Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea “Transilvania” din Braşov

Aparate înregistratoare

Autor:

Coordonator:
Ing.Lazăr Kristina

Anul III

2006.

1
Capitol I

Generalităţi,noţiuni teoretice definiţi

Indicatoarele si înregistratoarele electronice fac parte din categoria aparatelor secundare de panou. Acestea sunt aparate
electronice fabricate într-un numar mare de variante constructive, oferind posibilitatea afisarii si înregistrarii continue a
valorilor instantanee ale unor semnale, în special din instalatiile de automatizare a proceselor lente. Pot functiona cu
semnal unificat la intrare sau cuplate direct la traductoare.

Concomitent cu indicarea si înregistrarea acestor semnale în raport cu timpul, aparatele realizeaza si o serie de functii
suplimentare (adaptare, semnalizari de depasiri ale limitelor, prescriere de referinta etc.), care permit reducerea numarului
aparatelor din buclele de reglare, rezultând însemnate economii în costul echipamentelor de automatizare si totodata
cresterea fiabilitatii.

Pentru indicarea, sau înregistrarea, unor parametri de proces s-ar putea utiliza cu bune rezultate si aparatura cu precizie
mai redusa (clasa 1 sau 1,5) dar, functiile suplimentare necesita o precizie mai ridicata, ceea ce confera si aparaturii de
acest tip precizie superioara.

Principiul care sta la baza functionarii acestor aparate este cunoscut sub denumirea de principiul compensarii automate .
În cazul semnalelor neunificate (tensiuni continue sau rezistente variabile), aparatele compara semnalul de intrare cu un
semnal intern (tensiune continua sau rezistenta) a carui valoare depinde de pozitia acului indicator, sau a penitei. În cazul
semnalelor de tensiune, comparatia se face prin metoda potentiometrica, iar în cazul rezistentelor, comparatia se face cu
ajutorul unei punti Wheatstone. Daca exista diferente între cele doua semnale comparate, rezulta un semnal de eroare, care
este aplicat unui amplificator de c.c. cu circuite integrate. Semnalul de iesire al amplificatorului de eroare este aplicat
etajului final ce comanda un servomotor electric. Acesta deplaseaza acul indicator si cursorul potentiometrului de reactie
pâna când semnalul de eroare se anuleaza, moment în care acul indicator arata valoarea semnalului aplicat la intrarea
aparatului.

În cazul semnalelor de c.c. unificate, principiul de functionare este identic cu cel descris, cu precizarea ca în cazul
semnalelor unificate, acestea se aplica unor rezistente calibrate (de valoare dependenta de domeniul semnalului unificat),
care transforma informatia de curent într-o tensiune proportionala cu acesta.

În functie de tipul motorului electric utilizat pentru actionarea mecanismului de deplasare a penitei sau a acului indicator,
se realizeaza trei tipuri de indicatoare si înregistratoare: cu motoare de c.c., cu motoare de cuplu si cu motoare liniare.

Indicatoarele cu motor de curent continuu necesita utilizarea unor reductoare electromecanice între motor si cursorul
reostatului de reactie.

Figura 1.

2
Circuitul de comanda (figura 1.) poate avea trei stari, asociate starii celor doua tranzistoare: starea în care T 1 este saturat
iar T 2 blocat; starea în care T 2 este saturat iar T 1 blocat si starea în care ambele tranzistoare sunt blocate. La intrarea
amplificatorului operational se aplica o tensiune egala cu diferenta dintre tensiunea de la intrare u i si tensiunea de pozitie
u p a cursorului potentiometrului de reactie. Potentiometrul de reactie este alimentat de la o sursa de curent.

Reactia negativa aplicata de la tensiunea de comanda a motorului de c.c. printr-un element caracterizat printr-o functie de
transfer de ordinul întâi are rolul de a amortiza socurile.

Schema electronica a indicatoarelor cu motor de cuplu este similara cu cea prezentata pentru motoarele de c.c., cu
deosebirea ca motorul de cuplu necesitând o amplificare mai mare, dupa amplificatorul operational se folosesc si etaje de
amplificare cu tranzistoare. Utilizarea motoarelor de cuplu prezinta avantajul ca nu mai sunt necesare reductoare
electromecanice între motor si cursorul reostatului de reactie.

Înregistratoarele electronice analogice sunt dotate, în plus fata de indicatoare, cu un motor sincron, care, printr-un sistem
de roti dintate, antreneaza hârtia în fata penitei de înregistrare. Banda înregistratoare de hârtie, de o anumita lungime si
latime este deplasata prin intermediul unui tambur care se roteste cu o viteza constanta, fiind actionat de catre un motor
electric printr-un reductor. Acest sistem asigura o viteza constanta de deplasare a benzii.

Functiile auxiliare cu care sunt dotate aceste aparate pot fi individuale, simultane sau cu excludere reciproca (în cazul
aparatelor cu doua sau mai multe intrari).

Principalele functii auxiliare sunt:

1. Functia M : semnalizeaza prin contact de releu depasirea limitelor inferioara sau superioara a semnalului masurat.
Limitele sunt usor de fixat si se evidentiaza pe scala printr-un index;

2. Functia K : identica cu functia M dar fara evidentierea indexului pe scala aparatului;

3. Functia S : exista doar la înregistratoarele în mai multe puncte si se utilizeaza împreuna cu unul sau mai multe elemente
de semnalizare tip X 71 prin care se semnalizeaza depasirea unei limite sau a unei zone prestabilite pentru parametrul
masurat;

4. Functia C : transmiterea semnalului de eroare dintre pozitia acului indicator (înregistrator) si pozitia unui index de
referinta fixat manual în orice punct al scalei;

5. Functia TS : transmiterea unui semnal de referinta în domeniul 0,4 ¸ 2 Vc.c. proportional cu pozitia unui index fixat
manual;

6. Functia T : transmiterea unui semnal proportional cu valoarea indicata în gama 0,4 ¸ 2 Vc.c.;

7. Functia R : extragerea radacinii patrate din semnalul de intrare. Indicatia aparatului este proportionala cu radacina
patrata a semnalului de intrare. Este necesara în cazul masurarilor de debite pe principiul presiunii diferentiale;

8. Functia B : semnalizarea la întreruperea circuitului de intrare prin deplasarea acului indicator spre una din extremitatile
scalei si actionarea unui întrerupator. Functia este des utilizata în cazul masuratorilor de temperatura cu termocuplu (fara
adaptor);

9. Functia D : comutarea automata (sau manuala) pe doua domenii diferite de masurare;

10. Functia H : transmiterea semnalului masurat pentru a comanda un regulator bipozitional în mai multe puncte, de tipul
X 74;

11. Functia Q : transmiterea unui semnal pentru corectia debitului în functie de valoarea presiunii statice. Aparatul primeste
semnale de la un traductor de presiune statica si unul de presiune diferentiala. La iesire furnizeaza un semnal de tensiune
de forma: U 0 = K . D P . P/P 0 , unde P reprezinta presiunea instantanee absoluta, P 0 presiunea absoluta standard, iar
D P este caderea de presiune statica pe diafragma. Se utilizeaza la masurarea debitului de gaze împreuna cu elementul de
compensare de temperatura si presiune statica, de tipul ELX 242.

3
Capitol II

2 Integratoare electronice specializate


Aceste aparate servesc pentru contorizarea unor marimi masurate si sunt utilizate în instalatiile de automatizare a
proceselor lente ca elemente secundare.

2.1 Integratorul electronic liniar ELI 212

Functia principala a acestui element consta în contorizarea debitelor, dar poate fi folosit si în alte aplicatii. Aparatul poate fi
prevazut cu functii suplimentare ca: aducere la zero (manual sau electric), limitarea inferioara a integrarii, introducerea unei
valori prescrise pentru dozare si indicarea semnalului de intrare.

Figura 2.

Schema bloc simplificata (figura 2.) include blocul surselor de alimentare, un element DP pentru depolarizarea semnalului
de intrare, un amplificator diferential AD pentru aducerea semnalului amplificat în gama 0 ¸ 10 V. Acest semnal este
convertit printr-un convertor tensiune-frecventa în semnal în impulsuri cu o frecventa în gama 0 ¸ 10 KHz. Divizarea acestei
frecvente se face cu un coeficient reglabil necesar pentru modificarea vitezei maxime de integrare (numarul de unitati
acumulate în contor într-o ora pentru un semnal de intrare 100 %), si care se fixeaza între 100 si 1000. Impulsurile de la
iesirea divizorului sunt amplificate în putere si transmise la bobina contorului electromagnetic. Modulul contorului
electromagnetic este prevazut cu un element pentru fixarea valorii limita inferioara L inf a semnalului contorizat. Daca
semnalul de tensiune este mai mic decât valoarea limitei inferioare, elementul de limitare blocheaza numaratoarele ce
alcatuiesc divizorul reglabil.

Optional aparatul poate fi echipat si cu un bloc de afisare numerica. Pentru aceasta semnalul analogic amplificat este
convertit într-o marime numerica pe 3 digiti care sunt transmisi la blocul de afisare. Afisarea serveste pentru indicarea
procentuala a valorii instantanee a semnalului integrat.

2.2 Integratorul electronic de radacina patrata ELI 203

Se foloseste pentru contorizarea debitelor, primind de la intrare un semnal unificat obtinut cu traductoare de presiune
diferentiala. În principiu are aceeasi constructie ca si integratorul ELI 212, având în plus un circuit extractor de radical dupa
amplificatorul diferential. De asemenea, semnalul rezultat la iesirea extractorului de radical, proportional cu radacina
patrata a semnalului de intrare, poate fi transmis la un bloc pentru convertirea în semnal unificat de iesire. Aceasta functie
suplimentara permite transmiterea în exterior a unui semnal unificat, proportional cu debitul masurat.

2.3 Integrator electronic specializat pentru contorizarea cantitatii de caldura


ELI 200

Se utilizeaza în sistemele de reglare automata a proceselor termice si în sistemele de masura a cantitatii de energie
termica. Aparatul primeste la intrare trei semnale: un semnal D de la traductorul de debit si doua semnale T 1 si T 2 de la
traductoarele de temperatura montate pe conducta de tur si pe cea de retur. În urma prelucrarii semnalelor de intrare pe
baza unei relatii de tipul:

4
Indicatorul afiseaza numeric, pe 6 cifre, cantitatea de energie termica. În relatia de mai sus s-a notat prin Q C cantitatea de
energie termica; K coeficientul de scara al contorului; t = 0 momentul conectarii integratorului iar prin t 1 momentul citirii
contorului.

În figura 2.34. se prezinta schema bloc pentru obtinerea semnalului ce se integreaza.

Figura 2.34.

Semnalul de la traductorul de debit este depolarizat (DP) si amplificat, fiind adus în gama de valori 0 ¸ 10 V. Semnalele T 1 ,
T 2 de la traductoarele de temperatura sunt amplificate si dupa efectuarea operatiei de scadere semnalul rezultat este adus
în gama 0 ¸ 10 V. Cele doua semnale sunt aplicate la un modul de calcul care efectueaza operatiile de multiplicare si daca
este necesar, de extragere a radacinii patrate. Semnalul de la iesirea acestui modul reprezinta valoarea instantanee a
debitului de caldura si este transmis, identic ca la integratorul ELI 203, la modulul contorului electromagnetic de impulsuri
care realizeaza operatiile de integrare si afisare numerica a consumului de energie termica. Optional poate fi afisata,
procentual, valoarea instantanee a semnalului integrat, sau poate fi generat la iesire un semnal unificat proportional cu
acesta.

Capitol III

Clasificarea echipamentelor înregistratoare(automatizare):


a) dupa principiul constructiv si de functionare: relee, traductoare si adaptoare, regulatoare, elemente de conversie,
elemente de calcul;

b) dupa rolul îndeplinit într-un sistem de conducere automata: elemente de masura, elemente de reglare, elemente de
executie, elemente de comparatie;

c) dupa tipul energiei utilizate: electrice, hidraulice, pneumatice si mixte.

Evolutia aparaturii de automatizare este legata de doua aspecte: constructiv-tehnologic si conceptual.

3. Module tipizate în sisteme unificate


Structura generala a unui sistem unificat de automatizare cuprinde urmatoarele blocuri:

5
Figura 2.1.

Traductoarele transforma marimea masurata în semnal electric, preluat de adaptor, liniarizat si transformat în semnal
unificat.

Indicatoarele si înregistratoarele urmaresc si înregistreaza evolutia marimilor semnificative din proces. Convertoarele au
rolul de a transmite semnal de comanda de la regulator la elementele de executie. Regulatorul este cel mai important aparat
din sistemul de automatizare. El are sarcina de a elabora o comanda astfel încât abaterea de reglare sa tinda la zero, sau
daca este posibil sa se anuleze.

Un sistem unificat de reglare include un numar mare de tipuri de regulatoare automate, adaptoare, convertoare electronice,
indicatoare, înregistratoare etc. Pentru ca realizarea acestor aparate sa se faca în conditii tehnologice moderne si cu cost
redus, este necesar ca dintr-un numar finit de subansambluri sa se poata realiza orice aparat. Pe aceasta linie a fost
proiectat si realizat sistemul electronic unificat de reglare SEROM, produs la început de FEA Bucuresti, iar apoi de IEIA Cluj
Napoca.

Subansamblurile care sunt comune pentru mai multe aparate se mai numesc module tipizate. În sistemul unificat e -line
modulele tipizate se noteaza cu litera H, dupa care urmeaza un numar de ordine. În sistemul SEROM, modulele tipizate se
noteaza cu litera F, urmata de asemenea de un numar. De exemplu modulul tipizat F806 este un circuit de intrare realizat cu
amplificatoare operationale.

Prin tipizarea modulelor componente ale aparatelor creste productivitatea muncii în productie, calitatea si fiabilitatea
produselor si scade costul. De asemenea, se usureaza munca de întretinere, reducându-se timpul necesar pentru
depanarea si repunerea în functiune a aparatelor, în cazul defectarii acestora.

Problema tipizarii modulelor componente ale aparatelor electronice într-un sistem unificat este favorizata de existenta unui
semnal unificat. Cele mai utilizate semnale unificate sunt semnalele de curent continuu cu zero fals 2-10 mA si 4 - 20 mA,
sau cele cu zero real 0-10 mA si 0-20 mA, respectiv de tensiune continua cu zero fals 1- 5 V sau cel cu zero real 0-5 V.
Utilizarea semnalelor unificate permite folosirea unor module tipizate de intrare si iesire pentru fiecare aparat.

Tipizarea modulelor componente ale aparaturii de automatizare este favorizata si de restrângerea tipurilor de componente
active utilizate. Astfel, utilizând în majoritatea aparatelor amplificatoare operationale integrate, rezulta posibilitatea tipizarii
unor module de alimentare pentru tensiunile de ± 15 V, diversificate dupa puterea consumata de diferite aparate. De
asemenea, utilizarea pe scara larga a circuitelor integrate TTL permite utilizarea unor module tipizate de alimentare pentru
tensiunea de 5 V, diversificate si acestea dupa puterea consumata.

Din enumerarea conditiilor care favorizeaza proiectarea si utilizarea modulelor tipizate, a aparut conceptul de modul tipizat,
diversificat dupa anumite conditii de utilizare. Rezulta astfel module tipizate diversificate printrun anumit grad de echipare
cu componente active sau pasive.

Modulul de intrare

De regula, la echipamentele electronice din componenta sistemelor de reglare, semnalul de intrare este amplificat si adus
într-o anumita gama si apoi supus prelucrarii conform functiei principale a aparatului. În figura 2.2. este prezentat un modul
de intrare pentru doua semnale.

6
Figura 2.2.

Fiecare semnal de intrare este aplicat pe borna neinversoare a amplificatorului operational. Pentru depolarizarea
semnalului de intrare (crearea zeroului real) se aplica o tensiune pozitiva pe intrarea inversoare si prin ajustarea valorii
rezistentei reglabile se realizeaza zero real la iesire pentru zeroul fals al semnalului de intrare. De regula, semnalele de
iesire vor fi în gama 0 ¸ 5 V sau 0 ¸ 10 V, fiind transmise modulului urmator pentru obtinerea functiei principale a aparatului.

Rezistenta de intrare (R i ) converteste semnalul în curent unificat, de regula în gama 2 ¸ 10 mA (R i = 500 W ) sau 4 ¸
20 mA (R i = 250 W ), aplicat la intrarea aparatului întro tensiune (u i ) cuprinsa între 1 si 5 V (figura 2.3.).

Figura 2.3.

Un condensator conectat în paralel cu rezistenta de intrare filtreaza semnalul de la intrarea în aparat, cu scopul de a
micsora influenta zgomotelor pe liniile de conexiuni. Daca se considera un amplificator operational ideal (rezistenta de
intrare si amplificare în bucla deschisa infinite) se poate scrie:

de unde:

Pentru depolarizarea semnalului de intrare, respectiv la u i = 1 V sa avem u e = 0 V se aplica prin R 2 o tensiune pozitiva
pe intrarea inversoare. Pentru valorile rezistentelor din figura 2.3., respectiv R 1 = 1.5 K W , R 3 = 15 K W , R 4 = 2.5 K
W , se poate scrie:

valoare ce se obtine din potentiometrul 10 K W în serie cu o rezistenta de 24.9 K W .

Pentru u i = 5 V va rezulta:

7
Rezulta ca la iesirea acestui modul vom avea un semnal în gama 0 ¸ 5 V.

Modulele de intrare, utilizate în sistemul unificat SEROM sunt produse în mai multe variante, diferentiate prin al doilea
numar dupa codul F806.

Modulul de iesire

Modulul, denumit si etaj final (figura 2.4.), are rolul de a converti semnalul u i aplicat la intrarea sa, într-un semnal de
curent continuu în gama adoptata. Circuitul modulului de iesire cuprinde un tranzistor separator T 1 si etajul final format
din tranzistoarele T 2 si T 3 conectate în montaj Darlington. În cazul când semnalul de iesire este cu zero real se foloseste
un generator de curent constant, format din tranzistoarele T 4 si T 5 , conectate tot în montaj Darlington. Deoarece acest
montaj aplica un curent de sens contrar prin rezistenta de sarcina, prin ajustarea valorii rezistentei potentiometrului P 1 se
stabileste semnalul minim la iesire pentru intrare zero. Prin acest procedeu se înlatura efectul pragului neliniar al
tranzistoarelor în zona semnalelor mici.

Figura 2.4.

Capitol IV
4.Adaptoare cu circuite integrate
Adaptoarele sunt blocuri electronice care, prin intermediul detectoarelor, preiau si prelucreaza informatia referitoare la
variatia parametrilor tehnologici ai unui proces industrial. Ele primesc la intrare marimi electrice diverse si le convertesc în
marimi unificate.

4.1. Particularitati

Datorita utilizarii circuitelor integrate, a fost posibil ca adaptoarele sa raspunda exigentelor ridicate ale tehnologiilor
industriale moderne.

O performanta specifica a acestor circuite este precizia ridicata; aceasta deoarece ele fac parte din schemele de masurare,
reglare, si comanda. Majoritatea producatorilor realizeaza aceste blocuri în clasa de precizie 0,5 sau uneori, chiar mai buna.

Caracteristic adaptoarelor este faptul ca se monteaza în diverse puncte ale instalatiei, în apropierea detectorului sau facând
corp comun cu el. Din acest motiv adaptoarele au o gama de temperatura de functionare mai larga decât celelalte aparate si
conditii severe de protectie la medii corosive, etanseitate si protectie antiexploziva.

Transmisia semnalelor în tensiune, în cazul unor distante mari între adaptoare si dulapurile de automatizare, este supusa
perturbatiilor electromagnetice. Daca semnalul este transmis în curent unificat, acesta este usor de refacut la receptie si
este mai putin afectat de lungimea liniei de transmisie.

Blocurile adaptoare se împart în mai multe categorii, dupa tipul detectorului la care se conecteaza:

8
- adaptoare pentru detectoare de temperatura (ELT 162, ELT 163-FEA);

- adaptoare pentru detectoare de pH (ELT 630, ELT 632-FEA);

- adaptoare pentru detectorul de potential redox (oxidoreducere) (ELT 633-FEA);

- adaptoare pentru detectorul de conductivitate (ELT 730, ELT 733-FEA);

- adaptoare pentru detectorul electromagnetic de debit (FE 96-FEA; E 96 Foxboro - SUA).

4.2 Adaptoare pentru detectoare de temperatura

În aceasta categorie intra blocurile adaptoare pentru termocupluri si pentru termorezistente. Adaptorul ELT 162 poate
functiona cu unul dintre cele doua detectoare, iar la iesire genereaza marime unificata (curent sau tensiune). În figura 2.5.
se da schema bloc a adaptorului ELT 162 pentru termorezistenta.

Figura 2.5.

Schema cuprinde urmatoarele circuite:

- circuitul de masurare, constituit din puntea P, care da la iesire tensiunea continua lent variabila U p , dependenta de
valoarea R T a termorezistentei montate într-unul dintre bratele puntii si implicit de temperatura reglata;

- amplificatorul operational AO (realizat în tehnica integrata) si amplificatorul de iesire AE;

- circuitul de reactie negativa CR, de mare stabilitate, care include si circuite pentru liniarizarea caracteristicii curent de
iesire (I e ) - temperatura ( q ).

Capacitatea de liniarizare este suficienta pentru orice tip de detector si pentru orice domeniu de masurare.

Caracteristica statica a amplificatorului în bucla deschisa

Amplificatorul în bucla deschisa (figura 2.6.) cuprinde amplificatorul operational (AO) si amplificatorul de iesire realizat în
montaj Darlington cu tranzistoarele T 1 , T 2 .

9
Figura 2.6.

Dioda Zener are rol de limitator, iar R e reprezinta rezistenta echivalenta la intrarea circuitului de reactie. Tensiunea de
iesire a amplificatorului operational are expresia:

Daca , dioda Zener este blocata, .

Curentul de iesire are valoarea:

sau

Caracteristica statica a amplificatorului în bucla deschisa este deci liniara. La valori mari ale tensiunii U 1 (U 1 > U Z )
dioda Zener se deschide si:

constant.

Rezulta constant, ceea ce justifica rolul de limitator al diodei Zener.

Caracteristica statica a termorezistentei

Utilizând o termorezistenta de platina tip Pt 50, ea are o caracteristica neliniara, data de relatia:

în care: R T0 reprezinta rezistenta la 0 ° C; a = 3,94 . 10 -3 / ° C; b = 5,8 . 10 7 /( ° C) 2 .

Dependenta de temperatura a valorii rezistentei este reprezentata în figura 2.7. Eroarea de neliniaritate este de 0.4 ° C
pentru temperaturi de pâna la 100 ° C, 2.4 ° C pentru temperaturi de pâna la 250 ° C, 10 ° C pentru temperaturi de pâna la
500 ° C si 43 ° C pentru temperaturi de pâna la 1000 ° C.

10
Figura 2.7. Figura 2.8.

Pentru liniarizarea caracteristicii statice a ansamblului termorezistenta - adaptor se considera caracteristica statica
aproximata prin cinci segmente cu panta variabila (figura 2.8.).

Daca se iau ca variabile variatiile marimilor respective fata de valorile lor la capatul segmentelor:

ecuatia segmentelor, va fi:

Panta segmentelor K 1 , descreste la cresterea temperaturii.

Caracteristica statica a circuitului de masurat

Circuitul de masurare este o punte Wheastone. Daca se neglijeaza efectul unor rezistente mici în serie si mari în paralel,
într-o forma simplificata ecuatia puntii poate fi scrisa sub forma:

Caracteristica statica a circuitului de reactie

Circuitul de reactie este format din cuadripolul realizat cu reteaua de rezistente R 1 , R 2 , R 3 , R 4 si tranzistoarele T 1 ,
T 2 , T 3 , T 4 (figura 2.9.).

Figura 2.9.

Tranzistoarele sunt astfel polarizate pe baza încât intra în conductie pe rând, pe masura ce creste curentul I e . Se modifica
astfel configuratia circuitului de reactie astfel încât ecuatia lui reprezentata grafic se compune din cinci segmente cu pante
din ce în ce mai mici. În cazul în care T 1 ¸ T 4 sunt blocate, se poate scrie:

11
, dar

La cresterea curentului I e , scade U i , creste U BE a tranzistorului T 1 pâna când U BE > U g si T 1 se deschide. În


acest caz se poate scrie:

în care:

Se poate observa ca:

Rezulta astfel:

si

iar

12
Se poate observa ca valoarea lui K 3 scade fata de cazul în care toate cele 4 tranzistoare T 1 ¸ T 4 erau blocate.

Pe masura ce intra în conductie tranzistoarele, valoarea lui K 3 scade (figura 2.10.). Prin modificarea potentialului U B al
bazelor tranzistoarelor se realizeaza variatia coordonatelor punctelor de frângere ale caracteristicii statice, iar prin variatia
rezistentei R E se ajusteaza panta segmentelor.

Figura 2.10.

Caracteristica statica a ansamblului termorezistenta-adaptor

Considerând variatiile marimilor de intrare si de iesire pentru amplificator, se poate scrie:

stiind ca U = U p U r sau D U = D U p D U r se poate scrie:

Deoarece K 1 si K 3 scad cu cresterea temperaturii si a curentului de iesire, raportul K 1 /K 3 se mentine constant si


caracteristica statica globala este liniara.

4.3. Adaptor electronic pentru detectorul de pH ELT 632

Se foloseste împreuna cu orice tip de detector de pH: W62, W63, W64, la masurarea pH-ului (figura 2.11.). Adaptorul
primeste la intrare un semnal de tensiune continua în mV furnizat de catre detectorul de pH, pe care-l converteste în
semnal de curent continuu unificat. Se realizeaza în mai multe variante constructive diferentiate prin domeniul de masura si
domeniul semnalului de iesire. Rezistenta de sarcina poate avea între 0 ¸ 600 W pentru 4 ¸ 20 mA sau 0 ¸ 1200 W pentru 2 ¸
10 mA. Lungimea maxima a cablului de legatura este de 100 cm.

13
Figura 2.11.

Schema electrica a aparatului este prezentata în figura 2.12.

Semnalul de intrare furnizat de detectorul de pH este aplicat unui amplificator diferential de curent continuu de impedanta
de intrare foarte mare. Pentru AO uzuale cresterea impedantei de intrare se poate face cu ajutorul unor etaje de intrare de
tip repetor cu TECJ. Etajul amplificator prezinta însa o tensiune de offset mai mare si o rejectie de mod comun mai mica,
dependenta de asimetria etajului de intrare datorata tolerantelor de fabricatie a componentelor. Utilizarea unor
amplificatoare de instrumentatie cu etajul de intrare cu TECJ integrat este mult mai avantajoasa, aceste amplificatoare
asigurând rezistente de intrare de ordinul 10 12 W si curenti de polarizare de ordinul pA.

Figura 2.12.

Dupa o amplificare corespunzatoare, semnalul este aplicat unui amplificator în reactia caruia este conectata
termorezistenta din detectorul de pH (pentru compensarea influentei temperaturii). Urmeaza un etaj de reglare prin

14
intermediul caruia se realizeaza ajustarea punctului de zero (P 5 ) si a sensibilitatii (P 4 ) - capetele de gama. Semnalul
furnizat de acest bloc se aplica etajului final de amplificare care asigura la iesire semnal unificat în curent continuu.

Adaptorul se conecteaza la detector numai cu cablu special de pH, format din patru fire, dintre care unul ecranat, întreg
cablul fiind ecranat si izolat în polietilena.

La borna E se conecteaza ecranul conductorului electrodului de masura iar la borna S conductorul electrodului de masura.
La borna C se conecteaza conductorul electrodului de referinta iar la bornele T, T, se conecteaza conductorii
corespunzatori termorezistentei din detector.

Adaptorul mai contine o sursa de tensiune continua redresata si filtrata precum si o sursa stabilizata de 15 V.

Relatia dintre valoarea pH-ului si semnalul de iesire corespunzator I x este:

unde A este valoarea curentului de iesire în mA pe unitatea de pH:

unde pH max , pH min sunt limitele superioara si inferioara ale domeniului pH; pH mas - valoarea masurata a pHului, iar I
max , I min limitele superioara si inferioara ale domeniului semnalului de iesire.

4.4. Adaptoare pentru detectoare de presiune

Pentru masurarea presiunilor în aplicatii industriale poate fi folosit un senzor de presiune piezorezistiv. MPX 2100DP este
un senzor de presiune diferentiala, compensat cu temperatura si functioneaza în gama 0 ¸ 1 bar. Un circuit simplu pentru
amplificarea semnalului dat de senzor si transmisia în semnal unificat 4 ¸ 20 mA pe linie telefonica cu trei fire cu lungime de
pâna la 50 m si rezistenta de sarcina între 150 ¸ 400 W este prezentat în figura 2.13.

Figura 2.13.

15
Circuitul este alimentat de la receptor cu o tensiune continua de 15 V. Senzorul se alimenteaza direct de la sursa de
alimentare. Primul bloc este un amplificator diferential realizat cu A 1 si A 2 . Conversia tensiune-curent se realizeaza cu
un amplificator cu câstig unitar A 3 si tranzistorul T pentru amplificare în curent. Conectarea la primul bloc se face prin
rezistentele R 3 si R 5 . Pentru a asigura o buna rejectie de mod comun precum si liniaritatea circuitului este necesara
sortarea rezistentelor R 3 , R 4 , R 5 si R 6 la aceeasi valoare. Pentru acelasi motiv este necesara si o buna împerechere a
rezistentelor R 8 si R 9 .

Pentru a asigura performantele în cazul unor linii de transmisie lungi, este necesara plasarea unor capacitati (C 1 si C 2 )
între alimentare si iesire pentru a preveni aparitia oscilatiilor.

Este important sa se realizeze echilibrarea montajului cu linia de transmisie conectata. Sunt necesare doua ajustari pentru
a obtine la iesire curent în gama 4 ¸ 20 mA:

- pentru presiune diferentiala zero se ajusteaza R off astfel încât sa se obtina 4 mA c.c. la receptor;

- pentru presiune maxima, conform domeniului de masura, se ajusteaza R G astfel încât sa se obtina 20 mA la receptor.

Iesirea se modifica proportional cu tensiunea de alimentare, adica daca la iesire se obtin 18 mA pentru o valoare a tensiunii
de alimentare de +15 V, pentru o alimentare de +14 V se obtin la iesire în aceleasi conditii de presiune 16,8 mA.

Daca nu se poate asigura o alimentare cu tensiune stabilizata, se prevede montarea în schema a unui stabilizator de 12 V.

4.5. Adaptoare pentru detectorul electromagnetic de debit

Masurarea debitelor de lichide bune conductoare de curent se poate face utilizând un detector de constructie speciala,
numit detector electromagnetic de debit. Detectorul se compune din doua bobine L 1 si L 2 , alimentate de la retea, care
creeaza un câmp magnetic perpendicular pe axul conductei (figura 2.14.).

Se asimileaza masa de lichid cu un conductor care se deplaseaza perpendicular pe liniile de forta ale unui câmp magnetic
cu viteza v . În conductor apare o tensiune electromotoare indusa care se culege cu doi electrozi (E) montati pe conducta.

Figura 2.14.

Deoarece bobina este realizata cu un factor de calitate foarte mare, marimile B, H, I sunt defazate cu în urma tensiunii
U care se aplica bobinei.

Tensiunea indusa este în faza cu curentul i si are expresia:

în care e u si b reprezinta valorile instantanee ale tensiunii induse, respectiv câmpului magnetic generat de bobina, iar l -
lungimea conductorului (egala cu diametrul conductei).

Debitul de lichid are expresia:

16
unde D reprezinta diametrul conductei.

Având în vedere ca l = D, amplitudinea tensiunii induse se poate scrie sub forma:

Din aceasta relatie rezulta ca tensiunea indusa este proportionala cu debitul. În realitate, E u depinde si de amplitudinea
tensiunii de retea prin intermediul lui B. Relatia între E u si tensiunea retelei U se poate deduce din:

Deoarece tensiunea retelei prezinta variatii, adaptorul contine circuite care compenseaza aceste variatii.

La intrarea în adaptor mai apare o tensiune parazita, generata prin inductie în firele de legatura cu detectorul. Marimea
acestei tensiuni este diminuata considerabil printr-o ecranare deosebita a firelor de legatura. Fiecare din cele doua fire este
înconjurat cu un ecran propriu, iar ansamblul este introdus în alte doua ecrane coaxiale.

Schema bloc a adaptorului este reprezentata în figura 2.15. Schema primeste la intrare doua tensiuni: tensiunea utila, E u
si o tensiune de referinta, E r destinata sa compenseze variatiile tensiunii de retea. Tensiunea de referinta se obtine printr-
un transformator de la aceeasi sursa (retea) care alimenteaza detectorul. Prin circuite de defazare corespunzatoare este
adusa în faza cu E u .

Figura 2.15.

Cele doua tensiuni sunt redresate de doua redresoare sincrone, comandate de un circuit trigger de sincronizare.

17
Tensiunile redresate E c1 , E c2 comanda un circuit de împartire (oscilator dubla rampa). La iesirea acestuia se obtin
impulsuri dreptunghiulare a caror factor de umplere variaza liniar cu debitul si este independent de tensiunea de retea.
Aceste impulsuri comanda un optocuplor care asigura o izolare galvanica între circuitele de intrare si iesire.

Tensiunea data de optocuplor se aplica unui circuit formator care genereaza impulsuri dreptunghiulare. Aceste impulsuri
au amplitudinea determinata cu precizie, iar factorul de umplere este identic cu cel al impulsurilor generate de oscilatorul
dubla rampa. Prin filtrare, se extrage componenta medie, care variaza liniar cu factorul de umplere, deci si cu debitul.

Amplificatorul de iesire asigura aducerea tensiunii utile în domeniul unificat de variatie si cuplarea sarcinii.

Capitol V

5. Aparate utilizate la industria chimica

5.1. Aparate pentru analizarea chimica a gazelor arse

Fig.12.2. Schema analizorului de gaze arse de tip V.T.I.-2: 1,2,3,5,6-vase de absortie prin barbotare; 4- vas de absortie prin
suprafata; 7,8-biurete; 9- cuptor electric de incalzire; 10- autotransformator; 11- sticla de nivel; 12- manometru.

Absorbtia bioxidului de carbon se face in vasele 1 si 2, hidrocarburile nesaturate ( Cn Hm ) in vasul 3, iar oxigenul in vasul 4.

Reactivii utilizati sunt:

- hidroxidul de potasiu (KOH), pentru absorbtia bioxidului de carbon si de sulf;

-solutia de bromura de potasiu (KBr), pentru absorbtia hidrocarburilor nesaturate (CnHm);

-solutia alcalina de pirogalol C6H3 (OH)3 pentru absorbtia oxigenului. Solutia de hidroxid de potasiu (KOH) se obtine prin
dizolvarea a 200 g KOH in 400 cm3 H2O.

In vasul de absorbtie are loc reactia:

18
CO2  2 KOH = CO3K2  H2O. (12.1) Solutia de bromura de potasiu (KBr) este formata din 20 % bromura de potasiu in apa.

Absorbtia hidrocarburilor nesaturate poate fi realizata si intr-o solutie de acid sulfuric fumas (acid sulfuric concentrat care
contine in solutie trioxid de sulf liber).

Solutia alcalina de pirogalol se obtine prin dizolvarea a 180 g KOH in 300 cm3 apa distilata la care se adauga 15 g pirogalol
(acid pirogalic) in 50 cm3 apa. In vasul de absorbtie are loc reactia:

(12.2)

Pentru determinarea componentelor CO, H2 si CH4 din gazele arse, se procedeaza la arderea lor in cuptorul electric. La
temperatura de 270. . . 290 oC ard componentii CO si H2, prin trecerea probei de gaz din biureta de masurare in cuptor prin
serpentina, spre vasul tampon 6 si inapoi in biureta, de unde din nou se va analiza produsul final de ardere CO2. Arderea
are loc datorita reducerii oxidului de cupru CuO care se gaseste in serpentina cuptorului, dupa reactiile:

(12.3)

si

Prin micsorarea volumului amestecului se determina cantitatea de H2 apoi trecand proba ramasa de 5. . . 6 ori in vasul 2
pentru absorbtia CO2 format, se determina continutul de CO.

Pentru determinarea continutului de gaz metan se ridica temperatura in cuptorul electric pana la 850 . . . 900 oC si se trece
proba de gaz prin serpentina incandescenta a cuptorului, unde are loc reactia:

CH4 202 = CO2  2H2O (12.4)

Cantitatea de CH4 se determina prin micsorarea volumului amestecului in urma absorbtiei CO2 in vasul 2. Proba de gaz
ramasa se trece in vasul 4 pentru absorbtia CO2 care s-a degajat din oxidul de cupru.

Continutul de azot se determina dupa relatia:

N = 100 - ( CO2  O2  CO  H2  CH4  CnHm). (12.5)

5.2.Aparat pentru analiza automata a compozitiei gazelor arse

Analiza automata a compozitiei gazelor arse se realizeaza cu ajutorul unor analizoare de gaze ca de exemplu analizorul
GACOLoy productie RFG-model 1990, sau de tip BACHARACH sau alte modele, care se bazeaza pe proprietatile electrice
ale diferitelor gaze componente ale amestecului de gaze arse, ca de exemplu rezistivitatea electrica. Analizorul GACOLoy
afiseaza de exemplu urmatoarele date:

* G A C O - SN *

Combustibil

19
Gaz natural 11,9 %

Data:

Ora:

T. amb oC

T. gaz oC

O2 %

CO PPM (parti pe milion)

CO mg / Nm3

CO2 %

SO2 PPM

SO2 mg / Nm3

NO PPM

NO exprimat in NO2

NO mg / Nm3

Eta % (  )

Lambda - (  )

Schema unui astfel de tip de aparat de analiza automata a gazelor arse este prezentat in figura 12.3.

Fig.12.3. Schema unui aparat de analiza automata a gazelor arse.

20
Capitol VI

6. Contor electric cu preplata - LIBERGY

Generalitati
Contorul Libergy este un echipament de bransament disponibil in versiune monofazata, proiectat special pentru a fi adaptat
in orice tip de instalatie si montat in acelasi loc ca si contorul traditional.
Caracteristici generale ale contorului cu preplata Libergy:
- ofera o metoda sigura pentru introducerea creditului si anume cartela de energie de unica folosinta;
- nu are componente reglabile.
Caracteristici tehnice ale contorului Libergy:

- tensiune de alimentare: 230 V.c.a.(-20%;


+15%);
- frecventa: 50/60 Hz (-5%; +5%);
- clasa de precizie 2 conform IEC 1036;
- rezolutie 0,1 kWh;
- temperatura de operare:
-10 °C; +55 °C
- temperatura de stocaj:
-25 °C; +70 °C;
- curenti nominali: 3, 5, 10, 15, 20, 30 A;
- curent de scurtcircuit: 3,5 kA conform IEC
1036;
- grad de protectie mecanica: IP53;
- cartele de energie de unica folosinta conform
standard ISO;
- capacitate maxima de credit: 650 cartele cu
consum de 100 kWh.
-

Contorul Libergy este format din doua


componente distincte:
- un compartiment de baza care cuprinde partea
de masura, echipamentul de comutatie (releul
intern), cititor de cartele, echipament de
protectie (optional), afisaj cu LED-uri;
- un compartiment inferior care permite accesul
la bornele de racordare ale aparatului pentru
cablurile de intrare si iesire.
Interfata contorului cu utilizatorul permite vizualizarea cantitatii de energie disponibila si furnizeaza informatiile necesare
privitoare la starea contorului Libergy. Interfata este formata din:
- 5 LED-uri corespunzatoare nivelului de credit de energie disponibil (4 LED-uri verzi si 1 LED rosu). Numai unul din aceste
LED-uri va lumina aratand nivelul creditului de energie);
- 1 LED galben care indica consumul de energie (1000 impulsuri/kWh) si care permite efectuarea verificarii metrologice
periodice obligatorii;
- 1 LED rosu care indica iesirea din serviciu a contorului in caz de defect intern (semnal luminos intermitent) sau la
suprasarcina (semnal luminos fix).
Cititorul de cartele este plasat in partea superioara a aparatului si este utilizat pentru incarcarea creditului de energie
disponibil pe cartela de energie de unica folosinta in modulul electronic.
O caracteristica importanta a contorului Libergy o constituie securitatea pozitiva: contactorul este mentinut in pozitia
inchis prin impulsuri trimise de microprocesor. In eventualitatea unui defect al microprocesorului sau tentativa de frauda,
contactorul se deschide si livrarea de energie electrica este intrerupta.
Principii de operare:
- contorul functioneaza prin introducerea unei cartele de energie de unica folosinta;
- alimentarea cu energie electrica se realizeaza automat prin introducerea creditului;
- alimentarea cu energie electrica se intrerupe automat la terminarea creditului sau in cazul aparitiei unei suprasarcini cu
reconectarea automata dupa 30 secunde; daca defectul persista si dupa trei incercari de reconectare a abonatului, ordinul
de declansare al releului intern va fi dat la o perioada de 10 minute.

- Siguranta instalatiei creste prin utilizarea echipamentelor de comutatie si protectie inglobate in contorul Libergy
- Comutatie integrata
Pentru a asigura livrarea si intreruperea energiei, un echipament de comutatie - contactor Telemecanique - este integrat
in contorul Libergy. Existenta contactorului permite reamplasarea fizica si functionala a contorului traditional in toate

21
tipurile de instalatii
- Protectie integrata (optional).
Protectia se poate realiza printr-un intreruptor automat (varianta standard), siguranta fuzibila sau protectie diferentiala.
Protectia termica si magnetica a intreruptorului automat asigura o protectie mai buna in aval si de asemenea, o protectie
mai buna a retelei electrice. In cazul unui scurtcircuit intreruptorul automat evita degradarea instalatiei gratie puterii sale
de rupere si capacitatii rapide de reactie. Intreruptorul automat dispune de protectie suplimentara impotriva riscurilor de
aparitie a incendiilor si de degradare a echipamentului electric.
Functia de protectie diferentiala asigura securitatea persoanelor si impiedica tentativa de furt de curent.
O protectie integrata cu siguranta fuzibila poate fi de asemenea o solutie posibila.
- Protectie contra fraudei.
Contorul Libergy ofera posibilitatea sigilarii compartimentului de borne astfel incat accesul la terminalele contorului sa
fie blocat. In acest fel, toate incercarile de comitere a fraudei sunt vizibile pe panoul frontal. Raman fara efect incercarile
de frauda prin utilizarea unei cartele de energie electrica apartinand altei regii de electricitate sau unui alt utilizator.
- Protectia informatiilor
In cazul in care se intrerupe alimentarea cu energie electrica, toate informatiile continute in memoria contorului Libergy
sunt salvate si se vor regasi la restabilirea alimentarii. Salvarea informatiilor se realizeaza in memoria de tip Eprom,
memorie ce conserva continutul sau fara a avea nevoie de alimentare auxiliara si limita de timp.
- Protectie la trasnet
- Protectie la conditiile de mediu
Contorul Libergy poate fi instalat in interior sau in exterior (grad de protectie IP53).
Punctul de intrare al creditului de energie in memorie prin intermediul cartelei de energie de unica folosinta este protejat
impotriva patrunderii prafului si insectelor.
Aparatul este proiectat sa functioneze in toate conditiile de mediu (caldura, umiditate).
Caracteristicile electrice standard de operare permit adaptarea contorului in toate tipurile de retele electrice.
Materialul din care este confectionata carcasa contorului este tratata contra efectelor radiatiilor solare.
- Instalarea contorului Libergy
Contorul cu preplata Libergy se instaleaza usor si rapid pe suporturi de orice tip, fara a fi necesare accesorii
suplimentare.
In conditiile cresterii costurilor la energia electrica, utilizatorii casnici pot face economii insemnate prin gestionarea
propriului buget de energie. In ceea ce priveste consumatorul de energie, deviza contorului Libergy este: "vad cat
consum, stiu cat cheltuiesc". Contorul Libergy garanteaza simplificarea proceselor comerciale legate de cererile de
racordare si contractare si imbunatatirea serviciilor catre client.

Avantajele folosiri acest contor

- reducerea costurilor de exploatare:


- mai buna gestionare a energiei la client (sunt eliminate facturarea si recuperarea restantelor de plata de la abonati);
- nu necesita costuri de citire a contoarelor;
- nu se trimit facturi complicate care pot deveni sursa de conflict intre abonat si regie;
- fara taxe de reconectare in cazul in care se intrerupe energia.
Avantajele distribuitorului de energie sunt:
- cost redus la abonat;
- intretinere redusa;
- imbunatatire conditii de plata;
- siguranta gestionarii creditului asigurata prin utilizarea cartelei de energie de unica folosinta;
- usor de exploatat (calibrare, citire automata a datelor de contorizare

22
Bibliografia

http://www.upg-ploiesti.ro/col/cursmsel/Capitolul%206.pdf
http://www.masurari.ro/
http://www.electricianul.ro/
http://costi33.lx.ro/index.htm

23