Sunteți pe pagina 1din 3

Analiza - Metamorfoza

de Franz Kafka

Nascut in Praga in anul 1883, Franz Kafka, autorul cartii Metamorfoza,


reuseste sa uimeasca o lume intreaga si sa revolutioneze modul de gandire prin
operele sale. Atat la Metamorfoza cat si la alte scrieri precum Verdictul, In fata
legii, O dare de seama pentru Academie sau Un Artist al Foamei, se pot observa
idei similare privind individul in societate. Operele lui Kafka permit cititorului sa
intre in pielea pagubasului, a celui diferit si supus patimilor si sa vada totul din
lumea interioara a personajului, ci nu cum percepe societatea si omul de rand
drama prin care trece un acel personaj. Acest aspect se gaseste atat la
Metamorfoza cat si la alte opere ale sale. Kafka reuseste sa cuprinda cateva
elemente cheie in existenta umana, descriind atent indivizi prinsi in ipostaze de
suferinta si tortura, cum ar fi in O dare de seama pentru Academie sau Colonia
Penitenciara, de glorie si satisfactie precum in La galerie sau parere de rau
pentru timpul ce nu se mai intoarce, cum este In fata legii. Desi relativ abstracta,
nuvela Metamorfoza, ce va fi analizata in acest eseu, are o tema in care sunt
explorate diverse neajunsuri ale societatii si chiar ale existentei umane.
Metamorfoza abordeaza o varietate de idei si subiecte comune si de baza
legate de societate si existenta indivizilor ce o compun. Gregor Samsa
simbolizeaza omul de rand. El este un exemplu tipic al omului din clasa de jos
spre mijlocie, ce trebuie sa munceasca pentru a-si asigura existenta. Gregor
lucreaza ca simplu vanzator, munca sa fiind una de rand. Inconjurat de presiunile
financiare ale vietii, tinand cont ca isi sustinea familia si controlat de un sef foarte
aprig, Gregor este tot timpul fortat sa faca totul perfect. Spre exemplu, in cei cinci
ani de lucru la magazin, Gregor nu intarziase niciodata, dand dovada de
seriozitate si devotament.
Faptul ca peste noapte corpul i se transforma intr-unul de insecta
reprezinta aparitia neasteptata a unui eveniment ce blocheaza si strica rutina
zilnica. Blocat in camera sa, se simte dator sa treaca peste ce i s-a intamplat si sa
satisfaca in continuare cerintele sefului, familiei si ale vietii. In mintea sa, spune
“ca e imposibil sa mai ramana in pat si ca lucrul cel mai intelept era sa faca orice
sacrificiu, daca intrevedea o speranta, cat de mica, sa poata scapa de acolo”(pag
12). Citatul este simbolic calitatilor sale, demne de toata admiratia, dezvaluind
faptul ca era un om cu vointa, ambitios, rational si constiincios. Desi este un om
simplu, Gregor este responsabil si tot timpul la datorie, considerand “ca e
imposibil sa mai ramana in pat”. El este in stare sa se sacrifice pentru a-si duce la
capat misiunea. Dupa cum spune si naratorul, Gregor este in stare “sa faca orice
sacrificiu” chiar si in situatiile in care se “intrevedea o speranta”. Este si un
caracter rational, ce intelege “ca lucrul cel mai intelept era sa faca orice
sacrificiu”.
Ulterior apare, drama sa interioara, cand “femeile ii golira camera si luara
tot ce-i era drag” (pag. 50). Desi mama si sora lui nu erau constiente da acest
fapt, golindu-i camera de mobilierul de care se atasase in anii sai de viata, il
rupeau de lumea in care traise si ii accelerau metamorfozarea intr-o insecta.
Mobilierul facea parte din identitatea lui Gregor, si il conecta cu cariera si
trecutul sau. Din spusele naratorului, sora si mama lui Gregor ii luau “biroul pe
care isi scrisese temele ca student la Academia Comerciala, ca elev de liceu si

Filip Ciurel Marian 00136006 1


chiar ca scolar in clasele primare”(pag. 50). Fiind deja intr-o postura in care este
blocat in interior si nu poate comunica cu exteriorul, i se ia tot ce ii ramasese si i
se rupe ultimul fir de comunicare cu trecutul sau ca om. Dorinta sa arzatoare de a
pastra legatura cu trecutul se vede cand iese de sub canapea. Naucit, “nu stia nici
el ce trebuia sa salveze mai intai” (pag. 50), asa ca se suie pe perete, acoperind
tabloul, acesta fiind printre putinele lucruri ramase.
Atras de sunetul fermecator in seara in care Grete canta la vioara, Gregor
iese din camera sa, uitand si ignorand aspectele sale exterioare si intalneste
chiriasii. Aceasta dezvaluire a aspectelor vizibile, mai precis a infatisarii sale de
insecta, este pusa in contrast cu sentimentele si caracterul, considerate aspecte
interioare. Pentru un moment, Gregor uita de aspectul sau exterior si este condus
de aceasta placere in mijlocul camerei, ce simbolizeaza societatea, unde isi arata
infatisarea, implicit facandu-si vizibil neajunsul. Modul in care chiriasii il remarca
este unul dizgratios si lipsit de maniere si respect fata de acest membru al
familiei. Acestia “il arata tatalui, cu degetul, pe Gregor”(pag. 69). Nimeni nu
incearca sa ii afle calitatile interioare, iar chiriasii, fiind straini, il judeca dupa
aparente. Tatal lui Gregor, fiind constient ca fiul sau avea calitati pozitive si
demne de apreciat desi era un om simplu, incearca sa il apere. Naratorul face
acest lucru vizibil, descriindu-l pe domnul Samsa, ce “alearga spre ei, cu bratele
intinse in laturi, si incearca sa-i impinga spre camera lor, impiedicandu-i totodata
sa-l mai vada pe Gregor”(pag. 70). Punandu-se intre Gregor si chiriasii ce
simbolizeaza societatea, tatal devine un aparator si ocrotitor al lui fiului sau de
societatea ce il dispretuieste. Fiind deranjati de infatisarea lui Gregor, chiriasii
pleaca fara a-si plati cazarea, “date fiind conditiile respingatoare ce domnesc in
aceasta familie”(pag 69). Faptul ca pleaca fara sa plateasca denota un grad de
dispret fata de familia Samsa si totodata un mod a-si manifesta nemultumirea,
pentru ca au stat fara sa stie, sub acelasi acoperis cu Gregor. Kafka insista pe
acest fenomen deoarece el este vizibil si in societatea in care traim si la care face
referinta prin acesta opera.
Familia, ce pune mai mult pret pe partea financiara a vietii, il considera pe
Gregor disparut din creatura in care se transformase. Mintindu-se ca insecta nu
mai este insusi Gregor, familia sa este dispusa sa accepte disparitia lui din casa,
sperand la beneficii financiare mai mari si la un nivel de trai mai ridicat.
Conflictul este prezent intre Domnul Samsa si Grete, sora lui Gregor. Aceasta
spune “Sa dispara, […] este singura cale, tata! Trebuie sa te eliberezi de gandul ca
el este Gregor”(pag. 73). Aceast citat infatiseaza pozitia surorii lui Gregor, ce vrea
sa scape de grija de a-l mai sustine pe acesta, ca sa poata trai libera si sa isi poata
ridica conditia sociala, avand mai multi bani. Iluzia ca el nu mai este Gregor ii
poate ajuta pe membrii familiei sa treaca peste bariera emotionala de a se
desprinde de Gregor. Percepandu-l ca pe un monstru si ca pe ceva strain, este
mai usor sa il faca “sa dispara”. Dorinta arzatoare a lui Grete de a scapa de Gregor
si problemele pe care acesta le aducea se vede si cand spune “Trebuie sa ne
descotorosim de el” (pag. 72). Folosind cuvantul “descotorosim” ea isi exprima
dorinta de a scapa si de a se elibera de aceasta povara cat mai repede. Tatal insa,
gandeste problema intr-un mod moral si mai emotional fata de Gregor. Spunand
“Daca ne-ar intelege […] poate ca ar fi posibil sa ne invoim cu el”(pag 73)
batranul Samsa isi exprima dorinta de a gasi o cale de mijloc si a-si impaca cei doi
copii ai sai, fiind constient ca actiunea pusa la cale este dispretuitoare fata de fiul
sau. Kafka reuseste sa infatiseze pornirea umana de a pretui mai mult aspectele

Filip Ciurel Marian 00136006 2


materiale decat cele sentimentale. Prin aceasta intamplare, el descrie conflictele
interioare sau exterioare ce apar, in situatii similare, cand oamenii sunt nevoiti
sau isi doresc sa scape de o povara, chiar daca aceasta inseamna sa renunte la
ceva iubit si pretuit. Superficialitatea de care omenirea da dovada si puterea de a
pierde ceva atasat sentimental printr-o decizie imorala, in favoarea unor
beneficii materiale este foarte bine captata in aceasta parte a Metamorfozei.
Pe parcursul nuvelei, exista o inversare de functii in familia Samsa. Gregor
se transforma si ca functie in familie. Din pilonul de sustinere al familiei, el
ajunge sa fie un parazit. Inainte de a se transforma intr-o insecta, Gregor aducea
banii in casa si isi sustinea familia, avand mari responsabilitati. Din cauza
handicapului pe care il capata odata cu aceasta schimbare fizica, Gregor devine
un parazit, iar familia este nevoita sa munceasca si sa se sustina. Transformarea
sa poate fi interpretata ca o evadare din obligatiile ce il incatusau.
Dezumanizarea lui, este fortata si de actiunile familiei prin separarea lui de
mobila din camera si lucrurile pe care le avuse o viata intreaga si care erau parte
din identitatea lui. Familia sa il indeparteaza incercand totodata sa profite de cat
mai multe avantaje de pe urma lui, fie ca sunt materiale precum economiile lui,
fie sociale prin faptul ca nu mai erau datori sa aiba grija de el. Aceasta nuvela, de
Franz Kafka, duce cititorul cu gandul la intrebarea: Cine este putin uman, Gregor
sau societatea?

Bibliografie:
Kafka, Franz. Metamorfoza. Bucuresti: LEDA, 2005. Print.

Filip Ciurel Marian 00136006 3

S-ar putea să vă placă și