Prof drd.

EMILIA STANA

Reprezintă modelul sau ansamblul

organizat al procedeelor sau modurilor
de realizare practică a operaţiilor care
stau la baza acţiunilor parcurse în
comun de profesori şi elevi şi care
conduc în mod planificat şi eficace la
realizarea scopurilor propuse.
 Obiective

Factori implicaţi
Evaluare în sistem:
profesor - elev

SISTEM DE
Mijloace Conţinutul
INSTRUIRE învăţământului

Organizarea
Metode activităţii de
instruire
• METODE SPECIFICE LIMBII ROMÂNE/ STRĂINE
Algoritmizarea, analiza gramaticală, exerciţiul structural,
problematizarea (sau învăţarea prin rezolvarea de probleme),
modelarea figurativă, instruirea programată, activitatea în grupuri
mici.
• METODE SPECIFICE PREDĂRII LITERATURII ROMÂNE
Lectura, expunerea, prelegerea-dezbatere, simularea, studiul de
caz, reflecţia personală, brainstormingul, sinectica, comentariul
literar, interpretarea literară, analiza literară, cubul, cvintetul,
ciorchinele, gruparea elevilor în funcţie de atitudinea faţă de o
problemă, lectura şi rezumarea conţinutului unui text în perechi,
stabilirea succesiunii evenimentelor, predarea reciprocă, jurnalul cu
dublă intrare, tehnica “lasă-mă pe mine să am ultimul cuvânt”,
realizarea unor predicţii etc.
• METODE COMUNE ÎN PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII
ROMÂNE
Conversaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire,
dezbaterea, exerciţiul, învăţarea prin acţiune, demonstraţia, jocul
didactic, rezumatul, algoritmizarea, explicaţia, demonstraţia, lucrul
cu manualul, activitatea în cabinet, exerciţiul, instruirea programată.
 Probe orale;
Probe practice;
Tema pentru acasă;
TRADIŢIONALE
Tema de lucru în clasă;
Autoevaluarea

INSTRUMENTE
DE EVALUARE

Observarea sistematică a elevilor;

Investigaţia;
ALTERNATIVE Proiectul;
Portofoliul
 Este o tehnică de interpretare a rolului profesorului în
predare printr-o dezvoltare a dialogului elev-elev.
Tehnica este centrată pe 4 strategii de învăţare:
rezumarea, punerea întrebării, clarificarea datelor,
precizarea (prognostic).
Varianta I: Se oferă întregii clase acelaşi text spre
studiu. Clasa este împărţită în 4 grupuri corespunzătoare
celor 4 roluri, membrii unui grup cooperând în realizarea
aceluiaşi rol.
Varianta II: Se împarte textul în părţi logice. Se
organizează colectivul în grupe de câte 4 elevi. Fiecare elev
din grup are un rol din cele patru. Fiecărui grup i se distribuie
un fragment.
Tehnica dezvoltă: capacitatea de exprimare, atenţia,
gândirea, capacitatea de ascultare activă, capacitatea de a
selecţiona esenţialul etc.
- Tehnica aceasta este potrivită mai ales pentru textele
informative
- Tehnica este bazată pe învăţarea în echipă.
- Fiecare elev are o sarcină de lucru în care trebuie să devină expert
- Metodologia:
- 1. Profesorul stabileşte tema de studiu şi o împarte în subteme.
- Organizează colectivul în echipe de învăţare (“grupuri casă”) cu componenţi
corespunzător numărului subtemelor, respectiv 1,2,3,4,5
- Fiecare elev citeşte independent subtema sa
- Se constituie grupurile de experţi, unde se reunesc cei cu acelaşi număr, unde
are loc faza discuţiilor în grup şi construirea a ceea ce trebuie predat în grupul
casă.
- Reîntoarcerea în echipa iniţială (grupul casă”).
- Faza raportului de echipă, unde fiecare expert transmite cunoştinţele asimilate.
Prezentarea trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă, putând fi însoţită de
suporturi audiovizuale, diverse materiale.
- Evaluarea. Faza demonstraţiei. Grupele prezintă rezultatele întregii clase.
- Profesorul poate pune întrebări, poate cere un raport sau un eseu, sau poate da
spre rezolvare fiecărui elev o fişă de evaluare
- Variante:
• - Mozaic II- este varianta cu fişe de expert. Elevii identifică răspunsurile din
text şi răspunde în scris la întrebări.
• 1. Etapa organizatorica a colectivului în 2 grupe egale
(2 rânduri de scaune)
• 2. Etapa prezentării şi explicării problemei
• 3. Etapa de lucru în perechi
• 4. Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilor
• Teme de studiu: rezolvări de probleme de pe o fişă,
exerciţii, fişe cu diverse sarcini de lucru.
• Cercul din exterior se roteşte în sensul acelor de
ceasornic, realizându-se schimbarea partenerilor în
pereche. Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare
membru al clasei.
• Avantaje: este o metodă interactivă de grup; stimulează
cooperarea în echipă, ajutorul reciproc, înţelegerea şi
toleranţa faţă de opinia celuilalt; dezvoltă inteligenţa
logică-matematică, inteligenţa interpersonală.
• Are la bază împletirea activităţii individuale cu cea de
cooperare
• Ea constă în încorporarea activităţii fiecărui membru într-un
demers colectiv mai amplu
• Faze de desfăşurare:
• Faza introductivă: prof. expune datele problemei
• Faza lucrului individual – elevii lucrează individual 5 minute la
rezolvarea problemei
• Faza lucrului în perechi: elevii formează grupe de doi pentru a
discuta rezultatele individuale
• Faza reuniunii în grupuri mai mari
• Faza raportării soluţiilor în colectiv: întreaga clasă reunită,
analizează şi concluzionează asupra ideilor emise.
• Faza decizională: se alege soluţia finală şi se stabilesc
concluziile asupra demersurilor realizate
• Constituirea diagramei cauzelor şi a
efectului oferă posibilitatea punerii în
evidentă a izvoarelor unei probleme,
unui eveniment, unui rezultat
• Diagramele sunt folosite de grup ca un
proces creativ de generare şi
organizare a cauzelor majore
(principale) şi minore (secundare)
 CUM?

CÂND? UNDE?
Sarea se dizolvă în apă.

CE? DE CE?
1. Se împarte clasa în echipe de lucru
2. Se stabileşte problema de discutat:
“ Războiul de Independenţă”
3. Dezbaterea în fiecare grup pentru a
descoperi cauzele care au condus la efectul
discutat.
4. Construirea diagramei cauzelor şi a efectului
5. Etapa examinării listei de cauze generate de
fiecare grup.
6. Stabilirea concluziilor şi a importanţei
cauzelor majore
• Tehnica presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o
temă centrală
• Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc
în jurul celei principale, asemenea petalelor florii de nufăr
• La rândul lor acestea devin teme principale pentru alte 8 flori de nufăr
• Etape:
• Construirea diagramei
• Scrierea temei centrale în centrul diagramei
• Elevii se gândesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centrală şi se
• trec în cele 8 petale ( de la A la H)
• Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane
• ( unde va lucra câte o echipă făcută din 4)
• Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme
• Etapa evaluării ideilor
• - Tema centrală: Plantele medicinale. Cele 8 idei secundare: sunătoare, muşeţel,
coada şoricelului, tei, mentă, gălbenele, pelin, rostopască
• - Tema centrală: Modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al elevilor. cele 8
idei secundare: conduita creativă a profesorului; climatul creativ din clasă; relaţia
elev-elev; relaţia profesor-elev; modalitatea de evaluare; modalităţi de organizare
a colectivului; cerinţele şcolare; atitudinea creativă a profesorului.
• Este folosită pentru a determina indivizii să-şi schimbe perspectiva de
gândire, să ia în vedere şi alte puncte de vedere
• Este o tehnică interactivă de stimulare a creativităţii participanţilor care
se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă
• Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul
• Metodologia:
• Se împarte clasa în grupuri de 6
• Se împart cele 6 pălării:
• a) câte 1 în fiecare grup (elevii grupului cooperează în asigurarea celei
mai bune interpretări
• b) câte 6 de culori diferite în fiecare grup, fiecare interpretează un rol
• Pălăria albă – informează (albul indică neutralitatea, informaţii, date,
fapte)
• Pălăria roşie – spune ce simte despre (exprimă-ţi emoţiile, temerile
intuiţiile.
• Pălăria neagră - , judecă logic, gândeşte negativ dar logic
• Pălăria galbenă – gândire pozitivă, constructiv, optimist, încredere
• Pălăria verde – idei noi, alternative posibile, schimbare şi inovare
• Pălăria albastră – controlează gândirea, sistematizează concluziile, este
coregraful şi regizorul gândirii
P albă Ce informaţii avem? Ce informaţii lipsesc? Iată faptele şi informaţiile
aşa cum s-au petrecut

P roşie Sentimentul meu este că, Intuiţia îmi spune că, Nu-mi place felul cum s-a
procedat

P neagră La ce riscuri ne expunem? Nu ne permite regulamentul? Uite ce nu

merge. Uite la ce riscuri te expui.

P galbenă Care sunt beneficiile? Dacă alegi varianta aceasta iată care sunt
avantajele.

P verde Putem face asta şi în alt mod? Găsim şi o altă explicaţie?

Cum poate fi atacată altfel problema?

P albastră Care sunt ideile principale? Să nu pierdem vremea şi să ne concentră

pe ....
Cum funcţionează această metodă în cazul rezolvării de
probleme:
- P albastră defineşte problema
- P albă oferă informaţiile şi materialele disponibile în legătură
cu problema discutată
- P verde vizează soluţiile posibile
- P galbenă are în vedere posibilităţile reale de realiza soluţia
propusa
- P neagră evidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii propuse
- P albă leagă soluţiile de informaţiile respective
- P roşie stimulează participanţii să răspundă la întrebări de
genul: ce simţiţi în legătură cu soluţiile propuse?
- P albastră alege soluţia corectă şi trece mai departe
Teme: Profesoară de liceu solicitată în Minister
Un om intră în bar şi cere un pahar cu apă. Barmanul scoate
pistolul şi îl îndreaptă spre el. Acesta mulţumeşte şi iese din bar.
Soluţia: l-a speriat ca să nu mai sughiţe
- Constituirea grupurilor de 3-4 elevi
- Atribuirea unui număr fiecărui membru al grupului
- Enunţarea unei întrebări sau prezentarea unei probleme
- Formularea în mod individual a unui răspuns sau identificarea
unei soluţii
- Se discută în grup răspunsul fiecăruia şi se formulează un
răspuns al grupului
- profesorul spune un număr, iar elevul care posedă acel număr
va prezenta clasei soluţia/discuţiile din grupul său
Sugestii metodice:
- Se scrie pe tablă sau pe hârtie toate opiniile grupurilor şi apoi
se dezbat cu toată clasa
- Se evidenţiază cu elevii asemănările şi deosebirile dintre opinii
şi elevii vor fi lăsaţi să opteze pentru opinia care este susţinută
de cele mai solide argumente
• Profesorul ţine o prelegere sau dă clasei un text spre
lectură.
• Elevii sunt dispuşi în grupuri de câte 2 perechi
formate aleatoriu.
• Fiecare pereche identifică un anumit număr de idei
semnificative din text sau prelegere, pe care le
discută cu alte perechi.
• Perechile scriu un set de întrebări sau probleme, pe
care celelalte perechi trebuie să le rezolve.
• Grupurile de patru se formează din nou, iar perechile
îşi pun întrebări sau îşi dau una alteia probleme.
• - Membrii grupului formulează concluzii asupra a
ceea ce au învăţat.
• Interviul în 3 trepte se poate folosi pentru a anticipa
conţinutul care urmează a fi discutat, pentru a
împărtăşi din experienţa personală, pentru a exprima
opinii, pentru a rezuma ceea ce s-a predat, pentru a
verifica tema pe care au avut-o sau pentru a discuta
diverse concepte.
• În grupul de 3 elevi: A îl intervievează pe B, iar C
înregistrează principalele aspecte ale discuţiei, apoi
rolurile se schimbă până când toţi 3 exersează cele 3
roluri:
• Reporter
• Interlocutor
• Secretar
• Face parte dintr-un grup de exerciţii care solicită conturarea
unei opinii ferme şi investigaţia independentă în cazul unor
subiecte controversate care permit adoptarea unor diverse
poziţii precum şi a două poziţii extreme.
• Exemplu:
• Televiziunea este un rău?
• Dezvoltarea economică a statelor avansate trebuie stopată
pentru a nu accentua decalajul între statele lumii?
• Eutanasia trebuie legiferată?
• - Li se cere apoi elevilor să se aşeze în lungul unei linii
imaginare între cele două poziţii extreme şi să îşi compare
opiniile cu cele ale vecinilor. Fiecare subgrup astfel format îşi
va expune punctele de vedere. Extrema dreaptă şi stângă pot
fi puse faţă în faţă pentru a-şi impune punctul de vedere sau
pentru a-şi negocia poziţia – prin “ruperea liniei” în două.
• Este asemănătoare brainstorming-ului, dar aici ideile se scriu pe
foi de hârtie care circulă.
• Este o formă de îmbinare a activităţii individuale cu cea colectiva.
• Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există:
• 6 membri în fiecare grup de lucru, care notează pe o foaie de
hârtie împărţită în trei coloane câte:
• 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de
• 5 minute
• Foile migrează de la stânga spre dreapta, până ajung la
posesorul iniţial.
• Cel care a primit foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja
notate şi încearcă să le modifice în sens creativ.
• În final are loc analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.
• Exemple: trei introduceri diferite pentru acelaşi subiect, 3 soluţii
pentru o problemă civică, 3 titluri, 3 recomandări pentru..., 3
soluţii de aplicare a unui fenomen, 3 soluţii pentru înlocuirea ...
• Avantaje:
• Oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se
exprima.
• Stimulează construcţia de “idei pe idei”.
• Oferă tuturor elevilor, în mod egal, şansa de a gândi şi a se
exprima în scris.
• Are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de
echipă cât şi procesele psihice superioare: analiza ideilor
emise de ceilalţi, comparaţia, sinteza, generalizarea şi
abstractizarea.
• Stimulează competiţia între grupuri
• Dezavantaje:
• Se neglijează tratarea diferenţiată a subiecţilor, timpul de
gândire fiind diferit de la un elev la altul
• Elevii pot fi influenţaţi de răspunsurile anterioare, suferind un
blocaj creativ
CLASA A XI-A – LITERATURĂ
ROMÂNĂ – TEXT LIRIC
UNITATEA DE CONŢINUT ………………
LECŢIA
………………………………………
TEHNICA CIORCHINELUI
Brainstorming
 este o tehnică de predare - învăţare menită
să încurajeze elevii să gândească liber şi să
stimuleze conexiunile de idei.
 este o modalitate de a realiza asociaţii de idei
sau de a oferi noi sensuri ideilor însuşite
anterior.
 este o tehnică de cautare a drumului spre
propriile cunoştinţe, evidenţiind propria
înţelegere a unui conţinut.
 Pe mijlocul tablei se scrie un cuvânt sau o
propoziţie-nucleu
 Elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau
sintagme care le vin în minte în legătură cu
temele propuse
 Cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de
noţiunea centrală sau, dacă este cazul, de
una din cele propuse de elevi
 Se vor nota ideile în timpul alocat, de
preferinţă 10-15 minute.
PASUL NR. 1

SE
PROPUNE
NOŢIUNEA:
“..............”
PASUL NR. 2
 Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la
tema pusă în discuţie
 Nu judecaţi / evaluaţi ideile produse, ci doar
notaţi-le
 Nu va opriţi până nu epuizaţi toate ideile care
vă vin în minte, insistaţi până apar idei noi
 Lasaţi să apară cât mai multe şi mai variate
conexiuni între idei
 Nu limitaţi numărul ideilor, nici fluxul
legăturilor dintre acestea.
PASUL NR. 3

CONCEPTUL
PROPUS
 PASUL NR. 4

După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor

folosi noţiunile şi legăturile create pentru a dezvolta
idei concrete despre CONCEPTUL PROPUS. Prin
acest exerciţiu se încurajează participarea întregii
clase. Poate fi folosit cu succes la evaluarea unei
unităţi de conţinut dar şi pe parcursul predării,
făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi.
 PASUL NR. 5

 Stimulează conexiunile dintre idei

 Iese în evidenţă modul propriu de a inţelege o temă
anume
 Realizează asociaţii noi de idei sau relevă noi
sensuri ale ideilor
 Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe,
credinţe şi convingeri
 PASUL NR. 6

Participarea întregii clase la realizarea

“ciorchinelui” este lansată ca o provocare
şi determină o întrecere de a descoperi
noi conexiuni legate de termenul propus.
 PASUL NR. 7
Adecvarea managementului de grup
la activităţile de formare

 Elevii vor fi grupaţi în semicerc la mesele de lucru

 Fiecare va avea o foaie pe care va construi propriul
“ciorchine” - completat şi de conexiunile făcute de
colegi.
 Participarea la completarea foii comune va fi dirijată
de profesor, care trebuie să încurajeze participarea
tuturor elevilor
 La finalul exerciţiului se va comenta întreaga
structură cu explicaţiile de rigoare
 PASUL NR. 8

Profesorul pune la dispoziţia elevilor

imagini cu domeniul dezbătut şi va citi un
fragment în care este prezentat pe scurt
domeniul
Utilizarea resurselor
Imagini, texte, albume
 elaborată de prof. de literatură J. Donalt Philips
• Etape:
• Constituirea grupurilor de câte 6 (4 membri,
un secretar, un moderator)
• Prezentarea temei/problemei
• Discuţia în grup asupra temei timp de 6
minute
• Inventarierea soluţiilor
• Dezbatere colectivă pentru identificarea
soluţiei/soluţiilor optime
• Concluzii evaluative ce au avut loc
• Are la bază interpretarea din partea elevilor a unui rol specific, care să
acopere o anumită dimensiune a personalităţii, abordând o problemă
din mai multe perspective. Aşa de exemplu, elevii vor trebui să joace ,
fiecare pe rând, rolul conservatorului, rolul exuberantului, rolul
pesimistului şi rolul optimistului.
• Metoda solicită capacităţi empatice, spirit critic, punând accent pe
stimularea gândirii, a imaginaţiei şi a creativităţii.
• Metoda seamănă parţial cu cea a “pălăriilor gânditoare”
• Etape:
• Etapa punerii problemei. Exemplu: Cum vedeţi continuarea vieţii pe
Pământ după coliziunea acestuia cu un meteorit?
• Etapa organizării colectivului, stabilirea rolurilor.
• Etapa dezbaterii colective: conservatorul apreciază meritul soluţiilor
vechi, exuberantul priveşte spre viitor, pesimistul nu are o părere bună
despre ce se discută, , optimistul luminează umbra lăsată de pesimist.
• Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluziilor asupra soluţiilor
găsite.
• Reprezintă o metodă de confruntare directă a elevilor cu o situaţie reală,
autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ.
• Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică în medicină,
psihologie, economie, studiul de caz a fost extins şi în problemele
educaţiei.
• Este o metodă valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ.
• Etape:
1. Prezentarea cadrului general în care s-a produs evenimentul şi a cazului
respectiv:
• Profesorul va alege un caz semnificativ.
• Cazul va fi prelucrat şi experimentat mai întâi pe un grup restrâns, apoi
va fi propus elevilor spre analiză.
• Prezentarea trebuie să fie cât mai clară, precisă şi completă.
2. Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu înţelegerea necesităţii
rezolvării lui de către participanţi:
• Are loc stabilirea aspectelor neclare.
• Se pun întrebări de lămurire din partea participanţilor
• Se solicită informaţii suplimentare referitor la modul de soluţionare
3. Studiul individual al cazului propus:
• Documentarea elevilor
• Găsirea şi notarea soluţiilor de către aceştia
4. Dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare a cazului:
• Analiza variantelor, fie mai întâi în grupuri mici (5-6) şi apoi cu întreaga
clasă.
• Compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o
dezbatere liberă, moderată de profesor.
5. Formularea concluziilor pe baza unor decizii unanime.
6. Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de
participanţi, analizându-se gradul de participare.
• Metoda solicită şi dezvoltă capacităţi psihice (luare de decizii,
soluţionare promptă a cazului, abilităţi de argumentare, inteligenţa
interpersonală, spirit de echipă, toleranţă.
• Exemple: o situaţie inedită, particulară şi evoluţia sa în timp,
evenimente semnificative care generează disfuncţionalităţi, o
persoană aflată într-o situaţie dificilă sau problematică.
 CLASA A X-A – LITERATURĂ ROMÂNĂ
PROZĂ
DRAMATURGIE
POEZIE
 UNITATEA DE CONŢINUT ………………
 LECŢIA ………………………………………
 TEHNICA CUBULUI
 Brainstorming
o Se realizează un cub ale cărui feţe pot fi
acoperite cu hârtie de culori diferite;
o Pe fiecare faţă a cubului se scrie câte una
dintre următoarele instrucţiuni: DESCRIE,
COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ,
APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ;
o Se poate lucra în perechi sau în grupuri
restrânse;
o Este recomandabil ca feţele , urmând paşii
de la simplu la complex.
o este o strategie de predare utilizată
pentru studierea unei teme, a unui
subiect, a unei situaţii, din mai multe
perspective;
o metoda poate fi folosită în orice
moment al lecţiei;
o se oferă elevilor posibilitatea de a-şi
dezvolta competenţele necesare unor
abordări complexe şi integratoare.
 PASUL NR. 2
 Fiecare grup examinează toate particularităţile unui
aspect surprins pe una dintre feţele cubului ;
 Faceţi un exerciţiu de scriere liberă timp de câteva
minute pentru subiectul ales - 10 – 15 minute (este
bine ca raspunsurile să fie originale şi se poate folosi
imaginaţia pentru cazurile în care nu exista un
corespondent în realitate);
 Realizaţi descrierea din puncte diferite de vedere;
 Compaţi cu alte noţiuni asemănătoare sau diferite;
 Asociaţi noţiunile: La ce vă îndeamnă să vă
gândiţi?
 Analizaţi conceptul: Din ce este făcut, din ce se
compune el?
 Aplicaţi: Ce puteţi face cu el? Cum poate fi folosit?
 Argumentaţi pro sau contra. Luaţi atitudine şi
notaţi o serie de motive care vin în sprijinul
afirmaţiilor voastre.
 PASUL NR. 3

3. ASOCIAZĂ
6. A
R
G
5. A 4. ANALIZEAZĂ U
P M
E
L N
I T
2. COMPARĂ E
C A
Ă Z
Ă

1. DESCRIE
 PASUL NR. 4

După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi

noţiunile înscrise pentru a demonstra sistematizarea
cunoştinţelor.
Prin brainstorming, participanţii identifică idei
novatoare pe care le includ într-o fişă a grupei. Prin
acest exerciţiu se încurajează participarea fiecărui
elev şi a lucrului în echipe.
Forma finală a conţinuturilor realizate de fiecare
grupă este împărtăşită întregii clase (6 minute – câte
un minut pentru fiecare faţă a cubului).
Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă.
 PASUL NR. 6

Lucrul individual, în echipe sau

participarea întregii clase la realizarea
cerinţelor “cubului” este o provocare şi
determină o întrecere în a demonstra
asimilarea corectă şi completă a
cunoştinţelor.
 PASUL NR. 7

 Elevii vor fi grupaţi în şase echipe (câte una pentru

fiecare faţă a cubului) la mesele de lucru;
 Participarea la completarea fişei comune va fi dirijată
de profesor, care trebuie să încurajeze participarea
tuturor elevilor din grupurile constituite;
 La finalul exerciţiului se va comenta şi se va
completa întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.
 PASUL NR. 8

 Profesorul pune la dispoziţia elevilor

imagini cu domeniul dezbătut sau textul
literar în discuţie;
 Utilizarea resurselor ;
 Imagini, texte, albume;
• Este prin excelenţă o metodă de învăţare prin cooperare ce
promovează spiritul critic şi învăţarea eficientă.
• Numele provine din specificul metodei în care soluţiile/produsele
minţilor elevilor reuniţi în grupuri sunt expuse ca într-o galerie de artă,
urmând ca ele să fie evaluate de toţi elevii clasei.
• Demers:
• După ce au fost organizaţi în grupuri de 4-5, elevii primesc spre
rezolvare o sarcină/problemă, care se pretează la mai multe căi de
abordare/rezolvare.
• Produsul muncii fiecărui grup se obiectivează într-o imagine, schemă,
diagramă, inventar de idei, exprimate grafic pe o coală de hârtie sau un
carton, realizându-se ceea ce se numeşte un poster.
• Posterele se expun pe pereţii salii de clasă, ca într-o expoziţie.
• Sub îndrumarea profesorului, grupurile trec pe la fiecare poster pentru
a examina soluţiile propuse, pentru a face comentarii, observaţii,
propuneri.
• La sfârşit, fiecare grup revine la propriul poster, analizează
comentariile.
 Această tehnică preia şi duce mai departe activitatea
de învăţare prin anticipaţie, pe fondul cooperării.
 Textul ce urmează a fi lecturat este segmentat în
câteva subunităţi didactice, din perspectiva
obiectivelor urmărite.
 Elevii construiesc în caiete şi profesorul pe tablă un
tabel cu 3 coloane.
 Elevii citesc textul în perechi şi fac predicţii după
fiecare fragment.
 Întâi previziunile sunt trecute de elevi în tabelele lor
(grup).
 Sunt apoi însumate şi notate la tablă.
• Tehnica presupune extinderea rolului observatorului în grupurile de interacţiune didactică
• Reguli:
• - Scaunele sunt aşezate în 2 cercuri concentrice
• Elevii intră în clasă şi îşi aleg după preferinţe un loc.
• Cei din cercul din interior primesc de discutat o problemă controversată (ex.” Care din cel 2 tipuri
de lecţie (expozitivă sau participativă) posedă o serie de avantaje mai consistente?”).
• Activitatea din grup devine animată, după ce au stabilit cu cel ce conduce activitatea câteva reguli
de bază:
• susţin o idee pe baza unor dovezi
• sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare
• nu sunt de acord cu antevorbitorul şi prezintă argumente care să-i susţină poziţia
• - În timpul discuţiei animate în grupul din interior, persoanele aflate în cercul exterior ascultă cele
discutate, fac observaţii asupra modului de relaţionare, apariţia conflictului, climatul, tipuri de
strategii adoptate – pe fişe/protocoale cu rubrici:
• Rubrici:
• - Modul şi gradul de contribuţie la dezvoltarea cazului
• Listarea sentimentelor
• Tipuri de reacţii şi amploarea acestora
• Modul cum a încurajat fiecare contribuţia celorlalţi
• Urmează schimbarea locurilor şi rolurilor, trecând din ipostază de
• observator în ipostază de observat.
• Rolurile cadrului didactic:
• Profesor observator
• Profesor participant
• Profesor consultant
• Profesor avocatul diavolului
• Profesor facilitator
• Profesor ghid
• Profesor reporter
• Este o prezentare publică în care un mic grup de
persoane reprezintă diverse perspective discutate în
mod informal şi dezvoltă teme relevante în faţa unei
audienţe.
• Participanţii la discuţia panel se vor aşeza în evantai.
• Discuţia panel poate urma un traseu tip rezolvare de
problemă ori tip discuţie de învăţare.
• Moderatorul va cere participanţilor la discuţie, înainte de
începerea şedinţei, să sugereze o serie de întrebări şi
lista aceasta va ajunge la fiecare din ei.
• Moderatorul va încerca să asigure egalitate în
oportunitatea de a vorbi şi va clarifica remarcile
ambigue.
• Se poate completa cu: a) intervievarea publicului; b)
discuţia forum va presupune intervenţia directă din
public a tuturor celor ce doresc.
• Jocurile de rol sunt cea mai importantă subcategorie a
jocurilor de simulare.
• Învăţarea bazată pe joc de rol se corelează cu învăţarea prin
cooperare, succesul fiind al echipei şi jocul fiecăruia
depinzând de al celorlalţi.
• Tipuri de jocuri de rol:
• Jocuri de roluri structurale
• Jocuri de decizie
• Jocuri de previziune
• Jocuri de arbitraj
• Jocuri de competiţie
• Jocuri strategice
• Jocuri de negociere
• Scenariul şi regia sunt probleme serioase a jocului de rol;
alegerea protagoniştilor şi distribuirea rolurilor.
• Exemplu: Construirea unei benzinării în preajma şcolii: proces
o CLASA A XI-A – LITERATURĂ ROMÂNĂ
– POEZIE SIMBOLISTĂ
o UNITATEA DE CONŢINUT ………………
o LECŢIA ………………………………………
o TEHNICA CADRANELOR
 este o modalitate de rezumare şi
sistematizare a unui conţinut
informaţional solicitând participarea şi
implicarea elevilor în înţelegerea lui
adecvată
Pe mijlocul tablei se trasează două axe principale perpendiculare
una pe cealaltă (una orizontală şi alta verticală) în urma căreia apar
“patru cadrane”;
Activitatea se poate desfăşura pe grupe sau ca activitate
independentă;
Elevii audiază o prelegere, o povestire sau citesc un text.
Sunt invitaţi să noteze informaţiile în fiecare cadran, după
exemplul:
 CADRANUL I: sunetele auzite în prezentare sau desprinse din
ideile textului;
 CADRANUL AL II-LEA: sentimentele pe care le-a trezit
conţinutul textului;
 CADRANUL AL III-LEA: stabilirea unor legături între conţinutul
textului pe de o parte şi cunoştinţele şi experienţa lor de viaţă
pe de altă parte;
 CADRANUL AL IV-LEA: “morala”sau ”învăţătura” ce se
desprind din conţinutul de idei prezentat
Pornind de la acestea, elevii sunt solicitaţi să găsească un titlul
potrivit pentru ceea ce au audiat sau au citit.
 PASUL NR. 1

SE PROPUNE TEXTUL LITERAR CE

URMEAZĂ A FI CONSOLIDAT:
“......................”,
autor.........................
şi
SE DĂ TEMA
FIECĂRUI CADRAN
 PASUL NR. 2

 Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema pusă în

discuţie în sectorul indicat al cadranului;
 Sintetizaţi conţinutul informaţional asimilat ;
 Nu va opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vin în
minte, insistaţi până apar idei noi şi completaţi;
 Găsiţi un titlu sau o frază cheie care să sistematizeze
toate informaţiile adunate.
 PASUL NR. 3

 În cazul activităţii individuale, fiecare elev va primi o fişă

ce conţine cadranul ;
 In cazul activităţii pe echipe, fiecare grup constituit va
primi o fişă.
 Se poate desena pe tablă cadranul.

I II

III IV
 PASUL NR. 4

După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi

noţiunile înscrise pentru a demonstra sistematizarea
cunoştinţelor. Prin acest exerciţiu se încurajează
participarea întregii clase şi a lucrului în echipe. Metoda
poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unităţi de
conţinut dar şi în vederea consolidării, făcându-se apel la
cunoştinţele dobândite de elevi.
 PASUL NR. 8

Profesorul pune la dispoziţia elevilor imagini cu

domeniul dezbătut şi va citi – sau va desemna un elev –
un fragment în care este prezentat pe scurt domeniul
Utilizarea resurselor
Imagini, texte, albume
 PASUL NR. 1

I. SE PROPUNE TEXTUL LITERAR CE

URMEAZĂ A FI CONSOLIDAT:
“......................”,
autor.........................
II. SE ANUNŢĂ ŞI SE EXPLICĂ METODA DE
LUCRU;
III. SE STABILESC CELE ŞASE GRUPE;
IV. SE PRECIZEAZĂ SUBIECTUL DE LUCRU
AL FIECĂREI GRUPE
 PASUL NR. 5

Stimulează atenţia şi gândirea;

Oferă posibilitatea elevilor de a-şi
dezvolta competenţele necesare
unei abordări complexe şi
integratoare;
integratoare
 CLASA A X-A – LITERATURĂ ROMÂNĂ
 UNITATEA DE CONŢINUT ………………
 LECŢIA ………………………………………
 TEHNICA SINELG
 Brainstorming
o este o tehnică de predare - învăţare menită
să servească drept referinţă convenabilă
pentru nivelul cunoştinţelor elevilor la un
moment dat;
o este o modalitate prin care se pot obţine
informaţii despre ce ar dori elevii să afle în
raport cu o tema anume;
o este o tehnică de monitorizare a înţelegerii;
o SINELG este un instrument util pentru că le
permite elevilor să înţeleagă ceea ce citesc
 Se realizează brainstorming-ul axat pe cunoştinţele elevilor despre
subiectul unui text;
 Li se cere elevilor să marcheze astfel textul:
 pasajele care confirmă ceea ce ştiau deja se vor marca cu √;
 pasajele care contrazic sau diferă de ceea ce ştiau sau credeau
că ştiu se vor marca cu – ;
 informaţiile noi, neaşteptate se vor nota cu +;
 pasajele în legătură cu care au întrebări se vor nota cu ?;
 Astfel, pe măsură ce elevii citesc, vor pune pe margine patru
semne diferite în funcţie de cunoştinţele şi de înţelegerea lor
 ETAPE ale metodei: - realizarea sensului, evocare, susţinerea
elevilor în monitorizarea propriei înţelegeri, reflecţia.
 PASUL NR. 1

SE
PROPUNE
TEXTUL:
“..............”
 PASUL NR. 2

 Puneţi un ”√” pe margine dacă ceva din ce aţi citit

confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi;
 Puneţi un “-” dacă o anumită informaţie pe care aţi
citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau
credeaţi că ştiţi;
 Puneţi un “+” pe margine dacă o informaţie pe care
aţi întâlnit-o este nouă pentru dumneavoastră;
 Puneţi un “?” pe margine dacă găsiţi informaţii care
vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult
despre un anumit lucru.
”√” “-” “+” “?”
 PASUL NR. 3

– se citeşte textul şi elevii lucrează, individual, în

vederea cunoaşterii acestuia;
– semnele trebuie să fie relevante pentru reacţia
elevilor în raport cu informaţiile desprinse din text;
– după lectura individuală se revine la lista cu
lucrurile cunoscute elevilor – se observă ce
cunoştinţe s-au confirmat ;
– se examinează apoi care sunt informaţiile ce diferă
de cele ştiute, care sunt noutăţile şi lucrurile
confuze ;
 PASUL NR. 4

După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii îşi

monitorizează propria înţelegere, se implică în
introducerea noilor informaţii în schemele de
cunoaştere pe care le posedă deja. Corelează
în mod deliberat noul cu ceea ce le este
cunoscut. Elevii construiesc punţi între
cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă
înţelegere. Învăţarea durabilă şi înţelegerea
sunt personale.
 PASUL NR. 5

o Metoda are ca scop generarea unui schimb de

idei sănătos între elevi;
o Se urmăreşte dezvoltarea vocabularului şi a
capacităţii de exprimare;
o Stimulează gândirea critică;
o Iese în evidenţă modul propriu de a înţelege o
temă anume;
o Realizează asociaţii noi de idei sau relevă noi
sensuri ale ideilor;
o Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe,
credinţe şi convingeri.
 PASUL NR. 6

Participarea întregii clase la realizarea

sistemului “SINELG” este lansată ca o
provocare şi reprezintă o altă modalitate de
integrare a informaţiilor noi între cunoştinţele
asimilate de elevii.
 PASUL NR. 7
Adecvarea managementului de grup
la activităţile de formare
Elevii vor primi fiecare o fişă cu textul propus spre
dezbatere.
Textul va fi citit în clasă;
Fiecare elev va realiza o lectură individuală în urma
căreia va însemna paragrafele cu semnele
corespunzătoare;
Participarea la completarea foii comune (care se
poate realiza pe tablă sau pe o foaie de retroproiector)
va fi dirijată de profesor, care trebuie să încurajeze
participarea tuturor elevilor;
La finalul exerciţiului se va comenta întreaga
structură cu explicaţiile de rigoare.
 PASUL NR. 8

 Profesorul pune la dispoziţia elevilor imagini cu

domeniul dezbătut şi va citi un fragment pe care se
va aplica metoda
 Utilizarea resurselor
 Imagini, texte.
 CLASA A X-A – LITERATURĂ ROMÂNĂ
 UNITATEA DE CONŢINUT ………………
 LECŢIA ………………………………………
 TEHNICA ATELIERUL DE SCRIERE
 Brainstorming
o este o tehnică de predare - învăţare menită
să servească drept referinţă convenabilă
pentru nivelul cunoştinţelor elevilor la un
moment dat;
o este o tehnică de monitorizare a înţelegerii;
o ATELIERUL DE SCRIERE este o tehnica prin
care se urmăreşte dezvoltarea capacităţii de
exprimare scrisă sau orală a elevilor.
• Se realizează brainstorming-ul axat pe cunoştinţele
elevilor despre subiectul unui text;
• Profesorul pregăteşte cinci subiecte în legătura cu o
temă anume (sau raportate la o întreagă unitate de
conţinut);
• Elevii sunt invitaţi să comenteze, pe grupe sau
individual, una dintre cele cinci teme propuse;
• Temele trebuie să fie interesante, să stârnească
curiozitatea elevilor şi să-i determine a fi creativi;
• Subiectele se scriu pe o folie sau pe o coală;
• Elevii intervievează profesorul despre fiecare temă: Ce
va interesează mai mult în legătură cu această temă?,
Povestiţi-ne detalii despre..., De ce aţi ales acest
subiect?
• Se arată elevilor o lucrare redactată anterior dar care
poate fi îmbunătăţită într-o oarecare măsură.
 PASUL NR. 1

SE
PROPUNE
TEMA
PENTRU FIECARE GRUPĂ:
“..............”
 PASUL NR. 2

 Fiecare grupă îşi alege pentru rezolvare /

dezbatere unul dintre subiectele propuse;
 Profesorul răspunde întrebărilor elevilor în
legătură cu tema aleasă;
 Toţi elevii răspund individual subiectelor sub
forma unor schiţe;
 Să scrieţi fără oprire;
 Să respectaţi un spaţiu liber între rânduri
pentru corectare;
 PASUL NR. 3

– se citeşte textul şi elevii lucrează,

individual, în vederea cunoaşterii
acestuia;
– fiecare elev lucrează individual, apoi
se combina informaţiile şi se
realizează munca în echipă;
– fiecare elev trebuie sa fie creativ.
 PASUL NR. 4

După rezolvarea sarcinii de lucru (sarcina de

creaţie), elevii îşi monitorizează propria
înţelegere, se implică în introducerea noilor
informaţii în schemele de cunoaştere pe care le
posedă deja. Elevii citesc lucrările lor
partenerilor pentru a fi completate şi criticate.
Autorii trebuie să includă adăugirile şi
clarificările specificate pe rândul liber.
 PASUL NR. 5

 Se urmăreşte dezvoltarea vocabularului şi a

capacităţii de exprimare;
 Stimulează gândirea critică;
 Se încurajează elevii spre a fi creativi, pentru a crea
lucrări frumoase din punctul de vedere al
expresivităţii.
 Dovedeşte capacitatea creativă a fiecărui elev,
propriile cunoştinţe, credinţe şi convingeri.
 PASUL NR. 6

Participarea întregii clase la realizarea

sistemului “ATELIERUL DE SCRIERE” este
lansată ca o provocare şi reprezintă o cale de
a demonstra capacitatea de exprimare scrisă
sau orală a elevilor. Metoda permite elevilor
să se exprime liber, să prezinte într-un mod
plastic informaţiile dezbătute in cadrul
subiectului ales.
 PASUL NR. 7
Adecvarea managementului de grup
la activităţile de formare
o Elevii vor fi înştiinţaţi în legătura cu sarcina de lucru şi
cu metoda abordată;
o Colectivul la fi împărţit în cinci grupe echivalente
valoric;
o Fiecare elev al grupei va lucra individual timp de câteva
minute, după care liderul va reuni informaţiile
importante, creative, novatoare ale fiecărui membru;
o Participarea la completarea foii comune a fiecărei
grupe va fi dirijată de profesor, care trebuie să
încurajeze participarea tuturor elevilor;
o La finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură
cu explicaţiile de rigoare.
 PASUL NR. 8

 Profesorul pune la dispoziţia elevilor

imagini cu domeniul dezbătut şi va citi
un fragment pe care se va aplica
metoda
 Utilizarea resurselor
 Imagini, texte, imagini.
CLASA A X-A – LITERATURĂ ROMÂNĂ
- LIMBĂ ŞI COMUNICARE
UNITATEA DE CONŢINUT ………………
LECŢIA ………………………………………
TEHNICA ŞTIU – VREAU SĂ ŞTIU – AM
ÎNVĂŢAT
Brainstorming
o este o strategie de conştientizare de către elevi
a ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un
subiect şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu
sunt siguri că ştiu si ar dori să ştie sau să
înveţe;
o metoda poate fi folosită în prima parte a unei
lecţii – actualizarea vechilor cunoştinţe -
evocarea;
o activează elevii şi îi face conştienţi de procesul
învăţării;
o se oferă elevilor posibilitatea de a-şi verifica
nivelul cunoştinţelor.
o Se cere elevilor să inventarieze ideile pe care consideră că
le deţin cu privire la subiectul sau tema investigaţiei ce va
urma; aceste idei vor fi notate într-o rubrică a unui tabel –
„STIU”;
o Ei vor nota apoi şi ideile despre care au îndoieli sau ceea ce
ar dori să ştie in legătura cu tema respectivă; aceste idei
sunt grupate în rubrica „VREAU SA STIU”;
o Profesorul va propune apoi studierea unui text, realizarea
unei investigaţii şi fixarea unor cunoştinţe referitoare la acel
subiect, selectate de profesor; elevii îşi însuşesc noile
cunoştinţe şi îşi inventariază noile idei asimilate pe care le
notează în rubrica „AM INVATAT”;
 PASUL NR. 1

I. SE PROPUNE TEMA CE URMEAZĂ A FI

STUDIATĂ:
“......................”

II. SE ANUNŢĂ ŞI SE EXPLICĂ METODA

DE LUCRU
 PASUL NR. 2

 Elevii lucrează individual şi

inventariază ideile pe care le au în
legătură cu tema propusă;
 Ei vor identifica şi aspectele
necunoscute;
 Profesorul va conduce elevii să
elucideze aceste neclarităţi şi aceştia
vor completa rubricile tabelului.
 PASUL NR. 3

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

 PASUL NR. 4

După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi

noţiunile înscrise în fiecare coloană pentru a
demonstra nivelul actual al cunoştinţelor.
Prin brainstorming, participanţii identifică situaţia
de plecare precum şi ceea ce au dobândit în urma
procesului de învăţare. Prin acest exerciţiu se
încurajează participarea fiecărui elev prin
conştientizarea eventualelor lacune şi prin
motivarea acoperirii acestora.
Lucrarea în forma finală trebuie să fie desfăşurată
pe caiete.
 PASUL NR. 5

 Stimulează atenţia şi gândirea;

 Oferă posibilitatea elevilor de
a-şi dezvolta competenţele
necesare unei abordări complexe
şi integratoare;
integratoare
 PASUL NR. 6

Lucrul individual, în echipe sau

participarea întregii clase la realizarea
cerinţelor este o provocare şi determină o
întrecere în a demonstra asimilarea
corectă şi completă a cunoştinţelor.
 PASUL NR. 7

 Profesorul pune la dispoziţia elevilor

imagini cu domeniul dezbătut sau
textul literar în discuţie;
 Utilizarea resurselor ;
 Imagini, texte, albume;