Sunteți pe pagina 1din 3

Metode motivaţionale

Mat. 7 22,23 – lucruri bune – motivaţia este rea.

Un domeniu important al managementului resurselor umane îl constituie


MOTIVAREA.

Conceptul de motivare are diferite sensuri

- sub aspect economic – factori care determină comportamentul unui agent


economic.

- psihologic - ansamblul forţelor conştiente sau inconştiente care


determină comportamentul.

Teoria X - pârghiile şi formele concrete de motivare (salariul)

Porneşte de la câteva postulate:

- individul mediu are o aversiune înnăscută faţă de muncă


- din acest motiv oamenii trebuiesc dirijaţi, controlaţi, constrânşi;
- nu au ambiţii, nu au responsabilitate;

Pe plan social – omul sensibil la acţiunile superiorilor, dar în măsura în care


aceştia satisfac nevoile sale sociale.

- răsplătirile şi consecinţele pedepsei au rolul determinant;

- tot timpul morcovul şi băţul;

Campaniile electorale - aşa va fi dacă ne veţi alege


- aşa va fi dacă nu ne veţi alege.

Teoria Y – are o faţă mult mai umană, bazându-se şi pe alte nevoi ale
individului;

- autorealizare
- satisfacerea de sine

1
- faţă mai umană – nu numai băţul;
- apelează la capacitatea autorealizare.

Teoria Z - origine japoneză


- are ca model mediul familial

O altă abordare – creştinismul

Spot publicitar – fiecare om o mină de diamante


- sursă instantanee

Biblia – omul este o făptură nouă (2 Cor. 5:17)

Motivarea - nu este injectată din exterior

Influenţa blândă a Duhului Sfânt – răspuns la apelul Duhului Sfânt. Este ceva
permanent – nu temporar. Schimă atitudini comportament.

Cei care dăruiesc se împart în două categorii:


- dătători de bună voie;
- dăruiesc cu părere de rău;

Cei care dăruiesc cu părere de rău se împart la rândul lor în:


- substituţionari;
- fără să vrea;

Dătătorul de bună voie


- Dăruirea constituie un răspuns
- sursa motivaţiei este în interior

Dătătorul şovăielnic
- rezultat – dispoziţie a minţii
- sursa motivaţiei este în exterior (băţul şi morcovul la măgar)

2
Patru tipuri de dăruire

1. Dătătorul şovăielnic (cu părere de rău)


- aşteaptă motivarea exterioară
- dai primeşti
- dăruirea nu este un dar – o afacere (dau şi primesc)
- o comunitate unde dătătorului i se aduce laude
- ce s-ar fi întâmplat dacă aşa ar fi fost şi la Templu (plăcuţa)

Cum se împacă cu învăţătura lui Isus?


- „şi-au luat răsplata”
- unul primeşte altul pierde – departe de spiritul Evangheliei

2. Dăruirea substitutivă

- uneori este mai uşor să dăruieşti bani decât timp, implicare ...
- motivele pot fi egoiste

Un om dă pentru ceea ce crede indiferent de costuri!

3. Dăruirea impusă

- lucrul cel mai ofensator pentru Dumnezeu. Sunt orice numai daruri nu!
- de ce veneau la Templu în Vechiul Testament?
- scopul nu scuză mijloacele
- Nu construim ziduri – ci caractere!

4. Dăruirea de bună voie

- cheia în Vechiul şi Noul Testament

Ex. 25:2 - tragerea de inimă

- în perioada Noului Testament le confruntau cu situaţii noi, neprevăzute.


- trebuiau campanii serioase pentru a aduna bani
- 2 Cor. 7:9 – fără părere de rău
- Macedonenii – s-au dat pe ei înşişi (2 Cor. 8:5) – motivare interioară – o
inimă nouă
- când suntem copleşiţi de dragostea Sa – revărsare de dăruire
- Dublă binecuvântare – nu au nevoie de stimulente exterioare; singurul
motiv de dăruire – dragostea Sa;