Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE

CANTEMIR”
Facultatea de Relaţii Economice
Internaţionale

Tema 31:

Rolul Fondului Monetar Internaţional


în economia mondială

Anul I - Frecvenţă redusă


Semestrul I
2007-2008

Titular de curs: Lector univ. drd. Chiţiba Constanţa Aurelia


Autor:
Bucureşti,
Iunie 2008

Cuprins:
Scurt istoric al apariţiei FMI ..............................................................3
Rolul FMI in economia mondială.........................................................4
Activităţi legate de criza din Asia..................................................................................4
Sprijinul acordat ţărilor postconflictuale........................................................................6
Relaţiile între FMI şi alte organizaţii internaţionale........................................................8

Bibliografie...............................................................................................................10

2
CAPITOLUL 1 :
Scurt istoric al apariţiei FMI

După primul război mondial statele europene au întâmpinat


mari greutăţi la trecerea de la un sistem monetar în regim de
război la unul de pace.
Au apărut variaţii mari între nivelurile inflatiei, între
mecanismele de formare a preţurilor si a veniturilor. Emisiile de
bilete în cantităti mari de către băncile centrale cea ce a provocat
o inflaţie puternică.
Una dintre primele ţări care s-a întors la etalonul aur a fost Germania.
Hiperinflatia din anul 1923 a condus la prăbuşirea monedei, un dolar a ajuns la 4,2
mlrd. de mărci germane. Marca nou creată era garantată cu 40% prin resursele de
devise si aur ale băncii centrale.
În anul 1928 şi Franţa s-a întors la etalonul-aur prin stabilizarea monetară, care a
condus la o devalorizare a francului cu patru cincimi.
Necesitatea apariţiei unei organizaţii ca FMI a devenit evidentă după Marea
Depresiune la începutul anului 1930, care a pătruns în toate formele de viaţa
economică. Multe bănci au dat faliment, costurile producţiei agricole au fost mai mari
decât preţul produselor finite, producţia a fost ţinută în stoc fără să poată fi valorificată,
iar mai mult de 10 mil. de oameni ereau în căutare de muncă pe care n-o aveau şansa
să găsească.
În anul 1931 lira sterlină este devalorizată cu 30%. Aceasta pune punctul de
începere a devalorizării în lanţ de către ţările pentru a căştiga părţi din piata. Toate
ţările legate din punct de vedere comercial cu Anglia şi-au devalorizat monedele
nationale. În această perioadă preţurile mărfurilor au scăzut cu 48% , iar volumul
comerţului mondial a scăzut cu peste 60%. Unele guverne au introdus restricţii pentru
schimbul monedei naţionale folosind operaţiile de barter ( de exemplu o locomotivă
pentru 100 tone de cafea ) şi astfel eliminând folosirea monedei naţionale. Alte guverne

3
, disperate în problema să găsească cumpărător străin pentru producţia sa agricolă, au
început să vândă la preţuri sub costul producţiei pentru a face faţa concurenţei străine.
În anul 1933 a fost organizată la Londra o conferinţă. Scopul desfăşurării acestei
conferinţe a fost oprirea prăbuşirii monedei naţionale, eliminarea barierelor tarifare ,
scăderea ratelor dobânzilor. Conferinţa a eşuat din cauza egoizmelor naţionale ţărilor
participante.
În anul 1936 Anglia, Franţa si SUA au semnat un acord care avea scopul principal
să restabilizeze relaţiile economice internaţionale. În această privintă s-a registrat o
mică readresare în anul 1937, dar după criza din anul 1938 si al doilea război mondial
acest acord numai a avut nici-o putere.

CAPITOLUL 2:
Rolul FMI în economia mondială

2.1.Activităţi legate de criza din Asia

În anul 1990 au fost efectuate cele mai semnificative schimbări în istoria FMI.
Acestea au fost legate de procesul de integrare a pieţelor de mărfuri, servicii şi capital.
O parte importantă în activitatea FMI deţine acordarea împrumuturilor în domeniul
bancar şi supravegherea sistemului monetar internaţional.
Între ţările care au beneficiat de ajutorul financiar al FMI în anii '90 au fost ţările
din Europa Centrală şi regiunea Baltică, Rusia şi alte ţări din fosta Uniune Sovietică
pentru înlesnirea trecerii lor dificile din economia planificată la economia de piaţă.
Multe eforturi au fost depuse în formarea structurilor financiare şi economice, foarte
importante pentru funcţionarea economiei de piaţă.
O parte importantă în activitatea FMI ocupă colaborarea strînsă cu Banca
Mondială în vederea sprijinirii celor mai sărace ţări din lume.
În criza financiară la mijlocul acestei decade în Mexico FMI a aprobat pe data de
1.02.1995 cel mai mare pachet financiar pentru o ţară membră a FMI în valoare de
$17,8 billion. Acest ajutor avea scopul să stsbilizeze situatia financiară şi să oprească
ieşirile masive de capital din Mexic.

4
Criza financiară din Asia din anul 1998 a fost evenimentul financiar a anului. Cel
mai mult afectate au fost Indonesia, Coreea si Tailanda.
Printre cauzele principale pentru această criză putem să considerăm
împrumuturile externe făcute de aceste ţări în exces, cu scădente scurte. Pe de altă
parte regurile bancare inadecvate şi intervenţia sa nereuşita n-au putut să contribuie la
stabilizarea situaţiei economice. Întărzierea semnificativă în adaptării măsurilor
corespunzătoare în rezolvarea acestor dificultăţi a aprofundat criza financiară şi a
afectat şi alte ţări din această regiune.
FMI a ajutat cele trei ţări cel mai mult afectate - Indonesia, Coreea si Tailanda -
aranjănd programe pentru reforme economice, care ar treebui să ajute refacerii
situaţiei financiare. Coreea a beneficiat de ajutor financiar la valoare totală de $ 11,2
billion şi Tailanda $ 4,0 billion.
Au fost intensificate consultaţiile cu celelalte ţări membre pentru a fi luate
măsuri, care să nu mai permit în viitor afectarea altor ţări din această regiune. Au fost
aplicate proceduri accelerate organizate sub numele de Mecanism Urgent de Finanţare.
Astfel FMI a elaborat programe, care au fost adăugate la programele deja existente şi
care au avut drept scop să adapteze FMI către cerinţele acestei perioade. De
asemenea a fost creată facilitatea de Rezerve suplimentare pentru a ajuta ţările
afectate prin acordarea împrumuturilor pe termen scurt, necesare pentru recuperarea
încrederii pierdute a investitorilor. FMI a colaborat cu alte instituţii internaţionale
financiare, de exemplu cu Banca Mondială şi Banca da Dezvoltare din Asia pentru a
mări suportul financiar pentru programele de reforme economice.
Principalele concluzii făcute de funcţionării FMI sunt patru şi se referă la
necesitatea punerii la dispoziţie la FMI a unei informaţii, cât se poate mai concrete, de
către ţările membre. Pe de altă parte cu o mai mare atenţie trebuie să fie analizate
rezultatele macroeconomice ale ţărilor pe termen scurt. Un rol crucial joacă existenţa
unei transparenţe în privinţa programelor, care se aplică pentru ieşirea din criză. Nu pe
ultimul loc ca importanţă este faptul că ţările membre trebuie să binevoiască să ia în
considerare sfaturile politice de la FMI.
Pentru a colabora mai străns cu ţările afectate de criza din Asia şi din cauza
rolului important, pe care aceste ţări îl au în economia mondială FMI a deschis un nou
office pentru Asia şi Pacific în Tokyo. Directorul acestui office este Kunio Saito. Între
scopurile principale sunt păstrarea unui dialog permanent cu politicienii din Asia si
supravegherea pieţei financiare în această regiune.

5
În luna iulie 1998, după dificultăţiile financiare serioase, Rusia a primit un
împrumut de $11.2 billion, care va avea drept scop să suplimenteze cele $ 9.2 billion
primite în luna martie 1996.
A 50-a anivarsare a FMI în anul 1994 a creat ocazia pentru efectuarea unui număr
mare de întălniri si discutii privind activitatea fondului în viitor.
Schimbările în mediu economic international impun într-un fel si reevaluare a
rolului FMI si eventual efectuarea unor schimbări în rolul său în economia mondială.
Folosirea largă a ratelor de schimb flexibile a dezavantajat tările industriale si ele au
beneficiat mult mai putinde ajutor financiar din partea FMI, aşa cum a fost prevăzut în
Bretton Woods. Mai mult decât aceasta, multe ţări membre n-au avut aces la fluxurile
de capital privat, mai ales în perioade de dificultăţi economice şi numărul acestor ţări a
crescut mult, afectând şi ţările în traziţie. Aceste ţări se bazează pe asistenţa financiară
din partea FMI în resolvarea problemelor financiare legate de balanţa de plăţi.
În viitor descentralizarea în sistemul valutar al ţărilor industrializate va continua.
De aceea va fi necesară o reevaluare a rolului FMI privind supravegherea şi finanţarea
ţărilor membre. De exemplu a fost făcută o propunere în sensul că valutele mai
puternice să fie legate şi fixate întru-n sistem. Comisia din Bretton Woods a propus FMI
să preia de la Grupul Celor 7 responsabilitatea de a efectua politica de coordonare, care
să aibă ca scop reducerea instabilităţii ratei de schimb şi eventual trecerea la un sistem
mult mai flexibil.
Cu totul altă direcţie a fost propusă de la ceilalţi funcţionari FMI să abandoneze
rolul său în domeniul financiar şi să concentreze activitatea sa asupra disciplinei
comerciale, exercitată de fluxurile de capital privat, scopul fiind corectarea
neadaptibilităţii bilanţelor de plăţi ale ţărilor membre. Astfel FMI poate să devină un fel
de agenţie de evaluare pentru politiciile economice de stat ale ţărilor membre. Mai mult
decât aceasta a fost propus în acest context FMI să joace un rol central în coordonarea
restructurării datoriilor statelor, ca un fel de curte de faliment.
Toate aceste propuneri deocamdată n-au găsit o acceptare mai largă. În
momentul în care FMI va acţiona ca o agenţie de evaluare, atunci relaţiile între FMI şi
ţările membre se vor schimba substanţial.
În prezent rolul FMI este de a facilita relaţiile dintre debitor si creditor. Probabil
schimbările, care se vor efectua nu mai vor fi cu rolul financiar, pe care l-are FMI şi în
natura politicii de supraveghere a Sistemului Monetar International.

6
2.2.Sprijinul acordat ţărilor postconflictuale

În anii recenţi, pe plan mondial s-a manifestat în creştere numarul ţărilor în care
există instabilitate politica, convulsii sociale sau conflicte armate internaţionale. Pentru
a sprjini preîntămpinarea intr-un moment iniţial necesităţiile speciale în astfel de ţări, în
anul 1995 FMI a întărit politica sa financiară prin întroducerea Asistenţei de Urgenţă
pentru ţările postconflictuale. Din această cauză, şase ţări- Albania, Bosnia şi
Herzegovina, Republica Congo, Ruanda, Sierra Leone, şi Tajikistan au beneficiat de
această asistenţă. În procesul de intrajutoare al acestor ţări pentru restabilirea
stabilităţii macroeconomice, FMI lucrează în colaborare cu alte organizaţii internaţionale
şi creditori bilaterali .
În anii ‘70, ’80, şi începutul anilor ’90, FMI a ajutat un numar mare de ţări
postconflictuale - cum ar fi Bangladesh, Cambodgia, Chad, El Salvador, Etiopia, Georgia,
Haiti, Jordan, şi Nicaragua- printr-o varietate mare de facilităţi acordate de FMI. Pentru a
întări aceste eforturi, în luna octombrie 1995 Bordul Executiv a stabilit ca atat timp căt
sunt disponibile instrumentele financiare ale FMI şi sunt adecvate pentru a face faţă
situaţiilor postconflictuale, sprijinul FMi se poate dovedi benefic.
În anul 1995, la întalnirea la Halifax, reprezentanţilor grupului celor 7 au invitat
instituţiile înfiinţate în Bretton Woods şi Organizaţia Naţiunilor Unite să stabileasca
procedurile de coordonare, aplicate în funcţie de necesităţiile de resurse, în scopul de a
facilita o tranziţie lina în faza de rehabilitare a crizei, şi pentru coordonarea activităţii
de cooperare mai efectiva cu creditorii.
Pentru a primi asistenţă postconflictuală, trebuie sa se stabilezeze o balanţă de
urgentă a plăţilor necesare pentru a ajuta refacerea rezervei şi întâlni plăţile curente,
inclusiv serviciul datoriei catre instituţiile multilaterale, şi rolul pe care îl joaca FMI în
catalizarea sprijinului de alte surse oficiale. De asemenea este important să se
determine capacitatea administrativa şi instituţionala a statului care a fost întrerupta la
punctul în care ţările membre sunt momental incapabile să se dezvolte şi să
implementeze un program economic multilateral care poate fi sprijinit sub
aranjamentului FMI. Totuşi acolo unde există capacitatea suficienta pentru
planificarea şi implementarea politicii, şi se demonstrează angajament ferm de catre
autoritaţile care vor garanta că resursele FMI vor fi protejate şi folosite adecvat.

7
Ca urmare, Consiliul Executiv a hotarat să extindă politica sa existentă asupra
asistenţei de urgenţă - care pănă la acest moment a fost acordată pentru a acoperi
numai calamităţile naturale .
Elementele necesare pentru întrebuinţare a asistenţei de urgenţă includ o declarare
clară a situaţiei economice; quantificare a cadrului macroeconomic, pozitia
autorităţilor şi intenţia lor de a apela căt mai repede la forma tradiţionala de finanţare
a FMI (cum ar fi a acordurile stand-by sau ESAF aranjament).
FMI intervine pentru a sprjini preîntâmpinarea necesităţiilor speciale ale ţărilor
postconflictuale şi aceasta este ca o parte din efortul coordonat internaţional depus de
diferite agenţi multilaterali şi donatori bilaterali luând rolul principal în coordonarea şi
mobilizarea asistenţei.
Rolul cheie al FMI în ţările postconflictuale este sa ajute restabilirea stabilităţii
macroeconomice. Aceasta este realizat în faza iniţiala prin intermediul asistenţei
tehnice şi sfaturile politice pentru ajutarea refacerii administrative şi instituţionale şi
pentru a crea capacitatea necesara pentru a pune un program economic multilateral
corespunzător. Odata ce situaţia economică a fost stabilizata, FMI poate face disponibila
asistenta financiară care joaca deseori rolul cheie în catalizarea sprijinului de alţi
creditori şi donatori.
Asistenţa tehnică a FMI se focalizeaza pe capacitatea de reconstruire -de
exemplu, înfiinţarea şi reorganizarea instituţiilor monetare şi de shimb valutar pentru a
putea ţara respectiva să efectueze rambursările legate de creditele luate şi
operaţiunile de schimb valutar străine şi să asigure întrebuinţarea efectiva a resurselor
existente ţării respective.
Astfel de asistenta mai poate fi acordată şi de alte instituţii cum ar fi UNDP,
Banca Mondiala, Uniunea Europeana, şi donatori bilaterali şi multilaterali .
Sfaturile politice date de către FMI acopera toata gama ale politicii
macroeconomice şi de asemenea asigura şi necesarul de măsuri structurale. Acordarea
asistenţei financiare depinde de factorii specifici ai statelor, cum ar fi cât de repede
este clarificata situaţia politică, capacitatea membrilor să formuleze şi să
implementeaze programele economice, timpul necesar pentru mobilizarea sprijinul
donorilor şi dacă e important, aprecierea datoriilor către instituţiile multilaterale.
Asistenţa postconflictuala de urgenţă a devenit disponibila în anul 1995 şi astfel
şase ţări au fost alese pentru a primi acest ajutor. Pe 20 decembrie 1995, Bosnia şi
Herzegovina care au moştenit calitatea de membru ale fostei Republice Socialiste

8
Federale Yugoslaviei au intrat în FMI. La acelasi zi, a fost acordată suma de $45
millioane pentru redresarea politica şi reintegrarea economica, refacerea ale
infrastructurii, şi crearea noilor structuri economice pentru trecerea la economiei de
piaţă.
Asistenta de urgenţă pentru Rwanda, care a fost acordată, a fost in jur de $20
milioane pentru sprijinirea programului economic al guvernului pentru anul 1997 şi al
programului de asistenţa tehnică coordonat de FMI. Acest ajutor a fost acordat din
cauza imposibilităţii Băncii Nationale ale Ruandei de a efectua funcţiile sale principale
şi pentru consolidarea bugetului şi veniturile administrative. Asistenţa a fost folosita
pentru restaurarea autoritaţilor administrative civile.
Asistenţa Postconflictuala de urgenţă

Cantitate
Suma aprobata
Ţara Data
(milioane
(% din cota)
de DST)
Albania Nov., 1997 8.8 25.0
Bosnia si
Dec., 1995 30.3 25.0
Herzegovina
Rep. Congo Iulie, 1998 7.2 12.5
Aprilie, 1997 8.9 15.0
Ruanda
Dec., 1997 6.0 10.0
Sierra Leone Nov., 1998 11.6 15.0
Dec., 1997 7.5 12.5
Tajikistan
Martie, 1998 7.5 12.5

În Albania, cu asistenţa de urgenţă a fost sprijinita programa guvernului cu $12


milioane pentru a putea fi redusă inflaţia severă şi restartarea creşterii economice.
Asistenţa tehnica a fost acordată de câtre donatori multilaterali inclusiv FMI,
pentru a putea fi redresate veniturile care, împreunã cu măsurile de revenire
puternice, a reuşit să pună deficitul budgetului pe cale stabilă. Reformele structurale
includ măsuri pentru a opri activitatea companiilor piramidale, restructurarea băncilor
de stat şi de a dezvolta mai bine administraţia publică.
Asistenţa de urgenţă acordată pentru Tajikistan este în jur de $20 milioane şi a
fost folosita pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anii 1997-98.
Din această cauza policile fiscale şi monetare au început să lucreze semnificativ,

9
ducând la reducerea inflaţiei, la stabilizarea ratei de schimb valutar. Siguranţa socială
a început să fie mult mai puternică şi au fost facute paşi importante pentru iniţierea
reformei sistemului bancar.
Asistenţa de urgenţă la valoare de $10 milioane a fost folosita în Republica Congo
pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anul 1998 cu scop de a
recupera condiţiilor normale economice ducînd la stabilitatea macroeconomica,
refacerea infrastructurii capitalei Brazzaville, reorganizarea administraţiei centrale,
refacerea capacităţii instituţiilor şi recuperarea sigutanţei sociale.
Asistenţa de urgenţă pentru Sierra Leone la valoare de $16 milioane a fost
folosita pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anii 1998/99 , care
are ca scop accelerarea creşterii economice, reducînd problemele financiare şi
normalizînd relaţiile cu creditorii externi .

2.3.Relaţiile între FMI şi alte organizaţii internaţionale

În anii 1997/98 relaţiile între FMI şi Banca Mondială , Naţiunile Unite şi


Organizatia Mondială de Comerţ au continuat să se dezvolte ca răspuns a schimbărilor
care se efectuează în domeniul economic mondial.
Criza financiară din Asia a arătat necesitatea pentru o colaborare mai strânsă
dintre FMI şi Banca Mondială mai special în sectorul financiar şi social. În anul 1997 a
fost semnat un acord între Directorul General al FMI şi Preşedintele Băncii Mondiale.
Scopul semnării acestui acord a fost legat de adoptarea unor măsuri mai efective
pentru rezolvarea problemelor care provin din datoriile financiare ale statelor. Acordul
acoperă o gamă largă în sectorul financiar incluzînd diagnostica, sfaturi politice,
asistenţa tehnică şi proceduri operaţionale în situaţii de criză. În particular acest acord
clarifică rolul pe care îl joacă fiecare din cele două instituţii.
În timp ce Banca Mondială se ocupă cu problemele din sistemul financiar în ţările
în curs de dezvoltare, FMI supraveghează aspectele macroeconomice ale sistemului
financiar şi pieţele în toate ţările membre.
Sfaturile politice pe care le dă FMI sunt legate şi de impactul social pe care îl
provoacă ele de protecţia mai bună a celor mai vulnerabile grupe din societate. FMI
apelează şi pentru o colaborare mai strânsă cu Organizaţia Agriculturală şi de Hrană şi
UNICEF.

10
În timpul anului financiar FMI a continuat să lucreze foarte strâns cu Banca
Mondială iniţiativa HIPC pentru cele mai îndatorate ţări. Unul din principiile din această
iniţiativă este că asistenţa pe care o acordă ţările trebuie să fie coordonată între toate
ţările – creditori cu cotă de participare egală. FMI şi Banca Mondială au iniţiat un proces
de consultaţii cu alţi creditori pentru a se asigura că această iniţiativă va reflecta
răspunsul cel mai potrivit al comunităţii internaţionale. Directorul General şi
Preşedintele Băncii Mondiale au trimis o scrisoare până la creditorii multilaterali şi
bilaterali cu scopul de a informa despre deciziile adoptate de FMI şi Banca Mondială.
Relaţiile între FMI şi ONU s-au dezvoltat la nivel instituţional şi la nivel local.
Colaborarea la nivel instituţional este efectuată prin oficiul FMI în New York. A crescut
numărul de funcţionari din FMI care participă la conferinţe şi întâlniri organizate de
către comisarii de la ONU. De asemenea a crescut şi volumul informaţiei care se
schimbă între cele două organizaţii. Există o colaborare mai strânsă în domeniul
statistic şi în cazul situaţiilor postconflictuale. În plus oficiul FMI din Geneva lucrează în
colaborare cu UNCTAD.
În luna aprilie anului 1998 Consiliul Economic şi Social al ONU (ECOSOC) a
organizat o întălnire la nivel înalt la tema “ Integrarea globală financiară şi rezulatele
recente “. Acest forum a fost onorat de câtre Directorul General al FMI.
La nivel de ţară funcţionarii FMI continuă să colaboreze cu funcţionarii de la ONU
să schimbe diferite puncte de vedere asupra dezvoltării economice, să stea în contact
permanent şi să participe la întălnirile locale. Colaborarea cu reprezentanţii ONU sunt
foarte intensive în ţări în care ONU şi FMI au luat parte împreună în proiecte de
asistenţă tehnică.
Relaţiile între FMI şi Organizaţia Mondială a Comerţului au fost reglamentate prin
acordul de cooperare care a intrat în vigoare în luna decembrie anului 1996. Acest
document conţine precizări referitoare la consultaţiile instituţionale şi schimbul de
informaţie. Grupurile de lucru au studiat foarte activ toate iniţiativele în acest sens. Un
alt aspect din cooperarea între FMI şi OMC este legat de participarea celor două
organizaţii la iniţiativa de integrare a ţărilor în curs de dezvoltare. Această dorinţă a fost
exprimată şi prin declaraţia făcută în anul 1996 la conferinţa a OMC în Singapure. La
următoarea întâlnire în luna octombrie a anului 1997 a fost negociată şi acordarea
asistenţei tehnice pentru ţările care au nevoie de ajutor tehnic. De asemenea FMI este
una din cele şase organizatii internaţionale care şi-au asumat responsibilitatea de a
asigura asistenţa tehnică pentru 27 ţări până la sfîrşitul acestui an financiar.

11
Recomandările făcute de FMI în sfera politică şi asistenţele în domeniul fiscal şi statistic
sunt reconoscute ca un suport important pentru instalarea celor mai favorabile condiţii
macroeconomice care va ajuta ţările respective de a participa mai efectiv în sistemul
comercial global.
Colaborare între FMI şi Organizaţia Mondială a Muncii au fost intensificate în anul acesta
mai ales în contextul crizei financiare din Azia. În cursul acestui an funcţionarii de la FMI
au participat la Conferinţa Rigională din Azia care a fost sponsorizată de Organizaţia
Mondială a Muncii şi care a avut loc în Bangkok în perioada 9-11 decembrie . Atenţia
prticipanţilor a fost atrasă de problemele legate de dezvoltarea resurselor umane în
această regiune. Funcţionarii de la FMI deasemenea au participat la întălnirea la nivel
înalt la Bangkok în perioada 22 – 24 aprilie în anul 1998 cu tema principală “Reflectările
sociale ale crizei din Azia “.
Activităţiile care desfăşoară FMI împreună cu alte organizaţii internaţionale sunt
coordonate de la centralele FMI situate în Paris şi în Tokyo.
FMI lucrează în strănsă cooperare cu astfel bănci de dezvoltare cum sunt Bancă
Asiatică pentru Dezvoltare, Bancă Europeană pentru Reconsrucţie şi Dezvoltare. În
acest sens Consiliul Executiv al FMI a aprobat pe 24 iulie 1997 propunerea pentru
participarea reprezentanţiilor acestor instituţii la discuţiile legate de iniţiativa HIPC.
Colaborarea cu aceste bănci multilaterale pentru dezvoltare include consultaţii asupra
programelor pentru ajustări structurale, care include finanţarea acestor pragrame,
acordarea asistenţei tehnice, schimbări de informaţii, vizitele funcţionarilor, întălniri şi
conferinţe. Funcţionarii din FMI vizitează regular seminarile şi forumurile sponsorizate
de le alte organizaţii regionale, sociale şi financiare în Africa, Azia şi Pacificul, America
Latină şi Caraibii.
Aceste activităţi care desfăşoară FMI cu alte organizaţii internaţionale au scopul
principal de a sprijini ţările în cauză pentru a preîntămpina problemele sale financiare şi
nu numai, dar aceste ţări au nevoie de investiţii directe care să stimuleze anumite
sectoare din economia lor. Asistenţele tehnice acordate de FMI şi alte organizaţii
internaţionale numai ameliorează problemele economice, dar nu le rezolva complet.

Bibliografie:

12
Dumitrescu, Sterian; Bal, Ana; Economie Mondiaă, ediţia a II-a, Editura
1.
Economică, Bucureşti, 2002;
Chiţiba, Constanţa; Sistemul economiei mondiale, Editura UCDC, Bucureşti, 2004;
2.
Brown, L.; Starea lumii 1999, Editura Tehnică, Bucuresti, 2002;
3.
www.imf.org (IMF Survey);
4.
www.worldbank.ro (The East Asian Miracle: Economic Growth and Public Policy).
5.

13