MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUMUL NAŢIONAL

CURRICULUM ŞCOLAR CLASELE I - IV

Chişinău, 2010
1

Aprobat: - la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr. 11 din 30.04.2010; - prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 331 din 12.05.2010. CUPRINS

Cadrul de referinţă al curriculumului şcolar modernizat Repere conceptuale de modernizare a curriculumului şcolar Repere strategice de modernizare a curriculumului şcolar Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar Aria curriculară I: Limbă şi Comunicare Limba şi literatura română Aria curriculară II: Matematică şi Ştiinţe Matematică Ştiinţe Aria curriculară III: Educaţie socioumană Istoria Educaţia moral-spirituală Aria curriculară IV: Arte Educaţie muzicală Educaţie plastică Aria curriculară V: Sport Educaţia fizică Aria curriculară VI: Tehnologii Educaţia tehnologică Strategii didactice Strategii de evaluare Bibliografie selectivă

5 6 7 10 13

15 58 78 95 99 104 122

133 146 171 173 175

2

GRUPURILE DE LUCRU PENTRU ELABORAREA ŞI MODERNIZAREA CURRICULUMULUI ŞCOLAR, CLASELE I-IV
Coordonator 2010:

Valentina Gaiciuc, consultant Ministerul Educaţiei 2003 LIMBA ROMÂNĂ Irina Gantea, dr. ped., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Mariana Marin, dr. ped., cerc. şt., coordonator superior Irina Gantea, dr. ped., conf. univ. Tatiana Niculcea, specialist principal, Ministerul Stepanida Prisăcari–Chiperi, inspector şcolar, Educaţiei grad didactic superior Viorica Goraş–Postică, dr. ped. MATEMATICA Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific Ludmila Ursu, dr. ped., conf. univ., cercetător superior, coordonator ştiinţific, coordonator Aurelia Răileanu, dr. ped., conf. univ. Angela Cutasevici, învăţătoare, grad didactic Maria Braghiş, specialist principal, DGETS, superior mun., Chişinău Tamara Cerbuşcă, învăţătoare, grad didactic I, Nicolae Prodan, dr. şt. fiz. -mat. metodist Valeriu Plîngău, dr. ped., Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific superior ŞTIINŢE Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, lector universitar Stela Diaconu, cercetător ştiinţific superior superior, coordonator Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic I Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat. Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Stela Diaconu, redactor-şef, revista „Spiriduşii” superior Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior suprerior Aglaida Bolboceanu, dr. psih. ISTORIA Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior, Nicolae Chicuş, doctor în istorie, coordonator coordonator Igor,Şarov doctor în istorie Nina Petrovschi, dr., conf. univ. Nina Petrovschi, doctor Galina Gavriliţă, specialist principal, ME Tatiana Tverdohleb–Nagnibeda, grad didactic Gheorghe Gonţa, prof. univ., dr. hab. superior, şef DGETS Pavel Cerbuşcă, dr. ped. Ion Eremia, doctor habilitat Nicolae Chicuş, dr., conf. univ. Sergiu Musteaţă, doctor în istorie Valeria Cozma, dr., conf. univ. Pavel Cerbuşcă, doctor în pedagogie, cadru didactic, grad didactic superior Nina Uzicov, învăţătoare , grad didactic superior Maia Dobzeu, învăţătoare, grad didactic superior Daniela Buga, învăţătoare, grad didactic superior EDUCAŢIA MUZICALĂ Eugen Coroi, dr. hab., şef direcţie Ministerul Educaţiei, coordonator Ala Stîngă, dr. ped., conf. univ., coordonator Alexandru Borş, dr. în pedagogie Marina Morari, dr. ped., conf. univ. Sergiu Croitoru, dr. conferenţiar Ion Gagim, dr. hab. în pedagogie 3 2010

Chişinău Aneta Gîlcă. şef secţie. doctor în studiul artelor EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ Antonina Rusu. coordonator Teodor Grimalschi. specialist principal. grad didactic I. hab. grad didactic I EDUCAŢIA MORAL-SPIRITUALĂ Viorica Pălărie. conf. Ministerul Teodora Hubenco. univ. specialist principal. cercetător ştiinţific superior. coordonator Parascovia Secrieru-Harbuzaru. conf. prof.. cerc. dr. cercetător ştiinţific.EDUCAŢIA ARTISTICO-PLASTICĂ Silvia Cojocaru. ped. grad didactic superior 4 . conf. univ. doctor în pedagogie.. Departamentul ştiinţific coordonator Tineret şi Sport. dr. dr. Educaţiei coordonator Zinaida Ursu. învăţătoare. coordonator Parascovia Secrieru–Harbuzaru..ped Antonina Rusu. grad didactic II Lilia Prisacaru Ion Daghi. univ. Angela Cara. dr. ped. dr. doctor în pedagogie. dr. dr. ped. Teodor Grimalschi. lector superior Eugen Morei. ME Angela Cara. dr. Sava Panfil. cercetător Ştefan Bicherschi. doctor în pedagogie. învăţătoare. profesor.. Ranga Veronica Vitalie Malcoci. EDUCAŢIA FIZICĂ Ion Boian.învăţător. conf profesor universitar. lector superior Magdalena Mocreac. coordonator Sava Panfil. DETS. conferenţiar universitar Leonid Hîncu. coordonator Vlad Pâslaru. Tatiana Niculcea. conf.univ Ion Boian. inspector şcolar. conf.

avînd menirea să asigure optimizarea integrării sociale şi. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. rezolvare de probleme. care au operat schimbări de descongestionare a obiectivelor şi a conţinuturilor. Este vorba de o abordare continuă în ştiinţele educaţiei. Aceste influenţe au impulsionat necesitatea modernizării curriculumului şcolar naţional. mai ales. manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale – competenţe. Noile realităţi şi perspective sociale. a vizat optimizarea conţinuturilor şi precizarea finalităţilor educaţionale formulate pe bază de obiective pedagogice. creativitate şi educaţie permanentă. gimnazial şi liceal. de factori. Esenţa Curriculumului bazat pe competenţe nu neagă teoria obiectivelor. culturale au determinat necesitatea formulării finalităţilor educaţiei nu doar în termeni concreţi şi pragmatici de obiective. cît şi celui extern: cererea ca sistemul educaţional să vină în întîmpinarea unei naţiuni în contextul globalizării. În acest sens. realizată în anul 2003. un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţecheie: 5 . ci. al XXlea. Prima perfecţionare a curricula. menţionînd suprasolicitarea factorului uman – copilul. ca domeniu al activităţii sociale. acordarea unei autonomii mai mari şcolilor în contextul unor standarde naţionale. Modernizarea curriculară este determinată. acest demers are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie. începută în anii 90 ai sec. numită pedagogia competenţelor şi de activizarea şi intensificarea didacticii funcţionale. ci vine să intensifice şi să extindă nivelul de cunoaştere. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia. capacităţi. implicarea activă a părinţilor şi a comunităţii locale în viaţa şcolii etc. evenimente. Modernizarea curriculumului şcolar reprezintă o etapă firească a procesului de dezvoltare curriculară . În anul 2006 o nouă etapă de dezvoltare curriculară a marcat modificări provizorii. procese ce pot fi atribuite atît mediului intern. plasarea accentului pe învăţare independentă.componenta centrală a reformei învăţămîntului naţional. • să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme complexe din viaţa cotidiană. conştientizînd astfel cunoştinţele funcţionale în viziune proprie. în perspectivă profesională. • să-şi dezvolte capacităţi şi deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple. • să soluţioneze diverse situaţii-problemă. utilizarea tehnologiilor avansate de informare şi comunicare în educaţie. de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei curricula şcolare la nivelul treptelor de învăţămînt primar. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este nevoie ca el: • să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final. Pe de altă parte. economice. Noile abordări vizează formarea la elevi a unui sistem de competenţe necesare pentru continuarea studiilor. pe de o parte. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor. din perspectiva nevoilor reale de formare a personalităţii celui educat.CADRUL DE REFERINŢĂ AL CURRICULUMULUI ŞCOLAR MODERNIZAT Învăţămîntul primar REPERE CONCEPTUALE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Învăţămîntul. actualmente. pentru absolvenţii învăţămîntului obligatoriu. este influenţat.

Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii 4. socializare. în special în manuale şi suporturi didactice. • Apariţia noilor tendinţe în dezvoltarea curriculară pe plan naţional şi cel internaţional. • dezvoltarea experienţelor individuale ale elevilor şi includerea lor în activitatea de instruire activă. Drept răspuns la premisele înaintate. concepţia disciplinei. derulat în perioada mai 2009 – aprilie 2010. transdisciplinaritatea. morale 6. economice etc. elevi. experţi:  În unele cazuri s-a stabilit un nivel sporit al complexităţii materiei predate în raport cu posibilităţile elevilor şi timpul rezervat pentru însuşire. educaţionale. experţi. părinţi. comportament. civice. • oferirea fiecărui elev a posibilităţii de a realiza potenţialul propriu în cunoaştere. părinţi.) faţă de curriculumul educaţional..  S-au evidenţiat unele incoerenţe în prezentarea sistemului de obiective în curricula. profesori. Competenţe de a învăţa să înveţi 7. sistemul metodologic. Iniţiativă şi antreprenoriat Sensibilizare şi exprimare culturală REPERE STRATEGICE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Procesul de modernizare a curriculumului şcolar.  Practica şcolară a demonstrat supradozarea informaţională a unor conţinuturi curriculare. manageri. culturale. Competenţa digitală 5. Competenţe interpersonale.1. interculturalitatea etc. sistemul de conţinuturi. • Apariţia unor noi cerinţe (sociale. sistemul de obiective./transdisciplinarităţii vizează: • Amplificarea aspectelor interdisciplinare în cadrul ariilor curriculare. • identificarea orientărilor/liniilor directoare ale modernizării curricula pe discpline în raport cu tipologia problemelor. Comunicare în limba maternă 2. • formularea şi clasificarea problemelor (punctelor forte şi punctelor vulnerabile) identificate în urma analizei rezultatelor evaluării curricula în raport cu următoarele criterii: structura generală a curricula.  S-a resimţit necesitatea prezentării reperelor conceptuale ale fiecărei discipline într-o concepţie structurală unitară. realizarea procesului propriu-zis de modernizare a curriculumului pe discipline a fost precedată de următoarele acţiuni: • analiza riguroasă a rezultatelor evaluării curriculumului pe discipline de către profesori. Comunicare în limbi străine 3. Modernizarea curriculumului din perspectiva educaţiei centrate pe elev presupune: • asigurarea dezvoltării şi autodezvoltării elevului în raport cu particularităţile individuale ale acestuia în calitate de subiect al procesului educaţional. • Unele carenţe identificate în cadrul evaluării curricula de către elevi. manageri. a avut următoarele premise: • Durata funcţionării curricula. Modernizarea curriculumului din perspectiva realizării inter. 6 . 8.

competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. fizic. competenţe de bază în matematică. competenţe acţional-strategice. o anticipare ideală ce urmează a fi realizată ca finalitate a acţiunii de lungă durată din perspectiva evoluţiei societăţii în Republica Moldova. 9. Idealul educaţional Idealul educaţional al sistemului de învăţămînt curricular la nivelul Legii Învăţămîntului reprezintă un model proiectiv. Competenţe-cheie transversale Sistemul de competenţe-cheie transversale pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie stabilite de Comisia europeană şi a profilului absolventului: 1.IV-a în baza următoarelor concepte-cheie ale politicilor educaţionale naţionale. aplicînd un minimum lexical şi gramatical în limba dată. • Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare (stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi). socio-moral. cadre didactice. estetic etc. curriculumul a fost precizat şi racordat la obiecţiile şi propunerile constructive expuse. 7.• Includerea subiectelor cross-curriculare în sistemul conţinuturilor. 10. Competenţe de comunicare într-o limbă străină • Competenţe de a comunica. Modernizarea curriculumului din perspectiva valorică şi comportamentală presupune: • evidenţierea componentei valorice şi comportamentale/atitudinale a sistemului de competenţe. • Competenţe de a comunica idei şi a concluziona pe baza unui text citit independent. competenţe culturale. competenţe interpersonale. competenţe antreprenoriale. Curriculumul şcolar modernizat a fost supus evaluării de către experţi. ştiinţe şi tehnologie. • includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor cu un potenţial valoric adecvat cerinţelor unei societăţi democratice. Idealul educativ proiectează integritatea. CURRICULUMUL ŞCOLAR MODERNIZAT Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar este parte componentă a Curriculumului Naţional modernizat şi reprezintă un document normativ pentru organizarea procesului educaţional în clasele I . factori de decizie educaţionali şi părinţi în cadrul dezbaterilor publice. În consecinţă. 3. competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. Competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt Pentru treapta primară a sistemului de învăţămînt din Republica Moldova au fost stabilite competenţele transdisciplinare descendente din sistemul de competenţe-cheie transversale menţionate. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC). Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat • Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi comunicare cotidiană. competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. 4. 5. civice. organizate la nivel naţional. Competenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi • Competenţe de a învăţa din surse diverse. 6. morale. 8. interculturale (de a recepta şi a crea valori). profesional. competenţe de comunicare într-o limbă străină. competenţe digitale. 2. complexitatea şi armonizarea dimensiunilor lui în sensul formării personalităţii în aspect intelectual. 7 . independent şi împreună cu alţii.

ţară. o administrarea disciplinei. interculuturale (de a recepta şi a crea valori) • Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi autoexprimare. Competenţe digitale. Competenţe culturale. • Competenţe de utilizare a operaţiilor matematice de bază şi a proprietăţilor lor pentru a inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare. recunoaşte drepturile persoanelor reprezentante ale diferitor culturi. faţă de obiectele personale. La nivelul învăţămîntului primar. a relaţiilor de prietenie. • Competenţe de autoreflecţie. care consemnează oferta educaţională obligatorie a unei anumite discipline pe un parcurs educaţional determinat. finalităţile formulate în termeni de competenţe se proiectează a fi formate conform celor două etape specifice: o etapa achiziţiilor fundamentale – clasele I. • Competenţele specifice disciplinei derivă din idealul educaţional. Competenţe acţional-strategice • Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă. elaborat în baza standardelor educaţionale de competenţă şi de conţinut. • Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a informaţiei. • Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza cunoaşterii relaţiei „cauză . autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare. • Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi. • Competenţe de securitate personală. o etapa dezvoltării – clasele III. competenţele-cheie transversale şi competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt. o competenţele specifice disciplinei. Curriculumul disciplinar reprezintă instrumentul didactic şi documentul reglator principal. activităţilor în grup şi contactelor cu colegii săi. Competenţe antreprenoriale • Competenţe de analiză a relaţiei „costuri . pe bază de colaborare. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) • Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei. în relaţiile cu alte persoane.Competenţe de bază în matematică. • Competenţe de valorizare a familiei. Competenţe interpersonale. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare • Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii. a respecta normele de comportament legate de simbolurile Republicii Moldova. • Competenţe de a identifica apartenenţa sa naţională. 8 . şcolii.efect”. eforturi şi rezultatele activităţii.beneficii” pentru a lua decizii în activitatea cotidiană şi cea de învăţare. clasei. conţinuturi şi activităţi de învăţare-evaluare. o subcompetenţe. • Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor. ştiinţe şi tehnologie • Competenţe de observare. IV. de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de descriere în vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă. Curriculumul disciplinar concretizează principalele opinii moderne de politică educaţională şi cuprinde următoarele componente: o concepţia didactică a disciplinei. II. civice. morale • Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur. • Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa. a-şi valoriza propriul popor. au un grad înalt de generalitate şi se definesc ca finalităţi ale treptei primare de învăţămînt. o repartizarea conţinuturilor pe clase şi unităţi de timp. • Competenţe de iniţiere a jocurilor.

• Activităţile de învăţare/evaluare constituie exemple recomandate de situaţii semnificative. Cadrele didactice vor utiliza curricula pentru proiectarea şi realizarea procesului educaţional la disciplina corespunzătoare. operaţionale.să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut. optînd pentru tehnici şi metode variate. prin care. atitudinile sociale şi credinţele religioase etc. dar şi cea formativă . Părinţii se pot orienta în baza curricula pentru a urmări şi a-şi ajuta copiii în procesul învăţării disciplinei. învăţătorul. interesele şi nevoile lui individuale şi sociale.Subcompetenţele se deduc din competenţele specifice şi le particularizează prin racordare la conţinuturile delimitate pentru fiecare clasă.de învăţare prin studiere. formare de competenţe. are dreptul: . în funcţie de specificul resurselor umane şi materiale. În premisa realizării competenţelor specifice şi a subcompetenţelor proiectate. vîrsta şi potenţialul copilului. de stimulare. resursă esenţială a învăţării. Factorii de decizie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional la disciplină. factorilor de decizie. • 9 . în final. funcţionale. cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei. cantitatea de cunoştinţe nu ar fi aceea care determină calitatea formării şcolare sau a învăţa mai mult nu înseamnă şi a învăţa mai bine. • Conţinuturile – ca formă de reflectare a culturii materiale şi spirituale a umanităţii – reprezintă unităţi de cunoaştere. . şi îndeplinind nu doar funcţia informativă.să proiecteze şi să realizeze strategii de predare-învăţare şi evaluare originale. mijloace prin care se urmăreşte formarea competenţelor preconizate. Autorii manualelor şi a altor materiale didactice vor respecta integral cerinţele şi recomandările curriculumului în elaborarea conţinuturilor şi activităţilor de învăţare-evaluare. modul de viaţă al societăţii. Curricula stimulează creativitatea şi libertatea cadrelor didactice.să propună o varietate de activităţi de învăţare/evaluare. . autorilor de manuale şi materiale didactice.să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare. Manualele vor fi integrate în concepţia curriculumului fiind accesibile. cultura naţională şi universală. Autorii de manuale au dreptul: . dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. Conţinuturile se selectează în concordanţă cu structura logică a disciplinei. în procesul parcurgerii conţinuturilor corespunzătoare. părinţilor. Curricula sînt destinate cadrelor didactice. se pot mobiliza subcompetenţele proiectate.. în condiţiile parcurgerii integrale a conţinuturilor obligatorii. de autoinstruire. .să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conţinuturilor. or. cercetare şi descoperire independentă şi dirijată. Modernizarea curricula a mai avut în vedere şi reducerea „supraîncărcării” conţinuturilor curriculare. autoevaluare şi.

constituie disciplina de bază care asigură înainte de toate succesul şcolar şi intergitatea socială a şcolarului mic.. Administrarea disciplinei Nr. Astfel. • Structurarea şi competenţa lingvistică (modul în care se formulează din punct de vedere gramatical acest mesaj). constituenta ariei curriculare. principiile de eşalonare a acestuia etc. conţinuturi ale învăţării. Modelul comunicativ–funcţional presupune dezvoltarea integrală a capacităţilor ce vizează cele patru deprinderi: înţelegerea după auz. precum şi echivalenţa proceselor ce definesc exprimarea orală (vorbirea) şi a celor ce definesc exprimarea scrisă (redactarea). 10 Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa . În Tabelul nr. reperate de către disciplinele Limba română (gramatica).) [cf Cazacu S. arte plastice) şi procesele psihologice ale învăţării (limbajul şi comunicarea). vorbirea. care. în care se împletesc organic conţinuturile lingvistice (lexic. care profilează şi dezvoltă actualitatea de învăţare a limbii române pe coordonatele lingvistică. lectura şi scrierea.spirituală. gramatică). în totalitatea lor. atitudinea vorbitorului faţă de ascultător şi invers. precum şi dinamica numarului de ore destinate acestei discipline. artistic-estetic (literatura. Educaţia artistico–plastică etc. Integralizarea disciplinei şcolare Limba şi literatura română presupune interacţiunea şi corelarea elementelor de construcţie a comunicării (unităţi fonologice. cerinţele principale faţă de elaborarea conţinutului. Prin aceasta s-a fundamentat teoretic structura disciplinei. pornind de la potenţialul de însuşire a limbii şi literaturii române de către copii şi de la idealul de a educa o personalitate liberă şi creativă a fost elaborată concepţia unei discipline integrate de limba română în clasele I – IV. 1 se vizualizează sintetic administrarea disciplinei în care este demonstrată ponderea grilei orare. Demersul practic al educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare este reglementat de principii inter– şi multidisciplinare. Lectura particulară (tainele cărţii) precum şi corelarea cu unele discipline precum Ştiinţe. Realizarea acestora este posibilă doar pe baza textului literar/nonliterar. Doar astfel.]. implicînd funcţiile afectivă. fonetică. formează un complex didactic-educativ unitar şi multifuncţional. activităţi de învăţare şi evaluare. Citirea şi dezvoltarea vorbirii coerente. În structura curriculară sînt prevăzute: competenţe specifice. literar–artistică. de unităţi de Nr. Tabel nr.ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ŞI COMUNICARE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Disciplina cu numărul unu în planul-cadru – Limba şi literatura română . 1. care sînt reflectate nemijlocit în Standardele de competenţă. faţă de cele comunicate etc. educaţia lingvistică şi literar-artistică va asigura însuşirea corectă de către elevi a celor trei funcţii stabilite de ştiinţa psiholingvistică: • Conţinutul (ce mesaj trebuie comunicat). lexicale şi gramaticale). motivaţională şi atitudinală ale comunicării. Educaţia moral. Din perspectiva competenţelor–cheie/transversale şi a competenţelor transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt au fost formulate competenţe specifice substituind obiectivele – cadru. comunicativă. subcompetenţe. • Valoarea psihologică şi motivaţia expunerii (starea emotivă. de ore pe an conţinuturi pe clase Limbă şi I 5 unităţi de 264 de ore • Disciplină comunicare II conţinut în 231 de ore obligatorie III evoluţie de la an 231 de ore IV la an 231 de ore Adaptarea unei noi variante de curriculum Limba şi literatura română la finalităţile educaţiei insistă în continuare asupra extinderii aspectului funcţional–aplicativ şi asupra necesităţii de a se focaliza pe experienţa trăită de copil.

5. citire. Acestea sunt organizate ierarhic în funcţie de complexitate şi potenţialul de cunoaştere al elevilor (apud Clausse şi Minder). (emiterea) reguli comunicare. nr.de metode culturală. vizînd: • dezvoltarea competenţei comunicative orale şi scrise. generale generale de Competenţele specifice alemuncă educaţiei lingvistice şi literar-artistice în claseleIII morală abstracte nivelul primare indică asupra intelectuală unui sistem de competenţe (cunoştinţe. şi specifice disciplinei • limba cu funcţie conotativă (reprezentări culturale şi formarea unui univers afectiv şi atitudinal). 11 . p.Componenta conceptuală constă în structurarea unui sistem de finalităţi concetrate în subcompetenţe. implementare şi dezvoltare [6]. afective şi integratoare comunicare psihomotorii). concepte. toate acestea fiind asamblate într-un model teoretic-aplicativ unitar. atitudini) de formare lingvistică şi literar-artistică a elevilor la această vîrstă organizate pe trei fundamente ale disciplinei: Principiile şi pragmatic-socială (practica raţională şi funcţională a • limba cu funcţie denotativă didactic-educative generale limbii). Structura paradigmei2 comunicativfuncţionale este reprezentată prin tabelul nr. competenţele specifice vizează: • formarea. au un caracter formativ. 126-129. trăsături definitorii exprimate capacităţi. Componenta conceptuală (teoretică) alcătuită din două componente adaptate didactic: limba cu funcţie instrumentală (însuşirea instrumentarului necesar muncii intelectuale afective şi psihomotorii). Cincu G. O nouă perspectivă în elaborarea programei de limbăFinalităţile învăţării limbii nr. Gantea) Componenta reglatoare 1 2 Crişan Al. criterii şi principii pedagogice generale şi specifice educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare. Idealul educaţional. Conţinutul detaliat poate fi găsit în lucrarea Curriculum şcolar: proiectare. B. şi ca a specifice complexă exprimate – naţional – universal. Structura paradigmei comunicativ-funcţionale (apud I. La al doilea nivel de concretizare. se formulează metodologiile specifice EL/ELA. consolidarea competenţelor cognitive (mentale) şi acţionale în ansamblul lor. formare a trăsăturilor de încadrare într-un context cultural cunoştinţe.. Tabelul nr. sînt ierarhizate pe niveluri (clase) şi exprimate în termeni de capacităţi de personalitate (vorbire. Secvenţele de conţinut integrează unităţile de învăţare şi sunt semnificative pentru domeniul Limba – Limba ca competenţei specifice şi permitmijloc de subordonarea în evoluţie (ierarhie şi algoritm) a subcompetenţelor.1 se sistematizează/structurează conţinuturile EL/ELA2. română // Revista de pedagogie. 2. şi ca formare unorcompetenţelor Finalităţile de comunicare. 2. concretizat române (EL/ELA) Atenţionăm că aceste interveniri în programele I-IV de limbă română continuă ascendent dezvoltarea paradigmei comunicativ-funcţionale a disciplinei şi ca studiu integrat. prin subiecte prin subiecte ale uneilingvistică. din care se deduce teleologia Educaţiei lingvistice şi literar-artistice (EL/ELA). de abstracţie al celui literar Conţinuturile în baza cărora se vor atinge aceste obiective. inter– şi Structura Educaţia Finalităţi multidisciplinar. Concepţia educaţiei lingvistice şi literare // Limba Română. Pâslaru Vl. scrisul) şi de unităţi de conţinut. ascultarea. sistem de Exprimarea Înţelegerea ceea ce validează principiul diviziunii dificultăţilor. 1993. 2. personalităţi contemporane. independentă şi creatoare. • • • III. structurarea şi consolidarea competenţelor cognitive generale. capacităţi. cu deschideri maxime de reuşită şcolară. intermediare sau specifice disciplinei. 1995. (receptarea ierarhic Limbaşi literare în clasele primare determină competenţele specifice la în mesajului mesajului) Finalităţile educaţiei lingvistice structurate funcţiune prim nivel de concretizare. a modelelor şi tehnicilor de acţiune individuală. înţelegere şi operativă: structurarea competenţei de Componentade interpretare a universului textual în general şi Obiective în special. II. lectură şi scriere. Concepţia despre deprinderile Concepţia despre limbă şi Subcompetenţele concretizează competenţele specifice în comportamente (cognitive. 1-2. care la rîndul său subordonează unor idei.

4. realizarea educaţiei literare. 3. ulterior posesor valorizant al instrumentarului lectoral şi urmăreşte dezideratele: • transferul cunoştinţelor. inclusiv a universului afectiv. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale.• performarea raţională a limbii materne: stimularea reflecţiei (gîndirii) active asupra limbii ca sistem şi utilizarea corectă şi nuanţată a acesteia în diverse situaţii de comunicare orală şi scrisă. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1.la activităţile de lectură particulară. în funcţie de particularităţile individuale de dezvoltare ale elevilor. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Forma de lucru cu cartea pentru copii în clasele I – IV este lecţia de lectură particulară. integrînd valorile acestora în axiologia literară şi cea proprie. deprinderilor asimilate în clasă . fonetice. Continuitatea la nivel de trepte de şcolaritate este respectată în prezentul curriculum. ca temelie a educaţiei artistic-estetice. precum şi numele autorilor. cunoaşterea celor mai importante opere artistice şi ştiinţifico-populare. • • • • • utilizarea eficientă a tehnicilor de lucru cu cartea şi presa periodică pentru copii.suport al lecturii. • dezvoltarea interesului iniţial şi trecerea acestuia în interes durabil pentru lectura particulară. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. ţinîndu-se cont de principiile generale ale educaţiei lingvistice şi literar-artistice. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. operă literară şi obiect cultural. cultivarea conştientă a gustului estetic şi a preferinţelor literare. 2. precum şi a formării culturii generale umaniste. 5. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Secvenţele de conţinut Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Anual . Curriculumul modernizat accentuează prin modulul Tainele cărţii (Lectura particulară) cele trei ipostaze didactice ale textului literar . din perspectiva principiului concentric/spiralat al achiziţiilor de competenţe specifice disciplinei. începute ca premise în treapta preşcolară şi sedimentate în treapta gimnazială. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. axîndu-se pe scopul educaţiei literar-artistice de formare a cititorului cult.ore 12 . exprimarea atitudinii personale faţă de lectură particulară.

în cadrul aceleiaşi clase. civice.1 Repartizarea orelor pe secvenţele de conţinut este convenţională. ajustat la condiţiile lucrului în grupuri mici. transcrierea. bazate pe propriile căutări ale elevilor. fără a fi supusă evaluărilor finale. iar în cele din urmă supuse încercărilor individuale. externe. N. dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. avînd ca impact îmbogăţirea valorilor naţionale.Total: 264 Comunicare orală 30 Comunicarea scrisă: • • Lectura Scrisul Total: 231 30 Total: 231 24 Total: 231 30 116 102 16 85 86 30 96 81 30 85 86 30 Tainele cărţii Elemente de construcţie a comunicării Conţinutul acestei teme se va repartiza în cadrul celor 4 secvenţe de conţinut N. morale etc. stimulîndu-se preferinţele de lectură.B. deci flexibilă şi ajustată la propriile motivaţii pedagogice.2 Dezvoltarea competenţelor în învăţămîntul primar va ţine cont de principiul evolutiv (de la clasă la clasă) şi va asigura achiziţia acestora în mod treptat: ghidat de învăţător. 13 . mari.B.4 Unităţile de conţinut din cadrul modulului Tainele cărţii vor fi realizate într-un context integrator în toate conţinuturile prevăzute de curriculum. N. poate fi schimbată.. precum şi unităţile de conţinut ce prevăd ortografia şi punctuaţia. independente. dictarea. sînt instrumentele ce asigură dezvoltarea competenţei de scriere corectă şi se folosesc în cadrul fiecărei lecţii de limba şi literatura română. constituind o sursă directă de asigurare transdisciplinară.B.3 Scrierea. N. Ordinea secvenţelor.B.

acţiuni. •Cuvîntul şi propoziţia – elemente de • bază ale comunicării. Premise ale citit-scrisului (începute în perioada preşcolară) • Omul şi comunicarea (ascultăm şi înţelegem. Activităţi de învăţare şi Subcompetenţe Conţinuturi evaluare (recomandate) Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. •Cuvinte care denumesc obiecte. exerciţii de construire a propoziţiilor în baza ilustraţiilor (din carte sau suplimentar). • Cartea în viaţa noastră (ascultăm.consoana) la analiza sonoră a cuvîntului. Sesizarea cuvîntului ca grup de sunete şi ca sens. exerciţii de construire corectă a unor enunţuri după imagini.1. exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei auditive.7.5. Pronunţarea clară a cuvintelor şi a propoziţiilor în comunicare.10. convorbiri ce evidenţiază scopul propoziţiilor. jocuri dramatice.9. Reproducerea unor fragmente din poveştile ascultate. a cuvîntului ca elemente principale ale comunicării. UNITĂŢI DE CONŢINUT. activităţi familiare copiilor. frămîntări de limbă. . Sesizarea cuvîntului şi a propoziţiei ca elemente esenţiale în comunicarea între oameni. intensităţii şi a vitezei vorbirii.B. Sesizarea la auz a propoziţiilor corecte din punct de vedere gramatical. exerciţii de reglare a tonului. •Propoziţia. clară şi prezentarea lor grafică. • •Cuvîntul. Sesizarea deosebirii dintre cuvînt şi propoziţie în contextul comunicativ. cu accent pe pronunţia corectă. utilizarea teatrelor de jucării. de imagini. exerciţii de prezentare a unor obiecte. pregătindu-i pentru însuşirea mai lesne a sunetelor alfabetului şi pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de vocale.COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI. exerciţii de alcătuire a unor enunţuri. un sfat etc. Demonstrarea înţelegerii sensului propoziţiilor care exprimă o întrebare. Opere literare pentru audiere . folosind cuvinte date. • Moduri în care comunicăm (scriere.11. 1. prin argumentarea unor cuvinte. Activităţi de recunoaştere a formelor de comunicare. de răsfoire corectă a cărţilor. Comunicarea orală Comunicarea verbală schimb de informaţii între oameni. comunicăm expresiv). Prezentarea grafică a cuvintelor în propoziţie. • • • • • • 1. N. evaluare iniţială în scopul de a diagnostica nivelul de pregătire a copilului pentru şcoală (după 1-2 săptămîni). Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare.4. exerciţii de dicţie. Utilizarea semnelor convenţionale (vocala . Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare.8. legate de o situaţie creată. analiza cuvintelor din propoziţii. imagine).2. 1. 1. o rugăminte.la alegerea autorilor de manuale şi a învăţătorului. interogative. vorbire. 14 • •Semnificaţia propoziţiilor: enunţiative. de contemplare a imaginilor din cărţile ilustrate pentru copii. afirmative. exerciţii de ascultare şi înţelegere a subiectului textului audiat.3. vorbim. Componenţa sonoră a cuvîntului. • însuşiri. 1. 1. exerciţii de ascultare a textelor literare.6. Demonstrarea înţelegerii mesajului audiat prin formularea răspunsurilor la întrebări. de păpuşi. 1. povestim şi manifestăm interes pentru carte). Jocuri literare. Delimitarea comunicării orale de cea scrisă. 1. 1. de memorizare. exclamative. • • • 1. SUBCOMPETENŢE. 1. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Competenţă specifică: 1. analiza sonoră a cuvintelor. propoziţii. Înţelesul/sensul.

situaţia în timp etc. oa. Citirea corectă şi conştientă respectînd norme de pronunţie a sunetelor şi a grupurilor de litere numai în silabe şi cuvinte. • • • • • 2. jocuri de rol. ghi. proverbe. linia valorii etc. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul Lectura • Alfabetul: sunetele şi literele – corespondenţa dintre ele. de orientare în pagină. emoţiile trăite (acceptă/nu acceptă. a silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în propoziţii. Identificarea în diverse contexte a Exersarea în însuşirea literelor mari şi mici şi sintetizarea concomitentă în silabe şi cuvinte. Percepţia textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. exerciţii de observare a cărtii. conferinţă de presă simulată. • Textul. . • Personajul literar şi faptele sale. Secvenţa de conţinut: a. exerciţii de apreciere a faptelor unor personaje din textele citite sau povestite.). • Textul şi imaginea. preferă/nu preferă). exerciţii de exemplificare a cuvintelor monosilabice şi din două silabe. ge.1. cuvinte şi a enunţurilor în textul tipărit şi în textul scris de mînă. Recitarea poeziilor propuse şi a celor alese la dorinţă.7. Aprecierea personajelor după faptele descrise în text. Identificarea în context a cuvintelor necunoscute şi înţelegerea sensului acestora. b. de sus în jos). Norme de pronunţie a sunetelor numai în silabe şi în cuvinte.5. gi. Conştientizarea procesului de formare a cititului: citirea corectă. • Citirea cuvintelor. ghe. cs]. susţine/nu susţine. • Atitudinea / opinia faţă de comportamentul personajelor descrise în textele citite (dirijat). Citirea textului.10.8. 2. • Grupurile de litere: ce. • Citirea propoziţiilor. a grupurilor de litere. de respectare a direcţiilor de citire (de la stînga la dreapta. 2. 15 • Reproduceri ghidate a unor fragmente de text. 2.. exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului literar. vers (fără definire.4. 2. Identificarea literelor. situaţia în spaţiu. x [gz. • Cuvintele. sintetizarea treptată a literelor în silabe. graficul T. che. Lectura textelor narative şi în versuri. Aprecierea / atitudinea cititorului faţă de cele descrise. de acord/ nu este de acord. 2.9. Deosebirea ghidată a unui text în proză de unul în versuri. exerciţii de reflecţie asupra valorilor. a personajelor. discuţii despre preferinţe în textul literar. exerciţii de exemplificare a cuvintelor ce conţin sunetul nou şi grupurile de litere. exerciţii de explorare a emoţiilor şi a sentimentelor redate de textul literar. chi. Identificarea unor imagini la textul/ fragmentul citit şi analiza prin comparare. la nivel de observare şi identificare). • Textul–poezie: strofă. ghicitori. exerciţii de citire selectivă în comparaţie cu o imagine sau cu scopul indicat de învăţător. • Citirea silabisită.6. • Literele mici şi mari de tipar. Memorarea şi recitarea ei • • • • • • • • • • 2. ci.3. exerciţii pentru lărgirea cîmpului vizual prin identificarea silabelor în structura cuvintelor şi a cuvintelor în structura propoziţiei. Analiza sonoră. tematica. • Poezia.Competenţă specifică: 2. experimente imaginative. memorări de poezii mici. • Valoarea textului literar: învăţătura. activităţi de caracterizare a personajelor literare după faptele sale: diagrama Venn. exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri cu referinţă la textul şi imaginile care-1 însoţesc. 2.2. silabe. 2. exerciţii de lectură a imaginilor (primele reacţii. 2. exerciţii de ilustrare grafică a fragmentelor de text.

16 .

a elementelor grafice (linii. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. 3. exerciţii de alcătuire de propoziţii 3. procesul copierii/transcrierii şi a • Scrierea cuvintelor. substantiv propriu Regulile scrisului: spaţiul. propoziţii N. • exerciţii de scriere a literelor şi a cuvintelor.6. însuşiri şi denumesc • jocuri de identificare a poziţiei silabelor în cuvînt. baza ilustraţiilor şi prezentarea lor dată. jocuri distractive pe baza unui plan elaborat în grup. • Ortografia cuvintelor ce conţin gramaticale. completarea de rebusuri.7. care să faciliteze scrierea literelor şi 3.max. • Igiena scrisului. • exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte. • exerciţii de plasare a semnelor de punctuaţie întrprenumele şi numele de persoane. Scrierea corectă a cuvintelor cu grupurile de litere (ce. Secvenţa de conţinut: Scrisul. grafică. mărimea lor. Utilizarea majusculei la începutul un text. cuvinte.5. ge. mînă şi de tipar. deschise (ma. cuvintelor şi a propoziţiilor. zale. a unor propoziţii interogative. a caietului. punctuaţie (punctul. obiecte. formarea silabelor. la prenume şi nume de • Semnele de punctuaţie la propoziţii: substantive proprii. • colaborări democratice în cadrul activităţilor de grup în iniţierea unor activităţi. Respectarea corectitudinii de scriere în respectînd forma. să conţină sau să se sfîrşească cu o silabă propoziţii din 2-3 cuvinte cunoscute. Utilizarea conştientă a semnelor de cuvintelor într-o propoziţie. exerciţii de scriere a literelor. de scriere încontinuu. 15 cuvinte. exerciţii de copiere/transcriere a unor propoziţiei. Pentru dictare se vor utiliza litere. bucle. exerciţii de descoperire a unor cuvinte care să dictări de litere. grupuri de litere (în limita gi. scrise. virgula. Noţiunile lingvistice nu vor fi definite. Punctuaţia. tehnică motorică: scrierea corectă. exclamative. . Poziţia corectă a • exerciţii de scriere a unor elemente grafice înclinării şi a aspectului îngrijit. cuvinte. bastonate. enunţiative. întrebării şi a scrierii cu majusculă. dictări de cuvinte şi 3.9. final sau cuvinte şi propoziţii (enunţiative şi din interiorul unei silabe/cuvînt care schimbă 17 interogative) . x. a unor propoziţii enunţiative şi punctul (•) şi semnul întrebării (?). na). silabe. corespondenţa dintre • Literele mari şi mici ale alfabetului silabelor. fără (dată. a mîinii. închise (am.4. Sesizarea literelor: mici şi mari. 3. scrierea cu majusculă). cu păstrarea spaţiului. izolat şi combinate în silabe vocale şi consoane. 3. • Scrierea propoziţiilor enunţiative şi interogative (fără referire la • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor şi propoziţiilor. lucrîndu-se cu acestea în mod intuitiv (nu se vor folosi noţiuni de genul sinonime. corpului. â. Nu se vor utiliza texte în procesul scrierii.3. Despărţirea • exerciţii de încadrare corectă în pagină a textului dictărilor (de silabe. ci. puncte. sensul.1.2. Ortografia.Competenţă specifică: 3. Scrierea unor propoziţii alcătuite pe înceapă. şi comode pentru scris. lizibilă. şi texte mici).B. Utilizarea conştientă a semnelor de • Majuscula la început de propoziţie şi la punctuaţie. alineat). ghi) şi cuvintele cu î. cunoaşterea regulilor). semiovale. semnului standardelor de conţinut). • exerciţii de distingere a sunetului iniţial. omonime. un). • Lucrări scrise: copieri. 3. ovale. aspectul îngrijit. transcrieri. Utilizarea eficientă a scrisului ca • noduleţe). persoane. propoziţii cuvintelor în silabe (doar intuitiv.8. exerciţii de ordonare corectă a terminologie). Scrierea din memorie a unor cuvinte Contexte de realizare: propoziţii. folosind cuvinte date. che.) 3. • exerciţii de folosire a punctului. interogative. înclinaţia etc. ghe. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • Exerciţii de scriere antonime. 3. exerciţii de adaptare a poziţiei corecte uniformă. semnul Ortografia şi punctuaţia • exerciţii-jocuri de stabilire a acordurilor întrebării. silabe. chi. ce arată acţiuni. pregătitoare.

18 .

19 .

alcătuirea lor corectă din punct de 4. cu – nu. însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete). Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. 4. construcţie a • • • • • Exersări cu transformarea de sens a cuvintelor. tare. lu. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. Selectarea din texte sau enunţurile propuse a cuvintelor cu sens asemănător şi opus. Fonetica. 4.5.2. • Silaba.). recunoaşterea şi gruparea lor. Identificarea tipurilor de propoziţii şi aplicarea semnelor de punctuaţie în diferite contexte (în limita standardelor . • Rostirea corectă a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală: ca – ac. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. fu. Alfabetul limbii române. fără terminologie ştiinţifică doar în clasele I şi a II-a. dimensiuni. obiecte (fiinţe. Morfologia exerciţii de identificare a cuvintelor ce denumesc: acţiuni. exersări practice în recunoaşterea şi înţelegerea nuanţelor ce deosebesc rolul lexical şi practic al cuvintelor morfologice. 4. Părţile de propoziţie. Sesizarea proceedelor de despărţire a cuvintelor în silabe. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. fonetice. Combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor. Identificarea cuvintelor ce denumesc: acţiuni. obiecte (fiinţe. Secvenţa de conţinut: Lexicul.6.1.B. N. în ritm stacato şi prelungit. fenomene ale naturii). exerciţii de lectură a imaginilor prin identificarea obiectelor. lucruri. după indicaţii. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. Identificarea corectă a consoanelor.4. • • Cuvinte ce denumesc: acţiuni. • 20 Sintaxa • Propoziţia dezvoltată simplă şi (din 3-4 propoziţia • cuvinte)./sunetele alfabetului şi însemnătatea lor pentru lectură şi scriere. volum etc. 4. fenomene ale naturii). lucruri. exerciţii de înţelegere a sensului cuvintelor (importanţa şi utilizarea lor). Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete). Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv). exerciţii de imitare a sunetelor din natură şi pronunţie de onomatopee. opus (în mod intuitiv). Părţile de vorbire. obiecte (fiinţe. în şoaptă. Lexicul • Sensul cuvintelor: asemănător. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse vocale. fenomene ale naturii). acţiunilor. a vocalelor şi a silabelor în cuvinte.Competenţă specifică: 4. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. 4. exersări cu literele.7. jocuri pentru fixarea rostirii corecte a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală. lucruri. Fonetica • Sunetul şi litera – corespondenţa. exerciţii de despărţire a cuvintelor pe silabe. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de comunicării 4. • Vocalele şi consoanele.3. exersări despre rolul/importanţa propoziţiilor în comunicare. • Citirea corectă a literelor din alfabet. • Componenţa sonoră a cuvîntului (în • afara cuvintelor ce conţin grupurile de • litere numite mai sus). aceloraşi obiecte ce exprimă însuşiri diferite (culori.

21 .

• activităţi de selectare din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare. Exprimarea opiniilor şi a atitudinilor proprii faţă de cele citite. 22 . despre animale. exerciţii de a deosebi cărţile după forma lor. ghicitori. adecvate vîrstei. 5. cuprinsul şi rolul lor. Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii). • exerciţii de deosebire a cărţilor scrise în proză. exerciţii de identificare a componentelor obligatorii de pe coperta finală. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea. librării etc. poezii. despre biblioteci. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce i-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. în versuri. • Lectura expresivă a poeziilor.. • ora cărţii.4. despre copii etc.2. personaje din texte cunoscute. imaginile. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exerciţii de demonstrare a înţelegerii celor ascultate prin răspunsuri la întrebări şi comentarea unor ilustraţii.). a proverbelor. • dialoguri despre cărţi. • situaţii de comparare a propriei opinii cu cea a colegilor. cărţi de poveşti şi ghicitori. activităţi de prezentare a componentelor obligatorii de pe coperta iniţială. memorări de versuri. filele cu text. 5. • Impresii despre carte. Sesizarea conţinutului emotiv al textului/cărţii citite în timpul audierii acestuia/acestetia. Manifestarea preferinţei de a citi texte literare/cărţi de diferite specii. jocuri distractive) pentru a le prezenta la orele de limba română. ora poveştilor. • Cartea. dramatizări. exerciţii de prezentare a unor cărţi citite în particular. • Preferinţe de cărţi (de ex. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. a frămîntărilor de limbă etc. 5. exerciţii de iniţiere în citirea unor cărţi pentru copii.1.Competenţă specifică: 5. despre poveşti. a ghicitorilor.3.

ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. comparaţii şi extensii valorice. iarbă. copile” Florin Costinescu „Să-nvăţăm de la furnici” Grigore Vieru „Albinuţa” Costache Ioanid”Oameni buni” Radion Cucereanu „Şcoala ciorilor” Vinciu Gafiţă „Supărarea Mărioarei” Poveste populară română „Ulciorul cu Elena Farago „De ziua mamei” galbeni” Valeria Boiculesi „E ziua ta” Poveste populară rusă „Lupul şi capra” Vasile Romanciuc „Ciocîrlia” Esop „Cîinele” (fabulă) Folclor „Cearta nu aduce folos” Poveste populară română „Morarul” Folclor „Fata cea harnică” Ariadna Şalari „Ploaia” Vasile Suhomlinski „Furnica stăruitoare” Grigore Vieru „Noapte bună!” Lev Tolstoi „Iepurele şi ariciul” Ion Vieru „Cuptorul” Constantin Uşinski „Cele dintîi raze” Gheorghe Gheorghiu „Buchetul de flori 23 . ploiţă” Grigore Vieru „Frumoasă-i limba noastră” Ada Zaporojanu „Mi-i dor de bunicuţa” Vladimir Beşleagă „Moldova mea” Spiridon Vangheli „Scrînciobul lui Guguţă” Grigore Vieru „Plaiul meu” Anatol Ciocanu „Tot pe drum şi pe ninsoare” Spiridon Vangheli „Buchiile lui Ion Creangă” Ada Zaporojanu „Gustul fulgilor de nea” Mihai Eminescu „Revedere” Spiridon Vangheli „Urătorii” Folclor „Vocea tare şi şoapta” Octavian Goga „Crăciunul copiilor” Folclor „Culorile bobiţelor de poamă” Arcadie Suceveanu „Bal mascat” Ştefan Tudor „Strămoşii” Constantin Dragomir „Plăcinţele cu bucluc” Lev Tolstoi „Doi prieteni” Dumitru Matcovschi „Creionul roşu” Grigore Vieru „Zilele săptămînii” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Leonida Lari „Pîinea” Snoava „Păcală şi Tîndală” Spiridon Vangheli „Banca lui Guguţă” Snoava „Păcală şi colţunaşii” Constantin Dragomir „Omul harnic” Elena Farago „Doi fraţi cuminţi” Dumitru Matcovschi „Patrie” Spiridon Vangheli „Primăvara” Vasile Romanciuc „Moldova” Folclor „Baba Dochia” Vladimir Rusnac „Dragu mi-i să cînt” Ştefan Iosif „Cîntec de primăvară” Grigore Vieru „Cîte litere ştii” Grigore Vieru „Tu.LECTURĂ RECOMANDATĂ Notă: Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. Ion Creangă „Punguţa cu doi bani” Constantin Dragomir „Cartea” Ion Creangă „Capra cu trei iezi” Petru Cărare „Legea politeţei” Demostene Botez „Toamna” Angela Chicu „Dimineaţa” Spiridon Vangheli „Guguţă” Liviu Deleanu „Fii ordonat” Ion Druţă „Trofimaş se găteşte de şcoală” Anatol Ciocanu „Hai. . Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an. ” Grigore Vieru „Flori-ceasornic” Traian Dorz „Învaţă tu. . Lista recomandată mai jos este flexibilă şi constituie un reper de orientare. tot ai mamă? Elena Farago „Bondarul leneş” Ion Druţă „Mama” Anatol Ciocanu „La Nistru” Grigore Vieru „Mama” Ştefan Tudor „Rădăcinile” Bucur Milescu „Maimuţa nepricepută” Victor Prohin „De ce are girafa gîtul lung” Ana Manole „Mămica şi pîinica” Elvira Creţu „Povestea Mărioarei” Ion Creangă „Mere putrede şi mere bune” Nicolae Esinencu „Bună dimineaţa” Nicolae Savostin „Omul bun” Anton Pann „Povestea vorbei” Folclor „Doi fraţi” Iuliu Cîrchelan „Puiul” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Mihai Eminescu „Ce te legeni.

ci şi scrisa. Hans Cristian Andersen. 2004.1. 2004. 2004. Aventura unei gogoaşe. 2. 2009. Frăţior şi surioară. Din colecţia Cărţile copilăriei. 6. 3. Chişinău: Editura Epigraf. 7. Din colecţia Cărţile copilăriei. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Fraţii Grimm. Tărîmul literelor. 2008. / Selectare şi adaptare: Ala Bujor. 2006. Prima mea carte de lectură: povestioare. 4. Cărţi din literatura pentru copii: Spiridon Vangheli. Bobocelul cel urît. Chişinău: Editura Epigraf. Carte de citire şi gîndire. Din colecţia Cărţile copilăriei. Albă-ca-Zăpada. 2004. Din colecţia Cărţile copilăriei. 24 . Cenuşăreasa. Chişinău: Editura Epigraf. Fraţii Grimm. O poveste care se vrea nu doar citită. Din colecţia Cărţile copilăriei. Chişinău: Editura Epigraf. Piele-de-măgar. Cartea 1. Chişinău: Editura Epigraf. 8. Charles Perrault. 2004. 5. Chişinău: Editura Epigraf. Charles Perrault. Chişinău: Editura Epigraf.

CLASA A II-A Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1.1. Sesizarea cuvîntului şi a Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi • Exersări de percepere la auz a sunetelor propoziţiei ca elemente esenţiale în vorbirea. cuvintelor analizate şi de înţelegere a comunicarea între oameni. sensului lor adecvat; Comunicarea verbală – schimb de informaţii între 1.2. Alcătuirea propoziţiilor /enunţurilor oameni (Actualizare). • exerciţii de clasificare a cuvintelor după cu diferitele sensuri ale cuvintelor înţelesul lor (denumesc obiecte, acţiuni, Situaţii de comunicare: cuvîntul şi propoziţia – ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri) şi de a le utiliza în alcătuirea elemente de bază ale comunicării verbale. însuşiri. propoziţiilor simple şi dezvoltate; 1.3. Sesizarea la auz a corectitudinii • exerciţii de structurare a propoziţiei, • Cuvîntul - grup de sunete cu un înţeles. gramaticale a propoziţiilor (acordul evidenţiindu-se raportul dintre ea şi • Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. între cuvinte şi accentuarea cuvîntul separat; corectă). • exersări practice cu tipurile de propoziţii • Cuvinte care denumesc obiecte, acţiuni, 1.4. Utilizarea corectă a cuvintelor şi a (fără a folosi terminologia lor), cu scopul însuşiri. Semnificaţia lor în vorbire. propoziţiilor în discuţiile cotidiene de a indica / a simţi rolul lor în schimbarea Identificarea în diferite contexte orale. şi în reproducerea unor informaţii. conţinutului: afirmaţie, negaţie, 1.5. Manifestarea dorinţei/interesului de • Propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată; interogaţie; afirmativă, negativă. a alcătui propoziţii despre • aplicaţii pe baza imaginilor, presupuneri satul/oraşul, despre colegii de clasă N.B. (fără terminologie, intuitiv) de conţinut, descoperirea exprimării indicînd aspectul pozitiv al lor. comunicative în diferse situaţii: propoziţii, • Propoziţiile după scopul comunicării: verbalizare coerentă, folosind informaţii enunţiativă, interogativă, exclamativă şi din diferite domenii; semnele de punctuaţie respective. • exerciţii de denumire a acţiunilor, • Intonarea corectă a propoziţiei. însuşirilor, a lucrurilor pe baza imaginilor, în comunicarea curentă precum şi în contexte lingvistice (text, propoziţii, enunţuri);

1.6. Adaptarea comunicării la interlocutor sau la o situaţie de comunicare. 1.7. Identificarea componentelor unui dialog prin conştientizarea formei: întrebare – răspuns. 1.8. Adresarea întrebărilor pentru interlocutori în dependenţă de statut şi vîrste diferite, aplicînd formulele de permisiune şi solicitare din eticheta comunicării. 1.9. Utilizarea eficientă a dialogului în diferite situaţii cotidiene. 1.10. Interpretarea relaţiilor dintre faptele relatate, ţinînd cont şi de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.11. Ordonarea ideilor într-o relatare a unor conţinuturi cunoscute, în mod ghidat sau pe baza reperelor propuse. 1.12. Prezentarea succintă a unor informaţii culese, după preferinţe, din cărţile citite independent. 1.13. Expunerea informaţiei despre identitatea personală (nume, prenume, vîrstă, domiciliu, pasiuni, părinţi). 1.14. Clasificarea cuvintelor ce denumesc obiecte descrise după aceeaşi formă sau culoare, dimensiune etc.

Diversitatea actelor de comunicare Comunicarea dialogată • Componentele receptor. dialogului: emiţător,

• Organizarea dialogului simplu: întrebare – răspuns. • Linia de dialog. • Formule ca unităţi de comunicare utilizate în dialog (actualizare). • Eticheta comunicării. Formule de salut, de adresare, de mulţumire (actualizare). • Formule de permisiune şi solicitare. Comunicarea monologată • • Consecutivitatea ideilor într-o naraţiune. Relatarea unor conţinuturi (evenimente, întîmplări, povestioare, informaţii alcătuite după un şir de ilustraţii, benzi desenate inventate, culese din cărţi sau presa periodică pentru copii). • • •

Comunicarea descriptivă • Descrieri / caracterizări de personaje, plante, animale (cu sau fără repere). Comunicarea nonverbală 26

exerciţii de antrenare a însuşirii conştiente a componentelor unui dialog şi de priceperii de a formula întrebări şi răspunsuri; activităţi de combinare şi stabilire a relaţiilor dintre formulele dialogului şi eticheta comunicării, justificînd utilizarea lor ca normă a comportamentului corect / civilizat (a şti să demonstrezi cine eşti tu); exerciţii de completare a unor dialoguri: se propune întrebarea şi se solicită răspunsul şi invers; urmărindu-se regula „adaptarea comunicării la interlocutor” (în comun şi pe grupe mici); exersări de relatare / povestire consecutivă a conţinutului cu încercări de formulare corectă a începutului, încheierii, folosind schema logică de repere (cine? ce? cînd? unde? etc.); exerciţii practice cu scopul de a dezvolta interesul elevilor de a se transpune în rolul personajelor reale şi imaginative pentru a reda prin voce intensitatea, timbru, gesturi, mimică şi semnale caracterul lor: bunătatea, vitejia, dragostea etc.; exerciţii de a-i învăţa pe elevi să culeagă din cărţile şi mass-media pentru copii texte pe anumită temă, jocuri didactice pentru a le prezenta la lecţiile de limbă romţnă, matematică, ştiinţe etc. exersări în conştientizarea procesului de descriere a obiectelor propuse, bazîndu-se şi pe cunoştinţele acumulate în clasa I şi adăugînd şi alţi parametri;

1.15. Descrierea ghidată a obiectelor, a personajelor pe baza faptelor sesizate în context sau a reperelor propuse. 1.16. Utilizarea corectă/civilizată a elementelor comunicării nonverbale: mimică, gest, semnale, semne etc. 1.17. Aplicarea în situaţii reale sau modelate a combinării elementelor nonverbale cu cele verbale.

• Gestul, mimica, unele semnale ale serviciilor: urgenţa medicală, pompieri, poliţie; semnele rutiere, afişe informaţionale etc. • Ajustarea elementelor comunicarea verbală. nonverbale la

• •

• •

exersări de caracterizare a personajelor după faptele descrise (numai în colectiv sau în grupuri mici); exerciţii de însuşire a conceptului de comunicare nonverbală, a felurilor acestora şi a utilizării eficiente în comunicarea dintre oameni; exersări de ajustare a elementelor de comunicare nonverbale la cea verbală; exersări de conştientizare a mesajului exprimat numai prin elementele comunicării nonverbale şi elaborarea/ demonstrarea unor noi forme de conţinut în faţa colegilor din clasă.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Receptarea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) II. Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul • Exerciţii de extindere treptată a cîmpului Lectura vizual; 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de • Lectura corectă, conştientă şi fluidă. • tehnici de intensificare a vitezei prin lectură corectă, conştientă şi fluidă • Cîmpul vizual (extindere), viteza citirii automatizarea ritmului citirii; în scopul extinderii cîmpului vizual, (intensificare şi automatizare), ritmul citirii. a vitezei şi a ritmului de citire. lectura alineatelor, a cuvintelor noi, a 2.2. Delimitarea ghidată a • Textul. Componentele textului: titlul, • descrierilor etc.; componentelor textului literar în autorul, conţinutul propriu-zis. scopul înţelegerii conţinutului ca un • exerciţii de lectură a imaginilor aferente • Textul literar: alineatul şi semnificaţia lui. tot întreg. textului literar; 2.3. Perceperea celor două semnificaţii 27

ateliere de creaţie prin ilustrarea unor versuri. 2. • • Ideile textului (după alineate). a discuta împreună. liberă în succesiune şi selectivă). exersări în formularea corectă a gîndurilor pe baza celor citite. alineatele şi rolul lor pentru cititor.7. intonaţia şi timbrul vocii (fără folosirea terminologiei). după faptele descrise. 2. exerciţii de valorificare a mesajului etic al textului prin analiza opiniilor. estetice şi religioase în textele literare. 2. • • 2. în succesiune. a crea jocuri distractive etc. susţine / nu susţine).. • Personajele literare pozitive şi negative.8. 28 . după schema logică cu imitarea tonului. a intonaţiei şi timbrului vocii (fără folosirea terminologiei). lectura expresivă a textelor şi determinarea muzicităţii versurilor). de culegere a poeziilor etc. • Atitudinea (opinia) faţă de comportamentul personajelor descrise. imitînd tonul. Aprecierea textelor literare (acceptă / nu acceptă. 2. exerciţii de comparare a structurii poeziei cu structura textului în proză (delimitarea versurilor. Relatarea selectivă a textelor citite • conform fragmentelor indicate sau • ilustrate.4. recitarea expresivă a poeziilor propuse şi a celor culese independent. ateliere de prezentare a versurilor ilustrate.ale alineatului (ortografia-scrierea din rînd nou) şi schimbarea ideilor. exersări de imitare a rolului personajelor potrivind vocea. activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi. versul. • Textul literar (fragmentul de text) şi imaginea asociată.. poziţia corpului etc. Valori morale. Rima. a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de conţinut. strofa. exersări cu determinarea alineatelor şi formularea ghidată a ideilor de bază. timbrul.5. Corelarea imaginii cu fragmentul respectiv al textului. Exprimarea atitudinii faţă de comportamentul personajelor pozitive/negative recunoscute.6. Deosebirea prin comparare a structurii textului în proză cu structura poeziei (în mod ghidat). care indică şi succesiunea faptelor descrise.). Atitudinea cititorului faţă de cele citite. • • • • exerciţii de precizare a elementelor structurale: componentele textului literar. Exprimarea sensibilităţii esteticoliterare prin lectura. • Versificaţia: Poezia. compararea lor cu alte personaje luate din cărţile citite suplimentar. ateliere de scriere. exersări în formarea procedeelor corecte de povestire globală. identificarea rimelor. • Povestirea (orală. activităţi de recitaluri a poeziilor memorate.

ajunge.2.11. clasificarea lor dintr-un şir de alte cuvinte sau selectarea din alte texte. a micilor texte. 2. Identificarea lor în textele citite. cuvinte cu sens propriu şi figurat. Vocabularul textului • Cuvintele noi din text. în cireadă). cuvinte cu sens opus (identificare).9. enunţurilor. exerciţii ghidate (cu spirjinul învăţătorului) de analiză contextuală a cuvintelor cu sens propriu şi figurat.). 2. timp (cînd s-a întors acasa). Sesizarea cuvintelor cu sens apropiat/opus. • Sensurile cuvîntului: cuvinte cu sens asemănător. 2. vesel). producere a sunetelor (interjecţiile. Utilizarea vocabularului însuşit în diferite situaţii de comunicare: la alcătuirea propoziţiilor. cu sens propriu/ figurat prin identificarea în diverse contexte. localizări (în fîntînă. • • • • • • exersări de identificare a sensului asemănător (sinonime) al cuvintelor şi a sensului opus al perechilor de cuvinte (antonime). onomatopeele etc. acţiuni (merge. însuşiri.10. introducerea în contexte proprii. Cuvinte ce denumesc obiecte. spaţiu (în dreaptă. exerciţii de valorificare a vocabularului textual pe baza următorului algoritm: emoţii şi sentimente (bucuros. exerciţii de analiză a vocabularului în funcţiune. în convorbiri etc. mijloace artistice: comparaţia şi personificarea (intuitiv.12. Cuvinte care exprimă emoţia postlectorală. Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română. înghite). în stînga). Aprecierea textului literar prin valorificarea vocabularului. acţiuni. 29 . fără terminologie).

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 30 . Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor.Competenţă specifică: 3. Punctuaţia. Ortografia. Secvenţa de conţinut: Scrisul.

x şi cu grupurile de litere oa. ghi). • antrenament de structurare corectă a diverselor tipuri de compuneri: .5.8. Cuvintele ce conţin consoana m înainte de b. • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagina de caiet. chi. Manifestarea interesului pentru scrierea textului cu destinaţie specială . denumirea ţării şi a capitalei). Utilizarea eficientă a scrisului în diferite lucrări scrise. Majuscula în scrierea numelor proprii (nume. copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii). x şi grupurile de litere oa. Utilizarea adecvată a cuvintelor cu ortograme noi în redactarea propoziţiilor. gi. Scriere funcţională dictări). ie. cu schimbarea unui sfîrşit al textului citit. 3. construiri de enunţuri proprii). • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie. 3. Ortografia şi punctuaţia • • • aşezare Scrierea corectă fără omiteri de litere.7. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă. • exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de punctuaţie etc. 31 Copieri. în limita standardelor de conţinut. cratima în ortogramele învăţate. respectînd aşezare estetică în pagină. ge. Punctuaţia: virgula la enumerare. N. acurateţe. interogativ (?) şi punctul (. Utilizarea ortogramelor: s-a. 3. a enunţurilor proprii. 3. che.6. î. ghe.4. transcrieri. Scrisul • Scrisul – necesitate în viaţa omului. Semnele de punctuaţie ale propoziţiilor: exclamării (!). • • • • • • • Contexte de realizare • • Compuneri cu început dat. aplicînd tehnicile de redactare învăţate. 3.2. Cuvintele ce conţin ortogramele î. î. îngrijită.3. prenume.9. fără penalizări pentru greşelile omise (cu excepţia greşelilor omise la transcriere şi copiere). Identificarea şi selectarea din diverse contexte a cuvintelor ce conţin ortogramele învăţate. estetică în pagină a scrisului.. 3. • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin ortogramele î.3. Redactarea textelor proprii cu şi fără repere.). Ortogramele propuse se vor încadra în demersuri aplicative: dictări. ie. sa. Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (ghidat. apoi independent). denumirea satului/oraşului în care locuim.bileţelul (conform regulilor de redactare învăţate). linia de dialog. aranjată estetic într-o anumită înclinaţie. ci. Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile de litere (ce.1. Majuscula iniţială în propoziţie. • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări. din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. transcrieri în vederea automatizării şi rapidităţii tehnicii scrisului. 3. (copieri.B. silabe la copieri şi transcrieri. • exerciţii de folosire corectă a majusculei în lucrări scrise. Scrierea lizibilă. Manifestarea conduitei adecvate în cooperare de grup în scopul elaborării în scris a unor compoziţii sau alcătuirii unui plan de idei etc. 3. p. • exerciţii de alcătuire a dialogurilor în grupe mici. Scrierea corectă din punct de vedere ortografic a cuvintelor cu grupuri de litere şi a celor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut). • Înclinaţia ordonată.

morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. Contextualizarea practică. Bileţelul şi semnificaţia lui în viaţa oamenilor. Părţile de propoziţie. doar în clasele I şi a II-a. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Fonetica. respectînd tehnicile de redactare. activităţi de scriere corectă a unui bileţel. Inventarea textelor scurte (3-4 enunţuri) cu elemente fantastice.B. Scrierea compunerilor se va realiza numai sub dirijarea învăţătorului. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv.• • • Compuneri după o ilustraţie sau pe baza unor benzi de desene. Secvenţa de conţinut: Lexicul. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 32 . exerciţii de utilizare a grilelor simple de evaluare a compunerilor proprii şi ale colegilor. • • • • • N. fără terminologie ştiinţifică. exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris şi exerciţii post-scriptum. introducere. cuprins şi încheiere (fără terminologie). Textul nonliterar – utilitar. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale.B. N. Părţile de vorbire. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Competenţă specifică: 4. exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia. fonetice. exerciţii de redactare a unor compuneri cu început/sfîrşit dat. Este recomandabil a propune ca temă pentru acasă doar copierea compunerilor redactate şi analizate în clasă.

Sesizarea semnificaţiei corecte a părţilor de vorbire în comunicare. sensuri.10. Identificarea corectă a • Alfabetul. . simple în propoziţii dezvoltate şi • Părţile principale de propoziţie (subiectul invers.4. Transformarea propoziţiilor prin imitarea intensităţii vocii. sprijinit de o vocală).5. exerciţii aplicative privind semnele de punctuaţie la propoziţiile după scopul comunicării. Morfologia 4. 4. Fonetica 4. exerciţii de redactare a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc. Sunetele vocale. pe baza întrebărilor formulate de către învăţător. • Cuvinte ce denumesc: acţiuni. Clasificarea părţilor de vorbire însuşiri.B. (fără utilizarea terminologiei). exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor ce conţin grupuri de litere. sens propriu/sens vocabular. Sunetele consoanelor. exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor alcătuite din mai multe silabe.3. Identificarea ghidată a părţilor principale de propoziţie prin • Mijloace de intonare a fiecărui tip de formularea întrebărilor. exerciţii de determinare a semnificaţiei tipurilor de propoziţii conform scopului de comunicare. Utilizarea corectă a mijloacelor comunicării: enunţiativă. dezvoltată. în mod intuitiv. • Tipurile de propoziţii după scopul 4.2.6.7. 4. şi scrise). exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. exerciţii de identificare în diverse contexte a părţilor de vorbire învăţate. (actualizare).9. Sesizarea semnificaţiei vocalei în formarea silabelor. interogativă. exerciţii de stabilire a acordului gramatical. ritmului. a vocalelor şi a consoane (citirea – corectă a consoanelor silabelor în cuvinte. • N. exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe şi combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor. sesizînd diferitele figurat. Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de Sintaxa punctuaţie în diferite contexte. Despărţirea cuvintelor în silabe. obiecte. 4. şi predicatul). exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie.Lexicul 4. 4. Recunoaşterea părţilor 33 principale de • • • • • • • • • • • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul sistem de comunicare. de intonare îndeosebi a propoziţiilor exclamativă şi respectiv semnele de punctuaţie după scopul comunicării. propoziţie. Semnele de punctuaţie respective şi 4.1. • Silaba. dintr-un şir de cuvinte sau dintr-un • Identificarea lor în diferite contexte (orale mic text. Utilizarea eficientă în diferite • Cuvîntul şi sensurile lui: asemănător contexte (orale şi scrise) a noului sinonime/ opus-antonime. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse • Cuvîntul – grup de sunete cu înţeles vocale. Propoziţia simplă.8. 4.

despre • Cărţi din literatura artistică naţională şi animale. filele cu text. 5. Competenţă specifică: 5. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. iar citite. cu font de citire accesibil pentru vîrstă. pe baza celor trei componente: • Agenda de lectură a cărţilor citite. Exprimarea opiniilor şi a N.5. cu ajutorul întrebărilor. exersări de a învăţa alegerea cărţii necesare după sumar. Anticiparea conţinutului unei cărţi pagini. cuvinte emoţiilor în timpul demonstrării neînţelese. a copertei iniţiale şi a celei finale. poezii.1. Se vor alege cărţi de format mare. în cazurile lecturilor de familie . Structurarea după noţiuni de teorie literară: 5. Manifestarea interesului şi a părinţilor.cu ajutorul 5. ilustratorul. ghicitori.B. elementele paginii de gardă. conţinut: cărţi de poveşti. 34 • • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Activităţi de a deosebi diferite tipuri de cărţi după conţinut. autorul.propoziţie se va realiza în mod ghidat. a titlul cărţii. Completarea agendei de lectură se va atitudinilor proprii faţă de cele realiza numai sub dirijarea învăţătorului. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. Identificarea elementelor principale • Cartea. în versuri.6. preferinţelor pentru lectura • Organizarea unei expoziţii de cărţi suplimentară a cărţilor şi a presei tematice sau selectate pe specii literare.3. activităţi în cooperare şi individual de a selecta din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare.B. exersări de a identifica autorul. periodice pentru copii. personajele.4. . cărţi de poveşti şi ghicitori. universală pentru copii. Exteriorizarea stării afective. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. • Impresii despre carte şi personajul preferat. după numele scriitorului. cu un volum de 10-12 5. cărţilor citite în particular. pe baza modelelor concrete. exerciţii de a recunoaşte şi de a deosebi cărţi scrise în proză. de povestiri. 5. expresii artistice. de poezii. discutate în grupuri sau în cuprinsul şi rolul lor. imaginile.2. despre plante. titlu. fără precizări terminologice. autor şi ilustraţie. colectivul clasei. jocuri distractive pentru a le prezenta la orele de limbă şi literatură română şi la alte discipline). Componentele cărţii: coperta (titlul ale cărţilor citite independent şi şi autorul cărţii). Deosebirea unor cărţi după N.

despre poveşti. despre animale. 35 . despre copii etc.).• Preferinţe de cărţi (de ex.

Punguţa cu doi bani. Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. Mihai Eminescu Frumoasa lumii. 6. 2. Versuri – licurici pentru dragii pici. însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. Poezii. 1996. Spiridon Vangheli Carte de citire şi gîndire. 2008. 7. Chişinău: Editura Cartier. 2008.B. Texte literare / cărţi culese din literatura pentru copii Fraţii Grimm „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Spaima zmeilor” Hans Cristian Andersen „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Zîna Zorilor” Carlo Collodi „Pinocchio” Ioan Slavici „Crăiasa zăpezii” Călin Gruia „Ciuboţele ogarului” Hans Christian Andersen „Povestea porcului” Tudor Arghezi „Cheile” Ion Creangă „Dănilă Prepeleac” Fraţii Grimm „Hansel şi Gretel” Alexandru Donici „Fabule” Fraţii Grimm „Prinţul fermecat” Lewis Carroll „Alice în Ţara Oglinzilor” – cap. Lista recomandată este flexibilă şi constituie un reper de orientare. 5. 4. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Cartier. 2003. mamă!” Nicolae Rusu „Alunel” N. Ion Creangă. Alexandru Donici Greierul şi furnica. Adaptare şi desene de Lică Sainciuc. Poieniţa copilăriei. ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an. 1996. 2006. Brătescu Voineşti „Privighetoarea” Otilia Cazimir „Baba iarna intră-n sat” Ana Blandiana „Copilărie” Constantin Dragomir „Vrei să-ţi spun o poezie?” Iulian Filip „Au vrut melcii să se bată” Elena Farago „Din traista lui Moş Crăciun” Ion Druţă „Bobocel cu ale lui” Grigore Vieru „Moşul din leagăn” Aurel Ciocanu „Ploaie desculţă” Liviu Deleanu „Bucurii pentru copii” Liviu Deleanu „Licurici pentru cei mici” Constantin Dragomir „Copii şi păpădii” Vasile Romanciuc „Ursul dirijor” Arcadie Suceveanu „A fugit melcul deacasă” Arcadie Suceveanu „Raţa lui Arhimede” Dumitru Matcovschi „Bună dimineaţă. comparaţii şi extensii valorice. 8. Cartea a II-a. I Fraţii Grimm „Crăiasa albinelor” Poveste populară „Frumoasa din pădurea adormită” Elena Farago Poezii Ion Druţă „Iarna” Charles Perrault „Mama Gîscă” Vasile Alecsandri „Iarna” George Topârceanu „Rapsodii de toamnă” Ion Druţă „Sora” Charles Perrault „Degeţel” Alexandru Mitru „Tatăl şi cei zece feciori” Charles Perrault „Frumoasa din pădurea Fraţii Grimm „Bunicul şi nepotul” adormiă” Vladimir Colin „Povestea ceasului cu inimă” Lia Diacopol Fudulu „Vara şi iarna” Al. Trei urşi. Chişinău: Editura Epigraf. Ediţia a II-a. 2000. Chişinău: Editura Cartier. 3. Chişinău: Editura Epigraf. / Selecţie Ala Bujor. completată. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă.LECTURĂ RECOMANDATĂ 1. Chişinău: Editura Cartier. 2006. Făguraş de poezie. . Mihai Eminescu.

aprobă anumite stări emotive ale vorbitorului. mai ales. formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri avînd o temă sau un obiect. discuţii libere pe teme date şi propuse de elevi. Diversitatea comunicării verbale între oameni. 1. Recunoaşterea tipurilor de propoziţii utilizate în textele citite în scopul înţelegerii semnificaţiei lor. părinţi. dezvoltată (dezvoltarea şi restrîngerea lor). exerciţii de identificare a propoziţiilor care afirmă. 1. Comunicarea dialogată. de solicitare. 1. 1.6.7. repulsie. demonstrează. de prezentare. Linia de dialog. analiza imaginilor din manual şi observarea detaliilor (formulelor – replicilor. de starea emotivă (admiraţie. a celor eliptice da/nu şi a semnelor de punctuaţie). • Tipuri de propoziţii după scopul comunicării: enunţiativă. Conţinuturi Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. la parteneri (prin îndeplinirea rolului de emiţător şi receptor). • Organizarea dialogului oral. Utilizarea eficientă a dialogului în .9. Conceptualizarea ideii despre propoziţie ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. dialoguri în cadrul cărora elevii să utilizeze formule de salut. exerciţii de exprimare a acordului / dezacordului prin propoziţii afirmative /negative. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers. 1.) cu formularea replicilor într-un dialog oral sau scris. Improvizarea dialogului în baza a două-trei imagini şi verbalizarea propriu-zisă. 1. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. Comunicarea verbală – schimb de informaţii între oameni. de permisiune. interogativă şi exclamativă (cu utilizarea terminologiei). Intonarea propoziţiilor în funcţie de scopul comunicării.2. exerciţii de structurare a propoziţiei. • Semnificaţia verbală şi gramaticală a tipurilor de propoziţii: propoziţia simplă. în scopul adaptării la interlocutor.1. 1. Construirea dialogurilor cu ajutorul replicilor eliptice (da/nu) şi argumentarea conţinutului acestora. • Adaptarea la situaţia de comunicare. Subcompetenţe 1. • Îmbinarea adecvată a replicilor de dialog cu noţiunile învăţate din şi • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de construcţie a propoziţiilor în scopul înţelegerii sistemului gramatical. evidenţiinduse raportul dintre ea şi cuvîntul separat. Aplicarea tehnicilor de combinare corectă a formulelor din etica comunicării (de salut. exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi. 1.) transmisă prin mesajul ei. linia de dialog şi virgula la adresare.CLASA A III-A Competenţă specifică: 1.3. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. • Propoziţia ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. învăţători. jocuri de rol.8. • Ordonarea replicilor complete eliptice (da/nu). exersări practice cu tipurile de propoziţii (cu folosirea terminologiei lor).5. surpindere etc.4. Transpunerea actului de comunicare dialogată în situaţii adecvate. activităţi de construcţie în perechi mici a dialogurilor orale şi scrise (de 2-4 perechi de replici). simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice. indignare. de adresare etc.

15. Conştientizarea rolului mijloacelor de transpunere a informaţiilor în viaţa omului şi în viaţa personală. atitudini etc. o satisfacţie sufletească) utilizînd adecvat formulele de etichetă a comunicării. Realizarea descrierii obiectelor pe baza reperelor date. 1. • • Îmbinarea comunicării verbale cu elemente din comunicarea nonverbală N. Interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale care înlesnesc. mesajele exprimate oral. descrierea. o adresare. Executarea corectă şi succintă a unor consemne (o rugăminte. de ex. internet) cooperări pentru culegerea unor informaţii (cu privire la starea vremii. semnale. noutăţi din sport. dimensiune. care trebuie transmise prin mesaj. 1. Aprecierea legăturii dintre faptele relatate în text şi consecinţele lor. • • • • • • 1. eticheta comunicării. radio.12.B. recomandări de cărţi citite) şi prezentarea în faţa publicului din clasă într-o formă succintă şi corect organizată. Volumul informaţiilor nu va depăşi 4-5 enunţuri şi nu • Mijloace de transmitere a informaţiei recomandabile în şcoala primară. utilizare.) şi a unor personaje literare.14.16. Comunicarea mimica. 1. • Caracterizări simple de persoane/personaje literare după faptele descrise şi organizate pe baza unor repere.viaţa de toate zilele. 1. mărimea. ştiri din localitate.11. Descrierea/caracterizarea personajelor literare şi aprecierea lor conform faptelor relatate. Exprimarea atitudinii faţă de rolul comunicării nonverbale. 1.. exerciţii de reformulare a unui mesaj. mimică) prin care se pot comunica diferite stări. exerciţii de deosebire a mijloacelor de transmitere a informaţiei (televizor. radio. Comunicarea monologată adaptîndu-le diverse ale • • Ordonarea ideilor într-un text ascultat. Utilizarea corectă a mijloacelor expresive (tonul. citit independent. cules din literatura pentru copii şi în reproducerea de informaţii.10.13. (televizor. telefon. telefon. care nu sînt . povestirea succesivă a unor fapte şi întîmplări din viaţa cotidiană. semne convenţionale. timbrul etc. se va confunda cu pregătirea referatelor. în cooperare.17. folosind adecvat mijloacele expresive ale comunicării. culegerea informaţiilor personale.) în comunicarea orală. în baza faptelor descrise. internet) şi de a le clasifica după tipul de comunicare (orale. adecvat la situaţiile comunicării verbale. 1. culoare. • Mijloacele expresive ale comunicării orale: tonul şi tempoul. culoarea. intonaţia şi timbrul vocii (comunicarea paraverbală). 1. exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi. exerciţii de intensificare a transferului informaţional cu referinţă la comunicarea nonverbală şi utilizarea acestora în situaţii practice. a unor obiecte (forma. scrise). nonverbală: gestica. exerciţii de identificare a elementelor semnificative într-o descriere. îmbogăţesc. Comunicarea descriptivă • Descriere de obiecte după formă.

.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi • Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură scrierea (explicativă, selectivă) pentru formarea 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură Lectura deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi corectă, conştientă şi fluidă, în scopul • Tehnica citirii (cu voce şi în gînd). expresiv; ajustării lor aproape de ritmul vorbirii Extinderea cîmpului vizual de • exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe fiecăruia. citire. roluri); de stabilire a relaţiilor dintre titlul, conţinut şi valoarea autorului în oglindirea acestei Calităţile citirii: corectă, conştientă, 2.2. Recunoaşterea unor specii literare în baza • teme; cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). celor mai simple trăsături. • exerciţii de citire explicativă pentru desprinderea • Textul narativ. ideilor principale (în colectiv, apoi în grupuri mici 2.3. Recunoaşterea părţilor structurale şi independent); Semnificaţia componentelor (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un • • exerciţii de identificare a întîmplărilor într-o textului: titlul, autorul, conţinutul. text. succesiune logică dintr-un text citit; • Structura conţinutului: • exerciţii de citire a textelor, respectînd intonaţia 2.4. Desprinderea ideilor din părţile structurale introducerea, cuprinsul, încheierea. impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie; ale textului în scopul formării planului • exerciţii de identificare şi de argumentare a • Modurile de expunere: naraţiune, simplu. folosirii secvenţelor de dialog şi a elementelor de dialog, descriere. descriere în textele narative; 2.5. Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale • Alineatul în text - scrierea din rînd • exerciţii de explorare a emoţiilor şi a unor personaje, conform faptelor descrise. nou - cu un spaţiu liber faţă de sentimentelor redate de textul literar; celelalte rînduri; marcharea • activităţi de precizarea ghidată a stării 2.6. Exprimarea gîndurilor, emoţiilor şi a schimbării ideilor. postlectorale, utilizînd lexeme-tip: m-a îngîndurat, sentimentelor faţă de mesajul textelor citite m-a impresionat, am admirat faptul; am rămas • Personajele literare pozitive şi sau a unor secvenţe textuale. uimit; m-a frapat, m-a încîntat, am devenit trist; negative. • exerciţii de povestire orală a unor secvenţe din 2.7. Reproducerea integrală a textului în • Calităţile (însuşirile, trăsăturile) text în scopul folosirii adecate a mijloacelor succesiunea planului, folosind adecvat personajului literar. expresive; mijloacele expresive. • Atitudinea / opinia faţă de • exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului comportamentul personajelor literar; 2.8. Recunoaşterea în baza textului a descrise. • exerciţii de redactare corectă a unui anunţ elementelor de versificaţie: strofă, vers, (respectarea cerinţelor); rimă. • Ideea principală, ideile secundare • exerciţii de reflecţie asupra valorilor, încercări de (ghidat). 2.9. Compararea a două poezii cu aceeaşi ilustrare grafică a fragmentelor de text, a Reproducerea orală a textelor citite tematică, de diferiţi autori, evidenţiind • personajelor, experimente imaginative; (succesiunea pe baza unor repere trăsăturile comune şi distincte. • activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; logice sau a unui plan de idei dat).

acurateţe. • Majuscula iniţială în propoziţie. automatizare).7. al punctuaţie la dialog şi la enumerare. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • copieri. ea / ia / i-a • exerciţii de redactare a unor compuneri cu 3. • Compunerea. Secvenţa de conţinut: Scrisul.6. autodictări. idei şi prezentarea expunerii în faţa silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi colectivului. cratima. p. exerciţii de alcătuire a dialogurilor din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. a cuvintelor cu cratimă liniuţa. denumiri de rîuri ale 3. dictări. a cuvintelor ce se scriu • antrenament de structurare corectă a diverselor 3. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin invitaţia la sărbători (conform regulilor • • exerciţii de folosire corectă a majusculei la grupuri de litere (ce. che. de redactare învăţate). tipuri de compuneri: introducere. repere. • Lizibilitate. Punctuaţia. scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării aranjarea estetică pe pagina caietului. începutul propoziţiei şi a substantivelor • activităţi de scriere corectă a unei invitaţii. Elaborarea de texte pe baza unui plan de • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în Moldovei). aplicînd tehnicile de redactare • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care învăţate. • Organizarea estetică a scrisului pe caiete.4. ghi). parantezele. încheiere. ge. chi. • Majuscula în scrierea numelor proprii N.B. în limita conţinuturilor învăţate. copieri sau în scrierea unor enunţuri • Lucrări scrise – copieri. 3. semnul • exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris (în limita standardelor de conţinut). spaţiul. încheiere. • Punctuaţia. î. igiena scrisului. cuprins. ghe. autodictări. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin început/sfîrşit dat. Utilizarea corectă a semnelor de (numele. • exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei 3. transcrieri. proprii. capitale.5. punctul. x. interogativ şi exclamativ. înclinaţie uniformă.2. colegilor.8. Virgula la enumerare. respectînd tehnicile de redactare. cuprins şi aplicarea semnelor de punctuaţie • Scrierea cuvintelor cu cratimă: sa/ s-a. şi exerciţii post-scriptum. transcrieri în vederea automatizării 3. Scrierea corectă după auz a dictării şi cu m înaintea lui b. penaliza greşelile de ortografie şi punctuaţie). ţări. • Tipuri de compuneri:  după o ilustraţie sau un şir de ilustraţii • • proprii). Părţi componente: introducerea. grupuri de litere. La evaluarea textelor creative nu se vor 3.3. sau / s-au.1. trecerea la capăt de rînd. conţin grupuri de litere. exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de . începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii. prenumele propriu. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă. Utilizarea corectă a majusculei la • Linia de dialog. Conştientizarea utilizării eficiente a • Tehnica scrisului (intensificare şi tehnicii scrisului. estetice a scrisului în pagină: alineatul. poziţia corpului şi a elementele auxiliare – sublinierea. adecvate. Contexte de realizare. gi. Manifestarea interesului pentru scrierea • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de Ortografia şi punctuaţia textelor cu destinaţie specială: bileţelul. în pagină. cu î. punctuaţie. 3. denumire de sate/oraşe.Competenţă specifică: 3. ci. Redactarea textelor proprii cu şi fără caietului. Ortografia. şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia.

.

.

clasificarea • Silaba. părţilor de vorbire învăţate şi explicaţia de vorbire. Înlocuirea substantivelor cu pronume pronume personale şi de politeţe. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de construcţie a comunicării Lexicul 4. punctuaţie la propoziţiile după scopul 4. sau dintr-un mic text. iritante. Sensibilizarea pronunţării corecte a Corespondenţa dintre ele. principale şi secundare cu ajutorul 4. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. Identificarea la auz şi în scris a cuvintelor ce conţin grupuri de litere. • Grupurile de sunete: ce. silabă• exerciţii de antrenare a pronunţiei sunetelor cuvînt. 4. observînd rolul lor în • Cuvinte greşite în pronunţare şi scriere: rolului lor în construcţia propoziţiei. • exerciţii aplicative privind semnele de propoziţii dezvoltate şi invers. cuvinte. Sintaxa va fi supusă achiziţiei practice în situaţii de comunicare. • exerciţii de identificare în diverse contexte a 4. 2 reguli) • exerciţii de completare a propoziţiilor 4. . Despărţirea cuvintelor în silabe. cu precizări de terminologie ştiinţifică. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative.6.9. Antonime. ghe. vocale. Sens • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul diferite construcţii de comunicare orală şi propriu – sens figurat. cuvînt-propoziţie.2. rînd.3. Sinonime.10. Utilizarea eficientă a lexicului învăţat în • Cuvîntul. Utilizarea eficientă a regulilor învăţate de conţin grupurile de sunete indicate. î-u şi • exerciţii de ortografie a substantivelor proprii. contrucţia comunicării. a substantivelor la numărul plural. ci. Secvenţa de conţinut: Lexicul. ge. Fonetica componentelor simple: sunet-literă. cuvintelor limbii române prin efectuarea rolul lor în formarea silabei. părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte Trecerea cuvintelor la capăt de rînd (1. transformarea propoziţiilor simple în comune şi proprii. text. Utilizarea raţională în vorbire a noţiunilor ie-e (practic). gramatical şi logic în enunţuri proprii a părţilor de vorbire. Părţile de propoziţie. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. • Aprofundare: sunetul şi litera. î-u (umblă) şi e-ie (iepure). Fonetica. Aplicarea corectă a tipurilor de • Majuscula la substantivele proprii. Timpul verbului: prezent. Persoana. • exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor analizei sonore a cuvintelor şi Consoanele – citirea lor sprijinită de care încep cu e (fără terminologia dată) şi a reprezentarea grafică a propoziţiilor. ghi. Vocalele – corecte a literelor alfabetului românesc. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare.5. Părţile de vorbire. • exerciţii de determinare corectă a părţilor trecut şi viitor. vocalice şi a consoanelor în scopul cititrii 4.1.7. Familie de sistem de comunicare. • exersări de înlocuire a substantivelor cu • Cuvîntul – parte de vorbire. Încadrarea corectă din punct de vedere Morfologia lacunare cu structurile morfologice învăţate. personale în scopul înlăturării repetărilor • Verbul. • Analiza sonoră a cuvintelor care nu 4. scrisă. N. categoriilor morfologice. • exerciţii de scriere şi pronunţare a 4. gi. Felul substantivelor: întrebărilor (ghidat de către învăţător). cuvintelor care conţin î-i (intrare.• exerciţii practice de stabilire a acordului gramatical. gramaticale învăţate prin analiza pronumelor.4. comunicării.B. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Intensificarea actului comunicării prin • Substantivul. • exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe despărţire a cuvintelor pe silabe la capăt de (probleme de scriere). fonetice.8. cuvinte care încep cu e şi cu î-i. 4. che. Identificarea în diferite enunţuri a părţilor chi. introducere).Competenţă specifică: 4.

.

.

viaţa copiilor. cercuri literare. pe baza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup. personaje. despre lumea animalelor etc. exersări de constatare a ilustrării cărţilor prin diferite procedee artistice: desen. expresii artistice. participarea activă la diverse activităţi literare – întîlnire cu scriitorul. de Sp. cuprinsul şi rolul lor. activităţi de comparare a copertelor diferitor cărţi. filele periodică pentru copii. • Selecţia textelor literare pentru prezentarea în cadrul lecţiilor de limba română şi la alte discipline. ora cărţii. despre natură. Vangheli. • • • • • • • • .1. decade ale lecturii. în cooperare cu părinţii. a animalelor. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. colegii. Componentele cărţii: texte literare de diferite specii şi presa coperta (titlul şi autorul cărţii). Compararea textelor selectate din literatura impresii despre carte. viaţa cititorului.2. de deosebire a cărţilor scrise în proză. jocuri distractive) pentru a le prezenta şi în cadrul altor discipline. personaje din texte cunoscute.5. cărţi despre peripeţiile copiilor. • Agenda de lectură a cărţilor citite (structurarea după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii.Competenţă specifică: 5. imaginile. foto. 5. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. postfaţa (informaţie biobliografică 5. dialoguri despre cărţi. expoziţii de cărţi.). poezii. Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru ştiinţifico-artistice pentru copii (cu cu textul/ cartea prin transferul lor în un volum de 10-18 pagini). 5. 5. cuvinte. • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exersări de selectare a materialului necesar pentru prezentare la lecţia de limbă şi literatura română. analiza stilurilor diverse de ilustrare. adnotarea. exersări de completare şi de organizare corectă a agendei de lectură după modelul propus de către învăţător. cărţi scrise despre mama. librării etc. exerciţii de identificare a anului publicării cărţilor. Identificarea componentelor obligatorii ale cărţii în scopul înţelegerii rolului lor în • Elementele cărţii după care poţi afla mai mult: prefaţă. despre biblioteci.3. • Cărţi din literatura artistică naţională şi universală şi cărţi 5. ora poveştilor. colaj.4. lectura particulară. propuşi: carte de poveşti. precum şi în cadrul altor discipline. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acesteia: de ex: Cărţile despre Guguţă. autorul.6. cu text. pictură. activităţi de selectare din cărţile citite a cîte 1-2 opere (povestioare.. de poezii. proverbe. învăţătura/ ideea etc. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce le-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit. • Cartea. cărţi de poveşti şi ghicitori. în versuri. ghicitori. expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii. Cunoaşterea tipurilor de cărţi după indicii despre scriitori). pentru copii cu textele de bază. Manifestarea interesului de a organiza zicători. Manifestarea interesului de a citi cărţi. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. cu autor şi autor anonimi.

. .

fetita muntilor” Ion Creangă „Ursul păcălit de vulpe” Petru Cărare „Aşa e toamna-ntotdeauna” Grigore Vieru „Frumoşi ca sfinţii” Vasile Romanciuc „Părinţilor” Maria Dorina Paşca „Povestea anotimpurilor” Fraţii Grimm „Albă-ca-Zăpada” Charles Perrault „Cenuşăreasa” Charles Perrault „Motanul Încălţat” Ion Agîrbiceanu „File din cartea naturii” Vasile Alecsandri „Pasteluri” Grigore Alexandrescu „Fabule” Dumitru Almaş „Povestiri istorice” Demostene Botez „Hoinărel prin natură” Dimitrie Bolintineanu „Legende istorice” Vladimir Colin „Basme” George Coşbuc „Cîntece de vitejie” Ion Creangă „Povesti”. Chişinău: Editura Cartier. 2005. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Cartier. 5. Burger „Aventurile baronului von Munchhausen” Lewis Caroll „Peripeţiile Alisei în tara minunilor. Chişinău: Editura Cartier. 2. „Povestea codrului” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” L. Spiridon Vangheli. 3. „Peripetiile Alisei în ţara oglinzii” Parascheva Monahie „Darul lui Mihai Eminescu” Nicolae Dabija „Cetatea Sorocii” . Ion Creangă. Cele mai frumoase poveşti. Ion Creangă. Harap Alb. Poveşti. Hans Cristian Andersen. Cartea 3. „Revedere”. Ion Creangă moşneagului” „Fata babei şi fata Carlo Collodi „Pinocchio” Johanna Spyri „Heidi. 6. Mihai Eminescu. A. Crăiasa din poveşti. 4. ”. 7. „Povestiri” Mihai Eminescu „Ce te legeni…. Chişinău: Editura Univers Pedagogic. Frank Baum „Vrăjitorul din Oz” G. Carte de citire şi gîndire. 2006.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare/cărţi culese din literatura pentru copii 1. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Emil Gârleanu. 2006. Din lumea celor care nu cuvîntă. Claudia Partole. Şi la mare vine Dumnezeu.

Paulo Coelho „Povestea creionului” Alexandru Mitru „Dovleacul şi viţa” Aleksandr Puşkin „Povestea pescarului şi a peştişorului de aur” Iulia Haşdeu „Prinţesa fluture” Poveste irlandeză „Bunica şi spiriduşul” Poveste chineză „Vulpoiul păcălit” Poveste indiană „Preţul statuietei” Poveste chineză „Mînzul” Grigore Botezatu „Valea cu frica” Petre Ispirescu „Cele trei rodii aurite” Basm popular „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte” Mihai Eminescu „Făt-Frumos din lacrimă” Ioan Slavici „Păcală şi satul lui” Tudor Arghezi „Prisaca” Tudor Arghezi „Cartea cu jucării” Aurelui Busuioc” Noile aventuri ale lui Nătăfleaţă” Spiridon Vangheli „Băieţelul din coliba albastră” Arcadie Suceveanu „Cheiţe pentru vise” Anton Pann „De-ale lui Păcală” Aurel Scobioală „Ce te-nvaţă o povaţă” Vasile Romanciuc „Dacă ai un prieten” Vasile Romanciuc „Copilul cu aripi de carte” .

CLASA A IV-A
Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. N.B. Conţinuturile recomandate clasei a IV-a prezintă mai mult un domeniu de aprofundare decît de extensie. Majoritatea conceptelor/noţiunilor esenţiale din conţinutul învăţămîntului primar se sintetizează, se generalizează. Din această perspectivă elementul de noutate a conţinuturilor este mai scăzut, însă gradul de aplicabilitate constituie prioritatea demersului educaţiei lingvistice şi literar-artistice şi vor viza competenţele standardizate Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. 1. Compararea viziunii despre modalităţile de exprimare orală (dialogată, monologată şi descriptivă) în scopul de a evidenţia esenţa vorbirii. 1. 2. Conştientizarea rolurilor de emiţător sau destinatar al mesajului în scopul racordării limbajului la situaţia de comunicare. 1. 3. Receptarea corectă a unui mesaj în funcţie de mijloacele suplimentare de transpunere a informaţiei. Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. Situaţia de comunicare • Adaptarea modalităţilor de exprimare orală (dialogată, monologată) la diverse situaţii de comunicare verbală. • Factorii constituenţi ai limbajului: emiţător, mesajul, destinatarul. • Racordarea limbajului la scopul comunicării.
• Mijloacele supşlimentare de transpunere a

informaţiei: eticheta comunicării şi comunicarea nonverbală (gest, mimică, semne, semnale etc.) lectura suplimentară, presa periodică etc. Tema: despre ce discutăm? Care vor fi replicile folosite: complexe, eliptice?

1.4. Verbalizarea conţinuturilor unor imagini în diverse forme: dialogată, monologată, descriptivă, îmbinînd şi comunicarea nonverbală. 1.5. Interpretarea relaţiilor, faptelor

Comunicarea în acţiune • • •

Care va fi afirmaţia şi negarea faptelor –

Exerciţii de identificare a elementelor semnificative din informaţiile, textele numite ce trebuie transmise prin mesaj; • exerciţii de reformulare a unui mesaj mai ales a celor culese independent din alte surse; • exersări în legătură cu relaţiile dintre mijloacele de transpunere a informaţiei:  eticheta comunicării: salut, permisiune, mulţumire etc.  comunicare nonverbală: gest, mimică etc.  lectura particulară: texte narative, ghicitori, proverbe etc. • exerciţii de dialog cu persoane diferite ca vîrstă şi funcţie; • exerciţii de antrenare în organizarea dialogului simplu din 4-6 replici; • improvizarea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune,

relatate (evenimente, întîmplări, informaţii), ţinînd cont de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.6. Identificarea dialogului şi a elementelor de descriere în textele narative şi argumentarea semnificaţiei lor. 1.7. Construirea unui text oral pe baza planului de idei propriu sau elaborat în grup. 1.8. Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice, alese independent, la dorinţă, din diferite alte surse, în faţa publicului din clasă. 1.9. Conştientizarea rolului utilizării de către autor a dialogului şi descrierii în textul narativ. 1.10. Reproducerea integrală şi succesivă, selectivă prin cuvinte proprii a conţinutului unui text citit sau audiat.

motivaţia? • Aprofundare: completarea independentă a dialogurilor propuse incomplete (se dă întrebarea şi se caută răspunsul şi invers). Structura textului oral • • Tema – titlul – ideea principală Personajele pozitive/negative încheiere.

• Structura textului oral: introducere, cuprins,

• Planul simplu informaţiei. • Dialogul şi constituitive (identificare).

de

idei.

Succesiunea ca elemente text narativ •

descrierea al unui

• Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice.

• • • • • •

de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi întîmplări; exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii afirmative/negative; organizarea independentă sau în grupuri mici a unor dialoguri (pe diverse teme) din 4-6 replici (oral şi în scris); exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; exerciţii de iniţiere a discuţiei despre conceptul tema (despre ce discutăm): cum putem organiza replicile eliptice, cum va fi formulată întrebarea pentru răspunsul eliptic; organizarea unui monolog pe baza diverselor informaţii: starea vremii, noutăţi din sport, ştiri din ţară etc.; activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior; jocuri de cuvinte; activităţi de organizare a unor monologuri pe baza informaţiilor culese din literatura şi mass-media pentru copii. Prezentarea pentru publicul clasei; exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare, de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi exerciţii de reproducere a unor texte mici, monologuri; exerciţii de recitare a unor poezii pentru a participa la concursuri de recital poetic; dramatizarea unor fragmente, prezentarea prin gest, mimică a personajelor şi a unor replici; exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: Lectura textelor narative şi în versuri. Componenţa lor structurală. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul înţelegerii celor citite în gînd. 2.2. Demonstrarea înţelegerii celor citite în gînd prin răspunsuri la întrebările propuse. 2.3. Identificarea componentelor textului: determinanţii spaţiali şi temporali ai acţiunii, tema, ideea, personajele etc. 2.4. Caracterizarea personajelor literare prin identificarea trăsăturilor fizice şi morale în baza faptelor descrise în text. 2.5. Povestirea unui text literar după un plan simplu de idei, alcătuit după cele trei părţi ale textului: introducere, cuprins, încheiere. 2.6. Identificarea secvenţelor narative, dialogate şi descriptive dintr-un text. 2.7. Delimitarea elementelor semnificative ale tablourilor de descriere a naturii şi compararea cu cele reale. 2.8. Identificarea în textul liric a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea, valorificînd rolul lor în context. 2.9. Exprimarea propriei stări emotive în legătură cu mesajul textului literar citit. 2.10. Utilizarea eficientă în diferite situaţii cotidiene a textelor nonliterare, în limita conţinuturilor Comunicarea scrisă: lectura şi scrierea Lectura • Automatizarea tehnicii lecturii cu voce şi în gînd. • Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă. • Înţelegerea şi interpretarea celor citite în gînd. Textul literar. • Organizarea logico-semantică a textului. • Componentele conţinutul. textului: titlul, autorul,

• Tema, ideea, locul şi timpul acţiunii. • Personajele literare – trăsături fizice, trăsături morale, conform faptelor descrise. Atitudinea cititorului faţă de comportamentul personajelor. • Formularea ideilor principale. Planul simplu de idei (colectiv, în grup, încercări individuale, în mod ghidat). • Povestirea orală (integrală, succesivă, selectivă). Mijloacele expresive ale comunicării orale.

• Dialogul şi descrierea ca elemente constitutive ale unor texte (analiza contextuală). • Tablourile naturii descrise în text. • Versificaţia: poezia, pastelul. • Textul nonliterar: bileţelul, anunţul

Exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintrun text citit independent; • exersări în cadrul analizei textelor asupra corectitudinii calităţilor citirii şi a nivelului de înţelegere a textului citit în gînd; • exerciţii de identificare a temei, a titlului textului literar, a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; • exerciţii de delimitare a părţilor textului: introducere, cuprins, încheiere şi în baza acestora - elaborarea planului de idei; • exerciţii de evidenţiere a ideilor ce exprimă învăţături / comportamnete etice etc. şi formularea acestora în cuvinte, gînduri proprii; • exerciţii de ordonare a întîmplărilor prezentate dezordonat; • exerciţii de selectare din text a trăsăturilor fizice şi morale în scopul caracterizării personajelor; • exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri: “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „cînd”, “unde” (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); • exersarea recunoaşterii elementelor specifice pastelului; • exerciţii de identificare a elementelor descriptive şi a dialogului dintr-un text explicînd semnificaţia lor; • activităţi de apreciere a textelor literare, în special cu caracter moral sau religios (sub dirijarea învăţătorului); • activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi, a discuta împreună, a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de

.

.

• Compunerea cu titlu/tema dată..2. dintr-o. Desfăşurarea ideilor care citeşte gîndurile scrise. compunere–descriere. Conştientizarea esteticii scrisului ca • Organizarea textului redactat. • Compunerea după plan dat sau alcătuit independent. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul. Două puncte. Manifestarea conduitei autonome în scopul elaborării în scris a unor compoziţii proprii sau de grup. de punctuaţie. • • • • • • . • Tipuri de compuneri: • Compunerea după un suport vizual. Punctuaţia. cu titlu dat. scrierea şi aranjarea corectă în realizare a comunicării scrise (în pagină. alineate şi de punctuaţie în contextele de ortografie. antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere. exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual. gramaticale. cu început/sfîrşit dat. dictări de enunţuri sau de texte ce conţin ortograme în scopul perfecţionării scrisului corect. autodictări). • Virgula la enumerare şi în vocativ. de completare. exerciţii de redactare a unor tipuri de texte cu destinaţie specială: invitaţia. limita standardelor de conţinut). Aplicarea regulilor de ortografie şi părţilor textului. exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de scriere.1. Titlul textului. • • Exersări copieri. în textele Ortografia şi punctuaţia redactate. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor.6. • Punctul. într-un plan simplu (în grupuri mici). semnul exclamării) jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie. Textul scris 3. n-aţi (venit). de selectare. după un tablou artistic. • Corectări de conţinut (succesivitatea gîndurilor. a elementelor de • Scrierea cuvintelor cu cratimă.3. Ideea principală. la despărţire în silabe şi la trecerea cuvintelor la capăt de rînd. ortografia la ortografie. 3. cuprins şi încheiere etc.4. • Lucrări scrise (copieri. legătura dintre ele. Utilizarea corectă. de punere în corespondenţă. n-au. Ortografia. scopului comunicării. • Compunere – descriere a unui colţ din natură (ghidat). 3. cu un început dat sau cu repere date în logica analizei tabloului (cu indicarea numelui pictorului). semnul întrebării. Tehnica scrisului . 3. virgula la enumerare şi în vocativ. Redactarea textelor de mică întinderea. transcrieri selective. • Compuneri cu început/sfîrşit dat. de compunere de enunţuri. transcrieri. un semn al respectului faţă de cel Tema. adaptîndu-le destinaţiei şi • Scrierea textului pe ciornă. Aşezarea corectă în pagină a textelor scrise. exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul. • Linia la dialog. Secvenţa de conţinut: Scrisul. exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii. exerciţii de utilizare a cratimei şi a liniuţei în scrierea ortogramelor. linia de dialog.Competenţă specifică: 3. bileţelul. de construcţie a noţiunilor dintr-un. dictări. 3.5. respectînd scrierea cu alineate pentru a marca trecerea de la o idee la alta.perfecţionare continuă. pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. coerenţă şi căderea unei vocale: într-o. anunţul. 3. într-un.

.

• exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Felul (comune şi proprii) numărul. • Substantivul. Elemente de construcţie a comunicării Lexicul. genul. • Adjectivul. . Părţile de propoziţie. 4. Utilizarea corectă. Timpul. persoană. • exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute. a elementelor de construcţie a comunicării studiate. Fonetica (actualizare).8. Utilizarea dicţionarelor în scopul confruntării ortogramelor. a unor părţi secundare de propoziţie. completări a propoziţiilor lacunare. Pronumele personal. Sintaxa propoziţiei • Propoziţia dezvoltată.1. Alfabetul şi lucru cu dicţionarele. Părţi principale (predicatul. • exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate.7. sensurilor unor cuvinte. şi/sau complemente. complementul) (ghidat). cîmp lexical – cu folosirea terminologiei. • exersări de alcătuire a familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate şi alcătuirea cîmpurlor lexicale în baza textelor literare şi a temelor de discuţie. număr. • exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea de adjective. antonime cuvinte cu sens propriu şi figurat. 4. • Părţi secundare (atributul. N. pentru a prezenta trăsăturile personajelor. 4. • Exersări de îmbogăţire a vocabularului: clasificări. • Îmbogăţirea vocabularului: sinonime. 4. cu precizări de terminologie ştiinţifică.4. Genul. • exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect.6. Numărul. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. Crearea cîmpului lexical prin tematica indicată sau desprinsă din textele citite. • Propoziţiile după scopul comunicării şi semnele de punctuaţie respective. • Numeralul. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 4. Numărul. 4. Morfologia • Verbul. precum şi al intensificării propriului vocabular. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. în textele redactate. • Acordul predicatului. subiectul). Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers.B. Formarea familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate. subiectul în propoziţie.5. • Pronumele de politeţe. • Familii de cuvinte. 4. Acordul adjectivului cu substantivul (în gen.. 4. Părţile de vorbire. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. Persoana.Competenţă specifică: 4. fonetice. pentru a reda circumstanţele unei acţiuni. aplicări în enunţuri. număr). Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Analiza verbului după timp. • exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi determinat etc. Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de punctuaţie în diferite contexte. Clasificarea părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte sau dintrun mic text. identificări în contexte.Utilizarea eficientă a elementelor de construcţie a comunicării în procesul de învăţare activă a limbii şi literaturii române. texte personale. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative Secvenţa de conţinut: Fonetica. • Pronumele.2.3. Cazuri simple de ortografie a numeralelor.

Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5.6. de lucru cu textul/ cartea şi implementarea lor în diverse • Elementele cărţii după care se poate afla situaţii cotidiene. recomandată la bibliotecă. organizarea bibliotecilor personale. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii.2. exerciţii de comparare a copertelor diferitor cărţi cu scopul de a analiza stilurile diverse de ilustrare. Exprimarea opiniilor şi a • atitudinilor proprii faţă de cărţi şi • Organizarea agendei de lectură a cărţilor de valoarea lor artistică. jocuri literare etc. impresii despre personaje. editura. cuprinsul şi rolul lor. Manifestarea interesului de a • Cartea. exerciţii de analiză a ilustraţiilor cărţii prin diferite procedee artistice: desen. Utilizarea unor tehnici/ strategii pagini). 5. (autorul şi denumirea cărţii). . Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. Demonstrarea interesului de a • organiza o bibliotecă personală. imaginile. 5. expoziţiide cărţi. identificarea anului publicării cărţilor şi comparaţia diferitor ediţii ale aceloraşi cărţi.7. Perceperea valorilor multiple ale Cărţi din literatura artistică naţională şi cărţii de literatură și a presei • universală şi cărţi ştiinţifico-artistice periodice pentru copii. pentru copii (cu un volum de 15-25 5. ghicitori. postfaţă 5. propriului gust etico-estetic. 5. recitaluri poetice. 5. colaj. foto. cercuri literare. Impresii despre carte. filele cu text. pictură.1. Manifestarea atitudinii faţă de (informaţie biobliografică despre lectură prin demonstrarea scriitori).Competenţă specifică: 5. învăţătura etc.. adnotare. cuvinte. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acestora. cărţii. • Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. Componentele cărţii: coperta comunica şi de descoperi tainele (titlul şi autorul cărţii). luînd o anumită atitudine personală. citite (titlul cărţii. ideile.4. Priceperea de a alege cartea informaţii despre scriitor – în unele cazuri. fragmente de texte literare. activităţi de participare activă la diferite experienţe literare – întîlniri cu scriitori. Cartea şi timpul. mai mult: prefaţă. • Organizarea bibliotecii personale. recomandări de alcătuire a unor informaţii despre cartea citită pentru a fi prezentată în faţa publicului din clasă. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de alegere a materialului necesar pentru a-l prezenta la lecţia de limba română – poezii. cunoscînd cel puţin doi indici expresii artistice.).3. despre personaje şi faptele lor.5. activităţi de organizare şi analiză a agendei de lectură după modelul propus în clasă. autorul.

.

Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Bassarabescu „Moş Stan” Nicoletta Chisbac-Huştiuc „Vis împlinit” Dumitru Matcovschi „Moştenire” Hans Cristian Andersen „Povestea privighetorii” Vasili Suhomlinski „Piatra” Erlend Loe „Bunicul” Debbie Herman „Vizita” La Fontaine „Corbul şi vulpea” Mircea Eliade „Răsărit pe mare” Mihail Sadoveanu „Dumbrava minunată” Alexandru Mitru „Legendele Olimpului” Marin Sorescu „Răceala” Cezar Petrescu „Fram. Ursul polar” Ion Druţă „Povestea furnicii” Mihail Sadoveanu „Anii de ucenie” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” Iulian Filip „Plăcinţele cu mărar” Dumitru Matcovschi „Baladă cu Păcală” Aurel Scobioală „Învaţăminte din vorbă cuminte” Mark Twen „Aventurile lui Tom Sawyer” . 2006. repovestire de Al. Elena Cireaşă. Chişinău: Editura Cartier. 5. univ. Redactor: Ioan Ilaş. Carte de citire şi gîndire. Chişinău: Editura Cartier. Prezentarea ştiinţifică a plantelor. 2003. Chişinău: Editura Cartier. Florile dalbe. Cartea 4. 2. Nicolae Dabija „Să trăieşti. Legende sau basmele românilor. Pitiş. Serile la Mirceşti. 2007. Plantele de pe Terra. 4. I. Aureliu Silvestru „Vasile Lupu” „Povestea cu cei doi învăţători” (basm popular armenesc din Transilvania) Anton Pann „Nevoia învaţă pe om” Vasile Romanciuc „Codrii Orheiului” Dumitru Matcovschi „Stejarul” Edmondo de Amicis „Recunoştinţă” Liviu Damian „Un buchet de crizanteme” Octavian Goga „Toamna” Claudia Partole „Copacul” Ion Creangă „Umblarea cu plugul” Barbu Delavrancea „Sorcova” Ion Druţă „Steaua de la Betleem” Vasile Alecsandri „Vasile Porojan” Alexandru Vlăhuţă „Amintiri dintr-o iarnă” Hans Christian Andersen „Fetiţa cu chibrituri” Ion Creangă „Amintiri din copilărie” Iulia Haşdeu „Ghiocelul” Mihail Sadoveanu „Mărţişor” Emma Moscovscaia „Mama” Ion Druţă „Mama” Nicolae Labiş „Întîlnire cu mama” Vasile Romanciuc „Bunica” Spiridon Vangheli „Mărul muşcat” Elena Dragoş „Mama” Aureliu Busuioc „Marele răţoi Max” Adriana Dobre „Copil Ghiduş” Cornelia Turlea-Chifu „Legenda cireşelor la urechi” Ionel Pop „Puii de arici” Iulian Filip „Cireşar cu cireşari” Nina Cassian „Plouă” Dan Clark „Căţeluşi de vînzare” Alecu Russo „Stînca corbului” Gheorghe Dimitriu „Întîlnirea” Mihai Eminescu „Borta vîntului” Pavel Cerny „Povestea bătrînului cîine şi a lupului” G. Amintiri din copilărie şi alte povestiri. Petre Ispirescu. dr. Ion Creangă. Victor Cireaşă şi prof. 6. dr. un ochi rîde” Folclor „Ciobanul şi morarul” Nicolae Labiş „Dacă toate acestea fi-vor învăţate” Mark Twain „Prinţ şi cerşetor” Spiridon Vangheli „Pictorul Aurel David cînd era de seama ta” Ion A. Prof. Spiridon Vangheli. Vasile Alecsandri. Mitru „Un ochi plînge.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare culese din literatura pentru copii 1. Colinde şi urături. Iaşi. 2006. Chişinău: Editura Cartier. 3. univ. Moldovă” Dumitru Corbea „Dor de ţară” Arcadie Suceveanu „De-ar fi să plec vreodată prin străini” Dimitrie Bolintineanu „Daniel Sihastru” Mihail Sadoveanu „Altar de jertfă şi laudă” Vasile Romanciuc „Patria” Grigore Vieru „Pentru limba română” Nicolae Dabija.

Chişinău: Editura Cartier. Stupul de aur. Chişinău: Editura Epigraf. Gilles Bizouerne. legende. Antologie de basme. 2009. 2008. 2008. 2006. Carte despre prietenie şi bună înţelegere. Fabienne Morel. 6. Ed. povestiri. Gilles Bizouerne. Pagini alese din literatura pentru copii. Chişinău: Editura Epigraf. R. Ed. L. Poveştile Cenuşăresei istorisite în lumea întreagă. Hora luminilor. / Traducere şi adaptare din limba franceză: Ala Bujor. 2. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. Carte pentru copii. Chişinău: Editura Epigraf S. 9. Poveştile Albei-ca-Zăpada istorisite în lumea întreagă. 7. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. 64 . Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. 4. Chişinău: Editura Cartier. Carte de lectură pentru copii / Selecţie: Ala Bujor. 5. Antologie de texte / Selecţie: Ala Bujor. a 2-a. Chişinău: Editura Epigraf. Spicuşorul de cuvinte. Fabienne Morel. a 2-a. Poveşti auzite de la bunicuţa. Chişinău: Editura Epigraf.ANTOLOGII: 1.. 3. Fabienne Morel. 10. 2008. 2008. 8. Ediţie îngrijită de Ala Bujor. / Selecţie: Ala Bujor. Adaptare: Ala Bujor. scrisă de cei mari şi ilustrată de cei mici. Literatura română şi universală. 2008. 2007. 2008. Chişinău: Editura Cartier. 2007. Poveşti adevărate. Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura Epigraf. /Selecţie: Ala Bujor. Gilles Bizouerne. Poveştile lui Tom Degeţel istorisite în lumea întreagă.

de la un concentru la altul.independenţă în gîndire şi acţiune. În contextul acestui principiu. corelaţia inter-/transdisciplinară cu alte discipline şcolare. la finisarea şcolarizării.motivaţia pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială.disponibilitatea pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi să înveţe. printre care: . urmărind formarea. restructurarea şi corelarea sistematică a conceptelor de bază şi achiziţiilor aferente ca un aspect esenţial al predăriiînvăţării-evaluării. 0-100. dezvoltarea. . spirit de obiectivitate şi imparţialitate.curiozitate şi imaginaţie în rezolvarea şi formularea de probleme. 0-1 000 000. • Principiul formativ vizează formarea directă a personalităţii elevului în procesul educaţional la matematică. În contextul acestui principiu. Proiectarea curriculumului a fost ordonată de următoarele principii: continuitatea educaţiei matematice la nivelul claselor I-IV şi ciclurilor preşcolarprimar-gimnazial. perseverenţă şi capacităţi de a învăţa. adresat învăţătorilor şi tuturor responsabililor de învăţămîntul primar. a unor structuri ale gîndirii specifice matematicii. delimitarea pe clase a unui nivel obligatoriu de pregătire a elevilor şi profilarea posibilităţilor în învăţare şi obţinere de noi performanţe. . . în învăţămîntul preuniversitar este fundamentat pe următoarele principii. învăţămîntul matematic modern se organizează modular-concentric în spirală. asigurînd coerenţa pe verticală şi orizontală. . care îi vor asigura premisele integrării şcolare la următoarea treaptă de învăţămînt şi ale integrării lui sociale şi profesionale de perspectivă. aprofundarea. creativă.gîndire deschisă. centrarea pe elev. spirit de iniţiativă şi disponibilitate de a aborda sarcini variate. Organizarea spiralată asigură extrapolarea. 65 . Modulele preconizate pentru clasele primare sînt organizate conform concentrelor numerice: 0-10. • Principiul constructiv (al structuralităţii) vizează structurarea. necesare pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevului.tenacitate. Procesul educaţional la matematică în clasele primare şi.obişnuinţa de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice.ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE MATEMATICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Scopul major al educaţiei matematice la treapta primară de învăţămînt vizează formarea competenţelor matematice specifice. . faţă de valorile naţionale şi general-umane.respectul faţă de responsabilităţile individuale şi sociale. 0-20. Curriculum şcolar de Matematică este un document reglator. . în ansamblu. învăţămîntul matematic primar se orientează spre un set de valori şi atitudini. . 0-1 000. sistematizarea şi generalizarea achiziţiilor matematice. asigurînd actualizarea şi adaptarea la particularităţile de vîrstă ale elevilor.

care ar optimiza eforturile de învăţare ale elevilor. investigaţionale.să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare a cunoştinţelor matematice în activităţi de învăţare/evaluare (recomandate).să stăpînească un sistem de cunoştinţe matematice. Modernizarea curriculumului a avut în vedere şi descongestionarea – proiectarea unităţilor de conţinut şi de timp. rezolutive. integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii. se prezintă în mod separat subcompetenţele prevăzute pentru fiecare unitate de conţinut (modul) şi cele preconizate pentru fiecare clasă. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate. conturat de conţinuturi (obligatorii).centrarea pe atingerea finalităţilor. 1 Poate varia în funcție de datele calendaristice.să dispună de capacităţi şi calităţi explorative. Explorarea/investigarea unor situaţii-problemă reale sau modelate. utilizînd achiziţiile matematice. Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe Clasa I II III IV Nr. . proiectate în termeni de competenţe la nivel de treaptă de învăţămînt (competenţe specifice) şi particularizate la nivelul conţinuturilor obligatorii pentru fiecare clasă (subcompetenţe). resistematizarea conţinuturilor în cadrul claselor primare. manifestînd. Rezolvarea şi formularea de probleme. de unităţi de conţinut (module) 5 4 4 5 Nr. subcompetenţele prevăzute la fiecare clasă sînt într-un număr redus faţă de prevederile variantei anterioare de curriculum. de ore pe an1 136 136 136 136 COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI • • • • Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului matematic în situaţii diverse. comportamente adecvate valorilor şi atitudinilor preconizate. în diverse situaţii şcolare şi cotidiene. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă matematică este necesar ca el: . Întru facilitarea activităţii pedagogilor. realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor. 66 . .să integreze şi să mobilizeze achiziţiile personale. personalizînd astfel cunoştinţele funcţionale. în vederea optimizării legăturilor între concepte. evitînd „supraîncărcarea”: transferarea unor conţinuturi la clase mai mari. .

sinteze pe parcursul anului. la discreţia învăţătorului Numerele naturale pînă la 1 000 000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 000 Fracţii Elemente de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. sinteze pe parcursul anului. sinteze pe parcursul anului. la discreţia învăţătorului Numerele naturale 0-1000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. la discreţia învăţătorului Număr de ore 8 24 34 28 30 12 24 62 20 12 18 12 32 56 14 22 12 16 40 12 20 36 I II III IV 67 . recapitulare. sinteze pe parcursul anului. la discreţia învăţătorului Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100 Înmulţirea şi împărţirea tabelară Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. Adunarea şi scăderea Numerele naturale 0-100. Adunarea şi scăderea Ore pentru recapitulare. recapitulare.REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP (orientativ) Clas a Unităţi de conţinut (module) Evocare Numerele naturale 0-10 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 Numerele naturale 0-20. recapitulare.

Identificarea. cub.2.1. triunghi. 2. descrierea. scund/ înalt. imagini după însuşiri indicate sau identificate. în ordinea precizată. sortare. 2. 3. mărime). Continuarea unor succesiuni de obiecte. tot atît/mai puţin/mai mult. interior/exterior. mai mic/egal/mai 68 . triunghiuri. identic/diferit. pătrat. Asocierea numerelor cu grupuri de obiecte (numărul de obiecte. de jos în sus şi invers.). • Intuirea operaţiilor aritmetice de adunare şi scădere. Compunerea şi descompunerea numerelor cu sprijin în obiecte. 1. formă.1. Forme geometrice: cerc. cu startul şi finalul dat. clasificarea unor obiecte. circular etc. Numerele naturale 0-10 • Numărul şi cifra: 1. uşor/ greu. subţire/gros. înainte/ înapoi. desene. Numărarea unor obiecte într-o ordine spaţială dată (de la stînga spre dreapta şi invers. schimb de bani. • Grupuri de obiecte şi corespondenţe. asociate după o regulă simplă. pe/sub/între. CONŢINUTURI ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: Conţinuturi repartizate pe module 1. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Poziţionarea. 0. 1. numărul de ordine al unui obiect). desenarea unor cercuri. • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. 5. Terminologie specifică: sus/jos. scheme. mic/mare. Explorarea modalităţilor de formare. aproape/ departe.2. citirea şi scrierea numerelor naturale 0-10. stînga/dreapta. în raport cu sine şi cu repere fixe date. Observarea formelor unor obiecte concrete sau reprezentate şi compararea cu formele geometrice desenate sau modelate. sortarea. Explorarea modalităţilor de - 7. 2. 1. Reproducerea şi continuarea unor modele grafice repetitive. Elemente de limbaj matematic: număr. Identificarea formelor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător. 2. 2. Gruparea. • Însuşiri ale obiectelor (culoare. 4. cu pasul 1 sau 2. Numărarea fără sprijin. Numărul 10. a formelor geometrice. Compararea unor obiecte. în cuvinte proprii. egalizare cantitativă a unor grupuri de obiecte. cifră. scurt/lung. îngust/lat. 2. prin alăturarea sau înlăturarea a 1-2 obiecte. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-10. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. după 1-2 însuşiri indicate sau identificate. în faţă/în spate. comparare. Recunoaşterea monedelor şi bancnotelor cu valori pînă la 10. Recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu. Înregistrarea rezultatelor numărării unor obiecte/imagini/forme geometrice într-un tabel dat.3. localizarea în spaţiu (mediul înconjurător) şi pe plan (orientarea pe pagină). 6.4. Decuparea. 8. forme geometrice.3.SUBCOMPETENŢE. Evocare • Poziţii şi direcţii. Compararea şi egalizarea cantitativă a unor grupuri de obiecte. vertical/orizontal/oblic. 9. pătrate. Citirea şi reprezentarea orelor fixe pe ceas. imagini. clasificare.

Completarea de tabele. Rezolvarea problemelor simple. Redarea enunţului unei probleme în cuvinte proprii. scădere: +. Elemente de limbaj matematic: . termen. pornind de la: obiecte. 4. Numerele naturale 0-20. Adunări şi scăderi succesive. finalul şi pasul dat. mare.problemă: condiţie. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale de la 11 pînă la 20.. Identificarea numerelor pînă la 20 în contexte uzuale: grupuri de obiecte. Formularea unor probleme simple.3. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor.legătura dintre adunare şi scădere. desene.compunere şi descompunere a numerelor naturale 0-10. rezolvare. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice).5. sumă. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice. Numărarea pînă la 20. în baza sesizării prin observare a ordonării crescătoare sau descrescătoare a numerelor date. exprimarea în cuvinte proprii a proprietăţilor observate. mărire/ micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. diferenţă/ rest.1. mai mare/ mic”. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Explorarea diverselor modalităţi de reprezentare cu obiecte şi figurare prin desene a operaţiilor de adunare şi scădere. organizarea enunţului într-o schemă. semnele de comparaţie: <. mase exprimate în kilograme. -. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: . 3. întrebare. formularea deplină şi scrierea prescurtată a răspunsului.5. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 • Tabla adunării şi scăderii. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 .2. Completarea unor secvenţe ale şirului 0-10. Compararea şi ordonarea numerelor 4. în baza: corespondenţei între grupuri de obiecte. • Probleme simple: de aflare a sumei. exerciţii. 3. cu startul.adunare. răspuns. imagine. scăzător. ordonare crescătoare/ descrescătoare. Explicarea relaţiei între două numere vecine în baza adunării şi scăderii cu o unitate.intuirea proprietăţilor adunării: comutativitatea.2. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. fără sprijin. 3. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. rezolvarea obiectuală şi scrierea cu cifre şi semne. de mărire/micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. a relaţiilor „cu. 4.20. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de adunare şi scădere. Efectuarea adunării şi scăderii numerelor naturale în concentrul 0-10.4. Aplicarea operaţiilor de adunare. enunţ incomplet. 69 . a proprietăţilor adunării şi scăderii. Intuirea proprietăţilor adunării şi scăderii în bază de obiecte. . asociativitatea. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii. în ordinea precizată. în baza încercărilor.. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-10 (vecinii numărului). Identificarea.1. cu şi fără suport concret (riglă). 2. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere consecutive sau alese aleatoriu. . separarea condiţiei şi întrebării problemei. a restului. 3. capacităţi ale unor recipiente. 3. descăzut. =. evidenţiind cuvintele-cheie. >. Compararea numerelor naturale. cuvintele-cheie ale unei probleme. 3.

Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-20 (vecinii numărului). Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural.3. în ordinea precizată. scheme. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere alese aleatoriu. 4.număr natural: număr de o cifră. enunţ incomplet. Elemente noi de limbaj matematic: . scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. cu şi fără suport concret. unităţi. fără sprijin. 4. 70 exprimate în litri. 4. citirea şi scrierea numerelor naturale 0-100. . 4. Rezolvarea problemelor simple. cu şi fără suport obiectual. 2. 5. cu sprijin în obiecte. imagine.3. comentînd etapele de calcul. pentru capacitate.8. Compararea maselor exprimate în kilograme. Contrapunerea unor situaţii de măsurare a masei şi a capacităţii.naturale 0-20. Numerele naturale de la 21 pînă la 100 formate din zeci şi unităţi.1. a capacităţilor exprimate în litri.6. 5. • Probleme cu două adunări şi/ sau scăderi succesive. capacităţi exprimate în litri. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. a proprietăţilor adunării şi scăderii.5. Adunarea şi scăderea.4. Numărarea pînă la 100. Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. zeci. de aflare a unui termen. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-20. 10. pornind de la: obiecte. Compararea şi ordonarea cantităţilor în baza percepţiei senzoriale. cu pasul 1. adunare. în baza încercărilor. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-100. date din calendar. Kilogramul. rezolvare. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. 5. fără trecere peste ordin. 5.operaţie aritmetică: proba operaţiei. întrebare. scheme. mase exprimate în kilograme. monede şi bancnote etc. scădere. • Măsurarea masei. cuvintele-cheie ale unei probleme.4. cu sprijin în obiecte. Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de numere şi determinarea a 1-2 numere următoare. care presupun aflarea sumei şi/ sau a restului. Identificarea numerelor naturale pînă la 100 în contexte uzuale: grupuri de obiecte. fără trecere peste ordin. 4. schimb de bani. • Probleme simple: de comparare prin scădere. răspuns. 20. schimb de bani. Rezolvarea problemelor după algoritmul: condiţie. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-20. Aplicarea operaţiilor de adunare. ore pe ceas. Identificarea numerelor pare şi a celor impare. Litrul. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. Formularea problemelor simple. Completarea de tabele.7. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale pînă la 100 formate din zeci. 4. Numerele naturale 0-100. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. fără trecere peste Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. 5. fără trecere peste ordin. fără trecere peste ordin. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii. Măsurarea capacităţii. Identificarea. desene. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100. schemă. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru masă. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. cu startul şi finalul dat. 5. lungimi exprimate în centimetri sau metri. desene.2. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. Compararea numerelor. în baza descompunerii zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. număr de două cifre. prin .

monetare (ban. utilizînd Adunarea şi scăderea mentală şi în scris (în coloniţă).număr natural: număr par. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. Localizarea unui număr în şirul 0-100. • Formularea problemelor simple de adunare şi scădere. pentru masă (kg). obiecte. Formularea problemelor simple. citirea. m). 5. Unităţi monetare: banul.5. 5. pentru timp. CLASA a II-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului Conţinuturi repartizate pe module 71 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Aplicarea operaţiilor de adunare. săptămîna. compararea lungimilor. ordonarea numerelor naturale 0-100. enunţ incomplet. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. impar. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. scrierea. schemă. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. fără trecere peste ordin. enunţ Determinarea şi compararea duratelor unor evenimente. schimb de numere alese aleatoriu. Rezolvarea problemelor simple. cu şi fără suport scădere şi a proprietăţilor acestora concret. forme geometrice. metrul. folosind rigla sau metrul. • Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. 5. monetare. luna). pentru timp (ora. numere. Adunarea şi scăderea zecilor prin analogie cu adunarea şi Măsurarea timpului. compararea. schimb de bani.8. adunare. bani. Ceasul: ora. • Rezolvarea problemelor simple de adunare şi scădere. Eşalonarea unor evenimente în timp.6. Centimetrul. săptămîna. pătrat. exerciţiu. rezolvării. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. ziua. • Aplicarea operaţiilor de adunare. imagini. număr explicînd în cuvinte proprii mersul Măsurarea lungimii unor obiecte în centrimetri sau metri. a scăzătorului. cub) şi a poziţiilor relative ale unor obiecte în modele date şi în mediul înconjurător. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor • Măsurarea lungimii. triunghi. Exprimarea şi compararea scăderea unităţilor. incomplet. .7. unităţi standard de măsură: pentru Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de lungime. luna. compararea numerelor în baza descompunerii • Probleme simple de de aflare a pentru: compunerea şi descompunerea zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor descăzutului. Evaluările realizate la finele clasei I vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. Calendarul: ziua. pornind de la: imagine. aflarea unor numere naturale. schemă. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm. pentru capacitate (l). leul. numere şi determinarea Elemente noi de limbaj matematic: 5. • Recunoaşterea formelor geometrice (cerc. a datelor în calendar. adunare şi scădere. a 1-2 elemente următoare. exerciţiu.ordin. scădere. numerelor. necunoscute în exerciţii. numere. pornind de la: imagine. Citirea orelor fixe pe ceas. leu). rezultatelor unor măsurători.

fără şi cu treceri peste ordin. în baza comutativităţii înmulţirii. Aplicarea înmulţirii. Adunarea şi scăderea în concentrul 0100 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20. 2. indicate sau identificate prin observare. adunare. explicînd modul de calcul. Estimarea prin comparare. Aplicarea adunării. schema. 1. împărţirii şi a Numărarea cu startul şi finalul dat.1. 1. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de adunare sau scădere. descrierea în limbaj neutru 1 (fără utilizarea terminologiei matematic.5.4. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător.3. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. (a+b)-c. 1. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. . răspunsul. Proprietăţile înmulţirii: Scrierea adunării repetate prin înmulţire. Formarea problemelor cu două operaţii prin înlănţuirea a două probleme simple. Probleme compuse rezolvabile prin 2 operaţii (inclusiv cu formula de rezolvare: a+ (a±b). schimb de bani. 2. Completarea de tabele. Efectuarea înmulţirii prin adunare repetată şi utilizînd tabla înmulţirii. Înmulţirea cu 0. tematică. 72 . • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: . Continuarea. în baza încercărilor şi a probelor operaţiei. Rezolvarea problemelor cu două operaţii după algoritmul: condiţia. fără efectuarea calculelor: a două sume care se deosebesc printr-un termen. Efectuarea adunării şi scăderii pînă în concentrul 0-100. specifice).6.2. întrebarea. a împărţirii exacte prin scădere repetată şi ca probă a înmulţirii.legătura dintre adunare şi scădere. operaţii aritmetice. 1. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Tabla Observarea comutativităţii înmulţirii în situaţii concrete şi exerciţii. 2. Cercetarea cazurilor speciale de înmulţire cu 1 şi înmulţirii. cuvintele-cheie ale unei probleme. cu efectarea succesivă de adunări şi scăderi. cu trecere peste ordin. 2. Adunarea şi scăderea orală şi în scris.1. asociativitatea. împărţire. calcul oral în lanţ. a scăderii comutativitatea.comutativitatea. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. schemă. afarea unor numere necunoscute în exerciţii. cu treceri peste ordin. comentînd etapele de calcul.2.vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice).3. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. scădere. alegerea şi justificarea operaţiilor de rezolvare. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de înmulţire. a-(b+c)). asociativitatea. 1. Rezolvarea problemelor. Înmulţirea şi împărţirea tabelară Identificarea unor situaţii şi acţiuni concrete • Operaţia de înmulţire ca adunare corespunzătoare operaţiilor de înmulţire şi împărţire. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. elementul repetate prin împărţire şi invers. repetată. 1. cu pasul 2-10. • Operaţia de împărţire ca scădere cu 0. • Probleme simple de adunare şi scădere. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. înainte şi înapoi. • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100.

Elemente noi de limbaj matematic: . operaţie aritmetică. 0:a. rubricile cărora pot indica: componentele înmulţirii sau împărţirii. Completarea de tabele. împărţitor. Rezolvarea şi formularea problemelor cu 1-2 operaţii. Construcţia tablei împărţirii. folosind adunarea repetată.adunare repetată. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. Calcul oral în lanţ. Rezolvarea problemelor. preţ şi cost. de împărţire în părţi egale sau prin cuprindere (fără utilizarea terminologiei specifice). cu 2 operaţii. oral şi în scris. care presupun o operaţie de înmulţire sau împărţire. tematică. comutativitatea înmulţirii. dublu. efectuînd înmulţiri şi împărţiri tabelare. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale.5. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de înmulţirea/împărţirea tabelară. 2. factor.6. Explorarea dependenţei dintre cantitate. cuvintele-cheie ale unei probleme. 2. scădere repetată. schemă. treime. repetată. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Exerciţii fără paranteze cu 2 operaţii de acelaşi ordin şi de ordin diferit. Cazuri speciale: a:1. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 • Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. Legătura dintre împărţire şi înmulţire. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. a:a. preţ şi cost prin rezolvarea şi formularea unor probleme simple cu tematica legată de cumpărare-vînzare. Efectuarea comentată. a operaţiilor aritmetice. fără şi cu paranteze. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. 3. folosind legătura cu înmulţirea. 73 Observarea legăturii dintre înmulţire şi împărţire în situaţii concrete şi exerciţii. Tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii. cu paranteze. a± (a:b)). Contrapunerea măririi/ micşorării de cîteva ori şi a măririi/micşorării cu cîteva unităţi. cît. triplu. citirea expresiilor numerice compuse.propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. în baza încercărilor şi a probelor operaţiilor. în baza legăturii cu înmulţirea. în baza . • Probleme rezolvabile prin 1-2 din operaţiile aritmetice învăţate. operaţii aritmetice.4. înmulţire. deîmpărţit. exerciţii cu 2 operaţii. sfert. • Probleme simple: de aflare a produsului. 3. a:0. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. de comparare prin împărţire. împărţire. grupări potrivite ale termenilor. de mărire/micşorare a unui număr de cîteva ori. Dependenţa dintre cantitate. Construcţia tablei înmulţirii. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. Probleme compuse cu 2 operaţii (cu formula de rezolvare: a+(b×a). (b×a)-a. Continuarea. Scrierea rezolvării prin exerciţiu. produs. jumătate.1. calcul oral în lanţ. cantitate-preţ-cost. cu şi fără 3. mai mic/mai mare de cîteva ori. Efectuarea operaţiilor aritmetice în exerciţii cu 2 operaţii.2. 2. indicate sau identificate prin observare. Cercetarea cazurilor de împărţire a două numere egale şi de împărţire la 1 şi la 0.

în probleme cu două operaţii. pătrat. Investigarea dependenţei dintre cantitate. linie frîntă. legate de cumpărare-vînzare. Rezolvarea. indicate sau identificate prin observare. preţ şi cost în contexte problematice reale. 3. Observarea unor succesiuni de forme geometrice. a regulilor de aflare a componentelor necunoscute. descrierea. Sinteza exerciţiului de rezolvare. Continuarea. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. organizarea datelor în tabele. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. folosind: instrumente potrivite. pentru masă: kg. fără efectuarea calculelor. segment de dreaptă. săptămîna. pentru capacitate: l. 4. Corpuri geometrice: sferă. ora. Investigarea unor contexte problematice reale. estimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. schemă. prin exerciţiu. 74 Asocierea unor obiecte cu modele ale formelor geometrice. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. în două probleme simple înlănţuite. Aplicarea metodei de reducere la unitate în probleme simple. luna. pentru încercărilor. linie dreaptă. Completarea unor succesiuni de forme geometrice asociate după reguli simple. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. continuarea succesiunii prin desenarea a 1-3 elemente următoare. explicînd ordinea efectuării operaţiilor. în baza percepţiei senzoriale. formularea. indicate sau identificate prin observare. pentru capacitate. ziua.7. în cuvinte proprii. unităţi de măsură potrivite.2. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. legată de formă sau poziţie spaţială. nestandard şi standard. scheme. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. • Unităţi de măsură: pentru lungime: cm. m.3. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. 4. linie curbă. 3. Măsurarea mărimilor. modelarea figurilor geometrice. Elemente intuitive de geometrie şi măsurări • Figuri geometrice: punct. operaţii aritmetice.1. tematică. cerc. a probelor. Identificarea şi descrierea empirică a figurilor şi a corpurilor geometrice. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de operaţiile învăţate. triunghi. pentru timp: minutul. folosind paranteze rotunde pentru evidenţierea primei operaţii. exerciţiu. 3. care se deosebesc printr-un număr. a organizării datelor în tabele.5. 3. schimb de bani. legate de cumparare-vînzare. a două expresii simple. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime. tranfsormări - . Estimarea prin comparare.6. desenarea. a formelor geometrice. cub. decuparea. asociate după o regulă simplă.paranteze. 3.4.3. modificarea problemelor cu 1-2 operaţii învăţate. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. 4. prin rezolvarea şi formularea de probleme. pentru masă. 4.

monetare: ban. extragerea unor informaţii esenţiale. 4. luna). interpretarea datelor prin comparare. înmulţirea şi împărţirea tabelară. ora. • Formularea problemelor cu 1-2 operaţii.4. fără şi cu paranteze. pentru capacitate (l). • Rezolvarea problemelor cu 1-2 operaţii: cu plan sau cu justificări. exerciţiu. prin exerciţiu. ordonarea numerelor naturale 0 . pentru masă (kg). Numerele naturale 0-1000 Numărarea cu startul. Identificarea. pentru timp (min.100: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin. CLASA a III-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. 75 .ale orelor de după-amiază. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. numere naturale asociate după reguli simple. problematice reale. numerelor naturale 0-1000. referitoare la mărimi şi măsuri. compararea. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor observări. triunghi. ziua. linie dreaptă. indicate sau identificate prin observare. în ordinea • Numerele naturale de la 100 pînă la precizată.1. Conţinuturi repartizate pe module Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. compunerea şi descompunerea a 1-2 ore din minute. scrierea. timp. măsurări. care reflectă dependenţa dintre cantitate. linie curbă. cerc. schemă. monetare (ban. finalul şi pasul dat. modificarea de probleme. segment de dreaptă. leu). monetare. • Completarea unor succesiuni de forme geometrice. Investigarea unor contexte . citirea şi scrierea. cub). Evaluările realizate la finele clasei a II-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. măsurători. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. preţ şi cost. m). tematică. linie frîntă. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0 . • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale. formularea. • Explorarea/investigarea unor contexte problematice reale. operaţii aritmetice. săptămîna. citirea. • Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. sferă. leu. utilizînd unităţile de măsură standard: pentru lungime (cm.100. pornind de la: enunţ incomplet. legate de Rezolvarea. pătrat.

formularea. indicate sau identificate prin observare. trei operaţii. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. 1. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. modificarea problemelor rezolvabile prin adunări. Legătura dintre adunare şi scădere. cuvintele-cheie ale unei probleme. 2. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. cel mult. exerciţii. Localizarea. comentarea etapelor de calcul. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. pornind de la: enunţ incomplet. Elemente noi de limbaj matematic: folosind adunarea şi scăderea. descompunere zecimală a lor. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1000 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-1000. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. Adunarea şi scăderea orală şi scrisă.1.3. 2. cel mult. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-1000. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. Calcul oral în lanţ.predecesor. legată de descompunerea zecimală a numerelor. 2. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. tabele. Formularea de probleme. fără efectuarea calculelor: a două sume. schimb de bani. • Probleme de adunare şi scădere. identificarea şi formularea regulii de formare. Compunerea numerelor şi descompunerea zecimală a lor. cu sprijin în obiecte. Explorarea modalităţilor de • Relaţii de comparaţie a numerelor compunere a numerelor şi de naturale. comentînd modul de calcul. • Exerciţii cu. 2. Completarea unor scheme-lanţuri de 76 . Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. fără şi cu treceri peste ordin. 1. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. 1000. scheme. care se deosebesc printr-un termen. 2. schemă. 2. compararea. enunţuri incomplete. scăderi. numere date. Aflarea numerelor necunoscute în exerciţii. Estimarea prin comparare. operaţii aritmetice.6. • Proprietăţile adunării: comutativitatea. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor. asociativitatea. ordonarea numerelor în baza: scrierii zecimale. Continuarea.5. fără şi cu paranteze. . scheme. 2. tabele. Completarea de tabele. formularea de probleme. Rezolvarea. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut sau prin scăzător. rezolvabile prin 1-3 operaţii. Aplicarea adunării.4. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. tematici. trei operaţii.5.3. pornind de la: obiecte. cu efectuarea succesivă a operaţiilor aritmetice.4. 1.2.1. fără şi cu treceri peste ordin. Rezolvarea. imagini. Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare.2. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-1000. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. prin exerciţiu. succesor.

a două expresii simple. calcule. verificarea prin probe. fără efectuarea calculelor. trei operaţii. care se deosebesc printr-un număr. schemă. 3. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Efectuarea operaţiilor de înmulţire şi împărţire în concentrul 0-1000. Completarea unor scheme-lanţuri de calcule. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. exerciţii.5.1. Efectuarea împărţirii cu rest cu sprijin obiectual. • Proprietăţi ale operaţiilor aritmetice: . 3. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. 3.7. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere.distrubutivitatea înmulţirii în raport cu adunarea (fără utilizarea terminologiei specifice).4. Înmulţirea cu un număr de o cifră. tematică. cu şi fără paranteze. comentarea etapelor de calcul. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor în scheme. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. prin exerciţiu. formularea. 3. operaţii aritmetice. Exerciţii cu 2-3 operaţii învăţate. Estimarea prin comparare. cu efectuarea succesivă a operaţiilor învăţate. 3.2. 2. verificarea prin probe.8.3.împărţirea unei sume la un număr. 100. cuvintele-cheie ale unei probleme. cel mult. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. fără şi cu treceri peste ordin. fără şi cu treceri peste ordin. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. în baza folosirii tablei înmulţirii. 77 . 3. 3. Împărţirea unui număr de 2-3 cifre la un număr de o cifră. Aplicarea înmulţirii. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. exerciţiu.operaţii aritmetice. Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă cu: 10. comentarea etapelor de calcul. asociate după o regulă simplă. estimarea ordinului de mărime al cîtului (cu cîte cifre va fi scris cîtul). care solicită aplicarea operaţiilor şi metodelor învăţate. Înmulţirea orală şi în scris. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. identificarea şi formularea regulii de formare.7. Împărţirea cu rest. tabele. Calcul oral în lanţ. 3. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. • Probleme. Metoda reducerii la unitate. Continuarea unor succesiuni de numere. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. • Exerciţii cu cel mult trei operaţii. Completarea unor tabele sau scheme în care se organizează probleme. fără şi cu paranteze. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale operaţiilor şi a probelor. Împărţirea orală şi în scris. 3. numere formate din zeci sau sute întregi. . tematică. Rezolvarea. exerciţiu. cu şi fără paranteze.6.

m. interpretarea datelor. Exprimarea. săptămîna. m). forme geometrice asociate după reguli simple. indicate în conţinuturi. cub. în baza operaţiilor aritmetice învăţate. linie dreaptă. cel mult. dm. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării învăţate asupra rezultatelor unor profesionale. Elemente noi de limbaj matematic: vîrf. compararea. Investigarea unor situaţii-problemă . • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. segment de dreaptă. figurilor geometrice. latură. Identificarea şi descrierea în segment de dreaptă. linie curbă necesitatea unităţilor standard. triunghi. dreptunghi. şi unităţi de măsură standard potrivite. la numere formate din zeci sau sute întregi. . masă. 3 operaţii. deschisă/închisă.1. şi transformări ale lor. de probleme. schimb de bani. înmulţirea şi împărţirea la un număr de o cifră. împărţirea exactă la 10. • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. citirea. cuboid). 100. măsurători. cu caracter 4. tabele. estimarea compararea rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei dreptunghi. linie curbă deschisă/închisă. utilizînd unităţi de măsură potrivite şi transformări ale lor: pentru lungime (cm. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. modificarea unor observări şi măsurători: . linie frîntă Măsurarea cu unităţi nestandard pentru a sesiza limbaj matematic a formelor deschisă/închisă. Transformări ale unităţilor de măsură pentru folosind unităţi potrivite de măsură lungime. Măsurarea cu instrumente geometrice.pentru lungime: cm. desene. învăţate. la numere formate din zeci sau sute întregi. • Explicarea modului de calcul şi ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. luna. sferă. faţă. timp în baza operaţiilor aritmetice cuboid. care presupun Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. 100. secolul. scrierea. ordonarea numerelor naturale 0-1000. fără şi cu paranteze. anul. din cotidian. tare de organizare a rezultatelor . prin integrarea achiziţiilor matematice. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice • Transformări ale unităţilor de măsură.monetare: ban. înmulţirea la 10. Explorarea unor modalităţi elemenÎnregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători. Estimarea şi 4. desenarea • Figuri geometrice: punct. Rezolvarea.4.pentru masă: kg. pătrat.pentru timp: minutul. rezultatelor unor măsurători. ora. triunghi. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0-1000: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin. Evaluările realizate la finele clasei a III-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. compararea. muchie. . ziua. • Completarea unor succesiuni de numere naturale. cub. • Unităţi de măsură: 4. măsurări identificarea elementelor formelor geometrice. indicate sau identificate prin observare. leu. cerc. formularea. cerc. senzoriale.2.pentru capacitate: l. Investigarea unor contexte problematice reale. linie frîntă deschisă/închisă. dm. 78 .3. practic. linie dreaptă. deceniul. pătrat. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. Elemente inuitive de geometrie şi Asocierea unor obiecte cu formele geometrice.4. • Corpuri geometrice: sferă. referitoare la mărimi şi măsuri. 4.

Noţiunile de ordin. Explorarea modalităţilor de compunere şi descompunere a numerelor. ora. ziua.1 000 000 • Numerele naturale de la 1 000 pînă la 10 000. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale. operaţii. clasă. exerciţiu. Citirea şi scrierea numerelor în tabelul de numeraţie.7.4. . deceniul. care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. anul. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Numărarea cu startul. • Cifre romane (pentru numerele naturale pînă la 30). pentru timp (minutul.1 000 000. înmulţirea şi împărţirea cu 10. ordonarea numerelor. schemă. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. Formularea problemelor. luna. Numerele naturale de la 0 pînă la 100 000. pornind de la: enunţ incomplet. Trecerea de la sistemul zecimal la sistemul roman şi invers. compararea.cifre romane: I. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0 . Conţinuturi repartizate pe module 1. 1000.3. 1. 1.1. în ordinea precizată.5. ordin. 100. Contexte problematice legate de numere mai mari decît 1000. clasă. finalul şi pasul dat. tabelelor. a reprezentărilor figurative. secolul). 1. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 . desene. tabele. comentînd modul de calcul. în baza descompunerii zecimale a numerelor.zeci de mii. Elemente noi de limbaj matematic: . milion.2. 1000.1 000 000. • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. Identificarea poziţiei unei cifre în număr prin determinarea ordinului corespunzător. 100. CLASA a IV-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. monetare (ban. săptămîna. 1. Identificarea regulii de formare şi continuarea unor succesiuni de numere. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. 1. V. • Înmulţirea şi împărţirea exactă la 10. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. Identificarea. Numerele naturale de la 0 pînă la 1 000 000. pentru numere naturale pînă la 30. leu).6. Rezolvarea problemelor cu 1-3 operaţii: cu plan sau justificări. prin exerciţiu. Compunerea şi descompunerea numerelor în termeni zecimali.• • • • pentru masă (kg). Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. Numerele naturale 0 . folosind operaţii aritmetice. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. 1. sute de mii. a metodelor de rezolvare învăţate. prin organizare şi clasificare a datelor cu ajutorul schemelor. pentru capacitate (l). Citirea şi scrierea numerelor naturale pînă la 30 cu cifre romane. X. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării 79 . comentînd raţionamentele efectuate. identificarea claselor în scrierea unui număr. Localizarea. tematică.

3. cel mult. cu şi fără paranteze. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. prin rezolvabile prin 1-3 operaţii. cel mult. comentarea etapelor de calcul. 2. 2. Exerciţii cu 2-4 operaţii învăţate. Alcătuirea şi completarea de tabele rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. trei operaţii. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 -1 2.5. Exerciţii cu. indicate sau identificate Legătura dintre adunare şi scădere. ce se termină cu zerouri. Calcul oral în lanţ. tabele.6. Completarea unor succesiuni de terminologiei specifice). exerciţiu. exerciţiu. exerciţii.3.2. comentarea etapelor de calcul. cu şi fără paranteze. verificarea prin probe. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii învăţate. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător. Formularea de probleme pornind de la: un enunţ incomplet. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0 . Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Explicarea modului de calcul şi a împărţirea la un număr de o cifră.1 000 000. Aplicarea adunării. cuvintelecheie ale unei probleme. Rezolvarea problemelor cu 1-3 • Probleme de adunare şi scădere.1. scăderea orală şi în scris.2.1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă a numerelor 000. care se deosebesc printr-un termen.7. cu şi fără paranteze. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor. fără şi cu treceri peste ordin. fără efectuarea calculelor: a două sume. fără prin observare.1.tabele. trei operaţii. numere asociate după reguli simple. scăderii şi a 000 000 proprietăţilor acestora pentru • Adunarea şi scăderea în concentrul 0 . 2. 2. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. formularea. fără şi cu treceri peste ordin. efectuînd succesiv operaţii învăţate. . Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 03. Înmulţirea şi împărţirea orală şi în scris. Efectuarea operaţiilor de înmulţire 1 000 000 şi împărţire în concentrul 0 . propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. Rezolvarea. Înmulţirea şi 3. Alcătuirea şi completarea unor scheme-lanţuri de calcule. 3 operaţii. justificarea modului de calcul. Estimarea prin comparare. şi cu paranteze.4. operaţii: cu plan sau justificări. 2.1 aflarea unor numere necunoscute în 000 000. • Proprietăţile adunării (fără utilizarea 2. cel mult. fără şi cu treceri peste ordin. desene. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. • Exerciţii cu. calcul oral în lanţ. 2. identificarea şi formularea regulii de formare. operaţii. schemă. Adunarea. ordinii efectuării operaţiilor în 80 profesionale.

numitor.7. reprezentarea citirea şi scrierea fracţiilor.4. completarea unor scheme-lanţuri de calcule cu numerele sau operaţiile aritmetice care lipsesc. Legături între operaţiile învăţate. fără şi cu paranteze. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme.2. trei operaţii. 3.fracţie. fără efectuarea calculelor: a două expresii simple. Scrierea şi citirea fracţiilor în diferite moduri. Explorarea modalităţilor de a • Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi reprezenta prin desen fracţii cu numitor. de limbaj matematic aferent Elemente noi de limbaj matematic: conceptului de fracţie. reprezentări figurative. exerciţiu.exerciţii cu şi fără paranteze. • Aflarea unei fracţii dintr-un număr natural. care se deosebesc printr-un număr. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. • Proprietăţile înmulţirii şi împărţirii (fără utilizarea terminologiei specifice). luînd drept întreg obiecte concrete. 3. cuvintele-cheie ale unei probleme. tematică. Identificarea în contexte uzuale.3 operaţii: cu plan sau justificări. linie de fracţie. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. operaţii aritmetice. 3. tabele. Înmulţirea cu un număr de două cifre. sferturi. care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice şi a metodelor de rezolvare învăţate. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. Aplicarea înmulţirii.5.3. Metoda reducerii la unitate. 4. fracţiilor. • Probleme rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. • Formarea. cu tematică din cotidian. treimi. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale.3. numărător. Reprezentarea fracţiilor prin decupare/ pliere/ colorare. indicate sau identificate prin observare. prin exerciţiu. • Exerciţii cu. 3. adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor. figuri geometrice. 4. cel mult. Investigarea unor situaţiiproblemă din cotidian. 4. identificarea şi formularea regulii de formare. formularea. Rezolvarea problemelor cu 1 .1. 3. schemă. Exerciţii şi probleme simple. 3. numitorul pînă la 20. citirea şi scrierea. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Estimarea prin comparare. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. Perceperea şi utilizarea elementelor • Probleme simple cu fracţii. Folosirea reprezentărilor figurative în rezolvarea de probleme cu fracţii.8. 81 Identificarea fracţiilor în contexte uzuale: jumătăţi. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Metoda figurativă. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet.6. Rezolvarea. în baza regulilor de aflare a componentei necunoscute a operaţiei şi a probelor. . care implică aflarea unui fracţii dintr-un număr. . inclusiv prin metoda figurativă şi reducere la unitate. Fracţii 4.

măsurarea cu instrumente folosind unităţi potrivite de măsură . timp în baza operaţiilor învăţate.2. pătratului. reprezentarea prin desen sau modelare a formelor geometrice. cub.5. propunerea de reguli. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice tematici uzuale referitoare la mărimi şi măsuri. săptămîna. minutul. patrulaterul). Efectuarea adunării şi scăderii fracţiilor cu acelaşi numitor. 82 .1. estimarea . deceniul. lungime. 5. calcularea perimetrelor unor • Corpuri geometrice: sferă. t. etapele de rezolvare. şi transformări ale lor. Explorarea unor modalităţi elemen.pentru timp: secunda. 4. învăţate asupra rezultatelor unor Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. schimb unor observări şi măsurători: de bani. • Perimetrul poligonului. mm. Rezolvarea problemelor simple cu fracţii.4. care presupun Rezolvarea. leu. în cuvinte proprii. descrierea 5. aflarea unei dreptunghiuri şi pătrate. • Unităţi de măsură: necesitatea unităţilor standard. aflarea laturii unui pătrat cu perimetrul dat. Exprimarea. laturi a dreptunghiului. justificînd. tabele. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători. g. măsurători. a elementelor lor. în baza operaţiilor aritmetice din cotidian. succesiuni de forme geometrice. Elemente de geometrie şi măsurări formelor geometrice în limbaj matematic. m. compararea. Evaluările la finele clasei a IV-a se vor realiza în baza standardelor de competenţă pentru învăţămîntul primar. Identificarea şi descrierea în • Figuri geometrice: cerc. con. luna. 5. mileniul. şi unităţi de măsură standard potrivite.4. Transformări simple ale unităţilor de măsură pentru tare de organizare a rezultatelor . corpurilor geometrice. rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei senzoriale. cu învăţate. în baza formulelor corespunzătoare. .4. dimensiunile date. dm. perimetrul Calcularea perimetrelor unor pătrate şi dreptunghiuri cu 5.monetare: ban. secolul. măsură.. Aplicarea formulelor pentru dreptunghiului. cilindru.3. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. desene. cuboid. masă.pentru masă: kg.pentru lungime: cm. km. poligon Identificarea regulii de formare şi continuarea unor limbaj matematic a figurilor şi (triunghiul. după perimetrul şi o latură dată. 5. ora.pentru capacitate: l. formularea. modificarea de probleme. Recunoaşterea. 5. Investigarea unor situaţii-problemă • Transformări simple ale unităţilor de interpretarea datelor. ziua. estimarea Măsurarea cu unităţi nestandarde pentru a sesiza rezultatelor unor măsurători.5. aflarea unei fracţii dintr-un număr dat.

curriculumul şcolar a suportat modificări şi la nivelul studierii ştiinţelor în treapta primară. este întemeiat pe principiile psihodidacticii învăţămîntului postmodern. prin demersul de modernizare a curriculumului pentru disciplina Ştiinţe se urmăreşte valorizarea cadrului european al celor opt competenţe-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor specifice. interesele. Astfel. organizarea modulară a conţinuturilor şi corelarea acestora cu subcompetenţele şi activităţile de învăţare. asociată cu modernizarea învăţămîntului din Europa. În acest context.  Motivaţie pentru informare şi documentare ştiinţifică. Invocarea experienţei de învăţare în baza competenţelor marchează o nouă evoluţie în procesul de studiere a acestei discipline. În această ordine de idei.  Atitudine constructivă şi comportament favorabil faţă de protecţia. • orientarea învăţării spre formarea de competenţe. selectarea seturilor de valori şi atitudini. Din punct de vedere curricular. cultură. “traducerea” conţinuturilor în experienţe de învăţare. ameliorarea şi conservarea mediului ambiant. Acesta presupune un demers de predare-învăţare-evaluare al ştiinţelor din perspectiva formării şi dezvoltării unui sistem de competenţe care să asigure dezvoltarea personalităţii umane care să se implice. în general. aspiraţiile elevilor. prin realizarea unor parcursuri şcolare în mod individualizat. va conta nu doar ce se învaţă. Din perspectivă pragmatică. ci şi de ce se învaţă. integrarea înseamnă organizarea. cunoaştere. Sursa de elaborare a experienţei de învăţare o va constitui . Prin urmare. în viaţa socială. • flexibilitatea ofertei de învăţare. activ şi responsabil.pe lîngă structurile de cunoaştere – necesităţile. punerea în relaţie a disciplinelor şcolare cu scopul de a evita .  Iniţiativă şi disponibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor în cotidian. Una dintre tendinţele majore constă în dezvoltarea unor atitudini şi valori dezirabile:  Pozitivism faţă de educaţie. • promovarea educării şi a participării tuturor copiilor la învăţămîntul de masă (susţinerea dezvoltării incluzive în şcoală).  Interes pentru cunoaşterea trecutului şi prezentului localităţii natale. ale didacticii active.  Curiozitate şi respect pentru diversitatea naturală şi umană. La baza elaborării acestei variante de curriculum stă idealul educaţional al modernităţii.  Toleranţă faţă de opiniile altor persoane. a apărut necesitatea de a fi elucidate mai profund unele aspecte: • concentrarea sistemului de obiective în competenţe funcţionale şi semnificative. civilizaţie. precum şi la exigenţele vieţii sociale. • adaptarea de facto a conţinuturilor predării-învăţări-evaluării la nevoile şi interesele elevului. Republicii Moldova. lumii contemporane în general. Utilizarea competenţei drept element central al unui curriculum modern este. principala provocare a noilor programe pentru disciplina Ştiinţe o reprezintă transpunerea. • selectarea riguroasă a competenţelor şi conţinuturilor curriculare după criterii de calitate. Paradigma disciplinei Ştiinţe are la bază viziunea de integrare. elaborarea sugestiilor metodologice şi de evaluare.ŞTIINŢE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Trecerea la o educaţie centrată pe elev ce prevede formarea calităţilor de personalitate considerate valori mai importante decît valorile ştiinţifice comunicate este unul dintre obiectivele majore ale noului model de proiectare curriculară centrat pe formarea de competenţe. societate.

16]. Pornind de la competenţe comune domeniilor studiate. • protecţia mediului ambiant – ca activităţi de protejare a mediului natural şi social din localitatea sa de influenţa negativă a civilizaţiei moderne. • mişcare – ca schimbare a locurilor ocupate de corpuri. • timp – ca durată a mişcării corpurilor terestre şi cereşti. Integrare mai înseamnă şi stabilirea clară a unor relaţii convergente între cunoştinţele ştiinţifice. Totodată. ca desfăşurare a proceselor.izolarea lor tradiţională [16]. • spaţiu – ca locul ocupat de fiecare corp şi de totalitatea corpurilor de pe Terra şi în Univers.la disciplinele geografie. elaborate de către oamenii de ştiinţă [2. Cunoaşterea ştiinţifică la această vîrstă şcolară se întemeiază pe recepţionarea directă (senzorială) a însuşirilor şi caracteristicilor generale ale obiectelor.  importanţa Soarelui pentru viaţa de pe Terra ca sursă energetică naturală. Conceptul fundamental în elaborarea disciplinei integrate Ştiinţe este cel de „cunoaştere ştiinţifică”. comportamentele elevului şi experienţa sa de viaţă. formarea conceptelor ştiinţifice fundamentale au fost considerate legităţile naturii:  poziţia şi mişcarea Terrei (de revoluţie şi de rotaţie) ca corp ceresc în Sistemul Solar. 4. curriculumul şcolar la Ştiinţe prevede o continuitate prin dezvoltarea competenţelor educaţionale în curricula şcolară . de dezvoltare a unui ansamblu de capacităţi intelectuale şi a unui raţionament individual şi independent. care pune într-o coerenţă logică un ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice. În favoarea disciplinelor integrate ne vin şi teoriile actuale de instruire şcolară. 3. proceselor. biologie. Corelaţiile interdisciplinare reprezintă una dintre perspectivele cele mai adecvate în abordarea fenomenelor şi proceselor complexe. fizică. Pentru aceasta se apelează la „conexiunile interdisciplinare sistematice” prin organizarea unui demers educaţional în care elevul să fie implicat în situaţii concrete şi semnificative. realizînd sarcini care cer competenţe achiziţionate la mai multe discipline şcolare. chimie. contribuind astfel la „formarea unei imagini unitare a realităţii”. fenomenelor din natură şi societate. psihologie. • viaţă – ca relaţionare dintre lumea vie. fenomenelor din natură. şi chimie. a evenimentelor din societate. Procesul de cunoaştere ştiinţifică este un proces de formare a cunoştinţelor fundamentale. Selectarea conţinuturilor ştiinţifice şi organizarea lor pe module este raportată la nivelul de dezvoltare intelectuală a copiilor de această vîrstă şcolară. corelate cu teme specifice ale acestor discipline. dispune de rezerve mari ale 84 . Subcompetenţelor li se asociază conţinuturi structurate modular care sînt abordate în unităţi de învăţare. unitatea dintre material şi spiritual în dezvoltarea continuă a civilizaţiei de pe Terra. precum şi pentru cele din sfera umanului: geografie. care ne demonstrează prioritatea însuşirii informaţiilor ştiinţifice cu caracter integrat şi coerent relaţionate în contextul unei idei ştiinţifice. fenomenelor din lumea vie şi nevie. nevie şi societate: natură – om – natură. planetele. Astfel. om – societate – om. stelele. predarea într-o manieră integrată permite o tratare orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare mai aproape de înţelegere la vîrsta respectivă. fizică. Acestea contribuie la formarea imaginaţiei şi reprezentărilor ştiinţifice despre lumea în care trăim.gimnaziu şi liceu . Ca idee ştiinţifică ce asigură integrarea. astronomie. a desfăşurării proceselor. Specific pentru disciplina şcolară „Ştiinţe” devine faptul că conţinutul integrat situează procesul educaţional într-o viziune globală a cunoaşterii ştiinţifice. se ajunge la o abordare integrată. Luna. care este comun pentru ştiinţele din sfera naturii. Cercetările psihopedagogice realizate demonstrează că la vîrsta şcolară mică (7 – 11 ani) copilul posedă particularităţi cognitive deosebite: el dă dovadă de multă plasticitate şi receptivitate. biologie. naturale şi artificiale şi a celor cereşti: Soarele. atitudinile. deprinderile. a evenimentelor din societate şi din viaţa cotidiană a omului. Principalele reprezentări despre lumea care-l înconjoară pe elevul de vîrsta şcolară mică care trebuie formate la nivel elementar sînt conceptele ştiinţifice despre: • natură – ca diversitate a corpurilor terestre: vii şi nevii. om – om. sociologie etc.

memoriei datorită stocului redus de informaţii ştiinţifice, de o pondere mare a gîndirii concrete, manifestă o imaginaţie vie şi disponibilitate în activităţile de învăţare [2; 3; 4; 13; 14]. Subiectele textelor ştiinţifice întrunesc criteriile generale de selectare adecvată pentru vîrsta respectivă: valoare, accesibilitate, varietate, atractivitate, volum. Unităţile de conţinut nu vor constitui obiectul unor lecţii teoretice. Este important ca elevii să achiziţioneze competenţe necesare în cotidian. Curriculumul şcolar pentru disciplina Ştiinţe promovează, aşadar, ideea de realizare a actului educaţional de predare-învăţare-evaluare în cheia centrării pe elev. Demersurile metodologice concretizate în curriculum impun acţiuni de stabilire a stilului de învăţare al elevului, a particularităţilor intelectuale, a nevoilor individuale etc. în scopul realizării unei învăţări de calitate. Pentru a obţine un final educaţional comprehensiv, prin curriculumul şcolar de Ştiinţe s-a propus o prezentare raţională a unor concepte-cheie din ştiinţele fundamentale. Acestea şi-au găsit reflecţia în conţinuturile acestei discipline, realizată atît prin sistemul de competenţe educaţionale, cît şi prin informaţii ştiinţifice relevante. Pentru a răspunde cerinţelor actuale, disciplina Ştiinţe oferă un cadru interactiv de predareînvăţare-evaluare pentru susţinerea dezvoltării incluzive în şcoli. Aceasta nu se referă doar la copiii cu dizabilităţi, ci promovează educaţia şcolară a tuturor copiilor conform conceptului şcolii pentru toţi. Finalităţile disciplinei sînt reflectate în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în programă. Curriculumul de Ştiinţe îşi propune a fi un demers comprehensiv, relevant, care să promoveze ceea ce este oportun şi, de facto, realizabil. Lucrarea se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, studenţilor şi elevilor, părinţilor. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI ŞTIINŢE 1. 2. 3. 4. Receptarea informaţiilor ştiinţifice Explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare Comunicarea orală şi scrisă utilizând stilul ştiinţific Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul mediului natural şi al celui social Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Clasa Numărul unităţilor de conţinut pe clase 16 18 21 Numărul de ore pe an 33 33 33

Matematică Ştiinţe

şi

a II-a a III-a a IV-a

85

REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI MODULE
Clasa II Conţinuturi Modulul I. Natura – lumea din jurul tău Modulul II. Lumea vie Modulul III. Corpurile cereşti Modulul IV. Mişcarea şi timpul N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii; 1 oră – la discreţie. III Modulul I. Planeta Pămînt Modulul II. Învelişurile Pămîntului Modulul III. Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova Modulul IV. Protecţia mediului înconjurător N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii. Modulul I. Omul pe Pămînt Modulul II. Omul - fiinţă biologică Modulul III. Omul – fiinţă raţională şi socială Modulul IV. Eu şi lumea N.B. 4 ore – evaluări; 1 oră – excursie. Numărul de ore 3 9 5 9 Total: 33 de Ore 5 11 8 3 Total: 33 de ore 3 8 11 6 Total: 33 de ore

IV

SUBCOMPETENŢE, CONŢINUTURI, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)

86

1.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilorcheie: natură, mediu înconjurător, corp, natural/ artificial, ocrotire. 1.2. Descrierea unor caracteristici observabile ale diferitor corpuri din natură. 1.3. Compararea corpurilor din natură pe baza unor observaţii proprii. 1.4. Ordonarea obiectelor pe baza unor criterii date. 1.5. Identificarea unor efecte pozitive / negative ale activităţii omului asupra mediului înconjurător.

Modulul I Natura – lumea din jurul tău  Natura – mediul înconjurător  Corpuri din natură (terestre cereşti)  Corpurile terestre (vii - nevii, naturale - artificiale)

 Excursii pentru cunoaşterea naturii localităţii natale, ţării;  observări ghidate asupra mediului înconjurător;  discuţii despre varietatea şi frumuseţea plaiului natal;  descrierea verbală, în scris, prin desene, modele, aplicaţii a corpurilor din mediul apropiat (forma, culoarea, dimensiunea, materialul din care este compus, utilitatea ş.a.);  exerciţii de identificare a corpurilor vii şi nevii, pe baza însuşirilor acestora (hrănirea, înmulţirea, mişcarea);  exerciţii de comparare şi clasificare a corpurilor conform grupului de echivalenţă (vii/nevii, naturale/artificiale) prin alcătuirea de tabele;  evaluare - descrierea unui corp pe baza unui algoritm dat;  interpretări ale unor acţiuni, atitudini ale omului faţă de mediul înconjurător prin discuţii, jocuri de rol, dramatizări etc.  alcătuirea enunţurilor cu termenii: natură, om de ştiinţă, corp, corp natural, corp artificial, ocrotire;  evaluare - expoziţie de desene cu tematică despre natură.

Modulul II Lumea vie 2.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: localitate, mediu familial, mediu şcolar, convieţuire, mediu de viaţă.; 2.2. Comunicarea, sub diverse forme ale observaţiilor efectuate asupra mediilor de viaţă ale lumii vii. 2.3. Identificarea  Mediile de viaţă ale omului (rurale, urbane; familial, şcolar şi social)  Mediile de viaţă ale animalelor (terestru, subteran, acvatic, aerian)  Mediile de viaţă ale plantelor (terestru, acvatic)  Părţile unei plante (rădăcina, tulpina, frunzele, floarea, fructul cu seminţe) 87

 Observări dirijate asupra vieţuitoarelor şi mediilor de viaţă ale acestora;  joc didactic „Turul oraşului/satului”;  joc didactic „Cutia cu idei” (generarea de idei pentru a face curtea, cartierul, satul, oraşul mai îngrijite, mai curate);  exersări ale unei ţinute corecte în bancă;  joc didactic "Familia mea";  exerciţii şi activităţi de autocunoaştere;

auz. restabilirea imaginilor cu plante.apartenenţei la familie. exerciţii de stabilire a corespondenţelor dintre organismele vii şi mediile lor de viaţă. ilustrarea prin desen a unor plante.  joc didactic "Puzzle". a animalelor din colţul viu al clasei.  realizarea unui jurnal de observare (plante.  atelier de discuţie în baza experimentelor simple care să vizeze dezvoltarea unei plante.  excursii în natură. ale corpului uman.  stabilirea regulilor pentru îngrijirea corectă a plantelor. Aplicarea regulilor pentru menţinerea sănătăţii acasă.  elaborarea unor proiecte tematice (adaptări ale vieţuitoarelor la . social şi cel natural.  redactarea regulilor de igienă ce trebuie respectate pentru sănătatea simţurilor. 2.  ordonarea în succesiune logică de enunţuri sau imagini care prezintă anumite etape din viaţa organismelor vii. animale şi mediile lor de viaţă). miros. Descrierea relaţiilor (de hrănire.6. păsări).4.de reproducere) între sistemele mediului înconjurător.  exerciţii de recunoaştere şi de comparare a mediilor de viaţă ale diferitor corpuri vii. şcolii. ale corpului unui animal. 2.5.  dispuneri în tabel (clasificarea plantelor/animalelor după mediul lor de viaţă). a părţilor componente ale acestora). 2. 2. Demonstrarea importanţei simţurilor în cunoaşterea lumii înconjurătoare. animale. în comunitate. peşti.8. Descrierea părţilor componente ale unei plante.  evaluare – producerea unui text ştiinţific de mic volum despre o vieţuitoare folosind cele cinci simţuri (văz.  activităţi de identificare a caracteristicilor comune animalelor care trăiesc într-un anumit mediu de viaţă (mamifere.  observări directe asupra plantelor din curtea casei. 2. animale cu precizarea părţilor corpului.7.  evaluare – completarea unei fişe de observaţii / a unei grile / a unui tabel la subiect. la şcoală. gust. pipăit).  Schimbările produse în lumea vie  Perceperea lumii înconjurătoare Modulul III 88  evaluare – autoevaluarea propriului comportament în mediul familial. grup şcolar. Interpretarea schimbărilor care se produc în lumea vie. localitate.

trecut-prezentviitor. terestru şi cosmic mediul înconjurător. Documentarea din diverse surse de informare cu referire la corpurile din Sistemul Solar.  Observări directe asupra mişcării corpurilor din natură.. rolul simţurilor în cunoaşterea lumii etc. la dreapta. fişă de observare) a observaţiilor efectuate asupra unor fenomene naturale. Soarelui. iarna)  Timpul (măsurarea timpului.4. la stînga. toamna.2. planificare a timpului.  reprezentarea tabelară a locului corpurilor în spaţiul casei. Lunii. sat. Înregistrarea grafică (tabel. în jurul axei – fără utilizarea terminologiei)  Anotimpurile (primăvara.  evaluare – demonstrarea înţelegerii textului din manual prin interogare reciprocă.3.  descrierea orală a corpurilor cereşti. 3. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: mişcare. utilizînd relaţiile spaţiale: mai jos.5. oraş.2. Amplasarea corpurilor în spaţiile: casă. Ordonarea unor fenomene. oraşului etc.Corpurile cereşti 3.4. Luna)  Spaţiul. 4.  joc didactic „Oraşul Soarelui”. 3.  descrierea modelului Pămîntului (a globului pămîntesc). satului.  activităţi de observare directă a schimbărilor sezoniere. vara. glob pămîntesc. 3.  discuţii despre zborul omului în cosmos. Stabilirea locului unui corp în spaţiu după anumite puncte de referinţă. evenimente pe baza unor criterii date.1. circulară.3.). Pămîntul. Lună. în afară etc.  evaluare – realizarea unui proiect de grup „ Familia Soarelui”. Tipuri de mişcare (rectilinie. clasă. clasei. şcoală.  realizarea unui calendar al naturii. ceasornicul)  Planificarea timpului  Un mediu sănătos 89  Observări directe asupra cerului înstelat. Argumentarea importanţei mişcării pentru vieţuitoare. ceas. anotimp. Utilizarea instrumentelor de  Mişcarea.  Sistemul Solar (Soarele. timp.  experimente simple pentru evidenţierea schimbărilor în natură în diverse anotimpuri. planetele. calendar. redarea prin desen a Sistemului solar. în exterior. Realizarea unor experimente simple în baza unui algoritm dat. planşe despre corpurile cereşti. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: soare. 3. Pămînt. Modulul IV Mişcarea şi timpul 4. orientarea în timp – calendarul. de filme. în interior. mai sus. pe Lună.  exerciţii de exemplificare a tipurilor de mişcare: pe linie dreaptă şi în jurul axei de rotaţie.  observări asupra Lunii. stea. şcolii. redarea grafică a fazelor lunii.  prezentări Power Point. planetă. 4.  exerciţii de comparare a schimbării vremii în diferite anotimpuri . schemă.1. 4.

ziua. ora. completarea unor scheme. De cîtă apă are nevoie planta pentru a trăi. nivelul apei dintr-un vas.  selectarea unor experienţe din activitatea zilnică pentru organizarea programului de lucru al elevului. a ceasului). spoturi publicitare privind necesitatea unui mediu sănătos. la anumite intervale de timp. anotimpurile nu s-ar succede. în care a fost introdusă rădăcina unei plante (se pune în discuţie şi evaporarea apei).  evaluare – concursuri de afişe. ar fi întotdeauna noapte etc. precipitaţii.  exerciţii de planificare corectă a timpului (regimul zilei). Se măsoară. (temperatura medie.)  dezbateri privind efectele intervenţiei omului în natură (avantajele şi dezavantajele intervenţiei sale).6. 4. luna.5. folosirea unui calendar. Mişcarea de rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale.  excursii sezoniere în mijlocul naturii. Importanţa apei în procesul de dezvoltare a plantei. introduse în apă colorată.. 90 . Se foloseşte o andrea înfiptă într-un măr. Experimente (recomandate) 1. durata zilei şi a nopţii etc. Rădăcinile care cresc se orientează către porţiunea umezită. 3. Se folosesc flori albe cu tulpină.măsurare (citirea unui termometru.  evaluare – clasarea informaţiei într-un tabel cronologic. minutul etc.  evaluare – elaborarea unui program de activităţi pentru o zi. 4.  măsurarea diverselor intervale de timp: anul. enunţuri care exprimă diverse relaţii între fenomene (anotimp şi activitatea omului). 2.). Comunicarea sub diferite aspecte a observaţiilor efectuate. Într-un vas transparent se pun boabe de grîu.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţii de problemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar opri timpul. de fasole pe vată/ hîrtie de ziar umezite pe o porţiune. Absorbţia prin tulpină. 4. Aprecierea importanţei protejării mediului înconjurător.

 Uscatul şi apele pămîntesc şi pe o hartă. comunicarea  Viziuni (ştiinţifică şi  discuţii privind cele două viziuni ştiinţifică a religioasă) despre apariţia despre apariţia Pămîntului.5. lichide. alte diferite.cheie: Pămîntului călătorii întreprinse în jurul lumii.). ştiinţifice din surse  evaluare – concurs de afişe. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . Colectarea unor negative ale omului asupra mediului date.  identificarea Republicii Moldova. relief. Identificarea elaborarea unui poster cu diiverse diverselor locuri aspecte ale naturii Republicii Moldova.4. starea apei. curgătorstătător. glob. Descrierea unor Moldova Moldova”.2. uscat. sol. desenelor. capitală.3. utilizînd globul  acţiuni de colectare a informaţiilor pămîntesc. despre termenilor . oraşul Chişinău prin intermediul Internetului.  experimente simple de observare a însuşirilor corpurilor. Pămînt.casa noastră comună!”.  reprezentarea grafică a învelişurilor pămîntului.CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Modulul I 1. ape. hartă. imaginilor cu referire la înfăţişarea planetei Pămînt.  identificarea unor acţiuni pozitive/ 1.1.  evaluare – panou „Terra . locuri după un plan  activităţi de documentare despre propus. circuit. viziunilor despre  descrierea plaiului natal după un apariţia Pămîntului. Proiectarea unor asupra mediului ambiant. cu privire la starea ecologică globală. Modulul II Învelişurile Pămîntului 2.  jocuri de orientare pe globul ţară.1.6. . algoritm propus. acţiuni de ocrotire a mediului redactarea unor texte înconjurător. lichidă şi gazoasă  Învelişul solid al Pămîntului: Formele de relief. aer.  Învelişurile interne şi externe ale pămîntului  Stările de agregare: solidă. Republica Moldova. harta. unor localităţi pe hartă cu indicarea prin enunţuri simple a Harta continentului. Capitala Republicii  proiect tematic „Republica 1. Reproducerea  Globul pămîntesc.  clasificarea corpurilor în dependenţă de starea lor de agregare: solide. 1. Achiziţionarea şi Planeta Pămînt  Prezentarea unor imagini care utilizarea în ilustrează planeta Pămînt.cheie: solid-lichid-gazos.  Republica Moldova. a ţărilor vecine etc. apă. Relieful Republicii 91  Colectarea informaţiilor. ştiinţifice avînd ca reper termenii: Pămînt. a 1. gazoase. informaţii înconjurător local. materiale de sesizare a populaţiei privind impactul negativ a unor acţiuni ale omului 1. înveliş.

Compararea  Învelişul lichid al corpurilor pe baza Pămîntului: Apa unor criterii date. scheme.  evaluare – descrierea unui corp după un anumit algoritm (formă.  exerciţii de completare de scheme. apei. natură. tabele. fenomene. caracteristicilor materiale prelucrate) principale ale  Învelişul gazos al învelişurilor interne şi Pămîntului: externe ale Aerul (proprietăţile Pămîntului. Starea vremii pe baza unei fişe de  Apele curgătoare instrucţiuni date.fenomene naturale. (proprietăţile apei. plante.1. temperatura aerului) 2.4.  activităţi de observare a transformărilor suferite de unele corpuri pe parcursul celor patru anotimpuri (transformări ale apei. animalele şi oamenii răspunsurilor (grupuri de animale. rîurilor. plante de 92  exerciţii de comparare a unor corpuri de acelaşi tip. culoare. tabele. artistice. aerului. aerului. lacurilor.3. întrebuinţări etc. 2. duritate. 2.8. materialul din care este confecţionat. transparenţă.5. plante acvatice. şi cele stătătoare  Învelişul viu al 2. a unui tabel sau a unei scheme ce reprezintă proprietăţi ale corpurilor. Distingerea bogăţiile subsolului.  efectuarea măsurărilor temperaturii aerului. animale etc. stare de agregare. vreme. plante de pădure. comparînd rezultatele cu propriile estimări. 2.  evaluare – interpretarea unei fişe de observaţii despre starea vremii / despre schimbările care se produc în natură. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a  Discuţii după vizionarea unor filme documentare. folosind terminologia specifică. Moldova  Solul (proprietăţile solului. referitoare la legături de hrănire între fenomenele din vieţuitoare) natură observate.7. procese. Înregistrarea datelor.  lectura unui desen. Măsurarea cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale.  exerciţii de recunoaştere pe hartă a oceanelor.6. Descrierea unor stări. 2. 3. în viaţa unui animal sau a unei plante etc.. plante decorative. Formularea Pămîntului: Plantele. ale unor plante.2.)  experienţe pentru evidenţierea caracteristicilor solului. cu desene animate despre animale.  exerciţii de identificare pe planşe a . întrebărilor. mărilor.). mărime. Efectuarea  Circuitul apei în experienţelor simple. formele apei în natură) 2. informaţiilor în fişe de observaţii. Modulul III Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova  Flora spontană: plante de cîmpie.  înregistrarea datelor obţinute în urma observaţiilor şi ale măsurărilor în fişa de observaţii.

via.1. Explorarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor.  exerciţii de diferenţiere a condiţiilor favorabile şi nefavorabile pentru organismele vii. drumeţii. Descrierea relaţiilor între sistemele mediului înconjurător. 3. dramatizări.  Zonele naturale. Stabilirea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat (plante spontane şi cultivate. cerealele)  Lumea animală din Republica Moldova (animale sălbatice şi domestice)  Oamenii. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor .  jocuri de rol. schimbarea culorii. protecţie.  întocmirea unei liste cu măsuri ce pot fi întreprinse în scopul protecţiei mediului din localitatea natală.  activităţi în grup în scopul colectării plantelor pentru ierbare (Atenţie la plantele rare!).2.  excursii tematice. animale sălbatice.  dezbateri pe tema surselor de poluare a mediului înconjurător.  identificarea legăturilor care se stabilesc între lumea vie şi mediul de viaţă.3.  colectarea de informaţii cu referire la caracteristici şi comportamente ale plantelor şi animalelor în vederea adaptării la diferite medii (camuflajul. informaţii  Descrierea plantelor şi animalelor exotice după un algoritm dat. Argumentarea importanţei protejării mediului înconjurător. cultivate.  evaluare . grădina zoologică. ierburi-arbuştiarbori.  colectarea de informaţii în urma unei excursii. expediţii. Cartea Roşie. jurnale. 4.  studii de caz. lanţuri trofice etc. grădina de legume.).  observarea şi descrierea verbală a unor plante din mediul apropiat.).termenilor-cheie: plante sălbatice.  evaluare .4. 3. elaborarea de referate. zonă naturală.  redactarea unor reguli de comportare în mediul înconjurător. 3.2. proiecte referitoare la lumea vegetală şi 93 .3. 4.  Grădina zoologică Grădina botanică Cartea Roşie a Moldovei  Protecţia mediului în care trăiesc diverselor plante şi animale din Republica Moldova. medicinale.  exerciţii de identificare a plantelor şi animalelor conform descrierilor propuse. Ocupaţiile oamenilor din ţara noastră Modulul IV Protecţia mediului înconjurător  Plante şi animale exotice. cultură – livada. Înregistrarea unor date. domestice.organizarea de expoziţii cu obiecte colectate în urma excursiilor. animale sălbatice şi domestice.cheie: plante-animale exotice.  organizarea datelor în tabele şi realizarea unor grafice referitoare la informaţiile achiziţionate.rezolvarea unei situaţiiproblemă. legături de hrănire.  recunoaşterea după imagini a ocupaţiilor oamenilor în localităţile rurale şi urbane. grosimea blănii etc. 4.

despre plante şi animale în fişe de observaţii. Experimente (recomandate) animală din diverse zone ale Pămîntului. Temperatura mediului influenţează creşterea plantelor. Analiza consecinţelor activităţii omului asupra mediului ambiant cu elucidarea măsurilor de remediere. perturbatoare) asupra mediului înconjurător. prezenţa aerului. Însuşirile solului. 4. a apei în sol 2. 4. 4. Experimente care să pună în evidenţă forme diverse şi volume proprii. Eliminarea apei prin transpiraţie este vizibilă într-o zi caldă. Determinarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor.  evaluare . documentarea unor surse ştiinţifice: enciclopedii.6. Starea gazoasă. Formularea de probleme pe baza acţiunilor omului (stabilizatoare. una dintre frunze fiind unsă cu vaselină. Boabe de fasole puse în vase cu vată umedă.7.4.  vizionarea de emisiuni. 4. 3. dialoguri improvizate cu animale de la Grădina Zoologică. Culoarea.  crearea de jocuri didactice „Puzzle” în baza unor imagini ce reprezintă plante. Se compară cantitatea de apă produsă prin transpiraţie în cazul unor frunze introduse în pungi mici de plastic. 6.realizarea unor cărţulii tematice despre plantele. prin desene. Starea lichidă. 4. colaje a importanţei plantelor şi animalelor pentru viaţa oamenilor. permeabilitatea.5. Starea solidă. planşe. 5. 94 . Comunicarea rezultatelor în urma observaţiilor asupra relaţiilor unui sistem. Experimente care să pună în evidenţă forme şi volume proprii. joc didactic „Grădina Zoologică”. animale. animalele protejate de lege şi despre măsurile de prevenire a dispariţiei unor specii. 1. menţinute la temperaturi diferite. Experimente care să pună în evidenţă lipsa formei şi volumului propriu. Transpiraţia plantelor.  comunicarea verbală. atlase.

 exerciţii de identificare a caracteristicilor comune fiinţelor umane. Organele de simţ . Evidenţierea trăsăturilor distinctive ale corpurilor vii. Comunicarea diverselor observaţii asupra locuitorilor ţării noastre. Documentarea din diverse surse informaţionale (reviste. ocupaţii). organe de simţ. 1. naţiune.  evaluare . port.  jocuri didactice pentru .2.3.  descrierea verbală a organismului uman. limbă. vîrstă. Modulul II Omul . Descrierea prin enunţuri simple a viziunilor despre apariţia omului pe Pămînt.4.realizarea unui colaj „Banda timpului”. limba. enciclopedii. igienă.  activităţi de comparare a oamenilor după anumite repere (înfăţişare.).1. toţi oamenii ar fi identici etc.ochii. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: evoluţie.  colectarea informaţiilor.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţiiproblemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar întoarce timpul înapoi. 1.  evaluare – elaborarea unui proiect de grup (obiceiurile poporului nostru. populaţie.  discuţii cu referire la drepturile şi responsabilităţile copiilor.  jocul „ Contraziceri” (confirmarea sau contrazicerea unei afirmaţii la temă).5.  activităţi de observare dirijată a unor distincţii ale corpurilor vii. 1. imaginilor despre viaţa oamenilor în trecutul îndepărtat.1. ocupaţiile oamenilor de la sate/oraşe etc. organe interne.  dialoguri în baza unor situaţii reale sau imaginare la subiect.CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi Modulul I Omul pe Pămînt  Viziuni (ştiinţifică şi religioasă) despre originea omului  Populaţia Pămîntului (rasele umane)  Populaţia Republicii Moldova Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)  Discuţii despre cele două concepţii ale apariţiei şi evoluţiei omului pe Pămînt. urechile. credinţă.  Corpul uman  Creierul. rasă.cheie: organ. emisiuni TV) cu referire la populaţia globului şi a Republicii Moldova. 1. naţionalitate. obiceiuri. nasul. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . pielea  Scheletul şi muşchii 95  Activităţi de observare directă asupra corpului uman.fiinţă biologică 2. 1.

6.  exerciţii de stabilire a corespondenţelor între organele de simţ şi funcţiile acestora.1. somnului. activităţilor efectuate. imaginaţiei . schemelor în urma observărilor.  exerciţii de formulare a întrebărilor la tema propusă.  Exerciţii de aplicare a memoriei. interne) pentru om. mersului etc.  activităţi de prezentare a unor reţete culinare sănătoase.  formularea de reguli cu referire la igiena alimentaţiei şi respectarea acestora. Achiziţionarea şi utilizarea în Modulul III Omul . piele etc. etape de viaţă. nevăzători etc. Valorificarea factorilor de mediu favorabili menţinerii stării de sănătate. Relevarea importanţei vitale a organelor (de simţ.).  exerciţii de descriere a diferitelor corpuri. pe mulaje a organelor interne ale omului. Analiza legăturii dintre principalele organe ale corpului uman şi funcţiile acestuia. 2. 2. 2.4. nas. Procesele de 96 conştientizarea importanţei simţurilor pentru om.  iniţierea discuţiilor despre oamenii cu probleme senzoriale (surzi.  evaluare . plămînii.  activităţi de rezolvare a unor situaţii de problemă. 2. 2.5.fiinţă raţională şi socială  Atenţia. urechi.  jocuri didactice de punere în valoare a regulilor de igienă personală.  efectuarea diverselor aplicaţii pentru înţelegerea funcţiilor organelor interne ale omului. scrierii.  activităţi de identificare pe planşe..). stomacul) Dinţii şi igiena dentară Nutriţia organismului uman Etapele de viaţă ale omului 3.nutriţie.  stabilirea corespondenţei dintre organele omului şi funcţiile acestora. Adoptarea de reguli şi respectarea acestora pentru menţinerea şi dezvoltarea unui corp armonios.  stabilirea unor reguli pentru respectarea poziţiei corecte în timpul cititului.     Ţinuta corectă Organele interne (inima.  stabilirea unor lanţuri asociative pentru diferite cuvinte (ochi.elaborarea unui proiect de grup „Sănătatea corpului meu”.  exerciţii de completare a tabelelor. folosind cele cinci simţuri. 2.3. Explorarea pe bază de planşe.2. gîndirii. de mulaje a componentelor organismului uman. de imagini. Formularea unor concluzii în urma observaţiilor efectuate.7.

fiinţă superioară. Meserii în procesul de cunoaştere. comunicare. coleg. Modulul IV Eu şi lumea  Lumea – mediul în care trăiesc (localitatea natală)  Lumea vie (plantele. dramatizări. animalele şi omul)  Lumea – planeta Pămînt  Lumea – Universul 97  Discuţii despre locul fiinţei umane în lume.  exerciţii de dezvoltare a diverselor procese de cunoaştere. Însuşirile personalităţii Emoţiile. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . teatrul. 3.  activităţi de identificare a unor evenimente.  activităţi de stabilire a drepturilor şi îndatoririlor unui elev. 3.1. de colaborare) Personalitatea. prieten. 3. Analiza diverselor modele de comportament în diverse relaţii: cu colegii. Emiterea viziunilor proprii în legătură cu diverse situaţii din viaţa cotidiană cu referire la relaţiile dintre oameni. ţară. imaginaţia). imaginaţia Relaţiile interpersonale (de rudenie. gîndire. emoţie. familie. memorie.  activităţi de observare a diverselor comportamente ale oamenilor.4. informaţii pe baza unor scheme. localitatea natală.2. hrană spirituală.cheie: mediu ambiant. arhitectura.analiza şi identificarea căilor de soluţionare a unei situaţii-problemă cu referire la relaţiile interpersonale.  discuţii despre importanţa proceselor de cunoaştere pentru viaţa omului.ciorchinele cuvîntului „lume”. sentiment.5. gîndirea. schimbări din viaţa omului.  susţinerea dialogurilor despre regulile de comportare în public. Culegerea unor date despre personalităţile de cultură din Republica Moldova. stimei reciproce. studii de caz. meşteşugăritul).  activităţi în grup în scopul dezvoltării cooperării.  reprezentarea prin cercuri concentrice a apartenenţei omului la familie. gîndirea. adulţii. personalitate. de prietenie. 4. părinţii.comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: atenţie. armonie.  jocuri de rol. Univers.6. tabele. 3. sentimentele Hrana spirituală (literatura.2.  exerciţii de autoobservare. învăţătorii. Terra.  interpretarea unor date. Realizarea de conexiuni între calităţile personale şi faptele personale. imaginaţie. curajului de a interveni în timpul discuţiilor.3. Stabilirea de legături între procesele de cunoaştere (memoria. 4.  evaluare . Realizarea de conexiuni între conceptele lanţului     cunoaştere: memoria. . 3.  evaluare .  activităţi de rezolvare a situaţiilor de problemă. colegiale. pictura.

umflînd un balon. Descrierea progresului tehnicoştiinţific în baza informaţiilor selectate.identificarea unor acţiuni malefice ale omului în natură şi măsurilor de stopare ale acestora. 4.3. 3. Alimente fără gust: Bucăţele de pară şi de măr. 4. Se măsoară şi volumul pulmonar la respiraţie liniştită. Un nas înfundat (răcit) face dificilă detectarea prin gust. discuţii.  organizarea excursiilor în scopul identificării surselor de poluare.  stabilirea (prin jocuri.4. apoi măsoară volumul balonului prin scufundare într-un vas cu apă. După acomodare. mese rotunde). 4. dezbateri. Interpretarea unor informaţii. familie.  definirea noţiunilor: mediu. Reflexul pupilei: Se acoperă un ochi şi se priveşte cu celălalt o sursă de lumină puternică.ierarhic: eu – familia – societatea – Pămîntul – Universul. Un elev legat la ochi şi nasul acoperit nu deosebeşte după gust mărul de pară. Efectuarea unor generalizări în baza cunoştinţelor obţinute. 2.  jocul „Inventatorul”. planetă. Experimente (recomandate) 1. date selectate din diverse surse de informaţii cu referire la poluarea mediul înconjurător.  evaluare . Identificarea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat. 4.  elaborarea unor proiecte. 4.  activităţi de identificare a legăturilor care se stabilesc între om şi lumea înconjurătoare.7. se descoperă primul ochi şi se compară dimensiunile pupilelor. Dacă totuşi elevul detectează diferenţa. lumea vie.   Lumea ştiinţei şi tehnicii Trăim aceeaşi viaţă cu natura  activităţi de selectare a informaţiilor despre progresul tehnico-ştiinţific.6. Mirosul se dovedeşte important în a ajuta gustul la identificarea alimentelor.  vizionarea unui film despre Univers. Cît de precisă este detectarea direcţiei sunetelor? Cum depinde precizia de distanţele dintre sursă şi receptor? Dar dacă se acoperă o ureche? 98 . 4. Univers. dramatizări) unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător. Investigarea diferitor cauze şi consecinţe ale impactului ecologic.  evaluare . concursuri.realizarea unui afiş : „Eu şi Lumea”.5. referate vizînd sursele de poluare a diferitor medii şi a consecinţelor acestora. Capacitate (volum) pulmonar: Elevii suflă tot aerul din plămîni. Auzul ajută la orientarea în spaţiu: Un elev legat la ochi se întoarce spre diferite surse sonore care emit succesiv din diferite locuri. daţi-i să miroasă pară în timp ce mănîncă măr.  completarea unor enunţuri eliptice.  activităţi de generalizare a cunoştinţelor obţinute în cadrul orelor de Ştiinţe (victorine.

în special. orientarea elevilor la formarea competenţelor generale.rolul istoriei la formarea competenţelor generale pentru învăţămîntul primar. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia.modificările din planurile de învăţămînt. pornind de la studierea şi analiza unor 99 . spre cea naţională şi europeană. în general.orientarea elevului la formarea de competenţe integratoare. .5.studierea trecutului istoric. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. în raport cu capacităţile lui individuale şi particularităţile lui de vîrstă. este diminuată precizia detectării distanţelor (numărul de paşi pînă la obiect). valori naţionale şi general umane. Scopul principal al cursului de istorie pentru clasa a IV-a este de a contribui la educarea cunoştinţelor istorice primare şi la formarea abilităţilor cetăţeanului democratic . Vederea ajută la menţinerea echilibrului: Închideţi ochii şi încercaţi să staţi în echilibru pe un picior sau să vă rotiţi şi comparaţi capacitatea de păstrare a echilibrului corpului cu aceea cînd ochii sînt deschişi. 6. . Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. . a băştinaşilor şi a popoarelor vecine şi. la modelul axat pe competenţe. izvoare. În al doilea caz. Elevul fiind înzestrat cu competenţe esenţiale. materiale auxiliare.axarea pe elev. care să-i permită să îndeplinească sarcini elementare din viaţa reală. pornind de la formarea la elevi a unor cunoştinţe.observaţiile şi recomandările experţilor. pornind de la istoria locală. obiceiuri şi tradiţii din istoria.realizarea legăturii interdisciplinare. adecvat cerinţelor unei societăţi democratice.abordarea valorică şi comportamentală. caiete ale elevului. . deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare.). Europei în baza evenimentelor remarcabile. includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor tematice cu un potenţial valoric. .asigurarea posibilităţii de utilizare a materialelor auxiliarele existente (manuale. . Modernizarea Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a s-a efectuat din următoarele perspective: .). resurse On-line etc. capacităţi. privind cu ambii ochi sau cu un singur ochi. ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE SOCIOUMANĂ ISTORIE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul document reflectă necesitatea de a forma elevilor din clasa a IV-a unele reprezentări generale despre istoria familiei.activ şi responsabil. capacităţi şi atitudini generale despre istorie. localităţii. ghiduri ale profesorului. Actualul Curriculum a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective. simboluri etc. profesorilor şi persoanelor interesate de modernizarea curriculum-ului şcolar. experienţele curriculum-ului anterior şi noile realizări în domeniul ştiinţelor educaţionale. care include aspecte legate de introducere în istorie (noţiune şi semnificaţie. a popoarelor lumii. În alcătuirea Curriculumului actual la disciplina Istorie pentru clasele primare s-au luat în consideraţie următoarele aspecte: . activităţii unor personalităţi şi valorilor culturale create de către om pe parcursul timpului. Astfel. prin educaţia istorică în şcoala rpimară ne propunem să contribuim la formarea interesului elevilor pentru trecut. . Vederea ajută la estimarea distanţelor: Experiment analog. Pentru clasa a IV-a se propune un curs propedeutic întitulat Istorie. neamului românesc. personalităţi istorice.

indiferent de originea lor etnică. tehnologică şi ştiinţifică. precum şi alte particularităţi necesare unor cetăţeni democratici activi şi responsabili. apartenenţă etnică (majoritate naţionalăminoritate etnică). Misiunea istoriei ca disciplină şcolară este orientată prioritar spre înţelegerea trecutului propriului popor şi a diversităţii tradiţiilor culturale şi istorice ale popoarelor lumii pentru a înlătura prejudecăţile şi a încuraja toleranţa între oameni. prin intermediul istoriei putem forma apartenenţa la o anumită identitate şi moştenire culturală. ţinînd cont de faptul că Historia est magistra vitae. artei. sexuală etc. selectarea.). Ţinînd cont de vîrsta elevilor şi accesibilitatea informaţiei. de a găsi. localităţii de baştină şi din istoria neamului românesc în interacţiune cu popoarele vecine. religioase. Elevii au responsabilitatea de a învăţa experienţele care să le permită să-şi demonstreze progresul în cunoştinţe. Astfel. are sarcina să asigure realizarea obiectivelor şi standardelor educaţionale contemporane. de exemplu apartenenţă de gen (bărbat-femeie). Lecţiile de istorie trebuie să educe elevii şi să-i ofere generaţiei tinere noi idei şi în acelaşi timp să combată apariţia şi dezvoltarea conflictelor. Într-o societate cu o democraţie reală este necesară o polemică ştiinţifică. însă aceasta trebuie atent şi echilibrat prezentată îndeosebi în cadrul procesului educaţional. fenomenele istorice şi de a da explicaţii istorice echilibrate şi bine argumentate. interpretarea obiectivă a faptelor şi evenimentelor istorice etc. contradicţii etc. apartenenţa lor religioasă. apartenenţă socială (sărac-bogat). Disciplina istorică are menirea de a fi un instrument al educaţiei democratice şi nu al dezbinării societăţii pe criterii etnice. cu cercetarea şi predarea istorie. etnic. diversitatea lumii din perspectivă culturală. orientarea în spaţiul cronologic ajută elevii să înţeleagă şi să aprecieze schimbările istorice. în înţelegerea istoriei şi în interpretarea sensului trecutului. budist etc. deoarece din ele se trag concluzii pentru viitor. respectul faţă de trecut. să examineze cauzele şi consecinţele lor. să însuşească metodele de investigaţie istorică (colectarea. evaluarea etc.evenimente din istoria familiei. predarea istoriei trebuie să aibă la bază ideea de reconciliere şi toleranţă între popoare. apartenenţă religioasă (creştin . educaţia istorică trebuie să reprezinte unul din cele mai importante şi actuale subiecte şcolare care conduce la cunoaşterea trecutului şi moştenirii culturale şi contribuie la formarea cetăţeanului democratic.). Istoria are menirea de a-i învăţa pe elevi să aprecieze rolul şi semnificaţia surselor istorice în procesul de cercetare. Istoria îi permite elevului să-şi mărească entuziasmul pentru utilizarea trecutului istoric prin dezvoltarea abilităţilor de a investiga şi lucra cu sursele istorice de diverse categorii şi tipuri. Conţinutul Curriculumului atrage atenţia la dimensiunile istoriei (viaţa politică. comparaţia. Nu pot fi evitate. Curriculumul la istorie include aceste dimensiuni şi totodată urmăreşte evoluţia societăţii în baza perioadelor istorice: antică. evenimentele din trecut cu caracter negativ (războaie. falsificarea ideologică şi manipularea istoriei sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale unei societăţi democratice. modernă şi contemporană. excluzînd astfel ura rasială. faţă de alte popoare şi culturi. în cadrul educaţiei istorice. să formuleze şi să răspundă corect la întrebări despre trecut etc. xenofobia sau antisemitismul. selecta şi organiza informaţia istorică. culturală şi estetică etc. 100 . Curriculumul actual la istorie include cadrul cronologic şi spaţial. socială şi religioasă. Dar. iar analiza evenimentelor istorice dezvoltă capacitatea de interpretare a diferitor situaţii cu caracter istoric. Istoria îi ajută pe elevi să înţeleagă mai bine locul şi rolul ideilor. de a prezenta evenimentele. cultural. Învăţămîntului istoric are o legătură directă cu patrimoniul cultural. modului de viaţă a poporului şi ţării de origine în comparaţie cu alte popoare ale lumii. Aşadar. Însuşirea terminologiei istorice.păgîn. Astfel. medievală. Învăţămîntul istoric. de a da interpretări ale trecutului. analiza. economică. credinţelor. musulman. deoarece anume pe calea cercetării şi educaţiei istorice se poate însuşi apartenenţa la o anumită identitate etnică şi culturală a fiecărui cetăţean.) şi evoluţiei omului din diferite perspective: social. de rînd cu celelalte obiecte şcolare. sistematizarea. religios. Totodată elevii trebuie să înţeleagă şi aprecieze rolul şi semnificaţia celorlalte popoare. ideologice sau oricare ar fi acestea.).

Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate. Formarea comportamentelor şi valorilor-naţionale. Administrarea disciplinei Istorie Nr. după cum urmează. (dicţionare şi enciclopedii pentru copii) în descrierea vieţii cotidiene a oamenilor din diverse epoci istorice.de ore pe an 34 SUBCOMPETENŢE. 6. 5. • exerciţii de alcătuirea a portretului unei Prezentarea rezultatelor unor personalităţi istorice (prin povestire. locuinţe. cîte o oră pe săptămînă. utilizînd hărţi istorice simple. comunităţii. 2. pentru a demonstra ataşarea omului Caracterizarea personalităţilor de diferite locuri. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric. desen). plasa evenimente din trecutul familiei. fapte şi remarcabile din istoria spaţiului evenimente din istoria localităţii natale. “mai istoria românilor. utilizînd termenii “mai vechi”. 2. românesc. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE Nr. 5. • alcătuirea unui desen despre schimbările Selectarea diferitelor tipuri de intervenite în viaţa proprie şi a membrilor informaţii despre un eveniment familiei.. localităţi. • utilizarea literaturii suplimentare Valorificarea surselor istorice orale. 7. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP Structura şi conţinutul Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a sînt concepute pentru un an de studii. 1. • exerciţii de citire şi utilizare a hărţilor istorice. CONŢINUTURI. Exemple de activităţi de învăţare şi evaluare Însuşirea şi recunoaşterea • Exerciţii de descriere a activităţii omului în termenilor istorici de bază din istorie. vers. ţării etc. • realizarea unui interviu/reportaj cu oamenii care au participat la evenimentele istorice din localitate. Descrierea datelor şi evenimentelor obiceiuri). 3.COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. în total 34 ore. 4. Descrierea situaţiilor. 3. • exerciţii de însuşire şi alcătuire a unor segmente de axă cronologică pe care vor Orientarea în spaţiul istoric. de unităţi de Aria Clasa conţinut curriculară Ştiinţe socioumanistice IV 21 Statutul disciplinei Obligatorie Nr. modificări în modul de viaţă al comunicare. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice. istoric din două surse diferite. 101 Subcompetenţe . în special. unelte. 4. localităţii. nou” (de exemplu: ocupaţii. faptelor şi proceselor istorice. oamenilor din localitatea natală. elementare din istoria românilor.

civilizaţie. comunitate. realizarea unor reflecţii despre o vizită la muzeu sau excursii pe locurile istorice din localitate. 102 . naţiunea) nostru.unire. sfinte europeană. Obiceiuri. Valori şi tradiţii în istorie . imperiu. secol. Timpul şi spaţiul în istorie . vecini. comunitate. genealogie. prezentarea unei comunicări succinte în baza unui tablou. stat. sărbători. secvenţe de filmul istoric sau a unei povestiri cu conţinut istoric. Columna lui Traian – mărturie a . ştiinţa. vestimentaţia oamenilor în istorie .Chr.independenţă. Localitatea mea .sultan. Imn. tradiţie. voievodat. a Chr.casă. rege. Cetăţi – centre de apărare 16. 13. Ştefan cel Mare şi Sfînt – renumit Basarabi. datini şi tradiţii . ştiinţă. 15.monument. romani.cronologie. Dimitrie Cantemir . 2.domn şi cărturar . Şcoala. Europa – comunitate a popoarelor libere şi democratice 14.voievod.diplomaţie. Mircea cel Bătrîn şi Alexandru .strămoş. Biserici şi mănăstiri – locaşuri . . societate. domni. Neamul (poporul.biserică. neam. cneaz.• • • • • Exemple de competenţe finale: Organizarea şi implicarea persoanelor cu care comunică în jocuri didactice cu utilizarea axei cronologice şi hărţii istorice. Locul familiei în istorie p.cetate.unificator şi reformator al Ţărilor Române .. III. viteji regi ai geto-dacilor 7. independenţă. alţii.educaţie.democraţie.familie. II. dinastie. arta şi literatura . mănăstire. Muşatini. . Locuinţa. strămoşeşti . participare în pregătirea unei expoziţii „Tradiţii şi obiceiuri ale familiei. I. 18. Republica Moldova – stat independent şi democratic . monument de cultură. 4. cel Bun – strategi şi diplomaţi 9. 5. noi. trecutului istoric 8. 3. artă.istorie. Constituţie. alcătuirea şi prezentarea în colaborare cu cei apropiaţi a arborelui familiei din care face parte.localitate. libertate. Mihai Viteazul – unificator. Sugestii de conţinuturi Unităţi de conţinuturi Termeni şi concepte de bază Istoria ne învaţă Izvoarele istorice . deceniu. Ioan Cuza . strateg . geto-daci.ostatic. trădare. oamenilor din localitate”. 11. scaun şi diplomat domnesc. literatură. Stemă. Burebista şi Decebal – cei mai . cnezat. integrare 17. an. neatîrnare. universitate. drapel. vestimentaţie şi port naţional. iscusiţi . alimentaţia şi .obicei.unificare. cetate (davă). datini. 19. filosofie. Fapte şi personalităţi istorice 6.. provincie. principat. ţară. otoman. autoritate. ţară. sfat domnesc. 20. tratat. domn al Moldovei 11. Al.izvoare istorice (scrise şi nescrise). 1. Viaţa copiilor în istorie Nr. mileniu. 12. 10.

.. Mi-ar plăcea să locuiesc în epoca. Vecinii noştri 4. 103 . 7. precum şi cu celelalte obiecte de studiu. educaţie. Jocurile copiilor în diverse epoci istorice 5. jocuri. Familia mea în istorie 3. precum şi activităţi în comunitate contribuind la formarea competenţelor generale. 6. Unele din ele pot fi organizate integrat cu alte discipline de studiu sau ore de dirigenţie. Pagini din istoria localităţii 2. raion. timp liber. responsabilită. 9. Nu toate subiectele pentru activităţile de sinteză sînt obligatorii. Sugestii pentru activităţi de sinteză* 1. Monumentele istorice povestesc..drepturi. Tradiţii şi obiceiuri în localitatea de baştină 8. republică etc.. Oamenii cu care ne mîndrim în sat.. Republica Moldova – stat european * Lecţiile de sinteză reprezintă elemente de legătură între unităţile de conţinuturi studiate.

a căror realitate nu poate fi pusă la îndoială. priceperi şi deprinderi moral-spirituale.se exprimă printr-un sistem de categorii.şi transdisciplinare.totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit. adică conştientizarea sensului vieţii – autoperfecţionarea propriei fiinţe (expresia morală) şi formarea unei personalităţi desăvîrşite (expresia spirituală). încredere în virtuţi. integrativ de cunoştinţe. bunătate. Reuşita implementării disciplinei Educaţia moral-spirituală s-ar traduce prin: a fi conştient motivat şi activ pentru promovarea valorilor general–umane: adevăr. sociale etc. Curriculumul este un instrument util atît pentru cadrele didactice care predau disciplina EMS. norme. caracter sistemic . precum şi pentru ceilalţi profesori. toleranţă. artistice. Implementarea acestor valori va contribui la sporirea motivaţiei şi interesului pentru învăţare. Accent se va pune pe dimensiunea afectivă. materializarea experienţei specifice vîrstei prin accentuarea dimensiunii afectivatitudinale. estetice. integrativ de cunoştinţe. Implementarea acestor valori va contribui la stabilirea unei coerenţe necesare între conţinutul educaţiei şi mediul socio–cultural. alcătuind un ansamblu unitar. spirit de cooperare. motivaţională. În cadrul orelor de EMS. bine. cu mediul înconjurător. caracter axiologic . deoarece totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit.fiecare element al conţinutului educaţiei moral– spirituale este corelat cu celelalte. a şti să faci. care se condiţionează reciproc. între componentele conţinutului educaţiei moral–spirituale. înţelepciune. pace. în perspectiva formării unei viziuni inter. dreptate. practicarea unui stil de viaţă de calitate. atitudinală şi cea socială a educaţiei. formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive. reguli. patriotism. achiziţionate / cunoscute la studierea celorlalte discipline şcolare. Conştiinţa moral-spiritulă a elevilor va fi demonstrată de atitudini. capacităţi şi atitudini moral-spirituale. comportamente/ competenţe şi cunoştinţe cu privire la semnificaţia unor concepte şi norme din sfera valorilor umane. ale căror componente sînt reciproc condiţionate şi avînd drept obiectiv major pregătirea copilului pentru a aprecia şi promova valorile general-umane şi naţionale. caracter algoritmic . valori etice şi spirituale ce se cer cunoscute şi respectate pentru orientarea eficientă în viaţa socială.se bazează pe valorile general–umane descoperite şi verificate de practica milenară. utilizării cunoştinţelor şi capacităţilor dobîndite în viaţa reală. autonome care să armonizeze relaţia cu sine şi ceilalţi.EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul curriculum constituie documentul normativ al disciplinei şcolare Educaţia moral-spirituală (EMS) pentru clasele I-a – a IV-a. spirituale. a şti să fii în scopul sporirii motivaţiei pentru învăţare a elevilor. asigurînd o treaptă finală. asigurînd o treaptă finală. caracter epistemologic se bazează pe gnoseologie care studiază procesul cunoaşterii aşa cum se desfăşoară în cadrul ştiinţei. deoarece exprimă raporturile esenţiale şi generale între conştiinţa şi conduita moral–spirituală. Conţinutul acestui curriculum are: caracter legic. cadrele didactice vor orienta demersul educaţional al elevilor în perspectiva conştientizării conexiunilor între: a şti. credinţă.are drept obiectiv major studiul valorilor autentice. Scopul Educaţiei moral-spirituale este formarea conştiinţei moral–spirituale în anii de şcolaritate. 104 . cunoaşterea/promovarea patrimoniului cultural al poporului şi deschiderea spre alte culturi.  Administrarea disciplinei Pentru clasele primare este prevăzută 1 oră / săptămînă în componenta invariablă a planului de învăţămînt. caracter teleologic . caracter obiectiv . formarea şi dezvoltarea unor comportamente adecvate. de integrare şi adaptare socială. constituind un ansamblu unitar. Disciplina şcolară EMS se axează pe toate valorile morale.

. experienţa agenţilor educaţionali (învăţător. social şi cel natural.demonstrarea respectului faţă de părinţi şi cei apropiaţi. . prezenţa sau lipsa strategiilor metodologice etc.exemplul. Eu şi familia mea. CONŢINUTURI. . Calităţile/trăsăturile de caracter . persoanei.portofolii individuale. . Drepturile şi îndatoririle . CLASA a II-a Conţinuturi 1.recunoaşterea semnificaţiei unor norme din sfera valorilor moral-spirituale. .jocul de rol. de mare importanţă pentru contingentul concret de elevi etc. părinţi).argumentarea atitudinii de respect şi mîndrie faţă de sărbătorile familiale şi naţionale. . poate completa conţinutul cu teme noi. Reguli şi norme din sfera a caracteristicilor valorilor moral-spirituale. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Conţinuturi Competenţe specifice .Cooperarea cu ceilalţi. – pedagogul poate schimba ordinea anumitor subiecte din curriculumul dat. copilului.acţiuni de interes comunitar. .dialog despre sărbătorilor 8. • Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil adecvat unei lumi in schimbare.jocul creativ. . pentru realizarea unui schimb de opinii referitor la calităţile/trăsăturile de caracter ale personajelor din poveşti. SUBCOMPETENŢE. .memorarea versurilor cu conţinut educativ. . Prezentul curriculum permite să se elaboreze seturi didactice alternative. COMPETENŢE SPECIFICE • Utilizarea conceptelor specifice valorilor moral-spirituale pentru cunoaşterea şi respectarea tradiţiilor naţionale. Calităţile unui copil. .exerciţii de recunoaştere 3. poporului: obiceiuri. 5.studii de caz. .Exerciţii de autoevaluare . Trăsături moral-spirituale ale 105 Competenţe specifice . . copii.recunoaşterea sărbătorilor calendaristice şi de familie.dialog despre sărbătorile 7. normelor de convieţuire în societate.Jocuri de autocunoaştere ale personajelor din poveşti.Recunoaşterea unor Activităţi de învăţare/evaluare . Sărbători familiale şi naţionale. . experienţei religioase. comunităţii. denumirea temei. în baza imaginilor. tradiţii. 6.În funcţie de condiţiile concrete – nivelul de pregătire al învăţătorului. 2. Activităţi de învăţare/evaluare 1.completarea Agendei Faptelor Bune. în perspectiva extinderii aspectul funcţional–aplicativ al conţinutului educativ moral–spiritual. • Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii.autoevaluarea comportamentului propriu în mediul familial. 4. . Activităţi în beneficul de Crăciun şi Sfintele Paşti. • Aplicarea normelor din sfera valorilor umane in stabilirea relaţiilor interpersonale pozitive. Patrimoniul spiritual al calendaristice şi de familie.

Libertatea . dreptatea. 6. 4. a comportamentului prin raportare la exemplele învăţate. artistice specifice vieţii moral-spirituale. Crăciunul. . . . Competenţe specifice . folclorice. 4. .Adevărul 3. . 3. elev . . Dragostea faţă de cei din jur.asumarea răspunderii pentru casa părintească. Pildele biblice.portofolii individuale.părinte. 12.povestiri orale.exprimarea în cuvinte proprii a poveţelor lui Iisus Hristos. 2.exerciţii de elaborare a unui . Cartea . .acţiuni de interes comunitar. Motive folclorice. . Sărbătoarea Paştelui în familie şi în comunitate.studiu de caz la tema relaţiilor: elev . Frumeseţea prieteniei.investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice.participarea la pregătirea şi desfăşurarea sărbătorilor de familie şi calendaristice. Sfintele Paşti. Dragostea faţă de părinţi.elev. Valorile culturale ale neamului – tezaur spiritual. . 7. . scripturale. Aplicarea învăţăturilor Bibliei în viaţa de zi cu zi: 106 Activităţi de învăţare/evaluare . elev -matur. Crăciunul în familie.completarea Agendei Faptelor Bune. . . CLASA a III-a Conţinuturi 1. . persoanei.studiu de caz: stabilirea calităţilor personajelor din texte literare sau ale unor persoane reale.acţiuni de interes comunitar. Dragostea faţă de Patrie. 10. arta populară.exerciţii de descriere a tradiţiilor sărbătorilor de Crăciun şi Paşti. .valoare spirituală. 5. 11.explicarea moralei textelor biblice/literare în raport cu situaţiile din viaţă. Frumuseţea naturii.identificarea în textele citite a valorilor centrale creştine: libertate. . adevărul. 9.analiza situaţiilor de viaţă reale şi imaginare conform normelor din sfera valorilor moral-spirituale. biblice. . .Realizarea unui proiect la tema obiceiurilor strămoşeşti păstrate în localitate. 8.acceptarea noţiunii de valoare moral-spirituală în texte artistice.memorarea unor versuri cu conţinut educativ. . naţionale. Crăciunul în comunitate. 5. . .Identificarea situaţiilor din cotidian din perspectiva valorilor moral-spirituale. lăcaşurile sfinte.jocul creativ. .portofolii individuale.identificarea valorilor naţionale proprii neamului nostru.investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice. .concepte din sfera valorilor moral-spirituale în contexte diferite. localurile culturale. dragostea faţă de altul.discuţii la tema momentelor principale din viaţa lui Iisus Hristos. . Valori centrale ale religiei creştine: .Dreptatea . elev -învăţător. Poveţele lui Iisus Hristos.Dragostea .joc creativ. 2. . arta populară.

6. şcoală. . animale. . .studiu de caz despre variante de reacţionare în contexte concrete. 3.discuţii libere.stabilirea corespondenţelor între calităţile personale şi faptele personale. . artistice. . Valori personale şi valori naţionale. . . culturii etc. a noţiunilor specifice valorilor moral-spirituale.discuţii în grup în baza textelor şi imaginilor despre tezaurul cultural naţional.atitudini faţă de plante. Universul copilăriei: familie. .reacţionarea adecvată la .întîlniri ale elevilor cu reprezentanţi ai comunităţii locale. Competenţe specifice . . Sărbători naţionale. . 7. Tradiţii şi obiceiuri locale.miniproiecte de acţiune moral-spirituală.completarea Agendei Faptelor Bune. . . Dezvotarea de activităţi în beneficul comunităţii. la şcoală. 4. .realizarea de mini proiecte. Religia creştină ortodoxă – religia oficială a Republicii Moldova.Utilizarea.atitudini de compasiune morala textelor biblice. . CLASA a IV-a Conţinuturi 1. comunitate.analiza personajului/persoanei după trăsături fizice şi morale (portretul fizic şi moral).asumarea propriei răspunderi faţă de acţiunile proprii şi faţă de cele ale grupului de apartenenţă. ARIA CURRICULARĂ ARTE 107 . mediu. . în contexte noi.elaborarea unui text de autoanaliză cu oportunităţi de îmbunătăţire a calităţilor şi faptelor personale.acţiuni de inters comunitar.argumentarea semnificaţiei şi respectului faţă de normele din sfera valorilor moralspirituale. . . 2.completarea Agendei Faptelor Bune. .atitudinea corectă a copilului în familie.proiect pe tema posibilităţilor de soluţionare a a unei probleme din domeniul mediului ambiant.argumentarea valorilor învăţămintelor biblice.analizarea.elaborarea unor rebusuri tematice. a unor situaţii din sfera valorilor moralspirituale. . prin lucru în echipă. faţă de copii cu handicap.joc creativ. Activităţi de învăţare/evaluare . .exerciţiu de stabilire a corespondenţelor dintre calităţile morale şi modul de comportament.acţiuni de inters comunitar.. 5. . cotidiene. faţă de prieteni.participarea la soluţionaea problemelor ce privesc propria dezvolare. . Esenţa şi semnificaţia valorilor moral-spirituale. . text scurt de caracterizare a acţiunilor într-o situaţie concretă.jurnalul personal: impresii notate în timpul orelor. .

Cîntecele şi jocurile îi fac pe copii veseli. în special. ghiduri etc. ca o consecinţă a racordării educaţiei muzicale la standardele europene şi la vechile tradiţii naţionale. Prevederile acestui obiectiv sînt luate în seamă şi dezvoltate numai în ultima vreme. ţinutul natal. buni. Prin specificul şi conţinutul său. Actualul Curriculum şcolar ia în consideraţie tendinţele moderne ale dezvoltării curriculare pe plan internaţional. Strategiile didactice la Educaţia muzicală se vor axa. contribuind la creşterea unui „suflet frumos”. Arta muzicală acţionează şi asupra dimensiunii morale a personalităţii. În Planul de învăţămînt. curriculară unităţilor de conţinuturi pe clase Arte I 1 II 4 III 3 IV 1 Nr. pentru care se prevede cîte o oră pe săptămînă. principiile şi orientările conţinute în Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova. de aceea temele nu vor fi reformulate. Pentru profesorii de muzică. să-şi iubească familia. Perceperea clară a materiei. cît şi prin virtuţile sale formative. vioi. Putem menţiona cîteva elemente de noutate integrate în Curriculum: centrarea procesului educaţional pe elev. natura înconjurătoare. muzica solicită nu numai intelectul elevului. Statutul disciplinei Obligatorie Administrarea disciplinei Aria Clasa Nr. perseverenţi. autorii de manuale.34 de ore. corecţi. total anual . de ore pe an 34 34 34 34 Metodicile europene şi româneşti anterioare recunoşteau muzica drept o artă a sufletului şi intelectului şi îşi propuneau să o trateze sub dublul ei aspect: de artă şi ştiinţă. disciplinaţi. valorificarea la nivel superior a valenţelor formative ale muzicii. a unor trăiri şi sentimente. tematismul constituind o “busolă” de orientare în desfăşurarea procesului de predare / însuşire a artei muzicale. cu implicaţii directe în declanşarea unor stări.EDUCAŢIE MUZICALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI La baza prezentei variante de Curriculum sînt puse prevederile Legii învăţămîntului. prietenoşi. armonios. trimestrului. omise sau înlocuite cu altele. ci şi mai ales afectivitatea. Beneficiarii actualului Curriculum sînt elevii claselor I-a – a IV-a din învăţămîntul primar. Educaţia muzicală desfăşurată la treapta primară dezvoltă gustul pentru frumos şi sensibilitate a copiilor. fundamentarea educaţiei muzicale pe formarea competenţelor muzicale ale elevilor (şi nu pe obiective). Aceştia învaţă să fie harnici. generoşi. cu o aleasă sensibilitate pentru valorile etice şi spirituale. constituie un document reglator la disciplina Educaţie muzicală şi concretizează acea arie de acţiuni spre care tinde şcoala prin ansamblul demersurilor sale educative. familiarizarea cu conţinutul cîntecelor şi apoi povestirea textelor 108 . Se pot opera modificări doar în ceea ce priveşte materialul (repertoriul) muzical pentru interpretare şi audiţie. pe realizarea acestor elemente de noutate. Conţinutul de idei al cîntecelor influenţează pozitiv procesul de formare a caracterului copiilor. abordarea interdisciplinară în studiul muzicii. pregătindu-l pentru marile probleme ale vieţii. materia de studiu este structurată după principiul tematic (teme generale ale anului. Educaţia muzicală îi influenţează pozitiv şi sub aspect intelectual. semestrului). Educaţia muzicală are statut de disciplină obligatorie.

manifestîndu-se tendinţele de limitare a conţinutului obiectului la activitatea de cîntare şi învăţare de cîntece sau la însuşirea unor noţiuni de teorie a muzicii şi la cultivarea unor deprinderi elementare de solfegiere. de aceea şi presupune două niveluri: informativ-teoretic şi formativaplicativ. Denumirea de educaţie muzicală. acţionale care exprimă calitatea omului de a percepe şi aprecia. Prin forme şi direcţii de lucru specifice. abilităţi practice şi atitudini dobîndite prin învaţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. capacităţi. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. Prin îmbinarea armonioasă a modalităţilor de realizare a educaţiei muzicale şi folosirea mijloacelor audio-vizuale se contribuie la consolidarea cunoştinţelor. Pentru a defini mai cuprinzător şi exact scopul educaţiei muzicale în şcoală. ambianţă. Ca rezultat al contactului cu realitatea muzicală şi prin exerciţii se formează reprezentări. Realizarea educaţiei muzicale pe aceste două niveluri oferă condiţii reale de formare a competenţelor muzicale specifice la elevi. înţelegerea. acestea fiind modalităţi de reflectare a universului în care individul se regăseşte ca element component. ea deplasînd accentul de la teorie şi cunoştinţe elementare de notaţie muzicală. afective. comportamentale.interpretative. se limpezesc criteriile de apreciere valorică. de la deprinderi de solfegiere şi cîntare. emoţional-psihologic şi spiritual. ca parte a educaţiei estetice. plăcerii. Astfel. Competenţa muzicală reprezintă un ansamblu integrat de cunoştinţe. ca disciplină şcolară. urmăreşte cultivarea capacităţilor copiilor de a aprecia frumosul din artă. este necesară precizarea denumirii obiectului de studiu. se înfiripă cultura teoretică. viaţa socială şi de a contribui la crearea frumosului prin forme de manifestare specifice vîrstei. categorii. este mai adecvată. formarea de priceperi şi deprinderi reproductiv . adaptate vîrstei şi 109 . receptivitate la emoţiile estetice. acceptată în tot mai multe ţări. cît şi prin capacitatea de a audia. cu extinderi în planul formării competenţelor generale. sensibilitate.acestora le dezvoltă copiilor spiritul de observaţie. are ca scop final formarea culturii muzicale în calitatea ei de parte componentă a culturii spirituale şi generale. ca o mlădiţă dintr-o tulpină. Pledînd pentru o educaţie muzicală bine organizată. contribuind astfel la formarea şi desăvîrşirea personalităţii. Nivelul informativ-teoretic vizează instruirea. spre cunoaşterea. natură. competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. dobîndirea de cunoştinţe. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Educaţia omului şi numai în particular a muzicianului . simţirea şi trăirea muzicii ca fenomen artistic. le îmbogăţeşte cunoştinţele şi vocabularul cu noi cuvinte. judecăţi. noţiuni. atitudinilor muzicale care conduc spre formarea competenţelor muzicale. mai complexă. prinde rădăcină şi creşte în solul sufletesc al neamului nostru” iar manifestările muzicale ale copilăriei sînt “acele exprimări sonore ale bucuriei. renumitul etnomuzicolog George Breazul vede copilul astfel: “un mugur prins de o ramură. deprinderea de a utiliza limbajul muzical şi de a descifra mesajul artistic. Educaţia muzicală are valenţe reale în formarea tinerilor în baza valorilor general-umane şi specifice naţionale.iată dezideratul disciplinei Educaţie muzicală în învăţămîntul preuniversitar. competenţa generală specifică ariei curriculare „Arte” este competenţa estetică. capacităţilor. reproduce şi a crea valori muzicale. care a variat de-a lungul timpului: “Cîntul”. calificată drept un ansamblu de achiziţii atitudinale. “Cîntul şi muzica”. a trăi şi iubi Frumosul în concordanţă cu spiritualitatea şi cultura epocii în care trăieşte. Educaţia muzicală. capacităţi de reproducere şi interpretare. această formă specifică de educaţie a constituit una din preocupările centrale ale şcolii din toate timpurile. Noţiunea de educaţie artistică (muzicală) este interpretată ca proces individual continuu de autodesăvîrşire spirituală a personalităţii prin multiplele forme de contactare cu artele frumoase. ca o sămînţă ce încolţeşte. satisfacţiei”. Nivelul formativ-aplicativ se referă la atitudinea adecvată faţă de valorile estetice muzicale şi se concretizează prin ideal estetic. Educaţia muzicală. Astfel.

acestea fiind reflectate în Standardele educaţionale: .principiul pasiunii. Competenţele muzicale se pot forma doar în baza unor predispoziţii (înnăscute) şi capacităţi senzoriale specifice domeniului. culturale. .principiul unităţii educaţiei.principiul asemănărilor şi deosebirilor. . rezultat. „de la intuire la conştientizare”. . responsabilitate. angajament. produs). 5. Pentru cadrele didactice respectarea principiilor „de la practică la teorie”. . . sociale. 2. Criteriile de competenţă formată sînt: . Cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii fenomenului muzical–artistic din perspectiva semnificaţiilor emoţionale şi estetice.nivelului cognitiv al elevului.cunoştinţe muzicale şi despre muzică. .principiul “de la practică la teorie”. Demonstrarea dexterităţilor muzicale şi integrarea în activităţi artistice şcolare. 3.activism muzical (muncă. instruirii şi dezvoltării muzicale. . Receptarea şi promovarea valorilor muzicale naţionale şi universale.disponibilitate pentru muzică (interes. Utilizarea terminologiei muzicale specifice pentru reflecţie şi autoexprimare. motivaţie). Competenţele sînt structurate pe domeniile principale ale Educaţiei muzicale. Activitatea educaţională din cadrul disciplinei Educaţie muzicală se va efectua conform următoarelor principii: .analiza – caracterizarea muzicii.audiţia / receptarea muzicii. 4. . Identificarea mijloacelor de expresivitate muzicală conform rolului fiecăruia din ele în redarea imaginii artistice şi a mesajului ideatic al operei muzicale.interpretarea vocală / corală / instrumentală a muzicii.principiul intuiţiei.principiul corelaţiei educaţiei muzicale cu viaţa. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP 110 . în vederea rezolvării unor probleme dintr-un sistem de orientări valorice naţionale şi universale muzicale. . dorinţă.creaţia elementară muzicală în sinteză cu alte arte. muzicalitatea reprezentînd un complex calitativ de capacităţi ce asigură performanţa muzicală. va însemna punerea accentului pe trăirea vie a mesajului muzical şi nu pe „teoretizarea” lui. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. .

Clasa I II III IV Temele Eu şi Muzica 1. Limbajul muzical. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I 111 . CONŢINUTURI. Noţiuni de sintaxă muzicală 3. 3. cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale. Forma muzicală Muzica poporului meu Nr. Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. Marşul. dans. Marşul. cîntec. dansul. Melodia – mijloc important al limbajului muzical. dansul. 4. de ore 34 8 8 8 10 12 10 12 34 SUBCOMPETENŢE. 2. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii. cîntecul în creaţii muzicale de proporţie. 2. 1.

lin. generale şi a mesajului lucrării păsări. tradiţiile. obiectelor.muzica glorifică limba poporului. distracţiile. exerciţii de reproducere. caracteristicile unor animale. - Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Audiţii muzicale cu anunţarea scopului didactic. audiţii a unor exemple de muzică fără program. • intonarea expresivă a melodiilor . posterelor reprezentînd instrumente muzicale. sentimentele de simple cu un diapazon limitat. • manifestarea plăcerii şi interesului . emise de anumite păsări. furtuna. săltăreţ. formaţiilor de muzică. exerciţii de respiraţie. colectarea imaginilor. sentimentele. convorbiri despre rolul muzicii în viaţa copilului. cu instrumente muzicale.muzica povesteşte despre viaţa copiilor şi alte arte ocupaţiile lor: jocul. propusă. discutarea conţinutului de expresie al lucrării. maşini etc.. jertfirea de sine articulaţie. exerciţii de audiere muzicală în scopul comparării caracterului muzical şi al conţinutului imagistic al lucrării. eroic. munca. emisie corectă. curajul. • improvizarea ritmică pe o temă . muzicale şi pseudoinstrumente. picior etc. concertelor. . sărbătorile populare. omului reflectate în lucrarea . urma audierii sau interpretării . naturii prin prisma impresiilor umane • utilizarea cuvintelor şi expresiilor (vîntul.mîndria. bătăi din palme. . gîndurile conţinutul muzicii. de cultură vocală: respiraţie.. peisaje ale naturii etc. maiestuos.Subcompetenţe Conţinuturi - Audiţia/ receptarea muzicii Eu şi Muzica Ce sentimente redă muzica? • identificarea caracterului creaţiei .tristeţea. recunoaştere a sunetelor din natură. căldură redate prin caracterul • demonstrarea elementelor principale duios. dicţie. interpretate sau audiate şi gama variată • raportarea caracterului muzical la de trăiri sufleteşti comunicate prin emoţiile. avîntul.muzica descrie fenomenele şi obiectele pentru activităţile muzicale. Ce povesteşte muzica? Creaţie elementară muzicală în sinteză cu . animale. muzicale. nostalgia. răsăritul şi apusul potrivite pentru descrierea dispoziţiei soarelui. păsări. dragoste. vizionarea spectacolelor. portrete ale cîntăreţilor. lejeră a sunetului.). cantabil al muzicii. sărbătorile etc. exerciţii de dezvoltare a vocabularului şi memorare a termenilor muzicali.. • desenarea din impresiile obţinute în învăţătura. aplicaţii) inspirate din muzica audiată. dicţie. emisie a sunetului. artiştilor.stabilirea relaţiei dintre caracterul lucrării muzicale. lucrării muzicale. caracterul vesel. titlului lucrării muzicale şi compozitorului. • acompaniere ritmică cu instrumente triumfător. evenimentele şi faptele importante din Analiza/caracterizarea muzicii istoria şi cultura neamului. exerciţii de acompaniere ritmică. elaborarea unor desene (colaje.muzica evocă obiceiurile. participare la sărbătorile şcolii. ploaia.bucuria şi voia bună reflectate prin muzicală. în muzica cu caracter solemn. jucăriilor. peisaje. de glumă al Interpretarea vocală/corală/instrumentală muzicii.

accentele. Grigore Vieru.posibilităţile formative ale muzicii.noţiuni elementare despre caracteristicile sunetului muzical: înălţime. semnul repetării etc. “Trece oastea lui papuc” M. Doga. “Casa noastră” Grigore Vieru. . . Ciocanu. “Mutzachi trage pe mitz-mitz de coadă” J. gradaţii de intensitate a muzicii: de la pp-ƒƒ. genurile principale (cîntecul. nuanţe dinamice. durată. “Limba romînească”. Jora. “Anul Nou”. “Răsună codrul”. . Grigore Vieru. “Treci. “Chemarea păsărelelor” A. soare. Vieru. “Poveste de seară” N. intensitate. “Hora păcii” . “Cîntec de leagăn”. “Marea” Piotr Ilici Ceaikovski. “Gutuiţa”. melodie. . “Luci. Haceaturean. “Clovnii” C. “Mama” I. „viaţamuzică”. “Drag mi-e jocul romînesc”. “Noapte” A.dezvăluirea relaţiei: „om-artă”. dansul). Grigore Vieru. “Arici. F. “Toamna” Ion Macovei. Rameau. pogonici!”. “Ciocîrlia” M. D. “Pui de lei” Grigore Vieru. De ce avem nevoie de muzică? . “Ţărişoara mea” Din folcrolul copiilor: “Trei iezi”.Cum povesteşte muzica? . “La moară”. diminuendo. A.reprezentări generale despre: mişcarea muzicală (tempouri). Brătianu. “Cîntec napolitan” 113 . “Doina”. audierea concertelor. luci” E. Rimski-Korsakov. “Steaua sus răsare”. Grigore Vieru. Buciuceanu. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală I. “Pluguşorul”. Negrea.nevoia de muzică a copilului. vizionarea spectacolelor cu subiecte şi tematici accesibile. “Alunelu” Ion Macovei. ritm. marşul. semne grafice de expresivitate a muzicii (fermata. instrumente muzicale.excursii la muzee de artă. ploaie”. “Primăvara” R. timbrul muzical. “Masă mare”. “Soarele”. Jora. “Sorcova”.). Petra Basacopoi.joc muzical–didactic pentru însuşirea practică a noţiunilor predate. crescendo. “Marş” Dmitrii Kabalevski. Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev. “Cîntecul vîntului” M. “Fusul” Melodie populară. Matcovschi. Macovei.

conversaţii de rezumare a mesajului lucrării muzicale. . opera. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .desenarea chipului muzical al mamei. Analiza/caracterizarea muzicii • descrierea conţinutului literar al unui cîntec reliefînd valenţele poetice ale textului. lucrări muzicale. • compararea lucrărilor muzicale şi caracterizarea diferenţelor sau CLASA a II-a Conţinuturi Marşul.T. Zgureanu.imitarea prin mişcări şi gesturi a felului de interpretare la instrumente muzicale. cîntecul în creaţii muzicale de proporţie . . . . dansul. . individual sau în grup. baletul. . . simfonia. .dramatizarea unor lucrări folclorice şi de autor. expresivă.jocuri muzical–didactice vizînd dezvoltarea capacităţilor muzicale.exerciţii vocale pentru obţinerea expresivităţii interpretării.muzica comunică despre sentimentele. cheia sol. . . “Cîte litere ştii tu?” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • identificarea auditivă a celor trei mari spere ale expresivităţii muzicale: cîntecul.discuţii despre funcţia pe care o îndeplineşte fiecare gen în viaţa omului. marşul. • utilizarea instrumentelor muzicale simple sau a jucăriilor muzicale pentru amplificarea expresivităţii interpretative vocale. .exerciţii cu instrumentele muzicale (ritmice. al prietenului.elementele determinante ale expresivităţii muzicale: melodia şi ritmul. “Moara” T. Interpretarea vocală/corală instrumentală • interpretarea corectă.Audiţii muzicale ale lucrărilor reprezentative aparţinînd celor trei mari sfere de expresivitate. cîntecului.diversitatea largă a genurilor din cadrul fiecărei sfere de expresivitate muzicală. ritmico-melodice) pentru consolidarea deprinderilor de interpretare instrumentală. Grigore Vieru. trezeşte asociaţii spaţiale şi relaţii cu fenomenele sonore din realitatea înconjurătoare. Marşul. cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale . artişti. personalităţi istorice reflectate în muzică. .exerciţii de scris-citit muzical: note pe portativ. dansul. .rolul pe care îl îndeplineşte fiecare sferă de expresivitate muzicală în viaţa omului şi anumite circumstanţe de funcţionare ale lor. . gîndurilor omului. asocierea chipului cu melodii. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii .exerciţii de identificare a elementelor de bază ale genurilor de proporţie: baletul.colectarea informaţiilor despre interpreţi. • înţelegerea şi remarcarea aspectelor descriptive şi a posibilităţilor comunicative ale lucrării muzicale. Versuri populare. valori de note. . . Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unui ison la o melodie propusă. al învăţătoarei. alte semne muzicale grafice. actori. 114 . timbrale.capacitatea de integrare a sferelor de expresivitate muzicală şi formarea unor genuri muzicale distincte. dansului. • selectarea imaginilor plastice potrivite pentru ilustrarea lucrărilor muzicale cu caracter contrastant. Popovici.caracterul muzicii este expresia sonoră a caracterului şi trăirilor sufleteşti ale omului. dansul. redă diverse tipuri de mişcare.exerciţii de distingere a genului muzical.jocuri muzical–didactice pentru redarea prin mişcări a caracteristicilor dinamice. a unor cîntece simple în limita unei octave.noţiuni elementare despre genuri muzicale de proporţie: opera.trăsăturile distinctive ale marşului.

selectarea din diferite surse (mass–media. fapte. vocal-instrumentale. solemn.conversaţii. măreţ. tempou şi caracter energic.caracterizarea muzicală proprie a unor personaje. Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. dans. TV. cîntec. expresivitatea deosebită a elementului melodie. comunicări.întîlnirea sferelor de expresivitate muzicala în creaţiile muzicale de proporţie. mixte. dans.elaborarea unor fişe cu criterii proprii de apreciere valorică a lucrării muzicale. lecturi în vederea însuşirii unor date importante privitoare la temele abordate.• similitudinilor. . nuanţele artistice ale creaţiei determinate de prezenta caracterului de marş.lucrul cu manualul şi alte surse pentru însuşirea noţiunilor muzicale. sferele de aplicare şi efectele emoţionale produse. . precizînd particularităţile distinctive ale tipurilor de marş. dansul-în balet. . genuri şi forme vocale. instrumentale. coloritul general al creaţiei determinat de prezenţa caracterului dansant. cărţi. reviste) a informaţiilor referitoare la evenimentele muzical–culturale din ţară.cantabilitatea în contextul variat al muzicii. a unor fenomene naturale utilizînd termeni. corale. . dans. acţiuni. destinaţia muzicii de dans. . simfonia.caracterul de marş în genuri vocal-corale.trăsături specifice ale muzicii determinate de caracterul de marş: ritm cadenţat. marş. . prezenţa caracterului dansant în creaţii. .audiţii muzicale pentru distingerea particularităţilor specifice ale genurilor de cîntec.caracteristicile muzicii de dans: ritmuri şi tempouri specifice. . 115 . vocal-instrumentale spre deosebire de lucrările în caracter de marş sau dans al ritmice de registru ale lucrărilor muzicale. instrumentale. . . .elementele de bază ale genurilor de proporţie: cîntecul / interpretarea vocală în operă. cîntec . . expresii specifice. exprimarea propriilor impresii şi sentimente despre lucrarea muzicală.completarea unor fişe. preponderenţa cantabilităţii în genurile vocale. relatări.

“Hora” şi “Brîul” Piotr Ilici Ceaikovski. Plîngăreaţa. vine primăvara” George Enescu. “Cavaleria uşoară” Piotr Ilici Ceaikovski. partea a II-a Tudor Chiriac. “Cvartetul de coarde nr. Grigore Vieru. “Vals-glumă” Serghei Rahmaninov. “Marş nupţial” din uvertura “Visul unei nopţi de vară” Piotr Ilici Ceaikovski. Grigore Vieru. la Ştefan Vodă” Colind: “Colindul de Crăciun” Grigore Vieru. “Brîul” Eugeniu Coca. “Grăuraşul” Cîntec popular: “Am plecat să colindăm” Grigore Vieru. “Marş” Serghei Prokofiev. “Piţigoiul” Colindul de luptă: “La poartă. “Ploaia”. fragment Paul Constantinescu. Grigore Vieru. “Albumul pentru copii”. “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. “Dansul micilor lebede” Piotr Ilici Ceaikovski. 2”. “Cine cîntă-aşa” Melodie popular de joc: “Alunelu” Alexandru Ranga. Grigore Vieru. Suita “Trei dansuri romîneşti”. Grigore Vieru. Cantata “Luci. “Polca din bătrîni” Piotr Ilici Ceaikovski. “Marş” Piotr Ilici Ceaikovski. “Marşul toreadorului” din opera “Carmen” 116 . Poemul “Mioriţa”. Baletul “Lacul lebedelor”. “Scump învăţător” Grigore Vieru. Răutăcioasa”. Dmitri Kabalevski. “Trompeta şi toba” Franz Suppe. “Ghioceii-frăţiori” Andrei Tamazlîcaru. soare. fragment Nicolae Saxu. “Hora albă” Cîntece din folclorul copiilor: “Gutuiţa”. fragment George Enescu. “Vine. 1”. “Păsărel” Timotei Popovici. versuri populare. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală Eugen Mamot. “Trenul” Cîntec popular: “Cîntec de leagăn” Eugen Mamot. Piesa pentru pian “Tîndală şi Păcală” Dmitri Kabalevski. Grigore Vieru. Piesa pentru pian “Vesel-Trist” Ghenadie Ciobanu. “Marşul soldăţeilor de lemn” Frederic Chopin. luci”. “Paparudă” Zlata Tcaci. “Trei prietene: Ştrengăriţa. “Vine. Grigore Vieru. “Rapsodia romînă nr. “Graiul meu” Iulia Ţîbulschi. “Copăcel”. numărul “Limba noastră” Ion Macovei. “Polca italiană” Orchestra de muzică populară “Lăutarii”. Oratoriul “Mioriţa”. “Dansul florilor” Cîntec popular haiducesc: “Cucuşor cu pană sură” Dans popular. vine luna mai” Repertoriu pentru audiţii Eugen Doga. “Coasa” Dumitru Gheorghiţă. aranjament pentru voce şi pian. “Cîntecul napolitan” Giuseppe Verdi. Grigore Vieru. Grigore Vieru. Grigore Vieru. “Dansul micilor negri” din opera “Aida” Georges Bizet. 2”. “Caloianul” Ion Macovei. Ion Onu. “Fluturaşii” Sergiu Croitoru. “Cîntec fără cuvinte” Ludwig van Beethoven. 1”. Grigore Vieru. fragment Tudor Chiriac. “Cvartetul de coarde nr. “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. „Rapsodia romînă nr. “Marş” din baletul “Spărgătorul de nuci” Eugeniu Coca.muzicii. “Zburdă iedul pe muncel” Ion Macovei (prelucrare).“Toboşarul” Dumitru Gheorghiţă. Georgeta Moraru. Axentie Blanovschi. “Marş funebru” din sonata si-bemol minor pentru pian Felix Mendelssohn-Bartholdy. Vals din baletul “Frumoasa din pădurea adormită” Dmitri Şostakovici. Anatol Ciocanu. Filip Mironov.“Soldaţii” Balada populară “Mioriţa”. fragment Ion Macovei.

exerciţii de intonare expresivă şi frazare. Eroica”. expresive şi descriptive. Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) .exerciţii de dezvoltare a vorbirii prin utilizarea de termeni muzicali şi expresii poetice. poezii. partea a II-a. fragment Frederic Chopin. fluier etc. marş funebru Ludwig van Beethoven. . cu elemente de interpretare în 2 voci. . . tempoul). timbrul. . .elementele limbajului muzical ca mijloace prin care muzica îşi realizează posibilităţile comunicative.intonaţia şi punctuaţia muzicală.asemănări şi deosebiri dintre limbajul muzical şi limbajul vorbit: norme de organizare şi prezentare a limbajelor. Interpretarea vocală/corală instrumentală • cîntarea sincronizată cu acompaniament. “Ecoul” CLASA a III-a Conţinuturi Limbajul muzical . • utilizarea în mod corect a tehnicilor de interpretare la instrumente muzicale (clapă. “Sonata si-bemol minor”. şi semnificaţiile lor în desfăşurarea muzicii.Exerciţii de substituire a ritmului (cu păstrarea liniei melodice) pentru consolidarea noţiunii de gen muzical.specificul limbajului muzical comparativ cu alte modalităţi artistice de exprimare.melodia – componentul de bază al limbajului muzical. unităţile sintactice ale melodiei (motivul – intonaţie.melodia – elementul definitoriu al graiului muzical. jocuri muzical-didactice distractive pe un libret /text literar. conştientă a melodiilor simple.Piotr Ilici Ciaikovski.utilizarea dicţionarului de termeni muzicali pentru explicarea unor noţiuni. “Marşul” din Baletul “Spărgătorul de nuci” Ludwig van Beethoven.exerciţii de interpretare în canon şi la două voci. tobă. . • identificarea formelor muzicale.participare activă la viaţa artistică a şcolii. 3. fraza-propoziţie. . povestiri. Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unei melodii simple. .exerciţii de precizare a elementelor definitorii ale 117 . 3”. povestiri. perioade). minor. . exclamaţii muzicale. “Marş funebru” din “Simfonia nr. . .rolul elementelor limbajului muzical în redarea imaginii muzical – artistice a lucrării (ritmul.exerciţii de distingere a genului muzical. Melodia – mijloc important al limbajului muzical .alăturea de melodii simple. individual.elaborarea unei glosar de expresii poetice selectate din poezii.exersarea interpretării la instrument în baza unui text simplu de note. 3” Ludwig van Beethoven. poveşti pentru utilizarea lor în descrierea muzicii. fenomene muzicale. partea a II-a. cîntec. • selectarea muzicii la poveşti. dans. modul major. . “Simfonia nr. cu ison. expresive pe versuri selectate la dorinţa elevului. registrul. .). a elementelor de structură şi înţelegerea semnificaţiei lor în dezvoltarea ideii muzicale. în canon. . . “Simfonia nr. . solfegiere elementară.exerciţii de solmizare. “Mars funebru” Ion Macovei. . Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • distingerea auditivă a trăsăturilor specifice ale muzicii determinate de caracterul ei de marş.exerciţii de identificare a timbrelor instrumentelor muzicale.

).improvizarea mişcărilor ritmice la muzica de dans. . Forma muzicală .) .jocuri muzical–didactice în vederea însuşirii noţiunilor predate.realizarea unor teste în baza conţinutului studiat.forma muzicală ca modalitate de structurare şi prezentate a conţinutului de imagini al lucrării muzicale. „Toamna” Ana–Maria Fusu. Analiza/caracterizarea muzicii • redactarea unor eseuri cu privire la mesajul şi imaginea muzical-artistică a lucrării. versuri C.exerciţii de identificare a formelor muzicale. „Să iubim al ţării tricolor” „Sărmanul Tobultoc” – cîntec popular de haiducie Gh. Dumitrescu. partea a III-a” Georges Bizet. „Barbu Lăutarul” Daria Radu.lecturi ale manualului şi a altor mijloace. . „Cîntecul de luptă al moldovenilor” V. evenimente culturale etc. Lucrare simfonică “Poemul Nistrului” Gavriil Musicescu. „Uvertura” la opera „Carmen” („Marşul toreadorului”) Ciprian Porumbescu. . versuri populare. lecturi. .forma tripartită simplă (ABA) a creaţiei muzicale.discuţii. Partea a III-a – repriza (repetarea integrală a primei idei muzicale) are scop de consolidare a idei principale.audierea atentă a discursului muzical şi alcătuirea unui plan de dezvoltare „emoţională” a lucrării în corespundere cu forma ei. . . a unui gînd.executarea melodiilor simple compuse de copii. Vieru.conlucrarea tuturor mijloacelor artistice şi a unităţilor structurate pentru redarea imaginii muzicale. 5. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală C. „Muzica” Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev. Basmul simfonic “Petrică şi Lupul” Ştefan Neaga. . concerte.) limbajelor diferitor arte.redactarea unui eseu în urma audierii lucrării muzicale.comunicări. Vasile Nedelcu. „Simfonia nr.forma liberă (ABCA1D etc. balet. două idei. .tema cu variaţiuni (A + A1 + A2 + A3 etc. . . . • .. filme cu muzică). relatări ale unor date importante despre compozitori. Gr. „Balada pentru vioară şi pian” 118 . creaţii.modalitate de prezentare a unei singure dispoziţii.forma bipartită simpla (AB) a creaţiei muzicale în care se prezintă două imagini. „Acuma ora sună” Eugen Doga. explicaţii însoţite de exerciţii în vederea însuşirii noţiunii de forme muzicale. . vizionări de spectacole.forma rondo: noţiune de refren şi episod (ABACADA etc. două dispoziţii contrastante. „Marş” Ludvig van Beethoven. • povestirea experienţei sale muzical – artistice (audiţii. . . a unei idei muzicale finite. Alecsandri. Romaşcanu. Salcia. a sensurilor unităţilor structurale ale melodiei. operă. melodia populară. • realizarea unui plan structurat de caracterizare a muzicii. surse privind însuşirea noţiunilor de gramatică muzicală.forma monopartită .

selecţiuni din muzică baletului „Luceafărul” Edvard Grieg. specia de muzică populară. „Primăvară. „ Cîntecul lui Solveig”. „S-a dus cucul la pădure” Gr. . • Remarcarea pe parcursul audierii a evenimentelor muzicale (început. „A ruginit frunza din vii” Sergiu Croitoru. 11” Luigi Boccherini. „Ostropăt”. Brîul” Frederic Chopin. liliţa. „Preludiul nr. Gr. versuri populare.Folclorul muzical – reflectare specifică a spiritualităţii poporului. „Corul vînătorilor” din opera „Freinschutz” Alfred Alexandrescu. mută-ţi cuibul”. . . Vieru. Alexandru Cristea. „Moş Crăciun” Cîntece populare: „Foaie vede şi-o sulfină”. „Dans ţărănesc” Mihail Glinca. primăvară”. „Ce frumoasă-i luna mai” V. din suita simfonică „Peer Gynt” Constantin Rusnac. 1” Eugen Doga. „Cîntec de primăvară” Eugen Doga. Vieru. „Capriciul italian” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • Recunoaşterea tipurilor.Genurile reprezentative ale folclorului muzical: Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) .discuţii dirijate privitor la originea şi evoluţia muzicii naţionale. Privire generală asupra originilor şi evoluţiei folclorului nostru muzical. genurilor. „Hora cu strigături”. Vicol.A. Vieru. piesa pentru vioară şi pian „Vîrtejul” Wolfang Amadeus Mozart. Ciobănaşul. „Spicule din vîrf de pai” Gr. Mozart. piesa simfonică „Amurg de toamnă” Ghenadie Ciobanu.Audiţii muzicale şi discutarea conţinutului de expresie al muzicii. Gr. „Vîntuleţi de primăvară”. Vicol. „Instrumente muzicale” Daria Radu. „Hora” Eugen Mamot. „Dansul miresei” Constantin Dimitrescu. Vieru. speciilor de muzică populară şi academică şi identificarea auditivă a sferei de expresivitate emoţională şi imagistică. 7 pentru pian” Ştefan Neaga. „Tîndală şi Păcală” George Enescu. părţi. „Hora” Ion D. „Fata de păstor şi cucul” Solomon Lobel. „Poemul – sonată pentru violoncel şi pian” Paul Constantinescu. „Dorul şi limba” Tudor Chiriac. „Morarul bun” „Păsărică. „Dragă mi-i hora” Dumitru Georgescu-Kiriac. „Trei dansuri simfonice: Olteneasca. piesa „Dimineaţa”. „Hai. Vasile Romanciuc. „Nora copiilor” Tudor Chiriac. „Rondo” Piotr Ceaikovski. „Hora” (în prelucrare pentru pian) Alexei Mateevici. Alexandru Stavri. hai”.audiţii muzicale şi discuţii despre genul. din suita simfonică „Peer Gynt” Carol Miculi. Gr. „Limba noastră” Dumitru Georgescu-Kiriac. a titlului lucrării (în muzica cu program) 119 . CLASA a IV-a Conţinuturi Muzica poporului meu Creaţia muzicala populară . Vieru. „Limba noastră” „Melodie de dragoste” şi „Sîrba” – în interpretarea naistului Vasile Iovu Edvard Grieg. „Hota aragoneză” Carl Maria Weber. . „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Tudor Chiriac. Liviu Deleanu. „Trilurile primăverii” Alexei Stîrcea.probe practice pentru determinarea genului muzical.Ion D. „ Rondo” din „Sonata pentru pian nr. „Rapsodia română nr.

exerciţii de cultură vocală utilizînd diferite procedee de interpretare: solist-cor. exerciţii de depistare a timbrurilor instrumentelor populare în baza unor audiţii de muzică populară. cîntarea sincronizata în diferite aranjamente simple: la unison. costume. dansurile cu subiect şi fără subiect: varietatea lor. canon. în dialog) cu sau fără acompaniament. cîntecul popular .Cunoaşterea. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor clasici ai culturii naţionale cu evidenţierea particularităţilor deosebitoare ale muzicii lor. valorificarea folclorului muzical – condiţii ale perpetuării lui de la unele generaţii la altele. 3/4 în limita de 7 sunete. exerciţii de consolidare a unor mişcări. a cappella. interpreţi instrumentişti vestiţi. în lanţ. analizarea lucrărilor audiate (gen. Mandicevschi. în lanţ. cu fonogramă etc. instrumente etc. Sincretismul dans-muzică în folclorul muzical. sîrba etc. alte atribute decorative ale cîntecului şi jocului popular. - - - - - - a compozitorului. optimi şi pauzele lor) în măsurile de 2/3. interpreţi de muzică populară şi pregătirea materialului pentru prezentare în clasă. Mezzeti. • costumul popular. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor contemporani naţionali cu evidenţierea particularităţilor distinctive ale muzicii lor.Privire generală asupra istoriei muzicii profesioniste în spaţiul cultural românesc: perioade. culminaţie. pe grupe (alternativ. contrastele dinamice şi timbrale. măşti. de mişcare (înainte – înapoi. localitatea) şi a diferitelor atribute specifice culturii tradiţionale. P. Flechtenmacher. accesorii. doimi. Instrumente populare tradiţionale. balada (specii). • Diferenţierea auditiva şi descrierea aportului unor elemente ale limbajului muzical în crearea reprezentărilor spaţiale (departe – aproape. specii folclorice. alternarea caracterelor şi a imaginilor muzical-artistice. Orchestra contemporană de muzică populară. poziţionarea corectă a mîinii la instrument şi asocierea cu sunetul şi durata lui (pătrimi. specii. scenetelor cu personaje din poveşti folosind jucării. ..). în sus – în jos). figuri de dans popular (hora. sfîrşit).). Muzica academică . elemente de dans adecvate subiectului. Interpreţi ai cîntecului popular. lucrări de valoare. • Demonstrarea deprinderilor corecte de interpretare vocală. mare –mic). schimbul de tempouri. Melodii de cîntece şi jocuri populare. reprezentanţi. cu „negativ” (fonogramă). Diversitatea jocului popular. a costumelor populare (zona. mişcarea corporală. prezentarea publică a unor concerte. pregătirea unor informaţii vizînd viaţa şi activitatea unor personalităţi ale culturii muzicale cu prezentarea în clasă a materialelor. Diversitatea cîntecului popular. cu acompaniament instrumental. • Improvizarea jocurilor. • doina. serbări cu 120 .repetiţii.geneza cîntecului popular. trăsăturile caracteristice.Compozitori – fondatori ai muzicii naţionale profesioniste: A. solfegierea unor melodii simple din muzica populară sau academică. a interpretului / formaţiei muzicale. exerciţii de selectare a informaţiilor privitoare la unele genuri. Sincretismul muzică-vers de autori anonimi. • Demonstrarea deprinderilor elementare de mînuire a instrumentului muzical sau a jucăriilor muzicale melodice / de percuţie. • jocurile (dansurile) populare: origini şi evoluţie. . E. solist-cor. vizionarea concertelor de muzică şi joc popular şi discutarea. trăsături distinctive.

utilizînd termeni. . - - - - tema „Muzica pentru copii” valorificînd creaţia compozitorilor din Moldova. E. Neaga – personalitate artistică polivalentă în viaţa muzicală a Moldovei: compozitor. povestiri ilustrate cu muzică populară. Moldova. integrînd şi dansul (jocul) popular. Musicescu – un clasic de mare valoare al culturii muzicale naţionale. 121 . Porumbescu – compozitor.) utilizînd diferite materiale potrivite scopului. personalitate marcantă în cultura muzicală universală.Muzica profesionistă pentru copii în R. . creaţii. . dirijor. comentarea impresiilor dobîndite în urma participării la concerte. exerciţii de interpretare la instrument în baza textului de note şi fără text. Enescu – luceafărul culturii muzicale româneşti. pianist. înfrumuseţind şi completînd anturajul artistic al unor evoluării artistice şcolare. . (liber). noţiuni. Asociaţii concertistice: Filormonica Naţională. cîntece) sau academică (opere simfonii etc. Ciobanu. dirijori.E. farfurii etc. milieuri. Coca – personalitate care a contribuit la procesul de evoluţie a muzicii profesioniste în Moldova. pedagog. . un mare patriot al neamului. în desene. Mustea – continuator fidel al tradiţiilor clasice în cultura muzicală din zilele noastre. Moldova (instituţii de învăţămînt muzical de specialitate). Chiriac. interpreţi. • Compararea şi diferenţierea creaţiilor folclorice de cele de muzică cultă după limbajul muzical propriu fiecărui tip. în mişcări corporale plastice.G. Teatrul Naţional de Operă şi Balet.a.• Transpunerea impresiilor. • Comentarea lucrării muzicale (după un algoritm / schemă sau liber) privind conţinutul de idei. muzician de excepţie. stările emoţionale reflectate în muzică. ulcioare. . . . formaţii artistice. prezentarea unor mici scenete (fragmente) din poveşti.).C. ideilor.Ş.T. sentimentelor muzicale în limbajul altor arte: în versuri şi compuneri. confecţionarea obiectelor artistice (broderii. Compozitori. mijloacele de expresivitate şi conform unor criterii de apreciere valorică a muzicii. Asociaţia „Moldova – concert”.G. costumul popular. Gh. . Sala cu orgă ş. . sculpturi şi colaje. realizarea unui scurt eseu consacrat unui eveniment sau unei personalităţi istorice reflectate în lucrări de muzica populară (balade. expresii specifice domeniului.Şcoala profesionistă de muzică din R. Doga – contribuţii valoroase pe tărîmul abordării unor genuri muzicale academice originale.Gh.Cultura muzicală profesionistă a Moldovei de astăzi: imagine pe plan naţional şi internaţional.

„Dragă-mi este ţara mea” Gh. cîntece populare noi. dorule”. Vieru. „Radu mamei. „Ecoul” „Cînd aud cucul cîntînd” – cîntec din repertoriul Mariei Lătăreţu „Codreanu” (baladă haiducească) „S-a dus cucul de pe-aici” (cîntec de înstrăinare) „Ciobănaş la oi am fost” (cîntec păstoresc) „La rîpa cu tufele” . satiric „M-am pornit la Chişinău” (popular de glumă) Gr. Gr. „Berbecul”. oratoriul „Mioriţa” (selecţiuni) Gheorghe Neaga. finalul actulului întîi al operei „Petru Rareş” Gavriil Musicescu. Vieru. „Hora bucuriei”. „Mioriţa”. de dor şi jale. Eminescu. luci”. „Ciocîrlia” – melodie populară „Întrecere lăutărească” Din repertoriul de primăvară şi de vară: „Caloianul”. „Balada pentru vioară şi pian” Eduard Caudella. „Patria” Cîntece populare: „Cucule. „Am un plai” Daria Radu. V. despre viaţa păstorilor. „Jocul zestrei”. mireasă. „Joc de sărbătoare” Eugen Doga. Vieru. Mustea. selecţiuni din opera „Capra cu trei iezi” 122 . „Căluşarii” Din repertoriul nupţial: „Jocul mare”. „Hai. luci” Repertoriu pentru audiţie Doina şi bătuta din Giurgiuleşti” Doina „Cîntă puiul cucului” Balada păstoreaşcă „Mioriţa” Cîntecul popular de haiducie „Radu mamei. Radule”. „Hora lăutarului”. săriţi la joc”. „Scăpărici” C. „Mierla” „Hai la horă”. Ştefan. „Cîntecul cucului”. domn cel Mare”. Vasile Romanciuc. „Limba noastră”.Repertoriu pentru interpretare vocal /corală Mihai Ungureanu. soare. 2” Ştefan Neaga. Musicescu. ziua bună” (din repertoriul nupţial) „Astă seară-i. Carol Scrob. popular. „Drăgaicele”. Radule” Cîntec popular de recrutare „Balada soldatului” Cîntece de înstrăinare. selecţiuni din muzica baletului „Luceafărul” Constantin Rusnac. din opera „Alexandru Lăpuşneanu” Zlata Tcaci. „Fluturaş. fluturaş”. „Revedere” Dumitru Gheorghiţă. pană galbenă”. Rusnac. „Cîntecul miresei” Din repertoriul funebru (bocet de mamă.) Colinde şi cîntece de stea Alexandru Flechenmacher. 1” Mihail Jora. „Dor. „Ca o zi de primăvară” Dumitru Kiriac. „Dragă mi-i şi mult mi-i drag”. Vieru. seară mare” (colind de Crăciun) „Capra” (joc popular cu măşti) Alexandru Flechtenmacher. selecţiuni din muzica baletului „Nunta în Carpaţi” Eugen Coca. M. „Trei culori” G. „Paparuda”. flăcăi. „Balada lui Lăpuşneanu”. Dimitrie Bolintineanu – „Mama lui Ştefan cel mare” Pietro Mezzetti. „Hora fetelor” (melodie populară) „Glasul instrumentelor” (cîntec didactic) „Ia-ţi. „Bardul ain Mirceşti” Isidor Vorobchevici. de tată. Gr. „Ştefan. „Luci. Gr. Porumbescu – fragment din opereta „Crai nou” C. „Rapsodia română nr. „Drăgaica”. „Cîntec de leagăn”. finalul (partea a IV-a) „Cvartetului de coarde nr. Rusu. „Concert pentru vioară şi orchestră” Ion Macovei. corul „Crai nou” din opereta „Crai nou” Ciprian Porumbescu. suita simfonică „Privelişti moldoveneşti” Paul Constantinescu. Vieru.popular de glumă. uvertura naţională „Moldova” Ciprian Porumbescu. „Noi în grai sîntem popor” Tudor Chiriac. „Sîrba de la Edineţ”. soare. „Doina” C. Gr. fragment din partea a IV-a a cantatei „Luci. „Stăncuţa” George Enescu. corul „Zorile” Eugen Doga. Porumbescu. de copil etc. „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Gheorghe Mustea. cîntece de veselie.

Doga. „Gala măştilor” Mihai Dolgan. „Trăiască soarele” Tudor Chiriac. Anatol Ciocanu „Copiii planetei Pămînt” 123 . soare.a. piesa „În amintirea lăutarilor moldoveni” Ion Păcuraru. selecţiuni din cantata „Luci. „La noi” Eugen Doga. compoziţia pentru flaut solo „Spaţii sonore” Constantin Rusnac. Ion AldeaTeodorovici. suita pentru orchestra de muzică populară „Plai moldovenesc” Creaţii de muzică uşoară de compozitorii: E. Gh. Ghenadie Ciobanu. Vieru. Vieru. luci” Nicolae Bothros.Ion Aldea-Teodorovici. Dolgan. M. Gr. Liviu Ştirbu ş. Urschi. Gr.

valorificarea creativităţii elevilor şi profesorilor în cadrul activităţilor didactice. Studiul limbajului plastic. prin urmare . şi nici formarea copiatorului care poate calchia perfect realitatea care îl înconjoară. . formare a unui dialog dintre copil şi lumea artelor. Includerea actului de creaţie în procesul de instruire a elevilor este un mod eficient de optimizare a procesului de instruire şi educaţie în domeniul artelor. ce reprezintă. nisip. Educaţia plastică nu are ca scop formarea artistului plastic sau a unui meşteşugar care posedă iscusit o tehnică sau alta. disciplină şcolară obligatorie. Familiarizarea cu limbajul artelor plastice sensibilizează elevii faţă de cultura plastică naţională şi universală şi oferă o posibilitate eficientă de formare/dezvoltare a sentimentelor estetice şi a competenţelor de percepere şi exprimare a mesajului artistico-plastic. În activitatea didactică. ce emoţii provoacă diverse forme plastice. profesorii vor apela la metode diverse şi creative. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. Astfel elevii vor fi învăţaţi să lucreze cu diferite simboluri vizuale şi spaţiale. Curriculumul de Educaţie plastică propune copilului experienţa creaţiei şi a comunicării artistice în domeniul artelor plastice şi asigură formarea competenţelor iniţiale pentru însuşirea sistemică a disciplinei de studiu. instrumente şi tehnici mixte vor ajuta elevii să însuşească arta comunicării ideilor şi mesajelor vizuale. concomitent. adică învăţarea prin joc. a evolua. metodă de instruire. Utilizarea diverselor materiale de artă clasice şi materiale moderne (plante. vizite la expoziţii etc. sîrmă. sculpură. de aceea procesul de instruire trebuie organizat astfel încît elevii să aibă oportunităţi de a crea. fructe. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al acestuia. Valoarea incontestabilă a educaţiei plastice constă în formarea atitudinii pozitive a copilului faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de oameni. să aplice variate modalităţi de expresie: pictură. să conştientizeze că orice problemă poate avea multiple soluţii. textile etc. Aceasta implică deplasarea accentului de pe abilităţile de reproducere spre producere . aplicînd deprinderile formate la orele de educaţie plastică în procesul de studiere a altor discipline. să rezolve probleme şi concepte complexe pe care nu le pot reda verbal. Formarea competenţelor la Educaţia plastică necesită acumularea de către elevi a anumitor cunoştinţe. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. să cunoască şi să fie în stare să se orienteze în materia predată. să gîndească în termeni de imagini: cum pot fi create. care reiese din conjugarea caracterului formativ al procesului educaţional cu particularităţile specifice artelor plastice. capacităţi. să compare lucrările lor cu alte lucrări pe care le văd şi le studiază. Ideea fundamentală a actualului concept de educaţie plastică constă în faptul că imaginea artisticoplastică este rezultatul actului de creaţie şi.şi mijloace de instruire. zăpadă. artă decorativă. excursii la muzee. fotografie etc. ci este un instrument de culturalizare. utilizarea flexibilă a conţinuturilor şi acordarea priorităţii metodelor interactive de predare şi metodelor activparticipative de învăţare. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. Implementarea eficientă a curriculumului impune respectarea coerenţei componentelor lui. cultivarea propriei viziuni artistice. stiluri variate de predare pentru a-i ajuta pe elevi să-şi atingă scopurile puse în artă. Atmosfera de instruire trebuie încadrată într-un context ludic. s-a constituit în baza noului concept. grafică. sensibilizare. aluat. al materialelor de artă şi al tehnicilor de lucru cu ele sînt mijloace de creare a imaginilor artistico-plastice. ci şi în afara orelor de curs: concursuri de artă plastică.). totodată contribuind la formarea capacităţilor pro-active şi creative.EDUCAŢIA PLASTICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia plastică.creare de valori şi receptarea/aprecierea valorilor create de alţii. a discuta şi de a căpăta experienţă artistică nu numai în clasă. în contextul curriculumului naţional.

analiza colectivă şi individuală a lucrărilor – toate grupate optim în fiecare caz aparte pentru formarea competenţelor. În consecinţă. • Principiul educaţiei artistice în baza valorilor autentice – utilizarea la activităţile de dezvoltare a perceperii artistice a operelor valoroase cu o anumită tradiţie culturală naţională şi universală (e necesar ca elevii să vadă. reper pentru facilitarea înţelegerii particularităţilor operei de artă plastică. şi opere false. 2. Conţinuturile sînt informaţii care fundamentează teoretic formarea competenţelor elevilor în procesul educaţional. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI Explorarea diverselor instrumente. prin comparaţie. de creare a valorilor plastice şi de comunicare artistică cu opere de artă de valoare. • Principiul unităţii dintre autoexprimarea elevului şi dezvoltarea creativităţii plastice – exprimarea liberă a viziunilor. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în exprimarea artistico-plastică. . conţinuturile devin mobile. Pentru realizarea cît mai eficientă a obiectivelor educaţiei artistico-plastice la treapta primară se propune ca procesul predării –învăţării să fie axat pe următoarele principii specifice educaţiei artisticoplastice: • Principiul conexiunii teoriei cu practica – asigură îmbinarea actului de însuşire a cunoştinţelor teoretice cu actul de formare a priceperilor şi deprinderilor practice în baza cunoştinţelor teoretice. reieşind din competenţele profesionale. materiale şi tehnici de artă. se desfăşoară într-o atmosferă de colaborare dintre pedagog şi elev. verbalizarea ideii plastice.Materiale. ceea ce dinamizează imaginaţia şi stimulează activitatea de creare a noilor valori (formelor noi) şi. 1. . specificul localităţii sau zonei geografice.Dezvoltarea creativităţii în cadrul activităţilor artistico-plastice include formarea competenţelor de exprimare liberă a propriilor viziuni şi preferinţe în redarea temelor şi subiectelor lucrărilor plastice. profesorul decide care conţinuturi urmează a fi realizate pe parcursul unui an de studii. • Principiul perceperii globale. este procesul de formare a competenţelor de receptare. Cunoaşterea noţiunilor elementare din domeniul artelor plastice.Elemente de limbaj plastic. Din punct de vedere funcţional importantă este corelarea tuturor componentelor curriculumului. interesele grupului de elevi. Educaţia plastică în învăţămîntul primar.Iniţiere în compoziţie. • Principiul unităţii dintre senzorial şi raţional – exprimă necesitatea studierii operelor de artă plastică prin intermediul simţurilor. Realizarea lucrărilor plastice în diverse tehnici şi materiale de artă. Conţinuturile recomandate au fost structurate în patru compartimente identice pentru toate clasele: . kitsch-uri – pentru cultivarea unei atitudini corecte faţă de valorile artistice). cunoaşterea senzorială a imaginilor artistico-plastice. 4. a cunoaşterii logice. 125 . Astfel. sentimentelor copilului. • Principiul unităţii perceperii şi creaţiei – prevede predarea-învăţarea fiecărei teme din curriculum prin conexiunea mai multor genuri de activitate: examinarea materialului didactic. de regulă. 3. în esenţă. formarea capacităţii de pătrundere în mesajul operei prin intermediul formei. Prin urmare. audierea muzicii sau lectura corespunzătoare subiectului sau perioadei istorice studiate. indică asupra necesităţii conexiunii aspectelor formale şi de conţinut în receptarea operei de artă plastică.Iniţiere în domeniul artelor plastice. unitare a formei şi conţinutului operei de artă – asigură perceperea operei de artă plastică în integritatea formei şi a mesajului. executarea lucrului practic. raţionale. flexibile şi redau viziunea autorilor în realizarea obiectivelor propuse. instrumente şi tehnici de artă. . Centrarea pe competenţe stabileşte o viziune netradiţională faţă de aplicarea conţinuturilor.

de ore 34 34 34 34 126 .Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp Clasa I II III IV Temele 4 4 4 4 Nr.

Materiale. Să mînuiască la nivel elementar instrumentele de lucru. palma. Să identifice culorile în natură. Experimentări în procesul cunoaşterii cu particularităţile instrumentelor de desen. instrumente şi tehnici de artă 1. materiale şi suporturi variate. cretă. vopsele. opere de artă etc. sculpturii etc.2. III. cărbune etc. pastel. obiecte. plastilină. carioci. guaşă.1.modalităţi de realizare. hîrtie. mediul înconjurător. acuarelă. a liniilor cu diverse mijloace (pensulă. alăturarea culorilor sau suprapunerea lor. picturii. Realizarea petelor de culoare. lucrări originale etc.) şi exprimarea propriei opinii faţă de rezultatul obţinut. nisip etc. tăiere a lutului. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE Subcompetenţe CLASA I-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I.3. Învăţarea denumirii instrumentelor şi materialelor de artă. Discuţii: Observarea şi compararea materialelor şi instrumentelor de artă pe planşe didactice. Compararea şi deosebirea lor în exemple din natură.1. lut ş. Elemente de limbaj plastic 2. Exerciţii de folosire a instrumentelor şi materialelor specifice graficii. Să obţină expresivităţi plastice în pictură prin intermediul vopselelor de apă: Pata de culoare . Să practice modelajul cu mijloace diferite: lut.4. burete. Iniţiere în compoziţie 127 . Jocuri de obţinere a culorilor prin fuzionare. stofă. peniţă. turtire. Să utilizeze în activitatea de desen diferite mijloace: creion. creioane. Instrumente şi materiale de artă (hîrtie. pictură.a). aţă. carton. II. Culorile şi modalităţile de expresie. aluat. reproduceri. plante etc. temperă. 1.SUBCOMPETENŢE. Să creeze diferite tipuri de linii cu materiale şi instrumente variate. sculptură. Formarea/ dezvoltarea abilităţilor de mînuire a instrumentelor. Să efectueze operaţii plastice simple cu instrumente. Linia – modalităţi de realizare. pastel. 1. eboşoar. Exersări de întindere. Învăţarea denumirilor culorilor. vestimentaţie.3. opere de artă etc.2. 2. 2. pensule. UNITĂŢI DE CONŢINUT. Modalităţi de utilizare a instrumentelor şi materialelor de artă. 1.

Să se bucure de propria realizare şi Noţiuni de artă: cea a colegilor săi. Argumentarea propriei alegeri a materialelor de artă. 3.3. culori. zăpadă etc. imagine plastică.departe. centru etc.2. desen.1. artişti plastici. Compunerea elementelor în spaţiul plastic: sus .mare etc. .lucrare plastică. imagine plastică. Să motiveze preferinţele sale în alegerea unui material de artă. orizontală). Vizitarea expoziţiilor şi galeriilor de artă. pictură. Poziţia foii (verticală. Excursii. materiale. atelierelor artiştilor plastici şi meşterilor populari. expoziţie. obiecte. operă de artă. nisip. Realizarea lucrărilor cu subiecte propuse de profesor sau la propria alegere. imagini. Exerciţii-joc de îmbinare a diverselor materiale într-o lucrare plastică. 128 . Crearea compoziţiilor pe diverse suporturi: hîrtie.1.3. Să manifeste interes în comunicarea desen. Expoziţie. instrument. 4. 3. sculpură. suport pentru exprimarea plastică. materiale. IV. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. Explicarea noţiunilor de: lucrare plastică. 4. Să acţioneze în spaţiul plastic cu diverse mijloace: instrumente. cu arta. Muzeu.jos. mare – mic.2. Iniţiere în domeniul artelor plastice Plasarea elementelor pe suprafaţa plastică: aproape . compoziţie. Să se joace cu forme. compoziţie etc. Familiarizarea cu opere de artă realizate în diverse materiale. mic . centru. pictură. asfalt.

2. 1. Subiectul lucrării plastice. liniilor de diferite mărimi şi forme cu instrumente. Analiza formelor realiste şi a modalităţilor de realizare. Modalităţi de executare şi amplasare a punctului în spaţiul plastic. suprapunere. alăturare etc. Elemente de limbaj plastic Punctul în arta plastică şi natură. boabe. Să obţină puncte. grafician.). forme. rotundă. pete. ondulată. linii. Selectarea materialelor în dependenţă de subiectele abordate. Exersări în obţinerea petelor spontane: prin stropire. lut. Descrierea efectelor obţinute. Să experimenteze în obţinerea petelor spontane. tehnicilor utisculpturale şi decorative. liniilor. creioane colorate. Exersări şi experimentări în diverse materiale şi tehnici.2. Linia dreaptă. lizate în operele artiştilor plastici.4. Exerciţii-joc: eu sînt pictor.1. frîntă. pietre.3. Exemple de forme realiste în natură şi opere de artă. Să folosească în activitata plastică diverse materiale. Observarea asemănărilor şi deosebirilor dintre materiale şi instrumente de artă. 2. Exersări în obţinerea diferitor culori prin amestecul 2. Discuţii: observarea caracteristicilor fizice ale elementelor de limbaj plastic în natură şi opere de artă. picturale. II. 2. Forma realistă. Să observe particularităţile punctelor. Discuţii: Analiza materialelor de artă. Să combine culori pentru obţinerea expresivităţilor plastice. sculptor etc. Materiale. Amestecul culorilor. Să organizeze suprafeţe plastice prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic. CLASA a II-a Conţinuturi recomandate I.1. formelor utilizate în natură şi în diverse contexte plastice. Pata spontană. crengi. Clasificarea culorilor: culori şi nonculori. Activităţi individuale şi în grup în procesul experimentării cu materiale pe suporturi variate.6. 129 . cariocă. peniţă. culorilor. Să creeze lucrări cu acelaşi subiect în materiale de artă clasice şi materiale moderne. nisip. 2. Să redee anumite stări ale naturii folosind culorile şi nonculorile. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate Materiale şi tehnici grafice. scurgere. Observarea deosebirilor dintre culori şi nonculori. materiale de artă şi materiale netradiţionale (creion simplu.5. culori utilizînd diverse materiale şi procedee artistice.Subcompetenţe 1. pensule. Linia în arta plastică şi natură.2. Exerciţii-joc de obţinere a punctelor. 2. fire textile etc.

Joc de rol: Critici şi artişti.1. pictură. 4. grafică. pictură / pictor. colaj.1. atitudini în compoziţii plastice. 3. IV. Exerciţii-joc de redare a stărilor naturii prin culori. 130 . Identificarea şi analiza lor pe reproduceri de artă. sculptură şi artă decorativă create în diverse perioade istorice. Să demonstreze capacităţi de apreciere estetică a operelor din arta plastică naţională şi universală. Compararea şi analiza operelor de pictură. 3. operede artă din diverse ramuri. Plasarea elementelor în spaţiul plastic. Muzeu.3. Vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. Explicarea noţiunilor de element plastic. Să considere obiectele înconjurătoare ca surse de stimulare a creaţiei sale. Iniţiere în domeniul artelor plastice Noţiuni de artă: sculptură / sculptor. Organizarea spaţiului plastic în culoare. Să exprime atitudine. Să manifeste interes faţă de activitatea artiştilor plastici şi meşterilor populari. grafică / grafician etc. III.lor. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. opinii. tangram etc.3. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice.2. Centrul (centrele) de interes al compoziţiei. spaţiu plastic şi centru de interes al compoziţiei. Să experimenteze pe diverse suporturi cu ajutorul elementelor de limbaj plastic. Să exprime sentimente. 4. sculptură. Iniţiere în compoziţie 3. emoţii în procesul perceperii capodoperelor artei plastice. expoziţie.2. 4. Maeştri şi capodopere. Realizarea compoziţiilor în diverse tehnici: desen.

2. Procedee de modificare a culorii: amestecul culorilor.6. Funcţia constructivă a liniei.4. Lucrări practice: semn pentru carte. 2. Explicarea noţiunilor de linie constructivă şi linie decorativă. fructe. sîrmă. Să identifice culorile primare. planşe didactice. 2. Crearea formelor geometrice din diferite materiale pe suprafaţa plană şi în volum. Să utilizeze punctul ca element decorativ în lucrările plastice. Punctul ca element constructiv. Modalităţi de executare.1. Forma geometrică. fructe. mediul înconjurător. polistirol. Exersări: obţinerea culorilor binare prin diverse II. binare pe reproduceri. Să realizeze proiecte artistice în diverse materiale şi tehnici de artă. plante. 1. Vizionarea filmelor. pastă de hîrtie). Discuţii despre rolul petelor de culoare şi observarea lor în opere de artă. Tehnici mixte. carton. Punctul ca element decorativ. Să perceapă funcţiile decorativă şi constructivă a punctelor şi liniilor.2. Materiale. Funcţia decorativă a liniei. aluat.). 2.Subcompetenţe CLASA a III-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I. 2.1. Lucrări practice: colaj. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. Identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător. cutii. Să creeze forme geometrice pe suprafaţa plană şi în volum din diferite materiale. Modalităţi de expresie ale materialelor naturale şi artificiale (boabe. lut. Pata picturală. Să obţină expresivităţi plastice prin diverse procedee de modificare a culorii. Să experimenteze materiale şi tehnici netradiţionale în exprimarea individualcreativă. 3. Pata decorativă. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor netradiţionale în diverse contexte plastice: materiale maleabile (aluat. hîrtie. Materiale netradiţionale în arta plastică. Să producă pete picturale şi decorative prin amestecul culorilor. carton. plante etc. 1. Să creeze diverse forme din materiale naturale şi artificiale. vestimentaţie. legume etc. fructe. Observarea şi analiza lor în opere de artă şi natură etc. felicitare. Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din diverse materiale: lut. hîrtie etc. Explicarea noţiunilor de punct constructiv şi punct decorativ. clipurilor. legume.3. Relaţii interdisciplinare. plastelină.5. Culori primare. Elemente de limbaj plastic 2. origami etc. imaginilor. instrumente şi tehnici de artă 1. Exemple de forme geometrice. ambalaj etc. reproducerilor. culori binare. 131 . 2. fuzionarea. Exersări cu diferite feluri de linii. natură etc. polistirol.

Organizarea cromatică a spaţiului plastic. Să reprezinte structuri din natură în compoziţii volumetrice utilizînd diverse materiale. Explicarea noţiunilor: muzeu şi galerie de artă. mărime etc. Să exprime preferinţe în alegerea subiectelor pentru realizarea compoziţiei realiste. 3. Analiza.procedee. III. Exprimarea opiniilor despre ramurile artei plastice. Să manifeste interes pentru cunoaşterea artei plastice populare. Ramurile artei plastice. naţionale şi universale. Analiza compoziţiilor realizate în diverse tehnici şi materiale de artişti plastici din diferite ţări şi perioade istorice. Să deosebească ramurile artelor plastice. Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. Maeştri şi capodopere. Plasarea elementelor compoziţionale în spaţiul plastic. Compoziţia realistă. Evidenţierea centrelor compoziţionale (culoare. vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. Explicarea noţiunii de ramuri ale artelor plastice. compararea şi deosebirea lucrărilor de artă din diverse ramuri ale artei plastice. Să perceapă calităţile estetice ale mesajelor Muzee şi galerii de artă. Exemple de muzee şi galerii de artă din ţară şi peste hotare. 4. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe 132 .2. Deosebirea dintre ele. 4. Vizionarea filmelor.3. IV.1. Să evidenţieze centrele de interes ale compoziţiei folosind creativ mijloace de expresie. Discuţii despre conţinutul operelor de artă şi interpretarea verbală a mesajului artistic. mărime etc. Iniţiere în compoziţie 3.2.4. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Să promoveze valorile general-umane în lucrările efectuate.3.1. Exerciţii de amplasare a elementelor compoziţionale în spaţiul plastic şi evidenţierea centrelor compoziţionale prin culoare. operelor de artă plastică. 3. 3.). Iniţiere în domeniul artelor plastice 4. Explicarea noţiunii de compoziţie realistă.

1. II. Subcompetenţe CLASA a IV-a Conţinuturi recomandate I. sculpturale etc. imaginilor. Elemente de limbaj plastic 2.1. 133 . Tehnici mixte. carton etc. Lucrări practice în tehnici mixte. Să obţină forme plate pe suprafaţa plană utilizînd diverse materiale şi procedee tehnice.parcursul anului. cutii. polistirol. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. Crearea compoziţiilor în diverse tehnici. Analiza elementelor de limbaj plastic în lucrări de artă plastică. arta decorativă etc. Materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale. fructe. 1. plante etc. Să motiveze alegerea tehnicilor mixte în exprimarea unei idei. Să experimenteze materiale şi tehnici de artă în exprimarea individual-creativă.). Forma volumetrică (tridimensională). Modalităţi de aplicare şi realizare. picturale. Vizionarea filmelor. legume. 2. Observarea particularităţilor specifice în diferite contexte plastice. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate 1. pictură.4. sîrmă. Culori calde. Punctul şi linia mijloace de expresie în grafică.3. Să reprezinte structuri şi fenomene ale naturii utilizînd punctul şi linia ca mijloace de expresie. zăpadă. Modelarea şi construirea din materiale naturale şi artificiale (materiale de reciclaj. Să creeze diverse forme în materiale naturale şi artificiale. Forma plată (bidimensională). Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din materiale naturale şi artificiale.2. Analiza posibilităţilor de îmbinare a materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale într-o lucrare plastică. nisip. aluat.2. 1. lut.) în diverse contexte plastice. Tehnici grafice. reproducerilor. Să folosească creativ diverse materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale în lucrări plastice. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale (aluat. 1. Materiale.

2. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi 134 . stîlpi de telegraf etc. picturală şi grafice. Modalităţi de utilizare: funcţie utilitară. culoare etc. compararea şi analiza compoziţiilor Compoziţia decorativă. Să creeze compoziţii decorative. Să manifeste interes pentru cunoaşterea Genurile artelor plastice (portret. Redarea planurilor: linie. natură statică. Sa creeze forme volumetrice din materiale naturale şi artificiale. Exersări grafice şi în culori de obţinere a tonurilor şi modalităţi de aplicare. IV. Arta populară. mărime. Exersări: evidenţierea centrelor compoziţionale prin ton. Să aplice culorile calde şi reci în redarea anumitor stări sufleteşti. 2. Explicarea noţiunilor de perspectiva liniară şi aeriană prin exemple simple din mediul înconjurător: peisaj. Deosebirea. Dominanta cromatică. sculpturale cu subiecte literare sau inspirate din natură. Analiza diferitor forme.3. lucrări prin compararea şi deosebirea lor. Identificarea pe reproduceri de artă şi în natură. Să observe trăsăturile caracteristice ale genurilor artei plastice. III. atitudini etc. Explicarea noţiunilor de bidimensional şi tridimensional. stări. Să descrie verbal mesajul artistic al operelor de artă plastică exprimîndu-şi propriile atitudini şi emoţii esteice.1. formă / dimensiune. 3. grafice. centrelor compoziţionale. calea ferată. Să redee perspectiva aeriană şi liniară în peisaje. Discuţii despre dominanta cromatică. Tonul închis-deschis.). Analiza procedeelor artistice de evidenţiere a Iniţiere în perspectiva liniară şi aeriană. Analiza operelor de artă şi identificarea trăsăturilor caracteristice fiecărui gen de artă. Subiectul compoziţional. sculpturală. 3. Nuanţe. funcţie decorativă. Iniţiere în compoziţie 3. compoziţie etc. 4. Crearea formelor bidimensionale şi tridimensionale. Rolul culorii în redarea unor dispoziţii. culoare. nuanţe şi identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător. picturale. Explicarea noţiunii de ton închis-deschis în desen şi pictură. Iniţiere în artele plastice 4. Culori reci. grafică.1. peisaj.2. Explicarea noţiunii de genuri ale artei plastice.4. decorative şi sculpturale.3. Modalităţi de redare a planurilor. Exerciţii-joc de obţinere a nuanţelor.2. picturale. Discuţii despre subiectul compoziţional. Explicarea noţiunii de culori calde şi reci.

ţară. meşter popular atelier de creaţie.4.3. Atelier de creaţie. 135 . Muzee şi galerii de artă. expoziţiilor de artă şi exprimarea propriilor opinii. Să exprime atitudini faţă de evenimentele culturale din instituţia de învăţămînt. Excursii la atelierele pictorilor şi meşterilor populari. 4. Joc de rol: meşter popular.artei plastice naţionale şi universale. Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. critic de artă etc. Analiza noţiunilor: artă populară. Să deosebească opere de artă plastică de arta populară. 4. artei populare. Meşter popular. analizei lucrărilor plastice. Maeştri şi capodopere. localitate. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. Vizionarea filmelor.

avînd ca „ţintă” mobilizarea unui ansamblu de resurse de asigurare a calităţii şi capacităţii de asimilare a materiei de conţinut în procesul învăţării. precum şi de a duce un mod de viaţă sănătos atît în perioada şcolarizării. perfecţionarea condiţiei fizice etc. obţinerea echilibrului psihofiziologic. profilaxia bolilor. formarea deprinderilor de a duce un mod de viaţă sănătos prin organizarea activităţilor de integrare socială a elevilor din clasă. în mod independent. Curriculumul şcolar de Educaţie fizică pentru învăţămîntul primar este inclus în Planulcadru de învăţămînt ca disciplină de studiu obligatorie şi reflectă concepţia care stă la baza reformei sistemului de învăţămînt European şi din Republica Moldova. inclusiv. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoaştere. motivaţii. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. a calităţii învăţării. concepţia de aplicare a curriculumului de Educaţie fizică stipulează statutul cotei disciplinei şcolare în Planul-cadru de învăţămînt. Nu pe ultimul loc se află formarea interesului şi necesităţii de predare independentă şi sistematică a exerciţiilor fizice. trebuie să devină conştienţi de faptul că sportul şi cultura fizică sînt mijloace eficiente în dezvoltarea fizică armonioasă. deprinderilor motrice şi culturii sănătăţii. corespunzător. călirea organismului. absolvind şcoala. 62-63). Educaţia fizică în sistemul de învăţămînt primar este o componentă a educaţiei generale. Valoarea formativă a Educaţiei fizice constă în:  tehnologia implementării subcompetenţelor şi unităţilor de conţinut ce constituie o contribuţie considerabilă la sporirea stării de sănătate. capacităţi. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. mijloacele educaţiei fizice (exerciţiile fizice. estetice şi civice. formarea sistemului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului pe parcursul întregii vieţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. competenţelor şcolare. nr. Elevii. deprinderi motrice şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilitate în contexte specifice de realizare. 9 noiembrie 1995. urmăreşte realizarea finalităţilor prevăzute de Legea Învăţămîntului: a) dezvoltarea personalităţii copilului. asigurarea valorilor educaţiei pentru sănătatea corporală. factorii naturali/igienici). – componente/factori ce asigură longevitatea speciei umane. 136 . a capacităţilor şi a aptitudinilor lui spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim. La baza conceptului stă ideea de ameliorare a acestui curriculum.  aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii competente să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală. priceperi şi deprinderi de a utiliza sistematic. b) asigurarea unei pregătiri fizice multilaterale. fortificarea şi menţinerea sănătăţii. Scopul prioritar al procesului educaţional la Educaţia fizică în învăţămîntul primar este antrenarea elevului în formarea incipientă de utilizare a cunoştinţelor pentru fortificarea sănătăţii. care cuprinde calităţile motrice. cu caracter profesional-aplicativ. conştient. sporirea capacităţii de efort fizic pentru dezvoltarea calităţilor motrice. Astfel. morale. care utilizează exerciţiul fizic drept mijloc principal în vederea dezvoltării sănătăţii. capacităţilor motrice ale elevilor şi.ARIA CURRICULARĂ SPORT EDUCAŢIA FIZICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Conceptul de bază al curriculumului şcolar de Educaţie fizică constă în iniţierea şi ghidarea permanentă a elevilor în scopul formării unui sistem bine corelat de cunoştinţe. cît şi pe parcursul întregii vieţi.

Principiul funcţionalităţii – evidenţiază continuitatea educaţiei fizice şi sport pe parcursul vieţii indiferent de politica statului şi a influenţelor conjucturistice. 2. 5. Principiul conştientizării şi responsabilităţii pentru propria formare/dezvoltare – vizează formarea interesului de activitate motrice. de forţă. 12. baschet. Principiul egalităţii şanselor – vizează delimitarea unor secvenţe de conţinut pentru toate categoriile de elevi. Din cauza acestei slabe dezvoltări a musculaturii şi sub influenţa negativă a unor poziţii necorespunzătoare. Oasele se pot uşor deforma. volei. ORIENTĂRI GENERALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE La vîrsta şcolară mică. funcţionale şi intelectuale ale elevului. 1. teren pentru sărituri şi aruncări la atletism. respiraţia fiind superficială şi scurtă. 3. ale trunchiului. Principiul demonstrării şi umanizării învăţămîntului – stabileşte că Educaţia fizică exercită o mare influenţă asupra dezvoltării şi formării personalităţii umane. calităţilor. Scheletul devine tot mai rezistent.Realizarea conţinuturilor educaţionale ale educaţiei fizice şi sportului solicită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor de activitate didactică în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţămînt. 11. 8. Aparatul respirator este încă slab dezvoltat. 9. de fitness. bazate pe inventivitate şi pe inovaţie didactică. bazin de înot. Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a deprinderilor igienico-sanitară şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al personalităţii umane. psihologice şi sociale ale educaţiei fizice şcolare. sport-aerobic. 13. Principiul dezvoltării multilaterale şi armonioase a elevului – presupune dezvoltarea calităţilor motrice. oină. în special grupele mari musculare ale centurii scapulare-humorale. dezvoltarea elevului este mai lentă şi mai uniformă în ceea ce priveşte creşterea în înălţime. Motricitatea corpului la această vîrstă începe să se dezvolte în sensul unor acţiuni precise în mişcare. deşi osificarea nu este încă terminată. sală de gimnastică. pentru alergări de rezistenţă şi cross. handbal. 14. rugbi. capacităţilor motrice şi atitudinilor – vizează instruirea de lungă durată şi practicare a exerciţiilor fizice fără întrerupere toată viaţa activă. dezvoltarea încrederii în sine. ale abdomenului. psihice. sala de lupte etc. Principiul eficienţei – prevede valorizarea maximă a mijloacelor şcolare şi surselor naturale ale comunităţii locale. Principiul coerenţei dintre subcompetenţe/conţinut educaţional şi finalităţile educaţiei fizice – reprezintă corelarea permanentă a competenţelor-cheie/transversale cu conţinuturile şi finalităţile învăţării în direcţia formării cunoştinţelor. încurajarea şi preţuirea activităţii de creaţie. Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi dezvoltarea fizică a personalităţii umane – urmăreşte formarea trăsăturilor superioare de voinţă şi caracter pentru perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor psihomotore şi calităţilor acestora. terenuri de fotbal. Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi de performanţă – vizează orientarea procesului educaţional al sportului şcolar cu caracter de masă spre sportul de performanţă. capacităţilor şi atitudinilor. Principiul accesibilităţii instruirii – vizează prezentarea conţinuturilor didactice într-o formă accesibilă conform particularităţilor de vîrstă şi individuale ale elevilor. calităţilor. 7. Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor. 6. 137 . Principiul creativităţii instruirii – necesită activităţi inovative. ale spatelui. coloana vertebrală este expusă diferitor deformări. Principiul adaptării şi utilizării spaţiului (stadion cu piste de alergare. care contribuie la formarea personalităţii creative. 4. Sistemul muscular este slab dezvoltat. în comparaţie cu perioadele de vîrstă ale învăţămîntului gimnazial.) la cerinţele şi posibilităţile pedagogice. 10.

reprezentările. auditive. La selectarea diverselor exerciţii se va lua în consideraţie nu numai gradul deprinderilor motrice atins de elevi.Obiectivele educaţiei fizice la această vîrstă sînt de a crea condiţii pentru dezvoltarea corectă a scheletului şi. A. În scopul informării şi documentării elevului referitor la diverse aspecte ale educaţiei fizice. Însuşirea conţinuturilor didactice se face conform principiilor didactice de bază. liceal şi părinţii prin dezbaterile vizănd implementarea referenţialelor de competenţă prin intermediul conţinuturilor didactice din curriculum. SUBCOMPETENŢE. ci va fi prevăzută şi sporirea cerinţelor faţă de indicatorii calitativi şi cantitativi ai mişcărilor. care constituie izvorul tuturor cunoştinţelor copilului despre mişcare şi sînt la baza tuturor celorlalte procese psihice mai complexe. Aplicarea subcompetenţelor şi conţinutului didactic din curriculum urmăreşte proiectarea didactică în formarea incipientă a competenţelor de preîntîmpinare a ţinutei şi funcţiilor tuturor sistemelor organismului în creştere şi dezvoltare prin intermediul exerciţiilor fizice. 3. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. Aceasta e necesar pentru perfecţionarea sistemică a mişcărilor şi dezvoltarea funcţiilor motrice ale copiilor. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Subcompetenţe 1 Conţinuturi didactice 2 Activităţi de învăţare şi evaluare 3 1. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ. CONŢINUTURI. a experienţei de utilizare a exerciţiilor. I. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. la tendinţa de a-şi îmbunătăţi indicii capacităţilor motrice proprii. kinestezice. Cerinţele crescînde privind însuşirea exerciţiilor vor contribui la menţinerea interesului copiilor faţă de procesul-instructiv. capacităţii psihosociale.  competenţe cognitive specifice. Curriculumul se aplică de către profesorul de educaţie fizică în colaborare strînsă cu cadrele didactice din învăţămîntului gimnazial. Formarea calităţilor de personalitate. a coloanei vertebrale. de a nu se opri la cele obţinute. în primul rînd. comportamentului civilizat a deprinderilor comunicative şi de interacţiune socială:  competenţe de atitudini. memoria. situaţii psihice ale procesului afectiv şi de voinţă. începînd cu clasa a IV-a. Competenţele proiectate în cadrul noilor activităţi de educaţie fizică. Dezvoltarea competenţelor fizice de bază prin intermediul exerciţiilor fizice:  competenţe psihomotorice. Cunoaşterea noţiunilor. Începînd cu clasa I-a cadrul didactic care predă disciplina „Educaţia fizică” este responsabil de introducerea şi completarea fişei „Paşaportului sănătăţii elevului”. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE 138 . vor completa nemijlocit valorile activităţilor motrice ale elevilor. elevul va completa caietul de educaţie fizică. 2. fiind componenţe instrumentale-operaţionale ale elevului în vederea însuşirii calitative a calităţilor senzoriale. La finele ciclului primar fişele tuturor elevilor vor fi transmise profesorului care va continua să activeze cu elevii respectivi. sub egida pedagogului. gîndirea. Aplicarea terminologiei pedagogice de educaţie fizică dezvoltă însuşiri ale limbajului corect. În cadrul procesului instructiv-educativ se ating obiectivele de formare a cunoştinţelor. vizuale. cerinţelor şi legităţilor elementare referitoare la educaţia fizică şi aplicarea acestora în practica educaţională:  competenţe cognitive generale. priceperilor şi deprinderilor motrice. cum sînt percepţiile.

Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică (cerinţe faţă de echipamentul sportiv. Tema 2. ocolind obstacolele. a partenerului. igiena echipamentului sportiv. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIFICE Test de cunoştinţe 2. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG). pe diferite obstacole mici.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II.Marş!”.să stabilească legături dintre reguli şi consecinţe.să rezume rolul gimnasticii matinale pentru om. Întoarceri pe loc: „La stînga!”.în coloană în diverse figuri geometrice. definiţii. peste obstacole mici. bara la depărtarea braţelor. educîndu-şi voinţa. 3. 1. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . „Clasă. . conţinutul. • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. 2. Igiena personală (semnificaţia noţiunii „igiena personală”. B. pe sprijin îngust. Complex de exerciţii fizice I. . Exerciţii cu caracter aplicativ. aruncarea mingii mici în perete cu efort şi prinderea ei. 3. obligaţiunile şi responsabilităţile elevului în cadrul lecţiei de educaţie fizică. EDFG fără obiecte (procedee). Corectitudinea 139 . • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice. 2. dorinţa de a învinge greutăţile. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. „Pe loc repaus”. 4. Sărituri: pe ambele pe loc şi în mişcare. 1. în diverse figuri geometrice. denivelat. pe perete de gimnastică. cu ocolirea obstacolelor. Aruncări: aruncarea mingii din diferite poziţii iniţiale. Mers: procedee de mers. Aranjări: . 3. consecinţele posibile ale nerespectării regulilor respective). 5. . .Să creeze omogenitate în executarea acţiunilor în comun şi individual. tracţiuni. Comenzile: „Aliniere!” „Drepţi!”. comanda: „Înainte . Din culcat dorsal. Tracţiuni: cu ambele mîini din culcat pe banca de gimnastică. B.să expună corect termenii sportivi. . durata şi cerinţele de bază în desfăşurarea gimnasticii matinale).să-şi dezvolte capacităţi de coordonare a echilibrului şi a diferitor părţi ale corpului. 6.să-şi formeze capacităţi de a parcurge un spaţiu accidentat. Deplasare pe loc şi în mişcare. Sărituri cu coarda 1 min. 4. „La dreapta!”. 2. A.Elevul va fi competent: . Cunoştinţe speciale • Termeni. mers peste obstacole mici. Gimnastica matinală (esenţa gimnasticii matinale şi însemnătatea acesteia pentru om. igiena corpului). ocolind obstacole. curajul. a mingii medicinale cu ambele mîini (1 kg). Elevul va fi competent: . 1. Întoarceri la stînga şi la dreapta. cu coarda de gimnastică în cerc.să execute exerciţii aplicative complexe care contribuie la îmbunătăţirea calităţilor psihomotrice. . în echipe. din culcat dorsal. Căţărări: pe banca de gimnastică înclinată. stai!”. Alergări: obişnuite. • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. la bara joasă. Exerciţii de front şi formaţii: 1. noţiuni. perseverenţa în muncă fizică. mers pe obstacole.în linie pe un rînd. . semiîntoarcere.să ilustreze importanţa igienei personale pentru sănătatea omului. Tema 3.

2. . Aruncarea mingii de volei din diferite poziţii Aruncarea mingii în pentru dezvoltarea iniţiale şi prinderea ei. Exerciţii stretching. . 4. Cunoaşterea 3. Poziţia de atîrnat (s) banca de gimnastică. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. Alergare la 300 m 4.să manifeste rezistenţă în Alergare la viteză 30 2. motrice de alergare. articulaţii. „Încet-încet. s. Complexul „Prietenii”. cu mişcarea. Sărituri în lungime de pe loc. mişcărilor şi supleţei în tălpi aplecare înainte 3. „Două babe de omăt”. Alergare în tempou mediu timp de 3-6 min. Elemente din atletism. mingi. expresivitate în mişcări.să manifeste spirit de  relaţii interpersonale pozitive în cadrul disciplină şi tact în relaţii desfăşurării jocurilor dinamice şi ştafetelor interpersonale. capacitatea de a îmbina muzica 9. 3. 1. Elemente din jocuri. 6. . podul. Din aşezat şi din culcat pe spate – rulări.Să manifeste Evaluare:  Respectarea unui regim de viaţă sănătos. grijulie faţă de sănătatea fizică pedagogului.să realizeze acţiuni motrice Din aşezat picioarele 2. ATITUDINI . bastoane de gimnastică). 4. Menţinere în poziţia atîrnat. Din sprijin ghemuit. atitudine  Observaţiile  respectarea cerinţelor sanitaro-igienice. echilibru în escaladări de obstacole. Alergare 20. Alergare de suveică: 3x10 m. de 4 m cu ricoşarea orientare în spaţiu. 8. responsabilitate.să-şi dezvolte forţa statică şi 1.să manifeste ritm. „Nu uda picioarele”. ei la distanţă (m. ridicarea picioarelor).). . respiratorii. diverse situaţii de joc. aruncări etc. 2. De-a puia-gaia”. Complexul „Jucăriile”. 30. Complex de gimnastică aerobică. Semisfoara.2. (cm ±). Exemplu: „Vrăbiuţe săltăreţe”. deprinderi 1. Dansul „Alunelul”. Exerciţii din gimnastica de bază. 5. Flotări din poziţia sprijin culcat. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. comportamentul elevului. rostogolire înainte în de dezvoltare a coordonării cu depărtarea unei aşezat. Jocuri dinamice cu alergări.să cunoască regulile de Evaluare:  respectarea regulilor de securitate în timpul 140 . 6. Atîrnat în echer la peretele de gimnastică (menţinere. departe ajungi”. Aruncarea mingii mici la distanţă şi în perete cu ricoşare.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în cadrul lecţiilor de educaţie fizice. efectuării EDFG. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. . Dans moldovenesc „Alunelul”. . Din culcat dorsal. mîinile pe dinamică. termenilor de bază. EDFG cu obiecte portative (cercuri. 3. „Migrarea cm.să aplice activităţi motrice 1. 3. „Broaştele şi bîtlanul”. Alergare în tempou mediu 300 m. rezistenţa specifică. 4. steguleţe. privind şi cea psihică. Din culcat dorsal. perete de la distanţa capacităţilor de coordonare. 3. sărituri. 2. ridicarea trunchiului pînă la verticală. Compoziţii de dans. 7. coregrafice elementare. COMPORTAMETUL CIVILIZAT. sportive. păsărilor”. 40 m din startul de sus. regim aerob în activitatea m din startul de sus. 1. Ştafete sportive. în aşezat ghemuit. 5. . (min. aşezat depărtat.). „Petişoară” şi alte jocuri.

 Analiza comportamentului elevului manifestat pe parcursul activităţii motrice. Aranjare în formaţie desfăşurată. 4. Întoarcere pe loc. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE Elevul va fi competent: . Exerciţii cu caracter aplicativ. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . A. A. în cerc.Să-şi formeze capacităţi de colaborare. Exerciţii de front şi formaţii. cîte 3. rolul exerciţiilor fizice în dezvoltarea sistemului cardiovascular şi respirator). 2. a competiţiilor. Aranjare în formaţie în linie pe două rînduri.să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. . Cunoştinţe speciale • Termeni. în pătrat. 2. • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. în figuri – prin ocolire. pe diagonală. jocului. Raportul. alergării. în semicerc. 2. enumerarea după ordine. 5. Deplasări: la pas. definiţii.să exemplifice relaţia dintre exerciţiul fizic şi dezvoltarea fizică a omului. cu pas Tehnica mersului şi încrucişat. Alergări: obişnuit. . rolul respiraţiei în timpul exersării. noţiuni. Igiena exerciţiilor fizice (condiţiile sanitaro-igienice ale locului de practicare a exerciţiilor fizice.să expună corect termenii sportivi. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . B.profilaxie a traumatismului la lecţiile de educaţie fizică. Test de cunoştinţe 2. gradului de dezvoltare şi pregătire fizică). de a lucra frontal sau în echipe omogene. 1. Raportul şi salutul.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. B. 3. CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice. • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. stării de sănătate.să-şi dezvolte obişnuinţa de menţinere a ţinutei corecte şi să-şi formeze şcoala mişcării. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. . cu ridicarea genunchilor cu pas balansat. Test de cunoştinţe Test de cunoştinţe I. cu 141 . cu ridicarea genunchilor la 45o. dozarea efortului fizic conform particularităţilor de vîrstă. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILE ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. . cu pas accentuat.să reproducă componentele de bază ale igienei exerciţiilor fizice. cu întoarceri la viteză. 1. pe cerc. cu jocuri. Mers: cu pas obişnuit. Noţiuni generale despre dezvoltarea fizică a omului (esenţa noţiunii „dezvoltare fizică” şi importanţa acesteia pentru el. asigurînd o dezvoltare armonioasă Gimnastica de bază.4. Tema 2. pe vîrfuri. 1. în careu.

bastoane de gimnastică. la ţintă (mică. Echilibru: cu variante de mers. Poziţiile mîinilor. de pe banca de Varietăţi de căţărări. 7. . 3. „Polca moldovenească”. aruncare la distanţă de pe loc din stînd. notaţia mutărilor. Exerciţii speciale de forţă-viteză. 1. coarde). Gimnastica ritmică şi dansul. peste 1 min. cîte doi. descifrarea „cîmpului de luptă”. Aruncarea mingii în ţintă şi peste fileu. cu o mînă. „Cureluşa”. „Vrăbiuţe săltăreţe”. Căţărări: la scara fixă-varietăţi (în spirală. 2. s.să-şi formeze ţinuta corectă a corpului şi unele capacităţi artistice. coordonării şi preciziei mişcării la creşterea şi îmbunătăţirea motricităţii generale. 8. 6. Elemente din atletism. 2. de pe obstacole. a braţelor şi a picioarelor. mare. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi desfăşurată. obstacole. Alergare de suveică 3x10 m. 6. Alergare de viteză: 30m. 4. Compoziţii de dans: „Hora”. Aruncarea şi prinderea mingii de volei. cu coardă mare.Alfabetul şahului – tabla de şah: tipuri de linii ale tablei de şah. 5. Conducerea mingii de fotbal. Elemente din jocuri. Aruncări şi prindere: individual cu două mîini. stînd pe genunchi. . în grup. 1.Liniile verticale şi cele orizontale ale tablei de şah. „Conurile. cu variante de alergare. Aruncarea mingii în ţintă. mobilitate.) Rostogolire înainte. 3. . Complex de gimnastică aerobică.să demonstreze competenţe de interacţionare constructivă cu semenii în diverse activităţi motrice şi organizatorice. Dansul „Polca moldovenească”. Stînd pe omoplaţi. 7. (EDFG) .succesiunea pătrăţelelor 142 . şerpuită.să execute acţiuni motrice pentru dezvoltarea capacităţilor de viteză şi rezistenţă în regim aerob.de a-şi controla tempoul execuţiei. Exerciţii de dezvoltare fizică generală. . Podul din culcat pe spate. 3. . pe banca de gimnastică. fixă. 5. ştafete. din faţă. Exerciţiu stînd pe omoplaţi. din lateral. „Nu uda picioarele”. 3. Mers şi alergare în ritmul acompaniamentului muzical. 4. 1. 3. ghindele şi nucile”. ocolind suporturi. pas de polcă. Rostogolire înainte cu varietăţi de sărituri după rostogolire. din spate în spate. Alergare de viteză la 30 m din startul de sus Alergare 300 m sau cros 300 m (min. sau cros 300-500m. mică individual şi în echipe. . pas alternativ. acela prinde mingea”. 4. „Cine e chemat. cu transportarea unor obiecte pe cap. Alergare 300m. la distanţă de pe loc.a organismului. medie. 3. Sărituri peste coardă 3.să cunoască terminologia şi noţiunile operaţionale specifice jocului de 1.să-şi dezvolte capacităţile de coordonare. Complexe de gimnastică aerobică. din aşezat faţă în faţă. simţul spaţiului şi al echilibrului dinamic. 4. gimnastică). Şah. Jocuri dinamice: „Locul liber”. 6. coordonare. . „De-a puia-gaia”. .să-şi dezvolte competenţe în asigurarea armoniei mişcărilor şi să-şi controleze influenţa exerciţiilor aplicative asupra formării deprinderilor motrice de bază. amplasamentul pieselor pe liniile Termeni de bază. 2. Aruncarea mingii în ţintă de la distanţa de 4 m. EDFG cu obiecte (mingi. Tracţiuni: între doi executanţi din fandat. 5. 1. 40m. Exerciţii din gimnastica de bază. Alergare de tempou moderat 5-6 min. . Pas de horă. baschet. 2. cercuri. 2. Echilibru pe un picior. Sărituri: naturale. 4. 4. mobilă). Ştafete sportive şi jocuri dinamice cu alergări de viteză.

Test de cunoştinţe . CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. psihologic.să formeze raţionamentul şi memoria vizuală. ridicarea trunchiului pînă la verticală. patul.piesele de şah: garnitura completă de piese albe şi negre – reprezentarea grafică. 3.şahul şi matul. 3. fiziologic. notarea abreviată. 1.  evidenţa dinamicii rezultatelor activităţii motrice efectuate la lecţie şi independent la domiciliu. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. capturarea de piesă. 2. turnul. Din culcat dorsal.notaţia în şah.  respectarea regimului igienic al organismului. centrul mare şi centrul mic. 4. regulile elementare ale jocului de şah. de atenţie. . . ATITUDINI . . . nebunul.să-şi formeze deprinderea de a practica sistematic şi independent exerciţiile fizice. . Flotări din poziţia sprijin culcat pe banca de gimnastică.să acţioneze cu mijloace specifice pentru dezvoltarea forţei dinamice.  Cunoştinţe despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului din punct de vedere anatomic.  respectarea regimului motrice zilnic.să dea dovadă de curiozitate intelectuală. şahul veşnic (etern). Sărituri cu coarda – 1 min. dama. . CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR.caracterizarea pe scurt notaţia în şah.şah.  instruire (autoinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie.pionul. calul. denumirea piesei.raportul de forţe pe table de şah. . Tracţiuni la bară. amplasamentul iniţial al pieselor de şah pe tablă.notaţia pătrăţelelor diagonalelor mari. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA 143 . . Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. de analiză şi sinteză. orizontală şi verticală. din atîrnat culcat orizontal. începerea partidei. notaţia completă şi succintă a partidelor. .  efectele pozitive ale executării exerciţiilor fizice asupra organismului uman. la domiciliu). Evaluare:  Rezultatele dezvoltării şi pregătirii fizice. interes privind activitatea motrice efectuată sistematic.  instruire (auroinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie.  proceduri de călire a organismului cu razele solare.să-şi formeze atitudinile grijulie pentru sănătatea proprie. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. amplasamentul iniţial. Evaluare:  Test de cunoştinţe elementare despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului uman. regele. 9.mutări pe tabla de şah. Flotări la banca de gimnastică sau tracţiuni la bară.flancul damei. .Să demonstreze o atitudine pozitivă. aer şi apă. Evaluare:  Gradul de respectare a regimului motrice şi igienic. . flancul regelui. . mutarea.să-şi dezvolte capacităţi de concentrare. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. contra şahului – apărarea sau retragerea. . albe şi negre pe verticale de ordin par şi impar. la domiciliu). .

Cunoştinţe conceptuale Tema 1. Mers: cu pas de manevră. cu o mînă. rolul exerciţiilor fizice în formarea/dezvoltarea ţinutei corecte a corpului). Identificarea modelului de mişcări specifice pentru fiecare segment al corpului. . Precizia ţintă. I. 3.Să formeze competenţe de a comunica. aruncării în 144 . 3. în două linii. cîte 3. conţinuturi şi finalităţile activităţii motrice independente. . Regrupare dintr-o linie pe un rînd – în cerc. „Pasul mai mic!” Enumerarea la unu-doi. noţiuni. cronometrată. A. 1. Exerciţii de front şi formaţii. Test de cunoştinţe diagnosticarea ţinutei corecte a corpului. aplicînd terminologia exerciţiilor învăţate. Exerciţii cu caracter aplicativ. cu paşi încrucişaţi.să execute corect acţiunile motrice orientate spre dezvoltarea capacităţilor de coordonare. Alergări: cu întoarcere. Ţinuta corpului (definiţia noţiunii „ţinuta corpului”. pe echipe-din stînd faţă în faţă. viteză şi forţă . Călirea organismului (definiţia noţiunii „călirea organismului” şi rolul acesteia pentru sănătatea omului. aruncare la distanţă. .să evalueze ţinuta corpului.Să cunoască regulile de acţiune individuală şi în comun. Împingeri: între doi executanţi. întremării sănătăţii etc. . cîte 4.explozivă. consecinţele ţinutei incorecte. Activitate motrice independentă (obiective.să stabilească legături dintre activitatea motrice independentă şi sănătatea omului.EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I.să propună exerciţii fizice în scopul exersării ţinutei corecte a corpului. 4. umăr la umăr. 2. cu ajungerea obiectelor după săritură. la ţintă. cîte 3. definiţii • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie • Poziţiile de bază a diverselor segmente Test de cunoştinţe corporale în timpul executării exerciţiilor fizice • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. în ritm de joc popular. Cunoştinţe speciale • Termeni. . în ritm lent. 1. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . cu paşi mari. de repetări). în ritm rapid. şerpuire. 1. după ricoşare. 5. 2.să expună corect termenii sportivi. rolul exersării independente sistematice în scopul dezvoltării calităţilor motrice. Cunoaşterea terminologiei exerciţiilor cu caracter aplicativ. Tema 3. peste obstacole. cu pas fandat.să explice importanţa ţinutei corecte.4 şi mai mulţi executanţi. 1. mijloacele şi formele de călire a organismului). 1. 2. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIAL Elevul va fi competent: . 2. importanţa ei în dezvoltarea Eseu nestructurat normală a coloanei vertebrale şi a organelor interne. A. sărituri cu coarda mare în echipe. spate la spate. din diferite poziţii. sarcini pentru acasă la educaţia fizică – component important al activităţii motrice independente.). pe obstacole cu bătaie.să formeze concluzii referitor la importanţa călirii organismului. 1. (nr. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . „Pasul mai mare”. cu paşi alăturaţi. Sărituri: naturale fără întoarceri şi cu întoarceri. la viteză. . Tema 2. B. B. Aruncări şi prinderi: cu ambele mîini. . Sărituri peste coardă timp de 1 min. Mers în figuri: contramers (în sens opus). pe cerc. după săritură.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.

„Vînătorii şi raţele”. . Stînd pe omoplaţi după rulare înapoi din aşezat. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. . . 2. Semisfoara. Exerciţii din gimnastica de bază: 1. Dribling multiplu din deplasare. Îmbinare acrobatică din elementele însuşite anterior. după sărituri de 90º. 50m din startul de sus. Dribling multiplu din deplasare. Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. viteză. 3. 1. 5. Echilibru: cu variante de mers. Aruncarea mingii în ţintă. cu transportarea greutăţilor. Aruncarea la coş de pe loc. pe ambele picioare şi pe un picior. Atîrnări şi sprijine. din aşezat ghemuit. 4. Alergare de suveică. Ştafete sportive şi jocuri cuprinzînd elemente din atletism. 3. 2. Atîrnări şi sprijine mixte.Să stabilească legătura între propriile capacităţi. Elemente de atletism: 1.Să demonstreze atitudine  Calitatea realizării sarcinilor la Evaluare: 145 . Alergare–cros 500m. culcat). 3x10m. Săritură în lungime de pe loc. din sprijin ghemuit. . calităţi de viteză şi precizie a mişcării.asigurarea şi ajutorului reciproc în procesul activităţii motrice. „Păzeşte-te de mine” etc.să acţioneze în activitatea de învăţare a elementelor tehnico-tactice din jocuri sportive. 6. Săritură în lungime (de pe loc şi cu elan). . Semisfoara. 6. 360º. Pasarea şi preluarea mingii cu piciorul din deplasare. Corectitudinea completării portofoliului şi progresele obţinute timp de un an. Menţinerea echilibrului pe ambele picioare după săritură cu întoarcere la 360º într-un cerc cu diametrul de 1m.să observe greşelile altora în vederea obţinerii informaţiei despre corectitudinea executării exerciţiilor. 3.Să realizeze activităţi practice independente. Teste motrice de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică generală – mai. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. 3. . 3. 5. 7. . 10m. Alergare – cros 500-600m. Ştafete. Alergare în tempou mediu (durata 5-10 min. Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare.Să demonstreze rezistenţă în regim aerobic. 5. Jocuri dinamice. Aruncarea la poartă cu o mînă de pe loc. Pasarea cu o mînă şi prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare. 4. Corectitudinea executării exerciţiilor de EDFG. aşezat. 7. 3. EDFG fără obiecte: varietăţi. 180º. . jocuri sportive din gimnastică. ATITUDINI . . Exerciţii speciale de forţă.să manifeste îndemînare în realizarea acţiunilor învăţate.. Rostogoliri în îmbinare cu elementele însuşite. EDFG cu obiecte pe loc şi în mişcare (în stînd. Alergare de viteză 30m. Alergare de viteză 30m. mobilitate. Podul. 2. coordonare. cu variante de alergare. 6. Elemente de jocuri sportive. Aruncarea mingii în ţintă la distanţă de 5. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG): 1.informaţii privind influenţa benefică a exerciţiilor fizice asupra organismului. 2. 6. 4.).Executarea sistematică a sarcinilor la domiciliu.activităţi de testare şi autotestare a nivelului de pregătire fizică generală. eforturi şi rezultatele activităţii. 4.

sporirea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală. sportivă a exerciţiilor  Teste de  reguli (elementare) competiţionale. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II.să perceapă elementar  cunoştinţe elementare despre dozarea esenţa calităţilor motrice efortului fizic şi pauzele de odihnă în activitatea motrice.     . individualizării călirii organismului). respectarea cerinţelor sanitaro-igienice a corpului şi echipamentului sportiv. Tema 2. 2. definiţii. proceduri de călire a organismului.să completeze sistematic caietul. Tema 1. .  cunoştinţe elementare privind dezvoltarea vitezei. fizice practicate.Să cunoască terminologia  aspecte ale tehnicii executării acţiunilor Evaluare: motrice din atletism.conştientă şi disciplină în cadrul lecţiei de educaţie fizică. .  Regimul motric zilnic al elevului în afară de clasă.). dozării treptate a procedurilor de călire. participare la efectuarea exerciţiilor fizice de concurs. . CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. Test de cunoştinţe utilizării complexe a mijloacelor şi formelor de călire. prezenţa utilajului sportiv personal (minge.    domiciliu.. de bază. coardă etc.  Progresul dezvoltării calităţilor motrice.să deducă importanţa exersării fizice în scopul fortificării sănătăţii omului. cunoştin  cunoştinţe elementare despre metodica ţe. gimnastică. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE  termeni. noţiuni. Principiile călirii organismului (caracteristica principiilor: călirii sistematice. CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţareevaluare 1 2 3 1. respirator). unor elemente din jocul sportiv. I. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. Teste de diagnosticare a nivelului de Evaluare: 146 .să manifeste atitudine grijulie faţă de sănătatea proprie. jocuri etc.să exploateze legităţile călirii organismului. Tema 3. îndemînării. Rolul exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului (influenţa activităţii motrice în Eseu nestructurat dezvoltarea organelor şi sistemelor (cardiovascular. rezistenţei. B. A. executării unor exerciţii fizice. executarea sistemică a exerciţiilor fizice de dezvoltare generală şi formarea ţinutei corecte a organismului. . desfăşurării jocului dinamic. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . COMPETENŢE PSIHOMOTRICE 1. Caietul de educaţie fizică (structura şi conţinutul caietului şi rolul acestuia în Caietul elevului autoinstruirea şi autocunoaşterea elevului). rolul practicării sistematice a exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului). funcţionale şi a indicilor antropometrici pe o perioadă de timp. cunoştinţe privind dezvoltarea fizică optimă a organismului. forţei.

antropometrice şi funcţionale (septembrie. * din stînd pe banca de gimnastică. 2.să influenţeze evoluţia corectă şi armonioasă a organismului în dezvoltarea calităţilor motrice de bază. 5.să observe capacităţile stării funcţionale ale organismului.să acţioneze cu indici Îmbinare de elemente 147 . Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG). Evaluarea nivelului de dezvoltare. * tracţiuni în braţe din culcat orizontal (băieţi. cercuri. procedeul „prin păşire”. s. Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan. . 4. Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) din startul de sus sau alergare –cros 500m (f)..). 6. * talia (înălţimea corpului) (cm. mai). 2. 3. Aruncări şi prinderi a obiectelor portative (mingi. Varietăţi de mers aplicativ.). . 1.Să demonstreze calităţi motrice de bază. s. Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) (min. sărituri). pregătire fizică şi funcţională. .să demonstreze capacităţi motrice de bază.3 în deplasare cu întoarcere. .să formeze competenţe de testare motrice şi să le implice la testarea colegilor. * ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr. . Exerciţii de front şi formaţii: 1. Exerciţii cu caracter aplicativ. 2. bastonul de gimnastică). coarda. EDFG fără obiecte. procedeul „îndoind picioarele”. Săritura în lungime cu elan. Trei timpi (2-3 m) + evaluare. dezvoltare. 5. 2. Săritura în înălţime.să întreţină şi să îmbunătăţească starea de sănătate executînd exerciţii cu caracter aplicativ. * flotări (fete) din sprijin culcat. . mîinile pe banca de gimnastică (nr. 1000m (b) (min. Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extensă. 3. 1. aplecare înainte (cm). 4.). Teste funcţionale: * frecvenţa pulsului în stare de repaus (timp de 1 min.să cunoască postura corectă a corpului în acţiuni motrice în comun şi principalele deficienţe fizice ale ţinutei. de repetări). Căţărare pe odgon-procedeul în trei timpi (2-3 m). EDFG cu obiecte portative. pregătire fizică şi funcţională.).).să demonstreze capacităţi de viteză şi rezistenţă aerobă Alergare de viteză 30m(s).). Teste motrice. Teste motrice: * Alergarea de suveică: 3×10 m (s). sărituri. . alergări. Elemente de atletism 1. 3. de repetări). Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extinsă. Aruncarea mingii în ţintă orizontală şi verticală de la distanţa de 8-10m. Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan. de repetări). 5. Sărituri în adîncime. nr. Ţinuta corporală la efectuarea exerciţiilor. Regrupare dintr-o coloană în coloană cîte 2. * sărituri în lungime de pe loc (cm). 3. * frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min. * perimetrul toracic (cm. . Alergare de viteză: 30-60 m din startul de jos. Teste antropometrice: * masa corporală (kg). 2. 4. Exerciţii acrobatice: 1. Mers pe cerc mare şi mediu. Escaladări. Rostogolire înainte în diverse poziţii finale. Desfăşurare la dispoziţia profesorului (braţele depărtate prin paşi alăturaţi. Gimnastica de bază 4.

de pe loc şi deplasare.să însuşească acţiunile tehnico-tactice şi să execute rapid mişcările solicitate de activitatea în caz. 5.superiori de îndemînare în cadrul acţiunilor motrice specifice. „Exerciţiul interzis”. Mişcări coordinative la 4 şi 8 timpi.Să manifeste spirit de ordine.să efectueze mişcări cu amplitudine mare expresivitate şi ritm modern. Complex de exerciţii din gimnastica aerobică. prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare. . Dribling multiplu din deplasare. Aruncarea la poartă din deplasare. 8. 3. Acţiuni ritmico-coordinative cu bătăi din palme şi picioare în perechi şi cerc. . Jocul dinamic. 7. 3.să depună eforturi uniforme şi variabile cu durate prelungite progresiv. Pasa cu o mînă şi cu două mîini de pe loc şi din deplasare. Dribling multiplu din deplasare. „Apărarea cetăţii”.  Jocuri dinamice şi ştafete sportive. Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. Joc bilateral. Dansul „Hora”. Pasa-preluarea. Sfoara.  executarea sarcinilor la domiciliu. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. 2. 3. 4. Aruncarea la poartă din deplasare. 4. 6. în funcţie de un sistem de reguli acceptate. . Conducerea mingii. Deplasări specifice.să dezvolte spiritul de echipă şi a colaborării. Priceperi de asigurare şi 148 . acrobatice. ştafete: „Chemarea numerelor”. La paralele. La bara joasă. 3 şi 4. 2. Minibaschet: 1. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. Îmbinare de elemente acrobatice din exerciţiile 1. Oprirea şi pivotarea. „Labirintul”. Aruncarea la coş de pe loc cu două mîini (cu o mînă). 2. 7. Gimnastica ritmică şi aerobică. 5. Minihandbal: 1. Complex de exerciţii din gimnastica aerobică. „Bastonul căzător”. 1. 3. 2. Marcajul şi demarcajul. 6.să cunoască principalele mişcări de conducere a mingii şi să acţioneze regulamentar. 4. Joc bilateral. Pasa cu o mînă. 5. 4. braţele pe podea. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. Îmbinare din elemente de atîrnări mixte. 10.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în Evidenţa: Nivelul de disciplinaritate şi activism motrice a elevului. Jocuri sportive. . 3. Aruncarea la coş cu o mînă. 6. Atîrnări şi sprijine mixte. 4.  completarea portofoliului (caietul de educaţie fizică). Îmbinări din atîrnări mixte. 3. 5. La perete de gimnastică. 2. 4. ATITUDINI . Deplăsările specifice. 3. disciplină şi onestitate în comportament. 2. Marcajul şi demarcajul. „Cloşca cu uliul”. Joc bilateral. Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. Aşezarea în atac în semicerc. 2. 5. 1. Mers şi poziţii de sprijin pe bîrnă. Minifotbal: 1. Stînd pe omoplaţi. Podul din stînd (cu asigurare). 5. 9. . aşezarea în apărare pe semicerc. Echilibru pe un picior. Aruncarea la poartă de pe loc.

exerciţii fizice executate timp îndelungat.  ajutorarea şi asigurarea colegilor în cadrul instruirii. „Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO. ajutor acordat în procesul executării unor exerciţii fizice. exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale. b) principiul integrării personalităţii umane în mediul social (economic.  participare la amenajarea terenului sportiv şi pregătirea utilajului necesar pentru realizarea obiectivelor lecţiei. cultural) prin acţiune. . 149 .  respectarea regulilor jocurilor dinamice şi a acţiunilor de concurs. Dinamica formării competenţelor cognitive şi psihomotrice ale elevului. sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socioculturale. .să realizeze activităţi practice independente. Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. pune în valoare imaginaţia şi gîndirea critică. folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic şi care stimulează gîndirea creativă. ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de Curriculumul Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istorico-cultural.  să elaboreze un complex de EDFG pentru gimnastica matinală.să manifeste responsabilitate şi toleranţă în procesul de educaţie fizică. 13-29): a) principiul complementarităţii. Caracterul activităţilor educaţionale specifice disciplinei. avînd un caracter interdisciplinar. politic. cadrul desfăşurării lecţiei. contribuie la formarea unei personalităţi capabile de a se adapta la condiţii de viaţă mereu în schimbare. Nivelul interesului (motivaţiei) elevului pentru activitatea motrice sistematică. între formarea intelectuală şi formarea practică a personalităţii umane.. asigură potenţialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu.  alergare de durată. formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale. formează competenţe necesare pentru viaţă. O pondere deosebită capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii. economice şi culturale. p. proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale.să-şi formeze capacităţi creative în baza cunoştinţelor şi calităţilor motrice personale. Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii umane. vizează reconcilierea cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO. Educaţia tehnologică. 1983. prin „alternanţă şi continuitate”. de comunitate în contextul întregului areal cultural.  acţiuni motrice efectuate în sprijin şi atîrnări la diferite înălţimi. Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi.

. abordare diferenţiată în timp a modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii unde se află şcoala. . . . . . . . .. . Procesul instructiv-educativ la Educaţia tehnologică este organizat în baza principiilor specifice disciplinei şi a abordărilor modulare.. . cl. . . . . . . . . . care să permitră dobîndirea capacităţilor de aplicare în viaţă a cunoştinţelor (dovadă că ştie să facă) şi formarea competenţelor sociale (dovadă că ştie să fie) Competenţa de bază a disciplinei Educaţie tehnologică „A utiliza un demers tehnologic” trebuie concretizată pentru fiecare domeniu (în cadrul modulului studiat şi pentru fiecare treaptă) şi nivel de dezvoltare. . . . . . . . .. . . . . . . . Croşetarea. . . .. . . . . . . .. Curriculum prevede următoarele module: Treapta primară 1. .. . .. . . . . .. . Competenţele se formează în timp şi sînt achiziţii şi abilităţi rezultate din procesul de învăţare. . . deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. . . . . .. . . . ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire. . .. . inovatoare. . atitudini. . . d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele. . capacităţi. . . . respectînd regulamentul tehnologic. . . . . . . în vederea realizării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Tricotarea. . cl. . . .. . Structura modulară asigură flexibilitate. . Arta culinară şi sănătatea. • Păstrarea. . munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă. . vor fi precizate în cadrul modulului studiat şi în funcţie de treapta de şcolaritate. cu caracter interdisciplinar. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. . . . . . . . . . . 3. . . . cl. care pot fi probate în practică. . . . care să răspundă unei trebuinţe. . . adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. . . . . . . . . .. .. . . . . .c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei practice. . . . . I-V 5. . . .cl. prezentarea acestui proiect. . . . Sărbători calendaristice. conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi.. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ele încorporează cunoştinţe. . .. . . 2. dinamică. .. . . . . II-IV COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI 1. II-IV 7. .. . . . . . .. . . . . . . . . . Competenţele se formează prin experienţe complexe. . . . . . I-V 3. Valorificarea lor în viaţă presupune o abordare în viziune integralistă. . . . . capacităţi. Din competenţa de bază rees patru competenţe-sinteză ale disciplinei. . .. . • Interacţiunea procesului educaţional cu factorii externi din mediul social. . . . . I-V 4. . . profesională şi socială. .. . . . . . . . . . . . . la rîndul lor. .. . cl. . . . . . . . . . . . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect. . Prin ea se realizează: • Orientarea şcolară. . . . . . . . . . . . . . Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional). .. . . . • Includerea elevilor într-un ciclu cu finalitate: analizare – proiectare – realizare – evaluare. . . III-IV 6. .. . . . . Termenul competenţă nu este înţeles univoc de către cei implicaţi în educaţie. . . . Realizarea obiectului conform proiectului elaborat. 150 .. . ... . . . . . . . adesea fiind confundat cu capacităţile. .. . . . . . . . . . • Formarea atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale – învăţarea. . I-V 2.. . . . viitori promotori ai culturii naţionale. .. prin performanţa elevului. . . . . . cl. . cl. . . . . . . . . nivelurile şi formele de educaţie. . . . Modelarea artistică din lut. . . . . . Activităţi agricole. . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului elaborat. . economic şi cultural. . . . . . . . . . . . . . . . care. .

Arta acului 16 – 20 module din cele 4. Arta culinară şi sănătatea 10 2. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2. Tricotarea 10 – 14 6. Croşetarea 16 propuse 5. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2.4. Croşetarea 16 Clasa II (32 ore) 1. Activităţi agricole 16 Clasa IV (32 ore) 1. de ore Clasa I (32 ore) 1. Modelarea artistică din lut 16 6. Croşetarea 16 propuse 5. Modelarea artistică din lut 16 6. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional 16 module din cele 4. Activităţi agricole 16 Clasa III (32 ore) 1. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 Alegerea a două 2. Tricotarea 16 7. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Treapta primară Clasa Temele (Module) Nr. Croşetarea 16 propuse 5. Tricotarea 16 7. Arta acului 16 propuse 4. Arta acului 16 module din cele 4. Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. Evaluarea lucrării realizate. Sărbători calendaristice 4–6 module din cele 3. Sărbători calendaristice 6 Alegerea a două 3. Activităţi agricole 10 – 14 16 151 . Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. memorizarea etapelor procesului tehnologic.

Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. fasolea. furculiţe. 3* Executarea anumitor activităţi practice la aranjarea corectă a mesei pentru alimentaţia de zi cu zi: *. vesele. (farfurii.bucate ce pot dăuna sănătăţii. Noţiuni despre o alimentaţie echilibrată: .exerciţii–joc privind regulile de comportare corectă în timpul mesei. *4. tacîmurilor etc. Identificarea unor mîncăruri pentru dejun.aspectul estetic al mesei aranjate.conţinut variat în consumul de alimente din toate grupele de alimente.servirea corectă.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar.exerciţii–joc de aranjare corectă a veselei. . tacîmurilor etc. considerate importante în alimentarea copiilor: Conţinuturi 1. . pe masă. ceşti.Exerciţii–joc privind clasificarea alimentelor în cinci grupe de alimente: cereale şi produse cerealiere. Noţiuni despre alimentaţie: .: .igiena personală. carne.SUBCOMPETENŢE. *.activităţi practice privind utilizarea corectă a veselei. lapte şi produse lactate. 2. în timpul consumului alimentar. legume şi fructe. 4. mazăre şi . . 3.alimentaţia de zi cu zi şi regimul alimentar. . ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE (RECOMANDATE) Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA I-a Subcompetenţe 1. CONŢINUTURI. . care pot provoca unele afecţiuni.la decizia învăţătorului Conţinuturi 1. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .explicarea unor reguli de comportare la masă conform cerinţelor de conduită în timpul mesei.activităţi de evaluare a lucrărilor de aranjare a mesei de către copii.identificarea mîncărurilor necesare unei alimentaţii sănătoase şi mîncărurile care pot dăuna sănătăţii. *.Exerciţii–joc privind respectarea unui regim alimentar şi rolul alimentaţiei echilibrate în sănătatea şi activitatea copiilor. . Normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: . . *. linguri. Comportara la masă: . tacîmurile etc. 152 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . tacîmuri.ţinuta. cină. respectul faţă de comeseni.aranjarea corectă a veselei. . tacîmurilor. peşte şi produse din acestea. Explicarea unor informaţii privind rolul alimentaţiei în sănătatea copilului: . prînz. şerveţelelor etc.exerciţii–joc privind varietatea produselor alimentare şi clasificarea lor în dietetice şi nedietetice. 2. . Respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: . Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: . şerveţelelor etc. tacîmurilor.utilizarea corectă a veselei şi tacîmurilor.utilizarea adecvată a veselei.mîncăruri necesare unei alimentaţii echilibrate. Evaluarea (autoevaluarea) activităţilor de aranjare a mesei.exerciţii de evaluare şi autoevaluare privind normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar. şerveţele).

.îngrijirea şi spălarea veselei.păstrarea produselor neperisabile. a tacîmurilor şi ustensilelor de bucătărie.înfrumuseţarea cu diverse produse (legume. folosirea moderată a grăsimilor şi glucidelor. . aranjarea corectă a mesei. 3. *. curăţarea. . alimentaţia variată: fructe.. 2.legume. tăierea).comentarea regulilor de comportare la masă.exerciţii de evaluare. autoevaluare a activităţilor elevilor. . altele. verdeţuri.explicarea unor informaţii despre alimentaţia echilibrată.respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar. .exerciţii de alcătuire a unui meniu pentru . Autoevaluarea respectării normelor de igienă şi protecţie în timupl consumului alimentar: .stabilirea duratei de păstrare în stare proaspătă / bună a unor produselor alimentare.activităţi practice în grup în scopul preparării unor tartine simple. Explicarea unor informaţii despre componenţa nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în organism: .igiena personală. *. Normele de igienă şi protecţie: . . . aspect etc.menţinerea ordinii şi curăţeniei în bucătărie.discuţii dirijate privind alimentaţia corectă: respectarea regimului alimentar.activităţi practice de însuşire şi respectare a normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare.importanţa unui regim alimentar în sănătatea omului. 2. 2. prospeţimea unor produse alimentare după miros.activităţi practice şi explicaţii privind condiţiile necesare de păstrare a produselor alimentare în bună stare.păstrarea produselor perisabile. carne slabă.elaborarea unui meniu pentru alimentaţia unui copil de 10 ani (corespunzător unei alimentaţii echilibrate).la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1.activităţi practice de efectuare a ordinii.comportarea la masă. Păstrarea în condiţii adecvate a produselor alimentare: . . calitatea bucatelor. . . Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: .exerciţii–joc privind regulile de comportare la masă.. 4. . 4.activităţi practice la amenajare a platourilor cu tartine şi servirea lor. *. după care poate fi stabilită calitatea.executarea activităţilor necesare la aranjarea mesei cu veselă. . şerveţele etc. .exerciţii practice privind utilizarea corectă a veselei.prelucrarea primară a produselor alimentare (spălarea. felii de ou fiert etc. aspectul estetic. 3* Depozitarea în condiţii adecvate a produselor alimentare uşor alterabile: *.componenţa nutritivă a produselor alimentare. Evaluarea calităţii unor produse alimentare Conţinuturi 1.identificarea unor caracteristici.Exerciţii–joc privind stabilirea conţinutului de substanţe nutritive în diverse alimente. .. Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: *.discuţii dirijate privind importanţa respectării unui regim alimentar în sănătatea şi activitatea copiilor.. .verificarea calităţii produselor alimentare. *. . . pipăit.condiţii adecvate de păstrare a 153 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . tacîmurilor etc.). Clasificarea alimentelor după provenienţa lor: . tacîmuri.

prelucrarea primară (sortarea. 2. Evaluarea activităţilor în grup. .evaluarea calităţii bucatelor servite: sub aspect estetic. stare. corespunzător alimentaţiei copiilor: . adecvată la masă a unor mîncăruri şi băuturi..condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare.explicarea unor informaţii despre calitatea nutritivă a produselor alimentare în funcţie de prospeţimea şi starea acestora.evaluarea calităţii unor alimente după provenienţă.).regimul alimentar. verificare a calităţii produselor alimentare în funcţie de stare.exerciţii privind alcătuirea unui meniu. *3. nutritiv. . . produselor alimentare. 2.exerciţii privid condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare necesare alimentaţiei zilnice a copiilor.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare.igiena personală. a informaţiilor de pe ambalaj etc. Conceperea şi organizarea mijloacelor Conţinuturi 1. . .verificarea calităţii produselor alimentare.).discuţii dirijate privind diverse tehnologii şi metode .). tehnologic. .stabilirea componenţei nutritive a alimentelor utilizate la prepararea bucatelor preconizate. . miros. *. curăţarea etc.. . 2. Comportarea corectă în timpul mesei. necesare praparării unor bucate: *. . pipăit etc. . stare. . greutate. în bucătărie etc. lapte etc. Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri simple. Amenajarea locului de lucru cu ustensile. Întreţinerea ordenii şi curăţeniei în încăpere.activităţi practice şi experimente de evaluare. gust. 4. miros. . băuturi (ceai.înfrumuseţarea bucatelor servite la masă (salată din legume fierte şi alte produse etc. vaselor etc. gust. Normele de igienă şi protecţie a 154 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . la masa de lucru etc.la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. *. . alimentaţia de zi cu zi pentru un copil de 10 ani. aranjarea mesei. . sub aspect estetic.prevenirea contaminării alimentelor în timpul prelucrării culinare. vase etc. .: .Discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii echilibrate în viaţa şi activitatea omului (a copiilor).componenţa nutritivă a alimentelor.. .activităţi practice de efectuare a ordinii şi curăţeniei la masa de lucru.după aspect. 4. Normele de igienă şi protecţie a muncii: . aspect etc. pipăit etc..exerciţii de amenajare a locului de lucru în vederea preparării în grup a unor bucate (salată din legume proaspete sau fierte).. culoare. miros.servirea corectă. .exerciţii de stabilire a conţinutului nutritiv al unor produse alimentare. 5. *.îngrijirea şi utilizarea corectă a ustensilelor. culoare.activităţi experimentale în grup privind evaluarea calităţii produselor alimentare în funcţie de aspect.argumentarea importanţei respectării unei alimentaţii echilibrate.activităţi practice în grup la înfrumuseţarea salatei şi servirea mesei.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. *. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: . aspect. 3* Prelucrarea culinară a produselor alimentare: *.

. foarfece) în vederea utilizării lor în activităţi practice: . Întreţinerea ordinii şi curăţeniei: . 2. Identificarea articolelor de port popular după aspect. ustensilele.activităţi practice în grup de înfrumuseţare şi servire a mesei. .. (informaţii).Exerciţii–joc de prezentare a costumului popular femeiesc şi bărbătesc. batiste în 3 colţuri. vesela. . 3. . a compotului din fructe (proaspete sau uscate). tacîmurilor etc. Prelucrarea culinară a produselor alimentare. 2.necesare de prepararea a bucatelor preconizate: . 4. milieuri etc. . . ustensile etc.comentarea aspectului. miros.prevenirea contaminării cu microbi.comentarea calităţii produselor alimentare selectate după aspect. .funcţiile. ustensilelor (pînză cu textura rară. 155 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . stare. cingători etc. mirosului şi a calităţii nutritive. Obiecte de uz casnic: . tacîmurile. .utilizarea corectă a materialelor.discuţii dirijate privind aspectul tradiţional al articolelor de port popular.observarea elevilor în timpul activităţilor. Obiecte de port popular (cămăşi femeieşti şi bărbăteşti. ustensilelor etc.evaluarea calităţii produselor alimentare utilizate la prepararea bucatelor preconizate.: .observarea şi evaluarea elevilor în cadrul activităţilor practice de cercetare şi clasificare a pieselor de port popular după funcţii. de păstrare a produselor alimentare pe o anumită perioadă de timp. 3.amenajarea locului de lucru cu vase.discuţii dirijate privind respectarea regulilor de comportare în timpul mesei. . alimentele necesare. aparatelor de încălzit etc.amenajarea bucatele pe platouri şi să aranjeze masa cu vesela şi tacîmurile necesare. sex. gustul. *6.. . Tehnologii şi metode de păstrare a produselor alimentare: . .activităţi practice în grup de organizare a mesei de lucru şi a condiţiilor adecvate pentru prepararea tartinelor calde. *4.aranjarea veselei.exerciţii de prezentare şi comentare a pieselor de port popular. ace. calitatea materialului utilizat şi a culorilor tradiţionale. respectînd normele de igienă şi protecţie a muncii. *.respectarea regulilor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1. . Materiale şi ustensile: . Selectarea materialelor.activităţi practice de menţinere a ordinii şi curăţeniei. mirosul etc. .păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare activităţilor parctice. în aspect funcţional. . . catrinţe.la decizia învăţătorului muncii: .utilizarea corectă a ustensilelor.activităţi practice în grup de preparare a tartinelor calde şi a compotului.descrierea etapelor tehnologice urmate la prepararea bucatelor servite la masă. . aspectul obiectelor de port popular. in. *. Aranjarea mesei: . conservare etc. oraş şi unele aspecte privind meşteşugurile populare. Executarea operaţiilor stabilite conform regulamentului tehnologic: .comportarea la masă. cînepă..igiena personală.) . denumire. aspectul estetic.năfrămiţe. anotimp etc. culoare etc. Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA I-a Subcompetenţe 1. .masa de lucru. .comentarea etapelor de preparare a mîncărurilor.prezentarea unor informaţii despre sat.pînză cu textură rară de bumbac. Evaluarea bucatelor: valoarea nutritivă. funcţie: . 5.ştergare de ritual. 3. gustului.încăperea. .uscare. .

activităţi practice de selectare. . după provenienţă.funcţiile ustensilelor. .muncii. cînepă.cerinţe calitative în funcţie de necesitatea lor. din bumbac. textură. Obiecte de port. .activităţi practice de selectare. Executarea punctelor de cusut pe fundalul pînzei cu textura regulată. riglă etc.: . ace etc. găurele simple): *.ace cu vîrful rotunjit. . . punctul tighel). Normele de igienă şi protecţie a muncii: . *3. descrieri referitoare la aspectul tradiţional al costumului popular femeiesc şi bărbătesc: . dimensiunile. foarfece. linii punctate.activităţi practice privind evaluarea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor utilizate în confecţionarea obiectelor. . . in) utilizată la confecţionarea diverselor piese de port popular.Exerciţii–joc de prezentare a costumelor populare (cum se poartă). 6. firile uşor vizibile.. zigzaguri. -* exerciţii practice de executare a liniilor drepte.coaserea unei batiste mici. păstrare şi utilizare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor utilizate la confecţionarea unei batiste mici. păstrare şi utilizare a ustensilelor necesare (ace mijlocii cu vîrful rotungit. gherghef. fixarea firului de aţă în cusătură. Stabilirea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (pînză. culori tradiţionale privind aspectul obiectelor 156 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . *. utilizarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare Conţinuturi 1. *. grosime. decorate cu linii drepte.discuţii dirijate privind elementele decorative şi cromatica tradiţională utilizată la confecţionarea obiectelor tradiţionale.punctul cruciuliţă. punctul cruciuliţă. . de uz casnic şi ritual: . 2.norme de igienă şi protecţie a muncii la păstrarea şi utilizarea lor. vălurite. de uz casnic etc.autoevaluarea privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. foarfece. . executarea punctelor de cusut (punctul înaintea acului. 3. Tehnici de cusut: . .punctul tighel. *.igiena personală. . 2. funcţiile.* exerciţii de executare a punctului cruciuliţă. fire colorate.punctul înaintea acului. întrerupte. durabilitate etc. . vrîste) utilizate în decorarea articolelor populare.exerciţii de respectare a normelor igienice şi de protecţie a muncii.proprietăţile materialelor. Elemente decorative. (punctul înaintea acului. gherghef. . *5. Elememte decorative tradiţionale: . Evaluarea (autoaprecieze) calităţii lucrului îndeplinit.aspectul tradiţional. .condiţiile adecvate de păstrare şi utilizare a materialelor şi ustensilelor. forma. punctate pe fundalul unei batiste din pînză. .).exerciţii practice privind: introducerea firului de aţă în ac. 4. .identificarea elementelor decorative tradiţionale (linii drepte. punctul tighel. .).selectarea şi păstrarea. 4.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a II-a Subcompetenţe 1. utilizate în confecţionare.vrîste etc.activităţi practice de analizare a materialelor (pînză groasă cu textura uşor vizibilă. Prezentări scurte.linii drepte întrerupte. Materiale şi ustensile: .fire colorate muline.

uşor vizibilă.conform normelor de igienă şi protecţie a muncii. Evaluarea calităţii lucrului îndeplinit: în aspect tehnologic. şerveţele etc.activităţi practice de finalizare a lucrului început: depistarea lacunalor şi corectarea lor. înaintea acului. .Cercetarea cîtorva ştergare tradiţionale şi cîteva şerveţele. 3. gherghef etc. Tehnici de cusut şi brodat: .respectarea normelor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1. . .găurele simple.punctul înaintea acului. Materiale şi ustensile: .activităţi practice individuale ce angajează elevii la confecţionarea unei batiste mici: croirea drept pe fir. . Tehnici de cusut şi bordat: .puntul tighel. 60. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative simple: . . tighel. găurele: *.exerciţii de desenare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a elementelor decorative: zigzag. în aspect estetic. găurele. punctul tighel. .exerciţii de păstrare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare.. 4.găurele simple. in. .evaluarea calităţii materialelor şi ustensilelor utilizate pentru confecţionare.aţă albă subţire. . năfrămiţe. *. . 2.stabilirea etapelor tehnologice la confecţionarea ştergărelului. 5. .selectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea ştergărelului. foarfece mici.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a III-a Abilităţi 1. punctul cruciuliţă. *. . cu textura regulată. Executarea punctelor de cusut: însăilătura.prezentarea schiţei grafice a ştergărelului ce doreşte să-l confecţioneze. cînepă etc. *.punctul înaintea acului. zigzag) cu ajutorul punctelor de cusut menţionate. . tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor.însăilătura. . cînepă etc.punctul cruciuliţă.exerciţii de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit în aspect tehnologic şi în aspect estetic. 2. populare. . 4. Etape tehnologice de confecţionare 157 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . milieuri etc. *. nr. Ştergare tradiţionale cu decor realizat la ţesut sau la cusut. . cu textura uşor vizibilă. 4.confecţionarea unei batiste cu decor simplu (linii drepte. Stabilirea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui ştergărel cu decor simplu cusut: .* activităţi practice privind executarea decorului simplu pe fundalul batistei. . Norme de igienă şi protecţie a muncii. *3.exerciţii practice de executare a punctelor de cusut pe fire numărate: punctul înaintea acului.. cruciuliţe. . 50.fire colorate muline.ace.pînză de bumbac.activităţi practice de clasificare şi selectare a pînzei de in. linii vălurite etc.punctul cruciuliţă. . bumbac.activităţi practice de reprezentare grafică a formei şi dimensiunii unui ştergărel mic.exerciţii de armonizare a firelor colorate muline etc. . . .discuţii dirijate privind stabilirea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel mic din pînză cu elemente decorative cusute.

Textile tradiţionale decorate cu broderii: . . Materiale şi ustensile: . 2. Ornamentica şi cromatica tradiţională: .activităţi practice de croire drept pe fir a milieurilor de formă pătrată (30x30) cm. foarfece mici şi mari.activităţi practice de croire drept pe fir a unui ştergărel mic (30x15) cm. *3..Exerciţii de studiere. Evaluarea ştergărelului confecţionat: .respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. analizare şi comentare a aspectului estetic: forma. alte mostre. . a unui ştergărel: .exerciţii de reprezentare a unui fragment al compoziţiei decorative (un motiv popular „vîrtelniţa” şi elemente decorative „zigzag”. Confecţionarea milieului cu decor brodat conform proiectului elaborat: *.caiet cu liniatura în pătrăţele. . 3.descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel.executare practică: croirea unui ştergărel de dimensiuni mici. .executarea etapelor: croirea milieului de formă Conţinuturi 1. riglă.aspectul.. şerveţele. 4.gherghef. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui milieu cu decor brodat: .stabilirea etapelor tehnologice şi a punctelor de cusut utilizate la confecţionarea milieului preconizat.ace. .memorarea etapelor tehnologice. . . *. culori complimentare.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a IV-a Subcompetenţe 1.milieuri. 158 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . funcţiiile utilitare ale obiectelor textile decorate cu broderii. . . forma.prezentarea schiţei grafice a milieului imaginat. alb). Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat conform proiectului. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui milineu cu decor brodat: . .păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare. negru. modul de păstrare a materialelor şi a ustensilelor în condiţii adecvate (truse speciale).pînză de bumbac.exerciţii de amplasare a decorului şi executarea broderiilor (elemente decorative simple).evaluarea lucrărilor în aspect estetic şi calitativ.discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi a ustensilelor utilizate în confecţionarea milieurilor. dimensiunea. .exerciţii de respectare a normelor de igienă şi securitate a muncii.elemente decorative. *.observarea elevilor în timpul activităţilor practice şi acordarea ajutorului necesar. . 2. . 3. . a ustensilelor. cînepă etc. . in. ştergare. tivirea marginilor. *.tivirea marginilor.activităţi practice de tivire a marginilor milieului.culori tradiţionale (roşu. tivirea marginilor cu găurele simple.exerciţii de selectare şi evaluare a pînzei. .evaluarea. . panglică centimetrică. *.muncii.prezentarea proiectului elaborat.selectarea şi croirea pînzei.caracteristici esenţiale. . . *. firelor colorate.executarea broderiilor simple pe fundalul pînzei.activităţi practice individuale de reprezentare grafică a unui milieu de dimensiuni mici (30x30) cm şi indicarea modului de amplasare a decorului. dimensiunea. .motive populare. pe care doreşte să-l confecţioneze. . „căliţa ocolită”). . . funcţiile utilitare.

activităţi practice în grup pentru a nu permite zvîntarea materialului pregătit.tehnica modelării prin suprapunerea spiralică a vergelelor. 3.igiena personală. şlicher (soluţie de lut pentru încleiere).memorizarea etapelor cronologice de confecţionare a milieului. sîrmuliţă etc. *. 3. 5.figurine-jucării. .la decizia învăţătorului 4.activităţi practice de executare a motivului popular „vîrtelniţa” pe fundalul milieului. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas. angobă. .exerciţii de modelare a fundului pentru vasul preconizat. . Obiecte de ceramică tradiţională: . Tehnici de modelare: . . vas cu apă. străchini etc.).exerciţii de formare a decorului la colţurile milieului.discuţii dirijate privind metodele de preparare şi pregătire a materiei prime: lut prelucrat. îngrijie şi utilizare a materialelor şi ustensilelor. . . figurină din lut cu ajutorul Conţinuturi 1. .punctul tighel. Tehnici de cusut şi brodat: . 159 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .descrierea unor diverse tipuri de vase de ceramică utilitare. figurine.executarea unui motiv popular „vîrtelniţa” pe centru milieului. . figurine din lut: . ţuruiece. *. pînză sau hîrtie. Normele de igienă şi protecţie a muncii: .pregătirea unui vas cu apă. Reprezentarea desenului unui vas sau a unei jucării în vederea confecţionării din lut: . .şlicher.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor conform cerinţelor de calitate şi valoare estetică. tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor.discuţii dirijate privind metode vechi de modelare a lutului: suprapunerea spiralică a verigelor.activităţi practice de executare a decorului la laturile milieului. *. 2. . . în vederea suprapunerii lor în spirală.punctul lănţişor. Materiale şi ustensile: .respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. Modelarea unui vas. căni etc.exerciţii de reprezentare grafică a obiectului. .farfurii. . suprapunerea bilelor mici pentru formarea pereţilor. sîrmă. .pătrată.confecţionarea vergelelor uniforme din lut.comentarea etapelor procesului de confecţionare a milieului proiectat. .vase pentru preparat bucate (oale de diverse tipuri). fiecare elev va decide ce figură va modela la propria imaginaţie. .activităţi practice de obţinere a masei de lut de plasticitate optimă. 4.punctul cruciuliţă. ţuruiece etc.. *. a valoarii şi calităţii lucrării (lucrărilor). .executarea decorului simplu la laturile milieului. Evaluarea procesului de confecţionare a milieului cu decor brodat: .lut preparat. . . şlicher etc.locul de lucru. jucărie.găurele simple. de .exerciţii de stabilire a spaţiilor de amplasare a decorului pe suprafaţa milieului.aprecierea aspectului estetic. *duble.. .reguli de păstrare.vase pentru apă (ulcioare. 2.descrierea modalităţii de modelare a vaselor utilizînd metoda de spirală sau bile. pînză.Discuţii dirijate privind importanţa ceramicii în viaţa oamenilor începînd din cele mai îndepărtate timpuri şi pînă în prezent. . . .analizarea diverselor vase de ceramică şi jucării. Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. ordinea şi curăţenia. .

comentarea etapelor tehnologice de confecţionare utilizînd terminologia specifică. 2. şlicher.suprapunerii spiralice a vergelelor sau suprapunerea bilelor: . elevii se vor ajuta reciproc pentru a nu permite uscarea lutului. . sfeşnice etc. ustensile etc. . Conţinuturi 1. jucării etc.metode de preparare a materialelor necesare: lutul de plasticitate potrivită.activităţi practice de a pune în loc adecvat lucrările deja modelate pentru a se usca în voie. cromatica ceramicii tradiţionale: .elemente decorative simple..la decizia învăţătorului Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. burtă.activităţi practice de modelare şi suprapunere a vergelelor (vergelele să fie de aceiaşi grosime). .activităţile practice de modelare se vor desfăşura în grup. bucate (oale mari. 160 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .vase pentru păstrat / pregătit produse.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii.).exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor comparîndu-le cu desenul formei. . . 4.ghivece. coloranţi. . (ulcioare. dimensiunii şi proporţiilor părţilor componente. bilelor. care se va fixa (încleia) cu ajutorul şlicherului primul rînd de spirală. gavanoase etc. .activităţi practice în grup la pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare. căni etc. Notă: O atenţie deosebită se va acorda respectării formei şi proporţiilor indicate în schiţa grafică. ca pereţii vasului să fie omogeni. .discuţii dirijate privind metoda modelării după şablon. .tehnica prin suprapunerea bilelor mici.modelarea liberă.asemănarea antropologică a vaselor de ceramică tradiţională (gură. motive populare. *. toartă. . Evaluarea lucrării confecţionate de colegi în comparaţie cu cele autentice: . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas de formă întinsă după şablon sau figurine. străchini.„încleierea” vergelelor suprapuse cu şlicher şi netezirea suprafeţei. .pregătirea ustensilor şi a locului de lucru pentru modelarea din lut. *. buză. . umeri. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas sau a altui obiect: . ulcele.suprapunerea circulară a vergele sau a bilei pentru a obţine forma dorită a vasului. Elemente decorative.exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate care trebuie umezite prin umezirea degetelor. arderea) lucrării. gît.descrierea tehnică a modelării după şablon a unui vas de formă întinsă.evaluarea activităţii elevilor: prezentarea schiţelor . .. .finisarea (decorarea. . .confecţionarea vergelei sau a bilei de aceiaşi mărime. 4.exerciţii de reprezentare grafică a obiectului imaginat pentru modelare. . trebuie utilizat şlicher la suprapunerea vergelelor. fund).Discuţii dirijate privind analizarea diferitor vase de ceramică şi jucării. uscarea.farfurii. mănuşă. angobă.). . . *.: .prezentarea schiţei grafice a unui vas de formă întinsă (farfurie) sau a altui obiect. Obiecte de ceramică tradiţională: .vase pentru apă şi vin etc.

figurină) prin tehnica modelării după şablon: . obiecte garnisite cu dantelă croşetată (feţe de masă. cunoaşterea şi respectarea normelor sanitar-igienice . . . 2. .activităţi practice de finisare şi executare a decorării obiectelor. verde etc.încleierea vergelelor cu şlicher.fire textile depănate în bobine.culori tradiţionale: cărămiziu. 3.activităţi practice de aşezare a obiectelor în cuptor special pentru ardere. Elemente decorative.vizitarea organizată a unui interior tipic ţărănesc (la muzeul de etnografie. imaginîndu-şi modalitatea aplicării acestuia: . Selectarea firelor textile după grosime şi culoare.exerciţii practice de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă. Conţinuturi 1.finisarea lucrării prin tăierea resturilor de pe margine. punerea la uscat în locuri ferite de soare şi curenţi de aer. Tehnici de modelare: *. 4. motive populare. angobă. grafice.modelarea liberă prin suprapunerea bilelor mici.lut preparat în condiţii de casă.tehnica suprapunerii spiralice. . negru. utilizînd terminologia specifică. . scoaterea de pe şablon.observarea şi compararea mostrelor prezentate. pensulă. Materiale şi ustensile: .). alb. comparare a obiectelor garnisite cu dantelă (lucrată din fire textile.comentarea etapelor tehnologice. grosime etc.tehnica modelării prin presarea pe suprafaţa şablonului.şlicher.discuţii dirijate privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare. sîrmuliţă etc. . Aspectul estetic al locuinţei tradiţionale. 2.exerciţii de selectare a firelor textile după culoare. brun.activităţi practice individuale şi în grup la pregătirea materialelor şi modelarea obiectelor preconizate utilizînd tehnici libere: modelarea prin suprapunerea bilelor. .jucării. muzeul satului etc. . .seturi de croşete. 3.ţinerea corectă a firului de aţă.).pînză. proprietăţile părţilor componente). . calitativ. vergelelor sau după şablon. funcţional: . .exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate prin umezirea degetelor.fire textile variate după culoare.3. Materiale şi ustensile: . Elementele de bază ale croşetării: 161 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . . lut. Croşetarea unui lănţişor din ochiuri libere. . şerveţele etc. lemn etc. pregătirea ustensilelor.exerciţii-joc privind organizarea locului de muncă. figurine etc.Activităţi de observare. ştergare. Evaluarea lucrărilor confecţionate în aspect estetic. Modelarea unui vas de formă întinsă sau a altui obiect (jucărie. vas cu apă. *. .obţinerea plasticităţii necesare la prelucrarea lutului. . coloranţi.. compoziţii decorative.confecţionarea unei bile mari de lut. *. grosime.identificarea şi clasificarea unor materiale şi ustensile utilizate la realizarea dantelei croşetate. 2. tablă. .). 4. . după provenienţă.la decizia învăţătorului Modulul „Croşetarea„ CLASA I-a Subcompetenţe 1.luarea primului ochi. respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii.exerciţii de evaluare a lucrărilor confecţionate de elevi: aspectul estetic (forma. . 3. . . scule etc. .întinderea bilei pentru a obţine o placă suficient de groasă şi presarea ei pe şablon. ţuruiece. Executarea unor elemente de bază ale croşetării: . *.

. . 3.identificarea varietăţii motivelor ornamentale şi formarea acestora din pătrăţele goale şi pătrăţele pline. unui animăluţ.) utilizînd lănţişorul de ochiuri libere croşetat. culoare. .activităţi practice/ antrenări ce angajează elevul să ţină corect croşeta. 4.exerciţii de comentare a aspectului unor lucrări textile garnisite cu dantelă. . firul de aţă. utilizînd elemente de bază ale croşetării (picioruşe cu un jeteu şi ochiuri libere): .seturi de croşete. Modelarea unei figurine. . grosime etc. un animăluţ.finisarea mărţişorului.executarea lănţişorului de ochiuri libere. . Croşetarea unui lănţişor de pătrăţele goale: . . . 3. Evaluarea lucrărilor realizate: . . a materialelor utilizate.fire roşii şi albe de mulineu. . . un motiv popular simplu etc.activităţi de realizare a 1-2 rînduri de pătrăţele goale.ţinerea croşetei. formînd un lănţişor de pătrăţele goale. . Conţinuturi 1.. . .activităţi de răsucire a firelor albe şi roşii. . utilizînd picioruşe cu 1 jeteu şi ochiuri libere şi conducîndu-se de schemă. pătrat etc.luarea primului ochi. . Confecţionarea unui mărţişor. 4.mostre de dantele. şi de protecţie a muncii.exerciţii de executare a picioruşului cu 1 jeteu şi ochiuri libere. de mărţişoare. cerculeţe formate din ochiuri libere. 2. mătase etc.picioruşe cu 1 jeteu. . să croşeteze un lănţişor din ochiuri libere. format din două floricele cu un rînd de petale. . Elemente decorative şi motive populare.desenarea în caiet a schemei grafice. compararea mostrelor de dantelă croşetată. Executarea unui fragment de plaşă din pătrăţele goale. legîndu-l fundiţă. lănţişoare de ochiuri libere.exersări de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă. .Activităţi de observare.confecţionarea unui mărţişor. culoare.fire textile variate după grosime.activităţi practice şi explicaţii privind tehnica executării picioruşului cu un jeteu.modelarea (la propria imaginaţie) a elementelor decorative simple (o figură geometrică simplă – cerc. ori a unui motiv popular simplu.evaluarea aspectului estetic. de mulineu. ochiuri libere. . de clasificare a acestora după provenienţă. 2. să formeze primul ochi. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . utilizînd lănţişorul de ochiuri libere lucrat de elev.ţinerea firului de aţă. 162 . tradiţia de a purta mărţişoare în luna martie.explicaţii/ comentarii privind semnificaţia mărţişorului. feţe de masă.. . 4. şerveţele garnisite cu dantelă: . Aspectul estetic al obiectelor croşetate: mostre. aplicînd tehnicile de croşetare învăţate: .selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate: fire roşii şi albe. comparare a varietăţii dantelelor croşetate.activităţi practice de realizare a unui mărţişor croşetat..croşetarea unui rînd de pătrăţele goale. .croşetarea unui lănţişor de ochiuri libere. mătase etc.antrenări practice ce includ operaţii de selectare a firelor textile. a calităţii lucrărilor executate.activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor realizate de către elevi. Modulul „Croşetarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. Elementele de bază ale croşetării: .. Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: .observarea.

evaluarea aspectului estetic al lucrărilor. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a covoraşului conform procesului tehnologic: .seturi de croşete. a aspectului estetic al acestora. . Conţinuturi 1.croşetarea. 163 .tehnica de formare a colţului. evidenţiind aspectul estetic. calitatea şi acurateţea acestora: . Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: . Elemente decorative simple utilizate la croşetarea covoraşuluisuvenir: lănţişoare de ochiuri libere. . Modulul „Croşetarea „ CLASA a III-a Subcompetenţe 1. de stabilire a tehnicii de formare a colţurilor.activităţi practice de executare a schemei grafice la formarea colţului covoraşului. Croşetarea covoraşului conform regulamentului tehnologic: . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş croşetat circular.finisarea covoraşului fixîndu-i franjuri de lănţişoare de ochiuri libere. calitatea lucrului îndeplinit. executării ultimului rînd al covoraşului. . 2. utilizînd fire textile de o singură culoare: . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .tehnica croşetării circulare. culoare. .comentarea utilizării terminologiei specifice. . . Evaluarea calităţii lucrărilor realizate. urmărind schema de formare a colţului. .activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor executate. . .activităţi de apreciere (autoapreciere) privind corectitudinea formării colţurilor..comentarii privind aspectul estetic.Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea jucăriilor. foarfece.se apreciază şi capacitatea elevilor de a utiliza în comentarii terminologia specifică.fire textile: . Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: . Elementele de bază ale croşetării: . Aspectul estetic al obiectelor croşetate.activităţi de observare.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate.4. al suvenirelor croşetate: . a calităţii lucrărilor executate.exerciţii de comentare a aspectului estetic. .mostre de covoraşe. fire textile. 2.suvenire croşetate. culoarea firelor textile).exerciţii de identificare a elementelor de bază utilizate la finisarea covoraşului-suvenir.comentarea aspectului estetic şi calitatea lucrului realizat. franjuri. . .variate după grosime. de respectare a normelor de securitate în timpul croşetării. 4.identificarea unor proprietăţi ale firelor textile. suvenirelor etc. 4. .elaborarea schemei grafice a covoraşului.colectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic stabilit (croşete. comparare a mostrelor de covoraşe-suvenire. . 3.croşetarea unui rînd de lănţişoare de ochiuri libere. . 3.

Modulul „Croşetarea” CLASA a IV-a *.la decizia învăţătorului Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA I-a 164 .

). Obiceiuri şi tradiţii: . 165 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .activităţi de determinare a tipurilor de mărţişoare (confecţionate manual. clopoţel ce vor fi utilizate la împodobirea locuinţei.pregătirea materialelor. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . roşii. scrobeală etc. ace. . hîrtie etc. clei. . 2. . .receptarea personajelor din legenda Mărţişorului (1 Martie şi Baba Dochia).finisarea obiectului. .identificarea din diverse surse a semnificaţiei culorilor alb şi roşu. zgărdiţă. . la diferite dispozitive). 2.): . Materiale şi ustensile: fire mulineu albe.).. 5.sărbătorile de primăvară: mărţişorul. Anul Nou: .jucărie pentru decorarea locuinţei. Confecţionarea unui mărţişor tradiţional. .. elementelor din paie etc.Discuţii dirijate despre modul de organizare şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. penelor.exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual ce se utilizează la desfăşurarea sărbătorilor. ace.cunună.). vizitarea meşterilor populari etc. foarfece.Activităţi de identificare din lecturi a simbolului primăverii. Identificarea din natură şi imaginarea unor obiecte şi accesorii utilizate în desfăşurarea obiceiurilor şi datinilor etnoculturale .desenarea schiţei unui obiect sau accesoriu: jucărie.jucărie pentru brad (în volum). 3. riglă. carton etc.activităţi practice de montare a ciucurilor. .discuţii dirijate după excursii la muzeu. . prelucrarea cu clei. . . . .activităţi de pregătire a şnurului din fire colorate (alb şi roşu): .respectarea normelor igienice şi de protecţie a muncii în cadrul confecţionării obiectului proiectat. Gheorghe. . Gheorghe. . 3. pene etc. 4. accesorii ce constituie simbolurile etnoculturale: . Tehnologia confecţionării accesoriilor: . .stabilirea materialelor şi ustensilelor utilizate în conformitate cu obiectul (jucăria) preconizat.Subcompetenţe 1.exerciţii de depănare a firelor pe carton. Obiecte şi accesorii tradiţionale: . croşetă. fixarea capetelor. sf..activităţi de evaluare a obiectului confecţionat.Crăciunul. 2. obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou. Tradiţii şi obiceiuri.întinderea.mărţişoare. . Obiecte. Conţinuturi 1. respectînd etapele tehnologice.discuţii privind obiceiuri şi datini de sf. .activităţi individuale şi în echipă de ornare a mărţişorului (aplicarea frunzelor.activităţi de ieşire în natură de sf. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. bradului de Crăciun etc. detalii de ornare (frunze.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor. flori. . Conţinuturi 1. Imaginarea unor modele de mărţişoare utilizate în cadrul desfăşurării sărbătorii primăverii: . răsucirea. Pregătirea şi organizarea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea mărţişorului (fire textile.exerciţii de selectare a materialelor necesare pentru confecţionarea jucăriei. creion. . Modalităţi de desfăşurare a sărbătorilor primăverii: 1 martie.executarea decorului. Obiceiuri etnoculturale din cadrul sărbătorilor calendaristice: . bucăţele de carton. Gheorghe.selectarea modelului.împodobirea bradului de Crăciun şi Anul Nou. floricelelor.exerciţii de selectare a materialelor şi ustensilelor (fire de mulineu. .

alegerea formei / desenului schiţei.aplicarea decorului. . 2. culoarea. . 4.exerciţii aplicative de realizare a decorului..). Obiceiuri şi tradiţii de iarnă: . . folii. 3.discuţii dirijate despre activităţile de împodobire a bradului.hîrtie colorată. paie. . Vasile).identificarea din imagini a tipurilor de măşti şi rolul lor în desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă.activităţi de evaluare a jucăriilor ţinînd cont de utilitatea. ursul etc.decorarea obiectul de ritual proiectat ţinînd cont de forma.explicarea unor informaţii despre utilizarea obiectelor de ritual şi a accesoriilor în desfăşurarea sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou. .aprecierea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (ruperea. plierea. calul. . aspectul estetic. aspectul estetic acestora. boţirea. . materiale din natură.respectarea normelor sanitare şi de securitate a muncii în procesul selectării şi organizării materialelor şi ustensilelor. realitate. hîrtie. simboluri etnoculturale: 166 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti după modelul din natură sau şablon.activităţi de culegere a informaţiilor noi despre desfăşurarea diverselor sărbători tradiţionale. întinderea.Crăciun. 2. corespunzînd unui anumit ritual: . 4.comunicarea şi cooperarea în grup în scopul confecţionării obiectului de ritual proiectat. creion. .finisarea.): .tăierea detalii lor. . 3. foi de porumb etc. fotografii. . riglă.prezentarea unor obiceiuri în care se utilizează obiecte şi accesorii de ritual.asamblarea prin lipire. .exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual (din imagini. uscarea) etc. Evaluarea obiectelor de ritual confecţionate în aspect estetic. .activităţi de comunicare a etapelor tehnologice la confecţionarea jucăriei. foarfece. Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor Conţinuturi 1.Cete de colindători şi urători. Materiale şi ustensile: . baloane.Discuţii dirijate despre obiceiurile şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. găsite pe teren). Obiecte şi accesorii. . . Boboteaza. .activităţi individuale şi în grup de pregătire şi modelare a jucăriilor.activităţi de caracterizare a unor personaje ce ţin de desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă (capra. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapelor de confecţionare: . clei lichid.2. Pregătirea materialelor şi a ustensilelor necesare la confecţionarea articolului proiectat (fire. capra. Tehnologia confecţionării jucăriilor: .aţă rezistentă. staniol. . .modelarea formei. calitativ şi utilitar: . . Anul Nou (sf. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. . malanca. cucoşul.

icoană „Naşterea lui Isus Hristos”. . 4.). estetic.identificarea din diferite surse a unor obiecte de . . .. riglă. utilizînd modelul din natură sau şablonul pregătit.) depistate. conform formei tradiţionale.activităţi practice de organizare şi pregătire a materialelor pentru activităţile practice.discuţii dirijate privind desfăşurarea obiceiurilor de ritual şi semnificaţia acestora.exerciţii de decupare a detaliilor după contur. Modalităţi de desfăşurare a .aplicarea decorului în caracter.exerciţii de modelare a formei. . vopsea acrilică. 4. . . Anul Nou.desenarea schiţei obiectului proiectat (stea. . vopsirea şi uscarea ei. . clopoţei etc.): . 3. colţuri.aprecierea calitatăţii materialelor pregătite şi proprietăţilor acestora (ruperea. Materiale şi ustensile: . . . sorcovă etc.prezentarea etapele de confecţionare a obiectului (mască) realizat în scopul însuşirii etapelor tehnologice. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapele de confecţionare a modelului de mască: . Nicolae. Elaborarea unui proiect de confecţioinare a unui .decorarea obiectului de ritual proiectat (mască).activităţi de evaluare a calităţii obiectului confecţionat în aspect calitativ. 10. Obiecte şi accesorii tradiţionale: . specifice sărbătorilor de iarnă.vopsirea modelului.sărbători calendaristice: sf. . Materiale şi ustensilele: . redarea volumului etc.aplicarea straturilor de hîrtie. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a IV-a Conţinuturi 1. care să corespundă Crăciunul. . ritual.exerciţii de realizare a decorului conform personajului selectat. bucăţi de ziar. .necesare pentru realizarea obiectului proiectat (plastilină sau lut.finisarea măştii. lipirea. hîrtie albă. foarfece.activităţi practice decorectare a lacunelor (fisuri. cuţit de modelare etc. Tehnologia confecţionării măştilor: . .păstrarea în condiţii adecvate a materialele şi ustensilelor selectate.activităţi de culegere şi completare a informaţiilor despre obiceiurile şi tradiţiile de iarnă. netezimea suprafeţei etc. . calitate şi utilitate. 4. .steaua cu 8. . uscarea. guaş.modelarea formei. cerinţelor utilitare şi funcţionale: 2.pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea articolului proiectat. Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual proiectat după aspectul estetic. ţinînd cont de caracteristicile personajului selectat. suprafeţe neuniforme.activităţi practice de selectare a materialelor şi ustensilelor. clei PVA. 167 Subcompetenţe Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .carton.şlefuirea suprafeţei de hîrtie. . de uniformizare a suprafeţei.lut sau plastilină. . clei.identificarea materialelor şi ustensilelor necesare . obiect de ritual (stea.Discuţii dirijate despre sărbătorile tradiţionale: sf. 3. obiceiurile de Crăciun. .exerciţii de lipire a straturilor de hîrtie.). sorcovă) sărbătorii.măşti. hîrtie.. . . Nicolae. hîrtie abrazivă. Obiceiuri şi tradiţii: 1.activităţi de colectare a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea unei măşti. 3. .exerciţii de construire şi modelare a detaliilor de stea.

culoare.confecţionarea obiectului respectînd desfăşurarea sărbătorii aşteptate (Crăciunul). de clasificare a acestora după provenienţă. . 3. Materiale şi ustensile (fire textile de lînă. . Varietatea articolelor vestimentare tricotate: . Modulul „Tricotarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. . clei. 2. ţinînd cont de formă. pictură.tăierea detaliilor. mănuşi. . . . semilînă. aţă rezistentă. . sîrmă. folii aurii. funcţionalitate. . goaş. 5. 2.Activităţi de observare. Normele de igienă şi securitate a 168 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .activităţi de comentare a modului de realizare a obiectului proiectat şi a condiţiilor de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. foaie milimetrică etc.activităţi de autoevaluare.comunicarea şi cooperarea în grup în scopul însuşirii corecte a etapelor de asamblare. vergele de lemn. ochi pe faţă.exerciţii de recunoaştere a materialelor utilizate în .observarea elementelor de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele. . Selectarea materialelor şi a ustensilelor necesare conform formei obiectului proiectat (hîrtie. . Evaluarea obiectului confecţionat..activităţi practice de ornare a obiectului de ritual cu fire aurii.carton.pregătirea suportului. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd etapele tehnologice: .pentru confecţionarea obiectului proiectat. hîrtie colorată.): .aplicaţii practice de tratare a suprafeţei cu decor. creion.exerciţii de recunoaştere. calitate şi utilitate: .exerciţii de stabilire a unor proprietăţi ale firelor textile utilizate în tricotare. comparînd diverse articole vestimentare. ghirlande etc.exerciţii de descriere a desfăşurării obiceiurilor. culoare. sexe. grosime.asamblarea detaliilor.aplicarea decorului. Pregătirea mijloacelor de realizare a unui fragment Conţinuturi 1. . a materialelor utilizate.foarfece.finisarea obiectului. Tehnologia confecţionării obiectului /steaua/: . selectare a articolelor tricotate în scopul identificării acestora şi clasificării după anotimpuri. vopsea etc. utilizînd ochiuri pe faţă.identificarea diferitor mostre de tricot.decorarea obiectului conform proiectului elaborat.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor. clei.): .comentarea unor informaţii ce ţin de desfăşurarea sărbătorilor tradiţionale. ochiul de margine: . . de bumbac etc.fulare. 4. . . aspectul estetic al articolelor tricotate. ace. sărbătorilor calendaristice. ţinînd cont de aspectul estetic. . . .. ochi pe dos. croşete.apreciere calităţii materialelor şi ustensilelor prin evaluarea proprietăţilor acestora. ochiuri pe dos.elaborarea schiţei modelului de stea. . comparare a varietăţii de articole vestimentare. şnur. ochi de margine etc.activităţi practice de întindere a şnurului şi asamblarea detaliilor de bază. riglă. papucei de cameră etc. . foarfece. Imaginarea unui fragment de tricot. 2.

.exerciţii de apreciere a calităţii lucrului îndeplinit (aspectul general al tricotului.. foarfece). cu franjuri.montarea ochiurilor pe andrele. 3. mănuşilor etc.activităţi practice de realizare a unor elemente de bază ale tricotării: să monteze ochiuri pe andrele. utilizînd ochiuri pe faţă şi pe dos. . muncii privind păstrarea şi utilizarea ustensilelor.exersări de prezentare/comentare a aspectului estetic şi a calităţii lucrării realizate. autoevaluare privind respectarea etapelor de lucru. . utilizînd fire textile de o singură culoare: . să tricoteze ochiuri pe faţă. . ochiuri pe dos. calitatea executarii ochiurilor etc. ace. respectînd normele de igienă şi securitate în timpul lucrului: .de tricot: .selectarea firelor textile după culoare. 3. veste. Evaluarea lucrărilor realizate: . Modulul „Tricotarea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. . . de stabilire a tehnicilor de garnisire a acestora cu fire textile de o altă culoare.activităţi practice de identificare a elementelor de bază utilizate la garnisirea fularului cu vrîste colorate. Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular în miniatură. provenienţă. grupîndu-le cîte 2 sau 3. . fire textile de o singură culoare sau de 2-3 culori – la alegere). Elementele de bază ale tricotării: . Elementele de bază ale tricotării: . ochiuri pe faţă.ochiuri de margine.ochiuri pe faţă.tricotarea urmărind modelul selectat şi fişa Conţinuturi 1. ochiuri pe dos. activităţi de finalizare a tricotului prin ochiuri de încheiere. Varietatea articolelor tricotate: .condiţii de păstrare şi utilizarea ustensilelor.căciuliţe. semilînă etc. să ţină corect andrelele şi firul de aţă în timpul lucrului.selectarea ustensilelor necesare conform procesului tehnologic stabilit (andrele.exerciţii practice-antrenări de prezentare a proiectului elaborat.normele de igienă şi securitate a muncii.ochiuri pe faţă. Tricotarea fularului conform regulamentului tehnologic. foarfece etc. . . .. ochiuri de margine: .montarea ochiurilor pe andrele. . . ochi de încheiere a tricotului. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform proiectului: .andrele. de confecţionare şi montare a franjurilor. 169 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .evaluarea aspectului estetic al fragmentului de tricot realizat. . 3. croşete. .). Tricotarea unui fragment de tricot utilizînd elementele de bază: montarea ochiurilor pe andrele.montare pe andrele a unui număr anumit de ochiuri. 4. foarfece.activităţi de comparare a mostrelor de fulare. ochiuri de încheiere.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate. ochi de margine.prezentarea proiectului elaborat. ochiuri pe dos. a normelor de igienă şi .tricotarea a cîtorva rînduri. 2. . 2. consecutivitatea tricotării tipurilor de ochiuri etc. mănuşi.activităţi de evaluare. ochiuri pe dos.selecteze ustensilelor necesare (andrele. . tricotare. . 3. Materiale şi ustensile: . ciorapi etc. fire textile.fire textile de lînă.Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea fularelor. fulare. calitatea firelor textile utilizate. mostre de articole.

utilizarea adecvată a terminologiei respective.varietatea firelor textile utilizate în . Elaborarea unui proiect de tricotare a variantei vestimentare tricotate: preferate de papucei de casă: .finisarea fularului. aspectul estetic al papuceilor.. comparare privind varietatea articolelor vestimentare tricotate. 3. . .tehnologică respectivă. fixîndu-i franjuri. varietatea firelor textile utilizate. ciorapi. . utilizînd fire textile colorate. securitate a muncii. tehnologic. . utilizînd mijloacele respective (cu acul. calitate.selectarea firelor textile conform cerinţelor de tricotare.ochiuri pe dos.ochi de încheiere a tricotului. . 4. şi utilizării ustensilelor. 4. 3.activităţi de prezentare a proiectului elaborat.selectarea ustensilelor necesare procesului casă şi în condiţii industriale.activităţi de tricotare a papuceilor de cameră conform regulamentului tehnologic stabilit. . Modulul „Tricotarea” CLASA a IV-a Conţinuturi 1.montarea ochiurilor pe andrele. Evaluarea lucrului îndeplinit conform . tehnologic stabilit (andrele.ochiuri pe faţă. . Confecţionarea papuceilor conform regulamentului .fire de lînă produsă în condiţii de .andrele.activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit. 2. Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: .prezentarea proiectului.tehnici de confecţionare şi montare a franjurilor.activităţi de selectare a mijloacelor de realizare a papuceilor de cameră conform proiectului. Elementele de bază ale tricotării: . Materiale şi ustensile: conform proiectului: . urmărind modelul selectat.normele de igienă şi securitate a a muncii: muncii în timpul tricotării. .activităţi de selectare a firelor textile potrivite pentru papuceii de cameră. foarfece. calitatea. . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare 2.ochi de margine. . papucei de cameră etc. croşeta). .căciuliţe. foarfece etc. păstrării .Activităţi de observare. Elemente decorative simple utilizate la tricotarea papuceilor de 170 Abilităţi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .activităţi de unire a detaliilor. evidenţiind proprietăţile funcţionale. Varietatea articolelor 1.fire sintetice etc. .asamblarea papucelului confecţionat. 4. . fire textile.comentarea aspectului estetic şi a calităţii lucrului . .finisarea lucrării. . proprietăţilor funcţionale şi estetice: .comentarea aspectului estetic şi a calităţii fularului tricotat.tricotarea. respectînd normele de igienă şi securitate a muncii. fulare. . îndeplinit. de finisare a papuceilor. . respectînd normele de igienă şi securitate . . .utilizarea adecvată a terminologiei specifice. croşete. .activităţi de evaluare a fişei tehnologice de executare a lucrării.exerciţii de evaluare a calităţii şi aspectului estetic al fulăraşelor tricotate de elevi (comentarii). ace. mănuşi. aspectul estetic al acestora.).

punerea ei la păstrare. metodele de îngrijire a plantelor de cameră: .pregătirea seminţelor pentru semănat. Conceperea şi organizarea procesului de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină.tehnici de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină.respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă).participarea la expoziţiile (clasei. . utilizînd terminologia specifică. . prin rădăcină şi frunze. Colectarea roadei de păstăioase pe teren (acasă): . . 2. 4. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . a calităţii recoltei obţinute: . cu un rînd de picioruşe scurte. Modulul „Activităţi agricole” CLASA a III-a – a IV-a 171 .activităţi de evaluare a cantităţii şi calităţii roadei adunate. . Conţinuturi Lucrări de toamnă: . Modulul „Activităţi agricole” CLASA a II-a Subcompetenţe 1.casă: . folosind în acest scop diverse cutiuţe. .plantarea plantelor de cameră şi îngrijirea lor. .comentarea aspectul estetic şi a calităţii roadei obţinute.semănatul seminţelor uscate şi preventiv muiate şi încolţite.pregătirea seminţelor pentru depozitare.activităţi de îngrijire şi recoltare a plantelor de pe lot şi a celor de cameră. Evaluarea lucrărilor realizate.Activităţi practice de colectare şi depozitare în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase. evidenţiind calitatea şi bogăţia roadei adunate. saci de pînză etc.observarea procesului de creştere a plantelor răsădite.cultivarea plantelor decorative. . 3. .recoltarea şi depozitarea seminţelor unor plante de păstăioase. . şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă). rădăcină şi frunze. utilizînd terminologia specifică.activităţi practice de butăşire a plantelor de cameră. de îngrijire a acestora. . evidenţiind astfel gura papuceilor (la alegere).garnisirea papuceilor cu o floricică croşetată pe partea din faţă a acestora. Colectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase.clasificarea recoltei. Lucrări de primăvară-vară: . .activităţi practice de cercetare şi observare a modului de creştere a plantelor. .activităţi practice de colectare a seminţelor de păstăioase pe teren (acasă).

ce vor fi utilizate (semănate) în următorul an agricol. păstrarea seminţelor. şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă). Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . a celor de cameră.activităţi practice de recoltare. morcovi: . plivirea la timp. . . Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a plantelor răsărite. Îngrijirea plantelor decorative de cameră. Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă): .morcov. de selectare a legumelor mai măşcate.. usturoi etc.activităţi de îngrijire a plantelor răsărite. 3.evidenţierea factorilor ce au influenţat obţinerea unei roade bogate. . udarea.îngrijirea plantelor răsărite pe lot. Lucrări de toamnă: recoltarea. 2. viguroase. . uscarea. punerea în lădiţe (coşuri) speciale.respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă). 4.ceapă. Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a plantelor de ridiche. . sănătoase pentru extragerea. . Creşterea legumelor cu bulbi: . udarea. . Lucrări de primăvară-vară: . 2.comentarea aspectului estetic şi a calităţii roadei obţinute. Conţinuturi 1.Subcompetenţe 1.plantarea în sol a plantelor sănătoase. a calităţii recoltei adunate: . 4. . .prelucrarea solului. . pregătirea terenului pentru sădirea plantelor cu bulbi (ceapa. păstrarea roadei (seminţelor).activităţi de selectare a plantelor. plivirea la timpul potrivit) etc.activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume.participarea la activităţile de organizare şi desfăşurare a expoziţiilor (clasei. flori decorative). . . sfeclă roşie. sortarea.comentarea rolului şi a importanţei legumelor pentru sănătatea omului. sfeclă roşie. Evaluarea lucrărilor realizate. . . a celor plantate în sol (rărirea.clasificarea recoltei.activităţi practice de pregătire a solului şi seminţelor pentru semănat. usturoiul).pregătirea solului şi a seminţelor pentru semănat.prezentarea proiectului. . a celor plantate: .Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate pe teren / a plantelor de cameră.pregătirea seminţelor şi semănatul. 172 .sădirea acasă a plantelor decorative de cameră.îngrijirea lor. 3.

L. Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie” (ERR) (J. Reflecţia sensului Care este subiectul? Ce înţeleg din Ce am aflat? Ce ştiu deja despre el? aceste informaţii Ce mi se pare mai important? Ce aştept. Evenimente instrucţionale nu se produc invariabil. Metodologia curriculumului pentru învăţămîntul primar se caracterizează prin următoarele axiome: • educaţia este centrată pe copil şi nu pe materie. Meredith. Această structură integrată de predare-învăţare oferă o concepţie despre instruire şi un mecanism de organizare a activităţii în orice situaţie de învăţare sau într-o lecţie şi se fundamentează pe următoarele întrebări: 2.S. metoda de situaţii problematizate şi. Realizarea 3. 564-570) Semnificaţia iniţialelor K-W-L este explicitată prin întrebările: Ce ştiu? – Ce vreau să ştiu? – Ce am învăţat? Acest model este structurat în cinci etape în care se evidenţiază clar situaţia de plecare (ceea ce ştiau elevii). asigurarea feedback-ului pentru corectitudinea performanţei. pe grupe. Deoarece. evaluarea performanţei. • utilizarea metodelor active şi a celor adecvate disciplinei: metoda învăţării prin descoperirea dirijată (acceptînd mai mult întrebările deschise). Modelul de structurare a lecţiei „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat” (Know – Want to know – Learned sau K-W-L). aspectele pe care doresc să le cunoască în timpul activităţii (consemnate în rubrica Vreau să ştiu) şi ceea ce au dobîndit prin procesul de învăţare (idei consemnate în rubrica Am învăţat). numai în acest caz. 1986. obiectivele prevăzute precum şi finalităţile urmărite. Gagné (1968)) este fundamentat pe următoarele evenimente ale instruirii: captarea atenţiei. În principiu. 2. elevul devine subiectul propriei dezvoltări. Titone) Proiectarea demersurilor se recomandă a fi realizată din perspectiva selecţiei modelului de structurare a activităţilor. vreau şi/sau ar noi? Ce semnificaţie au pentru mine noile trebui să aflu despre el? cunoştinţe? De ce trebuie să aflu aceste De ce cred asta? lucruri? Cum integrez noile cunoştinţe în sistemul vechilor cunoştinţe? 1. 1. informarea elevilor despre obiectivul urmărit. M. 173 . prezentarea materialului-stimul. Modelul învăţării secvenţiale a cunoştinţelor în lecţie (ISC) (R.STRATEGII DIDACTICE orientări generale (metodologice) Specificul componentei metodologice constă în caracterul preponderent interactiv al strategiilor didactice. Steele. metoda experienţelor. (Donna Ogle. aceasta urmînd să îndeplinească sursa de atingerea competenţilor specificate. 1995) configurat ca un cadru de gîndire şi de învăţare propice dezvoltării gîndirii critice şi integrării creative a informaţiilor şi conceptelor. asigurarea „dirijării învăţării”. sistemul procesului de predare – învăţare are la bază „pedagogia învăţării depline” (Bloom) şi modulare (R. intensificarea proceselor de retenţie şi de transfer. individuală) să permită ca instruirea să se producă prin activitatea propriu-zisă a celui care învaţă. selecţia fiind în deplină concoranţă cu tipul lecţiei. • şcoala să asigure şanse egale fiecărui copil normal dezvoltat. Evocarea 3. p. stimularea reactualizării cunoştinţelor învăţate anterior. obţinerea performanţei. parţial. să promoveze un învăţămînt diferenţiat şi de instruire în ritm propriu prin folosirea diferenţială a timpului. în această ordine strict. K. • alternanţa adecvată celor trei forme de organizare a activităţilor de instruire şi educaţie în clasă (globală. a propriei formări ca personalitate.

Ce am învăţat? 5. Implementarea acestor tehnologii este considerată una dintre cele mai importante probleme la acest moment. Astfel. Ce vreau să ştiu? 3. depind de proiectul demersului didactic. Tehnologiile digitale lărgesc astfel potenţialul 174 . Domeniul de activitate Lectură Evocare Citate Jurnalul dublu Jurnalul triplu Mîna oarbă Reacţia cititorului Realizare a sensului Interogarea multiprocesuală Interviul în trei trepte Lectura ghidată Lectura intensivă Lectura împotrivă Lectură în perechi. trecerea de la sistemul de obiective la cel de competenţe. ! Majoritatea tehnicilor sînt interşanjabile. să se raporteze cît mai adecvat la înnoirile sistemului de învăţămînt.B. Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) schimbă perspectiva asupra practicii educaţionale.1. Ce altceva aş dori să aflu despre subiect? Pentru a oferi demersului instrucţional interactivitate şi eficienţă este recomandabilă utilizarea strategiilor de lectură şi scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice. Ce ştiu despre subiect? 2. aplicarea unei tehnologii didactice este condiţionată de calitatea ei. / Rezumate în perechi Mozaic Predarea complementară SINELG Cercetarea împărtăşită Consultaţii în grup Cubul Eu cercetez Lasă-mi mie ultimul cuvînt! Maratonul de scriere Presupunerea prin termeni Reflecţie În căutarea autorului Jurnalul triplu Revizuirea circulară Scriere Discuţie 6 De ce? Argument în patru paşi Argumente pe cartele Asocieri forţate Asocieri libere Bliţ Brainwriting Citate Graffiti Graficul T Lanţuri asociative Pagina de jurnal Scriere liberă Brainstorming Clustering Diagrama Venn Generalizarea categorială Graficul conceptual Linia valorii Secvenţe contradictorii Tabelul trăsăturilor semantice Cinquain Eseu Jurnalul reflexiv Manuscrisul pierdut Masa rotundă Colţuri Consultaţii în grup Controversa academică Controversa constructivă Discuţia ghidată Pălării gînditoare Pixuri în pahar Pînza discuţiei Dezbateri Diagrama Venn Intra-act-ul Roata / Cercul Turul galeriei N. Învăţarea noilor conţinuturi 4. dinamic care-i permite să răspundă la schimbările intervenite în sistemul educaţional. de caracterul deschis. de exemplu.

STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea reprezintă o componentă esenţială a procesului de predare-învăţare. teste computerizate etc. înregistrări audio şi video etc. • Redactarea şi prezentarea de diverse lucrări: o prezentări în Power Point. autosugestia. culegerea şi procesarea datelor: o utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaţionale şi de cultură generală. la procesul de învăţare. extragerea informaţiei de ultima oră de pe reţele informaţionale mondiale. În procesul evaluării vor fi încurajate demersurile formative. Convingerea ierarhizării elevilor este inadmisibilă atunci cînd se doreşte o dinamică calitativă a competenţei fiecărui elev. bazate pe propriile experienţe pozitive sau negative. referate. principalul. Procesul de predare-învăţare-evaluare poate deveni mai atractiv şi. o redactarea de texte utilitare. . compuneri etc.) o realizarea de diverse proiecte şi portofolii conform unor sarcini concrete. atunci cînd depune efortul de a realize o activitate practică. Norma de grup va deveni secundară în raport cu intenţia de a măsura la moment competenţa elevului. prelucrarea ei pentru comunicare. Curriculumul modernizat impune abordarea unior idei noi ale evaluării în procesul de educaţie. o redactarea de diverse texte: eseuri. oferte de e-learning (învăţare la distanţă) etc. o utilizarea resurselor disponibile pe CD-uri (cărţi. Percepţia că evaluarea este nu doar un element de ierarhie. ci un mod de dezvoltare. evaluarea propune deplasarea accentului de la evaluarea rezultatelor finale ale învăţării. Fiind o secvenţă obligatorie pentru măsurarea şi aprecierea subcompetenţelor propuse de curriculum. Fiecărui învăţător îi este recomandabil să obţină o formare de baza în domeniul TIC. Principiul de bază al evaluării autentice îl constituie conceptul de educaţie centrată pe subiect (elev) şi autenticitatea demersului. atunci modelul evaluării ne orientează spre evaluarea contextualizată. Aşadar clasamentul celor mai buni elevi poate fi substituit de o serie de activităţi ce vor încuraja autoaprecierea.personalului didactic prin utilizarea (dar şi elaborarea. însă vom insista ca acestea să angajeze elevii în situaţii concrete. Cu siguranţă că vom proiecta să accentuăm rezolvarea de probleme. proprietăţilor şi a structurii informaţiei. cereri. atunci cînd elevul real greşeşte sau execută la cel mai înalt nivel. eventual) a unor noi modalităţi de utilizare a TIC: softuri educaţionale. formulare: scrisori. dezvoltarea priceperii de a aplica noile tehnologii în activităţi ca: stocarea şi căutarea informaţiei. CV etc. biblioteci electronice. lecţii interactive. o creştere intelectuală va condiţiona demersul didactic spre eficienţă şi productivitate aşteptată. proba finală nu va fi prioritară în motivaţiile pedagogice.. astfel extensia conceptului de evaluare de la clasic spre constructiv va oscila între următoarele extremităţi – tipuri de evaluare: 175 . Dacă modelul clasic impune evaluarea performanţelor finale ale elevilor (“produsul” învăţării / formării). fie şi pe baza elementelor ce constituie o subcapacitate sau o capacitate minimă. Se va insista asupra datelor calitative de moment. cunoaşterea mijloacelor curente de comunicare cu echipamente informatice. cunoaşterea naturii. supravegherea şi controlul ei. bazată pe legătura dintre experienţele concrete de viaţă şi ceea ce se învaţă la lecţie. cu utilizarea de proiectoare multimedia. Testul. Învăţătorul trebuie să-şi construiască miza pe transmiterea ideii de înţelegere de către elevi a evaluării. Aceasta implica o serie de avantaje cum ar fi: însuşirea principiilor comune care guvernează aplicarea informaţiei. mai eficient prin realizarea de diverse activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor strict necesare elevului modern: • Colectarea de informaţii/informarea.

fiind coordonată cu standardele etapei de şcolarizare şi unităţile de conţinut. funcţie de selecţie. pe posibilitatea participării la propriile performanţe. ci formarea de competenţe. de absolvire a treptei primare de învăţămînt. Probele de evaluare utilizate la clasă vor conţine itemi şi sarcini prin intermediul cărora se vor evalua. nu cunoştinţe şi capacităţi separate. coparticiparea în formarea semenilor. Evaluarea va fi proiectată de către învăţător din perspectiva alegerii din curriculum a subcompetenţei care se intenţionează a fi evaluată. funcţie motivaţională. În cadrul proiectelor de grup. opace. funcţie de clasificare. Evaluările finale la sfîrşitul anului de învăţămînt vor demonstra dacă sînt formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă. Şcolarul mic este la vîrsta disponibilităţilor psihologice prin care se poate autoregla. În dependenţă de funcţiile evaluării. Compararea rezultatelor de evaluare proprie cu cele realizate de către învăţător vor crea climatul activităţilor eficiente de recuperare a erorilor şi dezvoltare a capactăţilor. • Evaluarea reciprocă este o condiţie optimă a dezvoltării. evaluarea sumativă: funcţie de constatare şi verificare a rezultatelor. cadrele didactice vor utiliza în practica şcolară evaluarea iniţială cu funcţie diagnostică şi funcţie prognostică. evitîndu-se ironia şi intensificînd spiritul de apreciere obiectivă. Demersul stimulativ al evaluării va fi subordonat unor acţiuni didactice motivate. funcţie de corectare a greşelilor şi ameliorare şi reglare a procesului.Evaluarea dirijată de învăţător. precum şi intensificarea convingerilor proprii. aprecierea rezultatelor colegilor va institui miza unei activităţi ulterioare eficiente. or. se va aprecia dacă au fost formate competenţele specifice disciplinelor preconizate pentru treapta primară de învăţămînt şi dacă au fost atinse standardele de competenţă la disciplinele date. • Autoevaluarea – un instrument veridic de centrare pe elev. formulînd descriptori de performanţă. apreciindu-se uneori chiar foarte critic. asigurîndu-se socializarea grupului de elevi. funcţie de orientare şcolară şi profesională. criterii de care vor ţine cont elevii şi care nu vor permite interpretări libere. Prin evaluarea finală. funcţie de certificare a nivelului de cunoştinţe şi abilităţi. Pentru obţinerea rezultatelor formative este necesară prezentarea grilei de evaluare. • 176 . funcţie de feed-back. cu descriptori clari. funcţie de comunicare a rezultatelor. formulată motivat ca anumite sarcini în faţa elevilor. evaluarea formativă: “funcţie de constatare a rezultatelor şi de sprijinire continuă a elevilor”. prioritar. demersul formativ este pe deplin asigurat.

Standarde educaţionale la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar. 8. 9. 2008. 2. Chişinău: IŞE. Chişinău. 11. Ghid metodologic. Hadîrcă M. Velişco N. N°3. Ghid metodologic. 6. I. 2005. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar.. şi alţii. Singer M. 2009.. Programme de l’ecole maternelle. Iaşi: Editura Polirom. Pedagogie. Chişinău: Editura Cartier. Piteşti: Editura Paralela 45. 2008. şi alţii. Teoria şi metodologia instruirii. Crişan Al. Cucoş C. Programme de formation de l’ecole quebecoise . 8.. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. p. 2002. Iaşi: Editura Universităţii „Al. Chişinău: Editura Lumina. Comunicări la Simpozionul Ştiinţific Internaţional (22-23 octombrie.Progression des apprentissages. 2003.. Ciolan L. 1992. 5.. Ghid metodologic.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE Documente oficiale: 1. Evaluarea curriculumului şcolar. Jucan D. implementare şi dezvoltare. 19 Juin. 2009. Cuza”. Francais.. HORS-SERIE. Bucureşti: Editura Educaţia 2000+. grande section. Chişinău: Univers Pedagogic. Chişinău: IŞE. Clasele I-IV. Creţu C. Coord. Cartaleanu T. Partea I şi II. Gantea I. 2009. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Москва.. Didactica funcţională.. 177 . Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei (curs). Leahu I. Bolboceanu A. 1998. Iaşi: Polirom. Minder M. (Codul Învăţămîntului). p. 2008. Achiri I. 3. Învăţarea integrată. 4. gimnazial şi liceal. 7. Buletinul Ministerului Educaţiei din Franţa. Chişinău: Editura Prut Internaţional. Quebec.. 2. Coordonator Botgros I. O. Proiectarea curriculumului de bază. Predarea interactivă centrată pe elev. 5. 96. Chişinău: Pro Didactica. Chişinău: 1996. august. Achiri I. Achiri I. Guţu V. Chişinău. Chişinău). Curriculum şcolar. Formare de competenţe prin strategii didactice interactive. 3.. Guţu V. 2007. Marin E. Teoria şi metodologia evaluării. Marin M. langue d’enseignement. Publicaţii de referinţă: 1. 7. Chişinău. 4. Sarivan L. Curriculum şcolar. 2009. 67-71. Министерство образования и науки Российской Федерации. Ministerul învăţămîntului: Institutul de Ştiinţe Pedagogice şi Psihologice. Clasele I-IV. Федеральный государственный образовательный стандарт общего образования. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. 2009.. moyenne section. 9. redactor ştiinţific Pâslaru Vl. Evaluarea standardelor educaţionale. Perspective de modernizare a standardelor şi a curriculumului şcolar în învăţămîntul primar // Modernizarea standardelor şi curricula educaţionale – deschidere spre o personalitate integrală. 2009. Начальное общее образование. 2000. Petite section. Curriculum şcolar: proiectare. 6. 2009. Le B. În: Valenţele învăţămîntului. 2007. Concepţia învăţămîntului primar. Legea Învăţămîntului. Bocoş M.. 2008 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful