P. 1
Cercetarea Documentelor Suspecte - Criminal is Tic A

Cercetarea Documentelor Suspecte - Criminal is Tic A

|Views: 411|Likes:
Published by Ioana L.

More info:

Published by: Ioana L. on Oct 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/23/2013

pdf

text

original

CERCETAREA DOCUMENTELOR SUSPECTE

Problema falsificarii actelor a fost si ramane la ordinea zilei. Ea a capatat chiar amploare in conditiile societatii moderne, in care notiunea de act inteleasa ca orice inscris tiparit, dactilografiat, manuscris, desenat, imprimat in alte moduri ( xerox, laser, etc. ) prin intermediul caruia se atesta o stare, identitate, profesie, sau o valoare ( de exemplu cartile de credit, cartelele telefonice, documente bancare, vize turistice, s. a. ) implica uneori tehnici extrem de sofisticate. Evolutia tehnologiilor de realizare si protejare a documentelor este impusa, alaturi de progresul tehic si de utilizarea decatre falsificatori a celor mai noi tehnici si metode , realizandu-se documente false a caror aparenta sa se apropie cat mai mult de cele autentice. Sectiunea 1. Notiunea de document. Documente suspecte Desi, in general notiunea folosita este cea de act sau inscris, consideram mai adecvata in terminologia examinarii criminalistice utilizarea notiunii de document. Pe de o parte, aceasta noiune este mai cuprinzatoare sub aspect terminologic si semantic, fiind mai complexa decat cea de act. Termenul de document este mai sugestiv pentru scopul pe care il serveste, acela de a fi " expresia grafica a unei manifestari sau declaratii de vointa, ori a unei atestari a unui fapt " redand prin continut fapte, imprejurari, evenimete, stari, actiuni de care legea penala leaga anumite consecinte juridice. In acelasi timp, notiunea de document este concordanta si cu definitia ei criminalistica prin care se vizeaza " orice inscris tiparit, dactilografiat, manuscris, schita, desen, prin care se atesta starea civila, identitatea personala, pregatirea scolara ori profesionala, incheierea de diferite contracte, felurite declaratii, precum si bilete de calatorie, timbre, etc. ". Consideram util sa amintim aici faptul ca, in practica, in multe din ordonantele sau incheierile prin care se cere efectuarea unei expertize criminalistice asupra unor documente contestate se foloseste expresia ". . . sa se examineze actul fals. . . ". Apreciem aceasta formulare ca fiind incorecta avand un continut de pronuntare prematur, intrucat un act suspectat de a fi fals poate fi autentic, necontrafacut, nemodificat, poate sa fie doar partial modificat, etc. Pe cale de consecinta consideram ca mult mai adecvata utilizarea termenului de document contestat sau de document suspect. In domeniul examinarii criminalistice a documentelor problemele ce sunt supuse cercetarii sunt de o extrema varietate, la fel ca si actele ce se cer a fi examinate. Gama actelor se intinde de la simple acte sub semnatura privata, pana la acte oficiale, de identitate, acte vamale, carti de credit, s. a. Spectrul problemelor ce se cer a fi rezolvate cuprinde modificarile aduse documentelor, modul lor de falsificare sau de contrafacere, ajungand pana la diferentele de vechime intre anumite mentiuni, sau la stabilirea vechimii actului in intregime. In domeniul documentelor cu origine de oficialitate, sub aspect temporal, intinderea perioadei de redactare, emitere si folosire curenta a acestora este in general limitata la circa 30-35 de ani si doar in mod exceptional se cere examinarea unor documente avand o vechime mai mare de 40-50 de ani. Sectiunea 2. Unele aspecte teoretice Pentru domeniul penal prezinta interes numai acele documente care sunt apte de a produce consecinte juridice. Ele trebuie sa aiba deci valoare probatorie, interesand insa si posibilitatea reconstituirii imprejurarilor in care acestea au fost intocmite, emitentul, persoana indrituita a face uz de document, s. a. m. d. In asemenea si tuatii documentele devin probe materiale, pastrand acest regim si in cadrul expertizei criminalistice. O data cu contestarea veridicitatii sale documentul suspect devine -din mijloc de proba- o proba materiala, putand servi la dovedirea falsului, la identificarea autorului sau autorilor, ca si la elucidarea celorlalte imprejurari sub aspect judiciar si criminalistic, pentru aflarea adevarului in cauza.

1

Codul penal face insa distinctie intre inscrisurile sub semnatura privata si cele oficiale. In acest sens, potrivit art. 150 al. 2 asa cum a fost modificat prin Legea 140/1996, inscris oficial " este orice inscris care emana de la o unitate la care se refera art. 145 sau care apartine unei asemenea unitati. Art. 145 defineste termenul de "public" prin tot ce priveste autoritatile publice, institutiile sau ale persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public. Art. 288 al. 3 Cod Penal completeaza continutul notiunii de inscris oficial asimiland acestora " biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice. " "Per a contrario" se poate deduce ca toate celelalte acte ce nu indeplinesc conditiile de mai sus sunt sub semnatura privata. Odata autentificat insa, actul sub semnatura privata capata si el un caracter de oficialitate, falsificarea lui realizand continutul infractiunii de fals in inscrisuri oficiale. O problema care ar putea fi discutata este cea a documentelor bancare, de expeditie, etc. emise de catre unitatile bancare, societatile comerciale cu capital privat. Interpretarea textelor legii penale actuale si a practicii ne conduce la concluzia ca acestea ar avea pozitia unor acte sub semnatura privata. Opinam insa ca, ele au totusi un caracter si un continut ce excede unmplu act sub semnatura privata, fiind purtatoare ale unor stampile, avize, etc. ceea ce le confera de principiu ( si pana la proba contrarie) o credibilitate superioara. Daca sub aspectul incadrarii faptelor de fals legate de documentele amintite fapta ramane in domeniul art. 290. C. Penal, din punctul de vedere al terminologiei criminalisticii, credem ca nu ar fi deplasata, si nici neconforma cu continutul textelor de lege utilizarea pentru aceste documente a termenului de documente cu sorginte de oficialitate. Notiunea de fals in acte nu este precizata in legea penala printr-o definitie a la lettre, dar art. 288, 289, 290 din Codul Penal fac o enumerare a principalelor forme de manifestare a falsului in acte: - -fals material in inscrisuri oficiale, -fals intelectual, -fals in inscrisuri sub semnatura privata. “Literatura de specialitate, cat si practica judiciara au relevat elementele esentiale ale infractiunii de fals in acte, aratand ca aceasta prezinta trei caracteristici principale si anume “ : -alterarea adevarului continut intr-un document, -producerea efectiva sau aptitudinea de a produce consecinte juridice, -prezenta elementului intentie la savarsirea faptei. “Alterarea adevarului cuprins intr-un document are loc in principal "in faciendo" “ putandu-se produce insa, asa cum precizeaza in mod expres art. 289 C. Penal " prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari ". Fara o hotarare si fara exteriorizarea ei prin actiune nu poate exista infractiune, deoarece numai o actiune (o inactiune) poate aduce atingere valorii sociale si deci sa produca urmari sociale periculoase . Oricare ar fi modurile de alterare a adevarului pe care se prezuma ca il exprima documentul suspect, ele se reduc in principal la doua forme: falsul material si falsul intelectual. Falsul intelectual se savarseste concomitent cu intocmirea, redactarea documentului si consta in general din omiterea unor date, inserarea unor date neadevarate, atestarea unor elmente neadevarate, etc. Falsul material se poate comite atat concomitent cu intocmirea documentului, prin realizarea unui document in intregime contrafacut, cat si dupa redactarea acestuia printr-o modificare (alterare) fizica a sa. Notiunea de contrafacere are aici sensul de a reproduce ceva in mod fraudulos, de a plasmui, de a imita, de a alcatui ceva cu scopul de a ii atribui un caracter de autenticitate . Alterarea unui inscris consta din denaturarea lui, modificarea materiala, transformarea continutului, stergerea in orice mod de litere, fraze, cuvinte, semne de punctuatie, ori folosirea unor procedee de juxtapunere.

2

Se vor examina caracteristicile exterioare. cat mai fidela posibil. Examinarea actelor suspecte(a caror autenticitate este contestata)va avea in primul rand in vedere aspectul lor general. Examinarea documentelor. deoarece calitatea(finetea)difeitelor prelucrari prin care rezulta o anumita hartie permite distingerea de alte categorii. s. drepturi neadevarate) sau poate fi produs in afara conditiilor legale. In materie de documente. un act al carui text provine de la o sursa. sau umbrit ca mijloc de protectie speciala impotriva falsificarii.falsificarea . colile de hartie cu destinatii mai deosebite(documente de importanta. noul model de marca germana este imprimat pe bumbac tratat special. mat. d. de catre o persoana neautorizata. acte de identitate. si hartiei. S. b)grosimea hartiei element deosebit de important. Acesta consta in trecerea pastei nefinisate printre cilindri filigranori. etc. data comercializarii in diferite tari.prin producerea unui document in totalitate fals. ns. s. Sectiunea 3. a. ). bancnote)a unor fibre textile de 1 2mm care 3 . valori. datorata trecerii timpului va produce in general urme specifice care difera de cele create in mod artificial prin doiferite mijloace cum ar fi plasarea actului fals intre doua straturi textile peste care se aplica un fier de calcat fierbinte. referindu . face apel. grosimea si greutatea specificaa hartiei vor fi examinate in mod absolut necesar prin comparatie cu bancnotele autentice. tipuri sau surse de fabricatie. de catre o sursa neoficiala. autorul falsului. etc. De exemplu.se doar la efectele acestora .prin modificari partiale aduse unui act autentic. tusului de stampila. a. De exemplu. d)Compozitia chimica a materialului de baza se va examina. A. cerneala. e)Filigranarea si alte mijloace de protectie in procesul de fabricatie.in practica s-a apreciat ca un document poate fi : 1. Invechirea naturala. se arata ca"Desemnam prin termenul de << contrafacere >> orice imitare frauduloasa( subl. Intr-o lucrare pe care o consideram de importanta asupra expertizei stiintifice a documentelor. producatorii folosesc retete diferite de producere. m. adaugand cifra 0.Desi legea penala nu face deosebire intre diferitele modalitati de realizare ale falsurilor. In SUA. pentru a a realiza un act cu aparenta de autenticitate. care ii confera o textura speciala(filigran multitonal. )vor fi supuse unui proces de filigranare. la materiale de inlocuire ( hartie. in scopul de a insela vigilenta organelor abilitate sa controleze documentele respective ( organe vamale. . acte de identitate. sau pot fi contrafacute prin tiparire. cu indicarea anului si firmei de fabricatie. ea fiind deosebit de relevnta. a scrisului. etc. de oarece prezenta diferitelor substante de inalbire optica sau lipsa lor permite aprecierea falsului. sarturi de hartie. Ea este important a fi stabilita in special in cazul actelor realizate prin compunerea mai multor parti care provin din acte autentice. " . contrafacut . in cadrul serviciilor de investigatii exista o" biblioteca de retete"cuprinzand mostre si retete ale diferitelor cerneluri. dar si cele intrinseci: a)greutatea specifica pentru identificarea sorturilor diferite de hartie sau alte materiale. Acestea pot fi falsificate -prin transformarea unei bancnote de 5 dolari (USD) intr-una de 50 . in cazul bancnotelor false. iar semnatura si sigilii le de autentificare de la un act autentic care a avut un cu totul alt continut). falsificat . ) a caror calitati sunt suficient de apropiate de cele ale materialelor autentice pentru a nu fi distinse la un simplu examen vizual. c)Culoareaimprimarilor. copierea cu un copiator color. putem arata ca sub aspect criminalistic un document poate fi supus unor modificari partiale ( in scopul de a fi folosit ulterior la dovedirea unor calitati. Tehnicile moderne de protectie impotriva falsificarii constaudin introducerea in textura materialelor pe care se vor imprima documente importante (cecuri. Distinctia dintre contrafacere si falsificare este mult mai clara daca vom face in acest sens o referire la bancnote. ). A contraface un obiect consta deci din a fabrica in totalitate o copie. 2. Rezumand. de maniera in care ea sa poata fi confundata cu originalul. vopsele. Chiar pentru cea mai buna hartie. sau tinerea actului pe o plita incinsa un anumit timp. . politie. pentru a-si atinge scopul.

vom face mai intiai o succinta trecere in revista a tehnicilor falsului in acte despre se poate spune ca sunt deja “ tehnici clasice”. am putea chiar spune ca cele moderne sunt doar reluari de pe o alta treapta de tehnicizare a celor clasice Ca urmare cunoasterea lor este necesara si constituie. a vopselurilor tipografice se vor utiliza analize chimice complexe cromatografice. lei 1990. EXaminarea criminalistica va fi mai intai indreptata asupra elementelor de continut. vopsea. ABC-ul oricarui viitor expert in tehnica documentelor. caolin. radiatii Uv si IR. sau crearea unor retele speciale(caroiaje. imprimarea textului. Pe de alta parte. raman vizibile portiuni din traseele scrise sau tiparite anterior. deteliorarea fondurilor de protectie. pe acelasi act si chiar la acelasi cuvant sau semn grafic. precum si falsul realizat prin spalare chimica (corodare) care precede de obicei audaugirile sau rescrierea integrala a unui act . a pastei de scris. intinderea cernelii. sticla. duc la extinderea pe suprafata actului in zona afectata a unor pete de culoare(de exemplu cecuri FujiBank). Cu acestea sunt inlaturate texte. in consecinta o intindere a colorantului . de natura hartiei.sus . Aceste forme de modificare a unui act adevarat se pot intalni separat sau impreuna. pulberi abrazive. alterare a continutului unui document nu se opresc aici. marcare. cuvinte. dactilografiere repetata a unor caractere. se arata ca “ Procedeele cele mai frecvente de alterare a actelor sunt stersaturile si adaugirile. Gradul in care acestea sunt vizibile este determinat de substantele folosite la scrierea.o lucrare de referinta pentru cercetarea criminalistica a falsului in acte din Romania. are importanta si priceperea celui care a inlaturat inscriptiile anterioare. tacare chimica. interventiile de natura mecanica asupra hartiei se manifesta si prin : estomparea luciului hartiei. repasarea scrisului. republicata recent.citat le aminteste ca fiind mai frecvente . o imbibare a fibrelor deranjatesi. topografie a elememtelor de text si imprimare. pe temeiul caror examinari se vor putea face primele aprecieri in legatura cu posibilul autor si metodele folosite de acesta. razuire. falsul prin compunere din parti disparate a unui act nou. Examinarea criminalistica se extinde si asupra calitatii substantelor utilizate la scriere. Mai mult. lame metalice. care se materializeaza in calibrul mare al trasaturilor si in conturul lor 4 . credem noi. impresiune de stampile. nu inseamna ca celelalte au fost abandonate. “Scrierea cu cerneala in zona alterata produce o difuzie mare. “ Actele falsificate in intregime de aceeasi persoana au unitate de structura. de intensitatea imprimarii si de tipul de suport material pe care s-a operat. spectografice. etc. mentiunilor ori semnelor ce se doresc a se inlatura. Intr. si gur ca metodele de falsificare. Cand razuirea ori radierea au fost realizate neglijent. cum sunt:grafit. Sectiunea 4. La cele pe care autorul . examinare neutronica si laser. se adauga si falsul prin acoperire de text. Faptul ca au aparut tehnici noi . Pentru investigarea cernelurilor. . Alaturi de aceste aspecte. si nuozitati)a caror alterare prin radiere. Firele de si guranta sunt inglobate in materialul bancnotelor moderne(marca germana 1990. ace.mai . de asemenea ele pot insoti si alte forme de modificare ale actului” . o mai mare transparenta a hartiei. Examinand suportul actului prin transparenta se observa in locurile unde au fost indepartate unele inscriptii. cifre. ” Falsul prin inlaturare de text are loc in principal prin folosirea metodelor de inlaturare fizica : razuirea si radierea . Fibrele hartiei sunt rupte si deteriorate in acel loc. precum si finetea instrumentelor folosite . litere. sau marcaje magnetice. imposibil de imitat fara o tehnologie extrem de costisi toare. Metodele de examinare a falsului se aleg si se aplica in functie de procedeul utilizat la falsificare . radiere. precum si asupra realizarii. atat logica cat si grafica. ceea ce lipseste in majoritatea cazurilor de falsuri partiale. a liniaturii. Metodele “clasice” de falsificare Inainte de a aborda tehnicile si metodele utilizate de infractori in ultima vreme pentru realizarea unor documente false. scrisului. si a substantei de scris folosite la intocmirea actului.corpuri ascutite.reactioneaza la razele ultravioletecu o luminescenta specifica. dolari 1990 )cuprinzand uneori inscriptii transparente. modificarea gradului de presiune al imprimarii. patarea si matuirea hartiei.

si mboluri grafice. Inlaturarea mecanica. permite localizarea stersaturii prin evidentierea umbrelor pe care le formeaza fibrele de hartie descleiate si scamosate. a unei solutii pe baza de iod activ. fie prin repasare(rescrierea) unor caractere. aceste din urma concordand cu cele existente in evidentele organelor de politie privind respectivul certificat de inmatriculare si pemitand stabilirea fara dubii a unui fals prin inlaturare de text urmat de adaugarea unor mentiuni noi. se poate face o observare sub iluminare oblica si fotografii de umbre cu scopul de a demonstra eventuale diferente de presiune ale scrisului. tot prin contact.neuniform. Actele pot fi alterate si prin metode chimice de corodare ori spalare. apoi se realizeaza o fotografie color cu cele doua clisee suprapuse. se poate folosi chiar pulbere toner pentru copiator. ” Relevarea scrisului preexistent poate fi facuta si prin folosirea convertizorului de raze infrarosii. Imaginea cliseu obtinuta prin radiatii beta este suprapusa pe un cliseu diapozitiv al actului realizat in lumina normala. Mijloacele de evidentiere sunt in general cele ce permit si depistarea stergerii mecanice. Ele vor fi alese atat in functie de modul de inlaturare al textului. O metoda mai precisa de depistare a indepartarii mecanice a unor portiuni de pe acte o constituie betagrafia prin contact. Metoda necesita aparate de mare sensibilitate. combinata cu dirijarea luminii. capacitatii cilindrice si anului de fabricatie al autovehicolului . La acestea se mai poate adauga si examinarea in radiatie ultravioleta. etc). Prin mentinerea actului in contact cu o placa fotografica un anumit timp in intuneric se va produce o reactie emulsiei fotografice cu reactivii ce pot fi intrebuintati la corodare sau spalare chimica. Intr-un act de inmatriculare auto au fost realizate moficari ale tipului. asupra locurilor razuite sau radiate. De asemenea. lumnina polarizata si microscopie in infrarosu au permis sa se stabileasca care au fost inscriptiile anterioare. Trebuie amintit aici faptul ca aceasta metoda nu da rezultate atunci cand substanta folosita la spalare chimica nu produce reactia de fluorescenta. Inlaturarea textului scris are insa ca variante si cele in care textul este acoperit cu diferite substante ( cerneala. Se vor avea in vedere atat intreruperile nefiresti ale unor fraze. Documentul suspect se presara cu o pulbere metalica. Examinarea in radiatie ultravioleta. chimica sau prin acoperire a textelor de pe acte trebuie sa fie abordata cu atentie procedand la examinari prealabile vizand mai ales aspectul hartiei in locurile unde s-au efectuat razuiri. ” Atunci cand au fost indepartate portiuni de ale unor texte manuscrise. vopsea. sau a fotografiei sub raze ultraviolete. cuvinte. cat si prezenta unor “corecturi” nejustificate de continutul si aspectul general al textului . cu hartie de turnesol se pot evidentia manoprele de stergere chimica. Procesul examinarii va fi orientat mai intai spre continutul textului ce a fost alterat. si aceasta este mai subtire. cat si de substanta de acoperire. cifre. sarcina electrica fiind mai sensibila in aceste zone. iar pe cale de consecinta sa se discearna daca elmentele de modificare “apartin hartiei ca atare sau au fost create ca urmare a procesului de falsificare” Evidentierea locurilor atacate mecanic de pe acte se poate realiza si printr-o metoda relativ mai simpla. dar mai putin accesibila este cea holografica. fie prin hasurare. 5 . “Observatia microscopica . Utilizand doua fascicule Laser ce interfereaza la trecerea prin documentul suspect se va obtine pe o placa fotosensibila o imagine care va permite o rezolutie deosebita. O alta metoda este masurarea conductibilitatii electrice a hartiei. Pulberea se va aglomera in locurile unde fibrele hartiei au fost deranjate. Pentru aceste si tuatii metodele de abordare pot fi diverse. Locul stergerii va deveni astfel vizibil O modalitate foarte precisa. De asemenea prezenta unor mentiuni facute cu alte instrumente ori materiale de scris decat cele initiale. Actul este apoi introdus intre doua placi metalice intre care exista o sarcina de electricitate statica. litere. aceasta fiind modificata in zonele atacate chimic. trebuie sa fie examinata cu cea mai mare atentie. fie prin rebaterea unor caractere dactilografiate. Zonele atacate chimic vor avea o flurescenta diferita de restul actului.

chiar scrugeri ale surplusului de adeziv pe la marginile portiunii adaugate. avand loc o rupere a legaturii fibrelor din hartie. In cazul textelor inlaturate prin acoperire cu diferite substante solubile in apa( cerneala) se poate aplica o metoda simpla constand din folosirea hartiei de filtru sau a hartei fotografice a carei gelatina a fost umezita. In special la pasapoarte . pentru a preveni innegrirea hartiei foto in contact cu lumina zilei. fie fotografia scanata si incorporata actului care apoi este laminat in plastic. ingrosarea unor trasee in mod nefiresc. apoi umezite si uscate prin presare peste actul modificat. uneori doar pagina afecttata fiind mai uzata. fibrele ramase devin absorbante ale cernelii. suprafata este lucioasa. stratul neimpregnat cu lianti devenind descoperit. Este utila si observarea atenta a versoului paginii recompuse. iar portiunile detasate de pe alt act sunt si ele subtiate prin abraziune pe verso. Cand pentru adaugire se folosesc instrumente. sau chiar compozitiei diferite a hartiei actului modificat si a hartiei proveninte de la alt document. se va putea face o examinare comparativa de identificare traseologica. sub un filtru de lumina rosie sau verde. Acestea se aseaza peste textul acoperit si se lasa cateva minute. Aceste si tuatii pun in evidenta prescurtari nefiresti. sau prin scriere nu vor patrunde adanc in fibre datorita stratului superficial de incleiere. diferente de oxidare ale trasaturilor de cerneala . ) metodele clasice de falsificare includ si decuparea si reconstituirea unor file ori introducerea unor file contrafacute pentru a inlocui anumite parti ale unor documente . suprafata lucioasa este lezata. sau litere are loc o inghesuire a semnelor intre cele existente. datorita hartiei speciale folosite la confectionare falsul poate fi realtiv repede observat. Uneori. inclusiv stampila si semnatura organului emitent. se procedeaza la subtierea hartiei cu glasspapier fin de pe actul ce va fi modificat prin compunere. dupa atacarea fizica. grosimea hartiei fiind mai mare in locurile unde s-a operat. adaugand uneori si adeziv. O alta varianta de compunere a unor documente din portiuni provenite din alte documente este cea in care se procedeaza la inlocuirea fotografiei pe diverse documente de identitate. masini de scris diferite scrisul adaugat va aparea diferit prin nuante. In cazul adaugirii sau intercalarii de text. iar inscriptia initiala va aparea inversata pe hartia fotografica. In cazul textelor ascrise de mana se va putea apela la analiza grafoscopica pentru identificarea autorului initial si al adaugirii. aspect. datorita introducerii de noi cuvinte. In acest fel s-a 6 . latit in masa hartiei. putandu-se vedea unele denivelari nejustificate ale hartieri. studierea continuitatii liniare a striatiilor lasate pe traseu de muchiile active ale instrumentelor de scris sau de literele masinii de scris. pasapoarte. care va avea o fluorescenta deosebita de restul suprafetei. indiferent daca sunt imprimate prin dactilografire. Vor putea fi observate astfel pe trseul realizat ulterior a unor particule fine desprinse din materialul uscat al primului traseu. De regula se procedeaza la detasarea unor portiuni din act ce contine datele de identitate. poate oferi informatii cu privire la utilizarea unor alte instrumente sau masini de scris. defasurari nefiresc de largi. etc.avand ca scop sa acoepre unele spatii goale-ori ingramadiri de litere sau cifre. Pentru a preveni aceste falsuri. In special in cazul documentelor de identitate ( legitimatii. substante. Dupa formarea unor liste de instrumente sau masini suspecte. Aceste manopere sunt realtiv usor vizibile cu ochiul liber. Aspectul zonelor respective este de uzura mai pronuntata. Mentiunile initiale. Locul razuit sau radiat are un aspect mai mat sub iluminare polarizata cu unghi mic de incidenta. etc. Consideram adecvata pentru mai multa acuratete si examinarea microscopica a intersectiei trasaturilor dintre cele doua texte. iar particulele fine de fibre si cerneala initiale sunt inlaturate. Adeseori. datorita uzurii. spalari. Acum insa. Examinarea sub radiatiile ultraviolete va putea pune in evidenta prezenta substantei de lipit. majoritatea documentelor moderne de identitate ( mai ales pasapoarte) au fie fotografia acoperita cu folii adezive. culoare. De asemenea. iar scrisul devine difuz. Portiunile vor fi introduse intr-un nou act de pe care de asemenea au fost detasate elementele respective. caractere grafie. botiri datorate uscarii inegale a adezivului. sau care vor fi acoperite de cele noi. In schimb. cifre. Avand in masa sa substanta de incleiere din abundenta.radieri. chiar si acestea vor avea nuante diferite sub radiatia ultravioleta. Prin inmuiere cerneala se va depune pe gelatina. Acesta operatie trebuie realizata in conditii de intuneric.

ea poate acopri unele portiuni sau mentiuni in mod anormal. Fotocopierea si trucajul xerox. stampilele. In Romania. atentia va trebui mai intai indreptata spre integritatea timbrului sec ce insoteste fixarea fotografiei pe document. Prin desprinderea fotografiei originale hartia este scamosata. Odata cu ele s-a manifestat si folosirea lor frauduloasa. daca actele nu au fotografia scanata. Autorul este relativ greu de identificat. Cu o lama se razuiau literele de pe al teilea loz. sau a liniei de termosudare a foliei protective. umezite cu saliva. cu exceptia literelor "S"si bara verticala a lui"T"care devenea astfel "L". In acest caz uneori sunt vizibile marginile imaginii acoperite. cecuri de calatorie. Falsificarea s a bazat pe urmatorul procedeu: de pe lozuri necastigatoare din aceeasi serie se freca cu degetul umezit . culorile sunt prea vii sau prea slab imprimate. in ultimii ani. mentiunile sunt intrerupte sau incomplete. preconizandu-se folosirea sa si pentru cartile de identitate. iagini etc. Aceste falsuri sunt susceptibile de abateri care incep cu"cupiura"bancnotei. Decuparea Este o modalitate de fals prin care se pot alcatui texte din litere separate provenind din diferite carti. In toate aceste cazuri. continua cu lipsa de finete a matritei si erori de desen. de urme de taiere sau intepaturi lasate pe hartie de instrumentele folosite. erau transferate pe cel de al treilea cu ajutorul unui bat de chibrit . Uneori. ramanad in transparenta cuvantul"necastigator". sunt in zilele noastre folosite alaturi de tehnici noi. iar grosimea este foarte mare. situatie in care se inlocuiesc si capsele de prindere. etc. Asa cum vom arata in cele ce urmeaza. FALSUL PRIN CONTRAFACERE Principalele metode sunt: copierea si imitarea(specifice actelor scrise cu mana). Sectiunea 5. Metodele descrise mai sus. fonta de si guranta este deteriorata. sistemul este folosit la permisele moderne de conducere. Contratiparul Metoda consta in tiparirea unor acte false cu o matrita realizata dupa cea originala. Cand noua fotografie este mai mare. Fotografia poate fi inlocuita prin mai multe procedee: -desprinderea fotografiei originale si lipirea uneia noi in loc. fotocopierea(reproducerea tip xerox). In acest mod au fost realizate 124 de lozuri false in perioada iulie 1969 aprilie 1970. Unii falsificatori decupeaza fotografia in zona capselor de prindere si o lipesc peste actul falsificat. au aparut mijloace tehnice noi de realizare a unor elmente grafice. iesind imediat in evidenta. precum si cu lipsa calitatilor materialului original pe care este imprimata bancnota autentica. indepartandu se un strat de hartie de pe doua lozuri. -desprinderea stratului fotosensibil de pe o fotografie si aplicarea lui pe actul de modificat. -aplicarea unei foitografii noi peste ce initaila. nejustificat. intara noastra au aparut in special bancnote false de dolari SUA. Un caz interesant de fals prin decupare este cel dintr un dosar solutionat in 1970 de dl. documente bancare. alte metode de falsificare. uneori chiar in combinatie cu acestea. ziare. fara ca metodele clasice de imprimare si realizare a documentelor sa si fi pierdut valabilitatea. decuparea.pututu renunta la folosirea si giliului sec pe fotografie. etc. contratiparul. si de transpunere a acestora pe suporturi din cele mai diferite. Din primele doua lozuri subtiate se decupau literele care. trucajul fotografic si electrostatic(xerox). realizandu se cuvantul"una suta lei". Aceste manopere sunt frecvent insotite de prezenta unor urme de capsare dubla pe pagina urmatoare celei falsificate. realizate prin tiparire. Apar atunci vizibile scrugeri ale substantei adezive sau patari ale fotografiei. Acest procedeu este specific falsificarii de bancnote. prin introducerea unor fotografii provenite de pe alte documente semnaturile. Metoda este specifica scrisorilor anonime. calomnioase. titluri de proprietate. -aplicarea pe folia transparenta a unei fotografii si aplicarea apoi a unei noi folii protectoare. 7 . procuror Iuliu Andrei la Cluj .

Aparatele care il utilizau produceau copii necorespunzatoare calitativ pentru documentele cu scop comercial sau dupa documentele de identitate. Evolutia mijloacelor tehnice de realizare. Predomina contrafacerile de bancnote . Alaturi de aceasta. In anumite privinte ea este o stiinta mult mai complicata decat era la jumatatea anilor‘ 30. Aceasta era apoi presata pe o coala pozitiva realizandu-se astfel transferul propriu-zis al imaginii. Aceste deficiente au impus trecerea la metode noi. atat straine cat si romanesti. . a stimulat cautarea si dezvoltarea unor noi mijloace de protejare a documentelor impotriva falsificatorilor. aparatele telefax. n. tendinta de utilizare a tehnicii noi in scopuri ilicite. dar nici o data ignorata. multiplicare. . . prelucrare si reproducere a textelor. in SUA. ) era atunci mai usoara decat azi. totusi nu trebuie sa credem ca munca ( expertului n. firma “3 M” a creat primul procedeu de copiere uscata direct pozitiv. Detaliile erau neclare . uneori chiar elementele mai mari dimensional erau reproduse estompat. avand in acelasi timp o componenta stimulativa -competitia economica si evoluita tehnico-stiintifica . Au fost create doua sisteme bazate pe reflexia luminii la trecerea prin documentul de reprodus. Metoda de transfer al imaginii prin difuzie directa a fost dezvoltata si introdusa pentru prima data in anul 1952. Dupa revolutie. dezvoltarea mijloacelor tehnice de realizare si reproducere a textelor si imaginilor a fost completata de evoluta mijloacelor de comunicare la distanta si potentata de patrunderea si influenta tehnicii de calcul in toate domeniile.american Orway Hilton arata despre evolutia expertizei criminalistice a documentelor ca aceasta “ a suferit schimbari semnificative . dar sunt vizate si alte tipuri de documente. cu accesul la tehnica de calcul noua au aparut si au devenit relativ frecvente si in tara noastra cazuri de fals ori contrafacere in care acestea au fost utilizate. O tehnica de developare umeda permitea realizarea unei copii negative. In anul 1950. Pe acest fundal. Un alt procedeu de transfer al imaginilor se baza pe utilizarea unei folii de gelatina ca pozitiv. ori transmitere a documentelor nu a avut loc peste noapte. Ea este o copiere termografica bazata pe utilizarea radiatiilor infrarosii 8 . Metoda este cunoscuta sub denumirea de THERMO FAX. . Lumina difuzata la trecerea prin documentul de reprodus determina pierderea unei parti din finetea detaliilor. sa descoperi falsificarea ori alterarea documentelor. calitatea reproducerilor scadea pe masura ce se epuiza solutia activa. Deficientele metodelor descrise ingreunau munca de identificare a falsurilor si limitau posibilitatile de lucru ale expertilor. Acest fapt era atat produsul slabei raspandiri a mijloacer de reproducere. sistemele computerizate de preluare. in pofida timpului scurs. Nu a fost nici o data o sarcina usoara . Cunoscutul criminalist si expert nord . Concomitent au sporit cerintele ridicate in fata criminalisticii de a descoperi si demonstra prin metode tot mai evoluate si precise falsurile sau contrafacerile. ori sa raspunzi la multitudinea de probleme puse expertului. Pana in 1989 utilizarea in Romania a mijloacelor de copiere pentru realizarea de falsuri era extrem de redusa.Metoda este tot mai raspandita atat datorita accesibilitatii tot mai mari cat si usurintei aparente a ralizarii falsurilor ori contrafacerilor. afirmatia nu si-a pierdut actualitatea. imaginilor ori si mbolurilor grafice. cat si controlul strict asupra detinerii si folosirii acestora. Modul in care sunt realizate astazi documentele poate sa furnizeze totusi o mai mare varitate de probleme decat in trecut. stocare. odata cu vanzarea si utilizarea nerestrictiva a mijloacelor de copiere ori reproducere. Pe de alta parte. Procedeul este cunoscut sub denumirea de Eastman Verifax . . Un alt factor poate fi gama relativ limitata de utilizare a actelor respective in acea perioada. Ea a fost mai degraba un proces de evolutie graduala. Ne vom referi la unele cazuri din practica ilustrand cu ele diverse aspecte ale problemelor pe care ne propunem sa le abordam in aceasta parte a lucrarii. Au aparut falsuri la realizarea carora sunt utilizate copiatoarele. desi nu intotdeauna recunoscuta. ” Formulata in urma cu aproape un deceniu. Actul era plasat direct pe hartia fotosensibila. O prima metoda a fost sistemul de imprimare DIAZO . neclare. Cele doua coli erau apoi separate inainte de uscarea definitiva. Necesitatile practice ale activitatii de birou si corespondenta au impus crearea unor mijloace de copiere rapide .

iar expertiza va incerca sa stabileasca in ce constau acestea . cat si durata redusa de pastrare. pentru a constata apoi ca sunt doar repasari cu creionul ale unor semnaturi de pe anumite documente in scopul ca respectivele semnaturi sa poata fi “ citite “ prin metoda ThermoFax . ”.de exemplu schite sau desene tehnice realizate cu cerneluri Rotring. Deficientele acestei metode constau in faptul ca cernelurile fara pigmenti metalici ( fara ftalo-cianine ) respectiv textele. Imprimarea se facea pe hartie obisnuita.nu pot fi copiate. S-a inlaturat astfel atat slaba calitate a copiilor termografice.o simpla apasare de buton. copiile alb-negru rezultate avand o calitate satisfacatoare. cu viteza de lucru mai mare . Temperatura mai ridicata a mediului din arhivele de acte faciliteaza relativ rapida degradare a copiilor realizate prin metoda termografica. Procedeul este destul de complex. Tonerul este de fapt o pulbere sintetica cu calitati plastice. pentru a putea trece de 9 . ajungand la ceea ce unii autori numesc deja “ push buton forgery” . Ramane insa de precizat faptul ca acest tip de copiatoare folosesc hartie speciala termo-sensibila.“ falsul printr . Unele modele realizau copii pe hartie cu oxid de zinc.adaugiri. Metoda este similara celei utilizate azi la majoritatea aparatelor telefax cu cap termic. cifre. Accesul si utilizarea relativ simpla a unui copiator au dus la cresterea numarului de falsuri prin utilizarea frauduloasa a copiilor electrostatice. schitele sau desenele realizate cu acestea . Cilindrul este apoi rulat peste coala de hartie pe care tonerul este topit cu ajutorul caldurii si fixat astfel pe document. La sfarsitul anilor ‘50 firma RANK XEROX a realizat primele aparate copiator care utilizau un procedeu electrostatic de transfer al imaginii. La randul sau. galben. inlaturari de cuvinte. Dupa ce metoda Xerox a devenit accesibila si altor producatori. cat si cenusa rezultata in procesul de topire sunt inlaturate si colectate intr-un recipient special. Restul tonerului neutilizat. Expertul criminalist este acum chemat sa tina pasul cu progresul tehnicilor de fotocopiere . costisi toare si relativ lente. avand un volum mai redus si cu posibilitai noi de colationare a documentelor cu mai multe pagini. . au fost create modele mai rapide. Prin topirea sa in procesul de transfer se obtin copii permanente. in functie de incarcarea cu sarcini electrostatice preia o pulbere fina numita toner. chiar al diferitelor modele de copiatoare. Perfectionarile ulterioare au permis sesizarea si reproducerea si a textelor ori desenelor realizate cu ajutorul anumitor cerneluri fara pigmenti metalici. iar copierea electrostatica pe hartie normala a devenit cea mai utilizata pe plan mondial pentru multiplicarea actelor. sau cifre scrise prin intermediul masinilor de scris cu banda pe baza de carbon. evolutia modelelor si obtinerea unor copii de buna calitate a simplificat munca falsificatorilor. Copiatorul electrostatic creat de firma Xerox este de fapt un mecanism mai complex asemanator unui aparat fotografic avand un sistem de lentile care permite transferul imaginii pe un cilindru electrostatic. aparut in urma cu aproape cinci decenii. imprimarile de texte. Au fost create apoi modele noi.sau a radiatiei termice pentru developarea imaginii copie. ceea ce face ca metoda sa nu fie intru totul competitiva cu copiatoarele ce utilizeaza metoda creata de firma RANK XEROX si care necesita hartie normala. bispectral. ori prin analiza continutul cenusei de toner rezultate sa ajunga la individualizarea copiatorului sau la stabilirea generica a tipului si marcii sale . iar primele modele de copiatoare erau destul de voluminoase. ori cu imprimante matriciale cu ace pe banda carbon . adoptand un procedeu derivat. La ceasta se adauga si faptul ca aceste copii nu pot fi pastrate un timp prea indelungat in conditiile unui mediu cald. De fapt. avand fie culoarea neagra. se ridica problema utlizarii frauduloase a copiatoarelor. In cursul anilor ‘60 firma a reusit sa imbunatateasca metoda. tabele. prin acelasi transfer electrostatic al imaginii. Ordway Hilton aminteste faptul ca datorita deficientelor copiilor termografice au existat cazuri in care s-a suspectat falsificarea unor semnaturi . reflectandu-se in aspectul copiei rezultate. descoperind specificul si deficientele fiecarui procedeu. sau pentru copiatoarele moderne color culorile sunt cele complementare: rosu. si sa determine diferitele defecte caracteristice ce apar in cursul functionarii aparatului . inca de la modelul de copiator Photostat. acest cilindru. albastru. si paradoxal. etc.

pentru a asigura continuitatea deplasarii si finetea pozitionarii. copiere electrostatica digitala (Canon CLC 500. Acesta este preluat prin intermediul unor pensule electromagnetice si distribuit pe cilindru. Copiatoarele color. Pe un cilindru electrostatic cu rol colector este realizata in sarcini electrostatice imaginea latenta. de mica putere. Sectiunea 7. In functie de sistemul de copiere difera si hartia folosita: fotosensibila. etc. albastru cyan . Sharp CX 5000). memora si transpune imagini. dar si a unor cecuri de calatorie. galben.analogic sau digital -influenteaza claritatea copiilor.la general la particular. vize . Rezumand metodele de copiere oferite pe piata europeana la acest moment . si mboluri sau texte de pe diferite documente pe unul final. normala. putand reproduce pe hartie sau pe alte substraturi imagini de pe diapozitive. Expunerea imaginii se face cu ajutorul unei surse fluorescente de lumina de mica putere ( de exemplu. 6. etc. Konica U-Bix color) 2. In cadrul unui proces numit “ developare ” are loc combinarea culorilor de baza rezultand imaginea 10 . Semnalul rezultat prin scanarea imaginii este convertit in semnal digital . Unul dintre ultimele modele produse de firma RANK XEROX . Documentul de reprodus este asezat pe o placa de sticla. Ricoh NC 305) 3. Deplasarea modulului de scanare se face cu ajutorul unui motor electric acionat pas-cu-pas. copiere digitala prin transfer termic ( Toshiba PC 50 S. termosensibila. genereaza prin intermediul unui raster (grila liniara de mare finete) imaginea pe care va fi colectat tonerul. combinand examinarile cu instrumente optice. la folii transparente si folii plastice opace adezive. prelucrare. copiere digitala cu jet de cerneala -ink jet-(Canon BubbleJet). Specific. asemanator unui obiectiv fotografic. ( clasa I de precizie ). este deplasat pe lungimea ecranului de sticla o data sursa de expunere. recompus sau creat ca un act nou. copiere electrostatica. cu imaginea ce urmeaza a fi reprodusa cu fata catre suprafata de sticla. Identificare. Sensorul pentru imagine. au devenit destul de accesibile si tot mai performante copiatoarele color Pe masura dezvoltarii tehnice. putem arata ca principalele procedee comerciale de copiere si reproducere sunt urmatoarele. Kodak ColorEdge 1550) 4. iar la copiatoarele cu patru culori si negru.analogica ( Colorocs . Acesta este apoi procesat si introdus in sistemul de prelucrarea imaginii din copiatorul propriu-zis. cel digital asigurand o mai mare putere de rezolutie. fluorescenta in radiatie X. Imaginea latenta este compusa din trei sau patru straturi de toner color ( in functie de modelul aparatului ) repartizate pe culorile fundamentale: rosu magenta. copiere analogical si licografica (Sharp CX 4500). 5. Modul de transmitere a semnalului . Posibilitati de identificare. microscopie electronica de baleiaj. In ultimul deceniu. fiind folosite in special la contrafacerea bancnotelor. la modelul Xerox 5765 puterea este de 20 W ). Termocopierea. exemplificam si cu unele modele si producatori : 1. cunostiinte pe care le consideram un minim necesar pentru a putea inelege modul in care se poate face identificarea unui copiator color. Aparatul mai permite si reproducerea color. Devenite tot mai complexe . pe cele mai diferite substraturi materiale.modelul Xerox 5775 este dotat cu un sistem computerizat de prelucrare digitala a imaginilor. copiatoarele color au atras atentia falsificatorilor. copiere fotografica(Ciba Copy CC 1217. In cele ce urmeaza vom descrie succint modul de functionare al unui copiator color. de la hartie normala. de natura traseologica ( asupra defectelor specifice aparatului ). noile tipuri de copiatoare color pot produce copii color de inalta fidelitate si claritate. posibilitatile de lucru oferite de aceste copiatoare au fost completate de metode digitale de analiza. prin prelucrarea unor documente sau imagini prezentate initial in alb/negru. Pe sub ecranul de sticla se deplaseaza un modul mobil care poarta sursa de lumina pentru expunere. Devenite adevarate “ tipografii color de buzunar” . cu examinari fizico-chimice de profunzime si precizie : spectroscopie in infra-rosu. recompunere si reproducere a imaginilor. Un laser cu neon si helium.

Un alt element utilizat in identificarea copiatoarelor color este structura speciala a ecranului pentru documente al fiecarui copiator. caroiaje sau pot fi compuse din puncte. Metoda examinarii microscopice este rapida. In final. Structura sticlei ecranului. Ca urmare a utilizarii frecvente a copiatoarelor color in contrafacerea de bancnote. Astfel. una din culori (negrul) poate fi suprimata. care apar si pe copie. urmarind sa se distinga in straturile de toner topit numarul de culori amestecate. iar in functie de experienta celui ce examineaza ea poate oferi solutia imediat. modelul Panasonic FP-C1 are raster tip grila.AG. aspectul este unul specific de “ fasii de smoala topita”. examinare 11 . ea fiind realizabila si prin compunerea celorlalte. Acestea au aspectul unor stropi multicolori suprapusi.se poate folosi examinarea microscopica a copiei full-color. Obtinerea unor rezultate de identificare individuala a copiatoarelor color presupune un ansamblu de alte examinari complementare pentru determinarea tonerului si a cenusilor. Prin scanare sistemul recunoaste combinatia de culori ale anumitor bancnote si nu executa copierea. La acesta manevra se adauga si posibilitatea de interventie asupra memoriei electronice a copiatorului. zgarieturi. etc. De aceasta protectie suplimentara beneficiaza de exemplu copiatoarele Rank Xerox din seria MajestiKolor. Aceasta identificare este necesara atunci cand nu se cunoaste tipul de copiator utilizat si se urmareste stabilirea acestuia. cat si a sticlei ecranului poarta adesea urme generate de functionarea aparatuluiuzuri. Exista uneori moduri extrem de simple de “a pacali” copiatorul sa copieze bancnote. Pentru identificarea numarului de culori de baza . VSC 2000. adaugand in acelasi timp “ o capcana” pentru criminalistul chemat mai tarziu sa identifice aparatul utilizat la contrafacere. Nivelele de amestec pot fi atat preselectate cat si standard ( auto reglabile). cat si rasterul pot avea o compunere din linii paralele. Aceasta se poate stabili prin determinari magnetice. Caracteristicile de baza ale tonerului. Tonerul este transferat de pe cilindrul colector pe hartie. in cadrul unor treceri mutiple. s-a luat masura suplimentara de a introduce un cod de marcare a fiecarui copiator. Aplicand o iluminare in lumina polarizata si o rezolutie mare pot fi observate depunerile succesive de toner in culorile de baza . VSC 4I.VSC1. Pentru ca aceasta instructiune din program poate fi depasita. Rasterul din puncte poate avea o dispunere aleatorie sau o structura de retea. un modul de curatire asigura indepartarea resturilor de toner uzat. Acestea presupun la randul lor crearea si existenta la nivel national a unei colectii de hartie si toner permitand raportarea la mostre si retete standard. firmele producatoare au introdus in partea de programare instructiuni care impiedica copierea bancnotelor. stratul de toner fiind aproape compact. rezultand prin complementaritatea culorilor de baza celelalte culori necesare imaginii. in functie de actul (copia) de examinat si de tipul acesteia ( color sau alb/negru ) : 1. existent in mod latent in orice copie realizata de un anumit aparat. Topirea tonerului in cadrul imprimarii propriu-zise este urmata de descarcarea cilindrului receptor. CES. Sensori optici si repartitori din fiecare compartiment ce contine toner color asigura monitorizarea nivelor de toner preluat. In aceste conditii se impune studierea prin analize de laborator a urmatoarelor caracteristici. El este aplicabil tipurilor cu patru culori.trei sau patru. Pentru Rank Xerox am realizat mai multe experimente in cadrul carora am constatat ca acesta este aspectul specific tuturor modelelor firmei. Forrest & Freeman. iar RanK Xerox 5775 are raster cu linii. iar in locurile unde unde depunerile sunt mai consistente.color finala. . Se mai poate folosi metoda fotografiei de descompunere de culoare. Mai exista si alte tipuri . Copiile reproduc structura rasterului prin care este redata imaginea scanata. rezultand copia finala. Exemplificativ aratam ca ca modelul de copiator Canon CLC 10 are aspectul rasteului cu puncte dipuse aletoriu. asistat de computer. In functie de aceste criterii se poate merge mai departe cu identificarea marcii copiatorului . sau se poate realiza mai rapid descompunerea culorilor de baza. clasificate pe caracteristici si producatori. cand se dispune de un analizor video-comparator spectral tip DOCUBOX Full color. Projectina. Atat imaginea rasterului.

Revenind la termocopiere. Este utila si identificarea rasinilor utilizate la producerea tonerului. facem precizarea ca. in functie de mesajul (semnalul) electronic.microscopica ( microscopie electronica cu baleiaj ). acestea reflectandu-se in microdescarcari de arc pe hartia rolei de hartie termosensibila.rosii . Raspandite pe o latime corespunzatoare latimii actului de transmis sau termocopiat. iar puterea lor de rezolutie este mai mare. Examinarea microscopica a actelor transmise sau copiate cu ajutorul unui aparat telefax termic permite observarea fibrelor de hartie superficiale. pot produce si copii color. dar diferentele sunt date doar de grosimea corpului caracterelor. La aparatele telefax care utilizeaza toner. Modelele tip laser sau ink-jet folosesc hartie normala. In cadrul examinarii generale am stabilit ca actul era o copie tip 12 . Hartia este de dimensiuni variabile. Piroliza gaz-cromatografica. a fost supus examinarii un act prezentat in copie electrostatica tip Xerox alb/negru .din care in special spectroscopia in infra-rosu ofera posibilitatea unor diferentieri precise a proportiilor in care un anumit fabricant a adaugat rasini si ntetice tonerului. Intr-o expertiza de tehnica documentelor efectuata la Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Cluj. Data fiind compunerea lor. Asa cum rezulta din metodele de examinare expuse mai sus. etc. pe langa aparatura complexa este si aici necesara existenta unei colectii de mostre. desenele reproduse cu hartie copiativa carbon (plombagina). Datele obtinute se pot completa cu caracterizarea chimica a tonerului. “Citirea” documentului ce urmeaza a fi copiat termic sau transmis. Pe de alta parte. Majoritatea modelelor actuale de aparate tefax utilizeaza la imprimarea imaginii pulbere toner. 2. Copiile realizate au in general o calitate scazuta faa de cele tip Xerox. Acestea se incalzesc sau nu. presare la rece. Metoda de termocopiere ThermoFax a suferit de la aparitia ei din anul 1950 pana in prezent o mare varietate de perfectionari si modificari . cu o grosime redusa.jet -cu jet de cerneala. sau in incarcari electrostatice cu toner care apoi este depus pe hartie. fiiind prezentata in role de anumite lungimi. textele scrise cu banda carbonica. majoritatea modelelor necesita hartie speciala tip termofax si rezultatul nu se pastreaza un timp mai indelungat. tonerele color contin in general mai multe componente care pot fi detectate : rasini.permite identificarea colorantilor anorganici prezenti in diferite retete de toner color. semnaturile ori mentiunile executate cu creionul cu grafit nu sunt reproduse.termoradiere. Acestia pot fi separati sI identificati prin cromatografia in strat subtire. pentru aparat. desi printre acestea.sensibila. Din pacate. Fluorescenta sub raze X. iar prin completarea analizelor cu spectroscopia de masa se obtine o precizie superioara. rulare termica. celulele foto-termo-sensibile observa si reproduc variatiile alb/negru ( hartie / traseu scris). estompandu-se cu timpul. 3. Termo-imprimarea se realizeaza cu ajutorul unei linii de lamele sau ace care se afla in contact cu hartia termo . Aplicatia cea mai frecventa a termocopierii este la aparatele de tip telefax. Unele retete de toner de culoare neagra contin coloranti extractibili in amestec cu pigmenti carbonici. Analize instrumentale in raze infra . Calitatea imprimarilor este diferita in functie de calitatea si performantele aparatului. existand chiar aparate telefax laser color. pigmenti. modelele mai sofisticate realizeaza imprimarea cu ajutorul tehnologiei de la copiatoarele laser tip Xerox. ori apar insuficient de clar prin termocopiere. existand azi chiar si copiatoare termice color. sau cu ajutorul unuistem ink . cerandu-se sa se stabileasca modul de realizare al acestuia. 4. prin constructie aparatele tip telefax sunt prevazute sa realizeze si functia de copiator. in special compusii anorganici. Se va stabili daca tonerul este mono-component sau bi-compus . carbonizate prin descarcari punctiforme de energie termica. sau sub forma de rola. acesta este depus intr-un strat mai subtire decat la copiatoarele obisnuite. tehnicizarea si evolutia mijloacelor de copiere impun si o dezvoltare a cunostiintelor interdisciplinare si a aparaturii folosite in criminalistica. se face cu ajutorul unui cap termic pe baza de radiatii infrarosii.permite separarea cromatografica a componentelor tonerului. cat si prin examinari orientate spre determinarea modului de procesare a tonerului .

Astfel. Defectele specifice de scanare pot fi generate de prezenta prafului . Forma lor punctiforma apare prin reluare continua ca o linie pe verticala situata intr-un anumit punct al paginii. estompat. Acestea se vor manifesta fie prin imagini imbacsite. ori transmis cu ajutorul unui aparat telefax presupune ca (in mod ideal ) la dispozitia expertului sa se afle : . astfel rezultat. -unele caracteristici specifice aparatului. forma. defectele unitatii de imprimare pot aparea sub forma unor linii verticale pe toata lungimea actului. -materiale de proba copiate. -copia fax ( act in litigiu ). chitante. fiind vizibile pe marginile copiei tip Xerox realizate in final. cat si cu cel receptionant In cursul examinarii se vor avea in vedere pentru identificare urmatoarele elemente: -imprimarile ce indica numarul de apel. copiat. Ele pot fi deosebite de defectele de scanare care dispar prin curatirea unitatii de imagine. -aparatul telefax pe care se cunoaste sau se banuieste ca s-a facut transmiterea ori copierea. imprimat inegal.de scanare. ) Un amanunt de interes tehnic este cel ca unele apararte telefax sunt prevazute cu un dispozitiv care aplica un semn distinctiv. Acest fapt permite in cazul in care este pus la dispozitie si actul original sa se constate daca s-a efectuat vre-o transmitere sau copiere a acestuia cu aparatul telefax. iar in cazul firelor de praf pot aparea ca linii verticale pe document . iar neincalzirea unui ac genereaza o linie alba. iar deasupra acestora fusese dactilografiat un text ce confirma achitarea unui debit de mai multe milioane lei. incalzirea continua a unui ac produce o linie verticala neagra. etc.culoarea. o “ stampila “. plecand de la copierea pe un copiator tip telefax a unei semnaturi ce imita o semnatura autentica . cu toner.pe documentele care au fost transmise ori copiate cu ajutorul lor. Prin combinarea tehnicilor initiale de stergere. Aparatele de tip telefax pot fi utilizate uneori la falsificarea unor acte. Ele pot fi folosite mai ales atunci cand este vorba de transmiterea la distanta a unor contracte. in combinatie cu metode obisnuite de falsificare. ori de redare. radiere. a fost recopiat cu un copiator termic. plasarea ei ( si aceasta functie poate fi inlaturata ). Defectele specifice mecanismului pot consta in urme ale rolei presoare care asigura miscarea hartiei. Din” cinci sute mii “s-a facut “cinci milioane cinci sute de mii” iar actul 13 . Examinarea unui document suspect realizat. ori acumularea de murdarie intre mecanism si hartie. Acest defect poate fi insa generat in cazul actelor receptionate prin telefax si de defectiuni ale liniei telefonice cu transmisi e analogica. -aspectul general al imprimarii care poate fi clar. Defectele unitatii de imprimare apar in cazul documentelor transmise prin fax numai pe exemplarul receptionat.xerox a unui act realizat prin mai multe activitati compuse. -defectele specifice. indicativul si ora transmiterii/ receptiei ( aceste elemente pot fi suprimate fie din aparat. ( Fig. respectiv in cazul folosirii acestuia drept copiator. transmise si receptionate cu aparatul emitent. adaugire cu retransmiterea prin telefax a actelor falsificate se incearca uneori obtinerea unor plati in banci. Intr-un dosar au fost prezentate spre achitare prin banca unele dispozitii de plata pe care fusesera modificate prin adaugare sumele confirmate. 24. cu jet de cerneala. peste care fusese desenata o stampila. Functionarea imperfecta a rolei se poate manifesta prin alungirea ori scurtarea pe alocuri a semnelor ori literelor. cecuri. fie prin taierea hartiei ) . -in cazul in care aparatul este prevazut cu stampila de confirmare -aspectul acesteia . -tipul de imprimare-termica. urmele lasate pe rola de hartie termica de catre mecanismul de transport al telefaxului. ori pe oglinda unitatii optice. Actul compus. ori dovedirea unor alte prevederi contractuale decat cele convenite. Multitudinea de copieri si recopieri era orientata spre a face sa se estompeze detaliile si sa acopere contrafacerea semnaturii .documentul original la care se refera documentul fax. De asemenea.

Indepartand de pe copie unele mentiuni ( cifre. desi. utilizand o coala de hartie pentru a ecrana o parte a actului ce se trucheaza . copiile fax incepusera sa-si piarda lizibilitatea. introducandu-se apoi pe copie textul dorit si recopiind actul astfel plasmuit. 4. plieri rectangulare.adeverinta oficial “mascand” textul original. de obicei conform afirmatiilor partii ce incearca sa se se preleve de continutul sau. 3. pe langa identificarea autorului unei semnaturi s-a stabilit si modul in care a fost falsificat unul din exemplarele actului. cand se copiaza acte din mai multe pagini. prezentat in copie electrostatica alb / negru care. Pe masura cresterii numarului de copii reaizate cu un copiator se produc uzuri ale cilindrului. acestea capatand un aspect imbacsit. Falsuri realizate cu copiatoare alb / negru. Starea actului care se copiaza si culoarea acestuia -in cadrul raportului fond-text. exemplar prezentat in copie electrostatica si care prezenta diferente de continut fata de exemplarul din arhiva notariala. la care se adauga un alt text realizandu-se falsul prin trucare si reproducerea cu copiatorul . Aici are importanta si timpul scurs de la ultima utilizare. Gradul de contrast al expunerii. Examinarea criminalistica a copiei electrostatice in litigiu a pus in evidena prezenta unor urme liniare produse de marginile unei coli diferite de hartie. copiile alb negru ale unor acte sunt falsificate prin alterarea continutului unui text. Din experimentele facute cu ocazia acestei expertize am putut constata ca aceste tipuri de urme-umbra apar pe copiile electrostatice alb/negru atunci cand copiatorul nu este intretinut corespunzator. depunand noua copie in sustinerea plangerii penale. Amintim in acest sens o cauza cercetata de Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj in care s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice asupra unei copii tip Xerox a unui act despre care petentul sustinea ca l-a depus la termen la instanta de judecata . Starea aparatului . O varianta de fals comis cu ajutorul copiatoarelor este cel prin procedeului denumit “ masca “ . ar reprezenta copia unui act contestat ” al carui original s-a pierdut ” Metoda de lucru este relativ simpla: se foloseste o parte dintr-un alt act ce contine o semnatura autentica a unui anumit titular. fraze). rosu. cand sunt mai multe coli suprapuse. datorita conditiilor de pastrare. In acest sens amintim o expertiza realizata la Laboratorul interjudetean de expertize criminalistice Cluj in care. data fiind tenta de gri a imprimarii si raportul redus de contrast cu albul suportului material. prin telefax. bleu ciel-nu sunt clar copiate si transpuse in alb/negru. Temperatura de topire / fixare a tonerului si calitatea acestuia. Urmele erau vizibile pe orizontala . folosite ca masca pentru a putea reproduce electrostatic partea superioara a actului cu impresiunea stampilei de inregistrare de la registratura instantei. 14 . Confruntarea exemplarelor fax si originale a permis usor stabilirea modului de falsificare. autorul falsului a scris cu mana textul aciunii si a recopiat actul. Asa cum s-a aratat si in literatura de specialitate multe din falsurile realizate cu ajutorul copiatoarelor alb / negru sunt orientate spre realizarea unor acte compuse. se pot introduce altele in locul lor. dar actiunea nu a fost inregistrata la dosarul cauzei respective.falsificat a fost transmis pentru plata bancii clientului. de oarece actul ar fi fost pierdut sau sustras. Acumularea cenusilor de toner si incalzirea aparatului pot genera fixarea unei parti din toneru uzat pe copiile realizate.de exemplu se copiaza antetul si finalul unui act . Alteori. Dupa obtinerea unei coli de hartie format A4 ce purta o reproducerea electrostatica a inregistrarii de intrare cu data certa. Actele au contraste diferite intre fondsSi text. Ele mai apar cand actul de reprodus are unele deformari: cute. dar mai ales la marginea din dreapta pe verticala. Calitatea copiilor mai poate fi influentata si de alti factori: 1. la limita dintre marginile paginilor. Prin aceasta notiune intelegem un act nou. 2. producandu-se o usoara umbra la trecerea scanerului copiatorului. Examinarea lor. datorita dezalinierii marginilor colilor. gradul de incarcare pentru ziua respectiva. In practica s-a constatat ca anumite culori-galben. cuvinte. iar unele acte realizate cu imprimante matriciale sau masini de scris cu banda carbonica necesita un contrast mai redus.

. si tuatia difera in cazul imprimantelor cu ace.S-a realizat o copie electrostatica a celor doua pagini ale actului din arhiva notariala. Semnalat in literatura de specialitate publicata in alte state . -si garajul. Este larg sustinuta de literatura de specialitate opinia ca. dar unele lucrari recente. Inainte de a trata aspectul diferitelor imprimari si modurile de diferentiere. conform comenzilor date prin intermediul computerului. ” Aceasta presupune deci a cunoaste si intelege modul de functionare si posibilitatile aparatelor respective. Daca la acest sistem identificarea este legata de unicitatea caracterelor ce se realizeaza cu imprimanta respectiv. indoirii sau blocarii unuia sau chiar mai multora 15 . putand fi reproduse mai multe tipuri de caractere de scris si chiar unele si mboluri. garajul. Credem ca . Cu toate acestea. au sporit disponibilitatile. desene etc. . ” 69 Acest aspect nu trebuie insa supraapreciat. Caracterele sunt reproduse pe hartie prin intermerdiul panglicii cu tus sau carbon. Sectiunea 8. . la care ne vom referi cand vom trata anumite aspecte in cuprinsul prezentei lucrari. ori daca mai multe documente provin din acelasi sistem de imprimare. Tehnica de calcul a generat un nou complex de probleme pentru criminalisti. Prin cresterea numarului de ace la 24. au printre obiective si identificarea tipului de imprimanta cu care au fost realizate unele acte. Aparitia. ” Cei care ignora ultimele evolutii in tehnologia computerelor risca sa-si limiteze capacitatile si sa-si limiteze dezvoltarea. Diferentierea criminalistica intre documentele realizate cu ajutorul copiatoarelor si cu ajutorul imprimantelor . mentiunea devenind”. Ca defecte specifice acestui tip de imprimante amintim: estomparea impresiunilor intr-o anumita parte a semnului grafic ( de exemplu in partea mediana) ca urmare a uzurii mai pronuntate a benzii. fiind utilizata pentru sustinerea unor pretentii in fata instantei de judecata. sunt prevazute pentru imprimare pe hartie cu un ansamblu de ace dispuse pe un dreptunghi. italic. Imprimantele pentru computer sunt de fapt dispozitive anexe computerului cu rolul de a transpune pe hartie anumite elemente grafice sau cifrice. aparitia unor linii albe la o anumita inaltime a semnelor datorit ruperii. care pot genera cifre sau semne grafice. din mentiunea “ cu exceptia garajului “ au fost radiate litere. . acest lucru l-am putut sesiza si din practica Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice Cluj. cele numite matriciale. in arhivele crauia nu am gasit pentru perioada 1960-1996.9 aceposibilitatile erau reduse in privinta caracterelor sau si mbolurilor ce se pot genera cu ele. expertize criminalistice care sa se ocupe de acest tip de falsuri ori contrafaceri. Uneori ” aceasta a facut ca atentia experilor s se mute dinspre compararea scrisului de mana catre determinarea originii imprimantei folosite pentru a crea un document. Alte modele au pentru imprimare o emisfera metalic cu semnele grafice si cifrele ce sunt prezente si la “cosul de litere” al unei masini de scris. ca o expresie a caracterului deschis la cunostiinte din cele mai diverse domenii pe care le presupune activitatea de criminalist. in viitor experii vor intalni tot mai des documente realizate cu ajutorul computerului carora vor trebui se identifice sursa. ”. courier. rolul sau este inca limitat. iar apoi copia modificata a fost recopiata. desi documentele realizate cu ajutorul sistemelor computerizate tind sa devina tot mai prezente in viata de fiecare zi. ” apoi s-a completat prin adaugare. dar nu se puteau realiza decat imagini alb /negru. Primele modele de imprimante. ramanand doar mentiunea “. Imprimantele sistemelor de computere. determinant ramanand factorul uman. Avand la inceput un numar mai mic de ace. De pe copie. credem ca sunt necesare cateva precizari cu privire la imprimantele pentru computer si posibilitatile oferite de acestea. perfectionarea si cresterea gradului de utilizare al imprimantelor pentru computer au condus la cresterea frecventei cu care documente suspecte realizate cu ajutorul acestora au fost supuse examinrii criminalistice. Examinarea microscopica a imaginii si compararea actului initial si a copiei falsificate prezentate in instanta au permis prin identificarea coincidentei partiale si a diferentelor stabilirea falsului. etc. si in aceasta situatie se pot produce cu aceeasi imprimanta mai multe tipuri de fonturi ( caractere )-de exemplu pica. iar computerul insusi sa preia o mare multitudine dintre sarcinile si eforturile umane.

care pot fi puse in evidenta cu ajutorul aparatului ESDA. Problema care se pune in aceasta situatie. aspectul urmelor latente ale mecanismului. de tipul.caldura. desi latente. hartie. Desi pentru o perspectiva mai indepartata. . coala de hartie. Ele pot fi apoi fotografiate ori scanate. etc. ambele utilizand la reproducerea imaginii pe hartie pulberea-toner. chiar la acelasi fabricant. desi studiul amintit indica faptul ca modelele de imprimante Brother si H. . dimensiunile si forma rolelor de transport. introduse in memoria video a unui computer si examinate apoi comparativ. care comanda si combinatiile de culori. fiind detectabile chiar si dupa circa doua luni. la care se poate adauga si un comparator videospectral. Pentru imprimante cu laser transportul hartiei este realizat cu ajutorul unei benzi din panza cauciucata. prin programul de editare. pulberea toner adera la folia de plastic. uzura. Documentul de examinat este acoperit prin vacuumare cu o folie de plastic foarte subtire. numarul de copii. consideram ca ar fi utila formarea pentru uzul specialistilor a unui repertoar de marci si modele care sa contina caracteristicile specifice diferitelor modele de imprimante. urmele lasate de mecanismele de alimentare cu hartie pe colile respective sunt la baza acestor posibilitati de identificare. Examinate la microscop imprimarile realizate prin imprimantele cu laser nu se deosebesc. Vom prezenta pe scurt metoda de examinare cu ajutorul aparatului ESDA. O chestiune. Examinarea presupune dotare tehnica . umiditate . avand acelasi numar de ghiare de preluare a hartiei din tava. clasa de precizie ( rezolutia in dpi). este descoperit numai documentul suspect. cat si imprimantele laser. la prima vedere. materiale. Dezvoltarea electronicii a permis introducerea unor noi tipuri de dispozitive: imprimante cu laser si imprimante cu jet de cerneala. in functie de numarul si pozitionarea ghiarelor de prindere a hartiei. Conform unui studiu efectuat de catre un colectiv de specialisti din Marea Britanie pentru un lot de zece modele de copiator de la firmele Canon. P. sau la unele modele cu role . LaserJet III lasa urme relativ asemanatoare. Astfel. in practica. producatori. de la un model la altul. ani de fabricatie. Incarcarea cu imaginea latenta este bazata pe o imagine preluata din memoria computerului.dintre ace. Rank Xerox si pe un lot de trei modele de imprimante Brother si Hewlett Packard LaserJet III si IV. . Devin in acest mod vizibile pe folia de plastic urmele latente. Modelele denumite “ laser printer ” sunt imprimante (alb/negru sau color) care functioneaza. iar dupa rezolvarea acestui aspect se poate forma cercul de aparate banuite si se trece la identificari de aparate. printre altele informatii si pe cele privind concordanta dintre 16 . asemeni unitatii de creare a imaginii de la un copiator cu laser. urmand ca ancheta sa conduca la stabilirea autorilor contrafacerii ori falsului. este aceea de a stabili in primul rand care este sursa directa a unui document susupect: un copiator laser sau o imprimanta laser. Unitatea laser serveste la producerea rapida a energiei termice necesare topirii tonerului. este cea a efectelor pe care conditiile de pastrare ale documentelor . Si acestea lasa urme latente specifice. durata posibilitatii de identificare a urmelor mecanismului si de diferentiere a sursei. Aceasta va oferi. toner. iar documentul este introdus intre doua placi de metal incarcate electrostatic. in ce priveste modul de realizare a imaginii. in mod firesc. clasificate pe numar de elemente. depinzand de gradul uzurii si de agresivitatea conditiilor pastrarii. de cele realizate cu un copiator .un aparat de detectie electrostatic tip ESDA. Datorita uzurii si defectelor de pe cilindrul colector pot fi identificate atat copiatoarele. pentru identificare. Credem ca. aglomerandu-se mai pronuntat acolo unde fibrele hartiei au fost deformate de mecanismul de prindere si transport. Vacuumarea produce aderarea foliei la fibrele hrtiei. Peste folie se presara pulbere tip toner. . lasata neinvestigata de catre autorii studiului amintit.precum si calitatea hartiei pe care sunt imprimate le au asupra urmelor specifice mecanismului. Toshiba. patrund in aparat si se pastreaza un anumit timp. ele vor influenta pastrarea in timp. Urmele produse de ghiarele mecanismului de alimentare cu hartie sunt in general diferite de la o marca la alta. Urmele sunt in general mai vizibile la partea cu care documentul. De cele mai multe ori. etc. Pentru copiatoare ele difera uneori.

la care am facut referiri in partea destinata analizei cernelurilor. patrate cu inscriptii. Ca o concluzie ce se desprinde in mod firesc din metodica identificarii criminalistice. 000 lei realizate cu ajutorul unei imprimante cu jet de cerneala. pe actele de identitate. dimensiunile. Confectionarea sigiliilor se face dupa anumite reguli privind forma(de exemplu sigilii rotunde cu steama. un lot de la o imprimanta de 800 dpi . autorii contrafacerii declarand in cursul anchetei ca au cumparat mai multe bancnote contrafacute in acest mod de la un necunoscut din o alta localitate. s. la stabilirea cercului de aparate si persoanelor banuite. Sectiunea 9 . In cazul documentelor realizate cu ajutorul imprimarilor cu jet de cerneala sunt aplicabile diverse metode de datare ale cernelurilor .bancnote despre care inculpatii declarasera ca le-au cumparat de la alte persoane.rosu magenta. dar pot fi si sigilii seci("timbre seci")de genul celor aplicate pe diplomele de studii. ai carui stropi sunt vizibili sub microscop. iar la examinarea microscopica a devenit clar ca exista diferente si la nivelul clasei de rezolutie. triungiulare de viza. fara sa le puna in circulatie. Acestea sunt tehnici chimice de laborator. In general ele produc urme de stratificare cu tus. asa cum le arata si numele. in scopul de a putea stabili vechimea relativa a doua sau mai multe mentiuni pe acelasi act. s. pe unele documente autentificate. Modelele sunt disponibile atat in varianta alb/negru cat si color. cu care ar fi realizat” numai de incercare” cateva. ocazie cu care le-a venit ideea de a incerca sa faca acelasi lucru cu computerul propriu. s-a cerut sa se stabileasca printr-o expertiza criminalistica daca bancnotele proveneau din loturi realizate cu imprimante diferite sau au fost realizate cu aceeasi imprimanta. in ultimii ani a crescut tendinta de utilizare a imprimantelor cu jet de cerneala la comiterea diferitelor falsuri ori contrafaceri In unul din cazuri . in general pe acte care dovedesc o anumita calitate. Imprimantele cu jet de cerneala realizeaza imprimarea. ca si pentru anchetatori. Imprimantele color realizeaza culorile prin combinarea a patru culori . ). In acest scop se vor putea formula urmtoarele intrebari: -Este sursa documentului un copiator? -Este o imprimanta? -Sunt ele alb/ negru sau color? -Imprimarea este realizata cu ajutorul pulberii toner sau cu jet de cerneal? -Care este rezolutia specifica aparatului( in dpi) ? Acestui set de intrebari i se poate raspunde prin examinarea documentului suspect. lungimea si caracterele literale. . prin intermediul proiectarii unui jet fin de cerneal. 17 . dar consideram util pentru specialistii in examinarea documentelor.Falsuri sigilografice Sigiliile pot fi realizateatat din cauciuc cat si din metal. a. atunci cand se pune problema de a stabili mijlocul de producere al unor documente despre care se stie deja ca sunt contrafacute. sa cunoasca existenta acestor posibilitati si in cazul cernelurilor de imprimanta pentru a recurge la ele atunci cand se impune. Examinarea comparativa macroscopica a celor doua loturi de bacnote contrafacute a pus in evidenta diferente de nuanta ale culorilor si de finete a imprimarii. Prin examinare microscopica pot fi distinse depunerile succesive de stropi de cerneal. Datele obtinute vor fi utilizate in continuare in directionarea cercetarilor. diferentele de cerneluri. spectrometria de masa. d. am intalnit bancnote de 10. )Unele elemente sunt generale forma. provenind de la o imprimanta de 300 dpi -cea cu care lucrasera inculpaiti si respectiv. galben. albastru cyan si negru. bazate mai ales pe cromatografia in strat subtire. pentru identificarea compusilor volatili ai diferitelor retete. diferite banci si firme economice. stare.data afirmata a emiterii unui act si data existentei modelului de imprimanta pe piata sau in dotarea emitentului ( organe de stat. m. a. Ele sunt de specialitate chimica. Asa cum am putut constata si din practica personala. S-a confirmat astfel ca sunt doua loturi de bancnote. etc. observandu-se si difuzia cernelii in fibrele hartiei. Date fiind elementele declarate. prima problema este aceea de a stabili mijlocul de imprimare.

In functie de specificul fiecarei situatii vor exista elmente ce pot serviatat la identificarea masinii folosite la 18 . etc Elementele de uzura sunt ades interpretate gresit de catre falsificatori si sunt omise de pe copia(falsul) pe care o confectioneaza. plasari specifice ale unor semne)pe care din "dorinta de perfectiune"falsificatorul le corecteaza. stirbiri ale muchiilor. Erorile acestei metode pot apara in special in faza de prelucrare a imaginii grafice. O metoda mai rar folosita. Alte caracteristici indentificatoare se datoreaza uzurii. a. realizandu se apoi un negativ pe un planfilm negativ. fiind legate de calitatea materialului folosit cat si de priceperea si instrumentele de care a dispus cel care a confectionat si giliul. este necesar sa se procure impresiuni ale si gililui in litigiu din perioada din care se sustine ca provine actul ce contine impresiunea contestata. sau intervin chiar corectii prin programul computerelor. cind anumite elemente sunt intelese eronat sau sunt apreciate ca neesentiale(uzuri particulare. s. Identificarea masinii de scris si a dactilografului Identificarea tipului masinii de scris Asupra acestui subiect se impun cateva precizari legate de diferentele de tehnica de dactilografiee. Prin intermediul unor programe Correl Draw se poate opera asupra imaginii. care este stocata in memoria unui computer ( un model 386 sau mai performant). 3. Unele provin chiar din procesul de confectionare a stampilei. este realizarea unei stampile prin imbucsarea mai multor bucati provenind din mai multe stampile vechi. sau hartia ori pelicula fotografica umezita. Uneori sunt aplicate monede sau chiar alte stampile care sunt rotite pentru a face imprimarea ilizibila. an. Dintre procedeele clasice de contrafacere a sigiliilor mentionam: 1. Transferul unei impresiuni autentice Se poate realiza utilizand albus de ou fiert. In acest proces are loc de obicei o distorsionare a liniilor si foarte des pot aparea diferente de proportii. chiar zi. Metode moderne de realizare a falsurilor si gilografice Cea mai efeicienta. Pentru realizarea acestor sigilii se utilizeaza scanarea unei impresiuni autentice de stampila. avand un potential identificator . confuza. De exemplu litere deviate de la axa. descoperirea acestuor falsuri fiind relativ usoara. datorita difuziei tusului prin umectare. lipsita de finete. putand fi rearanjata imaginea. literele. insa existenta. Contrafacerea cliseului Se procedeaza la gravarea manuala intr o bucata de guma sau de cauciuc. Rezulta o stampila cu asimetrii si diferente de uzura a unor portiuni. imbacsirea cu tus sau fibre microscopice de hartie a caracterelor. Imprimarea care rezulta este neclara. pot fi introduse sau inlaturate unele si mboluri.Exista si elemente cu caracter individual. de mare precizie. grame literale mai scurte sau mai lungi. Acesta preia cele mai mici detalii. Aceasta este prelucrata in statia grafica. si permite realizarea unui negativ dupa care se va putea tuna poi un si giliu aproape identic cu modelul original. cifre. insa dificil de realizat sub aspectul procurarii si giliului original. Imaginea astfel obtinuta este redata cu o imprimanta cu jet de cerneala. aceeasi luna. indepartandu se astfel de impresiunea autentica. litere. Dificultatea ramane in procurarea si giliului original pentru luarea mulajului. Sectiunea 10. O metoda de data recenta este realizarea de forme de stampila cu ajutorul unui sistem computerizat. m. d. Cu ajutorul unui gel monomer expus la radiatie ultraviolet (UV)se obtine in urma unui proces de developare si polimerizare un si giliu corespunzator modelului creat cu ajutorul computerului . /perioade apropiate. Metoda se foloseste la origine in activitatea de producere a stampilelor de cauciuc in scop comercial. Desenarea se copiaza prin transparenta sau prin dia proiectie o impresiune originala. 2. Chiar si in cazul unor falsuri grosolane se va putea ilustra pentru comparatie cu impresiunmi cu garantii de autenticitate. In toate cazurile cand se pune problema unui fals si gilografic. Realizarea este de obicei imprecisa. este "furtul"impresiunii" cu cauciuc si liconic. deformarii conturului.

Identificarea individuala a masinii de scris se va face tinand cont de elemente ce apar in procesul utilizarii masinii: aplatizarea si uzura unor caractere dereglarea barelor sau a carului. In acest scop se pot cauta in arhive acte dactilografiate cu aceeasi masina datand din perioade anterioare si ulterioare celei prezumate la actul in litigiu. desi controversata. Pe cale de consecinta. sau distanta cu care se deplaseaza carul masinii la o apasare pe taste. script. fara erori de pozitionare. Masinile moderne de scris cu caractere si pas interschimbabil ridica probleme deosebite. Interventiile . rezultand imprimari relativ egale ale literelor fara perforaea hartiei. uzuri sau ruperi .dactilografierea unui act cvat si a persoanei care a dactilografiat textul. mai ales cand e vorba de perioade mai indepartate de timp. cifrele. ceea ce presupune reintroducerea hartiei actului in masina de scris. textul este alterat prin introducerea unor mentiuni noi. )De asemena. Prin pozitionarea identica a marginii de sus a paginii se va putea obtine o aliniere corecta in plan orizontal. ele reflectandu se in aspectul imprimarii mai clare a literelor reparate sau inlocuite. iar ulterior dactilografierii. in baza acestor elemente. Defectele si uzurile masinii de scris se vor manifesta in textul scris prin dezalinierea literelor pe verticala. ceea ce va genera imprimari partiale sau lipsa imprimarii unor litere. e. pentru marci diferite. Identificarea dupa aceste elmente generale poate fi completata cu elemente care permit identificarea individuala. stersaturi sau reimprimari ale unor litere. nu este imposibil de solutionat. dar este mult mai dificila realizarea cu precizie a alinierii pe verticala. italic. Identificarea autorului unei dactilografieri Problema. Pentru masurare se poate folosi o rigla. reparatiile mecanismului masinii de scris sunt in general observabile. uscari ale panglicii. sau grila Schneeberger pentru masurarea pasului masinii de scris. in acest caz. identificarea acestora fiind extrem de dificila. data fiind dificultatea ei. cand se scrie cu alta masina decat cea folosita initial vor putea aparea diferente de caractere dar si de intensitate a imprimarii.catsi pe orizontala. ea tinand mai ales de eventualitatea existentei unor defecte ale literelor care nu au fost inlocuite. marimea. se pleaca de un text initial care este dactilografiat. o. cand banda a fost inlocuita . in functie de starea de functionare a acesteia. la un anumit interval de timp. Identificarea autorului este relativ mai usoara in cazul persoanelor care nu au depris suficient. Sunt afectate de deformari in special vocalele care sunt mai des folosite(a. inclinarea diferita fata de axa celorlalte litere. in identificarea masinilor de scris se pot folosi:distanta randurilor. Masinile moderne de scris au caracterele pe rozete de plastic care por fi inlocuite foarte simplu atunci cand apar defecte sau se deformeaza unele litere. Textul va avea un aspect ingrijit. se vor avea in vedere aspectele de topografie a paginii proprii presoanei 19 . inlocuirile de caractere. inclinarea). tipul carcterelor ( talpa. pozitia caracterelor pe claviatura. Precizia determinarilor in baza carora va fi identificat autorul unui text dactilografiat este legata si de lungimea textlui de care se dispuneatatin litigiucatsi de la persoanele banuite. i. Diferitelor marci de masini de scris le corespund anumite caractere de scris(bold. O persoana cu oarecari cunostiinte si deprinderi de dactilografie va aplica presiune egala asupra tastelor. Un alt element care poate indica adaugarea unui text cu masina de scris este culoarea mai intensa a scrierii adaugate. Masurarea pasului masinii de scris se face cu ajutorul unei grile speciale Schneeberger. sau deformarea unor litere. conturul. masinile vor avea un pas diferit al mecanismului principal. caracterele. etc. elite. atunci cand se disspune de material de comparatie suficient se poate proceda la aprecierea datei dactilograsfierii unui act. Pasul masinii de scris este spastiul dintre doua elemente grafice succesive. textele sau cuvintele adaugate vor apare cu o anumita deplasare spre stanga sau dreapta coloanei formate de caracterele dactilografiate initial. Stabilirea adaugirilor in textele dactilografiate In acest caz. u). sau nu au practicat dactilografia. sanserif.

De calitatea si veridicitatea materialului de comparatie depinde in mare masura precizia si profunzimea constatarilor expertului. spatiere. 20 . folosind pecatposibil manusi sau pensete. cu cerneluri ferogalice. modul de despartire a cuvintelor si despartirea randurilor. ci se va crea un curent usor de aer cu un carton. de continuitatea randurilor. ridi cand actul ars si introdu cand dedesubt o coala de hartie(carton). ori prin capsare alaturi de probe. dimensiunea marginii din stanga. in acelasi sens. Sectiunea 11 RIDICAREA ACTELOR SUSPECTE in VEDEREA EXAMINARII SELECTAREA MATERIALELOR DE COMPARTIE Exista reguli procedurale clare cu privire la aceste activitati. modul de utilizare al aliniatelor si numarul de spatii blanc pentru aliniat. Plicul poate fi ulterior cusut la dosar fara a se gauri actul contestat. sau prin gaurire cu ace de gamalie. etc. Hartia arsa NU se va prinde cu mana!. La aceasta operatie se va tine seama de urmele de pliere. dar nu la acestea ne vom referi. resturi de grafit de la copierea traseeelor. ) pe care o gresita ridicare si manipulare sa le distruga sau sa le altereze. Nu se vor face mentiuni scrise pe actul suspect. Dupa recuperare se va proceda la recompunerea lor pe o suprfata plana(o bucata de sticla). modul deprescurtare a unor expresii uzuale(pt. acoperire cu X etc. Culegerea materialelor de comparatie Materialul de comparatie este foarte important pentru calitatea concluzei asupra unui act suspect. exploatandu se capacitatea de reflexie a substantelor folosite la scriere. Actul refacut va fi fotografiat. razuire.). de dimensiunile si forma unor desene. modul de corectare a greselilor de dactilografiere(prinrebatere peste semnul gresit. Actele rupte vor fi recuperate bucata cu bucata. In primul rand NU se vor stropi cu apa actele careinca ard sau careinca fumega. Ele pot sa fie purtatoarea ale unor urme(papilare. suspecte) vor trebui intotdeauna manipulate cu atentie. aliniere ) din textul in litigiu. s. . Toate aceste manevre produc ume noi. manipularea. daca acesta este realizat cu creionul. apoi se trece la examinarea in radiatie UV sau IR. Se va examina: dispunerea in pagina a textului. catsi in colectarea materialelor de compartie. o coasere la dosar sau o prindere cu ac de gamalie poate sa distruga sau sa acopere o urma de prindere anterioara cu ac de gamalie. Actele arse(total sau partial) Ridicarea si conservarea acetora se face prin diverse metode in functie de gradul lor de distrugere. Pe plic se va mentiona continutul . d. Atunci cand materialul nu este ars in intregime se poate proceda la evidentierea scrisului de pe act. Actele in litigiu (contestate. a.de la care se iu probe de dactilografie. titlului si antetelor. care apoi se vor compara cu elementele respective ( margine. fiind total gresita practica instantelor de a mentiona pe actele in litigiu: "Vizat spre neschimbare". apoi se va ambala totul intr o cutie cu vata pentru a nu continua distrugerea actului ars. Actele in litigiu trebuie impachetate in plicuri. du cand in general la ceea ce specialistii numesc"contaminarea urmelor ". Aceasta actiune ar duce la distrugee cenusei care poate fi exploatata la identificarea unor resturi de text. este total gresita practica de a prinde axctelec in litigiu prin coasere la dosar. evitand plierea si si gilandu se plicul. cu masina de scris. Actul va fi in prealabil tratat in mediu umed(aburi)sau prin pulverizare cu uleiuri minerale. ci la unele greseli care se comit in ridicarea. )si modul de numerotare a paginilor. El pote fi acoperit cu o spuma de poliacetat de vinil care dupa evaporare ramane sub forma unei pelicule protectoare. etc. m. sau prin tiparire de oarece. prezentarea actelor contestate. aceste substante sunt rezistente la temperaturi inalte. realizata cu ocazia fixarii unui act sub cel fals in scopul copierii prin trasnsparenta a unei semnaturi. Astfel.

Desi se cere destul de des stabilirea vechimii anumitor acte. trebuie aratat ca precizia cu care poate fi stabilitat aceasta vechime este relativa. an ). ele fiind in fapt chiar unele falsuri. carti de munca. ea variind de la aprecieri probabile la concluzii cu marja de eroare de 15-20 de ani in functie de timpul scurs de la data afirmativa a intocmirii actului contestat.Este necesar ca la selectarea materialului de comparatie sa se porneasca numai dupa o buna observare a actului contestat. magistratul sau organul judiciar va trebui sa recolteze materiale pentru comparatie continand scris si semnaturi cu garantii de autenticitate(de exemplu contracte autentice de cumparare a locuintei. in lipsa unui mateial corespunzator. Materialul de comparatie va trebui sa cuprinda acte datand din perioade anterioarecatsi contemporane actului in litigiu ( luna. Expresie a rolului activ. 21 . Uneori. partile depun ca material autentic de comparatie acte contrafacute in scopul de a corespunde cu actul in litigiu care este si el un fals. Aceasta permite organului de ancheta sau instantei de judecata sa inlature din materialul de comparatie acele acte care au fost prezentate"pro causa". etc. ).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->