c




 

Fundaţiile pot fi clasificate după următoarele criterii:

3 à

   ( adâncimea la care se găseşte terenul bun de fundare ) sunt:

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii de suprafaţă ( de mică adâncime ) sau fundaţii
directe;

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii de adâncime sau fundaţii indirecte.

3 à

    faţă de nivelul apelor subterane avem:

- fundaţii executate deasupra nivelului apei freatice ( fundaţii

&n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp;

executate în uscat );

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii executate sub nivelul apei freatice ( fundaţii
executate sub apă ).

3 à

  folosite, fundaţiile sunt:

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii rigide ( din piatră naturală, cărămidă, beton simplu
sau ciclopian );

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii elastice ( din beton armat ).

3 à

 
 se deosebesc:

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii izolate

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii continue sub ziduri sau sub stâlpi ( tălpi continue )

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii cu reţele de grinzi ( tălpi încrucişate )

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii pe radier general ± placă continuă, placă cu grinzi.

3 à
    pot fi:

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii executate la faţa locului, direct în groapa de
fundaţie ( monolite )

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii prefabricate

^
   





 

Alegerea tipului de fundaţie se face pe baza unei analize tehnico-economice a

structurii de rezistenţă în ansamblu.

Tipul de fundaţie, adâncimile de fundare, presiunile pe teren, materialele pentru

fundaţii se vor alege ţinând seama de:
 - &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; condiţiile climatice ( adâncimea de îngheţ, cantitatea de
precipitaţii etc. )

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; condiţiile de stabilitate generală a amplasamentului

- adâncimile, natura, grosimile şi caracteristicile fizico-

&n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp;

mecanice şi chimice ale straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei

determinate cu ajutorul studiilor geotehnice

- condiţiile hidrogeologice ale terenului ( ape subterane şi de

&n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp;

suprafaţă, proprietăţile lor chimice, agresivitate, posibilitatea pătrunderii

acesteia la fundaţii etc. )

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; gradul de importanţă al clădirii

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; seismicitatea regiunii

- caracteristicile structurii de rezistenţă a construcţiei,

&n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp;

existenţa subsolurilor, densitatea şi felul elementelor verticale portante ( pereţi,

stâlpi )

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; mărimea şi uniformitatea în plan a încărcărilor transmise de
construcţie

G
 
 




Una din problemele de bază ale proiectării fundaţiilor este stabilirea cotei de fundare.
Aceasta se alege ţinându-se seama de: cota minimă de îngheţ, cota fundaţiilor vecine, cota
minimă constructivă de fundare, cota apelor freatice, caracteristicile geotehnice etc.

Ê
 
  Adâncimea de îngheţ este în funcţie de zona climatică şi
are valori cuprinse între 60«.70 cm ( minime ) şi 1,10«1,15 m ( maxime ); adâncimea de
îngheţ se măsoară de la cota terenului nivelat din jurul construcţiei. Cota minimă de fundare
pentru talpa fundaţiei se stabileşte totdeauna cu 10«20 cm sub adâncimea minimă de îngheţ
pentru ca fundaţia să rezeme pe un strat de pământ nedeformabil.

Ê
      . La stabilirea cotei de fundare se face o corelare între cota
noii fundaţii şi cotele eventualelor fundaţii vecine, pentru a nu se produce perturbaţii ale
stabilităţii acestora.

Ê
     
 . Se urmăreşte ca această cotă să rămână sub cota de fundare,

deoarece execuţia este dificilă.

Ê

  
 . Cercetările geotehnice furnizează elemente cu privire la

terenul de fundare şi determină soluţiile ce trebuie adoptate; acestea se referă la:
caracteristicile geotehnice, presiuni admisibile, tasări etc.

Ê
 

  . Aceasta se ia:

 - pentru ziduri exterioare ( sau interioare reci ) între H i şi
&n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp;

H i + 20 cm, unde H i este adâncimea de îngheţ şi în general nu mai puţin de

80«90 cm pentru construcţii definitive şi 60«.70 cm pentru construcţii
provizorii;

- pentru ziduri interioare în spaţii calde şi la construcţii fără

&n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp;
subsol H = 40«50 cm; la construcţii cu subsol H = 40 cm, de la nivelul plăcii
subsolului.

Tălpile fundaţiilor trebuie să pătrundă cel puţin 20 cm în stratul de teren bun de

fundare.

‰ Ê!

Fundaţiile directe sau de mică adâncime se folosesc când terenul bun de fundare se
găseşte la adâncime mică faţă de nivelul terenului natural şi pot fi:

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii rigide, continue sau izolate

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii elastice, continue sau izolate

c

 





  


cc  
  "
"#.

După forma secţiunii transversale fundaţiile de beton simplu pot fi: dreptunghiulare,
cu evazări şi în trepte.

3 ?
  


 
 ( fig. 1a )

Lăţimea blocului de fundaţie trebuie să fie mai mare decât a zidului sau soclului cu
5«10 cm de fiecare parte. La rândul său soclul ( când există ), va fi mai mare cu cel
puţin 2,5 cm de fiecare parte a zidului, pentru a se putea aşeza cofrajele pentru
turnarea zidului (peretelui). Se poate considera că valoarea minimă constructivă pentru
lăţimea fundaţiei este:

B • b0 + ( 10«.20 ) cm

În care b0 este grosimea zidului ( peretelui ) care reazemă pe fundaţie.

Fundaţiile cu secţiune dreptunghiulară se execută de regulă când lăţimea tălpii de

fundaţie nu depăşeşte 1,00 m.

3 ?
  
 ( fig. 1b )

Se folosesc când lăţimea tălpii fundaţiei rezultă mai mare decât lăţimea zidului cu
25«35 cm de fiecare parte a acestuia, iar terenul are coeziune suficientă pentru
executarea evazărilor în pereţii săpăturii. La executarea acestor fundaţii se vor respecta
următoarele reguli:
 - &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; lăţimea evazării să fie cel mult 15 cm

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; panta evazării să fie de circa 4 / 1

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; cofrarea să se execute cu puţin timp înainte de turnarea
betonului

3 ?
 
 ( fig. 1c)

Se folosesc când talpa fundaţiei rezultă mai lată cu 35«40 cm de fiecare parte a
zidului. Treptele trebuie să aibă înălţimea de cel puţi 40 cm, iar tg Į valori cuprinse
între 1,1 şi 1,8 în funcţie de presiunea maximă pe teren şi de marca betonului din care
se realizează fundaţia. Spaţiul dintre peretele săpăturii şi fundaţie se umple cu pământ
bine compactat cu maiul în straturi de 20 cm.

Fig. 1 Fundaţii continue de beton simplu sub ziduri

1 ± bloc fundaţie; 2 ± perete ( zid ); 3 ± placa suport a pardoselii; 4 ± strat de rupere a

capilarităţii; 5 ± teren natural; 6 ± hidroizolaţie; 7 ± fundaţie în trepte; 8 ± umplutură
de pământ.

În fig. 2 se indică alcătuirea fundaţiilor pentru zidul exterior şi interior la o construcţie fără
subsol.
 Fig. 2 Fundaţii la construcţii fără subsol

a ± la zid exterior; b ± la zid interior;

1 ± perete ( zid ); 2 ± bloc de fundaţie; 3 ± hidroizolaţie; 4 ± placă suport pardoseală; 5 ± strat

de rupere a capilarităţii; 6 ± teren natural; 7 ± soclu de beton; 8 ± umplutură; 9 ± trotuar; 10 ±
dop de bitum; 11 ± protecţia soclului de tencuială hidrofugă;12 ± nisip.

La construcţiile cu subsol fundaţiile zidurilor exterioare se alcătuiesc ca în figura 3.

Fig. 3 Fundaţii continue rigide sub ziduri la construcţii cu subsol

a ± la zid exterior; b ± la zid interior

1 ± zidărie ( perete ); 2 ± fundaţie; 3 ± hidroizolaţie; 4 ± placă suport pardoseală; 5 ± strat

pentru ruperea capilarităţii; 6 ± teren natural; 7 ± zidărie de protecţie ahidroizolaţiei; 8 ±
trotuar; 9 ± nisip.

c$  
 "

"#% 
 &

 În figura 4 sunt prezentate fundaţii continue elastice sub ziduri. La lăţimi mici,
fundaţiile continue elastice sub ziduri se prevăd cu secţiune dreptunghiulară, iar la lăţimi mai
mari se proiectează fundaţii continue elastice cu pante sau teşite, sau sub formă de grindă.

Fundaţia se toarnă pe un strat de beton de egalizare ( B 25 ) de 5«10 cm grosime.

Talpa fundaţiei se armează la partea inferioară cu armătură de rezistenţă, alcătuită din bare
drepte din oţel ± beton cu diametrul minim de 10 mm, aşezate şa 10«25 cm, dispuse
transversal şi cu armătură de repartiţie prevăzută în sens longitudinal, alcătuită din Ø 6 / 25
cm. Armătura înclinată se prevede numai dacă rezultă din calculul de dimensionare şi are
diametrul minim de 12 mm.

a) b) c)

Fig. 4 Fundaţii continue elastice sub ziduri

a ± cu secţiune dreptunghiulară; b ± cu pante; c ± sub formă de grindă;

1 ± zidărie ( perete ); 2 ± fundaţie; 3 ± beton de egalizare 5«10 cm.

c' "#  
 

Fundaţia se realizează direct de către placa ± suport a pardoselii parterului sau

subsolului şi se execută numai sub ziduri despărţitoare, neportante, de cel mult 15 cm grosime
şi de înălţimea unui nivel. Se pot întâlni următoarele situaţii:

- placa de pardoseală este aşezată pe teren sănătos. În acest

&n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp;
caz placa se execută din beton simplu de 8«10 cm grosime, iar zidul
despărţitor se aşează direct pe placă. Dacă sub placă se găsesc conducte de
instalaţii îngropate, placa se armează cu o reţea Ø 6 / 20 cm şi se execută din
beton B 100.

- placa de pardoseală este aşezată pe umplutură, acesta fiind

&n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp;
cazul cel mai frecvent întâlnit în execuţie. Placa se execută din beton B 100 cu
grosimea de 8«10 cm şi se armează cu o reţea Ø 6 / 20 cm. Dacă umplutura
nu depăşeşte 40 cm grosime, în placă, în lungul zidului se prevede o armătură
suplimentară 2 Ø 8 ( 10 ) mm (fig. 5a). Dacă umplutura este mai mare de 40
 cm grosime se prevede o îngroşare a plăcii de-a lungul zidului care se va arma
cu bare longitudinale 4 Ø 8 ( 10 ) mm şi etrieri deschişi Ø 6 / 20«25 cm ( fig.
5b ).

Fig. 5 Fundaţii sub ziduri despărţitoare

a ± cu grosimea umpluturii mai mică de 40 cm; b ± cu grosimea umpluturii mai mare de 40 cm:

1 ± zid despărţitor; 2 ± placa suport a pardoselii; 3 ± pietriş; 4 ± umplutură; 5 ± armătură suplimentară.

^

 




$c # 
"
(

Fundaţiile izolate sub stâlpi sunt de două tipuri: fundaţii cu bloc de beton simplu şi
cuzinet de beton armat; fundaţii cu talpă din beton armat.

3 ?
    
  
  


( fig. 6 )sunt alcătuite dintr-un bloc de beton
simplu, pe care reazemă stâlpul de beton armat prin intermediul unui cuzinet. Blocul de beton simplu are
înălţimea minimă de 40«60 cm; pentru înălţimi mai mari fundaţia se execută în trepte, dar nu mai mult de trei.
Blocul se execută din beton simplu marca B 50, iar dacă cuzinetul se ancorează în bloc, acesta se execută din
B 100. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă din bare drepte, dispuse paralel cu laturile, având
diametrul cel puţin 10 mm şi distanţa între ele de 10«25 cm.
 Fig. 6 Fundaţii izolate sub stâlpi, cu bloc şi cuzinet

1 ± stâlp; 2 ± cuzinet; 3 ± bloc de fundaţie

3 ?
   


 ( fig. 7 ) ± se execută fie sub formă prismatică, când suprafaţa bazei este
cel mult egală cu 1m2, fie ca prismă cu faţa superioară teşită. Înălţimea H a fundaţiei se ia minimum 30 cm;
¶
raportul H/B = 0,25«.0,35; înălţimea H la marginea obeliscului fundaţiei se ia ( 1 / 2«.1 / 3 ) H şi cel puţin 20
cm. Fundaţia se armează la partea inferioară cu o plasă din bare drepte dispuse paralel cu laturile, cu
diametrul minimum 10 mm şi distanţa maximă între bare de 25 cm. Marca betonului utilizat este cel puţin B
150 şi poate ajunge până la marca betonului din stâlpi.

Fig. 7 Fundaţii sub stâlpi, cu talpă de beton armat

a ± prismatică; b ± prismatică cu faţa teşită ( obelisc )

1 ± stâlp; 2 ± fundaţie elastică; 3 ± beton de egalizare

$$  
 "
(

Din cauza naturii terenului şi a încărcărilor importante, uneori suprafeţele fundaţiilor

izolate devin foarte mari; în acest caz se adoptă soluţia de fundaţii cu grindă continuă ( fig. 8
).

Fig. 8 Fundaţie cu grindă ( talpă ) continuă

 1 ± stâlp; 2 ± talpă cu vute; 3 ± talpă fără vute

Dacă încărcările sunt mari şi terenul de fundare este slab se adoptă soluţia de fundaţii
cu tălpi continue încrucişate ( fig. 9 ).

Fig. 9 Fundaţie cu tălpi continue încrucişate

1 ± stâlpi; 2 ± tălpi de beton armat

Dacă tălpile încrucişate ajung la dimensiuni mari, din cauza presiunii terenului,
apropiindu-se prea mult între ele, construcţia se fundează pe un radier general ( fig. 10 ).

Fig. 10 Radier cu placă dreaptă

1 ± stâlpi; 2 ± placă; 3 ± beton de egalizare

$'  "
( fig. 11 )

Forma cea mai utilizată este fundaţia tip pahar folosită ca un bloc de formă specială,
care este prevăzut cu un locaş în care se montează stâlpul de beton armat. Locaşul va fi cu cel
puţin 10 cm mai mare decât stâlpul; după aşezarea stâlpului se umple cu beton monolit. Sub
fundaţia ± pahar se prevede un strat de beton de egalizare având grosimea de 5«10 cm.

Fig. 11 Fundaţii pahar

a ± secţiune verticală; b ± secţiune orizontală

1 ± peretele paharului; 2 ± stâlp; 3 ± beton de monolitizare; 4 ± beton de egalizare.

Ê Ê!

Aceste fundaţii se folosesc când terenul bun de fundare se găseşte la adâncimi de peste
6 m, când nivelul apelor subterane este ridicat şi fundarea directă devine neeconomică sau
chiar necorespunzător din punct de vedere tehnic.

Fundaţiile indirecte se execută cu scopul de a transmite încărcările construcţiei la

straturile mai adânci ale pământului ( pot ajunge la 30«40 m adâncime ) străpungându-se
cele neconsistente şi care nu pot prelua încărcările date de construcţie.

Fundaţiile indirecte sunt:

3 Fundaţii pe piloţi

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; piloţi prefabricaţi

- piloţi executaţi direct în operă ( piloţi foraţi, piloţi cu tub

&n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp;
metalic de protecţie pierdut, piloţi executaţi cu tub metalic de protecţie
recuperabil )

3 Fundaţii pe chesoane

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii pe chesoane deschise

 - &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundaţii pe chesoane cu aer comprimat

3 Fundaţii pe coloane