Sunteți pe pagina 1din 2

Trasee Muntii Iezer - Papusa

Traseul din Cabana Voina spre Izvorul Din Plai

Marcaj:
Durata: 7 ore.

VOINA - VÎRFUL GĂINAŢUL MARE - VÎRFUL PĂPUŞA - IZVORUL DIN PLAI - VOINA
Traseul este greu accesibil iarna.
Voina - Vîrful Găinaţul Mare - Vîrful Păpuşa 5 ore bandă roşie
Vîrful Păpuşa - Izvorul din Plai 2 ore bandă roşie
Izvorul din Plai - Canton - Voina 3-4 ore triunghi roşu

De la Voina drumul porneşte spre sud, de-a lungul şoselei, cale de 10 minute. Ajunşi în dreptul Văii Largi părăsim
şoseaua, traversăm pe pod Rîul Tîrgului şi intrăm pe Valea Largă. La marginea pădurii, în dreapta, se află o tablă
indicatoare de marcaje.Înaintăm pe firul văii, trecînd deseori de pe un mal pe altul, peste pîrîul cu apa foarte
repede. Dacă mergem pe aici după ploi mari sîntem nevoiţi să căutăm loc de trecere pe malurile abrupte ale văii
sau să trecem chiar prin apă. După 30 minute de la plecare ajungem la confluenţa Văii Rele cu Valea Largă. Aici
se află un mic refugiu construit din bîrne, iar în apropiere un indicator de marcaj. Lăsăm drumul marcat cu
triunghi albastru în dreapta şi intrăm pe valea din stînga urmînd marcajul bandă roşie.
Părăsim curând firul apei şi începem să urcăm pantele Piciorului Văii Largi. Drumul trece în serpentine prin
pădure. După 2˝ ore de la plecare ieşim la limita superioară a pădurii, lîngă stîna Găinaţul Mare.
De aici înainte, pînă la Vîrful Păpuşa marcajele cu bandă roşie sînt rare; în schimb poteca se conturează destul de
precis, urmînd în diagonală (spre N-E), la creastă, înainte de a ajunge în creastă, ocolim Vîrful Găinaţului Mare
(1831 m). La stînga (vest), muntele este mărginit de Valea Cuca, iar la dreapta (est), de izvoarele Argeşelului.
În continuare străbatem spre nord creasta prelungă a Muntelui Găinaţul Mare. În dreptul ultimelor izvoare ale
Argeşelului întîlnim, pe creastă, cunoscuta Poian㠄Sf. Ilie\\\". Ceva mai sus de poiană întîlnim venind din stînga
o muchie ierboasă pe care urcă varianta acestui traseu. După ce lăsăm în dreapta izvoarele Argeşelului depăşim
altitudinea de 2000 m; de aici înainte intrăm pe Muntele Grădişteanul, prelungire sudică din Vîrful Păpuşa. Pînă în
vîrf ne mai rămîne aproape o oră de urcuş. Odată ajunşi în Vîrful Păpuşa (2391 m), orizontul se deschide
nemărginit.
Coama Pietrei Craiului, albă şi strălucitoare, scăldată în razele soarelui, se desfăşoară către est ca un enorm arc
de piatră. Cele mai mici amănunte se pot distinge mai ales pe porţiunea peretelui vestic cuprins între Umeri şi
Şaua Funduri. Valea adîncă şi sinuoasă a Dîmboviţei înconjură Vîrful Păpuşa şi ramificaţiile sale din două părţi. -
Departe, la nord, zărim Creasta Făgăraşului, prelungită prin Vîrful Tămaşul Mare, pînă în Piatra Craiului.
Spre S-E se ridică Masivul Leaota cu numeroasele lui spinări ce se desprind radial din vîrful principal. La poalele
Masivului Iezer - Păpuşa, spre sud, se aşterne pitoreasca depresiune a Cîmpulungului, brăzdată de cîteva rîuri
sclipitoare în bătaia soarelui.
Din Vîrful Păpuşa distingem spre sud-est Valea Cuca; aceasta culege toate apele care izvorăsc din bazinul
mărginit de Plaiul lui Pătru - Păpuşa şi Culmea Găinaţul Mare. În continuarea Văii Cuca se desfăşoară spre sud
importanta vale a Târgului. Priveliştea spre est este completată cu Vîrful Tambura, Plaiul lui Pătru, Vîrful Iezerul
Mare, Vîrful Iezerul Mic şi Culmea Văcărea - Căţun.
După un popas mai lung continuăm drumul îndreptîndu-ne spre vest; din Vîrful Păpuşii începem coborîrea pe
marcajul bandă roşie pe fond alb, către Spintecătura Păpuşii (2201 m). Din fundul acestei însemnate şei zărim
înspre nord grohotişul Căldării Barbului. Începem să urcăm panta accidentată a Vîrfului Tambura (2294 m) situat
la vest de Păpuşa. Odată ajunşi pe vîrf, continuăm drumul spre vest în lungul unei creste largi şi ierboase, care
oferă puţine privelişti către văile învecinate.
Poteca trece apoi printr-o şa puţin adîncă şi ajunge pe Vîrful Frăcea (2242 m), la fel de monoton ca şi Vîrful
Tambura. Începînd de aici ne îndreptăm în direcţia Vîrfului Bătrîna. Povârnişul nordic al Bătrînei se distinge tot
mai clar, pe măsură ce ne apropiem de vîrf. Ajunşi la baza primelor pante ale acestuia, urmăm versantul sudic (în
direcţia S-V). Poteca nemarcată ocoleşte Vîrful Bătrîna pe la sud şi ajunge în spinarea largă a Placului lui Pătru în

1
punctul „Izvorul din Plai\\\". Aici întîlnim marcajul triunghi roşu, care vine de jos, de la Voina, prin Plaiul lui
Pătru; acest picior de munte formează o însemnată cumpănă de ape în interiorul masivului, separând bazinul
Valea Bătrîna de cel al Văii Cuca.
Începem să coborîm pe coama plaiului. Pe plai traseul nostru este marcat destul de des cu stîlpi metalici. Cu circa
20 minute înainte de stână întîlnim un mic vîrf (1941 m), pe care-1 ocolim prin dreapta (vest). Coborîm în
serpentine prin pădure timp de o oră. Ajungem într-o rarişte de unde putem zări cabanele de la Voina. Poteca
marcată cu triunghi roşu părăseşte muchia şi se lasă în stînga, pe un mal lutos pînă în Valea Cuca, cu puţin mai
sus de stâncile de la „Canton\\\". Este necesar să trecem apa, dar punţile lipsesc în acest loc. Pentru a evita
trecerea apei prin vad vom urma o variantă, încă din rariştea sus-amintită căutăm să ne strecurăm la stînga către
Valea Cuca. Întîlnim firul unui mic torent pe lîngă care ieşim în vale la podul din dreptul I.F. Valea lui Geantă.
Trecem pe pod şi continuam drumul pe şosea, la vale 10 minute; în acest timp trecem prin dreptul punctului
„Canton\\\". Traversăm pe malul drept şi imediat sosim pe şosea, la cabana Voina.
Variantă: Voina - Valea Cuca - Valea Lespezi - Muntele Grădişteanu (3 – 3ź ore).
Acest traseu poate fi folosit ca scurtătură mai ales pentru cei care coboară de la Vîrful Păpuşa la Voina pe traseul
nr. 3, venind de la Plaiul Foii. De la Voina pornim spre nord pe marcajul cu triunghi roşu pînă la „Canton\\\".
După 2 minute de mers de la cabană, şoseaua se bifurcă. Traversăm pe pod Rîul Tîrgului şi intrăm pe şoseaua
nouă pe malul stîng. Trecem de confluenţa Văii Bătrîna cu Valea Cuca, pătrunzînd pe aceasta din urmă. Curînd
ajungem la I. F. Valea lui Geantă, unde şoseaua ne conduce pe malul drept. Urcăm în continuare pe vale şi la
aproape o oră de la plecare traversăm Pîrîul Frăcea.
Peste 6-7 minute de mers sosim la confluenţa - Văii Cuca cu Izvorul Lespezilor (est), unde zărim şi cabana I.F.
Cuca. Intrăm pe valea Pîrîului Lespezi şi după 2-3 minute de înaintare pe lîngă firul apei întîlnim pe pantele
Grădişteanului (stînga) începutul unei poteci vizibile, care ne va conduce în serpentine dincolo de marginea
superioară a pădurii. Traversăm micul pîrîu, aprovizionîndu-ne cu apă de băut şi începem urcuşul, care este
destul de tare. La ieşirea din pădure zărim o stînă de la care începem să străbatem în direcţia nord-est o imensă
pajişte înclinată. Intîlnim mai sus de potec㠄oameni de piatră\\\", semnele ciobăneşti şi după 3 ore, de la
plecare ajungem la un mic izvoraş situat nu departe de potecă.
Drumul marcat cu bandă roşie (nr.3) trece prin apropiere. Am ieşit în Creasta Grădişteanului mai sus de Poiana
„Sf. Ilie\\\". De aici vom continua itinerariul spre Vîrful Păpuşa (N), pe marcaj, timp de o oră. Cînd venim în
sens invers trebuie să intrăm pe variantă cu atenţie (S-V), deoarece micul izvoraş de la ramificaţie este ceva mai
jos, iar „oamenii de piatră\\\" se află departe în josul pantei.

S-ar putea să vă placă și