Aspecte demografice privind

varstnicii
Romania vs. Republica
Moldova

POP ADELA MARIANA

 Populația României este de 21,42 milioane persoane (dintre aceştia, circa 15,06%
reprezintă tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani), faţă de populația Republicii Moldova
care este doar de 3 milioane 567, 5 mii persoane, (dintre aceştia, circa 19,5% reprezintă tinerii cu
vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani).
 Îmbătrânirea populaţiei reprezintă succesiunea dinamică
prin care creşte gradual populaţia vârstnicilor în populaţie.
Este un fenomen în desfăşurare atât în România cât şi în
Republica Moldova. Atât România cât şi Republica Moldova
se confruntă cu schimbări demografice care au implicaţii pe
termen mediu şi lung .
Populaţia României a scăzut în intervalul 1990 – 2006
cu 1 milion de persoane şi continuă să scadă comparativ cu
Republica Moldova care a scăzut în 2009 cu 82 400 de
persoane faţă de 2000 şi cu 5, 2 mii in 2008.
Vârsta medie a populaţiei României este de 37,3 ani,
dintre care pentru bărbaţi este de 35,9 ani iar la femei de 38,6
ani , faţa de Republica Moldova care are vârsta medie a
populaţiei de 34, 6 ani, dintre care pentru bărbaţi de 33, 6 ani,
iar la femei 38,6 ani.
Speranţa de viaţă în România este la bărbaţi de 67, 6 ani
iar la femei de 74, 9 ani.
Speranţa de viaţă în Republica Moldova este la bărbaţi
de 63 ani iar la femei de 72 ani.
 
  

Populaţia pe vârste şi sexe la 1 iulie

2006 în România
Populaţia pe vârste şi sexe la 1 ianuarie 2008 în Republica Moldova
Coeficientul îmbătrânirii populaţiei
în România
• Coeficientul îmbătrânirii populaţiei (numărul persoanelor în vârstă de 60 ani şi peste
la 100 locuitori) în România este de 14,3%. Cea mai mare pondere a persoanelor de peste 60
de ani se regăseşte în mediul rural, în special în judeţele din sudul Munteniei şi centrul
Transilvaniei; populaţia rurală este feminizată, ponderea femeilor de peste 60 de ani din
populaţia feminină rurală este de 27,3%, comparativ cu o pondere de 21, 6 % în populaţia
feminină totală, respectiv de 19,2% în totalul populaţiei României.
Se estimează că până în 2025 ponderea populaţiei vârstnice va creşte de la 14,3% la
17,4%
Coeficientul îmbătrânirii populaţiei
în Republica Moldova
• Coeficientul îmbătrânirii populaţiei (numărul persoanelor în vârstă
de 60 ani şi peste la 100 locuitori) în Republica Moldova a constituit
13,7. Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale confirmă
faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în
mediul rural. Aproape 15% din populaţia rurală a depăşit vârsta de
60 ani şi peste, în totalul populaţiei feminine rurale ponderea
femeilor vârstnice fiind de 17,7%.
2000 2008 2009
TOTAL inclusiv
urban rural
Coeficientul îmbătrânirii
populaţiei, %

ambele sexe 13,6 13,7 13,7 12,2 14,8

11,2 11,2 11,2 10,3 11,9
Bărbaţi
Femei 15,9 16,0 16,1 13,9 17,7
 Principalele cauze ale descreşterii
populaţiei

• Migraţia;
• Scăderea natalităţii;
• Creşterea mortalității;
• Majorarea numărului divorţurilor
 Migraţia
România Republica Moldova
 NATALITATEA & MORTALITATEA
Deşi în 2008 rata natalităţi era scăzută şi se preconiza că şi în 2009 va scădea, Institutul Naţional de Statistică ne comunică că în
România rata natalităţii a crescut la 10,1 născuţi - vii la mia de locuitori în luna februarie 2009, faţă de 9,9 la mia de locuitori în
luna ianuarie 2009, deşi sporul natural rămâne negativ. În luna februarie a anului 2009 s-au născut 16.688 de copii.
Rata mortalităţii a scăzut de la 13,4 decedaţi la mia de locuitori în luna ianuarie 2009, la 12,6 la mia de locuitori în luna
februarie, când s-au înregistrat 20.811 decedaţi, cu 3.710 persoane decedate mai puţine decât în luna precedentă. Cu toate astea
numărul populaţiei este în continuă scădere.
 Numărul născuţilor-vii în anul 2008 a fost de 39018, majorîndu-se cu 1045 (2,8%) faţă de anul 2007, rata
natalităţii constituind 10,9 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale este la un nivel
mai înalt decît în localităţile urbane, fiind respectiv 11,8‰ şi 9,7‰. Mai mult de jumătate (51,5%) din numărul
copiilor născuţi-vii au fost băieţi, înregistrînd o rată de masculinitate de 11,7‰. O problemă rămîne a fi
mortalitatea copiilor, inclusiv cea infantilă. Numărul copiilor decedaţi în vîrstă sub un an în 2008, a fost de 473
copii, rata mortalităţii infantile constituind 12,2 decedaţi sub un an la 1000 născuţi-vii.
 Nupţialitate şi divorţialitate
România Republica Moldova
• În 2008 s-au încheiat 26,7 mii căsătorii, cu 9,1 la
• În anul 2008 numărul căsătoriilor a fost de 149,2 sută mai puţin comparativ cu anul precedent, rata
mii, cu 40,1 mii mai mic decât în anul precedent, nupţialităţii constituind 7,5 căsătorii la 1000
rata nupţialităţii a fost de 6,9 căsătorii la 1000 locuitori. Din totalul căsătoriilor înregistrate cele mai
locuitori, comparativ cu 8,8‰ în anul 2007. multe s-au încheiat în luna octombrie (13,8%), iar
Numărul mare de căsătorii din anul 2007 a fost cele mai puţine – în luna aprilie (2,9%).
înregistrat ca urmare a adoptării Legii nr. 396 / • Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărîrea
30.10.2006 privind acordarea unui sprijin financiar judecătorească a fost în 2008 de 12,6 mii, cu 9,4%
la constituirea familiei. mai puţin faţă de anul 2007, revenind în medie 3,5
• În anul 2008 s-au pronunţat 33,5 mii divorţuri, în divorţuri la 1000 locuitori.
scădere cu 2,8 mii cazuri faţă de anul 2007, rata
divorţialităţii ajungând în anul de referinţă la 1,56
divorţuri la 1000 locuitori faţă de 1,69‰ în anul
precedent. 2006 2007 2008 2007 2008
în % în %
faţă de faţă de
2007 2008 2006 2007
Date Rate la Date absolute Rate la
absolute 1000 de 1000 de Nr. 27128 29213 26666 107,7 91,1
locuitori locuitori Căsătorii
Nr. 12594 13923 12601 110,6 90,5
189240 149166
Nupţialitate 8,8 6,9 Divorţuri

36308 33504
Divorţialitate 1,69 1,56
 Concluzii
Cele mai importante tendinţe în evoluţia demografică atât în România cât şi
în Republica Moldova sunt:
• Creştere fluxului migraţiei externe;
• Scăderea ratei natalităţii;
• Nivelul ridicat al ratei mortalităţii comparativ cu rata natalităţii;
• Accelerarea îmbătrâniri demografice şi creşterea „ presiunii” populaţiei vârstnice
asupra populaţiei adulte – potenţial active, implicit asupra unor importante sisteme
din societate ( sănătate, asistenţă socială, bugetul asigurărilor sociale), cu implicaţii
pentru politica economică şi socială;
• Schimbarea structuri grupelor de vârstă va afecta inclusiv sistemul sanitar, care va
trebui să se adapteze prin dezvoltarea serviciilor medicale de geriatrie, de îngrijire
la domiciliu, crearea de noi spitale de boli cronice, creştere producţiei
medicamentelor specifice bolilor cronice, pregătirea personalului de specialitate.
 Bibliografie
• Comisia Naţională pentru Populaţie şi Dezvoltare - Cartea verde a
populaţiei în România
• Traian Rotariu (2009) – Demografie şi sociologia populaţiei, Editura:
Polirom
• Vasile Gheţău (2007) - Declinul demografic şi viitorul poporului
României, Editura: Alpha MDN
• www.insse.ro
• www.moldova.org
• www.populatiaromanieiincotro.unfpa.ro
• www.statistica.md
Vă mulţumesc!