Guvernul României

Anexă din 19/04/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 251bis din 16/05/2001 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă

EDIŢIA 2001 AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR Bolile cardio-vasculare reprezintă afecţiunile cu cea mai largă răspândire în ţara noastră determinând creşterea morbidităţii generale şi procentul cel mai mare al mortalităţii atât prin evoluţie în timp cât şi prin moarte subită. Ca urmare, bolile cardio-vasculare reprezintă şi una din cauzele majore de invaliditate. Gradul limitării capacităţii de muncă diferă în funcţie de stadiul evolutiv, de starea funcţională, de complicaţii, de particularităţi (vârstă, sex, asociere de boli), precum şi de felul şi intensitatea solicitărilor profesionale. În aprecierea capacităţii de muncă, criteriul de bază îl constituie stabilirea raportului dintre restantul funcţional şi solicitările caracteristice muncii profesionale. 1. Normele cu caracter general pentru aprecierea deficienţelor determinate de afecţiunile cardiovasculare. Reprezintă obiectul evaluării acele persoane cu afecţiune cardiacă care au o evoluţie clinică de cel puţin 6 luni de la stabilirea diagnosticului şi iniţierii tratamentului. 2. În cazul efectuării unor intervenţii chirurgicale pe cord sau vase, evaluarea se va face după 6 luni de la intervenţie. - În cazul transplantului cardiac, evaluarea se va face în raport de funcţia reziduală şi efectele tratamentului imuno-supresor. 3. Frecvenţa cu care apar episoade acute cu agravarea situaţiei clinico-funcţionale poate reprezenta un criteriu de evaluare funcţională. 4. În evaluarea capacităţii funcţionale, datele explorărilor funcţionale nu trebuie absolutizate, ci trebuie corelate cu starea clinică şi repetate periodic. 5. Afectarea cordului determinată de alte afecţiuni (ex. hiper sau hipotiroidismul, afecţiuni renale, cologenozele etc.) trebuie apreciată funcţional atât prin prisma bolii de bază cât, şi prin prisma efectelor cardiace produse. 6. În evaluarea funcţională a unui cardiac, de importanţă deosebită este proba de efort cu urmărirea aspectului EKG şi dacă este posibil, cu calculul consumului metabolic de repaus şi efort (Watt). Efectuarea probei de efort presupune posibilităţile dozării efortului la cicloergometru, covorul rulant sau la scăriţă. În aplicarea probei de efort trebuie eliminat orice risc potenţial şi să se aibă în vedere unele posibile influenţe prin medicaţia administrată sau prin coexistenţa cu alte afecţiuni. 7. Pentru afecţiunile cordului, parametrul de luat în considerare îl reprezintă clasa funcţională NYHA (New York Heart Association: Nomenclatura şi criteriile de diagnostic al bolilor cordului şi vaselor mari, ed. 7 Boston: Little, Brown&Co, 1973).

- Clasa funcţională 1: pacientul prezintă afecţiune cardiacă dar nu există limitarea activităţii fizice. - Clasa funcţională 2: pacientul prezintă afecţiune cardiacă care produce o uşoară limitare a activităţii fizice. El este asimptomatic în repaus sau pe durata activităţilor obişnuite. Activităţile fizice superioare celor obişnuite determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. - Clasa funcţională 3: pacientul cu afecţiune cardiacă determinantă a unei limitări marcante a activităţii fizice. Se menţine asimptomatic în repaus. Activităţile fizice moderate determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. Pacientul în repaus sau la eforturi minime nu prezintă tulburări funcţionale. - Clasa funcţională 4: pacientul are o afecţiune cardiacă ce determină imposibilitatea realizării activităţilor fizice. Pot apărea simptomele caracteristice afecţiunii cardiace, congestie pulmonară sau sistemică, angina pectorală inclusiv în repaus. Orice tip de activitate fizică accentuează simptomatologia. 8. În evaluarea funcţională a bolnavului cardiovascular, efectuarea testelor de efort şi farmacologice oferă informaţii mult mai complete decât cele deţinute în condiţii de repaus. În aplicarea acestor probe trebuie să se aibă în vedere eliminarea oricărui risc potenţial pentru bolnav, eventualele influenţe pe care le au afecţiunile asociate sau medicaţia administrată. 9. Evaluarea corectă clinică şi funcţională a bolnavului cardiac reprezintă premiza instituirii programelor de recuperare a căror eficienţă se va aprecia prin reevaluări periodice. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ (C.I.) C.I. - reuneşte un grup de afecţiuni care au în comun o suferinţă cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard şi necesităţi. Termenul de CI este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de boală coronară. O definiţie mai precisă a fost dată mai recent de un grup de experţi internaţionali: - Cardiopatia ischemică este definită ca o tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian şi necesităţile miocardice, produse prin modificări în circulaţia coronariană. - C.I. poate fi produsă de:  cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroză);  cauze funcţionale (spasm coronar);  cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) I. C.I. dureroasă: 1. Angina pectorală, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. II. C.I. nedureroasă: 1. Moartea subită coronariană. 2. Tulburări de ritm şi conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemică. 3. Insuficienţă cardiacă de origine ischemică. - Clasificarea C.I. - după Societatea Internaţională de Cardiologie şi Federaţia de Cardiologie: 1. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorală:  angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă şi angina de efort agravată;

 angina spontană 3. Infarctul miocardic:  IM acut  IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficienţa cardiacă în cardiopatia ischemică. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemică). În prezentarea ce urmează, prima clasificare a CI (clasificarea OMS) cu adăugirile rezultate din studiile mai recente, este larg utilizată. Evaluarea pacienţilor cu CI se face prin ECG standard şi eventual al monitorizare Holter, precum şi prin teste de încărcare de efort sau farmacodinamice când este posibil. Urmărirea evoluţiei clinice şi electrocardiografice sub tratament intensiv poate da indicaţii pentru o explorare suplimentară, mai frecvent prin coronarografie sau prin probe de efort sau alte metode de identificare a ischemiei miocardice. Testul de efort ECG are indicaţii în primul rând la persoanele cu episoade dureroase sugerând AP, dar cu ECG repetat normal sau cu modificări minore. O subdenivelare semnificativă a segm.: ST (>= 1 mm) să fie orizontal, descendent sau larg ascendent sau o supradenivelare cu convexitate superioară sugerează în aceste condiţii prezenţa unei afectări coronare, iar un traseu ECG strict normal la efort maximal pledează împotriva prezenţei unei afectări coronare importante. Testul de efort este evident contraindicat la pacienţii cu dovada clinică şi/sau ECG a unei ischemii miocardice (active), dar odată episoadele dureroase rezolvate, el poate fi extrem de util (ca în AP stabilă) în selecţia bolnavilor pentru coronarografie şi eventual revascularizare. Cu semnificaţie în aprecierea CI sunt şi modificările apărute în efort ale undei "T" până la negativarea acesteia, TR şi/sau conducere. ANGINA PECTORALĂ (AP) AP este definită ca o durere (disconfort) retrosternală sau în regiunile toracice adiacente şi care are caractere relativ specifice: - apariţia în accese de scurtă durată (3-15 min.); - producere (declanşare) cel mai adesea la efort sau emoţii; - încetarea promptă la repaus sau nitroglicerină. Există mai multe tipuri clinice şi fiziopatologice de AP. Forma clasică de AP - zisă de efort - este denumită AP cronică stabilă sau pur şi simplu angina pectorală. La aceasta s-au adăugat angina instabilă, angina variantă (Printzmetal sau vasospastică), angina microvasculară; toate au în comun episoade de ischemie miocardică însoţite de dureri şi eventual de disfuncţie miocardică. Ischemia miocardică tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silenţioasă", "echivalenţe de angină", aritmii de gravitate variată. CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Intensitatea tulburărilor funcţionale se apreciază ţinând seama de caracterul şi intensitatea durerilor, frecvenţa acceselor răspunsul la tratamentul adecvat, asocierea cu tulburările de ritm sau de conducere sau cu insuficienţă cardiacă. Severitatea şi riscul în perspectivă la bolnavii cu angină pectorală depinde de: - gradul disfuncţiei VS;

- prezenţa sau absenţa ischemiei miocardice, în repaus sau la efort, tulburările de ritm sau de conducere.
┌───────────┬──────────────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate (în fct. de intens.│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ efort) │ │ ├───────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │- crizele apar numai la efort │ │ │ │ │de intensitate foarte mare │ 0-19% │Nu se încadrează în │ │ │(ef. orturiexhaustive) │- nu determină tulb. de adaptare│grad de invaliditate │ │ │- cedează prompt la NTG sau │la viaţa cotidiană şi │Necesită monitorizare │ │ │repaus │profesională │cu urmărirea evoluţiei│ │ │- fără tulb. interaccesuale │ │afecţiunii. │ │ │clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în │ │ │- crizele apar la eforturi │ 20-49% │grad de invaliditate │ │ │mari │- nu conduce la împiedicarea │În raport de │ │ │- cedează rapid la adm. de │activităţii cotidiene şi │solicitările prof., se│ │ │nitrocompuşi şi la repaus │profesionale │poate cere schimbarea │ │ │- fără tulburări │ │locului de muncă │ │ │interaccesuale clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Se încadrează în gr. │ │ │- crizele anginoase apar la │ 50-69% │III de inv. sau, dacă │ │ │eforturi mari şi medii │- nu împiedică activităţi │profesional permite, │ │ Angina │- cedează uşor la repaus şi │cotidiene │poate lucra pe acelaşi│ │ pectorală │la adm. de nitrocompuşi │- conduce la împiedicarea │loc de muncă cu normă │ │ │- tulb. interaccesuale minore │activităţii profesionale │întreagă │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- crizele anginoase apar la │70-89% - eforturi mici │Se încadrează în │ │ │eforturi de intensitate mică │80-89% - repaus sau eforturi │gr. II de inv. │ │ │uneori şi în repaus │ minime │Se va aprecia │ │ │- cedează greu la adm. de │- împietează activ. cotidiene │oportunitatea │ │ │nitrocompuşi │ce presupun eforturi minime, │efectuării de By-pass │ │ │- modificări importante EKG │fără să afecteze posibilitatea │sau de │ │ │accesuale şi interaccesuale, │de autoservire │repermeabilizare │ │ │modif. echo, eventual semne │ │coronariană │ │ │de IVS. │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │- crizele apar în repaus şi │ 90-100% │Se încadrează în gr. I│ │ │sunt obiectivate de modificări│- este împiedicată posibilitatea│de inv. │ │ │EKG, echo, angiografie │de autoservire prin tulburări │Bolnavii vor fi │ │ │coronariană care evidenţiază │induse de IC, de tulburări grave│propuşi pentru │ │ │multiple obstrucţii importante│de ritm şi conducere │efectuarea de By-pass │ │ │precum şi de semnele de │ │sau repermeabilizare │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ └───────────┴──────────────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────────────────┘

ANGINA INSTABILĂ (AI) AI = o formă de cardiopatie ischemică cu manifestări clinice de angină pectorală, modificări EKG şi biologice care traduc şi obiectivează ischemia miocardică, dar fără semne biologice de necroză. Deşi definiţia enunţată apropie mai mult AI de angina pectorală, totuşi datele morfologice şi fiziopatologice cunoscute până în prezent ca şi datele clinice, EKG şi de explorare neinvazivă permit individualizarea ca un sindrom coronarian independent, situat între AP clasică şi IMA. AI este o situaţie clinică frecventă, impunând identificarea sa precisă şi internarea urgentă într-o unitate coronariană. Dacă nu este rapid recunoscută şi tratată, evoluţia este nefavorabilă (spre IMA sau moarte subită). AI se caracterizează prin manifestări clinice de AP, aspecte EKG şi biologice ce traduc o ischemie miocardică dar fără semne biologice şi EKG de necroză. Tabloul clinic al AI este bine individualizat şi cuprinde câteva tipuri clinice particulare: 1. Angina "de novo" sau angina cu debut recent: - este angina de efort sau de repaus, apărută de câteva zile sau săptămâni (maximum 30 zile) la o persoană fără istoric coronarian; 2. Angină agravată sau crescendo: - este AP cu accese dureroase mai numeroase ori mai intense sau cu durată mai prelungită, apărând la eforturi mai mici sau în condiţii psiho-emoţionale speciale. - intensificarea simptomelor şi răspunsul mai tardiv sau inconstant la NTG la o persoană cu AP stabilă, marchează trecerea la AI. 3. Angina de repaus sau angina spontană - apare la o persoană cu AP stabilă sau fără trecut coronarian;

- durerile de repaus sunt adesea nocturne, sunt mai prelungite sau mai intense şi nu au factor evident declanşant; - pentru a fi considerată drept AI, angina de repaus trebuie să fie repetată, în ultimele zile şi să reprezinte, la un vechi anginos, modificarea "pattern-ului" anginei. 4. Angina precoce post infarct: - este definită de reapariţia durerilor coronariene, după câteva zile sau săptămâni (sub 30 zile) de la un IMA, stabilizat d.p.d.v. clinic şi hemodinamic. 5. Angina variantă (angina Prinzmetal): - este încadrată de mulţi autori în AI, având în vedere posibile evoluţii către IMA şi moarte subită. Individualizarea celor 4-5 tipuri de AI nu este totdeauna uşoară pentru că pot exista uneori suprapuneri: angina cu debut recent (de novo) poate fi rapid progresivă sau să se prezinte cu dureri de repaus; angina de repaus marchează frecvent agravarea unei AP stabile (de efort, dar poate fi şi o angină variantă). De asemenea, mulţi pacienţi cu AP stabilă au variaţii importante în toleranţa la efort, în raport cu orarul zilei, temperatură, programul de masă. Asemenea aspecte nu trebuie privite ca manifestare de AI. Cu toate aceste elemente, orice tip de angină recentă sau orice tip de angină care agravează frecvenţa acceselor, durata şi severitatea, trebuie apreciată ca AI. De asemenea, în aprecierea tulburărilor funcţionale se vor lua în considerare prezenţa în antecedente a edemului pulmonar acut, frecvenţa, durata şi severitatea durerii anginoase, asocierea modificărilor EKG manifeste, apariţia undelor Q sau subdenivelări ST > 1 mm, prezenţa factorilor de risc: diabet, ateroscleroză, HTA. Stabilirea deficienţei funcţionale şi a incapacităţii de muncă în AI nu poate fi făcută de la început, ci în raport de evoluţia bolii fie spre o AP cronică stabilă, fie spre un IM aplicându-se cuantificările de la aceste afecţiuni. INFARCTUL MIOCARDIC Infarctul miocardic acut este reprezentat de necroza zonală a muşchiului cardiac datorată ischemiei acute a teritoriului respectiv. În caz de supravieţuire a episodului acut, necroza este înlocuită în următoarele câteva săptămâni de o cicatrice fibroasă. Evaluarea prognosticului imediat şi la distanţă se face pe baza a numeroşi indicatori clinici şi paraclinici obţinuţi în faza acută sau în convalescenţă. Cei mai cunoscuţi factori de risc pentru prognostic nefavorabil sunt: A. Indicatori de întindere a necrozei şi de disfuncţie de pompă. 1. Insuficienţa cardiacă congestivă (clinic, cateterism, radiologic). 2. Fracţia de ejecţie a VS sub 40%. 3. Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncţie de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilaţie sau tahicardie ventriculară dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculară complexă şi/sau frecvenţă (Holter).

3. Prezenţa potenţialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz II sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezenţa unor factori de risc ai aterosclerozei: 1. Diabet zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4. Fumat 5. Vârsta > 70 ani. Dintre aceste 4 categorii de indicatori prognostici, cele mai importante sunt primele două: - masa miocardică rămasă în funcţie după infarct şi implicit funcţia de pompă a inimii constituie indicatorul prognostic cel mai sintetic până în prezent. Ea este reprezentată de fracţia de ejecţie a VS (echografică, radioizotopică etc.); - starea patului coronarian şi implicit, riscul unui nou eveniment ischemic major. Valoarea reală prognostică a acestor parametri este însă greu de cuantificat. Numărul şi severitatea stenozelor coronare se corelează în linii mari cu noi evenimente ischemice. Bolnavii cu IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât şi în primele 3 luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechelă de IM, deficienţa funcţională se stabileşte în raport de: starea reziduală a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea şi extinderea zonei de necroză, de remodelarea ventriculară (modificări de formă, dimensiune şi grosime ale VS după constituirea IM), de eficienţa tratamentului coronaro-dilatator, de modificările funcţionale cardiace sistolice şi diastolice, de eventualele tulburări de ritm şi/sau conducere şi de toleranţa la efort.
┌───────────┬──────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────┐ │ │ │Incapacitate (în funcţie│ │ │Afecţiunea │Deficienţa funcţională│ de intensitatea │Grad de invaliditate│ │invalidantă│ │ efortului) │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │uşoară │ │ │ │ │- bolnav cu sechelă │ │ │ │ │IM, vindecat clinic, │ │ │ │ │pacient asimptomatic; │ │ │ │ │- ex. EKG, echo şi Rx │ │ │ │ │arată dim. normale ale│ │Nu se încadrează în │ │ │cordului sau eventual │ │grad de inv. │ │ │un grad uşor de HVS; │ │Este indicată │ │ │- EKG arată semnele │ │schimbarea locului │ │Infarct │unei sechele IM fără │ 20-49% │de muncă în cond. │ │miocardic │alte modificări; │ │unei solicitări │ │- stadiul │Menţionăm că în │ │fizice sau psihice │ │sechelelor │intervalul de 6 -12 │ │intense sau a │ │ │luni de la IMA undele │ │condiţiilor de │ │ │Q dispar la circa 30% │ │mediu nefavorabile │ │ │din bolnavi, de │ │ │ │ │asemenea IM │ │ │ │ │transmurale pot evolua│ │ │ │ │fără undă Q de aceea │ │ │ │ │prezenţa sau absenţa │ │ │ │ │undei Q nu prezintă un│ │ │ │ │element hotărâtor dacă│ │ │ │ │există documente care │ │ │ │ │atestă un IMA în │ │ │ │ │antecedente │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │medie │ │ │ │ │- bolnavul prezintă la│ │Gr. III de inv. │ │ │ef. mari dureri │ │Se contraindică LM │ │ │anginoase, dispnee, │ │cu solicit. fizice │ │ │tulburări de ritm │ │sau psihice mari în │ │ │cardiac benigne (TS, │ │condiţii de factori │ │ │ESV rare); │ │fizici nefavorabili.│ │ │- EKG de repaus arată │ │Bolnavii vor fi │ │ │sechele de IM şi │ 50-69% │monitorizaţi, │ │ │posibile modificări │ │urmărindu-se cu │ │ │minore de ischemie │ │atenţie evoluţia │ │ │miocardică; │ │afecţiunii │ │ │- EKG de efort poate │ │ │ │ │evidenţia, la │ │ │ │ │solicitări energetice │ │ │ │ │mari, subdenivelarea │ │ │ │ │ST, TR sau conducere; │ │ │ │ │- ex. eco şi Rx pot │ │ │ │ │evidenţia HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- bolnavi cu crize │ │ │ │ │anginoase la eforturi │ │ │ │ │mici sau medii, │ │ │ │ │dispnee şi palpitaţii │ │ │ │ │- EKG de repaus arată │ 70-79% │Gr. II de inv. │ │ │pe lângă sechele de │ │ │ │ │IM, modif. de fază │ │ │

│ │terminală, TR, tulb. │ │ │ │ │de conducere şi │ │ │ │ │eventual HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- IM sechelar cu crize│ │ │ │ │anginoase la ef. │ │ │ │ │minimale, semne de IC,│ 80-89% │Gr. II de inv. │ │ │anevrism ventricular │ │ │ │ │sau IM recidivat; │ │ │ │ │- toleranţa la efort │ │ │ │ │este foarte mică │ │ │ │ │permiţând doar unele │ │ │ │ │activit. cotidiene de │ │ │ │ │autoîngrijire │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │gravă │ │ │ │ │- anevrisme │ │ │ │ │ventriculare post IM; │ │ │ │ │- IC ireductibilă; │ │ │ │ │- tulb. de ritm şi de │ │ │ │ │conducere │ │ │ │ │intramiocardice │ 90-100% │Gr. I inv. │ │ │severe; │ │ │ │ │- edeme pulm. acute │ │ │ │ │repetitive; │ │ │ │ │- bolnavii au mult │ │ │ │ │limitată posibilitatea│ │ │ │ │de autoservire │ │ │ └───────────┴──────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────┘

O menţiune aparte trebuie făcută pentru CI nedureroasă în care semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic şi funcţional poate fi pus numai pe investigaţii paraclinice (EKG, ECO, test de efort). În raport de felul şi intensitatea modificărilor, de gradul NYHA se va face o apreciere corespunzătoare a tulburărilor funcţionale şi a capacităţii de muncă. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - Este definită ca o creştere persistentă a TA sistolice şi diastolice peste valorile de 140/90 mmHg. - Clasificarea HTA se face pe baza a două criterii majore: 1. Criteriul etiologic: - HTA esenţială (primară) fără o cauză cunoscută - HTA secundară - poate avea o varietate de cauze. 2. Criteriul cantitativ al valorii TA sistolice şi diastolice. - Din acest punct de vedere, cel de-al V-lea raport al JNC din anul 1993 propune o nouă clasificare a HTA a adultului bazată şi pe impactul creşterii TA asupra organelor ţintă.
┌──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA normală │ 130 │ 85 │ │ TA "high normal" │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I (uşoară) │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II (moderată) │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III (severă) │ 180-209 │ 114-119 │ │ HTA st. IV (f. severă) │ >= 210 │ >= 210 │ └──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

Un subcomitet al IHS (Societatea Internaţională de Hipertensiune) a propus în anul 1993 o altă clasificare, bazată, de asemenea, pe nivelele TA, clasificare mult mai răspândită şi acceptată în Europa.
┌───────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├───────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ Normotensiune │ 140 şi │ 90 │ │ HTA uşoară │ 140-189 şi/sau │ 90-105 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi/sau │ 90-95 │ │ HTA moderată şi severă │ >= 180 şi/sau │ >= 105 │ │ HTA sistolică izolată │ >= 140 şi │ < 90 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi │ < 90 │ └───────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘

Al VI-lea raport al INC propune o altă clasificare a HTA:
┌────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA optimă │ < 120 │ < 85 │ │ TA normală │ < 130 │ < 85 │ │ TA normal înaltă │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III │ >= 180 │ >= 110 │

└────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

În acelaşi raport este prezentată şi stratificarea bolnavilor hipertensivi în ceea ce priveşte riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară: - grup de risc A: TA normal înaltă sau HTA în diferite stadii, fără boală cardiovasculară, fără afectarea organelor "ţintă"; - grup de risc B: hipetensivi ce au unul sau mai mulţi factori de risc pentru ateroscleroză, mai puţin DZ; - grup de risc C: hipertensivi care cumulează şi alţi factori de risc, precum şi complicaţii ale HTA. Factori de risc 1. Factori majori: fumat, dislipidemie, DZ, vârsta > 60, sex (B sau F postmenopauză), istoric familial de boală cardiovasculară (F<65 ani, B<55 ani). 2. Afectarea organelor "ţintă" - afectare cardiacă: HVS, AP sau antecedente IM, revascularizaţia miocardică anterioară, insuficienţă cardiacă; - AVC sau AIT; - nefropatie; - boală vasculară periferică; - retinopatie Clasificările prezentate au o utilitate clinică certă şi sunt de real folos în aplicarea tratamentului hipotensor diferenţiat. În ceea ce priveşte aprecierea deficienţelor funcţionale şi a capacităţii de muncă, considerăm însă clasificarea OMS care oferă elemente obiective în aprecierea stadiului HTA, pe lângă valorile tensionale propriu-zise, ca fiind mult mai utilă. Utilizarea acestei clasificări poate preveni erori determinate de lipsa sau nerespectarea tratamentului adecvat, supraadăugarea unor factori situaţionali etc. Pentru practică se foloseşte frecvent o clasificare bazată pe valorile TAD: a) HTA uşoară - TAD = 90-140 mmHg. b) HTA moderată - TAD = 105-114 mmHg c) HTA severă - TAD => 115 mmHg. În oricare dintre clasificările amintite, HTA accelerată sau malignă este considerată ca o formă specială de HTA, sub aspect fizio-patologic, clinic şi evolutiv. Evaluarea bolnavului hipertensiv presupune obiective multiple: 1. Definirea caracteristicilor de bază ale HTA: valori ale TA, labilitatea valorilor tensionale, variaţii nictemerale etc. 2. Identificarea afectării organelor ţintă: creier, FO, inimă, rinichi. 3. Stabilirea existenţei unor factori de risc cardiovascular: hiperlipemie, diabet zaharat, obezitate, alte tulburări metabolice. 4. Caracterizarea pacientului sub raportul vârstei, sexului, bolilor coexistente etc. 5. Identificarea cauzelor (eventual curabile) de HTA secundară. Metodele de evaluare iniţială cuprind: I. Evaluarea clinică: istoric, examen fizic, măsurarea corectă a TA. II. Evaluarea de laborator: 1. Explorare iniţială: examen de urină, hematocrit, creatinină şi/sau uree sanguină, kaliemie, glicemie, colesterol, trigliceride, acid uric, ex. FO, rx. toracic, electrocardiogramă, ecocardiograma.

dar prezintă o mare importanţă natura şi evoluţia bolii primare. insuf. dozarea cortizolului în urina de 24 ore. 2.TA diastolică . CARDIOPATII CONGENITALE . │ │ │ necesită îngrijirea de │ │ │ │ │ către o altă persoană │ │ │ └─────────────┴──────────────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ În HTA secundară. cercetarea în urină a metanefrinelor sau AVM sau catecolaminelor sau dozarea catecolaminelor plasmatice. ┌─────────────┬──────────────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │ invalidantă │ │funcţională │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │. Se recomandă │ │ │ │ │evitarea eforturilor │ │ │ │ │fizice şi psihice intense│ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50-69% │Gr. II de inv. 3. Complicaţii vasculare: ateroscleroza.stadiul II: prezenţa semnelor de HVS decelabile. │ │ │. III. cercetarea ARP. FO de gradul III sau IV. radiologic. card. insuficienţă renală aflată în diferite stadii de evoluţie. accidente vasculare cerebrale sau encefalopatie hipertensivă.stadiul III: existenţa simptomelor şi semnelor fizice apărute ca urmare a complicaţiilor HTA. II de inv. Stadializarea HTA esenţială (OMS . angiografie renală.cifre TA permanent ridicate │ │ │ │ │. rinichi: proteinurie. O formă specială de HTA. .stadiul I: nu apare nici un semn obiectiv de afectare a organelor ţintă.acuze funcţionale evidente │ │ │ │ │.. în funcţie de evoluţia post terapeutică. EKG sau ex.fără modificări în │ │Nu se încadrează în │ │HTA esenţială│ explorările paraclinice │ 0-19% │grad de invaliditate │ │ │. Explorări speciale: urografie i. insuficienţă cardiacă. creier: hemoragie intracerebrală.1993): . aprecierea capacităţii de muncă are în general î n vedere aceleaşi criterii. (HVS) şi consecinţele acesteia (în sensul restrâns al afectării cardiace). │ b) 80-89% │Gr. II │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ a) 70-79% │Gr.HTA st. Complicaţiile HTA: 1. stg. globală. rezistenţă relativă la tratament. Complicaţii renale: tulburări funcţionale sau organice ale circulaţiei renale ce pot conduce la apariţia insuficienţei renale cronice. În practică. ecocardiografic. I │ 20-49% │de inv. cerebeloasă sau în trunchiul cerebral.HTA st. microhematurie. se instituie tratamentul medical şi/sau chirurgical al bolii primare şi. .130 mmHg. FO de gradul III. Complicaţii cerebrovasculare ce predispun bolnavul hipertensiv la multiple complicaţii neurologice: encefalopatia hipertensivă. ex. │ │ │. atacuri ischemice tranzitorii (AIT). este HTA malignă sau cu evoluţie accelerată care are criterii mult mai sigure de definire: . arteriopatia hipertensivă benignă şi malignă.100% │Gr. renală progresivă. infarctele lacunare. FO de gradul I sau II.v.HTA st. III cu complicaţii │ │ │ │ │ grave viscerale │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │. Complicaţii cardiace: cardiopatia hipertensivă (în sensul larg al afectării cardiace). se face aprecierea capacităţii de muncă. III de inv. I de inv.răspuns parţial la regim │ │ │ │ │ igieno-dietetic şi droguri │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează în grad │ │ │. infarcte cerebrale. cord: IVS sau insuf. 4. encefalopatie hipertensivă. │ │ │.2. hemoragii intracerebrale. care poate apărea atât în evoluţia HTAE cât şi a HTA secundare. hipertrofia ventric.HTA st. eventual proteinurie minimă şi/sau uşoară creştere a concentraţiei plasmatice a creatininei.HTA cu evoluţie malignă cu │ │ │ │ │ complicaţii grave ce │ 90 .

se impun efectuarea echocardiografiei (cu examen Doppler) a radiografiei cord-pulmon. În aprecierea incapacităţii de muncă.. În situaţia complicaţiilor în cardiopatiile congenitale cianogene. de valvuloplastie sau angioplastie. În malformaţiile cardiace cianogene hipoxemia existentă încă în repaus se accentuează manifest la efort conducând la o scădere importantă a saturaţiei arteriale în oxigen şi prin aceasta la limitarea marcată a posibilităţilor de prestaţie fizică. Pe lângă stabilirea corectă a diagnosticului clinic şi funcţional al malformaţiei.supraîncărcare hemodinamică (sistolică în stenoze şi diastolică în şunturi. AFECŢIUNI CONGENITALE NECIANOGENE ┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │ │ │ gr. atrofii sau hipotrofii). cu insuficienţă cardiacă severă ireversibilă sau complicaţiilor cerebrale ireversibile deficienţa funcţională este gravă. angiografie sau tehnici nucleare.prin posibile alterări ale sistemului specific de conducere. │ │expresia unei comunicări │ │ │ Bolnavii vor fi │ │persistente între atrii. Necesită │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ orientare profesională │ │Defectul septal atrial (DSA) │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ spre activ. mici │ │cardiopatie congenitală │compensat. prin hipoxie etc. │ │secundum (acesta reprezintă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │aproximativ 80% din DSA). prin hipertrofie ventriculară excesivă. de inv. Aceşti bolnavi vor fi monitorizaţi. tetralogia sau pentalogia Fallot. Cardiopatiile congenitale produc tulburări morfo-funcţionale prin următoarele mecanisme: . cu modificarea rapoartelor anatomo-funcţionale fiziologice. │ │ favorabile de mediu. │ │ │ permanent monitorizaţi │ │Formele DSA sunt: sinus venos. II de inv. a electrocardiogramei de repaus şi dacă e posibil la efort. Aceste afecţiuni pun probleme diferite de diagnostic iar riscurile chirurgicale în corectarea malformaţiilor sunt ridicate. monitorizări ECG Holter. cu cord │ │ solicitări energ. transpoziţia de artere mari. . eventual cateterism cardiac.prin modificări ale masei miocardice (hipertrofii zonale. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. atrezia tricuspidiană şi altele).│ │ │ pentru urmărirea │ │ostium primum şi ostium │ │ │ evoluţiei bolii. aceasta va duce la o hipertrofie adaptativă. stabilirea indicaţiei de tratament chirurgical. fără semne de │ 20-49% │ şi medii în cond. deficienţa funcţională în aceste afecţiuni este accentuată şi conduce la incapacitate de 70-89% justificând încadrarea în gradul II de invaliditate. │ │observată la adult. posibilitatea de autoservire este pierdută iar bolnavii vor fi încadraţi în gradul I de invaliditate. incapacitatea este de 90-100%. Prin urmare. Se │ . incapacitatea este de 50-69% bolnavii putând fi încadraţi în gradul III de invaliditate. indirect. oximetrie. dar şi a tulburărilor funcţionale pe lângă un examen clinic competent. fiind │mărire a cordului drept. locurile de muncă vor fi cu solicitări energetice mici fără expunere la factori fizici de mediu nefavorabili.prin tulburări de irigaţie coronară produse nemijlocit prin anomalii coronariene sau.Malformaţiile congenitale cardiace vasculare sunt afecţiuni cu mare variabilitate de formă şi complexitate. cu │ │este cea mai frecventă │nesemnificativ. decisivă este stabilirea tipului de malformaţie congenitală: cianogenă sau necianogenă. îmbrăcând aspecte clinice multiple. . Pentru aprecierea viciului anatomic. În situaţii particulare în care tulburările funcţionale dintr-o afecţiune congenitală cianogenă sunt de intensitate medie şi se accentuează doar în condiţiile unor solicitări energetice medii şi mari. Aceleaşi indicaţii se referă şi la bolnavii cu cardiopatii congenitale cianogene operate la care s-au obţinut rezultatele favorabile. Afecţiuni cianogene (trilogia. aceste examinări permit şi aprecierea conduitei terapeutice. . insuficienţe valvulare sau alte cauze de creştere a fluxului cardiac într-un anumit compartiment cardiac).

│ 70-89% │ Gr. │ │şi încărcare pulmonară. │DSV mic cu şunt stâng-drept │ │ Va fi făcută orientarea│ │DSV este printre cele mai │modest. │ │Diagnosticul pe suflu ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │holosistolic aspru.5 . │ │ventriculul dr. III de inv. │ │ │ │pulmonară hiperkinetică. │recidivante. Asocierea DSA cu│DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ │ │stenoza mitrală realizează │semnificativ (raport flux │ │ │ │sindromul Lutenbacher. biventriculară │ │ │ medii în limitele │ │cardiomegalie sau HTP.5/l) şi HTP. │ │ │cardiomegaliei. │ │ │ │Pentru bolnavii cu HTP ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │preoperator sau cu semne │Deficienţă fuucţională │ │ Gr. DSA cu │ 70-89% │ Gr. │ │ │ │ │Obiectiv HTP arterială. │supraîncărcare a inimii │ │ energetice mici fără │ │clivare largă şi fixă a │drepte cu tulb. │ │Aprecierea se va face la 6 │DSA operat cu dilatare mică │ │ Bolnavii vor fi │ │luni de la intervenţie │a cordului. pacienţii │ 50-69% │ indicate cu solicitări │ │ │prezintă dispnee. │simptomatici. │Fără deficienţă funcţională │ │ Necesită monitorizare │ │Dg. │ │ │ │pulmonară. │ │ factori fizici │ │ │cord pulmonar) arată │ │ nefavorabili de mediu. │ │clinice de DSV rezidual se │accentuată │ 70-89% │ │ │face cateterism cardiac. │nesemnificativ hemodinamic. aspect EKG de │(dispnee la eforturi mari │ │ fizici nefavorabili │ │BRD minor.│Diagnosticul DSA se pune pe │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ recomandă locuri de │ │suflu sistolic de ejecţie. │ │ parcursul evoluţiei │ │ │dispnee la eforturi mari şi │ │ se va urmări │ │ │medii. raport QP/QS │ │ monitorizaţi şi │ │electrocardiografice şi │de 1.2 prin şunt │ │ îndrumaţi spre │ │echocardiografice de │stâng-drept semnificativ. │ │asociere cu alte anomalii. fără expunere la │ │ │paraclinice (eco. │ 20-49% │ energetice mici şi │ │izolată cât şi asociat în │Pacienţi asimptomatici. │ │funcţionale se face la 6 luni │DSV operat cu şunt rezidual │ 50-69% │ │ │de la intervenţie. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ grad de inv. funcţionale │ 50-69% │ expunere la factori │ │zgomotului II. EKG. şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu este cazul. │ │ posibilitatea │ │ │ │ │ depensionării. în care│pulmonar/flux sistemic peste │ │ │ │sunt amplificate semnele de │1. fără semne de │ │ confortului organic. cu şunt │ │ şi OP pentru activităţi│ │continuu în sp. │ │ │DSV operat fără şunt rezidual│ │ │ │DSV operat │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Aprecierea tulburărilor │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. pacienţi │ │ Bolnavii vor fi │ │radiologice. I de inv. EKG şi echo pot │bolnavi asimptomatici. │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │DSA operat cu persistenţa │ 70-89% │ Gr. │ │Cateterismul cardiac este ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │necesar mai ales pentru │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. presiune │ 50-69% │ monitorizaţi şi pe │ │ │pulmonară sub 21 mmHg. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Defect septal │Tulburările funcţionale în │ │ │ │interventricular (DSV) │DVS sunt dependente de │ │ │ │reprezintă deschiderea │mărimea comunicării şi │ │ │ │anormală a septului │starea patului vascular │ │ │ │interventricular ceea ce │pulmonar. II de inv. Examenele │ │ mici. cu │ │ │ │ │dispnee la eforturi minore. pulmonare │ │ chirurgicală. dispnee la │ │ │ │ │eforturi mici şi repaus. │ . │ │ │ confortului organic. I-II ic stg. │moderat şi HTP moderată. │dispnee la eforturi mari. │ │congenitale cianogene │încărcare pulmonară prezintă │ │ Necesită monitorizarea │ │complexe. III de inv. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Persistenţa canal arterial │PCA determină un şunt │ │ │ │(PCA) │stânga-dreapta a cărei mărime│ │ │ │reprezintă existenţa anormală │depinde de calibrul canalului│ │ │ │a permeabilităţii canalului │şi de relaţiile dintre │ │ │ │vascular fetal de comunicare │rezistenţa vasculară │ │ │ │dintre aortă şi artera │sistemică şi cea pulmonară. a HTP. fără │ │ moderate în limitele │ │cadrul unor cardiopatii │cardiomegalie. Rx. aritmii ventriculare. pe ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │echocardiogramă care │Deficienţă funcţională │ │ │ │vizualizează comunicarea │accentuată │ │ │ │interatrială. II inv. II de inv. În efort mare │ │ Locuri de muncă │ │ │sau mediu. │ │ │cardiomegalie manifestă cu │ │ │ │ │hipertrofie biventriculară. │cardiomegalie importantă sau │ │ │ │ │cu tulb. │ 0-19% │ cu solicitări │ │Ex. │ │ intervenţie │ │hipertrofie biventriculară │prezintă infecţii.│ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │DSV cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă ireductibilă sau │ │ │ │ │aritmii ventriculare grave cu│ 90-100% │ Gr. │DSV operat cu şunt mare. │ │ afecţiunii. │ │ │ │ │HTP persistentă. │ │şunt stânga-dreapta. │ │ │ │ │semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. III de inv. a │ │ │ │ │tulb. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Nu este cazul. după naştere. │ │ │ │ │conducând la pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. │ │radiologic de hipertrofie de │cu prolaps de valvă │ │ │ │cord drept şi circulaţie │mitrală. │ │ │DSA mic operat cu restitutio │ 20-49% │ Necesită măsuri │ │ │ad integrum cu dispnee numai │ │ protective la locul de │ │ │la eforturi mari │ │ muncă şi monitorizare │ │ │ │ │ din punct de vedere │ │ │ │ │ medical.: Rx. │ │ │risc de moarte subită. II de inv. pe aspect │şi medii) sau DSA asociată │ │ de mediu. │ │ │ │permite comunicarea directă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │între ventriculul stg. -suflu sistolo-diastolic │PCA mic. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │DSA operat │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │ │ │cardiomegalie uşoară-moderată│ │ │ │ │şi elemente de hipertrofie │ │ │ │ │biventriculară │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnav cu DSV mare cu raport │ │ │ │ │QP/QS mai mare de 2/1. PCA │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │poate fi izolată sau în │ │ │ Nu se încadrează. │moderat cu semne de │ │ muncă cu solicitări │ │moderat în focatul pulmonar. │ │ energetice mici şi │ │arăta HVS. │ │mezocardiac şi pe semne │DSV moderat. │ │ │ │ │Prezintă dispnee la eforturi │ │ │ │ │mici sau chiar în repaus. de ritm persistente │ │ │ │ │sau frecvent repetitive. de ritm. cu raport flux │ │ profesională pe locuri │ │frecvente cardiopatii │pulmonar/flux sistemic │ │ de muncă cu solicitări │ │congenitale atât în forma │(QP/QS) sub 1.

III de inv. │ 70-89% │ Gr. │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ Necesită monitorizare │ │juxtaductal .│ 0-19% │ şi stabilirea │ │Clinic: TA > la membre │II i.│ │ intervenţiei │ │< la membrele pelvine suflu │test de efort normal. I de inv. sp. stg. dispnee la │ │ chirurgical │ │ │efort mic şi chiar de repaus. │ │ Se vor recomanda locuri│ │ │fizic cardiac Rgr. │ │ │ │ │tinitus. Necesită │ │ │ │ │ tratament chirurgical. II i. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │PCA moderat cu elemente de │ │ Gr. cu valori TA │ │ │ │ │crescute (dominant sistolice)│ │ │ │ │la nivelul membrelor │ 50-69% │ Gr. cu│ │ şi OP pentru │ │ │tulb. fără semne de │ │ oportunităţii │ │superioare cu presiune şi puls│HVS şi circulaţie colaterală. │ │ │ │ │accidente vasculare │ │ │ │ │cerebrale. epistaxis.c. │ │ Necesită monitorizare │ │ │eventual cefalee. funcţionale (dispnee) │ 20-49% │ activităţi cu │ │ │la eforturi foarte mari.. │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici şi medii în │ │ │ │ │ limitele confortului │ │ │ │ │ organic. │ │ │III/IV. │ │ chirurgicale │ │sistolic Ao. cardiomegalie. cardiacă NYHA III. sup. şi < la │ │ │ │ │femurală. │ │ │Dacă persistă o HTP │ 50-69% │ Necesită monitorizare. Elemente HVS (EKG. Obiectiv │ │ angioplastie │ │ │TA > la m. cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ . chiar │ 50-69% │ intervenţii │ │ │claudicaţie intermitentă sau │ │ chirurgicale sau │ │ │dureri abdominale. HVS dar cu │ │ │ │ │funcţie ventriculară │ │ │ │ │normală. pe puls femural slab şi │ │ │ │circulaţiei colaterale care să│întârziat │ │ │ │asigure aportul de sânge sub ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │nivelul coarctaţiei. │ │ │toracale. asociate │ │ Gr.S. şi EKG │ 20-49% │ de muncă cu solicitări │ │PCA operat │normale │ │ mici şi medii. III de inv.istm Ao). echo şi cateterism ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │cardiac │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │ │ tratamentului │ │ │cardiomegalie. │ │ │sau sechele după accidente │ │ │ │ │vasculare cerebrale care fac │ │ │ │ │imposibilă autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Tulburările funcţionale vor │ │ │ │ │fi apreciate în raport de: │ │ │ │ │scăderea sau dispariţia │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │Coarctaţia Ao operată sau │coarctaţiei. a tulburărilor de│ │ │ │ │ritm. a crizelor anginoase │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează în │ │ │În situaţia realizării │ 20-49% │ grad de invaliditate │ │ │dezideratelor mai sus │ │ │ │ │enunţate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │În situaţia menţinerii │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │ │coarctaţiei. │ │ │reziduală (prin cateterism │ │ │ │ │cardiac şi sunt simptomatici)│ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coarctaţie aortică (CoA) │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │(îngustare congenitală a unui │Bolnavi asimptomatici. │ 20-49% │ oportunităţii │ │ │S. III de inv. │ │ │ │ │Circulaţia colaterală │ │ │ │ │dezvoltată. │ │ │Bolnavi pauci simptomatici. circulaţia │ │ │ │ │colaterală moderat │ │ │ │ │dezvoltată. │ │ │Bolnavi asimptomatici cu ex. dezvoltarea │Dg. fără cardiomegalie. cu semne subiective│ │ │ │ │de HTA. şi │ │ intervenţiei │ │ │spate tolerantă bună la │ │ chirurgicale. scăderea TA până│ │ │ │după angioplastie percutană │la normalizarea P. crize anginoase. III de inv. Se │ │ │efort. în │ │Aprecierea se face după 6 │ │ │ condiţii de confort │ │luni prin ex. │ │ recomandă locuri de │ │ │echo. │ │ cateterism cardiac │ │ │Dispnee la eforturi mari şi │ │ │ │ │medii │ │ │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ Gr. │ │ │HVS sau hipertrofie │ │ Necesită corecţia │ │ │biventriculară şi de │ 50-69% │ chirurgicală după │ │ │încărcare pulmonară (HTP).│ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ │ │segment Ao cel mai adesea │Tensiunea arterială normală. stg. radiologice) │ │ muncă cu solicitări │ │ │ │ │ mici. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii prezintă HTA │ │ │ │ │sistolică peste 200 mmHg. │ │ │PCA cu HTP majoră cu suflu │ │ Necesită cateterism │ │ │continuu tipic la care se │ │ pentru aprecierea │ │ │asociază rulment de flux │ 70-89% │ posibilităţii │ │ │diastolic apical.│indicaţia operatorie. │ │ │senzaţiei de răceală în │ │ Vor fi îndrumaţi spre │ │ │membrele pelvine. ameţeli. │ │ şi stabilirea │ │ │pulsaţii craniene.c. │ │ │ │ │insuf. scotoame.Sy: │ │ │ │cu balon │dispariţia fenomenelor │ │ │ │ │subiective. medii. Rgr. congestie │ │ │ │ │cefalică). fizic. fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ nefavorabili de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Bolnavii prezintă │ │ │ │ │simptomatologia unei HTA │ │ │ │ │(cefalee. │PCA mic/moderat cu şunt │ │ Necesită monitorizare │ │ │redus. Pot avea alte │ │ │ │ │cardiopatii congenitale │ │ │ │ │asociate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavi cu insuficienţă │ │ │ │ │cardiacă severă ireductibilă │ 90-100% │ Gr. II de inv. II de inv. │suflu sistolic moderat în sp. tulburări de ritm cu │ │ │ │ │sincope. │ │ │ organic │ │EKG.

cu │ │ │ │ │cardiomegalie sau cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │ │III │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavii cu St. crize │ │ │ │HVD marcată şi fenomene de │anginoase. funcţie │ │ eforturile fizice mari │ │Stenoza valvulară operată │ventriculară dreaptă normală │ │ şi expunere la factori │ │aprecierea se va face la 6 │ │ │ de mediu nefavorabili │ │luni după intervenţie ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Persistă unele semne de │ │ │ │ │disfuncţie de V. │ │ │ îndrumaţi pentru │ │de ritm). vor fi │ │dureri anginoase. dispnee de │ │ │ │insuficienţă tricuspidă │repaus ş la eforturi mici │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │În insuficienţa cardiacă │ │ │ │ │ireductibilă. ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │componenţa pulmonară a sg. pulmonară care │Deficienţă funcţională │ │ │ │exprimă şi gradul SP │accentuată │ │ │ │ uşoară grad. stâng. echo. │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │efort mare şi mediu │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Sindrom Eisenmenger │Deficienţă funcţională │ │ │ │ . │ │ Se indică │ │cu gradul SP iar maximul SS │Cateterismul cardiac şi Eco │ 50-69% │ valvuloplastie cu │ │este cu atât mai tardiv cu │Doppler arată gradient │ │ balonaş sau │ │cât stenoza pulmomară este │transvalvular de 50 mmHg sau │ │ valvulotomie │ │mai strânsă. │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Se contraindică │ │ │Asimptomatici.III de inv. │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │II redusă.│arterei pulmonare. │ │ severă grad.│ │ caz de apariţie sau │ │Dg. │ │ │frecvent repetitive cu │ │ │ │ │pierderea autoservirii │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. │ │ chirurgicală │ │ │Rgr. II de inv. cu test de │ │ │ │ │efort normal sau uşor │ │ │ │ │modificat │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii cu St. EKG. semne Rgr. HVS evidenţiabilă │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │Rgr. sincope │ 90-100% │ Gr. I de inv. uneori cu │mari │ │ │ │întărire telesistolică. │Ao redus │ │ simptome. │ │ │aortă. III de inv. III de inv. cu sincope │ │ │ │ │repetate. Ao severă │ │ │ │ │(gradient de presiune > 50 │ │ │ │ │mmHg).Ao) │eforturi mari (dispnee. cu test │ │ reevaluaţi anual. cu ameţeli.Ao moderată │ │ │ │menţionat că la Eco la │(gradient de presiune în jur │ │ │ │bolnavii cu stenoză aortică │de 40 mmhg la Eco Doppler) │ │ Gr.│Rgr şi echo) Doppler arată │ │ Vor fi reevaluaţi la │ │reprezintă cca 90% din │gradient redus iar Rgr. │ │ chirurgicale │ │Semne clinice-suflu │Bolnavi asimptomatici cu │ │ │ │sistolic de ejecţie para │excepţia dispneei la eforturi│ │ │ │sternal. EKG │Stenoza pulmonară moderată. Echo.suflu sistolic de │ │ │ intervenţie │ │ejecţie în focarul aortic. Rgr. pe semne subiective │Echo Doppler arată gradient │ │ agravare a unor │ │(dispnee. │> cu unele semne de │ │ │ │Stenoza pulmonară duce la │disfuncţie de VD │ │ │ │crearea unui gradient între ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │VD şi art. > 80 mmHg │dreaptă. │ │ │ │ │ Vor fi orientaţi spre │ │ │ │ │ activităţi cu │ │ │ │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici sau mari în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ condiţii de confort │ │ │Bolnavii asimptomatici sau │ │ organic. │cu tulburări funcţionale la │ │ Gr. cu crize de angină │ │ │ │ │pectorală. eventuală │ │Ob. II de invaliditate │ │ │ritm şi conducere în repaus │ │ │ │ │sau la efort. │ │ │ cateterism. cu absenţa HVS pe │ │ subite. │ │congenitală excursia valvelor │cu dispnee la efort mare şi │ 50-69% │ În aceste cazuri. Bolnavii vor │ │Stenoza aortică congenitală │pauci simptomatici numai la │ │ fi monitorizaţi şi dat │ │(S. │ │ │ chirurgicală │ │componentă Ao a sg. În │ │subvalvulară. I de invaliditate │ │ │ireductibilă cu pierderea │ │ │ │ │posibilităţii de autoservire │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ Nu se încadrează. │ │ Idem. o │ 20-49% │ 1-2 ani pentru │ │cazurile de obstrucţie fixă la│dilatare post-stenotică a │ │ stabilirea indicaţiei │ │ieşirea din ventriculul drept. EKG. │ │Stenoză pulmonară valvulară . │ │ │ │şi Echo de HVD. oboseală. cu HVS │ │ recomandă intervenţie │ │stenoză semnificativă │uşoară sau moderată la ex. │de toleranţă la efort normal. şi │ 50-69% │ Gr..D. II ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │diminuată. se │ │poate fi normală chiar la │mediu. anevrism Ao) au │ │ │ │ │deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată prin intensitatea │ │ │ │ │tulburărilor şi prognostic │ │ │ │ │nefavorabil │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. │ │Durata SS este proporţională │eforturi mari şi medii. . De │Bolnavii cu S. │ │ │minimă fără semne subiective │ │ OP spre activităţi cu │ │ │şi fără repercursiuni │ │ solicitări energetice │ │ │hemodinamice │ │ mici şi medii fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ fizici nefavorabili de │ │ │ │ │ mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ │ │ │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ │uşoară cu absenţa HVD (EKG. │ │ │Stenoza pulmonară valvulară │ 0-19% │ Necesită monitorizare. EKG şi echo. II de inv. 50-79 mmHg │insuficienţă cardiacă │ 70-89% │ Gr. ameţeli. │ 20-49% │ fiind riscul morţii │ │poate avea 3 localizări: │ameţeli).│ │şi medii │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii la care intervenţia │ │ │ │ │nu a dat rezultate sau au │ │ │ │ │apărut complicaţii post │ │ │ │ │operatorii (disecţie de │ 70-90% │ Gr. Ao cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ 90-100% │ Gr. vor fi │ │valvulară (cca 85%) supra şi │ex. cu tulburări de │ │ │ │La gradient > 80 mmHg apare │ritm sincope. < 25 mmHg │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ medie grad. tulb. 25-49 mmHg │severă cu HVD marcată cu │ │ │ │ moderată -grad. cu tulburări de │ 70-89% │ Gr.

tulburări de│ │ │ │pulmonare ridicate ca urmare │ritm severe │ │ │ │a bolii obstructive a vaselor ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │mici pulmonare. pericardite).existenţa unor leziuni multiple. │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ │ │şi medii determină deficienţă│ │ │ │ │funcţională medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr.M. I de inv. │ 0-19% │profesională spre │ │diastolică. cu suflu sistolic gr. │I.5). II│ │Necesită │ │Dg. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │eforturi medii şi mari. VSH. III/IV.│ │ │ │ │risc de moarte subită │ │ │ │ └──────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ VALVULOPATII În aprecierea diagnosticului funcţional într-o valvulopatie se va ţine seama de: . III de inv. insuficienţă cardiacă│ │ │ │rezistenţe vasculare │NYHA III sau IV. putând │pierderea capacităţii de │ │ │ │chiar să se inverseze.M.M. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Se caracterizează prin clic şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale │ 90-100% │Gr.M. de certitudine prin examen │sau III. de│ │ │ │ │ritm sau de conducere gravă. │ │ │importante în repaus care │ │ │ │ │limitează mult sau duc la │ │ │ │ │pierderea totală a cap. medie (orificiul │ │ │ │ │mitralei 1-1. │ │ │eventual elemente HAS.M. III de inv. │ │ │ │ │tulburări de ritm ventricular. EKG. │ 70-89% │Gr. │ │Diagnosticul se pune pe suflu │S.starea funcţională a inimii (conform clasificării NYHA) şi a sistemului vascular. tulburări │ 50-59% │Gr. ireductibilă. fără tulb.S. Se vor urmări│repaus şi la eforturi medii │ │măsuri protective │ │semne de evolutivitate a │dar cu dispnee. │ │ │cu semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III. │ │ │S. cu S. II de inv. │ │suflu sistolic. endocardite. ireductibilă. semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă. │efort │ │ │ │echocardiografice şi EKG. gr. şuntul │ventriculare grave. │ │ │ │importante sunt tulburările │III cu semne de HVS clinice. . cu insuficienţă card. VALVULOPATII MITRALE ┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează.M. În măsura │IV. . exprimată │ 60-69% │locuri de muncă cu │ . │ │ │ │de ritm cardiac │radiologice. medie (orificiul │ │Activitatea se │ │ │mitralei 1-1.sediul leziunilor. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. putând fi│ │Insuficienţa mitrală │fără tulburări funcţionale │ │vorba de SS │ │(reumatismală sau prin prolaps │ │ │funcţionale │ │de valvă mitrală). cu semne minore de │ │monitorizarea │ │echocord.M. III de inv. aritmii │ 90-100% │ Gr. de IM. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │În insuficienţa mitrală prin │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │prolaps de valvă mitrală │I. │ │ │I. cu │ │ │ │ │sincope frecvente cu tulb. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm │ │ │ │ │reversibile.M. clacment mitral │echografice.5 cm). I de inv. rare sincope │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │I. palpitaţii la│ │la locul de muncă │ │infecţiei reumatice (ASLO. │ │activităţi │ │deschidere. cu suflu sistolic gr. │ │avansării bolii. │ │nivele sistemice. II de inv.existenţa factorilor care indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut. prin │minime. ce se │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │dezvoltă la bolnavi cu şunt │Insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │stâng dreapta mare. cu semne clinice minime │ 0-19% │Se va aprecia corect│ │ │(suflu sistolic I sau II) │ │dg.existenţa complicaţiilor. Semne │funcţionale (dispnee) la │ │compatibile │ │caracteristice radiologice. │ │ │S. │ │ │ │stângă cu HTP arterială la │intensificată la eforturi │ 70-89% │ Gr. . de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Stenoza mitrală │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. │ │ │ │ │NYHA IV. │autoservire │ │ │ │Semne cianoză. Informaţii utile (HVS│HVS fără tulburări de ritm │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │şi eventual HAS) prin EKG şi │fără tulburări funcţionale în│ │afecţiuni şi unele │ │radiografie cord. │ │ │ │ │echocardiografice şi EKG şi │ 50-69% │Gr. .M. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │I. cu │ │ │ │stâng-drept scade. miocardite. uruitura │clinice radiologice. largă cu tulburări │ 20-49% │Necesită orientare │ │ │funcţionale numai la │ │profesională spre │ │ │eforturi mari │ │activităţi fără │ │ │ │ │eforturi fizice mari│ │ │ │ │în condiţii │ │ │ │ │favorabile de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │S. cu HTP │ │desfăşoară pe │ │ │moderată.│eforturi mari │ │ │ │fibrinogen).│reprezintă orice comunicare │accentuată │ │ │ │largă între inima dreaptă şi │Dispnee în repaus.posibilitatea şi rezultatele tratamentului chirurgical specific în valvulopatii. . largă cu semne minime │ │Necesită orientare │ │presistolic.

│ │ │infarcte pulmonare sau cu │ │ │ │ │accidente embolice ce conduc │ │ │ │ │la tulburări motorii grave. suflu diastolic în │ │ │ │ │insuficienţa Ao). cu edem │ │ │ │ │pulmonar acut în antecedente │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │S. funcţionale sunt │ │În raport de │ │ │intense (dispnee la efort dar│ │intensitatea şi │ │ │şi de repaus. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm. puls săltăreţ │ │ │ │ │în Ins. │ │ │tulburări funcţionale grave │ │ │ │ │care împiedică autoservirea │ │ │ ├────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┤ │ Afecţiunile Ao. III de inv. minime │ │ │ │Ao. I de inv.M. cu EPA │ │ │ │ │frecvent repetitiv. │ │ │tulb. │ │ │echografice şi EKG). palpitaţii) numai la│ │locul de muncă cu │ │ │eforturi mari. de │ 50-69% │Gr. │ │ │ │Afecţiuni tricuspidiene │Aprecierea incapacităţii se │ │ │ │ │va face conform cu normele │ │ │ │ │stabilite în afecţiunile │ │ │ │ │valulare mitrale │ │ │ └───────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI AORTICE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Insuficienţa Ao │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Afecţiunea Ao cu insuficienţă│ │ │ │ │cardiacă NYHA IV. echografic. │ │ │ │două afecţiuni │conform datelor enunţate la │ │ │ │ │stenoza mitrală şi │ │ │ │ │insuficienţa mitrală │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Sunt mult mai rare. cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. flutter atrial). strânsă (orificiul │ │ │ │ │mitralei sub 1 cm). cu │ 90-100% │Gr. EKG │ │solicitări │ │ │şi tulburări funcţionale la │ │energetice mici. Ao. de ritm sau conducere. │ │ │ │ │crize anginoase tulb. │ │afecţiunii cardiace │ │(S. I de inv. │ │fenomenelor │ │ │tulb. │ │Stenoza Ao │Afecţiune de grad uşor (mai │ │Necesită │ │Dubla leziune Ao │ales insuficienţa aortică). │ 70-79% │Gr. de ejecţie Ao în stenoza │cu semne clinice. │ │descrise │ │ │insuf. │ 0-19% │monitorizarea │ │Semne clinice caracteristice │fără tulburări funcţionale. │ │ │severe (FA. │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă severă. vor fi apreciate în raport de datele │ │ funcţionale prezentate la capitolul afecţiunii Ao şi afecţiunii mitrale. cu │raport de gravitatea │ │ │ │semnele însumate ale celor │tulburărilor funcţionale.│ │ │ │ │ireductibilă. asociate cu afecţiunile mitrale. complicată cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă (NYHA │ │ │ │ │IV) ireductibilă. │ │ │ritm) apar la eforturi fizice│ │ │ │ │de intensitate medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Afecţiune Ao severă în care │ │Gr. EKG. cu semne │ │ │ │ │de HTP (radiologice. │ │ │ │ │biatrială şi HVD │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Post op. Stenoza Ao şi│ │ │ │ │dubla leziune Ao afectează mai │ │ │ │ │semnificativ şi mai precoce │ │ │ │ │capacitatea de muncă decât │ │ │ │ │insuficienţa Ao. crize anginoase│ 70-89% │frecvenţa │ │ │repetate. cu semne clinice │ │monitorizarea │ │ │minore. │ │ │eforturi medii │ │fără expunere la │ │ │ │ │factori fizici │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │S. restenozare. │ │ │ │ │Posibilitatea subiecţilor de │ │ │ │ │a se îngriji singuri este │ │ │ │ │mult diminuată până la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Boală mitrală │Aprecierea se va face în │ │ │ │Asocierea S.M.M. funcţionale (dispnee. II de inv. │ │ │neurologice importante. │ │măsuri protective la│ │ │ameţeli. │ │ │ │ │Ao. cedând rapid │ │contraindicarea │ │ │la repaus │ │eforturilor fizice │ │ │ │ │mari │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Afecţiunea Ao medie la care │ │ │ │ │tulb. II de inv.M. cu I. echo care │ │ │ │ │precizează şi felul şi sediul │ │ │ │ │leziunii aortice). cu H. de obicei│ │ │ │ │asociate leziunilor mitrale.│ │radiologic. │ │ │ │ │cu EPA repetitiv. │ │ │Afecţiunea aortică de grad │ │Necesită │ │ │uşor. │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. Pdy scăzută în ins. │ .. stări sincopale.M. II de inv. cu │ 90-100% │Gr. strânsă cu HTP manifestă│ │ │ │ │şi insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │dreaptă cu tulburări de ritm │ 80-89% │Gr.S. Se vor urmări HVS eventual │ │ │ │ │HAS (prin Rg. I de inv. │ │ │ │ │accidente embolice cu sechele│ 90-100% │Gr. cu tulburări │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │ │funcţionale (dispnee. care împiedică │ │ │ │ │posibilitatea de autoservire │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │S.

III de inv. tulburări de ritm. Între factorii adiţionali care pot influenţa starea funcţională a pacienţilor cu tulburări cronice de ritm. Tulburările de ritm şi conducere din C.. prezintă dispnee │ │Se recomandă locuri de muncă│ │ │la eforturi mari.existenţa disfuncţiei ventriculare │ │ │ │ │ stgi. dispnee la eforturi │ │ │ │ │medii. în absenţa altor│ │pentru a surprinde eventuale│ │viciului │fenomene patologice │ │agravări sau complicaţii │ │valvular ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. În ce măsură ele determină o simptomatologie percepută de bolnav. cr. inflamatorie. se vor lua în considerare: 1. │ │ │disfuncţii ale protezei + procese │ │ │ │ │endocarditice. restenozări. persistă dispnee │ 20-49% │Necesită monitorizare atentă│ │corectarea │la eforturi mari.prezenţa complicaţiilor induse de │ │ │ .frecvenţa episoadelor aritmice │ │ │ │ │. precum şi semne generale ca astenie pronunţată. Tulburările de ritm şi conducere din cadrul unor afecţiuni endocrine. II de inv. 4. afecţiuni congenitale ale cordului.. ┌───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tulburări de ritm cardiac │Se vor lua în considerare: │ │ │ │ │. fără expunere la │ │ │conducere. dispnee la eforturi│ │ │ │ │medii.etiologia aritmiei (pe prim plan se │ │ │ │ │ situează CI ischemică) │ │ │ │ │. de │ │ │ │ │conducere. vor fi apreciate în funcţie de intensitatea şi gravitatea modificărilor morfofuncţionale ale inimii şi vaselor. │ │ │ │ │disfuncţii ale protezei │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Post operator. dureri anginoase. Fondul patogenic şi posibilitatea asocierii unei cardiopatii sau altor boli care pot influenţa prognosticul.răspunsul la tratament │ │ │ │ │. intoleranţă marcată la efort fizic. dureri anginoase. beneficiază de tratamentul specific acestora şi de aprecierea deficienţelor funcţionale în raport de etiologie. Dintre simptomele cele mai evocatoare sunt semnele legate de o ischemie cerebrală tranzitorie care pot varia de la ameţeli. tranzitorii. de │ │ │ │ │conducere. şi/sau a tulb. de efort sau prin înregistrare Holter. Modificările electrocardiogramei de repaus. Tulb. din H. tranzitorie (ischemică. tulburări de ritm. variaţii sugestive ale frecvenţei cardiace: 2. │ │operaţi pentru│Post operator. 3. proteze valvulare) ┌──────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │Valvulari │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează. │ │ │prezente semne de restenozare. │ │ │ │ │colmatări eventual fenomene │ │ │ │ │bronhoembolice │ │ │ └──────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE RITM ŞI CONDUCERE CARDIACĂ În aprecierea gradului de tulburare funcţională şi a incapacităţii pe care o determină. din CPC. tulburări de │ 50-69% │cu solicitări energetice │ │ │ritm trecătoare. Sunt │ │ │ │ │prezente semne de restenozare. │ │ │Post operator. vertij. hemodinamice │ │ │ │ │. infecţioasă sau iatrogenă) sunt potenţial reversibile şi nu afectează capacitatea de muncă pe termen lung. miocardiopatii ş. digestive.simptomatologia produsă │ │ │ │ │. sunt răspunsul la tratament şi prezenţa disfuncţiei ventriculare stângi (predictor al morţii subite).I.└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALVULOPATII POST INTERVENŢII CHIRURGICALE (comisurotomii.a. dureri anginoase la │ │factori fizici nefavorabili │ │ │eforturi mari │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Postoperator. II de inv. lipotimii. │ 80-89% │Gr. neuropsihice ş. Alte simptome sunt legate de o stare hemodinamică cardiacă anormală cu hipotensiune şi/sau semne de insuficienţă cardiacă.a. de ritm şi conducere cardiacă determinate de o cauză acută.A. Sunt │ 70-79% │Gr. valvulopatii. stări confuzionale până la sincope cu pierdere totală de conştiinţă. tulburări de │ │mici. cu imposibilitatea menţinerii tonusului postural.T. la pacienţii cu tulburări de ritm şi/sau conducere cardiacă.

joncţionale .frecvenţa EV [se consideră cu risc │ │ │ │premature determinate de │potenţial. │ascendentă sau pe vârful undei T a │ │ │ │E.aspect BRS │nu se evidenţiază un fond patogenic │ │ │ │. medii.morfologia EV │ │ │ │apare negativă anterior │EV cu QRS larg. este egală cu 2 │produc tulburări subiective. care │sau interpolate] │ │ │ │determină o activare │. Unda P │. │ │. iar QRS │. joncţionale (deci │atât de elementele descrise în preambul. cu interval QT alungit sau E. │.V.sistematizarea E │ │ │ │unda P apare modificată. sau EV gr. semnificaţia unor │ │ │ │QRS). . │ │ │ │(una din ramurile │. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii extrasistolice │Aprecierea deficienţei funcţionale în │ │ │ │După originea lor.E. tulb.tipul tulburării │ │ │ │ridicată a unor │. │afecţiuni cardiovasculare şi care produc│ │trataţi │ │.sunt bătăi│. în afara crizelor. │răspund prompt. II . │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │digestive.) nu │ │ │ │sau joncţionale) care pot │alterează.E. │cardiovascular. apărând pe panta │ │ │ │decalantă. V .V.E. I .P. │ │ │ │să apară atât din cauze │posibilitatea de efort fizic.originea E │ │ │ │bazale. prin lipsa sau creşterea │ │ │ │ │insuficientă a FC în efort. cu conducere │suferinţa miocardului. │În TPSV cu episoade ce survin la mari │ │ │ . apicale. la R ulterior│legătură cu efortul. │ │ │ │miocardul ventricular). ce sunt urmate de modificări │ │ │ │E. │ │ │ │Morfologia E.V. peste 50 ani) ca şi EV cuplate │ │ │ │joncţiunea A-V. D2.V. III (Lown) sau aritmii │ │vor fi │ │ pozitiv D1. nu apar pe │ │ │ │intervale R-R normale). hissiană cu QRS │unele consecinţe hemodinamice care │ │corespunzător │ │ asemănător ritmului de │împiedică efectuarea eforturilor mari şi│ │afecţiunii. V5 şi│extrasistolice ce apar în cadrul unor │ │monitorizaţi. │ │ │ │. ceea ce │ │În raport de │ │ │limitează capacitatea de efort. │un fond patologic organic. III . ce apar în serii de 3 sau mai │ │ │ │morfologie.aspect BRD │ESV rare.frecvenţa E │ │ │ │bătăi premature în care │.A. III de inv. de irigaţie coronariană produse │ │ │ │ │ sau intensificate de aritmie. Lown │Deficienţă funcţională accentuată │ │fizice mari şi │ │şi Wolff au alcătuit │Aritmii EV ce nu pot fi controlate │ │medii de muncă │ │următoarea clasificare: │corespunzător prin trat.complicaţiile produse │ │ │ │activitate ectopică cu │ riscul letal │ │ │ │frecvenţa 160 220/min. tulburări de │multe realizează un lambou de T. sunt foarte rare nu│ │ │ │E. se remit │ │ │ │cardiace. fiind produse în │ │ │ │T.E.fenomen R/T │efort. │ │ │ │Complexul QRS apare │.sistematizarea EV (cele sistematizate.E.E. IV . ce apar sau │ │ │ │fascicolului Hiss. │medii şi care nu pot fi controlate │ │Se vor │ │Legat de severitatea şi │satisfăcător prin tratament antiaritmic.19% │Nu se │ │neregulat şi cu tendinţă │TPSV unice sau ce apar la intervale │ │încadrează. │aritmii sistematizate mai ales cu │ │ │ │.V dr. │ │marcată la recidivă.49% │Nu se │ │. superioare sau │tip QS arată un substrat patogen sever │ │ │ │ulterior QRS în cele inf.│ │ │ │retrogradă a atriilor şi o │mai ales bigeminismul şi în special cele│ │ │ │acţionare pe căi │cu cuplaj variabil.J.V.79% │Gr. diferă după│ │ │ │ │origine: │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .) sunt│complexului preextrasistolic) care pot │ │ │ │generate de centrii │fi precursoare ale unei aritmii │ │ │ │ectopici intraventriculari │ventriculare grave. la care│ │încadrează. │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tahicardia paroxistică │Aprecierea deficienţei funcţionale în TP│ │ │ │poate fi considerată ca │trebuie să ia în considerare: │ │ │ │succesiunea cu frecvenţă │.J. │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ 70 .│ │ │ │ESV) sau ventriculare care │precum şi de următorii factori: │ │ │ │pot fi VS. │aritmii EV cu fenomen R/T sau QT │ │de noapte │ │.49% │Nu se │ │(tahicardii.V.V.V. │E │ │ │ │hissiene.E.│ │ │eforturi mici şi medii.V. │În aritmii ESV repetitive frecvent sau │ │Pacienţii │ │. pe o perioadă│.V.V. │ │anterior E. │ │încadrează.simptomatologia determinată │ │ │ │caracterizează printr-o │.cuplate. pot fi │aritmia extrasistolică va ţine seama │ │ │ │atriale.69% │Gr. complex QRS modificat│suferinţe miocardice. în│frecvente. gr. se caracterizează prin│ST-T la complexul postextrasistolic au. ventriculare (E. │ │major. bazală . care induc tulburări │ │ │ │ salve TPV în lambou │hemodinamice manifeste accentuate în │ │ │ │. cu ├────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │ritm regulat sau uşor │Fără deficienţă funcţională │ 0 . │. pot fi │anumite condiţii specifice (exces │ │ │ │supraventriculare (atriale │nicotinic de cofeină. │ │aritmii sinusale) │atunci când se ating valori mari ale FC │ │ │ │ │chiar în repaus.E. E.│ │ V5 şi V6.E. II de inv.tipul tulb. cât şi │prompt prin manevre vagale.│ │ aritmie │ │ │ │ │.V. punând probleme de │ │ │ │fiziologice a │prognostic) │ │ │ │ventriculilor. │. favorabil la medicaţie │ │ │ │ posterior aspect HAS │antiaritmică. │ │ │ │aberantă) E. la │ │solicitările │ │ │valori scăzute ale FC din bradicardii │ │muncii │ │ │importante cu limitarea posibilităţii de│ │profesionale │ │ │ef.. │.E.E. │ │ │ │sugestiv ca durată şi │.existenţa E interpolate (plasate între│ │ │ │durata P-R este cel mai │2 complexe normale) │ │ │ │adesea modificată.relaţia cu efortul: E.V. de ritm şi/sau │ │ │ │R-R ale ritmului de bază) │de conducere │ │ │ │E. │ │ │ │nemodificat. gr. │ │ bază. turele │ │unifocale sub 1/min. gr. │.A. E. │ │ │ │extracardiace (dezechilibre│ │ │ │ │neurovegetative. VD.complex QRS│EV gr.V. I (Lown) ce apar fără │ │încadrează. gr.. din hemiramul stg. de ritm │ │ │ │ │.existenţa altor tulb.izolate. stg. │deficienţa poate fi uşoară sau medie. apicală . D2. │ │ │ │ unifocale peste 1/min. în E. │se intensifică în efort arată o │ │ │ │hemiramuri stângi.V. sunt urmate │Pentru EV se vor lua în considerare: │ │ │ │de o pauză decalantă (cu o │. din hemiram stg. stres etc.E.V. atriale sunt │. │au EV apicale. TP apare brusc │ episoadelor aritmice │ │ │ │şi dispare brusc şi se │. II. cele microvoltate sau │ │ │ │QRS în E. apar pe un │ │cu stres psihic│ │.polimorfe │cuplaj variabil sau cu extrasistole │ │ │ │.frecvenţa şi durata habituală a │ │ │ │variabilă. din hemiram stg.J.fondul patogenic │ │ │ │durată < decât 2 intervale │. nu au consecinţe hemodinamice. │ 20 . III de inv.│ │contraindica │ │riscul unor aritmii │ │ │eforturile │ │ventriculare severe. .P.V.E. endocrine. │fond de boală organică cardiacă certă.V.complex │ │ │ │ │ QRS negativ D1. │ │ V6. nu au relaţie cu │ │ │ │ anterior aspect HSP │efortul. izolate sau EV gr. ceea ce demonstrează│ │ │ │excepţia E.S.E.19% │Nu se │ │post extrasistolică (R │E.modificări ale undei T la complexul │ │ │ │apare nemodificat (cu │post extrasistolic. │ │ │ │.tulb.un prognostic mai sever │ │ │ │sau abs. (nodale) │cu fenomen R/T (perioada de cuplaj este │ │ │ │sunt urmate de pauză │foarte scurtă. │ │ │ │absenţa P (acoperită de │de asemenea.fondul etiopatogenic │ │ │ │extrasistole. │ │ │ │repolarizare tip secundar │ │ │ │ │şi o pauză compensatorie │Fără deficienţă funcţională │ 0 .V. │foarte mari de timp.izolate.V. bradicardii. D3. D3. │prelungit sau cu lambouri de TPV.V.V.tipul morfologic (mono sau polimorf) │ │ │ │E.E. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii sinusale │În raport de datele consemnate mai sus.precizarea mono sau pluri focalităţii │ │ │ │anterior sau posterior. reţea │suferinţă miocardo-coronariană │ │ │ │Purkinje sau chiar │importantă. │.V.originea EV .V. cu valori excesive la │ 50 . gr.69% │Gr. peste 11 EV/min (după unii │ │ │ │stimuli provenind din │5/min.

│ │ │ │ │tulburările de ritm ventricular │ │ │ │ │determină o deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată. în care │ │ │ │ │sunt activate alternativ VS│ │ │ │ │şi VD. sincope.│ │ │ │stopează criza. II de Inv. III de inv. HTA. │ │În TPSV. │ │ │ │Fondul etiopatogenic îl │ │ │ │ │reprezintă valvulopatiile │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │(în special stenoza │În episod de FA paroxistic unic sau ce │ │ │ │mitrală). cardiacă.69% │Gr.49% │Nu se │ │nicotină │favorabil la tratament. │frecvente de durată medie sau în FA │ │monitorizaţi şi│ │stimulator cardiac. │ │ │ │ │Torsada vârfurilor este o │ │ │ │ │altă formă de TPV ce apare │ │ │ │ │în bradicardii pronunţate. mici de timp. │În FA şi flutter. complexe QRS de tipul │ │ │se contraindică│ │E.│ │periodic │ │ventriculului dr. │ │ │ │sau ventriculare │ │ │ │ │(extrasistole.89% │Gr. în T. în TP însoţite de │ │ │ │supraventriculare (TPSV │insuf. fenomene de ischemie │ │ │ │extrasistole SV fibrilaţie │cerebrală.89% │Gr. spontan sau prin │ │ │ │mediastinale. de repolarizare│ │ │munca cu │ │de tip secundar. intercritică este bună. sau produsă │episoadelor paroxistice) de alură │ │ │ │prin stimuli patologici │ventriculară. │ │ │ │Din alte cauze. │eforturi de intensitate mare şi medie. tulb. de cele mai multe │ 70 . când │ │ │ │digitalic sau antiaritmic │toleranţa la ef. TPV până la │ │ │ │ │fibrilaţie ventriculară).│ │întotdeauna pe un fond de │TPSV şi în special cele ventriculare cu │ │Aceşti bolnavi │ │afectare cardiacă (CI. munca│ │nocturne precedate de │ │ │de noapte. unde P cu │ │ │solicitări mari│ │morfologie normală. │ │obicei de EA precoce. consum abuziv │ │ │expunere la │ │de tutun şi cafea. │ │contraindică │ │aşa-zis "idiopatică" la │ │ │activităţi cu │ │aceşti subiecţi existând │ │ │solicitări │ │semne de │ │ │energetice │ │hiperexcitabilitate │ │ │medii şi mari. malformaţii │declanşat de factori extracardiaci şi │ │ │ │cardiace. │ │ │munca cu │ │digestive. la │ │ │ │ │TP din sindromul WPW însoţite de │ │ │ │ │complexe QRS anormale. tumori │cedează prompt. │ │ │ │ │în BAV III sau în mari │ │ │ │ │alungiri de QT. menţionăm │ │ │ │ │hipertiroidia. crescută (flutter-ul│toleranţa la efort (în principiu mult │ │ │ │atrial).│intoxicaţie tabagică sau cu│intervale de timp. tulb. de caracterul permanent │ │ │ │activitatea atrială este │sau paroxistic (în acest caz se va lua │ │Nu se │ │anarhică (FA). Se │ │ │ │ │caracterizează prin │ │ │ │ │modificarea progresivă a │ │ │ │ │axei complexelor QRS care │ │ │ │ │se "torsionează" în jurul │ │ │ │ │liniei izoelectrice. tulb. │ │ │ │ │flutter şi fibrilaţie │ │ │ │ │ventriculară cu oprire │ │ │ │ │cardiacă şi resuscitare │ │ │ │ │eficientă).a. │medicaţie specifică │ │ │ │CPC. │susţinut şi continuu. nu au │ │ │şi medii. │ │ │ │ │Se recunoaşte tahicardie în│ │ │ │ │jur de 150/m cu ritm │ │ │ │ │regulat în care complexe │ │ │ │ │QRS de tip BRS Şi BRD │ │ │ │ │alternează. │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Fibrilaţia atrială.20% FA este │eforturi cu solicitări energetice mici. în aproximativ 50%│de afectare organică a cordului şi │ │ │ │din cazuri. Se │ │În aprox. manevrele │fondul patogenic al tulb. boli │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │nu este alterată. II de inv.V.69% │Gr. │ │ │La subiecţii cu TPSV şi în special TPV │ │ │ │ │repetitive la interv. │şi care necesită tratament antiaritmic │ │dispensarizare. fără semne de insuficienţă│ │periodic EKG de│ │ş. │de ritm şi a tulb. La │ │diferenţe între 2 intervale│ │ │aceşti subiecţi│ │R-R.│ │infecţioase.│ │miocardiopatii. deficienţa funcţională│ │ │ │flutter-ul atrial sunt │se va aprecia în raport de substratul │ │ │ │aritmii totale în care │etiopatogenic. │ │ │ │Tulburările de ritm │ │ │ │ │ventricular (tahicardii │ │ │ │ │ventriculare persistente.. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │ │ │ │ │Prin substratul lor. de irigaţie │ │ │ │atrială sau flutter atrial)│miocardică şi hemodinamică. │redusă). care răspund │ 20 .89% │Gr. │ │ │adaptat │ │regulată sau cu mici │ │ │situaţiei. De asemenea. │ │ │Flutter-ul atrial şi FA determinate de │ │ │ │ │afecţiuni cardiovasculare în care apar │ │ │ . │ │relaţie cu QRS sau sunt │ │ │activ. 8 . │ │ │ │ │TP ventriculare apar │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │crize la intervale relativ mici de timp │ │necesită │ │valvulopatii. cu frecvenţa│în considerare frecvenţa şi durata │ 20 . │ │neurovegetativă.. capacitatea de efort fizic │ │ │ │constructivă. │cronică cu AV medie controlată │ │se va efectua │ │intoxicaţii medicamentoase │medicamentos. │cardiocirculatorie. │ │ │cu risc crescut│ │Pe lângă TPV "clasică" mai │ │ │sau în condiţii│ │există tahicardia │ │ │de mediu fizic │ │ventriculară bidirecţională│ │ │şi psihic │ │ce apare în intoxicaţia │ │ │nefavorabil. pericardita │Intercritic. │ │ │ori afecţiuni cardiace grave. III de inv. │ │ │ │ │uneori repetitive alteori │ │ │ │ │cu conducere │ │ │ │ │intraventriculară │ │ │ │ │aberantă. CI acută şi │apare la intervale mari de timp.49% │încadrează │ │400-600/min. când sunt semne │ │încadrează. de existenţa semnelor de │ │ │ │atriali cu ritm regulat şi │insuficienţă cardio-circulatorie şi de │ │ │ │frecv. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . torsada │ │ │ │ │vârfului şi ritmul idio-ventricular │ │ │ │Tulburări de ritm din │accelerat. FA │ │ │factori fizici │ │paroxistică comună se │ │ │nefavorabili de│ │caracterizează prin crize │ │ │mediu. la │ │negative în caz de │ │ │înălţime. cele │ │conducere retrogradă. │ │control şi │ │Se caracterizează prin │ │ │aritmic va fi │ │tahicardie 140 220/min. cardiopatii. cu toleranţă bună la│ │control. funcţionale la │ │EKG-uri de │ │stimulator cardiac). II de inv. la care toleranţa │ │se vor efectua │ │displazia aritmogenă a │la efort este limitată de apariţia tulb. este │ │ │ │cronică. │ │ │ │ │ventriculară bidirecţională. de ritm este │ │ │ │vagale sau tratamentul │neuro-vegetativ sau dismetabolic. necontrolate suficient prin │ │ │ │sindromul WPW pot fi │trat. munca la│ │paroxistice diurne sau │ │ │înălţime. │ │digitalică sau leziuni │ │ │ │ │cardiace severe. intervenţii │În FA paroxistică cu crize relativ │ │Bolnavii vor fi│ │chirurgicale pe cord.

│ │arborizaţie). │ │ │ │ │De asemenea. │ │fascicule (HSA sau HSP) sau pe ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │reţeaua Purkinje (bloc de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . I de inv. bloc de │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . II de inv. munca │ │cronice. II │ │ │ │Se disting: │Mobitz cu limitarea marcată a │ │ │ │. BRS asimptomatic. de │ │ │ │bifurcaţia fasciculului Hiss. │ │ │ │În raport de sediul blocajului.49% │Nu se încadrează. │BAV gr. │ │blocurile AV sunt realizate de │BAV gr. cu repetate │ │ │ │ │conversii electrice în antecedente. cu │ │conducere este reprezentată de CI. coronariene manifeste sau │ │ │ │ fără răspuns ventricular │BAV gr. care │ │monitorizare │ │pe ramuri (BRS sau BRD) pe │dispare la efort. │ │ │ │. │ │ │ │ │de insuficienţă coronariană.bifasciculare .69% │Gr. │ │intraventriculare în care │BAV gr. │fenomen Adams Stokes. forme ce apar în │ │implantării unui │ │nodul sinusal până la joncţiunea │contextul unor afecţiuni cardiace │ │stimulator │ │reţelei Purkinje cu musculatura │organice severe.3 sau 4. fără semne │ │monitorizaţi. │etiopatogenic al tulb. II │ │solicitări mari │ │leziuni valvulare. forme însoţite de│ │cardiac. │miocardo-coronariană. de HVS.BAV gr. fizici │ │blocuri congenitale sau prin │redusă şi nu se evidenţiază alte │ │de mediu │ │efectul unor droguri ca │modificări patologice EKG în afara│ │nefavorabili │ │digitalice. │stimulator cardiac. de simptomatologia pe │ │ │ │tranzitoriu.în asocierea │HAS. II Wenckebach de│ │Necesită │ │conducerea stimulului este blocată│origine hipervagotonă. BAV gr. BAV gr. tumori maligne cardiace. blocajul conducerii │permanent sau tranzitoriu.BAV gr.49% │Nu se încadrează.│simptomatologia clinică este │ │la fact. │BRD incomplet sau BRD congenital │ │Necesită │ │După complexitate pot fi: │sau HSA fără alte modificări │ │monitorizarea │ │. forme de BAV însoţite de │ │ │ │ progresivă a PQ până la o undă P│tulb. I sau gr. I . │ │ │ │disting blocuri sinoatriale (între│De asemenea. III de inv. II Mobitz │ │ │ │ │apare în circumstanţe patologice │ │ │ │ │ca şi BAV gr. se va lua în │ │ │ │clasifică în: bloc de ramură │considerare şi posibilitatea │ │ │ │(drept sau stâng). bloc de │corectării prin implantare de │ │ │ │fascicule (hemibloc stâng. blocuri │De o mare însemnătate în evaluarea│ │ │ │atrioventriculare.tip perioade │I sau II asociat cu blocuri de │ │ │ │ Wenckebach cu alungire │ramură. │ │ │ │cel stâng. II │ │ │ │ │Wenckebach care apar la │ │ │ │ │hipervagotoni. de gradul de │ │ │ │Aceste tulburări pot avea un │complexitate al tulburărilor de │ │ │ │caracter permanent sau │conducere. se vor lua în │ │ │ │nodul sinusal şi atriul drept).asocierea BRD cu├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ HSA sau HSP sau BRS. │ │ │ │poate fi funcţional (în perioada │existenţa simptomatologiei (în │ │ │ │refractară) sau organic prin │special legată de ischemia │ │ │ │leziuni în sistemul specific sau │cerebrală. produs prin│Deficienţă funcţională medie │ 50 . III) este │ │ │ │căilor de conducere de la nodul │prezenţa sindromului Adams Stokes. Se │ │ │funcţionale la eforturi mari şi │ │contraindică │ .│ │ │ │După sediu. HSP la care │ │periodic EKG de │ │ │bolnavii prezintă tulburări │ │control. │ │arborizaţie (blocuri distale).│ │ │ └───────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┴───────────────┘ TULBURĂRI CRONICE DE CONDUCERE ┌──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocuri atrioventriculare şi │Se va considera fondul │ │ │ │intraventriculare.│ │ │ │în miocard. │ │ │ │ │De asemenea. II sau III responsabile de│ │ │ │. III. betablocante. mai ales când │ │ │ │ │controlul medicamentos se dovedeşte │ │ │ │ │ineficient. III. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocurile intraventriculare se │Aprecierea funcţională se va face │ │ │ │caracterizează prin deprimarea sau│în raport de substratul │ │ │ │stoparea conducerii stimulului sub│etiopatogenic al afecţiunii. │ │ │ │antero-superior sau ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │postero-inferior). II Wenckebach │ │ptr.21'' │alternând cu BAV gr.89% │Gr. │felul acesteia. insuficienţa cardiacă). │răspunsul la tratamentul specific. expunere │ │afecţiuni inflamatorii ale inimii.100% │Gr. │există o toleranţă la eforturi │ │cu risc. cu │ │afecţiunii │ │ BRD. III în care │ │şi medii. au un caracter │ │ │ │ │tranzitoriu. │ │ │ │ apare un complex QRS) │ │ │ │ │. I │ │ │ │ │poate apărea şi la subiecţi │ │ │ │ │normali (proba de efort este │ │ │ │ │concludentă) şi BAV gr. activ. se│implantării unui stimulator. II. BAV gr. BAV gr. │mici satisfăcătoare. tura de │ │stări postoperatorii pe cord.tip Mobitz (la 2. caracterul│ │ │ │În general. │ │ │În situaţia tulburărilor produse prin │ │ │ │ │accidente tromboembolice cu sechele │ │ │ │ │neurologice care împiedică autoservirea.BAV gr. se │ │ blocurilor bifasciculare cu BAV │de altă suferinţă │ │va efectua │ │ gr. │ │ventriculară.monofasciculare: HSA şi HSP. I sau gr. │ │noapte. III . de riscul vital │ │ │ │cauze funcţionale (cele │pe care-l presupune şi de │ │ │ │tranzitorii) sau organice. cu blocarea │patologice EKG concomitente cu │ │ │ │stimulului de la atriul drept la │blocul. │ │ │ │ │fiind produse de afecţiuni │ │ │ │ │cardiace acute.forma cea mai │ │ │ │ │ severă de bloc A-V în care nici │ │ │ │ │ un stimul atrial nu ajunge la │ │ │ │ │ ventricul. │răspunsul la tratament şi posib.│ │ │ │atrioventricular până la periferia├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ramurilor şi blocuri │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . cu blocarea │funcţională (la BAV gr. │ │ │ │ │De menţionat faptul că BAV gr. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Dintre formele mai frecvente.trifasciculare . dar uneori. │ │ însumarea HSA cu HSP │BRD major izolat sau asociat cu │ │Bolnavii vor fi │ │. I (în raport de │ │Contraindicaţii │ │Etiopatogenia tulburărilor de │etiologie). │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . unde P│o bradicardie simptomatică. bolnavi cu FA. tulb. │blocului A-V. II . III de inv.alungirea PQ peste │capacităţii de efort BAV gr. │ │ │ │ │În general. flutter-ul sau FA din │ │ │ │ │cadrul sindromului WPW.│ │semne de insuficienţă cardiacă.│sau unele forme de BAV gr.69% │Gr.. │ │periodică a EKG. │morfofuncţionale ale inimii. existând deci o │ │ │ │ │ totală necorelare între undele P│ │ │ │ │ şi complexele QRS. fiind determinate de │care o determină. III cu centru │ │Se va aprecia │ │deprimarea sau de blocarea │idioventricular jos situat şi AV │ │posibilitatea │ │stimulului pe parcursul său de la │foarte lentă. │ │ │ │antiaritmice. BRS (din porţiunea comună a│menţinerea în limite fiziologice a│ │ │ │ trunchiului) │capacităţii de prestaţie fizică │ │ │ │. miocardiopatii │Mobitz sau BAV gr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . II │ │ │ │ 0. │considerare şi alte modificări │ │ │ │blocuri intraatriale. blocurile cronice │ │ │ │ │evoluează în cadrul unor boli │ │ │ │ │cronice şi au un caracter │ │ │ │ │progresiv. de conducere se │De asemenea.

│ │control EKG │ │ │Capacitatea de prestaţie fizică │ │periodic │ │ │nu este alterată │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . implantării de stimulator │ │ │ │ │cardiac. blocuri bi │ │blocurilor bi şi │ │ │şi trifasciculare ce apar în │ │trifasciculare │ │ │cadrul unei cardiopatii cronice. │ │ │limitarea capacităţii de prestaţie│ │expunere la │ │ │fizică.│ │medii.eventuale complicaţii │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 30 . │ │ │BNS cu bradicardie nesimptomatică │ │Necesită │ │ │sau cu alternanţă de │ │monitorizare şi │ │ │tahi/bradicardie bine tolerată. însoţit de │ │În cazul │ │ │tulburări coronariene. II de inv. │ │lucra activităţi │ │ │fără alte alterări ale funcţiei │ │profesionale cu │ │ │inimii │ │solicitări mici │ │ │ │ │şi medii. în │ │ │ │ │condiţii de │ │ │ │ │confort organic. cu │ │Bolnavii pot │ │ │stare clinică funcţională bună. forme │ │de stimulator │ │ │asociate cu alte modificări │ │cardiac │ │ │patologice cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi purtători de stimulator │Se vor lua în considerare │ │ │ │cardiac (pacemaker) │următoarele elemente: │ │ │ │ │. cu menţinerea │ │factori de risc │ │ │posibilităţii de efectuare a │ │sau de mediu │ │ │muncilor cu solicitare mică │ │fizic │ │ │ │ │nefavorabil. munca în │ │ │ │ │condiţii │ │ │ │ │nefavorabile de │ │ │ │ │mediu fizic │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . II de inv. III de inv.69% │Gr. │ │ │ │BNS simptomatică cu fenomene │ │Se vor îndruma │ │ │sincopale sau de insuficienţă │ │pentru implantare │ │ │cardio-circulatorie. ameliorarea sau │ │ │ │ │ persistenţa simptomatologiei │ │ │ │ │ clinice care a motivat │ │ │ │ │ intervenţia (cu referire │ │ │ │ │ dominant la stările lipotimice │ │ │ │ │ sau sincopale). │ │ │ │ │Necesită control │ │ │ │ │medical periodic │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . se │ │ │ │ │vor lua în considerare tulburările│ │ │ │ │funcţionale (dispnee.89% │Gr. │ │ │Boala nodului sinusal cu │ │Contraindicaţie │ │ │bradicardie sau sindrom │ │pentru eforturi │ │ │bradi/tahicardic simptomatic. precum şi existenţa altor│ │ │ │ │modificări patologice │ │ │ │ │cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 .49% │Nu se încadrează. │ │ │ │ │. │ │ │Pacienţi cu afecţiuni cardiace "de│ │ │ │ │bază" severe. │ │însoţite de │ │ │la care tulburările funcţionale │ │sincope se va │ │ │apar la eforturi de mică │ │urmări │ │ │intensitate şi chiar în repaus │ │posibilitatea │ │ │ │ │stimulării │ │ │ │ │permanente prin │ │ │ │ │stimulator │ │ │ │ │cardiac │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala nodului sinusal │Aprecierea tulburărilor │ │ │ │ │funcţionale se va face în raport │ │ │ │ │de disfuncţia sinusală cu │ │ │ │ │bradicardie simptomatică sau de │ │ │ │ │disfuncţia sinusală cu episoade │ │ │ │ │tahibradicardice. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ cardiopatia pacientului purtător│ │ │ │ │ şi vechimea generatorului de │ │ │ │ │ puls implantat. Se│ │ │ │ │vor lua de asemenea în discuţie │ │ │ │ │posib.semne EKG ale eficacităţii │ │ │ │ │ stimulării. │ │ │În cardio-stimulare eficientă. │ │ │BRS major simptomatic. dar au conservată │ │eforturi cu │ │ │capacitatea de prestaţie fizică │ │solicitări │ │ │pentru eforturi de mică │ │energetice medii │ │ │intensitate │ │şi mari.tipul de stimulator.89% │Gr. │ │ │ │ │Pacienţii vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi │ │ │ │ │controlate │ │ │ │ │periodic │ │ │ │ │funcţionarea │ │ │ │ │stimulatorului şi │ │ │ │ │starea clinică │ │ │ │ │funcţională │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . III de inv. II de inv.49% │Nu se încadrează. │ │ │ │ │. │ │ │Pacienţii prezintă unele tulburări│ │Aceleaşi │ │ │funcţionale. precum şi a │ │ │ │ │ situaţiei patologice care a │ │ │ │ │ necesitat pacingul. astenie │ │ │ │ │accentuată) produse. există │ │mai sus │ │ │modificări patologice EKG în afara│ │ │ │ │celor induse de pacing │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .89% │Gr.dispariţia. fără │ │ │ │ │expunere la │ │ │ │ │factori │ │ │ │ │perturbatori ai │ │ │ │ │funcţionării │ │ │ │ │stimulatorului │ │ │ │ │cardiac. │ │ │ │ │. apare dispnee la │ │recomandări ca │ │ │eforturi mari şi medii. la care implantarea │ │ │ . │ │ │ │ │fără risc de │ │ │ │ │accidentare.69% │Gr. cu │ │mari şi medii.prezenţa unor anomalii de puls │ │ │ │ │ datorate fie epuizării sursei │ │ │ │ │ de energie sau malfuncţiei de │ │ │ │ │ stimulare şi decelare a │ │ │ │ │ eventualelor extrasistole. De asemenea. precum şi │ │ │ │ │gradul de perturbare a capacităţii│ │ │ │ │de prestaţie a efortului fizic.

│ │ │muncii │ │Dacă HV se însoţeşte de obstrucţie│ │ │profesionale. │ intervenţie. │CMH asimptomatice cu toleranţă la │ │monitorizaţi se │ │Boala fiind cu transmisie │eforturi mici şi medii. III de inv. III de inv. │ │ │Bolnavii simptomatici la efort mic│ │Se va aprecia │ │ │şi repaus la care apare marcată │ │oportunitatea │ │ │HVS (peste 20 mm) cu obstrucţie │ │intervenţiei │ │ │evidentă a căii de ieşire a VS │ │chirurgicale. de │ │ │ │ │mediu favorabile. gradientul│ │ │ │afecţiunile primare ale │subaortic.evoluţia simptomatologiei │ │ │ │Aceste tehnici sunt indicate │ subiective (crize anginoase) │ │ │ │formelor severe de CI cr.100% │Gr. sau dacă s-au│ │ │ │ │produs restenozări sau infarct │ │ │ │ │miocardic acut post intervenţie │ │ │ │Bolnavi după transplant de cord │ │ │ │ │(după 6-12 luni) Aprecierea se va │ │ │ │ │face în raport de funcţionalitatea│ │ │ │ │noului organ şi fenomenul de rejet│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatiile reprezintă │Sunt dependente de HVS. │ cardiomiopatie hipertrofică │ │ │ │restenozări. │ │ │ │ │în raport de │ │ │ │ │evoluţia │ │ │ │ │ulterioară. echo şi Rgr. stenturi) │. │ │va aprecia │ │genetică. │ │ │ │ │dar care.│ │ │ │cunoscute complicaţiile ce pot │ (ateroscleroze aortice.89% │Gr.│. HVS şi hipertrofia septală │a VS. HVS până la │ │solicitări energ.dimensiunile lumenului vascular │ │ │ │a mortalităţii. │ │ │CMH. insuficienţa │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │CMH se caracterizează prin HVS │VS. prin natura şi amploarea│ │ │ │ │modificărilor morfofuncţionale │ │ │ │ │cardio-vasculare.69% │Gr. cu │ │profesionale cu │ │ │atenuarea manifestărilor │ │solicitări │ │ │patologice EKG în absenţa │ │mici/medii în │ │ │complicaţiilor │ │absenţa │ │ │ │ │factorilor │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu. │ │ │antecedente (repetitive). │ │ │ │accidentelor coronariene majore şi│. │ │ │ │(fenomene ischemice majore. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │tulburări de ritm. reduc riscul │ coronariene. │ │ │ │apărea după aplicarea lor │ tulburări paroxistice de ritm. presincopa sau sincopa │ │ │ │Acuze subiective variabile. se pune pe │ │ │muncă │ │SS. │ │ │ │a bolnavului │. se va │ │ │ │ │face încadrarea │ │ │ │ │funcţională (în │ │ │ │ │caz de deficienţă │ │ │ │ │uşoară cu │ │ │ │ │incapacitate │ │ │ │ │35-49%. dilataţie sau │domină ca tulburare funcţională │ │ │ │restricţie. │ │ │ │căci induc o mai bună performanţă │. asociate cu disfuncţie│este dispneea. Ceea ce │ │ │ │hipertrofie. II de inv. │ │mici.69% │Gr. │ │ │capacitatea de │ │În această formă dg. în │ │ │raport de │ │absenţa unei cauze cardiace sau │ │ │solicitările │ │sistemice. consecinţa │ │ │ │cardiacă. în cond.49% │Bolnavii vor fi │ │VS). │ │muncă cu │ │ │crize anginoase rare. mai │ │ │(echo) cu tulburări de ritm grave.existenţa restenozărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │tratament şi. în special CMO cu │ │ │ . sincope. │ │ │ │răspund puţin la medicaţia uzuală. suprimă sau │ distal şi modificările parietale│ │ │ │diminuează simptomatologia clinică│ globale.gradul şi lungimea stenozei │ │ │ │cardiacă. au capacitate │ │ │ │ │funcţională mult redusă. cu stare │ │activităţi │ │ │funcţională satisfăcătoare. │ │ │ │Cu toate acestea. │ │ │În situaţia în care │ │ │ │ │simptomatologia şi tulburările │ │ │ │ │funcţionale accentuate persistă şi│ │ │ │ │după aceste tehnici.existenţa semnelor fizice ale │ │ │ │iar pe de altă parte sunt │ afecţiunii generatoare de CI cr. │ │ │20 mm a VS. tromboze etc. se │ │sistolică ventriculară dinamică │ │ │va aprecia │ │este o CMH obstructivă. importante sunt AHV. Bolnavii │ │ │ │ │vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi. a │ │ │ │ │bolii cât şi ca │ │ │ │ │adaptare la muncă │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .evoluţia aspectului EKG după │ │ │ │indicate din ce în ce mai mult. │pectorală. Alte tulburări sunt angina │ │ │ │evidenţiabile EKG. prezintă │ │ │ │ │dispnee la eforturi mici şi chiar │ │ │ │ │în repaus şi au risc vital crescut│ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi după By-pass coronarian │Aprecierea tulb. vor fi │ │ │ │ │depensionaţi în │ │ │ │ │raport de locul │ │ │ │ │de muncă). │ │răspunsul la │ │sau/şi HVD obişnuit asimetrică.│ │ales în MCO │ │ │cu sincope sau presincope în │ │(miotomie.funcţia contractilă a │ │ │ │ │ miocardului. în │ │interesând în special SIV. │Hipertrofie uşoară (13-15 mm) a │ │evoluţia.89% │Gr. │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .) │ obstructivă). ablaţia │ │ │ │ │transcaronară a │ │ │ │ │hipertrofiei │ │ │ │ │septale) │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . eventual │ │ │40 ani │ │protezare │ │ │ │ │mitrală. │disfuncţiei diastolice cu │ │ │ │Cardiomiopatii hipertrofice │creşterea presiunii telediastolice│ │ │ │Dg. │ │ │ │ │. I de inv. modificarea caracteristică a ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │pulsului carotidian şi mişcare │Deficienţă funcţională medie │ 50 . II de inv. ele sunt │.│ │stimulatorului a permis doar │ │ │ │ │regularizarea ritmului cardiac. │şi moartea subită │ │ │ │nespecifice (angor. │ │ │Dacă s-a produs o ameliorare │ │Se recomandă │ │ │clinică evidentă. care │ după intervenţie. dar cu│ │pe locuri de │ │ │dispnee la efort mediu şi mare. HTA. disfuncţia ventriculară│ │ │ │miocardului ce se manifestă prin │şi ischemia miocardică. │ │ │ │ │Bolnavii vor fi │ │ │ │ │supravegheaţi │ │ │ │ │atât ca evol. cu AHC │ │miectomie │ │ │de moarte subită la mai puţin de │ │septală. funcţionale se va│ │ │ │sau angioplastie coronariană (cu │face în raport de: │ │ │ │balon cu endo proteze. │ │anterioară a valvei mitrale (SAM) │Bolnavii paucisimptomatici în │ │Pot lucra numai │ │evidentă echografic │repaus şi la eforturi mici.

│mari şi medii. ele sunt │ │ │ │ventricul dilatat (dimensiune │dominate de dispnee şi intoleranţă│ │ │ │internă telediastolică a VS 2. │ │ │Bolnavii cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III. circulaţie │tulburări de ritm episodice │ │solicitări │ │pulmonară încărcată. de inv. VD şi circulaţiei │semne de încărcare pulmonară şi │ │ │ │pulm.│ │insuficienţă cardiacă NYHA IV. Testul de efort │ │la temp. │ │Necesită măsuri │ │a VD ca urmare a unor boli ce │cu tulburări ventilatorii uşoare. mărită. Echo-cord │ │ │ │ │aspect specific de pericardită. │ │CPC poate fi consecinţa unor │bronho-pulmonari. │ │afecţiuni ale parenchimului │arată capacitatea de efort în │ │excesive). presiune │ │ │ │ │diastolică crescută. deviaţie axială QRS│HAD şi mai ales HVD radiologice. │la expunere la iritanţi │ │bronhopulmonari. │ │dr. HVD (Rgr.│apariţia manifestărilor majore. │ │ritm. III de inv. │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cordul pulmonar cronic . se pune pe dispnee. ischemie │ │ │ │ │difuză. Rx. │ │ │ │ │Radiografia cordului cu pulsaţii │ │ │ │ │reduse şi calcificări pericardice. Bolnavul nu prezintă │ │(lipsa expunerii │ │unei afecţiuni a inimii stg. │ │de protecţie la │ │tulbură primitiv funcţia şi/sau │care produce o uşoară încărcare a │ │locul de muncă │ │structura plămânului (în lipsa │cordului dr. Aspect EKG de │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . sau a│dispnee decât la eforturi mari sau│ │la iritanţi │ │unei boli congenitale).69% │Gr. │ 90 . │ │ │CMD cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă. Ex. │ │va aprecia │ │Deşi cauza CMD este necunoscută. EKG şi │ │manifestă.69% │Gr. │ │ │factori fizici │ │eventual tromboze intra-cavitare │ │ │nefavorabili │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 .69% │Gr. │dispnee. I de Inv. EKG şi echo) │ │ │ │arată inima dr. zgomote cardiace │ │ │ │ │asurzite. │ │ │ │ │ritm.este │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . III/IV cu tulburări │ │ │ │ │severe de ritm şi/sau conducere cu│ │ │ │ │tromboze intracavitare │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 .49% │Nu se încadrează │ │afecţiunea caracterizată prin HTP │Afecţiunea pulmonară cronică │ │în gr..). cu │ │ │ │informaţii privitoare la │hipoxemie şi hipercapnie medie. │ │ │Pericardita cronică constrictivă │ │ │ │ │cu insuficienţă cardiacă severă.V 3. II accentuat în focarul │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │Pentru locul de │ │pulmonar ex. │ │ │solicitările │ │iniţial stânga dar frecvent │CMD în faza iniţială pot avea │ │profesionale. Prognosticul este │ │ │ │fracţie de scurtare 30%). situaţie│ │ │probe vent. creşterea mare a │ │ │ │pericardita constrictivă │presiunii venoase │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Pericardita cronică se constituie │Constituirea unei pericardite │ │ │ │prin persistenţa în timp a unei │cronice constrictive este adesea │ │ │ │pericardite lichidiene sau │îndelungată putând să apară la un │ │ │ │printr-un proces inflamator cronic│timp variabil de la pericardita │ │ │ │cu scleroză şi calcifiere care │acută (luni până la ani). al mecanismului │ │ │ │ │imunologic şi al factorilor │ │ │ │ │genetici │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Semnelor fizice obiective de │Deficienţă funcţională medie │ 50 .. TA scăzută. (sg. │ 20 . echo aduce │ventilatorie accentuată. În CPC parenchimatos la│ │ │Rgr. │ │ │ │ │ireveresibil. │ │în care HTP arterială este │ │ │oximetrie.│Date fiind fenomenele de │ │ │ │se caracterizează printr-un │insuficienţă cardiacă. dilatarea ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ .100% │Gr. După │ │ │ │realizează o constricţie a inimii. │ │insuficienţă cardiacă.49% │În raport de │ │insuficienţe cardiace progresive. li se │CMD cu dispnee la efort mare şi │ │Pot lucra numai │ │adaugă Rgr. echo. mărirea cavităţilor cu │ │ │fără expunere la │ │diminuarea contractilităţii. │ │ │ │Dg. cu dispnee de │ │ │ │ │repaus sau la efort mic determină │ │ │ │ │deficienţă accentuată │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă. cu deficienţă │ │muncă se vor │ │pulmonare şi mărirea inimii dr. │ │activităţi cu │ │cardiomegalie. În CPC vascular. tulburări de │ │ │energetice mici.7 │la efort prin DC scăzut. crize anginoase rare.89% │Gr. aspect de rS în │EKG şi Echo │ │sus amintite │ │precordiale V 1V 5 uneori T ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │negativ V 1 . │ │ │ │ │ireversibilă. fără cauze aparente. │ │recomandările mai │ │la dr. │ │pulmonar sau ale cutiei toracice │limite fiziologice │ │Bolnavul va fi │ │(CPC parenchimatos) sau apare prin│ │ │monitorizat │ │afectarea primară a vaselor │ │ │efectuându-se │ │pulmonare (CPC vascular). ireversibilă sau cu │ │ │ │ │sechele grave după accidente │ │ │ │ │embolice care împiedică │ │ │ │ │autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiopatia restrictivă este │Evaluarea se va face în raport de │ │ │ │foarte rară la noi în ţară. │ │infecţiei virale. III de inv. │ │ │Starea după pericardita acută ca │ │ │ │ │şi pericardita cronică │ │ │ │ │constrictivă cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale (dispnee) la eforturi │ │ │ │ │mari şi medii. ascită EKG. care arată│mediu. clacment sau clic │ │ │ │ │pericardic. │dacă au toleranţă bună la efort │ │capacitatea de │ │se acceptă rolul etiopatogenic al │ │ │muncă. cu│ │ │ │dimensiunea Ad. │deficienţă funcţională uşoară. şoc │ │ │ │ │apexian fix. │rezervat prin evoluţie progresivă │ │ │ │CMD se prezintă sub forma unei │a insuficienţei cardiace. cu semne de │ │respecta │ │EKG apare HAD. tulburări grave de │ │ │ │ │ritm şi sincope frecvente care │ │ │ │ │împiedică autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatia dilatativă (CMD) . │ │ │ │ │turgescenţa jugulară. pulmonară │ │semnele bolii de bază se adaugă ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │semnele de încărcare a cordului │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │HVD apare rar în CPC │Bolnavii cu disfuncţie │ │ │ │parenchimatos. EKG. fără semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │hipodiastolică │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Pericardica cronică constrictivă │ 70 .. Rx │HAD. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 .. tulb. I de inv.│ │ │ │ │jugulograma cu "a" şi "V" ample şi│ │ │ │ │"y" adânc la cateterism. │ │ │cu semne de insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III sau IV cu tulburări de │ │ │ │ │ritm sau conducere. microvoltaj. cu dilatarea art. II de inv. ex. │ │arterială cu afectarea consecutivă│evoluând cu remisiuni frecvente. creşterea │evoluţia bolii este rapidă │ │ │ │în volum a abdomenului. scăderea │ │ │ │cm/m) şi disfuncţie sistolică │perfuziei şi alterării biochimice │ │ │ │(fracţie de ejecţie < 45% sau │musculare. │ │ │ │ │hepatomegalie. III de inv. II de inv.89% │Gr.100% │Gr. II de inv. semne de stază │ │ │ │Tabloul clinic este asemănător cu │periferică. se │ │globală.79% │Gr. │ventilatorie medie.

.Diagnosticul pozitiv se bazează pe: descrierea simptomelor. O scintigramă pulmonară poate │turgescenţă jugulară).Explorarea paraclinică trebuie completată cu investigarea factorilor de risc metabolici pentru ateroscleroză: DZ. cu hipoxemie şi hipercapnie │ │ │ │ │evidentă.rare (trombangeită obliterantă. │ │ │ │AP. . necroză.stadiul I .stadiul II a. edeme maleolare. . │ │ │ │EKG apar semne manifeste de HVD. .Explorări paraclinice: oscilometrie. echografie. │ │ │ │şi va arăta dimensiunile VD. dislipidemii şi cu celelalte explorări paraclinice (EKG. . a topografiei. Clasificarea Leriche . II a. în │ │ │ asociate şi cu alte localizări │ │funcţie de locul de muncă. ireversibilă.89% │Gr.absenţa oricărui simptom de ischemie. pulmonare şi circulaţia │Deficienţă fucţională accentuată │ 80 . de inv. . II de inv.Etiologie:  ateroscleroza sistemică în 90% dintre cazuri.stadiul II b.69% │Monitorizarea continuă. claudicaţie intermitentă. │ │ │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │ │ │ │minime sau cu ortopnee.100% │Gr. cu │ │ │ │evidenţia tromboze pulmonare iar │presiunea venoasă crescută.stadiul IV .claudicaţie la peste 200 m de mers . examen Doppler pe carotide. mezenterice. │ │ │. examen Doppler. angiografia cu substanţă de contrast. leziunii stenozante şi a precizării reversibilităţii leziunilor tisulare. ┌────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │invalidantă │ │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ARTERIOPATII│Fără deficienţă funcţională │ 0 . AD şi│(hepatomegalie.arteriopatii de st. anevrismelor şi disecţiei aortice. .│art.  arteriopatii neaterosclerotice .Fontaine: . .49% │Necesită schimbarea locului │ │ │ │ │de muncă (dacă este cazul) şi │ │ │ │ │urmărirea continuă a evoluţiei │ │ │ │ │bolii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. tomodensimetria . dureri în decubit . │ │ PERIFERICE │. │cu disfuncţie ventilatorie │ │ │ │Echo cord va exclude o stenoză │accentuată sau severă. de inv. prin transductor transcutanat (N: 70  10 mmHg). trebuie completat cu aprecierea stadiului arteriopatiei.ischemie de repaus: dureri în decubit şi tulburări trofice cutanate cu ulceraţii. care │ │ │ │ │conduc la pierderea capacităţii de│ │ │ │ │autoservire │ │ │ └──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE ARTERELOR PERIFERICE . la care se asociază prezenţa semnelor obiective de ischemie tisulară. echografia intravasculară.arteriopatii de st. explorarea funcţiei renale) pentru identificarea altor determinări aterosclerotice: coronariene. cu │ │ │ │un cateterism permite măsurarea │semne manifeste de HVD sau CPC pe │ │ │ │presiunilor. determinarea presiunii parţiale a oxigenului în ţesuturi. . │ 20 .Bolile arterelor periferice reprezintă o importantă patologie cardiovasculară datorită incidenţei ridicate şi problemelor complexe de diagnostic şi terapie pe care le ridică. poate│ │ │ aterosclerotice │ │lucra şi cu normă întreagă │ . Dg. cu semne │ │ │ │ │de insuficienţă cardiacă dr. │Bolnavii cu afecţiune pulmonară. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │ │manifestă. │ │ │. gangrenă la vârful degetelor sau picior.19% │Nu se încadrează în gr. II b. │EKG. │ 50 . singurul semn de boală este obstrucţia vasculară diagnosticată clinic sau prin metode de explorare. CPC prin tromboembolism │ │ │ │ │pulmonar (embolii mici şi │ │ │ │ │repetate). cu semne de│ │ │ │mitrală sau un sindrom Eisenmenger│insuficienţă cardiacă dr.ischemie de efort cu claudicaţie intermitentă. III de inv. cu semne de CPC │ │ │ │ │vascular manifest.claudicaţie la mai puţin de 200 m de mers . RMN. arterită temporală.arteriopatii de st. cerebrale. durere de repaus şi evidenţierea lipsei pulsaţiilor arteriale în teritoriile afectate.Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare = afecţiunea arterială obstructivă care determină reducerea progresivă a lumenului vascular şi a fluxului sanguin spre membre. I │ │Necesită monitorizare cu │ │ │ │ │urmărirea evoluţiei afecţiunii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în gr.este limitată la explorarea aortei în dg. alte arterite).stadiul III ischemie de repaus. │ │periferică severă.stadiul II . I de inv.

Tabloul clinic . funcţionale grave şi│ │ │ │ │necesită îngrijire permanentă │ │ │ └────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────┘ INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ . Tromboflebitele superficiale (TFS) . . deoarece extensia trombozei este cel mai adesea rapidă. atunci când datele clinice sunt incomplete. prin incidenţa lor deosebită şi prin problemele de terapie şi profilaxie pe care le ridică. de obicei puţin aderent într-o venă profundă.Scintigramă. .Ex. .Venografia (flebografia) ascendentă convenţională. Tromboza venoasă profundă (TVP) denumită şi flebotromboză acută sau uneori tromboflebită profundă este o afecţiune datorată producerii unui trombus. . . IV │intervenţiei chirurgicale │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │.Cauzele afectării venelor .Edemul: poate constitui unica manifestare a unei TVP. │ │ │duc la tulb. I de inv. .Venografia prin prelucrare electronică (digitală) a imaginii.Determinarea radioimunologică a fibrinopeptidei A.Ex. lucioase şi subţiate şi cu t locală uşor crescută.pot modifica anatomic sau funcţional peretele venos. echografic bidimensional cu compresie.Dilatarea reţelei venoase superficiale de deviaţie. boala este potenţial letală (prin embolie pulmonară) sau invalidantă (prin sindrom post-trombotic).arteriopatii cu amputaţii ce │ 90 .Modificările tegumentelor: netede.intraluminale.Durerea: este medie sau uşoară în relaţie cu gradul edemului. Stabilirea unui diagnostic precoce al TVP este deosebit de importantă. .Ex. . . localizarea şi durata modificărilor. externe . Diagnostic . bidimensional dublu.Cordonul venos trombozat: poate fi palpat în zonele accesibile şi este uşor sensibil. II de inv. III şi IV │80 . .Diagnosticul de TVP se face pe baze clinice: existenţa factorilor de risc pentru TVP constituie un element important.│Se va aprecia oportunitatea │ │ │ │ st. . Mijloace de explorare paraclinică .Suspiciunea clinică de TVP trebuie confirmată sau infirmată prin mijloacele paraclinice. parietale. .Venografia radioizotopică. echografic Doppler-color. .79% │Gr. . . inclusiv valvulele. .100% │Gr.89% pt.Manifestări generale: febră moderată.Pletismografia prin impedanţă.arteriopatii st. . tahicardie.Tomografia computerizată. diminuă efcienţa forţei de propulsie sau cresc în mod critic coagulabilitatea sanguină. nelinişte sau anxietate.Manifestări de vecinătate şi la distanţă: hidartroză şi adenopatii regionale. │ │ │.Rezonanţă magnetică nucleară.│ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ 70 . în raport cu gradul. . .Consecinţele fiziopatologice şi clinice ale perturbării circulaţiei venoase pot fi uşoare şi nesemnificative sau extrem de grave.Bolile venelor reprezintă un capitol important de patologie cardiovasculară.

însoţite de formarea de trombuşi aderenţi..79% │Gr.fenomenele inflamatorii dispar spontan în câteva zile sau săptămâni. │ │ │ varice gigante cu edem │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ │ │ │ │ tulburări trofice │ 60 . pe demonstrarea clinică sau prin investigaţiile paraclinice ale unei obstrucţii venoase. Elemente funcţionale 1. leziunile intimale. SINDROMUL POST TROMBOTIC (SPT)  reuneşte manifestările clinice ale hipertensiunii venoase cronice din sistemul venos profund. ocazional . dureros la presiune sau spontan .19% │invaliditate.Sunt afecţiuni inflamatorii.răspunsul la tratament II.prezenţa complicaţiilor .fără nici o cauză decelabilă. Elemente clinice . unele boli cu tropism vascular. provocate de administrarea intravenoasă de substanţe iritante. │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în grad │ │ │ dilataţii arciforme cu │ 20 . de regulă circumscrise şi abacteriene ale pereţilor venelor subcutanate. un proces inflamator propagat de la structurile din vecinătate. III de inv.forma clinică . ┌───────────┬─────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ funcţională │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională: │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │ varice simple │ 0 .stadiul evolutiv .│ │ │ ortostatică │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 40 . Cauza: varicele. urmare a unei tromboze venoase profunde (TVP) vindecată cu sechele. Tabloul clinic . │ │ │ pachete varicoase │ │Schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │nefavorabil prin temperaturi│ │ │ │ │ridicate şi ortostatism. │ │ │ hipertensiune venoasă │ │Schimbarea locului de muncă.vena afectată apare sub forma unui cordon ferm.39% │de invaliditate. Tabloul clinic  edem  ectazia venelor subcutanate  modificări cutanate trofice  ulcerul de gambă Diagnostic  Diagnosticul pozitiv se bazează pe prezenţa edemului cronic caracteristic circulaţiei vicariante subcutanate şi a eventualelor modificări cutanate la bolnavi cu antecedente de TVP sau condiţii favorizante pentru aceasta. │ │ │ impotenţă funcţională │ │ │ │ │ tromboflebite profunde repetate│ │ │ └───────────┴─────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ AFECŢIUNILE RESPIRATORII CRITERII DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII ŞI A GRADULUI DE INVALIDITATE ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORII Stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate în afecţiunile respiratorii se bazează pe: I.59% │Gr. II de inv. evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică .

2. stabilizată)  complianţa bolnavului la tratament. recent stabilizată. Tabel nr. aprecierea adaptării la efort a sinergiei cordeo-respiratorii prin teste de efort specifice 4. teste de mecanică pulmonară. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ ^││ ^│ │ │ │CRF │N sau v│N sau ││v.) III.diagnosticul pozitiv şi diferenţial . bronşiectazii.urmărirea evoluţiei bolii .  prezenţa consecinţelor corticoterapiei îndelungate PID (PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE)  intensitatea dispneei  toleranţa la efort SUPURAŢIILE BRONŞICE (bronşite cronice purulente. prezenţa chimiorezistenţei  vindecare .Tipul disfuncţiei ventilatorii ┌─────────────────────┬───────┬───────┬──────────┬────────┐ │Volume şi capacităţi │ DVR* │ DVO │ DVM │ SODD │ │ pulmonare │ │ │ │ │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │CV │ │ │ N │ │ N │ │ │ │ v │ │ │ │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ ^││ ^│ │ │ │VR │N sau ││N sau ││v.Raw. etc. Elemente funcţionale 1. Elemente clinice BPOC  vechimea bolii  durata şi frecvenţa recurenţelor  intensitatea dispneeii  expectoraţia (aspectul cantitativ şi calitativ al sputei)  răspunsul la tratament (nivelul consumului de medicamente) ASTMUL BRONŞIC  frecvenţa crizelor  prezenţa/absenţa simptomelor nocturne  prezenţa/absenţa simptomelor intercritic  necesitatea corticoterapiei orale. efectuarea de teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară (determinarea VR şi CRF. cu sau fără sechele morfofuncţionale II. evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi efort) 3. Examenul radiologic pulmonar  este obligatoriu în toate afecţiunile respiratorii  este util pentru: . N. tardivă. cantitativ) TUBERCULOZA PULMONARĂ  activitatea bolii (activă.evidenţierea complicaţiilor I. 1 . │ │ N │ ├──────┴──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │DEBITE VENTILATORII │ DVR │ DVO │ DVM │ SODD │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │VEMS │ v │ v │ v │ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │VEMS/CV x 100 │N sau ││ v │ v │ N │ . tipul disfuncţiei ventilatorii 1b. severitatea disfuncţiei ventilatorii pe baza reducerii ventilaţiei maxime (V(max)) sau a VEMS faţă de valoarea prezisă. pletismografie cu determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere .completă. teste de transfer gazos prin membrana alveolo-capilară. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ ^│ │ ^ │ │ │ │CPT │ v │N sau ││ v. abscesul pulmonar cronic. Evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică 1a. pioscleroza)  frecvenţa şi durata acutizărilor  expectoraţia (calitativ.

62) >= 60% │ 80 .100 mmHg (valorile scad cu vârsta) .scăderea valorilor p(a)O2 sub valoarea medie prezisă .ind.scade în cazul tulburării importante a oxigenării la nivelul plămânului  pH .60 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │MEDIE │ 59 .62 (femei) │ >= 80 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │UŞOARĂ │ < (VEMS .pH-ul sângelui arterial sistemic  p(a)O2 .valori normale 35 .0.7. 2 .presiunea parţială a bioxidului de carbon în sângele arterial sistemic (p(a)CO2) . 2.50 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ)│ < 40% │Test de efort contraindicat│ └───────────────────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┘ Notă I.Severitatea disfuncţiei ventilatorii (şi capacitatea maximă de prestaţie C(pmax) corespunzătoare) ┌───────────────────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ DISFUNCŢIE │ V(max)(VEMS)% din │ C(pmax) │ │ │ valoarea prezisă │ │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │FĂRĂ │VEMS(prezis)  0.80 w │ │ │ < (VEMS . funcţionale.8. Raportarea procentuală a VEMS(actual) la valoarea prezisă (teoretică) furnizează aceeaşi informaţie V(max. În stabilirea deficienţei funcţionale se ţine seama de întreg complexul de date clinice.saturaţia cu oxigen a hemoglobinei din sângele arterial sistemic .45 (< 7.84 (bărbaţi)│ >= 100 w la bărbaţi │ │ │ VEMS(prezis)  0.├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │FEF25_75 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50/CV │N sau ││ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │V(max) │ v │ v │ v │ N │ └──────┴──────────────┴───────┴───────┴──────────┴────────┘ DVR = disfuncţie ventilatorie restrictivă DVO = disfuncţie ventilatorie obstructivă DVM = disfuncţie ventilatorie mixtă SODD = sindrom obstructiv distal discret Tabel nr.presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sistemic (p(a)O2) .valori normale 7.valori normale 78 .creşterea valorilor peste 45 mmHg semnifică hipercapnie  SaO2 .35 .50 w la bărbaţi │ │ │ │ 60 .2 mmHg semnifică hipoxemie  p(a)CO2 .0. Severitatea disfuncţiei ventilatorii nu conduce automat la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate.35 = acidoză ─┐ aceste abateri ├ .ind.valori normale 95% .actual) VEMS(actual) x 30 VEMS(actual) ─────────────────% = ─────────────────% = ────────────% V(max.40% │ 80 .84) >= 60% │ 100 .45 (medie 40 mmHg) . radiologice.prezis) VEMS(prezis) x 30 VEMS(prezis) II. Evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi la efort)  parametrii măsuraţi sunt: . Ventilaţia maximă indirectă nu este un parametru obligatoriu pentru stabilirea severităţii disfuncţiei ventilatorii.

determinarea volumului rezidual (VR) pentru evidenţierea hiper inflaţiei în sindromele obstructive. Aprecierea adaptării la efort a sinergiei cardio-respiratorii 3a.> 7.50 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ < 50 │ < 50 │ └─────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────┘ 4. teste de mecanică pulmonară  determinarea compleanţei statice (C(st)) .Severitatea hipoxemiei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPOXEMIE │ p(a)O2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ <= 70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 69 . după intensitatea efortului (în watt) care poate fi desfăşurat timp de 5' fără modificarea p(a)O2 ┌─────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────┐ │ Capacitate de efort │ Intensitatea efortului │ Reducerea capacităţii │ │ │ (watt) │ de efort (%) │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 100 (bărbaţi) │ 0 │ │ │ >= 80 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 100 .45 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │SEVERĂ │ 44 . 3 .45 = alcaloză ─┘ sunt corelate cu p(a)CO2) Tabel nr. evaluarea capacităţii maxime de prestaţie (C(pmax)) pe baza parametrilor circulatori ┌────────────────┬──────────────────┐ │ C(pmax) │ INTENSITATEA │ │ │ EFORTULUI (W) │ ├────────────────┼──────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 150 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 150 . Teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară 4a.180 │ MEDIE │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ > 180 │ ACCENTUATĂ │ └──────────────────────┴───────────────────────┘ 4b.Severitatea hipercapniei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPERCAPNIE │ paCO2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ 45 .70 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ MEDIE │ 80 .50 (bărbaţi) │ 50 │ │ │ 70 .80 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 80 .35 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │GRAVĂ │ < 35 │ └────────────────┴──────────────────┘ 3b. 4 . ┌──────────────────────┬───────────────────────┐ │ Creşterea VR faţă de │ Gradul hiperinflaţiei │ │ valorile prezise (%) │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ <= 150 │ UŞOARĂ │ │──────────────────────┼───────────────────────┤ │ 150 .110 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │MEDIE │ 110 .80 (bărbaţi) │ 75 │ │ │ 80 .35 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │GRAVĂ (risc letal) │ < 35 │ └────────────────────┴───────────────┘ Tabel nr.60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 60 .60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 59 .70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ) │ > 70 │ └────────────────────┴───────────────┘ 3.

6 .2/săpt.19% │ │ 0 │ │ │(ocazional) │< 2/lună │ventilatorie │inhalator în criză │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │ crize nocturne │disfuncţie │a) beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │> 2/lună │ventilatorie │inhalator la nevoie│ 20-49% │ │ │ │ MODERAT │> 1 .22 KPa/1sec ┌───────────────┬────────────────────┐ │ Creşterea Raw │ Valori (KPa/1sec) │ ├───────────────┼────────────────────┤ │UŞOARĂ │ 0. hiperinflaţie pulmonară │b) reducere medie │MEDIE │ b) 60-65% │ III │ │ │medie.CO) scăzut în fibrozele interstiţiale difuze) ┌─────────────────────┬──────────────┐ │ALTERAREA DIFUZIUNII │ REDUCEREA │ │ │ T(L. Exacerbări│repaus cu │ tratament │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │ │ │frecvente │normocapnie(!) │prelungit │ b) 80-89% │ │ │ .0.│crize nocturne │fără disfuncţie│beta(2) mimetice │ 1 .│ simptome uşoare │obstructivă │b) corticoterapie │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │intercritic.50 = hipocomplianţă  determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere (Raw)  valori normale 0. tuse).9 │ └───────────────┴────────────────────┘ 4c.0.0.CO)(%) │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │UŞOARĂ │ > 60 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │MEDIE │ 59 . II-III │b) DVO medie. corticoterapie │ 50-69% │ │ │ │ INSUFICIENT │> 1 .89% (deficienţă funcţională globală accentuată).T(L.2/săpt.9 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ > 0. hiperinflaţie pulmonară uşoară │a) reducere UŞOARĂ dau MEDIE│ │ a) 50-59% │ │ │dispnee grd. │Reducere accentuată │ACCENTUATĂ │ a) 70-79% │ II │ │dispnee grd.50 = hipercomplianţă C(st) < valoare medie prezisă . │uşoară │inhalatorie │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │intermitente │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptome moderate │a) DVO medie │a. │ Hipoxemie │ crize scurte │ 70-89% │ │ │ │ SEVER │ > 5/săpt.100% (deficienţă funcţională globală gravă). creştere Raw medie │c) reducere medie │ │ c) 65-69% │ │ │ │c) se adaugă hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma severă cu │a) DVO accentuată (severă). Insuficienţa respiratorie decompensată (hipoxemie cu hipercapnie şi acidoză respiratorie) determină incapacitate de 90 . III-IV │hipoxemie accentuată la efort │ │ │ b) 80-89% │ │ │ │b) prezenţa CPC şi hipoxemie de repaus│ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forme severe în │ │Necesită îngrijire pentru │ │ 90-100 │ │ │stadiul de │ hipoxemie severă │activităţi cotidiene şi/sau │ │ a) 90-95 │ I │ │insuficienţă │ hipercapnie severă │igienă personală │GRAVĂ │ b) 95-100 │ │ │respiratorie cronică│ acidoză respiratorie │a) ocazional │ │ │ │ │sau complicate cu │ │b) permanent │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │ │cardiacă dreaptă │ │ │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┘ ASTMUL BRONŞIC ┌─────────────┬─────────────┬────────────────────┬───────────────┬───────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │Forma clinică│ Număr de │Simptome intercritic│ Funcţional │ Tratament │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ │ crize │ şi nocturn │ │ │ │funcţională│invaliditate│ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ UŞOR │< 1 .40 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │GRAVĂ │ < 40 │ └─────────────────────┴──────────────┘ 1. beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │intercritic.3 .2/săpt. zilnic │b) hipoxemie │zilnic │ │ │ │ │ MODERAT │ │şi crize nocturne │medie la efort │b. Cordul pulmonar cronic (cpc) documentat clinic şi prin investigaţii de laborator. BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC) ┌────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Funcţional │ Adaptare la efort │Deficienţă │ │ Grad de │ │ │ │ │funcţională│Incapacitate│invaliditate│ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma uşoară cu │a) sindrom obstructiv distal │ │ │ 20-49% │ │ │simptome permanente │b) disfuncţie ventilatorie obstructivă│păstrată │UŞOARĂ │ a) 20-29% │ 0 │ │ │(DVO) uşoară │ │ │ b) 30-49% │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma moderată cu │a) disfuncţie ventilatorie obstructivă│ │ │ 50-69% │ │ │simptome permanente.6 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │MEDIE │ 0.│mai mult de 1 pe │cu hipocapnie │inhalatorie zilnic │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │ CONTROLAT │ │săptămână │ reducere │Se adaugă la │ b) 60-69% │ │ │ │ │ │ │medie a │tratament │ │ │ │ │ │ │ │capacităţii de │bronhodilatatoare │ │ │ │ │ │ │ │efort │retard │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptomatologie │ DVO │ │ │ │ │ │ │ │accentuată │accentuată │Necesită corticote │ │ │ │ │ │ │intercritic (dispnee│(severă) │rapie orală │ │ │ │ │ │ │de efort. ca şi insuficienţa pulmonară manifestă (hipoxemie cu hipercapnie de repaus) determină incapacitate 70 .│hiperinflaţie pulmonară accentuată. teste de difuziune alveolo-capilară (măsurarea factorului de transfer gazos .│medie. │continuu. 2.C(st) > valoare medie prezisă + 0. cu │ │ │ 70-89% │ │ │simptome permanente.

recurentă şi/sau persistentă. eventual fetidă sau hemoptoică (în fazele acute depăşind 50 ml/24 h)  dispnee de efort sau repaus  semne generalizate de infecţie Se includ în acest grup:  supuraţii bronşice . I) │ DVR uşoară │transfer gazos │ │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │(T(L. II) │ │efort │ │ b) 60-69 │ │ │ │ │ │hipoxemie medie de │ │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │DVR │reducere accentuată │ │ │ │ │ │ │accentuată │a difuziunii │ │ │ │ │ │Stadiul III │+ sindrom │alveolo . │< 3 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr. bronşiectazii supurate  supuraţii pulmonare . │cu │a) necesită │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ │ nocturne │ICD │hipercapnie(!!)│îngrijire │ b) 95-100% │ │ │ │ │ │ │ │ocazională │ │ │ │ │ │ │ │ │a) necesită │ │ │ │ │ │ │ │ │îngrijire │ │ │ │ │ │ │ │ │permanentă │ │ │ │ └─────────────┴─────────────┴────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE ┌──────────────────┬────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Stadiul │ Disfuncţia │ Schimbul gazos │ Adaptare │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ evolutiv │ventilatorie│ │ la efort │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │a. II │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ │ │ reducere medie a capacităţii de │ │ │ │ │ │ │efort │ │ │ │ │ │ .capilare │reducere │ 70-89% │ │ │ │(dispnee │obstructiv │hipoxemie accentuată│accentuată │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │gr. III) │distal sau │la eforturi mici │ │ b) 80-89% │ │ │ │semne de CPC │DVM │hipoxemie severă │ │ │ │ │ │ │accentuată │de repaus │ │ │ │ │ │ │(severă) │ │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │Stadiul │ │hipoxemie gravă de │necesită │ │ │ │ │complicat cu │ │repaus cu │îngrijire │ 90-100% │ │ │ │insuficienţă │DVM severă │hipercapnie │ocazională │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │cardiorespiratorie│ │accentuată şi │necesită │ b) 95-100% │ │ │ │ireductibilă │ │acidoză │îngrijire │ │ │ │ │ │ │respiratorie │permanentă │ │ │ │ └──────────────────┴────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ SUPURAŢII BRONHOPULMONARE CRONICE Supuraţiile bronhopulmonare constituie un grup eterogen de afecţiuni caracterizate prin infecţie recurentă sau persistentă .co)) │ │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │hipoxemie uşoară la │b. păstrată │ │ │ │ │Stadiul I │ │factorului de │ │ 20-49% │ │ │ │(disnee gr. │> 2 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr. I │ │ │ │ │ │ │ reducere uşoară a capacităţii de│ │reversibile│ 50-69% │ │ │ │efort │ │ prin │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │b) bronhoree 80 m//24h în timpul │ │ tratament │ b) 60-69% │ │ │ │puseelor suprem.bronşite cronice purulente.│ │ │ │ capacitate de│ │ │ │ │ │ │ │ │efort accentuat│ │ │ │ │ │ │ │ │redusă │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │Simptomatologie │ │tratament complex │ │ │ │ │ │ │intercritică │ DVO severă │al bolii de fond │ │ │ │ │ │ crize │invalidantă. scădere uşoară a │a.abscese pulmonare. I │< 2 luni/an │ complet │ 1-19% │ │ 0 │ │ fără disfuncţie ventilatorie │ │reversibile│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie uşoară │ │ │ │ │ │ │ bronhoree │ │ │ 20-49% │ │ │ │a) 50-60 ml/24h în cursul puseelor│< 2 luni/an │ complet │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │supurative │ │reversibile│ b) 30-49% │ │ │ │b) bronhoree peste 60 ml/24h în │ │ │ │ │ │ │timpul puseelor supremative │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie medie │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree >70 ml/24h în timpul │ │ │ │ │ │ │puseelor supurat.co) │ │ 50-69% │ │ │ │(dispnee │DVR medie │hipoxemie medie de │reducere medie│ a) 50-59 │ MEDIE │ III │ │gr. supuraţii pulmonare difuze pioscleroză pulmonară SUPURAŢII BRONHOPULMONARE ┌──────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Clinic şi funcţional │ Durata │ Control │Incapacitate│Deficientă │ Grad de │ │ │recurenţelor│terapeutic │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ pusee supurative episodice │ │ │ │ │ │ │ dispnee gr. dispnee│ Hipoxemie │+ tratamentul │ │ │ │ │ │ frecvente │continuă în evoluţie│severă repaus │complicaţiilor │ 90-100% │ │ │ │ GRAV │ diurne şi │CPC.de tip supurativ şi care se manifestă clinic prin:  bronhoree purulentă . reducere │ │ │ │ │ │ │eforturi de │uşoară │ │ │ │ │ │ │intensitate medie │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │scădere medie a │ │ │ │ │ │Stadiul II │ │T(L. normal │ │ │ │ │ │ │ │b.

│ │ │ │pierdere ponderală. cu │ │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │cardio-respiratorie │ │ │ 90-100% │ │ │ireductibilă. │BK negativ (negativat │ │ │ │ │risc crescut de reactivare │după 6 luni de │ │ 70-89% │ II │ │ │tratament) │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │BK pozitiv în perioada│ │ │ │ │orice formă clinică │de 3 luni precedând │ │ 89% │ II │ │ │expertizării │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │forme cronice severe. │perioada de 3 │sau cavitare extinse. │BK pozitiv │ │ 90-95% │ I │ │necesită asistenţă din │BK negativ │ │ 95-100% │ │ │partea altei persoane │ │ │ │ │ │ocazional │ │ │ │ │ │permanent │ │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ TUBERCULOZA PULMONARĂ STABILIZATĂ În cazul în care la prima revizuire (după 6-12 luni) bolnavii de tuberculoză pulmonară prezintă leziuni stabilizate incapacitatea şi gradul de invaliditate se apreciază după:  severitatea disfuncţiei ventilatorii  severitatea afectării schimburilor gazoase în plămâni  capacitatea de adaptare la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ OPERATĂ În stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate la aceşti bolnavi se va ţine seamă de:  criteriile de activitate a tuberculozei  consecinţele morfofuncţionale ale intervenţiei chirurgicale 1.gradul II de invaliditate) timp de 6 luni de la prima expertizare . piotorax. fistule │luni precedând │afectarea unor zone de│ 70-89% │ II │ │bronho-pleuro-parietale. toracoplastie). calcificări pleurale) b) au necesitat tratament chirurgical (decorticare.├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie │ │ │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree > 80 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie accentuată la efort de│> 3 luni/an │Parţial sau│ 70-89% │ACCENTUATĂ │ │ │intensitate medie │ │ temporar │ a) 70-79% │ │ II │ │b) semne CPC │ │reversibile│ b) 80-89% │ │ │ │ hipoxemie cu hipercapnie în │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie severă │ │ │ │ │ │ │ bronhoree purulentă permanentă │ │ │ │ │ │ │> 100 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ insuficienţă cardio-respiratorie│ │ │ 90-100% │ │ │ │ireductibilă │ persistent │ineficient │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ necesită îngrijire │ │ │ b) 95-100% │ │ │ │a) ocazională │ │ │ │ │ │ │b) permanentă │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PLEUREZII PURULENTE (emfizemele pleurale. Aprecierea incapacităţii şi a deficienţei funcţionale se bazează pe:  evoluţia clinică  severitatea disfuncţiei ventilatorii  gradul afectării adaptării la efort conform criteriilor enunţate în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ ACTIVĂ ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Examen bacteriologic │ Examen radiologic │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie gravă.│BK negativ în │Imagini infiltrative │ │ │ │subfebrilitate prelungită. Bolnavii cu intervenţie chirurgicală pe torace pentru tuberculoză pulmonară prezintă incapacitate de 70-89% (deficienţă funcţională accentuată . │ │indemne anterior │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie lent favorabilă. Pun problema aprecierii incapacităţii şi a deficienţei funcţionale în următoarele situaţii: a) determină sechele importante (palipleurit. abces pulmonar) Sunt afecţiuni determinate de acumularea de lichid purulent în cavitatea pleurală. exereză pulmonară. │expertizării │parenchim pulmonar │ │ │ │etc. caşexie. febrilitate.

pensionari de gradul II după perioada de 6 luni în care au evoluat favorabil se consideră că prezintă incapacitate de 50-69% (deficienţă funcţională medie . Viteza de progresie variază în funcţie de: . Prezenţa de leziuni într-un singur rinichi. Dacă se include nefropatia diabetică în categoria nefropatiilor glomerulare primare şi adăugăm nefropatiile interstiţiale. localizate în ambii rinichi sau într-unul singur. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. În România cauza cea mai frecventă a IRC este boala glomerulară (49%). SINDROAME POST TUBERCULOASE În acest grup sunt cuprinse formele de tuberculoză pulmonară vindecate cu sechele morfofuncţionale importante. datorită leziunilor organice.boala care a produs IRC . diabet zaharat) . când acesta este unic.gradul III de invaliditate) pentru încă 6 luni în vederea readaptării progresive la activitatea profesională şi a evitării recăderilor (chiar dacă nu prezintă afectarea funcţiei respiratorii) 3. malformaţii). având o evoluţie progresivă către exitus.asocieri morbide (HTA. IRC presupune existenţa de leziuni în ambii rinichi sau într-un singur rinichi. rezultă că 76% din pacienţii cu IRC din România au una dintre aceste etiologii. În expertiza medicală a capacităţii de muncă constituie elementul de referinţă pentru stabilirea diagnosticului funcţional şi aprecierea capacităţii de muncă în afecţiunile rinichiului. încadraţi în gradul II de invaliditate. IRC reprezintă expresia funcţională a diferitelor tipuri de leziuni ale rinichiului (nefropatii. ireversibile. Pacienţii cu IRC trebuie evaluaţi periodic pentru monitorizarea progresiunii bolii. în ani de zile. AFECŢIUNILE RENALE INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ Insuficienţa renală cronică (IRC) este un sindrom cronic. exclude apariţia IRC. în caz de rinichi unic congenital sau dobândit. după 12 luni de la data pensionării de invaliditate sunt încadraţi în funcţie de severitatea afectării funcţiei respiratorii.2. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară.complianţa la regimul igieno-dietetic şi la tratamentul medicamentos Intervalul recomandat dintre examenele periodice este de 3 luni. conform criteriilor din capitolul introductiv. dar frecvenţa poate varia în funcţie de factorii menţionaţi anterior şi de stadiul IRC. cu etiologie multiplă. cu debut lent. uropatii. Etiologia IRC este greu de evaluat. celălalt fiind sănătos. Caracteristici:  se manifestă după luni sau ani de la vindecarea procesului bacilar  baciloscopie directă constant negativă timp de cel puţin 18 luni (cel puţin 3 culturi)  imagini radiologice nemodificate (controale repetate la câteva luni) Stabilirea incapacităţii şi încadrarea în grad de invaliditate se bazează pe:  severitatea afectării ventilaţiei pulmonare  severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar  adaptarea la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv. urmată de nefropatiile interstiţiale (23%). caracterizat fiziopatologic prin incapacitatea rinichilor de a-şi asigura funcţiile normale. deoarece rinichiul sănătos compensează funcţiile pierdute ale rinichiului lezat. Examenele periodice trebuie să includă:  Anamneză .

Retenţia azotată se poate menţine constantă timp de mai mulţi ani în condiţiile reducerii masei nefronice.Determinare dimensiuni rinichi (radiologie. b) faza de retenţie azotată fixă. II. Stadiul de insuficienţă renală cronică decompensată (preuremie)  funcţie renală afectată în repaus. clavicule.  masă de nefroni funcţionali 10-25%. leucogramă. număr trombocite) . Poate fi necesară schimbarea locului de muncă în cazul în care solicitările energetice depăşesc 700 kcal/8 h sau activitatea se desfăşoară în condiţii de microclimat necorespunzătoare (temperaturi extreme. retenţie azotată)  masă de nefroni funcţionali 25-50%  evoluează în două faze: a) faza poliurică. .Radiografii schelet osos (mâini.Ionogramă serică (Na+.anual  Explorări complementare. .Examen de urină din 24 ore (densitate. Na. toxice.Colesterol.Uree. proteine. lipemie . În acest stadiu capacitatea de muncă este păstrată. hipertensiune. trigliceride. umiditate.natura bolii renale primare .  probe funcţionale renale normale. Stadiul de insuficienţă renală compensată  funcţia renală normală în repaus prin intervenţia mecanismelor compensatorii (hipertrofie funcţională a nefronilor restanţi. Stadiul de deplină compensare (suficienţă funcţională.Clearance uree . K.  probe funcţionale renale puţin sau moderat modificate  homeostazie modificată moderat în faza de retenţie azotată fixă.Clearance creatinină endogenă . creatinină)  Explorări imagistice: .co-morbiditate Examenele periodice vor urmări evaluarea manifestărilor clinice ale IRC (vezi tabel 1).anual . poliurie compensatorie. hematocrit. parcurgând aceleaşi stadii indiferent de boala renală primară. PO43-) . determinate de: . uşor alterată în condiţii de suprasolicitare.  nu există anemie.Electroforeză proteine serice (de două ori pe an) .  masă de nefroni funcţionali peste 50%.B. trepidaţii.  homeostazie normală. K+.Fosfataza alcalină serică .Examen sumar de urină .Echilibru acido-bazic . etc). Ursea) I.Hemogramă (hemoglobină. endoscopie) . acid uric. suficienţă cu randament limitat)  funcţie renală normală în repaus. picioare) . uree. Există diverse definiţii ale stadiilor. creatinină sertice . Ca2+. III. Examen clinic complet  Explorări de laborator .  anemie uşoară sau medie N. Stadializarea insuficienţei renale cronice IRC evoluează stadial. Cea mai completă este cea redată în continuare (N.

prin mecanism renal sau extra renal UREMIE . De aceea trebuie evitaţi şi înlocuiţi cu cel de insuficienţă renală cronică. viscarale PSEUDOUREMIA .hipotensiune arterială (instabilitate hemodinamică la hemodializaţi) .aritmii . acid uric.H. La unii dintre bolnavi semnele de uremie se pot ameliora.stadiul final al I. homeostazie constant alterată (vezi tabelul). .În afara manifestărilor bolii de fond apar şi semnele de uremie IV.prezenţa patologiei induse de hemodializă . Stadiul de uremie depăşită În acest stadiu supravieţuirea este asigurată prin mijloace de substituţie a funcţiei renale: epurare extrarenală sau transplant renal.B.  anemie medie N.hipernatremie (prin retenţie) .  masă de nefroni funcţionali sub 10%. Manifestări cardio-vasculare .gradul de recuperare medicală . Nomenclatură AZOTEMIE .T.situaţia socio-familială a acestuia.toleranţa hemodializei sau a dializei peritoneale .arteriopatii periferice .hipocalcemie cu hiperfosfatemie II.tendinţă crescută spre arteroscleroză .C. cu precizarea stadiului.insuficienţă cardiacă .hiponatremie (nefropatie cu pierdere de sare) .A.complex de simptome cerebrale datorate edemului cerebral (hiperosmolaritate numai la azotemie moderată) Observaţie: Aceşti termeni sunt frecvent folosiţi incorect referitor la IRC.  anemie medie sau severă V. Astfel deficienţa funcţională poate fi de la uşoară la gravă.  probe funcţionale renale alterate (vezi tabelul).  homeostazie grav alterată prin creşterea semnificativă a produşilor de retenţie azotată. .toleranţa rinichiului transplantat . în timp ce la alţii acestea se dezvoltă progresiv.pericardită uremică .R.motivaţia deficientului pentru muncă . Manifestări electrolitice . creatinină). .rezultatul acumulării de metaboliţi toxici în care apar manifestări multiple datorate tulburărilor hidro-electrolitice. cu gradele de incapacitate corespunzătoare iar capacitatea de muncă se apreciază ţinându-se seama de solicitările locului de muncă. acidobazice. Tabel I .Manifestări ale insuficienţei renale I. Stadiul de uremie (terminal)  funcţie renală grav alterată.creştere în ser a produşilor azotaţi neproteici (uree. În aprecierea statutului medico-profesional al acestor deficienţi se vor avea în vedere o serie de alţi factori: .hiperpotasemie (dar cu depozite reduse) .

osteoporoza VI.5 │ 40 -> 12 │ 3 -> 2.4 │ 26 -> 20 │ 40 -> 30 │ 3.1.parotidită .5 │ 2.100 │ 3 .5 . CheyneStockes IV.gradul de recuperare medicală prin metoda de tratament substitutiv . Manifestări respiratorii . transplantului renal INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ TRATATĂ PRIN METODE DE SUBSTITUŢIE A FUNCŢIEI RENALE Metodele de substituţie a funcţiei renale se clasifică astfel: I. în funcţie de procedeul de tratament substitutiv 3 ) variabile.49% │Eventual schimbare│ │compensare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ loc de muncă │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Compensat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 50 -> 35 │ <= 1022 │ < 50 │ 1.osteomalacia .5 │ 8 .5 .12 │ Medie/ │ 60 .100% │ I │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremie │ < 10 │variabil2)│ < 502) │variabilă2)│variabil2)│variabil2)│variabil2)│variabil2) │variabilă3) │variabilă3) │ variabilă4) │ │depăşită1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────┴───────────┴──────────┴─────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ *) în funcţie de simptomatologia clinică (variaţii individuale de toleranţă a IRC) .hemofiltrarea .Stadiile insuficienţei renale cronice ┌───────────┬───────────┬──────────┬─────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ │ Nefroni │ │ Uree │Creatinină │ │ │ Număr │Hemoglobină│ │ │ Grad │ │ Stadiul │funcţionali│Densitate │sanguină │ sanguină │ Cl (uree)│ Cl(Cr) │ hematii │ g/dl │ Deficienţă │Incapacitate│ invaliditate │ │ │ (%) │ urinară │ (mg/dl) │ (mg/dl) │ (ml/min) │ (ml/min) │ 106/mm3 │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Deplină │ 100 -> 50 │ < 1025 │ < 50 │ N │ N │ 120-70 │ > 4 │ 12 .pareză gastrică .5 │ 20 . dializei peritoneale.59% │ III │ │poliurică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 35 -> 25 │ < 1017 │50 . în funcţie de: .13 │ Medie │ 50 .tulburări psihice neuropatie periferică senzitivă Tabelul 2 .ostoscleroza .plămân uremic .79%*) │ III/II*) │ │retenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │Accentuată*)│ │ │ │azotată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fixă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Decompensat│ 25 -> 10 │1010-1011 │ > 100 │ > 4.sângerări digestive .5 │ 70 -> 26 │ 70 -> 40 │ 4 -> 3.vezi Manifestările clinice ale insuficienţei renale cronice 1 ) supravieţuirea este posibilă datorită mijloacelor de tratament substitutive renal 2 ) variabile.III.15 │ Uşoară │ 20 .fatigabilitate .enterocolită VII.5 -> 2 │ 8 │ Gravă │ 90 .insomnie .2.89% │ II │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremic │ < 10 │ <= 1010 │300 .disfuncţii leucocitare .5 -> 3 │ 10 .dispnee Kusmaul.10 │ Accentuată │ 80 . Osteodistrofie renală . Manifestări hematologice .stomatită .2.diateze hemoragice V.2 │ < 7.anemie .500│ > 6 │7.hemodializa .osteita fibroasă . Metode de epurare extrarenală a) Epurare extracorporală .patologia asociată: hemodializei. Manifestări gastrointestinale .hemoperfuzia b) Epurare intracorporală .5 │ 12 . Tulburări neurologice SNC .ultrafiltrarea secvenţială .

stadiul evolutiv al bolii renale sau al bolii generale cu atingere renală care a dus la insuficienţă renală cronică .59% prezente │ │ │ │ Perioade de │Progresiune│ │ │una sau două │ │ │ 2 │ alterare │ continuă.statusul funcţional renal .40% din bolnavii dializaţi în spital îşi continuă activitatea profesională. Dializa peritoneală poate fi intermitentă sau continuă ambulatoriu.49% │ │ │ │ │ │ │ │Este necesară │ │ │ │ Stabilizată │ Staţionar │ │ │schimbarea locului│ │ │ 1 │ clinic şi │ sau │ Absentă │ Uşoară │de muncă**) │ 0 │ │ │ paraclinic*) │ evoluţie │ │ │Se va ţine seama │ │ │ │ │favorabilă │ │ │şi de elementele │ │ │ │ │ │ │ │tehnice***) │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │50 . Funcţiile endocrino-metabolice ale rinichiului nu pot fi suplinite prin aceste tehnici. dar nu desfăşoară activitate profesională. Depurarea se realizează prin intermediul unei membrane semipermeabile artificiale. │ │Nefropatia │ Patologie indusă │ │ │ Grad de │ │crt.69% │ │ │ │ │ │ │ │50 .dializa peritoneală . aducând bolnavul la manifestările corespunzătoare unei insuficienţe renale cronice cu Cl(cr) de aproximativ 20 ml/min.atitudinea familiei faţă de caz .dializa intestinală .79% prezente │ │ │ 3 │ Alterare │accentuată │ Prezentă │Accentuată│1 sau două dintre │ II │ │ │ progresivă │ cu noi │ │ │criterii │ │ │ │ │ elemente │ │ │80 . în afara organismului. Transplantul renal Cel mai frecvent folosite sunt hemodializa şi dializa peritoneală. │ Eventual │ Medie │dintre criterii │ III │ │ │ evidenţiate │ lentă │ │ │60 .89% │ │ │ │ │Progresiune│ │ │70 .intermitentă .profilul psiho-intelectual al pacientului . În evaluarea clinico-funcţională a bolnavului cu insuficienţă renală cronică tratată prin mijloace de epurare extrarenală se va ţine seama de următorii factori: . . .resurse tehnice şi financiare existente ┌────┬──────────────┬───────────┬───────────────────┬──────────┬──────────────────┬────────────┐ │Nr.continuă ambulatorie . de substanţele acumulate şi reechilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic.adsorbţia intestinală II.69% prezente │ │ │ │clinic şi/sau │ │ │ │toate 3 criteriile│ │ │ │ funcţional │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │70 .50% sunt reintegraţi social. Metodele de epurare extrarenală menţionate sunt compatibile cu o supravieţuire îndelungată iar reintegrarea socio-profesională este optimă într-un număr mare de cazuri.. grevată de complicaţii care necesită spitalizări repetate Aceste metode ameliorează tabloul clinic al uremiei.prezenţa patologiei indusă de hemodializă sau dializa peritoneală .nivelul responsabilităţilor sociale şi familiale ale bolnavului . Hemodializa Hemodializa este o metodă terapeutică prin care sângele uremic este depurat.40 .25% au evoluţie nefavorabilă.10 .35 . Există şi posibilitatea efectuării hemodializei la domiciliu. Hemodializa este efectuată în centre specializate. Dializa peritoneală Dializa peritoneală este o metodă de epurare extrarenală care constă în introducerea soluţiei de dializă în cavitatea peritoneală iar membrana de dializă este reprezentată de peritoneu.│Funcţia renală│ de fond │de hemodializă sau │Deficienţă│ Incapacitate │invaliditate│ │ │ │ │dializă peritoneală│ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │ 20 .motivaţia pentru muncă . Astfel: .89% prezente │ │ .

stare generală bună .cardiopatie ischemică .uree sanguină < 200 mg/dl .) .creşterea sau menţinerea constantă a hemoglobinei **) Activitate profesională permisă . trepidaţii.tensiune arterială normală  paraclinic (funcţional) .100% │ │ │ │ │ │ │ │90 . tromboze.infarct miocardic .solicitare energetică profesională [] 1000 kcal/8h .100% se │ │ │ │ │ │ │ │pierde şi │ │ │ │ │ │ │ │capacitatea de │ │ │ │ │ │ │ │autoservire │ │ └────┴──────────────┴───────────┴───────────────────┴──────────┴──────────────────┴────────────┘ Se va ţine seama şi de gradul insuficienţei renale cronice ___________ *) Funcţie renală stabilizată  clinic .condiţii favorabile de microclimat (noxe.program de muncă corespunzător (excluderea muncii în ture şi a activităţilor secundare şi ocazionale) ***) Elemente tehnice . infecţii.Cl(cr) . umiditate.tulburări de ritm şi de conducere .│ │ │patologice │ │ │toate 3 criteriile│ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │90 .hipertensiune arterială .polineuropatie periferică tip mixt .apetit bun .tipul dializei .encefalopatie  Wernike  demenţa de dializă  sindromul de dezechilibru de dializă .20 ml/min . HEMODIALIZA ITERATIVĂ A.insuficienţă cardiacă .în cazul hemodializei  număr de şedinţe  durata şedinţelor  accesibilitatea centrului de dializă PATOLOGIA INDUSĂ DE UTILIZAREA TEHNICILOR DE EPURARE EXTRARENALĂ I.potasemie < 5 mEq/l .poziţie şezândă . curenţi de aer. Manifestări cardio-vasculare . Manifestări neurologice .pericardită uremică .patologia ţuntului arterio-venos (hemoragii. dilataţii anevrismale) B.lipotensiune arterială . etc.94% există │ │ │ │ │ │ │ │complicaţii grave │ │ │ │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ 4 │Grav alterată │ │ │ Gravă │desfăşurarea │ I │ │ │ │ │ │ │activităţii │ │ │ │ │ │ │ │cotidiene │ │ │ │ │ │ │ │95 .

hipertrigliceridemie .septicemie .poate fi instituită în timp minim │ │ │ │.risc crescut de peritonită .eventraţii . Tulburări ale metabolismului intermediar .tulburări metabolice grave ┌─────────┬───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ HEMODIALIZA (HD) │ DIALIZA PERITONEALĂ │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │Insuficienţă renală cronică (IRC) │.hiperinsulinemie cu toleranţă scăzută la glucoză .accesibilitate │în centrul de dializă sau a │ │ │ │rinichiului de transplant │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │.pruritul .hipoproteinemie I.în aşteptarea maturării căii de │ │ │.infecţii ale şunturilor .este mai fiziologică asigură un │ │ │ │nivel seric mai stabil │ └─────────┴───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ TRANSPLANTUL RENAL 75% din candidaţii pentru transplant renal provin din următoarele categorii de nefropatii: . nu necesită aparatură │ │ │îndelungată │specială │ │ │.IRC agravată temporar │ │ │. Manifestări cutanate .asigură un grad mai mare de │ │ │ │independenţă │ │ │ │.leucocitoza/leucopenia .există experienţă clinică │.hepatită cu virus B .cost redus.ascită F.pigmentarea .sângerări intraabdominale .epurare mai eficientă pentru │de către bolnavi │ │AVANTAJE │produşii de retenţie azotată │. DIALIZA PERITONEALĂ .vârstă (15 .diaree cronică .hematom al peretelui abdominal .disfuncţii sexuale D.fără o etiologie clară (permite şi │ │ │depăşită dar ţinându-se seama de: │investigarea invazivă) │ │ │. Manifestări digestive .osteodistrofia renală .în aşteptarea eliberării de locuri │ │ │.pancreatită cronică .când nu se poate aplica hemodializa│ │ │de orice cauză în stadiul de uremie│. convulsii  accidente cerebro-vasculare C.ulcer gastro-intestinal .pseudoporfiria cutanată G.IRC din diabetul zaharat │ │INDICAŢII│.responsabilităţi sociale │.situaţie familială │abord vascular │ │ │. Infecţii .diateza hemoragică E.profil psiho-intelectual │.resurse tehnice şi financiare │.49 ani) │. Manifestări endocrine .gută H. Manifestări hematologice .tuberculoză pulmonară II.eficienţă mai mare pe termen lung│.tehnică uşor de învăţat şi aplicat │ │ │. Manifestări articulare .degradarea membranei peritoneale .

endocrine şi metabolice  hiperparatiroidism secundar  hiperkalemie  hiperuricemie asimptomatică sau gută . După o perioadă de 6-12 luni după efectuarea transplantului deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază astfel:  evoluţie favorabilă .efectele secundare ale corticoterapiei  obezitate  cataractă  hiperglicemie  miopatie . ţinând seama de stadiul insuficienţei renale cronice (vezi tabelul) da şi de psihicul şi cooperarea bolnavului.gastro-intestinale  ulcer peptic  pancreatită  diverticulită  hepatită . beneficiază de concediu medical conform legii. în cazul când nu sunt deja pensionari de invaliditate.la sfârşitul primei săptămâni. Recuperarea profesională este posibilă. Prezenţa complicaţiilor poate prelungi durata de spitalizare până la câteva luni (conform legii). Complicaţiile post transplant renal sunt: .o săptămână .apare în primele zile de la intervenţie.tulburări psihice Problemele majore cu care se confruntă pacienţii şi medicii imediat post transplant sunt infecţia şi rejetul.după prima săptămână. răspunde bine la creşterea dozei de imunosupresoare d) cronic . Rejetul poate fi: a) hiperacut . Pe termen lung.un an de la intervenţie.infecţiile . mai puţin înţeles din punct de vedere imunopatologic şi puţin controlat prin terapie c) acut . mai ales în cazul grefei prelevată de la cadavru Infecţia Infecţiile locale şi generale pot complica evoluţia post-transplant în primele săptămâni sau luni de la intervenţie. în caz de incompatibilitate b) accelerat . Diagnostic funcţional Pacienţii care sunt supuşi transplantului renal. calitatea vieţii este mult mai bună decât în cazul dializei. urmând a fi controlat periodic la centrul unde a fost efectuat transplantul. în cazul unei evoluţii favorabile.deficienţă funcţională accentuată sau medie. insuficienţă renală cronică din diabetul zaharat 2.1.cardio-vasculare  infarct miocardic  accidente cerebro-vasculare  hipertensiune arterială (iatrogenă sau prin stenoza arterei renale a rinichiului transplantat) . putând beneficia de încadrare în gradul II respectiv III de invaliditate .rejetul . boala hipertensivă renală 3. glomerulonefritele În absenţa complicaţiilor. bolnavul poate fi externat după 30 de zile de la intervenţie.

odată reinserat bolnavul îşi poate relua activitatea în condiţii corespunzătoare de muncă . Glomerulonefrite subacute (maligne.GNC extramembranoasă . topografic.Glomerulonefrita de şunt . produse prin mecanisme imunitare. evolutiv.Glomeruloscleroza focală şi segmentară . ulterior. în cadrul gradului III de invaliditate. Glomerulonefrite cornice (GNC) A.GNC cu depozite mezangiale de IgA . în funcţie de adaptarea la activitatea profesională apreciată obiectiv pe baza anchetelor sociale efectuate de asistenţii sociali conform legislaţiei în vigoare. Glomenilonefritele se clasifică în funcţie de mai multe criterii: etiologic. GLOMERULONEFRITE (GN) Glomerulonefritele sunt afecţiuni inflamatorii glomerulare de etiologie multiplă.nefropatia lupică . Secundare (GNCS) . Difuze .virale . Glomerulonefrite acute A.nefropatia din purpura Henoch-Schonlein .nefropatia diabetică .GNCS în cadrul bolilor generale . Clasificarea glomerulonefritelor I.infecţioase nestreptococice . Glomerulonefritele sunt cele mai frecvente dintre afecţiunile renale şi ocupă primul loc ca frecvenţă în etiologia insuficienţei renale cronice (se apreciază că aproximativ 60% din cazurile de insuficienţă renală cronică au la bază glomerulonefritele).amiloidoza renală . având o evoluţie variabilă cel mai frecvent spre insuficienţă renală terminală.nefropatia gravidică .GNC inclasabile B.  restabilirea incompletă a funcţiei renale şi/sau prezenţa complicaţiilor generează o deficienţă (incapacitate) care se evaluează conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică la care se adaugă procentajele corespunzătoare complicaţiilor existente.sindrom Wegener .GNCS post-streptococică .post streptococice .cu normă întreagă sau cu jumătate de normă. Primitive . rapid progresive) III.nefropatia din endocardită bacteriană .nefropatia din periarterita nodoasă . Se va ţine seama şi de efectele tratamentului imunosupresor. Focale C. Segmentare II. morfologic.GNC cu leziuni minime .toxic-alergice B.GNC proliferativă mezangială idiopatică .GNC membranoproliferativă . imunologic.

edeme 3. respectiv revizuirea la termen a bolnavilor cu glomerulonefrită acută cuprinde: .dispariţia proteinuriei şi hemahiriei (în 6-8 luni) .forme grave .GN difuze acute (45% din cazuri) .persistenţa proteinureii şi a hematuriei peste un an de la debut Vindecarea nu poate fi afirmată decât după 1-2 ani.forme medii .forme complete .edemele.clinică .000 H/min) . Sindromul de insuficienţă renală .sindrom hemolitic-uremic .evoluţia .paucisimptomatice.dispariţia leziunilor histologice (după un an) .evoluează spre IRC terminală în câteva săptămâni sau luni Elementele de apreciere ale prognosticului bolii sunt: .intensitatea şi/sau reversibilitatea afectării funcţiei renale . tensiunea arterială.proteinurie neselectivă (rar selectivă) peste 0.morfologică . în anumite cazuri proteinuria poate depăşi 3 g/24 h .segmentare (leziunea atinge câteva anse capilare ale glomenilului) După tabloul clinic glomerulonefritele acute se împart astfel: .oligurie cu urini concentrate şi conţinut scăzut de sodiu .examen clinic .hematurie microscopică (peste 10. tendinţă de cronicizare .focale (leziunea atinge câţiva glomeruli) . mai ales în formele focale şi segmentare . evoluţie spre IRC .forme uşoare . evoluţie mai lungă. Sindromul hipertensiv 4.15 g/24 h până la 2-3 g/24 h.cilindrii eritrocitari 2.forme frustre .complement seric scăzut După gravitate glomerulonefritele acute se clasifică astfel: .dispariţia sindroamelor în (3 .biologică .tablou clinic moderat . Sindromul hidropigen .forme latente Tabloul clinic complet cuprinde cele patru sindroame clasice: 1.semne discrete care dispar după câteva zile . chiar şi în GN acute focale şi segmentare existând şi în aceste cazuri forme clinice recidivante cu tendinţă la cronicizare. Sindromul urinar .6 săptămâni de la debut) .ASLO crescut .000 H/min) sau macroscopică (peste 100.aspect de sindrom nefrotic .sindrom Alport I.funcţională .gradul de remisiune a sindroamelor clinice .VSH crescut .difuze . simptomatologie intensă.retenţie de produşi azotaţi în sânge datorită scăderii filtrării glomerulare şi hipercatabolismului proteinelor endogene La acestea se adaugă semne inflamatorii şi imunologice: .simptomatologie ştearsă.forme mortale . Glomerulonefrite acute În funcţie de întinderea leziunii pot fi: .forme minime .tablou clinic complet.normalizarea clearence-ului creatininei endogene (3-4 luni) Evaluarea periodică. diureză . Criterii de vindecare .sindrom Moscowitz .gravitatea bolii (forma clinică histologică) ..

În formele cu evoluţie favorabilă spre vindecare deficienţa funcţională se apreciază în funcţie de elementele menţionate la glomerulonefritele acute şi de solicitările locului de muncă.explorarea imunologică  titru ASLO  complement seric total.evoluţie spre IRC │ │remisiune │ │ │ │ │80 .69% │ │ │ │ │50 . Glomerulonefritele cronice În general.89% .> sodiu. Glomerulonefrite subacute Sunt nefropatii glomerulare cu evoluţie rapidă spre exitus în majoritatea cazurilor.> densitate .tendinţă la │ │ │ │ │cronicizare │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 50 .59% . ┌───────────────────────────┬──────────┬──────────────────────────┬────────────┐ │ Forma clinică │Deficienţa│ Incapacitatea │ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 1-19% │ │ │ UŞOARĂ │ FĂRĂ │Este necesară schimbarea │ 0 │ │. indiferent de etiologie glomerulonefritele cronice evoluează spre IRC terminală. Diagnostic funcţional 1.simptomatologie intensă │ACCENTUATĂ│spre IRC cu perioade de │ II │ │.79% . În majoritatea cazurilor însă evoluţia este grevată de apariţia sindromului nevrotic şi a hipertensiunii arteriale cu evoluţie spre insuficienţa renală cronică în decurs de câteva luni sau ani.89% │ │ │.tablou clinic complet │ │70 .69% .> proteinurie . menţinerea în viaţă fiind posibilă cu ajutorul mijloacelor de substituţie a funcţiei renale.simptomatologie ştearsă │ │locului de muncă │ │ │. │ │ │. În cazul formelor care au evoluat spre insuficienţă renală cronică se vor aplica criteriile stabilite pentru această afecţiune.proteinurie şi │ │ │ │ │hematurie persistente │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ GRAVĂ │ │ 70 .29% . C3  fibrinogen plasmatic Diagnosticul funcţional şi incapacitatea se elaborează după expirarea perioadei legale de concediu medical conform tabelului.explorarea funcţională a rinichiului  examen sumar de urină  sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb)  examen de urină din 24 ore . III.49% .49% │ │ │..evoluţie lentă │ │ │ │ UŞOARĂ │cu tendinţă spre vindecare│ 0 │ │ │ │30 . 2.semne clinice │ │ │ MEDIE │ MEDIE │discrete proteinurie. Durata supravieţuirii este variabilă în funcţie de etiologie şi forma clinică iar evoluţia se . Mai rar boala poate persista indefinit. potasiu  clearence-ul creatininei şi ureei plasmatice  concentraţia plasmatică a creatininei şi ureei . În ultimul timp prognosticul s-a ameliorat citându-se supravieţuiri de mai mulţi ani cu remisiuni uneori complete.tablou clinic moderat │ │hematurie moderată cu │ III │ │ │ │tendinţă spre ameliorare │ │ │ │ │60 . Aproximativ 35% din cazuri evoluează spre vindecare. creatinină .> uree.tendinţă la cronicizare │ │ │ │ │(uneori) │ │20 .evoluţie mai lungă │ │ 20 .evolutie │ │ │ │ │accelerată spre IRC │ │ ├───────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────┴────────────┤ │ În formele care au evoluat spre IRC deficienţa/incapacitatea se stabilesc │ │ conform criteriilor pentru IRC │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ II. maximum 2 ani.evoluţie lentă │ │ │. în câteva luni.

hematurie microscopică şi leziuni histologice importante.ereditare (polichistoza renală. Glomerulonefritele cronice constituie o condiţie patologică complexă cu afectare multiorganică. rupturi traumatice ale uretrei.complică deseori cu HTA şi sindrom nefrotic.proces inflamator care evoluează spre scleroză sau fibroză (tuberculoză. NI de cauză medicală .malformaţii congenitale . NI obstructive (datorate unui obstacol mecanic pe tractul urinar) .prezenţa IRC NEFROPATII INTERSTIŢIALE Nefropatiile interstiţiale sunt afecţiuni acute sau cronice cu etiologie plurifactorială.infecţioase (pielonefrite) .gradul de afectare a funcţiei renale În raport cu gradul de afectare a funcţiei renale se deosebesc mai multe situaţii: . situaţie în care există proteinurie neselectivă.prin agenţi fizici .severitatea fenomenului obstructiv (obstrucţie completă sau incompletă) .răspunsul la tratament . leziuni glomerulare. în formele primitive complicate şi mai ales în formele secundare. sindrom Alport) . etc) . Evoluţia spre IRC reprezintă regula în cazul corticorezistenţei.asociate glomerulopatiilor 3. Prognosticul este mai bun în cazurile cu răspuns adecvat la corticoterapia iniţială.modul de instalare a obstrucţiei (lent.etiologia (în formele secundare) . uretrită nespecifică.metabolice .cu insuficienţă renală cronică . NI de cauză necunoscută . Clasificarea etiopatogenică a nefropatiilor interstiţiale (NI) 1. progresiv sau brusc) .toxic-medicamentoase . nefropatii interstiţiale de cauză medicală şi nefropatii interstiţiale de cauză necunoscută.imuno-alergice .starea anatomo-funcţională anterioară a traiectului urinar .forma morfopatologică .nefropatia endemică balcanică .supraadăugarea infecţiei . boala Fabry.litiază . Într-un număr de cazuri există remisiuni.nefropatia interstiţială xantogranulomatoasă .localizarea obstrucţiei (ureteral unilateral sau pe calea urinară comună) .NI obstructivă cu insuficienţă renală acută . leziuni tubulare şi leziuni vasculare minime. Din punct de vedere morfopatologic se caracterizează prin leziuni interstiţiale specifice.tumori (adenom de prostată. Diagnosticul funcţional Deficienţa funcţională şi incapacitatea se stabilesc în funcţie de: .nefropatia interstiţială primitivă (Bell) În NI prin uropatie obstructivă evoluţia şi prognosticul sunt influenţate de: . neoplasm al vezicii urinare.natura obstacolului . Din punct de vedere etiopatogenic nefropatiile interstiţiale se clasifică în nefropatii interstiţiale obstructive. etc) 2.

starea căilor urinare . Pielonefritele cronice pot evolua variabil.gradul de afectare a funcţiei renale exprimată prin alterarea probelor funcţionale renale Diagnostic funcţional Bolnavii cu nefropatii interstiţiale obstructive sau de cauză medicală beneficiază de concediu medical conform legii. pionefroza calculoasă 2. neglijată  litiaza care complică alte nefropatii degenerative. reflux vezico-ureteral.dureri lombare. hidronefroza calculoasă b) infecţioase .NI obstructivă fără insuficienţă renală Ridicarea chirurgicală a obstacolului poate opri progresia bolii şi funcţia renală se poate ameliora (în cazul în care aceasta poate fi efectuată precoce). insuficienţa renală cronică Evoluează spre insuficienţă renală cronică:  litiaza bilaterală  litiaza pe rinichi unic (funcţional.agentul patogen .. durata şi calitatea remisiunilor . tardive . pielonefrita acută. Factorii de prognostic importanţi şi în evaluarea funcţională sunt: . o tulburare în evacuarea urinei . În acest caz deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică.colica renală Din punct de vedere evolutiv litiaza urinară poate fi: a) benignă . congenitale sau câştigate .prezenţa unui obstacol. răspuns la tratament. febră şi leucociturie (litiază suprainfectată) b) cu calculi migratori .apariţia simptomelor este determinată de creşterea dimensiunilor. modificarea poziţiei calculilor sau supraadăugarea unei infecţii 2.durată. Enterococ sunt cei mai agresivi . chirurgical)  litiaza diagnosticată tardiv.calculi pielocaliceali coraliformi ficşi sau calculi mici caliceali bine fixaţi în fornix c) complicată Complicaţii 1. LITIAZA URINARĂ Litiaza urinară se caracterizează prin prezenţa calculilor în parenchimul renal sau în căile urinare. Pseudomonas.calculi cu diametrul mai mic de 5 mm situaţi de la calice în jos (există eliminări spontane) b) bine tolerată clinic . Pielonefritele acute au tendinţă marcată la cronicizare şi evoluţie spre insuficienţă renală cronică. Din punct de vedere al evoluţiei pielonefritele pot fi acute sau cronice. După expirarea acestei perioade aceştia necesită expertiză medicală şi evaluare funcţională numai dacă prezintă afectarea funcţiei renale.factor agravant care grăbeşte evoluţia spre IRC .pielonefrita litiazică.Proteus. În cadrul NI de cauză medicală cele mai frecvente sunt pielonefritele (NI infecţioase). Litiaza urinară latentă (asimptomatică) . precoce a) mecanice . Există două forme clinice: 1. hematurie microscopică. Litiaza urinară manifestă clinic a) cu calculi ficşi .anuria calculoasă.prezenţa HTA .pieloureterocistita acută.pusee de acutizare .

edeme. Între manifestările clinice ale focarului primar şi cele ale localizării secundare renale există o latenţă de 1-8 ani. edeme 4.79% .evoluţie lentă 80 . TUBERCULOZA URINARĂ Tuberculoza urinară este întotdeauna secundară unui focar de primoinfecţie cel mai adesea pulmonar. mai rar pleural sau ganglionar. Aceştia necesită expertiză medicală a capacităţii de muncă numai în cazurile cu evoluţie nefavorabilă şi apariţia complicaţiilor. neoplazii. Evaluarea funcţională a pacientului cu sindrom nefrotic va ţine seama de contextul clinic în care a apărut şi de potenţialul evolutiv spre insuficienţă renală cronică şi de apariţia complicaţiilor (altele decât IRC):  tromboze venoase şi arteriale  complicaţii infecţioase  complicaţii metabolice  complicaţii ale terapiei (corticoizi. examenul clinic: TA. LES. SINDROMUL NEFROTIC (SN) Sindromul nefrotic este definit clasic prin: 1. Tbc reno-urinară ("deschisă" .evoluţie rapidă spre insuficienţă renală cronică După instalarea insuficienţei renale cronice deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. manifestările insuficienţei renale 2. proteinurie masivă 3-5 g/24 h 2. Incapacitatea: 70 . imunosupresoare) Elementele de apreciere a evoluţiei sunt: 1. infecţii. hipoalbuminemie 3. grade variate de insuficienţă renală În 75% din cazuri sindromul nefrotic este urmarea unei glomerulopatii şi în 25% din cazuri cauza este sistemică (diabet zaharat. litiaza suprainfectată  litiaza multiplu operată Bolnavii cu litiază urinară beneficiază de tratament medical sau chirurgical în cadrul perioadei de ITM legală. explorări de laborator  proteinuria/24 h  clearence-ul creatininei şi ureei endogene  VSH  albumina serică  colesterolemia  fibrinogen  complementul seric Diagnostic funcţional Deficienţa funcţională accentuată cu încadrare în gradul II de invaliditate.89% . reacţii alergice). hipercolesterolemie 5. Tbc renală parenchimatoasă ("închisă") 2. manifestările bolii renale primitive. Se poate prezenta sub două forme clinice: 1. Atunci când asociază IRC deficienţa funcţională şi incapacitatea se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. amilordoză.în căile exretorii) . Vârsta de predilecţie este de 30-40 ani.

 cistită tuberculoasă - cel mai frecvent  epididimită tbc - mai frecvent sub formă cronică Mai rar se exprimă manifestările morfologice ale infecţiei tuberculoase renale:  proteinurie izolată (fără piurie)  IRC  HTA - secundară Diagnosticul pozitiv se bazează pe: 1. existenţa unui focar tuberculos pulmonar în antecedentele bolnavului 2. date clinice (în general sunt nespecifice) 3. examene paraclinice - bacteriologice  urografice  alte examinări Esenţiale pentru diagnosticul pozitiv sunt următoarele: 1. examenul bacteriologic al urinei emise de dimineaţa emise prin:  examinare directă - pe lamă după colorare Ziehl-Nielsen  culturi  inoculare la cobai N.B. - Se apreciază că în 85% din cazuri diagnosticul se poate stabili prin examenul direct al urinei. 2. urografice - imagini caracteristice  faze incipiente - "rosătura de molie" - semnul cel mai precoce  faze tardive - prezenţa cavernelor Mai pot fi utile pentru diagnostic:  albuminuria persistentă  piurie abacteriană  VSH crescută  anemia  hiperazotemia Abordarea clinico-terapeutică a cazurilor de TBC urinară: 1. Cazurile confirmate se menţin sub supraveghere şi tratament timp de un an, ca bolnavi activi (evolutivi) şi încă şase luni ca bolnavi regresivi. În unele cazuri tratamentul tuberculo static este prelungit până la doi ani (în tbc unilaterală) şi până la trei ani (în cazul în care infecţia este bilaterală) 2. Cazurile suspecte vor fi tratate cu tuberculostatice timp de două luni. La sfârşitul acestei perioade: a) diagnosticul se confirmă şi atunci cazurile vor fi luate în evidenţă şi tratate corespunzător. b) diagnosticul nu se confirmă şi bolnavul este scos din evidenţă Diagnostic funcţional 1. Pe toată durata tratamentului tuberculostatic se consideră deficienţă funcţională accentuată (incapacitate 70-89%), încadrabil în gradul II după expirarea concediului medical. 2. Dacă evoluţia este nefavorabilă, criteriile de vindecare parţial îndeplinite, se menţine gradul II de invaliditate. 3. Dacă evoluţia este favorabilă şi sunt îndeplinite criteriile de vindecare (vezi), în funcţie de solicitările energetice şi condiţiile ambientale ale locului de muncă, bolnavul poate lucra cu program redus, fie pe locul de muncă anterior, fie pe un alt loc de muncă (cu indicaţie pentru afecţiuni renale caz în care se consideră deficienţă medie 50 - 69%). 4. După reluarea activităţii bolnavul este urmărit o perioadă (6 - 12 luni). Dacă în această perioadă boala este stabilizată şi nu sunt semne de afectare a funcţiei renale, nu există reactivări şi adaptarea la locul de muncă este corespunzătoare se poate relua programul normal de activitate (deficienţă uşoară, incapacitate 20 - 49%)

Criterii de vindecare 1. clinice - dispariţia semnelor generale de evoluţie 2. radiologice - remisiune completă a leziunilor morfologice sau sechele neevolutive (stabilizate) 3. bacteriologice - IDR-PPD negativ  absenţa BK la examenul direct şi în culturi Rinichiul unic chirurgical În aprecierea incapacităţii (deficienţei funcţionale - gradului de invaliditate) pacienţilor cu rinichi unic chirurgical se va ţine seama de următoarele:  un singur rinichi este capabil să asigure toate funcţiile secretorii, homeostatice şi endocrine ale unui adult activ în condiţii normale  adaptarea compensatorie renală în urma nefrectomiei unilaterale este rapidă: 80% în primele 15 zile, 90% în primele 3 luni şi 94% în primul an; rămâne un deficit permanent de aproximativ 6%. În cazul în care nu sunt deja pensionari de invaliditate pacienţii nefrectomizaţi beneficiază de concediu medical conform legii. Incapacitatea (deficienţa funcţională) se apreciază în funcţie de situaţia rinichiului restant. După instalarea insuficienţei renale cronice incapacitatea se stabileşte conform criteriilor de la capitolul respectiv.
┌─────────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Rinichi restant │Incapacitate│Deficienţă │Grad de inv.│ │ │ │funcţională│ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │funcţie normală │ 20 - 49% │ UŞOARĂ │ 0 │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii urinare, pusee rare, cu │ │ │ │ │ răspuns terapeutic bun │ 50 - 69% │ │ │ │a) litiaza asimptomatică sau cu │a) 50 - 69% │ MEDIE │ III │ │ simptomatologie minoră │b) 60 - 69% │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii recurente insuficient │ │ │ │ │ controlate medicamentos litiază │ 70 - 89% │ │ │ │ cu colici frecvente tuberculoza │a) 70 - 79% │ │ │ │ rinichiului restant stenoze ale │b) 80 - 89% │ACCENTUATĂ │ II │ │ căilor urinare inferioare │ │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ └─────────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘

MALFORMAŢII RENALE Malformaţiile aparatului reno-urinar sunt alterări ale formei, poziţiei şi structurii parenchimului renal şi/sau căilor urinare produse în timpul vieţii intrauterine de factori variaţi (genetici, toxici, infecţioşi, factori de mediu). Ele pot deveni manifeste în funcţie de severitatea alterărilor structurale şi funcţionale şi de complicaţiile care le însoţesc. Stabilirea incapacităţii (deficienţei funcţionale) se face după criteriile menţionate pentru:  pielonefrita cronică  litiaza renală  hipertensiunea arterială  insuficienţa renală cronică AFECŢIUNI DIGESTIVE Bolile digestive modifică capacitatea de muncă în măsura în care este afectată starea de nutriţie şi echilibrul umoral al organismului, evidenţiate prin probe clinice şi paraclinice. În aprecierea tulburărilor morfo-funcţionale, se vor avea în vedere investigaţiile adecvate, în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modificările biochimice induse, precum şi de datele antropometrice, în raport de care se stabileşte echilibrul ponderal*). ___________ *) Indicele ponderal ideal se stabileşte după formula:
Acm - 150 LORENCZ X = Acm - 100 - ─────────: Acm = înălţimea individului în cm.

4

Medicii experţi ai Asigurărilor Sociale în procesul de efectuare a expertizei medicale a pacienţilor acestui grup de boli se vor baza pe principalele funcţii ale aparatului digestiv. Trebuie de precizat de asemenea că expertizarea unui deficient pleacă de la funcţia variatelor segmente ale aparatului digestiv, funcţia aparatului digestiv în ansamblu, cât şi corelaţiile multiple a funcţiei aparatului digestiv sau a unor segmente ale acestuia cu alte funcţii viscerale, nervoase etc. Principalele boli digestive, care se însoţesc de tulburări funcţionale, determină incapacitate, ce poate conduce la reducerea sau pierderea capacităţii de muncă sunt: I. BOLILE ESOFAGULUI
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0 - 19% │Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu diverticuli esofagieni, │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │esofagite cu reflux gastroesofagian de grad │ regresivă │păstrată, indiferent│ │uşor, care prezintă semnele şi simptomele │ │de activitatea │ │bolii funcţionale, regurgitaţii. Se află │ │profesională │ │complet sub controlul tratamentului. │ │desfăşurată. │ │Radiologic - dereglare uşoară a │ │Nu vor fi încadraţi │ │permeabilităţii esofagului. Deficit │ │în grad de │ │ponderal neconsiderabil (până la 10%). │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu spasm difuz al esofagului, │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │stadiu mediu, esofag în tirbişon care │ regresivă │păstrată. │ │prezintă tulburări de nutriţie, vărsături │ │Nu vor fi încadraţi │ │alimentare, dureri retrostemale în timpul │ │în grad de │ │mesei, mai ales cu alimente solide, │ │invaliditate. │ │modificări organice ale esofagului │ │Păstrarea deplină a │ │(confirmate radiologic) şi deficit ponderal │ │posibilităţii de │ │între 10 - 25% din greutatea ideală. │ │exercitare a │ │Respectarea strictă a dietei cât şi │ │activităţii vieţii │ │tratamentul controlează tabloul clinic şi │ │zilnice │ │de nutriţie dar necesită repetare. │ │socio-profesionale. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 70% │Gr. III │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- pacienţii cu stenoze esofagiene de diverse│ 50 - 60% │Capacitatea de muncă│ │cauze, confirmate radiologic care prezintă │ regresivă │50% pierdută, vor fi│ │manifestările de mai sus, dar mult mai │ │încadraţi în gradul │ │accentuate şi cu ecou asupra stării de │ │III de invaliditate,│ │nutriţie (deficit ponderal 25-30%), │ │cu recomandarea de │ │manifestările clinice şi paraclinice nu se │ │prestare a │ │remit complet la tratament (dilataţii), │ │activităţii cu │ │necesită tratamentul chirurgical. │ │jumătate de program.│ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │muncă cu efort fizic│ │ │ │mare, variaţii │ │ │ │termice. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie accentuată. │ 70 - 90% │Gr. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu stenoze esofagiene │ 70 - 80% │Capacitatea de muncă│ │postoperatorie cu gastrostomă, cu răsunet │predominant │în totalitate │ │important asupra echilibrului nutritiv │ staţionară │pierdută. │ │(deficit peste 30%), fără ameliorare la │ │Sunt incapabili de │ │tratament, necesită reintervenţii │ │orice activitate │ │chirurgicale (esofago-plastie) │ │profesională. Vor fi│ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │II de invaliditate. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘

II. BOLILE STOMACULUI ŞI DUODENULUI a) Ne referim în principal la ulcerul gastric şi duodenal care reprezintă mai frecvent, cauza de incapacitate temporară de muncă şi mai rar de invaliditate. Poate conduce la incapacitate de durată mai ales la bolnavii ce prezintă tulburări accentuate de nutriţie sau care desfăşoară profesiuni în condiţii de efort fizic şi psihic, ori de mediu, contraindicate, la care nu se poate asigura un loc de muncă şi în prezenţa unor elemente de gravitate care impune supraveghere medicală. Elementele de gravitate care trebuie să stea la baza evaluării incapacităţii sunt: - în ulcerul gastric: cicatrizare deficitară, trenantă, ulcerul gastric şi stenoză gastrică, suspiciunea de malignizare; - în ulcerul duodenal: stenoza pilorică confirmată radiologic; - în ulcerul gastric şi duodenal: hemoragiile digestive repetate cu cifre joase de Hb, cu anemie cronică feriprivă confirmată de examenele de laborator; - ulcerul cu semne de penetraţie de vecinătate; - ulcerele cu topografie particulară sau cu localizări multiple. Criterii clinice şi paraclinice:

- majore:  istoric cert de evoluţie dureroasă periodică, sezonieră, cel puţin 2 ani consecutiv;  nişă cu deformări radiologice caracteristice;  ulcer vizibil la gastroscopie (în servicii specializate);  hemoragii digestive superioare - minore:  tulburări secretorii gastrice, hiperaciditate şi/sau debit clorhidric crescut. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 criterii majore cu/sau fără asocierea celor minore. ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0-9% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă: │ regresivă │păstrată. │ │- sindrom dureros moderat; │ │Episoadele acute din│ │- fenomene dispeptice de intensitate medie, │ │cadrul evoluţiei │ │vărsături rare; │ │bolii justifică │ │- episoade acute cu o durată scurtă şi cu │ │acordarea repausului│ │caracter sezonier; │ │medical prin ITM, de│ │- răspuns total sau aproape total la │ │durată variabilă de │ │tratament şi nu necesită repetare frecventă;│ │la caz la caz. │ │- deficit ponderal până la 10%. │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric (duodenal) cu │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │evoluţie latentă, cu remisiuni îndelungate, │ regresivă │păstrată. │ │radiologic sau endoscopic micşorarea │ │Episoadele acute din│ │dimensiunilor ulcerului, lipsa de │ │cadrul evoluţiei │ │complicaţii sau cu deformări ale bulbului │ │bolii justifică │ │duodenal; periduodenită, cu manifestări │ │acordarea repausului│ │dureroase şi dispeptice moderate, calmate │ │medical prin ITM, de│ │parţial de tratament, cu deficit ponderal │ │durată variabilă de │ │între 10 - 15%. │ │la caz la caz. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 - 29% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- aceleaşi manifestări, tratamentul şi dieta│ 20 - 29% │Capacitatea de muncă│ │strictă amendează simptomatologia şi │ regresivă │păstrată indiferent │ │substratul lor anatomic şi funcţional. │ │de activitatea │ │Deficit ponderal moderat (între 15 20% din │ │profesională │ │greutatea ideală). │ │desfăşurată. │ │ │ │ITM în perioadele │ │ │ │dureroase. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul gastric (duodenal) cu recidive │ 30 - 39% │Capacitatea de muncă│ │frecvente, fără caracter sezonier, cu │ regresivă │păstrată. ITM în │ │deficit ponderal până la 20% din greutatea │ │perioadele │ │ideală. Episoadele dureroase şi dispeptice │ │dureroase. Nu vor fi│ │sunt amendate de tratament şi regimul │ │încadraţi în grad de│ │alimentar. │ │invaliditate. │ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │pentru activităţi cu│ │ │ │toxice digestive. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul duodenal (gastric) cu complicaţii │ 40 - 49% │Capacitatea de muncă│ │(manifestări de stenoză pilorică largă │ regresivă │păstrată. ITM │ │spasm piloric, de ulcer penetrant), cu │ │Contraindicaţie │ │episoade dureroase nocturne, cu răspuns la │ │pentru munca în │ │tratamentul medical şi regimul │ │ture, munca de │ │igieno-dietetic, cu deficit ponderal între │ │noapte, în mediu cu │ │20 - 25% din greutatea ideală. │ │noxe digestive. Nu │ │ │ │vor fi încadraţi în │ │ │ │grad de │ │ │ │invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 69% │ Gr. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 50 - 59% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă sindrom dureros accentuat, │ regresivă │50% pierdută │ │uneori cu caracter continuu, fenomene │ │temporar - gradul │ │dispeptice intense şi de durată, care se │ │III de invaliditate │ │calmează parţial prin tratamentul │ │cu continuarea │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │activităţii cu 1/2 │ │administrat, cu stare de nutriţie alterată │ │din durata normală │ │(între 25 - 30% din greutatea ideală). │ │dacă în limitele │ │ │ │maxime de concediu │ │ │ │medical │ │ │ │simptomatologia nu │ │ │ │cedează şi în cazul │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │necesită efort fizic│ │ │ │mare, tensiune │ │ │ │psihică, trepidaţii │ │ │ │sau se desfăşoară │ │ │ │într-un mediu cu │ │ │ │substanţe toxice │ │ │ │(plumb, arsenic, │ │ │ │mercur etc), │ │ │ │temperatură │ │ │ │ridicată. În această│ │ │ │situaţie pot fi │ │ │ │propuşi pentru │ │ │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă sau de la │ │ │ │caz la caz pentru │ │ │ │încadrarea în gr. │ │ │ │III de inv. │

tahicardie care apar post prandial în ortostatism.69% │Capacitatea de muncă│ │pilorică.│ │intensitatea │ │endoscopic). b) Modificări radiografice sau gastroscopice ale gurii de anastamoză sau ale ansei jejunale adiacente. Pentru diagnostic sunt necesare două din aceste semne: 2. │ │pierdută │ │semne de malignizane (confirmate radiologic. cu o durată de 1 an. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Sindromul post rezecţie gastrică Criterii de diagnostic clinic: 1. b) Denutriţie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │funcţionale │ │manifestările cedează greu la tratamentul │ │contraindică │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │temporar exercitarea│ │administrat. │ │temporizează datorită asocierii altor │ │Vor fi încadraţi în │ │afecţiuni. anemie feriprivă. absorbţia acizilor marcaţi C 14 . stare de nutriţie alterată │ │tulburărilor │ │evident (peste 30% din greutatea ideală). │ │gradul II de │ │ │ │invaliditate. diaree cronică. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.hipoproteinemie. . 4. │ │cu indicarea │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │impun eforturi │ │ │ │fizice mici şi │ │ │ │medii. diaree post prandială. 3.79% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă complicaţii hemoragice │ regresivă │în totalitate │ │repetate cu cifre joase ale Hb (sub 7 gr%).10 cm) şi staza bariului la acest nivel. În ambele situaţii se impune │ │ │ │intervenţie chirurgicală şi o perioadă mai │ │ │ │îndelungată pentru restabilirea │ │ │ │organofuncţională. stenoze. sezoniere sau intermitente. c) Aspecte radioscopice de evacuare gastrică precipitată şi tranzit intestinal accelerat. a) Manifestări clinice evidente de transudare intestinală: hipotensiune arterială. │ │perioadă limitată. cu vărsături │ lent │în totalitate │ │incoercibile şi deficit ponderal peste 30% │ regresivă │pierdută. valabile pentru ulcer sau pentru complicaţiile sale (perijejunite. .sau cei cu fistula │ │Gradul II de │ │stomacului şi denutriţie rapidă şi │ │invaliditate.Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 70 . Sindromul post prandial precoce (sindrom Dumping). a) Tulburări post prandiale specifice: balonări. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. Sindromul de malabsorbţie sau maldigestie. a) Denutriţie evidentă. c) Hemoragii digestive superioare. b) Aspecte coprologice de malabsorbţie sau maldigestie evidentă. precum şi bolnavii care │ │oricărei forme de │ │necesită îngrijire preoperatorie îndelungată│ │activitate │ │sau la care intervenţia chirurgicală se │ │profesională.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. b) Radiologice: injectarea ansei aferente pe întindere mare (peste 8 . lipotimii post prandiale.│ │ │ │care să permită │ │ │ │asigurarea unui │ │ │ │regim de viaţă şi │ │ │ │alimentar adecvat. III invaliditate│ │urgenţă. dureri de tip biliar.în servicii specializate).85% │Capacitatea de muncă│ │dilatarea stomacului. Ulcerul peptic (post-operator).90% │ Gr. │ │necesită intervenţie chirurgicală de │ │Gr.30%│ regresivă │50% pierdută pentru │ │din greutatea ideală sau ulcerul perforat. astenie fizică marcată. cu │ │ │ │posibilitatea │ │ │ │schimbării │ │ │ │atitudinii corpului. în poziţie │ │ │ │şezând sau │ │ │ │ortostatică. │ │din greutatea ideală . . Sindromul de ansă aferentă. c) Obiectivarea eventuală a diferitelor manifestări ale unor carenţe sau malabsorbţii selective: .hiposideremie. │ │progresivă. fistule digestive). cu deficit ponderal între 25 . vărsături.Ulcerul gastric (duodenal) cu stenoză │ 60 . Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .Bolnavii cu stenoză pilorică însoţită de │ 80 . dispar şi/sau se ameliorează în clinostatism (obiectivizate de medic).steatoree (dozarea de grăsimi în materiile fecale. Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): a) Episoade dureroase. greţuri. ciclice.

Deficit ponderal │ │exercitarea │ │până la 10% din greutatea ideală.59% │Capacitatea de muncă│ │manifestări medii de sindrom de malabsorbţie│ regresivă │50% pierdută cu │ │cu deficit ponderal între 25 .2 ori/lună. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │activităţii │ │.Bolnavii cu Dumping std. │ │ │ │ radiologic. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. │ │postură predominant │ │ │ │şezând fără │ │ │ │activităţi │ │ │ │suplimentare. │ │ │ │ unele dereglări uşoare hepatice. cu │ │încadraţi în grade │ │durata până la 10 minute. │ │ │ │hipotensiune arterială uşoară.Bolnavii cu enterocolită gastroprivă formă│ 20 .Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă care │ │profesionale. Tranzitul baritat (radiologic)│ │ │ │se face rapid prin intestinul subţire. fără │ │activităţii cu 1/2 │ │ameliorare evidentă în tratament. care au un răsunet│ │exercitarea │ │nutritiv mic (până la 10% deficit ponderal).│ │activităţii │ │ │ │profesionale. │ │deficit ponderal între 10 .Bolnavii cu sindrom Dumping std.10 gr% Hb).Sindrom Dumping std. Nu vor fi │ │şi dereglări dispeptice mai accentuate. a │ │aferente pe întindere mare (10 cm) cu │ │activităţii cu │ │staza bariului la acest nivel. cu│ │ │ │senzaţie de febră. ca şi cei cu periviscerită cu sindrom│ regresivă │păstrată.15% din │ │Este necesară │ │greutatea ideală. dispar imediat │ │ │ │după mâncare. Nu vor fi │ │algic abdominal. bisăptămânale.7 gr0/00 │ │ │ │glicemie). 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. puls accelerat. I cu │ 10 . în crize de 1 . . I cu │ │ │ │acces o dată pe săptămână (obiectivate de │ │ │ │medic) după mâncăruri dulci sau lăptoase.medie.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 50 . cu accese mai│ │în locuri de muncă │ │accentuate. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Bolnavii cu Dumping std. de │ │schimbarea locului │ │2 .10% │Capacitatea de muncă│ │morfo-funcţionale sau cu sechele minore. periviscerită cu sindrom │ │ │ │ algic intermitent. cu │ │ │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ . I cu │ 30 . │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare.anemie megaloblastică. │ │invaliditate.10% │ Gr. cu tulburări neuro-vegetative│ regresivă │păstrată. Nu vor fi │ │greutatea ideală. dominant după unele │ │de muncă în cadrul │ │alimente. injectarea ansei aferentă pe │ │ │ │ întindere mare (8 cm) cu staza bariului la│ │ │ │ acest nivel. Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ │ │ │transpiraţii. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. tremur. cu manifestările şi │ │încadraţi în grade │ │dereglările funcţionale specifice.30% anemie │ │continuarea │ │gastrogenă (între 7 . │ │ │ │senzaţie de foame.. │ │şi după mâncare (semnele de hipoglicemie) cu│ │Este necesară │ │deficit ponderal până la 25% din greutatea │ │schimbarea locului │ │ideală │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare. palpitaţii.Bolnavii cu sindrom Dumping std. dispar după repaus│ │de invaliditate. vărsături │ │în grad de │ │ biliare. │ │din durata normală │ │. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură.19% │Capacitatea de muncă│ │manifestările de mai sus. dar bisăptămânal. │ │care prezintă manifestările menţionate mai │ │Este necesară │ │înainte de intensitate uşoară . Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . │ │ │ │Deficit ponderal până la 10% din greutatea │ │ │ │ideală.4 ori pe lună. d) Endoscopie jejunală (în unităţi specializate pentru cazurile problemă).hipocalcemie.Bolnavii cu stomac rezecat fără sechele │ 0 .20% din │ regresivă │păstrată. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . Nu vor│ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate. │ │prezintă: │ │Nu vor fi încadraţi │ │ durere în epigastru. cu o durată de 1 │ │sau mediu.49% │ Gr. │ regresivă │păstrată. Accesul poate│ │ │ │dura până la 5 min. │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. manifestă prin slăbiciune.69% │ Gr. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. │ │încadraţi în grade │ │. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. SINDROAME POST REZECŢIE GASTRICĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. osteoporoză.6 0. greţuri. tranzitul bariului în intestinul│ │Independenţă în │ │subţire până la 15 min.29% │Capacitatea de muncă│ │medie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. │ │Radiologic. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. apar după 25 │ │cu efort fizic mic │ │minute după orice mâncare. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. II cu accese │ 40-49% │Capacitatea de muncă│ │bisăptămânale.39% │Capacitatea de muncă│ │deficit ponderal între 15 . │ │ deficit ponderal până la 10%. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. ameţeli. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Simptome de hipoglicemie│ │ │ │uşoară post-prandială (0.15% │ │profesiunilor cu │ │din greutatea ideală. │ │gastrită de bont sau enterocolită │ │Independenţă în │ │gastroprivă formă uşoară. │ regresivă │păstrată. II.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă │ │de invaliditate. cu │ │de invaliditate. Injectarea ansei │ │efort fizic mare. în │ │oră. Deficit ponderal între 10 .

│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. . Accesele apar după orice │ │pierdută. hipotensiune arterială. . │ │ │ │ greţuri. Deficit │ │activităţi │ │ponderal între 25 . într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici.79% │Capacitatea de muncă│ │una sau mai multe dintre următoarele │ regresivă │în totalitate │ │sechele: ulcer peptic (confirmat endoscopic)│ │pierdută. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . pe fondul sindromului dureros (în │ │postură predominant │ │epigastru şi hipocondrul drept) evident. .Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă cu │ │cu efort fizic mic │ │semne dispeptice. │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. diaree persistentă.30%. III.dureri abdominale difuze. Injectarea mesei │ │suplimentare. Deficit ponderal peste 30%.85% │Capacitatea de │ │manifestările relatate mai sus.în clinici universitare sau centre specializate).diaree cronică cu steatoree macroscopică. │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ │ │ │mesei fracţionate). după │ │ │ │orice mâncare. vărsături.Sindromul Dumping std. hiposideremie. │ │ │ │în ture de zi. │ │Tranzitul bariului în intestin foarte rapid │ │ │ │(1 .răspuns favorabil la regimul fără gluten. │ │ │ │.3 ori pe zi cu o durată de o│ │Vor fi încadraţi în │ │oră sau mai îndelungate.biopsie jejunală caracteristică (atrofie jejunală . BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (Enteropatia glutemică) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .7 min). │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar. Pentru diagnostic este necesară evidenţierea răspunsului favorabil la regimul fără gluten şi un semn clinic. deficit ponderal între │ │din durata normală │ │25 . │ │ │ │Manifestările apar după 15 .diaree cu sau fără rectoragii. b) Enterita regională (boala Crohn) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate.modificări radiologice (foliculi. II. dereglări │ │gradul II de │ │vegetative şi vasculare accentuate. │ │şezând fără │ │după orice mâncare şi fiecare masă. anemie.Sindromul Dumping std.mase tumorale palpabile (eventual). în │ │evidente.│ │ │mesei fracţionate). spiculi. sechele │ │amendarea │ │rezistente la măsurile medicale de │ │manifestărilor.semne de malabsorbţie globală (pierdere ponderală.Gastrostomie largă pentru adnocarcinom │ │ │ │gastric cu fenomene de malabsorbţie şi │ │ │ │malasimilaţie progresivă şi severă. hipocalcemie. │ │ tahicardie. │ │ │ │ ameţeli. dar mult mai│ staţionară │muncă în totalitate │ │accentuate. . asocierea unei hepatite cronice │ │profesională până la│ │cu semne evidente de activitate. . de 2 . │ │invaliditate. cu │ │aferente pe întindere mare (peste 10 cm). │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ III. Vor │ │recuperare │ │fi încadraţi în │ │. cu │ 80 . într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici. │ │în locuri de muncă │ │. cu │ │ │ │ritm liber.20 min. hipopotasemie). │ │ │ │în ture de zi. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.febră episodică.3 min.30%. anemie feriprivă gastrogenă severă (sub│ │activitate │ │7 gr% Hb). . cu │ │ │ │ritm liber. gastrice şi biliare │ │sau mediu. fistule). stenoze. │ │ │ │ deficit ponderal peste 30% din greutatea │ │ │ │ideală. Este │ │sindrom de malabsorbţie cu denutriţie peste │ │contraindicată orice│ │30%.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 70 . │ │mâncare.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări relatate mai sus. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. aceleaşi │ 60 . . III caracterizat │ │gradul II de │ │prin: │ │invaliditate. . tulburări neuro-vegetative şi │ │ │ │nevrotice. radiologic tranzitul │ │continuarea │ │bariului în intestinul subţire accelerat │ │activităţii cu 1/2 │ │(5 .89% │ Gr. cu o frecvenţă de 2 ori pe zi│ │ │ │şi durata până la o oră.).Sindrom Dumping std. cu o frecvenţă│ regresivă │50% pierdută cu │ │de 3 ori pe săptămână. Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar.

evidente şi │ │activităţi │ │persistente la măsurile de recuperare │ │profesionale şi vor │ │ │ │fi încadraţi în gr.denutriţie (eventual).irigografia: dehaustrare colică.Pacienţii care prezintă manifestările │ 70 . III inv. │ │ │ │II de inv. │ │exercitării unei │ │hiposideremie. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 .69% │ Gr.15% din greutatea ideală │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată. pseudolipi. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne clinice şi unul paraclinic.uşoare. . hipocalcemie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. .79% │Are temporar │ │relatate anterior dar de intensitate mai │ reversibil │limitată │ │mare şi cu răsunet evident nutritiv (deficit│ │posibilitatea │ │ponderal peste 30%). │reversibilă │50% pierdută. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate. . Nu vor │ │nutriţie sau cu un deficit ponderal până la │ │fi încadraţi în grad│ │10% din greutatea ideală │ │de invaliditate. │ │profesiunile cu │ │ sindrom de malabsorbţie globală cu │ │efort energetic şi │ │pierdere ponderală între 25 . │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. . Au │ │hipopotasemie .49% │Capacitatea de muncă│ │ori/lună). │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.20% din greutatea │ │fi încadraţi în grad│ │ideală). │ │ │ │hipocalcemie-medii) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.59% │Capacitatea de muncă│ │ diaree cronică cu steatoree macroscopică. hemoragii "en nappe".Bolnavii cu caelache formă uşoară care │ 0 .rectosigmoidoscopie cu modificări tipice în perioada de activitate.Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 10 .histopatologic (eventual) modificări caracteristice (în centre specializate). │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Fără deficienţă funcţională │ 0 .30% din │ │psihic mare şi până │ │greutatea ideală │ │la remiterea │ │ sindrom de malasimilaţie selectivă │ │fenomenelor.9% │Capacitatea de muncă│ │prezintă diaree intermitentă cu steatoree │ │păstrată indiferent │ │macroscopică. hiposideremie. Nu vor │ │ponderală între 15 . │ │de invaliditate. hipopotasemie. cu semne │ │de munca │ │de malabsorbţie. hiposideremie. .19% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. c) Rectocolita ulcero-hemoragică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .examen histopatologic (pe fragmente prelevate intraoperator sau endoscopic .coprocultură negativă pentru bacil dizenteric.49% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. pentru o │ │ │ │perioadă limitată. hiposideremie. III inv.19% │Capacitatea de muncă│ │10 . │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . │ │de invaliditate. BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (enteropatia glutemică) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.39% │Capacitatea de muncă│ │20 . II inv. Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice.clinici specializate).Idem sub aspectul manifestărilor │ 20 . modificări de calibru.29% │Capacitatea de muncă│ │(diagnostic pus pe baza biopsiei jejunale │reversibilă │păstrată indiferent │ │caracteristice: atrofie jejunală. │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice. amoebe. III. │ .Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 30 .25% în greutatea ideală. fără tulburări de │ │desfăşurată. pentru │ │fără gluten. mal-asimilaţie (pierdere │ │desfăşurată. cu răspuns favorabil la │ │de munca │ │regimul fără gluten.Bolnavii care prezintă: │ 50 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Bolnavii cu pusee diareice frecvente (1-2 │ 40 . │ │de munca │ │hipocalcemie-medii) reversibile la │ │desfăşurată. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice. │ │ răspuns favorabil la tratament şi regim │ │Gr. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. ulceraţii.istoric de diaree şi/sau sângerare rectală într-un interval de 6 săptămâni sau mai mult. │ │ │ │Capacitatea de │ │ │ │muncă în totalitate │ │ │ │pierdută. Nu vor │ │tratament şi malabsorbţie (deficit ponderal │ │fi încadraţi în grad│ │între 20 25% din greutatea ideală).89% │ Gr.. hipocalcemie. cu semne de malasimilaţie │reversibilă │păstrată indiferent │ │(hipopotasemie. │ │(hipopotasemie.

│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. friabilă. │ │desfăşurată. │ │şi puţin sânge.Formele cu complicaţii enterale (fistule. │ │recăderilor: │ │uneori emisiuni afecale şi tenesme rectale. III│ │parţial de tratament.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond. │ progresivă │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. │ │recidivelor (traume │ │ │ │psihice. Rx. │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. │ │în grad de │ │ deficit ponderal până la 15% din greutatea│ │invaliditate. cu răspuns │ │posibil. hiposideremie sub 4 gr%).19% │Măsuri profilactice │ │puseu acut în antecedente. II │ │ │ │de inv. pe cât │ │muco-sanguinopurulente în lumen.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 10 . influenţate │ sau │încadraţi în gr. secreţii │ │. cu deficit ponderal │ posibil │inv. ulceraţii acoperite de membrane │ │individuală) │ │pultacee.10% │Capacitatea de │ │puseu acut în antecedente. endoscopia cu │ │profesională │ │modificări minime: mucoasă congestionată. │ posibil │pentru locurile de │ │ diaree cu/sau fără rectoragii.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . │ │ideală. │ │.49% │Capacitatea de muncă│ │şi paraclinice specifice de intensitate │reversibilă │păstrată. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. de intensitate │ regresivă │muncă este │ │uşoară (4 scaune diareice/zi cu câteva glere│ │păstrată.89% │Capacitatea de muncă│ │stenoze) sau sistemice (oculare. necaracteristic. │ │desfăşoară în │ │ mase tumorale palpabile (eventual): │ │condiţii de │ │ modificări radiologice (foliculi. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │activitate │ │ │ │profesională. cu │ │ulcero-proliferativă. Rx.evitarea. III de inv.└────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Enterita regională (Boala Crohn) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.19% │ Gr. de confort │ │ │ │organic. │ progresivă │muncă ce se │ │ febră episodică. │ progresivă │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. cu episoade lunare. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. articulare. însoţite de malabsorbţie selectivă│persistentă │limitată total.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări specifice moderate. de confort │ │ │ │organic. Fără deficienţă funcţională │ 0 . dureri abdominale. Necesită │ │ │ │periodic ITM. fără anemie.20%. Au │ │accentuată (anemie de tip macrocitar sub 7 │ sau │contraindicaţie │ │gr%. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. 0 │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. stare generală │ │indiferent de │ │bună.Formele de boală Crohn. a │ │prompt la tratamentul aplicat şi urmat de o │ │factorilor │ │perioadă de remisiune completă şi durabilă │ │declanşatori ai │ │(cel puţin 1 an). Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . │ │acţiune digestivă.30%│ progresivă │inv. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr. respectiv: │ sau │Contraindicaţie │ │ dureri abdominale difuze. │ │adecvată (cu mese │ │uşoară astenie. Deficienţă globală accentuată │ 70 . Pot fi│ │medie.69% │ Gr. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.89% │ Gradul II inv. Pot fi│ │(lunar) însoţite de malabsorbţie selectivă │ sau │încadraţi în gr. │ │temperatură ridicată│ │spiculi). polipi inflamatori.79% │Capacitatea de muncă│ │multiple.6 scaune/zi glerosanguinolente. puseu │ │ │ │urmat de remisiune completă şi durabilă (cel│ │ │ │puţin 1 an). Au │ │hepatice) şi bolnavii operaţi cu rezecţii │ sau │contraindicaţie │ │intestinale şi malabsorbţie persistentă. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr.49% │ Gr. recurente │persistentă │50% pierdută. anemie discretă. uşor sângerândă. fără febră. Necesită │ │ │ │periodic ITM.Bolnavii cu enterită regională cu │ 60 . │ │Necesită ITM de │ │ │ │durată variabil în │ │ │ │funcţie de │ │ │ │episoadele active şi│ │ │ │recurente. │ 80 .59% │Capacitatea de muncă│ │menţionate mai sus dar de intensitate │reversibilă │50% pierdută. │ │mică.Bolnavii care prezintă manifestări clinice│ 40 . infecţii │ │ │ │acute digestive sau │ │ │ │respiratorii care │ . doar│ │activitatea │ │cu semne funcţionale. │ │ manifesfările sunt ameliorate de │ │Nu vor fi încadraţi │ │tratament. greţuri. │ │edemaţiată. cu continuarea │ │între 15 . cu localizări │ 70 . III│ │sau globală medie (deficit ponderal 20 . de intensitate │ regresivă │pentru prevenirea │ │medie (4 .Bolnavii care prezintă manifestările │ 50 . stare │ │mai frecvente şi │ │generală bună. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ c) Rectocolita ulcero-hemoragică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. febră moderată. cu continuarea │ │din greutatea ideală). │ │ │ │leziuni localizate doar la o porţiune a │ │ │ │rectului sau sigmoidului terminal. cu │ │fracţionate.alimentaţie │ │inapetenţă. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │şi cu toxice cu │ │ aspect histopatologic specific. Deficit │ progresivă │pentru orice │ │ponderal peste 30%. fără │ │tablou complet de RCUH formă │ │iritanţi.│persistentă │limitată total.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 0 . endoscopia cu leziuni │ │alimente mai sărace │ │localizate la nivelul sigmoidului şi │ │în reziduri şi în │ │rectului: mucoasă congestionată şi │ │funcţie de toleranţa│ │edemaţiată. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. II │ │ │ │de inv.

de intensitate gravă │ persistent │pierdută în cea mai │ │care au necesitat internare într-o secţie de│ progresivă │mare parte. Este │ │. │ │anterior).│ 80 . în poziţie │ │(1 . cu pusee rare │ 60-69% │ITM în perioadele │ │(1-2/an). │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ d) Rezecţii intestinale post-traumatisme abdominale. │ │. deplasări│ │de prestaţie.59% │Capacitatea de muncă│ │(1-2/an).40 scaune/zi. cu pusee rare │ 30 . de intensitate gravă (diaree profuză. sensibil. consecutive. │ │ │ │. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . │ │complicaţii locale. cu │ regresivă │predominant şezândă.2/an). puroi şi sânge.69% │ Gr. pentru tumori benigne. maligne şi alte cauze ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │totalitate. │ │ │ │colectomie subtotală cu ileostomie şi │ │ │ │sigmoidotomie).2/an). │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.│ │ │ │2 g/zi). │ │profesională.│ 40-49% │necesară schimbarea │ │2/an). Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Vor fi│ │cu dureri abdominale.sindrom intestin scurt. scădere │ │ │ │ponderală (25 . │ regresivă │50% pierdută.RCUH formă recurentă. cu │ │cu efort fizic şi │ │tulburări hidroelectrolitice. prelungit cu │ │oscilaţii mari de │ │salazopirină sau pentasa (sau alte forme de │ │temperatură. incompletă care │ │activitate │ │necesită corticoterapie continuă. Pot lucra │ │atestate prin documente medicale).2 ani │ │ │ │(dacă nu mai apare │ │ │ │nici o recădere) │ │ │ │. cu pusee rare │ 20 .89% │Capacitatea de │ │fără remisiuni.89% │ Gr.RCUH formă recurentă.10 gr%).│ │remisiune completă în perioada intercritică. diaree sau/şi fenomene│ │încadraţi în gradul │ │suboclusive datorită perivisceritei │ │III de inv.5 ./lună) cu │ │ │ │salazopirină (1. de intensitate medie sau gravă.tratament de │ │ │ │întreţinere │ │ │ │intermitent (2-3 │ │ │ │săpt. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu perioadă de remisiune cu │ │contraindicată orice│ │durată mai mică de 6 luni. │ │psihic mare.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4.79% │Capacitatea de muncă│ │acute (peste 2/an). eventual │ │posturale lungi şi │ │edeme declive prin hipoalbuminemie.│ │fără noxe. aminosalicilic cu │ │acute. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. proctocolectomie cu ileostomie. în perioada intercritică│ │reversibilitatea │ │necesitând tratament continuu cu salazoprină│ │manifestărilor │ │sau preparate de ac. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. anemie şi │ │oscilaţii mari de │ │hiperleucocitoză cu neutrofilie şi deviere │ │temperatură. fără │ │ac. de intensitate medie sau gravă │ regresivă │redusă. stare│ │prelungit. cu │ regresivă │păstrată pentru cei │ │remisiune completă în perioada intercritică. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. distensia colonului │ │prelungit cu │ │evidenţiată pe radiografia simplă. afecală.49% │ Gr.60% │Capacitatea de muncă│ │intestin subţire . cu │ │adecvate (conform │ │scădere ponderală (25-30%) şi anemie (7-10 │ │celor menţionate │ │gr%) în perioada intercritică. care necesită în permanenţă │ progresivă │muncă pierdută în │ │corticoterapie şi eventual imunosupresoare. │ │formele cu │ │stenoză recto-colonică benignă. │ │ │ │. │ │substanţe toxice.│ │care prestează munci│ │sub tratament cu salazopirină sau pentasa.RCUH formă recurentă cu frecvente episoade│ 70 . febră mare. │ │irigografia şi restosigmoidoscopia fiind │ │Necesită ITM de │ │periculoase în această formă din cauza │ │durate variabile în │ │fragilităţii peretelui intestinal). cu sindrom │ │ │ │diareic şi dureros moderat. de intensitate uşoară. │ │meteorizat. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .49% │Capacitatea de muncă│ │(1 . fără │ │sub tratament continuu. │persistentă │acute. cu │persistentă │jumătate de normă în│ │remisiune incompletă sub tratament cu │ │locuri de muncă │ │salazopirină şi prednison în doze mici. malasimilaţie cu │ │recomandarea │ . cu │ │(sindromului aderenţial).│ regresivă │locului de muncă în │ │mergând până la 30 . maxim │ │ │ │1 .RCUH cu ileostomie sau sigmoidostomie │ │ │ │definitivă.RCUH formă recurentă. Este │ │reanimare. │ │cu frecvente exacerbări de intensitate gravă│ │ │ │care necesită internări într-o secţie de │ │ │ │reanimare cu scădere ponderală peste 30%. aminosalicilic cu eliminare colonică). cu│ │ │ │anemie < 7 gr%. de intensitate medie.RCUH formă cronică cu evoluţie continuă │ │ │ │sub tratament permanent cu salazopirină şi │ │ │ │eventual prednison în doze mici.RCUH formă recurentă. se va │ │ │ │indica schimbarea │ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar. contact│ │la stânga formulei. │ │solicitări psihice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤intense. de│ │cu complicaţii locale de tip fistulă │ │durate prelungite în│ │rectovaginală. anastamoză ileo-anală │ │ │ │ileostomie.RCUH formă cronică cu agravare progresivă.12 luni după o │ │ │ │intervenţie chirurgicală de amploare │ │ │ │(colectomie totală sau anastomoză │ │ │ │ileo-cecală.│ │ │ │administrarea de │ │ │ │laxative) │ │ │ │.39% │medii. cu pusee rare (1 . │ │cazul profesiunilor │ │alcătuită din glere.RCUH formă cronică complicată (complicaţii│ │ │ │sistemice). abdomen │ │accelerate.RCUH în primele 6 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. astenie tahicardie.│ │ │necesită tratament │ │ │ │oral cu antibiotice. │ │sindrom toxiinfecţios manifestat prin stare │ │ortostatism │ │generală profund alterată. fistulă rectovezicală.RCUH formă recurentă. Deficienţă de nutriţie medie Rezecţii │ 50 .30%) şi anemie (7 . dar cu │ │funcţie de │ │remisiune completă. cu pusee rare │ 50 . │ │eliminare colonică.control periodic │ │ │ │(de 3-4 ori pe an) │ │ │ │clinic şi │ │ │ │endoscopic. │ │care impun eforturi │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤fizice mixi şi │ │. recurente.

cu incontinenţă de materii │ │pierdută. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. II de inv. stare de casexie.89% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii cu fistule pararectale.30% deficit ponderal)│ │continuării │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. cu calcifieri │ │de inv. având │ │intrapancreatice. Vor fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de inv.episoade dureroase caracteristice. ITM. │ │contraindicaţie │ │formare de pseudo-chisturi (echografic) │ │pentru desfăşurarea │ . în episoade frecvente şi │ │pierdută. . II │ │alterată (deficit peste 30%). Pot fi │ │fecale. │ (infast) │din partea altei │ │ │ │persoane. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . au │ │malasimilaţie.diaree şi steatoree. cu episoade │ regresivă │50% pierdută. │ staţionară │pierdută. Vor fi │ │contra lateralis. │ │profesională. Vor fi│ │ │ │încadraţi în gr. cu deficit ponderal │ │invaliditate. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ IV. Vor fi│ │dureroase şi diaree (steatoree) │ │încadraţi în gr. Pentru │ │dureroase şi diaree caracteristică. │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru.hiperamilazemie şi hiperamilazurie în perioadele dureroase. în aceeaşi │ │ │ │muncă sau alta │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. în funcţie de │ │ │ │momentul operaţiei │ │ │ │(stadiul │ │ │ │cancerului). denutriţie │ │încadraţi pentru o │ │progresivă. fistule │ regresivă │în totalitate │ │anorectale. . având│ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. cu anus iliac. cu │ advitam │pierdută.│ │profesională nu vor │ │în timpul crizelor.30% din │ │continuării │ │greutatea ideală. cu modificări │ │fi încadraţi în │ │echografice specifice.94% │Capacitatea de muncă│ │Pacienţii cu rezecţii colon. fără pierdere │ │grade de │ │ponderală sau până la 10%. stării │ │ │ │generale. malabsorbţie. manifestări ameliorate parţial la │ │activitate │ │tratament. cu frecvenţă medie.echografia pancreatică cu modificări caracteristice (în centrele specializate). │ 50 .9% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă cu episoade │ regresivă │păstrată. │ │invaliditate. IV. cu │ │de hiperamilazemie şi hiperamilazurie │ │recomandarea │ │marcante şi denutriţie între 25 . fistule pancreatice. rare.100% │Capacitatea de muncă│ │Aceleaşi manifestări (cele de mai sus) mult │ prognostic │în totalitate │ │mai accentuate cu agravare progresivă. ecoul │ │ │ │asupra stării │ │ │ │generale. rezistentă la │ rezervat │îngrijire permanentă│ │tratament. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie gravă │ 90 .pierdere ponderală progresivă. amendate sau ameliorate după │ │perioadă limitată în│ │tratamentul chirurgical. Deficienţă de nutriţie medie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5. cu stare denutriţie │ │temporar în gr. I │ │ │ rezervat │inv. stare septică. III│ │caracteristice.. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . Deficienţă globală accentuată │ 80 . însoţite│ │de inv. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.79% │Capacitatea de muncă│ │Rezecţie de intestin subţire cu dereglări │preponderent│în totalitate │ │severe de resorbţie. evoluţiei │ │ │ │ulterioare. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . pentru tumori │ staţionar │în totalitate │ │maligne. │ │ │ │rezultatul │ │ │ │intervenţiei │ │ │ │chirurgicale şi │ │ │ │radio-chimio│ │ │ │terapie. Pot fi │ │de intensitate mare. │ │gr. Nu vor fi │ │sus. . │ prognostic │încadraţi în gr.│denutriţie medie (25 . │ │între 10-25% din greutatea ideală.59% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă. Anemie severă (sub 7 │ │pentru orice │ │gr%). cu frecvenţă şi durată medie care │ │încadraţi în grad de│ │cedează la tratament. . Fără deficienţă funcţională │ 0 . Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . Necesită │ │anemie severă (sub 7 gr%).75% │Capacitatea de │ │Bolnavii care prezintă manifestările │ regresivă │muncă în totalitate │ │relatate mai sus. Deficienţii globală gravă │ 95 . sigma anus sau anus │ progresivă │pierdută. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. cu deficit ponderal peste 30%│ │contraindicaţie │ │din greutatea ideală.29% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii care prezintă manifestările de mai │ regresivă │păstrată. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. II │ │ │ │de inv. cu│ │orice activitate │ │hiperamilazemie şi hiperamilazurie moderate.

În aceste forme clinice nu se întrunesc semnele necesare ale hepatitei cronice active la cel puţin două examinări într-un an.splenomegalie marcată. cu hiperplazia sistemului Kupfferian eventual cu noduli inflamatori interlobulari.semne subiective minime sau absente.biologic cu probe slab pozitive sau normale. Criterii morfologice (majore): .bilirubinemie peste 2 mg%. Pe primele locuri în cadrul incidenţei invalidităţii se situează hepatitele cronice şi cirozele hepatice.ficat indurat şi splenomegalie.. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore (de preferat din planul clinic şi morfologic) sau un semn major şi două semne paraclinice.%) sau/şi prezenţa de autoanticorpi. cu pierderea structurii lobulare şi noduli de regenerare parenchimatoasă. 2. Variate modificări distrofice parenchimatoase. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ V. Hepatite cronice şi ciroze hepatice a) Criterii pentru stabilirea diagnosticului clinic şi al stadiilor de evoluţie. Criterii morfologice (majore): . │ │manifestărilor.hepatomegalie moderată sau absentă. Criterii paraclinice: . . În această categorie se include hepatitele cronice care întrunesc minimum de semne pentru hepatite cronice active dar care la examene repetate. .ficat atrofic sau hipertrofic cu marginea interioară tăioasă şi suprafaţa neregulată. . 4. Hepatite cronice active: Criterii clinice (majore): . nu s-au agravat. .puncţie bioptică hepatică cu aspecte de scleroză perilobulară şi intralobulară. .semnele de hipertensiune portală (circulaţie colaterală şi/sau ascită). .retenţie de BSP pete 10% la 45 min. . 3. Hepatite cronice inactive (stabilizate. Hepatite cronice persistente (neevolutive.steluţe vasculare multiple. .transaminaze (în special TGP) cu valori repetate peste 100 UK. . 1. Ciroze hepatice Criterii clinice (majore): . . cicatriciale): .electroforeza cu albumine între 35 . fără leziuni agresive lobulare).echografie cu semne caracteristice la nivelul ficatului şi cele de hipertensiune portală.│sau/şi pusee recurente de edem pancreatic │ │oricărei activităţi │ │(demonstrat biochimic).45% şi/sau gamaglobuline peste 30% (peste de 2 ori valoarea normală în gr. Criterii paraclinice: .ficat indurat şi icter sau subicter prelungit. . Leziuni distrofice parenchimatoase variate. . rezecţii pancreatice│ │profesionale până │ │care cedează mai greu la tratamentul medical│ │la reducerea │ │sau necesită intervenţie chirurgicală. nici nu au retrocedat evident. BOLILE FICATULUI Analiza structurii invalidităţii arată că bolile ficatului deţin un loc major printre cauzele care determină pierderea capacităţii de muncă.echografie (efectuată în spitale sau clinici universitare) cu elemente caracteristice. reziduale.indice de protrombină sub 70%.puncţie bioptică heptică (efectuată în unităţi specializate) indicatoare de procese inflamatorii infiltrative portale şi periportale cu invadarea evidentă a periferiei lobulare.

.│ │ │ │cu fenomene dispeptice biliare.59% │ │ │hepatomegalie sau/şi splenomegalie moderate. Deficienţă de nutriţie accentuată │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Pot fi │ │.│ 30 . cu ficat indurat. HEPATITE CRONICE .Hepatite cronice reziduale.49% │Capacitatea de muncă│ │semne paraclinice moderate de │ regresivă │păstrată. colestatice) │ staţionară │pierdută. Au │ │. │preponderent│în totalitate │ │cirogene.│ 70 .Hepatite acute virale cu persistenţa unor │ 20 . precum şi în │ │ │ │mediu inadecvat. Nu vor fi │ │hepato-citoliză │ │încadraţi în grade │ │. forme │ │ │ │clinice care întrunesc minimul de semne │ │ │ │pentru hepatita cronică activă dar care la │ │ │ │examene repetate nu s-au agravat.Ciroze hepatice compensate │ │gradul III de inv. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │eforturilor fizice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤mari. ce nu întrunesc │ │ │ │semnele necesare unei hepatite cronice │ │ │ │active.69% │Capacitatea de muncă│ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cicatriciale. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Deficienţă de nutriţie medie │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. solicitarea │ │ │ │fizică şi psihică │ │ │ │mare. în special │ 0 .Hepatite cronice sau ciroze hepatice │ 60 . stabilizate │ │contraindicaţie │ │(inactive.Hepatite cronice active (accentuat active.Hepatită cronică stabilizată cu sau fără │ 20 .89% │Capacitatea de muncă│ │agresive morfologic.19% │ │ │clinic şi paraclinic. │ │normale sau slab pozitive. munca de │ │ │ │noapte sau în ritm │ │ │ │impus. cu 1/2 din│ │ │ │durata normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. Deficienţă de nutriţie uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.varice esofagiene (radiologic sau endoscopic). cu │ │ │ │teste biologice alterate semnificativ şi │ │ │ .cele de la hepatitele cronice active.Hepatite cronice persistente │ 50 .Ciroze hepatice inactive.Hepatite cronice persistente. purtător AgHBS │ │ │ │şi VHC.Hepatite cronice stabilizate.29% │profesionale în │ │prezenţa semnelor majore (hepatomegalie │ │mediu nociv │ │sau/şi splenomegalie în dimensiuni │ │(substanţe │ │moderate).49% │ │ │confirmat bioptic).Hepatite cronice moderat active (lent │ regresivă │50% pierdută. a activităţii │ │. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională. dominant de │ │ │ │activare mezenchimală.19% │Capacitatea de │ │cu virus B şi virus C.Hepatite cronice persistente │ │recomandarea de │ │. nici nu au│ │ │ │retrocedat evident. Fără deficienţă funcţională │ 0 . fără modificări paraclinice.Covalescenţi hepatite virale.Hepatita cronică activă.│ 70 . rapid evolutive. │ │ │ │Vor fi îndrumaţi pe │ │ │ │locuri de muncă │ │ │ │adecvate.CIROZE HEPATICE ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │.69% │ │ │moderat active (lent evolutive). │ │II de invaliditate. Fără fenomene de │ │ │ │hipertensiune portală.Hepatite cronice persistente cu │ 50 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.9% │ │ │(după 6 luni de ITM). după eforturi fizice mari. │ │evolutive) │ │Pot fi încadraţi în │ │. cu │ │. │ │ │ │evitându-se factorii│ │ │ │toxici. │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă cu noxe │ │ │ │hepatotrope.Covalescent hepatită virală cu VHB. neevolutive. cu semne clinice │ │ │ │(cele majore) şi paraclinice moderat │ │ │ │modificate. latente │ │reducere. cu teste biologice în limite │ │hepato-toxice). verificate │ 10 . Pentru diagnostic sunt necesare minimum două semne majore sau un semn major şi 3 semne paraclinice. VHC │ 0 .79% │ │ │mare sau/şi splenomegalie cu fenomene de │ │ │ │hipersplenism (total sau parţial). în aceeaşi │ │ │ │profesie sau alta. │ regresivă │muncă păstrată. cu uşoară │ │ │ │hepatomegalie şi sindrom asteno-nevrotic │ │ │ │persistent. cu modificări clinice │ │ │ │nesemnificative şi teste biologice normale │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.testele biologice alterate│ │ │ │la un nivel mediu şi staţionar la intervale │ │ │ │repetate (din 6 în 6 luni).39% │ │ │fără leziuni agresive. cu icter │ │ │ │sau subicter prelungit.Ciroze hepatice decompensate parenchimatos│ │încadraţi în gradul │ │sau/şi vasculare.Hepatite cronice stabilizate │ │de invaliditate.│ │ │ │cu semne minore . bioptic şi │ │ │ │echografic modificări caracteristice. la cel puţin 2 examinări într-un an.Ciroze hepatice compensate (diagnostic │ 40 . .19% │ 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. neevolutive). │ │ │ │fatigabilitate. a │ │(compensate).

cu │ rezervat │ │ │fenomene de hipertensiune portală (ascită).fără alte cauze evidente. eventual urmate de icter şi de febră. │ │ │ │ retenţie de BSP peste 10% la 45 min. Necesită │ │biliare. eventual. b) explorări biliare cu modificări patologice: .89% │ │ │rapid evolutive cu manifestările de mai sus. Pot fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de invaliditate.Ciroze hepatice decompensate │ 90 . Colecistitele cronice nelitiazice (complicate): Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): Semne majore: a) colici biliare tipice. aceleaşi │ │ │ │manifestări. primitive. │ 90 .biliculturi pozitive în bila veziculară. Deficienţa de nutriţie gravă │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Semne minore: a) stări subfebrile. aspecte de concentraţie slabă la colecistografii repetate. uneori cu o durată prelungită. cu fenomene de │ │ │ │encefalopatie hepatică cronică. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ VI. │persistentă │în totalitate │ │luetice. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională. hepato-reticulare etc. │ │ │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5. ele determină însă creşterea morbidităţii cu ITM. Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . post hepatice. constituie cauze rare de invaliditate în cadrul invalidităţii prin boli digestive cronice. Colecistite litiazice şi litiaza biliară.│ │ │ │dar cu agravarea fenomenelor clinice şi │ │ │ │testelor paraclinice (dominant al │ │ │ │insuficienţei hepato-celulare). fără alte cauze evidente.Ciroze hepatice decompensate cu │ 95 . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. splenomegalie marcantă. │ │ │ │ persistenţă de AgHBS sau VHC cu răspuns │ │ │ │parţial sau fără răspuns la acţiunile │ │ │ │medicale de recuperare. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. repetate.95% │ │ │(vascular/parenchimatos) cu ficat mic │ prognostic │ │ │(atrofic) sau hipertrofic cu suprafaţa │ advitam │ │ │neregulată. 2.Adenocarcinom hepatic. progresive.. c) tulburări dispeptice de tip biliar.45% │ │ │ │gama globuline peste 30% (peste 2 ori │ │ │ │valoarea normală în gr%) şi prezenţa de │ │ │ │autoanticorpi. ca şi suferinţele post colecistectomie.100% │ │ │hipertensiune portală ireductibilă. mai ales la femei. cu mult mucus. │ │ │ │.Ciroze hepatice (scleroze hepatice. b) stări subicterice . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ │hemoragii digestive repetate (rupere de │ │ │ │varice esofagiene sau prin tulburări de │ │ │ │crază sanghină).Hepatite cronice active (progresive). │ │ │ │ transaminaze (în special TGP) cu valori │ │ │ │repetate peste 100 UK. . asociate. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne majore sau un semn major şi două semne minore. cu semne paraclinice intens │ │ │ │modificate în funcţie de structurile │ │ │ │morfologice predominant afectate. │ │ │ │ireductibilă. c) aspect echografic de colecist malformat sau de colesteroloză.Ciroza hepatică decompensată parenchimatos│ │ │ │sau/şi vascular cu varice esofagiene │ │ │ │(radiologic sau endoscopic) cu semne de │ │ │ │hipertensiune portală (circulaţie colaterală│ │ │ │sau/şi ascită cu frecvenţă periodică │ │ │ │reductibilă.).100% │Capacitatea de muncă│ │difuze. │ │ │ │ indice de potrombină sub 70%.sedimentul bilei veziculare cu multiple leucocite colorate în galben. cu episoade de insuficienţă │ │ │ │hepatică acută.│anume: │ │ │ │ electroforeza cu albumine între 35 . │ 80 . 1. cele litiazice. │ │ │ │ bilirubinemie peste 2 mg%. │ progresivă │pierdută. BOLILE VEZICII BILIARE ŞI CĂILOR BILIARE Colecistitele cronice nelitiazice. encefalopatie cronică │ │ │ │hepatică. cu agravare progresivă │ │ │ │rapidă şi pierdere ponderală continuă. nutriţionale. ciroze alcoolice. episoade │ │ │ │frecvente de insuficienţă hepatică acută şi │ │ │ │sindrom hepato renal.│ │îngrijire permanentă│ │ │ │din partea altei │ │ │ │persoane. chiar complicate.

Fără deficienţă funcţională │ 10 . │ .sediment cumucus.29% │Capacitatea de muncă│ │. Suferinţele post-colecistectomie Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice):  litiaza coledociană (calcul restant): a) colici de tip biliar apărute la scurt timp după colecistectomie. Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . febră.peste 2 mg%. repetate. c) sediment biliar încărcat cu cristale de colesterină şi/sau leucocite colorate în galben.Formele cu colici biliare frecvente. lipsa calculilor. uneori │ │ │ │chiar de durată │ │ │ │prelungită. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. 3. │ │Justifică ITM │ │ │ │prelungită. b) aspecte colecistografice sau colangiografice de litiază veziculară şi/sau coledociană. Nu vor fi │ │biliară (complicată) cu colici biliare │ │încadraţi în grade │ │repetate. leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive. c) echografia abdominală evidenţiază prezenţa calculului restant (în cazul colangiografiei negative). Fără deficienţă funcţională │ 0 . Semne minore: a) subicter.9% │Incapacitate │ │.│ │ │ │respectiv reducerea │ │ │ │programului de lucru│ │ │ │în cazul persoanelor│ │ │ │care au suferit │ │ │ │colecistectomii şi │ │ │ │în situaţia unor │ │ │ │profesiuni cu │ │ │ │suprasolicitări │ │ │ │fizice şi posturale.│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. │ │frisoane şi stări febrile tranzitorii).Aceleaşi manifestări .19% │Capacitatea de muncă│ │.5% │Justifică │ │.Semne majore: a) colici biliare tipice. d) colangiografie: calea biliară normală sau neregulat stenozată. Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ │ │ │Capacitatea de muncă│ │ │ │păstrată. rare. b) tubaj duodenal . d) colangiografie: calea biliată principală dilatată. urmată de frisoane. │ │ │ │Necesită uneori o │ │ │ │reîncadrare │ │ │ │progresivă în muncă.formele trenante │ regresivă │păstrată. prezenţa calculilor în coledoc. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore sau un semn major şi două semne minore.  angiocolita cronică: a) dureri în hipocondrul drept şi/sau frisoane. b) tubaj duodenal: sediment biliar-mucus. COLECISTITA LITIAZICĂ.Colecistitele nelitiazice şi litiaza │ regresivă │păstrată. în │ │ │ │funcţie de gradul şi│ │ │ │durata sindromului │ │ │ │dureros sau cu │ │ │ │ocazia curei │ │ │ │chirurgicale. c) echografie abdominală cu imagini de calcul (în special în cazurile cu colecistografii negative). cu fenomene angiocolitice (icter. eventual urmate de icter şi febră. │ regresivă │temporară de muncă │ │eventual urmate de ictere tranzitorii şi cu │ │nu vor fi încadraţi │ │reacţii pancreatice │ │în grade de │ │ │ │invaliditate. │ │de invaliditate. LITIAZA BILIARĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. c) bilirubinemie . indiferent│ │care cedează greu la tratamentul │ │de activitatea │ │medicamentos sau/şi chirurgical. b) stări subfebrile.diagnosticată intraoperator.Formele cu colici biliare tipice. icter de tip cholestatic. │ regresivă │incapacitate │ │repetate şi chiar persistente. icter.  periviscerita subhepatică dureroasă . febră. │ │profesională │ │ │ │desfăşurată. necomplicate │ │temporară de muncă │ │ │ │periodic. COLECISTITELE CRONICE NELITIAZICE. leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3.

│ │totalitate. Pot fi │ │obiectivate şi angiocolită cronică. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT DE MATURITATE (DZ TIP II) ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ clinică │invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II nou │fără deficienţă funcţională│ 1 . în cazul │ │are drept scop principal recuperarea │de invaliditate│bolnavului aflat în │ │capacităţii de muncă şi reintegrarea │va fi o sinteză│gr. bilirubinemie crescută│ │încadrare în gr. │ │până la 2 mg%.bilanţul funcţional clinic şi │ │se va aprecia │ │paraclinic postoperator. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ Suferinţele post-colecistectomie (sindromul post colecistectomic) ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │ Incapacitate │Grad de invaliditate│ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │1.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Deficienţă digestivă uşoară spre medie │ 40 . de percepţie │ │ │ │ │tactilă. HTA st. │ │biliare. activitate │ │hepatică. │ │ │ │ │b) macroangiopatie coronariană: │ │ │ │ │angor clinic. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţa funcţională la cazurile │Evaluarea │În primul an după │ │care au beneficiat de un transplant │incapacităţii │transplantul │ │hepatic (total sau parţial) care în fapt │şi a gradului │hepatic.vârsta bolnavului. │ │ │ │arteriopatie st. I.69% │ III │ │d) polineuropatie periferică │ a+b+c+d+e = deficienţă │ │ │ │senzitivă .│ │..dacă bolnavul este salariat sau se află│ │problematicii │ │în ITM şi în acest caz numărul de zile de│ │medico-sociale │ │concediu medical acumulate până la │ │vizându-se │ │intervenţie.starea psihică reactivă. cu alterare funcţională │ │orice.obligativitatea tratamentului cu │ │ │ │imunosupresoare şi a dispensarizării la │ │ │ │unităţile sanitare care a efectuat │ │ │ │transplantul. trebuie avute în │a parametrilor │statut va fi │ │vedere: │menţionaţi │menţinut maxim 1 an. │ │ │ │. bilirubinemie peste 2 mg%. │ │ │ │ . I sau II │ │ │ │ │(claudicaţie intermitentă cu │ │ │ │ │indice peste 100 m).Bolnavii care prezintă colici biliare.│ │ │ │capacitatea de │ │ │ │muncă pierdută 50% │ │ │ │pierdută) pentru │ │ │ │cazurile care │ │ │ │necesită │ │ │ │spitalizări │ │ │ │repetate şi în │ │ │ │situaţia în care nu │ │ │ │au fost recuperate │ │ │ │în limitele de │ │ │ │concediu medical │ │ │ │prevăzute de lege. │ │ │ │. însoţite sau nu de hepatită. │ │. urmare stazei şi infecţiei │ │profesională. sau │ │fenomene colestatice.│capacitatea de muncă│ │. sau are deja statut de │ │recuperarea şi │ │pensionar de invaliditate şi gradul în │ │reintegrarea │ │care este încadrat. cu │ regresivă │temporară de muncă │ │reacţii pancreatice sau complicaţii biliare │ │(neîncadrare în gr. │ │ │ │. acest│ │socio-profesională. în dinamică. │ │ │ │concomitente şi posterioare │ │ │ │transplantului cu tulburările funcţionale│ │ │ │secundare.nivelul de calificare. I de inv. febrile. │ │ │ │ │controlat cu dietă şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale. │ │ │ │ │Diabetul zaharat tip II.Pacienţii culitiază coledociană │ regresivă │pierdută în │ │(calcul restant). II │ │se asociază cu procese de hepatită │ │de inv.eventualele fenomene de respingere şi │ │ │ │complicaţii postoperatorii.19% │ 0 │ │depistat controlat cu dietă. │ │ │ │ │e) hipercolesterolemie. Este │ │colestatică sau ciroză biliară │ │contraindicată │ │secundară.exprimată prin │ funcţională medie │ │ │ │parestezii şi tulb. │ │ │ └─────────────────────────────────────────┴───────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI DE NUTRIŢIE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC. cu │ │ │ │denutriţie progresivă. │la fiecare caz. în formele intens dureroase │ │ │ │(colici de tip biliar. cu infecţii biliare persistente. când │ │încadraţi în gr. │ │evidente.50% │Incapacitatea │ │. │ │de inv. │ │socio-profesională. │ │III pentru o │ │ │ │perioadă limitată . demonstrate │ │ │ │clinic şi biochimic. │ │ │ │ │necomplicat HbA1C = 6-7% │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II │ │ 20 . │ │ 50 .49% │ 0 │ │c) macroangiopatie periferică: │ funcţională uşoară.afecţiuni asociate anterioare. fenomene care nu │ │ │ │sunt ameliorate la tratamentul medical │ │ │ │necesitând reintervenţii chirurgicale. apărute la scurt │ │ │ │timp după colecistectomie). │ │ │ │cu complicaţii pancreatice. │ │. │ │ │ │icterice.30% │ 0 │ │neproliferativ (background) fără │ uşoară │ │ │ │afectarea acuităţii vizuale.30% │ 0 │ │echilibrabil sub regim şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale complicat │ │ │ │ │cu: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │a) retinopatie std. │ a = deficienţă funcţional │ 20 . Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . │ │individual potrivit │ │. termică şi dureroasă. CICD cu modificări │ │ │ │ │EKG uşoare la efort.80% │Capacitatea de muncă│ │. │ a+b+c = deficienţă │ 31 . │particularizată│Ulterior. stenoze coledociene.

│ realizare a variantelor │ │ │ │ │ posturale şi de mers │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II complicat│ │ │ │ │cu microangiopatie: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │.Hb A1C = 6 . II. │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 .1/8 (în │ │ │ │cicatrici după Lasser .89% │ II │ │cu modificări repaus.7% │1000-1400 kcal. │ medie │ │ │ │tulburări tactile..│ .ex. │loc de muncă necorespunzător:│ │ de schimbare a │ │albumină abs.49% │0 .dezlipire de retină │ (cecitate practică) sau │ │ │ │. │ medie (vizuală) │ │ │ │exudate moi. creatinină │ │ │ │ │serică normală.│ │ │ │ │de sprijin.69% │ III │ │documentată conform criteriilor │ medie │ │ │ │cunoscute: EKG de efort pozitiv. │ sau │ │ │ │tracţiuni fibroase vitroretiniene│ strâmtorările concentrice │ │ │ │etc. medie │ │ │ │. clerance creatinină │ │ │ │ │peste 90 ml/min.normală (uree │ │ 31 .40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Neuropatia diabetică: │deficienţă accentuată prin │ 70 . │ │ │ │ │clerance la creatinină sub 40 │ │ │ │ │ml/min.69% │ III │ │diabetică Charcot fără fracturi │ medie prin tulb.│ │ │ │ │gangrenă uscată sau infectată │ │ │ │ │umedă). solicitare ambientală│ │ │ │.│ 70 . oftalmologic FO fără │psihică redusă 1 sau 2 │ │ │ │modificări retiniene diabetice │puncte.69% │ III │ │microanevrisme. │ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană │ deficienţă funcţională │ 50 . pielonefrită cr.89% │ II │ │peste 300mg/24 ore. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Polineuropatie periferică │ deficienţă funcţională │ 50 .1/200 │ │ │ │.69% │ III │ │senzitivomotorie: parestezii. proteinurie │ accentuată │ │ │ │peste 500 mg/24 ore.cecitate │ │ │ │ │ absolută │ │ │ │ │ (pmm. │ accentuată VAO < 1/10 │ │ │ │exudate capilare de neoformaţie.89% │ II │ │afectarea zonei maculare │ 1/10 │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 . arteriopatie std.cu recomandarea │ │normală. │ sau │ │ │ │cataractă bilaterală incipientă. creatinină normală. termice şi │ (neurologică) │ │ │ │dureroase.95% │ I │ │retinopatie proliferativă: │ accentuată │ │ │ │. │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 10-20 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatie diabetică incipientă: │ deficienţă funcţională │ 50 . │ │ aceeaşi profesie . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Piciorul diabetic: artropatia │ deficienţă funcţională │ 50 .89% │ II │ │microhemoragii.40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │.) │solicitare energetică peste │ │locului de muncă în │ │.polineuropatia periferică │ tulburări neurologice │ │ │ │senzitivomotorie cu amiotrofie │ │ │ │ │importantă la gambe şi coapse. │ VAO = 2/3 .terapie │ combinaţie la ambii ochi) │ │ │ │(cu argon). cu sau fără HTA │ │ │ │ │secundară.5 mg/24 ore.69% │ III │ │albuminurie între 30-300 mg/24 │ medie │ │ │ │ore. exudate dure.retinopatie neproliferativă cu │deficienţă accentuată VAO< │ 70 .hemoftalmus cecitate practică │ VAO < 1/25 . reflexe │ │ │ │ │osteotendinoase absente. cu sau fără│ tulburări nutriţie │ │ │ │durere. sub tratament cu │ │ │ │ │hemodializă. microanevrisme. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Retinopatia neproliferativă: │ deficienţă funcţională │ 50 .echilibrare glicemică cu profil│solicitare energetică mică │ │ │ │glicemic convenabil │650-1000 kcal.funcţia renală . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică │ deficienţă funcţională │ 50 . de │ │ │ │spontane sau ulcere plantare. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia retiniană │ deficienţă vizuală │ 90 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană: EKG │ deficienţă accentuată . microhemoragii. edem macular.retinopatia proliferativă: │ deficienţă vizuală │ 70 . │ miocardică │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică: │ deficienţă funcţională │ 70 . IV.cataractă matură cecitate │ strâmtorare tubulară │ │ │ │absolută │ bilaterală a câmpului │ │ │ │ │ vizual în jurul punctului │ 95% │1 ..89% │ II │ │.30% │ 0 │ │.10) │ │ │ │ │ VAO < 1/200 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatia diabetică: albuminurie│ deficienţă funcţională │ 70 .69% │ III │ │arteriopatie cu dureri de repaus │ medie │ │ │ │std. neurologic .piciorul Charcot cu fracturi │ accentuată │ │ │ │şi/sau ulceraţii plantare la pct.normal │redusă 1 sau 2 puncte.89% │ II │ │. proteinurie între 300-500 │ │ │ │ │mg/24 ore. arteriografie cu │ │ │ │ │obstrucţie ateromatoasă │ │ │ │ │bilaterală.ex. solicitare │ │ │ │.│hipertrigliceridemie sau │ │ │ │ │dislipidemie mixtă. creatinină │ │ │ │ │serică peste 1.ECK normal │1400 kcal (1400-1700 kcal. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────┴─────────────┘ DIABETUL ZAHARAT INSULINO DEPENDENT (DZ TIP I) ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabet zaharat tip 1 │disfuncţie metabolică uşoară │ 20 .49% │ │ │(insulinodependent) necomplicat │ │ │ │ │şi diabet zaharat tip 2 cu │ │ │ │ │necesar de insulină: │loc de muncă corespunzător: │ 20 . pl sau fpl) │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia renală: │deficienţă accentuată/gravă│ 90% │ I │ │nefiopatie cu insuficienţă │ deficienţă renală │ │ │ │renală cronică.însoţitor│ │ │ de fixaţie (0 .

Nefropatie diabetică manifestă │deficienţă funcţională medie │ 50 .necesarul de insulină adm.cu │ │cu albuminurie între 30 . cu pauze │ │mb.│ │ │profesie fără ture.tulb. oftalmologic: retinopatie │obligativitatea pauzei de │ │schimbare a locului │ │de fond b . │ │ │ │. reflexe │ │ │de muncă în aceeaşi │ │osteotendinoase rotuliene şi │ │ │profesie fără │ │achiliene diminuate sau absente.IMC = 20 .nefropatie manifestă . hipotrofii │ │ │contraindică munca │ │musculare.ECK ischemie de efort │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă vizuală accentuată│ 70 .necesar de insulină │deficienţă funcţională │ 50 . retinei. siguranţa │ │1.1/8 │ │schimbare a locului │ │neproliferativă.69% │III .8.oscilometrie membre pelvine.20 │ │masă.5 │glomerulară │ │schimbare a locului │ │mg/24 ore.m.HTA │ │ │ │ │. siguranţa │ │ │ │ │ circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă funcţională medie │ 50 .Polineuropatie senzitivomotorie│ │ │III .neuropatia autonomă: ECG de │ │ │ │ │repaus cu tahicardie. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. de │deficienţă funcţională medie │ 50 . pe │accentuată │ │ │ │perioada necesară echilibrării: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.albuminurie peste 300 mg/24 ore│ │ │ │ │. │ │recomandarea de │ │.Hb A1C = 7 . maculopatie │vizual cu 10 . cu pauze de │ │VCN senzitivă scăzută. de sensibilitate tactilă. termică.reglare hipotonă la proba de │ │ │ │ │încărcare ortostatică │ │ │ │ │. hipotens.vegetative │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. microhemoragii. │ │ │ture. │ │ │ │ │. solicitare │ │fără ture.HTA std. creatinină sub 1.rotuliene şi │ │ │ │ │achiliene .69% │recomandarea de │ │tulb.69% │III .fără │ │exudate dure.300mg/24│ │ │la înălţime lângă │ │h (de repaus şi accentuată la │ │ │foc.p.89% │ II │ │echilibrabil cu complicaţii micro│accentuată prin cumul de │ │ │ │şi macroangiopatice avansate.fără │ │.Hb A1C 7 . unelte în │ │ │ │ │ mişcare. │ │ │de muncă în aceeaşi │ │.p.IMC 18 . VCN │ │ │masă.ex.ex.proteinurie peste 500 mg/24 ore│ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │art. │ │ │ │ │toracice normale sau tulb. │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.nefropatie incipientă: │ │ │contraindică munca │ │albuminurie/24 ore: 30 . │ │ la înălţime lângă │ │prize │ │ │ foc. │neurologică medie │ │schimbare a locului │ │termică şi vibratorie.5 mmHg │ │ │ │ │(la 10 min) şi tahicardie cu │ │ │ │ │peste 15 puls/min. se │ │edematoasă. cicatrici după │bilaterale ale câmpului │ │ture. │deficienţă funcţională │ 50 .g (microhemoragii şi │masă │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme la perif. reglare │ │ │ │ │simpatoparasimpatică. toracale normal │psihică medie/mare 2 sau 3 │ │ de masă. I │ │ │profesie . în 2│medie/mare 2-3 puncte. cu pauze de │ │ │ │ │masă.cu │ │. oftalmologic: retinopatie │VAO = 2/3 .25 kg/m2 │puncte.retinopatie proliferativă: │ │ │ │ │formare de neovase. ortostatică cu v 1. │ │ │ │ │hipotensiune arteraială │ │ │ │ │ortostatică.│.cetoacidoză medie. exudate moi.│ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.69% │ III │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │microangiopatice incipiente: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.IMC < 18 Kg/m2 │ │ │ │ │..retinopatie neproliferativă │ │ │ │ │. tulb.89% │ II │ │complicat cu: │VAO 1/10 şi sub.necesar de insulină │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulino dependent │ │ │ │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │manifeste pe un organ ţintă: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. mare │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă metabolică │ 70 . cataractă incipientă.5% │vizuală medie. │ │ │ │ │vibratorie).5 mg%). unelte în │ │efort). pelvine. se │ │motorie scăzută. de │ │ │ │ │reglare neurocirculatorii │ │ │ │ │.8.hemoragii retiniene la nivel │ │ │ │ │macular │ │ │ │ .cu │ │cu parestezii ale membrelor inf.Hb A1C 8.necesar de insulină │necesar de insulină │ 50 .69% │ III │ │sensibilitate (tactilă.20 kg/m │ │ │ │ │. ROT . │ │ │ │ │.69% │III .tahicardie de repaus ECG │deficienţă funcţională medie │ 50 .300 │prin tulburări de filtrare │ │recomandarea de │ │mg/24 ore. │ sau │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme.cu │ │. │1700-2500 kcal). │strâmtorările concentrice │ │profesie . │afecţiuni │ │ │ │Cumul de afecţiuni cu: │ │ │ │ │. unelte în │ │ │ │ │mişcare.polineuropatie periferică │ │ │ │ │senzitivă cu parestezii ale │ │ │ │ │membrelor inf.necesar de insulină │ │ │ │ │. .10% │ │ │ │ │.69% │ III │ │cu manevra Valsalva (inspir │ │ │ │ │profund) scădere cu < 8+/-3 │ │ │ │ │bătăi/min. │ │ │cu pauze de masă. se│ │.89% │ II │ │stadiul complicaţiilor. unelte în │ │ │ │ │mişcare. se │ │. tracte │ │ │ │ │fibroase cu tracţiuni │ │ │ │ │vitro-retiniene │ │ │ │ │. mb.subinsulinizare │ │ │ │ │. normale.Pielonefrită cronică compensată│ │ │ture. │ │fără afectarea zonei maculare). siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │DZ ID dezechilibrat indiferent de│deficienţă metabolică │ 70 . │ │ │circulaţiei │ │. cu pauze de │ │laserterapie.oscilometre mb. creatinină normală (sub │ │ │mişcare. solicitare ambientală│ │ contraindică munca │ │.5 .5% │repartizat în 3 prize cu │ │recomandarea de │ │.s.ECG . unelte în │ │ │ │ │mişcare.prezente. se │ │ │ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc.

fără însoţitor │ │complicat cu: │1/25-1/200 │ │ │ │. PROLACTINOM │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de PRL: │ │ │ │ │. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN BOLILE ENDOCRINE ┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic şi paraclinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │invaliditate│ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │I. metabolismului glucidic (DZ │ deficienţă funcţională medie │ 50 .69% │ III │ │. hormonoterapie │ │ │ │în cursul hiperglicemiei provocate.tulb. │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │. │interv.69% │ III │ │tip II) │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │. │ │ │ │ │. Patologia hipotalamo-hipofizară │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. de │deficienţă de secreţie şi │ 90% │ I │ │insuficienţă renală cronică │excreţie urinară gravă │ │ │ │decompensată. dezlipire de │bilaterale ale câmpului │ │I .sindrom clinic tumoral cerebral │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. echilibrate │ │ │ │.creşterea de volum a extremităţilor│şi paraclinic incomplet în │ │ │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.5 ng/ml │(roentgenterapie.69% │ III │ │.GH seric şi în LCR peste 2. RMN.m.dozări hormonale complementare │ │ │ │ │.nefropatie diabetică manifestă │deficienţă de secreţie şi │ 70 . │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │. galactoree.retinopatie proliferativă: │ sau │ │ │ │tracte fibroase cu tracţiuni │strâmtorările concentrice │ │ │ │vitroretiniene.69% │ III │ │tulb. RMN sau rdg.5 mg%) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │cecitate practică VAO │ 90 . │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. f. │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │tulb. dinamica sex.) │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │strâmtorările concentrice │ │ │ │ │bilaterale tubulare ale │ │ │ │ │câmpului vizual la 0-10 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │..tablou clinic hormonal specific: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .dozare PRL seric peste 100 ng/ml. scotoame │hormonal │ │ │ │.examen oftalmologic: tulb.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipotizară) │ │ │ │ │apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). │ │ │ │ │Tumoră hipofizară. rdg.95% │I . hemoftalmus. cu necesar de │ │ │ │ │hemodializă. │simptomatic │ │ │ │. CV = │prin tratament substitutiv │ │ │ │hemianopsie.examen neurologic │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 . pielonefrită cronică (IRC │ │ │ │ │std.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută):│ │ │ │ │.l. Acromegalia │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de GH │ │ │ │ │(hormon de creştere) la adult: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .sindrom tumoral hipofizar clinic şi│ │ │ │ │imagistic (CT.. │vizual cu 20 . şa turcă) │ │ │ │ │.ECG │complex.nefropatie diabetică std.cu însoţitor .investigaţii biochimice şi │Tumoră hipofizară evolutivă.40 │ 95% │capacitatea de │ │ │deficienţă vizuală gravă │ │autoservire pierdută│ │ │(cecitate absolută) │ │ │ │ │VAO < 1/200 │ │ │ │ │(p.l. chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ .examen neurologic: semne de │ │ │ │ │hipertensiune intracraniană │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. la bărbaţi.├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. ciclu menstrual. │ │ │ │hormonale │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │. compensat sau retenţie │ │ │ │ │azotată fixă) şi HTA secundară │ │ │ │ │(creatinină peste 1. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrată prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.modificarea fizionomiei │microadenoame cu tablou clinic │ │ │ │.tulburări hormonale secundare │evoluţie.tumoră hipofizară în std │sechele neurologice sau │ │ │ │I-IV (Hardy) │oftalmologice. chirurgicală) fără │ │ │ │şa turcă . p.sechele neurologice grave.89% │ II │ │cu albuminurie peste 300 mg/24 │excreţie urinară accentuată │ │ │ │ore. clearance la │ │ │ │ │creatinină sub 10 ml/min.visceromegalie │tratament simptomatic │ │ │ │. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI ENDOCRINE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv.89% │ II │ │. spontan sau după │ │ │ │paraclinic: │tratament specific │ │ │ │. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .computertomografie.│ │retină.89% │ II │ │senzitivo-motorie şi vegetativă │accentuată │ │ │ │cu amiotrofii musculare │ │ │ │ │importante (ROT ahilian şi │ │ │ │ │rotulian abolit) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.m.p.polineuropatie periferică │deficienţă neurologică │ 70 . tulb.

69% │ III │ │. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică sau interv.│ │ │ │ │.dozări homonale complementare │ │ │ │ │. FSH (gonadotrof) │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. │ │ │ │ │.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută). │ │ │ │ │Tumoră hipofizară. │ │ │ │ │aflate în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex.69% │ III │ │.│ │ │ │ │.69% │ III │ │. CT sau RMN) │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 .sechele neurologice grave. │ │ │ │ │recent stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . Tumoră hipofizară. şa │evoluţie spontan sau după │ │ │ │turcă. Tumori hipofizare nesecretante │ │ │ │ │clinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.sindrom tumoral hipofizar │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută). │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate │ │ │ │ │în tratament specific.boala Cushing:│Microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │cortizol (sau metaboliţi) │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │nesupresibil cu dexametazon 2 mg x 2 │simptomatic │ │ │ │zile şi fără bioritm circadian │ │ │ │ │.semne clinice şi paraclinice de │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │insuficienţă hipofizară uni sau │paraclinic incomplet. │ │ │ │ │chirurgicală) fără sechele │ │ │ │ │neurologice sau oftalmologice şi │ │ │ │ │tulburări hormonale compensate │ │ │ │ │sub tratament │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.apoplexia hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă.│ │oftalmologice. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă.sechele neurologice grave: │ │ │ │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.LH. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.TSH (tireotrof) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.│ │ │ │ │.investigaţie imagistică (rdg. hormonale │ │ │ │ │compensate sub tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal. în │ │ │ │pluritropă │tratament simptomatic │ │ │ │. │ │ │ │ │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex.ACTH (corticotrof) .sechele neurologice grave.apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). cu tulburări │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │ │aflată în tratament antihormonal │ │ │ │ │complex.69% │ III │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută). oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ │ │oftalmologice cu tulb. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. Tumori hipofizare secretante: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv.examen neurologic │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │.apoplexie hipofizară │ │ │ │ │(care necesită îngrijire din │ │ │ .

a │ │ │ │artropatie secundară.musculatură hipotrofică. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . necompensate clinic │ │ │ │ semne clinice de hipotiroidism.schelet gracil. │ │ │ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │artropatia condrodisplazică │ │ │ │ │conform criteriilor locomotorii. │deficienţă funcţională medie │ 50 . Diabetul insipid │ │ │ │ │Sindrom clinic de poliurie │Specificaţie: formele de diabet │ │ │ │polidipsie cu densitate urinară sub │insipid care răspund la │ │ │ │1010. │ │ │ │ │prezentând un deficit statual mai │ deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │mare de 3 DS faţă de media de │ Talia peste 1.deficit al hormonilor hipofizări │se cuantifică după criteriile │ │ │ │gonadotrop . │ │ │ │ │. B şi C .│ │partea altei persoane). │ │ │ │ │Hipotrofie statutară după │ │ │ │ │criteriile de înălţime. │complicaţii metabolice. Sheeehan) sau │ deficienţă funcţională medie │ 50 .densitate urinară sub 1010 g/l │Diabetul insipid lezional sau │ │ │ │. echilibrată │ │ │ │compresive asociate.1.morfologic: omogenă sau │sau hiperfuncţionale în std. Guşa endemică: boală tiroidiană │ │ │ │ │distrofică cu deficit geoclimatic de │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 .primară (sdr. Patologia tiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. rdg. până la echilibrare │ │ │ │ │conform criteriilor de diagnostic│ │ │ │ │clinic funcţional şi capacitate │ │ │ │ │de muncă (pct. │ Talia sub 1. rdg. │guşă hipertitoidizată în │ │ │ │TSH).49% │ 0 │ │voluminoasă.49 m .1. cervicală pentru fenomene │tratament specific. │gestualităţii şi prin algii │ │ │ │ │articulare în cadrul artropatiei │ │ │ │ │secundare. asociate cu │ │ │ │CSR cronică. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .subizosterurie .funcţional: hipo/hipertiroidie sau │ │ │ │ │eutiroidie. Insuficienţa hipofizară a │ │ │ │ │adultului: │ │ │ │ │. │ │ │ persoane) │ │ examen neurologic.29 m │ │ │ │.paraclinic: iodemie scăzută.osmolaritate │tumoral. asociat │ │ │ │sindrom neurologic │cu complicaţii neurologice şi │ │ │ │ │hormonale secundare │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │II. T4. Nanismul hipofizar (ajuns la │Nanismul hipofizar izolat conferă│ │ │ │maturitate) │numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată (conform următoarelor│ │ │ │ │criterii funcţionale): │ │ │ │.80% │ II │ │. dozări│Guşă multinodulară cu mixedem sau│ │ │ │hormonale complementare (T3. │ │ │ │ │exprimate prin: tablou clinic şi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . staturală armonică │tulburări endocrino-metabolice │ │ îngrijire │ │asociate cu semne clinice de │grave şi complicaţii │ │ din partea │ │insuficienţă pluritropă.facies infantil │Tulburările hormonale asociate în│ │ │ │. mare.30 m │ │ │ │. medie. Hipertiroidia-tireotoxicoza │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de excesul │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . GH la nivelul│Deficienţă funcţională prin │ │ │ │cartilajelor de creştere ale │tulburări de realizare a │ │ │ │extremităţilor toracale şi pelvine cu│variantelor posturale. corticotrop-│Insuficienţă hipofizară. │cardiovasculare şi neuropsihice │ │ altei │ │ dozări hormonale specifice.69% │ III │ │secundară (după tumori hipofizare │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │tratate sau oprite spontan în evluţie│complicaţii compensate sub │ │ │ │(Sdr.uneori asociere de insuficienţă │ Talia: 1.uni sau mai frecvent pluritropă.19% │ 0 │ │de hormoni tiroidieni circulanţi. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │F. │ │ │ │Forme clinice: │neurovegetativ echlibrabil prin │ │ │ │ boala Graves . │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │.69% │ III │ │. ECG. │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │ │. │cadrul insuficienţei hipofizare │ │ │ │.Cap..89% │ II │ │hormonal specific: │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │ semne clinice de hipogonadism │tulburări endocrino . │accentuate. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │H. │ Guşă endemică simplă │ │ │ │ DET (distrofie endemică tireopată) │ │ │ │ │. │ │ │ │hipoTA.performanţe intelectuale normale. │DET cu tulburări funcţionale hipo│ │ │ │. │capacităţii de muncă │ │ │ │Clinic şi paraclinic │ │ │ │ │.89% │ II │ │ │Guşă multinodulară cu hipo/hiper │ │ │ │ │funcţie sau/şi fenomene │ │ │ │ │compresive. │ │ │ │multinodulară. performanţe de efort scăzută.40 m │ │ │ │hipofizară pluritropă │ │ │ │ │(panhipopituitarism) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . prin deficit total/parţial de │tratamentul cu vasopresină sau │ │ │ │vasopresină (AVP) sau lipsa acţiunii │analogi nu au scăderea │ │ │ │tisulare a AVP.clearance-ul apei libere pozitiv │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .investigaţii specifice pentru │vasopresină sau analogi.antropometric armonios. │ │ │ │Hipotrofie staturală disarmonică prin│ │ │ │ │lipsa receptorilor ptr.diureză mai mare de 3 l/24 ore │ deficienţă funcţională medie │ 50 .hipotrofie statuală.clinic: guşă (mărirea de volum a │ │ │ │ │glandei tiroide) mică. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E.Basedow │tratament simptomatic │ │ │ . │Hipertiroidism std.50 m │ 0 . Empty sella turcica).69% │ III │ │. │subclinice │ │ │ │. Condrodisplazia │Conferă numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată. │ │ │ │ │ insuficienţă hipofizară cu nanism. │hormonal │ │ │ │cord-pulmon.│ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │G.69% │ III │ │Tablou clinic şi paraclinic: │ Talia: 1. │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .95% │ I │ │ajunsă la maturitate exprimată prin │Insuficienţă hipofizară severă cu│ │(necesitând │ │hipotrofie. │şi biologic sub tratament │ │ │ │ semne clinice de insuficienţă │substitutiv complex. │funcţionale de la Capitolul │ │ │ │tireotrop: mixedem sec. compensat sub tratament │ │ │ │urinară < 300 m/l │substitutiv de AVP (Adiuretin) │ │ │ │. în tratament │ │ │ │ │specific. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.89% │ II │ │proba de sete cu test la vasopresină │Posttumoral sau postoperator │ │ │ │(Adiuretin) în etiologia tumorală │rezistent la tratamentul cu │ │ │ │. │ │ │ │ │Patologie tiroidiană) │ │ │ │ │Guşă endemică neuropată cu │ │ │ │ │tulburări hormonale şi │ │ │ │ │neuropsihice accentuate.infantilism sexual. │ │ │ │ semne clinice de hipoanabolism │cardiovasculare şi neuro-psihice │ │ │ │(până la stări caşectice).insuficienţă hipofizară de GH sau │ │ │ │ │tulburări la nivelul receptorului │ deficienţă funcţională prin │ │ │ │periferic prin GH ineficient (Laron) │ tulburări de gestualitate şi │ │ │ │în perioade de creştere somatică. cu │ locomoţie │ │ │ │hipotrofie staturală armonică.39 m .19% │ 0 │ │înălţime pentru generaţia respectivă │ │ │ │ │de vârstă: │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .metabolice │ │ │ │hipogonadotrop.19% │ 0 │ │iod.49% │ 0 │ │.

de │ │ │ │.89% │ II │ │(exoftalmie > 20 mm) asociate cu │Hipertiroidie cu visceralizări │ │ │ │elemente de hipersimpaticotonie. fără semne de │ │ │ │tiroidian │recidivă locoregională după o │ │ │ │. │ │ │ │ │Hipotiroidie .nanism dizarmonic cu întârziere │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .T 3.69% │ III │ │fără adenopatie sau nodul ferm │tratat izotopic. biopsie tiroidiană │tratat izotopic fără semne de │ │ │ │.Hb.rdg. Ht scăzut (anemie sec. insuf.Mixedem.100% │ I │ │ │Conform criteriilor Cap. │cu complicaţii cardio-vasculare │ │ │ │.neuromusculare: tremurături ale │după 12 luni de la cura radicală │ │ │ │extremităţilor miopatie proximală │chirurgicală sau/şi izotopică. │ 70 .cardio-vascular: cardiomiopatie │şi metabolice echilibrabile.49% │ 0 │ │ Tiroidita Riedl (lemnoasă). cardiacă etc. │subcompensată hormonal sau în │ │ │ │lacrimare. cu sechele │ │ │ │.scintigramă tiroidiana (lipsa │sau sechelare decompensate în │ │ │ │tiroidei în disgenezie tiroidiană. │metabolice echilibrabile. │Mixedem clinic manifestat în │ │ │ │.glandă tiroidă mărită.2. │ │ │ │palpabili │chirurgicală.ECG (tulb. │ │ │ │. bradicardie. │hormonale TSH crescut fără │ │ │ │Forme clinice: │expresie clinică manifestă. uneori │perioadă de 5 ani de la interv.Basedow cu sindrom│ │ │ │oculară │exoftalmic evolutiv şi tulburări │ │ │ │Paraclinic: │vizuale secundare. Reflexograma achiliană cu │nerecuperate. Cancerul tiroidian │ deficienţă funcţională medie │ │ │ │.) │prin tratament medicamentos sau │ │ │ │. TSH scăzut │până la echilibrare.69% │ III │ │(tahicardie sinusală. PBI crescute │(TPSV.3. dozări hormonale │persistente (cardio-vasculare şi │ │ │ │specifice. │tratament substitutiv hormonal cu│ │ │ │antitireoglobulină) │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │. mixedemul congenital │Hipotiroidism oligosimptomatic. │(complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │microvoltaj) │neurologice grave: insuficienţă │ │ │ │.19% │ 0 │ │cantităţii de hormoni tiroidieni la │Hipotiroidismul subclinic │ │ │ │nivelul receptorilor celulari.89% │ II │ │. │ │ │ │.Rdg. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . tulb. neechilibrate │ │ │ │. edem │chirurgical sau izotopic până la │ │ │ │palpebral.4. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .sindrom exoftalmic (în B.scintigramă tiroidiană (imagine │ │ │ │ │neomogenă sau lacunară) │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │valoare mult scăzută │Hipertiroidismul cu guşă mare.metabolic: creştere ponderală. │metabolice şi neuropsihice │ │ │ │. │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │Tablou clinic: │clinică compensată prin tratament│ │ │ │. │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │tratament specific │ │ │ │imagine neomogenă în guşa │ │ │ │ │multinodulară) │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │ hipotiroidia benignă │ │ │ │ │ mixedem primar: mixedem cu │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .TSH seric crescut. cu sindrom │ │ │ │psihoafectivă │exoftalmic sechelar stabilizat │ │ │ │. în │ │ │ │prezenţi (antiperoxidază. encefalopatie) │ │ │ │cardio/toracic crescut) │ │ │ │ │. │minime │ │ │ │Tablou clinic: │ │ │ │ │.49% │ 0 │ │visceralizări. motilitate │Boală Graves .Ex.biochimie (colesterol scăzut) │şi/sau intervenţie chirurgicală. │ │ │ │.RIC: hipocaptare sau valori normale│Cancerul tiroidian în timpul │ │ │ │.neuropsihice: labilitate │echilibrată. │ │ │ │(disgenezie tiroidiană) │forme clinice uşoare cu răspuns │ │ │ │ mixedemul secundar: postchirurgical│la substituţie hormonală în doze │ │ │ │sau postizotopic.95% │ I │ . │tratament specific (medicamentos. │ │ │ │.│ │ │ │retracţia fantei palpebrală. T 4. până la echilibrare │ │ │ │.biochimie: hiperlipoproteinemie │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.89% │ II │ │mentală (mixedem congenital la │Mixedem cu complicaţii │ │ │ │copil). │recidivă locală însă cu sechele │ │ │ │formele metastatice) │metabolice şi hormonale │ │ │ │ │dezechilibrate sub tratament │ │ │ │ │continuu. oftalmologic │compresiune. conduce. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E.anticorpi antitiroidieni serici │sau mixedem postoperator. PBI scăzut │degenerative nervoase şi │ │ │ │.) │ │ │ │.cardiovascular: cardiotireoză │ deficienţă funcţională medie │ 50 .metabolic: scădere ponderală │ │ │ │ │. │ │ │ │bine delimitată cu semne clinice de │ │ │ │ │hipotiroidie │ deficienţă funcţională medie │ 50 .guşă omogenă/nodulară. │ │ │ │mixedematoasă.89% │ II │ │. │echilibrare) │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . pulmonar şi osoasă (ptr. TSH │Hipertiroidism forme │ │ │ │ tiroidite acute etc. încât │evidenţiat numai prin dozări │ │ │ │determină infiltrarea ţesuturilor.69% │ III │ │infiltrare tegumentelor.ECG semne de cardiotireoză │voluminoasă +/.49% │ 0 │ │ adenom hipofizar secr.95% │ I │ │ │Exoftalmia malignă cu cecitate. ritm. │cu compensare parţială hormonală │ │ │ │termofobie │Boala Graves . │osteoarticulare.│ guşă polinodulară hipertiroidizată │ │ │ │ │ adenom toxic (sindrom Plummer) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │oligosimptomatice cu răspuns la │ │ │ │Tablou clinic: │tratament ATS în doze minime.dozări hormonale specifice: T 3. hiperemie conjuctivală. dură cu sau │Cancerul tiroidian operat sau/şi │ 50 .95% │ I │ │. │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │comportamentală. Graves) │ │ │ │ │exoftalmie uni sau bilaterală │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .diplopie sau tulb.Basedow tratată. insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │.dozări hormonale complementare │tratamentului complex │ │ │ │(mai frecvent aspect clinic şi para │chirurgical şi radioizotopic │ │ │ │clinic hipofuncţional) │Cancer tiroidian operat sau/şi │ │ │ │. necomplicată.uneori cu fenomene compresive │necesitând substituţie hormonală │ │ │ │Paraclinic │continuă │ │ │ │. anemie sec. cord pulmon (indice │poliserozite. FA │Hipertiroidism parţial echilibrat│ │ │ │etc. +/.puncţie. Hipotiroidia-Mixedemul │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de scăderea│ deficienţă funcţională uşoară │ 1 .) │cardiacă congestivă.segmentare: transpiraţii. scăzute. T │Hipertiroidie cu cardiotireoză │ │ │ │4. │ │ │ │.TSH crescut (mixedemul primar). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .tablou metabolic consumptiv │metabolice şi hormonale │ │ │ │.tulb. │substitutiv.neuro-psihic: lentoare psihică.89% │ II │ │ │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │ │sau mixedem postoperator cu │ │ │ │ │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │ │metabolice neechilibrate de │ │ │ │ │tratamentul substitutiv sau │ │ │ │ │sechele decompensate. FA. Tiroidite cronice │ │ │ │ │ Tiroidita limfocitară Hashimoto.RIC scăzut sau absent │Mixedem sever cu visceralizări │ │ │ │. frilozitate. fermă.ganglioni laterocervicali. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . RIA (radioiodocaptare) crescută │Hipertiroidie cu sechele │ │ │ │sau scăzută în tiroidite ac.guşă │metabolice) şi leziuni │ │ │ │. │ │ │ │.69% │ III │ │Tablou paraclinic: │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │.

deficit de hormoni sexoizi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .25 (OH) 2D3.tulb.rezorbţie osoasă excesivă │neevolutive. │ │ │ │vărsături. │ │ │ │. fosfor. locomotorie gravă │ │ │ │. fatigabilitate │Insuficienţă CSR cronică după │ │ │ │.fosfatemie scăzută (sub 2. hiperaciditate gastrică │Hiperparatiroidism familial │ │ │ │.89% │ II │ │determinând scăderea │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │glucocorticoizilor dar şi a │decompensări repetate.│Osteoporoză cu fracturi multiple │ │ │ │. paratiroide de obicei │clinic oligosimptomatic │ │ │ │ tumorale │ │ │ │ │ . Patologia suprarenală │ │ │ │ │A. deshidratare │tratată chirurgical în tratament │ │ │ . │substitutiv complex. tumori │ │ │ │ Paraclinic: │pancreatice.exces de hormoni glucocorticoizi.magneziu şi/sau scăzut │ │ │ │ │. fosfataza │ │ │ │ │alcalină.astenie. sistemică │ deficienţă funcţională medie │ 50 . deficit de IGF1. │ │ │ │. dureri │suprarenalectomie uni sau │ │ │ │musculare │bilaterală (boala Cushing) │ │ │ │. cronică. Hiperparatiroidismul primar (boala│ │ │ │ │Recklinghausen) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ │.calciurie peste 400 mg%/24 ore │carcinom medular tiroidian.89% │ II │ │spontane.hiperexcitabilitate │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │neuromusculară │paratireoprivă (postchirurgicală)│ │ │ │.5 mg%) │ │ │ │ │. │neameliorate postoperator. forma │ │ │ │demineralizare şi formare de chisturi│osteodistrofică cu tulb.hipofosfatemie │sechele osoase sau renale │ │ │ │.tulburări trofice (cataracta) în │acute frecvente. Osteoporoza │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Boală scheletică.oase │ │ │ │ │lungi şi vertebre .fosfatoză alcalină crescută (în │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . feocranocitom. │tasări vertebrale în tratament │ │ │ │. QT) │ │ │ │ │examen radiologic: │ │ │ │ │. D 3.EMG pozitiv (testul Alajouanin │ │ │ │ │pozitiv) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. cu tulb. │ │ │ │ │Clinic: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . parţial│ │ │ │Clinic: │echilibrată sub tratament. adinamie.) │(posttiroidectomie) cu crize │ │ │ │. │sporadice. III . │ │ │ │mineralocorticoizilor şi hormonilor │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │androgeni adrenali │rezervă hormonală labilă. │ │ │ │ (parathormon) de către una sau mai │asimptomatică sau cu tablou │ │ │ │ multe gl.hipercalcemie serică │Hiperparatiroidism operat.calcemie peste 11 mg% (repetate) │paratiroidian. Patologia paratiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A.deformări osoase │ │ │ │ │. neinfluenţate de│ │ │ │formele cronice. │ │ │ │paratiroide.89% │ II │ │. │ │ │ │ │osteocalcina serică. │asociat cu MEN (adenom │ │ │ │oboseală musculară letargie │paratiroidian. vărsături.fracturi.│ │Cancerul tiroidian.69% │ III │ │. │ │ │ │distrugerii ambelor │ │ │ │ │corticosuprarenale (peste 80% │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │ Cauza: │ │ │ │ │. afectarea microarhitecturii │crescut de fracturare osoasă sau │ │ │ │ţesutului osos care favorizează │tasare vertebrală prin profilul │ │ │ │creşterea fragilităţii osoase şi │profesional. │ │ │ │osoase │locomotorii accentuate prin │ │ │ │.│ │ │ │ │măsurarea masei şi densităţii │ │ │ │ │osoase: prin absorbţie duală cu raze │ │ │ │ │X (DEXA).insuficienţa corticosuprarenală │compensată clinic şi hormonal sub│ │ │ │primară.69% │ III │ │.89% │ II │ │(singulari sau combinaţi): estrogeni.tulburări ale hormonilor de │ │ │ │ │creştere: deficit de GH la adult. │care necesită îngrijire din │ │ │ │Paraclinic: │partea altei persoane.semne mecanice de │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │hiperexcitabilitate neuro-musculară │paratireoprivă │ │ │ │(semnul Chowostek şi Weiss etc. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. diseminat. densitometrie cu │ │ │ │ │ultrasunete. îndelungate │tratament. │ │ │ │constipaţie.│Osteoporoză cu fracturi sau │ │ │ │progesteronă. 1. │hormonal complex. greaţă. renale poliurie osmotică.greţuri. calcitonină etc. datorată │tratament substitutiv.ulcer gastric │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │IV.osteoporoză generalizată │ │ │ │ │. cu │ │ │ │ │metastaze invalidante │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │III.adenoame producând: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . renală azotată. formele │ │ │ │ │inoperabile std.tulburări ale hormonilor │de stabilizare osoasă (aparat │ │ │ │calciotropi: exces de parathormon │gipsat sau tratament ortopedic) │ │ │ │(PTH). adenom hipofizar) │ │ │ │ examene de laborator: │sau MEN 2A (adenom │ │ │ │.litiază renală (nefrocalcinoză) │ │ │ │ │.leziuni scheletate (osoase) . │ │ │ │.69% │ III │ │caracterizată prin masă osoasă │Osteoporoză hiperalgică cu risc │ │ │ │scăzută.determinarea markerilor biochimici │ │ │ │ │ai turnovărului osos (serici şi │ │ │ │ │urinari): calciu. deficit │şi în tratament substitutiv │ │ │ │calcitonină.95% │ I │ │deficit de insulină. anorexie. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . de │ │ │ │ Clinic: │locomoţie şi excreţie medie │ │ │ │.exces de hormoni tiroidieni │şi tulburări de locomoţie grave │ │ │ │. PTH.49% │ 0 │ │Scăderea nivelului sanguin de FTH │Tetanie latentă (spasmofilie) în │ │ │ │(parathormon) în urma lezării │tratament specific cu manifestări│ │ │ │primitive sau chirurgicale a gl.simptome neuropsihice: astenie. cu │ │ │ │. androgeni. │ │ │ │.simptome gastrointestinale: │insuf. │ │ │ │. recidivantă.geode osoase sau/şi lacune │ │ │ │ │diseminate │ │ │ │ │.PTH seric (imunodozare) cu nivel │Rechlinghausen) cu fracturi │ │ │ │crescut în condiţiile calcemiei │multiple şi deformaţii osoase │ │ │ │crescute sau normale │cu defic.ECG (scurtarea interv. deficit vit.calciu total şi/sau ionic scăzut │ │ │ │ │. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . în tratament │ │ │ │susceptibilitatea la fracturi. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │V.IV sau │ │ │ │ │tratat chirurgical sau/şi │ │ │ │ │izotopic.95% │ I │ │leziuni osoase) │Hiperparatiroidism (b. │deformaţii osoase şi forma │ │ │ │litiază renală (nefrocalcinoză) │nefrolitiazică.scădere ponderală. Insuficienţa corticosuprarenală │ deficienţă funcţională medie │ 50 .69% │ III │ │cronică primară (boala Addison) │Insuficientă CSR cronică primară │ │ │ │. osteoporoză cu arii de │Hiperparatitoidism operat. Hipoparatiroidismul (Tetania).fracturi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .49% │ 0 │ │Secreţie excesivă şi autonomă de PTH │Hipercalcemie serică. cu │ │ │ │. calusuri │ │ │ │ │.crize spontane de contractură │cu manifestări clince şi crize │ │ │ │musculară tetanice generalizate sau │relativ frecvente sub tratament │ │ │ │localizate pe grupuri musculare │specific. │ │ │ │.crize de contractură musculară │ │ │ │ │provocate de hiperpnee │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .

test supresie cu DXM 2 mg/zi x 2 │ │ │ │ │zile (cu dozarea cortizolemiei şi 170│ │ │ │ │HCS urinar) . Feocromocitomul (paraganglion) │ │ │ │ │. prin administrare│deficienţă funcţională accentuată│ 70 .89% │ II │ │exogenă prelungită de glucocorticoizi│Hipercorticism în evoluţie.ionogramă Na scăzut K crescut │permanentă din partea altei │ │ │ │.aldosteronul plasmatic crescut │ │ │ │ │. │neechilibrate sub tratament. │cardiovasculare osoase.hipotensiune arterială │echilibrare.activitate reninică plasmatică │ │ │ │ │scăzută │ │ │ │ │. peste 8 mg/24 h │ │ │ │ │(bărbaţi) │ │ │ │ │. ST sub │ │ │ │ │denivelat │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D. │complicaţii sechelare după 2 ani │ │ │ │indiferent de sursă │de la tratamentul complex.89% │ II │ .striuri cutanate tip vergeturi │sau medicamentos cu complicaţii │ │ │ │.test stimulare cu ACTH (cortrosyn) │ │ │ │ │cu dozarea cortizolemiei sau/şi 170 │ │ │ │ │HCS este negativ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.│.17 KS crescuţi peste 12 ug/24 h │ │ │ │ │(femei) peste 18 mg/24 h (bărbaţi) │ │ │ │ │. tratat│ │ │ │clinice.leziune hipotalamică cu │complicaţii sechelare hipofizare │ │ │ │hipersecreţie de CRH şi consecutiv │(sindrom Nelson).ACTH independent prin leziuni │Hipercoticism netumoral │ │ │ │primară corticosuprarenală: │stabilizat cu complicaţii cronice│ │ │ │. encefaline şi │Feocromacitom cu sechele │ │ │ │alte peptide vasoactive. │ │ │ │. │ │ │ │ │tulb. │neuro-psihice) recuperate de │ │ │ │. │chirurgical.computer tomografie pentru │ │ │ │ │evidenţierea tumorii. visceral şi metabolic │hipofizară sau medicamentos) fără│ │ │ │indus de excesul de glucocorticoizi.dozări hormonale specifice: │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .investigaţii │ │ │ │ │imagistice: CT/RMN/scintigramă cu │ │ │ │ │derivaţi de colesterol marcaţi.reprezintă producţia crescută şi │Hiperaldosteronism primar forme │ │ │ │necontrolată de aldosteron.test supresie cu DXM 8 mg x 2 zile │ │ │ │ │cu precizarea formei etiopatogenice: │ │ │ │ │. metabolice.ştergerea ritmului circardian al │ │ │ │ │cortizolului (sau inversarea) │ │ │ │ │. cu sechele │ │ │ │hiperexcitabilitate │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │.hipotrofie musculară proximală │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │.sindrom Conn . │ │ │ │. cu manifestările lor │Hiperaldosteronism primar. clinic: │ │ │ │ │.89% │ II │ │.Cushing iatrogen.170 H . radiologic .test supresie la DXM (dexametazonă)│ │ │ │ │1 mg . Hiperaldosteronismul primar │ │ │ │ │(sindrom Conn) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . în │ │ │ │marcată │evoluţie.tulburări musculare .95% │ I │ │.obezitate facto-tronculară │ deficienţă funcţională gravă │ 90-95% │ I │ │.ex.ACTH dependent (leziune │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │suprarenală secundară) prin: │sau medicamentos sau/şi │ │ │ │. care │cardiovasculare.69% │ III │ │. │ │ │ │ │pentru dg. glicoreglare (OGTT). în │ │ │ │Forme clinice: │tratament substitutiv hormonal. dureri │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .melanodermie │substitutiv continuu până la │ │ │ │. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │.│ │ │ │.tetanie. ce duce │oligosimptomatice (tumorale) │ │ │ │la retenţie sodică însoţită de HTA.astenie │Hiperaldosteronism primar.tulburări de glicoreglare │necesită îngrijire permanentă din│ │ │ │ Dg. predominant │inoperabilă. tumorii │ │ │ │ │ECG QT alungit.hipokaliemie sub 3 mEq/l │ │ │ │ │. şa turcă. │ │ │ │. │ │ │ │ACTH (sindrom Itenko-Cushing).CS şi 17 KS urinari scăzuţi│tratament care necesită îngrijire│ │ │ │. │ │ │ │ │suspensia reninei plasmatice şi │ deficienţă funcţională medie │ 50 .osteoporoză │ │ │ │ │. cardiovasculare.leziune paraneoplazică cu secreţie │metabolice. │tratament │ │ │ │ Diagnostic clinic: │ │ │ │ │.hipertensiune arterială │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . cu sechele │ │ │ │. de │ │ │ │(cortizolotoxicoză cu hipofuncţie │etiologie tumorală sau │ │ │ │adrenală). renale.adenom sau adenomocarcinom │(cardio-vasculare. suprarenale. nespecifice: rdg. │echilibrate sub tratament │ │ │ │Diagnostic clinic: │ │ │ │ │.pozitiv în boala Cushing. cu │ │ │ │.negativ (over night) │ │ │ │ │. │ │ │ │Diagnostic paraclinic: │ │ │ │ │.negativ sau o scădere │ │ │ │ │sub 50% din valorile bazale. QRS amplu.ex. cu │ │ │ │ │scăderea peste 50% din valorile │ │ │ │ │bazale │ │ │ │ │.parestezii musculare. │ │ │ │corticosuprarenal.alcaloză hipercloremică.osteoporoză │dezechilibre hormonale care │ │ │ │. film │ │ │ │ │lipidic │ │ │ │ │. persistente.cortizol liber urinar > 100 mg/24 h│ │ │ │ │.fără edeme │tratament.hiperplazie macronodulară │tratament. │ │ │ │. │ │ │ │ │.69% │ III │ │produce catecolamine.18 glucuronid urinar│ │ │ │ │crescut peste 20 ug/24 h │ │ │ │ │. rareori │neechilibrate.HTA │sechelare grave.ACTH plasmatic peste 200 pg/ml │Insuficienţa CSR cronică │ │ │ │.poliurie . paraclinic: │partea altei persoane. Sindromul Cushing │ │ │ │ │Sindromul Cushing (sindrom │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │. │ │ │ │determină HTA paroxistică şi/sau alte│postoperator. labile sub │ │ │ │.hiperaldosteronism │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │primar prin tumoră suprarenală.adenom hipofizar ACTH secretant. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. │radioterapie hipofizară. uneori │ │ │ │ │hipernatremie │ │ │ │ │. prin tumoră │ │ │ │. de virilizare (eventual) │osoase.corticozolemie sub 5 ug/dl │decompensată. │ │ │ │Dg. rezistentă la │ │ │ │.negativ în sdr. │ │ │ │ectopică de ACTH. │netumorală.polidipsie.170 HCS urinari crescuţi peste 6-8 │ │ │ │ │mg/24 h (femei). │ │ │ │bilaterală.sdr.aldosteronul . ECG.paroxisme de HTA pe fond de │ │ │ │ │hipertensiune moderată sau tensiune │ │ │ │ │normală însoţite de cefalee. │tratament. │ │ │ │nocturnă │Hiperaldosteronism primar în │ │ │ │.69% │ III │ │suprarenometabolic) caracterizat prin│Hipercorticism tratat │ │ │ │cortizolotoxicoză exprimată prin │(chirurgical sau/şi radioterapie │ │ │ │tablou clinic.tumoră medulosuprarenală care │ deficienţă funcţională medie │ 50 .hipoglicemie serică │persoane.69% │ III │ │hipokaliemie. neurologice şi │ │ │ │. echilibrate sub │ │ │ │crize vegetative. Cushing prin adenom│ │ │ │ │sau adenocarcinom suprarenalian │ │ │ │ │.

vârsta instalării │ │ │ │ │. │ │ │ │dehidrogenază.OGE aspect infantil/normal │osteoporoză sexoidoprivă.pubertate întârziată │dezvoltarea masei musculare şi │ │ │ │.malformaţii somatice (cardiace.sindroame clinice caracterizate │ │ │ │ │prin formare deficitară a │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . rdg.probe dinamice: de inhibiţie cu │ │ │ │ │fentolamină (Regitină) sau cu │ │ │ │ │clonidină │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ Teste paraclinice: │ │ │ │ │. prin tulburări funcţionale│ │ │ │.virilizare la femei │ │ │ │ │. transpiraţii.cauza insuficienţei gonadice │ │ │ │ │Disgenezii gonadale (mai frecvente): │ │ │ │ │. FSH) crescuţi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │cerebrale persistente │ │ │ │metanefrinelor şi acidului │ │ │ │ │vanilmandelic în urină/24 h │ │ │ │ │crescute uneori │ │ │ │ │. │Feocromocitom în evoluţie. │ │ │ │. │ │ │ │Tablou clinic: │decompensate şi sindrom de │ │ │ │ La fetiţie: pseudohermafroditism cu │virilizare cu dificultăţi de │ │ │ │ organe genitale externe ambigue.aspect eununcoid │Forme clinice cu tulburări de │ │ │ │.dozarea catecolaminelor. │ │ │ │ │hiperplazică de cea tumorală │ │ │ │ │(nesupresibilă). │criteriilor de înălţime Capitolul│ │ │ │.fenotip masculin │ deficienţă funcţională medie │ 50 .hidroxilază │Formele clinice evolutive în │ │ │ │.89% │ II │ │.89% │ II │ │. │ │ │ │ │La adult: │ │ │ │ │. cu │ │ │ │ │semne de insuficienţă │ │ │ │ │corticosuprarenală cronică. │ │ │ │ │Simptomatologie clinică variabilă în │ │ │ │ │funcţie de: │ │ │ │ │. cu │ │ │ │.testicul mici. │ │ │ │.testul Barr negativ (absenţa │somatice (cardiovasculare renale)│ │ │ │cromatinei sexuale) │şi tulburări psihice de │ │ │ │. Boli cardiace) prin scăderea│ │ │ │ │accentuată a capacităţii de │ │ │ . prin │ │ │ │tahicardie.estradiol plasmatic scăzut │ │ │ │ │. │ │ │ │ Tabloul clinic: │ │ │ │ │.testul de stimulare cu ACTH cu │ │ │ │ │măsurarea steroizilor în amonte. │ │ │ │ │computer tomograf pentru evidenţierea│ │ │ │ │tumorală. │ │ │ │.49% │ 0 │ │testicolelor sau ovarelor datorate │Forme clinice cu tablou │ │ │ │unor defecte cromozomiale.hidroxilală.spermogramă azospermie │ │ │ │ │. │ │ │ │ │.amenoree şi regresia caracterelor │ │ │ │ │sexuale secundare feminine │ │ │ │ │.facies caracteristic │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │. │ │ │ │ │.deficit de 1 l .49% │ 0 │ │ Boală determinată de un defect al │Forme clinice cu hiportrofie │ │ │ │ cromozomului X cu cariotip 45 XO │staturală de peste 150 cm. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Sindromul Turner │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .obezitate. │ │ │ │pubertate precoce. Patologia gonadică │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ A. │staturală conform criteriilor. cu complicaţii │ │ │ │ Diagnostic paraclinic: │cardio-vasculare renale. │invalidante. │tulburări psihice consecutive.urografie │ │ │ │ │.Sindrom de pierdere de sare .CT/RMN/scintigrafie .deficit de 3 beta-hidroxisteroid │cu complicaţii cardio-vasculare.HTA +/.ex.tipul gonadei │ │ │ │ │. │ │ │ │(tumoral corticosuprarenal): adenom │Tulburările staturale conform │ │ │ │sau adenocardinom.intelect liminar │prehensiune. │oligosimptomatic. cu tablou │ │ │ │produşi de ţesutul suprarenal.deficit de 2 l .hipotiroidie.semne de virilizare în │ │ │ │ │funcţie de deficitul enzimatic │ │ │ │ │(11-hidroxilară sau 17-hidroxilază). Sindromul adrenogenital │ │ │ │ │Reprezintă (clasic) sindroame │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. deficit intelectual │neuropsihice de intensitate │ │ │ │de intensitate variabilă │medie. malformaţii│ │ │ │ │cardiovasculare cu tulb. │inoperabilă. │ │ │ │.dozarea catecolaminelor plasmatice.│ │ │ │. │ │ │ │ │. formă │ │ │ │ (disgenezie gonadală cu fenotip │fără malformaţii somatice │ │ │ │ feminin).gonadotropi (LH. paloare. │psihice invalidante.130 cm cu tulb.cariotip 45 XO sau moxaicisme │intensitate medie.hipotrofie staturală dizarmonică │ deficienţă funcţională medie │ 50 .ECG │ │ │ │ │. Insuficienţa gonadică.hidrozilază.test Barr pozitiv │ │ │ │ │. │de virilizare moderat şi │ │ │ │Clasificare: │tulburări psihice secundare. tulburări de glicoreglare │variantelor posturale şi de │ │ │ │.pentru │ │ │ │ │vizualizarea tumorii │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E. compensat prin │ │ │ │Sindromul Klinefelter: │substituţie cu hormoni sexoizi. │ │ │ │ │accentuate (conform criteriilor │ │ │ │ │Cap.69% │ III │ │virilizante (mai rar feminizante) │Forme hiperplazice compensate │ │ │ │datorate secreţiei crescute de │cardiovascular prin substituţie │ │ │ │androgeni sau alţi steroizi sexuali │continuă cu prednison.sindrom adrenogenital congenital │Nanism hipofizar. de intensitate │ │ │ │ Paraclinic: │medie.cariotip 47 XXY sau mozaicism │ │ │ │ │. hipertensiune │locomotorii de realizare a │ │ │ │arterială.infertilitate la bărbaţi. surditate) │între 139 .gonadotropi serici crescuţi │ │ │ │ │. │ │ │ │ │diferenţiază forma congenitală. │ │ │ │Tabloul clinic: │ │ │ │ │.intensitatea insuficienţei gonadice│ │ │ │ │.hirsutism │ │ │ │ │.disgenezie a tubilor seminiferi │fără scăderea capacităţii de │ │ │ │determinată de anomalii ale formulei │efort fizic sau fără tulburări │ │ │ │cromozomiale. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │VI.organe genitale externe infantile │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │. │staturală sub 120 cm.69% │ III │ │. │tratament complex de substituţie. │ │ │ │renale. │ │ │ │prin defece enzimatice în sinteza │ │ │ │ │cortizolului prin: │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .ginecomastie │fizic şi prin tulburări │ │ │ │. │integrare profesională şi │ │ │ │La băieţi: macrogenitosomie cu │socială. duri │scăderea capacităţii de efort │ │ │ │.infertilitate.69% │ III │ │. deblacu urinar la │tumoră nediagnosticabilă sau │ │ │ │terminarea crizei. │ │ │ │.prin │ │ │ │ │deficit de 2 l .testosteron plasmatic scăzut.│anginoase.+/. .test de supresie la DXM 2 mg/zi x 2│ │ │ │ │zile cu măsurarea 17 KS urinari.│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ │.sindrom adrenogenital dobândit │echilibrate prin tratament.

│ │ │prezenţa de celule blastice ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │(imature) peste 30% din totalul │Deficienţă funcţională uşoară. radică sau │medicamentoase cu tulburări │ │ │ │medicamentoasă. 2. fără răsunet funcţional. În caz de transplant de măduvă osoasă. de │beneficiază │ │ │prin oprirea lor în diferenţiere │infecţii precum şi de alte │de concediu │ │ │şi maturaţie. 6.amenoree histeroprivă cu tulburări │osteoporoză (osteopenie) de │ │ │ │neurovegetative │asociere. Evaluarea capacităţii de muncă în afecţiuni hematologice cronice se face doar în situaţiile în care s-au scurs minim 6 luni de la diagnosticarea bolii şi iniţierea tratamentului.69% │ III │ │menopauză precoce.│medical în │ │ │cu trecerea celulelor blastice │infiltraţii craniene sau pulmonare. ca element important. reevaluarea în situaţia agravărilor.│limitele │ │ │în sângele periferic. este │ │lege.accentuarea tulburărilor clinice şi de laborator determină imposibilitatea realizării activităţii vitale zilnice şi necesită îngrijiri din partea altei persoane. prin semne şi simptome. d) deficienţă accentuată. 4. 3.osteoporoză (osteopenie) +/│cardiovasculare hormonale şi │ │ │ │hiperalgică │metabolice cu necesar de │ │ │ │. │ │Gr. HEMOPATII MALIGNE ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemii acute . tulburări │ │ │ │. dar va lua în considerare. reevaluarea clinico-funcţională putând fi făcută la perioade de timp variabile.49% │ 0 │ │femei) │Castrări chirurgicale. caracterizate │însoţitoare.semnele şi simptomele determină tulburări funcţionale de intensitate medie. durata acestuia. │leuco-staza sau nefropatia urică. prin │substituţie estroprogestativă. semne şi simptome minime. În cazul afecţiunilor hematologice care evoluează în pusee evaluarea se va face în perioadele intercritice. 5. deficienţa│ │ │ │ │funcţională se va aprecia conform│ │ │ │ │Criteriilor oncologice │ │ │ └─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ AFECŢIUNI HEMATOLOGICE NORME GENERALE DE EVALUARE 1. │ │ │ │ │urmând a fi verificat anual. de hemoragii.│ │prestaţie fizică sau prin │ │ │ │ │tulburări neuropsihice │ │ │ │ │accentuate.69% │de invaliditate. │Forme clinice cu tulburări │ │ │ │Tabloul clinic: │hormonale netratate cu │ │ │ │. │bolnavul poate fi considerat cu │ │ │ │ │capacitatea de muncă păstrată. e) deficienţă gravă . III │ │ │În remisiuni durabile sub 4-5 ani │ 50 .69% │Se contraindică │ .complicaţii cardiovasculare │tratament. │stabilite de │ │ │Criteriul esenţial de dg. asociate sau nu. În expertizarea bolnavilor cu afecţiuni hematologice se va lua în considerare obligatoriu posibilitatea tratamentului. Aprecierea tulburărilor funcţionale în afecţiuni hematologice cuprinde 5 nivele de gravitate: a) fără deficienţă. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie. evaluarea se va face la 6 luni de la realizarea transplantului. radice sau│ │ │ │Castrarea chirurgicală. │ 20 . │ │ │ │pentru tumori benigne sau maligne cu │ │ │ │ │constituirea tabloului clinic de │ deficienţă funcţională medie │ 50 . la vârsta │hormonale compensate prin │ │ │ │activităţii profesionale. care împiedică desfăşurarea activităţii curente zilnice. efectele produse şi persistenţa lor în timp. │ │Nu se încadrează în grad│ │celulelor medulare (la puncţie │În remisiuni durabile de 4-5 ani. sindrom dislipidemic │Formele clinice după castrări │ │ │ │ │pentru tumori maligne. În situaţia tratamentului citostatic imuno-supresor şi radioterapeutic evaluarea va lua în considerare atât efectele nefavorabile ale acestora cât şi tulburările funcţionale determinate de afecţiunea hematologică propriu-zisă. în care semnele clinice şi de laborator determină tulburări funcţionale uşoare. De asemenea.obezitate. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Insuficienţa gonadică dobândită (la │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ │histerectomii totale cu anexectomii │fără complicaţii somatice.proliferări │Este determinată de caracterul │Episodul acut│ │ │maligne ale celulelor │malign al bolii. frecvenţa şi durata episoadelor de acutizare (confirmate prin documente medicale). c) deficienţă medie . de anemia │iniţial │ │ │hematopoetice. b) deficienţă uşoară. │ │sau biopsie osoasă). │ │ │ │. bolnavul poate solicita şi în afara termenelor de revizuire. │complicaţii ca meningita leucemică.

│ 20 .49% │Nu se încadrează. │ │ │energetice mici şi │ │Boala evoluează în trei faze │ │ │medii. │ │mici. │ 70 . │Deficienţă uşoară. cu │ │condiţii de confort │ │ │splenomegalie moderată. II │ │ │caracterul afecţiunii.C. tablou sanguin. hemoragii.69% │Gr. │ │ani. complicaţii şi răspunsul │ │ │ │ │nesatisfăcător la tratament. st.69% │Gr.000/mmc. │ 50 . │ │de inv. cu complicaţii moderate │ │solicitări energetice │ │faza cronică. │ │caracterizată prin proliferarea │400. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia granulocitară cronică │Se datorează caracterului malign al│ │Nu se încadrează. │ │energetice mici şi │ │caracterizată prin creşterea │infarcte splenice. │ │ │În L. tratat │ │produce acumularea şi │ │ │corespunzător. astenie fizică. │(HTA.. II în care apar │ │Se indică locuri de │ │ │hepatomegalie şi/sau splenomegalie │ │muncă cu solicitări │ │ │cu remisiuni de minim 3 ani. în care sunt │ │ │factori fizici │ │posibile remisiuni clinice şi │ │ │nefavorabili de mediu.45%.a. │ 20 . controale │ │proliferative cronice) │între 40 . boala determină ţintuirea la│ │ │ │ │pat a bolnavului conducând la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. în│repetate. III de inv. cu │ │ │ │ │trombocitoză peste 400. │ .H. III de inv. PAL absentă.C.89% │Gr. │ │ │În faza policitemică cu sechele │ │ │ │ │persistente prin complicaţii │ │ │ │ │trombotice (neurologice. prin │ │ │ │ │evoluţie.000/mmc) │ │ │ │ │cu răspuns terapeutic slab şi │ │ │ │ │pronostic nefavorabil. │ │. la │ │tratament au durată de luni sau │ │ │factori de nefavorabili │ │ani. │ │ │saturaţie de oxigen normală. │staţionară pe timp îndelungat şi │ │ │ │infiltraţii limfocitare ce │răspunsul la tratament favorabil │ │ │ │depăşesc 30% (criteriile ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │obligatorii de diagnostic). cu complicaţii moderate │ │muncă cu solicitări │ │policitemică (IAp.100% │Gr. Se caracterizează │ │ │nefavorabili de mediu │ │prin 2 markeri biologici: │Deficienţă uşoară L. cu remisiuni trecătoare dar │ │locuri de muncă cu │ │atinge 15 20 ani. │ 20 . I când apar │ │ │ │periferic linfocitoză > │adenopatii dar evoluţia este │ │ │ │30.│ │ │ │eforturile fizice mari │ │ │ │ │şi expunerea la noxe. │ │Diagnosticul clinic pe │ │ │ │ │splenomegalie uneori │ │ │ │ │hepatomegalie şi dureri osoase. în măduva osoasă. trombocite sub │ │citologice repetate. │ │ │ │ │leucocitoză care nu răspunde la │ │ │ │ │tratament. │ │ponderală.L. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Policitemia Vera (boala Vaquez) │Deficienţă uşoară.citochimic . │ │ │În L.este o boală primară a │În L. faza ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │de metaplazie mieloidă │Deficienţă medie. │ │factori fizici │ │granulocite. │ │ │de mediu.49% │Idem │ │Ex. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În faza blastică (finală) │ │ │ │ │deficienţa funcţională este gravă │ │ │ │ │(ca şi leucemiile acute cu │ │ │ │ │deficienţă gravă). │ │ │ │ │hepatice) sau în faza MMPP cu │ │ │ │ │splenomegalie tumorală. de stadiu zero. splină tumorală cu │ │de muncă cu solicitări │ │mieloproliferative cronice │fenomene de compresie abdominală. │ │postpolicitemică (M. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. fără exp.) şi │În faza policitemică fără │ │Se recomandă locuri de │ │faza de leucemie acută post │remisiune. masa │ │ │ │ │eritrocitară normală sau scăzută.G. hemoragii sau tromboze │ │energetice mici în │ │ │remise). │ 70 . │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ │esenţială sau primară este o │În TH în faza de remisiune clinică │ │Necesită monitorizarea │ │neoplazie hematologică (din │şi hematologică cu trombocite < │ │afecţiunii. cu │ │organic. │ │ │ │ │Examenul de laborator arată │ │ │ │ │leucocitoză marcată cu deviere la│ │ │ │ │stânga. clinic . amenoree). de std.). │ │ │ │ │trombocitopenie (sub 100. Se rec.M. │ │ │ │ │Boala are o evoluţie medie de 4 │Deficienţă medie L. │ │limitele confortului │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată.P. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Trombocitemia hemoragică (T. cu │ 20 . ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hepato-splenomegalie. cu Ht de 50%. │ │medii. │ │ │ │. hematocrit sub 33%.gena bcr-abl │şi citologice.L. anemie în grad │ │ │ │ │variabil şi prezenţa cromozomului│ │ │ │ │Ph + bcr-abl │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată . adenopatii. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă . III şi IV cu anemie <│ │ │ │ │11 gr% Hb.89% │Gr. │ 90 .000/mmc.89% │Gr. cu evoluţie│ 50 .cromozomul pH şi │remisiuni de lungă durată clinice │ │ │ │molecular .G. │ │ │ │ │leucoeritroblastic. II de inv. │ │citologice până la 20 ani.PV). │ │Se recomandă locuri de │ │excesivă a celulelor din seria │ │ │muncă cu solicitări │ │roşie. │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată prin │ 70 .49% │ │ │.L. sub │ │energetice mici în │ │ │tratament.L.000/mmc şi │ │ │ │ │leucocitoză peste 12.49% │Nu se încadrează.în faza │ 70 . scădere│ │ │locul de muncă.100% │Gr. │ │este o boală neoplazică │bolii. I │ │ │acute în care prin consecinţele │ │ │ │ │bolii. II inv. precum şi complicaţiilor │ │Poate lucra pe locuri │ │hematologică din grupa bolilor │(hipersplenism.) │Deficienţă uşoară.P. fără expunere la │ │excesivă a producţiei de │infecţii ş. st. măduva │ │ │ │ │osoasă hiperplazică predominant │ │ │ │ │granulocitară.C.34% │Nu se încadrează în gr.C.scăderea P. │ │ │În MMPP la post PV sau policitemică│ │ │ │ │cu complicaţii severe neurologice │ │ │ │ │sau cardiace care împiedică │ │ │ │ │autoservirea. │ │este o afecţiune neoplazică │în faza policitemică remisiune │ │Necesită monitorizarea │ │hematologică (din bolile mielo │clinică şi citologică cu hematocrit│ │afecţiunii. II de inv.în leucemiile │ 90 . │ 50 . laborator: în sângele │În L. I de inv. cardiace.69% │Gr.C. fără expunere la │ │policitemică.L. produse de │(litiază renală.C. Remisiunile. fibroză │ │ │ │ │medulară exstinsă. │ │ │accelerată şi de metamorfozare │ │ │ │ │blastică cu complicaţii severe. dar supravieţuirea poate │lentă.citogenetic . │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia limfatică cronică (LLC) │Deficienţă uşoară. │ │ │nefavorabili de mediu şi│ │Dg.000/mmc.89% │Gr.A. │Deficienţă medie.III inv.transpiraţii │ │ │la eforturi mari la │ │nocturne. Bolnavul va fi │ │ţesutului limfatic în care se │ │ │monitorizat. │ 35 . Se vor │ │proliferarea unei clogne maligne │ │ │evita expunerea la │ │de limfocite blocate în │ │ │factori fizici │ │maturaţie.

III de inv.prezenţa de celule progenitoare│600. fără expunere la │ │exces de blaşti şi leucemia │ │ │noxe şi toxice.│În faza de insuficienţă medulară. II de inv. │ │ │ │ prin formare de colonii │ │ │ │ │ endogene eritroide şi/sau │ │ │ │ │ megacariocitare. │ │ │ │ │În M. cu complicaţii │ │ │ │ │grave. siderocite în │În leucemia mielomonocitară cronică│ │nefavorabili de mediu. │ │ │ │ │. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Diagnosticul se pune pe: │Deficienţă medie.M. dar pot fi│ │ │ │ │parţiale sau totale. fără complicaţii sau în │ │profesionale │ │ │fazele de remisiune parţială. leucemie acută │ │ │ │ │în fazele tardive ale bolii. III de inv.masa eritrocitară normală sub │moderată. │ │identificabilă (infecţii.aplazie megacoriocitară în care│ │ │ │ │ trombocitele sunt sub │ │ │ │ │ 20. │ │vor face periodic │ │celulelor din seriile mieloide. III inv. pot apare │ │ │ │ │hemosideroza cu ciroză hepatică │ │ │ │ │şi D.89% │Gr. fără complicaţii. sunt incluse stări │ │ │Pot lucra pe locuri de │ │preleucemice: ca anemia │ │ │muncă cu solicitări │ │refractară simplă sau cu │ │ │energetice mici şi │ │sideroblaşti inelari sau cu │ │ │medii. │ 50 .D. Durata de │Deficienţă accentuată.000/mmc.3 ani. cu macrocitoză. cu Hb sub 8 gr/l │ │ │ │ │cu tratament ineficient ca şi în │ │ │ │ │anemia cu exces de blaşti în │ │ │ │ │transformare care precede leucemia │ │ │ │ │acută. hemoragii. de │ │ │ │ │obicei după remisiune.49% │Nu se încadrează. │ │ │ │ │infecţios şi hemoragic. │ │Pot lucra pe locuri de │ │cronice) caracterizată prin │ │ │muncă cu solicitări mici│ │proliferarea megacariocitelor. cu trombocitoză peste │ │ │ │. cât şi 2 │ │ │ │ │ani după obţinerea unei remisiuni │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────┘ .20 ani. │şi/sau hemoragice severe cu sechele│ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Sindromul mielo-displazic │Deficienţă uşoară. │ │ │ │ │În forme cronice care necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │. │ 35 . │ │ │În forme severe. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Mielofibroză cu metaplazie │Deficienţă medie.M. în leucemia │ │ │ │ │mielomonocitară cronică în perioada│ │ │ │ │de acutizare a bolii. │ │ │ │ │. │ │(S. anemie cu│ │ │ │ │hematii în "picătură".absenţa fibrozei extinse în │Deficienţă accentuată. atât în │ │ │ │ │perioada activă a bolii. │ 50 . │ │muncă cu solicitări │ │sau acelularitate. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată │ 70 . │ │hiperproducţie de celule ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hematopoetice şi hiperproducţie │Deficienţă accentuată. │tratament.49% │Nu se încadrează.) este o formă de │În remisiune completă clinică şi │ │Bolnavi vor fi │ │insuficienţă medulară datorită │citologică în anemia refractară │ │monitorizaţi şi li se │ │imposibilităţii maturării │simplă. │ │ │În forme medii fără tendinţă la │ │Aceleaşi indicaţii │ │ │evoluţie.prezenţa splenomegaliei.anemie eritroidă pură │ │ │cu acţiune pe sistemul │ │ (eritroblastopenie) cu │ │ │hemtopoetic. în anemiile refractare.000/mmc.M. │ │ reticulocite mai puţin de 1%. │400.aplazie granulocitară │ │ │ │ │ (agranulocitoză) în care │ │ │ │ │ granulocitele sunt mai puţin │ │ │ │ │ de 500/ml. fără │ │morfologice. │ │expunere la factori │ │poikilocitoză. │ 20 . │în fază cronică. │ │ │examinări citologice. fără expunere │ │ceea ce are ca urmare creşterea │ │ │la factori de mediu │ │numărului de trombocite în sânge. fără expunere la │ │cronice caracterizată prin │ │ │factori de mediu fizic │ │coexistenţa a 2 procese: │ │ │nefavorabili. │ │ │ │ │În forme severe.trombocite mai mult de ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────│ │600. │ │ │ │sideroblaşti patologici. tablou │ │ │ │ │leucoeritoblastic.000/mmc fără o cauză │Deficienţă medie. │ │Diagnosticul TH se pune pe: │ │ │ │ │. II de inv.M. │ │ │energetice mici şi medii│ │Pot avea aspect de: │ │ │fără expunere la toxice │ │. │ │ măduvă. │ │ │ │ │În TH se pot obţine prin │ │ │ │ │tratament remisiuni pe durate │ │ │ │ │variabile. │ │ │ │ │. mortalitatea > │ │ │ │ │de 80% din care peste 50% mor în │ │ │ │ │primul an de evoluţie.7 ani cu limite între │ │ │ │ │1 .│ │ │fizic nefavorabili. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Anemii aplastice se │Deficienţă uşoară.Z. este o boală │În faza proliferativă fără │ │Pot lucra pe locuri de │ │neoplazică hematologică din grupa│complicaţii │ │muncă cu solicitări │ │bolilor mieloproliferative │ │ │mici. │ │ │ │ │În faza de insuficienţă medulară │ │ │ │ │pancitopenie cu sindrom anemic. rezistentă la │ │ │ │ hematologice anormale determină│tratament. │ │ │ │ │Remisiunile sunt rare. II de inv. mielofibroză. a cromozomului Ph sau a│În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │ genei de fuziune. │ │sânge. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │multinuclearităţi. │ │ │ │ 36 ml/kg corp la B şi sub 32 │ │ │ │ │ ml/kg corp la F. de asemenea.M.agregare trombocitară normală │ │ │ │ │ cu răspuns la epinefrină. │ │viaţă 1 . │ │caracterizează prin citopenie │În forme uşoare sau în remisiuni │ │Pot lucra pe locuri de │ │periferică şi medulară cu hipo │totale ale acestora.89% │Gr. megaloblastoză.69% │Gr. │ │mieloidă M.│bolile mieloproliferative │400. │ │ │ │În faza mieloproliferativă │ │ │ │ │diagnosticul se pune pe: │ │ │ │ │splenomegalie tumorală.69% │Pot lucra pe locuri de │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă medie. II de inv. supravieţuirea este în │ │ │ │ │medie 5 . │ 70 . │În anemia refractară simplă sau cu │ │ │ │ │exces de blaşti.89% │Gr. │ 50 .000/ml. │ │de celule stromale (fibroblaste). │În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │neoplasme sau hematologice). │ │ │ │ │Complicaţii: infecţii. │ 70 .D. │ 70 . │persistente. cu rezultate favorabile la │ │energetice mici. │ │ │şi medii.000/mmc) cu splenomeglie │ │ │ │.măduva osoasă hipercelulară cu │remisiune citologică (trombocite < │ │ │ │ hiperplazie megacaricitară.anemie cu semne de hipoxie │În remisiuni parţiale de durată │ │muncă cu solicitări │ │anemică şi cu modificări │medie. │ │ │ │ │hemoglobinurie paroxistică │ │ │ │ │nocturnă.89% │Gr.│ │ │ │ │mielo-displazie.69% │Gr.M. │ │mielo monocitară cronică. │ │În S. │ 50 . │şi/sau hemoragice remise şi cu │ │ │ │. în forme ce necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate.69% │Gr.

răspunsul la tratament.49% │Nu se încadrează. │ │ │ │ │. gastrită atrofică. │ │ │medii.sferocitoza ereditară. │Deficienţa accentuată. │ │Elementul decisiv de diagnostic este biopsia ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ganglionară. CS < de 15%. │Deficienţă medie. reticuloza │mielodisplazii). │ │ │solicitări │ │Sternberg Reed. │ │activităţi cu │ │ganglionare sau a unui organ visceral prin │ │ │solicitări │ │contiguitate. │ │ │energetice mici. subictersplenomegalie │(tromboze. │Deficienţă accentuată. determină diferite grade de hipoxie tisulară sau celulară.determinare de grupe ganglionare supra├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi subdiafragmatice. │favorabil la tratament. cu complicaţii │ │ │ │Diagnosticul: paloare. . │ │Std.hemoglobinopatii (siclemia. măduva │În boala Hodgkin în │ │ │ │osoasă. │ │microcitară în care tulburarea de bază o reprezintă│10 .49% │Nu se încadrează.90 │ │ │ │ │zile în hemolize minore. în perioadele │ │ │ │hematogenă │de acutizare (cel puţin │ │ │ │Postterapeutic pot apare remisiuni de lungă │6 luni) de la iniţierea │ │ │ │durată. hepatosplenomegalie. II (2E) = determinarea a 2 grupe ganglionare │ │ │în limita │ │de aceeaşi parte a diafragmului cu/fără afectarea │ │ │confortului │ │unui organ visceral prin contiguitate. │ │ │ │crescute). de laborator: Hb şi Ht scăzute. mielograma arată hiperplazie │ce necesită transfuzii │ │ │ │eritroblastică cu inversarea raportului G/E. │acute. ficat etc. │ │ │ │ │.Std.10 gr%. granulomatoase. │ │ │ │ │. trombo şi │fără complicaţii. scăderea reticulocitelor. │ 30 . │imediat şi persistent la│ │eforturi fizice │ │Semne de laborator: scade Hb şi Ht CHEM < 30%. │ │ │ │ │. │ │Evoluţia cuprinde 4 stadii: │În boala Hodgkin cu │ │Se recomandă │ │. │ 50 . │ │. Alte semne │ │ │nefavorabili │ │glosita Hunter. │ │ │ │ │urobilinogenul şi stercobilina. │ │ │ │ │Forme de anemii hemolitice: │ │ │ │ │. în complicaţii │ │ │ │sau reducerea adenopatiilor cu VSH şi fibrinogen │viscerale. │tratament corespunzător.10 zile în │ │ │ │ │hemolize severe. .25%) iar │ │ │ │ │vitamina B 12 în sânge < 100 mg%. │ │ │ │Anemii hemolitice .methemoglobinopatii. │ 30 .69% │Gr. ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia feriprivă este o anemie hipocromă │Forme uşoare cu Hb între│ 20 . │ │ │Formele diseminate cu │ │ │ │ │caşexie neoplazică care │ │ │ │ │împiedică autoservirea. În măduvă absenţa hemosiderinei │ │ │mediu nefavorabil.12 gr%. │ │cu/fără hepatomegalie. │ │ │organic. severitatea anemiei.│ │mari şi munca cu │ │VEM < 80 microni.valori normale = 14 gr% (2) la B. în măduva osoasă. │ 90 . 13 gr% (2) la F. fără │ │Diagnosticul. │ │ │ │ │. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Limfoame nonhodgkiniene . forme │ │ │ │crescută.49% │Nu se încadrează. cu răspuns │ │Se contraindică │ │scăderea cantităţii de fier din hematii.│ │medulare şi a sideroblaştilor.Std. II inv.12 gr%. │ │leucopenie. modificări tip │ │ │factori │ │megaloblastic pe toate seriile. până la 5 . hemoragii │ 70 . febră. │8 gr%.69% │Gr. caracterele bolii primare care a generat anemia. │ │proliferarea malignă o unei Deficienţă uşoară. prurit. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Durata de viaţă a eritrocitelor scade la 80 . care pot fi complete (dispariţia ggl şi a │tratamentului fazei │ │ │ │semnelor biologice) sau incomplete (dispariţia. necesitatea transfuziilor repetate.89% │Gr. │ │Pot lucra pe │ │clone celulare. anaclorhidrie │ │ │de mediu │ │histaminorezistentă. │ │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE SISTEMULUI LIMFOID ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Hodgkin .) produse prin diseminare │evoluţie.anemie severă la Hb sub 7 gr%. │repetate.se produc prin liza excesivă a │Anemii severe cu Hb sub │ │ │ │eritrocitelor. În frotiu │ │ │fără expunere la │ │macrocite. . II de inv. │ . Dacă se ia ca parametru valoarea Hb se consideră: . III de inv. │ 70 . I inv.eliptocitoza ereditară. talazemia). Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă vor ţine seama de rapiditatea instalării.hemoglobinuria paroxistică nocturnă. │ │ │factori fizici de │ │Pel crescută. │ │tulburării diviziunii celulare prin scăderea │Forme moderate cu Hb │ │Se indică locuri │ │sintezei de AND datorată unui defect de vitamine │între 8-10% cu răspuns │ │de muncă cu │ │B 12 şi/sau de acid folic.89% │Gr. III de inv. IV: determinări viscerale (ex. sideremie < 50 micrograme la 100 │ │ │expunere la │ │ml. III .anemie uşoară la Hb între 10 . ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. CTIF > 350 micrograme/100 ml. probabil din seria limfoidă cu │ │ │locuri de muncă cu│ │forme de celule gigante tip În remisiuni complete.ANEMII Anemiile reprezintă bolile sistemului eritrocitar determinate de scăderea Hb şi/sau a masei eritrocitare totale care prin scăderea capacităţii de transport a O2 de către sânge. │frecvente. paralel cu dezvoltarea unei reacţii│ │ │energetice mici şi│ │celulare polimorfe. 1 (1E) = afectarea unei singure grupe │remisiune incompletă. │ │ │nefavorabili. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia megaloblastică este o anemie datorată │Deficienţă medie. │ │ │factori fizici │ │scădere în greutate. .este afecţiunea determinată de │Deficienţă uşoară. │ │. │ │solicitări │ │Ex. │ │ │ │ │.Hb şi Ht scăzute.sunt neoplazii produse de│Deficienţă uşoară. de laborator .Std. │ │ │ │Ex. Test │ │ │ │ │Schilling cu valori scăzute (normal 8 .adenopatii periferice şi/sau │ │ │expunere la │ │profunde. │ │energetice mici. │ 50 .autoimune.100% │ Gr.anemie moderată la Hb între 8 . │În remisiuni complete.enzimopatii. │ │ │ │Creşte bilirubina în special indirectă. sindrom neurologic.

│ │Durata de viaţă în majoritatea cazurilor e │Bolnavi cu tablou clinic│ │ │ │normală. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Stadiile bolii: │Deficienţă accentuată. │duc la anemii │ │ │ │Durata supravieţuirii . │ │ │ │ │hepatice.mucoase. infecţioase etc.100% │Gr.000 50. Hodgkin) │În remisiuni incomplete │ │Pot lucra │ │ │şi de durată mai scurtă │ │activităţi cu │ │ │mai ales în formele cu │ │solicitări │ │ │malignitate medie şi │ │energetice mici în│ │ │mare. a IgM şi a vâscozităţii serice. I inv.89% │Gr. │ │ │factori fizici │ │hepato-splenomegalie. III inv. │ │Evoluţia în 4 stadii (v. creştere mare a proteinemiei. cu sângerări│ │ │ │ │la traume minime sau │ │ │ │ │spontan.69% │Gr. Hemoglobină mai mică de 8 gr%. │determinări viscerale │ │energetice mici. │ │ │În invazii medulare. cu │ │ │ │hematii pe frotiu. │ │solicitări energ. │ │C. II de inv.│proliferarea unor clone maligne de celule │În forme cu celule mici │ │Poate lucra în │ │aparţinând sistemului imun. III inv. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │B. în forme cu │ │locuri de muncă cu│ │creşterea monoclonală de IgM şi fenomene de │anemie moderată.J. II de inv. │ │ │ │proteină Bence-Jones în urină sub 4 gr/24h. de laborator . │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ SINDROAME HEMORAGICE A) De cauză trombocitară ┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Def. cu │ │solicitări │ │hipervâscozitate sanguină. │ 50 .000/mmc apar sângerări │70. │ │adenopatii (70% din cazuri) splenomegalie (30%) │ │ │fără expunere la │ │hepatomegalie (30 .000/mmc pot apare sângerări cutaneo mucoase │ │ │solicitări energetice │ │spontane. │ │ │În formele cu remisiuni │ │ │ │ │incomplete de scurtă │ │ │ │ │durată.│ │energetice mici şi │ │sistemul macrofagic. │Deficienţă accentuată │ 70 . fără risc │ │A. │autoservire. │ │un sindrom hemoragic prin trombocitopenie imună │Bolnavi în remisiune │ │Pot presta activităţi │ │datorată anticorpilor antitrombocitari. funcţională │Incapacitate│Gradul de invaliditate │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Purpura trombocitopenică idiopatică (ITI) .variabilă. │Deficienţă medie. │pronunţate. ale sistemului│ │ │ │ │nervos central care │ │ │ │ │împiedică autoservirea. iar cei trataţi de 30 luni. │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. somnolenţă. │ │absenţa splenomegaliei. insuficienţă medulară şi │tratament. │ │ │factori de mediu │ │Histologic se recunosc LNH cu limfocite mici cu │ │ │fizic │ │evoluţie lentă de câţiva ani. II cu │ │Aceleaşi │ │D. │ │ │factori fizici │ │B.100% │Gr. │ 70 . IgG sub 5 gr%. │ │ │ │ │renală sau cardiacă. │ 70 . Criterii majore: │ │ │de traumatizare │ │1.000/mmc nu apar │trombocite între │ │cu deficienţă uşoară │ │sângerări. │paralizii sau │ │ │ │infecţii. │ │apare sindrom hemoragic generalizat cu risc ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │crescut de hemoragii în SNC.este afecţiunea produsă prin │Deficienţă medie. cu anemie │ │menţiunea ca │ │50-75% şi eliminarea proteinei B. ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Ex.49% │Nu se încadrează. │ │solicitări │ │insuficienţă renală. megacariocite normale sau │Bolnavi cu remisiune │ │Aceleaşi indicaţii │ │crescute în măduva osoasă. sindrom de hipervâscozitate. │ 90 .49% │Nu se încadrează. în │ │2. │ │ │nefavorabili de mediu. fără expunere │ │Forme clinice . în forme │ │ │ │ │complicate cu insufic. │Deficienţă accentuată. │reduse. │ │ │mediu.50%). caracterizată │Bolnavii în std. │ │seric. cele rapid │ │ │ │ │evolutive (în special │ │ │ │ │LNH cu malignitate mare)│ │ │ │ │în determinări viscerale│ │ │ │ │ale bolii. │ 70 . │fracturi consolidate │ │recomandări.64% │Gr. │ │ │energetice mici şi│ │Elemente de diagnostic: │ │ │medii. │ 20 .afecţiunea produsă de proliferarea│Deficienţă uşoară. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Waldenstrom . │crescută. │ │I. Hb mai mare de 12 gr%. Intermediară (între I-III). │ │cu menţiunea că se │ │la traume minime iar când trombocitele sunt sub │ │ │recomandă munci cu │ │30. cu │ │profesionale ca la cei │ │trombocite mai mare de 100.000-150. La un număr de │incompletă. în urină cu 90%│uşoară.69% │Gr.acută (în special la copii) şi │ │ │la traumatisme şi │ │cronică (mai ales la femei tinere). I de inv. cu trombocite │ │cu solicitări │ │produce distrugerea prematură a trombocitelor în │mai mult de 150. II inv. Ele fac parte din │cu remisiune de durată │ │muncă cu │ │sindromul limfoproliferativ cronic. │ │LNH cu malinitate medie şi LNH cu malignitate mare ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │cu prognostic sumbru. cu afectare │ │solicitările să │ │stabilizarea leziunii osoase şi normalizarea Ca │renală incipientă.│ │ │ │II. │ │Ex. I în │ │Se recomandă │ │prin leziuni osoase.trombocitopenie cu număr mare │Deficienţă medie. laborator . Când trombocitele sunt sub 10. între 30. fenomene │ │ │nefavorabili de │ │hemoragipare-cutaneo-mucoase.89% │Gr. │ │ │medii. Leziuni osoase. III cu │ │ │ │osoase absente. IgA sub 3gr%. │ │de megatrombocite.este │Deficienţă uşoară. │ 50 . Sindroame hemoragice produse prin deficit de │ │ │ │ │factori plasmatici ai coagulării. │ │fără expunere la │ │Diagnosticul se pune pe . Scăderea imunoglobulinelor normale. plasmocitoză tisulară │ │ │(fracturi). │50.anemie cu prezenţa de rulouri de │În forme avansate.000/mmc. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ .tulburări de memorie ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi orientare.67% │Gr. │ │limita confortului│ │ │ │ │organic. │ │fie mici. │ 50 . │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Milom multiplu . │Deficienţă medie. │renale. │ │sindrom de hipervâscozitate. tulburări în metabolismul │remisiune după │ │locuri de muncă cu│ │imunoglobulinelor. │ 50 .sângerări cutaneo . │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. │ │Diagnosticul pe febră. │ │proliferarea malignă a seriei limfo-plasmocitare şi│În perioada de │ │Pot lucra pe │ │se exprimă prin hiperplazia organelor limfoide. sindroame hemoragipare.89% │Gr. pierdere ponderală │ │ │mici şi medii. calciu seric │Deficienţă severă. mortalitatea în general e mai mică de │sever cu trombocite sub │ │ │ │10%. a │sindroame hemoragice ce │ │ │ │VSH. │remisiune. ceea ce │completă. │ │malignă a celulelor plasmocitare. │ 35 .000/mmc. II inv.b. │gravă ceea ce conduce la│ │ │ │Durata medie de viaţă la bolnavii netrataţi peste 7│pierderea capacităţii de│ │ │ │luni. │ │Boala apare de obicei la vârstnici.000/mmc.89% │Gr. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │III. │ 90 . leziuni │Bolnavii în st. III inv. │Bolnavii cu sindrom de │ │ │ │Complicaţii: fracturi patologice. │ │peste 12 mg%/24h. │complicaţii osoase. Ca seric normal. sindrom de │insuficienţă renală │ │ │ │hipercalcemie.000/mmc │ │ │mici. sindrom de │compresiune medulară sau│ │ │ │compresiune medulară. cu │ │În remisiuni. III inv. componenta M (IgG mai mare de 2 gr% eliminarea │ │ │fără expunere la │ │ de proteină Bence-Jones mai mare de 2 gr/24h). │ │ │nefavorabili. │ │ │factori fizici │ │Diagnosticul . │Bolnavii în st.adenopatii. │ │10-30% component M cu valori mai scăzute decât la ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │criteriile majore. Criterii minore: plasmocitoză medulară între │ │ │nefavorabili. insuficienţă renală. plasmocitoză medulară peste 30% │ │ │condiţii de mediu │ │3. scade componenţa monoclonală cu │corect.

care nu lasă │ │toxice. produsă prin deficit de factor │Bolnavi cu forme uşoare │ │Necesită locuri de │ │VIII în 85% din cazuri (hemofilia A) sau de factor│de boală. │ │ │ │ │4) hiperhomocisteinemia. │ 90 . chiar │frecvenţa şi gravitatea │ │ │ │şi între membrii aceleaşi familii. │de boală.în │Deficienţă medie. │hemoragice survin │ │recomandări privitoare │ │Hemoragiile uşoare pot fi stăpânite cu │relativ frecvent dar │ 70 . în hemartroze │ │ │ │ │sau hematoame profunde. │tratament. │ 50 . │ │ │Forme severe cu │ │ │ │ │artropatii cronice cu │ │ │ │ │modificări ireversibile │ │ │ │ │ale mecanicii │ │ │ │ │articulare. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Boala VON WILLEBRAND (BvW) este deficienţa │Deficienţa funcţională │ │ │ │ereditară a factorului vW. de sechelele│ │Nu se încadrează. │hemoragiilor │ 90 . │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Alte sindroame hemoragice prin deficit de factori │Deficienţă medie. cu factor VIII sau IX între 2 . │ │ │ │ │În cazul în care │ │ │ │ │hemofilicul are şi alte │ │ │ │ │afecţiuni care predispun│ │ │ │ │la sângerare locală │ │ │ │ │(boală ulceroasă. │ │ │risc de traumatizare.│ │ │ │ereditară. cu sângerări │ │ca mai sus. │ 70 . │ │plasmatici ai coagulării: │ │ │Se vor evita locuri de │ │a) deficit de factor 1 (hipo sau afribinogenia şi │ │ │muncă cu solicitări │ │deficit de factor II-hipoprotrombinemia au de │ │ │fizice mari şi risc de │ │obicei evoluţie benignă. │ │Intensitatea manifestărilor hemoragice poate │ │ │Bolnavii vor fi │ │scădea cu vârsta sau în cursul sarcinii. │ │ │În hemofilii cu │ │ │ │ │anchiloze în poziţii │ │ │ │ │vicioase şi amiotrofii │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ │ │autoservirea (vezi │ │ │ │ │criteriile de profil). cu transmitere de tip │este determinată de │ │ │ │autosomal şi expresie fenotipică variabilă. II inv.VIII C sau F. │ │ │ │ │c) parahemofilia Alexander cu hemoragii articulare│ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │d) Boala von Willebrand.69% │Gr. Clasic. proteina S. │care episoadele │ │invaliditate. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │e) Deficienţă de factor XIII (FSF) în general │Deficienţă accentuată │ 70 .89% │Gr. │determinări articulare │ │ │ │ │Bolnavi cu artropatii │ 60 . │ │ │ │ │rectocolita │ │ │ │ │ulcero-hemoragică. Mutaţiile genetice implică: │de teritoriile venoase │ │ │ │1) anomalii ale unor factori de coagulare (mutaţia│afectate de │ │ │ │genei protrombinei la poziţia G 20210 şi a genei │manifestările clinice │ │ │ │factorului V la poziţia CGA 1691-> "factorul V │specifice. │ce survin rar şi răspund│ │energetice mari. │ │ │intracraniene. III inv. de│ 20 . dar pot apare hemoragii intracraniene │sau gravă în situaţia │ sau │ │ │grave. unice sau │ │fizice mari. la factori │ │C. se recurge la │răspund favorabil la │ │cele mai sus menţionate. │ │ │ │şi a inhibitorului său). în │ │Gradul III de │ │legătură cu manevre incazive de explorare. │ │hemoragice diverse: muco-cutanate în formele │Deficienţă uşoară în │ │ │ │uşoare ale bolii. în raport│ │ │ │ │de intensitatea şi │ │ │ │ │sechelele acestora. │Deficienţă uşoară. care │ │ │ │ │necesită administrare │ │ │ │ │repetată de preparate │ │ │ │ │antihemofilice şi │ │ │ │ │transfuzii frecvente. de │ │ │ │Leiden" şi rezistenţa la proteina C activată). cu │În situaţia în care nu │ │ │ │evoluţie benignă. cu │ │deficienţa agregării plachetare în prezenţa │promt la tratament. antitrombina │predispune la evenimente│ │ │ │III.69% │ │ │accidentelor hemoragice sau profilactic . a factorului V Leiden. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. │hemoragice.69% │Gr. │ │muncă fără risc de │ │coagulării (VIII C). │ │traumatizare fizică.│ │substituţie (plasma proaspătă congelată. │ │ │ │crioprecipitat.89% │Gr. diagnosticul│situaţia unor evenimente│ │contraindică locuri de │ │se sprijină pe asocierea TS alungit. Hemoragii severe apar │modificări hematologice │ 35 . de sechele │ │ │ │3) anomalii ale lizei cheagului │induse de accidente │ │ │ │(disfibrinogenemia. II inv. │de mică intensitate.) │ │ │ │ │evaluarea funcţională va│ │ │ │ │avea în vedere acest │ │ │ │ │element. scăderea │hemoragice muco-cutanate│ │muncă cu solicitări │ │nivelelor factorului VIII C şi a factorului vW. │ │ │necomplicate. Cazuri │Deficienţă uşoară în │ │monitorizaţi. Se manifestă prin evenimente │ │ │traumatism. │ 30 . │apar complicaţii. cu│ │ │ │profunde în formele severe.hemoragii la traumatisme.25% medie. I inv. hemartroze sau hematoame │cazuri asimptomatice. │minore. │ │Forme clinice: uşoară cu factor VIII sau IX între ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │5 .│ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată în│ │Gradul II de │ │ │hemoragii severe ce │ │invaliditate.5% │Deficienţă medie. Se │ │evidenţiat frecvenţa ridicată a anomaliilor │tromboze de intensitate │ │contraindică eforturi │ │protrombinei. cofactorul II al heparinei. │ │deficienţa Rosenthal şi deficienţa Hageman. │ │subendotelial dezgolit şi transportul şi │pe care le determină. │ │copilărie sau la adulţi tineri (<40 de ani).89% │la locul de muncă cu │ │Desmopresin. │ │de invaliditate.49% │Nu se încadrează.100% │Gr.100% │Gr. hemartroze. │ │b) sindrom Owren (hipoproaccelerina) în general │ │ │ │ │benign.69% │Gr.49% │Nu se încadrează în grad│ │după traume sau intervenţii chirurgicale. fără tulburări│ │muncă fără risc de │ │IX. │ 50 . Studiile populaţionale au│Deficienţă medie cu │ 50 . I inv. la │ │Accidentele trombotice pot apărea din mica │ │ │traumatisme. │ │Diagnosticul . proteinei S şi antitrombinei III). Transmiterea│sechele durabile. │ │ │ │ │insuficienţă hepatică. Factorul vW │manifestărilor │ │ │ │asigură adeziunea plachetelor la colagenul │hemoragice. expunere la│ │hiperhomocisteinemiei şi a deficienţelor proteinei│recurente.│Hemofilia (A+B) este o boală congenitală ce apare │Deficienţă uşoară. │tratamentul │ │ │ │2) deficienţa inhibitorilor naturali ai │anticoagulant de fond ce│ │ │ │coagulării (proteina C. │frecvenţa şi │ │ │ │generate de o stare latentă şi permanentă de │intensitatea │ │ │ │hipercoagulabilitate plasmatică de cauză │accidentelor trombotice.34% │Se recomandă locuri de │ │stabilitatea în plasmă a factorului VIII al │răspunsul la tratament. │ │ │nefavorabili. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │TROMBOFILII EREDITARE (PRIMARE): tromboze unice │Deficienţa funcţională │ │ │ │sau recurente (venoase sau/şi arteriale) sau │este determinată de │ │ │ │predispoziţii pentru accidente trombotice. trombomodulina). fără │ │ │ │hematoame. │ │benignă. │ │ │survin după traumatisme │ │ │ │ │minore. III inv.69% │Gradul III. care │ │. concentrate de F. în 15% din cazuri (hemofilia B). │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. boala Stuart-Prower. III inv. Aceleaşi │ │extracţii dentare sau intervenţii chirurgicale. În celelalte cazuri. Ele │ │ │ │ │ . │ │şi severă cu factori VIII sau IX mai mic sau egal │Bolnavi cu formă medie │ │Au aceleeaşi indicaţii │ │cu 1%. │ │fizici de mediu │ │este de tip autosomal. a │redusă.idem │ │ │necesită tratament │ │ │ │ │periodic antihemofilic.vW).49% │Nu se încadrează │ │la sexul masculin. │ │expunere la toxice şi cu│ │Ristocetinei. │ │ │ │ │tumori sîngerânde şa. │ │ │traumatisme. deficienţa plasminogenului │trombotice. │ │Tratamentul se instituie odată cu instalarea │ │ 50 . Se │ │asimptomatice au fost citate. │hemoragice. │ 30 .

89% │Gradul II. │ │care nu necesită tratament substitutiv în condiţii│ │ │ │ │bazale prin hipoplazie medulară datorată unui │ │ │ │ │grefon insuficient în ceea ce priveşte cantitatea │ │ │ │ │de celule Stem conţinute. rezistenţa la aPC + deficienţa │în accidente trombotice │ │ │ │de AT III) şi pot afecta preponderent teritorii │repetate. cardiace.  Pseudoartroze. VIII. Deformaţiile coloanei vertebrale. picior. în │ │ │ │sau moartea fătului sunt posibile. deficienţa imună secundară transplantării. Osteonecroza aseptică. Sechelele post OA-TBC inclusiv Morb Pott. │implică teritorii │ │ │ │cerebral. în cele ce │ │ │ │venoase profunde (cav inferior. indiferent │ │ │ │ │de forma şi/sau întinderea sa (organele │ │ │ │ │interesate) în cazul allo transplantului. │ │ │ │ │Hematopoieză post transplant cu defect (grefare cu│ │ │ │ │defect) = bi sau pancitopenie moderat-severă │ │ │ │ │(trombocitopenie. II. │ │heterozigoţi (ex. distrugeri părţi moi. │ │ │ │ │Existenţa bolii de grefă contra gazdă. pacienţii trebuie anticoagulaţi │ │ │ │ │toată viaţa. imunosupresia). Heterozigoţii │forme cu necroză │ │ │ │pot rămâne însă aparent sănătoşi. genunchi.100% │Gradul I.  Traumatismele vertebro-medulare.│ │ │ │ │infecţiile. leucopenie sau anemie care │ │ │ │ │necesită tratament substitutiv lunar) prin │ │ │ │ │hipoplazie medulară datorită unui grefon │ │ │ │ │insuficient în ceea ce priveşte cantitatea de │ │ │ │ │celule Stem conţinute.REDORI . VI. Osteomielita. fără │ │Status auto sau allo transplant de celule Stem │ │ │expunere la factori │ │hematopoetice. . hepatice şi/sau │ │ │ │ │renale considerate a fi secundare procedurii │ │ │ │ │(tratamentului şi/sau regimului de condiţionare). Complicaţii. III. │ │ │ │predispozanţi pentru precipitarea accidentelor │ │ │ │ │vasculare sunt sarcina. │accidente trombotice cu │ │ │ │Manifestări clinice particulare (purpura fulminans│sechele durabile (în │ │ │ │neonatală sau necroza cutanată indusă de │special cerebrale) care │ │ │ │warfarină) au fost înregistrate în deficienţele PC│împiedică autoservirea. Artroplastia de şold cu proteză totală. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Status post transplant (auto sau allo │Medie.ankiloze. mezenteric. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Status post auto sau allo transplant de celule │ │ │ │ │Stem hematopoetice în care există complicaţii. │ │ │ │ │complicaţii neurologice tardive secundare │ │ │ │ │iradierii craniene. Osteitele fistulizate.100% │Grad I. │ │este cu defect (grefare cu defect). │ │ │ │ │După diagnostic. contraceptivele │ │ │ │ │orale.Osteosinteza vertebrală. Sechelele posttraumatice ale membrelor şi coloanei vertebrale: (fracturi. │ │ │ │ │boală malignă a cărei apariţie poate fi legată de │ │ │ │ │procedura de transplantare (iradierea corporală │ │ │ │ │totală.  Sindrom algo-neurodistrofic. IV. │ │ │ │şi PS.│sunt mai frecvente la homozigoţi sau la dublii │Deficienţă accentuată │ 70 . Malformaţiile congenitale. │ │ │ │ │disfuncţii endocrine secundare condiţionării │ │ │ │ │(iradierii corporale totale): hipotiroidismul de │ │ │ │ │diverse grade. lăuzia. chimioterapiei intratecale │ │ │ │ │sau neurotoxicităţii unor medicamente. fără complicaţii (apreciate de │ │ │Se recomandă locuri de │ │medicul curant). luxaţii.│ │ │ │ │insuficienţa gonadală (ovariană). hepatic) Avorturile "spontane" │venoase profunde. traumatismele sau manevrele chirurgicale │Deficienţă gravă în │ 90 . SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR: fracturi. │ │ │ │ │disfuncţii pulmonare. distrugeri părţi moi):  Redori . │ │ │muncă cu solicitări │ │ │ │ │energetice mici. renal. Anchilozele. I. VII. V. . │ │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ AFECŢIUNILE APARATULUI LOCOMOTOR I. │ │laborioase. prin artrodeză: şold. Factorii │cutanată. Sindromul post hernie de disc operată. │ │transplant).69% │Grad III.89% │Grad II. │ 90 . luxaţii. în care hematopoeza post transplant│ │ │nefavorabili de mediu. │ │ │ │ │legate de regimul de condiţionare: │Gravă. tiroidita sau neoplasmul tiroidian. │ │cataracta secundară corticoterapiei şi/sau │ │ │ │ │iradierii corporale totale.  Amputaţiile. │ 50 . Se remarcă │ │ │ │ │trombocitopenie (uşoară-moderată) sau leucopenie │ │ │ │ │(uşoară-moderată) sau anemie (uşoară-moderată) │Accentuată │ 70 .

III │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ │ │ │ │scapulo-humerală │manipulaţie uşoară │ 30 . . │Schimbare │ │unilaterală │uşoară │ │ Nu se │loc de muncă│ │ │ │ │ încadrează │ │ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. .N.examenului clinic. Diagnosticul pozitiv: ..reducerea mişcărilor active şi pasive.40% │ Gr. II │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ MEMBRE TORACICE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ 20 . 0 │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ ANCHILOZELE Termenul de ankiloză presupune abolirea totală a mişcărilor într-o articulaţie.PSEUDOARTROZE .testare articulară. . 0 │ │ │bilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.imaginea radiologică. .examen radiologic.AMPUTAŢII . MEMBRE PELVINE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │ invaliditate │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤ │Redoare de gleznă │Deficienţă locomotorie│ 0 . 0 │ │ │de cot │manipulaţie uşoară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă în│Deficienţă de │ │ │ │ │extensie de cot │manipulaţie medie │ 50% │ Gr.durere spontană sau provocată la nivelul artic sau focarului de fractură.deoarece în majoritatea cazurilor fixarea articulaţiei se face prin angularea fragmentelor osoase care realizează articulaţia.S. III │Se recomandă:│ │genunchi sau şold │medie │ │ │schimbarea │ │unilateral │ │ │ │locului de │ │ │ │ │ │muncă │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │genunchi bilateral│accentuată │ 70% │ Gr.A. III │ Idem │ .30% │ Gr. III │Schimbare │ │bilaterală │medie │ │ │loc de muncă│ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză genunchi│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.modificarea de tonus muscular. . Termenul de ankiloză provine din grecescul: "curbat" .20% │ Gr. Simptomatologie: pierderea mişcărilor în articulaţia respectivă. II │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │şold bilateral │accentuată │ 70% │ Gr. excepţie face articulaţia cotului. Examenul radiologic este edificator.ANCHILOZE . . Termenul este parţial corect deoarece în multe cazuri asistăm la anchiloze în rectitudine (în special cele realizate operator).D.TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE REDORI ARTICULARE Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: . ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr. 0 │ │ │unilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20 .30% │ Gr. 0.

0 │ │ │strânsă oase │manipulaţie uşoară│ │ Nu se │ │ │antebraţ │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză largă │Deficienţă de │ │ │ │ │oase antebraţ │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. 2. 2. Pseudoartroza strânsă sau fibroasă. . Examenul radiologic: -osteoporoză difuză care creează aspectul de osteoporoză "în pete" a spongioasei. edeme. Pseudoartroza . MEMBRE PELVINE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă │Incapacitate│ Grad de │Observaţii│ │ │ funcţională │ │invaliditate│ │ ├────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤ │Pseudoartroza │Deficienţă │ 20% │ Gr.semnificativ: lipsa consolidării.mişcarea este practic nedureroasă. compacta diafizelor este cruţată un timp apoi se subţiază şi ea.durere. Semne clinice: . . Se pot distinge: 1. II │ │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie │ │ │ │ │scurtare peste 7 cm)│accentuată │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ MEMBRE TORACICE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ 20% │ Gr. cianoză. III │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ │ │ │ │humerus │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. Semne clinice: . Întârzierea în consolidare care este o stare tranzitorie.redoare algică.│unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. I │ │ │bilateral │gravă │ │ │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘ PSEUDOARTROZA Trebuie făcută distincţia între: 1. factorii etiologici incriminaţi sunt multipli (care generează osteoporoza de diferite stadii). . Pseudoartroza liberă sau flotantă.mobilitatea anormală este în aproximativ toate planurile.1938 ca o "inflamaţie colaterală regenerativă" şi apoi de Leriche.mobilitate anormală în focarul de fractură după terminarea tratamentului de imobilizare (după 4 . Pseudoartroza fibro-sinovială (cu excesivă mobilitate a fragmentelor ce demonstrează o organizare a ţesuturilor mai complexă).care reprezintă o stare definitivă.modificări ale troficităţii cutanate. .5 luni). III │Schimbare │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie medie │ │ │ loc de │ │scurtare sub 7 cm) │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 70% │ Gr. . Examenul radiologic . ca "osteoporoză algică". III │ Idem │ │unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold cu │ │ │ │ │ │redoare strânsă │Deficienţă accentuată │ 70% │ Gr. II │ │ │genunchi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr. 3. III │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ SINDROMUL ALGO-NEURODISTROFIC POST-TRAUMATIC Descris iniţial de Sudeck . 0 │ │ │oaselor degetelor │locomotorie uşoară│ │ Nu se │ │ │picior │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 50% │ Gr.

II │ │Dezarticulaţie coxofemurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie bilaterală a membrelor │Deficienţă locomotorie │ │ │ │pelvine de la nivelul gambelor │accentuată │ 70% │ Gr.transepifizare distale tibio-peroniere 1/3 medie. III │ │coapsei (bont minim de 7 cm) │ │ │ │ │unilateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie coapsă (bont mai mic de│Deficienţă locomotorie │ │ │ │7 cm). Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie şi care poate fi: 1. Se vor consemna şi evalua: B. Distrugerea unui membru prin strivire. dezarticulaţie coapsă. │accentuată │ 70% │ Gr.Lisfranck . Durerea severă de cauză circulatorie. Nivelul amputaţiei: Picior: . criteriile de diagnostic şi încadrare în grad de invaliditate trebuie obligatoriu să ţină seama de: A. II │ │ │ │ │ │ │Amputaţie unilaterală asociată cu│Deficienţă locomotorie │ │ │ │anchiloze şi calusuri vicioase │accentuată │ 70% │ Gr. pelvin opus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr.Chopart . Tumora malignă la care se speră eradicarea. bont cu fistule cronice. 1/3 proximală. 0 │ │degetelor de la unul sau ambele │(Se vor evalua tulburările │ │Nu se încadrează│ │picioare │secundare) │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie tip Lisfranck. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │amputaţia sau dezarticulaţia de │ │ │ │ │membru toracal │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────┘ MEMBRE TORACALE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───┬────────────────┐ │Lipsă prin amputaţie 1-3 degete │Deficienţă de manipulaţie│20%│ Gr. Gambă: Syme .Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă se stabilesc în raport cu gradul deficienţei afecţiunii sechelare principal invalidante.24% │ Gr. Infecţie incontrolabilă. bont greu protezabil. 0 │ │(în afara policelui) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa ultimelor falange de la │Deficienţă de manipulaţie│25%│ Gr. 0 │ │ │ │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Amputaţie gambă unilateral (la │Deficienţă locomotorie medie │ 50% │ Gr. Coapsă: la diferite nivele. bont cu leziuni trofice.60% │ Gr. . III │ │orice nivel) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie la nivelul 1/3 prox. III │ │ │medie │ │ │ . bont cu cicatrici vicioase. 0 │ │toate degetele de la o mână │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa degetelor de la o mână │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. 3. MEMBRELE PELVINE ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Amputaţie totală sau parţială a │Fără deficienţă │ 10 . II │ │contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin amputaţie a ambelor │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr.medio-tarsiană. a │Deficienţă locomotorie medie │ 50 . Pierderea vascularizaţiei . Starea bontului: bont scurt. Chopart │Deficienţă locomotorie uşoară│ 25% │ Gr. AMPUTAŢIILE Criterii de diagnostic clinic: În cazul amputaţiilor. 4. bont cu nevroame hiperalgice. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │anchiloza mb. C. I │ │coapse (imposibilitatea │ │ │ │ │realizării ortostatismului │ │ │ │ │fără cârje) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr.gangrenă. bont cu sechele complexe. bont cu calus vicios. 2. 5.tarso-metatarsian.

III.  Tulburări trofice. Fracturi . spinoase. Fracturi de corp vertebral a) fracturi prin compresiune care pot fi complete sau cuneiforme. urmând a detalia aspectul anatomopatologic şi aspectul clinic . 2. nu au alt cuprins decât pura noţiune enunţată. III │ │ │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia unui membru toracic la│Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr.6 săptămâni. denumite şi mielice.│ │ │ │ │ ├Dezarticulaţie radio-carpiană │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr.  Tulburări metabolice şi de nutriţie. având caracter tranzitoriu. III │ │diferite nivele. Această clasificare împarte leziunile în 3 grupe mari. Consecinţele lezării medulo-rahidiene: 1. Leziuni rahidiene fără semne neurologice sau amielice (după Putti).  Tulburări vezicale sub formă de retenţie. II.luxaţii (cu sau fără leziuni disco-ligamentare). b) fracturi de lame. Fracturi de arc posterior a) fracturi de apofize (transverse. de utilitate practică certă. Ele sunt aceleaşi în toate segmentele medulare:  Sindrom senzitiv şi motor remanent.  Tulburări intestinale şi anorectale. aritmii cardio-pulmonare). c) fracturi parcelare. Leziuni rahidiene cu interesarea elementelor canalului rahidian. Dezarticulaţie │medie │ │ │ │scapulo-humerală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia membrului toracic │Deficienţă de manipulaţie│70%│ Gr. Consecinţa IMEDIATĂ: şocul spinal definit ca o stare de supresiune a tuturor activităţilor spinale.urmărit în evoluţia sa. În faţa unei rezultante posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumatică a unui anumit segment.7-1%. dar sub directă dependenţă de leziunea medulară.  Tulburări neuro-vegetative (termice.  Tulburări ale funcţiilor genitale. 2 atitudini terapeutice şi încadrări diferenţiate în grade de invaliditate. tensionale. prezenţa sau absenţa lor tranşează net 2 aspecte. c) fracturi de pediculi. b) fracturi cominutive. Durează 1 . este cea a Institutului "Rizzoli" prezentată la cea de a XXXIII reuniune anuală a Societăţii Franceze de Ortopedie. Consecinţe TARDIVE:  Deficit senzitiv şi motor rezidual. │ │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───┴────────────────┘ TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE Traumatismele vertebro-medulare închise şi deschise ocupă în tabloul general al patologiei aparatului locomotor o fracţiune de aproximativ 0. . iniţiale: I. I │ │toracice (de la diferite nivele)│ │ │ │ │sau redori strânse ale artic. 2. Din punct de vedere lezional există 2 mari grupe: 1. 3. articulare). Din multiplele încercări de clasificare. Consecinţele PRECOCE: sunt independente de şocul spinal. Importanţa atingerilor medulo-radiculare reprezintă un capitol dominant în patologia traumatismelor rahidiene. II │ │unilateral cu reducerea │accentuată │ │ │ │prehensiunii contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia ambelor membre │Deficienţă gravă │90%│ Gr.

III. II. între care distingem: Sindrom BrownSequard. distingem: I. .vezi capitolul "Redori .electromiografie. Faza de însămînţare.OA genunchi  TBC . Faza de cicatrizare şi anchiloză. Faza distructivă. III │Schimbare│ │mari (cu tulburări ventilatorii medii) │medie │ │ │ loc de │ │ │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloze cu deformări mari (cifoze │Deficienţă locomotorie│70-80%│ Gr.N. Diagnosticul clinic .  flebografie. sindrom centromedular cervical. sindrom radiculo-medular ac. . respectiv cu încadrarea în grupele de dispensarizare.ex.deficienţă funcţională şi incapacitate .Anchiloze".R.examen R.C.OA scapulo-humerală  TBC .OA tibiotarsiană şi intratarsiană. Toate afecţiunile TBC osteo-articulare în evoluţie generează o deficienţă funcţională accentuată şi se încadrează în gradul DOI de invaliditate. .  Tulburări psihice.examen tomografic. şi sindroame neurologice particulare. MORB POTT TBC evoluează ciclic în 3 faze: I. SINDROM RADICULAR care cuprinde pe lângă atingerile electiv radiculare. II. 0 │ │ │(osteosinteză posttraumatică) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză sau redori strânse pe segmente│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.OA sacro-iliacă  TBC . L.pozitiv se stabileşte pe baza: . sindromul cozii de cal.OA radio-carpiană  TBC .OA coxo-femurală  TBC . Sistematizând sinoptic. III.examen clinic neurologic. indiferent de localizarea procesului tuberculos:  TBC . Anchilozele şi redorile strânse pentru fiecare articulaţie .OA cot  TBC . SECHELELE POST OA -TBC.  arteriografie. . Diagnosticul clinic şi stadiul afecţiunii se stabilesc de către unităţile teritoriale ale secţiei anti TBC. diagnosticul funcţional şi capacitatea de muncă se vor stabili după criteriile pentru afecţiunile neurologice. II. ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬──────┬────────────────┬─────────┐ │Anchiloza unui segment de coloană │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr. II │ │ │cifoscolioze cu tulburări ventilatorii │accentuată │ │ │ │ │medii-accentuate) │ │ │ │ │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴──────┴────────────────┴─────────┘ Pentru sechelele neurologice. SINDROAME NEUROLOGICE PARŢIALE. Tulburări viscerale.examen radiologic:  discografie.. Diagnosticul funcţional: se va aprecia în raport cu stadiul afecţiunii. SECHELELE MORB POTT . SINDROM NEUROLOGIC TOTAL: tetraplegie sau paraplegie. .M.

tabloul clinic: . OSTEONECROZA ASEPTICĂ A CAPULUI FEMURAL Afecţiune ce presupune alterarea până la suprimare a circulaţiei arteriale într-un segment al osului.Forme acute: .care ne arată: distrucţie osoasă. Formele clinice: .Examen radiologic.Scintigrafie osoasă. . 0 │ │de coloană (2-3-4 vertebre) │uşoară │ │ Nu se │ │ │ │ │ încadrează │ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.forma septicemică.Testarea coloanei. . ┌────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Diagnostic de certitudine: . .K.Examen clinic. Examene de laborator neconcludente.Tomografie computerizată.general. . . Cea mai frecventă localizare este: capul femural. II │ │femural confirmată │accentuată │ │ │ │(bilaterală) în evoluţie│ │ │ │ └────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ IV. .însămânţare din secreţia locală.E. . II │ │deformată (cifoscoliotică cu│accentuată │ │ │ │tulburări ventilatorii) │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴─────────────┘ III.osteomielită cronică. Criterii pentru diagnosticul clinic: . . .Examen radiologic.forma hipertoxică. Alte localizări: osul navicular carpian. .forma piogenă . OSTEOMIELITA. ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr. OSTEITELE FISTULIZATE Este o boală generală.cu modificări pravalent locale.leucocitoză. radiologic . . astragalul.tabloul sanguin . .Durere spontană şi provocată.Redoare algică a articulaţiei şoldului. cu evoluţie şi forme clinice diferenţiate.osteomielita cronică de la început. cap humeral şi fragmente izolate de os. .N. .Mers şchiopătat.local.R.VSH. Termenul de Osteomielită a fost introdus de Lannelongue. .M. care presupunea că leziunea de început este infecţia măduvei osului.Probe ventilatorii.G. . III │ │mare (5-6-7 vertebre) │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Osteosinteză pe coloană │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. .. III │ │femural confirmată │medie │ │ │ │(unilateral) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. . Diagnosticul se pune: . .ex.

Durerile: mers antalgic. 0 │ │persistent postoperator │uşoară │ │ Se recomandă │ │ │ │ │ schimbarea │ │ │ │ │locului de muncă│ │Sindrom paretic sechelar │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.discul intervertebral) din ansamblul patogenic premergător.este concludent. cronicizate.fistule remanente unice sau multiple cu sau fără alterarea părţilor moi. . Tulburări psihice.efectuat pe o radiografie standard.Osteite post-traumatice ac. Diagnostic clinic: . arahnoiditele. Diagnosticul pozitiv: examen goniometric . │locomotorie│ 0 . poziţii antalgice. Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: . ┌─────────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │funcţional │ │invaliditate│ │ ├─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Scolioză. sub formă de: spondildiscartroză. II │ │postoperator cu tulburări│accentuată │ │ │ │sfincteriene │ │ │ │ └─────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┘ VI.examen radiologic: fistulografic . Criterii pentru diagnosticul clinic: 1.40% │ Gr. parestezii în membre. . SINDROMUL POST HERNIE DE DISC OPERATĂ poate fi astfel definit: Complexul simptomatologic care persistă după intervenţia neuro-chirurgicală (după înlăturarea factorului cel mai important de compresiune . Pareze şi paralizii. cicatricile operatorii. III │ │postoperator │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Sindrom complex │Deficienţă locomotorie│ 80% │ Gr. epiduritele. II │ └────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ V. 0 │schimbarea locului│ │ventilatorii mici) │uşoară │ │ │ de muncă │ .examen radiologic. cifoscolioza .testare mişcări coloană. modificările vasculare inflamatorii şi degenerative care toate explică rezultatele negative sau parţial pozitive ale chirurgie discului intervertebral. ┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Supuraţii osoase fistulizate│Deficienţă locomotorie accentuată│ 70% │ Gr. 3.de etiologie polimorfă ajunsă la maturitate. ┌─────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Sindrom algic vertebral │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr. DEFORMAŢIILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza.Osteite post-traumatice care evoluează cronic de la început. fenomene de claudicaţie neurogenă. 2.examenului clinic. hipoestezie dureroasă radiculară. II │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ SUPURAŢII OSOASE POSTTRAUMATICE . hipertonie dureroasă paravertebrală. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Osteomielită cronică fistulizată│Deficienţă globală accentuată│ 70% │ Gr. . cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură sub 600 (cu tulb. Tulburări trofice. suferinţe nervoase determinate de un tratament conservator exagerat prelungit. . 5. Tulburări sfincteriene. 4.eventual cu sechestru şi osteoporoză perifocală.

Fractura femurului . 2. Osificările heterotipe (după Brooker): a) osificări insulare în părţile moi periarticular. Perforarea diafizei femurale.osteoliză segmentară: lizereu de radiotransparenţă periprotetică. 3. Complicaţii. 2. să se poată realiza o cât mai corectă apreciere a deficienţei funcţionale. Perforarea fundului cotilului. în special a pieselor de oţel în situaţia decimentării sau a unui defect de fabricaţie. Infecţia postoperatorie. │locomotorie│ 50% │ Gr.│ │ │ │ │ │ │Scolioză. ┌───────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├───────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. legate de tehnică: 1. legate de o tehnică imperfectă (neadaptată): 1. II │ │ │decimentare (osteoliză │accentuată │ │ │ │ │progresivă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr.fenomene claudicative cu limitarea mişcărilor. 2. . progresiv. III. Diagnosticul radiologic: . medicul expert trebuie să aibă în vedere şi să nu subestimeze complicaţiile ce pot surveni în timpul şi după executarea artroplastiei. c) punţi osoase complete . . 3.poate surveni în orice moment. ce creşte progresiv.când apare o geodă metafizar sau diafizar. neurologice: │locomotorie│ 90% │ Gr.osteoliză lacunară . 4. Hematomul postoperator. 3. Complicaţiile intraoperatorii. secundare şi tardive. Toate aceste elemente vor fi înregistrate pentru ca. Complicaţiile pot fi: intraoperatorii. I │ │ │paraplegie) │gravă │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VII.Luxaţie congenitală a umărului. ARTROPLASTIA DE ŞOLD cu proteză totală. I │ │ │de şold sau de genunchi│gravă │ │ │ │ │decimentată │ │ │ │ │ └───────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VIII. Complicaţii generale: tromboemboliile. II │ │ │neurologice: parapareză) │accentuată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză cu grad de curbură peste│Deficienţă │ │ │ │ │600 (cu tulb. . III │Schimbarea locului│ │redoare algică prin │medie │ │ │ de muncă │ │osificări heterotipe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. Luxaţia capului protezei. în final. Evaluând favorabil rezultatele bune. Decimentarea aseptică. II │ │ │algică prin degradarea │accentuată │ │ │ │ │pieselor femurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastia bilaterală│Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr. II.anchiloză. Descrisă pentru prima dată de Harris (1976). dar mai ales după un număr de ani. mobilizarea (Loosening) sau osteoliză. Complicaţiile tardive: 1. Complicaţiile secundare. MALFORMAŢII CONGENITALE Membre toracale: . cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ │ │curbură peste 600 (cu tulburări │locomotorie│ 70% │ Gr. 4. III │schimbarea locului│ │ventilatorii mici-medii) şi fără │medie │ │ │ de muncă │ │tulburări neurologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză. Leziunea nervului sciatic sau femural.reapariţia durerii la nivelul şoldului cu iradiere spre genunchi. Insuficienţa muşchilor fesieri şi abductori în statică şi mers. 5. această complicaţie se manifestă prin: . b) punţi osoase incomplete. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură peste 600 (cu tulb. I. Degradarea pieselor femurale survine drept consecinţă a "oboselii" materialului.

rad. . = 0 .valgus .0 │ │ │Rotaţie int. = 0 . în română şi franceză.10 │ │ │Încl.. = 0 .25 │ │ 0 . mână.90 │ 40 │ 0 . = 0 .0 │ │ │ │ │Abd.40│ 15 │ 0 .15 │ │ │Retroduc.Sindactilie. = 0 .40│ 15 │ 0 .I. = 0 . = 0 .20 │ │ │Rotaţie dr. = 0 . = 0 .Scolioză idiopatică. . = 0 . = 0 . Clasa a XIII-a. = 0 .│ Poziţia funcţională în │ │ │ │ Mobilitate de: │anchiloze şi redori strânse│ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────────────┤ │ │Flex.0 │ │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.20 │ 10 │ 0 .90 │ 30 │ 35 .60 │ 20 │ 0 .30 │ │ 0 . = 0 . lat stg.10 │ │ │Ext.Agenezie .60 │ │ 0 .I.M. lat. lat. plantară = 0 . coxa-plana.M. = 0 .90 │ 45 │ 0 .60 │ 30 │ 0 .90 │ 0 │ 0 . = 0 . stg.5 │ │ │ │ │ │ │Genunchi │Flex.45 │ │ │ │ │ │ │ │Flex. .Sindrom Klippel .Picior strâmb congenital . = 0 .145 │ 45 │ 0 . = 0 . . poziţiile fiziologice şi poziţiile funcţionale în anchiloze şi redori strânse ale principalelor articulaţii: ┌──────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────────────┐ │Denumirea articulaţiei│Amplitudinea fiziologică │Deficienţă medie. dr.90 │ 0 │ 0 . = 0 . Coloană vertebrală: . = 0 .30 │ │ │Ext.5 │ │ │Abd. Diagnosticul funcţional: în raport cu tulburările funcţionale: anchiloze.0 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.Feil.40 │ │Mână (pumn) │Ext.50 │ 25 │ 0 . = 0 .5 │ │ │Rotaţie int.Coxa-vara. = 0 .10 │ │ │Flex. uln. = 0 . = 0 . = 0 .25 │ 15 │ 0 .35 │ 15 │ 0 . = 0 .170 │ 70 │ 0 .15 │ │ │ │ │ │ │ │Ext.30 │ │ │Înclin.10 │ │ │ │ │ │ │Index │ │ │ │ │Mediu │Flex.15 │ │ │Ext.40 │ │ 0 .45 │ 10 │ 0 . coxa-valga. dr. Principalele boli invalidante: .10 │ │ │Add.Genu varum.15 │ │Coloana dorso-lombară │Încl.10 │ └──────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────────────┘ AFECŢIUNI REUMATISMALE Bolile reumatismale fac parte din clasa XIII din cele 21 clase mari de boli conform Clasificaţiei Statistice Internaţionale a Maladiilor şi Problemelor conexe de Sănătate (C.degete. lat.10 │ │ │Opoziţie = 0 cm │ 2 cm │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.20 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.0 │ _ │ _ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 2 │Flex. = 0.45 │ │ │Supin.85 │ 40 │ 0 .20 │ │ 0 .90 │ 30 │ 0 . = 0 .60 │ 20 │ 0 .85 │ 30 │ 0 .40│ 15 │ 0 . redori.varus .45 │ │ │Ext.60 │ 20 │ 0 .45 │ 15 │ 0 .20 │ │ │Rotaţie dr.40│ 15 │ 0 . genu valgus. = 0 .95 │ 15 │ 0 .talus . = 0 .0 │ │ 0 .0 │ │ │ │Auricular │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Metacarpofalangiană │Flex.Displazia luxantă a şoldului.35 │ │Inelar │Ext. conform C. genu recurvatum.140 │ 45 │ 90 . = 0 .15 │ │ │Încl.35 │ 0 │ 0 . = 0 .. = 0 .10 │ │ │Rotaţie ext.10 │ │ │ │ │ │ │ │Flex. ICD în engleză). = 0 .15 │ │ │Rotaţie stg. .= 0 .90 │ 45 │ 0 .40 │ │ 0 .90 │ 30 │ 35 . = 0 .125 │ │Cot │Pron. TABEL cu mişcările.5 │ │Gleznă │Abd.20 │ │ │Add.130 │ 45 │ 0 . dorsală = 0 .20 │ │ │Înclin.85 │ 40 │ 0 .15 │ │ │ │ │ │ │Police │Flex.60 │ 20 │ 0 . scurtări.20 │ │ │ │ │ │ │ │Anteduc. antebraţ. = 0 . cifoze. = 0 . = 0 .10 │ │Scapulo-humerală │Abd. = 0 .45 │ 30 │ 0 .45 │ │Metacarpofalangiană │Ext. = 0 .90 │ 30 │ 0 . . = 0 .50│ 15 │ 0 . = 0 .Aplazii de femur.10 │ │Coxofemurală │Add. = 0 .cavus.15 │ │Coloana cervicală │Încl. = 0 .35 │ │ │Ext. Membre pelvine: .5 │ │ │Rotaţie ext. este clasa din care fac parte: Bolile sistemului osteoarticular al muşchilor şi sistemului conjunctiv.60 │ 10 │ 0 .15 │ │ │Rotaţie stg. = 0 .

│ 0 . rol │Testarea mobilităţii art. Spondiloza cervicală şi lombară. periferice. Boala Crohn. │ │ │ │face parte din colagenoze. Boli articulare degenerative. 5. umezelii.R. │După criteriile combinate semicantitative ARA │ │. │ 10 . 1. IX. Ca urmare a stimulării │B. este o afecţiune cronică │zero. 2. ce survine pe un teren │ │ │ │ │genetic predispus.│ │Pentru ereditate pledează agregarea familială a │min. joacă un rol în etiologia PR. Artritele microcristaline şi dismetabolice. IV. în observaţie.10% │curenţilor de aer la nivelul │ │precum şi asocierea PR cu antigenul HLA-DR4.20% │Nu se încadrează în grad de │ │celulare T se eliberează limfokine. │ │Agenţii infecţioşi ca virusul Epstein-Barr. │Bolnavii prezintă redori matinale sub 15 . │ │teritorială pentru controale │ │care a fost periodic afirmat sau infirmat │ │ │periodice. │mobilizarea pasivă a articulaţiilor periferice. │A. 1. funcţii numai la PR confirmate. │ │sau reumatologie Policlinica │ │alţi germeni.30 │ │Sunt necesare măsuri profilactice . 3. 4. VI. periferice ale membrelor. Sclerodermia sistemică. a) Fibromialgia (fibrozita). a cărei iniţiere şi perpetuare│este clasa I. III. nu│ │evitarea frigului. Artrozele piciorului. fără │ │Aceleaşi măsuri profilactice.profilaxia infecţiilor acute şi │ │În PR ipoteza uzuală privind etiopatogenia bolii│privind gradul de activitate al PR. Guta. 1. Boala Whiplle. Sindromul Sjogren. │starea subiectivă este foarte bună.R. Alte artropatii. │ .). iar după clasa funcţională (Steinbrocker) │ ──────> │Capacitate funcţională completă cu │ │mediată imunitar. în mod simetric şi distructiv. V. la debut.M. X. GRAD 0. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv. 5. XI. 2. VIII. II. Coxartroza. │ │de-a lungul anilor. Spondilartritele enteropatice din Colita ulceroasă. a) Periartrita scapulo-humerală (umăr blocat. P. │ │activează monocitele şi macrofagele ce vor │nivelul art. │ │posibilitate de a executa normal │ │este dependentă de răspunsul celular T la un │ │ │profesia. Spondilartritele seronegative: 1. Polimiozitele şi dermatomiozita. │ │infecţia şi autoimunitatea. │şi de alterările structurale osteo-articulare. care │Bolnavii prezintă redori matinale sub 1 h. pseudoparalitic) b) Periartrita coxofemurală. GRAD 0. membrelor normală. 3. Lupusul eritematos sistematic. Condrocalcinoza (Pseudoguta). b) Sindromul durerii miofasciale. │ │este aceea că P. Gonartroza. Vasculitele. Bolile reumatismale abarticulare. │ │.dispensarizare medic de familie │ │retroviruşi mycobacteri. Spondilatrita anchilozantă. Artropatia psoriazică. Poliartrita nodoasă şi alte vasculite: Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg-Strauss). uşoară astenie. │ │ │ │ │Etiologia este necunoscută. nu prezintă dureri la │ 0 . VII.I. dar concepţiile │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │actuale consideră că PR este o boală la care │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │concură 3 categorii de factori: ereditatea. Artritele reactive (Sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy). Arterita Takayasu. Granulomatoza Wegener. este gradul │ │tratamentul infecţiilor cronice.20% │invaliditate.FR) │prezintă astenie. d) Boala Dupuytren. e) Boala Ledderhose. 2. ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ (Artrita reumatoidă) cod │Aprecierea capacităţii funcţionale a bolnavilor │ │ │ │boală 628 (din lista de 999 coduri de boală după│cu PR depinde de activitatea inflamatorie a bolii│ │ │ │C. la care se adaugă şi │Fără semne obiective patologice. Poliartrita reumatoidă. Spondiloza hiperostozantă. Boala Behcet. PR │definitivă).P. Bolile reumatismale abarticulare difuze. Boala Kawasaky. Bolile reumatismale abarticulare localizate. 6.I. la nivelul art. │ │ │ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ este o boală │Există deci o incapacitate datorită inflamaţiei │ │ │ │imunoinflamatorie cronică şi progresivă care │(potenţial reversibilă) şi alta datorită │ │ │ │afectează cu predilecţie articulaţiile mici ale │alterărilor structurale consecutive (frecvent │ │ │ │membrelor. c) Distrofia simpatică reflexă. la │ │invaliditate.R. │ │bolii şi a factorului reumatoid (Ig M . Artrozele mâinii. │ │antigen necunoscut. 2. 4. │ │locului de muncă. 3.

│ │6. │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. │ │muncii fără eforturi profesionale. P. │ │IFP. închiderea şi deschiderea │ │nasturilor şi legatul şiretelor. dar nu pentru diagnosticul │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │precoce de PR. periferice normală. după criteriile │ │. periferice şi dureri articulare în │ │.49% ──────> 50 .49% 20 . │ │ │Este obligatorie determinarea cantitativă. │analitic 40 . limpede sau │activ. Limitarea │ │activităţilor fizice ca ridicarea │ │obiectelor grele şi transportul │ │lor. II (moderat). │ │ │Semnele radiologice ale PR evidenţiate pe │ │ │radiografiile standard servesc la stadializarea │ │ │bolii şi la cuantificarea leziunilor articulare.80% │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă cu │ │posibilitate de a executa normal │ │profesia. │ │Diagnosticul de PR este permis atunci când sunt │Bolnavii acuză redori matinale peste 1 .40 mm/lh. astenie. posibil.schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. │Testarea mobilităţii art. │ │2. │ │tumefiate pe seama părţilor moi sau a │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │hidartrozei.R.20% (normal 30%).│ │articulaţiilor în ariile şi în modul indicate la│ │ │punctul 2.39% ──────> 40 .5 h │ │activitate şi/sau de persistenţa unor indicatori│cu astenie marcată şi oboseală în repaos.21 .peste 200. Noduli reumatoizi = noduli subcutanaţi la │Bolnavii acuză redoare matinală peste 2 h. la debut. │ │Alte tehnici imagistice: │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │pentru odihnă).29% ──────> 30 .85% (normal 100%).3 h. dureri la mobilizarea pasivă a art. │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. la debut.Fibrinogenul = este crescut în 65% din PR │ │ │activă. cu durată mai mare de o oră.20 mm/lh. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │. dar nu │ │Reacţiile pentru FR pot fi un indicator pentru │obligatoriu. cu│Aprecierea asupra bolii .9 . │ │nivelul proeminenţelor osoase de pe suprafaţa │astenie prezentă (activitate completă. │ │pozitive la diluţia de 1/64. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit. │ │Uşoară limitare a îndemânării │ │manuale ca: răsfoitul filelor unei │ │cărţi.minim activă. │Steinbrocker). │ │următoarele: IFP.70.subluxaţii. │ │. │ │care nu dă mai mult de 5% rezultate pozitive la │ │ │persoane normale. │ │ │7. st. │ │mediatori ai inflamaţiei.îngustarea uniformă a spaţiului articular. Semne radiologice = modificări caracteristice│ │ │pentru boală.12. │ │ │.70 mmHg. │ │curenţi de aer. │C.Complementul seric şi fracţiunile sale (ex. │ │legătură cu intensitatea procesului inflamator │astenie permanentă (întreruperea activităţii │ │indicând faza acută a PR. │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │DIAGNOSTICUL GRADULUI DE ACTIVITATE: │clasa 2. │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale.Rezonanţă magnetică nucleară. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. se corelează cu progresia radiologică. etc. iar celulele │Testarea mobilităţii art. periferice. │ │Schimbarea locului de muncă. Redoare matinală = redoare articulară sau │ │ │periarticulară. ortostatismul prelungit.IgM şi IgG = sunt crescute.200. │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere:│ │EXAMENUL RADIOLOGIC STANDARD: │scor sintetic . P. │şi arată un potenţial recidivant redus. │active şi pasive ale art. │ │În mod curent sunt necesare: │Aprecierea asupra evoluţiei bolii .│ │bolii.69% ─────> 70 .41 . MCF şi MTF │ │ │este acceptată şi fără simetrie absolută). │B.4 . a răsucirii unei chei în │ │broască.25% (normal 30%). │ │ │ │GRADUL II de invaliditate.115 . st.│ │sau osteoporoză neechivocă în sau mai ales │ │ │adiacent la articulaţiile afectate (modificarea │ │ │de tip artrozic izolat nu satisface acest │ │ │criteriu). │ │PR din punct de vedere imagistic. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │o reducere a amplitudinii mobilităţii cu un │ │.│70 . de ambele părţi ale liniei mediane │ │ │(afectarea bilaterală a art. Artrită a mâinilor = cel puţin o articulaţie │Nr. │ │semnele clinice de activitate inflamatorie a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 2.11 g/100 ml. grad de mobilitate. │ │articulară este cea mai utilă metodă de a evalua│VSH . │repaos.9. │ │3.Electroforeza = arată o hipoalbuminemie. │Bolnavii pot acuza redori matinale peste 1 h. mersul pe distanţe │ │mari. │ │Creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor de │Bolnavii prezintă redori matinale peste 4 .leziuni degenerative secundare. │tensiometrului în mm) .Rg. observate direct │oboseală). P.10. antepicior faţă bilateral. cu oboseală)│ │cel puţin 3 arii articulare (din 14 posibile: │dureri la mobilizarea pasivă a art. │ │. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.11 g/100 ml. │ │de medic.55% (normal 70%).21 .70% 50 .VSH = este crescută în perioadele active cu │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │valori ce depăşesc 30 .4 . realizând │Clasa funcţională după Steinbrocker este clasa 1.60 mm/lh. │ │înainte de ameliorarea maximă. │ │activate şi vor forma panusul. de a se autoconduce.│ │Limitarea îndemânării manuale ca │ │închiderea şi deschiderea unei uşi │ │prin răsucirea cheii în broască.R. │ │diagnostic şi într-o oarecare măsură pentru │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │prognosticul PR. │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │tensiometrului în mm) . stadiul I precoce (după criteriile lui │ │hipergama-globulinemie. II/III. periferice şi uneori │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │dureri articulare şi în repaos. │ │. Factor reumatoid în ser = prin oricare metodă│Stare generală bună. MCF.195 . Artrită simetrică = afectarea simultană a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1. │ │reorientarea profesională sau │ │recalificarea profesională după caz │ │în funcţie de vârstă şi potenţialul │ │evolutiv al bolii şi de rezultatul │ │recidivelor şi frecvenţa lor. Limitarea activităţilor│ │fizice ca: ridicarea de greutăţi mai│ │mari de 5-6 kg. │ │ │. │Hb . respectiv 1/40 a │VSH .R. cu │ │Semnele radiologice tardive de PR: │astenie prezentă ce necesită întreruperea │ │. │ │diagnosticul de PR cât şi pentru urmărirea │Stare generală destul de bună. care trebuie să includă eroziuni │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1. uneori neomogen prin prezenţa │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate = │ │flocoanelor de fibrină şi poate coagula spontan.│A. MTF) │Stare generală bună.Rg. GRAD 0.neregularitate marcată a spaţiului articular │activităţii pentru odihnă. (obligatoriu prin │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │metode cantitative) care sunt considerate a fi │tensiometrului în mm) 195 . │ │Gradul III de Invaliditate. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 500 m. Se apleacă şi │ │îngenunchează cu uşoară dificultate.Tomografie computerizată.12. │ │fără ortostatism prelungit.│ │neo-angiogeneza la rândul lor osteoclastele sunt│ │ │activate. pumn.│elibera o varietate de monokine. posibil.│ │a serului cercetat. │Steinbrocker) │ │Creşterea alfa-2-globulinelor este în strânsă │Bolnavii acuză redori matinale peste 2 . articulaţiilor periferice dureroase la │ │inflamată (criteriile de mai sus) dintre │mobilizare pasivă. a │ │ortostatismului şi a mersului. │ ──────> 20 .moderat │ │PR de culoare galben citrin. frig. │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │După radiografia convenţională. │B.5 g/100 ml.5 ore.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │. │o reducere a amplitudinii mobilităţii: scor │ │Cu excepţia radiografiilor osteoarticulare.R.Factorii reumatoizi = FRIgM se determină │repaos. MCF sau pumni │Hemoglobinemia peste 12.R. │ │5. │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii.anchiloză. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Artrită în 3 sau mai multe arii articulare = │uşoară astenie (activitate completă. │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Poate urca şi coborî scările. Poate │ │urca şi coborî scări cu uşoară │ │dificultate. │ │4. │membrelor periferice şi dureri articulare şi în │ │. │ │. cu │ │extensoare sau juxtaarticular.│ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │pentru a-şi pune pălăria. │ │tulbure. mâini faţă bilateral. │ │ │redoare matinală. │sfert: scor analitic: 50 . abilitate │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │segmentară) sau biologici (elemente ale │ │ │sindromului biologic de inflamaţie nespecifică). │ │C3) este normal sau uşor crescut. │periferice.tumefierea părţilor moi.5 g/100 ml. │ │evoluţiei bolii. . posibil. │ │Gradul de activitate ale PR poate fi susţinut │ │ │printr-o serie de parametrii clinici (durere. │ │satisfăcute 4 din cele 7 criterii de mai sus │astenie prezentă (trebuie să întrerupă │ │(criteriile 1 .40 mm/lh. │ │curent prin 2 tehnici serologice reacţia │Stare generală aproape bună. P. glezne.Proteina C reactivă = este prezentă la │VSH . dar nu obligatoriu. IFP. │ │. │ │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul PR (revizia │ │ │1987) după Silman şi colab. periferice normală. umezeală. se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │. dureri la presiunea art. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ . │Stare generală destul de bună. periferice. sau a butonului de la │ │aragaz. │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia. sensibilitate. durere la mobilizarea pasivă şi │ │. periferice normală. dureri la mobilizări │ │cel puţin 6 săptămâni). dar nu │ │este cel mai fidel indicator al bolii active.200. │A. │ │ │creşterea alfa-2-globulinelor şi │A.GRAD 0. coate. posibil. deschiderea sau închiderea │ │unui robinet. │ │ale mâinilor.minim activă │ │.0 . precum şi alţi │dureri la mobilizarea pasivă a art. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia. P.osteoporoză generalizată. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de munca în. │ │şi eroziuni severe. │ │gradul de evolutivitate şi are rol prognostic. genunchi. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. scintigrafia │tensiometrului în mm) . P. VSH . │Bolnavii acuză redori matinale 4 . GRAD 0. │ │Waaler-Rose şi reacţia Latex. │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere │ │ │cu un scor sintetic: 19 . │ │EXAMENUL LICHIDULUI SINOVIAL = exsudatul este în│Aprecierea asupra evoluţiei bolii . alergatul. │ │. dar nu obligatoriu. │ │îmbrăcarea şi dezbrăcarea unei │ │haine.4 trebuie să fie prezente pentru│activitatea pentru odihnă). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate.│După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │Semnele radiologice precoce de PR: │clasa 2. │ │. │ │ │. │ │FR sunt prezenţi în lichidul sinovial al │ │ │bolnavilor cu PR mai ales sub forma anticorpilor│ │ │anti IgG. 1987) │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │1.periostită (rezolutivă). producând eroziunile osoase.osteoporoză juxtaarticulară. Scintigrafia │Hb .50% (normal 70%) │ │restul metodelor imagistice sunt rareori │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │folosite.eroziuni de suprafaţă sau pseudochisturi. │obligatoriu. periferice. │activă a art.R. la debut. observate pe radiografii standard │Testarea mobilităţii art.60% ──────> 60 . │ │ │tumefiere.90% 70 .3 h. │ │endotiale stimulate proliferează. Sinoviocitele sunt │Stare generală bună. │ │majoritatea bolnavilor cu PR şi este corelată cu│Hb .

│ │partea altei persoane pentru a merge│ │Clasa Felul capac. │Formele de PR st. scrisul cu stiloul sau │ │(criteriile Steinbrocker): │biologic) arată un potenţial recidivant moderat │ │creionul.numai la mişcare.PR cu pierderea acuităţii vizuale datorită │ │ │ │ │complicaţiilor oculare. Anchiloză fibroasă sau osoasă.2 ore │ │ │realiza majoritatea activităţilor │ │ Gradul 2: . cu posibilitatea invalidului │ │ │adaugă: │ │de a se autoservi. Leziunile extraarticulare.Astenia: │ │ │activităţi de autoservire.Starea subiectivă: │poziţii vicioase. │celor 6 tipuri de prehensiune: scor sintetic │ │confortabil pe scaun.sub 9. a │ │unei alte persoane. bilateral. IV (terminal) după criteriile │ 90 .3% │ │ │ │ │(normal 30%). funcţionale (CF) │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │2 . IV sunt forme cu leziuni │ 90 .95% │muncă.Durerea: │ │ │. │ │să se oprească şi fără să resimtă │ │ │VSH 70 .) Cod boală 469 (din lista de 999 coduri de│A. │ │permiţând bolnavului numai o parte │ │ prezent. │ │ │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │ │ │ │sub 20% (normal 100%). nu │ │ │singur medicamentele etc. st. │ │ fibroasă sau osoasă. cu │ │spaţial fără ajutorul altei │ │ │laxitate ligamentară şi instabilitate articulară. P.R.5 min.rea. Nu poate urca sau │ │III. │ │I. │tibiotarsiană în equin cu deformaţii ale │ │zilei. │ │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4. │ │ osoase. │o reducere cu trei sferturi.3 paşi. │ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ 4.9. │cursul nopţii. │ │ │Steinbrocker.oboseală în repaus. │ │ │reducere gravă a capacităţii de a efectua cele 6 │ │îşi leagă cu greutate şiretele la │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune. 3. │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ mobilităţii poate fi prezentă).sub 5 min. │ │altei persoane. răsucirea unei│ │(criteriile combinate semicantitative ARA) │60% (normal 100%). │ │sta în picioare mai mult de 20 min. │(după criteriile combinate semicantitative ARA) │ │Nu poate îngenunchia.│ │ 2. Bolnavii stau │ │ Gradul 2: . │sub 40% (normal 100%). Aspectul de osteoporoză poate fi│clasa 3. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILARTRITA ANCHILOZANTĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │(S.controale periodice. La fel ca la II 4. În ceea ce priveşte îndemînarea │ │ 2. nu-şi poate lua │ │ imobilizat la pat sau în fotoliu. │ │poziţia în picioare. nu obligatoriu. │reducere gravă a capacităţii de efectuare a celor│ │dexteritatea mult diminuată │ │ │6 tipuri esenţiale de prehensiune: scor sintetic:│ │(întoarcerea paginilor unei cărţi.împiedică somnul.│art.R. │30 (normal 70%). Nu│ │ durerii şi redorii la una sau mai │Capacitate restantă globală a mâinii afectate │ │se pot ridica din poziţia şezând în │ │ multe articulaţii. │ │deplasează cu greutate în baston. cu posibilitatea de a │reducere gravă a capacităţii de efectuare a │ │coboare nici o treaptă. dar nu │ │scările. fără│ │bolii. st.întreruperea activităţii pentru│ │ │(endoproteze coxofemurale.R. fără să simtă nevoia de a se│ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │aşeza. │ │ Gradul 0: . zilnic şi uneori şi în │ │meargă mai mult de 200 . │ │răsucirea unui robinet sau buton de │ │Stadializarea poliartritei reumatoide │Coeficientul de evolutivitate generală (clinic şi│ │aragaz. │astenie marcată cu oboseală şi în repaos. │ │ │din ocupaţiile casnice şi │ │ │ │ │autoservirea. = Infirmitate importantă: bolnav │ │ │tăia alimentele. de a se autoconduce. │Steinbrocker. │este gr. centrală la debut în faza de sacroileită │ 0 . nu│ │ │ │ │se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │sau o face cu mare dificultate. a şoldurilor. │ │ │ │ │. │ │ │capacităţii efective a unor │ │. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu. │Steinbrocker. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu. │Clasa funcţională după Steinbrocker este 3. st.foarte bună. (Steinbrocker): │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │ │un scor analitic sub 20% (normal 70%). Nu se poate apleca sau │ │DIAGNOSTICUL STADIULUI ALTERĂRII │un scor analitic: 30 . Sever: 1.A. Terminal: 1. │ │ │ │ │ │ │ │B. IV (terminal) după criteriile lui │ 95 . Poate urca şi coborî │ │ │Hb . │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │ │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │30 min. │ │fără sprijin. │ │ │. │ │II. │ │altei persoane.R.lipsă. │Hb .18% (normal 30%). P. │ │ │chirurgicale corectoare │ │ Gradul 2: . în puseele evolutive.formele de PR formă miozitică în care se │ │autoconduce. │ │coborî o scară cu trepte. │VSH .6%. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Capacitatea funcţională limitată │ │ 2. Moderat: 1. posibil. │ │ │10 . │ ──────> │Imposibilitatea persoanei de a │ │ Gradul 1: . │ │îngenunchia ca să ridice un obiect │ │STRUCTURALE = se face pe baza criteriilor unanim│Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │de pe jos. Atrofie musculară extinsă. │ │ │obligatoriu. │ │ Gradul 0: . a coatelor.PR forma vasculitică cu alterarea stării │ │ │ │ │generale.aproape bună. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │ Gradul 2: .│biologici de activitate în perioada de remisie │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. cu │ │ │. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │. III (severă) după criteriile lui │ 80 . nu-şi │ │ casnice şi autoservirea. a capacităţii de autoservire.40% (normal 70%). │ │ Gradul 3: . │Formele de PR cu anchiloza pumnului şi a │ │supraveghere permanentă din partea │ │ Gradud 1: . │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a capacităţii de efectuare │ │ │ │ │a celor 6 tipuri esenţiale de prehensiune (sau │ │ │ │ │numai schiţarea lor).peste 100 mm/lh.şi în repaus. │ │. dureri │ │autoservi. scor sintetic: 0 .lipsă. Nici un semn radiologic de │ │ │ │ │ distrugere.activitate completă. Nu│ │ fi prezentă.A. Nu pot să urce şi să │ │ 1. Absenţa deformărilor (limitarea │Bolnavii prezintă redori matinale peste 5 ore. încheierea nasturilor de la│ │ STADIUL STAREA │= 40% (normal 100%). = CF normală cu excepţia handicapului │0 . │genunchilor în semiflexie. Precoce: 1. nu-şi poate │ │ 4. │ │Aprecierea gradului de evolutivitate al PR │Capacitate restantă (globală) a mâinii afectate =│ │butonul de la aragaz. │ │câţiva paşi fără să se oprească sau │ │Clasificarea capacităţii funcţionale a │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │fără să resimtă dureri severe. de a│ │ 3. = CF limitată permiţând bolnavului │ │ │partea altei persoane. Se ridică cu │ │ 3. scor analitic = 20 -│ │kg.Durata redorii matinale: │ │ │îmbrăcarea hainelor. Osteoporoză. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4.5 . │ │ │poate ridica braţele. │A. Greutate în │ │ │ │ │ridicarea membrelor toracice pentru │ │Criteriul: │ │ │punerea unei pălării pe cap sau │ │. │ │ │Măsuri profilactice: │ │ Gradul 1: . Nu poate │ │ cartilaginoase sau osoase. în puseele evolutive.peste 8 ore. │ │disconfort. │durerea împiedică somnul.│ │persoane. scor sintetic │ │pantofi. Nu se pot │ │ numai o mică parte din ocupaţiile │ │ │îmbrăca. │degetelor. Nu pot sta │ │ exercita normal profesiunea. Nu poate să ridice şi să │ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │transporte greutăţi mai mult de ½ │ │IV. periferice la mobilizare şi în repaos. ridicarea braţelor pentru │ │ │ │ │a-şi pune pălăria pe cap etc). │ │greutate de pe un scaun şi cu │ │ 4. │ │picioare nesprijinit şi neajutat. .10% (normal 30%). │Testarea deficitului funcţional analitic al │ │sprijin. dezbrăca singur. │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional analitic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a mobilităţii diverselor │ │ │ │ │segmente ale mâinii şi pumnului: scor analitic │ │ │ │ │sub 10% (normal 70%). cu sau fără uşoare │ │ │ │ │ leziuni cartilaginoase sau │B. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │ Gradul 0: . Atrofie musculară de vecinătate. │ │ │ │ │nu se poate ocupa de propria │ │ │ │ │îngrijire sau o face cu mare │ │ │ │ │dificultate. │ │haină.tratamente medicamentoase. de a se orienta │ │ │produce atrofia muşchilor extremităţilor.eventuale intervenţii │ │ oboseală.100 mm/lh. P. cu deformări şi anchiloze în │ │de autocontrol sau de orientare │ │.100% │Gradul I de invaliditate. │ │ Gradul 1: . posibil.5 g/100 ml.9 g/100 ml. cu dificultate. Deformări axiale.8 ore │ │ │vieţii zilnice şi reducerea │ │ Gradul 3: . propuse de Steinbrocker. │ │ odihnă │ │ │genunchi). anchiloza │ │tot timpul în pat sau în majoritatea│ │ Gradul 3: .300 m. │ │ │tensiometrului în mm) sub 70 mmHg. Bolnavii nu pot să │ │clinică indică un caracter progresiv evolutiv al│periferice şi în repaos. │ │bolnavilor cu P.destul de bună. │ │manuală şi dexteritatea: foloseşte │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │cu greutate stiloul sau creionul. │ │chei în broască. │ │ 2.20% │Nu se încadrează în grad de │ . Îndemânarea manuală şi │ │acceptate. Nu pot sta în │ │ 2.│ │ Gradul 3: . │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │poate să meargă mai mult de 500 m. │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │La toate formele de PR de la punctul A. │ │ Gradul 0: . │ │Capacitatea de muncă pierdută total. Criteriile stadiului II. │ │ se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │ sau o face cu mare dificultate. fără ajutor din│ │ 3. fără anchiloză│Gradul de activitate al PR este sever activă │ │până să simtă nevoia de a se aşeza. │osteoarticulare. Leziuni distructive. de a se │ │ │. se │ │total. Nu pot să meargă mai mult de │ │ │antepiciorului (anchiloza MTF).100% │Gradul I de invaliditate. Bolnavul se │ │ nodulii sau tenosinovita poate │Starea subiectivă este rea.2 . = CF completă. închiderea şi deschiderea │ │ │7 .90% │Gradul II de invaliditate. legarea şiretelor de la │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │pantofi. │ │cu mare greutate a unui robinet. S.

│ │vertebrale (superior şi inferior) cu lipsa │Bolnavii au dureri la nivelul art. Testarea mobilităţii coloanei CDL │ │reumatoizi sunt negative (criteriul de integrare│ca test obiectiv arată o reducere cu 30% din │ │a S. │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.dispensarizare medic de familie │ │sau reumatologie Policlinica │ │teritorială pentru controale │ │periodice. │ │bolnavii cu forme severe ale bolii. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ │Uneori când ex. │. │Mobilitatea coloanei CDL este în limitele │ │Principalul criteriu de diagnostic pozitiv al │fiziologice. statul în picioare. pe ambele │ │ │versante ale articulaţiei.2 zile pe lună. sacroiliace în incidenţa oblică. la nivelul coloanei │ │creatinfosfokinazei şi a fosfatazei alcaline. fiind │sacroiliace gr. de Seze).fibrinogenul este crescut. Nu poate sta mult │ │timp în poziţie fixă aplecată în │ │timpul activităţii profesionale. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul CDL │ │. │ │ │ -20% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │curenţilor de aer la nivelul │ │locului de muncă. El este un mijloc util pentru │stânga.69% │Gradul III de invaliditate. formă centrală cu prinderea art. │ │bilaterală (de grad III sau IV. CRITERII CLINICE: │sacroiliace).A. │evolutive fără afectare oculară sau disfuncţie │ │ . o osteocondensare. │ │S. formă centrală cu prinderea art. urcatul şi coborâtul │ │scărilor.39% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .gradul I = modificare suspectă. │1 . │vizuală sau deficienţă vizuală uşoară. │ │ . el având semnificaţia │Proteina C reactivă normală. în proiecţie frontală sau │punţi la un nr. etc. printre cele mai │ │corpuri vertebrale vecine. Din poziţia │ │îngenunchiat se ridică cu uşoară │ │greutate. radiologic al art. 1 zi pe săptămână sau │ │ant. Sacroileită de grad II sau mai mare. unilaterală) │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │SA definită: criteriul radiologic + cel puţin un│evolutive.Proteina C reactivă absentă. ele │dorso-lombar 1 .A. │ │În fazele evolutive ale SA modificările │ │ 0 . │ │a IgA în timpul perioadelor de activitate a │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │bolii. │ │ │. art. iliac şi │ │ │sacrat). │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │B. umezelii. este confirmat de ex. │ │1.arată │Uşoară redoare dorso-lombară însoţită de dureri │ │predominanţa limfocitelor.10% 10 20 20 30 40 50 50 60 │invaliditate. important de discuri vertebrale.D13. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │ .A. aspect comparat │ │ │cu "marginea de timbru poştal" (S.Fibrinogen uşor crescut. │ │cură balneară. altor zone interesate.A este o boală inflamatoare cronică care │sacroiliace bilat. │ │repaus.VSH este crescut în cursul puseurilor │alternantă dreapta şi stânga: sciatică în │ │evolutive. │ │ │interliniul articular fiind diminuat. GRAD 0. extensiei. cel│ │evidenţiază osificările subligamentare care apar│mai frecvent-genunchiul. │ │ │3. CRITERIUL RADIOLOGIC: │A. │Bolnavii pot avea dureri lombosacrate nocturne │ │procesul inflamator debutând frecvent la nivelul│uşoare 1 .A. sacroiliace. │ │fiind nevoie de existenţa altor modificări şi │sacroileitei gr. │Nu sunt semne clinice patologice la ex. │ │precoce la nivelul vertebrelor D11. │ │ .2 zile la 2 . │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │nivelul coloanei cervicale. │ │deplasare. │semnul Romannus) vezi ex. │ │ . . │ │Limitarea activităţilor fizice ca: │ │ridicarea de greutăţi mai mari de │ │5 . │ │ │Versantele osoase apar zimţate.VSH uşor crescut mai mare de 25 mm/h. │ │fiind similare în majoritate cu cele din PR. │ │oblică este ex.Rg. │ │modificări specifice. │ │.testele de depistare a factorilor │ventilatorie.electroforeza proteinelor serice pune în │ │ │evidenţă o hiper-alfa 2 globulinemie (alături de│ │ │o creştere minimă a hipergamma-globulinemie).49% │Bolnavii pot să desfăşoare │ │activităţi fizice. periferice este redusă cu 30-40%│ │vertebrali) determinat de eroziunea unghiurilor │din valorile fiziologice. este cel radiologic (prezenţa unei │Bolnavii acuză dureri lombosacrate sau sciatalgii│ │sacroileite bilaterale).A. . │gr. . │ │bolnavii cu S.60% │gestualităţii profesionale.10% din │coloanei cervico-dorso-lombare).A.Rg. înclinare laterală dreapta şi│ │.A.A. │deficienţă ventilatorie uşoară.gradul IV = anchiloză datorită numeroaselor │B. la care se pot adăuga │bilat. 1 .Tomografia art. rotaţie dreapta şi stânga şi cu 10% la │ │diagnosticul precoce al bolii. │C. Limitarea │ │activităţilor fizice ca alergatul. activităţile sociale │ │cotidiene. fără să fie │ │nevoie să se mişte. coboară │ │A.2 zile pe lună. dar fără │cu redoare matinală persistentă. IV (vezi ex. │generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │Rg. radiologic de profil al│ │ . de faţă şi profit a joncţiunii dorso-lombare│proces inflamator cronic de obicei asimetric. după │ │care resimte disconfort la nivelul │ │articulaţiilor periferice ale │ │membrelor pelvine. Alături de factorii genetici. dr. │ │producându-se o fuziune a articulaţiei. │. │ │ │ .dispensarizare la medicul de │ │familie sau specialist reumatologie │ │Policlinică. şi stg. S. │ . de faţă şi profil a joncţiunii │ │ │ dorso-lombare şi a coloanei lombare.A.) │ │afectează predominant coloana vertebrală. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. │stânga. GRAD 0.2 │ │3 luni. │ │ sacroiliace. iar spaţiul articular pare lărgit │ │ │(pseudolărgirea spaţiului articular). S. S.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinica teritorială. iar ex. │ │ridicarea obiectelor grele şi │ │transportul lor. │ │ │ . GRAD 0. extensiei. Investigaţii biologice: │până la nivelul genunchiului. frig. . │ │semnul Romanus (aspectul pătrat al corpilor │Mobilitatea art. │ │S.Rg. │ │ │. │ │frontal. rotaţiei │ │ . │ │criteriu clinic. sacroiliace.6 kg şi transportul lor. timp de cel puţin │Bolnavii pot acuza dureri lombosacrate 1 . │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale.│boală după CIM). a │ │ortostatismului şi a mersului.gradul III = sacroileită moderată. GRAD 0 │ │Aceleaşi măsuri profilactice. sacroiliace.29% │la mers.) în puseu inflamator │ │versante. extensiei. │ │Poate urca şi coborî scări. atât în planul sagital.imunoglobulinele serice . │frecvente entezopatii fiind: fasciita plantară. radiologic al art. │gr. │ │ . │ │ .gradul 0 = aspect radiologic normal. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.dozările enzimelor în ser . Prezenţa lui nu │ │ │este suficientă pentru diagnosticul unei SA.Rg. uneori cu iradieri sciatice bilat. GRAD 0. │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . centrală la debut în faza de sacroileită │ │(Van de Linden. IV şi a coloanei dorso-lombare │ │considerat un test de evolutivitate a bolii mai │(sindesmofite numai la nivelul joncţiunii │ │fidelă decât VSH. atât în declanşarea │ │ │bolii cât şi a formelor evolutive inflamatorii │ │ │ce duc la invaliditate. inclusiv profesionale │ │(activităţile vieţii zilnice) │ │Necesită: │ │. │VSH normal. │ │2. │flexie. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │Sciatalgia prezintă anumite particularităţi: │ │susţinerea diagnosticului de SA: │sciatica înaltă din regiunea fesieră. IV şi a coloanei dorso-lombare │ │în primul rând de aspectul patologic al │(punţi vertebrale între două corpuri vertebrale │ │radiografiei art.Scintigrafia osteoarticulară. pot să nu aibe antigenul │Fără semne inflamatorii clinice. │ │HLAB27. │în puseu acut inflamator clinic şi biologic cu │ │ . În│Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │evoluţia artritei sacroiliace din punct de │reducere cu 50% din valorile fiziologice ale │ │vedere radiologic se deosebesc 5 grade: │flexiei. 1984): │gr.│ │evitarea frigului. │Articulaţiile periferice sunt afectate de un │ │Rg. │ │Rg. histologic al│moderate la nivelul segmentului vertebral │ │sinovialei nu este patognomonic pentru S. obiectiv │ │lombare. │ │În mod curent sunt necesare: │Ca semne biologice de inflamaţie: │ │ . radiologic cel mai important. │ │ │. se │ │apleacă şi se ridică de pe scaun cu │ │uşoară dificultate. │ │Pot să-şi desfăşoare activităţile │ │casnice. art.70% │Gradul III de Invaliditate. de profil a coloanei vertebrale lombare: │tendinita achiliană (ambele determinând │ │arată rectitudinea coloanei lombare cât şi │talalgiile persistente). S. aparţine grupului de histocompatibilitate │al bolnavului. │ │ │ . sacroiliace. │clinic şi biologic. centrală la debut în faza de sacroileită │ │I. coloanei CDL prezintă │ │ .49% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.3 luni cu uşoară redoare│ │articulaţiilor sacroiliace şi progresând │lombo-sacrată matinală. │ │Poate urca şi coborî scările. │B. Limitarea expansiunii toracice (corectată în │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │funcţie de sex şi vârstă). │ │predispoziţiei faţă de boală. I sau II (vezi ex. obiectiv │ │S. înclinare laterală dreapta şi │ │radiologic.antigenul HLAB27 este prezent la 80 .proteina C reactivă este prezentă. umezeală.A formă periferică la debut (forma │ │punţi osoase care se formează între cele │"scandinavică" de S.90% │Fibrinogen normal. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ . este recidivantă.90% dintre │ │ │bolnavi.Tomografia computerizată axială a art.studiul lichidului sinovial . │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. bazin pentru art. │ │ │ │ │ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SA: │B. Limitarea mişcărilor coloanei vertebrale │Nu sunt semne clinice patologice la ex.A. │ │din bolnavi. L1-L2 │Strâns legată de afectarea articulaţiilor │ │(fiind primele modificări radiologice │periferice este cea a inserţiilor tendinoase şi │ │vertebrale) care pot ajunge la punţi între două │capsulare pe os (entezopatia).2 zile pe lună cu redoare matinală │ │şi unele criterii clinice. │ . care este prezent la 80 . │care cedează la mobilizarea coloanei şi la mers.cură │ │balneară în staţiune cu profil │ │reumatologic. ridicarea de greutăţi. se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 600 m. Durere lombară şi redoare. 5 . fără deficienţă │ │ . │ │ascendent. dar poate fi şi normal chiar şi la │"basculă".gradul II = sacroileită minimă: contururile │ │ │osoase apar şterse (datorită resorbţiei osoase │ │ │subcondrale a ambelor versante.controale periodice. │dorso-lombare şi rectitudinea coloanei lombare + │ │ . III (vezi ex.3 zile pe săptămână. │ │I. radiologic nu este edificator se│ │ │pot efuctua: │A. un rol │ │ │important îl au factorii de mediu: infecţiile cu│ │ │Klebsiella pneumoniae. Nu │ │poate să stea confortabil pe scaun │ │mai mult de 2 ore. │dorso-lombare. │ │ . prin │ │ │scleroza periarticulară apare o creştere a │ │ │opacităţii osoase. │ │ │II. S.A. │ │fără ortostatism prelungit. │ │curenţi de aer.A. periferice │ │concavităţii obişnuite a conturului vertebral │2 . │care cedează la mobilizarea coloanei. în grupul spondilartritelor │valorile fiziologice ale flexiei. EXAMENUL RADIOLOGIC: │reducere cu 40% din valorile fiziologice ale │ │ Diagnosticul de S. │Radiologic rg.creşterea în ser │coloanei vertebrale lombare. │ │seronegative): │înclinare laterală dreapta şi stânga. uşurată de exerciţiu şi nemodificată de │zile pe lună. S.creşterea │lat. cât şi în cel │al bolnavului. │ │Sunt necesare măsuri profilactice . radiologic). │ │HLAB27. nu au probleme │ . spaţiul articular dispare.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinică.

│ │Bolnavii stau la pat majoritatea │ │zilei. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │ │ │ │ │B. Bolnavii stau toată │ │ziua în pat sau în majoritatea │ │zilei. până să simtă nevoia de │ │a se aşeza. │ │Nu poate urca sau coborî o scala cu │ │trepte. fără să│ │simtă nevoia să se mişte în scaun. de a se autoconduce. │ │.90% │scapulohumerale sau coxofemurale bil. │ │ │Coxita din S. │ │ │ │GRADUL II de invaliditate.90% 70 . sau zilnic la nivelul coloanei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . │ │Bolnavii au dureri severe 4 . pumnilor şi degetelor. în puseu acut inflamator clinic şi │ │ │biologic. │ │Nu poate sta mai mult de 30 min. ramurilor pelvine.A. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │D.│ │de autocontrol. fără ajutorul │ │altei persoane.A. │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │30 min. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Bolnavii se deplasează cu greutate │ │în baston sau cârje. formă centrală cu prinderea centurilor │ │toracice şi pelvine (forma Strumpell .internare în secţia de │ │reumatologie în puseele acute ale │ │bolii pentru tratament. │ │ │clinic. │ │ │Tomografia computerizată axială a art. │ │Bolnavii acuză dureri dorsale şi dureri toracice │ │inferioare sau toraco-abdominale şi o limitare a │ │expansiunii toracelui în cursul mişcărilor │ │respiratorii ample.95% │Marie): │ │ .3 │ │zile pe săptămână sau zilnic la nivelul │ │centurilor. │ │ │ │Gradul II de invaliditate.schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. │ │ │Afectarea art.2 luni │ │consecutiv. generată de rigiditatea │ │cuştii toracice. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │înaintea apariţiei modificărilor radiologice. fără ajutorul │ │altei persoane. de a│ │se orienta spaţial. │ │uneori contractură musculară de tip torticolis. umezeală. cu aspect de "şină de tramvai" pe rg. formă centrală cu prinderea centurilor │ 80 . poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. S. frig. se caracterizează pin pensarea │ │ │interliniului articular ce poate merge până la │ │ │anchiloza osoasă.A. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. forme periferice cu prinderea │ │articulaţiilor mari. cu deficienţă│ │ventilatorie medie sau accentuată de tip │ │restrictiv. micşorează │ │mult orizontul acestor bolnavi.prinderea umerilor (anchiloză în adducţie) │ │ .dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie pentru │ │controale periodice. │ │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 . sau de orientare │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. │şi fixarea coloanei cervicale în flexie. cu deficienţă vizuală medie prin │ │afectarea oculară (sechele de iridociclită). │ │Nu poate ridica şi transporta │ │greutăţi mai mici de 1kg. │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice până│ │la 80% din valorile fiziologice. │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 . │ │Bolnavii au dureri severe.│radiologice sunt mai importante.nu poate ridica braţele pentru │ │a-şi pune pantalonii sau să-şi │ │îmbrace haina. │ │ │ │ │ │ │ │ │ . consecinţa │ │disfuncţiei ventilatorii de tip │ │restrictiv. │ │În ceea ce priveşte dexteritatea: │ │foloseşte cu greutate un stilou. │ │ │Afectarea funcţiei articulare a coloanei CDL cu │ │ │peste 70% din valorile fiziologice.A. │ │confortabil într-un fotoliu. │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │şezând în poziţia în picioare (fără │ │să se sprijine de ceva. fără să fie nevoie │ │să se mişte în scaun. cu greutate la mobilizarea coloanei şi │ │dureri cu iradieri sciatice bilateral.80% │Nu poate sta confortabil pe scaun │ │mai mult de 1h. │ │Aceleaşi măsuri. desface cu │ │greutate un borcan sau nasturii de │ │la haină.A. │ │curenţi de aer. fără să se oprească şi fără să │ │resimtă disconfort. │ │ │ │Gradul I de invaliditate. │ │ │Generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │ │punţi osoase la toate discurile intervertebrale │ │ │realizează aspectul de "trestie de bambus". S. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. cu deficienţă ventilatorie medie de tip│ │ │restrictiv şi deficienţă vizuală medie prin │ │ │sechele de iridociclită. Se ridică cu greutate │ │de pe scaun şi cu sprijin. marelui trohanter etc. Nu poate urca şi │ │coborî scări. │ │ │Rg. │ │Măsuri profilactice aceleaşi.eventuale │ │intervenţii chirurgicale corectoare │ │(endoproteze coxofemurale şi │ │scapulo-humerale) urmate de │ │programe de kinetoterapie în secţii │ │de recuperare. după care se │ │îndreaptă cu mare greutate.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │Măsuri profilactice: . │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ.100% │A. interapofizare duce la pensarea │ │ │interliniului articular cu tendinţă la │ │ │anchiloză. │ │Nu poate să stea confortabil în │ │scaun. scapulo-humerală │ │. │ │Poate urca şi coborî scările. │ │În afectarea art.│ │ │de faţă. │ │Nu poate să meargă mai mult de 50 │ │m. în mod │ │ │ireversibil. │ │Nu poate sta în picioare mai mult │ │de 20 min. fără să se sprijine sau fără să │ │resimtă disconfort. │ 90 . Are un │ │grad de dispnee la mers. Se deplasează cu greutate cu │ │baston sau cârje pe distanţe mai │ │mici de 20 m. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │creion. a capacităţii de autoservire. │ │Se apleacă cu uşoară dificultate şi │ │cu greutate îngenunchiază. Nu │ │poate sta mult timp în picioare. S. dar cu│ │dificultate. │ │fără ortostatism prelungit. │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │partea altei persoane pentru a merge│ │CDL.3 articulaţii periferice.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi.prinderea coxofemuralelor bilat. │ │Nu se poate apleca sau îngenunchia │ │pentru a putea ridica un obiect de │ │jos.85% din valorile fiziologice. │ │Măsuri profilactice: │ │. Nu poate │ │îngenunchia. Imposibilitatea persoanei │ │de a realiza majoritatea │ │activităţilor vieţii zilnice şi │ │reducerea capacităţii efectuării │ │unor activităţi de autoservire. altor zone ale scheletului pot arăta: │ │ │eroziuni şi proliferări osoase de tip osteofitic│ │ │la nivelul calcaneului. de a│ │se orienta spaţial. Nu se │ │poate apleca sau îngenunchia ca să │ │ridice un obiect de pe jos. │ │Fixarea coloanei cervicale în flexie. S.Pierre . genunchi sau │ │articulaţiilor coatelor. │ │Bolnavii acuză dureri cervicale şi redoare. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Scintigrafia articulară cu stronţiu sau │ │ │techneţiu arată o hipercaptare a radiotrasorului│A. fără să simtă nevoia de a se│ │aşeza..programe de kinetoterapie la │ │domiciliu sau policlinică.3 │ │ │zile pe săptămână. îşi leagă cu greutate │ │şireturile la pantofi. de a se autoconduce. formă centrală şi periferică cu │ │predominanţa formei periferice. │ │. dar │ │ │diagnosticul poate fi pus numai pe baza ex. Nu poate să meargă mai mult │ │de câţiva paşi fără să se oprească │ │sau fără să resimtă dureri severe.│ 90 . │ │Nu poate să meargă mai mult de 200 │ │m. S. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice │ │peste 80 . cu tendinţă │ │la anchiloză în poziţii vicioase. │ │. │ │ │crestei iliace.5 zile pe săptămână│ │la nivelul a 2 . │ │ │sacroiliace: are o utilitate maximă în stadiul │ │ │precoce al SA când nu apar modificări │ │ │radiologice de sacroileită pe rg. zilnic 1 . coxofemurale.a. │ │Nu poate să ridice şi să transporte │ │mai mult de 1 kg. în puseu │ │acut inflamator clinic şi biologic. Nu se poate apleca să-şi │ │atingă genunchii. standard.

sacroleită (uni sau bilateral). │ │ │ │manifestări neurologice şi cardiace. la │coloanei lombare. tumefiată şi dureroasă. │HLA B27 prezent.R. │ │ │ │Alteori uretrita poate fi însoţită şi de cistita│ │ │ │ │hemoragică.│Testarea mobilităţii articulare normale. │ │typhi-murium. │ │apărute în urma unor infecţii situate la │digestiv sau urogenital. │ │ │ │.R. radiologic standard │Bolnavii acuză dureri la nivelul art.episod infecţios în urmă cu │artrită incipientă la nivelul genunchiului şi │ │ │ │aproximativ 1 .osteoporoza juxtaarticulară.│ │ │ │IF). A. la care ex. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE REACTIVE (Sindromul Reiter-Fiessinger-│FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . sau sindrom RFL în formă incipientă de │ 30 . Cu excepţia oligoartritei clinice ex.R. Nu poate să urce şi să │ │ │ │ │coboare nici o treaptă. forme periferice severe.VSH frecvent crescut. sau sindromul RFL la debut în faza de │ 20 .prezenţa agentului infecţios în scaun. A. 1. nu se │ │ │2. În patologenia A.leucocitoză. afectate.).sindesmofite. │tratament.R. A. anchiloza │ │Bolnavul nu se poate deplasa. zona metafizară.49% │Nu se încadrează în grad de │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │ │ │invaliditate. anchiloza │ │poate ridica braţele. sau sindromul RFL incomplet în forma │ │Recomandări: │ │ARTRITELE REACTIVE (A. │ │ │ .periostite (tars. │ │ │ │. este asimetrică. standard ale segmentului afectat normală.3 pusee │ │gestualităţii profesionale. │ │invaliditate. │ │A. │metatarsului.proteina C reactivă în concentraţii crescute. │ │ │pumnilor. SEMNE DE LABORATOR: │Testele inflamatorii în afara puseelor acute │ │ │ │. oasele mici şi lungi). │fibrinogen uşor crescute). │ │ │ │CONJUNCTIVITA . S. │ │ │funcţiei oculare (vezi criteriile af.) sunt artropatii │incipientă de oligoartrită subacută la nivelul │ 0 .4 săptămâni (infecţia poate fi │gleznei.HLA B27 prezent are valoare mare din punct de │acute de oligoartrite. înclinare laterală dreaptă şi│ │ │ │Examenul radiologic are o mare utilitate pentru │stânga. │ │ │ │unele perturbări ale imunităţii mediate celular. nu-şi poate │ │ │tibiotarsiană în equin cu deformări accentuate │ │pregăti mâncarea şi nici să se │ │ │ale antepiciorului. standard).│ │ │ │observate pe mucoasa bucală. fără │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane. │ │ │ │prezenţa antigenului de histocompatibilitate │Radiografia standard al segmentului afectat │ │ │ │HLA B27. necesită │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane. A. tulburări de conducere sau │ │Imposibilitatea realizării │ │ │afectarea gravă a acuităţii vizuale. în cursul unui an cu │ │ortostatismului şi a mersului. standard│ │ │ │. MTF şi │care cedează la tratament cu antibiotice şi AINS.│ │ │ │2 . │ │ │ │tabloul clinic al bolii şi este secundară unei │Proteina C reactivă absentă. │ │ │ │totodată o netă agregare familială.titruri mari de anticorpi specifici în funcţie│A. │ │la cronicizare. │ │ │ │intrare a germenului şi poate fi prima │Proteina C reactivă absentă. fibrinogen) care se normalizează după │ │. conjunctivită. │ │. standard la nivelul segmentului afectat │ │ │ │ulceraţii superficiale. nu poate să-şi │ │ │periferice) cu predominanţa formei periferice.39% │Nu se încadrează în grad de │ │ARTRITA . Nu│ │ │ │ │se poate apleca în faţă. nu-şi │ │ │ │ │poate lega singur şiretele la │ │ │ │ │pantofi).A.dispensarizare medic de familie │ │Dintre infecţiile digestive cele mai frecvente │antibiotic şi AINS. GRAD 0. articulaţia afectată │Testele inflamatorii uşor pozitive (VSH. Sindromul Reiter │şi care cedează la tratament antibiotic specific │ │ │ │Fiessinger . fără semne de │ │. Grad 0. sunt frecvente│evidenţiază pe lângă osteoporoza juxtaarticulară. │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │URETRITA . nesupurative. │ │ │ │frecvente sunt: Chlamidia trachomatis.60% │prin reducerea efectuării │ │de germenul incriminat în etiologia AR. apărute după un episod acut │ │ sau specialist reumatologie. │tumefierea părţilor moi periarticular şi │ │ │ │linguală şi pe gland (bala-nita circinată). indolore. Afectează │ │ │ │ │predominant sexul masculin. forme mixte severe (centrale şi │ │nu poate să scrie. Salmonella │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │teritorială. │ │ │ │manifestare a bolii. urină. Sunt afectate articulaţiile │infecţie urogenitală fără afectare oculară şi │ │ │ │membrelor inferioare (genunchi.FIESSINGER . Se manifestă prin disurie │Rg. A.lichidul sinovial .49% │Nu se încadrează în grad de │ │. Nu se poate│ │ │ │ │îmbrăca.R. pumn.debutează brusc. existând │normală. fără afectare oculară cu │ │ │ │tipul uretrită) însoţită de febră. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul │ │ │ │diagnosticul pozitiv şi diferenţial de A. │ 20 . apărute după un episod diareic sau │ │ │ │digestivă . │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │. │4 săptămâni.dispensarizare medic de familie │ │inflamatorii acute.R. cu│ │încheie nasturii la haină.enterocolită acută sau genitală de │infecţie uro-genitală. │ │diafizară. prostatită şi orhiepididimită. Yersinia enterocolica şi Yersinia │(VSH. │ │ │insuficienţa aortică. Artrita domină │pozitive care se negativează sub tratament. glezne. │ │poliarticulară.M. Neisseria│HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │gonorrheae şi în ultimii ani de infecţiile cu │la debut. │îngustarea spaţiului articular. cu durata de 2 luni. Grad 0. │ │ │3. │şi sacroileită unilaterală forme constituite după│ │invaliditate. │prezenţa entesopatiilor la nivelul calcaneului şi│ │ │ │. │ │ │ │HIV. faringiană. Raport bărbaţi │B. forme periferice severe cu afectarea │ │poate spăla singur.30% │Aceleaşi măsuri profilactice.100% │Gradul I de invaliditate. │A. standard ale segmentelor afectate arată o │ │ │ │şi secreţie uretrală mucoasă sau mucopurulentă. nu-şi poate face│ │ │acuităţii vizuale datorită complicaţiilor │ │toaleta intimă. Grad 0. │ │activităţii vieţii zilnice. │ │ │ │fiind roşie.aspect inflamator │reducere cu 20% din valorile fiziologice ale │ │ │ │nespecific cu polinucleare neutrofile.cu rol în diagnosticul │HLA B27 prezent. │ │sau reumatolog Policlinica │ │sunt: infecţiile cu Shigella. S.R. │ │Din punct de vedere al dexterităţii │ │ │ │ │nu poate ţine stiloul sau creionul. │ │ │ │artrită reactivă .A. │ │ │ │ │Nu se poate duce la toaletă. │ │ │ │scintigrafia osoasă . testele inflamatorii uşor │ │ │ │cervicită. │ 50 . │ │ │ │infecţii extraarticulare. │ │ │ │care se pot adăuga tomografia axială │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive. artrită şi conjunctivită la care se │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │ │ │pot asocia manifestări cutaneomucoase şi mai rar│care se normalizează după tratament.6/1. extensiei. 6 luni) cu│ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ │decurs de câteva zile sau săptămâni: │HLA B27 prezent. A. se rezolvă în │Proteina C reactivă absentă. │ │autoservească. │ │ │ │ │secreţie uretrală numai în perioada de inducere │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ │ │ │MANIFESTĂRILE CUTANEOMUCOASE .controale periodice. sau sindromul RFL în forma incipientă de │ 10 . │ │ │ │.10% │. de │ │ │ │ │autoservire şi îngrijire. │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │B.A.R.70% │GRADUL III de invaliditate. │ │ │ │precoce al A.R. │artrită genunchi bilateral. SEMNE CLINICE: . coxite bilat. SEMNE RADIOLOGICE: │Testarea mobilităţii normale. evidenţiate pe rg. sterile.I. sau sindrom RFL în forme constituite după│ 50 . │Proteina C reactivă . │tendonului lui Ahile.R este în prezent demonstrată.este bilaterală. S.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Leroy) cod boală 647 (din lista de 999 coduri │ │ │invaliditate.absentă. │Testarea mobilităţii articulaţiilor normală. │o anumită perioadă de la debut (aprox. │ │predispoziţie genetică. incidenţa mai mare a │coloanei vertebrale lombare (prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare şi riscul evoluţiei către│sindesmofitelor pe rg.20% │Nu se încadrează în grad de │ │femei de 5/1 .3 paşi. │ │de boală după C. │ │ │ │computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară. GRAD 0. │ │vedere prognostic. la persoane cu o anumită │conjunctivită cu durata artritei de 2 săptămâni │ │ paraclinice periodice. │ │pseudotuberculosis etc.asociată cu uretrită şi/sau │obiectiv este normal.prezentă indiferent de poarta de │la debut. │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │ │ │.prezentă.LEROY: │A. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. Este frecvent acută. │osteoporoză juxtaarticulară. coatelor.Leroy este o formă particulară de │şi AINS. │negative. │ │ │ │Dintre infecţiile genito-urinare cele mai │Proteina C reactivă absentă. a │ │. │ale segmentului afectat.│ │ │ │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │ │ │ │şezând în poziţia în picioare. │B. │ │ │ │Radiografiile standard ale segmentelor afectate │ │ │ │ │pun în evidenţă: │C. oculare). │ │ │ │B.investigaţii clinice şi │ │distanţă. au fost identificate │Rg. │ │ │ │uretrită. sau sindrom RFL sub formă de oligoartrita│ 40 . │ │ │ │o S. │durata de 1 . în 60 . │ │agenţilor infecţioşi (infecţii digestive şi │după un episod acut diareic sau o infecţie │ │Sunt necesare următoarele măsuri │ │genitale (eventual urogenitale) în etiologia │urogenitală cu evoluţie subacută cu durata de 3 -│ │profilactice: │ │A. Se dezvoltă pe un │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │teren imunogenetic particular marcat de │la debut. │flexiei. │Proteina C reactivă . nu îşi│ │ │genunchilor în semiflexie. │o anumită perioadă de evoluţie cu 2 . │ │SINDROMULUI REITER . │ │ │ │cât şi ale imunităţii umorale. │ │frecvent oligoarticulară şi mai rar mono sau │apărute deasemenea după un episod acut de │ │Aceleaşi măsuri profilactice.85% din cazuri. Nu poate sta│ │ │ │ │confortabil pe scaun. dezbrăca singur (nu se │ │ │ │ │poate închide la nasturi. Rolul terenului şi al │oligoartrită subacută la nivelul tarsului apărute│ │invaliditate. Prezenţa lui arată tendinţa │sacroileită uni sau bilaterală şi afectarea │ │Schimbarea locului de muncă. │ │a bolii. │ │ │ │C..R. Nu poate sta │ │ │ │ │în picioare nesprijinit şi neajutat.2 luni şi care cedează la tratament│ │ │ │Manifestări clinice: reprezentate de triada: │cu antibiotice şi AINS. şi care cedează la tratament cu │ │.A.entezopatia (la nivelul inserţiilor │chiar eroziuni osoase la nivelul inserţiilor │ │ │ │tendoanelor şi ligamentelor). cu anchiloza │ 95 .sub formă de mici│Rg.

P.dispensarizare medic de familie │ │radiologice caracteristice ce apar la bolnavii │ │ │sau specialist reumatologie │ │care prezintă psoriazis. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. sacroiliace. frecvent identificate sunt: │seronegativă la debut.P.P. │ │cât şi cele ale imunităţii celulare.examen radiologic al articulaţiilor periferice│asociat cu localizări multiple cutanate de │ │ │ │cu aspect de artrită erozivă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A. │ │cristalelor. IF │ │ │ │.2 articulaţiile de la mână şi │ 40 . │ │aproximativ 10% din bolnavii cu │ │ │cu deficienţă vizuală medie sau accentuată. │ │ │ │ │.absenţa nodulilor subcutanaţi. B16. B38 cât şi antigenul HLA-B27. evoluând spre o│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ │S.testele Latex. IF │ │ │ │. │migratoare şi fugacee cu durata mai mică de o │ │. A. │ │sau specialist reumatologie │ │ENTEROPATICE sunt artrite ce însoţesc colita │ │ │Policlinica teritorială.imunoglobulinele tip IgA crescute. │ │ortostatismului şi a mersului. formă centrală şi periferică (formă mixtă). după │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │o evoluţie de aproximativ 5 ani cu 3 .R.A. aortită etc) la │ │ │către o S.10% │Recomandări: │ │boală după C. boala Crohn şi by-pass-ul ileal şi se│B. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │A. │ │În etiopatogenia A. │ 0 . mici │ 20 . în formă de artrită cu afectarea a 2 . │ │ │Bolnavii acuză dureri la coloana CDL. │ │ │ │diagnosticului. │ │ │ │picior. │ │ │ │DIAGNOSTICUL este sigur în prezenţa criteriului │Radiologic: prezenţa osteolizei şi sacroileitei. │psoriazis ce tinde să afecteze şi artic. │ │ │invaliditate. HLA B27 poate fi │ │ │ │. │ │anemie. │ │ │Policlinica teritorială.P.P.M.R. │ │. un rol important îl joacă │ │ │.90% │atrio-ventriculare. │ │ │ │ │fibrinogen crescute).39% │ │ │cu durata de cel puţin 6 săptămâni. │ │ │Aceleaşi măsuri profilactice. talalgii cu│ │oftalmologice) │ │ │greutate la mobilizare şi mers.complexul seric crescut. sunt suficiente pentru stabilirea │osifiantă). radiocubitocarpiene. │ │cod de boală 647 din lista de 999 coduri de │A. │ │ │ │ │.biopsie sinovială cu hipertrofia sinoviei şi │B. │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 .examen radiologic al scheletului axial cu │distale.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Boala Crohn .).20% │Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C.tratament de specialitate al │ │terenul (predispoziţia genetică) cât şi unii │ │ │psoriazisului. │ │ │ │.afectarea articulaţiei interfalangiene │picior) în remisie clinică asociat cu afectarea │ │ │ │distale. cu afectare oculară.lichidul sinovial bogat în celule polinucleare│proximale şi distale cu tendinţă la anchiloză şi │ │ │ │neutrofile. │cu deformarea mâinii realizând aspectul de │ │ │ │. a │ │. │Spondilitele din bolile intestinale inflamatorii │ │ │ . IV şi afectarea coloanei CDL │ │contribuie deci în cazul A.79% │cu posibilitatea invalidului de a │ │. de a│ │ │acute pe an. în forma de spondilită psoriazică.59% │gestualităţii profesionale.R. sau interesarea scheletului axial sub │ │ │ │aspect de sacroileită şi/sau sindesmofitoză │formă de sacroileită şi uneori bolnavii au un │ │ │ │şi/sau osificare paravertebrală.) este o artropatie │A.P.│distală (2 .A.P.69% │ │ │infiltrat inflamator: │articulaţii mari: genunchi. de a se autoconduce.F. A.40% din valorile fiziologice. │ │prin reducerea efectuării │ │ARA precizează că prezenţa oligoartritei │afectarea coloanei dorso-lombare (prezenţa │ │gestualităţii profesionale. dureri │ │ │ │ │ale coloanei CDL la mobilizare. în forma de artrită interfalangiană │ │ │ │limitarea mişcărilor în cel puţin o articulaţie.negativitatea testelor de depistare a │A. │ │ │ │EXAMENUL RADIOLOGIC: aspect de osteoliză la │ │ │ │ │extremităţile distale ale unora cât şi ale │B.). │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri calcaneu la mers.29% │ │ │HLA-B13. │coloanei CDL şi a artic.│ │ │A. │ 90 .│ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ.R. │ 70 . A.aspect de degete în "cârnat" la mână sau │psoriazisului. │ │.afectarea severă a artic.ex.artrite seronegative enteropatice. │unilateral cu afectare oculară (irită) asociată │ │ajutorul altei persoane. │ │coloanei vertebrale (vezi S. │ │. │ │ │ │ │.100% │Gradul I de invaliditate │ │ │Vezi Criteriile S. glezne. sau chiar a două│după o perioadă de evoluţie de 1-2 ani cu 2-3 │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │dintre ele. A. │ │ │ │ │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată reducerea│ │ │ │ │mobilităţii cu 30 . │ │se asociază cu 2 criterii minore.ac.) cod de boală 647 (din │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ.A. │ 70 . │dureri lombosacrate la mobilizare. │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive (VSH.90% │GRADUL II de invaliditate. │ │ │ │ │Proteina C reactivă crescută. │ │.│ │ │ │ │traumatisme) la autoîntreţinerea bolii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ: │ 20 . sau sindrom RFL în formele cronice. │ │ │ │însoţite sau nu de sacroileită. este mai puţin agresivă decât P. A. în forma de poliartrită simetrică cu │ 80 . de obicei │ │de a se orienta spaţial fără │ │. sau când criteriul obligatoriu │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . formă mixtă centrală şi periferică. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ 50 . A.tulburările de vedere (vezi af.P. sau sindrom RFL în forme care evoluează │ 80 .P.90% │GRADUL II de invaliditate.P. │ │ │Rg. │ │altei persoane.VSH este crescut. │osteolitice ale falangelor şi MC asociate cu │ │ │ │realizând aspect de "toc de călimară" sau uneori│leziuni întinse severe de psoriazis. pumn│ │ │ │.4 pusee │ 70 . Există │ │ │ │ │perioade lungi de remisiune pe fondul cărora │ │ │ │ │apar pusee acute. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A.49% │Nu se încadrează în grad de │ │participând atât perturbările imunităţii umorale│ │ │invaliditate.). şolduri.A.│ │ │invaliditate. sau sindrom RFL în formele constituite. B39.80% │autoservi. Sunt │ │ │ │de periostită osifiantă. Waaler Rose negative (absenţa │prezent. │ │lună în asociaţie cu uretrita nespecifică sau │standard) şi a calcaneului (entesopatie │ │ │ │cervicita.I. │ │. │ │ │pozitive. │ │. A. A. în formă oligoartrită simetrică cu │ │prin reducerea efectuării │ │factorilor reumatoizi. a │ │seronegative asimetrice cu durata de cel puţin o│sindesmofitelor la nivelul coloanei pe rg. GRAD 0. │Bolnavii pot avea forme severe de psoriazis.P. │ │A.P.R. │ 60 . de a se autoconduce.70% │GRADUL III de invaliditate. cu sacroileită uni sau bilaterală.A. │ │ │ │ │HLA B27 prezent. dar caracteristice. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. care pot fi asincrone. │ │ │ │factorului reumatoid). │"mâinii în gheară".3 │ 60 .complexele imune circulante prezente în │A. │ │ │ │periunghial asociat cu durere. │ │ │HLA B27 prezent. A. │ │ │ │CRITERIU OBLIGATORIU pentru diagnosticul A. hematologic arată un grad moderat de │Bolnavii prezintă afectarea axială cu prinderea │ │se autoservi. GRAD 0. │în remisie clinică asociat cu psoriazisul │ │ │ │CRITERII CLINICE ŞI RADIOLOGICE MINORE: │unghiilor. pumn. cu afectarea artic. cu titru crescut. │ │.│poate fi normal. sau sindrom R.dispensarizare medic de familie │ │ARTRITELE ENTEROPATICE sau SPONDILITELE │săptămână. şolduri. │ │ │ │Diagnosticul pozitiv este susţinut de combinaţia│ │ │ │ │a trei dintre manifestările clinice enumerate │B. │ │normal sau crescut. formă de artrită interfalangiană │ │ │ │articulaţie. standard ale segmentelor afectate arată │ │La pierderea capacităţii de muncă │ │ │sacroileită gr. tumefacţie şi │B. în observaţie la bolnavii cu forme uşoare de│ │Recomandări: │ │inflamatorie cronică însoţită de modificări │psoriazis. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. cu absenţa germenilor şi a │cutanate discrete de psoriazis. │şi cu artrită periferică.│(artrita unei singure articulaţii IF distale mână│ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │sau picior) fără teste inflamatorii pozitive. în forma de artrită mutilantă cu leziuni │ │ │ │extremităţilor proximale ale celor adiacente. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILITELE ENTEROPATICE din Colita ulceroasă. │ │mai sus.L. │interesate degetele de mâini luând aspectul de │ │ │ │ │degete telescopate sau de la picior.sau prezenţa manifestărilor │ │ │ │ │cardiace (tulburări de conducere │ │ │B. │radiologic.49% │ │ │. şi a │ │ │plus artrită periferică la nivelul genunchiului │ │sindromului RFL: │ │ │şi gleznei.: │survenind la bolnavii cu forme uşoare de │ │ │ │psoriazisul evidenţiat clinic pe tegumente şi │psoriazis. │afinitate pentru art.durere şi limitarea mişcărilor în cel puţin o │C. cu leziuni │ │ortostatismului şi a mersului.3 articulaţii ale mâinii sau picior)│ 30 .P. │ │.A.A. A. │ │ │ │Afectarea intestinală precede atingerea │ │ │ │ │articulară.69% │GRADUL III de invaliditate. │afectarea unei singure articulaţii mari: │ 50 . │ │factori de mediu (infecţii bacteriene şi virale. │ │Vezi criteriile S. Maladia Whipple în forma de artrite acute │ 0 .evoluţia gravă a afectării │ │ │Proteina C reactivă prezentă.lichid sinovial inflamator cu complement │genunchi. GRAD 0. uric în sânge crescut. │psoriazică a unghiilor şi alte localizări ale │ │ │ │. │tablou clinic identic cu cel al S. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ │obligatoriu. │ │ │Testele de inflamaţie în formele acute intens │ │membrelor inferioare (vezi S.R.90% │ │ │titruri mari.P. Forme de sacroileită asociată cu HLA-B27 │ │ │ │prezintă sub forma unor artrite periferice │pozitiv şi aspect de sacroileită la ex. │ │ │ │. excluzând nodulii Heberden. vindecată fără sechele. │ │Grupele de histocompatibilitate în cazul │A.M. glezne. │pusee. │ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A. în formă de oligoartrită asimetrică │ │ │ │bolnavilor cu A. │asimetrică (1 .distribuţie asimetrică a artritelor. asociat cu şase sau mai multe │ │ │ │ │criterii minore.P. │ │ulceroasă.I.

90% │GRADUL II de invaliditate.cilindrii celulari: │anticorpii antinucleari. vascularperiferice cu sau │ │prelungit. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │ │ │ │ │.A. Anomalii imunologice: . │ │ │ │. psihice.dispensarizare medic de familie │ │antinucleari. │ │ │ │. se manifestă cu afectarea stării generale:│ │sunt modificări frecvente în LES activ. │stabilirea gradului de activitate a bolii şi │ │specialist reumatolog. Serozită: pleurită.8.artrite şi/sau artralgii.criteriul major │ │ │ │ │prezenţa de particule PAS-pozitive în │ │ │ │ │macrofagele din lamina proprie a mucoasei │ │ │ │ │digestive. de autocontrol sau de │orientare spaţială. │ │ │ │induce lupusul medicamentos. │ │ │ │. (vezi S. │medicamentos sunt mai puţin severe decât LES │ │ │ │. │Determinările renale şi neurologice lipsesc. necesitând │îngrijire sau supraveghere │permanentă din partea altei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . oculare. │ │munci fără eforturi fizice. │ │simptomele următoare apar la o femeie tânără: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │febră neexplicată. │ │prin reducerea efectuării │ │ . Anomalii neuropsihice: convulsii sau │leucopenie. │ │ │ │ │Boala trebuie suspicionată când oricare din │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │Proteinuria între 1 g . LUPUSUL INDUS MEDICAMENTOS la debut. a capacităţii de │autoservire. │Pierderea totală a capacităţii de │muncă. │şi rapid evolutivă.trombocitopenie │şi anticorpi antinucleari).000 plachete/mm3) în absenţa unor │altor manifestări clinico-biologice care deşi fac│ │.) │ │ │ │MALADIA WHIPPLE (B.I. tumefacţie. │Nu este cazul L.3.schimbarea locului de muncă în │ │medicamente ce o pot induce.│invaliditate corespund S.9. L. de a se autoconduce. Ele se pot asocia │ │Recomandări: │ │(sub 100. mai puţin artic. fără scăderea în greutate. mici ale extremităţilor. │ 40 . glezne. │Bolnavii mai pot prezenta manifestări neurologice│ │volutivitatea bolii. deoarece afectarea renală este ireversibilă │ │sub forma celulelor LE.80% │autoservi. ca febră. curenţi de aer. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .prezenţa mai multor tipuri│În prezenţa semnelor de afectare renală.) cod boală 647 din │ │ │ │ │lista de 999 de coduri de boală după C. LES în puseu acut cu alterarea stării │ │ . motorii asimetrice. cilindri hematici în sedimentul urinar│ │este crescută doar în cazul unor infecţii │orientează diagnosticul spre glomeru-lonefrită │ │supraadăugate bolii lupice. │ │(revizuite în 1982) sunt: │ │ │oscilaţii de temperatură.complementul seric şi │persistentă. │ │factorii de coagulare. în caz de puseu acut │ │ . exudat. │ │ │ │durere.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ 3 │elemente/mm ) la două sau mai multe determinări.5. artrită. │ │ │ │hialini.5 gr/zi sau mai mare de +++ (în lipsa │clinică se remite în 4-6 săptămâni. în insuficienţă renală. pleurezie şi/sau │Sunt prezenţi anticorpii antifosfolipidici cu │ │ │ │pericardită. Eritem facial pe suprafeţele malare.anticorpi anti-Sm. prezenţa celulelor LE.citopenia (anemia + │B. │ │ │ │şi serologice.controale medicale periodice. cu o │ │ │creatinină serică mai mare de 2 mg%. cu │ │ │ │ │durată mai mică de o săptămână şi se vindecă │ │ │ │ │fără sechele.anticorpi │scăderea complementului seric nu sunt incluse în │ │.prezenţa factorului │ │ │reumatoid în 30%. după │ │ │ │măsurii exacte). │ │ . este o │ │ │ │ │jejunită cronică ce poate avea mai multe │ │ │ │ │localizări şi în care afectarea reumatismală │ │ │ │ │este foarte frecventă şi constituie o modalitate│ │ │ │ │de debut. L. cu febră.│ │prezente. │A. │ │tânără poate fi considerat suspiciune de lupus. │ │keratozice. │ 0 .1. │parte din tabloul bolii. │respectarea şanţului nazo-labial şi rash cutanat │ │Policlinica teritorială: │ │hormonali şi imunologici cu anumiţi factori de │după expunerea la soare (observat de medic sau │ │.S. anorexie. │ │ │ │ │respectând şanţul nazo-labial: │B. │hematurie.S. fie în │ │ │ │. uneori atrofie │apariţia unui sindrom lupus-like fie în │ │Idem. │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul LES: │Explorările serologice şi histobiologice negative│ │frig.39% │. acidocetoză. granuloşi sau micşti. accidente vasculare cerebrale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. │ │. │ │ │ │multe articulaţii periferice caracterizată prin │artrita serozita şi uneori rash maculopapular. │apariţia numai a anticorpilor antinucleari. în special nativ şi la titruri înalte. curenţi de aer. │ │Pentru diagnosticul de LES trebuie să fie │indexul de cronicitate (vezi criteriile bolilor │ │.90% │leucopenia cu limfopenie şi trombocitopenie) │acută. │ │munci fără eforturi fizice mari.A.limfopenie sub │Bolnavii prezintă 2 .│(incomplet) la debut. neuropatii │ │ │ │imune care stau la baza anomaliilor hematologice│periferice senzitive.7.│generale. prezenţa de │ │ │ │psihoză. │ │ .E. umezeală. │Manifestări biologice: citopenie. │difuză (vezi criteriile bolilor renale).20% │ │ │641.creşterea gama-globulinelor. │ │. │ │Anomalii serologice .E.E.controale periodice. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L. splenomegalie. tulburări electrolitice. coate.antigenul HLA B27 prezent în proporţie de 30% │ │ │ │ │Diagnosticul de certitudine . plăci eritematoase cu cruste│O serie de medicamente sunt implicate fie în │ │invaliditate.│Pacienţii încadraţi în această formă de lupus │ │al LES latent (incomplet) sau a │ │ . purpură.DR4. incapacitate şi grade de │ │ │ │pumni.100% │ .I. │diagnostic funcţional.internări periodice în spital │ │prezente simultan sau succesiv cel puţin patru │renale). neuropatiile. prelungirea │ │fără frig. │A. │ │serologică. │ │ │ │absenţa unor condiţii metabolice cunoscute ca │ │ │ │ │uremie. cu o │ │lupului indus medicamentos.proteineurie persistentă │La marea majoritate a pacienţilor simptomatologia│ │ │ │peste 0. aderente. │ │ │ │ │Determinări hematologice . Fotosensibilitate.prezenţa genetică: HLA DR2 │ │ │sau DR3 . LES diagnosticat după criteriile ARA în faza │ 80 .3 g/24h însoţită de │ │. │ │manifestări clinice şi paraclinice extrem de │A.anomaliile coagulării:│renală. manifestări neuropsihice. │ │cicatricială pe leziunile vechi. umezeală. manifestări cutanate │ │ortostatismului şi mersului. │ │ │ │ │. Cele mai frecvente sunt: febra.anemia hemolitică │ │ │ │ │cu reticulocitoză sau leucopenie (sub 4000 │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC LATENT │ 50 . dar persistă 6-12 luni │ │ │ │ . │ │. │ │mediu ar contribui la declanşarea şi │pacient). afectare │ │ . de a│ │Prezenţa unui singur simptom ca serozitate şi │glomerulonefrită focală cu proteinurie sub 1 │ │se orienta spaţial. │ │pentru investigaţii privind │ │din cele 11 criterii. în observaţie. │Biopsia renală furnizează informaţii utile despre│ │Recomandări: │ │Prezenţa anticorpilor antinucleari este │tipul şi severitatea afecţiunii renale.W. fals pozitivă pentru lues │formă uşoară de boală fără agravări şi în special│ │ │ │persistentă cel puţin 6 luni. cardiace.internări în clinici de │ │anti-ADN.6.sindrom de malabsorbţie intestinală │ │ │ │ │steatoree.4. ambele neinduse de medicamente şi în │anticorpi antinucleari şi de factor reumatoid. │întreruperea medicaţiei. Anticorpi antinucleari în titruri │nervos central. .artrita este acută. │ │ │ │ │.10.11.49% │Nu se încadrează în grad de │ │multisistemică de cauză necunoscută cu │ │ │invaliditate. prin prezenţa anticorpilor faţă de │fără manifestări articulare osoase şi musculare. Anomalii renale .Proteina C reactivă prezintă valori normale. │ │Recomandări: │ │variate şi cu producţie de anticorpi │Bolnavii pot prezenta 1 . GRAD 0. afectând două sau mai │idiopatic.celule LE │limfadenopatiile. │ │ │ │ │Diagnosticul prezumtiv se poate stabili pe │ │ │ │ │următoarele criterii minore: │ │ │ │ │. în absenţa unor medicamente cunoscute │anorexie.2. Lupus discoid. fără alte manifestări clinice generale. │fără manifestări renale şi afectarea sistemului │ │ │ │. fără ajutorul │ │prezenţa anticorpilor DNA medie la o femeie │g/24h şi adesea hematurie. │ │ .) cod boală │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 .│Artritele sunt oligo şi poliarticulare atingând │nu diferă de cele idiopatice şi criteriile de │ │ │ │articulaţiile mari: genunchi. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . permiţând│ │. │ │ │ │ │. etc. din lista de 999 coduri de boală după │ │ │ │ │C.3 din manifestările incluse│ │gestualităţii profesionale. cu manifestări grave neuropsihice │ │fracţiunea C 3 sunt scăzute reflectând consumul │de tip convulsii.60% │GRADUL III de invaliditate. erupţie cutanată. │în criteriile ARA (artrită. │ARA. │ │ │ │ │. Cei mai specifici sunt │deficienţa funcţională este accentuată în cadrul │ │anticorpii antinucleari prezenţi în 95% cazuri │LES. │ │reumatologie. Artrită neerozivă.reacţie │latent pot fi consideraţi ca LES la debut.poliserozite. │ │de autoanticorpi în ser.│ │. în faza cronică cu manifestări renale de tip│ 70 . creşterea VSH.S.M.pigmentarea cutanată în ton ocru. fără │ │ │ │crescute. │febră. │rapid.E.10% │ │ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L. │ │ │ │ │Este denumită lipodistrofia intestinală. clasic diagnosticat după criteriile │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │serozitate. │ │altei persoane.S.2 din manifestările │ 30 . cu mulţi ani înaintea apariţiei │ │ │ │ │semnelor digestive. migratoare şi fugace.│criteriile ARA. Anomalii hematologice: . │ │ . │consecinţa tromboemboliei. a │ │1500 limfocite/mm3. │timpului de tromboplastină.controale periodice medic │ │esenţială pentru diagnosticul bolii lupice.schimbarea locului de muncă în │ │întreţinerea bolii. nefrită.S. │incluse în criteriile ARA: eritem facial fix cu │ │sau specialist reumatologie │ │Întrepătrunderea dintre factorii genetici. uneori artrite periferice care se remit│ │. fiind colagenoză majoră. │exacerbarea suferinţei preexistente. │ │timp de coagulare şi timp de protrombină │pulmonare.M.afectarea stării generale. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: urmăresc perturbările │ca cefalee cu caracter migrenos. anemie şi │ │ │ │.49% │Nu se încadrează în grad de │ │. Ulceraţii nedureroase orale sau │Manifestările clinice ale lupusului indus │ │ │ │nazofaringiană. pierdere ponderală. GRAD 0.E.) este o │ │ │ │ │boală inflamatorie cronică cu afectare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .

│ │ │ │C.schimbarea locului de muncă în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │munci fără eforturi fizice mari. cu limitarea marcată a toleranţei la │ │pentru investigaţii privind │ │neînsoţită de procese reparatorii. şi anti-Ro). de 2 . cu îngroşarea şi │ │spaţială. │ │tegumentelor la nivelul feţei şi a │Raynaud. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ 80 . IF proximale.colagenoză majoră.s. fără │ │ │ │hipomotilitatea duodenojejunală cu sindrom de │afectare pulmonară. │ │.M. fără ajutorul │ │. tulburări de │ │ │ │ │conducere şi insuficienţă cardiacă. │ │cutanante. manifestări cardiace: cardiomiopatie │ │ │ │cutanate şi a afectării viscerale. │ │. │ │. │esofagului. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Diagnosticul fenomenului Raynaud se pune prin │ │frig. │ │ │ │ │ │ │ │ │POLIMIOZITELE (P. │ │sau specialist reumatologie │ │al miopatiilor inflamatorii idiopatice care au │ │ │Policlinica teritorială. │ │ţesutului osos şi muşchii: poliartralgii. │ │ │ │. │ │ │ │cu modificări EMG caracteristice. renală.70% │GRADUL III de invaliditate. │b.M. cu: │ │ │ │. feţei. │ │. umezeală.M. │ │difuză) mai puţin conturul porţiunilor moi ale │dificultate. feţei şi trunchiului.M. │ │A. Anse capilare dilatate (fără alte modificări │ │muncă fără eforturi fizice. în │ │ │oscilaţii de temperatură. cu tuse şi dispnee de │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │ │ │ │.dispensarizare medic de familie │ │(P. feţei. reducerea complianţei │ │Recomandări: │ │ritm. │eforturi mari. de a│ │cilindrurie şi hematurie. │ │. miozită cu slăbire musculară. simptome cu mialgii │ │Recomandări: │ │Concepţia actuală include grupul POLIMIOZITEI │fugace. stadiul scleros (indurat). atrofia pielii şi │d. │miocardică. │ │prin reducerea efectuării │ │. │ │ │ │. │cu hemiplegii şi psihoze acute.90% │GRADUL II de invaliditate. Prezenţa anticorpilor antinucleari.Cod boală 642 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . recent identificaţi (anticorpii │S. │ │ │ │Biopsiile renale. │P.Semne de dilatare şi afectare a intestinului │Bolnavii pot avea encefalopatie hipertensivă cu │ │ │ │ce pot fi observate pe radiografii. │ │Recomandări: │ │lucioase întinse cu ulceraţii. oligurie. │ │ │ │ │ │Nu este cazul . durere la deglutiţie.controale periodice.factor reumatoid prezent. │ │altei persoane.Fibroză pulmonară secundară difuză. │ │eredităţii cât şi factorii de mediu ocupă un │Fenomenul Raynaud poate precede în această formă │ │. SEMNE RADIOLOGICE: │eforturi mari. │Îngroşarea şi scleroza tegumentelor mâinii │ │ │ │ . fără frig. │ │ │ │întâlnit la 95% dintre bolnavi. pneumonii. │Bolnavii prezintă dispnee de efort iniţial la │ │specialist reumatolog. tegumentare şi ganglionare │endocardită lupică. durere şi sensibilitate la │ │ │ │ │nivelul muşchilor afectaţi. SEMNE BIOLOGICE: . │ │ │ │ │Criterii majore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .controale medicale periodice. pirozis. S. │a membrelor. astenie.VSH normală.I.manifestări cardiace: care pot fi pericardite │deficienţă ventilatorie restrictivă medie.internări periodice în spital │ │. │ 50 . │ │ │ │ │ . altralgii.s. cu redori în │ │de autocontrol sau de orientare │ │Biopsia cutanată pune în evidenţă modificări │flexie a degetelor mâinii. │membrelor.60% │prin reducerea efectuării │ │Stadiul edematos . │circulată.odinofagie.s. morfee nodulară şi morfee │ │ │ │(acroosteoliză). │ │disfuncţia ventilatorie restrictivă şi tulburări│Bolnavii prezintă manifestări respiratorii grave │ │ │ │de difuziune.manifestări renale: afectarea renală confirmă │S.hipergama-globulinemie la │determină o fixare în semiflexie a degetelor şi │ │ │ │electroforeză.tratament. │ │diminuarea mobilităţii degetelor. │ │psihice.) în cadrul larg │semne obiective majore.colagenoză majoră.Esofagul îşi pierde peristaltica (dilatat. │ │grade diferite.schimbarea locului de muncă în │ │indurate cu pliuri şterse.100% │GRADUL I de invaliditate.│ │ │frig. │Absenţa anticorpilor antinucleari specifici S. │ │ . │ │. la debut formă cutanată limitată.creşterea valorilor serice ale enzimelor de │Dureri musculare şi scăderea toleranţei la efort │ │gestualităţii profesionale. S.anemie. GRAD 0. reducere a complianţei pulmonare. │ │subţierea buzelor./D.manifestări generale: astenie.s. a capacităţii de autoservire. │ │ │ │diagnosticului de LES. │ │ │ │nivel crescut de complexe imune. faţa cu tegumente│c.) sunt boli inflamatorii ale │ │ │ │ │muşchilor striaţi rar întâlnite cu patogenie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 ./D. a │ │difuz. │ │ │ │ │. │ │în etiologia bolii factorii infecţioşi. │ │ │ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ este o boală cronică │ │ │ │ │multisistemică de etiologie necunoscută │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │manifestările cutanate ale S.│ │. care are un caracter │ │.manifestări cutanate articulare şi musculare: │ │ │ │ │afectarea cutanată prezintă 3 stadii: stadiul │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .69% │ │ │dificultate. scădere │anselor capilare. │ │evolutivitatea bolii.edem al jumătăţii superioare a feţei cu eritem│ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │liliachiu caracteristic. urmat de tegumente îngroşate. în faza de sindrom │ │invaliditate.schimbarea locului de muncă în │ │loc important.R.I.controale medicale periodice. durere la deglutiţie prin afectarea │ │ │ │degetelor în formă de "căpăţână de zahăr". │B. │convulsii. manifestările vasculare │ │ │ │sunt alte posibilităţi de susţinere ale │periferice de tip tromboze venoase şi arteriale. │ │ │. │sclerodermică cu tulburări de ritm. │ │amiotrofiile centurii scapulare şi pelvine. │ │ │ │ │.Calcinoză subcutanată. │prezenţa sindromului Raynaud şi cu afectarea │ │ │ │reflux gastroesofagian urmate de esofagită. │ │gestualităţii profesionale. Sunt afectate articulaţiile │sclerodermia circumscrisă.90% │ │ │radiologice tipice de P. │manifestări pulmonare.s. afectări oculare │ │persoane. │ │ │.s. GRAD 0. │ │ │ │ │Manifestările renale insuficienţă renală cronică.20% │ │ │din lista de 999 coduri de boală după C. tulburări de conducere şi insuficienţă │pulmonare. │sclerodermică asemănătoare cu HTA malignă. │ │prezenţi şi unii anticorpi antinucleari │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │specifici. │dificultate de prehensiune. │ │munci fără eforturi fizice mari.49% │Nu se încadrează în grad de │ │imună la care se asociază sau nu manifestări │ │ │invaliditate. gastrointestinală sau│ │ │ │malabsorbţie. a aspectului tipic al modificărilor │pulmonară. │ │.M. tegumente │sau faţă. necesitând îngrijire sau │ │caracteristice S.anticorpii antinucleari │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 0 . în observaţie.s. plămân. │ │ │ │"gheară"). │ │ │ │ │. │ │repaos ulterior: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. cu tulburări de│tulburări de difuziune.prezenţa crioglobulinelor şi│cu pierderea vederii tranzitoriu sau definitiv. │ │altei persoane. embolii │ │ │ │ │pulmonare etc. fenomen Raynaud. Sindrom Raynaud vechi de câţiva ani. │ │ │ │ . │ │.edem faţă şi extremităţi │a. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ │muncă. umezeală.M.M. în observaţie. │Nu este cazul .70% │Gradul III de invaliditate.fenomenul Raynaud fiind primul sindrom │(anticorpi anticentromer). cu │ 60 . │(pneumopatie interstiţială fibroasă) cu │ │se orienta spaţial. │ocronoza tegumentelor picioarelor bilateral. │ │Criterii obligatorii: deficit muscular (mialgii. cu proteinurie. ulterior la eforturi din ce în ce │ │. │insuficienţă pulmonară şi cord pulmonar cronic │ │ │ │"aspect de fagure" în formele evolutive de S. │P.20% │ │ │Cod boală 642 din lista de 999 coduri de boală │ │ │ │ │după C. │A. │ │ │ │.s.internări în clinici de │ │tumefacţii artic. după expunere la frig sau emoţii │ │teritorială. │ │(microstomie).s..Osteoliză concentrică şi acro-osteoliză │mai uşoare.s. începe în tinereţe şi are tendinţă la │ │. trunchiului. │(vezi afecţiunile respiratorii). curenţi de aer.s. │ │edematos.49% │Nu se încadrează în grad de │ │caracterizată prin indurarea şi îngroşarea │A. cord.M. SEMNE CLINICE: │capilaroscopie (dilatarea şi distorsionarea │ │oscilaţii de temperatură. trunchiului.dispensarizare medic de familie │ │tip fibrotic.manifestări digestive: disfagie . curenţi de aer. tulburări de vedere.) şi DERMATOMIOZITEI (D. glezne. circumscrisă (calcinoză│Bolnavii mai prezintă manifestări digestive. limitată este │ │curenţi de aer. umezeală. de la fatigabilitate la efort │ │ │ │ │până la incapacitatea completă de a ridica │ │ │ │ │braţele şi coapsele. │membrelor.│ │ │ │ │rinichi. cu │ │supraveghere permanentă din partea │ │Probele funcţionale respiratorii evidenţiază │greutate la mobilizare şi mers. inflamator şi vascular al unor │ │ │sau specialist │ │organe interne ca: tubul digestiv. cu afectare pulmonară │ │autoservi. mâini │ │ortostatismului şi mersului.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . stadiul │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │atrofic. cu │b) afectarea renală.│ │anti-Sc I 70. │cutanată a membrelor. anticentromer. │ │ │ │ .│lor.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIMIOZITA sau DERMATOMIOZITA . pumni. │prin afectare pulmonară mergând până la cord │ │ │ │Diagnosticul pozitiv se pune pe baza sindromului│pulmon cronic decompensat sau hipertensiune │ │ │ │Raynaud.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gravitatea bolii: oligurie.controale periodice medic │ │cardiacă. │ │S. │cefalee. │ │indurate şi întinse la degete.Unii bolnavi dezvoltă o formă cronică cu semne│S.M. │ │şi cardiomiopatii sclerodermice.s. fără│ │. afectare musculară cu miozită şi │ │ │ │. a │ . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ (S.Degete fixate în flexie (sclerodactilie │slăbiciune musculară. │ │B. formă cutanată difuză la debut. subfebrilitate. │ │autoimunitatea şi ischemia vasculitică. │episodic. cauzat de formarea complexului hemolitic. forma idiopatică a adultului la debut. feţei. │ │mandibulei şi la deschiderea gurii │O formă clinică de S.manifestări respiratorii: dispnee de efort │ │ │ │ │datorită fibrozei difuze. Afectare cutanată limitată la picioare. moale.s. fără manifestări cutanate articulare │ │Recomandări: │ │extremităţilor membrelor şi prin modificările de│sau a altor organe. eventual scuame. rezorbţii │diferite aspecte: morfee în plăci. posibil cu│a) afectarea pulmonară mergând până la │ │ │ │evidenţierea radiologică de leziuni pulmonare. este o colagenoză majoră la care rolul │puternice. │manifestări cardiace de tip miocardită. │involuţie spontană şi se manifestă clinic sub │ │reumatologie. │ │ │ │ponderală. │şi picioare. formă cutanată difuză cu afectarea cutanată │ 70 . morfee în │ │ │ │osoase la nivelul falangelor distale │picături superficiale. dificultate la mişcarea │capiloscopice).3 ani. însoţite de anomalii imunologice │Paloare urmată de roşeaţă a degetelor de la mâini│ │reumtologie Policlinica │ │celulare şi umorale. cu criză renală │ │ │ │mobilitate redusă sau absentă). S. periungheale). de a se autoconduce.

│ │afectarea fibrei musculare (fibrilaţii spontane.Neuropatii periferice (mononevrită multiplex). umezeală. │Nu este cazul . │ │ │ │ │EMG: arată tulburări de denervare acută şi │ │ │ │ │degenerare miopatică: unităţi polifazice. respiratorii sau digestive.│ │în sânge şi urină: creatina. │ │ │ │ │Criterii din 1990 pentru clasificarea PAN │ │ │ │ │propuse de Colegiul American de Reumatologie │ │ │ │ .schimbarea locului de muncă în │ │transaminaze.cod de boală 640 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │ │munci fără eforturi fizice. │ │ │-internări în clinici de │ │Manifestări renale: de tip glomerulonefrită │ │ │reumatologie. Se realizează invadarea celulelor │ │ │ │ │endoteliate şi alterarea funcţiilor lor de către│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. semne de regenerare │ │ │ │ │miofibrilară). │ │ │ │ │Manifestări oculare: exudate retiniene sau │ │ │ │ │retinopatie toxică cu hemoragii şi exsudate. │ │ │frig. │ │proliferativă segmentară sau difuză. 1981): │D. convulsii. conduce la imposibilitatea │ │. │ │Poliarterita sau periartrita nodoasă (P. fără │ │Recomandări: │ │inflamaţiei şi semne de suferinţă ischemică a │manifestări renale. │la membre. │ │ │ │ │Criterii minore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . edem infiltrat.70% │Gradul III de invaliditate. │ │dureri abdominale.49% │sau specialist reumatologie │ │ │ │ │Policlinica teritorială. HTA cu decompensare │ │ │ │ │cardiacă şi/sau insuficienţă coronariană. astenie marcată până la │ │Masticaţie obositoare. │decompensată sau afectarea sistemului nervos │ │de autocontrol sau de orientare │ │hematemeză. │ │ │ │ │Procesul inflamator poate afecta orice vas │ │ │ │ │(arteră. │ │. │ │accidente vasculare cerebrale etc. │regurgitare nazală şi fenomene respiratorii de │ │sprijin sau ajutor din partea altei │ │6. │ │Incapacitatea de a merge fără │ │brahial.colagenoză majoră. │ │ │. │ │Tabloul clinic include semne caracteristice │musculo-articulare şi HTA oscilantă. │ │se orienta spaţial. venă.N./D.Leziuni cutanare (prupură palpabilă. │ │musculare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. lactic de hidrogenoza. │simetric şi neselectiv pentru grupele musculare │ │spaţial fără ajutorul altei │ │. mai rar perforaţie. │ │ │ │ │fibrilaţii spontane.│ │vărsături. cardiace sau neurologice. artrite │ │ │Capacitatea de muncă pierdută totală│ │şi/sau mialgii. │ │ │ │ │P. lacticodehidrogenază. etc. │ │virusuri direct fie prin inducerea formării de │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │complexe imune. bărbierit sau aşezarea │ │. │PAN în faza de insuficienţă renală. │ │ │ │ │. Idem. fără suport │culcată).schimbarea locului de muncă în │ │organelor cu circulaţie sanguină compromisă. de a│ │polineuropatie periferică. inflamator. neurologice.A.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Manifestări neurologice: mononeuropatie.N. │ │. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │. │boală.Substanţe de origine musculară sunt crescute │produc dureri mari. │gastrointestinale şi cutanate. cu │ │ │ │ │hematurie.N. GRAD 0.M. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │4.eozinofilie şi limfopenie relativă.│ │ponderală.M. Imposibilitatea abducţiei │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │şi ridicarea braţelor pentru │ │. insuficienţă renală. febră. │evoluează atrofia se accentuează. cu deficienţă musculară │ │ │ │Creatinkinaza (CK) este un indicator fidel │gravă cu mortalitate ridicată în primul an de │ │ │ │pentru diagnosticul şi evoluţia bolii. de │ │. aldolaza. cu disfagie proximală (în poziţie │ │altei persoane. artrite nondistructive. │Formele acute şi subacute de P. │ │muncă. │ │Recomandări: │ │(hidroxibutiric dehidrogenoza). asociată cu cancer.M. │ │livedo reticularis.M. │ │invaliditate. cu parestezii şi │ponderală.M. │ │.schimbarea locului de muncă în │ │este descrisă implicarea virusului hepatitei B. │ │ │ │ │Inflamaţia vasculară se manifestă atât prin │ │ │ │ │ischemia ţesuturilor tributare cât şi prin semne│ │ │ │ │şi simptome generale de inflamaţie. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Bolnavul prezintă manifestări cutanate.Anomalii ale sedimentului urinar. │ │. │ │nervos central cu cefalee. │cu distrugeri masive a celulelor musculare ce │ │obiectelor pe suporturi înalte. greaţă. │ │ │ │ │progresivă sau ciclică cu perioade de remisiune │ │ │ │ │şi exacerbare. │ │persoane. │ │Mecanismul de producere a bolii este prin │Nu este cazul . disfagie etc. deficit motor sau afectarea sistemului │ │ │altei persoane. │ │prin reducerea efectuării │ │ │ │ │gestualităţii profesionale. HTA severă./D. │insuficienţă renală acută. │ │. subacută sau cronică. psihice. cu incapacitate de a urca │ │Criterii pentru stabilirea gradului de afectare │ │ │şi coborî scările. Mers dificil: incapacitate de alergare. fără scăderea funcţiei. │ │ │ │ │interstiţial perivascular cu sau fără │ │ │ │ │degenerescenţă fibrilară./D. mialgii.controale medicale periodice.90% │GRADUL II de invaliditate. │ │de autocontrol sau de orientare │ │brahial. complexe │ │ │. umezeală. │ │ │ │ │Manifestări sugestive clinice de P. Antigenul este rar identificat. a capacităţii de autoservire. │ │alături de cytomegalovirusuri.traseu electromiografic caracteristic pentru │ │ │psihice.internări în servicii de │ │. │ │.electroforeză: scăderea serum albuminelor. │ │alergare. │D.M. limitată cu miopatie şi erupţie cutanată │ │. │ │ridicare de pe un scaun obişnuit.100% │Gradul I de invaliditate.creşterea VSH.│ │ │ │ │.│provenienţă din fibrele musculare striate │fără atrofie musculară. dar cu oboseală şi scăderea toleranţei │ │ │ │ │la efort. cu dureri la palparea│ │invalidului de a se autoservi. pe măsură ce boala │ │Mers dificil cu incapacitate de │ │. │ │ │ │ │BIOPSIA MUSCULARĂ.M. necesitând îngrijire sau │ │5. etc. │ │Recent a fost asociat bolii şi virusul HIV. │ │ │munci fără eforturi fizice.VSH crescută.M. Mers foarte dificil. │ │etc. │sau formele cronice de P. │proximale crescând progresiv în sens distal.20% │Nu se încadrează în grad de │ │din lista de 999 coduri de boală după C. infarcte şi ulceraţii la │ │ │ │ │nivelul pulpei degetelor. în forme cronice cu atrofii musculare │ │total. │ 50 .controale periodice. │ │complexe imune.A. cefalee. │aspiraţie. fără ajutorul │ │durere. │ │ │ │ │3.100% │GRADUL I de invaliditate. necesitând îngrijire sau │ │hepatomegalie cu sau fără icter. curenţi de aer. │comportament şi hemipareză urmare a unor AVC │ │supraveghere permanentă din partea │ │Manifestări tegumentare: purpură palpabilă. │ │salve de potenţiale de acţiune. │Contracturile musculare. │ │ │ │ │creatinkinază). │cutanate. │ │altei persoane. umezeală. cardiacă │ │muncă.controale periodice. │cu alterarea stării generale. dar │P. │P. pierdere │ │ │fără frig. │ 70 .M. POLIARTERITA NODOASĂ . │precum şi hemoragii retiniene cu cecitate. │ │ │ │ │CAPILAROSCOPIA PERIUNGHEALĂ.căderea părului.) │ │ │Recomandări: │ │este o vasculită care afectează arterele medii │ │ │. melenă. Fără semne obiective. │fără defect de mers şi ortostatism. │D. │ │ortostatismului şi mersului. │paralizie urmată de miogloburie şi parţial de │ │ │ │mioglobina şi unele enzime (aldoza. pierdere │ │autoservi. hemoragie. │ │muşchii afectaţi clinic arată: necroză focală │bun cu remisiuni fără sechele. │stare de rău general.M.tulburări de deglutiţie pentru solide./D. │ 20 .colagenoză majoră.│ │ │curenţi de aer.febră. alterarea stării generale. de a se autoconduce. cu mers dificil. convulsii. Incapacitatea de a merge fără ajutor. disfonie şi voce nazalizată. │ │ │. HTA.I. │maselor musculare. în observaţie. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. idiopatică în faza acută şi subacută. Atrofie minimă în unul sau mai multe grupuri │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . fără frig. grad de activitate a bolii şi │ │ │ │ │monitorizare evolutivă. de a se orienta │ │creşterea gama-globulinelor. creatinină. │ │2. capilă) de orice calibru şi cu │ │ │ │ │orice topografie.M.: │ │ │ │ │. livedo. cronică ulcerativă cu ulceraţii │ │ridicarea de pe un scaun obişnuit │ │1.90% │Gradul II de invaliditate. curenţi de aer. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │VASCULITELE sunt boli inflamatorii ale peretelui│ │ │ │ │vaselor sanguine. │ │ │munci fără eforturi fizice mari. forţa musculară este scăzută │ │a se autoconduce. evoluează │ │pieptănat.modificări morfologice în muşchi (biopsia din │sensibilă la corticoterapie şi cu un prognostic │ │reumatologie. │ │ │ │ │Depind de metoda de laborator. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Manifestări digestive: dureri. tulburări │ │ │ │ │de comportament cu hemipareză ca urmare a unor │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . cardiace.A.Proteina C reactivă este prezentă. │ │ │ │transaminaze. │ │ │ │ │ulceraţii ale pulpei degetelor). cardiace.mioglobulinemia are valoare de │ │ │ │ │diagnostic. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ. │PAN cu manifestări renale.dispensarizare medic de familie │ │şi mici. cu lordoză accentuată: │striaţi ai hipofaringelui şi ai esofagului │ │supraveghere permanentă din partea │ │incapacitate de urcare a scărilor sau de │superior. │ │Manifestări mioarticulare: artralgii.anemie. stare febrilă. parvovirusuri │ │ │oscilaţii de temperatură.M. tulburări de │ │spaţială. fără manifestări │ │ortostatismului şi mersului. │P.M.M.artralgii. │ │ │ │Mioglobina .M. │ │persoane. │ │polifazice). │ │fără suport brahial. │ │(creatino-fosfo-kinaza. │ │ │ │ │Manifestări cardiace: infarcte de miocard fără │ │ │ │ │simptomatologie zgomotoasă. remise clinic │ │. (Bradley. a capacităţii de autoservire.│ │Semne generale nespecifice ./D. afectarea hepatică cu │central cu cefalee. cu afectarea muşchilor │ │spaţială. poate fi acută. precum şi │ │musculară în P.│ │cu posibilitatea de a urca scările fără ajutor │cu atrofia maselor musculare. disfagie "distală". │ │ │ │miocitară.

│ │ │leucocitoză cu hipereozinofilie. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de wheezing sau raluri sibilante difuze.faza a III-a febră.faza prodromală: pacienţii prezintă │ │ │manifestări alergice de tipul rinitei. │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate.fracţiunile C3-C4 sunt │ │ │diminuate la 25% din bolnavi. apoi │Straus) în faza sistemică manifestă. slăbiciune musculară. crize │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg.dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie. curenţi de aer. a capacităţii de autoservire. │ │ │Criterii: │ │ │1. │ │ │Criterii: │ │ │10.5 mg%. │ │ │. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. │ │ │Criterii: │ │ │8. polipoză şi astm. Mononeuropatii sau polineuropatii.schimbarea locului de muncă fără │ │noxe alergice: praf. anemie. Retenţie azotată. polineuropatii │ │ │atribuite unei vasculite.vârsta de 40 ani şi raportul │ │ │bărbaţi/femei este de 3/1 . peteşii).4/1. │Angeita alergică şi granulomatoasă sistemică cu │ │Criterii pentru diagnosticul Angeitei alergice │manifestări grave cardiace mergând până la │ │şi granulomatoasă/Boala Churg-Strauss. mediu │ │toxic. traumatismelor sau altor cauze. │ │cele 6 criterii stabilite. │ │ │Evoluţia bolii este progresivă cu durata medie │ │ │de supravieţuire de aproximativ 5 ani. │ │ │Criterii: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. fără ajutorul │ │altei persoane. Mialgii. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │ │ │Definiţie: │ │ │Tegumente marmorate pe extremităţi sau torace. ANGEITA ALERGICĂ ŞI GRANULOMATOASĂ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. stare │ │(1990 .controale periodice. │ │Recomandări: │ │. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea HTA cu diastolică mai mare de 90 │ │ │mmHg. │ │ │ │ │ │2. │ │ │.│(ACR) .Hemoleucogramă. │ │ │. │ │ │Criterii: │ │ │1. pulberi. a │ │ortostatismului şi mersului.VSH este crescut. pierdere ponderală. │ │ │Definiţie: │ │ │Creşterea ureei mai mare de 40 mg% sau a │ │ │creatininei mai mare de 1. Creşterea TA. │ │ │Definiţie: │ │ │Durerea sau indurarea testiculului în absenţa │ │ │infecţiei. │ │ │Diagnosticul de certitudine al bolii este dat de│ │ │biopsia tegumentară (granuloame extravasculare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │necrozate eozinofilice şi vasculita necrozantă a│ │ 90 . │ │ │.greu de pus datorită │ │ │varietăţii mari de semne clinice. febră prelungită.70% │(Boala Churg . │ │.Examen urină . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │ │Criterii: │ │ │4. │ │ │Ex.Hipergamaglobulinemie. neuropatie periferică şi apar şi │ │Apar semne din parte altor organe: cord. rinichi. │ │ │polipozei şi astmului │ │ │. │ │. │ │ │ │ │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: │ │ │. sau de orientare │ │spaţială. │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. digestive. │ │ │Definiţie: │ │ │Mialgii difuze şi slăbiciunea muşchilor │ │ │membrelor inferioare. de a│ │se orienta spaţial. muşchi. scădere │ │purpură. │ │ │Criterii: │ │ │6. │ │astm. Modificări │ │ │histologice cu evidenţierea de granulocite sau │ │ │granulocite şi mononucleare în peretele │ │ │arterial. │ │ │pneumonie cu eozinofilie sau gastroenterită │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . histologic: are cea mai mare valoare pentru │ │ │diagnostic. │ │ │Un pacient cu vasculită poate avea PAN dacă are │ │ │cel puţin 3 din cele 10 criterii. neuropatia periferică │ponderală.Prezenţa antigenului HBs.Complementul seric . trombocitoză. │ │ │ │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg -│ │Angeita granulomatoasă este o boală │Strauss) în faza prodromală. │ │ │Criterii: │ │ │9. de când a început│ │ │boala. Biopsia arterelor medii şi mici. Anomalii arteriografice. Mononeuropatii sau polineuropatii. │generală alterată. scădere │ │Pentru diagnosticul pozitiv se pot stabili 4 din│ponderală marcată. Durere testiculară. │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. │ │manifestări cutanate (noduli subcutanaţi. Pierdere ponderală. │ │ │Definiţie: │ │ │Prezenţa antigenul HBs sau anticorpilor în ser. Infiltrate pulmonare.Scăderea nivelului seric al albuminei.│ │de autoconducţie. │ │ │. │ │ │. │ │ │Criterii: │ │ │7. │ │ │Criterii: │ │ │5. când este efectuat dintr-un organ │ │ │afectat (tegument. tub │manifestări cardiace.faza a II-a caracterizată prin eozinofilie │ │ │sanguină şi tisulară cu sindrom Loffer. testicul). │ │. Astm bronşic. │ │ │displaziei fibromusculare sau altor cauze │ │ │neinflamatoare. │ │ │Criterii: │ │ │3. │ │ │Definiţie: │ │ │Pierderea a 4 kg sau mai mult. │ │ │Criterii: │ │ │3.10 criterii. Virusul hepatitei B. │ │ │Criterii: │ │ │2. proteinurie.100% │vaselor mici). Eozinofilie.Colegiul American de Reumatologie). │ │ │Diagnosticul clinic . │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii sau │ │ │polineuropatii.90% │eozinofilică. │Bolnavii au crize severe de astm. de a se autoconduce. Livedo reticularis. │ │ │. │ │ │Definiţie: │ │ │Eozinofilie de peste 10%.Strauss). excluzând dieta sau alţi factori. │ │ │Criterii: │ │ │4.│ │ │Criterii: │ │ │2. │ │digestiv. │ │caracterizată prin formarea de granuloame │Bolnavii prezintă manifestări alergice de tipul │ │vasculare şi extravasculare. eozinofilie şi │rinitei. febră.tratament. │ │ │Definiţie: │ │ │Arteriograma cu anevrisme sau ocluzii ale │ │ │arterelor viscerale în absenţa aterosclerozei.hematurie. frig. │insuficienţă cardiacă decompensată. │ │ │Incidenţa maximă . │ │ │Definiţie: │ │ │Tranzitorii pe radiografie atribuite unei │ │ │vasculite sistemice.│ │severe de astm care domină tabloul clinic. │ │ │Boala se desfăşoară în 3 faze: │ │ │.

cefalee. de a se autoconduce. Claudicaţie a extremităţilor. artrite) leziuni │ │tractului respirator superior şi inferior. dispnee de repaos.│5.│ │ │Manifestări oculare: proptoza. │generale.100% │. în │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. │. manifestări │ │granulomatoasă necrozantă) atât la nivelul │musculo-articulare (artralgii. manifestări renale │ │rinoree cu secreţii mucoase şi purulente sau │mergând până la insuficienţă renală manifestă. brahiale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . parestezii. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă.este în funcţie de gradul de │ │ │activitate al bolii. │Arterita Takayasu în faza ocluzivă. │ │ │Definiţie: │ │ │Biopsie de artere. astenie. │Capacitatea de muncă pierdută 50% │prin reducerea efectuării │gestualităţii profesionale. │nervilor periferici sau distal mergând până la │ │Manifestări musculoarticulare: artralgii cu │leziuni hemiplegice). │Capacitate de muncă pierdută total. pierdere ponderală. GRANULOMATOZA WEGENER │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │Granulomatoza Wegener (G. amauroză fugace. │ │Gradul II de invaliditate. │ │ │. │ │ │Artritele pot simula o Poliartrită reumatoidă.│ │şi la nivelul rinichiului. papule. a │ortostatismului şi mersului. siliciu. │ │mialgii.90% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │Raynaud. diplopia.leucocitoză. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │.merge până la insuficienţă renală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │semne de otită medie. scădere ponderală │ │Manifestări cutanate: eritem nodos. superior: │dispnee. │Recomandări: │. │Arterita Takayasu cu modificări cardiace severe: │ │ │insuficienţă cardiacă decompensată.evitarea infecţiilor cu │mycobacterii. în faze acute. │ridicate.hematurie. ulceraţii. perforări ale septului nazal. │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia semnelor şi simptomelor de boală la │ │ │vârsta de 40 ani sau sub 40 ani. amauroză fugace.VSH crescut în faza activă. │ │dilataţii poststenotice. │tulburări vizuale. ARTERITA TAKAYASU │ │ │Arterita Takayasu . │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia şi înrăutăţirea asteniei şi │ │ │disconfortului muscular în timpul efortului. durere │diplopie. alterarea stării generale. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │ │ │ │ │ │4. │ │ │Titrurile anticorpilor variază cu gradul de │ │ │activitate şi severitate a bolii. necesitând îngrijire. sau de orientare │ │spaţială. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate.arcul aortic şi ramurile sale.arată stenoză de diverse grade. a capacităţii de autoservire. HTA. diplopie. │ │ │ . │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL │ │ │Arteritei Takayasu (după Colegiul American de │ │ │Reumatologie): │ │ │Criterii: │ │ │1. sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. hemoptizie.W. │G. vezicule. │ │ │.VSH crescut . │ │crize anginioase.Biopsie tegumentară. │ │ │Manifestări renale: modificări ale sedimentului │ │ │urinar . secreţii mucoase şi │ │formarea de granuloame şi vasculită (vasculită │purulente sau sanghinolente. tuse. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │Caracteristica angeitei granulomatoase este │ │ │prezenţa unei hipereozinofilii (peste 1. cilindri hematici. rinichiul. artrite sau leziuni │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │cutanate (eritem nodos. │ │ │.│ │de autoconducere. │ │ │În etiopatogenia bolii sunt implicate două │ │ │moduri de hipersensibilitate: umorală (complexe │ │ │imune) şi celulară. insuficienţă cardiacă. │ │ │.W. fenomene │marcată.biopsia tegumentară sau musculară a zonelor │ │ │afectate certifică diagnosticul de G. │ │sanguinolente. │ │ │Sunt afectate: .70% │cronică de etiologie necunoscută care afectează │ │ │cu predilecţie aorta şi ramurile sale majore.schimbarea locului de muncă în │munci fără frig. tuse. │HTA cu valori ridicate cu afectare cardiacă. │ │ │Manifestări neurologice: mononevrita multiplex. │ │ │. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. absenţa pulsului la │ │ │nivelul arterei radiale. │ │ │ │Tratamentul esenţial al fazei │ │ocluzive constă în corectarea │ │chirurgicală a obliterărilor şi │ │anevrismelor (angioplastie │ │transluminală by-pass). Anomalii ale sinusului maxilar. pierdere ponderală. │ │Boală frecventă la femeile tinere sub 40 ani. │cu posibilitatea invalidului de a │se autoservi. │ │ │Manifestări generale: febră. însoţită de manifestări │ │raportul F/B fiind de 9/1. │ │ │. │pulberi.coarctaţie de aortă. │ │ │Criterii: │ │ │6.Ig E crescut. arteriole. cu │ │uveita. pierderea │afectarea sistemului nervos central (anomalii ale│ │vederii. │superior cu rinoree. │ │ │Criterii: │ │ │2. │ │parestezii. │ │periferic.anemia normocromă normocitară. Procesul vasculitic │ │ │afectează vasele mici în special şi rar pe cele │ │ │medii. în faza evolutivă cu pierderea vederii. │articulare: artralgii.100% │proteinurie . iar uneori manifestări│ │aortic. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 . │ │denumită şi boala fără puls sau sindromul de arc│Este uneori asimptomatică. │ 50 . │ │transpiraţii nocturne. palpitaţii. sincope. │Arterita Takayasa în faza preocluzivă. conjunctivita. │ │ │ │ │ │ │ │ │3. azbest. │ │ │.Prezenţa anticorpilor anticitoplasmatici │ │ │(C-ANCA) şi reacţia pozitivă ELISA-pro-teinaza-3│ │ │are specificacitate pentru granulomatoza Wegener│ │ │de 98%. hemoptizii. │ │ │Manifestări articulare: artralgii/artrite. cubitale. │Bolnavii prezintă: manifestări generale ca febră. │prezintă manifestări ale tractului respirator │ │caracterizată clinico-histologic prin necroză. uveită.Imunoglobuline crescute. ciment.este o boală inflamatorie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. │Bolnavii prezintă claudicaţie membrele │ │Manifestări cardiace: palpitaţii. curenţi de aer.90% │şi carotidă. │ │Manifestări neurologice: cefalee. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .│ │Manifestări generale: febră. │ │ │Manifestări oculare: diplopie.│pierdere ponderală. durerile oculare. │ │Semnele clinice sunt consecinţa ocluziei │ │ │vasculare şi ischemiei. sincope. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de durere acută sau cronică şi │ │ │opacifierea radiologică a sinusului maxilar. afectare pulmonară cu │ │Manifestări ale tractului respirator.VSH crescut. │pierdere ponderală. Vârsta de debut a bolii înainte de 40 ani.000 │ │ │elemente/mmc) la peste 80% din bolnavi. │ │ │. │ │ │Manifestări cutanate: noduli subcutanaţi. cât │cutanate (noduli subcutanaţi. Eozinofilie extravasculară.W. │Bolnavii prezintă febră.trombocitoză (400. anevrisme sacciforme │ │ │sau fusiforme.Hemoleucogramă . mycoplasme sau │tratamentul precoce al oricăror │infecţii virale. │ │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Semnele şi simptomele dominante sunt cele ale │ │ │afectării tractului respirator superior şi │Granulomatoză Wegener cu manifestări clinice │ │inferior. Bolnavii │ │multisistemică de etiologie necunoscută.) este o boală │Granulomatoza Wegener în observaţie.000/mmc). │ │ │. │ │toracică.anemie moderată.70% 70 . HTA cu valori│ │ARTERIOGRAFIA . dispnee. venule evidenţiind│ │ │acumularea de eozinofilie în ariile │ │ │extravasculare. │ │ │purpură palpabilă. sistemul nervos central sau│multiple. vasculita nervului optic. purpură palpabilă). Sindrom Raynaud). │superioare. transpiraţii nocturne. │manifestări oculare conjunctivită. │de a se orienta spaţial fără │ajutorul altei persoane. astenie.

│ │Sindromul Behcet are mecanisme patogenice │ulceraţii genitale şi manifestări cutanate de │ │ │ │multifactoriale şi în special sunt implicate │tip: eritem nodos. displaziei │ │ │ │ │fibromusculare.T. │ │ │ │ │5. a │ │autoanticorpi faţă de un antigen nuclear │Raynaud asociat cu unele manifestări articulare │ │ortostatismului şi mersului. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │5. Patergie citită de medic la 24 .T.sindrom caracterizat printr-o │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │combinaţie a unor elemente clinice majore din │B. │ │2.C.│B. leziuni acneiforme.) . leziuni papulopustulare sau │ │ │ │ │acneiforme.90% │Gradul II de invaliditate. Sufluri la nivelul arterei subclavii sau a │ │ │ │ │aortei. cu manifestări nervoase │ │supraveghere permanentă din partea │ │o probă de laborator care să fie specifică. Diferenţa TA 10 mmHg între braţe. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Acesteia trebuie să i se asocieze două afectări │Sindrom Behcet în faza de afectare oculară. de a│ │perioadă de 12 luni. are ca mecanism patogenic perturbarea │ │ │ │ │imunoreglării normale fiind mediat imunologic.│ │ │ │ │cod de boală 642 din lista de 999 coduri de │ │ │ │ │boală după C. sindrom │ │altei persoane.Titru crescut (1/10. │cutaneo-mucoase de tip stomatită aftoasă. I de invaliditate. │prin afectarea tractului corticospinal cu hemi şi│ │altei persoane.M. │ │caracterizată prin ulceraţii recurente orale şi │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │genitale şi uveită care poate determina frecvent│Sindrom Behcet la debut. │ │spaţială. │ │ │altei persoane. Criterii clinice.RNP. │ │ │ │ │3.leziuni │ │ │ │ │asemănătoare celor din LES definit. │ │ │ │ │ramurilor primare sau al arterelor mari. Leziuni oculare: uveită posterioară. asemănător celei observate în LES │ │de autoconducere. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL SINDROMULUI BEHCET:│ │ │ │ │ │ │ │ │ │În absenţa altor explicaţii clinice pacienţii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │de tip artrite fără caracter particular sau │ │ │ │ │tenosinovită a muşchilor flexori a mâinii. │ │ │ │1.C.C. │atrioventriculare. la │ │ │ │ │nivelul extremităţilor superioare sau │ │ │ │ │inferioare.T. │ │Sindromul Behcet (S. cu leziuni │ │prin reducerea globală a capacităţii│ │orbire.M. │ │ │ │.B. fără ajutorul │ │şi două din următoarele: │ale nervilor cranieni. │posterioară.M. Sinovita.Leucopenie cu trombocitopenie. Scăderea pulsului la artera brahială.49% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boală după C.C. Ulceraţii genitale recurente. a capacităţii de autoservire.70% │Gradul III de invaliditate.B. │ │.Crioglubulinele prezente uneori în faza acută. SS şi PM asociate cu prezenţa de │manifestările cutaneo-mucoase de tip fenomen │ │gestualităţii profesionale.) .T.Anemie moderată. creşterea presiunii │ │ │ │3.Prezenţa complexelor imune circulante.C. fără │ │ │ │fenomene autoimune: pacienţii prezintă │afectare oculară sau nervoasă. manifestări pulmonare de tip pleurezie │ │de a se orienta spaţial fără │ │Demonstrarea unui titru crescut (1/10 000) de │cu tulburări de difuziune pulmonară a gazelor.B. │ │ │tetrapareze. │ │ │ │complexe imune circulante şi o scădere a │ │ │ │ │raportului limfocitelor T4/T8. cu leziuni vasculare │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │arteriale de tipul anevrismelor la nivelul │ │ │ │În episoaodele acute testele de inflamaţie sunt │carotidei.imunoglobulina A uşor crescută. │ │extractibil ribonuclenzosensibil. Ulceraţii recurente orale observate de medic │Sindrom Behcet în faza acută cu afectare oculară │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │sau pacient. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Sufluri la auscultaţia uneia sau ambelor artere │ │ │ │ │subclavii sau a aortei abdominale. precum şi S.C. │ │ │ │vasculită retiniană (observată de oftalmolog). │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV ÎN B. │de iritaţie meningeală.90% │Gradul II de invaliditate.20% │Grad 0 de invaliditate. │ │de muncă. în perioada activă.Hipergamaglobulinemie.48 ore. │ │autoanticorpi anti-U1RNP în absenţa relativă a │manifestări cardiace de tip pericardită. Există o agregare│ │ │ │ │familială a sindromului fiind prezentă incidenţa│ │ │ │ │crescută a HLA-B51. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5.M. │intracraniene.│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │ │ │Criteriul clinic constant este aftoza recurentă │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │4. │ │ │ │altor specificităţi de autoanticorpi. │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută total.M.│special la nivelul membrelor superioare.M. modificările de regulă sunt │ │ │ │ │focale sau segmentare. │ │ │ │B.Prezenţa factorului reumatoid. │ │ │ │ │pseudofoliculită.│ │organice. fără leziuni │ │ │ │autoanticorpi faţă de membrana mucoasei bucale.│ │ │ │ │. │ │ │ │ │4. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . SINDROMUL BEHCET (S. │ │ │ │ │.70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │3. Leziuni cutanate: eritem nodos. │ │ │ │ │4. sau de orientare │ │ │corioretinită (vezi criteriile af.100% │Gradul. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Îngustări sau ocluzii la nivelul aortei. │ │. │miocardită.) este a vasculită │ │ │ │ │multisistemică de cauză necunoscută. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . reapărând cel puţin de 3 ori într-o│de tipul uveită bilaterală atât anterioară cât şi│ │autoservi. │ │ │ │ │5. │ │este un overlap . │ │ │ │ │prezenţa complexelor imune circulante (CIC). Anomalii arteriografice.VSH crescut. │ │ │ │ . în │ │ │ │ │absenţa aterosclerozei.100% │Gradul I de invaliditate. Nu se cunoaşte│oftalmologice). │ │ │ │ │.000) de autoanticorpi │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │anti-U1RNP (determinate prin teste imunologice │Este în funcţie de gradul afectării organice │ │muncă. │vasculare arteriale de tip anevrisme. tulburări de conducere │ │ │ │II. │ │trebuie să prezinte: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │1. │ │ │ │ │. asociată │ │se autoservi. cu│ │ajutorul altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . de a se autoconduce. │ │ │ │ │. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a │ │ │musculare de tip miopatie inflamatorie.T. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Prezenţa a cel puţin 3 criterii din cele 6 │ │ │ │ │permite susţinerea diagnosticului de boală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. │ │ │ │ │2. Miozite. │(cu apariţie mai rară decât în acesta). Criteriu serologic.I. a capacităţii de autoservire. aortei abdominale cu manifestări │ │ │ │pozitive: │clinice ca urmare a ischemiei sau rupturii │ │ │ │. sau S.cod de boală 642 din lista de│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . Edem al mâinilor. ce │ │muncă.I.Prezenţa antigenul HLA-B51. Sclerodactilia. sau afectarea nervoasă prin leziuni │ │se orienta spaţial. de a se autoconduce.M. în observaţie. │ │orală.Scăderea valorii complementului seric. │acesteia. sau de orientare │ │activitate cât şi de remisiune a bolii. │ │I. Fenomen Raynaud. în care predomină │ │prin reducerea efectuării │ │LES.T. │cu febră. │ │ │ │ │ │ │Sindromul Behcet . │ │ │supraveghere permanentă din partea │ │. semne piramidale.B. observate pe arteriografie.│ │specifice) este prezent atât în perioadele de │(viscerale). │ │ │ │ │Caracteristica serologică a bolii este prezenţa │ │ │ │ │în titru mare a anticorpilor anti-U1 .M. │determină orbirea prin nevrita nervului optic sau│ │de autoconducere. │ │ │ │ │Diferenţă: │ │ │ │ │Diferenţa peste: 10 mmHg a tensiunii arteriale │ │ │ │ │sistolice între braţe. necesitând îngrijire sau │ │Diagnosticul pozitiv este clinic.Examenele preparatelor bioptice . │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Scăderea pulsaţiilor la una sau ambele artere │ │ │ │ │brahiale. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │6. │ │ │invaliditate.

beta-2 microglobulina crescută în ser. cu │ │ │ │tratamentului cu colchicină (efect prompt în │evoluţie progresivă.regim alimentar.S. de a│ │.anemie normocromă şi normocitară. SD.răspuns dramatoc al artritei după iniţierea │ole-craniului. Hiperuricemie. de a se autoconduce. │pavilionului urechii. │ │ │ │ │Predispoziţia genetică este legată de HLA │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 .artrită cu prezenţa tisulară a unor │ │ │invaliditate. │ │ │ │6.titru crescut de factori reumatoizi. │ │condiţionat. vânt │ │când se asociază cu o boală a ţesutului │ │ │etc.M. Lipsa unei boli reumatice de bază (P. crize frecvente. │special mb. │ │ │ │ │4.I. pelvine.hiperuricemie. PM. de a se │ │ │de difuziune cu disfuncţie ventilatorie │ │orienta spaţial. Tumefacţie asimetrică a unei articulaţii. │renale de tip nefrită interstiţială. Un alt acces de acelaşi fel..tratament specific.. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE MICROCRISTALINE ŞI DISMETABOLICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GUTA . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │.R. DM.4 zile şi un urmate de un interval liber │ │. │ │maximum o zi. caracterizată prin │ │ │capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prezenţa unui infiltrat inflamator │S.20% │Grad 0.controale periodice.ac. aer │ │însoţeşte de nici o altă suferinţă.niveluri crescute de complexe imune │ │ │ │ │circulante. │ │secreţiei exocrine a acestor glande. │ │ │ │ │cutanate. statut socio-profesional. primar sau secundar cu manifestări │ │ │ │keratoconjunctivitei sicca. sau cu manifestări │ │ │ │. │ │ │ │3. │ │proteine. │ │ │ │10. │ │ │ │ │. P. infiltrarea │ │ │ │. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . Negativitatea culturilor bacteriene din │Guta intercritică şi atacuri acute recurente de │ │ │ │lichidul sinovial.├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SINDROMUL SJOGREN (S. │ │ │ │ │. │ │fără umiditate scăzută. │ │ │ │ │L.30% │sau medic specialist reumatolog. care are drept scop scăderea │de kerato-conjuctivită sicca. prezenţa anticorpii anti SS-C.hipergamaglobulinemie. demonstrând prezenţa │S. │ │ │ │ │. a │ │Diagnosticul pozitiv de gută este permis numai │complect. │de 1 . │ │depozite cristaline de urat monosodic. │ │DR3/DW3 în SS primar şi HLA DR4 în cel secundar. sunt poliartriculare în │ │prin reducerea efectuării │ │sunt întrunite cel puţin 6 din 13 criterii. Durere sau tumefacţia a articulaţiei │ │ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui. │săptămâni. urmate de interval liber.colorare excesivă cu roşu bengal/fluoresceină │ │ │ │ │a corneei şi conjuctivei. articulare. │ │ │ │ │13. Roşeaţa articulaţiei afectate. SIDA şi│ │ │ │ │alte cauze de keratită sicca sau de tumefiere a │ │ │ │ │glandelor salivare.│ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Guta în faza cronică. senzaţie de arsură. SD.S. │ │inflamatorie cronică. │ │ │ │ │Excluse: sarcoidoza. calculat la o medie de 4 │de tip polineuropatii senzitive cât şi motorii. Tof gutos (probabil sau demonstrat).3 articulaţii (haluce + gleznă + genunchi)│ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui. manifestări articulare.. aport alimentar de │de 3 . a │ │(Criterii ARA 1975): │ │ │ingestiei de alcool.AAN în titru mai mare de 1/60. obezitate. în care atacurile acute │ 50 . │ │ │ │15.│ │eforturilor fizice intense. fără ajutorul altei│ │SS primar: │obstructivă medie. a │ │şi lacrimale. Prezenţa cristalelor de UMS. la debut (leziuni incipiente │ │gestualităţii profesionale.evitarea microtraumatismelor. primar sau secundar cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SS PRIMAR ŞI SECUNDAR:│respiratorii cu dispnee şi scăderea capacităţii │ │autoconduce.E.S.S.R.anticorpii antinucleari.49% │ │ │7. │fiind urmată de o perioadă de acalmie fără nici │ │ │ │11. │însoţite de semne generale de inflamaţie │ │ │ │8.70% │Gradul III de invaliditate.40% │medicamente (diuretice) etc. a unor │ │1. │ │sexul masculin. manifestări │ │ │ │.testul Schirmer pozitiv (sub 5mm în 5 minute). fum de ţigări.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SS secundar: │ │ │ │ │Simptomele şi semnele de mai sus + semne │ │ │ │ │clinice suficiente pentru a diagnostica P.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Explorări biochimice: │lipsesc perioadele libere intercritice.60% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │. Artrita poate cuprinde halucele │ │ │ │5.R. apar leziuni osoase erozive şi sunt │ │ortostatismului şi mersului. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │GUTA ..2 articulaţii cu puţine │ │ │ │2.biopsie pozitivă din glandele salivare mici │neurologice atât la nivelul SNC cât şi periferic. │simptome generale. endocrine. │ │1. cu pleurezii uscate sau │ │persoane. │ │ │ │. cu │ │autoservi.) este o afecţiune │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │ │ │. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .│ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │ │S. (Artrita este frecvent localizată │ │. fatofobie şi blefarospasm) sau scăderea │ │schimbarea locului de muncă în muncă│ │S.necunoscută cu implicarea probabilă │ │ │ │ │a unor factori genetici cât şi a celor de mediu. Simptome şi semne ale uscăciunii oculare: │lichide. │ │ │ │12. Acces monoarticular. │ │Hiperuricemia familială este poligenică şi │de artrită extrem de dureroasă. │ │ │ │ │. neurologice. fără ajutorul │ . │un simptom cu durata de 1 an.. │ │ │ │. │ │ │ │ │.. │ │ │ │ │LES. │ │ │ │ │. poate fi primar (idiopatic) când nu se │secreţiei salivare cu dificultate la deglutiţie. │ │ │ │ │.S. metatarsofalangiane a halucelui). │ │diagnosticul: În absenţa acestor două criterii. │ │ │ │ │musculare. │(leucocitoză + febră + creşterea VSH) cu durată │ │ │ │9. │asimptomatic. uric crescut peste 7 mg/dl ptr. urmate de interval complet │ │ │ │14. Vindecarea completă a unui acces. Inflamaţie articulară care atinge apogeul în │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 30 . │gastrointestinale de tip pancreatită cronică sau │ │ │ │2.12 luni. vasculitele │ │ │ │ │sistemice). Imagini geodice subcorticale. gastrointestinale. │ │de boală după C. S. │ │ │ │. hiperuricemie şi │ │ │ │diagnosticul prezumtiv de gută o dă triada: │predilecţie pentru episoadele poliarticulare. │străin. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL GUTEI │la nivelul art. cu manifestări oculare şi la nivelul │ │prin reducerea efectuării │ │limfoplasmocitar la nivelul glandelor salivare │glandelor salivare.dispensarizare medic familie │ │de regulă de lungă durată. │simptome. LES. Afectare unilaterală a tarsului.M. cu o durată de 1 . │survin tot mai des şi cu durată mai lungă │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │diagnosticul de gută este aproape sigur dacă │însoţite de febră.49% │Recomandări: │ │ca urmare a unei hiperuricemii preexistente şi │ │ │. │Guta cronică tofacee cu o durată lungă de boală │ 60 . │ │ │ │lobuli evaluabili).scăderea fluxului salivar parotidian.prezenţa anticorpilor anti SS-A(Ro) şi anti │ │ │ │ │SS-B (La).90% │gradul ii de invaliditate. la nivelul degetelor.D. Deşi puseul se remite │ │gestualităţii profesionale.70% │ │ │În absenţa identificării cristalelor specifice │activă. poliarticulară. Simptome şi semne ale uscăciunii bucale: │hepatite cronice evolutive. │ │ │ │ │. Afectare unilaterală a articulaţiei │la 2 . tendonului lui Achile etc. monoarticulară │ │.S. │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 20 .90% │Gradul II de invaliditate.FR în titru mai mare de 1/60: │neurologice).2 săptămâni şi care cedează la tratament. rezultate│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │cu manifestări musculare de tip miopatii. Evidenţierea unei boli sistemice autoimune: │polimiozite şi miozite (vezi criteriile bolilor │ │ │ │. urină │ │ │ │ │şi salivă. cu senzaţie de corp│ │ortostatismului şi mersului. B şi 6 │distrucţia articulară marcată şi tofii │ │se orienta spaţial. │ │în leucocitele lichidului sinovial sau la │tendoanele. sau secundar│modificări de gust. în care │ 70 . │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │ │ │primele 48 ore).prezenţa anticorpilor anti SS-A (Ro) sau anti │ │ │ │ │SS-B (La).cod de boală 630 din lista de 999 coduri │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .│ │ │ │(scor mai mare de 2.70% │ │ │Prezenta cristalelor de UMS în lichidul sinovial│ │ │ │ │sau existenţa unui tof demonstrat precizează │Guta cronică tofacee.crioglobulinemie mixtă. │Guta sub formă de atac acut de artrită localizată│ 40 . Cel puţin două accese observate de medic. │bilateral sau halucele şi glezna. hematologice şi renale dau │ │ │ │ │invalidităţi în SS primar (vezi criteriile │ │ │ │ │respective).un episod de monoartrită cu debut brusc şi │Formarea depozitelor tofacee la nivelul │ │ │ │urmat de un interval liber. fibroză interstiţială. limfom preexistent. autoservire. │ │multifactorială şi este frecvent corelată cu │fără alte simptome generale cu o durată limitată │ │. bursele şi │ │Schimbarea locului de muncă. │ │conjunctiv (P. │de artrită la 1 . │fără simptome. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Manifestări respiratorii.2 │ │ │ │3. fără alte │ │ │ │4.VSH crescut în faza acută. │ │ │ │ │Etiologia . │ │de evidenţierea cristalelor intracelulare de UMS│afectate structurile periarticulare. │ │ │ │nivelul tofilor gutoşi (diagnostic de │ │ │ │ │certitudine).│ │ │ │ │cu un proces patogenic de natură imunologică. │ │ │ │. │gută la 6 .│limfoidă a interstiţiului pulmonar.

70% │.depozitele cristaline de pirofosfat dihidratat│ │ │ │ │de calciu (PFDC) la nivelul cartilajului │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . uneori │ │ │ │ │distructive.creşterea concentraţiei lipidelor totale şi │articulare secundare pot limita mobilitatea │ │ │ │trigliceridelor. mai rar nucleul pulpos). │subcutanaţi de dimensiuni importante. │Calcificări ale rahisului coloanei lombare.dureri în regiunea inghinală │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │cu iradiere pe faţa anterioară a coapsei. psoriazisul. │ │ │ │ │Tabloul clinic mimează o poliartrită reumatoidă.4 săptămâni. │foarte accentuate. │ │(idiopatice) şi a formelor secundare. monoarticular. │posttraumatice unilaterale fără semne clinice │ │mersul pe teren accidentat. │deseori recidivante dar nu dau invaliditate. │ │Domină patologia şoldului prin frecvenţa sa mare│patologice la ex.I. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .70% │Grad III de invaliditate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ALTE ARTROPATII: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ARTROPATIA CU CRISTALE DE HIDROXIAPATITA . necesitând │ │importante coexistă cu un spaţiu articular │numita artrita gutoasă anchilozantă la nivelul │ │îngrijire sau supraveghere │ │relativ păstrat = aspect de gută. │ 0 .lichidul sinovial extras dintr-o articulaţie │Guta sub forma pseudoflegmonoasă (guta cronică │ 80 .000 de │poliarticulară în care manifestările locale sunt │ │ │ │leucocite (majoritatea polinucleare).măsuri igienico-dietetice pentru │evitarea obezităţii. │ 0 . alteori este resimţită cu intensitate │unilaterale (coxa profunda de gr.20% │Grad 0. │ │ │ │ │Bolnavii prezintă episoade acute de inflamaţie │ │ │ │ │însoţite de modificări articulare degenerative. ale │radiologic în majoritatea articulaţiilor. radiologic poate evidenţia│ │ │ │ │depozite de cristale de PFDC. cu manifestări renale de tip │ │persoane. Nu se încadrează în grad de │ │Coxartrozele (artrozele coxofemurale) . │ │ │ │.examenul lichidului sinovial permite decelarea│supurativă). │Bolnavii acuză dureri inghinale la mers │ . coexistă cu un │A. │ │ │ │diagnosticul (prezenţa cristalelor PFDC). │Bolnavii prezintă afectare poliarticulară cu │ │. │ │.C. bazinului. │ │ │ │ │În formele de artrită cu microcristale de HA │ │ │ │Radiografiile evidenţiază calcificări │evoluează ca monoartrite acute sau cronice cu │ │ │ │periarticulare sau paradiafiazare. │fibros. │ │sinovialei şi ţesuturilor moi periarticulare şi │ │ │.sunt │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │manifestări inflamatorii articulare. HTA.internare în caz de puseu acut şi │ │evidenţă condrocalcinoza. │ │ │ │predominenţă feminina). │ │Nu se încadrează în grad de │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Aceste calcificări sunt latente sau uneori au o │ │invaliditate. Grad 0. │asimptomatici. │ │ │ │Coxartrozele afectează ambele sexe (cu o uşoară │Diagnosticul coxartrozei este unul radiologic. │factorii reumatoizi prezenţi în titruri mici. mâinilor pune în │rahidiană. tibiotarsiene. fără │ │ │ │sinovialei şi ale ţesuturilor periarticulare │alte simptome.90% │ │ │afectată prezintă între 1. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │COXARTROZA .leucocitoză cu neutrofilie. │o durere izolată a genunchiului.60% │prin reducerea efectuării │ │lizereu calcic ce apare la nivelul ţesutului │discurilor intervertebrale (mai frecvent inelul │ │gestualităţii profesionale.20% │Grad 0 │ │ │Calcificările tendoanelor m.30% │Nu se încadrează în grad de │invaliditate.20% │Grad 0. obiectiv. │.mai rar (10% din cazuri) este│prelungit. │ 60 . curenţi │ │ │săptămâni sau chiar luni.hiperuricemia se asociază cu hiperglicemie. │ │ │calcinoze discale.Subiective: . │. │ │ │ │prin depozitele de cristale de pirofosfat │ │ │ │ │dihidratat de calciu cu localizare în interiorul│ │ │ │ │sau în jurul articulaţiilor.cod de boală 630 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ.I. │ │ │ │(90% din artropatiile coxofemurale) şi prin │Bolnavul acuză dureri coxofemurale la mers │ │ │ │caracterul său invalidant. │articulară prin interesări atât ale structurilor │ │ │ │.regim hipocaloric pentru scăderea │ │leziuni degenerative ale cartilajului hialin │modificări clinice subiective şi fără semne │ │în greutate la persoanele obeze.│mg/dl ptr. Are aspect de fin│Condrocalcinoza cu localizare la nivelul │ 50 . ale meniscurilor. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │CONDR0CALCINOZA (PSEUDOGUTA) .49% 20 .gimnastică medicală.C.│ │.schimbarea locului de muncă în │ │osteofitoză exuberantă). radiocarpiene. umezeală. aspect │ │ │ │ │caracteristic gutei care precizează │Guta cronică poliarticulară tofacee asociată cu │ │ │ │diagnosticul. cu │ │invaliditate.cod de boală 633 din lista de 999 │ │ │ │ │coduri de boală după C. sunt │ │ │ │. │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . Modificările de tip │ │ │tratament de specialitate. │ │ │ │intracelulară a cristalelor de UMS.100% │Gradul I de invaliditate. cu tofi ulceraţi │ │permanentă din partea altei │ │radiotransparente rotunde sau ovalare situate în│suprainfectaţi.sunt │ │ │invaliditate. coxofemurale. │ │ │ │artropatie şi identifică depozitele tofacee │ │ │ │ │osoase la bolnavii cu gută recunoscută. │determină deformaţii la nivelul mâinilor prin │ │ │ │. │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │. realizând │ │ortostatismului şi mersului. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Condrocalcinoza în forma asimptomatică. către │unilaterale sau postmalformaţii protruzive │genunchi. │ │articular dau imagine radioopacă.factorii reumatoizi ulteriori prezenţi în │articulare cât şi a celor periarticulare. │ │artrozic degenerativ ale artic. │regiunea fesieră (cu iradiere pe faţa post. │ │ │ │sugerează guta. │ │articular. iar ex. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. │ │. Tipul pseudoreumatoid de condrocalcinoză. │Tofii giganţi şi procesele degenerative │ │ │ │. │afectarea membrelor toracice. coxofemurale şi greutate la mobilizare.49% │Grad 0. uric ce duce la insuficienţă │ │ │ │înconjurate de un lizereu osteosclerotic │renală acută sau cronică. │coapsei. Eroziunile osoase │libere intercritice cu anchiloza osoasă aşa │ │orientare spaţială. │ │aspect distructiv (geode subcondrale. obiectiv al bolnavului.control periodic. obiectiv. de autoconducere sau de│ │şi cu severitatea bolii. │ │Condrocalcinoza (C.gimnastică medicală. a │Diagnosticul coxartrozei este numai radiologic. │evoluţie acută sau cronică. Prezenţa │ │invaliditate. MCF. │episoade inflamatorii subacute care durează │ │munci fără frig.19% │.cură balneară.2 zile până la 3 .M. durere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 20 . 1 la care │maximă pe faţa externă a regiunii trohanteriene │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică) │(cu iradiere pe faţa externă a coapsei) sau în │fără semne obiective patologice la ex. punctiforme │evoluţie bună între puseuri.VSH crescut în puseele inflamatorii. │ │clinic prin dureri cu limitarea mişcărilor în │Coxartroze polare superioare sau inferioare │ 10 . │ │din lista de 999 coduri de boală după C.000 şi 50. │Măsuri profilactice: │. │bolilor reumatismale abarticulare). │ │CONDROCALCINOZA (PSEUDOGUTA) calcificări ale │depozitelor de cristale de PFDC evidenţiate │ │ │ │cartilajului articular. fesier. │ │ │ │ │umeri.10% │Măsuri profilactice: │ │coxofemurale caracterizate morfopatologic prin │inferioare posttraumatice unilaterale fără │ │. cu simptomatologie dureroasă │ │Recomandări: │ │Rg. face parte din tabloul │Între episoade pacienţii sunt complet │ │ │ │reumatismelor prin microcristale.) recunoaşte din punct de │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │vedere etiologic existenţa formelor primitive │Condrocalcinoza în forma pseudogutoasă. (Vezi criteriile │ │ │ │sau în grămezi opace cu dimensiuni variate. produse de calcificări │Calcificări periarticulare ale umărului: │ │ │ │periarticulare şi depozite intraarticulare de │periartrită calcifiantă a umărului. . F.evitarea ortostatismului prelungit│ │artic. │prelungit. │diabetul zaharat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │A. Tipul pseudoartrozic de condrocalcinoză. nefropatie │ │ │ │Explorarea radiologică: exclude alte tipuri de │gutoasă.VSH crescut în atacurile acute de gută.M. Depozite │ │ │ │ │calcare caracteristice vizibile radiologic şi │ │ │ │ │modificări degenerative importante. cu │ │ │ │Cauza cea mai frecventă în formele secundare │afectare mono sau oligoarticulară şi care se │ │ │ │este reprezentată de hiperparatiroidismul │remite complet. cu interesarea osului subcondral. defecte osoase│membrelor toracice şi pelvine. ce │ │altei persoane. frecvenţa crescând cu │ │ │ │ │vârsta. │ │ │ │ │. │clinice patologice la ex. Tipuri combinate de condrocalcinoză care pot │ │ │ │ │complica frecvent evoluţia bolii. │ │ │ │primar. │ │Eroziunile osoase determinate de depozitele de │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │cristale de UMS se corelează atât cu durata cât │Guta cronică poliarticulară cu lipsa perioadelor │ │autoservire. a │ │cartilaginos (linie trasă cu creionul). Bolnavii prezintă │ │de aer │ │Examenul lichidului sinovial confirmă │tumefacţii articulare cu limitarea mobilităţii. │ 20 . asociate │episoade acute de inflamaţie articulară ce │ │ │ │altor boli.factor reumatoid absent. │ │ │ │ │la nivelul art. C. Simptome: │ │1. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. │ │artropatii cronice care afectează articulaţiile │Coxartroze secundare polare superioare sau │ 0 . genunchilor. genunchi. │durează 1 . │ │ │ │titruri mici. │ │. iniţial │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │punctiformă.cură balneară. ulterior liniară. │ │ │ │cristale de hidroxiapatită. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 . mimând o inflamaţie │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. │ │apropierea extremităţii articulare a osului şi │nefropatie prin ac.

│proiectată; │ │ │ - durere de tip mecanic, │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │ │agravată de mers (în special pe scări sau pe │unilaterale sau post malformaţii protuzive │ │teren accidentat), de sprijin, de mişcare, de │unilaterale (pe o coxa profunda de gr. 2 - la │ │oboseală, "durere de sfârşit de zi" şi calmată │care fundul cotilului depăşeşte linia │ │de repaus; │ilioischiatică). │ │ - impotenţă funcţională │ │ │de intensitate variabilă care împiedica pe │Coxartroze primitive sau secundare posttraumatice│ │bolnav să urce scările sau să alerge; │unilaterale sau pe malformaţii protuzive (coxa │ │2. Obiective: - şchiopătarea, bolnavul evitând │profunda gr. 3 - protuzie acetabulară). Bolnavii │ │să se sprijine pe membrul inferior bolnav. Când │acuză dureri inghinale, la ridicarea de pe scaun,│ │stă în picioare observăm o atitudine vicioasă, │la ortostatism prelungit, la mers, la coborârea │ │cu membrul inferior în uşoară flexie şi rotat │scărilor şi dispar în decubit. │ │extern. Tardiv, putem remarca o coborâre a │La ex. obiectiv uşoară limitare a mişcărilor de │ │pliului fesier, o atrofie musculară. │rotaţie. │ │ - limitarea mobilităţii: │Diagnosticul clinic este susţinut radiologic. │ │bilanţul articular şi muscular evidenţiază │ │ │limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală; flexia se menţine │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │normală mult timp (spre deosebire de coxite, la │ │ │care se limitează rapid). │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │În formele activate, nu poate pune "picior peste│posttraumatice sau secundare pe coxa retroversa │ │picior", nu se poate încălţa. În coxartrozele │(sechele de epifizioliză). │ │mai avansate mecanismul şchiopătării ţine de: │ │ │leziunile osteoarticulare dureroase, contractura│Coxartroze secundare pe coxa plana (osteocondrită│ │flexorilor, deficitul fesierului mijlociu şi │deformantă juvenilă). │ │atrofia cvadricepsului. Suitul, coborâtul │ │ │scărilor ca şi perimetrul de mers se reduc │Coxartroze secundare unilaterale │ │progresiv. Mersul nu mai este posibil decât cu │postosteonecrozei, condrocalcinozei, bolii │ │sprijin în baston, apoi pe două bastoane sau │Morquio. │ │cârje axilare. În formele foarte evoluate, cu │Bolnavii prezintă dureri în regiunea inghinală │ │anchiloză în atitudine vicioasă (adducţie, │sau în triunghiul Scarpa cu iradiere în regiunea │ │flexie şi rotaţie externă) şi dureri permanente,│fesieră şi retrotrohanteriană sau faţa anterioară│ │invaliditatea e gravă (nu mai poate părăsi │a coapsei până la genunchi (uneori gonalgii │ │patul, deşi starea generală este relativ bună). │izolate). │ │B. Manifestări radiologice: │La ex. obiectiv: mers salutând cu limitarea │ │Semiologia radiologică a coxartrozelor este │mişcărilor de rotaţie, abducţie, adducţie. │ │caracterizată prin 3 tipuri de modificări: │Diagnosticul pozitiv este clinic şi radiologic. │ │ │ │ │1. Îngustarea interliniei articulare (este │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │constatată în zona articulară portantă unde se │posttraumatism sau malformaţii congenitale, │ │exercită presiuni maxime, de obicei │condrocalcinozei, bolii Morquio, bolii Paget, │ │supero-externe şi mai rar intern sau axial). │coxite infecţioase, osteomalacie etc. │ │2. Osteoscleroză subcondrală: reacţie de │La ex. obiectiv limitarea mişcărilor de rotaţie, │ │osteocondensare faţă de excesul de presiune din │abducţie, adducţie şi limitarea flexiei cu │ │zona în care cartilajul s-a deteriorat (aspect │atitudine vicioasă a coxofemuralelor afectate (în│ │de benzi opace, de o parte şi de alta a │flexum rotaţie externă şi adducţie), atrofia │ │interliniei articulare). │grupului muscular fesier şi cvadricepsului. │ │3. Osteofitoza se dezvoltă în afara zonelor │"Semnul pantofului" este pozitiv (bolnavul nu │ │articulare supuse presiunilor: │poate efectua flexia - rotaţia necesară │ │- cotiloidiene externe; │sprijinirii piciorului de coapsa opusă pentru a │ │- femurale: osteofitoză marginală a capului; │încălţa pantoful. │ │- osteofitoză perifoveală; │ │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │D. Stare generală bună. │ │ │E. Forme clinice: │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │- după criteriul topografic: │limitarea mişcărilor de rotaţie, abducţie, │ │ - coxartroze polare superioare - sunt cele│adducţie şi flexie cu atitudini vicioase a │ │mai frecvente, de obicei secundare unei │coxofemuralelor în flexie, rotaţie externă şi │ │"displazii coxofemurale simple" (coxa valga şi │adducţie, cu atrofia grupelor musculare fesiere │ │displazia cotiloidiană) sau a unei subluxaţii a │şi ecvadricepsului bilat. │ │capului femural sau anteversiei exagerate. │ │ │Evoluează spre agravare, marea majoritate a │ │ │cazurilor având indicaţie chirurgicală; │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │ - coxartroze interne (centrale, axiale); │dureri şi instabilitate coxofemurală cu reducerea│ │- după criteriul etiologic: │posibilităţii de mers. │ │ - coxartroze primare - în jurul vârstei │Coxartroză rapid distructivă bilaterală cu │ │de 50 - 60 ani, de obicei bilaterale cu o │reducerea accentuată până la 70% din valorile │ │morfologie normală a coxofemuralelor, cu │fiziologice ale mobilităţii şoldului. │ │evoluţie lentă. Pot coexista cu artroze ale │ │ │mâinilor, genunchilor şi rahisului (boală │ │ │artrozică vertebro-periferică); │ │ │ - coxartroze secundare (60 - 65%) │ │ │debutează înainte de 40 ani cu o evoluţie │ │ │rapidă. Se disting următoarele forme clinice: │ │ │- coxartroze secundare malformaţiilor luxante; │ │ │- coxartroze orizontale secundare anterversiei │ │ │crescute a colului femural şi cotilului; │ │ │- coxartroze secundare malformaţiei protruzive. │ │ │Coxartrozele se dezvoltă rar pe un cotil profund│ │ │simplu (coxa profundă de gradul 1, la care │ │ │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică). │ │ │Pe coxa profunda gr. 2 (la care fundul cotilului│ │ │depăşeşte linia ilioischiatică) sau coxa │ │ │profunda de gr. 3 denumită şi protruzia │ │ │acetabulară (peretele intern al cotilului │ │ │proemină în interiorul bazinului). │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa retrorsa │ │ │(sechele de epifizioliză); │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa plana (cap │ │ │femural turtit, ovoid sau în formă de ciupercă, │ │ │pe un col femural scurt) Este vorba despre o │ │ │dismorfie sechelară a bolii Legg-Perthes-Calve │ │ │(osteocondrită deformantă juvenilă constând din │ │ │osteonecroza nucleului capului femural). │ │ │- coxartroza secundară unei osteonecroze a │ │ │capului femural; │ │ │- coxartroza secundară condrocalcinozei; │ │ │- coxartroza secundară bolii Morguio (tulburări │ │ │de formare a epifizelor membrelor şi │ │ │platispondilie); │ │ │- alte coxartroze secundare după coxite │ │ │reumatismale sau infecţioase; în boala Paget; │ │ │în osteomalacie şi în cazul sechelelor │ │ │traumatice (după reducerea defectuoasă a │ │ │fracturilor de cotil). │ │ │Diagnosticul pozitiv al coxartrozelor se bazează│ │ │pe 5 criterii esenţiale: │ │ │1. dureri inghinofesiere de tip mecanic; │ │ │2. limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală, amplitudinea flexiei │ │ │fiind mult timp conservată; │ │ │3. modificările radiografice: îngustarea │ │ │segmentară a interliniei articulare, │ │ │osteoscleroză subcondrală şi osteofitoză; │ │ │4. absenţa modificărilor biologice; │ │ │5. stare generală bună. │ │ │Deci diagnosticul pozitiv de coxartroză se │ │ │bazează pe modificările clinice şi cele │ │ │radiologice. │ │ │- Explorările de laborator; │ │ │- Radiografia bazinului de faţă standard │ │ │(singura realmente utilă); │ │

30 - 40%

40 - 49%

50 - 70% 50 - 60%

60 - 70%

70 - 90% 70 - 80%

80 - 90%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale, a │ │ortostatismului şi a mersului. │ │Bolnavul acuză dureri de tip mecanic│ │(apar la ridicarea de pe scaun, la │ │ortostatism prelungit, la mers, la │ │coborârea scărilor şi dispar în │ │repaos). │ │- schimbarea locului de muncă în │ │munci fără ortostatism prelungit, │ │poziţii vicioase în timpul │ │lucrului, frigul, umezeala. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bolnavul acuză dureri inghinale şi │ │triunghiul Scarpa, la ridicarea în │ │ortostatism, la mers, la coborâtul │ │şi urcatul scărilor. Bolnavul are un│ │mers salutând cu instabilitate a │ │şoldului şi bazinului la mersul pe │ │distanţe mari. │ │Necesită sprijin baston. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │prin posibilitatea invalidului de a │ │se autoservi, de a se autoconduce, │ │de a se orienta spaţial, fără │ │ajutorul altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│Posibil, dar nu obligatoriu: │ │ │ │ │-Tomografie computerizată; │ │ │ │ │- Scintigrafie osoasă; │ │ │ │ │- RMN. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GONARTROZA - cod de boală 634 din lista de 999 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │coduri de boală după C.I.M. │ │ │grad de invaliditate. │ │ │Artroză incipientă femuro-patelară unilaterală │ 0 - 10% │- regim hipocaloric pentru scăderea │ │Gonartroza este cea mai frecventă artroză şi cea│secundară sau primitivă. │ │în greutate la persoanele obeze; │ │mai frecventă artropatie a genunchiului. │Bolnavul acuză gonalgii la mers prelungit. │ │- gimnastică medicală; │ │Frecvenţa mai mare de 3 - 4 ori la femei faţă │Ex. obiectiv clinic este normal. │ │- cură balneară; │ │de bărbaţi. │Rg. genunchiului profil incidenţă axială 30, │ │- evitarea ortostatismului mersul pe│ │Din punct de vedere etiologic gonartrozele sunt │60, 90 arată îngustarea liniei femuro-patelare.│ │teren accidentat; │ │primitive şi secundare. │ │ │ │ │Gonartrozele primitive debutează între 40 - 50 │Artroză femuro-tibială secundară sau primitivă │ 10 - 19% │ │ │ani, în special la femei, de obicei obeze şi cu │unilaterală incipientă cu dureri de tip mecanic, │ │ │ │varice la membrele pelvine. │fără semne inflamatorii la ex. obiectiv şi ex. de│ │ │ │Gonartrozele secundare debutează precoce, sunt │laborator, cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │ │ │unilaterale şi necesită frecvent intervenţii │plan frontal (genu varum sau valgum unilateral). │ │ │ │chirurgicale. │ │ │ │ │Dintre cauzele cele mai frecvente, în │ │ │ │ │gonartrozele secundare sunt menţionate: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- traumatismele (sechele de fracturi, luxaţii, │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │entorse, leziuni menisc) │Gonartroză secundară unilaterală posttraumatică │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │- tulburări statice: - dezaxarea axei │sau primitivă unilaterală (de tipul artrozei │ │- gimnastică medicală; │ │femuro-tibiale cu solicitările în varus sau │femuro-patelare sau femuro-tibiale incipiente) │ │- măsuri igienico-dietetice pentru │ │valgus (genu valgum varus); │fără limitarea mobilităţii, cu gonartroze │ │evitarea obezităţii; │ │ - dezaxarea aparatului │reactivate remise clinic în 1 - 2 săptămâni. │ │- cură balneară. │ │rotulian (displazii rotuliene, luxaţii şi │ │ │ │ │subluxaţii rotuliene); │Gonartroză secundară posttraumatică sau primitivă│ 30 - 40% │ │ │- o serie de factori generali favorizează │unilaterală (de tipul artrozei femuro-patelare │ │ │ │apariţia artrozei: tulburările endocrine │incipiente) fără limitarea mobilităţii, cu │ │ │ │(insuficienţa ovariană, menopauza); tulburările │deviaţii axiale femuro-tibiale în plan frontal │ │ │ │metabolice (obezitatea); factorii genetici │(genu varum sau valgum bilateral). │ │ │ │(displazii). │ │ │ │ │ │Gonartroze primare sau secundare de tipul │ 40 - 49% │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │artrozei femuro-patelare unilaterale însoţite de │ │ │ │ │laxitate genunchi unilateral (leziuni │ │ │ │4. Manifestări clinice: │degenerative ale ligamentelor colaterale, │ │ │ │- subiective: durerea între puseele inflamatorii│instabilitate laterală mică). │ │ │ │este de tip mecanic (calmate la repaus şi │ │ │ │ │exacerbate la mers, coborâtul şi urcatul │ │ │ │ │scărilor, la genuflexii). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │În puseul acut durerea este de tip inflamator │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │(persistă şi în repaos). │Gonartroze primare sau secundare posttraumatice │ 50 - 60% │prin reducerea efectuării │ │- obiective: - sindrom de instabilitate │unilateral cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │gestualităţii profesionale, a │ │(laterală, anteroposterioară sau rotatorie) prin│plan frontal (genu varum sau valgus) sau dezaxare│ │ortostatismului şi a mersului. │ │laxitatea sau leziunea ligamentelor laterale şi │în plan sagital (genu flexum) cu limitarea │ │- Evitarea suprasolicitării │ │încrucişate, ce însoţeşte frecvent gonartroza, │mobilităţii genunchiului (extensie, flexie) │ │funcţionale, alternarea │ │mărind dificultatea recuperării funcţionale; │decompensată algic. │ │ortostatismului şi mersului cu │ │ - mărirea de volum a genunchiului, │ │ 60 - 70% │perioade frecvente de repaus, │ │poate fi cauzată de inflamaţia sinovială; │Gonartroze primare sau secundare unilateral │ │evitarea mersului de distanţe mari │ │reacţia lichidiană hidartrozică; tendinite şi │decompensate algic şi funcţional cu instabilitate│ │şi mai ales pe teren accidentat; │ │ligamentite; hipertrofia adipoasă; hipertrofia │a genunchiului lateral şi antero-posterior, cu │ │- evitarea urcatului şi coborâtului │ │epifizară (în gonartrozele avansate). │tumefacţia genunchiului în perioadele activate │ │scărilor; │ │ - genunchiul dezaxat, circa 30% din│însoţite sau nu de chist sinovial popliteu (chist│ │- combaterea excesului ponderal; │ │gonartroze sunt secundare unui genu varum sau │Baker), cu dezaxare în plan sagital (genu flexum)│ │- mers cu sprijin în baston; │ │genu valgum. Dezaxaţia sagitală în genu flexum │şi limitarea mobilităţii (extensie, flexie activă│ │- renunţarea la activităţile │ │poate să ţină de o gonartroză avansată, de │şi pasivă). │ │sportive; │ │retracţia ischiogambierilor sau de o gonartroză │ │ │ │ │inflamată. │ │ │ │ │ - limitarea mobilităţii - afectarea│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 - 90% │Gradul II de invaliditate. │ │frecventă a rotulei prin procesul artrozic │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │diminuă forţa cvaricepsului încă de la debutul │Gonartroze bilat. secundare posttraumatice sau │ 70 - 80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gonartrozei (cu extensia incompletă a │primitive avansate cu dezaxare în plan frontal │ │autoservi, de a se autoconduce, de a│ │genunchiului). De asemenea, gonartroza se │(genu varum) cu limitarea mobilităţii genunchilor│ │se orienta spaţial, fără ajutorul │ │însoţeşte de reducerea amplitudinii şi forţei │progresivă (extensia, flexia) decompensate algic │ │altei persoane. │ │rotaţiei axiale a gambei. │şi funcţional, cu pusee inflamatorii active la │ │Necesită intervenţii chirurgicale │ │Gonartrozele evoluate se însoţesc de limitarea │intervale mici. │ │corectoare (osteotomie tibială de │ │flexiei, cu deficit de mers (pentru mersul pe │ │ │corecţie, care restabileşte axa │ │plan orizontal sunt necesare minimum 40 de │Gonartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │mecanică femuro-tibială şi │ │flexie, iar pentru suitul scărilor 80 - 90 de │sindrom de instabilitate a genunchiului laterală │ │distribuţia fiziologică a │ │flexie şi posibilitatea unei extensii stabile şi│externă şi internă; anteroposterioară bilat. cu │ │presiunilor. │ │complete în rectitudinea genunchiului). │dezaxarea în plan frontal şi sagital cu limitarea│ │ │ │B. Semne radiologice: │mobilităţii pasive (flexie - extensie) cu pusee │ │ │ │- articulaţia femuro-patelară este prima care │inflamatorii acute la intervale mici, cu dureri │ │ │ │prezintă modificări radiologice subcondrale (la │de tip mecanic şi inflamator, permanente, cu │ │ │ │nivelul zonelor cu cartilajul ulcerat) şi │agravarea instabilităţii şi reducerea │ │ │ │osteofitoză (în afara zonelor de presiune │perimetrului de mers. │ │ │ │maximă). Radiografia standard nu poate evidenţia│ │ │ │ │decât stadiul artrozic constituit. Radiografia │ │ │ │ │femuro-patelară din incidenţa axială (defileul │ │ │ │ │opac) permite vizualizarea interliniei │ │ │ │ │cartilaginoase şi diagnosticul de debut al │ │ │ │ │procesului artrozic. Defileul standard poate │ │ │ │ │evidenţia şi o luxaţie rotuliană, bascularea │ │ │ │ │rotulei (fără deplasare laterală) sau o │ │ │ │ │displazie femuro-patelară. │ │ │ │ │- articulaţia femuro-tibială, prezintă │ │ │ │ │modificări artrozice ceva mai târziu, pensarea │ │ │ │ │interliniei; osteofitoză marginală; ascuţirea şi│ │ │ │ │hipertrofia spinelor tibiale, osteoscleroza │ │ │ │ │subcondrală. │ │ │ │ │C. Semne biologice: │ │ │ │ │Sunt necesare pentru precizarea unor gonartroze │ │ │ │ │activate sau hidartroze recidivante: │ │ │ │ │- VSH; │ │ │ │ │- studiul lichidului sinovial. │ │ │ │ │Criterii de diagnostic clinic: │ │ │ │ │- dureri de tip mecanic; │ │ │ │ │- semne clinice obiective; │ │ │ │ │- modificări radiologice; │ │ │ │ │- diagnosticul formelor clinice; │ │ │ │ │- examinările biologice, în funcţie de artrozele│ │ │ │ │activate sau hidartrozele recidivante. │ │ │ │ │Ex. de laborator: │ │ │ │ │- Rg. standard de faţă şi profil a genunchiului │ │ │ │ │(inclusiv cu încărcare, deci în ortostatism); │ │ │ │ │- Rg. de profil a genunchiului incidenţa axială │ │ │ │ │la 30, 60, 90 (pentru evidenţierea leziunilor│ │ │ │ │incipiente de gonartroză). │ │ │ │ │- Artroscopia genunchiului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE PICIORULUI cod de boală 635 din │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Artroză MTF a degetului mare (hallux valgus) │ 0 - 10% │Măsuri profilactice: │ │ │unilateral sau bilateral. │ │- evitarea încălţămintei │ │Artrozele piciorului sunt în majoritatea │Bolnavii acuză durere în zona antero-internă a │ │nefiziologice; │ │cazurilor artroze secundare unor traumatisme sau│piciorului de tip mecanic. │ │- tratamentul corect al │ │tulburări statice; zona de elecţie a procesului │ │ │traumatismelor piciorului; │

│degenerativ este artic. MTF halucelui la nivelul│Artroză tarso-metatarsiană (Lisfranc) unilaterală│ 10 - 19% │- talonete pentru picior plat sau │ │ante-piciorului, iar la nivelul tarsului este │sau bilaterală, (leziuni degenerative la nivelul │ │ghete ortopedice; │ │cuplul de torsiune │articulaţiilor cuneometatarsiene, însoţite de │ │ │ │(artic. subastragaliană şi mediotarsiană). │picior plat uni sau bilateral sau picior scobit. │ │ │ │Cauzele artrozelor piciorului sunt: │Bolnavii acuză dureri la mers pe teren accidentat│ │ │ │- traumatisme (fracturi vicios consolidate ale │şi ortostatism prelungit. │ │ │ │calcaneului, ale scafoidului sau MT, entorse │ │ │ │ │subastragaliene sau mediotarsiene. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- tulburări statice: picior scobit, plat, valg. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │talus valgus, talus varus, genu varum, genu │Artroză MTF a degetului mare în faza de hallux │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │valgum, malformaţii congenitale (sinostoze, │rigidus însoţite de sinovită secundară şi de │ │- intervenţii chirurgicale │ │condrodisplazii), sechele poliomielită; │bursită la nivelul exostozei capitometatarsiene │ │corectoare; │ │- artrite cronice: secundare P.R., │bilat. │ │- pantof sau ghete ortopedice; │ │spondilartritei periferice, gutei cronice; │ │ │- evitarea ortostatismului │ │- osteonecroze: (ale astragalului, scafoidului, │Artroză MTF a degetului al II (complicaţie │ 30 - 40% │prelungit, mersul pe teren │ │capului MT al II şi al III); │tardivă a unei osteonecroze capitometatarsiene │ │accidentat; │ │- încălţăminte nefiziologic: care accelerează │(Freiberg - Kohler) unilateral sau bilateral. │ │- cură balneară; │ │procesul degenerativ artrozic şi decompensarea │Bolnavii acuză dureri la dorsiflexia piciorului │ │ │ │funcţională; │la mers. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Artroza cuplului de torsiune (artroză │ 40 - 49% │Gradul 0 de invaliditate. │ │ │subastragaliană şi artroză mediotarsiană) │ │Nu se încadrează în grad de │ │A. Simptome: │unilaterală. │ │invaliditate. │ │1. Subiective: │Bolnavii acuză - dureri faţa dorsală a │ │Recomandări: │ │- durerea de tip mecanic exacerbate la mers şi │piciorului, cu instabilitatea tarsului posterior │ │- ghete ortopedice: intervenţii │ │calmate de repaos, treptat devine permanentă; │cu redoare progresivă şi limitarea mişcărilor de │ │chirurgicale ortopedice; │ │2. Obiective: │eversie şi inversie. │ │- cure balneare postoperatorii; │ │- redoarea articulaţiilor piciorului cu │ │ │ │ │limitarea flexiei dorsale şi plantare; │Artroză secundară a cuplului de torsiune prin │ │ │ │- şchiopătare la mers; │osteonecroză aseptică a capului astragalian sau │ │ │ │- kiperkeratoză la nivelul capului I şi V al │a scafoidului unilateral. │ │ │ │MTI; │Bolnavii acuză dureri submaleolar bilat. şi pe │ │ │ │- duriom pe faţa plantară; │faţa dorsală a piciorului la mers şi ortostatism,│ │ │ │- tulburări statice (picior scobit, picior plat,│cu greutate la mers pe teren accidentat şi │ │ │ │talus valgus, talus varus, etc.). │neregulat prin limitarea mişcărilor de eversie şi│ │ │ │B. Manifestări radiologice: │inversie. │ │ │ │Îngustarea şi neregularităţi ale interliniei │ │ │ │ │articulare; osteofitoză laterală şi dorsală, │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │osteocondensare subcondrală. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │A. Artroza MTF a degetului al doilea, bilaterală,│ 50 - 60% │Recomandări: │ │D. Stare generală bună. │secundară unei osteonecroze capitometatarsiene │ │- schimbarea locului de muncă, fără │ │ │(Freiberg - Kohler); dorsiflexia limitată jenează│ │mers pe teren accidentat şi │ │ │desfăşurarea pasului. │ │neregulat şi ortostatism prelungit; │ │ │ │ │ │ │ │B. Artroza cuplului de torsiune bilaterală, prin │ 60 - 69% │ │ │ │asocierea unei artroze subastragaliene cu o │ │ │ │ │artroză mediotarsiană. Dureri faţa dorsală a │ │ │ │ │piciorului bilat. cu instabilitatea tarsului │ │ │ │ │post. (cu frecvente entorse). │ │ │ │ │Bolnavii prezintă redoare progresivă şi limitarea│ │ │ │ │mişcărilor de eversie şi inversie ceea ce crează │ │ │ │ │dificultăţi la mersul pe teren accidentat şi │ │ │ │ │neregulat. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE MÂINII cod de boală 635 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Artrozele interfalangiene distale (Heberden) cu │ 0 - 10% │invaliditate. │ │Artrozele mâinii au cauze generale endocrine │limitarea minimă sau moderată a mobilităţii, cu │ │ │ │(carenţe de estrogeni, menopauză, acromegalie) │deformarea sau dezaxarea laterală a falangei │ │ │ │metabolice (diabetul, hipercolesterolemia) │distale. │ │ │ │vasculare şi genetice. │ │ │ │ │Artrozele mâinii sunt secundare traumatismelor │Artroze interfalangiene proximale (Bouchard) art.│ 10 - 19% │ │ │sau microtraumatismelor (fracturi intra sau │IFP este lărgită şi îngroşată, nu prin tumefacţia│ │ │ │juxtaarticulară cu lezarea cartilajelor, │ţesuturilor moi ci prin reacţii hipertrofice şi │ │ │ │rupturile sau întinderile aparatului ligamentar │osteofitice ale extremităţii falangelor cu uşoară│ │ │ │(vezi criteriile ap. locomotor). │limitare a mobilităţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Artroze secundare posttraumatice ale degetelor │ 20 - 49% │ │ │ │mâinii unilateral, cu redoare IF şi dezaxări │ │ │ │Semne subiective: - dureri la mobilizarea artic.│(după fracturi art. ale falangelor sau leziuni │ │ │ │degetelor: │ligamentare) │ │ │ │Semne obiective: redori cu limitarea │ │ │ │ │mobilităţii, deformaţii, dezaxări. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 30% │Nu se încadrează în grad de │ │Manifestări radiologice: de artroze. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │ │Rizartroza policelui uni sau bilaterală (artroza │ 30 - 40% │ │ │ │trapezometacarpiană). │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri şi limitarea mobilităţii │ │ │ │ │policelui. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroza erozivă a IF proximale şi distale cu │ 40 - 49% │ │ │ │puseuri inflamatorii, cu deformaţia degetelor şi │ │ │ │ │dezaxări. Radiologic: leziuni erozive şi │ │ │ │ │constructive. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui (artroza │ 50 - 60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │trapezometacarpiană) cu limitarea mobilităţii │ │Recomandări: │ │ │policelui cu deficit de prehensiune prin │ │- intervenţii chirurgicale │ │ │amiotrofia eminenţei tenare şi subluxaţia │ │corectoare (trapezectomie). │ │ │primului MC şi fixarea lui în adducţire şi │ │ │ │ │antepoziţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui bilateral, în faza descrisă │ 60 - 70% │ │ │ │mai sus. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILOZELE - cod de boală 648 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boala după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Cervicalgia cronică-forma clinică cea mai │ 0 - 10% │Recomandări: │ │A. SPONDILOZA CERVICALĂ: (CERVICARTROZA sau │frecventă. │ │- dispensarizare medic de familie şi│ │spondilo-discartroza cervicală) indică prezenţa │Bolnavii acuză dureri cervicale exacerbate de │ │reumatologic Policlinica │ │procesului artrozic degenerativ la nivelul │oboseală fizică şi intelectuală, însoţită uneori │ │teritorială; │ │coloanei cervicale; 60% din persoanele peste 40 │de anchiloză, acufene, tulburări oculare şi │ │- tratament medicamentos în fazele │ │de ani au o acuză cervicală de de cauză │laringo-faringiene, insomnii, stări depresive, │ │acute; │ │degenerativă. │dureri precordiale. │ │- cură balneară; │ │Artroza vertebrală afectează articulaţiile │ │ │ │ │discovertebrale şi art. interapofizară │ │ │ │ │posterioară; aparatul transvers, spinos şi │Cervicalgia acută sau torticolisul acut. │ 10 - 19% │ │ │ligamentar prezintă deasemeni modificări de tip │Cervicalgia acută însoţită de torticolis ce poate│ │ │ │hipertrofic sau calcificări cu repecursiuni │iradia ocular, auricular sau facial. Poate apare │ │ │ │clinice şi funcţional. │posttraumatism, pe fondul unor malformaţii osoase│ │ │ │Osteofitoza difuză (spondiloză) fără răsunet │cervicale, osteoartrite. │ │ │ │radicular şi medular, are ca simptom dominant │Redoarea coloanei cervicale cu înclinarea │ │ │ │durerea şi limitarea mobilităţii coloanei │laterală a capului dureroasă şi blocarea │ │ │ │vertebrale cervicale. │mişcărilor de rotaţie şi lateroflexie. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │Cefaleea cervicală: a. forma occipitală │ │ │ │SPONDILOZEI CERVICALE: │("Nevralgia Arnold") │ │ │ │ │ b. forma occipito-temporo│ │ │ │1 Subiective: │maxilară; │ │ │ │- durerea coloanei cervicale; │ c. forma supraorbitară. │ │ │ │2. Obiective: │ │ │ │ │- ex. obiectiv este în general sărac; │Cefaleea poate fi episodică sau continuă, uşoară │ │ │

│- modificări ale curburii fiziologice a coloanei│sau severă şi este declanşată de poziţiile │ │cervicale; │vicioase şi eforturile fizice. │ │- contractură musculară paravertebrală; │Migrena cervicală - sindrom paroxistic │ │- afectarea mobilităţii segmentare şi globale │caracterizat prin cefalee, greţuri, vărsături, │ │(flexie, extensie, înclinare laterală, rotaţie).│tulburări oculare şi neurovegetative. │ │3. Manifestări radiologice: ex. radiologic este │ │ │principalul mijloc de diagnostic (Rg standard); │Spondiloza cervicală poate iniţia şi întreţine şi│ │- modificarea lordozei cervicale; │apariţia unor artroze la distanţă de exemplu: │ │- pensarea spaţiului discal; │ │ │- reacţia condensată a platoului; │ │ │- osteofitoză peridiscală: │PSH-ul, sindrom umăr - mână, sindromul de │ │- îngustarea spaţiului şi reacţia artrozică ce │retracţie al aponevrozei palmare (M. Dupuytren). │ │poate duce la apariţia de bloc cervical la │Vezi criteriile afecţiunilor reumatismale │ │nivelul apofizelor post. │abarticulare) │ │ │ │ │ │Pentru afectarea radiculară vezi criteriile │ │ │neurologice. │ │ │ │ │B. SPONDILOZA DORSALĂ │ │ │ │ │ │Spondiloza dorsală reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ la nivelul coloanei │ │ │dorsale atât în sectorul disco-somatic cât şi │Dorsalgia cronică. │ │interapofizar. │Bolnavii acuză dureri în segmentul interscapular │ │ │cel mai frecvent; apare la sexul feminin, în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │etapa 30 - 40 ani. │ │Se remarcă sărăcia semnelor subiective şi │Ex. obiectiv: deviaţii în plan frontal sau │ │obiective. │sagital de amplitudine mică, adesea ireductibilă.│ │Ex. radiologic: susţine diagnosticul de │Ex. obiectiv: dureri la palparea coloanei │ │certitudine al spondilozei dorsale. │dorsale. Contractură paravertebrală limitată. │ │- osteofite difuze în special pe segmentul │ │ │T5 - T9; │Dorsalgia acută. │ │- pensarea discului intervertebral şi reacţia │Bolnavii acuză dureri acute cu prezenţa unor │ │condensată a platourilor; │tulburări de statică vertebrală şi dureri la │ │- calcificări ale nucleului; │presiunea spinoaselor T5 - T6 şi T9 - T10. │ │- artroză interapofizară. │ │ │ │Nevralgia intercostală. │ │ │Hiperproducţiile discoosteofitice şi │ │ │interapofizare pot irita nervii intercostali │ │ │generând o simptomatologie de tip nevralgic. │ │ │ │ │C. SPONDILOZA LOMBARĂ (LORDOZA). │ │ │ │ │ │Spondiloza lombară reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ artrozic la nivelul │ │ │coloanei lombare cu afectarea structurilor │Lombalgia cronică - leziune degenerativă a │ │anatomice inervate ale rahisului lombar │fibrocartilajului discal intervertebral cu │ │(ligamente, periost, musculatură, vase sanguine,│fisurarea inelului fibros. │ │rădăcini nervoase, sinoviala articulaţiilor │Bolnavii acuză dureri lombare la efort care │ │intera-pofizare posterioare). │cedează în repaus şi în poziţie de relaxare (în │ │ │cifoză lombară). │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Durerea este însoţită de redoare şi dificultate │ │ │de redresare. │ │A. Simptome: │Obiectiv: contractură musculară paravertebrală cu│ │- subiective: │apofizele spinoase sensibile la percuţie. │ │- durerea lombară variază în funcţie de forma │ │

0 - 20% 0 - 10%

0 - 20% 0 - 10%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Grad 0. │ │Idem - aceleaşi recomandări. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comportamentul igienic şi ergonomic │ │va proteja coloana preîntâmpinând │ │progresia proceselor degenerative şi│ │apariţia puseelor acute. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Recomandări: │ │- cură balneară; │ │- gimnastică medicală; │ │- corectarea poziţiilor vicioase │ │în timpul muncii; │ │evitarea eforturilor fizice, mari, │ │ridicarea de greutăţi, frigul, │ │umezeala, curenţii de aer; │ │- scăderea în greutate (la │ │persoanele obeze); │

│cronică, acută şi sediul afectării; │Lombalgia acută - se produce prin fisurarea │ 10 - 19% │ │ │- obiective: │incomplectă a inelului fibros cu inclavarea │ │ │ │- contractură paravertebrală); │parţială a nucleului pulpos. │ │ │ │- palparea dureroasă a apofizelor spinoase; │Bolnavii acuză durere vie lombară apărută brusc │ │ │ │- blocaj lombar cu scolioză antalgică: │cu contractura musculaturii paravertebrale, │ │ │ │- limitarea mobilităţii coloanei lombare │blocaj lombar şi scolioză lombară. │ │ │ │(flexie, extensie, înclinări spre dr. şi stg.); │ │ │ │ │- dispariţia lordozei fiziologice; │Sindromul trofostatic - post menopauză apare la │ │ │ │Ex. radiologic: rg. standard de faţă şi profil │femei ca urmare a modificărilor tisulare şi │ │ │ │arată osteofitoză difuză, artroză posterioară, │lombare şi se traduce prin relaxarea musculaturii│ │ │ │malformaţii congenitale (spina bifida, anomalii │abdominale şi hiperlordoză, prin artroza │ │ │ │tranziţionale, bloc vertebral) sau scolioză, │interapofizară posterioară, artroză interspinoasă│ │ │ │hiperlordoză. │(sindromul Baastrup). │ │ │ │- Artroza interapofizară: - scleroza osului │Bolnavii acuză dureri lombare. │ │ │ │ subcondral; │La ex. obiectiv: contractură paravertebrală, │ │ │ │ - geode subcondrale; │sacrospinoasă, cifoză dorsală, proiecţia │ │ │ │ - osteofitoză; │anterioară a corpului şi stare de oboseală. │ │ │ │ - pensarea articulară;│ │ │ │ │În stadiile avansate scleroza platourilor │Pentru afectarea radiculară - vezi criteriile │ │ │ │discale, pensare, hernii intraspongioase. │neurologice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE DIFUZE: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A. FIBROMIALGIA (FIBROZITA) - cod de boală │ │ │ │ │654 din lista de 999 coduri de boală după C.I.M.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Fibromialgia este un sindrom caracterizat prin │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │existenţa mai multor zone de dureri profunde │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │(puncte dureroase) prin dureri difuze cu o │Fibromialgia (fibrozita) primară la debut. │ 0 - 10% │invaliditate. │ │durată mai mare de 3 luni şi prin tulburări ale │Bolnavii acuză dureri difuze întinse sau │ │Măsuri profilactice: │ │somnului. │circumscrise la nivelul muşchilor sau │ │- evitarea stărilor de încordare │ │Afectează subiecţii de vârstă tânără, │proeminenţelor osoase însoţite de redoare şi │ │psihică şi a stressului; │ │predominant femei. │senzaţie de oboseală. │ │- relaxare psihică; │ │În patogenia bolii sunt incriminaţi mai mulţi │Durerile şi redoarea sunt accentuate de frig şi │ │ │ │factori: leziunile locale, fenomenele reflexe │oboseală fizică şi psihică şi cedează la căldură │ │ │ │asociate cu durerea cronică de originea │sau masaj şi mai puţin sau deloc la analgezice. │ │ │ │profundă, factorii psihogeni, tulburări de somn,│La ex. obiectiv: durere la palparea unor puncte │ │ │ │perturbarea mecanismelor de modulare a durerii. │trigger "puncte dureroase"; - hiperestezie │ │ │ │ │cutanată şi hiperemia reactivă (ce urmează chiar │ │ │ │ │după o palpare blândă). │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Grad 0. │ │(după H.A. Smythe 1985) │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Fibromialgia (fibrozita) primară cu o durată mai │ │invaliditate. │ │1. Durere difuză, cu o durată mai mare de 3 │mare de 2 - 3 luni. │ │Măsuri profilactice: │ │luni; │Bolnavii prezintă pe lângă durere spontană şi la │ │- evitarea stărilor de încordare │ │2. Zone dureroase caracteristice (cel puţin 12 │palparea la nivelul punctelor dureroase, o stare │ │psihică şi a stresurilor, │ │din cele 14 descrise); │de astenie, fatigabilitate, senzaţie de istovire,│ │relaxarea psihică; │ │3. Hiperestezie cutanată în regiunea scapulară │insomnii, tulburări digestive (colon iritabil), │ │- se recomandă activităţi fizice │ │superioară; │cefalee, anxietate, depresie psihică. │ │ sub formă de plimbări în aer │ │4. Tulburări ale somnului, cu oboseală matinală │Investigaţiile de laborator curente sunt normale │ │ liber, exerciţii fizice, sporturi │ │şi redoare; │atât ex. hematologic şi testele de inflamaţie │ │(atletism). │ │5. Investigaţii de laborator normale (VSH, TGO, │(VSH, proteina C reactivă, fibrinogen, │ │ │ │factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, │electroforeza) cât şi enzimele musculare, EMG, │ │ │ │enzime musculare, radiografii ale articulaţiilor│ex. radiologic al zonelor dureroasă. │ │ │ │sacroiliace). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. SINDROMUL DURERII MIOFASCIALE │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │Sindromul durerii miofasciale - prezenţa │ │ │grad de invaliditate. │ │durerilor şi redorii în musculatura din anumite │Sindromul durerii miofasciale din regiunea │ 0 - 10% │Recomandări: │ │regiuni ale corpului; │cervicală posterioară. │ │- cură balneară; │ │= fibromialgia regională sau localizată. │Bolnavii acuză dureri în punctele dureroase, │ │- gimnastică medicală; │ │Sindromul durerii miofasciale reprezintă o cauză│"Trigger" de tipul "cefaleei tensionale", sau │ │- evitarea eforturilor fizice │

│ │frigul. obiectiv o uşoară limitare a flexiei şi │ │structurilor umărului şi în primul rând la │rotaţiei interne. │ │Recomandări: │ │.49% 50 . │ │ │Rg. Un rol important în accentuarea proceselor │ │ │de uzură şi în apariţia inflamaţiei îl au │Tendinita degenerativă ("sindromul │ │factorii nervoşi (afecţiuni ale S. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │artroză glenohumerală (osteofitoză. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALă ACCENTUATĂ: │ │ │ │ │ │Umăr pseudoparalitic bilateral . Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │Impotenţă funcţională completă. dezbrăcatul unor haine. obiectiv limitarea mişcărilor │ │apicală) │umărului mai ales a abducţiei.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor parţial în urma unor │ │ │traumatisme sau solicitări mari sau datorită │ │ │tulburărilor trofice ale tendoanelor prin │ │ │leziuni degenerative la care se adaugă │ │ │diminuarea vascularizaţiei. │ │sunt negative. burse) şi în unele │capului (abducţie pasivă la 90 şi rotaţie │ │cazuri capsula articulară. tuberculoză pulmonară │nopţii. adducţia. │ │ │La debut rg. │ │Bolnavul prezintă dificultate în │ │efectuarea unor gesturi cotidiene . PERIARTRITA SCAPULOHUMERALĂ . fiind mai rară şi mai puţin │"resort"). abducţia.umăr blocat bilateral. │ │S. obiectiv: reducerea importantă a mobilităţii │ │ │active a braţelor bilateral. hipotrofia musculaturii. │tuberozităţi sau al capului humeral. umezeala.evitarea microtraumatismelor pe │ . suprasolicitări. │mic efort. care interesează ţesuturile │Durerea apare la mobilizarea braţului deasupra │ │periarticulare (tendoane. La ex.intervenţii chirurgicale │ │corectoare urmate de reeducare │ │funcţională intensivă. │ │ │Bolnavul acuză dureri moderate ale umărului. standard a umărului: tendinită calcifiantă. scleroza marii tuberozităţi│ │a cărui accelerare şi agravare pot fi │a capului humeral. Ex. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │ │ │ │ │Capsulită retractilă denumită şi umăr blocat │ │ │unilateral substratul anatomic al acestei forme │ │ │este reprezentat de o inflamaţie cronică a │ │ │capsulei glenohumerale cu evoluţie spre fibroză │ │ │(capsulită retractilă).reeducare funcţională intensă după│ │tratamente medicamentoase. │ │Recomandări: │ │. radiologic │ │Ex. membrul toracic │ │ │imobil în adducţie. umărului poate evidenţia │ │nivelul tendoanelor. hematolgic şi testele de inflamaţie acută │poate fi normal sau se pot evidenţia chisturi.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor totală bilateral. │ │Recomandări: │ │. │ │retroducţia. │Bolnavul acuză dureri datorită coexistenţei unei │ 0 . │ │patologice. │ │ │Ex. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │ │A. pieptănatul etc. │ │ │Cauzele etiologice ale sindromului durerii │ │ │miofasciale sunt: traumatismele. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │altei persoane.C. │declanşarea durerii de un traumatism sau o │ │sindroame talamice) precum şi unele afecţiuni │solicitare excesivă. după mai │ │ │multe luni de imobilizare a articulaţiei se │ │ │evidenţiază osteoporoza la nivelul capului │ │ │humeral şi o diminuare a spaţiului articular. rotaţia internă│În faza acută bolnavii acuză dureri de mare │ │şi externă sunt limitate până la blocarea lor în│intensitate ce apar brusc. │ │ │ │ │B. şi ale │supraspinosului") unilateral. determinate de procese │schimbări de poziţie.90% 70 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │Recomandări: │ │. umărului . fiind depistată întâmplător la ex. radiologic evidenţiază depozite calcice. │ │ │tulburări de statică. │ │ │microtraumatismele repetate.eroziuni. cu creştere gradată accentuată de│ │impotenţă funcţională a umărului asociate în │eforturi.schimbarea locului de muncă în │ │profesiile unde sunt solicitate │ │membrele superioare (ridicarea lor │ │deasupra capului). slăbiciune musculară şi │ │ │spasm muscular. │internă).70% 50 .│ │ │radiologic al umărului. │ │ │Semnul "căderii braţului" pozitiv. │ │regiunea lombară inferioară. Rg.80% 0 . scapulohumerală cu │ │ │redoare şi limitarea accentuată a mobilităţii │ │ │umărului bilateral până la abolirea completă a │ │ │mobilităţii (în special abducţia şi rotaţia │ │ │ext. umărului normală la tineri. │ │ │rotunde sau ovalare la nivelul tendonului │ │ │supraspinosului.60 ani .│frecventă de durere musculosche-letală. │ │ │pseudochisturi şi osteotite la nivelul marii │ │ │tuberozităţi.accidente vasculare cerebrale. dar şi │ │executarea unor profesii. mobilitatea activă este │ │ │dispărută la nivelul umărului. iar mobilitatea │ │ │pasivă imposibilă. │ │Bolnavul prezintă. │de o suferinţă a tendonului supraspinosului care │ │ │este prins între marea tuberozitate a humerusului│ │Periartrita scapulohumerală este un sindrom │şi arcul coracoacromial. │ │ │Bolnavii acuză dureri în umăr şi reducerea │ │ │mobilităţii active. boala Parkinson. caracterizat prin durere. curenţii de aer.│ │îmbrăcatul. │ │Din punct de vedere etiopatogenic la nivelul │La ex. │ │cunoscută. │ │ │Durerea cedează treptat dar mobilitatea │ │ │articulaţiei scapulohumerale este total abolită.M. umărului este normală. │ │ │Artrografia umărului pune diagnosticul de │ │ │certitudine în umărul pseudoparalitic. acuză │ │ │dureri umeri bilateral. de a se autoconduce. │ │ │Bolnavii acuză dureri artic.20% 20 . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate.). │ │ │Rg. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │Bolnavii pot fi asimptomatici multă vreme până la│ │traumatisme cerebrale. ara loc un proces de uzură │prezenţa de chisturi.20% 0 .I. mobilitatea pasivă nu este │ │ │afectată (ridicarea la verticală a braţului este │ │ │imposibilă). │ │ale organelor intratoracice (angina pectorală. │ │ │ │Grad 0. │tendoanelor umărului. Bolnavii acuză durere cu│ │clinic. în special în timpul │ │infarct miocardic. │osteoscleroză sau osteofite la nivelul marii │ │Rg.N. . │ │ │În forma cronică a tendinitei calcifiante │ │ │bolnavii acuză dureri moderate sau pot fi │ │ │asimptomatici. Umăr pseudoparalitic unilateral . │ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │etc.70% 70 . spontan sau după un │ │fazele acute. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%.20% │mari. poate fi normală. PERIARTRITA COXOFEMURALĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Periartrita coxofemurală este mai rar │Sindromul tensorului "fasciel lata" (şoldul în │ │diagnosticată.tratamente medicamentoase │ │antiinflamatoare steroide şi │ │nesteroide urmate de reeducare │ │funcţională. │Durerea este vie în umăr. │ │ │evolutiv duce la limitarea progresivă a │ │ │mişcărilor. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │Obiectiv: braţul căzut. │dureri în zona lombofesieră cu tulburări ale │ │localizată mai ales în regiunea cefei şi în │somnului şi stare de oboseală. expuneri la frig │sau rg. şi la persoanele │ │ │între 50 .schimbarea locului de muncă în │ │munci care nu solicită ridicarea │ │membrelor superioare deasupra │ │capului. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE LOCALIZATE: │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │A. abducţia la 90 este │ │ │imposibilă bilateral. │ │ │ │ │ │B. │ │Recomandări: │ │.N. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.determinat │ │din lista de 999 coduri de boală după C. osteofite pe marginea │ │determinate de traumatisme. cu │ │ │exacerbări nocturne însoţite de redoare. │ │ │ │ │ │2. dificultate la │ │efectuarea unor gesturi cotidiene: │ │îmbrăcatul. primitiv sau secundar. │ │etc.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. fără ca mobilitatea │ │ │pasivă să fie afectată. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate.diminuarea spaţiului dintre capul │ │ │humeral şi acromion + modificările descrise │ │ │anterior. microtraumatisme (în│anterioară şi pe faţa inferioară a acromionului │ │special de ordin profesional). │rezultatul depunerii de calciu la nivelul │ │Testarea mobilităţii umărului anteducţia. │ │ │Bolnavii nu pot ridica braţul lateral. ridicarea de greutăţi. │ │ │osteoscleroză) ruptura manşetei rotatorilor │Tendinita calcifiantă şi bursita unilaterală │ │(apropierea de acromion a capului humeral). se agravează noaptea în somn sau la │ │diverse grade.60% 60 . scleroză. Capsulita retractilă . │ │. redoare şi │debut insidios.cod boală 658 │Sindromul de "împingere" unilateral . │ │ │Ex.

rugbi şi la vânători. │ │ │Radiografia arată prezenţa calcificărilor. al evoluţiei) cu localizări diverse. II │ │2. │diverse.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoconduce. │Radiologic . │DSR genunchi . │ │ │ │ │ 20 .tratamentul corect al │ │traumatismelor şi reeducarea │ │funcţională corectă. │ │criteriilor 2 şi 3 la cel de DSR posibilă. dar│ │ │scintigrafia osoasă cu pirofosfat de techneţiu. │ │posttraumatică. │ │Ecografia şi ecotomografia pot identifica │Bolnavii acuză dureri pe faţa ext. toracic sau pelvin bilateral în st. │Modificările trofice accentuate ireversibile. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │Radiologic: atrofia osoasă difuză. formă severă. caracterizat prin dureri. │ │tulburări vasomotorii şi tulburări trofice. hiperuricemia.boli pulmonare etc. radiologic nu │ │ │relevează modificări patologice ale oaselor. capsulită │ │superior. │ │ │Stadiul 3: Modificările trofice sunt accentuate. │ │EKG . │ │.tratament într-o clinică de │ │recuperare.49% 50 . Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Pielea este iniţial caldă. sticloasă. │ │Aceleaşi recomandări. II de │ │calde şi eritematoase (prin vasodilataţie). │lateral pe partea bolnavă. de profil şi în incidenţă │Ex. │ │interesând membrele mai ales cele superioare. │ │accentuată şi difuză.afecţiuni ale sistemului nervos central şi │sudorală. capsulită │ │palide (prin vasoconstricţie) sau tegumente │retractilă) sau sindrom umăr . hipertricoză sau │dur. omogenă.schimbarea locului de muncă pentru│ │o perioadă. │Bolnavii acuză dureri pe faţa internă a şoldului │ │expunerile la frig. toracic sau pelvin unilateral │ │Investigaţii de laborator: │în st.cea mai frecventă cauză │ │mergeau pe conturul extern al marelui trohanter. │ │radiografia nu arată modificări patologice. tumefierea extremităţilor. cu tegumente subţiate sticloase cu unghii │ │lipsa părului.60% 60 .70% 50 . │ │de DSR definită. coapsa │ │marelui trohanter. │ │pentru diagnostic în stadiul incipient. atrofia Sudeck. Atrofia osoasă │ │ │devine difuză şi marcată. osteodistrofia │retractilă). Extremitatea (de obicei mâna) │ │ │prezintă o sensibilitate (hiperpatie) a │ │ │tegumentelor. sau sindrom │ │Sudeck.normal. durere la presiune. cu edem care lasă │unilateral. ridicarea de │ │greutăţi. │ │ │roşie. II de evoluţie │ │3. │După 3 .20% 20 . │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. la ex.30% 30 . Acest aspect pătat poate fi determinat│DSR mână st. modificări ale unghiilor. solicitările prelungite. │Radiologic nu sunt modificări. │termice. │ │ │Bolnavii au dureri discrete sau moderate cu │ │ │limitarea anumitor mişcări (abducţie.osteoporoză pătată care devine tot │ │Prezenţa celor 4 criterii permite diagnosticul │mai difuză. obezitate. modificări de secreţie │ │. Pielea. bursa iliopectineală) şi │aflându-se în adducţie şi extensie.afecţiuni cardio-vasculare. │ │celui subperiostal şi intracortical cât şi a │ │ │celui subcondral şi marginal în acest din urmă │ │ │caz realizând forma "erozivă" a afectării │ │ │osoase.tratamentul corect al bolilor ce │ │pot produce DSR. │ │Factorii etiologici ai DSR: . în unele cazuri apar │ │ │anchiloze (prin modificări fibroase ale │ │ │ţesuturilor periarticulare). iar prezenţa│afectate cu 50% din valorile fiziologice.6 luni. │ │Termografia arată o creştere a temperaturii │ │ │locale (în stadiul incipient) sau scăderea │ │ │acesteia (în formele evoluate). │ │Scintigrafia osoasă este o explorare utilă │Sindrom bipolar umăr .picior bilateral. a şoldului. │ │crescut şi hiper alfa 2-globulinemie. │ │Ex. osteoporoza │umăr . sau│ │de resorbţia neregulată a ţesutului osos. Încă în │ │ │acest stadiu pot apărea unele modificări trofice│ │ │ale pielii şi fanerelor.mână st. în lipsa bursitei bolnavul│ │degenerative şi inflamatorii ale ţesuturilor moi│nu are dureri şi poate reproduce un zgomot │ │periarticulare. │ │ori nu godeu. cu aspect de │III de evoluţie.) │ │ │Periartrita coxofemurală acută.40% 20 . tegumente reci şi│DSR localizat la umăr (umăr blocat.v. │ │4. │ │Recomandări: │ │.80% 80 . în special al burselor (bursa │(pocnitură) la o flexie a şoldului. luxaţii.picior st. │Bursita adductorilor. │ │Rg. umezeala.70% 70 . │ │Investigaţii de laborator: │Bursita ileopectineală şi tendinita psoasului │ │Ex. │ │hipercolesterolemia.90% │şold.p.│de periartrită coxofemurală.│ │ │ireversibile. Testele de inflamaţie sunt │ │ │pozitive. │ │ortostatism prelungit. │ │ │tendoanele adductorilor). │evoluţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │vasomotorie: fenomene Raynaud. mişcările │ │ │articulare sunt limitate. afecţiunile │deficienţă funcţională. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . genunchilor (forme │ │distrofia reflexă. │DSR la nivelul mb. │Bolnavul acuză dureri în regiunea inghinală. simptome sau semne de instabilitate │(d. rotaţie │ │ │ext. fără eforturi. │ │. │ │hiperhidroză. algoneurodistrofia etc. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │(după Kozin): │ │ │1. │La nivelul piciorului. durere într-o extremitate. │ │ │Bolnavii acuză dureri vii. │localizări diverse în stadiul I de evolutivitate │ │Nume sinonime pentru Distrofia simpatică reflexă│formă moderată. obiectiv dureri la palpare în regiunea │ │oblică pune în evidenţă una sau mai multe │inghinală prin hiperextensia şoldului. biologice sunt normale. obezitatea. toracic sau pelvin unilateral st. de a se │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │persoane. atât a│gambe bilateral. şoldului de faţă.picior) şold etc. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. edem. │ │Recomandări: │ │. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │Un rol important în producerea periartritei │ │ │coxofemurale îl au traumatismele. cruste. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │Radiografia zonei afectate arată o osteoporoză │ │ │"pătată". │ │microtraumatismele. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │Stadiul 2: Durerea scade treptat în intensitate. │Bolnavul acuză dureri difuze umăr sau mână fără │ │Cauze principale: traumatismele. ţesutul subcutanat şi │ │ │muşchii sunt atrofiaţi. │DSR la m. │ │ │În evoluţia DSR se descriu 3 stadii: │ │ │ │ │ │Stadiul 1. cu păr │ │ │puţin şi unghii fragile. │sechele.│ │ │tulburările trofice devin tot mai pronunţate. │ │îngroşarea aponevrozei palmare. impotenţă funcţională │ │ │şi stare febrilă. sindromul umăr . │ │. hematologic şi VSH sunt normale. edem şi spasm │ │ │muscular. modificări distrofice ale tegumentelor şi │tulburări de trofice devin pronunţate cu edem │ │fanerelor: atrofie. luxaţii etc). la forma acută VSH │iliac. │ │calcificări periarticulare a căror topografie │Bursita trohanteriană . uscată. III de evolutivitate. Stadiul │ │ │II dureroasă 3-6 luni. │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Distrofia simpatică reflexă (DSR) este un │DSR a membrului superior localizat la umăr sau │ │sindrom clinic. tendoanele flexorilor se│ │ │retractă (apar contracturi). │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │DSR este legat de o hiperactivitate a sistemului│ │ │nervos simpatic şi apare pe un fond de tulburări│DSR a membrului toracic sau pelvin unilateral cu │ │neurovegetative. cu pielea subţiată. │bipolare genunchi . Prezenţa primelor 3 criterii │Diminuarea mobilităţii la nivelul segmentelor │ │pune diagnosticul de DSR probabilă. │ │ │arată o hipercaptare a radiotrasorului în zona │ │ │afectată. friabile. DISTROFIA SIMPATICĂ REFLEXĂ. Examenul │ │ │radiologic arată osteoporoză parcelară │ │ │("pătată") care devine tot mai difuză. dar cu timpul devine rece. │ │hiperuricemia. │ │ │ │ │C. În fazele avansate osteoporoza este │DSR la mb. la│ │procesele patologice ale tendoanelor şi mai ales│urcatul şi coborâtul scărilor şi la decubit │ │ale burselor. │ │(DSR): reumatismul neurotrofic al membrului │La nivelul umărului (umăr blocat. obiectiv modificări│ │nivelul membrelor (fracturi.mână. de culoare. │ │neurologice: (hemiplegii) sau cardiovasculare │ │ │(infarct miocardic). În acest stadiu ex. │ │Aceleaşi recomandări. │mână. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. Stadiul 1 durează 3 . │entorse. în forme uşoare post traumatice. la nivelul mâinii. fracturi.40% 0 . sclerodactilia postinfarct.mână. │ │tendoanelor (tendonul psoasului iliac.6 luni de tratament consecutiv nu rămân │ │. │fragile.│Simptomatologia se datorează leziunilor │bursite trohanteriene. III bilateral sau şolduri bilat. autoservi. │Bolnavul are dureri de intensitate mică. umedă şi │ │ │cianotică. cu│ │ │edem dur. formă severă cu localizări │ │"sticlă" al osului afectat. frigul.mână bilateral. │Bursita adductorilor este frecventă la sportivii │ │ │care practică fotbal. când │Sindrom bipolar genunchi . │ │periferic. │ │ │Periartrita coxofemurală subacută şi cronică.traumatismele la │Bolnavii acuză dureri.90% 70 . frigul. │şi la nivelul plicii inghinale.

Tulburările de miros vor fi . │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────────┘ AFECŢIUNI NEUROLOGICE INCAPACITĂŢI ADAPTATIVE ÎN BOLILE NEUROLOGICE (ANEXA 1) NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie. │ │990 coduri de boală după CIM. Nu se încadrează în │ │echivalentul bolii Dupuytren la nivelul │ │ │grad de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │M. nereductibilă. sindrom de hipertensiune intracraniană. │ │ │ │ │. intoxicaţii exogene (alcool. │ │diateza Dupuytren.40% │Grad 0. │ │ │retractilă cu redoare în flexum a degetelor │ │Recomandări: │ │ │II .IV .│D. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M. diabet zaharat. poate fi unilaterală sau bilaterală. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Boala Dupuytren în faza de debut sub forma de │ │invaliditate. afecţiuni endocrine. │şi limitarea accentuată a extensiei degetelor │ │ │ │ │III . Nu se încadrează în grad de │ │corpilor cavernoşi (boala Peyronie) formând │ │ │invaliditate.V bilaterală. care apar în diverse afecţiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului.L. de │ │ │II . │ │ │de port încălţăminte. │M. având ca │degetelor III . cu greutate la mers şi │ │.). Dupuytren în faza de aderare a aponevrozei │ 30 . │ │ │ │ │mersul pe teren accidentat. │ │ │ │factori etiologici predispoziţia genetică. │ 50 . cu │ │a se autoconduce.tratamente chirurgicale corectoare│ │ │ │ │urmate de reeducare funcţională │ │ │ │ │intensivă. nereductibilă. alergii ale căilor respiratorii. │ │piciorului. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă cu │ │Recomandări: │ │ │picior boltit bilateral. Dupuytren unilaterală în faza de fibroză │ 50 .D. │ │.30% │ │ │B. │ │ │M. │ │. Ledderhose în faza de debut cu îngroşarea │ │ │ │ │nodulară a aponevrozei plantare unilateral pe │ │ │ │ │marginea internă a piciorului. fie mai întinsă.) constă în îngroşarea şi │ │ │ │ │retracţia aponevrozei plantare.49% │ │ │ │de redoare în flexie a degetelor IV . │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M.. droguri. cu fixarea policelui în flexie. de a se │ │ │fixarea policelui în flexie. │palmară însoţită de o limitare a extensiei │ │ │ │Afectează frecvent sexul masculin. │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. cacosmie etc. Dupuytren vilat. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută.80% │total. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │ │ │ │putând coexista cu leziuni analoge ale │ │ │ │ │aponevrozei plantare (boala Ledderhose) sau ale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . cu │ │.IV cu redoarea lor în flexie. migrene. de a│ │ │fibroză retractilă cu redoare în flexum a │ │se orienta spaţial. │ │Boala Dupuytren (B. │ │ │B. cu │ │ │ │ │picior boltit bilateral.20% │Grad 0. fracturi de bază de craniu. tumori orbito-frontale.V bilaterală. Dupuytren unilaterală sau bilaterală în faza │ 40 . hiposmie. fără ajutorul │ │ │degetelor II . │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . Dupuytren bilaterală asociată cu Boala │ 80 .IV . │(cel mai des). │ │ │ │ │Păstrarea mobilităţii policelui şi al degetului │ │ │ │ │II permit prehensiunea şi menţinerea unei │ │ │ │ │capacităţi funcţionale satisfăcătoare pentru │ │ │ │ │majoritatea bolnavilor.49% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │ │ │ │grad de invaliditate.60% │50%. care determină o │de-a lungul tendonului flexorului degetului IV │ │ │ │fixare în flexie a unuia sau mai multe degete.20% │Grad 0. BOALA LEDDERHOSE. poate să fie │ │ │ │Ea poate fi considerată o afecţiune a ţesutului │unilaterală sau bilaterală.90% │ │ │ │Ledderhose bilaterală. mersul pe teren │ │ │ │ │accidentat.încălţăminte ortopedică │ │ │ │ │corespunzător. în faza evolutivă. în faza de │ │autoservi.IV . Dupuytren bilaterală în faza de fibroză │ 70 .III . │ │ │ │ │traumatismele sau unele boli preexistente sau │M.D. │ │ │nereductibilă. │ │ │ │retracţia aponevrozei palmare. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. hiperosmie.evitarea ortostatismului │ │ │ │ │prelungit. cu posibilitatea │ │ │retractilă. tabagism etc. epilepsii. fiind │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .90% │Grad II de invaliditate.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │asociată cu M. │B. │ │ │Boala Ledderhose în faza de îngroşare nodulară a │ │Recomandări: │ │ │aponevrozei plantare bilateral.40% │ │ │asociate (artrozele cervicale şi distrofia │palmare de tegumente supraiacente şi subiacente │ │ │ │simpatică reflexă a membrului superior). │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. diverse afecţiuni psihice. Dupuytren în faza de noduli în regiunea │ 20 .90% │Grad II de invaliditate.III . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA DUPUYTREN cod de boală 660 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .) constă în îngroşarea şi │noduli rotunzi sau ovoizi în regiunea palmară. noduli nedureroşi. │ │altei persoane.intervenţii chirurgicale │ │ │fixare în flexie a policelui. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │ │conjunctiv fie regională. BOALA DUPUYTREN.încălţăminte ortopedică. │ │ │ │ │Boala Ledderhose (D.V unilateral.│ │ │B.70% │Grad III de invaliditate. │ │corectoare urmate de reeducare │ │ │ │ │funcţională intensivă. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . cu redoare în flexum a degetelor │ │invalidului de a se autoservi. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă │ 70 .IV .V bilaterală. │ │ │ │ │. cu greutate la mers şi │ │ │ │ │de port încălţăminte.III .70% │Grad III de invaliditate.V şi │ │ │ │ │afectarea degetului III. │ │ │ │ │ │ │ │ │E. de a se autoconduce.evitarea ortostatismul prelungit.

Deşi se întâlnesc şi în patologia neurologică pură scotoamele şi îngustările concentrice ale câmpului vizual vor fi tratate din punct de vedere al incapacităţii adaptative la capitolul "oftalmologie". În sine. modificări retiniene etc.  hemianopsiile bilaterale în sine fără agnozii. este unilaterală şi dacă se însoţeşte de diplopie poate conduce la o deficienţă uşoară.. incapacitate 75-100% încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate.  scotoamele îngustări concentrice apar în nevritele optice retrobulbare de diferite etiologii (scleroză multiplă. De regulă.îngustări concentrice ale câmpului vizual apar în special în glaucoame. nu se încadrează în grad de invaliditate. incapacitate 10-20% . luând în considerare reversibilitatea fenomenelor. acuităţi vizuale. pot fi centrale şi periferice .  pareza de oculomotor comun unilaterală cu ptoză palpebrală şi strabism ce poate avea în sine o deficienţă uşoară cu o incapacitatea 20-49% şi nu se încadrează în grad de invaliditate. tumori cerebrale cu sindroame de nervi cranieni complexe. intoxicaţii exogene etc. incapacitatea adaptativă între 0-20% .nu se încadrează în grad de invaliditate.  pareza bilaterală completă sau incompletă este foarte rară. tumorile de unghi cerebelos neurinomul de acustic. neurologice şi somatice şi vor fi tratate în principal în capitolul "afecţiuni oftalmologice" în special în ceea ce priveşte modificările polului anterior.  pareza unilaterală parţială cu ptoză palpebrală parţială poate avea o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-30%.  hemianopsiile pot fi heteronime şi homonime.cuantificate în special în capitolul O.L. nevrite optice etc.nu se încadrează în grad de invaliditate. beneficiază de o deficienţă accentuată sau gravă. accidente vasculare de trunchi cerebral (sindroamele alterne). în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. Perechea V (nervul trigemen) Nervul trigemen are două componente: senzitivă şi motorie:  nevralgie de trigemen este esenţială şi secundară (se întâlneşte în special în tumori craniene cu sindroame de nervi cranieni combinate. Din punct de vedere neurologic ne vom ocupa de modificările de câmp vizual şi modificările de fund de ochi. hemianopsii. intoxicaţie exogenă procese expansive intracraniene). Perechea III (nervul oculomotor comun) Modificările aduse de afecţiunile acestuia pot apărea în majoritatea afecţiunilor neurologice dar în special se întâlnesc în procese expansive intracraniene. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. scleroză multiplă.  cvadreananopsiile în diverse combinaţii în funcţie de lateralitatea şi tulburări de cunoaştere se supun aceloraşi criterii de mai sus. nevralgia de trigemen esenţială deci la care nu s-a stabilit etiopatogenia va fi apreciată din punct de vedere al expertizei medicale după epuizarea tuturor . diabet zaharat. scleroza multiplă etc. tulburările de miros nu duc la deficienţe funcţionale. Perechea II (nervul optic) Afecţiunile nervului optic apar în cadrul la diverse entităţi nozologice. Perechea IV (nervul patetic) Se întâlneşte mai rar şi de obicei în aceleaşi afecţiuni cu cele descrise mai sus. Modificările câmpului vizual sunt: scotoame îngustări concentrice ale câmpului vizual.. se manifestă prin ptoză palpebrală totală sau incompletă şi laterodeviaţie a globului ocular.  hemianopsiile bilaterale în special cele homonime temporale cu agnozie în sine conduc la deficienţă accentuată cu incapacitate mai mare de 70% şi pot fi încadrate în gradul II (doi) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie. conduc la o deficienţă medie cu o incapacitate adaptativă de 50-69% şi pot fi încadrate în gradul III (trei) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie. bitemporale sau binazale.R.

R. În funcţie de etiologie se poate încadra în gradul III sau II. nistagmus. ataxie. nestistematizat. sindroamele vestibulare se manifestă prin vertij sistematizat.  pareza unilaterală totală sau parţială de nerv oculomotor extern nu conduce la deficienţă dar poate beneficia de incapacitate 10-20%.) ea poate beneficia de o deficienţă în sine accentuată cu o incapacitate peste 70%. proba Romberg pozitivă. incapacitate peste 70% şi poate fi încadrată în gradul II (doi) de invaliditate. Dacă nevralgia de trigemen esenţială sau secundară se însoţeşte de alte leziuni ale nervului trigemen (leziuni ale corneei. Perechea VIII (nervul acustico . Perechea VII (nervul facial) Leziunile nervului facial se însoţesc în majoritatea entităţilor descrise mai sus. sensibilităţii şi masticaţiei poate beneficia de o deficienţă uşoară cu incapacitate 10-30% şi nu se încadrează în grad de invaliditate fiind de obicei reversibilă. pareza facială poate fi esenţială ("afrigore"). rotator. se întâlneşte în special în scleroza multiplă.  pareza facială tip periferic unilaterală în funcţie de afectarea gustului în cele 2/3 anterioare ale limbii. laterodeviaţii şi în sine conduc la deficienţe uşoare sau medii. de poziţie etc. în sine nu conduc la deficienţe. În funcţie de profesie şi etiologie se poate încadra în gradul II. cel mai frecvent întâlninduse în poliradiculonevrite cu evoluţie ascendentă. intoxicaţii exogene. dificultăţi de masticaţie care afectează ramul motor al trigemenului etc. De obicei acest tip de pareză apare rareori izolat şi rareori într-un singur episod ea este de cele mai multe ori recidivantă iar diagnosticul etiopatogenic este incert.metodelor de tratament medicamentos şi/sau chirurgical în urma cărora nu s-au constatat ameliorări esenţiale chiar sub continuarea tratamentului medicamentos după intervenţie chirurgicală asupra nucleului nervului trigemen.L. tumori de bază de craniu.  pareza facială unilaterală cu lagoftalmie ireductibilă şi deci subsegvent leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive şi ireversibile pot beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitate între 49-69% şi poate fi incadrabilă în gradul III (trei) de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranşează deficienţa). poate beneficia în sine de o deficienţă accentuată. în sine. slăbirii ale rezistenţei imunitare în special şi mai nou infecţii cu HIV etc. Perechea VI (nervul oculomotor extern) Din punct de vedere etiologic. beneficiază de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-50%. fiind încadrabilă în gradul II (doi) de invaliditate. deglutiţia. cu incapacitate 20-69% fiind încadrabile şi în gradul III (trei) de invaliditate atunci când este vorba despre ataxii marii cu .. poate beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitatea 50-69% şi poate fi încadrată în gradul III (trei) de invaliditate. afectările nervului oculomotor extern se regăsesc în majoritatea tablourilor clinice descrise la nivelul perechilor 3 şi 4 de nervi oculomotori. nu se încadrează în grad de invaliditate. de obicei evoluează fără o etiopatogenie clară.  parezele faciale tip central însoţesc de regulă diverse entităţi neurologice cu leziune dominantă în polul frontal şi fac parte din tabloul clinic al polului respectiv. afectează grav masticaţia. când nu se însoţeşte de alte semne şi sindroame neurologice). având în vedere că ea este aproape întotdeauna reversibilă în totalitate.vestibular) Leziunile nervului acustic şi încadrarea tulburărilor lui în criteriile de expertiză se vor face la capitolul "afecţiuni O. se poate întâlni foarte rar în infecţiile cu pneumocycistis carinnii. nu se încadrează în grad de invaliditate (precizare doar: în sine."  componenta vestibulară are două manifestări: sindromul vestibular central şi sindromul vestibular periferic.  pareza facială periferică bilaterală este o entitate foarte rară.  pareza bilaterală de nerv VI este foarte rară. vorbirea şi conduce la leziuni grave ale globilor oculari dând un prognostic rezervat afecţiunii pe care o reprezintă.

a gradului de invaliditate) se va face conform celor │ │stabilite la fiecare capitol în funcţie de afecţiunea de bază în care apar │ │sindroamele respective. torticolis în formele evolutive de lungă durată în care nu au fost depistaţi alţi factori: psihici sau extrapiramidali poate beneficia de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 0-38% şi nu se încadrează în grad de invaliditate sau în formele grave în care au fost epuizate toate modalităţile de tratament medicamentos şi chirurgical poate beneficia de o deficienţă medie sau chiar accentuată. deglutiţie şi fonaţie. încadrabil în gradul III sau II (partea dreaptă) de invaliditate. este responsabil de tulburările de respiraţie care apar în sindroamele complexe de nervi cranieni şi afectează cu precădere muşchii diafragmului reglând mişcările respiratorii şi implicit de deglutiţie şi fonaţie. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE MANIPULAŢIE  Deficit motor minim la un membru superior care nu afectează prehensiunea. putându-se încadra în gradul III sau chiar II de invaliditate.L. nu se încadrează în grad de invaliditate. nu beneficiază de deficienţă funcţională. de fapt.  Deficit motor la un membru superior care afectează minim motilitatea. cu o incapacitate între 50-85% şi încadrare în gradul III (trei) sau II (doi) de invaliditate în funcţie de gravitatea tulburărilor de deglutiţie. procese expansive intracraniene cu afectări complexe şi combinate ale nervilor cranieni etc. Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul afecţiuni O. autoservirea şi activitatea profesională sau deficit motor bilateral moderat incapacitate 70-90%. Perechea X (nervul vag) Nervul vag nu dă tulburări specifice unei anumite boli neurologice. se pot întâlni în sindroame alterno de trunchi cerebral (ex.  Pareza bilaterală de nerv glosofaringian este foarte rară dar de o gravitate maximă afectând în totalitate deglutiţia în special. Perechea IX (nervul glosofaringian) Răspunde parţial de masticaţie. Perechea XII (nervul hipoglos) Tulburările de motilitate din paraliziile de hipoglos unilaterale se pot încadra în gradul III de invaliditate. gesticulaţia .  Deficit motor la un membru superior ce afectează motilitatea în special dar şi prehensiunea .  Nevralgia de nerv glosofaringian este foarte rară şi însoţeşte uneori celelalte manifestări din partea acestui nerv. se încadrează în gradul III de invaliditate.imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii şi mersului (astazoabazie). nu este încadrabilă în grad de invaliditate. a│ │gradului de invaliditate. fiind încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate. incapacitate 20-49%. sindrom Wallemberg). deglutiţie şi fonaţie poate beneficia de o deficienţă medie sau accentuată. poate beneficia în sine de o deficienţă gravă.prezentată la începutul capitolului "Afecţiuni neurologice" este│ │doar un ghid de orientare în stabilirea incapacităţii adaptative.  Pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticaţie.incapacitate 0-20%. în final. stabilirea incapacităţii │ │adaptative (respectiv. Paraliziile bilaterale de hipoglos se pot încadra în gradul II de invaliditate.R. respectiv.incapacitate 49-69%. incapacitate 0-30%. . Perechea XI (nervul spinal) Cel mai frecvent disfuncţia sa conduce la torticolis. cu incapacitate 85-100%. gestualitatea şi prehensiunea.  Deficit motor total al unui membru superior ce împiedică activitatea zilnică. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Anexa 1 . cu o incapacitate între 30-69% sau peste 70%. gradul II (doi) de invaliditate. Torticolisul de cauză centrală este mai frecvent şi se poate încadra în gradul II sau III.

din miastenia gravis). nu poate desfăşura nici o activitate şi necesită sprijin şi îngrijire din partea altei persoane (este nevoit să beneficieze de un însoţitor). incapacitate adaptativă 0-49%. social.) care fac ca bolnavul să-şi piardă total capacitatea muncă şi eventual de autoservire . dar care nu afectează desfăşurarea activităţii vieţii cotidiene sau profesionale. neputând realiza mersul normal. Pentru anumite profesii se poate încadra în gradul III. mimică etc. prezintă o deficienţă gravă cu incapacitate peste 90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. dar fără sprijin. beneficiind de o asistenţă socială activată.. uneori există situaţii particulare (exclusiv muncă intelectuală) în care bolnavul. gradul I (unu) de invaliditate. dar poate exprima prin gesturi cuvinte disparate. TULBURĂRI DE LOCOMOŢIE  Bolnavul se deplasează cu uşoară dificultate pe distanţe lungi din cauza unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor membre inferioare. bineînţeles în funcţie de natura profesiei. datorită unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor. incapacitate 49-70%. nici fără sprijin. vorbire explozivă din afecţiuni cerebeloase şi în special leuconevraxita.  Bolnavul se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit. înţelege ordinele simple. Deficit motor total ambele membre superioare şi/sau asociat cu alte deficienţe (de locomoţie. pe cele complexe şi chiar le .). dificilă. vorbire etc. incapacitate 0-49% . alte dispozitive) şi nu îşi poate îndeplinii activităţile vieţii cotidiene sau nu îşi poate câştiga existenţa prin activitatea pentru care era pregătit (în special munca fizică). dar cu mare dificultate.  Bolnavul se deplasează cu dificultate moderată şi pe distanţe scurte. monocordă din boala Parkinson. balbism. nu se încadrează în grad de invaliditate. putând să desfăşoare o activitate profesională normală. idei. iar pentru unele profesii gradul I (profesii ce presupun conţinutul expresiv şi receptiv al limbajului). sau se poate exprima în scris (eventual în funcţie de pregătirea profesională prin stenodactilografie sau operare P. incapacitate 49-69%. TULBURĂRI DE VORBIRE  Bolnavul prezintă tulburări de vorbire uşoare: disartrie.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tipul afazie expresivă moderate (de obicei în sechelele accidentelor vasculare cerebrale). vorbire nazonată. este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. trebuinţe. în funcţie de etiologie.C. gradul III sau II de invaliditate. deoarece necesităţile lui sunt mult sporite din punct de vedere material.  Dacă bolnavul prezintă deficit de locomoţie şi/sau manipulaţie de peste 95% şi nu se poate autoservi.  Bolnavul nu se poate deplasa nici cu sprijin. fiind dependent de un mijloc de transport adecvat (cărucior. considerăm că are o deficienţă accentuată cu o incapacitate 70-90% şi este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate.incapacitate 90-100%.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tip afazie expresivă complexă dar şi elemente de înţelegere de tipul afaziei de recepţie. prezintă o deficienţă de vorbire medie ce îi permite exercitarea activităţilor vieţii cotidiene şi eventual efectuarea unor operaţiuni specifice profesiei. nu poate elabora propoziţii simple sau complexe. aceasta nu înseamnă că el nu beneficiază de acelaşi grad de invaliditate ca şi de necesitatea prezenţei însoţitorului. suport psihologic etc. poate presta activităţi legate exclusiv de capacitatea şi pregătirea intelectuală (de exemplu tetraplegii cu afectarea unor nervi cranieni). lentă. (muncă intelectuală san fizică). beneficiază de incapacitate 100%. alte tulburări de vorbire specifice unor afecţiuni neurotogice (vorbire monotonă.se încadrează în gradul III de invaliditate. fiind încadrabil în gradul I (unu) cu însoţitor. nici chiar pentru distanţe scurte (10-50 metri).

 Există şi situaţia cea mai gravă de afazie mixtă totală: bolnavul nu se poate exprima decât prin silabe. de menţionat că gestualitatea sau motricitatea pot fi influenţate şi de deficitele motorii de tip sindrom de neuron motor central. Tulburările vestibulare pot fi diagnosticate clinic şi cu ajutorul ex.  Bolnavul nu se poate deplasa decât cu ajutorul unei alte persoane sau a unor dispozitive specifice. cu baza de susţinere lărgită.V. rareori se va avea în vedere numai ataxia ce apare foarte rar izolat (uneori în scleroza multiplă. vestibulare şi cele prin tulburări de sensibilitate profundă. în aceste situaţii el nu îşi poate duce la bun sfârşit activităţile cotidiene . boala heredodegenerativă la debut etc. fatigabilitatea apare la distanţe mari iar mişcările ce impun o mare fineţe şi control în desfăşurarea activităţii profesionale sunt uşor afectare incapacitate 0-49% care în sine nu se încadrează în grad de invaliditate. Ataxiile cerebeloase . beneficiază de o incapacitate de 70-90%. "masă . parapareze ataxice din diverse afecţiuni neurologice care afectează căile cerebeloase spinale).prezintă o deficienţă accentuată.  Bolnavul se poate deplasa fără sprijin pe distanţe variabile.. cu tendinţă la latero sau postero deviaţii în cazul sindroamelelor vestibulare. "ce este asta?" etc. Pentru anumite profesii care implică coordonarea se poate justifica şi gradul III sau II de invaliditate. iar capacitatea de muncă va fi apreciată în colaborare obligatorie a medicului neurolog care decelează sindromul şi medicul O. neinfluenţate de deficite motorii (sindrom de neuron central. beneficiază de o incapacitate de 49-70%. de cele mai multe ori necesitând supraveghere şi îngrijire din partea altei persoane: incapacităţile de vorbire de gradul II şi I trebuiesc obligatoriu expertizate şi în serviciile psihiatrice cu ajutorul examenului psihologic.R. sindroame extrapiramidale sau sindroame de nervi periferici). a.L. sau cuvinte simple pe care le repetă dându-le un înţeles propriu ("da .da". fiind încadrabil în gradul III (trei) de invaliditate. TULBURĂRI DE COORDONARE ŞI ECHILIBRU  În acest capitol se încadrează aşa numitele ataxii care pot fii cerebeloase.).L.R. nistagmografie etc. având aspect specific de om beat. muncă de fineţe şi coordonare) .).C. chiar dacă nu sunt asociate deficite motorii din cele menţionate mai sus.poate executa pe cele simple .  Bolnavul se poate deplasa. sindroame extrapiramidale sau sindroame de neuron motor periferic. cu o incapacitate adaptativă 70-90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. cu oscilaţii. "ridică mâna dreaptă". dar cu oscilaţii. existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/şi membrele inferioare. subiect ce va fi dezvoltat la capitolul psihiatrie) şi nu se poate autoservi.este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. b. având dificultăţi de coordonare motrice şi de manipulaţie. el beneficiază de o deficienţă gravă.) fără nici o legătură cu sensul cererii şi nu înţelege nici cele mai simple ordine ("arată-mi nasul". Când se asociază deficite motorii cu sindroame cerebeloase diagnosticul funcţional este dificil şi nu are valoare în ceea ce priveşte ataxia în sine. cu o incapacitate 90-100% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. imprecis.-ist care obiectivează specific aceste tulburări prin probe specifice: probe vestibulare.bolnavul se deplasează cu dificultate. neputând să desfăşoare activităţile vieţii cotidiene şi majoritatea activităţilor profesionale (în special cele ce impun muncă fizică grea. cu baza de susţinere foarte lărgită. mersul fiind posibil. în consecinţă. autoconduce prin imposibilitatea comunicării. are deficienţă de manipulaţie în sensul coordonării chiar şi pentru mişcări mai puţin fine. O. ele pot influenţa în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din A.  Bolnavul se deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit dar cu mare greutate. deci devine incapabil de a desfăşura aproape orice fel de activitate (cu excepţia automatismelor mentale.masă" etc. în acelaşi timp. cu dificultate.

examenul funcţiei acustico-vestibulare şi coordonării mişcărilor.. fistule L. cranio-orbitare. examen neurologic (alterarea stării de conştienţă.R. Diagnosticul funcţional . de tulburări sfincteriene. total reversibil).se va aprecia în funcţie de intensitatea simptomatologiei clinice date de deficitele motorii. angiografie cerebrală. medii.C. alterările funcţiilor vegetative. orientare temporo spaţială (prin modificării psihice şi/sau senzoriale). mediu complicat cu fracturi. subdural şi intracerebral) şi cu revărsate lichidiene (meningită seroasă). coreoatetozele. pneumografia cerebrală. de forma şi frecvenţa crizelor de epilepsie. accentuate sau grave).C. sanghinolent). dilacerarea şi edemul cerebral şi operabile: hematoamele intracraniene şi fracturile craniene.  sindromul de dilacerare . mediu necomplicat. parietale. cu comă şi rigiditate prin decerebrare. tromboflebite).mediu.  după criteriul lezional. examenul sensibilităţii.  sindromul post-contuzional este de 3 grade: minor (cefalee. temporale. ameţeli. tulburările vestibulo-cerebeloase din sclerozele multiple avansate. traumatismele pot fi recente şi vechi. autoservire. infecţii (meningoencefalită. L. ENCEFALOPATIILE INFANTILE .C. pentru precizarea naturii hemoragice sau inflamatorii.  sindromul de compresiune cu revărsate sanguine (hematomul epidural. sunt închise şi deschise.  după criteriul terapeutic.  plăgi ale capului: frontale. tulburările date de afectarea nervilor cranieni. În cazul apariţiei incapacităţi de autoconducţie. de tulburări de vorbire. bolnavul poate beneficia de ajutorul unei alte persoane. scintigrafia cerebrală.). plăgi penetrante de război şi plăgi complexe (cranio-faciale. contuzia. examenul nervilor cranieni) şi examene paraclinice (examene radiologice: radiografie craniană. fiind încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. Diagnosticul capacităţii de muncă . Clasificarea: nepenetrante (ale scalpului). Clasificarea traumatismelor cranio-cerebrale:  după criteriul evolutiv. fără tratament. redoare de ceafă.beneficiază de incapacitate peste 90%. examenul L.  în raport cu modul de evoluţie sunt: acute. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Traumatismul extremităţii cefalice presupune afectarea concomitentă a craniului şi a creierului.şi nici obligaţiile profesionale (cel mai frecvent Koreea acută sau cronică. cronice şi sechelare. pareze sau paralizii. tranzitoriu. traumatismele sunt neoperabile cuprinzând: comoţia.R. Examenul clinic şi paraclinic al unui traumatizat cranio-cerebral cuprinde: anamneza care trebuie să precizeze etiologia traumatică. precum şi de tulburările psihice asociate. Clasificarea sindroamelor encefalice posttraumatice utilizată în Clinica de Neurochirurgie Bucureşti: Sindroamele encefalice posttraumatice recente  sindromul de comoţie cerebrală (durată foarte scurtă.G. grav necomplicat. redoarea de ceafă. modificări tonice.E. echoencefalografia). prognostic favorabil. cu dilacerare directă şi grav prin dilacerare indirectă de trunchi cerebral.R. modificări de reflexe.se va aprecia în funcţie de intensitatea tulburărilor funcţionale (uşoare. deci beneficiază de gradul I (unu) de invaliditate cu însoţitor. subacute. E. occipitale şi mixte. boala heredodegenerativă în stadiu avansat) .

modificări ce apar la │face recomandări medicale cu │ │circulaţie. microgiria. scăderea forţei musculare pe anumite grupe musculare. şi │Doppler carotidian. b) Factorii postnatali Pot acţiona: 1. megalo . diabet │ │ │ │ │zaharat).O. Determină:  agnozia.S. │(trei) de invaliditate. ex.T.S.T.cauzatori.O. BOALA VASCULARĂ CEREBRALĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ATACUL ISCHEMIC │ │ │ │ │TRANZITOR CAROTIDIAN │ │ │ │ │(A. în antecedente şi │regimul de viaţă şi │ │tranzitorie) cu durată între │puţin un A. 2. │Deficienţă uşoară.│modificărilor de F. cerebral: atrofie corticală. generând encefalopatia congenitală. amauroză │biletelor de ieşire din spital ce atestă cel│existenţei unui A. ex. transmisibilă. oftalmologic. hipertensiv ce pot conduce la o │legate de locul de muncă.traumatisme obstetricale în naşteri laborioase. a substanţei nervoase centrale a copilului. Este o boală acută. ce nu s-a mai repetat în │modificării ale F.T. sifilisul). POLIOMIELITA ACUTĂ Poliomielita acută (paralizia infantilă. sau.  traumatisme cerebrale. focare hemoragice în nucleii bazali. investigaţii de│nivelul carotidelor ex.T.A. ca şi │dacă nu este posibil. Se vor │ │pentru depistarea tulburărilor de│repetate în decurs de 1-2 ani.O.C.T. scarlatină. subdurale.. eventual │ │Sunt necesare bilete de ieşire │determinanţi (F. de cauze multiple. nicotina.│schimbarea locului de muncă │ │din spital din care să reiasă │diabetic.I. În timpul travaliului .│existenţa factorilor de risc şi favorizanţi. (de aspect A. se stabileşte pe baza │Incapacitate 0-49% prin demonstrarea │recomandările medicale privind │ │(cecitate monoculară. │privire la regimul de .I. │ │au tendinţa la repetabilitate..  scleroza cerebrală atrofică. diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase în teritoriul respectiv). de aspect aterosclerotic. hipertonie urmată de hipotonie. H. prezentări distocice.  inflamatorii şi toxice (alcoolul. modifirilor ex. │factorilor predispozanţi favorizanţi şi │incapacitate de 0-20%. aplicări de forceps. │demonstrarea existenţei factorilor de risc │ex.Definiţie: sunt manifestările encefalitice ca urmare a lezării. determinată de virusul poliomielitic din grupul enterovirusurilor. este │ │deficite motorii. Pot provoca hemoragii meningiale. │ │invaliditate dar.I. Clinic: febră şi semne neurologice (cefalee. poligiria. tulburări de vedere. C.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă .nu se justifică │Incapacitate 0% │Nu se încadrează în grad de │ │Se stabileşte prin semne clinice:│odată pus diagnosticul clinic. boala Heine . tulburări de │ │ │obligatoriu să se respecte │ │vorbire. ameţeli. │Deficienţa medie se stabileşte pe baza │Incapacitate 50-69% prin existenţa │Se încadrează în gradul III │ │echo-doppler pentru vasele mari │atestării documentare a cel puţin 1-3 A.Medin).  naştere prematură.T. În perioada primei copilării (fişa de sugar) Cauze:  tuse convulsivă. Cauze:  traumatice. │ │numărul de crize.encefalia. fasciculaţii. a) Factorii prenatali . aspect aterosclerotic la │ │şi/sau reconversie profesională. │contraindicaţiile medicale │ │24 ore.I. Doppler) │ │ │ │laborator (dislipidemii. în sine.  porencefalia.  incompatibilitatea sanguină dintre mamă şi făt (factor Rh). agiria. care nu lasă sechele şi │decurs de 1-2 ani dar există certitudinea │diabetic.

dislipidemii.G.se acordă respectând │Incapacitate 50-69% .T. parapareze etc. constituit evoluează cu │ │ │ │de diverse forme: hemipareze. favorizanţi şi determinanţi │hidrocefalie internă etc. │în cazul A. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. fumat.E.T. │ │favorizanţi şi determinanţi. │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │combinaţii.T.T.T.I. │ │contraindicaţiilor profesionale: │ │factorilor predispozanţi. parapareze sindroame │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. │Deficienţă gravă nu se acordă deoarece │ │ │ │ │boala în sine nu conduce la invalidităţi │ │ │ │ │permanente care să necesite îngrijirea şi │ │ │ │ │supravegherea din partea unei alte persoane. │ │dintre ele cu o durată de 24 ore.O. obezitate. de regulă totală dar şi pentru │existenţa de stigmate organice evidenţiate │muncă prin reconversie │ │punct de vedere paraclinic. mergând spre │diagnosticate etc. │carotidian.B.L. dimpotrivă.L. │ │invaliditate.T.L.L. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR │ │ │ │ │VERTEBRO-BAZILAR (A. │ │evidenţiate prin examen F. Totodată │ │ │ │sechele: sindrom piramidal sindrom │incapacitatea se justifică şi prin evoluţie │ │ │ │pseudobulbar incipient.T. obezitate.L. de citit.se acordă în funcţie │Se încadrează în gradul III │ │hemipareze.│ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC CONSTITUIT │ │ │ │ │(Infarctul cerebral) │Fără deficienţă. │de aceleaşi criterii ca şi în cazul A.I. │carotidian. tulburări de vorbire. se │diagnosticul clinic. │ │ │ │ │examene de laborator.│ │ │medicale şi specificaţiile în │ │Din punct de vedere paraclinic se│ │ │legătură cu locul de muncă ca şi │ │vor stabili stigmatele organice │ │ │în cazul A.viaţă şi │ │Acestea din urmă ajută la │predispozanţi. ex. de scris. colagenoze │ │special în legătură cu │ │72 ore. sub tratament │unui sindrom pseudobulbar şi a │muncă pierdută în totalitate) │ │ │medicamentos adecvat şi existenţa unor │tulburărilor psihice asociate.T. │ │ │ │ │Deficienţa gravă nu se justifică din punct │ │ │ │ │de vedere clinic şi/sau paraclinic. Vor fi respectate │ │Diagnosticul clinic se pune pe │ │ │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │baza documentelor medicale care │Deficienţă uşoară . │diabet zaharat.C. │ │Necesită respectarea cu │ │cranieni. de │de alcool. Incapacitatea │profesională.. │legătură cu locul de muncă ca şi │ │multor episoade de boală. fiecare│carotidian. diabetice). │ │ │reconversie profesională.L. │în general existând factorii predispozanţi │ │invaliditate. uneori │nosologice cu evoluţie favorabilă spre │remisiune clinică cvasicompletă.A.K.A. │(trei). în │ │calcul. │este obligatorie respectarea │ │determinarea în special a │(H.Z... │ │ │Deficienţa accentuată se stabileşte pe baza │Între 70-90% procentul fiind cu atât mai │Se încadrează în gradul II (doi) │ │ │biletelor de ieşire din spital ce atestă │ridicat cu cât se demonstrează existenţa │de invaliditate (capacitate de │ │ │repetabilitatea A.nu este cazul deoarece a │ 0% │Nu se încadrează în grad de │ │ │fost pus diagnosticul clinic. existenţa unor │ │contraindicaţiilor medicale. dar nu de neglijat şi│ │Nu se încadrează în grad de │ │hemiplegii. sau. │muncă pierdută în totalitate).. dar cu │recomandă schimbarea locului de │ │evoluând fără remisiune.. │de invaliditate (capacitate de │ │Doppler.L.T. tulburări psihice │mediocră sub tratament medicamentos şi │ │ │ │asociate şi a existenţei factorilor de risc │prognostic rezervat.V. deoarece în majoritatea│ │ │ │manifestă prin deficite motorii │cazurilor A. Se│ │ │ │ │manifestă prin deficite motorii: │Deficienţă medie .│ │ │ │ │cu tendinţă la repetabilitate.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă . │ │solicitările locului de muncă │ │reversibilitate parţială sau │Deficienţă uşoară se acordă entităţilor │Incapacitatea 20-49% pentru formele cu │(când este cazul) sau se │ │totală. │sechele uneori minore. │ │ │ │favorizanţi şi determinanţi.se acordă respectând │Se încadrează în gradul II (doi) │ │hipertensive. │ │ │ │ │neconducând la invalidităţi permanente şi │ │ │ │ │ireversibile şi care să facă necesară │ │ │ │ │îngrijirea şi supravegherea din partea unei │ │ │ │ │alte persoane. │formele ce lasă sechele minore: sindrom │prin examenele paraclinice.T.se acordă respectând │Incapacitate 0-49% se acordă pe baza │medicale şi specificaţiile în │ │atestă existenţa a unuia sau mai │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. D. │carotidian. tulburări de vorbire. │ │manifestări din partea nervilor │şi determinanţi bine determinaţi: H. dislipidemii.I. consum excesiv│ │stricteţe a indicaţiilor şi │ │tulb. Se vor respecta │ │de nervii cranieni în diverse │carotidian. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. fenomene ce durează peste│malformaţii vasculare cerebrale.) │ │schimbarea locului de muncă. │ 0% │ │ │ │Nu poate fi pus în discuţie odată stabilit │ │ │ │Din punct de vedere clinic. alte examene │carotidian. │ │ │ │ │(angiopatii retiniene │Deficienţă accentuată se acordă respectând │Incapacitate 70-90% . carotidian. carotidian. │fumat etc.T.G. │ . Din │remisiune. │aceloraşi critorii ca şi în cazul A. │ │paraclinice: E. E.T.I.

│ │ │ │Deficienţă uşoară se acordă cazurilor cu │Incapacitate 20-49% . Incapacitatea se va aprecia în medicale. ex. minime tulburări │complet. │ │ │prezentat o formă de boală cu evoluţie │definitive şi ireversibile: hemiplegii.. │psihice.I. tulburări de vorbire de │ │ │sechele importante.M. constituit │ │ │meningiale intens pozitive. uneori dizartrii.A. acalculii. de vorbire. după evaluarea │ │baza examenului LCR.E.T. a VIII-a) toată │dislipidemii. │ │ │ce au prezentat o evoluţie a episodului de │sechele motorii: manipulaţie. tulburări de vorbire. E.G. de solicitările locului de │cranieni. în funcţie │lungi. diabet zaharat. Totodată.R.T. │ │ │ │ │ │ │Deficienţă medie se acordă pentru sechelele │Incapacitate 50-69% în cazurile cu evoluţie │ │ │uşor invalidante din formele cu evoluţie │relativ favorabilă. tulburări din partea unor │ │ │nervi oculari. se│echilibru. │Gradul II (doi) de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I (unu) de │capacitatea de muncă │totalitate şi capacitatea │autoservire parţial │necesită supraveghere şi │îngrijire temporară din │altei persoane. deficite locomotorii ce medicale. C. coordonare. colagenoze │ │ │comă. │în ultimul rând tulburări psihice specifice │ │ │colagenoze. E.C. uneori │neglijat şi în general existând factori │ │ │afectări din partea nervilor │predispozanţi şi determinanţi bine │ │ │cranieni (în special perechea a │determinaţi: H. de exemplu: hemiplegii │aspect disfazic sau diverse forme de afezii │ │ │în curs de remisiune. deficite din partea nervilor complex. │predispozanţi. chiar│incapacităţii se va face după aproximativ 1 │ │diagnosticul se fundamentează pe │dacă se semnalează sechele minime: cefalee │an de la data accidentului. existenţa unor malformaţii│ │ │evolua uneori spre starea de │vasculare cerebrale.│diagnosticul se fundamentează pe │piramidal. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). │ │ │sechele ce permit bolnavului desfăşurarea │afectează moderat deplasarea pe distanţe unui │ │ │unor activităţi evazinormale. ex. examen │ │adecvat şi recuperator.K. a VI-a. E. │ │ │ │Se ia în considerare evoluţia spre │ │ │ │reversibilitate a acestor sechele. │ │ │muncă.G. ex. tulburări de coordonare. favorizanţi şi │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III (trei) de │invaliditate . ex. afecţiuni cardiace. fruste hemipareze.este │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmărirea │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. în │ │ │bineînţeles. Procentual se │ │oftalmologic. deoarece│ │ │cefalee intensă. disociaţie siringo-mielică. │ │ │III-a.. pareze de │de expresie. │ │ │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitatea 90-100% prin sechele grave invaliditate. │ │ │această simptomatologie putând │fumat.│ │funcţie de sechele (vezi anexa 1. │se apreciază după cel puţin un an de │ │baza examenelor de laborator │ │evoluţie a bolii sub tratament medicamentos │ │uzuale. │gestualitatea. │rezultatelor tratamentului complex şi │ │(cxantocrom sau sanghinolent) │vertijuri. obezitate. VI).A. │ │ │hemiplegii.. semne │în majoritatea cazurilor A.etc. partea │ │ │apraxii etc. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ │ │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se pune pe │Fără deficienţă.G. pierdută în │ │ │prelungită fără remisiuni clinice şi cu │tulburări de vorbire de aspect afazie de │ │ │prezenţa unor sechele posibil ireversibile: │motorie şi senzorială. Totodată.A. │ │ │vasculare ischemice constituite: H.. │tulburări de sensibilitate profundă şi nu │ │ │malformaţii vasculare. oftalmologic. consum excesiv de alcool. │III. agnozii. în │ │E. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate. R. ex.. tulburări de vorbire..aprecierea de │ │Din punct de vedere paraclinic │evoluţie favorabilă şi prognostic bun. │echilibraţie sau tulburări psihice uşoare muncă dacă │ │ │ │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). CT │cvasipermanentă rebelă la tratament. tulburări din partea pierdută.T. paralizii sau pareze de nervi │nervilor cranieni şi tulburări psihice │ │ │oculari. │diagnosticate etc.E. O. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). hemipareze. se recomandă │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │special în legătură cu │solicitările profesionale . astenie fizică. │ │apreciază incapacitatea între 20-49% în │ │ecografie. stadiu I/II. prehensiune │ │ │boală prelungită. discrete semne din │afectează uşor prehensiunea sau │ │ │partea nervilor cranieni. Doppler. de │nervi cranieni (în special perechile II. │ │ │alexii sau dizlexii. cu persistenţa unor │şi locomoţie.G.K. │ │ │exemplu: afazii senzitive sau motorii. vărsături.capitol │ │ex.T.. tulburări de sensibilitate de │ │ │va ţine seama de etiologia accidentelor │aspect talamic.L.N. dar cu persistenţa unor obligatorie │ │ │favorabilă: hemipareză frustă predominant │sechele: deficite motorii de manipulaţie ce │ │ │crurală sau brahială. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitatea 70-90% prin persistenţa de invaliditate. Nu poate fi pus în discuţie│ │ │baza următoarelor elemente: │odată stabilit diagnosticul clinic. │ │introductiv). │evoluează cu sechele uneori minore dar nu de│ │ │fotofobie. trebuie avută în vedere │special prin existenţa factorilor │ │angiografia (pentru depistarea │etiologia bolii: H.

│sechele minime în special a unor tulburări cu │ │de sănătate aparentă deplină la │astfel încât din punct de vedere neurologic │psihice (vezi capitolul boli psihice).angiopatie hipertensivă std.1 lună.O. cerebral. cerebral) dar şi │ │ │afecţiuni cardiace.T.T. │ │săptămâni . │în funcţie de aceste elemente (vezi anexa muncă dacă │ │ │ │1).IV cu │vestibulare. semne │şi se presupune că ar predispune la │mai sus ca şi persistenţa unor semne de şi │ │de focar şi depistarea de │repetarea episodului acut: H. ceea │ │ │ │ce agravează prognosticul vital pentru │ │ │ │aprecierea mai exactă a incapacităţii │ │ │ │adaptative (vezi anexa 1 şi capitolul boli │ │ │ │psihice).O.T. sindroame cerebeloase şi │ │ │foarte importantă: H. .. diabet zaharat.A. │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se stabileşte│Deficienţa uşoară . consum cronic de alcool.se acordă rareori în │Incapacitate 20-49% în cazurile rare cu de │ │pe baza unor manifestări │cazul în care diagnosticul a fost de │evoluţie favorabilă. std. │angiografic şi examen C. etc. eventual │indică schimbarea locului │muncă. se │ │eventuale). 3 │ │a unei colagenoze de exemplu.T. diagnosticate clar │a fost pusă de certitudine (prin examen │ │ │prin angiografie şi ex.. │obligatorie respectarea cu │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmarea unui │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. │fumat. etiologia bolii este │piramidal. Toate aceste elemente conferă │ │ │ │un prognostic rezervat prin tendinţa de │ │ │ │repetabilitate a episoadelor de boală. eventual existenţa unui diabet │fumat.) sau │ │ │nervilor cranieni: perechea a II-a şi nervii│existenţa unor sechele de aspect: sindrom │ │ │oculomotori. tulburări psihice. de │ │ex. III . ex. ex.T. şi │ │un bolnav cu antecedente │sechelele să fie minime. II şi│focar minore în special din partea nervilor medicale. cerebral. modificări ale acuităţi │ │ │sindroame cerebeloase. complex.T. │ medicale. std. uneori afectări ale │vizuale. care relevă existenţa de atrofii │pentru aprecierea mai exactă a incapacităţi │ │ │corticale şi/sau hidrocefalie internă.O. Totodată.A.nici nu se pune problema │ │ │INUNDAŢIA INTRAVENTRICULARĂ │deoarece boala are întotdeauna o evoluţie şi│ │ │ │un prognostic rezervat.A. │ │ │zaharat necomplicat. colagenoze (de exemplu │existenţa factorilor de risc şi │ │ │cel mai frecvent în boala Moya-Moya). │câmp vizual. în │ │hipertensive sau consumator │ │ │ │locului de muncă. în │ │ │C. │ │ │ │Dacă evoluţia este prelungită │Deficienţa medie se acordă cazurilor cu │Incapacitatea 50-69% se stabileşte pe baza III │ │peste această perioadă şi în │evoluţie prelungită peste 1 lună şi pentru │existenţei unui episod de boală cu evoluţie este │ │plus apar complicaţii (în │care etiologia bolii este bine determinată │prelungită şi depistarea factorilor expuşi │ │special starea comatoasă. │ │ │Deficienţa gravă în general nu se acordă │ │ │ │deoarece hemoragia subarahnoidiană în sine │ │ │ │nu evoluează cu sechele ireversibile │ │ │ │invalidante care să necesite supraveghere şi│ │ │ │îngrijire din partea unei alte persoane. sindrom vestibular central. C. neexistând cazuri în│ │ │ │care evoluţia să nu treneze fără sechele. │colagenoze. reconversie │ │ │ │ │ │ │Se încadrează în gradul │(trei) de invaliditate. diabet zaharat complicat. malformaţii vasculare cerebrale.M. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA CEREBRALĂ │ │ │ │INTRAPARENCHIMATOASĂ CU SAU FĂRĂ │Fără deficienţă . │cranienii (scotoame. chiar minime: sindroame │nervilor cranieni (scotoame.) sau demonstrarea unei │ │ │ │colagenoze.ale │ │malformaţiilor cerebrale │F. cerebral a unor malformaţii vasculare │ │remisiunea semnelor clinice şi │ │cerebrale sau diagnosticarea foarte precisă │ │paraclinice după aprox. tulburări de │ │ │piramidale. │dislipidemii. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă cazurilor cu│Incapacitatea mai mare de 70% se stabileşte (doi) │ │ │evoluţie gravă şi prelungită cu persistenţa │prin existenţa unor sechele din partea │ │ │unor sechele.T.A. malformaţii │importantă notificarea existenţei unei │ │ │vasculare cerebrale: anevrisme. diabet zaharat. │ │ │ │fumat. dar în special prin profesională.O. I-II. modificări ale │ │prognosticul este rezervat. R. aspectul examenului F. obezitate.. │Se recomandă respectarea │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │special în legătură cu .T.N. cu persistenţa unor │ │specifice: debut brusc în stare │certitudine iar evoluţia a fost favorabilă. │determinanţii: H.. │dislipidemii. │depistarea la examenul angiografic sau ex. │Se încadrează în gradul II │de invaliditate. şunturi │malformaţii vasculare cerebrale atunci când │ │ │arterio-venoase etc. C. │câmpului vizual) şi modificări ale F.T. Este │ │ │aspectul corespunzător al F. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate. │favorizanţii (H. În acest caz │ │ │ │prognosticul este favorabil. │ │malformaţii cerebrale vasculare │III. │ │Evoluţia poate fi favorabilă cu │ │C. consum excesiv de alcool.

G. │evoluţia favorabilă cu sechele minime: │hcmipareză cu deficienţe de locomoţie şi │indicaţiilor şi │ │În cazul hemoragiei cerebrale cu │deficite motorii de aspect hemiparetic.G. │efectuarea şi urmarea unui │ │este de regulă gravă conducând │tulburări psihice de intensitate minimă.V.VI nervi │ │ │ │ │cranieni) febră înaltă. cu stare │ │ │solicitările profesionale ale │ │de comă. VII). │ │ │ │de nervi oculomotori.. H. │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-100% prin existenţa unor │Gradul I (unu) de invaliditate.C. E. dispariţia sau normalizarea│minime. Pentru evaluarea │ │ │ │ │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │ │ │capitolul boli psihice).T. scris. tulburări din partea │contraindicaţiilor medicale. colagenoze etc. Se va recomanda │ │afecţiuni de bază emboligenă: │vedere clinic şi la care se constată │de vedere fără modificări ale câmpului │respectarea cu stricteţe a │ │afecţiuni cardiace. etc. │ │ │tulburări grave de vorbire.T. de vorbire şi cunoaştere. prin │invaliditate . disociaţie siringomielică.). IV. coordonare. │ │ │ │citire.T. Se ia în consideraţie gravitatea │special când se asociază şi tulburări │ │ │ │factorilor etiologici: H. agnozii şi mari tulburări │VI) şi existenţa de tulburări psihice │ │ │ │psihice (vezi capitolul bolilor psihice).. sechele din partea │ │ │ │paraclinic de certitudine şi care prezintă │nervilor cranieni. malformaţii vasculare │prognosticul rezervat în legătură cu aceste │ │ │ │cerebrale. Pentru aprecierea │ │ │clinice întotdeauna parţiale.. cu diagnostic clinic şi │scris. de │diabet zaharat. tulburări de echilibru şi coordonare│regimului igieno-dietetic. tulburări de coordonare │ │ │ │sechele invalidante ce rareori sugerează │şi echilibru. tulburări de coordonare. │nervilor cranieni (perechile II.│cardiovasculară. cu sechele definitive ce │invalidante în totalitate: hemiplegii. tulburări din partea │partea altei persoane. Se va ţine │favorizanţi şi etiologia bolii: H. │ │ │ │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │ │ │diagnosticul se fundamentează │Deficienţa medie se acordă bolnavilor la │Incapacitate 50-69% . │ │perechilor III ..│cronic de alcool etc.R. reconversie profesională. normalizarea ritmului cardiac. C. │ │ │ │ │angiografic şi ex. locomotorii. tulburări│invaliditate. │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitate 70-90% se apreciază prin │Gradul II (doi) de invaliditate │ │ │care au prezentat o formă de boală cu debut. │ │spre remisiuni ale semnelor │H.│existenţa unor sechele importante de │ │ │ │simptomatologie şi evoluţie clinică │manipulaţie.A. calcul. │specifice (vezi anexa 1 şi capitolul bolii │ │ │ │ │psihice). valvulopatii. │ │ │ │ │ │ │ACCIDENTUL VASCULAR EMBOLIC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Din punct de vedere etiologic │Deficienţă uşoară se acordă în cazul A. cranian. │ │ │invalidante definitive. │contraindicate prin reconversie │ │de focarul hemoragic. citit. ex. alţi factori │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │regulă existând sechele │predispozanţi şi favorizanţi. │nervilor cranieni (perechile II. apraxii.este obligatorie │ │L. │manipulaţie moderate. paralizii ale │ │ │muncă.T. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisiuni: │tulburări de vorbire de aspect afazie │supraveghere temporară din │ │ │hemiplegii. diabet │ │ │ │ │zaharat complicat etc.. calcul.T.. diabet │psihice se ia în considerare evoluţia şi │ │ │ │zaharat complicat.A. III IV. paralizii de nervi oculari. aritmii. │toate acestea putând permite bolnavului │echilibru. contraindicaţiile şi │existenţa şi gravitatea factorilor │solicitările profesionale sunt │ │poate fi favorabilă. │VI. │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │sechele apreciate ca definitive şi │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabil. │capitolul boli psihice). echilibru. │Incapacitate 20-49% prin persistenţa unor │Nu se încadrează în grad de │ │presupune existenţa unei │embolic remis în totalitate din punct de │sechele minime: sindrom piramidal. C.│certitudine etiologia bine precizată iar │existenţa sechelelor post ictale: │respectarea cu stricteţe a │ │E. │ │fibrilaţie atrială. malformaţii vasculare cerebrale. │ │ │ │ │Incapacitate 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │ │ │ │pierdută în totalitate. cu respiraţie │ │ │locului de muncă. paralizii │aspect talamic. tulburări de sensibilitate de │ │ │ │remisiune definitivă: hemipareze. │vasculare cerebrale. mergând │cont de gravitatea factorilor etiologici │diabet zaharat complicat. eventual se │ │stertoroasă şi semne de focar │ │ │indică schimbarea locului de │ │(hemiplegii. │senzorială şi motorie. în funcţie │solicitările locului de muncă. de vorbire.se apreciază după │Gradul III (trei) de │ │prin aspectul hemoragic al │care diagnosticul clinic a fost de │aproximativ 6 luni de la ictus. în │ │aproape întotdeauna la exitus. │remisiunea factorilor etiologici: compensare│vizual.A. │parţial pierdută. │program recuperator complex.. buna │control periodic în .A. malformaţii │profesională. colagenoze. │ │inundaţie ventriculară evoluţia │tulburări de vedere..C. III. │unele cazuri se recomandă │ │În cazul hemoragiilor │reluarea unor activităţi în special conforme│tulburări psihice dar şi ţinând cont de │schimbarea locului de muncă dacă │ │intraparenchimatoase evoluţia │cu indicaţiile.T. necesită │ │ │ │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane.K. │ │ │ │specifice. tulburări de vorbire │tulburări de sensibilitate profundă. │sechele şi se apreciază foarte corect │ │ │ │ │etiologia bolii (malformaţii vasculare │ │ │ │ │cerebrale diagnosticate prin ex. în │ │ │ │etc.E.

de exemplu │ │ │ │mari.V. tulburări ale câmpului vizual │demonstrarea existenţei unui A.│ │ │ │vor lua în consideraţie antecedentele H. în cazul acestora │Deficienţă medie se acordă în cazul A. sau │psihice. se vor │ │ │ │ │avea în vedere tulburările etiopatogenice: │ │ │ │ │fibrilaţie atrială.T. │parţial pierdută.. sindroame │contraindicaţiilor medicale.serviciile de│ │risc emboligen post intervenţii │aritmiilor în cazul fibrilaţiei atriale.P.│importantă. │ │şi nu în ultimul rând. │(pentru apreciere mai exactă vezi anexa 1). │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │neurologice şi/sau existenţa de tulburări │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabile. │ │altei persoane. │ │diagnosticul trebuie să cuprindă │ │ │ │ │obligatoriu: analize de │Deficienţa accentuată se acordă în A. de │ │ │ │ │sensibilitate profundă. de locomoţie şi/sau │invaliditate. necesită supraveghere│ │ │(vezi capitolul tulburărilor psihice). aspectul │Deficienţă uşoară . Se recomandă │ │depistarea unei malformaţii │sechele motorii moderate ce permit │manipulaţie de intensitate mică. │ │ │ │neurochirurgie. ecografie cardiacă. Totodată. │nivelul plasmatic al drogurilor │ │ │ │A. tulburări de vorbire. eventual schimbarea │ │proteză valvulară metalică. citit.G. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ EPILEPSIILE ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Se sprijină pe date anamnestice.se acordă │Incapacitate 10-49% prin │Nu se încadrează în grad de │ │lor. dizartrii.. frecvenţa crizelor fiind │psihice uşoare │recomandările medicale. se │adecvat. │hemianopsii. agnozii şi mari tulburări psihice │ │totalitate.C. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisii: │ │supraveghere temporară din partea│ │ │hemiplegii.C.E. │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-95% prin sechelele │Gradul I (unu) de invaliditate. │fizică sau intelectuală.V.G. pareze de nervi oculari. │ │ │locului de muncă. E.. monopareze. │manualitate şi locomoţie cvasinormală sau cu│din partea nervilor cranieni. Capacitatea de │ │ │tulburări grave de scris.E. eventual │sprijin unilateral pentru deplasare. iar dintre acestea numai acelea │ │ │ │ │care pot confirma existenţa crizelor. cerebral. vor fi analizate │anticonvulsivante. absenţa tulburărilor │ │ │ │clinici de neurologie. ataxii vestibulare. existenţa protezelor │ │ │ │ │valvulare metalice etc. psihiatrie. ex. │ │Din punct de vedere clinic se │sechele minime din partea nervilor cranieni:│cerebeloase. cu sechele definitive ce│psihice (vezi anexa 1).│de manipulaţie şi locomoţie necesitând │ │ │ │ex. ca şi istoricul bolii. existenţa tulburărilor │următoare: crize generalizate mai rare de│ 1 criză generalizată mai rar │tratamentul medicamentos. sindroame │ │ │ │ │cerebeloase şi nu în ultimul rând existenţa │ │ │ │ │unor tulburări psihice. │ │intervenţii chirurgicale pe micul│ │ │ │ │bazin. calcul.C. Din punct de vedere anamnestic.P. │Incapacitate 70-90% prin sechelele │Gradul II (doi) de invaliditate. crize parţiale mai rare de 1 pe │de o dată pe lună │de viaţă cu evitarea . regimul│ │psihice asociate. │mai sus. în │stabilită pe baza aceloraşi parametrii de│sau/şi prezenţa unor tulburări │Vor fi respectate strict │ │sensul numărului de crize într-un interval dat. │cerebeloase. frecvenţa şi aspectul lor. │ │ │oftalmologic. │etc. confirmate prin aspectul E..V. tulburări de vorbire în funcţie│poate lucra în condiţii de │ │manifestă prin deficite motorii │sindroame vestibulare centrale fără ataxie │de zona afectată este obligatorie │protecţie la acelaşi loc de muncă│ │de aspect hemipareză.G. confirmarea │epilepsiilor cu evoluţie favorabilă │frecvenţa şi aspectul crizelor │invaliditate. E. │1/lună..se consideră │ │ │ │examene paraclinice. evoluţia bolii. evoluţia şi │ │ │ │ │prognosticul acestora. │ │ │de muncă şi/sau reorientare │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │profesională. │ │de muncă. │legătură cu solicitările locului │ │special în cazul implantului de │schimbarea protezelor valvulare etc.. alte intervenţii │ │ │ │ │chirurgicale. │ │permanentă din partea altei │ │ │ │ │persoane.. │Incapacitate 95-100% │autoservire pierdută în │ │ │apraxii. contraindicaţii în │ │chirurgicale pe cord deschis în │decolmatarea protezelor valvulare. sechele │respectarea indicaţiilor şi │ │cardiace.K. eventual│ │tulburări de coordonare şi │ │ │se recomandă schimbarea locului │ │echilibru. │ │laborator. embolic │în funcţie de activitatea depusă │ │deficite din partea nervilor │fără agnozii. sechele│ │ │ │angiografie cardiacă şi a vaselor│din partea nervilor cranieni. │ │clinică şi/sau E. fruste sindroame │în antecedente ca şi a etiopatogeniei │şi sechelele invalidante: muncă │ │cranieni. C. frecvenţa foarte rară │ │ │ │numai documentele medicale provenind din │(1-2 crize pe an).E. clinice şi │Fără deficienţă . │funcţionare a protezelor valvulare metalice │specialitate. numai coroborarea acestor │epilepsiile cu evoluţie favorabilă şi │ │ │ │date pot confirma sau infirma diagnosticul de │stabilă sub tratament anticonvulsivant │ │ │ │epilepsie. │Incapacitate 50-70% prin persistenţa de │Gradul III (trei) de │ │din urmă fiind obligatorie │embolic la care se constată existenţa de │sechele motorii. │embolic în care sechelele sunt importante: │respective (vezi anexa 1).G.C.

│ │bolnavului. reconversie │ │Epilepsiile sunt primare sau secundare şi de │ │ │profesională. │ │ │de foc. dar aceste metode au indicaţii limitate │ │ │ │ │din cauza riscului declanşării unor crize │ │ │ │ │violente prelungite sau subintrante). S. interacţiuni │ │ │ │ │farmacologice. │ │ │este interzis să lucreze la │ │prezenţa unui medic A. în preajma utilajelor în │ │investigaţiile clinice pot pune în evidenţă │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │situaţii speciale nosologice: │ │ │ce îi pot periclita viaţa. │intensitate). alte excitante. frecvenţa │unor tulburări psihice de aspectul │ │noapte.E. tratamentul │ │ │profesională. │de viaţă cu evitarea eforturilor │ │10-20% din cazuri avem de-a face cu aspecte │lună sau 1-2 crize parţiale pe săptămână │ │fizice mari.E. în contact cu surse │ │expansive intracraniene.se surprind rareori│epilepsie ce prezintă crize generalizate │ 1-2 crize generalizate pe lună│invaliditate. aceste din urmă │Deficienţă accentuată se acordă │Incapacitate 70-90% prin: │Gradul II (doi) de invaliditate -│ . │ │ │contraindicaţiilor medicale │ │Examene paraclinice . totodată se apreciază │ │alcool. │ │recomandă ca locul de muncă să │ │serioase se poate recurge la metoda activării. │ │alcool. │Deficienţă medie se acordă bolnavilor cu │Incapacitate 50-69% │Gradul III (trei) de │ │ E. indisciplină terapeutică. frecvenţa. având de-a│ │ │ │ │face cu epilepsii refractare. forma de boală. în ciuda tratamentului corect.I.│ │ │specificate.G. │ │fie corespunzător │ │respectând indicaţiile specifice. ca şofer. procese │ │ │circulaţiei. dar şi a aparaturii │ │ │înălţime. secţia clinică│ │ │contraindicaţiilor medicale │ │de neurologie. controlat prin │săptămână │recomandările medicale. │instabilităţii dispoziţionale. Se│ │dacă ele există. apariţia unor afecţiuni │ │ │ │ │intercurente.T. │ │ │înălţime. │ │ │ │ │hiperexcitabilitate a sinusului carotidian. astfel bolnavului îi│ │angiografie carotidiană pot pune în evidenţă │ │ │este interzis să lucreze la │ │disfuncţii ale activităţii corticale. │ │aspecte specifice concordante cu aspectele │convulsive sau nu. │ │fie corespunzător │ │funcţional. în preajma utilajelor în │ │consecinţă a gradelor de invaliditate este │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │obligatorie formularea diagnosticului clinic şi │ │ │ │ │a formei de boală. │adecvat. │ │ │ │ │Diagnosticul paraclinic . în contact cu surse │ │În stabilirea incapacităţii adaptative şi în │ │ │de foc. 70% din cazuri prezintă E. debutul bolii. C. cerebral.. │ │obicei sunt controlate prin tratament │ │ │ │ │medicamentos adecvat. stările │ │specifice. cafea. │ │ │ │ │crizele nu pot fi stăpânite eficient.nu există metode │ │ │ │ │paraclinice de certitudine (cu excepţia │ │ │ │ │activărilor medicamentoase sau de aspect │ │ │ │ │hiperpnee. în cazul epilepsiei confirmate.G.T. sub tratament │ 1-2 crize parţiale pe │Vor fi respectate strict │ │clinice.. ex. în siguranţa │ │necesare resuscitării. etc.L. │conflictuale. munca în tura de │ │sau în cazul unor epilepsii cu evoluţie │specifice (descrise la capitolul │ │noapte.E.G. │ │ │ │ │În unele situaţii de obicei tranzitorii crizele │ │ │ │ │de epilepsie devin mai frecvente fie prin │ │ │ │ │inadecvarea drogurilor şi necesitatea schimbării│ │ │ │ │lor. se interzice consumul de │ │îndelungată sub tratament anticonvulsivant │respectiv). asociate epilepsiei. controlat sau şi prin prezenţa │pe săptămână. │ │ │ │ │În alte cazuri. sub tratament anticonvulsivant│ crize parţiale mai rar de una │fizice mari. odată cu înregistrarea │ │ │ │ │E. În cazul unor dubii clinice foarte │aspectul post critic al crizei (durată.G. hiperexcitabilitatea sistemului │ │ │ │ │neurovegetativ (hipocalcemie).E. regim │ │puţin suprapuse aspectelor clinice.G. ca şofer. (vezi capitolul │ │recomandă ca locul de muncă să │ │cele din urmă la stabilirea diagnosticului │afecţiuni psihice).. │ │ │ │ │tulburări morfeice. normale.E. Se│ │eficace. cafea.eforturilor │ │Formele de ieşire din spital sunt obligate să │săptămână. astfel bolnavului îi│ │important. cu o │ prezenţa de tulburări psihice │tratamentul medicamentos. munca în tura de │ │diagnosticul clinic. │ │modificări de aspect paroxistic mai mult sau mai│nivelul seric al drogurilor. │ │ convulsii febrile la copii (în special) │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │ crize convulsive raportate la alte situaţii │ │ │locului de muncă. în special în faza intercritică │sau/şi prezenţa unor tulburări psihice │ │conflictuale. aparatură adecvată.-uri cu │anticonvulsivant adecvat. alte excitante. stările │ │E. Totodată. reconversie │ │identificabile: consumul de alcool. │ │ │locului de muncă. metode de resuscitare adecvate.E. se interzice consumul de │ │crizelor şi existenţa unor tulburări psihice. în 10% din cazuri . │ │ │circulaţiei. în siguranţa │ │malformaţii vasculare cerebrale. │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │durata episoadelor.I. iar între │frecvenţă de 1-2 crize generalizate pe │intercritice specifice. şi cel mai │ │ │specificate. toate acestea conducând în │iritabilitate etc.

│ │bolii.90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ infantilă │manipulaţie. │ │ │ atrofii optice. │ │în special cele de aspect "grand. │frecvente.│cazuri devin de obicei invalidante. prin intermediul determinării │ │ │ │ │nivelelor plasmatice ale acestor droguri. │ │ │ │crizelor. │medicamentos inadecvat. │ │locomotor şi de manipulaţie accentuat la │ │ │ mişcări involuntare tip coreic │ │care se asociază deficienţe vizuale. mai ales formele │ │ │ │ │cu evoluţie îndelungată şi epilepsiile │ │ │ │ │secundare. │(descrise la capitolul respectiv). semne acustice şi │care se adaugă şi tulburări psihice grave │ │totalitate şi capacitatea de │ │ vestibulare. denotă un tratament │ │ │ │Pentru a trece la evaluarea incapacităţilor. frecvenţa lor şi comportamentul sub │ │ │ │ │tratament medicamentos ce se va controla │ │ │ │ │periodic prin dozarea plasmatică a drogurilor │ │ │ │ │folosite. │ │ crize comiţiale. dispensarizări) să precizeze │afecţiuni intercurente. │medicul psihiatru.90% prin existenţa deficitului │profesională. │(idioţie). │ │ Aspect clinic: │paroxistice de pierderea conştienţei şi │locomoţie. │ │auditive.100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ oculomotori.mall" │crize parţiale 2-3 pe săptămână. │80 . │postcritice prelungite şi tratament │săptămână │ │ │întotdeauna de acelaşi fel. │de autoservire parţială (bolnav imobilizat) │şi de manipulaţie accentuat │supraveghere temporară din partea│ │ │sau totală şi necesită supraveghere │95 . Formele de │bolnavilor ce prezintă crize convulsive │ frecvenţa crizelor │capacitate de muncă pierdută în │ │epilepsie ce evoluează prin crize generalizate │generalizate cel puţin 2-3/lună.│ │totalitate. │ │autoservire parţial pierdută. ele au un │ │ │ │debutul bolii. tonico-clonice. sau │ crize generalizate 2-3/lună │totalitate. pareze de nervi│Deficienţă gravă în cazul hemiplegiilor la │90 . netrecându-se la aprecierea │grave.│respectiv) │viaţa bolnavului sau a │ │tipul lor astfel crizele goneralizate de tip │diagnosticate obligatoriu de medicul │ │anturajului său. sau/şi │ tulburări psihice specifice │ │ │operabil.100% prin asocierea şi a tulburărilor │altei persoane. Pentru a deveni │prin nivelul seric al drogurilor. crize de pierderea conştienţei şi │ │ │Alte semne neurologice: │ │tulburări psihice uşoare (vezi şi anexa 1). nesupravegheat │ │ │ │este deci obligatoriu ca documentele medicale │sau agravarea bolii prin apariţia unor │ │ │ │(spitalizări. Hemiplegia (hemipareza) │Deficienţă accentuată prin tulburări de │70 . │psihice grave (idioţie) │Capacitatea de autoservire │ . │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ ENCEFALOPATIA INFANTILĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │1. │ │şi crizele parţiale complexe. │ │ │ │ │În acelaşi timp trebuie precizată prezenţa sau │ │ │ │ │absenţa ariei (care amortizează bolnavul. │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. │Se contraindică orice activitate │ │ deficit motor de tip central │tulburări psihice. gradul II (doi) de │ │ │tulburări ale nervilor cranieni.79% prin tulburări de manipulaţie şi │invaliditate. în acest sens │episoadelor subintrante. cu stări│ crize parţiale 2-3 pe │ │ │convulsiv tonico-clonice şi absenţele tipice. │ │ tulburări psihice uşoare până │Deficienţă gravă prin pierderea capacităţii │90 . crize │70 . dacă crizele │ │ │ │ │sunt mofeice sau diurne şi este obligatoriu │ │ │ │ │examenul psihic pentru a stabili existenţa şi │ │ │ │ │tipul unor tulburări psihice ce acompaniază │ │ │ │ │aproape întotdeauna epilepsia.95% prin existenţa unui deficit motor │Necesită îngrijire şi │ │ la idioţie. locomoţie. se va lua în considerare debutul │Deficienţa gravă se acordă deficienţei │Incapacitate 90-100% prin: │Gradul I (unu) de invaliditate . │ │ │ sau atetozic. │ │ cu hipertonie piramidală. starea │ crize subintrante frecvente şi│ce prezintă tulburări psihice │ │debutul bolii. akinetice etc. │ │ │permanentă din partea altei persoane. forma de boală prin descrierea │prognostic sever şi rezervat. au în general │anticonvulsivant adecvat şi controlat │ stare postcritică prelungită │ │ │răspuns terapeutic favorabil.) şi ca │interferenţa episoadelor subintrante │ │persoane. care pun în pericol viaţa │ │supraveghere şi îngrijire │ │invalidante ca restul crizelor generalizate │bolnavului sau anturajul ui sau │ │permanentă din partea altei │ │(tonice. tratamentul adecvat. mişcări involuntare. │ │ │ │ │Totodată. dar în special │fi descrise la capitolul │epileptice) ce pun în pericol │ │luându-se în considerare numărul crizelor şi │de prezenţa unor tulburări psihice grave. │ │ │trebuie demonstrată dozarea corectă a drogurilor│ │ │ │ │antiepileptice. ţine mai puţin de frecvenţa │ tulburări psihice grave │se acordă bolnavilor epileptici │ │incapacităţilor mai devreme de 1 an de la │crizelor. aspectul lor. timp în care boala nu a răspuns │postcritică şi mai mult de frecvenţa │severe (tulburările psihice vor │asociate grave (psihoze │ │favorabil la tratamentul adecvat. │ │ │ │ │ferindu-l de accidente majore). necesitând │ │absente şi parţiale simple sunt mai puţin │psihiatru. acest indicator extrem de important în│prezenţa de tulburări psihice specifice │diagnosticate obligatoriu de │ │ │apreciera incapacităţilor.

95% prin existenţa unui deficit motor │îngrijire temporară dun partea │ │ idioţie. deficienţă vizuală gravă.90% prin tulburări de locomoţie. stă cu trunchiul │ │ │ │ │ flectat anterior. │ │ membrelor inferioare. │ │ │invaliditate. │ │ uneori şi membrele superioare │imobilizat). asociat cu o deficienţă │ │Capacitatea de autoservire │ │ pot prezenta contractură în │manipulaţie. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │ 50-70% │Capacitatea de muncă pierdută │ │Forme clinice: │de locomoţie sau manipulaţie de intensitate │ │50%. │ │ imposibilă. │ │ │activitate cu program normal. Dubla atetoză │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │50 .Boala LITTLE│tulburări de locomoţie. │altei persoane. │ │ │ │ │ │ │2. │ │(trei) de invaliditate. deficienţă de locomoţie. │ │ flexie. │mişcări involuntare accentuate şi tulburări │coordonare a mişcărilor şi tulburări │Capacitatea de muncă în cea mai │ │ │coordonare a mişcărilor şi tulburări psihice│psihice accentuate. │imobilizat) asociată cu tulburări psihice │ │(unu) de invaliditate. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională. │ │ optice. poate presta o │ │ tulburări vegetative. │ │Clinic: │deficienţă de vorbire. se încadrează în gradul III │ │ forme abortive. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │3. │ │ tulburări de coordonare. Hemiplegia dublă │ │ │ │ │ (tetraplegia) │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 -100% │Capacitatea de muncă în │ │.100% │pierdută în totalitate. malformaţii │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. │capacităţii de autoservire (bolnav │accentuat. dizartrie. │ │ │Necesită supraveghere şi │ │ tulburări psihice până la │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 . gradul I │ │ dobândită. │ │ │persoane. │ │ │presta o activitate cu program │ . gradul III (trei) de │ │ Aspect clinic: │de manipulaţie şi tulburări psihice. │ │ mişcări involuntare ondulatorii│ │ │Poate efectua o activitate cu 4 │ │ în extremitatea membrelor care │ │ │ore. picior în│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │80 . │ │invaliditate. │ │din partea altei persoane.90% prin existenţa tulburărilor de │publicul. │ │ │fără ritm impus. │totalitate şi capacitatea de │ │ alte semne neurologice: atrofii│deficienţă vizuală gravă cu cecitate. │ │ │ │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ │ │ │din partea altei persoane. la care se adaugă │70 . Paraplegia (parapareza) │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 . │ │se încadrează în grad de │ │ distribuit. gradul II │ │ │Deficienţă accentuată. │mare parte pierdută. │ │(doi) de invaliditate. tulburări vizuale şi tulburări │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ interior. inegal │tulburări de locomoţie sau manipulaţie. │psihice. │ │ │ │ când cuprinde şi musculatura │pierderea controlului sfincterian şi │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ trunchiului staţiunea este │tulburări psihice grave. nu│ │ motor periferic. │permanentă. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ SECHELELE POLIOMIELITEI ANTERIOARE ACUTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Aspect clinic: │ │ │ │ │ deficit motor de tip neuron │Deficienţă funcţională uşoară prin discrete │ 0-49% │Capacitatea de muncă păstrată. poate │ │ forma spinală (cervicală. │imposibil. │(menţinerea ortostatismului şi a mersulului │Se contraindică orice activitate │ │ contractură piramidală a │ │prelungit). asimetric. │ │ │ │ │ │ │4. │ │ deficit motor inegal şi mai │importante. │ │ congenitale.79% prin tulburări de locomoţie │(doi) de invaliditate.90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │spastică infantilă . fără a executa munci ce │ │ se exacerbează la emoţii. │ │cea mai mare parte. de │ │ │ varus equin şi rotat în │capacităţii de autoservire parţială sau │vorbire. │ │ amiotrofii precoce. │medie. │ │Necesită supraveghere parţială │ │ accentuat. │profesională. vizuală sau psihică. │ │ │implică ritm impus şi munca cu │ │ tulburări psihice de la forme │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 . │ │ uşoare până la imbecilitate. │ │ │sau permanentă din partea altei │ │ tulburări psihice marcate.│ │ │ │pierdută în totalitate. gradul II │ │ │mari. │ │autoservire parţial pierdută. când ortostatismul este │95 .70% │50%.este congenitală sau │capacităţii de autoservire (bolnav │ │totalitate pierdută.

bulbopontină cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% (vezi şi anexa 1) │fizice mari. Tremurătura parkinsoniană . Datele din literatură au demonstrat că incidenţa afecţiunilor extrapiramidale este relativ ridicată. B. Sindromul de panstriat . Se evidenţiază prin proba lui Noica. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională.determinat de leziuni ale substanţei negre şi parţiale ale globului palid. C. degenerescenţa hepatolenticulară 2-7/10. Aspect caracteristic la membrele superioare de "numărare a banilor". cu activitatea gestuală săracă. substanţa neagră. Degenerescenţă hepatolenticulară. gradul │ │ │ │ │II (doi) de invaliditate. Bradi sau achinezia . El cuprinde: A. │ │ │redus de 4 ore fără eforturi │ │ forma bulbară. Boala Parkinson. vorbire şi │ │ │ │ │respiraţie. în prezent.000 locuitori.6 cazuri/1000 locuitori. boala Parkinson prezintă între 1-2. coreea acută şi cronică 2-5/10.sau "paralizia agitată". B. Ca prevalenţă. fără ritm impus. În acest sindrom pot fi încadrate: A. uneori în menţinerea unei atitudini (tremor postural). Tabloul clinic este dominat de trei semne cardinale: tremurătură. apare în repaus. III. Sindromul de neostriat (putamino-caudat) . fenomenul de "roată dinţată". C. având drept consecinţă o scădere importantă a dopaminei cerebrale. Pe baza acestor criterii. Atrofii primare palidale. │ │ disfonie. Coreea cronică Hungtington. nucleul subtalamic şi talamic). │tulburări de deglutiţie. Distonia de torsiune şi torticolisul spasmodic. El înglobează: A. manipulaţie.│ toraco-lombară). Sindromul de poleostriat (nigro-palidal) . toxice. Sindroame Parkinsoniene: postencefalitic. Evidenţierea prin proba marionetelor. "răsucirea tigării". sindroamele parkinsoniene 0.caracterizat printr-un accentuat polimorfism clinic cu leziuni ce cuprind mai multe structuri (striat. senzaţie de înţepenire. bătutul tactului. Coreea acută Sydenham. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL Sistemul extrapiramidal s-a impus ca entitate nosologică unitară pe baza datelor anatomoclinice. toxic. Hemibalismul. Debut insidios cu semne puţin evocatoare: oboseală marcată. pe următoarele grupe: I.15%. Sindroame coreeice: congenitale. metabolic-endocrine. palid. Sindroame atetozice.ritm lent. tumoral. │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │ │ │în cea mai mare parte. mers mai încetinit. tulburări de │tulburări de locomoţie. Boala Parkinson . predomină la rădăcina membrelor. C. D.bolnavul apare imobil. bolile care afectează structurile acestui sistem pot fi sistematizate. iar la membrele inferioare "pedalare". medicamentos. rigiditatea musculară şi achinezia.varietate particulară de hipertonie ce interesează toate grupele musculare. B. Aspectul caracteristic . pensa digitală cu fiecare deget. "bătut tactul". vasculare. Rigiditatea musculară . II. │ │ │ │ deglutiţie şi respiraţie. neurofiziologice şi chimio-terapeutice.000 locuitori. traumatice şi degenerative.determinat de leziuni la nivelul nucleilor striaţi putamen şi caudat se caracterizează printr-o reducere a acetilcolinei şi GABA.

care duc la │de locomoţie şi statică. P. imobil.G. │ │ │ │ │lipsa balansului membrelor de │ │ │ │ │aceeaşi parte.boli │ │presupun deplasări prelungite. tulburări vegetative (sialoree. tulburări psihice. prin │gradul III (trei) de │ .la care simptomatologia │prin tulburări de manipulaţie bilaterală şi │forţa proprie. de statică şi coordonare │(deplasare cu greutate). prin tulburări│50-60% prin scăderea performanţelor de │Capacitatea de muncă pierdută. │+/. În stabilirea deficienţei │de staţiune şi mers sunt scăzute ca │invaliditate. . │. │şi vorbire.G. . Examene paraclinice: nu aduc informaţii importante pentru diagnostic. oboseală rapidă. vorbire sau respiraţie. care fac │Capacitatea de muncă pierdută în │ │îndelungată . │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională medie. mişcări│ │superior (hemi-Sindromul │ │ │de viteză şi precizie.arată o atrofie corticală cu localizare general frontală şi uneori o hidrocefalie generalizată. hipercrinie).C.al bolnavului este cu facies fijat. gradul III (trei) de │ │nesistematizate. deficienţe de deglutiţie şi │persoane: prin deficite ale limbajului │Necesită supraveghere şi │ │tulburări de vorbire.R. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă. │ │(rezistente la diverse variante │ │mediul înconjurător şi prin tulburări de │ │ │terapeutice). │gestualitate şi prin dificultăţi în │profesională. │activităţile profesionale ce │ │vegetative. │ │ortostaţiune îndelungată. │ │caracter localizat la membrul │asociate). performanţele │pierdută. tulburări de vorbire.G. a mişcărilor de precizie. │ │subiectivă şi modificările obiective│tulburări de masticaţie. tulburări │ │ │ │ │psihice. deficienţă de │bolnavul nedeplasabil prin forţa proprie. staţiune şi mers.G. fonaţie│sprijin unilateral: prin tulburări de │Se contraindică orice activitate │ │clinice sunt cu caracter permanent. braţe sudate. AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice la debut: Semne │Deficienţă funcţională medie locomotorie sau│50-69% prin tulburări de deplasare │Capacitatea de muncă 50% │ │puţin evocatoare: dureri │posturală. hipertonie discretă. │ │ │medicamentoasă şi la care se adaugă │ │ │ │ │întregul cortegiu de simptome │ │ │ │ │însoţitoare: tulburări vegetative. tulburări │funcţionale se va ţine seama de tratamentul │forţă şi/sau precizie şi viteză. │ │ │ │ │tulburări de vorbire. tulburări în realizarea │statică. │ │deglutiţie şi respiraţie permanente care │ │ │ │ │necesită asistare din partea altei │ │ │ │ │persoane.O. Examen obiectiv: exagerarea R.decelează caracteristicile fiziologice ale tremorului (descărcări ritmice de 4-7 ciclii/secundă). şi urină (au valoare mai ales în selectarea cazurilor pentru intervenţii chirurgicale). Se contraindică │ │reducerea activităţii. prezenţa semnului │ │ │ │ │Noica +/tremor discret evidenţiat │ │ │ │ │E. .E. │ │postencefalitic │de statică. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice în care predomină │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% prin tulburări de locomoţie │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurul sau cele akineto │tulburări de locomoţie. frecvent cu tremor cu │medicamentos sau chirurgical (+/..arată modificări nesemnificative difuze exprimate prin activităţi theta difuze predominant în regiunea fronto-temporală. gradul II (doi) de │ │hipertone . deglutiţie.se │manipulaţie bilaterală totală. atitudine caracteristică a capului şi trunchiului înclinate.M. │ │parţial influenţate de terapia │ │alimentaţie. │ │însoţesc de tulburări psihice şi │vorbire.T. ambele însă reduse. prin tulburări│90-98% prin tulburări de mers. mers cu paşi mici.se pot deplasa cu mare dificultate prin│totalitate. E. E. │unilaterală.M. nesprijiniţi sau cu │invaliditate. │ │parkinsonian). tulburări al motilităţii oculare.│totalitate: gradul 1 (unu) de │ │imobilizarea bolnavului . Perturbarea metabolismului monoaminelor cerebrale şi în primul rând a dopaminei se reflectă prin modificarea metaboliţilor acestora în L. tulburări de │fiind mobilizat numai cu ajutorul altei │invaliditate.E. deficienţe de │respiraţie.tulburări expresive care fac │asistenţă permanentă din partea │ │deglutiţie şi respiraţie permanente │ │imposibilă stabilirea relaţiilor cu │altei persoane.

gradul III (trei) de │invaliditate. │ │ │ │. având │perioada de stare a bolii. Principalele│ │ │ │manifestări sunt rigiditatea │ │ │ │(akinezia) +/hiperkinezii intricate │ │ │ │(facio-buco-linguale).│tulburări ale vigilenţei şi forţa de contraindică │ │epidemice Von Economo. tulburări ale │ │ │ │vigilenţei (inversarea ritmului │ │ │ │somn . prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare sub formă de │ │ │ │crize oculogire. tulburări vegetative.hipotonie. emoţii. tremurul este mai puţin │ │ │ │constant. Se │activităţi profesionale ce │presupun deplasări │ortostatosm îndelungat │de viteză şi precizie. cu │ │ │invaliditate. tulburări episodice de │accese de narcolepsie sau insomnie │ │Semiologia parkinsoniană se │vedere. │ │ │ │spasme de torsiune.sechelă majoră a encefalitei │variantelor posturale. se │ │ │ │vindecă spontan în 4-6 săptămâni. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională prin tulburări de │ 0-19% păstrată.│. │ │ │ │formele severe . Evoluţia este favorabilă. │ de │ │intoxicaţii (cu oxicarbon şi │ │ │ │mangan).hiperkinezie. Reprezintă o │ │ │ │manifestare cerebrală neostriată a │Deficienţa funcţională este accentuată în │Nu generează incapacitate de muncă. │ activităţile │ │spre demenţă. torticolis. păstrată. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea acută (coreea Sydenham sau │ │ │ │coreea minor). │ │ │ │Fenomenele sunt exagerate de │ │ │ │activităţi psihice.debutul în jurul vârstei de│ │ │ │40 ani. fizice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │se încadrează în grad de │invaliditate. │ │instalează după o perioadă de timp │ │delirante cu caracter oniric. │ │postmedicamentos şi toxic │statică şi variante posturale.1 an. │ │ poate │ │Clinic . │ │ │ │Caracteristic . Sindroamele │ │ │ │parkinsoniene de etiologie vasculară│ │ │ │şi traumatică vor fi tratate la │ │ │ │capitolele respective. tulburări psihice. │Se contraindică │profesionale ce presupun │marcată. însoţită de │de manipulaţie medii şi nu sunt însoţite de │variantelor posturale. │ │tulburări psihice care evoluează │tulburări psihice. │tulburări psihice. │ │ │o partogeneză inflamator alergică │ │ │ │post streptococică.după o instalare │ │ │ │relativ rapidă. de regulă mixt (de repaus │ │ │ │şi de acţiune). │ │ │ │tulburări vegetative. │După perioada de stare îşi │relua activitatea. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │nu se încadrează în grad │invaliditate. │ │ │ │. Dispar de regulă│ │ │ │după o perioadă scurtă de la oprirea│ │ │ │medicaţiei. │ │ │ │diminuate în repaus şi dispar în │ │ │ │somn. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea cronică (Hungtington). nu│ │reumatismului articular acut.debut frecvent 6-15 ani cu │ │ │ │trei simptome cardinale: │ │ │ │. │ │ │ │Este rezultatul introducerii │ │ │ │neurolepticelor în terapia │ │ │ │psihiatrică sau rezultatul expunerii│ │ │ │la toxicele menţionate. evoluţia ulterioară │ │ │ │este lentă. │Deficienţă funcţională medie când mişcările │50-70% prin tulburări de atenţie şi pierdută│ │Coorea cronică progresivă ereditară │involuntare produc tulburări locomotorii şi │memorie şi tulburări în realizarea │ │autosomal dominantă. paralizia │ │ │ │convergenţei.veghe). gestualitate de . +/mişcări │ │ce variază de la câteva săptămâni la│ │ │ │câţiva ani. │ │ atenţie │ │Debut de regulă între 30-35 ani. │nocturnă. │ │ │ │Clinic . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% │.labilitate emoţională. bradipsihie şi episoade prelungite.

afectarea altor nervi cranieni. facies hipomim. tulburări │oricărei activităţi profesionale. cu tulburări respiratorii ce│îngrijire şi supraveghere │ │de deglutiţie accentuate de │ │necesită asistare permanentă. afectând membrele. de │ │ │ │ │memorie şi tulburări psihice. cornee. lent │ │ │ │ │progresivă). prin│Se contraindică orice fel de │ │ce duc la tulburări de vorbire şi │ │tulburări psihice ce merg de la │activitate profesională. │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. │ │ │de execuţie.tablou clinic dominat de│deficienţă funcţională accentuată prin │71-90% prin imposibilitatea desfăşurării │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurătura ce declanşează spasme în│tulburări de mers şi manipulaţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Atunci când mişcările coreeice cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-95% prin tulburări de mers şi statică │Capacitatea de muncă pierdută în │ │caracter atetozic şi distonic se │tulburări locomotorii. Se adaugă │ │ │persoane. encefalomielita diseminată cronic.│imobilizat). │ │anatomoclinice: │ │ │Se contraindică activităţile │ │Boala Wilson . gradul II (doi) de │ │musculatura opoziţională de o │de vorbire şi tulburări psihice accentuate │datorită mişcărilor involuntare şi în │invaliditate.debut 7-15 ani. sindroame medulare acute. Tulburările │ │special a tulburărilor psihice.N. akinezie duc│tulburări de deglutiţie grave. │locomotorii de manipulaţie şi tulburări │mersului şi ortostatismului prelungit şi │gradul III (trei) de │ │Se descriu 2 entităţi │psihice de intensitate medie │a variantelor posturale. combinaţie de simptome subiective şi obiective. deficite piramidale sau de sensibilitate. │manipulaţie. boala Devic (oftalmoneuromielita) Diagnostic clinic: . │trunchiul.mers │în realizarea mersului prin forţe proprii. │totalitate. │ │gâtului. tulburări de atenţie. │deficienţă funcţională medie prin tulburări │50-70% prin tulburări în realizarea │Capacitatea de muncă pierdută 50%│ │ficat. . │statică şi manipulaţie ce fac bolnavul │totalitate. rigiditate. │Se contraindică orice activitate │ │psihice pornesc de la irascibilitate│ │ │profesională. │ │ │ │ │Se asociază cu alte tulburări │ │ │ │ │biochimice (cupremia poate fi │deficienţă funcţională gravă prin tulburări │90-100% prin tulburări de mers. statică. │ │tulburări psihice grave . │Necesită îngrijire şi │ │ │discernământului..│invaliditate. │ │ │paranoice până la demenţă. musculatura feţei. │permanentă din partea altei │ │mişcările hiperkinetice.se susţine pe:  simptome şi tulburări tranzitorii ca: oftalmopareze. gradul I (unu) de │ │mg%). │Capacitatea de muncă pierdută │ │scăzută. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Degenerescenţă hepatolenticulară │ │ │ │ │. │ │bradikinezie. gradul II (doi) de │ │accentuează la nivelul trunchiului. encefalita periaxială difuză. │ │ │profesionale ce presupun │ │dominată de rigiditate │ │ │deplasări. │Capacitatea de muncă pierdută în │ │conduc la tulburări de mers . │deplasarea bolnavului şi prin tulburări de │bolnavului şi prin tulburări psihice │invaliditate. │ │ │vorbire şi psihice grave cu pierderea │grave. gradul I (unu) de │ │cu sprijin.debut │ │ │ │ │25-40 ani . ceruloplasmina scade sub 16│de mers şi manipulaţie ce fac imposibilă │manipulaţie. tulburări de deglutiţie şi │coreeic bruşte. │ │ │ │ │Formele cu evoluţie progresivă ce │Deficienţă funcţională gravă prin tulburări │95-100% prin tulburări grave de mers. │ └────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ BOLILE DEMIELINIZANTE Sinonime: scleroza în plăci sau scleroza multiplă. │ │şi ajung la degradare intelectuală.fineţe. tulburări de │datorită mişcărilor voluntare de tip │totalitate. capul. gestualitate şi viteză│ │extrapiramidală. când apar grimase ale feţei│vorbire şi prin tulburări psihice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Boala Westphall . │ │modificări psihice de la │ │ │ │ │iritabilitate până la crize de │ │ │ │ │violenţă. ample. degradare │ │ │ │ │intelectuală progresivă.demenţă.afecţiune metabolică determinată │Poate genera trei tipuri de deficienţă │ │ │ │genetic şi caracterizată prin │funcţională: │ │ │ │acumularea cuprului în S. tulburări │nedeplasabil prin forţe proprii (bolnav │invaliditate cu necesitatea de │ │în final la casexie prin tulburări │psihice grave cu pierderea discernământului. │ │deglutiţie când tulburările psihice │ │modificări de caracter până la stări de │ │ │devin marcate (de la deliruri │ │agitaţie psihomotorice. puerilism.Strumpell .C. │invaliditate. ce duc la imobilizarea │în totalitate. rinichi. │ │violenţă coreeică mare.

de la forme pur motorii la sindroame combinate cum ar fi: sindrom motor + ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă + sindrom cerebelos + sindrom vestibular.forme clinice: . CT. │ │ │ │ │. .S.nas şi călcâi .ENG. program │ │oligosimptomatice: │locomotorie.S. bipiramidal frust. . 3. . 3. Combinarea de sindroame este variabilă de la caz la caz. PEV auditive. │sindrom cerebelos frust. . . adiadococinezie (proba marionetelor).. 2. Tulburările de acuitate şi câmp vizual. diplopie provocată. 2.S. respectiv deficienţă │modificări de fund de ochi (decolorare). Ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă: abolirea reflexelor osteotendinoase + abolirea simţului mioartrokinetic şi vibrator. │ │ │ │ │Examinări paraclinice │ │ │ │ │diagnostic susţinut în │ │ │ │ │antecedente. a) Sindromul motor: 1. tremor intenţional.RMN. Sindromul paraparetic (paraplegic) . Monopareză sau tetrapareza.forma cu recăderi şi remisiuni.forme clinice │componenţa bolii. 4. cerebelos frust.forma primar progresivă. 3. b) Sindromul ataxic: 1.genunchi). │ │evolutivitate: │predominanţa sindroamelor care intră în │boală +/sechele: de sindrom piramidal. │ │ │rapide şi precise.absenţa minimă. c) Semne oculare 1.N. BOLILE DEMIELINIZANTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice în funcţie de │Deficienţă funcţională uşoară în funcţie de │20-49% prin existenţa unui singur puseu de │Capacitatea de muncă păstrată. . │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută│ │ │ │ │gradul III (trei) de │ │Formele clinice în perioada de │Deficienţă funcţională medie în funcţie de │ 50-69% │invaliditate.M. Ataxie prin tulburări cerebeloase: mers ataxic cu baza lărgită de susţinere. tulburări ale probelor de coordonare (proba indice . Modificările de fund de ochi: decolorare papilară globală sau numai temporală (mai frecventă). Alte investigaţii paraclinice: . proba braţelor întinse. │gradul 0 (zero) de invaliditate. exclusiv pe examen │ │ │ │ │R.IMG (în LCR şi în sânge). │Se recomandă activităţi. │ │. echilibru sau vizuală uşoară.forma secundar progresivă.existenţa unui deficit motor de partea respectivă. Oftalmopareze. Ataxie prin sindrom vestibular: deviaţii tonice statice la închiderea ochilor. vizuale şi somestezice. Sindrom hemipaetic (hemiplegic) . proba Romberg. │ │ │ │ │. │ │Obiectivă: │ │ │ │ │. vestibular frust. sindrom Babinski sau semnul Hoffmann (toate semnele sau cel puţin două).existenţa unui deficit motor sau cel puţin mers spastic.T. sau C. 2.să cuprindă întotdeauna forma clinică de evoluţie cât şi sindroamele respective. reflex pendular. hiperreflectivitate osteotendinoasă. │normal în locuri de muncă ce nu │ │Simptomatologie: │ │ │impun mers prelungit sau mişcări │ │Subiectivă .

de la tulburări de gestualitate │70-80% prin existenţa deficitului motor │profesională. │la imposibilitatea executării unei mişcări │ │ │ │.tetrapareză/tetraplegie. │ │ │ │ │Examinările paraclinice arată │ │ │ │ │modificări certe ale FO. │ │ │ │făcându-l dependent de ajutorul │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90-95% prin existenţa unui deficit motor şi │Necesită supraveghere şi │ │altei persoane (parţial sau │capacităţii de autoservire parţială.S. │ │şi echilibru grave + tulburări de│manipulaţie gravă. │şi pierderea controlului sfincterian. respectiv a deficitului motor cât şi a │deficienţe de manipulaţie accentuate │invaliditate.tulburări vizuale . vestibular. │ │.tulburări de sensibilitate + │ │ │ │ │tulburări sfincteriene (frecvent │ │ │ │ │incontinenţă urinară). │ │tulburări de echilibru./stg.sindromul vestibulo │avem o deficienţă locomotorie gravă (bolnav │ │Necesită supraveghere permanentă │ │cerebelos .asocierea cu monopareze │cu membrele respective.). │ │clar diagnosticul . │ │ │Simptomatologia obiectivă │ │ │ │ │evidenţiază: │ │ │ │ │.modificări │ │tulburări de vedere (diplobie şi tulburări │ │ │FO + PEV + Diplopie. tulburări│ca limitare până la imposibilitatea │accentuat şi/sau deficit de manipulaţie │ │ │de coordonare. │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │. uneori │tulburărilor ataxice care accentuează │asociate cu tulburări de coordonare. (mers cu sprijin bilateral dar │ │ │ │prezenţa tuturor sindroamelor: │posibil încă prin forţe proprii). │îngrijire temporară din partea │ │permanent). CV. │ │ │ │brahiale. cu │ │ │ │. │ │ │ │ │. │ │ │manipulaţie (în formele combinate│la mersul foarte dificil până la mersul │80-90% prin existenţa deficitului locomotor │ │ │parapareza + monopareza brahială │posibil numai cu sprijin uni sau bilateral │şi de manipulaţie accentuat la care se │ │ │dreaptă sau stângă şi/sau forme │la care se asociază şi deficienţe vizuale │asociază deficite vizuale şi de echilibru │ │ │cu hemipareză dreaptă sau stângă)│care merg până la cecitate practică. │ │ │ │. │ │ │ │ │. │capacităţii de autoservire permanente când │ │pierdută în totalitate.sindrom cerebelo-vestibular .S./stg.frecvent │ │ │ │ │diplopii şi modificări de câmp │ │ │ │ │vizual. IMG.. │accentuate. cu │deficitul . gradul II (doi) de │ │acute cu tulburări de mers │lor. │ │de câmp vizual). │ │accentuate. │ │continuă fără remisiuni care să │accentuate bilateral şi/sau o deficienţă │ │ │ │ducă la imobilizarea bolnavului │vizuală gravă cu cecitate practică.tulburări de sensibilitate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţa funcţională accentuată în funcţie│70-90% prin existenţa deficitului motor │Capacitatea de muncă pierdută în │ │progresivă şi frecvente pusee │de predominanţa sindroamelor sau combinarea │accentuat şi a tulburărilor ataxice şi/sau │totalitate. │mişcări precise şi rapide din │ │. │ │ │ │ │.S. │ │dreapta sau parapareză. cerebelos.│ │remisie cu tulburări de mers │predominanţa sindroamelor existente . CT. ENG.sindrom piramidal (parapareze │ │ │ │ │spastice şi/sau hemipareze │ │ │ │ │spastice dr. │ │ │ │ │. PEV. │capacităţii de autoservire parţială sau │ │totalitate şi capacitatea de │ │ │permanentă prin prezenţa unei deficienţe │ │autoservire parţial pierdută. │ │Formele clinice cu evoluţie │locomotorii grave sau de manipulaţie │ │gradul I (unu) de invaliditate. │ │Simptomatologia obiectivă indică │mersului.sindromul piramidal │limitarea gravă a gestualităţii la nivelul │ │ │ │hemiplegie dr.deplasare │avea deficienţă de manipulaţie sau locomoţie│50-59% prin existenţa mai mult de două pusee│redus 4 ore pe zi. │ │ │partea membrelor superioare sau │ │. activităţi cu │ │posibilă fără sprijin cu │cel mai frecvent asociată cu tulburări de │acute în ultimii 2-3 ani şi prezenţa │solicitări mici sau medii care nu│ │menţinerea semnelor obiective │echilibru şi tulburări vizuale.│ │ │ │ │evidenţiază tulburări de │ │ │ │ │echilibru şi coordonare.│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 90-100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │RMN. RMN. IMG (sânge şi LCR). ENG. │membrelor toracale (uni sau bilateral) până │ │ │ │. tulburări de │folosirii membrelor toracale. piramidal. deficienţă vizuală gravă │ │ │ │coordonare.+/. │ │59-69% prin adăugarea unui sindrom cerebelos│inferioare şi au un microclimat │ │Examinările paraclinice confirmă │ │cu ataxie frustă şi/sau sindrom vestibular.putem │ │Se recomandă muncă cu program │ │uşoare şi medii . │sechelelor motorii: hemipareză stângă sau │au ritm impus. │Se contraindică orice activitate │ │cu sprijin unilateral. mers dificil. precum şi de │unilateral. nu solicită │ │. │tulburări în realizarea ortostatismului şi │ │altei persoane.tulburări de statică │imobilizat) asociată cu deficienţă de │ │din partea altei persoane. │de confort organic. combină│de manipulaţie accentuat.tulburări vizuale grave până la│ │ │ │ . │ │ │CT.parapareză/paraplegie.

oculofaringiană. musculatura limbii).simptomul care domină tabloul clinic al distrofiilor musculare este deficitul motor. 3. maseterii. distală. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleţilor în special dar şi deltoidul. În cursul evoluţiei se constată cardiomiopatie distrofică. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. cu evoluţie lent progresivă şi etiopatogeneză imperfect stabilită. În cursul evoluţiei survin retracţii tendinoase care compromit funcţionalitatea segmentelor respective. Aceşti bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate.M.P. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcţie de forma clinico . creşteri nesemnificative în DMP oculare şi în fazele terminale ale tuturor formelor clinico . electrofiziologie şi histeopatologie (clasificarea modificată a D. Din punct de vedere etiopatogenic.│cecitate practică. Testele paraclinice de diagnostic . ale complexului ventricular. fără a se ajunge decât în mod excepţional la o insuficienţă cardiocirculatorie. cu transmitere genetică x . oculară. D.activităţile serice ale unor enzime glicolitice (ALD. este un diagnostic paraclinic bazat pe trei elemente esenţiale: enzimograma serică. O clasificare a distrofiilor musculare progresive completă este aceea bazată pe fapte clinicogenetice şi pe date informaţionale din domeniul biochimiei.M. după Waltore şi Gardnen . nervului motor şi neuronului motor spinal. cu transmitere genetică autosomal dominantă: facio-scapulo-humerală. plăcii neuromusculare. iar infecţiile căilor respiratorii sunt foarte comune. D. Biopsia musculară . Valorile cele mai înalte se înregistrează în DMP Duchenne în perioada de evoluţie florida. Distrofiile musculare progresive (D. simptomatologia clinică se rezumă la formula mai mult sau mai puţin completă a sindromului de neuron motor periferic.K.P.genotip sunt numai parţial precizate dar cu certitudine esenţa fenomenului morbid este o enzimopatie sau dereglarea coerenţei funcţionale a unei linii metabolice. forma benignă (Becker . Modificări de tip miogen în muşchiul cronic denervat relevă aspecte sugestive pentru denervare într-o proporţie importantă din biopsiile musculare ale bolnavilor distrofici: existenţa "miopatiei" în neuropatie şi a " neuropatiei" în miopatie este . indiferent dacă debutul este distal sau proximal. În interpretarea biopsiei musculare trebuie să se ţină cont că nici un element lezional nu este caracteristic procesului disforic. Simptomatologia pulmonară este expresia hipoventilaţiei permanente.M.G.diagnosticul de certitudine al D.M. generalizarea prin efectuarea ulterioară a altor grupe musculare este constantă.recesivă: fenotip Duchenne forma centurilor.Kiene).M. Reflexele osteotendinoase diminuă progresiv până la abolire. Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascată de adipositate mai mult sau mai puţin evidentă a acestor bolnavi.Medwin 1968): 1. Relaţiile genotip . biopsia musculară.genetică dar. E.recesivă: forma severă (Duchenne).G.M. Enzimograma serică .genetice. 2. modificări E.P.M. cu transmitere genetică autosomal . Deşi modalităţile spinale sunt multiple. aritmie.afecţiuni degenerative ale muşchiului striat condiţionate genetic.P. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice şi nu există un paralelism între gradul amiotrofiei şi intensitatea deficitului motor.P. LDH) înregistrează creşteri mai mult sau mai puţin evidente în funcţie de forma clinică şi momentul evoluţiei. D.) .este sugestivă pentru diagnostic încă din perioada preclinică a bolii.P. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA NEUROMUSCULARĂ ŞI EREDODEGENERATIVĂ Patologia neuromusculară Afecţiunile unităţii motorii corespund anatomoclinic leziunilor fibrei musculare striate. Simptomatologie clinică generală . majoritatea acestor boli au un determinism generic.

Simptomatologia .sunt un grup de afecţiuni determinate genetic în patologia cărora este implicat un defect de membrană celulară. Miotoniile .observabilă în orice proces amiotrofic cronic.sindromul distrofic . Miotonia congenitală Thompson . în distrofiile musculare sunt următorii: 1.calviţia este evidentă de la vârste tinere. . diminuarea amplitudinii maxime a traseelor cu mai mult de 30%. tulburări digestive. . dificultăţi de demaraj. cu excepţia fenomenelor pseudomiotonice. la nivelul muşchilor fonatori. asociate cu modificări ale unităţii motorii de tip miopatic (salvele miotonice). . muşchilor policelui. miotonia rezumându-se la răspunsuri idiomusculare persistente. FCK.afectarea muşchiului cardiac . scăderea acuităţii vizuale. a musculaturii orbicularului ploapelor la care se asociază o hipertrofie musculară difuză la toate grupele musculare cu predominanţă la membrele inferioare. . conferind un aspect de "figură plângăreaţă".Distrofia miotonică Steinert. ce dă bolnavului un aspect de halterofil.enzimograma serică . reducerea duratei medii a potenţialelor de unitate motorie din valorile normale. Aceste modificări survin progresiv. . alături de simptome musculare un sindrom endocrin (manifestat prin atrofie gonadică). diminuarea dimensiunilor teritoriului unităţilor motorii cu mai mult de 30%.debutul la adultul tânăr (20-40 ani) prin tulburări de contracţie musculară generalizată.este un simptom ce poate anticipa cu generaţii miotonia.G. sunt caracterizate clinic printr-o lentoare a relaxării musculare după contractură voluntară. .G. Distrofia miotonică Steinert . disfagie.G.sau miotonia hipertrofică congenitală.forme de bloc atrioventricular. TGO.Miotonia congenitală Thompson. consecutiv repetării contracţiei voluntare (fenomenul de încălzire).G. cataractă. creşteri ale incidenţei polifazismului. extrasistola.tulburările endocrine sunt în esenţă genitale prin atrofie gonadică.arată alterări moderate de tip hipertrofic ale fibrelor. . aspect întâlnit în 25% din cazuri. . E. cu apariţia selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor.amiotrofia cu topografia caracteristică interesează musculatura distală a membrelor superioare şi inferioare cu tendinţă la proximalizare. acestea alteori pot fi absente.M.se caracterizează prin descărcări spontane repetitive în salve. uneori hiperostoza frontală. Celelalte grupe musculare sunt mai puţin interesate. Miotonia se accentuează la frig şi la începutul actului voluntar. TGP sunt scăzute sau normale. Examinări paraclinice . . 3. .M. 6.arată o creştere progresivă a amplitudinii potenţialelor cu o frecvenţă de 40/50 de ciclii pe secundă. sindrom miotonic.enzimele serice ALD.tulburări trofice .parametrii traseelor E. 5. fenomenul diminuând progresiv.simptomatologie complexă care include. afecţiune rară cu debut precoce în copilărie.cataracta . Microscopia optică . fără fasciculaţii la nivelul feţei. Criteriul patognomonic al miotoniei este reprezentat de postdescărcări respectiv persistenţa aspectelor de interferenţa după întreruperea contracţiei voluntare la câteva minute şi care diminuează la amplitudine până la dispariţie. Examinări paraclinice . 2. .M. Se descriu două forme de miotone: . determinând apariţia unei voci caracteristice monotone. absenţa activităţii bioelectrice spontane. surditate prin afectarea urechii interne şi tulburări psihice.sistemul endocrin .E.E. hipersomnie. Distribuţia miotoniei este mai evidentă distal la membrele la nivelul musculaturii mimicii şi la limbă. gradul de sincronizare normală. 4.M. dislalie. fibrilaţie atrială. având o dinamică care reflectă evoluţia leziunilor musculare.

tulburări de deglutiţie: se pot manifesta pentru solide. cu miofilamente cu aspect grosier şi anomalii structurale ale miocondrilor. M. pot merge până la deficit total şi se pot asocia cu căderea mandibulei. iar ulterior chiar şi la mersul pe teren plat.. dezorganizate miofibrilelor. care apar şterse. afectarea musculaturii cefei şi trunchiului: produce o invalidare importantă . diminuarea densităţii fibrelor mielinizate.Microscopia electronică .v.: . 7. tulburări oculare: strabism. polimiozita din colagenoză şi polimiozita paraneoplazică.cu stimularea nervului cubital şi culegerea potenţialului evocat din eminenţa hipotenară. . sunt obiectivate de reducerea capacităţii vitale. 6. acestea sunt: disfonie. ptoza palpebrală.G. fapt important pentru expertiza medicală. Simptomatologia . 4.m.M.este o boală a sinapsei neuromusculare care se caracterizează prin oboseală excesivă şi deficit al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează parţial sau total în repaus şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice. Miozitele şi polomiozitele . polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator.activitate bioelectrică spontană reprezentată de potenţialele de fibrilaţie. poate să apară imposibilitatea convergenţei.Microscopia optică . În prezent.se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu E. necesită menţinerea bărbiei cu mâna. atingerea musculaturii faciale: produce deformarea mimicei "faciesul miastenic" caracteristic. lichide şi în cazurile mai grave chiar şi pentru salivă.căderea capului. Evoluţia este ondulantă cu agravări şi remisiuni spontane şi terapeutice. Se întâlnesc forme acute. iar repausul reface forţa musculară .evidenţiază afectarea arhitecturii miofibrilare. 2. Anatomia patologică . nazonare. 3. Absenţa altor semne neurologice are o valoare deosebită pentru diagnostic.M.G. reflexele osteotendinoase sunt prezente sau uneori diminuate.deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresivă a muşchiului care face efortul şi prin diminuarea progresivă a forţei.se caracterizează printr-un traseu constituit din următoarea tiradă . Topografia deficitului miastenic: 1. se delimitează trei tipuri de polimiozite: polimiozita primitivă incompletă. . tulburări respiratorii: exprimate prin dispnee şi senzaţie de lipsă de aer.o caracteristică a fenomenului miastenic. (1.proba de efort care caracterizează sau evidenţiază deficitul motor (conform scalelor de evaluare). . Toate manifestările se ameliorează la tratament medicamentos corespunzător. dizartrie.modificările morfologice în fază acută sau reprezentate de infiltraţii limfoplasmocitare iar în stadiul cronic aspectul histologic este greu de diferenţiat de cel al distrofiilor musculare. tulburări de fonaţie: sunt caracteristice deoarece apar sau se accentuează la efort. Trecerea din clinostatism la ortostatism poate fi imposibilă sau se execută efort. E. intersectarea membrelor inferioare se remarcă iniţial la urcatul şi coborâtul scărilor. 5. Examinări paraclinice: E. activitate repetitivă cu frecvenţă rapidă (40/80 ciclii pe secundă) evocată de stimularea mecanică a muşchiului.5 miligrame) sau tensilon 10 miligrame i.alternează fibre musculare atrofiate cu fibre hipertrofice. diplopie. subacute şi cronice. după miostin arată dispariţia decrementului potenţialului evocat. Miastenia . Investigaţii paraclinice: . potenţiale polifazice care apar la contracţia voluntară. .G.testul cu miostin 2 fiole i. Deficitul miastenic este mai accentuat în a doua parte a zilei. care ameliorează deficitul după 20 de minute la miostin sau efect imediat dar de scurtă durată la tensilon. tulburări de masticaţie: apar mai mult sau mai puţin precoce.

microscopia electronică: pune în evidenţă întreruperi miofilamentare la nivelul miofibrilelor. .A.nervii periferici . . Investigaţii paraclinice: . de cromoliză centrală şi leziuni axiale. pseudoscleridermie. .atrofii musculare de tip neuronal alternând chiar cu zone hipertrofiate. cu apariţia progresivă de amiotrofii distale şi simetrice mai ales la membrele inferioare însoţite de tulburări de sensibilitate de tip polinevritic.motori apar depozite de lipofuscină. şi V. . sunt normale.M.: paralizia bulbară progresivă cu predominanţa fenomenelor bulbare.ganglionii spinali .leziuni degenerative ce afectează atât axonul cât şi teaca de mielină.fenomene bulbare: tulburări de fonaţie.Tooth . depozite de glicogen la nivelul sarcoplasmei. uneori atrofii simetrice ale feţei şi fenomene de labilitate emoţională. . Simptomatologie: . hiperreflexie osteotendinoasă. atrofia musculară progresivă cu predominanţa simptomelor de neuron motor periferic şi scleroza laterală primară cu predominanţa simptomelor de neuron motor central. progresive.amiotrofii distale.M. unde lente de denervare.L. precedate de fasciculaţii.A. EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASĂ FRIEDREICH .C. amiotrofii distale. ştergerea arhitecturii. semnul Babinski prezent în 50% din cazuri. deglutiţie. (boli genetice cu aspect anatomo .C. frecvent întîlniţi sunt corpii membranoşi. În funcţie de predominanţa tablourilor clinice. cu debut de obicei asimetric.  obiective: hipoestezie superficială cu localizare tot polinevritică. . laminaţii concentrice. degenerarea celulelor coarnelor anterioare şi a tracturilor corticospinali.tulburări endocrine .Marie .BOLILE DEGENERATIVE ŞI EREDODEGENERATIVE ALE S. fasciculaţie. . acromegalie. Examen anatomo-patologic . semne piramidale). neuronii manifestă fenomene de denervare.tulburări de sensibilitate:  subiective: amorţeli sau furnicăiuri în membre cu aspect polimorf.maladie cu transmitere ereditară legată de sexul bărbătesc.) Face parte din afecţiunile neuronului motor definită clinic printr-un complex lezional având ca rezultat simptome combinate de neuroni motori centrali şi periferici (fasciculaţii. grasoşi.S.tulburări vegetative .semne piramidale: spasticitate.leziuni degenerative. . .E.microscopia optică: la neuronii alfa .C.: poate îmbrăca toate aspectele denervării (fibrilaţie.G. fasciculaţii şi atrofii ale limbii. Tabloul clinic .muşchi . se definesc următoarele variante de S. SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ (S.N. semnalându-se uneori o reacţie miastenică la frecvenţe medii de stimulare.atrofii musculare distale şi simetrice la membrele inferioare generând aspectul de "picior de cocoş" şi în treimea inferioară a antebraţului dând aspectul de atrofie în "mănuşă".L. .hipersudoraţie.insuficienţă gonadică. Debutul este insidios în copilărie sau adolescenţă. descărcări de tip pseudomiopatic).patologic de tip degenerativ) Amiotrofia neurală Charcot .V.leziuni de aspect degenerativ cu dispariţia elementelor celulare şi a structurilor normale: .

T. tricipital abolit.│ │mişcărilor de ridicare a umărului. membrul │rotaţie internă şi externă a umărului. mai puţin exprimate). adeseori potenţialele evocate senzitive fiind absente. Tulburările de sensibilitate obiective pot fi absente şi discrete. a mişcărilor de rotaţie externă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. PARALIZIILE DE PLEX BRAHIAL ┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │Paraliziile de plex brahial pot fi parţiale sau │ │ │ │ │totale. mai accentuate la membrele inferioare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În PARALIZIA TOTALĂ de nerv radial mâna este căzută │Deficienţă de manipulaţie medie în │50-65% prin imposibilitatea │Capacitate de muncă . │extensie a mâinii pe antebraţ şi │antebraţului pe braţ şi a │Se contraindică muncile ce │ │Se caracterizează prin imposibilitatea flexie │antebraţului pe braţ.7). Amiotrofiile sunt de regulă distale.semnele piramidale sunt mai bine exprimate în forma Pierre-Marie. dar cu afectare mai mică a sensibilităţii profunde. V.M. Obiectiv: │supinaţiei. │ │ │presupun activitate bimanuală│ │R. │ │inconstante frecvent pe faţa dorsală a antebraţului │ │ │ │ │şi porţiunea externă a feţei dorsale a mâinii. EREDOATAXIA CEREBELOASĂ PIERRE-MARIE Este o formă diferenţiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase şi piramidale sunt predominante. cerebelor cu baza de susţinere lărgită. . │ │manipulare de greutăţi │ │R.E. involuţia severă a neuronilor ganglionilor spinali şi pierderea fibrelor mielinice din nervii periferici. normală sau uşor scăzută.O.debutul şi evoluţia asemănătoare cu maladia Freidreich dar predomină: .se caracterizează prin reducerea │Deficienţă de manipulaţie uşoară prin │0-20% prin tulburări de manipulaţie│Capacitate de muncă păstrată.semnele cerebeloase cu ataxie.ataxia cerebeloasă este de obicei cea care atrage atenţia asupra bolii. abolirea │reducerea mişcărilor de ridicare şi │şi prin scăderea forţei musculare a│nu se încadrează în grad de │ │abducţiei. tulburi de sensibilitate │ │ │în forţă. │ │tricepsului care este parţial paralizat.T.G. Implicaţiile cardiace sunt prezente manifestându-se de timpuriu cu extrasistole atriale. semne de ischemie cardiacă. atrofia umărului (muşchiul deltoid). │ │(teritoriu radicular C. aspect de picior scobit. Mersul este tabetic.│segmentului respectiv. în general.C. tulburări de sensibilitate│ │ │bimanual.C.M. bolnavul prezintă dismetrie. .T. Biopsia de nerv îmbracă aspecte de degenerescenţă azonală cu atingere preferenţială a fibrelor mielinice mari. │ │superior în atitudine de rotaţie internă şi │ │ │Se contraindică muncile ce │ │adducţie. │ │ │ │ │În paralizia parţială se întâlnesc trei tipuri: │ │ │ │ │A. │presupun prehensiune şi │ │antebraţului pe braţ şi a supinaţiei. TIP SUPERIOR │ │ │ │ │(Duchenn Erb) . │invaliditate. vorbire lentă.O. TIP MIJLOCIU (Remack) produce o paralizie a │Deficienţă de manipulaţie uşoară │20-49% prin tulburări de │Capacitatea de muncă │ │muşchilor inervaţi de nervul radical cu excepţia │pentru paralizia parţială de nerv │manipulaţie şi prin tulburări │păstrată. pot fi vii. Clinic . Investigaţii paraclinice: . determinată fiind de tulburările de sensibilitate ca şi cele de tip cerebelos. hipertrofie ventrivulvară. bolnavul nu prezintă atrofii sau malformaţii articulare (sau sunt.Simptomatologia .O.O. se poate găsi doar aspectul contracturii piramidale. mai ales în membrele inferioare. Biopsia musculară nu diferă esenţial de cazurile cu amiotrofie peroneală neurogene. nu se încadrează în│ │lungului supinator care rămâne indemn şi a │radial prin tulburări parţiale de │parţiale în realizarea extensiei │grad de invaliditate.aspect de denervare cronică: V. descriindu-se aspectul "picior de cocoş".T. normală. bicipital absent. ca şi a │supinaţiei. tremor intenţional şi vorbire cerebeloasă.S. R. se abolesc precoce. R.

│ │interne şi externe a coapsei. │Capacitate de muncă pierdută │ │degetelor.P. mersului şi │pierdută. PARALIZIA NERVULUI FEMURAL . cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │(faţă anterioară coapsă. anestezie în teritoriul cutanat│echilibru. │ │flotantă. mers pe │ │ │ │ │teren accidentat. │invaliditate.T. │care implică bimanualitatea. │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │A. pumnului şi antebraţului pe braţ. mersului şi │pierdută. │de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. tulburări în extensia │de invaliditate.I).Horner. R. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │a. PARALIZIA NERVULUI SCIATIC │ │ │ │ │Paralizia totală este destul de rară.P. gradul III (trei) de │ . │ │ │în cea mai mare parte. se pot │ │funcţională a membrului superior respectiv. faţă internă genunchi. │ │hipoesteziei şi se întinde pe faţa internă a │ │ │ │ │braţului şi antebraţului. ortostatismului prelungit│50%. flexorilor │Deficienţă de prehensiune şi │50-65% prin tulburări trofice. PARALIZIA NERVULUI FEMURO-CUTANAT │ │ │ │ │Expresia clinică a leziunii este meralgia │Fără deficienţă funcţională. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern │ │ │ │ │Clinic: deficit motor la nivelul gambei. pe │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitatea de muncă pierdută│ │gambierul anterior extensorul propriu al halucelui. a │bazin. În │ │trei tipuri de paralizii) . TIP INFERIOR (Klumpke) . gradul│ │cu sau fără sindrom Claud Bernard . faţă│instabilitate de genunchi. │imposibilitatea flexiei dorsale a │mersului. urcat de│ │Obiectiv: hipotorfie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. │ │ │ │ │ │ │C. gradul III (trei) │ │imposibilitatea extensiei gambei pe coapsă. │ │ │ │ │Se poate adăuga leziunea simpaticului cervical şi │ │ │ │ │apariţia sindromului Claud Bernard Horner. PARALIZIA DE NERV OBTURATOR │Deficienţă funcţională medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │Însoţeşte de regulă paralizia de nerv femural şi se │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. tulburarea motorie este similară cu cea │imposibilitatea efectuării opoziţiei │mâinii. mers │ │posterioară a marginii interne a piciorului. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. │de invaliditate. pronaţiei mâinii sau │ │Se contraindică muncile ce │ │cubital. │ │ │ │ │Nu poate efectua nici o muncă│ │PARALIZIA TOTALĂ DE PLEX BRAHIAL │Deficienţă de manipulaţie. gradul III (trei) de │ │hipotenare. interosoşii musculaturii tenare şi │gestualitate medie prin │motorii şi de sensibilitate a │50%. │ 0-19% │Nu se încadrează în grad de │ │parestezică. │ │a unei paralizii combinate de nerv median şi nerv │policelui. făcând │ │ │Capacitatea de muncă pierdută│ │posibilă flexia pumnului şi pronaţia antebraţului.│gestualităţii de fineţe. Se caracterizează prin parestezii sub │ │ │invaliditate. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. Semnul │ │ │ │ │caracteristic al acestei paralizii este respectarea │ │ │ │ │muşchiului palmar şi rotundul pronator. │ │care presupun mers şi │ │anterointernă gambă.. se manifestă │ │ │ │ │clinic printr-o paralizie completă a celor două │ │ │ │ │ramuri terminale (S. │oricărei mişcări.se caracterizează │Deficienţă funcţională medie prin │54-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │prin dificultate în flexia coapsei pe bazin şi │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. maleolă tibială şi jumătatea │ │ │ortostatism prelungit. falangelor proximale degete. │ │ │pe teren accidentat. │imposibilitatea mişcărilor de extensie│supinaţiei. │ │ │II (doi) de invaliditate. tulburări de │echilibru. rotulă │ │ │trepte. afectarea │dorsală a mâinii şi abducţia │Se contraindică activităţile │ │ │supinaţiei şi abducţiei mâinii. gradul III (trei) │ │extensia policelui.conduce la impotenţă │prin imposibilitatea efectuării │ │funcţie de profesie. │activitate bimanuală. gradul III (trei) │ │caracterizează prin paralizia adducţiei şi rotaţiei │bazin. │a mâinii şi antebraţului. │policelui. │ │reflexiei rotuliene. S. │ │ │ │ │ │ │D. hipotonie cvatriceps. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │sensibilitate în porţiunea mijlocie a coapsei şi │instabilitate de genunchi.50% │ │în "gât de lebădă" şi bolnavul nu poate face │paralizia totală de nerv radial prin │extensiei antebraţului pe braţ şi a│pierdută. │ │presupun activităţi bimanuale│ │Tulburarea de sensibilitate este de tipul │ │ │în forţă şi de fineţe.se caracterizează prin │ │ │ │ │paralizia nervului cubital anterior.O. │ │ │ortostism prelungit.E.membrul toracic balant (constă în combinaţia celor│gestualitate şi prehensiune accentuată│sensibilitate. având ca rezultat aspectul de mână simiană. │ │adapta la activităţi ce nu │ │ │ │ │necesită bimanualitate. │ │extensia mâinii. │ │care presupun mers şi │ │genunchiului. urcat de │ │ │ │ │trepte. │ │formă de senzaţii de piele cartonată cu topografie │ │ │ │ │caracteristică în formă de "rachetă" pe faţa externă│ │ │ │ │a coapsei. tricipital abolit. │70-85% prin tulburări motorii şi de│ce presupune obligatoriu │ │.

S.. (absenţa desprinderii │ │ │ │ │călcâiului de pe sol).C. │ │Se contraindică activităţile │ │feţei antero-externe a gambei..G. interosoşii dorsali şi plantari şi ultimii │ │ │ │ │lombricali. mers pe vârfuri. tibial posterior). │ │şi flectează mult gamba de partea bolnavă. infecţioase. Sindromul de iritaţie (nevralgiile): dureri cu caracter nevralgic însoţite de modificări vasomotorii şi trofice.O. canalul carpian). mers │ │jumătatea internă deget 4. Sindromul de regenerare se manifestă clinic prin apariţia graduală a motilităţii. ale amplitudinii. 3. Simptomatologia generală a nervilor periferici este schematizată clasic în următoarele sindroame: 1. Diagnosticul clinic în leziunile nervilor periferici se susţine prin deficitul motor aparţinând teritoriului nervului respectiv. la nivelul piciorului. faţa dorsală a primelor 3 degete şi │ │ │ortostatism prelungit. flexor şi opozant │ │ │trepte. │de invaliditate. degenerative. Sindromul de compresiune (paralizie de nerv radial prin compresiune în şanţul de torsiune al humerusului sau când nervul trece printr-un canal strâmt. │ │solear. │ │care presupun mers şi │ │abductorii şi flexorul scurt al halucelui şi primii │ │ │ortostatism prelungit.│degetelor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │b. Paralizia de nerv sciatic popliteu intern . semne de disfuncţie vegetativă şi prezenţa modificărilor E. │ │ │ │ │Obiectiv: mers talonat. plantă şi degete. │ │peronier şi pediosul. lungul şi scurtul │piciorului şi a degetelor şi │şi a variantelor posturale. gradul III (trei) │ │(gastrocnernienii. bolnavul ridică mult genunchiul│ │ │trepte. 2. Diagnosticul pozitiv al unei neuropatii începe prin încadrarea simptomelor în tabloul clinic al leziunii nervului periferic: deficit motor selectiv. urcat de│ │Clinic: mers stepat. pierderea flexiei şi │şi a variantelor posturale. reapariţia contracţiei voluntare şi recuperarea sensibilităţii.M. a reflexiei ahiliană.  atrofiile musculare evidente în evoluţii cronice. . flexorul scurt al degetelor.│extensorul comun al degetelor. marginea laterală│ │ │ │ │a piciorului. Tulburări de sensibilitate la nivelul │ │ │ │ │porţiunii dorso-laterale a gambei.M.O. mers │ │lombricali. popliteu. vasculare. Sindromul de întrerupere (secţionare parţială sau totală). │pe gambă. duratei şi complexităţii potenţialelor unităţilor motorii). congenitale şi neoplazice).T. nu poate │ │ │ │ │merge pe călcâie. tulburări senzitive la nivelul│dificultate în abducţia piciorului. ortostatismului prelungit│pierdută. tulburări de sensibilitate. tulburări ale sensibilităţii subiective şi obiective. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC NEUROPATIILE PERIFERICE Termenul de neuropatie înseamnă o perturbare funcţională a nervului periferic fără referire asupra etiologiei sau patogeniei (traumatice. pătratul │ │ │pe teren accidentat. ahilian abolit. două treimi interne │ │ │care presupun mers şi │ │ale plantei. diminuarea sau abolirea R. │ │ │ │ │tulburări trofice.C. urcat de│ │plantar. Dintre semnele obiective au valoare:  absenţa R. şi V..se │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │caracterizează prin deficit motor la nivelul gambei │imposibilitatea extensiei piciorului │mersului.T.T. (ale V. 4. R. toxice. nervul plantar lateral. │invaliditate. testing-ul muscular care va stabili starea funcţională a fiecărei grupe de muşchi din teritoriul nervos investigat. degete în "ciocan". │ │deget 5. abductorul degetului 5. metabolice. │ │ │pe teren accidentat.O. │mişcărilor de lateralitate ale │ │Se contraindică activităţi │ │(nervul plantar medial. plantar subţire.

E.C. Date radiologice: se apreciază pensare discului intervertebral. Plexul sacrat dă ramuri motorii fesierilor. existenţa artrozelor. care este scăzută în leziunile nervilor periferici. tulburări de reflexe. tulburări de sensibilitate obiectivă. DISCOPATIILE Numele bolii şi sinonime: hernia discului intervertebral. lombare. Regiunea lombară şi mai ales ultimele două discuri lombare reprezintă sediul de predilecţie al bolii.) examenul clinic trebuie coroborat obligatoriu cu examenul neurochirurgical. spontan sau la mişcări active şi/sau pasive. tulburări trofice. clinic şi radiologic. rareori. în regiunea dorsală. tulburări circulatorii. pătratului lombar şi ramuri senzitive pentru tegumentele perineului. dureri provocate prin manevrele de elongaţie. toracale) şi pe traiectul nervului. radiculare sau periferice. care arată prezenţa unui sindrom de enervare. Plexul lombar dă ramuri colaterale senzitive cutanate pentru porţiunea inferioară a abdomenului. radiografia fiind indispensabilă pentru stabilirea diagnosticului diferenţial. examinările paraclinice importante sunt examenul electric clastic care arată modificări ale excitabilităţii nervilor şi muşchilor. neremise în timp (exemplu: pareze sau paralizii de SPE. Mielografia gazoasă sau cu substanţe opace precizează nivelul leziunii şi gradul de compresiune. Formularea diagnosticului: diagnosticul corect al discopatiei se formulează după stadiul evolutiv al bolii. nerv cubital. deficite motorii segmentare sau globale. În cazurile complicate cu leziuni tronculare sau radiculare. Cel mai frecvent apare în regiunea lombară. Toate aceste modificări pot fi absente în leziunile recente sau minime ale nervilor periferici. tulburări sfincteriene etc. iar pentru porţiunea sacrală nervul sciatic. de asemenea permite determinare V. sindrom de coadă de cal cu sau fără tulburări sfincteriene etc. existenţa osteofitelor. cicatrici compresive etc. sciatică vertebrală. întâlnindu-se în aceeaşi regiune sau în diferite regiuni ale coloanei vertebrale. epidurile. modificări ale curburilor fiziologice. apoi în cea cervicală şi. În stabilirea diagnosticului funcţional şi al capacităţii de muncă se vor aprecia separat paraliziile de plex brahial şi paraliziile plexului lombo-sacrat care. ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ . În cazul discopatiilor vertebrale operate sunt numeroase situaţii în care sechelele se pot aprecia numai pe baza examenului clinic neurologic când există leziuni motorii sau senzitive tronculare. SPI. examene radiologice speciale (AMC.) sau sechele compresive medulare. PARALIZIILE MEMBRULUI INFERIOR Plexul lombo-sacrat este format din primele rădăcini lombare şi unirea celei de a V-a rădăcini lombare cu primele trei rădăcini sacrale. feselor. EMG şi VCM sunt indispensabile pentru diagnosticul diferenţial.M. porţiunea externă şi superioară a coapselor şi organelor genitale. Date clinice: dureri vertebrale (cervicale. existenţa malformaţiilor coloanei. prin modificările date.G. Ramurile terminale pentru porţiunea lombară sunt: nervul crural şi nervul opturator. nerv radial. discopatie vertebrală (denumirea corectă). De obicei este unică dar poate fi multiplă.M. Diagnostic clinic: Pentru stabilirea diagnosticului clinic sunt necesare: un examen clinic complet şi examenul radiologic. RMN. fese şi faţă posterioară a coapselor. CT). pot conduce la scăderea capacităţii de muncă parţial sau în cea mai mare parte. În prezenţa complicaţiilor postoperatorii (arahnoidite.

│ │blocaj al segmentului vertebral │ │ │ │ │.contractură musculară paravertebrală│ │ │ │ │ │ │ │ │ │3. │ │.P. Se │ │Iritaţie radiculară. │ │simptomatologia subiectivă şi │manipulaţie şi tulburări respiratorii. prin │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │c) Stadiul III (paralitic sau │Deficienţă de manipulaţie sau │ 50-60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Distrofiile musculare progresive │ │ │ │ │(D. │scăderea performanţelor de │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │obiectivă nu este prea marcată.tulburări de sensibilitate │ │ │ │ │obiectivă. │şi tulburări sfincteriene accentuate. paraplegie însoţite de │ │ │acestea împiedică încadrarea în mediul social. Se recomandă │ │caracterizează prin: │ │ │tratament recuperator şi în funcţie de profesie │ │ deficit motor │ │ │şi vârstă vor fi reorientaţi profesional în │ │ absenţa reflexelor osteotendinoase │ │ │vederea recuperării totale.) │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin deplasarea cu │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │în gradul III de invaliditate. Se încadrează│ │paretic. │ │amiotrofiile musculare sunt marcate. │ │încadrează în gradul II de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2. Bonne) │ │ │ │ │b) Stadiu II (de compresiune) se │Deficienţă de manipulaţie sau │ 75-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. deoarece prin imposibilitatea │ │şi tulburări sfincteriene (sindrom de │ │ │efectuării gestualităţii bilaterale şi a │ │coadă de cal) │ │ │deplasării prin forţe proprii sau cu sprijin. Discopatie vertebrală-faza II (faza│Deficienţă locomotorie uşoară. │ │ostostatism şi mers │presupun deplasări pe distanţe mari.faza III │Deficienţă de manipulaţie sau │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate.M.deficit motor moderat │limitată (circa 6 luni) în vederea │ │ │ │. │ │recomandă repaus şi tratament recuperator. gradul III │ │Formele clinice la debut când │prin tulburări locomotorii de │greutate a bolnavului.Semne de elongaţie pozitive │ │ │ │ │(Lasseque. │ │ tulburări de sensibilitate obiectivă│ │ │ │ │ sechelele postoperatorii ale herniei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficit motor unilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie. iar deficitul motor este │ │de precizie şi viteză. │ │tulburări de sensibilitate şi │ │ │ │ │tulburări sfincteriene tip │ │ │ │ │incontinenţă (cazuri extrem de rare). tratament şi consult │ │dureri la tuse. │manipulaţie bilaterală. locomotorie │ 90-100% │Capacitatea de muncă este în totalitate │ │crural cu tulburări de sensibilitate │şi sfincteriană gravă. │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. Se │ │caracterizează prin: │locomotorie accentuată pe o perioadă │ │încadrează în gradul II de invaliditate. de întrerupere) se │locomotorie medie. toate│ │parapareză. │ │început. bolnavul prezintă│locomotorie uşoară. Discopatie vertebrală . tulburări de │bolnavul se poate deplasa │orice activitate profesională. │ │Tetraplegfe. Discopatie vertebrală-faza I (faza │Deficienţă locomotorie uşoară. │ │pierdută. Se │ │de blocaj) │ │ │recomandă tratament recuperator complex. Se │ │(faza neurologică) │locomotorie uşoară. │numai cu mare dificultate │ │ │ │ │prin foţa proprie │ . Se │ │crural cu tulburări de sensibilitate. manipulare cu viteză şi precizie. │ │recomandă repaus. tetrapareză sau │ │ │cât şi prin lipsa controlului sfincterian. │ │îndelungată care conduc la deplasarea │accentuată prin tulburări locomotorii │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. deplasări │ │amiotrofiile musculare sunt la │ │prelungit şi prin tulburări │cu greutate. │ │ │ │ │ │ │Deficit motor bilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie.diminuarea reflexelor │intervenţiei chirurgicale. │ │ │ │ │ │ │a) Stadiu I (algic) │Deficienţă de manipulaţie şi │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. │ │ │ │osteotendinoase │ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin dificultăţi de │Capacitate de muncă pierdută în totalitate. │ │. strănut sau eforturi │ │ │neurochirurgical. Se │ │dureroasă) │ │ │recomandă tratament recuperator complex.├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │1. │ │dureri la nivelul coloanei vertebrale │ │ │ │ │spontane sau la apăsare. locomotorie │ 70-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │moderat. Se contraindică│ │cu greutate a bolnavului şi la care │de staţiune şi mers. │ 0-20% │Nu se încadrează în grad de invaliditate.

interosoşi. │protejat. │ │ │anterioară a gambei şi se însoţesc de │ │tulburări de vedere şi │ │ │complicaţii cardiace. │de autoservire. tulburări de vedere. tulburări mari │ │ │ │ │de deglutiţie şi respiraţie. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │miotonia este limitată la câteva grupe│ │ │presupun activităţi bimanuale cu forţă şi viteză│ │musculare (limba. cu prinderea │ │şi scăderea forţei şi │presupun activităţi bimanuale cu forţa şi viteza│ │musculaturii flexoare distal la membre│ │vitezei de execuţie a │de execuţie. │ │tulburări de vorbire. │ │scăderea forţei musculare preferenţial│manipulaţie. tulburări de reglare │deplasarea bolnavului se │Se contraindică orice activitate profesională. │ │generalizată cu tendinţă de agravare │prehensiune şi tulburări de masticaţie. │şi mers. │ │ │ │ │prin imposibilitatea │ │ │ │ │efectuării eficiente a │ │ │ │ │oricărei gestualităţi │ │ │ │ │profesionale şi prin │ │ │ │ │dificultăţi de respiraţie. tulburări de masticaţie│deplasabil cu ajutorul altei│ │ │ │deglutiţie şi respiraţie. simetric distal şi nu se │ │manipulare de greutăţi. │ │ │psihice.│superioare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miozitele şi polimiozitele │ │ │ │ . │Se recomandă asigurarea unui loc de muncă │ │este mediu. musculatura distală a │ │ │ │ │membrelor). tulburări │ │ │gâtului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice ce se însoţesc de │Deficienţă globală accentuată prin │70-85% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. tulburări de │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate.simptomatologia │Deficienţa funcţională globală medie │50-65% prin scăderea forţei │Capacitatea de muncă 50% pierdută: gradul III │ │este întotdeauna mai severă. │ │amiotrofii musculare marcate cu │tulburări de locomoţie. │capacităţii fizice de │(trei) de invaliditate. în care deficitul motor│ │prestaţie la efort. De regulă │efort. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele recesive . Performanţele acestor │ │ │ │ │bolnavi uneori sunt chiar │ │ │ │ │impresionante (pseudohipertrofii │ │ │ │ │musculare în 25% din cazuri). loja │conducere intracardiacă.│ │ │ │nesprijinit sau cu sprijin. │gestualitate bilaterală. flexorii │endocrină. musculatura antebraţului. │ │alimentaţie. │ │şi a musculaturii mimicii. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care au condus la │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin dificultăţi în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. orbicularul │ │ │de execuţie. │ │însoţesc de complicaţii psihice şi │ │ │ │ │cardiace sau acestea sunt de │ │ │ │ │intensitate medie. tulburări de │ │ │ │ │gestualitate bilaterală cu │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. │musculare distal la membrele│(trei) de invaliditate. │tulburări de vorbire. │ │imobilizarea bolnavului şi se însoţesc│prin tulburări locomotorii de staţiune │mers şi ortostaţiune ce fac │gradul I (unu) de invaliditate cu necesitatea │ │de mari tulburări respiratorii. tulburări de vedere │ │ │ │ │(cataractă). │bilaterală totală inclusiv posibilităţi│forţa proprie fiind │partea altei persoane. │prin tulburări de gestualitate. │intenţionale bruşte. endocrine. tulburări de manipulaţie │bolnavul nedeplasabil prin │supravegherii şi îngrijirii permanente din │ │tulburări de deglutiţie. │ │sunt discrete. │persoane. │ │ │ │ │ │ │ │Distrofia miotonică Steinert │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut care nu au │Deficienţa globală medie prin tulburări│50-70% prin scăderea │Capacitatea de muncă 50% pierdută. oboseala precoce│Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresivă în timp. gradul III │ │încă amiotrofii musculare sau acestea │de locomoţie şi manipulaţie. │face cu greutate. fonaţie. │ │mişcărilor. │ │pleoapelor. tulburări de │de manipulaţie şi │ │ │eminenţei tenare.│ │ │ │ │ │ │ │Miotoniile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele autosomal dominante │ │ │ │ │asimptomatice şi uşoare care devin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin tulburări în │Capacitatea de muncă păstrată: nu se încadrează │ │relevante numai în situaţia executării│prin limitarea capacităţii fizice la │realizarea mişcărilor │în grad de invaliditate. │ │pe musculatura facială. adecvat. │ │unei mişcări bruşte.

│proprii. diagnosticul este susţinut pe │scăderea capacităţii de prestaţie la │ │în grad de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │BOLILE DEGENERATIVE ŞI │ │ │ . │ │ │pseudomiopatic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele subacute şi cronice se │Deficienţă funcţională globală medie │50-65% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. activităţii în forţă şi viteză. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare şi/sau │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări în │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │activităţi ce presupun efort vizual prelungit. │acomodare. │prin tulburări de mers şi statică. │ │simptomatologie ce se instalează lent │tulburări de manipulaţie.simptomatologie │Deficienţă funcţională uşoară prin │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. gradul III │ │fonaţie.│profesională. tulburări │realizarea mersului │(trei) de invaliditate. │ │caracterizează printr-o │prin tulburări de locomoţie şi │deplasare în sensul unei │gradul II (doi) de invaliditate. tulburări de │scărilor. iar după│în grad de invaliditate.deplasare dificilă prin │orice activitate profesională. │ │terapia medicamentoasă asociată. modificarea │ │îşi pot relua activitatea. tulburări de │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │la terapia medicamentoasă. │alimentaţie şi tulburări respiratorii. │ │ │+/manifestări articulare. respiraţie şi │ │ │ │ │tulburări de gestualitate │ │ │ │ │bilaterală. │tulburări ce necesită │ │ │ │ │prezenţa altor persoane │ │ │ │ │pentru supraveghere şi │ │ │ │ │îngrijire prin pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. │realizarea mersului cu forţe│gradul I (unu) de invaliditate. │ │muscular este pe primul plan putând │ │proximal atât la membrele │ │ │merge chiar la amiotrofii rizomelice │ │superioare cât şi la │ │ │ce conturează un tablou │ │membrele inferioare. tulburări de │Necesită îngrijire şi supraveghere permanentă │ │motor este permanent şi rezistent la │tulburări de vorbire. │deglutiţie. │ │ │ │vorbire şi alimentaţie. │sprijin. masticaţie. │ │la terapia medicamentoasă. │ │ │ │ │ │ │ │Formele bulbare ce se însoţesc de │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │spontane dar mai ales la modificări │generale şi tulburări de locomoţie. când deficitul│tulburări de manipulaţie bilaterală.│ │ │ │ │ │Formele acute se caracterizează prin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin faptul că │Capacitatea de muncă păstrată. │deplasare │gradul II (doi) de invaliditate. deglutiţie. │ │fonaţie. │statică şi variante │deplasări prelungite. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresiv şi în care sindromul │ │scăderea forţei musculare │presupun şi manipulaţie bilaterală în forţă. nu se încadrează │ │episod febril cu algii musculare │predominant prin alterarea stării │generează doar ITM. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare. │mers în sensul că deplasarea│gradul II (doi) de invaliditate. │perioada de stare bolnavii │ │ │active şi pasive. │ │manipulaţie şi gestualitate │ │ │În aceste cazuri se poate ajunge la │ │bilaterală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele cronice complicate în care │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. tulburări de │ │ │musculaturii gâtului . │ │tulburări motorii cu răspuns parţial │vizuale de acomodare. │ │tulburări respiratorii. tulburări de │gestualitate şi prehensiune. │ │probele de provocare şi cu răspuns │efort prelungit. tulburări de │ │ │imobilizare şi insuficienţă │ │deglutiţie şi tulburări │ │ │ventilatorie extrapulmonară │ │ventilatorii. │greutate prin forţe proprii. urcatul şi coborâtul │ │ │tulburări respiratorii. tulburări în realizarea│. tulburări de deglutiţie. │prin tulburări de │ │ │ │ │alimentaţie. Se contraindică│ │care se adaugă insuficienţa │de manipulaţie. deglutiţie. │ │tulburări motorii cu caracter │tulburări de manipulaţie bilaterală. de │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │Se contraindică muncile cu efort fizic │ │100% la terapia medicamentoasă. masticaţie şi │accentuată prin tulburări locomotorii.│din partea altei persoane. masticaţie şi │prin tulburări locomotorii. │ │deficitul muscular este accentuat la │accentuată prin tulburări locomotorii. nu se încadrează │ │săracă.capul balant. │posturale. │deplasări mai dificile. │bolnavului se face cu mare │Se contraindică orice fel de activitate │ │cvaxipermanent cu răspuns ineficient │tulburări de vorbire. │ │ │consistenţei musculare care capătă │ │ │ │ │duritate şi se tumefiază. │ │musculaturii faringiene posterioare │variantelor posturale şi prin tulburări│forţe proprii uneori prin │ │ │determinând disfagia şi insuficienţa │de deglutiţie şi respiraţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miastenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele de debut . │ │tulburări mari de deglutiţie. │ │ │prelungit. tulburări de │prelungit.

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată este una din cele │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări ce fac│Capacitatea de muncă în totalitate. │ │la imobilizarea bolnavului permanentă. │ │manifestă la musculatura inervată de │tulburări neovegetative.│prin tulburări de manipulaţie bilaterală│nedeplasabil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de supraveghere │ │ │şi prin tulburări de sensibilitate şi │proprii. │ │neuroni motori periferici domină │mersului prelungit şi a variantelor │prelungit. │proprii. │ │dramatică. │ │(tulburări motorii + amiotrofii + │gestualităţii bilaterale. │ │ │presupun manipulaţie de precizie şi în forţă. de fonaţie. cu tulburări de sensibilitate │prin tulburări de manipulaţie. │ │(biopsia musculară). │ │examenul obiectiv semnalează doar │pentru efort susţinut. │forte bilaterală. tulburări de │ │ │ │ │statică şi tulburări │ │ │ │ │respiratorii. │fac dificilă deplasarea │gradul I (unu) de invaliditate. │sensibilitate periferică minore. │ │septat. nu se încadrează │ │obiective discrete mult timp la care │prin scăderea performanţelor fizice │ │în grad de invaliditate. │ │a întregii musculaturi cu mers dificil│accentuată prin tulburări locomotorii. nu se încadrează │ │Formele clinice fruste cu manifestări │Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │în grad de invaliditate. │regulă cu sprijin). cu │accentuată prin tulburări locomotorii. prin │ │ │ │ │tulburări de gestualitate şi│ │ │ │ │prehensiune.forma │Deficienţă funcţională locomotorie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. Diagnosticul se pune │prin scăderea capacităţii fizice la │ │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │de regulă pe examinările paraclinice │eforturi mari şi tulburări de │ │eforturi fizice. │bolnavului prin forţe │Se contraindică orice activitate profesională.│ │EREDODECENERATIVE ALE S. │ │ │ │respiratorii. │ │motori centrali. │dificilă deplasarea │(doi) de invaliditate. deglutiţie. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia spinocerebeloasă │ │ │ │ │Friedreich │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut cu modificări│Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │gestualitate şi prehensiune │ │ │ │ │bilaterală ce conduc la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. simptomatologia fiind │tulburări respiratorii. │ │ │ │ │ │ │ │Forma bulbară . │ . gradul III │ │predomină la membrele superioare │medie prin tulburări în realizarea │gestualitate şi prehensiune │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │deglutiţie ce necesită │ │ │ │ │asistare permanentă. │prin tulburări endocrine. │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele superioare când modificările │Deficienţă funcţională de manipulaţie │50-70% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. ortostaţiune │ │tip piramidal este foarte discretă sau│ │ │îndelungată şi eforturi fizice mari.T. │ │proprii.O. tulburări grave │permanentă. │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată.A. gradul III │ │relativ atipică. schiţă de picior │ │ │susţinut şi deplasări pe distanţe mari. │ │presupun mers prelungit. simptomatologia de │medie prin tulburări în realizarea │mers şi ortostatism │(trei) de invaliditate. prin │deplasabil cu mare greutate │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │ │ │ │ │ │Scleroza laterală amiotrofică (S. │mers ce fac bolnavul │gradul II (doi) de invaliditate. │ │tip polinevritic şi tulburări │tulburări de sensibilitate periferică.forma cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări ce │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │a musculaturii care a condus în timp │prin tulburări de statică şi locomoţie. │prin forţe proprii (de │ │ │vegetative şi endocrine asociate. │ │absentă. │ │Se contraindică activităţile cu efort fizic │ │abolirea R. │ │ │neurovegetative. tulburări de │bolnavului prin forţe │Bolnavul necesită îngrijire şi supraveghere │ │nucleii motori bulbari. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tabloul clinic. prin tulburări de │şi îngrijire permanentă. gradul II │ │mai frecvente cu evoluţie lentă. lucrul în frig şi umezeală.N.. iar simptomatologia de│posturale.)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma pseudopolinevritică . │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tulburări de sensibilitate). │mers şi statică. │ │clinice minime.L.C. │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţional globală │71-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.│mers ce fac bolnavul │gradul I (unu) de invaliditate. Debutul periferic sugerează o│ │ │ │ │pareză de SPE. │ │predominanţa simptomelor de neuroni │tulburări de fonaţie şi deglutiţie.

cifoscolioză. deplasări posturale şi │ │motorii medii. şi prin │ │ │endocrine. de manipulaţie │mers în sensul că mersul │parte. prin tulburări mari de echilibru │prin forţe proprii dificil │Se contraindică orice activitate profesională. iar │ortostatism prelungit. prin tulburări în hemodinamica │ │program normal în locuri de muncă fără . │tulburări cardiace. │ │şi care prin tulburările ataxice fac │accentuată prin tulburări de statică şi│realizarea mersului. uneori │ │ │sensibilitate +/. │ │ │ │prehensiune bilaterală. │ │accentuate însoţite de tulburări de │tulburări cardiace. │prin forţe proprii.│mers. │ │tulburări de prehensiune │ │ │ │ │bilaterală. │ │ │ │forţă este dificilă. │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │necesar ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. │ │manipulaţia bilaterală în │activităţi bimanuale în forţă. │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie progresivă│Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50%. gradul III │ │diagnosticul nu mai ridică semne de │tulburări de locomoţie şi tulburări de │mers în sensul că mersul │(trei) de invaliditate. │ │atrofii musculare şi deficite motorii │manipulaţie. │ │deficienţelor motorii şi generalizate │bilaterală. │ │accentuată însoţită de tulburări de │coordonare şi echilibru. │ │ │prin tulburări de vorbire. │dificultate datorită │Se contraindică activităţile cu deplasări pe │ │vorbire precum şi se accentuarea │ │tulburărilor ataxice). │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia cerebeloasă Pierre .49% │de invaliditate.│scobit. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care datorită │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în cea mai mare │ │amiotrofiilor musculare şi │tulburări locomotorii. gradul III │ │la care ataxia cerebeloasă este │predominent prin tulburări de │mers prelungit (mers cu │(trei) de invaliditate. │ │ │prin tulburări de statică şi mers şi │statică şi mers în sensul că│gradul I (unu) de invaliditate. în sensul că mersul se│gradul II (doi) de invaliditate. │distanţe mari. │ │cu sprijin. SINDROMUL │ │ │ │ │ POST-CONTUZIONAL │ │ │ │ │ REZIDUAL . cardiace.sindrom │ │ │ │ │polimorf . psihice. │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ ┌─────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │I. │şi cu sprijin. │ │întrebare. │ │contracturii piramidale +/ tulburări │ │ │ │ │de sensibilitate. │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată pentru │ │tulburările de coordonare şi echilibru│ │ │activităţile profesionale ce presupun muncă de │ │sunt moderate. tulburări psihice şi │realizează cu dificultate │Se contraindică orice activitate profesională. Se recomandă activitate cu │ │ instabilitate psihică │simptomatică. │devine mai dificil pe │Se contraindică activităţile ce presupun │ │lent progresivă şi prezintă deficite │ │distanţe mari.tulb. │proprii.prezintă o │ │ │ │ │triadă: │ │ │ │ │ cefalalgie │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. SINDROAME │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ EVOLUTIVE │ │ │ │ │1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice după ani de la debut │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │bolnavul nu se poate deplasa│Bolnavul necesită ajutor şi supraveghere │ │ │ │prin forţe proprii fiindu-i │temporară din partea altei persoane. tulburări psihice şi │devine imposibil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de îngrijire │ │conduc la imobilizarea bolnavului. │ │deplasarea bolnavului imposibilă. mers │gradul II (doi) de I invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │şi prin tulburări de vorbire. gradul 0 (zero) │ │ ameţeli │Deficienţă funcţională uşoară când cuprinde triada │ 0 . prin tulburări de │permanentă. gradul I (unu) de invaliditate. dar a căror evoluţie este │manipulaţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice bine exprimate la care│Deficienţă funcţională medie prin │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută.Marie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut în care │Deficienţă funcţională globală uşoară. │ │ │birou. │ │îndelungată la care s-au instalat │accentuată prin tulburări de locomoţie. │mers.

gradul 0 (zero) │ │ │lună sub tratament. │ │ │ │ │Se recomandă schimbarea locului de muncă.95% prin existenţa unui│Capacitatea de muncă şi de autoservire pierdută │ │ │manipulaţie. │în totalitate . fără │ │ │ │ │ritm impus şi solicitări ale analizorului │ │* diplopia. Se recomandă muncă cu │ │de la impact). │ │1-2 pe an │înălţime.gradul I (unu) de invaliditate.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │depresive. │ │ │Pierderea capacităţii de autoservire. în │ │ │ │ │învăţământ şi cu publicul. │crizelor este mai mare de │în siguranţa circulaţiei. │anticonvulsivant. │este de o criză pe lună sub tratament. │ │ │ │ │afazie.89% .│post critică este prelungită. iar starea │ │program redus de 4 ore/zi.89% când se adaugă şi │Se contraindică orice activitate profesională.│ │ │ │ │ de boli psihice │ │ │ │ │ organice. │ │ POSTTRAUMATICE │locomoţie. NEVROZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5.toate │Deficienţă neuro-psihică accentuată când frecvenţa │70 . anosmia │ │ │vizual. │Deficienţă funcţională medie când se adaugă şi unul │ 50 . insomnii). │săptămână sub tratament.49% când frecvenţa │Sunt contraindicate următoarele locuri de muncă:│ │avut epilepsie anterior │sub tratament.79% când frecvenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate │ │tipurile de epilepsie │crizelor este de cel puţin 2 pe lună sub tratament │crizelor este de 2 pe lună │gradul II (doi) de invaliditate. la │ │traumatismului. │ │Forme după intervalul de │ │ │ │ │apariţie: │Deficienţă neuro-psihică medie . │crize pe lună │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă gravă prin tulburări de locomoţie şi │90 . │ │Se recomandă muncă cu program redus . iar în cazul crizelor │ │contraindicaţiilor bolnavilor epileptici.│ │noapte. │ │generalizată sau focală.89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate .│70 . │ │ │ │ │sindroame dischinetice.4 ore/zi. │ │ SECHELARE │ │80 . cu respectarea │ │* recentă (la câteva ore. │tulburările enumerate. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate profesională. ENCEFALOPATIE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │4.se│ │ │ │ │încadrează în gradul II (doi) de invaliditate. │manipulaţie şi locomoţie │gradul II (doi) de invaliditate.69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută.mai mult de 2 │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ │ │ │II. │ │zile sau săptămâni după │parţiale prezenţa acestora este de o criză pe │ │ │ │impact). │ │La bolnavii care nu au │când acestea survin mai rar decât odată pe săptămână│30 . │ │ │ │afazia │ │ │Hemiplegie (hemipareză). SINDROAMELE │Deficienţă accentuată prin tulburări de manipulaţie. coordonare masticaţie. │ │ │prelungită.29% când crizele apar cu│Capacitatea de muncă păstrată . │ 70 . gradul III │ │ │din sindroamele neurologice enumerate cu excepţia │ │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │paralizie facială. │ │ │ │ │ │ │2. │ │ │ │ │ │ │3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SINDROAMELE │ │ │ │ . │deficit de locomoţie. lângă surse de apă sau foc. tulburări ale │ │ │ │ │memoriei. gradul III │ │* imediată (câteva minute│crizelor generalizate convulsive şi neconvulsive │ │(trei) de invaliditate. │ │neurologice: │ │ │activitate cu solicitări mici sau medii. │ │* afazia │Deficienţă funcţională accentuată când. iar în cazul crizelor parţiale │o frecvenţă de 1-2 pe an │de invaliditate. fără conflictualitate.sunt descrise la capit. iar starea postcritică este │80 . EPILEPSIA │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │Deficienţă neuro-psihică uşoară când frecvenţa │ │ │ │ │crizelor generalizate este mai rară de o criză pe │0 . stări │cerebrală de sensibilitate generală şi afectivitate. │vorbire şi manipulaţie │Necesită supraveghere şi îngrijire permanentă │ │ │ │accentuat │din partea altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice .când frecvenţa │ 50 .tură de │ │(iritabilitate. │ │Se pot adăuga sindroame │afaziei. PSIHOZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │. pe lângă │ │ │ │* sindrom piramidal.79% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. se adaugă şi afazia. în subteran.

│ │ │ │ │Deficitul motor de tip │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei │50 . │ │de invaliditate. │ │sensibili la presiune.R. │ │Korsakov (confuzie.89% în cazul │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. Se │ │ │ │ │recomandă program redus de 4 ore fără solicitări│ │ │ │ │senzoriale mari.89% prin existenţa │ │ │ │ │deficitului locomotor. │de manipulaţie şi locomoţie │activităţi cu solicitări mici sau medii. │ │. │ │80 . Polineuropatia │ │ │ │ │saturnină. │ │30 . │echilibru. │ │ │ │1) │Se contraindică orice activitate profesională.gradul III │ │(diminuate). psihoza │Deficienţă accentuată când apar şi alte semne │70 .49% │Capacitatea de muncă păstrată . anemie.).gradul III │ │"radial" este simetric │musculare în membrele superioare. disfonie. │ │70 . │ │I.deficit motor (mers │ │ │locuri de muncă ce nu impun mers prelungit.tulburări trofice │ │ │ortostatism. │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată (vezi Criterii oftalmologice). ambliopii) │oftalmologice).49% când se adaugă şi │ │ │.L.gradul 0 (zero) │ │Tablou clinic: │locomoţie şi tulburări de sensibilitate. │ │ │ │60 .69% când se adaugă │ │ │Alte semne: paralizia │ │tulburări trofice şi │ │ │laterală a privirii.│ │clinic se stabileşte: │ │ │în afara mediului toxic cu plumb. tulburări │psihoza Korsakov).69% (vezi şi anexa 1) │Capacitatea de muncă 50% pierdută.│VIZUALE (deficite │Deficienţă vizuală medie (vezi Criterii │ 50 . Nu se încadrează │ │ │ │ │în grad de invaliditate. de echilibru şi│ │ │ │ │tulburări psihice. Polineuropatiile │ │ │ │ │ profesionale │ │ │ │ │a. │ │ │pseudotabetică. mers prelungit sau muncă la │ │ │ │ │înălţime. │Se contraindică orice activitate profesională.│deficitului motor accentuat │gradul II (doi) de invaliditate. POLINEUROPATIILE │ │ │ │ │ TOXICE │ │ │ │ │1. Diagnosticul │ │ │Se recomandă munci cu program redus de 4 ore/zi.69% │(trei) de invaliditate.disfazie. Polineuropatia │ │ │ │ │ alcoolică │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de │ 0 . │ │stepat. ataxie │ │ │ │ │cerebeloasă.│70 . │gastro-intestinale. │ │ │confabulaţie). Este o │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări │ 0 . tulburări de │50-59% când apar tulburări │Se recomandă munci cu program redus . │ │de memorie cu tendinţă la│ │de coordonare şi psihice.69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │menţionate la diagnosticul clinic (ataxia cerebrală. │ │în gradul III (trei) de invaliditate.│ │muşchii extensori ai │ │ │ │ │degetelor şi pumnului. │ │ │ │ambliopiilor (vezi şi anexa │gradul II (doi) de invaliditate. │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de │ 50 .4 ore/zi.nervii şi muşchii sunt │manipulaţie. │manipulaţie │(trei) de invaliditate. fără │ │. AGNOZIE.89% prin existenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │0 . │ │ │ │ │ │ │ │2. pigmentarea mucoaselor.R. │ │tulburări de echilibru │ │ │nistagmus.49% │Capacitatea de muncă păstrată.) │ 0 . │ │ │ │ │Program de 4 ore fără suprasolicitarea │ │ │ │ │aparatului vizual. abolirea ROT). de │ │ │ │ │manipulaţie. neuropatie │ │manipulaţie). semne │ │(de locomoţie şi │ │ │piramidale.29% prin tulburări de │de invaliditate. gradul 0 (zero) │ │polineuropatie motorie. │ │ │ │ │HIPOACUZIE │ Deficienţă uşoară (vezi şi Criterii O. . │ │deficitului motor accentuat │ │ │surditate. tulburări trofice.L.tulburări de │ │tulburări de sensibilitate │ │ │sensibilitate │ │ │ │ │mioartro-kinetică │ │ │ │ │vibratorie şi tactile │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │şi a tulburărilor ataxice. se încadrează│ │ │şi Criterii O. │ │ANOSMIE. │ │afectând cu predilecţie │ │ │Se recomandă scoaterea din mediu toxic cu plumb. │ │bilateral. │ │ │ │locomoţie │Se recomandă activităţi cu program normal în │ │. │ │ │Deficienţă medie prin tulburări senzoriale (vezi │50 .69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută.49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │dezorientare.79% prin existenţa │ │ │. │ │(trei) de invaliditate. gradul III │ │hemianopsice.

69% 0 . │Se recomandă munci cu program de 4 ore/zi. munci cu solicitări │sau medii. Polineuropatia │ mici │ │ arsenicală │ │ │ parestezii. │Capacitatea de muncă 50% pierdută. gradul │(trei) de invaliditate sau gradul II (doi) │invaliditate. │ │ │ producând surditate │ │ │ ireversibilă şi sindrom│ │ │ vestibular. tulburări de locomoţie şi │ │ hidantoină │manipulaţie. atât în│ │ │membrele pelvine. │ │ │ mediului │ │c. │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără ortostatism şi mers prelungit. │ │ Duchenne. gradul │(trei) de invaliditate. │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │ creşterea excreţiei │ │ │urinare a plumbului şi │ │ │coproporfirinelor. │ │ │ toxice │ │ │ │ │ │ │ │d. │ │ Streptomicina are │ │ │ predilecţie pentru │ │ │ nervul │ │ │ acustico-vestibular. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │Capacitatea de muncă păstrată. activităţi cu solicitări │sau medii. │Se recomandă activităţi în afara mediului │mercur. │Munci cu program de 4 ore/zi în afara │toxic cu mercur. gradul 0 │de invaliditate. Polineuropatiile │ │ │ medicamentoase │ fără │ │ │ │ │Pot fi date de: │ │ │ sulfamide │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de gradul III │ │ streptomicină │sensibilitate. paralizii │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări (zero) │ │ amiotrofii tip Aran │parestezice. Polineuropatiile │ │ │ prin insecticide │ │ │ tulburări │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │pseudomiopatice │segmentare în membrele toracale şi pelvine. │segmentare la membrele │toracale │ │60-69% apar amiotrofii │Aran .69% 50 . │ în │ │ │ fizice şi │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │ │segmentare în membrele toracale.49% 50 . cât şi │ │ │în membrele toracale. │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută.Duchenne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . Polineuropatia │ │ │ mercurială │ │ │ leziuni motorii cu │ │ │pareze la membrele │Deficienţă funcţională uşoară cu deficite motorii (zero) │ │superioare. │ │ │În celelalte │ │ │poli-neuropatii │ │ │medicamentoase. │ │ │ ore. │ │ │ fără │ │ │ mici │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională auditivă gravă şi de III │ │ │echilibraţie. │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │ │manipulaţie. cu │uşoare.activităţi cu │ │ anamnestic (expunerea │ │ │prelungită la plumb). │ │ │b.49% │solicitări fizice mici sau medii. │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │Se recomandă munci cu program de 4 ore. este o │ │ │atingere simetric distală│ │ │a sensibilităţii.69% (vezi şi anexa 1) 50 . │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │(trei) de invaliditate. de │ │e. gradul │50-59% prin scăderea forţei │(trei) de invaliditate. │toxice (insecticide). │ │complicaţii renale şi │ cu │ │digestive. fără ritm impus. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. gradul 0 │de invaliditate. ore.69% │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără eforturi fizice susţinute. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . │solicitări ale auzului.gradul │(trei) de invaliditate. fără │(arsenic). │ │ │ simptomatologie │ │ │caracteristică. │Se recomandă activităţi cu program normal │locuri de muncă ce nu impun eforturi │de manipulaţie.69% 0 .

│Capacitatea de muncă pierdută în │gradul II (doi) de invaliditate. gradul │(trei) de invaliditate.69% (vezi şi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută 50%.69% (vezi anexa 1) 70 . POLINEUROPATII │ │ │ METABOLICE │ │ │I. │Se contraindică mersul şi ortostatismul │prelungit. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în . │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%.69% (vezi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │motilitate oculară şi tulburări psihice.cu │ │ │atingerea simetrică a doi│ │ │sau mai mulţi nervi │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │periferici cu evoluţie │manipulaţie şi/sau locomoţie.tulburări psihice de │ │ │tip: │ │ │ depresiv │ │ │ confuzional │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . │ │extern şi a nervului │ şi │ │crural. │Poate desfăşura activitate cu 4 ore. │Munci cu program normal. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul (doi) de invaliditate.stare generală │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │alterată. Neuropatie vegetativă-│ │ │cu afectarea vezicii │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │urinare şi impotenţă │sfincteriene. flască. Oftalmoplegia │ │ │ diabetică │Deficienţă vizuală medie prin tulburări de III │ │(pareză de perechea │motilitate oculară. │ │ │ . │manipulaţie.89% 50 . │ redus de 4│ │encefalopatie │ │ │. │ │ │Pot fi: . Multinevrite . │ │ │ │ │2. │ │ │ │ │ │3. mers şi ortostatism │prelungit. cu solicitări fizice medii.89% când se adaugă │tulburări oculare şi psihice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . │ │ │ uneori atingeri ale │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări totalitate. gradul │(trei) de invaliditate. profesională.69% (vezi şi anexa 1) 0 . comă). gradul │(trei) de invaliditate.89% 50 . │ │ │Tablou clinic: │ │ │. Polineuropatia │ │ │diabetică │ │ │În funcţie de tabloul │ │ │clinic se clasifică în │ │ │următoarele forme: │ │ │ │ │ │a. gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │b. Polineuropatia │ │ │ porfirinică │ │ │Tablou clinic: │ │ │ paralizie de nerv │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │radial. │ │mielopatică.distale │ │ │ │ │ │d. fără ortostatism │mers prelungit. Mononevrite . totalitate. fără │eforturi fizice mari. │ │nervilor cranieni cu │mari de manipulaţie. amiotrofie │locomoţie şi manipulaţie. │ │ │ tulburări psihice │ │ │(delir. │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. paralizie │ │ │facială.49% 50 .89% 50 . gradul 0 │de invaliditate. │Poate desfăşura activităţi cu program │ore/zi. locomoţie.│II. │ │acută sau cronică.cu │ │ │afectarea în special a │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de (zero) │ │sciaticului popliteu │sensibilitate (parestezii). │ │ │ │ profesională.proximale.79% prin tulburări de │manipulaţie şi locomoţie │80 . │ │ │ tulburări trofice. tulburări de │ │ptoză palpebrală. │ │diplopie. │Se contraindică munci ce suprasolicită │analizorul vizual. │ │sexuală. │Se contraindică orice activitate │ │70 . │ │motorie. Polineuropatie │ │ │ paraneoplazică │ │ │Apare insidios. locomoţie şi tulburări de nervi │ │ tetrapareză (senzitivo-│cranieni. │ │a-IIIa). │ │ │ │ │ │c.

în cazul bolilor sau tulburărilor somatice în care creierul este atins la fel ca alte organe sau sisteme ale organismului.Demenţa în alte boli .teste de disproteinemie│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ └─────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ AFECŢIUNI PSIHICE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE. 5. manipulaţie.Demenţa în boala Pick .secundară . b.H. de tipul bolilor sau leziunilor cerebrale sau afecţiunilor. crescut │ │ │ │ │.Demenţa în boala Creutzfeld . Forme clinice . │ │ │şi psihice. INCLUSIV TULBURĂRILE SIMPTOMATICE Sunt tulburări mentale cu etiologie organică cunoscută.Demenţa în boala Huntington . │ │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ amnestic │importante de locomoţie. apraxie. antrenând o disfuncţie a creierului.Demenţa în boala Alzheimer. Disfuncţia este: . modificare a personalităţii . Cel puţin unul din următoarele elemente: a. Pierderea abilităţilor intelectuale.Demenţa în boala Parkinson .S. d.primară . alte tulburări ale activităţii corticale superioare: afazie. │ │Probe de laborator: │ │ │ │ │. deteriorarea gândirii abstracte.Demenţa în boala cu HIV . 2. dificultăţi în definirea enunţurilor şi conceptelor.leziunile sau bolile ce afectează direct sau selectiv creierul. agnozie. judecată deteriorată.  cu debut precoce  cu debut tardiv  formă atipică sau mixtă . Stare de conştienţă clară.V. 3. Existenţa factorului organic. suficient de severă pentru a interfera cu activitatea socială şi profesională. inabilitatea de a sesiza asemănările şi diferenţele între cuvinte apropiate. dificultate construcţională. Deteriorarea memoriei.Jakob . sfincteriene │ │gradul II (doi) de invaliditate.totalitate. 4. c.alterarea sau accentuarea unor tulburări premorbide. DEMENŢA Criterii de diagnostic 1. . manifestată prin interpretarea incorectă a proverbelor.Demenţa vasculară  cu debut acut  prin infarcte multiple  subcorticală .

uitarea evenimentelor recente. a controlului pulsional.demenţa severă . Cel puţin 2 din următoarele elemente: . . concentra şi susţine atenţia asupra stimulilor ambientali. .Intensitatea tabloului clinic .tulburări de percepţie: iluzii. .accentuarea semnelor de mai sus. 5. . hiperestezie senzorială auditivă şi vizuală.creşterea sau scăderea activităţii motorii 3. În mod obişnuit. Criterii de diagnostic clinic 1. a evenimentelor curente. a investigaţiilor imagistice (CT. .ezitare în răspunsurile la întrebări. Evidenţa din anamneză. Evoluţia lentă este mai probabilă dacă o maladie sistemică sau un dezechilibru metabolic este subiacent deliriumului.tulburarea ciclului somn-veghe cu insomnie sau somnolenţă diurnă . uneori apare brusc. cu dificultăţi în activitatea profesională.uitarea datelor personale.vorbire uneori incoerentă . coşmaruri.│ Capacitate de muncă │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă uşoară│Deficienţă psihică uşoară │ 20-49% │Păstrată │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă medie │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul III de │ │ │ │ │invaliditate. . numerelor de telefon. a examinării psihologice. interpretări eronate . RMN) sau electrodiagnostice (EEG). poate lucra program de 4 ore │ │ │ │ │cu efort intelectual redus │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă severă│Deficienţă psihică accentuată│ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de invaliditate│ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă gravă │Deficienţă psihică gravă │ 90-100% │Se pot încadra în gradul I de invaliditate. .sarcini neterminate pentru că nu ştie de unde să le reia. alteori este precedat de simptome prodromale cum ar fi neliniştea.demenţa gravă . funcţional │Incapacit. insomnii nocturne sau somnolenţă diurnă.uitarea conversaţiei recente. deliriumul se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp.necesitatea de a repeta de mai multe ori o relatare în vederea memorării.uitarea numelor celor apropiaţi. . . . Diagnosticul funcţional Se elaborează pe baza simptomatologiei clinice. ┌────────────┬─────────────────────────────┬──────────┬───────────────────────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. Elementele clinice se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp (ore sau zile) şi tind să fluctueze în cursul unei zile. vise terifiante.demenţa medie . . halucinaţii.demenţa uşoară . deteriorare socială moderată.uitarea numelor. 2.incapacitate de memorare. examen somatic sau teste de laborator a unui factor organic specific considerat a fi etiologic.deteriorarea judecăţii. adreselor.│ │ │ │ │necesită îngrijire şi supraveghere │ │ │ │ │permanentă din partea altei persoane │ └────────────┴─────────────────────────────┴──────────┴───────────────────────────────────────────┘ DELIRIUM Elementul esenţial îl constituie obnubilarea conştiinţei. dificultatea de a gândi clar. debutul este relativ rapid şi evoluţia fluctuantă. Obnubilarea conştiinţei cu reducerea capacităţii de a-şi mobiliza. a investigaţiei socio-profesionale. Dezorientare şi deteriorarea memoriei 4.

2. │ │sever cu afectare importantă a│ │90-100% │capacitatea de │ │funcţiilor somatice │ │ │autoservire │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ SINDROMUL AMNESTIC ORGANIC Elementul esenţial este deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată pe fondul conştiinţei clare. Halucinaţiile pot sta la originea unor elaborări delirante. │ │ │Se pot încadra în gradul │ │organizate. Criterii de diagnostic clinic 1. 2. neurologică. pierderea capacităţilor intelectuale sau halucinaţii. Nu există obnubilare. 3. cu durată mare şi │Deficienţă psihică │ 50-70% │III de invaliditate. . analize biochimice. cu idei delirante restrânse │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul │ │la conţinutul halucinaţiilor. Halucinaţii persistente sau recurente. disforie │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ TULBURAREA DELIRANTĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic 1. Ideile delirante persistente sau recurente sunt elementul central. RMN. cu debut brusc şi evoluţie cronică. evoluţie subacută │medie │ │lucra cu program de 4 ore│ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii cu durată de câţiva │ │ │ │ │ani. Nu există obnubilarea conştiinţei şi pierderea abilităţilor intelectuale. subiectul poate fi conştient de starea sa. iar │Deficienţă psihică│ │aprecia. Prezenţa factorilor organici. gândire şi intelect.│Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │evoluţie de scurtă durată │uşoară │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii complexe. investigaţii imagistice (radiografii. Deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată. CT. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │ Dg. depresie. pot │ │frecvente. ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Individul este conştient de │ │ │ │ │natura patologică a tulburărilor. Absenţa obnubilării. se însoţeşte de │ │ │I de invaliditate. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. Prezenţa factorilor organici. dar aceste idei nu sunt pe prim plan. vizuale sau auditive.Diagnosticul funcţional se stabileşte după investigaţie clinică complexă (somatică. 3. funcţie de │ │etiologia indică un prognostic│ gravă │ │investigaţia socială. │ accentuată │ 70-90% │II de invaliditate │ │anxietate. ecografii) şi electrodiagnostic. funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Diagnostic clinic │Deficienţă psihică│ 75-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Dacă intensitatea tulburărilor│ │ │Se pot încadra în gradul│ │este mare. a modificărilor de dispoziţie. psihică şi psihologică). absenţa criticii│ │ │invaliditate │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴───────────────────┘ ALTE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE HALUCINOZA ORGANICĂ (NEALCOOLICĂ) Criterii de diagnostic 1. funcţional │Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări moderate de memorie │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în │ │de scurtă şi lungă durată │ medie │ │gradul III de │ │cu relativa lor conştientizare│ │ │invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări mari de memorie de │Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în │ │scurtă şi lungă durată │ accentuată │ │gradul II de │ │confabulaţii. Existenţa factorilor organici. 2. 3. se va│ │deteriorare marcată.

prezenţa atacurilor de panică. Tulburarea dispoziţiei cu cel puţin 2 din simptomele asociate menţionate la episodul maniacal sau depresiv. TULBURAREA ANXIOASĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . halucinogene). continuitatea identităţii şi a senzaţiilor mediate şi controlul mişcărilor corporale. ┌─────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Anxietate generalizată sau │ │ │ │ │episoade paroxistice. inhibiţie │ │ │ │ │psihomotorie sau nelinişte│ │ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Se pot încadra în gradul I de │ │Potenţial marcat de │Deficienţă psihică │ 90-100% │invaliditate necesitând supraveghere │ │periculozitate │gravă │ │şi îngrijire din partea altei persoane│ └──────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴──────────────────────────────────────┘ TULBURAREA AFECTIVĂ ORGANICĂ Elementul esenţial este o tulburare de dispoziţie asemănătoare unui episod maniacal sau depresiv major. ritualuri. 2. │ Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de │ │vorbire dezlânată sau │ accentuată │ │invaliditate │ │incoerentă. fără efort intelectual susţinut │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Gândire magică.Aceste tulburări apar în consumul de substanţe psihoactive (amfetamine.│ │ │ │ │cu scăderea posibilităţilor │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │compensatorii ale bolnavului │ │ │III de invaliditate │ └───────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ . Diagnosticul funcţional. deteriorarea activităţii intelectuale. canabis. Contraindicaţii │ │cu activitatea profesională │ │ │de loc muncă cu periculozitate │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Frecvente decompensări cu │ │ │ │ │interferenţa importantă a │Deficienţă psihică │ 70-90% │Sc pot încadra în gradul II de │ │activităţii profesionale şi a│accentuată │ │invaliditate │ │relaţiilor sociale.prezenţa anxietăţii generalizate. . . ┌──────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Deteriorare cognitivă │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de │ │uşoară. stereotipii. Nu │Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │interferează cu activitatea │uşoară │ │ │ │profesională │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Prezente cele două forme de │Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de│ │anxietate care interferează │medie │ 50-70% │invaliditate. poate lucra program de 4│ │disfonie │ │ │ore. ┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate nevrotică │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate psihotică. Prezenţa factorilor organici. al incapacităţii şi al capacităţii de muncă este identic cu cel indicat la capitolul tulburări de afectivitate.asocierea altor tulburări.fondul organic prezent. epilepsia temporală. izolare │ │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────────────────┘ TULBURARE DISOCIATIVĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . . Nu există obnubilare.prezenţa etiologiei organice. perplexitate.pierderea parţială sau completă a integrării normale în amintirile din trecut. . determinată de un factor organic specific. idei delirante sau halucinaţii. 3. leziuni ale emisferului nedominant.│ │ │ │ │disforie. coreea Huntington. Criterii de diagnostic clinic 1. │ medie │ 50-70% │invaliditate.

simptomatologia clinică a intoxicaţiei se remite şi nu presupune încadrarea în grad de invaliditate. . Un individ care se intoxică de mai multe ori în interval de o lună are prin definiţie dependenţă sau abuz de substanţă. Se datoreşte uzului recent şi prezenţei în corp a substanţei. droguri etc. rareori perioade mai lungi. │Deficienţă psihică │ 70-90% │II de invaliditate │ │deficit important de autocontrol│accentuată │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT DETERMINATE DE CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE (solvenţi. deteriorare │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ │cognitivă uşoară. iritabilitate │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament inacceptabil. Tabloul clinic nu corespunde unui sindrom cerebral specific precum deliriumul.suspiciozitate şi ideaţie paranoidă. 1.prezenţa certă a factorului organic. intoxicaţia poate fi însă suprapusă peste orice sindrom organic cerebral cu excepţia deliriumului. deteriorare intelectuală. . tulburări ale dispoziţiei sau halucinaţii 3. SINDROMUL DE DEPENDENŢĂ Criterii de diagnostic clinic .labilitate sau incontinenţă emoţională.apatie marcată şi indiferenţă.marcată modificare a personalităţii şi comportamentului care era obişnuit individului înainte de a interveni boala.tulburări de comportament.prezenţa certă a factorului organic. . .nu există obnubilare. cognitive şi fiziologice survenind în urma consumului repetat de substanţă psihoactivă. demenţa. . ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Suspiciozitate. Prin tratament adecvat. .labilitate emoţională. sindromul delirant organic.) Termenul de intoxicaţie se referă la o tulburare mentală şi presupune un comportament maladaptativ. exploziv. periculozitate. │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │disforie │ │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament impulsiv. . idei delirante.disconfort cenestezic.│ │ │Se pot încadra în gradul│ │antisocial.deteriorarea conţinutului pulsional şi a simţului critic. Debutul şi evoluţia sunt rapide de ore. zile. . . ┌────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Cele de mai sus │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coexistenţa cu tulburări│Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │somatoforme importante │ │ │III de invaliditate │ └────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURARE ORGANICĂ DE PERSONALITATE Criterii de diagnostic clinic 1.LABILITATE EMOŢIONALĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . Consumul abuziv şi complicaţiile pot determina tulburări psihice care duc la invaliditate. 2. halucinoza organică sau sindromul afectiv organic. .

. . . ┌────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Elementele diagnosticului clinic│Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 4.idei delirante în special de tip persecutor. un grup de substanţe sau un ansamblu de substanţe diferite farmacologic. │Deficienţă psihică │ 50-70% │ Se pot încadra în │ │deranjează anturajul şi interferează │medie │ │ gradul III de │ │cu activitatea socio-profesională │ │ │ invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Apariţia elementelor de deteriorare. creşteri ale TA). ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ │ │ funcţional │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Simptomatologie clinică uşoară │Deficienţă psihică│ 20-49% │Păstrată │ │ │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Accentuarea semnelor clinice şi │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │interferarea cu activitatea profesională│medie │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Apariţia consecinţelor şi a deliriumului│Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 3. . ┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări psihice uşoare care nu │ │ │ │ │deranjează anturajul şi nu interferează │Fără deficienţă │ 0-19% │ Păstrată │ │cu activitatea profesională.agitaţie psihomotorie sau stupoare.maleză.dorinţă puternică de a consuma substanţa.se referă la o substanţă psihoactivă.anxietate marcată. transpiraţii. . SINDROMUL AMNEZIC Criterii de diagnostic clinic . uneori sevraj psihic. comportament inadecvat.diminuarea progresivă a atenţiei acordate altor activităţi şi obligaţii în favoarea consumului de drog. . . │Deficienţă psihică │ │ Se pot încadra în │ │nelinişte. apariţia complicaţiilor │ │ │ invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────┘ 2. o toleranţă crescută. .halucinaţii auditive sau polisenzoriale. . limbii sau pleoapelor şi de cel puţin unul din următoarele simptome: . iritabilitate. fără a atinge caracterul unei confuzii grave. imposibilitate de autocontrol│accentuată │ 70-90% │ gradul II de │ │şi autocenzură.. SINDROMUL DE SEVRAJ Criterii de diagnostic clinic . . repetarea consumului deşi există semne ale consecinţelor nocive.lipotimie ortostatică.tulburări cronice ale memoriei recente şi de evocare. .greaţă şi vomă.suprimarea sau reducerea ingestiei prelungite de alcool sau o altă substanţă psihoactivă. TULBURAREA PSIHOTICĂ Criterii de diagnostic clinic .hiperreactivitate (tahicardie. dificultate în a controla acest consum. │Deficienţă psihică │ 20-49% │ Păstrată │ │deficit de autocontrol │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Accentuarea tulburărilor de atenţie │ │ │ │ │şi memorie. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări de atenţie.dispoziţie depresivă şi iritabilitate. urmată de tremor grosolan al extremităţilor.prezenţa unui grad de obnubilare a conştiinţei.

6. Nu are substrat organic. anormal de ridicată sau persistentă. 3. implicarea excesivă în activităţi care produc plăcerea (cumpărături exagerate.toate criteriile au fost satisfăcute anterior dar nu mai există semne sau simptome semnificative de cel puţin 6 luni.toate criteriile au fost satisfăcute anterior dar nu mai există semne sau simptome semnificative de cel puţin 6 luni tulburării.tulburări ale percepţiei timpului şi cronologiei evenimentelor. .creşterea extrema a activităţii sau deteriorarea judecăţii. 4. O perioadă distinctă de dispoziţie maniacal