Sunteți pe pagina 1din 4

Analiza - Metamorfoza

de Franz Kafka

Nascut in Praga in anul 1883, Franz Kafka, autorul cartii


Metamorfoza, reuseste sa uimeasca o lume intreaga si sa
revolutioneze modul de gandire prin operele sale. Atat la
Metamorfoza cat si la alte scrieri precum Verdictul, In fata legii, O
dare de seama pentru Academie sau Un Artist al Foamei, se pot
observa idei similare privind individul in societate. Operele lui Kafka
permit cititorului sa intre in pielea pagubasului, a celui diferit si
supus patimilor si sa vada totul din lumea interioara a personajului,
ci nu cum percepe societatea si omul de rand drama prin care trece
un acel personaj. Acest aspect se gaseste atat la Metamorfoza cat si
la alte opere ale sale. Kafka reuseste sa cuprinda cateva elemente
cheie in existenta umana, descriind atent indivizi prinsi in ipostaze
de suferinta si tortura, cum ar fi in O dare de seama pentru
Academie sau Colonia Penitenciara, de glorie si satisfactie precum
in La galerie sau parere de rau pentru timpul ce nu se mai intoarce,
cum este In fata legii. Desi relativ abstracta, nuvela Metamorfoza,
ce va fi analizata in acest eseu, are o tema in care sunt explorate
diverse neajunsuri ale societatii si chiar ale existentei umane.
Metamorfoza abordeaza o varietate de idei si subiecte
comune si de baza legate de societate si existenta indivizilor ce o
compun. Gregor Samsa simbolizeaza omul de rand. El este un
exemplu tipic al omului din clasa de jos spre mijlocie, ce trebuie sa
munceasca pentru a-si asigura existenta. Gregor lucreaza ca simplu
vanzator, munca sa fiind una de rand. Inconjurat de presiunile
financiare ale vietii, tinand cont ca isi sustinea familia si controlat de
un sef foarte aprig, Gregor este tot timpul fortat sa faca totul
perfect. Spre exemplu, in cei cinci ani de lucru la magazin, Gregor
nu intarziase niciodata, dand dovada de seriozitate si devotament.
Faptul ca peste noapte corpul i se transforma intr-unul de
insecta reprezinta aparitia neasteptata a unui eveniment ce
blocheaza si strica rutina zilnica. Blocat in camera sa, se simte dator
sa treaca peste ce i s-a intamplat si sa satisfaca in continuare
cerintele sefului, familiei si ale vietii. In mintea sa, spune “ca e
imposibil sa mai ramana in pat si ca lucrul cel mai intelept era sa
faca orice sacrificiu, daca intrevedea o speranta, cat de mica, sa
poata scapa de acolo”(pag 12). Citatul este simbolic calitatilor sale,
demne de toata admiratia, dezvaluind faptul ca era un om cu
vointa, ambitios, rational si constiincios. Desi este un om simplu,
Gregor este responsabil si tot timpul la datorie, considerand “ca e
imposibil sa mai ramana in pat”. El este in stare sa se sacrifice
pentru a-si duce la capat misiunea. Dupa cum spune si naratorul,
Gregor este in stare “sa faca orice sacrificiu” chiar si in situatiile in
care se “intrevedea o speranta”. Este si un caracter rational, ce
intelege “ca lucrul cel mai intelept era sa faca orice sacrificiu”.
Ulterior apare, drama sa interioara, cand “femeile ii golira
camera si luara tot ce-i era drag” (pag. 50). Desi mama si sora lui

Filip Ciurel Marian 00136006 1


nu erau constiente da acest fapt, golindu-i camera de mobilierul de
care se atasase in anii sai de viata, il rupeau de lumea in care traise
si ii accelerau metamorfozarea intr-o insecta. Mobilierul facea parte
din identitatea lui Gregor, si il conecta cu cariera si trecutul sau. Din
spusele naratorului, sora si mama lui Gregor ii luau “biroul pe care
isi scrisese temele ca student la Academia Comerciala, ca elev de
liceu si chiar ca scolar in clasele primare”(pag. 50). Fiind deja intr-o
postura in care este blocat in interior si nu poate comunica cu
exteriorul, i se ia tot ce ii ramasese si i se rupe ultimul fir de
comunicare cu trecutul sau ca om. Dorinta sa arzatoare de a pastra
legatura cu trecutul se vede cand iese de sub canapea. Naucit, “nu
stia nici el ce trebuia sa salveze mai intai” (pag. 50), asa ca se suie
pe perete, acoperind tabloul, acesta fiind printre putinele lucruri
ramase.
Atras de sunetul fermecator in seara in care Grete canta la
vioara, Gregor iese din camera sa, uitand si ignorand aspectele sale
exterioare si intalneste chiriasii. Aceasta dezvaluire a aspectelor
vizibile, mai precis a infatisarii sale de insecta, este pusa in contrast
cu sentimentele si caracterul, considerate aspecte interioare. Pentru
un moment, Gregor uita de aspectul sau exterior si este condus de
aceasta placere in mijlocul camerei, ce simbolizeaza societatea,
unde isi arata infatisarea, implicit facandu-si vizibil neajunsul. Modul
in care chiriasii il remarca este unul dizgratios si lipsit de maniere si
respect fata de acest membru al familiei. Acestia “il arata tatalui, cu
degetul, pe Gregor”(pag. 69). Nimeni nu incearca sa ii afle calitatile
interioare, iar chiriasii, fiind straini, il judeca dupa aparente. Tatal lui
Gregor, fiind constient ca fiul sau avea calitati pozitive si demne de
apreciat desi era un om simplu, incearca sa il apere. Naratorul face
acest lucru vizibil, descriindu-l pe domnul Samsa, ce “alearga spre
ei, cu bratele intinse in laturi, si incearca sa-i impinga spre camera
lor, impiedicandu-i totodata sa-l mai vada pe Gregor”(pag. 70).
Punandu-se intre Gregor si chiriasii ce simbolizeaza societatea, tatal
devine un aparator si ocrotitor al lui fiului sau de societatea ce il
dispretuieste. Fiind deranjati de infatisarea lui Gregor, chiriasii
pleaca fara a-si plati cazarea, “date fiind conditiile respingatoare ce
domnesc in aceasta familie”(pag 69). Faptul ca pleaca fara sa
plateasca denota un grad de dispret fata de familia Samsa si
totodata un mod a-si manifesta nemultumirea, pentru ca au stat
fara sa stie, sub acelasi acoperis cu Gregor. Kafka insista pe acest
fenomen deoarece el este vizibil si in societatea in care traim si la
care face referinta prin acesta opera.
Familia, ce pune mai mult pret pe partea financiara a vietii, il
considera pe Gregor disparut din creatura in care se transformase.
Mintindu-se ca insecta nu mai este insusi Gregor, familia sa este
dispusa sa accepte disparitia lui din casa, sperand la beneficii
financiare mai mari si la un nivel de trai mai ridicat. Conflictul este
prezent intre Domnul Samsa si Grete, sora lui Gregor. Aceasta
spune “Sa dispara, […] este singura cale, tata! Trebuie sa te
eliberezi de gandul ca el este Gregor”(pag. 73). Aceast citat

Filip Ciurel Marian 00136006 2


infatiseaza pozitia surorii lui Gregor, ce vrea sa scape de grija de a-l
mai sustine pe acesta, ca sa poata trai libera si sa isi poata ridica
conditia sociala, avand mai multi bani. Iluzia ca el nu mai este
Gregor ii poate ajuta pe membrii familiei sa treaca peste bariera
emotionala de a se desprinde de Gregor. Percepandu-l ca pe un
monstru si ca pe ceva strain, este mai usor sa il faca “sa dispara”.
Dorinta arzatoare a lui Grete de a scapa de Gregor si problemele pe
care acesta le aducea se vede si cand spune “Trebuie sa ne
descotorosim de el” (pag. 72). Folosind cuvantul “descotorosim” ea
isi exprima dorinta de a scapa si de a se elibera de aceasta povara
cat mai repede. Tatal insa, gandeste problema intr-un mod moral si
mai emotional fata de Gregor. Spunand “Daca ne-ar intelege […]
poate ca ar fi posibil sa ne invoim cu el”(pag 73) batranul Samsa isi
exprima dorinta de a gasi o cale de mijloc si a-si impaca cei doi copii
ai sai, fiind constient ca actiunea pusa la cale este dispretuitoare
fata de fiul sau. Kafka reuseste sa infatiseze pornirea umana de a
pretui mai mult aspectele materiale decat cele sentimentale. Prin
aceasta intamplare, el descrie conflictele interioare sau exterioare
ce apar, in situatii similare, cand oamenii sunt nevoiti sau isi doresc
sa scape de o povara, chiar daca aceasta inseamna sa renunte la
ceva iubit si pretuit. Superficialitatea de care omenirea da dovada si
puterea de a pierde ceva atasat sentimental printr-o decizie
imorala, in favoarea unor beneficii materiale este foarte bine
captata in aceasta parte a Metamorfozei.
Pe parcursul nuvelei, exista o inversare de functii in familia
Samsa. Gregor se transforma si ca functie in familie. Din pilonul de
sustinere al familiei, el ajunge sa fie un parazit. Inainte de a se
transforma intr-o insecta, Gregor aducea banii in casa si isi sustinea
familia, avand mari responsabilitati. Din cauza handicapului pe care
il capata odata cu aceasta schimbare fizica, Gregor devine un
parazit, iar familia este nevoita sa munceasca si sa se sustina.
Transformarea sa poate fi interpretata ca o evadare din obligatiile
ce il incatusau. Dezumanizarea lui, este fortata si de actiunile
familiei prin separarea lui de mobila din camera si lucrurile pe care
le avuse o viata intreaga si care erau parte din identitatea lui.
Familia sa il indeparteaza incercand totodata sa profite de cat mai
multe avantaje de pe urma lui, fie ca sunt materiale precum
economiile lui, fie sociale prin faptul ca nu mai erau datori sa aiba
grija de el. Aceasta nuvela, de Franz Kafka, duce cititorul cu gandul
la intrebarea: Cine este putin uman, Gregor sau societatea?

Filip Ciurel Marian 00136006 3


Bibliografie:
Kafka, Franz. Metamorfoza. Bucuresti: LEDA, 2005. Print.

Filip Ciurel Marian 00136006 4