P. 1
Studiu de Caz- Primele Scrieri Romanesti

Studiu de Caz- Primele Scrieri Romanesti

|Views: 2,942|Likes:
Published by Raluca Melinte

More info:

Published by: Raluca Melinte on Oct 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2013

pdf

text

original

Studiu de caz

Primele scrieri româneşti

începând din 1560. restul fiind exprimat într-o limbă corect românească. testamentul lui Negre. în epistola I către Corinteni. lima traducerilor rămase în manuscris a . totuşi literatura având la bază limba naţională. după ce curtea domnească părăsise limba slavonă şi într-un moment când boierimea nu mai ştia slavoneşte. plângerea boierilor munteni etc. Asupra datei apariţiei primelor traduceri de texte biblice au fost iarăşi lungi discuţii. iar în Ţara Românească din 1699.Cele mai vechi texte româneşti Problema stabilirii momentului când s-a început a se scrie româneşte este o problemă de istoria limbii. se constată însă din prima jumătate a secolului al XVI-lea. diverse acte sau documente. ultima carte slavonească liturgică din Moldova datând din 1680. vorbită de popor. Dar nu există niciun document că biserica oficială ar fi îngăduit în acest fel traducerea cărţilor bisericeşti în limba română. prin urmare de traducere a Bibliei şi a cărţilor de ritual. că în vremea când limba oficială a ţării era slavona s-a scris şi în limba română măcar sporadic. „Pan Pogan din Maramureş. “za”) sunt slavoneşti. prin acceptarea supunerii faţă de de biserica oficială catolică din Transilvania. cuvântări). oficiale. Exemple de alte astfel de texte sunt: suplica Egumenului Moldoviţei. apostolul Pavel. textele româneşti de acest fel anterioare secolului XVI-lea s-au pierdut. Tentativa de laicizare a cultului religios. care în relaţiile lor comerciale nu se mai puteau servi de greoaia limbă slavonă.. către sfârşitul secolului al XVII-lea. De asemenea. Cel dintâi text românesc mai îndelung păstrat. ci de limba vie. este scrisoarea boierului Neacşu din Câmpulung. În ţările române curentul slavonesc n-a scăzut deloc în secolul XVI-lea. Din nefericire. foarte puţin deosebită fonetic. ca să învăţ şi pe alţii. în urma pierderii independenţei bulgarilor (1393) şi sârbilor (1459). În comparaţie cu traducerile tipărite de Coresi la Braşov. istoric. Apariţia limbii române în scris la începutul secolului XVI-lea a fost explicată prin slăbirea influenţei slave în acest timp la noi. alături de producţii cu conţinut laic (scrisori particulare. din nevoi particulare. împotriva tendinţelor de subordonare a episcopiei slavone din Muncaci. beletristic) şi producţii cu conţinut preponderent religios (prefeţe. scrisoarea lui Cocrişel. cap. apariţia primelor scrisori în româneşte trebuie pusă în legătură cu dezvoltarea unor pături orăşeneşti. însemnări. Din acest punct de vedere Biserica a fost mai conservatoare. salutul final şi câteva expresii de legătură (“I pak”. asupra mişcării trupelor turceşti. limba slavonă fiind înlocuită cu limba română în actele de cancelarie abia în vremea lui Petru Şchiopul în Moldova (1574-1589) şi Mihai Viteazul în Ţara Românească (1593-1601). lucrări cu caracter juridic. morfologic şi sintactic de limba vorbită azi.în biserică vreau mai bine să rostesc cinci cuvinte cu înţeles.” Biserica feudală română nu a aplicat acest principiu decât treptat şi foarte târziu. Textele originale româneşti din secolele XVI şi XVII înmănunchează. către fraţii de peste munţi”. o scrisoare de informare adresată lui Hans Benkner. În mod firesc s-a presupus deci. decât zece mii de vorbe în limba insuflată. acest subiect interesează şi istoria literaturii. datată 1521. conţinând şi câteva cuvinte slavoneşti. Primele încercări de traducere a Bibliei Traducerea Bibliei în limba fiecărui popor este preconizată chiar de unul dintre autorii Noului Testament. judele Braşovului. epiloguri. 14 : „.. O ipoteză ar fi aceea că traducerile au fost pregătite de lupta nobilimii din Maramureş (din familia Dragffi) pentru menţinerea independenţei bisericii ortodoxe române cu sediul principal la mănăstirea Peri. Din textul scrisorii se vede clar că numai formula de introducere.

părăsit din vremea lui Neagoe Basarab (1512). Originar din Vrancea. Noul Testament Este prima traducere integrală a Noului Testament şi a fost tipărită de mitropolitul Simion Ştefan la Alba Iulia. ci şi termeni existenţi în limbă. Numeroasele glose marginale. unitară. constituie un început de dicţionar de sinonime. ci prin factorul spaţiu. neîntâlnite în alte manuscrise şi tipărituri. cu scopul de a fi înţelese de popor. slavone şi latineşti. Efrem Zacan. Cartea are o deosebită importanţă pentru cultura românească în general. Varlaam s-a folosit de surse bizantine. Noul Testament se prezintă cititorilor români într-o limbă clară. Diaconul Coresi (1510-1583) . greacă. accesibilă. într-un moment când în Ţara Românească. Cu Palia de la Orăştie se face cea dintâi încercare de a tălmăci în limba română Vechiul Testament. scria pastorului Mathias Ramser din Sibiu să aibă grijă „înainte de toate ca învăţătura mântuirii să fie împărtăşită poporului nefalsificată şi ca tineretul să citească catehismul”. şi în special pentru istoria limbii române literare.părut mai veche. Provenind dintr-o regiune mai slab reprezentată prin texte (Banat). traducerea cuprinde două cărţi ale lui Moise (Geneza şi Exodul) şi a fost întocmită de cinci cărturari români transilvăneni: Mihail Tordaşi. imnurile sacre din Vechiul Testament atribuite regelui David. nu fusese încă reluat. În 1632 a devenit mitropolit al Moldovei pentru 21 de ani. Iaşi. găsindu-se mai multe copii. Penru realizarea acestei cărţi.„Carte românească de învăţătură” Lucrarea reprezintă prima tipăritură ce se realizează la Iaşi şi este o sinteză a limbii române literare bazată pe varianta literară moldovenească. Ea se încadrează în curentul de luptă al clericilor-cărturari pornit în secolul XVII împotriva tendinţelor. de atragere a românilor spre Reformă sau spre catolicism. În 1640 se instalează o tiparniţă la Mănăstirea Trei Ierarhi. salavonă sau maghiară. Varlaam a fost scriitor şi traducător religios. Există două mărturii că în anul 1544. aparţinând unor scriitori neogreci umanişti-renascentişti. Moise Peştişel şi Achirie. S-au mai tradus Psaltirea. Reunind într-un singur volum o serie de traduceri care apăruseră separat. Primele tipărituri în limba română Întâia tipăritură românească a apărut tot în Ardeal şi tot în prima jumătate a secolului al XVI-lea. de cea rusă şi ucraineană. manifestate în epocă. de pildă. consideraţi a fi mai puţin cunoscuţi. Apariţia cărţii tipărite în limba română se datorează în primul rând dezvoltării clasei orăşeneşti din Transilvania şi apoi pătrunderii Reformei lutherane. Ştefan Herce. Palia de la Orăştie Acţiunea de traducere a Bibliei în limba poporului pornită în Transilvania la începutul secolului XVI-lea de nobilimea română a fost sprijinită deopotrivă de lutherani şi calvini. Melanchton. s-a tipărit la Sibiu un Catehism în limba română. Traducerea a fost începută de iromonahul Silvestru şi terminată de un colectiv de traducători. Lucrarea beneficiază şi de mai multe texte originale: 25 de prefeţe şi rezumate care preced fiecare capitol. unde apar cu predilecţie cărţi în limba română. cu evidentă formaţie cărturărească. îndeosebi lexicale. viitorul cărturar a învăţat greaca şi slavona la Mănăstirea Secu. Se menţionează faptul că traducătorii au folosit versiuni greceşti. textul Paliei este deosebit de interesant pentru particularităţile lingvistice. din care nu s-a descoperit până în prezent niciun exemplar. de tipăriturile româneşti ale lui Coresi şi de alte traduceri. Mitropolitul Varlaam. coexistente şi în limba de azi. de cultura slavonă. ce explică nu doar termenii proveniţi din latină. Lingviştii au arătat că diferenţele nu se explică prin factorul timp. că sunt divergenţe dialectale. tiparul. ale căror nume nu se cunosc.

a unui text slav. Cluj-Napoca . Dan -. problema introducerii limbii românești în cultul religios. Traducerea a fost efectuata de catre un grup de carturari dintre care mentionam pe Ghermano Nisis si fratii Radu Greceanu si Serban Greceanu si a vazut lumina tiparului sub indrumarea tipografului sef Mitrofan. 1903-1944. C. Psaltire românească. sunt adevărate „monumente” de limbă veche românească. . Editura Dacia. 1648). meseria tipografică de la Liubavici. diferită de toate celelalte psaltiri cunoscute. 1687). este o traducere a călugărului erudit de la mănăstirea Bistrița. înființată de domnitorul Matei Basarab cu ocazia unor ample lucrari de reconstrucție. 1662-1668). 1568 Până în acest moment nu se cunosc exemplare în ţară. în douăzeci şi ceva de ani. Pentru aceasta Coresi folosea 10-20 de ucenici. Traducerea a inceput in jurul anului 1682 avand ca surse de plecare: Septuaginta (Venetia. Citat în: Bianu. Tipăriturile lui.I. pe care îi amintea în prefața cărților editate de el. Biblia de la Bucuresti Biblia de la Bucuresti (1688). reconsolidare și extindere a mănăstirii Govora în 1637. Apare de sub teascurile tiparniței în anul 1640. Hodoş. la Târgovişte. Înfiinţează o tiparniţă proprie şi.Se pare că învăţase. Nerva. vol. Simion Stefan. . reprezinta prima traducere integrala a textului biblic in limba romana. Pravila de la Govora. 14 Pravila de la Govora Pravila de la Govora sau Pravila bisericească este cea mai veche culegere de legi atât bisericești. tipărită în 1568. Existând în oraş şi o fabrică de hârtie. Noul Testament (Alba Iulia. A editat în total circa 35 de titluri de carte. tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești. Vechiul Testament (Nicolae Milescu-Dosoftei. din porunca judelui Benkner. care redă un monocanon bizantin (culegere de norme juridice) și este prima lucrare tipărită în limba română. – Bucureşti. facilitând unitatea lingvistică a poporului român dar și apariția limbii române literare. Simonescu. – 4 vol. comparate cu traducerile in limba latina si slavona. printre care se află un glosar pentru o Psaltire românească a diaconului Coresi. Pleacă la Braşov şi tipăreşte. care au contribuit la formarea limbii noastre literare. 1875) mai multe glosare pentru texte vechi româneşti. Mihail Moxa (sau Moxalie). Pravila are un caracter preponderent bisericesc. Munca de tipar consta din xilogravură și necesita eforturi deosebite. din 1557. în care se ridică pentru prima oară. răspândite în toate cele trei ţări române. importante și prin predosloviile scrise de el.Bibliografia românească veche : 1508-1830. cu hotărâre și claritate. Este tipărită în cea de-a doua tipografie cunoscută în Țara Românească. tipăreşte 9 cărţi religioase româneşti. deși cuprinde și elemente de drept laic. cunoscuta si sub numele de Biblia lui Serban Cantacuzino. Codrescu a publicat în revista "Buciumul Romanu" (Iaşi. un Octioh slavonesc. Biblia sacra polyglotta (Londra. apărute în mare parte la Brașov între 1556 și 1583 sub influența curentelor de reformă religioasă luterană și calvină răspândite atunci în Transilvania. Fiecare pagină trebuia sculptată în lemn. cât și laice din Țara Românească. 1984. Ioan. iar Ion Bianu menţionează în Bibliografia Românească Veche că T. „Crestomaţie de literatură română veche”. Bibliografie 1. 1653-1657).

„Istoria ilustrată a literaturii române”. Editura Didactică şi Pedagogică.poezie. http://www. Alexandru Piru.ro/index.2.ro/lectii-limba-si-literatura-romana-1-studiu-de-caz-latinitate-si-dacismp57146-t6 6.wikipedia.org/wiki/Varlaam_Mo%C8%9Boc 7.didactic. 1970.wikipedia. Iaşi 3. „Istoria literaturii române”.php/essay/237377/Prima_%E2%80%9Ccarte_de_%C3%AEnv %C4%83%C5%A3%C4%83tur%C4%83__%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n %C4%83%E2%80%9D-_Varlaam . Bucureşti 4. 2002. Boris Crăciun. http://www. Editura Porţile Orientului. http://ro. http://ro.org/wiki/Coresi 5.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->