MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUMUL NAŢIONAL

CURRICULUM ŞCOLAR CLASELE I - IV

Chişinău, 2010
1

Aprobat: - la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr. 11 din 30.04.2010; - prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 331 din 12.05.2010. CUPRINS

Cadrul de referinţă al curriculumului şcolar modernizat Repere conceptuale de modernizare a curriculumului şcolar Repere strategice de modernizare a curriculumului şcolar Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar Aria curriculară I: Limbă şi Comunicare Limba şi literatura română Aria curriculară II: Matematică şi Ştiinţe Matematică Ştiinţe Aria curriculară III: Educaţie socioumană Istoria Educaţia moral-spirituală Aria curriculară IV: Arte Educaţie muzicală Educaţie plastică Aria curriculară V: Sport Educaţia fizică Aria curriculară VI: Tehnologii Educaţia tehnologică Strategii didactice Strategii de evaluare Bibliografie selectivă

5 6 7 10 13

15 58 78 95 99 104 122

133 146 171 173 175

2

GRUPURILE DE LUCRU PENTRU ELABORAREA ŞI MODERNIZAREA CURRICULUMULUI ŞCOLAR, CLASELE I-IV
Coordonator 2010:

Valentina Gaiciuc, consultant Ministerul Educaţiei 2003 LIMBA ROMÂNĂ Irina Gantea, dr. ped., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Mariana Marin, dr. ped., cerc. şt., coordonator superior Irina Gantea, dr. ped., conf. univ. Tatiana Niculcea, specialist principal, Ministerul Stepanida Prisăcari–Chiperi, inspector şcolar, Educaţiei grad didactic superior Viorica Goraş–Postică, dr. ped. MATEMATICA Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific Ludmila Ursu, dr. ped., conf. univ., cercetător superior, coordonator ştiinţific, coordonator Aurelia Răileanu, dr. ped., conf. univ. Angela Cutasevici, învăţătoare, grad didactic Maria Braghiş, specialist principal, DGETS, superior mun., Chişinău Tamara Cerbuşcă, învăţătoare, grad didactic I, Nicolae Prodan, dr. şt. fiz. -mat. metodist Valeriu Plîngău, dr. ped., Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific superior ŞTIINŢE Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, lector universitar Stela Diaconu, cercetător ştiinţific superior superior, coordonator Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic I Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat. Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Stela Diaconu, redactor-şef, revista „Spiriduşii” superior Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior suprerior Aglaida Bolboceanu, dr. psih. ISTORIA Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior, Nicolae Chicuş, doctor în istorie, coordonator coordonator Igor,Şarov doctor în istorie Nina Petrovschi, dr., conf. univ. Nina Petrovschi, doctor Galina Gavriliţă, specialist principal, ME Tatiana Tverdohleb–Nagnibeda, grad didactic Gheorghe Gonţa, prof. univ., dr. hab. superior, şef DGETS Pavel Cerbuşcă, dr. ped. Ion Eremia, doctor habilitat Nicolae Chicuş, dr., conf. univ. Sergiu Musteaţă, doctor în istorie Valeria Cozma, dr., conf. univ. Pavel Cerbuşcă, doctor în pedagogie, cadru didactic, grad didactic superior Nina Uzicov, învăţătoare , grad didactic superior Maia Dobzeu, învăţătoare, grad didactic superior Daniela Buga, învăţătoare, grad didactic superior EDUCAŢIA MUZICALĂ Eugen Coroi, dr. hab., şef direcţie Ministerul Educaţiei, coordonator Ala Stîngă, dr. ped., conf. univ., coordonator Alexandru Borş, dr. în pedagogie Marina Morari, dr. ped., conf. univ. Sergiu Croitoru, dr. conferenţiar Ion Gagim, dr. hab. în pedagogie 3 2010

dr. inspector şcolar. conf. Departamentul ştiinţific coordonator Tineret şi Sport. conf. conf. grad didactic superior 4 . dr. univ.. doctor în pedagogie. ped. conf. Ranga Veronica Vitalie Malcoci. univ. DETS. hab. Educaţiei coordonator Zinaida Ursu. EDUCAŢIA FIZICĂ Ion Boian. prof.învăţător.. dr. ped. grad didactic I. specialist principal. dr. Chişinău Aneta Gîlcă. învăţătoare. Ministerul Teodora Hubenco. coordonator Teodor Grimalschi. Sava Panfil. coordonator Sava Panfil. Angela Cara.EDUCAŢIA ARTISTICO-PLASTICĂ Silvia Cojocaru. cercetător ştiinţific.. dr. coordonator Parascovia Secrieru–Harbuzaru. cerc. lector superior Magdalena Mocreac. şef secţie. dr. profesor.. doctor în pedagogie. coordonator Parascovia Secrieru-Harbuzaru. conf. Teodor Grimalschi. învăţătoare. Tatiana Niculcea. conferenţiar universitar Leonid Hîncu. doctor în studiul artelor EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ Antonina Rusu.ped Antonina Rusu. cercetător ştiinţific superior. dr. ME Angela Cara. grad didactic II Lilia Prisacaru Ion Daghi. coordonator Vlad Pâslaru. univ. specialist principal. lector superior Eugen Morei. grad didactic I EDUCAŢIA MORAL-SPIRITUALĂ Viorica Pălărie. ped. doctor în pedagogie. cercetător Ştefan Bicherschi. dr.univ Ion Boian. conf profesor universitar.

adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia. numită pedagogia competenţelor şi de activizarea şi intensificarea didacticii funcţionale. de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei curricula şcolare la nivelul treptelor de învăţămînt primar. acordarea unei autonomii mai mari şcolilor în contextul unor standarde naţionale. capacităţi. gimnazial şi liceal. a vizat optimizarea conţinuturilor şi precizarea finalităţilor educaţionale formulate pe bază de obiective pedagogice. pe de o parte. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. rezolvare de probleme. implicarea activă a părinţilor şi a comunităţii locale în viaţa şcolii etc. pentru absolvenţii învăţămîntului obligatoriu. care au operat schimbări de descongestionare a obiectivelor şi a conţinuturilor. Este vorba de o abordare continuă în ştiinţele educaţiei. acest demers are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. Noile realităţi şi perspective sociale. ci. ca domeniu al activităţii sociale. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor.componenta centrală a reformei învăţămîntului naţional. Aceste influenţe au impulsionat necesitatea modernizării curriculumului şcolar naţional. menţionînd suprasolicitarea factorului uman – copilul. este influenţat. ci vine să intensifice şi să extindă nivelul de cunoaştere. plasarea accentului pe învăţare independentă. • să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme complexe din viaţa cotidiană. În anul 2006 o nouă etapă de dezvoltare curriculară a marcat modificări provizorii. Modernizarea curriculumului şcolar reprezintă o etapă firească a procesului de dezvoltare curriculară . Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este nevoie ca el: • să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final. mai ales. în perspectivă profesională. începută în anii 90 ai sec. procese ce pot fi atribuite atît mediului intern. economice. manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale – competenţe. actualmente. Prima perfecţionare a curricula. creativitate şi educaţie permanentă. al XXlea. de factori. evenimente. Esenţa Curriculumului bazat pe competenţe nu neagă teoria obiectivelor. • să-şi dezvolte capacităţi şi deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple. • să soluţioneze diverse situaţii-problemă. Modernizarea curriculară este determinată. culturale au determinat necesitatea formulării finalităţilor educaţiei nu doar în termeni concreţi şi pragmatici de obiective. avînd menirea să asigure optimizarea integrării sociale şi. conştientizînd astfel cunoştinţele funcţionale în viziune proprie. realizată în anul 2003. În acest sens.CADRUL DE REFERINŢĂ AL CURRICULUMULUI ŞCOLAR MODERNIZAT Învăţămîntul primar REPERE CONCEPTUALE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Învăţămîntul. Pe de altă parte. utilizarea tehnologiilor avansate de informare şi comunicare în educaţie. un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţecheie: 5 . din perspectiva nevoilor reale de formare a personalităţii celui educat. cît şi celui extern: cererea ca sistemul educaţional să vină în întîmpinarea unei naţiuni în contextul globalizării. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează. Noile abordări vizează formarea la elevi a unui sistem de competenţe necesare pentru continuarea studiilor.

Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii 4. economice etc. elevi. sistemul de obiective. transdisciplinaritatea. a avut următoarele premise: • Durata funcţionării curricula.  S-a resimţit necesitatea prezentării reperelor conceptuale ale fiecărei discipline într-o concepţie structurală unitară. realizarea procesului propriu-zis de modernizare a curriculumului pe discipline a fost precedată de următoarele acţiuni: • analiza riguroasă a rezultatelor evaluării curriculumului pe discipline de către profesori.  S-au evidenţiat unele incoerenţe în prezentarea sistemului de obiective în curricula.1. • identificarea orientărilor/liniilor directoare ale modernizării curricula pe discpline în raport cu tipologia problemelor. educaţionale. • Apariţia noilor tendinţe în dezvoltarea curriculară pe plan naţional şi cel internaţional.  Practica şcolară a demonstrat supradozarea informaţională a unor conţinuturi curriculare. manageri. experţi:  În unele cazuri s-a stabilit un nivel sporit al complexităţii materiei predate în raport cu posibilităţile elevilor şi timpul rezervat pentru însuşire. Modernizarea curriculumului din perspectiva educaţiei centrate pe elev presupune: • asigurarea dezvoltării şi autodezvoltării elevului în raport cu particularităţile individuale ale acestuia în calitate de subiect al procesului educaţional. Comunicare în limba maternă 2. Competenţe interpersonale. profesori. • Apariţia unor noi cerinţe (sociale. Iniţiativă şi antreprenoriat Sensibilizare şi exprimare culturală REPERE STRATEGICE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Procesul de modernizare a curriculumului şcolar. experţi.. 8. Competenţa digitală 5. manageri. comportament./transdisciplinarităţii vizează: • Amplificarea aspectelor interdisciplinare în cadrul ariilor curriculare. Comunicare în limbi străine 3. părinţi. sistemul de conţinuturi. • dezvoltarea experienţelor individuale ale elevilor şi includerea lor în activitatea de instruire activă. civice. concepţia disciplinei. în special în manuale şi suporturi didactice. • oferirea fiecărui elev a posibilităţii de a realiza potenţialul propriu în cunoaştere. Drept răspuns la premisele înaintate. Competenţe de a învăţa să înveţi 7. 6 . • formularea şi clasificarea problemelor (punctelor forte şi punctelor vulnerabile) identificate în urma analizei rezultatelor evaluării curricula în raport cu următoarele criterii: structura generală a curricula. părinţi. derulat în perioada mai 2009 – aprilie 2010. socializare. Modernizarea curriculumului din perspectiva realizării inter.) faţă de curriculumul educaţional. interculturalitatea etc. sistemul metodologic. culturale. • Unele carenţe identificate în cadrul evaluării curricula de către elevi. morale 6.

competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. factori de decizie educaţionali şi părinţi în cadrul dezbaterilor publice. cadre didactice. • includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor cu un potenţial valoric adecvat cerinţelor unei societăţi democratice. competenţe interpersonale. 2. competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. 4. competenţe antreprenoriale. competenţe digitale. 8. morale. 7. Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat • Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi comunicare cotidiană. competenţe acţional-strategice. • Competenţe de a comunica idei şi a concluziona pe baza unui text citit independent. estetic etc. profesional. Competenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi • Competenţe de a învăţa din surse diverse.• Includerea subiectelor cross-curriculare în sistemul conţinuturilor. 3. independent şi împreună cu alţii. 10. • Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare (stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi). 9. 6. Competenţe-cheie transversale Sistemul de competenţe-cheie transversale pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie stabilite de Comisia europeană şi a profilului absolventului: 1. socio-moral. Modernizarea curriculumului din perspectiva valorică şi comportamentală presupune: • evidenţierea componentei valorice şi comportamentale/atitudinale a sistemului de competenţe. civice. competenţe de comunicare într-o limbă străină. 7 . complexitatea şi armonizarea dimensiunilor lui în sensul formării personalităţii în aspect intelectual. organizate la nivel naţional.IV-a în baza următoarelor concepte-cheie ale politicilor educaţionale naţionale. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC). aplicînd un minimum lexical şi gramatical în limba dată. 5. În consecinţă. Competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt Pentru treapta primară a sistemului de învăţămînt din Republica Moldova au fost stabilite competenţele transdisciplinare descendente din sistemul de competenţe-cheie transversale menţionate. Idealul educaţional Idealul educaţional al sistemului de învăţămînt curricular la nivelul Legii Învăţămîntului reprezintă un model proiectiv. interculturale (de a recepta şi a crea valori). competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. ştiinţe şi tehnologie. curriculumul a fost precizat şi racordat la obiecţiile şi propunerile constructive expuse. CURRICULUMUL ŞCOLAR MODERNIZAT Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar este parte componentă a Curriculumului Naţional modernizat şi reprezintă un document normativ pentru organizarea procesului educaţional în clasele I . Curriculumul şcolar modernizat a fost supus evaluării de către experţi. competenţe de bază în matematică. fizic. o anticipare ideală ce urmează a fi realizată ca finalitate a acţiunii de lungă durată din perspectiva evoluţiei societăţii în Republica Moldova. competenţe culturale. Idealul educativ proiectează integritatea. Competenţe de comunicare într-o limbă străină • Competenţe de a comunica.

eforturi şi rezultatele activităţii. civice. autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare. • Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa. Curriculumul disciplinar reprezintă instrumentul didactic şi documentul reglator principal. faţă de obiectele personale. de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de descriere în vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă. • Competenţe de utilizare a operaţiilor matematice de bază şi a proprietăţilor lor pentru a inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare. Competenţe interpersonale. • Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor. o subcompetenţe. Competenţe antreprenoriale • Competenţe de analiză a relaţiei „costuri . clasei. a-şi valoriza propriul popor. Curriculumul disciplinar concretizează principalele opinii moderne de politică educaţională şi cuprinde următoarele componente: o concepţia didactică a disciplinei. interculuturale (de a recepta şi a crea valori) • Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi autoexprimare. conţinuturi şi activităţi de învăţare-evaluare. • Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a informaţiei.beneficii” pentru a lua decizii în activitatea cotidiană şi cea de învăţare. finalităţile formulate în termeni de competenţe se proiectează a fi formate conform celor două etape specifice: o etapa achiziţiilor fundamentale – clasele I. 8 . recunoaşte drepturile persoanelor reprezentante ale diferitor culturi. competenţele-cheie transversale şi competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt. şcolii. o repartizarea conţinuturilor pe clase şi unităţi de timp. • Competenţe de a identifica apartenenţa sa naţională. morale • Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur. • Competenţele specifice disciplinei derivă din idealul educaţional.efect”. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare • Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii. pe bază de colaborare. a respecta normele de comportament legate de simbolurile Republicii Moldova. • Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza cunoaşterii relaţiei „cauză . o competenţele specifice disciplinei. Competenţe acţional-strategice • Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) • Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei. au un grad înalt de generalitate şi se definesc ca finalităţi ale treptei primare de învăţămînt. II. ţară. o administrarea disciplinei. • Competenţe de iniţiere a jocurilor. • Competenţe de securitate personală. • Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi. • Competenţe de autoreflecţie. • Competenţe de valorizare a familiei. în relaţiile cu alte persoane. o etapa dezvoltării – clasele III. elaborat în baza standardelor educaţionale de competenţă şi de conţinut. a relaţiilor de prietenie. Competenţe digitale. activităţilor în grup şi contactelor cu colegii săi. ştiinţe şi tehnologie • Competenţe de observare. La nivelul învăţămîntului primar. Competenţe culturale. care consemnează oferta educaţională obligatorie a unei anumite discipline pe un parcurs educaţional determinat. IV.Competenţe de bază în matematică.

. cercetare şi descoperire independentă şi dirijată.să propună o varietate de activităţi de învăţare/evaluare. • Conţinuturile – ca formă de reflectare a culturii materiale şi spirituale a umanităţii – reprezintă unităţi de cunoaştere. învăţătorul. în condiţiile parcurgerii integrale a conţinuturilor obligatorii. Autorii manualelor şi a altor materiale didactice vor respecta integral cerinţele şi recomandările curriculumului în elaborarea conţinuturilor şi activităţilor de învăţare-evaluare. Modernizarea curricula a mai avut în vedere şi reducerea „supraîncărcării” conţinuturilor curriculare. • 9 .să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut. cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei. . Părinţii se pot orienta în baza curricula pentru a urmări şi a-şi ajuta copiii în procesul învăţării disciplinei. Curricula sînt destinate cadrelor didactice. autorilor de manuale şi materiale didactice. în final. de autoinstruire. dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. şi îndeplinind nu doar funcţia informativă. Factorii de decizie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional la disciplină. dar şi cea formativă . cultura naţională şi universală. operaţionale. Cadrele didactice vor utiliza curricula pentru proiectarea şi realizarea procesului educaţional la disciplina corespunzătoare. modul de viaţă al societăţii.să proiecteze şi să realizeze strategii de predare-învăţare şi evaluare originale. optînd pentru tehnici şi metode variate. factorilor de decizie. . Manualele vor fi integrate în concepţia curriculumului fiind accesibile. de stimulare. or. Autorii de manuale au dreptul: . autoevaluare şi. . funcţionale. atitudinile sociale şi credinţele religioase etc.să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conţinuturilor. În premisa realizării competenţelor specifice şi a subcompetenţelor proiectate. cantitatea de cunoştinţe nu ar fi aceea care determină calitatea formării şcolare sau a învăţa mai mult nu înseamnă şi a învăţa mai bine. mijloace prin care se urmăreşte formarea competenţelor preconizate. formare de competenţe. interesele şi nevoile lui individuale şi sociale. părinţilor.Subcompetenţele se deduc din competenţele specifice şi le particularizează prin racordare la conţinuturile delimitate pentru fiecare clasă. se pot mobiliza subcompetenţele proiectate. vîrsta şi potenţialul copilului. prin care.să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare. Curricula stimulează creativitatea şi libertatea cadrelor didactice. în procesul parcurgerii conţinuturilor corespunzătoare. are dreptul: . Conţinuturile se selectează în concordanţă cu structura logică a disciplinei. • Activităţile de învăţare/evaluare constituie exemple recomandate de situaţii semnificative.de învăţare prin studiere. resursă esenţială a învăţării. în funcţie de specificul resurselor umane şi materiale.

faţă de cele comunicate etc. care profilează şi dezvoltă actualitatea de învăţare a limbii române pe coordonatele lingvistică. cerinţele principale faţă de elaborarea conţinutului. Modelul comunicativ–funcţional presupune dezvoltarea integrală a capacităţilor ce vizează cele patru deprinderi: înţelegerea după auz. gramatică). precum şi echivalenţa proceselor ce definesc exprimarea orală (vorbirea) şi a celor ce definesc exprimarea scrisă (redactarea). • Valoarea psihologică şi motivaţia expunerii (starea emotivă. Citirea şi dezvoltarea vorbirii coerente. motivaţională şi atitudinală ale comunicării. Astfel. Educaţia moral. principiile de eşalonare a acestuia etc. pornind de la potenţialul de însuşire a limbii şi literaturii române de către copii şi de la idealul de a educa o personalitate liberă şi creativă a fost elaborată concepţia unei discipline integrate de limba română în clasele I – IV. activităţi de învăţare şi evaluare. comunicativă. arte plastice) şi procesele psihologice ale învăţării (limbajul şi comunicarea). Doar astfel. literar–artistică. lexicale şi gramaticale). în totalitatea lor. conţinuturi ale învăţării. de unităţi de Nr. 1 se vizualizează sintetic administrarea disciplinei în care este demonstrată ponderea grilei orare. formează un complex didactic-educativ unitar şi multifuncţional. Prin aceasta s-a fundamentat teoretic structura disciplinei. implicînd funcţiile afectivă. Educaţia artistico–plastică etc. care sînt reflectate nemijlocit în Standardele de competenţă. Administrarea disciplinei Nr. 1. Tabel nr. în care se împletesc organic conţinuturile lingvistice (lexic. Demersul practic al educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare este reglementat de principii inter– şi multidisciplinare.ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ŞI COMUNICARE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Disciplina cu numărul unu în planul-cadru – Limba şi literatura română . reperate de către disciplinele Limba română (gramatica). de ore pe an conţinuturi pe clase Limbă şi I 5 unităţi de 264 de ore • Disciplină comunicare II conţinut în 231 de ore obligatorie III evoluţie de la an 231 de ore IV la an 231 de ore Adaptarea unei noi variante de curriculum Limba şi literatura română la finalităţile educaţiei insistă în continuare asupra extinderii aspectului funcţional–aplicativ şi asupra necesităţii de a se focaliza pe experienţa trăită de copil. atitudinea vorbitorului faţă de ascultător şi invers. lectura şi scrierea. vorbirea. constituenta ariei curriculare. artistic-estetic (literatura. Din perspectiva competenţelor–cheie/transversale şi a competenţelor transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt au fost formulate competenţe specifice substituind obiectivele – cadru. subcompetenţe. precum şi dinamica numarului de ore destinate acestei discipline. În structura curriculară sînt prevăzute: competenţe specifice. Realizarea acestora este posibilă doar pe baza textului literar/nonliterar. care. educaţia lingvistică şi literar-artistică va asigura însuşirea corectă de către elevi a celor trei funcţii stabilite de ştiinţa psiholingvistică: • Conţinutul (ce mesaj trebuie comunicat).. Lectura particulară (tainele cărţii) precum şi corelarea cu unele discipline precum Ştiinţe. • Structurarea şi competenţa lingvistică (modul în care se formulează din punct de vedere gramatical acest mesaj). 10 Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa .constituie disciplina de bază care asigură înainte de toate succesul şcolar şi intergitatea socială a şcolarului mic.) [cf Cazacu S.spirituală. fonetică. Integralizarea disciplinei şcolare Limba şi literatura română presupune interacţiunea şi corelarea elementelor de construcţie a comunicării (unităţi fonologice.]. În Tabelul nr.

Conţinutul detaliat poate fi găsit în lucrarea Curriculum şcolar: proiectare. criterii şi principii pedagogice generale şi specifice educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare. sînt ierarhizate pe niveluri (clase) şi exprimate în termeni de capacităţi de personalitate (vorbire.. 2.1 se sistematizează/structurează conţinuturile EL/ELA2. II. se formulează metodologiile specifice EL/ELA. Acestea sunt organizate ierarhic în funcţie de complexitate şi potenţialul de cunoaştere al elevilor (apud Clausse şi Minder). toate acestea fiind asamblate într-un model teoretic-aplicativ unitar. p. Gantea) Componenta reglatoare 1 2 Crişan Al. (emiterea) reguli comunicare. înţelegere şi operativă: structurarea competenţei de Componentade interpretare a universului textual în general şi Obiective în special. (receptarea ierarhic Limbaşi literare în clasele primare determină competenţele specifice la în mesajului mesajului) Finalităţile educaţiei lingvistice structurate funcţiune prim nivel de concretizare. au un caracter formativ. trăsături definitorii exprimate capacităţi. scrisul) şi de unităţi de conţinut. de abstracţie al celui literar Conţinuturile în baza cărora se vor atinge aceste obiective. şi specifice disciplinei • limba cu funcţie conotativă (reprezentări culturale şi formarea unui univers afectiv şi atitudinal). din care se deduce teleologia Educaţiei lingvistice şi literar-artistice (EL/ELA). La al doilea nivel de concretizare. a modelelor şi tehnicilor de acţiune individuală. B. citire. ascultarea. Structura paradigmei comunicativ-funcţionale (apud I. formare a trăsăturilor de încadrare într-un context cultural cunoştinţe. lectură şi scriere. 1-2. inter– şi Structura Educaţia Finalităţi multidisciplinar. intermediare sau specifice disciplinei. afective şi integratoare comunicare psihomotorii). Cincu G. 5. competenţele specifice vizează: • formarea. 2. concepte. Tabelul nr. şi ca a specifice complexă exprimate – naţional – universal. 1995. implementare şi dezvoltare [6]. Secvenţele de conţinut integrează unităţile de învăţare şi sunt semnificative pentru domeniul Limba – Limba ca competenţei specifice şi permitmijloc de subordonarea în evoluţie (ierarhie şi algoritm) a subcompetenţelor. 11 . Concepţia despre deprinderile Concepţia despre limbă şi Subcompetenţele concretizează competenţele specifice în comportamente (cognitive. generale generale de Competenţele specifice alemuncă educaţiei lingvistice şi literar-artistice în claseleIII morală abstracte nivelul primare indică asupra intelectuală unui sistem de competenţe (cunoştinţe. atitudini) de formare lingvistică şi literar-artistică a elevilor la această vîrstă organizate pe trei fundamente ale disciplinei: Principiile şi pragmatic-socială (practica raţională şi funcţională a • limba cu funcţie denotativă didactic-educative generale limbii). capacităţi.Componenta conceptuală constă în structurarea unui sistem de finalităţi concetrate în subcompetenţe. şi ca formare unorcompetenţelor Finalităţile de comunicare. Componenta conceptuală (teoretică) alcătuită din două componente adaptate didactic: limba cu funcţie instrumentală (însuşirea instrumentarului necesar muncii intelectuale afective şi psihomotorii). vizînd: • dezvoltarea competenţei comunicative orale şi scrise. 2. Idealul educaţional. care la rîndul său subordonează unor idei. personalităţi contemporane. consolidarea competenţelor cognitive (mentale) şi acţionale în ansamblul lor. română // Revista de pedagogie. structurarea şi consolidarea competenţelor cognitive generale. independentă şi creatoare. O nouă perspectivă în elaborarea programei de limbăFinalităţile învăţării limbii nr. sistem de Exprimarea Înţelegerea ceea ce validează principiul diviziunii dificultăţilor. concretizat române (EL/ELA) Atenţionăm că aceste interveniri în programele I-IV de limbă română continuă ascendent dezvoltarea paradigmei comunicativ-funcţionale a disciplinei şi ca studiu integrat. cu deschideri maxime de reuşită şcolară. Pâslaru Vl. Structura paradigmei2 comunicativfuncţionale este reprezentată prin tabelul nr. • • • III. 126-129. Concepţia educaţiei lingvistice şi literare // Limba Română. 1993.de metode culturală. prin subiecte prin subiecte ale uneilingvistică. nr.

Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. 2.la activităţile de lectură particulară. Forma de lucru cu cartea pentru copii în clasele I – IV este lecţia de lectură particulară. precum şi numele autorilor. ţinîndu-se cont de principiile generale ale educaţiei lingvistice şi literar-artistice. inclusiv a universului afectiv. realizarea educaţiei literare. Curriculumul modernizat accentuează prin modulul Tainele cărţii (Lectura particulară) cele trei ipostaze didactice ale textului literar . REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Secvenţele de conţinut Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Anual . 4. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. începute ca premise în treapta preşcolară şi sedimentate în treapta gimnazială.• performarea raţională a limbii materne: stimularea reflecţiei (gîndirii) active asupra limbii ca sistem şi utilizarea corectă şi nuanţată a acesteia în diverse situaţii de comunicare orală şi scrisă. Continuitatea la nivel de trepte de şcolaritate este respectată în prezentul curriculum. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. cunoaşterea celor mai importante opere artistice şi ştiinţifico-populare. în funcţie de particularităţile individuale de dezvoltare ale elevilor. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. 5. deprinderilor asimilate în clasă . ca temelie a educaţiei artistic-estetice. integrînd valorile acestora în axiologia literară şi cea proprie. fonetice. cultivarea conştientă a gustului estetic şi a preferinţelor literare. • • • • • utilizarea eficientă a tehnicilor de lucru cu cartea şi presa periodică pentru copii. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. precum şi a formării culturii generale umaniste. din perspectiva principiului concentric/spiralat al achiziţiilor de competenţe specifice disciplinei.suport al lecturii.ore 12 . 3. ulterior posesor valorizant al instrumentarului lectoral şi urmăreşte dezideratele: • transferul cunoştinţelor. operă literară şi obiect cultural. exprimarea atitudinii personale faţă de lectură particulară. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. • dezvoltarea interesului iniţial şi trecerea acestuia în interes durabil pentru lectura particulară. axîndu-se pe scopul educaţiei literar-artistice de formare a cititorului cult. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative.

2 Dezvoltarea competenţelor în învăţămîntul primar va ţine cont de principiul evolutiv (de la clasă la clasă) şi va asigura achiziţia acestora în mod treptat: ghidat de învăţător. N. mari. ajustat la condiţiile lucrului în grupuri mici. morale etc. independente.3 Scrierea. externe. fără a fi supusă evaluărilor finale.B. deci flexibilă şi ajustată la propriile motivaţii pedagogice.B.B. civice. avînd ca impact îmbogăţirea valorilor naţionale..4 Unităţile de conţinut din cadrul modulului Tainele cărţii vor fi realizate într-un context integrator în toate conţinuturile prevăzute de curriculum. transcrierea.Total: 264 Comunicare orală 30 Comunicarea scrisă: • • Lectura Scrisul Total: 231 30 Total: 231 24 Total: 231 30 116 102 16 85 86 30 96 81 30 85 86 30 Tainele cărţii Elemente de construcţie a comunicării Conţinutul acestei teme se va repartiza în cadrul celor 4 secvenţe de conţinut N. Ordinea secvenţelor. stimulîndu-se preferinţele de lectură. dictarea. N. dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. iar în cele din urmă supuse încercărilor individuale. precum şi unităţile de conţinut ce prevăd ortografia şi punctuaţia. 13 . N. constituind o sursă directă de asigurare transdisciplinară. în cadrul aceleiaşi clase. sînt instrumentele ce asigură dezvoltarea competenţei de scriere corectă şi se folosesc în cadrul fiecărei lecţii de limba şi literatura română.1 Repartizarea orelor pe secvenţele de conţinut este convenţională. bazate pe propriile căutări ale elevilor. poate fi schimbată.B.

exerciţii de construire a propoziţiilor în baza ilustraţiilor (din carte sau suplimentar). de păpuşi. acţiuni. frămîntări de limbă. 1. Comunicarea orală Comunicarea verbală schimb de informaţii între oameni.la alegerea autorilor de manuale şi a învăţătorului. SUBCOMPETENŢE. de răsfoire corectă a cărţilor. •Cuvîntul şi propoziţia – elemente de • bază ale comunicării.5. 1. povestim şi manifestăm interes pentru carte). a cuvîntului ca elemente principale ale comunicării. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. exerciţii de ascultare şi înţelegere a subiectului textului audiat. • •Cuvîntul. Premise ale citit-scrisului (începute în perioada preşcolară) • Omul şi comunicarea (ascultăm şi înţelegem. 1. legate de o situaţie creată. •Propoziţia. exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei auditive. 14 • •Semnificaţia propoziţiilor: enunţiative. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare.6.7. Sesizarea deosebirii dintre cuvînt şi propoziţie în contextul comunicativ. jocuri dramatice. • însuşiri.1. pregătindu-i pentru însuşirea mai lesne a sunetelor alfabetului şi pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de vocale.B. exclamative. intensităţii şi a vitezei vorbirii.4. Demonstrarea înţelegerii mesajului audiat prin formularea răspunsurilor la întrebări. Sesizarea cuvîntului ca grup de sunete şi ca sens. comunicăm expresiv).11.2. 1. Activităţi de recunoaştere a formelor de comunicare. o rugăminte. evaluare iniţială în scopul de a diagnostica nivelul de pregătire a copilului pentru şcoală (după 1-2 săptămîni). Opere literare pentru audiere . 1.8. Utilizarea semnelor convenţionale (vocala . 1. exerciţii de alcătuire a unor enunţuri. activităţi familiare copiilor. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Competenţă specifică: 1. un sfat etc. 1.9. Componenţa sonoră a cuvîntului.COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI. Sesizarea cuvîntului şi a propoziţiei ca elemente esenţiale în comunicarea între oameni. vorbire. • Moduri în care comunicăm (scriere. • • • 1. Delimitarea comunicării orale de cea scrisă. de imagini. exerciţii de prezentare a unor obiecte. UNITĂŢI DE CONŢINUT. • • • • • • 1. Sesizarea la auz a propoziţiilor corecte din punct de vedere gramatical. 1. propoziţii. exerciţii de construire corectă a unor enunţuri după imagini. Pronunţarea clară a cuvintelor şi a propoziţiilor în comunicare. interogative.3. analiza cuvintelor din propoziţii. •Cuvinte care denumesc obiecte. Activităţi de învăţare şi Subcompetenţe Conţinuturi evaluare (recomandate) Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. analiza sonoră a cuvintelor. folosind cuvinte date. . • Cartea în viaţa noastră (ascultăm. exerciţii de reglare a tonului. prin argumentarea unor cuvinte. cu accent pe pronunţia corectă. utilizarea teatrelor de jucării. Demonstrarea înţelegerii sensului propoziţiilor care exprimă o întrebare. N. Înţelesul/sensul.10. imagine). Reproducerea unor fragmente din poveştile ascultate. exerciţii de dicţie. 1. de contemplare a imaginilor din cărţile ilustrate pentru copii. exerciţii de ascultare a textelor literare. vorbim. de memorizare.consoana) la analiza sonoră a cuvîntului. Jocuri literare. clară şi prezentarea lor grafică. convorbiri ce evidenţiază scopul propoziţiilor. Prezentarea grafică a cuvintelor în propoziţie. afirmative.

b. proverbe. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul Lectura • Alfabetul: sunetele şi literele – corespondenţa dintre ele. exerciţii de reflecţie asupra valorilor.). a personajelor. susţine/nu susţine. 15 • Reproduceri ghidate a unor fragmente de text. exerciţii de citire selectivă în comparaţie cu o imagine sau cu scopul indicat de învăţător. graficul T. • Personajul literar şi faptele sale. jocuri de rol. cuvinte şi a enunţurilor în textul tipărit şi în textul scris de mînă. 2. • Cuvintele. memorări de poezii mici. experimente imaginative. exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului literar. de respectare a direcţiilor de citire (de la stînga la dreapta. a grupurilor de litere. • Literele mici şi mari de tipar. • Poezia. vers (fără definire. Lectura textelor narative şi în versuri. Identificarea unor imagini la textul/ fragmentul citit şi analiza prin comparare. • Citirea propoziţiilor. linia valorii etc. Aprecierea / atitudinea cititorului faţă de cele descrise. 2. • • • • • 2. Analiza sonoră.. • Citirea silabisită.6. conferinţă de presă simulată. de sus în jos). Norme de pronunţie a sunetelor numai în silabe şi în cuvinte. exerciţii de apreciere a faptelor unor personaje din textele citite sau povestite. 2. emoţiile trăite (acceptă/nu acceptă. • Atitudinea / opinia faţă de comportamentul personajelor descrise în textele citite (dirijat). exerciţii de observare a cărtii.9. 2.7. 2. Identificarea literelor. chi. Citirea textului. Percepţia textului literar şi valorificarea vocabularului textual. ci. exerciţii de exemplificare a cuvintelor monosilabice şi din două silabe. tematica.10. exerciţii de lectură a imaginilor (primele reacţii. activităţi de caracterizare a personajelor literare după faptele sale: diagrama Venn.Competenţă specifică: 2. exerciţii de ilustrare grafică a fragmentelor de text. ghi. exerciţii de exemplificare a cuvintelor ce conţin sunetul nou şi grupurile de litere.5. a silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în propoziţii. Deosebirea ghidată a unui text în proză de unul în versuri. Recitarea poeziilor propuse şi a celor alese la dorinţă. Memorarea şi recitarea ei • • • • • • • • • • 2. situaţia în spaţiu. cs]. gi. silabe. Conştientizarea procesului de formare a cititului: citirea corectă. exerciţii pentru lărgirea cîmpului vizual prin identificarea silabelor în structura cuvintelor şi a cuvintelor în structura propoziţiei. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. 2. • Textul şi imaginea. Identificarea în context a cuvintelor necunoscute şi înţelegerea sensului acestora. ge. exerciţii de explorare a emoţiilor şi a sentimentelor redate de textul literar. Citirea corectă şi conştientă respectînd norme de pronunţie a sunetelor şi a grupurilor de litere numai în silabe şi cuvinte. de acord/ nu este de acord. 2. • Valoarea textului literar: învăţătura. sintetizarea treptată a literelor în silabe. • Citirea cuvintelor. Identificarea în diverse contexte a Exersarea în însuşirea literelor mari şi mici şi sintetizarea concomitentă în silabe şi cuvinte.2.3. ghe. 2. x [gz. exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri cu referinţă la textul şi imaginile care-1 însoţesc. la nivel de observare şi identificare). oa. de orientare în pagină. • Textul–poezie: strofă. Aprecierea personajelor după faptele descrise în text. situaţia în timp etc. discuţii despre preferinţe în textul literar. • Textul. • Grupurile de litere: ce. Secvenţa de conţinut: a. che. ghicitori. .4.1. preferă/nu preferă).8.

16 .

na). şi texte mici). de scriere încontinuu. sensul. Despărţirea • exerciţii de încadrare corectă în pagină a textului dictărilor (de silabe. punctuaţie (punctul. enunţiative. Sesizarea literelor: mici şi mari. Punctuaţia. ge. â. Nu se vor utiliza texte în procesul scrierii. Poziţia corectă a • exerciţii de scriere a unor elemente grafice înclinării şi a aspectului îngrijit. silabe. bucle. formarea silabelor. dictări de cuvinte şi 3. propoziţii cuvintelor în silabe (doar intuitiv. • Igiena scrisului. închise (am. la prenume şi nume de • Semnele de punctuaţie la propoziţii: substantive proprii. cu păstrarea spaţiului. baza ilustraţiilor şi prezentarea lor dată. exerciţii de ordonare corectă a terminologie). exerciţii de descoperire a unor cuvinte care să dictări de litere. grupuri de litere (în limita gi. zale. • Ortografia cuvintelor ce conţin gramaticale. substantiv propriu Regulile scrisului: spaţiul. a caietului. propoziţii N. • exerciţii de folosire a punctului. a mîinii. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • Exerciţii de scriere antonime. ovale. • exerciţii de distingere a sunetului iniţial.5.3. pregătitoare. un). semnul Ortografia şi punctuaţia • exerciţii-jocuri de stabilire a acordurilor întrebării.1. semiovale. Utilizarea eficientă a scrisului ca • noduleţe). ghi) şi cuvintele cu î.7. Respectarea corectitudinii de scriere în respectînd forma. Scrierea corectă a cuvintelor cu grupurile de litere (ce. final sau cuvinte şi propoziţii (enunţiative şi din interiorul unei silabe/cuvînt care schimbă 17 interogative) . 3. înclinaţia etc. scrise. exerciţii de alcătuire de propoziţii 3. Pentru dictare se vor utiliza litere. corpului. semnului standardelor de conţinut). • exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte. puncte. mărimea lor. 3. Ortografia. omonime. 15 cuvinte.2. 3. chi. transcrieri. interogative. cuvintelor şi a propoziţiilor. Scrierea din memorie a unor cuvinte Contexte de realizare: propoziţii. cuvinte. care să faciliteze scrierea literelor şi 3. che. • exerciţii de scriere a literelor şi a cuvintelor. lucrîndu-se cu acestea în mod intuitiv (nu se vor folosi noţiuni de genul sinonime. întrebării şi a scrierii cu majusculă. Utilizarea conştientă a semnelor de cuvintelor într-o propoziţie. exerciţii de scriere a literelor. Utilizarea conştientă a semnelor de • Majuscula la început de propoziţie şi la punctuaţie.6. completarea de rebusuri. • colaborări democratice în cadrul activităţilor de grup în iniţierea unor activităţi. mînă şi de tipar. corespondenţa dintre • Literele mari şi mici ale alfabetului silabelor. exclamative. a elementelor grafice (linii. silabe.8. • Lucrări scrise: copieri. exerciţii de adaptare a poziţiei corecte uniformă. grafică. ci. virgula. a unor propoziţii interogative. • exerciţii de plasare a semnelor de punctuaţie întrprenumele şi numele de persoane. exerciţii de copiere/transcriere a unor propoziţiei. scrierea cu majusculă). cuvinte.max. 3. alineat). persoane.9. să conţină sau să se sfîrşească cu o silabă propoziţii din 2-3 cuvinte cunoscute. Utilizarea majusculei la începutul un text. x. lizibilă. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. însuşiri şi denumesc • jocuri de identificare a poziţiei silabelor în cuvînt. a unor propoziţii enunţiative şi punctul (•) şi semnul întrebării (?). 3. deschise (ma. ce arată acţiuni. Noţiunile lingvistice nu vor fi definite.B. aspectul îngrijit. tehnică motorică: scrierea corectă. izolat şi combinate în silabe vocale şi consoane. folosind cuvinte date. cunoaşterea regulilor). bastonate. procesul copierii/transcrierii şi a • Scrierea cuvintelor. obiecte.) 3. Scrierea unor propoziţii alcătuite pe înceapă. ghe.Competenţă specifică: 3. jocuri distractive pe baza unui plan elaborat în grup. . şi comode pentru scris. fără (dată. Secvenţa de conţinut: Scrisul. • Scrierea propoziţiilor enunţiative şi interogative (fără referire la • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor şi propoziţiilor.4.

18 .

19 .

lucruri. tare. fenomene ale naturii). cu – nu. jocuri pentru fixarea rostirii corecte a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală. acţiunilor. • Rostirea corectă a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală: ca – ac. Morfologia exerciţii de identificare a cuvintelor ce denumesc: acţiuni.B. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. lucruri. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. alcătuirea lor corectă din punct de 4. Părţile de propoziţie. exerciţii de înţelegere a sensului cuvintelor (importanţa şi utilizarea lor). Combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor. exerciţii de imitare a sunetelor din natură şi pronunţie de onomatopee. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse vocale. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. exerciţii de despărţire a cuvintelor pe silabe. construcţie a • • • • • Exersări cu transformarea de sens a cuvintelor. exersări despre rolul/importanţa propoziţiilor în comunicare.2. după indicaţii. 4. dimensiuni. în şoaptă. 4. exersări cu literele. fu. • 20 Sintaxa • Propoziţia dezvoltată simplă şi (din 3-4 propoziţia • cuvinte).Competenţă specifică: 4. obiecte (fiinţe.). Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete).4. recunoaşterea şi gruparea lor. Identificarea cuvintelor ce denumesc: acţiuni. 4. fenomene ale naturii). însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete). Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. • Componenţa sonoră a cuvîntului (în • afara cuvintelor ce conţin grupurile de • litere numite mai sus). aceloraşi obiecte ce exprimă însuşiri diferite (culori. 4. Sesizarea proceedelor de despărţire a cuvintelor în silabe. 4.5. Fonetica.1. • Silaba. a vocalelor şi a silabelor în cuvinte. Lexicul • Sensul cuvintelor: asemănător./sunetele alfabetului şi însemnătatea lor pentru lectură şi scriere. Părţile de vorbire.3. lu. exerciţii de lectură a imaginilor prin identificarea obiectelor. Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv). Alfabetul limbii române. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de comunicării 4. • Citirea corectă a literelor din alfabet. • Vocalele şi consoanele. N. în ritm stacato şi prelungit. obiecte (fiinţe.7. Identificarea corectă a consoanelor. opus (în mod intuitiv). fără terminologie ştiinţifică doar în clasele I şi a II-a. Selectarea din texte sau enunţurile propuse a cuvintelor cu sens asemănător şi opus.6. fenomene ale naturii). fonetice. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. Fonetica • Sunetul şi litera – corespondenţa. lucruri. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. volum etc. obiecte (fiinţe. • • Cuvinte ce denumesc: acţiuni. exersări practice în recunoaşterea şi înţelegerea nuanţelor ce deosebesc rolul lexical şi practic al cuvintelor morfologice. Secvenţa de conţinut: Lexicul. Identificarea tipurilor de propoziţii şi aplicarea semnelor de punctuaţie în diferite contexte (în limita standardelor .

21 .

exerciţii de identificare a componentelor obligatorii de pe coperta finală. adecvate vîrstei. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. exerciţii de iniţiere în citirea unor cărţi pentru copii. cărţi de poveşti şi ghicitori. jocuri distractive) pentru a le prezenta la orele de limba română. ora poveştilor. 5. a frămîntărilor de limbă etc. imaginile.2. ghicitori. Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii). activităţi de prezentare a componentelor obligatorii de pe coperta iniţială. • Cartea.4.3. despre animale.Competenţă specifică: 5. exerciţii de prezentare a unor cărţi citite în particular. a proverbelor.1. filele cu text. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce i-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit. Exprimarea opiniilor şi a atitudinilor proprii faţă de cele citite. despre biblioteci. 22 . exerciţii de a deosebi cărţile după forma lor. • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exerciţii de demonstrare a înţelegerii celor ascultate prin răspunsuri la întrebări şi comentarea unor ilustraţii. • Lectura expresivă a poeziilor. librării etc. • exerciţii de deosebire a cărţilor scrise în proză. • situaţii de comparare a propriei opinii cu cea a colegilor. cuprinsul şi rolul lor. în versuri. Sesizarea conţinutului emotiv al textului/cărţii citite în timpul audierii acestuia/acestetia. • Impresii despre carte.. • ora cărţii. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea. a ghicitorilor. 5. 5. despre poveşti. personaje din texte cunoscute. Manifestarea preferinţei de a citi texte literare/cărţi de diferite specii. • dialoguri despre cărţi. • activităţi de selectare din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5.). dramatizări. despre copii etc. memorări de versuri. • Preferinţe de cărţi (de ex. poezii.

însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. copile” Florin Costinescu „Să-nvăţăm de la furnici” Grigore Vieru „Albinuţa” Costache Ioanid”Oameni buni” Radion Cucereanu „Şcoala ciorilor” Vinciu Gafiţă „Supărarea Mărioarei” Poveste populară română „Ulciorul cu Elena Farago „De ziua mamei” galbeni” Valeria Boiculesi „E ziua ta” Poveste populară rusă „Lupul şi capra” Vasile Romanciuc „Ciocîrlia” Esop „Cîinele” (fabulă) Folclor „Cearta nu aduce folos” Poveste populară română „Morarul” Folclor „Fata cea harnică” Ariadna Şalari „Ploaia” Vasile Suhomlinski „Furnica stăruitoare” Grigore Vieru „Noapte bună!” Lev Tolstoi „Iepurele şi ariciul” Ion Vieru „Cuptorul” Constantin Uşinski „Cele dintîi raze” Gheorghe Gheorghiu „Buchetul de flori 23 . Lista recomandată mai jos este flexibilă şi constituie un reper de orientare. iarbă. . ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. ” Grigore Vieru „Flori-ceasornic” Traian Dorz „Învaţă tu. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an.LECTURĂ RECOMANDATĂ Notă: Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. Ion Creangă „Punguţa cu doi bani” Constantin Dragomir „Cartea” Ion Creangă „Capra cu trei iezi” Petru Cărare „Legea politeţei” Demostene Botez „Toamna” Angela Chicu „Dimineaţa” Spiridon Vangheli „Guguţă” Liviu Deleanu „Fii ordonat” Ion Druţă „Trofimaş se găteşte de şcoală” Anatol Ciocanu „Hai. tot ai mamă? Elena Farago „Bondarul leneş” Ion Druţă „Mama” Anatol Ciocanu „La Nistru” Grigore Vieru „Mama” Ştefan Tudor „Rădăcinile” Bucur Milescu „Maimuţa nepricepută” Victor Prohin „De ce are girafa gîtul lung” Ana Manole „Mămica şi pîinica” Elvira Creţu „Povestea Mărioarei” Ion Creangă „Mere putrede şi mere bune” Nicolae Esinencu „Bună dimineaţa” Nicolae Savostin „Omul bun” Anton Pann „Povestea vorbei” Folclor „Doi fraţi” Iuliu Cîrchelan „Puiul” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Mihai Eminescu „Ce te legeni. comparaţii şi extensii valorice. . ploiţă” Grigore Vieru „Frumoasă-i limba noastră” Ada Zaporojanu „Mi-i dor de bunicuţa” Vladimir Beşleagă „Moldova mea” Spiridon Vangheli „Scrînciobul lui Guguţă” Grigore Vieru „Plaiul meu” Anatol Ciocanu „Tot pe drum şi pe ninsoare” Spiridon Vangheli „Buchiile lui Ion Creangă” Ada Zaporojanu „Gustul fulgilor de nea” Mihai Eminescu „Revedere” Spiridon Vangheli „Urătorii” Folclor „Vocea tare şi şoapta” Octavian Goga „Crăciunul copiilor” Folclor „Culorile bobiţelor de poamă” Arcadie Suceveanu „Bal mascat” Ştefan Tudor „Strămoşii” Constantin Dragomir „Plăcinţele cu bucluc” Lev Tolstoi „Doi prieteni” Dumitru Matcovschi „Creionul roşu” Grigore Vieru „Zilele săptămînii” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Leonida Lari „Pîinea” Snoava „Păcală şi Tîndală” Spiridon Vangheli „Banca lui Guguţă” Snoava „Păcală şi colţunaşii” Constantin Dragomir „Omul harnic” Elena Farago „Doi fraţi cuminţi” Dumitru Matcovschi „Patrie” Spiridon Vangheli „Primăvara” Vasile Romanciuc „Moldova” Folclor „Baba Dochia” Vladimir Rusnac „Dragu mi-i să cînt” Ştefan Iosif „Cîntec de primăvară” Grigore Vieru „Cîte litere ştii” Grigore Vieru „Tu.

2. Chişinău: Editura Epigraf. Aventura unei gogoaşe. Chişinău: Editura Epigraf. 3.1. Din colecţia Cărţile copilăriei. 2004. Cartea 1. 2009. Fraţii Grimm. 2004. Chişinău: Editura Epigraf. 24 . 2004. Cenuşăreasa. Din colecţia Cărţile copilăriei. Chişinău: Editura Epigraf. Albă-ca-Zăpada. 8. Chişinău: Editura Epigraf. 7. Frăţior şi surioară. Din colecţia Cărţile copilăriei. / Selectare şi adaptare: Ala Bujor. O poveste care se vrea nu doar citită. Chişinău: Editura Epigraf. 6. Charles Perrault. Cărţi din literatura pentru copii: Spiridon Vangheli. ci şi scrisa. Chişinău: Editura Epigraf. Hans Cristian Andersen. 2004. Fraţii Grimm. Bobocelul cel urît. Carte de citire şi gîndire. Din colecţia Cărţile copilăriei. Charles Perrault. Din colecţia Cărţile copilăriei. 2004. Piele-de-măgar. Tărîmul literelor. Prima mea carte de lectură: povestioare. 2008. 4. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. 5. 2006.

CLASA A II-A Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1.1. Sesizarea cuvîntului şi a Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi • Exersări de percepere la auz a sunetelor propoziţiei ca elemente esenţiale în vorbirea. cuvintelor analizate şi de înţelegere a comunicarea între oameni. sensului lor adecvat; Comunicarea verbală – schimb de informaţii între 1.2. Alcătuirea propoziţiilor /enunţurilor oameni (Actualizare). • exerciţii de clasificare a cuvintelor după cu diferitele sensuri ale cuvintelor înţelesul lor (denumesc obiecte, acţiuni, Situaţii de comunicare: cuvîntul şi propoziţia – ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri) şi de a le utiliza în alcătuirea elemente de bază ale comunicării verbale. însuşiri. propoziţiilor simple şi dezvoltate; 1.3. Sesizarea la auz a corectitudinii • exerciţii de structurare a propoziţiei, • Cuvîntul - grup de sunete cu un înţeles. gramaticale a propoziţiilor (acordul evidenţiindu-se raportul dintre ea şi • Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. între cuvinte şi accentuarea cuvîntul separat; corectă). • exersări practice cu tipurile de propoziţii • Cuvinte care denumesc obiecte, acţiuni, 1.4. Utilizarea corectă a cuvintelor şi a (fără a folosi terminologia lor), cu scopul însuşiri. Semnificaţia lor în vorbire. propoziţiilor în discuţiile cotidiene de a indica / a simţi rolul lor în schimbarea Identificarea în diferite contexte orale. şi în reproducerea unor informaţii. conţinutului: afirmaţie, negaţie, 1.5. Manifestarea dorinţei/interesului de • Propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată; interogaţie; afirmativă, negativă. a alcătui propoziţii despre • aplicaţii pe baza imaginilor, presupuneri satul/oraşul, despre colegii de clasă N.B. (fără terminologie, intuitiv) de conţinut, descoperirea exprimării indicînd aspectul pozitiv al lor. comunicative în diferse situaţii: propoziţii, • Propoziţiile după scopul comunicării: verbalizare coerentă, folosind informaţii enunţiativă, interogativă, exclamativă şi din diferite domenii; semnele de punctuaţie respective. • exerciţii de denumire a acţiunilor, • Intonarea corectă a propoziţiei. însuşirilor, a lucrurilor pe baza imaginilor, în comunicarea curentă precum şi în contexte lingvistice (text, propoziţii, enunţuri);

1.6. Adaptarea comunicării la interlocutor sau la o situaţie de comunicare. 1.7. Identificarea componentelor unui dialog prin conştientizarea formei: întrebare – răspuns. 1.8. Adresarea întrebărilor pentru interlocutori în dependenţă de statut şi vîrste diferite, aplicînd formulele de permisiune şi solicitare din eticheta comunicării. 1.9. Utilizarea eficientă a dialogului în diferite situaţii cotidiene. 1.10. Interpretarea relaţiilor dintre faptele relatate, ţinînd cont şi de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.11. Ordonarea ideilor într-o relatare a unor conţinuturi cunoscute, în mod ghidat sau pe baza reperelor propuse. 1.12. Prezentarea succintă a unor informaţii culese, după preferinţe, din cărţile citite independent. 1.13. Expunerea informaţiei despre identitatea personală (nume, prenume, vîrstă, domiciliu, pasiuni, părinţi). 1.14. Clasificarea cuvintelor ce denumesc obiecte descrise după aceeaşi formă sau culoare, dimensiune etc.

Diversitatea actelor de comunicare Comunicarea dialogată • Componentele receptor. dialogului: emiţător,

• Organizarea dialogului simplu: întrebare – răspuns. • Linia de dialog. • Formule ca unităţi de comunicare utilizate în dialog (actualizare). • Eticheta comunicării. Formule de salut, de adresare, de mulţumire (actualizare). • Formule de permisiune şi solicitare. Comunicarea monologată • • Consecutivitatea ideilor într-o naraţiune. Relatarea unor conţinuturi (evenimente, întîmplări, povestioare, informaţii alcătuite după un şir de ilustraţii, benzi desenate inventate, culese din cărţi sau presa periodică pentru copii). • • •

Comunicarea descriptivă • Descrieri / caracterizări de personaje, plante, animale (cu sau fără repere). Comunicarea nonverbală 26

exerciţii de antrenare a însuşirii conştiente a componentelor unui dialog şi de priceperii de a formula întrebări şi răspunsuri; activităţi de combinare şi stabilire a relaţiilor dintre formulele dialogului şi eticheta comunicării, justificînd utilizarea lor ca normă a comportamentului corect / civilizat (a şti să demonstrezi cine eşti tu); exerciţii de completare a unor dialoguri: se propune întrebarea şi se solicită răspunsul şi invers; urmărindu-se regula „adaptarea comunicării la interlocutor” (în comun şi pe grupe mici); exersări de relatare / povestire consecutivă a conţinutului cu încercări de formulare corectă a începutului, încheierii, folosind schema logică de repere (cine? ce? cînd? unde? etc.); exerciţii practice cu scopul de a dezvolta interesul elevilor de a se transpune în rolul personajelor reale şi imaginative pentru a reda prin voce intensitatea, timbru, gesturi, mimică şi semnale caracterul lor: bunătatea, vitejia, dragostea etc.; exerciţii de a-i învăţa pe elevi să culeagă din cărţile şi mass-media pentru copii texte pe anumită temă, jocuri didactice pentru a le prezenta la lecţiile de limbă romţnă, matematică, ştiinţe etc. exersări în conştientizarea procesului de descriere a obiectelor propuse, bazîndu-se şi pe cunoştinţele acumulate în clasa I şi adăugînd şi alţi parametri;

1.15. Descrierea ghidată a obiectelor, a personajelor pe baza faptelor sesizate în context sau a reperelor propuse. 1.16. Utilizarea corectă/civilizată a elementelor comunicării nonverbale: mimică, gest, semnale, semne etc. 1.17. Aplicarea în situaţii reale sau modelate a combinării elementelor nonverbale cu cele verbale.

• Gestul, mimica, unele semnale ale serviciilor: urgenţa medicală, pompieri, poliţie; semnele rutiere, afişe informaţionale etc. • Ajustarea elementelor comunicarea verbală. nonverbale la

• •

• •

exersări de caracterizare a personajelor după faptele descrise (numai în colectiv sau în grupuri mici); exerciţii de însuşire a conceptului de comunicare nonverbală, a felurilor acestora şi a utilizării eficiente în comunicarea dintre oameni; exersări de ajustare a elementelor de comunicare nonverbale la cea verbală; exersări de conştientizare a mesajului exprimat numai prin elementele comunicării nonverbale şi elaborarea/ demonstrarea unor noi forme de conţinut în faţa colegilor din clasă.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Receptarea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) II. Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul • Exerciţii de extindere treptată a cîmpului Lectura vizual; 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de • Lectura corectă, conştientă şi fluidă. • tehnici de intensificare a vitezei prin lectură corectă, conştientă şi fluidă • Cîmpul vizual (extindere), viteza citirii automatizarea ritmului citirii; în scopul extinderii cîmpului vizual, (intensificare şi automatizare), ritmul citirii. a vitezei şi a ritmului de citire. lectura alineatelor, a cuvintelor noi, a 2.2. Delimitarea ghidată a • Textul. Componentele textului: titlul, • descrierilor etc.; componentelor textului literar în autorul, conţinutul propriu-zis. scopul înţelegerii conţinutului ca un • exerciţii de lectură a imaginilor aferente • Textul literar: alineatul şi semnificaţia lui. tot întreg. textului literar; 2.3. Perceperea celor două semnificaţii 27

Rima. exersări de imitare a rolului personajelor potrivind vocea. de culegere a poeziilor etc. imitînd tonul. a crea jocuri distractive etc. • • 2. • Atitudinea (opinia) faţă de comportamentul personajelor descrise. 2. intonaţia şi timbrul vocii (fără folosirea terminologiei). 28 . • Personajele literare pozitive şi negative. activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi. a discuta împreună. ateliere de prezentare a versurilor ilustrate. după schema logică cu imitarea tonului.7. liberă în succesiune şi selectivă). exersări cu determinarea alineatelor şi formularea ghidată a ideilor de bază. lectura expresivă a textelor şi determinarea muzicităţii versurilor). identificarea rimelor.). 2. Deosebirea prin comparare a structurii textului în proză cu structura poeziei (în mod ghidat). exersări în formarea procedeelor corecte de povestire globală.4. ateliere de scriere. 2.8. estetice şi religioase în textele literare. Atitudinea cititorului faţă de cele citite. • • • • exerciţii de precizare a elementelor structurale: componentele textului literar. Exprimarea sensibilităţii esteticoliterare prin lectura. versul. recitarea expresivă a poeziilor propuse şi a celor culese independent. • Textul literar (fragmentul de text) şi imaginea asociată. după faptele descrise. 2. activităţi de recitaluri a poeziilor memorate. compararea lor cu alte personaje luate din cărţile citite suplimentar. Exprimarea atitudinii faţă de comportamentul personajelor pozitive/negative recunoscute. ateliere de creaţie prin ilustrarea unor versuri. a intonaţiei şi timbrului vocii (fără folosirea terminologiei). exerciţii de comparare a structurii poeziei cu structura textului în proză (delimitarea versurilor. exersări în formularea corectă a gîndurilor pe baza celor citite. care indică şi succesiunea faptelor descrise.ale alineatului (ortografia-scrierea din rînd nou) şi schimbarea ideilor.5. poziţia corpului etc. timbrul. Aprecierea textelor literare (acceptă / nu acceptă.6. • Versificaţia: Poezia. strofa.. Valori morale. susţine / nu susţine).. Corelarea imaginii cu fragmentul respectiv al textului. • • Ideile textului (după alineate). exerciţii de valorificare a mesajului etic al textului prin analiza opiniilor. Relatarea selectivă a textelor citite • conform fragmentelor indicate sau • ilustrate. • Povestirea (orală. în succesiune. alineatele şi rolul lor pentru cititor. a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de conţinut.

10. înghite). acţiuni (merge. exerciţii de valorificare a vocabularului textual pe baza următorului algoritm: emoţii şi sentimente (bucuros. Vocabularul textului • Cuvintele noi din text. onomatopeele etc. Identificarea lor în textele citite. ajunge.11. a micilor texte. în stînga). cu sens propriu/ figurat prin identificarea în diverse contexte. însuşiri. clasificarea lor dintr-un şir de alte cuvinte sau selectarea din alte texte. Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română. exerciţii de analiză a vocabularului în funcţiune. fără terminologie). vesel). localizări (în fîntînă. mijloace artistice: comparaţia şi personificarea (intuitiv. 29 . în convorbiri etc. cuvinte cu sens opus (identificare). Aprecierea textului literar prin valorificarea vocabularului. 2. cuvinte cu sens propriu şi figurat. timp (cînd s-a întors acasa). producere a sunetelor (interjecţiile. spaţiu (în dreaptă. 2.12. Cuvinte ce denumesc obiecte. în cireadă).9. Utilizarea vocabularului însuşit în diferite situaţii de comunicare: la alcătuirea propoziţiilor. enunţurilor. acţiuni. Sesizarea cuvintelor cu sens apropiat/opus. • Sensurile cuvîntului: cuvinte cu sens asemănător. • • • • • • exersări de identificare a sensului asemănător (sinonime) al cuvintelor şi a sensului opus al perechilor de cuvinte (antonime).). Cuvinte care exprimă emoţia postlectorală. 2. exerciţii ghidate (cu spirjinul învăţătorului) de analiză contextuală a cuvintelor cu sens propriu şi figurat. introducerea în contexte proprii.2.

Competenţă specifică: 3. Secvenţa de conţinut: Scrisul. Ortografia. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 30 . Punctuaţia.

). 3. aranjată estetic într-o anumită înclinaţie. Scrisul • Scrisul – necesitate în viaţa omului. ci. denumirea ţării şi a capitalei). construiri de enunţuri proprii). Utilizarea eficientă a scrisului în diferite lucrări scrise. ge. Scrierea corectă din punct de vedere ortografic a cuvintelor cu grupuri de litere şi a celor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut). che. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă.9. gi. chi. acurateţe. copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii). aplicînd tehnicile de redactare învăţate. Punctuaţia: virgula la enumerare. Scriere funcţională dictări). ie. respectînd aşezare estetică în pagină. cu schimbarea unui sfîrşit al textului citit.5. Ortografia şi punctuaţia • • • aşezare Scrierea corectă fără omiteri de litere. îngrijită. N. 31 Copieri. prenume.6. cratima în ortogramele învăţate.1. Ortogramele propuse se vor încadra în demersuri aplicative: dictări. • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin ortogramele î. transcrieri în vederea automatizării şi rapidităţii tehnicii scrisului. ghe. apoi independent). linia de dialog. transcrieri. Semnele de punctuaţie ale propoziţiilor: exclamării (!). • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie. Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile de litere (ce. sa. • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagina de caiet. Manifestarea interesului pentru scrierea textului cu destinaţie specială . silabe la copieri şi transcrieri.4. • exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de punctuaţie etc. Redactarea textelor proprii cu şi fără repere. 3. Majuscula iniţială în propoziţie. Utilizarea adecvată a cuvintelor cu ortograme noi în redactarea propoziţiilor. î. x şi cu grupurile de litere oa. x şi grupurile de litere oa.2. 3. ie. denumirea satului/oraşului în care locuim. • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări. ghi). Majuscula în scrierea numelor proprii (nume. Utilizarea ortogramelor: s-a. Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (ghidat. • Înclinaţia ordonată.. Scrierea lizibilă. 3.3. fără penalizări pentru greşelile omise (cu excepţia greşelilor omise la transcriere şi copiere).7.8. din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. Cuvintele ce conţin ortogramele î. 3. 3.3. Identificarea şi selectarea din diverse contexte a cuvintelor ce conţin ortogramele învăţate.B. Manifestarea conduitei adecvate în cooperare de grup în scopul elaborării în scris a unor compoziţii sau alcătuirii unui plan de idei etc. în limita standardelor de conţinut. • exerciţii de alcătuire a dialogurilor în grupe mici. interogativ (?) şi punctul (. • exerciţii de folosire corectă a majusculei în lucrări scrise. estetică în pagină a scrisului.bileţelul (conform regulilor de redactare învăţate). 3. p. 3. • • • • • • • Contexte de realizare • • Compuneri cu început dat. • antrenament de structurare corectă a diverselor tipuri de compuneri: . î. (copieri. Cuvintele ce conţin consoana m înainte de b. a enunţurilor proprii.

Contextualizarea practică. Bileţelul şi semnificaţia lui în viaţa oamenilor. cuprins şi încheiere (fără terminologie). Scrierea compunerilor se va realiza numai sub dirijarea învăţătorului. Inventarea textelor scurte (3-4 enunţuri) cu elemente fantastice. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare.B. respectînd tehnicile de redactare. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. Părţile de vorbire. activităţi de scriere corectă a unui bileţel. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 32 . introducere. doar în clasele I şi a II-a. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. N. exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris şi exerciţii post-scriptum. exerciţii de redactare a unor compuneri cu început/sfîrşit dat. Părţile de propoziţie. fără terminologie ştiinţifică. Textul nonliterar – utilitar. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. fonetice.B. Competenţă specifică: 4. Este recomandabil a propune ca temă pentru acasă doar copierea compunerilor redactate şi analizate în clasă. • • • • • N.• • • Compuneri după o ilustraţie sau pe baza unor benzi de desene. exerciţii de utilizare a grilelor simple de evaluare a compunerilor proprii şi ale colegilor. în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Fonetica. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. Secvenţa de conţinut: Lexicul. exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia.

exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor alcătuite din mai multe silabe. Despărţirea cuvintelor în silabe. exerciţii aplicative privind semnele de punctuaţie la propoziţiile după scopul comunicării. de intonare îndeosebi a propoziţiilor exclamativă şi respectiv semnele de punctuaţie după scopul comunicării. simple în propoziţii dezvoltate şi • Părţile principale de propoziţie (subiectul invers. şi scrise). Morfologia 4. dezvoltată. sens propriu/sens vocabular. (fără utilizarea terminologiei). obiecte.6. Transformarea propoziţiilor prin imitarea intensităţii vocii. Fonetica 4. ritmului. Utilizarea corectă a mijloacelor comunicării: enunţiativă. sprijinit de o vocală). (actualizare). exerciţii de redactare a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc.4. • Silaba. exerciţii de identificare în diverse contexte a părţilor de vorbire învăţate. exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe şi combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor.10. exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor ce conţin grupuri de litere. Semnele de punctuaţie respective şi 4.7. Sesizarea semnificaţiei corecte a părţilor de vorbire în comunicare. sesizînd diferitele figurat. dintr-un şir de cuvinte sau dintr-un • Identificarea lor în diferite contexte (orale mic text. exerciţii de determinare a semnificaţiei tipurilor de propoziţii conform scopului de comunicare.9.Lexicul 4. Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de Sintaxa punctuaţie în diferite contexte. Identificarea ghidată a părţilor principale de propoziţie prin • Mijloace de intonare a fiecărui tip de formularea întrebărilor. exerciţii de stabilire a acordului gramatical.3. sensuri.B. .1. • Tipurile de propoziţii după scopul 4. interogativă. exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie. Recunoaşterea părţilor 33 principale de • • • • • • • • • • • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul sistem de comunicare. • Cuvinte ce denumesc: acţiuni.8. în mod intuitiv. 4. Identificarea corectă a • Alfabetul. Sesizarea semnificaţiei vocalei în formarea silabelor. Sunetele consoanelor. şi predicatul).2. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse • Cuvîntul – grup de sunete cu înţeles vocale.5. Sunetele vocale. pe baza întrebărilor formulate de către învăţător. 4. a vocalelor şi a consoane (citirea – corectă a consoanelor silabelor în cuvinte. Utilizarea eficientă în diferite • Cuvîntul şi sensurile lui: asemănător contexte (orale şi scrise) a noului sinonime/ opus-antonime. • N. Clasificarea părţilor de vorbire însuşiri. Propoziţia simplă. propoziţie. exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. 4. 4. 4.

elementele paginii de gardă. fără precizări terminologice. despre plante. de povestiri. după numele scriitorului. autorul. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. cu ajutorul întrebărilor. 34 • • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Activităţi de a deosebi diferite tipuri de cărţi după conţinut.B. preferinţelor pentru lectura • Organizarea unei expoziţii de cărţi suplimentară a cărţilor şi a presei tematice sau selectate pe specii literare. de poezii. cu font de citire accesibil pentru vîrstă. personajele. Exteriorizarea stării afective. în versuri. Anticiparea conţinutului unei cărţi pagini. imaginile. exersări de a identifica autorul. exersări de a învăţa alegerea cărţii necesare după sumar. Competenţă specifică: 5. periodice pentru copii.2. filele cu text.3. în cazurile lecturilor de familie . . cuvinte emoţiilor în timpul demonstrării neînţelese. ilustratorul. pe baza modelelor concrete. Componentele cărţii: coperta (titlul ale cărţilor citite independent şi şi autorul cărţii). colectivul clasei. ghicitori. conţinut: cărţi de poveşti.B. Deosebirea unor cărţi după N. exerciţii de a recunoaşte şi de a deosebi cărţi scrise în proză. activităţi în cooperare şi individual de a selecta din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare. jocuri distractive pentru a le prezenta la orele de limbă şi literatură română şi la alte discipline). 5.propoziţie se va realiza în mod ghidat. Completarea agendei de lectură se va atitudinilor proprii faţă de cele realiza numai sub dirijarea învăţătorului.5. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. iar citite.cu ajutorul 5. universală pentru copii. pe baza celor trei componente: • Agenda de lectură a cărţilor citite. cărţi de poveşti şi ghicitori. poezii. Exprimarea opiniilor şi a N.1. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. expresii artistice. Structurarea după noţiuni de teorie literară: 5. titlu. cărţilor citite în particular. 5. • Impresii despre carte şi personajul preferat. Identificarea elementelor principale • Cartea. a titlul cărţii.4. Manifestarea interesului şi a părinţilor. a copertei iniţiale şi a celei finale.6. cu un volum de 10-12 5. autor şi ilustraţie. discutate în grupuri sau în cuprinsul şi rolul lor. despre • Cărţi din literatura artistică naţională şi animale. Se vor alege cărţi de format mare.

• Preferinţe de cărţi (de ex.). despre copii etc. 35 . despre animale. despre poveşti.

Adaptare şi desene de Lică Sainciuc. Chişinău: Editura Cartier. Ion Creangă. 2. mamă!” Nicolae Rusu „Alunel” N. 5. 2006. / Selecţie Ala Bujor. Lista recomandată este flexibilă şi constituie un reper de orientare. comparaţii şi extensii valorice. Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. Chişinău: Editura Epigraf. I Fraţii Grimm „Crăiasa albinelor” Poveste populară „Frumoasa din pădurea adormită” Elena Farago Poezii Ion Druţă „Iarna” Charles Perrault „Mama Gîscă” Vasile Alecsandri „Iarna” George Topârceanu „Rapsodii de toamnă” Ion Druţă „Sora” Charles Perrault „Degeţel” Alexandru Mitru „Tatăl şi cei zece feciori” Charles Perrault „Frumoasa din pădurea Fraţii Grimm „Bunicul şi nepotul” adormiă” Vladimir Colin „Povestea ceasului cu inimă” Lia Diacopol Fudulu „Vara şi iarna” Al.B. 1996. Mihai Eminescu. Mihai Eminescu Frumoasa lumii. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an. Cartea a II-a. 2003. Poieniţa copilăriei. 2006. Brătescu Voineşti „Privighetoarea” Otilia Cazimir „Baba iarna intră-n sat” Ana Blandiana „Copilărie” Constantin Dragomir „Vrei să-ţi spun o poezie?” Iulian Filip „Au vrut melcii să se bată” Elena Farago „Din traista lui Moş Crăciun” Ion Druţă „Bobocel cu ale lui” Grigore Vieru „Moşul din leagăn” Aurel Ciocanu „Ploaie desculţă” Liviu Deleanu „Bucurii pentru copii” Liviu Deleanu „Licurici pentru cei mici” Constantin Dragomir „Copii şi păpădii” Vasile Romanciuc „Ursul dirijor” Arcadie Suceveanu „A fugit melcul deacasă” Arcadie Suceveanu „Raţa lui Arhimede” Dumitru Matcovschi „Bună dimineaţă. 4. completată. Versuri – licurici pentru dragii pici. Alexandru Donici Greierul şi furnica. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă.LECTURĂ RECOMANDATĂ 1. Punguţa cu doi bani. Texte literare / cărţi culese din literatura pentru copii Fraţii Grimm „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Spaima zmeilor” Hans Cristian Andersen „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Zîna Zorilor” Carlo Collodi „Pinocchio” Ioan Slavici „Crăiasa zăpezii” Călin Gruia „Ciuboţele ogarului” Hans Christian Andersen „Povestea porcului” Tudor Arghezi „Cheile” Ion Creangă „Dănilă Prepeleac” Fraţii Grimm „Hansel şi Gretel” Alexandru Donici „Fabule” Fraţii Grimm „Prinţul fermecat” Lewis Carroll „Alice în Ţara Oglinzilor” – cap. 1996. . 7. Ediţia a II-a. 2008. Poezii. Chişinău: Editura Cartier. Făguraş de poezie. 6. Chişinău: Editura Cartier. Trei urşi. 2000. 2008. 3. 8. Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura Cartier. Spiridon Vangheli Carte de citire şi gîndire. ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. Chişinău: Editura Cartier.

demonstrează.6. Conceptualizarea ideii despre propoziţie ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. 1. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri avînd o temă sau un obiect.) cu formularea replicilor într-un dialog oral sau scris. 1. 1.2. dezvoltată (dezvoltarea şi restrîngerea lor).1. Comunicarea verbală – schimb de informaţii între oameni.7. mai ales. Improvizarea dialogului în baza a două-trei imagini şi verbalizarea propriu-zisă. exerciţii de exprimare a acordului / dezacordului prin propoziţii afirmative /negative. Intonarea propoziţiilor în funcţie de scopul comunicării. aprobă anumite stări emotive ale vorbitorului. Aplicarea tehnicilor de combinare corectă a formulelor din etica comunicării (de salut. surpindere etc. • Semnificaţia verbală şi gramaticală a tipurilor de propoziţii: propoziţia simplă. la parteneri (prin îndeplinirea rolului de emiţător şi receptor). exerciţii de identificare a propoziţiilor care afirmă.4. analiza imaginilor din manual şi observarea detaliilor (formulelor – replicilor. exersări practice cu tipurile de propoziţii (cu folosirea terminologiei lor). 1. • Tipuri de propoziţii după scopul comunicării: enunţiativă. indignare.9. repulsie. Comunicarea dialogată. interogativă şi exclamativă (cu utilizarea terminologiei). Conţinuturi Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. Utilizarea eficientă a dialogului în . 1.3. în scopul adaptării la interlocutor. • Adaptarea la situaţia de comunicare. • Ordonarea replicilor complete eliptice (da/nu). Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. părinţi. linia de dialog şi virgula la adresare. discuţii libere pe teme date şi propuse de elevi.) transmisă prin mesajul ei. dialoguri în cadrul cărora elevii să utilizeze formule de salut. 1. 1. exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi. de starea emotivă (admiraţie. de adresare etc. • Propoziţia ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. activităţi de construcţie în perechi mici a dialogurilor orale şi scrise (de 2-4 perechi de replici). exerciţii de structurare a propoziţiei. Linia de dialog. evidenţiinduse raportul dintre ea şi cuvîntul separat. • Îmbinarea adecvată a replicilor de dialog cu noţiunile învăţate din şi • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de construcţie a propoziţiilor în scopul înţelegerii sistemului gramatical. a celor eliptice da/nu şi a semnelor de punctuaţie). Recunoaşterea tipurilor de propoziţii utilizate în textele citite în scopul înţelegerii semnificaţiei lor. simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice. învăţători. de prezentare.8. Transpunerea actului de comunicare dialogată în situaţii adecvate. Diversitatea comunicării verbale între oameni. jocuri de rol. de solicitare. Construirea dialogurilor cu ajutorul replicilor eliptice (da/nu) şi argumentarea conţinutului acestora. • Organizarea dialogului oral.CLASA A III-A Competenţă specifică: 1. de permisiune. 1. Subcompetenţe 1.5.

1. mărimea. noutăţi din sport. mesajele exprimate oral. recomandări de cărţi citite) şi prezentarea în faţa publicului din clasă într-o formă succintă şi corect organizată. Comunicarea mimica.) în comunicarea orală. cules din literatura pentru copii şi în reproducerea de informaţii. Volumul informaţiilor nu va depăşi 4-5 enunţuri şi nu • Mijloace de transmitere a informaţiei recomandabile în şcoala primară. exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi. exerciţii de reformulare a unui mesaj. adecvat la situaţiile comunicării verbale. în baza faptelor descrise. scrise). • Caracterizări simple de persoane/personaje literare după faptele descrise şi organizate pe baza unor repere.11. Aprecierea legăturii dintre faptele relatate în text şi consecinţele lor.14. Interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale care înlesnesc. Descrierea/caracterizarea personajelor literare şi aprecierea lor conform faptelor relatate. o satisfacţie sufletească) utilizînd adecvat formulele de etichetă a comunicării. semnale. 1.) şi a unor personaje literare. Conştientizarea rolului mijloacelor de transpunere a informaţiilor în viaţa omului şi în viaţa personală. telefon. mimică) prin care se pot comunica diferite stări. îmbogăţesc. intonaţia şi timbrul vocii (comunicarea paraverbală). 1. dimensiune.viaţa de toate zilele. atitudini etc. radio. ştiri din localitate. se va confunda cu pregătirea referatelor. semne convenţionale. Executarea corectă şi succintă a unor consemne (o rugăminte. • • • • • • 1. descrierea. 1. (televizor. 1.12.B. • Mijloacele expresive ale comunicării orale: tonul şi tempoul. utilizare. care trebuie transmise prin mesaj.10..15. internet) cooperări pentru culegerea unor informaţii (cu privire la starea vremii. Exprimarea atitudinii faţă de rolul comunicării nonverbale. exerciţii de deosebire a mijloacelor de transmitere a informaţiei (televizor. exerciţii de intensificare a transferului informaţional cu referinţă la comunicarea nonverbală şi utilizarea acestora în situaţii practice. 1. internet) şi de a le clasifica după tipul de comunicare (orale. Comunicarea descriptivă • Descriere de obiecte după formă. exerciţii de identificare a elementelor semnificative într-o descriere. Realizarea descrierii obiectelor pe baza reperelor date. Comunicarea monologată adaptîndu-le diverse ale • • Ordonarea ideilor într-un text ascultat.13. radio. culoarea. a unor obiecte (forma. în cooperare. culegerea informaţiilor personale. citit independent. timbrul etc. povestirea succesivă a unor fapte şi întîmplări din viaţa cotidiană. 1.17. eticheta comunicării. culoare. • • Îmbinarea comunicării verbale cu elemente din comunicarea nonverbală N. Utilizarea corectă a mijloacelor expresive (tonul.16. o adresare. telefon. de ex. care nu sînt . nonverbală: gestica. folosind adecvat mijloacele expresive ale comunicării.

.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi • Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură scrierea (explicativă, selectivă) pentru formarea 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură Lectura deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi corectă, conştientă şi fluidă, în scopul • Tehnica citirii (cu voce şi în gînd). expresiv; ajustării lor aproape de ritmul vorbirii Extinderea cîmpului vizual de • exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe fiecăruia. citire. roluri); de stabilire a relaţiilor dintre titlul, conţinut şi valoarea autorului în oglindirea acestei Calităţile citirii: corectă, conştientă, 2.2. Recunoaşterea unor specii literare în baza • teme; cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). celor mai simple trăsături. • exerciţii de citire explicativă pentru desprinderea • Textul narativ. ideilor principale (în colectiv, apoi în grupuri mici 2.3. Recunoaşterea părţilor structurale şi independent); Semnificaţia componentelor (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un • • exerciţii de identificare a întîmplărilor într-o textului: titlul, autorul, conţinutul. text. succesiune logică dintr-un text citit; • Structura conţinutului: • exerciţii de citire a textelor, respectînd intonaţia 2.4. Desprinderea ideilor din părţile structurale introducerea, cuprinsul, încheierea. impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie; ale textului în scopul formării planului • exerciţii de identificare şi de argumentare a • Modurile de expunere: naraţiune, simplu. folosirii secvenţelor de dialog şi a elementelor de dialog, descriere. descriere în textele narative; 2.5. Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale • Alineatul în text - scrierea din rînd • exerciţii de explorare a emoţiilor şi a unor personaje, conform faptelor descrise. nou - cu un spaţiu liber faţă de sentimentelor redate de textul literar; celelalte rînduri; marcharea • activităţi de precizarea ghidată a stării 2.6. Exprimarea gîndurilor, emoţiilor şi a schimbării ideilor. postlectorale, utilizînd lexeme-tip: m-a îngîndurat, sentimentelor faţă de mesajul textelor citite m-a impresionat, am admirat faptul; am rămas • Personajele literare pozitive şi sau a unor secvenţe textuale. uimit; m-a frapat, m-a încîntat, am devenit trist; negative. • exerciţii de povestire orală a unor secvenţe din 2.7. Reproducerea integrală a textului în • Calităţile (însuşirile, trăsăturile) text în scopul folosirii adecate a mijloacelor succesiunea planului, folosind adecvat personajului literar. expresive; mijloacele expresive. • Atitudinea / opinia faţă de • exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului comportamentul personajelor literar; 2.8. Recunoaşterea în baza textului a descrise. • exerciţii de redactare corectă a unui anunţ elementelor de versificaţie: strofă, vers, (respectarea cerinţelor); rimă. • Ideea principală, ideile secundare • exerciţii de reflecţie asupra valorilor, încercări de (ghidat). 2.9. Compararea a două poezii cu aceeaşi ilustrare grafică a fragmentelor de text, a Reproducerea orală a textelor citite tematică, de diferiţi autori, evidenţiind • personajelor, experimente imaginative; (succesiunea pe baza unor repere trăsăturile comune şi distincte. • activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; logice sau a unui plan de idei dat).

denumire de sate/oraşe. igiena scrisului. punctul. respectînd tehnicile de redactare. tipuri de compuneri: introducere. spaţiul. Redactarea textelor proprii cu şi fără caietului. adecvate. cuprins şi aplicarea semnelor de punctuaţie • Scrierea cuvintelor cu cratimă: sa/ s-a. x. ea / ia / i-a • exerciţii de redactare a unor compuneri cu 3. colegilor. capitale. înclinaţie uniformă. aplicînd tehnicile de redactare • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care învăţate. acurateţe. î. în limita conţinuturilor învăţate. 3.6. grupuri de litere. La evaluarea textelor creative nu se vor 3.8. 3. ţări. Virgula la enumerare. ghe. gi. p.Competenţă specifică: 3. încheiere. automatizare). idei şi prezentarea expunerii în faţa silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi colectivului. • Tipuri de compuneri:  după o ilustraţie sau un şir de ilustraţii • • proprii). cratima. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă. autodictări. • Majuscula în scrierea numelor proprii N. ci. scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării aranjarea estetică pe pagina caietului. chi. transcrieri în vederea automatizării 3. exerciţii de alcătuire a dialogurilor din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog.B. Utilizarea corectă a semnelor de (numele. în pagină. • Compunerea. penaliza greşelile de ortografie şi punctuaţie). sau / s-au. Secvenţa de conţinut: Scrisul. • Lizibilitate. al punctuaţie la dialog şi la enumerare. • Majuscula iniţială în propoziţie.5. Punctuaţia. începutul propoziţiei şi a substantivelor • activităţi de scriere corectă a unei invitaţii.4. autodictări. proprii. ge. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • copieri. şi exerciţii post-scriptum. poziţia corpului şi a elementele auxiliare – sublinierea. Părţi componente: introducerea. • exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei 3. estetice a scrisului în pagină: alineatul. parantezele. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. cuprins. Manifestarea interesului pentru scrierea • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de Ortografia şi punctuaţia textelor cu destinaţie specială: bileţelul. prenumele propriu. • Organizarea estetică a scrisului pe caiete. conţin grupuri de litere. transcrieri. che. încheiere. Conştientizarea utilizării eficiente a • Tehnica scrisului (intensificare şi tehnicii scrisului. punctuaţie. Utilizarea corectă a majusculei la • Linia de dialog. ghi).3. începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii. interogativ şi exclamativ.2. de redactare învăţate). Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin început/sfîrşit dat. dictări. denumiri de rîuri ale 3. • Punctuaţia.7.1. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin invitaţia la sărbători (conform regulilor • • exerciţii de folosire corectă a majusculei la grupuri de litere (ce. repere. Contexte de realizare. copieri sau în scrierea unor enunţuri • Lucrări scrise – copieri. cu î. şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia. Elaborarea de texte pe baza unui plan de • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în Moldovei). semnul • exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris (în limita standardelor de conţinut). Scrierea corectă după auz a dictării şi cu m înaintea lui b. a cuvintelor ce se scriu • antrenament de structurare corectă a diverselor 3. exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de . a cuvintelor cu cratimă liniuţa. Ortografia. trecerea la capăt de rînd.

.

.

5. a substantivelor la numărul plural. • exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe despărţire a cuvintelor pe silabe la capăt de (probleme de scriere). clasificarea • Silaba. Sintaxa va fi supusă achiziţiei practice în situaţii de comunicare. observînd rolul lor în • Cuvinte greşite în pronunţare şi scriere: rolului lor în construcţia propoziţiei.8. contrucţia comunicării. text. ge. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. Utilizarea eficientă a regulilor învăţate de conţin grupurile de sunete indicate. Secvenţa de conţinut: Lexicul. introducere). • exerciţii de scriere şi pronunţare a 4.B. părţilor de vorbire învăţate şi explicaţia de vorbire. ci.9. cuvintelor care conţin î-i (intrare. Antonime. cuvintelor limbii române prin efectuarea rolul lor în formarea silabei. î-u şi • exerciţii de ortografie a substantivelor proprii. comunicării.6. Vocalele – corecte a literelor alfabetului românesc. personale în scopul înlăturării repetărilor • Verbul. . • exerciţii aplicative privind semnele de propoziţii dezvoltate şi invers. Fonetica. gramaticale învăţate prin analiza pronumelor. • Analiza sonoră a cuvintelor care nu 4. Părţile de vorbire. Utilizarea eficientă a lexicului învăţat în • Cuvîntul. î-u (umblă) şi e-ie (iepure). Încadrarea corectă din punct de vedere Morfologia lacunare cu structurile morfologice învăţate. • Grupurile de sunete: ce. fonetice. cuvinte. 4. Persoana. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. Sensibilizarea pronunţării corecte a Corespondenţa dintre ele. Identificarea în diferite enunţuri a părţilor chi. Înlocuirea substantivelor cu pronume pronume personale şi de politeţe. Felul substantivelor: întrebărilor (ghidat de către învăţător). gi. 2 reguli) • exerciţii de completare a propoziţiilor 4. cu precizări de terminologie ştiinţifică. sau dintr-un mic text. silabă• exerciţii de antrenare a pronunţiei sunetelor cuvînt. categoriilor morfologice. părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte Trecerea cuvintelor la capăt de rînd (1. Identificarea la auz şi în scris a cuvintelor ce conţin grupuri de litere. vocalice şi a consoanelor în scopul cititrii 4. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale.1. Sens • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul diferite construcţii de comunicare orală şi propriu – sens figurat. rînd. • Aprofundare: sunetul şi litera. transformarea propoziţiilor simple în comune şi proprii. iritante. cuvinte care încep cu e şi cu î-i. vocale. Părţile de propoziţie.2. • exersări de înlocuire a substantivelor cu • Cuvîntul – parte de vorbire. Sinonime. cuvînt-propoziţie. Fonetica componentelor simple: sunet-literă. Timpul verbului: prezent. N. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului.10. • exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor analizei sonore a cuvintelor şi Consoanele – citirea lor sprijinită de care încep cu e (fără terminologia dată) şi a reprezentarea grafică a propoziţiilor. Aplicarea corectă a tipurilor de • Majuscula la substantivele proprii. 4. punctuaţie la propoziţiile după scopul 4. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de construcţie a comunicării Lexicul 4. Familie de sistem de comunicare. Despărţirea cuvintelor în silabe. ghe.4. che. principale şi secundare cu ajutorul 4.3. • exerciţii de determinare corectă a părţilor trecut şi viitor. Intensificarea actului comunicării prin • Substantivul. gramatical şi logic în enunţuri proprii a părţilor de vorbire. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Utilizarea raţională în vorbire a noţiunilor ie-e (practic). ghi. scrisă.7. • exerciţii de identificare în diverse contexte a 4.Competenţă specifică: 4.• exerciţii practice de stabilire a acordului gramatical.

.

.

cu text.Competenţă specifică: 5. • Cărţi din literatura artistică naţională şi universală şi cărţi 5. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru ştiinţifico-artistice pentru copii (cu cu textul/ cartea prin transferul lor în un volum de 10-18 pagini). dialoguri despre cărţi. lectura particulară. personaje. cercuri literare. cu autor şi autor anonimi. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5.. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. cărţi scrise despre mama. imaginile. proverbe.3. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce le-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit. adnotarea. ghicitori. cuvinte. postfaţa (informaţie biobliografică 5. poezii. personaje din texte cunoscute. • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exersări de selectare a materialului necesar pentru prezentare la lecţia de limbă şi literatura română. foto. • Agenda de lectură a cărţilor citite (structurarea după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii. expresii artistice. în versuri. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. viaţa copiilor. învăţătura/ ideea etc. despre biblioteci.2. decade ale lecturii.6. cuprinsul şi rolul lor. propuşi: carte de poveşti. autorul. Compararea textelor selectate din literatura impresii despre carte. cărţi de poveşti şi ghicitori. Manifestarea interesului de a organiza zicători.4. de Sp.5. expoziţii de cărţi. activităţi de comparare a copertelor diferitor cărţi. filele periodică pentru copii. în cooperare cu părinţii. • Selecţia textelor literare pentru prezentarea în cadrul lecţiilor de limba română şi la alte discipline. participarea activă la diverse activităţi literare – întîlnire cu scriitorul. a animalelor. viaţa cititorului. librării etc. jocuri distractive) pentru a le prezenta şi în cadrul altor discipline. 5. Vangheli. despre natură. colaj. cărţi despre peripeţiile copiilor. ora poveştilor. pe baza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup. Manifestarea interesului de a citi cărţi. ora cărţii. colegii. pictură. 5. de deosebire a cărţilor scrise în proză. exerciţii de identificare a anului publicării cărţilor. activităţi de selectare din cărţile citite a cîte 1-2 opere (povestioare. Identificarea componentelor obligatorii ale cărţii în scopul înţelegerii rolului lor în • Elementele cărţii după care poţi afla mai mult: prefaţă. de poezii. despre lumea animalelor etc. 5. pentru copii cu textele de bază. analiza stilurilor diverse de ilustrare. • • • • • • • • . exersări de constatare a ilustrării cărţilor prin diferite procedee artistice: desen. Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. exersări de completare şi de organizare corectă a agendei de lectură după modelul propus de către învăţător.). Componentele cărţii: texte literare de diferite specii şi presa coperta (titlul şi autorul cărţii). Cunoaşterea tipurilor de cărţi după indicii despre scriitori). expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acesteia: de ex: Cărţile despre Guguţă.1. precum şi în cadrul altor discipline. • Cartea.

..

„Povestea codrului” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” L. 2006. „Povestiri” Mihai Eminescu „Ce te legeni…. Hans Cristian Andersen. Ion Creangă moşneagului” „Fata babei şi fata Carlo Collodi „Pinocchio” Johanna Spyri „Heidi. Din lumea celor care nu cuvîntă. 5. 3. 7. Ion Creangă. Chişinău: Editura Cartier. A. Şi la mare vine Dumnezeu. Spiridon Vangheli. Cartea 3. Ion Creangă. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Cartier. 4. Frank Baum „Vrăjitorul din Oz” G. Cele mai frumoase poveşti. Burger „Aventurile baronului von Munchhausen” Lewis Caroll „Peripeţiile Alisei în tara minunilor. „Peripetiile Alisei în ţara oglinzii” Parascheva Monahie „Darul lui Mihai Eminescu” Nicolae Dabija „Cetatea Sorocii” . Harap Alb. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Chişinău: Editura Univers Pedagogic. „Revedere”. fetita muntilor” Ion Creangă „Ursul păcălit de vulpe” Petru Cărare „Aşa e toamna-ntotdeauna” Grigore Vieru „Frumoşi ca sfinţii” Vasile Romanciuc „Părinţilor” Maria Dorina Paşca „Povestea anotimpurilor” Fraţii Grimm „Albă-ca-Zăpada” Charles Perrault „Cenuşăreasa” Charles Perrault „Motanul Încălţat” Ion Agîrbiceanu „File din cartea naturii” Vasile Alecsandri „Pasteluri” Grigore Alexandrescu „Fabule” Dumitru Almaş „Povestiri istorice” Demostene Botez „Hoinărel prin natură” Dimitrie Bolintineanu „Legende istorice” Vladimir Colin „Basme” George Coşbuc „Cîntece de vitejie” Ion Creangă „Povesti”. Poveşti. Emil Gârleanu. ”. Carte de citire şi gîndire. 2. Mihai Eminescu. 2005. Crăiasa din poveşti. 2006. Chişinău: Editura Cartier.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare/cărţi culese din literatura pentru copii 1. Chişinău: Editura Cartier. Claudia Partole. 6.

Paulo Coelho „Povestea creionului” Alexandru Mitru „Dovleacul şi viţa” Aleksandr Puşkin „Povestea pescarului şi a peştişorului de aur” Iulia Haşdeu „Prinţesa fluture” Poveste irlandeză „Bunica şi spiriduşul” Poveste chineză „Vulpoiul păcălit” Poveste indiană „Preţul statuietei” Poveste chineză „Mînzul” Grigore Botezatu „Valea cu frica” Petre Ispirescu „Cele trei rodii aurite” Basm popular „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte” Mihai Eminescu „Făt-Frumos din lacrimă” Ioan Slavici „Păcală şi satul lui” Tudor Arghezi „Prisaca” Tudor Arghezi „Cartea cu jucării” Aurelui Busuioc” Noile aventuri ale lui Nătăfleaţă” Spiridon Vangheli „Băieţelul din coliba albastră” Arcadie Suceveanu „Cheiţe pentru vise” Anton Pann „De-ale lui Păcală” Aurel Scobioală „Ce te-nvaţă o povaţă” Vasile Romanciuc „Dacă ai un prieten” Vasile Romanciuc „Copilul cu aripi de carte” .

CLASA A IV-A
Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. N.B. Conţinuturile recomandate clasei a IV-a prezintă mai mult un domeniu de aprofundare decît de extensie. Majoritatea conceptelor/noţiunilor esenţiale din conţinutul învăţămîntului primar se sintetizează, se generalizează. Din această perspectivă elementul de noutate a conţinuturilor este mai scăzut, însă gradul de aplicabilitate constituie prioritatea demersului educaţiei lingvistice şi literar-artistice şi vor viza competenţele standardizate Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. 1. Compararea viziunii despre modalităţile de exprimare orală (dialogată, monologată şi descriptivă) în scopul de a evidenţia esenţa vorbirii. 1. 2. Conştientizarea rolurilor de emiţător sau destinatar al mesajului în scopul racordării limbajului la situaţia de comunicare. 1. 3. Receptarea corectă a unui mesaj în funcţie de mijloacele suplimentare de transpunere a informaţiei. Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. Situaţia de comunicare • Adaptarea modalităţilor de exprimare orală (dialogată, monologată) la diverse situaţii de comunicare verbală. • Factorii constituenţi ai limbajului: emiţător, mesajul, destinatarul. • Racordarea limbajului la scopul comunicării.
• Mijloacele supşlimentare de transpunere a

informaţiei: eticheta comunicării şi comunicarea nonverbală (gest, mimică, semne, semnale etc.) lectura suplimentară, presa periodică etc. Tema: despre ce discutăm? Care vor fi replicile folosite: complexe, eliptice?

1.4. Verbalizarea conţinuturilor unor imagini în diverse forme: dialogată, monologată, descriptivă, îmbinînd şi comunicarea nonverbală. 1.5. Interpretarea relaţiilor, faptelor

Comunicarea în acţiune • • •

Care va fi afirmaţia şi negarea faptelor –

Exerciţii de identificare a elementelor semnificative din informaţiile, textele numite ce trebuie transmise prin mesaj; • exerciţii de reformulare a unui mesaj mai ales a celor culese independent din alte surse; • exersări în legătură cu relaţiile dintre mijloacele de transpunere a informaţiei:  eticheta comunicării: salut, permisiune, mulţumire etc.  comunicare nonverbală: gest, mimică etc.  lectura particulară: texte narative, ghicitori, proverbe etc. • exerciţii de dialog cu persoane diferite ca vîrstă şi funcţie; • exerciţii de antrenare în organizarea dialogului simplu din 4-6 replici; • improvizarea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune,

relatate (evenimente, întîmplări, informaţii), ţinînd cont de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.6. Identificarea dialogului şi a elementelor de descriere în textele narative şi argumentarea semnificaţiei lor. 1.7. Construirea unui text oral pe baza planului de idei propriu sau elaborat în grup. 1.8. Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice, alese independent, la dorinţă, din diferite alte surse, în faţa publicului din clasă. 1.9. Conştientizarea rolului utilizării de către autor a dialogului şi descrierii în textul narativ. 1.10. Reproducerea integrală şi succesivă, selectivă prin cuvinte proprii a conţinutului unui text citit sau audiat.

motivaţia? • Aprofundare: completarea independentă a dialogurilor propuse incomplete (se dă întrebarea şi se caută răspunsul şi invers). Structura textului oral • • Tema – titlul – ideea principală Personajele pozitive/negative încheiere.

• Structura textului oral: introducere, cuprins,

• Planul simplu informaţiei. • Dialogul şi constituitive (identificare).

de

idei.

Succesiunea ca elemente text narativ •

descrierea al unui

• Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice.

• • • • • •

de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi întîmplări; exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii afirmative/negative; organizarea independentă sau în grupuri mici a unor dialoguri (pe diverse teme) din 4-6 replici (oral şi în scris); exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; exerciţii de iniţiere a discuţiei despre conceptul tema (despre ce discutăm): cum putem organiza replicile eliptice, cum va fi formulată întrebarea pentru răspunsul eliptic; organizarea unui monolog pe baza diverselor informaţii: starea vremii, noutăţi din sport, ştiri din ţară etc.; activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior; jocuri de cuvinte; activităţi de organizare a unor monologuri pe baza informaţiilor culese din literatura şi mass-media pentru copii. Prezentarea pentru publicul clasei; exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare, de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi exerciţii de reproducere a unor texte mici, monologuri; exerciţii de recitare a unor poezii pentru a participa la concursuri de recital poetic; dramatizarea unor fragmente, prezentarea prin gest, mimică a personajelor şi a unor replici; exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: Lectura textelor narative şi în versuri. Componenţa lor structurală. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul înţelegerii celor citite în gînd. 2.2. Demonstrarea înţelegerii celor citite în gînd prin răspunsuri la întrebările propuse. 2.3. Identificarea componentelor textului: determinanţii spaţiali şi temporali ai acţiunii, tema, ideea, personajele etc. 2.4. Caracterizarea personajelor literare prin identificarea trăsăturilor fizice şi morale în baza faptelor descrise în text. 2.5. Povestirea unui text literar după un plan simplu de idei, alcătuit după cele trei părţi ale textului: introducere, cuprins, încheiere. 2.6. Identificarea secvenţelor narative, dialogate şi descriptive dintr-un text. 2.7. Delimitarea elementelor semnificative ale tablourilor de descriere a naturii şi compararea cu cele reale. 2.8. Identificarea în textul liric a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea, valorificînd rolul lor în context. 2.9. Exprimarea propriei stări emotive în legătură cu mesajul textului literar citit. 2.10. Utilizarea eficientă în diferite situaţii cotidiene a textelor nonliterare, în limita conţinuturilor Comunicarea scrisă: lectura şi scrierea Lectura • Automatizarea tehnicii lecturii cu voce şi în gînd. • Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă. • Înţelegerea şi interpretarea celor citite în gînd. Textul literar. • Organizarea logico-semantică a textului. • Componentele conţinutul. textului: titlul, autorul,

• Tema, ideea, locul şi timpul acţiunii. • Personajele literare – trăsături fizice, trăsături morale, conform faptelor descrise. Atitudinea cititorului faţă de comportamentul personajelor. • Formularea ideilor principale. Planul simplu de idei (colectiv, în grup, încercări individuale, în mod ghidat). • Povestirea orală (integrală, succesivă, selectivă). Mijloacele expresive ale comunicării orale.

• Dialogul şi descrierea ca elemente constitutive ale unor texte (analiza contextuală). • Tablourile naturii descrise în text. • Versificaţia: poezia, pastelul. • Textul nonliterar: bileţelul, anunţul

Exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintrun text citit independent; • exersări în cadrul analizei textelor asupra corectitudinii calităţilor citirii şi a nivelului de înţelegere a textului citit în gînd; • exerciţii de identificare a temei, a titlului textului literar, a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; • exerciţii de delimitare a părţilor textului: introducere, cuprins, încheiere şi în baza acestora - elaborarea planului de idei; • exerciţii de evidenţiere a ideilor ce exprimă învăţături / comportamnete etice etc. şi formularea acestora în cuvinte, gînduri proprii; • exerciţii de ordonare a întîmplărilor prezentate dezordonat; • exerciţii de selectare din text a trăsăturilor fizice şi morale în scopul caracterizării personajelor; • exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri: “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „cînd”, “unde” (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); • exersarea recunoaşterii elementelor specifice pastelului; • exerciţii de identificare a elementelor descriptive şi a dialogului dintr-un text explicînd semnificaţia lor; • activităţi de apreciere a textelor literare, în special cu caracter moral sau religios (sub dirijarea învăţătorului); • activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi, a discuta împreună, a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de

.

.

exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii. Ortografia. de completare. Redactarea textelor de mică întinderea. de construcţie a noţiunilor dintr-un. Aşezarea corectă în pagină a textelor scrise. exerciţii de utilizare a cratimei şi a liniuţei în scrierea ortogramelor. Ideea principală. • Compuneri cu început/sfîrşit dat. la despărţire în silabe şi la trecerea cuvintelor la capăt de rînd.. după un tablou artistic. Manifestarea conduitei autonome în scopul elaborării în scris a unor compoziţii proprii sau de grup. Conştientizarea esteticii scrisului ca • Organizarea textului redactat. transcrieri selective. gramaticale. Utilizarea corectă. alineate şi de punctuaţie în contextele de ortografie. 3. transcrieri.5.6. ortografia la ortografie. într-un plan simplu (în grupuri mici). semnul exclamării) jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie. respectînd scrierea cu alineate pentru a marca trecerea de la o idee la alta.2. adaptîndu-le destinaţiei şi • Scrierea textului pe ciornă. dintr-o. • Lucrări scrise (copieri. • Corectări de conţinut (succesivitatea gîndurilor. n-au. n-aţi (venit). exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul. • Linia la dialog. • Punctul. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul. de compunere de enunţuri. exerciţii de redactare a unor tipuri de texte cu destinaţie specială: invitaţia. Secvenţa de conţinut: Scrisul. cu titlu dat. • Compunerea după plan dat sau alcătuit independent. exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de scriere. Două puncte. 3. cuprins şi încheiere etc. semnul întrebării. • • Exersări copieri. • Virgula la enumerare şi în vocativ.perfecţionare continuă. autodictări). într-un. un semn al respectului faţă de cel Tema. • Compunere – descriere a unui colţ din natură (ghidat). exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual. 3. • Compunerea cu titlu/tema dată. de punctuaţie. pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date.1. 3. limita standardelor de conţinut).3. linia de dialog. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. în textele Ortografia şi punctuaţia redactate.Competenţă specifică: 3. Aplicarea regulilor de ortografie şi părţilor textului. cu început/sfîrşit dat. dictări. scrierea şi aranjarea corectă în realizare a comunicării scrise (în pagină.4. antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere. anunţul. Tehnica scrisului . 3. • • • • • • . de selectare. bileţelul. dictări de enunţuri sau de texte ce conţin ortograme în scopul perfecţionării scrisului corect. Desfăşurarea ideilor care citeşte gîndurile scrise. coerenţă şi căderea unei vocale: într-o. a elementelor de • Scrierea cuvintelor cu cratimă. virgula la enumerare şi în vocativ. Punctuaţia. Titlul textului. legătura dintre ele. de punere în corespondenţă. scopului comunicării. cu un început dat sau cu repere date în logica analizei tabloului (cu indicarea numelui pictorului). Textul scris 3. • Tipuri de compuneri: • Compunerea după un suport vizual. compunere–descriere.

.

număr. pentru a prezenta trăsăturile personajelor. precum şi al intensificării propriului vocabular. Crearea cîmpului lexical prin tematica indicată sau desprinsă din textele citite.5. • exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute. Analiza verbului după timp. Clasificarea părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte sau dintrun mic text. • exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea de adjective.3. • exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect. 4. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative Secvenţa de conţinut: Fonetica. Părţile de propoziţie. 4. • Substantivul. complementul) (ghidat).1. antonime cuvinte cu sens propriu şi figurat. persoană. • Numeralul. N. Numărul. cîmp lexical – cu folosirea terminologiei.7. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. subiectul în propoziţie.Competenţă specifică: 4. • Propoziţiile după scopul comunicării şi semnele de punctuaţie respective. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. 4. Acordul adjectivului cu substantivul (în gen. . Persoana.Utilizarea eficientă a elementelor de construcţie a comunicării în procesul de învăţare activă a limbii şi literaturii române. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare.8. • exersări de alcătuire a familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate şi alcătuirea cîmpurlor lexicale în baza textelor literare şi a temelor de discuţie. a unor părţi secundare de propoziţie.6. Genul. 4. • Acordul predicatului. 4. Numărul. • exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. Utilizarea corectă.4. • Pronumele. • Îmbogăţirea vocabularului: sinonime. • exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi determinat etc. completări a propoziţiilor lacunare. 4. Părţile de vorbire. număr). • Exersări de îmbogăţire a vocabularului: clasificări. Sintaxa propoziţiei • Propoziţia dezvoltată. Fonetica (actualizare). Morfologia • Verbul. • Părţi secundare (atributul. fonetice. Părţi principale (predicatul. • exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate. texte personale. • Adjectivul. în textele redactate. identificări în contexte. şi/sau complemente. pentru a reda circumstanţele unei acţiuni..B. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 4. a elementelor de construcţie a comunicării studiate. Elemente de construcţie a comunicării Lexicul. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers. Timpul. • Pronumele de politeţe. Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de punctuaţie în diferite contexte. 4. sensurilor unor cuvinte. Formarea familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate. aplicări în enunţuri. genul. Alfabetul şi lucru cu dicţionarele. Pronumele personal. subiectul). Cazuri simple de ortografie a numeralelor. Felul (comune şi proprii) numărul. cu precizări de terminologie ştiinţifică. • Familii de cuvinte.2. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. Utilizarea dicţionarelor în scopul confruntării ortogramelor. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv.

Componentele cărţii: coperta comunica şi de descoperi tainele (titlul şi autorul cărţii). identificarea anului publicării cărţilor şi comparaţia diferitor ediţii ale aceloraşi cărţi. Manifestarea atitudinii faţă de (informaţie biobliografică despre lectură prin demonstrarea scriitori). luînd o anumită atitudine personală. 5. citite (titlul cărţii. mai mult: prefaţă. cuprinsul şi rolul lor. de lucru cu textul/ cartea şi implementarea lor în diverse • Elementele cărţii după care se poate afla situaţii cotidiene. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de alegere a materialului necesar pentru a-l prezenta la lecţia de limba română – poezii. jocuri literare etc. Exprimarea opiniilor şi a • atitudinilor proprii faţă de cărţi şi • Organizarea agendei de lectură a cărţilor de valoarea lor artistică. • Organizarea bibliotecii personale. impresii despre personaje. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. colaj. expoziţiide cărţi. ideile.3. 5. cunoscînd cel puţin doi indici expresii artistice. Impresii despre carte. recomandată la bibliotecă.4. imaginile.Competenţă specifică: 5.6. recitaluri poetice. pictură. adnotare. ghicitori. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acestora. Manifestarea interesului de a • Cartea. fragmente de texte literare. propriului gust etico-estetic. activităţi de participare activă la diferite experienţe literare – întîlniri cu scriitori. Utilizarea unor tehnici/ strategii pagini). Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. Perceperea valorilor multiple ale Cărţi din literatura artistică naţională şi cărţii de literatură și a presei • universală şi cărţi ştiinţifico-artistice periodice pentru copii. recomandări de alcătuire a unor informaţii despre cartea citită pentru a fi prezentată în faţa publicului din clasă. cercuri literare.5. (autorul şi denumirea cărţii). Priceperea de a alege cartea informaţii despre scriitor – în unele cazuri. . cărţii.). filele cu text. organizarea bibliotecilor personale.1. Demonstrarea interesului de a • organiza o bibliotecă personală. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. despre personaje şi faptele lor.2. 5. postfaţă 5.. • Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. exerciţii de analiză a ilustraţiilor cărţii prin diferite procedee artistice: desen. pentru copii (cu un volum de 15-25 5. foto. 5. autorul. cuvinte. învăţătura etc. exerciţii de comparare a copertelor diferitor cărţi cu scopul de a analiza stilurile diverse de ilustrare. editura.7. Cartea şi timpul. activităţi de organizare şi analiză a agendei de lectură după modelul propus în clasă.

.

Bassarabescu „Moş Stan” Nicoletta Chisbac-Huştiuc „Vis împlinit” Dumitru Matcovschi „Moştenire” Hans Cristian Andersen „Povestea privighetorii” Vasili Suhomlinski „Piatra” Erlend Loe „Bunicul” Debbie Herman „Vizita” La Fontaine „Corbul şi vulpea” Mircea Eliade „Răsărit pe mare” Mihail Sadoveanu „Dumbrava minunată” Alexandru Mitru „Legendele Olimpului” Marin Sorescu „Răceala” Cezar Petrescu „Fram. Nicolae Dabija „Să trăieşti. Redactor: Ioan Ilaş. Chişinău: Editura Cartier. 2006. Florile dalbe. Victor Cireaşă şi prof. repovestire de Al. Moldovă” Dumitru Corbea „Dor de ţară” Arcadie Suceveanu „De-ar fi să plec vreodată prin străini” Dimitrie Bolintineanu „Daniel Sihastru” Mihail Sadoveanu „Altar de jertfă şi laudă” Vasile Romanciuc „Patria” Grigore Vieru „Pentru limba română” Nicolae Dabija. Colinde şi urături. 2007. Prezentarea ştiinţifică a plantelor. Aureliu Silvestru „Vasile Lupu” „Povestea cu cei doi învăţători” (basm popular armenesc din Transilvania) Anton Pann „Nevoia învaţă pe om” Vasile Romanciuc „Codrii Orheiului” Dumitru Matcovschi „Stejarul” Edmondo de Amicis „Recunoştinţă” Liviu Damian „Un buchet de crizanteme” Octavian Goga „Toamna” Claudia Partole „Copacul” Ion Creangă „Umblarea cu plugul” Barbu Delavrancea „Sorcova” Ion Druţă „Steaua de la Betleem” Vasile Alecsandri „Vasile Porojan” Alexandru Vlăhuţă „Amintiri dintr-o iarnă” Hans Christian Andersen „Fetiţa cu chibrituri” Ion Creangă „Amintiri din copilărie” Iulia Haşdeu „Ghiocelul” Mihail Sadoveanu „Mărţişor” Emma Moscovscaia „Mama” Ion Druţă „Mama” Nicolae Labiş „Întîlnire cu mama” Vasile Romanciuc „Bunica” Spiridon Vangheli „Mărul muşcat” Elena Dragoş „Mama” Aureliu Busuioc „Marele răţoi Max” Adriana Dobre „Copil Ghiduş” Cornelia Turlea-Chifu „Legenda cireşelor la urechi” Ionel Pop „Puii de arici” Iulian Filip „Cireşar cu cireşari” Nina Cassian „Plouă” Dan Clark „Căţeluşi de vînzare” Alecu Russo „Stînca corbului” Gheorghe Dimitriu „Întîlnirea” Mihai Eminescu „Borta vîntului” Pavel Cerny „Povestea bătrînului cîine şi a lupului” G. 3. Legende sau basmele românilor. 6. Cartea 4. Amintiri din copilărie şi alte povestiri. Spiridon Vangheli. dr. Elena Cireaşă.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare culese din literatura pentru copii 1. dr. Pitiş. Ion Creangă. 2. Vasile Alecsandri. 2003. Chişinău: Editura Cartier. univ. Prof. I. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Serile la Mirceşti. Iaşi. Carte de citire şi gîndire. Chişinău: Editura Cartier. 5. un ochi rîde” Folclor „Ciobanul şi morarul” Nicolae Labiş „Dacă toate acestea fi-vor învăţate” Mark Twain „Prinţ şi cerşetor” Spiridon Vangheli „Pictorul Aurel David cînd era de seama ta” Ion A. Chişinău: Editura Cartier. Petre Ispirescu. Plantele de pe Terra. Mitru „Un ochi plînge. univ. 4. 2006. Ursul polar” Ion Druţă „Povestea furnicii” Mihail Sadoveanu „Anii de ucenie” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” Iulian Filip „Plăcinţele cu mărar” Dumitru Matcovschi „Baladă cu Păcală” Aurel Scobioală „Învaţăminte din vorbă cuminte” Mark Twen „Aventurile lui Tom Sawyer” .

Pagini alese din literatura pentru copii. 64 . scrisă de cei mari şi ilustrată de cei mici. Carte despre prietenie şi bună înţelegere.. Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura Cartier. 2008. 2. 2008. Fabienne Morel. 3. Gilles Bizouerne. Fabienne Morel. 6. 4. a 2-a.ANTOLOGII: 1. Spicuşorul de cuvinte. 5. 2007. / Traducere şi adaptare din limba franceză: Ala Bujor. 2008. Antologie de texte / Selecţie: Ala Bujor. legende. Chişinău: Editura Epigraf. 2007. 2006. 2009. Antologie de basme. 8. Gilles Bizouerne. R. Chişinău: Editura Epigraf. Ediţie îngrijită de Ala Bujor. Carte de lectură pentru copii / Selecţie: Ala Bujor. 2008. Poveştile Cenuşăresei istorisite în lumea întreagă. Hora luminilor. Chişinău: Editura Epigraf. Ed. a 2-a. /Selecţie: Ala Bujor. Literatura română şi universală. Fabienne Morel. Poveşti auzite de la bunicuţa. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura Cartier. 2008. Chişinău: Editura Epigraf S. povestiri. 10. L. Poveştile lui Tom Degeţel istorisite în lumea întreagă. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. 2008. / Selecţie: Ala Bujor. Poveşti adevărate. Poveştile Albei-ca-Zăpada istorisite în lumea întreagă. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. Chişinău: Editura Epigraf. Stupul de aur. 9. Carte pentru copii. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. Gilles Bizouerne. 7. Ed. Adaptare: Ala Bujor.

gîndire deschisă. 0-1 000.obişnuinţa de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice. În contextul acestui principiu. care îi vor asigura premisele integrării şcolare la următoarea treaptă de învăţămînt şi ale integrării lui sociale şi profesionale de perspectivă. Organizarea spiralată asigură extrapolarea. aprofundarea. necesare pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevului. . 0-20. corelaţia inter-/transdisciplinară cu alte discipline şcolare.tenacitate. • Principiul constructiv (al structuralităţii) vizează structurarea. asigurînd actualizarea şi adaptarea la particularităţile de vîrstă ale elevilor. . învăţămîntul matematic primar se orientează spre un set de valori şi atitudini. asigurînd coerenţa pe verticală şi orizontală. . Proiectarea curriculumului a fost ordonată de următoarele principii: continuitatea educaţiei matematice la nivelul claselor I-IV şi ciclurilor preşcolarprimar-gimnazial. 65 . creativă.ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE MATEMATICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Scopul major al educaţiei matematice la treapta primară de învăţămînt vizează formarea competenţelor matematice specifice. . învăţămîntul matematic modern se organizează modular-concentric în spirală. Procesul educaţional la matematică în clasele primare şi.respectul faţă de responsabilităţile individuale şi sociale. centrarea pe elev. adresat învăţătorilor şi tuturor responsabililor de învăţămîntul primar.independenţă în gîndire şi acţiune. . dezvoltarea. spirit de obiectivitate şi imparţialitate. În contextul acestui principiu. printre care: . spirit de iniţiativă şi disponibilitate de a aborda sarcini variate. 0-1 000 000.motivaţia pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială.curiozitate şi imaginaţie în rezolvarea şi formularea de probleme. perseverenţă şi capacităţi de a învăţa. delimitarea pe clase a unui nivel obligatoriu de pregătire a elevilor şi profilarea posibilităţilor în învăţare şi obţinere de noi performanţe. restructurarea şi corelarea sistematică a conceptelor de bază şi achiziţiilor aferente ca un aspect esenţial al predăriiînvăţării-evaluării. urmărind formarea. 0-100. sistematizarea şi generalizarea achiziţiilor matematice. . Curriculum şcolar de Matematică este un document reglator. la finisarea şcolarizării. în ansamblu. faţă de valorile naţionale şi general-umane. în învăţămîntul preuniversitar este fundamentat pe următoarele principii. a unor structuri ale gîndirii specifice matematicii. Modulele preconizate pentru clasele primare sînt organizate conform concentrelor numerice: 0-10.disponibilitatea pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi să înveţe. . • Principiul formativ vizează formarea directă a personalităţii elevului în procesul educaţional la matematică. de la un concentru la altul.

centrarea pe atingerea finalităţilor. Rezolvarea şi formularea de probleme. Explorarea/investigarea unor situaţii-problemă reale sau modelate. utilizînd achiziţiile matematice.să dispună de capacităţi şi calităţi explorative. de unităţi de conţinut (module) 5 4 4 5 Nr. Întru facilitarea activităţii pedagogilor. proiectate în termeni de competenţe la nivel de treaptă de învăţămînt (competenţe specifice) şi particularizate la nivelul conţinuturilor obligatorii pentru fiecare clasă (subcompetenţe). subcompetenţele prevăzute la fiecare clasă sînt într-un număr redus faţă de prevederile variantei anterioare de curriculum.să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare a cunoştinţelor matematice în activităţi de învăţare/evaluare (recomandate). . de ore pe an1 136 136 136 136 COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI • • • • Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului matematic în situaţii diverse. conturat de conţinuturi (obligatorii). Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă matematică este necesar ca el: . se prezintă în mod separat subcompetenţele prevăzute pentru fiecare unitate de conţinut (modul) şi cele preconizate pentru fiecare clasă. realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor. comportamente adecvate valorilor şi atitudinilor preconizate. Modernizarea curriculumului a avut în vedere şi descongestionarea – proiectarea unităţilor de conţinut şi de timp. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate. investigaţionale. . manifestînd. în vederea optimizării legăturilor între concepte. integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii. în diverse situaţii şcolare şi cotidiene. . 66 . evitînd „supraîncărcarea”: transferarea unor conţinuturi la clase mai mari. personalizînd astfel cunoştinţele funcţionale. Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe Clasa I II III IV Nr.să stăpînească un sistem de cunoştinţe matematice. 1 Poate varia în funcție de datele calendaristice. care ar optimiza eforturile de învăţare ale elevilor. rezolutive.să integreze şi să mobilizeze achiziţiile personale. resistematizarea conţinuturilor în cadrul claselor primare.

recapitulare. la discreţia învăţătorului Numerele naturale pînă la 1 000 000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 000 Fracţii Elemente de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. recapitulare. la discreţia învăţătorului Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100 Înmulţirea şi împărţirea tabelară Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. sinteze pe parcursul anului. Adunarea şi scăderea Ore pentru recapitulare. sinteze pe parcursul anului. sinteze pe parcursul anului. sinteze pe parcursul anului. la discreţia învăţătorului Numerele naturale 0-1000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare.REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP (orientativ) Clas a Unităţi de conţinut (module) Evocare Numerele naturale 0-10 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 Numerele naturale 0-20. Adunarea şi scăderea Numerele naturale 0-100. recapitulare. la discreţia învăţătorului Număr de ore 8 24 34 28 30 12 24 62 20 12 18 12 32 56 14 22 12 16 40 12 20 36 I II III IV 67 .

clasificarea unor obiecte. 3. 1. 0. Gruparea. a formelor geometrice. cub. citirea şi scrierea numerelor naturale 0-10. Terminologie specifică: sus/jos. 2.1. Asocierea numerelor cu grupuri de obiecte (numărul de obiecte. triunghiuri.3. Explorarea modalităţilor de formare. Recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu. 5.2. Forme geometrice: cerc. • Însuşiri ale obiectelor (culoare. Numerele naturale 0-10 • Numărul şi cifra: 1. subţire/gros. clasificare. mic/mare. Compararea unor obiecte.1. desene. 2. egalizare cantitativă a unor grupuri de obiecte. Citirea şi reprezentarea orelor fixe pe ceas. Numărul 10. tot atît/mai puţin/mai mult. Decuparea. imagini. în ordinea precizată. mai mic/egal/mai 68 . cu pasul 1 sau 2. pătrat. interior/exterior. 4. Compunerea şi descompunerea numerelor cu sprijin în obiecte. mărime). schimb de bani. numărul de ordine al unui obiect). scund/ înalt. asociate după o regulă simplă. Identificarea formelor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător. Evocare • Poziţii şi direcţii. 1. Observarea formelor unor obiecte concrete sau reprezentate şi compararea cu formele geometrice desenate sau modelate. Înregistrarea rezultatelor numărării unor obiecte/imagini/forme geometrice într-un tabel dat. formă. scurt/lung. scheme. sortare. comparare. Numărarea unor obiecte într-o ordine spaţială dată (de la stînga spre dreapta şi invers.3. în cuvinte proprii. Identificarea. vertical/orizontal/oblic. circular etc. Numărarea fără sprijin. Elemente de limbaj matematic: număr. localizarea în spaţiu (mediul înconjurător) şi pe plan (orientarea pe pagină). în faţă/în spate. 2.SUBCOMPETENŢE.2. • Grupuri de obiecte şi corespondenţe. pătrate. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-10. Continuarea unor succesiuni de obiecte. prin alăturarea sau înlăturarea a 1-2 obiecte. 8.4. Compararea şi egalizarea cantitativă a unor grupuri de obiecte. pe/sub/între. Recunoaşterea monedelor şi bancnotelor cu valori pînă la 10. 2. în raport cu sine şi cu repere fixe date. triunghi. CONŢINUTURI ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: Conţinuturi repartizate pe module 1. sortarea. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. Reproducerea şi continuarea unor modele grafice repetitive. cifră. desenarea unor cercuri. după 1-2 însuşiri indicate sau identificate. aproape/ departe. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Poziţionarea. îngust/lat. identic/diferit. 1. imagini după însuşiri indicate sau identificate. 2. 9. 6. descrierea. 2. uşor/ greu.). • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. de jos în sus şi invers. înainte/ înapoi. Explorarea modalităţilor de - 7. cu startul şi finalul dat. forme geometrice. stînga/dreapta. • Intuirea operaţiilor aritmetice de adunare şi scădere.

Explicarea relaţiei între două numere vecine în baza adunării şi scăderii cu o unitate. Numărarea pînă la 20. • Probleme simple: de aflare a sumei. exerciţii. rezolvare. rezolvarea obiectuală şi scrierea cu cifre şi semne. a relaţiilor „cu. Explorarea diverselor modalităţi de reprezentare cu obiecte şi figurare prin desene a operaţiilor de adunare şi scădere. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de adunare şi scădere. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. separarea condiţiei şi întrebării problemei. Intuirea proprietăţilor adunării şi scăderii în bază de obiecte. 2. 3. semnele de comparaţie: <. a proprietăţilor adunării şi scăderii. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. exprimarea în cuvinte proprii a proprietăţilor observate. 4.2. Compararea şi ordonarea numerelor 4. Numerele naturale 0-20. 3. Completarea de tabele. cuvintele-cheie ale unei probleme. desene. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale de la 11 pînă la 20. mărire/ micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. a restului. în baza: corespondenţei între grupuri de obiecte. în baza încercărilor. 69 .1. imagine.1. scădere: +. Efectuarea adunării şi scăderii numerelor naturale în concentrul 0-10. Identificarea. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: . fără sprijin.. =. termen. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). Compararea numerelor naturale. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere consecutive sau alese aleatoriu.5. 3. scăzător. . 4.. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii. finalul şi pasul dat. Adunări şi scăderi succesive. evidenţiind cuvintele-cheie. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 . organizarea enunţului într-o schemă. ordonare crescătoare/ descrescătoare. >. Redarea enunţului unei probleme în cuvinte proprii.compunere şi descompunere a numerelor naturale 0-10. -. descăzut. . mai mare/ mic”. în baza sesizării prin observare a ordonării crescătoare sau descrescătoare a numerelor date. sumă. Identificarea numerelor pînă la 20 în contexte uzuale: grupuri de obiecte. diferenţă/ rest. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. Rezolvarea problemelor simple.3. 3. 3. răspuns.5. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice. Completarea unor secvenţe ale şirului 0-10. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 • Tabla adunării şi scăderii. de mărire/micşorare a unui număr cu cîteva unităţi.legătura dintre adunare şi scădere. cu startul. enunţ incomplet.2. mare. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. asociativitatea.intuirea proprietăţilor adunării: comutativitatea.adunare. formularea deplină şi scrierea prescurtată a răspunsului. în ordinea precizată.4.20.problemă: condiţie. cu şi fără suport concret (riglă). pornind de la: obiecte. Aplicarea operaţiilor de adunare. Formularea unor probleme simple. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-10 (vecinii numărului). 3. mase exprimate în kilograme. Elemente de limbaj matematic: . capacităţi ale unor recipiente. întrebare.

Numerele naturale de la 21 pînă la 100 formate din zeci şi unităţi. Măsurarea capacităţii. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice.5. 70 exprimate în litri. desene. de aflare a unui termen. prin . scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-20 (vecinii numărului). 20. Formularea problemelor simple. adunare. Contrapunerea unor situaţii de măsurare a masei şi a capacităţii. în ordinea precizată. rezolvare. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. scheme. cu sprijin în obiecte.7. a capacităţilor exprimate în litri.3.naturale 0-20. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. 5. care presupun aflarea sumei şi/ sau a restului. 4. 5. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-20. zeci. comentînd etapele de calcul. imagine. cu sprijin în obiecte. cuvintele-cheie ale unei probleme. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. fără trecere peste ordin. unităţi. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale pînă la 100 formate din zeci. enunţ incomplet. 10. schimb de bani. Identificarea. Kilogramul. 5. Completarea de tabele. scădere. ore pe ceas. Numărarea pînă la 100. Litrul. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. cu startul şi finalul dat. pornind de la: obiecte. fără trecere peste ordin. 4. 4. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100. în baza încercărilor.2. date din calendar. 4. Identificarea numerelor naturale pînă la 100 în contexte uzuale: grupuri de obiecte. Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. cu şi fără suport obiectual. Identificarea numerelor pare şi a celor impare. monede şi bancnote etc.6. cu pasul 1. Elemente noi de limbaj matematic: . pentru capacitate. 5. • Măsurarea masei. cu şi fără suport concret. fără trecere peste ordin. Compararea şi ordonarea cantităţilor în baza percepţiei senzoriale.4. • Probleme simple: de comparare prin scădere. mase exprimate în kilograme. Aplicarea operaţiilor de adunare. 4. citirea şi scrierea numerelor naturale 0-100. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. lungimi exprimate în centimetri sau metri. Compararea maselor exprimate în kilograme. 5. schemă. fără sprijin. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-20.număr natural: număr de o cifră. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-100.3. scheme. Rezolvarea problemelor simple. fără trecere peste ordin.1. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere alese aleatoriu. 5. a proprietăţilor adunării şi scăderii. desene. schimb de bani. Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de numere şi determinarea a 1-2 numere următoare. răspuns. întrebare. Rezolvarea problemelor după algoritmul: condiţie. 2. • Probleme cu două adunări şi/ sau scăderi succesive. Adunarea şi scăderea. număr de două cifre. . în baza descompunerii zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. capacităţi exprimate în litri.4.8. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru masă. Compararea numerelor. 4. Numerele naturale 0-100.operaţie aritmetică: proba operaţiei. fără trecere peste Relaţii de comparaţie a numerelor naturale.

numere. folosind rigla sau metrul. săptămîna. pentru masă (kg). Centimetrul. adunare şi scădere. . a scăzătorului. monetare. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. schemă. leul. necunoscute în exerciţii.7. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. numere. 5. pentru timp. Ceasul: ora. pentru timp (ora. metrul.6. luna). pornind de la: imagine. schimb de numere alese aleatoriu.5. Aplicarea operaţiilor de adunare. impar.număr natural: număr par. rezolvării. compararea. CLASA a II-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului Conţinuturi repartizate pe module 71 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .ordin. enunţ Determinarea şi compararea duratelor unor evenimente. scădere. Evaluările realizate la finele clasei I vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. număr explicînd în cuvinte proprii mersul Măsurarea lungimii unor obiecte în centrimetri sau metri. leu). compararea numerelor în baza descompunerii • Probleme simple de de aflare a pentru: compunerea şi descompunerea zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor descăzutului. săptămîna. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. cu şi fără suport scădere şi a proprietăţilor acestora concret. • Aplicarea operaţiilor de adunare. forme geometrice. pentru capacitate (l). Adunarea şi scăderea zecilor prin analogie cu adunarea şi Măsurarea timpului. • Rezolvarea problemelor simple de adunare şi scădere. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. aflarea unor numere naturale. Unităţi monetare: banul. Rezolvarea problemelor simple. ordonarea numerelor naturale 0-100. • Formularea problemelor simple de adunare şi scădere. pornind de la: imagine. pătrat. incomplet. 5. compararea lungimilor. fără trecere peste ordin. Formularea problemelor simple. unităţi standard de măsură: pentru Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de lungime. 5. rezultatelor unor măsurători. cub) şi a poziţiilor relative ale unor obiecte în modele date şi în mediul înconjurător. bani. exerciţiu. scrierea. exerciţiu. Calendarul: ziua. monetare (ban. enunţ incomplet. luna. a 1-2 elemente următoare. a datelor în calendar. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. utilizînd Adunarea şi scăderea mentală şi în scris (în coloniţă). Localizarea unui număr în şirul 0-100. obiecte. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor • Măsurarea lungimii. Exprimarea şi compararea scăderea unităţilor. numere şi determinarea Elemente noi de limbaj matematic: 5. ziua. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm. schemă. triunghi. m). • Recunoaşterea formelor geometrice (cerc. Citirea orelor fixe pe ceas. schimb de bani. Eşalonarea unor evenimente în timp. • Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. adunare. citirea. imagini. numerelor.8.

Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. specifice). repetată.4. indicate sau identificate prin observare. întrebarea. afarea unor numere necunoscute în exerciţii. Estimarea prin comparare. cu pasul 2-10. asociativitatea. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de înmulţire. Rezolvarea problemelor. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Înmulţirea cu 0. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător. împărţirii şi a Numărarea cu startul şi finalul dat. schemă. 2. cu treceri peste ordin. cu trecere peste ordin. comentînd etapele de calcul.1. Proprietăţile înmulţirii: Scrierea adunării repetate prin înmulţire. 1. răspunsul. scădere. Completarea de tabele.6. 2. cu efectarea succesivă de adunări şi scăderi. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: . descrierea în limbaj neutru 1 (fără utilizarea terminologiei matematic. (a+b)-c. 1. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). 1. operaţii aritmetice. • Operaţia de împărţire ca scădere cu 0. 72 .legătura dintre adunare şi scădere. Efectuarea adunării şi scăderii pînă în concentrul 0-100. Aplicarea înmulţirii. Adunarea şi scăderea orală şi în scris. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. fără şi cu treceri peste ordin. 1. Tabla Observarea comutativităţii înmulţirii în situaţii concrete şi exerciţii. înainte şi înapoi.5. Rezolvarea problemelor cu două operaţii după algoritmul: condiţia. schema. 1. 1. Probleme compuse rezolvabile prin 2 operaţii (inclusiv cu formula de rezolvare: a+ (a±b). împărţire. asociativitatea. a scăderii comutativitatea. Formarea problemelor cu două operaţii prin înlănţuirea a două probleme simple. • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100. tematică. a-(b+c)).vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. schimb de bani.1. fără efectuarea calculelor: a două sume care se deosebesc printr-un termen.2.comutativitatea.3. a împărţirii exacte prin scădere repetată şi ca probă a înmulţirii. în baza încercărilor şi a probelor operaţiei. adunare. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. explicînd modul de calcul. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. cuvintele-cheie ale unei probleme. Adunarea şi scăderea în concentrul 0100 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20. calcul oral în lanţ. . Cercetarea cazurilor speciale de înmulţire cu 1 şi înmulţirii. Continuarea. Înmulţirea şi împărţirea tabelară Identificarea unor situaţii şi acţiuni concrete • Operaţia de înmulţire ca adunare corespunzătoare operaţiilor de înmulţire şi împărţire. • Probleme simple de adunare şi scădere. elementul repetate prin împărţire şi invers. Aplicarea adunării.2. 2. în baza comutativităţii înmulţirii. alegerea şi justificarea operaţiilor de rezolvare.3. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de adunare sau scădere. 2. Efectuarea înmulţirii prin adunare repetată şi utilizînd tabla înmulţirii.

de împărţire în părţi egale sau prin cuprindere (fără utilizarea terminologiei specifice). comutativitatea înmulţirii. în baza legăturii cu înmulţirea. scădere repetată. cuvintele-cheie ale unei probleme. • Probleme simple: de aflare a produsului. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.6. rubricile cărora pot indica: componentele înmulţirii sau împărţirii. (b×a)-a. Cazuri speciale: a:1. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. a± (a:b)).adunare repetată. folosind legătura cu înmulţirea. 0:a. împărţire. calcul oral în lanţ. Calcul oral în lanţ.1. fără şi cu paranteze. exerciţii cu 2 operaţii. Completarea de tabele. în baza . folosind adunarea repetată. tematică. cu şi fără 3. Efectuarea comentată. înmulţire. indicate sau identificate prin observare. Contrapunerea măririi/ micşorării de cîteva ori şi a măririi/micşorării cu cîteva unităţi. Exerciţii fără paranteze cu 2 operaţii de acelaşi ordin şi de ordin diferit. jumătate. Legătura dintre împărţire şi înmulţire. cu paranteze. operaţii aritmetice. Probleme compuse cu 2 operaţii (cu formula de rezolvare: a+(b×a). mai mic/mai mare de cîteva ori. citirea expresiilor numerice compuse. 3. treime. Continuarea. Construcţia tablei înmulţirii. Scrierea rezolvării prin exerciţiu. de mărire/micşorare a unui număr de cîteva ori. de comparare prin împărţire. 2. produs. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. a:a. Construcţia tablei împărţirii. repetată. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. factor. grupări potrivite ale termenilor. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. cît. cu 2 operaţii. a operaţiilor aritmetice.propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Cercetarea cazurilor de împărţire a două numere egale şi de împărţire la 1 şi la 0. a:0. preţ şi cost. Dependenţa dintre cantitate. schemă.5. 2. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. dublu. sfert. oral şi în scris. deîmpărţit. Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 • Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. care presupun o operaţie de înmulţire sau împărţire. cantitate-preţ-cost. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. Explorarea dependenţei dintre cantitate. 2. • Probleme rezolvabile prin 1-2 din operaţiile aritmetice învăţate. Rezolvarea problemelor. Tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii. Efectuarea operaţiilor aritmetice în exerciţii cu 2 operaţii. 3. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de înmulţirea/împărţirea tabelară. 73 Observarea legăturii dintre înmulţire şi împărţire în situaţii concrete şi exerciţii. Rezolvarea şi formularea problemelor cu 1-2 operaţii.2. împărţitor. efectuînd înmulţiri şi împărţiri tabelare. preţ şi cost prin rezolvarea şi formularea unor probleme simple cu tematica legată de cumpărare-vînzare.4. în baza încercărilor şi a probelor operaţiilor. Elemente noi de limbaj matematic: . Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. operaţie aritmetică. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. triplu.

cub. preţ şi cost în contexte problematice reale. pentru încercărilor. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. linie dreaptă. legate de cumpărare-vînzare. în probleme cu două operaţii. a probelor. tematică. Observarea unor succesiuni de forme geometrice. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de operaţiile învăţate. prin rezolvarea şi formularea de probleme. ora. pentru masă: kg. indicate sau identificate prin observare. prin exerciţiu. 4. desenarea.4. pentru timp: minutul. în două probleme simple înlănţuite. folosind: instrumente potrivite. 4. descrierea. 4. cerc. Sinteza exerciţiului de rezolvare. 3. Completarea unor succesiuni de forme geometrice asociate după reguli simple. operaţii aritmetice. Măsurarea mărimilor. scheme. 3. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. a organizării datelor în tabele. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. a formelor geometrice.7. triunghi. linie curbă. exerciţiu. pătrat.3. m. 74 Asocierea unor obiecte cu modele ale formelor geometrice. 4. folosind paranteze rotunde pentru evidenţierea primei operaţii. estimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. Aplicarea metodei de reducere la unitate în probleme simple. modelarea figurilor geometrice. 3. • Unităţi de măsură: pentru lungime: cm. legată de formă sau poziţie spaţială. organizarea datelor în tabele. Continuarea. a două expresii simple. în cuvinte proprii. care se deosebesc printr-un număr. 3. schimb de bani. luna. nestandard şi standard. pentru capacitate. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. ziua. schemă. unităţi de măsură potrivite. fără efectuarea calculelor. în baza percepţiei senzoriale. explicînd ordinea efectuării operaţiilor. Investigarea unor contexte problematice reale. Elemente intuitive de geometrie şi măsurări • Figuri geometrice: punct. segment de dreaptă.3. Investigarea dependenţei dintre cantitate. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.paranteze. decuparea. săptămîna.5.2. a regulilor de aflare a componentelor necunoscute. modificarea problemelor cu 1-2 operaţii învăţate. Identificarea şi descrierea empirică a figurilor şi a corpurilor geometrice. pentru masă.1. Estimarea prin comparare. Corpuri geometrice: sferă. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. formularea.6. asociate după o regulă simplă. Rezolvarea. 3. continuarea succesiunii prin desenarea a 1-3 elemente următoare. legate de cumparare-vînzare. linie frîntă. pentru capacitate: l. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. indicate sau identificate prin observare. tranfsormări - .

extragerea unor informaţii esenţiale. ordonarea numerelor naturale 0 . indicate sau identificate prin observare. Identificarea. pentru masă (kg). numerelor naturale 0-1000. pentru timp (min. • Formularea problemelor cu 1-2 operaţii. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Investigarea unor contexte .ale orelor de după-amiază. segment de dreaptă. compunerea şi descompunerea a 1-2 ore din minute. scrierea. ziua. preţ şi cost. leu. pornind de la: enunţ incomplet. tematică. timp. luna). utilizînd unităţile de măsură standard: pentru lungime (cm. Numerele naturale 0-1000 Numărarea cu startul. măsurări. compararea. linie dreaptă. formularea. linie curbă. m). cerc.1. săptămîna. citirea şi scrierea.monetare: ban. pentru capacitate (l). interpretarea datelor prin comparare. • Completarea unor succesiuni de forme geometrice. citirea. pătrat. sferă. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. ora.100: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin. referitoare la mărimi şi măsuri. finalul şi pasul dat. CLASA a III-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. Evaluările realizate la finele clasei a II-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. leu). Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor observări. exerciţiu. • Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0 . numere naturale asociate după reguli simple. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. • Rezolvarea problemelor cu 1-2 operaţii: cu plan sau cu justificări.100. înmulţirea şi împărţirea tabelară. Conţinuturi repartizate pe module Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. care reflectă dependenţa dintre cantitate. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. linie frîntă.4. cub). triunghi. problematice reale. monetare. • Explorarea/investigarea unor contexte problematice reale. măsurători. 75 . • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. operaţii aritmetice. legate de Rezolvarea. monetare (ban. modificarea de probleme. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale. fără şi cu paranteze. prin exerciţiu. schemă. 4. în ordinea • Numerele naturale de la 100 pînă la precizată.

formularea de probleme. Aplicarea adunării. enunţuri incomplete. operaţii aritmetice. asociativitatea. 2. Completarea unor scheme-lanţuri de 76 . comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. 1. Completarea de tabele. numere date. • Proprietăţile adunării: comutativitatea. trei operaţii. fără efectuarea calculelor: a două sume. comentînd modul de calcul.3. formularea. legată de descompunerea zecimală a numerelor. 2.4. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut sau prin scăzător. Rezolvarea. rezolvabile prin 1-3 operaţii. Aflarea numerelor necunoscute în exerciţii. pornind de la: obiecte. tabele.5. scheme. fără şi cu treceri peste ordin. modificarea problemelor rezolvabile prin adunări. tematici. pornind de la: enunţ incomplet. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. imagini. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. fără şi cu treceri peste ordin. 2. Explorarea modalităţilor de • Relaţii de comparaţie a numerelor compunere a numerelor şi de naturale. indicate sau identificate prin observare. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Continuarea. Estimarea prin comparare. • Exerciţii cu.2. succesor. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. 2. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-1000.1. prin exerciţiu. schemă.4. care se deosebesc printr-un termen. .6. cu sprijin în obiecte.3. exerciţii. 1. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor. trei operaţii. cuvintele-cheie ale unei probleme.predecesor.1. Rezolvarea. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. ordonarea numerelor în baza: scrierii zecimale. scheme. Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare.5.2. Localizarea. fără şi cu paranteze. 2. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-1000. Calcul oral în lanţ. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. cu efectuarea succesivă a operaţiilor aritmetice. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. descompunere zecimală a lor. • Probleme de adunare şi scădere. schimb de bani. Compunerea numerelor şi descompunerea zecimală a lor. cel mult. comentarea etapelor de calcul. Legătura dintre adunare şi scădere. 1. tabele. Formularea de probleme. Adunarea şi scăderea orală şi scrisă. identificarea şi formularea regulii de formare. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. 1000. compararea. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). 2. 2. cel mult. scăderi. Elemente noi de limbaj matematic: folosind adunarea şi scăderea. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1000 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-1000.

rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. Exerciţii cu 2-3 operaţii învăţate. tabele. operaţii aritmetice. trei operaţii. cu efectuarea succesivă a operaţiilor învăţate. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. calcule. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. tematică.8. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. Metoda reducerii la unitate. 3.2. verificarea prin probe.operaţii aritmetice.distrubutivitatea înmulţirii în raport cu adunarea (fără utilizarea terminologiei specifice). 3. 3. fără şi cu treceri peste ordin. Înmulţirea orală şi în scris. Efectuarea operaţiilor de înmulţire şi împărţire în concentrul 0-1000. care se deosebesc printr-un număr. numere formate din zeci sau sute întregi. care solicită aplicarea operaţiilor şi metodelor învăţate.5. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. Efectuarea împărţirii cu rest cu sprijin obiectual. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. identificarea şi formularea regulii de formare.4. 3. Calcul oral în lanţ. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. cu şi fără paranteze.6.7. 3. Împărţirea orală şi în scris. 77 . • Proprietăţi ale operaţiilor aritmetice: . asociate după o regulă simplă. fără şi cu treceri peste ordin. Împărţirea unui număr de 2-3 cifre la un număr de o cifră. exerciţiu. 3. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale operaţiilor şi a probelor.7. tematică. Împărţirea cu rest.împărţirea unei sume la un număr. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. Aplicarea înmulţirii. 3. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. în baza folosirii tablei înmulţirii. cu şi fără paranteze. • Exerciţii cu cel mult trei operaţii. fără şi cu paranteze. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. Rezolvarea. comentarea etapelor de calcul. exerciţii. Continuarea unor succesiuni de numere. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor în scheme. . a două expresii simple. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. prin exerciţiu. Completarea unor scheme-lanţuri de calcule.1. comentarea etapelor de calcul. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. schemă. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. formularea. verificarea prin probe. Înmulţirea cu un număr de o cifră. 2. • Probleme. 3. fără efectuarea calculelor. 3. cel mult. Estimarea prin comparare. Completarea unor tabele sau scheme în care se organizează probleme. cuvintele-cheie ale unei probleme. estimarea ordinului de mărime al cîtului (cu cîte cifre va fi scris cîtul). Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă cu: 10.3. exerciţiu. 100.

muchie. indicate sau identificate prin observare. m. săptămîna. • Explicarea modului de calcul şi ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. deschisă/închisă. în baza operaţiilor aritmetice învăţate. timp în baza operaţiilor aritmetice cuboid.2. cub. tabele. m). de probleme. dm. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. faţă. Evaluările realizate la finele clasei a III-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. indicate în conţinuturi. Măsurarea cu instrumente geometrice. . împărţirea exactă la 10. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării învăţate asupra rezultatelor unor profesionale. leu. 100. Investigarea unor situaţii-problemă . • Completarea unor succesiuni de numere naturale. schimb de bani. tare de organizare a rezultatelor . . linie curbă deschisă/închisă. referitoare la mărimi şi măsuri. forme geometrice asociate după reguli simple. Exprimarea. înmulţirea şi împărţirea la un număr de o cifră. • Unităţi de măsură: 4. triunghi. cel mult. cu caracter 4. secolul. interpretarea datelor. şi unităţi de măsură standard potrivite. măsurători. linie dreaptă. ziua. dm. utilizînd unităţi de măsură potrivite şi transformări ale lor: pentru lungime (cm. segment de dreaptă. compararea. formularea. cub. 100. • Corpuri geometrice: sferă. la numere formate din zeci sau sute întregi. pătrat. linie frîntă Măsurarea cu unităţi nestandard pentru a sesiza limbaj matematic a formelor deschisă/închisă. măsurări identificarea elementelor formelor geometrice.pentru lungime: cm. ora. cerc. anul. Rezolvarea. Elemente inuitive de geometrie şi Asocierea unor obiecte cu formele geometrice. 78 . efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice • Transformări ale unităţilor de măsură. figurilor geometrice. masă.pentru timp: minutul. senzoriale. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. rezultatelor unor măsurători.4. pătrat. la numere formate din zeci sau sute întregi. şi transformări ale lor. Explorarea unor modalităţi elemenÎnregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători.pentru masă: kg. Estimarea şi 4. care presupun Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. latură.monetare: ban. desenarea • Figuri geometrice: punct. citirea.1. practic. din cotidian. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0-1000: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin. sferă. linie curbă necesitatea unităţilor standard. prin integrarea achiziţiilor matematice.4. compararea. • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. ordonarea numerelor naturale 0-1000. fără şi cu paranteze. scrierea. cerc.pentru capacitate: l. desene. estimarea compararea rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei dreptunghi. cuboid). deceniul. învăţate. 3 operaţii. Identificarea şi descrierea în segment de dreaptă. dreptunghi.3. Investigarea unor contexte problematice reale. linie frîntă deschisă/închisă. Elemente noi de limbaj matematic: vîrf. linie dreaptă. Transformări ale unităţilor de măsură pentru folosind unităţi potrivite de măsură lungime. înmulţirea la 10. triunghi. modificarea unor observări şi măsurători: . 4. luna.

ziua. ora. săptămîna. în ordinea precizată.1 000 000 • Numerele naturale de la 1 000 pînă la 10 000. X. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. 100. 1.1. 1. Explorarea modalităţilor de compunere şi descompunere a numerelor.zeci de mii. Identificarea poziţiei unei cifre în număr prin determinarea ordinului corespunzător. Trecerea de la sistemul zecimal la sistemul roman şi invers. prin organizare şi clasificare a datelor cu ajutorul schemelor. 1. milion. Numerele naturale de la 0 pînă la 100 000. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0 . compararea.6. în baza descompunerii zecimale a numerelor. secolul). Compunerea şi descompunerea numerelor în termeni zecimali. schemă.7. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 . pentru timp (minutul. Identificarea. Citirea şi scrierea numerelor naturale pînă la 30 cu cifre romane.5. V. 1. Noţiunile de ordin.2. Elemente noi de limbaj matematic: . care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice. Localizarea. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării 79 .• • • • pentru masă (kg). Formularea problemelor. • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. clasă. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. tabele. Conţinuturi repartizate pe module 1.cifre romane: I. clasă. 1000. Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Numerele naturale 0 . tematică. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000. comentînd modul de calcul. 1000. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Numărarea cu startul. pentru capacitate (l). identificarea claselor în scrierea unui număr. Numerele naturale de la 0 pînă la 1 000 000. . 1. pornind de la: enunţ incomplet. 100. a metodelor de rezolvare învăţate. prin exerciţiu. ordin. CLASA a IV-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. Identificarea regulii de formare şi continuarea unor succesiuni de numere. desene. operaţii. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. luna. anul. pentru numere naturale pînă la 30. • Cifre romane (pentru numerele naturale pînă la 30). Citirea şi scrierea numerelor în tabelul de numeraţie.3. comentînd raţionamentele efectuate. 1. deceniul. monetare (ban. înmulţirea şi împărţirea cu 10. tabelelor. Rezolvarea problemelor cu 1-3 operaţii: cu plan sau justificări. • Înmulţirea şi împărţirea exactă la 10.4. leu). Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. ordonarea numerelor. a reprezentărilor figurative. finalul şi pasul dat. Contexte problematice legate de numere mai mari decît 1000.1 000 000. sute de mii. folosind operaţii aritmetice.1 000 000. exerciţiu.

1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă a numerelor 000.4. prin rezolvabile prin 1-3 operaţii. Rezolvarea. Adunarea. cel mult. comentarea etapelor de calcul. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 -1 2. Calcul oral în lanţ. schemă. trei operaţii. Aplicarea adunării. comentarea etapelor de calcul. 2. numere asociate după reguli simple. 3. 2. fără prin observare. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0 . Alcătuirea şi completarea de tabele rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. scăderea orală şi în scris. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. cu şi fără paranteze. scăderii şi a 000 000 proprietăţilor acestora pentru • Adunarea şi scăderea în concentrul 0 . efectuînd succesiv operaţii învăţate. indicate sau identificate Legătura dintre adunare şi scădere. şi cu paranteze. ordinii efectuării operaţiilor în 80 profesionale. 2. Rezolvarea problemelor cu 1-3 • Probleme de adunare şi scădere. Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 03.1 aflarea unor numere necunoscute în 000 000.1 000 000. exerciţiu. trei operaţii. Exerciţii cu 2-4 operaţii învăţate. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Alcătuirea şi completarea unor scheme-lanţuri de calcule. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. calcul oral în lanţ. verificarea prin probe. Exerciţii cu. Completarea unor succesiuni de terminologiei specifice). utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. 2. • Proprietăţile adunării (fără utilizarea 2. operaţii. fără şi cu treceri peste ordin.2. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii învăţate. fără efectuarea calculelor: a două sume. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. formularea. cel mult.tabele. exerciţiu. cu şi fără paranteze. justificarea modului de calcul.2.1. tabele.5.6. operaţii: cu plan sau justificări. cu şi fără paranteze. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. Înmulţirea şi împărţirea orală şi în scris. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.1. Explicarea modului de calcul şi a împărţirea la un număr de o cifră. 2. 2. Formularea de probleme pornind de la: un enunţ incomplet. • Exerciţii cu. . cuvintelecheie ale unei probleme.7. ce se termină cu zerouri. identificarea şi formularea regulii de formare. Estimarea prin comparare. Efectuarea operaţiilor de înmulţire 1 000 000 şi împărţire în concentrul 0 . fără şi cu treceri peste ordin. care se deosebesc printr-un termen. Înmulţirea şi 3. 3 operaţii. cel mult. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor.3. exerciţii. fără şi cu treceri peste ordin. desene.

. care implică aflarea unui fracţii dintr-un număr. care se deosebesc printr-un număr. luînd drept întreg obiecte concrete. reprezentări figurative. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale.8. identificarea şi formularea regulii de formare. treimi. 3.1. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. formularea. trei operaţii. • Aflarea unei fracţii dintr-un număr natural. Rezolvarea. cu tematică din cotidian. care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice şi a metodelor de rezolvare învăţate. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. Aplicarea înmulţirii. de limbaj matematic aferent Elemente noi de limbaj matematic: conceptului de fracţie. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. • Exerciţii cu.3. cuvintele-cheie ale unei probleme. prin exerciţiu.7. • Proprietăţile înmulţirii şi împărţirii (fără utilizarea terminologiei specifice). Rezolvarea problemelor cu 1 . 4. completarea unor scheme-lanţuri de calcule cu numerele sau operaţiile aritmetice care lipsesc. fracţiilor. schemă. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. fără efectuarea calculelor: a două expresii simple. numărător. Legături între operaţiile învăţate. Exerciţii şi probleme simple. • Formarea. indicate sau identificate prin observare. Metoda figurativă. 3.fracţie. 3. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. 4. numitorul pînă la 20. operaţii aritmetice. inclusiv prin metoda figurativă şi reducere la unitate. Fracţii 4. 3.3. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. 3. fără şi cu paranteze. Folosirea reprezentărilor figurative în rezolvarea de probleme cu fracţii. în baza regulilor de aflare a componentei necunoscute a operaţiei şi a probelor. Identificarea în contexte uzuale.4. 3. linie de fracţie. tabele. • Probleme rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. Perceperea şi utilizarea elementelor • Probleme simple cu fracţii. Înmulţirea cu un număr de două cifre. Reprezentarea fracţiilor prin decupare/ pliere/ colorare.exerciţii cu şi fără paranteze. Investigarea unor situaţiiproblemă din cotidian.3 operaţii: cu plan sau justificări. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple.5. Explorarea modalităţilor de a • Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi reprezenta prin desen fracţii cu numitor. 4. 81 Identificarea fracţiilor în contexte uzuale: jumătăţi. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. reprezentarea citirea şi scrierea fracţiilor. . numitor. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Scrierea şi citirea fracţiilor în diferite moduri. figuri geometrice. exerciţiu. Metoda reducerii la unitate.2.6. adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor. cel mult. sferturi. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. citirea şi scrierea. tematică. Estimarea prin comparare.

4. 5. m.monetare: ban. măsurători.4. aflarea laturii unui pătrat cu perimetrul dat. g. • Unităţi de măsură: necesitatea unităţilor standard. km. măsurarea cu instrumente folosind unităţi potrivite de măsură . timp în baza operaţiilor învăţate. cuboid. care presupun Rezolvarea. masă. 5. dm. 5. mm. estimarea . perimetrul Calcularea perimetrelor unor pătrate şi dreptunghiuri cu 5. justificînd. luna. după perimetrul şi o latură dată. Transformări simple ale unităţilor de măsură pentru tare de organizare a rezultatelor .2. cu învăţate.pentru capacitate: l. şi unităţi de măsură standard potrivite. Evaluările la finele clasei a IV-a se vor realiza în baza standardelor de competenţă pentru învăţămîntul primar. t. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători. Rezolvarea problemelor simple cu fracţii. descrierea 5. Efectuarea adunării şi scăderii fracţiilor cu acelaşi numitor. deceniul. rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei senzoriale. succesiuni de forme geometrice. formularea. Elemente de geometrie şi măsurări formelor geometrice în limbaj matematic.1.pentru timp: secunda. corpurilor geometrice. a elementelor lor. aflarea unei dreptunghiuri şi pătrate. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice tematici uzuale referitoare la mărimi şi măsuri. aflarea unei fracţii dintr-un număr dat. în baza formulelor corespunzătoare. 82 . 5.4. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. ziua. Identificarea şi descrierea în • Figuri geometrice: cerc. tabele. leu. Recunoaşterea. Explorarea unor modalităţi elemen. etapele de rezolvare. • Perimetrul poligonului. Exprimarea. poligon Identificarea regulii de formare şi continuarea unor limbaj matematic a figurilor şi (triunghiul. desene.. în baza operaţiilor aritmetice din cotidian. con.3. pătratului. schimb unor observări şi măsurători: de bani. lungime. învăţate asupra rezultatelor unor Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. dimensiunile date. 4. ora. săptămîna.pentru lungime: cm. Aplicarea formulelor pentru dreptunghiului. modificarea de probleme.5. laturi a dreptunghiului. calcularea perimetrelor unor • Corpuri geometrice: sferă. şi transformări ale lor. secolul. cilindru. în cuvinte proprii.5. mileniul. compararea. estimarea Măsurarea cu unităţi nestandarde pentru a sesiza rezultatelor unor măsurători. minutul. reprezentarea prin desen sau modelare a formelor geometrice. cub. patrulaterul).pentru masă: kg. măsură. . Investigarea unor situaţii-problemă • Transformări simple ale unităţilor de interpretarea datelor. propunerea de reguli.

elaborarea sugestiilor metodologice şi de evaluare. “traducerea” conţinuturilor în experienţe de învăţare. Astfel. punerea în relaţie a disciplinelor şcolare cu scopul de a evita . asociată cu modernizarea învăţămîntului din Europa. curriculumul şcolar a suportat modificări şi la nivelul studierii ştiinţelor în treapta primară. Una dintre tendinţele majore constă în dezvoltarea unor atitudini şi valori dezirabile:  Pozitivism faţă de educaţie.  Iniţiativă şi disponibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor în cotidian. integrarea înseamnă organizarea. Din perspectivă pragmatică. precum şi la exigenţele vieţii sociale. cunoaştere.  Atitudine constructivă şi comportament favorabil faţă de protecţia. Republicii Moldova. Utilizarea competenţei drept element central al unui curriculum modern este. prin demersul de modernizare a curriculumului pentru disciplina Ştiinţe se urmăreşte valorizarea cadrului european al celor opt competenţe-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor specifice.  Curiozitate şi respect pentru diversitatea naturală şi umană. în viaţa socială. • orientarea învăţării spre formarea de competenţe.ŞTIINŢE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Trecerea la o educaţie centrată pe elev ce prevede formarea calităţilor de personalitate considerate valori mai importante decît valorile ştiinţifice comunicate este unul dintre obiectivele majore ale noului model de proiectare curriculară centrat pe formarea de competenţe. va conta nu doar ce se învaţă. • promovarea educării şi a participării tuturor copiilor la învăţămîntul de masă (susţinerea dezvoltării incluzive în şcoală). • selectarea riguroasă a competenţelor şi conţinuturilor curriculare după criterii de calitate. ci şi de ce se învaţă. Paradigma disciplinei Ştiinţe are la bază viziunea de integrare. este întemeiat pe principiile psihodidacticii învăţămîntului postmodern. La baza elaborării acestei variante de curriculum stă idealul educaţional al modernităţii. cultură. Acesta presupune un demers de predare-învăţare-evaluare al ştiinţelor din perspectiva formării şi dezvoltării unui sistem de competenţe care să asigure dezvoltarea personalităţii umane care să se implice. interesele. în general. ale didacticii active.pe lîngă structurile de cunoaştere – necesităţile. Sursa de elaborare a experienţei de învăţare o va constitui . În această ordine de idei.  Motivaţie pentru informare şi documentare ştiinţifică. activ şi responsabil. prin realizarea unor parcursuri şcolare în mod individualizat.  Interes pentru cunoaşterea trecutului şi prezentului localităţii natale. Invocarea experienţei de învăţare în baza competenţelor marchează o nouă evoluţie în procesul de studiere a acestei discipline. principala provocare a noilor programe pentru disciplina Ştiinţe o reprezintă transpunerea.  Toleranţă faţă de opiniile altor persoane. În acest context. civilizaţie. lumii contemporane în general. • flexibilitatea ofertei de învăţare. Prin urmare. ameliorarea şi conservarea mediului ambiant. selectarea seturilor de valori şi atitudini. organizarea modulară a conţinuturilor şi corelarea acestora cu subcompetenţele şi activităţile de învăţare. societate. a apărut necesitatea de a fi elucidate mai profund unele aspecte: • concentrarea sistemului de obiective în competenţe funcţionale şi semnificative. • adaptarea de facto a conţinuturilor predării-învăţări-evaluării la nevoile şi interesele elevului. aspiraţiile elevilor. Din punct de vedere curricular.

16]. biologie. fenomenelor din natură. curriculumul şcolar la Ştiinţe prevede o continuitate prin dezvoltarea competenţelor educaţionale în curricula şcolară . Luna. chimie. • mişcare – ca schimbare a locurilor ocupate de corpuri. Totodată. 3. se ajunge la o abordare integrată. proceselor.la disciplinele geografie. de dezvoltare a unui ansamblu de capacităţi intelectuale şi a unui raţionament individual şi independent. formarea conceptelor ştiinţifice fundamentale au fost considerate legităţile naturii:  poziţia şi mişcarea Terrei (de revoluţie şi de rotaţie) ca corp ceresc în Sistemul Solar.  importanţa Soarelui pentru viaţa de pe Terra ca sursă energetică naturală. deprinderile. • timp – ca durată a mişcării corpurilor terestre şi cereşti. care este comun pentru ştiinţele din sfera naturii. unitatea dintre material şi spiritual în dezvoltarea continuă a civilizaţiei de pe Terra. biologie. contribuind astfel la „formarea unei imagini unitare a realităţii”. om – societate – om. planetele. psihologie. Cercetările psihopedagogice realizate demonstrează că la vîrsta şcolară mică (7 – 11 ani) copilul posedă particularităţi cognitive deosebite: el dă dovadă de multă plasticitate şi receptivitate. atitudinile. Pentru aceasta se apelează la „conexiunile interdisciplinare sistematice” prin organizarea unui demers educaţional în care elevul să fie implicat în situaţii concrete şi semnificative. care ne demonstrează prioritatea însuşirii informaţiilor ştiinţifice cu caracter integrat şi coerent relaţionate în contextul unei idei ştiinţifice. a desfăşurării proceselor. Principalele reprezentări despre lumea care-l înconjoară pe elevul de vîrsta şcolară mică care trebuie formate la nivel elementar sînt conceptele ştiinţifice despre: • natură – ca diversitate a corpurilor terestre: vii şi nevii. ca desfăşurare a proceselor. • viaţă – ca relaţionare dintre lumea vie. Selectarea conţinuturilor ştiinţifice şi organizarea lor pe module este raportată la nivelul de dezvoltare intelectuală a copiilor de această vîrstă şcolară. a evenimentelor din societate şi din viaţa cotidiană a omului.gimnaziu şi liceu . Conceptul fundamental în elaborarea disciplinei integrate Ştiinţe este cel de „cunoaştere ştiinţifică”. Subcompetenţelor li se asociază conţinuturi structurate modular care sînt abordate în unităţi de învăţare. care pune într-o coerenţă logică un ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice. a evenimentelor din societate. realizînd sarcini care cer competenţe achiziţionate la mai multe discipline şcolare.izolarea lor tradiţională [16]. sociologie etc. şi chimie. fizică. om – om. Corelaţiile interdisciplinare reprezintă una dintre perspectivele cele mai adecvate în abordarea fenomenelor şi proceselor complexe. • protecţia mediului ambiant – ca activităţi de protejare a mediului natural şi social din localitatea sa de influenţa negativă a civilizaţiei moderne. În favoarea disciplinelor integrate ne vin şi teoriile actuale de instruire şcolară. Pornind de la competenţe comune domeniilor studiate. precum şi pentru cele din sfera umanului: geografie. Astfel. fenomenelor din lumea vie şi nevie. • spaţiu – ca locul ocupat de fiecare corp şi de totalitatea corpurilor de pe Terra şi în Univers. naturale şi artificiale şi a celor cereşti: Soarele. nevie şi societate: natură – om – natură. comportamentele elevului şi experienţa sa de viaţă. Acestea contribuie la formarea imaginaţiei şi reprezentărilor ştiinţifice despre lumea în care trăim. dispune de rezerve mari ale 84 . fizică. stelele. Cunoaşterea ştiinţifică la această vîrstă şcolară se întemeiază pe recepţionarea directă (senzorială) a însuşirilor şi caracteristicilor generale ale obiectelor. astronomie. Specific pentru disciplina şcolară „Ştiinţe” devine faptul că conţinutul integrat situează procesul educaţional într-o viziune globală a cunoaşterii ştiinţifice. Integrare mai înseamnă şi stabilirea clară a unor relaţii convergente între cunoştinţele ştiinţifice. 4. predarea într-o manieră integrată permite o tratare orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare mai aproape de înţelegere la vîrsta respectivă. Ca idee ştiinţifică ce asigură integrarea. elaborate de către oamenii de ştiinţă [2. fenomenelor din natură şi societate. Procesul de cunoaştere ştiinţifică este un proces de formare a cunoştinţelor fundamentale. corelate cu teme specifice ale acestor discipline.

memoriei datorită stocului redus de informaţii ştiinţifice, de o pondere mare a gîndirii concrete, manifestă o imaginaţie vie şi disponibilitate în activităţile de învăţare [2; 3; 4; 13; 14]. Subiectele textelor ştiinţifice întrunesc criteriile generale de selectare adecvată pentru vîrsta respectivă: valoare, accesibilitate, varietate, atractivitate, volum. Unităţile de conţinut nu vor constitui obiectul unor lecţii teoretice. Este important ca elevii să achiziţioneze competenţe necesare în cotidian. Curriculumul şcolar pentru disciplina Ştiinţe promovează, aşadar, ideea de realizare a actului educaţional de predare-învăţare-evaluare în cheia centrării pe elev. Demersurile metodologice concretizate în curriculum impun acţiuni de stabilire a stilului de învăţare al elevului, a particularităţilor intelectuale, a nevoilor individuale etc. în scopul realizării unei învăţări de calitate. Pentru a obţine un final educaţional comprehensiv, prin curriculumul şcolar de Ştiinţe s-a propus o prezentare raţională a unor concepte-cheie din ştiinţele fundamentale. Acestea şi-au găsit reflecţia în conţinuturile acestei discipline, realizată atît prin sistemul de competenţe educaţionale, cît şi prin informaţii ştiinţifice relevante. Pentru a răspunde cerinţelor actuale, disciplina Ştiinţe oferă un cadru interactiv de predareînvăţare-evaluare pentru susţinerea dezvoltării incluzive în şcoli. Aceasta nu se referă doar la copiii cu dizabilităţi, ci promovează educaţia şcolară a tuturor copiilor conform conceptului şcolii pentru toţi. Finalităţile disciplinei sînt reflectate în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în programă. Curriculumul de Ştiinţe îşi propune a fi un demers comprehensiv, relevant, care să promoveze ceea ce este oportun şi, de facto, realizabil. Lucrarea se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, studenţilor şi elevilor, părinţilor. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI ŞTIINŢE 1. 2. 3. 4. Receptarea informaţiilor ştiinţifice Explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare Comunicarea orală şi scrisă utilizând stilul ştiinţific Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul mediului natural şi al celui social Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Clasa Numărul unităţilor de conţinut pe clase 16 18 21 Numărul de ore pe an 33 33 33

Matematică Ştiinţe

şi

a II-a a III-a a IV-a

85

REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI MODULE
Clasa II Conţinuturi Modulul I. Natura – lumea din jurul tău Modulul II. Lumea vie Modulul III. Corpurile cereşti Modulul IV. Mişcarea şi timpul N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii; 1 oră – la discreţie. III Modulul I. Planeta Pămînt Modulul II. Învelişurile Pămîntului Modulul III. Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova Modulul IV. Protecţia mediului înconjurător N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii. Modulul I. Omul pe Pămînt Modulul II. Omul - fiinţă biologică Modulul III. Omul – fiinţă raţională şi socială Modulul IV. Eu şi lumea N.B. 4 ore – evaluări; 1 oră – excursie. Numărul de ore 3 9 5 9 Total: 33 de Ore 5 11 8 3 Total: 33 de ore 3 8 11 6 Total: 33 de ore

IV

SUBCOMPETENŢE, CONŢINUTURI, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)

86

1.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilorcheie: natură, mediu înconjurător, corp, natural/ artificial, ocrotire. 1.2. Descrierea unor caracteristici observabile ale diferitor corpuri din natură. 1.3. Compararea corpurilor din natură pe baza unor observaţii proprii. 1.4. Ordonarea obiectelor pe baza unor criterii date. 1.5. Identificarea unor efecte pozitive / negative ale activităţii omului asupra mediului înconjurător.

Modulul I Natura – lumea din jurul tău  Natura – mediul înconjurător  Corpuri din natură (terestre cereşti)  Corpurile terestre (vii - nevii, naturale - artificiale)

 Excursii pentru cunoaşterea naturii localităţii natale, ţării;  observări ghidate asupra mediului înconjurător;  discuţii despre varietatea şi frumuseţea plaiului natal;  descrierea verbală, în scris, prin desene, modele, aplicaţii a corpurilor din mediul apropiat (forma, culoarea, dimensiunea, materialul din care este compus, utilitatea ş.a.);  exerciţii de identificare a corpurilor vii şi nevii, pe baza însuşirilor acestora (hrănirea, înmulţirea, mişcarea);  exerciţii de comparare şi clasificare a corpurilor conform grupului de echivalenţă (vii/nevii, naturale/artificiale) prin alcătuirea de tabele;  evaluare - descrierea unui corp pe baza unui algoritm dat;  interpretări ale unor acţiuni, atitudini ale omului faţă de mediul înconjurător prin discuţii, jocuri de rol, dramatizări etc.  alcătuirea enunţurilor cu termenii: natură, om de ştiinţă, corp, corp natural, corp artificial, ocrotire;  evaluare - expoziţie de desene cu tematică despre natură.

Modulul II Lumea vie 2.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: localitate, mediu familial, mediu şcolar, convieţuire, mediu de viaţă.; 2.2. Comunicarea, sub diverse forme ale observaţiilor efectuate asupra mediilor de viaţă ale lumii vii. 2.3. Identificarea  Mediile de viaţă ale omului (rurale, urbane; familial, şcolar şi social)  Mediile de viaţă ale animalelor (terestru, subteran, acvatic, aerian)  Mediile de viaţă ale plantelor (terestru, acvatic)  Părţile unei plante (rădăcina, tulpina, frunzele, floarea, fructul cu seminţe) 87

 Observări dirijate asupra vieţuitoarelor şi mediilor de viaţă ale acestora;  joc didactic „Turul oraşului/satului”;  joc didactic „Cutia cu idei” (generarea de idei pentru a face curtea, cartierul, satul, oraşul mai îngrijite, mai curate);  exersări ale unei ţinute corecte în bancă;  joc didactic "Familia mea";  exerciţii şi activităţi de autocunoaştere;

exerciţii de stabilire a corespondenţelor dintre organismele vii şi mediile lor de viaţă. 2. Demonstrarea importanţei simţurilor în cunoaşterea lumii înconjurătoare. restabilirea imaginilor cu plante. animale şi mediile lor de viaţă). Descrierea părţilor componente ale unei plante. auz.  atelier de discuţie în baza experimentelor simple care să vizeze dezvoltarea unei plante. ale corpului uman.  excursii în natură.  exerciţii de recunoaştere şi de comparare a mediilor de viaţă ale diferitor corpuri vii. şcolii. a animalelor din colţul viu al clasei.  elaborarea unor proiecte tematice (adaptări ale vieţuitoarelor la . miros.8. a părţilor componente ale acestora). social şi cel natural. localitate.  activităţi de identificare a caracteristicilor comune animalelor care trăiesc într-un anumit mediu de viaţă (mamifere.  dispuneri în tabel (clasificarea plantelor/animalelor după mediul lor de viaţă). 2.apartenenţei la familie.  evaluare – completarea unei fişe de observaţii / a unei grile / a unui tabel la subiect. Aplicarea regulilor pentru menţinerea sănătăţii acasă.  realizarea unui jurnal de observare (plante. grup şcolar. 2. păsări). 2. Descrierea relaţiilor (de hrănire.  joc didactic "Puzzle".  Schimbările produse în lumea vie  Perceperea lumii înconjurătoare Modulul III 88  evaluare – autoevaluarea propriului comportament în mediul familial.  stabilirea regulilor pentru îngrijirea corectă a plantelor. ale corpului unui animal.  observări directe asupra plantelor din curtea casei.6. la şcoală.  redactarea regulilor de igienă ce trebuie respectate pentru sănătatea simţurilor. peşti. în comunitate. Interpretarea schimbărilor care se produc în lumea vie.5. animale.7.de reproducere) între sistemele mediului înconjurător.  ordonarea în succesiune logică de enunţuri sau imagini care prezintă anumite etape din viaţa organismelor vii. pipăit). gust. 2. ilustrarea prin desen a unor plante. animale cu precizarea părţilor corpului.  evaluare – producerea unui text ştiinţific de mic volum despre o vieţuitoare folosind cele cinci simţuri (văz.4.

Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: mişcare. 3. de filme. vara. Utilizarea instrumentelor de  Mişcarea.5. sat.1. clasă.2.  exerciţii de exemplificare a tipurilor de mişcare: pe linie dreaptă şi în jurul axei de rotaţie.4. toamna.Corpurile cereşti 3. Lună.3.  discuţii despre zborul omului în cosmos. ceasornicul)  Planificarea timpului  Un mediu sănătos 89  Observări directe asupra cerului înstelat. în afară etc.4. mai sus.  Observări directe asupra mişcării corpurilor din natură. Realizarea unor experimente simple în baza unui algoritm dat. Pămînt.  evaluare – demonstrarea înţelegerii textului din manual prin interogare reciprocă. 3. Ordonarea unor fenomene.  descrierea modelului Pămîntului (a globului pămîntesc). Pămîntul.  descrierea orală a corpurilor cereşti.. planetele. 4. ceas.  Sistemul Solar (Soarele. circulară.  joc didactic „Oraşul Soarelui”. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: soare. satului. clasei. redarea grafică a fazelor lunii. Tipuri de mişcare (rectilinie. oraş. Luna)  Spaţiul. orientarea în timp – calendarul. 4. în interior.  activităţi de observare directă a schimbărilor sezoniere. Documentarea din diverse surse de informare cu referire la corpurile din Sistemul Solar.).1. schemă.  experimente simple pentru evidenţierea schimbărilor în natură în diverse anotimpuri. iarna)  Timpul (măsurarea timpului. utilizînd relaţiile spaţiale: mai jos. 3. glob pămîntesc. Argumentarea importanţei mişcării pentru vieţuitoare. anotimp. redarea prin desen a Sistemului solar.  realizarea unui calendar al naturii. rolul simţurilor în cunoaşterea lumii etc. planetă. în exterior. Lunii. 3. şcoală. şcolii. Soarelui. la dreapta. planificare a timpului. fişă de observare) a observaţiilor efectuate asupra unor fenomene naturale. stea. terestru şi cosmic mediul înconjurător. trecut-prezentviitor. timp. calendar. Modulul IV Mişcarea şi timpul 4.2.  evaluare – realizarea unui proiect de grup „ Familia Soarelui”. Înregistrarea grafică (tabel. 4. Amplasarea corpurilor în spaţiile: casă.  prezentări Power Point. evenimente pe baza unor criterii date. Stabilirea locului unui corp în spaţiu după anumite puncte de referinţă.3. în jurul axei – fără utilizarea terminologiei)  Anotimpurile (primăvara.  observări asupra Lunii. la stînga. pe Lună. planşe despre corpurile cereşti.  exerciţii de comparare a schimbării vremii în diferite anotimpuri . oraşului etc.  reprezentarea tabelară a locului corpurilor în spaţiul casei.

durata zilei şi a nopţii etc.5. 90 . ziua.măsurare (citirea unui termometru.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţii de problemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar opri timpul. minutul etc. 4. a ceasului).6. Importanţa apei în procesul de dezvoltare a plantei. completarea unor scheme. 2.  măsurarea diverselor intervale de timp: anul. folosirea unui calendar. Experimente (recomandate) 1. Rădăcinile care cresc se orientează către porţiunea umezită. luna.  evaluare – clasarea informaţiei într-un tabel cronologic. de fasole pe vată/ hîrtie de ziar umezite pe o porţiune. Se folosesc flori albe cu tulpină. precipitaţii. Se măsoară.. 3.  selectarea unor experienţe din activitatea zilnică pentru organizarea programului de lucru al elevului. Comunicarea sub diferite aspecte a observaţiilor efectuate.  exerciţii de planificare corectă a timpului (regimul zilei). nivelul apei dintr-un vas. Într-un vas transparent se pun boabe de grîu. în care a fost introdusă rădăcina unei plante (se pune în discuţie şi evaporarea apei). 4. la anumite intervale de timp. 4. introduse în apă colorată. De cîtă apă are nevoie planta pentru a trăi.). ar fi întotdeauna noapte etc.  evaluare – elaborarea unui program de activităţi pentru o zi. (temperatura medie. Mişcarea de rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale. ora.)  dezbateri privind efectele intervenţiei omului în natură (avantajele şi dezavantajele intervenţiei sale). spoturi publicitare privind necesitatea unui mediu sănătos. anotimpurile nu s-ar succede. Absorbţia prin tulpină. enunţuri care exprimă diverse relaţii între fenomene (anotimp şi activitatea omului).  excursii sezoniere în mijlocul naturii. Se foloseşte o andrea înfiptă într-un măr.  evaluare – concursuri de afişe. Aprecierea importanţei protejării mediului înconjurător.

cheie: solid-lichid-gazos.  identificarea unor acţiuni pozitive/ 1. aer.  Uscatul şi apele pămîntesc şi pe o hartă.cheie: Pămîntului călătorii întreprinse în jurul lumii. Identificarea elaborarea unui poster cu diiverse diverselor locuri aspecte ale naturii Republicii Moldova.  experimente simple de observare a însuşirilor corpurilor. harta. Relieful Republicii 91  Colectarea informaţiilor. Pămînt. Descrierea unor Moldova Moldova”. Republica Moldova.  identificarea Republicii Moldova. hartă. gazoase. despre termenilor . glob. curgătorstătător. algoritm propus.4. apă.  evaluare – panou „Terra . unor localităţi pe hartă cu indicarea prin enunţuri simple a Harta continentului. imaginilor cu referire la înfăţişarea planetei Pămînt. starea apei.  clasificarea corpurilor în dependenţă de starea lor de agregare: solide. alte diferite.2. oraşul Chişinău prin intermediul Internetului. circuit.  reprezentarea grafică a învelişurilor pămîntului.5. Colectarea unor negative ale omului asupra mediului date. ştiinţifice avînd ca reper termenii: Pămînt.1.3. . Proiectarea unor asupra mediului ambiant. a 1. capitală. comunicarea  Viziuni (ştiinţifică şi  discuţii privind cele două viziuni ştiinţifică a religioasă) despre apariţia despre apariţia Pămîntului. materiale de sesizare a populaţiei privind impactul negativ a unor acţiuni ale omului 1. înveliş. ape. sol. viziunilor despre  descrierea plaiului natal după un apariţia Pămîntului. informaţii înconjurător local. lichide. cu privire la starea ecologică globală. locuri după un plan  activităţi de documentare despre propus. acţiuni de ocrotire a mediului redactarea unor texte înconjurător.  Republica Moldova. utilizînd globul  acţiuni de colectare a informaţiilor pămîntesc. ştiinţifice din surse  evaluare – concurs de afişe. 1. Achiziţionarea şi Planeta Pămînt  Prezentarea unor imagini care utilizarea în ilustrează planeta Pămînt. relief. lichidă şi gazoasă  Învelişul solid al Pămîntului: Formele de relief. Capitala Republicii  proiect tematic „Republica 1. desenelor. uscat.  Învelişurile interne şi externe ale pămîntului  Stările de agregare: solidă.  jocuri de orientare pe globul ţară.casa noastră comună!”. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . Modulul II Învelişurile Pămîntului 2.CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Modulul I 1. a ţărilor vecine etc.6. Reproducerea  Globul pămîntesc.).1.

plante de pădure. Compararea  Învelişul lichid al corpurilor pe baza Pămîntului: Apa unor criterii date. vreme. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a  Discuţii după vizionarea unor filme documentare. mărilor. a unui tabel sau a unei scheme ce reprezintă proprietăţi ale corpurilor.3. natură.  evaluare – interpretarea unei fişe de observaţii despre starea vremii / despre schimbările care se produc în natură. întrebărilor. ale unor plante.)  experienţe pentru evidenţierea caracteristicilor solului. culoare. Formularea Pămîntului: Plantele. aerului.8. animalele şi oamenii răspunsurilor (grupuri de animale. animale etc. Descrierea unor stări. referitoare la legături de hrănire între fenomenele din vieţuitoare) natură observate. întrebuinţări etc. lacurilor.  exerciţii de recunoaştere pe hartă a oceanelor. fenomene. folosind terminologia specifică. Înregistrarea datelor. în viaţa unui animal sau a unei plante etc.fenomene naturale.  lectura unui desen. informaţiilor în fişe de observaţii.2. plante. mărime. comparînd rezultatele cu propriile estimări. apei.  efectuarea măsurărilor temperaturii aerului.).  activităţi de observare a transformărilor suferite de unele corpuri pe parcursul celor patru anotimpuri (transformări ale apei. (proprietăţile apei. materialul din care este confecţionat. temperatura aerului) 2. Modulul III Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova  Flora spontană: plante de cîmpie. duritate. caracteristicilor materiale prelucrate) principale ale  Învelişul gazos al învelişurilor interne şi Pămîntului: externe ale Aerul (proprietăţile Pămîntului. Distingerea bogăţiile subsolului. tabele. artistice.  evaluare – descrierea unui corp după un anumit algoritm (formă. formele apei în natură) 2. Măsurarea cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale.7. scheme. plante de 92  exerciţii de comparare a unor corpuri de acelaşi tip. şi cele stătătoare  Învelişul viu al 2. Starea vremii pe baza unei fişe de  Apele curgătoare instrucţiuni date. 2. rîurilor.1.  exerciţii de identificare pe planşe a . aerului. tabele. stare de agregare. transparenţă. plante acvatice.6. plante decorative.  înregistrarea datelor obţinute în urma observaţiilor şi ale măsurărilor în fişa de observaţii. 3. procese.5. Moldova  Solul (proprietăţile solului. 2. 2..4.  exerciţii de completare de scheme. Efectuarea  Circuitul apei în experienţelor simple. 2. cu desene animate despre animale.

 identificarea legăturilor care se stabilesc între lumea vie şi mediul de viaţă.).  exerciţii de identificare a plantelor şi animalelor conform descrierilor propuse. 3.2. schimbarea culorii.termenilor-cheie: plante sălbatice.  dezbateri pe tema surselor de poluare a mediului înconjurător. medicinale. grădina de legume.organizarea de expoziţii cu obiecte colectate în urma excursiilor. protecţie. jurnale. 4.  studii de caz. informaţii  Descrierea plantelor şi animalelor exotice după un algoritm dat.  colectarea de informaţii în urma unei excursii. grădina zoologică. cerealele)  Lumea animală din Republica Moldova (animale sălbatice şi domestice)  Oamenii. grosimea blănii etc.  observarea şi descrierea verbală a unor plante din mediul apropiat. 4.1. lanţuri trofice etc. ierburi-arbuştiarbori.  Grădina zoologică Grădina botanică Cartea Roşie a Moldovei  Protecţia mediului în care trăiesc diverselor plante şi animale din Republica Moldova. 4.  excursii tematice. Explorarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor. via.cheie: plante-animale exotice. proiecte referitoare la lumea vegetală şi 93 . cultură – livada.  Zonele naturale. cultivate.  întocmirea unei liste cu măsuri ce pot fi întreprinse în scopul protecţiei mediului din localitatea natală.).  organizarea datelor în tabele şi realizarea unor grafice referitoare la informaţiile achiziţionate.  recunoaşterea după imagini a ocupaţiilor oamenilor în localităţile rurale şi urbane. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . Argumentarea importanţei protejării mediului înconjurător. Cartea Roşie.  evaluare . Ocupaţiile oamenilor din ţara noastră Modulul IV Protecţia mediului înconjurător  Plante şi animale exotice. Înregistrarea unor date. legături de hrănire. 3.3.  exerciţii de diferenţiere a condiţiilor favorabile şi nefavorabile pentru organismele vii.  evaluare . Descrierea relaţiilor între sistemele mediului înconjurător. expediţii. dramatizări. animale sălbatice.rezolvarea unei situaţiiproblemă.3.2. zonă naturală. animale sălbatice şi domestice.  redactarea unor reguli de comportare în mediul înconjurător. domestice. Stabilirea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat (plante spontane şi cultivate.4.  colectarea de informaţii cu referire la caracteristici şi comportamente ale plantelor şi animalelor în vederea adaptării la diferite medii (camuflajul. drumeţii.  jocuri de rol. elaborarea de referate.  activităţi în grup în scopul colectării plantelor pentru ierbare (Atenţie la plantele rare!). 3.

Experimente care să pună în evidenţă forme şi volume proprii. atlase. Se compară cantitatea de apă produsă prin transpiraţie în cazul unor frunze introduse în pungi mici de plastic. dialoguri improvizate cu animale de la Grădina Zoologică. menţinute la temperaturi diferite. prezenţa aerului. 4. documentarea unor surse ştiinţifice: enciclopedii. animale. 4. Experimente care să pună în evidenţă forme diverse şi volume proprii. Starea solidă.  comunicarea verbală. Temperatura mediului influenţează creşterea plantelor. 4.  crearea de jocuri didactice „Puzzle” în baza unor imagini ce reprezintă plante.7. 94 .realizarea unor cărţulii tematice despre plantele. una dintre frunze fiind unsă cu vaselină.5.despre plante şi animale în fişe de observaţii. Formularea de probleme pe baza acţiunilor omului (stabilizatoare. 5. Culoarea. joc didactic „Grădina Zoologică”. prin desene. 3. planşe. animalele protejate de lege şi despre măsurile de prevenire a dispariţiei unor specii. 1. Experimente (recomandate) animală din diverse zone ale Pămîntului. permeabilitatea. Starea lichidă. Boabe de fasole puse în vase cu vată umedă. Eliminarea apei prin transpiraţie este vizibilă într-o zi caldă. a apei în sol 2. perturbatoare) asupra mediului înconjurător. Starea gazoasă. Analiza consecinţelor activităţii omului asupra mediului ambiant cu elucidarea măsurilor de remediere. colaje a importanţei plantelor şi animalelor pentru viaţa oamenilor. 4. Însuşirile solului. Experimente care să pună în evidenţă lipsa formei şi volumului propriu. Transpiraţia plantelor.  vizionarea de emisiuni. Determinarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor. 6. Comunicarea rezultatelor în urma observaţiilor asupra relaţiilor unui sistem. 4.6.4.  evaluare .

pielea  Scheletul şi muşchii 95  Activităţi de observare directă asupra corpului uman. 1.  evaluare – elaborarea unui proiect de grup (obiceiurile poporului nostru. vîrstă.  discuţii cu referire la drepturile şi responsabilităţile copiilor.  jocul „ Contraziceri” (confirmarea sau contrazicerea unei afirmaţii la temă). igienă. Comunicarea diverselor observaţii asupra locuitorilor ţării noastre. Documentarea din diverse surse informaţionale (reviste.  colectarea informaţiilor.cheie: organ. naţionalitate. port. organe de simţ. imaginilor despre viaţa oamenilor în trecutul îndepărtat. nasul. 1. populaţie. naţiune. 1. toţi oamenii ar fi identici etc.  exerciţii de identificare a caracteristicilor comune fiinţelor umane. organe interne.CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi Modulul I Omul pe Pămînt  Viziuni (ştiinţifică şi religioasă) despre originea omului  Populaţia Pămîntului (rasele umane)  Populaţia Republicii Moldova Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)  Discuţii despre cele două concepţii ale apariţiei şi evoluţiei omului pe Pămînt. urechile.  descrierea verbală a organismului uman.  dialoguri în baza unor situaţii reale sau imaginare la subiect.realizarea unui colaj „Banda timpului”.5. Evidenţierea trăsăturilor distinctive ale corpurilor vii.3.  activităţi de comparare a oamenilor după anumite repere (înfăţişare. Modulul II Omul . credinţă. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: evoluţie. Descrierea prin enunţuri simple a viziunilor despre apariţia omului pe Pămînt. rasă. Organele de simţ .1. limbă.  activităţi de observare dirijată a unor distincţii ale corpurilor vii.2. 1.). 1. obiceiuri.  evaluare . ocupaţiile oamenilor de la sate/oraşe etc. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor .ochii.4.fiinţă biologică 2. limba.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţiiproblemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar întoarce timpul înapoi.1.  Corpul uman  Creierul. emisiuni TV) cu referire la populaţia globului şi a Republicii Moldova. enciclopedii. ocupaţii).  jocuri didactice pentru .

fiinţă raţională şi socială  Atenţia. 2.3.  activităţi de rezolvare a unor situaţii de problemă.     Ţinuta corectă Organele interne (inima..  exerciţii de descriere a diferitelor corpuri. folosind cele cinci simţuri. nevăzători etc.  formularea de reguli cu referire la igiena alimentaţiei şi respectarea acestora. stomacul) Dinţii şi igiena dentară Nutriţia organismului uman Etapele de viaţă ale omului 3. activităţilor efectuate.  stabilirea corespondenţei dintre organele omului şi funcţiile acestora.  Exerciţii de aplicare a memoriei.  stabilirea unor reguli pentru respectarea poziţiei corecte în timpul cititului.  activităţi de prezentare a unor reţete culinare sănătoase. somnului. Valorificarea factorilor de mediu favorabili menţinerii stării de sănătate. Procesele de 96 conştientizarea importanţei simţurilor pentru om.  iniţierea discuţiilor despre oamenii cu probleme senzoriale (surzi. de mulaje a componentelor organismului uman. 2. de imagini. gîndirii. 2.  exerciţii de stabilire a corespondenţelor între organele de simţ şi funcţiile acestora.  efectuarea diverselor aplicaţii pentru înţelegerea funcţiilor organelor interne ale omului.5.elaborarea unui proiect de grup „Sănătatea corpului meu”. imaginaţiei . 2. 2. Relevarea importanţei vitale a organelor (de simţ. scrierii. mersului etc. piele etc.  jocuri didactice de punere în valoare a regulilor de igienă personală.4.  stabilirea unor lanţuri asociative pentru diferite cuvinte (ochi. etape de viaţă.1. Adoptarea de reguli şi respectarea acestora pentru menţinerea şi dezvoltarea unui corp armonios.). Analiza legăturii dintre principalele organe ale corpului uman şi funcţiile acestuia.6.  exerciţii de completare a tabelelor.nutriţie. interne) pentru om. 2. urechi.7.2. pe mulaje a organelor interne ale omului.  exerciţii de formulare a întrebărilor la tema propusă. schemelor în urma observărilor.  activităţi de identificare pe planşe. plămînii.  evaluare . Formularea unor concluzii în urma observaţiilor efectuate. Achiziţionarea şi utilizarea în Modulul III Omul . Explorarea pe bază de planşe.). nas.

gîndirea. adulţii. Analiza diverselor modele de comportament în diverse relaţii: cu colegii.  susţinerea dialogurilor despre regulile de comportare în public. emoţie. Terra.  reprezentarea prin cercuri concentrice a apartenenţei omului la familie. sentimentele Hrana spirituală (literatura. Însuşirile personalităţii Emoţiile. Univers. animalele şi omul)  Lumea – planeta Pămînt  Lumea – Universul 97  Discuţii despre locul fiinţei umane în lume. gîndirea. 4.  exerciţii de autoobservare.2. comunicare. localitatea natală. învăţătorii. Stabilirea de legături între procesele de cunoaştere (memoria. Meserii în procesul de cunoaştere. 3.  activităţi de stabilire a drepturilor şi îndatoririlor unui elev. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . 3. colegiale.  exerciţii de dezvoltare a diverselor procese de cunoaştere. coleg. informaţii pe baza unor scheme.  jocuri de rol. 3. gîndire. dramatizări. Realizarea de conexiuni între conceptele lanţului     cunoaştere: memoria.  evaluare .6. hrană spirituală. .  activităţi de observare a diverselor comportamente ale oamenilor. 3. fiinţă superioară. meşteşugăritul). curajului de a interveni în timpul discuţiilor.  activităţi de identificare a unor evenimente. de colaborare) Personalitatea. pictura. sentiment.  discuţii despre importanţa proceselor de cunoaştere pentru viaţa omului. imaginaţia).comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: atenţie.  evaluare .  activităţi de rezolvare a situaţiilor de problemă. Culegerea unor date despre personalităţile de cultură din Republica Moldova. studii de caz. Realizarea de conexiuni între calităţile personale şi faptele personale. ţară. tabele. imaginaţie. părinţii.  activităţi în grup în scopul dezvoltării cooperării. imaginaţia Relaţiile interpersonale (de rudenie. schimbări din viaţa omului. Emiterea viziunilor proprii în legătură cu diverse situaţii din viaţa cotidiană cu referire la relaţiile dintre oameni. Modulul IV Eu şi lumea  Lumea – mediul în care trăiesc (localitatea natală)  Lumea vie (plantele.5. teatrul.4. prieten.ciorchinele cuvîntului „lume”. 3.  interpretarea unor date.2.analiza şi identificarea căilor de soluţionare a unei situaţii-problemă cu referire la relaţiile interpersonale. memorie.cheie: mediu ambiant. stimei reciproce. familie. personalitate. de prietenie.3. armonie. arhitectura. 4.1.

5. Un nas înfundat (răcit) face dificilă detectarea prin gust. umflînd un balon. 3. 4. familie. Reflexul pupilei: Se acoperă un ochi şi se priveşte cu celălalt o sursă de lumină puternică.  elaborarea unor proiecte.  definirea noţiunilor: mediu. Univers. Cît de precisă este detectarea direcţiei sunetelor? Cum depinde precizia de distanţele dintre sursă şi receptor? Dar dacă se acoperă o ureche? 98 . date selectate din diverse surse de informaţii cu referire la poluarea mediul înconjurător. Interpretarea unor informaţii. 4. planetă. 2. se descoperă primul ochi şi se compară dimensiunile pupilelor. mese rotunde).  stabilirea (prin jocuri. 4. Investigarea diferitor cauze şi consecinţe ale impactului ecologic.  completarea unor enunţuri eliptice. Capacitate (volum) pulmonar: Elevii suflă tot aerul din plămîni. 4.  jocul „Inventatorul”.  evaluare . referate vizînd sursele de poluare a diferitor medii şi a consecinţelor acestora.  activităţi de identificare a legăturilor care se stabilesc între om şi lumea înconjurătoare. Descrierea progresului tehnicoştiinţific în baza informaţiilor selectate. Mirosul se dovedeşte important în a ajuta gustul la identificarea alimentelor. 4. Alimente fără gust: Bucăţele de pară şi de măr.ierarhic: eu – familia – societatea – Pămîntul – Universul. lumea vie. dramatizări) unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător.identificarea unor acţiuni malefice ale omului în natură şi măsurilor de stopare ale acestora. Dacă totuşi elevul detectează diferenţa.   Lumea ştiinţei şi tehnicii Trăim aceeaşi viaţă cu natura  activităţi de selectare a informaţiilor despre progresul tehnico-ştiinţific.  evaluare . 4. Auzul ajută la orientarea în spaţiu: Un elev legat la ochi se întoarce spre diferite surse sonore care emit succesiv din diferite locuri. apoi măsoară volumul balonului prin scufundare într-un vas cu apă.  vizionarea unui film despre Univers. Se măsoară şi volumul pulmonar la respiraţie liniştită.  activităţi de generalizare a cunoştinţelor obţinute în cadrul orelor de Ştiinţe (victorine. dezbateri.6.7. După acomodare.4. Experimente (recomandate) 1.realizarea unui afiş : „Eu şi Lumea”. concursuri.3. discuţii. Identificarea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat. daţi-i să miroasă pară în timp ce mănîncă măr.  organizarea excursiilor în scopul identificării surselor de poluare. Efectuarea unor generalizări în baza cunoştinţelor obţinute. Un elev legat la ochi şi nasul acoperit nu deosebeşte după gust mărul de pară.

a băştinaşilor şi a popoarelor vecine şi. în raport cu capacităţile lui individuale şi particularităţile lui de vîrstă. ghiduri ale profesorului. capacităţi. personalităţi istorice. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.modificările din planurile de învăţămînt. Modernizarea Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a s-a efectuat din următoarele perspective: . ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE SOCIOUMANĂ ISTORIE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul document reflectă necesitatea de a forma elevilor din clasa a IV-a unele reprezentări generale despre istoria familiei. includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor tematice cu un potenţial valoric.observaţiile şi recomandările experţilor. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia. localităţii. a popoarelor lumii.activ şi responsabil. adecvat cerinţelor unei societăţi democratice.studierea trecutului istoric. caiete ale elevului. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. pornind de la istoria locală. care să-i permită să îndeplinească sarcini elementare din viaţa reală. materiale auxiliare. În al doilea caz. obiceiuri şi tradiţii din istoria. pornind de la studierea şi analiza unor 99 . . . privind cu ambii ochi sau cu un singur ochi.orientarea elevului la formarea de competenţe integratoare. simboluri etc. orientarea elevilor la formarea competenţelor generale. prin educaţia istorică în şcoala rpimară ne propunem să contribuim la formarea interesului elevilor pentru trecut. activităţii unor personalităţi şi valorilor culturale create de către om pe parcursul timpului.abordarea valorică şi comportamentală. care include aspecte legate de introducere în istorie (noţiune şi semnificaţie. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. valori naţionale şi general umane. este diminuată precizia detectării distanţelor (numărul de paşi pînă la obiect). experienţele curriculum-ului anterior şi noile realizări în domeniul ştiinţelor educaţionale. profesorilor şi persoanelor interesate de modernizarea curriculum-ului şcolar. în special. .axarea pe elev.). Astfel. Europei în baza evenimentelor remarcabile. izvoare. în general. resurse On-line etc.realizarea legăturii interdisciplinare.5. pornind de la formarea la elevi a unor cunoştinţe. Vederea ajută la estimarea distanţelor: Experiment analog. În alcătuirea Curriculumului actual la disciplina Istorie pentru clasele primare s-au luat în consideraţie următoarele aspecte: .asigurarea posibilităţii de utilizare a materialelor auxiliarele existente (manuale. Vederea ajută la menţinerea echilibrului: Închideţi ochii şi încercaţi să staţi în echilibru pe un picior sau să vă rotiţi şi comparaţi capacitatea de păstrare a echilibrului corpului cu aceea cînd ochii sînt deschişi. . .). . capacităţi şi atitudini generale despre istorie. . spre cea naţională şi europeană. 6. Elevul fiind înzestrat cu competenţe esenţiale. Scopul principal al cursului de istorie pentru clasa a IV-a este de a contribui la educarea cunoştinţelor istorice primare şi la formarea abilităţilor cetăţeanului democratic . la modelul axat pe competenţe.rolul istoriei la formarea competenţelor generale pentru învăţămîntul primar. Actualul Curriculum a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective. neamului românesc. Pentru clasa a IV-a se propune un curs propedeutic întitulat Istorie.

Într-o societate cu o democraţie reală este necesară o polemică ştiinţifică. musulman. respectul faţă de trecut. faţă de alte popoare şi culturi. Totodată elevii trebuie să înţeleagă şi aprecieze rolul şi semnificaţia celorlalte popoare. economică. socială şi religioasă.păgîn.). apartenenţă etnică (majoritate naţionalăminoritate etnică). de a prezenta evenimentele. precum şi alte particularităţi necesare unor cetăţeni democratici activi şi responsabili. Nu pot fi evitate. falsificarea ideologică şi manipularea istoriei sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale unei societăţi democratice. Conţinutul Curriculumului atrage atenţia la dimensiunile istoriei (viaţa politică. Învăţămîntul istoric. iar analiza evenimentelor istorice dezvoltă capacitatea de interpretare a diferitor situaţii cu caracter istoric. Misiunea istoriei ca disciplină şcolară este orientată prioritar spre înţelegerea trecutului propriului popor şi a diversităţii tradiţiilor culturale şi istorice ale popoarelor lumii pentru a înlătura prejudecăţile şi a încuraja toleranţa între oameni. apartenenţă religioasă (creştin . analiza. contradicţii etc. de a da interpretări ale trecutului. 100 . religios. are sarcina să asigure realizarea obiectivelor şi standardelor educaţionale contemporane. Elevii au responsabilitatea de a învăţa experienţele care să le permită să-şi demonstreze progresul în cunoştinţe. deoarece anume pe calea cercetării şi educaţiei istorice se poate însuşi apartenenţa la o anumită identitate etnică şi culturală a fiecărui cetăţean. în înţelegerea istoriei şi în interpretarea sensului trecutului. Astfel. evaluarea etc. Curriculumul actual la istorie include cadrul cronologic şi spaţial. sistematizarea. să formuleze şi să răspundă corect la întrebări despre trecut etc. comparaţia. să însuşească metodele de investigaţie istorică (colectarea. selecta şi organiza informaţia istorică. Istoria îi permite elevului să-şi mărească entuziasmul pentru utilizarea trecutului istoric prin dezvoltarea abilităţilor de a investiga şi lucra cu sursele istorice de diverse categorii şi tipuri. orientarea în spaţiul cronologic ajută elevii să înţeleagă şi să aprecieze schimbările istorice. tehnologică şi ştiinţifică. medievală. Istoria are menirea de a-i învăţa pe elevi să aprecieze rolul şi semnificaţia surselor istorice în procesul de cercetare. sexuală etc. de a găsi. modului de viaţă a poporului şi ţării de origine în comparaţie cu alte popoare ale lumii. xenofobia sau antisemitismul. selectarea. indiferent de originea lor etnică. diversitatea lumii din perspectivă culturală. cu cercetarea şi predarea istorie. să examineze cauzele şi consecinţele lor. Lecţiile de istorie trebuie să educe elevii şi să-i ofere generaţiei tinere noi idei şi în acelaşi timp să combată apariţia şi dezvoltarea conflictelor. interpretarea obiectivă a faptelor şi evenimentelor istorice etc. Aşadar. credinţelor. etnic. excluzînd astfel ura rasială. apartenenţă socială (sărac-bogat). de exemplu apartenenţă de gen (bărbat-femeie). ideologice sau oricare ar fi acestea.). Învăţămîntului istoric are o legătură directă cu patrimoniul cultural. cultural. Istoria îi ajută pe elevi să înţeleagă mai bine locul şi rolul ideilor. religioase. însă aceasta trebuie atent şi echilibrat prezentată îndeosebi în cadrul procesului educaţional. apartenenţa lor religioasă. ţinînd cont de faptul că Historia est magistra vitae. Însuşirea terminologiei istorice.) şi evoluţiei omului din diferite perspective: social. Disciplina istorică are menirea de a fi un instrument al educaţiei democratice şi nu al dezbinării societăţii pe criterii etnice. educaţia istorică trebuie să reprezinte unul din cele mai importante şi actuale subiecte şcolare care conduce la cunoaşterea trecutului şi moştenirii culturale şi contribuie la formarea cetăţeanului democratic. fenomenele istorice şi de a da explicaţii istorice echilibrate şi bine argumentate. prin intermediul istoriei putem forma apartenenţa la o anumită identitate şi moştenire culturală. artei. culturală şi estetică etc. localităţii de baştină şi din istoria neamului românesc în interacţiune cu popoarele vecine. de rînd cu celelalte obiecte şcolare. Dar. Curriculumul la istorie include aceste dimensiuni şi totodată urmăreşte evoluţia societăţii în baza perioadelor istorice: antică.). Astfel. predarea istoriei trebuie să aibă la bază ideea de reconciliere şi toleranţă între popoare. evenimentele din trecut cu caracter negativ (războaie. deoarece din ele se trag concluzii pentru viitor. budist etc.evenimente din istoria familiei. în cadrul educaţiei istorice. Ţinînd cont de vîrsta elevilor şi accesibilitatea informaţiei. modernă şi contemporană.

CONŢINUTURI. plasa evenimente din trecutul familiei. 4. 7. elementare din istoria românilor. 5. de unităţi de Aria Clasa conţinut curriculară Ştiinţe socioumanistice IV 21 Statutul disciplinei Obligatorie Nr. 3. “mai istoria românilor. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric. 3. 2. Descrierea situaţiilor. • utilizarea literaturii suplimentare Valorificarea surselor istorice orale. 2. Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate. Exemple de activităţi de învăţare şi evaluare Însuşirea şi recunoaşterea • Exerciţii de descriere a activităţii omului în termenilor istorici de bază din istorie. unelte. pentru a demonstra ataşarea omului Caracterizarea personalităţilor de diferite locuri. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice. Administrarea disciplinei Istorie Nr. în special. comunităţii. istoric din două surse diferite. faptelor şi proceselor istorice. modificări în modul de viaţă al comunicare. 6. după cum urmează. • exerciţii de citire şi utilizare a hărţilor istorice. Descrierea datelor şi evenimentelor obiceiuri). ţării etc. 1. • exerciţii de însuşire şi alcătuire a unor segmente de axă cronologică pe care vor Orientarea în spaţiul istoric. desen). localităţi. în total 34 ore. • exerciţii de alcătuirea a portretului unei Prezentarea rezultatelor unor personalităţi istorice (prin povestire. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP Structura şi conţinutul Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a sînt concepute pentru un an de studii. • alcătuirea unui desen despre schimbările Selectarea diferitelor tipuri de intervenite în viaţa proprie şi a membrilor informaţii despre un eveniment familiei. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE Nr. fapte şi remarcabile din istoria spaţiului evenimente din istoria localităţii natale. localităţii. locuinţe. nou” (de exemplu: ocupaţii. • realizarea unui interviu/reportaj cu oamenii care au participat la evenimentele istorice din localitate. cîte o oră pe săptămînă. vers. (dicţionare şi enciclopedii pentru copii) în descrierea vieţii cotidiene a oamenilor din diverse epoci istorice. 4. 101 Subcompetenţe . oamenilor din localitatea natală. Formarea comportamentelor şi valorilor-naţionale. utilizînd hărţi istorice simple.de ore pe an 34 SUBCOMPETENŢE. utilizînd termenii “mai vechi”. românesc..COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. 5.

biserică. universitate. Cetăţi – centre de apărare 16..localitate. comunitate. 3. strateg . alţii. geto-daci. Stemă. comunitate. strămoşeşti . datini şi tradiţii . 15.izvoare istorice (scrise şi nescrise). mănăstire. Columna lui Traian – mărturie a . integrare 17. domni. 5. Obiceiuri. 19. Europa – comunitate a popoarelor libere şi democratice 14. Sugestii de conţinuturi Unităţi de conţinuturi Termeni şi concepte de bază Istoria ne învaţă Izvoarele istorice . scaun şi diplomat domnesc. datini.Chr. Ioan Cuza . libertate.monument. domn al Moldovei 11.familie. stat. provincie. alimentaţia şi . trecutului istoric 8. sfat domnesc. Mircea cel Bătrîn şi Alexandru . genealogie. 2. noi. Dimitrie Cantemir . viteji regi ai geto-dacilor 7. Republica Moldova – stat independent şi democratic . a Chr. neam. Constituţie. 18. an. sărbători. iscusiţi . civilizaţie. tratat. literatură. vestimentaţia oamenilor în istorie .educaţie. Burebista şi Decebal – cei mai . autoritate. ţară. imperiu. Valori şi tradiţii în istorie . III.independenţă. Viaţa copiilor în istorie Nr.. principat.cetate.obicei. societate. Localitatea mea . participare în pregătirea unei expoziţii „Tradiţii şi obiceiuri ale familiei. cnezat. vestimentaţie şi port naţional. Biserici şi mănăstiri – locaşuri .cronologie. vecini. romani. ţară. . secol.unire. cetate (davă).sultan.diplomaţie. Ştefan cel Mare şi Sfînt – renumit Basarabi. realizarea unor reflecţii despre o vizită la muzeu sau excursii pe locurile istorice din localitate. drapel.voievod.ostatic. Neamul (poporul. Locul familiei în istorie p. monument de cultură. independenţă. filosofie. ştiinţa. mileniu. secvenţe de filmul istoric sau a unei povestiri cu conţinut istoric. 20. Al. oamenilor din localitate”. prezentarea unei comunicări succinte în baza unui tablou.democraţie. sfinte europeană. . 1.• • • • • Exemple de competenţe finale: Organizarea şi implicarea persoanelor cu care comunică în jocuri didactice cu utilizarea axei cronologice şi hărţii istorice. Imn. 12. arta şi literatura .unificator şi reformator al Ţărilor Române . 10.strămoş. 11. Fapte şi personalităţi istorice 6. otoman. Timpul şi spaţiul în istorie . 4. II. voievodat. 102 . 13.casă. cneaz. artă. tradiţie. naţiunea) nostru. Muşatini.istorie.unificare. trădare. alcătuirea şi prezentarea în colaborare cu cei apropiaţi a arborelui familiei din care face parte. neatîrnare. rege. Şcoala. dinastie. Locuinţa. I. cel Bun – strategi şi diplomaţi 9. Mihai Viteazul – unificator. ştiinţă.domn şi cărturar . deceniu.

Vecinii noştri 4. 6.. 7.. Jocurile copiilor în diverse epoci istorice 5. Tradiţii şi obiceiuri în localitatea de baştină 8. Sugestii pentru activităţi de sinteză* 1. Unele din ele pot fi organizate integrat cu alte discipline de studiu sau ore de dirigenţie. precum şi activităţi în comunitate contribuind la formarea competenţelor generale.. Monumentele istorice povestesc. Oamenii cu care ne mîndrim în sat.. Nu toate subiectele pentru activităţile de sinteză sînt obligatorii. 9. timp liber. 103 . Pagini din istoria localităţii 2. precum şi cu celelalte obiecte de studiu. Mi-ar plăcea să locuiesc în epoca.. responsabilită. Republica Moldova – stat european * Lecţiile de sinteză reprezintă elemente de legătură între unităţile de conţinuturi studiate.drepturi. raion. republică etc. Familia mea în istorie 3. educaţie. jocuri.

EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul curriculum constituie documentul normativ al disciplinei şcolare Educaţia moral-spirituală (EMS) pentru clasele I-a – a IV-a. adică conştientizarea sensului vieţii – autoperfecţionarea propriei fiinţe (expresia morală) şi formarea unei personalităţi desăvîrşite (expresia spirituală).se bazează pe valorile general–umane descoperite şi verificate de practica milenară. spirit de cooperare. Implementarea acestor valori va contribui la sporirea motivaţiei şi interesului pentru învăţare. cu mediul înconjurător. cunoaşterea/promovarea patrimoniului cultural al poporului şi deschiderea spre alte culturi. achiziţionate / cunoscute la studierea celorlalte discipline şcolare. utilizării cunoştinţelor şi capacităţilor dobîndite în viaţa reală. 104 .are drept obiectiv major studiul valorilor autentice. încredere în virtuţi. deoarece totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit. dreptate. pace. a căror realitate nu poate fi pusă la îndoială. a şti să fii în scopul sporirii motivaţiei pentru învăţare a elevilor. În cadrul orelor de EMS. formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive. formarea şi dezvoltarea unor comportamente adecvate. Disciplina şcolară EMS se axează pe toate valorile morale. precum şi pentru ceilalţi profesori. capacităţi şi atitudini moral-spirituale. valori etice şi spirituale ce se cer cunoscute şi respectate pentru orientarea eficientă în viaţa socială. în perspectiva formării unei viziuni inter. motivaţională. Implementarea acestor valori va contribui la stabilirea unei coerenţe necesare între conţinutul educaţiei şi mediul socio–cultural. caracter epistemologic se bazează pe gnoseologie care studiază procesul cunoaşterii aşa cum se desfăşoară în cadrul ştiinţei. caracter sistemic . ale căror componente sînt reciproc condiţionate şi avînd drept obiectiv major pregătirea copilului pentru a aprecia şi promova valorile general-umane şi naţionale. care se condiţionează reciproc. practicarea unui stil de viaţă de calitate. bine. spirituale. Reuşita implementării disciplinei Educaţia moral-spirituală s-ar traduce prin: a fi conştient motivat şi activ pentru promovarea valorilor general–umane: adevăr. comportamente/ competenţe şi cunoştinţe cu privire la semnificaţia unor concepte şi norme din sfera valorilor umane. bunătate.  Administrarea disciplinei Pentru clasele primare este prevăzută 1 oră / săptămînă în componenta invariablă a planului de învăţămînt. asigurînd o treaptă finală. Accent se va pune pe dimensiunea afectivă. deoarece exprimă raporturile esenţiale şi generale între conştiinţa şi conduita moral–spirituală. alcătuind un ansamblu unitar. integrativ de cunoştinţe. sociale etc.se exprimă printr-un sistem de categorii. priceperi şi deprinderi moral-spirituale. constituind un ansamblu unitar. Conştiinţa moral-spiritulă a elevilor va fi demonstrată de atitudini. credinţă. caracter axiologic . norme. de integrare şi adaptare socială. cadrele didactice vor orienta demersul educaţional al elevilor în perspectiva conştientizării conexiunilor între: a şti. asigurînd o treaptă finală. înţelepciune.totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit. patriotism. a şti să faci. integrativ de cunoştinţe. între componentele conţinutului educaţiei moral–spirituale. caracter algoritmic . caracter teleologic . Scopul Educaţiei moral-spirituale este formarea conştiinţei moral–spirituale în anii de şcolaritate. atitudinală şi cea socială a educaţiei. Curriculumul este un instrument util atît pentru cadrele didactice care predau disciplina EMS. toleranţă. autonome care să armonizeze relaţia cu sine şi ceilalţi. artistice. reguli. estetice. caracter obiectiv .şi transdisciplinare.fiecare element al conţinutului educaţiei moral– spirituale este corelat cu celelalte. Conţinutul acestui curriculum are: caracter legic. materializarea experienţei specifice vîrstei prin accentuarea dimensiunii afectivatitudinale.

copii.Exerciţii de autoevaluare . Drepturile şi îndatoririle . denumirea temei. prezenţa sau lipsa strategiilor metodologice etc.Recunoaşterea unor Activităţi de învăţare/evaluare . Activităţi de învăţare/evaluare 1. COMPETENŢE SPECIFICE • Utilizarea conceptelor specifice valorilor moral-spirituale pentru cunoaşterea şi respectarea tradiţiilor naţionale. SUBCOMPETENŢE.dialog despre sărbătorilor 8.recunoaşterea sărbătorilor calendaristice şi de familie.completarea Agendei Faptelor Bune. Reguli şi norme din sfera a caracteristicilor valorilor moral-spirituale.exemplul. .exerciţii de recunoaştere 3. în perspectiva extinderii aspectul funcţional–aplicativ al conţinutului educativ moral–spiritual.dialog despre sărbătorile 7.demonstrarea respectului faţă de părinţi şi cei apropiaţi. • Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil adecvat unei lumi in schimbare. comunităţii. 2. .jocul creativ. .În funcţie de condiţiile concrete – nivelul de pregătire al învăţătorului. .Jocuri de autocunoaştere ale personajelor din poveşti. • Aplicarea normelor din sfera valorilor umane in stabilirea relaţiilor interpersonale pozitive. 5. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Conţinuturi Competenţe specifice . – pedagogul poate schimba ordinea anumitor subiecte din curriculumul dat. 6. copilului. social şi cel natural. experienţa agenţilor educaţionali (învăţător.studii de caz. . . CONŢINUTURI.memorarea versurilor cu conţinut educativ. Trăsături moral-spirituale ale 105 Competenţe specifice . poporului: obiceiuri.recunoaşterea semnificaţiei unor norme din sfera valorilor moral-spirituale. • Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii. . Calităţile unui copil. . normelor de convieţuire în societate. experienţei religioase. tradiţii.argumentarea atitudinii de respect şi mîndrie faţă de sărbătorile familiale şi naţionale. Patrimoniul spiritual al calendaristice şi de familie.autoevaluarea comportamentului propriu în mediul familial. . .jocul de rol.portofolii individuale. persoanei. pentru realizarea unui schimb de opinii referitor la calităţile/trăsăturile de caracter ale personajelor din poveşti. de mare importanţă pentru contingentul concret de elevi etc. în baza imaginilor. . părinţi).Cooperarea cu ceilalţi. Activităţi în beneficul de Crăciun şi Sfintele Paşti. Prezentul curriculum permite să se elaboreze seturi didactice alternative. Eu şi familia mea. . . CLASA a II-a Conţinuturi 1. . Calităţile/trăsăturile de caracter .acţiuni de interes comunitar. Sărbători familiale şi naţionale. . 4. poate completa conţinutul cu teme noi.

folclorice. Crăciunul în familie. . .studiu de caz: stabilirea calităţilor personajelor din texte literare sau ale unor persoane reale. . 7. . . 12.investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice. localurile culturale. 4. . elev -matur. elev .valoare spirituală. Dragostea faţă de cei din jur.discuţii la tema momentelor principale din viaţa lui Iisus Hristos.exprimarea în cuvinte proprii a poveţelor lui Iisus Hristos. .jocul creativ. lăcaşurile sfinte. 2. 6. Aplicarea învăţăturilor Bibliei în viaţa de zi cu zi: 106 Activităţi de învăţare/evaluare . Sfintele Paşti.portofolii individuale. .explicarea moralei textelor biblice/literare în raport cu situaţiile din viaţă. 3. 11. Valori centrale ale religiei creştine: . biblice. arta populară. . .joc creativ. Competenţe specifice .studiu de caz la tema relaţiilor: elev . Cartea .Libertatea .identificarea valorilor naţionale proprii neamului nostru.investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice.concepte din sfera valorilor moral-spirituale în contexte diferite. CLASA a III-a Conţinuturi 1. Crăciunul.exerciţii de elaborare a unui . Motive folclorice. .Dragostea . 9. Poveţele lui Iisus Hristos.Identificarea situaţiilor din cotidian din perspectiva valorilor moral-spirituale. .acţiuni de interes comunitar. . dragostea faţă de altul. . 5.părinte.analiza situaţiilor de viaţă reale şi imaginare conform normelor din sfera valorilor moral-spirituale.exerciţii de descriere a tradiţiilor sărbătorilor de Crăciun şi Paşti. . a comportamentului prin raportare la exemplele învăţate. .participarea la pregătirea şi desfăşurarea sărbătorilor de familie şi calendaristice. . 10. Valorile culturale ale neamului – tezaur spiritual.Realizarea unui proiect la tema obiceiurilor strămoşeşti păstrate în localitate. arta populară.Dreptatea .povestiri orale.acţiuni de interes comunitar.memorarea unor versuri cu conţinut educativ. . . Sărbătoarea Paştelui în familie şi în comunitate. Pildele biblice. persoanei. 8. Dragostea faţă de Patrie. .portofolii individuale. Dragostea faţă de părinţi. 4. . 2. Crăciunul în comunitate. Frumuseţea naturii. . dreptatea. .asumarea răspunderii pentru casa părintească. . adevărul.acceptarea noţiunii de valoare moral-spirituală în texte artistice. artistice specifice vieţii moral-spirituale. elev -învăţător.completarea Agendei Faptelor Bune. 5. scripturale.identificarea în textele citite a valorilor centrale creştine: libertate.Adevărul 3. Frumeseţea prieteniei. naţionale.elev.

Competenţe specifice . 7. 6. . animale. .acţiuni de inters comunitar. 2.atitudinea corectă a copilului în familie. Universul copilăriei: familie. cotidiene. . .discuţii libere. Sărbători naţionale. 5. mediu.asumarea propriei răspunderi faţă de acţiunile proprii şi faţă de cele ale grupului de apartenenţă. . . .întîlniri ale elevilor cu reprezentanţi ai comunităţii locale. 4.elaborarea unui text de autoanaliză cu oportunităţi de îmbunătăţire a calităţilor şi faptelor personale. Tradiţii şi obiceiuri locale.argumentarea semnificaţiei şi respectului faţă de normele din sfera valorilor moralspirituale. 3.exerciţiu de stabilire a corespondenţelor dintre calităţile morale şi modul de comportament. Dezvotarea de activităţi în beneficul comunităţii. culturii etc. Religia creştină ortodoxă – religia oficială a Republicii Moldova. . Activităţi de învăţare/evaluare . în contexte noi. . . Valori personale şi valori naţionale.stabilirea corespondenţelor între calităţile personale şi faptele personale. a noţiunilor specifice valorilor moral-spirituale. . şcoală.completarea Agendei Faptelor Bune.atitudini faţă de plante. .proiect pe tema posibilităţilor de soluţionare a a unei probleme din domeniul mediului ambiant. comunitate. artistice. a unor situaţii din sfera valorilor moralspirituale.participarea la soluţionaea problemelor ce privesc propria dezvolare. . faţă de prieteni. .atitudini de compasiune morala textelor biblice. ..analizarea.Utilizarea.realizarea de mini proiecte.miniproiecte de acţiune moral-spirituală. . faţă de copii cu handicap.acţiuni de inters comunitar.analiza personajului/persoanei după trăsături fizice şi morale (portretul fizic şi moral). . . Esenţa şi semnificaţia valorilor moral-spirituale.studiu de caz despre variante de reacţionare în contexte concrete. . CLASA a IV-a Conţinuturi 1.discuţii în grup în baza textelor şi imaginilor despre tezaurul cultural naţional.reacţionarea adecvată la . text scurt de caracterizare a acţiunilor într-o situaţie concretă.completarea Agendei Faptelor Bune.argumentarea valorilor învăţămintelor biblice. . prin lucru în echipă. la şcoală.elaborarea unor rebusuri tematice.jurnalul personal: impresii notate în timpul orelor. .joc creativ. . . . ARIA CURRICULARĂ ARTE 107 .

constituie un document reglator la disciplina Educaţie muzicală şi concretizează acea arie de acţiuni spre care tinde şcoala prin ansamblul demersurilor sale educative. ghiduri etc. de aceea temele nu vor fi reformulate. perseverenţi. familiarizarea cu conţinutul cîntecelor şi apoi povestirea textelor 108 . abordarea interdisciplinară în studiul muzicii. Actualul Curriculum şcolar ia în consideraţie tendinţele moderne ale dezvoltării curriculare pe plan internaţional. pe realizarea acestor elemente de noutate. disciplinaţi. generoşi. ţinutul natal. curriculară unităţilor de conţinuturi pe clase Arte I 1 II 4 III 3 IV 1 Nr. cu o aleasă sensibilitate pentru valorile etice şi spirituale. ca o consecinţă a racordării educaţiei muzicale la standardele europene şi la vechile tradiţii naţionale. Prevederile acestui obiectiv sînt luate în seamă şi dezvoltate numai în ultima vreme. să-şi iubească familia. armonios. Strategiile didactice la Educaţia muzicală se vor axa. semestrului). valorificarea la nivel superior a valenţelor formative ale muzicii. autorii de manuale. Beneficiarii actualului Curriculum sînt elevii claselor I-a – a IV-a din învăţămîntul primar. corecţi. omise sau înlocuite cu altele. Statutul disciplinei Obligatorie Administrarea disciplinei Aria Clasa Nr. Educaţia muzicală îi influenţează pozitiv şi sub aspect intelectual. principiile şi orientările conţinute în Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova. Perceperea clară a materiei. Educaţia muzicală desfăşurată la treapta primară dezvoltă gustul pentru frumos şi sensibilitate a copiilor. natura înconjurătoare.EDUCAŢIE MUZICALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI La baza prezentei variante de Curriculum sînt puse prevederile Legii învăţămîntului. fundamentarea educaţiei muzicale pe formarea competenţelor muzicale ale elevilor (şi nu pe obiective). trimestrului. Se pot opera modificări doar în ceea ce priveşte materialul (repertoriul) muzical pentru interpretare şi audiţie. Putem menţiona cîteva elemente de noutate integrate în Curriculum: centrarea procesului educaţional pe elev. a unor trăiri şi sentimente. contribuind la creşterea unui „suflet frumos”. tematismul constituind o “busolă” de orientare în desfăşurarea procesului de predare / însuşire a artei muzicale. Conţinutul de idei al cîntecelor influenţează pozitiv procesul de formare a caracterului copiilor. cu implicaţii directe în declanşarea unor stări.34 de ore. materia de studiu este structurată după principiul tematic (teme generale ale anului. Pentru profesorii de muzică. de ore pe an 34 34 34 34 Metodicile europene şi româneşti anterioare recunoşteau muzica drept o artă a sufletului şi intelectului şi îşi propuneau să o trateze sub dublul ei aspect: de artă şi ştiinţă. pentru care se prevede cîte o oră pe săptămînă. Cîntecele şi jocurile îi fac pe copii veseli. buni. ci şi mai ales afectivitatea. pregătindu-l pentru marile probleme ale vieţii. prietenoşi. Educaţia muzicală are statut de disciplină obligatorie. muzica solicită nu numai intelectul elevului. în special. În Planul de învăţămînt. total anual . vioi. Aceştia învaţă să fie harnici. Arta muzicală acţionează şi asupra dimensiunii morale a personalităţii. cît şi prin virtuţile sale formative. Prin specificul şi conţinutul său.

ca parte a educaţiei estetice. de aceea şi presupune două niveluri: informativ-teoretic şi formativaplicativ. este mai adecvată. care a variat de-a lungul timpului: “Cîntul”. categorii. Nivelul informativ-teoretic vizează instruirea. capacităţi. emoţional-psihologic şi spiritual. viaţa socială şi de a contribui la crearea frumosului prin forme de manifestare specifice vîrstei. afective. Astfel. ambianţă. Pentru a defini mai cuprinzător şi exact scopul educaţiei muzicale în şcoală. atitudinilor muzicale care conduc spre formarea competenţelor muzicale. competenţa generală specifică ariei curriculare „Arte” este competenţa estetică. dobîndirea de cunoştinţe. Educaţia muzicală are valenţe reale în formarea tinerilor în baza valorilor general-umane şi specifice naţionale. judecăţi. “Cîntul şi muzica”. calificată drept un ansamblu de achiziţii atitudinale. deprinderea de a utiliza limbajul muzical şi de a descifra mesajul artistic. ca disciplină şcolară. Ca rezultat al contactului cu realitatea muzicală şi prin exerciţii se formează reprezentări. spre cunoaşterea. acţionale care exprimă calitatea omului de a percepe şi aprecia. se înfiripă cultura teoretică. a trăi şi iubi Frumosul în concordanţă cu spiritualitatea şi cultura epocii în care trăieşte.iată dezideratul disciplinei Educaţie muzicală în învăţămîntul preuniversitar. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. cît şi prin capacitatea de a audia. abilităţi practice şi atitudini dobîndite prin învaţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. Denumirea de educaţie muzicală. formarea de priceperi şi deprinderi reproductiv . acceptată în tot mai multe ţări. urmăreşte cultivarea capacităţilor copiilor de a aprecia frumosul din artă. acestea fiind modalităţi de reflectare a universului în care individul se regăseşte ca element component. comportamentale. noţiuni. reproduce şi a crea valori muzicale. manifestîndu-se tendinţele de limitare a conţinutului obiectului la activitatea de cîntare şi învăţare de cîntece sau la însuşirea unor noţiuni de teorie a muzicii şi la cultivarea unor deprinderi elementare de solfegiere. Prin forme şi direcţii de lucru specifice. se limpezesc criteriile de apreciere valorică. Prin îmbinarea armonioasă a modalităţilor de realizare a educaţiei muzicale şi folosirea mijloacelor audio-vizuale se contribuie la consolidarea cunoştinţelor. ea deplasînd accentul de la teorie şi cunoştinţe elementare de notaţie muzicală. Educaţia muzicală. Pledînd pentru o educaţie muzicală bine organizată. sensibilitate. Competenţa muzicală reprezintă un ansamblu integrat de cunoştinţe. ca o mlădiţă dintr-o tulpină. capacităţi de reproducere şi interpretare. este necesară precizarea denumirii obiectului de studiu. natură. prinde rădăcină şi creşte în solul sufletesc al neamului nostru” iar manifestările muzicale ale copilăriei sînt “acele exprimări sonore ale bucuriei. înţelegerea. mai complexă. de la deprinderi de solfegiere şi cîntare. plăcerii. cu extinderi în planul formării competenţelor generale. Educaţia muzicală. receptivitate la emoţiile estetice. această formă specifică de educaţie a constituit una din preocupările centrale ale şcolii din toate timpurile. capacităţilor. are ca scop final formarea culturii muzicale în calitatea ei de parte componentă a culturii spirituale şi generale. Noţiunea de educaţie artistică (muzicală) este interpretată ca proces individual continuu de autodesăvîrşire spirituală a personalităţii prin multiplele forme de contactare cu artele frumoase. le îmbogăţeşte cunoştinţele şi vocabularul cu noi cuvinte.acestora le dezvoltă copiilor spiritul de observaţie. renumitul etnomuzicolog George Breazul vede copilul astfel: “un mugur prins de o ramură. Educaţia omului şi numai în particular a muzicianului . Nivelul formativ-aplicativ se referă la atitudinea adecvată faţă de valorile estetice muzicale şi se concretizează prin ideal estetic.interpretative. ca o sămînţă ce încolţeşte. Astfel. competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. simţirea şi trăirea muzicii ca fenomen artistic. satisfacţiei”. contribuind astfel la formarea şi desăvîrşirea personalităţii. adaptate vîrstei şi 109 . deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. Realizarea educaţiei muzicale pe aceste două niveluri oferă condiţii reale de formare a competenţelor muzicale specifice la elevi.

Criteriile de competenţă formată sînt: . motivaţie).cunoştinţe muzicale şi despre muzică.principiul “de la practică la teorie”. 2. în vederea rezolvării unor probleme dintr-un sistem de orientări valorice naţionale şi universale muzicale. . produs).principiul corelaţiei educaţiei muzicale cu viaţa.principiul intuiţiei. Cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii fenomenului muzical–artistic din perspectiva semnificaţiilor emoţionale şi estetice. .nivelului cognitiv al elevului. Competenţele muzicale se pot forma doar în baza unor predispoziţii (înnăscute) şi capacităţi senzoriale specifice domeniului. Pentru cadrele didactice respectarea principiilor „de la practică la teorie”.activism muzical (muncă. . acestea fiind reflectate în Standardele educaţionale: . instruirii şi dezvoltării muzicale. . va însemna punerea accentului pe trăirea vie a mesajului muzical şi nu pe „teoretizarea” lui. responsabilitate.principiul pasiunii. sociale. Demonstrarea dexterităţilor muzicale şi integrarea în activităţi artistice şcolare. culturale. Receptarea şi promovarea valorilor muzicale naţionale şi universale. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP 110 . . 3. . . 4. Identificarea mijloacelor de expresivitate muzicală conform rolului fiecăruia din ele în redarea imaginii artistice şi a mesajului ideatic al operei muzicale. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. Competenţele sînt structurate pe domeniile principale ale Educaţiei muzicale. .creaţia elementară muzicală în sinteză cu alte arte. muzicalitatea reprezentînd un complex calitativ de capacităţi ce asigură performanţa muzicală. angajament.interpretarea vocală / corală / instrumentală a muzicii. rezultat. dorinţă. Activitatea educaţională din cadrul disciplinei Educaţie muzicală se va efectua conform următoarelor principii: . 5. .audiţia / receptarea muzicii.analiza – caracterizarea muzicii. .disponibilitate pentru muzică (interes.principiul unităţii educaţiei. Utilizarea terminologiei muzicale specifice pentru reflecţie şi autoexprimare. „de la intuire la conştientizare”.principiul asemănărilor şi deosebirilor.

Marşul. cîntec. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I 111 . cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale. 3.Clasa I II III IV Temele Eu şi Muzica 1. cîntecul în creaţii muzicale de proporţie. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii. CONŢINUTURI. Limbajul muzical. de ore 34 8 8 8 10 12 10 12 34 SUBCOMPETENŢE. 1. Noţiuni de sintaxă muzicală 3. Forma muzicală Muzica poporului meu Nr. 2. dans. Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. Melodia – mijloc important al limbajului muzical. 4. dansul. dansul. Marşul. 2.

elaborarea unor desene (colaje. de glumă al Interpretarea vocală/corală/instrumentală muzicii. exerciţii de respiraţie. participare la sărbătorile şcolii. săltăreţ. jucăriilor.tristeţea. sentimentele de simple cu un diapazon limitat. răsăritul şi apusul potrivite pentru descrierea dispoziţiei soarelui.Subcompetenţe Conţinuturi - Audiţia/ receptarea muzicii Eu şi Muzica Ce sentimente redă muzica? • identificarea caracterului creaţiei . artiştilor. dicţie. ploaia. peisaje ale naturii etc. formaţiilor de muzică. interpretate sau audiate şi gama variată • raportarea caracterului muzical la de trăiri sufleteşti comunicate prin emoţiile. muzicale. omului reflectate în lucrarea .. munca. exerciţii de acompaniere ritmică. bătăi din palme. animale. jertfirea de sine articulaţie. exerciţii de dezvoltare a vocabularului şi memorare a termenilor muzicali. picior etc. eroic. emise de anumite păsări. aplicaţii) inspirate din muzica audiată.. . titlului lucrării muzicale şi compozitorului. urma audierii sau interpretării . lejeră a sunetului. audiţii a unor exemple de muzică fără program. avîntul. evenimentele şi faptele importante din Analiza/caracterizarea muzicii istoria şi cultura neamului.muzica evocă obiceiurile. caracterul vesel. furtuna. propusă. distracţiile. . generale şi a mesajului lucrării păsări.muzica descrie fenomenele şi obiectele pentru activităţile muzicale. portrete ale cîntăreţilor. • acompaniere ritmică cu instrumente triumfător. gîndurile conţinutul muzicii. concertelor. de cultură vocală: respiraţie. cu instrumente muzicale. convorbiri despre rolul muzicii în viaţa copilului.). nostalgia. • desenarea din impresiile obţinute în învăţătura. exerciţii de reproducere. muzicale şi pseudoinstrumente. în muzica cu caracter solemn. sărbătorile etc. • manifestarea plăcerii şi interesului . vizionarea spectacolelor. dicţie. dragoste. caracteristicile unor animale.mîndria. peisaje. curajul. păsări. Ce povesteşte muzica? Creaţie elementară muzicală în sinteză cu . maşini etc.stabilirea relaţiei dintre caracterul lucrării muzicale. emisie a sunetului. exerciţii de audiere muzicală în scopul comparării caracterului muzical şi al conţinutului imagistic al lucrării. emisie corectă. obiectelor. tradiţiile. naturii prin prisma impresiilor umane • utilizarea cuvintelor şi expresiilor (vîntul. • intonarea expresivă a melodiilor . maiestuos. cantabil al muzicii.bucuria şi voia bună reflectate prin muzicală. - Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Audiţii muzicale cu anunţarea scopului didactic. discutarea conţinutului de expresie al lucrării. • improvizarea ritmică pe o temă . lucrării muzicale. recunoaştere a sunetelor din natură.muzica povesteşte despre viaţa copiilor şi alte arte ocupaţiile lor: jocul. căldură redate prin caracterul • demonstrarea elementelor principale duios. sărbătorile populare.muzica glorifică limba poporului. colectarea imaginilor. lin.. sentimentele. posterelor reprezentînd instrumente muzicale.

A. “Anul Nou”. luci” E. ploaie”. “Casa noastră” Grigore Vieru. Ciocanu. “Cîntec de leagăn”. Grigore Vieru. “Doina”.nevoia de muzică a copilului.dezvăluirea relaţiei: „om-artă”. “Gutuiţa”. dansul). “Mutzachi trage pe mitz-mitz de coadă” J. “Cîntec napolitan” 113 . accentele.posibilităţile formative ale muzicii.Cum povesteşte muzica? . Brătianu. nuanţe dinamice. “Pui de lei” Grigore Vieru. „viaţamuzică”. Vieru. “Drag mi-e jocul romînesc”. “Primăvara” R. “Limba romînească”. “Cîntecul vîntului” M. “Răsună codrul”. timbrul muzical. durată. Doga.noţiuni elementare despre caracteristicile sunetului muzical: înălţime. De ce avem nevoie de muzică? . “Poveste de seară” N. “Sorcova”. marşul. “Luci. diminuendo. “Steaua sus răsare”. “Treci. ritm. crescendo. Macovei.). “Masă mare”. Rimski-Korsakov. “Marş” Dmitrii Kabalevski. “Hora păcii” . soare.excursii la muzee de artă. Rameau. F. Negrea. melodie. . “Marea” Piotr Ilici Ceaikovski. D. Grigore Vieru. pogonici!”. “Toamna” Ion Macovei. Petra Basacopoi. Grigore Vieru. “Clovnii” C. Buciuceanu. vizionarea spectacolelor cu subiecte şi tematici accesibile. “Mama” I. . semnul repetării etc. “Ţărişoara mea” Din folcrolul copiilor: “Trei iezi”. “Ciocîrlia” M. Haceaturean. “La moară”. intensitate. audierea concertelor. Grigore Vieru.joc muzical–didactic pentru însuşirea practică a noţiunilor predate. Jora. “Chemarea păsărelelor” A. Matcovschi.reprezentări generale despre: mişcarea muzicală (tempouri). . “Trece oastea lui papuc” M. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală I. “Alunelu” Ion Macovei. “Soarele”. “Pluguşorul”. semne grafice de expresivitate a muzicii (fermata. Jora. . “Noapte” A. gradaţii de intensitate a muzicii: de la pp-ƒƒ. “Arici. Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev. genurile principale (cîntecul. instrumente muzicale. “Fusul” Melodie populară.

. “Cîte litere ştii tu?” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • identificarea auditivă a celor trei mari spere ale expresivităţii muzicale: cîntecul. expresivă. marşul. ritmico-melodice) pentru consolidarea deprinderilor de interpretare instrumentală.rolul pe care îl îndeplineşte fiecare sferă de expresivitate muzicală în viaţa omului şi anumite circumstanţe de funcţionare ale lor. . dansul. dansul.jocuri muzical–didactice vizînd dezvoltarea capacităţilor muzicale.trăsăturile distinctive ale marşului. . lucrări muzicale. opera. cheia sol.dramatizarea unor lucrări folclorice şi de autor.imitarea prin mişcări şi gesturi a felului de interpretare la instrumente muzicale. simfonia. 114 .exerciţii vocale pentru obţinerea expresivităţii interpretării. . cîntecul în creaţii muzicale de proporţie . .exerciţii de scris-citit muzical: note pe portativ. valori de note. . redă diverse tipuri de mişcare. . • înţelegerea şi remarcarea aspectelor descriptive şi a posibilităţilor comunicative ale lucrării muzicale. Zgureanu. . . . individual sau în grup. Analiza/caracterizarea muzicii • descrierea conţinutului literar al unui cîntec reliefînd valenţele poetice ale textului. dansul. personalităţi istorice reflectate în muzică.diversitatea largă a genurilor din cadrul fiecărei sfere de expresivitate muzicală. Interpretarea vocală/corală instrumentală • interpretarea corectă. • utilizarea instrumentelor muzicale simple sau a jucăriilor muzicale pentru amplificarea expresivităţii interpretative vocale. actori. a unor cîntece simple în limita unei octave.colectarea informaţiilor despre interpreţi.capacitatea de integrare a sferelor de expresivitate muzicală şi formarea unor genuri muzicale distincte. Versuri populare. asocierea chipului cu melodii.muzica comunică despre sentimentele. timbrale.jocuri muzical–didactice pentru redarea prin mişcări a caracteristicilor dinamice.exerciţii cu instrumentele muzicale (ritmice. gîndurilor omului. • selectarea imaginilor plastice potrivite pentru ilustrarea lucrărilor muzicale cu caracter contrastant.T. . . artişti. . Popovici. . .discuţii despre funcţia pe care o îndeplineşte fiecare gen în viaţa omului. . baletul. cîntecului.Audiţii muzicale ale lucrărilor reprezentative aparţinînd celor trei mari sfere de expresivitate.exerciţii de identificare a elementelor de bază ale genurilor de proporţie: baletul. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii . Grigore Vieru.caracterul muzicii este expresia sonoră a caracterului şi trăirilor sufleteşti ale omului. • compararea lucrărilor muzicale şi caracterizarea diferenţelor sau CLASA a II-a Conţinuturi Marşul.conversaţii de rezumare a mesajului lucrării muzicale.noţiuni elementare despre genuri muzicale de proporţie: opera.desenarea chipului muzical al mamei. . Marşul. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .exerciţii de distingere a genului muzical. . “Moara” T. al învăţătoarei. dansului. trezeşte asociaţii spaţiale şi relaţii cu fenomenele sonore din realitatea înconjurătoare. Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unui ison la o melodie propusă. cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale . alte semne muzicale grafice.elementele determinante ale expresivităţii muzicale: melodia şi ritmul. al prietenului.

genuri şi forme vocale. marş. .• similitudinilor. cîntec. TV.audiţii muzicale pentru distingerea particularităţilor specifice ale genurilor de cîntec. . dans. precizînd particularităţile distinctive ale tipurilor de marş. prezenţa caracterului dansant în creaţii. măreţ. destinaţia muzicii de dans. expresivitatea deosebită a elementului melodie. sferele de aplicare şi efectele emoţionale produse. . . a unor fenomene naturale utilizînd termeni. lecturi în vederea însuşirii unor date importante privitoare la temele abordate. 115 . . coloritul general al creaţiei determinat de prezenţa caracterului dansant. mixte.caracteristicile muzicii de dans: ritmuri şi tempouri specifice. cărţi. . vocal-instrumentale spre deosebire de lucrările în caracter de marş sau dans al ritmice de registru ale lucrărilor muzicale. dans. dansul-în balet.întîlnirea sferelor de expresivitate muzicala în creaţiile muzicale de proporţie. instrumentale. . . vocal-instrumentale. fapte. acţiuni.completarea unor fişe. dans.cantabilitatea în contextul variat al muzicii. . corale. solemn. Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş.elaborarea unor fişe cu criterii proprii de apreciere valorică a lucrării muzicale. nuanţele artistice ale creaţiei determinate de prezenta caracterului de marş. cîntec .trăsături specifice ale muzicii determinate de caracterul de marş: ritm cadenţat.lucrul cu manualul şi alte surse pentru însuşirea noţiunilor muzicale. reviste) a informaţiilor referitoare la evenimentele muzical–culturale din ţară.caracterizarea muzicală proprie a unor personaje. . .conversaţii. exprimarea propriilor impresii şi sentimente despre lucrarea muzicală.caracterul de marş în genuri vocal-corale. comunicări. preponderenţa cantabilităţii în genurile vocale. expresii specifice. . simfonia.elementele de bază ale genurilor de proporţie: cîntecul / interpretarea vocală în operă. tempou şi caracter energic.selectarea din diferite surse (mass–media. relatări. instrumentale.

“Grăuraşul” Cîntec popular: “Am plecat să colindăm” Grigore Vieru. “Caloianul” Ion Macovei. „Rapsodia romînă nr.“Toboşarul” Dumitru Gheorghiţă. “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. “Brîul” Eugeniu Coca. “Marşul toreadorului” din opera “Carmen” 116 . “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. vine luna mai” Repertoriu pentru audiţii Eugen Doga. Grigore Vieru. “Trenul” Cîntec popular: “Cîntec de leagăn” Eugen Mamot. “Marş” Serghei Prokofiev. Piesa pentru pian “Tîndală şi Păcală” Dmitri Kabalevski. Grigore Vieru. Grigore Vieru. Axentie Blanovschi. “Dansul florilor” Cîntec popular haiducesc: “Cucuşor cu pană sură” Dans popular. Anatol Ciocanu. “Piţigoiul” Colindul de luptă: “La poartă. “Cîntec fără cuvinte” Ludwig van Beethoven. “Hora” şi “Brîul” Piotr Ilici Ceaikovski.muzicii. “Copăcel”. “Graiul meu” Iulia Ţîbulschi. versuri populare. Baletul “Lacul lebedelor”. Dmitri Kabalevski. Cantata “Luci. Vals din baletul “Frumoasa din pădurea adormită” Dmitri Şostakovici. numărul “Limba noastră” Ion Macovei. Grigore Vieru. aranjament pentru voce şi pian. “Vine. soare. Georgeta Moraru. fragment George Enescu. “Scump învăţător” Grigore Vieru. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală Eugen Mamot. Oratoriul “Mioriţa”. fragment Tudor Chiriac. “Marş” Piotr Ilici Ceaikovski. 1”. “Ploaia”. “Vals-glumă” Serghei Rahmaninov. fragment Nicolae Saxu. vine primăvara” George Enescu. “Polca din bătrîni” Piotr Ilici Ceaikovski. “Dansul micilor lebede” Piotr Ilici Ceaikovski.“Soldaţii” Balada populară “Mioriţa”. Grigore Vieru. 2”. “Trei prietene: Ştrengăriţa. la Ştefan Vodă” Colind: “Colindul de Crăciun” Grigore Vieru. “Hora albă” Cîntece din folclorul copiilor: “Gutuiţa”. “Cavaleria uşoară” Piotr Ilici Ceaikovski. “Coasa” Dumitru Gheorghiţă. “Cvartetul de coarde nr. “Trompeta şi toba” Franz Suppe. “Cvartetul de coarde nr. “Zburdă iedul pe muncel” Ion Macovei (prelucrare). “Marşul soldăţeilor de lemn” Frederic Chopin. Filip Mironov. Grigore Vieru. fragment Paul Constantinescu. “Paparudă” Zlata Tcaci. “Marş nupţial” din uvertura “Visul unei nopţi de vară” Piotr Ilici Ceaikovski. Răutăcioasa”. Plîngăreaţa. Grigore Vieru. “Păsărel” Timotei Popovici. Grigore Vieru. luci”. Grigore Vieru. Grigore Vieru. fragment Ion Macovei. 1”. Piesa pentru pian “Vesel-Trist” Ghenadie Ciobanu. “Marş funebru” din sonata si-bemol minor pentru pian Felix Mendelssohn-Bartholdy. “Marş” din baletul “Spărgătorul de nuci” Eugeniu Coca. “Dansul micilor negri” din opera “Aida” Georges Bizet. Ion Onu. 2”. “Cine cîntă-aşa” Melodie popular de joc: “Alunelu” Alexandru Ranga. “Cîntecul napolitan” Giuseppe Verdi. “Vine. “Ghioceii-frăţiori” Andrei Tamazlîcaru. “Rapsodia romînă nr. “Albumul pentru copii”. Poemul “Mioriţa”. “Polca italiană” Orchestra de muzică populară “Lăutarii”. Suita “Trei dansuri romîneşti”. Grigore Vieru. “Fluturaşii” Sergiu Croitoru. partea a II-a Tudor Chiriac.

.).specificul limbajului muzical comparativ cu alte modalităţi artistice de exprimare. Melodia – mijloc important al limbajului muzical .exerciţii de precizare a elementelor definitorii ale 117 . Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) .rolul elementelor limbajului muzical în redarea imaginii muzical – artistice a lucrării (ritmul.melodia – componentul de bază al limbajului muzical. . solfegiere elementară. “Sonata si-bemol minor”.elementele limbajului muzical ca mijloace prin care muzica îşi realizează posibilităţile comunicative.exerciţii de identificare a timbrelor instrumentelor muzicale.Piotr Ilici Ciaikovski. “Simfonia nr. poveşti pentru utilizarea lor în descrierea muzicii.utilizarea dicţionarului de termeni muzicali pentru explicarea unor noţiuni. expresive pe versuri selectate la dorinţa elevului. . • utilizarea în mod corect a tehnicilor de interpretare la instrumente muzicale (clapă. cu ison. . . povestiri. 3”. partea a II-a. Eroica”. exclamaţii muzicale. “Mars funebru” Ion Macovei. dans. în canon. . modul major.exerciţii de distingere a genului muzical. tempoul). • selectarea muzicii la poveşti. 3” Ludwig van Beethoven. .exerciţii de interpretare în canon şi la două voci. • identificarea formelor muzicale. timbrul.melodia – elementul definitoriu al graiului muzical. fragment Frederic Chopin. marş funebru Ludwig van Beethoven. individual. .exerciţii de intonare expresivă şi frazare. “Ecoul” CLASA a III-a Conţinuturi Limbajul muzical . fraza-propoziţie. . cu elemente de interpretare în 2 voci. . . şi semnificaţiile lor în desfăşurarea muzicii. . povestiri. a elementelor de structură şi înţelegerea semnificaţiei lor în dezvoltarea ideii muzicale. perioade). partea a II-a. cîntec. jocuri muzical-didactice distractive pe un libret /text literar. fluier etc. . . expresive şi descriptive.exerciţii de dezvoltare a vorbirii prin utilizarea de termeni muzicali şi expresii poetice.Exerciţii de substituire a ritmului (cu păstrarea liniei melodice) pentru consolidarea noţiunii de gen muzical.exerciţii de solmizare.exersarea interpretării la instrument în baza unui text simplu de note. unităţile sintactice ale melodiei (motivul – intonaţie. Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • distingerea auditivă a trăsăturilor specifice ale muzicii determinate de caracterul ei de marş. . . conştientă a melodiilor simple.participare activă la viaţa artistică a şcolii. minor. fenomene muzicale. Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unei melodii simple. “Marşul” din Baletul “Spărgătorul de nuci” Ludwig van Beethoven.alăturea de melodii simple. poezii. registrul. tobă. “Marş funebru” din “Simfonia nr.elaborarea unei glosar de expresii poetice selectate din poezii.asemănări şi deosebiri dintre limbajul muzical şi limbajul vorbit: norme de organizare şi prezentare a limbajelor. 3.intonaţia şi punctuaţia muzicală. “Simfonia nr. . Interpretarea vocală/corală instrumentală • cîntarea sincronizată cu acompaniament.

„Cîntecul de luptă al moldovenilor” V. melodia populară. „Barbu Lăutarul” Daria Radu.audierea atentă a discursului muzical şi alcătuirea unui plan de dezvoltare „emoţională” a lucrării în corespundere cu forma ei. relatări ale unor date importante despre compozitori.forma muzicală ca modalitate de structurare şi prezentate a conţinutului de imagini al lucrării muzicale.modalitate de prezentare a unei singure dispoziţii. .redactarea unui eseu în urma audierii lucrării muzicale. surse privind însuşirea noţiunilor de gramatică muzicală. . vizionări de spectacole..) limbajelor diferitor arte. două dispoziţii contrastante. „Uvertura” la opera „Carmen” („Marşul toreadorului”) Ciprian Porumbescu. . concerte.executarea melodiilor simple compuse de copii. partea a III-a” Georges Bizet. „Simfonia nr. a unei idei muzicale finite. filme cu muzică). Vasile Nedelcu.forma liberă (ABCA1D etc. . • . Partea a III-a – repriza (repetarea integrală a primei idei muzicale) are scop de consolidare a idei principale. „Să iubim al ţării tricolor” „Sărmanul Tobultoc” – cîntec popular de haiducie Gh. . versuri populare.improvizarea mişcărilor ritmice la muzica de dans. Salcia.discuţii. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală C. „Marş” Ludvig van Beethoven. 5. Vieru. două idei. • realizarea unui plan structurat de caracterizare a muzicii.lecturi ale manualului şi a altor mijloace.forma monopartită .forma bipartită simpla (AB) a creaţiei muzicale în care se prezintă două imagini. creaţii. operă. . Dumitrescu.conlucrarea tuturor mijloacelor artistice şi a unităţilor structurate pentru redarea imaginii muzicale.comunicări. Gr.realizarea unor teste în baza conţinutului studiat. . Romaşcanu. Alecsandri. a sensurilor unităţilor structurale ale melodiei. . Forma muzicală .jocuri muzical–didactice în vederea însuşirii noţiunilor predate.tema cu variaţiuni (A + A1 + A2 + A3 etc.) . versuri C. a unui gînd. lecturi. . evenimente culturale etc.exerciţii de identificare a formelor muzicale.forma tripartită simplă (ABA) a creaţiei muzicale. „Acuma ora sună” Eugen Doga. . . .). explicaţii însoţite de exerciţii în vederea însuşirii noţiunii de forme muzicale. Analiza/caracterizarea muzicii • redactarea unor eseuri cu privire la mesajul şi imaginea muzical-artistică a lucrării. . • povestirea experienţei sale muzical – artistice (audiţii. Lucrare simfonică “Poemul Nistrului” Gavriil Musicescu. „Toamna” Ana–Maria Fusu. . balet. Basmul simfonic “Petrică şi Lupul” Ştefan Neaga. „Balada pentru vioară şi pian” 118 .forma rondo: noţiune de refren şi episod (ABACADA etc. „Muzica” Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev.

Brîul” Frederic Chopin. „Hai. speciilor de muzică populară şi academică şi identificarea auditivă a sferei de expresivitate emoţională şi imagistică. „Hora cu strigături”. Ciobănaşul. Gr.Genurile reprezentative ale folclorului muzical: Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) . Vicol. „Poemul – sonată pentru violoncel şi pian” Paul Constantinescu. genurilor.Folclorul muzical – reflectare specifică a spiritualităţii poporului. „Limba noastră” Dumitru Georgescu-Kiriac.A. „Spicule din vîrf de pai” Gr. Vieru. „Trilurile primăverii” Alexei Stîrcea. piesa „Dimineaţa”. primăvară”. „Instrumente muzicale” Daria Radu. Alexandru Cristea. din suita simfonică „Peer Gynt” Constantin Rusnac. „ Cîntecul lui Solveig”. . „Hora” (în prelucrare pentru pian) Alexei Mateevici. mută-ţi cuibul”. din suita simfonică „Peer Gynt” Carol Miculi. „Capriciul italian” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • Recunoaşterea tipurilor. „Corul vînătorilor” din opera „Freinschutz” Alfred Alexandrescu. Vicol. „Rondo” Piotr Ceaikovski. „Rapsodia română nr. Vieru. Vieru. „Hota aragoneză” Carl Maria Weber. „Dorul şi limba” Tudor Chiriac. Vieru. „Dans ţărănesc” Mihail Glinca. „Hora” Eugen Mamot. piesa pentru vioară şi pian „Vîrtejul” Wolfang Amadeus Mozart. „Fata de păstor şi cucul” Solomon Lobel. Liviu Deleanu. „Preludiul nr.Audiţii muzicale şi discutarea conţinutului de expresie al muzicii. „Moş Crăciun” Cîntece populare: „Foaie vede şi-o sulfină”. „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Tudor Chiriac. „Limba noastră” „Melodie de dragoste” şi „Sîrba” – în interpretarea naistului Vasile Iovu Edvard Grieg. „Primăvară. 1” Eugen Doga. „Dragă mi-i hora” Dumitru Georgescu-Kiriac. selecţiuni din muzică baletului „Luceafărul” Edvard Grieg.probe practice pentru determinarea genului muzical. „Hora” Ion D. hai”. 7 pentru pian” Ştefan Neaga. „Tîndală şi Păcală” George Enescu. liliţa. • Remarcarea pe parcursul audierii a evenimentelor muzicale (început. „Trei dansuri simfonice: Olteneasca. versuri populare. „Ce frumoasă-i luna mai” V. CLASA a IV-a Conţinuturi Muzica poporului meu Creaţia muzicala populară . părţi. specia de muzică populară. „Dansul miresei” Constantin Dimitrescu. . Vasile Romanciuc. „Nora copiilor” Tudor Chiriac. .discuţii dirijate privitor la originea şi evoluţia muzicii naţionale. Gr. „Cîntec de primăvară” Eugen Doga. „Ostropăt”. „Vîntuleţi de primăvară”. Vieru. Gr.audiţii muzicale şi discuţii despre genul. . „S-a dus cucul la pădure” Gr. „ Rondo” din „Sonata pentru pian nr. Alexandru Stavri. Mozart. Privire generală asupra originilor şi evoluţiei folclorului nostru muzical.Ion D. piesa simfonică „Amurg de toamnă” Ghenadie Ciobanu. „A ruginit frunza din vii” Sergiu Croitoru. „Morarul bun” „Păsărică. 11” Luigi Boccherini. a titlului lucrării (în muzica cu program) 119 .

scenetelor cu personaje din poveşti folosind jucării. E. balada (specii). sîrba etc. lucrări de valoare. Melodii de cîntece şi jocuri populare.repetiţii. Diversitatea cîntecului popular. poziţionarea corectă a mîinii la instrument şi asocierea cu sunetul şi durata lui (pătrimi. dansurile cu subiect şi fără subiect: varietatea lor. reprezentanţi. sfîrşit). Flechtenmacher. accesorii. alternarea caracterelor şi a imaginilor muzical-artistice. măşti. Sincretismul dans-muzică în folclorul muzical. cîntecul popular . interpreţi de muzică populară şi pregătirea materialului pentru prezentare în clasă. • costumul popular. Orchestra contemporană de muzică populară. Sincretismul muzică-vers de autori anonimi.Cunoaşterea. P. prezentarea publică a unor concerte. figuri de dans popular (hora. • Diferenţierea auditiva şi descrierea aportului unor elemente ale limbajului muzical în crearea reprezentărilor spaţiale (departe – aproape. mare –mic). specii folclorice. contrastele dinamice şi timbrale. canon. a costumelor populare (zona. • Demonstrarea deprinderilor elementare de mînuire a instrumentului muzical sau a jucăriilor muzicale melodice / de percuţie. optimi şi pauzele lor) în măsurile de 2/3. cu acompaniament instrumental. • Demonstrarea deprinderilor corecte de interpretare vocală. trăsături distinctive. a cappella.). cu „negativ” (fonogramă). costume. • doina. alte atribute decorative ale cîntecului şi jocului popular. valorificarea folclorului muzical – condiţii ale perpetuării lui de la unele generaţii la altele. cu fonogramă etc. analizarea lucrărilor audiate (gen. . exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor contemporani naţionali cu evidenţierea particularităţilor distinctive ale muzicii lor. specii. exerciţii de selectare a informaţiilor privitoare la unele genuri. • jocurile (dansurile) populare: origini şi evoluţie.. exerciţii de cultură vocală utilizînd diferite procedee de interpretare: solist-cor.Compozitori – fondatori ai muzicii naţionale profesioniste: A. interpreţi instrumentişti vestiţi. în lanţ. 3/4 în limita de 7 sunete.geneza cîntecului popular. localitatea) şi a diferitelor atribute specifice culturii tradiţionale. cîntarea sincronizata în diferite aranjamente simple: la unison. Mezzeti. • Improvizarea jocurilor. exerciţii de depistare a timbrurilor instrumentelor populare în baza unor audiţii de muzică populară. elemente de dans adecvate subiectului. în lanţ. serbări cu 120 . culminaţie. exerciţii de consolidare a unor mişcări. . doimi. a interpretului / formaţiei muzicale. Instrumente populare tradiţionale. solist-cor. Mandicevschi.Privire generală asupra istoriei muzicii profesioniste în spaţiul cultural românesc: perioade. Interpreţi ai cîntecului popular. pe grupe (alternativ. mişcarea corporală. trăsăturile caracteristice. schimbul de tempouri. vizionarea concertelor de muzică şi joc popular şi discutarea. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor clasici ai culturii naţionale cu evidenţierea particularităţilor deosebitoare ale muzicii lor. de mişcare (înainte – înapoi. Muzica academică . pregătirea unor informaţii vizînd viaţa şi activitatea unor personalităţi ale culturii muzicale cu prezentarea în clasă a materialelor. în sus – în jos). instrumente etc.). Diversitatea jocului popular. în dialog) cu sau fără acompaniament. - - - - - - a compozitorului. solfegierea unor melodii simple din muzica populară sau academică.

Moldova. . muzician de excepţie. prezentarea unor mici scenete (fragmente) din poveşti. (liber).a.G. Asociaţia „Moldova – concert”. pedagog. Moldova (instituţii de învăţămînt muzical de specialitate). Asociaţii concertistice: Filormonica Naţională. expresii specifice domeniului. în mişcări corporale plastice. cîntece) sau academică (opere simfonii etc. noţiuni. Teatrul Naţional de Operă şi Balet. creaţii. în desene. milieuri. . formaţii artistice. interpreţi. confecţionarea obiectelor artistice (broderii.). pianist.) utilizînd diferite materiale potrivite scopului. Musicescu – un clasic de mare valoare al culturii muzicale naţionale. utilizînd termeni.C. farfurii etc. realizarea unui scurt eseu consacrat unui eveniment sau unei personalităţi istorice reflectate în lucrări de muzica populară (balade.Cultura muzicală profesionistă a Moldovei de astăzi: imagine pe plan naţional şi internaţional.Şcoala profesionistă de muzică din R. un mare patriot al neamului. sculpturi şi colaje. exerciţii de interpretare la instrument în baza textului de note şi fără text.• Transpunerea impresiilor. Porumbescu – compozitor. înfrumuseţind şi completînd anturajul artistic al unor evoluării artistice şcolare. Ciobanu. . sentimentelor muzicale în limbajul altor arte: în versuri şi compuneri. . • Compararea şi diferenţierea creaţiilor folclorice de cele de muzică cultă după limbajul muzical propriu fiecărui tip. mijloacele de expresivitate şi conform unor criterii de apreciere valorică a muzicii. . • Comentarea lucrării muzicale (după un algoritm / schemă sau liber) privind conţinutul de idei. stările emoţionale reflectate în muzică. ideilor. ulcioare. personalitate marcantă în cultura muzicală universală.Gh. .E. povestiri ilustrate cu muzică populară. dirijor. . integrînd şi dansul (jocul) popular. costumul popular. Enescu – luceafărul culturii muzicale româneşti.Muzica profesionistă pentru copii în R. Neaga – personalitate artistică polivalentă în viaţa muzicală a Moldovei: compozitor. Sala cu orgă ş. - - - - tema „Muzica pentru copii” valorificînd creaţia compozitorilor din Moldova. Compozitori. 121 . . E.G. Coca – personalitate care a contribuit la procesul de evoluţie a muzicii profesioniste în Moldova.Ş. Chiriac. . Mustea – continuator fidel al tradiţiilor clasice în cultura muzicală din zilele noastre. Doga – contribuţii valoroase pe tărîmul abordării unor genuri muzicale academice originale. dirijori.T. . comentarea impresiilor dobîndite în urma participării la concerte. Gh.

„Luci. „Jocul zestrei”. Gr. „Joc de sărbătoare” Eugen Doga. „Dragă mi-i şi mult mi-i drag”. flăcăi. „Căluşarii” Din repertoriul nupţial: „Jocul mare”. „Am un plai” Daria Radu. „Ca o zi de primăvară” Dumitru Kiriac. dorule”. satiric „M-am pornit la Chişinău” (popular de glumă) Gr. fluturaş”. „Balada pentru vioară şi pian” Eduard Caudella. „Fluturaş. de copil etc. soare. Gr. Porumbescu – fragment din opereta „Crai nou” C. „Hora bucuriei”. săriţi la joc”. uvertura naţională „Moldova” Ciprian Porumbescu. M. cîntece de veselie. Vieru. Radule” Cîntec popular de recrutare „Balada soldatului” Cîntece de înstrăinare. Ştefan. soare. selecţiuni din muzica baletului „Luceafărul” Constantin Rusnac. popular. „Mierla” „Hai la horă”. „Paparuda”. din opera „Alexandru Lăpuşneanu” Zlata Tcaci. Eminescu. pană galbenă”. Gr. cîntece populare noi. suita simfonică „Privelişti moldoveneşti” Paul Constantinescu. „Berbecul”. „Revedere” Dumitru Gheorghiţă. „Balada lui Lăpuşneanu”. „Mioriţa”. „Limba noastră”. luci” Repertoriu pentru audiţie Doina şi bătuta din Giurgiuleşti” Doina „Cîntă puiul cucului” Balada păstoreaşcă „Mioriţa” Cîntecul popular de haiducie „Radu mamei. „Hora fetelor” (melodie populară) „Glasul instrumentelor” (cîntec didactic) „Ia-ţi. de tată. „Ştefan.popular de glumă. „Drăgaicele”. 2” Ştefan Neaga. finalul (partea a IV-a) „Cvartetului de coarde nr. Radule”. 1” Mihail Jora. Mustea. de dor şi jale. Vieru. „Noi în grai sîntem popor” Tudor Chiriac. „Cîntecul cucului”. „Dor. „Drăgaica”.Repertoriu pentru interpretare vocal /corală Mihai Ungureanu. corul „Crai nou” din opereta „Crai nou” Ciprian Porumbescu. domn cel Mare”. Vieru. Vieru. mireasă. despre viaţa păstorilor. „Stăncuţa” George Enescu. „Cîntec de leagăn”. Dimitrie Bolintineanu – „Mama lui Ştefan cel mare” Pietro Mezzetti. „Ecoul” „Cînd aud cucul cîntînd” – cîntec din repertoriul Mariei Lătăreţu „Codreanu” (baladă haiducească) „S-a dus cucul de pe-aici” (cîntec de înstrăinare) „Ciobănaş la oi am fost” (cîntec păstoresc) „La rîpa cu tufele” . „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Gheorghe Mustea. „Bardul ain Mirceşti” Isidor Vorobchevici. „Ciocîrlia” – melodie populară „Întrecere lăutărească” Din repertoriul de primăvară şi de vară: „Caloianul”. Gr. luci”. „Hai. fragment din partea a IV-a a cantatei „Luci. „Hora lăutarului”. selecţiuni din muzica baletului „Nunta în Carpaţi” Eugen Coca. „Concert pentru vioară şi orchestră” Ion Macovei. „Doina” C. V. ziua bună” (din repertoriul nupţial) „Astă seară-i. seară mare” (colind de Crăciun) „Capra” (joc popular cu măşti) Alexandru Flechtenmacher. corul „Zorile” Eugen Doga. „Trei culori” G. selecţiuni din opera „Capra cu trei iezi” 122 .) Colinde şi cîntece de stea Alexandru Flechenmacher. Vieru. Rusu. Carol Scrob. „Cîntecul miresei” Din repertoriul funebru (bocet de mamă. oratoriul „Mioriţa” (selecţiuni) Gheorghe Neaga. Porumbescu. „Rapsodia română nr. Musicescu. „Scăpărici” C. „Dragă-mi este ţara mea” Gh. „Sîrba de la Edineţ”. Vasile Romanciuc. „Radu mamei. finalul actulului întîi al operei „Petru Rareş” Gavriil Musicescu. Rusnac. „Patria” Cîntece populare: „Cucule.

piesa „În amintirea lăutarilor moldoveni” Ion Păcuraru. Vieru. „La noi” Eugen Doga. Vieru. soare. Ion AldeaTeodorovici. „Gala măştilor” Mihai Dolgan. Anatol Ciocanu „Copiii planetei Pămînt” 123 . compoziţia pentru flaut solo „Spaţii sonore” Constantin Rusnac. Gr. Urschi. Liviu Ştirbu ş.Ion Aldea-Teodorovici. Gh. suita pentru orchestra de muzică populară „Plai moldovenesc” Creaţii de muzică uşoară de compozitorii: E.a. selecţiuni din cantata „Luci. Ghenadie Ciobanu. Dolgan. luci” Nicolae Bothros. M. Gr. „Trăiască soarele” Tudor Chiriac. Doga.

Valoarea incontestabilă a educaţiei plastice constă în formarea atitudinii pozitive a copilului faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de oameni. fotografie etc. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. Formarea competenţelor la Educaţia plastică necesită acumularea de către elevi a anumitor cunoştinţe. cultivarea propriei viziuni artistice. sculpură. profesorii vor apela la metode diverse şi creative. Includerea actului de creaţie în procesul de instruire a elevilor este un mod eficient de optimizare a procesului de instruire şi educaţie în domeniul artelor. Educaţia plastică nu are ca scop formarea artistului plastic sau a unui meşteşugar care posedă iscusit o tehnică sau alta. totodată contribuind la formarea capacităţilor pro-active şi creative. Atmosfera de instruire trebuie încadrată într-un context ludic. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al acestuia. în contextul curriculumului naţional. fructe. utilizarea flexibilă a conţinuturilor şi acordarea priorităţii metodelor interactive de predare şi metodelor activparticipative de învăţare. valorificarea creativităţii elevilor şi profesorilor în cadrul activităţilor didactice. ci este un instrument de culturalizare. adică învăţarea prin joc. metodă de instruire. artă decorativă. nisip. . disciplină şcolară obligatorie.EDUCAŢIA PLASTICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia plastică.şi mijloace de instruire. aluat. şi nici formarea copiatorului care poate calchia perfect realitatea care îl înconjoară. a discuta şi de a căpăta experienţă artistică nu numai în clasă. de aceea procesul de instruire trebuie organizat astfel încît elevii să aibă oportunităţi de a crea. aplicînd deprinderile formate la orele de educaţie plastică în procesul de studiere a altor discipline. Studiul limbajului plastic. să cunoască şi să fie în stare să se orienteze în materia predată. sîrmă. sensibilizare. ci şi în afara orelor de curs: concursuri de artă plastică. textile etc. să aplice variate modalităţi de expresie: pictură. formare a unui dialog dintre copil şi lumea artelor. zăpadă. să gîndească în termeni de imagini: cum pot fi create. s-a constituit în baza noului concept. să compare lucrările lor cu alte lucrări pe care le văd şi le studiază. capacităţi.creare de valori şi receptarea/aprecierea valorilor create de alţii. a evolua. să conştientizeze că orice problemă poate avea multiple soluţii. Aceasta implică deplasarea accentului de pe abilităţile de reproducere spre producere . ce emoţii provoacă diverse forme plastice. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. În activitatea didactică. excursii la muzee.). Utilizarea diverselor materiale de artă clasice şi materiale moderne (plante. stiluri variate de predare pentru a-i ajuta pe elevi să-şi atingă scopurile puse în artă. ce reprezintă. instrumente şi tehnici mixte vor ajuta elevii să însuşească arta comunicării ideilor şi mesajelor vizuale. Astfel elevii vor fi învăţaţi să lucreze cu diferite simboluri vizuale şi spaţiale. grafică. Ideea fundamentală a actualului concept de educaţie plastică constă în faptul că imaginea artisticoplastică este rezultatul actului de creaţie şi. prin urmare . Familiarizarea cu limbajul artelor plastice sensibilizează elevii faţă de cultura plastică naţională şi universală şi oferă o posibilitate eficientă de formare/dezvoltare a sentimentelor estetice şi a competenţelor de percepere şi exprimare a mesajului artistico-plastic. Curriculumul de Educaţie plastică propune copilului experienţa creaţiei şi a comunicării artistice în domeniul artelor plastice şi asigură formarea competenţelor iniţiale pentru însuşirea sistemică a disciplinei de studiu. care reiese din conjugarea caracterului formativ al procesului educaţional cu particularităţile specifice artelor plastice. concomitent. vizite la expoziţii etc. Implementarea eficientă a curriculumului impune respectarea coerenţei componentelor lui. să rezolve probleme şi concepte complexe pe care nu le pot reda verbal. al materialelor de artă şi al tehnicilor de lucru cu ele sînt mijloace de creare a imaginilor artistico-plastice. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare.

conţinuturile devin mobile. Realizarea lucrărilor plastice în diverse tehnici şi materiale de artă. • Principiul educaţiei artistice în baza valorilor autentice – utilizarea la activităţile de dezvoltare a perceperii artistice a operelor valoroase cu o anumită tradiţie culturală naţională şi universală (e necesar ca elevii să vadă. Din punct de vedere funcţional importantă este corelarea tuturor componentelor curriculumului. sentimentelor copilului. 4. în esenţă. executarea lucrului practic. În consecinţă. Centrarea pe competenţe stabileşte o viziune netradiţională faţă de aplicarea conţinuturilor. se desfăşoară într-o atmosferă de colaborare dintre pedagog şi elev. • Principiul unităţii perceperii şi creaţiei – prevede predarea-învăţarea fiecărei teme din curriculum prin conexiunea mai multor genuri de activitate: examinarea materialului didactic. profesorul decide care conţinuturi urmează a fi realizate pe parcursul unui an de studii. audierea muzicii sau lectura corespunzătoare subiectului sau perioadei istorice studiate.Iniţiere în domeniul artelor plastice. Conţinuturile recomandate au fost structurate în patru compartimente identice pentru toate clasele: . Conţinuturile sînt informaţii care fundamentează teoretic formarea competenţelor elevilor în procesul educaţional. verbalizarea ideii plastice. prin comparaţie. instrumente şi tehnici de artă. interesele grupului de elevi.Dezvoltarea creativităţii în cadrul activităţilor artistico-plastice include formarea competenţelor de exprimare liberă a propriilor viziuni şi preferinţe în redarea temelor şi subiectelor lucrărilor plastice. .Materiale. . COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI Explorarea diverselor instrumente. kitsch-uri – pentru cultivarea unei atitudini corecte faţă de valorile artistice). 3. • Principiul unităţii dintre autoexprimarea elevului şi dezvoltarea creativităţii plastice – exprimarea liberă a viziunilor. ceea ce dinamizează imaginaţia şi stimulează activitatea de creare a noilor valori (formelor noi) şi. de creare a valorilor plastice şi de comunicare artistică cu opere de artă de valoare. şi opere false. 125 . indică asupra necesităţii conexiunii aspectelor formale şi de conţinut în receptarea operei de artă plastică. Astfel. • Principiul perceperii globale. • Principiul unităţii dintre senzorial şi raţional – exprimă necesitatea studierii operelor de artă plastică prin intermediul simţurilor. reieşind din competenţele profesionale. raţionale. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în exprimarea artistico-plastică. a cunoaşterii logice. 2. 1. este procesul de formare a competenţelor de receptare. . unitare a formei şi conţinutului operei de artă – asigură perceperea operei de artă plastică în integritatea formei şi a mesajului. specificul localităţii sau zonei geografice. analiza colectivă şi individuală a lucrărilor – toate grupate optim în fiecare caz aparte pentru formarea competenţelor. flexibile şi redau viziunea autorilor în realizarea obiectivelor propuse. Prin urmare. Cunoaşterea noţiunilor elementare din domeniul artelor plastice. materiale şi tehnici de artă. formarea capacităţii de pătrundere în mesajul operei prin intermediul formei. reper pentru facilitarea înţelegerii particularităţilor operei de artă plastică. de regulă. Pentru realizarea cît mai eficientă a obiectivelor educaţiei artistico-plastice la treapta primară se propune ca procesul predării –învăţării să fie axat pe următoarele principii specifice educaţiei artisticoplastice: • Principiul conexiunii teoriei cu practica – asigură îmbinarea actului de însuşire a cunoştinţelor teoretice cu actul de formare a priceperilor şi deprinderilor practice în baza cunoştinţelor teoretice.Iniţiere în compoziţie. cunoaşterea senzorială a imaginilor artistico-plastice.Elemente de limbaj plastic. Educaţia plastică în învăţămîntul primar.

Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp Clasa I II III IV Temele 4 4 4 4 Nr. de ore 34 34 34 34 126 .

Să utilizeze în activitatea de desen diferite mijloace: creion. alăturarea culorilor sau suprapunerea lor. temperă. a liniilor cu diverse mijloace (pensulă. Discuţii: Observarea şi compararea materialelor şi instrumentelor de artă pe planşe didactice. Să practice modelajul cu mijloace diferite: lut. sculptură. hîrtie. Să efectueze operaţii plastice simple cu instrumente. peniţă. opere de artă etc. Compararea şi deosebirea lor în exemple din natură.3. carioci.) şi exprimarea propriei opinii faţă de rezultatul obţinut. guaşă. reproduceri. creioane. Să obţină expresivităţi plastice în pictură prin intermediul vopselelor de apă: Pata de culoare . Jocuri de obţinere a culorilor prin fuzionare. 1. plastilină.1. carton. palma.SUBCOMPETENŢE. turtire. materiale şi suporturi variate. pictură. lucrări originale etc. pastel. Învăţarea denumirii instrumentelor şi materialelor de artă. picturii. 1. UNITĂŢI DE CONŢINUT. Exersări de întindere.modalităţi de realizare. pensule. burete. Iniţiere în compoziţie 127 .2.4. aluat. Să mînuiască la nivel elementar instrumentele de lucru. Linia – modalităţi de realizare. Instrumente şi materiale de artă (hîrtie.2. vopsele. Experimentări în procesul cunoaşterii cu particularităţile instrumentelor de desen.1. Să identifice culorile în natură.3. Modalităţi de utilizare a instrumentelor şi materialelor de artă. 2. Culorile şi modalităţile de expresie. obiecte. III. instrumente şi tehnici de artă 1. cărbune etc. Să creeze diferite tipuri de linii cu materiale şi instrumente variate. 1. sculpturii etc. Realizarea petelor de culoare. Materiale. opere de artă etc. Exerciţii de folosire a instrumentelor şi materialelor specifice graficii. Elemente de limbaj plastic 2. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE Subcompetenţe CLASA I-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I. Formarea/ dezvoltarea abilităţilor de mînuire a instrumentelor. mediul înconjurător. 2. II. stofă. plante etc.a). lut ş. nisip etc. aţă. acuarelă. Învăţarea denumirilor culorilor. cretă. pastel. eboşoar. tăiere a lutului. vestimentaţie.

suport pentru exprimarea plastică. materiale. imagini. centru. asfalt. Exerciţii-joc de îmbinare a diverselor materiale într-o lucrare plastică. Excursii. artişti plastici. Vizitarea expoziţiilor şi galeriilor de artă. Să se bucure de propria realizare şi Noţiuni de artă: cea a colegilor săi. 3. cu arta. Muzeu. Expoziţie. Poziţia foii (verticală. desen.2. 128 . pictură. Familiarizarea cu opere de artă realizate în diverse materiale. pictură. operă de artă. 4. sculpură. Compunerea elementelor în spaţiul plastic: sus . expoziţie.departe. imagine plastică. Realizarea lucrărilor cu subiecte propuse de profesor sau la propria alegere.1. nisip. Să se joace cu forme. materiale. culori. obiecte.lucrare plastică. Să motiveze preferinţele sale în alegerea unui material de artă. instrument. Argumentarea propriei alegeri a materialelor de artă. Explicarea noţiunilor de: lucrare plastică.2. zăpadă etc. compoziţie etc. compoziţie. mic . imagine plastică. Să manifeste interes în comunicarea desen.1. Să acţioneze în spaţiul plastic cu diverse mijloace: instrumente. . Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. 3.3. centru etc. Iniţiere în domeniul artelor plastice Plasarea elementelor pe suprafaţa plastică: aproape .mare etc. Crearea compoziţiilor pe diverse suporturi: hîrtie. mare – mic.jos. orizontală). 4. IV. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice.3. atelierelor artiştilor plastici şi meşterilor populari.

creioane colorate. Modalităţi de executare şi amplasare a punctului în spaţiul plastic. rotundă. Forma realistă.6. Să combine culori pentru obţinerea expresivităţilor plastice. peniţă.3. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate Materiale şi tehnici grafice. cariocă.Subcompetenţe 1. Amestecul culorilor. Clasificarea culorilor: culori şi nonculori.1. formelor utilizate în natură şi în diverse contexte plastice. Descrierea efectelor obţinute. scurgere. Elemente de limbaj plastic Punctul în arta plastică şi natură. lut. culori utilizînd diverse materiale şi procedee artistice. Exersări în obţinerea diferitor culori prin amestecul 2. Discuţii: observarea caracteristicilor fizice ale elementelor de limbaj plastic în natură şi opere de artă. 1.). 2. frîntă. Discuţii: Analiza materialelor de artă. Observarea asemănărilor şi deosebirilor dintre materiale şi instrumente de artă. fire textile etc.4. forme. Exerciţii-joc: eu sînt pictor. Materiale. pensule. liniilor. Exersări şi experimentări în diverse materiale şi tehnici. nisip. ondulată. picturale. 2. culorilor. Linia dreaptă. 2. Subiectul lucrării plastice. Observarea deosebirilor dintre culori şi nonculori. Să observe particularităţile punctelor. Pata spontană. II. liniilor de diferite mărimi şi forme cu instrumente.1. 2. alăturare etc. linii. sculptor etc. Să redee anumite stări ale naturii folosind culorile şi nonculorile.2. pietre. Selectarea materialelor în dependenţă de subiectele abordate. 2. Să folosească în activitata plastică diverse materiale. Analiza formelor realiste şi a modalităţilor de realizare. Să obţină puncte. boabe.5. Să creeze lucrări cu acelaşi subiect în materiale de artă clasice şi materiale moderne. Linia în arta plastică şi natură. Să organizeze suprafeţe plastice prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic. Exemple de forme realiste în natură şi opere de artă. suprapunere. pete. 129 . Exerciţii-joc de obţinere a punctelor. grafician. Să experimenteze în obţinerea petelor spontane. materiale de artă şi materiale netradiţionale (creion simplu. lizate în operele artiştilor plastici. Activităţi individuale şi în grup în procesul experimentării cu materiale pe suporturi variate. crengi. tehnicilor utisculpturale şi decorative.2. CLASA a II-a Conţinuturi recomandate I. Exersări în obţinerea petelor spontane: prin stropire.

emoţii în procesul perceperii capodoperelor artei plastice.lor. atitudini în compoziţii plastice. Să experimenteze pe diverse suporturi cu ajutorul elementelor de limbaj plastic. grafică. Realizarea compoziţiilor în diverse tehnici: desen. Explicarea noţiunilor de element plastic. pictură. sculptură şi artă decorativă create în diverse perioade istorice. IV. Compararea şi analiza operelor de pictură. Muzeu. III. expoziţie.3. 4.2.2. Să exprime atitudine. 4. grafică / grafician etc. 4. 130 . pictură / pictor. Să manifeste interes faţă de activitatea artiştilor plastici şi meşterilor populari. Plasarea elementelor în spaţiul plastic. spaţiu plastic şi centru de interes al compoziţiei. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. Exerciţii-joc de redare a stărilor naturii prin culori. colaj. 3.1. Maeştri şi capodopere. tangram etc. Să considere obiectele înconjurătoare ca surse de stimulare a creaţiei sale. Iniţiere în domeniul artelor plastice Noţiuni de artă: sculptură / sculptor.1. 3. opinii. Organizarea spaţiului plastic în culoare. Iniţiere în compoziţie 3.3. Centrul (centrele) de interes al compoziţiei. Să demonstreze capacităţi de apreciere estetică a operelor din arta plastică naţională şi universală. Să exprime sentimente. Joc de rol: Critici şi artişti. sculptură. operede artă din diverse ramuri. Identificarea şi analiza lor pe reproduceri de artă.

ambalaj etc. sîrmă. lut. Procedee de modificare a culorii: amestecul culorilor. Să utilizeze punctul ca element decorativ în lucrările plastice. 2. vestimentaţie. Explicarea noţiunilor de linie constructivă şi linie decorativă. plante. Lucrări practice: colaj. Să identifice culorile primare. fructe. Să creeze forme geometrice pe suprafaţa plană şi în volum din diferite materiale. Modalităţi de expresie ale materialelor naturale şi artificiale (boabe. Să realizeze proiecte artistice în diverse materiale şi tehnici de artă. Pata decorativă. Să perceapă funcţiile decorativă şi constructivă a punctelor şi liniilor. Să experimenteze materiale şi tehnici netradiţionale în exprimarea individualcreativă. Modalităţi de executare. Funcţia decorativă a liniei. Explicarea noţiunilor de punct constructiv şi punct decorativ. Punctul ca element constructiv. Exersări: obţinerea culorilor binare prin diverse II. Forma geometrică. Exemple de forme geometrice. Vizionarea filmelor. natură etc. Observarea şi analiza lor în opere de artă şi natură etc. binare pe reproduceri. 1. Culori primare. 2. Relaţii interdisciplinare. 3.6.4.2. plastelină. Materiale netradiţionale în arta plastică. felicitare. instrumente şi tehnici de artă 1. Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din diverse materiale: lut. cutii. Elemente de limbaj plastic 2. 2. Lucrări practice: semn pentru carte. Să creeze diverse forme din materiale naturale şi artificiale. reproducerilor. fructe. 2. 131 .2. Punctul ca element decorativ. planşe didactice. imaginilor. fuzionarea. aluat. Exersări cu diferite feluri de linii. polistirol. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. fructe.Subcompetenţe CLASA a III-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I. clipurilor. Crearea formelor geometrice din diferite materiale pe suprafaţa plană şi în volum. Să obţină expresivităţi plastice prin diverse procedee de modificare a culorii. Să producă pete picturale şi decorative prin amestecul culorilor. carton. hîrtie etc. mediul înconjurător. 2. legume etc. polistirol. Identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător. Discuţii despre rolul petelor de culoare şi observarea lor în opere de artă.5. hîrtie. 1. legume. plante etc. Pata picturală.1. culori binare. Funcţia constructivă a liniei.1. origami etc.3. Tehnici mixte. Materiale. pastă de hîrtie). Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor netradiţionale în diverse contexte plastice: materiale maleabile (aluat.). carton.

3. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe 132 . Explicarea noţiunii de ramuri ale artelor plastice. Să perceapă calităţile estetice ale mesajelor Muzee şi galerii de artă. Evidenţierea centrelor compoziţionale (culoare.2. 4.4. Iniţiere în compoziţie 3. Analiza.3.procedee. Ramurile artei plastice. Să evidenţieze centrele de interes ale compoziţiei folosind creativ mijloace de expresie. Vizionarea filmelor.3.).1. Analiza compoziţiilor realizate în diverse tehnici şi materiale de artişti plastici din diferite ţări şi perioade istorice. mărime etc. Plasarea elementelor compoziţionale în spaţiul plastic. 3. mărime etc. naţionale şi universale. Explicarea noţiunilor: muzeu şi galerie de artă. Compoziţia realistă. IV. Să deosebească ramurile artelor plastice. compararea şi deosebirea lucrărilor de artă din diverse ramuri ale artei plastice. Discuţii despre conţinutul operelor de artă şi interpretarea verbală a mesajului artistic.1.2. Organizarea cromatică a spaţiului plastic. III. vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. 3. Exprimarea opiniilor despre ramurile artei plastice. Exerciţii de amplasare a elementelor compoziţionale în spaţiul plastic şi evidenţierea centrelor compoziţionale prin culoare. Iniţiere în domeniul artelor plastice 4. Să exprime preferinţe în alegerea subiectelor pentru realizarea compoziţiei realiste. operelor de artă plastică. Să manifeste interes pentru cunoaşterea artei plastice populare. Să reprezinte structuri din natură în compoziţii volumetrice utilizînd diverse materiale. Să promoveze valorile general-umane în lucrările efectuate. Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. Exemple de muzee şi galerii de artă din ţară şi peste hotare. Explicarea noţiunii de compoziţie realistă. 4. Maeştri şi capodopere. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Deosebirea dintre ele.

Elemente de limbaj plastic 2. Forma volumetrică (tridimensională). Să creeze diverse forme în materiale naturale şi artificiale.3.) în diverse contexte plastice.2.parcursul anului. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale (aluat. Tehnici mixte. aluat. Să folosească creativ diverse materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale în lucrări plastice.1. 1. Crearea compoziţiilor în diverse tehnici. sculpturale etc. sîrmă. Modelarea şi construirea din materiale naturale şi artificiale (materiale de reciclaj. Lucrări practice în tehnici mixte.4. 133 . Modalităţi de aplicare şi realizare. Materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale. Să motiveze alegerea tehnicilor mixte în exprimarea unei idei. Observarea particularităţilor specifice în diferite contexte plastice. plante etc. 2. Să experimenteze materiale şi tehnici de artă în exprimarea individual-creativă. polistirol. pictură. Să reprezinte structuri şi fenomene ale naturii utilizînd punctul şi linia ca mijloace de expresie. legume. Analiza elementelor de limbaj plastic în lucrări de artă plastică. 1. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. carton etc. Vizionarea filmelor. Tehnici grafice. 1. lut. cutii. Culori calde. Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din materiale naturale şi artificiale. zăpadă. imaginilor.2. arta decorativă etc. Forma plată (bidimensională). Să obţină forme plate pe suprafaţa plană utilizînd diverse materiale şi procedee tehnice. fructe. reproducerilor.). Materiale. Subcompetenţe CLASA a IV-a Conţinuturi recomandate I. nisip. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate 1. Analiza posibilităţilor de îmbinare a materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale într-o lucrare plastică. II. Punctul şi linia mijloace de expresie în grafică.1. picturale.

Redarea planurilor: linie. Să aplice culorile calde şi reci în redarea anumitor stări sufleteşti. Să redee perspectiva aeriană şi liniară în peisaje. Crearea formelor bidimensionale şi tridimensionale. picturală şi grafice. lucrări prin compararea şi deosebirea lor. Culori reci.2. Subiectul compoziţional. 3. Să creeze compoziţii decorative. Discuţii despre dominanta cromatică. picturale. picturale. culoare. Modalităţi de redare a planurilor. Iniţiere în compoziţie 3. Explicarea noţiunii de genuri ale artei plastice. 3. decorative şi sculpturale. Deosebirea.1.3. calea ferată. Analiza procedeelor artistice de evidenţiere a Iniţiere în perspectiva liniară şi aeriană. Modalităţi de utilizare: funcţie utilitară.4. funcţie decorativă. Exersări grafice şi în culori de obţinere a tonurilor şi modalităţi de aplicare.1. Tonul închis-deschis. natură statică.2. grafice. Exerciţii-joc de obţinere a nuanţelor. Analiza diferitor forme. peisaj. Rolul culorii în redarea unor dispoziţii. Să descrie verbal mesajul artistic al operelor de artă plastică exprimîndu-şi propriile atitudini şi emoţii esteice. Analiza operelor de artă şi identificarea trăsăturilor caracteristice fiecărui gen de artă. Discuţii despre subiectul compoziţional.2. Sa creeze forme volumetrice din materiale naturale şi artificiale. Dominanta cromatică. centrelor compoziţionale. Să manifeste interes pentru cunoaşterea Genurile artelor plastice (portret. Explicarea noţiunii de culori calde şi reci. Explicarea noţiunilor de bidimensional şi tridimensional. III.). 2. atitudini etc.3. sculpturale cu subiecte literare sau inspirate din natură. compoziţie etc. Iniţiere în artele plastice 4. Identificarea pe reproduceri de artă şi în natură. compararea şi analiza compoziţiilor Compoziţia decorativă. Nuanţe. stîlpi de telegraf etc. Exersări: evidenţierea centrelor compoziţionale prin ton. mărime. Să observe trăsăturile caracteristice ale genurilor artei plastice. IV. formă / dimensiune. Explicarea noţiunilor de perspectiva liniară şi aeriană prin exemple simple din mediul înconjurător: peisaj. grafică. nuanţe şi identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător. 4. stări. Arta populară. culoare etc. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi 134 . sculpturală. Explicarea noţiunii de ton închis-deschis în desen şi pictură.

meşter popular atelier de creaţie. Joc de rol: meşter popular. ţară.4. 4. critic de artă etc. Să deosebească opere de artă plastică de arta populară. Maeştri şi capodopere. Muzee şi galerii de artă. 135 .3. expoziţiilor de artă şi exprimarea propriilor opinii. localitate. Analiza noţiunilor: artă populară. Atelier de creaţie. Meşter popular. analizei lucrărilor plastice. Să exprime atitudini faţă de evenimentele culturale din instituţia de învăţămînt.artei plastice naţionale şi universale. Excursii la atelierele pictorilor şi meşterilor populari. 4. artei populare. Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. Vizionarea filmelor. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului.

sporirea capacităţii de efort fizic pentru dezvoltarea calităţilor motrice. deprinderilor motrice şi culturii sănătăţii. în mod independent. asigurarea valorilor educaţiei pentru sănătatea corporală.ARIA CURRICULARĂ SPORT EDUCAŢIA FIZICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Conceptul de bază al curriculumului şcolar de Educaţie fizică constă în iniţierea şi ghidarea permanentă a elevilor în scopul formării unui sistem bine corelat de cunoştinţe. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. La baza conceptului stă ideea de ameliorare a acestui curriculum.  aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii competente să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală. b) asigurarea unei pregătiri fizice multilaterale. deprinderi motrice şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilitate în contexte specifice de realizare. corespunzător. priceperi şi deprinderi de a utiliza sistematic. Scopul prioritar al procesului educaţional la Educaţia fizică în învăţămîntul primar este antrenarea elevului în formarea incipientă de utilizare a cunoştinţelor pentru fortificarea sănătăţii. fortificarea şi menţinerea sănătăţii. Curriculumul şcolar de Educaţie fizică pentru învăţămîntul primar este inclus în Planulcadru de învăţămînt ca disciplină de studiu obligatorie şi reflectă concepţia care stă la baza reformei sistemului de învăţămînt European şi din Republica Moldova. formarea sistemului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului pe parcursul întregii vieţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 9 noiembrie 1995. Elevii. 62-63). concepţia de aplicare a curriculumului de Educaţie fizică stipulează statutul cotei disciplinei şcolare în Planul-cadru de învăţămînt. perfecţionarea condiţiei fizice etc. care cuprinde calităţile motrice. estetice şi civice. conştient. a calităţii învăţării. precum şi de a duce un mod de viaţă sănătos atît în perioada şcolarizării. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. factorii naturali/igienici). trebuie să devină conştienţi de faptul că sportul şi cultura fizică sînt mijloace eficiente în dezvoltarea fizică armonioasă. avînd ca „ţintă” mobilizarea unui ansamblu de resurse de asigurare a calităţii şi capacităţii de asimilare a materiei de conţinut în procesul învăţării. inclusiv. competenţelor şcolare. călirea organismului. mijloacele educaţiei fizice (exerciţiile fizice. profilaxia bolilor. cît şi pe parcursul întregii vieţi. capacităţi. urmăreşte realizarea finalităţilor prevăzute de Legea Învăţămîntului: a) dezvoltarea personalităţii copilului. – componente/factori ce asigură longevitatea speciei umane. cu caracter profesional-aplicativ. care utilizează exerciţiul fizic drept mijloc principal în vederea dezvoltării sănătăţii. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoaştere. absolvind şcoala. nr. Astfel. a capacităţilor şi a aptitudinilor lui spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim. obţinerea echilibrului psihofiziologic. formarea deprinderilor de a duce un mod de viaţă sănătos prin organizarea activităţilor de integrare socială a elevilor din clasă. morale. 136 . capacităţilor motrice ale elevilor şi. Valoarea formativă a Educaţiei fizice constă în:  tehnologia implementării subcompetenţelor şi unităţilor de conţinut ce constituie o contribuţie considerabilă la sporirea stării de sănătate. motivaţii. Educaţia fizică în sistemul de învăţămînt primar este o componentă a educaţiei generale. Nu pe ultimul loc se află formarea interesului şi necesităţii de predare independentă şi sistematică a exerciţiilor fizice.

7. ORIENTĂRI GENERALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE La vîrsta şcolară mică. terenuri de fotbal. care contribuie la formarea personalităţii creative. sport-aerobic. bazin de înot. 2. 1. bazate pe inventivitate şi pe inovaţie didactică. coloana vertebrală este expusă diferitor deformări. 10. 14. Oasele se pot uşor deforma. Aparatul respirator este încă slab dezvoltat. capacităţilor motrice şi atitudinilor – vizează instruirea de lungă durată şi practicare a exerciţiilor fizice fără întrerupere toată viaţa activă. încurajarea şi preţuirea activităţii de creaţie. calităţilor.Realizarea conţinuturilor educaţionale ale educaţiei fizice şi sportului solicită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor de activitate didactică în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţămînt. funcţionale şi intelectuale ale elevului. 13. în special grupele mari musculare ale centurii scapulare-humorale. Motricitatea corpului la această vîrstă începe să se dezvolte în sensul unor acţiuni precise în mişcare. 12. Principiul coerenţei dintre subcompetenţe/conţinut educaţional şi finalităţile educaţiei fizice – reprezintă corelarea permanentă a competenţelor-cheie/transversale cu conţinuturile şi finalităţile învăţării în direcţia formării cunoştinţelor. rugbi. Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi de performanţă – vizează orientarea procesului educaţional al sportului şcolar cu caracter de masă spre sportul de performanţă. deşi osificarea nu este încă terminată. de forţă. 3. volei. capacităţilor şi atitudinilor. Principiul creativităţii instruirii – necesită activităţi inovative. în comparaţie cu perioadele de vîrstă ale învăţămîntului gimnazial. psihologice şi sociale ale educaţiei fizice şcolare. ale abdomenului. teren pentru sărituri şi aruncări la atletism. dezvoltarea elevului este mai lentă şi mai uniformă în ceea ce priveşte creşterea în înălţime. dezvoltarea încrederii în sine. sală de gimnastică. psihice. Din cauza acestei slabe dezvoltări a musculaturii şi sub influenţa negativă a unor poziţii necorespunzătoare. pentru alergări de rezistenţă şi cross. 6. respiraţia fiind superficială şi scurtă. 8. Scheletul devine tot mai rezistent.) la cerinţele şi posibilităţile pedagogice. 4. Principiul accesibilităţii instruirii – vizează prezentarea conţinuturilor didactice într-o formă accesibilă conform particularităţilor de vîrstă şi individuale ale elevilor. sala de lupte etc. 11. Principiul adaptării şi utilizării spaţiului (stadion cu piste de alergare. ale trunchiului. oină. Principiul demonstrării şi umanizării învăţămîntului – stabileşte că Educaţia fizică exercită o mare influenţă asupra dezvoltării şi formării personalităţii umane. 137 . calităţilor. Principiul egalităţii şanselor – vizează delimitarea unor secvenţe de conţinut pentru toate categoriile de elevi. de fitness. Principiul funcţionalităţii – evidenţiază continuitatea educaţiei fizice şi sport pe parcursul vieţii indiferent de politica statului şi a influenţelor conjucturistice. 9. baschet. Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor. handbal. Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi dezvoltarea fizică a personalităţii umane – urmăreşte formarea trăsăturilor superioare de voinţă şi caracter pentru perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor psihomotore şi calităţilor acestora. Principiul eficienţei – prevede valorizarea maximă a mijloacelor şcolare şi surselor naturale ale comunităţii locale. Sistemul muscular este slab dezvoltat. Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a deprinderilor igienico-sanitară şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al personalităţii umane. Principiul conştientizării şi responsabilităţii pentru propria formare/dezvoltare – vizează formarea interesului de activitate motrice. 5. ale spatelui. Principiul dezvoltării multilaterale şi armonioase a elevului – presupune dezvoltarea calităţilor motrice.

la tendinţa de a-şi îmbunătăţi indicii capacităţilor motrice proprii. începînd cu clasa a IV-a. liceal şi părinţii prin dezbaterile vizănd implementarea referenţialelor de competenţă prin intermediul conţinuturilor didactice din curriculum. Cunoaşterea noţiunilor. ci va fi prevăzută şi sporirea cerinţelor faţă de indicatorii calitativi şi cantitativi ai mişcărilor. Aplicarea terminologiei pedagogice de educaţie fizică dezvoltă însuşiri ale limbajului corect. gîndirea. I. 2. Formarea calităţilor de personalitate. Dezvoltarea competenţelor fizice de bază prin intermediul exerciţiilor fizice:  competenţe psihomotorice. cerinţelor şi legităţilor elementare referitoare la educaţia fizică şi aplicarea acestora în practica educaţională:  competenţe cognitive generale. a experienţei de utilizare a exerciţiilor. A. cum sînt percepţiile. La selectarea diverselor exerciţii se va lua în consideraţie nu numai gradul deprinderilor motrice atins de elevi. În cadrul procesului instructiv-educativ se ating obiectivele de formare a cunoştinţelor. Competenţele proiectate în cadrul noilor activităţi de educaţie fizică. Aceasta e necesar pentru perfecţionarea sistemică a mişcărilor şi dezvoltarea funcţiilor motrice ale copiilor. vizuale. capacităţii psihosociale. La finele ciclului primar fişele tuturor elevilor vor fi transmise profesorului care va continua să activeze cu elevii respectivi.  competenţe cognitive specifice. fiind componenţe instrumentale-operaţionale ale elevului în vederea însuşirii calitative a calităţilor senzoriale. 3. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE 138 .Obiectivele educaţiei fizice la această vîrstă sînt de a crea condiţii pentru dezvoltarea corectă a scheletului şi. priceperilor şi deprinderilor motrice. CONŢINUTURI. kinestezice. Însuşirea conţinuturilor didactice se face conform principiilor didactice de bază. de a nu se opri la cele obţinute. Cerinţele crescînde privind însuşirea exerciţiilor vor contribui la menţinerea interesului copiilor faţă de procesul-instructiv. reprezentările. Începînd cu clasa I-a cadrul didactic care predă disciplina „Educaţia fizică” este responsabil de introducerea şi completarea fişei „Paşaportului sănătăţii elevului”. comportamentului civilizat a deprinderilor comunicative şi de interacţiune socială:  competenţe de atitudini. în primul rînd. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. vor completa nemijlocit valorile activităţilor motrice ale elevilor. care constituie izvorul tuturor cunoştinţelor copilului despre mişcare şi sînt la baza tuturor celorlalte procese psihice mai complexe. auditive. elevul va completa caietul de educaţie fizică. Curriculumul se aplică de către profesorul de educaţie fizică în colaborare strînsă cu cadrele didactice din învăţămîntului gimnazial. a coloanei vertebrale. În scopul informării şi documentării elevului referitor la diverse aspecte ale educaţiei fizice. memoria. sub egida pedagogului. Aplicarea subcompetenţelor şi conţinutului didactic din curriculum urmăreşte proiectarea didactică în formarea incipientă a competenţelor de preîntîmpinare a ţinutei şi funcţiilor tuturor sistemelor organismului în creştere şi dezvoltare prin intermediul exerciţiilor fizice. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ. SUBCOMPETENŢE. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Subcompetenţe 1 Conţinuturi didactice 2 Activităţi de învăţare şi evaluare 3 1. situaţii psihice ale procesului afectiv şi de voinţă.

cu coarda de gimnastică în cerc. a mingii medicinale cu ambele mîini (1 kg). FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIFICE Test de cunoştinţe 2. Sărituri cu coarda 1 min. Alergări: obişnuite. conţinutul. 4. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG). în echipe. 3. pe perete de gimnastică. 1. cu ocolirea obstacolelor.în coloană în diverse figuri geometrice. educîndu-şi voinţa. Sărituri: pe ambele pe loc şi în mişcare. denivelat. Exerciţii cu caracter aplicativ. Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică (cerinţe faţă de echipamentul sportiv. Tracţiuni: cu ambele mîini din culcat pe banca de gimnastică. Comenzile: „Aliniere!” „Drepţi!”. . . 3. „Pe loc repaus”.să-şi formeze capacităţi de a parcurge un spaţiu accidentat. 4. B. Tema 2. Cunoştinţe speciale • Termeni. tracţiuni. igiena echipamentului sportiv. Întoarceri pe loc: „La stînga!”. definiţii. la bara joasă. • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. . EDFG fără obiecte (procedee). peste obstacole mici.Elevul va fi competent: . din culcat dorsal. noţiuni. Corectitudinea 139 . „Clasă. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. 2. stai!”. consecinţele posibile ale nerespectării regulilor respective). dorinţa de a învinge greutăţile. • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică.să ilustreze importanţa igienei personale pentru sănătatea omului. 2. Căţărări: pe banca de gimnastică înclinată. Aranjări: . mers pe obstacole. 2. bara la depărtarea braţelor. Deplasare pe loc şi în mişcare. .Marş!”. 3. Aruncări: aruncarea mingii din diferite poziţii iniţiale. durata şi cerinţele de bază în desfăşurarea gimnasticii matinale). pe sprijin îngust.Să creeze omogenitate în executarea acţiunilor în comun şi individual. ocolind obstacolele. igiena corpului). Complex de exerciţii fizice I. comanda: „Înainte . • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. mers peste obstacole mici.să rezume rolul gimnasticii matinale pentru om. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . 5. Elevul va fi competent: . 1. obligaţiunile şi responsabilităţile elevului în cadrul lecţiei de educaţie fizică. „La dreapta!”.să-şi dezvolte capacităţi de coordonare a echilibrului şi a diferitor părţi ale corpului. A. Tema 3. 6. Din culcat dorsal. .în linie pe un rînd. ocolind obstacole. în diverse figuri geometrice. aruncarea mingii mici în perete cu efort şi prinderea ei.să stabilească legături dintre reguli şi consecinţe. .să expună corect termenii sportivi. pe diferite obstacole mici. Mers: procedee de mers. perseverenţa în muncă fizică. . 1. Gimnastica matinală (esenţa gimnasticii matinale şi însemnătatea acesteia pentru om. B. semiîntoarcere.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. curajul.să execute exerciţii aplicative complexe care contribuie la îmbunătăţirea calităţilor psihomotrice. Igiena personală (semnificaţia noţiunii „igiena personală”. a partenerului. Exerciţii de front şi formaţii: 1. Întoarceri la stînga şi la dreapta.

. Complexul „Prietenii”. Complexul „Jucăriile”. Din sprijin ghemuit. efectuării EDFG. 4.să manifeste rezistenţă în Alergare la viteză 30 2. 2. echilibru în escaladări de obstacole. articulaţii. de 4 m cu ricoşarea orientare în spaţiu. Alergare în tempou mediu timp de 3-6 min. Alergare la 300 m 4. . bastoane de gimnastică). departe ajungi”. 5. în aşezat ghemuit. sportive. motrice de alergare. grijulie faţă de sănătatea fizică pedagogului. „Migrarea cm. aruncări etc. capacitatea de a îmbina muzica 9.). 3. 8.să manifeste ritm. regim aerob în activitatea m din startul de sus. 3. 6. Din culcat dorsal. Alergare în tempou mediu 300 m.să cunoască regulile de Evaluare:  respectarea regulilor de securitate în timpul 140 . Cunoaşterea 3. Din culcat dorsal.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în cadrul lecţiilor de educaţie fizice. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. „Încet-încet. s. Exerciţii stretching. „Nu uda picioarele”. atitudine  Observaţiile  respectarea cerinţelor sanitaro-igienice.). Flotări din poziţia sprijin culcat. Elemente din jocuri. 1. ei la distanţă (m.să manifeste spirit de  relaţii interpersonale pozitive în cadrul disciplină şi tact în relaţii desfăşurării jocurilor dinamice şi ştafetelor interpersonale. Menţinere în poziţia atîrnat. De-a puia-gaia”. Elemente din atletism. . 4. păsărilor”. rostogolire înainte în de dezvoltare a coordonării cu depărtarea unei aşezat. Semisfoara.Să manifeste Evaluare:  Respectarea unui regim de viaţă sănătos. 3. Aruncarea mingii de volei din diferite poziţii Aruncarea mingii în pentru dezvoltarea iniţiale şi prinderea ei. 5. Jocuri dinamice cu alergări. perete de la distanţa capacităţilor de coordonare. steguleţe. Alergare de suveică: 3x10 m. „Broaştele şi bîtlanul”. mişcărilor şi supleţei în tălpi aplecare înainte 3. cu mişcarea. respiratorii. Atîrnat în echer la peretele de gimnastică (menţinere. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. Exemplu: „Vrăbiuţe săltăreţe”. 2. termenilor de bază. 2. „Două babe de omăt”. Dansul „Alunelul”.să aplice activităţi motrice 1. . . 1. ridicarea picioarelor). Dans moldovenesc „Alunelul”. Ştafete sportive. Compoziţii de dans. (cm ±). 3. Alergare 20. responsabilitate. 30. Aruncarea mingii mici la distanţă şi în perete cu ricoşare. ridicarea trunchiului pînă la verticală. „Petişoară” şi alte jocuri. expresivitate în mişcări. comportamentul elevului. 4. 40 m din startul de sus. coregrafice elementare.să realizeze acţiuni motrice Din aşezat picioarele 2.2. podul. ATITUDINI . (min. mîinile pe dinamică. privind şi cea psihică. 6. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. Sărituri în lungime de pe loc. . diverse situaţii de joc. 7. Poziţia de atîrnat (s) banca de gimnastică. Complex de gimnastică aerobică. deprinderi 1. mingi. Din aşezat şi din culcat pe spate – rulări. rezistenţa specifică. aşezat depărtat. EDFG cu obiecte portative (cercuri. . COMPORTAMETUL CIVILIZAT. Exerciţii din gimnastica de bază.să-şi dezvolte forţa statică şi 1. sărituri.

cu ridicarea genunchilor la 45o. rolul exerciţiilor fizice în dezvoltarea sistemului cardiovascular şi respirator). 2.  Analiza comportamentului elevului manifestat pe parcursul activităţii motrice. Raportul şi salutul. 2.să exemplifice relaţia dintre exerciţiul fizic şi dezvoltarea fizică a omului. Aranjare în formaţie în linie pe două rînduri. Igiena exerciţiilor fizice (condiţiile sanitaro-igienice ale locului de practicare a exerciţiilor fizice. Tema 2. B. Mers: cu pas obişnuit. Întoarcere pe loc.să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ. 1. Alergări: obişnuit. în figuri – prin ocolire.să expună corect termenii sportivi. Test de cunoştinţe 2.Să-şi formeze capacităţi de colaborare. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . cu pas accentuat. în pătrat. Test de cunoştinţe Test de cunoştinţe I. CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. definiţii.4. noţiuni. stării de sănătate. cu întoarceri la viteză. 2. rolul respiraţiei în timpul exersării. .să-şi dezvolte obişnuinţa de menţinere a ţinutei corecte şi să-şi formeze şcoala mişcării. 4. 3. alergării. cu pas Tehnica mersului şi încrucişat. în semicerc. cu jocuri. A. Cunoştinţe speciale • Termeni. . Raportul. gradului de dezvoltare şi pregătire fizică). Cunoştinţe conceptuale Tema 1.să reproducă componentele de bază ale igienei exerciţiilor fizice.profilaxie a traumatismului la lecţiile de educaţie fizică. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE Elevul va fi competent: . Exerciţii de front şi formaţii. pe cerc. A. de a lucra frontal sau în echipe omogene. dozarea efortului fizic conform particularităţilor de vîrstă. 1. în careu. 5. 1. Noţiuni generale despre dezvoltarea fizică a omului (esenţa noţiunii „dezvoltare fizică” şi importanţa acesteia pentru el. în cerc. pe vîrfuri. • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILE ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. jocului. . asigurînd o dezvoltare armonioasă Gimnastica de bază. pe diagonală. • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. cu ridicarea genunchilor cu pas balansat. B. cu 141 . Aranjare în formaţie desfăşurată. Exerciţii cu caracter aplicativ. enumerarea după ordine. • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. .să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. cîte 3. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . Deplasări: la pas. a competiţiilor.

„Nu uda picioarele”. 5. Rostogolire înainte cu varietăţi de sărituri după rostogolire.a organismului. 40m. şerpuită. ştafete. 1. 1. . pe banca de gimnastică. Alergare de viteză la 30 m din startul de sus Alergare 300 m sau cros 300 m (min. Exerciţii din gimnastica de bază. 4. din faţă. Complex de gimnastică aerobică. coordonării şi preciziei mişcării la creşterea şi îmbunătăţirea motricităţii generale. bastoane de gimnastică. 2. mică individual şi în echipe. . Echilibru: cu variante de mers. Alergare de tempou moderat 5-6 min. cu coardă mare. Compoziţii de dans: „Hora”. din aşezat faţă în faţă. .să demonstreze competenţe de interacţionare constructivă cu semenii în diverse activităţi motrice şi organizatorice. 2. cercuri. 6. mobilitate. Aruncarea şi prinderea mingii de volei. stînd pe genunchi. 3. din spate în spate. 3.de a-şi controla tempoul execuţiei. Pas de horă. 8. medie. . 6. în grup. amplasamentul pieselor pe liniile Termeni de bază. 4. aruncare la distanţă de pe loc din stînd. . a braţelor şi a picioarelor. descifrarea „cîmpului de luptă”. Elemente din jocuri. „Polca moldovenească”. . Sărituri peste coardă 3. Jocuri dinamice: „Locul liber”. Aruncarea mingii în ţintă şi peste fileu. fixă. 7. 4. Mers şi alergare în ritmul acompaniamentului muzical. baschet.Alfabetul şahului – tabla de şah: tipuri de linii ale tablei de şah. Dansul „Polca moldovenească”. . Ştafete sportive şi jocuri dinamice cu alergări de viteză. 4.să-şi formeze ţinuta corectă a corpului şi unele capacităţi artistice. la ţintă (mică. 3. de pe obstacole. EDFG cu obiecte (mingi. Aruncarea mingii în ţintă de la distanţa de 4 m. gimnastică). coordonare. simţul spaţiului şi al echilibrului dinamic. 2. notaţia mutărilor. obstacole. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi desfăşurată. Aruncarea mingii în ţintă. Alergare 300m. mare. coarde).să-şi dezvolte capacităţile de coordonare. pas alternativ. 3. cu transportarea unor obiecte pe cap. din lateral. „Conurile.Liniile verticale şi cele orizontale ale tablei de şah. peste 1 min. Sărituri: naturale. mobilă). Conducerea mingii de fotbal.să execute acţiuni motrice pentru dezvoltarea capacităţilor de viteză şi rezistenţă în regim aerob. 4. Gimnastica ritmică şi dansul. pas de polcă. (EDFG) . 2. Alergare de suveică 3x10 m. 5. s. de pe banca de Varietăţi de căţărări. „De-a puia-gaia”.succesiunea pătrăţelelor 142 .să cunoască terminologia şi noţiunile operaţionale specifice jocului de 1. 3. Tracţiuni: între doi executanţi din fandat. Stînd pe omoplaţi. Căţărări: la scara fixă-varietăţi (în spirală. Şah. . 1. „Vrăbiuţe săltăreţe”.) Rostogolire înainte. Podul din culcat pe spate. 1. ghindele şi nucile”. 6. cu variante de alergare. cu o mînă. „Cureluşa”. Exerciţii de dezvoltare fizică generală. 4. 7. acela prinde mingea”. Elemente din atletism. ocolind suporturi. Complexe de gimnastică aerobică. la distanţă de pe loc. Exerciţiu stînd pe omoplaţi. Echilibru pe un picior. .să-şi dezvolte competenţe în asigurarea armoniei mişcărilor şi să-şi controleze influenţa exerciţiilor aplicative asupra formării deprinderilor motrice de bază. 5. Aruncări şi prindere: individual cu două mîini. „Cine e chemat. Alergare de viteză: 30m. 2. 3. Exerciţii speciale de forţă-viteză. sau cros 300-500m. Poziţiile mîinilor. cîte doi.

. mutarea.să acţioneze cu mijloace specifice pentru dezvoltarea forţei dinamice. amplasamentul iniţial. . 4. .Să demonstreze o atitudine pozitivă. patul. . de analiză şi sinteză.  proceduri de călire a organismului cu razele solare.şahul şi matul.mutări pe tabla de şah. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. . începerea partidei.şah. . . centrul mare şi centrul mic. orizontală şi verticală. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. amplasamentul iniţial al pieselor de şah pe tablă. . dama. fiziologic.să-şi dezvolte capacităţi de concentrare. ATITUDINI .notaţia pătrăţelelor diagonalelor mari. turnul.flancul damei. psihologic. flancul regelui. Flotări din poziţia sprijin culcat pe banca de gimnastică. Flotări la banca de gimnastică sau tracţiuni la bară. CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. regele. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. Evaluare:  Gradul de respectare a regimului motrice şi igienic. Test de cunoştinţe .pionul. 9. 3. Sărituri cu coarda – 1 min.  instruire (autoinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie. la domiciliu).să dea dovadă de curiozitate intelectuală.raportul de forţe pe table de şah. Tracţiuni la bară. calul.piesele de şah: garnitura completă de piese albe şi negre – reprezentarea grafică.  respectarea regimului igienic al organismului.  respectarea regimului motrice zilnic.să-şi formeze atitudinile grijulie pentru sănătatea proprie.  instruire (auroinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie.caracterizarea pe scurt notaţia în şah. .  Cunoştinţe despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului din punct de vedere anatomic. notaţia completă şi succintă a partidelor. . din atîrnat culcat orizontal.notaţia în şah. nebunul.să-şi formeze deprinderea de a practica sistematic şi independent exerciţiile fizice. Evaluare:  Test de cunoştinţe elementare despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului uman. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA 143 .  efectele pozitive ale executării exerciţiilor fizice asupra organismului uman. . regulile elementare ale jocului de şah. interes privind activitatea motrice efectuată sistematic. 1. albe şi negre pe verticale de ordin par şi impar. de atenţie. contra şahului – apărarea sau retragerea. . FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. la domiciliu). Din culcat dorsal. . 2. şahul veşnic (etern). 3.  evidenţa dinamicii rezultatelor activităţii motrice efectuate la lecţie şi independent la domiciliu. Evaluare:  Rezultatele dezvoltării şi pregătirii fizice. ridicarea trunchiului pînă la verticală.să formeze raţionamentul şi memoria vizuală. capturarea de piesă. aer şi apă. denumirea piesei. . notarea abreviată.

. spate la spate. „Pasul mai mare”. de repetări). în două linii.să formeze concluzii referitor la importanţa călirii organismului.să evalueze ţinuta corpului. peste obstacole. cu o mînă. cîte 3. Călirea organismului (definiţia noţiunii „călirea organismului” şi rolul acesteia pentru sănătatea omului. în ritm de joc popular. Test de cunoştinţe diagnosticarea ţinutei corecte a corpului. în ritm lent. Tema 3. şerpuire. umăr la umăr. cîte 4. aruncării în 144 . aplicînd terminologia exerciţiilor învăţate. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . din diferite poziţii. Sărituri peste coardă timp de 1 min. 3. . cu pas fandat.EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I.Să formeze competenţe de a comunica. cu paşi alăturaţi. Regrupare dintr-o linie pe un rînd – în cerc. 1. . Ţinuta corpului (definiţia noţiunii „ţinuta corpului”. 4. 1. mijloacele şi formele de călire a organismului). I. Exerciţii cu caracter aplicativ. Cunoştinţe speciale • Termeni. cu paşi încrucişaţi. după ricoşare. B. B. Aruncări şi prinderi: cu ambele mîini. 2.să propună exerciţii fizice în scopul exersării ţinutei corecte a corpului. A. la ţintă. întremării sănătăţii etc. . sarcini pentru acasă la educaţia fizică – component important al activităţii motrice independente. 3. sărituri cu coarda mare în echipe. cu paşi mari. 1. Tema 2. 2. 2. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. pe cerc. Identificarea modelului de mişcări specifice pentru fiecare segment al corpului. 2. 1. noţiuni. Precizia ţintă. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. consecinţele ţinutei incorecte. Sărituri: naturale fără întoarceri şi cu întoarceri. (nr. Activitate motrice independentă (obiective. Alergări: cu întoarcere. . Exerciţii de front şi formaţii. în ritm rapid.). Mers: cu pas de manevră. importanţa ei în dezvoltarea Eseu nestructurat normală a coloanei vertebrale şi a organelor interne. rolul exerciţiilor fizice în formarea/dezvoltarea ţinutei corecte a corpului).explozivă. „Pasul mai mic!” Enumerarea la unu-doi. după săritură. aruncare la distanţă.4 şi mai mulţi executanţi.să explice importanţa ţinutei corecte. la viteză. conţinuturi şi finalităţile activităţii motrice independente. cronometrată. viteză şi forţă .să stabilească legături dintre activitatea motrice independentă şi sănătatea omului. Împingeri: între doi executanţi. . pe obstacole cu bătaie. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIAL Elevul va fi competent: . Mers în figuri: contramers (în sens opus).Să cunoască regulile de acţiune individuală şi în comun. rolul exersării independente sistematice în scopul dezvoltării calităţilor motrice. 5. 1.să execute corect acţiunile motrice orientate spre dezvoltarea capacităţilor de coordonare. . pe echipe-din stînd faţă în faţă. definiţii • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie • Poziţiile de bază a diverselor segmente Test de cunoştinţe corporale în timpul executării exerciţiilor fizice • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. 1. cîte 3. A.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. Cunoaşterea terminologiei exerciţiilor cu caracter aplicativ.să expună corect termenii sportivi. cu ajungerea obiectelor după săritură.

jocuri sportive din gimnastică. Pasarea şi preluarea mingii cu piciorul din deplasare. 5. Teste motrice de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică generală – mai. Alergare în tempou mediu (durata 5-10 min. 10m. Dribling multiplu din deplasare. 6. . Alergare de viteză 30m. 180º. Jocuri dinamice. 2. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG): 1. Aruncarea la coş de pe loc. Atîrnări şi sprijine. coordonare. din sprijin ghemuit. Săritură în lungime (de pe loc şi cu elan). Exerciţii speciale de forţă. „Păzeşte-te de mine” etc. 3. după sărituri de 90º. Semisfoara.să manifeste îndemînare în realizarea acţiunilor învăţate. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. Ştafete sportive şi jocuri cuprinzînd elemente din atletism. Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. mobilitate. 3.Executarea sistematică a sarcinilor la domiciliu. din aşezat ghemuit. . cu variante de alergare. 2. Ştafete. calităţi de viteză şi precizie a mişcării. pe ambele picioare şi pe un picior.să acţioneze în activitatea de învăţare a elementelor tehnico-tactice din jocuri sportive. 6. 3x10m. 7.activităţi de testare şi autotestare a nivelului de pregătire fizică generală. 5. . eforturi şi rezultatele activităţii. 3. . 7. aşezat.Să demonstreze atitudine  Calitatea realizării sarcinilor la Evaluare: 145 . Corectitudinea executării exerciţiilor de EDFG. 5.să observe greşelile altora în vederea obţinerii informaţiei despre corectitudinea executării exerciţiilor..Să realizeze activităţi practice independente. 6. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. 360º. . Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. viteză. Alergare – cros 500-600m.Să demonstreze rezistenţă în regim aerobic. 3. . Dribling multiplu din deplasare. 4. 50m din startul de sus. . Aruncarea la poartă cu o mînă de pe loc. EDFG cu obiecte pe loc şi în mişcare (în stînd. culcat). Alergare de suveică. Corectitudinea completării portofoliului şi progresele obţinute timp de un an. 3. Echilibru: cu variante de mers.). 2.asigurarea şi ajutorului reciproc în procesul activităţii motrice. . cu transportarea greutăţilor. Alergare–cros 500m. Aruncarea mingii în ţintă la distanţă de 5. 4.Să stabilească legătura între propriile capacităţi. Atîrnări şi sprijine mixte. Alergare de viteză 30m. 3. 6. EDFG fără obiecte: varietăţi. Aruncarea mingii în ţintă. Semisfoara. „Vînătorii şi raţele”. Rostogoliri în îmbinare cu elementele însuşite. 2. Podul. Elemente de jocuri sportive. Exerciţii din gimnastica de bază: 1. 4. Stînd pe omoplaţi după rulare înapoi din aşezat. 1.informaţii privind influenţa benefică a exerciţiilor fizice asupra organismului. . Săritură în lungime de pe loc. 4. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. Menţinerea echilibrului pe ambele picioare după săritură cu întoarcere la 360º într-un cerc cu diametrul de 1m. ATITUDINI . Elemente de atletism: 1. Îmbinare acrobatică din elementele însuşite anterior. Pasarea cu o mînă şi prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare.

Caietul de educaţie fizică (structura şi conţinutul caietului şi rolul acestuia în Caietul elevului autoinstruirea şi autocunoaşterea elevului). COMPETENŢE PSIHOMOTRICE 1. unor elemente din jocul sportiv. individualizării călirii organismului).Să cunoască terminologia  aspecte ale tehnicii executării acţiunilor Evaluare: motrice din atletism..să manifeste atitudine grijulie faţă de sănătatea proprie. Tema 3. desfăşurării jocului dinamic. sportivă a exerciţiilor  Teste de  reguli (elementare) competiţionale.să completeze sistematic caietul.). I.să exploateze legităţile călirii organismului.    domiciliu. .să deducă importanţa exersării fizice în scopul fortificării sănătăţii omului. . rezistenţei. respectarea cerinţelor sanitaro-igienice a corpului şi echipamentului sportiv. Test de cunoştinţe utilizării complexe a mijloacelor şi formelor de călire. jocuri etc. Tema 1. CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţareevaluare 1 2 3 1. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE  termeni. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. sporirea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală. Teste de diagnosticare a nivelului de Evaluare: 146 . dozării treptate a procedurilor de călire. Rolul exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului (influenţa activităţii motrice în Eseu nestructurat dezvoltarea organelor şi sistemelor (cardiovascular. respirator). Principiile călirii organismului (caracteristica principiilor: călirii sistematice. participare la efectuarea exerciţiilor fizice de concurs.     . FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . de bază.conştientă şi disciplină în cadrul lecţiei de educaţie fizică. A. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. gimnastică. cunoştinţe privind dezvoltarea fizică optimă a organismului. B. prezenţa utilajului sportiv personal (minge.  Progresul dezvoltării calităţilor motrice.  cunoştinţe elementare privind dezvoltarea vitezei.  Regimul motric zilnic al elevului în afară de clasă. Tema 2. . 2. fizice practicate. . DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. noţiuni. executării unor exerciţii fizice. definiţii. coardă etc. executarea sistemică a exerciţiilor fizice de dezvoltare generală şi formarea ţinutei corecte a organismului. îndemînării. funcţionale şi a indicilor antropometrici pe o perioadă de timp. rolul practicării sistematice a exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului). forţei.să perceapă elementar  cunoştinţe elementare despre dozarea esenţa calităţilor motrice efortului fizic şi pauzele de odihnă în activitatea motrice. cunoştin  cunoştinţe elementare despre metodica ţe. proceduri de călire a organismului.

procedeul „îndoind picioarele”.Să demonstreze calităţi motrice de bază. Aruncarea mingii în ţintă orizontală şi verticală de la distanţa de 8-10m. Săritura în lungime cu elan. EDFG cu obiecte portative. Alergare de viteză: 30-60 m din startul de jos. Exerciţii de front şi formaţii: 1. Aruncări şi prinderi a obiectelor portative (mingi. s. * ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr. * sărituri în lungime de pe loc (cm). . Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan.).). . Mers pe cerc mare şi mediu. Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan.să acţioneze cu indici Îmbinare de elemente 147 . Gimnastica de bază 4. de repetări). Teste motrice. procedeul „prin păşire”. mai). 3. * perimetrul toracic (cm. coarda. sărituri. dezvoltare. 5. Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extensă. 2. Varietăţi de mers aplicativ. Escaladări. 4.. cercuri. Teste motrice: * Alergarea de suveică: 3×10 m (s). Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) din startul de sus sau alergare –cros 500m (f). Regrupare dintr-o coloană în coloană cîte 2. . 4.să întreţină şi să îmbunătăţească starea de sănătate executînd exerciţii cu caracter aplicativ. 4. Teste funcţionale: * frecvenţa pulsului în stare de repaus (timp de 1 min. 1000m (b) (min.). 2. pregătire fizică şi funcţională. Exerciţii acrobatice: 1. 3. 2. antropometrice şi funcţionale (septembrie. 5.să cunoască postura corectă a corpului în acţiuni motrice în comun şi principalele deficienţe fizice ale ţinutei. * tracţiuni în braţe din culcat orizontal (băieţi.să influenţeze evoluţia corectă şi armonioasă a organismului în dezvoltarea calităţilor motrice de bază. s. pregătire fizică şi funcţională.). mîinile pe banca de gimnastică (nr. Sărituri în adîncime. . Ţinuta corporală la efectuarea exerciţiilor.să demonstreze capacităţi motrice de bază.să demonstreze capacităţi de viteză şi rezistenţă aerobă Alergare de viteză 30m(s). 3. Exerciţii cu caracter aplicativ. de repetări). . . Săritura în înălţime.). Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG). 2. 1. Căţărare pe odgon-procedeul în trei timpi (2-3 m). alergări. 5. .). Teste antropometrice: * masa corporală (kg). Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extinsă. * din stînd pe banca de gimnastică. sărituri). bastonul de gimnastică). . 3. * frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min. de repetări). Desfăşurare la dispoziţia profesorului (braţele depărtate prin paşi alăturaţi. Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) (min. nr.să formeze competenţe de testare motrice şi să le implice la testarea colegilor. Evaluarea nivelului de dezvoltare. 6. Elemente de atletism 1. EDFG fără obiecte.să observe capacităţile stării funcţionale ale organismului. Trei timpi (2-3 m) + evaluare. Rostogolire înainte în diverse poziţii finale. * talia (înălţimea corpului) (cm. 2.3 în deplasare cu întoarcere. 1. * flotări (fete) din sprijin culcat. aplecare înainte (cm).

prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare. 1. „Exerciţiul interzis”. 5. 8. 3. 4. 5. 5. Complex de exerciţii din gimnastica aerobică. ştafete: „Chemarea numerelor”. 2. 2. Îmbinare de elemente acrobatice din exerciţiile 1. Minifotbal: 1. 1. La paralele. Jocul dinamic.să efectueze mişcări cu amplitudine mare expresivitate şi ritm modern. 3. 4. 3. La perete de gimnastică. 6. Podul din stînd (cu asigurare). 2. Joc bilateral. Aruncarea la poartă din deplasare.  executarea sarcinilor la domiciliu. Joc bilateral. Aruncarea la poartă de pe loc. 2. 4. 6. Conducerea mingii. . Marcajul şi demarcajul. Gimnastica ritmică şi aerobică. Pasa cu o mînă. Îmbinări din atîrnări mixte. Pasa-preluarea. „Apărarea cetăţii”.superiori de îndemînare în cadrul acţiunilor motrice specifice. Minihandbal: 1. în funcţie de un sistem de reguli acceptate. Minibaschet: 1. Mers şi poziţii de sprijin pe bîrnă. „Cloşca cu uliul”. .să însuşească acţiunile tehnico-tactice şi să execute rapid mişcările solicitate de activitatea în caz. Priceperi de asigurare şi 148 . La bara joasă. 2. 3. 4. 6. Deplasări specifice. disciplină şi onestitate în comportament. 4. Deplăsările specifice. 4. Atîrnări şi sprijine mixte. „Labirintul”. 3. Aruncarea la coş de pe loc cu două mîini (cu o mînă). Îmbinare din elemente de atîrnări mixte. 10. braţele pe podea. aşezarea în apărare pe semicerc. Oprirea şi pivotarea.  Jocuri dinamice şi ştafete sportive. de pe loc şi deplasare. 3. 5. Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. acrobatice. Dribling multiplu din deplasare. 2. Pasa cu o mînă şi cu două mîini de pe loc şi din deplasare.să dezvolte spiritul de echipă şi a colaborării. 9. Aruncarea la poartă din deplasare. Aruncarea la coş cu o mînă. 3 şi 4. Mişcări coordinative la 4 şi 8 timpi. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. Joc bilateral.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în Evidenţa: Nivelul de disciplinaritate şi activism motrice a elevului. . . Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. „Bastonul căzător”. ATITUDINI .  completarea portofoliului (caietul de educaţie fizică). Complex de exerciţii din gimnastica aerobică. Echilibru pe un picior. Aşezarea în atac în semicerc. Marcajul şi demarcajul. 5. . Dribling multiplu din deplasare. 7. Sfoara. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III.Să manifeste spirit de ordine. Stînd pe omoplaţi. 2. Jocuri sportive. 5.să depună eforturi uniforme şi variabile cu durate prelungite progresiv. 3. 7. Acţiuni ritmico-coordinative cu bătăi din palme şi picioare în perechi şi cerc.să cunoască principalele mişcări de conducere a mingii şi să acţioneze regulamentar. Dansul „Hora”. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE.

asigură potenţialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu. exerciţii fizice executate timp îndelungat. formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale.  participare la amenajarea terenului sportiv şi pregătirea utilajului necesar pentru realizarea obiectivelor lecţiei. Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. economice şi culturale.să manifeste responsabilitate şi toleranţă în procesul de educaţie fizică. b) principiul integrării personalităţii umane în mediul social (economic. formează competenţe necesare pentru viaţă. folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic şi care stimulează gîndirea creativă. cultural) prin acţiune. Educaţia tehnologică. 13-29): a) principiul complementarităţii. Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii umane.. sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socioculturale.  respectarea regulilor jocurilor dinamice şi a acţiunilor de concurs. ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de Curriculumul Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istorico-cultural. . Caracterul activităţilor educaţionale specifice disciplinei. de comunitate în contextul întregului areal cultural. pune în valoare imaginaţia şi gîndirea critică. politic. vizează reconcilierea cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO. p. „Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO. .să-şi formeze capacităţi creative în baza cunoştinţelor şi calităţilor motrice personale.să realizeze activităţi practice independente. 149 . exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale. contribuie la formarea unei personalităţi capabile de a se adapta la condiţii de viaţă mereu în schimbare. Dinamica formării competenţelor cognitive şi psihomotrice ale elevului. avînd un caracter interdisciplinar. Nivelul interesului (motivaţiei) elevului pentru activitatea motrice sistematică. Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi.  acţiuni motrice efectuate în sprijin şi atîrnări la diferite înălţimi. prin „alternanţă şi continuitate”.  ajutorarea şi asigurarea colegilor în cadrul instruirii. între formarea intelectuală şi formarea practică a personalităţii umane. O pondere deosebită capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii.  alergare de durată. 1983. ajutor acordat în procesul executării unor exerciţii fizice. cadrul desfăşurării lecţiei.  să elaboreze un complex de EDFG pentru gimnastica matinală. proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale.

.. viitori promotori ai culturii naţionale. . . . . . . . . . . . . . conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi. 2. . . . . . . . . . cl... . . . . .. . . . . . . . . . II-IV 7. . cl. . . . Modelarea artistică din lut. . . . . • Formarea atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale – învăţarea. . . . . . .. Ele încorporează cunoştinţe. • Interacţiunea procesului educaţional cu factorii externi din mediul social... . . . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului elaborat. . . deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. . . . . . . . . prin performanţa elevului. . . . . . . .cl. . . .. . . . atitudini. . abordare diferenţiată în timp a modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii unde se află şcoala. . .. . . . . . . .. vor fi precizate în cadrul modulului studiat şi în funcţie de treapta de şcolaritate. . . 150 . . . . . . .. . . capacităţi. . care. . . . Structura modulară asigură flexibilitate. Competenţele se formează prin experienţe complexe. . . . . . . . . . .. . . în vederea realizării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.. . . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect. . .c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei practice. . profesională şi socială. III-IV 6. . economic şi cultural. . II-IV COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI 1. . . . . . . . .. . dinamică. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . .... . . .. Sărbători calendaristice. . . Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. respectînd regulamentul tehnologic. . Activităţi agricole. . cu caracter interdisciplinar. .. . . . . ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire. . . . . . . . . . . . Arta culinară şi sănătatea. . . . . . . . . Curriculum prevede următoarele module: Treapta primară 1. . . . . . . .. . . . . . . . care pot fi probate în practică. I-V 2. . . . . . . Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional). . . . cl. . . . . Procesul instructiv-educativ la Educaţia tehnologică este organizat în baza principiilor specifice disciplinei şi a abordărilor modulare. . . . cl. . . . . capacităţi. . .. . Tricotarea. . . d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele. . . . . . . . . . . . la rîndul lor. inovatoare. .. . . care să permitră dobîndirea capacităţilor de aplicare în viaţă a cunoştinţelor (dovadă că ştie să facă) şi formarea competenţelor sociale (dovadă că ştie să fie) Competenţa de bază a disciplinei Educaţie tehnologică „A utiliza un demers tehnologic” trebuie concretizată pentru fiecare domeniu (în cadrul modulului studiat şi pentru fiecare treaptă) şi nivel de dezvoltare... . Competenţele se formează în timp şi sînt achiziţii şi abilităţi rezultate din procesul de învăţare.. I-V 4. .. I-V 3. . . . Realizarea obiectului conform proiectului elaborat. . . . . . . . . . . . . . . .. . • Păstrarea. . . . . munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă. . . . • Includerea elevilor într-un ciclu cu finalitate: analizare – proiectare – realizare – evaluare. . .. . . . . Prin ea se realizează: • Orientarea şcolară. . adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. . Din competenţa de bază rees patru competenţe-sinteză ale disciplinei. . . . . . adesea fiind confundat cu capacităţile. . . . . . . . . nivelurile şi formele de educaţie. . .. . . . I-V 5. care să răspundă unei trebuinţe. . cl. . . . . Termenul competenţă nu este înţeles univoc de către cei implicaţi în educaţie. . Croşetarea. . . . . . . . . . prezentarea acestui proiect. Valorificarea lor în viaţă presupune o abordare în viziune integralistă. cl. .

Arta acului 16 propuse 4. memorizarea etapelor procesului tehnologic. Modelarea artistică din lut 16 6.4. Evaluarea lucrării realizate. Activităţi agricole 10 – 14 16 151 . Sărbători calendaristice 4–6 module din cele 3. Sărbători calendaristice 6 Alegerea a două 3. de ore Clasa I (32 ore) 1. Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. Arta acului 16 module din cele 4. Tricotarea 16 7. Tricotarea 16 7. Croşetarea 16 propuse 5. Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. Arta culinară şi sănătatea 10 2. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 Alegerea a două 2. Arta acului 16 – 20 module din cele 4. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional 16 module din cele 4. Croşetarea 16 Clasa II (32 ore) 1. Modelarea artistică din lut 16 6. Croşetarea 16 propuse 5. Tricotarea 10 – 14 6. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2. Activităţi agricole 16 Clasa III (32 ore) 1. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Treapta primară Clasa Temele (Module) Nr. Activităţi agricole 16 Clasa IV (32 ore) 1. Croşetarea 16 propuse 5.

exerciţii–joc privind varietatea produselor alimentare şi clasificarea lor în dietetice şi nedietetice. tacîmurile etc.conţinut variat în consumul de alimente din toate grupele de alimente. 2.ţinuta. care pot provoca unele afecţiuni. *4. (farfurii. Comportara la masă: . prînz. *.activităţi de evaluare a lucrărilor de aranjare a mesei de către copii. *.la decizia învăţătorului Conţinuturi 1. CONŢINUTURI. . . 2.aranjarea corectă a veselei. vesele. 4.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar.alimentaţia de zi cu zi şi regimul alimentar.Exerciţii–joc privind clasificarea alimentelor în cinci grupe de alimente: cereale şi produse cerealiere. ceşti. şerveţele). respectul faţă de comeseni. . mazăre şi .SUBCOMPETENŢE. 3.igiena personală. .activităţi practice privind utilizarea corectă a veselei.exerciţii–joc privind regulile de comportare corectă în timpul mesei. . peşte şi produse din acestea. tacîmuri. linguri. tacîmurilor. Respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: .Exerciţii–joc privind respectarea unui regim alimentar şi rolul alimentaţiei echilibrate în sănătatea şi activitatea copiilor.identificarea mîncărurilor necesare unei alimentaţii sănătoase şi mîncărurile care pot dăuna sănătăţii. Evaluarea (autoevaluarea) activităţilor de aranjare a mesei. lapte şi produse lactate. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . tacîmurilor etc. 152 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .exerciţii–joc de aranjare corectă a veselei.aspectul estetic al mesei aranjate.bucate ce pot dăuna sănătăţii. cină. fasolea. 3* Executarea anumitor activităţi practice la aranjarea corectă a mesei pentru alimentaţia de zi cu zi: *. legume şi fructe. . şerveţelelor etc. pe masă.utilizarea adecvată a veselei. Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. Noţiuni despre alimentaţie: . considerate importante în alimentarea copiilor: Conţinuturi 1. .utilizarea corectă a veselei şi tacîmurilor. Noţiuni despre o alimentaţie echilibrată: . Normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: .: . . carne. furculiţe. Explicarea unor informaţii privind rolul alimentaţiei în sănătatea copilului: . ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE (RECOMANDATE) Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA I-a Subcompetenţe 1. *. şerveţelelor etc. Identificarea unor mîncăruri pentru dejun. în timpul consumului alimentar.mîncăruri necesare unei alimentaţii echilibrate.exerciţii de evaluare şi autoevaluare privind normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar.explicarea unor reguli de comportare la masă conform cerinţelor de conduită în timpul mesei. Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: . . tacîmurilor.servirea corectă. tacîmurilor etc.

Păstrarea în condiţii adecvate a produselor alimentare: . .respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar. aspectul estetic. tacîmurilor etc. aspect etc. .stabilirea duratei de păstrare în stare proaspătă / bună a unor produselor alimentare. după care poate fi stabilită calitatea. . 3* Depozitarea în condiţii adecvate a produselor alimentare uşor alterabile: *. felii de ou fiert etc.. . Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: .elaborarea unui meniu pentru alimentaţia unui copil de 10 ani (corespunzător unei alimentaţii echilibrate).exerciţii–joc privind regulile de comportare la masă.identificarea unor caracteristici..exerciţii practice privind utilizarea corectă a veselei.. Autoevaluarea respectării normelor de igienă şi protecţie în timupl consumului alimentar: . verdeţuri.legume.activităţi practice la amenajare a platourilor cu tartine şi servirea lor. . .discuţii dirijate privind alimentaţia corectă: respectarea regimului alimentar.exerciţii de alcătuire a unui meniu pentru .păstrarea produselor neperisabile. şerveţele etc.comentarea regulilor de comportare la masă.activităţi practice de efectuare a ordinii. tacîmuri. 2. Evaluarea calităţii unor produse alimentare Conţinuturi 1.înfrumuseţarea cu diverse produse (legume. Explicarea unor informaţii despre componenţa nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în organism: . altele.comportarea la masă. . .la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. 4. . .activităţi practice în grup în scopul preparării unor tartine simple. .exerciţii de evaluare.Exerciţii–joc privind stabilirea conţinutului de substanţe nutritive în diverse alimente. alimentaţia variată: fructe. pipăit.igiena personală. Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: *. a tacîmurilor şi ustensilelor de bucătărie. *. . calitatea bucatelor.îngrijirea şi spălarea veselei. tăierea). aranjarea corectă a mesei. curăţarea. *.activităţi practice de însuşire şi respectare a normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare. .explicarea unor informaţii despre alimentaţia echilibrată.condiţii adecvate de păstrare a 153 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .importanţa unui regim alimentar în sănătatea omului. carne slabă.. folosirea moderată a grăsimilor şi glucidelor. .menţinerea ordinii şi curăţeniei în bucătărie.păstrarea produselor perisabile. 2. *. prospeţimea unor produse alimentare după miros. .componenţa nutritivă a produselor alimentare. Clasificarea alimentelor după provenienţa lor: .executarea activităţilor necesare la aranjarea mesei cu veselă. 3.activităţi practice şi explicaţii privind condiţiile necesare de păstrare a produselor alimentare în bună stare.).verificarea calităţii produselor alimentare. 4. . autoevaluare a activităţilor elevilor.prelucrarea primară a produselor alimentare (spălarea. . 2. Normele de igienă şi protecţie: . *.discuţii dirijate privind importanţa respectării unui regim alimentar în sănătatea şi activitatea copiilor. .

verificarea calităţii produselor alimentare.). *.. necesare praparării unor bucate: *. 2.activităţi experimentale în grup privind evaluarea calităţii produselor alimentare în funcţie de aspect. lapte etc. culoare. gust.îngrijirea şi utilizarea corectă a ustensilelor. adecvată la masă a unor mîncăruri şi băuturi. *.evaluarea calităţii bucatelor servite: sub aspect estetic.. Amenajarea locului de lucru cu ustensile. corespunzător alimentaţiei copiilor: . alimentaţia de zi cu zi pentru un copil de 10 ani. 3* Prelucrarea culinară a produselor alimentare: *.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare. nutritiv.). tehnologic. culoare. pipăit etc.exerciţii de amenajare a locului de lucru în vederea preparării în grup a unor bucate (salată din legume proaspete sau fierte)..înfrumuseţarea bucatelor servite la masă (salată din legume fierte şi alte produse etc. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: . *.prevenirea contaminării alimentelor în timpul prelucrării culinare. în bucătărie etc.exerciţii de stabilire a conţinutului nutritiv al unor produse alimentare. 2.la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. . a informaţiilor de pe ambalaj etc.regimul alimentar. aranjarea mesei.prelucrarea primară (sortarea. stare. Normele de igienă şi protecţie a muncii: . miros. vase etc.activităţi practice şi experimente de evaluare. aspect. miros. .activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii.. . Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri simple.stabilirea componenţei nutritive a alimentelor utilizate la prepararea bucatelor preconizate.: . . .Discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii echilibrate în viaţa şi activitatea omului (a copiilor). 4.. 2. .condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare.). stare. băuturi (ceai.discuţii dirijate privind diverse tehnologii şi metode . . Conceperea şi organizarea mijloacelor Conţinuturi 1. verificare a calităţii produselor alimentare în funcţie de stare. Evaluarea activităţilor în grup. . . 5. produselor alimentare.servirea corectă.argumentarea importanţei respectării unei alimentaţii echilibrate.explicarea unor informaţii despre calitatea nutritivă a produselor alimentare în funcţie de prospeţimea şi starea acestora. . . vaselor etc.activităţi practice în grup la înfrumuseţarea salatei şi servirea mesei. miros.igiena personală.exerciţii privind alcătuirea unui meniu. aspect etc. Comportarea corectă în timpul mesei.activităţi practice de efectuare a ordinii şi curăţeniei la masa de lucru. . sub aspect estetic. curăţarea etc. 4. . *. Normele de igienă şi protecţie a 154 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .după aspect. . gust. . la masa de lucru etc. . greutate. *3. Întreţinerea ordenii şi curăţeniei în încăpere.exerciţii privid condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare necesare alimentaţiei zilnice a copiilor. pipăit etc.componenţa nutritivă a alimentelor. .evaluarea calităţii unor alimente după provenienţă.

aspectul estetic. 2. .păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare activităţilor parctice. vesela.prevenirea contaminării cu microbi.încăperea. in. (informaţii). 4. . 155 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . milieuri etc. . . . sex. cînepă. stare. *. mirosul etc. ustensilelor (pînză cu textura rară. 2. mirosului şi a calităţii nutritive. Selectarea materialelor. . .funcţiile. miros.năfrămiţe. 3. Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA I-a Subcompetenţe 1. a compotului din fructe (proaspete sau uscate). funcţie: . alimentele necesare.evaluarea calităţii produselor alimentare utilizate la prepararea bucatelor preconizate. . .descrierea etapelor tehnologice urmate la prepararea bucatelor servite la masă.. .amenajarea locului de lucru cu vase. tacîmurile.aranjarea veselei. aspectul obiectelor de port popular.prezentarea unor informaţii despre sat. .observarea şi evaluarea elevilor în cadrul activităţilor practice de cercetare şi clasificare a pieselor de port popular după funcţii.comentarea calităţii produselor alimentare selectate după aspect. Evaluarea bucatelor: valoarea nutritivă. culoare etc. aparatelor de încălzit etc.pînză cu textură rară de bumbac. Obiecte de port popular (cămăşi femeieşti şi bărbăteşti. Tehnologii şi metode de păstrare a produselor alimentare: . Materiale şi ustensile: . tacîmurilor etc. Obiecte de uz casnic: . foarfece) în vederea utilizării lor în activităţi practice: .igiena personală. 5. Aranjarea mesei: . cingători etc. gustului. ustensilelor etc. *.ştergare de ritual. ustensile etc. Întreţinerea ordinii şi curăţeniei: .masa de lucru.: . .. . respectînd normele de igienă şi protecţie a muncii.discuţii dirijate privind respectarea regulilor de comportare în timpul mesei.activităţi practice în grup de organizare a mesei de lucru şi a condiţiilor adecvate pentru prepararea tartinelor calde. . Executarea operaţiilor stabilite conform regulamentului tehnologic: . denumire. ustensilele.. .respectarea regulilor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1. anotimp etc.) . . . de păstrare a produselor alimentare pe o anumită perioadă de timp. în aspect funcţional.utilizarea corectă a materialelor.comportarea la masă.discuţii dirijate privind aspectul tradiţional al articolelor de port popular.uscare.Exerciţii–joc de prezentare a costumului popular femeiesc şi bărbătesc. oraş şi unele aspecte privind meşteşugurile populare. *6. 3.comentarea etapelor de preparare a mîncărurilor. conservare etc. catrinţe. *4. gustul.la decizia învăţătorului muncii: . . .exerciţii de prezentare şi comentare a pieselor de port popular.utilizarea corectă a ustensilelor.activităţi practice în grup de înfrumuseţare şi servire a mesei.necesare de prepararea a bucatelor preconizate: . ace.amenajarea bucatele pe platouri şi să aranjeze masa cu vesela şi tacîmurile necesare. Identificarea articolelor de port popular după aspect. calitatea materialului utilizat şi a culorilor tradiţionale.activităţi practice în grup de preparare a tartinelor calde şi a compotului. batiste în 3 colţuri. Prelucrarea culinară a produselor alimentare.observarea elevilor în timpul activităţilor. 3. .comentarea aspectului.activităţi practice de menţinere a ordinii şi curăţeniei.

.). Prezentări scurte. . fire colorate. 6. punctate pe fundalul unei batiste din pînză. Obiecte de port. Elemente decorative. zigzaguri. păstrare şi utilizare a ustensilelor necesare (ace mijlocii cu vîrful rotungit. . riglă etc. funcţiile. foarfece.norme de igienă şi protecţie a muncii la păstrarea şi utilizarea lor.vrîste etc. vălurite. 3. .activităţi practice de selectare. durabilitate etc.* exerciţii de executare a punctului cruciuliţă. . Tehnici de cusut: . punctul tighel). descrieri referitoare la aspectul tradiţional al costumului popular femeiesc şi bărbătesc: .exerciţii de respectare a normelor igienice şi de protecţie a muncii. (punctul înaintea acului. 2.identificarea elementelor decorative tradiţionale (linii drepte. in) utilizată la confecţionarea diverselor piese de port popular. culori tradiţionale privind aspectul obiectelor 156 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .ace cu vîrful rotunjit. punctul tighel. Evaluarea (autoaprecieze) calităţii lucrului îndeplinit. executarea punctelor de cusut (punctul înaintea acului. *. Executarea punctelor de cusut pe fundalul pînzei cu textura regulată. decorate cu linii drepte. 2.muncii. firile uşor vizibile. utilizarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare Conţinuturi 1. . .coaserea unei batiste mici. forma.). după provenienţă. de uz casnic etc. . .activităţi practice privind evaluarea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor utilizate în confecţionarea obiectelor. din bumbac. .aspectul tradiţional. întrerupte. găurele simple): *. vrîste) utilizate în decorarea articolelor populare. .selectarea şi păstrarea.cerinţe calitative în funcţie de necesitatea lor. utilizate în confecţionare.funcţiile ustensilelor. . 4. *. Materiale şi ustensile: . textură.proprietăţile materialelor.activităţi practice de analizare a materialelor (pînză groasă cu textura uşor vizibilă. Stabilirea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (pînză.linii drepte întrerupte.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a II-a Subcompetenţe 1.punctul cruciuliţă. gherghef. foarfece.punctul tighel. Elememte decorative tradiţionale: .discuţii dirijate privind elementele decorative şi cromatica tradiţională utilizată la confecţionarea obiectelor tradiţionale. de uz casnic şi ritual: .. . punctul cruciuliţă. -* exerciţii practice de executare a liniilor drepte. linii punctate.igiena personală. . grosime. *5.punctul înaintea acului. Normele de igienă şi protecţie a muncii: .Exerciţii–joc de prezentare a costumelor populare (cum se poartă). *. păstrare şi utilizare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor utilizate la confecţionarea unei batiste mici. fixarea firului de aţă în cusătură.fire colorate muline. .: .condiţiile adecvate de păstrare şi utilizare a materialelor şi ustensilelor. . gherghef. cînepă. .autoevaluarea privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. ace etc. dimensiunile.activităţi practice de selectare.exerciţii practice privind: introducerea firului de aţă în ac. 4. *3.

tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor. . in. punctul cruciuliţă.exerciţii de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit în aspect tehnologic şi în aspect estetic. . Executarea punctelor de cusut: însăilătura. *. . nr. .respectarea normelor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1. milieuri etc.activităţi practice individuale ce angajează elevii la confecţionarea unei batiste mici: croirea drept pe fir. cînepă etc. *3. bumbac.pînză de bumbac. foarfece mici. .. cu textura uşor vizibilă.conform normelor de igienă şi protecţie a muncii.punctul înaintea acului. . Etape tehnologice de confecţionare 157 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .confecţionarea unei batiste cu decor simplu (linii drepte.* activităţi practice privind executarea decorului simplu pe fundalul batistei. înaintea acului. *. . tighel. cînepă etc. . gherghef etc. Norme de igienă şi protecţie a muncii.ace. în aspect estetic.. 2. 2.exerciţii de armonizare a firelor colorate muline etc. . . şerveţele etc.evaluarea calităţii materialelor şi ustensilelor utilizate pentru confecţionare.găurele simple. 3.punctul înaintea acului. punctul tighel.exerciţii de desenare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a elementelor decorative: zigzag. 50.găurele simple. 4.punctul cruciuliţă. . Stabilirea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui ştergărel cu decor simplu cusut: . Materiale şi ustensile: . linii vălurite etc.stabilirea etapelor tehnologice la confecţionarea ştergărelului.selectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea ştergărelului. .discuţii dirijate privind stabilirea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel mic din pînză cu elemente decorative cusute.însăilătura.activităţi practice de finalizare a lucrului început: depistarea lacunalor şi corectarea lor.prezentarea schiţei grafice a ştergărelului ce doreşte să-l confecţioneze. . Tehnici de cusut şi bordat: . năfrămiţe. . cu textura regulată. găurele. populare. găurele: *. 4.fire colorate muline.aţă albă subţire.activităţi practice de reprezentare grafică a formei şi dimensiunii unui ştergărel mic. . *. . Evaluarea calităţii lucrului îndeplinit: în aspect tehnologic. Ştergare tradiţionale cu decor realizat la ţesut sau la cusut. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative simple: . *. 60. 4.puntul tighel. 5. zigzag) cu ajutorul punctelor de cusut menţionate. Tehnici de cusut şi brodat: .exerciţii de păstrare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare.exerciţii practice de executare a punctelor de cusut pe fire numărate: punctul înaintea acului. cruciuliţe. . .la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a III-a Abilităţi 1.punctul cruciuliţă.activităţi practice de clasificare şi selectare a pînzei de in.Cercetarea cîtorva ştergare tradiţionale şi cîteva şerveţele. . . . uşor vizibilă.

culori complimentare. 2..executare practică: croirea unui ştergărel de dimensiuni mici.exerciţii de respectare a normelor de igienă şi securitate a muncii.milieuri.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare. panglică centimetrică.prezentarea proiectului elaborat.activităţi practice de croire drept pe fir a milieurilor de formă pătrată (30x30) cm. . „căliţa ocolită”).observarea elevilor în timpul activităţilor practice şi acordarea ajutorului necesar.exerciţii de reprezentare a unui fragment al compoziţiei decorative (un motiv popular „vîrtelniţa” şi elemente decorative „zigzag”. 3. .descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel.caracteristici esenţiale. pe care doreşte să-l confecţioneze. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui milineu cu decor brodat: .exerciţii de selectare şi evaluare a pînzei. Materiale şi ustensile: . 158 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .activităţi practice de croire drept pe fir a unui ştergărel mic (30x15) cm. . *. a unui ştergărel: . . tivirea marginilor. funcţiile utilitare.caiet cu liniatura în pătrăţele. . a ustensilelor. dimensiunea. . *.motive populare. funcţiiile utilitare ale obiectelor textile decorate cu broderii.muncii.tivirea marginilor. . Textile tradiţionale decorate cu broderii: . .culori tradiţionale (roşu.Exerciţii de studiere. . şerveţele. . *. ştergare. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . *3. firelor colorate. Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat conform proiectului.evaluarea lucrărilor în aspect estetic şi calitativ.activităţi practice individuale de reprezentare grafică a unui milieu de dimensiuni mici (30x30) cm şi indicarea modului de amplasare a decorului.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. alb). .discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi a ustensilelor utilizate în confecţionarea milieurilor. modul de păstrare a materialelor şi a ustensilelor în condiţii adecvate (truse speciale). *. .stabilirea etapelor tehnologice şi a punctelor de cusut utilizate la confecţionarea milieului preconizat. dimensiunea. 4. cînepă etc.executarea broderiilor simple pe fundalul pînzei. .prezentarea schiţei grafice a milieului imaginat. alte mostre. Evaluarea ştergărelului confecţionat: .selectarea şi croirea pînzei.exerciţii de amplasare a decorului şi executarea broderiilor (elemente decorative simple).evaluarea. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui milieu cu decor brodat: .gherghef..ace. .executarea etapelor: croirea milieului de formă Conţinuturi 1.aspectul. . . . . . analizare şi comentare a aspectului estetic: forma. Confecţionarea milieului cu decor brodat conform proiectului elaborat: *. . in. *. negru. riglă. foarfece mici şi mari.elemente decorative. 3.pînză de bumbac. . 2. .memorarea etapelor tehnologice.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a IV-a Subcompetenţe 1.activităţi practice de tivire a marginilor milieului. tivirea marginilor cu găurele simple. forma.

2. . . de . sîrmuliţă etc. fiecare elev va decide ce figură va modela la propria imaginaţie.activităţi practice de obţinere a masei de lut de plasticitate optimă. *.locul de lucru.).găurele simple. Tehnici de modelare: . străchini etc.vase pentru preparat bucate (oale de diverse tipuri).descrierea unor diverse tipuri de vase de ceramică utilitare.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor conform cerinţelor de calitate şi valoare estetică. . Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. . pînză. . jucărie. . 159 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .discuţii dirijate privind metode vechi de modelare a lutului: suprapunerea spiralică a verigelor. *.reguli de păstrare. . ţuruiece etc.aprecierea aspectului estetic. .exerciţii de reprezentare grafică a obiectului.la decizia învăţătorului 4.comentarea etapelor procesului de confecţionare a milieului proiectat.pătrată.punctul tighel. ţuruiece. sîrmă. figurine din lut: .. angobă. figurine. vas cu apă.executarea unui motiv popular „vîrtelniţa” pe centru milieului. 4. . .vase pentru apă (ulcioare.exerciţii de formare a decorului la colţurile milieului. 3. figurină din lut cu ajutorul Conţinuturi 1. .igiena personală. . 5. pînză sau hîrtie. căni etc.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii.pregătirea unui vas cu apă. 2. . tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor.figurine-jucării. Evaluarea procesului de confecţionare a milieului cu decor brodat: .şlicher.punctul cruciuliţă. suprapunerea bilelor mici pentru formarea pereţilor. îngrijie şi utilizare a materialelor şi ustensilelor.discuţii dirijate privind metodele de preparare şi pregătire a materiei prime: lut prelucrat.descrierea modalităţii de modelare a vaselor utilizînd metoda de spirală sau bile.exerciţii de modelare a fundului pentru vasul preconizat. *duble.analizarea diverselor vase de ceramică şi jucării.memorizarea etapelor cronologice de confecţionare a milieului.confecţionarea vergelelor uniforme din lut.activităţi practice de executare a motivului popular „vîrtelniţa” pe fundalul milieului. . Modelarea unui vas. . Obiecte de ceramică tradiţională: .farfurii. activităţi practice în grup pentru a nu permite zvîntarea materialului pregătit. 3.lut preparat.exerciţii de stabilire a spaţiilor de amplasare a decorului pe suprafaţa milieului..Discuţii dirijate privind importanţa ceramicii în viaţa oamenilor începînd din cele mai îndepărtate timpuri şi pînă în prezent. a valoarii şi calităţii lucrării (lucrărilor).tehnica modelării prin suprapunerea spiralică a vergelelor. . Reprezentarea desenului unui vas sau a unei jucării în vederea confecţionării din lut: . *.activităţi practice de executare a decorului la laturile milieului. în vederea suprapunerii lor în spirală. . şlicher (soluţie de lut pentru încleiere). Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas. . Normele de igienă şi protecţie a muncii: . . . Tehnici de cusut şi brodat: .punctul lănţişor. . ordinea şi curăţenia. *. .executarea decorului simplu la laturile milieului. Materiale şi ustensile: . şlicher etc. . .

.). buză. bucate (oale mari. căni etc. 2. gît.prezentarea schiţei grafice a unui vas de formă întinsă (farfurie) sau a altui obiect. arderea) lucrării. burtă.. trebuie utilizat şlicher la suprapunerea vergelelor.Discuţii dirijate privind analizarea diferitor vase de ceramică şi jucării.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas de formă întinsă după şablon sau figurine.farfurii. . . 160 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . gavanoase etc. (ulcioare. .exerciţii de reprezentare grafică a obiectului imaginat pentru modelare. şlicher.discuţii dirijate privind metoda modelării după şablon. Obiecte de ceramică tradiţională: . uscarea. motive populare. .asemănarea antropologică a vaselor de ceramică tradiţională (gură. . toartă.finisarea (decorarea. Notă: O atenţie deosebită se va acorda respectării formei şi proporţiilor indicate în schiţa grafică.activităţile practice de modelare se vor desfăşura în grup. ustensile etc.comentarea etapelor tehnologice de confecţionare utilizînd terminologia specifică.suprapunerii spiralice a vergelelor sau suprapunerea bilelor: .vase pentru păstrat / pregătit produse. dimensiunii şi proporţiilor părţilor componente. Evaluarea lucrării confecţionate de colegi în comparaţie cu cele autentice: .: .la decizia învăţătorului Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1.metode de preparare a materialelor necesare: lutul de plasticitate potrivită. ulcele. 4. . fund). Elemente decorative.activităţi practice de modelare şi suprapunere a vergelelor (vergelele să fie de aceiaşi grosime). .. . *. *. bilelor. .pregătirea ustensilor şi a locului de lucru pentru modelarea din lut. mănuşă.vase pentru apă şi vin etc.elemente decorative simple.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor comparîndu-le cu desenul formei.descrierea tehnică a modelării după şablon a unui vas de formă întinsă. sfeşnice etc.).tehnica prin suprapunerea bilelor mici. umeri.suprapunerea circulară a vergele sau a bilei pentru a obţine forma dorită a vasului. jucării etc. coloranţi. elevii se vor ajuta reciproc pentru a nu permite uscarea lutului.evaluarea activităţii elevilor: prezentarea schiţelor . Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas sau a altui obiect: .confecţionarea vergelei sau a bilei de aceiaşi mărime. . . . . 4. ca pereţii vasului să fie omogeni. .modelarea liberă.„încleierea” vergelelor suprapuse cu şlicher şi netezirea suprafeţei. . angobă. . care se va fixa (încleia) cu ajutorul şlicherului primul rînd de spirală. străchini.activităţi practice de a pune în loc adecvat lucrările deja modelate pentru a se usca în voie. *. Conţinuturi 1. cromatica ceramicii tradiţionale: .ghivece.activităţi practice în grup la pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare.exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate care trebuie umezite prin umezirea degetelor. .

Activităţi de observare. angobă. imaginîndu-şi modalitatea aplicării acestuia: . ţuruiece.întinderea bilei pentru a obţine o placă suficient de groasă şi presarea ei pe şablon.obţinerea plasticităţii necesare la prelucrarea lutului. comparare a obiectelor garnisite cu dantelă (lucrată din fire textile. negru. Elemente decorative. Materiale şi ustensile: .3.ţinerea corectă a firului de aţă. verde etc.luarea primului ochi.). utilizînd terminologia specifică. Conţinuturi 1.activităţi practice de finisare şi executare a decorării obiectelor. figurină) prin tehnica modelării după şablon: . compoziţii decorative. . Elementele de bază ale croşetării: 161 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . ştergare. obiecte garnisite cu dantelă croşetată (feţe de masă.activităţi practice individuale şi în grup la pregătirea materialelor şi modelarea obiectelor preconizate utilizînd tehnici libere: modelarea prin suprapunerea bilelor. .exerciţii de selectare a firelor textile după culoare. 3. .lut preparat în condiţii de casă. . Executarea unor elemente de bază ale croşetării: . brun. Modelarea unui vas de formă întinsă sau a altui obiect (jucărie. . . vergelelor sau după şablon. figurine etc.culori tradiţionale: cărămiziu.la decizia învăţătorului Modulul „Croşetarea„ CLASA I-a Subcompetenţe 1. grosime etc. . pensulă. scule etc. sîrmuliţă etc. .identificarea şi clasificarea unor materiale şi ustensile utilizate la realizarea dantelei croşetate.modelarea liberă prin suprapunerea bilelor mici. . 2. Tehnici de modelare: *. lut. lemn etc.activităţi practice de aşezare a obiectelor în cuptor special pentru ardere.pînză. 3.jucării. Selectarea firelor textile după grosime şi culoare.observarea şi compararea mostrelor prezentate.exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate prin umezirea degetelor.tehnica suprapunerii spiralice.fire textile depănate în bobine. funcţional: . .fire textile variate după culoare. scoaterea de pe şablon. 3. . şerveţele etc.discuţii dirijate privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare. Evaluarea lucrărilor confecţionate în aspect estetic.şlicher. . după provenienţă. calitativ.finisarea lucrării prin tăierea resturilor de pe margine. 4. *. alb. *. Materiale şi ustensile: . muzeul satului etc.seturi de croşete.încleierea vergelelor cu şlicher.. cunoaşterea şi respectarea normelor sanitar-igienice . .exerciţii practice de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă. vas cu apă. respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii.exerciţii-joc privind organizarea locului de muncă. Croşetarea unui lănţişor din ochiuri libere. Aspectul estetic al locuinţei tradiţionale. punerea la uscat în locuri ferite de soare şi curenţi de aer. . 4. proprietăţile părţilor componente).). . .confecţionarea unei bile mari de lut. motive populare. grafice. coloranţi. pregătirea ustensilelor. . 2.vizitarea organizată a unui interior tipic ţărănesc (la muzeul de etnografie. . 2.exerciţii de evaluare a lucrărilor confecţionate de elevi: aspectul estetic (forma. *. . grosime.tehnica modelării prin presarea pe suprafaţa şablonului. tablă. . .comentarea etapelor tehnologice.).

. şerveţele garnisite cu dantelă: . 162 . cerculeţe formate din ochiuri libere.mostre de dantele. 3.observarea.croşetarea unui lănţişor de ochiuri libere.activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor realizate de către elevi.explicaţii/ comentarii privind semnificaţia mărţişorului. utilizînd picioruşe cu 1 jeteu şi ochiuri libere şi conducîndu-se de schemă..) utilizînd lănţişorul de ochiuri libere croşetat. . 2. . .exersări de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă. firul de aţă. . . . Modulul „Croşetarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. Executarea unui fragment de plaşă din pătrăţele goale. Modelarea unei figurine. . utilizînd lănţişorul de ochiuri libere lucrat de elev. mătase etc. Aspectul estetic al obiectelor croşetate: mostre.. compararea mostrelor de dantelă croşetată.ţinerea firului de aţă. .activităţi practice şi explicaţii privind tehnica executării picioruşului cu un jeteu.luarea primului ochi. tradiţia de a purta mărţişoare în luna martie. Confecţionarea unui mărţişor.fire roşii şi albe de mulineu. 4. .seturi de croşete. culoare. comparare a varietăţii dantelelor croşetate. . 4. a calităţii lucrărilor executate.identificarea varietăţii motivelor ornamentale şi formarea acestora din pătrăţele goale şi pătrăţele pline. grosime etc. Elementele de bază ale croşetării: . mătase etc.ţinerea croşetei.. să formeze primul ochi. . Evaluarea lucrărilor realizate: . lănţişoare de ochiuri libere. aplicînd tehnicile de croşetare învăţate: .croşetarea unui rînd de pătrăţele goale.exerciţii de executare a picioruşului cu 1 jeteu şi ochiuri libere. . 4. utilizînd elemente de bază ale croşetării (picioruşe cu un jeteu şi ochiuri libere): .fire textile variate după grosime.confecţionarea unui mărţişor.activităţi practice de realizare a unui mărţişor croşetat.antrenări practice ce includ operaţii de selectare a firelor textile.evaluarea aspectului estetic. format din două floricele cu un rînd de petale.Activităţi de observare. 2. . Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: . de mulineu.exerciţii de comentare a aspectului unor lucrări textile garnisite cu dantelă.activităţi de realizare a 1-2 rînduri de pătrăţele goale. . . . de clasificare a acestora după provenienţă.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate: fire roşii şi albe. ochiuri libere.modelarea (la propria imaginaţie) a elementelor decorative simple (o figură geometrică simplă – cerc. .. ori a unui motiv popular simplu.desenarea în caiet a schemei grafice. unui animăluţ. şi de protecţie a muncii.executarea lănţişorului de ochiuri libere. culoare. . Elemente decorative şi motive populare. Conţinuturi 1. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . pătrat etc.activităţi de răsucire a firelor albe şi roşii. a materialelor utilizate. . un motiv popular simplu etc. .finisarea mărţişorului.activităţi practice/ antrenări ce angajează elevul să ţină corect croşeta. de mărţişoare. să croşeteze un lănţişor din ochiuri libere. feţe de masă. un animăluţ. formînd un lănţişor de pătrăţele goale. .picioruşe cu 1 jeteu. Croşetarea unui lănţişor de pătrăţele goale: . legîndu-l fundiţă. 3.

fire textile.mostre de covoraşe.comentarea aspectului estetic şi calitatea lucrului realizat. Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: .tehnica de formare a colţului. executării ultimului rînd al covoraşului.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate. 2.identificarea unor proprietăţi ale firelor textile. .finisarea covoraşului fixîndu-i franjuri de lănţişoare de ochiuri libere. . . Aspectul estetic al obiectelor croşetate. utilizînd fire textile de o singură culoare: . . comparare a mostrelor de covoraşe-suvenire. . al suvenirelor croşetate: . . calitatea şi acurateţea acestora: .activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor executate. 4. . Evaluarea calităţii lucrărilor realizate.seturi de croşete.tehnica croşetării circulare.activităţi de apreciere (autoapreciere) privind corectitudinea formării colţurilor.suvenire croşetate. . culoare. suvenirelor etc.4. de stabilire a tehnicii de formare a colţurilor. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Croşetarea covoraşului conform regulamentului tehnologic: . Elemente decorative simple utilizate la croşetarea covoraşuluisuvenir: lănţişoare de ochiuri libere. a calităţii lucrărilor executate.elaborarea schemei grafice a covoraşului. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş croşetat circular. de respectare a normelor de securitate în timpul croşetării. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a covoraşului conform procesului tehnologic: .activităţi de observare.activităţi practice de executare a schemei grafice la formarea colţului covoraşului. . a aspectului estetic al acestora. 3.evaluarea aspectului estetic al lucrărilor. 4. urmărind schema de formare a colţului.croşetarea.colectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic stabilit (croşete. .exerciţii de identificare a elementelor de bază utilizate la finisarea covoraşului-suvenir. 3. Conţinuturi 1. culoarea firelor textile). calitatea lucrului îndeplinit. franjuri. . 2. . Modulul „Croşetarea „ CLASA a III-a Subcompetenţe 1.variate după grosime. Elementele de bază ale croşetării: .se apreciază şi capacitatea elevilor de a utiliza în comentarii terminologia specifică.comentarii privind aspectul estetic. . evidenţiind aspectul estetic. .Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea jucăriilor.fire textile: . .comentarea utilizării terminologiei specifice. .croşetarea unui rînd de lănţişoare de ochiuri libere. 163 .. Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: .exerciţii de comentare a aspectului estetic. foarfece.

la decizia învăţătorului Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA I-a 164 .Modulul „Croşetarea” CLASA a IV-a *.

Gheorghe. . răsucirea. . Obiecte şi accesorii tradiţionale: .păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor.sărbătorile de primăvară: mărţişorul.receptarea personajelor din legenda Mărţişorului (1 Martie şi Baba Dochia). penelor. 5.activităţi de pregătire a şnurului din fire colorate (alb şi roşu): . zgărdiţă. croşetă. Obiecte. 4. obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou. hîrtie etc.Subcompetenţe 1. elementelor din paie etc.finisarea obiectului. Obiceiuri şi tradiţii: .jucărie pentru decorarea locuinţei.pregătirea materialelor. pene etc. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 3.activităţi de evaluare a obiectului confecţionat. 3. Obiceiuri etnoculturale din cadrul sărbătorilor calendaristice: . Identificarea din natură şi imaginarea unor obiecte şi accesorii utilizate în desfăşurarea obiceiurilor şi datinilor etnoculturale . ace.activităţi practice de montare a ciucurilor. Imaginarea unor modele de mărţişoare utilizate în cadrul desfăşurării sărbătorii primăverii: . bradului de Crăciun etc. . . riglă.. . detalii de ornare (frunze.jucărie pentru brad (în volum). floricelelor. . vizitarea meşterilor populari etc. .): . 2. . creion. scrobeală etc. roşii.activităţi individuale şi în echipă de ornare a mărţişorului (aplicarea frunzelor.identificarea din diverse surse a semnificaţiei culorilor alb şi roşu. Confecţionarea unui mărţişor tradiţional.discuţii dirijate după excursii la muzeu. . . 2. ace. Conţinuturi 1.executarea decorului.discuţii privind obiceiuri şi datini de sf. Tehnologia confecţionării accesoriilor: .împodobirea bradului de Crăciun şi Anul Nou. bucăţele de carton.exerciţii de selectare a materialelor şi ustensilelor (fire de mulineu.selectarea modelului. Tradiţii şi obiceiuri.activităţi de determinare a tipurilor de mărţişoare (confecţionate manual.. sf.cunună. .întinderea.). prelucrarea cu clei. respectînd etapele tehnologice.Activităţi de identificare din lecturi a simbolului primăverii. fixarea capetelor. flori. . foarfece. clei. la diferite dispozitive). . Conţinuturi 1.respectarea normelor igienice şi de protecţie a muncii în cadrul confecţionării obiectului proiectat. .mărţişoare. . .stabilirea materialelor şi ustensilelor utilizate în conformitate cu obiectul (jucăria) preconizat. . clopoţel ce vor fi utilizate la împodobirea locuinţei. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a II-a Subcompetenţe 1.). . Modalităţi de desfăşurare a sărbătorilor primăverii: 1 martie.Discuţii dirijate despre modul de organizare şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. accesorii ce constituie simbolurile etnoculturale: . 165 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Materiale şi ustensile: fire mulineu albe. Gheorghe.Crăciunul. Pregătirea şi organizarea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea mărţişorului (fire textile. . .activităţi de ieşire în natură de sf. Gheorghe.exerciţii de depănare a firelor pe carton. carton etc..desenarea schiţei unui obiect sau accesoriu: jucărie.exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual ce se utilizează la desfăşurarea sărbătorilor.exerciţii de selectare a materialelor necesare pentru confecţionarea jucăriei.). 2. Anul Nou: .

4.).comunicarea şi cooperarea în grup în scopul confecţionării obiectului de ritual proiectat.2. . . hîrtie. . simboluri etnoculturale: 166 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .finisarea. 4. aspectul estetic. Evaluarea obiectelor de ritual confecţionate în aspect estetic. Obiecte şi accesorii.Crăciun.prezentarea unor obiceiuri în care se utilizează obiecte şi accesorii de ritual.decorarea obiectul de ritual proiectat ţinînd cont de forma. găsite pe teren).hîrtie colorată. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti după modelul din natură sau şablon. . . întinderea.aplicarea decorului. Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor Conţinuturi 1. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. paie. . foi de porumb etc. Pregătirea materialelor şi a ustensilelor necesare la confecţionarea articolului proiectat (fire.Discuţii dirijate despre obiceiurile şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. boţirea. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapelor de confecţionare: .asamblarea prin lipire. realitate.exerciţii aplicative de realizare a decorului. Materiale şi ustensile: . Boboteaza. calitativ şi utilitar: . . cucoşul. . Tehnologia confecţionării jucăriilor: . foarfece. 2. . creion. materiale din natură. capra.activităţi individuale şi în grup de pregătire şi modelare a jucăriilor. Anul Nou (sf. . Obiceiuri şi tradiţii de iarnă: .explicarea unor informaţii despre utilizarea obiectelor de ritual şi a accesoriilor în desfăşurarea sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou.Cete de colindători şi urători.activităţi de evaluare a jucăriilor ţinînd cont de utilitatea. staniol. .discuţii dirijate despre activităţile de împodobire a bradului. ..tăierea detalii lor. . malanca. . 2. 3.activităţi de culegere a informaţiilor noi despre desfăşurarea diverselor sărbători tradiţionale.): .activităţi de comunicare a etapelor tehnologice la confecţionarea jucăriei. aspectul estetic acestora.activităţi de caracterizare a unor personaje ce ţin de desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă (capra.exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual (din imagini. Vasile).modelarea formei.identificarea din imagini a tipurilor de măşti şi rolul lor în desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă. calul. . . folii. plierea. .respectarea normelor sanitare şi de securitate a muncii în procesul selectării şi organizării materialelor şi ustensilelor. culoarea.alegerea formei / desenului schiţei. riglă. uscarea) etc. ursul etc. 3. . .aţă rezistentă. corespunzînd unui anumit ritual: . baloane. clei lichid. fotografii.aprecierea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (ruperea.

foarfece. .vopsirea modelului. ţinînd cont de caracteristicile personajului selectat. vopsea acrilică..exerciţii de decupare a detaliilor după contur. clopoţei etc. bucăţi de ziar.activităţi practice de selectare a materialelor şi ustensilelor. cerinţelor utilitare şi funcţionale: 2.activităţi de culegere şi completare a informaţiilor despre obiceiurile şi tradiţiile de iarnă. 4.lut sau plastilină. .sărbători calendaristice: sf.exerciţii de modelare a formei. hîrtie abrazivă. 3. . hîrtie. Nicolae.modelarea formei. . Nicolae. .): .exerciţii de realizare a decorului conform personajului selectat.).exerciţii de lipire a straturilor de hîrtie. Materiale şi ustensilele: . .prezentarea etapele de confecţionare a obiectului (mască) realizat în scopul însuşirii etapelor tehnologice. .necesare pentru realizarea obiectului proiectat (plastilină sau lut. . . riglă. .).finisarea măştii. .. guaş. ritual. 4. uscarea. 167 Subcompetenţe Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 3.măşti. Modalităţi de desfăşurare a . estetic.activităţi practice de organizare şi pregătire a materialelor pentru activităţile practice. redarea volumului etc. 4. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a IV-a Conţinuturi 1. specifice sărbătorilor de iarnă. Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual proiectat după aspectul estetic.decorarea obiectului de ritual proiectat (mască).activităţi de colectare a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea unei măşti. . . hîrtie albă. colţuri. vopsirea şi uscarea ei.păstrarea în condiţii adecvate a materialele şi ustensilelor selectate. netezimea suprafeţei etc. .desenarea schiţei obiectului proiectat (stea.identificarea din diferite surse a unor obiecte de . . sorcovă) sărbătorii.Discuţii dirijate despre sărbătorile tradiţionale: sf. Obiceiuri şi tradiţii: 1.exerciţii de construire şi modelare a detaliilor de stea. . Obiecte şi accesorii tradiţionale: . . Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapele de confecţionare a modelului de mască: . Tehnologia confecţionării măştilor: . . suprafeţe neuniforme. .activităţi practice decorectare a lacunelor (fisuri.) depistate.aplicarea decorului în caracter. utilizînd modelul din natură sau şablonul pregătit. conform formei tradiţionale. .icoană „Naşterea lui Isus Hristos”. Elaborarea unui proiect de confecţioinare a unui . obiect de ritual (stea.carton.identificarea materialelor şi ustensilelor necesare .şlefuirea suprafeţei de hîrtie. 10. clei. clei PVA.steaua cu 8. de uniformizare a suprafeţei. lipirea. Materiale şi ustensile: . Anul Nou.discuţii dirijate privind desfăşurarea obiceiurilor de ritual şi semnificaţia acestora. .pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea articolului proiectat. care să corespundă Crăciunul. cuţit de modelare etc. obiceiurile de Crăciun. . sorcovă etc.activităţi de evaluare a calităţii obiectului confecţionat în aspect calitativ.aplicarea straturilor de hîrtie. . calitate şi utilitate.aprecierea calitatăţii materialelor pregătite şi proprietăţilor acestora (ruperea. 3.

. hîrtie colorată. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd etapele tehnologice: . funcţionalitate.decorarea obiectului conform proiectului elaborat. riglă. goaş. ochi pe faţă. 2. 3.aplicarea decorului. culoare. . ţinînd cont de aspectul estetic. 2. aţă rezistentă. ghirlande etc. croşete. Selectarea materialelor şi a ustensilelor necesare conform formei obiectului proiectat (hîrtie. comparare a varietăţii de articole vestimentare.apreciere calităţii materialelor şi ustensilelor prin evaluarea proprietăţilor acestora.exerciţii de recunoaştere. calitate şi utilitate: .identificarea diferitor mostre de tricot.comunicarea şi cooperarea în grup în scopul însuşirii corecte a etapelor de asamblare. foaie milimetrică etc. culoare. vopsea etc. folii aurii. . Normele de igienă şi securitate a 168 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .foarfece.observarea elementelor de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele. Evaluarea obiectului confecţionat. clei.comentarea unor informaţii ce ţin de desfăşurarea sărbătorilor tradiţionale. ochi pe dos. . Varietatea articolelor vestimentare tricotate: .activităţi practice de întindere a şnurului şi asamblarea detaliilor de bază. grosime. ace.pregătirea suportului. ochi de margine etc. . şnur. sărbătorilor calendaristice. 5.): .): .păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor. clei. Pregătirea mijloacelor de realizare a unui fragment Conţinuturi 1. ţinînd cont de formă. ochiul de margine: .activităţi practice de ornare a obiectului de ritual cu fire aurii. Modulul „Tricotarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. papucei de cameră etc. . sexe. de clasificare a acestora după provenienţă. aspectul estetic al articolelor tricotate. pictură. .pentru confecţionarea obiectului proiectat. comparînd diverse articole vestimentare.elaborarea schiţei modelului de stea. . Materiale şi ustensile (fire textile de lînă. selectare a articolelor tricotate în scopul identificării acestora şi clasificării după anotimpuri.carton. utilizînd ochiuri pe faţă.asamblarea detaliilor.Activităţi de observare..finisarea obiectului. Imaginarea unui fragment de tricot. de bumbac etc. Tehnologia confecţionării obiectului /steaua/: . mănuşi. 4.exerciţii de stabilire a unor proprietăţi ale firelor textile utilizate în tricotare. . ochiuri pe dos.aplicaţii practice de tratare a suprafeţei cu decor. . 2. . semilînă. .exerciţii de descriere a desfăşurării obiceiurilor. a materialelor utilizate.tăierea detaliilor.exerciţii de recunoaştere a materialelor utilizate în . vergele de lemn. . . foarfece..activităţi de autoevaluare.confecţionarea obiectului respectînd desfăşurarea sărbătorii aşteptate (Crăciunul).fulare. . . . . sîrmă. creion.activităţi de comentare a modului de realizare a obiectului proiectat şi a condiţiilor de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. .

normele de igienă şi securitate a muncii.montarea ochiurilor pe andrele. ochi de încheiere a tricotului. mănuşilor etc. semilînă etc.ochiuri pe faţă. să tricoteze ochiuri pe faţă.tricotarea a cîtorva rînduri. . ochiuri de margine: . ochiuri pe dos. Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular în miniatură. Materiale şi ustensile: .). . mostre de articole. 4.activităţi de evaluare. ace. Tricotarea unui fragment de tricot utilizînd elementele de bază: montarea ochiurilor pe andrele. croşete. cu franjuri.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate.condiţii de păstrare şi utilizarea ustensilelor. .selectarea ustensilelor necesare conform procesului tehnologic stabilit (andrele. utilizînd fire textile de o singură culoare: .activităţi de comparare a mostrelor de fulare.de tricot: . ochiuri pe faţă. 2. foarfece). foarfece etc.ochiuri de margine. ciorapi etc. ochiuri pe dos. Elementele de bază ale tricotării: . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform proiectului: . 3.selectarea firelor textile după culoare.. . . de stabilire a tehnicilor de garnisire a acestora cu fire textile de o altă culoare. să ţină corect andrelele şi firul de aţă în timpul lucrului. Modulul „Tricotarea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. . ochiuri pe dos. Elementele de bază ale tricotării: .. Varietatea articolelor tricotate: . fulare.tricotarea urmărind modelul selectat şi fişa Conţinuturi 1.selecteze ustensilelor necesare (andrele. Evaluarea lucrărilor realizate: . .fire textile de lînă. respectînd normele de igienă şi securitate în timpul lucrului: . autoevaluare privind respectarea etapelor de lucru. .evaluarea aspectului estetic al fragmentului de tricot realizat. activităţi de finalizare a tricotului prin ochiuri de încheiere. . calitatea firelor textile utilizate. a normelor de igienă şi .montare pe andrele a unui număr anumit de ochiuri. 3. consecutivitatea tricotării tipurilor de ochiuri etc. ochi de margine. fire textile de o singură culoare sau de 2-3 culori – la alegere). .. 3.exerciţii practice-antrenări de prezentare a proiectului elaborat. mănuşi.căciuliţe. provenienţă.prezentarea proiectului elaborat. utilizînd ochiuri pe faţă şi pe dos.exersări de prezentare/comentare a aspectului estetic şi a calităţii lucrării realizate. foarfece.andrele. . .montarea ochiurilor pe andrele. 3. . tricotare. fire textile. ochiuri de încheiere. 169 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea fularelor. . . 2. veste. calitatea executarii ochiurilor etc.ochiuri pe faţă.activităţi practice de identificare a elementelor de bază utilizate la garnisirea fularului cu vrîste colorate. .exerciţii de apreciere a calităţii lucrului îndeplinit (aspectul general al tricotului. ochiuri pe dos.activităţi practice de realizare a unor elemente de bază ale tricotării: să monteze ochiuri pe andrele. grupîndu-le cîte 2 sau 3. Tricotarea fularului conform regulamentului tehnologic. de confecţionare şi montare a franjurilor. muncii privind păstrarea şi utilizarea ustensilelor.

urmărind modelul selectat. . .finisarea lucrării. tehnologic. respectînd normele de igienă şi securitate .comentarea aspectului estetic şi a calităţii lucrului .utilizarea adecvată a terminologiei specifice.finisarea fularului. 2. .tricotarea. proprietăţilor funcţionale şi estetice: . utilizînd fire textile colorate. Elemente decorative simple utilizate la tricotarea papuceilor de 170 Abilităţi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . croşeta).activităţi de selectare a mijloacelor de realizare a papuceilor de cameră conform proiectului.activităţi de prezentare a proiectului elaborat. . Varietatea articolelor 1.asamblarea papucelului confecţionat. aspectul estetic al papuceilor. croşete. fulare.selectarea firelor textile conform cerinţelor de tricotare. . . .exerciţii de evaluare a calităţii şi aspectului estetic al fulăraşelor tricotate de elevi (comentarii). foarfece. Materiale şi ustensile: conform proiectului: . 3. de finisare a papuceilor.fire sintetice etc. calitate.comentarea aspectului estetic şi a calităţii fularului tricotat. 3. Elaborarea unui proiect de tricotare a variantei vestimentare tricotate: preferate de papucei de casă: . 4.căciuliţe.montarea ochiurilor pe andrele.ochi de încheiere a tricotului.activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit. utilizînd mijloacele respective (cu acul. comparare privind varietatea articolelor vestimentare tricotate. .activităţi de evaluare a fişei tehnologice de executare a lucrării. Confecţionarea papuceilor conform regulamentului . ace.activităţi de selectare a firelor textile potrivite pentru papuceii de cameră. . Evaluarea lucrului îndeplinit conform . foarfece etc. 4.Activităţi de observare.tehnologică respectivă. fire textile.activităţi de unire a detaliilor. Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: . . respectînd normele de igienă şi securitate a muncii.ochiuri pe dos.tehnici de confecţionare şi montare a franjurilor.fire de lînă produsă în condiţii de . îndeplinit. . . evidenţiind proprietăţile funcţionale. securitate a muncii.ochi de margine.normele de igienă şi securitate a a muncii: muncii în timpul tricotării. . Modulul „Tricotarea” CLASA a IV-a Conţinuturi 1. varietatea firelor textile utilizate. Elementele de bază ale tricotării: .utilizarea adecvată a terminologiei respective. ciorapi. .. calitatea. .selectarea ustensilelor necesare procesului casă şi în condiţii industriale. . fixîndu-i franjuri. . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare 2.prezentarea proiectului. mănuşi. aspectul estetic al acestora. papucei de cameră etc.). tehnologic stabilit (andrele.andrele. .varietatea firelor textile utilizate în .activităţi de tricotare a papuceilor de cameră conform regulamentului tehnologic stabilit. .ochiuri pe faţă. . 4. păstrării . şi utilizării ustensilelor.

clasificarea recoltei.recoltarea şi depozitarea seminţelor unor plante de păstăioase. . metodele de îngrijire a plantelor de cameră: .garnisirea papuceilor cu o floricică croşetată pe partea din faţă a acestora. utilizînd terminologia specifică. .activităţi de îngrijire şi recoltare a plantelor de pe lot şi a celor de cameră. Modulul „Activităţi agricole” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. . Conţinuturi Lucrări de toamnă: . . 2. Evaluarea lucrărilor realizate.comentarea aspectul estetic şi a calităţii roadei obţinute. Colectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase.pregătirea seminţelor pentru depozitare. . Conceperea şi organizarea procesului de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină.plantarea plantelor de cameră şi îngrijirea lor. rădăcină şi frunze. .participarea la expoziţiile (clasei.semănatul seminţelor uscate şi preventiv muiate şi încolţite. 3. Colectarea roadei de păstăioase pe teren (acasă): .pregătirea seminţelor pentru semănat. saci de pînză etc.Activităţi practice de colectare şi depozitare în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase. prin rădăcină şi frunze. de îngrijire a acestora. Lucrări de primăvară-vară: . cu un rînd de picioruşe scurte.respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă). .observarea procesului de creştere a plantelor răsădite. . Modulul „Activităţi agricole” CLASA a III-a – a IV-a 171 .casă: .tehnici de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină. . punerea ei la păstrare. utilizînd terminologia specifică. 4.cultivarea plantelor decorative.activităţi practice de cercetare şi observare a modului de creştere a plantelor. şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă). Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . a calităţii recoltei obţinute: .activităţi de evaluare a cantităţii şi calităţii roadei adunate. evidenţiind calitatea şi bogăţia roadei adunate. evidenţiind astfel gura papuceilor (la alegere). .activităţi practice de colectare a seminţelor de păstăioase pe teren (acasă).activităţi practice de butăşire a plantelor de cameră. . . folosind în acest scop diverse cutiuţe.

Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate pe teren / a plantelor de cameră. flori decorative).respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă). Evaluarea lucrărilor realizate.îngrijirea lor. pregătirea terenului pentru sădirea plantelor cu bulbi (ceapa. 2. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .comentarea aspectului estetic şi a calităţii roadei obţinute. Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a plantelor de ridiche. . . şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă).comentarea rolului şi a importanţei legumelor pentru sănătatea omului. udarea.prezentarea proiectului. 4. morcovi: . Lucrări de primăvară-vară: . sfeclă roşie.clasificarea recoltei.activităţi de îngrijire a plantelor răsărite.plantarea în sol a plantelor sănătoase. 2.activităţi de selectare a plantelor. .ceapă. Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a plantelor răsărite. sfeclă roşie. Conţinuturi 1. Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă): .activităţi practice de recoltare. a celor de cameră. . . sortarea. udarea. .morcov. 3. . . 4. . a celor plantate în sol (rărirea. usturoiul). Lucrări de toamnă: recoltarea.pregătirea seminţelor şi semănatul. ce vor fi utilizate (semănate) în următorul an agricol. păstrarea roadei (seminţelor). 3. viguroase. de selectare a legumelor mai măşcate. 172 . . usturoi etc.activităţi practice de pregătire a solului şi seminţelor pentru semănat. .prelucrarea solului. a celor plantate: . păstrarea seminţelor. uscarea. plivirea la timpul potrivit) etc.sădirea acasă a plantelor decorative de cameră. . a calităţii recoltei adunate: .îngrijirea plantelor răsărite pe lot.evidenţierea factorilor ce au influenţat obţinerea unei roade bogate.. punerea în lădiţe (coşuri) speciale. . .participarea la activităţile de organizare şi desfăşurare a expoziţiilor (clasei. .activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume. sănătoase pentru extragerea. plivirea la timp.pregătirea solului şi a seminţelor pentru semănat. Creşterea legumelor cu bulbi: .Subcompetenţe 1. Îngrijirea plantelor decorative de cameră.

a propriei formări ca personalitate. Această structură integrată de predare-învăţare oferă o concepţie despre instruire şi un mecanism de organizare a activităţii în orice situaţie de învăţare sau într-o lecţie şi se fundamentează pe următoarele întrebări: 2. sistemul procesului de predare – învăţare are la bază „pedagogia învăţării depline” (Bloom) şi modulare (R. elevul devine subiectul propriei dezvoltări. în această ordine strict. aceasta urmînd să îndeplinească sursa de atingerea competenţilor specificate. stimularea reactualizării cunoştinţelor învăţate anterior. 564-570) Semnificaţia iniţialelor K-W-L este explicitată prin întrebările: Ce ştiu? – Ce vreau să ştiu? – Ce am învăţat? Acest model este structurat în cinci etape în care se evidenţiază clar situaţia de plecare (ceea ce ştiau elevii). 1986. obiectivele prevăzute precum şi finalităţile urmărite. să promoveze un învăţămînt diferenţiat şi de instruire în ritm propriu prin folosirea diferenţială a timpului. Metodologia curriculumului pentru învăţămîntul primar se caracterizează prin următoarele axiome: • educaţia este centrată pe copil şi nu pe materie. M. Deoarece. 2. numai în acest caz. vreau şi/sau ar noi? Ce semnificaţie au pentru mine noile trebui să aflu despre el? cunoştinţe? De ce trebuie să aflu aceste De ce cred asta? lucruri? Cum integrez noile cunoştinţe în sistemul vechilor cunoştinţe? 1. evaluarea performanţei. Titone) Proiectarea demersurilor se recomandă a fi realizată din perspectiva selecţiei modelului de structurare a activităţilor. 1. Meredith. informarea elevilor despre obiectivul urmărit. Realizarea 3. Modelul de structurare a lecţiei „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat” (Know – Want to know – Learned sau K-W-L). Evocarea 3. K.STRATEGII DIDACTICE orientări generale (metodologice) Specificul componentei metodologice constă în caracterul preponderent interactiv al strategiilor didactice. Steele. asigurarea feedback-ului pentru corectitudinea performanţei. pe grupe. metoda experienţelor. (Donna Ogle. 1995) configurat ca un cadru de gîndire şi de învăţare propice dezvoltării gîndirii critice şi integrării creative a informaţiilor şi conceptelor. metoda de situaţii problematizate şi. aspectele pe care doresc să le cunoască în timpul activităţii (consemnate în rubrica Vreau să ştiu) şi ceea ce au dobîndit prin procesul de învăţare (idei consemnate în rubrica Am învăţat). Reflecţia sensului Care este subiectul? Ce înţeleg din Ce am aflat? Ce ştiu deja despre el? aceste informaţii Ce mi se pare mai important? Ce aştept. • alternanţa adecvată celor trei forme de organizare a activităţilor de instruire şi educaţie în clasă (globală. Modelul învăţării secvenţiale a cunoştinţelor în lecţie (ISC) (R. Gagné (1968)) este fundamentat pe următoarele evenimente ale instruirii: captarea atenţiei. p. Evenimente instrucţionale nu se produc invariabil. selecţia fiind în deplină concoranţă cu tipul lecţiei. obţinerea performanţei. • utilizarea metodelor active şi a celor adecvate disciplinei: metoda învăţării prin descoperirea dirijată (acceptînd mai mult întrebările deschise). individuală) să permită ca instruirea să se producă prin activitatea propriu-zisă a celui care învaţă. parţial. prezentarea materialului-stimul. Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie” (ERR) (J. intensificarea proceselor de retenţie şi de transfer.S. • şcoala să asigure şanse egale fiecărui copil normal dezvoltat. În principiu.L. asigurarea „dirijării învăţării”. 173 .

Învăţarea noilor conţinuturi 4. depind de proiectul demersului didactic. Implementarea acestor tehnologii este considerată una dintre cele mai importante probleme la acest moment. Ce am învăţat? 5. Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) schimbă perspectiva asupra practicii educaţionale. Astfel. Domeniul de activitate Lectură Evocare Citate Jurnalul dublu Jurnalul triplu Mîna oarbă Reacţia cititorului Realizare a sensului Interogarea multiprocesuală Interviul în trei trepte Lectura ghidată Lectura intensivă Lectura împotrivă Lectură în perechi. să se raporteze cît mai adecvat la înnoirile sistemului de învăţămînt. Ce vreau să ştiu? 3.B. aplicarea unei tehnologii didactice este condiţionată de calitatea ei. / Rezumate în perechi Mozaic Predarea complementară SINELG Cercetarea împărtăşită Consultaţii în grup Cubul Eu cercetez Lasă-mi mie ultimul cuvînt! Maratonul de scriere Presupunerea prin termeni Reflecţie În căutarea autorului Jurnalul triplu Revizuirea circulară Scriere Discuţie 6 De ce? Argument în patru paşi Argumente pe cartele Asocieri forţate Asocieri libere Bliţ Brainwriting Citate Graffiti Graficul T Lanţuri asociative Pagina de jurnal Scriere liberă Brainstorming Clustering Diagrama Venn Generalizarea categorială Graficul conceptual Linia valorii Secvenţe contradictorii Tabelul trăsăturilor semantice Cinquain Eseu Jurnalul reflexiv Manuscrisul pierdut Masa rotundă Colţuri Consultaţii în grup Controversa academică Controversa constructivă Discuţia ghidată Pălării gînditoare Pixuri în pahar Pînza discuţiei Dezbateri Diagrama Venn Intra-act-ul Roata / Cercul Turul galeriei N. de caracterul deschis. Ce altceva aş dori să aflu despre subiect? Pentru a oferi demersului instrucţional interactivitate şi eficienţă este recomandabilă utilizarea strategiilor de lectură şi scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice. Ce ştiu despre subiect? 2. ! Majoritatea tehnicilor sînt interşanjabile.1. de exemplu. trecerea de la sistemul de obiective la cel de competenţe. dinamic care-i permite să răspundă la schimbările intervenite în sistemul educaţional. Tehnologiile digitale lărgesc astfel potenţialul 174 .

cu utilizarea de proiectoare multimedia. eventual) a unor noi modalităţi de utilizare a TIC: softuri educaţionale. În procesul evaluării vor fi încurajate demersurile formative. o redactarea de texte utilitare. Dacă modelul clasic impune evaluarea performanţelor finale ale elevilor (“produsul” învăţării / formării). însă vom insista ca acestea să angajeze elevii în situaţii concrete. atunci cînd depune efortul de a realize o activitate practică.. bazate pe propriile experienţe pozitive sau negative. cunoaşterea mijloacelor curente de comunicare cu echipamente informatice. o utilizarea resurselor disponibile pe CD-uri (cărţi. înregistrări audio şi video etc. oferte de e-learning (învăţare la distanţă) etc. Învăţătorul trebuie să-şi construiască miza pe transmiterea ideii de înţelegere de către elevi a evaluării. compuneri etc. Fiind o secvenţă obligatorie pentru măsurarea şi aprecierea subcompetenţelor propuse de curriculum. supravegherea şi controlul ei. referate. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea reprezintă o componentă esenţială a procesului de predare-învăţare. principalul. . Procesul de predare-învăţare-evaluare poate deveni mai atractiv şi. o redactarea de diverse texte: eseuri. dezvoltarea priceperii de a aplica noile tehnologii în activităţi ca: stocarea şi căutarea informaţiei. mai eficient prin realizarea de diverse activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor strict necesare elevului modern: • Colectarea de informaţii/informarea. Convingerea ierarhizării elevilor este inadmisibilă atunci cînd se doreşte o dinamică calitativă a competenţei fiecărui elev. CV etc. prelucrarea ei pentru comunicare. teste computerizate etc. biblioteci electronice. Percepţia că evaluarea este nu doar un element de ierarhie. ci un mod de dezvoltare. la procesul de învăţare. formulare: scrisori. cereri.) o realizarea de diverse proiecte şi portofolii conform unor sarcini concrete. astfel extensia conceptului de evaluare de la clasic spre constructiv va oscila între următoarele extremităţi – tipuri de evaluare: 175 . Aceasta implica o serie de avantaje cum ar fi: însuşirea principiilor comune care guvernează aplicarea informaţiei. bazată pe legătura dintre experienţele concrete de viaţă şi ceea ce se învaţă la lecţie. evaluarea propune deplasarea accentului de la evaluarea rezultatelor finale ale învăţării. Cu siguranţă că vom proiecta să accentuăm rezolvarea de probleme. Principiul de bază al evaluării autentice îl constituie conceptul de educaţie centrată pe subiect (elev) şi autenticitatea demersului. o creştere intelectuală va condiţiona demersul didactic spre eficienţă şi productivitate aşteptată. • Redactarea şi prezentarea de diverse lucrări: o prezentări în Power Point. cunoaşterea naturii. atunci cînd elevul real greşeşte sau execută la cel mai înalt nivel. Norma de grup va deveni secundară în raport cu intenţia de a măsura la moment competenţa elevului. Curriculumul modernizat impune abordarea unior idei noi ale evaluării în procesul de educaţie. extragerea informaţiei de ultima oră de pe reţele informaţionale mondiale. atunci modelul evaluării ne orientează spre evaluarea contextualizată. culegerea şi procesarea datelor: o utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaţionale şi de cultură generală. Aşadar clasamentul celor mai buni elevi poate fi substituit de o serie de activităţi ce vor încuraja autoaprecierea. proprietăţilor şi a structurii informaţiei. Se va insista asupra datelor calitative de moment. autosugestia. Testul.personalului didactic prin utilizarea (dar şi elaborarea. Fiecărui învăţător îi este recomandabil să obţină o formare de baza în domeniul TIC. proba finală nu va fi prioritară în motivaţiile pedagogice. fie şi pe baza elementelor ce constituie o subcapacitate sau o capacitate minimă. lecţii interactive.

funcţie de selecţie. de absolvire a treptei primare de învăţămînt. evitîndu-se ironia şi intensificînd spiritul de apreciere obiectivă. Compararea rezultatelor de evaluare proprie cu cele realizate de către învăţător vor crea climatul activităţilor eficiente de recuperare a erorilor şi dezvoltare a capactăţilor. se va aprecia dacă au fost formate competenţele specifice disciplinelor preconizate pentru treapta primară de învăţămînt şi dacă au fost atinse standardele de competenţă la disciplinele date. funcţie de clasificare. Probele de evaluare utilizate la clasă vor conţine itemi şi sarcini prin intermediul cărora se vor evalua. • Autoevaluarea – un instrument veridic de centrare pe elev. Şcolarul mic este la vîrsta disponibilităţilor psihologice prin care se poate autoregla. nu cunoştinţe şi capacităţi separate. • Evaluarea reciprocă este o condiţie optimă a dezvoltării. evaluarea formativă: “funcţie de constatare a rezultatelor şi de sprijinire continuă a elevilor”. funcţie de certificare a nivelului de cunoştinţe şi abilităţi. opace. funcţie de orientare şcolară şi profesională. Evaluările finale la sfîrşitul anului de învăţămînt vor demonstra dacă sînt formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă. evaluarea sumativă: funcţie de constatare şi verificare a rezultatelor. or. apreciindu-se uneori chiar foarte critic. prioritar. Prin evaluarea finală. În dependenţă de funcţiile evaluării. • 176 . funcţie de feed-back. cadrele didactice vor utiliza în practica şcolară evaluarea iniţială cu funcţie diagnostică şi funcţie prognostică. funcţie de comunicare a rezultatelor. criterii de care vor ţine cont elevii şi care nu vor permite interpretări libere.Evaluarea dirijată de învăţător. Evaluarea va fi proiectată de către învăţător din perspectiva alegerii din curriculum a subcompetenţei care se intenţionează a fi evaluată. pe posibilitatea participării la propriile performanţe. coparticiparea în formarea semenilor. În cadrul proiectelor de grup. asigurîndu-se socializarea grupului de elevi. Demersul stimulativ al evaluării va fi subordonat unor acţiuni didactice motivate. demersul formativ este pe deplin asigurat. formulată motivat ca anumite sarcini în faţa elevilor. funcţie de corectare a greşelilor şi ameliorare şi reglare a procesului. fiind coordonată cu standardele etapei de şcolarizare şi unităţile de conţinut. aprecierea rezultatelor colegilor va institui miza unei activităţi ulterioare eficiente. formulînd descriptori de performanţă. ci formarea de competenţe. Pentru obţinerea rezultatelor formative este necesară prezentarea grilei de evaluare. funcţie motivaţională. cu descriptori clari. precum şi intensificarea convingerilor proprii.

2009. (Codul Învăţămîntului). Evaluarea curriculumului şcolar. Evaluarea standardelor educaţionale. implementare şi dezvoltare. HORS-SERIE.. Ghid metodologic. Chişinău: Pro Didactica. 96.. Buletinul Ministerului Educaţiei din Franţa. 2. Cucoş C. Marin E. 2003. Didactica funcţională. Piteşti: Editura Paralela 45. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. I. 6. Cartaleanu T... gimnazial şi liceal. Concepţia învăţămîntului primar. Pedagogie. Clasele I-IV. 1998. Proiectarea curriculumului de bază. şi alţii.. 19 Juin. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Chişinău. Jucan D. Teoria şi metodologia instruirii. Programme de formation de l’ecole quebecoise . 2009. 8. Leahu I. Chişinău). Chişinău: Editura Prut Internaţional. Marin M. 2009. şi alţii. p. grande section. Curriculum şcolar. Iaşi: Editura Polirom. Москва.. 2009. Iaşi: Editura Universităţii „Al. august. Chişinău: 1996. Francais. 2008. 2007. Comunicări la Simpozionul Ştiinţific Internaţional (22-23 octombrie. 3. 2002. Partea I şi II. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Quebec. 2007. Gantea I. Le B. 9. langue d’enseignement. Hadîrcă M. Teoria şi metodologia evaluării. Министерство образования и науки Российской Федерации. Федеральный государственный образовательный стандарт общего образования. Achiri I. Achiri I. 1992. Начальное общее образование. 8. Chişinău.. redactor ştiinţific Pâslaru Vl. 6. 2009. Curriculum şcolar: proiectare. Clasele I-IV. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Creţu C.. Cuza”.. N°3.. 2008 10. Publicaţii de referinţă: 1. Bucureşti: Editura Educaţia 2000+. 2000. 4. Singer M. 2008.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE Documente oficiale: 1. Guţu V. Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei (curs). moyenne section. 5. În: Valenţele învăţămîntului. Ghid metodologic. Învăţarea integrată. p. Legea Învăţămîntului. Perspective de modernizare a standardelor şi a curriculumului şcolar în învăţămîntul primar // Modernizarea standardelor şi curricula educaţionale – deschidere spre o personalitate integrală. 11. Chişinău: IŞE. Standarde educaţionale la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar. Crişan Al. 5. Ghid metodologic. 9. 3. Bocoş M. Guţu V. 2. Programme de l’ecole maternelle. 2009. Chişinău: Univers Pedagogic. Velişco N.Progression des apprentissages. Chişinău. Chişinău: Editura Lumina.. Ciolan L. Formare de competenţe prin strategii didactice interactive. 4. Petite section. Chişinău: Editura Cartier. Coordonator Botgros I. O. 2008. Ministerul învăţămîntului: Institutul de Ştiinţe Pedagogice şi Psihologice. Iaşi: Polirom. 177 . Minder M. Coord. 2009. 7. Predarea interactivă centrată pe elev. Chişinău: IŞE. Achiri I. Curriculum şcolar. 7. 2005. Bolboceanu A.. 67-71. Sarivan L.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful