Guvernul României

Anexă din 19/04/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 251bis din 16/05/2001 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă

EDIŢIA 2001 AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR Bolile cardio-vasculare reprezintă afecţiunile cu cea mai largă răspândire în ţara noastră determinând creşterea morbidităţii generale şi procentul cel mai mare al mortalităţii atât prin evoluţie în timp cât şi prin moarte subită. Ca urmare, bolile cardio-vasculare reprezintă şi una din cauzele majore de invaliditate. Gradul limitării capacităţii de muncă diferă în funcţie de stadiul evolutiv, de starea funcţională, de complicaţii, de particularităţi (vârstă, sex, asociere de boli), precum şi de felul şi intensitatea solicitărilor profesionale. În aprecierea capacităţii de muncă, criteriul de bază îl constituie stabilirea raportului dintre restantul funcţional şi solicitările caracteristice muncii profesionale. 1. Normele cu caracter general pentru aprecierea deficienţelor determinate de afecţiunile cardiovasculare. Reprezintă obiectul evaluării acele persoane cu afecţiune cardiacă care au o evoluţie clinică de cel puţin 6 luni de la stabilirea diagnosticului şi iniţierii tratamentului. 2. În cazul efectuării unor intervenţii chirurgicale pe cord sau vase, evaluarea se va face după 6 luni de la intervenţie. - În cazul transplantului cardiac, evaluarea se va face în raport de funcţia reziduală şi efectele tratamentului imuno-supresor. 3. Frecvenţa cu care apar episoade acute cu agravarea situaţiei clinico-funcţionale poate reprezenta un criteriu de evaluare funcţională. 4. În evaluarea capacităţii funcţionale, datele explorărilor funcţionale nu trebuie absolutizate, ci trebuie corelate cu starea clinică şi repetate periodic. 5. Afectarea cordului determinată de alte afecţiuni (ex. hiper sau hipotiroidismul, afecţiuni renale, cologenozele etc.) trebuie apreciată funcţional atât prin prisma bolii de bază cât, şi prin prisma efectelor cardiace produse. 6. În evaluarea funcţională a unui cardiac, de importanţă deosebită este proba de efort cu urmărirea aspectului EKG şi dacă este posibil, cu calculul consumului metabolic de repaus şi efort (Watt). Efectuarea probei de efort presupune posibilităţile dozării efortului la cicloergometru, covorul rulant sau la scăriţă. În aplicarea probei de efort trebuie eliminat orice risc potenţial şi să se aibă în vedere unele posibile influenţe prin medicaţia administrată sau prin coexistenţa cu alte afecţiuni. 7. Pentru afecţiunile cordului, parametrul de luat în considerare îl reprezintă clasa funcţională NYHA (New York Heart Association: Nomenclatura şi criteriile de diagnostic al bolilor cordului şi vaselor mari, ed. 7 Boston: Little, Brown&Co, 1973).

- Clasa funcţională 1: pacientul prezintă afecţiune cardiacă dar nu există limitarea activităţii fizice. - Clasa funcţională 2: pacientul prezintă afecţiune cardiacă care produce o uşoară limitare a activităţii fizice. El este asimptomatic în repaus sau pe durata activităţilor obişnuite. Activităţile fizice superioare celor obişnuite determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. - Clasa funcţională 3: pacientul cu afecţiune cardiacă determinantă a unei limitări marcante a activităţii fizice. Se menţine asimptomatic în repaus. Activităţile fizice moderate determină oboseală, palpitaţii, dispnee sau durere anginoasă. Pacientul în repaus sau la eforturi minime nu prezintă tulburări funcţionale. - Clasa funcţională 4: pacientul are o afecţiune cardiacă ce determină imposibilitatea realizării activităţilor fizice. Pot apărea simptomele caracteristice afecţiunii cardiace, congestie pulmonară sau sistemică, angina pectorală inclusiv în repaus. Orice tip de activitate fizică accentuează simptomatologia. 8. În evaluarea funcţională a bolnavului cardiovascular, efectuarea testelor de efort şi farmacologice oferă informaţii mult mai complete decât cele deţinute în condiţii de repaus. În aplicarea acestor probe trebuie să se aibă în vedere eliminarea oricărui risc potenţial pentru bolnav, eventualele influenţe pe care le au afecţiunile asociate sau medicaţia administrată. 9. Evaluarea corectă clinică şi funcţională a bolnavului cardiac reprezintă premiza instituirii programelor de recuperare a căror eficienţă se va aprecia prin reevaluări periodice. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ (C.I.) C.I. - reuneşte un grup de afecţiuni care au în comun o suferinţă cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard şi necesităţi. Termenul de CI este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de boală coronară. O definiţie mai precisă a fost dată mai recent de un grup de experţi internaţionali: - Cardiopatia ischemică este definită ca o tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian şi necesităţile miocardice, produse prin modificări în circulaţia coronariană. - C.I. poate fi produsă de:  cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroză);  cauze funcţionale (spasm coronar);  cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) I. C.I. dureroasă: 1. Angina pectorală, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. II. C.I. nedureroasă: 1. Moartea subită coronariană. 2. Tulburări de ritm şi conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemică. 3. Insuficienţă cardiacă de origine ischemică. - Clasificarea C.I. - după Societatea Internaţională de Cardiologie şi Federaţia de Cardiologie: 1. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorală:  angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă şi angina de efort agravată;

 angina spontană 3. Infarctul miocardic:  IM acut  IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficienţa cardiacă în cardiopatia ischemică. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemică). În prezentarea ce urmează, prima clasificare a CI (clasificarea OMS) cu adăugirile rezultate din studiile mai recente, este larg utilizată. Evaluarea pacienţilor cu CI se face prin ECG standard şi eventual al monitorizare Holter, precum şi prin teste de încărcare de efort sau farmacodinamice când este posibil. Urmărirea evoluţiei clinice şi electrocardiografice sub tratament intensiv poate da indicaţii pentru o explorare suplimentară, mai frecvent prin coronarografie sau prin probe de efort sau alte metode de identificare a ischemiei miocardice. Testul de efort ECG are indicaţii în primul rând la persoanele cu episoade dureroase sugerând AP, dar cu ECG repetat normal sau cu modificări minore. O subdenivelare semnificativă a segm.: ST (>= 1 mm) să fie orizontal, descendent sau larg ascendent sau o supradenivelare cu convexitate superioară sugerează în aceste condiţii prezenţa unei afectări coronare, iar un traseu ECG strict normal la efort maximal pledează împotriva prezenţei unei afectări coronare importante. Testul de efort este evident contraindicat la pacienţii cu dovada clinică şi/sau ECG a unei ischemii miocardice (active), dar odată episoadele dureroase rezolvate, el poate fi extrem de util (ca în AP stabilă) în selecţia bolnavilor pentru coronarografie şi eventual revascularizare. Cu semnificaţie în aprecierea CI sunt şi modificările apărute în efort ale undei "T" până la negativarea acesteia, TR şi/sau conducere. ANGINA PECTORALĂ (AP) AP este definită ca o durere (disconfort) retrosternală sau în regiunile toracice adiacente şi care are caractere relativ specifice: - apariţia în accese de scurtă durată (3-15 min.); - producere (declanşare) cel mai adesea la efort sau emoţii; - încetarea promptă la repaus sau nitroglicerină. Există mai multe tipuri clinice şi fiziopatologice de AP. Forma clasică de AP - zisă de efort - este denumită AP cronică stabilă sau pur şi simplu angina pectorală. La aceasta s-au adăugat angina instabilă, angina variantă (Printzmetal sau vasospastică), angina microvasculară; toate au în comun episoade de ischemie miocardică însoţite de dureri şi eventual de disfuncţie miocardică. Ischemia miocardică tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silenţioasă", "echivalenţe de angină", aritmii de gravitate variată. CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Intensitatea tulburărilor funcţionale se apreciază ţinând seama de caracterul şi intensitatea durerilor, frecvenţa acceselor răspunsul la tratamentul adecvat, asocierea cu tulburările de ritm sau de conducere sau cu insuficienţă cardiacă. Severitatea şi riscul în perspectivă la bolnavii cu angină pectorală depinde de: - gradul disfuncţiei VS;

- prezenţa sau absenţa ischemiei miocardice, în repaus sau la efort, tulburările de ritm sau de conducere.
┌───────────┬──────────────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate (în fct. de intens.│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ efort) │ │ ├───────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │- crizele apar numai la efort │ │ │ │ │de intensitate foarte mare │ 0-19% │Nu se încadrează în │ │ │(ef. orturiexhaustive) │- nu determină tulb. de adaptare│grad de invaliditate │ │ │- cedează prompt la NTG sau │la viaţa cotidiană şi │Necesită monitorizare │ │ │repaus │profesională │cu urmărirea evoluţiei│ │ │- fără tulb. interaccesuale │ │afecţiunii. │ │ │clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în │ │ │- crizele apar la eforturi │ 20-49% │grad de invaliditate │ │ │mari │- nu conduce la împiedicarea │În raport de │ │ │- cedează rapid la adm. de │activităţii cotidiene şi │solicitările prof., se│ │ │nitrocompuşi şi la repaus │profesionale │poate cere schimbarea │ │ │- fără tulburări │ │locului de muncă │ │ │interaccesuale clinice şi EKG │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Se încadrează în gr. │ │ │- crizele anginoase apar la │ 50-69% │III de inv. sau, dacă │ │ │eforturi mari şi medii │- nu împiedică activităţi │profesional permite, │ │ Angina │- cedează uşor la repaus şi │cotidiene │poate lucra pe acelaşi│ │ pectorală │la adm. de nitrocompuşi │- conduce la împiedicarea │loc de muncă cu normă │ │ │- tulb. interaccesuale minore │activităţii profesionale │întreagă │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- crizele anginoase apar la │70-89% - eforturi mici │Se încadrează în │ │ │eforturi de intensitate mică │80-89% - repaus sau eforturi │gr. II de inv. │ │ │uneori şi în repaus │ minime │Se va aprecia │ │ │- cedează greu la adm. de │- împietează activ. cotidiene │oportunitatea │ │ │nitrocompuşi │ce presupun eforturi minime, │efectuării de By-pass │ │ │- modificări importante EKG │fără să afecteze posibilitatea │sau de │ │ │accesuale şi interaccesuale, │de autoservire │repermeabilizare │ │ │modif. echo, eventual semne │ │coronariană │ │ │de IVS. │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │- crizele apar în repaus şi │ 90-100% │Se încadrează în gr. I│ │ │sunt obiectivate de modificări│- este împiedicată posibilitatea│de inv. │ │ │EKG, echo, angiografie │de autoservire prin tulburări │Bolnavii vor fi │ │ │coronariană care evidenţiază │induse de IC, de tulburări grave│propuşi pentru │ │ │multiple obstrucţii importante│de ritm şi conducere │efectuarea de By-pass │ │ │precum şi de semnele de │ │sau repermeabilizare │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ └───────────┴──────────────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────────────────┘

ANGINA INSTABILĂ (AI) AI = o formă de cardiopatie ischemică cu manifestări clinice de angină pectorală, modificări EKG şi biologice care traduc şi obiectivează ischemia miocardică, dar fără semne biologice de necroză. Deşi definiţia enunţată apropie mai mult AI de angina pectorală, totuşi datele morfologice şi fiziopatologice cunoscute până în prezent ca şi datele clinice, EKG şi de explorare neinvazivă permit individualizarea ca un sindrom coronarian independent, situat între AP clasică şi IMA. AI este o situaţie clinică frecventă, impunând identificarea sa precisă şi internarea urgentă într-o unitate coronariană. Dacă nu este rapid recunoscută şi tratată, evoluţia este nefavorabilă (spre IMA sau moarte subită). AI se caracterizează prin manifestări clinice de AP, aspecte EKG şi biologice ce traduc o ischemie miocardică dar fără semne biologice şi EKG de necroză. Tabloul clinic al AI este bine individualizat şi cuprinde câteva tipuri clinice particulare: 1. Angina "de novo" sau angina cu debut recent: - este angina de efort sau de repaus, apărută de câteva zile sau săptămâni (maximum 30 zile) la o persoană fără istoric coronarian; 2. Angină agravată sau crescendo: - este AP cu accese dureroase mai numeroase ori mai intense sau cu durată mai prelungită, apărând la eforturi mai mici sau în condiţii psiho-emoţionale speciale. - intensificarea simptomelor şi răspunsul mai tardiv sau inconstant la NTG la o persoană cu AP stabilă, marchează trecerea la AI. 3. Angina de repaus sau angina spontană - apare la o persoană cu AP stabilă sau fără trecut coronarian;

- durerile de repaus sunt adesea nocturne, sunt mai prelungite sau mai intense şi nu au factor evident declanşant; - pentru a fi considerată drept AI, angina de repaus trebuie să fie repetată, în ultimele zile şi să reprezinte, la un vechi anginos, modificarea "pattern-ului" anginei. 4. Angina precoce post infarct: - este definită de reapariţia durerilor coronariene, după câteva zile sau săptămâni (sub 30 zile) de la un IMA, stabilizat d.p.d.v. clinic şi hemodinamic. 5. Angina variantă (angina Prinzmetal): - este încadrată de mulţi autori în AI, având în vedere posibile evoluţii către IMA şi moarte subită. Individualizarea celor 4-5 tipuri de AI nu este totdeauna uşoară pentru că pot exista uneori suprapuneri: angina cu debut recent (de novo) poate fi rapid progresivă sau să se prezinte cu dureri de repaus; angina de repaus marchează frecvent agravarea unei AP stabile (de efort, dar poate fi şi o angină variantă). De asemenea, mulţi pacienţi cu AP stabilă au variaţii importante în toleranţa la efort, în raport cu orarul zilei, temperatură, programul de masă. Asemenea aspecte nu trebuie privite ca manifestare de AI. Cu toate aceste elemente, orice tip de angină recentă sau orice tip de angină care agravează frecvenţa acceselor, durata şi severitatea, trebuie apreciată ca AI. De asemenea, în aprecierea tulburărilor funcţionale se vor lua în considerare prezenţa în antecedente a edemului pulmonar acut, frecvenţa, durata şi severitatea durerii anginoase, asocierea modificărilor EKG manifeste, apariţia undelor Q sau subdenivelări ST > 1 mm, prezenţa factorilor de risc: diabet, ateroscleroză, HTA. Stabilirea deficienţei funcţionale şi a incapacităţii de muncă în AI nu poate fi făcută de la început, ci în raport de evoluţia bolii fie spre o AP cronică stabilă, fie spre un IM aplicându-se cuantificările de la aceste afecţiuni. INFARCTUL MIOCARDIC Infarctul miocardic acut este reprezentat de necroza zonală a muşchiului cardiac datorată ischemiei acute a teritoriului respectiv. În caz de supravieţuire a episodului acut, necroza este înlocuită în următoarele câteva săptămâni de o cicatrice fibroasă. Evaluarea prognosticului imediat şi la distanţă se face pe baza a numeroşi indicatori clinici şi paraclinici obţinuţi în faza acută sau în convalescenţă. Cei mai cunoscuţi factori de risc pentru prognostic nefavorabil sunt: A. Indicatori de întindere a necrozei şi de disfuncţie de pompă. 1. Insuficienţa cardiacă congestivă (clinic, cateterism, radiologic). 2. Fracţia de ejecţie a VS sub 40%. 3. Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncţie de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilaţie sau tahicardie ventriculară dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculară complexă şi/sau frecvenţă (Holter).

3. Prezenţa potenţialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz II sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezenţa unor factori de risc ai aterosclerozei: 1. Diabet zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4. Fumat 5. Vârsta > 70 ani. Dintre aceste 4 categorii de indicatori prognostici, cele mai importante sunt primele două: - masa miocardică rămasă în funcţie după infarct şi implicit funcţia de pompă a inimii constituie indicatorul prognostic cel mai sintetic până în prezent. Ea este reprezentată de fracţia de ejecţie a VS (echografică, radioizotopică etc.); - starea patului coronarian şi implicit, riscul unui nou eveniment ischemic major. Valoarea reală prognostică a acestor parametri este însă greu de cuantificat. Numărul şi severitatea stenozelor coronare se corelează în linii mari cu noi evenimente ischemice. Bolnavii cu IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât şi în primele 3 luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechelă de IM, deficienţa funcţională se stabileşte în raport de: starea reziduală a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea şi extinderea zonei de necroză, de remodelarea ventriculară (modificări de formă, dimensiune şi grosime ale VS după constituirea IM), de eficienţa tratamentului coronaro-dilatator, de modificările funcţionale cardiace sistolice şi diastolice, de eventualele tulburări de ritm şi/sau conducere şi de toleranţa la efort.
┌───────────┬──────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────┐ │ │ │Incapacitate (în funcţie│ │ │Afecţiunea │Deficienţa funcţională│ de intensitatea │Grad de invaliditate│ │invalidantă│ │ efortului) │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │uşoară │ │ │ │ │- bolnav cu sechelă │ │ │ │ │IM, vindecat clinic, │ │ │ │ │pacient asimptomatic; │ │ │ │ │- ex. EKG, echo şi Rx │ │ │ │ │arată dim. normale ale│ │Nu se încadrează în │ │ │cordului sau eventual │ │grad de inv. │ │ │un grad uşor de HVS; │ │Este indicată │ │ │- EKG arată semnele │ │schimbarea locului │ │Infarct │unei sechele IM fără │ 20-49% │de muncă în cond. │ │miocardic │alte modificări; │ │unei solicitări │ │- stadiul │Menţionăm că în │ │fizice sau psihice │ │sechelelor │intervalul de 6 -12 │ │intense sau a │ │ │luni de la IMA undele │ │condiţiilor de │ │ │Q dispar la circa 30% │ │mediu nefavorabile │ │ │din bolnavi, de │ │ │ │ │asemenea IM │ │ │ │ │transmurale pot evolua│ │ │ │ │fără undă Q de aceea │ │ │ │ │prezenţa sau absenţa │ │ │ │ │undei Q nu prezintă un│ │ │ │ │element hotărâtor dacă│ │ │ │ │există documente care │ │ │ │ │atestă un IMA în │ │ │ │ │antecedente │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │medie │ │ │ │ │- bolnavul prezintă la│ │Gr. III de inv. │ │ │ef. mari dureri │ │Se contraindică LM │ │ │anginoase, dispnee, │ │cu solicit. fizice │ │ │tulburări de ritm │ │sau psihice mari în │ │ │cardiac benigne (TS, │ │condiţii de factori │ │ │ESV rare); │ │fizici nefavorabili.│ │ │- EKG de repaus arată │ │Bolnavii vor fi │ │ │sechele de IM şi │ 50-69% │monitorizaţi, │ │ │posibile modificări │ │urmărindu-se cu │ │ │minore de ischemie │ │atenţie evoluţia │ │ │miocardică; │ │afecţiunii │ │ │- EKG de efort poate │ │ │ │ │evidenţia, la │ │ │ │ │solicitări energetice │ │ │ │ │mari, subdenivelarea │ │ │ │ │ST, TR sau conducere; │ │ │ │ │- ex. eco şi Rx pot │ │ │ │ │evidenţia HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- bolnavi cu crize │ │ │ │ │anginoase la eforturi │ │ │ │ │mici sau medii, │ │ │ │ │dispnee şi palpitaţii │ │ │ │ │- EKG de repaus arată │ 70-79% │Gr. II de inv. │ │ │pe lângă sechele de │ │ │ │ │IM, modif. de fază │ │ │

│ │terminală, TR, tulb. │ │ │ │ │de conducere şi │ │ │ │ │eventual HVS │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │- IM sechelar cu crize│ │ │ │ │anginoase la ef. │ │ │ │ │minimale, semne de IC,│ 80-89% │Gr. II de inv. │ │ │anevrism ventricular │ │ │ │ │sau IM recidivat; │ │ │ │ │- toleranţa la efort │ │ │ │ │este foarte mică │ │ │ │ │permiţând doar unele │ │ │ │ │activit. cotidiene de │ │ │ │ │autoîngrijire │ │ │ ├───────────┼──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională│ │ │ │ │gravă │ │ │ │ │- anevrisme │ │ │ │ │ventriculare post IM; │ │ │ │ │- IC ireductibilă; │ │ │ │ │- tulb. de ritm şi de │ │ │ │ │conducere │ │ │ │ │intramiocardice │ 90-100% │Gr. I inv. │ │ │severe; │ │ │ │ │- edeme pulm. acute │ │ │ │ │repetitive; │ │ │ │ │- bolnavii au mult │ │ │ │ │limitată posibilitatea│ │ │ │ │de autoservire │ │ │ └───────────┴──────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────┘

O menţiune aparte trebuie făcută pentru CI nedureroasă în care semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic şi funcţional poate fi pus numai pe investigaţii paraclinice (EKG, ECO, test de efort). În raport de felul şi intensitatea modificărilor, de gradul NYHA se va face o apreciere corespunzătoare a tulburărilor funcţionale şi a capacităţii de muncă. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - Este definită ca o creştere persistentă a TA sistolice şi diastolice peste valorile de 140/90 mmHg. - Clasificarea HTA se face pe baza a două criterii majore: 1. Criteriul etiologic: - HTA esenţială (primară) fără o cauză cunoscută - HTA secundară - poate avea o varietate de cauze. 2. Criteriul cantitativ al valorii TA sistolice şi diastolice. - Din acest punct de vedere, cel de-al V-lea raport al JNC din anul 1993 propune o nouă clasificare a HTA a adultului bazată şi pe impactul creşterii TA asupra organelor ţintă.
┌──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA normală │ 130 │ 85 │ │ TA "high normal" │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I (uşoară) │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II (moderată) │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III (severă) │ 180-209 │ 114-119 │ │ HTA st. IV (f. severă) │ >= 210 │ >= 210 │ └──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

Un subcomitet al IHS (Societatea Internaţională de Hipertensiune) a propus în anul 1993 o altă clasificare, bazată, de asemenea, pe nivelele TA, clasificare mult mai răspândită şi acceptată în Europa.
┌───────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├───────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ Normotensiune │ 140 şi │ 90 │ │ HTA uşoară │ 140-189 şi/sau │ 90-105 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi/sau │ 90-95 │ │ HTA moderată şi severă │ >= 180 şi/sau │ >= 105 │ │ HTA sistolică izolată │ >= 140 şi │ < 90 │ │ Subgrup: de graniţă │ 140-160 şi │ < 90 │ └───────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘

Al VI-lea raport al INC propune o altă clasificare a HTA:
┌────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ │ TAS (mmHg) │ TAD (mmHg) │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ TA optimă │ < 120 │ < 85 │ │ TA normală │ < 130 │ < 85 │ │ TA normal înaltă │ 130-139 │ 85-89 │ │ HTA st. I │ 140-159 │ 90-99 │ │ HTA st. II │ 160-179 │ 100-109 │ │ HTA st. III │ >= 180 │ >= 110 │

└────────────────────┴────────────────┴────────────────┘

În acelaşi raport este prezentată şi stratificarea bolnavilor hipertensivi în ceea ce priveşte riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară: - grup de risc A: TA normal înaltă sau HTA în diferite stadii, fără boală cardiovasculară, fără afectarea organelor "ţintă"; - grup de risc B: hipetensivi ce au unul sau mai mulţi factori de risc pentru ateroscleroză, mai puţin DZ; - grup de risc C: hipertensivi care cumulează şi alţi factori de risc, precum şi complicaţii ale HTA. Factori de risc 1. Factori majori: fumat, dislipidemie, DZ, vârsta > 60, sex (B sau F postmenopauză), istoric familial de boală cardiovasculară (F<65 ani, B<55 ani). 2. Afectarea organelor "ţintă" - afectare cardiacă: HVS, AP sau antecedente IM, revascularizaţia miocardică anterioară, insuficienţă cardiacă; - AVC sau AIT; - nefropatie; - boală vasculară periferică; - retinopatie Clasificările prezentate au o utilitate clinică certă şi sunt de real folos în aplicarea tratamentului hipotensor diferenţiat. În ceea ce priveşte aprecierea deficienţelor funcţionale şi a capacităţii de muncă, considerăm însă clasificarea OMS care oferă elemente obiective în aprecierea stadiului HTA, pe lângă valorile tensionale propriu-zise, ca fiind mult mai utilă. Utilizarea acestei clasificări poate preveni erori determinate de lipsa sau nerespectarea tratamentului adecvat, supraadăugarea unor factori situaţionali etc. Pentru practică se foloseşte frecvent o clasificare bazată pe valorile TAD: a) HTA uşoară - TAD = 90-140 mmHg. b) HTA moderată - TAD = 105-114 mmHg c) HTA severă - TAD => 115 mmHg. În oricare dintre clasificările amintite, HTA accelerată sau malignă este considerată ca o formă specială de HTA, sub aspect fizio-patologic, clinic şi evolutiv. Evaluarea bolnavului hipertensiv presupune obiective multiple: 1. Definirea caracteristicilor de bază ale HTA: valori ale TA, labilitatea valorilor tensionale, variaţii nictemerale etc. 2. Identificarea afectării organelor ţintă: creier, FO, inimă, rinichi. 3. Stabilirea existenţei unor factori de risc cardiovascular: hiperlipemie, diabet zaharat, obezitate, alte tulburări metabolice. 4. Caracterizarea pacientului sub raportul vârstei, sexului, bolilor coexistente etc. 5. Identificarea cauzelor (eventual curabile) de HTA secundară. Metodele de evaluare iniţială cuprind: I. Evaluarea clinică: istoric, examen fizic, măsurarea corectă a TA. II. Evaluarea de laborator: 1. Explorare iniţială: examen de urină, hematocrit, creatinină şi/sau uree sanguină, kaliemie, glicemie, colesterol, trigliceride, acid uric, ex. FO, rx. toracic, electrocardiogramă, ecocardiograma.

┌─────────────┬──────────────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │ invalidantă │ │funcţională │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │ │. ex. . cercetarea în urină a metanefrinelor sau AVM sau catecolaminelor sau dozarea catecolaminelor plasmatice. Complicaţii renale: tulburări funcţionale sau organice ale circulaţiei renale ce pot conduce la apariţia insuficienţei renale cronice. aprecierea capacităţii de muncă are în general î n vedere aceleaşi criterii. cerebeloasă sau în trunchiul cerebral. │ │ │. cord: IVS sau insuf.1993): . 2. cercetarea ARP. Complicaţii vasculare: ateroscleroza.v. FO de gradul III. dar prezintă o mare importanţă natura şi evoluţia bolii primare. EKG sau ex.stadiul I: nu apare nici un semn obiectiv de afectare a organelor ţintă. . care poate apărea atât în evoluţia HTAE cât şi a HTA secundare. Complicaţii cardiace: cardiopatia hipertensivă (în sensul larg al afectării cardiace). │ b) 80-89% │Gr. infarctele lacunare.TA diastolică .cifre TA permanent ridicate │ │ │ │ │. I │ 20-49% │de inv. FO de gradul III sau IV.130 mmHg. 3. encefalopatie hipertensivă.HTA st.răspuns parţial la regim │ │ │ │ │ igieno-dietetic şi droguri │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează în grad │ │ │.fără modificări în │ │Nu se încadrează în │ │HTA esenţială│ explorările paraclinice │ 0-19% │grad de invaliditate │ │ │. CARDIOPATII CONGENITALE . insuficienţă renală aflată în diferite stadii de evoluţie. hemoragii intracerebrale. insuficienţă cardiacă. II │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ a) 70-79% │Gr.stadiul III: existenţa simptomelor şi semnelor fizice apărute ca urmare a complicaţiilor HTA.2. O formă specială de HTA. stg. În practică. eventual proteinurie minimă şi/sau uşoară creştere a concentraţiei plasmatice a creatininei. │ │ │ necesită îngrijirea de │ │ │ │ │ către o altă persoană │ │ │ └─────────────┴──────────────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ În HTA secundară. I de inv. accidente vasculare cerebrale sau encefalopatie hipertensivă. II de inv. microhematurie. III cu complicaţii │ │ │ │ │ grave viscerale │ │ │ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │.HTA st.acuze funcţionale evidente │ │ │ │ │. FO de gradul I sau II. infarcte cerebrale.stadiul II: prezenţa semnelor de HVS decelabile. hipertrofia ventric. în funcţie de evoluţia post terapeutică. radiologic. card. 4. Stadializarea HTA esenţială (OMS . dozarea cortizolului în urina de 24 ore. Complicaţii cerebrovasculare ce predispun bolnavul hipertensiv la multiple complicaţii neurologice: encefalopatia hipertensivă. ecocardiografic. (HVS) şi consecinţele acesteia (în sensul restrâns al afectării cardiace). se face aprecierea capacităţii de muncă. arteriopatia hipertensivă benignă şi malignă. insuf. creier: hemoragie intracerebrală. Explorări speciale: urografie i.HTA st. III.HTA st. Se recomandă │ │ │ │ │evitarea eforturilor │ │ │ │ │fizice şi psihice intense│ ├─────────────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50-69% │Gr. atacuri ischemice tranzitorii (AIT).100% │Gr. renală progresivă. este HTA malignă sau cu evoluţie accelerată care are criterii mult mai sigure de definire: . se instituie tratamentul medical şi/sau chirurgical al bolii primare şi. rinichi: proteinurie.HTA cu evoluţie malignă cu │ │ │ │ │ complicaţii grave ce │ 90 . rezistenţă relativă la tratament. II de inv. globală. │ │ │. │ │ │. angiografie renală.. Complicaţiile HTA: 1. III de inv.

fiind │mărire a cordului drept. prin hipoxie etc. dar şi a tulburărilor funcţionale pe lângă un examen clinic competent. atrofii sau hipotrofii). . În situaţii particulare în care tulburările funcţionale dintr-o afecţiune congenitală cianogenă sunt de intensitate medie şi se accentuează doar în condiţiile unor solicitări energetice medii şi mari. incapacitatea este de 50-69% bolnavii putând fi încadraţi în gradul III de invaliditate. angiografie sau tehnici nucleare. Aceste afecţiuni pun probleme diferite de diagnostic iar riscurile chirurgicale în corectarea malformaţiilor sunt ridicate. prin hipertrofie ventriculară excesivă. Pentru aprecierea viciului anatomic. Aceşti bolnavi vor fi monitorizaţi. Se │ .prin posibile alterări ale sistemului specific de conducere. aceste examinări permit şi aprecierea conduitei terapeutice. Aceleaşi indicaţii se referă şi la bolnavii cu cardiopatii congenitale cianogene operate la care s-au obţinut rezultatele favorabile. fără semne de │ 20-49% │ şi medii în cond. cu │ │este cea mai frecventă │nesemnificativ. . tetralogia sau pentalogia Fallot. Prin urmare. II de inv. │ │ favorabile de mediu. │ │expresia unei comunicări │ │ │ Bolnavii vor fi │ │persistente între atrii. transpoziţia de artere mari. aceasta va duce la o hipertrofie adaptativă.supraîncărcare hemodinamică (sistolică în stenoze şi diastolică în şunturi. │ │secundum (acesta reprezintă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │aproximativ 80% din DSA). Pe lângă stabilirea corectă a diagnosticului clinic şi funcţional al malformaţiei. Necesită │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ orientare profesională │ │Defectul septal atrial (DSA) │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ spre activ. Afecţiuni cianogene (trilogia. posibilitatea de autoservire este pierdută iar bolnavii vor fi încadraţi în gradul I de invaliditate.│ │ │ pentru urmărirea │ │ostium primum şi ostium │ │ │ evoluţiei bolii. monitorizări ECG Holter. În situaţia complicaţiilor în cardiopatiile congenitale cianogene. se impun efectuarea echocardiografiei (cu examen Doppler) a radiografiei cord-pulmon. eventual cateterism cardiac. oximetrie. AFECŢIUNI CONGENITALE NECIANOGENE ┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │ │ │ gr. Cardiopatiile congenitale produc tulburări morfo-funcţionale prin următoarele mecanisme: . │ │observată la adult. cu modificarea rapoartelor anatomo-funcţionale fiziologice.prin modificări ale masei miocardice (hipertrofii zonale. incapacitatea este de 90-100%. . cu insuficienţă cardiacă severă ireversibilă sau complicaţiilor cerebrale ireversibile deficienţa funcţională este gravă.prin tulburări de irigaţie coronară produse nemijlocit prin anomalii coronariene sau. a electrocardiogramei de repaus şi dacă e posibil la efort. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr.. mici │ │cardiopatie congenitală │compensat. îmbrăcând aspecte clinice multiple. atrezia tricuspidiană şi altele). deficienţa funcţională în aceste afecţiuni este accentuată şi conduce la incapacitate de 70-89% justificând încadrarea în gradul II de invaliditate. │ │ │ permanent monitorizaţi │ │Formele DSA sunt: sinus venos. indirect. locurile de muncă vor fi cu solicitări energetice mici fără expunere la factori fizici de mediu nefavorabili. cu cord │ │ solicitări energ. În aprecierea incapacităţii de muncă.Malformaţiile congenitale cardiace vasculare sunt afecţiuni cu mare variabilitate de formă şi complexitate. decisivă este stabilirea tipului de malformaţie congenitală: cianogenă sau necianogenă. stabilirea indicaţiei de tratament chirurgical. de valvuloplastie sau angioplastie. insuficienţe valvulare sau alte cauze de creştere a fluxului cardiac într-un anumit compartiment cardiac). În malformaţiile cardiace cianogene hipoxemia existentă încă în repaus se accentuează manifest la efort conducând la o scădere importantă a saturaţiei arteriale în oxigen şi prin aceasta la limitarea marcată a posibilităţilor de prestaţie fizică. de inv.

│ │mezocardiac şi pe semne │DSV moderat. │ │ energetice mici şi │ │arăta HVS. │ │ │ │permite comunicarea directă ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │între ventriculul stg. │ │Diagnosticul pe suflu ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │holosistolic aspru.: Rx. │ │radiologic de hipertrofie de │cu prolaps de valvă │ │ │ │cord drept şi circulaţie │mitrală. pacienţi │ │ Bolnavii vor fi │ │radiologice. EKG.│ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │DSV cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă ireductibilă sau │ │ │ │ │aritmii ventriculare grave cu│ 90-100% │ Gr. Rx. │ │ │ │pulmonară. │ │ intervenţie │ │hipertrofie biventriculară │prezintă infecţii. În efort mare │ │ Locuri de muncă │ │ │sau mediu. III de inv. II de inv. dispnee la │ │ │ │ │eforturi mici şi repaus. │ │ │risc de moarte subită.5/l) şi HTP. │dispnee la eforturi mari. fără semne de │ │ confortului organic. │ │ │ │ │HTP persistentă. │ 0-19% │ cu solicitări │ │Ex. │DSV mic cu şunt stâng-drept │ │ Va fi făcută orientarea│ │DSV este printre cele mai │modest. a │ │ │ │ │tulb. │DSV operat cu şunt mare. │ 20-49% │ energetice mici şi │ │izolată cât şi asociat în │Pacienţi asimptomatici. presiune │ 50-69% │ monitorizaţi şi pe │ │ │pulmonară sub 21 mmHg. II de inv. │recidivante. cu şunt │ │ şi OP pentru activităţi│ │continuu în sp. în care│pulmonar/flux sistemic peste │ │ │ │sunt amplificate semnele de │1. │ │asociere cu alte anomalii. EKG şi echo pot │bolnavi asimptomatici. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Defect septal │Tulburările funcţionale în │ │ │ │interventricular (DSV) │DVS sunt dependente de │ │ │ │reprezintă deschiderea │mărimea comunicării şi │ │ │ │anormală a septului │starea patului vascular │ │ │ │interventricular ceea ce │pulmonar. │ │şunt stânga-dreapta. fără expunere la │ │ │paraclinice (eco. │supraîncărcare a inimii │ │ energetice mici fără │ │clivare largă şi fixă a │drepte cu tulb. │ │ │ │ │conducând la pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. │ │ afecţiunii. │ │ │ confortului organic. cu │ │ │ │ │dispnee la eforturi minore. │cardiomegalie importantă sau │ │ │ │ │cu tulb. funcţionale │ 50-69% │ expunere la factori │ │zgomotului II. II inv. de ritm. │ │ │ │Pentru bolnavii cu HTP ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │preoperator sau cu semne │Deficienţă fuucţională │ │ Gr. │nesemnificativ hemodinamic. │ │ │ │pulmonară hiperkinetică. -suflu sistolo-diastolic │PCA mic.2 prin şunt │ │ îndrumaţi spre │ │echocardiografice de │stâng-drept semnificativ. │ │ factori fizici │ │ │cord pulmonar) arată │ │ nefavorabili de mediu. şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu este cazul. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ grad de inv. │ │ │ │ │Obiectiv HTP arterială. I-II ic stg. │ │ │ │ │Prezintă dispnee la eforturi │ │ │ │ │mici sau chiar în repaus. │ . biventriculară │ │ │ medii în limitele │ │cardiomegalie sau HTP. │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. III de inv. │simptomatici. Examenele │ │ mici. după naştere. cu raport flux │ │ profesională pe locuri │ │frecvente cardiopatii │pulmonar/flux sistemic │ │ de muncă cu solicitări │ │congenitale atât în forma │(QP/QS) sub 1. PCA │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │poate fi izolată sau în │ │ │ Nu se încadrează. Asocierea DSA cu│DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ │ │stenoza mitrală realizează │semnificativ (raport flux │ │ │ │sindromul Lutenbacher. pe aspect │şi medii) sau DSA asociată │ │ de mediu. │moderat cu semne de │ │ muncă cu solicitări │ │moderat în focatul pulmonar. │ │funcţionale se face la 6 luni │DSV operat cu şunt rezidual │ 50-69% │ │ │de la intervenţie. pe ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │echocardiogramă care │Deficienţă funcţională │ │ │ │vizualizează comunicarea │accentuată │ │ │ │interatrială. │moderat şi HTP moderată. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │DSA operat │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. III de inv. │ │ │cardiomegalie manifestă cu │ │ │ │ │hipertrofie biventriculară. │ │clinice de DSV rezidual se │accentuată │ 70-89% │ │ │face cateterism cardiac. │ 70-89% │ Gr.│Diagnosticul DSA se pune pe │DSA cu şunt stânga-dreapta │ │ recomandă locuri de │ │suflu sistolic de ejecţie. aspect EKG de │(dispnee la eforturi mari │ │ fizici nefavorabili │ │BRD minor. pacienţii │ 50-69% │ indicate cu solicitări │ │ │prezintă dispnee. I de inv. a HTP.5 . II de inv. │ │ventriculul dr. raport QP/QS │ │ monitorizaţi şi │ │electrocardiografice şi │de 1. │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │DSA operat cu persistenţa │ 70-89% │ Gr. de ritm persistente │ │ │ │ │sau frecvent repetitive. │ │Cateterismul cardiac este ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │necesar mai ales pentru │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Persistenţa canal arterial │PCA determină un şunt │ │ │ │(PCA) │stânga-dreapta a cărei mărime│ │ │ │reprezintă existenţa anormală │depinde de calibrul canalului│ │ │ │a permeabilităţii canalului │şi de relaţiile dintre │ │ │ │vascular fetal de comunicare │rezistenţa vasculară │ │ │ │dintre aortă şi artera │sistemică şi cea pulmonară. │ │ │cardiomegaliei. │Fără deficienţă funcţională │ │ Necesită monitorizare │ │Dg. │ │ │DSV operat fără şunt rezidual│ │ │ │DSV operat │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Aprecierea tulburărilor │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. │ │ parcursul evoluţiei │ │ │dispnee la eforturi mari şi │ │ se va urmări │ │ │medii. aritmii ventriculare. │ │ │DSA mic operat cu restitutio │ 20-49% │ Necesită măsuri │ │ │ad integrum cu dispnee numai │ │ protective la locul de │ │ │la eforturi mari │ │ muncă şi monitorizare │ │ │ │ │ din punct de vedere │ │ │ │ │ medical. │ │congenitale cianogene │încărcare pulmonară prezintă │ │ Necesită monitorizarea │ │complexe. fără │ │ moderate în limitele │ │cadrul unor cardiopatii │cardiomegalie. pulmonare │ │ chirurgicală. │ │Aprecierea se va face la 6 │DSA operat cu dilatare mică │ │ Bolnavii vor fi │ │luni de la intervenţie │a cordului. DSA cu │ 70-89% │ Gr. │ │ │cardiomegalie uşoară-moderată│ │ │ │ │şi elemente de hipertrofie │ │ │ │ │biventriculară │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnav cu DSV mare cu raport │ │ │ │ │QP/QS mai mare de 2/1. │ │ posibilitatea │ │ │ │ │ depensionării. │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Nu este cazul. │ │ │ │ │semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV. │ │şi încărcare pulmonară.

│ │ │ │ │tinitus.c. │ │ │senzaţiei de răceală în │ │ Vor fi îndrumaţi spre │ │ │membrele pelvine.│ │ intervenţiei │ │< la membrele pelvine suflu │test de efort normal. II de inv. │PCA mic/moderat cu şunt │ │ Necesită monitorizare │ │ │redus. II de inv. │suflu sistolic moderat în sp. I de inv. │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │PCA moderat cu elemente de │ │ Gr. │ │ │Bolnavi pauci simptomatici. Obiectiv │ │ angioplastie │ │ │TA > la m.istm Ao). │ │ Necesită monitorizare │ │juxtaductal . sp.. │ │ │Bolnavi asimptomatici cu ex. fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ nefavorabili de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Bolnavii prezintă │ │ │ │ │simptomatologia unei HTA │ │ │ │ │(cefalee. │ │ │PCA cu HTP majoră cu suflu │ │ Necesită cateterism │ │ │continuu tipic la care se │ │ pentru aprecierea │ │ │asociază rulment de flux │ 70-89% │ posibilităţii │ │ │diastolic apical. Elemente HVS (EKG. │ │ Se vor recomanda locuri│ │ │fizic cardiac Rgr. cardiomegalie. Necesită │ │ │ │ │ tratament chirurgical.c.Sy: │ │ │ │cu balon │dispariţia fenomenelor │ │ │ │ │subiective. şi EKG │ 20-49% │ de muncă cu solicitări │ │PCA operat │normale │ │ mici şi medii. │ │ │toracale. III de inv. │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează.│indicaţia operatorie. │ │ tratamentului │ │ │cardiomegalie. scăderea TA până│ │ │ │după angioplastie percutană │la normalizarea P. crize anginoase. a crizelor anginoase │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează în │ │ │În situaţia realizării │ 20-49% │ grad de invaliditate │ │ │dezideratelor mai sus │ │ │ │ │enunţate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │În situaţia menţinerii │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │ │coarctaţiei. funcţionale (dispnee) │ 20-49% │ activităţi cu │ │ │la eforturi foarte mari. sup. pe puls femural slab şi │ │ │ │circulaţiei colaterale care să│întârziat │ │ │ │asigure aportul de sânge sub ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │nivelul coarctaţiei. tulburări de ritm cu │ │ │ │ │sincope. │ │ │ │segment Ao cel mai adesea │Tensiunea arterială normală. şi < la │ │ │ │ │femurală. chiar │ 50-69% │ intervenţii │ │ │claudicaţie intermitentă sau │ │ chirurgicale sau │ │ │dureri abdominale.│ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ Nu se încadrează. │ │ │III/IV. │ │ │ │ │Circulaţia colaterală │ │ │ │ │dezvoltată. │ │ │ │ │accidente vasculare │ │ │ │ │cerebrale. III de inv. │ │ │ organic │ │EKG. dezvoltarea │Dg. stg. circulaţia │ │ │ │ │colaterală moderat │ │ │ │ │dezvoltată. │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici şi medii în │ │ │ │ │ limitele confortului │ │ │ │ │ organic. fizic. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii prezintă HTA │ │ │ │ │sistolică peste 200 mmHg. scotoame. │ │ recomandă locuri de │ │ │echo. │ 20-49% │ oportunităţii │ │ │S. III de inv. III de inv.│ 0-19% │ şi stabilirea │ │Clinic: TA > la membre │II i. │ 70-89% │ Gr. │ │ cateterism cardiac │ │ │Dispnee la eforturi mari şi │ │ │ │ │medii │ │ │ │ │─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ Gr. echo şi cateterism ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │cardiac │Deficienţă funcţională medie │ │ Gr. medii. │ │ │reziduală (prin cateterism │ │ │ │ │cardiac şi sunt simptomatici)│ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coarctaţie aortică (CoA) │Fără deficienţă funcţională │ │ │ │(îngustare congenitală a unui │Bolnavi asimptomatici. stg. │ │ şi stabilirea │ │ │pulsaţii craniene. fără semne de │ │ oportunităţii │ │superioare cu presiune şi puls│HVS şi circulaţie colaterală. a tulburărilor de│ │ │ │ │ritm. II i. │ │ chirurgicale │ │sistolic Ao. congestie │ │ │ │ │cefalică). cu semne subiective│ │ │ │ │de HTA. │ │ │sau sechele după accidente │ │ │ │ │vasculare cerebrale care fac │ │ │ │ │imposibilă autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Tulburările funcţionale vor │ │ │ │ │fi apreciate în raport de: │ │ │ │ │scăderea sau dispariţia │ │ │ │ │gradientului la nivelul │ │ │ │Coarctaţia Ao operată sau │coarctaţiei. ameţeli. │ │ │Dacă persistă o HTP │ 50-69% │ Necesită monitorizare. cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ . în │ │Aprecierea se face după 6 │ │ │ condiţii de confort │ │luni prin ex. şi │ │ intervenţiei │ │ │spate tolerantă bună la │ │ chirurgicale. Pot avea alte │ │ │ │ │cardiopatii congenitale │ │ │ │ │asociate │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavi cu insuficienţă │ │ │ │ │cardiacă severă ireductibilă │ 90-100% │ Gr. Rgr. fără cardiomegalie. cu valori TA │ │ │ │ │crescute (dominant sistolice)│ │ │ │ │la nivelul membrelor │ 50-69% │ Gr.S. │ │ │HVS sau hipertrofie │ │ Necesită corecţia │ │ │biventriculară şi de │ 50-69% │ chirurgicală după │ │ │încărcare pulmonară (HTP). Se │ │ │efort. │ │ Necesită monitorizare │ │ │eventual cefalee. asociate │ │ Gr. cardiacă NYHA III. dispnee la │ │ chirurgical │ │ │efort mic şi chiar de repaus. radiologice) │ │ muncă cu solicitări │ │ │ │ │ mici. HVS dar cu │ │ │ │ │funcţie ventriculară │ │ │ │ │normală. cu│ │ şi OP pentru │ │ │tulb. │ │ │ │ │insuf. epistaxis.

│ │ Se indică │ │cu gradul SP iar maximul SS │Cateterismul cardiac şi Eco │ 50-69% │ valvuloplastie cu │ │este cu atât mai tardiv cu │Doppler arată gradient │ │ balonaş sau │ │cât stenoza pulmomară este │transvalvular de 50 mmHg sau │ │ valvulotomie │ │mai strânsă. │ │ severă grad. stâng. │ │ │ │ │ Vor fi orientaţi spre │ │ │ │ │ activităţi cu │ │ │ │ │ solicitări energetice │ │ │ │ │ mici sau mari în │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ condiţii de confort │ │ │Bolnavii asimptomatici sau │ │ organic. pulmonară care │Deficienţă funcţională │ │ │ │exprimă şi gradul SP │accentuată │ │ │ │ uşoară grad. │ │ │frecvent repetitive cu │ │ │ │ │pierderea autoservirii │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. Ao cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ 90-100% │ Gr.Ao) │eforturi mari (dispnee. │> cu unele semne de │ │ │ │Stenoza pulmonară duce la │disfuncţie de VD │ │ │ │crearea unui gradient între ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │VD şi art. II de inv. semne Rgr. cu test de │ │ │ │ │efort normal sau uşor │ │ │ │ │modificat │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii cu St. cu tulburări de │ 70-89% │ Gr. cu │ │ │ │ │cardiomegalie sau cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │ │III │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Bolnavii cu St. III de inv. . │ │ │minimă fără semne subiective │ │ OP spre activităţi cu │ │ │şi fără repercursiuni │ │ solicitări energetice │ │ │hemodinamice │ │ mici şi medii fără │ │ │ │ │ expunere la factori │ │ │ │ │ fizici nefavorabili de │ │ │ │ │ mediu │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │ │ │ │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ │uşoară cu absenţa HVD (EKG. dispnee de │ │ │ │insuficienţă tricuspidă │repaus ş la eforturi mici │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │În insuficienţa cardiacă │ │ │ │ │ireductibilă. │ │Durata SS este proporţională │eforturi mari şi medii. cu HVS │ │ recomandă intervenţie │ │stenoză semnificativă │uşoară sau moderată la ex. │ │ │Stenoza pulmonară valvulară │ 0-19% │ Necesită monitorizare. vor fi │ │dureri anginoase. cu ameţeli. │ │ │ cateterism. 25-49 mmHg │severă cu HVD marcată cu │ │ │ │ moderată -grad. De │Bolnavii cu S. Bolnavii vor │ │Stenoza aortică congenitală │pauci simptomatici numai la │ │ fi monitorizaţi şi dat │ │(S. II de invaliditate │ │ │ritm şi conducere în repaus │ │ │ │ │sau la efort. │ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ 20-49% │ Se contraindică │ │ │Asimptomatici. eventuală │ │Ob.│Rgr şi echo) Doppler arată │ │ Vor fi reevaluaţi la │ │reprezintă cca 90% din │gradient redus iar Rgr. EKG │Stenoza pulmonară moderată. │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │efort mare şi mediu │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Sindrom Eisenmenger │Deficienţă funcţională │ │ │ │ . ameţeli. II ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │diminuată. funcţie │ │ eforturile fizice mari │ │Stenoza valvulară operată │ventriculară dreaptă normală │ │ şi expunere la factori │ │aprecierea se va face la 6 │ │ │ de mediu nefavorabili │ │luni după intervenţie ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Persistă unele semne de │ │ │ │ │disfuncţie de V. crize │ │ │ │HVD marcată şi fenomene de │anginoase. În │ │subvalvulară. EKG şi echo. EKG. III de inv. cu crize de angină │ │ │ │ │pectorală. │Ao redus │ │ simptome. Rgr. │ │Stenoză pulmonară valvulară . > 80 mmHg │dreaptă. HVS evidenţiabilă │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │Rgr. │ │ chirurgicală │ │ │Rgr. │de toleranţă la efort normal. │cu tulburări funcţionale la │ │ Gr. anevrism Ao) au │ │ │ │ │deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată prin intensitatea │ │ │ │ │tulburărilor şi prognostic │ │ │ │ │nefavorabil │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ Nu se încadrează. tulb.D.. o │ 20-49% │ 1-2 ani pentru │ │cazurile de obstrucţie fixă la│dilatare post-stenotică a │ │ stabilirea indicaţiei │ │ieşirea din ventriculul drept.│ │ caz de apariţie sau │ │Dg. oboseală. │ │congenitală excursia valvelor │cu dispnee la efort mare şi │ 50-69% │ În aceste cazuri. 50-79 mmHg │insuficienţă cardiacă │ 70-89% │ Gr. │ │ │aortă. Echo. │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │II redusă. I de invaliditate │ │ │ireductibilă cu pierderea │ │ │ │ │posibilităţii de autoservire │ │ │ ├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │ Nu se încadrează. cu absenţa HVS pe │ │ subite. Ao severă │ │ │ │ │(gradient de presiune > 50 │ │ │ │ │mmHg). cu sincope │ │ │ │ │repetate. II de inv. I de inv. echo. uneori cu │mari │ │ │ │întărire telesistolică. │ │ Idem. │ 20-49% │ fiind riscul morţii │ │poate avea 3 localizări: │ameţeli).suflu sistolic de │ │ │ intervenţie │ │ejecţie în focarul aortic. cu tulburări de │ │ │ │La gradient > 80 mmHg apare │ritm sincope.III de inv.│ │şi medii │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Bolnavii la care intervenţia │ │ │ │ │nu a dat rezultate sau au │ │ │ │ │apărut complicaţii post │ │ │ │ │operatorii (disecţie de │ 70-90% │ Gr. < 25 mmHg │Stenoză pulmonară valulară │ │ │ │ medie grad. │ │ │ │şi Echo de HVD.Ao moderată │ │ │ │menţionat că la Eco la │(gradient de presiune în jur │ │ │ │bolnavii cu stenoză aortică │de 40 mmhg la Eco Doppler) │ │ Gr. cu test │ │ reevaluaţi anual. şi │ 50-69% │ Gr. ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │componenţa pulmonară a sg. se │ │poate fi normală chiar la │mediu. pe semne subiective │Echo Doppler arată gradient │ │ agravare a unor │ │(dispnee. EKG. │ │ chirurgicale │ │Semne clinice-suflu │Bolnavi asimptomatici cu │ │ │ │sistolic de ejecţie para │excepţia dispneei la eforturi│ │ │ │sternal. │ │ │ chirurgicală │ │componentă Ao a sg. sincope │ 90-100% │ Gr.│arterei pulmonare. │ │ │ îndrumaţi pentru │ │de ritm). vor fi │ │valvulară (cca 85%) supra şi │ex.

II│ │Necesită │ │Dg.│ │ │ │ │risc de moarte subită │ │ │ │ └──────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ VALVULOPATII În aprecierea diagnosticului funcţional într-o valvulopatie se va ţine seama de: . │ │ │importante în repaus care │ │ │ │ │limitează mult sau duc la │ │ │ │ │pierderea totală a cap. şuntul │ventriculare grave. largă cu semne minime │ │Necesită orientare │ │presistolic. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │În insuficienţa mitrală prin │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │prolaps de valvă mitrală │I. ireductibilă. palpitaţii la│ │la locul de muncă │ │infecţiei reumatice (ASLO.posibilitatea şi rezultatele tratamentului chirurgical specific în valvulopatii. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. medie (orificiul │ │Activitatea se │ │ │mitralei 1-1.M. prin │minime. I de inv. putând fi│ │Insuficienţa mitrală │fără tulburări funcţionale │ │vorba de SS │ │(reumatismală sau prin prolaps │ │ │funcţionale │ │de valvă mitrală). │ │suflu sistolic.M. cu S. . endocardite.5 cm). uruitura │clinice radiologice.M. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale │ 90-100% │Gr. aritmii │ 90-100% │ Gr. semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă. ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Se caracterizează prin clic şi │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. │ │ │ │stângă cu HTP arterială la │intensificată la eforturi │ 70-89% │ Gr. gr.M.│eforturi mari │ │ │ │fibrinogen).M. .M. cu semne minore de │ │monitorizarea │ │echocord.starea funcţională a inimii (conform clasificării NYHA) şi a sistemului vascular. . Informaţii utile (HVS│HVS fără tulburări de ritm │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │şi eventual HAS) prin EKG şi │fără tulburări funcţionale în│ │afecţiuni şi unele │ │radiografie cord. III/IV. │I. III de inv.existenţa unor leziuni multiple. │ │ │ │importante sunt tulburările │III cu semne de HVS clinice. cu insuficienţă card.existenţa complicaţiilor. │ │ │ │de ritm cardiac │radiologice. cu semne clinice minime │ 0-19% │Se va aprecia corect│ │ │(suflu sistolic I sau II) │ │dg. │ │nivele sistemice. │ │ │funcţionale la eforturi mari │ │ │ │ │şi medii determină deficienţă│ │ │ │ │funcţională medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │I. III de inv. │ │ │cu semne de insuficientă │ │ │ │ │cardiacă NYHA III. II de inv. │efort │ │ │ │echocardiografice şi EKG. III de inv. de certitudine prin examen │sau III.│reprezintă orice comunicare │accentuată │ │ │ │largă între inima dreaptă şi │Dispnee în repaus. de│ │ │ │ │ritm sau de conducere gravă. │ 0-19% │profesională spre │ │diastolică. │ │Diagnosticul se pune pe suflu │S. insuficienţă cardiacă│ │ │ │rezistenţe vasculare │NYHA III sau IV. rare sincope │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │I. Semne │funcţionale (dispnee) la │ │compatibile │ │caracteristice radiologice. │ 70-89% │Gr. medie (orificiul │ │ │ │ │mitralei 1-1. │ │ │S. │ │ │eventual elemente HAS. largă cu tulburări │ 20-49% │Necesită orientare │ │ │funcţionale numai la │ │profesională spre │ │ │eforturi mari │ │activităţi fără │ │ │ │ │eforturi fizice mari│ │ │ │ │în condiţii │ │ │ │ │favorabile de mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │S. │ │avansării bolii.M. │ │ │ │ │echocardiografice şi EKG şi │ 50-69% │Gr. fără tulb.5). cu │ │ │ │stâng-drept scade. │autoservire │ │ │ │Semne cianoză. miocardite. cu suflu sistolic gr. de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Stenoza mitrală │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. . cu HTP │ │desfăşoară pe │ │ │moderată.S. VSH. cu suflu sistolic gr. Se vor urmări│repaus şi la eforturi medii │ │măsuri protective │ │semne de evolutivitate a │dar cu dispnee. cu │ │ │ │ │sincope frecvente cu tulb.M. clacment mitral │echografice. cu │ │ │ │ │tulburări funcţionale la │ │ │ │ │eforturi medii şi mari. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm │ │ │ │ │reversibile. │ │ │ │ │NYHA IV. II de inv. În măsura │IV. . pericardite). EKG. ce se │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │dezvoltă la bolnavi cu şunt │Insuficienţă cardiacă NYHA │ │ │ │stâng dreapta mare. I de inv. exprimată │ 60-69% │locuri de muncă cu │ . tulburări de│ │ │ │pulmonare ridicate ca urmare │ritm severe │ │ │ │a bolii obstructive a vaselor ├─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │mici pulmonare. VALVULOPATII MITRALE ┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează.sediul leziunilor. de IM. │ │ │S. ireductibilă.existenţa factorilor care indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut.M. │ │activităţi │ │deschidere. │ │ │ │ │tulburări de ritm ventricular. tulburări │ 50-59% │Gr. putând │pierderea capacităţii de │ │ │ │chiar să se inverseze. │ │ │I.

│ │ │ │ │biatrială şi HVD │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Post op. asociate cu afecţiunile mitrale. cu H. flutter atrial). Pdy scăzută în ins. I de inv. │ │ │tulburări funcţionale grave │ │ │ │ │care împiedică autoservirea │ │ │ ├────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┤ │ Afecţiunile Ao. puls săltăreţ │ │ │ │ │în Ins. EKG │ │solicitări │ │ │şi tulburări funcţionale la │ │energetice mici. stări sincopale. │ . │ 70-79% │Gr. cu edem │ │ │ │ │pulmonar acut în antecedente │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │S. │ │ │tulb. vor fi apreciate în raport de datele │ │ funcţionale prezentate la capitolul afecţiunii Ao şi afecţiunii mitrale. │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă severă.S. │ │ │ │ │cu EPA repetitiv. complicată cu │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă (NYHA │ │ │ │ │IV) ireductibilă. crize anginoase│ 70-89% │frecvenţa │ │ │repetate. cu EPA │ │ │ │ │frecvent repetitiv. │ │ │Afecţiunea aortică de grad │ │Necesită │ │ │uşor. cu │ 90-100% │Gr. │ │ │echografice şi EKG). echo care │ │ │ │ │precizează şi felul şi sediul │ │ │ │ │leziunii aortice). │ │ │severe (FA. │ │ │ │ │Posibilitatea subiecţilor de │ │ │ │ │a se îngriji singuri este │ │ │ │ │mult diminuată până la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Boală mitrală │Aprecierea se va face în │ │ │ │Asocierea S. cu I. │ │ │ │ │Ao. Se vor urmări HVS eventual │ │ │ │ │HAS (prin Rg. I de inv.M. │ │ │ │Afecţiuni tricuspidiene │Aprecierea incapacităţii se │ │ │ │ │va face conform cu normele │ │ │ │ │stabilite în afecţiunile │ │ │ │ │valulare mitrale │ │ │ └───────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI AORTICE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │Insuficienţa Ao │Fără deficienţă funcţională │ │Nu se încadrează. cedând rapid │ │contraindicarea │ │ │la repaus │ │eforturilor fizice │ │ │ │ │mari │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │ │ │ │Afecţiunea Ao medie la care │ │ │ │ │tulb. de ejecţie Ao în stenoza │cu semne clinice. de obicei│ │ │ │ │asociate leziunilor mitrale. de │ 50-69% │Gr.. │ │ │neurologice importante. cu semne │ │ │ │ │de HTP (radiologice.│ │ │ │ │ireductibilă. │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară│ │Nu se încadrează. │ │ │ │două afecţiuni │conform datelor enunţate la │ │ │ │ │stenoza mitrală şi │ │ │ │ │insuficienţa mitrală │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Sunt mult mai rare. │ 0-19% │monitorizarea │ │Semne clinice caracteristice │fără tulburări funcţionale. │ │ │ │ │accidente embolice cu sechele│ 90-100% │Gr. │ │măsuri protective la│ │ │ameţeli. │ │ │ritm) apar la eforturi fizice│ │ │ │ │de intensitate medie │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │Afecţiune Ao severă în care │ │Gr. │ │ │eforturi medii │ │fără expunere la │ │ │ │ │factori fizici │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │S. strânsă (orificiul │ │ │ │ │mitralei sub 1 cm). strânsă cu HTP manifestă│ │ │ │ │şi insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │dreaptă cu tulburări de ritm │ 80-89% │Gr. │ │ │ │ │crize anginoase tulb. │ │descrise │ │ │insuf. cu semne clinice │ │monitorizarea │ │ │minore. echografic. Ao.M. suflu diastolic în │ │ │ │ │insuficienţa Ao). III de inv.│ │radiologic. funcţionale sunt │ │În raport de │ │ │intense (dispnee la efort dar│ │intensitatea şi │ │ │şi de repaus. │ │ │infarcte pulmonare sau cu │ │ │ │ │accidente embolice ce conduc │ │ │ │ │la tulburări motorii grave. care împiedică │ │ │ │ │posibilitatea de autoservire │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │S. cu │raport de gravitatea │ │ │ │semnele însumate ale celor │tulburărilor funcţionale. II de inv. │ │Stenoza Ao │Afecţiune de grad uşor (mai │ │Necesită │ │Dubla leziune Ao │ales insuficienţa aortică). EKG.M. de ritm sau conducere. cu │ │ │ │ │tulburări de ritm. minime │ │ │ │Ao. Stenoza Ao şi│ │ │ │ │dubla leziune Ao afectează mai │ │ │ │ │semnificativ şi mai precoce │ │ │ │ │capacitatea de muncă decât │ │ │ │ │insuficienţa Ao. │ │fenomenelor │ │ │tulb. palpitaţii) numai la│ │locul de muncă cu │ │ │eforturi mari. │ │afecţiunii cardiace │ │(S.M. cardiacă NYHA III sau │ │ │ │ │III/IV.M. cu │ 90-100% │Gr. I de inv. II de inv. funcţionale (dispnee. restenozare. │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │Afecţiunea Ao cu insuficienţă│ │ │ │ │cardiacă NYHA IV. II de inv. cu tulburări │ 20-49% │afecţiunii şi unele │ │ │funcţionale (dispnee.

│ │ │ │ │colmatări eventual fenomene │ │ │ │ │bronhoembolice │ │ │ └──────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE RITM ŞI CONDUCERE CARDIACĂ În aprecierea gradului de tulburare funcţională şi a incapacităţii pe care o determină.a. dureri anginoase. de ritm şi conducere cardiacă determinate de o cauză acută. │ │operaţi pentru│Post operator. sunt răspunsul la tratament şi prezenţa disfuncţiei ventriculare stângi (predictor al morţii subite). dureri anginoase. beneficiază de tratamentul specific acestora şi de aprecierea deficienţelor funcţionale în raport de etiologie. │ │ │disfuncţii ale protezei + procese │ │ │ │ │endocarditice. prezintă dispnee │ │Se recomandă locuri de muncă│ │ │la eforturi mari.răspunsul la tratament │ │ │ │ │. Tulburările de ritm şi conducere din cadrul unor afecţiuni endocrine. tranzitorii. din CPC. │ │ │prezente semne de restenozare. la pacienţii cu tulburări de ritm şi/sau conducere cardiacă. dispnee la eforturi│ │ │ │ │medii. tulburări de │ │mici. În ce măsură ele determină o simptomatologie percepută de bolnav. tulburări de ritm.frecvenţa episoadelor aritmice │ │ │ │ │. ┌───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tulburări de ritm cardiac │Se vor lua în considerare: │ │ │ │ │.prezenţa complicaţiilor induse de │ │ │ . │ │ │ │ │disfuncţii ale protezei │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Post operator. tulburări de ritm.T. II de inv. tulburări de │ 50-69% │cu solicitări energetice │ │ │ritm trecătoare.existenţa disfuncţiei ventriculare │ │ │ │ │ stgi. fără expunere la │ │ │conducere. III de inv. cr. │ 80-89% │Gr. 3. digestive. persistă dispnee │ 20-49% │Necesită monitorizare atentă│ │corectarea │la eforturi mari. afecţiuni congenitale ale cordului. inflamatorie. lipotimii. Între factorii adiţionali care pot influenţa starea funcţională a pacienţilor cu tulburări cronice de ritm. │ │ │Post operator. de │ │ │ │ │conducere. hemodinamice │ │ │ │ │. proteze valvulare) ┌──────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │Valvulari │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează. vor fi apreciate în funcţie de intensitatea şi gravitatea modificărilor morfofuncţionale ale inimii şi vaselor. neuropsihice ş. infecţioasă sau iatrogenă) sunt potenţial reversibile şi nu afectează capacitatea de muncă pe termen lung.A. de efort sau prin înregistrare Holter. restenozări. de │ │ │ │ │conducere.I. dureri anginoase la │ │factori fizici nefavorabili │ │ │eforturi mari │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ │ │ │ │Postoperator. 4. Dintre simptomele cele mai evocatoare sunt semnele legate de o ischemie cerebrală tranzitorie care pot varia de la ameţeli.simptomatologia produsă │ │ │ │ │.. Alte simptome sunt legate de o stare hemodinamică cardiacă anormală cu hipotensiune şi/sau semne de insuficienţă cardiacă. şi/sau a tulb.. valvulopatii.etiologia aritmiei (pe prim plan se │ │ │ │ │ situează CI ischemică) │ │ │ │ │. din H. II de inv. Sunt │ 70-79% │Gr. intoleranţă marcată la efort fizic. precum şi semne generale ca astenie pronunţată. miocardiopatii ş. stări confuzionale până la sincope cu pierdere totală de conştiinţă. Sunt │ │ │ │ │prezente semne de restenozare. Fondul patogenic şi posibilitatea asocierii unei cardiopatii sau altor boli care pot influenţa prognosticul. vertij. cu imposibilitatea menţinerii tonusului postural. Tulburările de ritm şi conducere din C. Modificările electrocardiogramei de repaus.└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALVULOPATII POST INTERVENŢII CHIRURGICALE (comisurotomii. variaţii sugestive ale frecvenţei cardiace: 2. dispnee la eforturi │ │ │ │ │medii. în absenţa altor│ │pentru a surprinde eventuale│ │viciului │fenomene patologice │ │agravări sau complicaţii │ │valvular ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. tranzitorie (ischemică.a. se vor lua în considerare: 1. Tulb.

E. gr. │un fond patologic organic.) sunt│complexului preextrasistolic) care pot │ │ │ │generate de centrii │fi precursoare ale unei aritmii │ │ │ │ectopici intraventriculari │ventriculare grave.fondul patogenic │ │ │ │durată < decât 2 intervale │. stres etc. medii.V dr. care │sau interpolate] │ │ │ │determină o activare │. tulburări de │multe realizează un lambou de T.49% │Nu se │ │.modificări ale undei T la complexul │ │ │ │apare nemodificat (cu │post extrasistolic.sistematizarea E │ │ │ │unda P apare modificată. │ │. II .complex │ │ │ │ │ QRS negativ D1. bradicardii. │ │major. (nodale) │cu fenomen R/T (perioada de cuplaj este │ │ │ │sunt urmate de pauză │foarte scurtă. endocrine. cu interval QT alungit sau E. │ │ │ │miocardul ventricular). apar pe un │ │cu stres psihic│ │. I (Lown) ce apar fără │ │încadrează. │ │ │ │sugestiv ca durată şi │. │ │ │ │. TP apare brusc │ episoadelor aritmice │ │ │ │şi dispare brusc şi se │. la R ulterior│legătură cu efortul.69% │Gr. │ │ │ │absenţa P (acoperită de │de asemenea. │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Tahicardia paroxistică │Aprecierea deficienţei funcţionale în TP│ │ │ │poate fi considerată ca │trebuie să ia în considerare: │ │ │ │succesiunea cu frecvenţă │.E.fondul etiopatogenic │ │ │ │extrasistole.V.V.V. este egală cu 2 │produc tulburări subiective. care induc tulburări │ │ │ │ salve TPV în lambou │hemodinamice manifeste accentuate în │ │ │ │.un prognostic mai sever │ │ │ │sau abs.aspect BRD │ESV rare. nu au relaţie cu │ │ │ │ anterior aspect HSP │efortul. cele microvoltate sau │ │ │ │QRS în E.│ │ │ │retrogradă a atriilor şi o │mai ales bigeminismul şi în special cele│ │ │ │acţionare pe căi │cu cuplaj variabil.E. I .79% │Gr.aspect BRS │nu se evidenţiază un fond patogenic │ │ │ │. II de inv. superioare sau │tip QS arată un substrat patogen sever │ │ │ │ulterior QRS în cele inf.tulb. pot fi │anumite condiţii specifice (exces │ │ │ │supraventriculare (atriale │nicotinic de cofeină. nu au consecinţe hemodinamice. la care│ │încadrează. │răspund prompt.) nu │ │ │ │sau joncţionale) care pot │alterează.│ │ V5 şi V6. de irigaţie coronariană produse │ │ │ │ │ sau intensificate de aritmie. │ 20 .V.complex QRS│EV gr. │. ce apar în serii de 3 sau mai │ │ │ │morfologie. D3.relaţia cu efortul: E. ce sunt urmate de modificări │ │ │ │E.V. │au EV apicale. E. │ │anterior E.V. ceea ce │ │În raport de │ │ │limitează capacitatea de efort.V. sunt urmate │Pentru EV se vor lua în considerare: │ │ │ │de o pauză decalantă (cu o │. cât şi │prompt prin manevre vagale.existenţa E interpolate (plasate între│ │ │ │durata P-R este cel mai │2 complexe normale) │ │ │ │adesea modificată. în│frecvente. │ │ │ │(una din ramurile │. │În TPSV cu episoade ce survin la mari │ │ │ . │. de ritm │ │ │ │ │. sunt foarte rare nu│ │ │ │E. se caracterizează prin│ST-T la complexul postextrasistolic au.A.P. din hemiramul stg.frecvenţa E │ │ │ │bătăi premature în care │. punând probleme de │ │ │ │fiziologice a │prognostic) │ │ │ │ventriculilor. din hemiram stg. E. IV . gr.│ │contraindica │ │riscul unor aritmii │ │ │eforturile │ │ventriculare severe. hissiană cu QRS │unele consecinţe hemodinamice care │ │corespunzător │ │ asemănător ritmului de │împiedică efectuarea eforturilor mari şi│ │afecţiunii. │ │marcată la recidivă.49% │Nu se │ │(tahicardii..J. peste 11 EV/min (după unii │ │ │ │stimuli provenind din │5/min.E. │ │ │ │repolarizare tip secundar │ │ │ │ │şi o pauză compensatorie │Fără deficienţă funcţională │ 0 .simptomatologia determinată │ │ │ │caracterizează printr-o │.J. │medii şi care nu pot fi controlate │ │Se vor │ │Legat de severitatea şi │satisfăcător prin tratament antiaritmic. │. .izolate. apărând pe panta │ │ │ │decalantă. │Deficienţă funcţională medie │ 50 .E.cuplate. │ │ │ │Complexul QRS apare │. reţea │suferinţă miocardo-coronariană │ │ │ │Purkinje sau chiar │importantă. complex QRS modificat│suferinţe miocardice. tulb. │ │ │ │nemodificat. III de inv. │ │ │ │. II.E.existenţa altor tulb. în afara crizelor.E.│ │ │ │ESV) sau ventriculare care │precum şi de următorii factori: │ │ │ │pot fi VS. ventriculare (E.tipul tulburării │ │ │ │ridicată a unor │. │ │ bază. de ritm şi/sau │ │ │ │R-R ale ritmului de bază) │de conducere │ │ │ │E. nu apar pe │ │ │ │intervale R-R normale)..frecvenţa EV [se consideră cu risc │ │ │ │premature determinate de │potenţial. │ │ │ │aberantă) E.V. │aritmii EV cu fenomen R/T sau QT │ │de noapte │ │.sunt bătăi│. izolate sau EV gr.originea EV .E. │fond de boală organică cardiacă certă.morfologia EV │ │ │ │apare negativă anterior │EV cu QRS larg.V. stg. apicală . V5 şi│extrasistolice ce apar în cadrul unor │ │monitorizaţi.polimorfe │cuplaj variabil sau cu extrasistole │ │ │ │. │ │ │ │să apară atât din cauze │posibilitatea de efort fizic.69% │Gr.fenomen R/T │efort. │E │ │ │ │hissiene.S. joncţionale .originea E │ │ │ │bazale. ceea ce demonstrează│ │ │ │excepţia E. se remit │ │ │ │cardiace. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii extrasistolice │Aprecierea deficienţei funcţionale în │ │ │ │După originea lor. gr. │se intensifică în efort arată o │ │ │ │hemiramuri stângi.P.sistematizarea EV (cele sistematizate. pe o perioadă│.tipul morfologic (mono sau polimorf) │ │ │ │E. favorabil la medicaţie │ │ │ │ posterior aspect HAS │antiaritmică. │ 70 . III (Lown) sau aritmii │ │vor fi │ │ pozitiv D1.19% │Nu se │ │neregulat şi cu tendinţă │TPSV unice sau ce apar la intervale │ │încadrează.A. în E. │ │ V6. │ │încadrează. │afecţiuni cardiovasculare şi care produc│ │trataţi │ │. fiind produse în │ │ │ │T. bazală . ce apar sau │ │ │ │fascicolului Hiss. │deficienţa poate fi uşoară sau medie. Unda P │.V. diferă după│ │ │ │ │origine: │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . III de inv.E. │.V. │ascendentă sau pe vârful undei T a │ │ │ │E. │foarte mari de timp.19% │Nu se │ │post extrasistolică (R │E. │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Aritmii sinusale │În raport de datele consemnate mai sus. │ │ │ │extracardiace (dezechilibre│ │ │ │ │neurovegetative. │cardiovascular. cu conducere │suferinţa miocardului. D2. III .V. gr.frecvenţa şi durata habituală a │ │ │ │variabilă. V . joncţionale (deci │atât de elementele descrise în preambul. │ │ │ │Morfologia E.│ │ aritmie │ │ │ │ │.V.izolate.E.tipul tulb. la │ │solicitările │ │ │valori scăzute ale FC din bradicardii │ │muncii │ │ │importante cu limitarea posibilităţii de│ │profesionale │ │ │ef. │.V. pot fi │aritmia extrasistolică va ţine seama │ │ │ │atriale. │. din hemiram stg. semnificaţia unor │ │ │ │QRS).│ │ │eforturi mici şi medii.E.V.J.E. iar QRS │. gr.complicaţiile produse │ │ │ │activitate ectopică cu │ riscul letal │ │ │ │frecvenţa 160 220/min. │prelungit sau cu lambouri de TPV. turele │ │unifocale sub 1/min. │ │aritmii sinusale) │atunci când se ating valori mari ale FC │ │ │ │ │chiar în repaus. cu valori excesive la │ 50 .V.V. cu ├────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │ritm regulat sau uşor │Fără deficienţă funcţională │ 0 . D3. Lown │Deficienţă funcţională accentuată │ │fizice mari şi │ │şi Wolff au alcătuit │Aritmii EV ce nu pot fi controlate │ │medii de muncă │ │următoarea clasificare: │corespunzător prin trat.V.V.V.V. │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │digestive. │aritmii sistematizate mai ales cu │ │ │ │. sau EV gr. D2.E. apicale.E.V. peste 50 ani) ca şi EV cuplate │ │ │ │joncţiunea A-V. │În aritmii ESV repetitive frecvent sau │ │Pacienţii │ │. . │ │ │ │ unifocale peste 1/min.V.precizarea mono sau pluri focalităţii │ │ │ │anterior sau posterior. atriale sunt │.E. prin lipsa sau creşterea │ │ │ │ │insuficientă a FC în efort. VD.V.

│ │ │La subiecţii cu TPSV şi în special TPV │ │ │ │ │repetitive la interv. de repolarizare│ │ │munca cu │ │de tip secundar. │ │neurovegetativă. deficienţa funcţională│ │ │ │flutter-ul atrial sunt │se va aprecia în raport de substratul │ │ │ │aritmii totale în care │etiopatogenic.a.20% FA este │eforturi cu solicitări energetice mici.│ │infecţioase.89% │Gr.│ │ │ │stopează criza. Se │ │În aprox. intercritică este bună. de irigaţie │ │ │ │atrială sau flutter atrial)│miocardică şi hemodinamică. pericardita │Intercritic. │ │ │Flutter-ul atrial şi FA determinate de │ │ │ │ │afecţiuni cardiovasculare în care apar │ │ │ . │ │ │munca cu │ │digestive. funcţionale la │ │EKG-uri de │ │stimulator cardiac).69% │Gr. │ │ │ │sau ventriculare │ │ │ │ │(extrasistole.49% │Nu se │ │nicotină │favorabil la tratament. │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Fibrilaţia atrială. capacitatea de efort fizic │ │ │ │constructivă. │frecvente de durată medie sau în FA │ │monitorizaţi şi│ │stimulator cardiac. HTA. munca la│ │paroxistice diurne sau │ │ │înălţime. │ │ │ │Fondul etiopatogenic îl │ │ │ │ │reprezintă valvulopatiile │Deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │(în special stenoza │În episod de FA paroxistic unic sau ce │ │ │ │mitrală). sau produsă │episoadelor paroxistice) de alură │ │ │ │prin stimuli patologici │ventriculară. │cronică cu AV medie controlată │ │se va efectua │ │intoxicaţii medicamentoase │medicamentos. torsada │ │ │ │ │vârfului şi ritmul idio-ventricular │ │ │ │Tulburări de ritm din │accelerat. malformaţii │declanşat de factori extracardiaci şi │ │ │ │cardiace. │medicaţie specifică │ │ │ │CPC. necontrolate suficient prin │ │ │ │sindromul WPW pot fi │trat. │ │ │ │ │Torsada vârfurilor este o │ │ │ │ │altă formă de TPV ce apare │ │ │ │ │în bradicardii pronunţate. de existenţa semnelor de │ │ │ │atriali cu ritm regulat şi │insuficienţă cardio-circulatorie şi de │ │ │ │frecv. munca│ │nocturne precedate de │ │ │de noapte. │şi care necesită tratament antiaritmic │ │dispensarizare. când sunt semne │ │încadrează. unde P cu │ │ │solicitări mari│ │morfologie normală. III de inv. menţionăm │ │ │ │ │hipertiroidia. în T. │cardiocirculatorie. │ │ │ │ │în BAV III sau în mari │ │ │ │ │alungiri de QT. la care toleranţa │ │se vor efectua │ │displazia aritmogenă a │la efort este limitată de apariţia tulb. consum abuziv │ │ │expunere la │ │de tutun şi cafea. │ │ │ │ │Se recunoaşte tahicardie în│ │ │ │ │jur de 150/m cu ritm │ │ │ │ │regulat în care complexe │ │ │ │ │QRS de tip BRS Şi BRD │ │ │ │ │alternează. │ │ │ │ │TP ventriculare apar │Deficienţă funcţională medie │ 50 .89% │Gr. │ │ │ │Tulburările de ritm │ │ │ │ │ventricular (tahicardii │ │ │ │ │ventriculare persistente. este │ │ │ │cronică. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │În TPSV. │eforturi de intensitate mare şi medie. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . CI acută şi │apare la intervale mari de timp. cu toleranţă bună la│ │control. │ │ │ │Din alte cauze. cu frecvenţa│în considerare frecvenţa şi durata │ 20 . intervenţii │În FA paroxistică cu crize relativ │ │Bolnavii vor fi│ │chirurgicale pe cord. la │ │ │ │ │TP din sindromul WPW însoţite de │ │ │ │ │complexe QRS anormale. sincope. TPV până la │ │ │ │ │fibrilaţie ventriculară). care răspund │ 20 .│ │periodic │ │ventriculului dr. crescută (flutter-ul│toleranţa la efort (în principiu mult │ │ │ │atrial). │ │ │ │ │ventriculară bidirecţională. II de Inv. cardiacă.│ │întotdeauna pe un fond de │TPSV şi în special cele ventriculare cu │ │Aceşti bolnavi │ │afectare cardiacă (CI. în care │ │ │ │ │sunt activate alternativ VS│ │ │ │ │şi VD. │susţinut şi continuu. 8 . tulb. în aproximativ 50%│de afectare organică a cordului şi │ │ │ │din cazuri. tulb. fenomene de ischemie │ │ │ │extrasistole SV fibrilaţie │cerebrală. │nu este alterată. │ │ │ │ │tulburările de ritm ventricular │ │ │ │ │determină o deficienţă funcţională │ │ │ │ │accentuată. │de ritm şi a tulb. de caracterul permanent │ │ │ │activitatea atrială este │sau paroxistic (în acest caz se va lua │ │Nu se │ │anarhică (FA). la │ │negative în caz de │ │ │înălţime. II de inv. fără semne de insuficienţă│ │periodic EKG de│ │ş. │ │ │ori afecţiuni cardiace grave. │ │control şi │ │Se caracterizează prin │ │ │aritmic va fi │ │tahicardie 140 220/min. de cele mai multe │ 70 . │ │obicei de EA precoce. complexe QRS de tipul │ │ │se contraindică│ │E. nu au │ │ │şi medii. │În FA şi flutter. de ritm este │ │ │ │vagale sau tratamentul │neuro-vegetativ sau dismetabolic. cele │ │conducere retrogradă. De asemenea. │crize la intervale relativ mici de timp │ │necesită │ │valvulopatii. │ │digitalică sau leziuni │ │ │ │ │cardiace severe. │ │ │ │ │ │Prin substratul lor.49% │încadrează │ │400-600/min. în TP însoţite de │ │ │ │supraventriculare (TPSV │insuf. │ │ │ │ │uneori repetitive alteori │ │ │ │ │cu conducere │ │ │ │ │intraventriculară │ │ │ │ │aberantă.. mici de timp. tulb.│intoxicaţie tabagică sau cu│intervale de timp. Se │ │ │ │ │caracterizează prin │ │ │ │ │modificarea progresivă a │ │ │ │ │axei complexelor QRS care │ │ │ │ │se "torsionează" în jurul │ │ │ │ │liniei izoelectrice. │ │relaţie cu QRS sau sunt │ │ │activ. când │ │ │ │digitalic sau antiaritmic │toleranţa la ef.V. FA │ │ │factori fizici │ │paroxistică comună se │ │ │nefavorabili de│ │caracterizează prin crize │ │ │mediu. cardiopatii. spontan sau prin │ │ │ │mediastinale. tumori │cedează prompt..│ │miocardiopatii.89% │Gr.69% │Gr. boli │Deficienţă funcţională medie │ 50 . La │ │diferenţe între 2 intervale│ │ │aceşti subiecţi│ │R-R. │ │contraindică │ │aşa-zis "idiopatică" la │ │ │activităţi cu │ │aceşti subiecţi existând │ │ │solicitări │ │semne de │ │ │energetice │ │hiperexcitabilitate │ │ │medii şi mari. │ │ │ │ │flutter şi fibrilaţie │ │ │ │ │ventriculară cu oprire │ │ │ │ │cardiacă şi resuscitare │ │ │ │ │eficientă). II de inv. manevrele │fondul patogenic al tulb. │ │ │adaptat │ │regulată sau cu mici │ │ │situaţiei. │ │ │cu risc crescut│ │Pe lângă TPV "clasică" mai │ │ │sau în condiţii│ │există tahicardia │ │ │de mediu fizic │ │ventriculară bidirecţională│ │ │şi psihic │ │ce apare în intoxicaţia │ │ │nefavorabil. │redusă). III de inv.

BAV gr. BAV gr.49% │Nu se încadrează. blocurile cronice │ │ │ │ │evoluează în cadrul unor boli │ │ │ │ │cronice şi au un caracter │ │ │ │ │progresiv. cu blocarea │patologice EKG concomitente cu │ │ │ │stimulului de la atriul drept la │blocul. │morfofuncţionale ale inimii. III cu centru │ │Se va aprecia │ │deprimarea sau de blocarea │idioventricular jos situat şi AV │ │posibilitatea │ │stimulului pe parcursul său de la │foarte lentă. │BRD incomplet sau BRD congenital │ │Necesită │ │După complexitate pot fi: │sau HSA fără alte modificări │ │monitorizarea │ │. unde P│o bradicardie simptomatică. │ │fascicule (HSA sau HSP) sau pe ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │reţeaua Purkinje (bloc de │Deficienţă funcţională medie │ 50 . II │ │ │ │ 0. │mici satisfăcătoare. BAV gr.│ │ │ └───────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┴───────────────┘ TULBURĂRI CRONICE DE CONDUCERE ┌──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocuri atrioventriculare şi │Se va considera fondul │ │ │ │intraventriculare. │miocardo-coronariană. │ │ │ │ apare un complex QRS) │ │ │ │ │. se│implantării unui stimulator. │ │ │ │ │De menţionat faptul că BAV gr. existând deci o │ │ │ │ │ totală necorelare între undele P│ │ │ │ │ şi complexele QRS. cu repetate │ │ │ │ │conversii electrice în antecedente.tip Mobitz (la 2. III. │etiopatogenic al tulb.trifasciculare . │ │ │ │antero-superior sau ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │postero-inferior). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . I .21'' │alternând cu BAV gr. cu │ │afecţiunii │ │ BRD. │BAV gr.asocierea BRD cu├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ HSA sau HSP sau BRS. I sau gr. │răspunsul la tratamentul specific.│ │ │ │în miocard. munca │ │cronice. │ │arborizaţie). │ │periodică a EKG.3 sau 4.în asocierea │HAS. │ │ │ │poate fi funcţional (în perioada │existenţa simptomatologiei (în │ │ │ │refractară) sau organic prin │special legată de ischemia │ │ │ │leziuni în sistemul specific sau │cerebrală. II │ │ │ │ │Wenckebach care apar la │ │ │ │ │hipervagotoni. │ │ │ │antiaritmice. │ │ │În situaţia tulburărilor produse prin │ │ │ │ │accidente tromboembolice cu sechele │ │ │ │ │neurologice care împiedică autoservirea. fiind determinate de │care o determină. │ │noapte. │ │ │ │ │În general.alungirea PQ peste │capacităţii de efort BAV gr. HSP la care │ │periodic EKG de │ │ │bolnavii prezintă tulburări │ │control. BRS asimptomatic. II │ │solicitări mari │ │leziuni valvulare. mai ales când │ │ │ │ │controlul medicamentos se dovedeşte │ │ │ │ │ineficient. forme ce apar în │ │implantării unui │ │nodul sinusal până la joncţiunea │contextul unor afecţiuni cardiace │ │stimulator │ │reţelei Purkinje cu musculatura │organice severe. │ │ │ │ │de insuficienţă coronariană. │ │ însumarea HSA cu HSP │BRD major izolat sau asociat cu │ │Bolnavii vor fi │ │. dar uneori. I │ │ │ │ │poate apărea şi la subiecţi │ │ │ │ │normali (proba de efort este │ │ │ │ │concludentă) şi BAV gr. II Wenckebach de│ │Necesită │ │conducerea stimulului este blocată│origine hipervagotonă. betablocante. de HVS. se vor lua în │ │ │ │nodul sinusal şi atriul drept). │ │ │ │.69% │Gr.89% │Gr. III de inv. au un caracter │ │ │ │ │tranzitoriu. caracterul│ │ │ │În general. │felul acesteia.│ │ │ │După sediu. bloc de │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . III) este │ │ │ │căilor de conducere de la nodul │prezenţa sindromului Adams Stokes. care │ │monitorizare │ │pe ramuri (BRS sau BRD) pe │dispare la efort. │ │blocurile AV sunt realizate de │BAV gr. │ │ │ │disting blocuri sinoatriale (între│De asemenea. II . │răspunsul la tratament şi posib. produs prin│Deficienţă funcţională medie │ 50 .tip perioade │I sau II asociat cu blocuri de │ │ │ │ Wenckebach cu alungire │ramură. cu blocarea │funcţională (la BAV gr. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Blocurile intraventriculare se │Aprecierea funcţională se va face │ │ │ │caracterizează prin deprimarea sau│în raport de substratul │ │ │ │stoparea conducerii stimulului sub│etiopatogenic al afecţiunii. se │ │ blocurilor bifasciculare cu BAV │de altă suferinţă │ │va efectua │ │ gr. forme de BAV însoţite de │ │ │ │ progresivă a PQ până la o undă P│tulb. coronariene manifeste sau │ │ │ │ fără răspuns ventricular │BAV gr. │stimulator cardiac.69% │Gr. tura de │ │stări postoperatorii pe cord. de riscul vital │ │ │ │cauze funcţionale (cele │pe care-l presupune şi de │ │ │ │tranzitorii) sau organice. expunere │ │afecţiuni inflamatorii ale inimii. insuficienţa cardiacă). │ │ │ │ │De asemenea.BAV gr. III de inv. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Dintre formele mai frecvente. miocardiopatii │Mobitz sau BAV gr. tumori maligne cardiace.. de conducere se │De asemenea. │considerare şi alte modificări │ │ │ │blocuri intraatriale. de simptomatologia pe │ │ │ │tranzitoriu. cu │ │conducere este reprezentată de CI. │există o toleranţă la eforturi │ │cu risc.monofasciculare: HSA şi HSP.100% │Gr. I (în raport de │ │Contraindicaţii │ │Etiopatogenia tulburărilor de │etiologie). │blocului A-V.BAV gr. activ.bifasciculare . de gradul de │ │ │ │Aceste tulburări pot avea un │complexitate al tulburărilor de │ │ │ │caracter permanent sau │conducere. fără semne │ │monitorizaţi. │ │ │ │cel stâng. │ │intraventriculare în care │BAV gr. │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │ventriculară. BAV gr. I de inv. III .49% │Nu se încadrează. │ │ │ │ │fiind produse de afecţiuni │ │ │ │ │cardiace acute. forme însoţite de│ │cardiac. blocajul conducerii │permanent sau tranzitoriu. flutter-ul sau FA din │ │ │ │ │cadrul sindromului WPW. II sau III responsabile de│ │ │ │.│sau unele forme de BAV gr. bloc de │corectării prin implantare de │ │ │ │fascicule (hemibloc stâng. │fenomen Adams Stokes. BRS (din porţiunea comună a│menţinerea în limite fiziologice a│ │ │ │ trunchiului) │capacităţii de prestaţie fizică │ │ │ │. │ │ │ │În raport de sediul blocajului. III în care │ │şi medii. blocuri │De o mare însemnătate în evaluarea│ │ │ │atrioventriculare. II │ │ │ │Se disting: │Mobitz cu limitarea marcată a │ │ │ │. se va lua în │ │ │ │clasifică în: bloc de ramură │considerare şi posibilitatea │ │ │ │(drept sau stâng). II. I sau gr. bolnavi cu FA.BAV gr. II Mobitz │ │ │ │ │apare în circumstanţe patologice │ │ │ │ │ca şi BAV gr.│ │ │ │atrioventricular până la periferia├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ramurilor şi blocuri │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . II Wenckebach │ │ptr.│simptomatologia clinică este │ │la fact.forma cea mai │ │ │ │ │ severă de bloc A-V în care nici │ │ │ │ │ un stimul atrial nu ajunge la │ │ │ │ │ ventricul.│ │semne de insuficienţă cardiacă. │ │arborizaţie (blocuri distale). fizici │ │blocuri congenitale sau prin │redusă şi nu se evidenţiază alte │ │de mediu │ │efectul unor droguri ca │modificări patologice EKG în afara│ │nefavorabili │ │digitalice. │ │ │ │ │De asemenea. Se │ │ │funcţionale la eforturi mari şi │ │contraindică │ . II de inv. de │ │ │ │bifurcaţia fasciculului Hiss. III. tulb.

dispariţia. munca în │ │ │ │ │condiţii │ │ │ │ │nefavorabile de │ │ │ │ │mediu fizic │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . fără │ │ │ │ │expunere la │ │ │ │ │factori │ │ │ │ │perturbatori ai │ │ │ │ │funcţionării │ │ │ │ │stimulatorului │ │ │ │ │cardiac.69% │Gr.89% │Gr. blocuri bi │ │blocurilor bi şi │ │ │şi trifasciculare ce apar în │ │trifasciculare │ │ │cadrul unei cardiopatii cronice.49% │Nu se încadrează.89% │Gr.prezenţa unor anomalii de puls │ │ │ │ │ datorate fie epuizării sursei │ │ │ │ │ de energie sau malfuncţiei de │ │ │ │ │ stimulare şi decelare a │ │ │ │ │ eventualelor extrasistole. însoţit de │ │În cazul │ │ │tulburări coronariene. │ │ │ │ │Pacienţii vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi │ │ │ │ │controlate │ │ │ │ │periodic │ │ │ │ │funcţionarea │ │ │ │ │stimulatorului şi │ │ │ │ │starea clinică │ │ │ │ │funcţională │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . II de inv.89% │Gr. │ │ │ │ │fără risc de │ │ │ │ │accidentare. precum şi a │ │ │ │ │ situaţiei patologice care a │ │ │ │ │ necesitat pacingul. │ │ │ │ │ cardiopatia pacientului purtător│ │ │ │ │ şi vechimea generatorului de │ │ │ │ │ puls implantat. │ │ │limitarea capacităţii de prestaţie│ │expunere la │ │ │fizică. se │ │ │ │ │vor lua în considerare tulburările│ │ │ │ │funcţionale (dispnee. cu │ │mari şi medii. astenie │ │ │ │ │accentuată) produse. │ │ │ │BNS simptomatică cu fenomene │ │Se vor îndruma │ │ │sincopale sau de insuficienţă │ │pentru implantare │ │ │cardio-circulatorie. implantării de stimulator │ │ │ │ │cardiac. │ │ │Pacienţi cu afecţiuni cardiace "de│ │ │ │ │bază" severe.eventuale complicaţii │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 30 . ameliorarea sau │ │ │ │ │ persistenţa simptomatologiei │ │ │ │ │ clinice care a motivat │ │ │ │ │ intervenţia (cu referire │ │ │ │ │ dominant la stările lipotimice │ │ │ │ │ sau sincopale).│ │medii. │ │ │Boala nodului sinusal cu │ │Contraindicaţie │ │ │bradicardie sau sindrom │ │pentru eforturi │ │ │bradi/tahicardic simptomatic.69% │Gr. │ │însoţite de │ │ │la care tulburările funcţionale │ │sincope se va │ │ │apar la eforturi de mică │ │urmări │ │ │intensitate şi chiar în repaus │ │posibilitatea │ │ │ │ │stimulării │ │ │ │ │permanente prin │ │ │ │ │stimulator │ │ │ │ │cardiac │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala nodului sinusal │Aprecierea tulburărilor │ │ │ │ │funcţionale se va face în raport │ │ │ │ │de disfuncţia sinusală cu │ │ │ │ │bradicardie simptomatică sau de │ │ │ │ │disfuncţia sinusală cu episoade │ │ │ │ │tahibradicardice. precum şi │ │ │ │ │gradul de perturbare a capacităţii│ │ │ │ │de prestaţie a efortului fizic. │ │ │BRS major simptomatic. forme │ │de stimulator │ │ │asociate cu alte modificări │ │cardiac │ │ │patologice cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi purtători de stimulator │Se vor lua în considerare │ │ │ │cardiac (pacemaker) │următoarele elemente: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │.tipul de stimulator. De asemenea. există │ │mai sus │ │ │modificări patologice EKG în afara│ │ │ │ │celor induse de pacing │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │ │În cardio-stimulare eficientă. │ │ │Pacienţii prezintă unele tulburări│ │Aceleaşi │ │ │funcţionale. în │ │ │ │ │condiţii de │ │ │ │ │confort organic. III de inv. III de inv. dar au conservată │ │eforturi cu │ │ │capacitatea de prestaţie fizică │ │solicitări │ │ │pentru eforturi de mică │ │energetice medii │ │ │intensitate │ │şi mari. │ │ │ │ │Necesită control │ │ │ │ │medical periodic │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . apare dispnee la │ │recomandări ca │ │ │eforturi mari şi medii.49% │Nu se încadrează. II de inv. II de inv. │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. │ │lucra activităţi │ │ │fără alte alterări ale funcţiei │ │profesionale cu │ │ │inimii │ │solicitări mici │ │ │ │ │şi medii. cu │ │Bolnavii pot │ │ │stare clinică funcţională bună. │ │ │ │ │. cu menţinerea │ │factori de risc │ │ │posibilităţii de efectuare a │ │sau de mediu │ │ │muncilor cu solicitare mică │ │fizic │ │ │ │ │nefavorabil. precum şi existenţa altor│ │ │ │ │modificări patologice │ │ │ │ │cardiovasculare │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │BNS cu bradicardie nesimptomatică │ │Necesită │ │ │sau cu alternanţă de │ │monitorizare şi │ │ │tahi/bradicardie bine tolerată. │ │control EKG │ │ │Capacitatea de prestaţie fizică │ │periodic │ │ │nu este alterată │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . la care implantarea │ │ │ . Se│ │ │ │ │vor lua de asemenea în discuţie │ │ │ │ │posib.semne EKG ale eficacităţii │ │ │ │ │ stimulării.

│disfuncţiei diastolice cu │ │ │ │Cardiomiopatii hipertrofice │creşterea presiunii telediastolice│ │ │ │Dg. │ │anterioară a valvei mitrale (SAM) │Bolnavii paucisimptomatici în │ │Pot lucra numai │ │evidentă echografic │repaus şi la eforturi mici. │ │va aprecia │ │genetică. │ │ │ │răspund puţin la medicaţia uzuală. │ │ │ │(fenomene ischemice majore.existenţa semnelor fizice ale │ │ │ │iar pe de altă parte sunt │ afecţiunii generatoare de CI cr. │ │ │ │a bolnavului │.69% │Gr. care │ după intervenţie.) │ obstructivă).100% │Gr. │ │ │muncii │ │Dacă HV se însoţeşte de obstrucţie│ │ │profesionale. funcţionale se va│ │ │ │sau angioplastie coronariană (cu │face în raport de: │ │ │ │balon cu endo proteze. │ │ │ │accidentelor coronariene majore şi│. │ │mici. II de inv. │ │ │ │apărea după aplicarea lor │ tulburări paroxistice de ritm. se pune pe │ │ │muncă │ │SS. a │ │ │ │ │bolii cât şi ca │ │ │ │ │adaptare la muncă │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . sincope. │ │ │ │ │în raport de │ │ │ │ │evoluţia │ │ │ │ │ulterioară. dar cu│ │pe locuri de │ │ │dispnee la efort mediu şi mare. cu │ │profesionale cu │ │ │atenuarea manifestărilor │ │solicitări │ │ │patologice EKG în absenţa │ │mici/medii în │ │ │complicaţiilor │ │absenţa │ │ │ │ │factorilor │ │ │ │ │nefavorabili de │ │ │ │ │mediu. disfuncţia ventriculară│ │ │ │miocardului ce se manifestă prin │şi ischemia miocardică. │ │ │ │ │.│ │ │ │cunoscute complicaţiile ce pot │ (ateroscleroze aortice. │ │ │capacitatea de │ │În această formă dg. prin natura şi amploarea│ │ │ │ │modificărilor morfofuncţionale │ │ │ │ │cardio-vasculare.gradul şi lungimea stenozei │ │ │ │cardiacă.│. │ │ │20 mm a VS. ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │tulburări de ritm. │Hipertrofie uşoară (13-15 mm) a │ │evoluţia. │ │ │ │ │Bolnavii vor fi │ │ │ │ │supravegheaţi │ │ │ │ │atât ca evol. importante sunt AHV. suprimă sau │ distal şi modificările parietale│ │ │ │diminuează simptomatologia clinică│ globale. dilataţie sau │domină ca tulburare funcţională │ │ │ │restricţie.89% │Gr. │ │ │Dacă s-a produs o ameliorare │ │Se recomandă │ │ │clinică evidentă.89% │Gr. echo şi Rgr. II de inv. se │ │sistolică ventriculară dinamică │ │ │va aprecia │ │este o CMH obstructivă. │ │muncă cu │ │ │crize anginoase rare. modificarea caracteristică a ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │pulsului carotidian şi mişcare │Deficienţă funcţională medie │ 50 . prezintă │ │ │ │ │dispnee la eforturi mici şi chiar │ │ │ │ │în repaus şi au risc vital crescut│ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Bolnavi după By-pass coronarian │Aprecierea tulb. I de inv.evoluţia aspectului EKG după │ │ │ │indicate din ce în ce mai mult. │CMH asimptomatice cu toleranţă la │ │monitorizaţi se │ │Boala fiind cu transmisie │eforturi mici şi medii. eventual │ │ │40 ani │ │protezare │ │ │ │ │mitrală. HVS şi hipertrofia septală │a VS.69% │Gr. cu stare │ │activităţi │ │ │funcţională satisfăcătoare. │ │ │ │căci induc o mai bună performanţă │. III de inv. │ cardiomiopatie hipertrofică │ │ │ │restenozări. ablaţia │ │ │ │ │transcaronară a │ │ │ │ │hipertrofiei │ │ │ │ │septale) │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . în │ │interesând în special SIV. │ │răspunsul la │ │sau/şi HVD obişnuit asimetrică. în special CMO cu │ │ │ . │ intervenţie. reduc riscul │ coronariene. mai │ │ │(echo) cu tulburări de ritm grave. de │ │ │ │ │mediu favorabile.│ │ales în MCO │ │ │cu sincope sau presincope în │ │(miotomie. │ │ │În situaţia în care │ │ │ │ │simptomatologia şi tulburările │ │ │ │ │funcţionale accentuate persistă şi│ │ │ │ │după aceste tehnici.existenţa restenozărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . stenturi) │. presincopa sau sincopa │ │ │ │Acuze subiective variabile. sau dacă s-au│ │ │ │ │produs restenozări sau infarct │ │ │ │ │miocardic acut post intervenţie │ │ │ │Bolnavi după transplant de cord │ │ │ │ │(după 6-12 luni) Aprecierea se va │ │ │ │ │face în raport de funcţionalitatea│ │ │ │ │noului organ şi fenomenul de rejet│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatiile reprezintă │Sunt dependente de HVS.dimensiunile lumenului vascular │ │ │ │a mortalităţii. Ceea ce │ │ │ │hipertrofie. │pectorală. │ │ │ │ │dar care. HVS până la │ │solicitări energ. Alte tulburări sunt angina │ │ │ │evidenţiabile EKG. gradientul│ │ │ │afecţiunile primare ale │subaortic. în cond.evoluţia simptomatologiei │ │ │ │Aceste tehnici sunt indicate │ subiective (crize anginoase) │ │ │ │formelor severe de CI cr.funcţia contractilă a │ │ │ │ │ miocardului. │ │ │ │Cu toate acestea. au capacitate │ │ │ │ │funcţională mult redusă. în │ │ │raport de │ │absenţa unei cauze cardiace sau │ │ │solicitările │ │sistemice. │ │ │antecedente (repetitive). asociate cu disfuncţie│este dispneea. se va │ │ │ │ │face încadrarea │ │ │ │ │funcţională (în │ │ │ │ │caz de deficienţă │ │ │ │ │uşoară cu │ │ │ │ │incapacitate │ │ │ │ │35-49%. consecinţa │ │ │ │cardiacă. ele sunt │. Bolnavii │ │ │ │ │vor fi │ │ │ │ │monitorizaţi şi. vor fi │ │ │ │ │depensionaţi în │ │ │ │ │raport de locul │ │ │ │ │de muncă). HTA. │ │CMH se caracterizează prin HVS │VS.49% │Bolnavii vor fi │ │VS). │ │ │CMH. │ │ │tratament şi. tromboze etc. insuficienţa │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │şi moartea subită │ │ │ │nespecifice (angor. │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . III de inv. │ │ │Bolnavii simptomatici la efort mic│ │Se va aprecia │ │ │şi repaus la care apare marcată │ │oportunitatea │ │ │HVS (peste 20 mm) cu obstrucţie │ │intervenţiei │ │ │evidentă a căii de ieşire a VS │ │chirurgicale.│ │stimulatorului a permis doar │ │ │ │ │regularizarea ritmului cardiac. cu AHC │ │miectomie │ │ │de moarte subită la mai puţin de │ │septală.

│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │dr. tulb. │rezervat prin evoluţie progresivă │ │ │ │CMD se prezintă sub forma unei │a insuficienţei cardiace. Aspect EKG de │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . │ │de protecţie la │ │tulbură primitiv funcţia şi/sau │care produce o uşoară încărcare a │ │locul de muncă │ │structura plămânului (în lipsa │cordului dr. │la expunere la iritanţi │ │bronhopulmonari. │ │ │ │ │Radiografia cordului cu pulsaţii │ │ │ │ │reduse şi calcificări pericardice. deviaţie axială QRS│HAD şi mai ales HVD radiologice. cu dispnee de │ │ │ │ │repaus sau la efort mic determină │ │ │ │ │deficienţă accentuată │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă.69% │Gr. I de Inv. I de inv.. Prognosticul este │ │ │ │fracţie de scurtare 30%). Rx │HAD.V 3. mărită. II accentuat în focarul │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │Pentru locul de │ │pulmonar ex. │ │ │ │ │turgescenţa jugulară. │ │arterială cu afectarea consecutivă│evoluând cu remisiuni frecvente. │ │ritm. │ │ │solicitările │ │iniţial stânga dar frecvent │CMD în faza iniţială pot avea │ │profesionale. Ex. │ │în care HTP arterială este │ │ │oximetrie. aspect de rS în │EKG şi Echo │ │sus amintite │ │precordiale V 1V 5 uneori T ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │negativ V 1 . HVD (Rgr.│ │insuficienţă cardiacă NYHA IV.7 │la efort prin DC scăzut. │ │HVD apare rar în CPC │Bolnavii cu disfuncţie │ │ │ │parenchimatos. După │ │ │ │realizează o constricţie a inimii. VD şi circulaţiei │semne de încărcare pulmonară şi │ │ │ │pulm. II de inv. II de inv. În CPC vascular. fără cauze aparente. │ │ │Pericardita cronică constrictivă │ │ │ │ │cu insuficienţă cardiacă severă.│ │ │ │ │jugulograma cu "a" şi "V" ample şi│ │ │ │ │"y" adânc la cateterism. cu│ │ │ │dimensiunea Ad. │ │CPC poate fi consecinţa unor │bronho-pulmonari. │ventilatorie medie.69% │Gr. │ │ │CMD cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │severă. pulmonară │ │semnele bolii de bază se adaugă ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │semnele de încărcare a cordului │Deficienţă funcţională medie │ 50 .69% │Gr. │ │insuficienţă cardiacă. dilatarea ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ . │ │activităţi cu │ │cardiomegalie.este │Deficienţă funcţională uşoară │ 20 . ex. creşterea │evoluţia bolii este rapidă │ │ │ │în volum a abdomenului. ischemie │ │ │ │ │difuză. şoc │ │ │ │ │apexian fix. Rx. │deficienţă funcţională uşoară. EKG şi echo) │ │ │ │arată inima dr. tulburări grave de │ │ │ │ │ritm şi sincope frecvente care │ │ │ │ │împiedică autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiomiopatia dilatativă (CMD) . se pune pe dispnee. cu deficienţă │ │muncă se vor │ │pulmonare şi mărirea inimii dr. │ │ │Bolnavii cu insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III. │dacă au toleranţă bună la efort │ │capacitatea de │ │se acceptă rolul etiopatogenic al │ │ │muncă. ele sunt │ │ │ │ventricul dilatat (dimensiune │dominate de dispnee şi intoleranţă│ │ │ │internă telediastolică a VS 2. III de inv. │ 90 . │ │ │cu semne de insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │NYHA III sau IV cu tulburări de │ │ │ │ │ritm sau conducere. al mecanismului │ │ │ │ │imunologic şi al factorilor │ │ │ │ │genetici │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Semnelor fizice obiective de │Deficienţă funcţională medie │ 50 .49% │Nu se încadrează │ │afecţiunea caracterizată prin HTP │Afecţiunea pulmonară cronică │ │în gr. III de inv. │ │Necesită măsuri │ │a VD ca urmare a unor boli ce │cu tulburări ventilatorii uşoare. zgomote cardiace │ │ │ │ │asurzite. │ │va aprecia │ │Deşi cauza CMD este necunoscută. scăderea │ │ │ │cm/m) şi disfuncţie sistolică │perfuziei şi alterării biochimice │ │ │ │(fracţie de ejecţie < 45% sau │musculare. │ │ │ │ │ireveresibil. Testul de efort │ │la temp. ireversibilă sau cu │ │ │ │ │sechele grave după accidente │ │ │ │ │embolice care împiedică │ │ │ │ │autoservirea │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cardiopatia restrictivă este │Evaluarea se va face în raport de │ │ │ │foarte rară la noi în ţară. │ │infecţiei virale.. situaţie│ │ │probe vent.89% │Gr. │ │ │ │ │ireversibilă. │ │ │Starea după pericardita acută ca │ │ │ │ │şi pericardita cronică │ │ │ │ │constrictivă cu tulburări │ │ │ │ │funcţionale (dispnee) la eforturi │ │ │ │ │mari şi medii. cu │ │ │ │informaţii privitoare la │hipoxemie şi hipercapnie medie. EKG şi │ │manifestă. │ │pulmonar sau ale cutiei toracice │limite fiziologice │ │Bolnavul va fi │ │(CPC parenchimatos) sau apare prin│ │ │monitorizat │ │afectarea primară a vaselor │ │ │efectuându-se │ │pulmonare (CPC vascular). Echo-cord │ │ │ │ │aspect specific de pericardită. circulaţie │tulburări de ritm episodice │ │solicitări │ │pulmonară încărcată. se │ │globală. cu dilatarea art... microvoltaj. TA scăzută. echo aduce │ventilatorie accentuată. Bolnavul nu prezintă │ │(lipsa expunerii │ │unei afecţiuni a inimii stg.100% │Gr. presiune │ │ │ │ │diastolică crescută. │ 20 . fără semne de │ │ │ │ │insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │hipodiastolică │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Pericardica cronică constrictivă │ 70 . echo. │ │recomandările mai │ │la dr.│Date fiind fenomenele de │ │ │ │se caracterizează printr-un │insuficienţă cardiacă.89% │Gr. crize anginoase rare. III de inv. EKG. │dispnee.49% │În raport de │ │insuficienţe cardiace progresive. creşterea mare a │ │ │ │pericardita constrictivă │presiunii venoase │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Pericardita cronică se constituie │Constituirea unei pericardite │ │ │ │prin persistenţa în timp a unei │cronice constrictive este adesea │ │ │ │pericardite lichidiene sau │îndelungată putând să apară la un │ │ │ │printr-un proces inflamator cronic│timp variabil de la pericardita │ │ │ │cu scleroză şi calcifiere care │acută (luni până la ani). li se │CMD cu dispnee la efort mare şi │ │Pot lucra numai │ │adaugă Rgr. de inv.79% │Gr. │ │ │ │ │hepatomegalie. │ │ │ │ │ritm.100% │Gr. semne de stază │ │ │ │Tabloul clinic este asemănător cu │periferică. │ │afecţiuni ale parenchimului │arată capacitatea de efort în │ │excesive). II de inv. tulburări de │ │ │energetice mici. care arată│mediu. (sg. mărirea cavităţilor cu │ │ │fără expunere la │ │diminuarea contractilităţii. ascită EKG. │ │ │factori fizici │ │eventual tromboze intra-cavitare │ │ │nefavorabili │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată │ 70 . În CPC parenchimatos la│ │ │Rgr.│mari şi medii. sau a│dispnee decât la eforturi mari sau│ │la iritanţi │ │unei boli congenitale).). │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Cordul pulmonar cronic . cu semne de │ │respecta │ │EKG apare HAD.│apariţia manifestărilor majore. clacment sau clic │ │ │ │ │pericardic. │ │ │ │Dg. III/IV cu tulburări │ │ │ │ │severe de ritm şi/sau conducere cu│ │ │ │ │tromboze intracavitare │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 .

I │ │Necesită monitorizare cu │ │ │ │ │urmărirea evoluţiei afecţiunii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în gr. angiografia cu substanţă de contrast.claudicaţie la peste 200 m de mers . cu │ │ │ │un cateterism permite măsurarea │semne manifeste de HVD sau CPC pe │ │ │ │presiunilor. │ 50 . │Bolnavii cu afecţiune pulmonară. explorarea funcţiei renale) pentru identificarea altor determinări aterosclerotice: coronariene.arteriopatii de st.49% │Necesită schimbarea locului │ │ │ │ │de muncă (dacă este cazul) şi │ │ │ │ │urmărirea continuă a evoluţiei │ │ │ │ │bolii │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ │Gr. │ │ │ │ │manifestă.stadiul II . │ │ │ │EKG apar semne manifeste de HVD. ireversibilă.69% │Monitorizarea continuă. O scintigramă pulmonară poate │turgescenţă jugulară).claudicaţie la mai puţin de 200 m de mers . cu semne de│ │ │ │mitrală sau un sindrom Eisenmenger│insuficienţă cardiacă dr. │ │periferică severă.Etiologie:  ateroscleroza sistemică în 90% dintre cazuri.89% │Gr.Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare = afecţiunea arterială obstructivă care determină reducerea progresivă a lumenului vascular şi a fluxului sanguin spre membre.absenţa oricărui simptom de ischemie.stadiul II a. echografia intravasculară. claudicaţie intermitentă. . cerebrale. │ │ │ │şi va arăta dimensiunile VD.este limitată la explorarea aortei în dg.Explorarea paraclinică trebuie completată cu investigarea factorilor de risc metabolici pentru ateroscleroză: DZ. ┌────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ │invalidantă │ │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ARTERIOPATII│Fără deficienţă funcţională │ 0 . │EKG. . leziunii stenozante şi a precizării reversibilităţii leziunilor tisulare. II a. II de inv. AD şi│(hepatomegalie.stadiul III ischemie de repaus. anevrismelor şi disecţiei aortice.stadiul IV . . examen Doppler. │cu disfuncţie ventilatorie │ │ │ │Echo cord va exclude o stenoză │accentuată sau severă.arteriopatii de st. . care │ │ │ │ │conduc la pierderea capacităţii de│ │ │ │ │autoservire │ │ │ └──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE ARTERELOR PERIFERICE . .rare (trombangeită obliterantă. de inv.Diagnosticul pozitiv se bazează pe: descrierea simptomelor. │ │ │Bolnavii cu dispnee la eforturi │ │ │ │ │minime sau cu ortopnee.│art. trebuie completat cu aprecierea stadiului arteriopatiei.stadiul II b. RMN. CPC prin tromboembolism │ │ │ │ │pulmonar (embolii mici şi │ │ │ │ │repetate). Clasificarea Leriche . în │ │ │ asociate şi cu alte localizări │ │funcţie de locul de muncă. │ │ PERIFERICE │. │ │ │ │AP.Fontaine: .ischemie de repaus: dureri în decubit şi tulburări trofice cutanate cu ulceraţii.ischemie de efort cu claudicaţie intermitentă. pulmonare şi circulaţia │Deficienţă fucţională accentuată │ 80 . edeme maleolare. a topografiei.  arteriopatii neaterosclerotice .Bolile arterelor periferice reprezintă o importantă patologie cardiovasculară datorită incidenţei ridicate şi problemelor complexe de diagnostic şi terapie pe care le ridică. Dg. arterită temporală. III de inv. de inv. durere de repaus şi evidenţierea lipsei pulsaţiilor arteriale în teritoriile afectate.arteriopatii de st. necroză. . │ │ │. cu semne de CPC │ │ │ │ │vascular manifest.19% │Nu se încadrează în gr.stadiul I . poate│ │ │ aterosclerotice │ │lucra şi cu normă întreagă │ . I de inv. dureri în decubit .100% │Gr.Explorări paraclinice: oscilometrie. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ 90 . cu semne │ │ │ │ │de insuficienţă cardiacă dr. dislipidemii şi cu celelalte explorări paraclinice (EKG. . . │ │ │. determinarea presiunii parţiale a oxigenului în ţesuturi. mezenterice. echografie. prin transductor transcutanat (N: 70  10 mmHg). singurul semn de boală este obstrucţia vasculară diagnosticată clinic sau prin metode de explorare. cu │ │ │ │evidenţia tromboze pulmonare iar │presiunea venoasă crescută. │ 20 . cu hipoxemie şi hipercapnie │ │ │ │ │evidentă. II b. alte arterite). la care se asociază prezenţa semnelor obiective de ischemie tisulară. gangrenă la vârful degetelor sau picior. tomodensimetria . examen Doppler pe carotide. .

II de inv.Suspiciunea clinică de TVP trebuie confirmată sau infirmată prin mijloacele paraclinice. bidimensional dublu. .Edemul: poate constitui unica manifestare a unei TVP.Diagnosticul de TVP se face pe baze clinice: existenţa factorilor de risc pentru TVP constituie un element important. │ │ │. deoarece extensia trombozei este cel mai adesea rapidă. . echografic bidimensional cu compresie.Consecinţele fiziopatologice şi clinice ale perturbării circulaţiei venoase pot fi uşoare şi nesemnificative sau extrem de grave. .Tomografia computerizată. atunci când datele clinice sunt incomplete. funcţionale grave şi│ │ │ │ │necesită îngrijire permanentă │ │ │ └────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────┘ INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ . .Ex. . . Tromboflebitele superficiale (TFS) . de obicei puţin aderent într-o venă profundă. . IV │intervenţiei chirurgicale │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională gravă │ │ │ │ │.Venografia radioizotopică.Modificările tegumentelor: netede. în raport cu gradul.│ ├─────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ 70 . I de inv. III şi IV │80 .Dilatarea reţelei venoase superficiale de deviaţie. . │ │ │duc la tulb. . boala este potenţial letală (prin embolie pulmonară) sau invalidantă (prin sindrom post-trombotic).79% │Gr. .│Se va aprecia oportunitatea │ │ │ │ st.Ex. . parietale. . . . lucioase şi subţiate şi cu t locală uşor crescută.Venografia (flebografia) ascendentă convenţională. Tromboza venoasă profundă (TVP) denumită şi flebotromboză acută sau uneori tromboflebită profundă este o afecţiune datorată producerii unui trombus. localizarea şi durata modificărilor.Bolile venelor reprezintă un capitol important de patologie cardiovasculară. echografic Doppler-color. inclusiv valvulele.arteriopatii cu amputaţii ce │ 90 .Pletismografia prin impedanţă.Determinarea radioimunologică a fibrinopeptidei A.Scintigramă.Durerea: este medie sau uşoară în relaţie cu gradul edemului. . nelinişte sau anxietate. . diminuă efcienţa forţei de propulsie sau cresc în mod critic coagulabilitatea sanguină. .pot modifica anatomic sau funcţional peretele venos. Diagnostic .Manifestări de vecinătate şi la distanţă: hidartroză şi adenopatii regionale. Mijloace de explorare paraclinică .Venografia prin prelucrare electronică (digitală) a imaginii.Rezonanţă magnetică nucleară. prin incidenţa lor deosebită şi prin problemele de terapie şi profilaxie pe care le ridică.Cordonul venos trombozat: poate fi palpat în zonele accesibile şi este uşor sensibil. Tabloul clinic .Cauzele afectării venelor . tahicardie. externe .Manifestări generale: febră moderată. .89% pt.Ex. Stabilirea unui diagnostic precoce al TVP este deosebit de importantă. .intraluminale.arteriopatii st.100% │Gr.

│ │ │ pachete varicoase │ │Schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │nefavorabil prin temperaturi│ │ │ │ │ridicate şi ortostatism.79% │Gr. SINDROMUL POST TROMBOTIC (SPT)  reuneşte manifestările clinice ale hipertensiunii venoase cronice din sistemul venos profund. ┌───────────┬─────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┐ │Afecţiunea │ Deficienţa funcţională │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ │invalidantă│ │ funcţională │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Fără deficienţă funcţională: │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │ varice simple │ 0 .Sunt afecţiuni inflamatorii. │ │ │ impotenţă funcţională │ │ │ │ │ tromboflebite profunde repetate│ │ │ └───────────┴─────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────────┘ AFECŢIUNILE RESPIRATORII CRITERII DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII ŞI A GRADULUI DE INVALIDITATE ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORII Stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate în afecţiunile respiratorii se bazează pe: I.răspunsul la tratament II. ocazional . II de inv. III de inv.39% │de invaliditate.stadiul evolutiv . │ │ │ hipertensiune venoasă │ │Schimbarea locului de muncă. Elemente funcţionale 1..vena afectată apare sub forma unui cordon ferm. │ │ │ varice gigante cu edem │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională accentuată│ │ │ │ │ tulburări trofice │ 60 . pe demonstrarea clinică sau prin investigaţiile paraclinice ale unei obstrucţii venoase.fără nici o cauză decelabilă. urmare a unei tromboze venoase profunde (TVP) vindecată cu sechele. evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică . Cauza: varicele. Elemente clinice . │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională uşoară │ │Nu se încadrează în grad │ │ │ dilataţii arciforme cu │ 20 . Tabloul clinic  edem  ectazia venelor subcutanate  modificări cutanate trofice  ulcerul de gambă Diagnostic  Diagnosticul pozitiv se bazează pe prezenţa edemului cronic caracteristic circulaţiei vicariante subcutanate şi a eventualelor modificări cutanate la bolnavi cu antecedente de TVP sau condiţii favorizante pentru aceasta.fenomenele inflamatorii dispar spontan în câteva zile sau săptămâni. însoţite de formarea de trombuşi aderenţi.forma clinică . leziunile intimale. unele boli cu tropism vascular. Tabloul clinic . dureros la presiune sau spontan .19% │invaliditate. un proces inflamator propagat de la structurile din vecinătate. de regulă circumscrise şi abacteriene ale pereţilor venelor subcutanate.59% │Gr. provocate de administrarea intravenoasă de substanţe iritante.prezenţa complicaţiilor .│ │ │ ortostatică │ │ │ ├───────────┼─────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie │ 40 .

Elemente clinice BPOC  vechimea bolii  durata şi frecvenţa recurenţelor  intensitatea dispneeii  expectoraţia (aspectul cantitativ şi calitativ al sputei)  răspunsul la tratament (nivelul consumului de medicamente) ASTMUL BRONŞIC  frecvenţa crizelor  prezenţa/absenţa simptomelor nocturne  prezenţa/absenţa simptomelor intercritic  necesitatea corticoterapiei orale. teste de transfer gazos prin membrana alveolo-capilară. pioscleroza)  frecvenţa şi durata acutizărilor  expectoraţia (calitativ.) III.Raw. Evaluarea ventilaţiei pulmonare prin metoda pneumotahografică sau spirografică 1a. recent stabilizată. N. Elemente funcţionale 1. etc. 1 . severitatea disfuncţiei ventilatorii pe baza reducerii ventilaţiei maxime (V(max)) sau a VEMS faţă de valoarea prezisă. │ │ N │ ├──────┴──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │DEBITE VENTILATORII │ DVR │ DVO │ DVM │ SODD │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │VEMS │ v │ v │ v │ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │VEMS/CV x 100 │N sau ││ v │ v │ N │ . tardivă. aprecierea adaptării la efort a sinergiei cordeo-respiratorii prin teste de efort specifice 4. abscesul pulmonar cronic.evidenţierea complicaţiilor I.diagnosticul pozitiv şi diferenţial . teste de mecanică pulmonară. Tabel nr. efectuarea de teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară (determinarea VR şi CRF. tipul disfuncţiei ventilatorii 1b.  prezenţa consecinţelor corticoterapiei îndelungate PID (PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE)  intensitatea dispneei  toleranţa la efort SUPURAŢIILE BRONŞICE (bronşite cronice purulente.Tipul disfuncţiei ventilatorii ┌─────────────────────┬───────┬───────┬──────────┬────────┐ │Volume şi capacităţi │ DVR* │ DVO │ DVM │ SODD │ │ pulmonare │ │ │ │ │ ├──────┬──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │CV │ │ │ N │ │ N │ │ │ │ v │ │ │ │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ ^││ ^│ │ │ │VR │N sau ││N sau ││v. prezenţa chimiorezistenţei  vindecare . cantitativ) TUBERCULOZA PULMONARĂ  activitatea bolii (activă. pletismografie cu determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere . N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ ^││ ^│ │ │ │CRF │N sau v│N sau ││v. cu sau fără sechele morfofuncţionale II.completă. stabilizată)  complianţa bolnavului la tratament.urmărirea evoluţiei bolii .2. Examenul radiologic pulmonar  este obligatoriu în toate afecţiunile respiratorii  este util pentru: . evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi efort) 3. bronşiectazii. N sau ││ N │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ ^│ │ ^ │ │ │ │CPT │ v │N sau ││ v.

creşterea valorilor peste 45 mmHg semnifică hipercapnie  SaO2 .60 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │MEDIE │ 59 .valori normale 78 .scade în cazul tulburării importante a oxigenării la nivelul plămânului  pH .Severitatea disfuncţiei ventilatorii (şi capacitatea maximă de prestaţie C(pmax) corespunzătoare) ┌───────────────────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ DISFUNCŢIE │ V(max)(VEMS)% din │ C(pmax) │ │ │ valoarea prezisă │ │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │FĂRĂ │VEMS(prezis)  0.valori normale 7. Severitatea disfuncţiei ventilatorii nu conduce automat la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate.45 (medie 40 mmHg) .35 . Evaluarea globală a schimburilor gazoase (gazanaliza sângelui arterial în repaus şi la efort)  parametrii măsuraţi sunt: .84) >= 60% │ 100 .prezis) VEMS(prezis) x 30 VEMS(prezis) II. Raportarea procentuală a VEMS(actual) la valoarea prezisă (teoretică) furnizează aceeaşi informaţie V(max.presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sistemic (p(a)O2) .pH-ul sângelui arterial sistemic  p(a)O2 .40% │ 80 .50 w la bărbaţi │ │ │ │ 60 .7.0.0.8. radiologice. 2. În stabilirea deficienţei funcţionale se ţine seama de întreg complexul de date clinice.62) >= 60% │ 80 .actual) VEMS(actual) x 30 VEMS(actual) ─────────────────% = ─────────────────% = ────────────% V(max.62 (femei) │ >= 80 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │UŞOARĂ │ < (VEMS .saturaţia cu oxigen a hemoglobinei din sângele arterial sistemic . 2 .80 w │ │ │ < (VEMS .valori normale 35 . Ventilaţia maximă indirectă nu este un parametru obligatoriu pentru stabilirea severităţii disfuncţiei ventilatorii. funcţionale.45 (< 7.scăderea valorilor p(a)O2 sub valoarea medie prezisă .ind.35 = acidoză ─┐ aceste abateri ├ .valori normale 95% .50 w la femei │ ├───────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ)│ < 40% │Test de efort contraindicat│ └───────────────────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┘ Notă I.presiunea parţială a bioxidului de carbon în sângele arterial sistemic (p(a)CO2) .├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │FEF25_75 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50 │N sau v│ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ ^│ │ │ │ │ │ │ │ │MEF50/CV │N sau ││ v │ v │ v │ ├──────┼──────────────┼───────┼───────┼──────────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │V(max) │ v │ v │ v │ N │ └──────┴──────────────┴───────┴───────┴──────────┴────────┘ DVR = disfuncţie ventilatorie restrictivă DVO = disfuncţie ventilatorie obstructivă DVM = disfuncţie ventilatorie mixtă SODD = sindrom obstructiv distal discret Tabel nr.84 (bărbaţi)│ >= 100 w la bărbaţi │ │ │ VEMS(prezis)  0.ind.100 mmHg (valorile scad cu vârsta) .2 mmHg semnifică hipoxemie  p(a)CO2 .

3 . Teste suplimentare de explorare funcţională pulmonară 4a.Severitatea hipercapniei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPERCAPNIE │ paCO2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ 45 . evaluarea capacităţii maxime de prestaţie (C(pmax)) pe baza parametrilor circulatori ┌────────────────┬──────────────────┐ │ C(pmax) │ INTENSITATEA │ │ │ EFORTULUI (W) │ ├────────────────┼──────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 150 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 150 .35 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │GRAVĂ (risc letal) │ < 35 │ └────────────────────┴───────────────┘ Tabel nr.60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 60 . 4 . Aprecierea adaptării la efort a sinergiei cardio-respiratorii 3a.70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ (SEVERĂ) │ > 70 │ └────────────────────┴───────────────┘ 3.110 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │MEDIE │ 110 . determinarea volumului rezidual (VR) pentru evidenţierea hiper inflaţiei în sindromele obstructive.80 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 80 .45 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │SEVERĂ │ 44 .80 (bărbaţi) │ 75 │ │ │ 80 .50 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ < 50 │ < 50 │ └─────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────┘ 4.35 │ ├────────────────┼──────────────────┤ │GRAVĂ │ < 35 │ └────────────────┴──────────────────┘ 3b.45 = alcaloză ─┘ sunt corelate cu p(a)CO2) Tabel nr. ┌──────────────────────┬───────────────────────┐ │ Creşterea VR faţă de │ Gradul hiperinflaţiei │ │ valorile prezise (%) │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ <= 150 │ UŞOARĂ │ │──────────────────────┼───────────────────────┤ │ 150 .Severitatea hipoxemiei ┌────────────────────┬───────────────┐ │ HIPOXEMIE │ p(a)O2(mmHg) │ ├────────────────────┼───────────────┤ │UŞOARĂ │ <= 70 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │MEDIE │ 69 .180 │ MEDIE │ ├──────────────────────┼───────────────────────┤ │ > 180 │ ACCENTUATĂ │ └──────────────────────┴───────────────────────┘ 4b. teste de mecanică pulmonară  determinarea compleanţei statice (C(st)) .70 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │ MEDIE │ 80 . după intensitatea efortului (în watt) care poate fi desfăşurat timp de 5' fără modificarea p(a)O2 ┌─────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────┐ │ Capacitate de efort │ Intensitatea efortului │ Reducerea capacităţii │ │ │ (watt) │ de efort (%) │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │PĂSTRATĂ │ >= 100 (bărbaţi) │ 0 │ │ │ >= 80 (femei) │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤ │REDUCERE UŞOARĂ │ 100 .> 7.50 (bărbaţi) │ 50 │ │ │ 70 .60 │ ├────────────────────┼───────────────┤ │ACCENTUATĂ │ 59 .

2/săpt. teste de difuziune alveolo-capilară (măsurarea factorului de transfer gazos . III-IV │hipoxemie accentuată la efort │ │ │ b) 80-89% │ │ │ │b) prezenţa CPC şi hipoxemie de repaus│ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forme severe în │ │Necesită îngrijire pentru │ │ 90-100 │ │ │stadiul de │ hipoxemie severă │activităţi cotidiene şi/sau │ │ a) 90-95 │ I │ │insuficienţă │ hipercapnie severă │igienă personală │GRAVĂ │ b) 95-100 │ │ │respiratorie cronică│ acidoză respiratorie │a) ocazional │ │ │ │ │sau complicate cu │ │b) permanent │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │ │cardiacă dreaptă │ │ │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┘ ASTMUL BRONŞIC ┌─────────────┬─────────────┬────────────────────┬───────────────┬───────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │Forma clinică│ Număr de │Simptome intercritic│ Funcţional │ Tratament │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ │ crize │ şi nocturn │ │ │ │funcţională│invaliditate│ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ UŞOR │< 1 . Exacerbări│repaus cu │ tratament │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │ │ │frecvente │normocapnie(!) │prelungit │ b) 80-89% │ │ │ .89% (deficienţă funcţională globală accentuată).6 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │MEDIE │ 0.│ simptome uşoare │obstructivă │b) corticoterapie │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │intercritic. │uşoară │inhalatorie │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │intermitente │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptome moderate │a) DVO medie │a. BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC) ┌────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Funcţional │ Adaptare la efort │Deficienţă │ │ Grad de │ │ │ │ │funcţională│Incapacitate│invaliditate│ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma uşoară cu │a) sindrom obstructiv distal │ │ │ 20-49% │ │ │simptome permanente │b) disfuncţie ventilatorie obstructivă│păstrată │UŞOARĂ │ a) 20-29% │ 0 │ │ │(DVO) uşoară │ │ │ b) 30-49% │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma moderată cu │a) disfuncţie ventilatorie obstructivă│ │ │ 50-69% │ │ │simptome permanente.3 .50 = hipocomplianţă  determinarea rezistenţei la flux în căile aerifere (Raw)  valori normale 0. ca şi insuficienţa pulmonară manifestă (hipoxemie cu hipercapnie de repaus) determină incapacitate 70 . 2.0. Cordul pulmonar cronic (cpc) documentat clinic şi prin investigaţii de laborator.C(st) > valoare medie prezisă + 0. │Reducere accentuată │ACCENTUATĂ │ a) 70-79% │ II │ │dispnee grd.│crize nocturne │fără disfuncţie│beta(2) mimetice │ 1 . hiperinflaţie pulmonară │b) reducere medie │MEDIE │ b) 60-65% │ III │ │ │medie.T(L.50 = hipercomplianţă C(st) < valoare medie prezisă . tuse).9 │ ├───────────────┼────────────────────┤ │ACCENTUATĂ │ > 0.CO) scăzut în fibrozele interstiţiale difuze) ┌─────────────────────┬──────────────┐ │ALTERAREA DIFUZIUNII │ REDUCEREA │ │ │ T(L.0.100% (deficienţă funcţională globală gravă).2/săpt. │ Hipoxemie │ crize scurte │ 70-89% │ │ │ │ SEVER │ > 5/săpt.9 │ └───────────────┴────────────────────┘ 4c.│hiperinflaţie pulmonară accentuată. zilnic │b) hipoxemie │zilnic │ │ │ │ │ MODERAT │ │şi crize nocturne │medie la efort │b.2/săpt. hiperinflaţie pulmonară uşoară │a) reducere UŞOARĂ dau MEDIE│ │ a) 50-59% │ │ │dispnee grd.│medie.0. beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │intercritic. cu │ │ │ 70-89% │ │ │simptome permanente. II-III │b) DVO medie. corticoterapie │ 50-69% │ │ │ │ INSUFICIENT │> 1 .40 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │GRAVĂ │ < 40 │ └─────────────────────┴──────────────┘ 1.22 KPa/1sec ┌───────────────┬────────────────────┐ │ Creşterea Raw │ Valori (KPa/1sec) │ ├───────────────┼────────────────────┤ │UŞOARĂ │ 0. creştere Raw medie │c) reducere medie │ │ c) 65-69% │ │ │ │c) se adaugă hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┤ │forma severă cu │a) DVO accentuată (severă).6 .│mai mult de 1 pe │cu hipocapnie │inhalatorie zilnic │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │ CONTROLAT │ │săptămână │ reducere │Se adaugă la │ b) 60-69% │ │ │ │ │ │ │medie a │tratament │ │ │ │ │ │ │ │capacităţii de │bronhodilatatoare │ │ │ │ │ │ │ │efort │retard │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │simptomatologie │ DVO │ │ │ │ │ │ │ │accentuată │accentuată │Necesită corticote │ │ │ │ │ │ │intercritic (dispnee│(severă) │rapie orală │ │ │ │ │ │ │de efort. Insuficienţa respiratorie decompensată (hipoxemie cu hipercapnie şi acidoză respiratorie) determină incapacitate de 90 .CO)(%) │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │UŞOARĂ │ > 60 │ ├─────────────────────┼──────────────┤ │MEDIE │ 59 . │continuu.19% │ │ 0 │ │ │(ocazional) │< 2/lună │ventilatorie │inhalator în criză │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │ crize nocturne │disfuncţie │a) beta(2) mimetice│ │ │ │ │ │ │> 2/lună │ventilatorie │inhalator la nevoie│ 20-49% │ │ │ │ MODERAT │> 1 .

│ │ │ │ capacitate de│ │ │ │ │ │ │ │ │efort accentuat│ │ │ │ │ │ │ │ │redusă │ │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │Simptomatologie │ │tratament complex │ │ │ │ │ │ │intercritică │ DVO severă │al bolii de fond │ │ │ │ │ │ crize │invalidantă. reducere │ │ │ │ │ │ │eforturi de │uşoară │ │ │ │ │ │ │intensitate medie │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │scădere medie a │ │ │ │ │ │Stadiul II │ │T(L. scădere uşoară a │a. supuraţii pulmonare difuze pioscleroză pulmonară SUPURAŢII BRONHOPULMONARE ┌──────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Clinic şi funcţional │ Durata │ Control │Incapacitate│Deficientă │ Grad de │ │ │recurenţelor│terapeutic │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ pusee supurative episodice │ │ │ │ │ │ │ dispnee gr. normal │ │ │ │ │ │ │ │b. păstrată │ │ │ │ │Stadiul I │ │factorului de │ │ 20-49% │ │ │ │(disnee gr.capilare │reducere │ 70-89% │ │ │ │(dispnee │obstructiv │hipoxemie accentuată│accentuată │ a) 70-79% │ACCENTUATĂ │ II │ │gr. II) │ │efort │ │ b) 60-69 │ │ │ │ │ │hipoxemie medie de │ │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │DVR │reducere accentuată │ │ │ │ │ │ │accentuată │a difuziunii │ │ │ │ │ │Stadiul III │+ sindrom │alveolo .co) │ │ 50-69% │ │ │ │(dispnee │DVR medie │hipoxemie medie de │reducere medie│ a) 50-59 │ MEDIE │ III │ │gr. II │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie medie de efort │ │ │ │ │ │ │ reducere medie a capacităţii de │ │ │ │ │ │ │efort │ │ │ │ │ │ . dispnee│ Hipoxemie │+ tratamentul │ │ │ │ │ │ frecvente │continuă în evoluţie│severă repaus │complicaţiilor │ 90-100% │ │ │ │ GRAV │ diurne şi │CPC. I) │ DVR uşoară │transfer gazos │ │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │ │ │(T(L.abscese pulmonare. III) │distal sau │la eforturi mici │ │ b) 80-89% │ │ │ │semne de CPC │DVM │hipoxemie severă │ │ │ │ │ │ │accentuată │de repaus │ │ │ │ │ │ │(severă) │ │ │ │ │ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │Stadiul │ │hipoxemie gravă de │necesită │ │ │ │ │complicat cu │ │repaus cu │îngrijire │ 90-100% │ │ │ │insuficienţă │DVM severă │hipercapnie │ocazională │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │cardiorespiratorie│ │accentuată şi │necesită │ b) 95-100% │ │ │ │ireductibilă │ │acidoză │îngrijire │ │ │ │ │ │ │respiratorie │permanentă │ │ │ │ └──────────────────┴────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ SUPURAŢII BRONHOPULMONARE CRONICE Supuraţiile bronhopulmonare constituie un grup eterogen de afecţiuni caracterizate prin infecţie recurentă sau persistentă .bronşite cronice purulente. I │< 2 luni/an │ complet │ 1-19% │ │ 0 │ │ fără disfuncţie ventilatorie │ │reversibile│ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie uşoară │ │ │ │ │ │ │ bronhoree │ │ │ 20-49% │ │ │ │a) 50-60 ml/24h în cursul puseelor│< 2 luni/an │ complet │ a) 20-29% │ UŞOARĂ │ 0 │ │supurative │ │reversibile│ b) 30-49% │ │ │ │b) bronhoree peste 60 ml/24h în │ │ │ │ │ │ │timpul puseelor supremative │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie medie │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree >70 ml/24h în timpul │ │ │ │ │ │ │puseelor supurat. eventual fetidă sau hemoptoică (în fazele acute depăşind 50 ml/24 h)  dispnee de efort sau repaus  semne generalizate de infecţie Se includ în acest grup:  supuraţii bronşice .recurentă şi/sau persistentă. │> 2 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr. │cu │a) necesită │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ │ nocturne │ICD │hipercapnie(!!)│îngrijire │ b) 95-100% │ │ │ │ │ │ │ │ocazională │ │ │ │ │ │ │ │ │a) necesită │ │ │ │ │ │ │ │ │îngrijire │ │ │ │ │ │ │ │ │permanentă │ │ │ │ └─────────────┴─────────────┴────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PNEUMOPATII INTERSTIŢIALE FIBROZANTE DIFUZE ┌──────────────────┬────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Stadiul │ Disfuncţia │ Schimbul gazos │ Adaptare │Incapacitate│Deficienţă │ Grad de │ │ evolutiv │ventilatorie│ │ la efort │ │funcţională│invaliditate│ ├──────────────────┼────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ │a.de tip supurativ şi care se manifestă clinic prin:  bronhoree purulentă . │< 3 luni/an │ │ │ │ │ │ dispnee gr. bronşiectazii supurate  supuraţii pulmonare .co)) │ │ b) 30-49% │ │ │ │ │ │hipoxemie uşoară la │b. I │ │ │ │ │ │ │ reducere uşoară a capacităţii de│ │reversibile│ 50-69% │ │ │ │efort │ │ prin │ a) 50-59% │ MEDIE │ III │ │b) bronhoree 80 m//24h în timpul │ │ tratament │ b) 60-69% │ │ │ │puseelor suprem.

Bolnavii cu intervenţie chirurgicală pe torace pentru tuberculoză pulmonară prezintă incapacitate de 70-89% (deficienţă funcţională accentuată . │expertizării │parenchim pulmonar │ │ │ │etc.gradul II de invaliditate) timp de 6 luni de la prima expertizare . toracoplastie). │BK pozitiv │ │ 90-95% │ I │ │necesită asistenţă din │BK negativ │ │ 95-100% │ │ │partea altei persoane │ │ │ │ │ │ocazional │ │ │ │ │ │permanent │ │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ TUBERCULOZA PULMONARĂ STABILIZATĂ În cazul în care la prima revizuire (după 6-12 luni) bolnavii de tuberculoză pulmonară prezintă leziuni stabilizate incapacitatea şi gradul de invaliditate se apreciază după:  severitatea disfuncţiei ventilatorii  severitatea afectării schimburilor gazoase în plămâni  capacitatea de adaptare la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ OPERATĂ În stabilirea incapacităţii şi a gradului de invaliditate la aceşti bolnavi se va ţine seamă de:  criteriile de activitate a tuberculozei  consecinţele morfofuncţionale ale intervenţiei chirurgicale 1. │ │ │ │pierdere ponderală.├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie │ │ │ │ │ │ │accentuată │ │ │ │ │ │ │a) bronhoree > 80 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ hipoxemie accentuată la efort de│> 3 luni/an │Parţial sau│ 70-89% │ACCENTUATĂ │ │ │intensitate medie │ │ temporar │ a) 70-79% │ │ II │ │b) semne CPC │ │reversibile│ b) 80-89% │ │ │ │ hipoxemie cu hipercapnie în │ │ │ │ │ │ │repaus │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │ disfuncţie ventilatorie severă │ │ │ │ │ │ │ bronhoree purulentă permanentă │ │ │ │ │ │ │> 100 ml/24h │ │ │ │ │ │ │ insuficienţă cardio-respiratorie│ │ │ 90-100% │ │ │ │ireductibilă │ persistent │ineficient │ a) 90-95% │ GRAVĂ │ I │ │ necesită îngrijire │ │ │ b) 95-100% │ │ │ │a) ocazională │ │ │ │ │ │ │b) permanentă │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴────────────┘ PLEUREZII PURULENTE (emfizemele pleurale. caşexie. cu │ │ │ │ │ │insuficienţă │ │ │ │ │ │cardio-respiratorie │ │ │ 90-100% │ │ │ireductibilă. calcificări pleurale) b) au necesitat tratament chirurgical (decorticare. Aprecierea incapacităţii şi a deficienţei funcţionale se bazează pe:  evoluţia clinică  severitatea disfuncţiei ventilatorii  gradul afectării adaptării la efort conform criteriilor enunţate în capitolul introductiv TUBERCULOZA PULMONARĂ ACTIVĂ ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Clinic │ Examen bacteriologic │ Examen radiologic │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie gravă. │perioada de 3 │sau cavitare extinse. │BK negativ (negativat │ │ │ │ │risc crescut de reactivare │după 6 luni de │ │ 70-89% │ II │ │ │tratament) │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │BK pozitiv în perioada│ │ │ │ │orice formă clinică │de 3 luni precedând │ │ 89% │ II │ │ │expertizării │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │forme cronice severe. febrilitate. fistule │luni precedând │afectarea unor zone de│ 70-89% │ II │ │bronho-pleuro-parietale. piotorax. │ │indemne anterior │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │evoluţie lent favorabilă.│BK negativ în │Imagini infiltrative │ │ │ │subfebrilitate prelungită. exereză pulmonară. Pun problema aprecierii incapacităţii şi a deficienţei funcţionale în următoarele situaţii: a) determină sechele importante (palipleurit. abces pulmonar) Sunt afecţiuni determinate de acumularea de lichid purulent în cavitatea pleurală.

malformaţii). deoarece rinichiul sănătos compensează funcţiile pierdute ale rinichiului lezat. rezultă că 76% din pacienţii cu IRC din România au una dintre aceste etiologii. Etiologia IRC este greu de evaluat. În expertiza medicală a capacităţii de muncă constituie elementul de referinţă pentru stabilirea diagnosticului funcţional şi aprecierea capacităţii de muncă în afecţiunile rinichiului. diabet zaharat) . Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. celălalt fiind sănătos. urmată de nefropatiile interstiţiale (23%). având o evoluţie progresivă către exitus. localizate în ambii rinichi sau într-unul singur. Bolnavii operaţi pentru tuberculoză pulmonară. Prezenţa de leziuni într-un singur rinichi. dar frecvenţa poate varia în funcţie de factorii menţionaţi anterior şi de stadiul IRC. încadraţi în gradul II de invaliditate.boala care a produs IRC . caracterizat fiziopatologic prin incapacitatea rinichilor de a-şi asigura funcţiile normale.2. pensionari de gradul II după perioada de 6 luni în care au evoluat favorabil se consideră că prezintă incapacitate de 50-69% (deficienţă funcţională medie . cu etiologie multiplă. în caz de rinichi unic congenital sau dobândit. Dacă se include nefropatia diabetică în categoria nefropatiilor glomerulare primare şi adăugăm nefropatiile interstiţiale. conform criteriilor din capitolul introductiv. IRC reprezintă expresia funcţională a diferitelor tipuri de leziuni ale rinichiului (nefropatii. în ani de zile. după 12 luni de la data pensionării de invaliditate sunt încadraţi în funcţie de severitatea afectării funcţiei respiratorii. În România cauza cea mai frecventă a IRC este boala glomerulară (49%). Examenele periodice trebuie să includă:  Anamneză . SINDROAME POST TUBERCULOASE În acest grup sunt cuprinse formele de tuberculoză pulmonară vindecate cu sechele morfofuncţionale importante. uropatii. IRC presupune existenţa de leziuni în ambii rinichi sau într-un singur rinichi. Caracteristici:  se manifestă după luni sau ani de la vindecarea procesului bacilar  baciloscopie directă constant negativă timp de cel puţin 18 luni (cel puţin 3 culturi)  imagini radiologice nemodificate (controale repetate la câteva luni) Stabilirea incapacităţii şi încadrarea în grad de invaliditate se bazează pe:  severitatea afectării ventilaţiei pulmonare  severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar  adaptarea la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv.asocieri morbide (HTA. AFECŢIUNILE RENALE INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ Insuficienţa renală cronică (IRC) este un sindrom cronic.complianţa la regimul igieno-dietetic şi la tratamentul medicamentos Intervalul recomandat dintre examenele periodice este de 3 luni. exclude apariţia IRC. cu debut lent. ireversibile. Viteza de progresie variază în funcţie de: . când acesta este unic.gradul III de invaliditate) pentru încă 6 luni în vederea readaptării progresive la activitatea profesională şi a evitării recăderilor (chiar dacă nu prezintă afectarea funcţiei respiratorii) 3. Pacienţii cu IRC trebuie evaluaţi periodic pentru monitorizarea progresiunii bolii. datorită leziunilor organice.

umiditate. Ursea) I.Ionogramă serică (Na+. poliurie compensatorie. uree. etc). III.Fosfataza alcalină serică . picioare) . K.Echilibru acido-bazic .  probe funcţionale renale normale. K+. clavicule. Stadiul de insuficienţă renală compensată  funcţia renală normală în repaus prin intervenţia mecanismelor compensatorii (hipertrofie funcţională a nefronilor restanţi. parcurgând aceleaşi stadii indiferent de boala renală primară. Stadializarea insuficienţei renale cronice IRC evoluează stadial. Stadiul de insuficienţă renală cronică decompensată (preuremie)  funcţie renală afectată în repaus. leucogramă. retenţie azotată)  masă de nefroni funcţionali 25-50%  evoluează în două faze: a) faza poliurică. toxice.Radiografii schelet osos (mâini.  anemie uşoară sau medie N. b) faza de retenţie azotată fixă.B. număr trombocite) .natura bolii renale primare . II. Cea mai completă este cea redată în continuare (N.anual .Clearance creatinină endogenă . .Examen sumar de urină . Există diverse definiţii ale stadiilor.  homeostazie normală. hematocrit.  probe funcţionale renale puţin sau moderat modificate  homeostazie modificată moderat în faza de retenţie azotată fixă. creatinină)  Explorări imagistice: . trigliceride.Colesterol.Examen de urină din 24 ore (densitate.  masă de nefroni funcţionali peste 50%.co-morbiditate Examenele periodice vor urmări evaluarea manifestărilor clinice ale IRC (vezi tabel 1). lipemie . suficienţă cu randament limitat)  funcţie renală normală în repaus. acid uric.Clearance uree . În acest stadiu capacitatea de muncă este păstrată.Retenţia azotată se poate menţine constantă timp de mai mulţi ani în condiţiile reducerii masei nefronice. Stadiul de deplină compensare (suficienţă funcţională.  masă de nefroni funcţionali 10-25%. creatinină sertice .  nu există anemie. determinate de: . endoscopie) .Determinare dimensiuni rinichi (radiologie. . proteine. uşor alterată în condiţii de suprasolicitare.Electroforeză proteine serice (de două ori pe an) .Uree.anual  Explorări complementare. Na. Ca2+. hipertensiune. Examen clinic complet  Explorări de laborator . Poate fi necesară schimbarea locului de muncă în cazul în care solicitările energetice depăşesc 700 kcal/8 h sau activitatea se desfăşoară în condiţii de microclimat necorespunzătoare (temperaturi extreme. trepidaţii.Hemogramă (hemoglobină. PO43-) .

hipernatremie (prin retenţie) .tendinţă crescută spre arteroscleroză . .aritmii .A.  homeostazie grav alterată prin creşterea semnificativă a produşilor de retenţie azotată. Stadiul de uremie depăşită În acest stadiu supravieţuirea este asigurată prin mijloace de substituţie a funcţiei renale: epurare extrarenală sau transplant renal.stadiul final al I.  anemie medie N.  anemie medie sau severă V.C. Stadiul de uremie (terminal)  funcţie renală grav alterată. .R. La unii dintre bolnavi semnele de uremie se pot ameliora.toleranţa hemodializei sau a dializei peritoneale . homeostazie constant alterată (vezi tabelul).hiperpotasemie (dar cu depozite reduse) .hipotensiune arterială (instabilitate hemodinamică la hemodializaţi) .insuficienţă cardiacă .În afara manifestărilor bolii de fond apar şi semnele de uremie IV. . Manifestări cardio-vasculare . Manifestări electrolitice . în timp ce la alţii acestea se dezvoltă progresiv.H.motivaţia deficientului pentru muncă . Tabel I . prin mecanism renal sau extra renal UREMIE .rezultatul acumulării de metaboliţi toxici în care apar manifestări multiple datorate tulburărilor hidro-electrolitice.Manifestări ale insuficienţei renale I.complex de simptome cerebrale datorate edemului cerebral (hiperosmolaritate numai la azotemie moderată) Observaţie: Aceşti termeni sunt frecvent folosiţi incorect referitor la IRC.  probe funcţionale renale alterate (vezi tabelul). cu precizarea stadiului. cu gradele de incapacitate corespunzătoare iar capacitatea de muncă se apreciază ţinându-se seama de solicitările locului de muncă.toleranţa rinichiului transplantat . creatinină).  masă de nefroni funcţionali sub 10%. Astfel deficienţa funcţională poate fi de la uşoară la gravă. acidobazice. viscarale PSEUDOUREMIA .situaţia socio-familială a acestuia.B. Nomenclatură AZOTEMIE .hipocalcemie cu hiperfosfatemie II.pericardită uremică .prezenţa patologiei induse de hemodializă . În aprecierea statutului medico-profesional al acestor deficienţi se vor avea în vedere o serie de alţi factori: .hiponatremie (nefropatie cu pierdere de sare) .gradul de recuperare medicală .creştere în ser a produşilor azotaţi neproteici (uree. De aceea trebuie evitaţi şi înlocuiţi cu cel de insuficienţă renală cronică. acid uric.T.arteriopatii periferice .

5 │ 8 .5 │ 40 -> 12 │ 3 -> 2.osteoporoza VI.ostoscleroza .5 -> 3 │ 10 .enterocolită VII.tulburări psihice neuropatie periferică senzitivă Tabelul 2 .vezi Manifestările clinice ale insuficienţei renale cronice 1 ) supravieţuirea este posibilă datorită mijloacelor de tratament substitutive renal 2 ) variabile.dispnee Kusmaul.100% │ I │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremie │ < 10 │variabil2)│ < 502) │variabilă2)│variabil2)│variabil2)│variabil2)│variabil2) │variabilă3) │variabilă3) │ variabilă4) │ │depăşită1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────┴───────────┴──────────┴─────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ *) în funcţie de simptomatologia clinică (variaţii individuale de toleranţă a IRC) .plămân uremic .59% │ III │ │poliurică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 35 -> 25 │ < 1017 │50 .fatigabilitate .2 │ < 7.100 │ 3 .ultrafiltrarea secvenţială .10 │ Accentuată │ 80 . în funcţie de procedeul de tratament substitutiv 3 ) variabile.5 .5 . Manifestări respiratorii .79%*) │ III/II*) │ │retenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │Accentuată*)│ │ │ │azotată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fixă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Decompensat│ 25 -> 10 │1010-1011 │ > 100 │ > 4.disfuncţii leucocitare .Stadiile insuficienţei renale cronice ┌───────────┬───────────┬──────────┬─────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ │ Nefroni │ │ Uree │Creatinină │ │ │ Număr │Hemoglobină│ │ │ Grad │ │ Stadiul │funcţionali│Densitate │sanguină │ sanguină │ Cl (uree)│ Cl(Cr) │ hematii │ g/dl │ Deficienţă │Incapacitate│ invaliditate │ │ │ (%) │ urinară │ (mg/dl) │ (mg/dl) │ (ml/min) │ (ml/min) │ 106/mm3 │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Deplină │ 100 -> 50 │ < 1025 │ < 50 │ N │ N │ 120-70 │ > 4 │ 12 .insomnie .4 │ 26 -> 20 │ 40 -> 30 │ 3.osteomalacia .diateze hemoragice V.12 │ Medie/ │ 60 . transplantului renal INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ TRATATĂ PRIN METODE DE SUBSTITUŢIE A FUNCŢIEI RENALE Metodele de substituţie a funcţiei renale se clasifică astfel: I.49% │Eventual schimbare│ │compensare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ loc de muncă │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Compensat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Faza │ 50 -> 35 │ <= 1022 │ < 50 │ 1.5 │ 70 -> 26 │ 70 -> 40 │ 4 -> 3. Tulburări neurologice SNC .anemie .5 │ 12 .III. Manifestări hematologice . în funcţie de: .hemofiltrarea . dializei peritoneale.patologia asociată: hemodializei.sângerări digestive .13 │ Medie │ 50 . CheyneStockes IV. Osteodistrofie renală .2. Manifestări gastrointestinale .parotidită .stomatită .2.hemodializa .1.hemoperfuzia b) Epurare intracorporală .89% │ II │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Uremic │ < 10 │ <= 1010 │300 . Metode de epurare extrarenală a) Epurare extracorporală .5 │ 2.500│ > 6 │7.5 │ 20 .pareză gastrică .15 │ Uşoară │ 20 .gradul de recuperare medicală prin metoda de tratament substitutiv .osteita fibroasă .5 -> 2 │ 8 │ Gravă │ 90 .

Hemodializa Hemodializa este o metodă terapeutică prin care sângele uremic este depurat. Dializa peritoneală poate fi intermitentă sau continuă ambulatoriu.. │ Eventual │ Medie │dintre criterii │ III │ │ │ evidenţiate │ lentă │ │ │60 .10 .│Funcţia renală│ de fond │de hemodializă sau │Deficienţă│ Incapacitate │invaliditate│ │ │ │ │dializă peritoneală│ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │ 20 .resurse tehnice şi financiare existente ┌────┬──────────────┬───────────┬───────────────────┬──────────┬──────────────────┬────────────┐ │Nr.prezenţa patologiei indusă de hemodializă sau dializa peritoneală .atitudinea familiei faţă de caz .79% prezente │ │ │ 3 │ Alterare │accentuată │ Prezentă │Accentuată│1 sau două dintre │ II │ │ │ progresivă │ cu noi │ │ │criterii │ │ │ │ │ elemente │ │ │80 . Transplantul renal Cel mai frecvent folosite sunt hemodializa şi dializa peritoneală.nivelul responsabilităţilor sociale şi familiale ale bolnavului . În evaluarea clinico-funcţională a bolnavului cu insuficienţă renală cronică tratată prin mijloace de epurare extrarenală se va ţine seama de următorii factori: . Hemodializa este efectuată în centre specializate.69% prezente │ │ │ │clinic şi/sau │ │ │ │toate 3 criteriile│ │ │ │ funcţional │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │70 . Există şi posibilitatea efectuării hemodializei la domiciliu.motivaţia pentru muncă .40% din bolnavii dializaţi în spital îşi continuă activitatea profesională.69% │ │ │ │ │ │ │ │50 . .intermitentă .50% sunt reintegraţi social. . Depurarea se realizează prin intermediul unei membrane semipermeabile artificiale. Dializa peritoneală Dializa peritoneală este o metodă de epurare extrarenală care constă în introducerea soluţiei de dializă în cavitatea peritoneală iar membrana de dializă este reprezentată de peritoneu.49% │ │ │ │ │ │ │ │Este necesară │ │ │ │ Stabilizată │ Staţionar │ │ │schimbarea locului│ │ │ 1 │ clinic şi │ sau │ Absentă │ Uşoară │de muncă**) │ 0 │ │ │ paraclinic*) │ evoluţie │ │ │Se va ţine seama │ │ │ │ │favorabilă │ │ │şi de elementele │ │ │ │ │ │ │ │tehnice***) │ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │50 .stadiul evolutiv al bolii renale sau al bolii generale cu atingere renală care a dus la insuficienţă renală cronică .89% prezente │ │ . Astfel: . în afara organismului. aducând bolnavul la manifestările corespunzătoare unei insuficienţe renale cronice cu Cl(cr) de aproximativ 20 ml/min. dar nu desfăşoară activitate profesională.statusul funcţional renal .continuă ambulatorie .dializa intestinală . de substanţele acumulate şi reechilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic.25% au evoluţie nefavorabilă.dializa peritoneală . │ │Nefropatia │ Patologie indusă │ │ │ Grad de │ │crt.40 . Funcţiile endocrino-metabolice ale rinichiului nu pot fi suplinite prin aceste tehnici.59% prezente │ │ │ │ Perioade de │Progresiune│ │ │una sau două │ │ │ 2 │ alterare │ continuă.profilul psiho-intelectual al pacientului .adsorbţia intestinală II.89% │ │ │ │ │Progresiune│ │ │70 .35 . Metodele de epurare extrarenală menţionate sunt compatibile cu o supravieţuire îndelungată iar reintegrarea socio-profesională este optimă într-un număr mare de cazuri. grevată de complicaţii care necesită spitalizări repetate Aceste metode ameliorează tabloul clinic al uremiei.

infecţii.stare generală bună .pericardită uremică .creşterea sau menţinerea constantă a hemoglobinei **) Activitate profesională permisă . Manifestări neurologice .) .condiţii favorabile de microclimat (noxe.hipertensiune arterială .Cl(cr) . tromboze. etc.encefalopatie  Wernike  demenţa de dializă  sindromul de dezechilibru de dializă . dilataţii anevrismale) B.uree sanguină < 200 mg/dl .poziţie şezândă .20 ml/min .cardiopatie ischemică .94% există │ │ │ │ │ │ │ │complicaţii grave │ │ │ │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ 4 │Grav alterată │ │ │ Gravă │desfăşurarea │ I │ │ │ │ │ │ │activităţii │ │ │ │ │ │ │ │cotidiene │ │ │ │ │ │ │ │95 .tensiune arterială normală  paraclinic (funcţional) . curenţi de aer.lipotensiune arterială .100% se │ │ │ │ │ │ │ │pierde şi │ │ │ │ │ │ │ │capacitatea de │ │ │ │ │ │ │ │autoservire │ │ └────┴──────────────┴───────────┴───────────────────┴──────────┴──────────────────┴────────────┘ Se va ţine seama şi de gradul insuficienţei renale cronice ___________ *) Funcţie renală stabilizată  clinic .în cazul hemodializei  număr de şedinţe  durata şedinţelor  accesibilitatea centrului de dializă PATOLOGIA INDUSĂ DE UTILIZAREA TEHNICILOR DE EPURARE EXTRARENALĂ I.infarct miocardic .100% │ │ │ │ │ │ │ │90 .│ │ │patologice │ │ │toate 3 criteriile│ │ ├────┼──────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │90 .patologia ţuntului arterio-venos (hemoragii. HEMODIALIZA ITERATIVĂ A.program de muncă corespunzător (excluderea muncii în ture şi a activităţilor secundare şi ocazionale) ***) Elemente tehnice .polineuropatie periferică tip mixt .apetit bun .solicitare energetică profesională [] 1000 kcal/8h .tulburări de ritm şi de conducere . umiditate. trepidaţii.potasemie < 5 mEq/l .tipul dializei .insuficienţă cardiacă . Manifestări cardio-vasculare .

cost redus.pruritul .hepatită cu virus B .când nu se poate aplica hemodializa│ │ │de orice cauză în stadiul de uremie│.poate fi instituită în timp minim │ │ │ │. Manifestări cutanate .responsabilităţi sociale │.pseudoporfiria cutanată G. Manifestări digestive .în aşteptarea eliberării de locuri │ │ │.ulcer gastro-intestinal . Manifestări endocrine .IRC agravată temporar │ │ │.osteodistrofia renală .situaţie familială │abord vascular │ │ │.accesibilitate │în centrul de dializă sau a │ │ │ │rinichiului de transplant │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │.fără o etiologie clară (permite şi │ │ │depăşită dar ţinându-se seama de: │investigarea invazivă) │ │ │.în aşteptarea maturării căii de │ │ │.gută H. Tulburări ale metabolismului intermediar . convulsii  accidente cerebro-vasculare C.hipertrigliceridemie .resurse tehnice şi financiare │.vârstă (15 .diateza hemoragică E.septicemie .infecţii ale şunturilor . Manifestări hematologice .disfuncţii sexuale D. nu necesită aparatură │ │ │îndelungată │specială │ │ │.asigură un grad mai mare de │ │ │ │independenţă │ │ │ │. DIALIZA PERITONEALĂ .tuberculoză pulmonară II.tehnică uşor de învăţat şi aplicat │ │ │.eficienţă mai mare pe termen lung│.degradarea membranei peritoneale .hematom al peretelui abdominal .49 ani) │.hiperinsulinemie cu toleranţă scăzută la glucoză .sângerări intraabdominale .risc crescut de peritonită .eventraţii .diaree cronică .există experienţă clinică │. Infecţii .pancreatită cronică .ascită F.leucocitoza/leucopenia .pigmentarea .este mai fiziologică asigură un │ │ │ │nivel seric mai stabil │ └─────────┴───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ TRANSPLANTUL RENAL 75% din candidaţii pentru transplant renal provin din următoarele categorii de nefropatii: .IRC din diabetul zaharat │ │INDICAŢII│.profil psiho-intelectual │. Manifestări articulare .tulburări metabolice grave ┌─────────┬───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ HEMODIALIZA (HD) │ DIALIZA PERITONEALĂ │ ├─────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │Insuficienţă renală cronică (IRC) │.hipoproteinemie I.epurare mai eficientă pentru │de către bolnavi │ │AVANTAJE │produşii de retenţie azotată │.

efectele secundare ale corticoterapiei  obezitate  cataractă  hiperglicemie  miopatie .infecţiile .rejetul . insuficienţă renală cronică din diabetul zaharat 2.cardio-vasculare  infarct miocardic  accidente cerebro-vasculare  hipertensiune arterială (iatrogenă sau prin stenoza arterei renale a rinichiului transplantat) . putând beneficia de încadrare în gradul II respectiv III de invaliditate . bolnavul poate fi externat după 30 de zile de la intervenţie. Complicaţiile post transplant renal sunt: . Recuperarea profesională este posibilă. răspunde bine la creşterea dozei de imunosupresoare d) cronic .după prima săptămână.la sfârşitul primei săptămâni. în cazul unei evoluţii favorabile.gastro-intestinale  ulcer peptic  pancreatită  diverticulită  hepatită . Pe termen lung. beneficiază de concediu medical conform legii. ţinând seama de stadiul insuficienţei renale cronice (vezi tabelul) da şi de psihicul şi cooperarea bolnavului.tulburări psihice Problemele majore cu care se confruntă pacienţii şi medicii imediat post transplant sunt infecţia şi rejetul. în caz de incompatibilitate b) accelerat . Diagnostic funcţional Pacienţii care sunt supuşi transplantului renal. în cazul când nu sunt deja pensionari de invaliditate.o săptămână . mai ales în cazul grefei prelevată de la cadavru Infecţia Infecţiile locale şi generale pot complica evoluţia post-transplant în primele săptămâni sau luni de la intervenţie.1.un an de la intervenţie. mai puţin înţeles din punct de vedere imunopatologic şi puţin controlat prin terapie c) acut .deficienţă funcţională accentuată sau medie. Prezenţa complicaţiilor poate prelungi durata de spitalizare până la câteva luni (conform legii). calitatea vieţii este mult mai bună decât în cazul dializei. boala hipertensivă renală 3.endocrine şi metabolice  hiperparatiroidism secundar  hiperkalemie  hiperuricemie asimptomatică sau gută .apare în primele zile de la intervenţie. urmând a fi controlat periodic la centrul unde a fost efectuat transplantul. Rejetul poate fi: a) hiperacut . glomerulonefritele În absenţa complicaţiilor. După o perioadă de 6-12 luni după efectuarea transplantului deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază astfel:  evoluţie favorabilă .

Secundare (GNCS) . Difuze . imunologic. Glomerulonefrite subacute (maligne.toxic-alergice B.nefropatia din endocardită bacteriană .GNC membranoproliferativă .GNCS în cadrul bolilor generale .  restabilirea incompletă a funcţiei renale şi/sau prezenţa complicaţiilor generează o deficienţă (incapacitate) care se evaluează conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică la care se adaugă procentajele corespunzătoare complicaţiilor existente. Glomerulonefrite acute A. în cadrul gradului III de invaliditate. produse prin mecanisme imunitare.GNC extramembranoasă . GLOMERULONEFRITE (GN) Glomerulonefritele sunt afecţiuni inflamatorii glomerulare de etiologie multiplă. Se va ţine seama şi de efectele tratamentului imunosupresor. Glomerulonefritele sunt cele mai frecvente dintre afecţiunile renale şi ocupă primul loc ca frecvenţă în etiologia insuficienţei renale cronice (se apreciază că aproximativ 60% din cazurile de insuficienţă renală cronică au la bază glomerulonefritele). ulterior.virale .GNC inclasabile B.infecţioase nestreptococice .nefropatia lupică .GNC cu leziuni minime .nefropatia diabetică .nefropatia gravidică .sindrom Wegener . având o evoluţie variabilă cel mai frecvent spre insuficienţă renală terminală.GNCS post-streptococică . Segmentare II. topografic.GNC cu depozite mezangiale de IgA . Glomerulonefrite cornice (GNC) A. Glomenilonefritele se clasifică în funcţie de mai multe criterii: etiologic. Primitive . în funcţie de adaptarea la activitatea profesională apreciată obiectiv pe baza anchetelor sociale efectuate de asistenţii sociali conform legislaţiei în vigoare. Focale C.nefropatia din periarterita nodoasă . odată reinserat bolnavul îşi poate relua activitatea în condiţii corespunzătoare de muncă . Clasificarea glomerulonefritelor I.post streptococice . morfologic. evolutiv.amiloidoza renală .GNC proliferativă mezangială idiopatică . rapid progresive) III.Glomerulonefrita de şunt .nefropatia din purpura Henoch-Schonlein .cu normă întreagă sau cu jumătate de normă.Glomeruloscleroza focală şi segmentară .

normalizarea clearence-ului creatininei endogene (3-4 luni) Evaluarea periodică.dispariţia proteinuriei şi hemahiriei (în 6-8 luni) .intensitatea şi/sau reversibilitatea afectării funcţiei renale .difuze .15 g/24 h până la 2-3 g/24 h.edemele.forme medii . în anumite cazuri proteinuria poate depăşi 3 g/24 h . evoluţie spre IRC .hematurie microscopică (peste 10. tensiunea arterială..cilindrii eritrocitari 2.semne discrete care dispar după câteva zile .dispariţia leziunilor histologice (după un an) . simptomatologie intensă.forme minime .GN difuze acute (45% din cazuri) .complement seric scăzut După gravitate glomerulonefritele acute se clasifică astfel: .forme uşoare . Sindromul urinar .VSH crescut .oligurie cu urini concentrate şi conţinut scăzut de sodiu . diureză .000 H/min) sau macroscopică (peste 100.dispariţia sindroamelor în (3 . evoluţie mai lungă.retenţie de produşi azotaţi în sânge datorită scăderii filtrării glomerulare şi hipercatabolismului proteinelor endogene La acestea se adaugă semne inflamatorii şi imunologice: .funcţională .segmentare (leziunea atinge câteva anse capilare ale glomenilului) După tabloul clinic glomerulonefritele acute se împart astfel: .forme frustre .tablou clinic moderat .clinică . Sindromul hidropigen . Sindromul de insuficienţă renală .simptomatologie ştearsă. chiar şi în GN acute focale şi segmentare existând şi în aceste cazuri forme clinice recidivante cu tendinţă la cronicizare. mai ales în formele focale şi segmentare .proteinurie neselectivă (rar selectivă) peste 0.sindrom Alport I.sindrom hemolitic-uremic .morfologică .examen clinic . Glomerulonefrite acute În funcţie de întinderea leziunii pot fi: .paucisimptomatice.sindrom Moscowitz .000 H/min) .tablou clinic complet.forme mortale .focale (leziunea atinge câţiva glomeruli) .forme grave . respectiv revizuirea la termen a bolnavilor cu glomerulonefrită acută cuprinde: .ASLO crescut .persistenţa proteinureii şi a hematuriei peste un an de la debut Vindecarea nu poate fi afirmată decât după 1-2 ani.gradul de remisiune a sindroamelor clinice .forme latente Tabloul clinic complet cuprinde cele patru sindroame clasice: 1.edeme 3.evoluţia . tendinţă de cronicizare . Criterii de vindecare .evoluează spre IRC terminală în câteva săptămâni sau luni Elementele de apreciere ale prognosticului bolii sunt: .6 săptămâni de la debut) .gravitatea bolii (forma clinică histologică) .aspect de sindrom nefrotic . Sindromul hipertensiv 4.forme complete .biologică .

> sodiu.evoluţie lentă │ │ │ │ UŞOARĂ │cu tendinţă spre vindecare│ 0 │ │ │ │30 .> densitate . Diagnostic funcţional 1. în câteva luni.tablou clinic moderat │ │hematurie moderată cu │ III │ │ │ │tendinţă spre ameliorare │ │ │ │ │60 .> proteinurie .49% . Mai rar boala poate persista indefinit.evolutie │ │ │ │ │accelerată spre IRC │ │ ├───────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────┴────────────┤ │ În formele care au evoluat spre IRC deficienţa/incapacitatea se stabilesc │ │ conform criteriilor pentru IRC │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ II. creatinină .evoluţie lentă │ │ │.simptomatologie ştearsă │ │locului de muncă │ │ │.69% │ │ │ │ │50 .29% .proteinurie şi │ │ │ │ │hematurie persistente │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ GRAVĂ │ │ 70 .tablou clinic complet │ │70 .89% . Glomerulonefrite subacute Sunt nefropatii glomerulare cu evoluţie rapidă spre exitus în majoritatea cazurilor. C3  fibrinogen plasmatic Diagnosticul funcţional şi incapacitatea se elaborează după expirarea perioadei legale de concediu medical conform tabelului. Aproximativ 35% din cazuri evoluează spre vindecare. III.semne clinice │ │ │ MEDIE │ MEDIE │discrete proteinurie.49% │ │ │. menţinerea în viaţă fiind posibilă cu ajutorul mijloacelor de substituţie a funcţiei renale.evoluţie mai lungă │ │ 20 . Glomerulonefritele cronice În general.> uree.69% . maximum 2 ani. În cazul formelor care au evoluat spre insuficienţă renală cronică se vor aplica criteriile stabilite pentru această afecţiune.79% . Durata supravieţuirii este variabilă în funcţie de etiologie şi forma clinică iar evoluţia se . ┌───────────────────────────┬──────────┬──────────────────────────┬────────────┐ │ Forma clinică │Deficienţa│ Incapacitatea │ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 1-19% │ │ │ UŞOARĂ │ FĂRĂ │Este necesară schimbarea │ 0 │ │.evoluţie spre IRC │ │remisiune │ │ │ │ │80 . indiferent de etiologie glomerulonefritele cronice evoluează spre IRC terminală. 2.89% │ │ │.tendinţă la cronicizare │ │ │ │ │(uneori) │ │20 . potasiu  clearence-ul creatininei şi ureei plasmatice  concentraţia plasmatică a creatininei şi ureei . În formele cu evoluţie favorabilă spre vindecare deficienţa funcţională se apreciază în funcţie de elementele menţionate la glomerulonefritele acute şi de solicitările locului de muncă.explorarea imunologică  titru ASLO  complement seric total.simptomatologie intensă │ACCENTUATĂ│spre IRC cu perioade de │ II │ │.. În ultimul timp prognosticul s-a ameliorat citându-se supravieţuiri de mai mulţi ani cu remisiuni uneori complete. │ │ │.tendinţă la │ │ │ │ │cronicizare │ │ ├───────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────┼────────────┤ │ │ │ 50 .explorarea funcţională a rinichiului  examen sumar de urină  sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb)  examen de urină din 24 ore . În majoritatea cazurilor însă evoluţia este grevată de apariţia sindromului nevrotic şi a hipertensiunii arteriale cu evoluţie spre insuficienţa renală cronică în decurs de câteva luni sau ani.59% .

asociate glomerulopatiilor 3.forma morfopatologică .gradul de afectare a funcţiei renale În raport cu gradul de afectare a funcţiei renale se deosebesc mai multe situaţii: .starea anatomo-funcţională anterioară a traiectului urinar . nefropatii interstiţiale de cauză medicală şi nefropatii interstiţiale de cauză necunoscută.natura obstacolului .litiază . etc) . Clasificarea etiopatogenică a nefropatiilor interstiţiale (NI) 1.imuno-alergice . Glomerulonefritele cronice constituie o condiţie patologică complexă cu afectare multiorganică.toxic-medicamentoase . situaţie în care există proteinurie neselectivă.nefropatia interstiţială xantogranulomatoasă . NI obstructive (datorate unui obstacol mecanic pe tractul urinar) .severitatea fenomenului obstructiv (obstrucţie completă sau incompletă) . Prognosticul este mai bun în cazurile cu răspuns adecvat la corticoterapia iniţială. progresiv sau brusc) . Diagnosticul funcţional Deficienţa funcţională şi incapacitatea se stabilesc în funcţie de: . leziuni glomerulare.metabolice .NI obstructivă cu insuficienţă renală acută .proces inflamator care evoluează spre scleroză sau fibroză (tuberculoză.localizarea obstrucţiei (ureteral unilateral sau pe calea urinară comună) .infecţioase (pielonefrite) .modul de instalare a obstrucţiei (lent. leziuni tubulare şi leziuni vasculare minime.prezenţa IRC NEFROPATII INTERSTIŢIALE Nefropatiile interstiţiale sunt afecţiuni acute sau cronice cu etiologie plurifactorială. NI de cauză necunoscută . Evoluţia spre IRC reprezintă regula în cazul corticorezistenţei.supraadăugarea infecţiei . boala Fabry.ereditare (polichistoza renală. NI de cauză medicală . neoplasm al vezicii urinare. Din punct de vedere morfopatologic se caracterizează prin leziuni interstiţiale specifice.tumori (adenom de prostată.etiologia (în formele secundare) . Din punct de vedere etiopatogenic nefropatiile interstiţiale se clasifică în nefropatii interstiţiale obstructive. etc) 2.cu insuficienţă renală cronică .nefropatia endemică balcanică . uretrită nespecifică.malformaţii congenitale . sindrom Alport) . hematurie microscopică şi leziuni histologice importante.nefropatia interstiţială primitivă (Bell) În NI prin uropatie obstructivă evoluţia şi prognosticul sunt influenţate de: . rupturi traumatice ale uretrei. Într-un număr de cazuri există remisiuni.complică deseori cu HTA şi sindrom nefrotic. în formele primitive complicate şi mai ales în formele secundare.prin agenţi fizici .răspunsul la tratament .

gradul de afectare a funcţiei renale exprimată prin alterarea probelor funcţionale renale Diagnostic funcţional Bolnavii cu nefropatii interstiţiale obstructive sau de cauză medicală beneficiază de concediu medical conform legii. Litiaza urinară manifestă clinic a) cu calculi ficşi . răspuns la tratament.calculi pielocaliceali coraliformi ficşi sau calculi mici caliceali bine fixaţi în fornix c) complicată Complicaţii 1. Pielonefritele acute au tendinţă marcată la cronicizare şi evoluţie spre insuficienţă renală cronică. hidronefroza calculoasă b) infecţioase .starea căilor urinare . În cadrul NI de cauză medicală cele mai frecvente sunt pielonefritele (NI infecţioase). febră şi leucociturie (litiază suprainfectată) b) cu calculi migratori . insuficienţa renală cronică Evoluează spre insuficienţă renală cronică:  litiaza bilaterală  litiaza pe rinichi unic (funcţional.apariţia simptomelor este determinată de creşterea dimensiunilor. Pseudomonas.pieloureterocistita acută. pionefroza calculoasă 2.dureri lombare. Factorii de prognostic importanţi şi în evaluarea funcţională sunt: . Pielonefritele cronice pot evolua variabil.pusee de acutizare . chirurgical)  litiaza diagnosticată tardiv. o tulburare în evacuarea urinei . LITIAZA URINARĂ Litiaza urinară se caracterizează prin prezenţa calculilor în parenchimul renal sau în căile urinare. pielonefrita acută. Din punct de vedere al evoluţiei pielonefritele pot fi acute sau cronice.factor agravant care grăbeşte evoluţia spre IRC .colica renală Din punct de vedere evolutiv litiaza urinară poate fi: a) benignă .prezenţa unui obstacol.anuria calculoasă.agentul patogen .pielonefrita litiazică. modificarea poziţiei calculilor sau supraadăugarea unei infecţii 2. reflux vezico-ureteral. durata şi calitatea remisiunilor .durată.NI obstructivă fără insuficienţă renală Ridicarea chirurgicală a obstacolului poate opri progresia bolii şi funcţia renală se poate ameliora (în cazul în care aceasta poate fi efectuată precoce). După expirarea acestei perioade aceştia necesită expertiză medicală şi evaluare funcţională numai dacă prezintă afectarea funcţiei renale. Litiaza urinară latentă (asimptomatică) . Există două forme clinice: 1. tardive .prezenţa HTA . În acest caz deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru insuficienţa renală cronică. hematurie microscopică.. neglijată  litiaza care complică alte nefropatii degenerative.Proteus. Enterococ sunt cei mai agresivi . precoce a) mecanice . congenitale sau câştigate .calculi cu diametrul mai mic de 5 mm situaţi de la calice în jos (există eliminări spontane) b) bine tolerată clinic .

Atunci când asociază IRC deficienţa funcţională şi incapacitatea se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. Între manifestările clinice ale focarului primar şi cele ale localizării secundare renale există o latenţă de 1-8 ani.evoluţie lentă 80 .în căile exretorii) . litiaza suprainfectată  litiaza multiplu operată Bolnavii cu litiază urinară beneficiază de tratament medical sau chirurgical în cadrul perioadei de ITM legală. mai rar pleural sau ganglionar.89% . edeme 4. hipoalbuminemie 3. Aceştia necesită expertiză medicală a capacităţii de muncă numai în cazurile cu evoluţie nefavorabilă şi apariţia complicaţiilor.evoluţie rapidă spre insuficienţă renală cronică După instalarea insuficienţei renale cronice deficienţa funcţională (incapacitatea) se apreciază conform criteriilor stabilite pentru aceasta. amilordoză. TUBERCULOZA URINARĂ Tuberculoza urinară este întotdeauna secundară unui focar de primoinfecţie cel mai adesea pulmonar. imunosupresoare) Elementele de apreciere a evoluţiei sunt: 1.79% . manifestările insuficienţei renale 2. Tbc renală parenchimatoasă ("închisă") 2. explorări de laborator  proteinuria/24 h  clearence-ul creatininei şi ureei endogene  VSH  albumina serică  colesterolemia  fibrinogen  complementul seric Diagnostic funcţional Deficienţa funcţională accentuată cu încadrare în gradul II de invaliditate. Vârsta de predilecţie este de 30-40 ani. examenul clinic: TA. grade variate de insuficienţă renală În 75% din cazuri sindromul nefrotic este urmarea unei glomerulopatii şi în 25% din cazuri cauza este sistemică (diabet zaharat. infecţii. SINDROMUL NEFROTIC (SN) Sindromul nefrotic este definit clasic prin: 1. Se poate prezenta sub două forme clinice: 1. Evaluarea funcţională a pacientului cu sindrom nefrotic va ţine seama de contextul clinic în care a apărut şi de potenţialul evolutiv spre insuficienţă renală cronică şi de apariţia complicaţiilor (altele decât IRC):  tromboze venoase şi arteriale  complicaţii infecţioase  complicaţii metabolice  complicaţii ale terapiei (corticoizi. proteinurie masivă 3-5 g/24 h 2. manifestările bolii renale primitive. Tbc reno-urinară ("deschisă" . LES. reacţii alergice). edeme. hipercolesterolemie 5. neoplazii. Incapacitatea: 70 .

 cistită tuberculoasă - cel mai frecvent  epididimită tbc - mai frecvent sub formă cronică Mai rar se exprimă manifestările morfologice ale infecţiei tuberculoase renale:  proteinurie izolată (fără piurie)  IRC  HTA - secundară Diagnosticul pozitiv se bazează pe: 1. existenţa unui focar tuberculos pulmonar în antecedentele bolnavului 2. date clinice (în general sunt nespecifice) 3. examene paraclinice - bacteriologice  urografice  alte examinări Esenţiale pentru diagnosticul pozitiv sunt următoarele: 1. examenul bacteriologic al urinei emise de dimineaţa emise prin:  examinare directă - pe lamă după colorare Ziehl-Nielsen  culturi  inoculare la cobai N.B. - Se apreciază că în 85% din cazuri diagnosticul se poate stabili prin examenul direct al urinei. 2. urografice - imagini caracteristice  faze incipiente - "rosătura de molie" - semnul cel mai precoce  faze tardive - prezenţa cavernelor Mai pot fi utile pentru diagnostic:  albuminuria persistentă  piurie abacteriană  VSH crescută  anemia  hiperazotemia Abordarea clinico-terapeutică a cazurilor de TBC urinară: 1. Cazurile confirmate se menţin sub supraveghere şi tratament timp de un an, ca bolnavi activi (evolutivi) şi încă şase luni ca bolnavi regresivi. În unele cazuri tratamentul tuberculo static este prelungit până la doi ani (în tbc unilaterală) şi până la trei ani (în cazul în care infecţia este bilaterală) 2. Cazurile suspecte vor fi tratate cu tuberculostatice timp de două luni. La sfârşitul acestei perioade: a) diagnosticul se confirmă şi atunci cazurile vor fi luate în evidenţă şi tratate corespunzător. b) diagnosticul nu se confirmă şi bolnavul este scos din evidenţă Diagnostic funcţional 1. Pe toată durata tratamentului tuberculostatic se consideră deficienţă funcţională accentuată (incapacitate 70-89%), încadrabil în gradul II după expirarea concediului medical. 2. Dacă evoluţia este nefavorabilă, criteriile de vindecare parţial îndeplinite, se menţine gradul II de invaliditate. 3. Dacă evoluţia este favorabilă şi sunt îndeplinite criteriile de vindecare (vezi), în funcţie de solicitările energetice şi condiţiile ambientale ale locului de muncă, bolnavul poate lucra cu program redus, fie pe locul de muncă anterior, fie pe un alt loc de muncă (cu indicaţie pentru afecţiuni renale caz în care se consideră deficienţă medie 50 - 69%). 4. După reluarea activităţii bolnavul este urmărit o perioadă (6 - 12 luni). Dacă în această perioadă boala este stabilizată şi nu sunt semne de afectare a funcţiei renale, nu există reactivări şi adaptarea la locul de muncă este corespunzătoare se poate relua programul normal de activitate (deficienţă uşoară, incapacitate 20 - 49%)

Criterii de vindecare 1. clinice - dispariţia semnelor generale de evoluţie 2. radiologice - remisiune completă a leziunilor morfologice sau sechele neevolutive (stabilizate) 3. bacteriologice - IDR-PPD negativ  absenţa BK la examenul direct şi în culturi Rinichiul unic chirurgical În aprecierea incapacităţii (deficienţei funcţionale - gradului de invaliditate) pacienţilor cu rinichi unic chirurgical se va ţine seama de următoarele:  un singur rinichi este capabil să asigure toate funcţiile secretorii, homeostatice şi endocrine ale unui adult activ în condiţii normale  adaptarea compensatorie renală în urma nefrectomiei unilaterale este rapidă: 80% în primele 15 zile, 90% în primele 3 luni şi 94% în primul an; rămâne un deficit permanent de aproximativ 6%. În cazul în care nu sunt deja pensionari de invaliditate pacienţii nefrectomizaţi beneficiază de concediu medical conform legii. Incapacitatea (deficienţa funcţională) se apreciază în funcţie de situaţia rinichiului restant. După instalarea insuficienţei renale cronice incapacitatea se stabileşte conform criteriilor de la capitolul respectiv.
┌─────────────────────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐ │ Rinichi restant │Incapacitate│Deficienţă │Grad de inv.│ │ │ │funcţională│ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │funcţie normală │ 20 - 49% │ UŞOARĂ │ 0 │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii urinare, pusee rare, cu │ │ │ │ │ răspuns terapeutic bun │ 50 - 69% │ │ │ │a) litiaza asimptomatică sau cu │a) 50 - 69% │ MEDIE │ III │ │ simptomatologie minoră │b) 60 - 69% │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤ │a) infecţii recurente insuficient │ │ │ │ │ controlate medicamentos litiază │ 70 - 89% │ │ │ │ cu colici frecvente tuberculoza │a) 70 - 79% │ │ │ │ rinichiului restant stenoze ale │b) 80 - 89% │ACCENTUATĂ │ II │ │ căilor urinare inferioare │ │ │ │ │b) IRC compensată │ │ │ │ └─────────────────────────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘

MALFORMAŢII RENALE Malformaţiile aparatului reno-urinar sunt alterări ale formei, poziţiei şi structurii parenchimului renal şi/sau căilor urinare produse în timpul vieţii intrauterine de factori variaţi (genetici, toxici, infecţioşi, factori de mediu). Ele pot deveni manifeste în funcţie de severitatea alterărilor structurale şi funcţionale şi de complicaţiile care le însoţesc. Stabilirea incapacităţii (deficienţei funcţionale) se face după criteriile menţionate pentru:  pielonefrita cronică  litiaza renală  hipertensiunea arterială  insuficienţa renală cronică AFECŢIUNI DIGESTIVE Bolile digestive modifică capacitatea de muncă în măsura în care este afectată starea de nutriţie şi echilibrul umoral al organismului, evidenţiate prin probe clinice şi paraclinice. În aprecierea tulburărilor morfo-funcţionale, se vor avea în vedere investigaţiile adecvate, în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modificările biochimice induse, precum şi de datele antropometrice, în raport de care se stabileşte echilibrul ponderal*). ___________ *) Indicele ponderal ideal se stabileşte după formula:
Acm - 150 LORENCZ X = Acm - 100 - ─────────: Acm = înălţimea individului în cm.

4

Medicii experţi ai Asigurărilor Sociale în procesul de efectuare a expertizei medicale a pacienţilor acestui grup de boli se vor baza pe principalele funcţii ale aparatului digestiv. Trebuie de precizat de asemenea că expertizarea unui deficient pleacă de la funcţia variatelor segmente ale aparatului digestiv, funcţia aparatului digestiv în ansamblu, cât şi corelaţiile multiple a funcţiei aparatului digestiv sau a unor segmente ale acestuia cu alte funcţii viscerale, nervoase etc. Principalele boli digestive, care se însoţesc de tulburări funcţionale, determină incapacitate, ce poate conduce la reducerea sau pierderea capacităţii de muncă sunt: I. BOLILE ESOFAGULUI
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0 - 19% │Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu diverticuli esofagieni, │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │esofagite cu reflux gastroesofagian de grad │ regresivă │păstrată, indiferent│ │uşor, care prezintă semnele şi simptomele │ │de activitatea │ │bolii funcţionale, regurgitaţii. Se află │ │profesională │ │complet sub controlul tratamentului. │ │desfăşurată. │ │Radiologic - dereglare uşoară a │ │Nu vor fi încadraţi │ │permeabilităţii esofagului. Deficit │ │în grad de │ │ponderal neconsiderabil (până la 10%). │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu spasm difuz al esofagului, │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │stadiu mediu, esofag în tirbişon care │ regresivă │păstrată. │ │prezintă tulburări de nutriţie, vărsături │ │Nu vor fi încadraţi │ │alimentare, dureri retrostemale în timpul │ │în grad de │ │mesei, mai ales cu alimente solide, │ │invaliditate. │ │modificări organice ale esofagului │ │Păstrarea deplină a │ │(confirmate radiologic) şi deficit ponderal │ │posibilităţii de │ │între 10 - 25% din greutatea ideală. │ │exercitare a │ │Respectarea strictă a dietei cât şi │ │activităţii vieţii │ │tratamentul controlează tabloul clinic şi │ │zilnice │ │de nutriţie dar necesită repetare. │ │socio-profesionale. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 70% │Gr. III │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- pacienţii cu stenoze esofagiene de diverse│ 50 - 60% │Capacitatea de muncă│ │cauze, confirmate radiologic care prezintă │ regresivă │50% pierdută, vor fi│ │manifestările de mai sus, dar mult mai │ │încadraţi în gradul │ │accentuate şi cu ecou asupra stării de │ │III de invaliditate,│ │nutriţie (deficit ponderal 25-30%), │ │cu recomandarea de │ │manifestările clinice şi paraclinice nu se │ │prestare a │ │remit complet la tratament (dilataţii), │ │activităţii cu │ │necesită tratamentul chirurgical. │ │jumătate de program.│ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │muncă cu efort fizic│ │ │ │mare, variaţii │ │ │ │termice. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie accentuată. │ 70 - 90% │Gr. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu stenoze esofagiene │ 70 - 80% │Capacitatea de muncă│ │postoperatorie cu gastrostomă, cu răsunet │predominant │în totalitate │ │important asupra echilibrului nutritiv │ staţionară │pierdută. │ │(deficit peste 30%), fără ameliorare la │ │Sunt incapabili de │ │tratament, necesită reintervenţii │ │orice activitate │ │chirurgicale (esofago-plastie) │ │profesională. Vor fi│ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │II de invaliditate. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘

II. BOLILE STOMACULUI ŞI DUODENULUI a) Ne referim în principal la ulcerul gastric şi duodenal care reprezintă mai frecvent, cauza de incapacitate temporară de muncă şi mai rar de invaliditate. Poate conduce la incapacitate de durată mai ales la bolnavii ce prezintă tulburări accentuate de nutriţie sau care desfăşoară profesiuni în condiţii de efort fizic şi psihic, ori de mediu, contraindicate, la care nu se poate asigura un loc de muncă şi în prezenţa unor elemente de gravitate care impune supraveghere medicală. Elementele de gravitate care trebuie să stea la baza evaluării incapacităţii sunt: - în ulcerul gastric: cicatrizare deficitară, trenantă, ulcerul gastric şi stenoză gastrică, suspiciunea de malignizare; - în ulcerul duodenal: stenoza pilorică confirmată radiologic; - în ulcerul gastric şi duodenal: hemoragiile digestive repetate cu cifre joase de Hb, cu anemie cronică feriprivă confirmată de examenele de laborator; - ulcerul cu semne de penetraţie de vecinătate; - ulcerele cu topografie particulară sau cu localizări multiple. Criterii clinice şi paraclinice:

- majore:  istoric cert de evoluţie dureroasă periodică, sezonieră, cel puţin 2 ani consecutiv;  nişă cu deformări radiologice caracteristice;  ulcer vizibil la gastroscopie (în servicii specializate);  hemoragii digestive superioare - minore:  tulburări secretorii gastrice, hiperaciditate şi/sau debit clorhidric crescut. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 criterii majore cu/sau fără asocierea celor minore. ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL
┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Fără deficienţă funcţională │ 0-9% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 0-9% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă: │ regresivă │păstrată. │ │- sindrom dureros moderat; │ │Episoadele acute din│ │- fenomene dispeptice de intensitate medie, │ │cadrul evoluţiei │ │vărsături rare; │ │bolii justifică │ │- episoade acute cu o durată scurtă şi cu │ │acordarea repausului│ │caracter sezonier; │ │medical prin ITM, de│ │- răspuns total sau aproape total la │ │durată variabilă de │ │tratament şi nu necesită repetare frecventă;│ │la caz la caz. │ │- deficit ponderal până la 10%. │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- bolnavii cu ulcer gastric (duodenal) cu │ 10 - 19% │Capacitatea de muncă│ │evoluţie latentă, cu remisiuni îndelungate, │ regresivă │păstrată. │ │radiologic sau endoscopic micşorarea │ │Episoadele acute din│ │dimensiunilor ulcerului, lipsa de │ │cadrul evoluţiei │ │complicaţii sau cu deformări ale bulbului │ │bolii justifică │ │duodenal; periduodenită, cu manifestări │ │acordarea repausului│ │dureroase şi dispeptice moderate, calmate │ │medical prin ITM, de│ │parţial de tratament, cu deficit ponderal │ │durată variabilă de │ │între 10 - 15%. │ │la caz la caz. │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 - 29% │ Gr. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- aceleaşi manifestări, tratamentul şi dieta│ 20 - 29% │Capacitatea de muncă│ │strictă amendează simptomatologia şi │ regresivă │păstrată indiferent │ │substratul lor anatomic şi funcţional. │ │de activitatea │ │Deficit ponderal moderat (între 15 20% din │ │profesională │ │greutatea ideală). │ │desfăşurată. │ │ │ │ITM în perioadele │ │ │ │dureroase. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul gastric (duodenal) cu recidive │ 30 - 39% │Capacitatea de muncă│ │frecvente, fără caracter sezonier, cu │ regresivă │păstrată. ITM în │ │deficit ponderal până la 20% din greutatea │ │perioadele │ │ideală. Episoadele dureroase şi dispeptice │ │dureroase. Nu vor fi│ │sunt amendate de tratament şi regimul │ │încadraţi în grad de│ │alimentar. │ │invaliditate. │ │ │ │Contraindicaţii │ │ │ │pentru activităţi cu│ │ │ │toxice digestive. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Ulcerul duodenal (gastric) cu complicaţii │ 40 - 49% │Capacitatea de muncă│ │(manifestări de stenoză pilorică largă │ regresivă │păstrată. ITM │ │spasm piloric, de ulcer penetrant), cu │ │Contraindicaţie │ │episoade dureroase nocturne, cu răspuns la │ │pentru munca în │ │tratamentul medical şi regimul │ │ture, munca de │ │igieno-dietetic, cu deficit ponderal între │ │noapte, în mediu cu │ │20 - 25% din greutatea ideală. │ │noxe digestive. Nu │ │ │ │vor fi încadraţi în │ │ │ │grad de │ │ │ │invaliditate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 - 69% │ Gr. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │- Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 50 - 59% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă sindrom dureros accentuat, │ regresivă │50% pierdută │ │uneori cu caracter continuu, fenomene │ │temporar - gradul │ │dispeptice intense şi de durată, care se │ │III de invaliditate │ │calmează parţial prin tratamentul │ │cu continuarea │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │activităţii cu 1/2 │ │administrat, cu stare de nutriţie alterată │ │din durata normală │ │(între 25 - 30% din greutatea ideală). │ │dacă în limitele │ │ │ │maxime de concediu │ │ │ │medical │ │ │ │simptomatologia nu │ │ │ │cedează şi în cazul │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │necesită efort fizic│ │ │ │mare, tensiune │ │ │ │psihică, trepidaţii │ │ │ │sau se desfăşoară │ │ │ │într-un mediu cu │ │ │ │substanţe toxice │ │ │ │(plumb, arsenic, │ │ │ │mercur etc), │ │ │ │temperatură │ │ │ │ridicată. În această│ │ │ │situaţie pot fi │ │ │ │propuşi pentru │ │ │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă sau de la │ │ │ │caz la caz pentru │ │ │ │încadrarea în gr. │ │ │ │III de inv. │

cu deficit ponderal între 25 . Sindromul de ansă aferentă. │ │cu indicarea │ │ │ │profesiunilor care │ │ │ │impun eforturi │ │ │ │fizice mici şi │ │ │ │medii. În ambele situaţii se impune │ │ │ │intervenţie chirurgicală şi o perioadă mai │ │ │ │îndelungată pentru restabilirea │ │ │ │organofuncţională. │ │pierdută │ │semne de malignizane (confirmate radiologic. a) Tulburări post prandiale specifice: balonări.Ulcerul gastric (duodenal) cu stenoză │ 60 . │ │funcţionale │ │manifestările cedează greu la tratamentul │ │contraindică │ │igieno-dietetic şi medicamentos corect │ │temporar exercitarea│ │administrat.90% │ Gr. c) Aspecte radioscopice de evacuare gastrică precipitată şi tranzit intestinal accelerat. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. dureri de tip biliar. Sindromul post prandial precoce (sindrom Dumping). │ │din greutatea ideală . │ │temporizează datorită asocierii altor │ │Vor fi încadraţi în │ │afecţiuni. cu │ │ │ │posibilitatea │ │ │ │schimbării │ │ │ │atitudinii corpului. │ │necesită intervenţie chirurgicală de │ │Gr. │ │gradul II de │ │ │ │invaliditate. cu o durată de 1 an.în servicii specializate). │ │perioadă limitată.79% │Capacitatea de muncă│ │care prezintă complicaţii hemoragice │ regresivă │în totalitate │ │repetate cu cifre joase ale Hb (sub 7 gr%). astenie fizică marcată. greţuri.│ │ │ │care să permită │ │ │ │asigurarea unui │ │ │ │regim de viaţă şi │ │ │ │alimentar adecvat.69% │Capacitatea de muncă│ │pilorică. valabile pentru ulcer sau pentru complicaţiile sale (perijejunite.sau cei cu fistula │ │Gradul II de │ │stomacului şi denutriţie rapidă şi │ │invaliditate. diaree post prandială. .│ │intensitatea │ │endoscopic). c) Obiectivarea eventuală a diferitelor manifestări ale unor carenţe sau malabsorbţii selective: . II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.steatoree (dozarea de grăsimi în materiile fecale. sezoniere sau intermitente. 4.Bolnavii cu stenoză pilorică însoţită de │ 80 . │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Sindromul post rezecţie gastrică Criterii de diagnostic clinic: 1. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Ulcerul peptic (post-operator). b) Radiologice: injectarea ansei aferente pe întindere mare (peste 8 . anemie feriprivă.30%│ regresivă │50% pierdută pentru │ │din greutatea ideală sau ulcerul perforat. tahicardie care apar post prandial în ortostatism.10 cm) şi staza bariului la acest nivel.Bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal │ 70 . a) Denutriţie evidentă. lipotimii post prandiale. stenoze. b) Modificări radiografice sau gastroscopice ale gurii de anastamoză sau ale ansei jejunale adiacente. b) Denutriţie. c) Hemoragii digestive superioare. a) Manifestări clinice evidente de transudare intestinală: hipotensiune arterială.hipoproteinemie. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . Sindromul de malabsorbţie sau maldigestie. ciclice. absorbţia acizilor marcaţi C 14 . dispar şi/sau se ameliorează în clinostatism (obiectivizate de medic). III invaliditate│ │urgenţă.├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │progresivă. .85% │Capacitatea de muncă│ │dilatarea stomacului.hiposideremie. Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): a) Episoade dureroase. b) Aspecte coprologice de malabsorbţie sau maldigestie evidentă. Pentru diagnostic sunt necesare două din aceste semne: 2. precum şi bolnavii care │ │oricărei forme de │ │necesită îngrijire preoperatorie îndelungată│ │activitate │ │sau la care intervenţia chirurgicală se │ │profesională. vărsături. cu vărsături │ lent │în totalitate │ │incoercibile şi deficit ponderal peste 30% │ regresivă │pierdută. în poziţie │ │ │ │şezând sau │ │ │ │ortostatică. stare de nutriţie alterată │ │tulburărilor │ │evident (peste 30% din greutatea ideală). diaree cronică. fistule digestive). . 3.

. periviscerită cu sindrom │ │ │ │ algic intermitent. palpitaţii. Nu vor│ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate.20% din │ regresivă │păstrată. apar după 25 │ │cu efort fizic mic │ │minute după orice mâncare.6 0. │ │şi după mâncare (semnele de hipoglicemie) cu│ │Este necesară │ │deficit ponderal până la 25% din greutatea │ │schimbarea locului │ │ideală │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă care │ │profesionale. osteoporoză.19% │Capacitatea de muncă│ │manifestările de mai sus. cu manifestările şi │ │încadraţi în grade │ │dereglările funcţionale specifice. │ │Radiologic. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. II cu accese │ 40-49% │Capacitatea de muncă│ │bisăptămânale.2 ori/lună.69% │ Gr. . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.10% │ Gr. dispar imediat │ │ │ │după mâncare. │ regresivă │păstrată.49% │ Gr. de │ │schimbarea locului │ │2 . Simptome de hipoglicemie│ │ │ │uşoară post-prandială (0. │ │din durata normală │ │. cu│ │ │ │senzaţie de febră. II. │ regresivă │păstrată. I cu │ 10 . │ │activităţii │ │. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . manifestă prin slăbiciune.medie. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. cu accese mai│ │în locuri de muncă │ │accentuate. Nu vor fi │ │greutatea ideală. ca şi cei cu periviscerită cu sindrom│ regresivă │păstrată. în │ │oră. │ │schimbarea locului │ │ │ │de muncă în cadrul │ │ │ │profesiunilor cu │ │ │ │efort fizic mare. care au un răsunet│ │exercitarea │ │nutritiv mic (până la 10% deficit ponderal). greţuri.39% │Capacitatea de muncă│ │deficit ponderal între 15 . cu │ │încadraţi în grade │ │durata până la 10 minute. ameţeli. injectarea ansei aferentă pe │ │ │ │ întindere mare (8 cm) cu staza bariului la│ │ │ │ acest nivel. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.15% din │ │Este necesară │ │greutatea ideală. Fără deficienţă funcţională │ 0 .Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă │ │de invaliditate. cu o durată de 1 │ │sau mediu.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 50 . vărsături │ │în grad de │ │ biliare.Bolnavii cu Dumping std. Deficit ponderal între 10 . tremur. tranzitul bariului în intestinul│ │Independenţă în │ │subţire până la 15 min. │ │deficit ponderal între 10 .Bolnavii cu sindrom Dumping std. dispar după repaus│ │de invaliditate. │ │ │ │ unele dereglări uşoare hepatice. │ │ │ │senzaţie de foame. I cu │ │ │ │acces o dată pe săptămână (obiectivate de │ │ │ │medic) după mâncăruri dulci sau lăptoase. a │ │aferente pe întindere mare (10 cm) cu │ │activităţii cu │ │staza bariului la acest nivel.59% │Capacitatea de muncă│ │manifestări medii de sindrom de malabsorbţie│ regresivă │50% pierdută cu │ │cu deficit ponderal între 25 . │ │ │ │transpiraţii.Bolnavii cu stomac rezecat fără sechele │ 0 . │ │gastrită de bont sau enterocolită │ │Independenţă în │ │gastroprivă formă uşoară. fără │ │activităţii cu 1/2 │ │ameliorare evidentă în tratament.anemie megaloblastică. │ │prezintă: │ │Nu vor fi încadraţi │ │ durere în epigastru. dominant după unele │ │de muncă în cadrul │ │alimente. │ │încadraţi în grade │ │.Bolnavii cu Dumping std. Nu vor fi │ │şi dereglări dispeptice mai accentuate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. a │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. SINDROAME POST REZECŢIE GASTRICĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. cu tulburări neuro-vegetative│ regresivă │păstrată.Bolnavii cu sindrom Dumping std.4 ori pe lună.15% │ │profesiunilor cu │ │din greutatea ideală. cu │ │de invaliditate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. în crize de 1 . contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. Nu vor fi │ │algic abdominal.29% │Capacitatea de muncă│ │medie. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. I cu │ 30 . │ │ │ │ radiologic. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.10% │Capacitatea de muncă│ │morfo-funcţionale sau cu sechele minore. d) Endoscopie jejunală (în unităţi specializate pentru cazurile problemă). │ │postură predominant │ │ │ │şezând fără │ │ │ │activităţi │ │ │ │suplimentare. │ │ │ │hipotensiune arterială uşoară. │ │oscilaţii mari de │ │ │ │temperatură. Deficit ponderal │ │exercitarea │ │până la 10% din greutatea ideală.Sindrom Dumping std. puls accelerat. dar bisăptămânal. │ │ deficit ponderal până la 10%. contact│ │ │ │prelungit cu │ │ │ │substanţe toxice. Injectarea ansei │ │efort fizic mare.30% anemie │ │continuarea │ │gastrogenă (între 7 .7 gr0/00 │ │ │ │glicemie). Tranzitul baritat (radiologic)│ │ │ │se face rapid prin intestinul subţire. │ │care prezintă manifestările menţionate mai │ │Este necesară │ │înainte de intensitate uşoară . Deficienţă digestivă uşoară │ 20 .hipocalcemie.Bolnavii cu enterocolită gastroprivă formă│ 20 . │ │ │ │Deficit ponderal până la 10% din greutatea │ │ │ │ideală.10 gr% Hb).│ │activităţii │ │ │ │profesionale. bisăptămânale. │ │invaliditate. Accesul poate│ │ │ │dura până la 5 min. cu │ │ │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ .

asocierea unei hepatite cronice │ │profesională până la│ │cu semne evidente de activitate.7 min). Este │ │sindrom de malabsorbţie cu denutriţie peste │ │contraindicată orice│ │30%. . │ │în locuri de muncă │ │. stenoze. │ │ │ │în ture de zi. într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici.Sindromul Dumping std. anemie. . │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări relatate mai sus. │ │ tahicardie. cu │ │aferente pe întindere mare (peste 10 cm).). Deficit ponderal peste 30%. │ │invaliditate. │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. dar mult mai│ staţionară │muncă în totalitate │ │accentuate.dureri abdominale difuze. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.modificări radiologice (foliculi. III. │ │şezând fără │ │după orice mâncare şi fiecare masă. │ │ │ │Manifestările apar după 15 . Pentru diagnostic este necesară evidenţierea răspunsului favorabil la regimul fără gluten şi un semn clinic. III caracterizat │ │gradul II de │ │prin: │ │invaliditate. hipocalcemie.3 min. hipopotasemie). tulburări neuro-vegetative şi │ │ │ │nevrotice. într-un │ │ │ │microclimat fără │ │ │ │factori toxici. radiologic tranzitul │ │continuarea │ │bariului în intestinul subţire accelerat │ │activităţii cu 1/2 │ │(5 . │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ III. b) Enterita regională (boala Crohn) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .în clinici universitare sau centre specializate). .febră episodică. Deficit │ │activităţi │ │ponderal între 25 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. Injectarea mesei │ │suplimentare.85% │Capacitatea de │ │manifestările relatate mai sus.│ │ │mesei fracţionate). │ │mâncare.30%. │ │regim de muncă │ │ │ │adecvat (cu pauze │ │ │ │pentru asigurarea │ │ │ │mesei fracţionate).Gastrostomie largă pentru adnocarcinom │ │ │ │gastric cu fenomene de malabsorbţie şi │ │ │ │malasimilaţie progresivă şi severă. cu │ │ │ │ritm liber. cu │ │ │ │ritm liber. dereglări │ │gradul II de │ │vegetative şi vasculare accentuate. spiculi.răspuns favorabil la regimul fără gluten.Bolnavii cu stomac rezecat care prezintă │ 70 . Accesele apar după orice │ │pierdută. │ │Tranzitul bariului în intestin foarte rapid │ │ │ │(1 . . deficit ponderal între │ │din durata normală │ │25 . de 2 . cu │ 80 . │ │ │ │în ture de zi.30%.diaree cu sau fără rectoragii. sechele │ │amendarea │ │rezistente la măsurile medicale de │ │manifestărilor. │ │ │ │.Sindrom Dumping std. BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (Enteropatia glutemică) Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . hiposideremie.mase tumorale palpabile (eventual). pe fondul sindromului dureros (în │ │postură predominant │ │epigastru şi hipocondrul drept) evident. aceleaşi │ 60 . Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . II. . │ │ │ │Vor fi încadraţi în │ │ │ │gradul III de │ │ │ │invaliditate. după │ │ │ │orice mâncare.semne de malabsorbţie globală (pierdere ponderală. anemie feriprivă gastrogenă severă (sub│ │activitate │ │7 gr% Hb). │ │ │ │ deficit ponderal peste 30% din greutatea │ │ │ │ideală. fistule). . vărsături. │ │ │ │ greţuri.20 min. cu o frecvenţă de 2 ori pe zi│ │ │ │şi durata până la o oră.89% │ Gr.Bolnavii cu sindrom de ansă aferentă cu │ │cu efort fizic mic │ │semne dispeptice. .Sindromul Dumping std. │ │ │ │ ameţeli.3 ori pe zi cu o durată de o│ │Vor fi încadraţi în │ │oră sau mai îndelungate. diaree persistentă. în │ │evidente. gastrice şi biliare │ │sau mediu.diaree cronică cu steatoree macroscopică. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. . hipotensiune arterială.79% │Capacitatea de muncă│ │una sau mai multe dintre următoarele │ regresivă │în totalitate │ │sechele: ulcer peptic (confirmat endoscopic)│ │pierdută.biopsie jejunală caracteristică (atrofie jejunală . Vor │ │recuperare │ │fi încadraţi în │ │. cu o frecvenţă│ regresivă │50% pierdută cu │ │de 3 ori pe săptămână. Se │ │ │ │va indica schimbarea│ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar.

hiposideremie.Bolnavii cu pusee diareice frecvente (1-2 │ 40 . amoebe. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. . │ │de munca │ │hipocalcemie-medii) reversibile la │ │desfăşurată.Bolnavii cu caelache formă uşoară care │ 0 . │ │ │ │Nu vor fi încadraţi │ │ │ │în grad de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. fără tulburări de │ │desfăşurată. │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată. │ │ răspuns favorabil la tratament şi regim │ │Gr. │ │(hipopotasemie. III inv. hemoragii "en nappe". │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.examen histopatologic (pe fragmente prelevate intraoperator sau endoscopic .59% │Capacitatea de muncă│ │ diaree cronică cu steatoree macroscopică.uşoare.15% din greutatea ideală │reversibilă │păstrată indiferent │ │ │ │de munca │ │ │ │desfăşurată. . │ │de invaliditate. modificări de calibru. evidente şi │ │activităţi │ │persistente la măsurile de recuperare │ │profesionale şi vor │ │ │ │fi încadraţi în gr. │ │ │ │hipocalcemie-medii) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. hiposideremie. │ . │ │profesiunile cu │ │ sindrom de malabsorbţie globală cu │ │efort energetic şi │ │pierdere ponderală între 25 . Nu vor │ │ponderală între 15 . II inv.istoric de diaree şi/sau sângerare rectală într-un interval de 6 săptămâni sau mai mult. pseudolipi.69% │ Gr. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.19% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în grad│ │ │ │de invaliditate. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 .89% │ Gr. III. pentru o │ │ │ │perioadă limitată.30% din │ │psihic mare şi până │ │greutatea ideală │ │la remiterea │ │ sindrom de malasimilaţie selectivă │ │fenomenelor. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.29% │Capacitatea de muncă│ │(diagnostic pus pe baza biopsiei jejunale │reversibilă │păstrată indiferent │ │caracteristice: atrofie jejunală. │reversibilă │50% pierdută.25% în greutatea ideală. Fără deficienţă funcţională │ 0 . III inv. cu răspuns favorabil la │ │de munca │ │regimul fără gluten.49% │Capacitatea de muncă│ │ori/lună).9% │Capacitatea de muncă│ │prezintă diaree intermitentă cu steatoree │ │păstrată indiferent │ │macroscopică.clinici specializate).. cu semne de malasimilaţie │reversibilă │păstrată indiferent │ │(hipopotasemie.Bolnavii care prezintă: │ 50 .49% │ Gradul 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.histopatologic (eventual) modificări caracteristice (în centre specializate). │ │ │ │Capacitatea de │ │ │ │muncă în totalitate │ │ │ │pierdută. │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice. ulceraţii. Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice.19% │Capacitatea de muncă│ │10 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │de invaliditate. pentru │ │fără gluten. mal-asimilaţie (pierdere │ │desfăşurată. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . Nu vor │ │nutriţie sau cu un deficit ponderal până la │ │fi încadraţi în grad│ │10% din greutatea ideală │ │de invaliditate. │ │ │ │II de inv.20% din greutatea │ │fi încadraţi în grad│ │ideală). hiposideremie. hipopotasemie.Idem sub aspectul manifestărilor │ 20 . c) Rectocolita ulcero-hemoragică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne clinice şi unul paraclinic. . hipocalcemie. hipocalcemie. Au │ │hipopotasemie .Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 10 .Aceleaşi manifestări cu deficit ponderal │ 30 .39% │Capacitatea de muncă│ │20 . .79% │Are temporar │ │relatate anterior dar de intensitate mai │ reversibil │limitată │ │mare şi cu răsunet evident nutritiv (deficit│ │posibilitatea │ │ponderal peste 30%).rectosigmoidoscopie cu modificări tipice în perioada de activitate.denutriţie (eventual).irigografia: dehaustrare colică. .coprocultură negativă pentru bacil dizenteric. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .Pacienţii care prezintă manifestările │ 70 . BOLILE INTESTINULUI a) Boala coeliacă a adultului (enteropatia glutemică) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. │ │exercitării unei │ │hiposideremie. Au │ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă în condiţii de│ │ │ │variaţii termice. cu semne │ │de munca │ │de malabsorbţie. Nu vor │ │tratament şi malabsorbţie (deficit ponderal │ │fi încadraţi în grad│ │între 20 25% din greutatea ideală).

Necesită │ │ │ │periodic ITM.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 .Bolnavii care prezintă manifestările │ 50 . endoscopia cu leziuni │ │alimente mai sărace │ │localizate la nivelul sigmoidului şi │ │în reziduri şi în │ │rectului: mucoasă congestionată şi │ │funcţie de toleranţa│ │edemaţiată. │ posibil │pentru locurile de │ │ diaree cu/sau fără rectoragii. anemie discretă.│ │ │ │pe acelaşi loc de │ │ │ │muncă sau altul în │ │ │ │cond. │ │edemaţiată. │ │recăderilor: │ │uneori emisiuni afecale şi tenesme rectale. greţuri. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ c) Rectocolita ulcero-hemoragică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. stare │ │mai frecvente şi │ │generală bună. pe cât │ │muco-sanguinopurulente în lumen. polipi inflamatori.Formele cu complicaţii enterale (fistule. respectiv: │ sau │Contraindicaţie │ │ dureri abdominale difuze. │ │acţiune digestivă. 0 │ │ │ regresivă │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │activitate │ │ │ │profesională. de intensitate │ regresivă │muncă este │ │uşoară (4 scaune diareice/zi cu câteva glere│ │păstrată. Rx. cu continuarea │ │din greutatea ideală). │ │desfăşurată. 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. friabilă.30%│ progresivă │inv. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.49% │Capacitatea de muncă│ │şi paraclinice specifice de intensitate │reversibilă │păstrată. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Pot fi│ │medie. III│ │parţial de tratament.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 10 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.79% │Capacitatea de muncă│ │multiple. │ 80 . influenţate │ sau │încadraţi în gr. │ │temperatură ridicată│ │spiculi).19% │ Gr.└────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ b) Enterita regională (Boala Crohn) ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. III de inv.│persistentă │limitată total. │ │.89% │ Gradul II inv. uşor sângerândă.RCUH formă regresivă: bolnavi cu un singur│ 0 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │Necesită ITM de │ │ │ │durată variabil în │ │ │ │funcţie de │ │ │ │episoadele active şi│ │ │ │recurente.69% │ Gr. secreţii │ │. │ │ideală.Bolnavii care prezintă manifestări clinice│ 40 .20%. de intensitate │ regresivă │pentru prevenirea │ │medie (4 . a │ │prompt la tratamentul aplicat şi urmat de o │ │factorilor │ │perioadă de remisiune completă şi durabilă │ │declanşatori ai │ │(cel puţin 1 an). Fără deficienţă funcţională │ 0 . cu răspuns │ │posibil.69% │Capacitatea de muncă│ │manifestări specifice moderate. cu deficit ponderal │ posibil │inv. │ │adecvată (cu mese │ │uşoară astenie. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr. de confort │ │ │ │organic.6 scaune/zi glerosanguinolente.89% │Capacitatea de muncă│ │stenoze) sau sistemice (oculare.10% │Capacitatea de │ │puseu acut în antecedente. fără febră. Au │ │accentuată (anemie de tip macrocitar sub 7 │ sau │contraindicaţie │ │gr%. cu │ │fracţionate. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. cu │ │ulcero-proliferativă. Au │ │hepatice) şi bolnavii operaţi cu rezecţii │ sau │contraindicaţie │ │intestinale şi malabsorbţie persistentă. │ │mică. │ │şi puţin sânge. fără anemie. │ │şi cu toxice cu │ │ aspect histopatologic specific. cu episoade lunare. Necesită │ │ │ │periodic ITM. hiposideremie sub 4 gr%). stare generală │ │indiferent de │ │bună. recurente │persistentă │50% pierdută. articulare. │ │desfăşoară în │ │ mase tumorale palpabile (eventual): │ │condiţii de │ │ modificări radiologice (foliculi. fără │ │tablou complet de RCUH formă │ │iritanţi. │ │ │ │leziuni localizate doar la o porţiune a │ │ │ │rectului sau sigmoidului terminal. │ │ manifesfările sunt ameliorate de │ │Nu vor fi încadraţi │ │tratament. Pot fi│ │ │ │încadraţi în gr.59% │Capacitatea de muncă│ │menţionate mai sus dar de intensitate │reversibilă │50% pierdută.alimentaţie │ │inapetenţă. cu localizări │ 70 . infecţii │ │ │ │acute digestive sau │ │ │ │respiratorii care │ . │ progresivă │muncă ce se │ │ febră episodică. endoscopia cu │ │profesională │ │modificări minime: mucoasă congestionată. cu continuarea │ │între 15 . │ progresivă │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. puseu │ │ │ │urmat de remisiune completă şi durabilă (cel│ │ │ │puţin 1 an). Rx. de confort │ │ │ │organic. ulceraţii acoperite de membrane │ │individuală) │ │pultacee.Formele de boală Crohn. II │ │ │ │de inv. │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. însoţite de malabsorbţie selectivă│persistentă │limitată total. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.evitarea. │ │recidivelor (traume │ │ │ │psihice. dureri abdominale. │ │în grad de │ │ deficit ponderal până la 15% din greutatea│ │invaliditate. doar│ │activitatea │ │cu semne funcţionale. Deficienţă globală accentuată │ 70 . │ progresivă │activităţii cu │ │ │ │jumătate de program. Pot fi│ │(lunar) însoţite de malabsorbţie selectivă │ sau │încadraţi în gr.49% │ Gr. II │ │ │ │de inv.Bolnavii cu enterită regională cu │ 60 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Deficit │ progresivă │pentru orice │ │ponderal peste 30%.19% │Măsuri profilactice │ │puseu acut în antecedente. febră moderată. necaracteristic. III│ │sau globală medie (deficit ponderal 20 .

│ │remisiune completă în perioada intercritică. III │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.control periodic │ │ │ │(de 3-4 ori pe an) │ │ │ │clinic şi │ │ │ │endoscopic.39% │medii. │ │care impun eforturi │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤fizice mixi şi │ │. cu │persistentă │jumătate de normă în│ │remisiune incompletă sub tratament cu │ │locuri de muncă │ │salazopirină şi prednison în doze mici. │persistentă │acute. │ │ │ │.RCUH formă cronică cu agravare progresivă. consecutive.49% │ Gr. malasimilaţie cu │ │recomandarea │ .RCUH în primele 6 . │ │complicaţii locale.12 luni după o │ │ │ │intervenţie chirurgicală de amploare │ │ │ │(colectomie totală sau anastomoză │ │ │ │ileo-cecală.│ 80 . de intensitate uşoară. │ │eliminare colonică. se va │ │ │ │indica schimbarea │ │ │ │locului de muncă │ │ │ │dacă este necesar.RCUH formă recurentă.69% │ Gr.RCUH formă recurentă. cu pusee rare │ 60-69% │ITM în perioadele │ │(1-2/an).RCUH cu ileostomie sau sigmoidostomie │ │ │ │definitivă. anastamoză ileo-anală │ │ │ │ileostomie. de intensitate gravă │ persistent │pierdută în cea mai │ │care au necesitat internare într-o secţie de│ progresivă │mare parte.│ │care prestează munci│ │sub tratament cu salazopirină sau pentasa.5 . maligne şi alte cauze ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. de│ │cu complicaţii locale de tip fistulă │ │durate prelungite în│ │rectovaginală.RCUH formă recurentă cu frecvente episoade│ 70 .RCUH formă recurentă. cu │ │(sindromului aderenţial).tratament de │ │ │ │întreţinere │ │ │ │intermitent (2-3 │ │ │ │săpt.RCUH formă recurentă. distensia colonului │ │prelungit cu │ │evidenţiată pe radiografia simplă. │ │cu frecvente exacerbări de intensitate gravă│ │ │ │care necesită internări într-o secţie de │ │ │ │reanimare cu scădere ponderală peste 30%. proctocolectomie cu ileostomie. cu pusee rare (1 . Vor fi│ │cu dureri abdominale. sensibil. cu perioadă de remisiune cu │ │contraindicată orice│ │durată mai mică de 6 luni. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. în poziţie │ │(1 .RCUH formă cronică complicată (complicaţii│ │ │ │sistemice).│ │ │ │2 g/zi). cu pusee rare │ 30 . cu pusee rare │ 20 . deplasări│ │de prestaţie.│ 40-49% │necesară schimbarea │ │2/an).│ │fără noxe. cu sindrom │ │ │ │diareic şi dureros moderat. │ │substanţe toxice. de intensitate medie. cu │ regresivă │predominant şezândă. maxim │ │ │ │1 . 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu │ │cu efort fizic şi │ │tulburări hidroelectrolitice. cu │ regresivă │păstrată pentru cei │ │remisiune completă în perioada intercritică. │ │ │ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. de intensitate medie sau gravă │ regresivă │redusă. puroi şi sânge. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ d) Rezecţii intestinale post-traumatisme abdominale.60% │Capacitatea de muncă│ │intestin subţire . fără │ │ac. contact│ │la stânga formulei.│ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. │ │anterior)./lună) cu │ │ │ │salazopirină (1.│ │ │necesită tratament │ │ │ │oral cu antibiotice. Este │ │. Pot lucra │ │atestate prin documente medicale). recurente. Deficienţă de nutriţie medie │ 50 . astenie tahicardie.89% │Capacitatea de │ │fără remisiuni.10 gr%). cu pusee rare │ 50 . dar cu │ │funcţie de │ │remisiune completă. │ │totalitate. aminosalicilic cu │ │acute. cu │ │adecvate (conform │ │scădere ponderală (25-30%) şi anemie (7-10 │ │celor menţionate │ │gr%) în perioada intercritică. │ │meteorizat. incompletă care │ │activitate │ │necesită corticoterapie continuă. │ │.sindrom intestin scurt. abdomen │ │accelerate. │ │irigografia şi restosigmoidoscopia fiind │ │Necesită ITM de │ │periculoase în această formă din cauza │ │durate variabile în │ │fragilităţii peretelui intestinal).59% │Capacitatea de muncă│ │(1-2/an). de intensitate gravă (diaree profuză.79% │Capacitatea de muncă│ │acute (peste 2/an). fistulă rectovezicală. Deficienţă de nutriţie medie Rezecţii │ 50 .2 ani │ │ │ │(dacă nu mai apare │ │ │ │nici o recădere) │ │ │ │.2/an). │ │cazul profesiunilor │ │alcătuită din glere.RCUH formă cronică cu evoluţie continuă │ │ │ │sub tratament permanent cu salazopirină şi │ │ │ │eventual prednison în doze mici. de intensitate medie sau gravă. eventual │ │posturale lungi şi │ │edeme declive prin hipoalbuminemie. anemie şi │ │oscilaţii mari de │ │hiperleucocitoză cu neutrofilie şi deviere │ │temperatură. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 .│ regresivă │locului de muncă în │ │mergând până la 30 . cu│ │ │ │anemie < 7 gr%. scădere │ │ │ │ponderală (25 . febră mare. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 . │ │psihic mare.2/an).40 scaune/zi. │ │solicitări psihice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤intense.89% │ Gr.RCUH formă recurentă. fără │ │sub tratament continuu. │ │ │ │colectomie subtotală cu ileostomie şi │ │ │ │sigmoidotomie). │ regresivă │50% pierdută.│ │ │ │administrarea de │ │ │ │laxative) │ │ │ │. │ │formele cu │ │stenoză recto-colonică benignă. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │profesională. Este │ │reanimare.30%) şi anemie (7 . în perioada intercritică│ │reversibilitatea │ │necesitând tratament continuu cu salazoprină│ │manifestărilor │ │sau preparate de ac. care necesită în permanenţă │ progresivă │muncă pierdută în │ │corticoterapie şi eventual imunosupresoare. │ │sindrom toxiinfecţios manifestat prin stare │ │ortostatism │ │generală profund alterată.49% │Capacitatea de muncă│ │(1 . diaree sau/şi fenomene│ │încadraţi în gradul │ │suboclusive datorită perivisceritei │ │III de inv. prelungit cu │ │oscilaţii mari de │ │salazopirină sau pentasa (sau alte forme de │ │temperatură. II │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. aminosalicilic cu eliminare colonică). pentru tumori benigne. afecală. stare│ │prelungit.

cu deficit ponderal │ │invaliditate. │ │gr. │ (infast) │din partea altei │ │ │ │persoane. având│ │ │ │contraindicaţie │ │ │ │pentru orice │ │ │ │activitate │ │ │ │profesională. Deficienţă de nutriţie medie. │ 50 . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. IV.episoade dureroase caracteristice.89% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii cu fistule pararectale. având │ │intrapancreatice.30% din │ │continuării │ │greutatea ideală.30% deficit ponderal)│ │continuării │ │ │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. Necesită │ │anemie severă (sub 7 gr%).29% │Capacitatea de muncă│ │Bolnavii care prezintă manifestările de mai │ regresivă │păstrată. însoţite│ │de inv. cu│ │orice activitate │ │hiperamilazemie şi hiperamilazurie moderate. II │ │alterată (deficit peste 30%). Anemie severă (sub 7 │ │pentru orice │ │gr%). │ prognostic │încadraţi în gr. cu episoade │ regresivă │50% pierdută. Nu vor fi │ │sus.79% │Capacitatea de muncă│ │Rezecţie de intestin subţire cu dereglări │preponderent│în totalitate │ │severe de resorbţie. în funcţie de │ │ │ │momentul operaţiei │ │ │ │(stadiul │ │ │ │cancerului). Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . cu deficit ponderal peste 30%│ │contraindicaţie │ │din greutatea ideală. evoluţiei │ │ │ │ulterioare. cu calcifieri │ │de inv. cu │ advitam │pierdută. III│ │caracteristice. fistule pancreatice. fără pierdere │ │grade de │ │ponderală sau până la 10%. cu modificări │ │fi încadraţi în │ │echografice specifice. ecoul │ │ │ │asupra stării │ │ │ │generale. Deficienţă globală accentuată │ 80 . cu anus iliac. stare de casexie. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. amendate sau ameliorate după │ │perioadă limitată în│ │tratamentul chirurgical. Deficienţă de nutriţie gravă │ 90 . stare septică. în episoade frecvente şi │ │pierdută. sigma anus sau anus │ progresivă │pierdută. │ │profesională. rezistentă la │ rezervat │îngrijire permanentă│ │tratament. cu frecvenţă şi durată medie care │ │încadraţi în grad de│ │cedează la tratament. BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. Deficienţă de nutriţie uşoară │ 20 .diaree şi steatoree. II de inv. . BOLILE PANCREASULUI Pancreatita cronică Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): . Deficienţii globală gravă │ 95 . Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . stării │ │ │ │generale. │ │invaliditate. au │ │malasimilaţie. │ │activităţii cu │ │ │ │jumătate din durata │ │ │ │normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru..hiperamilazemie şi hiperamilazurie în perioadele dureroase. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. I │ │ │ rezervat │inv. manifestări ameliorate parţial la │ │activitate │ │tratament. II │ │ │ │de inv. ITM. cu stare denutriţie │ │temporar în gr. Pot fi │ │de intensitate mare. pentru tumori │ staţionar │în totalitate │ │maligne. cu frecvenţă medie.94% │Capacitatea de muncă│ │Pacienţii cu rezecţii colon. cu │ │de hiperamilazemie şi hiperamilazurie │ │recomandarea │ │marcante şi denutriţie între 25 . │ │contraindicaţie │ │formare de pseudo-chisturi (echografic) │ │pentru desfăşurarea │ .echografia pancreatică cu modificări caracteristice (în centrele specializate). Fără deficienţă funcţională │ 0 .100% │Capacitatea de muncă│ │Aceleaşi manifestări (cele de mai sus) mult │ prognostic │în totalitate │ │mai accentuate cu agravare progresivă.pierdere ponderală progresivă. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. Pot fi │ │fecale.75% │Capacitatea de │ │Bolnavii care prezintă manifestările │ regresivă │muncă în totalitate │ │relatate mai sus. Pentru │ │dureroase şi diaree caracteristică. fistule │ regresivă │în totalitate │ │anorectale. . Vor fi│ │ │ │încadraţi în gr.│denutriţie medie (25 . . Vor fi│ │dureroase şi diaree (steatoree) │ │încadraţi în gr. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ IV. . rare. │ │ │ │rezultatul │ │ │ │intervenţiei │ │ │ │chirurgicale şi │ │ │ │radio-chimio│ │ │ │terapie. │ │între 10-25% din greutatea ideală. malabsorbţie. Vor fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de inv. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Vor fi │ │contra lateralis. │ staţionară │pierdută.│ │profesională nu vor │ │în timpul crizelor.9% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă cu episoade │ regresivă │păstrată. în aceeaşi │ │ │ │muncă sau alta │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5.59% │Capacitatea de muncă│ │Forma comună recidivantă. denutriţie │ │încadraţi pentru o │ │progresivă. cu incontinenţă de materii │ │pierdută.

.hepatomegalie moderată sau absentă. reziduale. . Hepatite cronice inactive (stabilizate. Pe primele locuri în cadrul incidenţei invalidităţii se situează hepatitele cronice şi cirozele hepatice. În aceste forme clinice nu se întrunesc semnele necesare ale hepatitei cronice active la cel puţin două examinări într-un an. . ..semnele de hipertensiune portală (circulaţie colaterală şi/sau ascită).splenomegalie marcată.retenţie de BSP pete 10% la 45 min. Criterii morfologice (majore): . Hepatite cronice persistente (neevolutive. .semne subiective minime sau absente.ficat atrofic sau hipertrofic cu marginea interioară tăioasă şi suprafaţa neregulată. │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ V.puncţie bioptică heptică (efectuată în unităţi specializate) indicatoare de procese inflamatorii infiltrative portale şi periportale cu invadarea evidentă a periferiei lobulare.echografie cu semne caracteristice la nivelul ficatului şi cele de hipertensiune portală. Criterii morfologice (majore): . cu hiperplazia sistemului Kupfferian eventual cu noduli inflamatori interlobulari. 4. Variate modificări distrofice parenchimatoase.transaminaze (în special TGP) cu valori repetate peste 100 UK. 3.ficat indurat şi icter sau subicter prelungit.45% şi/sau gamaglobuline peste 30% (peste de 2 ori valoarea normală în gr.biologic cu probe slab pozitive sau normale. fără leziuni agresive lobulare). În această categorie se include hepatitele cronice care întrunesc minimum de semne pentru hepatite cronice active dar care la examene repetate. . Hepatite cronice active: Criterii clinice (majore): .echografie (efectuată în spitale sau clinici universitare) cu elemente caracteristice. Criterii paraclinice: . Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore (de preferat din planul clinic şi morfologic) sau un semn major şi două semne paraclinice.bilirubinemie peste 2 mg%. nici nu au retrocedat evident.electroforeza cu albumine între 35 .indice de protrombină sub 70%. 2. . rezecţii pancreatice│ │profesionale până │ │care cedează mai greu la tratamentul medical│ │la reducerea │ │sau necesită intervenţie chirurgicală. 1. . cu pierderea structurii lobulare şi noduli de regenerare parenchimatoasă.│sau/şi pusee recurente de edem pancreatic │ │oricărei activităţi │ │(demonstrat biochimic). . Leziuni distrofice parenchimatoase variate. │ │manifestărilor.steluţe vasculare multiple.puncţie bioptică hepatică cu aspecte de scleroză perilobulară şi intralobulară. BOLILE FICATULUI Analiza structurii invalidităţii arată că bolile ficatului deţin un loc major printre cauzele care determină pierderea capacităţii de muncă. Ciroze hepatice Criterii clinice (majore): .ficat indurat şi splenomegalie. cicatriciale): . . . Hepatite cronice şi ciroze hepatice a) Criterii pentru stabilirea diagnosticului clinic şi al stadiilor de evoluţie.%) sau/şi prezenţa de autoanticorpi. . nu s-au agravat. Criterii paraclinice: .

colestatice) │ staţionară │pierdută.59% │ │ │hepatomegalie sau/şi splenomegalie moderate.Hepatite cronice reziduale. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2.Ciroze hepatice compensate │ │gradul III de inv.testele biologice alterate│ │ │ │la un nivel mediu şi staţionar la intervale │ │ │ │repetate (din 6 în 6 luni). neevolutive. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. cu modificări clinice │ │ │ │nesemnificative şi teste biologice normale │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. │ │pentru locurile de │ │ │ │muncă cu noxe │ │ │ │hepatotrope. │ │eforturilor fizice │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤mari. │ regresivă │muncă păstrată. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. Pot fi │ │. │ │ │ │Vor fi îndrumaţi pe │ │ │ │locuri de muncă │ │ │ │adecvate. │preponderent│în totalitate │ │cirogene.69% │Capacitatea de muncă│ │. │ │normale sau slab pozitive. VHC │ 0 . la cel puţin 2 examinări într-un an. Deficienţă de nutriţie accentuată │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Hepatite cronice stabilizate │ │de invaliditate.9% │ │ │(după 6 luni de ITM). dominant de │ │ │ │activare mezenchimală. Deficienţă de nutriţie uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. HEPATITE CRONICE . verificate │ 10 . după eforturi fizice mari. ce nu întrunesc │ │ │ │semnele necesare unei hepatite cronice │ │ │ │active.│ 70 . cu 1/2 din│ │ │ │durata normală a │ │ │ │programului de │ │ │ │lucru. │ │ │ │evitându-se factorii│ │ │ │toxici. Deficienţă de nutriţie medie │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.19% │ 0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Hepatita cronică activă. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. a │ │(compensate). latente │ │reducere. cu │ │.Hepatite cronice persistente.19% │ │ │clinic şi paraclinic. cu teste biologice în limite │ │hepato-toxice).│ 70 . Fără fenomene de │ │ │ │hipertensiune portală. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │ │evolutive) │ │Pot fi încadraţi în │ │. cu ficat indurat.39% │ │ │fără leziuni agresive. forme │ │ │ │clinice care întrunesc minimul de semne │ │ │ │pentru hepatita cronică activă dar care la │ │ │ │examene repetate nu s-au agravat.Hepatite cronice active (accentuat active. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │.89% │Capacitatea de muncă│ │agresive morfologic.Hepatite cronice sau ciroze hepatice │ 60 .Hepatite cronice stabilizate.Ciroze hepatice compensate (diagnostic │ 40 . solicitarea │ │ │ │fizică şi psihică │ │ │ │mare. Au │ │.Hepatită cronică stabilizată cu sau fără │ 20 . a activităţii │ │. Fără deficienţă funcţională │ 0 . cu │ │ │ │teste biologice alterate semnificativ şi │ │ │ . cicatriciale. precum şi în │ │ │ │mediu inadecvat. purtător AgHBS │ │ │ │şi VHC. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.Hepatite cronice moderat active (lent │ regresivă │50% pierdută.Covalescent hepatită virală cu VHB. Pentru diagnostic sunt necesare minimum două semne majore sau un semn major şi 3 semne paraclinice. rapid evolutive.Ciroze hepatice decompensate parenchimatos│ │încadraţi în gradul │ │sau/şi vasculare. în aceeaşi │ │ │ │profesie sau alta. nici nu au│ │ │ │retrocedat evident. munca de │ │ │ │noapte sau în ritm │ │ │ │impus.19% │Capacitatea de │ │cu virus B şi virus C.69% │ │ │moderat active (lent evolutive). cu semne clinice │ │ │ │(cele majore) şi paraclinice moderat │ │ │ │modificate.Covalescenţi hepatite virale.CIROZE HEPATICE ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1. cu icter │ │ │ │sau subicter prelungit.Hepatite cronice persistente │ │recomandarea de │ │. bioptic şi │ │ │ │echografic modificări caracteristice. stabilizate │ │contraindicaţie │ │(inactive.Hepatite cronice persistente cu │ 50 .cele de la hepatitele cronice active. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională.│ 30 .Ciroze hepatice inactive. în special │ 0 .79% │ │ │mare sau/şi splenomegalie cu fenomene de │ │ │ │hipersplenism (total sau parţial).49% │ │ │confirmat bioptic).Hepatite acute virale cu persistenţa unor │ 20 .│ │ │ │cu semne minore . │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. Nu vor fi │ │hepato-citoliză │ │încadraţi în grade │ │. │ │ │ │fatigabilitate.. │ │II de invaliditate. fără modificări paraclinice. cu uşoară │ │ │ │hepatomegalie şi sindrom asteno-nevrotic │ │ │ │persistent.│ │ │ │cu fenomene dispeptice biliare.Hepatite cronice persistente │ 50 .29% │profesionale în │ │prezenţa semnelor majore (hepatomegalie │ │mediu nociv │ │sau/şi splenomegalie în dimensiuni │ │(substanţe │ │moderate). . neevolutive).49% │Capacitatea de muncă│ │semne paraclinice moderate de │ regresivă │păstrată.varice esofagiene (radiologic sau endoscopic).

95% │ │ │(vascular/parenchimatos) cu ficat mic │ prognostic │ │ │(atrofic) sau hipertrofic cu suprafaţa │ advitam │ │ │neregulată. post hepatice. │ │ │ │ bilirubinemie peste 2 mg%. │ │ │ │ persistenţă de AgHBS sau VHC cu răspuns │ │ │ │parţial sau fără răspuns la acţiunile │ │ │ │medicale de recuperare. c) tulburări dispeptice de tip biliar. primitive.Hepatite cronice active (progresive).│ │ │ │dar cu agravarea fenomenelor clinice şi │ │ │ │testelor paraclinice (dominant al │ │ │ │insuficienţei hepato-celulare). mai ales la femei. aspecte de concentraţie slabă la colecistografii repetate. │ │ │ │ transaminaze (în special TGP) cu valori │ │ │ │repetate peste 100 UK. progresive. cu │ rezervat │ │ │fenomene de hipertensiune portală (ascită). Pot fi │ │ │ │încadraţi în gradul │ │ │ │I de invaliditate. │persistentă │în totalitate │ │luetice. asociate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │5.Adenocarcinom hepatic. │ 80 . │ │ │ │ indice de potrombină sub 70%. Colecistite litiazice şi litiaza biliară. cu agravare progresivă │ │ │ │rapidă şi pierdere ponderală continuă. │ 90 . cele litiazice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. aceleaşi │ │ │ │manifestări.│anume: │ │ │ │ electroforeza cu albumine între 35 .Ciroze hepatice decompensate │ 90 . cu fenomene de │ │ │ │encefalopatie hepatică cronică. repetate. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.89% │ │ │rapid evolutive cu manifestările de mai sus. │ │ │ │hemoragii digestive repetate (rupere de │ │ │ │varice esofagiene sau prin tulburări de │ │ │ │crază sanghină). Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): .sedimentul bilei veziculare cu multiple leucocite colorate în galben.Ciroze hepatice (scleroze hepatice.. c) aspect echografic de colecist malformat sau de colesteroloză. Deficienţa de nutriţie gravă │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. 1. eventual.).Ciroza hepatică decompensată parenchimatos│ │ │ │sau/şi vascular cu varice esofagiene │ │ │ │(radiologic sau endoscopic) cu semne de │ │ │ │hipertensiune portală (circulaţie colaterală│ │ │ │sau/şi ascită cu frecvenţă periodică │ │ │ │reductibilă. splenomegalie marcantă.│ │îngrijire permanentă│ │ │ │din partea altei │ │ │ │persoane. encefalopatie cronică │ │ │ │hepatică. │ │ │ │ retenţie de BSP peste 10% la 45 min. hepato-reticulare etc. cu mult mucus. │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ VI. cu semne paraclinice intens │ │ │ │modificate în funcţie de structurile │ │ │ │morfologice predominant afectate. . chiar complicate. nutriţionale. fără alte cauze evidente. BOLILE VEZICII BILIARE ŞI CĂILOR BILIARE Colecistitele cronice nelitiazice. ciroze alcoolice. │ │ │ │ireductibilă. Semne minore: a) stări subfebrile.100% │Capacitatea de muncă│ │difuze. Colecistitele cronice nelitiazice (complicate): Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice): Semne majore: a) colici biliare tipice.45% │ │ │ │gama globuline peste 30% (peste 2 ori │ │ │ │valoarea normală în gr%) şi prezenţa de │ │ │ │autoanticorpi. episoade │ │ │ │frecvente de insuficienţă hepatică acută şi │ │ │ │sindrom hepato renal. cu episoade de insuficienţă │ │ │ │hepatică acută. │ │ │ │. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. b) explorări biliare cu modificări patologice: . uneori cu o durată prelungită.100% │ │ │hipertensiune portală ireductibilă. constituie cauze rare de invaliditate în cadrul invalidităţii prin boli digestive cronice. b) stări subicterice .Ciroze hepatice decompensate cu │ 95 .fără alte cauze evidente. │ progresivă │pierdută.biliculturi pozitive în bila veziculară. eventual urmate de icter şi de febră. Necesită │ │biliare. │ │ │ │Este contraindicată │ │ │ │orice activitate │ │ │ │profesională. │ │ │ │. ca şi suferinţele post colecistectomie. Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 2 semne majore sau un semn major şi două semne minore. ele determină însă creşterea morbidităţii cu ITM. 2.

 periviscerita subhepatică dureroasă . │ │de invaliditate. eventual urmate de icter şi febră. indiferent│ │care cedează greu la tratamentul │ │de activitatea │ │medicamentos sau/şi chirurgical. b) stări subfebrile. rare. d) colangiografie: calea biliată principală dilatată. icter de tip cholestatic. │ . Fără deficienţă funcţională │ 10 . leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive.peste 2 mg%. Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ │ │ │Capacitatea de muncă│ │ │ │păstrată. b) tubaj duodenal . COLECISTITELE CRONICE NELITIAZICE. │ │Justifică ITM │ │ │ │prelungită. icter. Nu vor │ │ │ │fi încadraţi în │ │ │ │grade de │ │ │ │invaliditate.│ │ │ │respectiv reducerea │ │ │ │programului de lucru│ │ │ │în cazul persoanelor│ │ │ │care au suferit │ │ │ │colecistectomii şi │ │ │ │în situaţia unor │ │ │ │profesiuni cu │ │ │ │suprasolicitări │ │ │ │fizice şi posturale. Semne minore: a) subicter. │ │profesională │ │ │ │desfăşurată. repetate. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │4. COLECISTITA LITIAZICĂ. febră.  angiocolita cronică: a) dureri în hipocondrul drept şi/sau frisoane. 3. LITIAZA BILIARĂ ┌────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│Grad de invaliditate│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │1.Formele cu colici biliare frecvente. c) echografie abdominală cu imagini de calcul (în special în cazurile cu colecistografii negative).5% │Justifică │ │. │ │frisoane şi stări febrile tranzitorii). c) bilirubinemie . Deficienţă digestivă uşoară │ 20 . Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin două semne majore sau un semn major şi două semne minore.Aceleaşi manifestări . cu fenomene angiocolitice (icter. b) aspecte colecistografice sau colangiografice de litiază veziculară şi/sau coledociană. │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │3. c) echografia abdominală evidenţiază prezenţa calculului restant (în cazul colangiografiei negative).diagnosticată intraoperator.formele trenante │ regresivă │păstrată.29% │Capacitatea de muncă│ │. necomplicate │ │temporară de muncă │ │ │ │periodic.│ ├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │2. Fără deficienţă funcţională │ 0 . │ regresivă │incapacitate │ │repetate şi chiar persistente.Formele cu colici biliare tipice. prezenţa calculilor în coledoc. d) colangiografie: calea biliară normală sau neregulat stenozată. c) sediment biliar încărcat cu cristale de colesterină şi/sau leucocite colorate în galben. b) tubaj duodenal: sediment biliar-mucus. febră.19% │Capacitatea de muncă│ │. Suferinţele post-colecistectomie Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice):  litiaza coledociană (calcul restant): a) colici de tip biliar apărute la scurt timp după colecistectomie. în │ │ │ │funcţie de gradul şi│ │ │ │durata sindromului │ │ │ │dureros sau cu │ │ │ │ocazia curei │ │ │ │chirurgicale. leucocite colorate şi/sau biliculturi pozitive. urmată de frisoane.9% │Incapacitate │ │. uneori │ │ │ │chiar de durată │ │ │ │prelungită. Nu vor fi │ │biliară (complicată) cu colici biliare │ │încadraţi în grade │ │repetate. │ │ │ │Necesită uneori o │ │ │ │reîncadrare │ │ │ │progresivă în muncă. │ regresivă │temporară de muncă │ │eventual urmate de ictere tranzitorii şi cu │ │nu vor fi încadraţi │ │reacţii pancreatice │ │în grade de │ │ │ │invaliditate.Colecistitele nelitiazice şi litiaza │ regresivă │păstrată.sediment cumucus. lipsa calculilor.Semne majore: a) colici biliare tipice.

sau │ │fenomene colestatice.30% │ 0 │ │neproliferativ (background) fără │ uşoară │ │ │ │afectarea acuităţii vizuale. Deficienţa funcţională la cazurile │Evaluarea │În primul an după │ │care au beneficiat de un transplant │incapacităţii │transplantul │ │hepatic (total sau parţial) care în fapt │şi a gradului │hepatic. │ │biliare. │ │ │ │concomitente şi posterioare │ │ │ │transplantului cu tulburările funcţionale│ │ │ │secundare. apărute la scurt │ │ │ │timp după colecistectomie). │ └────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ Suferinţele post-colecistectomie (sindromul post colecistectomic) ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────┬────────────────────┐ │ Deficienţă funcţională │ Incapacitate │Grad de invaliditate│ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │1. │ │ │ │. I sau II │ │ │ │ │(claudicaţie intermitentă cu │ │ │ │ │indice peste 100 m). │ a+b+c = deficienţă │ 31 .nivelul de calificare. I de inv. │ │totalitate. │ │III pentru o │ │ │ │perioadă limitată .├────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Deficienţă digestivă uşoară spre medie │ 40 .│ │. stenoze coledociene. trebuie avute în │a parametrilor │statut va fi │ │vedere: │menţionaţi │menţinut maxim 1 an. │ │ │ │ │controlat cu dietă şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale. cu infecţii biliare persistente.dacă bolnavul este salariat sau se află│ │problematicii │ │în ITM şi în acest caz numărul de zile de│ │medico-sociale │ │concediu medical acumulate până la │ │vizându-se │ │intervenţie. │ │. fenomene care nu │ │ │ │sunt ameliorate la tratamentul medical │ │ │ │necesitând reintervenţii chirurgicale. de percepţie │ │ │ │ │tactilă. │ │ │ │. │ │ │ │cu complicaţii pancreatice.Bolnavii care prezintă colici biliare.30% │ 0 │ │echilibrabil sub regim şi │ │ │ │ │hipoglicemiante orale complicat │ │ │ │ │cu: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │a) retinopatie std. │ │ │ │ │necomplicat HbA1C = 6-7% │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II │ │ 20 . termică şi dureroasă. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤ │2.50% │Incapacitatea │ │. febrile. │ │ │ │icterice. acest│ │socio-profesională. CICD cu modificări │ │ │ │ │EKG uşoare la efort.│capacitatea de muncă│ │. cu alterare funcţională │ │orice. │ │ │ │arteriopatie st.obligativitatea tratamentului cu │ │ │ │imunosupresoare şi a dispensarizării la │ │ │ │unităţile sanitare care a efectuat │ │ │ │transplantul. │ │până la 2 mg%.afecţiuni asociate anterioare. │ │ 50 .. │particularizată│Ulterior. cu │ │ │ │denutriţie progresivă.eventualele fenomene de respingere şi │ │ │ │complicaţii postoperatorii. în formele intens dureroase │ │ │ │(colici de tip biliar. cu │ regresivă │temporară de muncă │ │reacţii pancreatice sau complicaţii biliare │ │(neîncadrare în gr.starea psihică reactivă. │ │ │ │ │e) hipercolesterolemie. Pot fi │ │obiectivate şi angiocolită cronică. │ │. │ │ │ │.bilanţul funcţional clinic şi │ │se va aprecia │ │paraclinic postoperator.vârsta bolnavului. însoţite sau nu de hepatită. │ a = deficienţă funcţional │ 20 . │ │individual potrivit │ │. activitate │ │hepatică. când │ │încadraţi în gr. bilirubinemie peste 2 mg%. urmare stazei şi infecţiei │ │profesională.19% │ 0 │ │depistat controlat cu dietă. │ │ │ │ . II │ │se asociază cu procese de hepatită │ │de inv.Pacienţii culitiază coledociană │ regresivă │pierdută în │ │(calcul restant). │ │evidente.49% │ 0 │ │c) macroangiopatie periferică: │ funcţională uşoară. demonstrate │ │ │ │clinic şi biochimic. │ │ │ │ │Diabetul zaharat tip II. în cazul │ │are drept scop principal recuperarea │de invaliditate│bolnavului aflat în │ │capacităţii de muncă şi reintegrarea │va fi o sinteză│gr. │ │de inv.69% │ III │ │d) polineuropatie periferică │ a+b+c+d+e = deficienţă │ │ │ │senzitivă . Este │ │colestatică sau ciroză biliară │ │contraindicată │ │secundară. bilirubinemie crescută│ │încadrare în gr. sau are deja statut de │ │recuperarea şi │ │pensionar de invaliditate şi gradul în │ │reintegrarea │ │care este încadrat. │la fiecare caz. │ │socio-profesională. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT DE MATURITATE (DZ TIP II) ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ clinică │invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II nou │fără deficienţă funcţională│ 1 .80% │Capacitatea de muncă│ │. │ │ │ └─────────────────────────────────────────┴───────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI DE NUTRIŢIE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC. Deficienţă de nutriţie accentuată │ 70 . I. HTA st.exprimată prin │ funcţională medie │ │ │ │parestezii şi tulb. │ │ │ │ │b) macroangiopatie coronariană: │ │ │ │ │angor clinic. în dinamică.│ │ │ │capacitatea de │ │ │ │muncă pierdută 50% │ │ │ │pierdută) pentru │ │ │ │cazurile care │ │ │ │necesită │ │ │ │spitalizări │ │ │ │repetate şi în │ │ │ │situaţia în care nu │ │ │ │au fost recuperate │ │ │ │în limitele de │ │ │ │concediu medical │ │ │ │prevăzute de lege.

│ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană: EKG │ deficienţă accentuată .69% │ III │ │albuminurie între 30-300 mg/24 │ medie │ │ │ │ore.însoţitor│ │ │ de fixaţie (0 .normal │redusă 1 sau 2 puncte.89% │ II │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia coronariană │ deficienţă funcţională │ 50 . │ medie (vizuală) │ │ │ │exudate moi. solicitare │ │ │ │.69% │ III │ │arteriopatie cu dureri de repaus │ medie │ │ │ │std. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Piciorul diabetic: artropatia │ deficienţă funcţională │ 50 .retinopatie neproliferativă cu │deficienţă accentuată VAO< │ 70 . cu sau fără HTA │ │ │ │ │secundară.40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Neuropatia diabetică: │deficienţă accentuată prin │ 70 . │ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică │ deficienţă funcţională │ 50 .│ │ │ │ │de sprijin.retinopatia proliferativă: │ deficienţă vizuală │ 70 .ECK normal │1400 kcal (1400-1700 kcal. exudate dure.hemoftalmus cecitate practică │ VAO < 1/25 . sub tratament cu │ │ │ │ │hemodializă. │ sau │ │ │ │tracţiuni fibroase vitroretiniene│ strâmtorările concentrice │ │ │ │etc. neurologic . │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 .30% │ 0 │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia retiniană │ deficienţă vizuală │ 90 .1/8 (în │ │ │ │cicatrici după Lasser . creatinină │ │ │ │ │serică normală. clerance creatinină │ │ │ │ │peste 90 ml/min. medie │ │ │ │. │ miocardică │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Macroangiopatia periferică: │ deficienţă funcţională │ 70 .Hb A1C = 6 .cataractă matură cecitate │ strâmtorare tubulară │ │ │ │absolută │ bilaterală a câmpului │ │ │ │ │ vizual în jurul punctului │ 95% │1 . IV.69% │ III │ │microanevrisme. │ │ aceeaşi profesie .1/200 │ │ │ │.5 mg/24 ore. │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 10-20 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatie diabetică incipientă: │ deficienţă funcţională │ 50 .49% │0 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Nefropatia diabetică: albuminurie│ deficienţă funcţională │ 70 .10) │ │ │ │ │ VAO < 1/200 . │ realizare a variantelor │ │ │ │ │ posturale şi de mers │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Diabetul zaharat tip II complicat│ │ │ │ │cu microangiopatie: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │.69% │ III │ │diabetică Charcot fără fracturi │ medie prin tulb.89% │ II │ │cu modificări repaus.piciorul Charcot cu fracturi │ accentuată │ │ │ │şi/sau ulceraţii plantare la pct. pielonefrită cr. solicitare ambientală│ │ │ │.│hipertrigliceridemie sau │ │ │ │ │dislipidemie mixtă.89% │ II │ │afectarea zonei maculare │ 1/10 │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │ strâmtorările concentrice │ │ │ │ │ bilaterale ale câmpului │ │ │ │ │ vizual cu 20 .89% │ II │ │.7% │1000-1400 kcal. │ medie │ │ │ │tulburări tactile.) │solicitare energetică peste │ │locului de muncă în │ │. II.ex. │ │ │ │ │clerance la creatinină sub 40 │ │ │ │ │ml/min. de │ │ │ │spontane sau ulcere plantare. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Retinopatia neproliferativă: │ deficienţă funcţională │ 50 .cu recomandarea │ │normală. arteriopatie std. oftalmologic FO fără │psihică redusă 1 sau 2 │ │ │ │modificări retiniene diabetice │puncte.95% │ I │ │retinopatie proliferativă: │ accentuată │ │ │ │. creatinină │ │ │ │ │serică peste 1.polineuropatia periferică │ tulburări neurologice │ │ │ │senzitivomotorie cu amiotrofie │ │ │ │ │importantă la gambe şi coapse.40 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │. termice şi │ (neurologică) │ │ │ │dureroase. │ VAO = 2/3 . edem macular. pl sau fpl) │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Microangiopatia renală: │deficienţă accentuată/gravă│ 90% │ I │ │nefiopatie cu insuficienţă │ deficienţă renală │ │ │ │renală cronică. │ accentuată VAO < 1/10 │ │ │ │exudate capilare de neoformaţie.funcţia renală . creatinină normală. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Polineuropatie periferică │ deficienţă funcţională │ 50 .│ 70 .echilibrare glicemică cu profil│solicitare energetică mică │ │ │ │glicemic convenabil │650-1000 kcal. proteinurie între 300-500 │ │ │ │ │mg/24 ore. microanevrisme.69% │ III │ │senzitivomotorie: parestezii. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────┴─────────────┘ DIABETUL ZAHARAT INSULINO DEPENDENT (DZ TIP I) ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────────┐ │Diagnosticul clinic şi paraclinic│ Deficienţa funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabet zaharat tip 1 │disfuncţie metabolică uşoară │ 20 .89% │ II │ │microhemoragii.ex..cecitate │ │ │ │ │ absolută │ │ │ │ │ (pmm. │ sau │ │ │ │cataractă bilaterală incipientă. proteinurie │ accentuată │ │ │ │peste 500 mg/24 ore.│ . arteriografie cu │ │ │ │ │obstrucţie ateromatoasă │ │ │ │ │bilaterală. │loc de muncă necorespunzător:│ │ de schimbare a │ │albumină abs.49% │ │ │(insulinodependent) necomplicat │ │ │ │ │şi diabet zaharat tip 2 cu │ │ │ │ │necesar de insulină: │loc de muncă corespunzător: │ 20 . reflexe │ │ │ │ │osteotendinoase absente.normală (uree │ │ 31 ..69% │ III │ │documentată conform criteriilor │ medie │ │ │ │cunoscute: EKG de efort pozitiv. cu sau fără│ tulburări nutriţie │ │ │ │durere.terapie │ combinaţie la ambii ochi) │ │ │ │(cu argon).89% │ II │ │peste 300mg/24 ore.dezlipire de retină │ (cecitate practică) sau │ │ │ │. microhemoragii.│ │ │ │ │gangrenă uscată sau infectată │ │ │ │ │umedă).

8. se │ │motorie scăzută. creatinină sub 1.69% │ III │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │microangiopatice incipiente: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.tahicardie de repaus ECG │deficienţă funcţională medie │ 50 .retinopatie proliferativă: │ │ │ │ │formare de neovase. │ │ │ │ │vibratorie).cetoacidoză medie.rotuliene şi │ │ │ │ │achiliene .IMC 18 .cu │ │. ortostatică cu v 1.Hb A1C = 7 . mare │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă metabolică │ 70 . microhemoragii. solicitare │ │fără ture.HTA std. . reflexe │ │ │de muncă în aceeaşi │ │osteotendinoase rotuliene şi │ │ │profesie fără │ │achiliene diminuate sau absente.m. tracte │ │ │ │ │fibroase cu tracţiuni │ │ │ │ │vitro-retiniene │ │ │ │ │.nefropatie incipientă: │ │ │contraindică munca │ │albuminurie/24 ore: 30 . │ │ │cu pauze de masă.polineuropatie periferică │ │ │ │ │senzitivă cu parestezii ale │ │ │ │ │membrelor inf.retinopatie neproliferativă │ │ │ │ │. cu pauze de │ │VCN senzitivă scăzută.20 │ │masă.subinsulinizare │ │ │ │ │. │ │ │ │ │hipotensiune arteraială │ │ │ │ │ortostatică.25 kg/m2 │puncte.8.IMC = 20 .neuropatia autonomă: ECG de │ │ │ │ │repaus cu tahicardie. cu pauze de │ │ │ │ │masă. creatinină normală (sub │ │ │mişcare.s. ROT . │ │fără afectarea zonei maculare).69% │ III │ │sensibilitate (tactilă.Polineuropatie senzitivomotorie│ │ │III . unelte în │ │ │ │ │ mişcare. mb.IMC < 18 Kg/m2 │ │ │ │ │. exudate moi.cu │ │cu albuminurie între 30 .5 mmHg │ │ │ │ │(la 10 min) şi tahicardie cu │ │ │ │ │peste 15 puls/min. normale.proteinurie peste 500 mg/24 ore│ │ │ │ │. se │ │ │ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc. unelte în │ │ │ │ │mişcare.69% │recomandarea de │ │tulb. în 2│medie/mare 2-3 puncte. │ │ │ │ │.300mg/24│ │ │la înălţime lângă │ │h (de repaus şi accentuată la │ │ │foc. unelte în │ │efort).necesar de insulină │necesar de insulină │ 50 . │ sau │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme. │strâmtorările concentrice │ │profesie .10% │ │ │ │ │. │ │ │ture.69% │III . hipotrofii │ │ │contraindică munca │ │musculare.necesar de insulină │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulino dependent │ │ │ │ │echilibrabil cu complicaţii │ │ │ │ │manifeste pe un organ ţintă: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. reglare │ │ │ │ │simpatoparasimpatică. │ │ │circulaţiei │ │.cu │ │.necesar de insulină │ │ │ │ │. oftalmologic: retinopatie │obligativitatea pauzei de │ │schimbare a locului │ │de fond b .prezente.fără │ │exudate dure.nefropatie manifestă .5 . unelte în │ │ │ │ │mişcare.reglare hipotonă la proba de │ │ │ │ │încărcare ortostatică │ │ │ │ │. │ │ la înălţime lângă │ │prize │ │ │ foc.HTA │ │ │ │ │. se │ │. toracale normal │psihică medie/mare 2 sau 3 │ │ de masă.│.Nefropatie diabetică manifestă │deficienţă funcţională medie │ 50 .ECG .Hb A1C 7 . │ │ │ │ │. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │DZ ID dezechilibrat indiferent de│deficienţă metabolică │ 70 . │ │ │de muncă în aceeaşi │ │. oftalmologic: retinopatie │VAO = 2/3 . │ │ │ │. I │ │ │profesie .│ │ │profesie fără ture. │neurologică medie │ │schimbare a locului │ │termică şi vibratorie. │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc. cicatrici după │bilaterale ale câmpului │ │ture. pe │accentuată │ │ │ │perioada necesară echilibrării: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ │. siguranţa │ │1. se │ │edematoasă. cu pauze de │ │laserterapie.5 │glomerulară │ │schimbare a locului │ │mg/24 ore. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.oscilometre mb. │deficienţă funcţională │ 50 . unelte în │ │ │ │ │mişcare.69% │III .89% │ II │ │stadiul complicaţiilor.20 kg/m │ │ │ │ │.ex.300 │prin tulburări de filtrare │ │recomandarea de │ │mg/24 ore. │ │recomandarea de │ │.89% │ II │ │echilibrabil cu complicaţii micro│accentuată prin cumul de │ │ │ │şi macroangiopatice avansate. retinei.ECK ischemie de efort │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă vizuală accentuată│ 70 .5% │repartizat în 3 prize cu │ │recomandarea de │ │. │ │ │ │ │.1/8 │ │schimbare a locului │ │neproliferativă.p. termică.Pielonefrită cronică compensată│ │ │ture.Hb A1C 8.necesar de insulină │deficienţă funcţională │ 50 . │ │ │ │ │toracice normale sau tulb.vegetative │ │ │ │ │. cu pauze │ │mb. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │art.necesarul de insulină adm..hemoragii retiniene la nivel │ │ │ │ │macular │ │ │ │ . se│ │.tulb. pelvine. siguranţa │ │ │ │ │circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.5% │vizuală medie.oscilometrie membre pelvine. │afecţiuni │ │ │ │Cumul de afecţiuni cu: │ │ │ │ │. de │deficienţă funcţională medie │ 50 . cataractă incipientă. siguranţa │ │ │ │ │ circulaţiei │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │deficienţă funcţională medie │ 50 .5 mg%). solicitare ambientală│ │ contraindică munca │ │.p. hipotens.ex.69% │III .fără │ │. tulb.89% │ II │ │complicat cu: │VAO 1/10 şi sub. VCN │ │ │masă.69% │ III │ │cu manevra Valsalva (inspir │ │ │ │ │profund) scădere cu < 8+/-3 │ │ │ │ │bătăi/min.g (microhemoragii şi │masă │ │de muncă în aceeaşi │ │microanevrisme la perif. de │ │ │ │ │reglare neurocirculatorii │ │ │ │ │.│ │ │contraindică munca │ │ │ │ │la înălţime lângă │ │ │ │ │foc. maculopatie │vizual cu 10 .cu │ │cu parestezii ale membrelor inf.albuminurie peste 300 mg/24 ore│ │ │ │ │. │1700-2500 kcal). de sensibilitate tactilă.

dozare PRL seric peste 100 ng/ml. chirurgicală) fără │ │ │ │şa turcă .. FUNCŢIONAL ŞI DE EVALUARE A INCAPACITĂŢII DE MUNCĂ ÎN BOLILE ENDOCRINE ┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic şi paraclinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ de muncă │invaliditate│ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │I.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 . cu necesar de │ │ │ │ │hemodializă. chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ .l.sindrom tumoral hipofizar clinic şi│ │ │ │ │imagistic (CT. hormonoterapie │ │ │ │în cursul hiperglicemiei provocate.p.visceromegalie │tratament simptomatic │ │ │ │.69% │ III │ │tip II) │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │. │simptomatic │ │ │ │.fără însoţitor │ │complicat cu: │1/25-1/200 │ │ │ │.69% │ III │ │tulb.89% │ II │ │cu albuminurie peste 300 mg/24 │excreţie urinară accentuată │ │ │ │ore.investigaţii biochimice şi │Tumoră hipofizară evolutivă. tulb.sechele neurologice grave.89% │ II │ │. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrată prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.cu însoţitor .examen neurologic: semne de │ │ │ │ │hipertensiune intracraniană │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută):│ │ │ │ │.GH seric şi în LCR peste 2.89% │ II │ │senzitivo-motorie şi vegetativă │accentuată │ │ │ │cu amiotrofii musculare │ │ │ │ │importante (ROT ahilian şi │ │ │ │ │rotulian abolit) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │. │interv.retinopatie proliferativă: │ sau │ │ │ │tracte fibroase cu tracţiuni │strâmtorările concentrice │ │ │ │vitroretiniene.5 mg%) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │Diabetul insulinodependent │cecitate practică VAO │ 90 .tulburări hormonale secundare │evoluţie. ciclu menstrual. │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │. RMN sau rdg. metabolismului glucidic (DZ │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │hormonale │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │. spontan sau după │ │ │ │paraclinic: │tratament specific │ │ │ │.nefropatie diabetică manifestă │deficienţă de secreţie şi │ 70 .tumoră hipofizară în std │sechele neurologice sau │ │ │ │I-IV (Hardy) │oftalmologice. Patologia hipotalamo-hipofizară │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A.sindrom clinic tumoral cerebral │ │ │ │ │. dinamica sex. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . PROLACTINOM │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de PRL: │ │ │ │ │.polineuropatie periferică │deficienţă neurologică │ 70 . scotoame │hormonal │ │ │ │.69% │ III │ │..sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipotizară) │ │ │ │ │apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). dezlipire de │bilaterale ale câmpului │ │I .40 │ 95% │capacitatea de │ │ │deficienţă vizuală gravă │ │autoservire pierdută│ │ │(cecitate absolută) │ │ │ │ │VAO < 1/200 │ │ │ │ │(p. de │deficienţă de secreţie şi │ 90% │ I │ │insuficienţă renală cronică │excreţie urinară gravă │ │ │ │decompensată.│ │retină. │vizual cu 20 .tablou clinic hormonal specific: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . şa turcă) │ │ │ │ │.5 ng/ml │(roentgenterapie. clearance la │ │ │ │ │creatinină sub 10 ml/min.tulb.m. compensat sau retenţie │ │ │ │ │azotată fixă) şi HTA secundară │ │ │ │ │(creatinină peste 1. galactoree. Acromegalia │ │ │ │ │Tumoră hipofizară secretantă de GH │ │ │ │ │(hormon de creştere) la adult: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . RMN.ECG │complex. p.69% │ III │ │. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────────┘ AFECŢIUNI ENDOCRINE CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC.nefropatie diabetică std. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. CV = │prin tratament substitutiv │ │ │ │hemianopsie. hemoftalmus. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. f.) │ │ │ │ │ sau │ │ │ │ │strâmtorările concentrice │ │ │ │ │bilaterale tubulare ale │ │ │ │ │câmpului vizual la 0-10 │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │. │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │tulb. │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │.modificarea fizionomiei │microadenoame cu tablou clinic │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific.examen oftalmologic: tulb. rdg.m.├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────────┤ │.examen neurologic │tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie.95% │I .computertomografie.creşterea de volum a extremităţilor│şi paraclinic incomplet în │ │ │ │. │ │ │ │ │. la bărbaţi.dozări hormonale complementare │ │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv. echilibrate │ │ │ │. pielonefrită cronică (IRC │ │ │ │ │std.l.

chirurgicală) fără │ │ │ │ │sechele neurologice sau │ │ │ │ │oftalmologice cu tulb.examen oftalmologic │ deficienţă funcţională medie │ 50 .sindrom tumoral hipofizar │ deficienţă funcţională medie │ 50 .LH.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică şi antisecretorie sau │ │ │ │ │interv. hormonoterapie │ │ │ │ │citolitică sau interv.apoplexie hipofizară │ │ │ │ │(care necesită îngrijire din │ │ │ . │ │ │ │ │. │ │ │ │ │aflată în tratament antihormonal │ │ │ │ │complex. │ │ │ │ │aflată în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută).│ │ │ │ │.│ │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.sechele neurologice grave. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .│ │oftalmologice. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.69% │ III │ │.investigaţie imagistică (rdg. în │ │ │ │pluritropă │tratament simptomatic │ │ │ │. │ │ │ │ │aflate în tratament antitumoral │ │ │ │ │complex. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. │ │ │ │ │recent stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. Tumoră hipofizară.boala Cushing:│Microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │cortizol (sau metaboliţi) │paraclinic incomplet în tratament│ │ │ │nesupresibil cu dexametazon 2 mg x 2 │simptomatic │ │ │ │zile şi fără bioritm circadian │ │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. CT sau RMN) │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie.examen neurologic │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate │ │ │ │ │în tratament specific.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută). │ │ │ │ │chirurgicală) fără sechele │ │ │ │ │neurologice sau oftalmologice şi │ │ │ │ │tulburări hormonale compensate │ │ │ │ │sub tratament │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .TSH (tireotrof) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv.ACTH (corticotrof) .sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │.69% │ III │ │.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă. Tumori hipofizare nesecretante │ │ │ │ │clinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară.sechele oftalmologice grave │ │ │ │ │(cecitate practică sau absolută).semne clinice şi paraclinice de │microadenom cu tablou clinic şi │ │ │ │insuficienţă hipofizară uni sau │paraclinic incomplet. │ │ │ │ │.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.│ │ │ │ │.dozări homonale complementare │ │ │ │ │.apoplexie hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane).69% │ III │ │.sechele metabolice grave │ │ │ │ │(casexie hipofizară) │ │ │ │ │. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă.95% │ I │ │ │Tumoră hipofizară cu: │ │ │ │ │.69% │ III │ │. FSH (gonadotrof) │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie spontan sau după │ │ │ │ │tratament specific │ │ │ │ │(roentgenterapie. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. hormonale │ │ │ │ │compensate sub tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal.apoplexia hipofizară (care │ │ │ │ │necesită îngrijire din partea │ │ │ │ │altei persoane). cu tulburări │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv hormonal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . Tumori hipofizare secretante: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .sechele neurologice grave. recent │ │ │ │ │stabilizată cu tulburări │ │ │ │ │hormonale secundare parţial │ │ │ │ │echilibrate prin tratament │ │ │ │ │substitutiv. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară oprită în │ │ │ │ │evoluţie (după tratament sau │ │ │ │ │spontan) însă cu sechele │ │ │ │ │neurologice. oftalmologice sau │ │ │ │ │endocrine accentuate. │ │ │ │ │Tumoră hipofizară cu examen │ │ │ │ │histopatologic de malignitate în │ │ │ │ │tratament specific.sechele neurologice grave: │ │ │ │ │.89% │ II │ │ │Tumoră hipofizară evolutivă. şa │evoluţie spontan sau după │ │ │ │turcă.

Guşa endemică: boală tiroidiană │ │ │ │ │distrofică cu deficit geoclimatic de │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . │accentuate. │ │ │ │multinodulară. │guşă hipertitoidizată în │ │ │ │TSH).morfologic: omogenă sau │sau hiperfuncţionale în std.89% │ II │ │proba de sete cu test la vasopresină │Posttumoral sau postoperator │ │ │ │(Adiuretin) în etiologia tumorală │rezistent la tratamentul cu │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │H.Basedow │tratament simptomatic │ │ │ . rdg.metabolice │ │ │ │hipogonadotrop.49% │ 0 │ │voluminoasă.clinic: guşă (mărirea de volum a │ │ │ │ │glandei tiroide) mică.19% │ 0 │ │înălţime pentru generaţia respectivă │ │ │ │ │de vârstă: │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ │ │Deficienţă funcţională │ │ │ │ │artropatia condrodisplazică │ │ │ │ │conform criteriilor locomotorii. cu │ locomoţie │ │ │ │hipotrofie staturală armonică. dozări│Guşă multinodulară cu mixedem sau│ │ │ │hormonale complementare (T3.subizosterurie . echilibrată │ │ │ │compresive asociate. │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │. │şi biologic sub tratament │ │ │ │ semne clinice de insuficienţă │substitutiv complex. asociat │ │ │ │sindrom neurologic │cu complicaţii neurologice şi │ │ │ │ │hormonale secundare │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │II. ECG. │gestualităţii şi prin algii │ │ │ │ │articulare în cadrul artropatiei │ │ │ │ │secundare.Cap. │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . Nanismul hipofizar (ajuns la │Nanismul hipofizar izolat conferă│ │ │ │maturitate) │numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată (conform următoarelor│ │ │ │ │criterii funcţionale): │ │ │ │. B şi C . T4. până la echilibrare │ │ │ │ │conform criteriilor de diagnostic│ │ │ │ │clinic funcţional şi capacitate │ │ │ │ │de muncă (pct.facies infantil │Tulburările hormonale asociate în│ │ │ │.insuficienţă hipofizară de GH sau │ │ │ │ │tulburări la nivelul receptorului │ deficienţă funcţională prin │ │ │ │periferic prin GH ineficient (Laron) │ tulburări de gestualitate şi │ │ │ │în perioade de creştere somatică.uneori asociere de insuficienţă │ Talia: 1.19% │ 0 │ │de hormoni tiroidieni circulanţi.39 m .uni sau mai frecvent pluritropă.. rdg. Hipertiroidia-tireotoxicoza │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de excesul │ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . │cadrul insuficienţei hipofizare │ │ │ │. │ │ │ │ │ insuficienţă hipofizară cu nanism.69% │ III │ │.hipotrofie statuală. compensat sub tratament │ │ │ │urinară < 300 m/l │substitutiv de AVP (Adiuretin) │ │ │ │.funcţional: hipo/hipertiroidie sau │ │ │ │ │eutiroidie.19% │ 0 │ │iod.infantilism sexual.89% │ II │ │ │Guşă multinodulară cu hipo/hiper │ │ │ │ │funcţie sau/şi fenomene │ │ │ │ │compresive. Empty sella turcica).29 m │ │ │ │. │subclinice │ │ │ │. │ │ │ │ │prezentând un deficit statual mai │ deficienţă funcţională uşoară │ │ │ │mare de 3 DS faţă de media de │ Talia peste 1.30 m │ │ │ │. mare.antropometric armonios. cervicală pentru fenomene │tratament specific.49 m .diureză mai mare de 3 l/24 ore │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │ │Hipotrofie statutară după │ │ │ │ │criteriile de înălţime. în tratament │ │ │ │ │specific.investigaţii specifice pentru │vasopresină sau analogi. Diabetul insipid │ │ │ │ │Sindrom clinic de poliurie │Specificaţie: formele de diabet │ │ │ │polidipsie cu densitate urinară sub │insipid care răspund la │ │ │ │1010.89% │ II │ │hormonal specific: │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │ semne clinice de hipogonadism │tulburări endocrino . GH la nivelul│Deficienţă funcţională prin │ │ │ │cartilajelor de creştere ale │tulburări de realizare a │ │ │ │extremităţilor toracale şi pelvine cu│variantelor posturale.schelet gracil. │ │ │ │Forme clinice: │neurovegetativ echlibrabil prin │ │ │ │ boala Graves . │ Talia sub 1. │ │ │ persoane) │ │ examen neurologic. │Hipertiroidism std. │hormonal │ │ │ │cord-pulmon.69% │ III │ │secundară (după tumori hipofizare │Insuficienţă hipofizară cu │ │ │ │tratate sau oprite spontan în evluţie│complicaţii compensate sub │ │ │ │(Sdr. Patologia tiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A. necompensate clinic │ │ │ │ semne clinice de hipotiroidism.paraclinic: iodemie scăzută.primară (sdr. │complicaţii metabolice.95% │ I │ │ajunsă la maturitate exprimată prin │Insuficienţă hipofizară severă cu│ │(necesitând │ │hipotrofie. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │F. │funcţionale de la Capitolul │ │ │ │tireotrop: mixedem sec.│ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │G. │ │ │ │ semne clinice de hipoanabolism │cardiovasculare şi neuro-psihice │ │ │ │(până la stări caşectice).80% │ II │ │. │ │ │ │Hipotrofie staturală disarmonică prin│ │ │ │ │lipsa receptorilor ptr. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E.osmolaritate │tumoral.69% │ III │ │Tablou clinic şi paraclinic: │ Talia: 1. a │ │ │ │artropatie secundară. medie.69% │ III │ │.40 m │ │ │ │hipofizară pluritropă │ │ │ │ │(panhipopituitarism) │ deficienţă funcţională medie │ 50 . staturală armonică │tulburări endocrino-metabolice │ │ îngrijire │ │asociate cu semne clinice de │grave şi complicaţii │ │ din partea │ │insuficienţă pluritropă. │ Guşă endemică simplă │ │ │ │ DET (distrofie endemică tireopată) │ │ │ │ │. │capacităţii de muncă │ │ │ │Clinic şi paraclinic │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . │ │ │ │ │. │ │ │ │ │exprimate prin: tablou clinic şi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │deficienţă funcţională medie │ 50 . performanţe de efort scăzută. │DET cu tulburări funcţionale hipo│ │ │ │. │ │ │ │ │Patologie tiroidiană) │ │ │ │ │Guşă endemică neuropată cu │ │ │ │ │tulburări hormonale şi │ │ │ │ │neuropsihice accentuate. asociate cu │ │ │ │CSR cronică. │ │ │ │hipoTA.densitate urinară sub 1010 g/l │Diabetul insipid lezional sau │ │ │ │. corticotrop-│Insuficienţă hipofizară.1. │cardiovasculare şi neuropsihice │ │ altei │ │ dozări hormonale specifice. Sheeehan) sau │ deficienţă funcţională medie │ 50 .performanţe intelectuale normale.49% │ 0 │ │.deficit al hormonilor hipofizări │se cuantifică după criteriile │ │ │ │gonadotrop . │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.50 m │ 0 .1. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .│ │partea altei persoane). Insuficienţa hipofizară a │ │ │ │ │adultului: │ │ │ │ │.clearance-ul apei libere pozitiv │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . prin deficit total/parţial de │tratamentul cu vasopresină sau │ │ │ │vasopresină (AVP) sau lipsa acţiunii │analogi nu au scăderea │ │ │ │tisulare a AVP.musculatură hipotrofică. Condrodisplazia │Conferă numai statut de persoană │ │ │ │ │handicapată.

89% │ II │ │. │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │Tablou clinic: │clinică compensată prin tratament│ │ │ │.95% │ I │ │. │cu compensare parţială hormonală │ │ │ │termofobie │Boala Graves . Hipotiroidia-Mixedemul │ │ │ │ │Sindrom clinic determinat de scăderea│ deficienţă funcţională uşoară │ 1 . hiperemie conjuctivală. │hormonale TSH crescut fără │ │ │ │Forme clinice: │expresie clinică manifestă. │ deficienţă funcţională medie │ 50 .Ex.tulb.100% │ I │ │ │Conform criteriilor Cap. până la echilibrare │ │ │ │.guşă omogenă/nodulară.2.RIC scăzut sau absent │Mixedem sever cu visceralizări │ │ │ │. biopsie tiroidiană │tratat izotopic fără semne de │ │ │ │. │ │ │ │(disgenezie tiroidiană) │forme clinice uşoare cu răspuns │ │ │ │ mixedemul secundar: postchirurgical│la substituţie hormonală în doze │ │ │ │sau postizotopic.rdg. │ │ │ │bine delimitată cu semne clinice de │ │ │ │ │hipotiroidie │ deficienţă funcţională medie │ 50 .biochimie (colesterol scăzut) │şi/sau intervenţie chirurgicală. │metabolice şi neuropsihice │ │ │ │. cu sindrom │ │ │ │psihoafectivă │exoftalmic sechelar stabilizat │ │ │ │. oftalmologic │compresiune. bradicardie.│ guşă polinodulară hipertiroidizată │ │ │ │ │ adenom toxic (sindrom Plummer) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ │palpabili │chirurgicală.89% │ II │ │. │ │ │ │mixedematoasă.49% │ 0 │ │ Tiroidita Riedl (lemnoasă).ECG (tulb. frilozitate. tulb.metabolic: creştere ponderală. FA │Hipertiroidism parţial echilibrat│ │ │ │etc. T │Hipertiroidie cu cardiotireoză │ │ │ │4. Ht scăzut (anemie sec. │(complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │microvoltaj) │neurologice grave: insuficienţă │ │ │ │.metabolic: scădere ponderală │ │ │ │ │. Reflexograma achiliană cu │nerecuperate.89% │ II │ │(exoftalmie > 20 mm) asociate cu │Hipertiroidie cu visceralizări │ │ │ │elemente de hipersimpaticotonie.4.scintigramă tiroidiana (lipsa │sau sechelare decompensate în │ │ │ │tiroidei în disgenezie tiroidiană. dură cu sau │Cancerul tiroidian operat sau/şi │ 50 . edem │chirurgical sau izotopic până la │ │ │ │palpebral.89% │ II │ │ │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │ │sau mixedem postoperator cu │ │ │ │ │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │ │metabolice neechilibrate de │ │ │ │ │tratamentul substitutiv sau │ │ │ │ │sechele decompensate.49% │ 0 │ │visceralizări.) │cardiacă congestivă. Tiroidite cronice │ │ │ │ │ Tiroidita limfocitară Hashimoto.Basedow tratată. │ │ │ │. dozări hormonale │persistente (cardio-vasculare şi │ │ │ │specifice.tablou metabolic consumptiv │metabolice şi hormonale │ │ │ │.TSH seric crescut. │recidivă locală însă cu sechele │ │ │ │formele metastatice) │metabolice şi hormonale │ │ │ │ │dezechilibrate sub tratament │ │ │ │ │continuu. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E. │osteoarticulare.69% │ III │ │Tablou paraclinic: │Tiroidită cronică cu hipotiroidie│ │ │ │. insuficienţă cardiacă │ │ │ │ │. │ 70 . │oligosimptomatice cu răspuns la │ │ │ │Tablou clinic: │tratament ATS în doze minime.neuro-psihic: lentoare psihică. anemie sec.95% │ I │ .) │ │ │ │.) │prin tratament medicamentos sau │ │ │ │.3. cu sechele │ │ │ │. encefalopatie) │ │ │ │cardio/toracic crescut) │ │ │ │ │. │substitutiv. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .nanism dizarmonic cu întârziere │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │valoare mult scăzută │Hipertiroidismul cu guşă mare. ritm.sindrom exoftalmic (în B. │ │ │ │.diplopie sau tulb. RIA (radioiodocaptare) crescută │Hipertiroidie cu sechele │ │ │ │sau scăzută în tiroidite ac. │subcompensată hormonal sau în │ │ │ │lacrimare. │cu complicaţii cardio-vasculare │ │ │ │. în │ │ │ │prezenţi (antiperoxidază. │tratament substitutiv hormonal cu│ │ │ │antitireoglobulină) │complicaţii cardio-vasculare şi │ │ │ │. TSH │Hipertiroidism forme │ │ │ │ tiroidite acute etc. │tratament specific │ │ │ │imagine neomogenă în guşa │ │ │ │ │multinodulară) │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . Cancerul tiroidian │ deficienţă funcţională medie │ │ │ │. conduce. +/. scăzute. │minime │ │ │ │Tablou clinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │.dozări hormonale specifice: T 3. uneori │perioadă de 5 ani de la interv. │ │ │ │ │Hipotiroidie .glandă tiroidă mărită. motilitate │Boală Graves .95% │ I │ │ │Exoftalmia malignă cu cecitate. fermă.69% │ III │ │(tahicardie sinusală.ganglioni laterocervicali.guşă │metabolice) şi leziuni │ │ │ │.biochimie: hiperlipoproteinemie │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.Basedow cu sindrom│ │ │ │oculară │exoftalmic evolutiv şi tulburări │ │ │ │Paraclinic: │vizuale secundare. │ │ │ │ hipotiroidia benignă │ │ │ │ │ mixedem primar: mixedem cu │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .19% │ 0 │ │cantităţii de hormoni tiroidieni la │Hipotiroidismul subclinic │ │ │ │nivelul receptorilor celulari.scintigramă tiroidiană (imagine │ │ │ │ │neomogenă sau lacunară) │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │.anticorpi antitiroidieni serici │sau mixedem postoperator.69% │ III │ │fără adenopatie sau nodul ferm │tratat izotopic.RIC: hipocaptare sau valori normale│Cancerul tiroidian în timpul │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .89% │ II │ │mentală (mixedem congenital la │Mixedem cu complicaţii │ │ │ │copil).uneori cu fenomene compresive │necesitând substituţie hormonală │ │ │ │Paraclinic │continuă │ │ │ │.cardiovascular: cardiotireoză │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │tratament specific (medicamentos.Rdg. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . neechilibrate │ │ │ │.T 3. de │ │ │ │. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C.neuropsihice: labilitate │echilibrată.dozări hormonale complementare │tratamentului complex │ │ │ │(mai frecvent aspect clinic şi para │chirurgical şi radioizotopic │ │ │ │clinic hipofuncţional) │Cancer tiroidian operat sau/şi │ │ │ │. │Mixedem clinic manifestat în │ │ │ │.neuromusculare: tremurături ale │după 12 luni de la cura radicală │ │ │ │extremităţilor miopatie proximală │chirurgicală sau/şi izotopică. pulmonar şi osoasă (ptr.cardio-vascular: cardiomiopatie │şi metabolice echilibrabile.Mixedem.TSH crescut (mixedemul primar). PBI scăzut │degenerative nervoase şi │ │ │ │. FA. cord pulmon (indice │poliserozite. │metabolice echilibrabile.puncţie. T 4. │ │ │ │. │ │ │ │.segmentare: transpiraţii. încât │evidenţiat numai prin dozări │ │ │ │determină infiltrarea ţesuturilor. Graves) │ │ │ │ │exoftalmie uni sau bilaterală │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │tratament substitutiv hormonal │ │ │ │comportamentală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . cardiacă etc. PBI crescute │(TPSV.49% │ 0 │ │ adenom hipofizar secr.│ │ │ │retracţia fantei palpebrală.Hb. TSH scăzut │până la echilibrare. mixedemul congenital │Hipotiroidism oligosimptomatic. │echilibrare) │ │ │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ deficienţă funcţională gravă │ 90 . fără semne de │ │ │ │tiroidian │recidivă locoregională după o │ │ │ │. necomplicată. insuf.ECG semne de cardiotireoză │voluminoasă +/.69% │ III │ │infiltrare tegumentelor.

adinamie. │ │ │ │ │osteocalcina serică.exces de hormoni tiroidieni │şi tulburări de locomoţie grave │ │ │ │. Patologia suprarenală │ │ │ │ │A. QT) │ │ │ │ │examen radiologic: │ │ │ │ │.69% │ III │ │.fosfatemie scăzută (sub 2. calcitonină etc. │neameliorate postoperator.69% │ III │ │cronică primară (boala Addison) │Insuficientă CSR cronică primară │ │ │ │. │asociat cu MEN (adenom │ │ │ │oboseală musculară letargie │paratiroidian. tumori │ │ │ │ Paraclinic: │pancreatice. diseminat. │ │ │ │ (parathormon) de către una sau mai │asimptomatică sau cu tablou │ │ │ │ multe gl. forma │ │ │ │demineralizare şi formare de chisturi│osteodistrofică cu tulb. │ │ │ │. fosfor.leziuni scheletate (osoase) . │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .69% │ III │ │caracterizată prin masă osoasă │Osteoporoză hiperalgică cu risc │ │ │ │scăzută. adenom hipofizar) │ │ │ │ examene de laborator: │sau MEN 2A (adenom │ │ │ │.osteoporoză generalizată │ │ │ │ │.scădere ponderală. deshidratare │tratată chirurgical în tratament │ │ │ .5 mg%) │ │ │ │ │.tulb. fosfataza │ │ │ │ │alcalină.exces de hormoni glucocorticoizi.tulburări trofice (cataracta) în │acute frecvente. sistemică │ deficienţă funcţională medie │ 50 . feocranocitom. │ │ │ │paratiroide. │ │ │ │mineralocorticoizilor şi hormonilor │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │androgeni adrenali │rezervă hormonală labilă. │ │ │ │ │Clinic: │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │. │care necesită îngrijire din │ │ │ │Paraclinic: │partea altei persoane.magneziu şi/sau scăzut │ │ │ │ │.25 (OH) 2D3. cu │ │ │ │.crize de contractură musculară │ │ │ │ │provocate de hiperpnee │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .simptome neuropsihice: astenie.greţuri. Insuficienţa corticosuprarenală │ deficienţă funcţională medie │ 50 .ECG (scurtarea interv. fatigabilitate │Insuficienţă CSR cronică după │ │ │ │.semne mecanice de │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │hiperexcitabilitate neuro-musculară │paratireoprivă │ │ │ │(semnul Chowostek şi Weiss etc. │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . cu tulb. cu │ │ │ │ │metastaze invalidante │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │III.adenoame producând: │ deficienţă funcţională medie │ 50 .49% │ 0 │ │Secreţie excesivă şi autonomă de PTH │Hipercalcemie serică. Hiperparatiroidismul primar (boala│ │ │ │ │Recklinghausen) │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . datorată │tratament substitutiv. │ │ │ │ Cauza: │ │ │ │ │. │tasări vertebrale în tratament │ │ │ │. hiperaciditate gastrică │Hiperparatiroidism familial │ │ │ │.simptome gastrointestinale: │insuf. parţial│ │ │ │Clinic: │echilibrată sub tratament. PTH.89% │ II │ │determinând scăderea │Insuficienţă CSR cronică cu │ │ │ │glucocorticoizilor dar şi a │decompensări repetate.69% │ III │ │. Osteoporoza │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Boală scheletică.oase │ │ │ │ │lungi şi vertebre .fracturi.litiază renală (nefrocalcinoză) │ │ │ │ │.calcemie peste 11 mg% (repetate) │paratiroidian. formele │ │ │ │ │inoperabile std. │ │ │ │.crize spontane de contractură │cu manifestări clince şi crize │ │ │ │musculară tetanice generalizate sau │relativ frecvente sub tratament │ │ │ │localizate pe grupuri musculare │specific.95% │ I │ │leziuni osoase) │Hiperparatiroidism (b.PTH seric (imunodozare) cu nivel │Rechlinghausen) cu fracturi │ │ │ │crescut în condiţiile calcemiei │multiple şi deformaţii osoase │ │ │ │crescute sau normale │cu defic. │ │ │ │. │ │ │ │osoase │locomotorii accentuate prin │ │ │ │. │substitutiv complex. vărsături.89% │ II │ │(singulari sau combinaţi): estrogeni.deformări osoase │ │ │ │ │.ulcer gastric │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │IV.rezorbţie osoasă excesivă │neevolutive. │deformaţii osoase şi forma │ │ │ │litiază renală (nefrocalcinoză) │nefrolitiazică. │ │ │ │.) │(posttiroidectomie) cu crize │ │ │ │.89% │ II │ │. │ │ │ │.tulburări ale hormonilor de │ │ │ │ │creştere: deficit de GH la adult. paratiroide de obicei │clinic oligosimptomatic │ │ │ │ tumorale │ │ │ │ │ .│Osteoporoză cu fracturi sau │ │ │ │progesteronă. │ │ │ │vărsături.49% │ 0 │ │Scăderea nivelului sanguin de FTH │Tetanie latentă (spasmofilie) în │ │ │ │(parathormon) în urma lezării │tratament specific cu manifestări│ │ │ │primitive sau chirurgicale a gl. │hormonal complex. │ │ │ │distrugerii ambelor │ │ │ │ │corticosuprarenale (peste 80% │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . renale poliurie osmotică.IV sau │ │ │ │ │tratat chirurgical sau/şi │ │ │ │ │izotopic. neinfluenţate de│ │ │ │formele cronice.fracturi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . densitometrie cu │ │ │ │ │ultrasunete.deficit de hormoni sexoizi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .│ │ │ │ │măsurarea masei şi densităţii │ │ │ │ │osoase: prin absorbţie duală cu raze │ │ │ │ │X (DEXA). calusuri │ │ │ │ │. D 3. dureri │suprarenalectomie uni sau │ │ │ │musculare │bilaterală (boala Cushing) │ │ │ │.hiperexcitabilitate │Tetania cronică sau tetania │ │ │ │neuromusculară │paratireoprivă (postchirurgicală)│ │ │ │. renală azotată.insuficienţa corticosuprarenală │compensată clinic şi hormonal sub│ │ │ │primară. recidivantă. │ │ │ │. Hipoparatiroidismul (Tetania). 1. de │ │ │ │ Clinic: │locomoţie şi excreţie medie │ │ │ │. în tratament │ │ │ │susceptibilitatea la fracturi. Patologia paratiroidiană │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │A.calciu total şi/sau ionic scăzut │ │ │ │ │. deficit │şi în tratament substitutiv │ │ │ │calcitonină. androgeni. locomotorie gravă │ │ │ │. deficit vit.EMG pozitiv (testul Alajouanin │ │ │ │ │pozitiv) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B. III .tulburări ale hormonilor │de stabilizare osoasă (aparat │ │ │ │calciotropi: exces de parathormon │gipsat sau tratament ortopedic) │ │ │ │(PTH).calciurie peste 400 mg%/24 ore │carcinom medular tiroidian. deficit de IGF1.│ │Cancerul tiroidian. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │V.determinarea markerilor biochimici │ │ │ │ │ai turnovărului osos (serici şi │ │ │ │ │urinari): calciu.│Osteoporoză cu fracturi multiple │ │ │ │. osteoporoză cu arii de │Hiperparatitoidism operat. │ │ │ │constipaţie.astenie.89% │ II │ │spontane.geode osoase sau/şi lacune │ │ │ │ │diseminate │ │ │ │ │. afectarea microarhitecturii │crescut de fracturare osoasă sau │ │ │ │ţesutului osos care favorizează │tasare vertebrală prin profilul │ │ │ │creşterea fragilităţii osoase şi │profesional. cronică. greaţă.fosfatoză alcalină crescută (în │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .95% │ I │ │deficit de insulină. îndelungate │tratament. anorexie.hipercalcemie serică │Hiperparatiroidism operat.hipofosfatemie │sechele osoase sau renale │ │ │ │. │sporadice. cu │ │ │ │.

în │ │ │ │marcată │evoluţie. │neuro-psihice) recuperate de │ │ │ │. peste 8 mg/24 h │ │ │ │ │(bărbaţi) │ │ │ │ │.ACTH dependent (leziune │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │suprarenală secundară) prin: │sau medicamentos sau/şi │ │ │ │. │ │ │ │ │tulb. neurologice şi │ │ │ │. │ │ │ │nocturnă │Hiperaldosteronism primar în │ │ │ │. encefaline şi │Feocromacitom cu sechele │ │ │ │alte peptide vasoactive. cardiovasculare.ACTH independent prin leziuni │Hipercoticism netumoral │ │ │ │primară corticosuprarenală: │stabilizat cu complicaţii cronice│ │ │ │. cu │ │ │ │ │scăderea peste 50% din valorile │ │ │ │ │bazale │ │ │ │ │. │chirurgical.adenom hipofizar ACTH secretant. Hiperaldosteronismul primar │ │ │ │ │(sindrom Conn) │ deficienţă funcţională medie │ 50 .test stimulare cu ACTH (cortrosyn) │ │ │ │ │cu dozarea cortizolemiei sau/şi 170 │ │ │ │ │HCS este negativ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │B.computer tomografie pentru │ │ │ │ │evidenţierea tumorii.cortizol liber urinar > 100 mg/24 h│ │ │ │ │.69% │ III │ │suprarenometabolic) caracterizat prin│Hipercorticism tratat │ │ │ │cortizolotoxicoză exprimată prin │(chirurgical sau/şi radioterapie │ │ │ │tablou clinic. │ │ │ │determină HTA paroxistică şi/sau alte│postoperator.ştergerea ritmului circardian al │ │ │ │ │cortizolului (sau inversarea) │ │ │ │ │. │ │ │ │.obezitate facto-tronculară │ deficienţă funcţională gravă │ 90-95% │ I │ │.pozitiv în boala Cushing.reprezintă producţia crescută şi │Hiperaldosteronism primar forme │ │ │ │necontrolată de aldosteron.sdr.89% │ II │ │exogenă prelungită de glucocorticoizi│Hipercorticism în evoluţie. în │ │ │ │Forme clinice: │tratament substitutiv hormonal.activitate reninică plasmatică │ │ │ │ │scăzută │ │ │ │ │.tulburări de glicoreglare │necesită îngrijire permanentă din│ │ │ │ Dg. │tratament │ │ │ │ Diagnostic clinic: │ │ │ │ │.tumoră medulosuprarenală care │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │ │ │ │. │ │ │ │ │.69% │ III │ │.HTA │sechelare grave.alcaloză hipercloremică. cu sechele │ │ │ │hiperexcitabilitate │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │.corticozolemie sub 5 ug/dl │decompensată. │ │ │ │bilaterală. film │ │ │ │ │lipidic │ │ │ │ │. │ │ │ │.hipertensiune arterială │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . predominant │inoperabilă.CS şi 17 KS urinari scăzuţi│tratament care necesită îngrijire│ │ │ │.Cushing iatrogen. persistente.aldosteronul . cu sechele │ │ │ │.osteoporoză │ │ │ │ │.17 KS crescuţi peste 12 ug/24 h │ │ │ │ │(femei) peste 18 mg/24 h (bărbaţi) │ │ │ │ │. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │.170 HCS urinari crescuţi peste 6-8 │ │ │ │ │mg/24 h (femei). │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │C. │ │ │ │ │pentru dg.69% │ III │ │hipokaliemie. nespecifice: rdg.hipotrofie musculară proximală │Hipercorticism tratat operator │ │ │ │. tratat│ │ │ │clinice.ACTH plasmatic peste 200 pg/ml │Insuficienţa CSR cronică │ │ │ │. şa turcă. │tratament.69% │ III │ │produce catecolamine.test supresie cu DXM 2 mg/zi x 2 │ │ │ │ │zile (cu dozarea cortizolemiei şi 170│ │ │ │ │HCS urinar) .leziune paraneoplazică cu secreţie │metabolice. ST sub │ │ │ │ │denivelat │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │D.astenie │Hiperaldosteronism primar.negativ (over night) │ │ │ │ │. │ │ │ │. dureri │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .│ │ │ │.89% │ II │ │. echilibrate sub │ │ │ │crize vegetative.│.leziune hipotalamică cu │complicaţii sechelare hipofizare │ │ │ │hipersecreţie de CRH şi consecutiv │(sindrom Nelson). │ │ │ │ectopică de ACTH.ionogramă Na scăzut K crescut │permanentă din partea altei │ │ │ │.investigaţii │ │ │ │ │imagistice: CT/RMN/scintigramă cu │ │ │ │ │derivaţi de colesterol marcaţi.test supresie la DXM (dexametazonă)│ │ │ │ │1 mg . │ │ │ │.hiperplazie macronodulară │tratament.adenom sau adenomocarcinom │(cardio-vasculare. QRS amplu.hiperaldosteronism │cardio-vasculare şi renale │ │ │ │primar prin tumoră suprarenală. │ │ │ │ │suspensia reninei plasmatice şi │ deficienţă funcţională medie │ 50 . glicoreglare (OGTT). │ │ │ │Dg.89% │ II │ .fără edeme │tratament. tumorii │ │ │ │ │ECG QT alungit.ex.parestezii musculare. cu │ │ │ │.hipoglicemie serică │persoane. │ │ │ │ACTH (sindrom Itenko-Cushing).poliurie .ex. Sindromul Cushing │ │ │ │ │Sindromul Cushing (sindrom │ deficienţă funcţională medie │ 50 . metabolice. │echilibrate sub tratament │ │ │ │Diagnostic clinic: │ │ │ │ │. de │ │ │ │(cortizolotoxicoză cu hipofuncţie │etiologie tumorală sau │ │ │ │adrenală). de virilizare (eventual) │osoase. │neechilibrate sub tratament.aldosteronul plasmatic crescut │ │ │ │ │. radiologic . labile sub │ │ │ │.18 glucuronid urinar│ │ │ │ │crescut peste 20 ug/24 h │ │ │ │ │. paraclinic: │partea altei persoane.osteoporoză │dezechilibre hormonale care │ │ │ │. Cushing prin adenom│ │ │ │ │sau adenocarcinom suprarenalian │ │ │ │ │. uneori │ │ │ │ │hipernatremie │ │ │ │ │.negativ în sdr.melanodermie │substitutiv continuu până la │ │ │ │. ECG. │cardiovasculare osoase.170 H . │netumorală. rareori │neechilibrate. Feocromocitomul (paraganglion) │ │ │ │ │. visceral şi metabolic │hipofizară sau medicamentos) fără│ │ │ │indus de excesul de glucocorticoizi.95% │ I │ │. prin tumoră │ │ │ │.sindrom Conn . prin administrare│deficienţă funcţională accentuată│ 70 . cu manifestările lor │Hiperaldosteronism primar.paroxisme de HTA pe fond de │ │ │ │ │hipertensiune moderată sau tensiune │ │ │ │ │normală însoţite de cefalee. │ │ │ │Diagnostic paraclinic: │ │ │ │ │. rezistentă la │ │ │ │.test supresie cu DXM 8 mg x 2 zile │ │ │ │ │cu precizarea formei etiopatogenice: │ │ │ │ │. │radioterapie hipofizară.polidipsie.tetanie.hipotensiune arterială │echilibrare. suprarenale.striuri cutanate tip vergeturi │sau medicamentos cu complicaţii │ │ │ │. │complicaţii sechelare după 2 ani │ │ │ │indiferent de sursă │de la tratamentul complex.dozări hormonale specifice: │ deficienţă funcţională gravă │ 90 .tulburări musculare .negativ sau o scădere │ │ │ │ │sub 50% din valorile bazale. care │cardiovasculare. clinic: │ │ │ │ │. │ │ │ │ │. ce duce │oligosimptomatice (tumorale) │ │ │ │la retenţie sodică însoţită de HTA.hipokaliemie sub 3 mEq/l │ │ │ │ │. renale. │ │ │ │corticosuprarenal.

│ │ │ │Tablou clinic: │decompensate şi sindrom de │ │ │ │ La fetiţie: pseudohermafroditism cu │virilizare cu dificultăţi de │ │ │ │ organe genitale externe ambigue. cu tablou │ │ │ │produşi de ţesutul suprarenal.test Barr pozitiv │ │ │ │ │.infertilitate la bărbaţi. │ │ │ │ │accentuate (conform criteriilor │ │ │ │ │Cap. │inoperabilă.49% │ 0 │ │testicolelor sau ovarelor datorate │Forme clinice cu tablou │ │ │ │unor defecte cromozomiale. Sindromul adrenogenital │ │ │ │ │Reprezintă (clasic) sindroame │ deficienţă funcţională medie │ 50 .cauza insuficienţei gonadice │ │ │ │ │Disgenezii gonadale (mai frecvente): │ │ │ │ │.urografie │ │ │ │ │. cu │ │ │ │ │semne de insuficienţă │ │ │ │ │corticosuprarenală cronică.69% │ III │ │virilizante (mai rar feminizante) │Forme hiperplazice compensate │ │ │ │datorate secreţiei crescute de │cardiovascular prin substituţie │ │ │ │androgeni sau alţi steroizi sexuali │continuă cu prednison.probe dinamice: de inhibiţie cu │ │ │ │ │fentolamină (Regitină) sau cu │ │ │ │ │clonidină │ │ │ │ │.cariotip 47 XXY sau mozaicism │ │ │ │ │. transpiraţii. │staturală conform criteriilor. │ │ │ │ │computer tomograf pentru evidenţierea│ │ │ │ │tumorală. │staturală sub 120 cm. hipertensiune │locomotorii de realizare a │ │ │ │arterială. deblacu urinar la │tumoră nediagnosticabilă sau │ │ │ │terminarea crizei.│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ │. prin tulburări funcţionale│ │ │ │. │criteriilor de înălţime Capitolul│ │ │ │. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │VI. │oligosimptomatic.49% │ 0 │ │ Boală determinată de un defect al │Forme clinice cu hiportrofie │ │ │ │ cromozomului X cu cariotip 45 XO │staturală de peste 150 cm. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Sindromul Turner │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . │ │ │ │prin defece enzimatice în sinteza │ │ │ │ │cortizolului prin: │deficienţă funcţională accentuată│ 70 . │ │ │ │Tabloul clinic: │ │ │ │ │. deficit intelectual │neuropsihice de intensitate │ │ │ │de intensitate variabilă │medie. │ │ │ │ │.│anginoase.Sindrom de pierdere de sare .fenotip masculin │ deficienţă funcţională medie │ 50 .ECG │ │ │ │ │. Patologia gonadică │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │ A. │ │ │ │pubertate precoce.69% │ III │ │.130 cm cu tulb.deficit de 3 beta-hidroxisteroid │cu complicaţii cardio-vasculare.spermogramă azospermie │ │ │ │ │.89% │ II │ │. │ │ │ │ Tabloul clinic: │ │ │ │ │.hipotiroidie.estradiol plasmatic scăzut │ │ │ │ │. FSH) crescuţi │deficienţă funcţională accentuată│ 70 .+/.│ │ │ │. │tulburări psihice consecutive. duri │scăderea capacităţii de efort │ │ │ │.ex.test de supresie la DXM 2 mg/zi x 2│ │ │ │ │zile cu măsurarea 17 KS urinari. formă │ │ │ │ (disgenezie gonadală cu fenotip │fără malformaţii somatice │ │ │ │ feminin). │cerebrale persistente │ │ │ │metanefrinelor şi acidului │ │ │ │ │vanilmandelic în urină/24 h │ │ │ │ │crescute uneori │ │ │ │ │.testosteron plasmatic scăzut. │ │ │ │ │. │ │ │ │. │ │ │ │renale. Insuficienţa gonadică.disgenezie a tubilor seminiferi │fără scăderea capacităţii de │ │ │ │determinată de anomalii ale formulei │efort fizic sau fără tulburări │ │ │ │cromozomiale. │ │ │ │. │ │ │ │(tumoral corticosuprarenal): adenom │Tulburările staturale conform │ │ │ │sau adenocardinom. tulburări de glicoreglare │variantelor posturale şi de │ │ │ │.ginecomastie │fizic şi prin tulburări │ │ │ │.obezitate. │tratament complex de substituţie. cu │ │ │ │.aspect eununcoid │Forme clinice cu tulburări de │ │ │ │.dozarea catecolaminelor plasmatice.sindroame clinice caracterizate │ │ │ │ │prin formare deficitară a │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 .testicul mici.organe genitale externe infantile │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │.hidroxilază │Formele clinice evolutive în │ │ │ │.gonadotropi (LH.HTA +/.deficit de 2 l . Boli cardiace) prin scăderea│ │ │ │ │accentuată a capacităţii de │ │ │ . │ │ │ │ │Simptomatologie clinică variabilă în │ │ │ │ │funcţie de: │ │ │ │ │.deficit de 1 l .semne de virilizare în │ │ │ │ │funcţie de deficitul enzimatic │ │ │ │ │(11-hidroxilară sau 17-hidroxilază).dozarea catecolaminelor. malformaţii│ │ │ │ │cardiovasculare cu tulb.testul de stimulare cu ACTH cu │ │ │ │ │măsurarea steroizilor în amonte. .sindrom adrenogenital congenital │Nanism hipofizar. de intensitate │ │ │ │ Paraclinic: │medie.prin │ │ │ │ │deficit de 2 l . │ │ │ │.testul Barr negativ (absenţa │somatice (cardiovasculare renale)│ │ │ │cromatinei sexuale) │şi tulburări psihice de │ │ │ │.hidrozilază. │ │ │ │ │La adult: │ │ │ │ │. │ │ │ │Paraclinic: │ │ │ │ │. prin │ │ │ │tahicardie.hipotrofie staturală dizarmonică │ deficienţă funcţională medie │ 50 . │psihice invalidante. │integrare profesională şi │ │ │ │La băieţi: macrogenitosomie cu │socială. │ │ │ │ │hiperplazică de cea tumorală │ │ │ │ │(nesupresibilă).69% │ III │ │.malformaţii somatice (cardiace.hirsutism │ │ │ │ │. │ │ │ │dehidrogenază.facies caracteristic │Forme clinice cu hipotrofie │ │ │ │. │ │ │ │ │. cu complicaţii │ │ │ │ Diagnostic paraclinic: │cardio-vasculare renale.intensitatea insuficienţei gonadice│ │ │ │ │.infertilitate. │ │ │ │. │Feocromocitom în evoluţie.89% │ II │ │.cariotip 45 XO sau moxaicisme │intensitate medie.pubertate întârziată │dezvoltarea masei musculare şi │ │ │ │.OGE aspect infantil/normal │osteoporoză sexoidoprivă.gonadotropi serici crescuţi │ │ │ │ │.pentru │ │ │ │ │vizualizarea tumorii │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │E. compensat prin │ │ │ │Sindromul Klinefelter: │substituţie cu hormoni sexoizi.vârsta instalării │ │ │ │ │.intelect liminar │prehensiune.virilizare la femei │ │ │ │ │. │ │ │ │ │diferenţiază forma congenitală.hidroxilală. │ │ │ │. │ │ │ │ │ Teste paraclinice: │ │ │ │ │.amenoree şi regresia caracterelor │ │ │ │ │sexuale secundare feminine │ │ │ │ │. paloare. surditate) │între 139 . │invalidante.sindrom adrenogenital dobândit │echilibrate prin tratament. rdg.tipul gonadei │ │ │ │ │. │de virilizare moderat şi │ │ │ │Clasificare: │tulburări psihice secundare.CT/RMN/scintigrafie .

│ │ │ │pentru tumori benigne sau maligne cu │ │ │ │ │constituirea tabloului clinic de │ deficienţă funcţională medie │ 50 . HEMOPATII MALIGNE ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitatea│ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemii acute . frecvenţa şi durata episoadelor de acutizare (confirmate prin documente medicale).69% │Se contraindică │ . În caz de transplant de măduvă osoasă. bolnavul poate solicita şi în afara termenelor de revizuire. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă funcţională medie. │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Insuficienţa gonadică dobândită (la │ deficienţă funcţională uşoară │ 20 . de │beneficiază │ │ │prin oprirea lor în diferenţiere │infecţii precum şi de alte │de concediu │ │ │şi maturaţie.proliferări │Este determinată de caracterul │Episodul acut│ │ │maligne ale celulelor │malign al bolii. este │ │lege. │ │sau biopsie osoasă). caracterizate │însoţitoare. 2. e) deficienţă gravă . │complicaţii ca meningita leucemică. tulburări │ │ │ │. reevaluarea în situaţia agravărilor.osteoporoză (osteopenie) +/│cardiovasculare hormonale şi │ │ │ │hiperalgică │metabolice cu necesar de │ │ │ │.complicaţii cardiovasculare │tratament. în care semnele clinice şi de laborator determină tulburări funcţionale uşoare. │ │ │ │. III │ │ │În remisiuni durabile sub 4-5 ani │ 50 .amenoree histeroprivă cu tulburări │osteoporoză (osteopenie) de │ │ │ │neurovegetative │asociere. Aprecierea tulburărilor funcţionale în afecţiuni hematologice cuprinde 5 nivele de gravitate: a) fără deficienţă. care împiedică desfăşurarea activităţii curente zilnice. │ 20 . 5. │ │ │ │ │urmând a fi verificat anual. durata acestuia. asociate sau nu.│limitele │ │ │în sângele periferic. Evaluarea capacităţii de muncă în afecţiuni hematologice cronice se face doar în situaţiile în care s-au scurs minim 6 luni de la diagnosticarea bolii şi iniţierea tratamentului. de hemoragii. semne şi simptome minime. În situaţia tratamentului citostatic imuno-supresor şi radioterapeutic evaluarea va lua în considerare atât efectele nefavorabile ale acestora cât şi tulburările funcţionale determinate de afecţiunea hematologică propriu-zisă. d) deficienţă accentuată. evaluarea se va face la 6 luni de la realizarea transplantului. │ │ │prezenţa de celule blastice ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │(imature) peste 30% din totalul │Deficienţă funcţională uşoară. reevaluarea clinico-funcţională putând fi făcută la perioade de timp variabile. sindrom dislipidemic │Formele clinice după castrări │ │ │ │ │pentru tumori maligne.semnele şi simptomele determină tulburări funcţionale de intensitate medie. 4.│medical în │ │ │cu trecerea celulelor blastice │infiltraţii craniene sau pulmonare.49% │ 0 │ │femei) │Castrări chirurgicale.69% │ III │ │menopauză precoce. În expertizarea bolnavilor cu afecţiuni hematologice se va lua în considerare obligatoriu posibilitatea tratamentului. 6. fără răsunet funcţional. efectele produse şi persistenţa lor în timp. b) deficienţă uşoară.│ │prestaţie fizică sau prin │ │ │ │ │tulburări neuropsihice │ │ │ │ │accentuate.obezitate. prin semne şi simptome. deficienţa│ │ │ │ │funcţională se va aprecia conform│ │ │ │ │Criteriilor oncologice │ │ │ └─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ AFECŢIUNI HEMATOLOGICE NORME GENERALE DE EVALUARE 1. │stabilite de │ │ │Criteriul esenţial de dg. În cazul afecţiunilor hematologice care evoluează în pusee evaluarea se va face în perioadele intercritice. 3. │ │Nu se încadrează în grad│ │celulelor medulare (la puncţie │În remisiuni durabile de 4-5 ani. De asemenea.accentuarea tulburărilor clinice şi de laborator determină imposibilitatea realizării activităţii vitale zilnice şi necesită îngrijiri din partea altei persoane. ca element important.69% │de invaliditate. │ │ │ │histerectomii totale cu anexectomii │fără complicaţii somatice. c) deficienţă medie . radice sau│ │ │ │Castrarea chirurgicală. la vârsta │hormonale compensate prin │ │ │ │activităţii profesionale. radică sau │medicamentoase cu tulburări │ │ │ │medicamentoasă. │leuco-staza sau nefropatia urică. │Forme clinice cu tulburări │ │ │ │Tabloul clinic: │hormonale netratate cu │ │ │ │. dar va lua în considerare. prin │substituţie estroprogestativă. │ │Gr. │bolnavul poate fi considerat cu │ │ │ │ │capacitatea de muncă păstrată. de anemia │iniţial │ │ │hematopoetice.

├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hepato-splenomegalie. │ │ │În MMPP la post PV sau policitemică│ │ │ │ │cu complicaţii severe neurologice │ │ │ │ │sau cardiace care împiedică │ │ │ │ │autoservirea. │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată prin │ 70 . cu complicaţii moderate │ │solicitări energetice │ │faza cronică.G. │ │Se recomandă locuri de │ │excesivă a celulelor din seria │ │ │muncă cu solicitări │ │roşie. boala determină ţintuirea la│ │ │ │ │pat a bolnavului conducând la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. III şi IV cu anemie <│ │ │ │ │11 gr% Hb. în│repetate.) │Deficienţă uşoară. clinic . │ 50 .L.P. Se vor │ │proliferarea unei clogne maligne │ │ │evita expunerea la │ │de limfocite blocate în │ │ │factori fizici │ │maturaţie. anemie în grad │ │ │ │ │variabil şi prezenţa cromozomului│ │ │ │ │Ph + bcr-abl │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată . faza ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │de metaplazie mieloidă │Deficienţă medie. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Trombocitemia hemoragică (T. hematocrit sub 33%. II de inv. măduva │ │ │ │ │osoasă hiperplazică predominant │ │ │ │ │granulocitară. cu │ 20 . PAL absentă.L. Se caracterizează │ │ │nefavorabili de mediu │ │prin 2 markeri biologici: │Deficienţă uşoară L. │ │postpolicitemică (M. cu remisiuni trecătoare dar │ │locuri de muncă cu │ │atinge 15 20 ani. cardiace. II de inv. I de inv. │ │ │ │.PV). │ │ │ │ │Examenul de laborator arată │ │ │ │ │leucocitoză marcată cu deviere la│ │ │ │ │stânga. │ │ │ │ │Boala are o evoluţie medie de 4 │Deficienţă medie L.89% │Gr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În faza blastică (finală) │ │ │ │ │deficienţa funcţională este gravă │ │ │ │ │(ca şi leucemiile acute cu │ │ │ │ │deficienţă gravă).49% │Nu se încadrează. Se rec.este o boală primară a │În L.H.a. Bolnavul va fi │ │ţesutului limfatic în care se │ │ │monitorizat.G. fără expunere la │ │policitemică. splină tumorală cu │ │de muncă cu solicitări │ │mieloproliferative cronice │fenomene de compresie abdominală. III de inv. produse de │(litiază renală. trombocite sub │ │citologice repetate. │ │.C.A.L. precum şi complicaţiilor │ │Poate lucra pe locuri │ │hematologică din grupa bolilor │(hipersplenism. │ 20 . │ 20 .gena bcr-abl │şi citologice.69% │Gr. cu │ │organic. fibroză │ │ │ │ │medulară exstinsă. sub │ │energetice mici în │ │ │tratament.100% │Gr.cromozomul pH şi │remisiuni de lungă durată clinice │ │ │ │molecular .49% │ │ │. cu Ht de 50%.000/mmc) │ │ │ │ │cu răspuns terapeutic slab şi │ │ │ │ │pronostic nefavorabil. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia limfatică cronică (LLC) │Deficienţă uşoară. │ │energetice mici şi │ │caracterizată prin creşterea │infarcte splenice.citogenetic .citochimic . │ │ani.L.000/mmc.transpiraţii │ │ │la eforturi mari la │ │nocturne.69% │Gr. │ │factori fizici │ │granulocite. cu evoluţie│ 50 . masa │ │ │ │ │eritrocitară normală sau scăzută. │ 50 . │ │ │ │ │hepatice) sau în faza MMPP cu │ │ │ │ │splenomegalie tumorală.89% │Gr. │ │ │ │ │leucoeritroblastic. │ 70 . │staţionară pe timp îndelungat şi │ │ │ │infiltraţii limfocitare ce │răspunsul la tratament favorabil │ │ │ │depăşesc 30% (criteriile ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │obligatorii de diagnostic). tratat │ │produce acumularea şi │ │ │corespunzător. laborator: în sângele │În L.│ │ │ │eforturile fizice mari │ │ │ │ │şi expunerea la noxe. │(HTA. de stadiu zero. │Deficienţă uşoară.) şi │În faza policitemică fără │ │Se recomandă locuri de │ │faza de leucemie acută post │remisiune.scăderea P.C. │ │ │de mediu. Remisiunile.49% │Idem │ │Ex. │ │ │ │ │leucocitoză care nu răspunde la │ │ │ │ │tratament.. │ │de inv.89% │Gr. în măduva osoasă. │ 20 . │ │Diagnosticul clinic pe │ │ │ │ │splenomegalie uneori │ │ │ │ │hepatomegalie şi dureri osoase. │ │ponderală. │ │este o boală neoplazică │bolii. │ │citologice până la 20 ani. prin │ │ │ │ │evoluţie. │ 90 . complicaţii şi răspunsul │ │ │ │ │nesatisfăcător la tratament. │ │caracterizată prin proliferarea │400. │ │ │În L. │Deficienţă medie.49% │Nu se încadrează.89% │Gr. │ │ │accelerată şi de metamorfozare │ │ │ │ │blastică cu complicaţii severe. │ 70 . de std. scădere│ │ │locul de muncă.000/mmc. │ │ │nefavorabili de mediu şi│ │Dg. │ │medii. st.100% │Gr.L.P. fără expunere la │ │excesivă a producţiei de │infecţii ş. la │ │tratament au durată de luni sau │ │ │factori de nefavorabili │ │ani.69% │Gr. cu │ │ │ │ │trombocitoză peste 400. │ │ │În faza policitemică cu sechele │ │ │ │ │persistente prin complicaţii │ │ │ │ │trombotice (neurologice. │ │ │ │ │trombocitopenie (sub 100. cu complicaţii moderate │ │muncă cu solicitări │ │policitemică (IAp. │ │ │În L.în faza │ 70 . III de inv. astenie fizică. │ 35 . │ . │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Leucemia granulocitară cronică │Se datorează caracterului malign al│ │Nu se încadrează. dar supravieţuirea poate │lentă.M.III inv. în care sunt │ │ │factori fizici │ │posibile remisiuni clinice şi │ │ │nefavorabili de mediu. │ │ │energetice mici şi │ │Boala evoluează în trei faze │ │ │medii.000/mmc.45%. │ │esenţială sau primară este o │În TH în faza de remisiune clinică │ │Necesită monitorizarea │ │neoplazie hematologică (din │şi hematologică cu trombocite < │ │afecţiunii.000/mmc şi │ │ │ │ │leucocitoză peste 12. I │ │ │acute în care prin consecinţele │ │ │ │ │bolii. │ │este o afecţiune neoplazică │în faza policitemică remisiune │ │Necesită monitorizarea │ │hematologică (din bolile mielo │clinică şi citologică cu hematocrit│ │afecţiunii. │ │mici.C. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată.în leucemiile │ 90 . │ │ │saturaţie de oxigen normală. I când apar │ │ │ │periferic linfocitoză > │adenopatii dar evoluţia este │ │ │ │30. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă.34% │Nu se încadrează în gr. II │ │ │caracterul afecţiunii. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Policitemia Vera (boala Vaquez) │Deficienţă uşoară. amenoree). II în care apar │ │Se indică locuri de │ │ │hepatomegalie şi/sau splenomegalie │ │muncă cu solicitări │ │ │cu remisiuni de minim 3 ani. │ │limitele confortului │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. hemoragii. │ │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă . st. adenopatii.). controale │ │proliferative cronice) │între 40 .C. tablou sanguin. hemoragii sau tromboze │ │energetice mici în │ │ │remise).C. cu │ │condiţii de confort │ │ │splenomegalie moderată.C. II inv. fără exp.

├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │multinuclearităţi.trombocite mai mult de ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────│ │600. │ 50 . │ 70 . │ │ │ │ │În TH se pot obţine prin │ │ │ │ │tratament remisiuni pe durate │ │ │ │ │variabile.M.agregare trombocitară normală │ │ │ │ │ cu răspuns la epinefrină. II de inv.69% │Gr. │ │hiperproducţie de celule ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │hematopoetice şi hiperproducţie │Deficienţă accentuată.D.anemie eritroidă pură │ │ │cu acţiune pe sistemul │ │ (eritroblastopenie) cu │ │ │hemtopoetic. de │ │ │ │ │obicei după remisiune. mielofibroză.3 ani. │ │caracterizează prin citopenie │În forme uşoare sau în remisiuni │ │Pot lucra pe locuri de │ │periferică şi medulară cu hipo │totale ale acestora. cu macrocitoză. siderocite în │În leucemia mielomonocitară cronică│ │nefavorabili de mediu. în leucemia │ │ │ │ │mielomonocitară cronică în perioada│ │ │ │ │de acutizare a bolii. │ │mielo monocitară cronică.│bolile mieloproliferative │400.89% │Gr.măduva osoasă hipercelulară cu │remisiune citologică (trombocite < │ │ │ │ hiperplazie megacaricitară. tablou │ │ │ │ │leucoeritoblastic. │şi/sau hemoragice remise şi cu │ │ │ │.000/mmc.prezenţa de celule progenitoare│600. este o boală │În faza proliferativă fără │ │Pot lucra pe locuri de │ │neoplazică hematologică din grupa│complicaţii │ │muncă cu solicitări │ │bolilor mieloproliferative │ │ │mici. │ │ │ │ │În forme cronice care necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate. cu complicaţii │ │ │ │ │grave. │ 70 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă medie. cât şi 2 │ │ │ │ │ani după obţinerea unei remisiuni │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────────┘ . │ 70 . │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Mielofibroză cu metaplazie │Deficienţă medie.│În faza de insuficienţă medulară. │ │ │ │ │.M. │ 35 . │ │viaţă 1 . │ │mieloidă M. mortalitatea > │ │ │ │ │de 80% din care peste 50% mor în │ │ │ │ │primul an de evoluţie. fără complicaţii sau în │ │profesionale │ │ │fazele de remisiune parţială. │ │sânge.49% │Nu se încadrează.69% │Pot lucra pe locuri de │ │.M. │ │identificabilă (infecţii. │ 50 .aplazie granulocitară │ │ │ │ │ (agranulocitoză) în care │ │ │ │ │ granulocitele sunt mai puţin │ │ │ │ │ de 500/ml.000/mmc fără o cauză │Deficienţă medie. │ │muncă cu solicitări │ │sau acelularitate. cu Hb sub 8 gr/l │ │ │ │ │cu tratament ineficient ca şi în │ │ │ │ │anemia cu exces de blaşti în │ │ │ │ │transformare care precede leucemia │ │ │ │ │acută. III inv. III de inv. │ │ reticulocite mai puţin de 1%. leucemie acută │ │ │ │ │în fazele tardive ale bolii. │ │ │ │ │În forme severe.20 ani. │ │ │ │ │În M.absenţa fibrozei extinse în │Deficienţă accentuată. III de inv.D. │ │ │ │ │. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │.) este o formă de │În remisiune completă clinică şi │ │Bolnavi vor fi │ │insuficienţă medulară datorită │citologică în anemia refractară │ │monitorizaţi şi li se │ │imposibilităţii maturării │simplă. │ │ │ │ 36 ml/kg corp la B şi sub 32 │ │ │ │ │ ml/kg corp la F. │ │ │ │ │hemoglobinurie paroxistică │ │ │ │ │nocturnă. rezistentă la │ │ │ │ hematologice anormale determină│tratament.89% │Gr.prezenţa splenomegaliei. │ │ │ │ │În faza de insuficienţă medulară │ │ │ │ │pancitopenie cu sindrom anemic. II de inv. fără expunere │ │ceea ce are ca urmare creşterea │ │ │la factori de mediu │ │numărului de trombocite în sânge. │şi/sau hemoragice severe cu sechele│ │ │ │.000/mmc) cu splenomeglie │ │ │ │. │ │Diagnosticul TH se pune pe: │ │ │ │ │. II de inv. │ 50 . II de inv. a cromozomului Ph sau a│În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │ genei de fuziune. fără complicaţii. │ 20 . │în fază cronică. │În TH cu complicaţii trombotice │ │ │ │neoplasme sau hematologice). │persistente. │ │ │ │sideroblaşti patologici.69% │Gr. cu trombocitoză peste │ │ │ │. │ 50 . în anemiile refractare. anemie cu│ │ │ │ │hematii în "picătură".M. sunt incluse stări │ │ │Pot lucra pe locuri de │ │preleucemice: ca anemia │ │ │muncă cu solicitări │ │refractară simplă sau cu │ │ │energetice mici şi │ │sideroblaşti inelari sau cu │ │ │medii. dar pot fi│ │ │ │ │parţiale sau totale.│ │ │ │ │mielo-displazie. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Sindromul mielo-displazic │Deficienţă uşoară.000/mmc. │ │ │ │ prin formare de colonii │ │ │ │ │ endogene eritroide şi/sau │ │ │ │ │ megacariocitare. │ │În S.7 ani cu limite între │ │ │ │ │1 . fără expunere la │ │cronice caracterizată prin │ │ │factori de mediu fizic │ │coexistenţa a 2 procese: │ │ │nefavorabili. │tratament. │ │ │energetice mici şi medii│ │Pot avea aspect de: │ │ │fără expunere la toxice │ │. supravieţuirea este în │ │ │ │ │medie 5 . fără expunere la │ │exces de blaşti şi leucemia │ │ │noxe şi toxice.000/ml. în forme ce necesită │ │ │ │ │transfuzii repetate. │ │Pot lucra pe locuri de │ │cronice) caracterizată prin │ │ │muncă cu solicitări mici│ │proliferarea megacariocitelor. │ │ │ │În faza mieloproliferativă │ │ │ │ │diagnosticul se pune pe: │ │ │ │ │splenomegalie tumorală. │ │ │examinări citologice. de asemenea. atât în │ │ │ │ │perioada activă a bolii. │ │ │În forme medii fără tendinţă la │ │Aceleaşi indicaţii │ │ │evoluţie. │ │ │ │ │Remisiunile sunt rare. │ │de celule stromale (fibroblaste).masa eritrocitară normală sub │moderată.anemie cu semne de hipoxie │În remisiuni parţiale de durată │ │muncă cu solicitări │ │anemică şi cu modificări │medie.89% │Gr. pot apare │ │ │ │ │hemosideroza cu ciroză hepatică │ │ │ │ │şi D.aplazie megacoriocitară în care│ │ │ │ │ trombocitele sunt sub │ │ │ │ │ 20. │ │expunere la factori │ │poikilocitoză.89% │Gr. │ │(S. │ │ măduvă. Durata de │Deficienţă accentuată. │ │vor face periodic │ │celulelor din seriile mieloide.M.M. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Anemii aplastice se │Deficienţă uşoară. cu rezultate favorabile la │ │energetice mici. │ │ │şi medii. fără │ │morfologice. │ │ │În forme severe. │În anemia refractară simplă sau cu │ │ │ │ │exces de blaşti. hemoragii. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată │ 70 .Z. │ │ │ │ │Complicaţii: infecţii. megaloblastoză. │400.69% │Gr. │ │ │ │ │infecţios şi hemoragic. │ │ │ │ │.49% │Nu se încadrează.│ │ │fizic nefavorabili. ├───────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┤ │Diagnosticul se pune pe: │Deficienţă medie.

49% │Nu se încadrează.89% │Gr. │acute. determină diferite grade de hipoxie tisulară sau celulară.sunt neoplazii produse de│Deficienţă uşoară.12 gr%. │ 50 .ANEMII Anemiile reprezintă bolile sistemului eritrocitar determinate de scăderea Hb şi/sau a masei eritrocitare totale care prin scăderea capacităţii de transport a O2 de către sânge.10 gr%. Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă vor ţine seama de rapiditatea instalării. . granulomatoase. │ │ │ │ │Forme de anemii hemolitice: │ │ │ │ │. │ │Std.anemie severă la Hb sub 7 gr%. . │ │leucopenie.│ │medulare şi a sideroblaştilor. III de inv.10 zile în │ │ │ │ │hemolize severe. ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia feriprivă este o anemie hipocromă │Forme uşoare cu Hb între│ 20 . III . │ . subictersplenomegalie │(tromboze.hemoglobinopatii (siclemia. │ │microcitară în care tulburarea de bază o reprezintă│10 . │ │ │ │Anemii hemolitice . │ │ │factori fizici de │ │Pel crescută. în măduva osoasă.Std. 13 gr% (2) la F.anemie moderată la Hb între 8 .69% │Gr.25%) iar │ │ │ │ │vitamina B 12 în sânge < 100 mg%. cu complicaţii │ │ │ │Diagnosticul: paloare.enzimopatii. │ │ │nefavorabili. │ │solicitări │ │Ex.90 │ │ │ │ │zile în hemolize minore. gastrită atrofică. │ │Evoluţia cuprinde 4 stadii: │În boala Hodgkin cu │ │Se recomandă │ │. în perioadele │ │ │ │hematogenă │de acutizare (cel puţin │ │ │ │Postterapeutic pot apare remisiuni de lungă │6 luni) de la iniţierea │ │ │ │durată.49% │Nu se încadrează. modificări tip │ │ │factori │ │megaloblastic pe toate seriile. │În remisiuni complete. II (2E) = determinarea a 2 grupe ganglionare │ │ │în limita │ │de aceeaşi parte a diafragmului cu/fără afectarea │ │ │confortului │ │unui organ visceral prin contiguitate. │ 30 . ficat etc. Test │ │ │ │ │Schilling cu valori scăzute (normal 8 . │ │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ BOLILE SISTEMULUI LIMFOID ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Afecţiunea │ Deficienţa │Incapacitate│ Grad │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Hodgkin . │ │ │ │ │. │ │ │factori fizici │ │scădere în greutate. I inv. │frecvente. │ │proliferarea malignă o unei Deficienţă uşoară.12 gr%.methemoglobinopatii. II inv. În măduvă absenţa hemosiderinei │ │ │mediu nefavorabil. măduva │În boala Hodgkin în │ │ │ │osoasă. │Deficienţă accentuată. scăderea reticulocitelor.49% │Nu se încadrează. │ │Elementul decisiv de diagnostic este biopsia ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ganglionară. anaclorhidrie │ │ │de mediu │ │histaminorezistentă. IV: determinări viscerale (ex. paralel cu dezvoltarea unei reacţii│ │ │energetice mici şi│ │celulare polimorfe.Std. trombo şi │fără complicaţii. │ │cu/fără hepatomegalie. │imediat şi persistent la│ │eforturi fizice │ │Semne de laborator: scade Hb şi Ht CHEM < 30%. . │ 30 .Std. │ │ │ │ │.69% │Gr. de laborator . │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Durata de viaţă a eritrocitelor scade la 80 . │ │ │solicitări │ │Sternberg Reed. │Deficienţa accentuată. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Anemia megaloblastică este o anemie datorată │Deficienţă medie. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Limfoame nonhodgkiniene . mielograma arată hiperplazie │ce necesită transfuzii │ │ │ │eritroblastică cu inversarea raportului G/E. III de inv. │ │ │ │ │. │Deficienţă medie.sferocitoza ereditară.autoimune. │ │ │medii. │ │ │ │ │. probabil din seria limfoidă cu │ │ │locuri de muncă cu│ │forme de celule gigante tip În remisiuni complete. CS < de 15%. │ │ │organic. 1 (1E) = afectarea unei singure grupe │remisiune incompletă. │ 90 . ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. prurit. │repetate. sideremie < 50 micrograme la 100 │ │ │expunere la │ │ml. │ │ │ │ │. sindrom neurologic. severitatea anemiei.│ │mari şi munca cu │ │VEM < 80 microni. │ │ │energetice mici. talazemia). │ 50 .anemie uşoară la Hb între 10 .Hb şi Ht scăzute. Alte semne │ │ │nefavorabili │ │glosita Hunter. │8 gr%. │ │ │Formele diseminate cu │ │ │ │ │caşexie neoplazică care │ │ │ │ │împiedică autoservirea. │ │ │ │ │. CTIF > 350 micrograme/100 ml.89% │Gr.se produc prin liza excesivă a │Anemii severe cu Hb sub │ │ │ │eritrocitelor. forme │ │ │ │crescută. │ │Pot lucra pe │ │clone celulare. febră. În frotiu │ │ │fără expunere la │ │macrocite.este afecţiunea determinată de │Deficienţă uşoară. care pot fi complete (dispariţia ggl şi a │tratamentului fazei │ │ │ │semnelor biologice) sau incomplete (dispariţia.eliptocitoza ereditară. hepatosplenomegalie. reticuloza │mielodisplazii). Dacă se ia ca parametru valoarea Hb se consideră: .hemoglobinuria paroxistică nocturnă. hemoragii │ 70 . necesitatea transfuziilor repetate. │favorabil la tratament. │ │activităţi cu │ │ganglionare sau a unui organ visceral prin │ │ │solicitări │ │contiguitate. răspunsul la tratament. în complicaţii │ │ │ │sau reducerea adenopatiilor cu VSH şi fibrinogen │viscerale. caracterele bolii primare care a generat anemia.determinare de grupe ganglionare supra├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi subdiafragmatice.valori normale = 14 gr% (2) la B. │ │energetice mici. cu răspuns │ │Se contraindică │ │scăderea cantităţii de fier din hematii. │ │.100% │ Gr. fără │ │Diagnosticul. │ │. II de inv.adenopatii periferice şi/sau │ │ │expunere la │ │profunde. │ │ │ │Ex. până la 5 . │ │ │ │crescute). │ │ │ │ │urobilinogenul şi stercobilina.) produse prin diseminare │evoluţie. de laborator: Hb şi Ht scăzute. . │ │tulburării diviziunii celulare prin scăderea │Forme moderate cu Hb │ │Se indică locuri │ │sintezei de AND datorată unui defect de vitamine │între 8-10% cu răspuns │ │de muncă cu │ │B 12 şi/sau de acid folic. │ 70 . │tratament corespunzător. │ │ │ │Creşte bilirubina în special indirectă.

│ │apare sindrom hemoragic generalizat cu risc ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │crescut de hemoragii în SNC. │ │fie mici. │ 35 . între 30. sindroame hemoragipare. │ │cu menţiunea că se │ │la traume minime iar când trombocitele sunt sub │ │ │recomandă munci cu │ │30. Ele fac parte din │cu remisiune de durată │ │muncă cu │ │sindromul limfoproliferativ cronic. cu afectare │ │solicitările să │ │stabilizarea leziunii osoase şi normalizarea Ca │renală incipientă. │ │solicitări energ. │ │I. │ │ │mediu. │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. fără expunere │ │Forme clinice .100% │Gr.000/mmc │ │ │mici.000 50. Ca seric normal.variabilă.69% │Gr. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Milom multiplu . │ │Ex. │Deficienţă accentuată │ 70 . │ │ │În invazii medulare. cele rapid │ │ │ │ │evolutive (în special │ │ │ │ │LNH cu malignitate mare)│ │ │ │ │în determinări viscerale│ │ │ │ │ale bolii. │autoservire. ale sistemului│ │ │ │ │nervos central care │ │ │ │ │împiedică autoservirea. cu trombocite │ │cu solicitări │ │produce distrugerea prematură a trombocitelor în │mai mult de 150. a │sindroame hemoragice ce │ │ │ │VSH.│ │energetice mici şi │ │sistemul macrofagic. calciu seric │Deficienţă severă. │ │ │energetice mici şi│ │Elemente de diagnostic: │ │ │medii. insuficienţă renală. cu │ │solicitări │ │hipervâscozitate sanguină. │ 50 . │ │de megatrombocite. │ │ │factori de mediu │ │Histologic se recunosc LNH cu limfocite mici cu │ │ │fizic │ │evoluţie lentă de câţiva ani. Când trombocitele sunt sub 10. plasmocitoză medulară peste 30% │ │ │condiţii de mediu │ │3. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │B. │ │10-30% component M cu valori mai scăzute decât la ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │criteriile majore. Scăderea imunoglobulinelor normale. │ 70 . │Bolnavii în st.89% │Gr. │Bolnavii cu sindrom de │ │ │ │Complicaţii: fracturi patologice. │crescută. componenta M (IgG mai mare de 2 gr% eliminarea │ │ │fără expunere la │ │ de proteină Bence-Jones mai mare de 2 gr/24h). │gravă ceea ce conduce la│ │ │ │Durata medie de viaţă la bolnavii netrataţi peste 7│pierderea capacităţii de│ │ │ │luni. La un număr de │incompletă. │ │absenţa splenomegaliei. infecţioase etc. pierdere ponderală │ │ │mici şi medii. III inv. Sindroame hemoragice produse prin deficit de │ │ │ │ │factori plasmatici ai coagulării.000/mmc apar sângerări │70. Hodgkin) │În remisiuni incomplete │ │Pot lucra │ │ │şi de durată mai scurtă │ │activităţi cu │ │ │mai ales în formele cu │ │solicitări │ │ │malignitate medie şi │ │energetice mici în│ │ │mare. │pronunţate.000/mmc pot apare sângerări cutaneo mucoase │ │ │solicitări energetice │ │spontane.000-150. sindrom de │compresiune medulară sau│ │ │ │compresiune medulară. │ │sindrom de hipervâscozitate. │ │peste 12 mg%/24h. │Deficienţă accentuată. │fracturi consolidate │ │recomandări. scade componenţa monoclonală cu │corect. II de inv. III inv. │reduse.000/mmc nu apar │trombocite între │ │cu deficienţă uşoară │ │sângerări. │ │ │ │proteină Bence-Jones în urină sub 4 gr/24h. │ 50 .adenopatii. │ │ │factori fizici │ │B. în │ │2. II de inv. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. cu │ │În remisiuni.000/mmc. IgA sub 3gr%. cu │ │profesionale ca la cei │ │trombocite mai mare de 100. │ 20 . a IgM şi a vâscozităţii serice. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ . I în │ │Se recomandă │ │prin leziuni osoase.afecţiunea produsă de proliferarea│Deficienţă uşoară. II cu │ │Aceleaşi │ │D. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Boala Waldenstrom . │ │ │medii. │ │fără expunere la │ │Diagnosticul se pune pe . │50. │ │limita confortului│ │ │ │ │organic. Leziuni osoase.mucoase. în forme cu │ │locuri de muncă cu│ │creşterea monoclonală de IgM şi fenomene de │anemie moderată. │renale.│ │ │ │II. Criterii majore: │ │ │de traumatizare │ │1. de laborator . funcţională │Incapacitate│Gradul de invaliditate │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Purpura trombocitopenică idiopatică (ITI) . Hb mai mare de 12 gr%. │Deficienţă medie.50%). │paralizii sau │ │ │ │infecţii. │ 50 . Hemoglobină mai mică de 8 gr%. │ 70 . │ │ │ └───────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴──────────────────┘ SINDROAME HEMORAGICE A) De cauză trombocitară ┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Afecţiunea │ Def.89% │Gr. IgG sub 5 gr%. │ │un sindrom hemoragic prin trombocitopenie imună │Bolnavi în remisiune │ │Pot presta activităţi │ │datorată anticorpilor antitrombocitari. │ │ │nefavorabili. cu anemie │ │menţiunea ca │ │50-75% şi eliminarea proteinei B. │ 70 .tulburări de memorie ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │şi orientare.trombocitopenie cu număr mare │Deficienţă medie. laborator . │ │ │factori fizici │ │hepato-splenomegalie. somnolenţă. plasmocitoză tisulară │ │ │(fracturi). ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Stadiile bolii: │Deficienţă accentuată. caracterizată │Bolnavii în std. fenomene │ │ │nefavorabili de │ │hemoragipare-cutaneo-mucoase. │Deficienţă medie. │ │seric.b. III cu │ │ │ │osoase absente. │ 90 .49% │Nu se încadrează. │ │Durata de viaţă în majoritatea cazurilor e │Bolnavi cu tablou clinic│ │ │ │normală. I inv. iar cei trataţi de 30 luni. │ 50 . │ 90 . │complicaţii osoase. II inv. cu │ │ │ │hematii pe frotiu. ceea ce │completă.este afecţiunea produsă prin │Deficienţă medie. │ │C. fără risc │ │A.100% │Gr. │ │ │factori fizici │ │Diagnosticul . │ │adenopatii (70% din cazuri) splenomegalie (30%) │ │ │fără expunere la │ │hepatomegalie (30 . │ │ │nefavorabili de mediu. III inv.67% │Gr.49% │Nu se încadrează. Criterii minore: plasmocitoză medulară între │ │ │nefavorabili. │ │Diagnosticul pe febră. │ │ │ │ │hepatice. mortalitatea în general e mai mică de │sever cu trombocite sub │ │ │ │10%.89% │Gr. sindrom de hipervâscozitate. megacariocite normale sau │Bolnavi cu remisiune │ │Aceleaşi indicaţii │ │crescute în măduva osoasă. leziuni │Bolnavii în st. tulburări în metabolismul │remisiune după │ │locuri de muncă cu│ │imunoglobulinelor.J.acută (în special la copii) şi │ │ │la traumatisme şi │ │cronică (mai ales la femei tinere). în urină cu 90%│uşoară. │ │solicitări │ │insuficienţă renală. Intermediară (între I-III).000/mmc.69% │Gr. │ │Boala apare de obicei la vârstnici. I de inv. │remisiune. insuficienţă medulară şi │tratament.sângerări cutaneo . ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Ex. │ │malignă a celulelor plasmocitare.anemie cu prezenţa de rulouri de │În forme avansate. │ │ │În formele cu remisiuni │ │ │ │ │incomplete de scurtă │ │ │ │ │durată. │ │Evoluţia în 4 stadii (v.64% │Gr.000/mmc.89% │Gr.│proliferarea unor clone maligne de celule │În forme cu celule mici │ │Poate lucra în │ │aparţinând sistemului imun. III inv. cu sângerări│ │ │ │ │la traume minime sau │ │ │ │ │spontan. │ │proliferarea malignă a seriei limfo-plasmocitare şi│În perioada de │ │Pot lucra pe │ │se exprimă prin hiperplazia organelor limfoide. în forme │ │ │ │ │complicate cu insufic. II inv. ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │III. │determinări viscerale │ │energetice mici. creştere mare a proteinemiei. │ │LNH cu malinitate medie şi LNH cu malignitate mare ├────────────────────────┼────────────┼──────────────────┤ │cu prognostic sumbru. │duc la anemii │ │ │ │Durata supravieţuirii . sindrom de │insuficienţă renală │ │ │ │hipercalcemie.este │Deficienţă uşoară. │ │ │ │ │renală sau cardiacă.

│de boală. care nu lasă │ │toxice. │ │ │nefavorabili.hemoragii la traumatisme. │ │muncă fără risc de │ │coagulării (VIII C). la factori │ │C. care │ │. de │ │ │ │Leiden" şi rezistenţa la proteina C activată). unice sau │ │fizice mari. │hemoragice. │ │ │ │crioprecipitat. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │e) Deficienţă de factor XIII (FSF) în general │Deficienţă accentuată │ 70 .│ │substituţie (plasma proaspătă congelată. boala Stuart-Prower. a │redusă. │ │hemoragice diverse: muco-cutanate în formele │Deficienţă uşoară în │ │ │ │uşoare ale bolii. │ │Forme clinice: uşoară cu factor VIII sau IX între ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │5 . │ │de invaliditate. chiar │frecvenţa şi gravitatea │ │ │ │şi între membrii aceleaşi familii. I inv.5% │Deficienţă medie. cofactorul II al heparinei. │ │Tratamentul se instituie odată cu instalarea │ │ 50 . │tratament.│ │ │ │ereditară. în raport│ │ │ │ │de intensitatea şi │ │ │ │ │sechelele acestora.49% │Nu se încadrează în grad│ │după traume sau intervenţii chirurgicale.idem │ │ │necesită tratament │ │ │ │ │periodic antihemofilic. proteinei S şi antitrombinei III). în 15% din cazuri (hemofilia B). │ │ │traumatisme. Studiile populaţionale au│Deficienţă medie cu │ 50 .49% │Nu se încadrează │ │la sexul masculin. │ │ │ │ │În cazul în care │ │ │ │ │hemofilicul are şi alte │ │ │ │ │afecţiuni care predispun│ │ │ │ │la sângerare locală │ │ │ │ │(boală ulceroasă. │ │ │Forme severe cu │ │ │ │ │artropatii cronice cu │ │ │ │ │modificări ireversibile │ │ │ │ │ale mecanicii │ │ │ │ │articulare. Aceleaşi │ │extracţii dentare sau intervenţii chirurgicale. Se │ │asimptomatice au fost citate. │ │ │ │ │4) hiperhomocisteinemia.│Hemofilia (A+B) este o boală congenitală ce apare │Deficienţă uşoară. expunere la│ │hiperhomocisteinemiei şi a deficienţelor proteinei│recurente. │ │şi severă cu factori VIII sau IX mai mic sau egal │Bolnavi cu formă medie │ │Au aceleeaşi indicaţii │ │cu 1%. │hemoragice survin │ │recomandări privitoare │ │Hemoragiile uşoare pot fi stăpânite cu │relativ frecvent dar │ 70 . hemartroze sau hematoame │cazuri asimptomatice. │de mică intensitate. diagnosticul│situaţia unor evenimente│ │contraindică locuri de │ │se sprijină pe asocierea TS alungit. concentrate de F. │ │deficienţa Rosenthal şi deficienţa Hageman. │ 30 . trombomodulina). │ 30 . │ │ │ │ │insuficienţă hepatică. I inv. Transmiterea│sechele durabile. │ │ │ │ │rectocolita │ │ │ │ │ulcero-hemoragică. │ 50 . fără tulburări│ │muncă fără risc de │ │IX.69% │Gr. produsă prin deficit de factor │Bolnavi cu forme uşoare │ │Necesită locuri de │ │VIII în 85% din cazuri (hemofilia A) sau de factor│de boală. │ 70 . │ce survin rar şi răspund│ │energetice mari. hemartroze. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Alte sindroame hemoragice prin deficit de factori │Deficienţă medie. │ 90 . │ │ │ │şi a inhibitorului său). │hemoragice. │ │ │necomplicate. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă accentuată. fără │ │ │ │hematoame. dar pot apare hemoragii intracraniene │sau gravă în situaţia │ sau │ │ │grave. Se manifestă prin evenimente │ │ │traumatism. │ │ │ │ │tumori sîngerânde şa. proteina S. │ │plasmatici ai coagulării: │ │ │Se vor evita locuri de │ │a) deficit de factor 1 (hipo sau afribinogenia şi │ │ │muncă cu solicitări │ │deficit de factor II-hipoprotrombinemia au de │ │ │fizice mari şi risc de │ │obicei evoluţie benignă. cu transmitere de tip │este determinată de │ │ │ │autosomal şi expresie fenotipică variabilă. │ │ │În hemofilii cu │ │ │ │ │anchiloze în poziţii │ │ │ │ │vicioase şi amiotrofii │ │ │ │ │care împiedică │ │ │ │ │autoservirea (vezi │ │ │ │ │criteriile de profil). Clasic. III inv.89% │la locul de muncă cu │ │Desmopresin. Mutaţiile genetice implică: │de teritoriile venoase │ │ │ │1) anomalii ale unor factori de coagulare (mutaţia│afectate de │ │ │ │genei protrombinei la poziţia G 20210 şi a genei │manifestările clinice │ │ │ │factorului V la poziţia CGA 1691-> "factorul V │specifice. cu │ │deficienţa agregării plachetare în prezenţa │promt la tratament.69% │Gr.) │ │ │ │ │evaluarea funcţională va│ │ │ │ │avea în vedere acest │ │ │ │ │element.69% │ │ │accidentelor hemoragice sau profilactic .│ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată în│ │Gradul II de │ │ │hemoragii severe ce │ │invaliditate.89% │Gr. a factorului V Leiden. │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │TROMBOFILII EREDITARE (PRIMARE): tromboze unice │Deficienţa funcţională │ │ │ │sau recurente (venoase sau/şi arteriale) sau │este determinată de │ │ │ │predispoziţii pentru accidente trombotice. la │ │Accidentele trombotice pot apărea din mica │ │ │traumatisme. III inv.89% │Gr. │tratamentul │ │ │ │2) deficienţa inhibitorilor naturali ai │anticoagulant de fond ce│ │ │ │coagulării (proteina C. │ │subendotelial dezgolit şi transportul şi │pe care le determină. cu factor VIII sau IX între 2 . de sechelele│ │Nu se încadrează. │ 50 .69% │Gr. În celelalte cazuri.69% │Gradul III. │minore.49% │Nu se încadrează. Hemoragii severe apar │modificări hematologice │ 35 . │ │benignă. II inv.vW). │ │ │intracraniene. │determinări articulare │ │ │ │ │Bolnavi cu artropatii │ 60 . │ │expunere la toxice şi cu│ │Ristocetinei. │ │traumatizare fizică. II inv. │frecvenţa şi │ │ │ │generate de o stare latentă şi permanentă de │intensitatea │ │ │ │hipercoagulabilitate plasmatică de cauză │accidentelor trombotice. Cazuri │Deficienţă uşoară în │ │monitorizaţi.100% │Gr. │hemoragiilor │ 90 . cu│ │ │ │profunde în formele severe. │Deficienţă uşoară.34% │Se recomandă locuri de │ │stabilitatea în plasmă a factorului VIII al │răspunsul la tratament. în │ │Gradul III de │ │legătură cu manevre incazive de explorare. │apar complicaţii. │ │ │ │ ├────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │ │Deficienţă gravă. cu │În situaţia în care nu │ │ │ │evoluţie benignă.25% medie. deficienţa plasminogenului │trombotice. III inv. │ │b) sindrom Owren (hipoproaccelerina) în general │ │ │ │ │benign. scăderea │hemoragice muco-cutanate│ │muncă cu solicitări │ │nivelelor factorului VIII C şi a factorului vW.100% │Gr. │care episoadele │ │invaliditate. │ │ │survin după traumatisme │ │ │ │ │minore. Factorul vW │manifestărilor │ │ │ │asigură adeziunea plachetelor la colagenul │hemoragice. │ │Diagnosticul . în hemartroze │ │ │ │ │sau hematoame profunde. de│ 20 . cu sângerări │ │ca mai sus. de sechele │ │ │ │3) anomalii ale lizei cheagului │induse de accidente │ │ │ │(disfibrinogenemia. Ele │ │ │ │ │ . │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Boala VON WILLEBRAND (BvW) este deficienţa │Deficienţa funcţională │ │ │ │ereditară a factorului vW. │ │ │ │ │c) parahemofilia Alexander cu hemoragii articulare│ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │d) Boala von Willebrand. Se │ │evidenţiat frecvenţa ridicată a anomaliilor │tromboze de intensitate │ │contraindică eforturi │ │protrombinei. se recurge la │răspund favorabil la │ │cele mai sus menţionate.în │Deficienţă medie. antitrombina │predispune la evenimente│ │ │ │III.VIII C sau F. │ │Intensitatea manifestărilor hemoragice poate │ │ │Bolnavii vor fi │ │scădea cu vârsta sau în cursul sarcinii. │ │fizici de mediu │ │este de tip autosomal. │ │copilărie sau la adulţi tineri (<40 de ani). │ │ │risc de traumatizare. care │ │ │ │ │necesită administrare │ │ │ │ │repetată de preparate │ │ │ │ │antihemofilice şi │ │ │ │ │transfuzii frecvente.

REDORI . │ │cataracta secundară corticoterapiei şi/sau │ │ │ │ │iradierii corporale totale.│ │ │ │ │infecţiile. chimioterapiei intratecale │ │ │ │ │sau neurotoxicităţii unor medicamente. Complicaţii. deficienţa imună secundară transplantării. lăuzia. Malformaţiile congenitale. │ │care nu necesită tratament substitutiv în condiţii│ │ │ │ │bazale prin hipoplazie medulară datorată unui │ │ │ │ │grefon insuficient în ceea ce priveşte cantitatea │ │ │ │ │de celule Stem conţinute. hepatice şi/sau │ │ │ │ │renale considerate a fi secundare procedurii │ │ │ │ │(tratamentului şi/sau regimului de condiţionare). │ │ │ │ │legate de regimul de condiţionare: │Gravă.  Pseudoartroze.Osteosinteza vertebrală.69% │Grad III. contraceptivele │ │ │ │ │orale. Osteonecroza aseptică. tiroidita sau neoplasmul tiroidian.│ │ │ │ │insuficienţa gonadală (ovariană). │ │este cu defect (grefare cu defect). │ │ │ │ │Hematopoieză post transplant cu defect (grefare cu│ │ │ │ │defect) = bi sau pancitopenie moderat-severă │ │ │ │ │(trombocitopenie. fără │ │Status auto sau allo transplant de celule Stem │ │ │expunere la factori │ │hematopoetice. Artroplastia de şold cu proteză totală. │ 50 . indiferent │ │ │ │ │de forma şi/sau întinderea sa (organele │ │ │ │ │interesate) în cazul allo transplantului. Osteitele fistulizate. VIII. III. renal. │ │ │ │ │boală malignă a cărei apariţie poate fi legată de │ │ │ │ │procedura de transplantare (iradierea corporală │ │ │ │ │totală. │ │ │ │şi PS. SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR: fracturi. prin artrodeză: şold. Sindromul post hernie de disc operată. în care hematopoeza post transplant│ │ │nefavorabili de mediu.100% │Grad I. VII. │ │ │muncă cu solicitări │ │ │ │ │energetice mici. │ │ │ │ │După diagnostic. picior. │ │transplant). în cele ce │ │ │ │venoase profunde (cav inferior. genunchi. │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Status post transplant (auto sau allo │Medie.ankiloze. II.  Amputaţiile. │ │ │ │ │disfuncţii endocrine secundare condiţionării │ │ │ │ │(iradierii corporale totale): hipotiroidismul de │ │ │ │ │diverse grade.  Traumatismele vertebro-medulare. hepatic) Avorturile "spontane" │venoase profunde. │ │ │ │ │complicaţii neurologice tardive secundare │ │ │ │ │iradierii craniene. │accidente trombotice cu │ │ │ │Manifestări clinice particulare (purpura fulminans│sechele durabile (în │ │ │ │neonatală sau necroza cutanată indusă de │special cerebrale) care │ │ │ │warfarină) au fost înregistrate în deficienţele PC│împiedică autoservirea. │ 90 . V. imunosupresia). luxaţii. Anchilozele. distrugeri părţi moi):  Redori . Se remarcă │ │ │ │ │trombocitopenie (uşoară-moderată) sau leucopenie │ │ │ │ │(uşoară-moderată) sau anemie (uşoară-moderată) │Accentuată │ 70 . . pacienţii trebuie anticoagulaţi │ │ │ │ │toată viaţa. I.89% │Gradul II. Sechelele post OA-TBC inclusiv Morb Pott. │ │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ AFECŢIUNILE APARATULUI LOCOMOTOR I. rezistenţa la aPC + deficienţa │în accidente trombotice │ │ │ │de AT III) şi pot afecta preponderent teritorii │repetate. VI. Factorii │cutanată. │ │heterozigoţi (ex. Osteomielita. │ │laborioase.│sunt mai frecvente la homozigoţi sau la dublii │Deficienţă accentuată │ 70 . │implică teritorii │ │ │ │cerebral. distrugeri părţi moi. Heterozigoţii │forme cu necroză │ │ │ │pot rămâne însă aparent sănătoşi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Status post auto sau allo transplant de celule │ │ │ │ │Stem hematopoetice în care există complicaţii.89% │Grad II. în │ │ │ │sau moartea fătului sunt posibile. .  Sindrom algo-neurodistrofic. Sechelele posttraumatice ale membrelor şi coloanei vertebrale: (fracturi. mezenteric. leucopenie sau anemie care │ │ │ │ │necesită tratament substitutiv lunar) prin │ │ │ │ │hipoplazie medulară datorită unui grefon │ │ │ │ │insuficient în ceea ce priveşte cantitatea de │ │ │ │ │celule Stem conţinute.100% │Gradul I. luxaţii. IV. traumatismele sau manevrele chirurgicale │Deficienţă gravă în │ 90 . fără complicaţii (apreciate de │ │ │Se recomandă locuri de │ │medicul curant). │ │ │ │ │disfuncţii pulmonare. │ │ │ │predispozanţi pentru precipitarea accidentelor │ │ │ │ │vasculare sunt sarcina. │ │ │ │ │Existenţa bolii de grefă contra gazdă. cardiace. Deformaţiile coloanei vertebrale.

II │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ MEMBRE TORACICE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ 20 .30% │ Gr.D.A.examen radiologic.modificarea de tonus muscular.imaginea radiologică.PSEUDOARTROZE .30% │ Gr. III │Se recomandă:│ │genunchi sau şold │medie │ │ │schimbarea │ │unilateral │ │ │ │locului de │ │ │ │ │ │muncă │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │genunchi bilateral│accentuată │ 70% │ Gr.ANCHILOZE . .N. II │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ │ │ │ │şold bilateral │accentuată │ 70% │ Gr. 0 │ │ │de cot │manipulaţie uşoară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă în│Deficienţă de │ │ │ │ │extensie de cot │manipulaţie medie │ 50% │ Gr.AMPUTAŢII .reducerea mişcărilor active şi pasive. Termenul este parţial corect deoarece în multe cazuri asistăm la anchiloze în rectitudine (în special cele realizate operator). .TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE REDORI ARTICULARE Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: . Examenul radiologic este edificator.S. Termenul de ankiloză provine din grecescul: "curbat" . III │ Idem │ .. ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr. 0 │ │ │unilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare gleznă │Deficienţă locomotorie│ 20 . . Simptomatologie: pierderea mişcărilor în articulaţia respectivă.deoarece în majoritatea cazurilor fixarea articulaţiei se face prin angularea fragmentelor osoase care realizează articulaţia. │Schimbare │ │unilaterală │uşoară │ │ Nu se │loc de muncă│ │ │ │ │ încadrează │ │ │Anchiloză gleznă │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.examenului clinic.durere spontană sau provocată la nivelul artic sau focarului de fractură. Diagnosticul pozitiv: . . III │Schimbare │ │bilaterală │medie │ │ │loc de muncă│ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză genunchi│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. excepţie face articulaţia cotului. 0 │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘ ANCHILOZELE Termenul de ankiloză presupune abolirea totală a mişcărilor într-o articulaţie. MEMBRE PELVINE ┌──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐ │Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │ invaliditate │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤ │Redoare de gleznă │Deficienţă locomotorie│ 0 .20% │ Gr. . 0 │ │ │bilateral │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă de│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr.40% │ Gr. III │ │ │ │ │ │ │ │ │Redoare strânsă │Deficienţă de │ │ │ │ │scapulo-humerală │manipulaţie uşoară │ 30 .testare articulară. . 0.

mişcarea este practic nedureroasă. edeme.modificări ale troficităţii cutanate. Pseudoartroza strânsă sau fibroasă.semnificativ: lipsa consolidării. . factorii etiologici incriminaţi sunt multipli (care generează osteoporoza de diferite stadii). cianoză.5 luni). Semne clinice: . Examenul radiologic . III │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ SINDROMUL ALGO-NEURODISTROFIC POST-TRAUMATIC Descris iniţial de Sudeck .durere. .mobilitatea anormală este în aproximativ toate planurile. compacta diafizelor este cruţată un timp apoi se subţiază şi ea. Întârzierea în consolidare care este o stare tranzitorie. 3. Pseudoartroza liberă sau flotantă.│unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. III │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ │ │ │ │humerus │manipulaţie medie │ 50% │ Gr. III │ Idem │ │unilateral │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold cu │ │ │ │ │ │redoare strânsă │Deficienţă accentuată │ 70% │ Gr. II │ │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie │ │ │ │ │scurtare peste 7 cm)│accentuată │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘ MEMBRE TORACICE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │Pseudoartroză │Deficienţă de │ 20% │ Gr. . Semne clinice: . . Se pot distinge: 1. Pseudoartroza . Pseudoartroza fibro-sinovială (cu excesivă mobilitate a fragmentelor ce demonstrează o organizare a ţesuturilor mai complexă). 2. MEMBRE PELVINE ┌────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă │Incapacitate│ Grad de │Observaţii│ │ │ funcţională │ │invaliditate│ │ ├────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤ │Pseudoartroza │Deficienţă │ 20% │ Gr.care reprezintă o stare definitivă. II │ │ │genunchi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză şold │Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr.mobilitate anormală în focarul de fractură după terminarea tratamentului de imobilizare (după 4 . Examenul radiologic: -osteoporoză difuză care creează aspectul de osteoporoză "în pete" a spongioasei. . ca "osteoporoză algică". 2. III │Schimbare │ │gambă sau coapsă (cu│locomotorie medie │ │ │ loc de │ │scurtare sub 7 cm) │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 70% │ Gr.redoare algică.1938 ca o "inflamaţie colaterală regenerativă" şi apoi de Leriche. I │ │ │bilateral │gravă │ │ │ │ └──────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘ PSEUDOARTROZA Trebuie făcută distincţia între: 1. 0 │ │ │oaselor degetelor │locomotorie uşoară│ │ Nu se │ │ │picior │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză oase │Deficienţă │ 50% │ Gr. 0 │ │ │strânsă oase │manipulaţie uşoară│ │ Nu se │ │ │antebraţ │ │ │ încadrează │ │ │ │ │ │ │ │ │Pseudoartroză largă │Deficienţă de │ │ │ │ │oase antebraţ │manipulaţie medie │ 50% │ Gr.

C. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │amputaţia sau dezarticulaţia de │ │ │ │ │membru toracal │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────────┘ MEMBRE TORACALE ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───┬────────────────┐ │Lipsă prin amputaţie 1-3 degete │Deficienţă de manipulaţie│20%│ Gr. Pierderea vascularizaţiei . │accentuată │ 70% │ Gr. bont cu cicatrici vicioase.gangrenă. Se vor consemna şi evalua: B. 4. I │ │membru pelvin asociat cu │ │ │ │ │anchiloza mb. I │ │coapse (imposibilitatea │ │ │ │ │realizării ortostatismului │ │ │ │ │fără cârje) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. Durerea severă de cauză circulatorie. 5.60% │ Gr.tarso-metatarsian. bont cu leziuni trofice. bont cu nevroame hiperalgice.transepifizare distale tibio-peroniere 1/3 medie. Coapsă: la diferite nivele. AMPUTAŢIILE Criterii de diagnostic clinic: În cazul amputaţiilor. a │Deficienţă locomotorie medie │ 50 . Starea bontului: bont scurt. 1/3 proximală. Nivelul amputaţiei: Picior: .Lisfranck . III │ │ │medie │ │ │ . Infecţie incontrolabilă.medio-tarsiană. 3. Tumora malignă la care se speră eradicarea. dezarticulaţie coapsă.24% │ Gr. Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie şi care poate fi: 1. II │ │Dezarticulaţie coxofemurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie bilaterală a membrelor │Deficienţă locomotorie │ │ │ │pelvine de la nivelul gambelor │accentuată │ 70% │ Gr. Chopart │Deficienţă locomotorie uşoară│ 25% │ Gr. 0 │ │(în afara policelui) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa ultimelor falange de la │Deficienţă de manipulaţie│25%│ Gr. II │ │ │ │ │ │ │Amputaţie unilaterală asociată cu│Deficienţă locomotorie │ │ │ │anchiloze şi calusuri vicioase │accentuată │ 70% │ Gr. Distrugerea unui membru prin strivire. bont cu sechele complexe. III │ │coapsei (bont minim de 7 cm) │ │ │ │ │unilateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie coapsă (bont mai mic de│Deficienţă locomotorie │ │ │ │7 cm). bont greu protezabil. 2. 0 │ │toate degetele de la o mână │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Lipsa degetelor de la o mână │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr.Chopart . bont cu calus vicios. . MEMBRELE PELVINE ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Amputaţie totală sau parţială a │Fără deficienţă │ 10 . pelvin opus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin dezarticulaţie a unui │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr.Diagnosticul funcţional şi incapacitatea de muncă se stabilesc în raport cu gradul deficienţei afecţiunii sechelare principal invalidante. 0 │ │ │ │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │Amputaţie gambă unilateral (la │Deficienţă locomotorie medie │ 50% │ Gr. bont cu fistule cronice. Gambă: Syme . 0 │ │degetelor de la unul sau ambele │(Se vor evalua tulburările │ │Nu se încadrează│ │picioare │secundare) │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie tip Lisfranck. III │ │orice nivel) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţie la nivelul 1/3 prox. II │ │contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Lipsă prin amputaţie a ambelor │Deficienţă locomotorie gravă │ 90% │ Gr. criteriile de diagnostic şi încadrare în grad de invaliditate trebuie obligatoriu să ţină seama de: A.

 Tulburări metabolice şi de nutriţie.  Tulburări neuro-vegetative (termice. Consecinţele PRECOCE: sunt independente de şocul spinal. prezenţa sau absenţa lor tranşează net 2 aspecte. denumite şi mielice. b) fracturi cominutive. tensionale. Consecinţe TARDIVE:  Deficit senzitiv şi motor rezidual. 2. urmând a detalia aspectul anatomopatologic şi aspectul clinic . Din multiplele încercări de clasificare. articulare). Fracturi de corp vertebral a) fracturi prin compresiune care pot fi complete sau cuneiforme.  Tulburări intestinale şi anorectale.  Tulburări trofice. │ │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───┴────────────────┘ TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE Traumatismele vertebro-medulare închise şi deschise ocupă în tabloul general al patologiei aparatului locomotor o fracţiune de aproximativ 0.urmărit în evoluţia sa. Această clasificare împarte leziunile în 3 grupe mari. Dezarticulaţie │medie │ │ │ │scapulo-humerală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia membrului toracic │Deficienţă de manipulaţie│70%│ Gr.7-1%. b) fracturi de lame. 2. Ele sunt aceleaşi în toate segmentele medulare:  Sindrom senzitiv şi motor remanent. de utilitate practică certă. Consecinţele lezării medulo-rahidiene: 1. Din punct de vedere lezional există 2 mari grupe: 1. . dar sub directă dependenţă de leziunea medulară. având caracter tranzitoriu. este cea a Institutului "Rizzoli" prezentată la cea de a XXXIII reuniune anuală a Societăţii Franceze de Ortopedie. II.  Tulburări vezicale sub formă de retenţie. Leziuni rahidiene cu interesarea elementelor canalului rahidian. aritmii cardio-pulmonare). Importanţa atingerilor medulo-radiculare reprezintă un capitol dominant în patologia traumatismelor rahidiene. c) fracturi de pediculi.│ │ │ │ │ ├Dezarticulaţie radio-carpiană │Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr. Fracturi de arc posterior a) fracturi de apofize (transverse. nu au alt cuprins decât pura noţiune enunţată. 2 atitudini terapeutice şi încadrări diferenţiate în grade de invaliditate. c) fracturi parcelare. Leziuni rahidiene fără semne neurologice sau amielice (după Putti). III │ │ │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia unui membru toracic la│Deficienţă de manipulaţie│50%│ Gr.6 săptămâni.  Tulburări ale funcţiilor genitale. Consecinţa IMEDIATĂ: şocul spinal definit ca o stare de supresiune a tuturor activităţilor spinale. Durează 1 . În faţa unei rezultante posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumatică a unui anumit segment. II │ │unilateral cu reducerea │accentuată │ │ │ │prehensiunii contralateral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Amputaţia ambelor membre │Deficienţă gravă │90%│ Gr. 3. I │ │toracice (de la diferite nivele)│ │ │ │ │sau redori strânse ale artic. III │ │diferite nivele. III. iniţiale: I. Fracturi . spinoase.luxaţii (cu sau fără leziuni disco-ligamentare).

L.N.examen tomografic. indiferent de localizarea procesului tuberculos:  TBC .pozitiv se stabileşte pe baza: .examen R.R. .ex.OA coxo-femurală  TBC . II. . . II.OA tibiotarsiană şi intratarsiană.OA scapulo-humerală  TBC . Faza de cicatrizare şi anchiloză. SINDROAME NEUROLOGICE PARŢIALE. SINDROM NEUROLOGIC TOTAL: tetraplegie sau paraplegie. SINDROM RADICULAR care cuprinde pe lângă atingerile electiv radiculare.OA sacro-iliacă  TBC . sindromul cozii de cal.Anchiloze". II │ │ │cifoscolioze cu tulburări ventilatorii │accentuată │ │ │ │ │medii-accentuate) │ │ │ │ │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴──────┴────────────────┴─────────┘ Pentru sechelele neurologice. SECHELELE MORB POTT .M. II. Diagnosticul clinic şi stadiul afecţiunii se stabilesc de către unităţile teritoriale ale secţiei anti TBC. şi sindroame neurologice particulare.OA radio-carpiană  TBC .examen radiologic:  discografie. sindrom centromedular cervical.. diagnosticul funcţional şi capacitatea de muncă se vor stabili după criteriile pentru afecţiunile neurologice. . SECHELELE POST OA -TBC.OA cot  TBC . 0 │ │ │(osteosinteză posttraumatică) │uşoară │ │Nu se încadrează│ │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloză sau redori strânse pe segmente│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. distingem: I.  arteriografie. III. Sistematizând sinoptic. Tulburări viscerale. ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬──────┬────────────────┬─────────┐ │Anchiloza unui segment de coloană │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr. III. între care distingem: Sindrom BrownSequard.vezi capitolul "Redori . respectiv cu încadrarea în grupele de dispensarizare.  flebografie.electromiografie.OA genunchi  TBC . Faza de însămînţare. MORB POTT TBC evoluează ciclic în 3 faze: I.C. Diagnosticul clinic . sindrom radiculo-medular ac.deficienţă funcţională şi incapacitate . Diagnosticul funcţional: se va aprecia în raport cu stadiul afecţiunii.  Tulburări psihice.examen clinic neurologic. Faza distructivă. III │Schimbare│ │mari (cu tulburări ventilatorii medii) │medie │ │ │ loc de │ │ │ │ │ │ muncă │ │ │ │ │ │ │ │Anchiloze cu deformări mari (cifoze │Deficienţă locomotorie│70-80%│ Gr. Anchilozele şi redorile strânse pentru fiecare articulaţie . . Toate afecţiunile TBC osteo-articulare în evoluţie generează o deficienţă funcţională accentuată şi se încadrează în gradul DOI de invaliditate.

. . Criterii pentru diagnosticul clinic: .forma septicemică. II │ │femural confirmată │accentuată │ │ │ │(bilaterală) în evoluţie│ │ │ │ └────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘ IV.Scintigrafie osoasă.G.ex. . Cea mai frecventă localizare este: capul femural.Mers şchiopătat.forma hipertoxică. OSTEITELE FISTULIZATE Este o boală generală.osteomielita cronică de la început. . care presupunea că leziunea de început este infecţia măduvei osului.tabloul clinic: .care ne arată: distrucţie osoasă. . . .Forme acute: . Alte localizări: osul navicular carpian. III │ │femural confirmată │medie │ │ │ │(unilateral) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. Termenul de Osteomielită a fost introdus de Lannelongue.tabloul sanguin . . cap humeral şi fragmente izolate de os.M. III │ │mare (5-6-7 vertebre) │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Osteosinteză pe coloană │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. Diagnostic de certitudine: . ┌────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Necroză aseptică de cap │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. . . . Diagnosticul se pune: .general. II │ │deformată (cifoscoliotică cu│accentuată │ │ │ │tulburări ventilatorii) │ │ │ │ └────────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴─────────────┘ III. .R. radiologic . .Redoare algică a articulaţiei şoldului. Examene de laborator neconcludente. .K.cu modificări pravalent locale. . OSTEONECROZA ASEPTICĂ A CAPULUI FEMURAL Afecţiune ce presupune alterarea până la suprimare a circulaţiei arteriale într-un segment al osului. OSTEOMIELITA. cu evoluţie şi forme clinice diferenţiate. 0 │ │de coloană (2-3-4 vertebre) │uşoară │ │ Nu se │ │ │ │ │ încadrează │ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. Formele clinice: .Examen clinic. .Examen radiologic.Probe ventilatorii.osteomielită cronică.leucocitoză. . .însămânţare din secreţia locală.forma piogenă .Testarea coloanei.E. ┌────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate │ ├────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼─────────────┤ │Osteosinteza unui segment │Deficienţă locomotorie│ 25% │ Gr. .N.VSH.Durere spontană şi provocată.local. astragalul.Examen radiologic.Tomografie computerizată..

epiduritele.eventual cu sechestru şi osteoporoză perifocală.examenului clinic.discul intervertebral) din ansamblul patogenic premergător. 0 │schimbarea locului│ │ventilatorii mici) │uşoară │ │ │ de muncă │ . . cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură sub 600 (cu tulb.examen radiologic: fistulografic .este concludent. 5. ┌─────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Deficienţă funcţională│Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │ invaliditate │ ├─────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────────┤ │Sindrom algic vertebral │Deficienţă locomotorie│ 20% │ Gr. cifoscolioza . Tulburări trofice. DEFORMAŢIILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza. II │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ SUPURAŢII OSOASE POSTTRAUMATICE .Osteite post-traumatice ac.fistule remanente unice sau multiple cu sau fără alterarea părţilor moi. Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza: . . SINDROMUL POST HERNIE DE DISC OPERATĂ poate fi astfel definit: Complexul simptomatologic care persistă după intervenţia neuro-chirurgicală (după înlăturarea factorului cel mai important de compresiune .40% │ Gr. 3. cicatricile operatorii. 0 │ │persistent postoperator │uşoară │ │ Se recomandă │ │ │ │ │ schimbarea │ │ │ │ │locului de muncă│ │Sindrom paretic sechelar │Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. 2. suferinţe nervoase determinate de un tratament conservator exagerat prelungit.efectuat pe o radiografie standard. III │ │postoperator │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │Sindrom complex │Deficienţă locomotorie│ 80% │ Gr. Tulburări psihice. ┌─────────────────────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │funcţional │ │invaliditate│ │ ├─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Scolioză. 4.Osteite post-traumatice care evoluează cronic de la început. Diagnostic clinic: . fenomene de claudicaţie neurogenă. Tulburări sfincteriene. .examen radiologic. Durerile: mers antalgic. modificările vasculare inflamatorii şi degenerative care toate explică rezultatele negative sau parţial pozitive ale chirurgie discului intervertebral. sub formă de: spondildiscartroză. parestezii în membre. Diagnosticul pozitiv: examen goniometric . . Pareze şi paralizii. hipertonie dureroasă paravertebrală.testare mişcări coloană. │locomotorie│ 0 . poziţii antalgice. II │ └────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘ V. hipoestezie dureroasă radiculară. arahnoiditele. ┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Supuraţii osoase fistulizate│Deficienţă locomotorie accentuată│ 70% │ Gr. Criterii pentru diagnosticul clinic: 1. cronicizate. II │ │postoperator cu tulburări│accentuată │ │ │ │sfincteriene │ │ │ │ └─────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────────┘ VI. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Deficienţă funcţională │Incapacitate│ Grad de │ │ │ │ │invaliditate│ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────┼────────────┤ │Osteomielită cronică fistulizată│Deficienţă globală accentuată│ 70% │ Gr.de etiologie polimorfă ajunsă la maturitate.

MALFORMAŢII CONGENITALE Membre toracale: . mobilizarea (Loosening) sau osteoliză. 4. Complicaţii generale: tromboemboliile. │locomotorie│ 50% │ Gr. Complicaţiile intraoperatorii. legate de o tehnică imperfectă (neadaptată): 1. să se poată realiza o cât mai corectă apreciere a deficienţei funcţionale. III. Insuficienţa muşchilor fesieri şi abductori în statică şi mers. această complicaţie se manifestă prin: . 3. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ │ │curbură peste 600 (cu tulburări │locomotorie│ 70% │ Gr. Descrisă pentru prima dată de Harris (1976). III │Schimbarea locului│ │redoare algică prin │medie │ │ │ de muncă │ │osificări heterotipe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. 2. Decimentarea aseptică. 3. Complicaţiile pot fi: intraoperatorii. I │ │ │paraplegie) │gravă │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VII. 5. Luxaţia capului protezei. dar mai ales după un număr de ani. Perforarea fundului cotilului. III │schimbarea locului│ │ventilatorii mici-medii) şi fără │medie │ │ │ de muncă │ │tulburări neurologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză. Complicaţii. Hematomul postoperator.│ │ │ │ │ │ │Scolioză.osteoliză segmentară: lizereu de radiotransparenţă periprotetică. legate de tehnică: 1. progresiv. Diagnosticul radiologic: . Fractura femurului . II │ │ │neurologice: parapareză) │accentuată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Scolioză cu grad de curbură peste│Deficienţă │ │ │ │ │600 (cu tulb. ARTROPLASTIA DE ŞOLD cu proteză totală. I │ │ │de şold sau de genunchi│gravă │ │ │ │ │decimentată │ │ │ │ │ └───────────────────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────────┘ VIII. 3. II │ │ │decimentare (osteoliză │accentuată │ │ │ │ │progresivă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastie de şold │Deficienţă locomotorie│ 70% │ Gr. . 2. c) punţi osoase complete . ce creşte progresiv. I. ┌───────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬────────────┬──────────────────┐ │ Diagnostic clinic │Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de │ Observaţii │ │ │ │ │invaliditate│ │ ├───────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────┤ │Artroplastie de şold cu│Deficienţă locomotorie│ 50% │ Gr. neurologice: │locomotorie│ 90% │ Gr. Complicaţiile secundare.osteoliză lacunară . Infecţia postoperatorie.fenomene claudicative cu limitarea mişcărilor.Luxaţie congenitală a umărului. Osificările heterotipe (după Brooker): a) osificări insulare în părţile moi periarticular. secundare şi tardive. Evaluând favorabil rezultatele bune.anchiloză.când apare o geodă metafizar sau diafizar. în final. 4. Toate aceste elemente vor fi înregistrate pentru ca. II │ │ │algică prin degradarea │accentuată │ │ │ │ │pieselor femurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroplastia bilaterală│Deficienţă locomotorie│ 90% │ Gr. în special a pieselor de oţel în situaţia decimentării sau a unui defect de fabricaţie.poate surveni în orice moment. . Perforarea diafizei femurale. b) punţi osoase incomplete. Leziunea nervului sciatic sau femural. Degradarea pieselor femurale survine drept consecinţă a "oboselii" materialului.reapariţia durerii la nivelul şoldului cu iradiere spre genunchi. . Complicaţiile tardive: 1. cifoscolioză cu grad de│Deficienţă │ │ │ Se recomandă │ │curbură peste 600 (cu tulb. 2. medicul expert trebuie să aibă în vedere şi să nu subestimeze complicaţiile ce pot surveni în timpul şi după executarea artroplastiei. II.

Membre pelvine: . lat. .125 │ │Cot │Pron. lat.10 │ │ │Opoziţie = 0 cm │ 2 cm │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.45 │ 15 │ 0 ..15 │ │ │Rotaţie stg. = 0 .30 │ │ │Ext. = 0 .60 │ 20 │ 0 . = 0 .5 │ │ │Rotaţie int.10 │ │Scapulo-humerală │Abd. lat stg.20 │ 10 │ 0 .90 │ 30 │ 35 . = 0 .45 │ │ │Supin. = 0 .Agenezie .90 │ 45 │ 0 . genu recurvatum.15 │ │Coloana cervicală │Încl. în română şi franceză.20 │ │ 0 . stg.5 │ │Gleznă │Abd.60 │ │ 0 .Picior strâmb congenital .35 │ 0 │ 0 . este clasa din care fac parte: Bolile sistemului osteoarticular al muşchilor şi sistemului conjunctiv.0 │ │ │Rotaţie int. = 0 .10 │ │ │Add. = 0 . = 0 .90 │ 40 │ 0 .10 │ │ │ │ │ │ │Index │ │ │ │ │Mediu │Flex.40 │ │ 0 . . coxa-valga.Scolioză idiopatică. = 0 .Coxa-vara.60 │ 30 │ 0 .30 │ │ │Înclin. coxa-plana. = 0 .10 │ │ │Încl. plantară = 0 . redori.5 │ │ │ │ │ │ │Genunchi │Flex. = 0 .M.20 │ │ │ │ │ │ │ │Flex. rad. mână. = 0 . = 0 .Displazia luxantă a şoldului.0 │ │ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 1 │Flex.20 │ │ │ │ │ │ │ │Anteduc. = 0 . . antebraţ.20 │ │ │Rotaţie dr. = 0 . = 0 .35 │ │ │Ext.25 │ 15 │ 0 . dr. .60 │ 20 │ 0 .Sindrom Klippel . = 0 . = 0 . = 0 . = 0 .40│ 15 │ 0 .cavus.Sindactilie.5 │ │ │Abd.60 │ 20 │ 0 .40│ 15 │ 0 . poziţiile fiziologice şi poziţiile funcţionale în anchiloze şi redori strânse ale principalelor articulaţii: ┌──────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────────────┐ │Denumirea articulaţiei│Amplitudinea fiziologică │Deficienţă medie.15 │ │ │Rotaţie stg.85 │ 40 │ 0 . = 0 .40│ 15 │ 0 . = 0 . = 0 . ICD în engleză).0 │ _ │ _ │ │ │ │ │ │ │Interfalangiana 2 │Flex.0 │ │ 0 .Feil.Genu varum. = 0 . TABEL cu mişcările. dr. genu valgus.45 │ 10 │ 0 . = 0 .talus . .85 │ 40 │ 0 . Diagnosticul funcţional: în raport cu tulburările funcţionale: anchiloze.60 │ 10 │ 0 . = 0 .I.15 │ │ │Încl.45 │ │Metacarpofalangiană │Ext. = 0 .0 │ │ │ │ │ │ │ │Flex. .140 │ 45 │ 90 .25 │ │ 0 .10 │ │ │Ext.M. uln. = 0 ..170 │ 70 │ 0 . Clasa a XIII-a.15 │ │ │ │ │ │ │Police │Flex. = 0 . = 0 . = 0 . = 0 .90 │ 0 │ 0 . scurtări.45 │ 30 │ 0 . = 0 . = 0 .95 │ 15 │ 0 .15 │ │ │ │ │ │ │ │Ext.90 │ 30 │ 35 .degete.85 │ 30 │ 0 .10 │ └──────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────────────┘ AFECŢIUNI REUMATISMALE Bolile reumatismale fac parte din clasa XIII din cele 21 clase mari de boli conform Clasificaţiei Statistice Internaţionale a Maladiilor şi Problemelor conexe de Sănătate (C.0 │ │ │ │Auricular │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Metacarpofalangiană │Flex. = 0 .15 │ │ │Ext.10 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.50 │ 25 │ 0 . = 0 . = 0 . lat. = 0.Aplazii de femur.90 │ 30 │ 0 . = 0 .40 │ │ 0 .varus .90 │ 45 │ 0 .30 │ │ 0 .5 │ │ │Rotaţie ext.I.35 │ │Inelar │Ext.15 │ │ │Retroduc. cifoze.90 │ 0 │ 0 . = 0 .10 │ │ │Flex.20 │ │ │Rotaţie dr.50│ 15 │ 0 . dorsală = 0 .= 0 .130 │ 45 │ 0 . = 0 .0 │ │ │ │ │Abd. Coloană vertebrală: .45 │ │ │Ext. = 0 .40 │ │Mână (pumn) │Ext.10 │ │ │Rotaţie ext. Principalele boli invalidante: . conform C. = 0 .145 │ 45 │ 0 .45 │ │ │ │ │ │ │ │Flex.20 │ │ │Add.valgus .35 │ 15 │ 0 .90 │ 30 │ 0 .│ Poziţia funcţională în │ │ │ │ Mobilitate de: │anchiloze şi redori strânse│ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────────────┤ │ │Flex.10 │ │Coxofemurală │Add.15 │ │Coloana dorso-lombară │Încl.40│ 15 │ 0 . = 0 .60 │ 20 │ 0 .20 │ │ │Înclin.

Alte artropatii. V. IV. 2. 4. 2. nu│ │evitarea frigului. Boala Whiplle.R. │şi de alterările structurale osteo-articulare. 3. Boala Kawasaky. 5. PR │definitivă). II. │ │. │ │este aceea că P. Poliartrita reumatoidă. Gonartroza.R. │ │ │ │ │Etiologia este necunoscută. │ │sau reumatologie Policlinica │ │alţi germeni. 1.│ │Pentru ereditate pledează agregarea familială a │min. │ │activează monocitele şi macrofagele ce vor │nivelul art. │ │infecţia şi autoimunitatea.P. rol │Testarea mobilităţii art. Spondiloza cervicală şi lombară. 6. Condrocalcinoza (Pseudoguta). GRAD 0. │După criteriile combinate semicantitative ARA │ │. Bolile reumatismale abarticulare.dispensarizare medic de familie │ │retroviruşi mycobacteri. Boli articulare degenerative. 3. e) Boala Ledderhose. nu prezintă dureri la │ 0 . Boala Crohn. este gradul │ │tratamentul infecţiilor cronice.M. │ │bolii şi a factorului reumatoid (Ig M . Bolile reumatismale abarticulare difuze. │ . Artrozele mâinii.10% │curenţilor de aer la nivelul │ │precum şi asocierea PR cu antigenul HLA-DR4. Boala Behcet. uşoară astenie. periferice. 1.30 │ │Sunt necesare măsuri profilactice . Granulomatoza Wegener. Vasculitele. │ │locului de muncă. Artritele reactive (Sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy). │ │posibilitate de a executa normal │ │este dependentă de răspunsul celular T la un │ │ │profesia. fără │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ este o boală │Există deci o incapacitate datorită inflamaţiei │ │ │ │imunoinflamatorie cronică şi progresivă care │(potenţial reversibilă) şi alta datorită │ │ │ │afectează cu predilecţie articulaţiile mici ale │alterărilor structurale consecutive (frecvent │ │ │ │membrelor. la │ │invaliditate. care │Bolnavii prezintă redori matinale sub 1 h. la nivelul art. Ca urmare a stimulării │B. 2. umezelii. ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIARTRITA REUMATOIDĂ (Artrita reumatoidă) cod │Aprecierea capacităţii funcţionale a bolnavilor │ │ │ │boală 628 (din lista de 999 coduri de boală după│cu PR depinde de activitatea inflamatorie a bolii│ │ │ │C. Sclerodermia sistemică. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv. dar concepţiile │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │actuale consideră că PR este o boală la care │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │concură 3 categorii de factori: ereditatea. │ 10 . │ │Agenţii infecţioşi ca virusul Epstein-Barr. 5. ce survine pe un teren │ │ │ │ │genetic predispus. 4. în observaţie. pseudoparalitic) b) Periartrita coxofemurală. │Bolnavii prezintă redori matinale sub 15 . IX. │ │antigen necunoscut. Spondiloza hiperostozantă.FR) │prezintă astenie. Poliartrita nodoasă şi alte vasculite: Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg-Strauss). Coxartroza.R. este o afecţiune cronică │zero. iar după clasa funcţională (Steinbrocker) │ ──────> │Capacitate funcţională completă cu │ │mediată imunitar. a) Periartrita scapulo-humerală (umăr blocat. │ │ │ │face parte din colagenoze. a) Fibromialgia (fibrozita). Sindromul Sjogren. VII. │ │de-a lungul anilor. Arterita Takayasu. Bolile reumatismale abarticulare localizate. 2. 3. Spondilartritele enteropatice din Colita ulceroasă. a cărei iniţiere şi perpetuare│este clasa I. VI. la care se adaugă şi │Fără semne obiective patologice. d) Boala Dupuytren. în mod simetric şi distructiv. b) Sindromul durerii miofasciale. Artropatia psoriazică. Polimiozitele şi dermatomiozita. funcţii numai la PR confirmate. periferice ale membrelor. GRAD 0. la debut.I. III.20% │invaliditate.). │ 0 . VIII. Guta. 1.I. │mobilizarea pasivă a articulaţiilor periferice. Spondilartritele seronegative: 1. Lupusul eritematos sistematic.20% │Nu se încadrează în grad de │ │celulare T se eliberează limfokine. joacă un rol în etiologia PR. c) Distrofia simpatică reflexă. │ │teritorială pentru controale │ │care a fost periodic afirmat sau infirmat │ │ │periodice. Artrozele piciorului. X. │A. P. │starea subiectivă este foarte bună. XI. membrelor normală. Artritele microcristaline şi dismetabolice. Spondilatrita anchilozantă.profilaxia infecţiilor acute şi │ │În PR ipoteza uzuală privind etiopatogenia bolii│privind gradul de activitate al PR.

│ │ │Este obligatorie determinarea cantitativă. │ │Aceleaşi măsuri profilactice.40 mm/lh. alergatul. │Bolnavii acuză redori matinale 4 . dureri la mobilizări │ │cel puţin 6 săptămâni). │B. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. Factor reumatoid în ser = prin oricare metodă│Stare generală bună.69% ─────> 70 . a │ │ortostatismului şi a mersului. sau a butonului de la │ │aragaz. │ │Gradul III de Invaliditate.Factorii reumatoizi = FRIgM se determină │repaos. │ │. │ │reorientarea profesională sau │ │recalificarea profesională după caz │ │în funcţie de vârstă şi potenţialul │ │evolutiv al bolii şi de rezultatul │ │recidivelor şi frecvenţa lor. uneori neomogen prin prezenţa │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate = │ │flocoanelor de fibrină şi poate coagula spontan. Artrită simetrică = afectarea simultană a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1. genunchi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate.115 . st. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.21 .IgM şi IgG = sunt crescute. dar nu │ │Reacţiile pentru FR pot fi un indicator pentru │obligatoriu. │ │C3) este normal sau uşor crescut.39% ──────> 40 . P. stadiul I precoce (după criteriile lui │ │hipergama-globulinemie.Tomografie computerizată. │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. abilitate │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │segmentară) sau biologici (elemente ale │ │ │sindromului biologic de inflamaţie nespecifică). sensibilitate.12.200.R.4 . MCF şi MTF │ │ │este acceptată şi fără simetrie absolută). de a se autoconduce.R.îngustarea uniformă a spaţiului articular. │ │şi eroziuni severe.Fibrinogenul = este crescut în 65% din PR │ │ │activă. │ │3. │ │ │redoare matinală. scintigrafia │tensiometrului în mm) .peste 200. │ ──────> 20 .osteoporoză juxtaarticulară.5 h │ │activitate şi/sau de persistenţa unor indicatori│cu astenie marcată şi oboseală în repaos.│ │sau osteoporoză neechivocă în sau mai ales │ │ │adiacent la articulaţiile afectate (modificarea │ │ │de tip artrozic izolat nu satisface acest │ │ │criteriu). │ │. │o reducere a amplitudinii mobilităţii cu un │ │.50% (normal 70%) │ │restul metodelor imagistice sunt rareori │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │folosite.55% (normal 70%). cu oboseală)│ │cel puţin 3 arii articulare (din 14 posibile: │dureri la mobilizarea pasivă a art.70 mmHg.9.70% 50 . │ │Waaler-Rose şi reacţia Latex. astenie. │ │ │.5 ore. │Steinbrocker). │Steinbrocker) │ │Creşterea alfa-2-globulinelor este în strânsă │Bolnavii acuză redori matinale peste 2 . mâini faţă bilateral. cu durată mai mare de o oră.60 mm/lh. │ │. │ │majoritatea bolnavilor cu PR şi este corelată cu│Hb .│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │articulară este cea mai utilă metodă de a evalua│VSH . IFP. │ │ │. (obligatoriu prin │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │metode cantitative) care sunt considerate a fi │tensiometrului în mm) 195 .Electroforeza = arată o hipoalbuminemie. │ │EXAMENUL LICHIDULUI SINOVIAL = exsudatul este în│Aprecierea asupra evoluţiei bolii . │ │. mersul pe distanţe │ │mari. │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │. │Hb .│elibera o varietate de monokine. cu │ │Semnele radiologice tardive de PR: │astenie prezentă ce necesită întreruperea │ │. │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia.periostită (rezolutivă). │Bolnavii pot acuza redori matinale peste 1 h. │ │următoarele: IFP. │ │curenţi de aer. │ │semnele clinice de activitate inflamatorie a │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 2. │ │care nu dă mai mult de 5% rezultate pozitive la │ │ │persoane normale. care trebuie să includă eroziuni │După clasa funcţională Steinbrocker este clasa 1.40 mm/lh. │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │După radiografia convenţională. grad de mobilitate. MTF) │Stare generală bună.│A. │ │PR din punct de vedere imagistic. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 500 m. │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii.│ │a serului cercetat. de ambele părţi ale liniei mediane │ │ │(afectarea bilaterală a art. a răsucirii unei chei în │ │broască. │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu.5 g/100 ml. │ │2. │ │mediatori ai inflamaţiei. │ │4.70.10. │Stare generală destul de bună. │Testarea mobilităţii art. periferice. posibil. │ │îmbrăcarea şi dezbrăcarea unei │ │haine.│ │neo-angiogeneza la rândul lor osteoclastele sunt│ │ │activate. dureri la mobilizarea pasivă a art. articulaţiilor periferice dureroase la │ │inflamată (criteriile de mai sus) dintre │mobilizare pasivă. │ │6. observate pe radiografii standard │Testarea mobilităţii art. producând eroziunile osoase.│ │articulaţiilor în ariile şi în modul indicate la│ │ │punctul 2. P. │ │ │ │GRADUL II de invaliditate. MCF. cu│Aprecierea asupra bolii . │o reducere a amplitudinii mobilităţii: scor │ │Cu excepţia radiografiilor osteoarticulare. periferice. VSH . │ │tulbure. │ │activate şi vor forma panusul.│ │bolii.12. MCF sau pumni │Hemoglobinemia peste 12.moderat │ │PR de culoare galben citrin. │ │ale mâinilor.schimbarea locului de muncă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. │tensiometrului în mm) . │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. posibil. Se apleacă şi │ │îngenunchează cu uşoară dificultate. │periferice. │pentru odihnă).Rg.80% │ │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă cu │ │posibilitate de a executa normal │ │profesia. │ │Diagnosticul de PR este permis atunci când sunt │Bolnavii acuză redori matinale peste 1 . periferice şi uneori │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │dureri articulare şi în repaos.9 . │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │5.29% ──────> 30 .41 . │ │muncii fără eforturi profesionale. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. iar celulele │Testarea mobilităţii art. periferice şi dureri articulare în │ │. │C.49% ──────> 50 . │ │Schimbarea locului de muncă. glezne. │ │. deschiderea sau închiderea │ │unui robinet. │ │curent prin 2 tehnici serologice reacţia │Stare generală aproape bună.4 trebuie să fie prezente pentru│activitatea pentru odihnă). │ │. │ │În mod curent sunt necesare: │Aprecierea asupra evoluţiei bolii .25% (normal 30%).200.R. periferice normală. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de munca în. II (moderat).minim activă │ │. Artrită în 3 sau mai multe arii articulare = │uşoară astenie (activitate completă. │ │ │tumefiere. la debut. │membrelor periferice şi dureri articulare şi în │ │. limpede sau │activ. P. │sfert: scor analitic: 50 . P.R. Semne radiologice = modificări caracteristice│ │ │pentru boală. Redoare matinală = redoare articulară sau │ │ │periarticulară. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │. Noduli reumatoizi = noduli subcutanaţi la │Bolnavii acuză redoare matinală peste 2 h. │ │Capacitate funcţională normală cu │ │excepţia handicapului durerii şi │ │redorii la una sau mai multe │ │articulaţii. │ │. Sinoviocitele sunt │Stare generală bună. periferice normală. realizând │Clasa funcţională după Steinbrocker este clasa 1. │ │IFP. │repaos. precum şi alţi │dureri la mobilizarea pasivă a art.R. │ │fără ortostatism prelungit. frig. . │ │ │7.49% 20 . │active şi pasive ale art. GRAD 0. │analitic 40 .60% ──────> 60 .11 g/100 ml. la debut. Limitarea activităţilor│ │fizice ca: ridicarea de greutăţi mai│ │mari de 5-6 kg. st. │ │ │creşterea alfa-2-globulinelor şi │A. │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │DIAGNOSTICUL GRADULUI DE ACTIVITATE: │clasa 2. cu │ │extensoare sau juxtaarticular. │tensiometrului în mm) .VSH = este crescută în perioadele active cu │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │valori ce depăşesc 30 . respectiv 1/40 a │VSH .90% 70 .Rg.85% (normal 100%). GRAD 0.3 h.anchiloză. │ │evoluţiei bolii. Limitarea │ │activităţilor fizice ca ridicarea │ │obiectelor grele şi transportul │ │lor. │A. posibil.5 g/100 ml. │ │. dar nu pentru diagnosticul │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │precoce de PR.│ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │pentru a-şi pune pălăria.20% (normal 30%). │ │de medic. antepicior faţă bilateral. II/III. Artrită a mâinilor = cel puţin o articulaţie │Nr. observate direct │oboseală). │ │diagnosticul de PR cât şi pentru urmărirea │Stare generală destul de bună. P. P. │ │satisfăcute 4 din cele 7 criterii de mai sus │astenie prezentă (trebuie să întrerupă │ │(criteriile 1 .neregularitate marcată a spaţiului articular │activităţii pentru odihnă. │şi arată un potenţial recidivant redus.Complementul seric şi fracţiunile sale (ex.minim activă.│ │Limitarea îndemânării manuale ca │ │închiderea şi deschiderea unei uşi │ │prin răsucirea cheii în broască. │ │ │. │ │ │ │ │ │Capacitate funcţională completă │ │cu posibilitate de a executa │ │normal profesia. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit. │Testarea deficitului de efectuare a celor şase │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere:│ │EXAMENUL RADIOLOGIC STANDARD: │scor sintetic . │ │diagnostic şi într-o oarecare măsură pentru │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │prognosticul PR.│După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ │Semnele radiologice precoce de PR: │clasa 2. │ │Uşoară limitare a îndemânării │ │manuale ca: răsfoitul filelor unei │ │cărţi. Scintigrafia │Hb .GRAD 0. ortostatismul prelungit.0 . │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.Proteina C reactivă = este prezentă la │VSH . │ │tumefiate pe seama părţilor moi sau a │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │hidartrozei. │obligatoriu. durere la mobilizarea pasivă şi │ │.3 h. │ │ │Semnele radiologice ale PR evidenţiate pe │ │ │radiografiile standard servesc la stadializarea │ │ │bolii şi la cuantificarea leziunilor articulare. după criteriile │ │. │ │Gradul de activitate ale PR poate fi susţinut │ │ │printr-o serie de parametrii clinici (durere.osteoporoză generalizată. │ │endotiale stimulate proliferează.│70 .11 g/100 ml. │ │legătură cu intensitatea procesului inflamator │astenie permanentă (întreruperea activităţii │ │indicând faza acută a PR.R. coate. │ │FR sunt prezenţi în lichidul sinovial al │ │ │bolnavilor cu PR mai ales sub forma anticorpilor│ │ │anti IgG. │activă a art. │ │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul PR (revizia │ │ │1987) după Silman şi colab.4 .195 . │ │pozitive la diluţia de 1/64. se corelează cu progresia radiologică. pumn.21 . │ │nivelul proeminenţelor osoase de pe suprafaţa │astenie prezentă (activitate completă. etc. │ │Alte tehnici imagistice: │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │. │B. posibil. periferice normală. │ │Poate urca şi coborî scările. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. 1987) │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │1. │tipuri esenţiale de prehensiune arată o reducere │ │ │cu un scor sintetic: 19 . Poate │ │urca şi coborî scări cu uşoară │ │dificultate. periferice. se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. │ │gradul de evolutivitate şi are rol prognostic. dar nu obligatoriu. umezeală. │ │înainte de ameliorarea maximă.leziuni degenerative secundare.subluxaţii.Rezonanţă magnetică nucleară. │ │Creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor de │Bolnavii prezintă redori matinale peste 4 . la debut.eroziuni de suprafaţă sau pseudochisturi.20 mm/lh.tumefierea părţilor moi. │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. închiderea şi deschiderea │ │nasturilor şi legatul şiretelor. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ . dar nu obligatoriu. dar nu │ │este cel mai fidel indicator al bolii active. dureri la presiunea art.

scor sintetic │ │pantofi. │ │ │ │ │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4. │Steinbrocker.PR cu pierderea acuităţii vizuale datorită │ │ │ │ │complicaţiilor oculare. Bolnavii nu pot să │ │clinică indică un caracter progresiv evolutiv al│periferice şi în repaos. │ │permiţând bolnavului numai o parte │ │ prezent. a coatelor. P. │ │îngenunchia ca să ridice un obiect │ │STRUCTURALE = se face pe baza criteriilor unanim│Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │de pe jos. │ │coborî o scară cu trepte.eventuale intervenţii │ │ oboseală. │ │deplasează cu greutate în baston.lipsă. ridicarea braţelor pentru │ │ │ │ │a-şi pune pălăria pe cap etc). închiderea şi deschiderea │ │ │7 . nu obligatoriu. Criteriile stadiului II. │ │ se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │ sau o face cu mare dificultate. │ │ Gradul 3: . │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ mobilităţii poate fi prezentă).6%. Nu│ │ durerii şi redorii la una sau mai │Capacitate restantă globală a mâinii afectate │ │se pot ridica din poziţia şezând în │ │ multe articulaţii. zilnic şi uneori şi în │ │meargă mai mult de 200 . a capacităţii de autoservire. funcţionale (CF) │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │2 .peste 100 mm/lh. │ │picioare nesprijinit şi neajutat. Nu poate │ │ cartilaginoase sau osoase. │reducere gravă a capacităţii de efectuare a celor│ │dexteritatea mult diminuată │ │ │6 tipuri esenţiale de prehensiune: scor sintetic:│ │(întoarcerea paginilor unei cărţi.18% (normal 30%). dureri │ │autoservi. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Capacitatea funcţională limitată │ │ 2. nu│ │ │ │ │se poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │sau o face cu mare dificultate.sub 9. Leziuni distructive.aproape bună. în puseele evolutive. │ │câţiva paşi fără să se oprească sau │ │Clasificarea capacităţii funcţionale a │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │fără să resimtă dureri severe. P. periferice la mobilizare şi în repaos. │ │ │ │ │. │ │ 2. = Infirmitate importantă: bolnav │ │ │tăia alimentele. La fel ca la II 4. Se ridică cu │ │ 3. │degetelor.10% (normal 30%). Sever: 1. st. │ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ 4.Starea subiectivă: │poziţii vicioase. = CF completă. │ │ Gradul 0: . scor analitic = 20 -│ │kg. nu-şi │ │ casnice şi autoservirea.tratamente medicamentoase. Nu pot sta │ │ exercita normal profesiunea. │ │ │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │ │ │ │sub 20% (normal 100%). cu sau fără uşoare │ │ │ │ │ leziuni cartilaginoase sau │B. cu posibilitatea de a │reducere gravă a capacităţii de efectuare a │ │coboare nici o treaptă. cu deformări şi anchiloze în │ │de autocontrol sau de orientare │ │.│art. nu │ │ │singur medicamentele etc. Nu pot sta în │ │ 2. │ │ │. │ │ │capacităţii efective a unor │ │. │ ──────> │Imposibilitatea persoanei de a │ │ Gradul 1: .R.rea. Poate urca şi coborî │ │ │Hb . │ │ │Steinbrocker.peste 8 ore. Nu se pot │ │ numai o mică parte din ocupaţiile │ │ │îmbrăca. a şoldurilor. │A. posibil. de a│ │ 3. Nu pot să urce şi să │ │ 1.împiedică somnul. IV sunt forme cu leziuni │ 90 .8 ore │ │ │vieţii zilnice şi reducerea │ │ Gradul 3: . │Clasa funcţională după Steinbrocker este 3. Nu pot să meargă mai mult de │ │ │antepiciorului (anchiloza MTF). │ │ osoase.R. │ │ odihnă │ │ │genunchi). │ │ │Măsuri profilactice: │ │ Gradul 1: . │ │poziţia în picioare.95% │muncă. │tibiotarsiană în equin cu deformaţii ale │ │zilei.5 g/100 ml.oboseală în repaus.│ │persoane. Nu poate să ridice şi să │ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │transporte greutăţi mai mult de ½ │ │IV. │Hb . fără anchiloză│Gradul de activitate al PR este sever activă │ │până să simtă nevoia de a se aşeza. │ │disconfort. │sub 40% (normal 100%). Nu poate urca sau │ │III. (Steinbrocker): │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │ │un scor analitic sub 20% (normal 70%). │ │fără sprijin. │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │ │Testarea deficitului funcţional analitic a │ │30 min. dezbrăca singur.90% │Gradul II de invaliditate. │Formele de PR st. dar nu │ │scările. de a se autoconduce. IV (terminal) după criteriile │ 90 . │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │ Gradul 0: .│ │ Gradul 3: . Anchiloză fibroasă sau osoasă.9 g/100 ml. anchiloza │ │tot timpul în pat sau în majoritatea│ │ Gradul 3: . În ceea ce priveşte îndemînarea │ │ 2. │ │ │reducere gravă a capacităţii de a efectua cele 6 │ │îşi leagă cu greutate şiretele la │ │ │tipuri esenţiale de prehensiune. │ │ │obligatoriu.9. │osteoarticulare. S. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │. scor sintetic: 0 .formele de PR formă miozitică în care se │ │autoconduce. III (severă) după criteriile lui │ 80 . de a se │ │ │.PR forma vasculitică cu alterarea stării │ │ │ │ │generale. │ │ │din ocupaţiile casnice şi │ │ │ │ │autoservirea. │o reducere cu trei sferturi.întreruperea activităţii pentru│ │ │(endoproteze coxofemurale. Bolnavul se │ │ nodulii sau tenosinovita poate │Starea subiectivă este rea.3% │ │ │ │ │(normal 30%). │ │ │chirurgicale corectoare │ │ Gradul 2: . │VSH . │ │cu mare greutate a unui robinet. │ │haină.sub 5 min. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu. │ │altei persoane.│ │ 2. 3. cu dificultate. Îndemânarea manuală şi │ │acceptate. Absenţa deformărilor (limitarea │Bolnavii prezintă redori matinale peste 5 ore.100 mm/lh.) Cod boală 469 (din lista de 999 coduri de│A. fără ajutor din│ │ 3. scrisul cu stiloul sau │ │(criteriile Steinbrocker): │biologic) arată un potenţial recidivant moderat │ │creionul. │(după criteriile combinate semicantitative ARA) │ │Nu poate îngenunchia. │este gr.A.300 m. │Steinbrocker. │ │să se oprească şi fără să resimtă │ │ │VSH 70 . Atrofie musculară extinsă. cu │ │ │. │ │bolnavilor cu P. │ │chei în broască. Moderat: 1. │ │Aprecierea gradului de evolutivitate al PR │Capacitate restantă (globală) a mâinii afectate =│ │butonul de la aragaz. propuse de Steinbrocker. │Formele de PR cu anchiloza pumnului şi a │ │supraveghere permanentă din partea │ │ Gradud 1: . │astenie marcată cu oboseală şi în repaos. │După clasa funcţională a lui Steinbrocker este │ ──────> │Infirmitate importantă: bolnav │ │ │clasa 4.numai la mişcare. │ │imobilizat la pat sau în fotoliu. │genunchilor în semiflexie. │durerea împiedică somnul. Aspectul de osteoporoză poate fi│clasa 3. Nu│ │ fi prezentă.5 . │ │II. │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a capacităţii de efectuare │ │ │ │ │a celor 6 tipuri esenţiale de prehensiune (sau │ │ │ │ │numai schiţarea lor). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │.100% │Gradul I de invaliditate.40% (normal 70%). de a se orienta │ │ │produce atrofia muşchilor extremităţilor.3 paşi. Terminal: 1. Leziunile extraarticulare.activitate completă. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILARTRITA ANCHILOZANTĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ │ │ │(S. Nici un semn radiologic de │ │ │ │ │ distrugere. = CF limitată permiţând bolnavului │ │ │partea altei persoane. │ │ │tensiometrului în mm) sub 70 mmHg. încheierea nasturilor de la│ │ STADIUL STAREA │= 40% (normal 100%). │ │ Gradul 0: . │ │răsucirea unui robinet sau buton de │ │Stadializarea poliartritei reumatoide │Coeficientul de evolutivitate generală (clinic şi│ │aragaz. Nu se poate apleca sau │ │DIAGNOSTICUL STADIULUI ALTERĂRII │un scor analitic: 30 .│biologici de activitate în perioada de remisie │Dureri la mobilizarea activă şi pasivă a art. = CF normală cu excepţia handicapului │0 .R. posibil.şi în repaus. │ │ Gradul 1: . │ │ │ │ │nu se poate ocupa de propria │ │ │ │ │îngrijire sau o face cu mare │ │ │ │ │dificultate. │30 (normal 70%).lipsă. centrală la debut în faza de sacroileită │ 0 . │ │manuală şi dexteritatea: foloseşte │ │ │Testarea deficitului funcţional sintetic arată o │ │cu greutate stiloul sau creionul. │ │greutate de pe un scaun şi cu │ │ 4. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │ Gradul 2: .Durerea: │ │ │. Bolnavii stau │ │ Gradul 2: . │ │partea altei persoane pentru a merge│ │Clasa Felul capac.controale periodice. legarea şiretelor de la │ │ │Capacitatea restantă globală a mâinii afectate │ │pantofi. cu │ │spaţial fără ajutorul altei │ │ │laxitate ligamentară şi instabilitate articulară. bilateral. │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │La toate formele de PR de la punctul A. răsucirea unei│ │(criteriile combinate semicantitative ARA) │60% (normal 100%). │ │sta în picioare mai mult de 20 min. nu-şi poate lua │ │ imobilizat la pat sau în fotoliu.2 . │ │ │10 . │celor 6 tipuri de prehensiune: scor sintetic │ │confortabil pe scaun.A.2 ore │ │ │realiza majoritatea activităţilor │ │ Gradul 2: . cu posibilitatea invalidului │ │ │adaugă: │ │de a se autoservi. │ │ │ │ │Testarea deficitului funcţional analitic arată o │ │ │ │ │reducere foarte gravă a mobilităţii diverselor │ │ │ │ │segmente ale mâinii şi pumnului: scor analitic │ │ │ │ │sub 10% (normal 70%). IV (terminal) după criteriile lui │ 95 . st. a │ │unei alte persoane. Greutate în │ │ │ │ │ridicarea membrelor toracice pentru │ │Criteriul: │ │ │punerea unei pălării pe cap sau │ │. │cursul nopţii.Durata redorii matinale: │ │ │îmbrăcarea hainelor. Deformări axiale.R. Precoce: 1. fără│ │bolii. │Testarea deficitului funcţional analitic al │ │sprijin. Osteoporoză. │ │ Gradul 0: . │ │ │poate ridica braţele. se │ │total. Atrofie musculară de vecinătate. │ │altei persoane. │Forţa de prehensiune (măsurată cu ajutorul │ │poate să meargă mai mult de 500 m. . │ │ │ │ │ │ │ │B. în puseele evolutive.20% │Nu se încadrează în grad de │ .5 min.Astenia: │ │ │activităţi de autoservire. │ │ fibroasă sau osoasă.foarte bună.100% │Gradul I de invaliditate.destul de bună. P. nu-şi poate │ │ 4. st. fără să simtă nevoia de a se│ │ │diverselor segmente ale mâinii şi pumnului arată │ │aşeza. │ │I.

cât şi în cel │al bolnavului. printre cele mai │ │corpuri vertebrale vecine. În│Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │evoluţia artritei sacroiliace din punct de │reducere cu 50% din valorile fiziologice ale │ │vedere radiologic se deosebesc 5 grade: │flexiei. L1-L2 │Strâns legată de afectarea articulaţiilor │ │(fiind primele modificări radiologice │periferice este cea a inserţiilor tendinoase şi │ │vertebrale) care pot ajunge la punţi între două │capsulare pe os (entezopatia).A. │gr.6 kg şi transportul lor.creşterea │lat.A. CRITERIUL RADIOLOGIC: │A. │în puseu acut inflamator clinic şi biologic cu │ │ . a │ │ortostatismului şi a mersului. │ │bolnavii cu forme severe ale bolii. │dorso-lombare. │vizuală sau deficienţă vizuală uşoară.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinica teritorială. la nivelul coloanei │ │creatinfosfokinazei şi a fosfatazei alcaline. │ │repaus. în grupul spondilartritelor │valorile fiziologice ale flexiei.A. │ │producându-se o fuziune a articulaţiei. el având semnificaţia │Proteina C reactivă normală. │ │ascendent. │ │Poate urca şi coborî scări. 1984): │gr. aparţine grupului de histocompatibilitate │al bolnavului.10% 10 20 20 30 40 50 50 60 │invaliditate. │ │S. extensiei. fără să fie │ │nevoie să se mişte. este confirmat de ex. bazin pentru art. sacroiliace. │flexie. │ │ │II. de profil a coloanei vertebrale lombare: │tendinita achiliană (ambele determinând │ │arată rectitudinea coloanei lombare cât şi │talalgiile persistente). coboară │ │A. │ │ │.studiul lichidului sinovial . Limitarea │ │activităţilor fizice ca alergatul. │ │ . │ │Rg. │ │ │. umezelii. . │ │ sacroiliace.) în puseu inflamator │ │versante.D13. │ │criteriu clinic. │C. histologic al│moderate la nivelul segmentului vertebral │ │sinovialei nu este patognomonic pentru S. radiologic cel mai important. │gr. │Radiologic rg. este recidivantă. EXAMENUL RADIOLOGIC: │reducere cu 40% din valorile fiziologice ale │ │ Diagnosticul de S. │nivelul coloanei cervicale.VSH uşor crescut mai mare de 25 mm/h. │ │curenţi de aer. │ │ │Versantele osoase apar zimţate.3 zile pe săptămână. │generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │Rg. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ . │frecvente entezopatii fiind: fasciita plantară.A formă periferică la debut (forma │ │punţi osoase care se formează între cele │"scandinavică" de S.testele de depistare a factorilor │ventilatorie. uşurată de exerciţiu şi nemodificată de │zile pe lună.A este o boală inflamatoare cronică care │sacroiliace bilat.A. fiind │sacroiliace gr.2 zile la 2 . timp de cel puţin │Bolnavii pot acuza dureri lombosacrate 1 . Durere lombară şi redoare. sacroiliace.cură │ │balneară în staţiune cu profil │ │reumatologic. în proiecţie frontală sau │punţi la un nr. GRAD 0. spaţiul articular dispare. │1 . o osteocondensare. │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. obiectiv │ │S. Testarea mobilităţii coloanei CDL │ │reumatoizi sunt negative (criteriul de integrare│ca test obiectiv arată o reducere cu 30% din │ │a S. │ │ │ │ │ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SA: │B.69% │Gradul III de invaliditate. periferice este redusă cu 30-40%│ │vertebrali) determinat de eroziunea unghiurilor │din valorile fiziologice. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR necesare pentru │Sciatalgia prezintă anumite particularităţi: │ │susţinerea diagnosticului de SA: │sciatica înaltă din regiunea fesieră. │ │În mod curent sunt necesare: │Ca semne biologice de inflamaţie: │ │ . S. radiologic al art.gradul IV = anchiloză datorită numeroaselor │B. │care cedează la mobilizarea coloanei.39% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │bolnavii cu S. │ │precoce la nivelul vertebrelor D11.Scintigrafia osteoarticulară.) │ │afectează predominant coloana vertebrală. atât în planul sagital. iar ex. │ │Activitatea fizică este redusă în │ │puseu. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │ . umezeală. frig. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul CDL │ │. III (vezi ex.Tomografia art. S. Prezenţa lui nu │ │ │este suficientă pentru diagnosticul unei SA. altor zone interesate. │ │predispoziţiei faţă de boală. un rol │ │ │important îl au factorii de mediu: infecţiile cu│ │ │Klebsiella pneumoniae. unilaterală) │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │SA definită: criteriul radiologic + cel puţin un│evolutive. │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │B. . GRAD 0. iliac şi │ │ │sacrat). IV şi a coloanei dorso-lombare │ │în primul rând de aspectul patologic al │(punţi vertebrale între două corpuri vertebrale │ │radiografiei art. statul în picioare. dr. de Seze). poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. dar poate fi şi normal chiar şi la │"basculă". │B.Proteina C reactivă absentă. prin │ │ │scleroza periarticulară apare o creştere a │ │ │opacităţii osoase.creşterea în ser │coloanei vertebrale lombare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │Mobilitatea coloanei CDL este în limitele │ │Principalul criteriu de diagnostic pozitiv al │fiziologice. S. cel│ │evidenţiază osificările subligamentare care apar│mai frecvent-genunchiul.29% │la mers.arată │Uşoară redoare dorso-lombară însoţită de dureri │ │predominanţa limfocitelor. coloanei CDL prezintă │ │ . uneori cu iradieri sciatice bilat. │Bolnavii pot avea dureri lombosacrate nocturne │ │procesul inflamator debutând frecvent la nivelul│uşoare 1 . rotaţie dreapta şi stânga şi cu 10% la │ │diagnosticul precoce al bolii. formă centrală cu prinderea art.A. │ │fiind similare în majoritate cu cele din PR. iar spaţiul articular pare lărgit │ │ │(pseudolărgirea spaţiului articular). se │ │apleacă şi se ridică de pe un scaun │ │cu sau fără dificultate. obiectiv │ │lombare. │clinic şi biologic. activităţile sociale │ │cotidiene.dozările enzimelor în ser . CRITERII CLINICE: │sacroiliace).3 luni cu uşoară redoare│ │articulaţiilor sacroiliace şi progresând │lombo-sacrată matinală. ele │dorso-lombar 1 . │ │ .2 zile pe lună. S. Limitarea mişcărilor coloanei vertebrale │Nu sunt semne clinice patologice la ex. │ │cură balneară. radiologic nu este edificator se│ │ │pot efuctua: │A. │ │ │ . │ │ │. │ │ │.A.90% dintre │ │ │bolnavi. art. se deplasează greu pe │ │distanţe mai mari de 600 m. aspect comparat │ │ │cu "marginea de timbru poştal" (S.controale periodice.dispensarizare medic de familie │ │sau reumatologie Policlinica │ │teritorială pentru controale │ │periodice. ridicarea de greutăţi. inclusiv profesionale │ │(activităţile vieţii zilnice) │ │Necesită: │ │. │ │Poate urca şi coborî scările. şi stg.49% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. atât în declanşarea │ │ │bolii cât şi a formelor evolutive inflamatorii │ │ │ce duc la invaliditate. pe ambele │ │ │versante ale articulaţiei. │evolutive fără afectare oculară sau disfuncţie │ │ . de faţă şi profil a joncţiunii │ │ │ dorso-lombare şi a coloanei lombare. │ │ . 5 . El este un mijloc util pentru │stânga.Rg. fără deficienţă │ │ . │ │ridicarea obiectelor grele şi │ │transportul lor. │ │ │ . │ │seronegative): │înclinare laterală dreapta şi stânga. │ │ . │Articulaţiile periferice sunt afectate de un │ │Rg. │care cedează la mobilizarea coloanei şi la mers. │ │Limitarea activităţilor fizice ca: │ │ridicarea de greutăţi mai mari de │ │5 . │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale.A.A. de faţă şi profit a joncţiunii dorso-lombare│proces inflamator cronic de obicei asimetric. │semnul Romannus) vezi ex. extensiei.2 zile pe lună cu redoare matinală │ │şi unele criterii clinice.proteina C reactivă este prezentă. Din poziţia │ │îngenunchiat se ridică cu uşoară │ │greutate. sacroiliace. │ │a IgA în timpul perioadelor de activitate a │Fără semne inflamatorii clinice şi biologice │ │bolii. periferice │ │concavităţii obişnuite a conturului vertebral │2 . Nu │ │poate să stea confortabil pe scaun │ │mai mult de 2 ore. │ │modificări specifice. Investigaţii biologice: │până la nivelul genunchiului. │ │ │ . │ │ . │ │semnul Romanus (aspectul pătrat al corpilor │Mobilitatea art. nu au probleme │ . formă centrală cu prinderea art. │ │ │3.A. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. Nu poate sta mult │ │timp în poziţie fixă aplecată în │ │timpul activităţii profesionale. radiologic de profil al│ │ . dar fără │cu redoare matinală persistentă.programe de │ │kinetoterapie la domiciliu sau │ │policlinică.electroforeza proteinelor serice pune în │ │ │evidenţă o hiper-alfa 2 globulinemie (alături de│ │ │o creştere minimă a hipergamma-globulinemie). rotaţiei │ │ . │stânga. radiologic). │ │oblică este ex. │ │S.49% │Bolnavii pot să desfăşoare │ │activităţi fizice. │ . IV (vezi ex. . este cel radiologic (prezenţa unei │Bolnavii acuză dureri lombosacrate sau sciatalgii│ │sacroileite bilaterale).Fibrinogen uşor crescut. 1 zi pe săptămână sau │ │ant. se │ │apleacă şi se ridică de pe scaun cu │ │uşoară dificultate. centrală la debut în faza de sacroileită │ │I. │ │Pot să-şi desfăşoare activităţile │ │casnice.10% din │coloanei cervico-dorso-lombare). │ │HLAB27. extensiei.gradul III = sacroileită moderată.2 zile pe lună. GRAD 0. S.VSH este crescut în cursul puseurilor │alternantă dreapta şi stânga: sciatică în │ │evolutive. GRAD 0 │ │Aceleaşi măsuri profilactice. la care se pot adăuga │bilat.Tomografia computerizată axială a art.│ │evitarea frigului. art. sacroiliace în incidenţa oblică.70% │Gradul III de Invaliditate. │dorso-lombare şi rectitudinea coloanei lombare + │ │ . important de discuri vertebrale. centrală la debut în faza de sacroileită │ │(Van de Linden. înclinare laterală dreapta şi│ │. │ │ │interliniul articular fiind diminuat. │ │ │ -20% │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │frontal. │deficienţă ventilatorie uşoară.│boală după CIM). I sau II (vezi ex. │ │curenţilor de aer la nivelul │ │locului de muncă. │ │din bolnavi. │Nu sunt semne clinice patologice la ex. etc.gradul 0 = aspect radiologic normal.A. după │ │care resimte disconfort la nivelul │ │articulaţiilor periferice ale │ │membrelor pelvine. │ │HLAB27. │VSH normal.Rg. 1 .gradul I = modificare suspectă. Alături de factorii genetici.fibrinogenul este crescut. radiologic al art. înclinare laterală dreapta şi │ │radiologic. │ .antigenul HLAB27 este prezent la 80 . │.90% │Fibrinogen normal. a │ │ortostatismului şi a mersului │ │prelungit. │ │ . │ │vertebrale (superior şi inferior) cu lipsa │Bolnavii au dureri la nivelul art. │ │I. │ │Măsuri profilactice: │ │Schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. S. Limitarea expansiunii toracice (corectată în │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │funcţie de sex şi vârstă). │ │2. │ │deplasare.A.2 │ │3 luni. pot să nu aibe antigenul │Fără semne inflamatorii clinice. care este prezent la 80 . sacroiliace. GRAD 0.60% │gestualităţii profesionale. │ │Sunt necesare măsuri profilactice .gradul II = sacroileită minimă: contururile │ │ │osoase apar şterse (datorită resorbţiei osoase │ │ │subcondrale a ambelor versante. . │ │bilaterală (de grad III sau IV. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .dispensarizare la medicul de │ │familie sau specialist reumatologie │ │Policlinică. │ │În fazele evolutive ale SA modificările │ │ 0 . IV şi a coloanei dorso-lombare │ │considerat un test de evolutivitate a bolii mai │(sindesmofite numai la nivelul joncţiunii │ │fidelă decât VSH.imunoglobulinele serice . urcatul şi coborâtul │ │scărilor.Rg. Sacroileită de grad II sau mai mare.Rg.A. │ │fără ortostatism prelungit. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ │Uneori când ex. │ │. │ │fiind nevoie de existenţa altor modificări şi │sacroileitei gr. │ │1. │.

│ │ │Rg. Imposibilitatea persoanei │ │de a realiza majoritatea │ │activităţilor vieţii zilnice şi │ │reducerea capacităţii efectuării │ │unor activităţi de autoservire. cu deficienţă│ │ventilatorie medie sau accentuată de tip │ │restrictiv. scapulo-humerală │ │. formă centrală cu prinderea centurilor │ │toracice şi pelvine (forma Strumpell . │ │Aceleaşi măsuri. │ │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 . │ │ │Afectarea art.5 zile pe săptămână│ │la nivelul a 2 . ramurilor pelvine. │ │În afectarea art. în puseu acut inflamator clinic şi │ │ │biologic. │ │Bolnavii cu aceste forme au dureri severe 2 .A. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. │ │Se apleacă cu uşoară dificultate şi │ │cu greutate îngenunchiază. │ │. Se deplasează cu greutate cu │ │baston sau cârje pe distanţe mai │ │mici de 20 m. a capacităţii de autoservire. │ │Nu poate sta în picioare mai mult de│ │30 min. formă centrală cu prinderea centurilor │ 80 .100% │A. │ 90 . fără să│ │simtă nevoia să se mişte în scaun. de a│ │se orienta spaţial. │ │. │ │ │crestei iliace. fără să simtă nevoia de a se│ │aşeza. S. fără să se sprijine sau fără să │ │resimtă disconfort. │ │Nu poate să meargă mai mult de 200 │ │m. după care se │ │îndreaptă cu mare greutate.│ │de autocontrol. frig. S. │ │ │ │GRADUL II de invaliditate.programe de kinetoterapie la │ │domiciliu sau policlinică. forme periferice cu prinderea │ │articulaţiilor mari. micşorează │ │mult orizontul acestor bolnavi.A.A. fără să se oprească şi fără să │ │resimtă disconfort. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. în puseu │ │acut inflamator clinic şi biologic. S. de a se autoconduce. │ │Nu se poate apleca sau îngenunchia │ │pentru a putea ridica un obiect de │ │jos. dar cu│ │dificultate.Pierre .│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi.3 │ │ │zile pe săptămână. │ │ │sacroiliace: are o utilitate maximă în stadiul │ │ │precoce al SA când nu apar modificări │ │ │radiologice de sacroileită pe rg. Nu se poate apleca să-şi │ │atingă genunchii. cu greutate la mobilizarea coloanei şi │ │dureri cu iradieri sciatice bilateral. │ │Măsuri profilactice aceleaşi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │Necesită sprijin cârje şi ajutor din│ │partea altei persoane pentru a merge│ │CDL. pumnilor şi degetelor. de a│ │se orienta spaţial. │ │ │Coxita din S. Nu se │ │poate apleca sau îngenunchia ca să │ │ridice un obiect de pe jos. sau zilnic la nivelul coloanei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice până│ │la 80% din valorile fiziologice. cu tendinţă │ │la anchiloză în poziţii vicioase. se caracterizează pin pensarea │ │ │interliniului articular ce poate merge până la │ │ │anchiloza osoasă. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Scintigrafia articulară cu stronţiu sau │ │ │techneţiu arată o hipercaptare a radiotrasorului│A. │ │creion.90% 70 . formă centrală şi periferică cu │ │predominanţa formei periferice.85% din valorile fiziologice.│ │ │de faţă.3 articulaţii periferice. consecinţa │ │disfuncţiei ventilatorii de tip │ │restrictiv. │ │Fixarea coloanei cervicale în flexie. │ │Măsuri profilactice: . în mod │ │ │ireversibil. │ │Nu poate să stea confortabil în │ │scaun. de a se autoconduce. │ │Poate urca şi coborî scările. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. Nu poate să meargă mai mult │ │de câţiva paşi fără să se oprească │ │sau fără să resimtă dureri severe. │ │confortabil într-un fotoliu.internare în secţia de │ │reumatologie în puseele acute ale │ │bolii pentru tratament. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │ │ │Gradul I de invaliditate. S.dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie pentru │ │controale periodice.│radiologice sunt mai importante. Nu │ │poate sta mult timp în picioare. │ │Afectarea funcţiei articulaţiilor periferice │ │peste 80 . Se ridică cu greutate │ │de pe scaun şi cu sprijin. poziţii │ │vicioase fixe în timpul muncii. fără ajutorul │ │altei persoane. Bolnavii stau toată │ │ziua în pat sau în majoritatea │ │zilei. genunchi sau │ │articulaţiilor coatelor.prinderea coxofemuralelor bilat. până să simtă nevoia de │ │a se aşeza. formă centrală cu prinderea coloanei CDL │ │înaintea apariţiei modificărilor radiologice. │ │Bolnavii acuză dureri cervicale şi redoare. sau de orientare │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane.a. │ │ │Afectarea funcţiei articulare a coloanei CDL cu │ │ │peste 70% din valorile fiziologice. │ │Nu poate să meargă mai mult de 50 │ │m.│ 90 . │ │Bolnavii acuză dureri dorsale şi dureri toracice │ │inferioare sau toraco-abdominale şi o limitare a │ │expansiunii toracelui în cursul mişcărilor │ │respiratorii ample. │ │curenţi de aer. │ │Capacitatea de muncă pierdută total.. │ │Nu poate ridica şi transporta │ │greutăţi mai mici de 1kg. │ │ │Tomografia computerizată axială a art. cu deficienţă vizuală medie prin │ │afectarea oculară (sechele de iridociclită). │şi fixarea coloanei cervicale în flexie.90% │scapulohumerale sau coxofemurale bil. │ │fără ortostatism prelungit. umezeală. S.prinderea umerilor (anchiloză în adducţie) │ │ .3 │ │zile pe săptămână sau zilnic la nivelul │ │centurilor. marelui trohanter etc. zilnic 1 . cu deficienţă ventilatorie medie de tip│ │ │restrictiv şi deficienţă vizuală medie prin │ │ │sechele de iridociclită. │ │Nu poate sta mai mult de 30 min. │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. │ │ │Generalizarea sindesmofitelor cu formarea de │ │ │punţi osoase la toate discurile intervertebrale │ │ │realizează aspectul de "trestie de bambus".schimbarea locului de muncă în │ │munci fără eforturi profesionale. interapofizare duce la pensarea │ │ │interliniului articular cu tendinţă la │ │ │anchiloză. îşi leagă cu greutate │ │şireturile la pantofi.A.eventuale │ │intervenţii chirurgicale corectoare │ │(endoproteze coxofemurale şi │ │scapulo-humerale) urmate de │ │programe de kinetoterapie în secţii │ │de recuperare. coxofemurale.80% │Nu poate sta confortabil pe scaun │ │mai mult de 1h. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │D. │ │. │ │Nu poate sta în picioare mai mult │ │de 20 min. │ │uneori contractură musculară de tip torticolis. │ │Nu poate urca sau coborî o scala cu │ │trepte.A. standard.2 luni │ │consecutiv. Nu poate urca şi │ │coborî scări. │ │Bolnavii stau la pat majoritatea │ │zilei. │ │ │ │Gradul II de invaliditate. cu aspect de "şină de tramvai" pe rg. │ │În ceea ce priveşte dexteritatea: │ │foloseşte cu greutate un stilou. │ │Măsuri profilactice: │ │. fără să fie nevoie │ │să se mişte în scaun. Are un │ │grad de dispnee la mers.95% │Marie): │ │ . │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │şezând în poziţia în picioare (fără │ │să se sprijine de ceva. │ │ │clinic. altor zone ale scheletului pot arăta: │ │ │eroziuni şi proliferări osoase de tip osteofitic│ │ │la nivelul calcaneului. dar │ │ │diagnosticul poate fi pus numai pe baza ex. │ │Bolnavii au dureri severe. │ │Bolnavii se deplasează cu greutate │ │în baston sau cârje. Nu poate │ │îngenunchia.nu poate ridica braţele pentru │ │a-şi pune pantalonii sau să-şi │ │îmbrace haina. │ │ │ │ │ │B. generată de rigiditatea │ │cuştii toracice. │ │Nu poate să ridice şi să transporte │ │mai mult de 1 kg. fără ajutorul │ │altei persoane. │ │Bolnavii au dureri severe 4 . desface cu │ │greutate un borcan sau nasturii de │ │la haină.

absentă. urină. anchiloza │ │poate ridica braţele.asociată cu uretrită şi/sau │obiectiv este normal. │ │ │ │computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară.R. Este frecvent acută.20% │Nu se încadrează în grad de │ │femei de 5/1 . înclinare laterală dreaptă şi│ │ │ │Examenul radiologic are o mare utilitate pentru │stânga. sterile. │ │ │ │. S.) sunt artropatii │incipientă de oligoartrită subacută la nivelul │ 0 . fără semne de │ │.este bilaterală. este asimetrică. │4 săptămâni. │ │ │ │. │ │Din punct de vedere al dexterităţii │ │ │ │ │nu poate ţine stiloul sau creionul.3 pusee │ │gestualităţii profesionale.A. │ │ │ │uretrită. 1. rotaţie dreapta şi stânga la nivelul │ │ │ │diagnosticul pozitiv şi diferenţial de A. │ │ │ │artrită reactivă .39% │Nu se încadrează în grad de │ │ARTRITA . cu durata de 2 luni. sau sindromul RFL la debut în faza de │ 20 . Salmonella │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │teritorială. nu-şi poate │ │ │tibiotarsiană în equin cu deformări accentuate │ │pregăti mâncarea şi nici să se │ │ │ale antepiciorului. │ │ │ │unele perturbări ale imunităţii mediate celular.FIESSINGER .controale periodice. │ │ │ │ │secreţie uretrală numai în perioada de inducere │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. la persoane cu o anumită │conjunctivită cu durata artritei de 2 săptămâni │ │ paraclinice periodice. fără afectare oculară cu │ │ │ │tipul uretrită) însoţită de febră. la care ex. cu anchiloza │ 95 . coatelor. Se dezvoltă pe un │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │teren imunogenetic particular marcat de │la debut. │ │ │ │infecţii extraarticulare. A. │ │ │3.M. │fibrinogen uşor crescute). │ │. coxite bilat. │ │pseudotuberculosis etc.│ │ │ │ │Nu se poate ridica din poziţia │ │ │ │ │şezând în poziţia în picioare. GRAD 0. │ 50 . standard). nu îşi│ │ │genunchilor în semiflexie.episod infecţios în urmă cu │artrită incipientă la nivelul genunchiului şi │ │ │ │aproximativ 1 . Nu poate sta│ │ │ │ │confortabil pe scaun. A. la │coloanei lombare. │ │ │ │manifestări neurologice şi cardiace.│ │ │ │IF).prezenţa agentului infecţios în scaun. indolore. SEMNE RADIOLOGICE: │Testarea mobilităţii normale.│Testarea mobilităţii articulare normale.4 săptămâni (infecţia poate fi │gleznei. Sindromul Reiter │şi care cedează la tratament antibiotic specific │ │ │ │Fiessinger .60% │prin reducerea efectuării │ │de germenul incriminat în etiologia AR. │ │ │pumnilor.cu rol în diagnosticul │HLA B27 prezent. tulburări de conducere sau │ │Imposibilitatea realizării │ │ │afectarea gravă a acuităţii vizuale.10% │. │tumefierea părţilor moi periarticular şi │ │ │ │linguală şi pe gland (bala-nita circinată). │ │ │ │CONJUNCTIVITA .R. Afectează │ │ │ │ │predominant sexul masculin.aspect inflamator │reducere cu 20% din valorile fiziologice ale │ │ │ │nespecific cu polinucleare neutrofile. │ │frecvent oligoarticulară şi mai rar mono sau │apărute deasemenea după un episod acut de │ │Aceleaşi măsuri profilactice. fără │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane. sau sindrom RFL în forme constituite după│ 50 . │ │a bolii.LEROY: │A. Rolul terenului şi al │oligoartrită subacută la nivelul tarsului apărute│ │invaliditate. sau sindrom RFL sub formă de oligoartrita│ 40 . │ │ │ │tabloul clinic al bolii şi este secundară unei │Proteina C reactivă absentă. │ │ │ │Dintre infecţiile genito-urinare cele mai │Proteina C reactivă absentă.A. Se manifestă prin disurie │Rg. nu-şi poate face│ │ │acuităţii vizuale datorită complicaţiilor │ │toaleta intimă. SEMNE DE LABORATOR: │Testele inflamatorii în afara puseelor acute │ │ │ │. forme periferice severe.dispensarizare medic de familie │ │Dintre infecţiile digestive cele mai frecvente │antibiotic şi AINS. │ │ │ │Alteori uretrita poate fi însoţită şi de cistita│ │ │ │ │hemoragică.dispensarizare medic de familie │ │inflamatorii acute. conjunctivită.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Leroy) cod boală 647 (din lista de 999 coduri │ │ │invaliditate. │ │ │ │intrare a germenului şi poate fi prima │Proteina C reactivă absentă. │ale segmentului afectat. se rezolvă în │Proteina C reactivă absentă.│ │ │ │observate pe mucoasa bucală. fibrinogen) care se normalizează după │ │. prostatită şi orhiepididimită. standard ale segmentului afectat normală.30% │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ │scintigrafia osoasă . │Proteina C reactivă .titruri mari de anticorpi specifici în funcţie│A. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │. │ │apărute în urma unor infecţii situate la │digestiv sau urogenital. nu se │ │ │2. 6 luni) cu│ │Aceleaşi măsuri profilactice. anchiloza │ │Bolnavul nu se poate deplasa.prezentă. │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată o │ │ │ │. │ │ │ │frecvente sunt: Chlamidia trachomatis. │ │ │ . │B. pumn. │ │ │ │C. │ │ │ │HIV. existând │normală. au fost identificate │Rg. oasele mici şi lungi).85% din cazuri.enterocolită acută sau genitală de │infecţie uro-genitală. În patologenia A.R.70% │GRADUL III de invaliditate. Artrita domină │pozitive care se negativează sub tratament. │ │ │ │o S. de │ │ │ │ │autoservire şi îngrijire. Cu excepţia oligoartritei clinice ex.entezopatia (la nivelul inserţiilor │chiar eroziuni osoase la nivelul inserţiilor │ │ │ │tendoanelor şi ligamentelor). │ │diafizară. Neisseria│HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │gonorrheae şi în ultimii ani de infecţiile cu │la debut. dezbrăca singur (nu se │ │ │ │ │poate închide la nasturi. Nu│ │ │ │ │se poate apleca în faţă. │ │vedere prognostic. │o anumită perioadă de evoluţie cu 2 . │prezenţa entesopatiilor la nivelul calcaneului şi│ │ │ │.proteina C reactivă în concentraţii crescute. tumefiată şi dureroasă.sacroleită (uni sau bilateral). radiologic standard │Bolnavii acuză dureri la nivelul art. Prezenţa lui arată tendinţa │sacroileită uni sau bilaterală şi afectarea │ │Schimbarea locului de muncă. oculare). │ │ │ │manifestare a bolii.lichidul sinovial . │A. standard ale segmentelor afectate arată o │ │ │ │şi secreţie uretrală mucoasă sau mucopurulentă. │şi sacroileită unilaterală forme constituite după│ │invaliditate. │ │ │ │.. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. Raport bărbaţi │B.A.6/1. Nu poate sta │ │ │ │ │în picioare nesprijinit şi neajutat. MTF şi │care cedează la tratament cu antibiotice şi AINS. forme mixte severe (centrale şi │ │nu poate să scrie. │ │ │ │totodată o netă agregare familială.debutează brusc. │îngustarea spaţiului articular.VSH frecvent crescut.│ │ │ │2 . │ │ │ │fiind roşie. │HLA B27 poate fi pozitiv şi în forme uşoare sau │ │ │ │URETRITA . evidenţiate pe rg. afectate. │Testarea mobilităţii articulaţiilor normală. în 60 .I. │ │SINDROMULUI REITER . sau sindrom RFL în formă incipientă de │ 30 .sub formă de mici│Rg. faringiană. │ │ │ │prezenţa antigenului de histocompatibilitate │Radiografia standard al segmentului afectat │ │ │ │HLA B27. nu poate să-şi │ │ │periferice) cu predominanţa formei periferice. │ │la cronicizare. articulaţia afectată │Testele inflamatorii uşor pozitive (VSH. │tratament. standard│ │ │ │. sunt frecvente│evidenţiază pe lângă osteoporoza juxtaarticulară. │ │ │ │ │ │ │ │B. │ │ │ │MANIFESTĂRILE CUTANEOMUCOASE . │ │ │ │.100% │Gradul I de invaliditate. SEMNE CLINICE: . nu-şi │ │ │ │ │poate lega singur şiretele la │ │ │ │ │pantofi). │Proteina C reactivă . │HLA B27 prezent.leucocitoză.Leroy este o formă particulară de │şi AINS. │flexiei. nesupurative.R. Grad 0. │ │ │ │care se pot adăuga tomografia axială │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive. │ │invaliditate. Nu se poate│ │ │ │ │îmbrăca. │ │A. Nu poate să urce şi să │ │ │ │ │coboare nici o treaptă. incidenţa mai mare a │coloanei vertebrale lombare (prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare şi riscul evoluţiei către│sindesmofitelor pe rg. │negative. │osteoporoză juxtaarticulară.R. │ │activităţii vieţii zilnice.3 paşi. │ │ │ │cât şi ale imunităţii umorale.periostite (tars. │ │ │ │ │Nu se poate duce la toaletă. sau sindromul RFL în forma incipientă de │ 10 . │ │typhi-murium.2 luni şi care cedează la tratament│ │ │ │Manifestări clinice: reprezentate de triada: │cu antibiotice şi AINS. A. │ │sau reumatolog Policlinica │ │sunt: infecţiile cu Shigella. │artrită genunchi bilateral. în cursul unui an cu │ │ortostatismului şi a mersului. │ │ │ │B.osteoporoza juxtaarticulară. sau sindromul RFL incomplet în forma │ │Recomandări: │ │ARTRITELE REACTIVE (A. şi care cedează la tratament cu │ │. Sunt afectate articulaţiile │infecţie urogenitală fără afectare oculară şi │ │ │ │membrelor inferioare (genunchi.).49% │Nu se încadrează în grad de │ │. │ │de boală după C.R. │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE REACTIVE (Sindromul Reiter-Fiessinger-│FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . │ │ │ │Radiografiile standard ale segmentelor afectate │ │ │ │ │pun în evidenţă: │C.A. forme periferice severe cu afectarea │ │poate spăla singur.sindesmofite. │ │poliarticulară. │ │ │ │precoce al A. │ │agenţilor infecţioşi (infecţii digestive şi │după un episod acut diareic sau o infecţie │ │Sunt necesare următoarele măsuri │ │genitale (eventual urogenitale) în etiologia │urogenitală cu evoluţie subacută cu durata de 3 -│ │profilactice: │ │A. cu│ │încheie nasturii la haină. A. zona metafizară. necesită │ │ │ │ │ajutor din partea altei persoane. Grad 0. │ │ │funcţiei oculare (vezi criteriile af. │ 20 . apărute după un episod diareic sau │ │ │ │digestivă . │ │ │insuficienţa aortică. A. Yersinia enterocolica şi Yersinia │(VSH. S. Grad 0. apărute după un episod acut │ │ sau specialist reumatologie. │metatarsului. a │ │. │durata de 1 . glezne. standard la nivelul segmentului afectat │ │ │ │ulceraţii superficiale.investigaţii clinice şi │ │distanţă.49% │Nu se încadrează în grad de │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │ │ │invaliditate. extensiei. S. │ │autoservească. │ │ │ │decurs de câteva zile sau săptămâni: │HLA B27 prezent. │o anumită perioadă de la debut (aprox.R. artrită şi conjunctivită la care se │Testele inflamatorii uşor pozitive tranzitorii │ │ │ │pot asocia manifestări cutaneomucoase şi mai rar│care se normalizează după tratament.R este în prezent demonstrată. GRAD 0. │tendonului lui Ahile.R. testele inflamatorii uşor │ │ │ │cervicită.prezentă indiferent de poarta de │la debut. │ │predispoziţie genetică.HLA B27 prezent are valoare mare din punct de │acute de oligoartrite.R. A.R.

tulburările de vedere (vezi af.). │ │.90% │GRADUL II de invaliditate. │asimetrică (1 . B16. după │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │o evoluţie de aproximativ 5 ani cu 3 .) cod de boală 647 (din │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ.│ │ │ │ │traumatisme) la autoîntreţinerea bolii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ: │ 20 .P.3 │ 60 .R. GRAD 0. │ │ │invaliditate.imunoglobulinele tip IgA crescute. mici │ 20 .M.) este o artropatie │A. talalgii cu│ │oftalmologice) │ │ │greutate la mobilizare şi mers.│distală (2 . │ │ │pozitive.complexele imune circulante prezente în │A. │"mâinii în gheară".). │radiologic. │ │ │Bolnavii acuză dureri la coloana CDL. │ │ │ │însoţite sau nu de sacroileită. sau sindrom RFL în formele constituite. care pot fi asincrone.R.ac. │ │mai sus. B38 cât şi antigenul HLA-B27. │ │ │ │picior.79% │cu posibilitatea invalidului de a │ │. │ │ │ │ │Testarea mobilităţii coloanei CDL arată reducerea│ │ │ │ │mobilităţii cu 30 . pumn│ │ │ │.70% │GRADUL III de invaliditate.R. sau interesarea scheletului axial sub │ │ │ │aspect de sacroileită şi/sau sindesmofitoză │formă de sacroileită şi uneori bolnavii au un │ │ │ │şi/sau osificare paravertebrală. │ │. │ │. sau chiar a două│după o perioadă de evoluţie de 1-2 ani cu 2-3 │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │dintre ele. │ │cât şi cele ale imunităţii celulare. │dureri lombosacrate la mobilizare. de obicei │ │de a se orienta spaţial fără │ │. pumn.P.80% │autoservi. │migratoare şi fugacee cu durata mai mică de o │ │. │ │ │ │periunghial asociat cu durere. boala Crohn şi by-pass-ul ileal şi se│B. │ 70 .39% │ │ │cu durata de cel puţin 6 săptămâni. în observaţie la bolnavii cu forme uşoare de│ │Recomandări: │ │inflamatorie cronică însoţită de modificări │psoriazis.examen radiologic al scheletului axial cu │distale. Waaler Rose negative (absenţa │prezent.sau prezenţa manifestărilor │ │ │ │ │cardiace (tulburări de conducere │ │ │B.M.A. │ │.aspect de degete în "cârnat" la mână sau │psoriazisului. │ │ │ │ │HLA B27 prezent.dispensarizare medic de familie │ │ARTRITELE ENTEROPATICE sau SPONDILITELE │săptămână. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ. │Spondilitele din bolile intestinale inflamatorii │ │ │ . │ │ │ │ │. a │ │seronegative asimetrice cu durata de cel puţin o│sindesmofitelor la nivelul coloanei pe rg.L.afectarea severă a artic. │unilateral cu afectare oculară (irită) asociată │ │ajutorul altei persoane. un rol important îl joacă │ │ │.complexul seric crescut. │ │ │ │obligatoriu. │ │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │ │ │ │ │fibrinogen crescute). │coloanei CDL şi a artic.: │survenind la bolnavii cu forme uşoare de │ │ │ │psoriazisul evidenţiat clinic pe tegumente şi │psoriazis.40% din valorile fiziologice. formă de artrită interfalangiană │ │ │ │articulaţie. este mai puţin agresivă decât P. B39. │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . │ │ │HLA B27 prezent.A. │ 90 .A.P. în forma de artrită interfalangiană │ │ │ │limitarea mişcărilor în cel puţin o articulaţie.ex. în forma de artrită mutilantă cu leziuni │ │ │ │extremităţilor proximale ale celor adiacente. │ │ │ │DIAGNOSTICUL este sigur în prezenţa criteriului │Radiologic: prezenţa osteolizei şi sacroileitei. A. │psoriazis ce tinde să afecteze şi artic. │ │anemie. │interesate degetele de mâini luând aspectul de │ │ │ │ │degete telescopate sau de la picior. A.P.A. A. │şi cu artrită periferică. asociat cu şase sau mai multe │ │ │ │ │criterii minore. A. │ │ │ │. glezne.dispensarizare medic de familie │ │radiologice caracteristice ce apar la bolnavii │ │ │sau specialist reumatologie │ │care prezintă psoriazis. │ │În etiopatogenia A. │ │ │ │ │.examen radiologic al articulaţiilor periferice│asociat cu localizări multiple cutanate de │ │ │ │cu aspect de artrită erozivă.49% │Nu se încadrează în grad de │ │participând atât perturbările imunităţii umorale│ │ │invaliditate. sau sindrom RFL în formele cronice.P. Există │ │ │ │ │perioade lungi de remisiune pe fondul cărora │ │ │ │ │apar pusee acute.A. cu afectare oculară. │ │Aceleaşi măsuri profilactice. │afectarea unei singure articulaţii mari: │ 50 .P.lichidul sinovial bogat în celule polinucleare│proximale şi distale cu tendinţă la anchiloză şi │ │ │ │neutrofile. A. A. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILITELE ENTEROPATICE din Colita ulceroasă. │ │ │ │Afectarea intestinală precede atingerea │ │ │ │ │articulară. sau când criteriul obligatoriu │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . de a se autoconduce.lichid sinovial inflamator cu complement │genunchi.A. │tablou clinic identic cu cel al S. dureri │ │ │ │ │ale coloanei CDL la mobilizare.29% │ │ │HLA-B13. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. sunt suficiente pentru stabilirea │osifiantă). │ │ │Policlinica teritorială. │ │aproximativ 10% din bolnavii cu │ │ │cu deficienţă vizuală medie sau accentuată. formă mixtă centrală şi periferică. │ │Grupele de histocompatibilitate în cazul │A. evoluând spre o│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │ │S. şolduri.100% │Gradul I de invaliditate │ │ │Vezi Criteriile S.artrite seronegative enteropatice. │cu deformarea mâinii realizând aspectul de │ │ │ │. │ │factori de mediu (infecţii bacteriene şi virale. │ │normal sau crescut. excluzând nodulii Heberden.90% │ │ │titruri mari.90% │atrio-ventriculare. formă centrală şi periferică (formă mixtă).).59% │gestualităţii profesionale. │ │se asociază cu 2 criterii minore. │ │Vezi criteriile S.afectarea articulaţiei interfalangiene │picior) în remisie clinică asociat cu afectarea │ │ │ │distale. în formă oligoartrită simetrică cu │ │prin reducerea efectuării │ │factorilor reumatoizi. A. radiocubitocarpiene. uric în sânge crescut. │ │ │ │diagnosticului. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │prin reducerea efectuării │ │ARA precizează că prezenţa oligoartritei │afectarea coloanei dorso-lombare (prezenţa │ │gestualităţii profesionale. A.69% │GRADUL III de invaliditate. │ │lună în asociaţie cu uretrita nespecifică sau │standard) şi a calcaneului (entesopatie │ │ │ │cervicita. │ │ │ │factorului reumatoid). │ │altei persoane.│ │ │A. Sunt │ │ │ │de periostită osifiantă. GRAD 0.testele Latex.A.biopsie sinovială cu hipertrofia sinoviei şi │B. │ │cristalelor. │osteolitice ale falangelor şi MC asociate cu │ │ │ │realizând aspect de "toc de călimară" sau uneori│leziuni întinse severe de psoriazis.10% │Recomandări: │ │boală după C. tumefacţie şi │B. │Testele de inflamaţie acută sunt pozitive (VSH. de a│ │ │acute pe an.negativitatea testelor de depistare a │A. şolduri. A. A. în formă de artrită cu afectarea a 2 . │ │ │ │CRITERIU OBLIGATORIU pentru diagnosticul A.tratament de specialitate al │ │terenul (predispoziţia genetică) cât şi unii │ │ │psoriazisului. │ │ │ │EXAMENUL RADIOLOGIC: aspect de osteoliză la │ │ │ │ │extremităţile distale ale unora cât şi ale │B.R. cu titru crescut. HLA B27 poate fi │ │ │ │.P.I. sacroiliace.90% │GRADUL II de invaliditate.P.2 articulaţiile de la mână şi │ 40 . cu absenţa germenilor şi a │cutanate discrete de psoriazis. │ 70 . cu sacroileită uni sau bilaterală.49% │ │ │. │ │A. Maladia Whipple în forma de artrite acute │ 0 .distribuţie asimetrică a artritelor.20% │Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C. │psoriazică a unghiilor şi alte localizări ale │ │ │ │. în forma de spondilită psoriazică.absenţa nodulilor subcutanaţi. │ 60 . hematologic arată un grad moderat de │Bolnavii prezintă afectarea axială cu prinderea │ │se autoservi. │ │ │ │Diagnosticul pozitiv este susţinut de combinaţia│ │ │ │ │a trei dintre manifestările clinice enumerate │B. în formă de oligoartrită asimetrică │ │ │ │bolnavilor cu A. │ │ │ │ │Proteina C reactivă crescută.│(artrita unei singure articulaţii IF distale mână│ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │sau picior) fără teste inflamatorii pozitive. Forme de sacroileită asociată cu HLA-B27 │ │ │ │prezintă sub forma unor artrite periferice │pozitiv şi aspect de sacroileită la ex.R. de a se autoconduce. │ │. │ │. GRAD 0. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A. cu leziuni │ │ortostatismului şi a mersului.P. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │A. │afinitate pentru art. │ │coloanei vertebrale (vezi S. │în remisie clinică asociat cu psoriazisul │ │ │ │CRITERII CLINICE ŞI RADIOLOGICE MINORE: │unghiilor. frecvent identificate sunt: │seronegativă la debut. IF │ │ │ │. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE: │ 50 . │pusee. în forma de poliartrită simetrică cu │ 80 . IV şi afectarea coloanei CDL │ │contribuie deci în cazul A. │ │ │Testele de inflamaţie în formele acute intens │ │membrelor inferioare (vezi S.P. glezne.│poate fi normal. │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri calcaneu la mers. aortită etc) la │ │ │către o S.69% │ │ │infiltrat inflamator: │articulaţii mari: genunchi. IF │ │ │ │. │ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A.P. │ │sau specialist reumatologie │ │ENTEROPATICE sunt artrite ce însoţesc colita │ │ │Policlinica teritorială.3 articulaţii ale mâinii sau picior)│ 30 .│ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ.I. standard ale segmentelor afectate arată │ │La pierderea capacităţii de muncă │ │ │sacroileită gr.P. │ │. │ │ │ │ │. │ 0 .VSH este crescut.20% │Nu se încadrează în grad de │ │Boala Crohn . │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITA PSORIAZICĂ (A.evoluţia gravă a afectării │ │ │Proteina C reactivă prezentă.P. │ │. sau sindrom RFL în forme care evoluează │ 80 .durere şi limitarea mişcărilor în cel puţin o │C.F. dar caracteristice. │ │ │Rg. sau sindrom R. şi a │ │ │plus artrită periferică la nivelul genunchiului │ │sindromului RFL: │ │ │şi gleznei. │ │ │ │.│ │ │invaliditate.P.4 pusee │ 70 . vindecată fără sechele. a │ │. │ │ortostatismului şi a mersului.P. cu afectarea artic. │Bolnavii pot avea forme severe de psoriazis. │ │cod de boală 647 din lista de 999 coduri de │A. │ │ulceroasă.R.

cilindrii celulari: │anticorpii antinucleari.100% │ .DR4. │ │ │ │.I. L. fără scăderea în greutate.internări periodice în spital │ │prezente simultan sau succesiv cel puţin patru │renale).trombocitopenie │şi anticorpi antinucleari). │ │ │ │ │. │ │timp de coagulare şi timp de protrombină │pulmonare. │parte din tabloul bolii. │ │pentru investigaţii privind │ │din cele 11 criterii. │ │CRITERIILE ARA pentru diagnosticul LES: │Explorările serologice şi histobiologice negative│ │frig. prelungirea │ │fără frig.M. exudat. artrită.limfopenie sub │Bolnavii prezintă 2 . │ │ │ │ │respectând şanţul nazo-labial: │B. . ambele neinduse de medicamente şi în │anticorpi antinucleari şi de factor reumatoid. de a se autoconduce.afectarea stării generale. în insuficienţă renală. │ │altei persoane. fiind colagenoză majoră. se manifestă cu afectarea stării generale:│ │sunt modificări frecvente în LES activ.8.criteriul major │ │ │ │ │prezenţa de particule PAS-pozitive în │ │ │ │ │macrofagele din lamina proprie a mucoasei │ │ │ │ │digestive.celule LE │limfadenopatiile. erupţie cutanată. incapacitate şi grade de │ │ │ │pumni.│Pacienţii încadraţi în această formă de lupus │ │al LES latent (incomplet) sau a │ │ .E.citopenia (anemia + │B. │ │serologică.S. fals pozitivă pentru lues │formă uşoară de boală fără agravări şi în special│ │ │ │persistentă cel puţin 6 luni. │ │ . │Nu este cazul L. │în criteriile ARA (artrită. a │ │1500 limfocite/mm3. │ │keratozice.E. în faza cronică cu manifestări renale de tip│ 70 .│invaliditate corespund S. prezenţa de │ │ │ │psihoză.prezenţa factorului │ │ │reumatoid în 30%. afectând două sau mai │idiopatic. curenţi de aer. neuropatiile. │ │. Anomalii imunologice: .) este o │ │ │ │ │boală inflamatorie cronică cu afectare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │ │tânără poate fi considerat suspiciune de lupus. │ 40 .pigmentarea cutanată în ton ocru. │timpului de tromboplastină. prin prezenţa anticorpilor faţă de │fără manifestări articulare osoase şi musculare. │apariţia numai a anticorpilor antinucleari. │ │de autoanticorpi în ser. curenţi de aer. cu o │ │lupului indus medicamentos.prezenţa genetică: HLA DR2 │ │ │sau DR3 . granuloşi sau micşti. cu │ │ │ │ │durată mai mică de o săptămână şi se vindecă │ │ │ │ │fără sechele. │rapid. │ │manifestări clinice şi paraclinice extrem de │A. Serozită: pleurită. manifestări neuropsihice.internări în clinici de │ │anti-ADN. │hematurie. glezne. dar persistă 6-12 luni │ │ │ │ . din lista de 999 coduri de boală după │ │ │ │ │C. │ │ │ │ │Determinări hematologice . coate.dispensarizare medic de familie │ │antinucleari. │ │ . tulburări electrolitice.E.60% │GRADUL III de invaliditate. anorexie. │ │ │ │ │. cu manifestări grave neuropsihice │ │fracţiunea C 3 sunt scăzute reflectând consumul │de tip convulsii. cu febră. acidocetoză. │ │ │ │ │Este denumită lipodistrofia intestinală. LES în puseu acut cu alterarea stării │ │ .6.proteineurie persistentă │La marea majoritate a pacienţilor simptomatologia│ │ │ │peste 0. LES diagnosticat după criteriile ARA în faza │ 80 .S. motorii asimetrice. │ │. │exacerbarea suferinţei preexistente.artrite şi/sau artralgii. Ele se pot asocia │ │Recomandări: │ │(sub 100. │ │.90% │leucopenia cu limfopenie şi trombocitopenie) │acută. │Pierderea totală a capacităţii de │muncă.sindrom de malabsorbţie intestinală │ │ │ │ │steatoree. │A.complementul seric şi │persistentă. │ │Pentru diagnosticul de LES trebuie să fie │indexul de cronicitate (vezi criteriile bolilor │ │.S.E.Proteina C reactivă prezintă valori normale. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │ │ │ │ │.) cod boală 647 din │ │ │ │ │lista de 999 de coduri de boală după C.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ 3 │elemente/mm ) la două sau mai multe determinări. │ │ .M.I.A. │ │ │ │.39% │.3 din manifestările incluse│ │gestualităţii profesionale. │ │cicatricială pe leziunile vechi. pierdere ponderală. după │ │ │ │măsurii exacte). GRAD 0. │incluse în criteriile ARA: eritem facial fix cu │ │sau specialist reumatologie │ │Întrepătrunderea dintre factorii genetici.anticorpi anti-Sm. a capacităţii de │autoservire. cilindri hematici în sedimentul urinar│ │este crescută doar în cazul unor infecţii │orientează diagnosticul spre glomeru-lonefrită │ │supraadăugate bolii lupice. │ │factorii de coagulare.creşterea gama-globulinelor. plăci eritematoase cu cruste│O serie de medicamente sunt implicate fie în │ │invaliditate. │ │Recomandări: │ │variate şi cu producţie de anticorpi │Bolnavii pot prezenta 1 .10. creşterea VSH. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │ │induce lupusul medicamentos. (vezi S. │ │Anomalii serologice . │ │(revizuite în 1982) sunt: │ │ │oscilaţii de temperatură.controale periodice medic │ │esenţială pentru diagnosticul bolii lupice. de a│ │Prezenţa unui singur simptom ca serozitate şi │glomerulonefrită focală cu proteinurie sub 1 │ │se orienta spaţial.│criteriile ARA. în special nativ şi la titruri înalte. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L. │Proteinuria între 1 g . cu o │ │ │creatinină serică mai mare de 2 mg%. Anomalii renale . │fără manifestări renale şi afectarea sistemului │ │ │ │. L.3 g/24h însoţită de │ │.20% │ │ │641.artrita este acută.) │ │ │ │MALADIA WHIPPLE (B. cardiace. │ │ │ │multe articulaţii periferice caracterizată prin │artrita serozita şi uneori rash maculopapular.W. │ │ │ │şi serologice. umezeală. │ │ │ │.poliserozite. fie în │ │ │ │. deoarece afectarea renală este ireversibilă │ │sub forma celulelor LE. anemie şi │ │ │ │.schimbarea locului de muncă în │ │întreţinerea bolii. Lupus discoid. Anomalii neuropsihice: convulsii sau │leucopenie.antigenul HLA B27 prezent în proporţie de 30% │ │ │ │ │Diagnosticul de certitudine . │ │ │ │ │. fără alte manifestări clinice generale.prezenţa mai multor tipuri│În prezenţa semnelor de afectare renală. │ │mediu ar contribui la declanşarea şi │pacient).7.49% │Nu se încadrează în grad de │ │.│ │prezente. uneori atrofie │apariţia unui sindrom lupus-like fie în │ │Idem. Cei mai specifici sunt │deficienţa funcţională este accentuată în cadrul │ │anticorpii antinucleari prezenţi în 95% cazuri │LES. │întreruperea medicaţiei. │Manifestări biologice: citopenie. │şi rapid evolutivă.11. necesitând │îngrijire sau supraveghere │permanentă din partea altei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ 0 .anticorpi │scăderea complementului seric nu sunt incluse în │ │. vascularperiferice cu sau │ │prelungit. purpură. │A. tumefacţie.90% │GRADUL II de invaliditate. │ │ │ │ │Boala trebuie suspicionată când oricare din │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . neuropatii │ │ │ │imune care stau la baza anomaliilor hematologice│periferice senzitive. în absenţa unor medicamente cunoscute │anorexie. │Bolnavii mai pot prezenta manifestări neurologice│ │volutivitatea bolii. │ │ │ │ │.2.3.) cod boală │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 .49% │Nu se încadrează în grad de │ │multisistemică de cauză necunoscută cu │ │ │invaliditate. Fotosensibilitate. accidente vasculare cerebrale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. umezeală. │ │reumatologie. Anomalii hematologice: .4.anemia hemolitică │ │ │ │ │cu reticulocitoză sau leucopenie (sub 4000 │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC LATENT │ 50 . de autocontrol sau de │orientare spaţială.reacţie │latent pot fi consideraţi ca LES la debut.1. │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: urmăresc perturbările │ca cefalee cu caracter migrenos. mici ale extremităţilor. │ARA. psihice.anomaliile coagulării:│renală. │Determinările renale şi neurologice lipsesc.S. GRAD 0.controale periodice. │ │ .9. │consecinţa tromboemboliei.E. pleurezie şi/sau │Sunt prezenţi anticorpii antifosfolipidici cu │ │ │ │pericardită. în observaţie. │ │prin reducerea efectuării │ │ .│(incomplet) la debut. │ │simptomele următoare apar la o femeie tânără: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │febră neexplicată. ca febră.2 din manifestările │ 30 . mai puţin artic. │ │ │ │durere.│ │. │Biopsia renală furnizează informaţii utile despre│ │Recomandări: │ │Prezenţa anticorpilor antinucleari este │tipul şi severitatea afecţiunii renale.A. oculare. │stabilirea gradului de activitate a bolii şi │ │specialist reumatolog. Cele mai frecvente sunt: febra. în caz de puseu acut │ │ . afectare │ │ . splenomegalie. │difuză (vezi criteriile bolilor renale).000 plachete/mm3) în absenţa unor │altor manifestări clinico-biologice care deşi fac│ │.│generale. prezenţa celulelor LE. manifestări cutanate │ │ortostatismului şi mersului.S. │ │munci fără eforturi fizice mari. fără ajutorul │ │prezenţa anticorpilor DNA medie la o femeie │g/24h şi adesea hematurie.5. nefrită. migratoare şi fugace. │ │munci fără eforturi fizice. │ │ │ │hialini. Anticorpi antinucleari în titruri │nervos central. LUPUSUL INDUS MEDICAMENTOS la debut.80% │autoservi. Eritem facial pe suprafeţele malare. clasic diagnosticat după criteriile │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │serozitate. │ │ │ │absenţa unor condiţii metabolice cunoscute ca │ │ │ │ │uremie. uneori artrite periferice care se remit│ │. cu mulţi ani înaintea apariţiei │ │ │ │ │semnelor digestive. │diagnostic funcţional. │medicamentos sunt mai puţin severe decât LES │ │ │ │.10% │ │ │LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (L. etc.│Artritele sunt oligo şi poliarticulare atingând │nu diferă de cele idiopatice şi criteriile de │ │ │ │articulaţiile mari: genunchi. permiţând│ │. este o │ │ │ │ │jejunită cronică ce poate avea mai multe │ │ │ │ │localizări şi în care afectarea reumatismală │ │ │ │ │este foarte frecventă şi constituie o modalitate│ │ │ │ │de debut.schimbarea locului de muncă în │ │medicamente ce o pot induce. │respectarea şanţului nazo-labial şi rash cutanat │ │Policlinica teritorială: │ │hormonali şi imunologici cu anumiţi factori de │după expunerea la soare (observat de medic sau │ │. │febră. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .controale medicale periodice.5 gr/zi sau mai mare de +++ (în lipsa │clinică se remite în 4-6 săptămâni. aderente. Ulceraţii nedureroase orale sau │Manifestările clinice ale lupusului indus │ │ │ │nazofaringiană. │ │ │ │ │Diagnosticul prezumtiv se poate stabili pe │ │ │ │ │următoarele criterii minore: │ │ │ │ │. Artrită neerozivă. fără │ │ │ │crescute.

│cutanată a membrelor.Fibroză pulmonară secundară difuză. │ │ │ │ │ │ │ │ │POLIMIOZITELE (P.Calcinoză subcutanată.colagenoză majoră. după expunere la frig sau emoţii │ │teritorială. cu │ │supraveghere permanentă din partea │ │Probele funcţionale respiratorii evidenţiază │greutate la mobilizare şi mers. curenţi de aer. │ │. în │ │ │oscilaţii de temperatură. │ │prin reducerea efectuării │ │. │ │.s. tegumente │sau faţă.s. stadiul │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │atrofic. │ │amiotrofiile centurii scapulare şi pelvine. umezeală. │ │ │. a aspectului tipic al modificărilor │pulmonară. │P. │ │ │ │"gheară"). cord. durere şi sensibilitate la │ │ │ │ │nivelul muşchilor afectaţi./D. │sclerodermică asemănătoare cu HTA malignă. │ │ │ │ │. eventual scuame.│ │anti-Sc I 70. │ │B. │prin afectare pulmonară mergând până la cord │ │ │ │Diagnosticul pozitiv se pune pe baza sindromului│pulmon cronic decompensat sau hipertensiune │ │ │ │Raynaud. │prezenţa sindromului Raynaud şi cu afectarea │ │ │ │reflux gastroesofagian urmate de esofagită. moale. miozită cu slăbire musculară. în observaţie. faţa cu tegumente│c. gastrointestinală sau│ │ │ │malabsorbţie. │a membrelor. forma idiopatică a adultului la debut.manifestări respiratorii: dispnee de efort │ │ │ │ │datorită fibrozei difuze. a capacităţii de autoservire. │ │ . embolii │ │ │ │ │pulmonare etc. Afectare cutanată limitată la picioare. │ │. manifestările vasculare │ │ │ │sunt alte posibilităţi de susţinere ale │periferice de tip tromboze venoase şi arteriale. │Nu este cazul .factor reumatoid prezent.internări în clinici de │ │tumefacţii artic. │B. fără │ │ │ │hipomotilitatea duodenojejunală cu sindrom de │afectare pulmonară. Sunt afectate articulaţiile │sclerodermia circumscrisă. atrofia pielii şi │d. tegumentare şi ganglionare │endocardită lupică. inflamator şi vascular al unor │ │ │sau specialist │ │organe interne ca: tubul digestiv. │ │ │ │Biopsiile renale. feţei. │ │mandibulei şi la deschiderea gurii │O formă clinică de S. │esofagului. începe în tinereţe şi are tendinţă la │ │. fără ajutorul │ │. │ │ │ │cu modificări EMG caracteristice. SEMNE CLINICE: │capilaroscopie (dilatarea şi distorsionarea │ │oscilaţii de temperatură. recent identificaţi (anticorpii │S. cu îngroşarea şi │ │spaţială. pneumonii. feţei.Semne de dilatare şi afectare a intestinului │Bolnavii pot avea encefalopatie hipertensivă cu │ │ │ │ce pot fi observate pe radiografii. │ │gestualităţii profesionale. circumscrisă (calcinoză│Bolnavii mai prezintă manifestări digestive.) în cadrul larg │semne obiective majore.│lor. este o colagenoză majoră la care rolul │puternice./D.│ │ │frig. │ │A. glezne. │circulată. │ │tegumentelor la nivelul feţei şi a │Raynaud. necesitând îngrijire sau │ │caracteristice S.internări periodice în spital │ │. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Diagnosticul fenomenului Raynaud se pune prin │ │frig. │sclerodermică cu tulburări de ritm. │ │Criterii obligatorii: deficit muscular (mialgii. Anse capilare dilatate (fără alte modificări │ │muncă fără eforturi fizice. oligurie.controale medicale periodice.s.colagenoză majoră.creşterea valorilor serice ale enzimelor de │Dureri musculare şi scăderea toleranţei la efort │ │gestualităţii profesionale. feţei. cu tulburări de│tulburări de difuziune. SEMNE BIOLOGICE: .dispensarizare medic de familie │ │(P. │şi picioare. GRAD 0.s. │Îngroşarea şi scleroza tegumentelor mâinii │ │ │ │ . │ │prezenţi şi unii anticorpi antinucleari │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │specifici. │ │altei persoane. morfee în │ │ │ │osoase la nivelul falangelor distale │picături superficiale. │ │ │ │.anticorpii antinucleari │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 0 . │ │. │ │disfuncţia ventilatorie restrictivă şi tulburări│Bolnavii prezintă manifestări respiratorii grave │ │ │ │de difuziune. morfee nodulară şi morfee │ │ │ │(acroosteoliză). feţei şi trunchiului. │manifestări cardiace de tip miocardită. │ │psihice. │ 50 .tratament. în faza de sindrom │ │invaliditate. │ │şi cardiomiopatii sclerodermice. reducere a complianţei pulmonare. tulburări de vedere. │involuţie spontană şi se manifestă clinic sub │ │reumatologie.90% │ │ │radiologice tipice de P. │ │ │ │.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . reducerea complianţei │ │Recomandări: │ │ritm. │ │ │ │ │Manifestările renale insuficienţă renală cronică. urmat de tegumente îngroşate. SEMNE RADIOLOGICE: │eforturi mari. cu: │ │ │ │. │ │în etiologia bolii factorii infecţioşi.odinofagie.M. │ │(microstomie).schimbarea locului de muncă în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │munci fără eforturi fizice mari. cu proteinurie. plămân. │ │evolutivitatea bolii. │miocardică.schimbarea locului de muncă în │ │loc important. pirozis.70% │GRADUL III de invaliditate.Degete fixate în flexie (sclerodactilie │slăbiciune musculară.dispensarizare medic de familie │ │tip fibrotic.Esofagul îşi pierde peristaltica (dilatat. şi anti-Ro).prezenţa crioglobulinelor şi│cu pierderea vederii tranzitoriu sau definitiv. cauzat de formarea complexului hemolitic.controale periodice.s. cu limitarea marcată a toleranţei la │ │pentru investigaţii privind │ │neînsoţită de procese reparatorii. posibil cu│a) afectarea pulmonară mergând până la │ │ │ │evidenţierea radiologică de leziuni pulmonare. │ │ │ │ponderală. │ │grade diferite.anemie. │ │. │manifestările cutanate ale S. umezeală. ulterior la eforturi din ce în ce │ │. formă cutanată difuză la debut. de 2 . │membrelor. │ │ │ │ │. durere la deglutiţie.s. tulburări de │ │ │ │ │conducere şi insuficienţă cardiacă. cu tuse şi dispnee de │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .I. rezorbţii │diferite aspecte: morfee în plăci. │ │ţesutului osos şi muşchii: poliartralgii. │ │altei persoane.hipergama-globulinemie la │determină o fixare în semiflexie a degetelor şi │ │ │ │electroforeză.. │ │ │ │ │ │Nu este cazul . dificultate la mişcarea │capiloscopice). │ │ │ │.M.s.s. fenomen Raynaud. cu │ 60 .controale medicale periodice. │ │ │ │ │ .│ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │POLIMIOZITA sau DERMATOMIOZITA . │ │ │ │. │ │.manifestări generale: astenie. S. │ │diminuarea mobilităţii degetelor. cu criză renală │ │ │ │mobilitate redusă sau absentă). │ocronoza tegumentelor picioarelor bilateral. a │ .manifestări digestive: disfagie .M. trunchiului. afectări oculare │ │persoane. │ │S. GRAD 0.Osteoliză concentrică şi acro-osteoliză │mai uşoare. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ │muncă.I. cu │b) afectarea renală.70% │Gradul III de invaliditate. a │ │difuz. │ │repaos ulterior: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │difuză) mai puţin conturul porţiunilor moi ale │dificultate.controale periodice medic │ │cardiacă. fără│ │. │episodic.s. │ │. fără frig.100% │GRADUL I de invaliditate.fenomenul Raynaud fiind primul sindrom │(anticorpi anticentromer). care are un caracter │ │. mâini │ │ortostatismului şi mersului. │ │ │ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ este o boală cronică │ │ │ │ │multisistemică de etiologie necunoscută │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . S.M. S. │ │Recomandări: │ │lucioase întinse cu ulceraţii.49% │Nu se încadrează în grad de │ │caracterizată prin indurarea şi îngroşarea │A. de la fatigabilitate la efort │ │ │ │ │până la incapacitatea completă de a ridica │ │ │ │ │braţele şi coapsele. la debut formă cutanată limitată. altralgii.manifestări cardiace: care pot fi pericardite │deficienţă ventilatorie restrictivă medie.20% │ │ │Cod boală 642 din lista de 999 coduri de boală │ │ │ │ │după C. │dificultate de prehensiune. │convulsii. umezeală.Unii bolnavi dezvoltă o formă cronică cu semne│S. însoţite de anomalii imunologice │Paloare urmată de roşeaţă a degetelor de la mâini│ │reumtologie Policlinica │ │celulare şi umorale. │manifestări pulmonare. periungheale). anticentromer. scădere │anselor capilare.90% │GRADUL II de invaliditate. de a se autoconduce.69% │ │ │dificultate.60% │prin reducerea efectuării │ │Stadiul edematos . │(pneumopatie interstiţială fibroasă) cu │ │se orienta spaţial.) şi DERMATOMIOZITEI (D.schimbarea locului de muncă în │ │indurate cu pliuri şterse.M. manifestări cardiace: cardiomiopatie │ │ │ │cutanate şi a afectării viscerale. │ │subţierea buzelor. │insuficienţă pulmonară şi cord pulmonar cronic │ │ │ │"aspect de fagure" în formele evolutive de S. │ │edematos. astenie. cu redori în │ │de autocontrol sau de orientare │ │Biopsia cutanată pune în evidenţă modificări │flexie a degetelor mâinii.s. de a│ │cilindrurie şi hematurie. │ │cutanante. │ │ │ │C. renală.manifestări renale: afectarea renală confirmă │S. │b. în observaţie.s.R. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SCLERODERMIA SISTEMICĂ (S.edem al jumătăţii superioare a feţei cu eritem│ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │liliachiu caracteristic.M.49% │Nu se încadrează în grad de │ │imună la care se asociază sau nu manifestări │ │ │invaliditate. │ │ │ │ │. cu afectare pulmonară │ │autoservi. Sindrom Raynaud vechi de câţiva ani. │membrelor. │ │ │ │nivel crescut de complexe imune. formă cutanată difuză cu afectare cutanată a│ 80 . │ │indurate şi întinse la degete. │eforturi mari. tulburări de conducere şi insuficienţă │pulmonare.VSH normală. trunchiului.) sunt boli inflamatorii ale │ │ │ │ │muşchilor striaţi rar întâlnite cu patogenie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gravitatea bolii: oligurie. curenţi de aer.M. pumni. afectare musculară cu miozită şi │ │ │ │. stadiul scleros (indurat).s. │cu hemiplegii şi psihoze acute. │ │munci fără eforturi fizice mari. │(vezi afecţiunile respiratorii). │ │ │.s. │cefalee. subfebrilitate.│ │ │ │ │rinichi. │ │ │ │diagnosticului de LES. limitată este │ │curenţi de aer. │P. │ │ │ │ │Criterii majore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .M. fără manifestări cutanate articulare │ │Recomandări: │ │extremităţilor membrelor şi prin modificările de│sau a altor organe. durere la deglutiţie prin afectarea │ │ │ │degetelor în formă de "căpăţână de zahăr". │ │ │ │întâlnit la 95% dintre bolnavi.│ │.manifestări cutanate articulare şi musculare: │ │ │ │ │afectarea cutanată prezintă 3 stadii: stadiul │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │eredităţii cât şi factorii de mediu ocupă un │Fenomenul Raynaud poate precede în această formă │ │. │Absenţa anticorpilor antinucleari specifici S.edem faţă şi extremităţi │a. │Bolnavii prezintă dispnee de efort iniţial la │ │specialist reumatolog. │ │sau specialist reumatologie │ │al miopatiilor inflamatorii idiopatice care au │ │ │Policlinica teritorială.Cod boală 642 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . │ │. IF proximale.M. │ │ │ │ . Prezenţa anticorpilor antinucleari. │ │autoimunitatea şi ischemia vasculitică. simptome cu mialgii │ │Recomandări: │ │Concepţia actuală include grupul POLIMIOZITEI │fugace. │ │ │ │ . │A.20% │ │ │din lista de 999 coduri de boală după C.3 ani. formă cutanată difuză cu afectarea cutanată │ 70 .

I.100% │Gradul I de invaliditate. cu afectarea muşchilor │ │spaţială. Idem. inflamator.│ │ │ │ │.100% │GRADUL I de invaliditate. curenţi de aer. │ │ │munci fără eforturi fizice.49% │sau specialist reumatologie │ │ │ │ │Policlinica teritorială. │fără defect de mers şi ortostatism. │simetric şi neselectiv pentru grupele musculare │ │spaţial fără ajutorul altei │ │. │paralizie urmată de miogloburie şi parţial de │ │ │ │mioglobina şi unele enzime (aldoza. │ │ │ │ │P.anemie. forţa musculară este scăzută │ │a se autoconduce. │Nu este cazul .febră.eozinofilie şi limfopenie relativă. Atrofie minimă în unul sau mai multe grupuri │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . cu disfagie proximală (în poziţie │ │altei persoane. lacticodehidrogenază. │ │. │ │ │frig.Leziuni cutanare (prupură palpabilă. neurologice.M. │ │ │ │ │BIOPSIA MUSCULARĂ. bărbierit sau aşezarea │ │. │ │ │ │transaminaze. │ │ │ │ │Procesul inflamator poate afecta orice vas │ │ │ │ │(arteră. cu deficienţă musculară │ │ │ │Creatinkinaza (CK) este un indicator fidel │gravă cu mortalitate ridicată în primul an de │ │ │ │pentru diagnosticul şi evoluţia bolii.VSH crescută. Antigenul este rar identificat.20% │Nu se încadrează în grad de │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │ │.N. cardiacă │ │muncă. umezeală. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │4. │maselor musculare.M. │ │ridicare de pe un scaun obişnuit. afectarea hepatică cu │central cu cefalee.M. │ │alături de cytomegalovirusuri. │ │ │munci fără eforturi fizice mari.Proteina C reactivă este prezentă. dar cu oboseală şi scăderea toleranţei │ │ │ │ │la efort. aldolaza. etc. │ │ │ │ │ulceraţii ale pulpei degetelor). │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Manifestări digestive: dureri. cardiace. │evoluează atrofia se accentuează. │ │ortostatismului şi mersului. tulburări de │ │spaţială. deficit motor sau afectarea sistemului │ │ │altei persoane. │la membre. conduce la imposibilitatea │ │. Se realizează invadarea celulelor │ │ │ │ │endoteliate şi alterarea funcţiilor lor de către│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ │salve de potenţiale de acţiune. etc.90% │Gradul II de invaliditate. │ │etc. │ │de autocontrol sau de orientare │ │brahial. │ │musculare./D. mai rar perforaţie.M. pierdere │ │ │fără frig. │ │ │ │ │creatinkinază). │ │ │. │ │dureri abdominale. │ │Recomandări: │ │(hidroxibutiric dehidrogenoza).│ │ │curenţi de aer. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Bolnavul prezintă manifestări cutanate. insuficienţă renală. cu incapacitate de a urca │ │Criterii pentru stabilirea gradului de afectare │ │ │şi coborî scările. 1981): │D. │precum şi hemoragii retiniene cu cecitate. │ │altei persoane. │ │ │. │ │se orienta spaţial. cu lordoză accentuată: │striaţi ai hipofaringelui şi ai esofagului │ │supraveghere permanentă din partea │ │incapacitate de urcare a scărilor sau de │superior.) │ │ │Recomandări: │ │este o vasculită care afectează arterele medii │ │ │.modificări morfologice în muşchi (biopsia din │sensibilă la corticoterapie şi cu un prognostic │ │reumatologie. disfagie etc.N. limitată cu miopatie şi erupţie cutanată │ │.M. │ │. hemoragie. Mers foarte dificil. │ │persoane. subacută sau cronică. fără scăderea funcţiei.mioglobulinemia are valoare de │ │ │ │ │diagnostic. fără frig. complexe │ │ │. │ │polifazice). convulsii. │ │accidente vasculare cerebrale etc. │comportament şi hemipareză urmare a unor AVC │ │supraveghere permanentă din partea │ │Manifestări tegumentare: purpură palpabilă.M. │ │muşchii afectaţi clinic arată: necroză focală │bun cu remisiuni fără sechele. │insuficienţă renală acută. │P. │ │ │ │ │Inflamaţia vasculară se manifestă atât prin │ │ │ │ │ischemia ţesuturilor tributare cât şi prin semne│ │ │ │ │şi simptome generale de inflamaţie. (Bradley. fără │ │Recomandări: │ │inflamaţiei şi semne de suferinţă ischemică a │manifestări renale. │PAN în faza de insuficienţă renală. remise clinic │ │.70% │Gradul III de invaliditate. creatinină. │ │virusuri direct fie prin inducerea formării de │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │complexe imune. │ │ │ │ │. stare febrilă.controale medicale periodice. │ 70 .artralgii. necesitând îngrijire sau │ │hepatomegalie cu sau fără icter.dispensarizare medic de familie │ │şi mici. Fără semne obiective. │aspiraţie. │ │complexe imune. │ │. edem infiltrat. capilă) de orice calibru şi cu │ │ │ │ │orice topografie. asociată cu cancer. lactic de hidrogenoza.controale periodice.M.căderea părului. │gastrointestinale şi cutanate. Incapacitatea de a merge fără ajutor. │ 20 . febră. │regurgitare nazală şi fenomene respiratorii de │ │sprijin sau ajutor din partea altei │ │6. │ │ │ │Mioglobina .│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Manifestări neurologice: mononeuropatie. fără suport │culcată). │ │muncă. │ │livedo reticularis. │ │. │ │Incapacitatea de a merge fără │ │brahial. │Formele acute şi subacute de P. necesitând îngrijire sau │ │5. │cu distrugeri masive a celulelor musculare ce │ │obiectelor pe suporturi înalte. │ │proliferativă segmentară sau difuză. a capacităţii de autoservire. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. │ │ │ │ │interstiţial perivascular cu sau fără │ │ │ │ │degenerescenţă fibrilară. cronică ulcerativă cu ulceraţii │ │ridicarea de pe un scaun obişnuit │ │1./D. semne de regenerare │ │ │ │ │miofibrilară). parvovirusuri │ │ │oscilaţii de temperatură. │ │fără suport brahial. │ │alergare. │ │(creatino-fosfo-kinaza. a capacităţii de autoservire. │ │ │ │ │Criterii minore: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 .│ │vărsături. │boală.cod de boală 640 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ: │ 0 . de a se orienta │ │creşterea gama-globulinelor. de a│ │polineuropatie periferică.: │ │ │ │ │.schimbarea locului de muncă în │ │organelor cu circulaţie sanguină compromisă. │ │ │ │ │fibrilaţii spontane.│provenienţă din fibrele musculare striate │fără atrofie musculară. HTA. │ │prin reducerea efectuării │ │ │ │ │gestualităţii profesionale.M. │ │ │ │ │Manifestări oculare: exudate retiniene sau │ │ │ │ │retinopatie toxică cu hemoragii şi exsudate./D. │ │Tabloul clinic include semne caracteristice │musculo-articulare şi HTA oscilantă. │cu alterarea stării generale. │sau formele cronice de P. GRAD 0. mialgii. │ │.Anomalii ale sedimentului urinar. umezeală. artrite nondistructive. │P. │ │ │-internări în clinici de │ │Manifestări renale: de tip glomerulonefrită │ │ │reumatologie. HTA severă. │ │nervos central cu cefalee.A. disfonie şi voce nazalizată. cu parestezii şi │ponderală. convulsii. cu mers dificil.internări în servicii de │ │.N.Substanţe de origine musculară sunt crescute │produc dureri mari. pe măsură ce boala │ │Mers dificil cu incapacitate de │ │. │cutanate.electroforeză: scăderea serum albuminelor.M.│ │cu posibilitatea de a urca scările fără ajutor │cu atrofia maselor musculare. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ. │stare de rău general. dar │P. │Contracturile musculare. pierdere │ │autoservi. │ │afectarea fibrei musculare (fibrilaţii spontane. │ │ │ │ │Criterii din 1990 pentru clasificarea PAN │ │ │ │ │propuse de Colegiul American de Reumatologie │ │ │ │ . evoluează │ │pieptănat. respiratorii sau digestive. Mers dificil: incapacitate de alergare. cardiace sau neurologice.M. disfagie "distală".M. │decompensată sau afectarea sistemului nervos │ │de autocontrol sau de orientare │ │hematemeză. fără ajutorul │ │durere. cu │ │ │ │ │hematurie. în observaţie. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. precum şi │ │musculară în P.M. astenie marcată până la │ │Masticaţie obositoare. │ 50 . venă.│ │în sânge şi urină: creatina. alterarea stării generale. │PAN cu manifestări renale.M. cardiace.schimbarea locului de muncă în │ │este descrisă implicarea virusului hepatitei B.M. │ │invaliditate. Imposibilitatea abducţiei │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │şi ridicarea braţelor pentru │ │. melenă. │ │Mecanismul de producere a bolii este prin │Nu este cazul . cefalee. psihice. cu dureri la palparea│ │invalidului de a se autoservi. greaţă. │ │Manifestări mioarticulare: artralgii. grad de activitate a bolii şi │ │ │ │ │monitorizare evolutivă. POLIARTERITA NODOASĂ .schimbarea locului de muncă în │ │transaminaze. poate fi acută. │ │ │ │ │3. artrite │ │ │Capacitatea de muncă pierdută totală│ │şi/sau mialgii. │ │persoane. │ │Recent a fost asociat bolii şi virusul HIV./D.A. │ │Poliarterita sau periartrita nodoasă (P.│ │ponderală. în forme cronice cu atrofii musculare │ │total.tulburări de deglutiţie pentru solide. │proximale crescând progresiv în sens distal. │ │ │ │miocitară. │ │ │ │ │Depind de metoda de laborator.colagenoză majoră. │ │ │ │ │CAPILAROSCOPIA PERIUNGHEALĂ.M. HTA cu decompensare │ │ │ │ │cardiacă şi/sau insuficienţă coronariană. │D. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │VASCULITELE sunt boli inflamatorii ale peretelui│ │ │ │ │vaselor sanguine. │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │. curenţi de aer. │ │ │ │ │EMG: arată tulburări de denervare acută şi │ │ │ │ │degenerare miopatică: unităţi polifazice. │ │2.controale periodice./D. │D. idiopatică în faza acută şi subacută. tulburări │ │ │ │ │de comportament cu hemipareză ca urmare a unor │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .creşterea VSH. livedo.colagenoză majoră. │ │ │ │ │Manifestări sugestive clinice de P. de │ │. infarcte şi ulceraţii la │ │ │ │ │nivelul pulpei degetelor. fără manifestări │ │ortostatismului şi mersului.traseu electromiografic caracteristic pentru │ │ │psihice. │ │ │ │ │progresivă sau ciclică cu perioade de remisiune │ │ │ │ │şi exacerbare. de a se autoconduce.A. umezeală.Neuropatii periferice (mononevrită multiplex). │ │ │ │ │Manifestări cardiace: infarcte de miocard fără │ │ │ │ │simptomatologie zgomotoasă.│ │Semne generale nespecifice . │ │munci fără eforturi fizice.90% │GRADUL II de invaliditate.

│ │ │Definiţie: │ │ │Creşterea ureei mai mare de 40 mg% sau a │ │ │creatininei mai mare de 1. febră prelungită. Creşterea TA.vârsta de 40 ani şi raportul │ │ │bărbaţi/femei este de 3/1 . │ │ │. scădere │ │Pentru diagnosticul pozitiv se pot stabili 4 din│ponderală marcată. peteşii). │generală alterată.controale periodice. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea HTA cu diastolică mai mare de 90 │ │ │mmHg.Examen urină . │ │ │Criterii: │ │ │5. │ │ │Incidenţa maximă . │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de wheezing sau raluri sibilante difuze.10 criterii. Biopsia arterelor medii şi mici. │ │ │ │ │ │ │ │GRADUL I de invaliditate. Infiltrate pulmonare.70% │(Boala Churg . │ │ │Boala se desfăşoară în 3 faze: │ │ │. Durere testiculară. │ │digestiv. │ │ │. │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. pierdere ponderală. slăbiciune musculară. │ │ │ │ │ │EXPLORĂRILE DE LABORATOR: │ │ │.100% │vaselor mici).dispensarizare medic de familie │ │sau specialist reumatologie. Pierdere ponderală.Strauss). stare │ │(1990 . rinichi. pulberi. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale. │ │ │Diagnosticul clinic . testicul). │ │ │Criterii: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │ │Definiţie: │ │ │Durerea sau indurarea testiculului în absenţa │ │ │infecţiei. neuropatia periferică │ponderală. necesitând îngrijire sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. │ │ │. apoi │Straus) în faza sistemică manifestă. │ │ │Definiţie: │ │ │Eozinofilie de peste 10%. │ │ │Criterii: │ │ │1. Retenţie azotată.90% │eozinofilică. │insuficienţă cardiacă decompensată.Complementul seric . Eozinofilie. │ │ │pneumonie cu eozinofilie sau gastroenterită │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │ │Diagnosticul de certitudine al bolii este dat de│ │ │biopsia tegumentară (granuloame extravasculare │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ │necrozate eozinofilice şi vasculita necrozantă a│ │ 90 . digestive.tratament. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. │ │ │leucocitoză cu hipereozinofilie. │ │ │displaziei fibromusculare sau altor cauze │ │ │neinflamatoare. │ │ │Definiţie: │ │ │Tegumente marmorate pe extremităţi sau torace. de când a început│ │ │boala. proteinurie.Scăderea nivelului seric al albuminei.schimbarea locului de muncă fără │ │noxe alergice: praf. │ │ │Definiţie: │ │ │Pierderea a 4 kg sau mai mult. febră. │Bolnavii au crize severe de astm. │ │Recomandări: │ │.VSH este crescut. frig. Modificări │ │ │histologice cu evidenţierea de granulocite sau │ │ │granulocite şi mononucleare în peretele │ │ │arterial. │ │ │Criterii: │ │ │6.│ │ │Criterii: │ │ │2.│ │de autoconducţie. │ │ │Evoluţia bolii este progresivă cu durata medie │ │ │de supravieţuire de aproximativ 5 ani. │ │ │Criterii: │ │ │2. │ │ │Criterii: │ │ │3. │ │ │Definiţie: │ │ │Prezenţa antigenul HBs sau anticorpilor în ser. Mononeuropatii sau polineuropatii.greu de pus datorită │ │ │varietăţii mari de semne clinice. Mialgii. Anomalii arteriografice. │ │cele 6 criterii stabilite.Hipergamaglobulinemie. │ │ │Definiţie: │ │ │Mialgii difuze şi slăbiciunea muşchilor │ │ │membrelor inferioare. │ │caracterizată prin formarea de granuloame │Bolnavii prezintă manifestări alergice de tipul │ │vasculare şi extravasculare. │ │ │. traumatismelor sau altor cauze. │ │manifestări cutanate (noduli subcutanaţi. │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │. când este efectuat dintr-un organ │ │ │afectat (tegument. trombocitoză.fracţiunile C3-C4 sunt │ │ │diminuate la 25% din bolnavi. curenţi de aer. │ │ │polipozei şi astmului │ │ │. scădere │ │purpură. muşchi. fără ajutorul │ │altei persoane. │ │ │Ex. Livedo reticularis. │ │. tub │manifestări cardiace. polineuropatii │ │ │atribuite unei vasculite. histologic: are cea mai mare valoare pentru │ │ │diagnostic.Hemoleucogramă. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii sau │ │ │polineuropatii. a │ │ortostatismului şi mersului. │ │ │ │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg -│ │Angeita granulomatoasă este o boală │Strauss) în faza prodromală. anemie.faza a III-a febră.4/1. eozinofilie şi │rinitei. a capacităţii de autoservire. de a│ │se orienta spaţial.faza a II-a caracterizată prin eozinofilie │ │ │sanguină şi tisulară cu sindrom Loffer.│ │severe de astm care domină tabloul clinic. │ │ │Criterii: │ │ │7. polipoză şi astm.5 mg%. │ │. │ │ │. │ │ │Criterii: │ │ │4.Prezenţa antigenului HBs. │ │ │ │ │ │2. │ │ │. │ │ │Criterii: │ │ │4.│(ACR) . Astm bronşic.hematurie. │ │ │Criterii: │ │ │10. Mononeuropatii sau polineuropatii. │ │ │Criterii: │ │ │1. │Angeita alergică şi granulomatoasă sistemică cu │ │Criterii pentru diagnosticul Angeitei alergice │manifestări grave cardiace mergând până la │ │şi granulomatoasă/Boala Churg-Strauss. │ │ │Un pacient cu vasculită poate avea PAN dacă are │ │ │cel puţin 3 din cele 10 criterii. │ │ │Definiţie: │ │ │Arteriograma cu anevrisme sau ocluzii ale │ │ │arterelor viscerale în absenţa aterosclerozei. │ │astm. │ │ │Definiţie: │ │ │Dezvoltarea unei mononeuropatii. │ │ │Definiţie: │ │ │Tranzitorii pe radiografie atribuite unei │ │ │vasculite sistemice. excluzând dieta sau alţi factori. │ │ │Criterii: │ │ │3. │ │ │Criterii: │ │ │8.Colegiul American de Reumatologie).faza prodromală: pacienţii prezintă │ │ │manifestări alergice de tipul rinitei. crize │Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg. neuropatie periferică şi apar şi │ │Apar semne din parte altor organe: cord. │ │ │. │ │ │Criterii: │ │ │9. ANGEITA ALERGICĂ ŞI GRANULOMATOASĂ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . mediu │ │toxic. Virusul hepatitei B. de a se autoconduce. sau de orientare │ │spaţială.

mycoplasme sau │tratamentul precoce al oricăror │infecţii virale. │ │ │. │ │ │ │ │ │4. │ │parestezii. durere │diplopie. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 .Ig E crescut. │G. │Capacitate de muncă pierdută total. │ │ │Sunt afectate: . │de a se orienta spaţial fără │ajutorul altei persoane.│ │şi la nivelul rinichiului. amauroză fugace. Sindrom Raynaud). secreţii mucoase şi │ │formarea de granuloame şi vasculită (vasculită │purulente sau sanghinolente. în faze acute.leucocitoză. │ │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ │Semnele şi simptomele dominante sunt cele ale │ │ │afectării tractului respirator superior şi │Granulomatoză Wegener cu manifestări clinice │ │inferior. ciment. însoţită de manifestări │ │raportul F/B fiind de 9/1. sincope. │ │mialgii. durerile oculare. │ │ │Manifestări articulare: artralgii/artrite. │generale. tuse. cubitale. │ │ │. astenie. astenie.arcul aortic şi ramurile sale. │tulburări vizuale. │superior cu rinoree.coarctaţie de aortă. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. │ │ │Manifestări cutanate: noduli subcutanaţi.hematurie. │HTA cu valori ridicate cu afectare cardiacă. scădere ponderală │ │Manifestări cutanate: eritem nodos. de a se autoconduce.W.VSH crescut.) este o boală │Granulomatoza Wegener în observaţie. pierderea │afectarea sistemului nervos central (anomalii ale│ │vederii.Biopsie tegumentară. anevrisme sacciforme │ │ │sau fusiforme. │Arterita Takayasa în faza preocluzivă. │ │ │ . │nervilor periferici sau distal mergând până la │ │Manifestări musculoarticulare: artralgii cu │leziuni hemiplegice). cefalee. sistemul nervos central sau│multiple. parestezii.anemie moderată.Imunoglobuline crescute. │ │ │. hemoptizie. HTA. │ │ │. │.biopsia tegumentară sau musculară a zonelor │ │ │afectate certifică diagnosticul de G. papule. absenţa pulsului la │ │ │nivelul arterei radiale.Prezenţa anticorpilor anticitoplasmatici │ │ │(C-ANCA) şi reacţia pozitivă ELISA-pro-teinaza-3│ │ │are specificacitate pentru granulomatoza Wegener│ │ │de 98%. │ │ │. în │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate. │Arterita Takayasu în faza ocluzivă. │ │Raynaud. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │. │prezintă manifestări ale tractului respirator │ │caracterizată clinico-histologic prin necroză. în faza evolutivă cu pierderea vederii.Hemoleucogramă . cilindri hematici. vezicule. venule evidenţiind│ │ │acumularea de eozinofilie în ariile │ │ │extravasculare. artrite sau leziuni │ │Criterii pentru diagnosticul clinic: │cutanate (eritem nodos. │ │ │Manifestări neurologice: mononevrita multiplex. hemoptizii. sincope. │ │ │.000/mmc). siliciu. brahiale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . GRANULOMATOZA WEGENER │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │Granulomatoza Wegener (G. │ │ │Manifestări renale: modificări ale sedimentului │ │ │urinar . │ │ │Artritele pot simula o Poliartrită reumatoidă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I de invaliditate.VSH crescut .evitarea infecţiilor cu │mycobacterii. │pierdere ponderală. necesitând îngrijire. │articulare: artralgii. │ │ │ │ │ │ │ │ │3. sau de orientare │ │spaţială. │Bolnavii prezintă febră. Bolnavii │ │multisistemică de etiologie necunoscută.│5. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │periferic. │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia şi înrăutăţirea asteniei şi │ │ │disconfortului muscular în timpul efortului. artrite) leziuni │ │tractului respirator superior şi inferior. │ │dilataţii poststenotice. │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL │ │ │Arteritei Takayasu (după Colegiul American de │ │ │Reumatologie): │ │ │Criterii: │ │ │1. cu │ │uveita. uveită.70% │cronică de etiologie necunoscută care afectează │ │ │cu predilecţie aorta şi ramurile sale majore. Eozinofilie extravasculară. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Gradul III de invaliditate. curenţi de aer. diplopie. conjunctivita. Procesul vasculitic │ │ │afectează vasele mici în special şi rar pe cele │ │ │medii.90% │şi carotidă. amauroză fugace. │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │ │ │Caracteristica angeitei granulomatoase este │ │ │prezenţa unei hipereozinofilii (peste 1. │Bolnavii prezintă: manifestări generale ca febră. │Arterita Takayasu cu modificări cardiace severe: │ │ │insuficienţă cardiacă decompensată. │ │ │purpură palpabilă.VSH crescut în faza activă. vasculita nervului optic. a capacităţii de autoservire. │Recomandări: │. iar uneori manifestări│ │aortic. │ │ │.100% │proteinurie . │ │ │Definiţie: │ │ │Apariţia semnelor şi simptomelor de boală la │ │ │vârsta de 40 ani sau sub 40 ani.│pierdere ponderală. │ │Gradul II de invaliditate.anemia normocromă normocitară. │ │Manifestări neurologice: cefalee.este în funcţie de gradul de │ │ │activitate al bolii.W. arteriole. manifestări │ │granulomatoasă necrozantă) atât la nivelul │musculo-articulare (artralgii. superior: │dispnee. a │ortostatismului şi mersului. afectare pulmonară cu │ │Manifestări ale tractului respirator. │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │muncă. │ │ │Definiţie: │ │ │Biopsie de artere. │ │toracică.│ │Manifestări generale: febră. fenomene │marcată.70% 70 .este o boală inflamatorie │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │Boală frecventă la femeile tinere sub 40 ani. cât │cutanate (noduli subcutanaţi. │ 50 . dispnee. insuficienţă cardiacă. ARTERITA TAKAYASU │ │ │Arterita Takayasu . rinichiul.arată stenoză de diverse grade. │ │ │Titrurile anticorpilor variază cu gradul de │ │ │activitate şi severitate a bolii. │ridicate. HTA cu valori│ │ARTERIOGRAFIA . │ │ │. dispnee de repaos. │ │ │Manifestări generale: febră. │ │sanguinolente. │cu posibilitatea invalidului de a │se autoservi. │Capacitatea de muncă pierdută 50% │prin reducerea efectuării │gestualităţii profesionale. Vârsta de debut a bolii înainte de 40 ani. purpură palpabilă). │ │ │ │Tratamentul esenţial al fazei │ │ocluzive constă în corectarea │ │chirurgicală a obliterărilor şi │ │anevrismelor (angioplastie │ │transluminală by-pass). diplopia. manifestări renale │ │rinoree cu secreţii mucoase şi purulente sau │mergând până la insuficienţă renală manifestă.│ │de autoconducere. │ │ │Definiţie: │ │ │Istoric de durere acută sau cronică şi │ │ │opacifierea radiologică a sinusului maxilar. │superioare. │ │Semnele clinice sunt consecinţa ocluziei │ │ │vasculare şi ischemiei. │ │ │Manifestări oculare: diplopie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │semne de otită medie.W. │ │ │În etiopatogenia bolii sunt implicate două │ │ │moduri de hipersensibilitate: umorală (complexe │ │ │imune) şi celulară. Anomalii ale sinusului maxilar. │ │denumită şi boala fără puls sau sindromul de arc│Este uneori asimptomatică. palpitaţii. │ │ │Criterii: │ │ │2. tuse.100% │. │Bolnavii prezintă claudicaţie membrele │ │Manifestări cardiace: palpitaţii. Claudicaţie a extremităţilor. pierdere ponderală. ulceraţii. pierdere ponderală. │ │ │. sau │ │supraveghere permanentă din partea │ │altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ .90% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate.merge până la insuficienţă renală. alterarea stării generale.│ │ │Manifestări oculare: proptoza.trombocitoză (400. │ │transpiraţii nocturne. perforări ale septului nazal. │manifestări oculare conjunctivită. azbest.schimbarea locului de muncă în │munci fără frig. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 . │pulberi. │ │ │Criterii: │ │ │6.000 │ │ │elemente/mmc) la peste 80% din bolnavi. transpiraţii nocturne. │ │crize anginioase.

sau de orientare │ │ │corioretinită (vezi criteriile af. │ │ │ │ │2. │ │ │ │ │pseudofoliculită.C. │ │. SS şi PM asociate cu prezenţa de │manifestările cutaneo-mucoase de tip fenomen │ │gestualităţii profesionale. Fenomen Raynaud. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Prezenţa a cel puţin 3 criterii din cele 6 │ │ │ │ │permite susţinerea diagnosticului de boală. │ │ │ │ │. │ │2. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Sufluri la auscultaţia uneia sau ambelor artere │ │ │ │ │subclavii sau a aortei abdominale. I de invaliditate. în │ │ │ │ │absenţa aterosclerozei. leziuni acneiforme. fără │ │ │ │fenomene autoimune: pacienţii prezintă │afectare oculară sau nervoasă.90% │Gradul II de invaliditate. sau afectarea nervoasă prin leziuni │ │se orienta spaţial. │ │. │de tip artrite fără caracter particular sau │ │ │ │ │tenosinovită a muşchilor flexori a mâinii. ce │ │muncă.100% │Gradul I de invaliditate.T. │ │autoanticorpi anti-U1RNP în absenţa relativă a │manifestări cardiace de tip pericardită. cu manifestări nervoase │ │supraveghere permanentă din partea │ │o probă de laborator care să fie specifică. │vasculare arteriale de tip anevrisme. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Scăderea pulsaţiilor la una sau ambele artere │ │ │ │ │brahiale.T.100% │Gradul. sau de orientare │ │activitate cât şi de remisiune a bolii. de a│ │perioadă de 12 luni. Anomalii arteriografice.70% │Gradul III de invaliditate. Diferenţa TA 10 mmHg între braţe. cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a │ │ │musculare de tip miopatie inflamatorie.B. cu leziuni vasculare │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR: │arteriale de tipul anevrismelor la nivelul │ │ │ │În episoaodele acute testele de inflamaţie sunt │carotidei. Criteriu serologic.C.M. Nu se cunoaşte│oftalmologice). │cu febră. sau S.) . │ │ │ │B.│ │ │ │ │cod de boală 642 din lista de 999 coduri de │ │ │ │ │boală după C. │ │ │tetrapareze.M.000) de autoanticorpi │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │anti-U1RNP (determinate prin teste imunologice │Este în funcţie de gradul afectării organice │ │muncă. │ │de muncă. Patergie citită de medic la 24 .Scăderea valorii complementului seric.M.T.T.RNP.T. Leziuni oculare: uveită posterioară. │ │ │supraveghere permanentă din partea │ │. │ │ │ │ │4. a capacităţii de autoservire. modificările de regulă sunt │ │ │ │ │focale sau segmentare. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │3. │ │ │ │ │3. │(cu apariţie mai rară decât în acesta). │ │ │ │ │Criteriul clinic constant este aftoza recurentă │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .) este a vasculită │ │ │ │ │multisistemică de cauză necunoscută. │prin afectarea tractului corticospinal cu hemi şi│ │altei persoane. │ │ │ │ │5. │ │ │ │ │Caracteristica serologică a bolii este prezenţa │ │ │ │ │în titru mare a anticorpilor anti-U1 .B. Miozite. în observaţie.C. Criterii clinice. │miocardită.B. │ │trebuie să prezinte: │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │1. Sufluri la nivelul arterei subclavii sau a │ │ │ │ │aortei. la │ │ │ │ │nivelul extremităţilor superioare sau │ │ │ │ │inferioare. leziuni papulopustulare sau │ │ │ │ │acneiforme. de a se autoconduce. SINDROMUL BEHCET (S.C.│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │Sindromul Behcet (S.cod de boală 642 din lista de│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .70% │Gradul III de invaliditate. asemănător celei observate în LES │ │de autoconducere. │ │extractibil ribonuclenzosensibil. are ca mecanism patogenic perturbarea │ │ │ │ │imunoreglării normale fiind mediat imunologic.│ │specifice) este prezent atât în perioadele de │(viscerale). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL SINDROMULUI BEHCET:│ │ │ │ │ │ │ │ │ │În absenţa altor explicaţii clinice pacienţii │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 .Examenele preparatelor bioptice . a capacităţii de autoservire.M.Prezenţa complexelor imune circulante.imunoglobulina A uşor crescută.│ │organice. │ │Sindromul Behcet are mecanisme patogenice │ulceraţii genitale şi manifestări cutanate de │ │ │ │multifactoriale şi în special sunt implicate │tip: eritem nodos. fără ajutorul │ │şi două din următoarele: │ale nervilor cranieni. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B.Prezenţa antigenul HLA-B51. │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │Acesteia trebuie să i se asocieze două afectări │Sindrom Behcet în faza de afectare oculară. │ │ │ │vasculită retiniană (observată de oftalmolog). │ │orală. în care predomină │ │prin reducerea efectuării │ │LES. Sclerodactilia. │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută total.20% │Grad 0 de invaliditate. │cutaneo-mucoase de tip stomatită aftoasă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5. semne piramidale. sindrom │ │altei persoane. │acesteia. │determină orbirea prin nevrita nervului optic sau│ │de autoconducere.I. creşterea presiunii │ │ │ │3. │ │ │ │ │ │ │Sindromul Behcet . │atrioventriculare.Titru crescut (1/10. tulburări de conducere │ │ │ │II. │ │ │ │ │. │de iritaţie meningeală.│B.Crioglubulinele prezente uneori în faza acută. fără leziuni │ │ │ │autoanticorpi faţă de membrana mucoasei bucale.Leucopenie cu trombocitopenie. │posterioară.B.48 ore. │ │I. │ │ │ │ │prezenţa complexelor imune circulante (CIC).90% │Gradul II de invaliditate. Ulceraţii genitale recurente. │ │ │ │ .M. Scăderea pulsului la artera brahială. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │6.) . │ │ │invaliditate. │ │ │ │ │4. manifestări pulmonare de tip pleurezie │ │de a se orienta spaţial fără │ │Demonstrarea unui titru crescut (1/10 000) de │cu tulburări de difuziune pulmonară a gazelor.) │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . Edem al mâinilor.Anemie moderată. Sinovita. │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV ÎN B. Leziuni cutanate: eritem nodos. │ │ │ │complexe imune circulante şi o scădere a │ │ │ │ │raportului limfocitelor T4/T8. │ │ │ │1. │ │ │ │. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │5. │ │ │ │ │5. precum şi S.49% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boală după C.C.│ │ │ │ │. Ulceraţii recurente orale observate de medic │Sindrom Behcet în faza acută cu afectare oculară │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │sau pacient. asociată │ │se autoservi.Hipergamaglobulinemie. de a se autoconduce. reapărând cel puţin de 3 ori într-o│de tipul uveită bilaterală atât anterioară cât şi│ │autoservi. cu leziuni │ │prin reducerea globală a capacităţii│ │orbire.VSH crescut. │ │ │ │ │. │intracraniene. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXAMENE DE LABORATOR │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ │ 90 .Prezenţa factorului reumatoid.leziuni │ │ │ │ │asemănătoare celor din LES definit.│special la nivelul membrelor superioare. │ │ │ │ │Definiţie: │ │ │ │ │Îngustări sau ocluzii la nivelul aortei. │ │ │ │ │. │ │caracterizată prin ulceraţii recurente orale şi │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │genitale şi uveită care poate determina frecvent│Sindrom Behcet la debut.I. în perioada activă. │ │spaţială necesitând îngrijire sau │ │.M.C. │ │este un overlap . displaziei │ │ │ │ │fibromusculare. │ │ │ │altor specificităţi de autoanticorpi. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │ │altei persoane. necesitând îngrijire sau │ │Diagnosticul pozitiv este clinic. observate pe arteriografie. a │ │autoanticorpi faţă de un antigen nuclear │Raynaud asociat cu unele manifestări articulare │ │ortostatismului şi mersului. │ │ │ │ │ramurilor primare sau al arterelor mari. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (B. Există o agregare│ │ │ │ │familială a sindromului fiind prezentă incidenţa│ │ │ │ │crescută a HLA-B51. aortei abdominale cu manifestări │ │ │ │pozitive: │clinice ca urmare a ischemiei sau rupturii │ │ │ │.sindrom caracterizat printr-o │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │combinaţie a unor elemente clinice majore din │B. │ │spaţială. │ │ │ │ │Criterii: │ │ │ │ │4.M. │ │ │ │ │Diferenţă: │ │ │ │ │Diferenţa peste: 10 mmHg a tensiunii arteriale │ │ │ │ │sistolice între braţe. │ │ │ │ │. cu│ │ajutorul altei persoane.T.M.

│ │depozite cristaline de urat monosodic.S.I. │bilateral sau halucele şi glezna.tratament specific. hiperuricemie şi │ │ │ │diagnosticul prezumtiv de gută o dă triada: │predilecţie pentru episoadele poliarticulare.răspuns dramatoc al artritei după iniţierea │ole-craniului.D. │ │ │ │ │musculare. în care atacurile acute │ 50 .hipergamaglobulinemie. │Guta sub formă de atac acut de artrită localizată│ 40 .. vasculitele │ │ │ │ │sistemice). Roşeaţa articulaţiei afectate.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │Explorări biochimice: │lipsesc perioadele libere intercritice. poliarticulară. │ │fără umiditate scăzută. │ │ │ │ │Etiologia . │gastrointestinale de tip pancreatită cronică sau │ │ │ │2. a │ │Diagnosticul pozitiv de gută este permis numai │complect. LES. Vindecarea completă a unui acces. cu manifestări oculare şi la nivelul │ │prin reducerea efectuării │ │limfoplasmocitar la nivelul glandelor salivare │glandelor salivare. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTRITELE MICROCRISTALINE ŞI DISMETABOLICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GUTA . │ │ │ │nivelul tofilor gutoşi (diagnostic de │ │ │ │ │certitudine). Un alt acces de acelaşi fel.3 articulaţii (haluce + gleznă + genunchi)│ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui. manifestări articulare. │ │secreţiei exocrine a acestor glande.niveluri crescute de complexe imune │ │ │ │ │circulante.ac. │ │condiţionat. │simptome generale. SIDA şi│ │ │ │ │alte cauze de keratită sicca sau de tumefiere a │ │ │ │ │glandelor salivare.prezenţa anticorpilor anti SS-A (Ro) sau anti │ │ │ │ │SS-B (La).│limfoidă a interstiţiului pulmonar. │ │ │ │ │. Hiperuricemie. de a se autoconduce.scăderea fluxului salivar parotidian. primar sau secundar cu manifestări │ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │CRITERII DE DIAGNOSTIC AL SS PRIMAR ŞI SECUNDAR:│respiratorii cu dispnee şi scăderea capacităţii │ │autoconduce. │ │1. vânt │ │când se asociază cu o boală a ţesutului │ │ │etc.2 articulaţii cu puţine │ │ │ │2.VSH crescut în faza acută. tendonului lui Achile etc. │ │ │ │ │. │ │ │ │lobuli evaluabili). apar leziuni osoase erozive şi sunt │ │ortostatismului şi mersului. │ │multifactorială şi este frecvent corelată cu │fără alte simptome generale cu o durată limitată │ │. │Guta cronică tofacee cu o durată lungă de boală │ 60 .│ │ │ │(scor mai mare de 2. SD. Afectare unilaterală a tarsului. │ │ │ │ │4. │survin tot mai des şi cu durată mai lungă │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │diagnosticul de gută este aproape sigur dacă │însoţite de febră.R. │ │ │ │ │. │ │de boală după C.49% │Recomandări: │ │ca urmare a unei hiperuricemii preexistente şi │ │ │. │de artrită la 1 . │fără simptome. │special mb.30% │sau medic specialist reumatolog. infiltrarea │ │ │ │. │ │ │ │. cu pleurezii uscate sau │ │persoane.regim alimentar.M.E. statut socio-profesional. B şi 6 │distrucţia articulară marcată şi tofii │ │se orienta spaţial. Afectare unilaterală a articulaţiei │la 2 . cu senzaţie de corp│ │ortostatismului şi mersului. Lipsa unei boli reumatice de bază (P. │cu manifestări musculare de tip miopatii. urmate de interval complet │ │ │ │14. │fiind urmată de o perioadă de acalmie fără nici │ │ │ │11. manifestări │ │ │ │.un episod de monoartrită cu debut brusc şi │Formarea depozitelor tofacee la nivelul │ │ │ │urmat de un interval liber. │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 20 . │ │ │ │ │Predispoziţia genetică este legată de HLA │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │asimptomatic. │ │Hiperuricemia familială este poligenică şi │de artrită extrem de dureroasă.titru crescut de factori reumatoizi. calculat la o medie de 4 │de tip polineuropatii senzitive cât şi motorii. autoservire.evitarea microtraumatismelor. fatofobie şi blefarospasm) sau scăderea │ │schimbarea locului de muncă în muncă│ │S. la nivelul degetelor. Durere sau tumefacţia a articulaţiei │ │ │ │ │metatarsofalangiene a halucelui.. la debut (leziuni incipiente │ │gestualităţii profesionale. │renale de tip nefrită interstiţială. în care │ 70 . SD.prezenţa anticorpilor anti SS-A(Ro) şi anti │ │ │ │ │SS-B (La). Tof gutos (probabil sau demonstrat). metatarsofalangiane a halucelui). S. │pavilionului urechii. │ │de evidenţierea cristalelor intracelulare de UMS│afectate structurile periarticulare. │ │în leucocitele lichidului sinovial sau la │tendoanele. fără ajutorul │ . │ │ │ │6. Evidenţierea unei boli sistemice autoimune: │polimiozite şi miozite (vezi criteriile bolilor │ │ │ │. │ │ │ │ │cutanate. │ │ │ │ │Excluse: sarcoidoza. │ │ │ │10. Simptome şi semne ale uscăciunii bucale: │hepatite cronice evolutive.40% │medicamente (diuretice) etc. │ │proteine. DM.FR în titru mai mare de 1/60: │neurologice).│ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Guta în faza cronică.70% │ │ │În absenţa identificării cristalelor specifice │activă.│ │eforturilor fizice intense.90% │Gradul II de invaliditate. PM. │ │ │ │3.controale periodice. fără ajutorul altei│ │SS primar: │obstructivă medie. obezitate.S. gastrointestinale.2 săptămâni şi care cedează la tratament. neurologice.R.hiperuricemie.. bursele şi │ │Schimbarea locului de muncă. crize frecvente. │ │ │ │15. a unor │ │1. urină │ │ │ │ │şi salivă. │gută la 6 . sau cu manifestări │ │ │ │. cu o durată de 1 .colorare excesivă cu roşu bengal/fluoresceină │ │ │ │ │a corneei şi conjuctivei. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. │ │conjunctiv (P. sunt poliartriculare în │ │prin reducerea efectuării │ │sunt întrunite cel puţin 6 din 13 criterii. │simptome. fără alte │ │ │ │4. Artrita poate cuprinde halucele │ │ │ │5. │ │ │ │ │.70% │Gradul III de invaliditate. aport alimentar de │de 3 .│ │ │ │ │cu un proces patogenic de natură imunologică. │ │ │ │ │13.60% │Gradul III de invaliditate. a │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL GUTEI │la nivelul art. Prezenţa cristalelor de UMS. │ │ │ │.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SS secundar: │ │ │ │ │Simptomele şi semnele de mai sus + semne │ │ │ │ │clinice suficiente pentru a diagnostica P. monoarticulară │ │.M. Acces monoarticular. Deşi puseul se remite │ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .) este o afecţiune │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . fum de ţigări.dispensarizare medic familie │ │de regulă de lungă durată. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Manifestări respiratorii.2 │ │ │ │3. demonstrând prezenţa │S. │ │ │ │ │. │ │ │ │. │ │inflamatorie cronică.biopsie pozitivă din glandele salivare mici │neurologice atât la nivelul SNC cât şi periferic. │ │diagnosticul: În absenţa acestor două criterii. caracterizată prin │ │ │capacitatea de muncă pierdută 50% │ │prezenţa unui infiltrat inflamator │S.S.anticorpii antinucleari. │ │ │ │ │L.AAN în titru mai mare de 1/60. primar sau secundar cu manifestări │ │ │ │keratoconjunctivitei sicca. sau secundar│modificări de gust. hematologice şi renale dau │ │ │ │ │invalidităţi în SS primar (vezi criteriile │ │ │ │ │respective)..90% │gradul ii de invaliditate.. a │ │(Criterii ARA 1975): │ │ │ingestiei de alcool. de a se │ │ │de difuziune cu disfuncţie ventilatorie │ │orienta spaţial. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │GUTA . │ │ │ │ │LES. poate fi primar (idiopatic) când nu se │secreţiei salivare cu dificultate la deglutiţie. │ │ │ │ │.anemie normocromă şi normocitară.12 luni. Imagini geodice subcorticale. prezenţa anticorpii anti SS-C.20% │Grad 0. │ │sexul masculin. endocrine. │ │maximum o zi.S.├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SINDROMUL SJOGREN (S. Tumefacţie asimetrică a unei articulaţii. │de 1 .necunoscută cu implicarea probabilă │ │ │ │ │a unor factori genetici cât şi a celor de mediu.49% │ │ │7.70% │ │ │Prezenta cristalelor de UMS în lichidul sinovial│ │ │ │ │sau existenţa unui tof demonstrat precizează │Guta cronică tofacee. pelvine.S. Simptome şi semne ale uscăciunii oculare: │lichide. rezultate│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . P.4 zile şi un urmate de un interval liber │ │. de a│ │.│ │ │Capacitatea de muncă pierdută total │ │ │S. │ │DR3/DW3 în SS primar şi HLA DR4 în cel secundar.R. │ │ │ │ │. │ │ │ │.S. │ │ │ │primele 48 ore). │ │ │ │ │. care are drept scop scăderea │de kerato-conjuctivită sicca. senzaţie de arsură.artrită cu prezenţa tisulară a unor │ │ │invaliditate. │ │ │ │12. fibroză interstiţială.. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │. │săptămâni. aer │ │însoţeşte de nici o altă suferinţă. uric crescut peste 7 mg/dl ptr. limfom preexistent.beta-2 microglobulina crescută în ser. Inflamaţie articulară care atinge apogeul în │Guta clinic se manifestă sub forma atacului acut │ 30 .cod de boală 630 din lista de 999 coduri │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . cu │ │autoservi. │(leucocitoză + febră + creşterea VSH) cu durată │ │ │ │9. a │ │şi lacrimale. (Artrita este frecvent localizată │ │. │străin.crioglobulinemie mixtă. Cel puţin două accese observate de medic.testul Schirmer pozitiv (sub 5mm în 5 minute). │ │ │ │ │. │însoţite de semne generale de inflamaţie │ │ │ │8. │un simptom cu durata de 1 an. Negativitatea culturilor bacteriene din │Guta intercritică şi atacuri acute recurente de │ │ │ │lichidul sinovial. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 . cu │ │ │ │tratamentului cu colchicină (efect prompt în │evoluţie progresivă. articulare. │ │ │ │ │. urmate de interval liber.

fesier. C. alteori este resimţită cu intensitate │unilaterale (coxa profunda de gr.│mg/dl ptr. │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . coxofemurale şi greutate la mobilizare.I.schimbarea locului de muncă în │ │osteofitoză exuberantă).90% │ │ │afectată prezintă între 1. │. │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │bolilor reumatismale abarticulare). │ │ │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │ │ │ │ │. Depozite │ │ │ │ │calcare caracteristice vizibile radiologic şi │ │ │ │ │modificări degenerative importante. │articulară prin interesări atât ale structurilor │ │ │ │.20% │Grad 0 │ │ │Calcificările tendoanelor m.VSH crescut în puseele inflamatorii. │ │Eroziunile osoase determinate de depozitele de │ │ │Pierderea totală a capacităţii de │ │cristale de UMS se corelează atât cu durata cât │Guta cronică poliarticulară cu lipsa perioadelor │ │autoservire. │regiunea fesieră (cu iradiere pe faţa post.creşterea concentraţiei lipidelor totale şi │articulare secundare pot limita mobilitatea │ │ │ │trigliceridelor. │clinice patologice la ex. coexistă cu un │A. │ │(idiopatice) şi a formelor secundare. către │unilaterale sau postmalformaţii protruzive │genunchi.măsuri igienico-dietetice pentru │evitarea obezităţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. │ │articular. bazinului.factor reumatoid absent. Modificările de tip │ │ │tratament de specialitate. cu │ │invaliditate.gimnastică medicală. Bolnavii prezintă │ │de aer │ │Examenul lichidului sinovial confirmă │tumefacţii articulare cu limitarea mobilităţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.60% │prin reducerea efectuării │ │lizereu calcic ce apare la nivelul ţesutului │discurilor intervertebrale (mai frecvent inelul │ │gestualităţii profesionale. │ │ │ │primar.100% │Gradul I de invaliditate. │ │Condrocalcinoza (C.49% 20 . cu tofi ulceraţi │ │permanentă din partea altei │ │radiotransparente rotunde sau ovalare situate în│suprainfectaţi. │ │ │ │ │.VSH crescut în atacurile acute de gută. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . Grad 0. │ 0 .49% │Grad 0. ce │ │altei persoane. │ │CONDROCALCINOZA (PSEUDOGUTA) calcificări ale │depozitelor de cristale de PFDC evidenţiate │ │ │ │cartilajului articular.factorii reumatoizi ulteriori prezenţi în │articulare cât şi a celor periarticulare.control periodic. radiologic poate evidenţia│ │ │ │ │depozite de cristale de PFDC. Are aspect de fin│Condrocalcinoza cu localizare la nivelul │ 50 . │ 60 .C. │ │ │ │prin depozitele de cristale de pirofosfat │ │ │ │ │dihidratat de calciu cu localizare în interiorul│ │ │ │ │sau în jurul articulaţiilor. │ │Nu se încadrează în grad de │ │EXPLORĂRI DE LABORATOR: │Aceste calcificări sunt latente sau uneori au o │ │invaliditate. │ │artropatii cronice care afectează articulaţiile │Coxartroze secundare polare superioare sau │ 0 . │Bolnavii prezintă afectare poliarticulară cu │ │.lichidul sinovial extras dintr-o articulaţie │Guta sub forma pseudoflegmonoasă (guta cronică │ 80 . necesitând │ │importante coexistă cu un spaţiu articular │numita artrita gutoasă anchilozantă la nivelul │ │îngrijire sau supraveghere │ │relativ păstrat = aspect de gută. │ │ │ │ │Bolnavii prezintă episoade acute de inflamaţie │ │ │ │ │însoţite de modificări articulare degenerative.examenul lichidului sinovial permite decelarea│supurativă).dureri în regiunea inghinală │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │cu iradiere pe faţa anterioară a coapsei. │factorii reumatoizi prezenţi în titruri mici. │ │ │ │titruri mici. │Tofii giganţi şi procesele degenerative │ │ │ │. curenţi │ │ │săptămâni sau chiar luni. │coapsei. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ALTE ARTROPATII: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ARTROPATIA CU CRISTALE DE HIDROXIAPATITA . radiocarpiene. │ │clinic prin dureri cu limitarea mişcărilor în │Coxartroze polare superioare sau inferioare │ 10 . produse de calcificări │Calcificări periarticulare ale umărului: │ │ │ │periarticulare şi depozite intraarticulare de │periartrită calcifiantă a umărului. obiectiv. │ │. │afectarea membrelor toracice. │ │ │ │predominenţă feminina).4 săptămâni. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │A. punctiforme │evoluţie bună între puseuri. │ │Domină patologia şoldului prin frecvenţa sa mare│patologice la ex.internare în caz de puseu acut şi │ │evidenţă condrocalcinoza. │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │CONDR0CALCINOZA (PSEUDOGUTA) . F. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │COXARTROZA .│ │. mimând o inflamaţie │ │ │ │. nefropatie │ │ │ │Explorarea radiologică: exclude alte tipuri de │gutoasă. │fibros. │posttraumatice unilaterale fără semne clinice │ │mersul pe teren accidentat. │evoluţie acută sau cronică. │subcutanaţi de dimensiuni importante. │ │. │ │ │ │Coxartrozele afectează ambele sexe (cu o uşoară │Diagnosticul coxartrozei este unul radiologic. frecvenţa crescând cu │ │ │ │ │vârsta.cură balneară. cu simptomatologie dureroasă │ │Recomandări: │ │Rg. uric ce duce la insuficienţă │ │ │ │înconjurate de un lizereu osteosclerotic │renală acută sau cronică.sunt │ │ │invaliditate. de autoconducere sau de│ │şi cu severitatea bolii. genunchilor.000 de │poliarticulară în care manifestările locale sunt │ │ │ │leucocite (majoritatea polinucleare). Tipul pseudoreumatoid de condrocalcinoză. │diabetul zaharat. │ │ │ │(90% din artropatiile coxofemurale) şi prin │Bolnavul acuză dureri coxofemurale la mers │ │ │ │caracterul său invalidant.2 zile până la 3 .regim hipocaloric pentru scăderea │ │leziuni degenerative ale cartilajului hialin │modificări clinice subiective şi fără semne │ │în greutate la persoanele obeze. Prezenţa │ │invaliditate. │Calcificări ale rahisului coloanei lombare.70% │. MCF.gimnastică medicală. iar ex. │ │ │ │artropatie şi identifică depozitele tofacee │ │ │ │ │osoase la bolnavii cu gută recunoscută. │foarte accentuate. cu │ │ │ │Cauza cea mai frecventă în formele secundare │afectare mono sau oligoarticulară şi care se │ │ │ │este reprezentată de hiperparatiroidismul │remite complet.hiperuricemia se asociază cu hiperglicemie.cod de boală 630 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │durează 1 .10% │Măsuri profilactice: │ │coxofemurale caracterizate morfopatologic prin │inferioare posttraumatice unilaterale fără │ │. │ │ │ │ │În formele de artrită cu microcristale de HA │ │ │ │Radiografiile evidenţiază calcificări │evoluează ca monoartrite acute sau cronice cu │ │ │ │periarticulare sau paradiafiazare.sunt │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │manifestări inflamatorii articulare. defecte osoase│membrelor toracice şi pelvine.20% │Grad 0. Nu se încadrează în grad de │ │Coxartrozele (artrozele coxofemurale) . face parte din tabloul │Între episoade pacienţii sunt complet │ │ │ │reumatismelor prin microcristale. │ │apropierea extremităţii articulare a osului şi │nefropatie prin ac. │. a │ │cartilaginos (linie trasă cu creionul). obiectiv. │ │. │ 20 . aspect │ │ │ │ │caracteristic gutei care precizează │Guta cronică poliarticulară tofacee asociată cu │ │ │ │diagnosticul. │Măsuri profilactice: │. │Bolnavii acuză dureri inghinale la mers │ . │ │ │calcinoze discale. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Condrocalcinoza în forma asimptomatică.evitarea ortostatismului prelungit│ │artic. mai rar nucleul pulpos).30% │Nu se încadrează în grad de │invaliditate. │determină deformaţii la nivelul mâinilor prin │ │ │ │. │episoade inflamatorii subacute care durează │ │munci fără frig.70% │Grad III de invaliditate. │ │ │ │.cură balneară. asociate │episoade acute de inflamaţie articulară ce │ │ │ │altor boli. │asimptomatici.Subiective: . fără │ │ │ │sinovialei şi ale ţesuturilor periarticulare │alte simptome. . ale meniscurilor. Simptome: │ │1. umezeală. sunt │ │ │ │. a │Diagnosticul coxartrozei este numai radiologic. │ │ │ │intracelulară a cristalelor de UMS. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ GRAVĂ: │ 90 . psoriazisul.20% │Grad 0. ulterior liniară.M. ale │radiologic în majoritatea articulaţiilor. (Vezi criteriile │ │ │ │sau în grămezi opace cu dimensiuni variate. cu interesarea osului subcondral. │ │ │ │diagnosticul (prezenţa cristalelor PFDC). cu manifestări renale de tip │ │persoane.leucocitoză cu neutrofilie.000 şi 50. │ │ │ │ │umeri. HTA.depozitele cristaline de pirofosfat dihidratat│ │ │ │ │de calciu (PFDC) la nivelul cartilajului │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 . │ │artrozic degenerativ ale artic. │ │articular dau imagine radioopacă.I. uneori │ │ │ │ │distructive.C. │ │ │ │ │Tabloul clinic mimează o poliartrită reumatoidă. obiectiv al bolnavului. │ │ │ │ │la nivelul art. genunchi. │o durere izolată a genunchiului. │ 0 . iniţial │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% │ │punctiformă. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ. 1 la care │maximă pe faţa externă a regiunii trohanteriene │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică) │(cu iradiere pe faţa externă a coapsei) sau în │fără semne obiective patologice la ex. monoarticular.mai rar (10% din cazuri) este│prelungit.19% │. │deseori recidivante dar nu dau invaliditate.M. Eroziunile osoase │libere intercritice cu anchiloza osoasă aşa │ │orientare spaţială.) recunoaşte din punct de │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │vedere etiologic existenţa formelor primitive │Condrocalcinoza în forma pseudogutoasă. durere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 20 . Tipuri combinate de condrocalcinoză care pot │ │ │ │ │complica frecvent evoluţia bolii. │prelungit. Tipul pseudoartrozic de condrocalcinoză. │ │sinovialei şi ţesuturilor moi periarticulare şi │ │ │. mâinilor pune în │rahidiană.cod de boală 633 din lista de 999 │ │ │ │ │coduri de boală după C. │ │ │ │sugerează guta. │ │aspect distructiv (geode subcondrale. │ │ │ │cristale de hidroxiapatită. realizând │ │ortostatismului şi mersului. tibiotarsiene. coxofemurale.

│proiectată; │ │ │ - durere de tip mecanic, │Coxartroze primare sau secundare posttraumatice │ │agravată de mers (în special pe scări sau pe │unilaterale sau post malformaţii protuzive │ │teren accidentat), de sprijin, de mişcare, de │unilaterale (pe o coxa profunda de gr. 2 - la │ │oboseală, "durere de sfârşit de zi" şi calmată │care fundul cotilului depăşeşte linia │ │de repaus; │ilioischiatică). │ │ - impotenţă funcţională │ │ │de intensitate variabilă care împiedica pe │Coxartroze primitive sau secundare posttraumatice│ │bolnav să urce scările sau să alerge; │unilaterale sau pe malformaţii protuzive (coxa │ │2. Obiective: - şchiopătarea, bolnavul evitând │profunda gr. 3 - protuzie acetabulară). Bolnavii │ │să se sprijine pe membrul inferior bolnav. Când │acuză dureri inghinale, la ridicarea de pe scaun,│ │stă în picioare observăm o atitudine vicioasă, │la ortostatism prelungit, la mers, la coborârea │ │cu membrul inferior în uşoară flexie şi rotat │scărilor şi dispar în decubit. │ │extern. Tardiv, putem remarca o coborâre a │La ex. obiectiv uşoară limitare a mişcărilor de │ │pliului fesier, o atrofie musculară. │rotaţie. │ │ - limitarea mobilităţii: │Diagnosticul clinic este susţinut radiologic. │ │bilanţul articular şi muscular evidenţiază │ │ │limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală; flexia se menţine │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │normală mult timp (spre deosebire de coxite, la │ │ │care se limitează rapid). │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │În formele activate, nu poate pune "picior peste│posttraumatice sau secundare pe coxa retroversa │ │picior", nu se poate încălţa. În coxartrozele │(sechele de epifizioliză). │ │mai avansate mecanismul şchiopătării ţine de: │ │ │leziunile osteoarticulare dureroase, contractura│Coxartroze secundare pe coxa plana (osteocondrită│ │flexorilor, deficitul fesierului mijlociu şi │deformantă juvenilă). │ │atrofia cvadricepsului. Suitul, coborâtul │ │ │scărilor ca şi perimetrul de mers se reduc │Coxartroze secundare unilaterale │ │progresiv. Mersul nu mai este posibil decât cu │postosteonecrozei, condrocalcinozei, bolii │ │sprijin în baston, apoi pe două bastoane sau │Morquio. │ │cârje axilare. În formele foarte evoluate, cu │Bolnavii prezintă dureri în regiunea inghinală │ │anchiloză în atitudine vicioasă (adducţie, │sau în triunghiul Scarpa cu iradiere în regiunea │ │flexie şi rotaţie externă) şi dureri permanente,│fesieră şi retrotrohanteriană sau faţa anterioară│ │invaliditatea e gravă (nu mai poate părăsi │a coapsei până la genunchi (uneori gonalgii │ │patul, deşi starea generală este relativ bună). │izolate). │ │B. Manifestări radiologice: │La ex. obiectiv: mers salutând cu limitarea │ │Semiologia radiologică a coxartrozelor este │mişcărilor de rotaţie, abducţie, adducţie. │ │caracterizată prin 3 tipuri de modificări: │Diagnosticul pozitiv este clinic şi radiologic. │ │ │ │ │1. Îngustarea interliniei articulare (este │Coxartroze primare sau secundare unilaterale │ │constatată în zona articulară portantă unde se │posttraumatism sau malformaţii congenitale, │ │exercită presiuni maxime, de obicei │condrocalcinozei, bolii Morquio, bolii Paget, │ │supero-externe şi mai rar intern sau axial). │coxite infecţioase, osteomalacie etc. │ │2. Osteoscleroză subcondrală: reacţie de │La ex. obiectiv limitarea mişcărilor de rotaţie, │ │osteocondensare faţă de excesul de presiune din │abducţie, adducţie şi limitarea flexiei cu │ │zona în care cartilajul s-a deteriorat (aspect │atitudine vicioasă a coxofemuralelor afectate (în│ │de benzi opace, de o parte şi de alta a │flexum rotaţie externă şi adducţie), atrofia │ │interliniei articulare). │grupului muscular fesier şi cvadricepsului. │ │3. Osteofitoza se dezvoltă în afara zonelor │"Semnul pantofului" este pozitiv (bolnavul nu │ │articulare supuse presiunilor: │poate efectua flexia - rotaţia necesară │ │- cotiloidiene externe; │sprijinirii piciorului de coapsa opusă pentru a │ │- femurale: osteofitoză marginală a capului; │încălţa pantoful. │ │- osteofitoză perifoveală; │ │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │D. Stare generală bună. │ │ │E. Forme clinice: │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │- după criteriul topografic: │limitarea mişcărilor de rotaţie, abducţie, │ │ - coxartroze polare superioare - sunt cele│adducţie şi flexie cu atitudini vicioase a │ │mai frecvente, de obicei secundare unei │coxofemuralelor în flexie, rotaţie externă şi │ │"displazii coxofemurale simple" (coxa valga şi │adducţie, cu atrofia grupelor musculare fesiere │ │displazia cotiloidiană) sau a unei subluxaţii a │şi ecvadricepsului bilat. │ │capului femural sau anteversiei exagerate. │ │ │Evoluează spre agravare, marea majoritate a │ │ │cazurilor având indicaţie chirurgicală; │Coxartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │ - coxartroze interne (centrale, axiale); │dureri şi instabilitate coxofemurală cu reducerea│ │- după criteriul etiologic: │posibilităţii de mers. │ │ - coxartroze primare - în jurul vârstei │Coxartroză rapid distructivă bilaterală cu │ │de 50 - 60 ani, de obicei bilaterale cu o │reducerea accentuată până la 70% din valorile │ │morfologie normală a coxofemuralelor, cu │fiziologice ale mobilităţii şoldului. │ │evoluţie lentă. Pot coexista cu artroze ale │ │ │mâinilor, genunchilor şi rahisului (boală │ │ │artrozică vertebro-periferică); │ │ │ - coxartroze secundare (60 - 65%) │ │ │debutează înainte de 40 ani cu o evoluţie │ │ │rapidă. Se disting următoarele forme clinice: │ │ │- coxartroze secundare malformaţiilor luxante; │ │ │- coxartroze orizontale secundare anterversiei │ │ │crescute a colului femural şi cotilului; │ │ │- coxartroze secundare malformaţiei protruzive. │ │ │Coxartrozele se dezvoltă rar pe un cotil profund│ │ │simplu (coxa profundă de gradul 1, la care │ │ │fundul cotilului atinge linia ilioischiatică). │ │ │Pe coxa profunda gr. 2 (la care fundul cotilului│ │ │depăşeşte linia ilioischiatică) sau coxa │ │ │profunda de gr. 3 denumită şi protruzia │ │ │acetabulară (peretele intern al cotilului │ │ │proemină în interiorul bazinului). │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa retrorsa │ │ │(sechele de epifizioliză); │ │ │- coxartrozele secundare pe coxa plana (cap │ │ │femural turtit, ovoid sau în formă de ciupercă, │ │ │pe un col femural scurt) Este vorba despre o │ │ │dismorfie sechelară a bolii Legg-Perthes-Calve │ │ │(osteocondrită deformantă juvenilă constând din │ │ │osteonecroza nucleului capului femural). │ │ │- coxartroza secundară unei osteonecroze a │ │ │capului femural; │ │ │- coxartroza secundară condrocalcinozei; │ │ │- coxartroza secundară bolii Morguio (tulburări │ │ │de formare a epifizelor membrelor şi │ │ │platispondilie); │ │ │- alte coxartroze secundare după coxite │ │ │reumatismale sau infecţioase; în boala Paget; │ │ │în osteomalacie şi în cazul sechelelor │ │ │traumatice (după reducerea defectuoasă a │ │ │fracturilor de cotil). │ │ │Diagnosticul pozitiv al coxartrozelor se bazează│ │ │pe 5 criterii esenţiale: │ │ │1. dureri inghinofesiere de tip mecanic; │ │ │2. limitarea precoce a rotaţiei, extensiei şi │ │ │abducţiei în coxofemurală, amplitudinea flexiei │ │ │fiind mult timp conservată; │ │ │3. modificările radiografice: îngustarea │ │ │segmentară a interliniei articulare, │ │ │osteoscleroză subcondrală şi osteofitoză; │ │ │4. absenţa modificărilor biologice; │ │ │5. stare generală bună. │ │ │Deci diagnosticul pozitiv de coxartroză se │ │ │bazează pe modificările clinice şi cele │ │ │radiologice. │ │ │- Explorările de laborator; │ │ │- Radiografia bazinului de faţă standard │ │ │(singura realmente utilă); │ │

30 - 40%

40 - 49%

50 - 70% 50 - 60%

60 - 70%

70 - 90% 70 - 80%

80 - 90%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │prin reducerea efectuării │ │gestualităţii profesionale, a │ │ortostatismului şi a mersului. │ │Bolnavul acuză dureri de tip mecanic│ │(apar la ridicarea de pe scaun, la │ │ortostatism prelungit, la mers, la │ │coborârea scărilor şi dispar în │ │repaos). │ │- schimbarea locului de muncă în │ │munci fără ortostatism prelungit, │ │poziţii vicioase în timpul │ │lucrului, frigul, umezeala. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bolnavul acuză dureri inghinale şi │ │triunghiul Scarpa, la ridicarea în │ │ortostatism, la mers, la coborâtul │ │şi urcatul scărilor. Bolnavul are un│ │mers salutând cu instabilitate a │ │şoldului şi bazinului la mersul pe │ │distanţe mari. │ │Necesită sprijin baston. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │prin posibilitatea invalidului de a │ │se autoservi, de a se autoconduce, │ │de a se orienta spaţial, fără │ │ajutorul altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│Posibil, dar nu obligatoriu: │ │ │ │ │-Tomografie computerizată; │ │ │ │ │- Scintigrafie osoasă; │ │ │ │ │- RMN. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │GONARTROZA - cod de boală 634 din lista de 999 │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │coduri de boală după C.I.M. │ │ │grad de invaliditate. │ │ │Artroză incipientă femuro-patelară unilaterală │ 0 - 10% │- regim hipocaloric pentru scăderea │ │Gonartroza este cea mai frecventă artroză şi cea│secundară sau primitivă. │ │în greutate la persoanele obeze; │ │mai frecventă artropatie a genunchiului. │Bolnavul acuză gonalgii la mers prelungit. │ │- gimnastică medicală; │ │Frecvenţa mai mare de 3 - 4 ori la femei faţă │Ex. obiectiv clinic este normal. │ │- cură balneară; │ │de bărbaţi. │Rg. genunchiului profil incidenţă axială 30, │ │- evitarea ortostatismului mersul pe│ │Din punct de vedere etiologic gonartrozele sunt │60, 90 arată îngustarea liniei femuro-patelare.│ │teren accidentat; │ │primitive şi secundare. │ │ │ │ │Gonartrozele primitive debutează între 40 - 50 │Artroză femuro-tibială secundară sau primitivă │ 10 - 19% │ │ │ani, în special la femei, de obicei obeze şi cu │unilaterală incipientă cu dureri de tip mecanic, │ │ │ │varice la membrele pelvine. │fără semne inflamatorii la ex. obiectiv şi ex. de│ │ │ │Gonartrozele secundare debutează precoce, sunt │laborator, cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │ │ │unilaterale şi necesită frecvent intervenţii │plan frontal (genu varum sau valgum unilateral). │ │ │ │chirurgicale. │ │ │ │ │Dintre cauzele cele mai frecvente, în │ │ │ │ │gonartrozele secundare sunt menţionate: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- traumatismele (sechele de fracturi, luxaţii, │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │entorse, leziuni menisc) │Gonartroză secundară unilaterală posttraumatică │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │- tulburări statice: - dezaxarea axei │sau primitivă unilaterală (de tipul artrozei │ │- gimnastică medicală; │ │femuro-tibiale cu solicitările în varus sau │femuro-patelare sau femuro-tibiale incipiente) │ │- măsuri igienico-dietetice pentru │ │valgus (genu valgum varus); │fără limitarea mobilităţii, cu gonartroze │ │evitarea obezităţii; │ │ - dezaxarea aparatului │reactivate remise clinic în 1 - 2 săptămâni. │ │- cură balneară. │ │rotulian (displazii rotuliene, luxaţii şi │ │ │ │ │subluxaţii rotuliene); │Gonartroză secundară posttraumatică sau primitivă│ 30 - 40% │ │ │- o serie de factori generali favorizează │unilaterală (de tipul artrozei femuro-patelare │ │ │ │apariţia artrozei: tulburările endocrine │incipiente) fără limitarea mobilităţii, cu │ │ │ │(insuficienţa ovariană, menopauza); tulburările │deviaţii axiale femuro-tibiale în plan frontal │ │ │ │metabolice (obezitatea); factorii genetici │(genu varum sau valgum bilateral). │ │ │ │(displazii). │ │ │ │ │ │Gonartroze primare sau secundare de tipul │ 40 - 49% │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │artrozei femuro-patelare unilaterale însoţite de │ │ │ │ │laxitate genunchi unilateral (leziuni │ │ │ │4. Manifestări clinice: │degenerative ale ligamentelor colaterale, │ │ │ │- subiective: durerea între puseele inflamatorii│instabilitate laterală mică). │ │ │ │este de tip mecanic (calmate la repaus şi │ │ │ │ │exacerbate la mers, coborâtul şi urcatul │ │ │ │ │scărilor, la genuflexii). │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │În puseul acut durerea este de tip inflamator │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │ │(persistă şi în repaos). │Gonartroze primare sau secundare posttraumatice │ 50 - 60% │prin reducerea efectuării │ │- obiective: - sindrom de instabilitate │unilateral cu deviaţii axiale femuro-tibiale în │ │gestualităţii profesionale, a │ │(laterală, anteroposterioară sau rotatorie) prin│plan frontal (genu varum sau valgus) sau dezaxare│ │ortostatismului şi a mersului. │ │laxitatea sau leziunea ligamentelor laterale şi │în plan sagital (genu flexum) cu limitarea │ │- Evitarea suprasolicitării │ │încrucişate, ce însoţeşte frecvent gonartroza, │mobilităţii genunchiului (extensie, flexie) │ │funcţionale, alternarea │ │mărind dificultatea recuperării funcţionale; │decompensată algic. │ │ortostatismului şi mersului cu │ │ - mărirea de volum a genunchiului, │ │ 60 - 70% │perioade frecvente de repaus, │ │poate fi cauzată de inflamaţia sinovială; │Gonartroze primare sau secundare unilateral │ │evitarea mersului de distanţe mari │ │reacţia lichidiană hidartrozică; tendinite şi │decompensate algic şi funcţional cu instabilitate│ │şi mai ales pe teren accidentat; │ │ligamentite; hipertrofia adipoasă; hipertrofia │a genunchiului lateral şi antero-posterior, cu │ │- evitarea urcatului şi coborâtului │ │epifizară (în gonartrozele avansate). │tumefacţia genunchiului în perioadele activate │ │scărilor; │ │ - genunchiul dezaxat, circa 30% din│însoţite sau nu de chist sinovial popliteu (chist│ │- combaterea excesului ponderal; │ │gonartroze sunt secundare unui genu varum sau │Baker), cu dezaxare în plan sagital (genu flexum)│ │- mers cu sprijin în baston; │ │genu valgum. Dezaxaţia sagitală în genu flexum │şi limitarea mobilităţii (extensie, flexie activă│ │- renunţarea la activităţile │ │poate să ţină de o gonartroză avansată, de │şi pasivă). │ │sportive; │ │retracţia ischiogambierilor sau de o gonartroză │ │ │ │ │inflamată. │ │ │ │ │ - limitarea mobilităţii - afectarea│DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 - 90% │Gradul II de invaliditate. │ │frecventă a rotulei prin procesul artrozic │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total,│ │diminuă forţa cvaricepsului încă de la debutul │Gonartroze bilat. secundare posttraumatice sau │ 70 - 80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │gonartrozei (cu extensia incompletă a │primitive avansate cu dezaxare în plan frontal │ │autoservi, de a se autoconduce, de a│ │genunchiului). De asemenea, gonartroza se │(genu varum) cu limitarea mobilităţii genunchilor│ │se orienta spaţial, fără ajutorul │ │însoţeşte de reducerea amplitudinii şi forţei │progresivă (extensia, flexia) decompensate algic │ │altei persoane. │ │rotaţiei axiale a gambei. │şi funcţional, cu pusee inflamatorii active la │ │Necesită intervenţii chirurgicale │ │Gonartrozele evoluate se însoţesc de limitarea │intervale mici. │ │corectoare (osteotomie tibială de │ │flexiei, cu deficit de mers (pentru mersul pe │ │ │corecţie, care restabileşte axa │ │plan orizontal sunt necesare minimum 40 de │Gonartroze primare sau secundare bilaterale cu │ │mecanică femuro-tibială şi │ │flexie, iar pentru suitul scărilor 80 - 90 de │sindrom de instabilitate a genunchiului laterală │ │distribuţia fiziologică a │ │flexie şi posibilitatea unei extensii stabile şi│externă şi internă; anteroposterioară bilat. cu │ │presiunilor. │ │complete în rectitudinea genunchiului). │dezaxarea în plan frontal şi sagital cu limitarea│ │ │ │B. Semne radiologice: │mobilităţii pasive (flexie - extensie) cu pusee │ │ │ │- articulaţia femuro-patelară este prima care │inflamatorii acute la intervale mici, cu dureri │ │ │ │prezintă modificări radiologice subcondrale (la │de tip mecanic şi inflamator, permanente, cu │ │ │ │nivelul zonelor cu cartilajul ulcerat) şi │agravarea instabilităţii şi reducerea │ │ │ │osteofitoză (în afara zonelor de presiune │perimetrului de mers. │ │ │ │maximă). Radiografia standard nu poate evidenţia│ │ │ │ │decât stadiul artrozic constituit. Radiografia │ │ │ │ │femuro-patelară din incidenţa axială (defileul │ │ │ │ │opac) permite vizualizarea interliniei │ │ │ │ │cartilaginoase şi diagnosticul de debut al │ │ │ │ │procesului artrozic. Defileul standard poate │ │ │ │ │evidenţia şi o luxaţie rotuliană, bascularea │ │ │ │ │rotulei (fără deplasare laterală) sau o │ │ │ │ │displazie femuro-patelară. │ │ │ │ │- articulaţia femuro-tibială, prezintă │ │ │ │ │modificări artrozice ceva mai târziu, pensarea │ │ │ │ │interliniei; osteofitoză marginală; ascuţirea şi│ │ │ │ │hipertrofia spinelor tibiale, osteoscleroza │ │ │ │ │subcondrală. │ │ │ │ │C. Semne biologice: │ │ │ │ │Sunt necesare pentru precizarea unor gonartroze │ │ │ │ │activate sau hidartroze recidivante: │ │ │ │ │- VSH; │ │ │ │ │- studiul lichidului sinovial. │ │ │ │ │Criterii de diagnostic clinic: │ │ │ │ │- dureri de tip mecanic; │ │ │ │ │- semne clinice obiective; │ │ │ │ │- modificări radiologice; │ │ │ │ │- diagnosticul formelor clinice; │ │ │ │ │- examinările biologice, în funcţie de artrozele│ │ │ │ │activate sau hidartrozele recidivante. │ │ │ │ │Ex. de laborator: │ │ │ │ │- Rg. standard de faţă şi profil a genunchiului │ │ │ │ │(inclusiv cu încărcare, deci în ortostatism); │ │ │ │ │- Rg. de profil a genunchiului incidenţa axială │ │ │ │ │la 30, 60, 90 (pentru evidenţierea leziunilor│ │ │ │ │incipiente de gonartroză). │ │ │ │ │- Artroscopia genunchiului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE PICIORULUI cod de boală 635 din │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ. │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în grad de │ │lista de 999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Artroză MTF a degetului mare (hallux valgus) │ 0 - 10% │Măsuri profilactice: │ │ │unilateral sau bilateral. │ │- evitarea încălţămintei │ │Artrozele piciorului sunt în majoritatea │Bolnavii acuză durere în zona antero-internă a │ │nefiziologice; │ │cazurilor artroze secundare unor traumatisme sau│piciorului de tip mecanic. │ │- tratamentul corect al │ │tulburări statice; zona de elecţie a procesului │ │ │traumatismelor piciorului; │

│degenerativ este artic. MTF halucelui la nivelul│Artroză tarso-metatarsiană (Lisfranc) unilaterală│ 10 - 19% │- talonete pentru picior plat sau │ │ante-piciorului, iar la nivelul tarsului este │sau bilaterală, (leziuni degenerative la nivelul │ │ghete ortopedice; │ │cuplul de torsiune │articulaţiilor cuneometatarsiene, însoţite de │ │ │ │(artic. subastragaliană şi mediotarsiană). │picior plat uni sau bilateral sau picior scobit. │ │ │ │Cauzele artrozelor piciorului sunt: │Bolnavii acuză dureri la mers pe teren accidentat│ │ │ │- traumatisme (fracturi vicios consolidate ale │şi ortostatism prelungit. │ │ │ │calcaneului, ale scafoidului sau MT, entorse │ │ │ │ │subastragaliene sau mediotarsiene. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Nu se încadrează în grad de │ │- tulburări statice: picior scobit, plat, valg. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │talus valgus, talus varus, genu varum, genu │Artroză MTF a degetului mare în faza de hallux │ 20 - 30% │Măsuri profilactice: │ │valgum, malformaţii congenitale (sinostoze, │rigidus însoţite de sinovită secundară şi de │ │- intervenţii chirurgicale │ │condrodisplazii), sechele poliomielită; │bursită la nivelul exostozei capitometatarsiene │ │corectoare; │ │- artrite cronice: secundare P.R., │bilat. │ │- pantof sau ghete ortopedice; │ │spondilartritei periferice, gutei cronice; │ │ │- evitarea ortostatismului │ │- osteonecroze: (ale astragalului, scafoidului, │Artroză MTF a degetului al II (complicaţie │ 30 - 40% │prelungit, mersul pe teren │ │capului MT al II şi al III); │tardivă a unei osteonecroze capitometatarsiene │ │accidentat; │ │- încălţăminte nefiziologic: care accelerează │(Freiberg - Kohler) unilateral sau bilateral. │ │- cură balneară; │ │procesul degenerativ artrozic şi decompensarea │Bolnavii acuză dureri la dorsiflexia piciorului │ │ │ │funcţională; │la mers. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC: │Artroza cuplului de torsiune (artroză │ 40 - 49% │Gradul 0 de invaliditate. │ │ │subastragaliană şi artroză mediotarsiană) │ │Nu se încadrează în grad de │ │A. Simptome: │unilaterală. │ │invaliditate. │ │1. Subiective: │Bolnavii acuză - dureri faţa dorsală a │ │Recomandări: │ │- durerea de tip mecanic exacerbate la mers şi │piciorului, cu instabilitatea tarsului posterior │ │- ghete ortopedice: intervenţii │ │calmate de repaos, treptat devine permanentă; │cu redoare progresivă şi limitarea mişcărilor de │ │chirurgicale ortopedice; │ │2. Obiective: │eversie şi inversie. │ │- cure balneare postoperatorii; │ │- redoarea articulaţiilor piciorului cu │ │ │ │ │limitarea flexiei dorsale şi plantare; │Artroză secundară a cuplului de torsiune prin │ │ │ │- şchiopătare la mers; │osteonecroză aseptică a capului astragalian sau │ │ │ │- kiperkeratoză la nivelul capului I şi V al │a scafoidului unilateral. │ │ │ │MTI; │Bolnavii acuză dureri submaleolar bilat. şi pe │ │ │ │- duriom pe faţa plantară; │faţa dorsală a piciorului la mers şi ortostatism,│ │ │ │- tulburări statice (picior scobit, picior plat,│cu greutate la mers pe teren accidentat şi │ │ │ │talus valgus, talus varus, etc.). │neregulat prin limitarea mişcărilor de eversie şi│ │ │ │B. Manifestări radiologice: │inversie. │ │ │ │Îngustarea şi neregularităţi ale interliniei │ │ │ │ │articulare; osteofitoză laterală şi dorsală, │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │osteocondensare subcondrală. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │C. Absenţa modificărilor biologice. │A. Artroza MTF a degetului al doilea, bilaterală,│ 50 - 60% │Recomandări: │ │D. Stare generală bună. │secundară unei osteonecroze capitometatarsiene │ │- schimbarea locului de muncă, fără │ │ │(Freiberg - Kohler); dorsiflexia limitată jenează│ │mers pe teren accidentat şi │ │ │desfăşurarea pasului. │ │neregulat şi ortostatism prelungit; │ │ │ │ │ │ │ │B. Artroza cuplului de torsiune bilaterală, prin │ 60 - 69% │ │ │ │asocierea unei artroze subastragaliene cu o │ │ │ │ │artroză mediotarsiană. Dureri faţa dorsală a │ │ │ │ │piciorului bilat. cu instabilitatea tarsului │ │ │ │ │post. (cu frecvente entorse). │ │ │ │ │Bolnavii prezintă redoare progresivă şi limitarea│ │ │ │ │mişcărilor de eversie şi inversie ceea ce crează │ │ │ │ │dificultăţi la mersul pe teren accidentat şi │ │ │ │ │neregulat. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │ARTROZELE MÂINII cod de boală 635 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │999 coduri de boală după C.I.M. │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Artrozele interfalangiene distale (Heberden) cu │ 0 - 10% │invaliditate. │ │Artrozele mâinii au cauze generale endocrine │limitarea minimă sau moderată a mobilităţii, cu │ │ │ │(carenţe de estrogeni, menopauză, acromegalie) │deformarea sau dezaxarea laterală a falangei │ │ │ │metabolice (diabetul, hipercolesterolemia) │distale. │ │ │ │vasculare şi genetice. │ │ │ │ │Artrozele mâinii sunt secundare traumatismelor │Artroze interfalangiene proximale (Bouchard) art.│ 10 - 19% │ │ │sau microtraumatismelor (fracturi intra sau │IFP este lărgită şi îngroşată, nu prin tumefacţia│ │ │ │juxtaarticulară cu lezarea cartilajelor, │ţesuturilor moi ci prin reacţii hipertrofice şi │ │ │ │rupturile sau întinderile aparatului ligamentar │osteofitice ale extremităţii falangelor cu uşoară│ │ │ │(vezi criteriile ap. locomotor). │limitare a mobilităţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Artroze secundare posttraumatice ale degetelor │ 20 - 49% │ │ │ │mâinii unilateral, cu redoare IF şi dezaxări │ │ │ │Semne subiective: - dureri la mobilizarea artic.│(după fracturi art. ale falangelor sau leziuni │ │ │ │degetelor: │ligamentare) │ │ │ │Semne obiective: redori cu limitarea │ │ │ │ │mobilităţii, deformaţii, dezaxări. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 30% │Nu se încadrează în grad de │ │Manifestări radiologice: de artroze. │ │ │invaliditate. Grad 0. │ │ │Rizartroza policelui uni sau bilaterală (artroza │ 30 - 40% │ │ │ │trapezometacarpiană). │ │ │ │ │Bolnavii acuză dureri şi limitarea mobilităţii │ │ │ │ │policelui. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Artroza erozivă a IF proximale şi distale cu │ 40 - 49% │ │ │ │puseuri inflamatorii, cu deformaţia degetelor şi │ │ │ │ │dezaxări. Radiologic: leziuni erozive şi │ │ │ │ │constructive. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 - 70% │Gradul III de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui (artroza │ 50 - 60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │trapezometacarpiană) cu limitarea mobilităţii │ │Recomandări: │ │ │policelui cu deficit de prehensiune prin │ │- intervenţii chirurgicale │ │ │amiotrofia eminenţei tenare şi subluxaţia │ │corectoare (trapezectomie). │ │ │primului MC şi fixarea lui în adducţire şi │ │ │ │ │antepoziţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rizartroza policelui bilateral, în faza descrisă │ 60 - 70% │ │ │ │mai sus. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │SPONDILOZELE - cod de boală 648 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Nu se încadrează în grad de │ │999 coduri de boala după C.I.M. │ │ │invaliditate. │ │ │Cervicalgia cronică-forma clinică cea mai │ 0 - 10% │Recomandări: │ │A. SPONDILOZA CERVICALĂ: (CERVICARTROZA sau │frecventă. │ │- dispensarizare medic de familie şi│ │spondilo-discartroza cervicală) indică prezenţa │Bolnavii acuză dureri cervicale exacerbate de │ │reumatologic Policlinica │ │procesului artrozic degenerativ la nivelul │oboseală fizică şi intelectuală, însoţită uneori │ │teritorială; │ │coloanei cervicale; 60% din persoanele peste 40 │de anchiloză, acufene, tulburări oculare şi │ │- tratament medicamentos în fazele │ │de ani au o acuză cervicală de de cauză │laringo-faringiene, insomnii, stări depresive, │ │acute; │ │degenerativă. │dureri precordiale. │ │- cură balneară; │ │Artroza vertebrală afectează articulaţiile │ │ │ │ │discovertebrale şi art. interapofizară │ │ │ │ │posterioară; aparatul transvers, spinos şi │Cervicalgia acută sau torticolisul acut. │ 10 - 19% │ │ │ligamentar prezintă deasemeni modificări de tip │Cervicalgia acută însoţită de torticolis ce poate│ │ │ │hipertrofic sau calcificări cu repecursiuni │iradia ocular, auricular sau facial. Poate apare │ │ │ │clinice şi funcţional. │posttraumatism, pe fondul unor malformaţii osoase│ │ │ │Osteofitoza difuză (spondiloză) fără răsunet │cervicale, osteoartrite. │ │ │ │radicular şi medular, are ca simptom dominant │Redoarea coloanei cervicale cu înclinarea │ │ │ │durerea şi limitarea mobilităţii coloanei │laterală a capului dureroasă şi blocarea │ │ │ │vertebrale cervicale. │mişcărilor de rotaţie şi lateroflexie. │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC AL │Cefaleea cervicală: a. forma occipitală │ │ │ │SPONDILOZEI CERVICALE: │("Nevralgia Arnold") │ │ │ │ │ b. forma occipito-temporo│ │ │ │1 Subiective: │maxilară; │ │ │ │- durerea coloanei cervicale; │ c. forma supraorbitară. │ │ │ │2. Obiective: │ │ │ │ │- ex. obiectiv este în general sărac; │Cefaleea poate fi episodică sau continuă, uşoară │ │ │

│- modificări ale curburii fiziologice a coloanei│sau severă şi este declanşată de poziţiile │ │cervicale; │vicioase şi eforturile fizice. │ │- contractură musculară paravertebrală; │Migrena cervicală - sindrom paroxistic │ │- afectarea mobilităţii segmentare şi globale │caracterizat prin cefalee, greţuri, vărsături, │ │(flexie, extensie, înclinare laterală, rotaţie).│tulburări oculare şi neurovegetative. │ │3. Manifestări radiologice: ex. radiologic este │ │ │principalul mijloc de diagnostic (Rg standard); │Spondiloza cervicală poate iniţia şi întreţine şi│ │- modificarea lordozei cervicale; │apariţia unor artroze la distanţă de exemplu: │ │- pensarea spaţiului discal; │ │ │- reacţia condensată a platoului; │ │ │- osteofitoză peridiscală: │PSH-ul, sindrom umăr - mână, sindromul de │ │- îngustarea spaţiului şi reacţia artrozică ce │retracţie al aponevrozei palmare (M. Dupuytren). │ │poate duce la apariţia de bloc cervical la │Vezi criteriile afecţiunilor reumatismale │ │nivelul apofizelor post. │abarticulare) │ │ │ │ │ │Pentru afectarea radiculară vezi criteriile │ │ │neurologice. │ │ │ │ │B. SPONDILOZA DORSALĂ │ │ │ │ │ │Spondiloza dorsală reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ la nivelul coloanei │ │ │dorsale atât în sectorul disco-somatic cât şi │Dorsalgia cronică. │ │interapofizar. │Bolnavii acuză dureri în segmentul interscapular │ │ │cel mai frecvent; apare la sexul feminin, în │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │etapa 30 - 40 ani. │ │Se remarcă sărăcia semnelor subiective şi │Ex. obiectiv: deviaţii în plan frontal sau │ │obiective. │sagital de amplitudine mică, adesea ireductibilă.│ │Ex. radiologic: susţine diagnosticul de │Ex. obiectiv: dureri la palparea coloanei │ │certitudine al spondilozei dorsale. │dorsale. Contractură paravertebrală limitată. │ │- osteofite difuze în special pe segmentul │ │ │T5 - T9; │Dorsalgia acută. │ │- pensarea discului intervertebral şi reacţia │Bolnavii acuză dureri acute cu prezenţa unor │ │condensată a platourilor; │tulburări de statică vertebrală şi dureri la │ │- calcificări ale nucleului; │presiunea spinoaselor T5 - T6 şi T9 - T10. │ │- artroză interapofizară. │ │ │ │Nevralgia intercostală. │ │ │Hiperproducţiile discoosteofitice şi │ │ │interapofizare pot irita nervii intercostali │ │ │generând o simptomatologie de tip nevralgic. │ │ │ │ │C. SPONDILOZA LOMBARĂ (LORDOZA). │ │ │ │ │ │Spondiloza lombară reprezintă localizarea │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │procesului degenerativ artrozic la nivelul │ │ │coloanei lombare cu afectarea structurilor │Lombalgia cronică - leziune degenerativă a │ │anatomice inervate ale rahisului lombar │fibrocartilajului discal intervertebral cu │ │(ligamente, periost, musculatură, vase sanguine,│fisurarea inelului fibros. │ │rădăcini nervoase, sinoviala articulaţiilor │Bolnavii acuză dureri lombare la efort care │ │intera-pofizare posterioare). │cedează în repaus şi în poziţie de relaxare (în │ │ │cifoză lombară). │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │Durerea este însoţită de redoare şi dificultate │ │ │de redresare. │ │A. Simptome: │Obiectiv: contractură musculară paravertebrală cu│ │- subiective: │apofizele spinoase sensibile la percuţie. │ │- durerea lombară variază în funcţie de forma │ │

0 - 20% 0 - 10%

0 - 20% 0 - 10%

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Grad 0. │ │Idem - aceleaşi recomandări. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comportamentul igienic şi ergonomic │ │va proteja coloana preîntâmpinând │ │progresia proceselor degenerative şi│ │apariţia puseelor acute. │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │Recomandări: │ │- cură balneară; │ │- gimnastică medicală; │ │- corectarea poziţiilor vicioase │ │în timpul muncii; │ │evitarea eforturilor fizice, mari, │ │ridicarea de greutăţi, frigul, │ │umezeala, curenţii de aer; │ │- scăderea în greutate (la │ │persoanele obeze); │

│cronică, acută şi sediul afectării; │Lombalgia acută - se produce prin fisurarea │ 10 - 19% │ │ │- obiective: │incomplectă a inelului fibros cu inclavarea │ │ │ │- contractură paravertebrală); │parţială a nucleului pulpos. │ │ │ │- palparea dureroasă a apofizelor spinoase; │Bolnavii acuză durere vie lombară apărută brusc │ │ │ │- blocaj lombar cu scolioză antalgică: │cu contractura musculaturii paravertebrale, │ │ │ │- limitarea mobilităţii coloanei lombare │blocaj lombar şi scolioză lombară. │ │ │ │(flexie, extensie, înclinări spre dr. şi stg.); │ │ │ │ │- dispariţia lordozei fiziologice; │Sindromul trofostatic - post menopauză apare la │ │ │ │Ex. radiologic: rg. standard de faţă şi profil │femei ca urmare a modificărilor tisulare şi │ │ │ │arată osteofitoză difuză, artroză posterioară, │lombare şi se traduce prin relaxarea musculaturii│ │ │ │malformaţii congenitale (spina bifida, anomalii │abdominale şi hiperlordoză, prin artroza │ │ │ │tranziţionale, bloc vertebral) sau scolioză, │interapofizară posterioară, artroză interspinoasă│ │ │ │hiperlordoză. │(sindromul Baastrup). │ │ │ │- Artroza interapofizară: - scleroza osului │Bolnavii acuză dureri lombare. │ │ │ │ subcondral; │La ex. obiectiv: contractură paravertebrală, │ │ │ │ - geode subcondrale; │sacrospinoasă, cifoză dorsală, proiecţia │ │ │ │ - osteofitoză; │anterioară a corpului şi stare de oboseală. │ │ │ │ - pensarea articulară;│ │ │ │ │În stadiile avansate scleroza platourilor │Pentru afectarea radiculară - vezi criteriile │ │ │ │discale, pensare, hernii intraspongioase. │neurologice. │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────────────────────────┤ │BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE DIFUZE: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A. FIBROMIALGIA (FIBROZITA) - cod de boală │ │ │ │ │654 din lista de 999 coduri de boală după C.I.M.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Fibromialgia este un sindrom caracterizat prin │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. │ │existenţa mai multor zone de dureri profunde │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │(puncte dureroase) prin dureri difuze cu o │Fibromialgia (fibrozita) primară la debut. │ 0 - 10% │invaliditate. │ │durată mai mare de 3 luni şi prin tulburări ale │Bolnavii acuză dureri difuze întinse sau │ │Măsuri profilactice: │ │somnului. │circumscrise la nivelul muşchilor sau │ │- evitarea stărilor de încordare │ │Afectează subiecţii de vârstă tânără, │proeminenţelor osoase însoţite de redoare şi │ │psihică şi a stressului; │ │predominant femei. │senzaţie de oboseală. │ │- relaxare psihică; │ │În patogenia bolii sunt incriminaţi mai mulţi │Durerile şi redoarea sunt accentuate de frig şi │ │ │ │factori: leziunile locale, fenomenele reflexe │oboseală fizică şi psihică şi cedează la căldură │ │ │ │asociate cu durerea cronică de originea │sau masaj şi mai puţin sau deloc la analgezice. │ │ │ │profundă, factorii psihogeni, tulburări de somn,│La ex. obiectiv: durere la palparea unor puncte │ │ │ │perturbarea mecanismelor de modulare a durerii. │trigger "puncte dureroase"; - hiperestezie │ │ │ │ │cutanată şi hiperemia reactivă (ce urmează chiar │ │ │ │ │după o palpare blândă). │ │ │ │ │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 - 49% │Grad 0. │ │(după H.A. Smythe 1985) │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Fibromialgia (fibrozita) primară cu o durată mai │ │invaliditate. │ │1. Durere difuză, cu o durată mai mare de 3 │mare de 2 - 3 luni. │ │Măsuri profilactice: │ │luni; │Bolnavii prezintă pe lângă durere spontană şi la │ │- evitarea stărilor de încordare │ │2. Zone dureroase caracteristice (cel puţin 12 │palparea la nivelul punctelor dureroase, o stare │ │psihică şi a stresurilor, │ │din cele 14 descrise); │de astenie, fatigabilitate, senzaţie de istovire,│ │relaxarea psihică; │ │3. Hiperestezie cutanată în regiunea scapulară │insomnii, tulburări digestive (colon iritabil), │ │- se recomandă activităţi fizice │ │superioară; │cefalee, anxietate, depresie psihică. │ │ sub formă de plimbări în aer │ │4. Tulburări ale somnului, cu oboseală matinală │Investigaţiile de laborator curente sunt normale │ │ liber, exerciţii fizice, sporturi │ │şi redoare; │atât ex. hematologic şi testele de inflamaţie │ │(atletism). │ │5. Investigaţii de laborator normale (VSH, TGO, │(VSH, proteina C reactivă, fibrinogen, │ │ │ │factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, │electroforeza) cât şi enzimele musculare, EMG, │ │ │ │enzime musculare, radiografii ale articulaţiilor│ex. radiologic al zonelor dureroasă. │ │ │ │sacroiliace). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. SINDROMUL DURERII MIOFASCIALE │ │ │ │ │ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 - 20% │Grad 0. Nu se încadrează în │ │Sindromul durerii miofasciale - prezenţa │ │ │grad de invaliditate. │ │durerilor şi redorii în musculatura din anumite │Sindromul durerii miofasciale din regiunea │ 0 - 10% │Recomandări: │ │regiuni ale corpului; │cervicală posterioară. │ │- cură balneară; │ │= fibromialgia regională sau localizată. │Bolnavii acuză dureri în punctele dureroase, │ │- gimnastică medicală; │ │Sindromul durerii miofasciale reprezintă o cauză│"Trigger" de tipul "cefaleei tensionale", sau │ │- evitarea eforturilor fizice │

│ │ │ │ │B. de a│ │se orienta spaţial fără ajutorul │ │altei persoane. membrul toracic │ │ │imobil în adducţie. adducţia. hipotrofia musculaturii. │ │ │Bolnavii nu pot ridica braţul lateral. │ │ │microtraumatismele repetate. osteofite pe marginea │ │determinate de traumatisme. │ │ │Bolnavii acuză dureri în umăr şi reducerea │ │ │mobilităţii active.N.│ │ │radiologic al umărului. │ │ │Bolnavul acuză dureri moderate ale umărului. │internă). │declanşarea durerii de un traumatism sau o │ │sindroame talamice) precum şi unele afecţiuni │solicitare excesivă. dezbrăcatul unor haine. │Durerea este vie în umăr. dificultate la │ │efectuarea unor gesturi cotidiene: │ │îmbrăcatul. │ │Din punct de vedere etiopatogenic la nivelul │La ex. │ │Bolnavul prezintă dificultate în │ │efectuarea unor gesturi cotidiene .accidente vasculare cerebrale. │dureri în zona lombofesieră cu tulburări ale │ │localizată mai ales în regiunea cefei şi în │somnului şi stare de oboseală. │ │ridicarea braţelor deasupra capului │ │etc. umărului normală la tineri. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.tratamente medicamentoase │ │antiinflamatoare steroide şi │ │nesteroide urmate de reeducare │ │funcţională. radiologic evidenţiază depozite calcice.20% 0 . │tuberozităţi sau al capului humeral. │ │patologice. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. │ │ │La debut rg.90% 70 . redoare şi │debut insidios. curenţii de aer. obiectiv limitarea mişcărilor │ │apicală) │umărului mai ales a abducţiei. se agravează noaptea în somn sau la │ │diverse grade. BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE LOCALIZATE: │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │A. PERIARTRITA SCAPULOHUMERALĂ .). mobilitatea pasivă nu este │ │ │afectată (ridicarea la verticală a braţului este │ │ │imposibilă). │ │Recomandări: │ │. care interesează ţesuturile │Durerea apare la mobilizarea braţului deasupra │ │periarticulare (tendoane.umăr blocat bilateral. │de o suferinţă a tendonului supraspinosului care │ │ │este prins între marea tuberozitate a humerusului│ │Periartrita scapulohumerală este un sindrom │şi arcul coracoacromial.80% 0 .evitarea microtraumatismelor pe │ . │ │sunt negative. │ │ │ │Grad 0.schimbarea locului de muncă în │ │munci care nu solicită ridicarea │ │membrelor superioare deasupra │ │capului. hematolgic şi testele de inflamaţie acută │poate fi normal sau se pot evidenţia chisturi. │Bolnavul acuză dureri datorită coexistenţei unei │ 0 . │ │ │Impotenţă funcţională completă. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │ │ │ │ │Capsulită retractilă denumită şi umăr blocat │ │ │unilateral substratul anatomic al acestei forme │ │ │este reprezentat de o inflamaţie cronică a │ │ │capsulei glenohumerale cu evoluţie spre fibroză │ │ │(capsulită retractilă). │ │ │Bolnavii acuză dureri artic.49% 50 . acuză │ │ │dureri umeri bilateral. │ │ │Artrografia umărului pune diagnosticul de │ │ │certitudine în umărul pseudoparalitic. │ │ │tulburări de statică.ruptura │ │ │manşonului rotatorilor totală bilateral. │ │ │Rg.eroziuni.│frecventă de durere musculosche-letală. fără ca mobilitatea │ │ │pasivă să fie afectată.│ │îmbrăcatul. │ │ │Semnul "căderii braţului" pozitiv. tuberculoză pulmonară │nopţii.N. ridicarea de greutăţi. │ │Bolnavul prezintă. fiind mai rară şi mai puţin │"resort"). │ │ │pseudochisturi şi osteotite la nivelul marii │ │ │tuberozităţi. umezeala. ara loc un proces de uzură │prezenţa de chisturi. │Bolnavii pot fi asimptomatici multă vreme până la│ │traumatisme cerebrale. │ │ │Obiectiv: braţul căzut. │ │S. │ │. │ │etc. │ │cunoscută. Capsulita retractilă .ruptura │ │ │manşonului rotatorilor parţial în urma unor │ │ │traumatisme sau solicitări mari sau datorită │ │ │tulburărilor trofice ale tendoanelor prin │ │ │leziuni degenerative la care se adaugă │ │ │diminuarea vascularizaţiei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. rotaţia internă│În faza acută bolnavii acuză dureri de mare │ │şi externă sunt limitate până la blocarea lor în│intensitate ce apar brusc.M. iar mobilitatea │ │ │pasivă imposibilă. de a se autoconduce. pieptănatul etc. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0. obiectiv o uşoară limitare a flexiei şi │ │structurilor umărului şi în primul rând la │rotaţiei interne. │ │ │Ex.60% 60 .60 ani .70% 70 . │ │ale organelor intratoracice (angina pectorală. suprasolicitări. după mai │ │ │multe luni de imobilizare a articulaţiei se │ │ │evidenţiază osteoporoza la nivelul capului │ │ │humeral şi o diminuare a spaţiului articular.diminuarea spaţiului dintre capul │ │ │humeral şi acromion + modificările descrise │ │ │anterior. cu creştere gradată accentuată de│ │impotenţă funcţională a umărului asociate în │eforturi. │ │ │evolutiv duce la limitarea progresivă a │ │ │mişcărilor. │tendoanelor umărului. │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │ │ │ │ │A. Bolnavii acuză durere cu│ │clinic.C. Rg. │ │ │Rg. scleroză. microtraumatisme (în│anterioară şi pe faţa inferioară a acromionului │ │special de ordin profesional). şi ale │supraspinosului") unilateral. scapulohumerală cu │ │ │redoare şi limitarea accentuată a mobilităţii │ │ │umărului bilateral până la abolirea completă a │ │ │mobilităţii (în special abducţia şi rotaţia │ │ │ext.schimbarea locului de muncă în │ │profesiile unde sunt solicitate │ │membrele superioare (ridicarea lor │ │deasupra capului). │ │Capacitatea de muncă pierdută total.I. şi la persoanele │ │ │între 50 . obiectiv: reducerea importantă a mobilităţii │ │ │active a braţelor bilateral. │mic efort. radiologic │ │Ex. │osteoscleroză sau osteofite la nivelul marii │ │Rg. abducţia.reeducare funcţională intensă după│ │tratamente medicamentoase. │ │ │ │ │ │2. scleroza marii tuberozităţi│ │a cărui accelerare şi agravare pot fi │a capului humeral. │ │ │În forma cronică a tendinitei calcifiante │ │ │bolnavii acuză dureri moderate sau pot fi │ │ │asimptomatici. poate fi normală.20% 20 . determinate de procese │schimbări de poziţie. │ │retroducţia. în special în timpul │ │infarct miocardic. expuneri la frig │sau rg.determinat │ │din lista de 999 coduri de boală după C. │ │artroză glenohumerală (osteofitoză. │ │Recomandări: │ │.70% 50 . slăbiciune musculară şi │ │ │spasm muscular. │ │ │ │ │ │B.cod boală 658 │Sindromul de "împingere" unilateral . . primitiv sau secundar. │ │ │osteoscleroză) ruptura manşetei rotatorilor │Tendinita calcifiantă şi bursita unilaterală │ │(apropierea de acromion a capului humeral). burse) şi în unele │capului (abducţie pasivă la 90 şi rotaţie │ │cazuri capsula articulară. cu │ │ │exacerbări nocturne însoţite de redoare. PERIARTRITA COXOFEMURALĂ │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Periartrita coxofemurală este mai rar │Sindromul tensorului "fasciel lata" (şoldul în │ │diagnosticată. La ex. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. Ex. Umăr pseudoparalitic unilateral .intervenţii chirurgicale │ │corectoare urmate de reeducare │ │funcţională intensivă. │ │ │Cauzele etiologice ale sindromului durerii │ │ │miofasciale sunt: traumatismele. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. Un rol important în accentuarea proceselor │ │ │de uzură şi în apariţia inflamaţiei îl au │Tendinita degenerativă ("sindromul │ │factorii nervoşi (afecţiuni ale S. │ │ │Durerea cedează treptat dar mobilitatea │ │ │articulaţiei scapulohumerale este total abolită. caracterizat prin durere. │ │regiunea lombară inferioară. mobilitatea activă este │ │ │dispărută la nivelul umărului. fiind depistată întâmplător la ex. │ │ │Ex. boala Parkinson. │ │Recomandări: │ │.20% │mari. umărului . │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALă ACCENTUATĂ: │ │ │ │ │ │Umăr pseudoparalitic bilateral . │ │Recomandări: │ │. abducţia la 90 este │ │ │imposibilă bilateral. │ │Recomandări: │ │. umărului poate evidenţia │ │nivelul tendoanelor. │ │frigul. umărului este normală. spontan sau după un │ │fazele acute. standard a umărului: tendinită calcifiantă. │ │ │rotunde sau ovalare la nivelul tendonului │ │ │supraspinosului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate. │rezultatul depunerii de calciu la nivelul │ │Testarea mobilităţii umărului anteducţia.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoservi. dar şi │ │executarea unor profesii.

picior st. obiectiv dureri la palpare în regiunea │ │oblică pune în evidenţă una sau mai multe │inghinală prin hiperextensia şoldului. │DSR la m. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │Bolnavul are dureri de intensitate mică. genunchilor (forme │ │distrofia reflexă. │şi la nivelul plicii inghinale.v. │ │Scintigrafia osoasă este o explorare utilă │Sindrom bipolar umăr . │ │de DSR definită. │ │Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.30% 30 . osteoporoza │umăr . cu aspect de │III de evoluţie. durere la presiune. │Bolnavul acuză dureri difuze umăr sau mână fără │ │Cauze principale: traumatismele. friabile. │ │posttraumatică.picior) şold etc. modificări de secreţie │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0.│de periartrită coxofemurală.normal. afecţiunile │deficienţă funcţională. │Modificările trofice accentuate ireversibile.70% 50 . În acest stadiu ex. obezitate.mână.6 luni. │ │ │Bolnavii acuză dureri vii. │entorse. luxaţii etc). de profil şi în incidenţă │Ex.afecţiuni ale sistemului nervos central şi │sudorală. sau sindrom │ │Sudeck. formă severă. mişcările │ │ │articulare sunt limitate. III de evolutivitate. │ │ │roşie. │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%.) │ │ │Periartrita coxofemurală acută. autoservi.40% 20 . capsulită │ │superior.49% 50 . │ │ortostatism prelungit.mână bilateral.tratamentul corect al │ │traumatismelor şi reeducarea │ │funcţională corectă. │ │hiperuricemia. frigul. hematologic şi VSH sunt normale. │ │accentuată şi difuză.│Simptomatologia se datorează leziunilor │bursite trohanteriene. la forma acută VSH │iliac. edem şi spasm │ │ │muscular. │ │ori nu godeu. │ │ │ │ │C. Stadiul 1 durează 3 . │ │ │ │ │ │ │ │Grad 0.90% 70 . caracterizat prin dureri. coapsa │ │marelui trohanter.60% 60 .80% 80 . │ │ │Bolnavii au dureri discrete sau moderate cu │ │ │limitarea anumitor mişcări (abducţie.90% │şold. Extremitatea (de obicei mâna) │ │ │prezintă o sensibilitate (hiperpatie) a │ │ │tegumentelor.picior bilateral. │DSR la nivelul mb. simptome sau semne de instabilitate │(d. │ │periferic. │ │criteriilor 2 şi 3 la cel de DSR posibilă. sindromul umăr . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III de invaliditate. În fazele avansate osteoporoza este │DSR la mb. │bipolare genunchi . │ │tendoanelor (tendonul psoasului iliac. sclerodactilia postinfarct. │ │neurologice: (hemiplegii) sau cardiovasculare │ │ │(infarct miocardic). sticloasă.│ │ │tulburările trofice devin tot mai pronunţate. │Radiologic . şoldului de faţă. │La nivelul piciorului. în special al burselor (bursa │(pocnitură) la o flexie a şoldului. ridicarea de │ │greutăţi. toracic sau pelvin unilateral │ │Investigaţii de laborator: │în st. │ │Capacitatea de muncă pierdută total. în forme uşoare post traumatice. hiperuricemia. │ │Termografia arată o creştere a temperaturii │ │ │locale (în stadiul incipient) sau scăderea │ │ │acesteia (în formele evoluate). obezitatea. tendoanele flexorilor se│ │ │retractă (apar contracturi). al evoluţiei) cu localizări diverse. Încă în │ │ │acest stadiu pot apărea unele modificări trofice│ │ │ale pielii şi fanerelor.afecţiuni cardio-vasculare. la ex. │ │Aceleaşi recomandări. umezeala.70% 70 .traumatismele la │Bolnavii acuză dureri. │ │ │Stadiul 2: Durerea scade treptat în intensitate. │ │Rg. în lipsa bursitei bolnavul│ │degenerative şi inflamatorii ale ţesuturilor moi│nu are dureri şi poate reproduce un zgomot │ │periarticulare. Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate. toracic sau pelvin bilateral în st. dar│ │ │scintigrafia osoasă cu pirofosfat de techneţiu. hipertricoză sau │dur. │ │Recomandări: │ │. cu pielea subţiată. modificări distrofice ale tegumentelor şi │tulburări de trofice devin pronunţate cu edem │ │fanerelor: atrofie. când │Sindrom bipolar genunchi . în unele cazuri apar │ │ │anchiloze (prin modificări fibroase ale │ │ │ţesuturilor periarticulare). │FARĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ │ │ │ │Distrofia simpatică reflexă (DSR) este un │DSR a membrului superior localizat la umăr sau │ │sindrom clinic.boli pulmonare etc. Pielea. │ │interesând membrele mai ales cele superioare. │ │ │Periartrita coxofemurală subacută şi cronică. │ │EKG . │ │ │Radiografia arată prezenţa calcificărilor. │ │ │ │ │ 20 . II de evoluţie │ │3. │localizări diverse în stadiul I de evolutivitate │ │Nume sinonime pentru Distrofia simpatică reflexă│formă moderată.40% 0 . │Bolnavul acuză dureri în regiunea inghinală. atrofia Sudeck. rugbi şi la vânători. cu păr │ │ │puţin şi unghii fragile. │ │Aceleaşi recomandări. Prezenţa primelor 3 criterii │Diminuarea mobilităţii la nivelul segmentelor │ │pune diagnosticul de DSR probabilă. │diverse. │ │Factorii etiologici ai DSR: .6 luni de tratament consecutiv nu rămân │ │. │ │radiografia nu arată modificări patologice. toracic sau pelvin unilateral st. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │Un rol important în producerea periartritei │ │ │coxofemurale îl au traumatismele. bursa iliopectineală) şi │aflându-se în adducţie şi extensie. Examenul │ │ │radiologic arată osteoporoză parcelară │ │ │("pătată") care devine tot mai difuză. durere într-o extremitate. │ │tulburări vasomotorii şi tulburări trofice. │ │(DSR): reumatismul neurotrofic al membrului │La nivelul umărului (umăr blocat. DISTROFIA SIMPATICĂ REFLEXĂ. iar prezenţa│afectate cu 50% din valorile fiziologice.mână st. cu tegumente subţiate sticloase cu unghii │ │lipsa părului. fracturi. dar cu timpul devine rece. │ │. │După 3 . │Bolnavii acuză dureri pe faţa internă a şoldului │ │expunerile la frig. │evoluţie. │ │Recomandări: │ │. │ │.│ │ │ireversibile. tumefierea extremităţilor. │ │vasomotorie: fenomene Raynaud. │Radiologic nu sunt modificări. la│ │procesele patologice ale tendoanelor şi mai ales│urcatul şi coborâtul scărilor şi la decubit │ │ale burselor. Acest aspect pătat poate fi determinat│DSR mână st. luxaţii. obiectiv modificări│ │nivelul membrelor (fracturi. solicitările prelungite. │sechele. cruste. capsulită │ │palide (prin vasoconstricţie) sau tegumente │retractilă) sau sindrom umăr . Nu se încadrează în grad de │ │invaliditate.20% 20 . │ │Ex. de culoare.tratament într-o clinică de │ │recuperare. rotaţie │ │ │ext. │ │ │tendoanele adductorilor). Pielea este iniţial caldă. omogenă. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ │Radiografia zonei afectate arată o osteoporoză │ │ │"pătată". │ │ │ │ │ │Grad 0. biologice sunt normale. │ │pentru diagnostic în stadiul incipient. tegumente reci şi│DSR localizat la umăr (umăr blocat. cu edem care lasă │unilateral. │ │4. umedă şi │ │ │cianotică. sau│ │de resorbţia neregulată a ţesutului osos. │ │microtraumatismele. atât a│gambe bilateral. │mână. │ │calcificări periarticulare a căror topografie │Bursita trohanteriană .p. II │ │2.tratamentul corect al bolilor ce │ │pot produce DSR. radiologic nu │ │ │relevează modificări patologice ale oaselor. formă severă cu localizări │ │"sticlă" al osului afectat. │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ │DSR este legat de o hiperactivitate a sistemului│ │ │nervos simpatic şi apare pe un fond de tulburări│DSR a membrului toracic sau pelvin unilateral cu │ │neurovegetative. │ │ │ │ │CRITERII PENTRU DIAGNOSTIC CLINIC: │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ │(după Kozin): │ │ │1. │termice. modificări ale unghiilor. │fragile. │Radiologic: atrofia osoasă difuză. │ │ │În evoluţia DSR se descriu 3 stadii: │ │ │ │ │ │Stadiul 1. ţesutul subcutanat şi │ │ │muşchii sunt atrofiaţi.│ │cu posibilitatea invalidului de a se│ │autoconduce. │Bursita adductorilor este frecventă la sportivii │ │ │care practică fotbal. impotenţă funcţională │ │ │şi stare febrilă. │ │Investigaţii de laborator: │Bursita ileopectineală şi tendinita psoasului │ │Ex. │ │Ecografia şi ecotomografia pot identifica │Bolnavii acuză dureri pe faţa ext. de a se │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │persoane.cea mai frecventă cauză │ │mergeau pe conturul extern al marelui trohanter. Stadiul │ │ │II dureroasă 3-6 luni. │ │ │arată o hipercaptare a radiotrasorului în zona │ │ │afectată. fără eforturi. │ │ │Stadiul 3: Modificările trofice sunt accentuate. │DSR genunchi . cu│ │ │edem dur. algoneurodistrofia etc. Atrofia osoasă │ │ │devine difuză şi marcată. │lateral pe partea bolnavă. │ │hipercolesterolemia. Testele de inflamaţie sunt │ │ │pozitive. frigul. │ │hiperhidroză.mână. II de │ │calde şi eritematoase (prin vasodilataţie). │ │îngroşarea aponevrozei palmare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul II de invaliditate.osteoporoză pătată care devine tot │ │Prezenţa celor 4 criterii permite diagnosticul │mai difuză. a şoldului. │ │celui subperiostal şi intracortical cât şi a │ │ │celui subcondral şi marginal în acest din urmă │ │ │caz realizând forma "erozivă" a afectării │ │ │osoase. osteodistrofia │retractilă). uscată. edem.schimbarea locului de muncă pentru│ │o perioadă. la nivelul mâinii. │Bursita adductorilor. III bilateral sau şolduri bilat. │ │. │ │crescut şi hiper alfa 2-globulinemie.

cu fixarea policelui în flexie. │ │piciorului. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE. Nu se încadrează în │ │echivalentul bolii Dupuytren la nivelul │ │ │grad de invaliditate.49% │Grad 0. Dupuytren bilaterală în faza de fibroză │ 70 .70% │Grad III de invaliditate.│D. în faza evolutivă. poate să fie │ │ │ │Ea poate fi considerată o afecţiune a ţesutului │unilaterală sau bilaterală.60% │50%.V bilaterală. hiperosmie. nereductibilă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 . │(cel mai des).IV . │M.D. │ │ │B. cu │ │. │ │Boala Dupuytren (B. │ │. │ │orienta spaţial fără ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. Dupuytren vilat. │ │ │M. Tulburările de miros vor fi .III . Dupuytren în faza de noduli în regiunea │ 20 . │ │ │ │ │mersul pe teren accidentat.) constă în îngroşarea şi │noduli rotunzi sau ovoizi în regiunea palmară. poate fi unilaterală sau bilaterală. │ │ │nereductibilă. care determină o │de-a lungul tendonului flexorului degetului IV │ │ │ │fixare în flexie a unuia sau mai multe degete. migrene. │ │ │ │ │.90% │Grad II de invaliditate.intervenţii chirurgicale │ │ │fixare în flexie a policelui. │B. cacosmie etc. │ │ │ │ │.D. │palmară însoţită de o limitare a extensiei │ │ │ │Afectează frecvent sexul masculin. │ │ │ │ │putând coexista cu leziuni analoge ale │ │ │ │ │aponevrozei plantare (boala Ledderhose) sau ale │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ UŞOARĂ │ 20 .V unilateral.tratamente chirurgicale corectoare│ │ │ │ │urmate de reeducare funcţională │ │ │ │ │intensivă. diabet zaharat. cu redoare în flexum a degetelor │ │invalidului de a se autoservi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ MEDIE │ 50 .90% │ │ │ │Ledderhose bilaterală. tabagism etc.încălţăminte ortopedică.evitarea ortostatismului │ │ │ │ │prelungit. hiposmie. nereductibilă..V bilaterală. │ │ │ │ │Păstrarea mobilităţii policelui şi al degetului │ │ │ │ │II permit prehensiunea şi menţinerea unei │ │ │ │ │capacităţi funcţionale satisfăcătoare pentru │ │ │ │ │majoritatea bolnavilor.30% │ │ │B. │ │ │ │conjunctiv fie regională. │ │altei persoane.90% │Grad II de invaliditate.III . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │BOALA DUPUYTREN cod de boală 660 din lista de │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 .III . care apar în diverse afecţiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului. │ │ │ │factori etiologici predispoziţia genetică. cu greutate la mers şi │ │. de a se │ │ │fixarea policelui în flexie. intoxicaţii exogene (alcool. │ 50 . BOALA LEDDERHOSE. Ledderhose în faza de debut cu îngroşarea │ │ │ │ │nodulară a aponevrozei plantare unilateral pe │ │ │ │ │marginea internă a piciorului. │şi limitarea accentuată a extensiei degetelor │ │ │ │ │III .) constă în îngroşarea şi │ │ │ │ │retracţia aponevrozei plantare. Dupuytren în faza de aderare a aponevrozei │ 30 . │ │ │Nu se încadrează în grad de │ │ │Boala Dupuytren în faza de debut sub forma de │ │invaliditate. cu posibilitatea │ │ │retractilă. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M. │ │. de a se autoconduce. fără ajutorul │ │ │degetelor II .49% │ │ │ │de redoare în flexie a degetelor IV . │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută.V bilaterală. │ │diateza Dupuytren.40% │ │ │asociate (artrozele cervicale şi distrofia │palmare de tegumente supraiacente şi subiacente │ │ │ │simpatică reflexă a membrului superior). BOALA DUPUYTREN. │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────────────┘ AFECŢIUNI NEUROLOGICE INCAPACITĂŢI ADAPTATIVE ÎN BOLILE NEUROLOGICE (ANEXA 1) NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie.evitarea ortostatismul prelungit. noduli nedureroşi. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ │ 70 . │ │ │retractilă cu redoare în flexum a degetelor │ │Recomandări: │ │ │II . Dupuytren unilaterală sau bilaterală în faza │ 40 .IV cu redoarea lor în flexie. tumori orbito-frontale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │M.80% │cu posibilitatea invalidului de a se│ │ │asociată cu M. sindrom de hipertensiune intracraniană. Dupuytren bilaterală asociată cu Boala │ 80 . alergii ale căilor respiratorii. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă cu │ │Recomandări: │ │ │picior boltit bilateral. fracturi de bază de craniu. │ │ │ │ │ │ │ │ │E.20% │Grad 0.L.IV . │ │990 coduri de boală după CIM. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută total. epilepsii. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │M. Nu se încadrează în │ │ │ │ │grad de invaliditate.V şi │ │ │ │ │afectarea degetului III. cu │ │a se autoconduce. │ │ │ │ │traumatismele sau unele boli preexistente sau │M. fiind │FĂRĂ DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ │ 0 . │ │ │ │ │Boala Ledderhose (D. Nu se încadrează în grad de │ │corpilor cavernoşi (boala Peyronie) formând │ │ │invaliditate. de │ │ │II .20% │Grad 0. fie mai întinsă.40% │Grad 0. având ca │degetelor III . │ │corectoare urmate de reeducare │ │ │ │ │funcţională intensivă. │ │ │Boala Ledderhose în faza de îngroşare nodulară a │ │Recomandări: │ │ │aponevrozei plantare bilateral.IV . diverse afecţiuni psihice.│ │ │B. afecţiuni endocrine. │ │ │ │ │ │ │ │DEFICIENŢĂ FUNCŢIONALĂ ACCENTUATĂ: │ 70 .80% │total. │ │ │ │retracţia aponevrozei palmare. droguri. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă │ 70 .).70% │Grad III de invaliditate. cu │ │ │ │ │picior boltit bilateral.încălţăminte ortopedică │ │ │ │ │corespunzător.IV . mersul pe teren │ │ │ │ │accidentat. de a│ │ │fibroză retractilă cu redoare în flexum a │ │se orienta spaţial. cu greutate la mers şi │ │ │ │ │de port încălţăminte. │ │ │de port încălţăminte. în faza de │ │autoservi. Dupuytren unilaterală în faza de fibroză │ 50 .

nu se încadrează în grad de invaliditate. Perechea III (nervul oculomotor comun) Modificările aduse de afecţiunile acestuia pot apărea în majoritatea afecţiunilor neurologice dar în special se întâlnesc în procese expansive intracraniene. tulburările de miros nu duc la deficienţe funcţionale. scleroza multiplă etc. incapacitate 10-20% .  pareza bilaterală completă sau incompletă este foarte rară. este unilaterală şi dacă se însoţeşte de diplopie poate conduce la o deficienţă uşoară. modificări retiniene etc.  pareza de oculomotor comun unilaterală cu ptoză palpebrală şi strabism ce poate avea în sine o deficienţă uşoară cu o incapacitatea 20-49% şi nu se încadrează în grad de invaliditate. incapacitate 75-100% încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate. beneficiază de o deficienţă accentuată sau gravă.L. diabet zaharat. pot fi centrale şi periferice . tumori cerebrale cu sindroame de nervi cranieni complexe.  pareza unilaterală parţială cu ptoză palpebrală parţială poate avea o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-30%. se manifestă prin ptoză palpebrală totală sau incompletă şi laterodeviaţie a globului ocular.nu se încadrează în grad de invaliditate.îngustări concentrice ale câmpului vizual apar în special în glaucoame. intoxicaţie exogenă procese expansive intracraniene).cuantificate în special în capitolul O.  hemianopsiile pot fi heteronime şi homonime. conduc la o deficienţă medie cu o incapacitate adaptativă de 50-69% şi pot fi încadrate în gradul III (trei) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie. hemianopsii. accidente vasculare de trunchi cerebral (sindroamele alterne). incapacitatea adaptativă între 0-20% .  hemianopsiile bilaterale în sine fără agnozii. intoxicaţii exogene etc. neurologice şi somatice şi vor fi tratate în principal în capitolul "afecţiuni oftalmologice" în special în ceea ce priveşte modificările polului anterior...  cvadreananopsiile în diverse combinaţii în funcţie de lateralitatea şi tulburări de cunoaştere se supun aceloraşi criterii de mai sus. Perechea V (nervul trigemen) Nervul trigemen are două componente: senzitivă şi motorie:  nevralgie de trigemen este esenţială şi secundară (se întâlneşte în special în tumori craniene cu sindroame de nervi cranieni combinate. tumorile de unghi cerebelos neurinomul de acustic.  hemianopsiile bilaterale în special cele homonime temporale cu agnozie în sine conduc la deficienţă accentuată cu incapacitate mai mare de 70% şi pot fi încadrate în gradul II (doi) de invaliditate sau alt grad în funcţie de etiologie. în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. nevralgia de trigemen esenţială deci la care nu s-a stabilit etiopatogenia va fi apreciată din punct de vedere al expertizei medicale după epuizarea tuturor . De regulă. Deşi se întâlnesc şi în patologia neurologică pură scotoamele şi îngustările concentrice ale câmpului vizual vor fi tratate din punct de vedere al incapacităţii adaptative la capitolul "oftalmologie". în funcţie de unele cauze se poate încadra în gradul III sau II. Modificările câmpului vizual sunt: scotoame îngustări concentrice ale câmpului vizual.  scotoamele îngustări concentrice apar în nevritele optice retrobulbare de diferite etiologii (scleroză multiplă. bitemporale sau binazale. Perechea IV (nervul patetic) Se întâlneşte mai rar şi de obicei în aceleaşi afecţiuni cu cele descrise mai sus.R. nu se încadrează în grad de invaliditate. nevrite optice etc. scleroză multiplă. acuităţi vizuale. Din punct de vedere neurologic ne vom ocupa de modificările de câmp vizual şi modificările de fund de ochi. În sine. Perechea II (nervul optic) Afecţiunile nervului optic apar în cadrul la diverse entităţi nozologice. luând în considerare reversibilitatea fenomenelor.

 pareza facială periferică bilaterală este o entitate foarte rară. afectările nervului oculomotor extern se regăsesc în majoritatea tablourilor clinice descrise la nivelul perechilor 3 şi 4 de nervi oculomotori. sindroamele vestibulare se manifestă prin vertij sistematizat.  pareza bilaterală de nerv VI este foarte rară.vestibular) Leziunile nervului acustic şi încadrarea tulburărilor lui în criteriile de expertiză se vor face la capitolul "afecţiuni O. ataxie. se întâlneşte în special în scleroza multiplă. de poziţie etc. poate beneficia în sine de o deficienţă accentuată.  pareza facială unilaterală cu lagoftalmie ireductibilă şi deci subsegvent leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive şi ireversibile pot beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitate între 49-69% şi poate fi incadrabilă în gradul III (trei) de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranşează deficienţa). intoxicaţii exogene. Perechea VII (nervul facial) Leziunile nervului facial se însoţesc în majoritatea entităţilor descrise mai sus. nu se încadrează în grad de invaliditate. pareza facială poate fi esenţială ("afrigore"). incapacitate peste 70% şi poate fi încadrată în gradul II (doi) de invaliditate. vorbirea şi conduce la leziuni grave ale globilor oculari dând un prognostic rezervat afecţiunii pe care o reprezintă.  pareza facială tip periferic unilaterală în funcţie de afectarea gustului în cele 2/3 anterioare ale limbii. de obicei evoluează fără o etiopatogenie clară.. deglutiţia.metodelor de tratament medicamentos şi/sau chirurgical în urma cărora nu s-au constatat ameliorări esenţiale chiar sub continuarea tratamentului medicamentos după intervenţie chirurgicală asupra nucleului nervului trigemen. Dacă nevralgia de trigemen esenţială sau secundară se însoţeşte de alte leziuni ale nervului trigemen (leziuni ale corneei. sensibilităţii şi masticaţiei poate beneficia de o deficienţă uşoară cu incapacitate 10-30% şi nu se încadrează în grad de invaliditate fiind de obicei reversibilă. fiind încadrabilă în gradul II (doi) de invaliditate. rotator.  pareza unilaterală totală sau parţială de nerv oculomotor extern nu conduce la deficienţă dar poate beneficia de incapacitate 10-20%. nistagmus. poate beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitatea 50-69% şi poate fi încadrată în gradul III (trei) de invaliditate. când nu se însoţeşte de alte semne şi sindroame neurologice). dificultăţi de masticaţie care afectează ramul motor al trigemenului etc.) ea poate beneficia de o deficienţă în sine accentuată cu o incapacitate peste 70%.  parezele faciale tip central însoţesc de regulă diverse entităţi neurologice cu leziune dominantă în polul frontal şi fac parte din tabloul clinic al polului respectiv. afectează grav masticaţia.L. în sine. În funcţie de etiologie se poate încadra în gradul III sau II. în sine nu conduc la deficienţe. De obicei acest tip de pareză apare rareori izolat şi rareori într-un singur episod ea este de cele mai multe ori recidivantă iar diagnosticul etiopatogenic este incert. tumori de bază de craniu. slăbirii ale rezistenţei imunitare în special şi mai nou infecţii cu HIV etc. nestistematizat."  componenta vestibulară are două manifestări: sindromul vestibular central şi sindromul vestibular periferic. laterodeviaţii şi în sine conduc la deficienţe uşoare sau medii. Perechea VIII (nervul acustico . beneficiază de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-50%. cel mai frecvent întâlninduse în poliradiculonevrite cu evoluţie ascendentă. nu se încadrează în grad de invaliditate (precizare doar: în sine. proba Romberg pozitivă. cu incapacitate 20-69% fiind încadrabile şi în gradul III (trei) de invaliditate atunci când este vorba despre ataxii marii cu . Perechea VI (nervul oculomotor extern) Din punct de vedere etiologic.R. În funcţie de profesie şi etiologie se poate încadra în gradul II. se poate întâlni foarte rar în infecţiile cu pneumocycistis carinnii. având în vedere că ea este aproape întotdeauna reversibilă în totalitate.

Perechea X (nervul vag) Nervul vag nu dă tulburări specifice unei anumite boli neurologice. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Anexa 1 . nu este încadrabilă în grad de invaliditate.incapacitate 49-69%. cu o incapacitate între 50-85% şi încadrare în gradul III (trei) sau II (doi) de invaliditate în funcţie de gravitatea tulburărilor de deglutiţie. Perechea XII (nervul hipoglos) Tulburările de motilitate din paraliziile de hipoglos unilaterale se pot încadra în gradul III de invaliditate. gestualitatea şi prehensiunea. deglutiţie şi fonaţie. nu se încadrează în grad de invaliditate.  Pareza bilaterală de nerv glosofaringian este foarte rară dar de o gravitate maximă afectând în totalitate deglutiţia în special.imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii şi mersului (astazoabazie). Perechea IX (nervul glosofaringian) Răspunde parţial de masticaţie. stabilirea incapacităţii │ │adaptative (respectiv.  Deficit motor total al unui membru superior ce împiedică activitatea zilnică. cu o incapacitate între 30-69% sau peste 70%. a gradului de invaliditate) se va face conform celor │ │stabilite la fiecare capitol în funcţie de afecţiunea de bază în care apar │ │sindroamele respective. este responsabil de tulburările de respiraţie care apar în sindroamele complexe de nervi cranieni şi afectează cu precădere muşchii diafragmului reglând mişcările respiratorii şi implicit de deglutiţie şi fonaţie. Perechea XI (nervul spinal) Cel mai frecvent disfuncţia sa conduce la torticolis. poate beneficia în sine de o deficienţă gravă. se încadrează în gradul III de invaliditate. procese expansive intracraniene cu afectări complexe şi combinate ale nervilor cranieni etc. nu beneficiază de deficienţă funcţională. se pot întâlni în sindroame alterno de trunchi cerebral (ex. fiind încadrabilă în gradul I (unu) de invaliditate. Paraliziile bilaterale de hipoglos se pot încadra în gradul II de invaliditate. autoservirea şi activitatea profesională sau deficit motor bilateral moderat incapacitate 70-90%. încadrabil în gradul III sau II (partea dreaptă) de invaliditate.L. deglutiţie şi fonaţie poate beneficia de o deficienţă medie sau accentuată. putându-se încadra în gradul III sau chiar II de invaliditate. de fapt. Torticolisul de cauză centrală este mai frecvent şi se poate încadra în gradul II sau III.  Deficit motor la un membru superior ce afectează motilitatea în special dar şi prehensiunea .incapacitate 0-20%. Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul afecţiuni O. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ TULBURĂRI DE MANIPULAŢIE  Deficit motor minim la un membru superior care nu afectează prehensiunea.R.  Deficit motor la un membru superior care afectează minim motilitatea. sindrom Wallemberg).  Nevralgia de nerv glosofaringian este foarte rară şi însoţeşte uneori celelalte manifestări din partea acestui nerv. cu incapacitate 85-100%. torticolis în formele evolutive de lungă durată în care nu au fost depistaţi alţi factori: psihici sau extrapiramidali poate beneficia de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 0-38% şi nu se încadrează în grad de invaliditate sau în formele grave în care au fost epuizate toate modalităţile de tratament medicamentos şi chirurgical poate beneficia de o deficienţă medie sau chiar accentuată. . gesticulaţia .  Pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticaţie. a│ │gradului de invaliditate. incapacitate 0-30%.prezentată la începutul capitolului "Afecţiuni neurologice" este│ │doar un ghid de orientare în stabilirea incapacităţii adaptative. în final. respectiv. gradul II (doi) de invaliditate. incapacitate 20-49%.

poate presta activităţi legate exclusiv de capacitatea şi pregătirea intelectuală (de exemplu tetraplegii cu afectarea unor nervi cranieni). fiind dependent de un mijloc de transport adecvat (cărucior.C. dar poate exprima prin gesturi cuvinte disparate. social. nu poate desfăşura nici o activitate şi necesită sprijin şi îngrijire din partea altei persoane (este nevoit să beneficieze de un însoţitor). alte dispozitive) şi nu îşi poate îndeplinii activităţile vieţii cotidiene sau nu îşi poate câştiga existenţa prin activitatea pentru care era pregătit (în special munca fizică). vorbire nazonată. este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. din miastenia gravis). vorbire explozivă din afecţiuni cerebeloase şi în special leuconevraxita. nici fără sprijin. beneficiind de o asistenţă socială activată.  Bolnavul are tulburări de vorbire de tip afazie expresivă complexă dar şi elemente de înţelegere de tipul afaziei de recepţie. putând să desfăşoare o activitate profesională normală. lentă. iar pentru unele profesii gradul I (profesii ce presupun conţinutul expresiv şi receptiv al limbajului). considerăm că are o deficienţă accentuată cu o incapacitate 70-90% şi este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. vorbire etc. prezintă o deficienţă gravă cu incapacitate peste 90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. incapacitate adaptativă 0-49%. mimică etc. gradul III sau II de invaliditate. datorită unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor.) care fac ca bolnavul să-şi piardă total capacitatea muncă şi eventual de autoservire .incapacitate 90-100%. incapacitate 49-70%. înţelege ordinele simple. incapacitate 0-49% . nici chiar pentru distanţe scurte (10-50 metri). trebuinţe.. prezintă o deficienţă de vorbire medie ce îi permite exercitarea activităţilor vieţii cotidiene şi eventual efectuarea unor operaţiuni specifice profesiei. nu se încadrează în grad de invaliditate.  Bolnavul se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit. TULBURĂRI DE VORBIRE  Bolnavul prezintă tulburări de vorbire uşoare: disartrie.).  Bolnavul are tulburări de vorbire de tipul afazie expresivă moderate (de obicei în sechelele accidentelor vasculare cerebrale). monocordă din boala Parkinson. nu poate elabora propoziţii simple sau complexe. pe cele complexe şi chiar le .  Dacă bolnavul prezintă deficit de locomoţie şi/sau manipulaţie de peste 95% şi nu se poate autoservi. Pentru anumite profesii se poate încadra în gradul III. dar fără sprijin. beneficiază de incapacitate 100%. bineînţeles în funcţie de natura profesiei. dificilă. balbism. alte tulburări de vorbire specifice unor afecţiuni neurotogice (vorbire monotonă. idei. gradul I (unu) de invaliditate. incapacitate 49-69%. în funcţie de etiologie.  Bolnavul nu se poate deplasa nici cu sprijin. Deficit motor total ambele membre superioare şi/sau asociat cu alte deficienţe (de locomoţie. aceasta nu înseamnă că el nu beneficiază de acelaşi grad de invaliditate ca şi de necesitatea prezenţei însoţitorului. sau se poate exprima în scris (eventual în funcţie de pregătirea profesională prin stenodactilografie sau operare P. dar cu mare dificultate. (muncă intelectuală san fizică). TULBURĂRI DE LOCOMOŢIE  Bolnavul se deplasează cu uşoară dificultate pe distanţe lungi din cauza unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor membre inferioare.  Bolnavul se deplasează cu dificultate moderată şi pe distanţe scurte.se încadrează în gradul III de invaliditate. suport psihologic etc. neputând realiza mersul normal. deoarece necesităţile lui sunt mult sporite din punct de vedere material. fiind încadrabil în gradul I (unu) cu însoţitor. dar care nu afectează desfăşurarea activităţii vieţii cotidiene sau profesionale. uneori există situaţii particulare (exclusiv muncă intelectuală) în care bolnavul.

cu o incapacitate 90-100% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. Când se asociază deficite motorii cu sindroame cerebeloase diagnosticul funcţional este dificil şi nu are valoare în ceea ce priveşte ataxia în sine. cu dificultate. cu tendinţă la latero sau postero deviaţii în cazul sindroamelelor vestibulare. nistagmografie etc. cu oscilaţii.L. b. boala heredodegenerativă la debut etc.L.R. neputând să desfăşoare activităţile vieţii cotidiene şi majoritatea activităţilor profesionale (în special cele ce impun muncă fizică grea. existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/şi membrele inferioare.. neinfluenţate de deficite motorii (sindrom de neuron central. beneficiază de o incapacitate de 49-70%.prezintă o deficienţă accentuată. "ridică mâna dreaptă".  Bolnavul nu se poate deplasa decât cu ajutorul unei alte persoane sau a unor dispozitive specifice. deci devine incapabil de a desfăşura aproape orice fel de activitate (cu excepţia automatismelor mentale. beneficiază de o incapacitate de 70-90%. fatigabilitatea apare la distanţe mari iar mişcările ce impun o mare fineţe şi control în desfăşurarea activităţii profesionale sunt uşor afectare incapacitate 0-49% care în sine nu se încadrează în grad de invaliditate. având dificultăţi de coordonare motrice şi de manipulaţie. "ce este asta?" etc. ele pot influenţa în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din A.  Bolnavul se deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit dar cu mare greutate. are deficienţă de manipulaţie în sensul coordonării chiar şi pentru mişcări mai puţin fine. a. fiind încadrabil în gradul III (trei) de invaliditate. muncă de fineţe şi coordonare) .bolnavul se deplasează cu dificultate. Ataxiile cerebeloase . de cele mai multe ori necesitând supraveghere şi îngrijire din partea altei persoane: incapacităţile de vorbire de gradul II şi I trebuiesc obligatoriu expertizate şi în serviciile psihiatrice cu ajutorul examenului psihologic. în consecinţă. parapareze ataxice din diverse afecţiuni neurologice care afectează căile cerebeloase spinale). subiect ce va fi dezvoltat la capitolul psihiatrie) şi nu se poate autoservi. el beneficiază de o deficienţă gravă. TULBURĂRI DE COORDONARE ŞI ECHILIBRU  În acest capitol se încadrează aşa numitele ataxii care pot fii cerebeloase. dar cu oscilaţii.). cu baza de susţinere lărgită. rareori se va avea în vedere numai ataxia ce apare foarte rar izolat (uneori în scleroza multiplă. iar capacitatea de muncă va fi apreciată în colaborare obligatorie a medicului neurolog care decelează sindromul şi medicul O. imprecis.poate executa pe cele simple .  Bolnavul se poate deplasa. Pentru anumite profesii care implică coordonarea se poate justifica şi gradul III sau II de invaliditate.V.  Bolnavul se poate deplasa fără sprijin pe distanţe variabile. în acelaşi timp. în aceste situaţii el nu îşi poate duce la bun sfârşit activităţile cotidiene . mersul fiind posibil. cu o incapacitate adaptativă 70-90% şi este încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate.). având aspect specific de om beat. chiar dacă nu sunt asociate deficite motorii din cele menţionate mai sus.masă" etc.este încadrabil în gradul II (doi) de invaliditate. de menţionat că gestualitatea sau motricitatea pot fi influenţate şi de deficitele motorii de tip sindrom de neuron motor central.da". sindroame extrapiramidale sau sindroame de nervi periferici).  Există şi situaţia cea mai gravă de afazie mixtă totală: bolnavul nu se poate exprima decât prin silabe. sindroame extrapiramidale sau sindroame de neuron motor periferic. "masă . O.) fără nici o legătură cu sensul cererii şi nu înţelege nici cele mai simple ordine ("arată-mi nasul".R. vestibulare şi cele prin tulburări de sensibilitate profundă. Tulburările vestibulare pot fi diagnosticate clinic şi cu ajutorul ex. autoconduce prin imposibilitatea comunicării. cu baza de susţinere foarte lărgită.-ist care obiectivează specific aceste tulburări prin probe specifice: probe vestibulare.C. sau cuvinte simple pe care le repetă dându-le un înţeles propriu ("da .

Clasificarea: nepenetrante (ale scalpului).G.C. examenul nervilor cranieni) şi examene paraclinice (examene radiologice: radiografie craniană. prognostic favorabil. fiind încadrabil în gradul I (unu) de invaliditate. Clasificarea traumatismelor cranio-cerebrale:  după criteriul evolutiv. de forma şi frecvenţa crizelor de epilepsie. În cazul apariţiei incapacităţi de autoconducţie. redoarea de ceafă. precum şi de tulburările psihice asociate. total reversibil). mediu complicat cu fracturi. fără tratament. fistule L. medii. redoare de ceafă. Examenul clinic şi paraclinic al unui traumatizat cranio-cerebral cuprinde: anamneza care trebuie să precizeze etiologia traumatică.beneficiază de incapacitate peste 90%. cronice şi sechelare. autoservire. bolnavul poate beneficia de ajutorul unei alte persoane. alterările funcţiilor vegetative.. occipitale şi mixte.R. cranio-orbitare. traumatismele pot fi recente şi vechi. sunt închise şi deschise. examenul funcţiei acustico-vestibulare şi coordonării mişcărilor. dilacerarea şi edemul cerebral şi operabile: hematoamele intracraniene şi fracturile craniene.mediu. de tulburări de vorbire.C. modificări de reflexe. Clasificarea sindroamelor encefalice posttraumatice utilizată în Clinica de Neurochirurgie Bucureşti: Sindroamele encefalice posttraumatice recente  sindromul de comoţie cerebrală (durată foarte scurtă. pentru precizarea naturii hemoragice sau inflamatorii. echoencefalografia). scintigrafia cerebrală.  plăgi ale capului: frontale.  în raport cu modul de evoluţie sunt: acute. Diagnosticul capacităţii de muncă .  după criteriul lezional. contuzia.se va aprecia în funcţie de intensitatea tulburărilor funcţionale (uşoare. plăgi penetrante de război şi plăgi complexe (cranio-faciale. pneumografia cerebrală. ameţeli. examen neurologic (alterarea stării de conştienţă.R. temporale. coreoatetozele. mediu necomplicat. parietale. boala heredodegenerativă în stadiu avansat) . orientare temporo spaţială (prin modificării psihice şi/sau senzoriale). subacute. cu dilacerare directă şi grav prin dilacerare indirectă de trunchi cerebral. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Traumatismul extremităţii cefalice presupune afectarea concomitentă a craniului şi a creierului. E. grav necomplicat. infecţii (meningoencefalită. tranzitoriu. Diagnosticul funcţional . tulburările vestibulo-cerebeloase din sclerozele multiple avansate. examenul L.). angiografie cerebrală. L. deci beneficiază de gradul I (unu) de invaliditate cu însoţitor. traumatismele sunt neoperabile cuprinzând: comoţia. de tulburări sfincteriene. examenul sensibilităţii.C. cu comă şi rigiditate prin decerebrare.  sindromul de dilacerare . sanghinolent). ENCEFALOPATIILE INFANTILE . subdural şi intracerebral) şi cu revărsate lichidiene (meningită seroasă).  sindromul post-contuzional este de 3 grade: minor (cefalee. tulburările date de afectarea nervilor cranieni. pareze sau paralizii.R.E. tromboflebite). modificări tonice.  după criteriul terapeutic.  sindromul de compresiune cu revărsate sanguine (hematomul epidural. accentuate sau grave).se va aprecia în funcţie de intensitatea simptomatologiei clinice date de deficitele motorii.şi nici obligaţiile profesionale (cel mai frecvent Koreea acută sau cronică.

diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase în teritoriul respectiv).I.S. În perioada primei copilării (fişa de sugar) Cauze:  tuse convulsivă.│existenţa factorilor de risc şi favorizanţi. eventual │ │Sunt necesare bilete de ieşire │determinanţi (F. a substanţei nervoase centrale a copilului. se stabileşte pe baza │Incapacitate 0-49% prin demonstrarea │recomandările medicale privind │ │(cecitate monoculară. şi │Doppler carotidian. care nu lasă sechele şi │decurs de 1-2 ani dar există certitudinea │diabetic. │factorilor predispozanţi favorizanţi şi │incapacitate de 0-20%.│modificărilor de F.O. prezentări distocice. (de aspect A. b) Factorii postnatali Pot acţiona: 1.  naştere prematură. oftalmologic. tulburări de │ │ │obligatoriu să se respecte │ │vorbire. Clinic: febră şi semne neurologice (cefalee. subdurale. scăderea forţei musculare pe anumite grupe musculare.) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă . În timpul travaliului . │(trei) de invaliditate.  inflamatorii şi toxice (alcoolul.O. │privire la regimul de .  traumatisme cerebrale. │ │invaliditate dar. Este o boală acută. ex. aspect aterosclerotic la │ │şi/sau reconversie profesională. modificări ce apar la │face recomandări medicale cu │ │circulaţie. │demonstrarea existenţei factorilor de risc │ex. fasciculaţii. a) Factorii prenatali .│schimbarea locului de muncă │ │din spital din care să reiasă │diabetic. POLIOMIELITA ACUTĂ Poliomielita acută (paralizia infantilă. ca şi │dacă nu este posibil.T. amauroză │biletelor de ieşire din spital ce atestă cel│existenţei unui A. Pot provoca hemoragii meningiale. microgiria. sifilisul). BOALA VASCULARĂ CEREBRALĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ATACUL ISCHEMIC │ │ │ │ │TRANZITOR CAROTIDIAN │ │ │ │ │(A. nicotina.I.  porencefalia.  incompatibilitatea sanguină dintre mamă şi făt (factor Rh). în sine. determinată de virusul poliomielitic din grupul enterovirusurilor. diabet │ │ │ │ │zaharat). megalo .C. agiria. sau. transmisibilă.T. ex. │Deficienţa medie se stabileşte pe baza │Incapacitate 50-69% prin existenţa │Se încadrează în gradul III │ │echo-doppler pentru vasele mari │atestării documentare a cel puţin 1-3 A. │ │au tendinţa la repetabilitate.O. Cauze:  traumatice.I. în antecedente şi │regimul de viaţă şi │ │tranzitorie) cu durată între │puţin un A. Determină:  agnozia. │Deficienţă uşoară. Se vor │ │pentru depistarea tulburărilor de│repetate în decurs de 1-2 ani. boala Heine .S.traumatisme obstetricale în naşteri laborioase.Medin). hipertensiv ce pot conduce la o │legate de locul de muncă. focare hemoragice în nucleii bazali. tulburări de vedere. modifirilor ex. cerebral: atrofie corticală. ameţeli.A.T. │contraindicaţiile medicale │ │24 ore. Doppler) │ │ │ │laborator (dislipidemii.. │ │numărul de crize.T..T. 2.I. investigaţii de│nivelul carotidelor ex.cauzatori. hipertonie urmată de hipotonie. ce nu s-a mai repetat în │modificării ale F.Definiţie: sunt manifestările encefalitice ca urmare a lezării.encefalia. de cauze multiple. de aspect aterosclerotic.  scleroza cerebrală atrofică. aplicări de forceps. H. scarlatină.T. este │ │deficite motorii. C.nu se justifică │Incapacitate 0% │Nu se încadrează în grad de │ │Se stabileşte prin semne clinice:│odată pus diagnosticul clinic. generând encefalopatia congenitală. poligiria.

) │ │ │ │ │ │Fără deficienţă . de regulă totală dar şi pentru │existenţa de stigmate organice evidenţiate │muncă prin reconversie │ │punct de vedere paraclinic.T. sub tratament │unui sindrom pseudobulbar şi a │muncă pierdută în totalitate) │ │ │medicamentos adecvat şi existenţa unor │tulburărilor psihice asociate.L. dar cu │recomandă schimbarea locului de │ │evoluând fără remisiune.se acordă respectând │Incapacitate 50-69% ... consum excesiv│ │stricteţe a indicaţiilor şi │ │tulb.G.T.T. tulburări psihice │mediocră sub tratament medicamentos şi │ │ │ │asociate şi a existenţei factorilor de risc │prognostic rezervat. │de invaliditate (capacitate de │ │Doppler.T.T. Vor fi respectate │ │Diagnosticul clinic se pune pe │ │ │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │baza documentelor medicale care │Deficienţă uşoară . alte examene │carotidian. Totodată │ │ │ │sechele: sindrom piramidal sindrom │incapacitatea se justifică şi prin evoluţie │ │ │ │pseudobulbar incipient. uneori │nosologice cu evoluţie favorabilă spre │remisiune clinică cvasicompletă..L.L. │ │contraindicaţiilor profesionale: │ │factorilor predispozanţi. de scris. │ │evidenţiate prin examen F. parapareze etc.L. │muncă pierdută în totalitate).I.. carotidian. dimpotrivă. │ │manifestări din partea nervilor │şi determinanţi bine determinaţi: H. │ │invaliditate. diabetice).C. │ │ │ │ │neconducând la invalidităţi permanente şi │ │ │ │ │ireversibile şi care să facă necesară │ │ │ │ │îngrijirea şi supravegherea din partea unei │ │ │ │ │alte persoane.L. E. │formele ce lasă sechele minore: sindrom │prin examenele paraclinice. tulburări de vorbire.A.T. │ │Necesită respectarea cu │ │cranieni. fumat.nu este cazul deoarece a │ 0% │Nu se încadrează în grad de │ │ │fost pus diagnosticul clinic. │indicaţiile şi contraindicaţiile │ │combinaţii. │ │ │reconversie profesională.│ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC CONSTITUIT │ │ │ │ │(Infarctul cerebral) │Fără deficienţă. de │de alcool. │este obligatorie respectarea │ │determinarea în special a │(H. tulburări de vorbire.A. │ │ │ │ │Deficienţa gravă nu se justifică din punct │ │ │ │ │de vedere clinic şi/sau paraclinic. fenomene ce durează peste│malformaţii vasculare cerebrale. obezitate. D.T. ex.K.V. │(trei).│ │ │medicale şi specificaţiile în │ │Din punct de vedere paraclinic se│ │ │legătură cu locul de muncă ca şi │ │vor stabili stigmatele organice │ │ │în cazul A. dar nu de neglijat şi│ │Nu se încadrează în grad de │ │hemiplegii.I. │Deficienţă gravă nu se acordă deoarece │ │ │ │ │boala în sine nu conduce la invalidităţi │ │ │ │ │permanente care să necesite îngrijirea şi │ │ │ │ │supravegherea din partea unei alte persoane. │ . dislipidemii. │ │dintre ele cu o durată de 24 ore. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. │în general existând factorii predispozanţi │ │invaliditate. │carotidian. │ │ │ │ │examene de laborator. │ │favorizanţi şi determinanţi.I.Z.B. │ │ │ │favorizanţi şi determinanţi. constituit evoluează cu │ │ │ │de diverse forme: hemipareze. │ │ │ │ │(angiopatii retiniene │Deficienţă accentuată se acordă respectând │Incapacitate 70-90% .viaţă şi │ │Acestea din urmă ajută la │predispozanţi.T. colagenoze │ │special în legătură cu │ │72 ore.) │ │schimbarea locului de muncă. Incapacitatea │profesională.L.se acordă respectând │Se încadrează în gradul II (doi) │ │hipertensive. Se vor respecta │ │de nervii cranieni în diverse │carotidian.se acordă în funcţie │Se încadrează în gradul III │ │hemipareze.T.E. │diabet zaharat. fiecare│carotidian. │carotidian.. │sechele uneori minore.L.G. │ │solicitările locului de muncă │ │reversibilitate parţială sau │Deficienţă uşoară se acordă entităţilor │Incapacitatea 20-49% pentru formele cu │(când este cazul) sau se │ │totală. │ │paraclinice: E. │ │ │Deficienţa accentuată se stabileşte pe baza │Între 70-90% procentul fiind cu atât mai │Se încadrează în gradul II (doi) │ │ │biletelor de ieşire din spital ce atestă │ridicat cu cât se demonstrează existenţa │de invaliditate (capacitate de │ │ │repetabilitatea A. Din │remisiune. │aceloraşi critorii ca şi în cazul A. mergând spre │diagnosticate etc.I. existenţa unor │ │contraindicaţiilor medicale. │în cazul A. de citit. Se│ │ │ │ │manifestă prin deficite motorii: │Deficienţă medie . │de aceleaşi criterii ca şi în cazul A. │carotidian. dislipidemii. │aceleaşi criterii ca şi în cazul A.T.T. │fumat etc. favorizanţi şi determinanţi │hidrocefalie internă etc.se acordă respectând │Incapacitate 0-49% se acordă pe baza │medicale şi specificaţiile în │ │atestă existenţa a unuia sau mai │aceleaşi criterii ca şi în cazul A.O. se │diagnosticul clinic.T. în │ │calcul. parapareze sindroame │aceleaşi criterii ca şi în cazul A. sau. carotidian. deoarece în majoritatea│ │ │ │manifestă prin deficite motorii │cazurilor A. │legătură cu locul de muncă ca şi │ │multor episoade de boală. │ 0% │ │ │ │Nu poate fi pus în discuţie odată stabilit │ │ │ │Din punct de vedere clinic. │ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR │ │ │ │ │VERTEBRO-BAZILAR (A.│ │ │ │ │cu tendinţă la repetabilitate. obezitate.

│(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). ex. tulburări de vorbire. Incapacitatea se va aprecia în medicale.. a VI-a. │în ultimul rând tulburări psihice specifice │ │ │colagenoze. afecţiuni cardiace. deficite din partea nervilor complex. │rezultatelor tratamentului complex şi │ │(cxantocrom sau sanghinolent) │vertijuri.G. semne │în majoritatea cazurilor A. VI).E. consum excesiv de alcool. CT │cvasipermanentă rebelă la tratament. │ │ │alexii sau dizlexii. se│echilibru. │ │ │ce au prezentat o evoluţie a episodului de │sechele motorii: manipulaţie.etc. fruste hemipareze. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitatea 70-90% prin persistenţa de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ │ │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se pune pe │Fără deficienţă. după evaluarea │ │baza examenului LCR. chiar│incapacităţii se va face după aproximativ 1 │ │diagnosticul se fundamentează pe │dacă se semnalează sechele minime: cefalee │an de la data accidentului.E. │ │ │ │Se ia în considerare evoluţia spre │ │ │ │reversibilitate a acestor sechele. Totodată. de exemplu: hemiplegii │aspect disfazic sau diverse forme de afezii │ │ │în curs de remisiune. tulburări de vorbire. diabet zaharat.. tulburări de vorbire de │ │ │sechele importante.R. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate. în │ │E. │ │ │III-a. │tulburări de sensibilitate profundă şi nu │ │ │malformaţii vasculare.A. pierdută în │ │ │prelungită fără remisiuni clinice şi cu │tulburări de vorbire de aspect afazie de │ │ │prezenţa unor sechele posibil ireversibile: │motorie şi senzorială. disociaţie siringo-mielică. tulburări din partea pierdută.│diagnosticul se fundamentează pe │piramidal. stadiu I/II.G. Doppler. a VIII-a) toată │dislipidemii.. trebuie avută în vedere │special prin existenţa factorilor │ │angiografia (pentru depistarea │etiologia bolii: H.│ │funcţie de sechele (vezi anexa 1. │se apreciază după cel puţin un an de │ │baza examenelor de laborator │ │evoluţie a bolii sub tratament medicamentos │ │uzuale. │ │ │ │Deficienţă uşoară se acordă cazurilor cu │Incapacitate 20-49% .K. în │ │ │bineînţeles. discrete semne din │afectează uşor prehensiunea sau │ │ │partea nervilor cranieni. │ │ │ │ │ │ │Deficienţă medie se acordă pentru sechelele │Incapacitate 50-69% în cazurile cu evoluţie │ │ │uşor invalidante din formele cu evoluţie │relativ favorabilă. │psihice. agnozii. tulburări de coordonare.C.G.capitol │ │ex.L. deoarece│ │ │cefalee intensă. hemipareze. de vorbire. examen │ │adecvat şi recuperator. în funcţie │lungi. coordonare. ex. │ │ │această simptomatologie putând │fumat. dar cu persistenţa unor obligatorie │ │ │favorabilă: hemipareză frustă predominant │sechele: deficite motorii de manipulaţie ce │ │ │crurală sau brahială.A.este │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmărirea │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. │evoluează cu sechele uneori minore dar nu de│ │ │fotofobie. de │nervi cranieni (în special perechile II. cu persistenţa unor │şi locomoţie. ex.T..aprecierea de │ │Din punct de vedere paraclinic │evoluţie favorabilă şi prognostic bun.T. colagenoze │ │ │comă. │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice).G. │Gradul II (doi) de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gradul I (unu) de │capacitatea de muncă │totalitate şi capacitatea │autoservire parţial │necesită supraveghere şi │îngrijire temporară din │altei persoane. vărsături.T. │ │ │vasculare ischemice constituite: H. oftalmologic.N. prehensiune │ │ │boală prelungită. uneori │neglijat şi în general existând factori │ │ │afectări din partea nervilor │predispozanţi şi determinanţi bine │ │ │cranieni (în special perechea a │determinaţi: H. O. uneori dizartrii. favorizanţi şi │ │ │ │ │ │ │ │Gradul III (trei) de │invaliditate . E. Totodată. │diagnosticate etc. │III. Procentual se │ │oftalmologic. │ │ │exemplu: afazii senzitive sau motorii. E. R. astenie fizică. │ │introductiv).A. │echilibraţie sau tulburări psihice uşoare muncă dacă │ │ │ │(vezi anexa 1 şi capitolul boli psihice). │ │ │sechele ce permit bolnavului desfăşurarea │afectează moderat deplasarea pe distanţe unui │ │ │unor activităţi evazinormale. │ │apreciază incapacitatea între 20-49% în │ │ecografie. tulburări de sensibilitate de │ │ │va ţine seama de etiologia accidentelor │aspect talamic. ex.M. pareze de │de expresie. paralizii sau pareze de nervi │nervilor cranieni şi tulburări psihice │ │ │oculari. tulburări din partea unor │ │ │nervi oculari. ex. C. minime tulburări │complet. │ │ │muncă.T. obezitate.K... partea │ │ │apraxii etc. │ │ │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitatea 90-100% prin sechele grave invaliditate. deficite locomotorii ce medicale. Nu poate fi pus în discuţie│ │ │baza următoarelor elemente: │odată stabilit diagnosticul clinic.I. │gestualitatea. E. │ │ │prezentat o formă de boală cu evoluţie │definitive şi ireversibile: hemiplegii. de solicitările locului de │cranieni. se recomandă │respectarea cu stricteţe a │indicaţiilor şi │contraindicaţiilor │special în legătură cu │solicitările profesionale . constituit │ │ │meningiale intens pozitive. │ │ │hemiplegii. acalculii. existenţa unor malformaţii│ │ │evolua uneori spre starea de │vasculare cerebrale.. │predispozanţi.

│obligatorie respectarea cu │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │efectuarea şi urmarea unui │program recuperator │unele cazuri se recomandă │schimbarea locului de │solicitările profesionale │contraindicate prin │profesională. tulburări psihice. cu persistenţa unor │ │specifice: debut brusc în stare │certitudine iar evoluţia a fost favorabilă. modificări ale acuităţi │ │ │sindroame cerebeloase. ceea │ │ │ │ce agravează prognosticul vital pentru │ │ │ │aprecierea mai exactă a incapacităţii │ │ │ │adaptative (vezi anexa 1 şi capitolul boli │ │ │ │psihice).. III .T. cerebral) dar şi │ │ │afecţiuni cardiace. │favorizanţii (H. II şi│focar minore în special din partea nervilor medicale.angiopatie hipertensivă std..O.. │ │săptămâni . tulburări de │ │ │piramidale. şunturi │malformaţii vasculare cerebrale atunci când │ │ │arterio-venoase etc.A.A.nici nu se pune problema │ │ │INUNDAŢIA INTRAVENTRICULARĂ │deoarece boala are întotdeauna o evoluţie şi│ │ │ │un prognostic rezervat. Totodată. şi │ │un bolnav cu antecedente │sechelele să fie minime.M. În acest caz │ │ │ │prognosticul este favorabil. ex.A. │ │ │ │fumat. eventual │indică schimbarea locului │muncă.A. diabet zaharat. semne │şi se presupune că ar predispune la │mai sus ca şi persistenţa unor semne de şi │ │de focar şi depistarea de │repetarea episodului acut: H.) sau demonstrarea unei │ │ │ │colagenoze. etiologia bolii este │piramidal. I-II. dar în special prin profesională. │angiografic şi examen C. │ │ │ │ │ │ │Diagnosticul clinic se stabileşte│Deficienţa uşoară . │Se recomandă respectarea │stricteţe a indicaţiilor │contraindicaţiilor │special în legătură cu .N.O.1 lună.T. chiar minime: sindroame │nervilor cranieni (scotoame. în │ │hipertensive sau consumator │ │ │ │locului de muncă. complex. │sechele minime în special a unor tulburări cu │ │de sănătate aparentă deplină la │astfel încât din punct de vedere neurologic │psihice (vezi capitolul boli psihice).ale │ │malformaţiilor cerebrale │F. aspectul examenului F. reconversie │ │ │ │ │ │ │Se încadrează în gradul │(trei) de invaliditate. │dislipidemii. │ │malformaţii cerebrale vasculare │III. sunt │ │ │ │ reconversie │ │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă cazurilor cu│Incapacitatea mai mare de 70% se stabileşte (doi) │ │ │evoluţie gravă şi prelungită cu persistenţa │prin existenţa unor sechele din partea │ │ │unor sechele. eventual existenţa unui diabet │fumat. │cranienii (scotoame. 3 │ │a unei colagenoze de exemplu. │câmpului vizual) şi modificări ale F. C. std.T. │ │ │Deficienţa gravă în general nu se acordă │ │ │ │deoarece hemoragia subarahnoidiană în sine │ │ │ │nu evoluează cu sechele ireversibile │ │ │ │invalidante care să necesite supraveghere şi│ │ │ │îngrijire din partea unei alte persoane. obezitate.T.O.se acordă rareori în │Incapacitate 20-49% în cazurile rare cu de │ │pe baza unor manifestări │cazul în care diagnosticul a fost de │evoluţie favorabilă. std. malformaţii │importantă notificarea existenţei unei │ │ │vasculare cerebrale: anevrisme.IV cu │vestibulare. colagenoze (de exemplu │existenţa factorilor de risc şi │ │ │cel mai frecvent în boala Moya-Moya). se │ │eventuale). uneori afectări ale │vizuale. Este │ │ │aspectul corespunzător al F. în │ │ │C. sindrom vestibular central. cerebral. consum excesiv de alcool. │colagenoze. │ │ │ │Dacă evoluţia este prelungită │Deficienţa medie se acordă cazurilor cu │Incapacitatea 50-69% se stabileşte pe baza III │ │peste această perioadă şi în │evoluţie prelungită peste 1 lună şi pentru │existenţei unui episod de boală cu evoluţie este │ │plus apar complicaţii (în │care etiologia bolii este bine determinată │prelungită şi depistarea factorilor expuşi │ │special starea comatoasă. cerebral.O. neexistând cazuri în│ │ │ │care evoluţia să nu treneze fără sechele. │ medicale.T. │depistarea la examenul angiografic sau ex. │determinanţii: H. │ │ │zaharat necomplicat. ex. Toate aceste elemente conferă │ │ │ │un prognostic rezervat prin tendinţa de │ │ │ │repetabilitate a episoadelor de boală. │în funcţie de aceste elemente (vezi anexa muncă dacă │ │ │ │1). diagnosticate clar │a fost pusă de certitudine (prin examen │ │ │prin angiografie şi ex. │câmp vizual. care relevă existenţa de atrofii │pentru aprecierea mai exactă a incapacităţi │ │ │corticale şi/sau hidrocefalie internă. R. │dislipidemii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nu se încadrează în grad │invaliditate. │fumat. modificări ale │ │prognosticul este rezervat. . etc. diabet zaharat complicat.T. de │ │ex.) sau │ │ │nervilor cranieni: perechea a II-a şi nervii│existenţa unor sechele de aspect: sindrom │ │ │oculomotori.T. │ │Evoluţia poate fi favorabilă cu │ │C. sindroame cerebeloase şi │ │ │foarte importantă: H.T.T. malformaţii vasculare cerebrale. diabet zaharat. C. │Se încadrează în gradul II │de invaliditate.. cerebral a unor malformaţii vasculare │ │remisiunea semnelor clinice şi │ │cerebrale sau diagnosticarea foarte precisă │ │paraclinice după aprox. │ │ │ │ │ │ │HEMORAGIA CEREBRALĂ │ │ │ │INTRAPARENCHIMATOASĂ CU SAU FĂRĂ │Fără deficienţă . consum cronic de alcool.

tulburări│invaliditate.se apreciază după │Gradul III (trei) de │ │prin aspectul hemoragic al │care diagnosticul clinic a fost de │aproximativ 6 luni de la ictus.este obligatorie │ │L. │ │perechilor III . │ │spre remisiuni ale semnelor │H. │ │ │ │specifice. mergând │cont de gravitatea factorilor etiologici │diabet zaharat complicat. de │diabet zaharat. apraxii.G. Se ia în consideraţie gravitatea │special când se asociază şi tulburări │ │ │ │factorilor etiologici: H. citit. │evoluţia favorabilă cu sechele minime: │hcmipareză cu deficienţe de locomoţie şi │indicaţiilor şi │ │În cazul hemoragiei cerebrale cu │deficite motorii de aspect hemiparetic. │ │ │ │de nervi oculomotori.C.K.A. Pentru aprecierea │ │ │clinice întotdeauna parţiale.C. valvulopatii. │sechele şi se apreciază foarte corect │ │ │ │ │etiologia bolii (malformaţii vasculare │ │ │ │ │cerebrale diagnosticate prin ex. locomotorii.VI nervi │ │ │ │ │cranieni) febră înaltă. coordonare. de vorbire. │efectuarea şi urmarea unui │ │este de regulă gravă conducând │tulburări psihice de intensitate minimă.│certitudine etiologia bine precizată iar │existenţa sechelelor post ictale: │respectarea cu stricteţe a │ │E.│cronic de alcool etc.T. dispariţia sau normalizarea│minime. VII). tulburări de coordonare. tulburări de coordonare │ │ │ │sechele invalidante ce rareori sugerează │şi echilibru.V.). cu sechele definitive ce │invalidante în totalitate: hemiplegii. │capitolul boli psihice). │ │ │ │citire. │senzorială şi motorie. │ │ │ │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │ │ │diagnosticul se fundamentează │Deficienţa medie se acordă bolnavilor la │Incapacitate 50-69% . │manipulaţie moderate.T. necesită │ │ │ │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. │vasculare cerebrale. sechele din partea │ │ │ │paraclinic de certitudine şi care prezintă │nervilor cranieni.│cardiovasculară. tulburări de vorbire │tulburări de sensibilitate profundă. în │ │ │ │etc.│existenţa unor sechele importante de │ │ │ │simptomatologie şi evoluţie clinică │manipulaţie. scris.A.A.G.. tulburări din partea │contraindicaţiilor medicale. cu diagnostic clinic şi │scris.R.. │program recuperator complex. │contraindicate prin reconversie │ │de focarul hemoragic. cu stare │ │ │solicitările profesionale ale │ │de comă. C. │remisiunea factorilor etiologici: compensare│vizual.T. paralizii de nervi oculari. C. │ │ │ │ │ │Deficienţa accentuată se acordă bolnavilor │Incapacitate 70-90% se apreciază prin │Gradul II (doi) de invaliditate │ │ │care au prezentat o formă de boală cu debut..T. │parţial pierdută. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisiuni: │tulburări de vorbire de aspect afazie │supraveghere temporară din │ │ │hemiplegii. Pentru evaluarea │ │ │ │ │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │ │ │capitolul boli psihice). tulburări de sensibilitate de │ │ │ │remisiune definitivă: hemipareze. E.. aritmii. calcul. malformaţii vasculare cerebrale. calcul. diabet │psihice se ia în considerare evoluţia şi │ │ │ │zaharat complicat. │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │sechele apreciate ca definitive şi │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabil. │ │inundaţie ventriculară evoluţia │tulburări de vedere. disociaţie siringomielică. │ │ │invalidante definitive. │toate acestea putând permite bolnavului │echilibru. III. Se va ţine │favorizanţi şi etiologia bolii: H. tulburări din partea │partea altei persoane.T. H. │ │fibrilaţie atrială. III IV. cu respiraţie │ │ │locului de muncă. reconversie profesională. echilibru. în │ │aproape întotdeauna la exitus.A. │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-100% prin existenţa unor │Gradul I (unu) de invaliditate. IV. │nervilor cranieni (perechile II. de vorbire şi cunoaştere. Se va recomanda │ │afecţiuni de bază emboligenă: │vedere clinic şi la care se constată │de vedere fără modificări ale câmpului │respectarea cu stricteţe a │ │afecţiuni cardiace. │ │ │ │ │Incapacitate 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │ │ │ │pierdută în totalitate. etc. │ │ │tulburări grave de vorbire. alţi factori │mai exactă a incapacităţii (vezi anexa 1 şi │ │ │regulă existând sechele │predispozanţi şi favorizanţi. tulburări de echilibru şi coordonare│regimului igieno-dietetic. colagenoze. │nervilor cranieni (perechile II. ex. │specifice (vezi anexa 1 şi capitolul bolii │ │ │ │ │psihice). buna │control periodic în .T. paralizii │aspect talamic. normalizarea ritmului cardiac. paralizii ale │ │ │muncă. │VI. colagenoze etc. contraindicaţiile şi │existenţa şi gravitatea factorilor │solicitările profesionale sunt │ │poate fi favorabilă.. în funcţie │solicitările locului de muncă. │ │ │ │ │ │ │ACCIDENTUL VASCULAR EMBOLIC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Din punct de vedere etiologic │Deficienţă uşoară se acordă în cazul A. eventual se │ │stertoroasă şi semne de focar │ │ │indică schimbarea locului de │ │(hemiplegii. diabet │ │ │ │ │zaharat complicat etc. prin │invaliditate . │Incapacitate 20-49% prin persistenţa unor │Nu se încadrează în grad de │ │presupune existenţa unei │embolic remis în totalitate din punct de │sechele minime: sindrom piramidal. malformaţii vasculare │prognosticul rezervat în legătură cu aceste │ │ │ │cerebrale. │unele cazuri se recomandă │ │În cazul hemoragiilor │reluarea unor activităţi în special conforme│tulburări psihice dar şi ţinând cont de │schimbarea locului de muncă dacă │ │intraparenchimatoase evoluţia │cu indicaţiile. agnozii şi mari tulburări │VI) şi existenţa de tulburări psihice │ │ │ │psihice (vezi capitolul bolilor psihice)..E. │ │ │ │ │angiografic şi ex. cranian.. malformaţii │profesională..

. se vor │ │ │ │ │avea în vedere tulburările etiopatogenice: │ │ │ │ │fibrilaţie atrială. E. alte intervenţii │ │ │ │ │chirurgicale.G. cerebral.V.│importantă. sindroame │ │ │ │ │cerebeloase şi nu în ultimul rând existenţa │ │ │ │ │unor tulburări psihice. necesită │ │ │nu sugerează speranţa unor remisii: │ │supraveghere temporară din partea│ │ │hemiplegii. eventual schimbarea │ │proteză valvulară metalică. Capacitatea de │ │ │tulburări grave de scris. de exemplu │ │ │ │mari.. │ │ │oftalmologic. │fizică sau intelectuală.│de manipulaţie şi locomoţie necesitând │ │ │ │ex. │Incapacitate 50-70% prin persistenţa de │Gradul III (trei) de │ │din urmă fiind obligatorie │embolic la care se constată existenţa de │sechele motorii.E. │ │ │de muncă şi/sau reorientare │ │Din punct de vedere paraclinic │ │ │profesională. │manualitate şi locomoţie cvasinormală sau cu│din partea nervilor cranieni. evoluţia bolii. dizartrii.. în cazul acestora │Deficienţă medie se acordă în cazul A. agnozii şi mari tulburări psihice │ │totalitate. aspectul │Deficienţă uşoară .G. Se recomandă │ │depistarea unei malformaţii │sechele motorii moderate ce permit │manipulaţie de intensitate mică. frecvenţa şi aspectul lor. regimul│ │psihice asociate. existenţa protezelor │ │ │ │ │valvulare metalice etc. ataxii vestibulare.K. eventual│ │tulburări de coordonare şi │ │ │se recomandă schimbarea locului │ │echilibru. │Incapacitate 70-90% prin sechelele │Gradul II (doi) de invaliditate.V. calcul. evoluţia şi │ │ │ │ │prognosticul acestora. │ │de muncă. fruste sindroame │în antecedente ca şi a etiopatogeniei │şi sechelele invalidante: muncă │ │cranieni. de │ │ │ │ │sensibilitate profundă. │ │laborator. tulburări de vorbire. clinice şi │Fără deficienţă . │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ EPILEPSIILE ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Se sprijină pe date anamnestice. necesită supraveghere│ │ │(vezi capitolul tulburărilor psihice).C. ex. iar dintre acestea numai acelea │ │ │ │ │care pot confirma existenţa crizelor.V.G.E. numai coroborarea acestor │epilepsiile cu evoluţie favorabilă şi │ │ │ │date pot confirma sau infirma diagnosticul de │stabilă sub tratament anticonvulsivant │ │ │ │epilepsie. │ │altei persoane. tulburări ale câmpului vizual │demonstrarea existenţei unui A.P. │ │ │ │neurochirurgie. │1/lună.se consideră │ │ │ │examene paraclinice. │Incapacitate 95-100% │autoservire pierdută în │ │ │apraxii. │ │Din punct de vedere clinic se │sechele minime din partea nervilor cranieni:│cerebeloase. │(pentru apreciere mai exactă vezi anexa 1). │ │ │prezentat o evoluţie şi un prognostic al │neurologice şi/sau existenţa de tulburări │capacitatea de autoservire │ │ │bolii nefavorabile. │cerebeloase. │embolic în care sechelele sunt importante: │respective (vezi anexa 1).G. Totodată. │funcţionare a protezelor valvulare metalice │specialitate. embolic │în funcţie de activitatea depusă │ │deficite din partea nervilor │fără agnozii. frecvenţa crizelor fiind │psihice uşoare │recomandările medicale. │parţial pierdută.C. │etc.. │legătură cu solicitările locului │ │special în cazul implantului de │schimbarea protezelor valvulare etc. contraindicaţii în │ │chirurgicale pe cord deschis în │decolmatarea protezelor valvulare. Din punct de vedere anamnestic.P. │ │permanentă din partea altei │ │ │ │ │persoane. cu sechele definitive ce│psihice (vezi anexa 1).. ecografie cardiacă. se │adecvat. │ │ │locului de muncă. în │stabilită pe baza aceloraşi parametrii de│sau/şi prezenţa unor tulburări │Vor fi respectate strict │ │sensul numărului de crize într-un interval dat. C. citit.se acordă │Incapacitate 10-49% prin │Nu se încadrează în grad de │ │lor. confirmarea │epilepsiilor cu evoluţie favorabilă │frecvenţa şi aspectul crizelor │invaliditate. sau │psihice. crize parţiale mai rare de 1 pe │de o dată pe lună │de viaţă cu evitarea . frecvenţa foarte rară │ │ │ │numai documentele medicale provenind din │(1-2 crize pe an). E. confirmate prin aspectul E. │mai sus. eventual │sprijin unilateral pentru deplasare. pareze de nervi oculari. monopareze. ca şi istoricul bolii.│ │ │ │vor lua în consideraţie antecedentele H.C. │nivelul plasmatic al drogurilor │ │ │ │A. existenţa tulburărilor │următoare: crize generalizate mai rare de│ 1 criză generalizată mai rar │tratamentul medicamentos. sechele │respectarea indicaţiilor şi │ │cardiace. sechele│ │ │ │angiografie cardiacă şi a vaselor│din partea nervilor cranieni. │ │şi nu în ultimul rând.serviciile de│ │risc emboligen post intervenţii │aritmiilor în cazul fibrilaţiei atriale. vor fi analizate │anticonvulsivante...C. │ │clinică şi/sau E.T. │ │intervenţii chirurgicale pe micul│ │ │ │ │bazin. absenţa tulburărilor │ │ │ │clinici de neurologie. psihiatrie. tulburări de vorbire în funcţie│poate lucra în condiţii de │ │manifestă prin deficite motorii │sindroame vestibulare centrale fără ataxie │de zona afectată este obligatorie │protecţie la acelaşi loc de muncă│ │de aspect hemipareză. sindroame │contraindicaţiilor medicale. de locomoţie şi/sau │invaliditate.E. │ │diagnosticul trebuie să cuprindă │ │ │ │ │obligatoriu: analize de │Deficienţa accentuată se acordă în A. │hemianopsii. │ │ │ │ │Deficienţa gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitate 90-95% prin sechelele │Gradul I (unu) de invaliditate.

E. │ │ convulsii febrile la copii (în special) │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │ crize convulsive raportate la alte situaţii │ │ │locului de muncă. interacţiuni │ │ │ │ │farmacologice. normale.E. în contact cu surse │ │În stabilirea incapacităţii adaptative şi în │ │ │de foc. │ │fie corespunzător │ │funcţional. toate acestea conducând în │iritabilitate etc. asociate epilepsiei. │ │modificări de aspect paroxistic mai mult sau mai│nivelul seric al drogurilor. forma de boală. │ │ │circulaţiei. munca în tura de │ │sau în cazul unor epilepsii cu evoluţie │specifice (descrise la capitolul │ │noapte. totodată se apreciază │ │alcool. şi cel mai │ │ │specificate. 70% din cazuri prezintă E.T. │ │ │ │ │crizele nu pot fi stăpânite eficient. │ │ │contraindicaţiilor medicale │ │Examene paraclinice . frecvenţa │unor tulburări psihice de aspectul │ │noapte.│ │ │specificate.G. S.E.G.E.. stările │ │E. ca şofer.eforturilor │ │Formele de ieşire din spital sunt obligate să │săptămână. controlat prin │săptămână │recomandările medicale. │ │fie corespunzător │ │respectând indicaţiile specifice. dar şi a aparaturii │ │ │înălţime. în siguranţa │ │malformaţii vasculare cerebrale. în cazul epilepsiei confirmate. metode de resuscitare adecvate. în preajma utilajelor în │ │investigaţiile clinice pot pune în evidenţă │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │situaţii speciale nosologice: │ │ │ce îi pot periclita viaţa. │ │bolnavului. sub tratament anticonvulsivant│ crize parţiale mai rar de una │fizice mari. în special în faza intercritică │sau/şi prezenţa unor tulburări psihice │ │conflictuale. etc. alte excitante.I. │instabilităţii dispoziţionale. având de-a│ │ │ │ │face cu epilepsii refractare. │ │ │ │ │În unele situaţii de obicei tranzitorii crizele │ │ │ │ │de epilepsie devin mai frecvente fie prin │ │ │ │ │inadecvarea drogurilor şi necesitatea schimbării│ │ │ │ │lor. │ │ │ │ │În alte cazuri. frecvenţa. în siguranţa │ │necesare resuscitării. │ │ │locului de muncă.T. │ │ │Eventual se recomandă schimbarea │ │durata episoadelor. cu o │ prezenţa de tulburări psihice │tratamentul medicamentos. │ │ │ │ │Diagnosticul paraclinic . │de viaţă cu evitarea eforturilor │ │10-20% din cazuri avem de-a face cu aspecte │lună sau 1-2 crize parţiale pe săptămână │ │fizice mari. în contact cu surse │ │expansive intracraniene. alte excitante. procese │ │ │circulaţiei. ex. │ │ │înălţime. secţia clinică│ │ │contraindicaţiilor medicale │ │de neurologie. Totodată. în ciuda tratamentului corect. │ │aspecte specifice concordante cu aspectele │convulsive sau nu. În cazul unor dubii clinice foarte │aspectul post critic al crizei (durată.se surprind rareori│epilepsie ce prezintă crize generalizate │ 1-2 crize generalizate pe lună│invaliditate. în 10% din cazuri . │ │ │ │ │tulburări morfeice. │ │recomandă ca locul de muncă să │ │serioase se poate recurge la metoda activării. în preajma utilajelor în │ │consecinţă a gradelor de invaliditate este │ │ │mişcare şi în general în condiţii│ │obligatorie formularea diagnosticului clinic şi │ │ │ │ │a formei de boală. odată cu înregistrarea │ │ │ │ │E.L..I.E. apariţia unor afecţiuni │ │ │ │ │intercurente. │conflictuale. │Deficienţă medie se acordă bolnavilor cu │Incapacitate 50-69% │Gradul III (trei) de │ │ E. se interzice consumul de │ │crizelor şi existenţa unor tulburări psihice.G. tratamentul │ │ │profesională. │intensitate). C. munca în tura de │ │diagnosticul clinic. astfel bolnavului îi│ │important. aceste din urmă │Deficienţă accentuată se acordă │Incapacitate 70-90% prin: │Gradul II (doi) de invaliditate -│ . ca şofer.nu există metode │ │ │ │ │paraclinice de certitudine (cu excepţia │ │ │ │ │activărilor medicamentoase sau de aspect │ │ │ │ │hiperpnee. │ │obicei sunt controlate prin tratament │ │ │ │ │medicamentos adecvat. controlat sau şi prin prezenţa │pe săptămână.E.-uri cu │anticonvulsivant adecvat. aparatură adecvată. indisciplină terapeutică. se interzice consumul de │ │îndelungată sub tratament anticonvulsivant │respectiv). │ │ │este interzis să lucreze la │ │prezenţa unui medic A.G. stările │ │specifice. debutul bolii. │adecvat.. │ │ │de foc. sub tratament │ 1-2 crize parţiale pe │Vor fi respectate strict │ │clinice. astfel bolnavului îi│ │angiografie carotidiană pot pune în evidenţă │ │ │este interzis să lucreze la │ │disfuncţii ale activităţii corticale. iar între │frecvenţă de 1-2 crize generalizate pe │intercritice specifice. dar aceste metode au indicaţii limitate │ │ │ │ │din cauza riscului declanşării unor crize │ │ │ │ │violente prelungite sau subintrante).G. reconversie │ │Epilepsiile sunt primare sau secundare şi de │ │ │profesională. cafea. reconversie │ │identificabile: consumul de alcool. hiperexcitabilitatea sistemului │ │ │ │ │neurovegetativ (hipocalcemie). Se│ │dacă ele există. cafea. (vezi capitolul │ │recomandă ca locul de muncă să │ │cele din urmă la stabilirea diagnosticului │afecţiuni psihice). │ │alcool. │ │ │ │ │hiperexcitabilitate a sinusului carotidian. cerebral. regim │ │puţin suprapuse aspectelor clinice. Se│ │eficace.

│ │autoservire parţial pierdută. │ │ │ │ │ferindu-l de accidente majore). │ │auditive.│ │bolii.90% prin existenţa deficitului │profesională. │ │ │ │ │În acelaşi timp trebuie precizată prezenţa sau │ │ │ │ │absenţa ariei (care amortizează bolnavul. starea │ crize subintrante frecvente şi│ce prezintă tulburări psihice │ │debutul bolii. necesitând │ │absente şi parţiale simple sunt mai puţin │psihiatru. prin intermediul determinării │ │ │ │ │nivelelor plasmatice ale acestor droguri. mişcări involuntare. sau │ crize generalizate 2-3/lună │totalitate. au în general │anticonvulsivant adecvat şi controlat │ stare postcritică prelungită │ │ │răspuns terapeutic favorabil. │80 . se va lua în considerare debutul │Deficienţa gravă se acordă deficienţei │Incapacitate 90-100% prin: │Gradul I (unu) de invaliditate . tonico-clonice. │ │ crize comiţiale.100% prin asocierea şi a tulburărilor │altei persoane. semne acustice şi │care se adaugă şi tulburări psihice grave │ │totalitate şi capacitatea de │ │ vestibulare. Formele de │bolnavilor ce prezintă crize convulsive │ frecvenţa crizelor │capacitate de muncă pierdută în │ │epilepsie ce evoluează prin crize generalizate │generalizate cel puţin 2-3/lună. │ │ │ │crizelor. crize │70 . forma de boală prin descrierea │prognostic sever şi rezervat. dacă crizele │ │ │ │ │sunt mofeice sau diurne şi este obligatoriu │ │ │ │ │examenul psihic pentru a stabili existenţa şi │ │ │ │ │tipul unor tulburări psihice ce acompaniază │ │ │ │ │aproape întotdeauna epilepsia. cu stări│ crize parţiale 2-3 pe │ │ │convulsiv tonico-clonice şi absenţele tipice. frecvenţa lor şi comportamentul sub │ │ │ │ │tratament medicamentos ce se va controla │ │ │ │ │periodic prin dozarea plasmatică a drogurilor │ │ │ │ │folosite. ele au un │ │ │ │debutul bolii.mall" │crize parţiale 2-3 pe săptămână. timp în care boala nu a răspuns │postcritică şi mai mult de frecvenţa │severe (tulburările psihice vor │asociate grave (psihoze │ │favorabil la tratamentul adecvat. denotă un tratament │ │ │ │Pentru a trece la evaluarea incapacităţilor. │ │ │ │ │Totodată. în acest sens │episoadelor subintrante. dar în special │fi descrise la capitolul │epileptice) ce pun în pericol │ │luându-se în considerare numărul crizelor şi │de prezenţa unor tulburări psihice grave. │medicamentos inadecvat. │ │ cu hipertonie piramidală. locomoţie. │(idioţie). │(descrise la capitolul respectiv). │ │în special cele de aspect "grand. │ │ Aspect clinic: │paroxistice de pierderea conştienţei şi │locomoţie. │Se contraindică orice activitate │ │ deficit motor de tip central │tulburări psihice.100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ oculomotori. │ │ tulburări psihice uşoare până │Deficienţă gravă prin pierderea capacităţii │90 .90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ infantilă │manipulaţie. │medicul psihiatru. nesupravegheat │ │ │ │este deci obligatoriu ca documentele medicale │sau agravarea bolii prin apariţia unor │ │ │ │(spitalizări. │ │locomotor şi de manipulaţie accentuat la │ │ │ mişcări involuntare tip coreic │ │care se asociază deficienţe vizuale. pareze de nervi│Deficienţă gravă în cazul hemiplegiilor la │90 . │ │ │gradul I (unu) de invaliditate.79% prin tulburări de manipulaţie şi │invaliditate.│ │totalitate. Pentru a deveni │prin nivelul seric al drogurilor. acest indicator extrem de important în│prezenţa de tulburări psihice specifice │diagnosticate obligatoriu de │ │ │apreciera incapacităţilor. aspectul lor. │postcritice prelungite şi tratament │săptămână │ │ │întotdeauna de acelaşi fel. │ │şi crizele parţiale complexe.│respectiv) │viaţa bolnavului sau a │ │tipul lor astfel crizele goneralizate de tip │diagnosticate obligatoriu de medicul │ │anturajului său.) şi ca │interferenţa episoadelor subintrante │ │persoane. │psihice grave (idioţie) │Capacitatea de autoservire │ . │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ ENCEFALOPATIA INFANTILĂ ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │1. ţine mai puţin de frecvenţa │ tulburări psihice grave │se acordă bolnavilor epileptici │ │incapacităţilor mai devreme de 1 an de la │crizelor. dispensarizări) să precizeze │afecţiuni intercurente.│cazuri devin de obicei invalidante.95% prin existenţa unui deficit motor │Necesită îngrijire şi │ │ la idioţie. akinetice etc. │ │ │permanentă din partea altei persoane. care pun în pericol viaţa │ │supraveghere şi îngrijire │ │invalidante ca restul crizelor generalizate │bolnavului sau anturajul ui sau │ │permanentă din partea altei │ │(tonice. │ │ │ sau atetozic. gradul II (doi) de │ │ │tulburări ale nervilor cranieni. Hemiplegia (hemipareza) │Deficienţă accentuată prin tulburări de │70 . sau/şi │ tulburări psihice specifice │ │ │operabil. crize de pierderea conştienţei şi │ │ │Alte semne neurologice: │ │tulburări psihice uşoare (vezi şi anexa 1). mai ales formele │ │ │ │ │cu evoluţie îndelungată şi epilepsiile │ │ │ │ │secundare. │ │ │ atrofii optice. tratamentul adecvat. │ │ │trebuie demonstrată dozarea corectă a drogurilor│ │ │ │ │antiepileptice. │de autoservire parţială (bolnav imobilizat) │şi de manipulaţie accentuat │supraveghere temporară din partea│ │ │sau totală şi necesită supraveghere │95 . netrecându-se la aprecierea │grave. │frecvente.

│ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională. la care se adaugă │70 . │permanentă.90% prin existenţa tulburărilor de │publicul. │profesională. │ │ │ │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ │ │ │din partea altei persoane. │ │ deficit motor inegal şi mai │importante. vizuală sau psihică.70% │50%. │psihice. │altei persoane. │ │cea mai mare parte. │ │ │Necesită supraveghere şi │ │ tulburări psihice până la │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 . │ │ membrelor inferioare. │ │Necesită supraveghere parţială │ │ accentuat. picior în│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │80 . │ │ tulburări de coordonare. gradul I │ │ dobândită. │ │Clinic: │deficienţă de vorbire. │ │ │activitate cu program normal. │ │ │implică ritm impus şi munca cu │ │ tulburări psihice de la forme │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 . │ │ │invaliditate. │ │ optice. │ │ │ │ │ │ │2. deficienţă de locomoţie. fără a executa munci ce │ │ se exacerbează la emoţii.Boala LITTLE│tulburări de locomoţie. │ │ imposibilă. │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │ 50-70% │Capacitatea de muncă pierdută │ │Forme clinice: │de locomoţie sau manipulaţie de intensitate │ │50%. Dubla atetoză │Deficienţă funcţională medie prin tulburări │50 . se încadrează în gradul III │ │ forme abortive. │ │(doi) de invaliditate. gradul II │ │ │Deficienţă accentuată. când ortostatismul este │95 .100% │pierdută în totalitate. gradul III (trei) de │ │ Aspect clinic: │de manipulaţie şi tulburări psihice.este congenitală sau │capacităţii de autoservire (bolnav │ │totalitate pierdută. │capacităţii de autoservire (bolnav │accentuat. gradul II │ │ │mari. de │ │ │ varus equin şi rotat în │capacităţii de autoservire parţială sau │vorbire. poate │ │ forma spinală (cervicală. nu│ │ motor periferic.90% prin tulburări de locomoţie. Paraplegia (parapareza) │Deficienţă funcţională accentuată prin │70 . │ │ uşoare până la imbecilitate. │ │din partea altei persoane. │ │autoservire parţial pierdută. asociat cu o deficienţă │ │Capacitatea de autoservire │ │ pot prezenta contractură în │manipulaţie. │mare parte pierdută. │ │ │fără ritm impus. asimetric. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ SECHELELE POLIOMIELITEI ANTERIOARE ACUTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Aspect clinic: │ │ │ │ │ deficit motor de tip neuron │Deficienţă funcţională uşoară prin discrete │ 0-49% │Capacitatea de muncă păstrată.90% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │spastică infantilă . stă cu trunchiul │ │ │ │ │ flectat anterior. malformaţii │ │ │gradul I (unu) de invaliditate. │medie. │ │ uneori şi membrele superioare │imobilizat). poate presta o │ │ tulburări vegetative. │imposibil. dizartrie. │ │(trei) de invaliditate. Hemiplegia dublă │ │ │ │ │ (tetraplegia) │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90 -100% │Capacitatea de muncă în │ │. │ │invaliditate. │totalitate şi capacitatea de │ │ alte semne neurologice: atrofii│deficienţă vizuală gravă cu cecitate. │ │ │ │ │ │ │4. │(menţinerea ortostatismului şi a mersulului │Se contraindică orice activitate │ │ contractură piramidală a │ │prelungit). │ │ mişcări involuntare ondulatorii│ │ │Poate efectua o activitate cu 4 │ │ în extremitatea membrelor care │ │ │ore. tulburări vizuale şi tulburări │Capacitatea de muncă pierdută în │ │ interior. │ │ congenitale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │3. inegal │tulburări de locomoţie sau manipulaţie.95% prin existenţa unui deficit motor │îngrijire temporară dun partea │ │ idioţie. │ │ │persoane.79% prin tulburări de locomoţie │(doi) de invaliditate. │ │se încadrează în grad de │ │ distribuit. │ │ amiotrofii precoce.│ │ │ │pierdută în totalitate. │imobilizat) asociată cu tulburări psihice │ │(unu) de invaliditate. │mişcări involuntare accentuate şi tulburări │coordonare a mişcărilor şi tulburări │Capacitatea de muncă în cea mai │ │ │coordonare a mişcărilor şi tulburări psihice│psihice accentuate. deficienţă vizuală gravă. │ │ flexie. │ │ │sau permanentă din partea altei │ │ tulburări psihice marcate. │ │ │ │ când cuprinde şi musculatura │pierderea controlului sfincterian şi │ │Necesită supraveghere permanentă │ │ trunchiului staţiunea este │tulburări psihice grave. │ │ │presta o activitate cu program │ .

predomină la rădăcina membrelor. Rigiditatea musculară . Coreea cronică Hungtington. apare în repaus. │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută │ │ │ │ │în cea mai mare parte. Atrofii primare palidale. Sindroame atetozice. B. │ │ │redus de 4 ore fără eforturi │ │ forma bulbară. rigiditatea musculară şi achinezia. II.ritm lent. nucleul subtalamic şi talamic). C. El înglobează: A. Hemibalismul. palid. senzaţie de înţepenire. tumoral. Aspectul caracteristic . El cuprinde: A. metabolic-endocrine. "răsucirea tigării". medicamentos. Se evidenţiază prin proba lui Noica. toxic.│ toraco-lombară).determinat de leziuni la nivelul nucleilor striaţi putamen şi caudat se caracterizează printr-o reducere a acetilcolinei şi GABA. Sindromul de neostriat (putamino-caudat) . degenerescenţa hepatolenticulară 2-7/10. bătutul tactului. gradul │ │ │ │ │II (doi) de invaliditate. având drept consecinţă o scădere importantă a dopaminei cerebrale. uneori în menţinerea unei atitudini (tremor postural). Debut insidios cu semne puţin evocatoare: oboseală marcată. Aspect caracteristic la membrele superioare de "numărare a banilor".15%. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │profesională. Boala Parkinson. │ │ │ │ deglutiţie şi respiraţie. Degenerescenţă hepatolenticulară. sindroamele parkinsoniene 0. boala Parkinson prezintă între 1-2.varietate particulară de hipertonie ce interesează toate grupele musculare. │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL Sistemul extrapiramidal s-a impus ca entitate nosologică unitară pe baza datelor anatomoclinice. Pe baza acestor criterii. │ │ disfonie. Datele din literatură au demonstrat că incidenţa afecţiunilor extrapiramidale este relativ ridicată. Bradi sau achinezia . cu activitatea gestuală săracă. vorbire şi │ │ │ │ │respiraţie. Sindroame Parkinsoniene: postencefalitic. manipulaţie. Tremurătura parkinsoniană .6 cazuri/1000 locuitori. Sindromul de poleostriat (nigro-palidal) . pensa digitală cu fiecare deget. D.000 locuitori. Sindroame coreeice: congenitale. substanţa neagră. B.caracterizat printr-un accentuat polimorfism clinic cu leziuni ce cuprind mai multe structuri (striat. vasculare. traumatice şi degenerative. tulburări de │tulburări de locomoţie. Ca prevalenţă. bolile care afectează structurile acestui sistem pot fi sistematizate. B. iar la membrele inferioare "pedalare". neurofiziologice şi chimio-terapeutice. "bătut tactul". fără ritm impus. C. fenomenul de "roată dinţată". mers mai încetinit.determinat de leziuni ale substanţei negre şi parţiale ale globului palid. Sindromul de panstriat . Coreea acută Sydenham. Tabloul clinic este dominat de trei semne cardinale: tremurătură. Distonia de torsiune şi torticolisul spasmodic. în prezent. bulbopontină cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% (vezi şi anexa 1) │fizice mari. C. Evidenţierea prin proba marionetelor. În acest sindrom pot fi încadrate: A. coreea acută şi cronică 2-5/10.bolnavul apare imobil. III. pe următoarele grupe: I. toxice.000 locuitori.sau "paralizia agitată". │tulburări de deglutiţie. Boala Parkinson .

│ │ortostaţiune îndelungată. │. gradul III (trei) de │ │nesistematizate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă. Examene paraclinice: nu aduc informaţii importante pentru diagnostic. tulburări vegetative (sialoree.se │manipulaţie bilaterală totală. │ │deglutiţie şi respiraţie permanente care │ │ │ │ │necesită asistare din partea altei │ │ │ │ │persoane. Examen obiectiv: exagerarea R. deficienţe de │respiraţie.O. mers cu paşi mici.G.E..tulburări expresive care fac │asistenţă permanentă din partea │ │deglutiţie şi respiraţie permanente │ │imposibilă stabilirea relaţiilor cu │altei persoane. staţiune şi mers.arată o atrofie corticală cu localizare general frontală şi uneori o hidrocefalie generalizată. ambele însă reduse.M. Perturbarea metabolismului monoaminelor cerebrale şi în primul rând a dopaminei se reflectă prin modificarea metaboliţilor acestora în L.E.care duc la │de locomoţie şi statică. tulburări în realizarea │statică. Se contraindică │ │reducerea activităţii.G. imobil. .al bolnavului este cu facies fijat. │ │parţial influenţate de terapia │ │alimentaţie.G. │ │parkinsonian). . │ │însoţesc de tulburări psihice şi │vorbire.boli │ │presupun deplasări prelungite. E. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice în care predomină │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-90% prin tulburări de locomoţie │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurul sau cele akineto │tulburări de locomoţie. │ │(rezistente la diverse variante │ │mediul înconjurător şi prin tulburări de │ │ │terapeutice). hipertonie discretă.la care simptomatologia │prin tulburări de manipulaţie bilaterală şi │forţa proprie. hipercrinie).decelează caracteristicile fiziologice ale tremorului (descărcări ritmice de 4-7 ciclii/secundă). │ │ │medicamentoasă şi la care se adaugă │ │ │ │ │întregul cortegiu de simptome │ │ │ │ │însoţitoare: tulburări vegetative. performanţele │pierdută. E.arată modificări nesemnificative difuze exprimate prin activităţi theta difuze predominant în regiunea fronto-temporală. tulburări de vorbire. │+/. frecvent cu tremor cu │medicamentos sau chirurgical (+/. oboseală rapidă. mişcări│ │superior (hemi-Sindromul │ │ │de viteză şi precizie. gradul II (doi) de │ │hipertone . deglutiţie.G. fonaţie│sprijin unilateral: prin tulburări de │Se contraindică orice activitate │ │clinice sunt cu caracter permanent. │ │ │ │ │tulburări de vorbire. de statică şi coordonare │(deplasare cu greutate). prin │gradul III (trei) de │ . prezenţa semnului │ │ │ │ │Noica +/tremor discret evidenţiat │ │ │ │ │E. tulburări │ │ │ │ │psihice. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională medie. │ │caracter localizat la membrul │asociate).R. tulburări │funcţionale se va ţine seama de tratamentul │forţă şi/sau precizie şi viteză. tulburări de │fiind mobilizat numai cu ajutorul altei │invaliditate. AFECŢIUNILE SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice la debut: Semne │Deficienţă funcţională medie locomotorie sau│50-69% prin tulburări de deplasare │Capacitatea de muncă 50% │ │puţin evocatoare: dureri │posturală.se pot deplasa cu mare dificultate prin│totalitate. prin tulburări│50-60% prin scăderea performanţelor de │Capacitatea de muncă pierdută. prin tulburări│90-98% prin tulburări de mers. braţe sudate. .│totalitate: gradul 1 (unu) de │ │imobilizarea bolnavului . │activităţile profesionale ce │ │vegetative. │ │postencefalitic │de statică. nesprijiniţi sau cu │invaliditate.C. │unilaterală. deficienţe de deglutiţie şi │persoane: prin deficite ale limbajului │Necesită supraveghere şi │ │tulburări de vorbire. care fac │Capacitatea de muncă pierdută în │ │îndelungată . │gestualitate şi prin dificultăţi în │profesională. P. │şi vorbire. atitudine caracteristică a capului şi trunchiului înclinate. deficienţă de │bolnavul nedeplasabil prin forţa proprie. tulburări psihice. tulburări al motilităţii oculare.T. şi urină (au valoare mai ales în selectarea cazurilor pentru intervenţii chirurgicale). În stabilirea deficienţei │de staţiune şi mers sunt scăzute ca │invaliditate. │ │ │ │ │lipsa balansului membrelor de │ │ │ │ │aceeaşi parte. │ │subiectivă şi modificările obiective│tulburări de masticaţie. a mişcărilor de precizie. vorbire sau respiraţie.M.

evoluţia ulterioară │ │ │ │este lentă. │nocturnă.după o instalare │ │ │ │relativ rapidă. │ │ │ │Este rezultatul introducerii │ │ │ │neurolepticelor în terapia │ │ │ │psihiatrică sau rezultatul expunerii│ │ │ │la toxicele menţionate. însoţită de │de manipulaţie medii şi nu sunt însoţite de │variantelor posturale. bradipsihie şi episoade prelungite. │După perioada de stare îşi │relua activitatea. │ │ │o partogeneză inflamator alergică │ │ │ │post streptococică. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │nu se încadrează în grad │invaliditate. Principalele│ │ │ │manifestări sunt rigiditatea │ │ │ │(akinezia) +/hiperkinezii intricate │ │ │ │(facio-buco-linguale). │ │ │ │. cu │ │ │invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea acută (coreea Sydenham sau │ │ │ │coreea minor). │ │instalează după o perioadă de timp │ │delirante cu caracter oniric. │ │ │ │. │tulburări psihice.labilitate emoţională. tulburări episodice de │accese de narcolepsie sau insomnie │ │Semiologia parkinsoniană se │vedere.│. gestualitate de . Se │activităţi profesionale ce │presupun deplasări │ortostatosm îndelungat │de viteză şi precizie.sechelă majoră a encefalitei │variantelor posturale. │ │ │ │ │ │ │ │Coreea cronică (Hungtington). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% │. Reprezintă o │ │ │ │manifestare cerebrală neostriată a │Deficienţa funcţională este accentuată în │Nu generează incapacitate de muncă. │ │ │ │spasme de torsiune. păstrată. se │ │ │ │vindecă spontan în 4-6 săptămâni. │ │tulburări psihice care evoluează │tulburări psihice. │Deficienţă funcţională medie când mişcările │50-70% prin tulburări de atenţie şi pierdută│ │Coorea cronică progresivă ereditară │involuntare produc tulburări locomotorii şi │memorie şi tulburări în realizarea │ │autosomal dominantă. │ │postmedicamentos şi toxic │statică şi variante posturale. │ │ │ │Caracteristic . prezenţa │ │ │ │manifestărilor oculare sub formă de │ │ │ │crize oculogire. │ │ │ │diminuate în repaus şi dispar în │ │ │ │somn.hiperkinezie. │ │ │ │ │ │ │ │Sindromul parkinsonian │Deficienţă funcţională prin tulburări de │ 0-19% păstrată. │ activităţile │ │spre demenţă. tremurul este mai puţin │ │ │ │constant. │ de │ │intoxicaţii (cu oxicarbon şi │ │ │ │mangan).gradul III (trei) de │invaliditate.hipotonie. │Se contraindică │profesionale ce presupun │marcată. │ │ │ │Fenomenele sunt exagerate de │ │ │ │activităţi psihice. │ │ poate │ │Clinic .1 an. +/mişcări │ │ce variază de la câteva săptămâni la│ │ │ │câţiva ani. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă │se încadrează în grad de │invaliditate. fizice. tulburări psihice. torticolis. │ │ atenţie │ │Debut de regulă între 30-35 ani. Evoluţia este favorabilă. nu│ │reumatismului articular acut.veghe). Dispar de regulă│ │ │ │după o perioadă scurtă de la oprirea│ │ │ │medicaţiei.debut frecvent 6-15 ani cu │ │ │ │trei simptome cardinale: │ │ │ │. tulburări vegetative. emoţii. │ │ │ │Clinic . Sindroamele │ │ │ │parkinsoniene de etiologie vasculară│ │ │ │şi traumatică vor fi tratate la │ │ │ │capitolele respective. │ │ │ │formele severe . │ │ │ │tulburări vegetative. de regulă mixt (de repaus │ │ │ │şi de acţiune). paralizia │ │ │ │convergenţei. tulburări ale │ │ │ │vigilenţei (inversarea ritmului │ │ │ │somn .│tulburări ale vigilenţei şi forţa de contraindică │ │epidemice Von Economo. având │perioada de stare a bolii.debutul în jurul vârstei de│ │ │ │40 ani.

│invaliditate. │deplasarea bolnavului şi prin tulburări de │bolnavului şi prin tulburări psihice │invaliditate.mers │în realizarea mersului prin forţe proprii. │statică şi manipulaţie ce fac bolnavul │totalitate. lent │ │ │ │ │progresivă).debut │ │ │ │ │25-40 ani . │ │gâtului. ceruloplasmina scade sub 16│de mers şi manipulaţie ce fac imposibilă │manipulaţie. │Necesită îngrijire şi │ │ │discernământului. cu tulburări respiratorii ce│îngrijire şi supraveghere │ │de deglutiţie accentuate de │ │necesită asistare permanentă. │ │ │paranoice până la demenţă. Se adaugă │ │ │persoane. │ │şi ajung la degradare intelectuală. │ │violenţă coreeică mare.debut 7-15 ani.Strumpell . afectarea altor nervi cranieni. │trunchiul. ce duc la imobilizarea │în totalitate.demenţă. │invaliditate. rinichi. │ │anatomoclinice: │ │ │Se contraindică activităţile │ │Boala Wilson . cornee. tulburări de │datorită mişcărilor voluntare de tip │totalitate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Atunci când mişcările coreeice cu │Deficienţă funcţională accentuată prin │70-95% prin tulburări de mers şi statică │Capacitatea de muncă pierdută în │ │caracter atetozic şi distonic se │tulburări locomotorii. │permanentă din partea altei │ │mişcările hiperkinetice. boala Devic (oftalmoneuromielita) Diagnostic clinic: . │deficienţă funcţională medie prin tulburări │50-70% prin tulburări în realizarea │Capacitatea de muncă pierdută 50%│ │ficat. gradul I (unu) de │ │mg%). puerilism. gestualitate şi viteză│ │extrapiramidală. │Capacitatea de muncă pierdută │ │scăzută. tulburări │nedeplasabil prin forţe proprii (bolnav │invaliditate cu necesitatea de │ │în final la casexie prin tulburări │psihice grave cu pierderea discernământului. combinaţie de simptome subiective şi obiective. musculatura feţei.se susţine pe:  simptome şi tulburări tranzitorii ca: oftalmopareze. │Se contraindică orice activitate │ │psihice pornesc de la irascibilitate│ │ │profesională. │manipulaţie.fineţe.N. │ │ │de execuţie. │locomotorii de manipulaţie şi tulburări │mersului şi ortostatismului prelungit şi │gradul III (trei) de │ │Se descriu 2 entităţi │psihice de intensitate medie │a variantelor posturale. facies hipomim. │ │ │ │ │Se asociază cu alte tulburări │ │ │ │ │biochimice (cupremia poate fi │deficienţă funcţională gravă prin tulburări │90-100% prin tulburări de mers. │ └────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ BOLILE DEMIELINIZANTE Sinonime: scleroza în plăci sau scleroza multiplă. │ │tulburări psihice grave . encefalita periaxială difuză. deficite piramidale sau de sensibilitate. encefalomielita diseminată cronic. tulburări │oricărei activităţi profesionale. │ │ │profesionale ce presupun │ │dominată de rigiditate │ │ │deplasări. ample. │ │bradikinezie. akinezie duc│tulburări de deglutiţie grave. prin│Se contraindică orice fel de │ │ce duc la tulburări de vorbire şi │ │tulburări psihice ce merg de la │activitate profesională. tulburări de atenţie. │ │supraveghere permanentă din │ │ │ │ │partea altei persoane. tulburări de deglutiţie şi │coreeic bruşte. gradul II (doi) de │ │musculatura opoziţională de o │de vorbire şi tulburări psihice accentuate │datorită mişcărilor involuntare şi în │invaliditate.afecţiune metabolică determinată │Poate genera trei tipuri de deficienţă │ │ │ │genetic şi caracterizată prin │funcţională: │ │ │ │acumularea cuprului în S. rigiditate. gradul I (unu) de │ │cu sprijin. . │ │ │ │ │Formele cu evoluţie progresivă ce │Deficienţă funcţională gravă prin tulburări │95-100% prin tulburări grave de mers. gradul II (doi) de │ │accentuează la nivelul trunchiului. când apar grimase ale feţei│vorbire şi prin tulburări psihice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Boala Westphall . │ │modificări psihice de la │ │ │ │ │iritabilitate până la crize de │ │ │ │ │violenţă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Degenerescenţă hepatolenticulară │ │ │ │ │. de │ │ │ │ │memorie şi tulburări psihice.C. │ │ │vorbire şi psihice grave cu pierderea │grave.│imobilizat). sindroame medulare acute. afectând membrele. capul. degradare │ │ │ │ │intelectuală progresivă. │Capacitatea de muncă pierdută în │ │conduc la tulburări de mers . statică. │ │deglutiţie când tulburările psihice │ │modificări de caracter până la stări de │ │ │devin marcate (de la deliruri │ │agitaţie psihomotorice.tablou clinic dominat de│deficienţă funcţională accentuată prin │71-90% prin imposibilitatea desfăşurării │Capacitatea de muncă pierdută în │ │tremurătura ce declanşează spasme în│tulburări de mers şi manipulaţie. Tulburările │ │special a tulburărilor psihice. │totalitate..

. proba Romberg.ENG. sau C. PEV auditive.forma cu recăderi şi remisiuni.. Modificările de fund de ochi: decolorare papilară globală sau numai temporală (mai frecventă). │ │ │ │ │. 3. reflex pendular. Sindromul paraparetic (paraplegic) .forme clinice: . 2. vizuale şi somestezice. cerebelos frust.nas şi călcâi .absenţa minimă. │ │ │rapide şi precise. bipiramidal frust. hiperreflectivitate osteotendinoasă. tremor intenţional. Monopareză sau tetrapareza.S. Tulburările de acuitate şi câmp vizual. adiadococinezie (proba marionetelor). │ │ │ │ │. Alte investigaţii paraclinice: . de la forme pur motorii la sindroame combinate cum ar fi: sindrom motor + ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă + sindrom cerebelos + sindrom vestibular. exclusiv pe examen │ │ │ │ │R.N.T. respectiv deficienţă │modificări de fund de ochi (decolorare).genunchi). │sindrom cerebelos frust. Oftalmopareze. │ │Obiectivă: │ │ │ │ │. 2. echilibru sau vizuală uşoară. sindrom Babinski sau semnul Hoffmann (toate semnele sau cel puţin două). │normal în locuri de muncă ce nu │ │Simptomatologie: │ │ │impun mers prelungit sau mişcări │ │Subiectivă .S. BOLILE DEMIELINIZANTE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────── ───────┤ │Formele clinice în funcţie de │Deficienţă funcţională uşoară în funcţie de │20-49% prin existenţa unui singur puseu de │Capacitatea de muncă păstrată.IMG (în LCR şi în sânge). c) Semne oculare 1. │ │ │ │ │Examinări paraclinice │ │ │ │ │diagnostic susţinut în │ │ │ │ │antecedente. │gradul 0 (zero) de invaliditate. a) Sindromul motor: 1. program │ │oligosimptomatice: │locomotorie. │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută│ │ │ │ │gradul III (trei) de │ │Formele clinice în perioada de │Deficienţă funcţională medie în funcţie de │ 50-69% │invaliditate. │Se recomandă activităţi. proba braţelor întinse. diplopie provocată.forma secundar progresivă. Ataxie prin tulburări cerebeloase: mers ataxic cu baza lărgită de susţinere. vestibular frust. │ │evolutivitate: │predominanţa sindroamelor care intră în │boală +/sechele: de sindrom piramidal. b) Sindromul ataxic: 1.existenţa unui deficit motor de partea respectivă. . CT. .existenţa unui deficit motor sau cel puţin mers spastic. Ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă: abolirea reflexelor osteotendinoase + abolirea simţului mioartrokinetic şi vibrator.să cuprindă întotdeauna forma clinică de evoluţie cât şi sindroamele respective. . Ataxie prin sindrom vestibular: deviaţii tonice statice la închiderea ochilor. tulburări ale probelor de coordonare (proba indice . .M. Combinarea de sindroame este variabilă de la caz la caz. .S. 2. │ │. 3.RMN. Sindrom hemipaetic (hemiplegic) . 4. 3.forme clinice │componenţa bolii.forma primar progresivă.

│tulburări în realizarea ortostatismului şi │ │altei persoane. IMG (sânge şi LCR). CT. │sechelelor motorii: hemipareză stângă sau │au ritm impus.tulburări de statică │imobilizat) asociată cu deficienţă de │ │din partea altei persoane. PEV. │ │59-69% prin adăugarea unui sindrom cerebelos│inferioare şi au un microclimat │ │Examinările paraclinice confirmă │ │cu ataxie frustă şi/sau sindrom vestibular. │mişcări precise şi rapide din │ │. piramidal. │la imposibilitatea executării unei mişcări │ │ │ │. │ │ │ │ │Examinările paraclinice arată │ │ │ │ │modificări certe ale FO. │de confort organic. │ │ │CT. │ │Formele clinice cu evoluţie │locomotorii grave sau de manipulaţie │ │gradul I (unu) de invaliditate.tulburări de sensibilitate. gradul II (doi) de │ │acute cu tulburări de mers │lor. │capacităţii de autoservire permanente când │ │pierdută în totalitate. │îngrijire temporară din partea │ │permanent). respectiv a deficitului motor cât şi a │deficienţe de manipulaţie accentuate │invaliditate. uneori │tulburărilor ataxice care accentuează │asociate cu tulburări de coordonare. (mers cu sprijin bilateral dar │ │ │ │prezenţa tuturor sindroamelor: │posibil încă prin forţe proprii).S.tulburări de sensibilitate + │ │ │ │ │tulburări sfincteriene (frecvent │ │ │ │ │incontinenţă urinară).sindromul vestibulo │avem o deficienţă locomotorie gravă (bolnav │ │Necesită supraveghere permanentă │ │cerebelos .. │ │clar diagnosticul . precum şi de │unilateral.asocierea cu monopareze │cu membrele respective. deficienţă vizuală gravă │ │ │ │coordonare. │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 95-100% │Capacitatea de autoservire │ │.tetrapareză/tetraplegie. CV. │ │ │ │făcându-l dependent de ajutorul │Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │90-95% prin existenţa unui deficit motor şi │Necesită supraveghere şi │ │altei persoane (parţial sau │capacităţii de autoservire parţială. │ │şi echilibru grave + tulburări de│manipulaţie gravă.frecvent │ │ │ │ │diplopii şi modificări de câmp │ │ │ │ │vizual. cerebelos./stg. ENG.).sindrom piramidal (parapareze │ │ │ │ │spastice şi/sau hemipareze │ │ │ │ │spastice dr.modificări │ │tulburări de vedere (diplobie şi tulburări │ │ │FO + PEV + Diplopie. cu │ │ │ │. │membrelor toracale (uni sau bilateral) până │ │ │ │.sindrom cerebelo-vestibular . activităţi cu │ │posibilă fără sprijin cu │cel mai frecvent asociată cu tulburări de │acute în ultimii 2-3 ani şi prezenţa │solicitări mici sau medii care nu│ │menţinerea semnelor obiective │echilibru şi tulburări vizuale. │ │continuă fără remisiuni care să │accentuate bilateral şi/sau o deficienţă │ │ │ │ducă la imobilizarea bolnavului │vizuală gravă cu cecitate practică.│ │ │ │ │evidenţiază tulburări de │ │ │ │ │echilibru şi coordonare.sindromul piramidal │limitarea gravă a gestualităţii la nivelul │ │ │ │hemiplegie dr. cu │deficitul . │Se contraindică orice activitate │ │cu sprijin unilateral.│Deficienţă funcţională gravă prin pierderea │ 90-100% │Capacitatea de muncă pierdută în │ │RMN. ENG. │ │Simptomatologia obiectivă indică │mersului.de la tulburări de gestualitate │70-80% prin existenţa deficitului motor │profesională. │ │ │ │brahiale. │ │de câmp vizual). IMG. tulburări de │folosirii membrelor toracale.S. │ │tulburări de echilibru. │ │ │ │ │. │ │. │accentuate. │ │ │partea membrelor superioare sau │ │. │ │ │ │. RMN. │ │ │ │ │. nu solicită │ │.│ │remisie cu tulburări de mers │predominanţa sindroamelor existente . vestibular. │capacităţii de autoservire parţială sau │ │totalitate şi capacitatea de │ │ │permanentă prin prezenţa unei deficienţe │ │autoservire parţial pierdută. combină│de manipulaţie accentuat./stg. │ │accentuate.deplasare │avea deficienţă de manipulaţie sau locomoţie│50-59% prin existenţa mai mult de două pusee│redus 4 ore pe zi. │ │dreapta sau parapareză.tulburări vizuale grave până la│ │ │ │ . tulburări│ca limitare până la imposibilitatea │accentuat şi/sau deficit de manipulaţie │ │ │de coordonare. │ │ │manipulaţie (în formele combinate│la mersul foarte dificil până la mersul │80-90% prin existenţa deficitului locomotor │ │ │parapareza + monopareza brahială │posibil numai cu sprijin uni sau bilateral │şi de manipulaţie accentuat la care se │ │ │dreaptă sau stângă şi/sau forme │la care se asociază şi deficienţe vizuale │asociază deficite vizuale şi de echilibru │ │ │cu hemipareză dreaptă sau stângă)│care merg până la cecitate practică.tulburări vizuale . │ │ │Simptomatologia obiectivă │ │ │ │ │evidenţiază: │ │ │ │ │.putem │ │Se recomandă muncă cu program │ │uşoare şi medii . mers dificil.S. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţa funcţională accentuată în funcţie│70-90% prin existenţa deficitului motor │Capacitatea de muncă pierdută în │ │progresivă şi frecvente pusee │de predominanţa sindroamelor sau combinarea │accentuat şi a tulburărilor ataxice şi/sau │totalitate. │ │ │ │ │.+/. │şi pierderea controlului sfincterian.parapareză/paraplegie. │ │ │ │ │.

G.M.P. cu transmitere genetică autosomal . Reflexele osteotendinoase diminuă progresiv până la abolire. oculofaringiană.P.G. Valorile cele mai înalte se înregistrează în DMP Duchenne în perioada de evoluţie florida. maseterii. distală. D.P. D. O clasificare a distrofiilor musculare progresive completă este aceea bazată pe fapte clinicogenetice şi pe date informaţionale din domeniul biochimiei. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice şi nu există un paralelism între gradul amiotrofiei şi intensitatea deficitului motor. aritmie.simptomul care domină tabloul clinic al distrofiilor musculare este deficitul motor.M. Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascată de adipositate mai mult sau mai puţin evidentă a acestor bolnavi.M.P. după Waltore şi Gardnen . Simptomatologia pulmonară este expresia hipoventilaţiei permanente. majoritatea acestor boli au un determinism generic.este sugestivă pentru diagnostic încă din perioada preclinică a bolii.recesivă: forma severă (Duchenne). D. Deşi modalităţile spinale sunt multiple.│cecitate practică. generalizarea prin efectuarea ulterioară a altor grupe musculare este constantă.genetică dar. E. forma benignă (Becker . creşteri nesemnificative în DMP oculare şi în fazele terminale ale tuturor formelor clinico .M. Modificări de tip miogen în muşchiul cronic denervat relevă aspecte sugestive pentru denervare într-o proporţie importantă din biopsiile musculare ale bolnavilor distrofici: existenţa "miopatiei" în neuropatie şi a " neuropatiei" în miopatie este .activităţile serice ale unor enzime glicolitice (ALD. modificări E.Kiene).Medwin 1968): 1. │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA NEUROMUSCULARĂ ŞI EREDODEGENERATIVĂ Patologia neuromusculară Afecţiunile unităţii motorii corespund anatomoclinic leziunilor fibrei musculare striate.) .diagnosticul de certitudine al D. Amiotrofiile sunt foarte simetrice.genotip sunt numai parţial precizate dar cu certitudine esenţa fenomenului morbid este o enzimopatie sau dereglarea coerenţei funcţionale a unei linii metabolice. LDH) înregistrează creşteri mai mult sau mai puţin evidente în funcţie de forma clinică şi momentul evoluţiei. În cursul evoluţiei se constată cardiomiopatie distrofică. fără a se ajunge decât în mod excepţional la o insuficienţă cardiocirculatorie.P.K. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleţilor în special dar şi deltoidul. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcţie de forma clinico . 3. ale complexului ventricular. electrofiziologie şi histeopatologie (clasificarea modificată a D. indiferent dacă debutul este distal sau proximal. cu transmitere genetică x . cu transmitere genetică autosomal dominantă: facio-scapulo-humerală. Testele paraclinice de diagnostic . Din punct de vedere etiopatogenic. Biopsia musculară . nervului motor şi neuronului motor spinal.genetice. În interpretarea biopsiei musculare trebuie să se ţină cont că nici un element lezional nu este caracteristic procesului disforic. simptomatologia clinică se rezumă la formula mai mult sau mai puţin completă a sindromului de neuron motor periferic. Enzimograma serică .M. oculară. biopsia musculară. Distrofiile musculare progresive (D.afecţiuni degenerative ale muşchiului striat condiţionate genetic. Relaţiile genotip .M.recesivă: fenotip Duchenne forma centurilor. musculatura limbii). Aceşti bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate. cu evoluţie lent progresivă şi etiopatogeneză imperfect stabilită. În cursul evoluţiei survin retracţii tendinoase care compromit funcţionalitatea segmentelor respective.M. 2. iar infecţiile căilor respiratorii sunt foarte comune.P. plăcii neuromusculare. Simptomatologie clinică generală . este un diagnostic paraclinic bazat pe trei elemente esenţiale: enzimograma serică.

reducerea duratei medii a potenţialelor de unitate motorie din valorile normale.afectarea muşchiului cardiac . .enzimograma serică .G. determinând apariţia unei voci caracteristice monotone. scăderea acuităţii vizuale. acestea alteori pot fi absente. Miotonia se accentuează la frig şi la începutul actului voluntar.forme de bloc atrioventricular. miotonia rezumându-se la răspunsuri idiomusculare persistente.Distrofia miotonică Steinert. afecţiune rară cu debut precoce în copilărie.M. dislalie. Criteriul patognomonic al miotoniei este reprezentat de postdescărcări respectiv persistenţa aspectelor de interferenţa după întreruperea contracţiei voluntare la câteva minute şi care diminuează la amplitudine până la dispariţie. la nivelul muşchilor fonatori. uneori hiperostoza frontală.Miotonia congenitală Thompson. hipersomnie. sindrom miotonic.calviţia este evidentă de la vârste tinere. ce dă bolnavului un aspect de halterofil. fibrilaţie atrială. muşchilor policelui. Simptomatologia . tulburări digestive. 3. fără fasciculaţii la nivelul feţei.cataracta .este un simptom ce poate anticipa cu generaţii miotonia.E.tulburările endocrine sunt în esenţă genitale prin atrofie gonadică. . dificultăţi de demaraj. E. sunt caracterizate clinic printr-o lentoare a relaxării musculare după contractură voluntară. cu excepţia fenomenelor pseudomiotonice. Se descriu două forme de miotone: . TGO. 5.simptomatologie complexă care include.tulburări trofice . a musculaturii orbicularului ploapelor la care se asociază o hipertrofie musculară difuză la toate grupele musculare cu predominanţă la membrele inferioare. . asociate cu modificări ale unităţii motorii de tip miopatic (salvele miotonice). disfagie. Distribuţia miotoniei este mai evidentă distal la membrele la nivelul musculaturii mimicii şi la limbă. . 4. Examinări paraclinice .sau miotonia hipertrofică congenitală. absenţa activităţii bioelectrice spontane.se caracterizează prin descărcări spontane repetitive în salve. diminuarea dimensiunilor teritoriului unităţilor motorii cu mai mult de 30%. Miotoniile .amiotrofia cu topografia caracteristică interesează musculatura distală a membrelor superioare şi inferioare cu tendinţă la proximalizare. Microscopia optică . Aceste modificări survin progresiv. . 2. Distrofia miotonică Steinert .sistemul endocrin . .arată o creştere progresivă a amplitudinii potenţialelor cu o frecvenţă de 40/50 de ciclii pe secundă. 6.arată alterări moderate de tip hipertrofic ale fibrelor. conferind un aspect de "figură plângăreaţă". diminuarea amplitudinii maxime a traseelor cu mai mult de 30%. .G. Celelalte grupe musculare sunt mai puţin interesate.sindromul distrofic . alături de simptome musculare un sindrom endocrin (manifestat prin atrofie gonadică).observabilă în orice proces amiotrofic cronic.G. .M. în distrofiile musculare sunt următorii: 1. consecutiv repetării contracţiei voluntare (fenomenul de încălzire). cu apariţia selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor. gradul de sincronizare normală. cataractă.enzimele serice ALD.E.parametrii traseelor E. Examinări paraclinice .G. . având o dinamică care reflectă evoluţia leziunilor musculare. surditate prin afectarea urechii interne şi tulburări psihice.M. Miotonia congenitală Thompson . aspect întâlnit în 25% din cazuri. extrasistola.sunt un grup de afecţiuni determinate genetic în patologia cărora este implicat un defect de membrană celulară.M. fenomenul diminuând progresiv.debutul la adultul tânăr (20-40 ani) prin tulburări de contracţie musculară generalizată. TGP sunt scăzute sau normale. . creşteri ale incidenţei polifazismului. FCK. .

diminuarea densităţii fibrelor mielinizate. sunt obiectivate de reducerea capacităţii vitale.. 2. Deficitul miastenic este mai accentuat în a doua parte a zilei. ptoza palpebrală. pot merge până la deficit total şi se pot asocia cu căderea mandibulei. Examinări paraclinice: E.alternează fibre musculare atrofiate cu fibre hipertrofice. M. tulburări de deglutiţie: se pot manifesta pentru solide. 5. Absenţa altor semne neurologice are o valoare deosebită pentru diagnostic. poate să apară imposibilitatea convergenţei. potenţiale polifazice care apar la contracţia voluntară. Toate manifestările se ameliorează la tratament medicamentos corespunzător. Miastenia .evidenţiază afectarea arhitecturii miofibrilare. tulburări de masticaţie: apar mai mult sau mai puţin precoce.5 miligrame) sau tensilon 10 miligrame i.cu stimularea nervului cubital şi culegerea potenţialului evocat din eminenţa hipotenară. tulburări oculare: strabism. 4. Anatomia patologică . diplopie. 6.Microscopia optică .G. Miozitele şi polomiozitele .o caracteristică a fenomenului miastenic.căderea capului. reflexele osteotendinoase sunt prezente sau uneori diminuate. 3. lichide şi în cazurile mai grave chiar şi pentru salivă. fapt important pentru expertiza medicală.se caracterizează printr-un traseu constituit din următoarea tiradă . care apar şterse. se delimitează trei tipuri de polimiozite: polimiozita primitivă incompletă. atingerea musculaturii faciale: produce deformarea mimicei "faciesul miastenic" caracteristic.proba de efort care caracterizează sau evidenţiază deficitul motor (conform scalelor de evaluare). Topografia deficitului miastenic: 1. Evoluţia este ondulantă cu agravări şi remisiuni spontane şi terapeutice. acestea sunt: disfonie. care ameliorează deficitul după 20 de minute la miostin sau efect imediat dar de scurtă durată la tensilon. (1. necesită menţinerea bărbiei cu mâna. Simptomatologia . nazonare.testul cu miostin 2 fiole i. iar repausul reface forţa musculară .M.se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu E.G. . tulburări de fonaţie: sunt caracteristice deoarece apar sau se accentuează la efort. E. afectarea musculaturii cefei şi trunchiului: produce o invalidare importantă . 7. iar ulterior chiar şi la mersul pe teren plat. dizartrie. . activitate repetitivă cu frecvenţă rapidă (40/80 ciclii pe secundă) evocată de stimularea mecanică a muşchiului. În prezent.G.modificările morfologice în fază acută sau reprezentate de infiltraţii limfoplasmocitare iar în stadiul cronic aspectul histologic este greu de diferenţiat de cel al distrofiilor musculare. . tulburări respiratorii: exprimate prin dispnee şi senzaţie de lipsă de aer.este o boală a sinapsei neuromusculare care se caracterizează prin oboseală excesivă şi deficit al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează parţial sau total în repaus şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice.m. după miostin arată dispariţia decrementului potenţialului evocat. subacute şi cronice.activitate bioelectrică spontană reprezentată de potenţialele de fibrilaţie.deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresivă a muşchiului care face efortul şi prin diminuarea progresivă a forţei. dezorganizate miofibrilelor. intersectarea membrelor inferioare se remarcă iniţial la urcatul şi coborâtul scărilor. Investigaţii paraclinice: .v. Trecerea din clinostatism la ortostatism poate fi imposibilă sau se execută efort.: .Microscopia electronică . Se întâlnesc forme acute. polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator. cu miofilamente cu aspect grosier şi anomalii structurale ale miocondrilor. polimiozita din colagenoză şi polimiozita paraneoplazică. .M.

Tabloul clinic . EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASĂ FRIEDREICH . frecvent întîlniţi sunt corpii membranoşi.A. . În funcţie de predominanţa tablourilor clinice.tulburări endocrine .maladie cu transmitere ereditară legată de sexul bărbătesc. . descărcări de tip pseudomiopatic). de cromoliză centrală şi leziuni axiale. neuronii manifestă fenomene de denervare. .semne piramidale: spasticitate.motori apar depozite de lipofuscină.M. Investigaţii paraclinice: . şi V. semne piramidale). SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ (S.L. .Marie .N. precedate de fasciculaţii. depozite de glicogen la nivelul sarcoplasmei.C.leziuni degenerative ce afectează atât axonul cât şi teaca de mielină.C. fasciculaţie.patologic de tip degenerativ) Amiotrofia neurală Charcot .M. ştergerea arhitecturii. unde lente de denervare. degenerarea celulelor coarnelor anterioare şi a tracturilor corticospinali. acromegalie.  obiective: hipoestezie superficială cu localizare tot polinevritică.: poate îmbrăca toate aspectele denervării (fibrilaţie. amiotrofii distale.E. semnalându-se uneori o reacţie miastenică la frecvenţe medii de stimulare. Examen anatomo-patologic . semnul Babinski prezent în 50% din cazuri.C. se definesc următoarele variante de S. laminaţii concentrice. . deglutiţie.leziuni de aspect degenerativ cu dispariţia elementelor celulare şi a structurilor normale: . .amiotrofii distale. fasciculaţii şi atrofii ale limbii.V.atrofii musculare de tip neuronal alternând chiar cu zone hipertrofiate. uneori atrofii simetrice ale feţei şi fenomene de labilitate emoţională.: paralizia bulbară progresivă cu predominanţa fenomenelor bulbare.microscopia electronică: pune în evidenţă întreruperi miofilamentare la nivelul miofibrilelor. Simptomatologie: . Debutul este insidios în copilărie sau adolescenţă.muşchi .fenomene bulbare: tulburări de fonaţie. . cu debut de obicei asimetric.) Face parte din afecţiunile neuronului motor definită clinic printr-un complex lezional având ca rezultat simptome combinate de neuroni motori centrali şi periferici (fasciculaţii.S.G. progresive. .A.insuficienţă gonadică.Tooth . pseudoscleridermie. atrofia musculară progresivă cu predominanţa simptomelor de neuron motor periferic şi scleroza laterală primară cu predominanţa simptomelor de neuron motor central.atrofii musculare distale şi simetrice la membrele inferioare generând aspectul de "picior de cocoş" şi în treimea inferioară a antebraţului dând aspectul de atrofie în "mănuşă".tulburări de sensibilitate:  subiective: amorţeli sau furnicăiuri în membre cu aspect polimorf.hipersudoraţie.ganglionii spinali . hiperreflexie osteotendinoasă. grasoşi. (boli genetice cu aspect anatomo .BOLILE DEGENERATIVE ŞI EREDODEGENERATIVE ALE S. cu apariţia progresivă de amiotrofii distale şi simetrice mai ales la membrele inferioare însoţite de tulburări de sensibilitate de tip polinevritic.microscopia optică: la neuronii alfa . .L. .tulburări vegetative . sunt normale.leziuni degenerative.nervii periferici .

se caracterizează prin reducerea │Deficienţă de manipulaţie uşoară prin │0-20% prin tulburări de manipulaţie│Capacitate de muncă păstrată.S.G. tulburi de sensibilitate │ │ │în forţă. Investigaţii paraclinice: . descriindu-se aspectul "picior de cocoş".ataxia cerebeloasă este de obicei cea care atrage atenţia asupra bolii. Mersul este tabetic. │ │ │ │ │În paralizia parţială se întâlnesc trei tipuri: │ │ │ │ │A. aspect de picior scobit. tricipital abolit. nu se încadrează în│ │lungului supinator care rămâne indemn şi a │radial prin tulburări parţiale de │parţiale în realizarea extensiei │grad de invaliditate. semne de ischemie cardiacă. tulburări de sensibilitate│ │ │bimanual. membrul │rotaţie internă şi externă a umărului.T. R. EREDOATAXIA CEREBELOASĂ PIERRE-MARIE Este o formă diferenţiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase şi piramidale sunt predominante.debutul şi evoluţia asemănătoare cu maladia Freidreich dar predomină: . TIP MIJLOCIU (Remack) produce o paralizie a │Deficienţă de manipulaţie uşoară │20-49% prin tulburări de │Capacitatea de muncă │ │muşchilor inervaţi de nervul radical cu excepţia │pentru paralizia parţială de nerv │manipulaţie şi prin tulburări │păstrată. normală. │ │tricepsului care este parţial paralizat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. Tulburările de sensibilitate obiective pot fi absente şi discrete. bolnavul prezintă dismetrie.Simptomatologia . │extensie a mâinii pe antebraţ şi │antebraţului pe braţ şi a │Se contraindică muncile ce │ │Se caracterizează prin imposibilitatea flexie │antebraţului pe braţ. Amiotrofiile sunt de regulă distale.│segmentului respectiv. mai ales în membrele inferioare.O. │invaliditate.│ │mişcărilor de ridicare a umărului.semnele cerebeloase cu ataxie. TIP SUPERIOR │ │ │ │ │(Duchenn Erb) . dar cu afectare mai mică a sensibilităţii profunde. bolnavul nu prezintă atrofii sau malformaţii articulare (sau sunt. │ │(teritoriu radicular C. a mişcărilor de rotaţie externă. tremor intenţional şi vorbire cerebeloasă. .aspect de denervare cronică: V. involuţia severă a neuronilor ganglionilor spinali şi pierderea fibrelor mielinice din nervii periferici.O. atrofia umărului (muşchiul deltoid). mai puţin exprimate).O.O. adeseori potenţialele evocate senzitive fiind absente. │ │superior în atitudine de rotaţie internă şi │ │ │Se contraindică muncile ce │ │adducţie. determinată fiind de tulburările de sensibilitate ca şi cele de tip cerebelos. PARALIZIILE DE PLEX BRAHIAL ┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────────── ───────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │Paraliziile de plex brahial pot fi parţiale sau │ │ │ │ │totale. Clinic . Obiectiv: │supinaţiei. Implicaţiile cardiace sunt prezente manifestându-se de timpuriu cu extrasistole atriale.C. abolirea │reducerea mişcărilor de ridicare şi │şi prin scăderea forţei musculare a│nu se încadrează în grad de │ │abducţiei. . R. │presupun prehensiune şi │ │antebraţului pe braţ şi a supinaţiei. hipertrofie ventrivulvară. cerebelor cu baza de susţinere lărgită.T.T. │ │ │presupun activitate bimanuală│ │R. V.M.T. în general. │ │manipulare de greutăţi │ │R. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │În PARALIZIA TOTALĂ de nerv radial mâna este căzută │Deficienţă de manipulaţie medie în │50-65% prin imposibilitatea │Capacitate de muncă . │ │inconstante frecvent pe faţa dorsală a antebraţului │ │ │ │ │şi porţiunea externă a feţei dorsale a mâinii. vorbire lentă.M. bicipital absent.E. se poate găsi doar aspectul contracturii piramidale.C. se abolesc precoce.7). ca şi a │supinaţiei.semnele piramidale sunt mai bine exprimate în forma Pierre-Marie. pot fi vii. Biopsia musculară nu diferă esenţial de cazurile cu amiotrofie peroneală neurogene. Biopsia de nerv îmbracă aspecte de degenerescenţă azonală cu atingere preferenţială a fibrelor mielinice mari. normală sau uşor scăzută. mai accentuate la membrele inferioare.

Se caracterizează prin parestezii sub │ │ │invaliditate. │ │ │II (doi) de invaliditate. În │ │trei tipuri de paralizii) . │ │extensia mâinii. rotulă │ │ │trepte. pumnului şi antebraţului pe braţ. ortostatismului prelungit│50%. │imposibilitatea mişcărilor de extensie│supinaţiei. afectarea │dorsală a mâinii şi abducţia │Se contraindică activităţile │ │ │supinaţiei şi abducţiei mâinii. PARALIZIA NERVULUI SCIATIC │ │ │ │ │Paralizia totală este destul de rară. TIP INFERIOR (Klumpke) . │oricărei mişcări. │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────── ───────┤ │A. interosoşii musculaturii tenare şi │gestualitate medie prin │motorii şi de sensibilitate a │50%.P. │70-85% prin tulburări motorii şi de│ce presupune obligatoriu │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C. tulburări de │echilibru. faţă│instabilitate de genunchi.│gestualităţii de fineţe. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │a. │de invaliditate. │ │hipoesteziei şi se întinde pe faţa internă a │ │ │ │ │braţului şi antebraţului. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │(faţă anterioară coapsă. a │bazin. │ │flotantă. cu mers dificil şi │ │Se contraindică activităţile │ │sensibilitate în porţiunea mijlocie a coapsei şi │instabilitate de genunchi.membrul toracic balant (constă în combinaţia celor│gestualitate şi prehensiune accentuată│sensibilitate. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. PARALIZIA DE NERV OBTURATOR │Deficienţă funcţională medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │Însoţeşte de regulă paralizia de nerv femural şi se │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. │de invaliditate. pronaţiei mâinii sau │ │Se contraindică muncile ce │ │cubital.O. gradul III (trei) │ │imposibilitatea extensiei gambei pe coapsă. PARALIZIA NERVULUI FEMURAL . │imposibilitatea flexiei dorsale a │mersului.. │ 0-19% │Nu se încadrează în grad de │ │parestezică.I). │ │ │ortostism prelungit.P. făcând │ │ │Capacitatea de muncă pierdută│ │posibilă flexia pumnului şi pronaţia antebraţului. gradul III (trei) │ │extensia policelui. falangelor proximale degete. R. mers │ │posterioară a marginii interne a piciorului. │a mâinii şi antebraţului. faţă internă genunchi. se manifestă │ │ │ │ │clinic printr-o paralizie completă a celor două │ │ │ │ │ramuri terminale (S. │ │presupun activităţi bimanuale│ │Tulburarea de sensibilitate este de tipul │ │ │în forţă şi de fineţe. S. urcat de │ │ │ │ │trepte. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B. Semnul │ │ │ │ │caracteristic al acestei paralizii este respectarea │ │ │ │ │muşchiului palmar şi rotundul pronator. pe │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitatea de muncă pierdută│ │gambierul anterior extensorul propriu al halucelui. tulburarea motorie este similară cu cea │imposibilitatea efectuării opoziţiei │mâinii. având ca rezultat aspectul de mână simiană. │ │a unei paralizii combinate de nerv median şi nerv │policelui. anestezie în teritoriul cutanat│echilibru. │care implică bimanualitatea. │invaliditate. │policelui. gradul III (trei) de │ │hipotenare. gradul│ │cu sau fără sindrom Claud Bernard . │activitate bimanuală. se pot │ │funcţională a membrului superior respectiv. tulburări în extensia │de invaliditate. PARALIZIA NERVULUI FEMURO-CUTANAT │ │ │ │ │Expresia clinică a leziunii este meralgia │Fără deficienţă funcţională.Horner. urcat de│ │Obiectiv: hipotorfie. tricipital abolit.T. │ │adapta la activităţi ce nu │ │ │ │ │necesită bimanualitate. mers pe │ │ │ │ │teren accidentat. tulburări de ortostatism şi │tulburări de echilibru. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern │ │ │ │ │Clinic: deficit motor la nivelul gambei. │ │ │ │ │Se poate adăuga leziunea simpaticului cervical şi │ │ │ │ │apariţia sindromului Claud Bernard Horner. gradul III (trei) │ │caracterizează prin paralizia adducţiei şi rotaţiei │bazin.se caracterizează prin │ │ │ │ │paralizia nervului cubital anterior. maleolă tibială şi jumătatea │ │ │ortostatism prelungit. │ │reflexiei rotuliene. │ │formă de senzaţii de piele cartonată cu topografie │ │ │ │ │caracteristică în formă de "rachetă" pe faţa externă│ │ │ │ │a coapsei. gradul III (trei) de │ . │ │ │ │ │ │ │C. mersului şi │pierdută. │ │care presupun mers şi │ │anterointernă gambă. │ │care presupun mers şi │ │genunchiului. │ │ │ │ │Nu poate efectua nici o muncă│ │PARALIZIA TOTALĂ DE PLEX BRAHIAL │Deficienţă de manipulaţie.E. hipotonie cvatriceps.conduce la impotenţă │prin imposibilitatea efectuării │ │funcţie de profesie. │ │ │ │ │ │ │D. │ │ │pe teren accidentat.50% │ │în "gât de lebădă" şi bolnavul nu poate face │paralizia totală de nerv radial prin │extensiei antebraţului pe braţ şi a│pierdută. │Capacitate de muncă pierdută │ │degetelor. flexorilor │Deficienţă de prehensiune şi │50-65% prin tulburări trofice. │ │interne şi externe a coapsei.se caracterizează │Deficienţă funcţională medie prin │54-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │prin dificultate în flexia coapsei pe bazin şi │dificultate în flexia coapsei pe │ortostatismului. │ │ │în cea mai mare parte. mersului şi │pierdută.

mers │ │lombricali.T. (absenţa desprinderii │ │ │ │ │călcâiului de pe sol). │ │peronier şi pediosul. │ │Se contraindică activităţile │ │feţei antero-externe a gambei. │ │ │pe teren accidentat. 2. │ │care presupun mers şi │ │abductorii şi flexorul scurt al halucelui şi primii │ │ │ortostatism prelungit. mers │ │jumătatea internă deget 4. Diagnosticul pozitiv al unei neuropatii începe prin încadrarea simptomelor în tabloul clinic al leziunii nervului periferic: deficit motor selectiv.T. popliteu. degenerative.T. la nivelul piciorului. ortostatismului prelungit│pierdută. şi V. nervul plantar lateral. bolnavul ridică mult genunchiul│ │ │trepte.M. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │b. mers pe vârfuri. pierderea flexiei şi │şi a variantelor posturale. toxice.C. reapariţia contracţiei voluntare şi recuperarea sensibilităţii. Diagnosticul clinic în leziunile nervilor periferici se susţine prin deficitul motor aparţinând teritoriului nervului respectiv. │ │şi flectează mult gamba de partea bolnavă. gradul III (trei) │ │(gastrocnernienii. ahilian abolit. plantă şi degete. nu poate │ │ │ │ │merge pe călcâie. testing-ul muscular care va stabili starea funcţională a fiecărei grupe de muşchi din teritoriul nervos investigat. marginea laterală│ │ │ │ │a piciorului. vasculare. urcat de│ │plantar. flexor şi opozant │ │ │trepte. tibial posterior).│degetelor. │ │ │ │ │tulburări trofice.O.. infecţioase. │mişcărilor de lateralitate ale │ │Se contraindică activităţi │ │(nervul plantar medial. canalul carpian). diminuarea sau abolirea R. semne de disfuncţie vegetativă şi prezenţa modificărilor E. metabolice.C. faţa dorsală a primelor 3 degete şi │ │ │ortostatism prelungit.se │Deficienţă locomotorie medie prin │50-65% prin tulburări în realizarea│Capacitate de muncă 50% │ │caracterizează prin deficit motor la nivelul gambei │imposibilitatea extensiei piciorului │mersului. Sindromul de întrerupere (secţionare parţială sau totală). a reflexiei ahiliană.M. Sindromul de iritaţie (nevralgiile): dureri cu caracter nevralgic însoţite de modificări vasomotorii şi trofice. Sindromul de regenerare se manifestă clinic prin apariţia graduală a motilităţii. Simptomatologia generală a nervilor periferici este schematizată clasic în următoarele sindroame: 1. urcat de│ │Clinic: mers stepat. flexorul scurt al degetelor. congenitale şi neoplazice). Sindromul de compresiune (paralizie de nerv radial prin compresiune în şanţul de torsiune al humerusului sau când nervul trece printr-un canal strâmt.S.G. (ale V.. pătratul │ │ │pe teren accidentat. │ │solear. 3.O.O. tulburări senzitive la nivelul│dificultate în abducţia piciorului. degete în "ciocan". abductorul degetului 5. │ │ │ │ │Obiectiv: mers talonat. Paralizia de nerv sciatic popliteu intern . │ │deget 5. interosoşii dorsali şi plantari şi ultimii │ │ │ │ │lombricali. Tulburări de sensibilitate la nivelul │ │ │ │ │porţiunii dorso-laterale a gambei. │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────────────────────── ───────┘ PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC NEUROPATIILE PERIFERICE Termenul de neuropatie înseamnă o perturbare funcţională a nervului periferic fără referire asupra etiologiei sau patogeniei (traumatice.  atrofiile musculare evidente în evoluţii cronice. 4. tulburări de sensibilitate. R. . plantar subţire. │de invaliditate. lungul şi scurtul │piciorului şi a degetelor şi │şi a variantelor posturale. Dintre semnele obiective au valoare:  absenţa R. ale amplitudinii.│extensorul comun al degetelor. două treimi interne │ │ │care presupun mers şi │ │ale plantei. duratei şi complexităţii potenţialelor unităţilor motorii). │invaliditate.. tulburări ale sensibilităţii subiective şi obiective. │pe gambă.

întâlnindu-se în aceeaşi regiune sau în diferite regiuni ale coloanei vertebrale. radiografia fiind indispensabilă pentru stabilirea diagnosticului diferenţial. Ramurile terminale pentru porţiunea lombară sunt: nervul crural şi nervul opturator. În cazul discopatiilor vertebrale operate sunt numeroase situaţii în care sechelele se pot aprecia numai pe baza examenului clinic neurologic când există leziuni motorii sau senzitive tronculare. Plexul sacrat dă ramuri motorii fesierilor. existenţa malformaţiilor coloanei. De obicei este unică dar poate fi multiplă.M. RMN. spontan sau la mişcări active şi/sau pasive. În prezenţa complicaţiilor postoperatorii (arahnoidite. examene radiologice speciale (AMC. În stabilirea diagnosticului funcţional şi al capacităţii de muncă se vor aprecia separat paraliziile de plex brahial şi paraliziile plexului lombo-sacrat care. nerv cubital. porţiunea externă şi superioară a coapselor şi organelor genitale. care arată prezenţa unui sindrom de enervare. pătratului lombar şi ramuri senzitive pentru tegumentele perineului. cicatrici compresive etc. Cel mai frecvent apare în regiunea lombară. feselor. radiculare sau periferice. care este scăzută în leziunile nervilor periferici. prin modificările date. fese şi faţă posterioară a coapselor. EMG şi VCM sunt indispensabile pentru diagnosticul diferenţial. discopatie vertebrală (denumirea corectă). tulburări circulatorii. sindrom de coadă de cal cu sau fără tulburări sfincteriene etc. deficite motorii segmentare sau globale. modificări ale curburilor fiziologice. tulburări de sensibilitate obiectivă. pot conduce la scăderea capacităţii de muncă parţial sau în cea mai mare parte. Date clinice: dureri vertebrale (cervicale. DISCOPATIILE Numele bolii şi sinonime: hernia discului intervertebral. rareori. neremise în timp (exemplu: pareze sau paralizii de SPE. CT). PARALIZIILE MEMBRULUI INFERIOR Plexul lombo-sacrat este format din primele rădăcini lombare şi unirea celei de a V-a rădăcini lombare cu primele trei rădăcini sacrale. examinările paraclinice importante sunt examenul electric clastic care arată modificări ale excitabilităţii nervilor şi muşchilor. Formularea diagnosticului: diagnosticul corect al discopatiei se formulează după stadiul evolutiv al bolii. tulburări trofice.C. E.) sau sechele compresive medulare. Plexul lombar dă ramuri colaterale senzitive cutanate pentru porţiunea inferioară a abdomenului. Toate aceste modificări pot fi absente în leziunile recente sau minime ale nervilor periferici. existenţa artrozelor. dureri provocate prin manevrele de elongaţie. iar pentru porţiunea sacrală nervul sciatic. Date radiologice: se apreciază pensare discului intervertebral. toracale) şi pe traiectul nervului. Regiunea lombară şi mai ales ultimele două discuri lombare reprezintă sediul de predilecţie al bolii. tulburări de reflexe. sciatică vertebrală. tulburări sfincteriene etc. epidurile. clinic şi radiologic. apoi în cea cervicală şi. lombare. În cazurile complicate cu leziuni tronculare sau radiculare. existenţa osteofitelor. SPI.G. de asemenea permite determinare V. Mielografia gazoasă sau cu substanţe opace precizează nivelul leziunii şi gradul de compresiune. ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate adaptivă │ Grad de invaliditate │ . nerv radial.M. Diagnostic clinic: Pentru stabilirea diagnosticului clinic sunt necesare: un examen clinic complet şi examenul radiologic.) examenul clinic trebuie coroborat obligatoriu cu examenul neurochirurgical. în regiunea dorsală.

│ │simptomatologia subiectivă şi │manipulaţie şi tulburări respiratorii. │ 0-20% │Nu se încadrează în grad de invaliditate.) │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin deplasarea cu │Capacitatea de muncă 50% pierdută. Se │ │caracterizează prin: │locomotorie accentuată pe o perioadă │ │încadrează în gradul II de invaliditate. │ │recomandă repaus. Se │ │crural cu tulburări de sensibilitate.Semne de elongaţie pozitive │ │ │ │ │(Lasseque. │ │ │ │ │c) Stadiul III (paralitic sau │Deficienţă de manipulaţie sau │ 50-60% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │scăderea performanţelor de │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │obiectivă nu este prea marcată. │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin dificultăţi de │Capacitate de muncă pierdută în totalitate. │ │îndelungată care conduc la deplasarea │accentuată prin tulburări locomotorii │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. │ │amiotrofiile musculare sunt marcate. │ │blocaj al segmentului vertebral │ │ │ │ │. │ │ tulburări de sensibilitate obiectivă│ │ │ │ │ sechelele postoperatorii ale herniei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficit motor unilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie. prin │(trei) de invaliditate. Se contraindică│ │cu greutate a bolnavului şi la care │de staţiune şi mers.P. Bonne) │ │ │ │ │b) Stadiu II (de compresiune) se │Deficienţă de manipulaţie sau │ 75-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.faza III │Deficienţă de manipulaţie sau │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. toate│ │parapareză. Se │ │de blocaj) │ │ │recomandă tratament recuperator complex. │ │în gradul III de invaliditate. bolnavul prezintă│locomotorie uşoară. │ │ │ │osteotendinoase │ │ │ │ │. iar deficitul motor este │ │de precizie şi viteză. │manipulaţie bilaterală. paraplegie însoţite de │ │ │acestea împiedică încadrarea în mediul social.M. locomotorie │ 70-89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.diminuarea reflexelor │intervenţiei chirurgicale. Discopatie vertebrală .├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │1. │ │ │ │ │ │ │a) Stadiu I (algic) │Deficienţă de manipulaţie şi │ 20-49% │Nu se încadrează în grad de invaliditate. manipulare cu viteză şi precizie. locomotorie │ 90-100% │Capacitatea de muncă este în totalitate │ │crural cu tulburări de sensibilitate │şi sfincteriană gravă. │ │. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Distrofiile musculare progresive │ │ │ │ │(D. │ │ │moderat. tratament şi consult │ │dureri la tuse. gradul III │ │Formele clinice la debut când │prin tulburări locomotorii de │greutate a bolnavului. deoarece prin imposibilitatea │ │şi tulburări sfincteriene (sindrom de │ │ │efectuării gestualităţii bilaterale şi a │ │coadă de cal) │ │ │deplasării prin forţe proprii sau cu sprijin. │ │ │ │ │ │ │Deficit motor bilateral brahial sau │Deficienţă de manipulaţie.deficit motor moderat │limitată (circa 6 luni) în vederea │ │ │ │. │şi tulburări sfincteriene accentuate.tulburări de sensibilitate │ │ │ │ │obiectivă. deplasări │ │amiotrofiile musculare sunt la │ │prelungit şi prin tulburări │cu greutate. │ │recomandă repaus şi tratament recuperator. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2. │numai cu mare dificultate │ │ │ │ │prin foţa proprie │ .contractură musculară paravertebrală│ │ │ │ │ │ │ │ │ │3. Se │ │(faza neurologică) │locomotorie uşoară. Se încadrează│ │paretic. Se recomandă │ │caracterizează prin: │ │ │tratament recuperator şi în funcţie de profesie │ │ deficit motor │ │ │şi vârstă vor fi reorientaţi profesional în │ │ absenţa reflexelor osteotendinoase │ │ │vederea recuperării totale. Discopatie vertebrală-faza II (faza│Deficienţă locomotorie uşoară. │ │tulburări de sensibilitate şi │ │ │ │ │tulburări sfincteriene tip │ │ │ │ │incontinenţă (cazuri extrem de rare). │ │dureri la nivelul coloanei vertebrale │ │ │ │ │spontane sau la apăsare. │ │pierdută. strănut sau eforturi │ │ │neurochirurgical. │ │. │ │ostostatism şi mers │presupun deplasări pe distanţe mari. tetrapareză sau │ │ │cât şi prin lipsa controlului sfincterian. Se │ │Iritaţie radiculară. Se │ │dureroasă) │ │ │recomandă tratament recuperator complex. │ │Tetraplegfe. │ │început. Discopatie vertebrală-faza I (faza │Deficienţă locomotorie uşoară. tulburări de │bolnavul se poate deplasa │orice activitate profesională. │ │încadrează în gradul II de invaliditate. de întrerupere) se │locomotorie medie.

│ │scăderea forţei musculare preferenţial│manipulaţie. oboseala precoce│Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresivă în timp. │ │generalizată cu tendinţă de agravare │prehensiune şi tulburări de masticaţie.│ │ │ │ │ │ │ │Miotoniile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele autosomal dominante │ │ │ │ │asimptomatice şi uşoare care devin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin tulburări în │Capacitatea de muncă păstrată: nu se încadrează │ │relevante numai în situaţia executării│prin limitarea capacităţii fizice la │realizarea mişcărilor │în grad de invaliditate. musculatura antebraţului. tulburări de masticaţie│deplasabil cu ajutorul altei│ │ │ │deglutiţie şi respiraţie. adecvat. │ │ │anterioară a gambei şi se însoţesc de │ │tulburări de vedere şi │ │ │complicaţii cardiace. fonaţie.│superioare. │ │şi a musculaturii mimicii. tulburări de vedere. │ │amiotrofii musculare marcate cu │tulburări de locomoţie. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care au condus la │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin dificultăţi în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │sunt discrete. │capacităţii fizice de │(trei) de invaliditate. │Se recomandă asigurarea unui loc de muncă │ │este mediu. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice ce se însoţesc de │Deficienţă globală accentuată prin │70-85% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │face cu greutate. în care deficitul motor│ │prestaţie la efort. │gestualitate bilaterală. │şi mers. tulburări de reglare │deplasarea bolnavului se │Se contraindică orice activitate profesională. Performanţele acestor │ │ │ │ │bolnavi uneori sunt chiar │ │ │ │ │impresionante (pseudohipertrofii │ │ │ │ │musculare în 25% din cazuri). endocrine. tulburări de │de manipulaţie şi │ │ │eminenţei tenare. │ │însoţesc de complicaţii psihice şi │ │ │ │ │cardiace sau acestea sunt de │ │ │ │ │intensitate medie. │persoane.│ │ │ │nesprijinit sau cu sprijin. │intenţionale bruşte. orbicularul │ │ │de execuţie. │ │ │ │ │prin imposibilitatea │ │ │ │ │efectuării eficiente a │ │ │ │ │oricărei gestualităţi │ │ │ │ │profesionale şi prin │ │ │ │ │dificultăţi de respiraţie. De regulă │efort. │ │pleoapelor. │ │pe musculatura facială. cu prinderea │ │şi scăderea forţei şi │presupun activităţi bimanuale cu forţa şi viteza│ │musculaturii flexoare distal la membre│ │vitezei de execuţie a │de execuţie. │bilaterală totală inclusiv posibilităţi│forţa proprie fiind │partea altei persoane. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele recesive .simptomatologia │Deficienţa funcţională globală medie │50-65% prin scăderea forţei │Capacitatea de muncă 50% pierdută: gradul III │ │este întotdeauna mai severă. │ │unei mişcări bruşte. │ │ │ │ │ │ │ │Distrofia miotonică Steinert │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut care nu au │Deficienţa globală medie prin tulburări│50-70% prin scăderea │Capacitatea de muncă 50% pierdută. loja │conducere intracardiacă. │ │mişcărilor. tulburări de manipulaţie │bolnavul nedeplasabil prin │supravegherii şi îngrijirii permanente din │ │tulburări de deglutiţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miozitele şi polimiozitele │ │ │ │ . │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │miotonia este limitată la câteva grupe│ │ │presupun activităţi bimanuale cu forţă şi viteză│ │musculare (limba. │prin tulburări de gestualitate. │de autoservire. │ │tulburări de vorbire. tulburări mari │ │ │ │ │de deglutiţie şi respiraţie. musculatura distală a │ │ │ │ │membrelor). tulburări de │deplasare în sensul că │gradul II (doi) de invaliditate. simetric distal şi nu se │ │manipulare de greutăţi. │musculare distal la membrele│(trei) de invaliditate. │tulburări de vorbire. │ │imobilizarea bolnavului şi se însoţesc│prin tulburări locomotorii de staţiune │mers şi ortostaţiune ce fac │gradul I (unu) de invaliditate cu necesitatea │ │de mari tulburări respiratorii. tulburări │ │ │gâtului. │protejat. │ │alimentaţie. flexorii │endocrină. interosoşi. tulburări de │ │ │ │ │gestualitate bilaterală cu │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire. gradul III │ │încă amiotrofii musculare sau acestea │de locomoţie şi manipulaţie. │ │ │psihice. tulburări de vedere │ │ │ │ │(cataractă).

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele subacute şi cronice se │Deficienţă funcţională globală medie │50-65% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │caracterizează printr-o │prin tulburări de locomoţie şi │deplasare în sensul unei │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │BOLILE DEGENERATIVE ŞI │ │ │ . activităţii în forţă şi viteză. tulburări de │ │ │imobilizare şi insuficienţă │ │deglutiţie şi tulburări │ │ │ventilatorie extrapulmonară │ │ventilatorii. │ │ │ │ │ │ │ │Formele bulbare ce se însoţesc de │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │prin tulburări de │ │ │ │ │alimentaţie. │tulburări ce necesită │ │ │ │ │prezenţa altor persoane │ │ │ │ │pentru supraveghere şi │ │ │ │ │îngrijire prin pierderea │ │ │ │ │capacităţii de autoservire. │ │tulburări respiratorii. │perioada de stare bolnavii │ │ │active şi pasive. │deplasare │gradul II (doi) de invaliditate. deglutiţie. iar după│în grad de invaliditate. tulburări │realizarea mersului │(trei) de invaliditate. │bolnavului se face cu mare │Se contraindică orice fel de activitate │ │cvaxipermanent cu răspuns ineficient │tulburări de vorbire. nu se încadrează │ │episod febril cu algii musculare │predominant prin alterarea stării │generează doar ITM. de │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.│ │ │ │ │ │Formele acute se caracterizează prin │Deficienţă funcţională globală uşoară │20-49% prin faptul că │Capacitatea de muncă păstrată. │sprijin. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │progresiv şi în care sindromul │ │scăderea forţei musculare │presupun şi manipulaţie bilaterală în forţă.simptomatologie │Deficienţă funcţională uşoară prin │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │ │pseudomiopatic. deglutiţie. │deglutiţie. │ │spontane dar mai ales la modificări │generale şi tulburări de locomoţie. │ │probele de provocare şi cu răspuns │efort prelungit. tulburări de deglutiţie. │proprii. │ │la terapia medicamentoasă. nu se încadrează │ │săracă. gradul III │ │fonaţie.deplasare dificilă prin │orice activitate profesională. │mers în sensul că deplasarea│gradul II (doi) de invaliditate.│profesională. │ │ │consistenţei musculare care capătă │ │ │ │ │duritate şi se tumefiază. │alimentaţie şi tulburări respiratorii. │posturale. │ │tulburări motorii cu caracter │tulburări de manipulaţie bilaterală. │activităţi ce presupun efort vizual prelungit. │ │tulburări mari de deglutiţie. urcatul şi coborâtul │ │ │tulburări respiratorii.│din partea altei persoane. când deficitul│tulburări de manipulaţie bilaterală. │ │tulburări motorii cu răspuns parţial │vizuale de acomodare. │ │terapia medicamentoasă asociată. │ │simptomatologie ce se instalează lent │tulburări de manipulaţie. │prin tulburări de mers şi statică. tulburări de │prelungit. │realizarea mersului cu forţe│gradul I (unu) de invaliditate. │deplasări mai dificile. │ │deficitul muscular este accentuat la │accentuată prin tulburări locomotorii. │greutate prin forţe proprii. Se contraindică│ │care se adaugă insuficienţa │de manipulaţie. masticaţie. respiraţie şi │ │ │ │ │tulburări de gestualitate │ │ │ │ │bilaterală. │ │ │ │vorbire şi alimentaţie. │ │ │ │ │ │ │Formele cu tulburări oculare şi/sau │Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări în │Capacitatea de muncă 50% pierdută. tulburări în realizarea│. masticaţie şi │accentuată prin tulburări locomotorii. │ │muscular este pe primul plan putând │ │proximal atât la membrele │ │ │merge chiar la amiotrofii rizomelice │ │superioare cât şi la │ │ │ce conturează un tablou │ │membrele inferioare. masticaţie şi │prin tulburări locomotorii.capul balant. diagnosticul este susţinut pe │scăderea capacităţii de prestaţie la │ │în grad de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele cronice complicate în care │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │musculaturii faringiene posterioare │variantelor posturale şi prin tulburări│forţe proprii uneori prin │ │ │determinând disfagia şi insuficienţa │de deglutiţie şi respiraţie. │statică şi variante │deplasări prelungite. modificarea │ │îşi pot relua activitatea. │ │ │+/manifestări articulare. tulburări de │ │ │musculaturii gâtului . │ │manipulaţie şi gestualitate │ │ │În aceste cazuri se poate ajunge la │ │bilaterală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Miastenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele de debut . │ │Se contraindică muncile cu efort fizic │ │100% la terapia medicamentoasă. tulburări de │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │la terapia medicamentoasă. │acomodare. tulburări de │scărilor. tulburări de │Necesită îngrijire şi supraveghere permanentă │ │motor este permanent şi rezistent la │tulburări de vorbire. │ │ │prelungit. │ │fonaţie. tulburări de │gestualitate şi prehensiune.

│bolnavului prin forţe │Se contraindică orice activitate profesională. │ │motori centrali. Diagnosticul se pune │prin scăderea capacităţii fizice la │ │Se contraindică activităţile profesionale cu │ │de regulă pe examinările paraclinice │eforturi mari şi tulburări de │ │eforturi fizice.│mers ce fac bolnavul │gradul I (unu) de invaliditate. tulburări de │bolnavului prin forţe │Bolnavul necesită îngrijire şi supraveghere │ │nucleii motori bulbari. Debutul periferic sugerează o│ │ │ │ │pareză de SPE. │ │neuroni motori periferici domină │mersului prelungit şi a variantelor │prelungit. ortostaţiune │ │tip piramidal este foarte discretă sau│ │ │îndelungată şi eforturi fizice mari. simptomatologia fiind │tulburări respiratorii. gradul III │ │relativ atipică. gradul III │ │predomină la membrele superioare │medie prin tulburări în realizarea │gestualitate şi prehensiune │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată este una din cele │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări ce fac│Capacitatea de muncă în totalitate. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia spinocerebeloasă │ │ │ │ │Friedreich │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut cu modificări│Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │predominanţa simptomelor de neuroni │tulburări de fonaţie şi deglutiţie. │forte bilaterală. │ │ │ │respiratorii. │ │a musculaturii care a condus în timp │prin tulburări de statică şi locomoţie. │mers şi statică. │ │Se contraindică activităţile cu efort fizic │ │abolirea R. │gestualitate şi prehensiune │ │ │ │ │bilaterală ce conduc la │ │ │ │ │pierderea capacităţii de │ │ │ │ │autoservire.│prin tulburări de manipulaţie bilaterală│nedeplasabil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de supraveghere │ │ │şi prin tulburări de sensibilitate şi │proprii. │fac dificilă deplasarea │gradul I (unu) de invaliditate. nu se încadrează │ │Formele clinice fruste cu manifestări │Deficienţă funcţională globală uşoară │ 20-49% │în grad de invaliditate. │ │tip polinevritic şi tulburări │tulburări de sensibilitate periferică. │ │presupun mers prelungit. simptomatologia de │medie prin tulburări în realizarea │mers şi ortostatism │(trei) de invaliditate. prin tulburări de │şi îngrijire permanentă. │ │examenul obiectiv semnalează doar │pentru efort susţinut.T. │ │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.N.)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Forma pseudopolinevritică . iar simptomatologia de│posturale. │ │ │ │ │deglutiţie ce necesită │ │ │ │ │asistare permanentă.O. │ │ │ │ │ │ │Forma generalizată cu atrofie globală │Deficienţă funcţional globală │71-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.L. gradul II │ │mai frecvente cu evoluţie lentă. │ │(biopsia musculară). │ │ │ │ │ │ │ │Forma bulbară . │ │clinice minime. │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. cu │accentuată prin tulburări locomotorii. tulburări de │ │ │ │ │statică şi tulburări │ │ │ │ │respiratorii.. │ │(tulburări motorii + amiotrofii + │gestualităţii bilaterale. │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele superioare când modificările │Deficienţă funcţională de manipulaţie │50-70% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută.C. │ │la imobilizarea bolnavului permanentă. prin │deplasabil cu mare greutate │Se contraindică orice activitate profesională. │ │dramatică. │ │septat. lucrul în frig şi umezeală. de fonaţie. │prin forţe proprii (de │ │ │vegetative şi endocrine asociate. │ │absentă. │proprii. tulburări grave │permanentă. deglutiţie.A. prin │ │ │ │ │tulburări de gestualitate şi│ │ │ │ │prehensiune.forma cu evoluţie │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări ce │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tulburări de sensibilitate). │ │ │presupun manipulaţie de precizie şi în forţă. │Se contraindică activităţile profesionale ce │ │tabloul clinic. │ │manifestă la musculatura inervată de │tulburări neovegetative. │ . │regulă cu sprijin). cu tulburări de sensibilitate │prin tulburări de manipulaţie. │ │proprii.│ │EREDODECENERATIVE ALE S. │dificilă deplasarea │(doi) de invaliditate.forma │Deficienţă funcţională locomotorie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │sensibilitate periferică minore. schiţă de picior │ │ │susţinut şi deplasări pe distanţe mari. nu se încadrează │ │obiective discrete mult timp la care │prin scăderea performanţelor fizice │ │în grad de invaliditate. │ │a întregii musculaturi cu mers dificil│accentuată prin tulburări locomotorii. │prin tulburări endocrine. │ │ │ │ │ │ │ │Scleroza laterală amiotrofică (S. │mers ce fac bolnavul │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │neurovegetative.

│ │ │ │forţă este dificilă. gradul III │ │la care ataxia cerebeloasă este │predominent prin tulburări de │mers prelungit (mers cu │(trei) de invaliditate. tulburări psihice şi │realizează cu dificultate │Se contraindică orice activitate profesională. │distanţe mari. │ │ │prin tulburări de vorbire.sindrom │ │ │ │ │polimorf . │dificultate datorită │Se contraindică activităţile cu deplasări pe │ │vorbire precum şi se accentuarea │ │tulburărilor ataxice). în sensul că mersul se│gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │prin tulburări de statică şi mers şi │statică şi mers în sensul că│gradul I (unu) de invaliditate. │ │ │ │prehensiune bilaterală. │ │ │birou. gradul I (unu) de invaliditate. de manipulaţie │mers în sensul că mersul │parte. │prin forţe proprii. │ │deplasarea bolnavului imposibilă. │devine mai dificil pe │Se contraindică activităţile ce presupun │ │lent progresivă şi prezintă deficite │ │distanţe mari. │tulburări cardiace. │ │accentuată însoţită de tulburări de │coordonare şi echilibru. │ │cu sprijin.49% │de invaliditate. cardiace. uneori │ │ │sensibilitate +/. prin tulburări de │permanentă. │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ ┌─────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────── ──────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic funcţional │ Incapacitate de muncă │ Grad de invaliditate │ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── ──────┤ │I. gradul 0 (zero) │ │ ameţeli │Deficienţă funcţională uşoară când cuprinde triada │ 0 . │mers. SINDROMUL │ │ │ │ │ POST-CONTUZIONAL │ │ │ │ │ REZIDUAL . │proprii. psihice.tulb. prin tulburări în hemodinamica │ │program normal în locuri de muncă fără . │ │ │şi prin tulburări de vorbire. │ │contracturii piramidale +/ tulburări │ │ │ │ │de sensibilitate. │ │atrofii musculare şi deficite motorii │manipulaţie. deplasări posturale şi │ │motorii medii. │ │ │ │ │ │ │ │Eredoataxia cerebeloasă Pierre . gradul III │ │diagnosticul nu mai ridică semne de │tulburări de locomoţie şi tulburări de │mers în sensul că mersul │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice după ani de la debut │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări în │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională globală gravă │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ 20-49% │Capacitatea de muncă păstrată pentru │ │tulburările de coordonare şi echilibru│ │ │activităţile profesionale ce presupun muncă de │ │sunt moderate. │ │şi care prin tulburările ataxice fac │accentuată prin tulburări de statică şi│realizarea mersului. iar │ortostatism prelungit. tulburări psihice şi │devine imposibil prin forţe │Necesită prezenţa unei persoane de îngrijire │ │conduc la imobilizarea bolnavului. cifoscolioză.Marie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice la debut în care │Deficienţă funcţională globală uşoară. │ │ │ │necesar ajutorul altei │ │ │ │ │persoane. │ │tulburări de prehensiune │ │ │ │ │bilaterală. Se recomandă activitate cu │ │ instabilitate psihică │simptomatică. │şi cu sprijin. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice bine exprimate la care│Deficienţă funcţională medie prin │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie progresivă│Deficienţă funcţională globală medie │50-69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50%. prin tulburări mari de echilibru │prin forţe proprii dificil │Se contraindică orice activitate profesională. mers │gradul II (doi) de I invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice care datorită │Deficienţă funcţională gravă prin │90-100% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în cea mai mare │ │amiotrofiilor musculare şi │tulburări locomotorii. │ │îndelungată la care s-au instalat │accentuată prin tulburări de locomoţie.│mers. │ │ │ │ │ │ │ │Formele clinice cu evoluţie │Deficienţă funcţională globală │70-90% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. │ │accentuate însoţite de tulburări de │tulburări cardiace. SINDROAME │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ EVOLUTIVE │ │ │ │ │1. │bolnavul nu se poate deplasa│Bolnavul necesită ajutor şi supraveghere │ │ │ │prin forţe proprii fiindu-i │temporară din partea altei persoane. │ │întrebare. │ │deficienţelor motorii şi generalizate │bilaterală. dar a căror evoluţie este │manipulaţie.prezintă o │ │ │ │ │triadă: │ │ │ │ │ cefalalgie │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. şi prin │ │ │endocrine. │ │manipulaţia bilaterală în │activităţi bimanuale în forţă.│scobit.

PSIHOZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │. lângă surse de apă sau foc.79% când frecvenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate │ │tipurile de epilepsie │crizelor este de cel puţin 2 pe lună sub tratament │crizelor este de 2 pe lună │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │sindroame dischinetice. insomnii). la │ │traumatismului. │ │zile sau săptămâni după │parţiale prezenţa acestora este de o criză pe │ │ │ │impact). fără │ │ │ │ │ritm impus şi solicitări ale analizorului │ │* diplopia.│ │noapte. │în totalitate .mai mult de 2 │Se contraindică orice activitate profesională. │ │ SECHELARE │ │80 . se adaugă şi afazia. │ │ │ │afazia │ │ │Hemiplegie (hemipareză). │ │ │ │ │ │ │ │ │Forme clinice . │ │1-2 pe an │înălţime.49% când frecvenţa │Sunt contraindicate următoarele locuri de muncă:│ │avut epilepsie anterior │sub tratament. cu respectarea │ │* recentă (la câteva ore. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SINDROAMELE │ │ │ │ .│70 . │ │ │ │ │ │ │3. gradul III │ │* imediată (câteva minute│crizelor generalizate convulsive şi neconvulsive │ │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │Se recomandă schimbarea locului de muncă.│post critică este prelungită.89% când se adaugă şi │Se contraindică orice activitate profesională. │este de o criză pe lună sub tratament.95% prin existenţa unui│Capacitatea de muncă şi de autoservire pierdută │ │ │manipulaţie. │tulburările enumerate. │Deficienţă funcţională medie când se adaugă şi unul │ 50 . │săptămână sub tratament. │ │Forme după intervalul de │ │ │ │ │apariţie: │Deficienţă neuro-psihică medie . coordonare masticaţie. │manipulaţie şi locomoţie │gradul II (doi) de invaliditate. │ │ │ │ │Se contraindică orice activitate profesională. SINDROAMELE │Deficienţă accentuată prin tulburări de manipulaţie. NEVROZELE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5. │vorbire şi manipulaţie │Necesită supraveghere şi îngrijire permanentă │ │ │ │accentuat │din partea altei persoane. │ │ │prelungită.gradul I (unu) de invaliditate. │ │depresive. Se recomandă muncă cu │ │de la impact). EPILEPSIA │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │Deficienţă neuro-psihică uşoară când frecvenţa │ │ │ │ │crizelor generalizate este mai rară de o criză pe │0 . │ │generalizată sau focală.69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută.69% │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │crizelor este mai mare de │în siguranţa circulaţiei.gradul 0 (zero) │ │ │lună sub tratament. ENCEFALOPATIE │ │ │ │ │ POSTTRAUMATICĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │4. │ │ POSTTRAUMATICE │locomoţie. │ │Se pot adăuga sindroame │afaziei. în subteran.89% │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate . │ │ │ │ │paralizie facială. │ │* afazia │Deficienţă funcţională accentuată când. │anticonvulsivant.se│ │ │ │ │încadrează în gradul II (doi) de invaliditate.când frecvenţa │ 50 . │ │ │ │ │II.79% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. iar în cazul crizelor parţiale │o frecvenţă de 1-2 pe an │de invaliditate.4 ore/zi. │ 70 . iar starea postcritică este │80 . iar în cazul crizelor │ │contraindicaţiilor bolnavilor epileptici.tură de │ │(iritabilitate.│ │ │ │ │ de boli psihice │ │ │ │ │ organice. │ │Se recomandă muncă cu program redus . fără conflictualitate. în │ │ │ │ │învăţământ şi cu publicul. │ │neurologice: │ │ │activitate cu solicitări mici sau medii. │deficit de locomoţie. gradul III │ │ │din sindroamele neurologice enumerate cu excepţia │ │(trei) de invaliditate. pe lângă │ │ │ │* sindrom piramidal.toate │Deficienţă neuro-psihică accentuată când frecvenţa │70 . anosmia │ │ │vizual.sunt descrise la capit. │ │ │Pierderea capacităţii de autoservire.89% . │ │ │ │ │afazie. │ │ │ │ │ │ │2. stări │cerebrală de sensibilitate generală şi afectivitate. │ │La bolnavii care nu au │când acestea survin mai rar decât odată pe săptămână│30 . tulburări ale │ │ │ │ │memoriei. iar starea │ │program redus de 4 ore/zi. │crize pe lună │ │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă gravă prin tulburări de locomoţie şi │90 .29% când crizele apar cu│Capacitatea de muncă păstrată .

tulburări trofice │ │ │ortostatism.89% în cazul │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate.│VIZUALE (deficite │Deficienţă vizuală medie (vezi Criterii │ 50 .89% prin existenţa │Capacitatea de muncă pierdută în totalitate. disfonie.│ │muşchii extensori ai │ │ │ │ │degetelor şi pumnului.49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │30 . ataxie │ │ │ │ │cerebeloasă.29% prin tulburări de │de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │Deficienţă accentuată (vezi Criterii oftalmologice).tulburări de │ │tulburări de sensibilitate │ │ │sensibilitate │ │ │ │ │mioartro-kinetică │ │ │ │ │vibratorie şi tactile │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │ │80 .gradul 0 (zero) │ │Tablou clinic: │locomoţie şi tulburări de sensibilitate. gradul 0 (zero) │ │polineuropatie motorie.L.│70 .49% │Capacitatea de muncă păstrată. │ │sensibili la presiune. ambliopii) │oftalmologice).disfazie. │ │ │ │ │Program de 4 ore fără suprasolicitarea │ │ │ │ │aparatului vizual. │de manipulaţie şi locomoţie │activităţi cu solicitări mici sau medii. POLINEUROPATIILE │ │ │ │ │ TOXICE │ │ │ │ │1. │ │deficitului motor accentuat │ │ │surditate.89% prin existenţa │ │ │ │ │deficitului locomotor. │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de │ 50 . se încadrează│ │ │şi Criterii O.│deficitului motor accentuat │gradul II (doi) de invaliditate. │gastro-intestinale. │ │70 . gradul III │ │hemianopsice. │ │ │Deficienţă medie prin tulburări senzoriale (vezi │50 . │ │de invaliditate.69% │(trei) de invaliditate. │echilibru. semne │ │(de locomoţie şi │ │ │piramidale. │ │dezorientare.L. │ │I. │ │ │ │locomoţie │Se recomandă activităţi cu program normal în │ │.R. de │ │ │ │ │manipulaţie. Nu se încadrează │ │ │ │ │în grad de invaliditate. │ │ │ │ │Deficitul motor de tip │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei │50 . │ │Korsakov (confuzie.).69% │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │ │ │ │ │ │2. Polineuropatia │ │ │ │ │ alcoolică │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de │ 0 . abolirea ROT). │ │stepat. fără │ │. Diagnosticul │ │ │Se recomandă munci cu program redus de 4 ore/zi. Polineuropatia │ │ │ │ │saturnină.R. │ │în gradul III (trei) de invaliditate. │ │(trei) de invaliditate. tulburări trofice. anemie.deficit motor (mers │ │ │locuri de muncă ce nu impun mers prelungit. │ │ │ │1) │Se contraindică orice activitate profesională.│ │clinic se stabileşte: │ │ │în afara mediului toxic cu plumb. tulburări │psihoza Korsakov). │şi a tulburărilor ataxice.4 ore/zi. │Se contraindică orice activitate profesională. │0 .gradul III │ │(diminuate). │ │ │ │ │HIPOACUZIE │ Deficienţă uşoară (vezi şi Criterii O. │ │ANOSMIE. tulburări de │50-59% când apar tulburări │Se recomandă munci cu program redus .69% (vezi şi anexa 1) │Capacitatea de muncă 50% pierdută.nervii şi muşchii sunt │manipulaţie.) │ 0 . .79% prin existenţa │ │ │. │ │de memorie cu tendinţă la│ │de coordonare şi psihice. │menţionate la diagnosticul clinic (ataxia cerebrală.gradul III │ │"radial" este simetric │musculare în membrele superioare. │ │.49% │Capacitatea de muncă păstrată . AGNOZIE. │ │ │ │ambliopiilor (vezi şi anexa │gradul II (doi) de invaliditate. Este o │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări │ 0 . mers prelungit sau muncă la │ │ │ │ │înălţime. │ │bilateral. pigmentarea mucoaselor. │ │afectând cu predilecţie │ │ │Se recomandă scoaterea din mediu toxic cu plumb. Polineuropatiile │ │ │ │ │ profesionale │ │ │ │ │a. neuropatie │ │manipulaţie).69% prin tulburări de │Capacitatea de muncă pierdută 50% . │ │tulburări de echilibru │ │ │nistagmus. │ │ │pseudotabetică. psihoza │Deficienţă accentuată când apar şi alte semne │70 .49% când se adaugă şi │ │ │. Se │ │ │ │ │recomandă program redus de 4 ore fără solicitări│ │ │ │ │senzoriale mari.69% când se adaugă │ │ │Alte semne: paralizia │ │tulburări trofice şi │ │ │laterală a privirii. │ │ │confabulaţie). │manipulaţie │(trei) de invaliditate. de echilibru şi│ │ │ │ │tulburări psihice. │ │ │ │60 .

fără ritm impus. activităţi cu solicitări │sau medii. │ │ │În celelalte │ │ │poli-neuropatii │ │ │medicamentoase. │ │ │ producând surditate │ │ │ ireversibilă şi sindrom│ │ │ vestibular. gradul │(trei) de invaliditate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ . │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . atât în│ │ │membrele pelvine. ore.gradul │(trei) de invaliditate. │Se recomandă activităţi în afara mediului │mercur. paralizii │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări (zero) │ │ amiotrofii tip Aran │parestezice. │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără ortostatism şi mers prelungit. Polineuropatiile │ │ │ medicamentoase │ fără │ │ │ │ │Pot fi date de: │ │ │ sulfamide │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de gradul III │ │ streptomicină │sensibilitate. Polineuropatiile │ │ │ prin insecticide │ │ │ tulburări │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │pseudomiopatice │segmentare în membrele toracale şi pelvine.69% │Se recomandă munci cu program redus de 4 │fără eforturi fizice susţinute. de │ │e. │ în │ │ │ fizice şi │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin scăderea forţei III │ │ │segmentare în membrele toracale. │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută │(trei) de invaliditate. │Munci cu program de 4 ore/zi în afara │toxic cu mercur. │ │ │ creşterea excreţiei │ │ │urinare a plumbului şi │ │ │coproporfirinelor. munci cu solicitări │sau medii.69% 0 .activităţi cu │ │ anamnestic (expunerea │ │ │prelungită la plumb). │ │ │b. │ │ │ mediului │ │c.69% (vezi şi anexa 1) 50 . │ │ │ ore. Polineuropatia │ │ │ mercurială │ │ │ leziuni motorii cu │ │ │pareze la membrele │Deficienţă funcţională uşoară cu deficite motorii (zero) │ │superioare. │segmentare la membrele │toracale │ │60-69% apar amiotrofii │Aran . │ │ Streptomicina are │ │ │ predilecţie pentru │ │ │ nervul │ │ │ acustico-vestibular. gradul │50-59% prin scăderea forţei │(trei) de invaliditate. Polineuropatia │ mici │ │ arsenicală │ │ │ parestezii. │Capacitatea de muncă pierdută 50% . cu │uşoare. │ │ Duchenne. gradul 0 │de invaliditate. │Capacitatea de muncă păstrată. fără │(arsenic).Duchenne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 50 . │Se recomandă munci cu program de 4 ore/zi. gradul 0 │de invaliditate. cât şi │ │ │în membrele toracale. este o │ │ │atingere simetric distală│ │ │a sensibilităţii. │ │complicaţii renale şi │ cu │ │digestive.69% 50 .49% 50 . │ │ │ simptomatologie │ │ │caracteristică. │toxice (insecticide). │ │ │ fără │ │ │ mici │ │ │ │ │ │Deficienţă funcţională auditivă gravă şi de III │ │ │echilibraţie. │Se recomandă activităţi cu program normal │locuri de muncă ce nu impun eforturi │de manipulaţie. │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │ │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │ │manipulaţie.49% │solicitări fizice mici sau medii. tulburări de locomoţie şi │ │ hidantoină │manipulaţie.69% 0 . │Se recomandă munci cu program de 4 ore. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă păstrată. gradul │(trei) de invaliditate sau gradul II (doi) │invaliditate. │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │solicitări ale auzului. │ │ │ toxice │ │ │ │ │ │ │ │d.

49% 50 . │ │ │ uneori atingeri ale │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări totalitate. │Se contraindică orice activitate │ │70 . gradul │(trei) de invaliditate.tulburări psihice de │ │ │tip: │ │ │ depresiv │ │ │ confuzional │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . locomoţie şi tulburări de nervi │ │ tetrapareză (senzitivo-│cranieni. │Poate desfăşura activităţi cu program │ore/zi. │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul (doi) de invaliditate. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │ │ . │ │motorie.stare generală │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │alterată. Multinevrite . cu solicitări fizice medii. Mononevrite . mers şi ortostatism │prelungit. │ │ │ │ │ │ │ │ │b. │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută în . gradul │(trei) de invaliditate. │ │mielopatică. gradul │(trei) de invaliditate. │ │acută sau cronică. │ │ │Tablou clinic: │ │ │.89% 50 .│II.69% (vezi şi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │Capacitate de muncă pierdută 50%. │ │extern şi a nervului │ şi │ │crural. Polineuropatia │ │ │diabetică │ │ │În funcţie de tabloul │ │ │clinic se clasifică în │ │ │următoarele forme: │ │ │ │ │ │a. Polineuropatie │ │ │ paraneoplazică │ │ │Apare insidios. │ │sexuală.89% 50 .distale │ │ │ │ │ │d.89% când se adaugă │tulburări oculare şi psihice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 70 . │ │nervilor cranieni cu │mari de manipulaţie. POLINEUROPATII │ │ │ METABOLICE │ │ │I.cu │ │ │atingerea simetrică a doi│ │ │sau mai mulţi nervi │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │periferici cu evoluţie │manipulaţie şi/sau locomoţie. gradul │(trei) de invaliditate. totalitate.79% prin tulburări de │manipulaţie şi locomoţie │80 . Oftalmoplegia │ │ │ diabetică │Deficienţă vizuală medie prin tulburări de III │ │(pareză de perechea │motilitate oculară.69% (vezi anexa 1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Capacitatea de muncă 50% pierdută. │ │ │Pot fi: . │motilitate oculară şi tulburări psihice. │Munci cu program normal. profesională.69% (vezi şi anexa 1) 0 . │ │a-IIIa). comă). │Se contraindică munci ce suprasolicită │analizorul vizual. │ │ │ │ profesională. │ │ │ │ │ │c. flască. │Poate desfăşura activitate cu 4 ore. Polineuropatia │ │ │ porfirinică │ │ │Tablou clinic: │ │ │ paralizie de nerv │Deficienţă funcţională medie prin tulburări de III │ │radial. gradul 0 │de invaliditate. │ │ │Capacitatea de muncă păstrată.69% (vezi anexa 1) 70 . fără ortostatism │mers prelungit.cu │ │ │afectarea în special a │Deficienţă funcţională uşoară prin tulburări de (zero) │ │sciaticului popliteu │sensibilitate (parestezii). │ │diplopie. │ │ │ tulburări trofice. amiotrofie │locomoţie şi manipulaţie. │Capacitatea de muncă pierdută în │gradul II (doi) de invaliditate. │manipulaţie. │ redus de 4│ │encefalopatie │ │ │.89% 50 . locomoţie. fără │eforturi fizice mari. Neuropatie vegetativă-│ │ │cu afectarea vezicii │Deficienţă funcţională accentuată prin tulburări │ │urinare şi impotenţă │sfincteriene. │ │ │ tulburări psihice │ │ │(delir. │Se contraindică orice activitate │ │ │ │ │Capacitatea de muncă pierdută 50%. │ │ │ │ │2. │ │ │ │ │ │3. tulburări de │ │ptoză palpebrală.proximale. │Se contraindică mersul şi ortostatismul │prelungit. paralizie │ │ │facială.

Demenţa vasculară  cu debut acut  prin infarcte multiple  subcorticală . Stare de conştienţă clară. inabilitatea de a sesiza asemănările şi diferenţele între cuvinte apropiate. Pierderea abilităţilor intelectuale. │ │ amnestic │importante de locomoţie. apraxie. Cel puţin unul din următoarele elemente: a. . de tipul bolilor sau leziunilor cerebrale sau afecţiunilor.Demenţa în alte boli . DEMENŢA Criterii de diagnostic 1. alte tulburări ale activităţii corticale superioare: afazie. sfincteriene │ │gradul II (doi) de invaliditate.totalitate. d.V. antrenând o disfuncţie a creierului.Demenţa în boala cu HIV .S. deteriorarea gândirii abstracte.  cu debut precoce  cu debut tardiv  formă atipică sau mixtă . 4. 2. crescut │ │ │ │ │. │ │Probe de laborator: │ │ │ │ │. manifestată prin interpretarea incorectă a proverbelor.Jakob . agnozie. judecată deteriorată. manipulaţie. │ │ │şi psihice. Disfuncţia este: . modificare a personalităţii .Demenţa în boala Parkinson .alterarea sau accentuarea unor tulburări premorbide.leziunile sau bolile ce afectează direct sau selectiv creierul. b. 3.H. suficient de severă pentru a interfera cu activitatea socială şi profesională. Existenţa factorului organic.primară .secundară .teste de disproteinemie│ │ │ │ │crescute │ │ │ │ └─────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────────────────── ──────┘ AFECŢIUNI PSIHICE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE. INCLUSIV TULBURĂRILE SIMPTOMATICE Sunt tulburări mentale cu etiologie organică cunoscută. c.Demenţa în boala Creutzfeld .Demenţa în boala Pick . Forme clinice . Deteriorarea memoriei. 5.în cazul bolilor sau tulburărilor somatice în care creierul este atins la fel ca alte organe sau sisteme ale organismului.Demenţa în boala Huntington . │ │Se contraindică orice activitate profesională.Demenţa în boala Alzheimer. dificultate construcţională. dificultăţi în definirea enunţurilor şi conceptelor.

Diagnosticul funcţional Se elaborează pe baza simptomatologiei clinice.demenţa gravă .demenţa uşoară .│ │ │ │ │necesită îngrijire şi supraveghere │ │ │ │ │permanentă din partea altei persoane │ └────────────┴─────────────────────────────┴──────────┴───────────────────────────────────────────┘ DELIRIUM Elementul esenţial îl constituie obnubilarea conştiinţei. debutul este relativ rapid şi evoluţia fluctuantă. vise terifiante. . .uitarea evenimentelor recente.incapacitate de memorare. Elementele clinice se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp (ore sau zile) şi tind să fluctueze în cursul unei zile. . 2. deteriorare socială moderată. a evenimentelor curente. hiperestezie senzorială auditivă şi vizuală. .│ Capacitate de muncă │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă uşoară│Deficienţă psihică uşoară │ 20-49% │Păstrată │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă medie │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul III de │ │ │ │ │invaliditate. . ┌────────────┬─────────────────────────────┬──────────┬───────────────────────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. uneori apare brusc. a investigaţiilor imagistice (CT.tulburări de percepţie: iluzii.demenţa severă . a controlului pulsional. interpretări eronate . examen somatic sau teste de laborator a unui factor organic specific considerat a fi etiologic.Intensitatea tabloului clinic .vorbire uneori incoerentă . RMN) sau electrodiagnostice (EEG). .uitarea numelor. 5.ezitare în răspunsurile la întrebări. . Dezorientare şi deteriorarea memoriei 4. Evidenţa din anamneză. deliriumul se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp.necesitatea de a repeta de mai multe ori o relatare în vederea memorării.tulburarea ciclului somn-veghe cu insomnie sau somnolenţă diurnă .uitarea numelor celor apropiaţi.uitarea datelor personale. .creşterea sau scăderea activităţii motorii 3. În mod obişnuit. insomnii nocturne sau somnolenţă diurnă. . .demenţa medie . concentra şi susţine atenţia asupra stimulilor ambientali. a investigaţiei socio-profesionale. Evoluţia lentă este mai probabilă dacă o maladie sistemică sau un dezechilibru metabolic este subiacent deliriumului. a examinării psihologice. . halucinaţii. poate lucra program de 4 ore │ │ │ │ │cu efort intelectual redus │ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă severă│Deficienţă psihică accentuată│ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de invaliditate│ ├────────────┼─────────────────────────────┼──────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Formă gravă │Deficienţă psihică gravă │ 90-100% │Se pot încadra în gradul I de invaliditate.accentuarea semnelor de mai sus. dificultatea de a gândi clar. cu dificultăţi în activitatea profesională. Criterii de diagnostic clinic 1. numerelor de telefon. Cel puţin 2 din următoarele elemente: . coşmaruri. funcţional │Incapacit.uitarea conversaţiei recente.sarcini neterminate pentru că nu ştie de unde să le reia. Obnubilarea conştiinţei cu reducerea capacităţii de a-şi mobiliza. alteori este precedat de simptome prodromale cum ar fi neliniştea.deteriorarea judecăţii. adreselor.

disforie │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┘ TULBURAREA DELIRANTĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic 1. 3. │ │ │Se pot încadra în gradul │ │organizate. Prezenţa factorilor organici. Existenţa factorilor organici. cu durată mare şi │Deficienţă psihică │ 50-70% │III de invaliditate. Ideile delirante persistente sau recurente sunt elementul central. Prezenţa factorilor organici. 2. . ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │ Dg. funcţional │Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări moderate de memorie │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în │ │de scurtă şi lungă durată │ medie │ │gradul III de │ │cu relativa lor conştientizare│ │ │invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări mari de memorie de │Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în │ │scurtă şi lungă durată │ accentuată │ │gradul II de │ │confabulaţii. subiectul poate fi conştient de starea sa. pot │ │frecvente. ┌──────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. pierderea capacităţilor intelectuale sau halucinaţii. vizuale sau auditive. cu debut brusc şi evoluţie cronică.│Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │evoluţie de scurtă durată │uşoară │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii complexe. dar aceste idei nu sunt pe prim plan. ecografii) şi electrodiagnostic. Absenţa obnubilării. iar │Deficienţă psihică│ │aprecia. se va│ │deteriorare marcată. depresie. a modificărilor de dispoziţie. funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Diagnostic clinic │Deficienţă psihică│ 75-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ ├──────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Dacă intensitatea tulburărilor│ │ │Se pot încadra în gradul│ │este mare. gândire şi intelect. Deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată. │ accentuată │ 70-90% │II de invaliditate │ │anxietate. funcţie de │ │etiologia indică un prognostic│ gravă │ │investigaţia socială. 3. 2. Criterii de diagnostic clinic 1. Halucinaţii persistente sau recurente. cu idei delirante restrânse │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul │ │la conţinutul halucinaţiilor. │ │sever cu afectare importantă a│ │90-100% │capacitatea de │ │funcţiilor somatice │ │ │autoservire │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ SINDROMUL AMNESTIC ORGANIC Elementul esenţial este deteriorarea memoriei de scurtă şi de lungă durată pe fondul conştiinţei clare.Diagnosticul funcţional se stabileşte după investigaţie clinică complexă (somatică. psihică şi psihologică). RMN. evoluţie subacută │medie │ │lucra cu program de 4 ore│ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Halucinaţii cu durată de câţiva │ │ │ │ │ani. Nu există obnubilarea conştiinţei şi pierderea abilităţilor intelectuale. Nu există obnubilare. analize biochimice. Halucinaţiile pot sta la originea unor elaborări delirante. neurologică. investigaţii imagistice (radiografii. 3. se însoţeşte de │ │ │I de invaliditate. 2. CT. absenţa criticii│ │ │invaliditate │ └──────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴───────────────────┘ ALTE TULBURĂRI MENTALE ORGANICE HALUCINOZA ORGANICĂ (NEALCOOLICĂ) Criterii de diagnostic 1. ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┤ │Individul este conştient de │ │ │ │ │natura patologică a tulburărilor.

izolare │ │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────────────────┘ TULBURARE DISOCIATIVĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . │ medie │ 50-70% │invaliditate. Diagnosticul funcţional. . halucinogene).prezenţa atacurilor de panică. Nu există obnubilare. idei delirante sau halucinaţii. coreea Huntington. perplexitate.prezenţa etiologiei organice. continuitatea identităţii şi a senzaţiilor mediate şi controlul mişcărilor corporale.Aceste tulburări apar în consumul de substanţe psihoactive (amfetamine. Nu │Deficienţă psihică │ 20-49% │Păstrată │ │interferează cu activitatea │uşoară │ │ │ │profesională │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Prezente cele două forme de │Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de│ │anxietate care interferează │medie │ 50-70% │invaliditate. Contraindicaţii │ │cu activitatea profesională │ │ │de loc muncă cu periculozitate │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Frecvente decompensări cu │ │ │ │ │interferenţa importantă a │Deficienţă psihică │ 70-90% │Sc pot încadra în gradul II de │ │activităţii profesionale şi a│accentuată │ │invaliditate │ │relaţiilor sociale. Criterii de diagnostic clinic 1. fără efort intelectual susţinut │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Gândire magică. canabis. al incapacităţii şi al capacităţii de muncă este identic cu cel indicat la capitolul tulburări de afectivitate. poate lucra program de 4│ │disfonie │ │ │ore. inhibiţie │ │ │ │ │psihomotorie sau nelinişte│ │ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Se pot încadra în gradul I de │ │Potenţial marcat de │Deficienţă psihică │ 90-100% │invaliditate necesitând supraveghere │ │periculozitate │gravă │ │şi îngrijire din partea altei persoane│ └──────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴──────────────────────────────────────┘ TULBURAREA AFECTIVĂ ORGANICĂ Elementul esenţial este o tulburare de dispoziţie asemănătoare unui episod maniacal sau depresiv major.pierderea parţială sau completă a integrării normale în amintirile din trecut.prezenţa anxietăţii generalizate.fondul organic prezent. . TULBURAREA ANXIOASĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . Tulburarea dispoziţiei cu cel puţin 2 din simptomele asociate menţionate la episodul maniacal sau depresiv. 3. stereotipii. leziuni ale emisferului nedominant.asocierea altor tulburări. 2. .│ │ │ │ │cu scăderea posibilităţilor │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │compensatorii ale bolnavului │ │ │III de invaliditate │ └───────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ . ┌─────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────────────────┤ │Anxietate generalizată sau │ │ │ │ │episoade paroxistice. ritualuri. deteriorarea activităţii intelectuale. ┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate nevrotică │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Tulburări de intensitate psihotică. epilepsia temporală. Prezenţa factorilor organici. determinată de un factor organic specific. .│ │ │ │ │disforie. ┌──────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├──────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Deteriorare cognitivă │ Deficienţă psihică │ │Se pot încadra în gradul III de │ │uşoară. │ Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul II de │ │vorbire dezlânată sau │ accentuată │ │invaliditate │ │incoerentă.

┌────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Cele de mai sus │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Coexistenţa cu tulburări│Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │somatoforme importante │ │ │III de invaliditate │ └────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURARE ORGANICĂ DE PERSONALITATE Criterii de diagnostic clinic 1. idei delirante.LABILITATE EMOŢIONALĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic . . Un individ care se intoxică de mai multe ori în interval de o lună are prin definiţie dependenţă sau abuz de substanţă. demenţa.) Termenul de intoxicaţie se referă la o tulburare mentală şi presupune un comportament maladaptativ. . exploziv. zile. deteriorare │Deficienţă psihică uşoară│ 20-49% │Păstrată │ │cognitivă uşoară. tulburări ale dispoziţiei sau halucinaţii 3. . 2. iritabilitate │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament inacceptabil.disconfort cenestezic. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic funcţional │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Suspiciozitate. sindromul delirant organic. periculozitate. .nu există obnubilare. Se datoreşte uzului recent şi prezenţei în corp a substanţei.prezenţa certă a factorului organic. 1. . rareori perioade mai lungi. │Deficienţă psihică │ 70-90% │II de invaliditate │ │deficit important de autocontrol│accentuată │ │ │ └────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT DETERMINATE DE CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE (solvenţi. . . .deteriorarea conţinutului pulsional şi a simţului critic. SINDROMUL DE DEPENDENŢĂ Criterii de diagnostic clinic . cognitive şi fiziologice survenind în urma consumului repetat de substanţă psihoactivă. deteriorare intelectuală. .labilitate sau incontinenţă emoţională. Debutul şi evoluţia sunt rapide de ore.tulburări de comportament.labilitate emoţională.│ │ │Se pot încadra în gradul│ │antisocial.prezenţa certă a factorului organic. │Deficienţă psihică medie │ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │disforie │ │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Comportament impulsiv.suspiciozitate şi ideaţie paranoidă. Consumul abuziv şi complicaţiile pot determina tulburări psihice care duc la invaliditate.marcată modificare a personalităţii şi comportamentului care era obişnuit individului înainte de a interveni boala. droguri etc. halucinoza organică sau sindromul afectiv organic.apatie marcată şi indiferenţă. intoxicaţia poate fi însă suprapusă peste orice sindrom organic cerebral cu excepţia deliriumului. simptomatologia clinică a intoxicaţiei se remite şi nu presupune încadrarea în grad de invaliditate. Prin tratament adecvat. Tabloul clinic nu corespunde unui sindrom cerebral specific precum deliriumul. .

│Deficienţă psihică │ 20-49% │ Păstrată │ │deficit de autocontrol │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Accentuarea tulburărilor de atenţie │ │ │ │ │şi memorie.se referă la o substanţă psihoactivă.idei delirante în special de tip persecutor.greaţă şi vomă.agitaţie psihomotorie sau stupoare. apariţia complicaţiilor │ │ │ invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────────┘ 2. o toleranţă crescută. . un grup de substanţe sau un ansamblu de substanţe diferite farmacologic. uneori sevraj psihic. . .halucinaţii auditive sau polisenzoriale. .anxietate marcată. comportament inadecvat. TULBURAREA PSIHOTICĂ Criterii de diagnostic clinic . ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │ Diagnostic │Incapacitate│ Capacitate de muncă │ │ │ funcţional │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Simptomatologie clinică uşoară │Deficienţă psihică│ 20-49% │Păstrată │ │ │uşoară │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Accentuarea semnelor clinice şi │Deficienţă psihică│ 50-70% │Se pot încadra în gradul│ │interferarea cu activitatea profesională│medie │ │III de invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Apariţia consecinţelor şi a deliriumului│Deficienţă psihică│ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 3. .prezenţa unui grad de obnubilare a conştiinţei.. limbii sau pleoapelor şi de cel puţin unul din următoarele simptome: . │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări de atenţie.hiperreactivitate (tahicardie. creşteri ale TA).maleză. imposibilitate de autocontrol│accentuată │ 70-90% │ gradul II de │ │şi autocenzură. transpiraţii. . │Deficienţă psihică │ 50-70% │ Se pot încadra în │ │deranjează anturajul şi interferează │medie │ │ gradul III de │ │cu activitatea socio-profesională │ │ │ invaliditate │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Apariţia elementelor de deteriorare.dispoziţie depresivă şi iritabilitate.lipotimie ortostatică. SINDROMUL AMNEZIC Criterii de diagnostic clinic . . ┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│Capacitate de muncă│ ├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────────┤ │Tulburări psihice uşoare care nu │ │ │ │ │deranjează anturajul şi nu interferează │Fără deficienţă │ 0-19% │ Păstrată │ │cu activitatea profesională.suprimarea sau reducerea ingestiei prelungite de alcool sau o altă substanţă psihoactivă. dificultate în a controla acest consum. ┌────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Elementele diagnosticului clinic│Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gradul│ │ │ accentuată │ │II de invaliditate │ └────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴────────────────────────┘ 4.diminuarea progresivă a atenţiei acordate altor activităţi şi obligaţii în favoarea consumului de drog.dorinţă puternică de a consuma substanţa.tulburări cronice ale memoriei recente şi de evocare. SINDROMUL DE SEVRAJ Criterii de diagnostic clinic . . . . repetarea consumului deşi există semne ale consecinţelor nocive. │Deficienţă psihică │ │ Se pot încadra în │ │nelinişte. iritabilitate. urmată de tremor grosolan al extremităţilor. fără a atinge caracterul unei confuzii grave. .

O perioadă distinctă de dispoziţie maniacală expansivă sau iritabilă.tulburări ale percepţiei timpului şi cronologiei evenimentelor. c. anormal de ridicată sau persistentă.minimum 3 criterii simptomatologice. Elaborarea diagnosticului funcţional. În remisiune parţială . investiţii nesăbuite).toate criteriile au fost satisfăcute anterior dar nu mai există semne sau simptome semnificative de cel puţin 6 luni. Uşoară . ┌─────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────────────────┐ │ Criterii │Diagnostic funcţional│Incapacitate│ Capacitate de muncă │ ├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────────────────┤ │Semnele clinice descrise │Deficienţă psihică │ 70-90% │Se pot încadra în gr