J

t

l' I

I

1

i j I

!

i I

!

! I

,

1

I

I

I l

CZU 744.43: 624 '1

~------------------------------------------------------------------~-----------------~

REPUBLICA SOCIALISTA

ROMANIA

STANDARD DE STAT EDITI!: OFICIALA

Clasificarea alfanumeriea G 01

STAS 1434-83

CONSILIUL NATIONAL PENTRU ~TIINTA

$1 TEHNOLOG IE INS'lttD'I'DL BOMAN DE STANDARDIZARE

DESENE TEHNICE DE CONSTRUCTH

Inlocuie$te :

STAS 1434-75

LINII, COTARE, REPREZENT.ARI CONVENTIONALE, .IND~£~It; ~ r

Dessins techniques de constructions LIGNES. COTATION, REPRESENTATIONS CONVENTIONNELLES,

INDICATEUH.

l.J:epTelRlI cTpOIITeJIbHbIe JIHHlUl, BbIHOCHbIE H P A3- MEPHbIE JIHHHH, YCJIOBHbIE OB03HAl.J:EHHH

--------~p~'~-+~-~-~--~----~-------------~-------~-------

8

.... o 'H

~ o o

CJ) '0

Technical drawings for constructions LINES, SIZING, CONVENTIONAL, REPRESENTATIONS CARTRIDGE

1 GENERALITA'rI

pst. PCl)';'; ni.' \J '1

( B 1 B L 1 OlE l_::\ ,)

..... ,~--'-'-....._,_~- .

1.1 Obiect

Prezentul standard se refera la modul de intocmire si prezentare grafica a desenelor tehnice de constructie ~i arhitectura, corelat cu prevederile STAS 415-80, STAS 9796/1-81, STAS 614-76 ~i STAS 9796/2-81.

1.2 Domeniu de aplieare

Prevederile prezentului standard se aplica Ia desenele cuprinse indoeumentatiile tehnice destinate executiei lucrarilor ~i a prescriptiilor tehnice din domeniul constructiilor ~i arhitecturii. Pent.ru desenele de eonstructdi din beton armat, constructii metalice, instalatii, utilaje, mobilier etc., pentru executarea carora prevederile specifice sint cuprinse in alte standarde, rarnine obligatorie respectarea prevederilor prezentului standard daca nu se fac alte mentiuni

in standardele respective. .

Elaborat initial in 1950

Revizuit in 1956, 1960, 1967, 1975 §i 1982

Data intririi in vigoare :

1983-04-01

~

~ ~----------------------------------~------------------------~-------------------------

.....

;j

S ~

re Aprobat de :

INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Str. Roma nr. 32-34 BUCURE~TI

Telex 11312 CNST R

STAS 1434-83

-2-

2 LINII

2.1 Tipul ~i grosimea liniilor utilizate la intoomirea desenelor de construcpii sint conform

tabelului 1.

Grosimea de baza b se alege in functie de marimea ~i natura desenului intre 0,4. . 2 mm. Olasa de grosime se simbolizeaza printr-o cifra astfel :

Iinia groasa (b) prin cifra 1;

Iinia mijlocie (aproximativ b/2) prin citra 2; Iinia subtire (aproximativ b/4) prin eifra 3.

Tabelul 1

Tipul liniei I Destlnatla
I Contururi de sectiune, tabele, ehenare pentru desene
groasa (~1)
_.--
mijloeie (C2) Contururi ~i muehii vazute in vederi ~i sectlunl
Curbe de nivel prineipale
Constructli geometriee ----_--
Continua (C) ---
Linii de cote, linii ajutiitoare de cota, hasuri, axe de
subtlre (C2) golurl la usl si ferestre, linii de referire sau de Indi-
catie pentru cote, noUiri sau observatii serise pe de-
, sen, contnruri de sectiunl rabiitute
Curbe de nivel eurente
suhtire eu zigzag (Ca) -1----t- Linii de ruptura sl intreruperi
subtlre ondulata (Ca) ~ Linii de ruptura sl intreruperi
-
Contururi ~i muehii acoperite de alte elemente
Intrerupta (I) mijlocie (I~) ----
suhtire (I~') ---_,_ Piirti situate in Iata planului de sectionare

rnijlocie 12) _._._. __ Oriee fel de axe, eu exceptia axelor indicate la Ca ~i Pa
Linle-punct (P)
suhtire (Fa) Axele geometrice ale pieselor eomponente
._----_ I Trasee de sectionare
Linii de intrerupere OBSERVATII

1 Se pot utiliza ~i alte tipuri de linii, cu obllgatla sa se speeifice pe desen semnlficatla lor.

2 Liniile-punct incep ~i se termlna eu segmente de Iinie; intretiiierea Iiniilor-punct se face numal prin sogmente,

3 OOTARE

3.1 Reguli generate

3.1.1 Prin cotarea unui des en de constructie se intelege inscrierea in acel desen a dimensiunilor partiale ~i totale, necesare pentru determinarea preoisa ~i clara a tuturor elementelor reprezentate.

.

Cotarea trebuie facuta in a~a fel inc it sa nu fie nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor reprezentate. Masurarea directa pe desen nu poate servi drept baza pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaza a fi executate.

3.1.2 Cotarea constructiilor metalice se face conform STAS 9773-82, iar a celor din beton !iii beton armat conform STAS 855-79.

Scrierea cotelor se face conform STAS 186-74.

<I":';:'

rt_4....

I

r I

3.2 Elementele eotarii

3.2.1 Linia de cota indica lungimea sau unghiurile la care se refera cota 9i pe care se inscrie valoarea dimensiunii respective.

3.2.2 Fiecare dimensiune are 0 linie de cota corespunzatoare. Liniile de contur, axele, liniile ajutatoare ~i prelungirile lor nu pot fi utilizate ca linii de cota.

Liniile de cota se traseaza paralel cu dimensiunile la care se refera.

3.2.3 Distanta intre doua linii de cota succesive, ca 9i distanta dintre linia de cota cca mai apropiata sielementul eota.t, va fi de minimum 7 mm. Pozitionarea liniilor de cota succesive se face inceptnd cu linia pentru cote1e partiale, trasata in imediata apropiere a elementului ~i terminind cu linia pentru cota totala.

3.2.4 Liniile ajutatoare se folosescpentru delimitarea portiunilor cot ate, in cazurile cind linia de cota nu taie conturul elementului.

Liniile ajutatoare sint perpendiculare pe liniiIe de cotu,pornesc de la conturul elementului reprezentat sau de la 0 diRtanta apropiata de acesta ~i depasesc liniilo de cota cu aproxirnativ 2 mm. Exceptional, liniile ajutatoare se pot lntretaia cu liniile de cota la 45° sau 60°, daca astfol cotarea devine mai clara. La reprezentarile conturate cu Iinii grease, Iiniile ajutatoare se traseaza la exteriorul eonturului (fig. 1).

beton B 20Q_

o Q. .o

,
75 I
//// ///0
95 95
~tz /
j2~1 0
( N
75 F~ V? 3.30


Fig. 1 3.2.5 Linia de cota pentru cot area arcelor de cere sau a elementelor cu alte curburi se traseaza eehidistantata de curba elementului sau prin translatarea acesteia, iar Iiniile ajutatoare sint normale la curb a sau paralele intre ele.

Liniile de cota pentru cotarea unghiurilor sint circulare cu centrul in vlrful unghiului ~i delimitate de laturile acestuia sau de prelungirea lor cu linii ajutatoare.

($2

uv

Fig. 2

3.2.6 La cotarea reprezentarilor axonometrice, liniile ajutatoare se traseaza paralele intre ele, urmind directiile muchiilor elementului reprezentat (fig. 3).

32

N ("')

,__--¥~

&

c')

/,' -----,,---

Fig. 3

3.2.7 Delimitarea dimensiunii cotate se indica pe linia de coM, prin puncte, linii scurte la 450 sau sageyi desenate la intersectia acestuia eu linia ajutatoare. Pe un desen se va folosi un singur mod de delimit are a liniilor de cota. Exceptional, in cazul liniilor de eota terminate eu sageti se pot folosi ~i puncte intermediare pentru delimit area intervalelor mici (fig. 4).

t--'---------j----'j

i

Fig. 4

Liniile de cotaale unghiurilor, razelor ~i diametrelor se delimiteaza numai cu sageti.

Daea in reprezentare aceste linii de cota sint mai mici de 6 mm, sagetile se indica dinspre exterior sau se utilizeaza 0 linie de referinta (fig. 5).

o

~

\ i

~

Fig. 5

Centrele arcelor de cere se indica printr-un cerculet san printr-o cruciulita, daca nu slnt determinate de intersectia a doua axe. Oind centrul nu poate fi reprezentat in cadrul desenului, dar indiearea lui este necesara, Iinia de cota a razei se traseaza in directia centrului ~i se proMdeaza ca in fig. 6.

I

t---- ",,~--!:e'-ll'-"1Z,~OO!_

I

--t

Fig. 6

-5-

STAS 1434:-83

3.2.8 Cota indica valoarea numerica a dimensiunii considerate; in unele cazuri ea poate fi

exprimata printr-o litera.

Cotele se scriu imediat deasupra liniei de cota la aproximativ 1 mm. distanta ~i pe cit posibil la mijlocul intervalului.

Daca distant a dintre extremitatile liniei de cota este prea mica ~i nu permite scrierea cotei, aceasta va fi scrisa pe prelungirea liniei de cota, respectiv in intervalul cotei vecine (fig. 1).

tn cazul unui sir de distante mici, cotele se scriu alternat, peste ~i sub linia de cota,

in dreptul uneiIinii de indieatie. \

3.2.9 tn reprezentarile executate pe 0 plan~a la aeeeasi scara, scrierea cotelor se face cu 0 singnra inaltime nominala.

3.2.10 tn raport cu inelinarea liniei de cota, cotele se scriu astfel incit sa fie citite din fata ~i din dreapta, desenul avind pozitla normala (eu indicatorul in dreapta jos). Se va evita trasarea liniilor de cota cu inclinarea cuprinsa in zona de 30° hasura.ta pe fig. 7.

Respectind aceeasi regula" valoarea unghiurilor se aerie pe linie de eota circulara, inelinarea liniei de eota fiind asemuita cu directia coardei unghiului respectiv (fig. 7).

Fig. 7

3.2.11 Cotele inRcrise nu trebuie sa fie intersectate de Iinii din desen care pot impiedica citirea lor RaU pot produce confuzii.

Hasurile unui cimp ~i semnele eonventionale se intrerup pentru serierea cotelor (fig. 8).

Fig. 8

3.2.12 Pe desenele de ansamblu, daca specificul desenului nu are alte reglementari, cotele mai mari sau egale cu 1,00 m se indica in metri, cu dona zecimale (chiar daea acestea sint zero), iar cele mai mici de 1,00 se indica in centimetri. Daca trebuie indieati milimetri, acestia se inscriu sub forma de exponent (2,375 respectiv 125).

Pe desenele de detaliu cotarea se poate face ~i in mm.

3.2.13 Pe desenele de ansamblu se inscriu cotele dimensiunilor nominale ale elementelor brute (zidario de rosu, beton armat sau beton simplu netencuit, etc.), iar pe desenele de detaliu elementele se coteaza cu dimensiunile de executie.

Exemplu: grosimea peretilor de caramida in desenele de ansamblu se coteaza cu 75, 125, 25, 30, 375 etc., iar in desenele de detaliu se coteaza 63, 115, 24, 29, 365 - in eentimetri, sau 63, 115, 240, 290, 365 - in milimetri.

3.2.14 Cotele dimensiunilor care nu sint reprezentate Ia scara desenului se subliniaza, cu exceptia elementelor de eonstruetie, figurate intrerupt.

Cotele care nu se pot indica cu precizie ~i trebuie verificate la exeeutie sint precedate

de semnul ..... (fig. 9)." .

Fig. 9

STAS 1434-83

-6-

• A Cind sint prevazuto doua alternative de executie, eotele pentru a doua alternativa se

scriu III paranteze. In desenele destinate exeeutiei se recomanda sa se evite utilizarea acestui

sistem. '

3.2:15 Cotele diametrelor sint preeedate de semnul conventional 0; aeeasta notare nu este obhgatorie pe reprezentarile cu contur circular. In cazul cercurilor concentrice, pentru a evita trasarea mai multor Iinii de cota prin acclasi centru, se poate folosi cotarea la exterior sau pe linie de referinta (fig. 10).

4>60

Fig. 10

Cotele razelor arcelor de cere sint precedate de litera R, daca centrul arcului de cere nu este indicat in desen (fig. 6). Deasupra cotelor, masurind lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (-) (fig. 2).

3.2.16 Liniile de indicat.ie sail d, referinta (liniile frinte) se folosesc in cazul cotarii intervalelor mici, cind spatiul dintre extremitatrle liniei de cota nu este suficient pentru inscrierea cotei (fig. 1). Liniile de referinta se Iolosesc ~i pentru diferite alte notari sau obaervatii inscrise pc desen (fig. 11).

125em zidarie de rotee!ie h' droizolatie

37 em z idahe de earamida 2em tencuiclo

Fig. 11

Pentru precizarea zonei din desenIa care se refera observatia, liniile de referinta se termina cu puncte, eind se opresc pe 0 supratata - ~i cu sageti, cind se opresc pe 0 linie (fig. 1, fig. 5).

3.2.17 La cotarea desenelor se va evita:

intersectarea liniilor de cota intre ele sau cu liniile ajutatoare ale altora ; trasarea Iiniilor de cote exterioare in intervalul reprezentarii obiectului ; trecereaIiniilor de cota prin goluri;

intersectarea Iiniilor de indicatie sau de referinta ;

trasarea liniilor de indieatie sau de referinta paralele cu liniile de contur, en ax ele de simetrie, cu liniile de cota ~i cu hasurile din zonele invecinate sau traversate :

- repetarea cotelor pe aceeasi proieetie a elementului.

3.2.18 Cota de nivel este valoarea numerica a diferentei de inaItime dintre un punet al constructiei ~i un repel' de nivel stabilit pentru referire. Pentru cote de nivel absolute, reperul este suprafata Marii Negre, iar pentru cote relative, in general ~e alege ca repel' de nivel suprafata pardoseIii finite a parterului corpului principal al cladirii. In cazuri speciale sau pentru alt gen de constructii se alege ca repel' de nivel pentru cote relative oricare alta suprafata earacteriatica a lucrarii.

3.2.19 Ootelede nivel se indica, in rnatri, cu doua zecimale (chiar daca acestea sint zero), indiferent de modul de inscriere a celorlalte dimensiuni.

Cota nivelului - repel' se indica prin ± 0,00; cotele de deasupra nivelului - repel' sint precedate de semnul plus ( +), iar cotele de sub acesta sint precedate de semnul minus ( -). 3.2.20 La inscrierea cotelor de nivel se utilizeaza simboluri triunghiulare (triunghi echilateral), cu inaltimea egala cu dimensiunea nominala a cifrelor de cota), astfel :

- pentru cotele relative raportate la reperul constructiei simbolul se innegrestc pe

jumatatea din dreapta ; .

- pentru cotele relative,ntportate la llll nivel - repel' din afara const.ructiei, simbolul nu seinnegrei';\te.

<;1.255 t2,60

I ~±O,OO :to,OO
~

-1,25~ -1127
~

a
}1.27 I !1.27 I
b
e
5
e - 7

STAS 1434-83

3.2.21 tn proieetii verticale (seetiuni, elevatfi, fa~ade) simbolul se deseneaza cu virful a~ezat pe linia care indica nivelul cotat, orientat in sus sau in jos; cota se scrie deasupra bratului orizontal, trasat la stinga sau la dreapta simbolului. tn cazuri speciale, pentru claritatea desenului, simbolul cotei de nivel se poate reprezenta pe linie de indicatie. In proiectii orizontale (planuri), simbolnl se eompleteaza cu un dreptunghi in care se scrie cota de nivel (fig. 12).

r3T5l .. ~.+2,351 ~.

d

Semnificatia notatiilor din fig. 12 slut urmatoarele : a, b, inscrierea cotelor de nivel fava de nivelul reper al constrctiei, in proiectti verticale ~i orizontale; o, d inscrierea cotelor de nivel fata de un nivel - reper din afara coustructiei, in proiectii vertic ale ~i orizontale; e inserierea cotei de nivel-reper al constructiet fata de un nivel-reper din afara constructiei ; f cota de nivel notata eli ajuqotul liniei de lndicatte.

Fig. 12

3.3 Indieatii de detaliu

3.3.1 Axele de trasare ale constructiei se noteaza cu eifre arabe ~i litere majuscule, inscrise in patrate, eu latura de 6. . .9 mm., dupa soara desenului.

Axele transversale sau radiale ale construetiei se noteaea eu cifre ~i axele longitudinale sau eireulare cu litere (fig. 13) .

[I}.

lli--.,

,

Fig. 13

STAB 1434-83

-8-

Notarea axelor a doua eorpuri distinete alaturate, a axelor la rosturile de dilatatie (sau de trasare) ale aceleiasi eladiri ~i a axelor intermediare se face ca in fig. 14 a, 14b, respectiv 14 c.

o

-~.+.---.-$.-[jJ-.-

Iii iii

la~61 ra:~ la'~I~'1 ~ ~ b

-'~-'-$-'-'_'-' -$- .--tn.-

! I Iii i

o ctJ rn ctJ cb

c

Fig. 14

3.3.2 Dimensiunile ~i pozitia stilpilor se eoteaza ca in fig. 15.

t 1.40

I -ffi~

2PO

Fig. 15

3.3.3 Bectiunile elementelor miei, traverse, grinzi, sipci, etc. pot fi cot ate ~i prin Inserierea pe 0 linie de referinta a dimensiunilor celor doua laturi, Inmultite intre ele. Prima cota inserisa va fi latura orizontaIa a elementului, dupa pozitda sa in eonstruetie (fig. 16).

Fig. 16

3.3.4 La repetarea in ~ir a unor elemente identice san eehidistante, asezate pe aceeasi lini~, se poate inloeui sirul de cote partiale eu 0 eota totala intre axele sau Ietele elementelor marginale, serisa sub forma unui produs, intre numarul distantelor egale f]i dimensiunea care se repeta. La eapatul sirului se coteaza unul sau doua elemente, preeum f]i dimensiunea care se repeta (fig. 17).

30 30

~tf~J-·Q-···-·$-·-·~ ._$-

-. 3.00~ I I I I

, i

. 5 x3,OO : 15.00 . i

T

Fig. 17

3.3.5 Ootarea unor elemente de constructii succesive, pozitionate prin distante masurate la un reper eomun, se poate face prin tnscrierea eotelor pe 0 singura linie de cota, delimitata eu punet pe Iinia de reper ~i eu sageti pe liniile ajutatoare (fig. 18).

Fig. 18

I,

9 -

STAS 1434-83

3.3.6 Ootarea elementelor de constructii simetrice, rep:rezentate integral, se poate face inscriind cotele partiale de 0 singura parte a axului de simetrie, iar cotele generale complet.

Daca elementul simetric este reprezentat numai pina la axa sa de simetrie, cotele se indica~i se raporteaza pina la aceasta axa (fig. 19), iar in cazul elementelor cilindrice, pe linia de eota totala, care depaseste axa de simetrie cu 5. . .10 mm se inscrie diametrul, precedat de semnul o (fig. 6).

In toate cazurile.. axa de simetrie se noteaza cu semnul ~ (fig. 19).

Fig. 19

3.3.7 Pozitiile golurilor din peretii exterior! se indica pe linie de eota, trasata la exteriorul cladirii prin cot area suecesiunii din plinuri ~i goluri.

Pozitiile golurilor din peretii interiori se indica prin cotarea distantei de la marginea golului la reperul eel mai apropiat (zid, stilp, etc. fig. 37).

3.3.8 Golurile verticale in zidarie (eosuri, eanale, santuri pentru conducte) se coteaza prin inscrierea pe 0 linie de referin~a a dimensiunilor sectiunii transversale. Pentru golurile cu sectiune dreptunghiulara, prima cota inscrisa va fi latura orizontala, dupa pozitia normals a desenului.

Simbolurile nivelurilor pe care Ie deservesc golurile verticale in zidarie se noteaza cu S, P pentru subsol, respectiv parter ~i cu cifre romane pentru etaje,

tnaItimea de la care incepe go luI unui cos de fum sau canal de ventilatie fata de niveluI pardoselii respective se inscrie sub Iinia de referinta, preeedata de notatia h = ... (fig. 20)

II P S

, 21)>< 125

h ::}OO

Fig. 20

Fig. 21

Mai multe cosuri de fum grupate se coteaza ca in fig. 21.

Daca este necesar, pentru diferentierea in planuri a destinatiei diferitelor canale se vor utiliza simbolurile din fig. 22.

Co suri f WI Q r
de fum

Cosuri f IZJ e t
de 'gaze
Canale ~ f
f2l 0
de ventilatii.

., Fig. 22 STAS 1434-83

10 -

Golurile in placi se VOl' reprezenta ca in fig. 23.

CJ

o

Fig. 23

3.3.9 Grosimea straturilor, foliilor, placilor se poate indica fara linii de cota, pe linii de referinta, cota fiind precedata de indicatia d = ... sau de indicarea stratului (fig. 24).

Fig. 21

3.3.10 Pantele se VOl' indica printr-o sageata paralela cu panta ~i avind sensul de urcare pentru scari, rampe de circulatie, etc. ~i de coborire pentru pantele de scurgere. (aeoperis, terasament, canalizare, etc.). Valoarea pantei se scrie sub forma de raport sau de procent, deasupra sagetii (fig. 25). tn planuri, sagetile indicind sensul de urcare la rampe ~i scari VOl' avea lungimile elementului respectiv.

4,00

! !
I·~~ 15% ~1
i '"'
I Fig. 25

3.3.11 Trimiterile la detalii sau note explicative se indica prin fractdi inscrise in cerculete : 131 numarator se trece numarul sau indicativul detaliului, iar la numitor numarul p1ansei in care

este desenat detaliul (fig. 26). '

Fig. 26

__ _.;... --------- ... ~E"

-11-

STAS 1434-83

4 REPREZENT ARI CONVEN'!:'ION ALE

4.1.1 Reprezentarile conventionale ale principaJelor materiale in sectiuni sint cele din t a-

belul 2.

Materialul

Reprezentare

Pamint stinca

Lich idc

Umplu turu

Piatrn naturala

Zidar le ill general

W$,awr~ TTY""'t"'¥'

Zid ar!« de durlmat

------ ------ ---------

Tencululfi

G-~ ..... - - d

-_-- - --

- -- -

-------- ----

~'V.v(.~p.~J>·.~V:v:;r4:

, " '.:, ,. .

.-----.-------- ----------1

J\lozak

Habit

Beton simplu

.'C~.:: .. ' ~~: .. ~~.~ ~·~':d

O· 0: O·q·o ...... : ..

':" .' 0 .. O· 0

Materlalul

Beton arrnat monolit In seara;;;. 1: 50

Beton arm at la scara es-f :50

Beton annat prcf'abricat la seara ;;;. 1 : 50

Tabelul 2

Rcprezentare

• •

,1.1.2 Reprezentarile conventiona.lc se Iolosesc numai cind este necesar a "e seoatt' in evi.lent.ii

materialele din alciituiri cornplexe, '

Daca, din cauza scarii desenului sau a dimensiunilor mici ale cirnpulni san dill alte cauze, nu se pot figura reprezentarilo din tabelul 2, se admits hasurarea uniforrna, innegrirca continua, Iasarea alb7t a cimpului san alte reprezentari, adaogindu-se in caz de nccesitat e 0 notii san 10- genda explicativii.

. Metal: profile sl bare rotunde

Lernn in secl.iun e Iongtt udinala

Lernn in sec! iune transvcr salil

Izolr' k- t errnica. Ionicii etc. (ell lxplka!,ii)

Izolat ie hicirofugil

Azboclment, produsc de ipsos

L-'· •

- .~

I VlI l»)} 11m V!lJll

,-------"" -~-~.------ _._------

--------_._-----

I·· ".

' .. 1

Gearn

Indiferenl de material, pcntru dimcnsluni mici ale cirnpulul. . hasurnre uniformii

"«h,» Ur'(("U

ST.A.S 1.434-83

4.1.3 Hasurile se traseaza echidistant la 45° fat a de cadrul desenului. Daca liniile del contur ale elementului reprezentat au fata de plan~a 0 inclinare de 45° sau apropiata, hasurile oblice se pot trage la 4l5° fata de directia principal a a conturului elementului.

Cind este necesara 0 diferentiere a supratetelor in contact, se poate folosi ~i hasurarea la 60° respecriv 30° fata de cadrul desenului. Pe cimpuri invecinate hasurile se Inverseaza ca directie sau se decaleaza.

Densitatea hasurilor precum ~i a semnelor conventionale se alege in funetie de scara desenelor 8,i trebuie sa fie identica pe toate proiectiile executate la aceeasi scara a unuia s,i aceIuiasi element.

In sectiunile la care parttle componente in contact sint din acelasi material, insa cu compactitati diferite, aces tea se evidentiaza prin densitatea semnelor conventionale, respectiv echidistanta hasurilor.

4.1.4 Atunci cind cimpul detailat are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate face numai pe 0 fisie lngusta, la marginea cimpului (fig. 27).

Fig. 27

4.2 Hupturi

4.2.1 Pentru delimitarea obiectului, atunci cind acesta nu este desenat in intregime, se Ioloseste linia de ruptura sau de intrerupere.

Liniile de ruptura sau intrerupere pentru diferite materiale sint indicate in fig. 28.

~ ~

1 ! ! ~

f--%--+

-F ~'lB-B

Fig. 28

4.2.2 Cind ruptura delimiteaza mai multe elemente din acelasi material sau materiale diferite,

pentru simplificarea desenului se poate folosi linia - punct Pa (fig. 29). ,

Fig. 29

- 13 -

STAS 14::S4-~tj

4.2.3 tn eazul elementelor intrerupte, indiferent de material, indicarea intreruperii se poate face prin doua linii-punct paralele Ps (fig. 9 ~i 30).

} l

t.:::====~1 i

4.3 1J~i ~i ferestre

4.3.1 In desenele executate la scara 1 :100 ~i mai mici, usile ~i ferestrele se reprezinta in plan ea in figura 31.

Fig. 30

J

I.

4.3.2 Cot area este obligatorie numai. in desenele de executie, inseriind dimensiunile pe linia de cota.

4.3.3 In desenele executate lascara 1 :50 ~i mai mari, reprezentarile slnt indicate in tabelele 3 f,li 4.

'I'abelul 3

Fig. 31

(int.) ~ p

{> I t

(ext.!

-~+-~----~

Fig. 32

Denumire

Reprezentate convention alii

Usi simple, fara prag

cu1 canat

cu 2 canaturi

U1?i simple, cu prag

Usl duble sau cuplate eu deschidere In acclasi sens, eu prag

-14-

Tabelul 3 (conttnuare/

Denumire

Reprezentare ccnventlonala

U~i batante

U~i (glasvanduri) cu parti laterale fixe

U~i (glasvanduri) in 3 ~i 4 eanaturi

U~a armonlca

U~i glisante

U~i turnante

iniiltimea de la fat a pardoselii finite

2 In cercul de pe linia axei se inscrie indicativul u~ii din tabelul de timpliirie.

3 Sensul deschiderii u~i1or poatefi reprezentat ~i prin linie inclinata (usa tntredeschlsa), dacii spatlu! respectiv nu este neeesar pentru scrierea cotelor ,

OBSERYATII

1 Cotele tnscrise sub forma de fractie indica dimensiunile modulate ale golului in peretl, astfel :

liltimea

15 -

Tabelul4

Denumirea

Reprezentare conventlonala

Ferestre simple, f:irii (eu) urechi

~~_----71,.2;;- 0 •

i 1,50 !

t~~lt-I =-+T-t- --p=-a--lo ...... I---1+ +~J;r::p~a=o =!=:::J_l::---:1jr.

+

Ferestre dubIe, fara (eu) ureehi

Usi-Icrestre duble sau euplate fiira (cu) urechi

Ferestre sl usi-Ierestre eu ni~a de radiator In parapet

Ferestrc duble sau cuplate eu obloane exterioarc

Ferestrc eu obloanc rulante, eu ehinga in sttnga sau in dreapta

so 90 t 80 t h

12,30 91,50 j ;2,30 91. I

ill d I I

r- .......... -+-.....+--+--'I _j II I J) 'I],

I=-~ P.80' 1::::/ P-80

1.20 _J._

-+--71,=-5~0- !

Fereastra-ghtseu

r------t-

I Q

+G_~[31 tJlJ::::t:··~=+t=,~_~~

ijl + r-fy1-+

OBSERVATII

1 Cotele Inscrise sub forma de Iruct le indica dimensiunile modulate ale golului in peretl, astf'el :

liitime

inalfime

2 In cercul de pe linin axei se inscrie indicativul ferestrei din tabelul de timplarle. Cercurilc se figureaza in cxteriorul eliidirii.

3 Inalttrnea parapetului, de la nivclul pardoselii finite. se noteazii eu p = .... ~i se Inscrie ; - la citeva ferestre, at unci cind este aceeasi ;

- la toate ferestrele cu parapete de Inaltiml difcritc;

4 Nisele in parapete, pentru radialoare se indica punctat.

+

126t

tF=---~rc_:t::"C'"'1I.·jIL~

16 -

4.3.4 Golurile suprapuse se reprezinta ~i se coteaza independent, dupa cum sint cuprinse in planul de sectionare sau situate deasupra acestuia (fig. 33).

o

00

\

L.

2,10

Fig. 33

Pentru golurile cu forme variate se inscriu cotele dreptunghiului de gabarit cu trimitere la detaliu (fig. 34).

o

Fig. 34

4.3.5 in cazul golurilor in zidarie, in care nu se monteaza ttmplarie, se pastreaza aeelasi sistem de cotare.

4.4 Seetluni

4.4.1 in desenul de constructii, sectiunile se executa cu plane paralele eu unul din planele

de proiectie pe care este reprezentat obiectul, trecind prin portiuni caracteristiee ale acestuia. in cazuri speciale, sectiunile se pot executa cu plane care sa aiba alte pozitii, eu conditia ca planul de taiere sa fie perpendicular pe unul din planele de proleetie.

Dispunerea proiecttilor se va face conform STAS 614-76.

STAS 1434-83 "'i

~-------------------------------------~----------------------~

- 17 -

4.4.2

In desenul de constructii se utilizeaza :

- sectiuni propriu- zise, in care se deseneaza numai intersectia intre planul de taiere ~i elementul respectiv (figura 35 a);

- seetiuni cu vedere, in care se deseneaza ~i proiectia elementelor ce se gasesc in spatele planului de taiere ~i a carol' reprezentare este necesara pentru 0 mai buna intelegere a obiectului(fig. 35 b).

o.

Fig. 35

4.4.3 Urmele planelor de sectionare pe planele de proiectie se numesc trasee de sectionare.

Traseul de seetionare se reprezinta printr-o linie- punct subtire (P3)' avind la capetelc traseului si in locurile de fringere ale aeestuia segmente de dreapta trasate eu linie continua groasa (Cd ~i se noteaza cu cifre sau litere.

Segmentele de linie continua groasa nu trebuie sa intersecteze linii de eontur.

La seetiunile cu vedere, directia de privire se indica prin sageti porpendiculare pe tra-

seul de seetionare care se sprijina cu virful pe segmentele groase.

Se pot utiliza ;

- seetiuni reetilinii - traseu drept de sectionare (fig. 36 a);

_ sectduni deealate, faeute cu plane paralele intre ele, decalate dupa un plan perpendicular. Urma acestuia se reprezinta cu linie continua subtire (C3) - traseu declarat de sectionare (fig. 36 b).

--------.-.~-"----

Al·-·--·-··-·---·~A

a

Fig. 36

b

~ STAS 1434-83

!~d r:1

- 18-

4.4.4 Sectiunea facuta printr-o constructie eu un plan o;izontal la un nivel caracteristic se numeste plan (fig. 37).

PLAN PARTER
A~
175 1 8,425
, --t
8,25 I '
1.175 -t--+
2,10 3180 1,20 ! j
1,50 1,50 I
tIl
l:"--
e--'
[C}-- p=90 p=90
M
100 30 5,55 125

21/2x41/2 x 8
0 (2)
N LD
-..:r 01
M- LD N

o N

-s

A'

-ty

Fig. 37

i

. ,

- 19-

Denumirea de eeeiiune se utilizeaza, in general, pentru sectiunile verticale (fig. 38).

".

SECTIUNE A-A

~J80

---*~

1+3,70

3~_

to,OO

Fig. 38

4.4.5 Reprezentarea in plan a unei scari se face ca in fig. 39.

Dimensiunile treptelor se insoriu sub forma de freetie pe Iinia pasului la numarator latime~1 treptei, iar la numitor inaltimea.-

Treptele se numeroteaza ineepind de la unu pentru fiecare etaj sau in continuare, inseriind numarul primei ~i ultimei trepte ale fiecarei rampe.

Latimea podestelor ~i Iungimea rampelor se coteaza pina la linia contratreptei (linia intrcrupta). In cazul scarilor fara contratrepte, cotele se vor da pina la virful treptei.

Pe palierele searllor se vor indica obligatoriu cotele de nivel respective.

Nivelul planului de seetionare se va indica conventional printr-o lillie continua subtire (C3) la 45° pe ramp a intrerupta.

n In!
('.
'j
I
30 1,33 I I 12 ~:rl I , I 189
I 1 --------_~_-rT

J Lfl L
N
fO~ 5,00 f~

Fig. 39 i

I

I

i

I

20
I I
® l--t
°1 '
N !
i
- !
(J) C)I
1I) I
0
® (Vj
-- -+ ~t
i·
i f
~-
1 STAS 1434-83'

- 20 -

5 INDIOATOR

5.1 Indicatorul desenului de constructii are forma dreptunghiulara ~i este amplasat in coltul din dreapta jos al plansei, alipit de chenar, cu latura lunga paralela cu baza formatului, completat cu date Ie neeesare identificarii desenului.

5.2 Indicatorul are trei marimi :

indicator mare (fig. 40), folosit la desenele in format mai mare decit A3 STAS 1-76; indicator mic (fig. 41), folosit la desenele in format ~A3;

indicator ingust (fig. 42), folosit la desenele proiectelor ~i detaliilor tip, care se multiplica ~i prin tipar.

OBSERVATII

1 Indicatorul mic poate fi folosit ~i la desenele in formate mal mari declt A 3, cind scara desenului san alte considerente justificii aceastii folosire.

2 Pentru economie de spatiu, indicatorul ingust poatc fi folosit si la desene curente format A 4.

5.3 Indicatorul se traseaza cu linii continue groase(Ol) ~i cu linii continue subtiri (Ca),

asa cum este indicat in figurile 40, 41 ~i 42.

85

1

80

J

1

1

CD

j

70

~ 15

185

Fig. 40

G) 55

50 CD @15 ~
f---
~r--O
® (j) ~
®
12 ® ~
-1--- ....
120 !
1
Fig. 41 12)

75

15 I 10 t

-it

155

Fig. 42

- 21 -

STAS 1434-83

I

~

< I

5.4 Modu~ de completare a casutelor indicatorului, conform tabelului 5.

Punctul I Casuta I Elementele care se lnscriu I Observatil
I
5.4.1 1 Denumirea sau init.ialele Institutiel proiectante ~i . -
eventual subunitatea sa
5.4.2 2 Denumirea proiectulul, locul constructtel ~i numele
beneflclarului, tar la indicatorul ingust : denumlrea Denumirea ~i indicativul proiectelor
proiectului tip (obiectivului). iar la detalii tip grupa ramin neschimbate In toate desenele
din care fac parte acelulasi proiect
5.4.3 '0 Indicattvul (numarul) proiectului
..,
'"- .. ~---
5.4.4 4 In cele trei coloane se vor scrie : calitatea (proiectat, Liniatura casutel - numarul rindurl-
desenat, verificat. control at STAS. aprobat), numele lor se stabileste dupd necesltate
in clar ~i semnatura persoanelor in cauza
5.4.5 5 Scara sau scarfle desenulul, iar dedesubt data Intoc- A tunci clnd este cazul, scara sau sea-
rnirii sau a predarii proiectului rile grafice se figureaza d easupra indl-
catorului
5.4.6 6 Denumirea obiectului (in cazul cind proiectul cuprin- -
de mai multe oblccte) ~i tltlul plansel
----~
-
5.4.7 7 Faza de proiect
5.4.8 8 Indicatlvul, respectiv numarul de ordine al.plansel -
in cadrul proiectului in care este folosit OBSERVATII

1 Mentiunea .. tnlocuieste plansa nr .... " se trece , daca este cazul, deasupra indicatorulul.

2 Vizele de aprohare, autorizat!e, starnptlare, timbre sl eventuale observatii sau Indicatii speciale necuprinsein casute (de exemplu : .. planse reioloslta") se vor trece pe desen in stinga Indlcatorulul, dar cit mai aproape de el.

5.5 Eventuale modificari, observatit, adnotari se vor inscrie deasupra indicatorului pe 0 fi~ie limitata de lungimea acestuia. Spatiul ocupat va fi alipit de indicator, folosind 0 liniatura dupa necesttati.

\

!

I

ll_r.- ---------:_~