Factori care afectează dezvoltarea prenatală

Nutriţia

Perioada prenatală este considerată etapa primară a dezvoltării fiinţei

umane.
Studiul dezvoltării embrionului uman pune în evidenţă fazele embrionare,
organogeneza, dezvoltarea primară a sistemului nervos, precum şi primele
reacţii şi mişcări fetale.
Embriogeneza studiază şi factorii care afectează dezvoltarea prenatală cu
un scop precis şi anume de a preveni şi educa familia cu privire la factorii de risc
în evoluţia copilului chiar de la momentul concepţiei (Graţiela Sion - „Psihologia
Vârstelor” ediţia aIVa pag. 47-48).
Factorii care afectează dezvoltarea prenatală se împart în două categorii:
1.Factori de risc genetic
2.Factori de risc de mediu (terratogeni).
Factorii de risc de mediu ca fumatul, consumul de alcool, consumul de
droguri, radiaţiile, poluarea şi mai ales nutriţia, reprezintă prin ele însele, dar şi
prin combinarea lor în viaţa cotidiană a viitoarelor mame, elemente hotărâtoare
în destinul copiilor.
Am subliniat nutriţia, de care ne vom ocupa în continuare, deoarece mare
parte din ceilalţi factori se prezintă ca şi vicii, deci putem supravieţui fără
aceştia, în schimb alimentaţia este indispensabilă vieţii.
Civilizaţia modernă ne-a adus pe lângă binefacerile descoperirilor ştiinţei
şi maladii necunoscute până atunci ca: hipertensiune, colesterol mărit, boli de
inimă, cancer, diabet, boli neurodegenerative.
Astfel, diabetul nu a existat ca boală până la obţinerea zahărului prin
rafinare industrială, maladiile neurologice ca parkinson, alzhaimer sunt
provocate printre altele de aluminiu (existent în pâine spre exemplu).
Alimentaţia modernă se confruntă cu o serie de greşeli grave, ce constau în
folosirea îngrăşămintelor chimice, insecticidelor şi ierbicidelor, aditivilor în
produsele finite, a organismelor modificate genetic, a metodelor nenaturale de
conservare, toate acestea ducând în mod inevitabil la modificarea indicatorilor
de sănatate şi la influenţarea negativă a patologiei în ultimul secol.
Din cauza gestionării abuzive a noilor tehnologii, plantele acumulează
cantităţi mari de azotaţi, ce se transformă în azotiţi şi apoi în nitrozamine
substanţe deosebit de cancerigene. (prof. univ. dr. Pavel Chirilă).

1
 Specialiştii au ajuns la concluzia că între excesul folosirii pesticidelor şi
tulburările de comportament ca hiperactivitatea (A.D.H.D.-Deficit de atenţie şi
hiperactivitate dezordonată) şi autismul, înregistrate în special în rândul copiilor
şi adolescenţilor, există o strânsă legătură.
De asemeni alimentele contaminate consumate de femeile gravide pot
produce retard mintal si pot chiar ucide fătul.
Consumul de margarină şi brânză topită de către mamă afectează
dezvoltarea creierului şi a sistemului cardio-vascular al fătului şi favorizează
pierderea calciului.
Nociv este şi consumul de prăjeli care produc grăsimi toxice ce pot
provoaca malformaţii copilului.
Nerecomandat este şi consumul de mezeluri şi cârnaţi deoarece conţin
foarte multă sare, mulţi aditivi alimentari şi conservanţi care cresc riscul de
apariţie a cancerului atât la mame cât şi la făt.
Conform prof.dr. Gh. Mencinicopschi prepararea cărnii la grătarul cu foc
deschis este nerecomandată deoarece în acest mod rezultă substanţe periculoase
pentru organism cu potenţial cancerigen (hidrocarburi policiclice aromate).
Atingem astfel un subiect foarte important şi anume modul de preparare
al alimentelor.
Specialiştii în domeniu recomandă prepararea alimentelor la aburi, la
cuptor, la grătarul electric sau prin fierbere.
În nici un caz nu este recomandat cuptorul cu microunde din cauza
faptului că prin acţiunea sa schimbă structura moleculară a alimentului
generând astfel apariţia radicalilor liberi ce dezechilibrează organismul.
Un capitol aparte este constituit de preparatele fast-food, care pe fondul
creşterii ritmului de viaţă al viitoarelor mame, sunt foarte solicitate spre
consum.
Junk-foodurile, cum mai sunt numite, ne fascinează deoarece au un gust
bun, sunt săţioase, sunt destul de accesibile ca preţ şi sunt disponibile în orice
moment din zi şi chiar din noapte, aspecte importante pentru o persoană cu un
ritm de viaţă alert.
Studii recente arată că alimentele bogate în calorii, în grăsimi, în zaharuri
rafinate şi în sare pot să reconfigureze hormonii din organism astfel încât pofta
pentru astfel de produse să persiste în timp.
Efectele asupra fătului pot fi dramatice deoarece gustul se obişnuieşte cu
alimente dulci şi grase, preferând după naştere acest tip de alimente în
detrimentul fructelor şi legumelor.
Rezultatele unei astfel de nutriţii a mamei se vor concretiza într-un copil
predispus încă de mic la obezitate, colesterol crescut, indice glicemic mare,
îngroşarea vaselor de sânge etc.
Toate aceste lucruri ne determină să concluzionăm că atunci când
hotărâm să avem un copil, este nevoie să dovedim o responsabilitate crescută şi
un nivel al cunoştinţelor în domeniu nutriţional pe care trebuie să le upgradăm
regulat.
2
 Din păcate, rapoartele de sănătate a populaţiei reflectă faptul că în prezent
în România copii şi adolescenţii suferă de boli grave de la vârste din ce în ce mai
scăzute ca obezitate, diabet, leucemii, cancere etc.
Această constatare trage un semnal de alarmă privitor la faptul că s-a
ajuns în situaţia paradoxală în care copii sunt mai bolnavi decât părinţii.
Dacă la nivel guvernamental măsurile de combatere a acestei situaţii sunt
foarte timide până la a fi inexistente, soluţia cea mai eficientă de care depinde
până la urmă viaţa noastră şi a copiilor noştri este educaţia în acest domeniu.
Aşa cum spunea prof. dr. Gh. Mencinicopschi, putem evita această situaţie
numai dacă suntem corect informaţi şi citim etichetele alimentelor pe care le
cumpărăm.
Dacă până acum am tratat aspectele pe care e bine să le evităm în nutriţie,
se naşte evident întrebarea care sunt măsurile ce trebuie luate pentru ca mama
să se alimenteze corect şi a-i oferi fătului sursele de hrană sănătoasă.
Prof. dr. Gh. Mencinicopschi directorul Institutului de Cercetări
Alimentare, în lucrarea „Noua ordine alimentară”, oferă câteva soluţii în acest
sens.
Toate categoriile de persoane, dar în mod special femeile însărcinate
trebuie să-şi ia energia şi fibrele necesare organismului din fructe şi legume.
Atenţie însă! Nu din orice fructe şi legume, ci din cele ce provin dintr-o
zonă apropiată de domiciliu deoarece acestea se alterează destul de rapid, iar
dacă sunt aduse de la distanţe mari sunt evident bombardate cu substanţe
chimice care ajung în organism şi fac rău mai ales fătului.
Produsele lactate sunt deosebit de importante în nutriţia gravidelor, iar
dintre acestea cele mai bune sunt iaurtul natural şi chefirul.
În majoritatea dietelor zahărul este hulit şi nici în programul nutriţional al
femeilor însărcinate nu-şi găseşte locul.
O variantă sănătoasă este utilizarea mierii, dar atenţie la cantitate şi
momentul folosirii ei, pentru că la o temperatură mai mare de 40 grade C
calităţile ei dispar întrucât fructoza se degradează, iar tratată termic mierea are
chiar potenţial cancerigen.
Este recomandată carnea, în special cea de pasăre, dar nu cea hrănită
industrial cu hormoni de creştere şi tratată cu antibiotice.
Prepararea ei este ideal a fi făcută la cuptor, la abur, grătar electric, sau
fiartă şi nicidecum prăjită.
Peştele este de asemeni foarte indicat pentru consum cu un amendament
în ceea ce priveşte tonul, pentru că provine din zone poluate, în special cu
mercur, fapt care poate duce la îmbolnăvirea gravă a fătului.
În dieta gravidei trebuie incluse cerealele integrale şi pâinea din făină
integrală de preferat făcută în casă.
Un alt aspect important în alimentaţia femeilor însărcinate este consumul
de apă de bună calitate (oligominerală), care trebuie să fie de aproximativ 2 litri
pe zi.
Totodată este interzis consumul de orice fel de băuturi carbogazoase.
3
 Un copil e o bucurie pentru orice familie. Pentru ca bucuria să fie deplină
şi pentru ca viitoarea mamă să aducă pe lume un copil sănătos, ea trebuie să ţină
cont, pe lângă ceilalţi factori terratogeni, aă aibă o nutriţie corectă şi sănătoasă.
O dietă echilibrată se obţine prin acumularea nutrienţilor esenţiali, a
vitaminelor şi mineralelor.
Calciul favorizează dezvoltare sănătoasă a sistemului osos al fătului,
necesarul zilnic al mamei fiind de 1200 miligrame pe zi, cantitate ce poate fi
asigurată din consumul de lactate (de preferat sărace în grăsimi), cereale
integrale, fasole boabe, ouă, fructe şi legume.
Acidul folic se asimilează prin consumul de cereale integrale, legume cu
frunze verzi, pâine din făină integrală de grâu, mazăre şi fasole uscată.
Atenţie însa, prin gătirea sau congelarea legumelor acesta se pierde.
Necesarul zilnic este de 500 miligrame pe zi, dar această cantitate este greu
de obţinut numai din alimentaţie.
S-a demonstrat ştiinţific că incidenţa defectelor de tub neural sunt reduse
semnificativ dacă viitoarea mamă ia acid folic cu o lună înainte de concepţie şi în
primele trei luni de sarcină.
Fibrele sunt mai mult decât recomandate în timpul sarcinii pentru că
previn constipaţia în timpul sarcinii.
Se găsesc în cereale integrale, pâine din făină integrală, fructe şi legume,
păstăi şi tărâţe.
Deoarece în timpul sarcinii volumul de sânge creşte, iar sistemul circulator
al fătului este în plină dezvoltare, suplimentele de fier sunt esenţiale în susţinerea
acestor transformări.
Necesarul zilnic pentru o femeie însărcinată se încadrează între 25-35
miligrame şi poate fi asigurat de produsele de origine animală, fierul fiind mai
uşor de absorbit decât din produsele de origine vegetală.
În timpul sarcinii necesarul de proteine creşte cu aproximativ 15% ceea ce
înseamnă că este nevoie zilnic de 55-85 miligrame.
Proteinele sunt esenţiale pentru dezvoltarea fătului şi pregătirea sânilor
viitoarei mame pentru alăptare şi se pot obţine din consumul de carne, lapte,
soia, năut, fasole.
Dintre vitamine amintim vitamina A, care este importantă pentru
creşterea celulelor, dezvoltarea organului văzului, sănătatea pielii, producerea
celulelor roşii, precum şi a dezvoltării sistemului imunitar şi vitamina C, care
repară ţesuturile, ajută la producţia de colagen şi încurajează creşterea oaselor
şi dinţilor.
Concluzionând, trebuie să subliniem faptul că pentru a aduce pe lume un
copil sănătos, nutriţia femeilor însărcinate trebuie să fie echilibrată şi
diversificată, să renunţe la ceilalţi factori terratogeni ce afectează dezvoltarea
fătului cum sunt fumatul, alcoolul, drogurile şi să aibă o conduită de viaţă care
să îi permită evitarea bolilor pe perioada sarcinii.

4
 Bibliografie

Psihologia Vârstelor-Prof. Graţiela Sion Ed. Fundaţia România de Mâine 2007

Noua Ordine Alimentară-Prof. Univ. Dr. Gh. Mencinicopschi Ed. Coreus

Publishing 2010

Bioetica-Prof. Univ. Dr. Pavel Chrilă Ed. Christiana 2008

Prof. Univ. Dr. Lucian Gavrilă
Conf, Univ. Dr. Cristina Gavrilovici
Asist. Soc. Drd. Andreea Băndoiu

Autor: Adrian Romeghe