Sunteți pe pagina 1din 4

VECHILE INDATORIRI ALE UNUI MASON LIBER

( CONSTITUTIA lui ANDERSON - 1723 )

Acestea vor constitui regulile de comprtament etic ale unui Frate Mason

I. În ceea ce priveşte pe DUMNEZEU şi RELIGIA.


Un Mason este obligat, prin ţinuta sa, să se supună legilor moralei şi dacă înţelege corect Arta
Regala , el nu va fi niciodată un ateu stupid, nici un libertin fără de religie. Indiferent de religia
Fratelui şi de felul credinţei sale, acesta nu va fi exclus din Ordin, deoarece el crede în gloriosul
Arhitect al Raiului şi Pământului şi practică sacrele îndatoriri ale moralităţii.
Masonii îmbină virtuţile puterii de a convinge cu legăturile dragostei frăţeşti.

II. Despre MAGISTRATUL CIVIL, SUPREM şi SUBORDONAT.


Un Mason este un subiect obisnuit în faţa autorităţilor civile, oriunde s-ar afla sau munci şi nu
trebuie niciodată să fie implicat în conspiraţii sau comploturi împotriva păcii şi bunăstării naţiunii
sale sau care il gazduieste şi nici să se poarte intr-un mod nedemn faţă de magistraţi. El se va
conforma cu dragă inimă oricărei autorităţi legislative, va susţine, în orice ocazie, interesul
comunităţii şi va promova zelos, prosperitatea ţării lui. Prin natura lor masonii sunt meniţi să
promoveze pacea, să cultive armonia şi să trăiască în bună înţelegere şi dragoste frăţească.

III. Despre LOJE


O Loja este un Templu al Artei Regale unde Masonii se adună pentru a lucra, a se instrui şi a
aprofunda , in mod ritual, misterele vietii. Fiecare Frate trebuie să aparţină unei Loje şi să se
supună Regulamentelor acelei Loje, Constitutiei şi Regulamentelor Generale ale Ordinului. Din
timpuri îndepărtate, nici un Maestru, Calfa sau Ucenic nu poate lipsi de la Tinuta Lojei, mai ales
atunci când este convocat , fără a suporta o severă cenzură, mai puţin cazul când Venerabilul sau
Supraveghetorul consideră că pura necesitate l-a împiedicat sa participe.
Persoanele care au calitatea de Maestrii Masonii sau admise in primele doua Grade de Ucenic si
Calfa ai unei Loji trebuie să fie oameni buni şi cinstiţi, născuţi liberi, de vârstă matură, cu gândire
sănătoasă, un om moral, toţi cu un cazier fara pata.
IV. Despre Venerabili, DemnitariI, Membrii şi Ucenici.

Orice avansare in Fratia Masonica se bazează pe meritul personal şi străduinţa fiecăruia, astfel
încât Maestrul Arhitect sa fie bine servit, in conditiile in care Fraţii nu se vor face de ruşine cu
cunostintele lor şi nici Arta Regală nu va fi desconsiderată. De aceea nici un Maestru sau
Demnitar nu este ales de către Maeştri decât după meritele personale si nu dupa serenitate.
Candidaţii ar trebui să ştie, fără doar şi poate, că nici un Maestru nu va propune sporul de salariu
pentru un Ucenic sau O Calfa dacă acesta n-a lucrat suficient timp cu el, insusindu-si cu asiduitate
invatamintele gradului in care a fost admis prin ritual.
Nici un Frate nu poate fi Demnitar până n-a trecut de stadiul de Maestru, nici Maestru Venerabil,
până n-a funcţionat ca un Demnitar, nici Mare Demnitar, până n-a fost Maestru Venerabil al unei
LojI, nici Mare Maestru, dacă n-a fost Mare Demnitar înainte de alegerea sa, care oricum trebuie
să fi fost un Frate Maestru Venerabil de cea mai bună calitate.
Şi spre binele, uşurinţa şi eleganţa îndeplinirii sarcinilor sale, Marele Maestru are puterea de a-şi
alege propriul Mare Maestru Adjunct , care trebuie să fie, sau să fi fost înainte , Maestru al unei
Loji şi care are privilegiul de a acţiona în acelaşi mod în care ar acţiona Marele Maestru, cu
excepţia cazurilor când acesta este prezent sau îşi interpune autoritatea in scris.
Acestor diriguitori şi guvernanţi supremi şi subordonaţi ai vechii Loji urmează să li supună,
corespunzător funcţiilor lor, toţi confraţii, în conformitate cu sarcinile şi regulamentele respective,
în mod cuviincios, reverenţios şi cu dragoste.

V. Despre conducerea Breslei în procesul muncii.


Toti Masonii vor munci onest în zilele lucrătoare, şi vor trăi decent în zilele libere, iar tinuta de
lucru va fi stabilita de legea pământului sau confirmata de datină. Cel mai “priceput” dintre Fraţi va
fi ales sau numit Maestru sau Supraveghetor al muncii în atelierul maestrului-arhitect şi pentru a fi
apoi numit Maestru Venerabil de către cei care lucrează sub conducerea sa. Membrii corporaţiei
vor trebui să evite orice discuţii necuviincioase, să nu-şi dea porecle urâte, ci să se adreseze unul
altuia cu apelativul FRATE. Ei trebuie să aibă, atât în Lojă, cât şi înafara Lojei, o comportare
politicoasă. Maestrul Venerabil care îşi cunoaşte îndemânarea în Artă Regala va prelua lucrul de
la maestrul-constructor pe cât de ieftin posibil şi se va folosi de bunurile acestuia cât mai sincer,
ca şi cum ar fi ale sale proprii. De asemenea, nu va acorda nici unui Frate Discipol sau
Companion un salariu mai mare decât va merita cu adevărat. Atât Maestrul, cât şi Fraţii ce-şi
primesc în mod just salariile vor fi fideli Ordinului şi îşi vor îndeplini onest munca, indiferent dacă e
calificată sau nu şi nici nu vor ponta munca necalificată ca fiind calificată.
Nimeni să nu-şi arate invidia faţă de bunăstarea unui alt frate, nici să nu încerce să-l înlăture sau
izgonească de pe un şantier, dacă a dat dovadă de capacitatea de a-şi îndeplini misiunea sa.
Dacă unul dintre membrii corporaţiei a fost ales Supraveghetorul atelierului de sub conducerea
Maestrului, el trebuie să fie loial faţă de ambele părţi, atât faţă de Maestru, cât şi faţă de Frati, să
supravegheze cu grijă lucrul în absenţa Maestrului spre folosul maestrului-arhitect, iar Fraţii
trebuie să-i dea ascultare.Toţi membrii angajaţi trebuie să primesacă salariul cu plăcere fără să
murmure sau sa se răzvrătească şi să nu-l părăsească pe Maestru înainte de a se fi terminat
lucrarea. Un frate mai tânăr trebuie să fie instruit în lucru, pentru a preveni ca nu cumva, din lipsă
de pricepere, să strice materialul de construcţie şi pentru ca dragostea frăţească să poată să
sporească şi să dăinuiască.Toate uneltele necesare lucrului trebuie să fie aprobate de Marea
Lojă.
VI. Despre comportare - si anume - :

1. In Loja deschisă :

Să nu se formeze factiuni aparte şi să nu se duca tratative separate fără a fi obţinut permisiunea


Maestrului. Să nu se vorbeascai despre ceva necuviincios sau nedrept.
Să nu se întrerupa luarile de cuvant ale Venerabilul Maestru sau a Supraveghetorilor, sau pe
oricare alt Frate cu care Venerabilul Maestru se afla in dialog şi nici să nu se faca farse sau glume
în timp ce Loja este preocupată cu treburi serioase şi solemne şi nimeni să nu se serveasca sub
un pretext oarecare, de un limbaj necuviincios.
Se va acorda Venerabilului Maestru, Supraveghetorilor şi tuturor Fratilor, indiferent de gradul lor ,
onoarea datorată şi vor fi trataţi cu stimă si condescendenta.
Dacă s-a produs vreo plângere, Fratele găsit vinovat va fi supus judecăţii şi deciziei Lojei, care e
forul de judecată de fapt şi de drept al tuturor acestor neintelegeri prin Juriul Fratern (fie doar că
se adresează cu recurs către Marea Lojă) şi în faţa căruia trebuie ridicate, dar în aşa fel, încât
lucrul maestrului-constructor să nu fie întârziat între timp, în care caz se va putea pronunţa o
hotărâre specială.
Însă nu se va merge niciodată la judecata profană în cauze ce privesc Francmasoneria şi fără ca
Loja să fie convinsă de aceasta necesitate absolută şi inevitabilă.

2. După ce lucrările au fost închise, dar Fraţii încă nu s-au despărţit :

Fratii se vor putea inveseli intr-o agapa nevinovată, putindu-se trata după posibilitatea materială,
dar trebuie evitat orice exces şi un Frate sa nu fie obligat să mănânce sau să bea mai mult decât
poate şi să nu fie împiedicat a se îndepărta, dacă treburile îl cheamă. In acelasi timp, nu trebuie
pronunţate expresii nepotrivite sau jenante sau să se creeze o situatie neconforma cu buna
cuviinta sau ceva ce ar putea stânjeni o conversaţie liberă, liniştită, căci aceasta ar zdruncina
armonia dintre Frati şi ar zădărnici scopurile Ordinului.
De aceea, să nu fie introduse prin poarta Lojei divergenţele sau certurile personale şi mai puţin
încă disputele despre religie sau naţiune sau Constituţia statului (discuţii cu caracter religios sau
politic) căci , in calitate de Frati Masoni, ţinem doar de religia generală mai sus menţionată a
muncii si a realizarilor in comun. De asemenea, toate fiintele fiind create de Marele Arhitect al
Universului, din Francmasoneria Universala fac parte Frati liberi si de bune moravuri cuprinzand
toate rasele, popoarele, limbile sau dialectele ei şi fiind cu hotărâre împotriva oricărui amestec în
politică, care niciodată nu a folosit bunăstării Lojei şi nici nu va folosi vreodată.

3. Când Fraţii se întâlnesc fără să fie de faţă străini şi nu în Loja formată :

Trebuie sa se salute unul pe celălalt cu stimă, potrivit instrucţiunii primite, să se foloseasca


apelativul Frate. Fratii trebuie sa-si impartaseasca reciproc cunostintele Artei Regale cu rabdare si
bunavointa unuia celuilalt, atât cât se va găsi util, fără să fie observaţi sau să se tragă cu urechea,
şi fără ca vreunul să se creadă mai presus decât celălalt sau să reducă consideraţia ce s-ar
cuveni oricărui Frate indiferent de gradul avut sau demnitatea indeplinita..
Cu toate că toţi masonii între ei se consideră ca situându-se pe acelaşi plan, Masoneria nu
diminuează nimănui nimic din onorurile obţinute mai înainte, ci din contră aceasta sporeşte încă
cinstea sa. Trebuie să se acorde cinstea si respectul care se cuvine şi trebuie să se ocolească
relele moravuri.
4. In prezenţa străinilor ce nu sunt masoni :

Fratii trebuie sa fie precauţi în vorbele şi gesturile lor, pentru ca nici cel mai iscusit străin să nu fie
în stare să descopere sau să găsească ceea ce nu este potrivit de a fi cunoscut de el. Uneori
trebuie schimbat subiectul convorbirii şi condusa în mod inteligent spre onoarea si cinsta
Fraternităţii.

5. Acasă şi între vecinii voştri :

Fratii Masoni trebuie sa se comporte aşa cum se potriveşte unui om amabil şi inteligent, dar mai
ales să nu informeze familia, pe prieteni sau pe vecini despre treburile Lojei şi să existe un
comportament cumpanit în mod înţelept conform cu onoarea proprie şi aceea a Vechii Fraternităţi,
din motive care aici nu pot fi menţionate. Trebuie ca Fratii Masoni sa aibe în vedere binele propriu,
nerămânând prea mult timp adunaţi departe de casă, după ce orele Tinutei de Lojă s-au terminat.
De asemenea trebuie evitate orgiile sau beţiile, pentru ca familiile Fratilor Masoni să nu fie
neglijate sau atinse în drepturile lor, iar Fratii sa nu devina inapţi de a munci.

6. Comportamentul fata de un Frate străin :

Va fi cercetat cu luare aminte de felul în care indică înţelepciunea si cunostintele masonice


acumulate in gradul pe care il poseda, pentru a nu fi înşelaţi de un profan care ridică pretenţii false
şi pe care Fratii il vor respinge cu dispreţ şi sfidare , fiind însă în acelaşi timp precauţi, ca să nu-i
daţi vreun indiciu de recunoaştere.
Dar, dacă descoperiţi că este vorba de un Frate cinstit şi adevărat, acesta va fi tratat ca atare şi
dacă se găseşte în nevoie, va trebui ajutat, atunci cand exista aceasta posibilitate sau i se va da
orice îndrumare menita sa-l ajute.
Dacă este necesar si posibil, va fi găzduit câteva zile sau va fi ajutat să-şi găsească o gazdă.
Fiecare Frate este obligat a face ceva in limita puterilor sale materiale. Un frate sărac, care este
un om bun şi sincer, va trebui preferat faţă de oricare alt om, în condiţiuni egale. Fratii vor trebui
sa fie patrunsi in orice situatie de dragoste frăţească, piatra fundamentală şi finală, mortarul şi
faima acestei Vechi Fraternităţi. Va trebui sa evitam cu orice ocazie orice ceartă şi dezbinare,
orice calomnie şi orice vorbă urâtă şi nici altora nu le va fi permis să calomnieze pe un Frate
onorabil, ci trebuie aparata demnitatea acestuia şi să i se ofere bunele oficii fratesti, in tot ceea ce
este compatibil cu onoarea şi bunăstarea fiecaruia, dar nu mai mult.
Şi dacă unul dintre ei va face o nedreptate, un Frate Mason, indiferent de gradul primit prin ritual,
se va adresa Lojei din care face parte sau Lojei din care face parte acel Frate care a incalcat
Principiile Moral Masonice. Daca nu se va lua nici o masura acel Frate se va putea adresa
organelor alese sau numite ale Ordinului, precum si Conventului ei ordinar. şi nu se va intenta
vreo acţiune în justiţia statala, decât în conditiile in care cauza nu ar putea fi altfel soluţionată..
În ceea ce priveşte însă Fraţii, care se găsesc în proces, unul contra celuilalt, Maestrul Venerabil
şi Fraţii trebuie sa-si ofere în mod fratesc mediaţiunea, dar dacă se dovedeşte că mediaţiunea nu-
şi are rostul, ei vor continua procesul lor sau disputa juridică, fără ură sau înverşunare, altfel de
cum se obişnuieşte, şi nu vor spune sau întreprinde nimic care ar putea nimici dragostea frăţească
sau reluarea şi continuarea bunelor oficii, astfel ca toţi să poată vedea influenţa salutară a
masoneriei, precum au procedat toţi masonii credincioşi, de la începutul lumii, şi o vor face până la
sfârşitul timpurilor.

AMIN ! ASA SA FIE !