Fragment care se va folosi in special si doar cand Adam Manole va

ajunge in orasul numit Buricul Pamantului.

- Capatul lumii! Hai ba baiatule si tu esti din acei saraci cu duhul (saracii de ei!) care cred in
bazaconii din astea? Cum, ma, sa aiba Pamntul un capat cand Pamantul e rotund?
- Pai caut, macar sa-mi dau seama ca nu exista un asa-zis capat al lumii.
- Mai baiatule, asculta-l pe Bobo ca nu te invata de rau! Esti tanar si ar fi pacat de tineretea ta sa
orbecaiesti pentru cine stie cata vreme dupa cai verzi pe pereti! Tu esti baiat bun, te simt, dar
oleaca cam… prostut – iarta-ma ca iti zic asta, n-o fac cu rautate – pentru ca ai pus botul la
aberatiile unor visatori care cine stie ce iarba fumeaza sau cine stie ce prafuri trag pe nari de le
scoate mintea asemenea basme copilaresti si sunt atat de naivi incat sa le si creada.
- Aici tre sa te contrazic! Unii dintre ei sunt foarte inteligenti si nu par deloc a fi consumat ierburi
sau prafuri. Logica unora e de necombatut. Sigur, nimeni nu explica de ce sau cum a ajuns sa
creada in asa-zisul capat al lumii, dar in rest sunt uimitori!
- Pai vezi, pai vezi! Nu tine de desteptaciune mai baiatule treaba asta! Poti sa fii destept cat
cuprinde dar nu te scapa de nebunie! Sunt si smecheri sau doar… dusi, saracii! O fi destepti, nu
zic nu, dart re sa ai o doaga sarita sa crezi niste chestii ce tin de SF.
- Io stiu… asta incerc si eu sa aflu.
- Ba baiatule, asculta-l pe Bobo! Esti tanar maa!! Tic-tac, tic-tac! Cand ai s-ajungi la capatul
calatoriilor tale ai sa ramai dezamagit… de doua ori. Odata ca ai sa-ti dai seama ca ce-ai facut a
fost vanare de vant si a doua oara ca ti s-a cam dus tineretea. Acuma e vremea sa simti viata cum
curge prin tine, ma baiatule, ma, nu s-alergi dupa zvonuri si basme! Tu-ti dai seama cat de
aberant suna? Capatul lumii!! Cine-a mai pomenit asa ceva?! Viata, ba baiatule, VIATA! Ma uit la
tine si cum te vad asa prostut, imi dau seama ca n-ai prea avut parte de gagici la viata ta. Asta tre
sa cauti si sa cunosti tu acum! NU fantasmele babelor ci nurii tineretii. Ba copil natarau, baa,
femeia este paradisul barbatului, femeia ma, “femeia, eterna povesteee!”
Il lasa pe Adam sa”proceseze” ceea ce-I spuse si luase o gura din cutia de suc ce-o avea in mana.
- Ma baiatule, ma uit la fata ta si nu-mi place ceea ce vad! Nu pari ca ai prins nimic din ceea ce ti-
am zis. Parca am vorbit la pereti, mi-am tocat gura de pomana! Uite, am sa-ti arat o persoana
care daca nici asta nu te va convinge atunci nu stiu ce s-ar mai putea face cu tine. Femeia asta,
ma, era una care stia ce-I aia VIA-TA, intelegi tu? La orice chef era nelipsita, la orice betie si mai
ales la ce se intampla dupa… daca intelegi ce vreau sa-ti spun! E, intelegi?
- Ei, ce se intampla dupa? Vomau si matele din ei, ce puteau sa faca?
- Maa, da tare necopt esti, ma! Lasand la o parte faptul ca nu se vomita dupa o betie, ca daca nu
poti sa duci nu vii sa te faci de ras ca prostovanu, tre sa stii ca dupa mari chefuri din astea totul
se sfarseste in orgii, ma! Stii ce-s alea? Stii macar ce face barbatul cu femeia?
- Ei, zise el rusinat, oi sti si eu ce se face!
- E, gandeste-te ca asta se face la orgii numai ca intens, ma, intens! Acolo se traieste viata, acolo se
poate stoarce ce are viata sa ofere mai bun!! Ei, dar lasand detaliile tehnice la o parte, sa
continuam povestea cu femeia asta care acum a ajuns vai de capul ei, o prapadita, dar sa n-o iau
inainte. Ma, femeia asta s-a ars cu toata lumea, intelegi? Nimeni din orasul asta n-a scapat. A
 rupt to cel putin de doua ori. Nu exista barbat in tot orasul asta care sa nu se fi culcat cu ea
macar o data. Ma rog, cei care au venit in ultimii ani n-au mai avut cu cine ca ea s-a cam
damblagit la cap, in ultima vreme. Ai s-o vezi numaidecat! Inainte de… nebunie era de nestavilit,
era om, ba, care stia ce voia de la viata si ceea ce voia lua! Voia barbate, i-a avut pe toti! Eu imi
amintesc de prima mea vizita la ea. Cand a considerat taica-miu ca era vremea sa ma fac om, m-a
dus de mana la ea acasa. Aveam vreo 13-14 ani pe-atunci. Mi-a zis: “Baiete, a venit vremea sa
devii barbat!”, mi-a dat branci ianuntru si… bine a facut! Mmm, pana azi simt dulceata primei
intalniri! Ba baiatule, era vapaie, era ca o leoaica tanara care parca voia sa te sfasie. Simteai tot
trupul ei cum arde si cere de la tine sa-l stingi. Asta da femeie! Ba si era frumoasaa!! Foc, ba, foc!
Era o bunaciune de-ti cadeau plombele! Cand am fost io prima oara ea avea cam vreo 30 de ani.
Multe la varsta asta incep sa se scofalceasca, ei, asta nu! Arata intr-un mare fel!... Cic-a plecat de
la ma-sa de-acasa pe le vreo 12-13 ani, a fugit de-acasa pur si simplu, azi e maine nu mai e. A
ajuns la noi, in Buricul Pamantului si restul e, cum s-ar zice, istorie – a rupt tot! Acu vai de capu’
ei, saraca! A ajuns o cersetoare. Uite-o acolo!
Se uita si vazu o femeie imbracata foarte saracacios. Statea cu privirea plecata avand in fata o cutie
unde lumea care voia arunca niste bani. Nu se mai recunostea nimc din vechile ei obiceiuri. Era foarte
slaba, parea aproape fantomatica si capul il avea deplin acoperit cu o broboada cum numai babele mai
purtau candva.
- Uita-te sit u la ea! Stii cum a ajuns in halul asta? La un moment dat a considerat ca noi nu mai
suntem de nasul domniei sale si n-a mai vrut sa se culce cu nimeni. Putea sa aiba totul, ba,
intelegi? Totul! Era cea mai frumoasa femeie din orasul asta, toate celelalte, pe langa ea, pareau
oratanii. Barbatii ar fi umplut-o de bogatii, de toale, de tot felul de daruri. S-a trezit intr-o zi ca nu
mai vrea viata pe care a avut-o. S-a pus pe trotuar si de sapte ani de zile tot cerseste. Barbatii, la
inceput i-au simtit lipsa, normal. Nu era chef la care ea sa nu fi fost. Au rugat-o, au implorat-o sa
revina, ea – nimic! Cand n-a mers cu vorba buna au incercat s-o forteze numai ca, nu se stie cum,
nu puteau s-o prinda. Scorpia scapa de fiecare data! Uite-o, cum o vezi asa e de sapte ani, umbla
ca bezmetica prin oras si cerseste! Pisi, ma mai tii minte?!! Il mai tii minte pe Bobo, zdreanto?! Si
asvarli cutia de suc inspre ea.

Faptura aceea firava ridica domol capul si privy inspre ei fara sa zica un cuvant.

Adam Manole ramase inmarmurit! Privirea ei era de foc, scapara! Izvora lumina care penetra adanc.
Fata ei brazdata de cateva riduri mai evidente exprima atata demnitate incat el isi pleca ochii - nu putea
sa priveasca maretia aceea.

- Bo-bo, se balbaie Adam, ai vzut-o? I-ai vazut privirea?

- Am vazut-o, dao-ncolo de zdreanta! Zdreanta a fost, zdreanta a ramas! Ba uite de ce ti-am aratat-
o pe tarfa asta: asa vrei sa ajungi si tu? Cauti… ce cauti? Capatul lumii?! Ma, nu este ceea ce cauti
tu! In loc sa te gandesti la tine, la viata ta, iti pierzi anii si energia vanand himere. Io atat am avut
de spus. Faci ce vrei! M-am dus!

Ce privire a fost aceea? Se intreba Adam Manole uluit si totodata curios sa stie mai mult. Era o
desfranata de ultima speta acum de ce si cum a dobandit acea privire demna, acei ochi plini de vapai? A
ajuns cumva pana la captul lumii si s-a intors de acolo transformata? A devenit cumva nemuritoare?
Trebuie sa o intreb, trebuie! Unde este acest capat al lumii? Este pe atat de uluitor pe cat se spune? Vru
numaidecat s-o intrebe si porni spre ea. Avantul ii fuse interrupt cand il intampina, in timp ce se indrepta
spre femeie, nu privirea de dinainte ci un zambet. Zambetul ei il nauci si mai mult pe Adam Manole. Era
un zambet care revarsa atata bunatate, atata gingasie, atata delicatete iar lumina ochilor ei Adam
Manole simtea ca il invaluie ocrotitor. O pace adanca il covarsea, o pace pe care el n-o mai simtise
niciodata si pe care mintea lui iscoditoare n-o putea patrunde. Era mai presus de intelegere. Incepuse sa
planga si dorea nespus sa mearga sa-I sarute mainile cum saruta mai demult mainile bunicii sale numai
ca femeia era de nevazut. Disparuse.