P. 1
Evaluarea Supervizării Serviciilor Sociale acordate persoanelor de vârsta a treia acordate in cadrul Centrului de Îngrijire la Domiciliu

Evaluarea Supervizării Serviciilor Sociale acordate persoanelor de vârsta a treia acordate in cadrul Centrului de Îngrijire la Domiciliu

|Views: 792|Likes:
Published by Editura Lumen

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Editura Lumen on Oct 12, 2010
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2013

pdf

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Evaluarea Supervizării Serviciilor Sociale acordate persoanelor de vârsta a treia acordate in cadrul Centrului de Îngrijire la Domiciliu Evaluation of Supervision Practice of the Social Services in Elderly Home Care Providing Center
Adina PLUGARU 1 Simona PONEA 2 În ţările cu tradiţie, experienţa supervizării este de mult timp considerată unul dintre cele mai importante aspecte ale dezvoltării profesionale în general şi ale practicienilor din serviciile sociale în particular. Beneficiarii serviciilor de asistenţă socială vin în permanenta cu nevoi noi, au sisteme de valori diferite de la individ la individ, datorită diversităţii situaţiilor vulnerabilizante aparute în societetea actuală (Ponea, Sandu, 2010). Datorită acestor diversităţi, serviciile de asistenţă socială trebuie să fie foarte exigente cu valorile profesionale şi în acelaşi timp să respecte pluralitatea specificului beneficiarilor. În acest sens, supervizarea realizată la un nivel profesionist reprezintă oportunitatea unei formări continue a personalului dar şi creşterea eficienţei serviciilor oferite beneficiarilor, în condiţiile schimbărilor permanente (Ponea, 2010). Considerăm necesară adaptarea servicilor oferite beneficiarilor serviciilor sociale în acord cu nevoile identificate. Supervizarea, ca proces de dezvoltare continuă a practicii sociale, poate fi interpretată pe de o parte ca o oportunitate de îmbunătăţire a serviciilor sociale, precum şi ca o modalitate de dezvoltare profesională şi personală a specialiştilor acestora (Dawson, 1926; Hawkins & Shohet, 1989; Brill, 1990; Cojocaru, 2007).

1

Adina PLUGARU – MA in Supervision and Social Planing „Al. I. Cuza” University, Iasi, Romania, Email Address sweetyadina_07@yahoo.com,

2

Simona PONEA – Researcher Assistent at Lumen Research Center in Humanistic Sciences from Lumen Association, Email simonaponea@gmail.com , Phone no. +44 758 362 1136

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Termenul supervizare este o combinaţie a doi termeni latini: super, care înseamnă „deasupra, peste”, şi videre ce înseamnă „a vedea, a privi” şi a fost construit pentru a denumi o activitate de supraveghere pentru organizarea eficientă a muncii, mai ales a muncii oamenilor mai puţin pregătiţi, aşa cum sunt voluntarii (Hardcastle, 1991; Cojocaru, 2005). Supervizarea este definită drept un proces educaţional (Haynes, Corey, Moulton, 2003; ) în cadrul căruia o persoană cu un anumit bagaj de informaţii şi anumite abilităţi îşi asumă responsabilitatea de a învăţa o persoană (Itzhaky & Aloni, 1996) cu mai puţine cunoştiinţe (Robinson, 2001). Supervizarea este: Un schimb de experienţă ca formă de învăţare a adulţilor; Un cadru formal de desfăşurare a schimbului de experienţă ; Modalităţi de sprijin pentru desfăşurarea muncii de zi cu zi; Mijloc de monitorizare-evaluare a procesului de muncă-învăţare a adulţilor;

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

-

Asigurarea responsabilităţii; ,,Liantul” între teorie şi practică;

Scopul supervizarii
Supervizarea, ca şi activitate desfăşurata de personal acreditat, are drept scop promovarea dezvoltării personale şi profesionale. Întregul proces are la bază acordarea unor posibilităţi de învăţare astfel încât să se amelioreze calitatea muncii depuse (Kaplan, 1991; Lunden, 2007; Sandu, Cojocaru, Unguru, Ponea, 2010). Supervizarea de grup (Agapie et all, 2010), ca metodă de intervenţie, urmăreşte: Evaluarea efectelor principale şi secundare ale stilului de lucru şi a termenilor de comunicare relative la echipa în sine şi la întreaga organizaţie; Abilitatea de a analiza situaţiile concrete şi de a imagina abordari alternative; Metodele de creştere a cantitaţii şi calitaţii activitaţii pot fi descoperite, verificate şi aprofundate în practica. Supervizarea este o componentă de bază a unei profesiuni şi unul dintre elementele care fac diferenţa între o ocupaţie şi o profesiune (Kadushin, 1976; Bernard & Goodyear, 1998). Supervizarea urmăreşte înlesnirea perceperii mai clare de către participanţi a propriilor concepte, instrumente, scopuri şi limite (Kadushin, 1992; Jourdan- Ionescu, 2007). De aceea, putem afirma că în centrul procesului de supervizare este persoana supervizată, observarea se adaptează ritmului şi modului de gândire a persoanei supervizate furnizându-i instrumente pentru efectuarea paşilor în vederea atingerii scopurilor proprii. Evaluarea programului de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice I. Resursele programului a). Denumire : Centrul de asistenţă socială şi de îngrijire la domiciliu; b). Tipul de unitate: : Îngrijire socio-medicală la domiciliu; c). Justificarea proiectului Realizarea acestui proiect a pornit din analiza, de-a lungul anilor, a practicii serviciilor de îngrijire la domiciliu şi de externare dirijatǎ din spital, unde frecvent se

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

întalneau cazuri foarte complexe care trebuiau îngrijite şi pe care unii profesionişti le etichetau ca fiind cazuri “medicale“, iar alţii cazurii ”pur sociale “. Cum poate fi definitǎ situaţia unui pacient în varstǎ, singur acasǎ, care este externat din spital dupǎ un accident vascular cerebral cu urmǎri grave în urma cǎruia a ramas cu un deficit motor sever de tipul hemiplegiei? Un caz social sau un caz medical? Persoanele în vârstǎ dependente sau marginalizate au nevoie de servicii oferite într-un cadru integrat, medico-social, acest lucru a fost dovedit de-a lungul anilor prin iniţiativele organizaţiilor neguvernamentale în domeniu. d) Scopul şi obiectivele proiectului Scopul acestui proiect este creşterea calităţii vieţii şi a gradului de integrare şi participare socială a persoanelor vârstnice prin acordarea de servicii specializate de îngrijiri la domiciliu şi organizarea de acţiuni de socializare pentru vârstnici. Obiectivul general Centrul de Asistenţă Socială şi Îngrijire la Domiciliu, al Fundaţiei analizate, prin activitatea sa urmareşte îmbunatăţirea calitaţii vieţii persoanelor care se confruntă cu probleme sociale şi medicale, prin promovarea unui sistem de servicii specializate de îngrijirii la domiciliu, susţinut de comunitate prin parteneriate şi strângeri de fonduri.

Ipotezele cercetării
Ipotezele prezentei cercetări, vizează următoarele aspecte: Specialiştii din cadrul centrului cunosc conceptul de supervizare având propria opinie despre acest proces ; Specialiştii consideră necesară implicarea unui supervizor în cadrul serviciului vizat; Specialiştii consideră că implementarea procesului de supervizare ar avea un impact pozitiv asupra activităţilor desfăşurate cu beneficiarii.

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Scopul cercetării
În cadrul acestei cercetării doresc să evidenţiez necesitatea supervizare la nivelul serviciului de îngrijire la domiciliu. procesului de

Obiectivele cercetării
Obiectivele urmărite în cadrul cercetării sunt: Evaluarea nivelului de cunoştinţe teoretice şi practice ale subiecţilor intervievaţi despre supervizare; Măsurarea nivelului de permisivitate a supervizării în cadrul Centrului de Îngrijire la Domiciliu ; Estimarea impactului instituirii unui post de supervizare în cadrul Centrului de Îngrijire la Domiciliu ; Construirea unor instrumente metodologice pentru supervizorii. Grupul ţintă este format din: Managerul de proiect din cadrul Centrului de îngrijire la domiciliu; 2 asistenţi sociali din cadrul Centrului de îngrijire la domiciliu; 1 îngrijitor la domiciliu din cadrul Centrului de îngrijire la domiciliu; 1 asistent medical din cadrul Centrului de îngrijire la domiciliu; Grupul ţintă a fost ales plecându-se de la premisa că ei sunt cei care, prin intermediul întregului sistem, încearcă să îmbunătăţească calitatea vieţii persoanelor vârstnice îngrijite la domiciliu, şi doresc să acopere pe cât posibil toate nevoile acestora. Am ales câte un reprezentant al fiecărei funcţii din cadrul serviciului, deoarece ei stiu cel mai bine dificultăţile cu care se confruntă în procesul de furnizare de servicii la domiciliu, dacă “au nevoie“ sau “nu au nevoie” de intervenţia unui supervizor . Populaţia vizată: Beneficiarii direcţi ai serviciului sunt reprezentaţi prin persoanele de vârsta a treia şi familia lărgită.

Designul metodologic

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Cercetarea este de tip calitativ Agabrian menţionează că „acurateţea datelor în cazul cercetării calitative nu se referă la numărul subiecţilor investigaţi, ci la cantitatea şi bogăţia informaţiei adunate de la fiecare”(Branc, 2008, p:88). Tehnicile folosite Fiind o cercetare de tip calitativ, tehnicile folosite pentru realizarea acesteia sunt: , tehnica „observatorului participant” , interviul structurat şi focus grupul. Tehnica “participantului observator” Tehnica “participantului observator - „presupune antrenarea în cercetare a unuia sau mai mulţi subiecţi, care culeg şi transmit sociologului date cu privire la viaţa şi activitatea propriului grup” (Miftode, 2004a, p:130). În fiecare cercetare este „bine a avea un aliat la faţa locului”(Miftode,V., 2004b, p:129). Desigur informaţiile obţinute de la aceşti observatori trebuie privite şi cu multă încredere dar şi cu multe rezerve, datorită faptului că acestia sunt prea implicaţi şi prea strâns legaţi de colectivitatea investigată pentru ca volumul de date pus la dispoziţia cercetătorului să nu fie în bună măsură obiectivşi, prin urmare, nereprezentativ. Utilizarea “participantului observator” studiu stiinţific (Miftode,V., 2004a, p:131). Interviul Cuvânt împrumutat din limba engleză (interview) interviul reflectă şi semnifică în limba română, una din cele mai caracteristice activităţii umane – comunicarea , convorbirea, transmiterea verbală a unor informaţii între oameni. “Jucând un rol secundar într-o investigaţie sociologica, tehnica interviului are menirea de a ne furniza date suplimentare şi complementare cu privire la tema studiată, date care sprijină sau care repun în discuţie concluziile formulate pe baza datelor observaţiei directe sau ale documentării”(Miftode, 2004b, p:244). este o formă de colaborare între teoretician şi practicianul care trebuie să accepte şi să respecte regulile impuse de un

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

În cadrul interviului se utilzează în general întrebări deschise care să permită intervievatului o cât mai largă exprimare a opiniilor sale, o descriere exactă a problemelor cu care se confruntă, aşa cum el o percepe (Sandu, 2002, p:78). Tehnica focus-grup Simona Branc (2008) evidenţiază trei categorii de limite ale focus grupului, şi anume: O primă categorie derivă din natura calitativă a investigaţiei şi e legată relevanţa statistică slabă; A doua categorie de limite derivă din faptul că moderarea acestor interviuri este extrem de complexă, iar rezultatele depind într-o mult mai mare măsură de activitatea modaratorului decât în cazul unor interviuri obişnuite; A treia categorie de limite este şi cea mai imoprtantă referindu-se la diverse fenomene de grup- efecte de polarizare ( exagerarea opiniilor şi atitudinilor exprimate, ca efect al presiunii grupurilor); efectul de turmă- conformarea la normele grupului, contagiunea grupului, etc. Prin intermediul focus grupului se obţin date calitative care surprind comportamente ale indivizilor, percepţii şi opiniii şi nu informaţii cantitative de tip cifric (Larson, Grundens- Schuck, Lundz, 2004; Sandu, 2009). Eu am utilizat focus grupul pentru obţinerea datelor necesare validării protocolului de supervizăre pentru Serviciul de Îngrijire la Domiciliu. Participanţii la focus grup vor fi supervizorii din cadrul Masterului Supervizare şi Planificare Socială, care sunt atât supervizori cât şi supervizaţi în cadrul serviciilor sociale unde activează (Morgan, 1993). Instrumentele folosite Grilă de observaţie cuprinde şapte itemi care trebuiesc observaţi de „participantul observator” în realaţiile profesionale cu specialiştii sociali din cadrul centrului. „Participantul observator” studiază propria echipă prin observarea celorlalţii membrii.

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Ghidul de interviu - cuprinde 10 întrebări. Prin intermediul primei întrebări doresc să evidenţiez funcţia specialistului în cadrul serviciului social de îngrijire la domiciliu. Întrebarea numărul 2 - evidenţieză expeienţa specialistului în cadrul serviciului de îngrijire la domiciliu. Întrebarea numărul 3 – evidenţiază activitatea specialiştilor sociali desfăsurată în cadrul serviciului. Întrebarea numărul 4 – prin intermediul acestei întrebări vreau să aflu ce cunostinţe au specialiştii Centrului despre supervizare (dacă au auzit acest termen până acum, dacă stiu la ce se referă, o proprie definire a termenului). Întrebarea numărul 5 – evidenţiază cum ar vedea specialiştii acest proces de supervizare în cadrul serviciului de îngrijire la domiciliu. Întrebarea numărul 6 – evidenţiază ce ar trebui să facă un supervizor pentru ca activitatea sa să corespundă celor mai înalte standarde de calitate. Întrebarea numarul 7 – evidenţieză problemele (dificultăţile) cu care se confruntă specialiştii din Centru în timpul acordării serviciilor vârstnicilor. Întrebarea numarul 8 – evidenţieză care sunt competenţele unui supervizor de success. Întrebarea numarul 9 – prin intermediul acestei întrebări doresc să aflu dacă intervenţia unui supervizor ar influenţa calitatea serviciilor oferite vârstnicilor la domiciliu. Dacă da “cum” şi dacă nu “de ce “. Întrebarea numarul 10 – evidenţiază ce demersuri ar trebui să însluşească un supervizor pentru a-şi menţine activitatea la cele mai înalte standarde de calitate. Obţinerea datelor În cadrul acestei cercetări am folosit pentru obţinerea datelor: interviul, tehnica „observatorului participant”, şi focus grupul. Analiza datelor Am folosit o analiză de conţinut calitativă.

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Branc defineşte analiza de conţinut ca fiind “o tehnică pentru colectarea

şi

organizarea informaţiilor într-un format care le permite cercetătorilor să facă inferenţe despre caracteristicile şi înţelesul mesajelor (scrise şi orale) şi al artefactelor comunicării sociale”( 2008, p:98). Analiza de conţinut calitativă (Livesey, 2006) se întemeiază pe paradigma constructivistă şi urmăreşte înţelegerea semnificaţiilor latente ale mesajelor analizate (Sandu, 2010). Branc menţionează caracteristica definitorie a analizei de conţinut şi anume, procesul de codare, care permite organizarea de categorii prin marcarea pasajelor de text cu coduri alfanumerice, cuvinte sau expresii (2008, p:99) Una din metodele cele mai potrivite analizei datelor calitative este grounded theory, care presupune generarea sistematică a conceptelor şi teoriilor pe baza datelor colectate. “Grounded Theory este o abordare inductivă, ce porneşte de la observaţiile generale şi pe parcursul unui proces analitic se creează categorii conceptuale care explică tema cercetată.” (Walker, Myrick, 2006; Branc, 2008, p:86). Etape ale unei cercetării bazate pe Grounded Theory (LaRossa, 2005). Colectarea şi analiza simultană a datelor; Evidenţierea temelor emergente din analiza timpurie a datelor; Descoperirea principalelor procese sociale relevate de datele colectate; Construcţia inductivă a unor categorii abstracte care explică şi sintetizează aceste propcese; Eşantionare în scopul îmbunătăţirii categoriilor printr-un proces comparativ; Integrarea categoriilor într-un cadru teoretic care precizează cauzele, condiţiile şi consecinţele proceselor studiate (Sarker, Lau, Sahay, 2001; Branc, 2008, p:86). În versiunea obiectivă a „grounded theory”, înţelesul e ceva ce trebuie „descoperit” din cadrul datelor. În analiza datelor obţinute în cadrul cercetării, s-a pornit de la identificarea elementelor cele mai importante şi cele mai relevante pentru obiectivele şi scopul lucrării, după care am extras categoriile prin două inducţii succesive (Sandu, 2009): Extragerea cuvintelor cheie care derivă din expresiile subiecţilor intervievaţii;

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

-

Identificarea categoriilor în care se încadrează răspunsurile subiecţilor. După intepretarea categoriilor şi sub categoriilor am trecut la următoarea etapă , la generarea unui model teoretic şi anume „Ghidul metodologic de supervizare”.

Analiza calitativă a datelor
Supervizarea vizează creşterea eficienţei profesionale şi a calităţii serviciilor oferite beneficiarilor. Pe tot parcursul activităţii lor, asistenţii sociali se confruntă cu diverse situaţii, şi de cele mai multe ori sunt puşi în situaţii limită în vederea rezolvării acestora probleme ridicate de beneficiarii sociali. Considerăm că posibilitatea asistentului social de a beneficia de supervizare este o oportunitate de dezvoltatre profesională şi de creşterea calităţii activităţii desfăşurate în cadrul serviciului (Middleman, Rhodes, 1985, Shulman, 1995, Taibbi, 1995, Tsui, 2005). Analiza şi intepretarea datelor cercetării „Necesitatea supervizării în cadrul servicilului de îngrijire la domiciliu” Analiza direcţiilor cercetării Pentru analiza şi intepretarea datelor vom avea în vedere următoarele direcţii: Nivelului de cunoştinţe teoretice şi practice ale subiecţilor intervievaţi despre supervizare; Impactului instituirii unui post de supervizare în cadrul Centrului de Îngrijire la Domiciliu ; Nivelului de permisivitate a supervizarii în cadrul Centrului de Îngrijire la Domiciliu . Analiza este de tip subiectiv. Cu ajutorul primelor trei întrebării am delimitat eşantionul. Conform întrebării numărul 1 şi numărul doi specialiştii intervievaţi sunt: coordinatorul de proiect din cadrul Centrului de Îngrijire la Domiciliu , 2 asistenţi sociali, un medic şi un îngrijitor la domiciliu, cu o experienţă în cadrul sistemului social ce variază 14 luni până la 3 ani.

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Prin întrebarea numarul trei am evaluat activităţile specialiştilor sociali. Activităţile desfăşurate sunt : coordonator de proiect – „planific activităţile centrului, coordonez activitatea echipei tehnice, monitorizez şi evaluez echipa şi activitatea de îngrijire, mediez conflictele între membrii echipei centrului, alcătuiesc şi monitorizez evoluţia bugetului anual de cheltuieli, iniţiez şi menţin relaţiile de parteneriat-colaborare cu alte instituţii din sectorul public şi privat, etc..” asistenţii sociali – „Evaluarea iniţială, întocmirea planului de intervenţie, implementare şi monitorizare.” îngrijitor la domiciliu - „Vizite la domiciliu vârstnicului, comunicare cu acesta, menaj, cumpărături, toaletă generală, etc...„ medic – “Consultaţii medicale la domiciliu.”

Analiza frecveneţei cuvintelor În urma analizei frecvenţei cuvintelor , am identifiat în cadrul interviurilor urmatoarele cuvinte cheie: FRECVENTA 33 repetari in text CUVANT Supervizat ALTE FORME FRECVENTA - supervizat ...…………….........19 repetari in text - supervizatul ……………..........5 repetari in text - supervizati ………...……..........3 repetari in text - supervizarea ……………..........3 repetari in text - supervizatului ………...….........3 repetari in text - serviciilor...................................10 repetari in text - serviciului.....................................8 repetari in text - servicii..........................................8 repetari in text - supervizor ……….......………..19 repetari in text - educative………........………….7 repetari in text - educativ …………………......…3 repetari in text - educational ……...……......……2 repetari in text - aducare …......……...………….1 repetare in text - educe ………......……………...1 repetare in text - educatie ……......………...……1 repetare in text - domiciliu...................................15 repetari in text - invatat ………………….........…8 repetari in text - invatare ……........………………7repetari in text - varsta...........................................5 repetare in text - varstnice......................................3 repetare in text - varstnicului.................................1 repetare in text

26 repetari in text 19repetari in text 15 repetari in text 15repetari in text 15 repetari in text 15 repetari in

Serviciilor Supervizor Educative

Domiciliu Invatat Varsta

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

text 9 repetari in text 9 repetari in text 8 repetari in text 8 repetari in text 8 repetari in text

7 repetari in text

- varstnicii......................................1repetare in text - varstnici.......................................1repetare in text - treia............................................4 repetare in text Experienta - experienta ……........…………..9 repetari in text - specialist.......................................5 repetari in text Specialist - specialistii.....................................2 repetari in text - specialistul....................................2 repetari in text Administrative - administrative …..…..........……..8 repetari in text - rezultate …….........……………. 6 repetari in text Rezultate - rezultatele ...…........…………… 2 repetari in text - supervizare ….……….........……5 repetari in text Supervizare - supervizata ……...……........……2 repetari in text - supervizez ……..........………….1 repetare in text - perfectionarea…….......……......2 repetari in text - professionalism..........................1 repetare in text Perfectionarea - profesionalist............................ 1 repetare in text - profesionalism...........................1 repetare in text - profesionala..............................1 repetare in text - perfectionare ….........................1 repetari in text Reusita Relatie Nevoie Calitate Suportiva Ingrijire Organiza reusita ………….......…………..7 repetari in text relatie ……........………………..7 repetari in text nevoie...........................................7 repetari in text calitate..........................................6 repetari in text suportiva …….......…………….. 4 repetari in text suport …….........…………..……2 repetari in text ingrijire........................................6 repetari in text organiza …….............…………..2 repetari in text organizare …………..............…...2 repetari in text organizat …….........…………….1 repetari in text organizezi ……........……...…….1 repetari in text eficienta ……….........…..……... 4 repetari in text efficient……………….......……1 repetare in text eficiente…….......………………1 repetare in text evalueze.......................................3repetari in text evaluez........................................2 repetari in text evaluarea.....................................1 repetare in text beneficii.........................................3 repetari in text beneficiar......................................1 repetare in text beneficiari.....................................1 repetare in text beneficiarii....................................1 repetare in text coordonator...................................2 repetari in text coordonarea...................................2 repetari in text

7 repetari in text 7 repetari in text 7 repetari in text 6 repetari in text 6 repetari in text 6 repetari in text 6 repetari in text

6 repetari in text 6 repetari in text

Eficienta Evalueze

6 repetari in text

Beneficii

5 repetari in text

Coordinator

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

5 repetari in text 5repetari in text 5 repetari in text 5 repetari in text 5 repetariin text 3 repetari in text 3 repetari in text 2 repetari in text 2 repetari in text

Success Standarde Controla Imbunatatiri Comunicare Monitoriza Sprijin Stimuleaza Intervina

- coordonez.....................................1 repetare in text - succes...........................................5 repetari in text - standarde.......................................5 repetari in text - controla....................................... .2 repetari in text - control...........................................2 repetari in text - controlul.........................................1 repetari in text - imbunatatiri..................................2 repetari in text - imbunatatirea.................................2 repetari in text - imbunatati.....................................1 repetare in text - comunicare ....................................5 repetari in text - monitoriza.....................................3 repetari in text - sprijin...........................................1repetare in text - sprijinandu...................................1 repetare in text - sustinere.......................................1 repetare in text - stimuleaza.....................................2 repetari in text - intervina.......................................2 repetari in text

b). Reprezentarea grafică a cuvintelor cheie

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

35 30 25 20 15 10 5 0
ie na re u or ul tu l ili a vo iji

33 26 19 15 15 9 6 7 2 8 6

at e lr

ul

or

li s

ic

rv i

ic

at

ii l

ne

tn

ia

rv

te

rv

rv

in

zu

m

do

ec

pe

va

sp

su

pe

rs

oa

în cadrul centrului. Supervizorul trebuie să intervină (prin sprijin, formare şi îndrumarea specialistului) în realizarea obiectivelor serviciilor acordat persoanelor vârstnice, astfel încât activitatea asistentului social să se concretizeze în rezultate de o eficienţă maximă iar clienţii sociali să se bucure de beneficiile supervizării.

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

na

Conform analizei interviurilor, specialiştii consideră că este necesară supervizarea

su

pe

se

re

in

be

rs

ne

gr

ic

iz

iz

f ic

ii

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 6 5 5 9

19

15

15

8

7

6

6

7

6

6

5

5

5 3 3 2

5

sp ri ji n

ta

iv a

re

at iv e

at iv a

la

ri

ga ni za

ic ie n

iz o

ic ar e

rt

ta

ro

su po

bu na

in is tr

ed uc

co nt

su pe

ef

co m

in

Specialiştii sociali intervievaţi pun accent în primul rând pe două din funcţiile supervizării, şi anume: funcţia educativă şi funcţia suportivă. Activităţile cele mai recomandate supervizorului în lucru cu supervizatul sunt: sprijin, monitorizare, organizare, administrare, coordonare, comunicare, evaluare şi control (Unguru, Sandu, 2010). Pentru ca supervizorul să profeseze eficient, trebuie să inteprindă anumite elemente esenţiale, spre exemplu, specialiştii intervievaţi din cadrul centrului accentuează: rolul expeienţei în lucru cu persoanele vârstnice, să fie perfecţionist, să ştie să dezvolte o relaţie empatică între el şi supervizat, să se dezvolte profesional continu, activităţile realizate să corespundă standardelor de calitate. Şi nu în ultimul rând, să ştie cum şi când să stimuleze activitatea lucrătorului social, motivându-l pe acesta să „ţintescă” spre excelenţă. I. „Nivelul cunoştinţelor teoretice şi practice ale subiecţilor intervievaţi despre supervizare”.

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

ad m

or

st

an da

un

rv

rd e

ti

ru l

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Conform întrebării numărul patru -

supervizarea este definită în mai multe

moduri, pornind de la „relaţie de sprijin şi îndrumare, monitorizare şi a îndeplinirii obiectivelor Centrului, şi terminând cu evaluarea şi controlul activităţii lucrătorilor sociali...” Potivit datelor obţinute de la „participantul observator”, specialiştii din cadrul centrului cunosc conceptul de supervizare şi au o proprie imagine a desfăşurării acestui proces. Am avut plăcerea de a colabora cu specialişti foarte bine instruiţi, care au demonstrat prin răspunsurile lor că posedă solide cunoştinţe cu privire la supervizarea socială, la modul în care acest proces trebuie organizat, la aşteptările părţilor implicate, la nevoile de cunoaştere şi dezvoltare personală a supervizaţilor, la importanţa, avantajele dar şi limitele supervizării. II. Impactului instituirii unui post de supervizare în cadrul Centrului de Îngrijire la Domiciliu Estimarea impactului supervizării de către specialiştii sociali s-a realizat prin intermediul întrebărilor numărul cinci, şase, nouă şi zece. Întrebarea numarul cinci urmăreşte o descriere a procesului practic de desfăşurare a supervizării în imaginea specialiştilor intervievaţi, a acţiunilor ce trebuiesc întreprinse de supervizor , a metodelor şi tehnicilor utilizate, a modului în care principiile supervizării vor trebuii să fie aplicate şi ce impact cred că ar avea acest proces asupra beneficiarilor. Dincolo de diferenţele de gandire, toţi respondenţii au accentuat importanţa relaţiei ce se stabileşte între supervizor şi supervizat, relaţie care trebuie să se apropie de prietenie, să se bazeze pe intercunoaştere, pe împărtăşirea emoţiilor, pe deschidere, pe sinceritate, dar şi pe obiectivitate. Unele dintre metodele ce ar trebui utilizate pentru ca supervizarea să aibă un impact pozitiv, sunt: ascultarea activă, dezbaterile, analiza şi reflecţia, colaborarea şi schimbul de idei.

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Întrebarea numărul şase

îşi propune identificarea calităţilor necesare unui impact pozitiv , supervizorul trebuie să

supervizor, şi oferirea unor sfaturi practice din partea specialiştilor intervievaţii. Pentru ca supervizarea să aibă un exceleze în tot ceea ce face şi în acelaşi timp să se plieze pe nevoile supervizaţilor. Răspunsurile la această întrebare sunt foarte diferite, ceea ce demonstrează faptul că aşteptările vizavi de activitatea unui supervizor sunt foarte ridicate şi numeroase, abilităţile şi calităţile sale trebuie să acopere o arie largă pentru că şi responsabilităţile pe care el le are în raport cu supervizatul sunt diverse. Nu ne rămâne decât să enumărăm aceste recomandări/calităţi ale supervizorului , lansând invitaţia de a medita asupra lor: să organizeze foarte bine şedinţele de supervizare (să stabilească obiectivele, etapele, modalităţile de evaluare a procesului şi a fiecărei persoane supervizate, să stabilească durata şi periodicitatea şedinţelor); să menţină un contact continu şi direct cu supervizaţii, să asigure un mediu de învăţare, să îndrume folosind principiile învăţării la adult; să încurajeze, să motiveze şi să entuziasmeze supervizatul; să se preocupe de dezvoltarea responsabilităţii supervizatului, a interesului acestuia pentru oferirea de servicii de calitate şi a comportamentului etic; să stimuleze critica reflexivă, competenţa şi performanţa; să ofere feed-back, să urmărească revizuirea practicii şi evitarea malpraxisului; să fie un bun ascultător, „să nu lase impresia unui om care ştie tot şi care este prezent pentru a-şi etala cunoştinţele”; să cunoască foarte bine funcţiile şi limitele supervizării. Conform întrebării numărul 10 demersurile aşteptate de către specialiştii din cadrul centrului privind supervizorul: “în primul rand o pregătire teoretică riguroasă, o experienţă cât mai bogată în câmpul muncii sociale, cunoaşterea propriilor limite şi dorinţa de perfecţionarea continuă, schimb de experienţă cu cât mai mulţi specialisti din domeniu”; “să folosească întregul arsenal de cunoştinţe profesionale dobandite în acest domeniu (experienţa sa profesională în relaţia cu supervizaţii), contact continu

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

cu beneficiarii şi cu asistentul social, perfecţionare continuă, o comunicare cât mai bună, lucru în echipa”; “conduită”; “morală-etică”. Modul în care ar influenţa calitatea serviciilor oferite intervenţia unui supervizor este estimat şi cu ajoturul întrebării numărul nouă. Toţi specialiştii intervievaţi susţin că intervenţia unui supervizor este benefică atât pentru creşterea calităţii serviciilor cât şi pentru dezvoltarea profesională a specialiştilor din cadrul Centrului de Îngrijire la Domiciliu. În timpul procesului de supervizare, supervizatul trebuie să beneficieze de sprijin, pentru a face faţă situaţiilor cu care nu s-a confruntat sau despre care posedă puţine cunoştinţe, prin acumularea de noi informaţii, dezvoltarea de noi abilităţi, conştientizarea şi înţelegerea mai profundă a beneficiarului, dar şi a propriului comportament în raport cu acesta. În urma analizei datelor s-a reliefat importanţa aplicării supervizării în vederea asigurării eficienţei asistenţei acordată beneficiarilor. Prezenţa unui supervizor în cadrul serviciului de asistenţă socială duce la o mai bună colaborare a specialiştilor sociali între ei şi implicit la o dezvoltare a serviciilor oferite dar şi o îmbunătăţire a calităţii lor. Nivelului de permisivitate a supervizarii în cadrul Centrului de Îngrijire la Domiciliu. Prin intermediul întrebării numărul şapte supervisor este necesară. Situaţiile în care acestia au nevoie de intervenţia supervizorului, sunt : “ În situaţiile de criză, în procesul de intervenţie, în benificiarii/aparţinătorii sau între membrii echipei, etc”. Supervizorul trebuie să realizează transferul de cunoştinţe, abilităţi, deprinderi, informaţii între el şi supervizat. Aşa cum reiese din răspunsurile subiecţilor, cel mai important şi consistent tranfer este cel de natură emoţională, în cadrul relaţiei supervizorsituaţiile de conflict cu specialiştii evidenţiază ideia de

acceptare sau nu a intervenţiei unui supervisor. Specialiştii susţin că intervenţia unui

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

supervizat realizându-se o descărcare emoţională, o diminuare a trăirilor emoţionale negative care pot conduce la suprasolicitare, asigurându-se suportul emoţional necesar continuării în bune condiţii a activităţii. În acest sens, prin intermediul întrebării numărul zece, specialiştii intervievaţii, sunt rugaţi să completeze portretul supervizorului de succes, prin reliefarea competenţelor, abilităţilor, calităţilor care asigură un proces de supervizare eficient. Bineînţeles, este important să precizăm că nu doar trăsăturile supervizorului sunt definitorii pentru calitatea procesului de supervizare, ci toate elementele implicate au rolul şi contribuţia lor la succesul activităţii desfăşurate. Supervizorul are rolul de model, este motorul acţiunii şi al grupului, aşa cum profesorul este oglinda materiei predate şi prin personalitatea sa poate influenţa comportamentul elevilor. Competenţele cele mai importante în imaginea specialiştilor intervievaţi sunt : obiectivitate; profesionalism (cunostinţe teoretice temeinice şi experienţă în lucru cu grupul ţintă); bun mediator in relaţiile cu alţii specialişti; bun organizator; deschis şi eficient în comunicare (să nu îşi impună cu orice preţ punctul de vedere, să nu manipuleze); să însuşească cunoştinţe despre nevoile vârstnicilor, psihologia acestora; experienţă în lucru cu vârstnicii; experienţă managerială; persoană impunătoare prin natura experienţelor avute; să delege sarcinile în mod corespunzator; să-şi asuma eficient rolul; să fie informat la zi cu toate noutaţile din domeniu; să lucreze în domeniu; să prezeninte modele de bune practici, pe care le-a aplicat in munca sa cu mult succes etc.

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

A fost conturată de către specialiştii sociali ideea acceptării unui supervizor din afară instituţiei. Astfel supervizorul trebuie să posede multe competenţe şi abilităţii pentru a realiza o supervizare eficientă în cadrul centrului. Analiza datelor obţinute au arătat că relaţia dintre specialiştii implicaţi în supervizare este foarte importantă şi are un rol hotărâtor pentru buna desfăşurare a procesului (Finch, 1997). Această relaţie trebuie să se bazeze pe deschidere şi sinceritate, încredere reciprocă, obiectivitate, corectitudine, responsabilitate, căldură sufletească, înţelegere şi acceptare. Din datele obţinute reiese necesitatea supervizării asistenţilor sociali (Hurduc et all, 2010) din cadrul centrului. Concluzii Răspunsurile obţinute impresionează prin sinceritate şi deschidere, subiecţii dezvăluind trăirile lor emoţionale, atitudinile şi punctele de interes. Identificarea aspectelor mai sus menţionate, şi corelarea celor trei direcţii ale cercetării, au evidenţiat că este importantă existenţei supervizorului în cadrul serviciilor sociale. Din datele obţinute reiese scopul cercetării aceste lucrării, şi anume: necesitatea supervizării asistenţilor sociali. O supervizare eficientă implică o bună relaţie între asitentul social supervizor şi asistenţii sociali supervizaţi, relaţie care este dependetă de: gradul de implicare, relaţii de colaborare, luarea în considerare a opiniei fiecăruia. Aspectele implicate în formarea realţiei includ sprijin, deschidere, sarcini comune. Abilităţile şi competenţele necesare supervizorului în relaţia de superizare se rezumă la: comunicare interpersonală , dezvoltarea abilităţii de negociere a puterii, răbdare, calm, înţelegerea şi acceptarea celorlaţi, capacitatea de a vedea punctele tari ale fiecăruia, rezistenţa la stres, colaborare. Aspectele implicate în aprofundarea legăturii asistenţi sociali supervizaţi - asistent social supervizor sunt: delimitare între ideea de control şi idea de supervizare,

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

supervizare reală, supervizare competitivă, feedback, supervizare la nivel de instituţie, calitatea umană a supervizorului şi oferirea de sfaturi. Din datele obţinute, rolul supervizorului în proiectele viitoare este de o imortanţă majoră. Existenţa unei supervizări eficiente implică acceptarea supervizorului, conturarea clară a rolului său şi specializarea sa pe o anumită arie. Conform intepretării datele obţinute în urma aplicării interviurilor şi a folosirii tehnicii « participantului observator » în cadrul serviciului vizat şi corelării acestora cu literatura de specialitate ne-au fost utile în realizarea unui Ghid metodologic de supervizare a serviciilor sociale oferite vârstnicilor. Datele obţinute prin interviuri au fost utile în stabilirea elementelor din ghid cu privire la : Rolul supervizorului ; Calităţile şi abilităţile necerare unei supervizării eficiente ; Competenţele unui supervizor de succes ; Activităţile supervizorului. Pe altă parte literatura de specialitate a reprezentat un mod de ghidare în realizarea corectă şi clară a metodologiei implemnării ghidului propus. Considerăm necesară abordarea unui limbaj de specialitate în elaborarea prezentului ghid, fapt ce susţine raportarea la un « nomitor » comun de către toţi specialiştii ce activează în domeniul social.

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Bibliografie
Agapie, A., Ponea, S., Bradu, O., Plugaru, A., Nechiforescu, C., Nicăi, F., Chicoş, C., Olteanu, P., Vlase, B., Necolaescu, A., Definirea competenţelor unui supervizor de succes, comunicare prezentată în cadrul seminarului Sandu, A. (coord., 2010), Supervizare de grup în asistenţa socială, în cadrul Programului Masteral Supervizare şi Planificare Socială, Universitatea “ Al. I. Cuza” Iaşi. Ambrosa, A.M., (2010). Legal and Ideological Fundaments of Administrative Decentralization in Post-Comunism,in Jurnalul de Studii Juridice, Year 5, 1-2, June, 2010, pp. 315-330 Bernard, J., Goodyear, R., (1998). Fundamentals of Clinical Supervision, Publishing by Taylor & Francis Inc, USA. Branc, S, (2008), Generaţii în schimbare. Modele de educaţie familială în Banatul secolului XX, Editura Lumen, Iaşi. Brill, M. (1990) ‘Unsent Letters: A Technique and Exercise in Social Work Supervision’, The Clinical Supervisor 8(1): 153–62. Cojocaru Şt., (2007), Supervizarea de grup apreciativă, în Munteanu, A (coord.), Supervizarea- Aspecte practice şi tendinţe actuale, Editura Polirom, Iaşi, pp 211224. Cojocaru, Şt., (2005), Metode apreciative în asistenţa socială. Ancheta, supervizarea şi managementul de caz, Editura Polirom, Iaşi; Dawson, J, B, (1926), ”The casework supervisor in a family agency”, Family 6; Finch, J.B et al.,(1997), ‘Student and Staff Training; Empowerment Principles and Parallels’, The Clinical Supervisor 15(1): 129–43; Hardcastle, D.A., 1991, ‘Toward a Model for Supervision: A Peer Supervision Pilot Project’, The Clinical Supervisor 9(2): 63–76; Hawkins, P. & Press; Haynes, R., Corey, G., Moulton, P.,(2003), Clinical Supervision in the Helping Professions: A Practical Guide, Thomson Brooks- Cole, Wadsworth, OH. Shohet, R., (1989), Supervision in the Helping Professions. An individual, group and organizational approach, Milton Keynes: Open University

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Hurduc, M., Bunea, O., Gugeanu, M., Ifrim, R., Modoranu, L., Ştefan, M., Croitoru, C., Cilidariu, L., Onilă, M., Mogoş, V., Chiruţă, A., Apreotesei, M., Gabor,G. Evidenţierea necesităţii supervizării, comunicare prezentată în cadrul seminarului Sandu, A. (coord., 2010), Supervizare de grup în asistenţa socială, în cadrul Programului Masteral Supervizare şi Planificare Socială, Universitatea “ Al. I. Cuza” Iaşi. Itzhaky, H. & R. Aloni, (1996), ‘The Use of Deductive Techniques for Developing Mechanisms of Coping with Resistance in Supervision’, The Clinical Supervisor 14(1): 65–76 Kadushin, A., 1976, Supervision in Social Work, Columbia University Press, New York; Jourdan- Ionescu, C, (2007), Modelele şi evaluarea supervizării, în Munteanu, A, (coord.), Supervizarea- Aspecte practice şi tendinţe actuale, Editura Polirom, Iaşi, pp171-191. Kadushin, A., (1992), Supervision in Social Work (3 rd. Edn.), Columbia University Press, New York; Kaplan, T., (1991), ‘Reducing Student Anxiety in Field Work: Exploratory Research and Implications’, The Clinical Supervisor 9(2): 105–17; LaRossa, R., (2005). Grounded Theory Methods and Qualitative Family Research in Journal of Marriage and Family 67, (837-857). Larson, K., N., Grundens-Schuck, Lundy, A., (2004). Can You Call It a Focus Group? Ames Iowa: Iowa State University Extension,consultat la: http.//www.extension.iastate.edu/Publications/PM1969A.pdf. Livesey, C., (2006). The relationship between Positivism Imterpretivism and Sociological Reserch Methods, in As Sociology for AQA, consultat online la www.sociology.org.UK. Lunden, K, (2007), Supervizarea ca sprijin pentru profeşionişti, în Munteanu, A (coord.), Supervizarea- Aspecte practice şi tendinţe actuale, Polirom, Iaşi, pp161-169. Middleman, R.R. and G.B. Rhodes, (1985), Competent Supervision. Making Imaginative Judgements. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall; Miftode V., (2004a). Tratat de asistenţă socială, Editura Axis, Iaşi. Miftode V., (2004b). Tratat de metodologie sociologică, Editura Lumen, Iaşi.

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Morgan, D.L., (editor) (1993). Successful Focus Group: Advancing the State of the Art. Newbury Park, Calif.: Sage. Ponea, S, (2009). Supervizarea şi managementul de caz, în Ponea, S, et all Deschideri Postmoderne în Sociologie şi Asistenţa Socială, , Editura Lumen, Iaşi, pp: 9-50. Ponea, S., (2010). The Implementation of Appreciative Management in the Recruting Process and the Integration of New Employee in Postmodern Openings, Vol. 3, September, pp.5 – 22 Ponea, S., Sandu, A., (2010). Assessment of Professional Competences: Constructive Dimension of Human Resources Management , in “Romanian Journal for Multidimensional
Education”, Vol. 2, No. 4, p. 17, August 2010

Robbins A. (2001). Puterea nelimitată, Bucureşti, Ed. Amaltheya. Sandu, A, (2002), Asistenţă şi intervenţie socială, Editura Lumen, Iaşi. Sandu, A. (2009). Ghid de elaborare Standarde Ocupaţionale- Supervizor în asistenţă socială, Suport de curs Supervizarea de grup în asistenţa socială, Master de Supervizare şi Planificare Socială, Universitatea Al.I. Cuza Iaşi. Online: http://www.scribd.com/doc/24696538/Ghid-Elaborare-Standard-OcupationalSupervizare Sandu, A., (2010). Constructive Approaches on the Phylosophy of Law, in Postmodern Openings, Vol. 3, September, pp.23-34 Sandu, A., Unguru, E., (2010). Perception Of Local Public Authorities From Rural Areas On The Modernization Of The Social Services In The European Context, Working Papers in SSRN available online at: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1657830 Sandu, A., Cojocaru, Şt., Unguru, E., Ponea, S. (2010). An analysis of the competencies in supervision of social services, in Social Research Reports, Vol. 16, pp: 5-103. Sarker, S., Lau, F., Sahay, S., (2001), Using an adapted Grounded Theory. Aproach for Inductive Theory Building About Virtual Team Development. The Data base for Advances in Information Systems-Winter, Vol. 32, Nr. 1. Shulman, L., (1995), Supervisions and Consultation Encyclopedi of Social Work, NASW Press, Washington DC.

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

Copyright Lumen

Plugaru, A., Ponea, S., Evaluarea Supervizarii Serviciilor Sociale

Taibbi, R., (1995), Clinical Supervision. A Four-Stage Process of Growth and Discovery. Milwaukee, WI: Families International. Tsui, M., (2005), ”Functions of social work supervision in Hong Kong”, International social work, http://isw.sagepub.com, Published by SAGE Publication; Unguru, E., Sandu, A., (2010). Evaluation of supervision in social work practice in rural areas, Working Papers in SSRN available online at: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1657834 Walker, d., Myrick, F., (2006). Grounded theory: An Exploration of Qualitative Health Research, Vol.6, Nr.4, (547-559).

(Translate from english) Postmodern Openings, Year 1, Vol.3, September, Year 2010, Editura Lumen, Iasi

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->