Sunteți pe pagina 1din 56

,

OSlEOLOGJE

I

./ VI. OASELE CRANIULUI (OSSA CRANII)

Cran.Uri este si.mat Ir:LPQr!itlD<:;3 s.up~riQqr~a corpului, situata deasupra coloanei vertebrale. Este format din 23 de oase, dintre care doar mandibula si hioidul sunt mobile.

___ .. _._. __ .•. _,,"_,.-._._~ . __ r·""" - • __ ,_o_ _, ' .;

celelalte oase fiind fixe.

v ~ .. - --. -_ ,-,."

Oasele craniului se impart in dona portiuni:

~ _Q .. portiune_jli~!!~~ .. pgst~_rQ ... ~.llp~_rtQr, care are forma unei cutii osoase in care se

zaseste encefalul si care se numeste neurocraniu.

y.. .~ . __ . __ . .. ~. __ ---'_ ,. "_'_--"",' -" ._- ,. ------ .. ,---._ .... _··_.,,_-.. __ .. 'r. ~· __ ' __ · ····•• __ ·__ .

:;.. ?p.i2r!~llI.l~d_i?pusa antero-inferior, care adaposteste organele de simt si organele masticatiei si care se mai numeste si vjscerQ~mni.\LSaU fata.

~ I

~.~~~:~.-, ~-.-.,-. ----,." .. ~-. - ~.'

:""'. -.,,;

, \

I '" .~., .

;

.. (-"~' ....... -_.

' ..

.. -- __..-

'---,_ -'~'

Fi,:~ W·e 52. Cranial in ansamblu,

----------_.- .. _----

II 1

~~1ZWftr!"u. 2Wii--=-:a;;...lI!i<!iia- __ -i ... :~·~~~~~:J~;;i~bKiii:q,:_..l· z""·._"- iiiiOiiiiiiiiiiOiiiiiOiik>~ •• iii __ -i.ii~ ·Mk"iiA...........-:W.~:

osi EO!..JJGfL

NEUROCRANIUL (NEUROCRANIUM)

Neurocraniul este format din 8 piese osoase:

• 4 nepereche: frontalul, occipitalul, etmoidul ~i sfenoidul

• 4 pereche: 2 parietale si 2 tempora1e

FRONTALULsauCORONARUL (OS FRONTALE)

Fronralul este un os nepereche, median si simetric, care ocupa portiunea cea mai anterioara a craniului. Este un os pneumatic, ncregulat si latit. In partea posterioara el se articuleaza cu cele 2 oase parietale si cu sfenoidul iar in partea inferioara se articuleaza cu etmoidul si cu oasele fetei: oasele proprii nazale, malarele, lacrimalele si maxilarele supenoare .

. Are forma unei scoici, prezentand trei fete: anterioara, posterioara si inferioara, ~i trei margini: superioara, anterioara si posterioara,

Frontalul prezinta doua portiuni, lill5L,_y~erticala_ sau solzoasa; care topografic formeaza fruntea si 0 P9rtiu:rl_~. _o.Ij~~qp.ta!~._, care formeaza plafonul cavitatii orbitare. Por.iunea orizontala este fermata Ia randul eidin 0 porti.me nazala ~i 0 portiune orbitala.

Portiunea verticala, solzoasa (Squama frontalis)

Fa/a anterioard 'sau exocraniand a frontalului este convexa si 'vine In raport cu muschiul frontal, iar prin intermediul acestuia cu tegumcntul. Pe aceasta fata, pe linia medians se observa la copii sutura medio-frontala numiia si sutura metopica, Pe linia median}, imediat deasupra radacinii nasului se gaseste 0 proemineuta numita bosa frontala mijlocie sau glabela (glabella). Lateral de aceasta se gasesc doua proeminente osoase rorunjite, numite bosele frontale laterale sau eminentele frontale (tuber Jrontale). Inferior de bosele frontale laterale se gasesc arcadele sprancenoase (arcus supraciliaris) iar in partile cele mai externe ~i mai inferioare a acestei fete se observa cate 0 fateta triunghiulara, numita fateta temporals a frontalului, care este despartita de restul .fetei anterioare printr-o creasta nurnita creasta Iaterala a frontalului sau linia temporalului (linea temporalisi. Dedesubtul arcadelor sprancenoase se gaseste marginea inferioara a portiunii solzoase, care reprezinta limita de separatie dintre portiunea verticala ~i portiunea orizontala. Aceasta margine este curbs ~i groasa si se numeste marginea supraorbitara,

Fata posterioard sau endocraniand a frontalului este concava si vine in raport cu encefalul. Mergand pe linia mediana' de sus in jos prezinta urrnatoarele elemente anatomice: superior prezinta un sant longitudinal vertical care corespunde sinusului longitudinal superior, apoi 0 creasta pe care se insera coasa creerului si care se numeste creasta frontalului (crista frontalis), inferior acestei creste se gaseste gaura oarba (foramen

112,

I

OSTEOLOGIE

_ ~ . - ~~""_""'_=G Eiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii

cecum) prin care trece 0 preJungire a durei mater si 0 vena. De 0 parte ~i de alta a ~~niei

mediene se gaseste in portiunea superioara fosele frontale, care corespund boselor frontale de pe fata anterioara, iar inferior se gasesc doua ridicaturi numite bosele orbitare care corespund foselor orbitare de pe fata inferioara. Aceste bose orbitare sunt presarate cu eminente mamilare ~i impresiuni digitale (impressiones digitatae).

Portiunea orizontala (Pars orbitalis)

Fata inferioara a [rontalului ia parte la formarea plafonului cavitatilor orbitare. Pe linia mediana a acestei fete prezinta un sant in forma de "U" deschis posterior cu marele ax antero-posterior. Acest sant, datorita faptului ca vine in raport cu portiunea superioara a etmoidului poarta numele de santul etmoidal sau incizura etrnoidala (incisura ethmoidalis).Inaintea acestui sant se gaseste spina nazala a frontalului care se articuleaza cu oasele proprii ale nasului. Posterior de aceasta spina se gaseste median 0 creasta verticals care se articuleaza cu lama perpendiculara a etmoidului iar lateral de aceasta se gasesc doua santuri care fac parte din bolta foselor nazale. Pe marginile santului etmoidal se gasesc cele doua orificii de deschidere a sinusurilor frontale iar posterior acestor orificii se gasesc mai multe semicelule care pe craniul articulat sunt completate de acelea de pe etmoid. Tot aici se mai gasesc doua santuri transversale care impreuna cu santurile de pe etmoid formeaza doua canale, numite canale etmoidale anterioara sau orbitare interne, care lac sa comunice cavitatea orbitara cu cea craniana. De 0 parte ~i de alta a santuiui etmoidal se gaseste pe fata inferioara cate 0 suprafata triunghiulara neteda si concava numite fose orbitare, ill care se gasesc fosetele lacrimale ext erne (fossa gnnadulae lacrimalis) ~i fosetele trohleare interne.

Marginea inferioard sau supraorbitald a frontalului prezinta pe linia mediana un sant foarte neregulat numit santul nazal care corespunde radacinii nasului si care se articuleaza cu oasele proprii ale nasului si cu apofizele ridicatoare ale maxilarelor

superioare. De fl:_~Qg_r~_p~D~ a_~_a,ntulu~_.!!~'~L~~.g~sesc arcadele sprancenoase, curbe, eu

concavitatea inferioara. Ln portiunca internaa _ acestor arcade se gasesc santurile supraorbitare prin care trecc pachetul supraorbitar format din arterele, venele si nervul frontal extern. Fiecare arc ada orbitara se termina la ce1e doua extremitati prin doua apofize indreptate In jos, numite apofize orbitare interne si externe. Ea se t.emlina lateral Clj p~gomatic_.care_se.articule.aza_cu_os]Jl zigomatic.

Marginea superioard sauparietala (I frontalului esie semicirculara, foarte dintata ~j se articuleaza eu oasele parietale formand sutura coronara,

Ajarginf!:_q._P_O_S_!f!riO_(Jrii a frontalului se articuleaza cu micile aripi ale sfenoidului. Frontalul, ca toate oasele cutiei craniene este format din doua lame de tesut OS05 compact numite tablia intema si tablia externa iar intre acestea se gaseste tesut osos ~po~gios. ~u~it diploe. -9,~E§.!!~r~~_pe la!Uril~_§_a.:gt!:lLu_Lll;g!!l_s~_g~~e_?c ingr2~i~~?__()s1l.11,lj .>.~.~'!,£_'lY1Ja.JI care se numesc smusurile fr0Iltale.

~ Sinu~;iie-fro~tai~"-(~j,~~um fro~iali~-;"~) se deschid cu ajutorul canalului fronto-nazal tn. meatul rnijlociu a foselor nazale. Fiecare din aceste sinusuri are forma unei piramide ?iunghiulare, aV311d baza inferior si varful superior si trei fete: anterioara, posterioara ~j Int~rna. Fata interna a sinusurilor este comuna si este formats dintr-un sept median care ~nsa p~ate fi deviat 1a dreapta sau 1a stanga. Fata anterioara este cea mai groasa si este

Onnata de fata anterioara a osului. Fata posterioara este foarte subtire si prin intermediul

113

OSTEOLOGIE

ei, sii1u~urile fr~n~~~,".~_!I})D-_f~P9D __ f_~,!!!.~!:"~!!_g~1~~ .. "~i-,£!!~.~f~!~l. Baza sau peretelc orbitonazal vine in partea externa in raport eu plafonul orbitei iar in partea interna eu eelulele

etmoidale ~i eu fosele nazale.

Frontalul se dezvolta prin doua punete de osificatie, unul pentru jumatatea dreapta si

aitul pentru jumatatea stanga. Linia mediana da !1:~~~~~~J~lill!r.;LmetQQi~~:"

Punere in pozitie:

Elemente de reper:

* portiunea ee prezinta 0 scobitura mare * portiunea mai boltita a osului.

Se pozitioneaza In jos portiunea ee prezinta 0 scobitura mare ~i inainte portiunea

mai boltita a osului.

A

fata e'(tlcr"niana a scuarnei frontalului

\ \

Spina nazala

C:t,it2r'

Glabela

\

\

B

antprioara

FO~,(-'t2 trohteara

zigomalic

Gaura etf~cidc~i.~ posterioara

Pig. nr 53. Frontalul. A-vedere anterioard: Bi-vedere inferioara.

114

{

·',1

!

,

I

OSTEOLOGIE

PARIETALUL (OS P ARIETALE)

Este un 9s perech~. stt!!'!_t_g~~~~P~ .. !~!DQ2['!Ll!1u.~~L.}~~E?i~_._!t~~!~hllui . ~i inaintea occipitalului.Are fOfIIlapatrulatera si prezinta doua fete, una extzema ~raHiinfema,~'patrii

margiEl§LR~!~ .. ~~gl1i1:!rt~. .:. .

---- Fata extemd a purietalului (exocraniana). Aceasta fata este convexa si prezinta in mijlocul ei (J proeminenta rotunjita numita eminenta parietala (tuber parietale). Dcdesubtul acestei proeminente se gasesc dpua linii curbe numite .. 1iIlii!e temporale superioarasi in.ferioar~{linea temporalis superior ~i linea temporalis Inferior). Pe linia 'tempornla inferioara si pe portiunea de os somata inferior acestei linii ~e inser~ rnuschiul temporal. Pe linia temporala superioara se insera aponevroza temporala. Toata fata externa a parietalului de deasupra liniilor curbe vine in raport cu aponevroza epicraniana. Ap!~'pe de marginea superioara si de unghiul postero-superior al osului se gaseste gaura parietala (joramen-parzetaTe)pnncare trece 0 vena emisara,

Fata internd sau endocraniand a parietalului este concava si vine ::: ranort cu emisfer~e~r~~rnl~-din care cauza este presarata cu impresiuni digitale si eminente mamilare. In portiunea ei mijlocie se gaseste fosa parietala, care corespunde bosei parietale.Din U}}ghiuL~R~t~ro-inferior a acestei fete urea in sussi inapoi un san] profund care apoi se ramifica luand aspectulneIVllrilor frunzei~e,snl0chin. Aeeste santuri sunt produse ·d~m.~i~m~1)!gge~<em~~jIQc;ie.- IpanropIeiea-n}~Igi~L"~~Q~D.2C!r~,§~_g~~~~Q_Q __ serie

~UJJ.il1~regulate produse de niste mici mase granuloase ale meningelor numite eorpusculii lui Paehioni.

, );f Marginea superioarii a parietalului se articuleaza cu parietalul din partea opusa formanc . slltur'L_§..g.&!!~la. La nivelul aeestei margini, pe iata sa interna se gaseste un semisan., care se uneste ell eel din partea opusa si formeaza un san] eomplet In care se gaseste sinusul longitudianl superior. Aproape de unghiul postero-superior exista constant un orificiu numit orificiul parietal prin care treee 0 vena emisara a lui Santorini 1I.Jf~!"~~p~ ~up~~oara a parietalului de la nivelul acestei gauri este mai stearsa ~i prezinta dintaturi,

numindu-se obelion. . .. --", .

-x Marginea inferioarii a parietalului se articuleaza eu temporalul.

0>( Marginea anterioard a parietalului se articuleaza eu frontalul formand sutura coronara,

1(. ~arginea posterioard a parietalului se articuleaza cu oecipitalul si formeaza sutura lambdolda.

Pun ere in pozitie Elemente de rffper: * . fata concava

,

* marginea scobita

* unghiul eel mai ascutit.

. Se pozi!ioneaza medial fata con~ava si In jos marginea scobita, Unghiul eel mai ascupt se Pozitioneaza inainte.

115

OSTEOLOGIE

A

1

U;,<;hiu1

.. --- tr()nt(~d

_".

B

r"1arginea scuarnoas.i

~- . --_._-----

~ "'''':'::;:

.C ~.:liC .terl'qj,:,_"I;;

su~)er!oa:a

(./

:,' ,/ Linia ternpor ala

.,. /,j/ .. ..________ inferioara

Ungh:ul

~f~~n('-'d

, . ,{j / Unghiul __ :"1..{-'" j"

mastoid

Fig. nr. 54. Parietalul drept. A-Fata exocranianii. B-Fata endocraniand.

ETMOIDUL (OS ETHMOIDALE)

Este un os nepereche, median ~i simetric, situat anterior de sfenoid In santul etmoidal al frontalului, facand parte din oasele de la baza craniului. El participa la formarea foselor nazale si cavitatilor orbitare. Se poate considera ca este format din trei p0ftiun1:' o lama vertical~ si mediru'1a, 0 lama orizontala care intretaie perpendicular lama verticala, aproape de extremitatea ei superioara ~i doua mese laterale de forma neregulat cubica, suspendate de fiecare parte a liniei mediane la fata inferioara a lamei orizontale. ---- L!!_Ta. verticald a etmoidului (lamina perpendicularisi este impartita de cea orizontala In doua portiuni neegale, unasituata superior ~i mai mica si alta situata inferior $i mai mare. Portiunca superioara are forma unei apofize verticale triunghiulare si poarta

-_--_._-_&_- ---.-:, .. -.-~.y_-.~.-",-

116

OST£OLOG1£

__ DC p, .. * L_

numele de apofiza cristagali, pc care se insera coasa creeru!ui._tQnilJn~,a_inferic,o;ase mai numeste si lama perpendiculara a etmoi~~ __ ~L~e _~_~~~~ieaz~a_._~~_fe,Jj()E_cU v()m~ljiJ,p()sterior,cu sfenoidul ~i anteriorcu'-sPlnanazal_~_~~~?t~lului~lcu cartilagiile cloazonului

~rf6rmeaza-pereteIe despfu-titor al foselor nazale. _~~~_.:_~_-;}~._=-_"' , ,i

Lama orizontald a etmoidului (lamina cribrosa) este de forma patrulatera, mai alungita in sens antero-posterior decat in sens transversal. Lama orizontala umple santul etmoidal al frontalului si participa astfella formarea bazei craniului si a cavitatilor nazale. Apofiza cristagali 0 imparte 'in doua jumatatti, una dreapta si alta stanga, Aceste doua jumatati sunt foarte scobite in sens transversal si au forma de jgheaburi fiind numite ~i jgheaburile olfactive, datorita faptului ca in cele trei patrimi anterioare vin in raport cu bulbii olfactivi. La nivelul acestor jgheaburi olfactive, lamaorizontala este perforata de 0 serie de orifieii foarte -'iiumeroase dincare cauza se _ mai numeste si lama ciuruita a etmoidului:-Priri -aeeste-g~Uri tr~~-~a~uriie 'nervului olfactiv. La partea .anterioara a lamei Ciuruiteaetmoidului se gasesc doua gauri mai mari-~_-marco-l1stante, una intern a ovalara, situata pe flaneu1 apofizei cristagali numita fanta etmoidala prin care trece 0 prelungire a durei mater ~i una extern a numita gaura etmoidala anterioara prin eare trece nervul nazal intern si artera care il insoteste.

, , ,

Masele laterale ale etmoidului (labyrinthus ethmoidalis) .sunt suspendate la

lIl~!:gi!!,!!Y lat~ra:t~_(llsd~m,~i,oIi~pI1,t,-!le. Fieeare din ele este situata lateral' de linia mediana intre fosele nazale care sunt situate medial si orbite care sunt situate lateral. Fiecare din

,

aceste mese laterale au forma cubics neregulata ~i prezinta cate 6 fete:

• Fata-laterai~ este plana, neteda, foarte subtire si face parte din peretele medial a1 orbitei, riiimindu-se si lama papiracee sauosum planum al etmoidului. Ea~e articul~<g:a ~e~or c~ fron~alul, inferior c~ maxilarul~uperior, anteri~r eu lac~m~ll!l!~~J~~~~terior ell ~feno~dul~l ~l1p~l~tlnuI. ?e "f~{,;;;'r; ,,} n·![;,;,~(~.·r;. ':1 o:: ., {' ,_fi !~<~ _ z-'/'

• Fata medial a eonstitue cea mai'marepart:e '3. pcreteluiextern al foselor nazale, De pe aceasta fata se desprind doaa lame osoase numite comete, una superioara numita cometul superior (concha nasalis superior) sau cornetul lui Morgagni si alta inferioara numita cometul mijlociu (concha nasalis media)'. intre fata interna a etrnoidului ~1 cele dpua cornetese formeaza niste spatii numite meaturi. Astfel avem intre cornetul superior ~~!ata interna a etmoidului meatul superior (meatus nasi superior) ill care se deschid ~elulele etmoidale posterioare si sinusurile sfenoidale, iar intre eometul mijlociu ~i fata l~terna a etmoidului se formeaza meatul mijlociu (meatus nasi medius) in care se deschid celulele etmoidale anterioare, sinusul frontal si sinusul maxilar superior.

Meatul mijloeiu prezinta urmatoarele formatiuni anatomice: apofiza uncinata

, (pr?c_essus uncinatusi, care este 0 Iamela osoasa subtire, desprinsa de pe fata mediala a ~~bll:ntului ~i strabate meatul mijlociu in jos ~i inapoi ajungand pana la nivelul cornetului lllf~nor cu care se articuleaza. Urmeaza hula etmoidala (bulla ethmoidalis) care este 0 C'e!_l:lHi proeminenta a, etmoidului situata -inapoia si deasupra procesului uncinat. intre 3~a uncinata si ~i bula etmoidala se gaseste hiatul semilunar (hiatus semilunaris) 'in

care ~e ~eschide orificiul sinusu1ui maxilar, In fine portiunea cea mai anterioara ~i ~l?,~noara a_ meatului mijlociu se numeste infubdibulul etmoidal (infundibulum , ethmoidale), in care se deschide canalul sinusului frontal si celulele etmoidale anterioare.

, ,

OSTEOLUGJE

• Fata superioara prezinta pe toata intiuderea sa mai multe semicelule neregulate care pe craniul articulat sunt cornpletate cu semicelulele frontalului formand astfel celulele etmoidale. Tot pe aceasta fata se mai gasesc doua santuri transversale care impreuna cu cele doua santuri transversale de pe fata inferioara afrontalului vor forma canalele orbitare interne sau etmoidale, anterior si posterior.

• Fata inferioara prezinta dinauntru inafara, mai intai cornetul mijlociu si apoi

meatul mijlociu.

• Fata anterioara prezinta 0 sene de semicelule care vor fi completate de lacrimal.

• Fata posterioara este rugoasa si se articuleaza cu corpul sfenoidului si cu apofiza orbitara a palatinului.

Et!1lQjQ~leste_format din doua lame osoase compacte. Labiri!ltl!L~!!!lQig(ll~Q_!!!i_l1~

cel!!l~!_~_"et!Il=cQidale (cellulae ethmoidale) care sunt .pliD~ __ CU __ (;l_~r -~!_E~~ fealizeaza in totaIltatea lor- sinusul etmoidal (sinus ethmoidales). Aceste celule se grupeaza-lii-caule etmoidale anterioare, - mijlocii si po sterioare. Celulele etmoidale anterioare si mijlocii se deschid in meatul mijlociu iar cele posterioare se deschid in meatul superior al cavitatii nazale. Pe langa aceste celule proprii, labirintul etrnoidal mai contine semicelule care se completeaza cu cele de pe frontal. La fel cu sinusul frontal ~l celulele etmoidale sunt captusite cu 0 mucoasa care se continua cu a cavitatilor nazale.

Lama ciuruita

Procesul

uncinal

A

B

Fig. nr. 55. Etmoidul. Ai-Vedere Superioarii. B-Vedere laterald.

Punere in pozitie Elemente de reper:

• lama verticala a osului

* marginea groasa ~i scum a lamei verticale .

. Se ~ozitioneaza in sus lama verticals a osului si inainte marginea groasa si scurta a lamei verticale.

118

OSTEOLOGJE

(OS SPHENOIDALE)

Sfenoidul este un os median" neperche si simetric situat 'in l'artea mijlocie a bazei craniului intreetmoid si frontal care sunt anterior si occipit~(ca,I~·.este-poStenor-"~-fenoi~_~l· se compune dintr-o masa central a de forma cubica alungita in sens antero-posterior si numita cOrPul sfenoidului, de pe a carui fata superioara se desprind in lateral doua lame triunghiulare numite micile aripi ale sfenoidului sau aripileorbitare, iar de pe feteie laterale ale corpului sfenoi"duTui se desprind doua prelungiri de form~ semilunara care

poarta numele de marile aripi al~. s~e~~~,:!~lui s~~,_ aripJ!_~ __ ~~I!1P'9E~le. In fine de pe fata

inferioara a corpului sfenoidului coboara vertical alte doua portiuni osoase numite

'ap5~fizel~ pt~.~.

'_ .... Corpul sfenoidului (corpus) are forma cubica prezentand sase fete.

Fata superioara este endocraniana. Studiind-o dinspre anterior catre posterior prezinta mai intai 0 suprafata patrulatera numita jugum sfenoidale care prezinta de fiecare parte a liniei mediane doua santuri antero-posterioare numite santurile olfactive sau chiasmatice (sulcus chiasmatis), care se continua pe craniul articulat cu santurile etmoidale. In partea mijlocie a marginii etmoidale a jugumurilor sfenoidale se gaseste 0 proeminenta osoasa care se numeste crista-cribrosa, care se uneste cu cristagali a etmoidului, Posterior jugumului sfenoidal se gaseste un sant transversal numit santul oblic care p~e2:i1}-ta la extremitati gaurile optice. Posterior santului optic se gaseste fosa pituitara sau seaua turceasca (sella turcica)' in care se aseaza glanda hipofiza. Inaintea seii turcesti se gaseste pe linia medians 0 proeminenta numita tuberculul pituitar (tuberculum sellae) care 0 desparte de santul optic. In partea posterioara seaua turceasca este inchisa de 0 lama csoasa numita lama patrulatera a .sfenoidului (dorsum sellae). Pe marginile acestei lame se v:i(rdoua~anturi, unul superior prin .care trece nervul oculomotor comun ~ill,QYLinfffiQr prin care trece nervul oculomotor extern. Seaua turceasca este delimitata in cele patru unghiuri ale sale de patru proeminente osoase cunoscute sub numele de apofize clinoide: < doua sunt anterioare (processus clinoideus anterior) si fac parte din micile aripi ale sfenoidului iar doua sunt posterioare (processus clinoideus posterior) si reprezinta unghiurile superioare ale lamei patrulatere. Fata posterioara a iamei patrulatere se continua cu portiunea bazilara a occipitalului

Fata inferioara raspunde faringelui si prezinta ereasta inferioara a sfenoidului care se articuleaza ell vomerul. Aceasta creasta se uneste in partea anterioara cu creasta de pe fata anterioara ~i formeaza ciocul sfenoidului (rostrum). Lateral orificiului sfenoidal se gasesc suprafetcl« rugoase care se vor articula cu masele laterale ale etmoidului .

.. Fata anterioara perticipa la formarea peretelui superior al cavitatii nazale. Prezinta 0 == mediala si verticala numita creasta sfenoidului (crista sphenoidalis) eare se artieuleaza eu lama perpendiculars a etmoidului. La unirea crestei sfenoidale de pe aceasta fat~, eu creasta sfenoidala inferioara, se gaseste ciocul sfenoidal (rostrum) .care se ~lculeaza cu santul vomerului. De 0 parte sialta a crestei sfenoidului se observa orificiile ~~~!or sfenoidului, precum ~i prelungirile celor doua cornete ale sfenoidului, care

119

OSTEOLOGIE

c de pe fata inferioara a corpului.

Fata posterioara este rugoasa si se va suda foarte devrerne cu occipitalul

(sinchondroza).

~Fetele_!a,tera,l~_r~prezin~a suprafata dei.I11plaIlt~r~_~ .marilor aripi ale .. sfenoidului.

Aceste Jel~ . .sullt despartite de saua turceasca prin cate un sant nurnit ~ntuI cavemos (sulcus caroticu~) prin care va trece sinusul cavernos, artera carotida interna ~i 0 serie de

nervi destinati orbitei.

, -

Micile aripi ale sfenoidului (ala minor) se desprind de pe fata anterioara si

superioar~--acoi:Purui sfenoidal. Micile aripi sfenoidale au forma triunghiulara cu baza

indreptatamedial si prezinta:

- 0 fata superioara sau endocraniana, plana,

_ 0 -- fata iriferioara sau exocraniana care participa la formarea peretelu! superior al

orbitei si delimiteaza cu aripile man fisura orbit.(ila superioara (fissura orbitalis superior), -,0 margine anterioara.dintata careseartiClll~(3,;Zacu.osulfrontal

_ ~) ~~~gin~p()stefioara, concava ~i taioasa care delimiteaza fosa craniana anterioara de fosa craniana mijlocie, Aceasta margine se mgroasa medial, formand 0 proeminenta, procesul clinoidian anterior (processus clinoideus anterior),

.~ -0 bazacare e~te traversata de catre canalul optic (canalisopticus),strabatut de

nervul si artera ofuilmica,

----:..:jin varf care mai poarta numele de apofiza enziforma sau xifoida,

Suprafata

orbitara a

Deschiderea sinusutu: sfenoid

ar ipilor mer i

Port.unee rnedialf;

a procesulu. pterigc i0

Fig. nr. 56. Sfenoidul. Vedere anterioarii.

Marile anpl ale sfenoidului (ala major) se desprind de pe fetele laterale ale sfen?i~ului, fiecareia dintre ele descriindu-se, 0 baza, un varf indreptat lateral care se articuleaza cu parietalul, trei fete si trei margini.

120

Marginea anterioara este verticals ~i se articuleaza cu malarul. Marg~nea laterala se articuleaza eu solzul temporalului.

Marg~ea ~e,?iala eorespunde bazei de implantare a marei aripi a sfenoidului pe (~1UI :fen?ld~lU1 .. It:I._!~~l_~£estei margini se gasesc patru orificii: eel mai anterior este ft-~-~. e~o~dala pnn care" trece oculomotorul comun ~i extern, pateticul, oftalmicul, vena o a ~l~a ~1 0 arteriola care estc ramura din artera meningee mijlocie. Urmeaza apoi 0

gaura CIrc I ~ '). ~ . ~ . . . _- . . . _ .

:i~_-..ll aranunnta gaura ntunda pnn care trece nervul maxilar supenor. ApO! se

"i gaseste 0 gau ~ 1 - . - ~ .

~~'" \ _ . .. ra ova ara numlta gaura oval a pnn care trece nervul maxilar inferior si in fine

.. -.· ...• :.~ .•.•...•.• · .. ,;.·· .. I·.:.· .. '.-.'~ ...• ~.~.· •••.......••• " '._ 0 ga~~?~_lrC~!ara. mai mica care poarta numele de mica gaura rotunda prin care tre~e artera

:?'j, 5.;·menmgee ml]Iocfe.

'f~.. 121

OSTEOLOGIE

___ , ~ __ aE~~ ~~ WM ~ ~_~.~~ DB ma

Baza sau radacina este sllfib:ltuta de trei orificii: gaura rotunda (foramen rotundums, care asigura comunicarea neurocraniului cu fosa pterigopalatina si prin ea trece nervul maxilar, gaura ovals (foramen ovale) situata posterior de gaura rotunda ~i strabatuta de nervul manClibuiar:-asigurand comunicarea neurocraniului cu fosa infratemporala, ~!, gaura spinoasa (foramen spinosum) care este situata posterior de gaura ovala ~i prin care trece artera meningee mijIocie.

Fata posterioara sau superioara foarte concava presarata cu impresiuni digitale si eminente mamilare ~i care vine in raport cu lobul sfenoidal a1 creerului.

F ata anterioara este patrulatera ~i participa la formarea peretelui extern al orbitei. Fata laterals este convex a si impartita posterior de 0 creasta antero-posterioara numita creasta sfeno-temporala, in doua portiuni: una superioara care face parte din fosa temporals si pe care se insera muschiul temporal si alta inferioara care face parte din plafonul [osei zigomatice ~1 pe care se insera fasciculul sfenoidal al muschiului

pterigoidian extern. .

Santuj carotide:

Can~lul pteri\1(li(1

Rostrum

1

'Ungula ~fe;1Oidului

< \ \ F05~ scafojd~

Proce:~tll p~[-ti!JOld

Fig. nr. 57. Sfenoidul. Vedere posterioarii

OSTEOLOGIE

Marginile mediale ~i laterale ale marilor aripi ale sfenoidului se unesc spre extremitatile lor anterioare ~i posterioare formand posterior 0 apofiza descendenta numita spina -sfenoidului pe care se prinde ligamentul sfeno-maxilar, muschiul ciocanului si ligamentul pterigo-spinos a lui Civinini, iar anterior formeaza 0 suprafata rugoasa prin care se va articula eu frontalul.

/ /

;';;P---

'. !~:'.~ ine2. scuarnoe sa

GctJr2 spinoase

Tuberculul juqut..r

Procesul lateral

Protuberant" occipital2 Interna

Fig.nr. 58. sfenoidul si occipitalul. Vedere endocraniand.

Apojizele pterigoide (processus pterygoideus) sunt doua cornete osoase care se desprind de pe fata inferioara a corpului sfenoidului, Fiecare din aceste apofize sunt constituite dintr-o baza, doua aripi ~i 0 fosa situata intre cele doua aripi numita fosa pterigoidiana (fossa pterygoidea), in care se insera muschiul pterigoidian medial. Baza este tranversata dinapoi inainte de un canal orizontal numit canalul vidian (canalis ptengoideus) prin care trece nervul ~i artera vidiana, Cele doua aripi sunt orientate una _ i.~!~Q1~i alta extern. ~paintema (lamina ,!!edialis processus pterygoidei} este patrulatera

~~~ __ putin voluminoasa ca cea extema. Inportiunea superioara a fetei sale externe se gaseste foseta scafoida (fossa scaphoidea) in care se insera muschiul peristafilin extern (tensor - al valului palatin). Intern de foseta scafoida, la extremitatea superioara a aripei interne se gaseste 0 lamela 'osoas~ numita proeesus vaginal care _ se articuleza cu apofiza sfenoidala a palatinului si formeaza impreuna eu aeesta canalul 'pterigopalatin. Extreriii!atea ei inferio~ra se termina prin carligul pterigoidian (hamulus pterygoideus) pe

122

OSTEOLOGIE

Marginile mediale ~i laterale ale marilor aripi ale sfenoidului se unesc spre extremitatile lor anterioare ~i posterioare formand posterior 0 apofiza descendenta numita spina -sfenoidului pe care se prinde ligamentul sfeno-maxilar, muschiul ciocanului si ligamentul pterigo-spinos a lui Civinini, iar anterior formeaza 0 suprafata rugoasa prin care se va articula cu frontalul.

/

Tuberculul JuC)uIZ"f

Procesul lateral

I

Protuberanto occipital2 Intcrna

Fig.nr. 58. sfenoidul si occipitalul: Vedere endocranianii:

Apojizele pterigoide (processus pterygoideus) sunt doua comete osoase care se desprind de pe fata inferioara a eorpului sfenoidului, Fiecare din aceste apofize sunt constituite dintr-o baza, doua aripi ~i 0 fosa situata intre cele doua aripi numita fosa pterigoidiana (fossa pterygoidea), in care se insera muschiul pterigoidian medial. Baza este tranversata dinapoi inainte de un canal orizontal numit canalul vidian (canalis pterigoideus) prin care trece nervul si artera vidiana. Cele doua aripi sunt orientate una intern si alta extern. Aripa.interna (lamina medialis processus pterygoidei) este patrulatera . sr~ai 'putin volumm(;asa ca cea externa. lnportiunea superioara a fetei sale ext erne- se

,_____--_ .. -- .". . _. - ., ,

gaseste foseta scafoida (fossa scaphoidea) in care se insera muschiul peristafilin extern

(iens~r· al valului palatin). Intern de foseta scafoida, la extremitatea superioara a aripei interne se gaseste 0 lamela 'OSoas~ numita procesus vaginal care se articuleza eu apofiza sfenoidala a palatinului si formeazaimpreuna cu acesta ·canalul·· 'pterigopalatin. Extremitatea ei inferioara se termina prin carligul pterigoidian (hamulus pterygoideus) pe

122

OSlEOLOGIE

gaseste tuberculul faringian (tuberculum pharyngeums pe care se insera aponevroza faringelui. Posterior ~i pe laturile acestui tubercul suprafata bazilara este rugoasa ~i da insertie marelui si jnicului drept anterior a1 capului. Inaintea tuberculului faringian suprafata bazilar~ corespunde boltii faringelui. In mijlocul acestei portiuni se gaseste foseta naviculara, In fundul careia se gaseste 0 alta foseta numita foseta faringiana care corespunde pungii faringiene a lui Luschka.

Portiunea situata posterior gaurii occipitale se numeste solzul occipitalului (squama occipitalis), In mijlocul caruia se gaseste 0 proeminenta osoasa rugoasa care poarta numelc de protuberanta occipitala externa tprotuberantia occipitalis externa) si pe care se prinde ligamentul -cervical posterior si mai multa muschi. Portiunea din solzul occipital situata deasupra protuberantei occipitale exteme este neteda si vine In raport cu tegumentele de care este despartita prin intermediul muschiului occipital si aponevroza epicraniana. Portiunea din solzul occipital situata inferior de protuberanta occipitala externe prezinta pe linia mediana 0 creasta numita creasta occipitala extema (crista occipitalis externa) care merge pana la gaura occipitala. De 0 parte si a1ta a crestei occipitale porn esc inainte si inafara doua linii numite liniile curbe occipitale sau liniile nucale, superioare si inferioare. Linia nucala superioara (linea nuchae superior) porneste de la nivelul protuberantei occipitale exteme, pe ea inserandu-se muschii: trapez, splenius, sterno-cleido-mastoidian si occipital. Linia nucala inferioara (linea nuchae inferior) pomeste de pe mijlocul crestei occipitale externe, pe ea inserandu-se muschii marele si rnicul drept posterior al capului. Intr~ aceste doua linii se gaseste 0 suprafata osoasa rugoasa pe care .se insera muschii

~ ., - -_ -- ._ . -. .-- __ .. __ J,,"':;'/- _. _. _._- - . .

marele complex si oblicul superior al capului. '

Portiunea osoasa din fata postero-inferioara a occipitalului situata de oparte _~i de alta a gaurii occipitale formeaza partile laterale ale occipitalului ~i prezinta pe ea doua proeminente articulare,.nul1!i!e condilii occipitalului (condylus -ocClpltalts)~cru.::_e se articuleaza 'eu cavitatile glenoide de pe fata superioara a atlasului. Pe fata laterala a condililor se insera ligamentele odontoidiene Iaterale iar fata extern a a condililor este despartita de marginea osului prin cate 0 suprafata rugoasa care se numeste foseta jugulars (fossa jugularis), pe care se insera muschiul drept lateral a1 capului, !naintea si inapoia condililor se gasesc gaurile eondiliene anterioare ~i posterioare. Prin gaurile condiliene anterioare trece nervul hipoglos (canalis hipoglossi) iar prin cele posterioare treee 0 vena ~i 0 arteriola ram din artera meningee posterioara. Inapoia condililor oecipitali se gaseste fosa condiliana (fossa condylaris), strabatuta de canalul condilian (canalis condylarisi.

F ata endocraniand. _

" ,

Fata antero-superioara este concava si vine In raport eu masa encefalica,

Portiunea situata anterior gaurei occipitale (portiunea bazilara) prezinta un sant median numit santul bazilar sau clivus, care corespunde protuberantei inelaresi bulbului rahidian. Lateral de clivus se gasesc cate un san] al sinusului pietros inferior (sulcus sinus petrosi inferioris).

Portiunea situata posterior de gaura occipitala (solzul occipitalului) prezinta eminenta cruciforma (eminentia cruciformisj care' imparte aceasta suprafata In patru depresiuni numite fose occipitale. Cele doua fosesuperioare se numesc fosele~erebrale si vin in raport cu lobii occipitali ai creerului mare, iar cele doua fose inferioare se numesc f<:>s.~lt:?er~beloase si vin In raport eu hemisferelecerebeloasc, ~ centrul acestei fete se

124

CSTt-OLOGIE

gaseste protuberanta occipitala interna (protuberantia occipitalis internai si se continua superior cu un san] longitudinal in care se gaseste sinusul venos longitudianal superior care .desparte cele doua fose cerebrale. Inferior protuberanta occipitala interna se continua cu creasta occipital a intern a (crista occipitalis in tern a ), care se bifurca aroape de gaura occipitala cuprinzand intre bratele sale de bifurcatie aceasta gaura. Pe creasta occipital a interna se insera coasa cerebelului. De la protuberanta occipitala interns pomesc catre lateral cate un sant, eel drept mai mare decat <;_el stang, care despart fosele cerebrale de

fosele r.erehpl()~.;;:p {(,1I1,..."" n; ·_ #-----~ .. ~ .. ~;\ T • sanruri se vor gasi portiunil:

11.. ~ .. _ ,"' _~ __ .,.~ ... _ • .....,'_,o..J' .. ,' .1.11 a\_.,""~tC 0.; , , ~ .... 1C;;

orizontale ale sinusurilor transverse.

Pe laturile gaurei occipitale vor gasi si pe aceasta fata cele doua ~fturi condiliene,

anterioara ~i posterioara. .

. Marginea lambdOi(ja .

A 1 .... - 5cuama occipitalulUi

Protu b("rhl1!.1 II eei p !t~-,i"""' -.. . - ... --.- ----------~= ~~.::-"'--'" ".-., ... ' .- .. :~;:::~~~:~.-.-.--:

: L:nia nuc()iii suprrioara

i.irua nucalJ inferioara

fC1~a eondiloida

Canalul hipoglOSl-llui

Partea bil~illlrl\

COll(lilul occipital

B Santul stnusului sagital superior

Santul slnusului transvers

. . / Mill'gifiea lambeJoida

~,~, •• t _

. , ..

. . (,;:.<X ..... Fosa cerc:brala

.. c. . • 'rOoF ,c __ Eminenta CruCjforma

'. -.- ... t

... -- "'.

Fosa eerebeloasa

fv1arginea ma~toida

Procesut jugular

(ilt1d\ui hipoglosului

Santul sinusului sigmoid

ttllH.lilul occipital .

Tuberculul jugular

Fig. nr. 59. Occipitalul A-Fata exocranlanii: B-fata endocranianii:

,Din cele patru margini ale occipitalului doua sunt superioare ~i se articuleaza cu r ...... ~"'l"UC.lC formand sutura lambdoida si doua sunt inferioare articulandu-se cu In portiunea mijlociea acestor margini temporale se gaseste cate 0

125

.~ .

OSTEOLOGfE

proeruinenta osoasa care poarta numele de apofiza jugulars (tuberculum jugularae). Portiunea din marginea temporala a occipitalului situata posterior de apofiza jugulara se arti~uleaza cu portiunea mastoidiana a temporalului, iar portiunea sittlat~ anterior apofizei jugulare prezinta un san] numit santul jugular care formeaza pe craniul articulat gaura rupta posterioara (foramen Jenestrata posterior) prin care paraseste cutia craniana vena

jugulars si nervii IX, X si XI. .

Cele natru unghiuri ale occipitalului sunt: superior inferior ~i laterale. Unghiul superior va -intra intre cele doua parietaie, cc;~ lll~C;l ~Ul ~~l\:" i:~~~~!:!! ~! ~~ V~ ~llci~ eu fata posterioara a corpului sfenoidului iar cele laterale vor intra In unghiul dintre parietale si temporale.

Gaura occipitalului are forma ovala, alungita antero-posterior si realizeaza legatura dintre canaful vertebral si cavitatea neurocraniului. Serveste la trecerea bulbului, nervilor accesori si arterelor vert~brale. Meningele spinal se continua la acest nivel cu meningele cerebral.

Punere in pozitie Elemente de reper: * fata concava

,

.. gaura mare a osului.

Se pozitioneaza inainte fata concava \,i In jos si orizontal gaura mare a osului.

TEMPORALUL (OS TEMPORALE)

Este un os pereche, nesimetric, situat in partile laterale ale cutiei cranieneocupand

_>_ v... . __ ._ .. -<. . _ . ..

spatiul cuprins intre occipital, parietal si sfenoid. In grosimea acestui os se gasesc inchise

organele esentiale ale auzului. ---"

Din punct de vedere morfologic, ternporalul difera dupa varsta, Astfel daca se studiaza osul temporal al unui rat de 8 luni se va coustata ca el este constituit din 3 oase perfect distincte: 0 portiune solzoasa, 0 portiune pietroasa si 0 portiune timpani ca.

~()qi~~e~solz()asa sau solzul ocupa partea anterioara ~i superioara a osului ~i are forma. unei )~e1e osoase foarte subtire si eu un contur neregulat circular. Portiunea petroasa san stanca temporalului este situata posterior si inauntrul solzului temporalului, avand forma unei piramide patrulatere a carei ax se indreapta oblic antero-medial, P<?rth!gea timpanica este situata In partea externa a portiunii petroase ~i inferior de solzul temporalului, avand forma unui cere incomplet din care cauza 0 mai numim si cercul timpanal, La adult aceste trei piese osoase se sudeaza intre ele formand un singur os.

~tanc.a. temporalului (pars petrosa)

Datorita cavitatilor -foarte importante care se gas esc In stanca temporalului ~i a canalelor ce 0 traverseaza, aceasta reprezinta portiunea cea mai complexa a temporalului. Prezinta 0 forma de piramida patrulatera cu doua fete superioare ~i endocraniene ~i doua fete inferioare sau exoeraniene precum ~i patru margini, 0 baza situata extern ~i un varf situat intern. Axul piramidei timpaniee este oblic antero-intern. Cele dona fete superioare

--- -- .

126

f

"iii

OSTEOLOGfE

i:.c JWJ_ ~ ~:;';':i.....;;.;c:~~_ -at:.. 'i3fE- ULL

sau endocraniene sunt una superioara care vine in raport c.: crcicrul, numindu-se ~i ~a!a

cerebraEi, si alta posterioara care vine in raport eu cerebelul, numindu-se si cerebeloasa. Intre aceste doua fete se gaseste marginea superioara a stancii temporalului, Cele doua fete inferioare sau exocraniene se numesc antero-inferioara si postero-inferioara,

Fata .. antero-superioara sau cerebrala priveste inainte si in sus. Prezinta in portiunea interna foseta gasseriana (impresiunea trigemenului), situata langa varful stancii, unde se aseaza ganglionullui Gasser. La unirea treimii externe cu treimea mijlocie a acestei fete in vecinatatea marginii superioare a osului se vede 0 proeminenta osoasa constants numita eminenta arcuata (eminentia arcuatai, deterrninata de canalul semicircular anterior al urechii'interne. lntre eminenta arcuata ~i foseta gasserian a se gasesc doua sau trei orificii, dintre care unul din ele este constant si se numeste hiatusul lui Fallope iar celelalte poarta numele de hiatusuri accesorii. Prin aceste orificii tree marele si micul nerv petros superficial, ramuri din facial ~i marele ~i micul nerv profund, ramuri din nervul lui Iacobson a gloso-faringianului. Anterior eminentei arcuate, fata antero-superioara a stancei temporalului este format a de 0 lamel~ subtire os~asa numita tegmen timpani care formeaza plafonul casei timpanului.

Fata postero-superioara sau cerebeloasa priveste inapoi si in sus ~i prezinta in partea infero-mediala, aproape de marginea posterioara, un san; care se termina la nivelul gaurii rupte posterioare ~i prin care trece sinusulvenos petros inferior. La unirea treimii interne cu treimea mijlocie se gaseste gaura auditiva interna prin care tree nervii facial-auditiv si intermediarul lui Wriesberg ~i care se continua cu canalul sau meatul auditiv intern. La 5-6 mm lateral si superior gaurii auditive interne se gaseste fosa subarcuata (fossa subarcuata) prin care trece 0 prelungire a durei mater si cateva vase. La 10 mm lateral de gaura auditiva interna ~e gaseste 0 alta foseta din fundul careia pleaca un canal numitapeductul vestibulului prin - care trice 0 prelungire a labirintului membranes, numita canalul eiidolimfatic. MaiIateralgasim un sant larg numit santul lateral in care sta portiunea verticalaa sinusului venos-lateral,

Fata antero-inferioara nu este vizibila pe un temporal intreg decat in portiunea interna un de formeaza patul portiunii cartilaginoase a trompei lui Eustache, portiunea externa care nu se vede este mascara de osul timpanal.

Fata postero-inferioara prezinta cele mai multe detalii, motiv pentru care va fi lillpfu1ita in trei zone: zona laterals, zona mijlocie si zonamediala. Zona laterals prezinta eel mai lateral varful mastoidei, pe fata interna a careia se gaseste santul digastric In care se insera portiunea posterioara a" muschiului digastric; Mai intern se gascste 0 apofiza lunga ~i subtire numita apofiza stiloida (processus styloideus) pe care se insera buchetul lu~ Riolan format din muschii stilohioidieni, stiloglos ~i stilofaringian si din ligamente1e stIlohioidian ~i stilomaxilar. Putin mai posterior si mai lateral de bazaapofizei stiloide se gase~te un orificiu numit orificiu stilomastoidian (foramen stylomastoideum) prin care trece nervul facial si artera stilomastoidiana. Anterior si lateral de gaura stilomastoidiana s~~.J~~se~te un alt orificiu mai mic, prin care treee nervul coarda timpanului. Inapoia

~~zei stiloide ~j a gaurei stilomastoidiene se gaseste 0 fateta rugoasa numita fateta J~~~ara care se articuleaza cu apofiza jugulara a occipitalului. Zona mijlocieeste ocupata ?e fosa jugulara (fossa jugularis) in care se gaseste golful venei jugulare interne. Zona l~~~a prezinta in partea antero-externa lin orificiu mare care este orificiul extern a1

127

OS Ti:,DLOCjt

r;.'-~~iiTiiii=ee""U"'Uli---'~Ji,i;Tqi'~~~'P'"\% ux . , _ "-,,._--~ - § $oil ~

canalului carotidian. Pc peretele extern al canalului carotidian SC observa un mic orificiu

care este orificiul inferior a1 canalului carotido-tirnpanic. lntre fosa jugulara si canalul carotidian e~ista 0 creasta osoasa pe care se vede de obicei orificiul inferior al canalului timpanic sau canalului lui Iacobson. Posterior orificiului inferior al canalului carotidian se

gasesle ..._ ...... _·,..,,:.1:;..:_~ .. 1 1 ... ,,; A _...J ...... _.n_h Dru .... ;'4I'I_r1t.n ..... : ... ,.1"\+;; ; ...... .0.,..,..... /"l~hJ"";·nl,,~ ;"'4-'o_.;r.. .... al ro-~,..,~11"11,1;

, bal1bHVIlUl lUl l"'\..llur.:..la .... u. J. VlpUll .... a ':'llUUlU !til .... !!! VlUlYll.U .. U HHyilVl 1 ~UU.U1\."Ul

carotidian este rugoasa, pe 0 portiune din ea inserandu-se muschiul peristafilian intern iar restul suprafetei se articuleaza cu portiunea bazilara a occipitalului.

Marginea superioara a stancii temporalului prezinta in partea interna un sant foarte stramt pentru nervul oculomotor extern. Mai lateral prezinta 0 depresiune fermata de radacinile nervu1ui trigemen iar mai lateral prezinta 0 creasta pe care se insera cortul cerebelului si un sant prin care trece sinusul petros superior (sulcus sinus petrosi superioris).

Marginea inferioara a stancii temporalului este fermata inafara de marginea inferioara a osului timpanului iar intern de 0 margine ascutita care separa partea libera a fetei antero-inferioare de fata postero-inferioara.

Marginea anterioara vine in partea interns In raport cu marea aripa a sfenoidului de care este despartita printr-o fanta neregulata care poarta numele de gaura rupta anterioara (foramen lacerata anterior). In partea laterala este fermata de marginea anterioara a osului timpanal.

Marginea posterioara prezinta dinauntru inafara urmatoarele elemente: mai intai prezinta 0 suprafata rugoasa care este destinata articularii cu portiunea bazilara a ocdpitalului. Lateral acestei portiuni se gaseste foseta piramidala sau petroasa in care se gaseste ganglionul IuiAndersch din fundul careia porneste apeductul melcului care a, fost descris la fata postero-inferioara, In unghiul extern al fosei petroase se gaseste 0 mica apofiza, numita spina jugulara a. temporalului, care pe craniul articular corespunde unei SPIne oirionimesituate pe marginea inferioara a occipitalului. Lateral de aceasta spina se gaseste incizura jugulara a temporalului, care impreuna eu incizura jugulars a occipitalului formeaza gaura rupta posterioara, prin care trece vena jugulara interna, nervul pneumogastric, nervul spinal si nervul glosofaringian.

Varful stancii temporalului se afia situat intre marea aripa a sfenoidului, corpul sfenoidului ~i apofiza bazilara a occipitalului. La nivelul se gaseste orificiul superior al canalului carotidian.

Baza stancii temporalului este singura parte din stanca situata superficial, fiind constituita din partea posterioara a regiunii mastoidiene a temporalului.

Mastoida

Este situata inapoia meatului acustic extern, mascand baza stancii temporalului.

Mastoida prezinta:

- 0 fata exocraniana, convexa, care se termina inferior prin apofiza mastoida (processus mastoideus). Pe apofiza mastoidiana se insera muschii sterno-cleidomastoidian, lungul capului ~i spleniul. Pefata mediala a apofizei ma'stoidiene se gaseste scobirura mastoidiana (incisura mastoideay in care se insera muschiul digastric. Medial de gaura mastoidiana se gaseste santul arterei occipitale. Deasupra procesului mastoidian se gaseste orificiul mastoidian destinat unei vene emisare.

-- .. ----

128

O.STEOLOGlE

__ --~------------~------~--~~~----~~~~~~~.~~' II

- 0 fata endocraniana care prezmta santul sinusului sigmoid isulcus sinus

sigmoidei); .

- 0 circumferinta care este groasa si dintata, articulandu-se inainte eu parietalul ~l

p0sterior cuoccipitalul.

Solzul temporalului (pars squamosa) prezinta pe fata sa externa aproape de extremitatea inferioara 0 puternica apofiza care imparte aceasta fala in trei portiuni: 0 portiune superioara vertical a, 0 portiune inferioara orizontala ~i 0 portiune posterioara asezata posterior de conductul auditiv extern, numita portiunea retromeatica.

, Portiunea verticala a solzului are 0 forma neregulata circulara ~i prezinta doua fete:

una externa sau exocraniana si alta interna sau endocraniana si 0 circumferinti.

Fata externa este convexa si neteda ~i da insertie muschiului temporal. Fata interna vine In raport eu duramater si prin intermediul aeesteia cu suprafata extema a creerului mare, motiv pentru careprezinta pe suprafCll~_~_~s~rie de neregularitati si de ~an?!7i formate mai ales de artera meningee mijloeie si de ramurlIe ei.

Circumferinta se articuleaza anterior eu marea aripa a sfenoidului ~i posterior cu parietalul.

Portiunea orrzontalil a solzului are forma unui triunghi eu varful intern ~i baza externa. Si aceasta fata prezinta 0 fata superioara sau endocraniana, 0 fata inferioara sau exocraniana, 0 margine anterioara, 0 margine interna ~i un van.

Fata superioara vine in raport eu creerul si este fermata in cea mai mare parte de tegmen timpani.

_ Fata inferioara prezinta In partea anterioara 0 suprafata triunghiulara eu varful dispus anterior numita planul subtemporal, .. sepa~ata de portiunea vertical a a solzului t}mpanic printr-o creasta numit~_SI:easta _ temporalului. Posterior aeesteia se gaseste condilul temporalului care se mai numeste si radacina transversa a areadei zigomatiee, iar mai posteriorcondilului se gaseste cavitatea glenoida a temporalului menita articularii cu condilul maxilarului inferior. Di~tre eele doua margini aleportiunii orizontale a solzului,

marginea interns este cea mai importanta, fiind constituita de solzura lui Glasser .

. ·Poffiunea ~etrG-meatica a solmlui corespunde peretelui posterior a conductului auditiv extern ~i portiuni anterioare a mastoidei. in partea ei superioara este delimitata printr-o creasta care continua posterior marginea superioara a areadei zigomatice, numita l~ii~Cl__ temporalis. In partea postero-superioara a orificiului eonductului auditiv extern se gasesteo j:>foeininenta osoasa numita spina suprameatum a lui Henle care este un punet de reper important In operatiile pe mastoida. Posterior acestei spine se gaseste 0 foseta eu

multe orificii numita zona perforata retro-meatica, importanta datorita raporturilor intime cu antrumul mastoidian.

. Apofizele zigomatice iau nastere printr-o baza triunghiulara situata la unirea .!;I .. \.?l~.(. p0:tmllIi vertieale cu portiunea orizontala a solzului si se termina printr-un van care se va artIcula eu osul malar sau zigomatic formand impreuna arcada zigomatica. Baza acestei apofize prezinta doua radacini, una longitudinala care se continua eu ereasta supr~mastoidiana sau ynia temporal is si una transversala care mai poarta numele de condIlul.~emporalului. lntre cele doua radacini se gaseste fosa mandibulara care serveste cu capul madnibulei.

129

-s

i -~

i

,

s

·f!·'··.'·.'.··'

',;

, ,

: .. t .. : .,.

OSTE'OLOCfE

Osul timpanal este situat sub solzul temporalului ~i inaintea stancei temporaluh:: cu care se sudeaza. Are 0 forma patrulatera si prezinta doua fete si patru unghiuri.

Fata anterioara este libera si concava ~i contribuie la marirea posterioara a cavitatii glenoide a timpanului.

Fata posterioara se aplica pe solzul temporalului cu care formeaza un ~ant care imprreuna cu portiunea de . solz corspunzatoare formeaza peretii conductului auditiv extern. In fundul acestui conduct se gaseste un sant circular numit sulcus-timpanicus in care se insera membrana timpanului.

Marginea superioara a osului timpanal se articuleaza intern cu stanca temporalului iar extern cu solzul alcatuind scizura lui Glasser.

Marginea inferioara este ascutita ~i prezinta in portiunea mijlocie 0 expansiune lameliforma numita apofiza vaginala care intecuieste baza apofizei stiloide.

Marginea laterala este rugoasa si da insertie cartilagiului conductului auditiv extern. Marginea mediala formeaza in portiunea superioara impreuna cu tegmen timpani orificiul extern al trompei lui Eustache.

A

Marginea /sfenoidala

Santul A. temporals rnijlocii

Creasta supramastoidiana .

lnciz ura p",e,,;!,~ ~

Gaura mastoidiana .. "" .... v. (~.

t, ..

Portiunea scuemoasa

Marginea occipitala

lncizura mastoidiana

Tuberculul articular

Procesul mastoidian

Foseta suprarneatdlii

Fisura petrotimpanica

2xterr;

Procesul stiloid

PrC(l' ul vaginal 21 stiloidului

Fisur2 timpanomastoiciane

B ---'------- Mar'ginea parretala

Sant arteriolar -----V«-'~- 'ip

Marginea sfcnoidala _ .. j' \.

Eminenta arcuate

Varful parti; oietroase

- ...... ''--

.. ~

...,...._~-- Gaura mastoidiana

...________ >A' ..-

,·,argmea occipitala

Santul sinusului sigmoid

Orifrciul intern al c2naluiu. vestibular

hocesul strloid

Procesu: rr"rajugular

Fig. nr. 60. Temporalul drept. Awedere laterald: B-Vedere mediald:

130

OSIEOLOCfE

r'1flrg: r~(·(: ~,f r- ill:; ~~ ."":1

!.

~i

I ',' u :: -..

"

'. -,' \.i_:',,-,

Procesu: suto.c

Fig. nr. 61. Temporalul drept. Vedere inferioarii.

Pun ere in pozitie Elemente reper:

• portiunea solzoasa

• fata solzului de pe care se desprindeun proces

Se pozitioneaza in sus portiunea solzoasa ~i lateral fata solzului de pe care se desprinde un proces, urmand ca ianinte sa se aseze extremitatea libera a acestui proces.

Canalele ~i cavitatiIe sapate in osul temporal

. - __ . ,._--.-' ._ ......

Cea mai mare parte a cavitatilor si canalelor osului temporal sunt legate de organul vestibulocohlear; 0 alta parte sunt independente de acest organ.

Cavitdtile si canalele legate de aparatul vestibulocohlear.

"1) Meatul acusfic-extem{meaius'acusticus eiiel71us) - este orientat medial, in jos si i~ainte. Orificiul .extemal meatului (porus acusticus extern us ) este situat sub radacina longitudinala a procesului zigomatic. Meatul acustic extern se deschide prin extremitatea lui mediala 1a nivelul cavitatii timpanice. Aici, extremitatea mediala prezinta santul t~panal (sulcus tympanicus) pentru insertia membranei timpanice. Membrana timpanica ~~p'ara(lstfel meatul acustic extern de cavitatea timpanica. Tavanul meatului acustic extern este format de portiunea solzoasa a temporalului, cea mai mare parte a lui fiind insa ~onnata de portiunea timpanica a osului.

(2) Cavitatea timpanica (cavum timpani) este situata ill stanca temporalului.

\1) . Labirintul osos (labyrinth us osseus) este reprezentat de cavitatile ~i formatiunile -UV''' ....... lC··, ale urechii interne; este situat tot In stanca temporajului.

~~ Meatul acustic intern (meatus acusticus internus] - incepe pe fata posterioara a .. temporaluiui priri orificiul acustic intern (porus acusticus intemusy. Meatul trece 131

OS 7EOL OGlE

paralel cu axul stancii si sc termina la 0 forrnatiune osoasa a urcchii interne, modiolul, care reprezint~rastfel fundul meatului acustic intern. Modiolul este presarat cu orificii ce dau trecere filetelor nervului vestibulocohlear. Meatul acustic intern este impartit, printr-o creasta transversals si alta vertical a, in patru compartimente. Compartimentul anterosuperior reprezinta canalul facialului. Prin celelalte compartimente ies din urechea interns ramurile nervului vestibulocohlear.

. 5) Canaliculul timpanic (canaliculus tympanicusj incepe In fossa petrosa si se

termina 'in cavitatea timpanica; prin el trece nervul timpanic, ramura dini nervul glosofaringian .

.. 6) Canalul musculotubar (canalis musculotubaris) incepe pe fata interioara a stancii

si se termina In cavitatea timpanica. In interiorul lui se gaseste un sept orizontal care impaite-canalul In doua semicanale: a) semicanalul superior sau a1 muschiului tensor al membraI1ei tirnpanice, in care se insera muschiul omonim, care patrunde apoi in - cavitatea timpanic~/b) semicanalul inferior sau al ~bei auditive care formeaza segmentul osos al tubei auditive; tuba leaga faringele cu cavitatea timpanica, asigurand astfel aerarea acesteia

din urma.

17} In mastoids se gasesc cavitati pneumatice captusite de mucoasa, numite celule

mastoidiene (cellulae mastoidae). Celulele mastoidiene comunica cu cavitatea timpanica, ceea ce favorizeaza inflamatia lor in caz de otita,

8) Apeductul vestibulului (aquaeductus vestibuli) permite comunicarea labirintului osos cu fata posterioara a stancii; el se deschide pe aceasta fata a stancii prin orificiul externalapeductului vestibulului (apertura externa aquaeductus vestibuli). Prin apeductul vestibulului tree ductul endolimfatic si sacul endolimfatic; aceste .diverticule ale

labiri~!glui membranos comunica apoi cu meningele, - - - .

(9)' Canaliculul cohleei (canaliculus cochleae) leaga marginea posterioara a stancii, unde prezintaun crificiu ex.tern cu labirintul osos. Peviu.xanaliculul este inchis de un

dop de tesut conjunctiv.-o- ' ,

Canalele independente de aparatul vestibulocohlear,

; 1) Canalul facialului (canalis [aciclisi, are trei portiuni.

Prima portiune incepe ill compartimentul anterosuperior al meatului acustic intern; mergeiriainte, taie perpendicular axul stanciisi ajunge pana ill dreptul hiatului canalului facialului de pe fata anterioara a stancii. Aici coteste bruse, formand genunchiul canalului facialuhii, La acest nivel este situat ganglionul geniculat al nervului facial.

Adoua portiune continua genunchiul canalului ~i merge paralel cu axul stancii, pana 1a baza acestuia, unde coteste din nou, continuandu-se cu a treia portiune.

A treia portiune este descendenta ~i se termina la gaura stilomastoidiana,

Canalul contine nervul facial. Acesta patrunde prin compartimentul anterosuperior al meatului acustic intern, urmeaza colurile canalului ~i 11 paraseste la nivelul gaurii stilo-

mastoidiene. '

,

:,2) Canalul carotidian (canalis caroticus) incepe pe fata inferioara a stancii, cu

orificiul sau extern; merge ascendent, apoi coteste orizontal si inainte, terminandu-se la varful stancii prin orificiul sau intern. Prin canalul carotidian trece artera carotida intern a, care patrunde pe aceasta cale in neurocraniu.

132

OSTEOLOGIE

--

NEUROCRANIUL PRIVIT iN ANSAMBLU

Neurocraniul adaposteste encefalul si se imparte 'in baza ~i bolta craniana,

Botta craniana (calvaria) se delimiteaza printr-un plan transversal oblie anteroposterior, ee treee prin glabela si inion, iar lateral prin linia temporals superioara de pe parietal. Pe linia medio-sagitala, de-a lungul suturii metopice intalnim urmatoarele puncte eraniometrice: glabela, ophryon (depresiunea supraglabelara), bregma la nivelul suturii eoronare, apoi pe sutura sagitala la nivelul gaurilor parietale, obeliscul (5 em inaintea lambdei), apoi lambda, la nivelul intalnirii parietalelor eu oceipitalul si mai posterior inionuL

Lateral, se gaseste punctul stephanion la intalnirea suturii coronare eu linia temporala superioara. Aici se mai gasesc si bosele frontal a, parietala ~i occipitala. Partile laterale ale craniului mai prezinta, creasta temporals a frontalului plecand de ·la apofiza orbitara externa, continuandu-se cu linia _temporala superioara pe parietal si ajungand posterior de locuI unirii dintre parietal, occipital si temporal, unde se gaseste puctul asterion. Sub linia superioara, pe parietal se gaseste linia curba inferioara ce merge posterior sa se continue cu radacina longitudinala a zigomei. Sub extremitatea anterioara a acestei linii se gaseste punctul craniometric numit pterion unde se ·lntaJnesc cele patru oase: frontal, parietal, temporal ~i marea aripa a sfenoidului. Mai jos de fosa temporals coboara pana la nivelul zigomei lama intinsa intre malar ~i temporal.

Oasele nazale

__ 1 __

;-:~:':.4 .. _

Linia ternporala

superioara ~

Lini'l ternporala inferioara

Osul frontal

, '

~ Sutura coronara'

.,.. ... ~

, 0,", ~.~1~\' Breqrna

Sutura sagitala -~ -+-:

- . Vertexul

Osu: parietal

Gaurile parietale

Scuama occipttaturui

nr. 61. Caiola cranianii. F ata exocranianii.

133

OS lEULOGfE

I

.I

Exobaza (basis cranii externa). Prin exobaza se descriu partile laterale impreuna cu exobolta craniana, exobaza este delimitata de un plan care trece prin glabela, arcadelc sprancenoase, apofiza orbitara externa, tuberculul zigomatic, radacina longitudinasa a zigomei, linia curba occipitala superioara si protuberanta occipitala externa, La nivelul zigomei se gaseste in fosa temporala creasta sfeno-temporala sub care se gaseste regiunea zigomatica.

Regiunea exocraniana care este situata sub aceasta limita poarta numele de exobaza ~i se imparte didactic in trei zone prin doua linii transversale duse, prima prin tuberculii zigomatici si a doua prin apofizele mastoide.

Astfel cele trei zone vor fi situate, una inaintea liniei bizigomatice, una intre linia bizigomatica si bimastoidiana si una posterior de mastoide.

Zona anterioara sau faciala, datorita faptului ca, corespunde masivului facial poate fi studiata numai dupa indepartarea acestuia, ocazie cu care se va constata ea este fermata din frontal, etmoid si sfenoid. Pe linia mediosagitala se vor gasi: spina nazala a frontalului, lama perpendiculars a etmoidului, creasta vomeriana a sfenoidului. In aceeasi directie paramedian se vor gasi: lama ciuruita a etmoidului si fata inferioara a corpului sfenoidului care iau parte 1a formarea boltei nazale. Lateral de acestea intalnim fosa orbitara a frontalului si, masele laterale a etmoidului. Posterior orbitei si lateral apofizelor pterigoidiene se gaseste suprafata sfeno-zigomatica ce se intinde lateral pana la creasta temporala a sfenoidului, descrisa la limita bazei.

Zona mijlocie sau jugulara, prezinta , pe linia mediana suprafata bazilara a occipitalului cu tuberculul faringian ~i foseta naviculara. Pe partile laterale se gasesc .cele patru apofize: tuberculul zigomatic ~i apofizele pterigoidiene, anterior, condilul occipitalului si apofiza mastoidiana posterior, care unite intre ele prin linii descriu un patrulater, la formarea caruia iau parte: solzul temporal si marea aripa a sfenoiduluianterior, occipitalul ~i stanca temporalului-posterior, Daca trasarn diagonala acestui patrulater de la apofiza rnastoida la apofiza pterigoidiana prin apofiza stiloida, apofiza ~'aginala ~i spina sfenoidului, obtinem doua triunghiuri unul antero-extern si altul posteromtern.

., ,

~ ~

.~

.' ,

: ,.

In triunghiul antero-extem se gaseste:

• conductul auditiv extern

• cavitatea glenoida, delimitata anterior de radacina transversa a zigomatului ~i prezentand scizura lui Glasser care 0 imparte in doua

• gaura mica rotunda si ovala

In triunghiul postero-intem ~e gasesc:

• gaura stilomastoidiana (nervul VII)

• gaura rupta posterioara (nervii lX, X, XI si vena jugulara)

• orificiul carotidian, un mic orificiu pentru nervul lui Iacobson, acveductu1 melcului, 'orificiul exocranian al trompei lui Eustache si muschiul ciocanului, gaura condiliana anterioara (nervul XII) iar la vftrful stancii temporalului gaura rupta anterioara.

Zona posterioara sau occipitala.

134

a ~e 'jl

.n 1- .11 ~a )-

uJ ul ;11

Bolta endocraniana este fermata din: frontal, parietal si de solzul occipitalului, iar

daca sectiunea trece ceva mai jos se prinde si temporaluI. .

Privita in ansamblu ei, calota craniana prezinta pe linia mediana, partea superioara a crestei frontalului, santul longitudianI pentru sinusul longitudinal superior, care merge ~rescand parra la protuberanta occipitala interna. EI poate fi accentuat de partea dreapta si .;'i!'iMi""ta protuberanta occipitala interna se poate continua cu sinusul lateral drept. Pe partile ater~le ale sinusului se pot vedea mici fosete pentru granulatiile lui Pachioni. Mai lateral gasesc fosele frontale, sutura coronara, fosele parietale, sutura larnbdoida ~1 fosele

135

. 1

1 :1

d a

.r

a

Ul

OSTEOLOGIE

Zona posterioara prezinta pe linia bimastoidiana, condilii occipitalului, indreptati cu marele ax antero-medial, avand posterior foseta condiliana posterioara, lateral apofiza jugulara pentru unsertia muschiului drept lateral aI gatului, si in fine apofiza mastoida cu santul digastric. Median se gaseste gaura occipitala care prezinta doua puncte craniometrice: opistion situat posterior si basion situat anterior pe linia mediana. Mai posterior, creasta occipitala, prezinta protuberanta occipital a externa. De la aceasta protuberant a si pan a la mastoida se gaseste linia curba occipital a superioara pentru insertia occipitaiului, a trapezului, a splenisului ~i a sternocleidomastoidianului. Linia curba occipital a inferioara pleaca de la mijlocul crestei occipitale si se termina la apofiza jugulara. Intre cele doua linii se insera marele complex ~i pe mastoida micul complex. Sub linia curba inferioara se insera marele si micul drept posterior al capului ~i micul oblic .

Gaura incisiva

SU~J;a balatina mediala

rt'oCf':~ul palatin al ffiibllH

Gaura SpitiOasa

Canalul C~rotid

Gaurc r:J::te

Mea~u! af:ustic extetf\

Spina sfEno:ddui

Gaura ~j1omastoiO~.;Ii10

ApofiL:3 stiloi:::;a i .

Fosa jugul~rg \ ~

Gaura jug;J!3:a \:·~'-:t Jj

'~(;-rJ,,'

Gaur2 :::tcc:~::t~i \\S~~t~".

\~ ..

' .. '"

r'lastGida

Scob;tura mastoidi;1l1;;

Car alu. !nastoid

Cecal,,' condiloid

Ca;"1ait..:! hipogl::::sului

t.inia nucha1a infertcara

Linia nuchala supcr"ioara

Prill u!.r-fhnta occipit~lfl t:-xterna

Fig. nr. 63. Exobaza craniului:

occipitalc. Pe parietale se pot vcdea santurile descrisc de vase1e memngee mijlocii, alcatuind ala zisa frunza de smochin.

Santuri all prillli1f e si venu,,',('

~iu(ura 4---------(1.11 unara

,'~ Snnlulsinuslj'lui ~"iiQitalsuper'ior

Osul pal i<-l;,1 --,~' \ ;---.-.

\~B."""'"

'"

·~·j'~Suturh liHnbdoida Osul OCcipital -

Fig. nr: 64. Calota cranians: Fata endocranianii.

;,

1

Endobaza (basis cranii in tern a) prezinta 0 impartire naturala In trei zone bine delimitate.

, Zona anterioara (fossa cranii anterior) este limitata posterior, pe linia mediana de santul optic, apofizele c1noide anterioare si marginile posterioare ale micilor aripi a sfenoidului. Pe linia medians se gaseste creasta frontala, gaura ooarba, apofiza cristagalli si santul optic transversal. Pe laturile liniei mediene se gasesc santurile olfactive cu orficiile olfactive si In special fanta etmoidala, langa apofiza cristagalli, si gaura etmoidala legata prin santul etmoidal cu conductul orbitar intern anterior. Mai lateral notam sutura fronto-etmoidala, pe care remarcam si conductul orbita intern posterior ~i lateral de aceasta bosele orbitare cu eminente mamilare si impresiuni digitale. Posterior bosele se articuleaza cu micile aripi ale sfenoidlui.

Zona mijlocie (fossa cranii media) este reprezentata de 0 adevarata groapa limitata anterior pe linia medians de santul optic ~i mai lateral de micile aripi ale sfenoidului, posterior este limitata de marginea superioara a lamei patrulatere a sfenoidului, de marginile ei laterale ~i de marginea superioara a stancii temporalului. Anterior are corpul sfenoidului iar lateral limita sectiunii calotei craniene. Intre aceste limite groapa este fermata de corpul ~i aripile sfenoidului, solzul si stanca temporalului.

Pe linia medians se gaseste saua turceasca, intre santul optic si gaurile optice anterior, marginea superioara a lamei patrulatere posterior. in ce1e patru unghiuri se gasesc patru apofize clinoide, doua anterioare tinand de micile aripi ~i doua posterioare tinand de

136

1

i

i

OSTEiJLOGiE

iiiiii a::m:- . "a~. ,:wz-;:

lama patrulatera. Uneori se mai gasesc pe partile laterale spre sanrurile cavernoase a treia pereche de apofize clnoide mijlocii,

. Pe partile Iaterale se gasesc fose1e sfeno-temporale, in care se gaseste pe fata anterioara a stancii temporalului langa varf, deprsiunea lui Gasser, pentru ganglionul trigemenului. La partea anterioara intre cele doua aripi se afla fanta sfenoidala, deschisa spre orbita, prin care tree nervii 3-4-6 cranieni, cele trei ramuri ale nervului oftalrnic frontal, lacrimal si nazal si vena oftalmica,

Mat posterior gaura mare rotunda penrru nervul maxilar superior, gaura ovala pentru maxilar inferior $i artera midi meningee, gaura mica rotunda ~i santul ei pentru vasele meningee mijlocii, hiatusul lui Fallope si sauturile sale pe rata anterioara a stancii temporalului pentru nervii, midi ~i marii petrosi din al 7 -lea si a1 9-1ea nervi cranieni.

Spre varful stancii, intre stanca ~i marea aripa a sfenoidului, se gaseste gaura rupta anterioara, iar chiar la varful standi, orificiul intern a1 cana1u1ui carotidian continuat de 0 depresiune spre santul sinusului cavern os.

i

i

1

FOf;tlllrl Cecum

(r~2s:a .'\, ~Da

i,cntaia( <:f-i~t,) ~.!ldii

Crista caui

Emincntele manli1are

Sutura

lama ciur~ita a etmoidL,lu'

Sutura SfEnofrontaii\

Aripilt": fitjl_i dClnoidale '.

GJuf" rotunda

procEsul c!lnotdjan ar1terior

fosa hipofizara

~- f'rocesul c!inoidian posterior

ClIiUl'il rupta uButil l\valii

Santul C3rotidei

Dorsum se!are

Santul 1\, IJ¢tl nsut mic

Spina sf~noid"iui Fisurf1 P8troscuam.J3sa Fisura P~troocc;pjta!2

Santtd n, j1rtrtlsut mare

,

1-

I

I

Mcatul a~lJstic intern

Supr ilti~{ ,1 ,11\[ er.oare a st&llIji If?mpOralului

Santul SifiUSi.~!ui petros infe: i::'li'

:"hl! i.}Hw~ S<\.lperioara C!

St~H1~_ii t~fl1pora!ului

C.alta:ui coru:iiloid

GAl/fa mastold.~

r osa subar~~lI{ttn

5at'\tlJi &lnu~ului sigmoid

rubfrculul JuDulal

Fisura i}C(jpjtom':lstoidian~~

Protuberaf1ta occipiti3fa interna

Osul occipita!

Ssntul ~inuSiJI~j sagitcl super-or

----~-

-----.------- ---

I:'!g. nr. 65. Endobaza craniulvi.

. Zona posterioara (fossa cranii posteriori este limitate anterior de marginea ~per:.oa~a a lamei patrulatere a sfenoidului, marginea laterals a ei, marginea superioara a stancH l~r rnai lateral si po"""'''''-: - d tul si: l' 1 ~ l' . 1 , - • l'

.. <; •• ~ " .. , '':~l I.:it dA("-<1 9 . c,lo;:;UOI ·e sa.n~u SHlUSUUH J3k.-;}, Sl nrotuucrauta OCCIPltaiQ

i7.{;?;j~;.;:,!ntCi1ta. Ei cuprinde lama postenoarJ a s'f{;~n~iduiui, fata posterioara a stancii ternporalului,

137

.. -,'-.:"~~~~ .. ~ =':"-;~

OS 7 EOL OCl1:'

n& ...

lama bazilara si foscle cerebeloase ale occipitalului. Pe linia mediana se gaseste 0 depresiune numita santul bazilar pentru protuberanta ~i trunchiuJ baziJar, iar mai posterioar se gaseste gaura occipitala In care se angajeaza bulbul eu meningele, eu arterele vertebrale si spinale ~i ramurile nervului spinal si din hipoglos. Posterior gaurii occipitale se gaseste creasta occipital a intern a pentru coasa cerebelului ti protuberanta occipitala interna unde se intalnesc formatiile durei mater care formeazaa cortul cerebelului, coasa cerebelului si

, , ,

coasa creerului mare, eu spatii pentr sinusurile venoase care vin aici si alcatuiesc teascul

lui Herophyle.

In fosele cerebeloase se gaseste santul petros superior pe marginea superioara a stancii, conductul auditiv intern pe fata posterioara a stancii, pentru nervul auditiv ~i intermediaruI lui Weriesberg, putin mai inafara lui, apeducutul vestibulului pentru 0 arteriola si sacul andolimfatic, gaura condiliana anterioara pe marginea intema a condilului occipital pentru hipoglos ~i gaura condiliana posterioara pentru 0 vena anastomotica.

La limita fosei cerebeloase, santul lateral orizontal inclinat apoi antero-medial ~j inferior pe fata interna a mastoidei pana 13 sutura pctro-rnastoidiana si gaura rupta posterioara situata intre occipital si stanca. La aceasta gaura ajunge extremitatea externa (1 sinusului petros inferior. In aceasta gaura tree, spre partea anterioara glosofaringianul, la mijloc pneumogastricul si spinalul ~i mai posterior vena jugulara interna.

Sutura cor onar a

GaUl ue carietale

Saua

frl'r-.:a:

:-: . I·· . " '. ..,:: ~~

5CUi;:I1'(: tempor.::;~ "C':

Can{j!'.;' hl;;·.H]lo",.i.;!"

;'rO(e~~d if:~rCJllglllaf

Procesu: stttoro

Dursum scterc

f't'SCllldt:ft:a fTH:dtUICI ecustir intern

S(!r~tul Stn;,_l'SU;U! ~j~~P(·:t~

5.:::mtlli SlrhJSul0! pf'tros ~tJ[1t~nl.':

Fig. nr. 66. Craniul-: Vedere medial a.

138

",t',·','.

, .•

r~

',-.; .

-ttry=e,

OSTEOLOG1F

~

VISCEROCRANIUL (FAT A) (VISCEROCRANIUM)

Masivul facial sau rata osoasa este situata in portiunea antero-inferioara a craniului si este impaI1ita tn doua portiuni numite falci: 0 falca superioara si 0 falca inferioara. Falca inferioara este constituita dintr-un singur os numit maxilarul inferior sau mandibula. Falca superioara este constituita din 13 oase, dintre care unul singur este nepereche ~j se numeste vomer iar celelalte sunt pereche: maxilarele superioare, malarele, lacrimalele, cometele inferioare, oasele proprii nazale si palatinele.

1\1AXILARLJl, SUPERIOR

.a

(MAXILLA)

a

E::;i.e cd mal important os al fetei superioarc. Este un os pereche, neregulat, situat In portiunea centrals a Ietci. Lateral formeaza baza de sustinere a dintilor superiori si

fetei: f~=;Si~!C 112.Zuic? (-(1\ l;aici_~f!!Ji- Arc (] f:)1111~i pat_~_-ulal(=ia,

-.. ~ ...

ratn§~_n 9,-!~}(:'D.(lj~~3 C-ti

;-"0·-" ~ ........ _ ,_ _

.- ii~-' i ~--.:; =: ~,,!~

'_"-'. !_~_~ ·w

r-:

;-1 ~~~!}t -; 1 -! ~}',~::

OSTEOLUGIH

a.

__ 4' £

paiatina OpUS} .ormeaza un canal numit conductul palatin 3!-'~c~-;or prin care rrccc ncrvul sfeno-palatin intern si 0 arteriola ram din artera sfeno-palatina.

Portiunea din fata interna a maxilarului superior situata inferior apofizei palatine face parte din bolta palatina, Portiunea situata superior apofizei palatine prezinta urrnatoarele reliefuri, mergand dinspre posterior catre anterior: In portiunea dispusa eel mai po'sterior prezinta 0 portiune rugoasa prin care maxilarul superior se va articula ell portiunea vertical a a palatinului. Anterior acestei suprafete se gaseste orificiul sinusului maxilar superior care este destul de mare, insa el este micsorat de catrc masele laterale ale etmoidului in sus, cometul inferior in jos, osul lacrimal anterior ~i portiunea verticala a jFihiinului posterior. Urmeaza apoi un sant oblic inferior si posterior numit santul nazal,

A " , " ., .,

iar inaintea acestuia se gase~te fata intema a unei apofize lungi, numita apofiza montanta a

rnaxilarului superior. Pe fat a intema a acestei apofizc se gascsc dOU3 rr~ste anteroposterioare numite erestele turn inale una U-l-l'"pUS':;; inferior i'·'Y'~ C',7. "'rli/"II,~;;:"~:; ,.""J "{on1t'i!,1

, _.Jv l.U... ~_'" tJ ... U I • 1 Vt,i.lV ,,_n ... · U2. .. -~\.,.:,.,_ __ ......,~~,--.t ..... -t. ... \_-~_"!.._.!'~ .. ~"'..t,

infuri0!"' ~i 1Jn~ superioara care se articuleaza eli masele laterale ale etmoidului. Intrc acestc doua creste sc zaseste 0 sUDraJ~lta oatrulatera care noarta numele de atrium

..,~ ~ ~ ~..._ ~

A

Spina nazc'2 anterioar ~.

Ci maxilei

Fig. nr.67. Maxiiarul superior drept; A-Vedere superioarii. B-Vedere mediald

140

,I I

!

I

s

OSTEOLOGIE

Fa/a externd a maxilarului superior prezinta in portiunea anterioara, deasupra incisivilor, 0 foseta numita foseta mirtiforma In care se insera rnuschiul mirtiform. Aceasta foseta este delimitata posterior de 0 ridicatura fermata de radacina craniului numita fosa canina (fossa can ina). Posterior de bosa can ina pe fata externa a maxilarului superior se gaseste 0 ridicatura in forma de piramida triunghiulara numita apofiza piramidala a maxilarului superior (apofiza zigomatica) (processus zygomaticus).

Baza anofizei zizornatice este interna si face corp cornun ell osul. Varful ei este trunchiat, foarte ruzos si se articuleaza cu malarul. Fctele acestei anofize sunt: una

~..... , , A.

superioara, alta anterioara si una posterioara. Fata superioara este neteda si ia parte 1a

formarea planseului orbitei, prezentand un canal antero-posterior numit canalul suborbitar prin care treee nervul maxilar superior, Fata anterioara prezinta in partea superioara orificiul anterior al canalului suboribitar. Fata posterioara face parte din fosa zigomatica ~i pe ea se observa mai multe orificii prin care patrund nervii dentari posteriori.

Cele trei margini ale apofizei piramidale sunt: anterioara, posterioara si inferioara, Marzinea antcrioara constitue nortiunea interna si inferioara ? rebordului orbital. Marainea

........ ~ :, -

inferioara se indreapta vertical );~ jOS spre primal molar. Marginea posterioara corespunde marii arioi a sfenoidului alp. care este desoartita prin fanta sfeno- ... ~~-·;l~_;:;:

. .1.11 , ........ _l,._ J.... to.... ...f.._-.......i,_L ........ 1 "'"" UJ"'" "'_",_ l .... · ·..._ ... v;O_'O,t" 1, r _ 14 '-I ..lJ. .. U,A."~.J..J..""'.I._.

Marginile osului maxilar superior sunt: anterioara, posterioara, superioara si inferioara,

Marginea anterioara este fermata In portiunea inferioara de marginea anterioara a apofizei palatine care prezinta 1a acest nivel spina nazala inferioara. In partea rnijlocie se gaseste un sant numit santul nazal iar partea superioara este fermata de marginea ariierioara a apofizei montane a maxilarului superior.

Marginea posterioara se mai numeste ~i tuberozitatea maxilara, eonstitue peretele .~terior al fosei pterigo-maxilare (zigomatice) si se articuleaza cu palatinul formand eu acesta un canal numit canaluI palatin posterior prin care trece nervuI palatin anterior.

Marginea superioara formeaza marginea inferioara a rebordului orbitar ~i se articuleaza eu lacrimalul, os planum al etmoidului si apofiza orbitara a palatinului.

Marginea inferioara se mai numeste si margine» alveolars. pe ea g-8",ln~'.2 ::: ;::, ';~1~': de gauri in care se implanteaza radacinile dintilor.

Cele patru unghiuri ale maxilarului superior; doua sunt superioare ~i doua sunt hl~erioare. Dintre acestea numai unghiul antero-superior este important deoare~e la nive1ul lui se gaseste apofiza montana a maxilarului superior sau apofiza frontala, In interiorul maxilarului superior se gaseste sinusul maxilar care este captusit de (} prclungire a mucoasei pituitare.

. A[)OfizaJh!ll,tfollg (processus j;'ontaiis) urea sprc oasele craniului si prezinta doua fete

~l,_patru margini.

Fata mediala face parte din cavitatea nazala, Pe ea se gasesc GOUa creste orientate antero-posterior. Creasta in ferioara se numeste creasta conchala si se articuleaza en ~o.~e~l inferior. Creasta superioara se nun.este creasta etmoidala ~i ~ articuleaza cornetul ~~lJIOClU al etmoidului.

F <ita laterala da insertie unor muschi pielosi. Marginea anterioara se articuleaza cu osul nazal.

OSTEOLOCJE

Marginea posterioara sc unseste cu csul lacrimal iar In jos se dedubleaza, rarnura anterioara formand ereasta lacrimala anterioara care reprezinta buza anterioara a santului lacrimal. .

Marginea inferioara se confunda eu eorpul osului.

Marginea superioara este dintata si se articuleaza eu osul frontal.

-

-

_ 'lMrJihiCwca 1

=

A

, . ''1 1 ,- ~ , ,-~

Procesul zigomatic --''''''':'-- ..... ' .. .".:_-t·~Ik.>if;;~t· .. 5""cafata infrattcrnporala ~ . ';<~"'.A\

------~ Creasta

~'I~JE:f()ill~t.:(_ Ilr,) Ita/", -----~. ':._ '; , J

p, ocesul alveola'

Gaura infraorbitara

<osa can:"a

B

Procesul pterigoid

al sfenoidului ~

'1

Procesul piramldal . . .... ~

al pa!atinuluj ..:...-:.?'"

GcHifa pc;iatina// n13re

Sutura pa!.::!tina transverS2

Fig. nr. 68. Maxilarul superior drept: Asvedere lateralii: B- Vedere inferioarii.

Punere in pozitie

Elemente de reper:

• marginea prevazuta cu dinti

• fata prevazuta eu un orificiu mare * marginea cea mai voluminoasa.

Se pozitioneaza in jos marginea prevazuta cu dinti sau eu alveole dentare si medial fata prevazuta eu un orificiu mare. Posterior se aseaza marginea cea mai voluminoasa.

142

,

\

F

OS TEOL OGlE

OSUL MALAR (ZIGOMATIC) (OS ZYGOil1ATICUMj

Osul malar se mai numeste ~i osul zigomatic sau osuI jugal, fiind situat in partea cea mai larerala a fetei. Este un os lat ~i pereche care prezinta 0 forma patrulatera cu doua fete, una laterala si una mediala, patru margini ~i patru unghiuri.

Fata laterala a rnalarului este neteda si convexa ~i vine in raport cu tegumentele de care este despartita prin intermediul celor doi muschi zigomatici care se insera pe aceasta fata. Prezinta orificiul zigornaticofacial (foramen zygomaticcfacialei.

Fata mediala este concava si participa 1a formarea fosei temporale ~i zigomatice. Pe ea se gaseste orificiul zigomaticotemporal (foramen zygomaticotemporale) .

. Suprafata orbit are

.-

Pr ocesu: terncoral

Gaura zicornatico-faciala

·A

B

Fig. nr. 69. Osul zigomatic.

Cele patru margini sunt: antero-superioara, postero-superioara, antero-inferioara ! postero- inferioara.

Marginea antero-superioara este concava si participa la formarea rebordului orbita ~e pe ea porneste posterior 0 lamela osoasa numita apofiza orbitara (processus orbitari. care prin fata ei superioara formeaza planseul orbitei iar prin fata inferioara participa ~onnarea fosei temporale. Marginea posterioara a acestei apofize se articuleaza anterior (

~axilarul superior iar posterior cu marea aripa a sfenoidului. .

Marginea postero-superioara delimiteaza anterior fosa temporala. De pe aceas margine se detaseaza posterior 0 Iamela osoasa care poarta numele de apofiza margina sau frontala (processus frontalis).

Marginea antero-inferioara se articuleaza pe toata intinderea ei eli maxilar superior.

~:

143

()STfX)LOGIF

Ivlarginea postcro-inferioara se continua cu marginea inferioara a arcadci zigomatice. Osul malar este traversat de un canal in forma de "Y", numit canalul malar, care lsi are orificiul superior pe fata superioara a apofizei orbitare iar cele doua orificii inferi~are se gasesc unul pe fata externa si unul pe fata intema a osu1ui. Prin acest canal trece ramul tempore-malar din ramu1 orbitar al nervului maxilar superior.

Punere in pozitie Elemente de repel':

* fata prevazuta eu un proces

.. marzinea cea mai rugoasa a osului.

Se pozitioneaza ~edial fata prevazuta cu un proces, ~i cu suprafata semilunara a

acestui proces inainte, iar inferior se aseaza marginea cea mai rugoasa.

OSUL PROPRIU AL NASULUI (NAZALUL) tos NASALE)

f 1

i

j

I

r

i

Oasele proprii ale nasului sunt situate de 0 parte ~i de alta a liniei mediene completand spatiul cuprins intre frontal si cele doua apofize montane ale maxilarului superior. Fiecare dintre ele au forma patrulatera cu doua fete, patru margini si patru unghiuri.

Fata anterioara a osului nazal este neteda si acoperita de muschiul piramidal.

Fata posterioara este concava si face parte din plafonul foselor nazale. Prezinta santul etmoidal (sulcus ethmoidalist.

Marginea superioara se articuleaza eu marginea anterioara a frontalului.

Marginea inferioara se uneste eu cartilagiile laterale ale nasului ~i prezinta pe ea un mic sant pentru trecerea nervului nazo-lombar.

Marginea laterala se articuleaza cu apofiza montanta a maxilarului superior. Marginea mediala se articuleaza cu osu1 din partea opusa.

I ,

t

<

LACRIMALUL tos LACRIMAT..E)

Este un os pereche, de forma unei mici lamele osoase situata in partea anterioara a peretelui intern al orbitei, intre frontal, maxilarul superior si etmoid. Are 0 forma patrulatera, descriindu-se doua fete, patru margini si patru unghiuri.

Fata laterald a lacrimalului prezinta in mijlocul ei 0 creasta verticala numita creasta lacrimala (crista lacrimalis) pe care se insera tendonul reflectat al orbicularului pleoapelor. Ac~asta creasta imparte fata extema in doua portiuni: una postenoara, plana, care se articuleaza cu etmoidul si una anterioara scobita care formeaza impreuna cu apofiza montanta a maxilarului superior fosa si canalul lacrimo-nazal (canalis lacrimonasalisi.

Fata media/a a lacrimalului este plana ~i vine in raport in partea anterioara cu fosele .nazale iar in partea posterioara eu rnasele laterale ale etmoidului.

144

, :ill i

asta -lor.

~ se,fiza

OSTEULOGIE

MY:CT' TRZTEE7 7 1IiI.. - . S" -~ __ ~ :ca:::

Marginea superioard a lacrimalului se articuleaza eu frontalul.

Marginea superioard a lacrimalului sc articuleaza eu maxilarul si eometul inferior. Marginea posterioard a lacrimalului se articuleaza eu etmoidul.

Marginea anterioard a lacrimalului se articuleaza eu proeesul frontal al maxilei.

OSUL P ALATIN (OS PALA TINU.M)

Este un os pereche, situat inapoia maxilarului superior, luand parte si aeesta Ia formarea boltii palatine, a foselor nazale, a cavitatii orbitare ~i a fosei pterigo-rnaxilare. Osul palatin se compune din doua lame osoase: una verticala si alta orizontala, care sc unsesc In unghi drept.

Portiunea orizontalii a palatinului (lamina horisontalis) este 0 lama osoasa de forma patrulatera mai alungita in sens transversal decat antero-posterior, ~i prezinta doua fete, patru margini si patru unghiuri.

Fata superioara este neteda si face parte din planseul foselor nazale. Fata inferioaraformeaza partea eea mai posterioara a boltii palatine. Marginea laterals se confunda cu partea inferioara a lamei verticale.

Marginea mediala se articuleaza pe linia medians eu cea din partea opusa, formand creasta nazala. La unirea merginii mediale cu cea posterioara se gaseste 0 proeminenta care impreuna eu eea din partea opusa formcaza spina nazala posterioara.

Marginea anterioara se articuleaza eu marginea posterioara a apofizei palatine c

maxilarului superior: -- _-..,.- .-

Marginea posterioara este foarte subtire si limiteaza posterior fosele nazale, pe ez inserandu-se valul palatului. Aceasta margine formeaza pe linia medians impreuna cu eel; din partea opusa, spina nazala posterioara.

Portiunea verticald a palatinului (lamina perpendicularisj este tot 0 lamela osoas.

C'2 doua fete si patru margini.

Fata rnediala face parte din peretele extern al foselor nazale si prezinta pe suprafat. sa doua ereste antero-posterioare, una superioara care se articuleaza eu eornetul mijlociu ~ una inferioara care se articuleaza cu cornetul inferior. Spatiul dintre e1e face parte dir meatul mijlociu iar eel de sub creasta inferioara face parte din meatul inferior.

Fata laterals prezinta inpartea anterioara si posterioara doua suprafete rugoase car, §e vor .articula, prima ell maxilarul superior iar a doua ell apofiza pterigoidaPortiunea dii fata externa dintre ee1e doua suprafete rugoase este neteda ~i formeaza in partea superioar fundul fosei pterigo-maxilare iar in partea inferioara impreuna cun un san] asemanator d pe_ tuberozitatea maxilarului superior un canal nurnit canalul palatin posterior.

Marginea anterioara subtire se articuleaza eu maxilarul superior ~i inchide in parte eosterioara orificiul sinusului maxilar. Marginea posterioara se articuleaza eu fata interne a~ofizei pterigoide.

Marginea inferioara prezinta in portiunea posterioara 0 apofiza volurninoasa numit ~pofiza piramidala a palatinului (processus pyramidalis) care formeaza fundul fose Pterigoide insinuandu-se intre eele doua aripi pterigoidiene. Ea are 0 directie posterc

145

. -- -.-------~--~._._,,__.-~ --.

o,'irEDLOGIE

• WE

laterals. Antcro-inferior apofizei piramidale se gasesc doua sau trei orificii numite orificiile palatine accesorii.

Marginea superioara prezinta in partea mijlocie un sant nurnit santul palatin (sulcus palatinus) care este transformat intr-un canal de corpul sfenoidului care se gaseste deasupra, canal care poarta numele de canalul sfenopalatin (canalis sphenopalatinusy si care face sa comunice fosa pterigo-rnaxilara cu fosele nazale.

. In partea anterioara a santului palatin marginea superioara prezinta 0 puternica

apofiza numita apofiza orbitara (processus orbitalis) care participa la formarea cavitatii orbitare si a fosei pterigo-maxilare prin fata externa, iar prin fat a ei interna se articuleaza ell maxilarul superior, masele laterale ale etmoidului ~i eu eorpul sfenoidului. In partea posterioara a sanrului palatin se mai gaseste apofiza sfenoidala (processus sphenoidalis) care participa 1a formarea foselor nazale prin fata lor inferioara si care formeaza prin fata lor superioara eu baza apofizelor pterigoide canalul pterigopalatin (canalis pterigopalatini) prin care tree vasele si nervii cu acelasi nume.

Scobitura _ A / P~~~I~:~I ~B sfe~~~~I~~~~n2

~;u.,o-palatlna~ ... Creasta .>.

/, etrnoidala ~' .

Pi ocesul '-,- ~, ~~_/ Procesul

Sf. noidat ---......____ ; f~ ,:-: .. sf erioidal

~lr Suprafata maxliara a '~-'~~

.i i / lamei verttcale ~ ":

{ff '..<: .; ~ Suprafata nazala

~. ) • \ / e lamei verticale

,J, ··:Y~'~;:'.:i'~· . ~ Creasta choncala

Prccesul .. ~I) .-I".;i....,.~~ •. ;'.: ... ~~'~""~.. Portiunaa (~:""+ _ .. ,.J,.,

piram;cai. ;:::i:/~"?<- ,:,_.\;-&:. orizontata ~\,>~\-procesui

..&h 7. .. """._f~ piramidal

Suprafa~a I '··""·., .. sl.)ina nc::3la

palatlna ~o5terioc:fa

r-1arele sant palatin

c

Gcufa mare

Procesul

pc!ctina

orbitar ~.

Scobitura . ~

sfeno-patatina ~ .)~~.' ..... Lama

Procesul "" ~.',~" verticala

sf enoida ----.j~l'~:::t~~"'

Suprafata ""''''~. '.' \~ ~.~.

Creasta nazala ~~ _t- \'~

_ /~ .. ,:,:_" .. ~-\ .. '~, _, ',:~Procesul piramidal

Sprna rlcZt:i("::") /

postcr.oa r c: .

Portiunea Supratara 112:3:;n2

or rzont ata

Fig. nr. 70. Osul palatin drept. A-Vedere lateralii. B-Vedere medialii: C-Vedere posterioard.

146

(JSTEOLOGJE

~ 1 Q .~~.~ .. ~&'-;:~~t::iC~;:'~--:"'I["'tr;.!UiG1Z£ . .....:2u.'d1t:i rm~--.......,.,.~;.y~,-~~:.i::.T~-'.1·'''i;ii£U~~·WiI! J WW-ff'

P ~ .•.

.. {~!;cre in I)OZ!;.'ie

Eleniente de repel':

* lama midi

* marginea ei mai groasa.

Sc pozitioneaza In jos lama mica, posterior marginea ei concava ~i medial marginea

mai groasa.

CORNETUL INFERIOR (CONCHA NASALIS INFERIOR)

Segaseste situat in partea inferioara a fetei exteme a foselor naza1e. Are 0 forma ovalara si seamani cu 0 lamela rasucita ca un cornet de hartie, descriindu-se doua fete, dou a margini si doua extremitati,

Fata mediala este convexa si priveste catre septul nazal.

Fata laterala este concava si formeaza impreuna cu peretele extern a foselor nazale meatuI inferior.

Marginea inferioara este libera in fosele nazale, sub ea se poate patrunde In meatul inferior al cavitatii nazale.

Marginea superioara este fixata la peretele extern al foselor nazele prezinta peea trei apofize: apofiza lacrimala (processus Iacrimalis], ear~ se articuleaza eu lacrimalul luand parte la formarea canalului nazal, apofiza maxilara (processus maxillarisj si apofiza etmoidala (processus ethmoidalisi.

Extremitatea anterioara se articuleaza eu maxilarul superior iar extremitatea posterioara este mai ascutita si se articuleaza cu palatinul.

VOMERUL (COMER)

Este un os nepereche, median, situat in partea posterioara a septului nazal, avand 0 forma patrulatera cudoua fete, patru margini ~i patru unghiuri.

. Cele doua fete sunt captusite de mueoasa pituitara ~i participa la formarea peretelui

medial al cavitatilor nazale. .

,

Marginea superioara se articuleaza eu ereasta de pe fata inferioara a eorpului sfenoidului formand eu acesta canalul sfeno-vomerian,

Marginea inferioara se articuleaza pe Iinia mediana eu marginile interne ale apofizelor palatine ale maxilarului superior ~i eu apofizele orizontale ale palatinelor.

Marginea anterioara se articuleaza in partea superioara eu lama perpendiculars a etmoidului jar pe partea inferioara eu eartilagiul septului nazal.

Marginea posterioara esre libera si desparte deschiderile posterioare ale celor doua

fose nazale. '

.. ,

147

( J.)·lUJ/,O(;IE

A

Portiunea ; ;~. /.. ' .. '>' _._.-'

cuneitorrna , ,~

'-1... Santu!

/ • vornerul.»

B

Fig. nr. 71. Vomerul . A-Vederc laterala: B-Vedere posterioarii.

MAXILARUL INFERIOR (MANDIBULA) (MANDIBULA)

Este situat la partea inferioara a fetei ~i formeaza singur scheletul falcii inferioare.

Are 0 forma de potcoava, prezentand un corp cu doua extremitati sau ramuri.

Corpul (corpus mandibulaei avand 0 forma de potcoava eli concavitatea indreptata posterior si fiind turtit in sens antero-posterior, prezinta doua fete si doua margini,

Fata anterioara a: corpului mandibulei prezinta pe linia mediana 0 creastsa verticala nurnita simfiza mentoniera care este locul unde s-a facut sutura celor doua jumatati ale osului. Simfiza mentoniera se termina In pcrtiunea inferioara prin protuberanta mentoniera iprotuberantia mentalis). Din partea inferioara a acestei creste pornesc lateral doua linii proeminente oblice superior ~i lateral, numite liniile oblice exteme ale maxilarului (linea obliqua), pe care se insera urmatorii muschi: triunghiularul buzelor, patratul barbiei si pielosul gatului, Putin superior insertiilor musculare, intr-un punet care corespunde celui de al doilea premolar se gaseste un orificiu numit gaura mentoniera (foramen menta Ie ) prin care iese buchetul mentonier. Pe aceasta fata se mai gasesc 0 serie de proeminente verticale, numite juga alveolaria.

148

a e '3 11

~1 Ul e)

te

:.;;eiiiiii

. -.---;;::

rJSTEOLOGft

, ,,:obitura !11,lndibu!ar;,

F~)S(-111 pten9tlllL,

/ .. r aou!

~--"""''''\dibU'ei

~

A

J'\ III ,",ul "fI{)Jlt}jd~ <; ,

I',: 1:'\''-'

""i'~

, .

Partea aiv';<:I;q.j -_'~' I _ i

. ---.

Ili,tnCibJlu

i-:'ocesul ( »ronoid

Eminel1li, alveol.u ,~

Gaura mentontcrn .--~

- - .-

Tuberculul lli<:ntonier

Ung-liul m2nc,hllli'i

Procuberanta mentcJflit~ra

Fig. nr. 72. Fata anterioarii a mandibulei. A-Vedere Lateralii: Bi-Vedereanterioarii:

Fata posterioara a corpului mandibulei prezinta pe linia medians patru proeminente osoase numite apofizele geni, care impreuna formeaza spina mentoniera (spina mentalis). Pe apofize1e geni superioare se iusera muschii genioglosi iar pe apofizele geni inferioare se insera muschii geniohioidieni. Si pe aceasta fata se gasesc doua linii oblice interne, care strabat in diagonala cele doua jumatatti ale acestei fete, avand 0 directie in sus ~i lateral. Aceste linii se numesc liniile milohioidiene (linea mylohyoidea), deoarece pe ele se insera rnuschii milohioidieni. Deasupra lor, de 0 parte si de alta a apofize1or geni se gaseste cate o foseta numite fosetele sublinguale (fovea sublingualis) in care vor sta glandele sublinguale. Dedesubtul lor, cam la nivelul ultimior molari se gasesc alte doua fosete, una intr-o pane si alta in partea opusa, numite fosetele submaxilare (fovea submandibularii in care stau glandele-submaxilare.

149

()S/U)!_O(;:L

Procesul condiliar

A

j

{ ~Ungi,rul

I fl'andrbulei

Linicl milohioicliana

mentoniera

Procesul condiliar

':.;;ntul

pterigoida

Fosa digastridi

Unqhiul rr1andibulei

FGseta scbl!nguala

Lir,ia miior-lioida

Foseta '-Ilhrt1i1ndibular"a

Fig. nr. 73. Fata posterioard a mandibulei. A-Vedere posterioard. B-Vedere mediald:

Marginea superioara se mai numeste si marginea alveolara deoarece la nivelul ei se gasesc 0 serie de fosete numite alveole In care stau radacinile dintilor inferiori. Marginea sup-enoaclprezinta alveolele dentare (alveoli dentalis) In care patrund radacinile dintilor. Alveolele sunt separate prin septuri interalveolare (septa interalveolaria). in alveolele destinatedintilor multiradiculari se gasesc septuri interradiculare (septa interradicularia) care separa radacinile acestor dinti. Alveolele dintilor frontali proem ina, formand juga alveolaria.

Marginea inferioara prezinta de fiecare parte a simfizei mentoniere 0 depresiune ovalara numita foseta digastrica in care se insera burta anterioara a rnuschiului digastric. Lateral de fosa digastrica (fossa digastrica) se gaseste de 0 parte si alta santul arterei faciale. La acest nivel se pot inregistra pulsatiile arterei faciale.

150

le cz)

ga

ne

le.

eel

OSTEOLOCIL

Ramurilc maxilarului inferior iramus mandibulaei au 0 forma patrulatera, fiind indreptate In sus si inapoi. Ele sunt turtite in sens transversal astfel ca li se poate deserie cate doua fete, patru margini si patru unghiuri. Ramurile formeaza eu eorpul la adult un unghi de 135-140°.

Fata laterala prezinta In partea inferioara 0 serie de rugozitati pentru insertia inferioara a maseterului (tuberositas masterica).

Fata rnediala prezinta in eentrul ei un orifieiu, numit orifieiul superior al eanalului dentar 0, in care se angajeaza nervul den tar inferior si vasele ell acelasi nume. Anteroinferior aeestui orificiu se gaseste 0 spina osoasa numita spina lui Spiz si un jgeab pentru nervii ~i arterele rnilohioidicne. In partea inferioara a acestei fete se gasesc rugozitati pentru insertia pterigoidianului intern.

Marginea anterioara a ramurei maxilaru1ui inferior este oblica inferior si inainte, ia in partea inferioara se bifurca in doua linii de bifurcatie care se continua cu liniile oblice intema si externa.

Marginea posterioara areforma de "S" italic ~i vine in raport cu glanda parotida. Marginea inferioara se continua cu marginea inferioara a osului. La unirca ::se~~:~ margini cu marginea posterioara se gaseste unghiul maxilarului inferior, nurnit gonion.

Marginea superioara prezinta in mijlocul ei un sant numit santul sigmoid delimitat anterior si posterior de doua apofize puternice, apofiza anterioara numindu-se apofiza coronoida a mandibulei iar apofiza posterioara se numeste condilul mandibulei.

Ineizura sigmoida face sa comuniee loja glandei parotide cu fosa zigomatica ~i prin ea trecnervii si vasele maseterine,

Apofiza coronoida (processus coronoideus) are forma triunghiulara iar pe varful ei se insera muschiul temporal.-

Condilul .. mandibulei este alungit in sens transversal, usor oblic cu axul mare indreptat antero-lateral ~i este unit de restul ramurei printr-o portiune mai ingusta numita gatul condilului mandibulei, E1 se va articula cu cavitatea glenoida a temporalului.

Procesul condilian (processus condylarisi se desprinde din partea posterioara a ramurii mandibulei ~i este format din:

- 0 coloana ingusta numita colul mandibulei icollum mandibulae). Pe partea anteromedial a se gaseste foseta pterigoidiana (fovea pterygoidea) in care se insera muschiul pterigoidian lateral;

- 0 proeminenta elipsoidala cu care se continua colul numita capul mandibulei (caput rnandibulae) si care serveste pentru articularea cu temporalul.

Punere in pozitie Elemente de reper:

• eoncavitatea corpului

* marginea prevazuta eu alveole

Se pozitioneaza posterior concavitatea corpului iar in sus ~1 orizontal margmea prevazuta ell alveole.

151

OSJLOLO(;{F

OSUL HIOID (OS HYOIDEU.~f)

, Este situ at 'in regiunea gatului si formeaza scheletul limbii, fiind legat la distanta de

temporal, prin apofiza stiloida si de stem prin muschi. El are forma literei "U" cu concavitatea indreptata posterior ~i este paralel cu mandibula, avand insa 0 deschidere mai mica. El este format dintr-un corp asezat median si patru prelungiri: doua laterale sau coarnele tiroidiene si doua mici sau coamele stiloidiene care sunt separate fa copil, unite intr-un os mic 1a adult.

. Corpul (corpus) este asezat transvers si prezinta 0 fata anterioara convexa despartita printr-o creasta transversale irn doua segmente: unul superior si unul inferior. 0 creasta verticals medians imparte aceste suprafeti in cate doua paI1i simetrice, rezultand patru fetisoare articulate.

Fata posterioara a hioidului este scobita ~i raspunde membranei tirohioidiene de care este separata prin bursa lui Boyer.

Marginea superioara da insertie membranei hioglosiene asezate orizontal intre muschii Iimbii.

Marginea inferioara da insertie muschilor tirohioidieni.

Extremitatile se prelungesc postero-lateral cu marele coame (cornu majus) care prezinta 0 fata superioara pentru insertia muschiului hiogIos si mai inafara constrictorul faringian mijlociu, 0 'fata inferioara, una externa, 0 baza si un van pentru ligamentul tirohioidian lateral.

Micile. coame (cornu minus) se ridica in sus pe marginea superioara a osului ~j seamanacu doua boabe de orz indreptate supero-Iateral ~i posterior. De pe varful lor pornesre ligamentul stilohioidian. La om osul hioid in mod obisnuit nu este legat de schelet, dar in cazuri exceptionale sepot constata si legaturi osoase intre hioid si schelet.

A

COarrtFip rnlC!

Fig. nr: 74. Hioidul: A-Vedere anterioarii: B-Vedere latera/a.

152

OSTEOLOGJE

FATA PRIVITA IN ANSAMBLU

,

Oasele fetii unite intre de alcatuiesc masivul facial, cu forma de prisrna triunghiulara, alipit prin fata superioara la partea anterioara a bazei craniului. Celelalte fete privesc una tnaime ~i una 'in jos ~i posterior. Bazele situate lateral si sirnetric sunt constituite de oasele malare Ia care se adauga fetele exteme ale ramurilor mandibulei si marginea posterioara a muchiei alveolare a maxilarului anterior. pitin mai inainte si In sus pe aceste baze este scobitura sigmoida a mandibulei delimitata superior de zigomatic. La unirea malarului cu apofiza orbitara externa a frontalului formeaza sutura fronto-malara, cu zigomaticul sutura temporo-malara ~i eu maxilarul superior sutura maxilo-malara, Pe fata externa a malarului se gaseste gaura malara.

Fata anterioara a ferei se intinde de 1a un plan superior care ar trece superior prin suturile fronto-malare pana la un plan dus prin marginea inferioara 3 rnandibulei. Ea reprezinta deci fata propriu-zisa, in sus gasindu-se articulatia frontc-nazala ~i punctul craniometric nurnit nasion. Apoi se urmareste unirea dintre cele doua oase nazale,

-_ deschiderea anterioara a oaselor nazale ~i maxilare, marginea anterioara a vomerului, sutura medians a maxilarului superior, avand la partea superioara spina nazala anterioara (punctul spinal) iar mai jos pe mandibula simfiza mentoniera si punctul craniometric numit mentoniu. Fata superioara raspunde bazei craniului, de la articulatia nazo-forontala parra la punetul unde extremitatea posterioara a vomerului se articuleaza eu sfenoidul. De remareat sutura vomero-etmoidala si sfeno-vomeriana iar mal lateral fosele nazale si planseul orbitelor.

Fata posterioara sau mai bine zis postero-inferioara este Incadrata de marginea mandibulei intre cele doua cavitati glenoide ,'temporale. Privite inferior ~i posterior, ~~ observa pe linia medians marginea posterioara a vomerului, spina nazala po sterioara, sutura medio-palatina intre palatine si maxilare, conductul palatin antero-median, iar pe

. mandibula doua apofize geni superioare si doua inferioare. Mai lateral se vad choanele marginite lateral de aripa interna a apofizei pterigoide si mai anterior bolta palatina eu alveolele si dintii, iar mai inainte fata posterioara a mandibulei eu toate detaliile deia

~~~ -

La copil este bine dezvoltata numai regiunea orbitara, iar regiunea nazala este putin dezvoltata, lipsind sinusurile maxilare si regiunea bucala este redusa in inaltime, pe de 0 parte datorita lipsei dintilor, iar pe de alta parte slabei dezvoltari a maxilarului inferior. Prin dezvoltarea nasului si a arcadelor dentare inaltimea fetei creste. Dezvoltarea sinusurilor maxilare si a tuberozitatii maxilare impinge posterior ~pofizel~ pterigoide care devin verticale.

La batrani caderea dintilor si reducerea marginilor alveolare modifies din nou fata

care pierde in inaltime si barbia avanseaza inainte ti in sus spre nas. "

153

:.nplh' 1I1i(l a'" sf(,rloidlll,,'

;\ripi!e rnan ai,_: Sff~~"'\Clfdujul

I ama pel peneiicu!ara a et moidu!u:

I Osul temporal ~

Fisura orbitara superioara

Concha nezala mijlocie

Srnusul ma xuer

\ . :',':- ' .

~_'" ---'0,

,

Cevrtatee '~f') t-

nazal§ "

Procesul alveolar -;

,. ~ .

•• '~>~'~

I - /'.---...._,__

, . . . - .:.' ~ Fisura orbitilr~j

infcrioara

'. Canalul infraorbitar

Vomerul

inferioare

Procesul palatin al maxilei

al rnaxilei

Concha nazala

Fig.nr. 75. Viscerocraniu. Vedere anterioard:

CA VIT ATILE FETEI

, ,

In masivul facial descris anterior se descriu 0 serie de cavitati care adapostesc organe precum ochiul, sau segmente ale aparatului olfavtic, rspirator simasticator, la delimitarea carora contribuie de obicei mai multe oase faciale. Dintre aceste cavitati, unele sunt unice si mediane (cavitatea nazala si cavitatea bucala) iar altele sunt laterale si pereche (cavitatile orbitare).

Cavitatea bucala (cavum oris)

Este mediana si prezinta pe schelet numai peretele superior, numit bolta palatina, iar pe laturi ~i inainte este delimitata de mandibula si marginile alveolo-dentare ale celor doua oase maxilare superioare. In total bolta palatina este fermata de apofize1e palatine ale maxilarului superior si apofizele orizontale si piramidale ale palatinului. Apofizele sunt unite intre ele printr-o sutura cruciforma eu 0 sutura sagitala si 0 sutura transversala,

154

OS TEOL OGlE

Extremitatea posterioara a suturii sagitale prezinta spina nazala posterioara iar la partea anterioara orificiul palatin anterior pentru organe1e sfeno-palatine. Lateral si posterior pe lama orizontala a palatinului conductul palatin posterior si conductele accesorii pentru nervul palatin anterior.

Linia mediana a boltei palatine poate deveni uneori proeminenta, fuziforma si ia denumirea de torus palatinus, La extremitatea anterioara, langa incisivii madiani, se pot gasi la copil semnele suturii osului intermaxilar (incisiv).

Cavitatea nazala (cavum nasi)

Culoarul aerifer situat sub baza craniului deasupra cavitatii bucale si intre orbite ~i sinusurile maxilare, este ImpaI1iHi In doua portiuni simetrice, de catre lin perete median, dand astfel cele doua fose nazale. Fiecarei fose nazale i se descriu patru pereti.

Peretele inferior este planseul cavitatii nazale si in acelasi timp plafonul cavitatii bucale, este format din lama orizontala a maxilarului superior ~i lama orizontala a palatinului, cu sutura crudiforma. La extremitatea anterioara se gasesc canalele palatine anterioare care unindu-se in "V" formeaza canalul palatin median descris 1a bolta palatina.

Peretele superior sau bolta cavitatii nazale se prezinta ca un culoar lung si strampt, concav inferior. Este format de catre fata postero-inferioara a oaselor nasului, de partea lateral a a spinei nazale a frontalului si articulatia naso-frontala, deasupra careia se gasesc sinusurile frontale, de lama orizontala (gaurita) a etmoidului care se continua lateral eu masele laterale si posterior cu sfenoidul, de fata inferioara a eorpului sfenoidului intre aripile vomerului intern ~i apofiza sfenoida a palatinului, lateral. Aeeasta formeaza posterior conductul pterigo-palatin, pentru nervul cu acelasi nume, care din fosa pterigomaxi lara trece spre extremitatea posterioara a ehoanelor.

Peretele intern numit si septul este format de lama verticala a etmoidului ~i vomer in unghiul anterior al carora se gaseste cartilagiile septului.

Peretele extern este inclinat de sus in jos si dinauntru inafara. La cC;:~~::-u~u;a ~~ ~arl parte: maxilaruI superior, sfenoidul, palatinul, osullacrimal, etmoidul ~j cornetul inferior. Maxilarul superior ia parte prin fataintern.i a segmentului suprapalatin. Aripa intema a

c apofizei pterigoide formeaza partea cea mai posterioara a peretelui nazal si marginea

a externa a choanelor. Unguisul ocupa spatiul situat posterior de maxilarul superior ~i

e impreuna eu masa laterals a etmoidului astupa in partea superioara hiatusul dintre

,1 maxilarul superior si aripa interna pterigoida. La partea antero-inferioara el transforma in canal santul lacrimo-nazal de pe maxilarul superior. Portiunea verticala a palatinului, indreptata oblic In sus ~i posterior se articuleaza eu marginea posterioara a maxilarului superior si marginea anterioara a apofizei pterigoide acoperind spatiul dintre aeeste doua oase, si participand prin fata extema .la formarea fundului fosei pterigo-maxilare, ia parte si la formarea peretelui sinusului maxilar superior. Impreuna eu maxilarul formeaza

ir canalui palatin posterior pentru nervii palatini anteriori. La partea superioara palatinul

ia prezinta eele doua apofize sfenoidale si orbitare despartite de un sant care este transfonnat

le de corpul sfenoidului in gaura sfeno-palatina pe un de tree organele cu acelasi nume din

nt fosa pterigo-maxilara catre fosele nazale.

a.

[155

(_"-,',!

Spina na:ala "nteriocra /1~ ,::" ~ :2:~:

a rn~'\ilci

Cr. ,:S:i: nG~2:2 £; mexile:

Canatui lrCISl'II

Lama cturutta a etrnoiduhu

Lama verncala ,1 p~ rn( JldultJ!

Anpile rnan /:

cartilaginoase ~

,t

, lama ve'1!C2Ia

a E'~,.n::"'<d!"

SP'r1;:- n~~~ .~;t-::" pos!,·nO(!'~-l

Procesul palatin al maxilei

Creasta nazala a palatinului

lame onzontata a patatinutui

Fig. nr. 76. Septul nazal osos.

Hiatusul sernitunar cu deschiderea celulelor etmoidale anterioare

Osul frontal

Sinusul frontal , I

Osul etmoid

Bula

Aperture SlT'USU'w; \tmOld2

tl C r: ~ I _______________

Os U I n a z a I ------------. :,. .

Deschiderea celulelor etmoidale mijlOc'i

Concha nazala superioare

Desctucer ee Cf:!ulci(_;' etn1oid2!e pC~t'':/lC::'':

~ Seaua turceilSC<1 l4-~,----c._--Deschjderec sinusutui sfenoica:

Deschiderea canalului lacrimo-nazat

rrOCE~5Ll ;.Jncir~Gt a! etn1cidulu:

/

Apoflza Pterigoica

CO~i(f~a ni::afa !r.fen03ra

C~i:!ll(d mare nalatina

Gaura rnl( f~ palat ina

l.arr.a \.!l~f tlca12 a p2:atini.Jlw

F~1{. n r. 77. Peretele naZQllater"I.,!f'.?~_]_>t. _

156

OSI ZOLOGfE

ii"::::~s.f?--- ~-'--"~~0SdULIi::ii' .. ~~~~~-;;,-s.=~-.;.:;a-- i -. ·"~-_~:_.~~.~·~~"'·:i~~mrz ." ....

in partea inferioara a peretelui extern se gaseste cornerul inferior a carui margine supcrioara se articulcaza cu creasta turbinala inferioara a maxilarului superior si posterior cu creasta turbinala inferioara a palatinului. Intre maxilarul superior si palatin marginea superioara a cometului inferior inchide partea inferioara a sinusului maxilar si emite trei apofize:

• Apofiza lacrimala care impreuna cu unguisul si maxilarul superior ia parte la

formarea canalului lacrimo-nazal.

• Apofiza maxi lara care inchide partea inferioara a sinusului.

• 0 apofiza etmoidala care se articuleaza eu apofiza unciforma,

Masele laterale ale etmoidului iau parte la fonnarea peretelui extern, deasupra cometului inferior, intre maxilar, palatin si sfenoid.

Fata anterioara a maselor laterale se uneste ell unguisul si apofiza montanta a maxilarului superior, fata superioara se articuleaza cu fata inferioara (etmoidala) a frontalului, fata posterioara cu sfenoidul, fata inferioara cu fata intern a a maxilarului superior, deasupra orificiului sinusului maxilar, de asemeni cu apofiza orbitara a palatinului. Fata anterioara priveste orbita (os planum), iar de pe fata interna se desprind cornetele superior si mijlociu si apofiza unciforma, Fieeare comet prezinta 0 margine superioara aderenta (primi1e doua 1a etmoid, cometul inferior 1a maxi1arul superior si la palatin) 0 margine inferioara libera, 0 fata interna convexa'Ao fata externa concava, care delimiteaza impreuna eu peretele extern ce1e trei meaturi. In aeeste meaturi se deschid canalele sinusurilor si ee1ulelor oaselor respective. Astfel, posterior de meatul superior este deschiderea sinusului sfenoidal si sub mucoasa deschiderea orifieiului sfeno-palatin, iar in meatorifieiile eelulelor etmoidale posterioare, in rneatul mijloeiu orificiul sinusului maxilar superior si deasupra acestui sinus orificiul infundibulului pentru sinusul frontal si tndaratul infundibulului orifieiile eelulelor etmoidale anterioare. in meatul inferior se deschid catre .extremitatea inferioara a meatului canalul lacrimo-nazal, care vine de la sacul lacrimal din unghiul intern al ochiului. Din santul lacrimal el se indreapta oblic inferior, posterior si intern ~i dupa un traiect de 10-20 mm, se deschide in meatul inferior.

Desehiderea anterioare a foselor nazale pe sehelet este fermata de maxilarul superior si oasele nazale. La baza deschiderii intermaxilare se gaseste spina nazala anterioara,

Desehiderea posterioara, choanele, se prezinta ea un patrulater eu un sept median (margine a posterioara a vomerului), delimitata inca in sus de sfenoid, in jos de lama orizontala a palatinului, inafara de aripa intern a a apofizei pterigoide.

Fosele nazale prezinta urmatoarele comunicari:

• eu eraniul prin orificiile lamei orizontale a etmoidului

• eu orbita prin canalullacrimonazal

• eu fosa pterigopalatina prin gaura sfenopalatina

• eu cavitatea bucala prin canalul incisiv

• cu sinusurile paranazale prin orificiile de pe peretele lateral al cavitatii

• cl! faringele prin choane

• cu exteriorul prin apertura piriforma.

.1

; ;

157

Cavitarea orbitara (cavum orbis}

I

I

11 I1

La fel ca ~i cavitatea nazala este mixta, deoarece Ia formarea ei iau parte ata: oase ale neurocraniului cat S1 case ale viscerocraniului. Este a~ezat8. inafara foselor nazale, deasupra maxilarelor superioare si dedesubtul bazei craniului. in total cavitatea orbitara poate fi asernanata eu 0 piramida patrulatera eu baza rotunjita, indreptata anterior si lateral ~j eu varful inauntru, astfel ca axele prelungite inapoi s-ar intalni la nive1ul lamei patrulatere, posterior de saua turceasca.

Orbita prezinta patru pereti:

Peretele superior sau bolta este constituita de fata orizontala a frontalului si micile aripi ale sfenoidului situate posterior.

Peretele inferior sau planseul cavitatii orbitare este format anterior ~i intern de fata superioara a apofizei piramidale a maxilarului superior, anterior si lateral de apofiza orbitara a malarului.

Peretele intern prezinta anterior apofiza ascendenta a maxilarului superior, osui lacrimal, os planum a etmoidului si corpul sfenoidului (segmentul prealar).

Peretele extern este format anterior de apofiza orbitara a malarului, apofiza orbitara a frontalului, foseta lacrimala a frontalului, iar mai posterior de marea aripa a sfenoidului. Dimensiunile orbitei ar fi de 42-50 nun profunzime si de 40 mm largimea bazei, interva1uI dintre orbite fiind de 25 mm. de notat la orbita santul supraorbitar la unirea treimii interne

J,. ,

cu doua treimi exteme a marginii superioare. In partea supero-antero-interna se gaseste

foseta trohleara cu scripetele pentru marele oblic, in partea extern a si anterioara foseta lacrimala. Peperetele inferior, se afla santul suborbitar, care devine canal orbitar ~i se deschide la 5 mm sub marginea orbitara inferioara. Pe peretele intern la nivelul maxilarului si lacrimalului, santul lacrimo-nazal, marginit de doua fete lacrimale pentru insertia tendoanelor muschiului orbitar. In partea profunda a marginii supero-externe ~i la varf se gaseste fanta sfenoidala in forma de virgula eu coada inafara si inainte. Prin aceasta f3nta tree organe irnportante.

Pe marginea supero-interna se gas esc orificiile orbitare interne, anterior pentru artera etmoidala anterioara, nervul etmoidal anterior. orificiul orbitar posterior pentru artera etmoidala posterioara si nervul1ui Luschka. La varf se gaseste canaiul optic pentru nervul optic si artera oftalmica.

Marginea infero-externa prezinta fanta sfeno-maxilara care duce spre pterigomaxilara, pe unde tree nervul maxilar superior si ramul orbitar a1 maxilarului supenor precum si niste vene.

Groapa pterigoida este asezata posterior de apofiza pterigoida in unghiul ee-l formeaza cele doua aripi ~j apofiza piramidala a palatinului (la partea inferioara). Peste marginea interna Ia extremitatea ei superioara se gaseste foseta naviculara pentru insertia peristafilinului extern paT)§. Hinga gaura ovala a sfenoidului. in fosa pterigoida se insera

, muschiul pterigoidian intern.

Groapa zigornatica este un spatiu delimitat de fara exterioara a apofizei pterigoide si fata i?tern~ a mandibulei. Superior este limitata de apofiza zigornatica si de suprafata sfenoidului care se intinde inafara bazei pterigoide, pana la creasta sfeno-temporala.

I

158

I I

1 1

r

1 e a a

,I

a

1.

OSf'EOLO(;IE

Pi_J~~1ii existenti sunt rep;-(:.~'__;:i~;t:i prin fata interne a maiaruu: ",' , ramurc: maxil irului inferior, inafara, iar inauntru prin tubcrozitatca maxilarului superior inainte si rata cxterna a ptcrigoidului lndarat, intre care se afla 0 fanta care duce In fosa pterigo-rnaxilara, sau fundul tosei zigomatice.

Fosa pterigo-maxilara este situata intre deschiderea triunghiulara cu varful in jos, data prin despartirea tuberozitatii rnaxilarului superior de fata anterioara a aripii pterigoide iar i ntcrn se gaseste inchis de lama verticals a palatinului,

o consideram de forma unei pirarnide patrulatere cu baza in sus alcaruita de marea aripa a sfenoidului la insertia ei pe corp ~i varful in jos, format de tuberozitatea maxilarului ~i aripa pterigoida.

Peretele anterior este format de tuberozitatea maxilarului, peretele posterior de rata anterioara a apofizei pterigoide; peretele intern este format de fata externa a palatinului care 0 separaa de fosa nazala, peretele extern este liber si deschis spre fosa zigomatica. in fosa se gaseste ganglionul sfenopalatin. Fosa cornunica eu eraniuI prin canalul mare rotund pentru nervul maxilar superior care trece sub orbita, cu nasul prin canalul sfeno-palatin si prin conductul pterigo-palatin prin care trece nervul faringian al lui Bock ~i artera pterigopalatine, cu fosa zigomatica prin baza apofizei pterigoide, prin canalul vidian, cu bolta palatina prin canaluI palatin posterior.

Orbita prezinta urmatoareie comunicari:

• cu neurocraniul prin eanalul optic, fisura orbitara superioara, orificiul etmoidaI anterior ~i orificiuI etmoidal posterior

• cu fosa infratemporal a prin fisura .orbitala _ .inferioara si prin eanalul

zigomatic

• cu fosa pterigopalatina prin portiunea mediala a fisurii orbitale inferioare

• eu fata prin santul ~i canalul suborbital

• eu eavitatea nazala prin eanalullaerimonazal.

Suprafata 'orbitara a frontalului

Gaura

Aripa miC3 a sfenoidul ui

Gaura et,.,-,oidala anterioare

Fisura sfenoidala

Suprafcta crbn are a etrnoidului

Aripa mare a sfenoidului

, dilL 1ii'I-

_"'t; .

: ~~.. .'

+'-:---_';';';-:~1 !>-"~ - Osu I i acn ma I

~ Oaseie nazaie proprii

Suprafata orbitara .\C"

a zigomaticului -------..:..Ji;

Fisura

Fosete sacului lac'ra!

Santul infraorbitar

Suprafata orbitarf amaxilei

Procesul orbitar al palatinului

Fig. nr. 78. Cavitatea orbitard dreaptii.

159

OS! i:()U)(jJi:

Fosa infraternporala (Fossa infratemporalis) estc situata sub fosa temporals. In aceasta fosa se gasesc cei doi muschi pterigoidieni, ncrvul mandibu1ar si artcra maxilara. Fosa infratemporala are urmatorii pereti:

Peretele lateral -- format din fata mediala a zigornaticului si a rarnurii mandibulei. Paratele anterior cste format de fata posterioara a corpului maxiei.

Peretele inferior si posterior lipsesc.

Pcretele superior este format in partea mcdiala de fat a infratemporala de pe aripa mare a sfenoidului iar in rest este reprezeruat printr-un orificiu mare prin care fosa

temporals cornunica eu fosa noastra,

Peretele medial este format de lama laterals a procesului pterigoidian si de

tuberozitatea maxilei.

Fosa infratemporala comunica eu urmatoarele elemente:

~ cu eraniul prin intermediul gaurei ovale si gaurii spinoase

• eu fosa temporal a prin spatiul larg desehis delimitat de are ada zigornatica

• eli rosa pterigopalatina prin fisura de pe peretele ei medial

• ell orbita prin fisura orbitala inferioara

• eu eanalul mandibulei prin gaura mandibulei.

FOSil lnfrntempcr ala

Fosa pterigopalatina

G5urile

Gaura sfenopalatina

alveolars

Tuberozitatea

maxiiei

Aliplle man stenotdete

Creasta

infraternporala

Lama latcrala pterigoidiana

Lama mediala ptertqoidiana

f'l,eatul acustlc extern

Fose rnendibulara

Tubcrculul articular

Proccsul stuold

Fig. nr. 79. Fosa infratemporald stanga.

Fosa pterigopalatina (fossa ptervgopalatini)

~ste~itu~ta intre tuberozitatea maxilei, proeesuI pterigoidian si lama perpendiculars a palat!nulU1~ fimd de fapt 0 anexa a fosei infratemporale situata in fundul aeesteia .

. In. fosa p.t~rig~palatina este situat nervul maxilar, gangiionul pterigopalatin si termmatia arterei maxilare.

,

160

lra

~l

CSll:X)LOG1E

.............---- ..... +Q3W .... ~~ 21 .!#~_A~~~cy~~"~,,,-;;~·a~c:;.-7= 11FT

Fosa pterigopalatina are forma unci pirarnide patrulatere:

• baza este indreptata In sus ~i este fermata din fata maxi tara a aripii mad a sfenoidului si de fata inferioara a corpului acestuia. Ea prezinta:

.,. gaura rotunda (nervul maxilar)

- fisura orbitala inferioara (nervul maxilar si artera suborbitala)

• varful este indreptat in jos. Se formeaza prin intalnirea procesului pterigoidian cu tuberozitatea maxilei. Varful se continua cu canalul palatin mare prin care ies din fOS3 nervul palatin mare ~i ccle doua canale palatine mici pentru nervii ornonirni.

• Peretele anterior este format din tuberozitatea maxi lei si prezinta gaurile si canalele alveolare pentru trecerea nervilor ~i arterelor alveolare posterosuperioare.

• Peretele posterior este format de proeesul pterigoidian. Aiei se gaseste canalul pterigopalatin prin care trece nervul pterigopalatin.

• Peretele medial este format de lama perpendiculara a palatinului. Aici se gaseste gaura sfenopalatina, pentru trecerea arterei omonime ~i a ramurilor nervoase destinate cavitatii nazale.

Fosa pterigopalatina prezinta urmatoarele comunicari:

• eu craniul prin gaura rotunda

• cu orbita prin fisura orbitala inferioara

• eu cavitatea nazala prin gaura sfenopalatina

• eu exobaza prin canalul pterigoidian

• cu palatul osos prin canalul palatin mare si eanalele palatine mici

.' cu alveolele dentare prin orificiile si canalele alveolare de pe tuberozitatea maxilei

• cu fosa infratemporala prin peretele lateral careIipseste.

Punctele craniometrice ale fetei:

Punetul nasion - la articulatia oaselor nazale cu frontalul

Punctul spinal (subnazal) la unirea maxilarelor superioare pe linia medians sub

orificiul narinelor

Punctul alveolar pe marginea alveolars a maxilarului superior

Punetul mentonier este punctul eel mai inferior al simfizei mentoniere Gonion - varful unghiului posterior al mandibulei

Punctul glenoidianin centrul cavitatii articulare temporale Punctul malarpefata externa a malarului.

Diametrele craniale

Cu ajutorul unor instrumente de masurat, se pot masura diametrele craniului, aceasta

operatiune numindu-se cefalometrie. .

., "_

Diametrele cele mai uzitate sunt:

- diametrul transvers maxim

- diametrul antero-posterior maxim de 1a glabela 18 punctul posterior eel mai

proemninet

- circumferinta maxima a craniului care trece peste arcada sprancenoasa si punctul eel mai indepartat al craniului.

161

0.,> n.o: oau:

;-:-~,~~~",,'- ~""""_~-:_~:-i~~~~:iiPdi.;"_X::;:iUi;:~-:'~~;7!"::::-;r":::-~~·~~~~~.il_":'';~-·£i.t---;;w'2~-~;.;«i.~~-::;;:;;-~~~

Cu ajuiorul accst.ir dare se calculeaza in.iiccle craniometric, dupa Iormu!a:

r

Indice = Diametrul transvers x 100/ Diametrul antero-posterior ~

---__j

in functie de indicele craniometric, craniul uman se clasifica In doua grupe:

• Cranii dolico-cefalice, daca indicele cefaJometric este sub 75

• Cranii brahiocefalice daca indicele cefalornetric este mai mare de 75.

In plus se mai poate efectua masurarea unghiuruilor cu ajutorul goniometrului, masurarea capacitatii craniului prin bile de plumb tumate in craniu. Se mai pot stabili indici faciali, orbitari, nazali si manidibulari.

Dentitia primara ~i secundara

Dintii sunt organe dure implantate In alveolele dentare, formand eele dona arcade dentare. Omul prezinta doua dentitii, prima temporara cu 20 de dinti si cea de a doua care este permanenta, eu 32 de dinti, Fixarea lor in alveolele dentare se realizeaza prin paradontiu, cu cele doua componente ale sale: parodontiul dur reprezentat de alveola den tara si cernentul radacinii; parodontiul moale alcatuit din gingie si periodont (ligamentul alveola-dentar),

Dentitia primara

Dentitia definitiva

Incisivul centr.i: (8-10 iU:li)

I

~,,' ."

rnC:~ivuj t2ter:ii (8-101uni)

Caninui ~16-20 luni:

jn(!sivul central (7 ani) Incisivul lateral (8 ani) Carunul (1 J -12 ani) ------ Pnmul premolar (9 ani)

_. -- -_ - A~ Ooded plemc,Jar (10 aru)

-.. __ -_-----.-- Prirnu! molar (fl ani)

-- -. A! doilea meter (12-13 alii)

Phm:...:;' molh! ~lS-21 hJlii)

Al =~-j€2 :-rOl.l! {20-24 iuni)

At ~-\ea mO~A\ (20-24 luni)

Plimui mol", {~5-2: iuni~

Caninu! (15-2~ turu)

Ir.c-~iVl.i1 iatcrbi (2~-2: luni]

_./ / /- Ai tre':,.a mol", (17-25alli,

___ \ '\ r> ~." ~ ___: Ai dodta molar (12-13 al,i)

..... v; - -~. ~ ~------ ?rimul molar (6 am)

~rr:-r,~ ~ ;. - -_ Aldoilea prem.Olar ('10 ani)

.~ ~\\\ J~\?'~_~-:::=~=_-~ --_ Pnmul premolar (9 ani)

· .... .;V~.:..~·. :;:'. 4 .,~_. Caninul (11-12 ani)

L.:--:__. __ 3--'_~ __ . ::_--- jnosivui latera! (8 ani) Inc!5/vul Cr:-nlri11 (7 ':Fli)

Fig. nr. 80. Dentitia primard si secundard.

162

OSTEOLOGfE

MAXlLARUL SUPERIOR

,'y ~AI1Hea molar ---! i!

~ ~'t--·t ." . 4 \ 01

jJf.), \\ '_'__AIf1;~II~~a~J

LOrT'ld Dflzonta\a

iJ palatinului M "\

larea gaura

palatma 1'1ica gaura

palatina

Fig. nr. 81. Dentitia definitivii: :

.-

CRAt~IUL FETAL

Oasele craniului fetal sunt separate prin suturi membranoase, aceste suturi suportand apropiereasau ehiar incalecarea oaselor eraniene, in timpul travaliului.

AeoIo unde se intalnesc mai multe suturi se formeaza niste spatii membranoase

numite fontanele: '

fontanela mare, anterioara sau bregmatica - situata la unirea suturii sagitale eu eea coronara, are forma unui patrulater alungit cu diametrul de 2-4 em in sens anteroposterior si de 1-2 em in sens transversal.

fontanela mica, posterioara sau lambdoida - situata la unirea suturii sagitale eu sutura lambdoida ~i are forma triunghiulara.

fontanelele laterale, temporale - situate la unirea suturilor temporal a si lambdoida (nu au valoare obstetricala).

Dimensiunile craniului fetal:

a) Diametrele antero-posterioare:

w diametruI occipito-frontal - masurat de la punctul eel mai preeminent a1 occiputului si pana deasupra radacinii nasului - cu valori de 12 em

Cff' diametrul suboccipito-frontal - masurat de la baza occiputului pana la portiunea cea mai proeminenta a osqlui frontal - eli 0 valoare de 10,5 em,

163

~~~.*~~~~~~~! __ ~ __ ~ __ ~ __ WB ~------~----~~------~----------~----

r diametrul suboceipito-bregmatie - masurat oe la baza occiputului pana la

fontanela mare - eu 0 valoare de 9.,5 em,

cjl diametrul sineipito-mentonier (supraoeeipito-mentonier)- masurat de la sinciput pfma la varful mentonului - eli 0 valoare de 13,5 em, fiind eel mai mare dintre

diarnetrele craniului fetal

c"' diametrul oeeipito-mentonier - uneste protuberant a occipital a externa eu varful

mentonului ~i mascara 13 em.

In practica ultimele doua diametre se suprapun ca aplicatie clinica.

b.) Diametrele transversale:

r diametrul biparietal - masurat de la un parietalla altul - eu valori de 9,5 em

a: diametrul bitemporal - masurat intre punctele cele mai indepartate ale oaselor temporale - eu valori de 8 em.

cr: bimastoidian = 7,5 em

rr: bimalar = 7 ern

c.) Diarnetrele verticale:

7' diametrul submento-bregmatic - masurat de 1a fontanela mare pana 1a unghiul

mandibulei - ell 0 valoare de 9,5 em,

::it.. diametrul fronto-mentonier - uneste punctu1 eel mai ridieat a1 fruntii eu varful

mentonului si mascara 8 em.

O.)'TEOLOGJE

Sutur;'l metopica

OSlJI frontal ~ /-

j::

.t

Fontanela anterioara (bregmatica)

Sutura silgita;2

-:---~ Fontanela posteroara (tambdotda)

O!>ui occipital

Fig. nr. 82. Craniulla nou-niiscut.

o caracteristica esentiala a eraniului fetal este mobilitatea sa in raport eu coloana vertebrata, aeest lucru avandmare importanta In adaptarea craniului fetal la bazinul osos. Astfe1 craniul fetal l~i poate reduce dimensiunile printr-o miscare de flexie pe trunehiul fetal, sall sa ~i le rnareasca printr-o miscare de deflexie.

164

.)!';7JOU)CIE

("\. r"Unl~'CT·I· I·t(.1 .,. craniului fc.al ', ... .: <.

/ \.... 1 d1; .~IC 1 1 1 I_1.t> _··u;L

:if' circurnferinta mare - corespunzatoare planuiui care trece prin diametrul occipitofrontal - cu valoare de aproximativ 38 em,

'if' circumferinta midi - corespunzatoare planului ce trece prin diametrul suboccipito-bregmatic - cu 0 valoare aproximativa de 32-33 ern.

Axul craniului fetal poate f impartit In 2 brate inegale de catre axul general al trunchiului (coloana vertebrala) la nivelul articulatiei occipito- alantoidiene

• brat lung - orientat anterior, spre frunte

• brat scurt - orientat posterior, spre occiput

Conform principiului parghiei eu brate inegale - flectarea eraniului se imprima pe 0 directie mento-sternala, pentru a rmcsora diametrul de angajare a craniului (balamaua Budin).

Arhitectura scheletului capului

Forma capului uman rezulta din interactiunea mai multor factori: 1) dezvoltarea encefalului ~i cresterea consecutiva a neurocraniului; 2) pozitia bipeda, viteza relativ midi de deplasare si transmiterea functiilor de prehensiune la membrele superioare. Acesti factori . eontribuie Ia disparitia botului si aparitia viscerocraniului; 3) concentrarea organelor de simt la limita dintre neuro-si viscerocraniu,ceea ce determina alungirea viscerocraniului; 4} actiunea muschilor cefei, a muschilor masticatori si a gravitatiei, care rotunjesc craniul.

Adaptarile de forma ale oaselor capului sunt insotite de 0 arhitectura corespunzatoare. Se asigura astfel 0 mare rezistenta si elasticitate din partea scheletului capului.

Calvaria sau bolta craniului este fermata din doua lame de substanta compacta si dintr un strat de diploe intre ele; are 0 grosime destul de uniibrma, in medie de 5 mm, dar, la nivelul protuberantei occipitale interne, ajunge la 10-15 mm.

Baza craniului prezinta diferente de grosime mai mario Pe alocuri este fermata numai din lame subtiri de substanta compacta, iar in altele contine substanta spongioasa abundenta,

Viscerocraniul este alcaruit - cu unele exceptii - fie din oase subtiri, rara substanta spongioasa, fie din oase pneumatice.

Se intelege ca diferentele de grosime si de arhitectura au un rol important ill organizarea liniilor de rezistenta si ill conditionarea fracturilor. La cresterea rezistentei

~ ,~ "

craniului mai contribuie suturile si dura mater, care captuseste neurocraniul.

A. La nivelul viscerocraniului se intalnesc patru perechi de linii sau stalpi de rezistenta, care reflecta fortele de presiune ce se dezvolta. In timpul masticatiei in dreptul arcadelor dentare; de- aici se transmit la neurocraniu, continuandu-se cu capriorii de rezistenta ai acestuia

165

O,',! nnoc.n:

--:- .. ----~;..r--- .. -- .----;;;..4.iio:iO-i--~-F--tf:~ .. ~~ .. ;iiZ-a~_;u4 ......... - .. ~~_---;'trii-t~"_:-q.-"",.,;;; - - -,,11,-

0- ~ l. Stall)'~~1tonazal pOn1L~;l~ de la ni velul caninilor ~i a! incisivilor superiori, urea

de-a lungul procesului frontal al maxilei si se rasfrange pe marginea supraorbitala a

frontalului.

2. Stalpul zigomatic porneste de la nivelul primului molar superior, urea de-a

1 1 r" 1'"1' '~' •• -~~ I~ ~~.1 ~~~~-~ .. r.. A;~; 11"1'-11:1'1'11:-" de rungui rere: antenoare a COqJUlUi maxuci ~j ajunge 1(1 U~UI LllSumau\.... 1'\.1\",1, ......

rezistenta se divid: a) una dintre ele continua procesul orbital a! osului zigomatic si ajunge fro'nton~zal; b) a doua se continua eli arcada zigomatica ~1 eu liniile ternporale de pe

calvaria.

3. Stalpul pterigopalatin porneste de la nivelul ultimilor molari superiori, urea de-a

I ungul tuberozitatii maxilei, a larnei perpendiculare; palatinului si a procesului pterigoidian si ajunge 1a nivelul corpului sfenoidului.

, 4. Linia mandibulara sumeaza presiunile exercitate asupra arcadei dentare

inferioare, apoi urmeaza traiectul liniei oblice de pe corpul mandibulei, ramura si capul mandibulei; de aici se transmite la mastoida, la Iiniile temporale al calvariei si la baza

neurocraniului,

B. La nive1ul calvariei se intalnesc trei arcuri de rezistenta eu orient are sagitala,

unite prin doua arcuri transversale.

1. Arcul mediosagiial trece prin creastafrontala, sutura sagitala, protuberanta

occipitala intema si creasta occipitala interna .. '

2. Arcurile laterosagitale tree dinainte inapoi, prin linia temporals a frontalului, linia temporal a inferioara a parietalului, procesul mastoidian si baza craniului; de aici se indreapta dinapoi inainte, prin radacina longitudinala a procesului zigornatic, arcada zigornatica, osul zigomatic, ~ revin la linia temporal a a frontalului.

3. Areurile transversale sunt reprezentate de creasta iransversala a frontalului -

inainte si de liniile nueale -inapoi.

Arcurile de rezistenta ale calvariei sunt intarite prin suturile de la acest nivel.

Suturile intervin ca arcuri de rezistenta, datorita fc1ului de angrenare al oaselor constitutive: majoritatea suturilor sunt dintate, iar aripa mare a sfenoidului si solzul temporalulului au marginea taiata in dauna lamei compacte interne, in timp ce parietalul si frontalul sunt taiate in dauna lamei compacte externe; astfel, solzul temporalului si aripa mare a sfenoidului impiedica deplasarea ill afara a celorlalte doua oase.

C. La nivelul bazei neurocraniului se intalnesc capriori de rezistenta, pe care sc sprijina stalpii de rezistenta ai viscerocraniului si care transmit, la randul lor, 0 parte din fortele produse de masticatie, inspre arcurile de rezistenta ale calvariei.

Cea mai mare parte a presiunilor produse de masticatie converg insa in directia portiunii bazilare a occipitalului.

Capriorii de rezistenta sunt in numar de sase. Ei sunt alcatuiti: posterior de cele doua stanci ale temporalului; anterior de ce1e doua aripi mici ale sfenoidului. Alaturi de e1e, exista un caprior frontal, reprezentat de crista galii si corpul sfenoidului, ~i altul occipital, care corespunde crestei occipitale interne.

Cei sase capriori converg catre porriunea bazilara a occipitalului, care reprezinta astfel piesa de rezistenta maxima a bazei neurocraniului si care nu se fractureaza decat foarte rar. Fracturile intereseaza, ill primul rand, zonele mai slabe, situate intre Iiniile de rezistenta La niveluI calvariei liniile de fractura sunt situate intre arcuri, si intereseaza, in primul rand, lama'intema. ". '

166