Nascut in Praga in anul 1883, Franz Kafka, autorul cartii Metamorfoza,
reuseste sa uimeasca o lume intreaga si sa revolutioneze modul de gandire prin operele sale. Atat la Metamorfoza cat si la alte scrieri precum Verdictul, In fata legii, O dare de seama pentru Academie sau Un Artist al Foamei, se pot observa idei similare privind individul in societate. Operele lui Kafka permit cititorului sa intre in pielea pagubasului, a celui diferit si supus patimilor si sa vada totul din lumea interioara a personajului, ci nu cum percepe societatea si omul de rand drama prin care trece un acel personaj. Acest aspect se gaseste atat la Metamorfoza cat si la alte opere ale sale. Kafka reuseste sa cuprinda cateva elemente cheie in existenta umana, descriind atent indivizi prinsi in ipostaze de suferinta si tortura, cum ar fi in O dare de seama pentru Academie sau Colonia Penitenciara, de glorie si satisfactie precum in La galerie sau parere de rau pentru timpul ce nu se mai intoarce, cum este In fata legii. Desi relativ abstracta, nuvela Metamorfoza, ce va fi analizata in acest eseu, are o tema in care sunt explorate diverse neajunsuri ale societatii si chiar ale existentei umane. Metamorfoza abordeaza o varietate de idei si subiecte comune si de baza legate de societate si existenta indivizilor ce o compun. Gregor Samsa simbolizeaza omul de rand. El este un exemplu tipic al omului din clasa de jos spre mijlocie, ce trebuie sa munceasca pentru a-si asigura existenta. Gregor lucreaza ca simplu vanzator, munca sa fiind una de rand. Inconjurat de presiunile financiare ale vietii, tinand cont ca isi sustinea familia si controlat de un sef foarte aprig, Gregor este tot timpul fortat sa faca totul perfect. Spre exemplu, in cei cinci ani de lucru la magazin, Gregor nu intarziase niciodata, dand dovada de seriozitate si devotament. Faptul ca peste noapte corpul i se transforma intr-unul de insecta reprezinta aparitia neasteptata a unui eveniment ce blocheaza si strica rutina zilnica. Blocat in camera sa, se simte dator sa treaca peste ce i s-a intamplat si sa satisfaca in continuare cerintele sefului, familiei si ale vietii. In mintea sa, spune “ca e imposibil sa mai ramana in pat si ca lucrul cel mai intelept era sa faca orice sacrificiu, daca intrevedea o speranta, cat de mica, sa poata scapa de acolo”(pag 12). Citatul este simbolic calitatilor sale, demne de toata admiratia, dezvaluind faptul ca era un om cu vointa, ambitios, rational si constiincios. Desi este un om simplu, Gregor este responsabil si tot timpul la datorie, considerand “ca e imposibil sa mai ramana in pat”. El este in stare sa se sacrifice pentru a-si duce la capat misiunea. Dupa cum spune si naratorul, Gregor este in stare “sa faca orice sacrificiu” chiar si in situatiile in care se “intrevedea o speranta”. Este si un caracter rational, ce intelege “ca lucrul cel mai intelept era sa faca orice sacrificiu”. Ulterior apare, drama sa interioara, cand “femeile ii golira camera si luara tot ce-i era drag” (pag. 50). Desi mama si sora lui nu erau constiente da acest fapt, golindu-i camera de mobilierul de care se atasase in anii sai de viata, il rupeau de lumea in care traise si ii accelerau metamorfozarea intr-o insecta. Mobilierul facea parte din identitatea lui Gregor, si il conecta cu cariera si trecutul sau. Din spusele naratorului, sora si mama lui Gregor ii luau “biroul pe care isi scrisese temele ca student la Academia Comerciala, ca elev de liceu si
Filip Ciurel Marian 00136006 1
chiar ca scolar in clasele primare”(pag. 50). Fiind deja intr-o postura in care este blocat in interior si nu poate comunica cu exteriorul, i se ia tot ce ii ramasese si i se rupe ultimul fir de comunicare cu trecutul sau ca om. Dorinta sa arzatoare de a pastra legatura cu trecutul se vede cand iese de sub canapea. Naucit, “nu stia nici el ce trebuia sa salveze mai intai” (pag. 50), asa ca se suie pe perete, acoperind tabloul, acesta fiind printre putinele lucruri ramase. Atras de sunetul fermecator in seara in care Grete canta la vioara, Gregor iese din camera sa, uitand si ignorand aspectele sale exterioare si intalneste chiriasii. Aceasta dezvaluire a aspectelor vizibile, mai precis a infatisarii sale de insecta, este pusa in contrast cu sentimentele si caracterul, considerate aspecte interioare. Pentru un moment, Gregor uita de aspectul sau exterior si este condus de aceasta placere in mijlocul camerei, ce simbolizeaza societatea, unde isi arata infatisarea, implicit facandu-si vizibil neajunsul. Modul in care chiriasii il remarca este unul dizgratios si lipsit de maniere si respect fata de acest membru al familiei. Acestia “il arata tatalui, cu degetul, pe Gregor”(pag. 69). Nimeni nu incearca sa ii afle calitatile interioare, iar chiriasii, fiind straini, il judeca dupa aparente. Tatal lui Gregor, fiind constient ca fiul sau avea calitati pozitive si demne de apreciat desi era un om simplu, incearca sa il apere. Naratorul face acest lucru vizibil, descriindu-l pe domnul Samsa, ce “alearga spre ei, cu bratele intinse in laturi, si incearca sa-i impinga spre camera lor, impiedicandu-i totodata sa-l mai vada pe Gregor”(pag. 70). Punandu-se intre Gregor si chiriasii ce simbolizeaza societatea, tatal devine un aparator si ocrotitor al lui fiului sau de societatea ce il dispretuieste. Fiind deranjati de infatisarea lui Gregor, chiriasii pleaca fara a-si plati cazarea, “date fiind conditiile respingatoare ce domnesc in aceasta familie”(pag 69). Faptul ca pleaca fara sa plateasca denota un grad de dispret fata de familia Samsa si totodata un mod a-si manifesta nemultumirea, pentru ca au stat fara sa stie, sub acelasi acoperis cu Gregor. Kafka insista pe acest fenomen deoarece el este vizibil si in societatea in care traim si la care face referinta prin acesta opera. Familia, ce pune mai mult pret pe partea financiara a vietii, il considera pe Gregor disparut din creatura in care se transformase. Mintindu-se ca insecta nu mai este insusi Gregor, familia sa este dispusa sa accepte disparitia lui din casa, sperand la beneficii financiare mai mari si la un nivel de trai mai ridicat. Conflictul este prezent intre Domnul Samsa si Grete, sora lui Gregor. Aceasta spune “Sa dispara, […] este singura cale, tata! Trebuie sa te eliberezi de gandul ca el este Gregor”(pag. 73). Aceast citat infatiseaza pozitia surorii lui Gregor, ce vrea sa scape de grija de a-l mai sustine pe acesta, ca sa poata trai libera si sa isi poata ridica conditia sociala, avand mai multi bani. Iluzia ca el nu mai este Gregor ii poate ajuta pe membrii familiei sa treaca peste bariera emotionala de a se desprinde de Gregor. Percepandu-l ca pe un monstru si ca pe ceva strain, este mai usor sa il faca “sa dispara”. Dorinta arzatoare a lui Grete de a scapa de Gregor si problemele pe care acesta le aducea se vede si cand spune “Trebuie sa ne descotorosim de el” (pag. 72). Folosind cuvantul “descotorosim” ea isi exprima dorinta de a scapa si de a se elibera de aceasta povara cat mai repede. Tatal insa, gandeste problema intr-un mod moral si mai emotional fata de Gregor. Spunand “Daca ne-ar intelege […] poate ca ar fi posibil sa ne invoim cu el”(pag 73) batranul Samsa isi exprima dorinta de a gasi o cale de mijloc si a-si impaca cei doi copii ai sai, fiind constient ca actiunea pusa la cale este dispretuitoare fata de fiul sau. Kafka reuseste sa infatiseze pornirea umana de a pretui mai mult aspectele
Filip Ciurel Marian 00136006 2
materiale decat cele sentimentale. Prin aceasta intamplare, el descrie conflictele interioare sau exterioare ce apar, in situatii similare, cand oamenii sunt nevoiti sau isi doresc sa scape de o povara, chiar daca aceasta inseamna sa renunte la ceva iubit si pretuit. Superficialitatea de care omenirea da dovada si puterea de a pierde ceva atasat sentimental printr-o decizie imorala, in favoarea unor beneficii materiale este foarte bine captata in aceasta parte a Metamorfozei. Pe parcursul nuvelei, exista o inversare de functii in familia Samsa. Gregor se transforma si ca functie in familie. Din pilonul de sustinere al familiei, el ajunge sa fie un parazit. Inainte de a se transforma intr-o insecta, Gregor aducea banii in casa si isi sustinea familia, avand mari responsabilitati. Din cauza handicapului pe care il capata odata cu aceasta schimbare fizica, Gregor devine un parazit, iar familia este nevoita sa munceasca si sa se sustina. Transformarea sa poate fi interpretata ca o evadare din obligatiile ce il incatusau. Dezumanizarea lui, este fortata si de actiunile familiei prin separarea lui de mobila din camera si lucrurile pe care le avuse o viata intreaga si care erau parte din identitatea lui. Familia sa il indeparteaza incercand totodata sa profite de cat mai multe avantaje de pe urma lui, fie ca sunt materiale precum economiile lui, fie sociale prin faptul ca nu mai erau datori sa aiba grija de el. Aceasta nuvela, de Franz Kafka, duce cititorul cu gandul la intrebarea: Cine este putin uman, Gregor sau societatea?