MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUMUL NAŢIONAL

CURRICULUM ŞCOLAR CLASELE I - IV

Chişinău, 2010
1

Aprobat: - la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr. 11 din 30.04.2010; - prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 331 din 12.05.2010. CUPRINS

Cadrul de referinţă al curriculumului şcolar modernizat Repere conceptuale de modernizare a curriculumului şcolar Repere strategice de modernizare a curriculumului şcolar Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar Aria curriculară I: Limbă şi Comunicare Limba şi literatura română Aria curriculară II: Matematică şi Ştiinţe Matematică Ştiinţe Aria curriculară III: Educaţie socioumană Istoria Educaţia moral-spirituală Aria curriculară IV: Arte Educaţie muzicală Educaţie plastică Aria curriculară V: Sport Educaţia fizică Aria curriculară VI: Tehnologii Educaţia tehnologică Strategii didactice Strategii de evaluare Bibliografie selectivă

5 6 7 10 13

15 58 78 95 99 104 122

133 146 171 173 175

2

GRUPURILE DE LUCRU PENTRU ELABORAREA ŞI MODERNIZAREA CURRICULUMULUI ŞCOLAR, CLASELE I-IV
Coordonator 2010:

Valentina Gaiciuc, consultant Ministerul Educaţiei 2003 LIMBA ROMÂNĂ Irina Gantea, dr. ped., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Mariana Marin, dr. ped., cerc. şt., coordonator superior Irina Gantea, dr. ped., conf. univ. Tatiana Niculcea, specialist principal, Ministerul Stepanida Prisăcari–Chiperi, inspector şcolar, Educaţiei grad didactic superior Viorica Goraş–Postică, dr. ped. MATEMATICA Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific Ludmila Ursu, dr. ped., conf. univ., cercetător superior, coordonator ştiinţific, coordonator Aurelia Răileanu, dr. ped., conf. univ. Angela Cutasevici, învăţătoare, grad didactic Maria Braghiş, specialist principal, DGETS, superior mun., Chişinău Tamara Cerbuşcă, învăţătoare, grad didactic I, Nicolae Prodan, dr. şt. fiz. -mat. metodist Valeriu Plîngău, dr. ped., Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific superior ŞTIINŢE Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, lector universitar Stela Diaconu, cercetător ştiinţific superior superior, coordonator Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic I Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat. Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Stela Diaconu, redactor-şef, revista „Spiriduşii” superior Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior suprerior Aglaida Bolboceanu, dr. psih. ISTORIA Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior, Nicolae Chicuş, doctor în istorie, coordonator coordonator Igor,Şarov doctor în istorie Nina Petrovschi, dr., conf. univ. Nina Petrovschi, doctor Galina Gavriliţă, specialist principal, ME Tatiana Tverdohleb–Nagnibeda, grad didactic Gheorghe Gonţa, prof. univ., dr. hab. superior, şef DGETS Pavel Cerbuşcă, dr. ped. Ion Eremia, doctor habilitat Nicolae Chicuş, dr., conf. univ. Sergiu Musteaţă, doctor în istorie Valeria Cozma, dr., conf. univ. Pavel Cerbuşcă, doctor în pedagogie, cadru didactic, grad didactic superior Nina Uzicov, învăţătoare , grad didactic superior Maia Dobzeu, învăţătoare, grad didactic superior Daniela Buga, învăţătoare, grad didactic superior EDUCAŢIA MUZICALĂ Eugen Coroi, dr. hab., şef direcţie Ministerul Educaţiei, coordonator Ala Stîngă, dr. ped., conf. univ., coordonator Alexandru Borş, dr. în pedagogie Marina Morari, dr. ped., conf. univ. Sergiu Croitoru, dr. conferenţiar Ion Gagim, dr. hab. în pedagogie 3 2010

Ministerul Teodora Hubenco. doctor în pedagogie. coordonator Teodor Grimalschi... cerc. conferenţiar universitar Leonid Hîncu. dr. Tatiana Niculcea. ped. ME Angela Cara. dr. dr. coordonator Parascovia Secrieru-Harbuzaru. învăţătoare. Departamentul ştiinţific coordonator Tineret şi Sport.univ Ion Boian. prof. profesor. specialist principal. lector superior Magdalena Mocreac.ped Antonina Rusu. conf. cercetător Ştefan Bicherschi. doctor în pedagogie. Ranga Veronica Vitalie Malcoci. grad didactic superior 4 . inspector şcolar. univ. ped. univ. şef secţie.învăţător. doctor în studiul artelor EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ Antonina Rusu. ped. Teodor Grimalschi. conf. hab. Sava Panfil. lector superior Eugen Morei. DETS. EDUCAŢIA FIZICĂ Ion Boian.. univ. coordonator Parascovia Secrieru–Harbuzaru. Angela Cara. grad didactic I EDUCAŢIA MORAL-SPIRITUALĂ Viorica Pălărie. dr. învăţătoare.EDUCAŢIA ARTISTICO-PLASTICĂ Silvia Cojocaru. conf profesor universitar. doctor în pedagogie. Chişinău Aneta Gîlcă. dr. cercetător ştiinţific superior. conf. dr. conf. dr. specialist principal. Educaţiei coordonator Zinaida Ursu. coordonator Vlad Pâslaru. coordonator Sava Panfil. grad didactic II Lilia Prisacaru Ion Daghi. conf. dr. grad didactic I.. cercetător ştiinţific.

În acest sens. realizată în anul 2003.CADRUL DE REFERINŢĂ AL CURRICULUMULUI ŞCOLAR MODERNIZAT Învăţămîntul primar REPERE CONCEPTUALE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Învăţămîntul. Este vorba de o abordare continuă în ştiinţele educaţiei. • să-şi dezvolte capacităţi şi deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple. Noile abordări vizează formarea la elevi a unui sistem de competenţe necesare pentru continuarea studiilor. numită pedagogia competenţelor şi de activizarea şi intensificarea didacticii funcţionale. actualmente. culturale au determinat necesitatea formulării finalităţilor educaţiei nu doar în termeni concreţi şi pragmatici de obiective. care au operat schimbări de descongestionare a obiectivelor şi a conţinuturilor. realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor. Esenţa Curriculumului bazat pe competenţe nu neagă teoria obiectivelor. pentru absolvenţii învăţămîntului obligatoriu. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează. creativitate şi educaţie permanentă.componenta centrală a reformei învăţămîntului naţional. ca domeniu al activităţii sociale. de factori. economice. mai ales. acest demers are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie. conştientizînd astfel cunoştinţele funcţionale în viziune proprie. cît şi celui extern: cererea ca sistemul educaţional să vină în întîmpinarea unei naţiuni în contextul globalizării. menţionînd suprasolicitarea factorului uman – copilul. în perspectivă profesională. Noile realităţi şi perspective sociale. • să soluţioneze diverse situaţii-problemă. ci. capacităţi. procese ce pot fi atribuite atît mediului intern. Aceste influenţe au impulsionat necesitatea modernizării curriculumului şcolar naţional. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este nevoie ca el: • să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final. avînd menirea să asigure optimizarea integrării sociale şi. începută în anii 90 ai sec. plasarea accentului pe învăţare independentă. pe de o parte. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. implicarea activă a părinţilor şi a comunităţii locale în viaţa şcolii etc. al XXlea. ci vine să intensifice şi să extindă nivelul de cunoaştere. În anul 2006 o nouă etapă de dezvoltare curriculară a marcat modificări provizorii. de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei curricula şcolare la nivelul treptelor de învăţămînt primar. acordarea unei autonomii mai mari şcolilor în contextul unor standarde naţionale. Prima perfecţionare a curricula. Modernizarea curriculară este determinată. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia. Pe de altă parte. din perspectiva nevoilor reale de formare a personalităţii celui educat. evenimente. • să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme complexe din viaţa cotidiană. rezolvare de probleme. un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţecheie: 5 . gimnazial şi liceal. utilizarea tehnologiilor avansate de informare şi comunicare în educaţie. manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale – competenţe. este influenţat. Modernizarea curriculumului şcolar reprezintă o etapă firească a procesului de dezvoltare curriculară . a vizat optimizarea conţinuturilor şi precizarea finalităţilor educaţionale formulate pe bază de obiective pedagogice.

6 . Comunicare în limba maternă 2.  S-au evidenţiat unele incoerenţe în prezentarea sistemului de obiective în curricula. transdisciplinaritatea. • Apariţia unor noi cerinţe (sociale. părinţi. • formularea şi clasificarea problemelor (punctelor forte şi punctelor vulnerabile) identificate în urma analizei rezultatelor evaluării curricula în raport cu următoarele criterii: structura generală a curricula.  Practica şcolară a demonstrat supradozarea informaţională a unor conţinuturi curriculare. • dezvoltarea experienţelor individuale ale elevilor şi includerea lor în activitatea de instruire activă. socializare. interculturalitatea etc. Competenţe interpersonale. manageri. în special în manuale şi suporturi didactice. morale 6. Iniţiativă şi antreprenoriat Sensibilizare şi exprimare culturală REPERE STRATEGICE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Procesul de modernizare a curriculumului şcolar. concepţia disciplinei. Drept răspuns la premisele înaintate. sistemul de obiective.  S-a resimţit necesitatea prezentării reperelor conceptuale ale fiecărei discipline într-o concepţie structurală unitară. a avut următoarele premise: • Durata funcţionării curricula. părinţi. profesori. experţi:  În unele cazuri s-a stabilit un nivel sporit al complexităţii materiei predate în raport cu posibilităţile elevilor şi timpul rezervat pentru însuşire.. elevi. derulat în perioada mai 2009 – aprilie 2010. • Apariţia noilor tendinţe în dezvoltarea curriculară pe plan naţional şi cel internaţional. realizarea procesului propriu-zis de modernizare a curriculumului pe discipline a fost precedată de următoarele acţiuni: • analiza riguroasă a rezultatelor evaluării curriculumului pe discipline de către profesori.) faţă de curriculumul educaţional. educaţionale. Comunicare în limbi străine 3. comportament. 8. sistemul de conţinuturi. • oferirea fiecărui elev a posibilităţii de a realiza potenţialul propriu în cunoaştere. civice. culturale. • identificarea orientărilor/liniilor directoare ale modernizării curricula pe discpline în raport cu tipologia problemelor. Modernizarea curriculumului din perspectiva realizării inter. manageri. sistemul metodologic. Competenţe de a învăţa să înveţi 7. Competenţa digitală 5. experţi. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii 4./transdisciplinarităţii vizează: • Amplificarea aspectelor interdisciplinare în cadrul ariilor curriculare. Modernizarea curriculumului din perspectiva educaţiei centrate pe elev presupune: • asigurarea dezvoltării şi autodezvoltării elevului în raport cu particularităţile individuale ale acestuia în calitate de subiect al procesului educaţional. • Unele carenţe identificate în cadrul evaluării curricula de către elevi. economice etc.1.

6. competenţe culturale. Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat • Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi comunicare cotidiană. Curriculumul şcolar modernizat a fost supus evaluării de către experţi. fizic. competenţe digitale. competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. Competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt Pentru treapta primară a sistemului de învăţămînt din Republica Moldova au fost stabilite competenţele transdisciplinare descendente din sistemul de competenţe-cheie transversale menţionate. • includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor cu un potenţial valoric adecvat cerinţelor unei societăţi democratice. 9. competenţe interpersonale. competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. independent şi împreună cu alţii. Competenţe-cheie transversale Sistemul de competenţe-cheie transversale pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie stabilite de Comisia europeană şi a profilului absolventului: 1. Competenţe de comunicare într-o limbă străină • Competenţe de a comunica. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC). morale. competenţe antreprenoriale. CURRICULUMUL ŞCOLAR MODERNIZAT Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar este parte componentă a Curriculumului Naţional modernizat şi reprezintă un document normativ pentru organizarea procesului educaţional în clasele I . 7. complexitatea şi armonizarea dimensiunilor lui în sensul formării personalităţii în aspect intelectual. socio-moral. • Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare (stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi). • Competenţe de a comunica idei şi a concluziona pe baza unui text citit independent. civice. organizate la nivel naţional. ştiinţe şi tehnologie. profesional. 4. 7 . 2. factori de decizie educaţionali şi părinţi în cadrul dezbaterilor publice. Idealul educativ proiectează integritatea. În consecinţă. estetic etc. curriculumul a fost precizat şi racordat la obiecţiile şi propunerile constructive expuse. Idealul educaţional Idealul educaţional al sistemului de învăţămînt curricular la nivelul Legii Învăţămîntului reprezintă un model proiectiv. Modernizarea curriculumului din perspectiva valorică şi comportamentală presupune: • evidenţierea componentei valorice şi comportamentale/atitudinale a sistemului de competenţe. 3. 5. competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. 10. o anticipare ideală ce urmează a fi realizată ca finalitate a acţiunii de lungă durată din perspectiva evoluţiei societăţii în Republica Moldova. interculturale (de a recepta şi a crea valori). 8. competenţe acţional-strategice. competenţe de bază în matematică.• Includerea subiectelor cross-curriculare în sistemul conţinuturilor.IV-a în baza următoarelor concepte-cheie ale politicilor educaţionale naţionale. aplicînd un minimum lexical şi gramatical în limba dată. competenţe de comunicare într-o limbă străină. Competenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi • Competenţe de a învăţa din surse diverse. cadre didactice.

finalităţile formulate în termeni de competenţe se proiectează a fi formate conform celor două etape specifice: o etapa achiziţiilor fundamentale – clasele I. • Competenţe de securitate personală. o subcompetenţe. • Competenţe de a identifica apartenenţa sa naţională. Competenţe culturale. conţinuturi şi activităţi de învăţare-evaluare. • Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza cunoaşterii relaţiei „cauză . • Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a informaţiei. 8 . Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare • Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii. clasei. Competenţe acţional-strategice • Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă. Competenţe antreprenoriale • Competenţe de analiză a relaţiei „costuri . competenţele-cheie transversale şi competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt. • Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi. de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de descriere în vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă. elaborat în baza standardelor educaţionale de competenţă şi de conţinut.Competenţe de bază în matematică. a-şi valoriza propriul popor. o competenţele specifice disciplinei. • Competenţele specifice disciplinei derivă din idealul educaţional. • Competenţe de valorizare a familiei. au un grad înalt de generalitate şi se definesc ca finalităţi ale treptei primare de învăţămînt. activităţilor în grup şi contactelor cu colegii săi. a respecta normele de comportament legate de simbolurile Republicii Moldova. • Competenţe de utilizare a operaţiilor matematice de bază şi a proprietăţilor lor pentru a inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare. Competenţe interpersonale. o etapa dezvoltării – clasele III. ţară. II. autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare. • Competenţe de iniţiere a jocurilor. • Competenţe de autoreflecţie. morale • Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur. în relaţiile cu alte persoane. pe bază de colaborare. a relaţiilor de prietenie. IV. Competenţe digitale. • Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor. ştiinţe şi tehnologie • Competenţe de observare. Curriculumul disciplinar reprezintă instrumentul didactic şi documentul reglator principal. interculuturale (de a recepta şi a crea valori) • Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi autoexprimare. La nivelul învăţămîntului primar. eforturi şi rezultatele activităţii. • Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa. civice. faţă de obiectele personale. şcolii.efect”. o repartizarea conţinuturilor pe clase şi unităţi de timp.beneficii” pentru a lua decizii în activitatea cotidiană şi cea de învăţare. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) • Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei. o administrarea disciplinei. recunoaşte drepturile persoanelor reprezentante ale diferitor culturi. Curriculumul disciplinar concretizează principalele opinii moderne de politică educaţională şi cuprinde următoarele componente: o concepţia didactică a disciplinei. care consemnează oferta educaţională obligatorie a unei anumite discipline pe un parcurs educaţional determinat.

interesele şi nevoile lui individuale şi sociale.de învăţare prin studiere. prin care. cantitatea de cunoştinţe nu ar fi aceea care determină calitatea formării şcolare sau a învăţa mai mult nu înseamnă şi a învăţa mai bine. are dreptul: . Manualele vor fi integrate în concepţia curriculumului fiind accesibile. în funcţie de specificul resurselor umane şi materiale. în final. . funcţionale. atitudinile sociale şi credinţele religioase etc. or. • 9 . de autoinstruire. Părinţii se pot orienta în baza curricula pentru a urmări şi a-şi ajuta copiii în procesul învăţării disciplinei. • Conţinuturile – ca formă de reflectare a culturii materiale şi spirituale a umanităţii – reprezintă unităţi de cunoaştere. . modul de viaţă al societăţii. Autorii manualelor şi a altor materiale didactice vor respecta integral cerinţele şi recomandările curriculumului în elaborarea conţinuturilor şi activităţilor de învăţare-evaluare. formare de competenţe. şi îndeplinind nu doar funcţia informativă. Autorii de manuale au dreptul: . Curricula stimulează creativitatea şi libertatea cadrelor didactice. cercetare şi descoperire independentă şi dirijată. autorilor de manuale şi materiale didactice. . factorilor de decizie. în condiţiile parcurgerii integrale a conţinuturilor obligatorii. în procesul parcurgerii conţinuturilor corespunzătoare. Conţinuturile se selectează în concordanţă cu structura logică a disciplinei.să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare.să propună o varietate de activităţi de învăţare/evaluare.să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conţinuturilor. Curricula sînt destinate cadrelor didactice. cultura naţională şi universală. • Activităţile de învăţare/evaluare constituie exemple recomandate de situaţii semnificative. vîrsta şi potenţialul copilului. Cadrele didactice vor utiliza curricula pentru proiectarea şi realizarea procesului educaţional la disciplina corespunzătoare. optînd pentru tehnici şi metode variate.Subcompetenţele se deduc din competenţele specifice şi le particularizează prin racordare la conţinuturile delimitate pentru fiecare clasă. de stimulare. mijloace prin care se urmăreşte formarea competenţelor preconizate. operaţionale. resursă esenţială a învăţării. dar şi cea formativă . dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. părinţilor.. autoevaluare şi. învăţătorul.să proiecteze şi să realizeze strategii de predare-învăţare şi evaluare originale. Modernizarea curricula a mai avut în vedere şi reducerea „supraîncărcării” conţinuturilor curriculare. În premisa realizării competenţelor specifice şi a subcompetenţelor proiectate. cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei.să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut. Factorii de decizie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional la disciplină. se pot mobiliza subcompetenţele proiectate.

motivaţională şi atitudinală ale comunicării. arte plastice) şi procesele psihologice ale învăţării (limbajul şi comunicarea). subcompetenţe. • Structurarea şi competenţa lingvistică (modul în care se formulează din punct de vedere gramatical acest mesaj). Din perspectiva competenţelor–cheie/transversale şi a competenţelor transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt au fost formulate competenţe specifice substituind obiectivele – cadru. • Valoarea psihologică şi motivaţia expunerii (starea emotivă. Lectura particulară (tainele cărţii) precum şi corelarea cu unele discipline precum Ştiinţe. 1 se vizualizează sintetic administrarea disciplinei în care este demonstrată ponderea grilei orare. în care se împletesc organic conţinuturile lingvistice (lexic. cerinţele principale faţă de elaborarea conţinutului.) [cf Cazacu S. literar–artistică. constituenta ariei curriculare. În structura curriculară sînt prevăzute: competenţe specifice. educaţia lingvistică şi literar-artistică va asigura însuşirea corectă de către elevi a celor trei funcţii stabilite de ştiinţa psiholingvistică: • Conţinutul (ce mesaj trebuie comunicat). Citirea şi dezvoltarea vorbirii coerente. vorbirea. 1. Tabel nr. Educaţia moral. conţinuturi ale învăţării. formează un complex didactic-educativ unitar şi multifuncţional. Modelul comunicativ–funcţional presupune dezvoltarea integrală a capacităţilor ce vizează cele patru deprinderi: înţelegerea după auz. precum şi dinamica numarului de ore destinate acestei discipline. lectura şi scrierea. Doar astfel. în totalitatea lor. Demersul practic al educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare este reglementat de principii inter– şi multidisciplinare. precum şi echivalenţa proceselor ce definesc exprimarea orală (vorbirea) şi a celor ce definesc exprimarea scrisă (redactarea). lexicale şi gramaticale). faţă de cele comunicate etc.spirituală. care sînt reflectate nemijlocit în Standardele de competenţă. reperate de către disciplinele Limba română (gramatica). de unităţi de Nr. Prin aceasta s-a fundamentat teoretic structura disciplinei.constituie disciplina de bază care asigură înainte de toate succesul şcolar şi intergitatea socială a şcolarului mic.. gramatică). 10 Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa . Integralizarea disciplinei şcolare Limba şi literatura română presupune interacţiunea şi corelarea elementelor de construcţie a comunicării (unităţi fonologice. implicînd funcţiile afectivă. Administrarea disciplinei Nr. Educaţia artistico–plastică etc. artistic-estetic (literatura. Astfel. care.]. Realizarea acestora este posibilă doar pe baza textului literar/nonliterar. de ore pe an conţinuturi pe clase Limbă şi I 5 unităţi de 264 de ore • Disciplină comunicare II conţinut în 231 de ore obligatorie III evoluţie de la an 231 de ore IV la an 231 de ore Adaptarea unei noi variante de curriculum Limba şi literatura română la finalităţile educaţiei insistă în continuare asupra extinderii aspectului funcţional–aplicativ şi asupra necesităţii de a se focaliza pe experienţa trăită de copil.ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ŞI COMUNICARE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Disciplina cu numărul unu în planul-cadru – Limba şi literatura română . pornind de la potenţialul de însuşire a limbii şi literaturii române de către copii şi de la idealul de a educa o personalitate liberă şi creativă a fost elaborată concepţia unei discipline integrate de limba română în clasele I – IV. principiile de eşalonare a acestuia etc. fonetică. comunicativă. În Tabelul nr. activităţi de învăţare şi evaluare. care profilează şi dezvoltă actualitatea de învăţare a limbii române pe coordonatele lingvistică. atitudinea vorbitorului faţă de ascultător şi invers.

1995. Structura paradigmei comunicativ-funcţionale (apud I. ascultarea. de abstracţie al celui literar Conţinuturile în baza cărora se vor atinge aceste obiective. B. p. română // Revista de pedagogie.de metode culturală. Cincu G. care la rîndul său subordonează unor idei. 11 . toate acestea fiind asamblate într-un model teoretic-aplicativ unitar. şi ca a specifice complexă exprimate – naţional – universal. personalităţi contemporane. structurarea şi consolidarea competenţelor cognitive generale. se formulează metodologiile specifice EL/ELA. atitudini) de formare lingvistică şi literar-artistică a elevilor la această vîrstă organizate pe trei fundamente ale disciplinei: Principiile şi pragmatic-socială (practica raţională şi funcţională a • limba cu funcţie denotativă didactic-educative generale limbii). 2. Conţinutul detaliat poate fi găsit în lucrarea Curriculum şcolar: proiectare. înţelegere şi operativă: structurarea competenţei de Componentade interpretare a universului textual în general şi Obiective în special. II.Componenta conceptuală constă în structurarea unui sistem de finalităţi concetrate în subcompetenţe. Gantea) Componenta reglatoare 1 2 Crişan Al. Concepţia educaţiei lingvistice şi literare // Limba Română. competenţele specifice vizează: • formarea. şi ca formare unorcompetenţelor Finalităţile de comunicare. cu deschideri maxime de reuşită şcolară. prin subiecte prin subiecte ale uneilingvistică. Idealul educaţional. nr. Secvenţele de conţinut integrează unităţile de învăţare şi sunt semnificative pentru domeniul Limba – Limba ca competenţei specifice şi permitmijloc de subordonarea în evoluţie (ierarhie şi algoritm) a subcompetenţelor. concepte. generale generale de Competenţele specifice alemuncă educaţiei lingvistice şi literar-artistice în claseleIII morală abstracte nivelul primare indică asupra intelectuală unui sistem de competenţe (cunoştinţe. criterii şi principii pedagogice generale şi specifice educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare. Componenta conceptuală (teoretică) alcătuită din două componente adaptate didactic: limba cu funcţie instrumentală (însuşirea instrumentarului necesar muncii intelectuale afective şi psihomotorii). vizînd: • dezvoltarea competenţei comunicative orale şi scrise.1 se sistematizează/structurează conţinuturile EL/ELA2. scrisul) şi de unităţi de conţinut. consolidarea competenţelor cognitive (mentale) şi acţionale în ansamblul lor. din care se deduce teleologia Educaţiei lingvistice şi literar-artistice (EL/ELA). Acestea sunt organizate ierarhic în funcţie de complexitate şi potenţialul de cunoaştere al elevilor (apud Clausse şi Minder). capacităţi. intermediare sau specifice disciplinei. 126-129. La al doilea nivel de concretizare. • • • III. au un caracter formativ. afective şi integratoare comunicare psihomotorii). independentă şi creatoare. Concepţia despre deprinderile Concepţia despre limbă şi Subcompetenţele concretizează competenţele specifice în comportamente (cognitive. 1-2. inter– şi Structura Educaţia Finalităţi multidisciplinar. O nouă perspectivă în elaborarea programei de limbăFinalităţile învăţării limbii nr. Tabelul nr. sistem de Exprimarea Înţelegerea ceea ce validează principiul diviziunii dificultăţilor. lectură şi scriere. a modelelor şi tehnicilor de acţiune individuală. şi specifice disciplinei • limba cu funcţie conotativă (reprezentări culturale şi formarea unui univers afectiv şi atitudinal).. sînt ierarhizate pe niveluri (clase) şi exprimate în termeni de capacităţi de personalitate (vorbire. 2. Structura paradigmei2 comunicativfuncţionale este reprezentată prin tabelul nr. Pâslaru Vl. citire. 1993. formare a trăsăturilor de încadrare într-un context cultural cunoştinţe. implementare şi dezvoltare [6]. trăsături definitorii exprimate capacităţi. (receptarea ierarhic Limbaşi literare în clasele primare determină competenţele specifice la în mesajului mesajului) Finalităţile educaţiei lingvistice structurate funcţiune prim nivel de concretizare. 5. (emiterea) reguli comunicare. 2. concretizat române (EL/ELA) Atenţionăm că aceste interveniri în programele I-IV de limbă română continuă ascendent dezvoltarea paradigmei comunicativ-funcţionale a disciplinei şi ca studiu integrat.

exprimarea atitudinii personale faţă de lectură particulară. precum şi numele autorilor. • dezvoltarea interesului iniţial şi trecerea acestuia în interes durabil pentru lectura particulară. din perspectiva principiului concentric/spiralat al achiziţiilor de competenţe specifice disciplinei. 5. precum şi a formării culturii generale umaniste. 3.ore 12 .la activităţile de lectură particulară. realizarea educaţiei literare. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. cultivarea conştientă a gustului estetic şi a preferinţelor literare. începute ca premise în treapta preşcolară şi sedimentate în treapta gimnazială. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. inclusiv a universului afectiv. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Secvenţele de conţinut Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Anual . axîndu-se pe scopul educaţiei literar-artistice de formare a cititorului cult. ulterior posesor valorizant al instrumentarului lectoral şi urmăreşte dezideratele: • transferul cunoştinţelor. fonetice. Forma de lucru cu cartea pentru copii în clasele I – IV este lecţia de lectură particulară. • • • • • utilizarea eficientă a tehnicilor de lucru cu cartea şi presa periodică pentru copii. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. integrînd valorile acestora în axiologia literară şi cea proprie.suport al lecturii. în funcţie de particularităţile individuale de dezvoltare ale elevilor. operă literară şi obiect cultural. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. cunoaşterea celor mai importante opere artistice şi ştiinţifico-populare. Curriculumul modernizat accentuează prin modulul Tainele cărţii (Lectura particulară) cele trei ipostaze didactice ale textului literar . deprinderilor asimilate în clasă . Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. Continuitatea la nivel de trepte de şcolaritate este respectată în prezentul curriculum. 4. ţinîndu-se cont de principiile generale ale educaţiei lingvistice şi literar-artistice.• performarea raţională a limbii materne: stimularea reflecţiei (gîndirii) active asupra limbii ca sistem şi utilizarea corectă şi nuanţată a acesteia în diverse situaţii de comunicare orală şi scrisă. 2. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. ca temelie a educaţiei artistic-estetice.

4 Unităţile de conţinut din cadrul modulului Tainele cărţii vor fi realizate într-un context integrator în toate conţinuturile prevăzute de curriculum. în cadrul aceleiaşi clase. dictarea.3 Scrierea. ajustat la condiţiile lucrului în grupuri mici. independente. iar în cele din urmă supuse încercărilor individuale. transcrierea. deci flexibilă şi ajustată la propriile motivaţii pedagogice.B. N. bazate pe propriile căutări ale elevilor. constituind o sursă directă de asigurare transdisciplinară. N. civice.B. fără a fi supusă evaluărilor finale..B. 13 .2 Dezvoltarea competenţelor în învăţămîntul primar va ţine cont de principiul evolutiv (de la clasă la clasă) şi va asigura achiziţia acestora în mod treptat: ghidat de învăţător.1 Repartizarea orelor pe secvenţele de conţinut este convenţională. poate fi schimbată. precum şi unităţile de conţinut ce prevăd ortografia şi punctuaţia. mari. Ordinea secvenţelor.B.Total: 264 Comunicare orală 30 Comunicarea scrisă: • • Lectura Scrisul Total: 231 30 Total: 231 24 Total: 231 30 116 102 16 85 86 30 96 81 30 85 86 30 Tainele cărţii Elemente de construcţie a comunicării Conţinutul acestei teme se va repartiza în cadrul celor 4 secvenţe de conţinut N. morale etc. N. stimulîndu-se preferinţele de lectură. dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. sînt instrumentele ce asigură dezvoltarea competenţei de scriere corectă şi se folosesc în cadrul fiecărei lecţii de limba şi literatura română. avînd ca impact îmbogăţirea valorilor naţionale. externe.

Premise ale citit-scrisului (începute în perioada preşcolară) • Omul şi comunicarea (ascultăm şi înţelegem. 1. • Moduri în care comunicăm (scriere. de memorizare. Componenţa sonoră a cuvîntului. 1. UNITĂŢI DE CONŢINUT. Sesizarea cuvîntului ca grup de sunete şi ca sens.7. prin argumentarea unor cuvinte.11. imagine). activităţi familiare copiilor. a cuvîntului ca elemente principale ale comunicării. exerciţii de dicţie. Jocuri literare. acţiuni. de contemplare a imaginilor din cărţile ilustrate pentru copii. exerciţii de ascultare a textelor literare. Pronunţarea clară a cuvintelor şi a propoziţiilor în comunicare. exerciţii de construire corectă a unor enunţuri după imagini. 1. Demonstrarea înţelegerii mesajului audiat prin formularea răspunsurilor la întrebări. 1. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Competenţă specifică: 1. afirmative. • • • 1. jocuri dramatice. exerciţii de reglare a tonului. frămîntări de limbă.B. Comunicarea orală Comunicarea verbală schimb de informaţii între oameni. de imagini. folosind cuvinte date.COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI. pregătindu-i pentru însuşirea mai lesne a sunetelor alfabetului şi pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de vocale. Demonstrarea înţelegerii sensului propoziţiilor care exprimă o întrebare. Opere literare pentru audiere . Sesizarea cuvîntului şi a propoziţiei ca elemente esenţiale în comunicarea între oameni. intensităţii şi a vitezei vorbirii. • • • • • • 1.9. vorbire. Delimitarea comunicării orale de cea scrisă. Înţelesul/sensul.6. Activităţi de recunoaştere a formelor de comunicare. • însuşiri. •Cuvîntul şi propoziţia – elemente de • bază ale comunicării. comunicăm expresiv). Utilizarea semnelor convenţionale (vocala . un sfat etc. cu accent pe pronunţia corectă. exerciţii de ascultare şi înţelegere a subiectului textului audiat. de răsfoire corectă a cărţilor. propoziţii.1. 1. SUBCOMPETENŢE. exerciţii de construire a propoziţiilor în baza ilustraţiilor (din carte sau suplimentar).5. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. evaluare iniţială în scopul de a diagnostica nivelul de pregătire a copilului pentru şcoală (după 1-2 săptămîni). clară şi prezentarea lor grafică. vorbim. 1. exclamative. convorbiri ce evidenţiază scopul propoziţiilor. analiza cuvintelor din propoziţii.consoana) la analiza sonoră a cuvîntului. 1. Sesizarea deosebirii dintre cuvînt şi propoziţie în contextul comunicativ. Prezentarea grafică a cuvintelor în propoziţie.2. • Cartea în viaţa noastră (ascultăm. utilizarea teatrelor de jucării.la alegerea autorilor de manuale şi a învăţătorului.8. • •Cuvîntul. exerciţii de prezentare a unor obiecte. Sesizarea la auz a propoziţiilor corecte din punct de vedere gramatical. legate de o situaţie creată. N. exerciţii de alcătuire a unor enunţuri.4. •Cuvinte care denumesc obiecte. 14 • •Semnificaţia propoziţiilor: enunţiative.10. Reproducerea unor fragmente din poveştile ascultate. exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei auditive. analiza sonoră a cuvintelor. 1. o rugăminte. . povestim şi manifestăm interes pentru carte). Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. interogative. 1. Activităţi de învăţare şi Subcompetenţe Conţinuturi evaluare (recomandate) Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea.3. de păpuşi. •Propoziţia.

Lectura textelor narative şi în versuri. proverbe. Aprecierea personajelor după faptele descrise în text. 15 • Reproduceri ghidate a unor fragmente de text. Citirea corectă şi conştientă respectînd norme de pronunţie a sunetelor şi a grupurilor de litere numai în silabe şi cuvinte. de acord/ nu este de acord. Percepţia textului literar şi valorificarea vocabularului textual.).3. cs]. situaţia în timp etc. 2. conferinţă de presă simulată. Secvenţa de conţinut: a.5. exerciţii de exemplificare a cuvintelor ce conţin sunetul nou şi grupurile de litere. exerciţii de citire selectivă în comparaţie cu o imagine sau cu scopul indicat de învăţător. Analiza sonoră. ghe. cuvinte şi a enunţurilor în textul tipărit şi în textul scris de mînă.10.9.Competenţă specifică: 2. de orientare în pagină. 2. Deosebirea ghidată a unui text în proză de unul în versuri. Norme de pronunţie a sunetelor numai în silabe şi în cuvinte. • Literele mici şi mari de tipar. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. la nivel de observare şi identificare).7. a personajelor. 2. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul Lectura • Alfabetul: sunetele şi literele – corespondenţa dintre ele. • Citirea silabisită. 2. • Valoarea textului literar: învăţătura. Memorarea şi recitarea ei • • • • • • • • • • 2. exerciţii de explorare a emoţiilor şi a sentimentelor redate de textul literar. Aprecierea / atitudinea cititorului faţă de cele descrise. Identificarea literelor. sintetizarea treptată a literelor în silabe. Recitarea poeziilor propuse şi a celor alese la dorinţă. situaţia în spaţiu. experimente imaginative. • Cuvintele. • Personajul literar şi faptele sale. preferă/nu preferă). ghicitori. de respectare a direcţiilor de citire (de la stînga la dreapta. exerciţii de exemplificare a cuvintelor monosilabice şi din două silabe. • Citirea cuvintelor.8. • Atitudinea / opinia faţă de comportamentul personajelor descrise în textele citite (dirijat). exerciţii de reflecţie asupra valorilor. de sus în jos). jocuri de rol. exerciţii de observare a cărtii. Identificarea unor imagini la textul/ fragmentul citit şi analiza prin comparare. • Poezia. 2.4. exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului literar. a silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în propoziţii. emoţiile trăite (acceptă/nu acceptă. memorări de poezii mici. discuţii despre preferinţe în textul literar. 2. exerciţii de ilustrare grafică a fragmentelor de text.. Citirea textului. ge. activităţi de caracterizare a personajelor literare după faptele sale: diagrama Venn. • Citirea propoziţiilor. b. exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri cu referinţă la textul şi imaginile care-1 însoţesc. 2. x [gz. exerciţii de apreciere a faptelor unor personaje din textele citite sau povestite. che. a grupurilor de litere. vers (fără definire. oa. Identificarea în context a cuvintelor necunoscute şi înţelegerea sensului acestora. • • • • • 2. gi. • Textul–poezie: strofă. chi. exerciţii pentru lărgirea cîmpului vizual prin identificarea silabelor în structura cuvintelor şi a cuvintelor în structura propoziţiei. susţine/nu susţine. exerciţii de lectură a imaginilor (primele reacţii. . silabe. Conştientizarea procesului de formare a cititului: citirea corectă. 2. tematica. linia valorii etc. ci. • Textul şi imaginea. Identificarea în diverse contexte a Exersarea în însuşirea literelor mari şi mici şi sintetizarea concomitentă în silabe şi cuvinte.2.6. • Grupurile de litere: ce. graficul T. • Textul. ghi.1.

16 .

şi texte mici). virgula. propoziţii N. corespondenţa dintre • Literele mari şi mici ale alfabetului silabelor. substantiv propriu Regulile scrisului: spaţiul. semnul Ortografia şi punctuaţia • exerciţii-jocuri de stabilire a acordurilor întrebării. Punctuaţia.4. completarea de rebusuri. na). lucrîndu-se cu acestea în mod intuitiv (nu se vor folosi noţiuni de genul sinonime. • exerciţii de distingere a sunetului iniţial. lizibilă. cu păstrarea spaţiului. procesul copierii/transcrierii şi a • Scrierea cuvintelor. persoane.6. transcrieri. cuvinte. enunţiative. final sau cuvinte şi propoziţii (enunţiative şi din interiorul unei silabe/cuvînt care schimbă 17 interogative) . exerciţii de scriere a literelor. grafică. propoziţii cuvintelor în silabe (doar intuitiv. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • Exerciţii de scriere antonime. x. ge. 3. Respectarea corectitudinii de scriere în respectînd forma. ghi) şi cuvintele cu î.B. închise (am. însuşiri şi denumesc • jocuri de identificare a poziţiei silabelor în cuvînt.) 3. să conţină sau să se sfîrşească cu o silabă propoziţii din 2-3 cuvinte cunoscute. fără (dată. ghe. 15 cuvinte. mărimea lor. dictări de cuvinte şi 3. Scrierea corectă a cuvintelor cu grupurile de litere (ce. . • exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte. Pentru dictare se vor utiliza litere. exerciţii de descoperire a unor cuvinte care să dictări de litere. cuvinte. şi comode pentru scris. exerciţii de ordonare corectă a terminologie). înclinaţia etc. exerciţii de copiere/transcriere a unor propoziţiei. • Ortografia cuvintelor ce conţin gramaticale. aspectul îngrijit. de scriere încontinuu. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. a mîinii. Sesizarea literelor: mici şi mari. Utilizarea conştientă a semnelor de • Majuscula la început de propoziţie şi la punctuaţie. zale. scrise. semnului standardelor de conţinut). exerciţii de alcătuire de propoziţii 3. 3. 3. la prenume şi nume de • Semnele de punctuaţie la propoziţii: substantive proprii. 3. scrierea cu majusculă). Ortografia. • Lucrări scrise: copieri. • exerciţii de scriere a literelor şi a cuvintelor. ci. Utilizarea conştientă a semnelor de cuvintelor într-o propoziţie. silabe. ovale. â. cunoaşterea regulilor). puncte. a unor propoziţii enunţiative şi punctul (•) şi semnul întrebării (?). Despărţirea • exerciţii de încadrare corectă în pagină a textului dictărilor (de silabe. tehnică motorică: scrierea corectă.Competenţă specifică: 3. care să faciliteze scrierea literelor şi 3. sensul. • Igiena scrisului. exerciţii de adaptare a poziţiei corecte uniformă. exclamative. un). Secvenţa de conţinut: Scrisul.3.9. • colaborări democratice în cadrul activităţilor de grup în iniţierea unor activităţi. izolat şi combinate în silabe vocale şi consoane. bucle. omonime. Utilizarea majusculei la începutul un text.8. pregătitoare. mînă şi de tipar. interogative. Noţiunile lingvistice nu vor fi definite. • exerciţii de plasare a semnelor de punctuaţie întrprenumele şi numele de persoane.2. Scrierea unor propoziţii alcătuite pe înceapă. întrebării şi a scrierii cu majusculă. chi. • exerciţii de folosire a punctului. bastonate. Poziţia corectă a • exerciţii de scriere a unor elemente grafice înclinării şi a aspectului îngrijit. 3.1. corpului. Nu se vor utiliza texte în procesul scrierii. baza ilustraţiilor şi prezentarea lor dată. punctuaţie (punctul. silabe. a elementelor grafice (linii. formarea silabelor. obiecte. folosind cuvinte date. grupuri de litere (în limita gi. che.max. Scrierea din memorie a unor cuvinte Contexte de realizare: propoziţii. • Scrierea propoziţiilor enunţiative şi interogative (fără referire la • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor şi propoziţiilor. alineat). deschise (ma.5. jocuri distractive pe baza unui plan elaborat în grup. a unor propoziţii interogative. a caietului. cuvintelor şi a propoziţiilor. Utilizarea eficientă a scrisului ca • noduleţe). ce arată acţiuni.7. semiovale.

18 .

19 .

exersări despre rolul/importanţa propoziţiilor în comunicare. Fonetica • Sunetul şi litera – corespondenţa. lucruri. obiecte (fiinţe. construcţie a • • • • • Exersări cu transformarea de sens a cuvintelor. exerciţii de lectură a imaginilor prin identificarea obiectelor. Identificarea cuvintelor ce denumesc: acţiuni.7. Combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor. volum etc. lu. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare.).Competenţă specifică: 4. alcătuirea lor corectă din punct de 4. cu – nu. Identificarea corectă a consoanelor. după indicaţii. 4. fără terminologie ştiinţifică doar în clasele I şi a II-a. a vocalelor şi a silabelor în cuvinte. exersări practice în recunoaşterea şi înţelegerea nuanţelor ce deosebesc rolul lexical şi practic al cuvintelor morfologice. fonetice. • Rostirea corectă a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală: ca – ac. obiecte (fiinţe. • Vocalele şi consoanele. jocuri pentru fixarea rostirii corecte a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală.5. Morfologia exerciţii de identificare a cuvintelor ce denumesc: acţiuni. tare. 4. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse vocale. exerciţii de imitare a sunetelor din natură şi pronunţie de onomatopee. 4. Alfabetul limbii române. Secvenţa de conţinut: Lexicul. fu. 4. Identificarea tipurilor de propoziţii şi aplicarea semnelor de punctuaţie în diferite contexte (în limita standardelor . recunoaşterea şi gruparea lor. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de comunicării 4. în ritm stacato şi prelungit. fenomene ale naturii).2. însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete).B. • Citirea corectă a literelor din alfabet. fenomene ale naturii). Părţile de vorbire.6.1. • • Cuvinte ce denumesc: acţiuni.3. aceloraşi obiecte ce exprimă însuşiri diferite (culori. acţiunilor. Lexicul • Sensul cuvintelor: asemănător. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. N. în şoaptă. dimensiuni. opus (în mod intuitiv). • 20 Sintaxa • Propoziţia dezvoltată simplă şi (din 3-4 propoziţia • cuvinte). exersări cu literele. • Componenţa sonoră a cuvîntului (în • afara cuvintelor ce conţin grupurile de • litere numite mai sus). Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. exerciţii de înţelegere a sensului cuvintelor (importanţa şi utilizarea lor). Selectarea din texte sau enunţurile propuse a cuvintelor cu sens asemănător şi opus. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului.4. lucruri. Fonetica. 4. Sesizarea proceedelor de despărţire a cuvintelor în silabe. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. obiecte (fiinţe. însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete). Părţile de propoziţie. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. lucruri. exerciţii de despărţire a cuvintelor pe silabe. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv)./sunetele alfabetului şi însemnătatea lor pentru lectură şi scriere. fenomene ale naturii). • Silaba.

21 .

• Lectura expresivă a poeziilor. • Cartea. 5. a frămîntărilor de limbă etc.. 5. despre poveşti. exerciţii de prezentare a unor cărţi citite în particular. Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii). despre copii etc. exerciţii de a deosebi cărţile după forma lor. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. dramatizări. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce i-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit. 22 . Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. jocuri distractive) pentru a le prezenta la orele de limba română. activităţi de prezentare a componentelor obligatorii de pe coperta iniţială. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. • exerciţii de deosebire a cărţilor scrise în proză.1. • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exerciţii de demonstrare a înţelegerii celor ascultate prin răspunsuri la întrebări şi comentarea unor ilustraţii.3. Exprimarea opiniilor şi a atitudinilor proprii faţă de cele citite. a ghicitorilor. în versuri. poezii. • situaţii de comparare a propriei opinii cu cea a colegilor. • Impresii despre carte. Sesizarea conţinutului emotiv al textului/cărţii citite în timpul audierii acestuia/acestetia.Competenţă specifică: 5. • Preferinţe de cărţi (de ex. ora poveştilor. memorări de versuri. 5.). cărţi de poveşti şi ghicitori.4. exerciţii de identificare a componentelor obligatorii de pe coperta finală. librării etc. exerciţii de iniţiere în citirea unor cărţi pentru copii. adecvate vîrstei. despre animale. filele cu text. • dialoguri despre cărţi.2. cuprinsul şi rolul lor. imaginile. a proverbelor. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea. ghicitori. personaje din texte cunoscute. • ora cărţii. Manifestarea preferinţei de a citi texte literare/cărţi de diferite specii. • activităţi de selectare din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare. despre biblioteci.

Ion Creangă „Punguţa cu doi bani” Constantin Dragomir „Cartea” Ion Creangă „Capra cu trei iezi” Petru Cărare „Legea politeţei” Demostene Botez „Toamna” Angela Chicu „Dimineaţa” Spiridon Vangheli „Guguţă” Liviu Deleanu „Fii ordonat” Ion Druţă „Trofimaş se găteşte de şcoală” Anatol Ciocanu „Hai.LECTURĂ RECOMANDATĂ Notă: Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. copile” Florin Costinescu „Să-nvăţăm de la furnici” Grigore Vieru „Albinuţa” Costache Ioanid”Oameni buni” Radion Cucereanu „Şcoala ciorilor” Vinciu Gafiţă „Supărarea Mărioarei” Poveste populară română „Ulciorul cu Elena Farago „De ziua mamei” galbeni” Valeria Boiculesi „E ziua ta” Poveste populară rusă „Lupul şi capra” Vasile Romanciuc „Ciocîrlia” Esop „Cîinele” (fabulă) Folclor „Cearta nu aduce folos” Poveste populară română „Morarul” Folclor „Fata cea harnică” Ariadna Şalari „Ploaia” Vasile Suhomlinski „Furnica stăruitoare” Grigore Vieru „Noapte bună!” Lev Tolstoi „Iepurele şi ariciul” Ion Vieru „Cuptorul” Constantin Uşinski „Cele dintîi raze” Gheorghe Gheorghiu „Buchetul de flori 23 . Lista recomandată mai jos este flexibilă şi constituie un reper de orientare. iarbă. comparaţii şi extensii valorice. . tot ai mamă? Elena Farago „Bondarul leneş” Ion Druţă „Mama” Anatol Ciocanu „La Nistru” Grigore Vieru „Mama” Ştefan Tudor „Rădăcinile” Bucur Milescu „Maimuţa nepricepută” Victor Prohin „De ce are girafa gîtul lung” Ana Manole „Mămica şi pîinica” Elvira Creţu „Povestea Mărioarei” Ion Creangă „Mere putrede şi mere bune” Nicolae Esinencu „Bună dimineaţa” Nicolae Savostin „Omul bun” Anton Pann „Povestea vorbei” Folclor „Doi fraţi” Iuliu Cîrchelan „Puiul” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Mihai Eminescu „Ce te legeni. ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an. ploiţă” Grigore Vieru „Frumoasă-i limba noastră” Ada Zaporojanu „Mi-i dor de bunicuţa” Vladimir Beşleagă „Moldova mea” Spiridon Vangheli „Scrînciobul lui Guguţă” Grigore Vieru „Plaiul meu” Anatol Ciocanu „Tot pe drum şi pe ninsoare” Spiridon Vangheli „Buchiile lui Ion Creangă” Ada Zaporojanu „Gustul fulgilor de nea” Mihai Eminescu „Revedere” Spiridon Vangheli „Urătorii” Folclor „Vocea tare şi şoapta” Octavian Goga „Crăciunul copiilor” Folclor „Culorile bobiţelor de poamă” Arcadie Suceveanu „Bal mascat” Ştefan Tudor „Strămoşii” Constantin Dragomir „Plăcinţele cu bucluc” Lev Tolstoi „Doi prieteni” Dumitru Matcovschi „Creionul roşu” Grigore Vieru „Zilele săptămînii” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Leonida Lari „Pîinea” Snoava „Păcală şi Tîndală” Spiridon Vangheli „Banca lui Guguţă” Snoava „Păcală şi colţunaşii” Constantin Dragomir „Omul harnic” Elena Farago „Doi fraţi cuminţi” Dumitru Matcovschi „Patrie” Spiridon Vangheli „Primăvara” Vasile Romanciuc „Moldova” Folclor „Baba Dochia” Vladimir Rusnac „Dragu mi-i să cînt” Ştefan Iosif „Cîntec de primăvară” Grigore Vieru „Cîte litere ştii” Grigore Vieru „Tu. . însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. ” Grigore Vieru „Flori-ceasornic” Traian Dorz „Învaţă tu.

Chişinău: Editura Epigraf. 2004. Cărţi din literatura pentru copii: Spiridon Vangheli. 2008. O poveste care se vrea nu doar citită. 2009. 6. Fraţii Grimm. Chişinău: Editura Epigraf. Din colecţia Cărţile copilăriei. Charles Perrault. Cartea 1. Prima mea carte de lectură: povestioare. 24 . 8. 7. Chişinău: Editura Epigraf.1. Albă-ca-Zăpada. / Selectare şi adaptare: Ala Bujor. Bobocelul cel urît. Chişinău: Editura Epigraf. Frăţior şi surioară. Piele-de-măgar. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. 2004. 2004. Din colecţia Cărţile copilăriei. 4. Chişinău: Editura Epigraf. Hans Cristian Andersen. Din colecţia Cărţile copilăriei. Chişinău: Editura Epigraf. 3. Cenuşăreasa. 2004. 2. Tărîmul literelor. Aventura unei gogoaşe. Chişinău: Editura Epigraf. ci şi scrisa. Din colecţia Cărţile copilăriei. 5. Fraţii Grimm. 2004. 2006. Carte de citire şi gîndire. Din colecţia Cărţile copilăriei. Charles Perrault.

CLASA A II-A Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1.1. Sesizarea cuvîntului şi a Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi • Exersări de percepere la auz a sunetelor propoziţiei ca elemente esenţiale în vorbirea. cuvintelor analizate şi de înţelegere a comunicarea între oameni. sensului lor adecvat; Comunicarea verbală – schimb de informaţii între 1.2. Alcătuirea propoziţiilor /enunţurilor oameni (Actualizare). • exerciţii de clasificare a cuvintelor după cu diferitele sensuri ale cuvintelor înţelesul lor (denumesc obiecte, acţiuni, Situaţii de comunicare: cuvîntul şi propoziţia – ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri) şi de a le utiliza în alcătuirea elemente de bază ale comunicării verbale. însuşiri. propoziţiilor simple şi dezvoltate; 1.3. Sesizarea la auz a corectitudinii • exerciţii de structurare a propoziţiei, • Cuvîntul - grup de sunete cu un înţeles. gramaticale a propoziţiilor (acordul evidenţiindu-se raportul dintre ea şi • Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. între cuvinte şi accentuarea cuvîntul separat; corectă). • exersări practice cu tipurile de propoziţii • Cuvinte care denumesc obiecte, acţiuni, 1.4. Utilizarea corectă a cuvintelor şi a (fără a folosi terminologia lor), cu scopul însuşiri. Semnificaţia lor în vorbire. propoziţiilor în discuţiile cotidiene de a indica / a simţi rolul lor în schimbarea Identificarea în diferite contexte orale. şi în reproducerea unor informaţii. conţinutului: afirmaţie, negaţie, 1.5. Manifestarea dorinţei/interesului de • Propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată; interogaţie; afirmativă, negativă. a alcătui propoziţii despre • aplicaţii pe baza imaginilor, presupuneri satul/oraşul, despre colegii de clasă N.B. (fără terminologie, intuitiv) de conţinut, descoperirea exprimării indicînd aspectul pozitiv al lor. comunicative în diferse situaţii: propoziţii, • Propoziţiile după scopul comunicării: verbalizare coerentă, folosind informaţii enunţiativă, interogativă, exclamativă şi din diferite domenii; semnele de punctuaţie respective. • exerciţii de denumire a acţiunilor, • Intonarea corectă a propoziţiei. însuşirilor, a lucrurilor pe baza imaginilor, în comunicarea curentă precum şi în contexte lingvistice (text, propoziţii, enunţuri);

1.6. Adaptarea comunicării la interlocutor sau la o situaţie de comunicare. 1.7. Identificarea componentelor unui dialog prin conştientizarea formei: întrebare – răspuns. 1.8. Adresarea întrebărilor pentru interlocutori în dependenţă de statut şi vîrste diferite, aplicînd formulele de permisiune şi solicitare din eticheta comunicării. 1.9. Utilizarea eficientă a dialogului în diferite situaţii cotidiene. 1.10. Interpretarea relaţiilor dintre faptele relatate, ţinînd cont şi de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.11. Ordonarea ideilor într-o relatare a unor conţinuturi cunoscute, în mod ghidat sau pe baza reperelor propuse. 1.12. Prezentarea succintă a unor informaţii culese, după preferinţe, din cărţile citite independent. 1.13. Expunerea informaţiei despre identitatea personală (nume, prenume, vîrstă, domiciliu, pasiuni, părinţi). 1.14. Clasificarea cuvintelor ce denumesc obiecte descrise după aceeaşi formă sau culoare, dimensiune etc.

Diversitatea actelor de comunicare Comunicarea dialogată • Componentele receptor. dialogului: emiţător,

• Organizarea dialogului simplu: întrebare – răspuns. • Linia de dialog. • Formule ca unităţi de comunicare utilizate în dialog (actualizare). • Eticheta comunicării. Formule de salut, de adresare, de mulţumire (actualizare). • Formule de permisiune şi solicitare. Comunicarea monologată • • Consecutivitatea ideilor într-o naraţiune. Relatarea unor conţinuturi (evenimente, întîmplări, povestioare, informaţii alcătuite după un şir de ilustraţii, benzi desenate inventate, culese din cărţi sau presa periodică pentru copii). • • •

Comunicarea descriptivă • Descrieri / caracterizări de personaje, plante, animale (cu sau fără repere). Comunicarea nonverbală 26

exerciţii de antrenare a însuşirii conştiente a componentelor unui dialog şi de priceperii de a formula întrebări şi răspunsuri; activităţi de combinare şi stabilire a relaţiilor dintre formulele dialogului şi eticheta comunicării, justificînd utilizarea lor ca normă a comportamentului corect / civilizat (a şti să demonstrezi cine eşti tu); exerciţii de completare a unor dialoguri: se propune întrebarea şi se solicită răspunsul şi invers; urmărindu-se regula „adaptarea comunicării la interlocutor” (în comun şi pe grupe mici); exersări de relatare / povestire consecutivă a conţinutului cu încercări de formulare corectă a începutului, încheierii, folosind schema logică de repere (cine? ce? cînd? unde? etc.); exerciţii practice cu scopul de a dezvolta interesul elevilor de a se transpune în rolul personajelor reale şi imaginative pentru a reda prin voce intensitatea, timbru, gesturi, mimică şi semnale caracterul lor: bunătatea, vitejia, dragostea etc.; exerciţii de a-i învăţa pe elevi să culeagă din cărţile şi mass-media pentru copii texte pe anumită temă, jocuri didactice pentru a le prezenta la lecţiile de limbă romţnă, matematică, ştiinţe etc. exersări în conştientizarea procesului de descriere a obiectelor propuse, bazîndu-se şi pe cunoştinţele acumulate în clasa I şi adăugînd şi alţi parametri;

1.15. Descrierea ghidată a obiectelor, a personajelor pe baza faptelor sesizate în context sau a reperelor propuse. 1.16. Utilizarea corectă/civilizată a elementelor comunicării nonverbale: mimică, gest, semnale, semne etc. 1.17. Aplicarea în situaţii reale sau modelate a combinării elementelor nonverbale cu cele verbale.

• Gestul, mimica, unele semnale ale serviciilor: urgenţa medicală, pompieri, poliţie; semnele rutiere, afişe informaţionale etc. • Ajustarea elementelor comunicarea verbală. nonverbale la

• •

• •

exersări de caracterizare a personajelor după faptele descrise (numai în colectiv sau în grupuri mici); exerciţii de însuşire a conceptului de comunicare nonverbală, a felurilor acestora şi a utilizării eficiente în comunicarea dintre oameni; exersări de ajustare a elementelor de comunicare nonverbale la cea verbală; exersări de conştientizare a mesajului exprimat numai prin elementele comunicării nonverbale şi elaborarea/ demonstrarea unor noi forme de conţinut în faţa colegilor din clasă.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Receptarea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) II. Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul • Exerciţii de extindere treptată a cîmpului Lectura vizual; 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de • Lectura corectă, conştientă şi fluidă. • tehnici de intensificare a vitezei prin lectură corectă, conştientă şi fluidă • Cîmpul vizual (extindere), viteza citirii automatizarea ritmului citirii; în scopul extinderii cîmpului vizual, (intensificare şi automatizare), ritmul citirii. a vitezei şi a ritmului de citire. lectura alineatelor, a cuvintelor noi, a 2.2. Delimitarea ghidată a • Textul. Componentele textului: titlul, • descrierilor etc.; componentelor textului literar în autorul, conţinutul propriu-zis. scopul înţelegerii conţinutului ca un • exerciţii de lectură a imaginilor aferente • Textul literar: alineatul şi semnificaţia lui. tot întreg. textului literar; 2.3. Perceperea celor două semnificaţii 27

după faptele descrise. • Atitudinea (opinia) faţă de comportamentul personajelor descrise. exersări de imitare a rolului personajelor potrivind vocea.6. • • • • exerciţii de precizare a elementelor structurale: componentele textului literar. Deosebirea prin comparare a structurii textului în proză cu structura poeziei (în mod ghidat). Relatarea selectivă a textelor citite • conform fragmentelor indicate sau • ilustrate. 2. lectura expresivă a textelor şi determinarea muzicităţii versurilor). ateliere de creaţie prin ilustrarea unor versuri. a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de conţinut. intonaţia şi timbrul vocii (fără folosirea terminologiei). exersări în formarea procedeelor corecte de povestire globală. de culegere a poeziilor etc. ateliere de prezentare a versurilor ilustrate. Aprecierea textelor literare (acceptă / nu acceptă. a discuta împreună. Atitudinea cititorului faţă de cele citite. în succesiune. • Personajele literare pozitive şi negative. timbrul. • • Ideile textului (după alineate). imitînd tonul. exersări cu determinarea alineatelor şi formularea ghidată a ideilor de bază.ale alineatului (ortografia-scrierea din rînd nou) şi schimbarea ideilor. • Povestirea (orală. 2.8. exersări în formularea corectă a gîndurilor pe baza celor citite. poziţia corpului etc. Rima. recitarea expresivă a poeziilor propuse şi a celor culese independent. liberă în succesiune şi selectivă). Valori morale.. exerciţii de valorificare a mesajului etic al textului prin analiza opiniilor. • Versificaţia: Poezia. • Textul literar (fragmentul de text) şi imaginea asociată. 28 . estetice şi religioase în textele literare. identificarea rimelor.. susţine / nu susţine). activităţi de recitaluri a poeziilor memorate. strofa.4. compararea lor cu alte personaje luate din cărţile citite suplimentar. a intonaţiei şi timbrului vocii (fără folosirea terminologiei). • • 2. activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi. ateliere de scriere. Corelarea imaginii cu fragmentul respectiv al textului. alineatele şi rolul lor pentru cititor. după schema logică cu imitarea tonului. Exprimarea atitudinii faţă de comportamentul personajelor pozitive/negative recunoscute.5. versul.7. 2. Exprimarea sensibilităţii esteticoliterare prin lectura. 2. a crea jocuri distractive etc.). care indică şi succesiunea faptelor descrise. exerciţii de comparare a structurii poeziei cu structura textului în proză (delimitarea versurilor.

producere a sunetelor (interjecţiile. • • • • • • exersări de identificare a sensului asemănător (sinonime) al cuvintelor şi a sensului opus al perechilor de cuvinte (antonime).).12. exerciţii ghidate (cu spirjinul învăţătorului) de analiză contextuală a cuvintelor cu sens propriu şi figurat. Vocabularul textului • Cuvintele noi din text. exerciţii de analiză a vocabularului în funcţiune. • Sensurile cuvîntului: cuvinte cu sens asemănător. 2. înghite). introducerea în contexte proprii. cuvinte cu sens propriu şi figurat. vesel). fără terminologie).11. 29 . acţiuni. în convorbiri etc. onomatopeele etc. Cuvinte ce denumesc obiecte. a micilor texte.9. spaţiu (în dreaptă. timp (cînd s-a întors acasa). cuvinte cu sens opus (identificare). ajunge. mijloace artistice: comparaţia şi personificarea (intuitiv. exerciţii de valorificare a vocabularului textual pe baza următorului algoritm: emoţii şi sentimente (bucuros. Identificarea lor în textele citite. 2. Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română. 2. Sesizarea cuvintelor cu sens apropiat/opus.10. însuşiri. clasificarea lor dintr-un şir de alte cuvinte sau selectarea din alte texte. în cireadă).2. acţiuni (merge. Cuvinte care exprimă emoţia postlectorală. Aprecierea textului literar prin valorificarea vocabularului. cu sens propriu/ figurat prin identificarea în diverse contexte. Utilizarea vocabularului însuşit în diferite situaţii de comunicare: la alcătuirea propoziţiilor. în stînga). localizări (în fîntînă. enunţurilor.

Ortografia. Punctuaţia.Competenţă specifică: 3. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 30 . Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. Secvenţa de conţinut: Scrisul.

3. cratima în ortogramele învăţate. Scrisul • Scrisul – necesitate în viaţa omului.7. Manifestarea conduitei adecvate în cooperare de grup în scopul elaborării în scris a unor compoziţii sau alcătuirii unui plan de idei etc.bileţelul (conform regulilor de redactare învăţate). • exerciţii de alcătuire a dialogurilor în grupe mici. che. Ortografia şi punctuaţia • • • aşezare Scrierea corectă fără omiteri de litere. 3. Utilizarea ortogramelor: s-a. Majuscula iniţială în propoziţie. ie. chi. Identificarea şi selectarea din diverse contexte a cuvintelor ce conţin ortogramele învăţate. ie. a enunţurilor proprii. 3. Punctuaţia: virgula la enumerare.3.8. denumirea satului/oraşului în care locuim. î. în limita standardelor de conţinut. transcrieri în vederea automatizării şi rapidităţii tehnicii scrisului. 3. Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile de litere (ce. acurateţe. • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie. Scrierea corectă din punct de vedere ortografic a cuvintelor cu grupuri de litere şi a celor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut). cu schimbarea unui sfîrşit al textului citit. transcrieri. • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagina de caiet. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă.1. • • • • • • • Contexte de realizare • • Compuneri cu început dat. 3. • exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de punctuaţie etc. Scrierea lizibilă. aplicînd tehnicile de redactare învăţate. 3. x şi grupurile de litere oa. Cuvintele ce conţin consoana m înainte de b. ge. linia de dialog. • exerciţii de folosire corectă a majusculei în lucrări scrise.9. 3. Utilizarea eficientă a scrisului în diferite lucrări scrise. • Înclinaţia ordonată. construiri de enunţuri proprii). denumirea ţării şi a capitalei). Cuvintele ce conţin ortogramele î. prenume. Utilizarea adecvată a cuvintelor cu ortograme noi în redactarea propoziţiilor. • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări. x şi cu grupurile de litere oa.6. sa. aranjată estetic într-o anumită înclinaţie. estetică în pagină a scrisului. din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. p. • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin ortogramele î. interogativ (?) şi punctul (.2. gi. 3. ghi). fără penalizări pentru greşelile omise (cu excepţia greşelilor omise la transcriere şi copiere). Semnele de punctuaţie ale propoziţiilor: exclamării (!). • antrenament de structurare corectă a diverselor tipuri de compuneri: . Ortogramele propuse se vor încadra în demersuri aplicative: dictări. Redactarea textelor proprii cu şi fără repere.). Majuscula în scrierea numelor proprii (nume. ci. N. Manifestarea interesului pentru scrierea textului cu destinaţie specială . îngrijită. copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii). 31 Copieri.5. silabe la copieri şi transcrieri. respectînd aşezare estetică în pagină. apoi independent).B. î. (copieri.3.4. Scriere funcţională dictări). Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (ghidat. ghe..

Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 32 . Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris şi exerciţii post-scriptum. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. Textul nonliterar – utilitar. Secvenţa de conţinut: Lexicul. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Inventarea textelor scurte (3-4 enunţuri) cu elemente fantastice. fără terminologie ştiinţifică. Părţile de vorbire. respectînd tehnicile de redactare. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. introducere. fonetice. activităţi de scriere corectă a unui bileţel. Scrierea compunerilor se va realiza numai sub dirijarea învăţătorului. Părţile de propoziţie. exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia. exerciţii de utilizare a grilelor simple de evaluare a compunerilor proprii şi ale colegilor. Este recomandabil a propune ca temă pentru acasă doar copierea compunerilor redactate şi analizate în clasă. N.B. Competenţă specifică: 4. doar în clasele I şi a II-a.B. • • • • • N. exerciţii de redactare a unor compuneri cu început/sfîrşit dat. Contextualizarea practică.• • • Compuneri după o ilustraţie sau pe baza unor benzi de desene. Fonetica. în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Bileţelul şi semnificaţia lui în viaţa oamenilor. cuprins şi încheiere (fără terminologie).

exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor ce conţin grupuri de litere. Semnele de punctuaţie respective şi 4. Fonetica 4.5. dintr-un şir de cuvinte sau dintr-un • Identificarea lor în diferite contexte (orale mic text. Clasificarea părţilor de vorbire însuşiri. exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. (actualizare). Propoziţia simplă.7.4. pe baza întrebărilor formulate de către învăţător. de intonare îndeosebi a propoziţiilor exclamativă şi respectiv semnele de punctuaţie după scopul comunicării. Utilizarea eficientă în diferite • Cuvîntul şi sensurile lui: asemănător contexte (orale şi scrise) a noului sinonime/ opus-antonime.6. 4.8.Lexicul 4. 4. exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie. 4. 4. Morfologia 4. Sesizarea semnificaţiei corecte a părţilor de vorbire în comunicare. Transformarea propoziţiilor prin imitarea intensităţii vocii. simple în propoziţii dezvoltate şi • Părţile principale de propoziţie (subiectul invers. • Cuvinte ce denumesc: acţiuni. în mod intuitiv. exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor alcătuite din mai multe silabe.2.1. sens propriu/sens vocabular. • Tipurile de propoziţii după scopul 4. Sunetele vocale. Despărţirea cuvintelor în silabe. Identificarea corectă a • Alfabetul. (fără utilizarea terminologiei). obiecte. exerciţii de stabilire a acordului gramatical. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse • Cuvîntul – grup de sunete cu înţeles vocale. exerciţii de identificare în diverse contexte a părţilor de vorbire învăţate.B. . Utilizarea corectă a mijloacelor comunicării: enunţiativă. Recunoaşterea părţilor 33 principale de • • • • • • • • • • • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul sistem de comunicare. Sunetele consoanelor. Identificarea ghidată a părţilor principale de propoziţie prin • Mijloace de intonare a fiecărui tip de formularea întrebărilor. exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe şi combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor. • N. exerciţii de determinare a semnificaţiei tipurilor de propoziţii conform scopului de comunicare. ritmului. exerciţii aplicative privind semnele de punctuaţie la propoziţiile după scopul comunicării. interogativă. 4. sprijinit de o vocală).10. propoziţie. Sesizarea semnificaţiei vocalei în formarea silabelor. Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de Sintaxa punctuaţie în diferite contexte. şi scrise).3. • Silaba. exerciţii de redactare a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc. sesizînd diferitele figurat. a vocalelor şi a consoane (citirea – corectă a consoanelor silabelor în cuvinte.9. dezvoltată. sensuri. şi predicatul).

jocuri distractive pentru a le prezenta la orele de limbă şi literatură română şi la alte discipline). Manifestarea interesului şi a părinţilor. în versuri. cuvinte emoţiilor în timpul demonstrării neînţelese. pe baza celor trei componente: • Agenda de lectură a cărţilor citite. pe baza modelelor concrete. Exteriorizarea stării afective. • Impresii despre carte şi personajul preferat. elementele paginii de gardă. expresii artistice. cu font de citire accesibil pentru vîrstă. exerciţii de a recunoaşte şi de a deosebi cărţi scrise în proză.propoziţie se va realiza în mod ghidat. fără precizări terminologice. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. despre • Cărţi din literatura artistică naţională şi animale. conţinut: cărţi de poveşti. cu un volum de 10-12 5. de povestiri. în cazurile lecturilor de familie . autorul. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. Componentele cărţii: coperta (titlul ale cărţilor citite independent şi şi autorul cărţii). universală pentru copii.1. imaginile. Deosebirea unor cărţi după N. Anticiparea conţinutului unei cărţi pagini.3. iar citite. titlu. Structurarea după noţiuni de teorie literară: 5. Se vor alege cărţi de format mare. cărţilor citite în particular.4. a copertei iniţiale şi a celei finale. 34 • • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Activităţi de a deosebi diferite tipuri de cărţi după conţinut. preferinţelor pentru lectura • Organizarea unei expoziţii de cărţi suplimentară a cărţilor şi a presei tematice sau selectate pe specii literare. colectivul clasei. personajele. ghicitori.B. după numele scriitorului. exersări de a învăţa alegerea cărţii necesare după sumar. a titlul cărţii. ilustratorul. poezii. Competenţă specifică: 5. cărţi de poveşti şi ghicitori. cu ajutorul întrebărilor. discutate în grupuri sau în cuprinsul şi rolul lor. 5. de poezii. periodice pentru copii. activităţi în cooperare şi individual de a selecta din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare. despre plante.5.cu ajutorul 5.6.B. . exersări de a identifica autorul. autor şi ilustraţie. Identificarea elementelor principale • Cartea. filele cu text. Exprimarea opiniilor şi a N. Completarea agendei de lectură se va atitudinilor proprii faţă de cele realiza numai sub dirijarea învăţătorului.2. 5. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii.

• Preferinţe de cărţi (de ex. despre animale. 35 . despre poveşti. despre copii etc.).

Poezii. Chişinău: Editura Cartier. ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. Adaptare şi desene de Lică Sainciuc. Chişinău: Editura Epigraf. comparaţii şi extensii valorice. 1996. 1996. 8. 2003. 2008. Versuri – licurici pentru dragii pici. Chişinău: Editura Cartier. Poieniţa copilăriei. Ediţia a II-a. Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. Chişinău: Editura Cartier. I Fraţii Grimm „Crăiasa albinelor” Poveste populară „Frumoasa din pădurea adormită” Elena Farago Poezii Ion Druţă „Iarna” Charles Perrault „Mama Gîscă” Vasile Alecsandri „Iarna” George Topârceanu „Rapsodii de toamnă” Ion Druţă „Sora” Charles Perrault „Degeţel” Alexandru Mitru „Tatăl şi cei zece feciori” Charles Perrault „Frumoasa din pădurea Fraţii Grimm „Bunicul şi nepotul” adormiă” Vladimir Colin „Povestea ceasului cu inimă” Lia Diacopol Fudulu „Vara şi iarna” Al. însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. Chişinău: Editura Cartier. 2. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an. Făguraş de poezie. 6. 2000. / Selecţie Ala Bujor. mamă!” Nicolae Rusu „Alunel” N. 7. Punguţa cu doi bani. 3. Chişinău: Editura Cartier. Ion Creangă. Trei urşi. 5. Texte literare / cărţi culese din literatura pentru copii Fraţii Grimm „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Spaima zmeilor” Hans Cristian Andersen „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Zîna Zorilor” Carlo Collodi „Pinocchio” Ioan Slavici „Crăiasa zăpezii” Călin Gruia „Ciuboţele ogarului” Hans Christian Andersen „Povestea porcului” Tudor Arghezi „Cheile” Ion Creangă „Dănilă Prepeleac” Fraţii Grimm „Hansel şi Gretel” Alexandru Donici „Fabule” Fraţii Grimm „Prinţul fermecat” Lewis Carroll „Alice în Ţara Oglinzilor” – cap. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. 4. Lista recomandată este flexibilă şi constituie un reper de orientare. Brătescu Voineşti „Privighetoarea” Otilia Cazimir „Baba iarna intră-n sat” Ana Blandiana „Copilărie” Constantin Dragomir „Vrei să-ţi spun o poezie?” Iulian Filip „Au vrut melcii să se bată” Elena Farago „Din traista lui Moş Crăciun” Ion Druţă „Bobocel cu ale lui” Grigore Vieru „Moşul din leagăn” Aurel Ciocanu „Ploaie desculţă” Liviu Deleanu „Bucurii pentru copii” Liviu Deleanu „Licurici pentru cei mici” Constantin Dragomir „Copii şi păpădii” Vasile Romanciuc „Ursul dirijor” Arcadie Suceveanu „A fugit melcul deacasă” Arcadie Suceveanu „Raţa lui Arhimede” Dumitru Matcovschi „Bună dimineaţă. 2008.LECTURĂ RECOMANDATĂ 1.B. . Alexandru Donici Greierul şi furnica. 2006. Spiridon Vangheli Carte de citire şi gîndire. Mihai Eminescu. completată. 2006. Chişinău: Editura Epigraf. Mihai Eminescu Frumoasa lumii. Cartea a II-a.

) transmisă prin mesajul ei. Intonarea propoziţiilor în funcţie de scopul comunicării. • Organizarea dialogului oral. Utilizarea eficientă a dialogului în .5. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare.6. la parteneri (prin îndeplinirea rolului de emiţător şi receptor). de starea emotivă (admiraţie.9. interogativă şi exclamativă (cu utilizarea terminologiei). linia de dialog şi virgula la adresare. 1. Improvizarea dialogului în baza a două-trei imagini şi verbalizarea propriu-zisă. • Tipuri de propoziţii după scopul comunicării: enunţiativă. exersări practice cu tipurile de propoziţii (cu folosirea terminologiei lor). • Propoziţia ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. Comunicarea verbală – schimb de informaţii între oameni. jocuri de rol. Construirea dialogurilor cu ajutorul replicilor eliptice (da/nu) şi argumentarea conţinutului acestora. Conceptualizarea ideii despre propoziţie ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi. exerciţii de identificare a propoziţiilor care afirmă. 1. aprobă anumite stări emotive ale vorbitorului. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. 1. de solicitare. Comunicarea dialogată. • Ordonarea replicilor complete eliptice (da/nu). învăţători. dialoguri în cadrul cărora elevii să utilizeze formule de salut. a celor eliptice da/nu şi a semnelor de punctuaţie). simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice.3.CLASA A III-A Competenţă specifică: 1. • Semnificaţia verbală şi gramaticală a tipurilor de propoziţii: propoziţia simplă. Diversitatea comunicării verbale între oameni. Subcompetenţe 1. discuţii libere pe teme date şi propuse de elevi. de prezentare.7. exerciţii de structurare a propoziţiei. indignare. de adresare etc. surpindere etc. 1. demonstrează. părinţi. 1. • Îmbinarea adecvată a replicilor de dialog cu noţiunile învăţate din şi • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de construcţie a propoziţiilor în scopul înţelegerii sistemului gramatical. repulsie. analiza imaginilor din manual şi observarea detaliilor (formulelor – replicilor. 1. Aplicarea tehnicilor de combinare corectă a formulelor din etica comunicării (de salut. 1. evidenţiinduse raportul dintre ea şi cuvîntul separat. mai ales. exerciţii de exprimare a acordului / dezacordului prin propoziţii afirmative /negative. de permisiune.4. Transpunerea actului de comunicare dialogată în situaţii adecvate. Recunoaşterea tipurilor de propoziţii utilizate în textele citite în scopul înţelegerii semnificaţiei lor.2. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers.8. activităţi de construcţie în perechi mici a dialogurilor orale şi scrise (de 2-4 perechi de replici).) cu formularea replicilor într-un dialog oral sau scris. 1. Linia de dialog. dezvoltată (dezvoltarea şi restrîngerea lor). Conţinuturi Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea.1. formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri avînd o temă sau un obiect. • Adaptarea la situaţia de comunicare. în scopul adaptării la interlocutor.

descrierea. exerciţii de intensificare a transferului informaţional cu referinţă la comunicarea nonverbală şi utilizarea acestora în situaţii practice. mimică) prin care se pot comunica diferite stări. Volumul informaţiilor nu va depăşi 4-5 enunţuri şi nu • Mijloace de transmitere a informaţiei recomandabile în şcoala primară.B. 1. semne convenţionale. în cooperare.16. Comunicarea descriptivă • Descriere de obiecte după formă. Comunicarea monologată adaptîndu-le diverse ale • • Ordonarea ideilor într-un text ascultat. exerciţii de deosebire a mijloacelor de transmitere a informaţiei (televizor. • • Îmbinarea comunicării verbale cu elemente din comunicarea nonverbală N. a unor obiecte (forma. în baza faptelor descrise. folosind adecvat mijloacele expresive ale comunicării. Realizarea descrierii obiectelor pe baza reperelor date.) în comunicarea orală. internet) cooperări pentru culegerea unor informaţii (cu privire la starea vremii. utilizare. ştiri din localitate. 1. culoarea. exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi. eticheta comunicării. Executarea corectă şi succintă a unor consemne (o rugăminte. care trebuie transmise prin mesaj.13. Utilizarea corectă a mijloacelor expresive (tonul.viaţa de toate zilele. radio. Aprecierea legăturii dintre faptele relatate în text şi consecinţele lor.15. se va confunda cu pregătirea referatelor. exerciţii de identificare a elementelor semnificative într-o descriere. 1. nonverbală: gestica. dimensiune. 1. culoare. (televizor. recomandări de cărţi citite) şi prezentarea în faţa publicului din clasă într-o formă succintă şi corect organizată.. care nu sînt . intonaţia şi timbrul vocii (comunicarea paraverbală). Comunicarea mimica.14.11. Interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale care înlesnesc. mesajele exprimate oral.12. scrise). Descrierea/caracterizarea personajelor literare şi aprecierea lor conform faptelor relatate. telefon. 1. • • • • • • 1. Conştientizarea rolului mijloacelor de transpunere a informaţiilor în viaţa omului şi în viaţa personală.10. radio. culegerea informaţiilor personale. internet) şi de a le clasifica după tipul de comunicare (orale. noutăţi din sport. telefon. atitudini etc. semnale. o satisfacţie sufletească) utilizînd adecvat formulele de etichetă a comunicării. timbrul etc. o adresare. Exprimarea atitudinii faţă de rolul comunicării nonverbale. 1. de ex. citit independent. exerciţii de reformulare a unui mesaj. • Mijloacele expresive ale comunicării orale: tonul şi tempoul. 1. cules din literatura pentru copii şi în reproducerea de informaţii. mărimea. povestirea succesivă a unor fapte şi întîmplări din viaţa cotidiană. îmbogăţesc.) şi a unor personaje literare.17. adecvat la situaţiile comunicării verbale. • Caracterizări simple de persoane/personaje literare după faptele descrise şi organizate pe baza unor repere.

.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi • Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură scrierea (explicativă, selectivă) pentru formarea 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură Lectura deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi corectă, conştientă şi fluidă, în scopul • Tehnica citirii (cu voce şi în gînd). expresiv; ajustării lor aproape de ritmul vorbirii Extinderea cîmpului vizual de • exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe fiecăruia. citire. roluri); de stabilire a relaţiilor dintre titlul, conţinut şi valoarea autorului în oglindirea acestei Calităţile citirii: corectă, conştientă, 2.2. Recunoaşterea unor specii literare în baza • teme; cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). celor mai simple trăsături. • exerciţii de citire explicativă pentru desprinderea • Textul narativ. ideilor principale (în colectiv, apoi în grupuri mici 2.3. Recunoaşterea părţilor structurale şi independent); Semnificaţia componentelor (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un • • exerciţii de identificare a întîmplărilor într-o textului: titlul, autorul, conţinutul. text. succesiune logică dintr-un text citit; • Structura conţinutului: • exerciţii de citire a textelor, respectînd intonaţia 2.4. Desprinderea ideilor din părţile structurale introducerea, cuprinsul, încheierea. impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie; ale textului în scopul formării planului • exerciţii de identificare şi de argumentare a • Modurile de expunere: naraţiune, simplu. folosirii secvenţelor de dialog şi a elementelor de dialog, descriere. descriere în textele narative; 2.5. Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale • Alineatul în text - scrierea din rînd • exerciţii de explorare a emoţiilor şi a unor personaje, conform faptelor descrise. nou - cu un spaţiu liber faţă de sentimentelor redate de textul literar; celelalte rînduri; marcharea • activităţi de precizarea ghidată a stării 2.6. Exprimarea gîndurilor, emoţiilor şi a schimbării ideilor. postlectorale, utilizînd lexeme-tip: m-a îngîndurat, sentimentelor faţă de mesajul textelor citite m-a impresionat, am admirat faptul; am rămas • Personajele literare pozitive şi sau a unor secvenţe textuale. uimit; m-a frapat, m-a încîntat, am devenit trist; negative. • exerciţii de povestire orală a unor secvenţe din 2.7. Reproducerea integrală a textului în • Calităţile (însuşirile, trăsăturile) text în scopul folosirii adecate a mijloacelor succesiunea planului, folosind adecvat personajului literar. expresive; mijloacele expresive. • Atitudinea / opinia faţă de • exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului comportamentul personajelor literar; 2.8. Recunoaşterea în baza textului a descrise. • exerciţii de redactare corectă a unui anunţ elementelor de versificaţie: strofă, vers, (respectarea cerinţelor); rimă. • Ideea principală, ideile secundare • exerciţii de reflecţie asupra valorilor, încercări de (ghidat). 2.9. Compararea a două poezii cu aceeaşi ilustrare grafică a fragmentelor de text, a Reproducerea orală a textelor citite tematică, de diferiţi autori, evidenţiind • personajelor, experimente imaginative; (succesiunea pe baza unor repere trăsăturile comune şi distincte. • activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; logice sau a unui plan de idei dat).

7. cu î. che. încheiere. autodictări. conţin grupuri de litere. interogativ şi exclamativ. de redactare învăţate). grupuri de litere. adecvate. idei şi prezentarea expunerii în faţa silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi colectivului. chi. • Majuscula iniţială în propoziţie. transcrieri. Elaborarea de texte pe baza unui plan de • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în Moldovei). încheiere. • Majuscula în scrierea numelor proprii N. penaliza greşelile de ortografie şi punctuaţie). gi. igiena scrisului. denumiri de rîuri ale 3. autodictări. ghe. transcrieri în vederea automatizării 3. semnul • exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris (în limita standardelor de conţinut). cratima. şi exerciţii post-scriptum. estetice a scrisului în pagină: alineatul. Utilizarea corectă a semnelor de (numele. x. 3. La evaluarea textelor creative nu se vor 3. cuprins şi aplicarea semnelor de punctuaţie • Scrierea cuvintelor cu cratimă: sa/ s-a. • Compunerea. trecerea la capăt de rînd. • Tipuri de compuneri:  după o ilustraţie sau un şir de ilustraţii • • proprii). Utilizarea corectă a majusculei la • Linia de dialog. exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de . punctul. acurateţe. Redactarea textelor proprii cu şi fără caietului. respectînd tehnicile de redactare. Ortografia.5. Părţi componente: introducerea. cuprins. ci. Scrierea corectă după auz a dictării şi cu m înaintea lui b. denumire de sate/oraşe. proprii. a cuvintelor ce se scriu • antrenament de structurare corectă a diverselor 3. spaţiul. sau / s-au. ge. 3. copieri sau în scrierea unor enunţuri • Lucrări scrise – copieri. Manifestarea interesului pentru scrierea • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de Ortografia şi punctuaţia textelor cu destinaţie specială: bileţelul. înclinaţie uniformă.B. exerciţii de alcătuire a dialogurilor din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. al punctuaţie la dialog şi la enumerare. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin început/sfîrşit dat. ţări. repere. şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia.6. capitale. automatizare). • Organizarea estetică a scrisului pe caiete. colegilor. ghi).3. Secvenţa de conţinut: Scrisul. prenumele propriu. poziţia corpului şi a elementele auxiliare – sublinierea. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. în limita conţinuturilor învăţate. în pagină.8. începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii. Contexte de realizare. a cuvintelor cu cratimă liniuţa. î. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin invitaţia la sărbători (conform regulilor • • exerciţii de folosire corectă a majusculei la grupuri de litere (ce.1. începutul propoziţiei şi a substantivelor • activităţi de scriere corectă a unei invitaţii. dictări.4. • exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei 3.2. • Lizibilitate. scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării aranjarea estetică pe pagina caietului.Competenţă specifică: 3. ea / ia / i-a • exerciţii de redactare a unor compuneri cu 3. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • copieri. punctuaţie. Conştientizarea utilizării eficiente a • Tehnica scrisului (intensificare şi tehnicii scrisului. p. • Punctuaţia. tipuri de compuneri: introducere. Punctuaţia. Virgula la enumerare. aplicînd tehnicile de redactare • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care învăţate. parantezele.

.

.

Sintaxa va fi supusă achiziţiei practice în situaţii de comunicare. Familie de sistem de comunicare. gi. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. clasificarea • Silaba. Sens • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul diferite construcţii de comunicare orală şi propriu – sens figurat. Timpul verbului: prezent. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. introducere). • exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor analizei sonore a cuvintelor şi Consoanele – citirea lor sprijinită de care încep cu e (fără terminologia dată) şi a reprezentarea grafică a propoziţiilor.7. rînd. • Aprofundare: sunetul şi litera. î-u şi • exerciţii de ortografie a substantivelor proprii. ge. • exerciţii aplicative privind semnele de propoziţii dezvoltate şi invers. Utilizarea raţională în vorbire a noţiunilor ie-e (practic). gramatical şi logic în enunţuri proprii a părţilor de vorbire. ghe. personale în scopul înlăturării repetărilor • Verbul. • exerciţii de determinare corectă a părţilor trecut şi viitor.B. cuvinte. Antonime. comunicării. punctuaţie la propoziţiile după scopul 4. Utilizarea eficientă a regulilor învăţate de conţin grupurile de sunete indicate. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. scrisă. Secvenţa de conţinut: Lexicul. text. părţilor de vorbire învăţate şi explicaţia de vorbire.4. Fonetica componentelor simple: sunet-literă. Aplicarea corectă a tipurilor de • Majuscula la substantivele proprii. N. Înlocuirea substantivelor cu pronume pronume personale şi de politeţe. Identificarea la auz şi în scris a cuvintelor ce conţin grupuri de litere. Utilizarea eficientă a lexicului învăţat în • Cuvîntul. categoriilor morfologice. • exersări de înlocuire a substantivelor cu • Cuvîntul – parte de vorbire. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de construcţie a comunicării Lexicul 4. sau dintr-un mic text. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. vocalice şi a consoanelor în scopul cititrii 4. vocale. gramaticale învăţate prin analiza pronumelor. che.2.5. 4. Părţile de vorbire.Competenţă specifică: 4. a substantivelor la numărul plural. cuvintelor limbii române prin efectuarea rolul lor în formarea silabei. transformarea propoziţiilor simple în comune şi proprii.6. silabă• exerciţii de antrenare a pronunţiei sunetelor cuvînt.9. • exerciţii de scriere şi pronunţare a 4. Sinonime. • Analiza sonoră a cuvintelor care nu 4. Despărţirea cuvintelor în silabe. Părţile de propoziţie. Persoana.8. părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte Trecerea cuvintelor la capăt de rînd (1. ci. Vocalele – corecte a literelor alfabetului românesc. Sensibilizarea pronunţării corecte a Corespondenţa dintre ele. • exerciţii de identificare în diverse contexte a 4. observînd rolul lor în • Cuvinte greşite în pronunţare şi scriere: rolului lor în construcţia propoziţiei.• exerciţii practice de stabilire a acordului gramatical.10. î-u (umblă) şi e-ie (iepure).1. • exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe despărţire a cuvintelor pe silabe la capăt de (probleme de scriere). 4. • Grupurile de sunete: ce. Fonetica. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. cuvinte care încep cu e şi cu î-i. ghi. 2 reguli) • exerciţii de completare a propoziţiilor 4. cuvintelor care conţin î-i (intrare. Identificarea în diferite enunţuri a părţilor chi. Intensificarea actului comunicării prin • Substantivul. Felul substantivelor: întrebărilor (ghidat de către învăţător). contrucţia comunicării.3. cuvînt-propoziţie. cu precizări de terminologie ştiinţifică. . fonetice. iritante. Încadrarea corectă din punct de vedere Morfologia lacunare cu structurile morfologice învăţate. principale şi secundare cu ajutorul 4.

.

.

precum şi în cadrul altor discipline. în cooperare cu părinţii. poezii. Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori.4. pentru copii cu textele de bază. activităţi de selectare din cărţile citite a cîte 1-2 opere (povestioare. 5. expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii. participarea activă la diverse activităţi literare – întîlnire cu scriitorul.3. colegii. Cunoaşterea tipurilor de cărţi după indicii despre scriitori). pictură. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. filele periodică pentru copii. învăţătura/ ideea etc. expoziţii de cărţi. cărţi de poveşti şi ghicitori. pe baza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup. analiza stilurilor diverse de ilustrare. personaje din texte cunoscute. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce le-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit.5. în versuri. personaje. foto. cărţi despre peripeţiile copiilor. Vangheli. ghicitori. activităţi de comparare a copertelor diferitor cărţi. autorul. viaţa cititorului..2.). de poezii.6. • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exersări de selectare a materialului necesar pentru prezentare la lecţia de limbă şi literatura română. viaţa copiilor. cu autor şi autor anonimi. de deosebire a cărţilor scrise în proză. cuprinsul şi rolul lor.Competenţă specifică: 5. despre biblioteci. propuşi: carte de poveşti. dialoguri despre cărţi. • Cărţi din literatura artistică naţională şi universală şi cărţi 5. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. exersări de completare şi de organizare corectă a agendei de lectură după modelul propus de către învăţător. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acesteia: de ex: Cărţile despre Guguţă. • Cartea. • • • • • • • • . expresii artistice. de Sp. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. cercuri literare. cărţi scrise despre mama. • Agenda de lectură a cărţilor citite (structurarea după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii. librării etc. despre natură. Componentele cărţii: texte literare de diferite specii şi presa coperta (titlul şi autorul cărţii). exerciţii de identificare a anului publicării cărţilor. a animalelor. adnotarea. ora cărţii. 5.1. Manifestarea interesului de a citi cărţi. Identificarea componentelor obligatorii ale cărţii în scopul înţelegerii rolului lor în • Elementele cărţii după care poţi afla mai mult: prefaţă. • Selecţia textelor literare pentru prezentarea în cadrul lecţiilor de limba română şi la alte discipline. Manifestarea interesului de a organiza zicători. Compararea textelor selectate din literatura impresii despre carte. cu text. ora poveştilor. despre lumea animalelor etc. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru ştiinţifico-artistice pentru copii (cu cu textul/ cartea prin transferul lor în un volum de 10-18 pagini). imaginile. decade ale lecturii. cuvinte. 5. jocuri distractive) pentru a le prezenta şi în cadrul altor discipline. exersări de constatare a ilustrării cărţilor prin diferite procedee artistice: desen. lectura particulară. proverbe. postfaţa (informaţie biobliografică 5. colaj.

..

Din lumea celor care nu cuvîntă. 7. Emil Gârleanu. Cartea 3. 2. ”. Chişinău: Editura Cartier. 2005. Chişinău: Editura Cartier. 2006. Carte de citire şi gîndire. Ion Creangă moşneagului” „Fata babei şi fata Carlo Collodi „Pinocchio” Johanna Spyri „Heidi. Ion Creangă. Frank Baum „Vrăjitorul din Oz” G. Chişinău: Editura Univers Pedagogic. Spiridon Vangheli. Hans Cristian Andersen. Cele mai frumoase poveşti. 2006. Burger „Aventurile baronului von Munchhausen” Lewis Caroll „Peripeţiile Alisei în tara minunilor. Chişinău: Editura Cartier. „Povestiri” Mihai Eminescu „Ce te legeni…. Şi la mare vine Dumnezeu. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. 6. Ion Creangă. 5. „Revedere”. Mihai Eminescu. Poveşti. 4. fetita muntilor” Ion Creangă „Ursul păcălit de vulpe” Petru Cărare „Aşa e toamna-ntotdeauna” Grigore Vieru „Frumoşi ca sfinţii” Vasile Romanciuc „Părinţilor” Maria Dorina Paşca „Povestea anotimpurilor” Fraţii Grimm „Albă-ca-Zăpada” Charles Perrault „Cenuşăreasa” Charles Perrault „Motanul Încălţat” Ion Agîrbiceanu „File din cartea naturii” Vasile Alecsandri „Pasteluri” Grigore Alexandrescu „Fabule” Dumitru Almaş „Povestiri istorice” Demostene Botez „Hoinărel prin natură” Dimitrie Bolintineanu „Legende istorice” Vladimir Colin „Basme” George Coşbuc „Cîntece de vitejie” Ion Creangă „Povesti”. 3. „Peripetiile Alisei în ţara oglinzii” Parascheva Monahie „Darul lui Mihai Eminescu” Nicolae Dabija „Cetatea Sorocii” . „Povestea codrului” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” L. Crăiasa din poveşti. Chişinău: Editura Cartier.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare/cărţi culese din literatura pentru copii 1. Claudia Partole. Harap Alb. A. Chişinău: Editura Cartier.

Paulo Coelho „Povestea creionului” Alexandru Mitru „Dovleacul şi viţa” Aleksandr Puşkin „Povestea pescarului şi a peştişorului de aur” Iulia Haşdeu „Prinţesa fluture” Poveste irlandeză „Bunica şi spiriduşul” Poveste chineză „Vulpoiul păcălit” Poveste indiană „Preţul statuietei” Poveste chineză „Mînzul” Grigore Botezatu „Valea cu frica” Petre Ispirescu „Cele trei rodii aurite” Basm popular „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte” Mihai Eminescu „Făt-Frumos din lacrimă” Ioan Slavici „Păcală şi satul lui” Tudor Arghezi „Prisaca” Tudor Arghezi „Cartea cu jucării” Aurelui Busuioc” Noile aventuri ale lui Nătăfleaţă” Spiridon Vangheli „Băieţelul din coliba albastră” Arcadie Suceveanu „Cheiţe pentru vise” Anton Pann „De-ale lui Păcală” Aurel Scobioală „Ce te-nvaţă o povaţă” Vasile Romanciuc „Dacă ai un prieten” Vasile Romanciuc „Copilul cu aripi de carte” .

CLASA A IV-A
Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. N.B. Conţinuturile recomandate clasei a IV-a prezintă mai mult un domeniu de aprofundare decît de extensie. Majoritatea conceptelor/noţiunilor esenţiale din conţinutul învăţămîntului primar se sintetizează, se generalizează. Din această perspectivă elementul de noutate a conţinuturilor este mai scăzut, însă gradul de aplicabilitate constituie prioritatea demersului educaţiei lingvistice şi literar-artistice şi vor viza competenţele standardizate Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. 1. Compararea viziunii despre modalităţile de exprimare orală (dialogată, monologată şi descriptivă) în scopul de a evidenţia esenţa vorbirii. 1. 2. Conştientizarea rolurilor de emiţător sau destinatar al mesajului în scopul racordării limbajului la situaţia de comunicare. 1. 3. Receptarea corectă a unui mesaj în funcţie de mijloacele suplimentare de transpunere a informaţiei. Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. Situaţia de comunicare • Adaptarea modalităţilor de exprimare orală (dialogată, monologată) la diverse situaţii de comunicare verbală. • Factorii constituenţi ai limbajului: emiţător, mesajul, destinatarul. • Racordarea limbajului la scopul comunicării.
• Mijloacele supşlimentare de transpunere a

informaţiei: eticheta comunicării şi comunicarea nonverbală (gest, mimică, semne, semnale etc.) lectura suplimentară, presa periodică etc. Tema: despre ce discutăm? Care vor fi replicile folosite: complexe, eliptice?

1.4. Verbalizarea conţinuturilor unor imagini în diverse forme: dialogată, monologată, descriptivă, îmbinînd şi comunicarea nonverbală. 1.5. Interpretarea relaţiilor, faptelor

Comunicarea în acţiune • • •

Care va fi afirmaţia şi negarea faptelor –

Exerciţii de identificare a elementelor semnificative din informaţiile, textele numite ce trebuie transmise prin mesaj; • exerciţii de reformulare a unui mesaj mai ales a celor culese independent din alte surse; • exersări în legătură cu relaţiile dintre mijloacele de transpunere a informaţiei:  eticheta comunicării: salut, permisiune, mulţumire etc.  comunicare nonverbală: gest, mimică etc.  lectura particulară: texte narative, ghicitori, proverbe etc. • exerciţii de dialog cu persoane diferite ca vîrstă şi funcţie; • exerciţii de antrenare în organizarea dialogului simplu din 4-6 replici; • improvizarea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune,

relatate (evenimente, întîmplări, informaţii), ţinînd cont de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.6. Identificarea dialogului şi a elementelor de descriere în textele narative şi argumentarea semnificaţiei lor. 1.7. Construirea unui text oral pe baza planului de idei propriu sau elaborat în grup. 1.8. Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice, alese independent, la dorinţă, din diferite alte surse, în faţa publicului din clasă. 1.9. Conştientizarea rolului utilizării de către autor a dialogului şi descrierii în textul narativ. 1.10. Reproducerea integrală şi succesivă, selectivă prin cuvinte proprii a conţinutului unui text citit sau audiat.

motivaţia? • Aprofundare: completarea independentă a dialogurilor propuse incomplete (se dă întrebarea şi se caută răspunsul şi invers). Structura textului oral • • Tema – titlul – ideea principală Personajele pozitive/negative încheiere.

• Structura textului oral: introducere, cuprins,

• Planul simplu informaţiei. • Dialogul şi constituitive (identificare).

de

idei.

Succesiunea ca elemente text narativ •

descrierea al unui

• Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice.

• • • • • •

de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi întîmplări; exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii afirmative/negative; organizarea independentă sau în grupuri mici a unor dialoguri (pe diverse teme) din 4-6 replici (oral şi în scris); exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; exerciţii de iniţiere a discuţiei despre conceptul tema (despre ce discutăm): cum putem organiza replicile eliptice, cum va fi formulată întrebarea pentru răspunsul eliptic; organizarea unui monolog pe baza diverselor informaţii: starea vremii, noutăţi din sport, ştiri din ţară etc.; activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior; jocuri de cuvinte; activităţi de organizare a unor monologuri pe baza informaţiilor culese din literatura şi mass-media pentru copii. Prezentarea pentru publicul clasei; exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare, de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi exerciţii de reproducere a unor texte mici, monologuri; exerciţii de recitare a unor poezii pentru a participa la concursuri de recital poetic; dramatizarea unor fragmente, prezentarea prin gest, mimică a personajelor şi a unor replici; exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: Lectura textelor narative şi în versuri. Componenţa lor structurală. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul înţelegerii celor citite în gînd. 2.2. Demonstrarea înţelegerii celor citite în gînd prin răspunsuri la întrebările propuse. 2.3. Identificarea componentelor textului: determinanţii spaţiali şi temporali ai acţiunii, tema, ideea, personajele etc. 2.4. Caracterizarea personajelor literare prin identificarea trăsăturilor fizice şi morale în baza faptelor descrise în text. 2.5. Povestirea unui text literar după un plan simplu de idei, alcătuit după cele trei părţi ale textului: introducere, cuprins, încheiere. 2.6. Identificarea secvenţelor narative, dialogate şi descriptive dintr-un text. 2.7. Delimitarea elementelor semnificative ale tablourilor de descriere a naturii şi compararea cu cele reale. 2.8. Identificarea în textul liric a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea, valorificînd rolul lor în context. 2.9. Exprimarea propriei stări emotive în legătură cu mesajul textului literar citit. 2.10. Utilizarea eficientă în diferite situaţii cotidiene a textelor nonliterare, în limita conţinuturilor Comunicarea scrisă: lectura şi scrierea Lectura • Automatizarea tehnicii lecturii cu voce şi în gînd. • Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă. • Înţelegerea şi interpretarea celor citite în gînd. Textul literar. • Organizarea logico-semantică a textului. • Componentele conţinutul. textului: titlul, autorul,

• Tema, ideea, locul şi timpul acţiunii. • Personajele literare – trăsături fizice, trăsături morale, conform faptelor descrise. Atitudinea cititorului faţă de comportamentul personajelor. • Formularea ideilor principale. Planul simplu de idei (colectiv, în grup, încercări individuale, în mod ghidat). • Povestirea orală (integrală, succesivă, selectivă). Mijloacele expresive ale comunicării orale.

• Dialogul şi descrierea ca elemente constitutive ale unor texte (analiza contextuală). • Tablourile naturii descrise în text. • Versificaţia: poezia, pastelul. • Textul nonliterar: bileţelul, anunţul

Exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintrun text citit independent; • exersări în cadrul analizei textelor asupra corectitudinii calităţilor citirii şi a nivelului de înţelegere a textului citit în gînd; • exerciţii de identificare a temei, a titlului textului literar, a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; • exerciţii de delimitare a părţilor textului: introducere, cuprins, încheiere şi în baza acestora - elaborarea planului de idei; • exerciţii de evidenţiere a ideilor ce exprimă învăţături / comportamnete etice etc. şi formularea acestora în cuvinte, gînduri proprii; • exerciţii de ordonare a întîmplărilor prezentate dezordonat; • exerciţii de selectare din text a trăsăturilor fizice şi morale în scopul caracterizării personajelor; • exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri: “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „cînd”, “unde” (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); • exersarea recunoaşterii elementelor specifice pastelului; • exerciţii de identificare a elementelor descriptive şi a dialogului dintr-un text explicînd semnificaţia lor; • activităţi de apreciere a textelor literare, în special cu caracter moral sau religios (sub dirijarea învăţătorului); • activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi, a discuta împreună, a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de

.

.

ortografia la ortografie. Conştientizarea esteticii scrisului ca • Organizarea textului redactat. alineate şi de punctuaţie în contextele de ortografie. exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul. la despărţire în silabe şi la trecerea cuvintelor la capăt de rînd. Aşezarea corectă în pagină a textelor scrise. de completare. exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de scriere. dictări de enunţuri sau de texte ce conţin ortograme în scopul perfecţionării scrisului corect. de punctuaţie. semnul exclamării) jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie. exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual. de selectare. coerenţă şi căderea unei vocale: într-o. Aplicarea regulilor de ortografie şi părţilor textului.perfecţionare continuă. pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. • Compunerea cu titlu/tema dată. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul. n-au. într-un. • Compunerea după plan dat sau alcătuit independent. antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere. 3. Desfăşurarea ideilor care citeşte gîndurile scrise. Manifestarea conduitei autonome în scopul elaborării în scris a unor compoziţii proprii sau de grup. • Tipuri de compuneri: • Compunerea după un suport vizual. autodictări). exerciţii de utilizare a cratimei şi a liniuţei în scrierea ortogramelor. de punere în corespondenţă. Ideea principală.2. virgula la enumerare şi în vocativ. linia de dialog. anunţul. • Linia la dialog. 3. n-aţi (venit). de compunere de enunţuri. Secvenţa de conţinut: Scrisul.. • Corectări de conţinut (succesivitatea gîndurilor. compunere–descriere. Două puncte. într-un plan simplu (în grupuri mici). Utilizarea corectă. 3. limita standardelor de conţinut). Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. • Compuneri cu început/sfîrşit dat. cu început/sfîrşit dat.Competenţă specifică: 3. Redactarea textelor de mică întinderea. transcrieri.4. cu un început dat sau cu repere date în logica analizei tabloului (cu indicarea numelui pictorului). transcrieri selective. • • Exersări copieri.5. scopului comunicării. gramaticale. Punctuaţia. Tehnica scrisului . în textele Ortografia şi punctuaţia redactate. respectînd scrierea cu alineate pentru a marca trecerea de la o idee la alta. cu titlu dat. semnul întrebării. de construcţie a noţiunilor dintr-un. exerciţii de redactare a unor tipuri de texte cu destinaţie specială: invitaţia. a elementelor de • Scrierea cuvintelor cu cratimă. după un tablou artistic. scrierea şi aranjarea corectă în realizare a comunicării scrise (în pagină. legătura dintre ele. dictări. adaptîndu-le destinaţiei şi • Scrierea textului pe ciornă. bileţelul.1. Ortografia. un semn al respectului faţă de cel Tema. Titlul textului. cuprins şi încheiere etc. dintr-o. Textul scris 3. 3. • Compunere – descriere a unui colţ din natură (ghidat). • • • • • • . • Lucrări scrise (copieri. • Punctul. • Virgula la enumerare şi în vocativ. exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii.3. 3.6.

.

4. • exersări de alcătuire a familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate şi alcătuirea cîmpurlor lexicale în baza textelor literare şi a temelor de discuţie. aplicări în enunţuri. 4. persoană. a elementelor de construcţie a comunicării studiate. • exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. Genul. N. • exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi determinat etc. în textele redactate. • exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea de adjective. Numărul. Părţi principale (predicatul. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice.2. completări a propoziţiilor lacunare. • Substantivul. Analiza verbului după timp. Utilizarea corectă. pentru a reda circumstanţele unei acţiuni. fonetice. • Exersări de îmbogăţire a vocabularului: clasificări. Numărul.8. • exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate. Cazuri simple de ortografie a numeralelor.6.4. Părţile de vorbire. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. complementul) (ghidat). Fonetica (actualizare). 4. • Acordul predicatului. Elemente de construcţie a comunicării Lexicul. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 4. şi/sau complemente. antonime cuvinte cu sens propriu şi figurat. Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de punctuaţie în diferite contexte. Sintaxa propoziţiei • Propoziţia dezvoltată. . precum şi al intensificării propriului vocabular. • Numeralul. 4. Formarea familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate. • Părţi secundare (atributul.7. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. cîmp lexical – cu folosirea terminologiei.5. Clasificarea părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte sau dintrun mic text. a unor părţi secundare de propoziţie. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. 4. Alfabetul şi lucru cu dicţionarele.3. sensurilor unor cuvinte. • Pronumele de politeţe. subiectul). subiectul în propoziţie. cu precizări de terminologie ştiinţifică. • Adjectivul. • exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect. Utilizarea dicţionarelor în scopul confruntării ortogramelor. 4. texte personale. • Familii de cuvinte. • Îmbogăţirea vocabularului: sinonime. pentru a prezenta trăsăturile personajelor.1. Părţile de propoziţie. Timpul.. Persoana.Competenţă specifică: 4. Acordul adjectivului cu substantivul (în gen. • exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute. • Pronumele.Utilizarea eficientă a elementelor de construcţie a comunicării în procesul de învăţare activă a limbii şi literaturii române. 4. Crearea cîmpului lexical prin tematica indicată sau desprinsă din textele citite. genul. număr). identificări în contexte.B. număr. Felul (comune şi proprii) numărul. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers. Morfologia • Verbul. Pronumele personal. • Propoziţiile după scopul comunicării şi semnele de punctuaţie respective. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative Secvenţa de conţinut: Fonetica.

. Demonstrarea interesului de a • organiza o bibliotecă personală. recomandări de alcătuire a unor informaţii despre cartea citită pentru a fi prezentată în faţa publicului din clasă.5. pentru copii (cu un volum de 15-25 5. activităţi de participare activă la diferite experienţe literare – întîlniri cu scriitori. organizarea bibliotecilor personale. învăţătura etc. recomandată la bibliotecă. Manifestarea atitudinii faţă de (informaţie biobliografică despre lectură prin demonstrarea scriitori). cercuri literare. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. citite (titlul cărţii. 5. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii.4. impresii despre personaje. exerciţii de comparare a copertelor diferitor cărţi cu scopul de a analiza stilurile diverse de ilustrare. expoziţiide cărţi. autorul. Exprimarea opiniilor şi a • atitudinilor proprii faţă de cărţi şi • Organizarea agendei de lectură a cărţilor de valoarea lor artistică. Priceperea de a alege cartea informaţii despre scriitor – în unele cazuri. jocuri literare etc.. colaj. ghicitori.). mai mult: prefaţă.2.7. editura. • Organizarea bibliotecii personale. ideile. Utilizarea unor tehnici/ strategii pagini). adnotare. imaginile. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acestora. Manifestarea interesului de a • Cartea.1. filele cu text. • Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. Cartea şi timpul. 5.3. cunoscînd cel puţin doi indici expresii artistice. recitaluri poetice. cuvinte. cărţii. Componentele cărţii: coperta comunica şi de descoperi tainele (titlul şi autorul cărţii). (autorul şi denumirea cărţii). Perceperea valorilor multiple ale Cărţi din literatura artistică naţională şi cărţii de literatură și a presei • universală şi cărţi ştiinţifico-artistice periodice pentru copii.Competenţă specifică: 5. 5. cuprinsul şi rolul lor. despre personaje şi faptele lor. propriului gust etico-estetic. Impresii despre carte. identificarea anului publicării cărţilor şi comparaţia diferitor ediţii ale aceloraşi cărţi. activităţi de organizare şi analiză a agendei de lectură după modelul propus în clasă. foto. 5. pictură. fragmente de texte literare.6. postfaţă 5. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de alegere a materialului necesar pentru a-l prezenta la lecţia de limba română – poezii. exerciţii de analiză a ilustraţiilor cărţii prin diferite procedee artistice: desen. de lucru cu textul/ cartea şi implementarea lor în diverse • Elementele cărţii după care se poate afla situaţii cotidiene. luînd o anumită atitudine personală.

.

2006. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. I. Carte de citire şi gîndire. univ. Chişinău: Editura Cartier. Cartea 4. Chişinău: Editura Cartier. Ursul polar” Ion Druţă „Povestea furnicii” Mihail Sadoveanu „Anii de ucenie” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” Iulian Filip „Plăcinţele cu mărar” Dumitru Matcovschi „Baladă cu Păcală” Aurel Scobioală „Învaţăminte din vorbă cuminte” Mark Twen „Aventurile lui Tom Sawyer” . Ion Creangă. Spiridon Vangheli. Florile dalbe. 2006. repovestire de Al. 6. un ochi rîde” Folclor „Ciobanul şi morarul” Nicolae Labiş „Dacă toate acestea fi-vor învăţate” Mark Twain „Prinţ şi cerşetor” Spiridon Vangheli „Pictorul Aurel David cînd era de seama ta” Ion A. Serile la Mirceşti. Legende sau basmele românilor. 2. dr. 2003. Plantele de pe Terra. Nicolae Dabija „Să trăieşti. 2007. 5. Moldovă” Dumitru Corbea „Dor de ţară” Arcadie Suceveanu „De-ar fi să plec vreodată prin străini” Dimitrie Bolintineanu „Daniel Sihastru” Mihail Sadoveanu „Altar de jertfă şi laudă” Vasile Romanciuc „Patria” Grigore Vieru „Pentru limba română” Nicolae Dabija. Prof. dr. 4.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare culese din literatura pentru copii 1. Aureliu Silvestru „Vasile Lupu” „Povestea cu cei doi învăţători” (basm popular armenesc din Transilvania) Anton Pann „Nevoia învaţă pe om” Vasile Romanciuc „Codrii Orheiului” Dumitru Matcovschi „Stejarul” Edmondo de Amicis „Recunoştinţă” Liviu Damian „Un buchet de crizanteme” Octavian Goga „Toamna” Claudia Partole „Copacul” Ion Creangă „Umblarea cu plugul” Barbu Delavrancea „Sorcova” Ion Druţă „Steaua de la Betleem” Vasile Alecsandri „Vasile Porojan” Alexandru Vlăhuţă „Amintiri dintr-o iarnă” Hans Christian Andersen „Fetiţa cu chibrituri” Ion Creangă „Amintiri din copilărie” Iulia Haşdeu „Ghiocelul” Mihail Sadoveanu „Mărţişor” Emma Moscovscaia „Mama” Ion Druţă „Mama” Nicolae Labiş „Întîlnire cu mama” Vasile Romanciuc „Bunica” Spiridon Vangheli „Mărul muşcat” Elena Dragoş „Mama” Aureliu Busuioc „Marele răţoi Max” Adriana Dobre „Copil Ghiduş” Cornelia Turlea-Chifu „Legenda cireşelor la urechi” Ionel Pop „Puii de arici” Iulian Filip „Cireşar cu cireşari” Nina Cassian „Plouă” Dan Clark „Căţeluşi de vînzare” Alecu Russo „Stînca corbului” Gheorghe Dimitriu „Întîlnirea” Mihai Eminescu „Borta vîntului” Pavel Cerny „Povestea bătrînului cîine şi a lupului” G. Prezentarea ştiinţifică a plantelor. Vasile Alecsandri. Mitru „Un ochi plînge. Petre Ispirescu. Redactor: Ioan Ilaş. Iaşi. Bassarabescu „Moş Stan” Nicoletta Chisbac-Huştiuc „Vis împlinit” Dumitru Matcovschi „Moştenire” Hans Cristian Andersen „Povestea privighetorii” Vasili Suhomlinski „Piatra” Erlend Loe „Bunicul” Debbie Herman „Vizita” La Fontaine „Corbul şi vulpea” Mircea Eliade „Răsărit pe mare” Mihail Sadoveanu „Dumbrava minunată” Alexandru Mitru „Legendele Olimpului” Marin Sorescu „Răceala” Cezar Petrescu „Fram. Victor Cireaşă şi prof. Elena Cireaşă. Pitiş. 3. Chişinău: Editura Cartier. univ. Colinde şi urături. Amintiri din copilărie şi alte povestiri. Chişinău: Editura Cartier.

Fabienne Morel. Ediţie îngrijită de Ala Bujor. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. 64 . 2007. Chişinău: Editura Epigraf. Carte pentru copii. legende. Literatura română şi universală. 2008. Gilles Bizouerne. 9. 2. 2008. 2008. Chişinău: Editura Epigraf. 5. Ed. 6. Fabienne Morel. 2009. Chişinău: Editura Epigraf. Antologie de texte / Selecţie: Ala Bujor. Chişinău: Editura Epigraf.. Poveştile Albei-ca-Zăpada istorisite în lumea întreagă. 8. Fabienne Morel. povestiri. 2007. R. Chişinău: Editura Epigraf. Ed. 3. / Traducere şi adaptare din limba franceză: Ala Bujor. a 2-a. Carte de lectură pentru copii / Selecţie: Ala Bujor. 2008. Pagini alese din literatura pentru copii. Spicuşorul de cuvinte. Chişinău: Editura Cartier. Poveşti adevărate. Chişinău: Editura Cartier. 10. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. Poveştile Cenuşăresei istorisite în lumea întreagă. a 2-a. Gilles Bizouerne. Poveştile lui Tom Degeţel istorisite în lumea întreagă. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Epigraf. Gilles Bizouerne. /Selecţie: Ala Bujor. Chişinău: Editura Epigraf S. 2008. 2008. Antologie de basme. Stupul de aur.ANTOLOGII: 1. Hora luminilor. Poveşti auzite de la bunicuţa. Carte despre prietenie şi bună înţelegere. scrisă de cei mari şi ilustrată de cei mici. 2006. L. 7. Adaptare: Ala Bujor. 4. / Selecţie: Ala Bujor.

respectul faţă de responsabilităţile individuale şi sociale. 0-100. aprofundarea. În contextul acestui principiu. asigurînd actualizarea şi adaptarea la particularităţile de vîrstă ale elevilor.ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE MATEMATICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Scopul major al educaţiei matematice la treapta primară de învăţămînt vizează formarea competenţelor matematice specifice. restructurarea şi corelarea sistematică a conceptelor de bază şi achiziţiilor aferente ca un aspect esenţial al predăriiînvăţării-evaluării. delimitarea pe clase a unui nivel obligatoriu de pregătire a elevilor şi profilarea posibilităţilor în învăţare şi obţinere de noi performanţe.motivaţia pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială. dezvoltarea. Procesul educaţional la matematică în clasele primare şi. printre care: . . adresat învăţătorilor şi tuturor responsabililor de învăţămîntul primar. urmărind formarea. . care îi vor asigura premisele integrării şcolare la următoarea treaptă de învăţămînt şi ale integrării lui sociale şi profesionale de perspectivă. În contextul acestui principiu. • Principiul constructiv (al structuralităţii) vizează structurarea. perseverenţă şi capacităţi de a învăţa. 0-1 000 000. Curriculum şcolar de Matematică este un document reglator. învăţămîntul matematic primar se orientează spre un set de valori şi atitudini. de la un concentru la altul. .curiozitate şi imaginaţie în rezolvarea şi formularea de probleme. centrarea pe elev. 0-20. . în ansamblu. . corelaţia inter-/transdisciplinară cu alte discipline şcolare. • Principiul formativ vizează formarea directă a personalităţii elevului în procesul educaţional la matematică. la finisarea şcolarizării. . asigurînd coerenţa pe verticală şi orizontală. a unor structuri ale gîndirii specifice matematicii. 0-1 000. Modulele preconizate pentru clasele primare sînt organizate conform concentrelor numerice: 0-10. în învăţămîntul preuniversitar este fundamentat pe următoarele principii. creativă. spirit de iniţiativă şi disponibilitate de a aborda sarcini variate.tenacitate. spirit de obiectivitate şi imparţialitate. Proiectarea curriculumului a fost ordonată de următoarele principii: continuitatea educaţiei matematice la nivelul claselor I-IV şi ciclurilor preşcolarprimar-gimnazial.independenţă în gîndire şi acţiune. faţă de valorile naţionale şi general-umane. 65 . învăţămîntul matematic modern se organizează modular-concentric în spirală. . sistematizarea şi generalizarea achiziţiilor matematice.disponibilitatea pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi să înveţe. Organizarea spiralată asigură extrapolarea.obişnuinţa de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice. necesare pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevului.gîndire deschisă.

. proiectate în termeni de competenţe la nivel de treaptă de învăţămînt (competenţe specifice) şi particularizate la nivelul conţinuturilor obligatorii pentru fiecare clasă (subcompetenţe). utilizînd achiziţiile matematice. care ar optimiza eforturile de învăţare ale elevilor.centrarea pe atingerea finalităţilor. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă matematică este necesar ca el: . se prezintă în mod separat subcompetenţele prevăzute pentru fiecare unitate de conţinut (modul) şi cele preconizate pentru fiecare clasă. de ore pe an1 136 136 136 136 COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI • • • • Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului matematic în situaţii diverse. Întru facilitarea activităţii pedagogilor.să stăpînească un sistem de cunoştinţe matematice. comportamente adecvate valorilor şi atitudinilor preconizate. resistematizarea conţinuturilor în cadrul claselor primare.să dispună de capacităţi şi calităţi explorative. conturat de conţinuturi (obligatorii). subcompetenţele prevăzute la fiecare clasă sînt într-un număr redus faţă de prevederile variantei anterioare de curriculum. în vederea optimizării legăturilor între concepte. integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii. Rezolvarea şi formularea de probleme. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate. Explorarea/investigarea unor situaţii-problemă reale sau modelate. Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe Clasa I II III IV Nr. realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor. . personalizînd astfel cunoştinţele funcţionale. 1 Poate varia în funcție de datele calendaristice. în diverse situaţii şcolare şi cotidiene. 66 .să integreze şi să mobilizeze achiziţiile personale. de unităţi de conţinut (module) 5 4 4 5 Nr. manifestînd.să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare a cunoştinţelor matematice în activităţi de învăţare/evaluare (recomandate). evitînd „supraîncărcarea”: transferarea unor conţinuturi la clase mai mari. Modernizarea curriculumului a avut în vedere şi descongestionarea – proiectarea unităţilor de conţinut şi de timp. . rezolutive. investigaţionale.

la discreţia învăţătorului Numerele naturale 0-1000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. recapitulare. sinteze pe parcursul anului. sinteze pe parcursul anului. sinteze pe parcursul anului. la discreţia învăţătorului Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100 Înmulţirea şi împărţirea tabelară Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. la discreţia învăţătorului Numerele naturale pînă la 1 000 000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 000 Fracţii Elemente de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. recapitulare.REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP (orientativ) Clas a Unităţi de conţinut (module) Evocare Numerele naturale 0-10 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 Numerele naturale 0-20. sinteze pe parcursul anului. recapitulare. Adunarea şi scăderea Ore pentru recapitulare. Adunarea şi scăderea Numerele naturale 0-100. la discreţia învăţătorului Număr de ore 8 24 34 28 30 12 24 62 20 12 18 12 32 56 14 22 12 16 40 12 20 36 I II III IV 67 .

desene. Compararea unor obiecte. comparare. • Intuirea operaţiilor aritmetice de adunare şi scădere. Compararea şi egalizarea cantitativă a unor grupuri de obiecte.1. 2.2. Reproducerea şi continuarea unor modele grafice repetitive. cub. forme geometrice. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-10. 2. pătrat. localizarea în spaţiu (mediul înconjurător) şi pe plan (orientarea pe pagină). Explorarea modalităţilor de - 7. Continuarea unor succesiuni de obiecte. Numerele naturale 0-10 • Numărul şi cifra: 1. în raport cu sine şi cu repere fixe date. Explorarea modalităţilor de formare. 0. sortare. mic/mare. asociate după o regulă simplă. Numărarea unor obiecte într-o ordine spaţială dată (de la stînga spre dreapta şi invers. formă. numărul de ordine al unui obiect). Identificarea. desenarea unor cercuri. identic/diferit. 2. Terminologie specifică: sus/jos. Citirea şi reprezentarea orelor fixe pe ceas. 3. înainte/ înapoi. clasificarea unor obiecte. după 1-2 însuşiri indicate sau identificate. vertical/orizontal/oblic. 1. sortarea. 1.2. Elemente de limbaj matematic: număr. 1. • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale.4. 2. descrierea. 6. în ordinea precizată. triunghi. în cuvinte proprii. cu pasul 1 sau 2. a formelor geometrice.1. Forme geometrice: cerc. Recunoaşterea monedelor şi bancnotelor cu valori pînă la 10. Asocierea numerelor cu grupuri de obiecte (numărul de obiecte. scund/ înalt. Numărul 10. interior/exterior. schimb de bani. cu startul şi finalul dat. • Grupuri de obiecte şi corespondenţe. 8. 4. 2.3.). egalizare cantitativă a unor grupuri de obiecte. • Însuşiri ale obiectelor (culoare. Identificarea formelor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător. Înregistrarea rezultatelor numărării unor obiecte/imagini/forme geometrice într-un tabel dat. Evocare • Poziţii şi direcţii. scurt/lung. Gruparea. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Poziţionarea. uşor/ greu. clasificare. pătrate. CONŢINUTURI ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: Conţinuturi repartizate pe module 1. de jos în sus şi invers.SUBCOMPETENŢE. Numărarea fără sprijin. mărime). prin alăturarea sau înlăturarea a 1-2 obiecte. cifră. Recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu. imagini după însuşiri indicate sau identificate. circular etc. Decuparea. 9. 5. subţire/gros. pe/sub/între. stînga/dreapta. îngust/lat. scheme. imagini. citirea şi scrierea numerelor naturale 0-10. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. aproape/ departe. mai mic/egal/mai 68 . 2. tot atît/mai puţin/mai mult. Observarea formelor unor obiecte concrete sau reprezentate şi compararea cu formele geometrice desenate sau modelate. triunghiuri.3. în faţă/în spate. Compunerea şi descompunerea numerelor cu sprijin în obiecte.

enunţ incomplet. semnele de comparaţie: <.4. pornind de la: obiecte. Intuirea proprietăţilor adunării şi scăderii în bază de obiecte. =. capacităţi ale unor recipiente.intuirea proprietăţilor adunării: comutativitatea. Formularea unor probleme simple. 2.1. 3. >. asociativitatea. 69 . imagine. Rezolvarea problemelor simple. exerciţii. 3. Numerele naturale 0-20. mărire/ micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. scădere: +. sumă. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-10 (vecinii numărului). cuvintele-cheie ale unei probleme. cu startul. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 • Tabla adunării şi scăderii. 3. Redarea enunţului unei probleme în cuvinte proprii.legătura dintre adunare şi scădere. Elemente de limbaj matematic: . în baza sesizării prin observare a ordonării crescătoare sau descrescătoare a numerelor date. întrebare.20.1. Aplicarea operaţiilor de adunare. -.problemă: condiţie. exprimarea în cuvinte proprii a proprietăţilor observate. termen. 3. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de adunare şi scădere. 4. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. în baza încercărilor. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. Efectuarea adunării şi scăderii numerelor naturale în concentrul 0-10. .3. finalul şi pasul dat. desene. Explorarea diverselor modalităţi de reprezentare cu obiecte şi figurare prin desene a operaţiilor de adunare şi scădere. Completarea unor secvenţe ale şirului 0-10. ordonare crescătoare/ descrescătoare. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). • Probleme simple: de aflare a sumei.5. organizarea enunţului într-o schemă. fără sprijin. Adunări şi scăderi succesive. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. formularea deplină şi scrierea prescurtată a răspunsului. diferenţă/ rest. cu şi fără suport concret (riglă). mase exprimate în kilograme. în baza: corespondenţei între grupuri de obiecte. Identificarea. a proprietăţilor adunării şi scăderii. evidenţiind cuvintele-cheie. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: . scăzător. descăzut. în ordinea precizată. mai mare/ mic”.. a relaţiilor „cu. de mărire/micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. a restului. 3. separarea condiţiei şi întrebării problemei.adunare. Identificarea numerelor pînă la 20 în contexte uzuale: grupuri de obiecte. Completarea de tabele. mare. 4. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii.2. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale de la 11 pînă la 20.2.5. răspuns. Compararea numerelor naturale. Explicarea relaţiei între două numere vecine în baza adunării şi scăderii cu o unitate. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice. ..compunere şi descompunere a numerelor naturale 0-10. Numărarea pînă la 20. 3. rezolvare. rezolvarea obiectuală şi scrierea cu cifre şi semne. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere consecutive sau alese aleatoriu. Compararea şi ordonarea numerelor 4. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 .

Numărarea pînă la 100. schemă. 10. cu startul şi finalul dat. Adunarea şi scăderea. Formularea problemelor simple. scheme. în baza descompunerii zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de numere şi determinarea a 1-2 numere următoare. 5. 4. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100. Elemente noi de limbaj matematic: . citirea şi scrierea numerelor naturale 0-100. lungimi exprimate în centimetri sau metri. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. pornind de la: obiecte. schimb de bani. întrebare. Numerele naturale de la 21 pînă la 100 formate din zeci şi unităţi. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere alese aleatoriu. 4. număr de două cifre.3. Identificarea numerelor naturale pînă la 100 în contexte uzuale: grupuri de obiecte.4. ore pe ceas. cu şi fără suport obiectual. fără trecere peste ordin. cu sprijin în obiecte. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. 5. • Probleme simple: de comparare prin scădere. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice. 5. în baza încercărilor. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. cuvintele-cheie ale unei probleme. desene. 5. zeci. imagine. 4.8. fără trecere peste Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-100. 5. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. 4. desene. Compararea numerelor. enunţ incomplet. Numerele naturale 0-100. scădere. Identificarea. Aplicarea operaţiilor de adunare. Măsurarea capacităţii. de aflare a unui termen. fără trecere peste ordin. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-20 (vecinii numărului). Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. unităţi. răspuns. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. • Probleme cu două adunări şi/ sau scăderi succesive. Identificarea numerelor pare şi a celor impare. Compararea maselor exprimate în kilograme. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru masă. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-20.6. în ordinea precizată. 20.4. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. monede şi bancnote etc. • Măsurarea masei. 2. capacităţi exprimate în litri. rezolvare. adunare. Rezolvarea problemelor după algoritmul: condiţie. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.5.1. cu pasul 1. fără sprijin. Completarea de tabele. 4. Kilogramul. care presupun aflarea sumei şi/ sau a restului. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-20.3. date din calendar. 4. Compararea şi ordonarea cantităţilor în baza percepţiei senzoriale. Contrapunerea unor situaţii de măsurare a masei şi a capacităţii. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. 70 exprimate în litri. a capacităţilor exprimate în litri. scheme.7.2.naturale 0-20. mase exprimate în kilograme. fără trecere peste ordin. prin . 5.număr natural: număr de o cifră. Rezolvarea problemelor simple.operaţie aritmetică: proba operaţiei. comentînd etapele de calcul. Litrul. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale pînă la 100 formate din zeci. Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. fără trecere peste ordin. . cu şi fără suport concret. cu sprijin în obiecte. schimb de bani. pentru capacitate. a proprietăţilor adunării şi scăderii.

a datelor în calendar. a scăzătorului. adunare. numere şi determinarea Elemente noi de limbaj matematic: 5. pornind de la: imagine. • Recunoaşterea formelor geometrice (cerc. pentru timp (ora. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor • Măsurarea lungimii. ziua. luna. 5. cub) şi a poziţiilor relative ale unor obiecte în modele date şi în mediul înconjurător. folosind rigla sau metrul. pornind de la: imagine. monetare. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. m). numere. imagini. rezultatelor unor măsurători. enunţ Determinarea şi compararea duratelor unor evenimente. numerelor. • Rezolvarea problemelor simple de adunare şi scădere. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. unităţi standard de măsură: pentru Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de lungime. obiecte. triunghi. incomplet. luna). numere. săptămîna. • Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. leul. număr explicînd în cuvinte proprii mersul Măsurarea lungimii unor obiecte în centrimetri sau metri. exerciţiu. pentru timp. schimb de numere alese aleatoriu. • Aplicarea operaţiilor de adunare. . Rezolvarea problemelor simple. Localizarea unui număr în şirul 0-100. schemă.7. citirea. Exprimarea şi compararea scăderea unităţilor. adunare şi scădere. cu şi fără suport scădere şi a proprietăţilor acestora concret.8. compararea. pătrat. scrierea. CLASA a II-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului Conţinuturi repartizate pe module 71 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Adunarea şi scăderea zecilor prin analogie cu adunarea şi Măsurarea timpului. Eşalonarea unor evenimente în timp. Formularea problemelor simple. enunţ incomplet.5. scădere. Evaluările realizate la finele clasei I vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. rezolvării.număr natural: număr par. Ceasul: ora. pentru masă (kg). explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. Citirea orelor fixe pe ceas. săptămîna. Unităţi monetare: banul. leu). schimb de bani.6. compararea lungimilor. monetare (ban. 5. compararea numerelor în baza descompunerii • Probleme simple de de aflare a pentru: compunerea şi descompunerea zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor descăzutului. ordonarea numerelor naturale 0-100. schemă. Aplicarea operaţiilor de adunare. metrul. exerciţiu.ordin. fără trecere peste ordin. Centimetrul. bani. a 1-2 elemente următoare. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm. 5. necunoscute în exerciţii. impar. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. utilizînd Adunarea şi scăderea mentală şi în scris (în coloniţă). pentru capacitate (l). forme geometrice. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. Calendarul: ziua. aflarea unor numere naturale. • Formularea problemelor simple de adunare şi scădere.

indicate sau identificate prin observare. Aplicarea adunării. 2.3. descrierea în limbaj neutru 1 (fără utilizarea terminologiei matematic. Proprietăţile înmulţirii: Scrierea adunării repetate prin înmulţire.5. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple.comutativitatea.2. adunare. .6. a împărţirii exacte prin scădere repetată şi ca probă a înmulţirii. Înmulţirea cu 0. Estimarea prin comparare. Rezolvarea problemelor.4. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. 2.vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. schemă. cu efectarea succesivă de adunări şi scăderi. • Operaţia de împărţire ca scădere cu 0. (a+b)-c.3. Rezolvarea problemelor cu două operaţii după algoritmul: condiţia. împărţire. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de înmulţire. schema. a-(b+c)). Efectuarea înmulţirii prin adunare repetată şi utilizînd tabla înmulţirii. Efectuarea adunării şi scăderii pînă în concentrul 0-100. Cercetarea cazurilor speciale de înmulţire cu 1 şi înmulţirii. afarea unor numere necunoscute în exerciţii. 2. Continuarea. Completarea de tabele. asociativitatea. întrebarea. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. 1. • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100. a scăderii comutativitatea.1. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. alegerea şi justificarea operaţiilor de rezolvare. înainte şi înapoi. operaţii aritmetice. 1. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: . Adunarea şi scăderea orală şi în scris. fără şi cu treceri peste ordin. cu treceri peste ordin. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. elementul repetate prin împărţire şi invers. Tabla Observarea comutativităţii înmulţirii în situaţii concrete şi exerciţii. 72 . 1. schimb de bani. tematică. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de adunare sau scădere. cu trecere peste ordin. specifice). în baza încercărilor şi a probelor operaţiei. • Probleme simple de adunare şi scădere. calcul oral în lanţ. repetată. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). 1. Formarea problemelor cu două operaţii prin înlănţuirea a două probleme simple. fără efectuarea calculelor: a două sume care se deosebesc printr-un termen. cuvintele-cheie ale unei probleme. Adunarea şi scăderea în concentrul 0100 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20. cu pasul 2-10.1. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.2. în baza comutativităţii înmulţirii. scădere. asociativitatea. Aplicarea înmulţirii. Înmulţirea şi împărţirea tabelară Identificarea unor situaţii şi acţiuni concrete • Operaţia de înmulţire ca adunare corespunzătoare operaţiilor de înmulţire şi împărţire. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. comentînd etapele de calcul. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. răspunsul. 1. Probleme compuse rezolvabile prin 2 operaţii (inclusiv cu formula de rezolvare: a+ (a±b). 1. 2.legătura dintre adunare şi scădere. împărţirii şi a Numărarea cu startul şi finalul dat. explicînd modul de calcul. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător.

a± (a:b)). comutativitatea înmulţirii. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. operaţii aritmetice.1. folosind adunarea repetată. 2. cît. cu paranteze. produs. efectuînd înmulţiri şi împărţiri tabelare. Cazuri speciale: a:1. Tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii.5. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. Exerciţii fără paranteze cu 2 operaţii de acelaşi ordin şi de ordin diferit. factor. Explorarea dependenţei dintre cantitate. de comparare prin împărţire. oral şi în scris. treime. Probleme compuse cu 2 operaţii (cu formula de rezolvare: a+(b×a). grupări potrivite ale termenilor. Completarea de tabele. Continuarea. tematică. Rezolvarea şi formularea problemelor cu 1-2 operaţii. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. (b×a)-a. 3. împărţitor. Contrapunerea măririi/ micşorării de cîteva ori şi a măririi/micşorării cu cîteva unităţi. operaţie aritmetică. jumătate. de mărire/micşorare a unui număr de cîteva ori. dublu. fără şi cu paranteze.propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. înmulţire. mai mic/mai mare de cîteva ori. 2. sfert. preţ şi cost. cuvintele-cheie ale unei probleme.adunare repetată. împărţire. • Probleme simple: de aflare a produsului. în baza legăturii cu înmulţirea. Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 • Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. Efectuarea comentată. care presupun o operaţie de înmulţire sau împărţire. folosind legătura cu înmulţirea. de împărţire în părţi egale sau prin cuprindere (fără utilizarea terminologiei specifice). 0:a. a:0. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de înmulţirea/împărţirea tabelară. Construcţia tablei împărţirii. repetată.4. • Probleme rezolvabile prin 1-2 din operaţiile aritmetice învăţate. citirea expresiilor numerice compuse. Efectuarea operaţiilor aritmetice în exerciţii cu 2 operaţii. cu 2 operaţii. Legătura dintre împărţire şi înmulţire. Elemente noi de limbaj matematic: . Dependenţa dintre cantitate. preţ şi cost prin rezolvarea şi formularea unor probleme simple cu tematica legată de cumpărare-vînzare. 73 Observarea legăturii dintre înmulţire şi împărţire în situaţii concrete şi exerciţii. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. rubricile cărora pot indica: componentele înmulţirii sau împărţirii. Scrierea rezolvării prin exerciţiu. cu şi fără 3. indicate sau identificate prin observare. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. 3. scădere repetată. Calcul oral în lanţ. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. în baza .6. a operaţiilor aritmetice. Construcţia tablei înmulţirii. schemă. 2. triplu. a:a. Cercetarea cazurilor de împărţire a două numere egale şi de împărţire la 1 şi la 0. deîmpărţit. cantitate-preţ-cost. exerciţii cu 2 operaţii. calcul oral în lanţ. în baza încercărilor şi a probelor operaţiilor. Rezolvarea problemelor.2.

Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. 3. 74 Asocierea unor obiecte cu modele ale formelor geometrice. Corpuri geometrice: sferă. a formelor geometrice. Elemente intuitive de geometrie şi măsurări • Figuri geometrice: punct.2. schemă. linie curbă. desenarea.7. Investigarea unor contexte problematice reale. modificarea problemelor cu 1-2 operaţii învăţate. în două probleme simple înlănţuite. pentru masă: kg. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. 3. schimb de bani. formularea. unităţi de măsură potrivite. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. pătrat. folosind paranteze rotunde pentru evidenţierea primei operaţii. asociate după o regulă simplă. linie dreaptă. pentru încercărilor. luna. 3. Identificarea şi descrierea empirică a figurilor şi a corpurilor geometrice.6. organizarea datelor în tabele. Observarea unor succesiuni de forme geometrice. Investigarea dependenţei dintre cantitate. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. care se deosebesc printr-un număr. legate de cumparare-vînzare.1. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. pentru masă. explicînd ordinea efectuării operaţiilor. pentru capacitate: l. indicate sau identificate prin observare. triunghi. legate de cumpărare-vînzare. decuparea. estimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. Continuarea. indicate sau identificate prin observare. continuarea succesiunii prin desenarea a 1-3 elemente următoare. 3. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. 3. Măsurarea mărimilor. fără efectuarea calculelor. modelarea figurilor geometrice. a organizării datelor în tabele. Aplicarea metodei de reducere la unitate în probleme simple. folosind: instrumente potrivite. a regulilor de aflare a componentelor necunoscute. tranfsormări - . segment de dreaptă. a două expresii simple.5. în cuvinte proprii. m. tematică. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime. operaţii aritmetice. prin rezolvarea şi formularea de probleme. Estimarea prin comparare. în probleme cu două operaţii. scheme. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. ora. 4. Completarea unor succesiuni de forme geometrice asociate după reguli simple.4. prin exerciţiu. Sinteza exerciţiului de rezolvare.3. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. linie frîntă. Rezolvarea. cub.paranteze. a probelor. preţ şi cost în contexte problematice reale. exerciţiu. legată de formă sau poziţie spaţială. • Unităţi de măsură: pentru lungime: cm. pentru timp: minutul. 4. cerc. săptămîna. nestandard şi standard.3. pentru capacitate. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de operaţiile învăţate. 4. descrierea. 4. ziua. în baza percepţiei senzoriale.

ale orelor de după-amiază.1. compunerea şi descompunerea a 1-2 ore din minute. • Formularea problemelor cu 1-2 operaţii. interpretarea datelor prin comparare. care reflectă dependenţa dintre cantitate. cub). triunghi. linie dreaptă. măsurări. referitoare la mărimi şi măsuri. fără şi cu paranteze. pătrat. • Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. CLASA a III-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. măsurători.100. extragerea unor informaţii esenţiale. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. monetare (ban. numere naturale asociate după reguli simple. cerc. săptămîna. schemă. leu. 4.4. monetare. finalul şi pasul dat. Identificarea. • Rezolvarea problemelor cu 1-2 operaţii: cu plan sau cu justificări. ordonarea numerelor naturale 0 . leu).monetare: ban. pentru masă (kg). legate de Rezolvarea. modificarea de probleme. pentru timp (min. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0 . utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. formularea. segment de dreaptă. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale. citirea şi scrierea. Investigarea unor contexte . operaţii aritmetice. utilizînd unităţile de măsură standard: pentru lungime (cm. ziua. Numerele naturale 0-1000 Numărarea cu startul. ora. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. compararea. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. 75 . citirea. numerelor naturale 0-1000. problematice reale.100: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin. tematică. linie curbă. • Explorarea/investigarea unor contexte problematice reale. indicate sau identificate prin observare. în ordinea • Numerele naturale de la 100 pînă la precizată. Evaluările realizate la finele clasei a II-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. preţ şi cost. pornind de la: enunţ incomplet. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor observări. Conţinuturi repartizate pe module Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. luna). • Completarea unor succesiuni de forme geometrice. linie frîntă. înmulţirea şi împărţirea tabelară. sferă. exerciţiu. scrierea. m). pentru capacitate (l). Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. prin exerciţiu. timp.

Estimarea prin comparare. Localizarea. 2. cuvintele-cheie ale unei probleme. fără şi cu treceri peste ordin. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. 1000. Rezolvarea. Aflarea numerelor necunoscute în exerciţii. asociativitatea. . aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1000 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-1000. schemă. trei operaţii. rezolvabile prin 1-3 operaţii. comentînd modul de calcul. 1. cel mult. legată de descompunerea zecimală a numerelor. Adunarea şi scăderea orală şi scrisă. Elemente noi de limbaj matematic: folosind adunarea şi scăderea.5.1. 2.2. • Probleme de adunare şi scădere. numere date. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut sau prin scăzător. 2. tabele. enunţuri incomplete. • Exerciţii cu.1. • Proprietăţile adunării: comutativitatea. formularea. 2. cel mult. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. Calcul oral în lanţ. scheme. Formularea de probleme. 2. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-1000. 2. indicate sau identificate prin observare. formularea de probleme. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. fără şi cu paranteze. 1. cu sprijin în obiecte. 2. imagini. compararea. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-1000.3. identificarea şi formularea regulii de formare. scheme. scăderi. pornind de la: obiecte. Explorarea modalităţilor de • Relaţii de comparaţie a numerelor compunere a numerelor şi de naturale.4. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. tematici. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). Completarea de tabele. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. schimb de bani. trei operaţii.6. exerciţii.3. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor. fără efectuarea calculelor: a două sume. descompunere zecimală a lor. Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. Completarea unor scheme-lanţuri de 76 . pornind de la: enunţ incomplet. 1. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. cu efectuarea succesivă a operaţiilor aritmetice. care se deosebesc printr-un termen.4. Aplicarea adunării.2. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. prin exerciţiu. tabele. modificarea problemelor rezolvabile prin adunări. Rezolvarea.predecesor. ordonarea numerelor în baza: scrierii zecimale. Continuarea. operaţii aritmetice. Compunerea numerelor şi descompunerea zecimală a lor. Legătura dintre adunare şi scădere. succesor.5. comentarea etapelor de calcul. fără şi cu treceri peste ordin. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă.

exerciţiu. tematică. formularea. în baza folosirii tablei înmulţirii. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. 2. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. Completarea unor scheme-lanţuri de calcule. Împărţirea unui număr de 2-3 cifre la un număr de o cifră. care solicită aplicarea operaţiilor şi metodelor învăţate. 3.7. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale operaţiilor şi a probelor. a două expresii simple. cu efectuarea succesivă a operaţiilor învăţate.distrubutivitatea înmulţirii în raport cu adunarea (fără utilizarea terminologiei specifice).5. comentarea etapelor de calcul. Calcul oral în lanţ. verificarea prin probe. exerciţiu. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. cu şi fără paranteze.3. 3. 3. 3.împărţirea unei sume la un număr. Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă cu: 10. estimarea ordinului de mărime al cîtului (cu cîte cifre va fi scris cîtul). Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor în scheme. 3. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. identificarea şi formularea regulii de formare. cel mult. care se deosebesc printr-un număr.4. tabele. . trei operaţii. tematică.2. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. Împărţirea orală şi în scris. exerciţii.operaţii aritmetice. asociate după o regulă simplă. Efectuarea împărţirii cu rest cu sprijin obiectual. Înmulţirea orală şi în scris. • Exerciţii cu cel mult trei operaţii. schemă. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. Împărţirea cu rest. prin exerciţiu. • Probleme. fără efectuarea calculelor. Continuarea unor succesiuni de numere. 3. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli indicate sau identificate prin observare.7. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Exerciţii cu 2-3 operaţii învăţate. 3. rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. operaţii aritmetice.8. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian.1. cuvintele-cheie ale unei probleme. fără şi cu paranteze. numere formate din zeci sau sute întregi. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. • Proprietăţi ale operaţiilor aritmetice: . 100. verificarea prin probe. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. 3.6. Efectuarea operaţiilor de înmulţire şi împărţire în concentrul 0-1000. Înmulţirea cu un număr de o cifră. 77 . comentarea etapelor de calcul. fără şi cu treceri peste ordin. Completarea unor tabele sau scheme în care se organizează probleme. 3. cu şi fără paranteze. Estimarea prin comparare. Aplicarea înmulţirii. fără şi cu treceri peste ordin. Metoda reducerii la unitate. Rezolvarea. calcule.

interpretarea datelor. ziua. cuboid). figurilor geometrice. şi unităţi de măsură standard potrivite. masă. măsurători. linie curbă deschisă/închisă. timp în baza operaţiilor aritmetice cuboid. în baza operaţiilor aritmetice învăţate.pentru lungime: cm. anul. dm. • Unităţi de măsură: 4. • Completarea unor succesiuni de numere naturale. la numere formate din zeci sau sute întregi. indicate sau identificate prin observare. pătrat. faţă. Identificarea şi descrierea în segment de dreaptă. la numere formate din zeci sau sute întregi. 100. Elemente noi de limbaj matematic: vîrf. prin integrarea achiziţiilor matematice. dreptunghi. . linie curbă necesitatea unităţilor standard. cub. de probleme. indicate în conţinuturi. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. linie dreaptă. forme geometrice asociate după reguli simple. Investigarea unor contexte problematice reale. luna. măsurări identificarea elementelor formelor geometrice. segment de dreaptă. m). 4. compararea. deceniul. cel mult.pentru timp: minutul. scrierea. schimb de bani. desene. Măsurarea cu instrumente geometrice. • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. senzoriale. cub. şi transformări ale lor. latură. . tabele. secolul.1. Investigarea unor situaţii-problemă . împărţirea exactă la 10. cerc. 78 . săptămîna.pentru capacitate: l. Transformări ale unităţilor de măsură pentru folosind unităţi potrivite de măsură lungime. • Corpuri geometrice: sferă.pentru masă: kg. triunghi. învăţate. formularea. leu. m. linie frîntă deschisă/închisă. deschisă/închisă. Exprimarea. modificarea unor observări şi măsurători: . compararea. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0-1000: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin. din cotidian. triunghi. estimarea compararea rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei dreptunghi. practic.4. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. cerc. ordonarea numerelor naturale 0-1000. linie frîntă Măsurarea cu unităţi nestandard pentru a sesiza limbaj matematic a formelor deschisă/închisă. fără şi cu paranteze. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice • Transformări ale unităţilor de măsură. • Explicarea modului de calcul şi ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. înmulţirea şi împărţirea la un număr de o cifră. muchie. Explorarea unor modalităţi elemenÎnregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători. linie dreaptă. Estimarea şi 4. 100. pătrat.monetare: ban. sferă. citirea. dm. referitoare la mărimi şi măsuri. 3 operaţii. ora. înmulţirea la 10.4.3. Elemente inuitive de geometrie şi Asocierea unor obiecte cu formele geometrice. care presupun Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Evaluările realizate la finele clasei a III-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. rezultatelor unor măsurători. cu caracter 4.2. desenarea • Figuri geometrice: punct. tare de organizare a rezultatelor . Rezolvarea. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării învăţate asupra rezultatelor unor profesionale. utilizînd unităţi de măsură potrivite şi transformări ale lor: pentru lungime (cm.

sute de mii. milion. ora. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. 1. Formularea problemelor. comentînd modul de calcul. operaţii. Citirea şi scrierea numerelor în tabelul de numeraţie.7.2.1 000 000. finalul şi pasul dat. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000. Numerele naturale de la 0 pînă la 1 000 000. identificarea claselor în scrierea unui număr. în ordinea precizată.1 000 000 • Numerele naturale de la 1 000 pînă la 10 000. ordin. Conţinuturi repartizate pe module 1. secolul). Noţiunile de ordin. 100. tabelelor. 1000.5.zeci de mii. luna. 1. Trecerea de la sistemul zecimal la sistemul roman şi invers. Localizarea. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Identificarea regulii de formare şi continuarea unor succesiuni de numere.cifre romane: I. Numerele naturale de la 0 pînă la 100 000. pentru timp (minutul. ziua. monetare (ban. clasă. CLASA a IV-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1.1 000 000. prin organizare şi clasificare a datelor cu ajutorul schemelor. Identificarea poziţiei unei cifre în număr prin determinarea ordinului corespunzător. Elemente noi de limbaj matematic: . clasă. schemă. pentru numere naturale pînă la 30. 1. a reprezentărilor figurative. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. 1. comentînd raţionamentele efectuate. anul.4. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural.• • • • pentru masă (kg). desene. a metodelor de rezolvare învăţate. 100. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale. prin exerciţiu. . Explorarea modalităţilor de compunere şi descompunere a numerelor. leu). înmulţirea şi împărţirea cu 10. V. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0 . 1000. Rezolvarea problemelor cu 1-3 operaţii: cu plan sau justificări. • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. Identificarea. ordonarea numerelor. pornind de la: enunţ incomplet.1. Numerele naturale 0 . 1. Citirea şi scrierea numerelor naturale pînă la 30 cu cifre romane. Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. Contexte problematice legate de numere mai mari decît 1000. exerciţiu. compararea. • Cifre romane (pentru numerele naturale pînă la 30).6. în baza descompunerii zecimale a numerelor. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării 79 . Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Numărarea cu startul. folosind operaţii aritmetice. deceniul. X. tematică. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. tabele. Compunerea şi descompunerea numerelor în termeni zecimali. săptămîna. 1.3. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 . care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice. • Înmulţirea şi împărţirea exactă la 10. pentru capacitate (l).

Alcătuirea şi completarea de tabele rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii.4. trei operaţii.1.3. numere asociate după reguli simple. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. scăderea orală şi în scris. ordinii efectuării operaţiilor în 80 profesionale. exerciţiu. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. Adunarea. tabele. 3 operaţii. trei operaţii. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător.2.1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă a numerelor 000. prin rezolvabile prin 1-3 operaţii. • Exerciţii cu.2. 2. Calcul oral în lanţ. Aplicarea adunării. . • Proprietăţile adunării (fără utilizarea 2. fără şi cu treceri peste ordin. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. 2. operaţii.1.tabele. cu şi fără paranteze. Formularea de probleme pornind de la: un enunţ incomplet. 2. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Rezolvarea problemelor cu 1-3 • Probleme de adunare şi scădere. exerciţii. Explicarea modului de calcul şi a împărţirea la un număr de o cifră. identificarea şi formularea regulii de formare. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.5. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 -1 2. fără efectuarea calculelor: a două sume. Efectuarea operaţiilor de înmulţire 1 000 000 şi împărţire în concentrul 0 . comentarea etapelor de calcul. Estimarea prin comparare. calcul oral în lanţ. Rezolvarea. exerciţiu. Alcătuirea şi completarea unor scheme-lanţuri de calcule. fără şi cu treceri peste ordin. scăderii şi a 000 000 proprietăţilor acestora pentru • Adunarea şi scăderea în concentrul 0 . Completarea unor succesiuni de terminologiei specifice). cel mult. comentarea etapelor de calcul. fără şi cu treceri peste ordin. efectuînd succesiv operaţii învăţate. operaţii: cu plan sau justificări. formularea. Înmulţirea şi împărţirea orală şi în scris. cel mult. cu şi fără paranteze. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii învăţate. cuvintelecheie ale unei probleme.1 aflarea unor numere necunoscute în 000 000. cu şi fără paranteze. Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 03. 2. 2. fără prin observare.1 000 000. Exerciţii cu. 3. ce se termină cu zerouri. indicate sau identificate Legătura dintre adunare şi scădere. desene.7.6. verificarea prin probe. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. şi cu paranteze. 2. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0 . schemă. care se deosebesc printr-un termen. Înmulţirea şi 3. Exerciţii cu 2-4 operaţii învăţate. justificarea modului de calcul. cel mult.

citirea şi scrierea. • Formarea.exerciţii cu şi fără paranteze. fără şi cu paranteze.7. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. cel mult.1. în baza regulilor de aflare a componentei necunoscute a operaţiei şi a probelor. 3. indicate sau identificate prin observare. Perceperea şi utilizarea elementelor • Probleme simple cu fracţii.4. Înmulţirea cu un număr de două cifre. figuri geometrice. Explorarea modalităţilor de a • Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi reprezenta prin desen fracţii cu numitor.8. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.3. formularea. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. • Exerciţii cu. 4. numărător. Identificarea în contexte uzuale. care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice şi a metodelor de rezolvare învăţate. trei operaţii. 3. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. 3.2. reprezentarea citirea şi scrierea fracţiilor. • Probleme rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor. tabele. tematică. fără efectuarea calculelor: a două expresii simple. numitorul pînă la 20. care se deosebesc printr-un număr. 4.3 operaţii: cu plan sau justificări. prin exerciţiu. exerciţiu. completarea unor scheme-lanţuri de calcule cu numerele sau operaţiile aritmetice care lipsesc. . Estimarea prin comparare. . operaţii aritmetice. Rezolvarea problemelor cu 1 . Scrierea şi citirea fracţiilor în diferite moduri. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. identificarea şi formularea regulii de formare. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. inclusiv prin metoda figurativă şi reducere la unitate. treimi.3.fracţie. cu tematică din cotidian.5. Metoda figurativă. Reprezentarea fracţiilor prin decupare/ pliere/ colorare. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. cuvintele-cheie ale unei probleme. Aplicarea înmulţirii.6. • Proprietăţile înmulţirii şi împărţirii (fără utilizarea terminologiei specifice). 3. 4. fracţiilor. care implică aflarea unui fracţii dintr-un număr. schemă. 3. luînd drept întreg obiecte concrete. Folosirea reprezentărilor figurative în rezolvarea de probleme cu fracţii. Metoda reducerii la unitate. Fracţii 4. numitor. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. • Aflarea unei fracţii dintr-un număr natural. Investigarea unor situaţiiproblemă din cotidian. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. de limbaj matematic aferent Elemente noi de limbaj matematic: conceptului de fracţie. sferturi. Rezolvarea. 81 Identificarea fracţiilor în contexte uzuale: jumătăţi. Legături între operaţiile învăţate. linie de fracţie. 3. Exerciţii şi probleme simple. reprezentări figurative.

şi transformări ale lor.pentru capacitate: l. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice tematici uzuale referitoare la mărimi şi măsuri. patrulaterul). Explorarea unor modalităţi elemen.pentru lungime: cm. etapele de rezolvare. timp în baza operaţiilor învăţate. ziua.5. Rezolvarea problemelor simple cu fracţii. Exprimarea. descrierea 5. Identificarea şi descrierea în • Figuri geometrice: cerc. km.monetare: ban. cilindru. dm. modificarea de probleme. propunerea de reguli.pentru masă: kg. • Unităţi de măsură: necesitatea unităţilor standard.2. a elementelor lor. cu învăţate. cuboid.5. ora. 5.1. • Perimetrul poligonului. pătratului. m. mileniul. aflarea laturii unui pătrat cu perimetrul dat. mm. estimarea Măsurarea cu unităţi nestandarde pentru a sesiza rezultatelor unor măsurători. schimb unor observări şi măsurători: de bani. con. 5.4. 82 . Evaluările la finele clasei a IV-a se vor realiza în baza standardelor de competenţă pentru învăţămîntul primar. estimarea . secolul. masă.pentru timp: secunda. care presupun Rezolvarea. cub. leu. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. Aplicarea formulelor pentru dreptunghiului. măsurători. aflarea unei fracţii dintr-un număr dat. în baza operaţiilor aritmetice din cotidian. în cuvinte proprii. luna. t. formularea. săptămîna. măsurarea cu instrumente folosind unităţi potrivite de măsură . Elemente de geometrie şi măsurări formelor geometrice în limbaj matematic. după perimetrul şi o latură dată. lungime. poligon Identificarea regulii de formare şi continuarea unor limbaj matematic a figurilor şi (triunghiul. justificînd. învăţate asupra rezultatelor unor Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. tabele. g.4. şi unităţi de măsură standard potrivite. deceniul. Transformări simple ale unităţilor de măsură pentru tare de organizare a rezultatelor .3. calcularea perimetrelor unor • Corpuri geometrice: sferă. laturi a dreptunghiului. succesiuni de forme geometrice. aflarea unei dreptunghiuri şi pătrate. Investigarea unor situaţii-problemă • Transformări simple ale unităţilor de interpretarea datelor. minutul. desene. Recunoaşterea. măsură. reprezentarea prin desen sau modelare a formelor geometrice. 5. perimetrul Calcularea perimetrelor unor pătrate şi dreptunghiuri cu 5. rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei senzoriale. . 4.4. în baza formulelor corespunzătoare. Efectuarea adunării şi scăderii fracţiilor cu acelaşi numitor. 5.. compararea. corpurilor geometrice. dimensiunile date. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători.

În acest context.  Interes pentru cunoaşterea trecutului şi prezentului localităţii natale. organizarea modulară a conţinuturilor şi corelarea acestora cu subcompetenţele şi activităţile de învăţare. cunoaştere. Sursa de elaborare a experienţei de învăţare o va constitui . Din perspectivă pragmatică. asociată cu modernizarea învăţămîntului din Europa. în viaţa socială. a apărut necesitatea de a fi elucidate mai profund unele aspecte: • concentrarea sistemului de obiective în competenţe funcţionale şi semnificative.pe lîngă structurile de cunoaştere – necesităţile. ale didacticii active. va conta nu doar ce se învaţă. principala provocare a noilor programe pentru disciplina Ştiinţe o reprezintă transpunerea. ameliorarea şi conservarea mediului ambiant.  Curiozitate şi respect pentru diversitatea naturală şi umană.  Iniţiativă şi disponibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor în cotidian. selectarea seturilor de valori şi atitudini.ŞTIINŢE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Trecerea la o educaţie centrată pe elev ce prevede formarea calităţilor de personalitate considerate valori mai importante decît valorile ştiinţifice comunicate este unul dintre obiectivele majore ale noului model de proiectare curriculară centrat pe formarea de competenţe. ci şi de ce se învaţă. Republicii Moldova. La baza elaborării acestei variante de curriculum stă idealul educaţional al modernităţii. prin realizarea unor parcursuri şcolare în mod individualizat. curriculumul şcolar a suportat modificări şi la nivelul studierii ştiinţelor în treapta primară. • selectarea riguroasă a competenţelor şi conţinuturilor curriculare după criterii de calitate. este întemeiat pe principiile psihodidacticii învăţămîntului postmodern. lumii contemporane în general. punerea în relaţie a disciplinelor şcolare cu scopul de a evita . în general. Prin urmare. Din punct de vedere curricular. • flexibilitatea ofertei de învăţare. aspiraţiile elevilor.  Motivaţie pentru informare şi documentare ştiinţifică.  Toleranţă faţă de opiniile altor persoane. Astfel. Una dintre tendinţele majore constă în dezvoltarea unor atitudini şi valori dezirabile:  Pozitivism faţă de educaţie. cultură. precum şi la exigenţele vieţii sociale. societate. Invocarea experienţei de învăţare în baza competenţelor marchează o nouă evoluţie în procesul de studiere a acestei discipline.  Atitudine constructivă şi comportament favorabil faţă de protecţia. activ şi responsabil. integrarea înseamnă organizarea. Paradigma disciplinei Ştiinţe are la bază viziunea de integrare. interesele. “traducerea” conţinuturilor în experienţe de învăţare. prin demersul de modernizare a curriculumului pentru disciplina Ştiinţe se urmăreşte valorizarea cadrului european al celor opt competenţe-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor specifice. elaborarea sugestiilor metodologice şi de evaluare. • adaptarea de facto a conţinuturilor predării-învăţări-evaluării la nevoile şi interesele elevului. civilizaţie. Utilizarea competenţei drept element central al unui curriculum modern este. • promovarea educării şi a participării tuturor copiilor la învăţămîntul de masă (susţinerea dezvoltării incluzive în şcoală). În această ordine de idei. • orientarea învăţării spre formarea de competenţe. Acesta presupune un demers de predare-învăţare-evaluare al ştiinţelor din perspectiva formării şi dezvoltării unui sistem de competenţe care să asigure dezvoltarea personalităţii umane care să se implice.

care pune într-o coerenţă logică un ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice. Selectarea conţinuturilor ştiinţifice şi organizarea lor pe module este raportată la nivelul de dezvoltare intelectuală a copiilor de această vîrstă şcolară. formarea conceptelor ştiinţifice fundamentale au fost considerate legităţile naturii:  poziţia şi mişcarea Terrei (de revoluţie şi de rotaţie) ca corp ceresc în Sistemul Solar. realizînd sarcini care cer competenţe achiziţionate la mai multe discipline şcolare. deprinderile. 16]. stelele. fenomenelor din lumea vie şi nevie. elaborate de către oamenii de ştiinţă [2.  importanţa Soarelui pentru viaţa de pe Terra ca sursă energetică naturală. fizică. ca desfăşurare a proceselor. Luna. a evenimentelor din societate. Integrare mai înseamnă şi stabilirea clară a unor relaţii convergente între cunoştinţele ştiinţifice. • mişcare – ca schimbare a locurilor ocupate de corpuri. Ca idee ştiinţifică ce asigură integrarea. fenomenelor din natură. om – societate – om. • viaţă – ca relaţionare dintre lumea vie. curriculumul şcolar la Ştiinţe prevede o continuitate prin dezvoltarea competenţelor educaţionale în curricula şcolară . care ne demonstrează prioritatea însuşirii informaţiilor ştiinţifice cu caracter integrat şi coerent relaţionate în contextul unei idei ştiinţifice.gimnaziu şi liceu . Acestea contribuie la formarea imaginaţiei şi reprezentărilor ştiinţifice despre lumea în care trăim.la disciplinele geografie. şi chimie. Astfel. naturale şi artificiale şi a celor cereşti: Soarele. sociologie etc. biologie. proceselor. dispune de rezerve mari ale 84 . a evenimentelor din societate şi din viaţa cotidiană a omului. În favoarea disciplinelor integrate ne vin şi teoriile actuale de instruire şcolară. planetele. precum şi pentru cele din sfera umanului: geografie. Pentru aceasta se apelează la „conexiunile interdisciplinare sistematice” prin organizarea unui demers educaţional în care elevul să fie implicat în situaţii concrete şi semnificative. Corelaţiile interdisciplinare reprezintă una dintre perspectivele cele mai adecvate în abordarea fenomenelor şi proceselor complexe. Specific pentru disciplina şcolară „Ştiinţe” devine faptul că conţinutul integrat situează procesul educaţional într-o viziune globală a cunoaşterii ştiinţifice. astronomie. corelate cu teme specifice ale acestor discipline. Totodată. Conceptul fundamental în elaborarea disciplinei integrate Ştiinţe este cel de „cunoaştere ştiinţifică”. • protecţia mediului ambiant – ca activităţi de protejare a mediului natural şi social din localitatea sa de influenţa negativă a civilizaţiei moderne. a desfăşurării proceselor. de dezvoltare a unui ansamblu de capacităţi intelectuale şi a unui raţionament individual şi independent. nevie şi societate: natură – om – natură. om – om. biologie. • spaţiu – ca locul ocupat de fiecare corp şi de totalitatea corpurilor de pe Terra şi în Univers. Subcompetenţelor li se asociază conţinuturi structurate modular care sînt abordate în unităţi de învăţare. fenomenelor din natură şi societate. fizică. se ajunge la o abordare integrată. contribuind astfel la „formarea unei imagini unitare a realităţii”. unitatea dintre material şi spiritual în dezvoltarea continuă a civilizaţiei de pe Terra. Procesul de cunoaştere ştiinţifică este un proces de formare a cunoştinţelor fundamentale. Cunoaşterea ştiinţifică la această vîrstă şcolară se întemeiază pe recepţionarea directă (senzorială) a însuşirilor şi caracteristicilor generale ale obiectelor. Pornind de la competenţe comune domeniilor studiate. care este comun pentru ştiinţele din sfera naturii.izolarea lor tradiţională [16]. 4. Principalele reprezentări despre lumea care-l înconjoară pe elevul de vîrsta şcolară mică care trebuie formate la nivel elementar sînt conceptele ştiinţifice despre: • natură – ca diversitate a corpurilor terestre: vii şi nevii. psihologie. 3. Cercetările psihopedagogice realizate demonstrează că la vîrsta şcolară mică (7 – 11 ani) copilul posedă particularităţi cognitive deosebite: el dă dovadă de multă plasticitate şi receptivitate. predarea într-o manieră integrată permite o tratare orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare mai aproape de înţelegere la vîrsta respectivă. chimie. atitudinile. • timp – ca durată a mişcării corpurilor terestre şi cereşti. comportamentele elevului şi experienţa sa de viaţă.

memoriei datorită stocului redus de informaţii ştiinţifice, de o pondere mare a gîndirii concrete, manifestă o imaginaţie vie şi disponibilitate în activităţile de învăţare [2; 3; 4; 13; 14]. Subiectele textelor ştiinţifice întrunesc criteriile generale de selectare adecvată pentru vîrsta respectivă: valoare, accesibilitate, varietate, atractivitate, volum. Unităţile de conţinut nu vor constitui obiectul unor lecţii teoretice. Este important ca elevii să achiziţioneze competenţe necesare în cotidian. Curriculumul şcolar pentru disciplina Ştiinţe promovează, aşadar, ideea de realizare a actului educaţional de predare-învăţare-evaluare în cheia centrării pe elev. Demersurile metodologice concretizate în curriculum impun acţiuni de stabilire a stilului de învăţare al elevului, a particularităţilor intelectuale, a nevoilor individuale etc. în scopul realizării unei învăţări de calitate. Pentru a obţine un final educaţional comprehensiv, prin curriculumul şcolar de Ştiinţe s-a propus o prezentare raţională a unor concepte-cheie din ştiinţele fundamentale. Acestea şi-au găsit reflecţia în conţinuturile acestei discipline, realizată atît prin sistemul de competenţe educaţionale, cît şi prin informaţii ştiinţifice relevante. Pentru a răspunde cerinţelor actuale, disciplina Ştiinţe oferă un cadru interactiv de predareînvăţare-evaluare pentru susţinerea dezvoltării incluzive în şcoli. Aceasta nu se referă doar la copiii cu dizabilităţi, ci promovează educaţia şcolară a tuturor copiilor conform conceptului şcolii pentru toţi. Finalităţile disciplinei sînt reflectate în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în programă. Curriculumul de Ştiinţe îşi propune a fi un demers comprehensiv, relevant, care să promoveze ceea ce este oportun şi, de facto, realizabil. Lucrarea se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, studenţilor şi elevilor, părinţilor. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI ŞTIINŢE 1. 2. 3. 4. Receptarea informaţiilor ştiinţifice Explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare Comunicarea orală şi scrisă utilizând stilul ştiinţific Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul mediului natural şi al celui social Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Clasa Numărul unităţilor de conţinut pe clase 16 18 21 Numărul de ore pe an 33 33 33

Matematică Ştiinţe

şi

a II-a a III-a a IV-a

85

REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI MODULE
Clasa II Conţinuturi Modulul I. Natura – lumea din jurul tău Modulul II. Lumea vie Modulul III. Corpurile cereşti Modulul IV. Mişcarea şi timpul N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii; 1 oră – la discreţie. III Modulul I. Planeta Pămînt Modulul II. Învelişurile Pămîntului Modulul III. Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova Modulul IV. Protecţia mediului înconjurător N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii. Modulul I. Omul pe Pămînt Modulul II. Omul - fiinţă biologică Modulul III. Omul – fiinţă raţională şi socială Modulul IV. Eu şi lumea N.B. 4 ore – evaluări; 1 oră – excursie. Numărul de ore 3 9 5 9 Total: 33 de Ore 5 11 8 3 Total: 33 de ore 3 8 11 6 Total: 33 de ore

IV

SUBCOMPETENŢE, CONŢINUTURI, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)

86

1.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilorcheie: natură, mediu înconjurător, corp, natural/ artificial, ocrotire. 1.2. Descrierea unor caracteristici observabile ale diferitor corpuri din natură. 1.3. Compararea corpurilor din natură pe baza unor observaţii proprii. 1.4. Ordonarea obiectelor pe baza unor criterii date. 1.5. Identificarea unor efecte pozitive / negative ale activităţii omului asupra mediului înconjurător.

Modulul I Natura – lumea din jurul tău  Natura – mediul înconjurător  Corpuri din natură (terestre cereşti)  Corpurile terestre (vii - nevii, naturale - artificiale)

 Excursii pentru cunoaşterea naturii localităţii natale, ţării;  observări ghidate asupra mediului înconjurător;  discuţii despre varietatea şi frumuseţea plaiului natal;  descrierea verbală, în scris, prin desene, modele, aplicaţii a corpurilor din mediul apropiat (forma, culoarea, dimensiunea, materialul din care este compus, utilitatea ş.a.);  exerciţii de identificare a corpurilor vii şi nevii, pe baza însuşirilor acestora (hrănirea, înmulţirea, mişcarea);  exerciţii de comparare şi clasificare a corpurilor conform grupului de echivalenţă (vii/nevii, naturale/artificiale) prin alcătuirea de tabele;  evaluare - descrierea unui corp pe baza unui algoritm dat;  interpretări ale unor acţiuni, atitudini ale omului faţă de mediul înconjurător prin discuţii, jocuri de rol, dramatizări etc.  alcătuirea enunţurilor cu termenii: natură, om de ştiinţă, corp, corp natural, corp artificial, ocrotire;  evaluare - expoziţie de desene cu tematică despre natură.

Modulul II Lumea vie 2.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: localitate, mediu familial, mediu şcolar, convieţuire, mediu de viaţă.; 2.2. Comunicarea, sub diverse forme ale observaţiilor efectuate asupra mediilor de viaţă ale lumii vii. 2.3. Identificarea  Mediile de viaţă ale omului (rurale, urbane; familial, şcolar şi social)  Mediile de viaţă ale animalelor (terestru, subteran, acvatic, aerian)  Mediile de viaţă ale plantelor (terestru, acvatic)  Părţile unei plante (rădăcina, tulpina, frunzele, floarea, fructul cu seminţe) 87

 Observări dirijate asupra vieţuitoarelor şi mediilor de viaţă ale acestora;  joc didactic „Turul oraşului/satului”;  joc didactic „Cutia cu idei” (generarea de idei pentru a face curtea, cartierul, satul, oraşul mai îngrijite, mai curate);  exersări ale unei ţinute corecte în bancă;  joc didactic "Familia mea";  exerciţii şi activităţi de autocunoaştere;

localitate. auz.8.de reproducere) între sistemele mediului înconjurător.  exerciţii de recunoaştere şi de comparare a mediilor de viaţă ale diferitor corpuri vii. Descrierea părţilor componente ale unei plante.4. pipăit).  redactarea regulilor de igienă ce trebuie respectate pentru sănătatea simţurilor. animale.  activităţi de identificare a caracteristicilor comune animalelor care trăiesc într-un anumit mediu de viaţă (mamifere.5.  observări directe asupra plantelor din curtea casei. 2. grup şcolar. 2.  realizarea unui jurnal de observare (plante.  ordonarea în succesiune logică de enunţuri sau imagini care prezintă anumite etape din viaţa organismelor vii. în comunitate. Demonstrarea importanţei simţurilor în cunoaşterea lumii înconjurătoare.  elaborarea unor proiecte tematice (adaptări ale vieţuitoarelor la . Interpretarea schimbărilor care se produc în lumea vie.7. exerciţii de stabilire a corespondenţelor dintre organismele vii şi mediile lor de viaţă. Aplicarea regulilor pentru menţinerea sănătăţii acasă.  excursii în natură.apartenenţei la familie. 2. ilustrarea prin desen a unor plante.  atelier de discuţie în baza experimentelor simple care să vizeze dezvoltarea unei plante. animale cu precizarea părţilor corpului.  evaluare – completarea unei fişe de observaţii / a unei grile / a unui tabel la subiect. la şcoală. păsări).  Schimbările produse în lumea vie  Perceperea lumii înconjurătoare Modulul III 88  evaluare – autoevaluarea propriului comportament în mediul familial. animale şi mediile lor de viaţă). a animalelor din colţul viu al clasei. Descrierea relaţiilor (de hrănire. ale corpului unui animal. ale corpului uman. 2. a părţilor componente ale acestora).6.  evaluare – producerea unui text ştiinţific de mic volum despre o vieţuitoare folosind cele cinci simţuri (văz.  dispuneri în tabel (clasificarea plantelor/animalelor după mediul lor de viaţă). miros. restabilirea imaginilor cu plante. peşti. gust.  joc didactic "Puzzle". social şi cel natural.  stabilirea regulilor pentru îngrijirea corectă a plantelor. 2. şcolii.

Pămînt. 4. 3.3. Ordonarea unor fenomene.1.  exerciţii de exemplificare a tipurilor de mişcare: pe linie dreaptă şi în jurul axei de rotaţie. orientarea în timp – calendarul. utilizînd relaţiile spaţiale: mai jos. calendar.  reprezentarea tabelară a locului corpurilor în spaţiul casei. Lună. clasă. oraş. şcoală. planetă. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: soare. planificare a timpului. Luna)  Spaţiul. 3. în jurul axei – fără utilizarea terminologiei)  Anotimpurile (primăvara.  descrierea modelului Pămîntului (a globului pămîntesc). Amplasarea corpurilor în spaţiile: casă. Înregistrarea grafică (tabel. anotimp. planşe despre corpurile cereşti. timp. evenimente pe baza unor criterii date.4.  joc didactic „Oraşul Soarelui”. de filme. redarea prin desen a Sistemului solar. Documentarea din diverse surse de informare cu referire la corpurile din Sistemul Solar.  exerciţii de comparare a schimbării vremii în diferite anotimpuri . toamna.  evaluare – realizarea unui proiect de grup „ Familia Soarelui”. Soarelui.  Sistemul Solar (Soarele. mai sus. Tipuri de mişcare (rectilinie.. satului. Modulul IV Mişcarea şi timpul 4. oraşului etc. rolul simţurilor în cunoaşterea lumii etc. terestru şi cosmic mediul înconjurător.).  discuţii despre zborul omului în cosmos. la dreapta. ceas. Lunii. Stabilirea locului unui corp în spaţiu după anumite puncte de referinţă.  prezentări Power Point. stea.  observări asupra Lunii. în interior. 4.  evaluare – demonstrarea înţelegerii textului din manual prin interogare reciprocă.  activităţi de observare directă a schimbărilor sezoniere. clasei. glob pămîntesc. planetele. Pămîntul. circulară.4.  descrierea orală a corpurilor cereşti.  experimente simple pentru evidenţierea schimbărilor în natură în diverse anotimpuri. iarna)  Timpul (măsurarea timpului. fişă de observare) a observaţiilor efectuate asupra unor fenomene naturale. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: mişcare.2.1. redarea grafică a fazelor lunii. vara. schemă.  Observări directe asupra mişcării corpurilor din natură. la stînga. ceasornicul)  Planificarea timpului  Un mediu sănătos 89  Observări directe asupra cerului înstelat. în afară etc. Argumentarea importanţei mişcării pentru vieţuitoare. şcolii. pe Lună. trecut-prezentviitor. Realizarea unor experimente simple în baza unui algoritm dat.5. în exterior.3. Utilizarea instrumentelor de  Mişcarea. sat. 3.  realizarea unui calendar al naturii. 4.2. 3.Corpurile cereşti 3.

Aprecierea importanţei protejării mediului înconjurător.  selectarea unor experienţe din activitatea zilnică pentru organizarea programului de lucru al elevului.). Într-un vas transparent se pun boabe de grîu. ziua.5. ar fi întotdeauna noapte etc. 4. spoturi publicitare privind necesitatea unui mediu sănătos.  evaluare – concursuri de afişe. anotimpurile nu s-ar succede. a ceasului). 3.)  dezbateri privind efectele intervenţiei omului în natură (avantajele şi dezavantajele intervenţiei sale). Importanţa apei în procesul de dezvoltare a plantei. de fasole pe vată/ hîrtie de ziar umezite pe o porţiune. Se măsoară. Absorbţia prin tulpină.măsurare (citirea unui termometru. durata zilei şi a nopţii etc. Experimente (recomandate) 1. luna. Se foloseşte o andrea înfiptă într-un măr. completarea unor scheme. (temperatura medie. Comunicarea sub diferite aspecte a observaţiilor efectuate. la anumite intervale de timp. nivelul apei dintr-un vas.  evaluare – elaborarea unui program de activităţi pentru o zi. enunţuri care exprimă diverse relaţii între fenomene (anotimp şi activitatea omului). Rădăcinile care cresc se orientează către porţiunea umezită.  exerciţii de planificare corectă a timpului (regimul zilei). precipitaţii. minutul etc..  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţii de problemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar opri timpul. 2.  evaluare – clasarea informaţiei într-un tabel cronologic. 90 . introduse în apă colorată.  excursii sezoniere în mijlocul naturii.6. ora. Se folosesc flori albe cu tulpină.  măsurarea diverselor intervale de timp: anul. în care a fost introdusă rădăcina unei plante (se pune în discuţie şi evaporarea apei). 4. De cîtă apă are nevoie planta pentru a trăi. folosirea unui calendar. 4. Mişcarea de rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale.

a 1.  identificarea unor acţiuni pozitive/ 1.  evaluare – panou „Terra . curgătorstătător. a ţărilor vecine etc. Achiziţionarea şi Planeta Pămînt  Prezentarea unor imagini care utilizarea în ilustrează planeta Pămînt. Reproducerea  Globul pămîntesc. ştiinţifice din surse  evaluare – concurs de afişe. glob. 1. algoritm propus. circuit. acţiuni de ocrotire a mediului redactarea unor texte înconjurător. Capitala Republicii  proiect tematic „Republica 1.  Republica Moldova. uscat.  reprezentarea grafică a învelişurilor pămîntului.casa noastră comună!”. Descrierea unor Moldova Moldova”. sol. aer.).1. desenelor.4.5.  Uscatul şi apele pămîntesc şi pe o hartă. Pămînt.  Învelişurile interne şi externe ale pămîntului  Stările de agregare: solidă. .CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Modulul I 1.cheie: Pămîntului călătorii întreprinse în jurul lumii.1. Proiectarea unor asupra mediului ambiant. utilizînd globul  acţiuni de colectare a informaţiilor pămîntesc. înveliş. imaginilor cu referire la înfăţişarea planetei Pămînt.  experimente simple de observare a însuşirilor corpurilor. locuri după un plan  activităţi de documentare despre propus. gazoase.2. lichide. comunicarea  Viziuni (ştiinţifică şi  discuţii privind cele două viziuni ştiinţifică a religioasă) despre apariţia despre apariţia Pămîntului. Relieful Republicii 91  Colectarea informaţiilor.  identificarea Republicii Moldova.6. despre termenilor . Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . informaţii înconjurător local. lichidă şi gazoasă  Învelişul solid al Pămîntului: Formele de relief. starea apei. viziunilor despre  descrierea plaiului natal după un apariţia Pămîntului. harta. ştiinţifice avînd ca reper termenii: Pămînt.  clasificarea corpurilor în dependenţă de starea lor de agregare: solide. materiale de sesizare a populaţiei privind impactul negativ a unor acţiuni ale omului 1. unor localităţi pe hartă cu indicarea prin enunţuri simple a Harta continentului.3. Modulul II Învelişurile Pămîntului 2. cu privire la starea ecologică globală. hartă. ape.cheie: solid-lichid-gazos. Identificarea elaborarea unui poster cu diiverse diverselor locuri aspecte ale naturii Republicii Moldova. oraşul Chişinău prin intermediul Internetului. relief. Republica Moldova.  jocuri de orientare pe globul ţară. alte diferite. apă. capitală. Colectarea unor negative ale omului asupra mediului date.

. Moldova  Solul (proprietăţile solului. transparenţă. întrebărilor. plante. apei. Compararea  Învelişul lichid al corpurilor pe baza Pămîntului: Apa unor criterii date. tabele. Starea vremii pe baza unei fişe de  Apele curgătoare instrucţiuni date. cu desene animate despre animale.  înregistrarea datelor obţinute în urma observaţiilor şi ale măsurărilor în fişa de observaţii. Formularea Pămîntului: Plantele.). mărime.5. duritate. animalele şi oamenii răspunsurilor (grupuri de animale. formele apei în natură) 2.7.  exerciţii de identificare pe planşe a .1. aerului. 3. Modulul III Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova  Flora spontană: plante de cîmpie. vreme. Distingerea bogăţiile subsolului. 2. şi cele stătătoare  Învelişul viu al 2. ale unor plante. plante acvatice. mărilor.  efectuarea măsurărilor temperaturii aerului. Efectuarea  Circuitul apei în experienţelor simple.  evaluare – descrierea unui corp după un anumit algoritm (formă. în viaţa unui animal sau a unei plante etc.fenomene naturale. caracteristicilor materiale prelucrate) principale ale  Învelişul gazos al învelişurilor interne şi Pămîntului: externe ale Aerul (proprietăţile Pămîntului. Descrierea unor stări.)  experienţe pentru evidenţierea caracteristicilor solului. comparînd rezultatele cu propriile estimări. aerului.  lectura unui desen. stare de agregare. folosind terminologia specifică. Măsurarea cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale. rîurilor. 2. a unui tabel sau a unei scheme ce reprezintă proprietăţi ale corpurilor.3. plante de 92  exerciţii de comparare a unor corpuri de acelaşi tip. plante decorative.6. Înregistrarea datelor. materialul din care este confecţionat. informaţiilor în fişe de observaţii. scheme. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a  Discuţii după vizionarea unor filme documentare. 2. plante de pădure. (proprietăţile apei.  exerciţii de recunoaştere pe hartă a oceanelor. întrebuinţări etc. temperatura aerului) 2. culoare. procese. artistice. tabele.8.2.  activităţi de observare a transformărilor suferite de unele corpuri pe parcursul celor patru anotimpuri (transformări ale apei. animale etc. fenomene.  evaluare – interpretarea unei fişe de observaţii despre starea vremii / despre schimbările care se produc în natură. referitoare la legături de hrănire între fenomenele din vieţuitoare) natură observate. lacurilor.4.  exerciţii de completare de scheme. 2. natură.

cultură – livada.  colectarea de informaţii în urma unei excursii. 3. zonă naturală. via.2.  excursii tematice.  activităţi în grup în scopul colectării plantelor pentru ierbare (Atenţie la plantele rare!). 4. Cartea Roşie.  recunoaşterea după imagini a ocupaţiilor oamenilor în localităţile rurale şi urbane. grădina zoologică.  întocmirea unei liste cu măsuri ce pot fi întreprinse în scopul protecţiei mediului din localitatea natală.organizarea de expoziţii cu obiecte colectate în urma excursiilor. animale sălbatice.  exerciţii de identificare a plantelor şi animalelor conform descrierilor propuse. informaţii  Descrierea plantelor şi animalelor exotice după un algoritm dat. drumeţii.  studii de caz.1.2.  exerciţii de diferenţiere a condiţiilor favorabile şi nefavorabile pentru organismele vii. schimbarea culorii.  evaluare . Stabilirea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat (plante spontane şi cultivate. ierburi-arbuştiarbori.  colectarea de informaţii cu referire la caracteristici şi comportamente ale plantelor şi animalelor în vederea adaptării la diferite medii (camuflajul.  identificarea legăturilor care se stabilesc între lumea vie şi mediul de viaţă. 3. medicinale.termenilor-cheie: plante sălbatice.rezolvarea unei situaţiiproblemă. Argumentarea importanţei protejării mediului înconjurător. Descrierea relaţiilor între sistemele mediului înconjurător. protecţie. cultivate. expediţii.  evaluare . jurnale. elaborarea de referate. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor .  Grădina zoologică Grădina botanică Cartea Roşie a Moldovei  Protecţia mediului în care trăiesc diverselor plante şi animale din Republica Moldova.).4. animale sălbatice şi domestice. proiecte referitoare la lumea vegetală şi 93 . Înregistrarea unor date. grosimea blănii etc. domestice. 3.  redactarea unor reguli de comportare în mediul înconjurător. dramatizări.  organizarea datelor în tabele şi realizarea unor grafice referitoare la informaţiile achiziţionate. 4. legături de hrănire.cheie: plante-animale exotice.3. grădina de legume. 4.  dezbateri pe tema surselor de poluare a mediului înconjurător.3.). cerealele)  Lumea animală din Republica Moldova (animale sălbatice şi domestice)  Oamenii. lanţuri trofice etc. Explorarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor.  jocuri de rol.  Zonele naturale.  observarea şi descrierea verbală a unor plante din mediul apropiat. Ocupaţiile oamenilor din ţara noastră Modulul IV Protecţia mediului înconjurător  Plante şi animale exotice.

a apei în sol 2. Formularea de probleme pe baza acţiunilor omului (stabilizatoare. Experimente care să pună în evidenţă lipsa formei şi volumului propriu. 4. prin desene.6. 3. colaje a importanţei plantelor şi animalelor pentru viaţa oamenilor. 4. prezenţa aerului. atlase. Starea gazoasă. Analiza consecinţelor activităţii omului asupra mediului ambiant cu elucidarea măsurilor de remediere. 6. planşe. Transpiraţia plantelor.7. animalele protejate de lege şi despre măsurile de prevenire a dispariţiei unor specii.realizarea unor cărţulii tematice despre plantele.  evaluare . perturbatoare) asupra mediului înconjurător.  vizionarea de emisiuni. Temperatura mediului influenţează creşterea plantelor. Experimente (recomandate) animală din diverse zone ale Pămîntului. documentarea unor surse ştiinţifice: enciclopedii.despre plante şi animale în fişe de observaţii. Starea lichidă.4. 4. Determinarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor. Experimente care să pună în evidenţă forme şi volume proprii. animale. Boabe de fasole puse în vase cu vată umedă. 5. menţinute la temperaturi diferite.5. Experimente care să pună în evidenţă forme diverse şi volume proprii. Culoarea. Comunicarea rezultatelor în urma observaţiilor asupra relaţiilor unui sistem. 4. joc didactic „Grădina Zoologică”. 94 . Starea solidă. permeabilitatea. una dintre frunze fiind unsă cu vaselină.  comunicarea verbală. 4.  crearea de jocuri didactice „Puzzle” în baza unor imagini ce reprezintă plante. Se compară cantitatea de apă produsă prin transpiraţie în cazul unor frunze introduse în pungi mici de plastic. Eliminarea apei prin transpiraţie este vizibilă într-o zi caldă. Însuşirile solului. 1. dialoguri improvizate cu animale de la Grădina Zoologică.

 evaluare . Descrierea prin enunţuri simple a viziunilor despre apariţia omului pe Pămînt. ocupaţiile oamenilor de la sate/oraşe etc. igienă. naţionalitate. vîrstă.  exerciţii de identificare a caracteristicilor comune fiinţelor umane. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor .realizarea unui colaj „Banda timpului”.ochii. Modulul II Omul . Documentarea din diverse surse informaţionale (reviste.  dialoguri în baza unor situaţii reale sau imaginare la subiect. naţiune.1. populaţie. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: evoluţie. imaginilor despre viaţa oamenilor în trecutul îndepărtat. organe de simţ. 1. 1. ocupaţii).  colectarea informaţiilor. limba. 1. toţi oamenii ar fi identici etc.). port. obiceiuri. organe interne.  activităţi de comparare a oamenilor după anumite repere (înfăţişare. urechile.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţiiproblemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar întoarce timpul înapoi.CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi Modulul I Omul pe Pămînt  Viziuni (ştiinţifică şi religioasă) despre originea omului  Populaţia Pămîntului (rasele umane)  Populaţia Republicii Moldova Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)  Discuţii despre cele două concepţii ale apariţiei şi evoluţiei omului pe Pămînt.1.  descrierea verbală a organismului uman. pielea  Scheletul şi muşchii 95  Activităţi de observare directă asupra corpului uman.  activităţi de observare dirijată a unor distincţii ale corpurilor vii. enciclopedii. emisiuni TV) cu referire la populaţia globului şi a Republicii Moldova.3.5. limbă.  discuţii cu referire la drepturile şi responsabilităţile copiilor. Organele de simţ . credinţă.4.  Corpul uman  Creierul.2. Evidenţierea trăsăturilor distinctive ale corpurilor vii.  jocuri didactice pentru . Comunicarea diverselor observaţii asupra locuitorilor ţării noastre.  jocul „ Contraziceri” (confirmarea sau contrazicerea unei afirmaţii la temă). nasul. 1.fiinţă biologică 2. 1. rasă.cheie: organ.  evaluare – elaborarea unui proiect de grup (obiceiurile poporului nostru.

de imagini.  exerciţii de completare a tabelelor. somnului. 2. etape de viaţă.). 2. Procesele de 96 conştientizarea importanţei simţurilor pentru om.  stabilirea unor reguli pentru respectarea poziţiei corecte în timpul cititului.  activităţi de prezentare a unor reţete culinare sănătoase.  jocuri didactice de punere în valoare a regulilor de igienă personală.. 2. interne) pentru om. schemelor în urma observărilor.nutriţie. Analiza legăturii dintre principalele organe ale corpului uman şi funcţiile acestuia. Valorificarea factorilor de mediu favorabili menţinerii stării de sănătate. pe mulaje a organelor interne ale omului.  activităţi de rezolvare a unor situaţii de problemă.  exerciţii de stabilire a corespondenţelor între organele de simţ şi funcţiile acestora. 2. folosind cele cinci simţuri.6.3.7.  exerciţii de formulare a întrebărilor la tema propusă.  stabilirea unor lanţuri asociative pentru diferite cuvinte (ochi. urechi. 2. de mulaje a componentelor organismului uman.fiinţă raţională şi socială  Atenţia. mersului etc. nas.     Ţinuta corectă Organele interne (inima.). Explorarea pe bază de planşe. gîndirii. scrierii. activităţilor efectuate.  activităţi de identificare pe planşe.  iniţierea discuţiilor despre oamenii cu probleme senzoriale (surzi.  evaluare .5. stomacul) Dinţii şi igiena dentară Nutriţia organismului uman Etapele de viaţă ale omului 3.1.2. piele etc. 2.  formularea de reguli cu referire la igiena alimentaţiei şi respectarea acestora. Formularea unor concluzii în urma observaţiilor efectuate.4. plămînii. Relevarea importanţei vitale a organelor (de simţ.  efectuarea diverselor aplicaţii pentru înţelegerea funcţiilor organelor interne ale omului.  exerciţii de descriere a diferitelor corpuri.  stabilirea corespondenţei dintre organele omului şi funcţiile acestora. nevăzători etc. imaginaţiei . Adoptarea de reguli şi respectarea acestora pentru menţinerea şi dezvoltarea unui corp armonios.elaborarea unui proiect de grup „Sănătatea corpului meu”.  Exerciţii de aplicare a memoriei. Achiziţionarea şi utilizarea în Modulul III Omul .

colegiale. adulţii.  evaluare . pictura. comunicare. memorie. 3. de colaborare) Personalitatea. stimei reciproce. prieten.6.  discuţii despre importanţa proceselor de cunoaştere pentru viaţa omului. teatrul.  susţinerea dialogurilor despre regulile de comportare în public. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . 3.  reprezentarea prin cercuri concentrice a apartenenţei omului la familie. personalitate. familie. gîndirea. de prietenie.analiza şi identificarea căilor de soluţionare a unei situaţii-problemă cu referire la relaţiile interpersonale.1. coleg.  exerciţii de dezvoltare a diverselor procese de cunoaştere.3. imaginaţia Relaţiile interpersonale (de rudenie. schimbări din viaţa omului.ciorchinele cuvîntului „lume”. fiinţă superioară. Analiza diverselor modele de comportament în diverse relaţii: cu colegii. gîndire. armonie. Emiterea viziunilor proprii în legătură cu diverse situaţii din viaţa cotidiană cu referire la relaţiile dintre oameni. arhitectura.  activităţi de stabilire a drepturilor şi îndatoririlor unui elev. informaţii pe baza unor scheme.  activităţi de rezolvare a situaţiilor de problemă. meşteşugăritul).2. 4.comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: atenţie. imaginaţie. ţară. localitatea natală. Modulul IV Eu şi lumea  Lumea – mediul în care trăiesc (localitatea natală)  Lumea vie (plantele. gîndirea.5. 3. sentimentele Hrana spirituală (literatura.  activităţi de identificare a unor evenimente.  jocuri de rol.  evaluare . Terra. dramatizări. tabele. Univers.  activităţi în grup în scopul dezvoltării cooperării. învăţătorii. 3. animalele şi omul)  Lumea – planeta Pămînt  Lumea – Universul 97  Discuţii despre locul fiinţei umane în lume.4. părinţii. studii de caz. 4. Meserii în procesul de cunoaştere. curajului de a interveni în timpul discuţiilor.2. Realizarea de conexiuni între conceptele lanţului     cunoaştere: memoria. . hrană spirituală.  activităţi de observare a diverselor comportamente ale oamenilor. emoţie. Realizarea de conexiuni între calităţile personale şi faptele personale.  exerciţii de autoobservare. Stabilirea de legături între procesele de cunoaştere (memoria. Însuşirile personalităţii Emoţiile. Culegerea unor date despre personalităţile de cultură din Republica Moldova. 3. sentiment.cheie: mediu ambiant.  interpretarea unor date. imaginaţia).

 activităţi de generalizare a cunoştinţelor obţinute în cadrul orelor de Ştiinţe (victorine. planetă. Un elev legat la ochi şi nasul acoperit nu deosebeşte după gust mărul de pară. 4. Reflexul pupilei: Se acoperă un ochi şi se priveşte cu celălalt o sursă de lumină puternică. Investigarea diferitor cauze şi consecinţe ale impactului ecologic. lumea vie. discuţii.5.  evaluare . 4. Identificarea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat. familie. dramatizări) unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător. Dacă totuşi elevul detectează diferenţa. Cît de precisă este detectarea direcţiei sunetelor? Cum depinde precizia de distanţele dintre sursă şi receptor? Dar dacă se acoperă o ureche? 98 . 2.  vizionarea unui film despre Univers. Mirosul se dovedeşte important în a ajuta gustul la identificarea alimentelor. 3.realizarea unui afiş : „Eu şi Lumea”. Efectuarea unor generalizări în baza cunoştinţelor obţinute. Descrierea progresului tehnicoştiinţific în baza informaţiilor selectate. Univers.  jocul „Inventatorul”.  organizarea excursiilor în scopul identificării surselor de poluare.   Lumea ştiinţei şi tehnicii Trăim aceeaşi viaţă cu natura  activităţi de selectare a informaţiilor despre progresul tehnico-ştiinţific.  definirea noţiunilor: mediu. 4. dezbateri.  elaborarea unor proiecte. umflînd un balon. se descoperă primul ochi şi se compară dimensiunile pupilelor. 4. daţi-i să miroasă pară în timp ce mănîncă măr.7.  completarea unor enunţuri eliptice. Alimente fără gust: Bucăţele de pară şi de măr. Interpretarea unor informaţii. referate vizînd sursele de poluare a diferitor medii şi a consecinţelor acestora. După acomodare.  stabilirea (prin jocuri.ierarhic: eu – familia – societatea – Pămîntul – Universul. Auzul ajută la orientarea în spaţiu: Un elev legat la ochi se întoarce spre diferite surse sonore care emit succesiv din diferite locuri. Experimente (recomandate) 1. Se măsoară şi volumul pulmonar la respiraţie liniştită. 4.  activităţi de identificare a legăturilor care se stabilesc între om şi lumea înconjurătoare. Capacitate (volum) pulmonar: Elevii suflă tot aerul din plămîni.identificarea unor acţiuni malefice ale omului în natură şi măsurilor de stopare ale acestora. date selectate din diverse surse de informaţii cu referire la poluarea mediul înconjurător.3. concursuri.4. Un nas înfundat (răcit) face dificilă detectarea prin gust.6. 4.  evaluare . mese rotunde). apoi măsoară volumul balonului prin scufundare într-un vas cu apă.

ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE SOCIOUMANĂ ISTORIE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul document reflectă necesitatea de a forma elevilor din clasa a IV-a unele reprezentări generale despre istoria familiei. resurse On-line etc. includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor tematice cu un potenţial valoric. .5. .realizarea legăturii interdisciplinare. 6. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. a popoarelor lumii. capacităţi şi atitudini generale despre istorie. Actualul Curriculum a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective.observaţiile şi recomandările experţilor. Europei în baza evenimentelor remarcabile. .).axarea pe elev. neamului românesc. Vederea ajută la menţinerea echilibrului: Închideţi ochii şi încercaţi să staţi în echilibru pe un picior sau să vă rotiţi şi comparaţi capacitatea de păstrare a echilibrului corpului cu aceea cînd ochii sînt deschişi. în general. În al doilea caz. în special. caiete ale elevului. Modernizarea Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a s-a efectuat din următoarele perspective: . materiale auxiliare. Astfel. . experienţele curriculum-ului anterior şi noile realizări în domeniul ştiinţelor educaţionale. prin educaţia istorică în şcoala rpimară ne propunem să contribuim la formarea interesului elevilor pentru trecut.activ şi responsabil. capacităţi. profesorilor şi persoanelor interesate de modernizarea curriculum-ului şcolar. obiceiuri şi tradiţii din istoria.abordarea valorică şi comportamentală. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe.studierea trecutului istoric. pornind de la studierea şi analiza unor 99 . pornind de la istoria locală.rolul istoriei la formarea competenţelor generale pentru învăţămîntul primar. care include aspecte legate de introducere în istorie (noţiune şi semnificaţie. în raport cu capacităţile lui individuale şi particularităţile lui de vîrstă. este diminuată precizia detectării distanţelor (numărul de paşi pînă la obiect). deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. privind cu ambii ochi sau cu un singur ochi. izvoare. Scopul principal al cursului de istorie pentru clasa a IV-a este de a contribui la educarea cunoştinţelor istorice primare şi la formarea abilităţilor cetăţeanului democratic .). a băştinaşilor şi a popoarelor vecine şi. . care să-i permită să îndeplinească sarcini elementare din viaţa reală. simboluri etc.modificările din planurile de învăţămînt. . activităţii unor personalităţi şi valorilor culturale create de către om pe parcursul timpului. orientarea elevilor la formarea competenţelor generale. spre cea naţională şi europeană. valori naţionale şi general umane. Elevul fiind înzestrat cu competenţe esenţiale. . În alcătuirea Curriculumului actual la disciplina Istorie pentru clasele primare s-au luat în consideraţie următoarele aspecte: . personalităţi istorice. adecvat cerinţelor unei societăţi democratice.orientarea elevului la formarea de competenţe integratoare. Pentru clasa a IV-a se propune un curs propedeutic întitulat Istorie. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia.asigurarea posibilităţii de utilizare a materialelor auxiliarele existente (manuale. Vederea ajută la estimarea distanţelor: Experiment analog. ghiduri ale profesorului. la modelul axat pe competenţe. localităţii. pornind de la formarea la elevi a unor cunoştinţe.

sexuală etc. predarea istoriei trebuie să aibă la bază ideea de reconciliere şi toleranţă între popoare. Conţinutul Curriculumului atrage atenţia la dimensiunile istoriei (viaţa politică.) şi evoluţiei omului din diferite perspective: social. Într-o societate cu o democraţie reală este necesară o polemică ştiinţifică. artei. Istoria îi ajută pe elevi să înţeleagă mai bine locul şi rolul ideilor. economică. iar analiza evenimentelor istorice dezvoltă capacitatea de interpretare a diferitor situaţii cu caracter istoric. musulman. să însuşească metodele de investigaţie istorică (colectarea. educaţia istorică trebuie să reprezinte unul din cele mai importante şi actuale subiecte şcolare care conduce la cunoaşterea trecutului şi moştenirii culturale şi contribuie la formarea cetăţeanului democratic. falsificarea ideologică şi manipularea istoriei sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale unei societăţi democratice.păgîn. Ţinînd cont de vîrsta elevilor şi accesibilitatea informaţiei. interpretarea obiectivă a faptelor şi evenimentelor istorice etc. Aşadar. excluzînd astfel ura rasială. culturală şi estetică etc. faţă de alte popoare şi culturi. selectarea. Istoria are menirea de a-i învăţa pe elevi să aprecieze rolul şi semnificaţia surselor istorice în procesul de cercetare. Totodată elevii trebuie să înţeleagă şi aprecieze rolul şi semnificaţia celorlalte popoare. comparaţia. deoarece din ele se trag concluzii pentru viitor. Astfel. religios. indiferent de originea lor etnică. evaluarea etc. să formuleze şi să răspundă corect la întrebări despre trecut etc. medievală. tehnologică şi ştiinţifică. Curriculumul la istorie include aceste dimensiuni şi totodată urmăreşte evoluţia societăţii în baza perioadelor istorice: antică. respectul faţă de trecut. apartenenţă socială (sărac-bogat). de a prezenta evenimentele. xenofobia sau antisemitismul.). modului de viaţă a poporului şi ţării de origine în comparaţie cu alte popoare ale lumii. însă aceasta trebuie atent şi echilibrat prezentată îndeosebi în cadrul procesului educaţional. apartenenţă etnică (majoritate naţionalăminoritate etnică). diversitatea lumii din perspectivă culturală. Astfel. socială şi religioasă. de a găsi. Misiunea istoriei ca disciplină şcolară este orientată prioritar spre înţelegerea trecutului propriului popor şi a diversităţii tradiţiilor culturale şi istorice ale popoarelor lumii pentru a înlătura prejudecăţile şi a încuraja toleranţa între oameni. budist etc. cultural. Însuşirea terminologiei istorice. contradicţii etc. în cadrul educaţiei istorice. Curriculumul actual la istorie include cadrul cronologic şi spaţial. selecta şi organiza informaţia istorică.evenimente din istoria familiei. în înţelegerea istoriei şi în interpretarea sensului trecutului. să examineze cauzele şi consecinţele lor. apartenenţa lor religioasă. localităţii de baştină şi din istoria neamului românesc în interacţiune cu popoarele vecine. cu cercetarea şi predarea istorie. Lecţiile de istorie trebuie să educe elevii şi să-i ofere generaţiei tinere noi idei şi în acelaşi timp să combată apariţia şi dezvoltarea conflictelor. Învăţămîntul istoric. 100 .). Disciplina istorică are menirea de a fi un instrument al educaţiei democratice şi nu al dezbinării societăţii pe criterii etnice. fenomenele istorice şi de a da explicaţii istorice echilibrate şi bine argumentate. sistematizarea. de rînd cu celelalte obiecte şcolare. precum şi alte particularităţi necesare unor cetăţeni democratici activi şi responsabili. orientarea în spaţiul cronologic ajută elevii să înţeleagă şi să aprecieze schimbările istorice. religioase. Istoria îi permite elevului să-şi mărească entuziasmul pentru utilizarea trecutului istoric prin dezvoltarea abilităţilor de a investiga şi lucra cu sursele istorice de diverse categorii şi tipuri. apartenenţă religioasă (creştin . Nu pot fi evitate. de a da interpretări ale trecutului. Elevii au responsabilitatea de a învăţa experienţele care să le permită să-şi demonstreze progresul în cunoştinţe. Dar.). modernă şi contemporană. ideologice sau oricare ar fi acestea. etnic. de exemplu apartenenţă de gen (bărbat-femeie). analiza. ţinînd cont de faptul că Historia est magistra vitae. Învăţămîntului istoric are o legătură directă cu patrimoniul cultural. are sarcina să asigure realizarea obiectivelor şi standardelor educaţionale contemporane. prin intermediul istoriei putem forma apartenenţa la o anumită identitate şi moştenire culturală. deoarece anume pe calea cercetării şi educaţiei istorice se poate însuşi apartenenţa la o anumită identitate etnică şi culturală a fiecărui cetăţean. credinţelor. evenimentele din trecut cu caracter negativ (războaie.

(dicţionare şi enciclopedii pentru copii) în descrierea vieţii cotidiene a oamenilor din diverse epoci istorice. istoric din două surse diferite. 6. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP Structura şi conţinutul Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a sînt concepute pentru un an de studii.COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. 7. unelte. în special. 3. localităţii. 3. “mai istoria românilor. Exemple de activităţi de învăţare şi evaluare Însuşirea şi recunoaşterea • Exerciţii de descriere a activităţii omului în termenilor istorici de bază din istorie. Descrierea datelor şi evenimentelor obiceiuri). • realizarea unui interviu/reportaj cu oamenii care au participat la evenimentele istorice din localitate. de unităţi de Aria Clasa conţinut curriculară Ştiinţe socioumanistice IV 21 Statutul disciplinei Obligatorie Nr. • utilizarea literaturii suplimentare Valorificarea surselor istorice orale. faptelor şi proceselor istorice. fapte şi remarcabile din istoria spaţiului evenimente din istoria localităţii natale. pentru a demonstra ataşarea omului Caracterizarea personalităţilor de diferite locuri. • exerciţii de însuşire şi alcătuire a unor segmente de axă cronologică pe care vor Orientarea în spaţiul istoric. Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.. 4. 1. după cum urmează. Descrierea situaţiilor. utilizînd hărţi istorice simple. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric. CONŢINUTURI. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE Nr. modificări în modul de viaţă al comunicare. ţării etc. elementare din istoria românilor. plasa evenimente din trecutul familiei. comunităţii. 2. nou” (de exemplu: ocupaţii. 4. desen). localităţi. Administrarea disciplinei Istorie Nr. oamenilor din localitatea natală. 101 Subcompetenţe . vers. locuinţe. • alcătuirea unui desen despre schimbările Selectarea diferitelor tipuri de intervenite în viaţa proprie şi a membrilor informaţii despre un eveniment familiei. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice. românesc. 5. • exerciţii de alcătuirea a portretului unei Prezentarea rezultatelor unor personalităţi istorice (prin povestire.de ore pe an 34 SUBCOMPETENŢE. utilizînd termenii “mai vechi”. cîte o oră pe săptămînă. 2. • exerciţii de citire şi utilizare a hărţilor istorice. în total 34 ore. Formarea comportamentelor şi valorilor-naţionale. 5.

Republica Moldova – stat independent şi democratic . Dimitrie Cantemir . Columna lui Traian – mărturie a .independenţă.unificare. . 102 . sărbători. viteji regi ai geto-dacilor 7. 19. domni. scaun şi diplomat domnesc. stat. 4..unificator şi reformator al Ţărilor Române . Imn. secvenţe de filmul istoric sau a unei povestiri cu conţinut istoric. Valori şi tradiţii în istorie . cel Bun – strategi şi diplomaţi 9. datini şi tradiţii . autoritate. Cetăţi – centre de apărare 16.• • • • • Exemple de competenţe finale: Organizarea şi implicarea persoanelor cu care comunică în jocuri didactice cu utilizarea axei cronologice şi hărţii istorice. alcătuirea şi prezentarea în colaborare cu cei apropiaţi a arborelui familiei din care face parte.cetate. a Chr. strămoşeşti . realizarea unor reflecţii despre o vizită la muzeu sau excursii pe locurile istorice din localitate. cneaz. Obiceiuri. mănăstire.sultan.Chr. provincie. societate.localitate. Mihai Viteazul – unificator. neatîrnare. sfat domnesc. oamenilor din localitate”. 5. vestimentaţie şi port naţional. comunitate. dinastie. imperiu. comunitate.istorie.obicei.izvoare istorice (scrise şi nescrise). vestimentaţia oamenilor în istorie . drapel.strămoş. filosofie. Timpul şi spaţiul în istorie . domn al Moldovei 11. neam. Constituţie.unire. geto-daci. an.diplomaţie. prezentarea unei comunicări succinte în baza unui tablou. Ioan Cuza . 3. integrare 17. tradiţie.monument. . alţii. independenţă. Ştefan cel Mare şi Sfînt – renumit Basarabi. vecini. principat. civilizaţie. datini. 11.familie. monument de cultură.voievod. III. 10. noi. trecutului istoric 8.biserică. genealogie. universitate. Localitatea mea . Locul familiei în istorie p. secol. arta şi literatura . voievodat. cnezat. naţiunea) nostru. sfinte europeană. 12.educaţie. deceniu. rege. trădare.casă. cetate (davă). Stemă. 15. 13. 1. otoman. Biserici şi mănăstiri – locaşuri . Fapte şi personalităţi istorice 6. ţară.. Sugestii de conţinuturi Unităţi de conţinuturi Termeni şi concepte de bază Istoria ne învaţă Izvoarele istorice . romani. participare în pregătirea unei expoziţii „Tradiţii şi obiceiuri ale familiei.ostatic. 20. Europa – comunitate a popoarelor libere şi democratice 14.cronologie. Mircea cel Bătrîn şi Alexandru . ţară. 2. Şcoala. mileniu. 18. ştiinţa. I. iscusiţi . artă. ştiinţă. tratat. Al.democraţie. Neamul (poporul. literatură. strateg . alimentaţia şi . Viaţa copiilor în istorie Nr. Burebista şi Decebal – cei mai . libertate.domn şi cărturar . II. Locuinţa. Muşatini.

Sugestii pentru activităţi de sinteză* 1. timp liber. 9.. Oamenii cu care ne mîndrim în sat. precum şi cu celelalte obiecte de studiu. raion. Vecinii noştri 4. Monumentele istorice povestesc. responsabilită..drepturi. 103 . Jocurile copiilor în diverse epoci istorice 5. Familia mea în istorie 3. 7. Nu toate subiectele pentru activităţile de sinteză sînt obligatorii. Unele din ele pot fi organizate integrat cu alte discipline de studiu sau ore de dirigenţie.. Pagini din istoria localităţii 2. Tradiţii şi obiceiuri în localitatea de baştină 8.. educaţie. jocuri.. Republica Moldova – stat european * Lecţiile de sinteză reprezintă elemente de legătură între unităţile de conţinuturi studiate. 6. republică etc. Mi-ar plăcea să locuiesc în epoca. precum şi activităţi în comunitate contribuind la formarea competenţelor generale.

formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive. caracter obiectiv .EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul curriculum constituie documentul normativ al disciplinei şcolare Educaţia moral-spirituală (EMS) pentru clasele I-a – a IV-a. priceperi şi deprinderi moral-spirituale.se exprimă printr-un sistem de categorii. Implementarea acestor valori va contribui la stabilirea unei coerenţe necesare între conţinutul educaţiei şi mediul socio–cultural. toleranţă. pace. reguli. integrativ de cunoştinţe. precum şi pentru ceilalţi profesori. încredere în virtuţi.are drept obiectiv major studiul valorilor autentice. bine. practicarea unui stil de viaţă de calitate. asigurînd o treaptă finală. caracter sistemic . Implementarea acestor valori va contribui la sporirea motivaţiei şi interesului pentru învăţare. sociale etc.fiecare element al conţinutului educaţiei moral– spirituale este corelat cu celelalte. 104 . a şti să fii în scopul sporirii motivaţiei pentru învăţare a elevilor. cadrele didactice vor orienta demersul educaţional al elevilor în perspectiva conştientizării conexiunilor între: a şti.şi transdisciplinare. deoarece exprimă raporturile esenţiale şi generale între conştiinţa şi conduita moral–spirituală. Conştiinţa moral-spiritulă a elevilor va fi demonstrată de atitudini. patriotism. Disciplina şcolară EMS se axează pe toate valorile morale.totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit.se bazează pe valorile general–umane descoperite şi verificate de practica milenară. caracter teleologic . materializarea experienţei specifice vîrstei prin accentuarea dimensiunii afectivatitudinale. a şti să faci. a căror realitate nu poate fi pusă la îndoială. utilizării cunoştinţelor şi capacităţilor dobîndite în viaţa reală. Reuşita implementării disciplinei Educaţia moral-spirituală s-ar traduce prin: a fi conştient motivat şi activ pentru promovarea valorilor general–umane: adevăr. autonome care să armonizeze relaţia cu sine şi ceilalţi. între componentele conţinutului educaţiei moral–spirituale. estetice. spirit de cooperare. cu mediul înconjurător. Curriculumul este un instrument util atît pentru cadrele didactice care predau disciplina EMS. bunătate. formarea şi dezvoltarea unor comportamente adecvate. credinţă. achiziţionate / cunoscute la studierea celorlalte discipline şcolare. adică conştientizarea sensului vieţii – autoperfecţionarea propriei fiinţe (expresia morală) şi formarea unei personalităţi desăvîrşite (expresia spirituală). integrativ de cunoştinţe. în perspectiva formării unei viziuni inter. comportamente/ competenţe şi cunoştinţe cu privire la semnificaţia unor concepte şi norme din sfera valorilor umane. de integrare şi adaptare socială. Scopul Educaţiei moral-spirituale este formarea conştiinţei moral–spirituale în anii de şcolaritate.  Administrarea disciplinei Pentru clasele primare este prevăzută 1 oră / săptămînă în componenta invariablă a planului de învăţămînt. deoarece totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit. caracter epistemologic se bazează pe gnoseologie care studiază procesul cunoaşterii aşa cum se desfăşoară în cadrul ştiinţei. motivaţională. cunoaşterea/promovarea patrimoniului cultural al poporului şi deschiderea spre alte culturi. Conţinutul acestui curriculum are: caracter legic. care se condiţionează reciproc. dreptate. atitudinală şi cea socială a educaţiei. ale căror componente sînt reciproc condiţionate şi avînd drept obiectiv major pregătirea copilului pentru a aprecia şi promova valorile general-umane şi naţionale. valori etice şi spirituale ce se cer cunoscute şi respectate pentru orientarea eficientă în viaţa socială. norme. spirituale. caracter axiologic . În cadrul orelor de EMS. asigurînd o treaptă finală. Accent se va pune pe dimensiunea afectivă. alcătuind un ansamblu unitar. constituind un ansamblu unitar. capacităţi şi atitudini moral-spirituale. caracter algoritmic . artistice. înţelepciune.

copii.argumentarea atitudinii de respect şi mîndrie faţă de sărbătorile familiale şi naţionale. • Aplicarea normelor din sfera valorilor umane in stabilirea relaţiilor interpersonale pozitive.portofolii individuale. Activităţi în beneficul de Crăciun şi Sfintele Paşti.În funcţie de condiţiile concrete – nivelul de pregătire al învăţătorului. prezenţa sau lipsa strategiilor metodologice etc. . . social şi cel natural. . copilului. 6. . 2. 5. Eu şi familia mea.dialog despre sărbătorilor 8. experienţa agenţilor educaţionali (învăţător. . CLASA a II-a Conţinuturi 1. persoanei. . ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Conţinuturi Competenţe specifice . Sărbători familiale şi naţionale. . COMPETENŢE SPECIFICE • Utilizarea conceptelor specifice valorilor moral-spirituale pentru cunoaşterea şi respectarea tradiţiilor naţionale. . . denumirea temei.recunoaşterea semnificaţiei unor norme din sfera valorilor moral-spirituale.Exerciţii de autoevaluare . Calităţile unui copil. Reguli şi norme din sfera a caracteristicilor valorilor moral-spirituale.exerciţii de recunoaştere 3. poporului: obiceiuri. .dialog despre sărbătorile 7. comunităţii. poate completa conţinutul cu teme noi. CONŢINUTURI.autoevaluarea comportamentului propriu în mediul familial. Calităţile/trăsăturile de caracter . Drepturile şi îndatoririle .exemplul.Recunoaşterea unor Activităţi de învăţare/evaluare . pentru realizarea unui schimb de opinii referitor la calităţile/trăsăturile de caracter ale personajelor din poveşti. • Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii. părinţi). . Patrimoniul spiritual al calendaristice şi de familie. în perspectiva extinderii aspectul funcţional–aplicativ al conţinutului educativ moral–spiritual.demonstrarea respectului faţă de părinţi şi cei apropiaţi.memorarea versurilor cu conţinut educativ. . de mare importanţă pentru contingentul concret de elevi etc. Trăsături moral-spirituale ale 105 Competenţe specifice . în baza imaginilor.Cooperarea cu ceilalţi. .studii de caz. 4. – pedagogul poate schimba ordinea anumitor subiecte din curriculumul dat. • Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil adecvat unei lumi in schimbare. experienţei religioase. Activităţi de învăţare/evaluare 1.jocul de rol. tradiţii. SUBCOMPETENŢE. . Prezentul curriculum permite să se elaboreze seturi didactice alternative.Jocuri de autocunoaştere ale personajelor din poveşti.acţiuni de interes comunitar. .completarea Agendei Faptelor Bune. normelor de convieţuire în societate.jocul creativ.recunoaşterea sărbătorilor calendaristice şi de familie.

Dreptatea . folclorice. Valorile culturale ale neamului – tezaur spiritual. biblice. lăcaşurile sfinte.investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice.completarea Agendei Faptelor Bune. Pildele biblice. .memorarea unor versuri cu conţinut educativ. artistice specifice vieţii moral-spirituale. . 10.povestiri orale. .exprimarea în cuvinte proprii a poveţelor lui Iisus Hristos. .portofolii individuale.portofolii individuale. Sărbătoarea Paştelui în familie şi în comunitate. Motive folclorice. . 9.Libertatea . a comportamentului prin raportare la exemplele învăţate. . Dragostea faţă de părinţi.exerciţii de descriere a tradiţiilor sărbătorilor de Crăciun şi Paşti. 4. adevărul.explicarea moralei textelor biblice/literare în raport cu situaţiile din viaţă. Dragostea faţă de cei din jur. 11. . Poveţele lui Iisus Hristos. Aplicarea învăţăturilor Bibliei în viaţa de zi cu zi: 106 Activităţi de învăţare/evaluare .discuţii la tema momentelor principale din viaţa lui Iisus Hristos. elev . arta populară. arta populară. . .studiu de caz: stabilirea calităţilor personajelor din texte literare sau ale unor persoane reale. .valoare spirituală.asumarea răspunderii pentru casa părintească. Crăciunul. 3. 8. 5. . 5. . 7. . elev -matur. . 2. naţionale. localurile culturale.investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice. Dragostea faţă de Patrie. . elev -învăţător.identificarea valorilor naţionale proprii neamului nostru. Valori centrale ale religiei creştine: . . 12. .exerciţii de elaborare a unui .Dragostea . Crăciunul în familie.analiza situaţiilor de viaţă reale şi imaginare conform normelor din sfera valorilor moral-spirituale.participarea la pregătirea şi desfăşurarea sărbătorilor de familie şi calendaristice.acceptarea noţiunii de valoare moral-spirituală în texte artistice. Competenţe specifice . . 2. .acţiuni de interes comunitar. . Frumeseţea prieteniei.Identificarea situaţiilor din cotidian din perspectiva valorilor moral-spirituale.identificarea în textele citite a valorilor centrale creştine: libertate.părinte. dreptatea.elev.Adevărul 3. Crăciunul în comunitate. . Sfintele Paşti.concepte din sfera valorilor moral-spirituale în contexte diferite. .studiu de caz la tema relaţiilor: elev . scripturale. persoanei.joc creativ. Frumuseţea naturii. dragostea faţă de altul.jocul creativ.Realizarea unui proiect la tema obiceiurilor strămoşeşti păstrate în localitate. . . 6. Cartea . 4. CLASA a III-a Conţinuturi 1.acţiuni de interes comunitar.

miniproiecte de acţiune moral-spirituală. a noţiunilor specifice valorilor moral-spirituale. .participarea la soluţionaea problemelor ce privesc propria dezvolare. Esenţa şi semnificaţia valorilor moral-spirituale.asumarea propriei răspunderi faţă de acţiunile proprii şi faţă de cele ale grupului de apartenenţă. . . . la şcoală. .studiu de caz despre variante de reacţionare în contexte concrete. Universul copilăriei: familie.proiect pe tema posibilităţilor de soluţionare a a unei probleme din domeniul mediului ambiant. prin lucru în echipă. . . CLASA a IV-a Conţinuturi 1. text scurt de caracterizare a acţiunilor într-o situaţie concretă. Sărbători naţionale.Utilizarea.acţiuni de inters comunitar. Competenţe specifice . . .atitudini de compasiune morala textelor biblice. faţă de copii cu handicap.întîlniri ale elevilor cu reprezentanţi ai comunităţii locale. .atitudinea corectă a copilului în familie. 6. mediu. culturii etc. . a unor situaţii din sfera valorilor moralspirituale. 7. Activităţi de învăţare/evaluare . . ARIA CURRICULARĂ ARTE 107 .acţiuni de inters comunitar.elaborarea unor rebusuri tematice. 5. . faţă de prieteni.stabilirea corespondenţelor între calităţile personale şi faptele personale. . Religia creştină ortodoxă – religia oficială a Republicii Moldova. .exerciţiu de stabilire a corespondenţelor dintre calităţile morale şi modul de comportament. .elaborarea unui text de autoanaliză cu oportunităţi de îmbunătăţire a calităţilor şi faptelor personale. artistice.realizarea de mini proiecte. şcoală. .discuţii libere.argumentarea semnificaţiei şi respectului faţă de normele din sfera valorilor moralspirituale. Tradiţii şi obiceiuri locale.analiza personajului/persoanei după trăsături fizice şi morale (portretul fizic şi moral). în contexte noi. 2.analizarea.completarea Agendei Faptelor Bune. animale. 3. .argumentarea valorilor învăţămintelor biblice.atitudini faţă de plante. cotidiene. . . Dezvotarea de activităţi în beneficul comunităţii..jurnalul personal: impresii notate în timpul orelor.reacţionarea adecvată la .joc creativ.discuţii în grup în baza textelor şi imaginilor despre tezaurul cultural naţional. . comunitate. . .completarea Agendei Faptelor Bune. Valori personale şi valori naţionale. 4. .

disciplinaţi. valorificarea la nivel superior a valenţelor formative ale muzicii. prietenoşi. Putem menţiona cîteva elemente de noutate integrate în Curriculum: centrarea procesului educaţional pe elev. tematismul constituind o “busolă” de orientare în desfăşurarea procesului de predare / însuşire a artei muzicale. Statutul disciplinei Obligatorie Administrarea disciplinei Aria Clasa Nr. Se pot opera modificări doar în ceea ce priveşte materialul (repertoriul) muzical pentru interpretare şi audiţie. Perceperea clară a materiei. trimestrului. Beneficiarii actualului Curriculum sînt elevii claselor I-a – a IV-a din învăţămîntul primar. ca o consecinţă a racordării educaţiei muzicale la standardele europene şi la vechile tradiţii naţionale. de ore pe an 34 34 34 34 Metodicile europene şi româneşti anterioare recunoşteau muzica drept o artă a sufletului şi intelectului şi îşi propuneau să o trateze sub dublul ei aspect: de artă şi ştiinţă.EDUCAŢIE MUZICALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI La baza prezentei variante de Curriculum sînt puse prevederile Legii învăţămîntului. Prin specificul şi conţinutul său. pregătindu-l pentru marile probleme ale vieţii. semestrului). pentru care se prevede cîte o oră pe săptămînă. vioi. ghiduri etc. în special. total anual . Pentru profesorii de muzică. curriculară unităţilor de conţinuturi pe clase Arte I 1 II 4 III 3 IV 1 Nr. de aceea temele nu vor fi reformulate. familiarizarea cu conţinutul cîntecelor şi apoi povestirea textelor 108 . cît şi prin virtuţile sale formative. a unor trăiri şi sentimente. omise sau înlocuite cu altele. Educaţia muzicală îi influenţează pozitiv şi sub aspect intelectual. cu o aleasă sensibilitate pentru valorile etice şi spirituale. armonios. corecţi. natura înconjurătoare. contribuind la creşterea unui „suflet frumos”. principiile şi orientările conţinute în Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova. Actualul Curriculum şcolar ia în consideraţie tendinţele moderne ale dezvoltării curriculare pe plan internaţional. Educaţia muzicală are statut de disciplină obligatorie. ci şi mai ales afectivitatea.34 de ore. să-şi iubească familia. Arta muzicală acţionează şi asupra dimensiunii morale a personalităţii. buni. Prevederile acestui obiectiv sînt luate în seamă şi dezvoltate numai în ultima vreme. materia de studiu este structurată după principiul tematic (teme generale ale anului. fundamentarea educaţiei muzicale pe formarea competenţelor muzicale ale elevilor (şi nu pe obiective). cu implicaţii directe în declanşarea unor stări. abordarea interdisciplinară în studiul muzicii. pe realizarea acestor elemente de noutate. perseverenţi. constituie un document reglator la disciplina Educaţie muzicală şi concretizează acea arie de acţiuni spre care tinde şcoala prin ansamblul demersurilor sale educative. ţinutul natal. autorii de manuale. Aceştia învaţă să fie harnici. Educaţia muzicală desfăşurată la treapta primară dezvoltă gustul pentru frumos şi sensibilitate a copiilor. generoşi. În Planul de învăţămînt. Cîntecele şi jocurile îi fac pe copii veseli. Strategiile didactice la Educaţia muzicală se vor axa. Conţinutul de idei al cîntecelor influenţează pozitiv procesul de formare a caracterului copiilor. muzica solicită nu numai intelectul elevului.

ambianţă. deprinderea de a utiliza limbajul muzical şi de a descifra mesajul artistic. “Cîntul şi muzica”.interpretative. receptivitate la emoţiile estetice. Pentru a defini mai cuprinzător şi exact scopul educaţiei muzicale în şcoală. satisfacţiei”. ca parte a educaţiei estetice. afective. ca disciplină şcolară. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Prin forme şi direcţii de lucru specifice. adaptate vîrstei şi 109 . simţirea şi trăirea muzicii ca fenomen artistic. a trăi şi iubi Frumosul în concordanţă cu spiritualitatea şi cultura epocii în care trăieşte. noţiuni. Astfel. are ca scop final formarea culturii muzicale în calitatea ei de parte componentă a culturii spirituale şi generale. Nivelul informativ-teoretic vizează instruirea. natură. mai complexă. înţelegerea. Astfel. ca o sămînţă ce încolţeşte. atitudinilor muzicale care conduc spre formarea competenţelor muzicale. ca o mlădiţă dintr-o tulpină. Nivelul formativ-aplicativ se referă la atitudinea adecvată faţă de valorile estetice muzicale şi se concretizează prin ideal estetic. le îmbogăţeşte cunoştinţele şi vocabularul cu noi cuvinte. este necesară precizarea denumirii obiectului de studiu. Educaţia muzicală. acceptată în tot mai multe ţări. Realizarea educaţiei muzicale pe aceste două niveluri oferă condiţii reale de formare a competenţelor muzicale specifice la elevi. dobîndirea de cunoştinţe. Educaţia muzicală are valenţe reale în formarea tinerilor în baza valorilor general-umane şi specifice naţionale. cu extinderi în planul formării competenţelor generale. Educaţia omului şi numai în particular a muzicianului . sensibilitate. acestea fiind modalităţi de reflectare a universului în care individul se regăseşte ca element component. calificată drept un ansamblu de achiziţii atitudinale. renumitul etnomuzicolog George Breazul vede copilul astfel: “un mugur prins de o ramură. viaţa socială şi de a contribui la crearea frumosului prin forme de manifestare specifice vîrstei. urmăreşte cultivarea capacităţilor copiilor de a aprecia frumosul din artă.iată dezideratul disciplinei Educaţie muzicală în învăţămîntul preuniversitar. această formă specifică de educaţie a constituit una din preocupările centrale ale şcolii din toate timpurile. manifestîndu-se tendinţele de limitare a conţinutului obiectului la activitatea de cîntare şi învăţare de cîntece sau la însuşirea unor noţiuni de teorie a muzicii şi la cultivarea unor deprinderi elementare de solfegiere. de la deprinderi de solfegiere şi cîntare. Educaţia muzicală. se limpezesc criteriile de apreciere valorică. este mai adecvată.acestora le dezvoltă copiilor spiritul de observaţie. Prin îmbinarea armonioasă a modalităţilor de realizare a educaţiei muzicale şi folosirea mijloacelor audio-vizuale se contribuie la consolidarea cunoştinţelor. spre cunoaşterea. se înfiripă cultura teoretică. competenţa generală specifică ariei curriculare „Arte” este competenţa estetică. Ca rezultat al contactului cu realitatea muzicală şi prin exerciţii se formează reprezentări. acţionale care exprimă calitatea omului de a percepe şi aprecia. comportamentale. prinde rădăcină şi creşte în solul sufletesc al neamului nostru” iar manifestările muzicale ale copilăriei sînt “acele exprimări sonore ale bucuriei. contribuind astfel la formarea şi desăvîrşirea personalităţii. judecăţi. care a variat de-a lungul timpului: “Cîntul”. ea deplasînd accentul de la teorie şi cunoştinţe elementare de notaţie muzicală. capacităţi de reproducere şi interpretare. Competenţa muzicală reprezintă un ansamblu integrat de cunoştinţe. competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. emoţional-psihologic şi spiritual. de aceea şi presupune două niveluri: informativ-teoretic şi formativaplicativ. cît şi prin capacitatea de a audia. formarea de priceperi şi deprinderi reproductiv . capacităţi. plăcerii. reproduce şi a crea valori muzicale. Denumirea de educaţie muzicală. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. Pledînd pentru o educaţie muzicală bine organizată. abilităţi practice şi atitudini dobîndite prin învaţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. Noţiunea de educaţie artistică (muzicală) este interpretată ca proces individual continuu de autodesăvîrşire spirituală a personalităţii prin multiplele forme de contactare cu artele frumoase. capacităţilor. categorii.

instruirii şi dezvoltării muzicale. muzicalitatea reprezentînd un complex calitativ de capacităţi ce asigură performanţa muzicală. sociale. culturale. Competenţele sînt structurate pe domeniile principale ale Educaţiei muzicale. va însemna punerea accentului pe trăirea vie a mesajului muzical şi nu pe „teoretizarea” lui. responsabilitate.principiul intuiţiei. Receptarea şi promovarea valorilor muzicale naţionale şi universale. angajament.principiul corelaţiei educaţiei muzicale cu viaţa.cunoştinţe muzicale şi despre muzică. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP 110 . . 4. Demonstrarea dexterităţilor muzicale şi integrarea în activităţi artistice şcolare.interpretarea vocală / corală / instrumentală a muzicii. motivaţie).disponibilitate pentru muzică (interes. 2. . . Pentru cadrele didactice respectarea principiilor „de la practică la teorie”. . COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. „de la intuire la conştientizare”.principiul unităţii educaţiei.creaţia elementară muzicală în sinteză cu alte arte.principiul pasiunii. . . Competenţele muzicale se pot forma doar în baza unor predispoziţii (înnăscute) şi capacităţi senzoriale specifice domeniului. acestea fiind reflectate în Standardele educaţionale: . Activitatea educaţională din cadrul disciplinei Educaţie muzicală se va efectua conform următoarelor principii: .principiul “de la practică la teorie”. produs).principiul asemănărilor şi deosebirilor.activism muzical (muncă. 3. . . rezultat. dorinţă. . Utilizarea terminologiei muzicale specifice pentru reflecţie şi autoexprimare.nivelului cognitiv al elevului.analiza – caracterizarea muzicii. Criteriile de competenţă formată sînt: .audiţia / receptarea muzicii. Cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii fenomenului muzical–artistic din perspectiva semnificaţiilor emoţionale şi estetice. Identificarea mijloacelor de expresivitate muzicală conform rolului fiecăruia din ele în redarea imaginii artistice şi a mesajului ideatic al operei muzicale. în vederea rezolvării unor probleme dintr-un sistem de orientări valorice naţionale şi universale muzicale. 5. .

Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. Noţiuni de sintaxă muzicală 3. 2. CONŢINUTURI. Marşul. 4. 2. Melodia – mijloc important al limbajului muzical. 1. 3. Marşul. dansul. de ore 34 8 8 8 10 12 10 12 34 SUBCOMPETENŢE. cîntec. dans. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I 111 . Limbajul muzical. cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale.Clasa I II III IV Temele Eu şi Muzica 1. cîntecul în creaţii muzicale de proporţie. Forma muzicală Muzica poporului meu Nr. dansul.

nostalgia. urma audierii sau interpretării . Ce povesteşte muzica? Creaţie elementară muzicală în sinteză cu . convorbiri despre rolul muzicii în viaţa copilului. exerciţii de acompaniere ritmică. gîndurile conţinutul muzicii.muzica povesteşte despre viaţa copiilor şi alte arte ocupaţiile lor: jocul. cu instrumente muzicale. formaţiilor de muzică. exerciţii de reproducere.mîndria. recunoaştere a sunetelor din natură. sentimentele. sărbătorile populare. discutarea conţinutului de expresie al lucrării. elaborarea unor desene (colaje.. aplicaţii) inspirate din muzica audiată. căldură redate prin caracterul • demonstrarea elementelor principale duios.muzica evocă obiceiurile.. colectarea imaginilor. eroic.tristeţea. lin.). răsăritul şi apusul potrivite pentru descrierea dispoziţiei soarelui. • intonarea expresivă a melodiilor . audiţii a unor exemple de muzică fără program. bătăi din palme. exerciţii de dezvoltare a vocabularului şi memorare a termenilor muzicali. obiectelor. curajul.Subcompetenţe Conţinuturi - Audiţia/ receptarea muzicii Eu şi Muzica Ce sentimente redă muzica? • identificarea caracterului creaţiei . emisie corectă. propusă. animale. naturii prin prisma impresiilor umane • utilizarea cuvintelor şi expresiilor (vîntul. omului reflectate în lucrarea . în muzica cu caracter solemn. muzicale şi pseudoinstrumente. caracteristicile unor animale. sărbătorile etc.muzica descrie fenomenele şi obiectele pentru activităţile muzicale. • improvizarea ritmică pe o temă . emise de anumite păsări. ploaia. • desenarea din impresiile obţinute în învăţătura. munca.stabilirea relaţiei dintre caracterul lucrării muzicale. avîntul. evenimentele şi faptele importante din Analiza/caracterizarea muzicii istoria şi cultura neamului. de cultură vocală: respiraţie. participare la sărbătorile şcolii. maşini etc. posterelor reprezentînd instrumente muzicale. furtuna. tradiţiile. vizionarea spectacolelor. jucăriilor. exerciţii de respiraţie. lejeră a sunetului. artiştilor. păsări. • manifestarea plăcerii şi interesului . lucrării muzicale. jertfirea de sine articulaţie.. interpretate sau audiate şi gama variată • raportarea caracterului muzical la de trăiri sufleteşti comunicate prin emoţiile. dicţie. exerciţii de audiere muzicală în scopul comparării caracterului muzical şi al conţinutului imagistic al lucrării. - Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Audiţii muzicale cu anunţarea scopului didactic. titlului lucrării muzicale şi compozitorului. emisie a sunetului. picior etc. peisaje. . peisaje ale naturii etc. distracţiile. de glumă al Interpretarea vocală/corală/instrumentală muzicii. sentimentele de simple cu un diapazon limitat. generale şi a mesajului lucrării păsări. cantabil al muzicii. portrete ale cîntăreţilor. concertelor. săltăreţ. dicţie. muzicale. maiestuos. . • acompaniere ritmică cu instrumente triumfător.muzica glorifică limba poporului. caracterul vesel.bucuria şi voia bună reflectate prin muzicală. dragoste.

“Marş” Dmitrii Kabalevski. “Pui de lei” Grigore Vieru. “Ţărişoara mea” Din folcrolul copiilor: “Trei iezi”. “Anul Nou”. “Soarele”. “Drag mi-e jocul romînesc”. ploaie”. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală I. “Sorcova”. instrumente muzicale. De ce avem nevoie de muzică? . “Clovnii” C. Jora. “Poveste de seară” N.Cum povesteşte muzica? . D. “Cîntec de leagăn”. A. „viaţamuzică”. dansul).noţiuni elementare despre caracteristicile sunetului muzical: înălţime. “Limba romînească”.dezvăluirea relaţiei: „om-artă”. intensitate. Doga. Rameau. “Cîntecul vîntului” M. genurile principale (cîntecul. ritm. F. “Fusul” Melodie populară. Ciocanu. “Treci. “Luci.nevoia de muzică a copilului.posibilităţile formative ale muzicii. Macovei. crescendo. “Primăvara” R. vizionarea spectacolelor cu subiecte şi tematici accesibile. Matcovschi. Petra Basacopoi. Haceaturean. “Casa noastră” Grigore Vieru. marşul. accentele. nuanţe dinamice. gradaţii de intensitate a muzicii: de la pp-ƒƒ.excursii la muzee de artă. Grigore Vieru. “Chemarea păsărelelor” A. “Ciocîrlia” M.reprezentări generale despre: mişcarea muzicală (tempouri). .). Jora. “Marea” Piotr Ilici Ceaikovski. “Pluguşorul”. Brătianu. “Steaua sus răsare”. Grigore Vieru. “La moară”. durată. “Arici. Buciuceanu. “Toamna” Ion Macovei. “Mama” I. . “Cîntec napolitan” 113 . Grigore Vieru. Vieru. pogonici!”. audierea concertelor.joc muzical–didactic pentru însuşirea practică a noţiunilor predate. . “Mutzachi trage pe mitz-mitz de coadă” J. “Masă mare”. diminuendo. semne grafice de expresivitate a muzicii (fermata. Grigore Vieru. “Trece oastea lui papuc” M. “Alunelu” Ion Macovei. timbrul muzical. melodie. “Doina”. semnul repetării etc. “Hora păcii” . . luci” E. “Noapte” A. soare. Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev. “Gutuiţa”. Negrea. Rimski-Korsakov. “Răsună codrul”.

imitarea prin mişcări şi gesturi a felului de interpretare la instrumente muzicale.colectarea informaţiilor despre interpreţi. ritmico-melodice) pentru consolidarea deprinderilor de interpretare instrumentală. a unor cîntece simple în limita unei octave. dansul.exerciţii de scris-citit muzical: note pe portativ.capacitatea de integrare a sferelor de expresivitate muzicală şi formarea unor genuri muzicale distincte. . expresivă. • utilizarea instrumentelor muzicale simple sau a jucăriilor muzicale pentru amplificarea expresivităţii interpretative vocale. Marşul.Audiţii muzicale ale lucrărilor reprezentative aparţinînd celor trei mari sfere de expresivitate. marşul.dramatizarea unor lucrări folclorice şi de autor. .conversaţii de rezumare a mesajului lucrării muzicale. . alte semne muzicale grafice. “Moara” T. personalităţi istorice reflectate în muzică.desenarea chipului muzical al mamei. . cîntecul în creaţii muzicale de proporţie . . Popovici. • compararea lucrărilor muzicale şi caracterizarea diferenţelor sau CLASA a II-a Conţinuturi Marşul. . Analiza/caracterizarea muzicii • descrierea conţinutului literar al unui cîntec reliefînd valenţele poetice ale textului. .muzica comunică despre sentimentele. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii . dansul.exerciţii cu instrumentele muzicale (ritmice.discuţii despre funcţia pe care o îndeplineşte fiecare gen în viaţa omului. dansului. cîntecului. lucrări muzicale.T. .rolul pe care îl îndeplineşte fiecare sferă de expresivitate muzicală în viaţa omului şi anumite circumstanţe de funcţionare ale lor. al învăţătoarei. baletul. Grigore Vieru.caracterul muzicii este expresia sonoră a caracterului şi trăirilor sufleteşti ale omului. trezeşte asociaţii spaţiale şi relaţii cu fenomenele sonore din realitatea înconjurătoare. valori de note. simfonia.exerciţii vocale pentru obţinerea expresivităţii interpretării. actori. . 114 . timbrale. . opera. asocierea chipului cu melodii. . . gîndurilor omului. individual sau în grup. . .noţiuni elementare despre genuri muzicale de proporţie: opera.trăsăturile distinctive ale marşului.exerciţii de distingere a genului muzical. . “Cîte litere ştii tu?” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • identificarea auditivă a celor trei mari spere ale expresivităţii muzicale: cîntecul. . al prietenului. artişti. • înţelegerea şi remarcarea aspectelor descriptive şi a posibilităţilor comunicative ale lucrării muzicale. cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale . . Zgureanu.diversitatea largă a genurilor din cadrul fiecărei sfere de expresivitate muzicală.jocuri muzical–didactice vizînd dezvoltarea capacităţilor muzicale. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . cheia sol. Versuri populare. Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unui ison la o melodie propusă.elementele determinante ale expresivităţii muzicale: melodia şi ritmul. dansul. Interpretarea vocală/corală instrumentală • interpretarea corectă.jocuri muzical–didactice pentru redarea prin mişcări a caracteristicilor dinamice. . • selectarea imaginilor plastice potrivite pentru ilustrarea lucrărilor muzicale cu caracter contrastant.exerciţii de identificare a elementelor de bază ale genurilor de proporţie: baletul. redă diverse tipuri de mişcare.

dans. marş. expresivitatea deosebită a elementului melodie. cîntec. . măreţ.caracteristicile muzicii de dans: ritmuri şi tempouri specifice. vocal-instrumentale spre deosebire de lucrările în caracter de marş sau dans al ritmice de registru ale lucrărilor muzicale. expresii specifice.caracterizarea muzicală proprie a unor personaje.întîlnirea sferelor de expresivitate muzicala în creaţiile muzicale de proporţie. cărţi.cantabilitatea în contextul variat al muzicii. instrumentale. lecturi în vederea însuşirii unor date importante privitoare la temele abordate. .• similitudinilor. coloritul general al creaţiei determinat de prezenţa caracterului dansant. . 115 . comunicări. precizînd particularităţile distinctive ale tipurilor de marş. Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. . . genuri şi forme vocale. . fapte. vocal-instrumentale. tempou şi caracter energic. . exprimarea propriilor impresii şi sentimente despre lucrarea muzicală.audiţii muzicale pentru distingerea particularităţilor specifice ale genurilor de cîntec. . TV. corale.caracterul de marş în genuri vocal-corale. solemn. .conversaţii. .lucrul cu manualul şi alte surse pentru însuşirea noţiunilor muzicale. dans.selectarea din diferite surse (mass–media. cîntec . . prezenţa caracterului dansant în creaţii. . acţiuni. mixte. destinaţia muzicii de dans.trăsături specifice ale muzicii determinate de caracterul de marş: ritm cadenţat. a unor fenomene naturale utilizînd termeni. relatări. nuanţele artistice ale creaţiei determinate de prezenta caracterului de marş. reviste) a informaţiilor referitoare la evenimentele muzical–culturale din ţară. preponderenţa cantabilităţii în genurile vocale.elementele de bază ale genurilor de proporţie: cîntecul / interpretarea vocală în operă. dansul-în balet.completarea unor fişe.elaborarea unor fişe cu criterii proprii de apreciere valorică a lucrării muzicale. sferele de aplicare şi efectele emoţionale produse. dans. instrumentale. simfonia.

“Piţigoiul” Colindul de luptă: “La poartă. “Caloianul” Ion Macovei. Răutăcioasa”. “Coasa” Dumitru Gheorghiţă. la Ştefan Vodă” Colind: “Colindul de Crăciun” Grigore Vieru. “Vine. Grigore Vieru. “Vine. Grigore Vieru. “Marşul soldăţeilor de lemn” Frederic Chopin. Filip Mironov. versuri populare. “Polca din bătrîni” Piotr Ilici Ceaikovski. “Ploaia”. “Zburdă iedul pe muncel” Ion Macovei (prelucrare). “Graiul meu” Iulia Ţîbulschi. aranjament pentru voce şi pian. Grigore Vieru. Piesa pentru pian “Vesel-Trist” Ghenadie Ciobanu. Grigore Vieru. 2”. “Dansul florilor” Cîntec popular haiducesc: “Cucuşor cu pană sură” Dans popular. Piesa pentru pian “Tîndală şi Păcală” Dmitri Kabalevski. “Dansul micilor negri” din opera “Aida” Georges Bizet. Dmitri Kabalevski.muzicii. Georgeta Moraru. “Grăuraşul” Cîntec popular: “Am plecat să colindăm” Grigore Vieru. Grigore Vieru.“Soldaţii” Balada populară “Mioriţa”. “Trei prietene: Ştrengăriţa. “Brîul” Eugeniu Coca. Grigore Vieru. Grigore Vieru. “Cîntec fără cuvinte” Ludwig van Beethoven. Baletul “Lacul lebedelor”. Anatol Ciocanu. “Marşul toreadorului” din opera “Carmen” 116 . “Cîntecul napolitan” Giuseppe Verdi. “Copăcel”. “Marş funebru” din sonata si-bemol minor pentru pian Felix Mendelssohn-Bartholdy. “Dansul micilor lebede” Piotr Ilici Ceaikovski. fragment Paul Constantinescu. “Hora” şi “Brîul” Piotr Ilici Ceaikovski. “Marş” din baletul “Spărgătorul de nuci” Eugeniu Coca. Grigore Vieru. Plîngăreaţa. Grigore Vieru. Grigore Vieru. Oratoriul “Mioriţa”. fragment Nicolae Saxu. “Marş” Serghei Prokofiev. fragment George Enescu. Cantata “Luci. “Trenul” Cîntec popular: “Cîntec de leagăn” Eugen Mamot. “Albumul pentru copii”. “Păsărel” Timotei Popovici. “Rapsodia romînă nr. “Trompeta şi toba” Franz Suppe. 1”. “Cvartetul de coarde nr. “Vals-glumă” Serghei Rahmaninov. Ion Onu. Poemul “Mioriţa”. numărul “Limba noastră” Ion Macovei. „Rapsodia romînă nr.“Toboşarul” Dumitru Gheorghiţă. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală Eugen Mamot. “Scump învăţător” Grigore Vieru. luci”. Suita “Trei dansuri romîneşti”. Vals din baletul “Frumoasa din pădurea adormită” Dmitri Şostakovici. Grigore Vieru. “Marş nupţial” din uvertura “Visul unei nopţi de vară” Piotr Ilici Ceaikovski. “Marş” Piotr Ilici Ceaikovski. “Cine cîntă-aşa” Melodie popular de joc: “Alunelu” Alexandru Ranga. “Cavaleria uşoară” Piotr Ilici Ceaikovski. “Polca italiană” Orchestra de muzică populară “Lăutarii”. 1”. “Ghioceii-frăţiori” Andrei Tamazlîcaru. “Fluturaşii” Sergiu Croitoru. “Hora albă” Cîntece din folclorul copiilor: “Gutuiţa”. fragment Ion Macovei. vine luna mai” Repertoriu pentru audiţii Eugen Doga. “Paparudă” Zlata Tcaci. vine primăvara” George Enescu. fragment Tudor Chiriac. “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. “Cvartetul de coarde nr. Axentie Blanovschi. soare. “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. partea a II-a Tudor Chiriac. 2”.

jocuri muzical-didactice distractive pe un libret /text literar. partea a II-a. “Mars funebru” Ion Macovei. Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • distingerea auditivă a trăsăturilor specifice ale muzicii determinate de caracterul ei de marş. 3”. conştientă a melodiilor simple. . Melodia – mijloc important al limbajului muzical .participare activă la viaţa artistică a şcolii. . solfegiere elementară. • identificarea formelor muzicale.exerciţii de distingere a genului muzical. . registrul. partea a II-a. perioade). Interpretarea vocală/corală instrumentală • cîntarea sincronizată cu acompaniament. modul major. 3” Ludwig van Beethoven. expresive şi descriptive.exerciţii de interpretare în canon şi la două voci. poveşti pentru utilizarea lor în descrierea muzicii.elaborarea unei glosar de expresii poetice selectate din poezii. . “Simfonia nr. minor. “Marş funebru” din “Simfonia nr. Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) . fenomene muzicale.utilizarea dicţionarului de termeni muzicali pentru explicarea unor noţiuni. exclamaţii muzicale.specificul limbajului muzical comparativ cu alte modalităţi artistice de exprimare. • selectarea muzicii la poveşti. . . fraza-propoziţie.). tobă. “Sonata si-bemol minor”. “Simfonia nr. . fluier etc. individual. .exersarea interpretării la instrument în baza unui text simplu de note.melodia – elementul definitoriu al graiului muzical.exerciţii de intonare expresivă şi frazare. .alăturea de melodii simple. Eroica”.intonaţia şi punctuaţia muzicală.exerciţii de dezvoltare a vorbirii prin utilizarea de termeni muzicali şi expresii poetice. tempoul). “Marşul” din Baletul “Spărgătorul de nuci” Ludwig van Beethoven.asemănări şi deosebiri dintre limbajul muzical şi limbajul vorbit: norme de organizare şi prezentare a limbajelor. fragment Frederic Chopin. unităţile sintactice ale melodiei (motivul – intonaţie. şi semnificaţiile lor în desfăşurarea muzicii. . în canon. . . povestiri.exerciţii de precizare a elementelor definitorii ale 117 .melodia – componentul de bază al limbajului muzical. cu ison.rolul elementelor limbajului muzical în redarea imaginii muzical – artistice a lucrării (ritmul. a elementelor de structură şi înţelegerea semnificaţiei lor în dezvoltarea ideii muzicale.Exerciţii de substituire a ritmului (cu păstrarea liniei melodice) pentru consolidarea noţiunii de gen muzical.exerciţii de identificare a timbrelor instrumentelor muzicale.Piotr Ilici Ciaikovski. • utilizarea în mod corect a tehnicilor de interpretare la instrumente muzicale (clapă. Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unei melodii simple. .exerciţii de solmizare. poezii. 3.elementele limbajului muzical ca mijloace prin care muzica îşi realizează posibilităţile comunicative. . “Ecoul” CLASA a III-a Conţinuturi Limbajul muzical . cu elemente de interpretare în 2 voci. . povestiri. timbrul. expresive pe versuri selectate la dorinţa elevului. . dans. marş funebru Ludwig van Beethoven. cîntec. .

) .). relatări ale unor date importante despre compozitori. . „Să iubim al ţării tricolor” „Sărmanul Tobultoc” – cîntec popular de haiducie Gh.redactarea unui eseu în urma audierii lucrării muzicale. .) limbajelor diferitor arte. .improvizarea mişcărilor ritmice la muzica de dans. a sensurilor unităţilor structurale ale melodiei.lecturi ale manualului şi a altor mijloace.forma rondo: noţiune de refren şi episod (ABACADA etc.forma bipartită simpla (AB) a creaţiei muzicale în care se prezintă două imagini. Gr.comunicări. . „Toamna” Ana–Maria Fusu. a unei idei muzicale finite. Vieru. Analiza/caracterizarea muzicii • redactarea unor eseuri cu privire la mesajul şi imaginea muzical-artistică a lucrării. balet. „Barbu Lăutarul” Daria Radu. creaţii. . filme cu muzică). Lucrare simfonică “Poemul Nistrului” Gavriil Musicescu.. două dispoziţii contrastante. Romaşcanu.executarea melodiilor simple compuse de copii.forma tripartită simplă (ABA) a creaţiei muzicale. concerte. „Uvertura” la opera „Carmen” („Marşul toreadorului”) Ciprian Porumbescu.modalitate de prezentare a unei singure dispoziţii.audierea atentă a discursului muzical şi alcătuirea unui plan de dezvoltare „emoţională” a lucrării în corespundere cu forma ei.forma monopartită . . „Acuma ora sună” Eugen Doga.jocuri muzical–didactice în vederea însuşirii noţiunilor predate.discuţii. „Muzica” Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev. „Simfonia nr. versuri populare. Salcia.forma liberă (ABCA1D etc. • realizarea unui plan structurat de caracterizare a muzicii. • povestirea experienţei sale muzical – artistice (audiţii. Alecsandri. partea a III-a” Georges Bizet. melodia populară. explicaţii însoţite de exerciţii în vederea însuşirii noţiunii de forme muzicale.realizarea unor teste în baza conţinutului studiat. Dumitrescu.conlucrarea tuturor mijloacelor artistice şi a unităţilor structurate pentru redarea imaginii muzicale. evenimente culturale etc. . Basmul simfonic “Petrică şi Lupul” Ştefan Neaga. „Cîntecul de luptă al moldovenilor” V. operă. . . . Partea a III-a – repriza (repetarea integrală a primei idei muzicale) are scop de consolidare a idei principale.forma muzicală ca modalitate de structurare şi prezentate a conţinutului de imagini al lucrării muzicale. două idei. 5. „Marş” Ludvig van Beethoven. vizionări de spectacole. . Vasile Nedelcu. versuri C. „Balada pentru vioară şi pian” 118 . . surse privind însuşirea noţiunilor de gramatică muzicală. . . Forma muzicală . a unui gînd.exerciţii de identificare a formelor muzicale.tema cu variaţiuni (A + A1 + A2 + A3 etc. lecturi. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală C. • .

Vicol. „Moş Crăciun” Cîntece populare: „Foaie vede şi-o sulfină”.Audiţii muzicale şi discutarea conţinutului de expresie al muzicii. Vicol. liliţa. piesa simfonică „Amurg de toamnă” Ghenadie Ciobanu. Alexandru Stavri. . „Morarul bun” „Păsărică. „ Cîntecul lui Solveig”. „Trei dansuri simfonice: Olteneasca. versuri populare. selecţiuni din muzică baletului „Luceafărul” Edvard Grieg. Privire generală asupra originilor şi evoluţiei folclorului nostru muzical. din suita simfonică „Peer Gynt” Carol Miculi. „Hora” Ion D. „Spicule din vîrf de pai” Gr. mută-ţi cuibul”. „Dansul miresei” Constantin Dimitrescu. piesa pentru vioară şi pian „Vîrtejul” Wolfang Amadeus Mozart. Ciobănaşul. „Rondo” Piotr Ceaikovski. Mozart. 11” Luigi Boccherini. a titlului lucrării (în muzica cu program) 119 . speciilor de muzică populară şi academică şi identificarea auditivă a sferei de expresivitate emoţională şi imagistică. 7 pentru pian” Ştefan Neaga. Vieru. „Poemul – sonată pentru violoncel şi pian” Paul Constantinescu. „Vîntuleţi de primăvară”. „Tîndală şi Păcală” George Enescu. „Nora copiilor” Tudor Chiriac. „Primăvară. „Instrumente muzicale” Daria Radu. Alexandru Cristea. primăvară”.probe practice pentru determinarea genului muzical. „A ruginit frunza din vii” Sergiu Croitoru. Vieru.Folclorul muzical – reflectare specifică a spiritualităţii poporului. „Trilurile primăverii” Alexei Stîrcea. „Hora” Eugen Mamot. Liviu Deleanu. . Vieru. „Limba noastră” „Melodie de dragoste” şi „Sîrba” – în interpretarea naistului Vasile Iovu Edvard Grieg. „Preludiul nr. „ Rondo” din „Sonata pentru pian nr. „Limba noastră” Dumitru Georgescu-Kiriac. 1” Eugen Doga. Vieru. Gr. hai”.Genurile reprezentative ale folclorului muzical: Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) . „Capriciul italian” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • Recunoaşterea tipurilor. specia de muzică populară. „Cîntec de primăvară” Eugen Doga. „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Tudor Chiriac. „Ostropăt”. părţi. „Hora” (în prelucrare pentru pian) Alexei Mateevici. piesa „Dimineaţa”. „Dorul şi limba” Tudor Chiriac.audiţii muzicale şi discuţii despre genul. „Dragă mi-i hora” Dumitru Georgescu-Kiriac. Vieru. Gr. „Hota aragoneză” Carl Maria Weber. Vasile Romanciuc. CLASA a IV-a Conţinuturi Muzica poporului meu Creaţia muzicala populară . genurilor. Gr. „Hora cu strigături”. „Corul vînătorilor” din opera „Freinschutz” Alfred Alexandrescu. • Remarcarea pe parcursul audierii a evenimentelor muzicale (început. „Fata de păstor şi cucul” Solomon Lobel. . „Dans ţărănesc” Mihail Glinca. din suita simfonică „Peer Gynt” Constantin Rusnac. „Hai.A. „Rapsodia română nr. Brîul” Frederic Chopin.Ion D.discuţii dirijate privitor la originea şi evoluţia muzicii naţionale. . „Ce frumoasă-i luna mai” V. „S-a dus cucul la pădure” Gr.

a cappella. balada (specii). interpreţi de muzică populară şi pregătirea materialului pentru prezentare în clasă. • Improvizarea jocurilor. dansurile cu subiect şi fără subiect: varietatea lor. instrumente etc. accesorii.. exerciţii de depistare a timbrurilor instrumentelor populare în baza unor audiţii de muzică populară. Orchestra contemporană de muzică populară. măşti. Flechtenmacher. P. scenetelor cu personaje din poveşti folosind jucării.repetiţii. E. în lanţ. Instrumente populare tradiţionale. doimi. solist-cor. interpreţi instrumentişti vestiţi. Mezzeti. specii. trăsături distinctive. Muzica academică . trăsăturile caracteristice. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor contemporani naţionali cu evidenţierea particularităţilor distinctive ale muzicii lor. în dialog) cu sau fără acompaniament. .Compozitori – fondatori ai muzicii naţionale profesioniste: A. schimbul de tempouri.Cunoaşterea.geneza cîntecului popular. canon. Sincretismul dans-muzică în folclorul muzical. pe grupe (alternativ.Privire generală asupra istoriei muzicii profesioniste în spaţiul cultural românesc: perioade. figuri de dans popular (hora. alternarea caracterelor şi a imaginilor muzical-artistice. optimi şi pauzele lor) în măsurile de 2/3.). lucrări de valoare. cîntecul popular . . - - - - - - a compozitorului. pregătirea unor informaţii vizînd viaţa şi activitatea unor personalităţi ale culturii muzicale cu prezentarea în clasă a materialelor. • Demonstrarea deprinderilor elementare de mînuire a instrumentului muzical sau a jucăriilor muzicale melodice / de percuţie. Diversitatea jocului popular. sîrba etc. alte atribute decorative ale cîntecului şi jocului popular. solfegierea unor melodii simple din muzica populară sau academică. • jocurile (dansurile) populare: origini şi evoluţie. serbări cu 120 . cîntarea sincronizata în diferite aranjamente simple: la unison. elemente de dans adecvate subiectului. a costumelor populare (zona. cu „negativ” (fonogramă). Interpreţi ai cîntecului popular. culminaţie. contrastele dinamice şi timbrale. poziţionarea corectă a mîinii la instrument şi asocierea cu sunetul şi durata lui (pătrimi. cu acompaniament instrumental. 3/4 în limita de 7 sunete. a interpretului / formaţiei muzicale. mişcarea corporală. Diversitatea cîntecului popular. • Demonstrarea deprinderilor corecte de interpretare vocală. vizionarea concertelor de muzică şi joc popular şi discutarea. costume. reprezentanţi. analizarea lucrărilor audiate (gen. Melodii de cîntece şi jocuri populare. • Diferenţierea auditiva şi descrierea aportului unor elemente ale limbajului muzical în crearea reprezentărilor spaţiale (departe – aproape. specii folclorice. prezentarea publică a unor concerte. • doina. Sincretismul muzică-vers de autori anonimi. în lanţ.). sfîrşit). exerciţii de cultură vocală utilizînd diferite procedee de interpretare: solist-cor. de mişcare (înainte – înapoi. exerciţii de selectare a informaţiilor privitoare la unele genuri. exerciţii de consolidare a unor mişcări. • costumul popular. valorificarea folclorului muzical – condiţii ale perpetuării lui de la unele generaţii la altele. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor clasici ai culturii naţionale cu evidenţierea particularităţilor deosebitoare ale muzicii lor. în sus – în jos). localitatea) şi a diferitelor atribute specifice culturii tradiţionale. mare –mic). Mandicevschi. cu fonogramă etc.

Musicescu – un clasic de mare valoare al culturii muzicale naţionale. Sala cu orgă ş. . Asociaţia „Moldova – concert”. Porumbescu – compozitor. Neaga – personalitate artistică polivalentă în viaţa muzicală a Moldovei: compozitor. noţiuni.G. muzician de excepţie. farfurii etc. Coca – personalitate care a contribuit la procesul de evoluţie a muzicii profesioniste în Moldova. sculpturi şi colaje. integrînd şi dansul (jocul) popular. . Doga – contribuţii valoroase pe tărîmul abordării unor genuri muzicale academice originale. 121 .C. Gh.Ş. realizarea unui scurt eseu consacrat unui eveniment sau unei personalităţi istorice reflectate în lucrări de muzica populară (balade. .T.Cultura muzicală profesionistă a Moldovei de astăzi: imagine pe plan naţional şi internaţional. dirijori. exerciţii de interpretare la instrument în baza textului de note şi fără text. prezentarea unor mici scenete (fragmente) din poveşti. creaţii. înfrumuseţind şi completînd anturajul artistic al unor evoluării artistice şcolare. pianist. .E. Enescu – luceafărul culturii muzicale româneşti. • Comentarea lucrării muzicale (după un algoritm / schemă sau liber) privind conţinutul de idei. Moldova (instituţii de învăţămînt muzical de specialitate). mijloacele de expresivitate şi conform unor criterii de apreciere valorică a muzicii. un mare patriot al neamului. E. Ciobanu. . povestiri ilustrate cu muzică populară. Mustea – continuator fidel al tradiţiilor clasice în cultura muzicală din zilele noastre.) utilizînd diferite materiale potrivite scopului. Moldova. cîntece) sau academică (opere simfonii etc. . stările emoţionale reflectate în muzică. Asociaţii concertistice: Filormonica Naţională. interpreţi. - - - - tema „Muzica pentru copii” valorificînd creaţia compozitorilor din Moldova. milieuri. în mişcări corporale plastice. Chiriac. sentimentelor muzicale în limbajul altor arte: în versuri şi compuneri. formaţii artistice.Muzica profesionistă pentru copii în R.). • Compararea şi diferenţierea creaţiilor folclorice de cele de muzică cultă după limbajul muzical propriu fiecărui tip. expresii specifice domeniului.a. în desene. . pedagog. dirijor.G. Compozitori. utilizînd termeni.• Transpunerea impresiilor. ideilor.Şcoala profesionistă de muzică din R. . costumul popular.Gh. confecţionarea obiectelor artistice (broderii. personalitate marcantă în cultura muzicală universală. . ulcioare. . comentarea impresiilor dobîndite în urma participării la concerte. (liber). Teatrul Naţional de Operă şi Balet.

M. „Dor. „Ştefan. Dimitrie Bolintineanu – „Mama lui Ştefan cel mare” Pietro Mezzetti. „Ecoul” „Cînd aud cucul cîntînd” – cîntec din repertoriul Mariei Lătăreţu „Codreanu” (baladă haiducească) „S-a dus cucul de pe-aici” (cîntec de înstrăinare) „Ciobănaş la oi am fost” (cîntec păstoresc) „La rîpa cu tufele” . „Berbecul”. corul „Zorile” Eugen Doga. seară mare” (colind de Crăciun) „Capra” (joc popular cu măşti) Alexandru Flechtenmacher. Radule” Cîntec popular de recrutare „Balada soldatului” Cîntece de înstrăinare. Rusnac. „Patria” Cîntece populare: „Cucule. „Căluşarii” Din repertoriul nupţial: „Jocul mare”. „Drăgaicele”. popular. „Dragă-mi este ţara mea” Gh. săriţi la joc”. „Luci. „Sîrba de la Edineţ”. „Cîntec de leagăn”. oratoriul „Mioriţa” (selecţiuni) Gheorghe Neaga. „Mioriţa”. Rusu. „Hora fetelor” (melodie populară) „Glasul instrumentelor” (cîntec didactic) „Ia-ţi. 1” Mihail Jora.popular de glumă. flăcăi. Vasile Romanciuc. „Dragă mi-i şi mult mi-i drag”. Vieru. „Hai. corul „Crai nou” din opereta „Crai nou” Ciprian Porumbescu. „Bardul ain Mirceşti” Isidor Vorobchevici. „Balada lui Lăpuşneanu”. „Hora bucuriei”. „Joc de sărbătoare” Eugen Doga. luci”. „Ciocîrlia” – melodie populară „Întrecere lăutărească” Din repertoriul de primăvară şi de vară: „Caloianul”. de copil etc. satiric „M-am pornit la Chişinău” (popular de glumă) Gr. „Stăncuţa” George Enescu. selecţiuni din muzica baletului „Nunta în Carpaţi” Eugen Coca. ziua bună” (din repertoriul nupţial) „Astă seară-i. Vieru. dorule”. V. soare. cîntece populare noi. „Revedere” Dumitru Gheorghiţă. din opera „Alexandru Lăpuşneanu” Zlata Tcaci. „Radu mamei. suita simfonică „Privelişti moldoveneşti” Paul Constantinescu.Repertoriu pentru interpretare vocal /corală Mihai Ungureanu. Gr. „Am un plai” Daria Radu. „Cîntecul cucului”. „Balada pentru vioară şi pian” Eduard Caudella. fragment din partea a IV-a a cantatei „Luci. „Fluturaş. „Ca o zi de primăvară” Dumitru Kiriac. Mustea. „Concert pentru vioară şi orchestră” Ion Macovei. Ştefan. „Jocul zestrei”. Gr. „Rapsodia română nr. selecţiuni din opera „Capra cu trei iezi” 122 . 2” Ştefan Neaga. „Cîntecul miresei” Din repertoriul funebru (bocet de mamă. Porumbescu – fragment din opereta „Crai nou” C. „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Gheorghe Mustea. Gr. „Doina” C. finalul actulului întîi al operei „Petru Rareş” Gavriil Musicescu. fluturaş”. cîntece de veselie. soare. despre viaţa păstorilor. „Mierla” „Hai la horă”. Vieru. selecţiuni din muzica baletului „Luceafărul” Constantin Rusnac. „Noi în grai sîntem popor” Tudor Chiriac. pană galbenă”. Eminescu. uvertura naţională „Moldova” Ciprian Porumbescu. „Scăpărici” C. Vieru. Radule”. mireasă. luci” Repertoriu pentru audiţie Doina şi bătuta din Giurgiuleşti” Doina „Cîntă puiul cucului” Balada păstoreaşcă „Mioriţa” Cîntecul popular de haiducie „Radu mamei. „Trei culori” G. de tată. „Drăgaica”. „Paparuda”. Gr. Porumbescu. Musicescu. Carol Scrob. Vieru. „Limba noastră”. „Hora lăutarului”. de dor şi jale.) Colinde şi cîntece de stea Alexandru Flechenmacher. finalul (partea a IV-a) „Cvartetului de coarde nr. domn cel Mare”.

Doga. „Trăiască soarele” Tudor Chiriac.Ion Aldea-Teodorovici. Gr. „La noi” Eugen Doga. Urschi. soare. piesa „În amintirea lăutarilor moldoveni” Ion Păcuraru. Vieru. „Gala măştilor” Mihai Dolgan. selecţiuni din cantata „Luci. Anatol Ciocanu „Copiii planetei Pămînt” 123 . compoziţia pentru flaut solo „Spaţii sonore” Constantin Rusnac. Ghenadie Ciobanu.a. M. Vieru. Liviu Ştirbu ş. Gr. luci” Nicolae Bothros. Gh. Ion AldeaTeodorovici. Dolgan. suita pentru orchestra de muzică populară „Plai moldovenesc” Creaţii de muzică uşoară de compozitorii: E.

a discuta şi de a căpăta experienţă artistică nu numai în clasă. totodată contribuind la formarea capacităţilor pro-active şi creative.EDUCAŢIA PLASTICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia plastică. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. fructe. artă decorativă. sensibilizare. formare a unui dialog dintre copil şi lumea artelor. în contextul curriculumului naţional. În activitatea didactică. valorificarea creativităţii elevilor şi profesorilor în cadrul activităţilor didactice. metodă de instruire. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. să rezolve probleme şi concepte complexe pe care nu le pot reda verbal. utilizarea flexibilă a conţinuturilor şi acordarea priorităţii metodelor interactive de predare şi metodelor activparticipative de învăţare. Atmosfera de instruire trebuie încadrată într-un context ludic. să gîndească în termeni de imagini: cum pot fi create. vizite la expoziţii etc. şi nici formarea copiatorului care poate calchia perfect realitatea care îl înconjoară. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Utilizarea diverselor materiale de artă clasice şi materiale moderne (plante. să compare lucrările lor cu alte lucrări pe care le văd şi le studiază. Curriculumul de Educaţie plastică propune copilului experienţa creaţiei şi a comunicării artistice în domeniul artelor plastice şi asigură formarea competenţelor iniţiale pentru însuşirea sistemică a disciplinei de studiu. Ideea fundamentală a actualului concept de educaţie plastică constă în faptul că imaginea artisticoplastică este rezultatul actului de creaţie şi. excursii la muzee. ci este un instrument de culturalizare. sîrmă. grafică. al materialelor de artă şi al tehnicilor de lucru cu ele sînt mijloace de creare a imaginilor artistico-plastice. ce emoţii provoacă diverse forme plastice. Familiarizarea cu limbajul artelor plastice sensibilizează elevii faţă de cultura plastică naţională şi universală şi oferă o posibilitate eficientă de formare/dezvoltare a sentimentelor estetice şi a competenţelor de percepere şi exprimare a mesajului artistico-plastic. de aceea procesul de instruire trebuie organizat astfel încît elevii să aibă oportunităţi de a crea. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al acestuia. Includerea actului de creaţie în procesul de instruire a elevilor este un mod eficient de optimizare a procesului de instruire şi educaţie în domeniul artelor. Aceasta implică deplasarea accentului de pe abilităţile de reproducere spre producere . ci şi în afara orelor de curs: concursuri de artă plastică. stiluri variate de predare pentru a-i ajuta pe elevi să-şi atingă scopurile puse în artă. s-a constituit în baza noului concept. instrumente şi tehnici mixte vor ajuta elevii să însuşească arta comunicării ideilor şi mesajelor vizuale. adică învăţarea prin joc. sculpură. zăpadă. Educaţia plastică nu are ca scop formarea artistului plastic sau a unui meşteşugar care posedă iscusit o tehnică sau alta. . Astfel elevii vor fi învăţaţi să lucreze cu diferite simboluri vizuale şi spaţiale. Valoarea incontestabilă a educaţiei plastice constă în formarea atitudinii pozitive a copilului faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de oameni. ce reprezintă. care reiese din conjugarea caracterului formativ al procesului educaţional cu particularităţile specifice artelor plastice. disciplină şcolară obligatorie.şi mijloace de instruire. Implementarea eficientă a curriculumului impune respectarea coerenţei componentelor lui. să aplice variate modalităţi de expresie: pictură. cultivarea propriei viziuni artistice. aluat. să conştientizeze că orice problemă poate avea multiple soluţii. textile etc. aplicînd deprinderile formate la orele de educaţie plastică în procesul de studiere a altor discipline. capacităţi. prin urmare . Formarea competenţelor la Educaţia plastică necesită acumularea de către elevi a anumitor cunoştinţe. a evolua.). să cunoască şi să fie în stare să se orienteze în materia predată.creare de valori şi receptarea/aprecierea valorilor create de alţii. concomitent. Studiul limbajului plastic. nisip. fotografie etc. profesorii vor apela la metode diverse şi creative.

Educaţia plastică în învăţămîntul primar. şi opere false. analiza colectivă şi individuală a lucrărilor – toate grupate optim în fiecare caz aparte pentru formarea competenţelor. conţinuturile devin mobile. • Principiul unităţii dintre autoexprimarea elevului şi dezvoltarea creativităţii plastice – exprimarea liberă a viziunilor. kitsch-uri – pentru cultivarea unei atitudini corecte faţă de valorile artistice). de creare a valorilor plastice şi de comunicare artistică cu opere de artă de valoare. • Principiul educaţiei artistice în baza valorilor autentice – utilizarea la activităţile de dezvoltare a perceperii artistice a operelor valoroase cu o anumită tradiţie culturală naţională şi universală (e necesar ca elevii să vadă. ceea ce dinamizează imaginaţia şi stimulează activitatea de creare a noilor valori (formelor noi) şi. . cunoaşterea senzorială a imaginilor artistico-plastice.Dezvoltarea creativităţii în cadrul activităţilor artistico-plastice include formarea competenţelor de exprimare liberă a propriilor viziuni şi preferinţe în redarea temelor şi subiectelor lucrărilor plastice. Centrarea pe competenţe stabileşte o viziune netradiţională faţă de aplicarea conţinuturilor.Iniţiere în compoziţie. raţionale. 1. se desfăşoară într-o atmosferă de colaborare dintre pedagog şi elev. flexibile şi redau viziunea autorilor în realizarea obiectivelor propuse. 2. 125 . .Iniţiere în domeniul artelor plastice. reieşind din competenţele profesionale. profesorul decide care conţinuturi urmează a fi realizate pe parcursul unui an de studii. formarea capacităţii de pătrundere în mesajul operei prin intermediul formei. 4. reper pentru facilitarea înţelegerii particularităţilor operei de artă plastică. Conţinuturile recomandate au fost structurate în patru compartimente identice pentru toate clasele: . COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI Explorarea diverselor instrumente. Pentru realizarea cît mai eficientă a obiectivelor educaţiei artistico-plastice la treapta primară se propune ca procesul predării –învăţării să fie axat pe următoarele principii specifice educaţiei artisticoplastice: • Principiul conexiunii teoriei cu practica – asigură îmbinarea actului de însuşire a cunoştinţelor teoretice cu actul de formare a priceperilor şi deprinderilor practice în baza cunoştinţelor teoretice.Elemente de limbaj plastic. a cunoaşterii logice. Cunoaşterea noţiunilor elementare din domeniul artelor plastice. • Principiul unităţii dintre senzorial şi raţional – exprimă necesitatea studierii operelor de artă plastică prin intermediul simţurilor. • Principiul unităţii perceperii şi creaţiei – prevede predarea-învăţarea fiecărei teme din curriculum prin conexiunea mai multor genuri de activitate: examinarea materialului didactic. unitare a formei şi conţinutului operei de artă – asigură perceperea operei de artă plastică în integritatea formei şi a mesajului. • Principiul perceperii globale. este procesul de formare a competenţelor de receptare. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în exprimarea artistico-plastică. Prin urmare. executarea lucrului practic. Realizarea lucrărilor plastice în diverse tehnici şi materiale de artă. audierea muzicii sau lectura corespunzătoare subiectului sau perioadei istorice studiate. prin comparaţie. de regulă. specificul localităţii sau zonei geografice. Conţinuturile sînt informaţii care fundamentează teoretic formarea competenţelor elevilor în procesul educaţional. indică asupra necesităţii conexiunii aspectelor formale şi de conţinut în receptarea operei de artă plastică. Din punct de vedere funcţional importantă este corelarea tuturor componentelor curriculumului. în esenţă.Materiale. materiale şi tehnici de artă. instrumente şi tehnici de artă. sentimentelor copilului. verbalizarea ideii plastice. . interesele grupului de elevi. În consecinţă. Astfel. 3.

de ore 34 34 34 34 126 .Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp Clasa I II III IV Temele 4 4 4 4 Nr.

lucrări originale etc. Formarea/ dezvoltarea abilităţilor de mînuire a instrumentelor. hîrtie. sculptură. tăiere a lutului.SUBCOMPETENŢE. Învăţarea denumirilor culorilor. materiale şi suporturi variate. plastilină. Compararea şi deosebirea lor în exemple din natură. carioci. guaşă. pictură. vopsele. opere de artă etc.modalităţi de realizare. Să utilizeze în activitatea de desen diferite mijloace: creion. 1. carton. pensule.2. Să creeze diferite tipuri de linii cu materiale şi instrumente variate. Iniţiere în compoziţie 127 . burete. creioane.4.) şi exprimarea propriei opinii faţă de rezultatul obţinut. cărbune etc. Realizarea petelor de culoare.2. 2. eboşoar. Linia – modalităţi de realizare. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE Subcompetenţe CLASA I-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I. palma. peniţă.a). Să obţină expresivităţi plastice în pictură prin intermediul vopselelor de apă: Pata de culoare . 1. vestimentaţie. Exerciţii de folosire a instrumentelor şi materialelor specifice graficii. III. nisip etc. lut ş.1. stofă. Elemente de limbaj plastic 2. UNITĂŢI DE CONŢINUT.3. cretă. Instrumente şi materiale de artă (hîrtie. Modalităţi de utilizare a instrumentelor şi materialelor de artă. Experimentări în procesul cunoaşterii cu particularităţile instrumentelor de desen. Să practice modelajul cu mijloace diferite: lut. aluat. Să identifice culorile în natură. Culorile şi modalităţile de expresie. Să efectueze operaţii plastice simple cu instrumente. Materiale. opere de artă etc. picturii. alăturarea culorilor sau suprapunerea lor. sculpturii etc. II. aţă. pastel. Discuţii: Observarea şi compararea materialelor şi instrumentelor de artă pe planşe didactice. obiecte. temperă. acuarelă. Exersări de întindere. Jocuri de obţinere a culorilor prin fuzionare. 1. reproduceri. turtire. 2. a liniilor cu diverse mijloace (pensulă.3. instrumente şi tehnici de artă 1. mediul înconjurător. plante etc. Să mînuiască la nivel elementar instrumentele de lucru. pastel. Învăţarea denumirii instrumentelor şi materialelor de artă.1.

Compunerea elementelor în spaţiul plastic: sus .2. 128 . asfalt. imagine plastică. nisip. imagini. Să manifeste interes în comunicarea desen. Poziţia foii (verticală. Muzeu. Crearea compoziţiilor pe diverse suporturi: hîrtie.departe.lucrare plastică. Exerciţii-joc de îmbinare a diverselor materiale într-o lucrare plastică. imagine plastică.3. desen. centru. mic . materiale. atelierelor artiştilor plastici şi meşterilor populari.jos. obiecte. mare – mic. centru etc. Să acţioneze în spaţiul plastic cu diverse mijloace: instrumente. compoziţie etc. Expoziţie. Explicarea noţiunilor de: lucrare plastică.1. cu arta. Să motiveze preferinţele sale în alegerea unui material de artă. materiale. expoziţie. Excursii. 4. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului.2.3.1. artişti plastici. Realizarea lucrărilor cu subiecte propuse de profesor sau la propria alegere. Argumentarea propriei alegeri a materialelor de artă. IV. Familiarizarea cu opere de artă realizate în diverse materiale. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Vizitarea expoziţiilor şi galeriilor de artă. pictură. sculpură. Să se bucure de propria realizare şi Noţiuni de artă: cea a colegilor săi. . 3. Iniţiere în domeniul artelor plastice Plasarea elementelor pe suprafaţa plastică: aproape . Să se joace cu forme. operă de artă. 3. pictură. orizontală). 4. culori. zăpadă etc. instrument. suport pentru exprimarea plastică.mare etc. compoziţie.

2. Clasificarea culorilor: culori şi nonculori. lizate în operele artiştilor plastici. ondulată.). Materiale. Descrierea efectelor obţinute. Forma realistă. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate Materiale şi tehnici grafice. lut. Exersări în obţinerea diferitor culori prin amestecul 2. 2. tehnicilor utisculpturale şi decorative. Observarea asemănărilor şi deosebirilor dintre materiale şi instrumente de artă. Selectarea materialelor în dependenţă de subiectele abordate. scurgere. Linia dreaptă. culorilor. Linia în arta plastică şi natură. grafician. boabe. materiale de artă şi materiale netradiţionale (creion simplu. alăturare etc. creioane colorate. Să observe particularităţile punctelor.3.1. Activităţi individuale şi în grup în procesul experimentării cu materiale pe suporturi variate. liniilor. Elemente de limbaj plastic Punctul în arta plastică şi natură. 2. Să obţină puncte. peniţă.Subcompetenţe 1.4. formelor utilizate în natură şi în diverse contexte plastice. crengi. Exersări şi experimentări în diverse materiale şi tehnici. suprapunere.2. Pata spontană.5. rotundă. CLASA a II-a Conţinuturi recomandate I. Să redee anumite stări ale naturii folosind culorile şi nonculorile. Exerciţii-joc de obţinere a punctelor. cariocă. forme. linii. nisip. Observarea deosebirilor dintre culori şi nonculori. Modalităţi de executare şi amplasare a punctului în spaţiul plastic. Analiza formelor realiste şi a modalităţilor de realizare. fire textile etc. 2.1.6. II.2. sculptor etc. Să combine culori pentru obţinerea expresivităţilor plastice. 1. Discuţii: Analiza materialelor de artă. Să organizeze suprafeţe plastice prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic. Exemple de forme realiste în natură şi opere de artă. Să creeze lucrări cu acelaşi subiect în materiale de artă clasice şi materiale moderne. Amestecul culorilor. frîntă. liniilor de diferite mărimi şi forme cu instrumente. pete. pensule. Discuţii: observarea caracteristicilor fizice ale elementelor de limbaj plastic în natură şi opere de artă. pietre. culori utilizînd diverse materiale şi procedee artistice. Subiectul lucrării plastice. 2. Să experimenteze în obţinerea petelor spontane. Exersări în obţinerea petelor spontane: prin stropire. picturale. 129 . Să folosească în activitata plastică diverse materiale. Exerciţii-joc: eu sînt pictor.

Să exprime atitudine. 4. 3. 130 .1. grafică / grafician etc. pictură / pictor. Compararea şi analiza operelor de pictură. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. 4. pictură. III. Iniţiere în compoziţie 3.2. Să demonstreze capacităţi de apreciere estetică a operelor din arta plastică naţională şi universală.3. expoziţie. opinii. operede artă din diverse ramuri. Să manifeste interes faţă de activitatea artiştilor plastici şi meşterilor populari.lor. Centrul (centrele) de interes al compoziţiei. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. Identificarea şi analiza lor pe reproduceri de artă. Realizarea compoziţiilor în diverse tehnici: desen.1. spaţiu plastic şi centru de interes al compoziţiei. Să experimenteze pe diverse suporturi cu ajutorul elementelor de limbaj plastic. Joc de rol: Critici şi artişti. grafică. Să exprime sentimente. sculptură. Organizarea spaţiului plastic în culoare. tangram etc. 3. atitudini în compoziţii plastice. Explicarea noţiunilor de element plastic. Plasarea elementelor în spaţiul plastic. emoţii în procesul perceperii capodoperelor artei plastice.2. Vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. colaj. Exerciţii-joc de redare a stărilor naturii prin culori.3. sculptură şi artă decorativă create în diverse perioade istorice. Să considere obiectele înconjurătoare ca surse de stimulare a creaţiei sale. Iniţiere în domeniul artelor plastice Noţiuni de artă: sculptură / sculptor. Maeştri şi capodopere. IV. Muzeu. 4.

Modalităţi de executare. legume. 2. Tehnici mixte.). Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din diverse materiale: lut.2. vestimentaţie. Funcţia constructivă a liniei. plante. Exersări: obţinerea culorilor binare prin diverse II. Pata decorativă. plastelină. sîrmă. pastă de hîrtie). 2. culori binare. Explicarea noţiunilor de linie constructivă şi linie decorativă. binare pe reproduceri. Procedee de modificare a culorii: amestecul culorilor. polistirol. ambalaj etc. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor netradiţionale în diverse contexte plastice: materiale maleabile (aluat. Funcţia decorativă a liniei. felicitare.2. fructe. Punctul ca element constructiv. Să producă pete picturale şi decorative prin amestecul culorilor. 131 . Crearea formelor geometrice din diferite materiale pe suprafaţa plană şi în volum.3. aluat. Exemple de forme geometrice. Să obţină expresivităţi plastice prin diverse procedee de modificare a culorii. Identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător.1. 2. 1. reproducerilor. 1. fructe.Subcompetenţe CLASA a III-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I. 3. Punctul ca element decorativ. instrumente şi tehnici de artă 1. carton. carton. Pata picturală. lut. Elemente de limbaj plastic 2. imaginilor. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. Modalităţi de expresie ale materialelor naturale şi artificiale (boabe. polistirol. Să realizeze proiecte artistice în diverse materiale şi tehnici de artă. cutii. Discuţii despre rolul petelor de culoare şi observarea lor în opere de artă.5. Materiale netradiţionale în arta plastică. 2. natură etc. clipurilor.1. plante etc. Forma geometrică. mediul înconjurător. Observarea şi analiza lor în opere de artă şi natură etc. fuzionarea. hîrtie. Relaţii interdisciplinare. legume etc. origami etc. fructe. Culori primare.6. Să identifice culorile primare. Să experimenteze materiale şi tehnici netradiţionale în exprimarea individualcreativă. Să utilizeze punctul ca element decorativ în lucrările plastice. planşe didactice.4. Exersări cu diferite feluri de linii. hîrtie etc. Lucrări practice: semn pentru carte. Lucrări practice: colaj. Să creeze forme geometrice pe suprafaţa plană şi în volum din diferite materiale. 2. Să perceapă funcţiile decorativă şi constructivă a punctelor şi liniilor. Explicarea noţiunilor de punct constructiv şi punct decorativ. Vizionarea filmelor. Materiale. Să creeze diverse forme din materiale naturale şi artificiale.

Analiza. Explicarea noţiunilor: muzeu şi galerie de artă. vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Analiza compoziţiilor realizate în diverse tehnici şi materiale de artişti plastici din diferite ţări şi perioade istorice. Explicarea noţiunii de ramuri ale artelor plastice. mărime etc. Exemple de muzee şi galerii de artă din ţară şi peste hotare. Exerciţii de amplasare a elementelor compoziţionale în spaţiul plastic şi evidenţierea centrelor compoziţionale prin culoare.procedee. Să promoveze valorile general-umane în lucrările efectuate. Exprimarea opiniilor despre ramurile artei plastice.4. IV. Deosebirea dintre ele. Evidenţierea centrelor compoziţionale (culoare. III. Organizarea cromatică a spaţiului plastic.1. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe 132 . Să perceapă calităţile estetice ale mesajelor Muzee şi galerii de artă. Discuţii despre conţinutul operelor de artă şi interpretarea verbală a mesajului artistic. 4. Explicarea noţiunii de compoziţie realistă. 3.2. 3.). Plasarea elementelor compoziţionale în spaţiul plastic. Să manifeste interes pentru cunoaşterea artei plastice populare. 3. naţionale şi universale. Iniţiere în domeniul artelor plastice 4. Ramurile artei plastice.3.3. mărime etc. Să reprezinte structuri din natură în compoziţii volumetrice utilizînd diverse materiale.1. Iniţiere în compoziţie 3. Vizionarea filmelor. compararea şi deosebirea lucrărilor de artă din diverse ramuri ale artei plastice. Maeştri şi capodopere. Să deosebească ramurile artelor plastice. 4. Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. Să exprime preferinţe în alegerea subiectelor pentru realizarea compoziţiei realiste. Să evidenţieze centrele de interes ale compoziţiei folosind creativ mijloace de expresie. operelor de artă plastică. Compoziţia realistă.2.

133 .) în diverse contexte plastice. imaginilor. Forma volumetrică (tridimensională). Vizionarea filmelor. Să folosească creativ diverse materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale în lucrări plastice. lut. II. arta decorativă etc.1.2. Modalităţi de aplicare şi realizare. sculpturale etc. Analiza posibilităţilor de îmbinare a materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale într-o lucrare plastică. zăpadă. Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din materiale naturale şi artificiale. Să motiveze alegerea tehnicilor mixte în exprimarea unei idei.3. Să experimenteze materiale şi tehnici de artă în exprimarea individual-creativă. Tehnici mixte. cutii.2. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate 1. sîrmă. Observarea particularităţilor specifice în diferite contexte plastice. Forma plată (bidimensională). Materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. polistirol.4. reproducerilor. 1. Lucrări practice în tehnici mixte. Modelarea şi construirea din materiale naturale şi artificiale (materiale de reciclaj. aluat. Analiza elementelor de limbaj plastic în lucrări de artă plastică.1.). 1. Materiale. plante etc. 2. Să obţină forme plate pe suprafaţa plană utilizînd diverse materiale şi procedee tehnice. Punctul şi linia mijloace de expresie în grafică. Subcompetenţe CLASA a IV-a Conţinuturi recomandate I. pictură.parcursul anului. fructe. nisip. Să reprezinte structuri şi fenomene ale naturii utilizînd punctul şi linia ca mijloace de expresie. Crearea compoziţiilor în diverse tehnici. Tehnici grafice. 1. legume. Să creeze diverse forme în materiale naturale şi artificiale. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale (aluat. Elemente de limbaj plastic 2. Culori calde. carton etc. picturale.

4. Sa creeze forme volumetrice din materiale naturale şi artificiale.3. Identificarea pe reproduceri de artă şi în natură. 2. picturale. 3. Explicarea noţiunilor de perspectiva liniară şi aeriană prin exemple simple din mediul înconjurător: peisaj. Să descrie verbal mesajul artistic al operelor de artă plastică exprimîndu-şi propriile atitudini şi emoţii esteice. Analiza diferitor forme. 4. culoare etc. nuanţe şi identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător. atitudini etc. Rolul culorii în redarea unor dispoziţii. Să aplice culorile calde şi reci în redarea anumitor stări sufleteşti. Arta populară.2. picturală şi grafice. Subiectul compoziţional. Iniţiere în artele plastice 4. Crearea formelor bidimensionale şi tridimensionale.1. compoziţie etc. Tonul închis-deschis. stări. IV.3. decorative şi sculpturale. funcţie decorativă.2. Iniţiere în compoziţie 3. Explicarea noţiunii de culori calde şi reci. Exersări: evidenţierea centrelor compoziţionale prin ton. Dominanta cromatică. Modalităţi de redare a planurilor. formă / dimensiune. Explicarea noţiunilor de bidimensional şi tridimensional. Culori reci. mărime. culoare. Modalităţi de utilizare: funcţie utilitară. sculpturale cu subiecte literare sau inspirate din natură. grafică. Deosebirea. Exerciţii-joc de obţinere a nuanţelor. sculpturală. natură statică. Explicarea noţiunii de genuri ale artei plastice.1. Să manifeste interes pentru cunoaşterea Genurile artelor plastice (portret. calea ferată. III. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi 134 . peisaj. centrelor compoziţionale. Să creeze compoziţii decorative. Redarea planurilor: linie. Exersări grafice şi în culori de obţinere a tonurilor şi modalităţi de aplicare. compararea şi analiza compoziţiilor Compoziţia decorativă. Nuanţe.2. stîlpi de telegraf etc. Analiza procedeelor artistice de evidenţiere a Iniţiere în perspectiva liniară şi aeriană.). lucrări prin compararea şi deosebirea lor. Discuţii despre dominanta cromatică. Explicarea noţiunii de ton închis-deschis în desen şi pictură. Să observe trăsăturile caracteristice ale genurilor artei plastice. Analiza operelor de artă şi identificarea trăsăturilor caracteristice fiecărui gen de artă. Să redee perspectiva aeriană şi liniară în peisaje. picturale. 3. Discuţii despre subiectul compoziţional. grafice.

Muzee şi galerii de artă.3. expoziţiilor de artă şi exprimarea propriilor opinii. artei populare. Vizionarea filmelor. 135 . ţară. critic de artă etc. Excursii la atelierele pictorilor şi meşterilor populari. Să deosebească opere de artă plastică de arta populară. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. 4. meşter popular atelier de creaţie.artei plastice naţionale şi universale. Joc de rol: meşter popular. analizei lucrărilor plastice.4. Să exprime atitudini faţă de evenimentele culturale din instituţia de învăţămînt. 4. Analiza noţiunilor: artă populară. Meşter popular. localitate. Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. Atelier de creaţie. Maeştri şi capodopere.

în mod independent. conştient. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. sporirea capacităţii de efort fizic pentru dezvoltarea calităţilor motrice. nr. a calităţii învăţării. corespunzător. precum şi de a duce un mod de viaţă sănătos atît în perioada şcolarizării. competenţelor şcolare. avînd ca „ţintă” mobilizarea unui ansamblu de resurse de asigurare a calităţii şi capacităţii de asimilare a materiei de conţinut în procesul învăţării. Valoarea formativă a Educaţiei fizice constă în:  tehnologia implementării subcompetenţelor şi unităţilor de conţinut ce constituie o contribuţie considerabilă la sporirea stării de sănătate. urmăreşte realizarea finalităţilor prevăzute de Legea Învăţămîntului: a) dezvoltarea personalităţii copilului. formarea sistemului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului pe parcursul întregii vieţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. profilaxia bolilor. cu caracter profesional-aplicativ. 136 . mijloacele educaţiei fizice (exerciţiile fizice.ARIA CURRICULARĂ SPORT EDUCAŢIA FIZICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Conceptul de bază al curriculumului şcolar de Educaţie fizică constă în iniţierea şi ghidarea permanentă a elevilor în scopul formării unui sistem bine corelat de cunoştinţe. cît şi pe parcursul întregii vieţi. b) asigurarea unei pregătiri fizice multilaterale. obţinerea echilibrului psihofiziologic. capacităţi. care cuprinde calităţile motrice. absolvind şcoala. motivaţii. care utilizează exerciţiul fizic drept mijloc principal în vederea dezvoltării sănătăţii. Scopul prioritar al procesului educaţional la Educaţia fizică în învăţămîntul primar este antrenarea elevului în formarea incipientă de utilizare a cunoştinţelor pentru fortificarea sănătăţii. Nu pe ultimul loc se află formarea interesului şi necesităţii de predare independentă şi sistematică a exerciţiilor fizice. deprinderilor motrice şi culturii sănătăţii. concepţia de aplicare a curriculumului de Educaţie fizică stipulează statutul cotei disciplinei şcolare în Planul-cadru de învăţămînt. 9 noiembrie 1995. perfecţionarea condiţiei fizice etc. Curriculumul şcolar de Educaţie fizică pentru învăţămîntul primar este inclus în Planulcadru de învăţămînt ca disciplină de studiu obligatorie şi reflectă concepţia care stă la baza reformei sistemului de învăţămînt European şi din Republica Moldova. trebuie să devină conştienţi de faptul că sportul şi cultura fizică sînt mijloace eficiente în dezvoltarea fizică armonioasă. formarea deprinderilor de a duce un mod de viaţă sănătos prin organizarea activităţilor de integrare socială a elevilor din clasă. Educaţia fizică în sistemul de învăţămînt primar este o componentă a educaţiei generale. asigurarea valorilor educaţiei pentru sănătatea corporală. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoaştere. fortificarea şi menţinerea sănătăţii. 62-63). priceperi şi deprinderi de a utiliza sistematic. – componente/factori ce asigură longevitatea speciei umane.  aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii competente să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală. a capacităţilor şi a aptitudinilor lui spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim. morale. inclusiv. La baza conceptului stă ideea de ameliorare a acestui curriculum. capacităţilor motrice ale elevilor şi. deprinderi motrice şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilitate în contexte specifice de realizare. factorii naturali/igienici). estetice şi civice. Elevii. călirea organismului. Astfel.

Principiul dezvoltării multilaterale şi armonioase a elevului – presupune dezvoltarea calităţilor motrice. deşi osificarea nu este încă terminată. Principiul creativităţii instruirii – necesită activităţi inovative. dezvoltarea încrederii în sine. 137 . în comparaţie cu perioadele de vîrstă ale învăţămîntului gimnazial. Principiul adaptării şi utilizării spaţiului (stadion cu piste de alergare. ORIENTĂRI GENERALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE La vîrsta şcolară mică. 5. 1. 6. handbal. Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a deprinderilor igienico-sanitară şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al personalităţii umane. Din cauza acestei slabe dezvoltări a musculaturii şi sub influenţa negativă a unor poziţii necorespunzătoare. calităţilor. Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi dezvoltarea fizică a personalităţii umane – urmăreşte formarea trăsăturilor superioare de voinţă şi caracter pentru perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor psihomotore şi calităţilor acestora. Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi de performanţă – vizează orientarea procesului educaţional al sportului şcolar cu caracter de masă spre sportul de performanţă. 12. Principiul demonstrării şi umanizării învăţămîntului – stabileşte că Educaţia fizică exercită o mare influenţă asupra dezvoltării şi formării personalităţii umane. ale spatelui. Motricitatea corpului la această vîrstă începe să se dezvolte în sensul unor acţiuni precise în mişcare. 14. Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor. ale abdomenului. Scheletul devine tot mai rezistent. volei. Aparatul respirator este încă slab dezvoltat. 10. terenuri de fotbal. coloana vertebrală este expusă diferitor deformări. Principiul egalităţii şanselor – vizează delimitarea unor secvenţe de conţinut pentru toate categoriile de elevi. teren pentru sărituri şi aruncări la atletism.Realizarea conţinuturilor educaţionale ale educaţiei fizice şi sportului solicită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor de activitate didactică în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţămînt. Oasele se pot uşor deforma. sala de lupte etc.) la cerinţele şi posibilităţile pedagogice. 8. sală de gimnastică. 3. psihice. 9. bazin de înot. de forţă. capacităţilor motrice şi atitudinilor – vizează instruirea de lungă durată şi practicare a exerciţiilor fizice fără întrerupere toată viaţa activă. 2. 4. capacităţilor şi atitudinilor. rugbi. pentru alergări de rezistenţă şi cross. Sistemul muscular este slab dezvoltat. Principiul accesibilităţii instruirii – vizează prezentarea conţinuturilor didactice într-o formă accesibilă conform particularităţilor de vîrstă şi individuale ale elevilor. Principiul funcţionalităţii – evidenţiază continuitatea educaţiei fizice şi sport pe parcursul vieţii indiferent de politica statului şi a influenţelor conjucturistice. calităţilor. funcţionale şi intelectuale ale elevului. în special grupele mari musculare ale centurii scapulare-humorale. sport-aerobic. 7. Principiul conştientizării şi responsabilităţii pentru propria formare/dezvoltare – vizează formarea interesului de activitate motrice. 11. bazate pe inventivitate şi pe inovaţie didactică. respiraţia fiind superficială şi scurtă. de fitness. care contribuie la formarea personalităţii creative. dezvoltarea elevului este mai lentă şi mai uniformă în ceea ce priveşte creşterea în înălţime. Principiul eficienţei – prevede valorizarea maximă a mijloacelor şcolare şi surselor naturale ale comunităţii locale. 13. ale trunchiului. Principiul coerenţei dintre subcompetenţe/conţinut educaţional şi finalităţile educaţiei fizice – reprezintă corelarea permanentă a competenţelor-cheie/transversale cu conţinuturile şi finalităţile învăţării în direcţia formării cunoştinţelor. psihologice şi sociale ale educaţiei fizice şcolare. încurajarea şi preţuirea activităţii de creaţie. baschet. oină.

În cadrul procesului instructiv-educativ se ating obiectivele de formare a cunoştinţelor. fiind componenţe instrumentale-operaţionale ale elevului în vederea însuşirii calitative a calităţilor senzoriale. CONŢINUTURI. Curriculumul se aplică de către profesorul de educaţie fizică în colaborare strînsă cu cadrele didactice din învăţămîntului gimnazial. comportamentului civilizat a deprinderilor comunicative şi de interacţiune socială:  competenţe de atitudini. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. gîndirea. kinestezice. Aceasta e necesar pentru perfecţionarea sistemică a mişcărilor şi dezvoltarea funcţiilor motrice ale copiilor. vor completa nemijlocit valorile activităţilor motrice ale elevilor.Obiectivele educaţiei fizice la această vîrstă sînt de a crea condiţii pentru dezvoltarea corectă a scheletului şi. în primul rînd. Cunoaşterea noţiunilor. capacităţii psihosociale. elevul va completa caietul de educaţie fizică. Aplicarea terminologiei pedagogice de educaţie fizică dezvoltă însuşiri ale limbajului corect. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE 138 . ci va fi prevăzută şi sporirea cerinţelor faţă de indicatorii calitativi şi cantitativi ai mişcărilor. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Subcompetenţe 1 Conţinuturi didactice 2 Activităţi de învăţare şi evaluare 3 1. auditive. începînd cu clasa a IV-a. care constituie izvorul tuturor cunoştinţelor copilului despre mişcare şi sînt la baza tuturor celorlalte procese psihice mai complexe.  competenţe cognitive specifice. reprezentările. Începînd cu clasa I-a cadrul didactic care predă disciplina „Educaţia fizică” este responsabil de introducerea şi completarea fişei „Paşaportului sănătăţii elevului”. A. cerinţelor şi legităţilor elementare referitoare la educaţia fizică şi aplicarea acestora în practica educaţională:  competenţe cognitive generale. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ. I. de a nu se opri la cele obţinute. a experienţei de utilizare a exerciţiilor. Dezvoltarea competenţelor fizice de bază prin intermediul exerciţiilor fizice:  competenţe psihomotorice. memoria. În scopul informării şi documentării elevului referitor la diverse aspecte ale educaţiei fizice. 3. situaţii psihice ale procesului afectiv şi de voinţă. La selectarea diverselor exerciţii se va lua în consideraţie nu numai gradul deprinderilor motrice atins de elevi. liceal şi părinţii prin dezbaterile vizănd implementarea referenţialelor de competenţă prin intermediul conţinuturilor didactice din curriculum. 2. cum sînt percepţiile. SUBCOMPETENŢE. sub egida pedagogului. Formarea calităţilor de personalitate. priceperilor şi deprinderilor motrice. Însuşirea conţinuturilor didactice se face conform principiilor didactice de bază. vizuale. Aplicarea subcompetenţelor şi conţinutului didactic din curriculum urmăreşte proiectarea didactică în formarea incipientă a competenţelor de preîntîmpinare a ţinutei şi funcţiilor tuturor sistemelor organismului în creştere şi dezvoltare prin intermediul exerciţiilor fizice. Cerinţele crescînde privind însuşirea exerciţiilor vor contribui la menţinerea interesului copiilor faţă de procesul-instructiv. La finele ciclului primar fişele tuturor elevilor vor fi transmise profesorului care va continua să activeze cu elevii respectivi. a coloanei vertebrale. la tendinţa de a-şi îmbunătăţi indicii capacităţilor motrice proprii. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. Competenţele proiectate în cadrul noilor activităţi de educaţie fizică.

1.să-şi dezvolte capacităţi de coordonare a echilibrului şi a diferitor părţi ale corpului. 4. Exerciţii cu caracter aplicativ. igiena echipamentului sportiv. Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică (cerinţe faţă de echipamentul sportiv. în echipe.să-şi formeze capacităţi de a parcurge un spaţiu accidentat. a mingii medicinale cu ambele mîini (1 kg). Întoarceri pe loc: „La stînga!”. curajul. Deplasare pe loc şi în mişcare.să ilustreze importanţa igienei personale pentru sănătatea omului. igiena corpului). Mers: procedee de mers. conţinutul. • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. Comenzile: „Aliniere!” „Drepţi!”. consecinţele posibile ale nerespectării regulilor respective). a partenerului. 3. aruncarea mingii mici în perete cu efort şi prinderea ei. 5. Sărituri cu coarda 1 min. Aranjări: . Cunoştinţe conceptuale Tema 1. 1. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. Exerciţii de front şi formaţii: 1. .Marş!”. . „Pe loc repaus”. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG). Aruncări: aruncarea mingii din diferite poziţii iniţiale. denivelat. pe diferite obstacole mici. B.să rezume rolul gimnasticii matinale pentru om. „La dreapta!”. stai!”. 3. comanda: „Înainte . ocolind obstacolele. tracţiuni. 6. educîndu-şi voinţa.să expună corect termenii sportivi. noţiuni.în coloană în diverse figuri geometrice. Căţărări: pe banca de gimnastică înclinată. la bara joasă. 2. . durata şi cerinţele de bază în desfăşurarea gimnasticii matinale). Tracţiuni: cu ambele mîini din culcat pe banca de gimnastică. pe perete de gimnastică. cu ocolirea obstacolelor.să stabilească legături dintre reguli şi consecinţe. . „Clasă. semiîntoarcere. definiţii. 1. .Să creeze omogenitate în executarea acţiunilor în comun şi individual. 4. Tema 3. Corectitudinea 139 .să execute exerciţii aplicative complexe care contribuie la îmbunătăţirea calităţilor psihomotrice. 2. A. Cunoştinţe speciale • Termeni. în diverse figuri geometrice. din culcat dorsal. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIFICE Test de cunoştinţe 2. Elevul va fi competent: . cu coarda de gimnastică în cerc. bara la depărtarea braţelor. peste obstacole mici. Din culcat dorsal.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. Gimnastica matinală (esenţa gimnasticii matinale şi însemnătatea acesteia pentru om. B. Complex de exerciţii fizice I. 3.Elevul va fi competent: . Alergări: obişnuite. pe sprijin îngust. Igiena personală (semnificaţia noţiunii „igiena personală”. mers peste obstacole mici. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . Întoarceri la stînga şi la dreapta. 2. . • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. mers pe obstacole. • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice. EDFG fără obiecte (procedee).în linie pe un rînd. . ocolind obstacole. Tema 2. perseverenţa în muncă fizică. obligaţiunile şi responsabilităţile elevului în cadrul lecţiei de educaţie fizică. Sărituri: pe ambele pe loc şi în mişcare. dorinţa de a învinge greutăţile.

aşezat depărtat. „Broaştele şi bîtlanul”. . (min. Complex de gimnastică aerobică. mîinile pe dinamică.să cunoască regulile de Evaluare:  respectarea regulilor de securitate în timpul 140 . respiratorii. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. . Exerciţii din gimnastica de bază. echilibru în escaladări de obstacole. 6. Din aşezat şi din culcat pe spate – rulări. responsabilitate. privind şi cea psihică. 4. termenilor de bază. capacitatea de a îmbina muzica 9.). Atîrnat în echer la peretele de gimnastică (menţinere. mingi. 3. expresivitate în mişcări. . 2. „Nu uda picioarele”.2. podul. mişcărilor şi supleţei în tălpi aplecare înainte 3. Elemente din jocuri. Din culcat dorsal. ATITUDINI . 2. Alergare în tempou mediu timp de 3-6 min. sărituri. în aşezat ghemuit. atitudine  Observaţiile  respectarea cerinţelor sanitaro-igienice. „Două babe de omăt”. Semisfoara. ridicarea picioarelor). 5. Alergare în tempou mediu 300 m. Aruncarea mingii de volei din diferite poziţii Aruncarea mingii în pentru dezvoltarea iniţiale şi prinderea ei. Complexul „Prietenii”. (cm ±).să manifeste ritm. Compoziţii de dans. diverse situaţii de joc. Alergare 20. rostogolire înainte în de dezvoltare a coordonării cu depărtarea unei aşezat. 4. . de 4 m cu ricoşarea orientare în spaţiu. ridicarea trunchiului pînă la verticală. regim aerob în activitatea m din startul de sus. departe ajungi”. păsărilor”. grijulie faţă de sănătatea fizică pedagogului. Din culcat dorsal. Dansul „Alunelul”. rezistenţa specifică. 30. aruncări etc. Dans moldovenesc „Alunelul”. Exemplu: „Vrăbiuţe săltăreţe”. Exerciţii stretching. bastoane de gimnastică). 3. Elemente din atletism. comportamentul elevului. Ştafete sportive. sportive. 2. Cunoaşterea 3. Din sprijin ghemuit. 3. Menţinere în poziţia atîrnat. 4. ei la distanţă (m. coregrafice elementare. 5. perete de la distanţa capacităţilor de coordonare. Sărituri în lungime de pe loc.să aplice activităţi motrice 1.să manifeste rezistenţă în Alergare la viteză 30 2. De-a puia-gaia”.Să manifeste Evaluare:  Respectarea unui regim de viaţă sănătos.să realizeze acţiuni motrice Din aşezat picioarele 2. s. . . motrice de alergare. 1. Alergare la 300 m 4. . COMPORTAMETUL CIVILIZAT.să-şi dezvolte forţa statică şi 1. 1. articulaţii. „Încet-încet. Jocuri dinamice cu alergări. Alergare de suveică: 3x10 m. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III.). 8. 6.să manifeste spirit de  relaţii interpersonale pozitive în cadrul disciplină şi tact în relaţii desfăşurării jocurilor dinamice şi ştafetelor interpersonale. deprinderi 1. steguleţe. Aruncarea mingii mici la distanţă şi în perete cu ricoşare. „Migrarea cm. Complexul „Jucăriile”. 40 m din startul de sus. EDFG cu obiecte portative (cercuri.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în cadrul lecţiilor de educaţie fizice. Poziţia de atîrnat (s) banca de gimnastică. 3. „Petişoară” şi alte jocuri. cu mişcarea. 7. efectuării EDFG. Flotări din poziţia sprijin culcat.

CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. de a lucra frontal sau în echipe omogene. Exerciţii de front şi formaţii. 2. stării de sănătate. A. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . Raportul şi salutul. cu întoarceri la viteză. cu pas accentuat. în figuri – prin ocolire. jocului.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. Test de cunoştinţe 2. cu ridicarea genunchilor cu pas balansat. Cunoştinţe speciale • Termeni. Tema 2. dozarea efortului fizic conform particularităţilor de vîrstă. Deplasări: la pas. A. cu jocuri.să reproducă componentele de bază ale igienei exerciţiilor fizice. Raportul. pe diagonală. a competiţiilor. 1. Alergări: obişnuit. . cu 141 . în pătrat. Test de cunoştinţe Test de cunoştinţe I.să expună corect termenii sportivi. 1.să exemplifice relaţia dintre exerciţiul fizic şi dezvoltarea fizică a omului.să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. . alergării.să-şi dezvolte obişnuinţa de menţinere a ţinutei corecte şi să-şi formeze şcoala mişcării.Să-şi formeze capacităţi de colaborare. Exerciţii cu caracter aplicativ. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILE ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I.  Analiza comportamentului elevului manifestat pe parcursul activităţii motrice. B. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE Elevul va fi competent: . • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. în cerc. în careu. gradului de dezvoltare şi pregătire fizică). . asigurînd o dezvoltare armonioasă Gimnastica de bază. cîte 3.profilaxie a traumatismului la lecţiile de educaţie fizică. noţiuni. Aranjare în formaţie desfăşurată. 5. rolul respiraţiei în timpul exersării. definiţii. • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. 4. B. rolul exerciţiilor fizice în dezvoltarea sistemului cardiovascular şi respirator). în semicerc. Întoarcere pe loc. 2. 3. Mers: cu pas obişnuit. 1. cu pas Tehnica mersului şi încrucişat. . Noţiuni generale despre dezvoltarea fizică a omului (esenţa noţiunii „dezvoltare fizică” şi importanţa acesteia pentru el. pe cerc. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. pe vîrfuri. Aranjare în formaţie în linie pe două rînduri. Igiena exerciţiilor fizice (condiţiile sanitaro-igienice ale locului de practicare a exerciţiilor fizice. enumerarea după ordine. 2. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: .4. cu ridicarea genunchilor la 45o. • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice.

5. coordonării şi preciziei mişcării la creşterea şi îmbunătăţirea motricităţii generale. 4.Alfabetul şahului – tabla de şah: tipuri de linii ale tablei de şah. . Căţărări: la scara fixă-varietăţi (în spirală. Pas de horă. 4. în grup. cu coardă mare. amplasamentul pieselor pe liniile Termeni de bază.să demonstreze competenţe de interacţionare constructivă cu semenii în diverse activităţi motrice şi organizatorice. Aruncarea mingii în ţintă şi peste fileu. 2. Dansul „Polca moldovenească”. (EDFG) . din spate în spate. Exerciţii din gimnastica de bază. 1. EDFG cu obiecte (mingi. „Nu uda picioarele”. medie. Jocuri dinamice: „Locul liber”. mobilă). . 3.a organismului. 2. şerpuită. 4. descifrarea „cîmpului de luptă”. Alergare de suveică 3x10 m. din lateral. de pe obstacole. Complexe de gimnastică aerobică. stînd pe genunchi. „Cine e chemat. 3. . sau cros 300-500m. 6. Podul din culcat pe spate. . obstacole. Alergare 300m.de a-şi controla tempoul execuţiei. fixă. Gimnastica ritmică şi dansul. acela prinde mingea”.Liniile verticale şi cele orizontale ale tablei de şah. 8. 1. . 3. Aruncarea mingii în ţintă de la distanţa de 4 m. Tracţiuni: între doi executanţi din fandat. Elemente din jocuri. aruncare la distanţă de pe loc din stînd. 4. cu transportarea unor obiecte pe cap. baschet. coarde). pas alternativ.să cunoască terminologia şi noţiunile operaţionale specifice jocului de 1. notaţia mutărilor. pas de polcă. 1. „Conurile. Aruncări şi prindere: individual cu două mîini.să-şi formeze ţinuta corectă a corpului şi unele capacităţi artistice. Compoziţii de dans: „Hora”.) Rostogolire înainte. Alergare de viteză: 30m. Şah. 2. Alergare de tempou moderat 5-6 min. 5. Elemente din atletism. 4. 1. simţul spaţiului şi al echilibrului dinamic. „Cureluşa”. gimnastică). 2. cu variante de alergare. cu o mînă. coordonare. Exerciţii de dezvoltare fizică generală. Rostogolire înainte cu varietăţi de sărituri după rostogolire. 2. 6. Echilibru pe un picior. s. Alergare de viteză la 30 m din startul de sus Alergare 300 m sau cros 300 m (min. Echilibru: cu variante de mers. „Polca moldovenească”. 3. la ţintă (mică. Complex de gimnastică aerobică. din aşezat faţă în faţă. Poziţiile mîinilor. a braţelor şi a picioarelor. peste 1 min. ocolind suporturi. Stînd pe omoplaţi. 6. Conducerea mingii de fotbal. 3. Exerciţii speciale de forţă-viteză.să-şi dezvolte capacităţile de coordonare. mare. „Vrăbiuţe săltăreţe”. Ştafete sportive şi jocuri dinamice cu alergări de viteză. 7. Sărituri peste coardă 3.succesiunea pătrăţelelor 142 . Aruncarea şi prinderea mingii de volei. 4. 3. din faţă. cercuri. pe banca de gimnastică. Sărituri: naturale. . la distanţă de pe loc. mobilitate. „De-a puia-gaia”. ghindele şi nucile”. ştafete. . Aruncarea mingii în ţintă. 5.să-şi dezvolte competenţe în asigurarea armoniei mişcărilor şi să-şi controleze influenţa exerciţiilor aplicative asupra formării deprinderilor motrice de bază.să execute acţiuni motrice pentru dezvoltarea capacităţilor de viteză şi rezistenţă în regim aerob. . Exerciţiu stînd pe omoplaţi. 40m. bastoane de gimnastică. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi desfăşurată. 7. Mers şi alergare în ritmul acompaniamentului muzical. de pe banca de Varietăţi de căţărări. cîte doi. mică individual şi în echipe. .

să formeze raţionamentul şi memoria vizuală. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. . Tracţiuni la bară.  respectarea regimului igienic al organismului.  instruire (autoinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie.  proceduri de călire a organismului cu razele solare.pionul. Flotări din poziţia sprijin culcat pe banca de gimnastică.mutări pe tabla de şah. şahul veşnic (etern). . Evaluare:  Gradul de respectare a regimului motrice şi igienic. . la domiciliu). 3. . amplasamentul iniţial. dama. . 2. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. Din culcat dorsal. notaţia completă şi succintă a partidelor.notaţia pătrăţelelor diagonalelor mari. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE.  instruire (auroinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie. . mutarea. flancul regelui. de analiză şi sinteză. Test de cunoştinţe . patul. psihologic.  respectarea regimului motrice zilnic. denumirea piesei.să acţioneze cu mijloace specifice pentru dezvoltarea forţei dinamice. . începerea partidei.să-şi formeze deprinderea de a practica sistematic şi independent exerciţiile fizice. la domiciliu).  Cunoştinţe despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului din punct de vedere anatomic. ridicarea trunchiului pînă la verticală. .piesele de şah: garnitura completă de piese albe şi negre – reprezentarea grafică. amplasamentul iniţial al pieselor de şah pe tablă. centrul mare şi centrul mic.  efectele pozitive ale executării exerciţiilor fizice asupra organismului uman. Evaluare:  Test de cunoştinţe elementare despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului uman. .caracterizarea pe scurt notaţia în şah. din atîrnat culcat orizontal. aer şi apă. Sărituri cu coarda – 1 min.să-şi formeze atitudinile grijulie pentru sănătatea proprie. fiziologic. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA 143 . . nebunul. . calul.să dea dovadă de curiozitate intelectuală.să-şi dezvolte capacităţi de concentrare. de atenţie. 9.flancul damei.  evidenţa dinamicii rezultatelor activităţii motrice efectuate la lecţie şi independent la domiciliu. interes privind activitatea motrice efectuată sistematic.şah. 1. .şahul şi matul. contra şahului – apărarea sau retragerea. regele. ATITUDINI . orizontală şi verticală. .Să demonstreze o atitudine pozitivă. capturarea de piesă. notarea abreviată. 4.notaţia în şah. Evaluare:  Rezultatele dezvoltării şi pregătirii fizice. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. . turnul.raportul de forţe pe table de şah. CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. Flotări la banca de gimnastică sau tracţiuni la bară. regulile elementare ale jocului de şah. albe şi negre pe verticale de ordin par şi impar. 3. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III.

Regrupare dintr-o linie pe un rînd – în cerc. importanţa ei în dezvoltarea Eseu nestructurat normală a coloanei vertebrale şi a organelor interne. Exerciţii de front şi formaţii. Mers în figuri: contramers (în sens opus). rolul exersării independente sistematice în scopul dezvoltării calităţilor motrice. pe echipe-din stînd faţă în faţă. 1. cu pas fandat. de repetări). consecinţele ţinutei incorecte. pe obstacole cu bătaie. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: .să execute corect acţiunile motrice orientate spre dezvoltarea capacităţilor de coordonare. întremării sănătăţii etc. viteză şi forţă . la ţintă. aruncare la distanţă. 3. umăr la umăr.să expună corect termenii sportivi. . după săritură. Alergări: cu întoarcere. 1. „Pasul mai mic!” Enumerarea la unu-doi. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. cu paşi alăturaţi. din diferite poziţii. definiţii • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie • Poziţiile de bază a diverselor segmente Test de cunoştinţe corporale în timpul executării exerciţiilor fizice • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică.Să cunoască regulile de acţiune individuală şi în comun. la viteză. Împingeri: între doi executanţi. 2. în ritm lent. I. spate la spate. în ritm de joc popular. 2. . Sărituri: naturale fără întoarceri şi cu întoarceri. A. cîte 3. 2. cu ajungerea obiectelor după săritură. sarcini pentru acasă la educaţia fizică – component important al activităţii motrice independente. mijloacele şi formele de călire a organismului). FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIAL Elevul va fi competent: . Activitate motrice independentă (obiective. 1. aplicînd terminologia exerciţiilor învăţate.EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. Mers: cu pas de manevră. aruncării în 144 . COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . rolul exerciţiilor fizice în formarea/dezvoltarea ţinutei corecte a corpului). . Ţinuta corpului (definiţia noţiunii „ţinuta corpului”.să propună exerciţii fizice în scopul exersării ţinutei corecte a corpului. noţiuni. Identificarea modelului de mişcări specifice pentru fiecare segment al corpului. Precizia ţintă. B.să stabilească legături dintre activitatea motrice independentă şi sănătatea omului. B. 5. Exerciţii cu caracter aplicativ. Cunoştinţe speciale • Termeni. conţinuturi şi finalităţile activităţii motrice independente. A. Test de cunoştinţe diagnosticarea ţinutei corecte a corpului. pe cerc. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. 1. în două linii. Călirea organismului (definiţia noţiunii „călirea organismului” şi rolul acesteia pentru sănătatea omului.să formeze concluzii referitor la importanţa călirii organismului.). Sărituri peste coardă timp de 1 min. Aruncări şi prinderi: cu ambele mîini. „Pasul mai mare”.să explice importanţa ţinutei corecte. 1. în ritm rapid. peste obstacole. Tema 2. .explozivă. Cunoaşterea terminologiei exerciţiilor cu caracter aplicativ. cu paşi mari. 3.4 şi mai mulţi executanţi. şerpuire. (nr.Să formeze competenţe de a comunica. cronometrată. 2. după ricoşare. Tema 3. sărituri cu coarda mare în echipe.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. .să evalueze ţinuta corpului. cu paşi încrucişaţi. . cîte 3. . cu o mînă. 4. cîte 4. 1.

Echilibru: cu variante de mers. Corectitudinea executării exerciţiilor de EDFG. Stînd pe omoplaţi după rulare înapoi din aşezat. 5. jocuri sportive din gimnastică. . 6.).să observe greşelile altora în vederea obţinerii informaţiei despre corectitudinea executării exerciţiilor. 3. cu transportarea greutăţilor. EDFG fără obiecte: varietăţi. 7. 5.Să demonstreze atitudine  Calitatea realizării sarcinilor la Evaluare: 145 . 2. Podul. cu variante de alergare. Dribling multiplu din deplasare. Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. Săritură în lungime (de pe loc şi cu elan). Dribling multiplu din deplasare.Să realizeze activităţi practice independente.activităţi de testare şi autotestare a nivelului de pregătire fizică generală. . după sărituri de 90º. Ştafete. . ATITUDINI . 180º. Semisfoara. Corectitudinea completării portofoliului şi progresele obţinute timp de un an. Alergare de viteză 30m. EDFG cu obiecte pe loc şi în mişcare (în stînd. 6.Să stabilească legătura între propriile capacităţi. Exerciţii speciale de forţă. coordonare. Alergare de suveică. Alergare de viteză 30m. 3.Să demonstreze rezistenţă în regim aerobic.asigurarea şi ajutorului reciproc în procesul activităţii motrice.să manifeste îndemînare în realizarea acţiunilor învăţate. 3x10m. Pasarea şi preluarea mingii cu piciorul din deplasare. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG): 1. 4. Ştafete sportive şi jocuri cuprinzînd elemente din atletism. 2. 1. 50m din startul de sus. Aruncarea la poartă cu o mînă de pe loc. 3. Aruncarea mingii în ţintă. culcat). Menţinerea echilibrului pe ambele picioare după săritură cu întoarcere la 360º într-un cerc cu diametrul de 1m.informaţii privind influenţa benefică a exerciţiilor fizice asupra organismului. din sprijin ghemuit. „Vînătorii şi raţele”. 10m. 2. Îmbinare acrobatică din elementele însuşite anterior. Exerciţii din gimnastica de bază: 1. Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. aşezat. Rostogoliri în îmbinare cu elementele însuşite. 3.să acţioneze în activitatea de învăţare a elementelor tehnico-tactice din jocuri sportive. pe ambele picioare şi pe un picior. . .Executarea sistematică a sarcinilor la domiciliu. „Păzeşte-te de mine” etc. eforturi şi rezultatele activităţii. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. Atîrnări şi sprijine mixte. 6. Aruncarea mingii în ţintă la distanţă de 5. 3.. . Alergare în tempou mediu (durata 5-10 min. Săritură în lungime de pe loc. . 2. Alergare – cros 500-600m. mobilitate. Atîrnări şi sprijine. 4. Semisfoara. din aşezat ghemuit. 5. viteză. Jocuri dinamice. calităţi de viteză şi precizie a mişcării. Teste motrice de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică generală – mai. Elemente de jocuri sportive. 3. . Alergare–cros 500m. 4. 4. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. Aruncarea la coş de pe loc. 6. Pasarea cu o mînă şi prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare. 7. Elemente de atletism: 1. 360º. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. .

Teste de diagnosticare a nivelului de Evaluare: 146 . forţei.să deducă importanţa exersării fizice în scopul fortificării sănătăţii omului. B.Să cunoască terminologia  aspecte ale tehnicii executării acţiunilor Evaluare: motrice din atletism. .să manifeste atitudine grijulie faţă de sănătatea proprie. rezistenţei.. desfăşurării jocului dinamic. Tema 1. gimnastică.conştientă şi disciplină în cadrul lecţiei de educaţie fizică. respirator). unor elemente din jocul sportiv. Caietul de educaţie fizică (structura şi conţinutul caietului şi rolul acestuia în Caietul elevului autoinstruirea şi autocunoaşterea elevului). cunoştinţe privind dezvoltarea fizică optimă a organismului.     .să exploateze legităţile călirii organismului.    domiciliu. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . A. sportivă a exerciţiilor  Teste de  reguli (elementare) competiţionale. CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţareevaluare 1 2 3 1. dozării treptate a procedurilor de călire. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. prezenţa utilajului sportiv personal (minge.să perceapă elementar  cunoştinţe elementare despre dozarea esenţa calităţilor motrice efortului fizic şi pauzele de odihnă în activitatea motrice.). definiţii. Tema 2. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II.  Regimul motric zilnic al elevului în afară de clasă.să completeze sistematic caietul. fizice practicate. îndemînării. executării unor exerciţii fizice. sporirea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală. Test de cunoştinţe utilizării complexe a mijloacelor şi formelor de călire. individualizării călirii organismului). I.  Progresul dezvoltării calităţilor motrice.  cunoştinţe elementare privind dezvoltarea vitezei. de bază. respectarea cerinţelor sanitaro-igienice a corpului şi echipamentului sportiv. rolul practicării sistematice a exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului). . funcţionale şi a indicilor antropometrici pe o perioadă de timp. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE  termeni. Principiile călirii organismului (caracteristica principiilor: călirii sistematice. noţiuni. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE 1. proceduri de călire a organismului. coardă etc. 2. participare la efectuarea exerciţiilor fizice de concurs. Tema 3. cunoştin  cunoştinţe elementare despre metodica ţe. jocuri etc. . executarea sistemică a exerciţiilor fizice de dezvoltare generală şi formarea ţinutei corecte a organismului. Rolul exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului (influenţa activităţii motrice în Eseu nestructurat dezvoltarea organelor şi sistemelor (cardiovascular. . CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I.

1000m (b) (min. Evaluarea nivelului de dezvoltare. Aruncarea mingii în ţintă orizontală şi verticală de la distanţa de 8-10m. aplecare înainte (cm). 4. 3. dezvoltare. * frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min. 6. Desfăşurare la dispoziţia profesorului (braţele depărtate prin paşi alăturaţi. mîinile pe banca de gimnastică (nr. 2. . 1. 1. antropometrice şi funcţionale (septembrie. Escaladări. . s.să demonstreze capacităţi de viteză şi rezistenţă aerobă Alergare de viteză 30m(s). . * perimetrul toracic (cm. * tracţiuni în braţe din culcat orizontal (băieţi. EDFG cu obiecte portative. de repetări). mai). Sărituri în adîncime. * ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr. 2. .să cunoască postura corectă a corpului în acţiuni motrice în comun şi principalele deficienţe fizice ale ţinutei.să observe capacităţile stării funcţionale ale organismului. sărituri. Căţărare pe odgon-procedeul în trei timpi (2-3 m).să acţioneze cu indici Îmbinare de elemente 147 . procedeul „îndoind picioarele”. bastonul de gimnastică). pregătire fizică şi funcţională. 5. coarda. * flotări (fete) din sprijin culcat. . 5. cercuri. . . Exerciţii acrobatice: 1. 4. nr. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG). 2. Teste funcţionale: * frecvenţa pulsului în stare de repaus (timp de 1 min. Elemente de atletism 1. de repetări).). Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extensă. Aruncări şi prinderi a obiectelor portative (mingi. Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan.). Varietăţi de mers aplicativ. sărituri). 3.). Gimnastica de bază 4. 3. Teste antropometrice: * masa corporală (kg). 2. de repetări). .să formeze competenţe de testare motrice şi să le implice la testarea colegilor. Săritura în lungime cu elan. pregătire fizică şi funcţională.3 în deplasare cu întoarcere. Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan.Să demonstreze calităţi motrice de bază. EDFG fără obiecte.să întreţină şi să îmbunătăţească starea de sănătate executînd exerciţii cu caracter aplicativ. Alergare de viteză: 30-60 m din startul de jos. * talia (înălţimea corpului) (cm. Teste motrice. Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extinsă.). Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) (min.să demonstreze capacităţi motrice de bază. Mers pe cerc mare şi mediu.să influenţeze evoluţia corectă şi armonioasă a organismului în dezvoltarea calităţilor motrice de bază. Ţinuta corporală la efectuarea exerciţiilor. * din stînd pe banca de gimnastică.. 5. 2. Săritura în înălţime. Exerciţii cu caracter aplicativ.). 3. s. Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) din startul de sus sau alergare –cros 500m (f). 4.). Trei timpi (2-3 m) + evaluare. * sărituri în lungime de pe loc (cm). Rostogolire înainte în diverse poziţii finale. Exerciţii de front şi formaţii: 1. Teste motrice: * Alergarea de suveică: 3×10 m (s). alergări. procedeul „prin păşire”. Regrupare dintr-o coloană în coloană cîte 2.

„Cloşca cu uliul”. aşezarea în apărare pe semicerc. 6. 8. 1. ATITUDINI . . 2. Minibaschet: 1. Aşezarea în atac în semicerc. Joc bilateral. Aruncarea la poartă din deplasare. ştafete: „Chemarea numerelor”. disciplină şi onestitate în comportament. La paralele. Deplăsările specifice. braţele pe podea. Stînd pe omoplaţi. 7.superiori de îndemînare în cadrul acţiunilor motrice specifice. 3. Echilibru pe un picior. în funcţie de un sistem de reguli acceptate. Podul din stînd (cu asigurare). prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare. Aruncarea la coş de pe loc cu două mîini (cu o mînă). . 5. 3. 2. Îmbinare din elemente de atîrnări mixte. 2. Marcajul şi demarcajul. 6. Dansul „Hora”. 3.să efectueze mişcări cu amplitudine mare expresivitate şi ritm modern. 2. 7. Aruncarea la poartă de pe loc. Dribling multiplu din deplasare.  executarea sarcinilor la domiciliu. La bara joasă. 3. Îmbinare de elemente acrobatice din exerciţiile 1. Sfoara. 10. „Labirintul”. Oprirea şi pivotarea. 2. 4. 3.  Jocuri dinamice şi ştafete sportive. Aruncarea la poartă din deplasare. Pasa-preluarea. Acţiuni ritmico-coordinative cu bătăi din palme şi picioare în perechi şi cerc. 6. Marcajul şi demarcajul. 5.  completarea portofoliului (caietul de educaţie fizică). Joc bilateral.să cunoască principalele mişcări de conducere a mingii şi să acţioneze regulamentar. 3. Complex de exerciţii din gimnastica aerobică. Conducerea mingii.Să manifeste spirit de ordine. „Bastonul căzător”. Jocuri sportive. 4. Pasa cu o mînă. Dribling multiplu din deplasare. Joc bilateral.să însuşească acţiunile tehnico-tactice şi să execute rapid mişcările solicitate de activitatea în caz. 3.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în Evidenţa: Nivelul de disciplinaritate şi activism motrice a elevului. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. Jocul dinamic. 4. 4. . 5. Mers şi poziţii de sprijin pe bîrnă. 1. Atîrnări şi sprijine mixte. de pe loc şi deplasare. 5. . „Exerciţiul interzis”. Mişcări coordinative la 4 şi 8 timpi. Îmbinări din atîrnări mixte. Gimnastica ritmică şi aerobică. Pasa cu o mînă şi cu două mîini de pe loc şi din deplasare. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. Complex de exerciţii din gimnastica aerobică. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. acrobatice. Deplasări specifice. 3 şi 4. Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. La perete de gimnastică. 4. 5. 2. Minihandbal: 1. Aruncarea la coş cu o mînă. Priceperi de asigurare şi 148 . 4. Minifotbal: 1.să dezvolte spiritul de echipă şi a colaborării. „Apărarea cetăţii”. 5. 2. 9. . Tras la poartă de pe loc şi din deplasare.să depună eforturi uniforme şi variabile cu durate prelungite progresiv.

economice şi culturale. exerciţii fizice executate timp îndelungat.  participare la amenajarea terenului sportiv şi pregătirea utilajului necesar pentru realizarea obiectivelor lecţiei. 149 . sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socioculturale. asigură potenţialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu. Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii umane. 13-29): a) principiul complementarităţii.să-şi formeze capacităţi creative în baza cunoştinţelor şi calităţilor motrice personale. vizează reconcilierea cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO. 1983.  alergare de durată. formează competenţe necesare pentru viaţă. p.. Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei.să manifeste responsabilitate şi toleranţă în procesul de educaţie fizică. ajutor acordat în procesul executării unor exerciţii fizice. proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale. O pondere deosebită capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii. prin „alternanţă şi continuitate”. Educaţia tehnologică.  respectarea regulilor jocurilor dinamice şi a acţiunilor de concurs. cultural) prin acţiune. Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi. de comunitate în contextul întregului areal cultural. folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic şi care stimulează gîndirea creativă. pune în valoare imaginaţia şi gîndirea critică. între formarea intelectuală şi formarea practică a personalităţii umane. avînd un caracter interdisciplinar. exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale. ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de Curriculumul Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istorico-cultural. cadrul desfăşurării lecţiei. politic. „Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO. .  acţiuni motrice efectuate în sprijin şi atîrnări la diferite înălţimi.  ajutorarea şi asigurarea colegilor în cadrul instruirii. .  să elaboreze un complex de EDFG pentru gimnastica matinală. Dinamica formării competenţelor cognitive şi psihomotrice ale elevului. formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale. Caracterul activităţilor educaţionale specifice disciplinei.să realizeze activităţi practice independente. Nivelul interesului (motivaţiei) elevului pentru activitatea motrice sistematică. b) principiul integrării personalităţii umane în mediul social (economic. contribuie la formarea unei personalităţi capabile de a se adapta la condiţii de viaţă mereu în schimbare.

.. . . . . . . I-V 3. . inovatoare. . . . . . Tricotarea. . . Termenul competenţă nu este înţeles univoc de către cei implicaţi în educaţie. . . . . . . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .. . care. . . Procesul instructiv-educativ la Educaţia tehnologică este organizat în baza principiilor specifice disciplinei şi a abordărilor modulare. . . respectînd regulamentul tehnologic. . . . . . . . . .. . . . Competenţele se formează în timp şi sînt achiziţii şi abilităţi rezultate din procesul de învăţare. dinamică. Ele încorporează cunoştinţe. capacităţi. . . . II-IV 7. . cl. . . cl. .. cl. . . . . . . . . . cl. 150 . . . . .. . . adesea fiind confundat cu capacităţile.. . care să permitră dobîndirea capacităţilor de aplicare în viaţă a cunoştinţelor (dovadă că ştie să facă) şi formarea competenţelor sociale (dovadă că ştie să fie) Competenţa de bază a disciplinei Educaţie tehnologică „A utiliza un demers tehnologic” trebuie concretizată pentru fiecare domeniu (în cadrul modulului studiat şi pentru fiecare treaptă) şi nivel de dezvoltare. . . . . . . . .. . . .. . . . Modelarea artistică din lut. . • Interacţiunea procesului educaţional cu factorii externi din mediul social. . . . . . . . . . . Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional). . . atitudini. . . . . . . . profesională şi socială. . prin performanţa elevului... .. . . . . . . . . . . Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. . . . . . cl. în vederea realizării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. .. . . . . • Includerea elevilor într-un ciclu cu finalitate: analizare – proiectare – realizare – evaluare. . . .cl. . . . . . . . . . . . .. . Structura modulară asigură flexibilitate. . . . . prezentarea acestui proiect. . Arta culinară şi sănătatea. . • Păstrarea. . . . . . . . . conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi. care să răspundă unei trebuinţe. 3. Din competenţa de bază rees patru competenţe-sinteză ale disciplinei. abordare diferenţiată în timp a modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii unde se află şcoala. . . . . la rîndul lor. . . . . . Curriculum prevede următoarele module: Treapta primară 1. . munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă. . viitori promotori ai culturii naţionale. . . vor fi precizate în cadrul modulului studiat şi în funcţie de treapta de şcolaritate. . . . . II-IV COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI 1. nivelurile şi formele de educaţie. . ..c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei practice.. . . adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. . . .. 2. . . . . . . . . . care pot fi probate în practică. . . . . Competenţele se formează prin experienţe complexe. . . Prin ea se realizează: • Orientarea şcolară. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect. . . . . .. Activităţi agricole. . . . . . Sărbători calendaristice. . .. . I-V 4. . . . . . . . Valorificarea lor în viaţă presupune o abordare în viziune integralistă. . . . . . . . . . . .. .. . . . cl. . III-IV 6. . economic şi cultural. . . . . Realizarea obiectului conform proiectului elaborat. . . .. . . . . .. . .. . . . . . .. cu caracter interdisciplinar. . . ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire. . . capacităţi. . . I-V 5. . . . . . . . . . . . . • Formarea atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale – învăţarea. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . ... . . . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului elaborat. . d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele. . I-V 2. . deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. . . . . Croşetarea..

Sărbători calendaristice 4–6 module din cele 3. Modelarea artistică din lut 16 6. Tricotarea 16 7. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2. Activităţi agricole 10 – 14 16 151 . Modelarea artistică din lut 16 6. Croşetarea 16 propuse 5. Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. Croşetarea 16 Clasa II (32 ore) 1. Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. Arta culinară şi sănătatea 10 2. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 Alegerea a două 2. Tricotarea 16 7. Activităţi agricole 16 Clasa IV (32 ore) 1. Croşetarea 16 propuse 5. Tricotarea 10 – 14 6. Arta acului 16 – 20 module din cele 4. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2. Evaluarea lucrării realizate. memorizarea etapelor procesului tehnologic. de ore Clasa I (32 ore) 1. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional 16 module din cele 4.4. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Treapta primară Clasa Temele (Module) Nr. Croşetarea 16 propuse 5. Sărbători calendaristice 6 Alegerea a două 3. Arta acului 16 module din cele 4. Arta acului 16 propuse 4. Activităţi agricole 16 Clasa III (32 ore) 1.

2. .la decizia învăţătorului Conţinuturi 1.Exerciţii–joc privind clasificarea alimentelor în cinci grupe de alimente: cereale şi produse cerealiere. pe masă.mîncăruri necesare unei alimentaţii echilibrate. Evaluarea (autoevaluarea) activităţilor de aranjare a mesei. tacîmurilor etc. CONŢINUTURI. Identificarea unor mîncăruri pentru dejun.aranjarea corectă a veselei. *. *4. .explicarea unor reguli de comportare la masă conform cerinţelor de conduită în timpul mesei. tacîmuri. Noţiuni despre alimentaţie: . (farfurii. Noţiuni despre o alimentaţie echilibrată: . *. lapte şi produse lactate. Normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: . tacîmurilor etc. . în timpul consumului alimentar.identificarea mîncărurilor necesare unei alimentaţii sănătoase şi mîncărurile care pot dăuna sănătăţii. Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. peşte şi produse din acestea.utilizarea corectă a veselei şi tacîmurilor. mazăre şi . Comportara la masă: . ceşti.igiena personală.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar. şerveţelelor etc.activităţi de evaluare a lucrărilor de aranjare a mesei de către copii. 4.exerciţii de evaluare şi autoevaluare privind normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar.exerciţii–joc privind varietatea produselor alimentare şi clasificarea lor în dietetice şi nedietetice. şerveţele). . respectul faţă de comeseni. vesele. . Respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: . . Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: .activităţi practice privind utilizarea corectă a veselei. *. carne. care pot provoca unele afecţiuni. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . 2.aspectul estetic al mesei aranjate. prînz. linguri.exerciţii–joc privind regulile de comportare corectă în timpul mesei.utilizarea adecvată a veselei. şerveţelelor etc. 152 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . considerate importante în alimentarea copiilor: Conţinuturi 1.Exerciţii–joc privind respectarea unui regim alimentar şi rolul alimentaţiei echilibrate în sănătatea şi activitatea copiilor. 3* Executarea anumitor activităţi practice la aranjarea corectă a mesei pentru alimentaţia de zi cu zi: *. .: . Explicarea unor informaţii privind rolul alimentaţiei în sănătatea copilului: .exerciţii–joc de aranjare corectă a veselei.SUBCOMPETENŢE. 3. tacîmurilor.conţinut variat în consumul de alimente din toate grupele de alimente. ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE (RECOMANDATE) Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA I-a Subcompetenţe 1.servirea corectă. legume şi fructe. tacîmurilor. .bucate ce pot dăuna sănătăţii. furculiţe.ţinuta. cină.alimentaţia de zi cu zi şi regimul alimentar. fasolea. tacîmurile etc.

tacîmurilor etc. folosirea moderată a grăsimilor şi glucidelor.elaborarea unui meniu pentru alimentaţia unui copil de 10 ani (corespunzător unei alimentaţii echilibrate). carne slabă. . . . .activităţi practice în grup în scopul preparării unor tartine simple. Clasificarea alimentelor după provenienţa lor: .. Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: *.importanţa unui regim alimentar în sănătatea omului. Explicarea unor informaţii despre componenţa nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în organism: .înfrumuseţarea cu diverse produse (legume.Exerciţii–joc privind stabilirea conţinutului de substanţe nutritive în diverse alimente. 3* Depozitarea în condiţii adecvate a produselor alimentare uşor alterabile: *. şerveţele etc. 4. . verdeţuri. . Normele de igienă şi protecţie: .discuţii dirijate privind importanţa respectării unui regim alimentar în sănătatea şi activitatea copiilor.activităţi practice şi explicaţii privind condiţiile necesare de păstrare a produselor alimentare în bună stare.activităţi practice la amenajare a platourilor cu tartine şi servirea lor. curăţarea.la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. alimentaţia variată: fructe. 2.exerciţii de alcătuire a unui meniu pentru .identificarea unor caracteristici.exerciţii practice privind utilizarea corectă a veselei.păstrarea produselor perisabile. .prelucrarea primară a produselor alimentare (spălarea. 2.legume. Evaluarea calităţii unor produse alimentare Conţinuturi 1. .menţinerea ordinii şi curăţeniei în bucătărie.activităţi practice de însuşire şi respectare a normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare. *.respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar.. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: . *. aspect etc.păstrarea produselor neperisabile.executarea activităţilor necesare la aranjarea mesei cu veselă. 2..îngrijirea şi spălarea veselei. .condiţii adecvate de păstrare a 153 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . Autoevaluarea respectării normelor de igienă şi protecţie în timupl consumului alimentar: .exerciţii de evaluare.comportarea la masă. *. altele.componenţa nutritivă a produselor alimentare.. .igiena personală. tăierea). a tacîmurilor şi ustensilelor de bucătărie. .exerciţii–joc privind regulile de comportare la masă. . aranjarea corectă a mesei. felii de ou fiert etc. aspectul estetic. Păstrarea în condiţii adecvate a produselor alimentare: . pipăit. . . autoevaluare a activităţilor elevilor. tacîmuri. 3. .discuţii dirijate privind alimentaţia corectă: respectarea regimului alimentar. .stabilirea duratei de păstrare în stare proaspătă / bună a unor produselor alimentare.explicarea unor informaţii despre alimentaţia echilibrată. prospeţimea unor produse alimentare după miros.comentarea regulilor de comportare la masă. . 4.activităţi practice de efectuare a ordinii.verificarea calităţii produselor alimentare.). după care poate fi stabilită calitatea. calitatea bucatelor. *.

băuturi (ceai.prelucrarea primară (sortarea.activităţi practice de efectuare a ordinii şi curăţeniei la masa de lucru. .exerciţii de amenajare a locului de lucru în vederea preparării în grup a unor bucate (salată din legume proaspete sau fierte).evaluarea calităţii bucatelor servite: sub aspect estetic.componenţa nutritivă a alimentelor.). a informaţiilor de pe ambalaj etc. *. . *. pipăit etc.servirea corectă. .). Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri simple. 2. Evaluarea activităţilor în grup. stare.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare. . culoare.Discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii echilibrate în viaţa şi activitatea omului (a copiilor). *3. Conceperea şi organizarea mijloacelor Conţinuturi 1. Normele de igienă şi protecţie a muncii: .activităţi experimentale în grup privind evaluarea calităţii produselor alimentare în funcţie de aspect. stare. 4. tehnologic. miros.activităţi practice în grup la înfrumuseţarea salatei şi servirea mesei. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: .îngrijirea şi utilizarea corectă a ustensilelor. culoare. necesare praparării unor bucate: *. . vase etc. . Comportarea corectă în timpul mesei.: . 3* Prelucrarea culinară a produselor alimentare: *.condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii.. . lapte etc. 5. . .. .discuţii dirijate privind diverse tehnologii şi metode . *.prevenirea contaminării alimentelor în timpul prelucrării culinare. .. verificare a calităţii produselor alimentare în funcţie de stare. Amenajarea locului de lucru cu ustensile. adecvată la masă a unor mîncăruri şi băuturi. alimentaţia de zi cu zi pentru un copil de 10 ani. .exerciţii privid condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare necesare alimentaţiei zilnice a copiilor.la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. vaselor etc. . *. curăţarea etc. corespunzător alimentaţiei copiilor: . sub aspect estetic. aspect.după aspect. 2. greutate. miros.argumentarea importanţei respectării unei alimentaţii echilibrate. nutritiv.regimul alimentar. aspect etc. . aranjarea mesei. . pipăit etc. la masa de lucru etc.exerciţii de stabilire a conţinutului nutritiv al unor produse alimentare. . . produselor alimentare.igiena personală.verificarea calităţii produselor alimentare.explicarea unor informaţii despre calitatea nutritivă a produselor alimentare în funcţie de prospeţimea şi starea acestora. miros.. Întreţinerea ordenii şi curăţeniei în încăpere. în bucătărie etc.stabilirea componenţei nutritive a alimentelor utilizate la prepararea bucatelor preconizate. 2.. 4.activităţi practice şi experimente de evaluare. Normele de igienă şi protecţie a 154 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .).înfrumuseţarea bucatelor servite la masă (salată din legume fierte şi alte produse etc.evaluarea calităţii unor alimente după provenienţă.exerciţii privind alcătuirea unui meniu. gust. gust.

vesela. mirosul etc.încăperea. aparatelor de încălzit etc. . .observarea şi evaluarea elevilor în cadrul activităţilor practice de cercetare şi clasificare a pieselor de port popular după funcţii. 5. a compotului din fructe (proaspete sau uscate).comentarea calităţii produselor alimentare selectate după aspect. Evaluarea bucatelor: valoarea nutritivă. . .comentarea etapelor de preparare a mîncărurilor. 3. catrinţe.utilizarea corectă a materialelor. 3. Prelucrarea culinară a produselor alimentare. . Identificarea articolelor de port popular după aspect.activităţi practice în grup de preparare a tartinelor calde şi a compotului. cînepă. mirosului şi a calităţii nutritive. sex. Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA I-a Subcompetenţe 1. in.amenajarea bucatele pe platouri şi să aranjeze masa cu vesela şi tacîmurile necesare. . Materiale şi ustensile: .discuţii dirijate privind aspectul tradiţional al articolelor de port popular. funcţie: .utilizarea corectă a ustensilelor. gustului.observarea elevilor în timpul activităţilor. . ustensile etc.... culoare etc.activităţi practice în grup de înfrumuseţare şi servire a mesei. . 155 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Obiecte de port popular (cămăşi femeieşti şi bărbăteşti. calitatea materialului utilizat şi a culorilor tradiţionale. . ustensilele. ace. foarfece) în vederea utilizării lor în activităţi practice: . tacîmurile.uscare. conservare etc.comportarea la masă. . aspectul estetic. alimentele necesare. milieuri etc. (informaţii). 4.: .funcţiile. stare. . cingători etc. tacîmurilor etc. 2.evaluarea calităţii produselor alimentare utilizate la prepararea bucatelor preconizate. ustensilelor (pînză cu textura rară. denumire.aranjarea veselei. .la decizia învăţătorului muncii: .Exerciţii–joc de prezentare a costumului popular femeiesc şi bărbătesc.năfrămiţe.comentarea aspectului. .păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare activităţilor parctice.masa de lucru.exerciţii de prezentare şi comentare a pieselor de port popular. în aspect funcţional.) . Obiecte de uz casnic: . . miros. batiste în 3 colţuri. . aspectul obiectelor de port popular. *.igiena personală. ustensilelor etc.prevenirea contaminării cu microbi.descrierea etapelor tehnologice urmate la prepararea bucatelor servite la masă. Tehnologii şi metode de păstrare a produselor alimentare: .ştergare de ritual. Întreţinerea ordinii şi curăţeniei: . Executarea operaţiilor stabilite conform regulamentului tehnologic: . *4.amenajarea locului de lucru cu vase.prezentarea unor informaţii despre sat.pînză cu textură rară de bumbac. de păstrare a produselor alimentare pe o anumită perioadă de timp. 2.respectarea regulilor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1. Aranjarea mesei: .discuţii dirijate privind respectarea regulilor de comportare în timpul mesei.necesare de prepararea a bucatelor preconizate: . oraş şi unele aspecte privind meşteşugurile populare. gustul.activităţi practice de menţinere a ordinii şi curăţeniei. Selectarea materialelor. anotimp etc. respectînd normele de igienă şi protecţie a muncii. . *. . .activităţi practice în grup de organizare a mesei de lucru şi a condiţiilor adecvate pentru prepararea tartinelor calde. . *6. 3. .

identificarea elementelor decorative tradiţionale (linii drepte. după provenienţă.activităţi practice privind evaluarea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor utilizate în confecţionarea obiectelor. . . executarea punctelor de cusut (punctul înaintea acului. păstrare şi utilizare a ustensilelor necesare (ace mijlocii cu vîrful rotungit. vălurite. păstrare şi utilizare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor utilizate la confecţionarea unei batiste mici. grosime. . ace etc. .punctul cruciuliţă. funcţiile. Elemente decorative. de uz casnic şi ritual: . fixarea firului de aţă în cusătură. cînepă. linii punctate. .* exerciţii de executare a punctului cruciuliţă. textură. *3.. Normele de igienă şi protecţie a muncii: . 3. . foarfece. .ace cu vîrful rotunjit. punctul tighel). foarfece. . *. zigzaguri. . . punctul tighel.cerinţe calitative în funcţie de necesitatea lor. din bumbac.discuţii dirijate privind elementele decorative şi cromatica tradiţională utilizată la confecţionarea obiectelor tradiţionale. .coaserea unei batiste mici. utilizarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare Conţinuturi 1. fire colorate.aspectul tradiţional.igiena personală.selectarea şi păstrarea. . *5. durabilitate etc. . Obiecte de port.vrîste etc. riglă etc. de uz casnic etc.norme de igienă şi protecţie a muncii la păstrarea şi utilizarea lor. *. gherghef.muncii. utilizate în confecţionare.exerciţii de respectare a normelor igienice şi de protecţie a muncii.funcţiile ustensilelor.: . găurele simple): *. Elememte decorative tradiţionale: .). gherghef. decorate cu linii drepte.exerciţii practice privind: introducerea firului de aţă în ac. 6. 4. Evaluarea (autoaprecieze) calităţii lucrului îndeplinit.linii drepte întrerupte. -* exerciţii practice de executare a liniilor drepte.fire colorate muline. in) utilizată la confecţionarea diverselor piese de port popular. . punctate pe fundalul unei batiste din pînză.proprietăţile materialelor. culori tradiţionale privind aspectul obiectelor 156 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 2. . punctul cruciuliţă. întrerupte.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a II-a Subcompetenţe 1. dimensiunile. Prezentări scurte. . Materiale şi ustensile: . Stabilirea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (pînză. vrîste) utilizate în decorarea articolelor populare. 2.autoevaluarea privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii.).punctul înaintea acului.activităţi practice de analizare a materialelor (pînză groasă cu textura uşor vizibilă. descrieri referitoare la aspectul tradiţional al costumului popular femeiesc şi bărbătesc: .punctul tighel.activităţi practice de selectare. Tehnici de cusut: . (punctul înaintea acului. . forma. Executarea punctelor de cusut pe fundalul pînzei cu textura regulată.condiţiile adecvate de păstrare şi utilizare a materialelor şi ustensilelor. firile uşor vizibile.Exerciţii–joc de prezentare a costumelor populare (cum se poartă). *. 4.activităţi practice de selectare.

*.Cercetarea cîtorva ştergare tradiţionale şi cîteva şerveţele. 4. 2. in.însăilătura. Evaluarea calităţii lucrului îndeplinit: în aspect tehnologic.exerciţii de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit în aspect tehnologic şi în aspect estetic.stabilirea etapelor tehnologice la confecţionarea ştergărelului. . cruciuliţe. linii vălurite etc. 4. .confecţionarea unei batiste cu decor simplu (linii drepte. cînepă etc. *3.respectarea normelor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1. punctul cruciuliţă. Norme de igienă şi protecţie a muncii. 5. *. găurele: *.găurele simple. .găurele simple.discuţii dirijate privind stabilirea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel mic din pînză cu elemente decorative cusute. înaintea acului. bumbac. în aspect estetic.aţă albă subţire. Ştergare tradiţionale cu decor realizat la ţesut sau la cusut.puntul tighel. nr. . Tehnici de cusut şi brodat: . tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor. 4. Executarea punctelor de cusut: însăilătura. . populare..exerciţii de armonizare a firelor colorate muline etc.ace. . . . Stabilirea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui ştergărel cu decor simplu cusut: .selectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea ştergărelului.activităţi practice de reprezentare grafică a formei şi dimensiunii unui ştergărel mic.exerciţii de desenare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a elementelor decorative: zigzag. foarfece mici. . .punctul înaintea acului. .exerciţii practice de executare a punctelor de cusut pe fire numărate: punctul înaintea acului. . .activităţi practice de finalizare a lucrului început: depistarea lacunalor şi corectarea lor.punctul cruciuliţă. . cu textura regulată. cînepă etc. 3.pînză de bumbac. . năfrămiţe. zigzag) cu ajutorul punctelor de cusut menţionate. uşor vizibilă. şerveţele etc. *.* activităţi practice privind executarea decorului simplu pe fundalul batistei. . 2. Materiale şi ustensile: . Tehnici de cusut şi bordat: . 60.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a III-a Abilităţi 1. *. . găurele. .evaluarea calităţii materialelor şi ustensilelor utilizate pentru confecţionare.punctul cruciuliţă.fire colorate muline. tighel. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative simple: .punctul înaintea acului.conform normelor de igienă şi protecţie a muncii. cu textura uşor vizibilă.prezentarea schiţei grafice a ştergărelului ce doreşte să-l confecţioneze.. punctul tighel. gherghef etc. Etape tehnologice de confecţionare 157 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . milieuri etc. 50. .exerciţii de păstrare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare. . .activităţi practice individuale ce angajează elevii la confecţionarea unei batiste mici: croirea drept pe fir.activităţi practice de clasificare şi selectare a pînzei de in.

foarfece mici şi mari.muncii. ştergare. Textile tradiţionale decorate cu broderii: .prezentarea schiţei grafice a milieului imaginat.tivirea marginilor.observarea elevilor în timpul activităţilor practice şi acordarea ajutorului necesar. . . tivirea marginilor. 158 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . „căliţa ocolită”).respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. .activităţi practice de croire drept pe fir a unui ştergărel mic (30x15) cm.selectarea şi croirea pînzei. . negru.gherghef. Confecţionarea milieului cu decor brodat conform proiectului elaborat: *. a ustensilelor. a unui ştergărel: . alte mostre. funcţiile utilitare.activităţi practice de tivire a marginilor milieului. forma.milieuri.pînză de bumbac..exerciţii de reprezentare a unui fragment al compoziţiei decorative (un motiv popular „vîrtelniţa” şi elemente decorative „zigzag”.ace. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui milineu cu decor brodat: .executarea broderiilor simple pe fundalul pînzei.exerciţii de amplasare a decorului şi executarea broderiilor (elemente decorative simple). .exerciţii de respectare a normelor de igienă şi securitate a muncii.caiet cu liniatura în pătrăţele. in. . 3. . funcţiiile utilitare ale obiectelor textile decorate cu broderii. .descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel.aspectul. panglică centimetrică. 2.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare. . . Materiale şi ustensile: . *.activităţi practice individuale de reprezentare grafică a unui milieu de dimensiuni mici (30x30) cm şi indicarea modului de amplasare a decorului.evaluarea. dimensiunea. pe care doreşte să-l confecţioneze. 2.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat conform proiectului. dimensiunea.stabilirea etapelor tehnologice şi a punctelor de cusut utilizate la confecţionarea milieului preconizat. . .culori tradiţionale (roşu. modul de păstrare a materialelor şi a ustensilelor în condiţii adecvate (truse speciale). *.prezentarea proiectului elaborat. .memorarea etapelor tehnologice.evaluarea lucrărilor în aspect estetic şi calitativ. *.Exerciţii de studiere. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui milieu cu decor brodat: . . . 3.exerciţii de selectare şi evaluare a pînzei. . .elemente decorative.. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . analizare şi comentare a aspectului estetic: forma. şerveţele.caracteristici esenţiale. . cînepă etc. riglă. tivirea marginilor cu găurele simple. *3.executarea etapelor: croirea milieului de formă Conţinuturi 1. . *. .motive populare.activităţi practice de croire drept pe fir a milieurilor de formă pătrată (30x30) cm. .discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi a ustensilelor utilizate în confecţionarea milieurilor. firelor colorate. .executare practică: croirea unui ştergărel de dimensiuni mici. culori complimentare. *. . 4. alb). Evaluarea ştergărelului confecţionat: .

*.activităţi practice de obţinere a masei de lut de plasticitate optimă.figurine-jucării.descrierea modalităţii de modelare a vaselor utilizînd metoda de spirală sau bile.exerciţii de formare a decorului la colţurile milieului.activităţi practice de executare a decorului la laturile milieului.Discuţii dirijate privind importanţa ceramicii în viaţa oamenilor începînd din cele mai îndepărtate timpuri şi pînă în prezent. sîrmuliţă etc. vas cu apă.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor conform cerinţelor de calitate şi valoare estetică.igiena personală.discuţii dirijate privind metode vechi de modelare a lutului: suprapunerea spiralică a verigelor. figurine.şlicher. .la decizia învăţătorului 4. .vase pentru apă (ulcioare.aprecierea aspectului estetic.memorizarea etapelor cronologice de confecţionare a milieului.punctul lănţişor. jucărie. Normele de igienă şi protecţie a muncii: . a valoarii şi calităţii lucrării (lucrărilor). figurine din lut: .. ţuruiece etc. Tehnici de modelare: . străchini etc.lut preparat. îngrijie şi utilizare a materialelor şi ustensilelor. Tehnici de cusut şi brodat: . Materiale şi ustensile: . Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. de .. 4. 5. . 2. pînză sau hîrtie. .vase pentru preparat bucate (oale de diverse tipuri). . *.analizarea diverselor vase de ceramică şi jucării. . .locul de lucru. Obiecte de ceramică tradiţională: .). 3. . Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas. şlicher (soluţie de lut pentru încleiere).comentarea etapelor procesului de confecţionare a milieului proiectat. .executarea unui motiv popular „vîrtelniţa” pe centru milieului.discuţii dirijate privind metodele de preparare şi pregătire a materiei prime: lut prelucrat. suprapunerea bilelor mici pentru formarea pereţilor. .găurele simple.activităţi practice de executare a motivului popular „vîrtelniţa” pe fundalul milieului. . . fiecare elev va decide ce figură va modela la propria imaginaţie.reguli de păstrare.punctul cruciuliţă. . . . .exerciţii de stabilire a spaţiilor de amplasare a decorului pe suprafaţa milieului. în vederea suprapunerii lor în spirală.exerciţii de reprezentare grafică a obiectului.pătrată. . şlicher etc.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. căni etc. 3.exerciţii de modelare a fundului pentru vasul preconizat. angobă.pregătirea unui vas cu apă. pînză. . . .executarea decorului simplu la laturile milieului. . Evaluarea procesului de confecţionare a milieului cu decor brodat: . . ordinea şi curăţenia.tehnica modelării prin suprapunerea spiralică a vergelelor. .descrierea unor diverse tipuri de vase de ceramică utilitare. 2. activităţi practice în grup pentru a nu permite zvîntarea materialului pregătit. *. *. Modelarea unui vas.farfurii. ţuruiece.confecţionarea vergelelor uniforme din lut. . tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor. Reprezentarea desenului unui vas sau a unei jucării în vederea confecţionării din lut: .punctul tighel. 159 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . sîrmă. *duble. figurină din lut cu ajutorul Conţinuturi 1.

elevii se vor ajuta reciproc pentru a nu permite uscarea lutului.). 2. ulcele.Discuţii dirijate privind analizarea diferitor vase de ceramică şi jucării.comentarea etapelor tehnologice de confecţionare utilizînd terminologia specifică.la decizia învăţătorului Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1.: . gît. .finisarea (decorarea. .exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate care trebuie umezite prin umezirea degetelor. buză.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor comparîndu-le cu desenul formei.pregătirea ustensilor şi a locului de lucru pentru modelarea din lut..). sfeşnice etc.asemănarea antropologică a vaselor de ceramică tradiţională (gură.evaluarea activităţii elevilor: prezentarea schiţelor . Conţinuturi 1. .confecţionarea vergelei sau a bilei de aceiaşi mărime.exerciţii de reprezentare grafică a obiectului imaginat pentru modelare. Obiecte de ceramică tradiţională: . ustensile etc. mănuşă.prezentarea schiţei grafice a unui vas de formă întinsă (farfurie) sau a altui obiect. .modelarea liberă.elemente decorative simple. uscarea. . 160 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .activităţi practice în grup la pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare.discuţii dirijate privind metoda modelării după şablon.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas de formă întinsă după şablon sau figurine. burtă.tehnica prin suprapunerea bilelor mici.farfurii. . care se va fixa (încleia) cu ajutorul şlicherului primul rînd de spirală.vase pentru apă şi vin etc. străchini.ghivece.descrierea tehnică a modelării după şablon a unui vas de formă întinsă. . 4. ca pereţii vasului să fie omogeni. . . arderea) lucrării. cromatica ceramicii tradiţionale: . . (ulcioare. dimensiunii şi proporţiilor părţilor componente. Notă: O atenţie deosebită se va acorda respectării formei şi proporţiilor indicate în schiţa grafică. coloranţi. . . *. jucării etc. . Elemente decorative. Evaluarea lucrării confecţionate de colegi în comparaţie cu cele autentice: . toartă. motive populare..metode de preparare a materialelor necesare: lutul de plasticitate potrivită. umeri. 4. . bucate (oale mari.suprapunerea circulară a vergele sau a bilei pentru a obţine forma dorită a vasului. *. .activităţile practice de modelare se vor desfăşura în grup. gavanoase etc.activităţi practice de a pune în loc adecvat lucrările deja modelate pentru a se usca în voie. şlicher. fund). angobă. bilelor. căni etc. . *.„încleierea” vergelelor suprapuse cu şlicher şi netezirea suprafeţei. . trebuie utilizat şlicher la suprapunerea vergelelor.activităţi practice de modelare şi suprapunere a vergelelor (vergelele să fie de aceiaşi grosime).suprapunerii spiralice a vergelelor sau suprapunerea bilelor: .vase pentru păstrat / pregătit produse. . Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas sau a altui obiect: . .

4.). lut. utilizînd terminologia specifică. Tehnici de modelare: *. vas cu apă. grosime. Elemente decorative. *. . Materiale şi ustensile: . lemn etc.exerciţii practice de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă. . ţuruiece. . 4. 2. motive populare. grafice. *. . 3.seturi de croşete. negru.activităţi practice individuale şi în grup la pregătirea materialelor şi modelarea obiectelor preconizate utilizînd tehnici libere: modelarea prin suprapunerea bilelor. verde etc. Conţinuturi 1.finisarea lucrării prin tăierea resturilor de pe margine.exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate prin umezirea degetelor. . .modelarea liberă prin suprapunerea bilelor mici. . . angobă. brun. 3.vizitarea organizată a unui interior tipic ţărănesc (la muzeul de etnografie. . scoaterea de pe şablon. alb. vergelelor sau după şablon.pînză. obiecte garnisite cu dantelă croşetată (feţe de masă. . .3. .ţinerea corectă a firului de aţă.discuţii dirijate privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare. calitativ. comparare a obiectelor garnisite cu dantelă (lucrată din fire textile.observarea şi compararea mostrelor prezentate. Evaluarea lucrărilor confecţionate în aspect estetic. .).activităţi practice de finisare şi executare a decorării obiectelor. ştergare.întinderea bilei pentru a obţine o placă suficient de groasă şi presarea ei pe şablon.obţinerea plasticităţii necesare la prelucrarea lutului. .culori tradiţionale: cărămiziu. şerveţele etc.exerciţii de selectare a firelor textile după culoare. .. Executarea unor elemente de bază ale croşetării: . Aspectul estetic al locuinţei tradiţionale. . pregătirea ustensilelor. Modelarea unui vas de formă întinsă sau a altui obiect (jucărie. 2. pensulă.şlicher. . Materiale şi ustensile: . proprietăţile părţilor componente).identificarea şi clasificarea unor materiale şi ustensile utilizate la realizarea dantelei croşetate.fire textile variate după culoare. 2.Activităţi de observare. respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii. . tablă. Elementele de bază ale croşetării: 161 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . compoziţii decorative.tehnica suprapunerii spiralice. . coloranţi.la decizia învăţătorului Modulul „Croşetarea„ CLASA I-a Subcompetenţe 1. Selectarea firelor textile după grosime şi culoare. . după provenienţă. funcţional: .fire textile depănate în bobine.confecţionarea unei bile mari de lut. figurine etc.exerciţii-joc privind organizarea locului de muncă. sîrmuliţă etc.tehnica modelării prin presarea pe suprafaţa şablonului.comentarea etapelor tehnologice. scule etc. .). 3. grosime etc. punerea la uscat în locuri ferite de soare şi curenţi de aer.exerciţii de evaluare a lucrărilor confecţionate de elevi: aspectul estetic (forma. Croşetarea unui lănţişor din ochiuri libere. muzeul satului etc.încleierea vergelelor cu şlicher.jucării. . cunoaşterea şi respectarea normelor sanitar-igienice . imaginîndu-şi modalitatea aplicării acestuia: .activităţi practice de aşezare a obiectelor în cuptor special pentru ardere. *.lut preparat în condiţii de casă. figurină) prin tehnica modelării după şablon: .luarea primului ochi.

de mărţişoare. un motiv popular simplu etc. să formeze primul ochi. . . pătrat etc.. legîndu-l fundiţă.croşetarea unui rînd de pătrăţele goale. culoare. .fire textile variate după grosime. . şi de protecţie a muncii.luarea primului ochi. . 3. 2. .. Executarea unui fragment de plaşă din pătrăţele goale. aplicînd tehnicile de croşetare învăţate: .exerciţii de comentare a aspectului unor lucrări textile garnisite cu dantelă. compararea mostrelor de dantelă croşetată. . şerveţele garnisite cu dantelă: . formînd un lănţişor de pătrăţele goale. firul de aţă. un animăluţ. mătase etc.activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor realizate de către elevi.activităţi practice/ antrenări ce angajează elevul să ţină corect croşeta. Modulul „Croşetarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . unui animăluţ.explicaţii/ comentarii privind semnificaţia mărţişorului.activităţi practice şi explicaţii privind tehnica executării picioruşului cu un jeteu. Confecţionarea unui mărţişor.evaluarea aspectului estetic. . Conţinuturi 1.desenarea în caiet a schemei grafice. utilizînd picioruşe cu 1 jeteu şi ochiuri libere şi conducîndu-se de schemă. feţe de masă. de clasificare a acestora după provenienţă.mostre de dantele.antrenări practice ce includ operaţii de selectare a firelor textile.activităţi de răsucire a firelor albe şi roşii.observarea. de mulineu. comparare a varietăţii dantelelor croşetate. . Evaluarea lucrărilor realizate: . 4. ori a unui motiv popular simplu. culoare.seturi de croşete.Activităţi de observare. a calităţii lucrărilor executate. . . Modelarea unei figurine.identificarea varietăţii motivelor ornamentale şi formarea acestora din pătrăţele goale şi pătrăţele pline.) utilizînd lănţişorul de ochiuri libere croşetat. cerculeţe formate din ochiuri libere. 3. 4. Elemente decorative şi motive populare. .activităţi practice de realizare a unui mărţişor croşetat.croşetarea unui lănţişor de ochiuri libere.. lănţişoare de ochiuri libere. . . .finisarea mărţişorului. Croşetarea unui lănţişor de pătrăţele goale: . . utilizînd lănţişorul de ochiuri libere lucrat de elev. utilizînd elemente de bază ale croşetării (picioruşe cu un jeteu şi ochiuri libere): . . a materialelor utilizate.exerciţii de executare a picioruşului cu 1 jeteu şi ochiuri libere. . 4. Elementele de bază ale croşetării: .. . format din două floricele cu un rînd de petale.ţinerea croşetei. . să croşeteze un lănţişor din ochiuri libere. 2. Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: .activităţi de realizare a 1-2 rînduri de pătrăţele goale.exersări de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă.fire roşii şi albe de mulineu.picioruşe cu 1 jeteu. . tradiţia de a purta mărţişoare în luna martie. mătase etc. 162 . . Aspectul estetic al obiectelor croşetate: mostre.ţinerea firului de aţă.modelarea (la propria imaginaţie) a elementelor decorative simple (o figură geometrică simplă – cerc.executarea lănţişorului de ochiuri libere.confecţionarea unui mărţişor. ochiuri libere. grosime etc.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate: fire roşii şi albe.

.exerciţii de identificare a elementelor de bază utilizate la finisarea covoraşului-suvenir.croşetarea. .evaluarea aspectului estetic al lucrărilor. . Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: . . . urmărind schema de formare a colţului.tehnica croşetării circulare.Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea jucăriilor.elaborarea schemei grafice a covoraşului. . de stabilire a tehnicii de formare a colţurilor.. executării ultimului rînd al covoraşului.finisarea covoraşului fixîndu-i franjuri de lănţişoare de ochiuri libere. evidenţiind aspectul estetic. Elementele de bază ale croşetării: .tehnica de formare a colţului. . . Conţinuturi 1. .comentarea aspectului estetic şi calitatea lucrului realizat.4. .activităţi practice de executare a schemei grafice la formarea colţului covoraşului.activităţi de apreciere (autoapreciere) privind corectitudinea formării colţurilor.seturi de croşete. franjuri. comparare a mostrelor de covoraşe-suvenire. 163 . de respectare a normelor de securitate în timpul croşetării. fire textile.suvenire croşetate.colectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic stabilit (croşete. al suvenirelor croşetate: .activităţi de observare. 4. a calităţii lucrărilor executate. suvenirelor etc.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate. Elemente decorative simple utilizate la croşetarea covoraşuluisuvenir: lănţişoare de ochiuri libere. 2.activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor executate.variate după grosime.comentarii privind aspectul estetic. Evaluarea calităţii lucrărilor realizate.croşetarea unui rînd de lănţişoare de ochiuri libere.exerciţii de comentare a aspectului estetic. 3. Croşetarea covoraşului conform regulamentului tehnologic: .fire textile: . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş croşetat circular. Aspectul estetic al obiectelor croşetate. . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a covoraşului conform procesului tehnologic: . calitatea lucrului îndeplinit. . Modulul „Croşetarea „ CLASA a III-a Subcompetenţe 1. . . utilizînd fire textile de o singură culoare: . . 2.se apreciază şi capacitatea elevilor de a utiliza în comentarii terminologia specifică.comentarea utilizării terminologiei specifice. 4. foarfece. a aspectului estetic al acestora. Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: .mostre de covoraşe. culoare. .identificarea unor proprietăţi ale firelor textile. culoarea firelor textile). calitatea şi acurateţea acestora: . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 3.

Modulul „Croşetarea” CLASA a IV-a *.la decizia învăţătorului Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA I-a 164 .

).exerciţii de selectare a materialelor necesare pentru confecţionarea jucăriei. . prelucrarea cu clei. . Tradiţii şi obiceiuri. 4. . . Anul Nou: .. . roşii.exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual ce se utilizează la desfăşurarea sărbătorilor. . ace. Obiceiuri etnoculturale din cadrul sărbătorilor calendaristice: . bucăţele de carton.jucărie pentru brad (în volum).Activităţi de identificare din lecturi a simbolului primăverii. carton etc.). . . bradului de Crăciun etc. croşetă. Gheorghe.Discuţii dirijate despre modul de organizare şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă.exerciţii de depănare a firelor pe carton. Confecţionarea unui mărţişor tradiţional.Subcompetenţe 1. 3. Materiale şi ustensile: fire mulineu albe. Obiceiuri şi tradiţii: .Crăciunul. Gheorghe. floricelelor..sărbătorile de primăvară: mărţişorul.mărţişoare.respectarea normelor igienice şi de protecţie a muncii în cadrul confecţionării obiectului proiectat. Tehnologia confecţionării accesoriilor: . elementelor din paie etc. .. .activităţi de evaluare a obiectului confecţionat. obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou. vizitarea meşterilor populari etc. . Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. fixarea capetelor.selectarea modelului. . 5. . . . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . clopoţel ce vor fi utilizate la împodobirea locuinţei. 2.întinderea.exerciţii de selectare a materialelor şi ustensilelor (fire de mulineu. creion. .activităţi practice de montare a ciucurilor.jucărie pentru decorarea locuinţei. .păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor.executarea decorului. la diferite dispozitive). foarfece. Gheorghe.activităţi de pregătire a şnurului din fire colorate (alb şi roşu): . Imaginarea unor modele de mărţişoare utilizate în cadrul desfăşurării sărbătorii primăverii: . 2. scrobeală etc.identificarea din diverse surse a semnificaţiei culorilor alb şi roşu.). respectînd etapele tehnologice. riglă. . .activităţi de determinare a tipurilor de mărţişoare (confecţionate manual.stabilirea materialelor şi ustensilelor utilizate în conformitate cu obiectul (jucăria) preconizat. Obiecte şi accesorii tradiţionale: . sf. . clei. Modalităţi de desfăşurare a sărbătorilor primăverii: 1 martie. 3. . detalii de ornare (frunze. 2.finisarea obiectului. flori.discuţii dirijate după excursii la muzeu. Identificarea din natură şi imaginarea unor obiecte şi accesorii utilizate în desfăşurarea obiceiurilor şi datinilor etnoculturale . 165 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . penelor. accesorii ce constituie simbolurile etnoculturale: . ace. Pregătirea şi organizarea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea mărţişorului (fire textile. răsucirea.activităţi individuale şi în echipă de ornare a mărţişorului (aplicarea frunzelor.pregătirea materialelor.cunună.receptarea personajelor din legenda Mărţişorului (1 Martie şi Baba Dochia). hîrtie etc. pene etc.împodobirea bradului de Crăciun şi Anul Nou.): . Conţinuturi 1. Obiecte.desenarea schiţei unui obiect sau accesoriu: jucărie.activităţi de ieşire în natură de sf. zgărdiţă. Conţinuturi 1.discuţii privind obiceiuri şi datini de sf.

. . malanca. realitate. hîrtie. . .aplicarea decorului. .Cete de colindători şi urători.Discuţii dirijate despre obiceiurile şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă.hîrtie colorată. . Obiecte şi accesorii. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti după modelul din natură sau şablon.Crăciun. întinderea..aprecierea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (ruperea.activităţi de culegere a informaţiilor noi despre desfăşurarea diverselor sărbători tradiţionale. folii. .respectarea normelor sanitare şi de securitate a muncii în procesul selectării şi organizării materialelor şi ustensilelor. boţirea. riglă. . Tehnologia confecţionării jucăriilor: .comunicarea şi cooperarea în grup în scopul confecţionării obiectului de ritual proiectat. găsite pe teren). . 2. 3. . clei lichid. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapelor de confecţionare: .exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual (din imagini.): . paie.activităţi de comunicare a etapelor tehnologice la confecţionarea jucăriei. 3. . calul. creion. . fotografii. Anul Nou (sf. culoarea. ursul etc. Materiale şi ustensile: .decorarea obiectul de ritual proiectat ţinînd cont de forma. 4. corespunzînd unui anumit ritual: . capra. materiale din natură. Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor Conţinuturi 1. calitativ şi utilitar: .modelarea formei. .discuţii dirijate despre activităţile de împodobire a bradului. Evaluarea obiectelor de ritual confecţionate în aspect estetic. . 2.2. . foarfece. .explicarea unor informaţii despre utilizarea obiectelor de ritual şi a accesoriilor în desfăşurarea sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou. Boboteaza. Pregătirea materialelor şi a ustensilelor necesare la confecţionarea articolului proiectat (fire. uscarea) etc.aţă rezistentă. Obiceiuri şi tradiţii de iarnă: . Vasile).activităţi individuale şi în grup de pregătire şi modelare a jucăriilor.asamblarea prin lipire.exerciţii aplicative de realizare a decorului.identificarea din imagini a tipurilor de măşti şi rolul lor în desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă. aspectul estetic. foi de porumb etc.tăierea detalii lor.finisarea.activităţi de caracterizare a unor personaje ce ţin de desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă (capra. plierea.activităţi de evaluare a jucăriilor ţinînd cont de utilitatea.). cucoşul.prezentarea unor obiceiuri în care se utilizează obiecte şi accesorii de ritual. aspectul estetic acestora. . 4. . simboluri etnoculturale: 166 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. . staniol. baloane.alegerea formei / desenului schiţei.

aplicarea straturilor de hîrtie.): . specifice sărbătorilor de iarnă. hîrtie. . suprafeţe neuniforme.carton. riglă. clopoţei etc.exerciţii de lipire a straturilor de hîrtie.modelarea formei. cuţit de modelare etc.vopsirea modelului. conform formei tradiţionale. hîrtie abrazivă. . . Anul Nou.pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea articolului proiectat. Elaborarea unui proiect de confecţioinare a unui .şlefuirea suprafeţei de hîrtie.necesare pentru realizarea obiectului proiectat (plastilină sau lut. bucăţi de ziar. 4.prezentarea etapele de confecţionare a obiectului (mască) realizat în scopul însuşirii etapelor tehnologice.exerciţii de modelare a formei. vopsea acrilică. Nicolae. redarea volumului etc. sorcovă etc. obiect de ritual (stea.) depistate. calitate şi utilitate. .).identificarea materialelor şi ustensilelor necesare .finisarea măştii. . estetic. clei. . . guaş.desenarea schiţei obiectului proiectat (stea. Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual proiectat după aspectul estetic. . netezimea suprafeţei etc.activităţi de colectare a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea unei măşti.măşti.. .activităţi de evaluare a calităţii obiectului confecţionat în aspect calitativ. . . . . Obiceiuri şi tradiţii: 1. . .exerciţii de construire şi modelare a detaliilor de stea.sărbători calendaristice: sf. . . . 4. clei PVA.exerciţii de realizare a decorului conform personajului selectat.decorarea obiectului de ritual proiectat (mască). cerinţelor utilitare şi funcţionale: 2..aprecierea calitatăţii materialelor pregătite şi proprietăţilor acestora (ruperea.activităţi practice de organizare şi pregătire a materialelor pentru activităţile practice.lut sau plastilină. . ritual. sorcovă) sărbătorii. colţuri. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a IV-a Conţinuturi 1.identificarea din diferite surse a unor obiecte de .steaua cu 8. Obiecte şi accesorii tradiţionale: .activităţi practice de selectare a materialelor şi ustensilelor. obiceiurile de Crăciun. Tehnologia confecţionării măştilor: . de uniformizare a suprafeţei. 3. 10. Materiale şi ustensile: . .păstrarea în condiţii adecvate a materialele şi ustensilelor selectate. hîrtie albă. ţinînd cont de caracteristicile personajului selectat. . utilizînd modelul din natură sau şablonul pregătit. Materiale şi ustensilele: .discuţii dirijate privind desfăşurarea obiceiurilor de ritual şi semnificaţia acestora. 4.). Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapele de confecţionare a modelului de mască: . uscarea.activităţi practice decorectare a lacunelor (fisuri.Discuţii dirijate despre sărbătorile tradiţionale: sf. foarfece.exerciţii de decupare a detaliilor după contur. Modalităţi de desfăşurare a . lipirea. care să corespundă Crăciunul. 167 Subcompetenţe Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .aplicarea decorului în caracter. . .icoană „Naşterea lui Isus Hristos”. 3.activităţi de culegere şi completare a informaţiilor despre obiceiurile şi tradiţiile de iarnă. vopsirea şi uscarea ei. Nicolae. 3.

funcţionalitate.tăierea detaliilor.pregătirea suportului.asamblarea detaliilor. sîrmă.activităţi de comentare a modului de realizare a obiectului proiectat şi a condiţiilor de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. ţinînd cont de formă. şnur. .comunicarea şi cooperarea în grup în scopul însuşirii corecte a etapelor de asamblare.fulare. selectare a articolelor tricotate în scopul identificării acestora şi clasificării după anotimpuri.observarea elementelor de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele. . . riglă.decorarea obiectului conform proiectului elaborat. ..elaborarea schiţei modelului de stea. culoare.exerciţii de stabilire a unor proprietăţi ale firelor textile utilizate în tricotare. hîrtie colorată. Evaluarea obiectului confecţionat.exerciţii de recunoaştere a materialelor utilizate în . Varietatea articolelor vestimentare tricotate: . ochiuri pe dos. culoare. ochi de margine etc. ochi pe faţă. foaie milimetrică etc. Normele de igienă şi securitate a 168 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor. calitate şi utilitate: .): . . . . ghirlande etc. .exerciţii de recunoaştere.. mănuşi. 2. aţă rezistentă. semilînă.aplicaţii practice de tratare a suprafeţei cu decor. .finisarea obiectului. de clasificare a acestora după provenienţă. utilizînd ochiuri pe faţă. folii aurii.identificarea diferitor mostre de tricot.Activităţi de observare. vergele de lemn. Tehnologia confecţionării obiectului /steaua/: . . a materialelor utilizate. sărbătorilor calendaristice.activităţi practice de întindere a şnurului şi asamblarea detaliilor de bază. ţinînd cont de aspectul estetic. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd etapele tehnologice: .confecţionarea obiectului respectînd desfăşurarea sărbătorii aşteptate (Crăciunul). 2.carton. ochiul de margine: . sexe.activităţi de autoevaluare. comparînd diverse articole vestimentare.exerciţii de descriere a desfăşurării obiceiurilor.apreciere calităţii materialelor şi ustensilelor prin evaluarea proprietăţilor acestora. creion. foarfece. 4. . pictură. . 3. 5. clei. 2. vopsea etc. papucei de cameră etc. .activităţi practice de ornare a obiectului de ritual cu fire aurii. clei. ochi pe dos. . Materiale şi ustensile (fire textile de lînă. comparare a varietăţii de articole vestimentare. .aplicarea decorului.foarfece. . Pregătirea mijloacelor de realizare a unui fragment Conţinuturi 1. .comentarea unor informaţii ce ţin de desfăşurarea sărbătorilor tradiţionale. .): . Selectarea materialelor şi a ustensilelor necesare conform formei obiectului proiectat (hîrtie. Modulul „Tricotarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. Imaginarea unui fragment de tricot. . ace. grosime. goaş. croşete. de bumbac etc. aspectul estetic al articolelor tricotate.pentru confecţionarea obiectului proiectat.

prezentarea proiectului elaborat.ochiuri pe faţă.selecteze ustensilelor necesare (andrele. autoevaluare privind respectarea etapelor de lucru. Elementele de bază ale tricotării: . 3. mostre de articole. ciorapi etc.activităţi de comparare a mostrelor de fulare. utilizînd ochiuri pe faţă şi pe dos.exerciţii practice-antrenări de prezentare a proiectului elaborat. de stabilire a tehnicilor de garnisire a acestora cu fire textile de o altă culoare. Elementele de bază ale tricotării: . Varietatea articolelor tricotate: . de confecţionare şi montare a franjurilor. cu franjuri. să tricoteze ochiuri pe faţă. ochiuri de încheiere. semilînă etc. tricotare.). ochiuri pe dos. mănuşilor etc.condiţii de păstrare şi utilizarea ustensilelor. Materiale şi ustensile: . consecutivitatea tricotării tipurilor de ochiuri etc.. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform proiectului: .andrele.activităţi practice de realizare a unor elemente de bază ale tricotării: să monteze ochiuri pe andrele.montare pe andrele a unui număr anumit de ochiuri. Evaluarea lucrărilor realizate: . . . fulare. fire textile de o singură culoare sau de 2-3 culori – la alegere). . . Tricotarea fularului conform regulamentului tehnologic. foarfece etc. foarfece).fire textile de lînă. veste. . a normelor de igienă şi . ochi de încheiere a tricotului. 2. .căciuliţe. . 3. foarfece.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate. mănuşi. . .ochiuri de margine. calitatea executarii ochiurilor etc.Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea fularelor. calitatea firelor textile utilizate.tricotarea urmărind modelul selectat şi fişa Conţinuturi 1.montarea ochiurilor pe andrele.ochiuri pe faţă. grupîndu-le cîte 2 sau 3. 3. croşete. . muncii privind păstrarea şi utilizarea ustensilelor. . Tricotarea unui fragment de tricot utilizînd elementele de bază: montarea ochiurilor pe andrele. .. ochi de margine. 3. fire textile.selectarea ustensilelor necesare conform procesului tehnologic stabilit (andrele. ochiuri pe dos. ochiuri de margine: .exerciţii de apreciere a calităţii lucrului îndeplinit (aspectul general al tricotului. . 169 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . ochiuri pe faţă. ochiuri pe dos. Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular în miniatură.montarea ochiurilor pe andrele. .selectarea firelor textile după culoare.normele de igienă şi securitate a muncii. ace. Modulul „Tricotarea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. .activităţi de evaluare. să ţină corect andrelele şi firul de aţă în timpul lucrului.activităţi practice de identificare a elementelor de bază utilizate la garnisirea fularului cu vrîste colorate. provenienţă. activităţi de finalizare a tricotului prin ochiuri de încheiere.. 4. .exersări de prezentare/comentare a aspectului estetic şi a calităţii lucrării realizate. respectînd normele de igienă şi securitate în timpul lucrului: . 2.de tricot: . ochiuri pe dos.tricotarea a cîtorva rînduri.evaluarea aspectului estetic al fragmentului de tricot realizat. utilizînd fire textile de o singură culoare: .

. .tricotarea.fire de lînă produsă în condiţii de . . Elemente decorative simple utilizate la tricotarea papuceilor de 170 Abilităţi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .prezentarea proiectului. . Modulul „Tricotarea” CLASA a IV-a Conţinuturi 1. ciorapi.tehnologică respectivă. .ochi de încheiere a tricotului. şi utilizării ustensilelor. . calitatea.ochi de margine.selectarea firelor textile conform cerinţelor de tricotare.activităţi de selectare a mijloacelor de realizare a papuceilor de cameră conform proiectului. proprietăţilor funcţionale şi estetice: .căciuliţe.varietatea firelor textile utilizate în . Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: . Materiale şi ustensile: conform proiectului: . tehnologic stabilit (andrele. fulare. . utilizînd mijloacele respective (cu acul. ace.tehnici de confecţionare şi montare a franjurilor. .utilizarea adecvată a terminologiei respective. Evaluarea lucrului îndeplinit conform . foarfece etc.). .ochiuri pe faţă.comentarea aspectului estetic şi a calităţii lucrului .activităţi de unire a detaliilor. . fixîndu-i franjuri.finisarea fularului. respectînd normele de igienă şi securitate . . . aspectul estetic al acestora. 3. . 4.activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit. . Confecţionarea papuceilor conform regulamentului . . îndeplinit. aspectul estetic al papuceilor. mănuşi. evidenţiind proprietăţile funcţionale. .exerciţii de evaluare a calităţii şi aspectului estetic al fulăraşelor tricotate de elevi (comentarii). varietatea firelor textile utilizate.Activităţi de observare.comentarea aspectului estetic şi a calităţii fularului tricotat.ochiuri pe dos. tehnologic.normele de igienă şi securitate a a muncii: muncii în timpul tricotării.selectarea ustensilelor necesare procesului casă şi în condiţii industriale.asamblarea papucelului confecţionat. 4. respectînd normele de igienă şi securitate a muncii.activităţi de tricotare a papuceilor de cameră conform regulamentului tehnologic stabilit. fire textile.montarea ochiurilor pe andrele. 2. 3. de finisare a papuceilor. . foarfece. securitate a muncii. croşete. .finisarea lucrării.utilizarea adecvată a terminologiei specifice.andrele.activităţi de selectare a firelor textile potrivite pentru papuceii de cameră.activităţi de evaluare a fişei tehnologice de executare a lucrării. urmărind modelul selectat. . . croşeta). păstrării . papucei de cameră etc.. 4. Elementele de bază ale tricotării: .activităţi de prezentare a proiectului elaborat. calitate.fire sintetice etc. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare 2. Elaborarea unui proiect de tricotare a variantei vestimentare tricotate: preferate de papucei de casă: . Varietatea articolelor 1. utilizînd fire textile colorate. comparare privind varietatea articolelor vestimentare tricotate.

de îngrijire a acestora. evidenţiind astfel gura papuceilor (la alegere). .respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă). şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă).activităţi practice de butăşire a plantelor de cameră. Modulul „Activităţi agricole” CLASA a II-a Subcompetenţe 1.recoltarea şi depozitarea seminţelor unor plante de păstăioase.Activităţi practice de colectare şi depozitare în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase. 2.observarea procesului de creştere a plantelor răsădite. punerea ei la păstrare. rădăcină şi frunze. 3.comentarea aspectul estetic şi a calităţii roadei obţinute. .pregătirea seminţelor pentru depozitare. . . Colectarea roadei de păstăioase pe teren (acasă): . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .activităţi practice de colectare a seminţelor de păstăioase pe teren (acasă). . metodele de îngrijire a plantelor de cameră: . Modulul „Activităţi agricole” CLASA a III-a – a IV-a 171 . Conţinuturi Lucrări de toamnă: . . . a calităţii recoltei obţinute: . .clasificarea recoltei.pregătirea seminţelor pentru semănat.semănatul seminţelor uscate şi preventiv muiate şi încolţite. Lucrări de primăvară-vară: . prin rădăcină şi frunze. . utilizînd terminologia specifică. saci de pînză etc. evidenţiind calitatea şi bogăţia roadei adunate. .cultivarea plantelor decorative.garnisirea papuceilor cu o floricică croşetată pe partea din faţă a acestora. Conceperea şi organizarea procesului de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină. folosind în acest scop diverse cutiuţe. Colectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase.plantarea plantelor de cameră şi îngrijirea lor. . utilizînd terminologia specifică. Evaluarea lucrărilor realizate. cu un rînd de picioruşe scurte. 4.casă: . .tehnici de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină.participarea la expoziţiile (clasei.activităţi de evaluare a cantităţii şi calităţii roadei adunate.activităţi practice de cercetare şi observare a modului de creştere a plantelor.activităţi de îngrijire şi recoltare a plantelor de pe lot şi a celor de cameră.

sădirea acasă a plantelor decorative de cameră. Creşterea legumelor cu bulbi: . a celor plantate: . . . . sortarea.pregătirea solului şi a seminţelor pentru semănat.activităţi practice de recoltare. ce vor fi utilizate (semănate) în următorul an agricol.clasificarea recoltei. .activităţi de selectare a plantelor. sfeclă roşie. de selectare a legumelor mai măşcate. 4.respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă). sfeclă roşie. . usturoi etc. udarea. . 172 . a celor plantate în sol (rărirea.comentarea rolului şi a importanţei legumelor pentru sănătatea omului. plivirea la timpul potrivit) etc. 4. . Lucrări de toamnă: recoltarea. morcovi: . Conţinuturi 1.evidenţierea factorilor ce au influenţat obţinerea unei roade bogate. . viguroase. . flori decorative).îngrijirea plantelor răsărite pe lot. 3. 2. Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a plantelor răsărite.ceapă.prezentarea proiectului. udarea.îngrijirea lor.prelucrarea solului.Subcompetenţe 1.morcov. sănătoase pentru extragerea. Evaluarea lucrărilor realizate.comentarea aspectului estetic şi a calităţii roadei obţinute. . 2. a celor de cameră.activităţi de îngrijire a plantelor răsărite. şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă).activităţi practice de pregătire a solului şi seminţelor pentru semănat. .participarea la activităţile de organizare şi desfăşurare a expoziţiilor (clasei. 3. . uscarea. .. Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a plantelor de ridiche.plantarea în sol a plantelor sănătoase.Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate pe teren / a plantelor de cameră.pregătirea seminţelor şi semănatul. . păstrarea roadei (seminţelor). pregătirea terenului pentru sădirea plantelor cu bulbi (ceapa. păstrarea seminţelor.activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume. . Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă): . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . a calităţii recoltei adunate: . plivirea la timp. Îngrijirea plantelor decorative de cameră. punerea în lădiţe (coşuri) speciale. Lucrări de primăvară-vară: . usturoiul).

• şcoala să asigure şanse egale fiecărui copil normal dezvoltat. metoda de situaţii problematizate şi.STRATEGII DIDACTICE orientări generale (metodologice) Specificul componentei metodologice constă în caracterul preponderent interactiv al strategiilor didactice. Steele. vreau şi/sau ar noi? Ce semnificaţie au pentru mine noile trebui să aflu despre el? cunoştinţe? De ce trebuie să aflu aceste De ce cred asta? lucruri? Cum integrez noile cunoştinţe în sistemul vechilor cunoştinţe? 1.L. stimularea reactualizării cunoştinţelor învăţate anterior.S. Titone) Proiectarea demersurilor se recomandă a fi realizată din perspectiva selecţiei modelului de structurare a activităţilor. 1. Deoarece. obţinerea performanţei. pe grupe. Gagné (1968)) este fundamentat pe următoarele evenimente ale instruirii: captarea atenţiei. Modelul învăţării secvenţiale a cunoştinţelor în lecţie (ISC) (R. Reflecţia sensului Care este subiectul? Ce înţeleg din Ce am aflat? Ce ştiu deja despre el? aceste informaţii Ce mi se pare mai important? Ce aştept. M. Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie” (ERR) (J. 1995) configurat ca un cadru de gîndire şi de învăţare propice dezvoltării gîndirii critice şi integrării creative a informaţiilor şi conceptelor. Meredith. prezentarea materialului-stimul. evaluarea performanţei. aspectele pe care doresc să le cunoască în timpul activităţii (consemnate în rubrica Vreau să ştiu) şi ceea ce au dobîndit prin procesul de învăţare (idei consemnate în rubrica Am învăţat). • alternanţa adecvată celor trei forme de organizare a activităţilor de instruire şi educaţie în clasă (globală. intensificarea proceselor de retenţie şi de transfer. 173 . Modelul de structurare a lecţiei „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat” (Know – Want to know – Learned sau K-W-L). În principiu. Evocarea 3. metoda experienţelor. asigurarea „dirijării învăţării”. selecţia fiind în deplină concoranţă cu tipul lecţiei. 1986. informarea elevilor despre obiectivul urmărit. p. individuală) să permită ca instruirea să se producă prin activitatea propriu-zisă a celui care învaţă. asigurarea feedback-ului pentru corectitudinea performanţei. K. (Donna Ogle. • utilizarea metodelor active şi a celor adecvate disciplinei: metoda învăţării prin descoperirea dirijată (acceptînd mai mult întrebările deschise). Evenimente instrucţionale nu se produc invariabil. 564-570) Semnificaţia iniţialelor K-W-L este explicitată prin întrebările: Ce ştiu? – Ce vreau să ştiu? – Ce am învăţat? Acest model este structurat în cinci etape în care se evidenţiază clar situaţia de plecare (ceea ce ştiau elevii). numai în acest caz. obiectivele prevăzute precum şi finalităţile urmărite. aceasta urmînd să îndeplinească sursa de atingerea competenţilor specificate. parţial. să promoveze un învăţămînt diferenţiat şi de instruire în ritm propriu prin folosirea diferenţială a timpului. Realizarea 3. 2. Metodologia curriculumului pentru învăţămîntul primar se caracterizează prin următoarele axiome: • educaţia este centrată pe copil şi nu pe materie. în această ordine strict. sistemul procesului de predare – învăţare are la bază „pedagogia învăţării depline” (Bloom) şi modulare (R. Această structură integrată de predare-învăţare oferă o concepţie despre instruire şi un mecanism de organizare a activităţii în orice situaţie de învăţare sau într-o lecţie şi se fundamentează pe următoarele întrebări: 2. elevul devine subiectul propriei dezvoltări. a propriei formări ca personalitate.

depind de proiectul demersului didactic.B. Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) schimbă perspectiva asupra practicii educaţionale. / Rezumate în perechi Mozaic Predarea complementară SINELG Cercetarea împărtăşită Consultaţii în grup Cubul Eu cercetez Lasă-mi mie ultimul cuvînt! Maratonul de scriere Presupunerea prin termeni Reflecţie În căutarea autorului Jurnalul triplu Revizuirea circulară Scriere Discuţie 6 De ce? Argument în patru paşi Argumente pe cartele Asocieri forţate Asocieri libere Bliţ Brainwriting Citate Graffiti Graficul T Lanţuri asociative Pagina de jurnal Scriere liberă Brainstorming Clustering Diagrama Venn Generalizarea categorială Graficul conceptual Linia valorii Secvenţe contradictorii Tabelul trăsăturilor semantice Cinquain Eseu Jurnalul reflexiv Manuscrisul pierdut Masa rotundă Colţuri Consultaţii în grup Controversa academică Controversa constructivă Discuţia ghidată Pălării gînditoare Pixuri în pahar Pînza discuţiei Dezbateri Diagrama Venn Intra-act-ul Roata / Cercul Turul galeriei N. Învăţarea noilor conţinuturi 4. să se raporteze cît mai adecvat la înnoirile sistemului de învăţămînt.1. Tehnologiile digitale lărgesc astfel potenţialul 174 . trecerea de la sistemul de obiective la cel de competenţe. de caracterul deschis. de exemplu. Ce vreau să ştiu? 3. Domeniul de activitate Lectură Evocare Citate Jurnalul dublu Jurnalul triplu Mîna oarbă Reacţia cititorului Realizare a sensului Interogarea multiprocesuală Interviul în trei trepte Lectura ghidată Lectura intensivă Lectura împotrivă Lectură în perechi. Ce am învăţat? 5. Ce ştiu despre subiect? 2. aplicarea unei tehnologii didactice este condiţionată de calitatea ei. ! Majoritatea tehnicilor sînt interşanjabile. Ce altceva aş dori să aflu despre subiect? Pentru a oferi demersului instrucţional interactivitate şi eficienţă este recomandabilă utilizarea strategiilor de lectură şi scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice. dinamic care-i permite să răspundă la schimbările intervenite în sistemul educaţional. Implementarea acestor tehnologii este considerată una dintre cele mai importante probleme la acest moment. Astfel.

ci un mod de dezvoltare. CV etc. oferte de e-learning (învăţare la distanţă) etc. o utilizarea resurselor disponibile pe CD-uri (cărţi. proba finală nu va fi prioritară în motivaţiile pedagogice. Testul. atunci cînd depune efortul de a realize o activitate practică. • Redactarea şi prezentarea de diverse lucrări: o prezentări în Power Point.) o realizarea de diverse proiecte şi portofolii conform unor sarcini concrete. extragerea informaţiei de ultima oră de pe reţele informaţionale mondiale. . autosugestia. bazate pe propriile experienţe pozitive sau negative. fie şi pe baza elementelor ce constituie o subcapacitate sau o capacitate minimă. Principiul de bază al evaluării autentice îl constituie conceptul de educaţie centrată pe subiect (elev) şi autenticitatea demersului. cunoaşterea mijloacelor curente de comunicare cu echipamente informatice. atunci cînd elevul real greşeşte sau execută la cel mai înalt nivel. Fiecărui învăţător îi este recomandabil să obţină o formare de baza în domeniul TIC. proprietăţilor şi a structurii informaţiei. astfel extensia conceptului de evaluare de la clasic spre constructiv va oscila între următoarele extremităţi – tipuri de evaluare: 175 . Cu siguranţă că vom proiecta să accentuăm rezolvarea de probleme..personalului didactic prin utilizarea (dar şi elaborarea. teste computerizate etc. o creştere intelectuală va condiţiona demersul didactic spre eficienţă şi productivitate aşteptată. cu utilizarea de proiectoare multimedia. dezvoltarea priceperii de a aplica noile tehnologii în activităţi ca: stocarea şi căutarea informaţiei. evaluarea propune deplasarea accentului de la evaluarea rezultatelor finale ale învăţării. referate. mai eficient prin realizarea de diverse activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor strict necesare elevului modern: • Colectarea de informaţii/informarea. Norma de grup va deveni secundară în raport cu intenţia de a măsura la moment competenţa elevului. Aceasta implica o serie de avantaje cum ar fi: însuşirea principiilor comune care guvernează aplicarea informaţiei. În procesul evaluării vor fi încurajate demersurile formative. Fiind o secvenţă obligatorie pentru măsurarea şi aprecierea subcompetenţelor propuse de curriculum. atunci modelul evaluării ne orientează spre evaluarea contextualizată. principalul. cereri. eventual) a unor noi modalităţi de utilizare a TIC: softuri educaţionale. formulare: scrisori. cunoaşterea naturii. la procesul de învăţare. Aşadar clasamentul celor mai buni elevi poate fi substituit de o serie de activităţi ce vor încuraja autoaprecierea. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea reprezintă o componentă esenţială a procesului de predare-învăţare. prelucrarea ei pentru comunicare. înregistrări audio şi video etc. biblioteci electronice. însă vom insista ca acestea să angajeze elevii în situaţii concrete. Percepţia că evaluarea este nu doar un element de ierarhie. supravegherea şi controlul ei. lecţii interactive. compuneri etc. culegerea şi procesarea datelor: o utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaţionale şi de cultură generală. o redactarea de texte utilitare. Convingerea ierarhizării elevilor este inadmisibilă atunci cînd se doreşte o dinamică calitativă a competenţei fiecărui elev. o redactarea de diverse texte: eseuri. Învăţătorul trebuie să-şi construiască miza pe transmiterea ideii de înţelegere de către elevi a evaluării. Procesul de predare-învăţare-evaluare poate deveni mai atractiv şi. Curriculumul modernizat impune abordarea unior idei noi ale evaluării în procesul de educaţie. Dacă modelul clasic impune evaluarea performanţelor finale ale elevilor (“produsul” învăţării / formării). bazată pe legătura dintre experienţele concrete de viaţă şi ceea ce se învaţă la lecţie. Se va insista asupra datelor calitative de moment.

Şcolarul mic este la vîrsta disponibilităţilor psihologice prin care se poate autoregla. În cadrul proiectelor de grup. asigurîndu-se socializarea grupului de elevi. Compararea rezultatelor de evaluare proprie cu cele realizate de către învăţător vor crea climatul activităţilor eficiente de recuperare a erorilor şi dezvoltare a capactăţilor. formulînd descriptori de performanţă. Evaluările finale la sfîrşitul anului de învăţămînt vor demonstra dacă sînt formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă.Evaluarea dirijată de învăţător. • 176 . demersul formativ este pe deplin asigurat. În dependenţă de funcţiile evaluării. funcţie de corectare a greşelilor şi ameliorare şi reglare a procesului. funcţie motivaţională. • Evaluarea reciprocă este o condiţie optimă a dezvoltării. • Autoevaluarea – un instrument veridic de centrare pe elev. funcţie de comunicare a rezultatelor. evaluarea sumativă: funcţie de constatare şi verificare a rezultatelor. Evaluarea va fi proiectată de către învăţător din perspectiva alegerii din curriculum a subcompetenţei care se intenţionează a fi evaluată. precum şi intensificarea convingerilor proprii. cu descriptori clari. funcţie de certificare a nivelului de cunoştinţe şi abilităţi. evaluarea formativă: “funcţie de constatare a rezultatelor şi de sprijinire continuă a elevilor”. Demersul stimulativ al evaluării va fi subordonat unor acţiuni didactice motivate. nu cunoştinţe şi capacităţi separate. criterii de care vor ţine cont elevii şi care nu vor permite interpretări libere. or. funcţie de feed-back. funcţie de orientare şcolară şi profesională. Prin evaluarea finală. ci formarea de competenţe. pe posibilitatea participării la propriile performanţe. fiind coordonată cu standardele etapei de şcolarizare şi unităţile de conţinut. funcţie de selecţie. opace. formulată motivat ca anumite sarcini în faţa elevilor. prioritar. aprecierea rezultatelor colegilor va institui miza unei activităţi ulterioare eficiente. se va aprecia dacă au fost formate competenţele specifice disciplinelor preconizate pentru treapta primară de învăţămînt şi dacă au fost atinse standardele de competenţă la disciplinele date. evitîndu-se ironia şi intensificînd spiritul de apreciere obiectivă. Probele de evaluare utilizate la clasă vor conţine itemi şi sarcini prin intermediul cărora se vor evalua. funcţie de clasificare. apreciindu-se uneori chiar foarte critic. coparticiparea în formarea semenilor. de absolvire a treptei primare de învăţămînt. Pentru obţinerea rezultatelor formative este necesară prezentarea grilei de evaluare. cadrele didactice vor utiliza în practica şcolară evaluarea iniţială cu funcţie diagnostică şi funcţie prognostică.

Singer M. moyenne section.. 2007.. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Cuza”. 2007. Chişinău: 1996. Guţu V. Chişinău: IŞE. Achiri I. Petite section. Ghid metodologic. Bucureşti: Editura Educaţia 2000+. 2002. 2009. Chişinău: Editura Lumina. Ghid metodologic. 2008. Hadîrcă M. Achiri I.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE Documente oficiale: 1. Chişinău. Iaşi: Editura Universităţii „Al. Coord. Bocoş M. 7. Chişinău. Chişinău: Editura Prut Internaţional. 2005. Învăţarea integrată... şi alţii. Cucoş C. Chişinău). 2009. Chişinău: Editura Cartier. Programme de l’ecole maternelle. Predarea interactivă centrată pe elev. şi alţii. redactor ştiinţific Pâslaru Vl. Velişco N. Didactica funcţională. 2. Sarivan L. Publicaţii de referinţă: 1. Москва. Curriculum şcolar. 8. Chişinău. Creţu C. 96. Начальное общее образование. O. Teoria şi metodologia instruirii. 1998. p. 2009. Partea I şi II. 9. 2009.. Marin E. Guţu V. Curriculum şcolar. Proiectarea curriculumului de bază. Francais. 2009. 2009. 4. Pedagogie. Evaluarea curriculumului şcolar. Comunicări la Simpozionul Ştiinţific Internaţional (22-23 octombrie. Teoria şi metodologia evaluării. Ciolan L. 6. N°3. 2008 10. Iaşi: Polirom. Clasele I-IV.Progression des apprentissages. 5. Quebec. 8.. Chişinău: IŞE. Федеральный государственный образовательный стандарт общего образования. 2009. 6. Chişinău: Pro Didactica. Le B. Achiri I. 177 . Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. 2003. Concepţia învăţămîntului primar. 67-71. Министерство образования и науки Российской Федерации. Marin M. Ghid metodologic. 7. (Codul Învăţămîntului).. Formare de competenţe prin strategii didactice interactive. Iaşi: Editura Polirom. Standarde educaţionale la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar. 2008. Minder M. 2008. 2. 9. Piteşti: Editura Paralela 45. Gantea I. Leahu I. Jucan D. Legea Învăţămîntului. august. langue d’enseignement. 2000. p. Bolboceanu A. În: Valenţele învăţămîntului. Buletinul Ministerului Educaţiei din Franţa.. 1992. I. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. 11. HORS-SERIE.. 4. 3. gimnazial şi liceal. Coordonator Botgros I. Crişan Al. Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei (curs).. Ministerul învăţămîntului: Institutul de Ştiinţe Pedagogice şi Psihologice.. 3.. Programme de formation de l’ecole quebecoise . Cartaleanu T. 19 Juin. Perspective de modernizare a standardelor şi a curriculumului şcolar în învăţămîntul primar // Modernizarea standardelor şi curricula educaţionale – deschidere spre o personalitate integrală. Chişinău: Univers Pedagogic. grande section. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. 5. Clasele I-IV. implementare şi dezvoltare. Curriculum şcolar: proiectare. Evaluarea standardelor educaţionale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful