Politici de buget si fiscalitate in UE

Capitole/teme
● evolutii specifice politicii bugetare
● principiile ce stau la baza bugetului general am ue
● elaborarea si adoptarea bugetului comunitar
● veniturile bugetului comunitar
● cheltuielile bugetului ue
● executia bugetului
● audit extern si descarcarea de gestiune
● cadrul financiar multianual al ue

Tema 1 Evolutii specifice politicii bugetare- Dezvoltarea bugetului comunitar

Analiza atenta a ceea ce primeste si cheltuieste ue poate spune foarte multe despre prioritatile dar
si despre conflictele care au format procesul de integrare europeana. De-a lungul existentei
U.E ..........au reprezentat o constanta chiar daca natura lor a fost diferita.,de la dezbateri pe tema
resurselor financiare proprii sau a dezechilibrelor bugetare pana la rivalitati itre institutiile
comunitare(Comisia, Consiliu,Parlament). La inceputul anilor '50 sistemu fianciar comunitar a
inregistrat numeroase mutatii importante:
● 1952-1975 unificarea instrumentelor bugetare si cresterea autonomiei financiare. La inceputul
procesului de integrare europeana fiecare dintre cele 3 comunitati(CECO, EURATOM, CEE)
dispunea de propriul buget.Dupa intrarea in vigoare a tratatului de fuziune din 1967 numai doua
instrumente bugetare vor continua sa existe si anume bugetul general si bugetul operational al
CECO. Dupa anul 2002 an in care tratatul CECO a expirat, gestiunea patrimoniului CECO a fost
incredintata comunitatilor ramase reprezentate de .....comisie. Pana in 1970 bugetul european a fost
alimentat prin contributii ale statele membre. Decizia din 21 aprilie 1970(reinoita ulterior in 1988,
1994, 2000, 2007) va instaura pentru prima data sistemul resurselor proprii. Primii ani ai politici
bugetare au fost marcati de dezvoltarea unor resurse diferite pentru finantarea noilor politici
comune(ex. Infiintarea fonduui european pentru orientarea si garantarea in agricultura in 1992,
fondul social european in 1971, fondul european de dezvoltare regionala).
● 1975-1988 cautarea unui echilibru institutional in exercitarea puterii bugetare. De-a lungul anilor
puterea bugetara a Parlamentului european a crescut.In preent aceasta putere este impartita intre
Consiliu si Parlament, aceste institutii reprezentand cele doua forte ale autoritatii bugetare.
Parlamentul dispune de ultimul cuvant in ceea ce priveste cheltuielile bugetare neobligatorii(non-
compulsory)-cheltuieli care nu decurg in mod obligatoriu din tratatele internationaleca de ex.
Cheltuielile structurale , creditele bugetare pentru diferite politici, cheltuieli de cooperare(3/4 din
total), cheltuieli de personal si de functionare). El poate respinge bugetul si este cel care aproba
descarcarea de gestiune pentru eecutia de catre Comisie a bugetului. Consiliul dispune insa de
ultimul cuvant in ceea ce priveste cheltuielile obligatorii. Acest echilibru juridic si institutional a
cunoscut o criza la mijlocul anilor '70. Legitimitarea si puterea de influenta crescuta dobandite de
Parlament in urma alegerii sale prin sufragiu universal in iunine 1979 a devenit o permanenta sursa
de tensiune intre Parlament si Consiliu in domeniul bugetar. Ca urmare, procesul de decizie si
executie bugetara s-a confruntat cu numeroase incidente:intarzieri in adoptarea bugetului,
respingerea bugetului de catre Parlament(1982), recurgerea frecventa la Curtea de Jurstitie.Mai
mult au aprut numeroase conflicte din confuzia existenta intre puterea legislativa si puterea
bugetara. Criza sistemului financiar din acea perioada a fost accentuata si de problemele
dezechilibrului bugetar(diferente intre ce o tara da..... si ceea ce primeste, prin diferite politici si
 programe). Originea acestei probleme a fost situatia oficiala a Marii Britanii invocata in
1974, ............... Acest dezechilibru structural dintre Marea Britanie si Comunitate a devenit un
element important al deciziilor politice. Au fost introduse numeroase aranjamente in scopul de a
rezolva aceasta problema.
● 1988-1992- reforma finantelor comunitatii: “Pachetul Delors I” noul stimul politic primit de
comunitate in 1986 prin a treia largire si adoptarea Actului Unic European au dus la reforme in
profunzime a sistemului financiar. Aceasta reforma a facut parte din pachetul Delors I prezentata
de catre Comisie in 1987 acoperind perioada 1988-1992. Incepand cu 1988 s-a introdus sistemul
“perspectivelor financiare”(un cadru financiar multianual). Modificari:
1-fixarea unei duble plafonari pentru cheltuieli-plati totale efectuate din bugetul annual nu pot
depasi un anume plafon maxim stabilit ca procent din PIB al U.E; o parte fixata annual, o
limita maxima a creditelor de angajament pentru fiecare cheltuiala
2-introducerea unei noi categorii de resurse proprii bazata pe PNB al statelor membre,
complementarea celorlalte trei resurse proprii
3-introducerea unei rate maxime de crestere a cheltuielilor .............
● 1993-1999 Consolidarea reformei din 1988 Pachetul Delors I a dus atat la o evolutie ordonata a
cheltuielilor cat si la imbunatatirea procedurii bugetare si a gestiunii bugetare. Consolidarea
reformelor din '88 a fost confirmata prin acordul de la Edinburgh din decembrie 1992.
Consiliul a adoptat pachetul Delors II ............ perspectivele financiare pentru perioada 1993-
1999. Prin pachetul Delors II s-a avut in vedere implementarea tratatului de la Maastricht.
Schimbari: -structura resurselor proprii prin cresterea ponderii celei de-a patra surse, bazata pe
PNB
-selecteaza doua prioritati majore, respectiv operatiunile structurale si actiunile
externe
-reduce ponderea sursei TVA
● 2002-2006- stabilirea unei baze bugetare pentru largirea U.E: pachetul”Agenta 2000”
In decembrie 1995 Consiliul de la Madrid a decis ca este timpul pentru pregatirea perioadei de
dupa 1999 si a cerut Comisiei sa prezinte cadrul financiar al Uniunii care privea deja cu un ochi
spre marea largire. Ca raspuns, Comisia a prezentat in iulie 1997 documentul “Agenda 2000”:
“pentru o uniune mai puternica si mai mare” care a fost adoptata de catre consiliul de la Berlin
in martie 1999.Negocierile pentru propunerile Agenda 2000“ s-au desfasurat intr-un context
mai dificil decat cele anterioare. In mai 1999 s-a semnat un acord interinstitutional e continea
cadrul financiar pentru perioada 2000-2006.
Reglementarile privind reforma in agricultura, noi ghiduri pentru operatiile structurale si
instrumentele financiare pentru .............. ce urmau a fi folosite au fostadoptate in mai si iunie
1999, dar doar in septembrie 2000 Consiliul a adoptat un nou regulament privind disciplina
bugetara si o noua decizie privind sistemul resurselor proprii.
● 2007-2013 noi provocari- cresterea si competitivitatea se afla in centrul cadrului financia pentru
perioada 2000-2013.
Pentru a conserva stiul de viata european trebuie ca UE sa fie mai competitiva, economia sa fie
mai populata si sa se creeze mai multe locuri de munca, si sa dea substanta conceptului de
cetatenie europeana prin completarea domeniilor privind libertarea, justitia si securitatea si sa se
reconfigureze rolul UE pe plan mondial, un cadru financiar sanatosreprezinta garantia ca UE va
putea face fata acestor noi provocari.
In iulie 2004 Comisia a prezentat o prima propunere referitoare la actiunile din cadrul financiar
aferent perioadei 2007-2013. Aceasta propunere include o noua structura a cheltuielilor mai
potrivita pentru provocarile si prioritatile U.E.
In 15 si 16 decembrie 2005 sefi de stat si de guvern reuniti la Bruxelle au ajuns la o pozitie
comuna referitoare la acest cadru financiar. De asemenea Consiliul european a ajuns si la o
intelegere in ceea ce priveste revizuirea sistemului resurselor proprii.
Negocierile pentru 2007-2013 au privit nu numai perspectivele financiare ci si:
-reinnoirea acordului interinstitutional referitor la disciplina bugetara si imbunatatirea
procedurii bugetare
-trei popuneri de pachete legislative referitoare la viitorul cadru financiar
Primul pachet legislativ din iunie 2004 se refera la propuneri privind politica agricola comuna,
politica de coeziune, de angajare si cea sociala, educatie si perfectionare si transport.
Al doilea pachet legislativ din septembrie 2005 se refera la politicile externe. In aprilie 2005
Comisia a prezentat prezentat propuneri pentru ........... cresterii si a crearii de noi locuri de
munca........ acoperita de aceste propuneri include cercetarea, programul cadru de
competitivitate si inovare, sanatate publica si cetatenia, libertatea, securitatea si justitia.

Tema 2 Principiile ce stau la baza bugetului general al U.E

Bugetul U.E este actul care prevede si autorizeaza in fiecare an finantarea ansamblului
activitatilor si interventiilor comunitare traducand in termeni de afectare a resurselor, prioritatile
si orientarile politice. Prevederile privind principiile care stau la baza elaborarii si executarii
bugetului UE sunt cuprinse atat in prevederile tratatelor cat si in legislatia secundara. Actul
normativ care reglementeaza problemele legate de bugetul UE este Regulamentul Consiliului
(C.E, EURATOM) nr. 1605/25 iunie 2002 privind regulamentul financiar(RF) aplicabil
bugetului general al comunitatilor europene modificat pe Regulamentul Consiliului (CE,
EURATOM) nr. 1995/13 decembrie 2006.
In RF isi gasesc reflectarea principiile fundamentale ale dreptului bugetar care se regasesc si in
reglementarile nationale in materii(universalitatii, unicitatii, anualitatii si specializarii), dar si
alte principii de data mai recenta acceptate de unele state(echilibrului,unitatii de cont,
transparentei, bunei gestiuni).
Principiile nu se regasesc in forma lor clasica, ci cu unele abateri determinate de conditiile
concrete in care functioneza astazi institutiile comunitare precum si de unele prevederi care
figureaza in tratatele privind constituirea comunitatilor sau in acordurile incheiate cu state terte.
2.1 Principiul unitatii bugetare
Acest principiu deriva din art.268 din Tratatul privind U.E(Amsterdam) care prevede ca “toate
veniturilesi cheltuielile comunitatilor trebuie sa faca obiectul prevederilor pentru fiecare
exercitiu bugetar si sa fie inscrise in buget”. Aceasta prevedere conform careia toate veniturile
si cheltuielile comunitatii sa fie inscrise intr-un singur document bugetar este consacrarea
principiului bugetar, asigurandu-se astfel un control riguros al modului de utilizare a resurselor
comunitare.In practica, acest principiu nu e aplicat intru totul. In primii ani de functionare a
comunitatii, existau nu mai putin de cinci bugete(ECO intocmea un buget administrativ si unul
de interventie; EUROATOM avea tot doua bugete- unul de finantare, altul de cercetare si
investitii,CEE avea un singur buget).
Din 1971 in Tratatul de la Luxemburg(1970) s-a mers pe linia unificarii documentelor bugetare,
astfel ca activitatile financiare ale institutiilor comunitare au fost incorporate intr-un singur
document, respectand bugetul general al comunitatilor europene care cuprinde peste 90% din
cheltuielile comunitare. RF prevede ca “veniturile si cheltuielile comunitatiilor cuprind:
a)v si c comunitatii europene inclusiv c administrative ale institutiilor rezultate din dispozitiile
Tratatului U.E referitoare la politica externa si de securitate comuna si cooperare politieneasca
si juridica in materie penala, cat si c de functionare generate de punerea in aplicare a
dispozitiilor respective atunci cand acestea sunt efectuate din buget
b) v si c a EURATOM ”
Cu toate acestea, cuprinderea intr-un singur document a tuturor c si v comunitatilor asa cum
 cere principiul uitatii bugetare se loveste si in prezent de prevederile transante ale unor
reglementari importante.
De exemplu, nici unul din pilonii II si III ai UE nu sunt incorporati in totalitate in bugetul
comunitar.
Art. 28 din T. UE prevede inscrierea in bugetul general a c operationale ale PESC, cu exceptia c
operationale care au implicatie militara sau de aparare sau cand Consiliu decide in unanimitate
altfel.
Atunci cand c nu sunt trecute in sarcina bugetului general ele cad in sarcina statelor membre
corelate cu venitul national brut daca Consiliu nu decide unanim altfel.
In domeniul justitiei si afacerilor publice, T de la Amsterdam a amendat prevederile T de la
Maastricht aducand cooperarea in probleme civile(ex. Imigratia, refugierea) in cadrul primului
pilon ; activitatile din acest domeniu sunt finantate din bugetul general.In ceea ce priveste
cooperarea in politieneasca si judiciara in materie penala, art. 28 al T UE prevede ca “c
operationale cad in sarcina bugetului cu exceptia cazurilor in care Consiliu decide unanim
altfel.In acest caz c cad in sarcina statelor membre in conformitate cu scaa VNB.”De exemplu,
o finantare nebugetara impartita intre statele membre in functie de marimea VNB a fost folosita
pentru Ag. Europol care raspunde de cooperarea politieneasca impotriva crimei organizate.
Sistemul informational Schengen care colecteaza date cu caracter personal in timpul verificarii
la frontiera este finantat prin bugetul general deoarece nu a existat o decizie unanima a
Consiliului.
Nu sunt cuprinse in bugetul general :
● operatiunile legatede fondul european de dezvolatre, desi bugetarea acestuia e considerata de
Comisie ca fiind necesara insa ea(bugetarea) presupune modificarea si ratificarea a mai multor
acorduri si protocoale financiare
● operatiunile de imprumut si credit efectuate de comunitati cu toate ca in bugetul general se
inregistreaza garantia aferenta acestor operatiuni
● activitatile financiare ale Bancii Europene de Investitii
In plus, unele agentii descentralizate ale comunitatii dispun de propriul lor buget. Aceste bugete
nu sunt in sens strict exceptii de la principiul unitatii pentru ca veniturile lor provin din
subventii inscrise in bugetul general.

2.2 Principiul universalitatii bugetare

Este un corolar al principiului unitatii: v bugetare sunt corelate si utilizate pentru finantarea c in
ansamblul lor fara deosebiri. El nu deriva direct din tratate, ci din RF care prevede “VT acopera
creditele de pata. Toate c si v se inregistreaza integral fara a fi regularizate intre ele.”
Conform acestui principiu v bugetare nu pot fi aocate direct unor anume cheltuieli(regula de
neafectare) si v si c se inscriu in bugetu in sumele lor totale fara nicio ajustare. (regula bugetului
brut)
RF prevede unele exceptii de la regula de neafectare precizand v ce se utilizeaza pentru finantarea
unor activitati specifice:
a)contributiile financiare ale statelor membre la programe de cercetare in conformitate cu
regulamentul Consiliului de punere in aplicare a deciziei privind resursele proprii ale comunitatii
b)dobanzile la depozite si amenzile prevazute de regulament privind accelerarea si clasificarea
punerii in aplicare a procedurii privind deficitele excesive
c)v alocate unei destinatii precise cum ar fi v fundatiilo, subventiile, donatiile
d)contributiile tarilor terte sau ale diferitelor organisme la activitatiile comunitare
e)v provenite de la terti pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau efectuarea de lucrari la
cererea lor
f) v obtinute din restituirea sumelor platite in mod necuvenit
g)totalul sumelor colectate din asigurari
h)v locative
i)v din vanzarea publicatiilor si firmelor, inclusiv a celor pe suport electronic, etc.
RF prezinta unele exceptii de la regula bugetului brut:
a)normele de aplicare pot preciza cazurile in care anumite v pot fi deduse din facturi sau cereri de
plata cae apoi sunt ordonantate in suma neta.
b)costul produselor si serviciilor furnizate comunitatilor care include taxe se imputa bugetului cu
suma fara taxa
c)se pot face regularizari cu privire la diferentele de curs de schimb aparute in executia bugetara;
rezultatul final, profit sau pierdere, se iregistreaza in soldul exercitiului
Alta exceptie de la regula bugetului brut o reprezinta venitul negativ din campul resurselor proprii.
Pana in 1988 statele membre au compensat costurile suportate de colectarea taxelor vamale si a
prelevarilor agricole in proportie de 10% din suma colectata. Ceasta marime era inregistrata ca o
cheltuiala bugetara. Decizia 728/1994 referitoare la sistemu resurselor poprii, prevede ca “statele
membre pot retine cu titlu de costuri de colectare 10% din suma platita. Aceasta va fi inregistrata ca
un venit negativ in bugetul comunitatii.”
Decizia 597/2000 de amendare a deciziei 728/1994 a crescut rata costurior de colectare la 25% cu
efect retroactiv de la 1 ianuarie 2001.

2.3 Princippiul anualitatii buegtare

Reclama ca operatiunile bugetare sa se raporteze la un exercitiu bugetar specific, astfel incat sa se
faciliteze activitatea de control efectuata de executivul Comuicatii.Acest principiu e definit de catre
tratatul C.E din trei puncte de vedere:
-ca nivel estimat: “toate v si c trebuie sa faca obiectul prevederilor pentru fiecare exercitiu bugetar”
-din punct de vedere al executarii : “c inregistrate in buget se autorizeaza pentru fiecare exercitiu
bugetar”
-din punct de vedere al suprapunerii anului bugetar cu anul calendaristic:”anul bugetar incepe la 1
ianuarie si se incheie la 31 decembrie”.
Bugetul comunitar, ca de altfel orice buget al unei autoritati publice, trebuie sa concilieze
respectarea principiului anualitatii cu necesitatea gestionarii operatiunilor multianuale, ceea ce
inseamna ca angajamentele trebuie inegistrate pe o perioada mai mare decat anul financiar ecat
angajamentul a fost facut. Raspunsul la aceasta problema e adus de inregistrarea creditelor
diferentiate formate din credite de angajament si credite de plati. Distinctia a fost facuta in art.176
aliniat1 al tratatului Euroatom si a fost preluata si de RF. Creditele de angajament acopera costul
total al obligatiilor juridice contractate pentru actiuni a caror realizare se intinde pe o perioada mai
mare de un exercitiu.Creditele de plati acopera