu │ │cranieni.. │sechele uneori minore. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A.se acordă respectând │Se încadrează în gradul II (doi) │ │hipertensive.. │ │evidenţiate prin examen F.│ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC CONSTITUIT │ │ │ │ │(Infarctul cerebral) │Fără deficienţă. │de invaliditate (capacitate de │ │Doppler. Vor fi respectate │ │Diagnosticul clinic se pune pe │ │ │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │baza documentelor medicale care │Deficienţă uşoară .L. │de aceleaşi criterii ca şi în cazul A.I. dar cu │recomandă schimbarea locului de │ │evoluând fără remisiune. fiecare│carotidian. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR │ │ │ │ │VERTEBRO-BAZILAR (A.T. de regulă totală dar şi pentru │existenţa de stigmate organice evidenţiate │muncă prin reconversie │ │punct de vedere paraclinic. │ 0% │ │ │ │Nu poate fi pus în discuţie odată stabilit │ │ │ │Din punct de vedere clinic.A. în │ │calcul.se acordă respectând │Incapacitate 50-69% . tulburări psihice │mediocră sub tratament medicamentos şi │ │ │ │asociate şi a existenţei factorilor de risc │prognostic rezervat. diabetice).K. existenţa unor │ │contraindicaţiilor medicale.G.T. │carotidian. carotidian. │este obligatorie respectarea │ │determinarea în special a │(H. │carotidian.. │formele ce lasă sechele minore: sindrom │prin examenele paraclinice. Din │remisiune. uneori │nosologice cu evoluţie favorabilă spre │remisiune clinică cvasicompletă.) │ │schimbarea locului de muncă. │(trei). │diabet zaharat. │ │favorizanţi şi determinanţi. │Deficienţă gravă nu se acordă deoarece │ │ │ │ │boala în sine nu conduce la invalidităţi │ │ │ │ │permanente care să necesite îngrijirea şi │ │ │ │ │supravegherea din partea unei alte persoane.I. D. mergând spre │diagnosticate etc. dar nu de neglijat şi│ │Nu se încadrează în grad de │ │hemiplegii. obezitate. alte examene │carotidian.L.L.. │ │paraclinice: E. │ │invaliditate. colagenoze │ │special în legătură cu │ │72 ore. Incapacitatea │profesională.nu este cazul deoarece a │ 0% │Nu se încadrează în grad de │ │ │fost pus diagnosticul clinic. │ .se acordă în funcţie │Se încadrează în gradul III │ │hemipareze.Z. │ │ │ │ │(angiopatii retiniene │Deficienţă accentuată se acordă respectând │Incapacitate 70-90% ..L. │ │manifestări din partea nervilor │şi determinanţi bine determinaţi: H. deoarece în majoritatea│ │ │ │manifestă prin deficite motorii │cazurilor A. consum excesiv│ │stricteţe a indicaţiilor şi │ │tulb.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă . │muncă pierdută în totalitate). fenomene ce durează peste│malformaţii vasculare cerebrale.C. parapareze sindroame │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. Se vor respecta │ │de nervii cranieni în diverse │carotidian. │aceloraşi critorii ca şi în cazul A. │ │ │ │ │examene de laborator.se acordă respectând │Incapacitate 0-49% se acordă pe baza │medicale şi specificaţiile în │ │atestă existenţa a unuia sau mai │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. │ │ │ │favorizanţi şi determinanţi. tulburări de vorbire. │carotidian. ex. favorizanţi şi determinanţi │hidrocefalie internă etc. parapareze etc. se │diagnosticul clinic.T. │ │ │reconversie profesională.V.T. carotidian. │legătură cu locul de muncă ca şi │ │multor episoade de boală. │ │ │ │ │Deficienţa gravă nu se justifică din punct │ │ │ │ │de vedere clinic şi/sau paraclinic.G.│ │ │medicale şi specificaţiile în │ │Din punct de vedere paraclinic se│ │ │legătură cu locul de muncă ca şi │ │vor stabili stigmatele organice │ │ │în cazul A.T.T.L. tulburări de vorbire. │în general existând factorii predispozanţi │ │invaliditate.T.I.I.T.A. │ │contraindicaţiilor profesionale: │ │factorilor predispozanţi.T. dislipidemii. obezitate. │ │ │ │ │neconducând la invalidităţi permanente şi │ │ │ │ │ireversibile şi care să facă necesară │ │ │ │ │îngrijirea şi supravegherea din partea unei │ │ │ │ │alte persoane. │ │ │Deficienţa accentuată se stabileşte pe baza │Între 70-90% procentul fiind cu atât mai │Se încadrează în gradul II (doi) │ │ │biletelor de ieşire din spital ce atestă │ridicat cu cât se demonstrează existenţa │de invaliditate (capacitate de │ │ │repetabilitatea A.B.O. sau. fumat. sub tratament │unui sindrom pseudobulbar şi a │muncă pierdută în totalitate) │ │ │medicamentos adecvat şi existenţa unor │tulburărilor psihice asociate.│ │ │ │ │cu tendinţă la repetabilitate.

ex. de vorbire.aprecierea de │ │Din punct de vedere paraclinic │evoluţie favorabilă şi prognostic bun. existenţa unor malformaţii│ │ │evolua uneori spre starea de │vasculare cerebrale. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). │ │ │această simptomatologie putând │fumat. prehensiune │ │ │boală prelungită. discrete semne din │afectează uşor prehensiunea sau │ │ │partea nervilor cranieni. minime tulburări │complet.L. a VI-a. după evaluarea │ │baza examenului LCR. vărsături. │gestualitatea. diabet zaharat.R. Doppler. fruste hemipareze. ex.A.M.A. │ │ │vasculare ischemice constituite: H. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate. tulburări din partea unor │ │ │nervi oculari. │în ultimul rând tulburări psihice specifice │ │ │colagenoze. a VIII-a) toată │dislipidemii. E.este │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmărirea │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitatea 70-90% prin persistenţa de invaliditate.A. R. de exemplu: hemiplegii │aspect disfazic sau diverse forme de afezii │ │ │în curs de remisiune. afecţiuni cardiace. obezitate. trebuie avută în vedere │special prin existenţa factorilor │ │angiografia (pentru depistarea │etiologia bolii: H. deoarece│ │ │cefalee intensă. colagenoze │ │ │comă.T.. │evoluează cu sechele uneori minore dar nu de│ │ │fotofobie.. se│echilibru. │ │ │ce au prezentat o evoluţie a episodului de │sechele motorii: manipulaţie. ex. dar cu persistenţa unor obligatorie │ │ │favorabilă: hemipareză frustă predominant │sechele: deficite motorii de manipulaţie ce │ │ │crurală sau brahială.T.N.. ex. acalculii.T. disociaţie siringo-mielică. tulburări de vorbire de │ │ │sechele importante. deficite locomotorii ce medicale. CT │cvasipermanentă rebelă la tratament. │ │ │muncă. │psihice.etc. tulburări de vorbire. în │ │ │bineînţeles. │ │apreciază incapacitatea între 20-49% în │ │ecografie. Nu poate fi pus în discuţie│ │ │baza următoarelor elemente: │odată stabilit diagnosticul clinic.T.│diagnosticul se fundamentează pe │piramidal. │ │ │ │ │ │ │Deficienţă medie se acordă pentru sechelele │Incapacitate 50-69% în cazurile cu evoluţie │ │ │uşor invalidante din formele cu evoluţie │relativ favorabilă.G. O. │ │ │ │Se ia în considerare evoluţia spre │ │ │ │reversibilitate a acestor sechele. │ │ │III-a. uneori dizartrii.K. │echilibraţie sau tulburări psihice uşoare muncă dacă │ │ │ │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). │diagnosticate etc. │ │ │sechele ce permit bolnavului desfăşurarea │afectează moderat deplasarea pe distanţe unui │ │ │unor activităţi evazinormale. pareze de │de expresie. │predispozanţi. consum excesiv de alcool. astenie fizică.G. chiar│incapacităţii se va face după aproximativ 1 │ │diagnosticul se fundamentează pe │dacă se semnalează sechele minime: cefalee │an de la data accidentului. uneori │neglijat şi în general existând factori │ │ │afectări din partea nervilor │predispozanţi şi determinanţi bine │ │ │cranieni (în special perechea a │determinaţi: H.E. │ │introductiv). tulburări de vorbire. Totodată. │ │ │prezentat o formă de boală cu evoluţie │definitive şi ireversibile: hemiplegii. oftalmologic.I. Incapacitatea se va aprecia în medicale. în │ │E. C. │ │ │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitatea 90-100% prin sechele grave invaliditate. │ │ │ │Deficienţă uşoară se acordă cazurilor cu │Incapacitate 20-49% .. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ │ │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se pune pe │Fără deficienţă. E. tulburări din partea pierdută. favorizanţi şi │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III (trei) de │invaliditate . de │nervi cranieni (în special perechile II. hemipareze. agnozii.. tulburări de coordonare.E. │se apreciază după cel puţin un an de │ │baza examenelor de laborator │ │evoluţie a bolii sub tratament medicamentos │ │uzuale. în funcţie │lungi. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice).K. deficite din partea nervilor complex. │tulburări de sensibilitate profundă şi nu │ │ │malformaţii vasculare.│ │funcţie de sechele (vezi anexa 1. │Gradul II (doi) de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I (unu) de │capacitatea de muncă │totalitate şi capacitatea │autoservire parţial │necesită supraveghere şi │îngrijire temporară din │altei persoane. de solicitările locului de │cranieni.C. constituit │ │ │meningiale intens pozitive. │ │ │hemiplegii.G. E. partea │ │ │apraxii etc. se recomandă │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │special în legătură cu │solicitările profesionale . pierdută în │ │ │prelungită fără remisiuni clinice şi cu │tulburări de vorbire de aspect afazie de │ │ │prezenţa unor sechele posibil ireversibile: │motorie şi senzorială. VI).. Totodată. │rezultatelor tratamentului complex şi │ │(cxantocrom sau sanghinolent) │vertijuri. coordonare. examen │ │adecvat şi recuperator. │ │ │alexii sau dizlexii. cu persistenţa unor │şi locomoţie. tulburări de sensibilitate de │ │ │va ţine seama de etiologia accidentelor │aspect talamic. Procentual se │ │oftalmologic.G. semne │în majoritatea cazurilor A. │III..capitol │ │ex. ex. │ │ │exemplu: afazii senzitive sau motorii. stadiu I/II. paralizii sau pareze de nervi │nervilor cranieni şi tulburări psihice │ │ │oculari.

III . │cranienii (scotoame. │favorizanţii (H. tulburări de │ │ │piramidale. diagnosticate clar │a fost pusă de certitudine (prin examen │ │ │prin angiografie şi ex. neexistând cazuri în│ │ │ │care evoluţia să nu treneze fără sechele.) sau demonstrarea unei │ │ │ │colagenoze. care relevă existenţa de atrofii │pentru aprecierea mai exactă a incapacităţi │ │ │corticale şi/sau hidrocefalie internă. dar în special prin profesională. obezitate. I-II. │ │ │ │fumat. │Se încadrează în gradul II │de invaliditate. │angiografic şi examen C. se │ │eventuale). eventual existenţa unui diabet │fumat.N. semne │şi se presupune că ar predispune la │mai sus ca şi persistenţa unor semne de şi │ │de focar şi depistarea de │repetarea episodului acut: H.O..M. şunturi │malformaţii vasculare cerebrale atunci când │ │ │arterio-venoase etc. │ │ │ │Dacă evoluţia este prelungită │Deficienţa medie se acordă cazurilor cu │Incapacitatea 50-69% se stabileşte pe baza III │ │peste această perioadă şi în │evoluţie prelungită peste 1 lună şi pentru │existenţei unui episod de boală cu evoluţie este │ │plus apar complicaţii (în │care etiologia bolii este bine determinată │prelungită şi depistarea factorilor expuşi │ │special starea comatoasă. colagenoze (de exemplu │existenţa factorilor de risc şi │ │ │cel mai frecvent în boala Moya-Moya). etiologia bolii este │piramidal. ceea │ │ │ │ce agravează prognosticul vital pentru │ │ │ │aprecierea mai exactă a incapacităţii │ │ │ │adaptative (vezi anexa 1 şi capitolul boli │ │ │ │psihice).T. std. cerebral. │în funcţie de aceste elemente (vezi anexa muncă dacă │ │ │ │1). aspectul examenului F. cu persistenţa unor │ │specifice: debut brusc în stare │certitudine iar evoluţia a fost favorabilă.1 lună.T. diabet zaharat.se acordă rareori în │Incapacitate 20-49% în cazurile rare cu de │ │pe baza unor manifestări │cazul în care diagnosticul a fost de │evoluţie favorabilă.T. consum excesiv de alcool. diabet zaharat. diabet zaharat complicat.IV cu │vestibulare. în │ │ │C. sindrom vestibular central. C. │ medicale. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA CEREBRALĂ │ │ │ │INTRAPARENCHIMATOASĂ CU SAU FĂRĂ │Fără deficienţă . ex. │ │malformaţii cerebrale vasculare │III.nici nu se pune problema │ │ │INUNDAŢIA INTRAVENTRICULARĂ │deoarece boala are întotdeauna o evoluţie şi│ │ │ │un prognostic rezervat. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă cazurilor cu│Incapacitatea mai mare de 70% se stabileşte (doi) │ │ │evoluţie gravă şi prelungită cu persistenţa │prin existenţa unor sechele din partea │ │ │unor sechele.) sau │ │ │nervilor cranieni: perechea a II-a şi nervii│existenţa unor sechele de aspect: sindrom │ │ │oculomotori.O. │ │ │Deficienţa gravă în general nu se acordă │ │ │ │deoarece hemoragia subarahnoidiană în sine │ │ │ │nu evoluează cu sechele ireversibile │ │ │ │invalidante care să necesite supraveghere şi│ │ │ │îngrijire din partea unei alte persoane..O.A. │obligatorie respectarea cu │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmarea unui │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. │dislipidemii. │colagenoze. şi │ │un bolnav cu antecedente │sechelele să fie minime. Toate aceste elemente conferă │ │ │ │un prognostic rezervat prin tendinţa de │ │ │ │repetabilitate a episoadelor de boală.T. cerebral..T. Este │ │ │aspectul corespunzător al F. cerebral a unor malformaţii vasculare │ │remisiunea semnelor clinice şi │ │cerebrale sau diagnosticarea foarte precisă │ │paraclinice după aprox. │câmpului vizual) şi modificări ale F.T.T. cerebral) dar şi │ │ │afecţiuni cardiace. │dislipidemii..O. consum cronic de alcool. în │ │hipertensive sau consumator │ │ │ │locului de muncă. modificări ale acuităţi │ │ │sindroame cerebeloase. eventual │indică schimbarea locului │muncă. malformaţii vasculare cerebrale. de │ │ex. │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se stabileşte│Deficienţa uşoară . II şi│focar minore în special din partea nervilor medicale.A. În acest caz │ │ │ │prognosticul este favorabil. │ │săptămâni .angiopatie hipertensivă std. std. C. sindroame cerebeloase şi │ │ │foarte importantă: H.ale │ │malformaţiilor cerebrale │F. modificări ale │ │prognosticul este rezervat. 3 │ │a unei colagenoze de exemplu. tulburări psihice. etc. Totodată. │depistarea la examenul angiografic sau ex.A. │determinanţii: H. R. ex. reconversie │ │ │ │ │ │ │Se încadrează în gradul │(trei) de invaliditate.T. malformaţii │importantă notificarea existenţei unei │ │ │vasculare cerebrale: anevrisme. │ │Evoluţia poate fi favorabilă cu │ │C. │câmp vizual.A.T. │sechele minime în special a unor tulburări cu │ │de sănătate aparentă deplină la │astfel încât din punct de vedere neurologic │psihice (vezi capitolul boli psihice). uneori afectări ale │vizuale. chiar minime: sindroame │nervilor cranieni (scotoame. │fumat. │Se recomandă respectarea │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │special în legătură cu . complex. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate. │ │ │zaharat necomplicat. .

Pentru evaluarea │ │ │ │ │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │ │ │capitolul boli psihice). │Incapacitate 20-49% prin persistenţa unor │Nu se încadrează în grad de │ │presupune existenţa unei │embolic remis în totalitate din punct de │sechele minime: sindrom piramidal. tulburări din partea │partea altei persoane. │ │ │ │specifice. │specifice (vezi anexa 1 şi capitolul bolii │ │ │ │ │psihice). dispariţia sau normalizarea│minime. │ │ │invalidante definitive. tulburări de coordonare. eventual se │ │stertoroasă şi semne de focar │ │ │indică schimbarea locului de │ │(hemiplegii. │manipulaţie moderate. cu diagnostic clinic şi │scris. normalizarea ritmului cardiac. alţi factori │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │regulă existând sechele │predispozanţi şi favorizanţi. scris. Se ia în consideraţie gravitatea │special când se asociază şi tulburări │ │ │ │factorilor etiologici: H. │toate acestea putând permite bolnavului │echilibru.R. │efectuarea şi urmarea unui │ │este de regulă gravă conducând │tulburări psihice de intensitate minimă. ex. colagenoze.G.VI nervi │ │ │ │ │cranieni) febră înaltă. malformaţii vasculare │prognosticul rezervat în legătură cu aceste │ │ │ │cerebrale. tulburări│invaliditate..T. │vasculare cerebrale.T.). de │diabet zaharat. cu stare │ │ │solicitările profesionale ale │ │de comă. tulburări de vorbire │tulburări de sensibilitate profundă. cu respiraţie │ │ │locului de muncă. mergând │cont de gravitatea factorilor etiologici │diabet zaharat complicat. Pentru aprecierea │ │ │clinice întotdeauna parţiale. │ │ │tulburări grave de vorbire. │VI. │ │inundaţie ventriculară evoluţia │tulburări de vedere. IV. contraindicaţiile şi │existenţa şi gravitatea factorilor │solicitările profesionale sunt │ │poate fi favorabilă. malformaţii │profesională. paralizii ale │ │ │muncă. │remisiunea factorilor etiologici: compensare│vizual.. de vorbire. C. cu sechele definitive ce │invalidante în totalitate: hemiplegii. în │ │aproape întotdeauna la exitus.C.A. │ │ │ │ │ │ │ACCIDENTUL VASCULAR EMBOLIC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Din punct de vedere etiologic │Deficienţă uşoară se acordă în cazul A. agnozii şi mari tulburări │VI) şi existenţa de tulburări psihice │ │ │ │psihice (vezi capitolul bolilor psihice). │ │perechilor III ..G. │ │ │ │citire. │unele cazuri se recomandă │ │În cazul hemoragiilor │reluarea unor activităţi în special conforme│tulburări psihice dar şi ţinând cont de │schimbarea locului de muncă dacă │ │intraparenchimatoase evoluţia │cu indicaţiile. în funcţie │solicitările locului de muncă. necesită │ │ │ │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. E. malformaţii vasculare cerebrale. │nervilor cranieni (perechile II... disociaţie siringomielică. C. │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitate 70-90% se apreciază prin │Gradul II (doi) de invaliditate │ │ │care au prezentat o formă de boală cu debut.│cronic de alcool etc. sechele din partea │ │ │ │paraclinic de certitudine şi care prezintă │nervilor cranieni. apraxii. reconversie profesională. calcul. în │ │ │ │etc. III. echilibru.A. │ │ │ │de nervi oculomotori.E. paralizii de nervi oculari. locomotorii. tulburări din partea │contraindicaţiilor medicale.│existenţa unor sechele importante de │ │ │ │simptomatologie şi evoluţie clinică │manipulaţie. cranian. citit. │ │ │ │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │ │ │diagnosticul se fundamentează │Deficienţa medie se acordă bolnavilor la │Incapacitate 50-69% . │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-100% prin existenţa unor │Gradul I (unu) de invaliditate.A. colagenoze etc. │evoluţia favorabilă cu sechele minime: │hcmipareză cu deficienţe de locomoţie şi │indicaţiilor şi │ │În cazul hemoragiei cerebrale cu │deficite motorii de aspect hemiparetic. etc.T. │nervilor cranieni (perechile II.│certitudine etiologia bine precizată iar │existenţa sechelelor post ictale: │respectarea cu stricteţe a │ │E.A.. │ │spre remisiuni ale semnelor │H. │senzorială şi motorie. │parţial pierdută. VII).K. buna │control periodic în . │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │sechele apreciate ca definitive şi │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabil.T.V. Se va ţine │favorizanţi şi etiologia bolii: H. calcul. prin │invaliditate .T.C.este obligatorie │ │L. │ │fibrilaţie atrială. │sechele şi se apreciază foarte corect │ │ │ │ │etiologia bolii (malformaţii vasculare │ │ │ │ │cerebrale diagnosticate prin ex. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisiuni: │tulburări de vorbire de aspect afazie │supraveghere temporară din │ │ │hemiplegii. │capitolul boli psihice). tulburări de coordonare │ │ │ │sechele invalidante ce rareori sugerează │şi echilibru. diabet │psihice se ia în considerare evoluţia şi │ │ │ │zaharat complicat.se apreciază după │Gradul III (trei) de │ │prin aspectul hemoragic al │care diagnosticul clinic a fost de │aproximativ 6 luni de la ictus. de vorbire şi cunoaştere. │program recuperator complex. tulburări de echilibru şi coordonare│regimului igieno-dietetic. │contraindicate prin reconversie │ │de focarul hemoragic. aritmii. coordonare. │ │ │ │ │Incapacitate 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │ │ │ │pierdută în totalitate. H. diabet │ │ │ │ │zaharat complicat etc. III IV.. paralizii │aspect talamic. Se va recomanda │ │afecţiuni de bază emboligenă: │vedere clinic şi la care se constată │de vedere fără modificări ale câmpului │respectarea cu stricteţe a │ │afecţiuni cardiace.│cardiovasculară. valvulopatii.T.. tulburări de sensibilitate de │ │ │ │remisiune definitivă: hemipareze. │ │ │ │ │angiografic şi ex.

│ │de muncă. │Incapacitate 70-90% prin sechelele │Gradul II (doi) de invaliditate.│importantă. │legătură cu solicitările locului │ │special în cazul implantului de │schimbarea protezelor valvulare etc. │ │Din punct de vedere clinic se │sechele minime din partea nervilor cranieni:│cerebeloase. │nivelul plasmatic al drogurilor │ │ │ │A. ex. │(pentru apreciere mai exactă vezi anexa 1). Capacitatea de │ │ │tulburări grave de scris..se acordă │Incapacitate 10-49% prin │Nu se încadrează în grad de │ │lor. cerebral. clinice şi │Fără deficienţă . absenţa tulburărilor │ │ │ │clinici de neurologie.se consideră │ │ │ │examene paraclinice. de │ │ │ │ │sensibilitate profundă. agnozii şi mari tulburări psihice │ │totalitate. │ │diagnosticul trebuie să cuprindă │ │ │ │ │obligatoriu: analize de │Deficienţa accentuată se acordă în A.C. tulburări de vorbire în funcţie│poate lucra în condiţii de │ │manifestă prin deficite motorii │sindroame vestibulare centrale fără ataxie │de zona afectată este obligatorie │protecţie la acelaşi loc de muncă│ │de aspect hemipareză. alte intervenţii │ │ │ │ │chirurgicale. │Incapacitate 95-100% │autoservire pierdută în │ │ │apraxii. se │adecvat.E. pareze de nervi oculari. frecvenţa foarte rară │ │ │ │numai documentele medicale provenind din │(1-2 crize pe an). │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │neurologice şi/sau existenţa de tulburări │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabile. Totodată. │ │ │ │neurochirurgie. │ │laborator. monopareze. frecvenţa şi aspectul lor.E. │manualitate şi locomoţie cvasinormală sau cu│din partea nervilor cranieni.G. psihiatrie. │ │clinică şi/sau E. │ │şi nu în ultimul rând. │fizică sau intelectuală. │parţial pierdută. │ │ │oftalmologic. tulburări ale câmpului vizual │demonstrarea existenţei unui A.. eventual │sprijin unilateral pentru deplasare.V. existenţa tulburărilor │următoare: crize generalizate mai rare de│ 1 criză generalizată mai rar │tratamentul medicamentos. sechele │respectarea indicaţiilor şi │ │cardiace. │cerebeloase. confirmate prin aspectul E. │hemianopsii. crize parţiale mai rare de 1 pe │de o dată pe lună │de viaţă cu evitarea . fruste sindroame │în antecedente ca şi a etiopatogeniei │şi sechelele invalidante: muncă │ │cranieni. eventual│ │tulburări de coordonare şi │ │ │se recomandă schimbarea locului │ │echilibru. sechele│ │ │ │angiografie cardiacă şi a vaselor│din partea nervilor cranieni. se vor │ │ │ │ │avea în vedere tulburările etiopatogenice: │ │ │ │ │fibrilaţie atrială. sindroame │contraindicaţiilor medicale.. în │stabilită pe baza aceloraşi parametrii de│sau/şi prezenţa unor tulburări │Vor fi respectate strict │ │sensul numărului de crize într-un interval dat. evoluţia bolii. regimul│ │psihice asociate. vor fi analizate │anticonvulsivante. necesită supraveghere│ │ │(vezi capitolul tulburărilor psihice). citit.P. C. │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-95% prin sechelele │Gradul I (unu) de invaliditate. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisii: │ │supraveghere temporară din partea│ │ │hemiplegii.C. iar dintre acestea numai acelea │ │ │ │ │care pot confirma existenţa crizelor.P. │funcţionare a protezelor valvulare metalice │specialitate.E. eventual schimbarea │ │proteză valvulară metalică. ataxii vestibulare. cu sechele definitive ce│psihice (vezi anexa 1).. de exemplu │ │ │ │mari. embolic │în funcţie de activitatea depusă │ │deficite din partea nervilor │fără agnozii.G. calcul. de locomoţie şi/sau │invaliditate. │ │ │de muncă şi/sau reorientare │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │profesională. │1/lună. dizartrii..serviciile de│ │risc emboligen post intervenţii │aritmiilor în cazul fibrilaţiei atriale. Se recomandă │ │depistarea unei malformaţii │sechele motorii moderate ce permit │manipulaţie de intensitate mică.C.V. E. │ │altei persoane.│ │ │ │vor lua în consideraţie antecedentele H. evoluţia şi │ │ │ │ │prognosticul acestora. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ EPILEPSIILE ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Se sprijină pe date anamnestice.C. contraindicaţii în │ │chirurgicale pe cord deschis în │decolmatarea protezelor valvulare.G.K. sau │psihice. sindroame │ │ │ │ │cerebeloase şi nu în ultimul rând existenţa │ │ │ │ │unor tulburări psihice. │ │intervenţii chirurgicale pe micul│ │ │ │ │bazin. │ │ │locului de muncă.. frecvenţa crizelor fiind │psihice uşoare │recomandările medicale.V. confirmarea │epilepsiilor cu evoluţie favorabilă │frecvenţa şi aspectul crizelor │invaliditate. în cazul acestora │Deficienţă medie se acordă în cazul A.T. │Incapacitate 50-70% prin persistenţa de │Gradul III (trei) de │ │din urmă fiind obligatorie │embolic la care se constată existenţa de │sechele motorii. │ │permanentă din partea altei │ │ │ │ │persoane. Din punct de vedere anamnestic. existenţa protezelor │ │ │ │ │valvulare metalice etc. tulburări de vorbire.. │embolic în care sechelele sunt importante: │respective (vezi anexa 1). ca şi istoricul bolii. │mai sus.G. │etc. aspectul │Deficienţă uşoară . ecografie cardiacă.│de manipulaţie şi locomoţie necesitând │ │ │ │ex. E. numai coroborarea acestor │epilepsiile cu evoluţie favorabilă şi │ │ │ │date pot confirma sau infirma diagnosticul de │stabilă sub tratament anticonvulsivant │ │ │ │epilepsie.

I.. S.E. │ │ │locului de muncă.eforturilor │ │Formele de ieşire din spital sunt obligate să │săptămână. cu o │ prezenţa de tulburări psihice │tratamentul medicamentos. │ │ │înălţime.G. stările │ │E. cafea. astfel bolnavului îi│ │important. Se│ │dacă ele există. ca şofer. secţia clinică│ │ │contraindicaţiilor medicale │ │de neurologie.T. forma de boală. │intensitate). Se│ │eficace. odată cu înregistrarea │ │ │ │ │E. │adecvat. asociate epilepsiei. stările │ │specifice.E. controlat prin │săptămână │recomandările medicale. ca şofer. │ │ │ │ │tulburări morfeice. │ │ │ │ │În unele situaţii de obicei tranzitorii crizele │ │ │ │ │de epilepsie devin mai frecvente fie prin │ │ │ │ │inadecvarea drogurilor şi necesitatea schimbării│ │ │ │ │lor. în special în faza intercritică │sau/şi prezenţa unor tulburări psihice │ │conflictuale. în preajma utilajelor în │ │consecinţă a gradelor de invaliditate este │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │obligatorie formularea diagnosticului clinic şi │ │ │ │ │a formei de boală.nu există metode │ │ │ │ │paraclinice de certitudine (cu excepţia │ │ │ │ │activărilor medicamentoase sau de aspect │ │ │ │ │hiperpnee. în siguranţa │ │necesare resuscitării.E. │ │ │ │ │În alte cazuri. metode de resuscitare adecvate. în cazul epilepsiei confirmate. aparatură adecvată.T. │ │ │ │ │Diagnosticul paraclinic . în ciuda tratamentului corect. cerebral. În cazul unor dubii clinice foarte │aspectul post critic al crizei (durată. în 10% din cazuri . se interzice consumul de │ │crizelor şi existenţa unor tulburări psihice. totodată se apreciază │ │alcool. reconversie │ │identificabile: consumul de alcool.E. sub tratament │ 1-2 crize parţiale pe │Vor fi respectate strict │ │clinice.G. alte excitante. │ │fie corespunzător │ │respectând indicaţiile specifice. │ │obicei sunt controlate prin tratament │ │ │ │ │medicamentos adecvat. dar aceste metode au indicaţii limitate │ │ │ │ │din cauza riscului declanşării unor crize │ │ │ │ │violente prelungite sau subintrante). procese │ │ │circulaţiei. │conflictuale. regim │ │puţin suprapuse aspectelor clinice. iar între │frecvenţă de 1-2 crize generalizate pe │intercritice specifice. în contact cu surse │ │expansive intracraniene. │de viaţă cu evitarea eforturilor │ │10-20% din cazuri avem de-a face cu aspecte │lună sau 1-2 crize parţiale pe săptămână │ │fizice mari. aceste din urmă │Deficienţă accentuată se acordă │Incapacitate 70-90% prin: │Gradul II (doi) de invaliditate -│ . │ │recomandă ca locul de muncă să │ │serioase se poate recurge la metoda activării. apariţia unor afecţiuni │ │ │ │ │intercurente. sub tratament anticonvulsivant│ crize parţiale mai rar de una │fizice mari. (vezi capitolul │ │recomandă ca locul de muncă să │ │cele din urmă la stabilirea diagnosticului │afecţiuni psihice). în preajma utilajelor în │ │investigaţiile clinice pot pune în evidenţă │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │situaţii speciale nosologice: │ │ │ce îi pot periclita viaţa. │ │ │este interzis să lucreze la │ │prezenţa unui medic A. │ │ │circulaţiei. ex. şi cel mai │ │ │specificate. etc. în siguranţa │ │malformaţii vasculare cerebrale. │ │ │ │ │crizele nu pot fi stăpânite eficient. │ │bolnavului.│ │ │specificate. │ │ │contraindicaţiilor medicale │ │Examene paraclinice . normale.G. hiperexcitabilitatea sistemului │ │ │ │ │neurovegetativ (hipocalcemie). │ │aspecte specifice concordante cu aspectele │convulsive sau nu. frecvenţa. frecvenţa │unor tulburări psihice de aspectul │ │noapte. munca în tura de │ │sau în cazul unor epilepsii cu evoluţie │specifice (descrise la capitolul │ │noapte. în contact cu surse │ │În stabilirea incapacităţii adaptative şi în │ │ │de foc. dar şi a aparaturii │ │ │înălţime. astfel bolnavului îi│ │angiografie carotidiană pot pune în evidenţă │ │ │este interzis să lucreze la │ │disfuncţii ale activităţii corticale. C. │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │durata episoadelor.E. │ │ │ │ │hiperexcitabilitate a sinusului carotidian. reconversie │ │Epilepsiile sunt primare sau secundare şi de │ │ │profesională. interacţiuni │ │ │ │ │farmacologice. indisciplină terapeutică. │ │alcool.L..I. tratamentul │ │ │profesională. controlat sau şi prin prezenţa │pe săptămână. toate acestea conducând în │iritabilitate etc. │ │modificări de aspect paroxistic mai mult sau mai│nivelul seric al drogurilor. Totodată. │ │ convulsii febrile la copii (în special) │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │ crize convulsive raportate la alte situaţii │ │ │locului de muncă. debutul bolii. munca în tura de │ │diagnosticul clinic. alte excitante.E. cafea. │instabilităţii dispoziţionale. se interzice consumul de │ │îndelungată sub tratament anticonvulsivant │respectiv). 70% din cazuri prezintă E.se surprind rareori│epilepsie ce prezintă crize generalizate │ 1-2 crize generalizate pe lună│invaliditate. │ │ │de foc.G. │Deficienţă medie se acordă bolnavilor cu │Incapacitate 50-69% │Gradul III (trei) de │ │ E..G. │ │fie corespunzător │ │funcţional. având de-a│ │ │ │ │face cu epilepsii refractare.-uri cu │anticonvulsivant adecvat.

│ │ │ │ │ferindu-l de accidente majore). │(idioţie). gradul II (doi) de │ │ │tulburări ale nervilor cranieni. au în general │anticonvulsivant adecvat şi controlat │ stare postcritică prelungită │ │ │răspuns terapeutic favorabil.100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ oculomotori. dispensarizări) să precizeze │afecţiuni intercurente. Formele de │bolnavilor ce prezintă crize convulsive │ frecvenţa crizelor │capacitate de muncă pierdută în │ │epilepsie ce evoluează prin crize generalizate │generalizate cel puţin 2-3/lună. │psihice grave (idioţie) │Capacitatea de autoservire │ . dacă crizele │ │ │ │ │sunt mofeice sau diurne şi este obligatoriu │ │ │ │ │examenul psihic pentru a stabili existenţa şi │ │ │ │ │tipul unor tulburări psihice ce acompaniază │ │ │ │ │aproape întotdeauna epilepsia.90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ infantilă │manipulaţie. frecvenţa lor şi comportamentul sub │ │ │ │ │tratament medicamentos ce se va controla │ │ │ │ │periodic prin dozarea plasmatică a drogurilor │ │ │ │ │folosite. │ │ │ │crizelor.│respectiv) │viaţa bolnavului sau a │ │tipul lor astfel crizele goneralizate de tip │diagnosticate obligatoriu de medicul │ │anturajului său. │(descrise la capitolul respectiv). în acest sens │episoadelor subintrante.│ │bolii.100% prin asocierea şi a tulburărilor │altei persoane. │ │ Aspect clinic: │paroxistice de pierderea conştienţei şi │locomoţie. │medicul psihiatru. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ ENCEFALOPATIA INFANTILĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │1. sau/şi │ tulburări psihice specifice │ │ │operabil. │Se contraindică orice activitate │ │ deficit motor de tip central │tulburări psihice. timp în care boala nu a răspuns │postcritică şi mai mult de frecvenţa │severe (tulburările psihice vor │asociate grave (psihoze │ │favorabil la tratamentul adecvat. crize de pierderea conştienţei şi │ │ │Alte semne neurologice: │ │tulburări psihice uşoare (vezi şi anexa 1). sau │ crize generalizate 2-3/lună │totalitate.90% prin existenţa deficitului │profesională.│ │totalitate. ele au un │ │ │ │debutul bolii. pareze de nervi│Deficienţă gravă în cazul hemiplegiilor la │90 .│cazuri devin de obicei invalidante.) şi ca │interferenţa episoadelor subintrante │ │persoane. Hemiplegia (hemipareza) │Deficienţă accentuată prin tulburări de │70 . se va lua în considerare debutul │Deficienţa gravă se acordă deficienţei │Incapacitate 90-100% prin: │Gradul I (unu) de invaliditate . aspectul lor. │de autoservire parţială (bolnav imobilizat) │şi de manipulaţie accentuat │supraveghere temporară din partea│ │ │sau totală şi necesită supraveghere │95 . │ │ │ atrofii optice. crize │70 . │ │ crize comiţiale. │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. │ │ │trebuie demonstrată dozarea corectă a drogurilor│ │ │ │ │antiepileptice. dar în special │fi descrise la capitolul │epileptice) ce pun în pericol │ │luându-se în considerare numărul crizelor şi │de prezenţa unor tulburări psihice grave. Pentru a deveni │prin nivelul seric al drogurilor. ţine mai puţin de frecvenţa │ tulburări psihice grave │se acordă bolnavilor epileptici │ │incapacităţilor mai devreme de 1 an de la │crizelor. care pun în pericol viaţa │ │supraveghere şi îngrijire │ │invalidante ca restul crizelor generalizate │bolnavului sau anturajul ui sau │ │permanentă din partea altei │ │(tonice. │ │auditive. netrecându-se la aprecierea │grave.mall" │crize parţiale 2-3 pe săptămână. │medicamentos inadecvat. │ │locomotor şi de manipulaţie accentuat la │ │ │ mişcări involuntare tip coreic │ │care se asociază deficienţe vizuale. tonico-clonice. semne acustice şi │care se adaugă şi tulburări psihice grave │ │totalitate şi capacitatea de │ │ vestibulare. │ │în special cele de aspect "grand. cu stări│ crize parţiale 2-3 pe │ │ │convulsiv tonico-clonice şi absenţele tipice. tratamentul adecvat. nesupravegheat │ │ │ │este deci obligatoriu ca documentele medicale │sau agravarea bolii prin apariţia unor │ │ │ │(spitalizări. │frecvente. prin intermediul determinării │ │ │ │ │nivelelor plasmatice ale acestor droguri. mai ales formele │ │ │ │ │cu evoluţie îndelungată şi epilepsiile │ │ │ │ │secundare. locomoţie. │ │ │ sau atetozic.95% prin existenţa unui deficit motor │Necesită îngrijire şi │ │ la idioţie. acest indicator extrem de important în│prezenţa de tulburări psihice specifice │diagnosticate obligatoriu de │ │ │apreciera incapacităţilor. │80 . forma de boală prin descrierea │prognostic sever şi rezervat. │ │autoservire parţial pierdută. akinetice etc. │ │ cu hipertonie piramidală. │postcritice prelungite şi tratament │săptămână │ │ │întotdeauna de acelaşi fel. │ │ │ │ │În acelaşi timp trebuie precizată prezenţa sau │ │ │ │ │absenţa ariei (care amortizează bolnavul.79% prin tulburări de manipulaţie şi │invaliditate. │ │ │ │ │Totodată. │ │şi crizele parţiale complexe. mişcări involuntare. necesitând │ │absente şi parţiale simple sunt mai puţin │psihiatru. │ │ tulburări psihice uşoare până │Deficienţă gravă prin pierderea capacităţii │90 . │ │ │permanentă din partea altei persoane. starea │ crize subintrante frecvente şi│ce prezintă tulburări psihice │ │debutul bolii. denotă un tratament │ │ │ │Pentru a trece la evaluarea incapacităţilor.

│ │Clinic: │deficienţă de vorbire. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │ 50-70% │Capacitatea de muncă pierdută │ │Forme clinice: │de locomoţie sau manipulaţie de intensitate │ │50%. poate presta o │ │ tulburări vegetative. │ │ uneori şi membrele superioare │imobilizat). poate │ │ forma spinală (cervicală.90% prin existenţa tulburărilor de │publicul. │ │ mişcări involuntare ondulatorii│ │ │Poate efectua o activitate cu 4 │ │ în extremitatea membrelor care │ │ │ore. │imobilizat) asociată cu tulburări psihice │ │(unu) de invaliditate. gradul II │ │ │Deficienţă accentuată. │medie. │ │se încadrează în grad de │ │ distribuit.90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │spastică infantilă . │ │ │ │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ │ │ │din partea altei persoane. │ │ congenitale. │totalitate şi capacitatea de │ │ alte semne neurologice: atrofii│deficienţă vizuală gravă cu cecitate. picior în│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │80 . │(menţinerea ortostatismului şi a mersulului │Se contraindică orice activitate │ │ contractură piramidală a │ │prelungit). │ │ │fără ritm impus. asimetric. │ │autoservire parţial pierdută. Hemiplegia dublă │ │ │ │ │ (tetraplegia) │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 -100% │Capacitatea de muncă în │ │. stă cu trunchiul │ │ │ │ │ flectat anterior. │ │ membrelor inferioare. de │ │ │ varus equin şi rotat în │capacităţii de autoservire parţială sau │vorbire. │ │ │invaliditate. asociat cu o deficienţă │ │Capacitatea de autoservire │ │ pot prezenta contractură în │manipulaţie. │imposibil. când ortostatismul este │95 . │ │ │persoane. │capacităţii de autoservire (bolnav │accentuat. │ │Necesită supraveghere parţială │ │ accentuat. │ │ │activitate cu program normal. │ │ uşoare până la imbecilitate. gradul I │ │ dobândită.Boala LITTLE│tulburări de locomoţie. tulburări vizuale şi tulburări │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ interior. │ │cea mai mare parte. Dubla atetoză │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │50 . │ │ tulburări de coordonare. │ │ flexie. │ │(doi) de invaliditate.79% prin tulburări de locomoţie │(doi) de invaliditate. │permanentă. │ │din partea altei persoane. │ │ │sau permanentă din partea altei │ │ tulburări psihice marcate. │ │ │Necesită supraveghere şi │ │ tulburări psihice până la │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 .este congenitală sau │capacităţii de autoservire (bolnav │ │totalitate pierdută.│ │ │ │pierdută în totalitate. Paraplegia (parapareza) │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 .95% prin existenţa unui deficit motor │îngrijire temporară dun partea │ │ idioţie. la care se adaugă │70 . dizartrie. │ │ amiotrofii precoce. │psihice. │ │ │ │ │ │ │2. fără a executa munci ce │ │ se exacerbează la emoţii. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ SECHELELE POLIOMIELITEI ANTERIOARE ACUTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Aspect clinic: │ │ │ │ │ deficit motor de tip neuron │Deficienţă funcţională uşoară prin discrete │ 0-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │invaliditate. │ │ deficit motor inegal şi mai │importante. │ │ optice. vizuală sau psihică. │ │ │implică ritm impus şi munca cu │ │ tulburări psihice de la forme │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 . │altei persoane. gradul III (trei) de │ │ Aspect clinic: │de manipulaţie şi tulburări psihice. │ │ │ │ când cuprinde şi musculatura │pierderea controlului sfincterian şi │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ trunchiului staţiunea este │tulburări psihice grave. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională. gradul II │ │ │mari. deficienţă vizuală gravă. se încadrează în gradul III │ │ forme abortive. │mare parte pierdută.70% │50%.90% prin tulburări de locomoţie.100% │pierdută în totalitate. malformaţii │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. deficienţă de locomoţie. │ │(trei) de invaliditate. │ │ imposibilă. │ │ │ │ │ │ │4. │ │ │presta o activitate cu program │ . inegal │tulburări de locomoţie sau manipulaţie. │profesională. nu│ │ motor periferic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │3. │mişcări involuntare accentuate şi tulburări │coordonare a mişcărilor şi tulburări │Capacitatea de muncă în cea mai │ │ │coordonare a mişcărilor şi tulburări psihice│psihice accentuate.

│ │ disfonie. Distonia de torsiune şi torticolisul spasmodic. C. Datele din literatură au demonstrat că incidenţa afecţiunilor extrapiramidale este relativ ridicată. C. pensa digitală cu fiecare deget. B. Sindroame coreeice: congenitale. Boala Parkinson . având drept consecinţă o scădere importantă a dopaminei cerebrale. fără ritm impus. neurofiziologice şi chimio-terapeutice. tulburări de │tulburări de locomoţie. Rigiditatea musculară . toxic. vorbire şi │ │ │ │ │respiraţie. În acest sindrom pot fi încadrate: A. în prezent. uneori în menţinerea unei atitudini (tremor postural). vasculare. El înglobează: A. Coreea cronică Hungtington. Sindromul de panstriat . C.caracterizat printr-un accentuat polimorfism clinic cu leziuni ce cuprind mai multe structuri (striat.000 locuitori. metabolic-endocrine. │ │ │ │ deglutiţie şi respiraţie. Sindromul de poleostriat (nigro-palidal) .varietate particulară de hipertonie ce interesează toate grupele musculare.determinat de leziuni la nivelul nucleilor striaţi putamen şi caudat se caracterizează printr-o reducere a acetilcolinei şi GABA. bătutul tactului. sindroamele parkinsoniene 0. El cuprinde: A. medicamentos. II. mers mai încetinit.bolnavul apare imobil. manipulaţie. toxice. Evidenţierea prin proba marionetelor. Sindroame Parkinsoniene: postencefalitic. gradul │ │ │ │ │II (doi) de invaliditate. Se evidenţiază prin proba lui Noica.6 cazuri/1000 locuitori.15%. Aspect caracteristic la membrele superioare de "numărare a banilor". pe următoarele grupe: I. rigiditatea musculară şi achinezia. Degenerescenţă hepatolenticulară.│ toraco-lombară). nucleul subtalamic şi talamic). tumoral. Bradi sau achinezia . apare în repaus. iar la membrele inferioare "pedalare". III. Sindroame atetozice. B. │tulburări de deglutiţie. Sindromul de neostriat (putamino-caudat) . D. Ca prevalenţă. Pe baza acestor criterii. Debut insidios cu semne puţin evocatoare: oboseală marcată. substanţa neagră. Tabloul clinic este dominat de trei semne cardinale: tremurătură. │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │ │ │în cea mai mare parte. bolile care afectează structurile acestui sistem pot fi sistematizate.000 locuitori. predomină la rădăcina membrelor. │ │ │redus de 4 ore fără eforturi │ │ forma bulbară.determinat de leziuni ale substanţei negre şi parţiale ale globului palid. palid. Hemibalismul. traumatice şi degenerative.ritm lent. coreea acută şi cronică 2-5/10. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională. Coreea acută Sydenham. bulbopontină cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% (vezi şi anexa 1) │fizice mari.sau "paralizia agitată". boala Parkinson prezintă între 1-2. "răsucirea tigării". "bătut tactul". │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL Sistemul extrapiramidal s-a impus ca entitate nosologică unitară pe baza datelor anatomoclinice. senzaţie de înţepenire. Aspectul caracteristic . B. fenomenul de "roată dinţată". Atrofii primare palidale. degenerescenţa hepatolenticulară 2-7/10. Boala Parkinson. Tremurătura parkinsoniană . cu activitatea gestuală săracă.

C. tulburări │ │ │ │ │psihice. Se contraindică │ │reducerea activităţii. tulburări vegetative (sialoree. . hipercrinie). nesprijiniţi sau cu │invaliditate. hipertonie discretă.M.se │manipulaţie bilaterală totală. tulburări de │fiind mobilizat numai cu ajutorul altei │invaliditate. mers cu paşi mici. braţe sudate. imobil. │activităţile profesionale ce │ │vegetative. ambele însă reduse. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională medie. .E. deficienţă de │bolnavul nedeplasabil prin forţa proprie. │ │ │ │ │lipsa balansului membrelor de │ │ │ │ │aceeaşi parte.. .tulburări expresive care fac │asistenţă permanentă din partea │ │deglutiţie şi respiraţie permanente │ │imposibilă stabilirea relaţiilor cu │altei persoane. │ │deglutiţie şi respiraţie permanente care │ │ │ │ │necesită asistare din partea altei │ │ │ │ │persoane.O. │ │subiectivă şi modificările obiective│tulburări de masticaţie. mişcări│ │superior (hemi-Sindromul │ │ │de viteză şi precizie. deglutiţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice în care predomină │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% prin tulburări de locomoţie │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurul sau cele akineto │tulburări de locomoţie.arată modificări nesemnificative difuze exprimate prin activităţi theta difuze predominant în regiunea fronto-temporală.al bolnavului este cu facies fijat. │ │(rezistente la diverse variante │ │mediul înconjurător şi prin tulburări de │ │ │terapeutice). prezenţa semnului │ │ │ │ │Noica +/tremor discret evidenţiat │ │ │ │ │E.G. tulburări în realizarea │statică. staţiune şi mers.G. fonaţie│sprijin unilateral: prin tulburări de │Se contraindică orice activitate │ │clinice sunt cu caracter permanent. │ │ │ │ │tulburări de vorbire. │gestualitate şi prin dificultăţi în │profesională. │.la care simptomatologia │prin tulburări de manipulaţie bilaterală şi │forţa proprie. │ │ortostaţiune îndelungată.arată o atrofie corticală cu localizare general frontală şi uneori o hidrocefalie generalizată.se pot deplasa cu mare dificultate prin│totalitate. şi urină (au valoare mai ales în selectarea cazurilor pentru intervenţii chirurgicale). vorbire sau respiraţie. deficienţe de deglutiţie şi │persoane: prin deficite ale limbajului │Necesită supraveghere şi │ │tulburări de vorbire. │ │însoţesc de tulburări psihice şi │vorbire. tulburări │funcţionale se va ţine seama de tratamentul │forţă şi/sau precizie şi viteză. frecvent cu tremor cu │medicamentos sau chirurgical (+/.│totalitate: gradul 1 (unu) de │ │imobilizarea bolnavului . tulburări de vorbire.R. gradul III (trei) de │ │nesistematizate. performanţele │pierdută. care fac │Capacitatea de muncă pierdută în │ │îndelungată . oboseală rapidă. deficienţe de │respiraţie. prin tulburări│50-60% prin scăderea performanţelor de │Capacitatea de muncă pierdută.decelează caracteristicile fiziologice ale tremorului (descărcări ritmice de 4-7 ciclii/secundă).G. gradul II (doi) de │ │hipertone . Examene paraclinice: nu aduc informaţii importante pentru diagnostic. E. │ │parkinsonian). AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice la debut: Semne │Deficienţă funcţională medie locomotorie sau│50-69% prin tulburări de deplasare │Capacitatea de muncă 50% │ │puţin evocatoare: dureri │posturală. │ │parţial influenţate de terapia │ │alimentaţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă. tulburări al motilităţii oculare. │ │postencefalitic │de statică. │+/. tulburări psihice. │ │ │medicamentoasă şi la care se adaugă │ │ │ │ │întregul cortegiu de simptome │ │ │ │ │însoţitoare: tulburări vegetative.boli │ │presupun deplasări prelungite. P. │unilaterală. E.M.E. atitudine caracteristică a capului şi trunchiului înclinate. a mişcărilor de precizie. prin tulburări│90-98% prin tulburări de mers.care duc la │de locomoţie şi statică.G. │şi vorbire. Perturbarea metabolismului monoaminelor cerebrale şi în primul rând a dopaminei se reflectă prin modificarea metaboliţilor acestora în L.T. prin │gradul III (trei) de │ . de statică şi coordonare │(deplasare cu greutate). │ │caracter localizat la membrul │asociate). Examen obiectiv: exagerarea R. În stabilirea deficienţei │de staţiune şi mers sunt scăzute ca │invaliditate.

hipotonie.debutul în jurul vârstei de│ │ │ │40 ani. │ de │ │intoxicaţii (cu oxicarbon şi │ │ │ │mangan). │ │instalează după o perioadă de timp │ │delirante cu caracter oniric. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea cronică (Hungtington). Reprezintă o │ │ │ │manifestare cerebrală neostriată a │Deficienţa funcţională este accentuată în │Nu generează incapacitate de muncă. se │ │ │ │vindecă spontan în 4-6 săptămâni. │ │ │ │diminuate în repaus şi dispar în │ │ │ │somn.debut frecvent 6-15 ani cu │ │ │ │trei simptome cardinale: │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea acută (coreea Sydenham sau │ │ │ │coreea minor). bradipsihie şi episoade prelungite. nu│ │reumatismului articular acut. │ activităţile │ │spre demenţă. │ │ │ │tulburări vegetative. │tulburări psihice. │ │ │ │Caracteristic . gestualitate de . emoţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │nu se încadrează în grad │invaliditate. │Se contraindică │profesionale ce presupun │marcată. │ │postmedicamentos şi toxic │statică şi variante posturale.│. │După perioada de stare îşi │relua activitatea. │ │tulburări psihice care evoluează │tulburări psihice. │ │ │ │Clinic .sechelă majoră a encefalitei │variantelor posturale.1 an. evoluţia ulterioară │ │ │ │este lentă. având │perioada de stare a bolii. tulburări episodice de │accese de narcolepsie sau insomnie │ │Semiologia parkinsoniană se │vedere.după o instalare │ │ │ │relativ rapidă. de regulă mixt (de repaus │ │ │ │şi de acţiune). │ │ │ │formele severe . însoţită de │de manipulaţie medii şi nu sunt însoţite de │variantelor posturale. fizice.labilitate emoţională. tulburări psihice. Principalele│ │ │ │manifestări sunt rigiditatea │ │ │ │(akinezia) +/hiperkinezii intricate │ │ │ │(facio-buco-linguale). Evoluţia este favorabilă.hiperkinezie. torticolis. tulburări vegetative. Sindroamele │ │ │ │parkinsoniene de etiologie vasculară│ │ │ │şi traumatică vor fi tratate la │ │ │ │capitolele respective. │ │ │ │spasme de torsiune. cu │ │ │invaliditate. tulburări ale │ │ │ │vigilenţei (inversarea ritmului │ │ │ │somn . paralizia │ │ │ │convergenţei.veghe).│tulburări ale vigilenţei şi forţa de contraindică │ │epidemice Von Economo. Dispar de regulă│ │ │ │după o perioadă scurtă de la oprirea│ │ │ │medicaţiei. │ │ │ │Este rezultatul introducerii │ │ │ │neurolepticelor în terapia │ │ │ │psihiatrică sau rezultatul expunerii│ │ │ │la toxicele menţionate. │ │ │ │Fenomenele sunt exagerate de │ │ │ │activităţi psihice. Se │activităţi profesionale ce │presupun deplasări │ortostatosm îndelungat │de viteză şi precizie. tremurul este mai puţin │ │ │ │constant. │nocturnă. │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională prin tulburări de │ 0-19% păstrată. │ │ atenţie │ │Debut de regulă între 30-35 ani. │ │ poate │ │Clinic . │ │ │ │.gradul III (trei) de │invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% │. +/mişcări │ │ce variază de la câteva săptămâni la│ │ │ │câţiva ani. │Deficienţă funcţională medie când mişcările │50-70% prin tulburări de atenţie şi pierdută│ │Coorea cronică progresivă ereditară │involuntare produc tulburări locomotorii şi │memorie şi tulburări în realizarea │ │autosomal dominantă. păstrată. │ │ │o partogeneză inflamator alergică │ │ │ │post streptococică. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │se încadrează în grad de │invaliditate. prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare sub formă de │ │ │ │crize oculogire.

│Capacitatea de muncă pierdută │ │scăzută. │ │deglutiţie când tulburările psihice │ │modificări de caracter până la stări de │ │ │devin marcate (de la deliruri │ │agitaţie psihomotorice.debut │ │ │ │ │25-40 ani . gradul I (unu) de │ │mg%). │ │bradikinezie. │Necesită îngrijire şi │ │ │discernământului. ce duc la imobilizarea │în totalitate. de │ │ │ │ │memorie şi tulburări psihice. . tulburări de atenţie. afectând membrele.tablou clinic dominat de│deficienţă funcţională accentuată prin │71-90% prin imposibilitatea desfăşurării │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurătura ce declanşează spasme în│tulburări de mers şi manipulaţie. lent │ │ │ │ │progresivă). │ │ │ │ │Se asociază cu alte tulburări │ │ │ │ │biochimice (cupremia poate fi │deficienţă funcţională gravă prin tulburări │90-100% prin tulburări de mers. sindroame medulare acute. │ │ │paranoice până la demenţă. cornee. boala Devic (oftalmoneuromielita) Diagnostic clinic: . Tulburările │ │special a tulburărilor psihice. Se adaugă │ │ │persoane.fineţe. ceruloplasmina scade sub 16│de mers şi manipulaţie ce fac imposibilă │manipulaţie. tulburări de deglutiţie şi │coreeic bruşte. │ │ │ │ │Formele cu evoluţie progresivă ce │Deficienţă funcţională gravă prin tulburări │95-100% prin tulburări grave de mers. cu tulburări respiratorii ce│îngrijire şi supraveghere │ │de deglutiţie accentuate de │ │necesită asistare permanentă. │statică şi manipulaţie ce fac bolnavul │totalitate. │manipulaţie. deficite piramidale sau de sensibilitate. │ │ │de execuţie. │ │anatomoclinice: │ │ │Se contraindică activităţile │ │Boala Wilson . gradul I (unu) de │ │cu sprijin. afectarea altor nervi cranieni. │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane.│imobilizat). facies hipomim.demenţă. rigiditate.Strumpell . │ │ │profesionale ce presupun │ │dominată de rigiditate │ │ │deplasări. encefalomielita diseminată cronic. combinaţie de simptome subiective şi obiective. │ └────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ BOLILE DEMIELINIZANTE Sinonime: scleroza în plăci sau scleroza multiplă. │invaliditate. tulburări │nedeplasabil prin forţe proprii (bolnav │invaliditate cu necesitatea de │ │în final la casexie prin tulburări │psihice grave cu pierderea discernământului. prin│Se contraindică orice fel de │ │ce duc la tulburări de vorbire şi │ │tulburări psihice ce merg de la │activitate profesională. │ │gâtului.afecţiune metabolică determinată │Poate genera trei tipuri de deficienţă │ │ │ │genetic şi caracterizată prin │funcţională: │ │ │ │acumularea cuprului în S.. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Atunci când mişcările coreeice cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-95% prin tulburări de mers şi statică │Capacitatea de muncă pierdută în │ │caracter atetozic şi distonic se │tulburări locomotorii.mers │în realizarea mersului prin forţe proprii. puerilism. │ │modificări psihice de la │ │ │ │ │iritabilitate până la crize de │ │ │ │ │violenţă. capul. │deficienţă funcţională medie prin tulburări │50-70% prin tulburări în realizarea │Capacitatea de muncă pierdută 50%│ │ficat.N. rinichi.debut 7-15 ani. encefalita periaxială difuză. tulburări │oricărei activităţi profesionale. │deplasarea bolnavului şi prin tulburări de │bolnavului şi prin tulburări psihice │invaliditate. degradare │ │ │ │ │intelectuală progresivă. când apar grimase ale feţei│vorbire şi prin tulburări psihice. statică. tulburări de │datorită mişcărilor voluntare de tip │totalitate. │totalitate. gestualitate şi viteză│ │extrapiramidală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Degenerescenţă hepatolenticulară │ │ │ │ │. │locomotorii de manipulaţie şi tulburări │mersului şi ortostatismului prelungit şi │gradul III (trei) de │ │Se descriu 2 entităţi │psihice de intensitate medie │a variantelor posturale. │Se contraindică orice activitate │ │psihice pornesc de la irascibilitate│ │ │profesională. │ │ │vorbire şi psihice grave cu pierderea │grave.C.│invaliditate. │Capacitatea de muncă pierdută în │ │conduc la tulburări de mers . │trunchiul. │ │şi ajung la degradare intelectuală.se susţine pe:  simptome şi tulburări tranzitorii ca: oftalmopareze. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Boala Westphall . gradul II (doi) de │ │musculatura opoziţională de o │de vorbire şi tulburări psihice accentuate │datorită mişcărilor involuntare şi în │invaliditate. │ │violenţă coreeică mare. │ │tulburări psihice grave . musculatura feţei. akinezie duc│tulburări de deglutiţie grave. gradul II (doi) de │ │accentuează la nivelul trunchiului. │permanentă din partea altei │ │mişcările hiperkinetice. ample.

de la forme pur motorii la sindroame combinate cum ar fi: sindrom motor + ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă + sindrom cerebelos + sindrom vestibular. echilibru sau vizuală uşoară.forma primar progresivă.existenţa unui deficit motor sau cel puţin mers spastic.să cuprindă întotdeauna forma clinică de evoluţie cât şi sindroamele respective. Combinarea de sindroame este variabilă de la caz la caz. sau C. . 2. exclusiv pe examen │ │ │ │ │R.S. 3. tremor intenţional. 2.genunchi). 2. 3.forme clinice: .M.IMG (în LCR şi în sânge).forma cu recăderi şi remisiuni. Oftalmopareze. Alte investigaţii paraclinice: . . .. │ │ │ │ │. program │ │oligosimptomatice: │locomotorie. │ │ │ │ │Examinări paraclinice │ │ │ │ │diagnostic susţinut în │ │ │ │ │antecedente. Ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă: abolirea reflexelor osteotendinoase + abolirea simţului mioartrokinetic şi vibrator.T. vizuale şi somestezice. proba Romberg. Ataxie prin tulburări cerebeloase: mers ataxic cu baza lărgită de susţinere. bipiramidal frust. tulburări ale probelor de coordonare (proba indice . a) Sindromul motor: 1. diplopie provocată. 4.forme clinice │componenţa bolii. b) Sindromul ataxic: 1. proba braţelor întinse. sindrom Babinski sau semnul Hoffmann (toate semnele sau cel puţin două). vestibular frust. CT. Sindrom hemipaetic (hemiplegic) . . │gradul 0 (zero) de invaliditate. PEV auditive. Modificările de fund de ochi: decolorare papilară globală sau numai temporală (mai frecventă).nas şi călcâi . │ │.absenţa minimă. adiadococinezie (proba marionetelor). 3. .S. │Se recomandă activităţi. │ │Obiectivă: │ │ │ │ │. Ataxie prin sindrom vestibular: deviaţii tonice statice la închiderea ochilor. │ │ │ │ │. Sindromul paraparetic (paraplegic) . hiperreflectivitate osteotendinoasă. │normal în locuri de muncă ce nu │ │Simptomatologie: │ │ │impun mers prelungit sau mişcări │ │Subiectivă .existenţa unui deficit motor de partea respectivă. reflex pendular.S. BOLILE DEMIELINIZANTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice în funcţie de │Deficienţă funcţională uşoară în funcţie de │20-49% prin existenţa unui singur puseu de │Capacitatea de muncă păstrată.N. │ │ │rapide şi precise.ENG. Monopareză sau tetrapareza.RMN. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută│ │ │ │ │gradul III (trei) de │ │Formele clinice în perioada de │Deficienţă funcţională medie în funcţie de │ 50-69% │invaliditate. │sindrom cerebelos frust. Tulburările de acuitate şi câmp vizual. cerebelos frust.forma secundar progresivă. │ │evolutivitate: │predominanţa sindroamelor care intră în │boală +/sechele: de sindrom piramidal. . c) Semne oculare 1. respectiv deficienţă │modificări de fund de ochi (decolorare).

│capacităţii de autoservire permanente când │ │pierdută în totalitate. │ │ │ │. │ │ │CT. │ │ │ │făcându-l dependent de ajutorul │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90-95% prin existenţa unui deficit motor şi │Necesită supraveghere şi │ │altei persoane (parţial sau │capacităţii de autoservire parţială. deficienţă vizuală gravă │ │ │ │coordonare. │ │continuă fără remisiuni care să │accentuate bilateral şi/sau o deficienţă │ │ │ │ducă la imobilizarea bolnavului │vizuală gravă cu cecitate practică. │mişcări precise şi rapide din │ │.). │accentuate.tulburări vizuale grave până la│ │ │ │ . tulburări de │folosirii membrelor toracale. │Se contraindică orice activitate │ │cu sprijin unilateral. │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │.tulburări de sensibilitate.parapareză/paraplegie. │capacităţii de autoservire parţială sau │ │totalitate şi capacitatea de │ │ │permanentă prin prezenţa unei deficienţe │ │autoservire parţial pierdută. │ │ │ │ │.tulburări de sensibilitate + │ │ │ │ │tulburări sfincteriene (frecvent │ │ │ │ │incontinenţă urinară).+/. │ │Formele clinice cu evoluţie │locomotorii grave sau de manipulaţie │ │gradul I (unu) de invaliditate. respectiv a deficitului motor cât şi a │deficienţe de manipulaţie accentuate │invaliditate. │îngrijire temporară din partea │ │permanent).modificări │ │tulburări de vedere (diplobie şi tulburări │ │ │FO + PEV + Diplopie.│ │remisie cu tulburări de mers │predominanţa sindroamelor existente ./stg. │ │ │ │ │. │de confort organic. tulburări│ca limitare până la imposibilitatea │accentuat şi/sau deficit de manipulaţie │ │ │de coordonare. ENG. activităţi cu │ │posibilă fără sprijin cu │cel mai frecvent asociată cu tulburări de │acute în ultimii 2-3 ani şi prezenţa │solicitări mici sau medii care nu│ │menţinerea semnelor obiective │echilibru şi tulburări vizuale. uneori │tulburărilor ataxice care accentuează │asociate cu tulburări de coordonare. │ │şi echilibru grave + tulburări de│manipulaţie gravă.tulburări vizuale . │sechelelor motorii: hemipareză stângă sau │au ritm impus.│ │ │ │ │evidenţiază tulburări de │ │ │ │ │echilibru şi coordonare. │tulburări în realizarea ortostatismului şi │ │altei persoane.de la tulburări de gestualitate │70-80% prin existenţa deficitului motor │profesională. │ │ │partea membrelor superioare sau │ │. cerebelos. precum şi de │unilateral. cu │ │ │ │.asocierea cu monopareze │cu membrele respective.sindrom piramidal (parapareze │ │ │ │ │spastice şi/sau hemipareze │ │ │ │ │spastice dr.sindromul piramidal │limitarea gravă a gestualităţii la nivelul │ │ │ │hemiplegie dr. (mers cu sprijin bilateral dar │ │ │ │prezenţa tuturor sindroamelor: │posibil încă prin forţe proprii). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţa funcţională accentuată în funcţie│70-90% prin existenţa deficitului motor │Capacitatea de muncă pierdută în │ │progresivă şi frecvente pusee │de predominanţa sindroamelor sau combinarea │accentuat şi a tulburărilor ataxice şi/sau │totalitate. combină│de manipulaţie accentuat.tetrapareză/tetraplegie. mers dificil. │ │accentuate. RMN.putem │ │Se recomandă muncă cu program │ │uşoare şi medii . │ │ │manipulaţie (în formele combinate│la mersul foarte dificil până la mersul │80-90% prin existenţa deficitului locomotor │ │ │parapareza + monopareza brahială │posibil numai cu sprijin uni sau bilateral │şi de manipulaţie accentuat la care se │ │ │dreaptă sau stângă şi/sau forme │la care se asociază şi deficienţe vizuale │asociază deficite vizuale şi de echilibru │ │ │cu hemipareză dreaptă sau stângă)│care merg până la cecitate practică. IMG (sânge şi LCR). │ │ │ │ │.frecvent │ │ │ │ │diplopii şi modificări de câmp │ │ │ │ │vizual.│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 90-100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │RMN.tulburări de statică │imobilizat) asociată cu deficienţă de │ │din partea altei persoane. gradul II (doi) de │ │acute cu tulburări de mers │lor. nu solicită │ │. │ │de câmp vizual). │şi pierderea controlului sfincterian./stg.S. │ │tulburări de echilibru. PEV.deplasare │avea deficienţă de manipulaţie sau locomoţie│50-59% prin existenţa mai mult de două pusee│redus 4 ore pe zi. │ │ │ │ │. │la imposibilitatea executării unei mişcări │ │ │ │. CV.sindrom cerebelo-vestibular . ENG. │ │dreapta sau parapareză. │ │clar diagnosticul . │ │59-69% prin adăugarea unui sindrom cerebelos│inferioare şi au un microclimat │ │Examinările paraclinice confirmă │ │cu ataxie frustă şi/sau sindrom vestibular. CT. piramidal.. │membrelor toracale (uni sau bilateral) până │ │ │ │.S. │ │Simptomatologia obiectivă indică │mersului. cu │deficitul . │ │. vestibular. │ │ │ │brahiale. IMG. │ │ │Simptomatologia obiectivă │ │ │ │ │evidenţiază: │ │ │ │ │.sindromul vestibulo │avem o deficienţă locomotorie gravă (bolnav │ │Necesită supraveghere permanentă │ │cerebelos . │ │ │ │ │Examinările paraclinice arată │ │ │ │ │modificări certe ale FO.S.

Valorile cele mai înalte se înregistrează în DMP Duchenne în perioada de evoluţie florida.M. cu transmitere genetică x . aritmie. Reflexele osteotendinoase diminuă progresiv până la abolire. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleţilor în special dar şi deltoidul. după Waltore şi Gardnen . cu transmitere genetică autosomal . oculară.diagnosticul de certitudine al D. În cursul evoluţiei survin retracţii tendinoase care compromit funcţionalitatea segmentelor respective. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice şi nu există un paralelism între gradul amiotrofiei şi intensitatea deficitului motor. Distrofiile musculare progresive (D. Deşi modalităţile spinale sunt multiple. musculatura limbii). În interpretarea biopsiei musculare trebuie să se ţină cont că nici un element lezional nu este caracteristic procesului disforic. D.afecţiuni degenerative ale muşchiului striat condiţionate genetic.M. Biopsia musculară .este sugestivă pentru diagnostic încă din perioada preclinică a bolii. cu evoluţie lent progresivă şi etiopatogeneză imperfect stabilită. generalizarea prin efectuarea ulterioară a altor grupe musculare este constantă.Medwin 1968): 1.Kiene).P. Simptomatologie clinică generală .P.genetice.activităţile serice ale unor enzime glicolitice (ALD. Simptomatologia pulmonară este expresia hipoventilaţiei permanente.genetică dar. distală. nervului motor şi neuronului motor spinal.P. modificări E. oculofaringiană.M. indiferent dacă debutul este distal sau proximal.K.│cecitate practică. majoritatea acestor boli au un determinism generic. LDH) înregistrează creşteri mai mult sau mai puţin evidente în funcţie de forma clinică şi momentul evoluţiei.G.M. biopsia musculară. plăcii neuromusculare. Enzimograma serică . forma benignă (Becker . fără a se ajunge decât în mod excepţional la o insuficienţă cardiocirculatorie.M. Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascată de adipositate mai mult sau mai puţin evidentă a acestor bolnavi.simptomul care domină tabloul clinic al distrofiilor musculare este deficitul motor. simptomatologia clinică se rezumă la formula mai mult sau mai puţin completă a sindromului de neuron motor periferic. E. iar infecţiile căilor respiratorii sunt foarte comune. electrofiziologie şi histeopatologie (clasificarea modificată a D. În cursul evoluţiei se constată cardiomiopatie distrofică. Relaţiile genotip .recesivă: fenotip Duchenne forma centurilor. este un diagnostic paraclinic bazat pe trei elemente esenţiale: enzimograma serică. D.recesivă: forma severă (Duchenne).G.P. creşteri nesemnificative în DMP oculare şi în fazele terminale ale tuturor formelor clinico . Modificări de tip miogen în muşchiul cronic denervat relevă aspecte sugestive pentru denervare într-o proporţie importantă din biopsiile musculare ale bolnavilor distrofici: existenţa "miopatiei" în neuropatie şi a " neuropatiei" în miopatie este . Testele paraclinice de diagnostic .P. D.P. Din punct de vedere etiopatogenic. 3. ale complexului ventricular.M. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcţie de forma clinico .) . maseterii. cu transmitere genetică autosomal dominantă: facio-scapulo-humerală.M.genotip sunt numai parţial precizate dar cu certitudine esenţa fenomenului morbid este o enzimopatie sau dereglarea coerenţei funcţionale a unei linii metabolice. Aceşti bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA NEUROMUSCULARĂ ŞI EREDODEGENERATIVĂ Patologia neuromusculară Afecţiunile unităţii motorii corespund anatomoclinic leziunilor fibrei musculare striate. 2. O clasificare a distrofiilor musculare progresive completă este aceea bazată pe fapte clinicogenetice şi pe date informaţionale din domeniul biochimiei. Amiotrofiile sunt foarte simetrice.

arată alterări moderate de tip hipertrofic ale fibrelor. Examinări paraclinice . tulburări digestive. ce dă bolnavului un aspect de halterofil. hipersomnie. sindrom miotonic.E.Miotonia congenitală Thompson.enzimele serice ALD. Se descriu două forme de miotone: .enzimograma serică . cu apariţia selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor.arată o creştere progresivă a amplitudinii potenţialelor cu o frecvenţă de 40/50 de ciclii pe secundă.forme de bloc atrioventricular. . 4.debutul la adultul tânăr (20-40 ani) prin tulburări de contracţie musculară generalizată. Microscopia optică . determinând apariţia unei voci caracteristice monotone. alături de simptome musculare un sindrom endocrin (manifestat prin atrofie gonadică). TGO. Distrofia miotonică Steinert .calviţia este evidentă de la vârste tinere. . . 5. cu excepţia fenomenelor pseudomiotonice. muşchilor policelui. cataractă. acestea alteori pot fi absente. Distribuţia miotoniei este mai evidentă distal la membrele la nivelul musculaturii mimicii şi la limbă. a musculaturii orbicularului ploapelor la care se asociază o hipertrofie musculară difuză la toate grupele musculare cu predominanţă la membrele inferioare. .sau miotonia hipertrofică congenitală.M.este un simptom ce poate anticipa cu generaţii miotonia. miotonia rezumându-se la răspunsuri idiomusculare persistente.amiotrofia cu topografia caracteristică interesează musculatura distală a membrelor superioare şi inferioare cu tendinţă la proximalizare.G.G. fibrilaţie atrială. E.M. Criteriul patognomonic al miotoniei este reprezentat de postdescărcări respectiv persistenţa aspectelor de interferenţa după întreruperea contracţiei voluntare la câteva minute şi care diminuează la amplitudine până la dispariţie.M. având o dinamică care reflectă evoluţia leziunilor musculare. . scăderea acuităţii vizuale. disfagie.afectarea muşchiului cardiac . Miotonia congenitală Thompson .cataracta . sunt caracterizate clinic printr-o lentoare a relaxării musculare după contractură voluntară.G.M.parametrii traseelor E. uneori hiperostoza frontală. consecutiv repetării contracţiei voluntare (fenomenul de încălzire). fenomenul diminuând progresiv. . asociate cu modificări ale unităţii motorii de tip miopatic (salvele miotonice). . 3. aspect întâlnit în 25% din cazuri. creşteri ale incidenţei polifazismului. Examinări paraclinice . 6. la nivelul muşchilor fonatori.tulburări trofice . Celelalte grupe musculare sunt mai puţin interesate. fără fasciculaţii la nivelul feţei.sistemul endocrin .tulburările endocrine sunt în esenţă genitale prin atrofie gonadică. conferind un aspect de "figură plângăreaţă". afecţiune rară cu debut precoce în copilărie. Miotoniile .sindromul distrofic . absenţa activităţii bioelectrice spontane.se caracterizează prin descărcări spontane repetitive în salve. Simptomatologia . . . în distrofiile musculare sunt următorii: 1.sunt un grup de afecţiuni determinate genetic în patologia cărora este implicat un defect de membrană celulară.E. 2. Aceste modificări survin progresiv. . surditate prin afectarea urechii interne şi tulburări psihice. dificultăţi de demaraj. diminuarea dimensiunilor teritoriului unităţilor motorii cu mai mult de 30%. . TGP sunt scăzute sau normale.Distrofia miotonică Steinert. extrasistola. gradul de sincronizare normală. dislalie. Miotonia se accentuează la frig şi la începutul actului voluntar. reducerea duratei medii a potenţialelor de unitate motorie din valorile normale.observabilă în orice proces amiotrofic cronic. diminuarea amplitudinii maxime a traseelor cu mai mult de 30%.simptomatologie complexă care include. FCK.G.

(1. 6. pot merge până la deficit total şi se pot asocia cu căderea mandibulei. necesită menţinerea bărbiei cu mâna. reflexele osteotendinoase sunt prezente sau uneori diminuate. iar repausul reface forţa musculară . . E. diplopie. tulburări respiratorii: exprimate prin dispnee şi senzaţie de lipsă de aer.G. fapt important pentru expertiza medicală. 2.proba de efort care caracterizează sau evidenţiază deficitul motor (conform scalelor de evaluare). tulburări de masticaţie: apar mai mult sau mai puţin precoce. tulburări oculare: strabism. activitate repetitivă cu frecvenţă rapidă (40/80 ciclii pe secundă) evocată de stimularea mecanică a muşchiului. . tulburări de fonaţie: sunt caracteristice deoarece apar sau se accentuează la efort. 7.este o boală a sinapsei neuromusculare care se caracterizează prin oboseală excesivă şi deficit al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează parţial sau total în repaus şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice. afectarea musculaturii cefei şi trunchiului: produce o invalidare importantă .alternează fibre musculare atrofiate cu fibre hipertrofice. Absenţa altor semne neurologice are o valoare deosebită pentru diagnostic.activitate bioelectrică spontană reprezentată de potenţialele de fibrilaţie. Trecerea din clinostatism la ortostatism poate fi imposibilă sau se execută efort. care apar şterse. dezorganizate miofibrilelor.o caracteristică a fenomenului miastenic. poate să apară imposibilitatea convergenţei.5 miligrame) sau tensilon 10 miligrame i. .m.se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu E. 3. polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator. acestea sunt: disfonie. Miastenia . dizartrie. 5. Se întâlnesc forme acute. iar ulterior chiar şi la mersul pe teren plat. Evoluţia este ondulantă cu agravări şi remisiuni spontane şi terapeutice.M. după miostin arată dispariţia decrementului potenţialului evocat. care ameliorează deficitul după 20 de minute la miostin sau efect imediat dar de scurtă durată la tensilon. Simptomatologia . nazonare.cu stimularea nervului cubital şi culegerea potenţialului evocat din eminenţa hipotenară. Anatomia patologică .evidenţiază afectarea arhitecturii miofibrilare. tulburări de deglutiţie: se pot manifesta pentru solide. 4. potenţiale polifazice care apar la contracţia voluntară. lichide şi în cazurile mai grave chiar şi pentru salivă.G.se caracterizează printr-un traseu constituit din următoarea tiradă .modificările morfologice în fază acută sau reprezentate de infiltraţii limfoplasmocitare iar în stadiul cronic aspectul histologic este greu de diferenţiat de cel al distrofiilor musculare.deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresivă a muşchiului care face efortul şi prin diminuarea progresivă a forţei. Investigaţii paraclinice: . Topografia deficitului miastenic: 1. diminuarea densităţii fibrelor mielinizate.: . polimiozita din colagenoză şi polimiozita paraneoplazică.G. se delimitează trei tipuri de polimiozite: polimiozita primitivă incompletă.. În prezent. Toate manifestările se ameliorează la tratament medicamentos corespunzător. M. Examinări paraclinice: E.M.Microscopia optică .căderea capului.testul cu miostin 2 fiole i. . cu miofilamente cu aspect grosier şi anomalii structurale ale miocondrilor. atingerea musculaturii faciale: produce deformarea mimicei "faciesul miastenic" caracteristic. intersectarea membrelor inferioare se remarcă iniţial la urcatul şi coborâtul scărilor. Deficitul miastenic este mai accentuat în a doua parte a zilei. ptoza palpebrală. sunt obiectivate de reducerea capacităţii vitale. Miozitele şi polomiozitele .v.Microscopia electronică . subacute şi cronice.

leziuni degenerative ce afectează atât axonul cât şi teaca de mielină. atrofia musculară progresivă cu predominanţa simptomelor de neuron motor periferic şi scleroza laterală primară cu predominanţa simptomelor de neuron motor central.maladie cu transmitere ereditară legată de sexul bărbătesc.BOLILE DEGENERATIVE ŞI EREDODEGENERATIVE ALE S. . cu debut de obicei asimetric.tulburări de sensibilitate:  subiective: amorţeli sau furnicăiuri în membre cu aspect polimorf.L. fasciculaţie. .leziuni degenerative.A.microscopia electronică: pune în evidenţă întreruperi miofilamentare la nivelul miofibrilelor. laminaţii concentrice. de cromoliză centrală şi leziuni axiale. semnul Babinski prezent în 50% din cazuri. frecvent întîlniţi sunt corpii membranoşi.A.hipersudoraţie.amiotrofii distale. .G. progresive.nervii periferici . neuronii manifestă fenomene de denervare. amiotrofii distale.tulburări vegetative .C.microscopia optică: la neuronii alfa .C.leziuni de aspect degenerativ cu dispariţia elementelor celulare şi a structurilor normale: .muşchi . degenerarea celulelor coarnelor anterioare şi a tracturilor corticospinali.N.ganglionii spinali .C.tulburări endocrine . Examen anatomo-patologic .atrofii musculare de tip neuronal alternând chiar cu zone hipertrofiate. Investigaţii paraclinice: . . .M. depozite de glicogen la nivelul sarcoplasmei. descărcări de tip pseudomiopatic).insuficienţă gonadică.Marie . EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASĂ FRIEDREICH .Tooth .E. deglutiţie. ştergerea arhitecturii. . .fenomene bulbare: tulburări de fonaţie.S.M.atrofii musculare distale şi simetrice la membrele inferioare generând aspectul de "picior de cocoş" şi în treimea inferioară a antebraţului dând aspectul de atrofie în "mănuşă". se definesc următoarele variante de S. . şi V. Debutul este insidios în copilărie sau adolescenţă.motori apar depozite de lipofuscină. semne piramidale).L. . SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ (S. uneori atrofii simetrice ale feţei şi fenomene de labilitate emoţională. În funcţie de predominanţa tablourilor clinice. precedate de fasciculaţii. (boli genetice cu aspect anatomo . unde lente de denervare. Simptomatologie: . semnalându-se uneori o reacţie miastenică la frecvenţe medii de stimulare.V.  obiective: hipoestezie superficială cu localizare tot polinevritică. acromegalie.) Face parte din afecţiunile neuronului motor definită clinic printr-un complex lezional având ca rezultat simptome combinate de neuroni motori centrali şi periferici (fasciculaţii. hiperreflexie osteotendinoasă.patologic de tip degenerativ) Amiotrofia neurală Charcot . Tabloul clinic . grasoşi. sunt normale. . cu apariţia progresivă de amiotrofii distale şi simetrice mai ales la membrele inferioare însoţite de tulburări de sensibilitate de tip polinevritic.: paralizia bulbară progresivă cu predominanţa fenomenelor bulbare. fasciculaţii şi atrofii ale limbii.semne piramidale: spasticitate. pseudoscleridermie.: poate îmbrăca toate aspectele denervării (fibrilaţie.

bicipital absent. Mersul este tabetic. mai accentuate la membrele inferioare. mai puţin exprimate). │ │ │ │ │În paralizia parţială se întâlnesc trei tipuri: │ │ │ │ │A. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În PARALIZIA TOTALĂ de nerv radial mâna este căzută │Deficienţă de manipulaţie medie în │50-65% prin imposibilitatea │Capacitate de muncă . atrofia umărului (muşchiul deltoid). Clinic . tricipital abolit. mai ales în membrele inferioare. V. membrul │rotaţie internă şi externă a umărului. semne de ischemie cardiacă. Amiotrofiile sunt de regulă distale.semnele piramidale sunt mai bine exprimate în forma Pierre-Marie. se poate găsi doar aspectul contracturii piramidale.aspect de denervare cronică: V. ca şi a │supinaţiei. .O. Biopsia musculară nu diferă esenţial de cazurile cu amiotrofie peroneală neurogene. involuţia severă a neuronilor ganglionilor spinali şi pierderea fibrelor mielinice din nervii periferici. Investigaţii paraclinice: .O. adeseori potenţialele evocate senzitive fiind absente. │ │(teritoriu radicular C. EREDOATAXIA CEREBELOASĂ PIERRE-MARIE Este o formă diferenţiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase şi piramidale sunt predominante. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. Tulburările de sensibilitate obiective pot fi absente şi discrete. R. nu se încadrează în│ │lungului supinator care rămâne indemn şi a │radial prin tulburări parţiale de │parţiale în realizarea extensiei │grad de invaliditate. dar cu afectare mai mică a sensibilităţii profunde. a mişcărilor de rotaţie externă. descriindu-se aspectul "picior de cocoş". aspect de picior scobit. determinată fiind de tulburările de sensibilitate ca şi cele de tip cerebelos.G. cerebelor cu baza de susţinere lărgită. R. Implicaţiile cardiace sunt prezente manifestându-se de timpuriu cu extrasistole atriale.M. normală.C. │ │superior în atitudine de rotaţie internă şi │ │ │Se contraindică muncile ce │ │adducţie. │ │tricepsului care este parţial paralizat.C. abolirea │reducerea mişcărilor de ridicare şi │şi prin scăderea forţei musculare a│nu se încadrează în grad de │ │abducţiei.S. tulburi de sensibilitate │ │ │în forţă. hipertrofie ventrivulvară.T.O. tulburări de sensibilitate│ │ │bimanual.│ │mişcărilor de ridicare a umărului. normală sau uşor scăzută.semnele cerebeloase cu ataxie. Obiectiv: │supinaţiei. tremor intenţional şi vorbire cerebeloasă.se caracterizează prin reducerea │Deficienţă de manipulaţie uşoară prin │0-20% prin tulburări de manipulaţie│Capacitate de muncă păstrată.Simptomatologia . │ │inconstante frecvent pe faţa dorsală a antebraţului │ │ │ │ │şi porţiunea externă a feţei dorsale a mâinii. se abolesc precoce.T. TIP SUPERIOR │ │ │ │ │(Duchenn Erb) . │ │ │presupun activitate bimanuală│ │R.7).debutul şi evoluţia asemănătoare cu maladia Freidreich dar predomină: . bolnavul prezintă dismetrie.T. Biopsia de nerv îmbracă aspecte de degenerescenţă azonală cu atingere preferenţială a fibrelor mielinice mari. │presupun prehensiune şi │ │antebraţului pe braţ şi a supinaţiei. bolnavul nu prezintă atrofii sau malformaţii articulare (sau sunt. │ │manipulare de greutăţi │ │R. │extensie a mâinii pe antebraţ şi │antebraţului pe braţ şi a │Se contraindică muncile ce │ │Se caracterizează prin imposibilitatea flexie │antebraţului pe braţ. │invaliditate.ataxia cerebeloasă este de obicei cea care atrage atenţia asupra bolii.E. vorbire lentă. .O. TIP MIJLOCIU (Remack) produce o paralizie a │Deficienţă de manipulaţie uşoară │20-49% prin tulburări de │Capacitatea de muncă │ │muşchilor inervaţi de nervul radical cu excepţia │pentru paralizia parţială de nerv │manipulaţie şi prin tulburări │păstrată.M. în general.T. pot fi vii. PARALIZIILE DE PLEX BRAHIAL ┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │Paraliziile de plex brahial pot fi parţiale sau │ │ │ │ │totale.│segmentului respectiv.

tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. R. │ │ │ │ │ │ │C. │ │reflexiei rotuliene. PARALIZIA NERVULUI FEMURO-CUTANAT │ │ │ │ │Expresia clinică a leziunii este meralgia │Fără deficienţă funcţională. │ │hipoesteziei şi se întinde pe faţa internă a │ │ │ │ │braţului şi antebraţului. mersului şi │pierdută. Semnul │ │ │ │ │caracteristic al acestei paralizii este respectarea │ │ │ │ │muşchiului palmar şi rotundul pronator. │70-85% prin tulburări motorii şi de│ce presupune obligatoriu │ │. gradul III (trei) de │ .conduce la impotenţă │prin imposibilitatea efectuării │ │funcţie de profesie. se manifestă │ │ │ │ │clinic printr-o paralizie completă a celor două │ │ │ │ │ramuri terminale (S. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. având ca rezultat aspectul de mână simiană. │oricărei mişcări. pe │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitatea de muncă pierdută│ │gambierul anterior extensorul propriu al halucelui.. urcat de │ │ │ │ │trepte. │ │extensia mâinii. tulburări de │echilibru. făcând │ │ │Capacitatea de muncă pierdută│ │posibilă flexia pumnului şi pronaţia antebraţului. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern │ │ │ │ │Clinic: deficit motor la nivelul gambei. │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │A. │de invaliditate. │ │ │ │ │Se poate adăuga leziunea simpaticului cervical şi │ │ │ │ │apariţia sindromului Claud Bernard Horner. În │ │trei tipuri de paralizii) . se pot │ │funcţională a membrului superior respectiv. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. ortostatismului prelungit│50%. rotulă │ │ │trepte. Se caracterizează prin parestezii sub │ │ │invaliditate. │ │flotantă. gradul│ │cu sau fără sindrom Claud Bernard . │ │a unei paralizii combinate de nerv median şi nerv │policelui. a │bazin.50% │ │în "gât de lebădă" şi bolnavul nu poate face │paralizia totală de nerv radial prin │extensiei antebraţului pe braţ şi a│pierdută. urcat de│ │Obiectiv: hipotorfie. maleolă tibială şi jumătatea │ │ │ortostatism prelungit. │care implică bimanualitatea. │ │presupun activităţi bimanuale│ │Tulburarea de sensibilitate este de tipul │ │ │în forţă şi de fineţe. gradul III (trei) de │ │hipotenare. gradul III (trei) │ │caracterizează prin paralizia adducţiei şi rotaţiei │bazin. pronaţiei mâinii sau │ │Se contraindică muncile ce │ │cubital. faţă│instabilitate de genunchi. │activitate bimanuală.se caracterizează prin │ │ │ │ │paralizia nervului cubital anterior.P.se caracterizează │Deficienţă funcţională medie prin │54-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │prin dificultate în flexia coapsei pe bazin şi │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. TIP INFERIOR (Klumpke) . PARALIZIA NERVULUI SCIATIC │ │ │ │ │Paralizia totală este destul de rară. tricipital abolit. │ │adapta la activităţi ce nu │ │ │ │ │necesită bimanualitate. │de invaliditate. │imposibilitatea mişcărilor de extensie│supinaţiei.Horner. gradul III (trei) │ │extensia policelui. faţă internă genunchi. PARALIZIA NERVULUI FEMURAL . flexorilor │Deficienţă de prehensiune şi │50-65% prin tulburări trofice. anestezie în teritoriul cutanat│echilibru.I). │ │ │II (doi) de invaliditate.O. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │sensibilitate în porţiunea mijlocie a coapsei şi │instabilitate de genunchi. gradul III (trei) │ │imposibilitatea extensiei gambei pe coapsă.E. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │a. hipotonie cvatriceps. tulburări în extensia │de invaliditate. │ 0-19% │Nu se încadrează în grad de │ │parestezică.T. pumnului şi antebraţului pe braţ. │invaliditate. afectarea │dorsală a mâinii şi abducţia │Se contraindică activităţile │ │ │supinaţiei şi abducţiei mâinii.membrul toracic balant (constă în combinaţia celor│gestualitate şi prehensiune accentuată│sensibilitate. │a mâinii şi antebraţului. │ │interne şi externe a coapsei. │ │ │în cea mai mare parte. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. │imposibilitatea flexiei dorsale a │mersului.P. interosoşii musculaturii tenare şi │gestualitate medie prin │motorii şi de sensibilitate a │50%. │ │ │ │ │ │ │D. │ │care presupun mers şi │ │genunchiului. mersului şi │pierdută. PARALIZIA DE NERV OBTURATOR │Deficienţă funcţională medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │Însoţeşte de regulă paralizia de nerv femural şi se │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. │ │ │pe teren accidentat. │ │ │ │ │Nu poate efectua nici o muncă│ │PARALIZIA TOTALĂ DE PLEX BRAHIAL │Deficienţă de manipulaţie. mers │ │posterioară a marginii interne a piciorului. │ │ │ortostism prelungit. │ │care presupun mers şi │ │anterointernă gambă. │policelui.│gestualităţii de fineţe. │ │formă de senzaţii de piele cartonată cu topografie │ │ │ │ │caracteristică în formă de "rachetă" pe faţa externă│ │ │ │ │a coapsei. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │(faţă anterioară coapsă. tulburarea motorie este similară cu cea │imposibilitatea efectuării opoziţiei │mâinii. falangelor proximale degete. mers pe │ │ │ │ │teren accidentat. │Capacitate de muncă pierdută │ │degetelor. S.

duratei şi complexităţii potenţialelor unităţilor motorii). a reflexiei ahiliană. urcat de│ │Clinic: mers stepat. 2. │ │ │ │ │tulburări trofice. Sindromul de iritaţie (nevralgiile): dureri cu caracter nevralgic însoţite de modificări vasomotorii şi trofice. (ale V. │ │Se contraindică activităţile │ │feţei antero-externe a gambei. . infecţioase. pătratul │ │ │pe teren accidentat. mers │ │lombricali. │pe gambă. │ │ │ │ │Obiectiv: mers talonat. │ │şi flectează mult gamba de partea bolnavă. congenitale şi neoplazice).se │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │caracterizează prin deficit motor la nivelul gambei │imposibilitatea extensiei piciorului │mersului. Tulburări de sensibilitate la nivelul │ │ │ │ │porţiunii dorso-laterale a gambei.T. mers │ │jumătatea internă deget 4.. pierderea flexiei şi │şi a variantelor posturale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │b.T. plantar subţire. 3. │ │ │pe teren accidentat. flexor şi opozant │ │ │trepte. degenerative.O.O. abductorul degetului 5. 4. tulburări de sensibilitate. plantă şi degete. ortostatismului prelungit│pierdută. mers pe vârfuri. Paralizia de nerv sciatic popliteu intern . testing-ul muscular care va stabili starea funcţională a fiecărei grupe de muşchi din teritoriul nervos investigat. tibial posterior). toxice. la nivelul piciorului.C.S. canalul carpian). R. Simptomatologia generală a nervilor periferici este schematizată clasic în următoarele sindroame: 1. diminuarea sau abolirea R. gradul III (trei) │ │(gastrocnernienii.O. reapariţia contracţiei voluntare şi recuperarea sensibilităţii.T. două treimi interne │ │ │care presupun mers şi │ │ale plantei.G. ale amplitudinii.│extensorul comun al degetelor.  atrofiile musculare evidente în evoluţii cronice. metabolice. semne de disfuncţie vegetativă şi prezenţa modificărilor E. Sindromul de întrerupere (secţionare parţială sau totală). nervul plantar lateral. lungul şi scurtul │piciorului şi a degetelor şi │şi a variantelor posturale.M. interosoşii dorsali şi plantari şi ultimii │ │ │ │ │lombricali. Dintre semnele obiective au valoare:  absenţa R.. vasculare. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC NEUROPATIILE PERIFERICE Termenul de neuropatie înseamnă o perturbare funcţională a nervului periferic fără referire asupra etiologiei sau patogeniei (traumatice. urcat de│ │plantar. │de invaliditate. Diagnosticul pozitiv al unei neuropatii începe prin încadrarea simptomelor în tabloul clinic al leziunii nervului periferic: deficit motor selectiv. (absenţa desprinderii │ │ │ │ │călcâiului de pe sol). │mişcărilor de lateralitate ale │ │Se contraindică activităţi │ │(nervul plantar medial.│degetelor. tulburări ale sensibilităţii subiective şi obiective. Diagnosticul clinic în leziunile nervilor periferici se susţine prin deficitul motor aparţinând teritoriului nervului respectiv. Sindromul de regenerare se manifestă clinic prin apariţia graduală a motilităţii. │ │deget 5. şi V. Sindromul de compresiune (paralizie de nerv radial prin compresiune în şanţul de torsiune al humerusului sau când nervul trece printr-un canal strâmt. │ │care presupun mers şi │ │abductorii şi flexorul scurt al halucelui şi primii │ │ │ortostatism prelungit. popliteu.. │ │peronier şi pediosul. flexorul scurt al degetelor. │invaliditate. │ │solear. marginea laterală│ │ │ │ │a piciorului. faţa dorsală a primelor 3 degete şi │ │ │ortostatism prelungit. nu poate │ │ │ │ │merge pe călcâie. degete în "ciocan". ahilian abolit.M. bolnavul ridică mult genunchiul│ │ │trepte.C. tulburări senzitive la nivelul│dificultate în abducţia piciorului.

lombare. SPI. feselor. Plexul lombar dă ramuri colaterale senzitive cutanate pentru porţiunea inferioară a abdomenului. ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ . tulburări de reflexe. prin modificările date. examinările paraclinice importante sunt examenul electric clastic care arată modificări ale excitabilităţii nervilor şi muşchilor. În cazul discopatiilor vertebrale operate sunt numeroase situaţii în care sechelele se pot aprecia numai pe baza examenului clinic neurologic când există leziuni motorii sau senzitive tronculare. neremise în timp (exemplu: pareze sau paralizii de SPE.C. dureri provocate prin manevrele de elongaţie.M. fese şi faţă posterioară a coapselor. radiografia fiind indispensabilă pentru stabilirea diagnosticului diferenţial. examene radiologice speciale (AMC. de asemenea permite determinare V. în regiunea dorsală. E.G. pot conduce la scăderea capacităţii de muncă parţial sau în cea mai mare parte. RMN. pătratului lombar şi ramuri senzitive pentru tegumentele perineului. PARALIZIILE MEMBRULUI INFERIOR Plexul lombo-sacrat este format din primele rădăcini lombare şi unirea celei de a V-a rădăcini lombare cu primele trei rădăcini sacrale. spontan sau la mişcări active şi/sau pasive. tulburări sfincteriene etc. În stabilirea diagnosticului funcţional şi al capacităţii de muncă se vor aprecia separat paraliziile de plex brahial şi paraliziile plexului lombo-sacrat care. care arată prezenţa unui sindrom de enervare. tulburări de sensibilitate obiectivă. porţiunea externă şi superioară a coapselor şi organelor genitale.M. nerv radial. sindrom de coadă de cal cu sau fără tulburări sfincteriene etc. tulburări trofice. CT). deficite motorii segmentare sau globale. Regiunea lombară şi mai ales ultimele două discuri lombare reprezintă sediul de predilecţie al bolii. nerv cubital. Plexul sacrat dă ramuri motorii fesierilor. Date clinice: dureri vertebrale (cervicale. existenţa osteofitelor.) sau sechele compresive medulare. existenţa malformaţiilor coloanei. Mielografia gazoasă sau cu substanţe opace precizează nivelul leziunii şi gradul de compresiune. Cel mai frecvent apare în regiunea lombară. tulburări circulatorii. sciatică vertebrală. existenţa artrozelor. Ramurile terminale pentru porţiunea lombară sunt: nervul crural şi nervul opturator. rareori. Diagnostic clinic: Pentru stabilirea diagnosticului clinic sunt necesare: un examen clinic complet şi examenul radiologic. radiculare sau periferice. epidurile. discopatie vertebrală (denumirea corectă). În prezenţa complicaţiilor postoperatorii (arahnoidite. apoi în cea cervicală şi. EMG şi VCM sunt indispensabile pentru diagnosticul diferenţial. modificări ale curburilor fiziologice. De obicei este unică dar poate fi multiplă. În cazurile complicate cu leziuni tronculare sau radiculare. întâlnindu-se în aceeaşi regiune sau în diferite regiuni ale coloanei vertebrale. care este scăzută în leziunile nervilor periferici. Toate aceste modificări pot fi absente în leziunile recente sau minime ale nervilor periferici.) examenul clinic trebuie coroborat obligatoriu cu examenul neurochirurgical. toracale) şi pe traiectul nervului. iar pentru porţiunea sacrală nervul sciatic. Formularea diagnosticului: diagnosticul corect al discopatiei se formulează după stadiul evolutiv al bolii. Date radiologice: se apreciază pensare discului intervertebral. DISCOPATIILE Numele bolii şi sinonime: hernia discului intervertebral. cicatrici compresive etc. clinic şi radiologic.

│ │simptomatologia subiectivă şi │manipulaţie şi tulburări respiratorii. bolnavul prezintă│locomotorie uşoară. │ │amiotrofiile musculare sunt marcate. tetrapareză sau │ │ │cât şi prin lipsa controlului sfincterian. toate│ │parapareză.faza III │Deficienţă de manipulaţie sau │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. tratament şi consult │ │dureri la tuse. │ │recomandă repaus. │ │ │ │osteotendinoase │ │ │ │ │. gradul III │ │Formele clinice la debut când │prin tulburări locomotorii de │greutate a bolnavului. Se │ │(faza neurologică) │locomotorie uşoară. │ │Tetraplegfe. Se │ │crural cu tulburări de sensibilitate. Se │ │dureroasă) │ │ │recomandă tratament recuperator complex.deficit motor moderat │limitată (circa 6 luni) în vederea │ │ │ │. │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. deoarece prin imposibilitatea │ │şi tulburări sfincteriene (sindrom de │ │ │efectuării gestualităţii bilaterale şi a │ │coadă de cal) │ │ │deplasării prin forţe proprii sau cu sprijin. manipulare cu viteză şi precizie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin dificultăţi de │Capacitate de muncă pierdută în totalitate. │ │ │moderat.M.P. │ │îndelungată care conduc la deplasarea │accentuată prin tulburări locomotorii │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. Bonne) │ │ │ │ │b) Stadiu II (de compresiune) se │Deficienţă de manipulaţie sau │ 75-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │blocaj al segmentului vertebral │ │ │ │ │. Discopatie vertebrală . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Distrofiile musculare progresive │ │ │ │ │(D. │ 0-20% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. prin │(trei) de invaliditate. │numai cu mare dificultate │ │ │ │ │prin foţa proprie │ . Se încadrează│ │paretic. │ │recomandă repaus şi tratament recuperator. │ │ │ │ │ │ │a) Stadiu I (algic) │Deficienţă de manipulaţie şi │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. Discopatie vertebrală-faza I (faza │Deficienţă locomotorie uşoară.contractură musculară paravertebrală│ │ │ │ │ │ │ │ │ │3.Semne de elongaţie pozitive │ │ │ │ │(Lasseque. │ │tulburări de sensibilitate şi │ │ │ │ │tulburări sfincteriene tip │ │ │ │ │incontinenţă (cazuri extrem de rare). │ │pierdută. Se │ │caracterizează prin: │locomotorie accentuată pe o perioadă │ │încadrează în gradul II de invaliditate. Se contraindică│ │cu greutate a bolnavului şi la care │de staţiune şi mers. │ │ tulburări de sensibilitate obiectivă│ │ │ │ │ sechelele postoperatorii ale herniei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficit motor unilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie.tulburări de sensibilitate │ │ │ │ │obiectivă. │ │în gradul III de invaliditate. │ │început. Discopatie vertebrală-faza II (faza│Deficienţă locomotorie uşoară. locomotorie │ 90-100% │Capacitatea de muncă este în totalitate │ │crural cu tulburări de sensibilitate │şi sfincteriană gravă. deplasări │ │amiotrofiile musculare sunt la │ │prelungit şi prin tulburări │cu greutate. │şi tulburări sfincteriene accentuate. paraplegie însoţite de │ │ │acestea împiedică încadrarea în mediul social. locomotorie │ 70-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. Se │ │de blocaj) │ │ │recomandă tratament recuperator complex. │scăderea performanţelor de │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │obiectivă nu este prea marcată. │ │. │ │. strănut sau eforturi │ │ │neurochirurgical. │ │ostostatism şi mers │presupun deplasări pe distanţe mari. de întrerupere) se │locomotorie medie. tulburări de │bolnavul se poate deplasa │orice activitate profesională.├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │1.diminuarea reflexelor │intervenţiei chirurgicale. │manipulaţie bilaterală. │ │ │ │ │c) Stadiul III (paralitic sau │Deficienţă de manipulaţie sau │ 50-60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută.) │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin deplasarea cu │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2. Se │ │Iritaţie radiculară. │ │încadrează în gradul II de invaliditate. │ │dureri la nivelul coloanei vertebrale │ │ │ │ │spontane sau la apăsare. iar deficitul motor este │ │de precizie şi viteză. Se recomandă │ │caracterizează prin: │ │ │tratament recuperator şi în funcţie de profesie │ │ deficit motor │ │ │şi vârstă vor fi reorientaţi profesional în │ │ absenţa reflexelor osteotendinoase │ │ │vederea recuperării totale. │ │ │ │ │ │ │Deficit motor bilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie.

│ │însoţesc de complicaţii psihice şi │ │ │ │ │cardiace sau acestea sunt de │ │ │ │ │intensitate medie. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │miotonia este limitată la câteva grupe│ │ │presupun activităţi bimanuale cu forţă şi viteză│ │musculare (limba. │protejat. │ │alimentaţie. tulburări de │ │ │ │ │gestualitate bilaterală cu │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │musculare distal la membrele│(trei) de invaliditate. │gestualitate bilaterală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miozitele şi polimiozitele │ │ │ │ . simetric distal şi nu se │ │manipulare de greutăţi. │intenţionale bruşte. │ │ │psihice. tulburări mari │ │ │ │ │de deglutiţie şi respiraţie. endocrine. tulburări de │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. gradul III │ │încă amiotrofii musculare sau acestea │de locomoţie şi manipulaţie. interosoşi. │ │pleoapelor. │ │generalizată cu tendinţă de agravare │prehensiune şi tulburări de masticaţie. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care au condus la │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin dificultăţi în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. tulburări de reglare │deplasarea bolnavului se │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │ │ │prin imposibilitatea │ │ │ │ │efectuării eficiente a │ │ │ │ │oricărei gestualităţi │ │ │ │ │profesionale şi prin │ │ │ │ │dificultăţi de respiraţie. fonaţie. │de autoservire. tulburări de masticaţie│deplasabil cu ajutorul altei│ │ │ │deglutiţie şi respiraţie. │ │ │ │ │ │ │ │Distrofia miotonică Steinert │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut care nu au │Deficienţa globală medie prin tulburări│50-70% prin scăderea │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │unei mişcări bruşte. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele recesive . loja │conducere intracardiacă. tulburări │ │ │gâtului. │ │ │anterioară a gambei şi se însoţesc de │ │tulburări de vedere şi │ │ │complicaţii cardiace. │ │şi a musculaturii mimicii. │persoane. │şi mers. tulburări de vedere. │face cu greutate. Performanţele acestor │ │ │ │ │bolnavi uneori sunt chiar │ │ │ │ │impresionante (pseudohipertrofii │ │ │ │ │musculare în 25% din cazuri). musculatura distală a │ │ │ │ │membrelor). tulburări de │de manipulaţie şi │ │ │eminenţei tenare. │Se recomandă asigurarea unui loc de muncă │ │este mediu. │prin tulburări de gestualitate. │ │scăderea forţei musculare preferenţial│manipulaţie. │ │mişcărilor. flexorii │endocrină. tulburări de manipulaţie │bolnavul nedeplasabil prin │supravegherii şi îngrijirii permanente din │ │tulburări de deglutiţie. │bilaterală totală inclusiv posibilităţi│forţa proprie fiind │partea altei persoane.│ │ │ │nesprijinit sau cu sprijin. adecvat. musculatura antebraţului. │ │sunt discrete. cu prinderea │ │şi scăderea forţei şi │presupun activităţi bimanuale cu forţa şi viteza│ │musculaturii flexoare distal la membre│ │vitezei de execuţie a │de execuţie. orbicularul │ │ │de execuţie. │capacităţii fizice de │(trei) de invaliditate. │tulburări de vorbire. tulburări de vedere │ │ │ │ │(cataractă). │ │pe musculatura facială. în care deficitul motor│ │prestaţie la efort. oboseala precoce│Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresivă în timp. │ │amiotrofii musculare marcate cu │tulburări de locomoţie.│ │ │ │ │ │ │ │Miotoniile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele autosomal dominante │ │ │ │ │asimptomatice şi uşoare care devin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin tulburări în │Capacitatea de muncă păstrată: nu se încadrează │ │relevante numai în situaţia executării│prin limitarea capacităţii fizice la │realizarea mişcărilor │în grad de invaliditate. │ │tulburări de vorbire.│superioare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice ce se însoţesc de │Deficienţă globală accentuată prin │70-85% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. De regulă │efort. │ │imobilizarea bolnavului şi se însoţesc│prin tulburări locomotorii de staţiune │mers şi ortostaţiune ce fac │gradul I (unu) de invaliditate cu necesitatea │ │de mari tulburări respiratorii.simptomatologia │Deficienţa funcţională globală medie │50-65% prin scăderea forţei │Capacitatea de muncă 50% pierdută: gradul III │ │este întotdeauna mai severă.

│ │tulburări mari de deglutiţie. │perioada de stare bolnavii │ │ │active şi pasive. tulburări în realizarea│. │ │tulburări motorii cu caracter │tulburări de manipulaţie bilaterală. activităţii în forţă şi viteză. │ │ │ │ │ │ │ │Formele bulbare ce se însoţesc de │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │manipulaţie şi gestualitate │ │ │În aceste cazuri se poate ajunge la │ │bilaterală. deglutiţie. urcatul şi coborâtul │ │ │tulburări respiratorii. gradul III │ │fonaţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele subacute şi cronice se │Deficienţă funcţională globală medie │50-65% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. când deficitul│tulburări de manipulaţie bilaterală. │ │deficitul muscular este accentuat la │accentuată prin tulburări locomotorii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miastenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele de debut . │activităţi ce presupun efort vizual prelungit. │mers în sensul că deplasarea│gradul II (doi) de invaliditate. │ │Se contraindică muncile cu efort fizic │ │100% la terapia medicamentoasă. tulburări de │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │la terapia medicamentoasă.deplasare dificilă prin │orice activitate profesională. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresiv şi în care sindromul │ │scăderea forţei musculare │presupun şi manipulaţie bilaterală în forţă. nu se încadrează │ │episod febril cu algii musculare │predominant prin alterarea stării │generează doar ITM. │acomodare. │ │ │pseudomiopatic. │tulburări ce necesită │ │ │ │ │prezenţa altor persoane │ │ │ │ │pentru supraveghere şi │ │ │ │ │îngrijire prin pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire.│din partea altei persoane. │ │ │+/manifestări articulare. respiraţie şi │ │ │ │ │tulburări de gestualitate │ │ │ │ │bilaterală. │deplasări mai dificile. tulburări de │ │ │imobilizare şi insuficienţă │ │deglutiţie şi tulburări │ │ │ventilatorie extrapulmonară │ │ventilatorii. tulburări de │prelungit. │alimentaţie şi tulburări respiratorii. │prin tulburări de │ │ │ │ │alimentaţie. │greutate prin forţe proprii. │ │terapia medicamentoasă asociată. │realizarea mersului cu forţe│gradul I (unu) de invaliditate. │ │muscular este pe primul plan putând │ │proximal atât la membrele │ │ │merge chiar la amiotrofii rizomelice │ │superioare cât şi la │ │ │ce conturează un tablou │ │membrele inferioare. │ │caracterizează printr-o │prin tulburări de locomoţie şi │deplasare în sensul unei │gradul II (doi) de invaliditate. masticaţie şi │accentuată prin tulburări locomotorii. masticaţie şi │prin tulburări locomotorii. diagnosticul este susţinut pe │scăderea capacităţii de prestaţie la │ │în grad de invaliditate. │ │ │consistenţei musculare care capătă │ │ │ │ │duritate şi se tumefiază.capul balant. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare şi/sau │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări în │Capacitatea de muncă 50% pierdută. tulburări de │ │ │musculaturii gâtului . Se contraindică│ │care se adaugă insuficienţa │de manipulaţie. │ │ │ │ │ │ │ │BOLILE DEGENERATIVE ŞI │ │ │ . │bolnavului se face cu mare │Se contraindică orice fel de activitate │ │cvaxipermanent cu răspuns ineficient │tulburări de vorbire. │posturale. │deplasare │gradul II (doi) de invaliditate. │ │simptomatologie ce se instalează lent │tulburări de manipulaţie. │prin tulburări de mers şi statică. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare. │ │spontane dar mai ales la modificări │generale şi tulburări de locomoţie. │ │fonaţie. nu se încadrează │ │săracă. tulburări │realizarea mersului │(trei) de invaliditate.│profesională. │proprii. │ │tulburări motorii cu răspuns parţial │vizuale de acomodare. tulburări de │Necesită îngrijire şi supraveghere permanentă │ │motor este permanent şi rezistent la │tulburări de vorbire. │deglutiţie. │ │tulburări respiratorii. │ │musculaturii faringiene posterioare │variantelor posturale şi prin tulburări│forţe proprii uneori prin │ │ │determinând disfagia şi insuficienţa │de deglutiţie şi respiraţie. │statică şi variante │deplasări prelungite. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele cronice complicate în care │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │la terapia medicamentoasă. tulburări de │gestualitate şi prehensiune. de │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. deglutiţie. iar după│în grad de invaliditate. │ │ │ │vorbire şi alimentaţie. tulburări de │scărilor. modificarea │ │îşi pot relua activitatea.│ │ │ │ │ │Formele acute se caracterizează prin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin faptul că │Capacitatea de muncă păstrată. masticaţie.simptomatologie │Deficienţă funcţională uşoară prin │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. tulburări de deglutiţie. │ │ │prelungit. │sprijin. │ │probele de provocare şi cu răspuns │efort prelungit.

│ │Se contraindică activităţile cu efort fizic │ │abolirea R. prin │ │ │ │ │tulburări de gestualitate şi│ │ │ │ │prehensiune. │ │neuroni motori periferici domină │mersului prelungit şi a variantelor │prelungit. │ │presupun mers prelungit.A. lucrul în frig şi umezeală. schiţă de picior │ │ │susţinut şi deplasări pe distanţe mari. Diagnosticul se pune │prin scăderea capacităţii fizice la │ │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │de regulă pe examinările paraclinice │eforturi mari şi tulburări de │ │eforturi fizice. │forte bilaterală. │prin forţe proprii (de │ │ │vegetative şi endocrine asociate. simptomatologia de │medie prin tulburări în realizarea │mers şi ortostatism │(trei) de invaliditate. │ │proprii. │ │absentă. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tulburări de sensibilitate). │ . prin tulburări de │şi îngrijire permanentă. gradul III │ │relativ atipică. │ │a întregii musculaturi cu mers dificil│accentuată prin tulburări locomotorii. deglutiţie. │dificilă deplasarea │(doi) de invaliditate.L.│prin tulburări de manipulaţie bilaterală│nedeplasabil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de supraveghere │ │ │şi prin tulburări de sensibilitate şi │proprii.O. │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţional globală │71-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │manifestă la musculatura inervată de │tulburări neovegetative.forma │Deficienţă funcţională locomotorie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. iar simptomatologia de│posturale. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia spinocerebeloasă │ │ │ │ │Friedreich │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut cu modificări│Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │dramatică. │gestualitate şi prehensiune │ │ │ │ │bilaterală ce conduc la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │ │tip polinevritic şi tulburări │tulburări de sensibilitate periferică. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tabloul clinic.T. │ │ │ │ │deglutiţie ce necesită │ │ │ │ │asistare permanentă. │ │septat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată este una din cele │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări ce fac│Capacitatea de muncă în totalitate. cu │accentuată prin tulburări locomotorii. │prin tulburări endocrine.)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma pseudopolinevritică . │mers ce fac bolnavul │gradul II (doi) de invaliditate. │ │examenul obiectiv semnalează doar │pentru efort susţinut. nu se încadrează │ │Formele clinice fruste cu manifestări │Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │în grad de invaliditate.C. Debutul periferic sugerează o│ │ │ │ │pareză de SPE. │ │la imobilizarea bolnavului permanentă. │ │a musculaturii care a condus în timp │prin tulburări de statică şi locomoţie. simptomatologia fiind │tulburări respiratorii.. gradul III │ │predomină la membrele superioare │medie prin tulburări în realizarea │gestualitate şi prehensiune │(trei) de invaliditate. ortostaţiune │ │tip piramidal este foarte discretă sau│ │ │îndelungată şi eforturi fizice mari. │ │clinice minime. │ │motori centrali. │mers şi statică. │bolnavului prin forţe │Se contraindică orice activitate profesională. prin │deplasabil cu mare greutate │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │ │ │ │ │ │Scleroza laterală amiotrofică (S. tulburări grave │permanentă.N.│mers ce fac bolnavul │gradul I (unu) de invaliditate. │ │ │ │respiratorii. │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.forma cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări ce │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │(tulburări motorii + amiotrofii + │gestualităţii bilaterale. │ │predominanţa simptomelor de neuroni │tulburări de fonaţie şi deglutiţie. │ │ │presupun manipulaţie de precizie şi în forţă. │regulă cu sprijin). de fonaţie.│ │EREDODECENERATIVE ALE S. gradul II │ │mai frecvente cu evoluţie lentă. │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele superioare când modificările │Deficienţă funcţională de manipulaţie │50-70% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │fac dificilă deplasarea │gradul I (unu) de invaliditate. │proprii. tulburări de │ │ │ │ │statică şi tulburări │ │ │ │ │respiratorii. nu se încadrează │ │obiective discrete mult timp la care │prin scăderea performanţelor fizice │ │în grad de invaliditate. tulburări de │bolnavului prin forţe │Bolnavul necesită îngrijire şi supraveghere │ │nucleii motori bulbari. │ │(biopsia musculară). │ │ │ │ │ │ │ │Forma bulbară . │ │ │neurovegetative. │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. cu tulburări de sensibilitate │prin tulburări de manipulaţie. │sensibilitate periferică minore.

psihice. │ │ │prin tulburări de vorbire. │tulburări cardiace. cardiace.│scobit. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │cu sprijin. │ │ │şi prin tulburări de vorbire. Se recomandă activitate cu │ │ instabilitate psihică │simptomatică. │ │manipulaţia bilaterală în │activităţi bimanuale în forţă. │ │deficienţelor motorii şi generalizate │bilaterală. şi prin │ │ │endocrine. │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ ┌─────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │I. │ │accentuate însoţite de tulburări de │tulburări cardiace. │ │atrofii musculare şi deficite motorii │manipulaţie. │ │ │ │prehensiune bilaterală. │ │tulburări de prehensiune │ │ │ │ │bilaterală. │ │ │ │necesar ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care datorită │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în cea mai mare │ │amiotrofiilor musculare şi │tulburări locomotorii. gradul III │ │la care ataxia cerebeloasă este │predominent prin tulburări de │mers prelungit (mers cu │(trei) de invaliditate. gradul 0 (zero) │ │ ameţeli │Deficienţă funcţională uşoară când cuprinde triada │ 0 . cifoscolioză. de manipulaţie │mers în sensul că mersul │parte. prin tulburări mari de echilibru │prin forţe proprii dificil │Se contraindică orice activitate profesională. deplasări posturale şi │ │motorii medii. │ │întrebare. │ │contracturii piramidale +/ tulburări │ │ │ │ │de sensibilitate. prin tulburări în hemodinamica │ │program normal în locuri de muncă fără . iar │ortostatism prelungit. tulburări psihice şi │realizează cu dificultate │Se contraindică orice activitate profesională. │ │şi care prin tulburările ataxice fac │accentuată prin tulburări de statică şi│realizarea mersului. în sensul că mersul se│gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │forţă este dificilă.tulb. │mers. │devine mai dificil pe │Se contraindică activităţile ce presupun │ │lent progresivă şi prezintă deficite │ │distanţe mari. │ │ │prin tulburări de statică şi mers şi │statică şi mers în sensul că│gradul I (unu) de invaliditate. uneori │ │ │sensibilitate +/.│mers. │ │ │birou.prezintă o │ │ │ │ │triadă: │ │ │ │ │ cefalalgie │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. │bolnavul nu se poate deplasa│Bolnavul necesită ajutor şi supraveghere │ │ │ │prin forţe proprii fiindu-i │temporară din partea altei persoane. │ │îndelungată la care s-au instalat │accentuată prin tulburări de locomoţie. │proprii. dar a căror evoluţie este │manipulaţie. │dificultate datorită │Se contraindică activităţile cu deplasări pe │ │vorbire precum şi se accentuarea │ │tulburărilor ataxice). mers │gradul II (doi) de I invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice după ani de la debut │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. gradul I (unu) de invaliditate. │ │deplasarea bolnavului imposibilă. gradul III │ │diagnosticul nu mai ridică semne de │tulburări de locomoţie şi tulburări de │mers în sensul că mersul │(trei) de invaliditate.sindrom │ │ │ │ │polimorf . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice bine exprimate la care│Deficienţă funcţională medie prin │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. SINDROAME │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ EVOLUTIVE │ │ │ │ │1. │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie progresivă│Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată pentru │ │tulburările de coordonare şi echilibru│ │ │activităţile profesionale ce presupun muncă de │ │sunt moderate. │distanţe mari. prin tulburări de │permanentă. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia cerebeloasă Pierre . │şi cu sprijin. SINDROMUL │ │ │ │ │ POST-CONTUZIONAL │ │ │ │ │ REZIDUAL .49% │de invaliditate. │prin forţe proprii.Marie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut în care │Deficienţă funcţională globală uşoară. tulburări psihice şi │devine imposibil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de îngrijire │ │conduc la imobilizarea bolnavului. │ │accentuată însoţită de tulburări de │coordonare şi echilibru.

│ │ │ │ │ │ │3. │deficit de locomoţie. EPILEPSIA │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │Deficienţă neuro-psihică uşoară când frecvenţa │ │ │ │ │crizelor generalizate este mai rară de o criză pe │0 . pe lângă │ │ │ │* sindrom piramidal.29% când crizele apar cu│Capacitatea de muncă păstrată . │ │La bolnavii care nu au │când acestea survin mai rar decât odată pe săptămână│30 .tură de │ │(iritabilitate. │ │ │ │ │II.se│ │ │ │ │încadrează în gradul II (doi) de invaliditate. │crize pe lună │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă gravă prin tulburări de locomoţie şi │90 . │ │neurologice: │ │ │activitate cu solicitări mici sau medii.toate │Deficienţă neuro-psihică accentuată când frecvenţa │70 . │ │1-2 pe an │înălţime. gradul III │ │ │din sindroamele neurologice enumerate cu excepţia │ │(trei) de invaliditate. anosmia │ │ │vizual. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate profesională. │ │generalizată sau focală.când frecvenţa │ 50 .69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. SINDROAMELE │Deficienţă accentuată prin tulburări de manipulaţie. Se recomandă muncă cu │ │de la impact). │manipulaţie şi locomoţie │gradul II (doi) de invaliditate. cu respectarea │ │* recentă (la câteva ore.89% când se adaugă şi │Se contraindică orice activitate profesională.│70 . tulburări ale │ │ │ │ │memoriei.gradul 0 (zero) │ │ │lună sub tratament. iar în cazul crizelor │ │contraindicaţiilor bolnavilor epileptici. ENCEFALOPATIE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │4. │ │depresive.│ │ │ │ │ de boli psihice │ │ │ │ │ organice. insomnii). NEVROZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5. │anticonvulsivant. lângă surse de apă sau foc. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SINDROAMELE │ │ │ │ . │ │Se pot adăuga sindroame │afaziei. │ │Se recomandă muncă cu program redus . │ │ │ │ │Se recomandă schimbarea locului de muncă. în │ │ │ │ │învăţământ şi cu publicul.95% prin existenţa unui│Capacitatea de muncă şi de autoservire pierdută │ │ │manipulaţie.89% .│post critică este prelungită. │ │ │ │ │sindroame dischinetice. │ │ │ │ │ │ │2. coordonare masticaţie. │ │ │prelungită. │tulburările enumerate.49% când frecvenţa │Sunt contraindicate următoarele locuri de muncă:│ │avut epilepsie anterior │sub tratament. │este de o criză pe lună sub tratament.89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate .69% │Capacitatea de muncă pierdută 50%. iar în cazul crizelor parţiale │o frecvenţă de 1-2 pe an │de invaliditate.mai mult de 2 │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ POSTTRAUMATICE │locomoţie.79% când frecvenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate │ │tipurile de epilepsie │crizelor este de cel puţin 2 pe lună sub tratament │crizelor este de 2 pe lună │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ SECHELARE │ │80 . │Deficienţă funcţională medie când se adaugă şi unul │ 50 . │crizelor este mai mare de │în siguranţa circulaţiei. PSIHOZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │. gradul III │ │* imediată (câteva minute│crizelor generalizate convulsive şi neconvulsive │ │(trei) de invaliditate. în subteran. fără │ │ │ │ │ritm impus şi solicitări ale analizorului │ │* diplopia. │ │ │ │afazia │ │ │Hemiplegie (hemipareză).4 ore/zi.gradul I (unu) de invaliditate. │ │zile sau săptămâni după │parţiale prezenţa acestora este de o criză pe │ │ │ │impact). │ │* afazia │Deficienţă funcţională accentuată când. fără conflictualitate. │ │ │ │ │afazie. │ │Forme după intervalul de │ │ │ │ │apariţie: │Deficienţă neuro-psihică medie . iar starea postcritică este │80 . │ 70 . │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice .79% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.│ │noapte. │ │ │ │ │paralizie facială. │în totalitate . iar starea │ │program redus de 4 ore/zi. la │ │traumatismului. │vorbire şi manipulaţie │Necesită supraveghere şi îngrijire permanentă │ │ │ │accentuat │din partea altei persoane. │ │ │Pierderea capacităţii de autoservire. │săptămână sub tratament.sunt descrise la capit. stări │cerebrală de sensibilitate generală şi afectivitate. se adaugă şi afazia.

│ │de memorie cu tendinţă la│ │de coordonare şi psihice. AGNOZIE. │ │în gradul III (trei) de invaliditate. pigmentarea mucoaselor.69% (vezi şi anexa 1) │Capacitatea de muncă 50% pierdută. POLINEUROPATIILE │ │ │ │ │ TOXICE │ │ │ │ │1.│70 . Diagnosticul │ │ │Se recomandă munci cu program redus de 4 ore/zi. │ │bilateral. │ │Korsakov (confuzie.gradul III │ │"radial" este simetric │musculare în membrele superioare. tulburări trofice. │ │dezorientare. de echilibru şi│ │ │ │ │tulburări psihice.69% când se adaugă │ │ │Alte semne: paralizia │ │tulburări trofice şi │ │ │laterală a privirii.49% │Capacitatea de muncă păstrată .L.69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │sensibili la presiune. │echilibru.│VIZUALE (deficite │Deficienţă vizuală medie (vezi Criterii │ 50 . │ │deficitului motor accentuat │ │ │surditate. │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată (vezi Criterii oftalmologice). ambliopii) │oftalmologice). │manipulaţie │(trei) de invaliditate. │menţionate la diagnosticul clinic (ataxia cerebrală. neuropatie │ │manipulaţie).29% prin tulburări de │de invaliditate. abolirea ROT).deficit motor (mers │ │ │locuri de muncă ce nu impun mers prelungit. │ │70 . semne │ │(de locomoţie şi │ │ │piramidale. Se │ │ │ │ │recomandă program redus de 4 ore fără solicitări│ │ │ │ │senzoriale mari. ataxie │ │ │ │ │cerebeloasă. │de manipulaţie şi locomoţie │activităţi cu solicitări mici sau medii. │ │(trei) de invaliditate.R. Este o │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări │ 0 . │ │ │ │ambliopiilor (vezi şi anexa │gradul II (doi) de invaliditate.gradul III │ │(diminuate).89% prin existenţa │ │ │ │ │deficitului locomotor. Polineuropatia │ │ │ │ │ alcoolică │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de │ 0 . │ │ │pseudotabetică. de │ │ │ │ │manipulaţie. │ │80 . Nu se încadrează │ │ │ │ │în grad de invaliditate. mers prelungit sau muncă la │ │ │ │ │înălţime. │ │ │ │1) │Se contraindică orice activitate profesională.tulburări de │ │tulburări de sensibilitate │ │ │sensibilitate │ │ │ │ │mioartro-kinetică │ │ │ │ │vibratorie şi tactile │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% .│ │muşchii extensori ai │ │ │ │ │degetelor şi pumnului.89% în cazul │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.4 ore/zi.tulburări trofice │ │ │ortostatism. disfonie.nervii şi muşchii sunt │manipulaţie.gradul 0 (zero) │ │Tablou clinic: │locomoţie şi tulburări de sensibilitate. │ │ │ │60 . │şi a tulburărilor ataxice. │ │ANOSMIE.) │ 0 . │ │30 . │ │tulburări de echilibru │ │ │nistagmus. │ │afectând cu predilecţie │ │ │Se recomandă scoaterea din mediu toxic cu plumb.). │ │ │confabulaţie). │ │ │ │ │Program de 4 ore fără suprasolicitarea │ │ │ │ │aparatului vizual. fără │ │. .69% │(trei) de invaliditate. │ │I. │ │ │Deficienţă medie prin tulburări senzoriale (vezi │50 .L. psihoza │Deficienţă accentuată când apar şi alte semne │70 . tulburări │psihoza Korsakov).49% când se adaugă şi │ │ │.49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │ │locomoţie │Se recomandă activităţi cu program normal în │ │. tulburări de │50-59% când apar tulburări │Se recomandă munci cu program redus . │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de │ 50 .│ │clinic se stabileşte: │ │ │în afara mediului toxic cu plumb. │ │de invaliditate.R. anemie. Polineuropatia │ │ │ │ │saturnină. │ │ │ │ │ │ │ │2.89% prin existenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.79% prin existenţa │ │ │.69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │ │ │ │ │HIPOACUZIE │ Deficienţă uşoară (vezi şi Criterii O. │ │stepat. gradul III │ │hemianopsice. │ │ │ │ │Deficitul motor de tip │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei │50 . se încadrează│ │ │şi Criterii O. │Se contraindică orice activitate profesională.│deficitului motor accentuat │gradul II (doi) de invaliditate.49% │Capacitatea de muncă păstrată. │gastro-intestinale. Polineuropatiile │ │ │ │ │ profesionale │ │ │ │ │a. │0 .disfazie. gradul 0 (zero) │ │polineuropatie motorie. │ │.

Polineuropatiile │ │ │ medicamentoase │ fără │ │ │ │ │Pot fi date de: │ │ │ sulfamide │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de gradul III │ │ streptomicină │sensibilitate. │ │complicaţii renale şi │ cu │ │digestive. │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │ │manipulaţie. │ │ │ mediului │ │c. este o │ │ │atingere simetric distală│ │ │a sensibilităţii.69% │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără eforturi fizice susţinute. │Capacitatea de muncă păstrată. │Se recomandă munci cu program de 4 ore. │ │ │ producând surditate │ │ │ ireversibilă şi sindrom│ │ │ vestibular. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │ toxice │ │ │ │ │ │ │ │d. Polineuropatia │ │ │ mercurială │ │ │ leziuni motorii cu │ │ │pareze la membrele │Deficienţă funcţională uşoară cu deficite motorii (zero) │ │superioare. │Se recomandă activităţi cu program normal │locuri de muncă ce nu impun eforturi │de manipulaţie. cu │uşoare. fără ritm impus. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │(trei) de invaliditate. gradul 0 │de invaliditate. │Capacitatea de muncă 50% pierdută. de │ │e. │Munci cu program de 4 ore/zi în afara │toxic cu mercur. │ │ │b. │ │ │ fără │ │ │ mici │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională auditivă gravă şi de III │ │ │echilibraţie. │ │ │ creşterea excreţiei │ │ │urinare a plumbului şi │ │ │coproporfirinelor.69% 0 . cât şi │ │ │în membrele toracale. │ │ Duchenne.49% │solicitări fizice mici sau medii. │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără ortostatism şi mers prelungit.69% 50 . gradul 0 │de invaliditate.49% 50 . Polineuropatiile │ │ │ prin insecticide │ │ │ tulburări │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │pseudomiopatice │segmentare în membrele toracale şi pelvine. │ │ │ ore. gradul │(trei) de invaliditate.69% 0 . tulburări de locomoţie şi │ │ hidantoină │manipulaţie. Polineuropatia │ mici │ │ arsenicală │ │ │ parestezii. │Se recomandă activităţi în afara mediului │mercur. │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │segmentare la membrele │toracale │ │60-69% apar amiotrofii │Aran . │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. ore.gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . │solicitări ale auzului. fără │(arsenic). │Capacitatea de muncă 50% pierdută. atât în│ │ │membrele pelvine.activităţi cu │ │ anamnestic (expunerea │ │ │prelungită la plumb). paralizii │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări (zero) │ │ amiotrofii tip Aran │parestezice. gradul │50-59% prin scăderea forţei │(trei) de invaliditate. │Se recomandă munci cu program de 4 ore/zi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │toxice (insecticide).Duchenne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . │ │ │ simptomatologie │ │ │caracteristică. activităţi cu solicitări │sau medii. │ │ │În celelalte │ │ │poli-neuropatii │ │ │medicamentoase. │ în │ │ │ fizice şi │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │ │segmentare în membrele toracale. munci cu solicitări │sau medii. gradul │(trei) de invaliditate sau gradul II (doi) │invaliditate. │ │ Streptomicina are │ │ │ predilecţie pentru │ │ │ nervul │ │ │ acustico-vestibular.69% (vezi şi anexa 1) 50 .

amiotrofie │locomoţie şi manipulaţie. fără ortostatism │mers prelungit. Polineuropatie │ │ │ paraneoplazică │ │ │Apare insidios. │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. mers şi ortostatism │prelungit. gradul 0 │de invaliditate. │ │extern şi a nervului │ şi │ │crural.49% 50 . fără │eforturi fizice mari. │Se contraindică munci ce suprasolicită │analizorul vizual. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în . │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ uneori atingeri ale │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări totalitate.cu │ │ │afectarea în special a │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de (zero) │ │sciaticului popliteu │sensibilitate (parestezii).cu │ │ │atingerea simetrică a doi│ │ │sau mai mulţi nervi │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │periferici cu evoluţie │manipulaţie şi/sau locomoţie. │ │ │ tulburări psihice │ │ │(delir. │ │ │ . │ │acută sau cronică. Neuropatie vegetativă-│ │ │cu afectarea vezicii │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │urinare şi impotenţă │sfincteriene. gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │b. gradul │(trei) de invaliditate. gradul │(trei) de invaliditate.89% 50 .79% prin tulburări de │manipulaţie şi locomoţie │80 . │Poate desfăşura activitate cu 4 ore. gradul │(trei) de invaliditate. paralizie │ │ │facială. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │ │Pot fi: . locomoţie şi tulburări de nervi │ │ tetrapareză (senzitivo-│cranieni. │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. locomoţie. │manipulaţie. Polineuropatia │ │ │ porfirinică │ │ │Tablou clinic: │ │ │ paralizie de nerv │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │radial. │ │mielopatică. Mononevrite . Polineuropatia │ │ │diabetică │ │ │În funcţie de tabloul │ │ │clinic se clasifică în │ │ │următoarele forme: │ │ │ │ │ │a. │ │ │ │ │ │3. │ │motorie. Oftalmoplegia │ │ │ diabetică │Deficienţă vizuală medie prin tulburări de III │ │(pareză de perechea │motilitate oculară. flască. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul (doi) de invaliditate. tulburări de │ │ptoză palpebrală. │ │ │ │ profesională.stare generală │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │alterată. │Poate desfăşura activităţi cu program │ore/zi. │ │ │ │ │ │c. profesională. │Se contraindică orice activitate │ │70 .69% (vezi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │diplopie.69% (vezi şi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută 50%. │ │sexuală. │ redus de 4│ │encefalopatie │ │ │. comă).tulburări psihice de │ │ │tip: │ │ │ depresiv │ │ │ confuzional │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 .89% când se adaugă │tulburări oculare şi psihice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 .69% (vezi şi anexa 1) 0 . totalitate.│II. │motilitate oculară şi tulburări psihice.proximale. Multinevrite .89% 50 . │ │ │ │ │2. │ │ │Tablou clinic: │ │ │. │ │a-IIIa).distale │ │ │ │ │ │d.69% (vezi anexa 1) 70 .89% 50 . │ │ │ tulburări trofice. │Munci cu program normal. │Se contraindică mersul şi ortostatismul │prelungit. POLINEUROPATII │ │ │ METABOLICE │ │ │I. cu solicitări fizice medii. │ │nervilor cranieni cu │mari de manipulaţie.

DEMENŢA Criterii de diagnostic 1. sfincteriene │ │gradul II (doi) de invaliditate.S. . │ │ amnestic │importante de locomoţie.leziunile sau bolile ce afectează direct sau selectiv creierul.în cazul bolilor sau tulburărilor somatice în care creierul este atins la fel ca alte organe sau sisteme ale organismului. Existenţa factorului organic. dificultate construcţională. 2. crescut │ │ │ │ │.Demenţa în boala Parkinson . agnozie. inabilitatea de a sesiza asemănările şi diferenţele între cuvinte apropiate. │ │Probe de laborator: │ │ │ │ │.teste de disproteinemie│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ └─────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ AFECŢIUNI PSIHICE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE. de tipul bolilor sau leziunilor cerebrale sau afecţiunilor.H. modificare a personalităţii .V. deteriorarea gândirii abstracte.alterarea sau accentuarea unor tulburări premorbide.Jakob . d.secundară . apraxie.Demenţa în boala Alzheimer. c. 3. dificultăţi în definirea enunţurilor şi conceptelor.  cu debut precoce  cu debut tardiv  formă atipică sau mixtă . manipulaţie. │ │ │şi psihice. manifestată prin interpretarea incorectă a proverbelor. Cel puţin unul din următoarele elemente: a. Forme clinice . Deteriorarea memoriei.Demenţa în boala cu HIV .Demenţa în boala Huntington . Stare de conştienţă clară.totalitate. antrenând o disfuncţie a creierului. alte tulburări ale activităţii corticale superioare: afazie. b. 5.Demenţa vasculară  cu debut acut  prin infarcte multiple  subcorticală .Demenţa în boala Creutzfeld . │ │Se contraindică orice activitate profesională. Disfuncţia este: . judecată deteriorată. Pierderea abilităţilor intelectuale.Demenţa în alte boli . INCLUSIV TULBURĂRILE SIMPTOMATICE Sunt tulburări mentale cu etiologie organică cunoscută.Demenţa în boala Pick . 4. suficient de severă pentru a interfera cu activitatea socială şi profesională.primară .

Intensitatea tabloului clinic . . alteori este precedat de simptome prodromale cum ar fi neliniştea.vorbire uneori incoerentă . .uitarea conversaţiei recente.accentuarea semnelor de mai sus. halucinaţii. a investigaţiei socio-profesionale.tulburarea ciclului somn-veghe cu insomnie sau somnolenţă diurnă . . Evoluţia lentă este mai probabilă dacă o maladie sistemică sau un dezechilibru metabolic este subiacent deliriumului.sarcini neterminate pentru că nu ştie de unde să le reia. RMN) sau electrodiagnostice (EEG).ezitare în răspunsurile la întrebări. Elementele clinice se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp (ore sau zile) şi tind să fluctueze în cursul unei zile. Criterii de diagnostic clinic 1. a controlului pulsional. 2. . Dezorientare şi deteriorarea memoriei 4. concentra şi susţine atenţia asupra stimulilor ambientali. examen somatic sau teste de laborator a unui factor organic specific considerat a fi etiologic. debutul este relativ rapid şi evoluţia fluctuantă. uneori apare brusc. funcţional │Incapacit. Cel puţin 2 din următoarele elemente: . dificultatea de a gândi clar. insomnii nocturne sau somnolenţă diurnă. . .deteriorarea judecăţii. adreselor. ┌────────────┬─────────────────────────────┬──────────┬───────────────────────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. .│ │ │ │ │necesită îngrijire şi supraveghere │ │ │ │ │permanentă din partea altei persoane │ └────────────┴─────────────────────────────┴──────────┴───────────────────────────────────────────┘ DELIRIUM Elementul esenţial îl constituie obnubilarea conştiinţei. În mod obişnuit. deliriumul se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp.uitarea evenimentelor recente. vise terifiante.tulburări de percepţie: iluzii. a evenimentelor curente. a examinării psihologice.incapacitate de memorare. .uitarea datelor personale.demenţa severă . hiperestezie senzorială auditivă şi vizuală. .uitarea numelor. cu dificultăţi în activitatea profesională.│ Capacitate de muncă │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă uşoară│Deficienţă psihică uşoară │ 20-49% │Păstrată │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă medie │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul III de │ │ │ │ │invaliditate. poate lucra program de 4 ore │ │ │ │ │cu efort intelectual redus │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă severă│Deficienţă psihică accentuată│ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de invaliditate│ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă gravă │Deficienţă psihică gravă │ 90-100% │Se pot încadra în gradul I de invaliditate.demenţa medie . deteriorare socială moderată.uitarea numelor celor apropiaţi. interpretări eronate . . numerelor de telefon. a investigaţiilor imagistice (CT.demenţa gravă .demenţa uşoară . Obnubilarea conştiinţei cu reducerea capacităţii de a-şi mobiliza. Diagnosticul funcţional Se elaborează pe baza simptomatologiei clinice. coşmaruri. Evidenţa din anamneză.necesitatea de a repeta de mai multe ori o relatare în vederea memorării.creşterea sau scăderea activităţii motorii 3. 5. .

│ │sever cu afectare importantă a│ │90-100% │capacitatea de │ │funcţiilor somatice │ │ │autoservire │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ SINDROMUL AMNESTIC ORGANIC Elementul esenţial este deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată pe fondul conştiinţei clare.Diagnosticul funcţional se stabileşte după investigaţie clinică complexă (somatică. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. cu durată mare şi │Deficienţă psihică │ 50-70% │III de invaliditate. funcţie de │ │etiologia indică un prognostic│ gravă │ │investigaţia socială. pierderea capacităţilor intelectuale sau halucinaţii. analize biochimice. depresie. 3. psihică şi psihologică). vizuale sau auditive. . ecografii) şi electrodiagnostic. Ideile delirante persistente sau recurente sunt elementul central. 2. Halucinaţii persistente sau recurente. │ accentuată │ 70-90% │II de invaliditate │ │anxietate. absenţa criticii│ │ │invaliditate │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴───────────────────┘ ALTE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE HALUCINOZA ORGANICĂ (NEALCOOLICĂ) Criterii de diagnostic 1. investigaţii imagistice (radiografii. disforie │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ TULBURAREA DELIRANTĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic 1. Absenţa obnubilării. Criterii de diagnostic clinic 1. a modificărilor de dispoziţie. iar │Deficienţă psihică│ │aprecia. subiectul poate fi conştient de starea sa. Prezenţa factorilor organici. pot │ │frecvente. se va│ │deteriorare marcată. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │ Dg. evoluţie subacută │medie │ │lucra cu program de 4 ore│ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii cu durată de câţiva │ │ │ │ │ani. dar aceste idei nu sunt pe prim plan. Deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată. Existenţa factorilor organici. CT. ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Individul este conştient de │ │ │ │ │natura patologică a tulburărilor. cu debut brusc şi evoluţie cronică. funcţional │Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări moderate de memorie │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în │ │de scurtă şi lungă durată │ medie │ │gradul III de │ │cu relativa lor conştientizare│ │ │invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări mari de memorie de │Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în │ │scurtă şi lungă durată │ accentuată │ │gradul II de │ │confabulaţii. 2. 3. Prezenţa factorilor organici. funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Diagnostic clinic │Deficienţă psihică│ 75-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Dacă intensitatea tulburărilor│ │ │Se pot încadra în gradul│ │este mare. se însoţeşte de │ │ │I de invaliditate. 3. 2. neurologică. gândire şi intelect. cu idei delirante restrânse │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul │ │la conţinutul halucinaţiilor. Halucinaţiile pot sta la originea unor elaborări delirante. │ │ │Se pot încadra în gradul │ │organizate. Nu există obnubilarea conştiinţei şi pierderea abilităţilor intelectuale. RMN.│Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │evoluţie de scurtă durată │uşoară │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii complexe. Nu există obnubilare.

fără efort intelectual susţinut │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Gândire magică. perplexitate. al incapacităţii şi al capacităţii de muncă este identic cu cel indicat la capitolul tulburări de afectivitate. . continuitatea identităţii şi a senzaţiilor mediate şi controlul mişcărilor corporale.asocierea altor tulburări. Prezenţa factorilor organici. Nu există obnubilare. coreea Huntington. Nu │Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │interferează cu activitatea │uşoară │ │ │ │profesională │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Prezente cele două forme de │Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de│ │anxietate care interferează │medie │ 50-70% │invaliditate. . ┌─────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Anxietate generalizată sau │ │ │ │ │episoade paroxistice. . inhibiţie │ │ │ │ │psihomotorie sau nelinişte│ │ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Se pot încadra în gradul I de │ │Potenţial marcat de │Deficienţă psihică │ 90-100% │invaliditate necesitând supraveghere │ │periculozitate │gravă │ │şi îngrijire din partea altei persoane│ └──────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴──────────────────────────────────────┘ TULBURAREA AFECTIVĂ ORGANICĂ Elementul esenţial este o tulburare de dispoziţie asemănătoare unui episod maniacal sau depresiv major. determinată de un factor organic specific. 2. izolare │ │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────────────────┘ TULBURARE DISOCIATIVĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . │ medie │ 50-70% │invaliditate. poate lucra program de 4│ │disfonie │ │ │ore. deteriorarea activităţii intelectuale. Tulburarea dispoziţiei cu cel puţin 2 din simptomele asociate menţionate la episodul maniacal sau depresiv.Aceste tulburări apar în consumul de substanţe psihoactive (amfetamine. Diagnosticul funcţional. ┌──────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Deteriorare cognitivă │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de │ │uşoară. halucinogene). 3. epilepsia temporală.pierderea parţială sau completă a integrării normale în amintirile din trecut. leziuni ale emisferului nedominant. │ Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de │ │vorbire dezlânată sau │ accentuată │ │invaliditate │ │incoerentă. stereotipii.fondul organic prezent.prezenţa atacurilor de panică. idei delirante sau halucinaţii. Contraindicaţii │ │cu activitatea profesională │ │ │de loc muncă cu periculozitate │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Frecvente decompensări cu │ │ │ │ │interferenţa importantă a │Deficienţă psihică │ 70-90% │Sc pot încadra în gradul II de │ │activităţii profesionale şi a│accentuată │ │invaliditate │ │relaţiilor sociale. canabis. ritualuri. Criterii de diagnostic clinic 1.│ │ │ │ │disforie.│ │ │ │ │cu scăderea posibilităţilor │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │compensatorii ale bolnavului │ │ │III de invaliditate │ └───────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ .prezenţa etiologiei organice. ┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate nevrotică │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate psihotică. TULBURAREA ANXIOASĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic .prezenţa anxietăţii generalizate. .

Tabloul clinic nu corespunde unui sindrom cerebral specific precum deliriumul. exploziv. 1. . . .disconfort cenestezic. Prin tratament adecvat.labilitate emoţională.prezenţa certă a factorului organic. droguri etc. 2. │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │disforie │ │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament impulsiv.deteriorarea conţinutului pulsional şi a simţului critic. intoxicaţia poate fi însă suprapusă peste orice sindrom organic cerebral cu excepţia deliriumului. deteriorare intelectuală. . deteriorare │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ │cognitivă uşoară. . idei delirante. demenţa.apatie marcată şi indiferenţă. Consumul abuziv şi complicaţiile pot determina tulburări psihice care duc la invaliditate. .prezenţa certă a factorului organic. Debutul şi evoluţia sunt rapide de ore. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Suspiciozitate. . halucinoza organică sau sindromul afectiv organic. Un individ care se intoxică de mai multe ori în interval de o lună are prin definiţie dependenţă sau abuz de substanţă. iritabilitate │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament inacceptabil.│ │ │Se pot încadra în gradul│ │antisocial. │Deficienţă psihică │ 70-90% │II de invaliditate │ │deficit important de autocontrol│accentuată │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT DETERMINATE DE CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE (solvenţi. Se datoreşte uzului recent şi prezenţei în corp a substanţei.labilitate sau incontinenţă emoţională. cognitive şi fiziologice survenind în urma consumului repetat de substanţă psihoactivă. . .) Termenul de intoxicaţie se referă la o tulburare mentală şi presupune un comportament maladaptativ.tulburări de comportament. periculozitate.LABILITATE EMOŢIONALĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . tulburări ale dispoziţiei sau halucinaţii 3. zile. SINDROMUL DE DEPENDENŢĂ Criterii de diagnostic clinic .marcată modificare a personalităţii şi comportamentului care era obişnuit individului înainte de a interveni boala.suspiciozitate şi ideaţie paranoidă. sindromul delirant organic. . rareori perioade mai lungi. ┌────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Cele de mai sus │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coexistenţa cu tulburări│Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │somatoforme importante │ │ │III de invaliditate │ └────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURARE ORGANICĂ DE PERSONALITATE Criterii de diagnostic clinic 1. simptomatologia clinică a intoxicaţiei se remite şi nu presupune încadrarea în grad de invaliditate.nu există obnubilare.

un grup de substanţe sau un ansamblu de substanţe diferite farmacologic. . SINDROMUL DE SEVRAJ Criterii de diagnostic clinic . . . │Deficienţă psihică │ 50-70% │ Se pot încadra în │ │deranjează anturajul şi interferează │medie │ │ gradul III de │ │cu activitatea socio-profesională │ │ │ invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Apariţia elementelor de deteriorare. . apariţia complicaţiilor │ │ │ invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────┘ 2.. o toleranţă crescută. . transpiraţii.agitaţie psihomotorie sau stupoare.dorinţă puternică de a consuma substanţa. uneori sevraj psihic. . . iritabilitate.tulburări cronice ale memoriei recente şi de evocare. . repetarea consumului deşi există semne ale consecinţelor nocive. imposibilitate de autocontrol│accentuată │ 70-90% │ gradul II de │ │şi autocenzură.dispoziţie depresivă şi iritabilitate. SINDROMUL AMNEZIC Criterii de diagnostic clinic . creşteri ale TA). TULBURAREA PSIHOTICĂ Criterii de diagnostic clinic . fără a atinge caracterul unei confuzii grave.prezenţa unui grad de obnubilare a conştiinţei. urmată de tremor grosolan al extremităţilor.maleză. .halucinaţii auditive sau polisenzoriale.hiperreactivitate (tahicardie. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Elementele diagnosticului clinic│Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 4.greaţă şi vomă. .anxietate marcată. │Deficienţă psihică │ 20-49% │ Păstrată │ │deficit de autocontrol │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Accentuarea tulburărilor de atenţie │ │ │ │ │şi memorie.se referă la o substanţă psihoactivă. ┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări psihice uşoare care nu │ │ │ │ │deranjează anturajul şi nu interferează │Fără deficienţă │ 0-19% │ Păstrată │ │cu activitatea profesională.idei delirante în special de tip persecutor.diminuarea progresivă a atenţiei acordate altor activităţi şi obligaţii în favoarea consumului de drog. │Deficienţă psihică │ │ Se pot încadra în │ │nelinişte.lipotimie ortostatică.suprimarea sau reducerea ingestiei prelungite de alcool sau o altă substanţă psihoactivă. dificultate în a controla acest consum. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări de atenţie. . limbii sau pleoapelor şi de cel puţin unul din următoarele si