Sunteți pe pagina 1din 63

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

Facultatea de Relaţii Comerciale şi Financiar-Bancare


Interne şi Internaţionale

RISC ŞI INCERTITUDINE ÎN PROIECTELE DE


INVESTIŢII

Coordonator ştiinţific:
Prof. Dr. ZIRRA DANIELA LENUŢA

Absolvent:
DUDE I. ELENA-ANDREEA
Bucureşti
2009

CUPRINS

1 INTRODUCERE............................................................................................................................................................3
2 NOŢIUNI GENERALE DESPRE PROIECTELE DE INVESTIŢII.......................................................................5
2.1 DEFINIRE.CARACTERISTICI PRINCIPALE......................................................................................................5
2.2 CLASIFICAREA INVESTIŢIILOR........................................................................................................................6
2.3 PRINCIPALII INDICATORI FOLOSIŢI PENTRU EVALUAREA EFICIENŢEI INVESTIŢIILOR..................8
2.3.1 INDICATORI STATICI.....................................................................................................................................8
2.3.2 INDICATORI DINAMICI................................................................................................................................10
3 RISC ŞI INCERTITUDINE ÎN PROIECTELE DE INVESTIŢII..........................................................................12
3.1 INFORMAŢII GENERALE DESPRE RISC ŞI INCERTITUDINE. CLASIFICAREA RISCURILOR.............12
3.2 DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA INCERTITUDINII NESTOHASTICE. OPŢIUNI DE INVESTIŢII ÎN
CONTEXTUL INCERTITUDINII TOTALE...............................................................................................................14
3.3 CLASIFICAREA RISCURILOR...........................................................................................................................15
3.4 METODDE DE EVALUAREA A RISCURILOR ŞI INCERTITUDINII PENTRU PROIECTELE DE
INVESTIŢII...................................................................................................................................................................16
3.4.1 CRITERII ECONOMICE PENTRU ANALIZA RISCURILOR ŞI INCERTITUDINII ....................................16
3.4.2 ANALIZA RISCULUI DE EXPLOATARE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII.............................................20
3.4.3 ANALIZA RISCULUI DE TREZORERIE/LICHIDITATE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII.....................25
3.4.4 ANALIZA RISCULUI DE RENTABILITATE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII........................................27
3.4.5 ANALIZA DE SENZITIVITATE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII............................................................28
3.4.6 ANALIZA RISCULUI FINANCIAR.................................................................................................................33
4 IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA INVESTIŢIILOR DIN ROMÂNIA ŞI LA NIVEL GLOBAL.
RISCURI ASOCIATE PROIECTELOR DE INVESTIŢII PE TIMP DE CRIZĂ...................................................34
4.1 IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA INVESTIŢIILOR DIN ROMÂNIA ŞI LA NIVEL GLOBAL..34
4.2 RISCURI ASOCIATE PROIECTELOR DE INVESTIŢII PE TIMP DE CRIZĂ................................................39
5 STUDIU DE CAZ.........................................................................................................................................................39
5.1 PRELIMINARII..............................................................................................................................................................39
5.2 INFORMAŢII LEGATE DE INVESTITOR................................................................................................................................40
5.2.1 Date financiare................................................................................................................................................40
5.2.2 Obiectiv de activitate ......................................................................................................................................40
5.2.3 Scurt istoric şi date financiare.........................................................................................................................40
5.3 PLAN DE INVESTIŢII......................................................................................................................................................41
5.4 STUDIUL INDICATORILOR ECONOMICI STATICI....................................................................................................................44
5.5 STUDIUL INDICATORILOR ECONOMICI DINAMICI.................................................................................................................46
5.6 ANALIZA RISCURILOR ASOCIATE PROIECTULUI DE INVESTIŢII...............................................................................................50
5.6.1 Analiza riscului de exploatare.........................................................................................................................50
5.6.2 Analiza de lichiditate.......................................................................................................................................51
5.6.3 Analiza de senzitivitate (pe bază de scenarii).................................................................................................51
5.7 CONCLUZII.................................................................................................................................................................61
6 CONCLUZII.................................................................................................................................................................61
7 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE ŞI RESURSE WEB.............................................................................................62

2
1 INTRODUCERE

Ca urmare a unei dezvoltări economice continue a României în ultimii ani de după revoluţie,
se aude din ce în ce mai mult vorbindu-se despre investiţii : fie că este vorba doar de cumpărarea
unei maşini prin contractarea unui credit ipotecar, fie că este vorba de cumpărarea unor acţiuni sau
chiar de investirea unor sume mari de bani în proprietăţi imobiliare, în lucrări pentru consolidarea
infrastructurii actuale, toţi actorii implicaţi au drept scop final obţinerea unui profit proporţional cu
riscul asumat prin investiţia realizată.
Investiţiile, în accepţiune generală, trebuie să aducă un beneficiu numit profit, fie economic,
fie de altă natură (ecologic, social, tehnic etc.) [1] Obţinerea beneficiilor din investiţii este dictată de
eficienţa de exploatare, de calitatea şi fiabilitatea acestora, precum şi de calitatea managementului şi
a optimului în viteza şi acurateţea deciziei luând în considerare în mod realist toate riscurile
posibile.
În lucrarea de faţă se propune o analiză a riscurilor şi incertitudinii ce afectează proiectele de
investiţii, informaţiile fiind grupate în 5 capitole, după cum urmează:

• Capitolul NOŢIUNI GENERALE DESPRE PROIECTELE DE INVESTIŢII aduce în


prim-plan definiţia investiţiilor (proiectelor de investiţii), câteva caracteristici generale şi în
final, o clasificare a celor mai importante tipuri de investiţii însoţite de câteva exemple
elocvente.

• Capitolul RISC ŞI INCERTITUDINE ÎN PROIECTELE DE INVESTIŢII debutează cu


definirea conceptelor de risc şi incertitudine şi continuă printr-o prezentare la obiect,
concomitent exemplificatoare a principalelor tipuri de riscuri ale proiectelor de investiţii,
identificate şi tratate în literatura de specialitate şi reluate în lucrarea de faţă:
 Riscul de exploatare
 Riscul de trezorerie/lichiditate
 Riscul de rentabilitate
 Riscului de senzitivitate a proiectului
 Risc financiar

3
• Capitolul IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA INVESTIŢIILOR DIN
ROMÂNIA ŞI LA NIVEL GLOBAL.RISCURI ASOCIATE aduce în discuţie o temă
mult discutată în prezent, cea a crizei economice modiale şi a impactului pe care a avut-o în
domeniul proiectelor de investiţii, cu exemplificare pentru cazul economiei naţionale
afectate mai ales de scăderea încrederii investitorilor străini. Tot în acest capitol se va face şi
o analiză mai îndeaproape a principalelor domenii afectate din punctul de vedere al
proiectelor de investiţii atât pe plan internaţional (accentul este pus pe mediul de afaceri al
USA, statul generator de blocaj financiar), cât şi pe plan naţional (accentul va fi pus pe
proiectele de investiţii din domeniul imobiliar).

• Capitolul STUDIU DE CAZ prezintă un studiu de caz clasic al unui proiect de investiţii
realizat în domeniul industrial, conţinând o analiză a principalilor indicatori economici
folosiţi în domeniul proiectelor de investiţii, împreună cu o mini-simulare a modificărilor
acestor parametri în diferite condiţii de risc.

• Capitolul CONCLUZII conţine câteva concluzii generale ale autoarei în legătură cu ce


presupune un proiect de investitii, riscurile care trebuie luate în considerare atunci când se ia
decizia realizării unui asemenea proiect. În plus, se va face şi o scurtă referire la cât de
importantă este încrederea investitorilor străini în economia naţională. (Eg. Creşterea
încrederii investitorilor străini ca urmare a obţinerii împrumutului cu FMI, rezultând o
scădere a riscurilor asociate proiectelor de investiţii în spaţiul românesc).

4
2 NOŢIUNI GENERALE DESPRE PROIECTELE DE INVESTIŢII

2.1 DEFINIRE.CARACTERISTICI PRINCIPALE

Investiţia reprezintă factorul potenţial de generare de profituri, de protejare şi de creştere a


calităţii vieţii individuale şi/sau a unei comunităţi. Investiţiile pot fi realizate atât la nivel
macroeconomic (regional, sectorial sau naţional), cât şi la nivel microeconomic (companii, grupuri
de companii etc.). [4]
În sistemul economic activitatea de investiţii joacă un dublu rol:
1. prin agenţii economici declanşatori de acţiuni investiţionale având drept rezultat sporirea
capitalului propriu; aceştia îşi sporesc oferta de bunuri şi/sau servicii prin creşterea
capacităţii lor productive.
2. prin faptul că orice proiect de investiţii va genera nevoi sau cereri suplimentare în
domeniile conexe (din aval sau amonte).
Trebuie subliniat faptul că, în plan social, investiţiile joacă rolul de regulator/compensator în
ocuparea forţei de muncă şi implicit în îmbunătăţirea vieţii populaţiei, în timp ce, în plan economic,
duc la creşterea cererii de bunuri şi servicii, la favorizarea circulaţiei capitalurilor, la îmbunătăţirea
mediului economic.
Din punct de vedere economic, reprezintă renunţarea la utilizarea imediată a unor resurse
disponibile cu scopul obţinerii de venituri viitoare mai mari sau mai importante comparativ cu
costurile suportate.
Din punct de vedere financiar, investiţiile reprezintă schimbul dintre capitalul disponibil în
prezent, cert şi speranţa de încasare în viitor a unui flux de sume, a unui capital mai mare şi mai
important.
În cartea [7], autorii sintetizează foarte bine principalele trăsaturi, caracteristici, ale
investiţiilor:
 investiţiile sunt cheltuieli certe făcute în prezent
 veniturile şi investiţiile realizate după finalizarea investiţiilor sunt incerte şi supuse
riscurilor
5
 efortul investiţional este deseori complex şi antrenează o multitudine de resurse
 investiţiile se concretizează în bunuri durabile de valoare mare, anticipându-se obţinerea
unor rezultate importante, pe termen lung
 resursele investiţionale rămân imobilizate până la finalizarea investiţiei
 procesul investiţional este riscant
 decizia realizării unei investiţii este întotdeauna precedată de o analiză atentă a
potenţialului firmei şi a mediului de afaceri
 realizarea investiţiilor este afectată decisiv de influenţa factorului timp
 procesul investiţional se află în strânsă interdependenţă cu toate segmentele vieţii
economice şi sociale şi în corelaţie cu creşterea economică
Proiectele de investiţii pot avea două tipuri de surse de finanţare:
1. Surse proprii ale întreprinderii care se alimentează din profitul net rămas după
repartizarea dividendelor şi din fondurile acumulate din amortizarea mijloacelor fixe
existente.
2. Surse externe întreprinderii : bănci, case de asigurări, finanţare prin emitere de acţiuni,
finanţare prin emisiuni de obligaţiuni (emitentul se împrumută de la populaţie).

2.2 CLASIFICAREA INVESTIŢIILOR


Clasificarea investiţiilor se face după mai multe criterii, după cum este redat în cele ce
urmează.

1. După naţionalitatea capitalului investit


 Investiţii autohtone
 Investiţii străine
 Investiţii mixte

2. După provenienţa sursei de finanţare


 Investiţii realizate din surse proprii
 Investiţii realizate din surse atrase(externe)

3. După natura investiţiilor


 Investiţii corporale:
• Investiţii propriu-zise (cu prioritate, mijloace fixe: clădiri, maşini,
utilaje etc.)
• Investiţii asimilate (Ex.împăduriri, plantaţii agricole etc.)
6
 Investiţii necorporale (Ex. activitate de cercetare, programe informatice)
 Investiţii financiare/de portofoliu (Ex. achiziţionarea de titluri de valoare, de genul
acţiunilor, obligaţiunilor etc.)

4. După obiectul investiţiilor


 Investiţii de înlocuire a capitalului fix
 Investiţii de modernizare şi de creştere a productivităţii
 Investiţii de expansiune sau de creştere economică
 Investiţii de inovare şi de cercetare ştiinţifică

5. După gradul de risc


 Investiţii cu grad de risc minim (Ex. Investiţii strategice, de importanţă naţională)
 Investiţii cu grad de risc redus (durată de recuperare redusă: 2-3 ani, Ex. investiţii de
înlocuire a utilajelor uzate)
 Investiţii cu grad de risc moderat sau mediu (durată de recuperare a capitalului: 3-4
ani, Ex. investiţii de modernizare)
 Investiţii cu grad de risc ridicat (durata de recuperare a capitalului: 6-7 ani, Ex.
investiţii pentru schimbarea profilului de fabricaţie)
 Investiţii cu un grad de risc foarte ridicat (Ex. proiect de investiţii pentru lansarea de
noi produse)

6. După obiectivul de investiţii


 Investiţii productive
• Investiţii de expansiune
• Investiţii de menţinere
• Investiţii de modernizare
• Investiţii de inovare
 Investiţii neproductive(pentru creşterea siguranţei la locul de muncă)
 Investiţii obligatorii (destinate respectării anumite angajamente luate anterior faţă de alţi
agenţi economici)
 Investiţii strategice

7. După relaţia cu obiectivul principal de investiţii


7
 Investiţii directe
 Investiţii conexe
 Investiţii colaterale

8. După modul de constituire


 Investiţii nete (constituite din fonduri provenite din produsul naţional net)
 Investiţii brute (constituite din investiţiile nete plus amortizarea)

2.3 PRINCIPALII INDICATORI FOLOSIŢI PENTRU EVALUAREA EFICIENŢEI


INVESTIŢIILOR

Evaluarea eficienţei proiectelor de investiţii se face luându-se în calcul două tipuri de


indicatori: dinamici şi statici.
2.3.1 INDICATORI STATICI
Aceşti indicatori nu ţin cont de influenţa factorului timp asupra diferitelor fluxuri de venituri
şi cheltuieli ce caracterizează un proiect de investiţii pe durata de viaţă a acestuia [7] :
 Valoarea investiţiei totale(It)
 Rata de rentabilitate(r)
 Coeficientul de eficienţă(e)
 Randamentul economic(RE)
 Termenul de recuperare a investiţiei(T)
 Investiţia specifică(s)
 Cheltuieli recalculate sau echivalalte(K)
 Cheltuieli recalculate specifice(k)

Mai jos, este redată o descriere succintă a fiecărui indicator, însoţită de formula de calcul
corespunzătoare:

Valoarea investiţiei totale reprezintă valoarea consumului de resurse alocate pentru


atingerea obiectivului propus (preţul pe care este dispus sa-l plătească investitorul).
Formula de calcul:
d
I t = ∑ I h , Ih fiind investiţia anuală, d=durata de realizare a investiţiei
h =1

8
Rata de rentabilitate este determinată, mai ales, în cazul proiectelor cu durata mai mică de
un an şi cu o valoare mică a investiţiei totale.
Formula de calcul:
Rh
r= x100(%) , Rh fiind valoarea medie anuală a avantajului economic.
It

Coeficientul de eficienţă(e) arată ce profit se obţine cu fiecare unitate monetară investită în


proiect.
Formula de calcul:
Rh Ph
e= = , Ph fiind profitul net anual
It It

Randamentul economic(RE) exprimă venitul net total/profitul total pe perioada de


exploatare ce revine pe fiecare unitate monetară investită în proiect.
Formula de calcul:
N

∑ Ph sau RE =
Pt
−1,
RE = h =1
−1 It
I ¨t
unde:
Pt=profitul total=Ptrec+Ptexced
Ptrec=profitul utilizat pentru recuperarea capitalului investit iniţial
Ptexced=surplusul de profit obţinut

Termenul/Durata de recuperare a investiţiei(T) reprezintă intervalul de timp din durata


de funcţionare, necesar pentru recuperarea investiţiei.
Formula de calcul:
It
T=
Pt

Investiţia specifică(s) arată valoarea efortului investiţional necesar pentru obţinerea unei
unităţi de producţie.
Formula de calcul:
It
s= , q fiind capacitatea anuală de producţie exprimată în unităţi fizice.
qh h

9
Cheltuieli recalculate sau echivalate(K) este un indicator de minim care exprimă
angajamentul de capital aferent proiectului. El cuantifică valoarea totală a resurselor alocate
proiectului, atât pentru implementare cât şi pentru expoatare.
Formula de calcul:
N
K = I t + ∑ CEh
h =1

Cheltuieli recalculate specifice (k) este, de asemenea, un indicator de minim.


Formula de calcul:
K
k= D

∑q
h =1
h

2.3.2 INDICATORI DINAMICI

Cel mai des utilizaţi indicatori dinamici sunt următorii:


 Termentul de recuperare a investiţiilor(T´)
 Costul total actualizat(CTA)
 Costul unitar actualizat(CUA)
 Raportul venituri totale actualizate/costura totale actualizate(k)
 Valoarea netă actualizată totală(VNAT) sau venitul net actualizat(VNA)
 Indicele de profitabilitate(γ)

Mai jos, este redată o descriere succintă a fiecărui indicator, însoţită de formula de calcul
corespunzătoare:

Termenul de recuperare a investiţiilor (T´) reprezintă perioada în care se recuperează


investiţia pe seama profitului/fluxului numerar realizat pe durata de funcţionare utilă (D) a
investiţiei realizate.
Formula de calcul:
(1 + a)T ´ − 1
T ´= Ph
a (1 + a)T ´

Costul total actualizat (CTA) reprezintă suma actualizată dintre costurile iniţiale cu
investiţiile şi costurile ulterioare punerii în funcţiune a obiectivului de investiţii.
10
Formula de calcul:
d +D
CTA = ∑ (I
h =1
h + CEh )(1 + a ) − h

CE=cheltuieli de exploatare, a=rata de actualizare, d=durata de recuperare a investiţiei,


D=durata de funcţionare utilă

Costul unitar actualizat (CUA) reprezintă un cost specific actualizat folosit în cazul
proiectelor pentru care capacitatea de producţie este variabilă (cu preponderenţă, pentru proiectele
din domeniul energetic). La selecţia între mai multe variante de proiect, se va prefera un proiect
având CUA minim.
Formula de calcul:
CTA
CUA = N

∑ Qh
h =1

Raportul venituri totale actualizate/costuri totale actualizate (k) indică valoarea actuală
profiturilor care se pot obţine la fiecare unitate monetară a angajamentului de capital actualizat.
Formula de calcul:
VTA
k=
CTA

Valoarea netă actualizată (VNAT) sau venitul net actualizat (VNA) indică aportul de
avantaj al unui proiect de investiţii şi recompensa ce ii revine investitorului pentru riscul asumat şi
pentru capitalul investit. Este un indicator de maxim.
Formula de calcul:
N
VNAT = ∑ VNh(1 + a) − h
h =1

Indicele de profitabilitate(γ) caracterizează nivelul raportului dintre VNAT şi fondurile de


investiţii care generează acel VNAT.
Formula de calcul:
VNAT
γ= x100[%]
It

11
3 RISC ŞI INCERTITUDINE ÎN PROIECTELE DE INVESTIŢII
3.1 INFORMAŢII GENERALE DESPRE RISC ŞI INCERTITUDINE.
CLASIFICAREA RISCURILOR

Literatura de specialitate din domeniul proiectelor de investiţii a acordat o deosebită atenţie


riscurilor ce le însoţesc analizând pierderile posibile asociate acestor proiecte în eventualitatea în
care temerile justificate -riscurile- (considerate în momentul în care decizia de a investi este luată de
agentul economic) devin realitate.
Investiţiile pot fi uşor afectate de diferiţi factori neprevăzuţi sau de diferite fenomene ce pot
afecta parţial sau integral punerea în practică a proiectului de investiţii şi, implicit, obţinerea
rezultatelor scontate.
Orice risc este însoţit de un dualism incertitudine-risc manifestat prin incertitudinea
finalizării proiectului şi prin riscurile costurilor suplimentare şi a pierderilor generate de întârzieri
sau chiar de nefinalizare. Aceast dualism apare instantaneu odată cu naşterea ideii şi este afectat de
necesităţi, dorinţe, posibilităţi etc., între care există o permanentă modificare şi intercondiţionare
independentă de factori interni care pot favoriza sau dimpotrivă pot afecta punerea în operă a
iniţiativei. [4]
Creşterea economică este direct asociată cu investiţii realizate în diferite domenii cheie,
acestea fiind însoţite de asumarea deciziilor în condiţii de risc şi incertitudine, fără de care nici o
investiţie nu ar fi posibilă.
De-a lungul timpului s-au dat numeroase definiţii riscului, astfel riscul este un eveniment
nedorit, care duce la neîndeplinirea (parţială sau totală) a scopului proiectului: în timpul solicitat, la
nivelul cantitativ cerut, la costul stabilit. [4]

Papuc B [5] dă o altă definiţie a riscului:

”În general, riscul reprezintă posibilitatea apariţiei unui eveniment nedorit, cu consecinţe
periculoase pentru sănătatea şi viaţa oamenilor, pentru economie sau pentru mediul înconjurător”.

12
Incertitudinea poate fi definită ca fiind sursa potenţială a riscului, deci, se poate trage
concluzia că riscul reprezintă materializarea (în domeniul investiţiilor) a evenimentelor plăcute
(risc de câştig) sau mai putin plăcute (pierdere potenţială).
Riscul se mai poate defini şi ca fiind gradul de pierdere asumat şi acceptat de operatorul
evenimentului, în timp ce incertitudinea se referă la probabilitatea producerii unui anumit
eveniment care poate lejer afecta o activitate sau o acţiune.
Tot în acest context se poate defini şi noţiunea de certitudine absolută ca fiind situaţia
decizională în care evoluţia viitoare a evenimentelor, consecinţele unei decizii, pot fi prevăzute cu
exactitate, neexistând erori sau evenimente neaşteptate. [6]
Orio Giarini şi Walter R. Stahel [2] consideră că incertitudinea furnizează materia primă
pentru căutări, pentru întrebări, pentru dezvoltare, pentru creaţie, pentru acţiune.
În mod uzual se consideră că certitudinea absolută poate fi stabilită, dacă aceeaşi informaţie
este confirmată din cel puţin 3 surse sau experimente. În ciuda acestui fapt, viaţa de zi cu zi
demonstrează că în orice există un epsilon oricât de mic de incertitudine.
Un alt termen mult vehiculat în domeniul investiţiilor este acela de incertitudine absolută.
Ea corespunde acelei împrejurări în care decidentul nu poate anticipa evoluţiile şi/sau propriile sale
acţiuni viitoare şi/sau decizii şi nici ale altora. [6]
Riscul investiţional reprezintă expunerea la pierderea totală sau parţială (în pierderi
comensurabile) a capitalului investit în proiecte defectuos implementate şi exploatate sau în noi
proiecte.
De-a lungul timpului s-au identificat 2 tipuri de incertitudine: cele ale căror cauze se pot
identifica (sunt cvasi-cunoscute), sunt palpabile şi, deci, li se poate asocia o probabilitate (sunt
cuantificabile sub aspectul riscului) şi acele incertitudini, ale căror naturi şi surse nu pot fi definite
şi, implicit, nu pot fi cuantificate.
Metodologiile puse la punct de băncile cunoscute (B.R.D, B.C.R, Bancpost, Raiffeisen etc.),
precum şi legislaţia în vigoare (Ordonanţa 792/13 N/1994 of M.L.P.A.T) subliniază necesitatea
creării unor provizioane pentru acoperirea riscurilor investiţionale.
Un pas important în elaborarea studiilor de fezabilitate pentru diferite proiecte investiţionale
îl reprezintă analiza riscurilor de cât mai multe tipuri posibile (economice şi financiare, tehnologice,
ecologice, cele care ţin mai ales de erori umane, geografice, politice, sociale ş.a.m.d).
Cum riscul are întotdeauna 2 componente majore: probabilitatea de apariţie a evenimentului
şi impactul acestei apariţii (mărimea riscului), el poate fi exprimat matematic în funcţie de cele
două, ca mai jos:

Risc=f (probabilitate, impact)

13
Este indicat să se cunoască legătura dintre nivelul de risc şi ciclul de viaţă al unui produs
atunci când trebuie luată o decizie în ceea ce priveşte un proiect de investiţii ce are drept scop final
lansarea pe piaţă a unui produs nou. De cele mai multe ori, din cauza inovaţiilor din domeniul
ştiinţei şi tehnicii foarte multe firme incapabile să se adapteze repede se găsesc în pericol. Noi
produse vor grabi intrarea în faza de declin a tehnologiilor şi a produselor vechi.
Pentru orice risc există o cauză, de aceea în scopul eliminării acestor riscuri este necesar să
se identifice acele cauze şi prin adoptarea unor măsuri de contracarare a acestora.
 Schimbarea condiţiilor economice în timp;
 Schimbări tehnologice rapide;
 Invadarea experienţei anterioare;
 Cunoaşterea imperfectă a variabilelor exogene ;
 Atitudinea optimistă sau pesimistă a echipei de analiză;
 Erori de analiză tehnică sau economică;
 Intervenţii ale statului;
 Impactul mediului inconjurător;
 Modificări ale preţurilor
 Impactul mediului înconjurător;
 Modificări ale cursurilor valutare etc.

3.2 DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA INCERTITUDINII NESTOHASTICE. OPŢIUNI


DE INVESTIŢII ÎN CONTEXTUL INCERTITUDINII TOTALE

În domeniu, nu numai riscurile se pot clasifica ci si incertitudinea. Astfel, de regula, vom


întâlni în practică două tipuri de incertitudini: incertitudinea stohastică şi incertitudinea
nestohastică. Cea din urmă este corelată cu acele proiecte caracterizate prin introducerea unor
materiale noi, a unor tehnologii pentru care nu se va putea identifica niciodata probabilitatea
apariţiei acelor situaţii care pot afecta în mod pozitiv(profit) sau negativ(pierdere) proiectul
respectiv de investiţii.
În mod curent, investitorii se vor lovi de următoarele tipuri de incertitudini:
 Incertitudine de comportament (corelată cu imposibilitatea presupunerii comportamentului
unor sisteme concurente, agenţi economici)
 Incertitudine naturală (corelată cu existenţa unor informaţii minime legate de fenomenele ce
pot să apară pe parcursul exploatării unor factori de producţie, a unor sisteme etc.)
 Incertitudine de scop(atunci când scopurile proiectului, obiectivele ţintă ale proiectului nu
sunt bine definite)
14
 Incertitudine de definire(se defineşte ca fiind starea de incertitudine ce apare în procesul de
explicare a unor fenomene noi, despre care sunt disponibile foarte puţine informaţii ; Ex.
virusul gripei porcine)

3.3 CLASIFICAREA RISCURILOR

Specialiştii împart riscurile asociate proiectelor de investiţii în două mari categorii:


 Sistematice, atunci când rezultatul proiectelor de investiţii pot fi afectate de factori care
afectează şi alte activităţi economice: inflaţia (având o influenţă directă asupra
modificării preţurilor), modificarea cererii pentru anumite produse şi servicii pe anumite
pieţe, cutremure, modificări climatice, noi restricţii din partea legislaţiei aflate în
vigoare, inundaţii etc.
 Non-sistematice, atunci când rezultatul proiectului de investiţii poate fi afectat de
managementul firmei/echipei care se ocupă de implementarea sa, strategii
ineficiente/inadecvate folosite de firmă, întârzieri ale activităţilor de proiect, costuri
exagerate etc.
Există mai multe nivele de risc:
 Risc foarte scăzut (5-7%) – Ex. Riscul achiziţionării de acţiuni guvernamentale
 Risc scăzut (10 %) – Ex. Investiţiile făcute pentru publicitatea asociată unor noi
produse din industria alimentară
 Risc mediu (15%) – Ex. Investiţii în dezvoltarea unor produse deja existente
(trecerea de la procesoare Pentium 4 la Pentium 5)
 Risc ridicat (20-25 %) – Ex. Lansarea unui nou produs pe piaţă (un nou model de
maşină)
 Risc foarte ridicat (peste 25-35 %) – Ex. Proiectele de cercetare şi dezvoltare a unor
noi produse, pentru punerea în practică a unor invenţii.

Atunci când ne referim la categoria riscurilor identificate, putem clasifica riscurile în două
mari categorii:
 Riscuri asumate(majore)
 Riscuri excluse(minore)
Dacă se foloseşte drept criteriu gradul de percepţie al unui risc, riscurile se împart în:
 micro-riscuri
 macro-riscuri.

15
3.4 METODDE DE EVALUAREA A RISCURILOR ŞI INCERTITUDINII PENTRU
PROIECTELE DE INVESTIŢII

3.4.1 CRITERII ECONOMICE PENTRU ANALIZA RISCURILOR ŞI


INCERTITUDINII

Criteriile cel mai des întalnite pentru evaluarea proiectelor de investiţii sunt cele redate în
continuare. Aceste criterii sunt foarte des utilizate în situaţii de incertitudine totală, deci atunci când
nu se pot identifica sursele acelor situaţii (evident) imprevizibile cu influenţă pozitivă sau negativă
asupra rezultatelor unui proiect.

Criteriul Wald
Criteriul sau Regula Wald (cunoscută şi sub numele de regula prudentă sau pesimistă)-
indică alegerea variantei de proiect care să aducă cel mai mare câştig/cea mai mare pierdere în
cea mai defavorabilă stare a naturii sau în cel mai pesimist scenariu. [4]

Criteriul Bayes-Laplace
Acest criteriu se bazează pe supoziţia că probabilitatea egalizării nivelului cererii pentru
anumite produse şi servicii (oferite de diferite proiecte de investiţii cu capacitate de producţie
diferită de la una la alta) implică existenţa unei cereri diferite.
Exemplu:
În tabelul de mai jos sunt redate 3 proiecte de investiţii care implică folosirea unor
capacităţi industriale (cantitatea totală maximă de echipamente, utilaje, materiale folosite) diferite:

Investiţie în Profit pentru P1 Profit pentru P2 Profit pentru P3


Capacitatea industrială Q1 2001 100 230
Capacitatea industrială Q2 310 240 150
Capacitatea industrială Q3 100 50 300

1
Profitul obţinut în cadrul proiectului P1 dacă se foloseşte o capacitate industrială Q1.
16
Pentru a determina Valoarea Netă Actualizată (VNA)-Net Present Value (NPV)- pentru
fiecare caz în parte, se fac următoarele calcule:
q1 * P1 = (0,5* 200) + (0,5*100) + (0,5* 230) = 265

q2 * P2 = (0,5*310) + (0,5* 240) + (0,5*150) = 350

q3 * P3 = (0,5*100) + (0,5*50) + (0,5*300) = 225

S-a presupus că probabilitatea cererii pentru fiecare produs este de 50%(valoarea 0,5 folosită
în determinările de mai sus).
În urma efectuării calculelor de mai sus, se observă că cel mai profitabil proiect de investiţii
este al doilea, P2.

Criteriul Savage
Acest criteriu mai este cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea Criteriul
regretelor minime. Acest criteriu are la bază ideea că în cazul alegerii unei variante dezavantajoase
de proiect, orice investitor va avea regrete, atunci se încearcă selectarea acelui proiect cu cel mai
puţin posibil regrete asociate.
Regretul sau costul de oportunitate asociat unei decizii incorecte este dat de diferenţa dintre
profitul prezent şi cel maxim care ar fi trebuit să se obţină la un anumit nivel al cererii. [1]
În scopul evaluării unui proiect folosind acest criteriu va fi necesară crearea unei matrici a
regretelor. Metoda realizării unei astfel de matrici este redată în exemplul următor.
Exemplu:
Se consideră 3 exemple de proiecte de investiţii, fiecare proiect având asociat un anumit
profit în contextul utilizării unei anumite capacităţi de producţie :
Investiţie în Profit pentru P1 Profit pentru P2 Profit pentru P3
Capacitatea industrială Q1 310 340 50
Capacitatea industrială Q2 230 142 250
Capacitatea industrială Q3 510 20 200

Se va lua valoarea maximă a profitului (pentru fiecare proiect în parte) şi se va compara cu


celelalte valori ale profitului (pentru acelaşi proiect) obţinute la capacităţi industriale (cantitatea
maximă de echipamente, utilaje, materiale folosite) diferite.
510-310=200
510-230=280
510-510=0
Se procedează la fel şi pentru celelalte proiecte, obţinându-se următoarea matrice a
regretelor:

17
Investiţie în Profit pentru P1 Profit pentru P2 Profit pentru P3
Capacitatea industrială Q1 200 0 200
Capacitatea industrială Q2 280 198 0
Capacitatea industrială Q3 0 320 50

Este selectată valoarea maximă a regretului pentru fiecare investiţie asociată unei capacităţi
de producţie:
Project Investment in plant capacity Valoarea maximă a regretului
Q1 200
Q2 198
Q3 50

Din acest ultim tabel ne rezultă că valoarea optimală a regretului se obţine în cazul
proiectului de investiţii P3 (valoarea minimală a regretului).

Criteriul Hurwicz
Criteriul Hurwicz se află la graniţa dintre criteriul Maximin şi criteriul Maximax, bazându-
se efectiv pe relaţia dintre cele două, ca urmare a faptului că investitorul se consideră ca fiind nici
optimist,dar nici pesimist.
În cadrul acestui criteriu se foloseşte un coeficient α, denumit şi coeficient de optimism (un

scor), care indică atitudinea decidentului faţă de risc (pentru α → 0 , decidentul manifestă aversiune

pronunţată faţă de risc, iar pentru α → 1 , decidentul are apetit pentru risc).În acest caz avem două
situaţii distincte, cea referitoare la selecţia indicatorilor de tip maxim, pentru care se alege
max i hi , hi = α max j eij + (1 − α ) min j eij ,

respectiv pentru indicatorii de tip minim pentru care se alege:


min i hi , hi = α min j eij + (1 − α ) max j eij .

Metoda abordată este metoda scorurilor care constă în a asocia fiecărei variabile din cadrul
unui proiect de investiţii (posibilă sursă de risc) un anumit scor. Pentru valori ale scorurilor în
intervalul 0.75-0.85 se va considera că investitorul este prudent (deoarece foloseşte valori mari
pentru scoruri), în timp ce, dacă valorile asociate scorurilor sunt 0.25-0.35, acel investitor este
interesat de profit maxim, în condiţii de risc maxim.
Practic, în situaţii de incertitudine totală se construiesc situaţii aşa-numite etalon, optimiste
sau pesimiste şi se compară cu alegerea reală făcută. Pentru a aplica regulile de mai sus, este
necesar să fie îndeplinite concomitent următoarele criterii:
 Rezultatul sau avantajul economic net comparativ depinde de situaţia din viitor. Pentru
fiecare situaţie din viitor se cunoaşte avantajul economic net comparativ la toate
alternativele/variantele de proiect;

18
 Probabilitatea apariţiei unei situaţii concrete este necunoscută.
Criteriul Maximin
Acest criteriu se bazează pe ideea (destul de des întâlnită şi în practică) că un investitor va
prefera întotdeauna să obţină dintr-un proiect un câştig mai mic dar sigur, în locul unui câştig mai
mare, dar nesigur. El va alege mereu acele proiecte din care va putea obţine un profit maxim sigur
la o capacitate industrială minimă (se referă la cantitatea maximă de utilaje, echipamente, materiale
etc. folosite pentru implementarea proiectului).
Exemplu:
Folosind valorile din tabelul următor:

Investiţie în Profit pentru P1 Profit pentru P2 Profit pentru P3


Capacitatea industrială Q1 310 340 50
Capacitatea industrială Q2 230 142 250
Capacitatea industrială Q3 510 20 200

Putem completa următorul tabel :

Investiţie în Maxim de profit la un risc minim


Capacitatea industrială Q1 50
Capacitatea industrială Q2 142
Capacitatea industrială Q3 20

Din acest ultim tabel reiese că cea mai bună selecţie pentru un investitor care doreşte un
profit maxim, la o capacitate de producţie minimă Q2 este proiectul P2.
Criteriul Maximax
Criteriul Maximax este opusul criteriului Maximin bazându-se pe ipoteza că investitorul este
optimist şi merge pe acea variantă de proiect care îi va aduce maximul de profit la o valoare
maximă a riscului.
Exemplu:
Folosind valorile din tabelul următor (aceleaşi valori ca si în cazul criteriului Maximin,
scopul fiind evidenţierea diferenţei dintre cele două):

Investiţie în Profit pentru P1 Profit pentru P2 Profit pentru P3


Capacitatea industrială Q1 310 340 50
Capacitatea industrială Q2 230 142 250
Capacitatea industrială Q3 510 20 200

Putem completa următorul tabel :

19
Investiţie în Maxim de profit la un risc maxim
Capacitatea industrială Q1 340
Capacitatea industrială Q2 250
Capacitatea industrială Q3 510

Din acest ultim tabel reiese că cea mai bună selecţie pentru un investitor care doreşte un
profit maxim, la o capacitate de producţie maximă Q3 este, de această dată, proiectul P1.

3.4.2 ANALIZA RISCULUI DE EXPLOATARE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII

Riscul exploatării reprezintă vulnerabilitatea proiectului la modificările conjuncturale ale


condiţiilor şi ipotezelor acestuia, determinate de evoluţia progresului tehnic, incertitudinea pieţei,
instabilitatea social-politică (şomaj, crize, greve ş.a) pe perioada operaţională.
Principala consecinţă posibilă, în cazul în care un astfel de risc se materializează constă în
pierderea profiturilor, putându-se ajunge, în cazul scenariilor celor mai pesimista până la faliment.
Din această cauză, este de recomandat ca analiza riscului de exploatare să se facă în strânsă legătură
cu exerciţiul financiar (perioada) cel mai riscant, urmărind valorile anuale ale consecinţelor pe baza
coeficientului de variaţie.
Cum exploatarea capacităţilor de producţie variază foarte mult de la o perioadă de
exploatare la alta, în funcţie de diferiţi factori, este evident că niciodată această exploatare nu se va
face la nivelul ideal proiectat de managerul de proiect. Întrebarea de bază pe care, însă orice
manager trebuie să şi-o pună atunci când elaborează planul proiectului este de la ce punct
exploatarea capacităţilor de producţie devine rentabilă.
Răspunsul la această întrebare se poate afla simplu prin utilizarea analizei punctului critic,
analiză ce a fost detaliată în continuare.

Analiza de punct critic


Înainte de a trece la detalierea efectivă a acestei metode, este necesară precizarea
semnificaţiei capacităţii de regim.
Capacitatea de regim este volumul de producţie ce se obţine în anumite condiţii de regim.
Capacitatea de regim diferă, evident, de capacitatea optimă (capacitatea ideală).

20
Figura 1. Capacitatea de regim
Rezervă de capacitate reprezintă diferenţa dintre capacitatea de regim şi capacitatea optimă
(tehnică).
Unul din motivele pentru a realiza acest tip de analiză este pentru a preîntâmpina situaţiile în
care se lucrează în pierdere (costuri de producţie mai mari decât valoarea producţiei obţinute).
Punctul critic este acel nivel de producţie/activitate aferent unui exerciţiu, pentru care
costurile de exploatare (cheltuielile de producţie) sunt egale cu încasările.Cheltuielile de producţie
trebuie împărţite în cheltuieli fixe şi, respectiv, variabile.
Punctul critic se determină folosind formula:
Cf
qcrt =
α −v

unde:
qcrt = punctul critic exprimat în unităţi fizice
Cf - volumul estimat al cheltuielilor fixe
α=tariful/preţul unitar de vânzare
v=cheltuieli variabile unitare

Punctul critic se caracterizează prin:


 este un indicator de performanţă
 este un indicator de evaluare a riscului economic(dă volumul de activitate cu profit zero)
 este un reper pentru activitatea de exploatare

21
 este relativ independent de volumul de activitate(din această cauză analiza sa trebuie
completată cu indicele de securitate)

Indicele de securitate este un indicator de corelare a punctului critic cu cifra de


afaceri/veniturile anuale ale proiectului:
Qh − Qcrt
I=
Qcrt
Semnificaţia lui Qh este dată mai jos.
În strânsă legătură cu punctul critic se poate defini şi noţiunea de prag de rentabilitate ca
fiind valoarea minimă a cifrei de afaceri de la care exploatarea devine profitabilă (punctul în care
profitul proiectului este 0).
Cf
Pr = qcrt • α sau Pr =
mv
unde:
M v Qh − Cv
mv = = = rata marjei cheltuielilor variabile
Qh Qh
Mv= marja pe costurile variabile
Mv=Qh-Cv : condiţia este ca marja pe costurile variabile Mv să fie egală cu cheltuielile fixe
(Cf)
Qh=cifra de afaceri/veniturile proiectului

Analiza de punct critic încearcă să coreleze variaţia cheltuielilor şi a veniturilor cu volumul


producţiei. Mai jos sunt redate câteva informaţii legate de ce se înţelege prin cheltuieli şi venituri,
precum şi clasificarea cheltuielilor.
Veniturile asociate unui proiect vor evolua direct proporţional cu volumul producţiei,
relaţie redată mai jos prin formula:
Q=α •q
unde:
Q = valoarea producţiei
α = preţ unitar de vânzare a produsului
q = volumul producţiei exprimat în unităţi fizice sau natural-convenţionale.

Cheltuielile de exploatare (relativ la volumul producţiei) se descompun în:


 Cf-cheltuieli fixe (acestea vor rămâne constante în raport cu volumul producţiei, dar
variază pe unitatea de produs)

22
 Cv-cheltuieli variabile (se modifică în raport cu volumul producţiei, dar rămân
constante pe unitatea de produs)
C=Cf+v•q
Cv= v•q
C=cheltuieli de producţie aferente perioadei
Cf=cheltuieli fixe
v=cheltuieli variabile unitare identificabile pe produs
Capacitatea de producţie (de regim) Cp calculată de tehnicieni pentru perioada respectivă
este limita maximă a potenţialului productiv.
În figura următoare se regăseşte reprezentarea grafică a celor două funcţii care exprimă
corelaţiile: costura/venituri-volum producţie:
Din analiza acestei figuri, putem trage următoarele concluzii:
 Punctul critic este graniţa dintre eficient şi ineficient, limita inferioară a câmpului de
eficienţă.
 Limita superioară la nivelul exerciţiului este dată de capacitatea de regim (Cp) când indicele
de utilizare (încărcare) al acesteia este maxim posibil (iu=100%).
Pentru a determina formula de calcul a punctului critic, se porneşte de la constatarea că în
acest punct, cheltuielile sunt egale cu veniturile:

Q=C => α •qcrt=Cf+ v• qcrt => qcrt=Cf/( α-v)

În continuare se va prezenta o analiză comercială (prin reprezentare grafică a 3 scenarii


diferite) care are în vedere şi capacitatea de absorbţie a pieţei pe lângă, capacitatea de producţie a
firmei (pentru a evita riscul de a produce pe stoc). Riscul de a produce pe stoc este strâns legat de
apariţia unor alte tipuri de pierderi pe lângă cele cauzate de simplul consum inutil al resurselor, şi
anume, cheltuielile suplimentare de stocaj, blocaj financiar etc..
În Figura 2 a) este redat scenariul în care capacitatea de absorbţie a pieţei este superioară
capacităţii maxime de producţie a firmei:

23
Figura 2. a)
În figura b) este redat scenariul în care cererea pieţei se regăseşte sub nivelul producţiei
aferent perioadei:

Figura 2. b)
Interpretare:
 dreapta P reprezintă volumul comenzilor şi al contractelor certe
 câmpul de eficienţă este împărţit în două subintervale:
1. intervalul (qcrt, P), câmpul contractelor certe pe care întreprinzătorul are obligaţia să le
onoreze
2. intervalul (P, Cp), câmpul cu potenţial de risc, care poate fi acoperit doar dacă se găsesc
noi debuşee pe piaţa produsului. Producţia superioară dreptei P va reprezenta o producţie pe stoc.

24
În figura c) este reprezentat cel mai dezastruos scenariu în care cererea pieţei nu acoperă nici
necesarul minim de producţie care permite doar recuperarea cheltuielilor de producţie, fără să se
mai pună problema obţinerii unor profituri:

Figura 2. c)
În acest scenariu se poate ajunge uşor la faliment dacă nu se iau măsuri adecvate pentru a
ieşi din situaţie.
3.4.3 ANALIZA RISCULUI DE TREZORERIE/LICHIDITATE A UNUI PROIECT DE
INVESTIŢII

Riscul de trezorerie se referă la imposibilitatea unei firme de a-şi onora obligaţiile datorită
faptului că nu dispune de lichidităţi.
Această analiză ia în calcul următorii indicatori:
 Fondul de rulment net global (FRNG)
 Nevoia de fond de rulment (NFR)
 Trezorerie (T)
Echilibrul financiar al activităţii de exploatare se atinge doar dacă există relaţia:

FRNG = NFR+T

Pornind de la această formulă şi de la reprezentarea grafică, putem conclude că există


următoarele tipuri de situaţii posibile:
 Echilibru financiar (T=0) atunci când FRNG=NFR

25
 Echilibru financiar minim (T>0) atunci când FRNG>NFR

 Dezechilibru financiar (T<0) atunci când FRNG<NFR; în acest caz, pentru a face
faţă, firma va trebui să apeleze la credite.

Fondul de rulment/capital circulant este ansamblul activului circulant. El reprezintă


excedentul de capitaluri permanente şi este tratat ca un indicator de evaluare a lichidităţii:

FRNG= Capitaluri permanente – Active imobilizate

Factorii de cauzalitate a fondului de rulment sunt determinaţi de ciclitatea procesului de


producţie:
 Factorul timp: generat de decalajul financiar între momentul cumpărării de materii şi
materiale necesare desfăşurării procesului de producţie şi momentul încasării contravalorii
produselor fabricate de la clienţi.
 Decalajul financiar: NFR apare ca diferenţă între momentul stingerii obligaţiilor la furnizor
şi cel al încasării contravalorii mărfurilor de la client.
 Factorul volum reprezintă nivelul activităţii de exploatare care se măsoară prin cifra de
afaceri netă (fără TVA) (o cifră de afaceri mare va determina şi o necesitate de NFR mai
mare).
 Factorul preţ reprezintă structura costurilor în raport cu cifra de afaceri netă. (La o cifră de
afaceri egală, menţinînd condiţiile de exploatare, modificarea NFR este determinată de
nivelul costurilor.)
 Modificări ale strategiei de activitate: în politica de aprovizionare, de stocaj, de
comercializare.
Ce trebuie subliniat este că orice variaţie de activitate va conduce la o variaţie a trezoreriei
ceea ce poate duce la prelevări din trezorerie, printre consecinţele posibile ale acestui fapt
26
numărându-se şi obligaţia de a descoperi noi resurse, ajungându-se în cele mai negre scenarii la
lichidarea sau ruptura de stoc cu pierderi de profit dacă antrenează reducerea vânzărilor.
Costul riscului de lichiditate este cu atât mai ridicat cu cât fondul de rulment este mai
scăzut. O soluţie pentru contracararea acestui risc este să se determine un nivel optim pentru NFR
ceea ce se poate face prin 2 metode:
 Internalizarea riscului de lichiditate/trezorerie în raport cu NFR, prin creşterea nivelului
nevoii de fond de rulment (riscul este parţial sau chiar total neutralizat prin transformarea lui
în cost)
 Externalizarea riscului de trezorerie în raport cu NFR, păstrând nivelul său mediu estimat,
dar făcând apel la trezoreria de precauţie (slăbiciunea NFR este suplinită prin trezorerie de
precauţie).
Dacă fondul de rulment este ridicat (direct sau cu trezorerie de precauţie) se diminuează
rentabilitatea proiectului. Este indicat ca fluctuaţia NFR să se studieze comparativ cu o situaţie
similară înregistrată la un alt proiect, deşi este posibil să se neglijeze unele tendinţe specifice şi/sau
modificări excepţionale ce nu sunt relevate de activitatea curentă.

3.4.4 ANALIZA RISCULUI DE RENTABILITATE A UNUI PROIECT DE


INVESTIŢII

Analiza riscului de rentabilitate este un studiu ce are în vedere toată durata de viaţă a
proiectului, ţintind asigurarea unei activităţi minimale pentru proiect şi este formată din 2 etape:
 Analiza de senzitivitate a proiectului redată în capitolul următor.
 Evaluarea riscului de rentabilitate prin multiple metode unele specifice pentru
profilul riscului unui proiect.
Cele mai cunoscute metode pentru evaluarea riscului de rentabilitate al unui proiect sunt
redate mai jos:

1. Criteriul speranţă-variantă(Criteriul Markovitz)

Acest criteriu constă în a diminua rata internă de rentabilitate (RIR) conform formulei:
M = E ( R ) − µ xσ ( R )
unde:
E(R)-speranţa matematică (RIR mediu)
m-coeficient de aversiune faţă de risc
σ(R)-ecartul tip ponderat RIR (tip al RIR)

27
Coeficientul “μ” de aversiune faţă de risc este greu de evaluat fiind propriu fiecărui
întreprinzător ceea ce nu uşurează cu nimic realizarea acestei analize. Coeficientul “μ” este pozitiv
pentru întreprinzătorii prudenţi şi coboară la valori negative pentru aceia care au o slabă aversiune
faţă de risc.
Se defineşte un profil al riscului stabilind pentru fiecare valoare a lui “μ”(ecartul) o anumită
probabilitate de eroare.

2. Risc integrat în calculul VNA( flux net de trezorerie/venit net actualizat)

Prin utilizarea a două metode:


a. Metoda aditivă care constă în externalizarea riscului în raport cu costurile, fiind luat în
considerare prin adăugarea unei prime de risc la rata de actualizare,conform formulei:
CFh 1
VNA = ∑ •
(1 + a ) (1 + r )h
h

unde:
CFh – cash flow anual
a - rata de actualizare fără risc
r – prima de risc
a´-rata de actualizare corelată cu prima de risc

b. Metoda multiplicativă
În acest caz, riscul este internalizat în raport cu costurile fiind integrat fluxului financiar prin
calcularea unui echivalent sigur (E(CF)) cu ajutorul unui factor de ajustare (ah).
Formule folosite:

ahCFh CF (1 − r )
E( CF ) = ah CFh , VNA = ∑ =∑ h
(1 + a ) h
(1 + a)h
E (CF ) CF − E (CF )
ah = - factor de ajustare, iar r = = 1 − ah .
CF CF

3.4.5 ANALIZA DE SENZITIVITATE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII

Pentru a stabili cât de sensibil este un proiect la schimbări externe de cele mai diverse tipuri
care este posibil să se producă cu un anumit procent de probabilitate, este necesar să se realizeze o
analiză de senzitivitate a proiectului. Această metodă presupune elaborarea unor estimări a

28
modificărilor costurilor unui proiect ca urmare a unor influenţe externe negative din partea
variabilelor critice, cele mai importante dintre acestea fiind:
• inflaţia
• dobânzile
• rata de schimb valutar
• indicele preţurilor la materii prime, produse
• durata de executie a proiectului.
Se urmăreşte determinarea acelui punct cu un cost minim pentru proiect în circumstanţele
unor asemenea influenţe externe şi scoaterea în evidenţă a acelor variabile cheie cu influenţă
negativă posibilă asupra rezultatelor urmărite de proiect.
Un proiect va fi considerat riscant dacă se constată că indicatorii săi de eficienţă suferă
modificări semnificative în raport cu schimbărilor previzionate ale variabilelor luate în calcul,
urmând ca directorul/şeful de proiect să facă propuneri de măsuri de contracarare a efectelor
negative. Într-un asemenea context, managementul general trebuie să studieze propunerile şi să
stabilească traseul strategic de urmat.
Fiecare capitol de cheltuieli planificate pentru un proiect poate suferi numeroase modificari
ca urmare a apariţiei acelor situaţii neprevăzute, ca atare, fiecare dintre aceste categorii de cheltuieli
trebuie să fie corectată cu o cotă de neprevăzute care au ca destinaţie:
a) diverse rezerve pentru modificări fizice(Ex. Modificarea cantităţilor de resurse)
b) rezerve pentru modificări de preţuri generate de:
i. fluctuaţia relativă a preţurilor în perioada analizată
ii. efectul inflaţiei
Pentru a contracara efectul demobilizator pe care îl poate avea categoria neprevăzutelor
asupra evaluării pragmatice, efective a costurilor aferente unui proiect, este necesar să se dea o
explicaţie foarte clară a destinaţiei rezervelor menţionate anterior, astfel eliminându-se toate
posibilele ambiguităţi.
În ceea ce priveşte studierea duratei de viaţă a proiectului ca parte din analiza de
senzitivitate a unui proiect, trebuie făcute următoarele precizări:
 efectul inflaţiei poate fi luat în calcul prin includerea unei cote estimate în rata de actualizare
folosită la calculele de eficienţă
 în cazul în care proiectul face parte dintr-un domeniu dinamic, pe durata sa de viaţă se pot
prevedea cheltuieli de înlocuire a unor componente tehnice, fapt ce se va reflecta în proiecţia
fluxului de trezorerie.
Procedeul cel mai simplu pentru analizarea gradului de senzitivitate al proiectului îl
reprezintă stabilirea unor relaţii între variabilele luate în studiu şi obiectivele măsurabile. Mai jos
sunt redaţi 3 paşi simpli folosiţi în cadrul unui asemenea procedeu:
29
 identificarea variabilelor cu cel mai mare impact asupra calculelor de elasticitate
 studiul variantelor posibile ale acestor variabile; pe baza unor date retroactive se vor
stabili coeficienţii de variaţie
 evaluarea influenţei acestor variaţii asupra nivelului indicatorului respectiv.
Posibilităţile de variaţie demne de luat în seamă sunt:
 variaţia(creşterea) costurilor de exploatare pe elemente şi pe total, cu menţinerea la
nivel constant a veniturilor anuale previzionate;
 variaţia veniturilor(scăderea) cu menţinerea la un nivel constant a costurilor
previzionate
 modificarea simultană a costurilor de exploatare şi a veniturilor anuale
 variaţia duratei de funcţionare eficientă etc.
Concepţia probabilistică este folosită în cadrul analizei de senzitivitate pentru a defini un alt
procedeu care constă în calcularea variaţiilor extreme ale fiecărei variabile reţinute, apoi se
analizează valorile plauzibile în cadrul proiectului studiat cu aceste valori de prag, ceea ce permite
exprimarea unor puncte de vedere cantitative/calitative cu privire la riscurile ataşate.
Sensibilitatea la o variabilă se poate exprima în valori absolute ca modificare a
rezultatului/criteriului la variaţia cu o unitate a fiecărei variabile.
Impactul unei variabile asupra obiectivelor poate fi măsurat şi în valori relative, ca raport
între variaţia relativă a obiectivului şi a variabilei luate în calcul, ceea ce corespunde cu elasticitatea
punctuală care măsoară impactul fiecărei variabile asupra proiectului (variaţia procentuală a
obiectivului la variaţia cu un procent a variabilei).
Sensibilitatea unui proiect se poate studia la nivelul mai multor paliere(analize strategice,
categoriale):
 Sensibilitatea anumitor activităţi, produse;
 Sensibilitatea pe mari grupe de cheltuieli din contabilitatea analitică
 Sensibilitatea pe mari categorii de investiţii
 Sensibilitatea pe diferite elemente ale necesarului de fond de rulment
Trebuie menţionat că inclusiv simpla alegere a variabilelor vizate ca purtătoare de risc
pentru proiectul în cauză importă ea însăşi riscuri, datorită faptului că informaţia incompletă asupra
proiectului induce incertitudine, precum şi datorită unor erori de estimare a tendinţelor, destul de
frecvente în cadrul proiectelor.
Principalele 2 tipuri de metode folosite pentru calculele de risc sunt:
1. Metodele empirice
2. Metodele de analiză în univers probabilistic

30
Metodele empirice sunt cele mai pragmatice şi constă în principal în a încadra proiectul într-
una din categoriile asociate riscului (proiecte cu grad ridicat de risc, proiecte cu grad minim de risc
etc., precizate în cadrul acestei cărţi la capitolul: Noţiuni generale despre proiectele de investiţii).
Aceste metode constă în doi paşi principali, şi anume:
 se stabilesc variabilele semnificative de impact prin analiza de senzitivitate
 pentru fiecare variabilă se pune în evidenţă variaţia relativă pe clase de risc (de
exemplu: variaţia la modificarea preţului de cumpărare a materiilor prime de
bază)
 se studiază pentru fiecare variabilă în parte, variaţia cea mai plauzibilă, în
varianta pesimistă
Metodele de analiză în univers probabilistic se bazează pe metoda Monte Carlo. Paşii
principali folosiţi în cadrul acestei metode sunt următorii:
a) analiza variabilelor semnificative pe baza unui studiu de sensibiliate şi ierarhizarea lor
pentru a evita studiul unor variabile cu fluctuaţii sau influenţă neglijabilă
b) stabilirea legii de variaţie, corespunzător căreia se vor folosi mai departe nişte metode
specifice de analiză
c) simularea funcţionării proiectului, prin alegerea la întâmplare de valori diferite pentru
variabile, respectând legea de variaţie aleasă.

Metode de previziune economică


Metodele de previziune economică sunt utilizate pentru a putea face previziuni/presupuneri
asupra modului în care pot să evolueze anumite procese economice (parte esenţială a unor proiecte)
ţinând cont de istoricul evoluţiilor din acelaşi domeniu.
Principalele metode de previziune economică în domeniul proiectelor sunt [1]:
 Metoda comparaţiei
 Metoda extrapolării (proiecţia viitoare a procesului economic în funcţie de evoluţia
sa anterioară)
 Metoda reflexivă (prin folosirea câtorva coeficienţi care caracterizează trend-ul în
evoluţie al cazului investigat)
 Metoda normativă
 Metoda explorativă care foloseşte funcţii matematice specifice, ca de exemplu,
funcţia de producţie Cobb-Douglas bazată pe existenţa unor variabile independente
şi a unor variabile dependente.
În cazul realizării unor previziuni economice pentru activităţi de producţie, se vor lua în
considerare următorii factori:

31
 cererea de produse
 producţia planificată, în acest caz de un real ajutor fiind functia Cobb-Douglas a
cărei formulă este redată mai jos:

Q=gLλKμ

semnificaţia termenilor fiind următoarea:


Q=producţie
L=labor(munca, efort de producţie)
K=capital investit
g=coeficient de creştere
λ=coeficientul de elasticitate al lui L raportat la tehnicile de muncă
μ=coeficientul de elasticitate al producţiei raportat la capitalul investit
 indicatori ai investiţiei proiectului
 necesarul de capital pentru realizarea investiţiei din surse proprii sau
împrumutate
Printre funcţiile matematice mai des folosite în domeniul previziunilor economice se
numără:

a) Funcţii polinomiale:
Forma generală:
n
y = ∑ at x t
t =0

b) Funcţii putere
Forma generală:
y = ax b
c) Funcţii logaritmice
Forma generală:
y = a log b x sau y = a + b log e x

d) Funcţii logistice (folosite, în special, pentru proiectele care au evoluţii contradictorii:


ascendenţă şi descendenţă rapide)
Forma generală:
ax + b k b
y= ;y= ;y =a+
cx + d 1 + ae bx
c+x

32
3.4.6 ANALIZA RISCULUI FINANCIAR
O parte esenţială a planificării unui proiect este prezentarea lui într-o manieră atractivă unor
potenţiali investitori care s-ar putea decide să-şi investească activele în executarea proiectului
prezentat. Aceştia sunt interesaţi nu numai în a-şi recupera sumele investite ci şi în a obţine o
recompensă pentru efortul depus.
Riscul financiar reprezintă pericolul ca din anumite cauze nefaste să se ajungă în situaţia de
insovabilitate ceea ce determină implicit şi o creştere a datoriei faţă de investitori.
Investitorul va accepta plasamentele riscante doar dacă recuperarea compensatorie este pe
măsură. Această recuperare compensatorie reprezintă de fapt o primă de risc. Problema care se
pune în cadrul acestei analize este prin ce metode se poate determina mărimea pe care această primă
trebuie să o aibă.
Prima de risc reprezintă diferenţa dintre rentabilitatea sperată a investiţiei sau a
plasamentului (μI) şi rentabilitatea plasamentului fără risc(rf).
Rentabilitatea sperată este nivelul minim acceptat de rentabilitate a unui plasament(a unei
investiţii), fiind aproximativ egală cu rata de actualizare:
Pr= μI- rf, iar μI=a= rf+Pr.
Aşa cum spuneam anterior prima de risc corespunde unui rentabilităţi suplimentare pretinse
de investitorul care este de acord să se dispenseze de o parte din finanţele sale cu scopul de a investi
într-un proiect.
Pentru a putea estima valoarea primei de risc, este necesar să se aproximeze riscul activului
în raport cu riscul de pe piaţa financiară.
Pr=Cv(μm- rf)
unde :
μm- rf este prima de risc de piaţă ce oferă informaţii asupra cursului pieţei în raport cu
valorile fără risc.
Cv este coeficientul de volatilitate al titlului care arată comportamentul titlului în raport cu
piaţa(dacă este sau nu mai riscant decât piaţa).
Prima de risc de piaţă se va calcula folosind următoarea formulă :
1 n
(µm − f f ) = ∑ ( Rph − Rfh )
n h =1
unde :
n=nr. de observatori
Rph=rentabilitatea de piaţă în perioada “h”
Rfh=rentabilitatea bonurilor de trezorerie în perioada “h”

33
Orice activ financiar se caracterizează printr-un risc al fluctuaţiei sale în raport cu piaţa.
Atunci când Cvh (coeficientul de volatilitate al titlului în raport cu piaţa) este >1(supraunitar) se
poate trage concluzia că titlul este mai volatil decât piaţa. Situaţia în care Cvh=1 se traduce printr-o
dependenţă totală faţă de piaţă, iar riscul specific este nul.

4 IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA INVESTIŢIILOR DIN


ROMÂNIA ŞI LA NIVEL GLOBAL. RISCURI ASOCIATE
PROIECTELOR DE INVESTIŢII PE TIMP DE CRIZĂ

4.1 IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA INVESTIŢIILOR DIN ROMÂNIA


ŞI LA NIVEL GLOBAL

Criza economică mondială reprezintă de multă vreme un subiect îngrijorător pentru


economia naţională a tuturor statelor. Printre efectele sale directe se numără:
 scăderea subită a indicelui de creştere economică (Ex. indicele de creştere al Chinei a scăzut
la 6%);
 deteriorarea poziţiilor fiscale;
 căderi masive de preţuri
 creşterea riscurilor asociate exploatării resurselor existente datorită schimbărilor climatice
 eşecul guvernelor la nivel global în a discuta şi rezolva riscurile globale.
Datorită interconectării puternice dintre aceste riscuri, impactul lor se manifestă, cu adevărat
la nivel global. Concluziile pentru 2009 referitoare la aceste riscuri în contextul crizei economice
mondiale sunt sumbre pentru majoritatea economiilor naţionale:
 pieţele se caracterizează, în continuare, printr-un grad înalt de volatilitate
 lichiditatea monetară reprezintă încă o problemă
 şomajul este în creştere
 încrederea consumatorilor şi încrederea în mediul de afaceri au scăzut, atingând valori
record în aceste vremuri.
Climatul actual potenţează efectele nefaste ale acestor riscuri, remarcându-se o tendinţă
accentuată către panică generalizată şi răspunsuri pe termen scurt.
World Economic Forum a publicat un raport în acest sens conţinând grafice explicite care
conturează pericolele luării unor decizii pentru ieşirea din criză fără a ne gândi la impactul pe
termen lung al măsurilor luate astăzi de guvernele naţionale. Este subliniată şi necesitatea de a
echilibra soluţiile la provocările actuale cu eforturile de rezolvare a conflictelor pe termen lung, în
speciale pe cele referitoare la schimbările climatice şi la exploatarea resurselor.

34
Pe o piaţă nesigură în care preţurile acţiunilor sunt martorele unei căderi libere, a sosit
momentul oportun pentru investitori sa-şi revizuiască portofoliul de acţiuni pentru a limita
pierderile şi în vederea optării în favoarea altor oportunităţi de investire care oferă mult mai multă
stabilitate şi mai mult profit returnat.
Cel mai mare risc pentru investitori în acest moment îl reprezintă volatilitatea preţurilor atât
la nivelul pieţelor naţionale cât şi la nivelul pieţei internaţionale. În condiţiile în care cererea pentru
diferite produse şi servicii este drastic redusă, iar problema lichidităţii încă persistă deşi majoritatea
bancilor centrale au intervenit cu lichidităţi pe pieţele interne pentru evitarea blocajelor economice,
investitorii sunt lipsiţi de direcţie în privinţa orientării pieţelor în decursul anului următor.
Sectorul imobiliar este cel mai afectat de criza financiară internaţională conform unui
raport Moody's. Potrivit lui Kenneth Orchard, analist al companiei de evaluare, firmele est-europene
din construcţii şi real estate vor fi afectate pentru că obţinerea creditelor bancare este mult mai
dificilă. Terenurile sunt segmentul imobiliar cel mai afectat de criză, cu cel mai mic număr de
tranzacţii de la începutul anului până în prezent. Oferta de terenuri nu este semnificativă. Potrivit
reprezentanţilor Imopedia.ro, în 2008 au fost scoase la vânzare aproape de şase ori mai puţine
terenuri decât apartamente. Anul 2008 a adus pentru România o scădere atât în numărul, cât şi în
valoarea totală a investiţiilor pe piaţa imobiliară, tranzacţiile majore totalizând doar 0,97 miliarde
euro, ceea ce reprezintă jumătate din nivelul anului 2007 conform unui raport al companiei de
consultanţă Cushman&Wakefield.
Incertitudinea înregistrată de segmentul imobiliar rezidenţial, situaţie care a dus la scăderea
apetitului cumpărătorilor pentru apartamente, schimbă strategiile companiilor care vizau acest
segment, respectiv atât investitorii specializaţi, precum şi cei de ocazie: o serie de investitori s-au
retras, au anulat sau şi-au amânat proiectele.

Influenţele negative ale crizei financiare asupra investiţiilor şi investitorilor

Toţi parametrii macro-economici de tipul ratei dobânzilor, situaţiei fiscale etc. indică mutaţii
semnificative în procesul de creştere economică pentru următoarele trimestre.
Conform FMI, creşterea procentuală a GDP(Gross Domestic Income)-Produsul Intern Brut-
şi a preţurilor de consum prognozată pentru România este:
An 200 2010
9
GDP -4.1 0
Preţuri de consum 5.9 3.9

O veste proastă este că majoritatea economiilor dezvoltate care contribuiau cu mare parte
din investiţiile şi tranzacţiile la nivel internaţional au planificată o creştere de maxim 1%. În
35
peisajul economic actual, China pare să fie una dintre singurele ţări care în ciuda crizei economice
continuă să atragă investitori.
Pe plan naţional, în afară de cele expuse mai sus, o mare influenţă asupra investitorilor din
România o are şi situaţia politică conflictuală (posibila retragere a PDL de la guvernare) care scade
încrederea acestora în capacitatea clasei politice aflate la conducere de a lua măsuri concrete în a
limita ravagiile financiare produse de criza actuală şi în a încuraja investitorii prin luarea unor
măsuri suplimentare de protejare a acestora şi a proiectelor în care decid sa-şi investească capitalul.

Influenţele pozitive ale crizei financiare asupra investiţiilor şi investitorilor

Unul dintre singurele avantaje ale crizei îl reprezintă tendinţa de scădere a inflaţiei la nivel
global. În România, "Rata anuala a inflaţiei s-a temperat la 6% in mai, în condiţiile unei inflaţii
lunare de 0%. Ca factori principali, la aceasta evoluţie au contribuit scăderea preţului la gaze şi
aprecierea leului" a declarat economistul-şef al al Raiffeisen Bank Romania, Ionuţ Dumitru. Un
asemenea nivel al inflaţiei nu a mai fost atins din 2007, indicele anual al preţurilor de consum
atingând în acel an valoarea de 4,96%.
Încă de la începutul anului 2009, INS (Institutul Nacional de Statistică) a subliniat tendinţa
clară de scădere sau de temperare a creşterii preţurilor la majoritatea bunurilor de larg consum, după
cum urmează:
 preţurile mărfurilor alimentare au scazut cu 0,05%
 mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,03%
 tarifele la servicii au urcat, în medie, cu 0,11%
Pe partea de marfuri nealimentare, pretul la autoturisme si piese de schimb a continuat sa
scadă în mai, cu 0,26%, gazele s-au ieftinit cu 2,57%, iar energia electrică cu 0,89%. La servicii,
chiriile au scazut, în medie, cu 0,22% în mai, dar au urcat cu 2,77% de la începutul acestui an.
Creşterea medie a preţurilor de consum din intervalul mai 2008 - aprilie 2009 faţă de
precedentele 12 luni - indicator care contează în criteriile nominale de convergenţă la zona euro - a
coborât în mai la 7,2%, de la 7,4% în aprilie, iar inflaţia determinată pe baza indicelui armonizat al
preţurilor de consum (IAPC) a avut o evoluţie identică.
Pentru anul în curs, Banca Nationala a Romaniei (BNR) preconizează o inflaţie de 3,5%
plus sau minus un punct procentual (2,5-4,5%), dar ultima sa prognoză indica un nivel al inflatiei de
4,4% la finalul anului, revizuită uşor în scădere faţă de nivelul estimat anterior. De asemenea, BNR
a revizuit în scădere prognoza pentru inflaţia la finalul anului viitor, de la 3,2% la 2,8%, în
condiţiile în care ţinta pentru anul viitor a fost stabilită la 3,5%, plus sau minus un punct procentual.

36
În aprilie, la nivelul UE, România ocupa locul 5 în funcţie de scăderea economică şi este
campioană la inflaţie, cele mai mici nivele ale inflaţiei, în decursul aceleiaşi luni, înregistrându-se în
Irlanda (-0,7%), Portugalia (-0,6%) si Luxemburg (-0,3%).
În afară de scăderea inflaţie, un efect pozitiv important al crizei economice mondiale îl
reprezintă scăderea atât de mult aşteptată a dobânzilor la credite, realizată mai ales pe plan
internaţional, constatându-se o nealinierea a României la această tendinţă ceea ce ii confirmă
eticheta de “piaţă atipică” pentru investitori.
Deşi analiştii consideră că îmbunătăţirea parametrilor economici va lua destul de multă
vreme, sentimentul colectiv de încredere în revenirea economiilor este mult mai bun decât în cazul
unor crize financiare din trecut. În acest sens, Nilesh Shah, deputy managing director, ICICI,
Prudential AMC, a declarat că "Răspunsul pentru criza din 1929 a venit patru ani mai târziu, în
1933, când s-au pus în circulaţie $ 78 billion. Răspunsul la criza curentă e mult mai
rapid.Guvernele din lume au intrat în acţiune şi au pompat pe piaţă mai mult de $3 trillion până
acum." În nici o ţară, însă, nu se aşteaptă o revenire economică spectaculoasă. În India, deşi
creşterea economică are valori mici (ca urmare a înrăutăţirii situaţiei creşterii preţurilor la petrol) se
preconizează o îmbunătăţire treptată a acestora.
Scăderea preţurilor la produsele de larg consum va creşte atractivitatea pieţelor în faţa
investitorilor locali şi străini chiar şi în această perioadă dificilă.
Problema pe care şi-o pune orice investitor în această perioadă este : în ce trebuie investit
astfel încat riscurile să fie reduse la maxim, iar prezumtivul profit să aibă o valoare cât mai mare ?
Având o lista atât de mare de necunoscute care afectează orice companie, fie ea de
dimensiuni mai mici sau mai mari, experţii recomandă prudenţă în administrarea portofoliului.
În timp ce investitorii care nu au nevoie de fonduri ar trebui să nu intre în panică şi ar trebui
să încerce să lichideze acţiunile pe care le deţin în domeniile cel mai sever afectate de criză (cum ar
fi de exemplu, domeniul imobiliar), pentru a preîntampina, în acest fel, eventualele pierderi, pentru
investitorii aflaţi la început, perioada actuală este una bună pentru identificarea
oportunităţilor(cumpărarea unor acţiuni la preţuri rezonabile, în domenii cheie).
Specialiştii(consultanţi în investiţii, brockeri) sfătuiesc să se realizeze investiţii mici, de-a
lungul unei perioade mai lungi de timp. De exemplu, o soluţie ar fi investirea la început a 25% din
capital, şi ceea ce rămâne, în calupuri reduse, de-a lungul următoarelor 3 luni. Investirea unor sume
mai mici, în mai multe direcţii şi de-a lungul unor perioade mai lungi de timp oferă posibilitatea
reducerii la un minim acceptabil a eventualelor pierderi.
Investitorii pe care criza i-a surprins cu mare parte a capitalului blocat în proiecte aflate deja
pe rol, trebuie de asemenea să se orienteze la timp prin retragerea sau reorientarea către alte
domenii, companii care nu le provoacă pierderi suplimentare.

37
Înainte de a investi într-o companie, trebuie să se acorde o atenţie sporită nu numai
“sănătăţii sale financiare” a acesteia care o va ajuta să facă faţă climatului economic, dar şi modului
în care se realizează managementul la nivelul acesteia.
Se recomandă, de asemenea, identificarea unor companii care au un flux financiar bun şi
care dispun de lichidităţi ce pot fi oricând folosite la nivel operaţional sau pentru cumpărarea unor
companii mai mici la preţuri foarte bune. Deşi companiile IT şi cele farmateutice s-au numărat
mereu printre favoritele investitorilor datorită profitului mare pe care îl produc,este necesar să se
acorde atenţie mare cererii globale în acest domeniu pentru a nu investi la momentul inoportun.
Un declin al preţului acţiunilor unei companii nu este neapărat un bun indicator pentru
investiţii. Există o posibilitatea foarte mare ca acestea să nu reprezinte cea mai bună alegere pentru
investiţii viitoare datorită dobânzilor mari pe care trebuie să le plăteasca pentru achitarea unor
credite, datorită modificării indicilor de creştere economică şi industrială etc.
Un exemplu de companie ale cărei acţiuni sunt ieftine este Reliance Communications.
Trebuie ţinut, însă, cont de faptul că această companie este în plin proces de expansiune a reţelei
sale GSM(India) şi se aşteaptă să aibă mari cheltuieli în acest scop. Astfel, lăsând la o parte
potenţialul solid de afaceri şi posibilităţile de creştere, acţiunile sale au scăzut cu aproximativ 35%
în ultima lună. Investirea în această companie este acum recomandată doar acelor investitori care
pot face faţă volatilităţii şi politicilor agresive de cumpărare a acţiunilor.
Un domeniu în care se recomandă investiţiile este domeniul financiar, ca urmare a scăderii
dobânzilor şi a preţului acţiunilor, rezultat direct al crizei financiare.
În vremuri de recesiune (de criză economică, aşa cum este cea pe care o trăim în acest
moment), de cele mai multe ori, senzaţia predominantă este aceea de aşteptare perpetuă: fiecare
agent economic stă în expectativă aşteptând ca alţi agenţi să ia o decizie în ceea ce priveşte
implementarea sau nu, a unui proiect de investiţii. Problema este că nu toţi agenţii pot face acest
lucru, unul dintre ei chiar trebuie să fie primul care trece la acţiune. O astfel de situaţie duce la
apariţia comportamentului strategic. [3]
În lucrarea Information revelation and strategic delay in a model of investment, Christophe
C. şi Douglas G. propun un model investiţional strategic în care un agent îşi planifică deciziile
astfel încât să profite de informaţiile revelate de ceilalţi, profitabilitatea deciziilor sale depinzând în
continuare de el şi de starea de fapt a lucrurilor (de cât de bine ştie să interpreteze datele care îi sunt
puse la dispoziţie).
Din cauza naturii strategice a planificării temporale a deciziei, echilibrul este ineficient.
Dacă agenţii se aşteaptă ca toată informaţia să le fie arătată repede, ei preferă să aştepte, nici unul
nu ar face această mişcare primul în mod benevol, consecinţa directă fiind că nicio informaţie nouă
nu ar fi descoperită, deci niciunul nu ar putea, de fapt acţiona. Ceea ce este important de remarcat
este ca eşecul pieţei în perioade de echilibru (fără investiţii) poate lua două forme: fie avem o

38
întârziere(perioadă în care este adusă la lumină o anumită cantitate de informaţie utilă, dar acest
proces este atât de lent încât agenţii care nu mai pot aştepta vor investi asumându-şi riscuri mult mai
mari, deoarece nu au toate datele disponibile), fie avem de-a face cu un colaps investiţional care
împiedică orice scurgere de informaţii care ar putea ajuta la deblocarea situaţiei.
Întârzierea şi colapsul investiţional nu sunt două fenomene exclusiv mutuale, din moment ce
eşecul de a investi este considerat o întârziere infinită.

4.2 RISCURI ASOCIATE PROIECTELOR DE INVESTIŢII PE TIMP DE CRIZĂ

În afară de riscurile generale asociate proiectelor de investiţii şi detaliate în această lucrare,


mai jos sunt redate câteva sursele care generează noi riscuri sau le agravează pe cele deja existente
datorită crizei economice mondiale:
 dinamica accentuată a orientarii cererii consumatorilor spre anumite produse şi
servicii(orientarea este dată în special de variaţia preţurilor la produsele de bază)
 volatilitatea accentuată a pieţelor
 instabilitatea monedelor naţionale
 limitarea consumului produselor străine prin politici de stimulare a consumului produselor
locale (naţionalism economic)
 modificarea legislaţiei actuale în detrimentul investiţiilor(impozitul forfetar)
 instabilitatea climatului politic agravată de neîncrederea populaţiei în capacitatea
Guvernului de a lua măsuri pertinente pentru reducerea efectelor crizei economice mondiale.
 scăderea capacităţii de cumparare a consumatorilor

5 STUDIU DE CAZ

5.1 Preliminarii

Obiectivul acestui studiu de caz este analizarea unui proiect de investiţii pentru firma S.C.
LactoInvest atât din punct de vedere economic, financiar cât şi din punct de vedere al mediului
incert în carea cesta se doreşte să fie pus în practică. Acest studiu de caz înfăţisează modul în care
se integrează analiza riscului proiectului în cadrul analizei generale a unui proiect de investiţii.

Analiza se va face atât ţinând cont de datele economice ale fiecarui scenariu cât şi de
riscurile la care este supus fiecare dintre acestea, scopul final fiind alegerea celui mai bun scenariu.

39
Toate informaţiile furnizate în acest studiu sunt fictive, firma LactoInvest, împreună cu
datele aferente fiind inventate doar în scop didactic, ţinta finală fiind sprijinirea prin exemple
practice a conceptelor înfăţişate în această carte.

5.2 Informaţii legate de investitor

Firma S.C. LactoInvest este o firmă cu capital românesc, având sediul în Braşov, axată pe
producerea şi comercializarea de caşcaval şi brânzeturi. Această firmă este un partener convenabil
prin relaţiile comerciale excelente stabilite în ţară şi prin activitatea de import-export desfăşurată cu
diferiţi clienţi externi, mai ales dintre cei care activează pe pieţele din Suedia şi Franţa. Deşi firma
are sediul la Braşov, dispune de alte 2 fabrici situate în Vatra Dornei şi Sibiu.

5.2.1 Date financiare


Fond de rulment(FR)=5009 RON
Necesarul de fond de rulment(NFR)=2000 RON

5.2.2 Obiectiv de activitate

Obiectul principal de activitate al societăţii este colectarea, prelucrarea, conservarea,


comercializarea laptelui şi a produselor lactate.
Principalele produse oferite de societate sunt :
 untul
 brânzeturile
 caşcavalul
Principalele servicii prestate sunt distribuţia si comercializarea prin reţea proprie a laptelui,
brânzeturilor şi caşcavalului.

5.2.3 Scurt istoric şi date financiare

Prezentă pe piaţa din România din anul 2004, firma LactInvest face parte din firmele
româneşti de pe piaţa lactatelor care vând până în 20 de milioane de euro anual (făcând o acerbă
concurenţă unor firme mai mari ca Lactag, Covalact sau Delaco).
40
De-a lungul timpului, producătorul de lactate a trecut prin mai multe etape de dezvoltare, iar
în 2007 a început modernizarea fabricii din Braşov, inclusiv punerea în funcţiune a unei linii de
fabricaţie a laptelui UHT, valoarea investiţiilor depasind 6,5 milioane euro. Firma este constant
preocupată de imaginea sa, implicându-se în diferite campanii de sensibilizare a publicului cu
privire la adoptarea unei alimentaţii echilibrate care să conţină o proporţie echitabilă şi de produse
lactate.

5.3 Plan de investiţii

Firma doreşte să pună bazele unei linii noi de producţie pentru lansarea pe piaţă a unui nou
produs, şi anume, lapte UHT îmbogăţit cu Calciu. Linia de producţie se va crea la Braşov.
În capitolele care urmează se face o analiză a indicatorilor economici specifici cât şi a
indicatorilor folosiţi în analiza de incertitudine.
Pentru acest studiu se va porni de la următoarele date: o rată de rentabilitate de 20%, un
coeficientul normal de eficienţă de 0,15 şi o cotă de impozit pe profit de 25%.

Informaţii generale şi date economice

Sediu: Braşov
Obiectul producţiei(produsul lansat pe piaţă): lapte UHT îmbogăţit cu Calciu
Piaţa de desfacere: Braşov şi zonele învecinate
Spaţiul productiv: 600 metri patrati
Numărul de angajaţi implicaţi: 50
Nr. de locuitori tintiţi:200.000
Consumul mediu al produsului: 200ml/zi
Necesarul zilnic total:0,2*200.000= 40.000 l/zi
Grad de utilizare a capacităţii de producţie, K: 80%.
Producţia anuală: 2000 t/an

În continuare, se determină următorii parametri economici:

Capacitatea de productie (C):

C=Q/K*100=14600/80*100= 18250 t

Gradul de utilizare a capacitatii de productie (K):

41
K=80%

Productia anuala (Q):

Q=40.000 *365=14600 t/an

Pret de vanzare (Pv):

Pv=55000 lei/l=5,5 RON

Cost unitar de productie (Cu):

Rr=20% 0,2=(5,5-Cu)/Cu
Cu=45834 lei/l=4,5834 RON

Cost unitar fix : 1,5 RON/l

Cost unitar variabil: 3,0834 RON/l

Cheltuieli fixe: 14600 t *1,5=21900 RON/an

Cheltuieli variabile: 14600 t*3,0834=45017,64 RON/an

Valoarea productiei la cost de productie (Vc):


Vc=14600 t*4,5834 RON=66917,64 RON/an

Valoarea productiei la pret de vanzare (Vpv):


Vpv=14600t*5,5 =80300 RON/an

Profit brut (Pb):


Pb=80300 RON/an-66917,64 RON/an =13382,36 RON/an

Profit net (Pn):


Pn=75%*Pb=0,75*13382,36 =10036,77 RON/an

42
Investiţia (I) :
I= 25593,7635

Necesar de active circulante (Acirc):


Acirc=1%* It =0,01*25593,7635= 255,937635 RON

Durata de executie (De):


De=3 ani

Repartizarea pe ani a lucrărilor de investiţie:


I= 25593,7635 RON

În primul an se va investi: I1=15%*25593,7635= 3839,064525 RON


În al doilea an se va investi: I2=35%*25593,7635= 8957,817225 RON
În al treilea an se va investi: I3=50%*30110,31 = 12796,88175 RON

În ultimul an se investeşte cea mai mare sumă de bani.

Durata de functionare (Df):


Df=10 ani

Aceştia sunt incluşi în tabelul de mai jos:

Parametru economic U.M. Varianta 1


Capacitatea de productie t/an 2500
Grad de utilizare a capacităţii de %
80
producţie
Productia anuală t/an 14600
Pret de vanzare RON/l 5,5
Cost unitar RON/l 4,5834
Valoarea productiei la cost de productie RON/an
66917,64 RON/an
Cheltuieli variabile RON/an
45017,64 RON/an
Cheltuieli fixe RON/an
21900 RON/an
Cost unitar variabil RON/l 3,0834 RON/l

43
Cost unitar fix RON/l
1,5 RON/l

Valoare productiei la cost de vânzare RON/an 80300 RON/an


Profit brut RON/an 13382,36 RON/an
Profit net RON/an 10036,77 RON/an
Necesar de active circulante(ActC) RON/an 255,937635 RON
Durata de executie ani 3
Esalonarea lucrarilor de investitii RON/an I1=3839,064525
I2=8957,817225
I3=12796,88175
Durata de funcţionare ani 10

5.4 Studiul indicatorilor economici statici

În cele ce urmează se vor calcula câţiva indicatori economici statici printre care:

a) Investiţia specifică

Is=(I)/(q*Df),unde:
-q=capacitatea de producţie totală
-Df=durata de funcţionare

Is = 25593,7635/(2500*10)= 1,02375054 RON = 10237,5054lei

b) Durata de recuperare a investiţiei

Acest indicator reprezintă intervalul de timp care permite recuperarea capitalului investit la
început.
Se determină folosind relaţia:
D=It/Ptn, Ptn=profit total net

IT=I+ActC =25593,7635+255,937635 => IT=25849,701135 RON

44
D =25849,701135 /10036,77 =2,5755 ani

c) Coeficientul de eficienţă economică(e)

Se determină folosind relaţia:


e=Phn/It

IT=25849,701135 RON, Phn=10036,77 RON => e=1/D=0,389 profit net anual la 1 leu
investit

d) Cheltuieli echivalate (K)

Se porneşte de la relaţia:
K=(Id+Icol+Ch’*Df)/(q*Df)
unde:
- Ch’=cost anual exclusiv amortizarea
- Df=durata de funcţionare
- q=capacitatea de producţie

Amortizarea se face în rate anuale, valoarea amortizării anuale fiind următoarea:


Amh=(I)/Df=25593,7635/10=2559,37635 RON/an
Ch´=Ch-Amh=66917,64-2559,37635 = 64358,26365 RON/an
K=(25593,7635+64358,26365*10)/( 2500*10)= 26,767056 RON
Acest indicator se optimizează prin micşorare.

e) Randamentul economic (RE)

Se consideră ca fiind cel mai cuprinzător dintre indicatorii economici deoarece priveşte
procesul investiţional pe întreg cuprinsul său.

RE = (Df-D)*Phn/(IT),
Unde:
D=durata de recuperare a investiţiei

45
Df=durata de funcţionare

IT = 25849,701135 RON (determinat mai devreme)

RE = (10-2,5755)* 10036,77 /25849,701135 =2,89 RON profit net la un 1 RON investit

5.5 Studiul indicatorilor economici dinamici

Se pleacă de la următorul tabel actualizat:

Cost de Cost de exploatare Venituri anuale


Total Amortizare
Ani investiţii (CA)
1. 3839,064525 - - -
2. 8957,817225 - - -
3. 12796,88175 - - -
4.-10. - 66917,64 2559,37635 80300

CA=cifra de afaceri
Valoarea amortizării: Amh = 2559,37635 RON/an

În continuare, se vor determina, valorile actualizate pentru profit, venituri, cheltuieli de


funcţionare considerând o rată de actualizare de 25% pe an.

CEh=Ch´=66917,64-2559,37635 = 64358,26365 (se exclud cheltuielile cu amortizarea).

Valorile actualizate sunt introduse în următoarele două tabele:

Cash-
flow
Anul(h) CEh Va Cash Flow (1+a)-h VA(Kt)
actualiza
t
1 -3839 0,8000 -3071
2 -8958 0,6400 -5733
3 -12797 0,5120 -6552
4 64358 80300 15942 0,4096 6530 26361
5 64358 80300 15942 0,3277 5224 21089
6 64358 80300 15942 0,2621 4179 16871
7 64358 80300 15942 0,2097 3343 13497

46
8 64358 80300 15942 0,1678 2675 10798
9 64358 80300 15942 0,1342 2140 8638
10 64358 80300 15942 0,1074 1712 6910

Figura 1. Evoluţia pe ani a Cash-Flow-ului actualizat la o rată de actualizare a=25%.

Cash Flow total (VNA/VNAT) = 10445 RON

Anul(h) Phn Ih (1+a)-h VA(Ih) VA(Ph)


1 3839,064525 0,8000 3071
2 8957,817225 0,6400 5733
3 12796,88175 0,5120 6552
4 10036,77 0,4096 4111
5 10036,77 0,3277 3289
6 10036,77 0,2621 2631
7 10036,77 0,2097 2105
8 10036,77 0,1678 1684
9 10036,77 0,1342 1347
10 10036,77 0,1074 1078

ITA(Investiţia Totală Actualizată) = 15356 RON

În continuare, se vor determina:


PTA=profituri totale actualizate
REA=Randamentul Economic Actualizat

47
PTA=∑VA(Ph)= 16245
REA=PTA/ITA-1=16245/15356 -1 = 0,057 profit net actualizat la 1 RON ITA
RVC=Raportul venit-cost
RVC=VAV/VAC, VAV=Valoarea actualizată a veniturilor; VAC=Valoarea actualizată a
costurilor.
VAV=129965,81 RON
VAC=104164,06 RON
RVC=129965,81/104164,06=1,248 >1 => proiectul de investiţii este un proiect viabil fiind
realizată punerea lui în practică.

Rata Internă de Rentabilitate(RIR)


Pentru a calcula RIR, am refăcut calculele sistematízate în tabelul de mai jos, folosind o rată
de actualizare a=35%.

Cash-flow
Anul( Cash (1+a)- VA(K
CEh Va VAV VAC
h) Flow h t)
actualizat
1 -3839 0,7407 -2844
2 -8958 0,5487 -4915
-
3 12797 0,4064 -5201
6435 8030 1937 24175, 19376,2
4 8 0 15942 0,3011 4800 6 78 28
6435 8030 1435 17907, 14352,7
5 8 0 15942 0,2230 3555 3 98 62
6435 8030 1063 13265, 10631,6
6 8 0 15942 0,1652 2633 2 17 75
6435 8030 9826,0 7875,31
7 8 0 15942 0,1224 1951 7875 54 51
6435 8030 7278,5 5833,56
8 8 0 15942 0,0906 1445 5834 59 67
6435 8030 5391,5 4321,16
9 8 0 15942 0,0671 1070 4321 25 05
6435 8030 3993,7 3200,85
10 8 0 15942 0,0497 793 3201 22 97

48
Figura 2. Evoluţia pe ani a Cash-Flow-ului actualizat la o rată de actualizare a=35%.

Anul( (1+a)
h) Phn Ih -h VA(Ih) VA(Ph)
1 3839 0,7407 2844
2 8958 0,5487 4915
1279
3 7 0,4064 5201
1003
4 7 0,3011 3022
1003
5 7 0,2230 2238
1003
6 7 0,1652 1658
1003
7 7 0,1224 1228
1003
8 7 0,0906 910
1003
9 7 0,0671 674
1003
10 7 0,0497 499

VNA1= 3287
VNA0=10445

49
RIR=Rmin+(Rmax-Rmin)[VNA0/(VNA0+VNA1)]
RIR=25+(10)(10445/13732)=32,60% >25%, deci proiectul este bun.

Se mai poate determina şi indicele de probitabilitate:


VAN=Valoarea Actualizată Netă a investiţiei
IP=VAN/I0= 15356/25594=0,59>0, proiectul este profitabil.

5.6 Analiza riscurilor asociate proiectului de investiţii

5.6.1 Analiza riscului de exploatare

Se va determina mai întâi punctul critic (acel nivel de producţie pentru care costurile de
exploatare sunt egale cu încasările) folosind următoarea formulă:
qcrt=Cf/(α-v), unde Cf=cheltuieli fixe totale, α=preţ de vânzare, v=cost variabil unitar
qcrt=21900/(5,5-3,0834)=9062,32 tone
Investiţia va deveni profitabilă din momentul în care producţia va depăşi valoarea de
9062,32 tone, valoarea corespunzătoare punctului critic.

Se determină în continuare pragul de rentabilitate:


CApr=qcrt*α=9062,32*5,5=49842,76 RON (valoarea minimă a cifrei de afaceri de la care
exploatarea devine profitabilă)
Atunci când CApr=49842,76 RON, CApr=valoarea cifrei de afaceri dacă profitul este nul.

Indicele de securitate(de poziţie) are valoarea următoare:


I=(Qh-Qcrt)/Qcrt=(80300RON/an-49842,76 RON)/ 49842,76 RON=0,611

Cu cât I are valori mai mari cu atât proiectul este mai puţin expus riscului de exploatare.
Poziţia firmelor în raport cu pragul de rentabilitate poate fi:
- instabilă, dacă CA se află deasupra CApr cu mai puţin de 10 procente
- relativ stabilă când CA se află deasupra lui CApr cu maxim 20%
- confortabilă când CA se află deasupra CApr cu mai mult de 20%
Proiectul de investiţii analizat în paginile acestui studiu se încadreaWză în categoria 3,
apreciindu-se că are o mică expunere la riscul de exploatare.

50
5.6.2 Analiza de lichiditate

Riscul de trezorerie apare în legătură cu asigurarea lichidităţilor necesare pentru a face faţă
fluctuaţiilor de activitate.

Se determină valoarea trezoreriei pe baza valorilor fondului de rulment şi a necesarului de


fond de rulment:
T=FR-NFR=3009 RON
Se constată că T>0, firma aflându-se într-o stare de echilibru financiar minim, reuşind să
asigure la limită un echilibru între resurse şi necesităţile exploatării.

5.6.3 Analiza de senzitivitate (pe bază de scenarii)

În cadrul acestui tip de analiză, se consideră următoarele situaţii care au asociate atât un
scenariu optimist cât şi un scenariu pesimist:
Se urmăreşte modul în care se modifică VNA (Venitul Net Actualizat) si VAN(Valoarea
Actualizată Netă a investiţiei) în cadrul fiecarui scenariu.

Situaţia 1.

I. Scenariu optimist: cererea creşte cu 3%

Cererea=40000l/zi +40000*0.03=41200 l/zi


Producţia anuală=41120*365= 15008,8 tone
Cheltuieli fixe = 15008,8 *1,5 = 22513,2 RON
Cheltuieli variabile = 15008,8*3,0834 = 46278,13392 RON
Valoarea producţiei la preţ de vânzare = 15008,8*5,5 = 82548,4 RON
Valoarea producţiei la cost de producţie = 15008,8*4,5834 = 68791,33 RON
Profit brut = 82548,4 -68791,33 = 13757,07 RON
Profit net = 0,75*13757,07 RON = 10307,8 RON

51
Valorile actualizate ale indicatorilor economici sunt redate în tabelul de mai jos:

Cash-
Cash (1+a)- flow
Anul(h) CEh Va VA(Kt) VAV VAC
Flow h actualiz
at
1 -3839 0,8000 -3071
2 -8958 0,6400 -5733
3 -12797 0,5120 -6552
33811, 28176,
4 68791,3 82548,4 13757 0,4096 5635 28177 82 93
27049, 22541,
5 68791,3 82548,4 13757 0,3277 4508 22542 46 54
21639, 18033,
6 68791,3 82548,4 13757 0,2621 3606 18033 57 23
17311, 14426,
7 68791,3 82548,4 13757 0,2097 2885 14427 65 59
13849, 11541,
8 68791,3 82548,4 13757 0,1678 2308 11541 32 27
11079, 9233,0
9 68791,3 82548,4 13757 0,1342 1846 9233 46 16
8863,5 7386,4
10 68791,3 82548,4 13757 0,1074 1477 7386 67 13

(1+a)-
Anul(h) Phn Ih h VA(Ih) VA(Ph)
1 3839,06 0,8000 3071
2 8957,82 0,6400 5733
3 12796,9 0,5120 6552
4 10307,8 0,4096 4222
5 10307,8 0,3277 3378
6 10307,8 0,2621 2702
7 10307,8 0,2097 2162
8 10307,8 0,1678 1729
9 10307,8 0,1342 1383
10 10307,8 0,1074 1107
52
Cash Flow Actualizat= 6910 RON
VAV= 133604,9 RON
VAC= 111339 RON
RVC=VAV/VAC=133604,9 / 111339=1,20
Deoarece RVC>1, proiectul de investiţii este profitabil chiar şi în cadrul acestui scenariu
pesimist.
II. Scenariu pesimist: cererea scade cu 3%

Cererea=40000l/zi - 40000*0.03=38800 l/zi


Producţia anuală=38800*365= 14162 tone
Cheltuieli fixe = 14162*1,5 = 21243 RON
Cheltuieli variabile = 14162*3,0834 = 43667,11 RON
Valoarea producţiei la preţ de vânzare = 14162*5,5 = 77 891 RON
Valoarea producţiei la cost de producţie = 14162*4,5834 = 64910,11 RON
Profit brut = 77 891 - 64910,11 = 12980,89 RON
Profit net = 0,75*12980,89 RON = 9735,67

Valorile actualizate ale indicatorilor economici sunt redate în tabelul de mai jos:

Cash-
(1+a)- flow
Anul(h) CEh Va Cash Flow VA(Kt) VAV VAC
h actualiz
at
1 -3839 0,8000 -3071
2 -8958 0,6400 -5733
3 -12797 0,5120 -6552
64910,1 77891,0 31904,1
4 1 0 12981 0,4096 5317 26587 5 26587,18
64910,1 77891,0 25523,3
5 1 0 12981 0,3277 4254 21270 2 21269,74
64910,1 77891,0 20418,6
6 1 0 12981 0,2621 3403 17016 6 17015,8
64910,1 77891,0 16334,9
7 1 0 12981 0,2097 2722 13613 3 13612,64
64910,1 77891,0 13067,9
8 1 0 12981 0,1678 2178 10890 4 10890,11
9 64910,1 77891,0 12981 0,1342 1742 8712 10454,3 8712,087
53
1 0 5
64910,1 77891,0 8363,48
10 1 0 12981 0,1074 1394 6970 2 6969,67

Anul(h) Phn Ih (1+a)-h VA(Ih) VA(Ph)


3839,06
1 5 0,8000 3071
8957,81
2 7 0,6400 5733
12796,8
3 8 0,5120 6552
4 9735,67 0,4096 3988
5 9735,67 0,3277 3190
6 9735,67 0,2621 2552
7 9735,67 0,2097 2042
8 9735,67 0,1678 1633
9 9735,67 0,1342 1307
10 9735,67 0,1074 1045

Cash Flow Actualizat = 5653 RON


VAV= 126066,8
VAC= 105057,2
RVC=VAV/VAC = 126066,8/105057,2 = 1,19
Deoarece RVC>1, proiectul de investiţii este profitabil chiar şi în cadrul acestui scenariu
pesimist.

Conform tabelului de mai jos, toate cele 3 proiecte (scenariu pesimist, normal şi, respectiv,
optimist) sunt proiecte viabile, merită puse în practică.

Indicator economic Scenariu Scenariu normal Scenariu

54
pesimist optimist
Cash Flow actualizat
total 5653 10445 6910
VAV 126066,8 129965,81 133604,8554
VAC 105057,2 104164,06 111338,9926
RVC 1,19 1,248 1,2

Figura 3. Reprezentarea grafică a Cash flow-ului, VAV, VAC, RVC pentru cele 3 scenarii

Situaţia 2.

I. Scenariu optimist: preţul de vânzare unitar creşte cu 0,5 RON

Preţ de vânzare= 5,5+0.5=6 RON/l


Cost unitar de producţie=5 RON/l
Valoarea producţiei la preţ de vânzare = 14600*6 = 87600 RON
Valoarea producţiei la cost de producţie = 14600*5 = 73000 RON
Profit brut = 87600- 73000= 14600 RON
Profit net = 0,75*14600 RON = 10950 RON

Cash-
Anul(h) CEh Va Cash Flow (1+a)-h flow VA(Kt) VAV VAC
actualizat
1 -3839 0,8000 -3071
2 -8958 0,6400 -5733
55
3 -12797 0,5120 -6552
4 73000 87600 14600 0,4096 5980 29901 35881 29900,8
5 73000 87600 14600 0,3277 4784 23921 28704,8 23920,6
6 73000 87600 14600 0,2621 3827 19137 22963,8 19136,5
7 73000 87600 14600 0,2097 3062 15309 18371,1 15309,2
8 73000 87600 14600 0,1678 2449 12247 14696,8 12247,4
9 73000 87600 14600 0,1342 1960 9798 11757,5 9797,89
10 73000 87600 14600 0,1074 1568 7838 9405,98 7838,32

Anul(h) Phn Ih (1+a)-h VA(Ih) VA(Ph)


1 3839,06 0,8000 3071
2 8957,82 0,6400 5733
3 12796,9 0,5120 6552
4 10950 0,4096 4485
5 10950 0,3277 3588
6 10950 0,2621 2870
7 10950 0,2097 2296
8 10950 0,1678 1837
9 10950 0,1342 1470
10 10950 0,1074 1176

Cash Flow Actualizat=8274 RON


VAV= 141780,9
VAC= 118150,7
RVC=VAV/VAC=141780,9/118150,7=1,20
Deoarece RVC>1, proiectul de investiţii este profitabil chiar şi în cadrul acestui scenariu
pesimist.

II. Scenariu pesimist: preţul de vânzare unitar scade cu 0,5 RON

Preţ de vânzare= 5,5-0.5=5 RON/l


Cost unitar de producţie=4,17 RON/l
Valoarea producţiei la preţ de vânzare = 14600*5 = 73000 RON
Valoarea producţiei la cost de producţie = 14600*4,17 = 60882 RON
Profit brut = 73000 - 60882= 12118 RON
Profit net = 0,75*12118 RON = 9088,5 RON

56
Cash-
Anul(h) CEh Va Cash Flow (1+a)-h flow VA(Kt) VAV VAC
actualizat
1 -3839 0,8000 -3071
2 -8958 0,6400 -5733
3 -12797 0,5120 -6552
4 60882 73000 12118 0,4096 4964 24937 29900,8 24937,3
5 60882 73000 12118 0,3277 3971 19950 23920,6 19949,8
6 60882 73000 12118 0,2621 3177 15960 19136,5 15959,9
7 60882 73000 12118 0,2097 2541 12768 15309,2 12767,9
8 60882 73000 12118 0,1678 2033 10214 12247,4 10214,3
9 60882 73000 12118 0,1342 1626 8171 9797,89 8171,44
10 60882 73000 12118 0,1074 1301 6537 7838,32 6537,15

Anul(h) Phn Ih (1+a)-h VA(Ih) VA(Ph)


1 3839,06 0,8000 3071
2 8957,82 0,6400 5733
3 12796,9 0,5120 6552
4 9088,5 0,4096 3723
5 9088,5 0,3277 2978
6 9088,5 0,2621 2382
7 9088,5 0,2097 1906
8 9088,5 0,1678 1525
9 9088,5 0,1342 1220
10 9088,5 0,1074 976

Cash Flow Actualizat= 4257 RON


VAV= 118150,7 RON
VAC= 98537,72 RON
RVC=VAV/VAC=118150,7/98537,72=1,20
Deoarece RVC>1, proiectul de investiţii este profitabil chiar şi în cadrul acestui scenariu
pesimist.
Conform tabelului de mai jos, şi pentru Situaţia 2 toate cele 3 proiecte (scenariu pesimist,
normal şi, respectiv, optimist) sunt proiecte viabile,deci merită puse în practică.

Indicator economic Scenariu pesimist Scenariu normal Scenariu optimist


Cash Flow actualizat total 4256,764531 10445 8274
VAV 118150,7387 129965,81 141780,8865
VAC 98537,71611 104164,06 118150,7387
RVC 1,2 1,248 1,2

57
Figura 4. Reprezentarea grafică a Cash flow-ului, VAV, VAC, RVC pentru cele 3 scenar

Situaţia 3.

I. Scenariu optimist: cost unitar fix se micşorează cu 30%

Cost unitar fix=1,5-1,5*0.3=1,5-0.45=1,05


Cost unitar variabil= 3,0834 RON/l
Preţ de vânzare=4,9600 RON/l
Cost unitar de producţie=4,1334 RON/l
Valoarea producţiei la preţ de vânzare = 14600*4,9600 = 72416 RON
Valoarea producţiei la cost de producţie = 14600*4,1334 = 60347,64 RON
Profit brut = 72416 - 60347,64 = 12068,36 RON
Profit net = 0,75*12068,36 RON = 9051,27 RON

Cash-
Anul(h
CEh Va Cash Flow (1+a)-h flow VA(Kt) VAV VAC
)
actualizat
1 -3839 0,8000 -3071
2 -8958 0,6400 -5733
3 -12797 0,5120 -6552
4 60347,6 72416 12068 0,4096 4943 24718 29661,6 24718,4
5 60347,6 72416 12068 0,3277 3955 19775 23729,3 19774,7
6 60347,6 72416 12068 0,2621 3164 15820 18983,4 15819,8
58
7 60347,6 72416 12068 0,2097 2531 12656 15186,7 12655,8
8 60347,6 72416 12068 0,1678 2025 10125 12149,4 10124,7
9 60347,6 72416 12068 0,1342 1620 8100 9719,51 8099,72
10 60347,6 72416 12068 0,1074 1296 6480 7775,61 6479,78

Anul(
h) Phn Ih (1+a)-h VA(Ih) VA(Ph)
1 3839,06 0,8000 3071
2 8957,82 0,6400 5733
3 12796,9 0,5120 6552
4 9051,27 0,4096 3707
5 9051,27 0,3277 2966
6 9051,27 0,2621 2373
7 9051,27 0,2097 1898
8 9051,27 0,1678 1519
9 9051,27 0,1342 1215
10 9051,27 0,1074 972

Cash Flow Actualizat= 4176 RON


VAV= 117206 RON
VAC= 97672,9 RON
RVC=VAV/VAC=117206/97672,9=1,20
Deoarece RVC>1, proiectul de investiţii este profitabil chiar şi în cadrul acestui scenariu
pesimist.

II. Scenariu pesimist: cost unitar fix se majorează cu 30%


Cost unitar fix=1,5+1,5*0.3=1,5+0.45=1,95
Cost unitar variabil= 3,0834 RON/l
Preţ de vânzare = 6,04008 RON/l
Cost unitar de producţie=5,0334 RON/l
Valoarea producţiei la preţ de vânzare = 14600*6,04008 = 88185,168 RON
Valoarea producţiei la cost de producţie = 14600*5,0334 = 73487,64 RON
Profit brut = 88185,168 - 73487,64 = 14697,528 RON
Profit net = 0,75*14697,528 RON = 11023,146 RON

59
Cash-
Anul(h
CEh Va Cash Flow (1+a)-h flow VA(Kt) VAV VAC
)
actualizat
1 -3839 0,8000 -3071
2 -8958 0,6400 -5733
3 -12797 0,5120 -6552
4 73487,6 88185,2 14698 0,4096 6020 30101 36120,6 30100,5
5 73487,6 88185,2 14698 0,3277 4816 24080 28896,5 24080,4
6 73487,6 88185,2 14698 0,2621 3853 19264 23117,2 19264,3
7 73487,6 88185,2 14698 0,2097 3082 15411 18493,8 15411,5
8 73487,6 88185,2 14698 0,1678 2466 12329 14795 12329,2
9 73487,6 88185,2 14698 0,1342 1973 9863 11836 9863,34
10 73487,6 88185,2 14698 0,1074 1578 7891 9468,81 7890,68

Anul(h
) Phn Ih (1+a)-h VA(Ih) VA(Ph)
1 3839,06 0,8000 3071
2 8957,82 0,6400 5733
3 12796,9 0,5120 6552
4 11023,1 0,4096 4515
5 11023,1 0,3277 3612
6 11023,1 0,2621 2890
7 11023,1 0,2097 2312
8 11023,1 0,1678 1849
9 11023,1 0,1342 1480
10 11023,1 0,1074 1184

Cash Flow Actualizat= 8432 RON


VAV= 142728 RON
VAC= 118940 RON
RVC=VAV/VAC=142728 / 118940=1,2

Deoarece RVC>1, proiectul de investiţii este profitabil chiar şi în cadrul acestui scenariu
pesimist.
Conform tabelului de mai jos, şi pentru Situaţia 3 toate cele 3 proiecte (scenariu pesimist,
normal şi, respectiv, optimist) sunt proiecte viabile,deci merită puse în practică.

Scenariu Scenariu
Indicator economic pesimist Scenariu normal optimist
Cash Flow actualizat total 8431,739035 10445 4176
VAV 142727,9828 129965,81 117205,5328
VAC 118939,9857 104164,06 97672,8527

60
RVC 1,2 1,248 1,2

Figura 5. Reprezentarea grafică a Cash flow-ului, VAV, VAC, RVC pentru cele 3 scenar

5.7 Concluzii

După analiza impactului tuturor factorilor de influenţă asupra investiţiei, am ajuns la


concluzia ca proiectul de investiţii este bun.Faptul că merită dus la finalitate este pus în evidenţă de
faptul că RVC>1(atât pentru scenariile pesimiste cât şi pentru cele optimiste evidenţiate în cadrul
analizei de senzitivitate), precum şi datorită faptului că T>0.
Valoarea minimă a cifrei de afaceri de la care proiectul devine profitabil este Capr =
49842,76 RON aşa cum s-a evidenţiat în cadrul analizei de exploatare.

6 CONCLUZII
La capătul celor 5 capitole expuse anterior, putem desprinde câteva concluzii importante. În
primal rând, trebuie subliniat faptul că orice proiect de investiţii va veni cu o serie de riscuri la
pachet, riscuri care trebuie anticipate şi combătute cât mai pragmatic şi realist cu putinţă. În acest
proces de evaluare, se pot distinge foarte clar mai multe tipuri de proiecte în funţie de nivelul de risc
asociat: de la proiecte cu un risc foarte scăzut (cu precădere, cele în care intervine Statul), şi până la
proiecte cu un grad foarte ridicat de risc (de exemplu, proiecte care vizează introducerea unor noi
tehnologii).

61
Pentru o bună selectare şi desfăşurare a proiectelor de investiţii este necesar să se acorde o
atenţie deosebită modului în care se analizează fiecare dintre scenariile propuse atât în mediu cert
cât şi în mediu incert astfel încât, la final să se ia decizia potrivită a cărei punere în practică să
asigure atât recuperarea investiţiei iniţiale cât şi obţinerea unui profit pe măsura riscului asumat.
Evaluarea acceptabilităţii proiectului are ca scop evidenţierea modului în care este
privit/primit proiectul de mediul în care se pune în practică. În cadrul evaluării proiectelor se poate
vorbi de 3 tipuri de evaluare: antefactum, sincronă şi postfactum.
Evaluarea utilităţii proiectului este problema de ordin economic care se rezolvă pe baza unei
metodologii specifice în care primează calculele de eficienţă. O componentă indispensabilă a
evaluării economice este analiza sensibilităţii criteriilor de eficienţă în raport cu variaţia ipotezelor
de bază, pentru că permite identificarea acelor ipoteze “problemă” şi a nivelului de la care acestea
pun în discuţie rentabilitatea sau existenţa proiectului.

7 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE ŞI RESURSE WEB

Referinţe bibliografice:

[1] BANACU, SILVIU CRISTIAN, Investments and risks for sustainable development
[2] GIARINI, ORIO& STAHEL,WALTER R., Limitele certitudinii, Editura Edimpress-Camro,
Bucureşti 1996
[3] CHAMLEY, CHRISTOPHE & GALE, DOUGLAS, Information revelation and strategic delay
in a model of investment
[4] GHEORGIU, ANA, Econofizica investitionala, Editura Victor, Bucuresti 2007
[5] PAPUC B. , Management de risc, www.geocities.com/xtbob/riskman.htm
[6] PĂUN, CRISTIAN, Riscul in afacerile internationale,www.finint.ase.ro
62
[7] ???, Eficienţa investiţiilor, Editura , Anul

Resurse WEB:

http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2009/01/index.htm
http://www.rcom.co.in/webapp/Communications/rcom/index.jsp
http://www.stock-market-investors.com/stock-market-advices-and-tips/investment-opportunities-in-
times-of-financial-crisis.html
http://www.rcom.co.in/webapp/Communications/rcom/index.jsp
http://economiapentrutoti.blogspot.com/2009/05/ce-ne-spune-scaderea-inflatiei.html
http://economie.moldova.org/news/romania-a-avut-in-primul-trimestru-o-inflatie-record-54966-
rom.html
http://www.amosnews.ro/BNR_a_revizuit_in_scadere_prognoza_pentru_inflatia_la_finalul_lui_20
10-275534
http://www.ziua.ro/news.php?id=28033&data=2009-05-15
http://www.zf.ro
http://www.telegraph.co.uk/finance/financetopics/financialcrisis/3136853/Peter-Mandelson-
Financial-crisis-risks-new-wave-of-economic-nationalism.html

63