MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUMUL NAŢIONAL

CURRICULUM ŞCOLAR CLASELE I - IV

Chişinău, 2010
1

Aprobat: - la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr. 11 din 30.04.2010; - prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 331 din 12.05.2010. CUPRINS

Cadrul de referinţă al curriculumului şcolar modernizat Repere conceptuale de modernizare a curriculumului şcolar Repere strategice de modernizare a curriculumului şcolar Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar Aria curriculară I: Limbă şi Comunicare Limba şi literatura română Aria curriculară II: Matematică şi Ştiinţe Matematică Ştiinţe Aria curriculară III: Educaţie socioumană Istoria Educaţia moral-spirituală Aria curriculară IV: Arte Educaţie muzicală Educaţie plastică Aria curriculară V: Sport Educaţia fizică Aria curriculară VI: Tehnologii Educaţia tehnologică Strategii didactice Strategii de evaluare Bibliografie selectivă

5 6 7 10 13

15 58 78 95 99 104 122

133 146 171 173 175

2

GRUPURILE DE LUCRU PENTRU ELABORAREA ŞI MODERNIZAREA CURRICULUMULUI ŞCOLAR, CLASELE I-IV
Coordonator 2010:

Valentina Gaiciuc, consultant Ministerul Educaţiei 2003 LIMBA ROMÂNĂ Irina Gantea, dr. ped., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Mariana Marin, dr. ped., cerc. şt., coordonator superior Irina Gantea, dr. ped., conf. univ. Tatiana Niculcea, specialist principal, Ministerul Stepanida Prisăcari–Chiperi, inspector şcolar, Educaţiei grad didactic superior Viorica Goraş–Postică, dr. ped. MATEMATICA Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific Ludmila Ursu, dr. ped., conf. univ., cercetător superior, coordonator ştiinţific, coordonator Aurelia Răileanu, dr. ped., conf. univ. Angela Cutasevici, învăţătoare, grad didactic Maria Braghiş, specialist principal, DGETS, superior mun., Chişinău Tamara Cerbuşcă, învăţătoare, grad didactic I, Nicolae Prodan, dr. şt. fiz. -mat. metodist Valeriu Plîngău, dr. ped., Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific superior ŞTIINŢE Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, lector universitar Stela Diaconu, cercetător ştiinţific superior superior, coordonator Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic I Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat. Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Stela Diaconu, redactor-şef, revista „Spiriduşii” superior Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior suprerior Aglaida Bolboceanu, dr. psih. ISTORIA Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior, Nicolae Chicuş, doctor în istorie, coordonator coordonator Igor,Şarov doctor în istorie Nina Petrovschi, dr., conf. univ. Nina Petrovschi, doctor Galina Gavriliţă, specialist principal, ME Tatiana Tverdohleb–Nagnibeda, grad didactic Gheorghe Gonţa, prof. univ., dr. hab. superior, şef DGETS Pavel Cerbuşcă, dr. ped. Ion Eremia, doctor habilitat Nicolae Chicuş, dr., conf. univ. Sergiu Musteaţă, doctor în istorie Valeria Cozma, dr., conf. univ. Pavel Cerbuşcă, doctor în pedagogie, cadru didactic, grad didactic superior Nina Uzicov, învăţătoare , grad didactic superior Maia Dobzeu, învăţătoare, grad didactic superior Daniela Buga, învăţătoare, grad didactic superior EDUCAŢIA MUZICALĂ Eugen Coroi, dr. hab., şef direcţie Ministerul Educaţiei, coordonator Ala Stîngă, dr. ped., conf. univ., coordonator Alexandru Borş, dr. în pedagogie Marina Morari, dr. ped., conf. univ. Sergiu Croitoru, dr. conferenţiar Ion Gagim, dr. hab. în pedagogie 3 2010

. inspector şcolar. univ.EDUCAŢIA ARTISTICO-PLASTICĂ Silvia Cojocaru. EDUCAŢIA FIZICĂ Ion Boian. coordonator Parascovia Secrieru–Harbuzaru. Teodor Grimalschi. dr. dr. dr. conf profesor universitar. univ. grad didactic superior 4 . Chişinău Aneta Gîlcă. ped.. coordonator Teodor Grimalschi. specialist principal. Ministerul Teodora Hubenco. doctor în pedagogie. coordonator Vlad Pâslaru. Sava Panfil. dr. conf.. dr.univ Ion Boian. Ranga Veronica Vitalie Malcoci. cercetător ştiinţific. Angela Cara. doctor în pedagogie. Educaţiei coordonator Zinaida Ursu. DETS. dr. specialist principal. cercetător ştiinţific superior. coordonator Sava Panfil. Tatiana Niculcea.ped Antonina Rusu. grad didactic I. Departamentul ştiinţific coordonator Tineret şi Sport. coordonator Parascovia Secrieru-Harbuzaru. conf.. ped. conf. univ. ME Angela Cara. ped. dr. şef secţie. cerc. conf. conf. profesor. conferenţiar universitar Leonid Hîncu. prof. dr. cercetător Ştefan Bicherschi. doctor în studiul artelor EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ Antonina Rusu. grad didactic I EDUCAŢIA MORAL-SPIRITUALĂ Viorica Pălărie. învăţătoare. lector superior Eugen Morei.învăţător. doctor în pedagogie. lector superior Magdalena Mocreac. învăţătoare. hab. grad didactic II Lilia Prisacaru Ion Daghi.

în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. a vizat optimizarea conţinuturilor şi precizarea finalităţilor educaţionale formulate pe bază de obiective pedagogice. Aceste influenţe au impulsionat necesitatea modernizării curriculumului şcolar naţional. economice. capacităţi. în perspectivă profesională. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează. menţionînd suprasolicitarea factorului uman – copilul. acest demers are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie. un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţecheie: 5 . pentru absolvenţii învăţămîntului obligatoriu. acordarea unei autonomii mai mari şcolilor în contextul unor standarde naţionale. utilizarea tehnologiilor avansate de informare şi comunicare în educaţie. din perspectiva nevoilor reale de formare a personalităţii celui educat. Pe de altă parte. pe de o parte. evenimente.componenta centrală a reformei învăţămîntului naţional. începută în anii 90 ai sec. gimnazial şi liceal. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este nevoie ca el: • să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final. Este vorba de o abordare continuă în ştiinţele educaţiei. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe.CADRUL DE REFERINŢĂ AL CURRICULUMULUI ŞCOLAR MODERNIZAT Învăţămîntul primar REPERE CONCEPTUALE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Învăţămîntul. actualmente. ci vine să intensifice şi să extindă nivelul de cunoaştere. Esenţa Curriculumului bazat pe competenţe nu neagă teoria obiectivelor. implicarea activă a părinţilor şi a comunităţii locale în viaţa şcolii etc. creativitate şi educaţie permanentă. al XXlea. Prima perfecţionare a curricula. În acest sens. Noile abordări vizează formarea la elevi a unui sistem de competenţe necesare pentru continuarea studiilor. • să soluţioneze diverse situaţii-problemă. mai ales. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia. Noile realităţi şi perspective sociale. • să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme complexe din viaţa cotidiană. este influenţat. În anul 2006 o nouă etapă de dezvoltare curriculară a marcat modificări provizorii. manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale – competenţe. rezolvare de probleme. de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei curricula şcolare la nivelul treptelor de învăţămînt primar. Modernizarea curriculară este determinată. cît şi celui extern: cererea ca sistemul educaţional să vină în întîmpinarea unei naţiuni în contextul globalizării. care au operat schimbări de descongestionare a obiectivelor şi a conţinuturilor. • să-şi dezvolte capacităţi şi deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple. avînd menirea să asigure optimizarea integrării sociale şi. realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor. plasarea accentului pe învăţare independentă. ci. realizată în anul 2003. ca domeniu al activităţii sociale. procese ce pot fi atribuite atît mediului intern. numită pedagogia competenţelor şi de activizarea şi intensificarea didacticii funcţionale. Modernizarea curriculumului şcolar reprezintă o etapă firească a procesului de dezvoltare curriculară . conştientizînd astfel cunoştinţele funcţionale în viziune proprie. culturale au determinat necesitatea formulării finalităţilor educaţiei nu doar în termeni concreţi şi pragmatici de obiective. de factori.

. educaţionale. realizarea procesului propriu-zis de modernizare a curriculumului pe discipline a fost precedată de următoarele acţiuni: • analiza riguroasă a rezultatelor evaluării curriculumului pe discipline de către profesori. Competenţe interpersonale. comportament. 8. elevi. în special în manuale şi suporturi didactice. • oferirea fiecărui elev a posibilităţii de a realiza potenţialul propriu în cunoaştere. economice etc.1. • Apariţia unor noi cerinţe (sociale. manageri. • Unele carenţe identificate în cadrul evaluării curricula de către elevi. sistemul de conţinuturi. Modernizarea curriculumului din perspectiva realizării inter. Modernizarea curriculumului din perspectiva educaţiei centrate pe elev presupune: • asigurarea dezvoltării şi autodezvoltării elevului în raport cu particularităţile individuale ale acestuia în calitate de subiect al procesului educaţional. Iniţiativă şi antreprenoriat Sensibilizare şi exprimare culturală REPERE STRATEGICE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Procesul de modernizare a curriculumului şcolar. Comunicare în limbi străine 3. • formularea şi clasificarea problemelor (punctelor forte şi punctelor vulnerabile) identificate în urma analizei rezultatelor evaluării curricula în raport cu următoarele criterii: structura generală a curricula. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii 4.  S-a resimţit necesitatea prezentării reperelor conceptuale ale fiecărei discipline într-o concepţie structurală unitară. derulat în perioada mai 2009 – aprilie 2010. a avut următoarele premise: • Durata funcţionării curricula. Drept răspuns la premisele înaintate. experţi. morale 6. părinţi. Competenţa digitală 5. • identificarea orientărilor/liniilor directoare ale modernizării curricula pe discpline în raport cu tipologia problemelor. concepţia disciplinei. 6 . • dezvoltarea experienţelor individuale ale elevilor şi includerea lor în activitatea de instruire activă. • Apariţia noilor tendinţe în dezvoltarea curriculară pe plan naţional şi cel internaţional. Comunicare în limba maternă 2. Competenţe de a învăţa să înveţi 7. manageri.  S-au evidenţiat unele incoerenţe în prezentarea sistemului de obiective în curricula. sistemul de obiective.  Practica şcolară a demonstrat supradozarea informaţională a unor conţinuturi curriculare. civice. socializare. interculturalitatea etc. părinţi. sistemul metodologic. profesori./transdisciplinarităţii vizează: • Amplificarea aspectelor interdisciplinare în cadrul ariilor curriculare. experţi:  În unele cazuri s-a stabilit un nivel sporit al complexităţii materiei predate în raport cu posibilităţile elevilor şi timpul rezervat pentru însuşire. transdisciplinaritatea.) faţă de curriculumul educaţional. culturale.

8. competenţe digitale. 6. fizic. competenţe de bază în matematică. ştiinţe şi tehnologie.• Includerea subiectelor cross-curriculare în sistemul conţinuturilor. competenţe interpersonale. competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. Competenţe-cheie transversale Sistemul de competenţe-cheie transversale pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie stabilite de Comisia europeană şi a profilului absolventului: 1.IV-a în baza următoarelor concepte-cheie ale politicilor educaţionale naţionale. • Competenţe de a comunica idei şi a concluziona pe baza unui text citit independent. morale. complexitatea şi armonizarea dimensiunilor lui în sensul formării personalităţii în aspect intelectual. În consecinţă. interculturale (de a recepta şi a crea valori). 7. aplicînd un minimum lexical şi gramatical în limba dată. • Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare (stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi). factori de decizie educaţionali şi părinţi în cadrul dezbaterilor publice. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC). 9. 5. organizate la nivel naţional. Competenţe de comunicare într-o limbă străină • Competenţe de a comunica. independent şi împreună cu alţii. curriculumul a fost precizat şi racordat la obiecţiile şi propunerile constructive expuse. 4. o anticipare ideală ce urmează a fi realizată ca finalitate a acţiunii de lungă durată din perspectiva evoluţiei societăţii în Republica Moldova. 3. competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. cadre didactice. Idealul educaţional Idealul educaţional al sistemului de învăţămînt curricular la nivelul Legii Învăţămîntului reprezintă un model proiectiv. Competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt Pentru treapta primară a sistemului de învăţămînt din Republica Moldova au fost stabilite competenţele transdisciplinare descendente din sistemul de competenţe-cheie transversale menţionate. competenţe de comunicare într-o limbă străină. Idealul educativ proiectează integritatea. profesional. Modernizarea curriculumului din perspectiva valorică şi comportamentală presupune: • evidenţierea componentei valorice şi comportamentale/atitudinale a sistemului de competenţe. 7 . Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat • Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi comunicare cotidiană. estetic etc. 2. competenţe antreprenoriale. Curriculumul şcolar modernizat a fost supus evaluării de către experţi. competenţe culturale. socio-moral. Competenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi • Competenţe de a învăţa din surse diverse. competenţe acţional-strategice. civice. • includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor cu un potenţial valoric adecvat cerinţelor unei societăţi democratice. CURRICULUMUL ŞCOLAR MODERNIZAT Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar este parte componentă a Curriculumului Naţional modernizat şi reprezintă un document normativ pentru organizarea procesului educaţional în clasele I . competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. 10.

efect”. • Competenţe de valorizare a familiei.Competenţe de bază în matematică. • Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza cunoaşterii relaţiei „cauză . în relaţiile cu alte persoane. recunoaşte drepturile persoanelor reprezentante ale diferitor culturi. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare • Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii. • Competenţe de autoreflecţie. Competenţe culturale. Curriculumul disciplinar reprezintă instrumentul didactic şi documentul reglator principal. Competenţe acţional-strategice • Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă. eforturi şi rezultatele activităţii. autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare. a relaţiilor de prietenie. finalităţile formulate în termeni de competenţe se proiectează a fi formate conform celor două etape specifice: o etapa achiziţiilor fundamentale – clasele I. Competenţe digitale. • Competenţe de a identifica apartenenţa sa naţională. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) • Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei. Competenţe interpersonale. o competenţele specifice disciplinei. II. de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de descriere în vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă. morale • Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur. Competenţe antreprenoriale • Competenţe de analiză a relaţiei „costuri . o repartizarea conţinuturilor pe clase şi unităţi de timp. • Competenţe de iniţiere a jocurilor. a-şi valoriza propriul popor. civice. şcolii. conţinuturi şi activităţi de învăţare-evaluare. ştiinţe şi tehnologie • Competenţe de observare. faţă de obiectele personale. elaborat în baza standardelor educaţionale de competenţă şi de conţinut. • Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa. • Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a informaţiei. competenţele-cheie transversale şi competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt. 8 . • Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi. La nivelul învăţămîntului primar. a respecta normele de comportament legate de simbolurile Republicii Moldova. activităţilor în grup şi contactelor cu colegii săi. • Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor. IV. Curriculumul disciplinar concretizează principalele opinii moderne de politică educaţională şi cuprinde următoarele componente: o concepţia didactică a disciplinei. • Competenţe de utilizare a operaţiilor matematice de bază şi a proprietăţilor lor pentru a inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare. interculuturale (de a recepta şi a crea valori) • Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi autoexprimare. clasei. o administrarea disciplinei. au un grad înalt de generalitate şi se definesc ca finalităţi ale treptei primare de învăţămînt. care consemnează oferta educaţională obligatorie a unei anumite discipline pe un parcurs educaţional determinat. o subcompetenţe. • Competenţe de securitate personală. ţară. o etapa dezvoltării – clasele III. pe bază de colaborare. • Competenţele specifice disciplinei derivă din idealul educaţional.beneficii” pentru a lua decizii în activitatea cotidiană şi cea de învăţare.

învăţătorul. optînd pentru tehnici şi metode variate.Subcompetenţele se deduc din competenţele specifice şi le particularizează prin racordare la conţinuturile delimitate pentru fiecare clasă. se pot mobiliza subcompetenţele proiectate. cantitatea de cunoştinţe nu ar fi aceea care determină calitatea formării şcolare sau a învăţa mai mult nu înseamnă şi a învăţa mai bine.să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conţinuturilor. or. Modernizarea curricula a mai avut în vedere şi reducerea „supraîncărcării” conţinuturilor curriculare. resursă esenţială a învăţării.de învăţare prin studiere. dar şi cea formativă . cercetare şi descoperire independentă şi dirijată. . Curricula sînt destinate cadrelor didactice.. . Manualele vor fi integrate în concepţia curriculumului fiind accesibile. • 9 . dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. . prin care. Factorii de decizie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional la disciplină. vîrsta şi potenţialul copilului. cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei. în condiţiile parcurgerii integrale a conţinuturilor obligatorii. de stimulare. de autoinstruire. Părinţii se pot orienta în baza curricula pentru a urmări şi a-şi ajuta copiii în procesul învăţării disciplinei. • Conţinuturile – ca formă de reflectare a culturii materiale şi spirituale a umanităţii – reprezintă unităţi de cunoaştere.să propună o varietate de activităţi de învăţare/evaluare. şi îndeplinind nu doar funcţia informativă. părinţilor. Cadrele didactice vor utiliza curricula pentru proiectarea şi realizarea procesului educaţional la disciplina corespunzătoare. interesele şi nevoile lui individuale şi sociale.să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut. În premisa realizării competenţelor specifice şi a subcompetenţelor proiectate. Conţinuturile se selectează în concordanţă cu structura logică a disciplinei.să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare. Autorii manualelor şi a altor materiale didactice vor respecta integral cerinţele şi recomandările curriculumului în elaborarea conţinuturilor şi activităţilor de învăţare-evaluare. are dreptul: . formare de competenţe. în procesul parcurgerii conţinuturilor corespunzătoare. mijloace prin care se urmăreşte formarea competenţelor preconizate. • Activităţile de învăţare/evaluare constituie exemple recomandate de situaţii semnificative. autorilor de manuale şi materiale didactice. Curricula stimulează creativitatea şi libertatea cadrelor didactice. în final. autoevaluare şi. Autorii de manuale au dreptul: . atitudinile sociale şi credinţele religioase etc. cultura naţională şi universală. operaţionale. factorilor de decizie.să proiecteze şi să realizeze strategii de predare-învăţare şi evaluare originale. în funcţie de specificul resurselor umane şi materiale. funcţionale. modul de viaţă al societăţii.

faţă de cele comunicate etc. conţinuturi ale învăţării. În structura curriculară sînt prevăzute: competenţe specifice. pornind de la potenţialul de însuşire a limbii şi literaturii române de către copii şi de la idealul de a educa o personalitate liberă şi creativă a fost elaborată concepţia unei discipline integrate de limba română în clasele I – IV. în care se împletesc organic conţinuturile lingvistice (lexic.spirituală. Modelul comunicativ–funcţional presupune dezvoltarea integrală a capacităţilor ce vizează cele patru deprinderi: înţelegerea după auz. atitudinea vorbitorului faţă de ascultător şi invers. de ore pe an conţinuturi pe clase Limbă şi I 5 unităţi de 264 de ore • Disciplină comunicare II conţinut în 231 de ore obligatorie III evoluţie de la an 231 de ore IV la an 231 de ore Adaptarea unei noi variante de curriculum Limba şi literatura română la finalităţile educaţiei insistă în continuare asupra extinderii aspectului funcţional–aplicativ şi asupra necesităţii de a se focaliza pe experienţa trăită de copil.) [cf Cazacu S. implicînd funcţiile afectivă. Realizarea acestora este posibilă doar pe baza textului literar/nonliterar. fonetică. Citirea şi dezvoltarea vorbirii coerente. gramatică). Doar astfel.constituie disciplina de bază care asigură înainte de toate succesul şcolar şi intergitatea socială a şcolarului mic. Din perspectiva competenţelor–cheie/transversale şi a competenţelor transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt au fost formulate competenţe specifice substituind obiectivele – cadru. Tabel nr. 10 Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa . arte plastice) şi procesele psihologice ale învăţării (limbajul şi comunicarea). comunicativă. Administrarea disciplinei Nr. 1. lectura şi scrierea. care sînt reflectate nemijlocit în Standardele de competenţă. care. educaţia lingvistică şi literar-artistică va asigura însuşirea corectă de către elevi a celor trei funcţii stabilite de ştiinţa psiholingvistică: • Conţinutul (ce mesaj trebuie comunicat). 1 se vizualizează sintetic administrarea disciplinei în care este demonstrată ponderea grilei orare. motivaţională şi atitudinală ale comunicării.ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ŞI COMUNICARE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Disciplina cu numărul unu în planul-cadru – Limba şi literatura română . subcompetenţe. Lectura particulară (tainele cărţii) precum şi corelarea cu unele discipline precum Ştiinţe. vorbirea. cerinţele principale faţă de elaborarea conţinutului.. Educaţia moral. activităţi de învăţare şi evaluare. literar–artistică. reperate de către disciplinele Limba română (gramatica). Prin aceasta s-a fundamentat teoretic structura disciplinei. artistic-estetic (literatura. În Tabelul nr. Demersul practic al educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare este reglementat de principii inter– şi multidisciplinare. formează un complex didactic-educativ unitar şi multifuncţional. Astfel.]. • Structurarea şi competenţa lingvistică (modul în care se formulează din punct de vedere gramatical acest mesaj). de unităţi de Nr. precum şi dinamica numarului de ore destinate acestei discipline. în totalitatea lor. • Valoarea psihologică şi motivaţia expunerii (starea emotivă. Integralizarea disciplinei şcolare Limba şi literatura română presupune interacţiunea şi corelarea elementelor de construcţie a comunicării (unităţi fonologice. precum şi echivalenţa proceselor ce definesc exprimarea orală (vorbirea) şi a celor ce definesc exprimarea scrisă (redactarea). Educaţia artistico–plastică etc. constituenta ariei curriculare. lexicale şi gramaticale). principiile de eşalonare a acestuia etc. care profilează şi dezvoltă actualitatea de învăţare a limbii române pe coordonatele lingvistică.

intermediare sau specifice disciplinei. din care se deduce teleologia Educaţiei lingvistice şi literar-artistice (EL/ELA). Gantea) Componenta reglatoare 1 2 Crişan Al. formare a trăsăturilor de încadrare într-un context cultural cunoştinţe. inter– şi Structura Educaţia Finalităţi multidisciplinar. 1-2. Componenta conceptuală (teoretică) alcătuită din două componente adaptate didactic: limba cu funcţie instrumentală (însuşirea instrumentarului necesar muncii intelectuale afective şi psihomotorii). p. (receptarea ierarhic Limbaşi literare în clasele primare determină competenţele specifice la în mesajului mesajului) Finalităţile educaţiei lingvistice structurate funcţiune prim nivel de concretizare. criterii şi principii pedagogice generale şi specifice educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare. Pâslaru Vl. vizînd: • dezvoltarea competenţei comunicative orale şi scrise. personalităţi contemporane. sistem de Exprimarea Înţelegerea ceea ce validează principiul diviziunii dificultăţilor. Concepţia educaţiei lingvistice şi literare // Limba Română. 1995. generale generale de Competenţele specifice alemuncă educaţiei lingvistice şi literar-artistice în claseleIII morală abstracte nivelul primare indică asupra intelectuală unui sistem de competenţe (cunoştinţe. şi ca formare unorcompetenţelor Finalităţile de comunicare. care la rîndul său subordonează unor idei. înţelegere şi operativă: structurarea competenţei de Componentade interpretare a universului textual în general şi Obiective în special. Conţinutul detaliat poate fi găsit în lucrarea Curriculum şcolar: proiectare. Structura paradigmei2 comunicativfuncţionale este reprezentată prin tabelul nr. 2. concretizat române (EL/ELA) Atenţionăm că aceste interveniri în programele I-IV de limbă română continuă ascendent dezvoltarea paradigmei comunicativ-funcţionale a disciplinei şi ca studiu integrat. se formulează metodologiile specifice EL/ELA. de abstracţie al celui literar Conţinuturile în baza cărora se vor atinge aceste obiective. 11 .1 se sistematizează/structurează conţinuturile EL/ELA2. implementare şi dezvoltare [6]. concepte. Acestea sunt organizate ierarhic în funcţie de complexitate şi potenţialul de cunoaştere al elevilor (apud Clausse şi Minder). Concepţia despre deprinderile Concepţia despre limbă şi Subcompetenţele concretizează competenţele specifice în comportamente (cognitive. Structura paradigmei comunicativ-funcţionale (apud I. Tabelul nr. au un caracter formativ. citire. toate acestea fiind asamblate într-un model teoretic-aplicativ unitar. română // Revista de pedagogie. La al doilea nivel de concretizare. cu deschideri maxime de reuşită şcolară.de metode culturală. 126-129. B. afective şi integratoare comunicare psihomotorii). Cincu G. II. • • • III. 2. sînt ierarhizate pe niveluri (clase) şi exprimate în termeni de capacităţi de personalitate (vorbire. ascultarea. scrisul) şi de unităţi de conţinut. nr. şi specifice disciplinei • limba cu funcţie conotativă (reprezentări culturale şi formarea unui univers afectiv şi atitudinal). şi ca a specifice complexă exprimate – naţional – universal. atitudini) de formare lingvistică şi literar-artistică a elevilor la această vîrstă organizate pe trei fundamente ale disciplinei: Principiile şi pragmatic-socială (practica raţională şi funcţională a • limba cu funcţie denotativă didactic-educative generale limbii).. 1993. lectură şi scriere. trăsături definitorii exprimate capacităţi. capacităţi. a modelelor şi tehnicilor de acţiune individuală. (emiterea) reguli comunicare. consolidarea competenţelor cognitive (mentale) şi acţionale în ansamblul lor. 2.Componenta conceptuală constă în structurarea unui sistem de finalităţi concetrate în subcompetenţe. Secvenţele de conţinut integrează unităţile de învăţare şi sunt semnificative pentru domeniul Limba – Limba ca competenţei specifice şi permitmijloc de subordonarea în evoluţie (ierarhie şi algoritm) a subcompetenţelor. competenţele specifice vizează: • formarea. structurarea şi consolidarea competenţelor cognitive generale. independentă şi creatoare. Idealul educaţional. O nouă perspectivă în elaborarea programei de limbăFinalităţile învăţării limbii nr. prin subiecte prin subiecte ale uneilingvistică. 5.

precum şi numele autorilor. din perspectiva principiului concentric/spiralat al achiziţiilor de competenţe specifice disciplinei. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. ulterior posesor valorizant al instrumentarului lectoral şi urmăreşte dezideratele: • transferul cunoştinţelor. cunoaşterea celor mai importante opere artistice şi ştiinţifico-populare. realizarea educaţiei literare.la activităţile de lectură particulară. Curriculumul modernizat accentuează prin modulul Tainele cărţii (Lectura particulară) cele trei ipostaze didactice ale textului literar . 2. începute ca premise în treapta preşcolară şi sedimentate în treapta gimnazială. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. 5. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Secvenţele de conţinut Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Anual .ore 12 . • dezvoltarea interesului iniţial şi trecerea acestuia în interes durabil pentru lectura particulară. Continuitatea la nivel de trepte de şcolaritate este respectată în prezentul curriculum. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. integrînd valorile acestora în axiologia literară şi cea proprie. 3.suport al lecturii. precum şi a formării culturii generale umaniste. exprimarea atitudinii personale faţă de lectură particulară. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. cultivarea conştientă a gustului estetic şi a preferinţelor literare. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. • • • • • utilizarea eficientă a tehnicilor de lucru cu cartea şi presa periodică pentru copii. ţinîndu-se cont de principiile generale ale educaţiei lingvistice şi literar-artistice. 4. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. axîndu-se pe scopul educaţiei literar-artistice de formare a cititorului cult. Forma de lucru cu cartea pentru copii în clasele I – IV este lecţia de lectură particulară. operă literară şi obiect cultural. ca temelie a educaţiei artistic-estetice. în funcţie de particularităţile individuale de dezvoltare ale elevilor.• performarea raţională a limbii materne: stimularea reflecţiei (gîndirii) active asupra limbii ca sistem şi utilizarea corectă şi nuanţată a acesteia în diverse situaţii de comunicare orală şi scrisă. fonetice. inclusiv a universului afectiv. deprinderilor asimilate în clasă .

morale etc.Total: 264 Comunicare orală 30 Comunicarea scrisă: • • Lectura Scrisul Total: 231 30 Total: 231 24 Total: 231 30 116 102 16 85 86 30 96 81 30 85 86 30 Tainele cărţii Elemente de construcţie a comunicării Conţinutul acestei teme se va repartiza în cadrul celor 4 secvenţe de conţinut N. N. externe. dictarea. în cadrul aceleiaşi clase. civice. constituind o sursă directă de asigurare transdisciplinară. independente. Ordinea secvenţelor. avînd ca impact îmbogăţirea valorilor naţionale.4 Unităţile de conţinut din cadrul modulului Tainele cărţii vor fi realizate într-un context integrator în toate conţinuturile prevăzute de curriculum. deci flexibilă şi ajustată la propriile motivaţii pedagogice.3 Scrierea. N. transcrierea.B. poate fi schimbată..B. dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. fără a fi supusă evaluărilor finale. N. iar în cele din urmă supuse încercărilor individuale. bazate pe propriile căutări ale elevilor.B. stimulîndu-se preferinţele de lectură. 13 .2 Dezvoltarea competenţelor în învăţămîntul primar va ţine cont de principiul evolutiv (de la clasă la clasă) şi va asigura achiziţia acestora în mod treptat: ghidat de învăţător.B. ajustat la condiţiile lucrului în grupuri mici. precum şi unităţile de conţinut ce prevăd ortografia şi punctuaţia. sînt instrumentele ce asigură dezvoltarea competenţei de scriere corectă şi se folosesc în cadrul fiecărei lecţii de limba şi literatura română. mari.1 Repartizarea orelor pe secvenţele de conţinut este convenţională.

de imagini.B.5. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Competenţă specifică: 1. a cuvîntului ca elemente principale ale comunicării. convorbiri ce evidenţiază scopul propoziţiilor. analiza cuvintelor din propoziţii. comunicăm expresiv). Demonstrarea înţelegerii sensului propoziţiilor care exprimă o întrebare.10. un sfat etc. povestim şi manifestăm interes pentru carte). Activităţi de învăţare şi Subcompetenţe Conţinuturi evaluare (recomandate) Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. evaluare iniţială în scopul de a diagnostica nivelul de pregătire a copilului pentru şcoală (după 1-2 săptămîni).3. Sesizarea cuvîntului şi a propoziţiei ca elemente esenţiale în comunicarea între oameni. Comunicarea orală Comunicarea verbală schimb de informaţii între oameni.consoana) la analiza sonoră a cuvîntului.4. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. interogative. analiza sonoră a cuvintelor. de memorizare. exerciţii de ascultare a textelor literare. vorbire. Sesizarea cuvîntului ca grup de sunete şi ca sens. 1. Sesizarea la auz a propoziţiilor corecte din punct de vedere gramatical. de păpuşi. •Cuvîntul şi propoziţia – elemente de • bază ale comunicării. • Moduri în care comunicăm (scriere. Pronunţarea clară a cuvintelor şi a propoziţiilor în comunicare. Componenţa sonoră a cuvîntului. exerciţii de construire corectă a unor enunţuri după imagini. Înţelesul/sensul. exerciţii de prezentare a unor obiecte. Prezentarea grafică a cuvintelor în propoziţie. • •Cuvîntul. prin argumentarea unor cuvinte. afirmative. Delimitarea comunicării orale de cea scrisă. 1. imagine).6. 1. • Cartea în viaţa noastră (ascultăm. de răsfoire corectă a cărţilor. Sesizarea deosebirii dintre cuvînt şi propoziţie în contextul comunicativ. 1. cu accent pe pronunţia corectă. pregătindu-i pentru însuşirea mai lesne a sunetelor alfabetului şi pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de vocale. Opere literare pentru audiere . SUBCOMPETENŢE.8. 1. folosind cuvinte date. UNITĂŢI DE CONŢINUT. exerciţii de reglare a tonului. jocuri dramatice. exerciţii de ascultare şi înţelegere a subiectului textului audiat. • însuşiri. 1. Jocuri literare. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. intensităţii şi a vitezei vorbirii. o rugăminte.11. 1.1. legate de o situaţie creată. Activităţi de recunoaştere a formelor de comunicare. Reproducerea unor fragmente din poveştile ascultate. • • • 1. . frămîntări de limbă. exclamative. exerciţii de dicţie. 1.COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI. Premise ale citit-scrisului (începute în perioada preşcolară) • Omul şi comunicarea (ascultăm şi înţelegem. exerciţii de alcătuire a unor enunţuri. exerciţii de construire a propoziţiilor în baza ilustraţiilor (din carte sau suplimentar). vorbim. 14 • •Semnificaţia propoziţiilor: enunţiative. exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei auditive. activităţi familiare copiilor. •Propoziţia. utilizarea teatrelor de jucării. • • • • • • 1. Demonstrarea înţelegerii mesajului audiat prin formularea răspunsurilor la întrebări. Utilizarea semnelor convenţionale (vocala .2. de contemplare a imaginilor din cărţile ilustrate pentru copii. propoziţii.9. •Cuvinte care denumesc obiecte. N.7. clară şi prezentarea lor grafică.la alegerea autorilor de manuale şi a învăţătorului. 1. acţiuni.

exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri cu referinţă la textul şi imaginile care-1 însoţesc. exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului literar. • Cuvintele. oa. tematica. che. exerciţii de explorare a emoţiilor şi a sentimentelor redate de textul literar. exerciţii de ilustrare grafică a fragmentelor de text. • Citirea propoziţiilor. sintetizarea treptată a literelor în silabe. Identificarea literelor. 2.8. conferinţă de presă simulată. la nivel de observare şi identificare). chi. Conştientizarea procesului de formare a cititului: citirea corectă. Lectura textelor narative şi în versuri. proverbe. ghi. situaţia în spaţiu.10. exerciţii de apreciere a faptelor unor personaje din textele citite sau povestite. 2. Recitarea poeziilor propuse şi a celor alese la dorinţă.7. de respectare a direcţiilor de citire (de la stînga la dreapta. Citirea textului. Analiza sonoră. Identificarea în diverse contexte a Exersarea în însuşirea literelor mari şi mici şi sintetizarea concomitentă în silabe şi cuvinte. Aprecierea personajelor după faptele descrise în text. exerciţii de exemplificare a cuvintelor monosilabice şi din două silabe. jocuri de rol. de orientare în pagină. 2. exerciţii de lectură a imaginilor (primele reacţii. • Atitudinea / opinia faţă de comportamentul personajelor descrise în textele citite (dirijat). Deosebirea ghidată a unui text în proză de unul în versuri. ghe.3. • Literele mici şi mari de tipar.Competenţă specifică: 2. 2. a personajelor. graficul T. de acord/ nu este de acord.. memorări de poezii mici. exerciţii de reflecţie asupra valorilor. • Citirea cuvintelor. exerciţii de citire selectivă în comparaţie cu o imagine sau cu scopul indicat de învăţător. discuţii despre preferinţe în textul literar. • • • • • 2. ge. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. • Personajul literar şi faptele sale.9. Identificarea în context a cuvintelor necunoscute şi înţelegerea sensului acestora. • Textul şi imaginea. cs]. a grupurilor de litere. 2. ghicitori. activităţi de caracterizare a personajelor literare după faptele sale: diagrama Venn. • Textul–poezie: strofă. de sus în jos). • Valoarea textului literar: învăţătura. situaţia în timp etc. a silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în propoziţii. 2. 15 • Reproduceri ghidate a unor fragmente de text. 2. x [gz.5. b. exerciţii pentru lărgirea cîmpului vizual prin identificarea silabelor în structura cuvintelor şi a cuvintelor în structura propoziţiei. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul Lectura • Alfabetul: sunetele şi literele – corespondenţa dintre ele.2. Identificarea unor imagini la textul/ fragmentul citit şi analiza prin comparare.). emoţiile trăite (acceptă/nu acceptă. • Citirea silabisită. • Textul.6. preferă/nu preferă).1. Aprecierea / atitudinea cititorului faţă de cele descrise. vers (fără definire. • Poezia. gi. 2. ci. Citirea corectă şi conştientă respectînd norme de pronunţie a sunetelor şi a grupurilor de litere numai în silabe şi cuvinte. Norme de pronunţie a sunetelor numai în silabe şi în cuvinte. exerciţii de observare a cărtii. exerciţii de exemplificare a cuvintelor ce conţin sunetul nou şi grupurile de litere. experimente imaginative. . Percepţia textului literar şi valorificarea vocabularului textual. silabe.4. cuvinte şi a enunţurilor în textul tipărit şi în textul scris de mînă. Memorarea şi recitarea ei • • • • • • • • • • 2. • Grupurile de litere: ce. susţine/nu susţine. Secvenţa de conţinut: a. linia valorii etc.

16 .

grupuri de litere (în limita gi. bastonate. scrierea cu majusculă). dictări de cuvinte şi 3. ovale. Ortografia. Secvenţa de conţinut: Scrisul. 3. a unor propoziţii enunţiative şi punctul (•) şi semnul întrebării (?). alineat). final sau cuvinte şi propoziţii (enunţiative şi din interiorul unei silabe/cuvînt care schimbă 17 interogative) . cuvinte. cuvintelor şi a propoziţiilor. zale. deschise (ma. Nu se vor utiliza texte în procesul scrierii. Utilizarea conştientă a semnelor de cuvintelor într-o propoziţie. 3. • exerciţii de distingere a sunetului iniţial. formarea silabelor. Utilizarea eficientă a scrisului ca • noduleţe). exerciţii de alcătuire de propoziţii 3. 15 cuvinte. bucle. • Lucrări scrise: copieri. • exerciţii de scriere a literelor şi a cuvintelor. enunţiative.4. Scrierea din memorie a unor cuvinte Contexte de realizare: propoziţii. • Scrierea propoziţiilor enunţiative şi interogative (fără referire la • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor şi propoziţiilor. • exerciţii de folosire a punctului. 3. de scriere încontinuu. semnului standardelor de conţinut).5. punctuaţie (punctul. propoziţii N. â. care să faciliteze scrierea literelor şi 3. exerciţii de copiere/transcriere a unor propoziţiei. Utilizarea majusculei la începutul un text. sensul. să conţină sau să se sfîrşească cu o silabă propoziţii din 2-3 cuvinte cunoscute. Respectarea corectitudinii de scriere în respectînd forma. .) 3. semnul Ortografia şi punctuaţia • exerciţii-jocuri de stabilire a acordurilor întrebării. propoziţii cuvintelor în silabe (doar intuitiv. interogative. jocuri distractive pe baza unui plan elaborat în grup. • exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte. baza ilustraţiilor şi prezentarea lor dată. Utilizarea conştientă a semnelor de • Majuscula la început de propoziţie şi la punctuaţie. grafică. na).7. şi texte mici).9. persoane. procesul copierii/transcrierii şi a • Scrierea cuvintelor. ci. lizibilă. 3.1.Competenţă specifică: 3. a elementelor grafice (linii. Sesizarea literelor: mici şi mari. virgula. completarea de rebusuri. a unor propoziţii interogative. puncte. che. la prenume şi nume de • Semnele de punctuaţie la propoziţii: substantive proprii. exerciţii de scriere a literelor. tehnică motorică: scrierea corectă. aspectul îngrijit. 3. exclamative. substantiv propriu Regulile scrisului: spaţiul. folosind cuvinte date. • Ortografia cuvintelor ce conţin gramaticale. obiecte. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. Noţiunile lingvistice nu vor fi definite. exerciţii de adaptare a poziţiei corecte uniformă. a mîinii. Punctuaţia. şi comode pentru scris. ghe. cuvinte.2. transcrieri. cu păstrarea spaţiului. închise (am. Pentru dictare se vor utiliza litere.3. Scrierea unor propoziţii alcătuite pe înceapă. ce arată acţiuni. chi. însuşiri şi denumesc • jocuri de identificare a poziţiei silabelor în cuvînt. semiovale. pregătitoare. • Igiena scrisului. lucrîndu-se cu acestea în mod intuitiv (nu se vor folosi noţiuni de genul sinonime. mărimea lor. ghi) şi cuvintele cu î.6. silabe. x. întrebării şi a scrierii cu majusculă. scrise. un).B. ge. Scrierea corectă a cuvintelor cu grupurile de litere (ce. înclinaţia etc. Despărţirea • exerciţii de încadrare corectă în pagină a textului dictărilor (de silabe. exerciţii de ordonare corectă a terminologie). • colaborări democratice în cadrul activităţilor de grup în iniţierea unor activităţi. omonime. • exerciţii de plasare a semnelor de punctuaţie întrprenumele şi numele de persoane. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • Exerciţii de scriere antonime. Poziţia corectă a • exerciţii de scriere a unor elemente grafice înclinării şi a aspectului îngrijit. cunoaşterea regulilor). corespondenţa dintre • Literele mari şi mici ale alfabetului silabelor.max. fără (dată. corpului. a caietului. mînă şi de tipar. exerciţii de descoperire a unor cuvinte care să dictări de litere.8. izolat şi combinate în silabe vocale şi consoane. silabe.

18 .

19 .

• • Cuvinte ce denumesc: acţiuni. N. Identificarea corectă a consoanelor. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. obiecte (fiinţe. 4. lucruri. • Citirea corectă a literelor din alfabet. exerciţii de imitare a sunetelor din natură şi pronunţie de onomatopee.Competenţă specifică: 4. lu. fenomene ale naturii). fu.2. Părţile de propoziţie. obiecte (fiinţe. Selectarea din texte sau enunţurile propuse a cuvintelor cu sens asemănător şi opus. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. jocuri pentru fixarea rostirii corecte a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală. tare. alcătuirea lor corectă din punct de 4. 4. • Silaba.3. fără terminologie ştiinţifică doar în clasele I şi a II-a. fenomene ale naturii). Identificarea tipurilor de propoziţii şi aplicarea semnelor de punctuaţie în diferite contexte (în limita standardelor . în ritm stacato şi prelungit. construcţie a • • • • • Exersări cu transformarea de sens a cuvintelor. aceloraşi obiecte ce exprimă însuşiri diferite (culori. însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete). Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de comunicării 4. exersări cu literele. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. fenomene ale naturii). în şoaptă. recunoaşterea şi gruparea lor. • Vocalele şi consoanele.7. Părţile de vorbire. exerciţii de lectură a imaginilor prin identificarea obiectelor. Lexicul • Sensul cuvintelor: asemănător. 4. Alfabetul limbii române. acţiunilor. Secvenţa de conţinut: Lexicul. Combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor.B. după indicaţii. Fonetica • Sunetul şi litera – corespondenţa. exerciţii de despărţire a cuvintelor pe silabe. Morfologia exerciţii de identificare a cuvintelor ce denumesc: acţiuni. • Componenţa sonoră a cuvîntului (în • afara cuvintelor ce conţin grupurile de • litere numite mai sus). Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv). lucruri. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse vocale. Identificarea cuvintelor ce denumesc: acţiuni.1. • Rostirea corectă a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală: ca – ac. însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete). exerciţii de înţelegere a sensului cuvintelor (importanţa şi utilizarea lor). opus (în mod intuitiv). exersări despre rolul/importanţa propoziţiilor în comunicare.4. fonetice. a vocalelor şi a silabelor în cuvinte. 4. 4. obiecte (fiinţe.5./sunetele alfabetului şi însemnătatea lor pentru lectură şi scriere. Sesizarea proceedelor de despărţire a cuvintelor în silabe. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. Fonetica. exersări practice în recunoaşterea şi înţelegerea nuanţelor ce deosebesc rolul lexical şi practic al cuvintelor morfologice.). • 20 Sintaxa • Propoziţia dezvoltată simplă şi (din 3-4 propoziţia • cuvinte). Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. volum etc. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului.6. cu – nu. dimensiuni. lucruri. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare.

21 .

• ora cărţii. imaginile. ghicitori. 5. 22 . adecvate vîrstei. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce i-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit. activităţi de prezentare a componentelor obligatorii de pe coperta iniţială. Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii). Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. despre biblioteci. • activităţi de selectare din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare.3. în versuri. exerciţii de iniţiere în citirea unor cărţi pentru copii. • exerciţii de deosebire a cărţilor scrise în proză.Competenţă specifică: 5. • Impresii despre carte.. 5.2. cărţi de poveşti şi ghicitori. • Cartea. personaje din texte cunoscute. a frămîntărilor de limbă etc. a ghicitorilor. Exprimarea opiniilor şi a atitudinilor proprii faţă de cele citite. exerciţii de prezentare a unor cărţi citite în particular. • situaţii de comparare a propriei opinii cu cea a colegilor. 5. memorări de versuri.). ora poveştilor. despre poveşti. • Lectura expresivă a poeziilor. jocuri distractive) pentru a le prezenta la orele de limba română. despre copii etc. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură.1.4. exerciţii de identificare a componentelor obligatorii de pe coperta finală. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. Sesizarea conţinutului emotiv al textului/cărţii citite în timpul audierii acestuia/acestetia. exerciţii de a deosebi cărţile după forma lor. librării etc. • Preferinţe de cărţi (de ex. • dialoguri despre cărţi. Manifestarea preferinţei de a citi texte literare/cărţi de diferite specii. a proverbelor. despre animale. cuprinsul şi rolul lor. poezii. filele cu text. • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exerciţii de demonstrare a înţelegerii celor ascultate prin răspunsuri la întrebări şi comentarea unor ilustraţii. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea. dramatizări.

însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an. ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. Lista recomandată mai jos este flexibilă şi constituie un reper de orientare. comparaţii şi extensii valorice. ploiţă” Grigore Vieru „Frumoasă-i limba noastră” Ada Zaporojanu „Mi-i dor de bunicuţa” Vladimir Beşleagă „Moldova mea” Spiridon Vangheli „Scrînciobul lui Guguţă” Grigore Vieru „Plaiul meu” Anatol Ciocanu „Tot pe drum şi pe ninsoare” Spiridon Vangheli „Buchiile lui Ion Creangă” Ada Zaporojanu „Gustul fulgilor de nea” Mihai Eminescu „Revedere” Spiridon Vangheli „Urătorii” Folclor „Vocea tare şi şoapta” Octavian Goga „Crăciunul copiilor” Folclor „Culorile bobiţelor de poamă” Arcadie Suceveanu „Bal mascat” Ştefan Tudor „Strămoşii” Constantin Dragomir „Plăcinţele cu bucluc” Lev Tolstoi „Doi prieteni” Dumitru Matcovschi „Creionul roşu” Grigore Vieru „Zilele săptămînii” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Leonida Lari „Pîinea” Snoava „Păcală şi Tîndală” Spiridon Vangheli „Banca lui Guguţă” Snoava „Păcală şi colţunaşii” Constantin Dragomir „Omul harnic” Elena Farago „Doi fraţi cuminţi” Dumitru Matcovschi „Patrie” Spiridon Vangheli „Primăvara” Vasile Romanciuc „Moldova” Folclor „Baba Dochia” Vladimir Rusnac „Dragu mi-i să cînt” Ştefan Iosif „Cîntec de primăvară” Grigore Vieru „Cîte litere ştii” Grigore Vieru „Tu. copile” Florin Costinescu „Să-nvăţăm de la furnici” Grigore Vieru „Albinuţa” Costache Ioanid”Oameni buni” Radion Cucereanu „Şcoala ciorilor” Vinciu Gafiţă „Supărarea Mărioarei” Poveste populară română „Ulciorul cu Elena Farago „De ziua mamei” galbeni” Valeria Boiculesi „E ziua ta” Poveste populară rusă „Lupul şi capra” Vasile Romanciuc „Ciocîrlia” Esop „Cîinele” (fabulă) Folclor „Cearta nu aduce folos” Poveste populară română „Morarul” Folclor „Fata cea harnică” Ariadna Şalari „Ploaia” Vasile Suhomlinski „Furnica stăruitoare” Grigore Vieru „Noapte bună!” Lev Tolstoi „Iepurele şi ariciul” Ion Vieru „Cuptorul” Constantin Uşinski „Cele dintîi raze” Gheorghe Gheorghiu „Buchetul de flori 23 . Ion Creangă „Punguţa cu doi bani” Constantin Dragomir „Cartea” Ion Creangă „Capra cu trei iezi” Petru Cărare „Legea politeţei” Demostene Botez „Toamna” Angela Chicu „Dimineaţa” Spiridon Vangheli „Guguţă” Liviu Deleanu „Fii ordonat” Ion Druţă „Trofimaş se găteşte de şcoală” Anatol Ciocanu „Hai. ” Grigore Vieru „Flori-ceasornic” Traian Dorz „Învaţă tu. . . iarbă.LECTURĂ RECOMANDATĂ Notă: Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. tot ai mamă? Elena Farago „Bondarul leneş” Ion Druţă „Mama” Anatol Ciocanu „La Nistru” Grigore Vieru „Mama” Ştefan Tudor „Rădăcinile” Bucur Milescu „Maimuţa nepricepută” Victor Prohin „De ce are girafa gîtul lung” Ana Manole „Mămica şi pîinica” Elvira Creţu „Povestea Mărioarei” Ion Creangă „Mere putrede şi mere bune” Nicolae Esinencu „Bună dimineaţa” Nicolae Savostin „Omul bun” Anton Pann „Povestea vorbei” Folclor „Doi fraţi” Iuliu Cîrchelan „Puiul” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Mihai Eminescu „Ce te legeni.

2004. 5. Cenuşăreasa. Albă-ca-Zăpada. Chişinău: Editura Epigraf. Aventura unei gogoaşe. / Selectare şi adaptare: Ala Bujor. Cartea 1. O poveste care se vrea nu doar citită. ci şi scrisa. Frăţior şi surioară. Prima mea carte de lectură: povestioare. Fraţii Grimm. Din colecţia Cărţile copilăriei. 2009. Chişinău: Editura Epigraf. 7. 24 . Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura Epigraf. Charles Perrault. Din colecţia Cărţile copilăriei. Fraţii Grimm. 8. Chişinău: Editura Epigraf.1. Chişinău: Editura Epigraf. Carte de citire şi gîndire. 2004. 2006. Tărîmul literelor. 4. Cărţi din literatura pentru copii: Spiridon Vangheli. Chişinău: Editura Epigraf. 2004. 2008. Din colecţia Cărţile copilăriei. Din colecţia Cărţile copilăriei. Bobocelul cel urît. Din colecţia Cărţile copilăriei. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Piele-de-măgar. Hans Cristian Andersen. 2. 2004. 2004. Charles Perrault. 3. 6.

CLASA A II-A Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1.1. Sesizarea cuvîntului şi a Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi • Exersări de percepere la auz a sunetelor propoziţiei ca elemente esenţiale în vorbirea. cuvintelor analizate şi de înţelegere a comunicarea între oameni. sensului lor adecvat; Comunicarea verbală – schimb de informaţii între 1.2. Alcătuirea propoziţiilor /enunţurilor oameni (Actualizare). • exerciţii de clasificare a cuvintelor după cu diferitele sensuri ale cuvintelor înţelesul lor (denumesc obiecte, acţiuni, Situaţii de comunicare: cuvîntul şi propoziţia – ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri) şi de a le utiliza în alcătuirea elemente de bază ale comunicării verbale. însuşiri. propoziţiilor simple şi dezvoltate; 1.3. Sesizarea la auz a corectitudinii • exerciţii de structurare a propoziţiei, • Cuvîntul - grup de sunete cu un înţeles. gramaticale a propoziţiilor (acordul evidenţiindu-se raportul dintre ea şi • Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. între cuvinte şi accentuarea cuvîntul separat; corectă). • exersări practice cu tipurile de propoziţii • Cuvinte care denumesc obiecte, acţiuni, 1.4. Utilizarea corectă a cuvintelor şi a (fără a folosi terminologia lor), cu scopul însuşiri. Semnificaţia lor în vorbire. propoziţiilor în discuţiile cotidiene de a indica / a simţi rolul lor în schimbarea Identificarea în diferite contexte orale. şi în reproducerea unor informaţii. conţinutului: afirmaţie, negaţie, 1.5. Manifestarea dorinţei/interesului de • Propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată; interogaţie; afirmativă, negativă. a alcătui propoziţii despre • aplicaţii pe baza imaginilor, presupuneri satul/oraşul, despre colegii de clasă N.B. (fără terminologie, intuitiv) de conţinut, descoperirea exprimării indicînd aspectul pozitiv al lor. comunicative în diferse situaţii: propoziţii, • Propoziţiile după scopul comunicării: verbalizare coerentă, folosind informaţii enunţiativă, interogativă, exclamativă şi din diferite domenii; semnele de punctuaţie respective. • exerciţii de denumire a acţiunilor, • Intonarea corectă a propoziţiei. însuşirilor, a lucrurilor pe baza imaginilor, în comunicarea curentă precum şi în contexte lingvistice (text, propoziţii, enunţuri);

1.6. Adaptarea comunicării la interlocutor sau la o situaţie de comunicare. 1.7. Identificarea componentelor unui dialog prin conştientizarea formei: întrebare – răspuns. 1.8. Adresarea întrebărilor pentru interlocutori în dependenţă de statut şi vîrste diferite, aplicînd formulele de permisiune şi solicitare din eticheta comunicării. 1.9. Utilizarea eficientă a dialogului în diferite situaţii cotidiene. 1.10. Interpretarea relaţiilor dintre faptele relatate, ţinînd cont şi de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.11. Ordonarea ideilor într-o relatare a unor conţinuturi cunoscute, în mod ghidat sau pe baza reperelor propuse. 1.12. Prezentarea succintă a unor informaţii culese, după preferinţe, din cărţile citite independent. 1.13. Expunerea informaţiei despre identitatea personală (nume, prenume, vîrstă, domiciliu, pasiuni, părinţi). 1.14. Clasificarea cuvintelor ce denumesc obiecte descrise după aceeaşi formă sau culoare, dimensiune etc.

Diversitatea actelor de comunicare Comunicarea dialogată • Componentele receptor. dialogului: emiţător,

• Organizarea dialogului simplu: întrebare – răspuns. • Linia de dialog. • Formule ca unităţi de comunicare utilizate în dialog (actualizare). • Eticheta comunicării. Formule de salut, de adresare, de mulţumire (actualizare). • Formule de permisiune şi solicitare. Comunicarea monologată • • Consecutivitatea ideilor într-o naraţiune. Relatarea unor conţinuturi (evenimente, întîmplări, povestioare, informaţii alcătuite după un şir de ilustraţii, benzi desenate inventate, culese din cărţi sau presa periodică pentru copii). • • •

Comunicarea descriptivă • Descrieri / caracterizări de personaje, plante, animale (cu sau fără repere). Comunicarea nonverbală 26

exerciţii de antrenare a însuşirii conştiente a componentelor unui dialog şi de priceperii de a formula întrebări şi răspunsuri; activităţi de combinare şi stabilire a relaţiilor dintre formulele dialogului şi eticheta comunicării, justificînd utilizarea lor ca normă a comportamentului corect / civilizat (a şti să demonstrezi cine eşti tu); exerciţii de completare a unor dialoguri: se propune întrebarea şi se solicită răspunsul şi invers; urmărindu-se regula „adaptarea comunicării la interlocutor” (în comun şi pe grupe mici); exersări de relatare / povestire consecutivă a conţinutului cu încercări de formulare corectă a începutului, încheierii, folosind schema logică de repere (cine? ce? cînd? unde? etc.); exerciţii practice cu scopul de a dezvolta interesul elevilor de a se transpune în rolul personajelor reale şi imaginative pentru a reda prin voce intensitatea, timbru, gesturi, mimică şi semnale caracterul lor: bunătatea, vitejia, dragostea etc.; exerciţii de a-i învăţa pe elevi să culeagă din cărţile şi mass-media pentru copii texte pe anumită temă, jocuri didactice pentru a le prezenta la lecţiile de limbă romţnă, matematică, ştiinţe etc. exersări în conştientizarea procesului de descriere a obiectelor propuse, bazîndu-se şi pe cunoştinţele acumulate în clasa I şi adăugînd şi alţi parametri;

1.15. Descrierea ghidată a obiectelor, a personajelor pe baza faptelor sesizate în context sau a reperelor propuse. 1.16. Utilizarea corectă/civilizată a elementelor comunicării nonverbale: mimică, gest, semnale, semne etc. 1.17. Aplicarea în situaţii reale sau modelate a combinării elementelor nonverbale cu cele verbale.

• Gestul, mimica, unele semnale ale serviciilor: urgenţa medicală, pompieri, poliţie; semnele rutiere, afişe informaţionale etc. • Ajustarea elementelor comunicarea verbală. nonverbale la

• •

• •

exersări de caracterizare a personajelor după faptele descrise (numai în colectiv sau în grupuri mici); exerciţii de însuşire a conceptului de comunicare nonverbală, a felurilor acestora şi a utilizării eficiente în comunicarea dintre oameni; exersări de ajustare a elementelor de comunicare nonverbale la cea verbală; exersări de conştientizare a mesajului exprimat numai prin elementele comunicării nonverbale şi elaborarea/ demonstrarea unor noi forme de conţinut în faţa colegilor din clasă.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Receptarea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) II. Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul • Exerciţii de extindere treptată a cîmpului Lectura vizual; 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de • Lectura corectă, conştientă şi fluidă. • tehnici de intensificare a vitezei prin lectură corectă, conştientă şi fluidă • Cîmpul vizual (extindere), viteza citirii automatizarea ritmului citirii; în scopul extinderii cîmpului vizual, (intensificare şi automatizare), ritmul citirii. a vitezei şi a ritmului de citire. lectura alineatelor, a cuvintelor noi, a 2.2. Delimitarea ghidată a • Textul. Componentele textului: titlul, • descrierilor etc.; componentelor textului literar în autorul, conţinutul propriu-zis. scopul înţelegerii conţinutului ca un • exerciţii de lectură a imaginilor aferente • Textul literar: alineatul şi semnificaţia lui. tot întreg. textului literar; 2.3. Perceperea celor două semnificaţii 27

5. • Textul literar (fragmentul de text) şi imaginea asociată. intonaţia şi timbrul vocii (fără folosirea terminologiei).7. a discuta împreună. de culegere a poeziilor etc... compararea lor cu alte personaje luate din cărţile citite suplimentar. 2. • Personajele literare pozitive şi negative. Valori morale. a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de conţinut. 2. Relatarea selectivă a textelor citite • conform fragmentelor indicate sau • ilustrate. Exprimarea atitudinii faţă de comportamentul personajelor pozitive/negative recunoscute. recitarea expresivă a poeziilor propuse şi a celor culese independent. după schema logică cu imitarea tonului. Deosebirea prin comparare a structurii textului în proză cu structura poeziei (în mod ghidat). versul. după faptele descrise. • • 2. poziţia corpului etc. Atitudinea cititorului faţă de cele citite.8. a crea jocuri distractive etc. susţine / nu susţine). activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi. 2. exerciţii de comparare a structurii poeziei cu structura textului în proză (delimitarea versurilor. exersări de imitare a rolului personajelor potrivind vocea. în succesiune. exersări în formularea corectă a gîndurilor pe baza celor citite. Rima. ateliere de creaţie prin ilustrarea unor versuri.4. exersări în formarea procedeelor corecte de povestire globală. exerciţii de valorificare a mesajului etic al textului prin analiza opiniilor. care indică şi succesiunea faptelor descrise. exersări cu determinarea alineatelor şi formularea ghidată a ideilor de bază. estetice şi religioase în textele literare. a intonaţiei şi timbrului vocii (fără folosirea terminologiei). 2. ateliere de prezentare a versurilor ilustrate.6.).ale alineatului (ortografia-scrierea din rînd nou) şi schimbarea ideilor. lectura expresivă a textelor şi determinarea muzicităţii versurilor). liberă în succesiune şi selectivă). strofa. timbrul. • Povestirea (orală. imitînd tonul. • • Ideile textului (după alineate). ateliere de scriere. • • • • exerciţii de precizare a elementelor structurale: componentele textului literar. 28 . • Atitudinea (opinia) faţă de comportamentul personajelor descrise. Corelarea imaginii cu fragmentul respectiv al textului. activităţi de recitaluri a poeziilor memorate. • Versificaţia: Poezia. alineatele şi rolul lor pentru cititor. Aprecierea textelor literare (acceptă / nu acceptă. identificarea rimelor. Exprimarea sensibilităţii esteticoliterare prin lectura.

timp (cînd s-a întors acasa). onomatopeele etc. în stînga). însuşiri. enunţurilor. Aprecierea textului literar prin valorificarea vocabularului. introducerea în contexte proprii.). Sesizarea cuvintelor cu sens apropiat/opus. Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română. Identificarea lor în textele citite. clasificarea lor dintr-un şir de alte cuvinte sau selectarea din alte texte. • Sensurile cuvîntului: cuvinte cu sens asemănător. 2. • • • • • • exersări de identificare a sensului asemănător (sinonime) al cuvintelor şi a sensului opus al perechilor de cuvinte (antonime).11. fără terminologie). localizări (în fîntînă.2. producere a sunetelor (interjecţiile.12.10. Vocabularul textului • Cuvintele noi din text. 29 . cu sens propriu/ figurat prin identificarea în diverse contexte. mijloace artistice: comparaţia şi personificarea (intuitiv. 2. spaţiu (în dreaptă. în convorbiri etc. Cuvinte ce denumesc obiecte. acţiuni (merge. exerciţii ghidate (cu spirjinul învăţătorului) de analiză contextuală a cuvintelor cu sens propriu şi figurat. vesel).9. 2. a micilor texte. exerciţii de valorificare a vocabularului textual pe baza următorului algoritm: emoţii şi sentimente (bucuros. cuvinte cu sens propriu şi figurat. acţiuni. ajunge. cuvinte cu sens opus (identificare). în cireadă). Utilizarea vocabularului însuşit în diferite situaţii de comunicare: la alcătuirea propoziţiilor. Cuvinte care exprimă emoţia postlectorală. exerciţii de analiză a vocabularului în funcţiune. înghite).

Secvenţa de conţinut: Scrisul.Competenţă specifică: 3. Ortografia. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 30 . Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. Punctuaţia.

x şi cu grupurile de litere oa. • exerciţii de folosire corectă a majusculei în lucrări scrise. Scrierea corectă din punct de vedere ortografic a cuvintelor cu grupuri de litere şi a celor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut). 3.8. chi. • Înclinaţia ordonată.7. Manifestarea conduitei adecvate în cooperare de grup în scopul elaborării în scris a unor compoziţii sau alcătuirii unui plan de idei etc. x şi grupurile de litere oa. 3. denumirea ţării şi a capitalei). Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (ghidat. Redactarea textelor proprii cu şi fără repere. Manifestarea interesului pentru scrierea textului cu destinaţie specială . aplicînd tehnicile de redactare învăţate. interogativ (?) şi punctul (. gi. construiri de enunţuri proprii). copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii).). în limita standardelor de conţinut. Ortogramele propuse se vor încadra în demersuri aplicative: dictări. Punctuaţia: virgula la enumerare. transcrieri în vederea automatizării şi rapidităţii tehnicii scrisului. Utilizarea eficientă a scrisului în diferite lucrări scrise. estetică în pagină a scrisului. Cuvintele ce conţin consoana m înainte de b. • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări. ge. îngrijită. Ortografia şi punctuaţia • • • aşezare Scrierea corectă fără omiteri de litere. cratima în ortogramele învăţate. a enunţurilor proprii. denumirea satului/oraşului în care locuim. Scriere funcţională dictări). prenume.2.B.3. • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagina de caiet. aranjată estetic într-o anumită înclinaţie. 3. p. Scrisul • Scrisul – necesitate în viaţa omului. ci. transcrieri.5. î. • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin ortogramele î. Majuscula iniţială în propoziţie. sa. acurateţe. ie. • exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de punctuaţie etc. • antrenament de structurare corectă a diverselor tipuri de compuneri: . ie. Cuvintele ce conţin ortogramele î. respectînd aşezare estetică în pagină.1. Semnele de punctuaţie ale propoziţiilor: exclamării (!). 3. Scrierea lizibilă. fără penalizări pentru greşelile omise (cu excepţia greşelilor omise la transcriere şi copiere). î. ghe. silabe la copieri şi transcrieri. 3.6. linia de dialog. cu schimbarea unui sfîrşit al textului citit. 3. Utilizarea ortogramelor: s-a. N. • • • • • • • Contexte de realizare • • Compuneri cu început dat.9. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă. Utilizarea adecvată a cuvintelor cu ortograme noi în redactarea propoziţiilor. Majuscula în scrierea numelor proprii (nume.. Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile de litere (ce. • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie. (copieri. 3. din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. che.3. ghi).bileţelul (conform regulilor de redactare învăţate). apoi independent).4. 31 Copieri. 3. Identificarea şi selectarea din diverse contexte a cuvintelor ce conţin ortogramele învăţate. • exerciţii de alcătuire a dialogurilor în grupe mici.

morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia. Este recomandabil a propune ca temă pentru acasă doar copierea compunerilor redactate şi analizate în clasă. activităţi de scriere corectă a unui bileţel. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 32 . Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Contextualizarea practică. cuprins şi încheiere (fără terminologie).• • • Compuneri după o ilustraţie sau pe baza unor benzi de desene. fonetice. Inventarea textelor scurte (3-4 enunţuri) cu elemente fantastice. N. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. Bileţelul şi semnificaţia lui în viaţa oamenilor. doar în clasele I şi a II-a. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. introducere. • • • • • N. fără terminologie ştiinţifică. Textul nonliterar – utilitar. exerciţii de redactare a unor compuneri cu început/sfîrşit dat. Părţile de vorbire. Părţile de propoziţie. Scrierea compunerilor se va realiza numai sub dirijarea învăţătorului. respectînd tehnicile de redactare. în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris şi exerciţii post-scriptum. Fonetica.B. exerciţii de utilizare a grilelor simple de evaluare a compunerilor proprii şi ale colegilor. Competenţă specifică: 4.B. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. Secvenţa de conţinut: Lexicul.

9. • N. exerciţii de redactare a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc. exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor alcătuite din mai multe silabe. obiecte. Utilizarea eficientă în diferite • Cuvîntul şi sensurile lui: asemănător contexte (orale şi scrise) a noului sinonime/ opus-antonime. Sesizarea semnificaţiei corecte a părţilor de vorbire în comunicare. şi scrise). şi predicatul). simple în propoziţii dezvoltate şi • Părţile principale de propoziţie (subiectul invers. pe baza întrebărilor formulate de către învăţător. de intonare îndeosebi a propoziţiilor exclamativă şi respectiv semnele de punctuaţie după scopul comunicării. ritmului. 4. • Cuvinte ce denumesc: acţiuni. exerciţii de identificare în diverse contexte a părţilor de vorbire învăţate. exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. Identificarea ghidată a părţilor principale de propoziţie prin • Mijloace de intonare a fiecărui tip de formularea întrebărilor. Propoziţia simplă. Recunoaşterea părţilor 33 principale de • • • • • • • • • • • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul sistem de comunicare. dezvoltată.1. (fără utilizarea terminologiei). (actualizare). exerciţii de determinare a semnificaţiei tipurilor de propoziţii conform scopului de comunicare. Fonetica 4. Transformarea propoziţiilor prin imitarea intensităţii vocii.10. Sesizarea semnificaţiei vocalei în formarea silabelor. 4. Sunetele vocale. în mod intuitiv. propoziţie. Semnele de punctuaţie respective şi 4. exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor ce conţin grupuri de litere. sesizînd diferitele figurat. Utilizarea corectă a mijloacelor comunicării: enunţiativă. .6.8. 4. sprijinit de o vocală). Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de Sintaxa punctuaţie în diferite contexte. sens propriu/sens vocabular.7. exerciţii de stabilire a acordului gramatical. 4. • Tipurile de propoziţii după scopul 4. sensuri.5. a vocalelor şi a consoane (citirea – corectă a consoanelor silabelor în cuvinte.2. Despărţirea cuvintelor în silabe. exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse • Cuvîntul – grup de sunete cu înţeles vocale. • Silaba. Sunetele consoanelor.Lexicul 4.3. Morfologia 4. Clasificarea părţilor de vorbire însuşiri. dintr-un şir de cuvinte sau dintr-un • Identificarea lor în diferite contexte (orale mic text.4. exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe şi combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor. Identificarea corectă a • Alfabetul. interogativă.B. exerciţii aplicative privind semnele de punctuaţie la propoziţiile după scopul comunicării. 4.

cărţi de poveşti şi ghicitori. Exprimarea opiniilor şi a N. activităţi în cooperare şi individual de a selecta din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare.1. Completarea agendei de lectură se va atitudinilor proprii faţă de cele realiza numai sub dirijarea învăţătorului. în cazurile lecturilor de familie .4. filele cu text. 5. pe baza celor trei componente: • Agenda de lectură a cărţilor citite. iar citite. autorul. Deosebirea unor cărţi după N. Exteriorizarea stării afective. conţinut: cărţi de poveşti. 5. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5.6. fără precizări terminologice. universală pentru copii. cu ajutorul întrebărilor. Structurarea după noţiuni de teorie literară: 5. imaginile. • Impresii despre carte şi personajul preferat. 34 • • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Activităţi de a deosebi diferite tipuri de cărţi după conţinut. a copertei iniţiale şi a celei finale. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. cu un volum de 10-12 5.B. despre plante. cu font de citire accesibil pentru vîrstă. pe baza modelelor concrete. exersări de a învăţa alegerea cărţii necesare după sumar. periodice pentru copii. despre • Cărţi din literatura artistică naţională şi animale. Identificarea elementelor principale • Cartea. Se vor alege cărţi de format mare. titlu.cu ajutorul 5. de povestiri. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. a titlul cărţii. Anticiparea conţinutului unei cărţi pagini. . exersări de a identifica autorul. cărţilor citite în particular.2. după numele scriitorului. discutate în grupuri sau în cuprinsul şi rolul lor. elementele paginii de gardă. colectivul clasei. în versuri. ghicitori. poezii. personajele. ilustratorul. de poezii.5. preferinţelor pentru lectura • Organizarea unei expoziţii de cărţi suplimentară a cărţilor şi a presei tematice sau selectate pe specii literare. Competenţă specifică: 5.propoziţie se va realiza în mod ghidat. Componentele cărţii: coperta (titlul ale cărţilor citite independent şi şi autorul cărţii). exerciţii de a recunoaşte şi de a deosebi cărţi scrise în proză.3. cuvinte emoţiilor în timpul demonstrării neînţelese. autor şi ilustraţie. Manifestarea interesului şi a părinţilor. expresii artistice.B. jocuri distractive pentru a le prezenta la orele de limbă şi literatură română şi la alte discipline).

).• Preferinţe de cărţi (de ex. despre animale. despre copii etc. despre poveşti. 35 .

. ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. Adaptare şi desene de Lică Sainciuc. 2003. 2006. 2000. Brătescu Voineşti „Privighetoarea” Otilia Cazimir „Baba iarna intră-n sat” Ana Blandiana „Copilărie” Constantin Dragomir „Vrei să-ţi spun o poezie?” Iulian Filip „Au vrut melcii să se bată” Elena Farago „Din traista lui Moş Crăciun” Ion Druţă „Bobocel cu ale lui” Grigore Vieru „Moşul din leagăn” Aurel Ciocanu „Ploaie desculţă” Liviu Deleanu „Bucurii pentru copii” Liviu Deleanu „Licurici pentru cei mici” Constantin Dragomir „Copii şi păpădii” Vasile Romanciuc „Ursul dirijor” Arcadie Suceveanu „A fugit melcul deacasă” Arcadie Suceveanu „Raţa lui Arhimede” Dumitru Matcovschi „Bună dimineaţă. Ediţia a II-a. 3. Poezii. 6. însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. 4. Făguraş de poezie. Punguţa cu doi bani. Spiridon Vangheli Carte de citire şi gîndire. 1996. Ion Creangă. mamă!” Nicolae Rusu „Alunel” N. 2. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. 2008. Alexandru Donici Greierul şi furnica. Mihai Eminescu Frumoasa lumii. Poieniţa copilăriei. / Selecţie Ala Bujor. Trei urşi. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an. Mihai Eminescu. Chişinău: Editura Cartier. Versuri – licurici pentru dragii pici. 8.B. Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. 2006. comparaţii şi extensii valorice. Chişinău: Editura Cartier.LECTURĂ RECOMANDATĂ 1. Chişinău: Editura Epigraf. 7. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Epigraf. 2008. completată. Texte literare / cărţi culese din literatura pentru copii Fraţii Grimm „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Spaima zmeilor” Hans Cristian Andersen „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Zîna Zorilor” Carlo Collodi „Pinocchio” Ioan Slavici „Crăiasa zăpezii” Călin Gruia „Ciuboţele ogarului” Hans Christian Andersen „Povestea porcului” Tudor Arghezi „Cheile” Ion Creangă „Dănilă Prepeleac” Fraţii Grimm „Hansel şi Gretel” Alexandru Donici „Fabule” Fraţii Grimm „Prinţul fermecat” Lewis Carroll „Alice în Ţara Oglinzilor” – cap. 5. I Fraţii Grimm „Crăiasa albinelor” Poveste populară „Frumoasa din pădurea adormită” Elena Farago Poezii Ion Druţă „Iarna” Charles Perrault „Mama Gîscă” Vasile Alecsandri „Iarna” George Topârceanu „Rapsodii de toamnă” Ion Druţă „Sora” Charles Perrault „Degeţel” Alexandru Mitru „Tatăl şi cei zece feciori” Charles Perrault „Frumoasa din pădurea Fraţii Grimm „Bunicul şi nepotul” adormiă” Vladimir Colin „Povestea ceasului cu inimă” Lia Diacopol Fudulu „Vara şi iarna” Al. 1996. Cartea a II-a. Lista recomandată este flexibilă şi constituie un reper de orientare. Chişinău: Editura Cartier.

1. • Adaptarea la situaţia de comunicare. Conceptualizarea ideii despre propoziţie ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare.4. 1.7. discuţii libere pe teme date şi propuse de elevi. de adresare etc. Aplicarea tehnicilor de combinare corectă a formulelor din etica comunicării (de salut.2. evidenţiinduse raportul dintre ea şi cuvîntul separat. 1. mai ales. interogativă şi exclamativă (cu utilizarea terminologiei). Construirea dialogurilor cu ajutorul replicilor eliptice (da/nu) şi argumentarea conţinutului acestora. • Îmbinarea adecvată a replicilor de dialog cu noţiunile învăţate din şi • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de construcţie a propoziţiilor în scopul înţelegerii sistemului gramatical. în scopul adaptării la interlocutor. indignare. 1. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers. dezvoltată (dezvoltarea şi restrîngerea lor). de prezentare.5. Subcompetenţe 1. exersări practice cu tipurile de propoziţii (cu folosirea terminologiei lor). Diversitatea comunicării verbale între oameni. la parteneri (prin îndeplinirea rolului de emiţător şi receptor). de starea emotivă (admiraţie.CLASA A III-A Competenţă specifică: 1. Intonarea propoziţiilor în funcţie de scopul comunicării. surpindere etc. formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri avînd o temă sau un obiect. exerciţii de identificare a propoziţiilor care afirmă. învăţători. repulsie. 1. jocuri de rol. de solicitare.) cu formularea replicilor într-un dialog oral sau scris. Utilizarea eficientă a dialogului în . exerciţii de structurare a propoziţiei. 1. Comunicarea dialogată.) transmisă prin mesajul ei.8.9. exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi. • Ordonarea replicilor complete eliptice (da/nu). părinţi. Comunicarea verbală – schimb de informaţii între oameni. aprobă anumite stări emotive ale vorbitorului. Recunoaşterea tipurilor de propoziţii utilizate în textele citite în scopul înţelegerii semnificaţiei lor. 1. demonstrează. • Tipuri de propoziţii după scopul comunicării: enunţiativă. linia de dialog şi virgula la adresare. dialoguri în cadrul cărora elevii să utilizeze formule de salut. activităţi de construcţie în perechi mici a dialogurilor orale şi scrise (de 2-4 perechi de replici). • Semnificaţia verbală şi gramaticală a tipurilor de propoziţii: propoziţia simplă. simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice. 1. Conţinuturi Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea.6.1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. • Organizarea dialogului oral.3. Transpunerea actului de comunicare dialogată în situaţii adecvate. de permisiune. • Propoziţia ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. Linia de dialog. exerciţii de exprimare a acordului / dezacordului prin propoziţii afirmative /negative. a celor eliptice da/nu şi a semnelor de punctuaţie). analiza imaginilor din manual şi observarea detaliilor (formulelor – replicilor. Improvizarea dialogului în baza a două-trei imagini şi verbalizarea propriu-zisă.

Executarea corectă şi succintă a unor consemne (o rugăminte. • Caracterizări simple de persoane/personaje literare după faptele descrise şi organizate pe baza unor repere. 1. Conştientizarea rolului mijloacelor de transpunere a informaţiilor în viaţa omului şi în viaţa personală. cules din literatura pentru copii şi în reproducerea de informaţii. radio.) în comunicarea orală. • Mijloacele expresive ale comunicării orale: tonul şi tempoul. • • • • • • 1. 1. intonaţia şi timbrul vocii (comunicarea paraverbală). Descrierea/caracterizarea personajelor literare şi aprecierea lor conform faptelor relatate. culegerea informaţiilor personale. exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi. internet) cooperări pentru culegerea unor informaţii (cu privire la starea vremii. nonverbală: gestica. 1. scrise). internet) şi de a le clasifica după tipul de comunicare (orale. mimică) prin care se pot comunica diferite stări. exerciţii de identificare a elementelor semnificative într-o descriere. folosind adecvat mijloacele expresive ale comunicării. exerciţii de reformulare a unui mesaj. Aprecierea legăturii dintre faptele relatate în text şi consecinţele lor. îmbogăţesc. exerciţii de deosebire a mijloacelor de transmitere a informaţiei (televizor.B. telefon. mărimea. Realizarea descrierii obiectelor pe baza reperelor date. a unor obiecte (forma. 1. • • Îmbinarea comunicării verbale cu elemente din comunicarea nonverbală N. adecvat la situaţiile comunicării verbale. se va confunda cu pregătirea referatelor. semnale. timbrul etc. ştiri din localitate. atitudini etc. (televizor. Comunicarea descriptivă • Descriere de obiecte după formă. citit independent. Comunicarea mimica.14. culoare. 1. 1. culoarea.13. 1. Utilizarea corectă a mijloacelor expresive (tonul. o satisfacţie sufletească) utilizînd adecvat formulele de etichetă a comunicării. o adresare. telefon. descrierea. Volumul informaţiilor nu va depăşi 4-5 enunţuri şi nu • Mijloace de transmitere a informaţiei recomandabile în şcoala primară.15. în cooperare. Interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale care înlesnesc. exerciţii de intensificare a transferului informaţional cu referinţă la comunicarea nonverbală şi utilizarea acestora în situaţii practice.16. eticheta comunicării.) şi a unor personaje literare. mesajele exprimate oral. radio. care trebuie transmise prin mesaj.. noutăţi din sport. recomandări de cărţi citite) şi prezentarea în faţa publicului din clasă într-o formă succintă şi corect organizată.17. de ex.viaţa de toate zilele. care nu sînt . dimensiune. utilizare.11. semne convenţionale. povestirea succesivă a unor fapte şi întîmplări din viaţa cotidiană.10. Exprimarea atitudinii faţă de rolul comunicării nonverbale. în baza faptelor descrise.12. Comunicarea monologată adaptîndu-le diverse ale • • Ordonarea ideilor într-un text ascultat.

.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi • Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură scrierea (explicativă, selectivă) pentru formarea 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură Lectura deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi corectă, conştientă şi fluidă, în scopul • Tehnica citirii (cu voce şi în gînd). expresiv; ajustării lor aproape de ritmul vorbirii Extinderea cîmpului vizual de • exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe fiecăruia. citire. roluri); de stabilire a relaţiilor dintre titlul, conţinut şi valoarea autorului în oglindirea acestei Calităţile citirii: corectă, conştientă, 2.2. Recunoaşterea unor specii literare în baza • teme; cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). celor mai simple trăsături. • exerciţii de citire explicativă pentru desprinderea • Textul narativ. ideilor principale (în colectiv, apoi în grupuri mici 2.3. Recunoaşterea părţilor structurale şi independent); Semnificaţia componentelor (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un • • exerciţii de identificare a întîmplărilor într-o textului: titlul, autorul, conţinutul. text. succesiune logică dintr-un text citit; • Structura conţinutului: • exerciţii de citire a textelor, respectînd intonaţia 2.4. Desprinderea ideilor din părţile structurale introducerea, cuprinsul, încheierea. impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie; ale textului în scopul formării planului • exerciţii de identificare şi de argumentare a • Modurile de expunere: naraţiune, simplu. folosirii secvenţelor de dialog şi a elementelor de dialog, descriere. descriere în textele narative; 2.5. Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale • Alineatul în text - scrierea din rînd • exerciţii de explorare a emoţiilor şi a unor personaje, conform faptelor descrise. nou - cu un spaţiu liber faţă de sentimentelor redate de textul literar; celelalte rînduri; marcharea • activităţi de precizarea ghidată a stării 2.6. Exprimarea gîndurilor, emoţiilor şi a schimbării ideilor. postlectorale, utilizînd lexeme-tip: m-a îngîndurat, sentimentelor faţă de mesajul textelor citite m-a impresionat, am admirat faptul; am rămas • Personajele literare pozitive şi sau a unor secvenţe textuale. uimit; m-a frapat, m-a încîntat, am devenit trist; negative. • exerciţii de povestire orală a unor secvenţe din 2.7. Reproducerea integrală a textului în • Calităţile (însuşirile, trăsăturile) text în scopul folosirii adecate a mijloacelor succesiunea planului, folosind adecvat personajului literar. expresive; mijloacele expresive. • Atitudinea / opinia faţă de • exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului comportamentul personajelor literar; 2.8. Recunoaşterea în baza textului a descrise. • exerciţii de redactare corectă a unui anunţ elementelor de versificaţie: strofă, vers, (respectarea cerinţelor); rimă. • Ideea principală, ideile secundare • exerciţii de reflecţie asupra valorilor, încercări de (ghidat). 2.9. Compararea a două poezii cu aceeaşi ilustrare grafică a fragmentelor de text, a Reproducerea orală a textelor citite tematică, de diferiţi autori, evidenţiind • personajelor, experimente imaginative; (succesiunea pe baza unor repere trăsăturile comune şi distincte. • activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; logice sau a unui plan de idei dat).

Secvenţa de conţinut: Scrisul. che. Redactarea textelor proprii cu şi fără caietului. scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării aranjarea estetică pe pagina caietului. • Tipuri de compuneri:  după o ilustraţie sau un şir de ilustraţii • • proprii).6. • Majuscula în scrierea numelor proprii N.5. începutul propoziţiei şi a substantivelor • activităţi de scriere corectă a unei invitaţii. capitale. înclinaţie uniformă. conţin grupuri de litere. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin invitaţia la sărbători (conform regulilor • • exerciţii de folosire corectă a majusculei la grupuri de litere (ce. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. acurateţe. ge. a cuvintelor cu cratimă liniuţa. şi exerciţii post-scriptum. ea / ia / i-a • exerciţii de redactare a unor compuneri cu 3. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • copieri.Competenţă specifică: 3. sau / s-au. Părţi componente: introducerea. Ortografia. î. • Majuscula iniţială în propoziţie. tipuri de compuneri: introducere. trecerea la capăt de rînd. încheiere. denumiri de rîuri ale 3. exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de .1. de redactare învăţate). spaţiul. cuprins. transcrieri. • Organizarea estetică a scrisului pe caiete. Virgula la enumerare. dictări. 3. Utilizarea corectă a semnelor de (numele. adecvate. 3. gi. grupuri de litere. igiena scrisului. al punctuaţie la dialog şi la enumerare. • exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei 3. repere. p. automatizare). Contexte de realizare. ci. Manifestarea interesului pentru scrierea • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de Ortografia şi punctuaţia textelor cu destinaţie specială: bileţelul. cuprins şi aplicarea semnelor de punctuaţie • Scrierea cuvintelor cu cratimă: sa/ s-a. şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia. cu î.7. Punctuaţia. încheiere. x. punctuaţie. idei şi prezentarea expunerii în faţa silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi colectivului. • Lizibilitate. ghe. respectînd tehnicile de redactare. Conştientizarea utilizării eficiente a • Tehnica scrisului (intensificare şi tehnicii scrisului. punctul. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin început/sfîrşit dat. penaliza greşelile de ortografie şi punctuaţie). prenumele propriu. • Compunerea. în pagină.2.B. a cuvintelor ce se scriu • antrenament de structurare corectă a diverselor 3. ţări. proprii. aplicînd tehnicile de redactare • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care învăţate. La evaluarea textelor creative nu se vor 3. ghi). Utilizarea corectă a majusculei la • Linia de dialog. cratima. interogativ şi exclamativ. • Punctuaţia. autodictări. poziţia corpului şi a elementele auxiliare – sublinierea. exerciţii de alcătuire a dialogurilor din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. Scrierea corectă după auz a dictării şi cu m înaintea lui b. colegilor. estetice a scrisului în pagină: alineatul. Elaborarea de texte pe baza unui plan de • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în Moldovei).3. autodictări. parantezele.4. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă. denumire de sate/oraşe. semnul • exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris (în limita standardelor de conţinut). în limita conţinuturilor învăţate. chi. copieri sau în scrierea unor enunţuri • Lucrări scrise – copieri.8. începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii. transcrieri în vederea automatizării 3.

.

.

5. • exersări de înlocuire a substantivelor cu • Cuvîntul – parte de vorbire. 4. ci. transformarea propoziţiilor simple în comune şi proprii. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Antonime. • exerciţii de determinare corectă a părţilor trecut şi viitor. Aplicarea corectă a tipurilor de • Majuscula la substantivele proprii. Înlocuirea substantivelor cu pronume pronume personale şi de politeţe. • exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe despărţire a cuvintelor pe silabe la capăt de (probleme de scriere). text. • Analiza sonoră a cuvintelor care nu 4. che. Intensificarea actului comunicării prin • Substantivul. • Grupurile de sunete: ce. vocalice şi a consoanelor în scopul cititrii 4. N.Competenţă specifică: 4. gramaticale învăţate prin analiza pronumelor. părţilor de vorbire învăţate şi explicaţia de vorbire. personale în scopul înlăturării repetărilor • Verbul. Utilizarea raţională în vorbire a noţiunilor ie-e (practic). î-u (umblă) şi e-ie (iepure). Secvenţa de conţinut: Lexicul. Sintaxa va fi supusă achiziţiei practice în situaţii de comunicare. Felul substantivelor: întrebărilor (ghidat de către învăţător).4. Vocalele – corecte a literelor alfabetului românesc. ge. cuvînt-propoziţie. Sens • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul diferite construcţii de comunicare orală şi propriu – sens figurat. Utilizarea eficientă a lexicului învăţat în • Cuvîntul.3.9. comunicării. contrucţia comunicării. rînd. scrisă. categoriilor morfologice. principale şi secundare cu ajutorul 4.8.6. • Aprofundare: sunetul şi litera. 4. 2 reguli) • exerciţii de completare a propoziţiilor 4.• exerciţii practice de stabilire a acordului gramatical. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. Identificarea la auz şi în scris a cuvintelor ce conţin grupuri de litere.B. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. cuvintelor limbii române prin efectuarea rolul lor în formarea silabei. fonetice. Sinonime. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. cuvintelor care conţin î-i (intrare. • exerciţii de scriere şi pronunţare a 4. cuvinte care încep cu e şi cu î-i. Părţile de vorbire. iritante. Sensibilizarea pronunţării corecte a Corespondenţa dintre ele. a substantivelor la numărul plural. Părţile de propoziţie. • exerciţii de identificare în diverse contexte a 4. • exerciţii aplicative privind semnele de propoziţii dezvoltate şi invers.2. Despărţirea cuvintelor în silabe. introducere).7. Fonetica componentelor simple: sunet-literă. ghi. Fonetica.10. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de construcţie a comunicării Lexicul 4. • exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor analizei sonore a cuvintelor şi Consoanele – citirea lor sprijinită de care încep cu e (fără terminologia dată) şi a reprezentarea grafică a propoziţiilor. Utilizarea eficientă a regulilor învăţate de conţin grupurile de sunete indicate.1. Persoana. ghe. observînd rolul lor în • Cuvinte greşite în pronunţare şi scriere: rolului lor în construcţia propoziţiei. . Identificarea în diferite enunţuri a părţilor chi. părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte Trecerea cuvintelor la capăt de rînd (1. gramatical şi logic în enunţuri proprii a părţilor de vorbire. cu precizări de terminologie ştiinţifică. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. gi. Timpul verbului: prezent. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. punctuaţie la propoziţiile după scopul 4. Încadrarea corectă din punct de vedere Morfologia lacunare cu structurile morfologice învăţate. cuvinte. sau dintr-un mic text. î-u şi • exerciţii de ortografie a substantivelor proprii. clasificarea • Silaba. silabă• exerciţii de antrenare a pronunţiei sunetelor cuvînt. vocale. Familie de sistem de comunicare.

.

.

lectura particulară. personaje. 5. proverbe. filele periodică pentru copii. cuvinte. Vangheli. postfaţa (informaţie biobliografică 5. Manifestarea interesului de a citi cărţi. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. cărţi scrise despre mama. Componentele cărţii: texte literare de diferite specii şi presa coperta (titlul şi autorul cărţii).4. cuprinsul şi rolul lor.2. ora cărţii. 5. Manifestarea interesului de a organiza zicători. în versuri. cărţi de poveşti şi ghicitori. cercuri literare. propuşi: carte de poveşti. librării etc. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. despre biblioteci. decade ale lecturii. analiza stilurilor diverse de ilustrare. expresii artistice. • Cărţi din literatura artistică naţională şi universală şi cărţi 5. cărţi despre peripeţiile copiilor. Identificarea componentelor obligatorii ale cărţii în scopul înţelegerii rolului lor în • Elementele cărţii după care poţi afla mai mult: prefaţă. viaţa copiilor.6. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce le-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit. autorul. personaje din texte cunoscute. precum şi în cadrul altor discipline. despre natură. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru ştiinţifico-artistice pentru copii (cu cu textul/ cartea prin transferul lor în un volum de 10-18 pagini). dialoguri despre cărţi. învăţătura/ ideea etc. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acesteia: de ex: Cărţile despre Guguţă. • Cartea. imaginile.). colegii. exerciţii de identificare a anului publicării cărţilor. • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exersări de selectare a materialului necesar pentru prezentare la lecţia de limbă şi literatura română.5.1. în cooperare cu părinţii. Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. de Sp. expoziţii de cărţi. cu autor şi autor anonimi. poezii. foto. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. cu text. despre lumea animalelor etc. activităţi de comparare a copertelor diferitor cărţi. • Agenda de lectură a cărţilor citite (structurarea după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii. • • • • • • • • . pictură. ghicitori.Competenţă specifică: 5. participarea activă la diverse activităţi literare – întîlnire cu scriitorul. jocuri distractive) pentru a le prezenta şi în cadrul altor discipline. a animalelor.3. adnotarea. colaj. pe baza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup. de poezii. exersări de constatare a ilustrării cărţilor prin diferite procedee artistice: desen. 5. activităţi de selectare din cărţile citite a cîte 1-2 opere (povestioare. viaţa cititorului. Cunoaşterea tipurilor de cărţi după indicii despre scriitori). • Selecţia textelor literare pentru prezentarea în cadrul lecţiilor de limba română şi la alte discipline. exersări de completare şi de organizare corectă a agendei de lectură după modelul propus de către învăţător. de deosebire a cărţilor scrise în proză. pentru copii cu textele de bază. expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii. Compararea textelor selectate din literatura impresii despre carte.. ora poveştilor.

. .

Cartea 3. Harap Alb. Emil Gârleanu. 2. Burger „Aventurile baronului von Munchhausen” Lewis Caroll „Peripeţiile Alisei în tara minunilor. Chişinău: Editura Cartier. 6. Frank Baum „Vrăjitorul din Oz” G. „Povestiri” Mihai Eminescu „Ce te legeni…. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Ion Creangă moşneagului” „Fata babei şi fata Carlo Collodi „Pinocchio” Johanna Spyri „Heidi. Chişinău: Editura Cartier. ”. Cele mai frumoase poveşti. Chişinău: Editura Cartier. Claudia Partole. Şi la mare vine Dumnezeu. Hans Cristian Andersen. 3. Poveşti. Spiridon Vangheli. Chişinău: Editura Univers Pedagogic. Din lumea celor care nu cuvîntă. Carte de citire şi gîndire. A. Mihai Eminescu. fetita muntilor” Ion Creangă „Ursul păcălit de vulpe” Petru Cărare „Aşa e toamna-ntotdeauna” Grigore Vieru „Frumoşi ca sfinţii” Vasile Romanciuc „Părinţilor” Maria Dorina Paşca „Povestea anotimpurilor” Fraţii Grimm „Albă-ca-Zăpada” Charles Perrault „Cenuşăreasa” Charles Perrault „Motanul Încălţat” Ion Agîrbiceanu „File din cartea naturii” Vasile Alecsandri „Pasteluri” Grigore Alexandrescu „Fabule” Dumitru Almaş „Povestiri istorice” Demostene Botez „Hoinărel prin natură” Dimitrie Bolintineanu „Legende istorice” Vladimir Colin „Basme” George Coşbuc „Cîntece de vitejie” Ion Creangă „Povesti”. Ion Creangă. Chişinău: Editura Cartier. 7. 4. 2006. 2006. Ion Creangă. Crăiasa din poveşti. 2005. „Povestea codrului” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” L. Chişinău: Editura Cartier. „Peripetiile Alisei în ţara oglinzii” Parascheva Monahie „Darul lui Mihai Eminescu” Nicolae Dabija „Cetatea Sorocii” . „Revedere”.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare/cărţi culese din literatura pentru copii 1. 5.

Paulo Coelho „Povestea creionului” Alexandru Mitru „Dovleacul şi viţa” Aleksandr Puşkin „Povestea pescarului şi a peştişorului de aur” Iulia Haşdeu „Prinţesa fluture” Poveste irlandeză „Bunica şi spiriduşul” Poveste chineză „Vulpoiul păcălit” Poveste indiană „Preţul statuietei” Poveste chineză „Mînzul” Grigore Botezatu „Valea cu frica” Petre Ispirescu „Cele trei rodii aurite” Basm popular „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte” Mihai Eminescu „Făt-Frumos din lacrimă” Ioan Slavici „Păcală şi satul lui” Tudor Arghezi „Prisaca” Tudor Arghezi „Cartea cu jucării” Aurelui Busuioc” Noile aventuri ale lui Nătăfleaţă” Spiridon Vangheli „Băieţelul din coliba albastră” Arcadie Suceveanu „Cheiţe pentru vise” Anton Pann „De-ale lui Păcală” Aurel Scobioală „Ce te-nvaţă o povaţă” Vasile Romanciuc „Dacă ai un prieten” Vasile Romanciuc „Copilul cu aripi de carte” .

CLASA A IV-A
Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. N.B. Conţinuturile recomandate clasei a IV-a prezintă mai mult un domeniu de aprofundare decît de extensie. Majoritatea conceptelor/noţiunilor esenţiale din conţinutul învăţămîntului primar se sintetizează, se generalizează. Din această perspectivă elementul de noutate a conţinuturilor este mai scăzut, însă gradul de aplicabilitate constituie prioritatea demersului educaţiei lingvistice şi literar-artistice şi vor viza competenţele standardizate Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. 1. Compararea viziunii despre modalităţile de exprimare orală (dialogată, monologată şi descriptivă) în scopul de a evidenţia esenţa vorbirii. 1. 2. Conştientizarea rolurilor de emiţător sau destinatar al mesajului în scopul racordării limbajului la situaţia de comunicare. 1. 3. Receptarea corectă a unui mesaj în funcţie de mijloacele suplimentare de transpunere a informaţiei. Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. Situaţia de comunicare • Adaptarea modalităţilor de exprimare orală (dialogată, monologată) la diverse situaţii de comunicare verbală. • Factorii constituenţi ai limbajului: emiţător, mesajul, destinatarul. • Racordarea limbajului la scopul comunicării.
• Mijloacele supşlimentare de transpunere a

informaţiei: eticheta comunicării şi comunicarea nonverbală (gest, mimică, semne, semnale etc.) lectura suplimentară, presa periodică etc. Tema: despre ce discutăm? Care vor fi replicile folosite: complexe, eliptice?

1.4. Verbalizarea conţinuturilor unor imagini în diverse forme: dialogată, monologată, descriptivă, îmbinînd şi comunicarea nonverbală. 1.5. Interpretarea relaţiilor, faptelor

Comunicarea în acţiune • • •

Care va fi afirmaţia şi negarea faptelor –

Exerciţii de identificare a elementelor semnificative din informaţiile, textele numite ce trebuie transmise prin mesaj; • exerciţii de reformulare a unui mesaj mai ales a celor culese independent din alte surse; • exersări în legătură cu relaţiile dintre mijloacele de transpunere a informaţiei:  eticheta comunicării: salut, permisiune, mulţumire etc.  comunicare nonverbală: gest, mimică etc.  lectura particulară: texte narative, ghicitori, proverbe etc. • exerciţii de dialog cu persoane diferite ca vîrstă şi funcţie; • exerciţii de antrenare în organizarea dialogului simplu din 4-6 replici; • improvizarea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune,

relatate (evenimente, întîmplări, informaţii), ţinînd cont de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.6. Identificarea dialogului şi a elementelor de descriere în textele narative şi argumentarea semnificaţiei lor. 1.7. Construirea unui text oral pe baza planului de idei propriu sau elaborat în grup. 1.8. Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice, alese independent, la dorinţă, din diferite alte surse, în faţa publicului din clasă. 1.9. Conştientizarea rolului utilizării de către autor a dialogului şi descrierii în textul narativ. 1.10. Reproducerea integrală şi succesivă, selectivă prin cuvinte proprii a conţinutului unui text citit sau audiat.

motivaţia? • Aprofundare: completarea independentă a dialogurilor propuse incomplete (se dă întrebarea şi se caută răspunsul şi invers). Structura textului oral • • Tema – titlul – ideea principală Personajele pozitive/negative încheiere.

• Structura textului oral: introducere, cuprins,

• Planul simplu informaţiei. • Dialogul şi constituitive (identificare).

de

idei.

Succesiunea ca elemente text narativ •

descrierea al unui

• Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice.

• • • • • •

de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi întîmplări; exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii afirmative/negative; organizarea independentă sau în grupuri mici a unor dialoguri (pe diverse teme) din 4-6 replici (oral şi în scris); exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; exerciţii de iniţiere a discuţiei despre conceptul tema (despre ce discutăm): cum putem organiza replicile eliptice, cum va fi formulată întrebarea pentru răspunsul eliptic; organizarea unui monolog pe baza diverselor informaţii: starea vremii, noutăţi din sport, ştiri din ţară etc.; activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior; jocuri de cuvinte; activităţi de organizare a unor monologuri pe baza informaţiilor culese din literatura şi mass-media pentru copii. Prezentarea pentru publicul clasei; exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare, de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi exerciţii de reproducere a unor texte mici, monologuri; exerciţii de recitare a unor poezii pentru a participa la concursuri de recital poetic; dramatizarea unor fragmente, prezentarea prin gest, mimică a personajelor şi a unor replici; exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: Lectura textelor narative şi în versuri. Componenţa lor structurală. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul înţelegerii celor citite în gînd. 2.2. Demonstrarea înţelegerii celor citite în gînd prin răspunsuri la întrebările propuse. 2.3. Identificarea componentelor textului: determinanţii spaţiali şi temporali ai acţiunii, tema, ideea, personajele etc. 2.4. Caracterizarea personajelor literare prin identificarea trăsăturilor fizice şi morale în baza faptelor descrise în text. 2.5. Povestirea unui text literar după un plan simplu de idei, alcătuit după cele trei părţi ale textului: introducere, cuprins, încheiere. 2.6. Identificarea secvenţelor narative, dialogate şi descriptive dintr-un text. 2.7. Delimitarea elementelor semnificative ale tablourilor de descriere a naturii şi compararea cu cele reale. 2.8. Identificarea în textul liric a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea, valorificînd rolul lor în context. 2.9. Exprimarea propriei stări emotive în legătură cu mesajul textului literar citit. 2.10. Utilizarea eficientă în diferite situaţii cotidiene a textelor nonliterare, în limita conţinuturilor Comunicarea scrisă: lectura şi scrierea Lectura • Automatizarea tehnicii lecturii cu voce şi în gînd. • Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă. • Înţelegerea şi interpretarea celor citite în gînd. Textul literar. • Organizarea logico-semantică a textului. • Componentele conţinutul. textului: titlul, autorul,

• Tema, ideea, locul şi timpul acţiunii. • Personajele literare – trăsături fizice, trăsături morale, conform faptelor descrise. Atitudinea cititorului faţă de comportamentul personajelor. • Formularea ideilor principale. Planul simplu de idei (colectiv, în grup, încercări individuale, în mod ghidat). • Povestirea orală (integrală, succesivă, selectivă). Mijloacele expresive ale comunicării orale.

• Dialogul şi descrierea ca elemente constitutive ale unor texte (analiza contextuală). • Tablourile naturii descrise în text. • Versificaţia: poezia, pastelul. • Textul nonliterar: bileţelul, anunţul

Exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintrun text citit independent; • exersări în cadrul analizei textelor asupra corectitudinii calităţilor citirii şi a nivelului de înţelegere a textului citit în gînd; • exerciţii de identificare a temei, a titlului textului literar, a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; • exerciţii de delimitare a părţilor textului: introducere, cuprins, încheiere şi în baza acestora - elaborarea planului de idei; • exerciţii de evidenţiere a ideilor ce exprimă învăţături / comportamnete etice etc. şi formularea acestora în cuvinte, gînduri proprii; • exerciţii de ordonare a întîmplărilor prezentate dezordonat; • exerciţii de selectare din text a trăsăturilor fizice şi morale în scopul caracterizării personajelor; • exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri: “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „cînd”, “unde” (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); • exersarea recunoaşterii elementelor specifice pastelului; • exerciţii de identificare a elementelor descriptive şi a dialogului dintr-un text explicînd semnificaţia lor; • activităţi de apreciere a textelor literare, în special cu caracter moral sau religios (sub dirijarea învăţătorului); • activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi, a discuta împreună, a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de

.

.

într-un.3. • • Exersări copieri. • Lucrări scrise (copieri. de selectare. coerenţă şi căderea unei vocale: într-o. a elementelor de • Scrierea cuvintelor cu cratimă. exerciţii de utilizare a cratimei şi a liniuţei în scrierea ortogramelor. de punere în corespondenţă. exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul.5. de compunere de enunţuri. virgula la enumerare şi în vocativ. legătura dintre ele. un semn al respectului faţă de cel Tema. 3. Aplicarea regulilor de ortografie şi părţilor textului. 3. transcrieri selective. autodictări). transcrieri. Redactarea textelor de mică întinderea. 3. Textul scris 3. pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. • Punctul. cuprins şi încheiere etc. gramaticale. Punctuaţia. dictări de enunţuri sau de texte ce conţin ortograme în scopul perfecţionării scrisului corect. Utilizarea corectă. Manifestarea conduitei autonome în scopul elaborării în scris a unor compoziţii proprii sau de grup. anunţul. Secvenţa de conţinut: Scrisul. Aşezarea corectă în pagină a textelor scrise. • Linia la dialog. cu un început dat sau cu repere date în logica analizei tabloului (cu indicarea numelui pictorului). • Compunerea cu titlu/tema dată. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. limita standardelor de conţinut). după un tablou artistic. exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii. dictări. Două puncte. respectînd scrierea cu alineate pentru a marca trecerea de la o idee la alta.4. • • • • • • . în textele Ortografia şi punctuaţia redactate.Competenţă specifică: 3. exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de scriere. n-au.2. Tehnica scrisului . semnul întrebării. alineate şi de punctuaţie în contextele de ortografie. n-aţi (venit). • Compunerea după plan dat sau alcătuit independent. • Corectări de conţinut (succesivitatea gîndurilor. • Tipuri de compuneri: • Compunerea după un suport vizual. cu început/sfîrşit dat. de punctuaţie. linia de dialog. antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere. exerciţii de redactare a unor tipuri de texte cu destinaţie specială: invitaţia.1. exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual. la despărţire în silabe şi la trecerea cuvintelor la capăt de rînd. cu titlu dat. Ortografia. • Compuneri cu început/sfîrşit dat. scopului comunicării. scrierea şi aranjarea corectă în realizare a comunicării scrise (în pagină. de completare. într-un plan simplu (în grupuri mici). de construcţie a noţiunilor dintr-un. semnul exclamării) jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie. Titlul textului. compunere–descriere. 3. adaptîndu-le destinaţiei şi • Scrierea textului pe ciornă. 3.perfecţionare continuă. Ideea principală. • Compunere – descriere a unui colţ din natură (ghidat). dintr-o. Desfăşurarea ideilor care citeşte gîndurile scrise. bileţelul. ortografia la ortografie. Conştientizarea esteticii scrisului ca • Organizarea textului redactat.6.. • Virgula la enumerare şi în vocativ.

.

Utilizarea eficientă a elementelor de construcţie a comunicării în procesul de învăţare activă a limbii şi literaturii române.3. • Acordul predicatului. Alfabetul şi lucru cu dicţionarele. genul. Felul (comune şi proprii) numărul. a elementelor de construcţie a comunicării studiate. 4. sensurilor unor cuvinte. număr). 4. Numărul. • exersări de alcătuire a familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate şi alcătuirea cîmpurlor lexicale în baza textelor literare şi a temelor de discuţie. • Adjectivul. • exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi determinat etc.. • Pronumele. precum şi al intensificării propriului vocabular. 4. Sintaxa propoziţiei • Propoziţia dezvoltată. • Numeralul. Acordul adjectivului cu substantivul (în gen. complementul) (ghidat). Pronumele personal.7. 4. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. • exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect. şi/sau complemente. • exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. Formarea familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate. Timpul. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. • Substantivul. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative Secvenţa de conţinut: Fonetica. Numărul. Utilizarea corectă.5. a unor părţi secundare de propoziţie. identificări în contexte. Analiza verbului după timp. Fonetica (actualizare). Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. Elemente de construcţie a comunicării Lexicul.6. Persoana. fonetice.8. Crearea cîmpului lexical prin tematica indicată sau desprinsă din textele citite. texte personale. • Exersări de îmbogăţire a vocabularului: clasificări. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. completări a propoziţiilor lacunare. pentru a reda circumstanţele unei acţiuni. aplicări în enunţuri. Morfologia • Verbul. număr.B. • Pronumele de politeţe. • Propoziţiile după scopul comunicării şi semnele de punctuaţie respective. subiectul în propoziţie. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 4. în textele redactate. • Părţi secundare (atributul. Cazuri simple de ortografie a numeralelor. 4. • exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute.Competenţă specifică: 4.2.4. subiectul). Clasificarea părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte sau dintrun mic text. Părţile de propoziţie. antonime cuvinte cu sens propriu şi figurat. Părţile de vorbire. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. • Îmbogăţirea vocabularului: sinonime. • exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea de adjective. pentru a prezenta trăsăturile personajelor. cu precizări de terminologie ştiinţifică. . Utilizarea dicţionarelor în scopul confruntării ortogramelor. • Familii de cuvinte. Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de punctuaţie în diferite contexte. cîmp lexical – cu folosirea terminologiei. Genul. • exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate. 4. Părţi principale (predicatul. persoană. N. 4.1.

Competenţă specifică: 5. pentru copii (cu un volum de 15-25 5. cuvinte.7. impresii despre personaje. imaginile.2. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de alegere a materialului necesar pentru a-l prezenta la lecţia de limba română – poezii.1.6. Impresii despre carte.. Priceperea de a alege cartea informaţii despre scriitor – în unele cazuri.4. • Organizarea bibliotecii personale. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acestora. Perceperea valorilor multiple ale Cărţi din literatura artistică naţională şi cărţii de literatură și a presei • universală şi cărţi ştiinţifico-artistice periodice pentru copii. Utilizarea unor tehnici/ strategii pagini). Manifestarea atitudinii faţă de (informaţie biobliografică despre lectură prin demonstrarea scriitori). Manifestarea interesului de a • Cartea. Cartea şi timpul. identificarea anului publicării cărţilor şi comparaţia diferitor ediţii ale aceloraşi cărţi. mai mult: prefaţă. exerciţii de analiză a ilustraţiilor cărţii prin diferite procedee artistice: desen. 5. activităţi de organizare şi analiză a agendei de lectură după modelul propus în clasă. ghicitori. colaj. autorul. jocuri literare etc.3. editura. organizarea bibliotecilor personale. cunoscînd cel puţin doi indici expresii artistice. recomandări de alcătuire a unor informaţii despre cartea citită pentru a fi prezentată în faţa publicului din clasă. recomandată la bibliotecă. 5. . cuprinsul şi rolul lor. citite (titlul cărţii. cercuri literare.5. de lucru cu textul/ cartea şi implementarea lor în diverse • Elementele cărţii după care se poate afla situaţii cotidiene. exerciţii de comparare a copertelor diferitor cărţi cu scopul de a analiza stilurile diverse de ilustrare. expoziţiide cărţi. Exprimarea opiniilor şi a • atitudinilor proprii faţă de cărţi şi • Organizarea agendei de lectură a cărţilor de valoarea lor artistică. adnotare.). ideile. cărţii. filele cu text. 5. fragmente de texte literare. recitaluri poetice. Componentele cărţii: coperta comunica şi de descoperi tainele (titlul şi autorul cărţii). • Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. 5. postfaţă 5. învăţătura etc. pictură. luînd o anumită atitudine personală. (autorul şi denumirea cărţii). propriului gust etico-estetic. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. foto. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. Demonstrarea interesului de a • organiza o bibliotecă personală. despre personaje şi faptele lor. activităţi de participare activă la diferite experienţe literare – întîlniri cu scriitori.

.

I. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Cartea 4. Elena Cireaşă. Petre Ispirescu. Ion Creangă. Prof. Chişinău: Editura Cartier. Iaşi. Amintiri din copilărie şi alte povestiri. Spiridon Vangheli. Prezentarea ştiinţifică a plantelor. Chişinău: Editura Cartier. Pitiş. Florile dalbe. Victor Cireaşă şi prof. dr. univ. dr. 4. repovestire de Al. Aureliu Silvestru „Vasile Lupu” „Povestea cu cei doi învăţători” (basm popular armenesc din Transilvania) Anton Pann „Nevoia învaţă pe om” Vasile Romanciuc „Codrii Orheiului” Dumitru Matcovschi „Stejarul” Edmondo de Amicis „Recunoştinţă” Liviu Damian „Un buchet de crizanteme” Octavian Goga „Toamna” Claudia Partole „Copacul” Ion Creangă „Umblarea cu plugul” Barbu Delavrancea „Sorcova” Ion Druţă „Steaua de la Betleem” Vasile Alecsandri „Vasile Porojan” Alexandru Vlăhuţă „Amintiri dintr-o iarnă” Hans Christian Andersen „Fetiţa cu chibrituri” Ion Creangă „Amintiri din copilărie” Iulia Haşdeu „Ghiocelul” Mihail Sadoveanu „Mărţişor” Emma Moscovscaia „Mama” Ion Druţă „Mama” Nicolae Labiş „Întîlnire cu mama” Vasile Romanciuc „Bunica” Spiridon Vangheli „Mărul muşcat” Elena Dragoş „Mama” Aureliu Busuioc „Marele răţoi Max” Adriana Dobre „Copil Ghiduş” Cornelia Turlea-Chifu „Legenda cireşelor la urechi” Ionel Pop „Puii de arici” Iulian Filip „Cireşar cu cireşari” Nina Cassian „Plouă” Dan Clark „Căţeluşi de vînzare” Alecu Russo „Stînca corbului” Gheorghe Dimitriu „Întîlnirea” Mihai Eminescu „Borta vîntului” Pavel Cerny „Povestea bătrînului cîine şi a lupului” G. Legende sau basmele românilor. Colinde şi urături. 6. Serile la Mirceşti. Mitru „Un ochi plînge. Ursul polar” Ion Druţă „Povestea furnicii” Mihail Sadoveanu „Anii de ucenie” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” Iulian Filip „Plăcinţele cu mărar” Dumitru Matcovschi „Baladă cu Păcală” Aurel Scobioală „Învaţăminte din vorbă cuminte” Mark Twen „Aventurile lui Tom Sawyer” . Bassarabescu „Moş Stan” Nicoletta Chisbac-Huştiuc „Vis împlinit” Dumitru Matcovschi „Moştenire” Hans Cristian Andersen „Povestea privighetorii” Vasili Suhomlinski „Piatra” Erlend Loe „Bunicul” Debbie Herman „Vizita” La Fontaine „Corbul şi vulpea” Mircea Eliade „Răsărit pe mare” Mihail Sadoveanu „Dumbrava minunată” Alexandru Mitru „Legendele Olimpului” Marin Sorescu „Răceala” Cezar Petrescu „Fram. Redactor: Ioan Ilaş. Nicolae Dabija „Să trăieşti.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare culese din literatura pentru copii 1. 2006. un ochi rîde” Folclor „Ciobanul şi morarul” Nicolae Labiş „Dacă toate acestea fi-vor învăţate” Mark Twain „Prinţ şi cerşetor” Spiridon Vangheli „Pictorul Aurel David cînd era de seama ta” Ion A. 5. Chişinău: Editura Cartier. 2006. 2007. Moldovă” Dumitru Corbea „Dor de ţară” Arcadie Suceveanu „De-ar fi să plec vreodată prin străini” Dimitrie Bolintineanu „Daniel Sihastru” Mihail Sadoveanu „Altar de jertfă şi laudă” Vasile Romanciuc „Patria” Grigore Vieru „Pentru limba română” Nicolae Dabija. 2. 2003. Carte de citire şi gîndire. Plantele de pe Terra. 3. Chişinău: Editura Cartier. univ. Vasile Alecsandri.

Carte despre prietenie şi bună înţelegere. povestiri. Fabienne Morel. / Traducere şi adaptare din limba franceză: Ala Bujor. 2008. Hora luminilor. Adaptare: Ala Bujor. 2008. Chişinău: Editura Epigraf. 2007. Ediţie îngrijită de Ala Bujor. Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura Cartier. Antologie de basme. Ed. R. Carte de lectură pentru copii / Selecţie: Ala Bujor. 7. 2009. Chişinău: Editura Epigraf. Ed. a 2-a. scrisă de cei mari şi ilustrată de cei mici. 6. 5. Chişinău: Editura Epigraf. Poveştile Cenuşăresei istorisite în lumea întreagă. Gilles Bizouerne. 64 . a 2-a. Fabienne Morel. 2008. 9. 2008. Pagini alese din literatura pentru copii. Chişinău: Editura Epigraf. /Selecţie: Ala Bujor. 8. L. Fabienne Morel. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. Gilles Bizouerne. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. 2008. / Selecţie: Ala Bujor. Poveşti auzite de la bunicuţa. 2. Stupul de aur. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. 2007. Antologie de texte / Selecţie: Ala Bujor. 2006. Chişinău: Editura Epigraf S. Spicuşorul de cuvinte. 2008. Poveşti adevărate. 10. Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura Cartier. legende.. Carte pentru copii. Literatura română şi universală. 4. Poveştile Albei-ca-Zăpada istorisite în lumea întreagă. Poveştile lui Tom Degeţel istorisite în lumea întreagă. Gilles Bizouerne. Chişinău: Editura Cartier. 3.ANTOLOGII: 1.

În contextul acestui principiu. spirit de iniţiativă şi disponibilitate de a aborda sarcini variate. 65 . . asigurînd coerenţa pe verticală şi orizontală. urmărind formarea. adresat învăţătorilor şi tuturor responsabililor de învăţămîntul primar. 0-1 000. faţă de valorile naţionale şi general-umane.curiozitate şi imaginaţie în rezolvarea şi formularea de probleme. de la un concentru la altul. Curriculum şcolar de Matematică este un document reglator. • Principiul constructiv (al structuralităţii) vizează structurarea. În contextul acestui principiu. 0-100. . Modulele preconizate pentru clasele primare sînt organizate conform concentrelor numerice: 0-10. centrarea pe elev. . 0-1 000 000. printre care: . creativă. restructurarea şi corelarea sistematică a conceptelor de bază şi achiziţiilor aferente ca un aspect esenţial al predăriiînvăţării-evaluării. dezvoltarea.tenacitate. . Proiectarea curriculumului a fost ordonată de următoarele principii: continuitatea educaţiei matematice la nivelul claselor I-IV şi ciclurilor preşcolarprimar-gimnazial. perseverenţă şi capacităţi de a învăţa. • Principiul formativ vizează formarea directă a personalităţii elevului în procesul educaţional la matematică. în învăţămîntul preuniversitar este fundamentat pe următoarele principii.disponibilitatea pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi să înveţe. a unor structuri ale gîndirii specifice matematicii. învăţămîntul matematic primar se orientează spre un set de valori şi atitudini. asigurînd actualizarea şi adaptarea la particularităţile de vîrstă ale elevilor. delimitarea pe clase a unui nivel obligatoriu de pregătire a elevilor şi profilarea posibilităţilor în învăţare şi obţinere de noi performanţe.respectul faţă de responsabilităţile individuale şi sociale.ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE MATEMATICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Scopul major al educaţiei matematice la treapta primară de învăţămînt vizează formarea competenţelor matematice specifice. învăţămîntul matematic modern se organizează modular-concentric în spirală. 0-20.independenţă în gîndire şi acţiune. aprofundarea. care îi vor asigura premisele integrării şcolare la următoarea treaptă de învăţămînt şi ale integrării lui sociale şi profesionale de perspectivă.motivaţia pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială. Procesul educaţional la matematică în clasele primare şi. spirit de obiectivitate şi imparţialitate. Organizarea spiralată asigură extrapolarea. în ansamblu.obişnuinţa de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice. . la finisarea şcolarizării. corelaţia inter-/transdisciplinară cu alte discipline şcolare. . necesare pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevului. sistematizarea şi generalizarea achiziţiilor matematice.gîndire deschisă. .

să dispună de capacităţi şi calităţi explorative. . în vederea optimizării legăturilor între concepte. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate. în diverse situaţii şcolare şi cotidiene. Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe Clasa I II III IV Nr.să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare a cunoştinţelor matematice în activităţi de învăţare/evaluare (recomandate).să integreze şi să mobilizeze achiziţiile personale. Rezolvarea şi formularea de probleme.să stăpînească un sistem de cunoştinţe matematice. proiectate în termeni de competenţe la nivel de treaptă de învăţămînt (competenţe specifice) şi particularizate la nivelul conţinuturilor obligatorii pentru fiecare clasă (subcompetenţe). Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă matematică este necesar ca el: . Modernizarea curriculumului a avut în vedere şi descongestionarea – proiectarea unităţilor de conţinut şi de timp. care ar optimiza eforturile de învăţare ale elevilor. investigaţionale. Explorarea/investigarea unor situaţii-problemă reale sau modelate. conturat de conţinuturi (obligatorii). manifestînd. subcompetenţele prevăzute la fiecare clasă sînt într-un număr redus faţă de prevederile variantei anterioare de curriculum. 1 Poate varia în funcție de datele calendaristice. .centrarea pe atingerea finalităţilor. . rezolutive. Întru facilitarea activităţii pedagogilor. de unităţi de conţinut (module) 5 4 4 5 Nr. personalizînd astfel cunoştinţele funcţionale. de ore pe an1 136 136 136 136 COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI • • • • Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului matematic în situaţii diverse. integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii. 66 . comportamente adecvate valorilor şi atitudinilor preconizate. realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor. se prezintă în mod separat subcompetenţele prevăzute pentru fiecare unitate de conţinut (modul) şi cele preconizate pentru fiecare clasă. resistematizarea conţinuturilor în cadrul claselor primare. utilizînd achiziţiile matematice. evitînd „supraîncărcarea”: transferarea unor conţinuturi la clase mai mari.

la discreţia învăţătorului Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100 Înmulţirea şi împărţirea tabelară Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. la discreţia învăţătorului Numerele naturale pînă la 1 000 000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 000 Fracţii Elemente de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. Adunarea şi scăderea Ore pentru recapitulare. la discreţia învăţătorului Număr de ore 8 24 34 28 30 12 24 62 20 12 18 12 32 56 14 22 12 16 40 12 20 36 I II III IV 67 .REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP (orientativ) Clas a Unităţi de conţinut (module) Evocare Numerele naturale 0-10 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 Numerele naturale 0-20. sinteze pe parcursul anului. Adunarea şi scăderea Numerele naturale 0-100. recapitulare. sinteze pe parcursul anului. recapitulare. recapitulare. la discreţia învăţătorului Numerele naturale 0-1000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. sinteze pe parcursul anului. sinteze pe parcursul anului.

Numerele naturale 0-10 • Numărul şi cifra: 1. Continuarea unor succesiuni de obiecte. descrierea.2. înainte/ înapoi. Numărul 10. Compunerea şi descompunerea numerelor cu sprijin în obiecte. clasificare.1. 9. localizarea în spaţiu (mediul înconjurător) şi pe plan (orientarea pe pagină). de jos în sus şi invers. Numărarea fără sprijin.3. Citirea şi reprezentarea orelor fixe pe ceas. scheme. CONŢINUTURI ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: Conţinuturi repartizate pe module 1. • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. stînga/dreapta. pătrate. Evocare • Poziţii şi direcţii. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Poziţionarea. Forme geometrice: cerc. • Intuirea operaţiilor aritmetice de adunare şi scădere. sortarea.1. numărul de ordine al unui obiect). Recunoaşterea monedelor şi bancnotelor cu valori pînă la 10. Explorarea modalităţilor de - 7. subţire/gros.3. după 1-2 însuşiri indicate sau identificate. Identificarea formelor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător. Compararea şi egalizarea cantitativă a unor grupuri de obiecte. Compararea unor obiecte. pe/sub/între. aproape/ departe. cu pasul 1 sau 2. citirea şi scrierea numerelor naturale 0-10. 2. 3.). Observarea formelor unor obiecte concrete sau reprezentate şi compararea cu formele geometrice desenate sau modelate. • Însuşiri ale obiectelor (culoare. triunghi. egalizare cantitativă a unor grupuri de obiecte. Recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu. • Grupuri de obiecte şi corespondenţe. tot atît/mai puţin/mai mult. în faţă/în spate. Numărarea unor obiecte într-o ordine spaţială dată (de la stînga spre dreapta şi invers. 2. asociate după o regulă simplă. 1. cifră. uşor/ greu. mai mic/egal/mai 68 . Decuparea. forme geometrice. 8. 0. mic/mare. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. interior/exterior. Gruparea. imagini. 2. Înregistrarea rezultatelor numărării unor obiecte/imagini/forme geometrice într-un tabel dat. Explorarea modalităţilor de formare. desene. identic/diferit.2. imagini după însuşiri indicate sau identificate. 5. 4. clasificarea unor obiecte. schimb de bani. formă. îngust/lat. comparare.SUBCOMPETENŢE. Identificarea. a formelor geometrice. 2. cu startul şi finalul dat. Terminologie specifică: sus/jos. 1. în ordinea precizată. scund/ înalt. pătrat. cub. Elemente de limbaj matematic: număr. 6. în cuvinte proprii. 2.4. sortare. Asocierea numerelor cu grupuri de obiecte (numărul de obiecte. circular etc. desenarea unor cercuri. triunghiuri. în raport cu sine şi cu repere fixe date. mărime). scurt/lung. prin alăturarea sau înlăturarea a 1-2 obiecte. 1. 2. Reproducerea şi continuarea unor modele grafice repetitive. vertical/orizontal/oblic. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-10.

Intuirea proprietăţilor adunării şi scăderii în bază de obiecte. în ordinea precizată. 4. 3. rezolvarea obiectuală şi scrierea cu cifre şi semne. în baza: corespondenţei între grupuri de obiecte. 69 . Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere consecutive sau alese aleatoriu.. în baza sesizării prin observare a ordonării crescătoare sau descrescătoare a numerelor date.problemă: condiţie. Identificarea. Identificarea numerelor pînă la 20 în contexte uzuale: grupuri de obiecte. exerciţii. Compararea şi ordonarea numerelor 4.legătura dintre adunare şi scădere. Numerele naturale 0-20. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii. exprimarea în cuvinte proprii a proprietăţilor observate. semnele de comparaţie: <. cu şi fără suport concret (riglă). Explicarea relaţiei între două numere vecine în baza adunării şi scăderii cu o unitate. enunţ incomplet. mare.1.intuirea proprietăţilor adunării: comutativitatea.4. a relaţiilor „cu. de mărire/micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. Formularea unor probleme simple. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. Adunări şi scăderi succesive. Completarea de tabele. capacităţi ale unor recipiente.. organizarea enunţului într-o schemă. pornind de la: obiecte. Aplicarea operaţiilor de adunare. Numărarea pînă la 20. . =. Efectuarea adunării şi scăderii numerelor naturale în concentrul 0-10.1. ordonare crescătoare/ descrescătoare. diferenţă/ rest. cuvintele-cheie ale unei probleme. a proprietăţilor adunării şi scăderii. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). a restului. evidenţiind cuvintele-cheie.2. 3.2. mărire/ micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. sumă. 4. mai mare/ mic”.adunare. Completarea unor secvenţe ale şirului 0-10. . Elemente de limbaj matematic: .20. 3. cu startul. descăzut. -. întrebare. >.3. termen. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de adunare şi scădere. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 . 2. 3. finalul şi pasul dat. mase exprimate în kilograme. formularea deplină şi scrierea prescurtată a răspunsului. răspuns. • Probleme simple: de aflare a sumei. scădere: +. Compararea numerelor naturale. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 • Tabla adunării şi scăderii. în baza încercărilor. rezolvare. 3. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. scăzător. Redarea enunţului unei probleme în cuvinte proprii. separarea condiţiei şi întrebării problemei. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-10 (vecinii numărului). asociativitatea.compunere şi descompunere a numerelor naturale 0-10. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale de la 11 pînă la 20. 3. desene. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: . Rezolvarea problemelor simple.5. imagine. fără sprijin. Explorarea diverselor modalităţi de reprezentare cu obiecte şi figurare prin desene a operaţiilor de adunare şi scădere.5. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.

a proprietăţilor adunării şi scăderii. fără trecere peste ordin.7. fără trecere peste ordin. 5. zeci. Identificarea. 5. 2. pentru capacitate. Măsurarea capacităţii. 70 exprimate în litri. pornind de la: obiecte. scheme. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. 4. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. Compararea şi ordonarea cantităţilor în baza percepţiei senzoriale.3. fără sprijin.8. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi.naturale 0-20. Kilogramul. în ordinea precizată. în baza descompunerii zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-100. cu şi fără suport obiectual. Numerele naturale de la 21 pînă la 100 formate din zeci şi unităţi. 10. 4. 4.1. Completarea de tabele. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii. imagine. comentînd etapele de calcul. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere alese aleatoriu.6. cu şi fără suport concret. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. Numărarea pînă la 100. Adunarea şi scăderea. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice. în baza încercărilor. de aflare a unui termen. cu sprijin în obiecte. mase exprimate în kilograme. întrebare. fără trecere peste ordin. desene. Rezolvarea problemelor după algoritmul: condiţie. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100. 5. număr de două cifre.4. 20. schimb de bani. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-20 (vecinii numărului). • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-20. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru masă. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. monede şi bancnote etc. adunare. 4.4. Identificarea numerelor naturale pînă la 100 în contexte uzuale: grupuri de obiecte. • Probleme simple: de comparare prin scădere. cu startul şi finalul dat. cu sprijin în obiecte.3. citirea şi scrierea numerelor naturale 0-100. rezolvare. Formularea problemelor simple.operaţie aritmetică: proba operaţiei. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. lungimi exprimate în centimetri sau metri. enunţ incomplet. Rezolvarea problemelor simple. Contrapunerea unor situaţii de măsurare a masei şi a capacităţii. desene. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. Identificarea numerelor pare şi a celor impare. prin . 4. 5.2. • Probleme cu două adunări şi/ sau scăderi succesive.5.număr natural: număr de o cifră. 5. răspuns. Elemente noi de limbaj matematic: . Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-20. care presupun aflarea sumei şi/ sau a restului. cuvintele-cheie ale unei probleme. scheme. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. 5. Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de numere şi determinarea a 1-2 numere următoare. fără trecere peste ordin. 4. schemă. Numerele naturale 0-100. unităţi. • Măsurarea masei. Compararea maselor exprimate în kilograme. cu pasul 1. capacităţi exprimate în litri. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale pînă la 100 formate din zeci. Aplicarea operaţiilor de adunare. . fără trecere peste Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. a capacităţilor exprimate în litri. Compararea numerelor. date din calendar. scădere. Litrul. ore pe ceas. schimb de bani.

5. săptămîna. • Formularea problemelor simple de adunare şi scădere. Citirea orelor fixe pe ceas. ordonarea numerelor naturale 0-100. Aplicarea operaţiilor de adunare. • Aplicarea operaţiilor de adunare. enunţ Determinarea şi compararea duratelor unor evenimente. rezultatelor unor măsurători. Rezolvarea problemelor simple. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. rezolvării. exerciţiu. numere şi determinarea Elemente noi de limbaj matematic: 5.ordin. numere. • Rezolvarea problemelor simple de adunare şi scădere. pentru capacitate (l). monetare. Unităţi monetare: banul. Ceasul: ora. compararea. enunţ incomplet. Evaluările realizate la finele clasei I vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. pentru timp. imagini. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. schemă. unităţi standard de măsură: pentru Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de lungime. luna). Centimetrul. utilizînd Adunarea şi scăderea mentală şi în scris (în coloniţă). utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm. 5. numere. luna. folosind rigla sau metrul. cu şi fără suport scădere şi a proprietăţilor acestora concret. schimb de bani. exerciţiu. pătrat. impar. ziua. CLASA a II-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului Conţinuturi repartizate pe module 71 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .7. • Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. necunoscute în exerciţii. citirea. cub) şi a poziţiilor relative ale unor obiecte în modele date şi în mediul înconjurător. pentru timp (ora. a 1-2 elemente următoare. • Recunoaşterea formelor geometrice (cerc. a scăzătorului. pentru masă (kg). scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. forme geometrice. pornind de la: imagine. compararea lungimilor. metrul.număr natural: număr par. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. aflarea unor numere naturale. obiecte. leul. m). 5. Formularea problemelor simple. . incomplet. număr explicînd în cuvinte proprii mersul Măsurarea lungimii unor obiecte în centrimetri sau metri.8. adunare. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. Eşalonarea unor evenimente în timp. monetare (ban. scădere. numerelor. bani.5. pornind de la: imagine. schimb de numere alese aleatoriu. fără trecere peste ordin. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor • Măsurarea lungimii. Adunarea şi scăderea zecilor prin analogie cu adunarea şi Măsurarea timpului. scrierea. Calendarul: ziua. compararea numerelor în baza descompunerii • Probleme simple de de aflare a pentru: compunerea şi descompunerea zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor descăzutului.6. săptămîna. Localizarea unui număr în şirul 0-100. adunare şi scădere. schemă. a datelor în calendar. Exprimarea şi compararea scăderea unităţilor. triunghi. leu).

. operaţii aritmetice. (a+b)-c. cu trecere peste ordin. Tabla Observarea comutativităţii înmulţirii în situaţii concrete şi exerciţii. întrebarea. • Probleme simple de adunare şi scădere. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. specifice). afarea unor numere necunoscute în exerciţii.3. Efectuarea adunării şi scăderii pînă în concentrul 0-100. înainte şi înapoi. alegerea şi justificarea operaţiilor de rezolvare.3. 1. calcul oral în lanţ. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de înmulţire. Completarea de tabele.comutativitatea. Continuarea. indicate sau identificate prin observare. Formarea problemelor cu două operaţii prin înlănţuirea a două probleme simple. 1.vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. Înmulţirea şi împărţirea tabelară Identificarea unor situaţii şi acţiuni concrete • Operaţia de înmulţire ca adunare corespunzătoare operaţiilor de înmulţire şi împărţire. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de adunare sau scădere. comentînd etapele de calcul.6. Aplicarea adunării. 2. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). fără efectuarea calculelor: a două sume care se deosebesc printr-un termen. în baza comutativităţii înmulţirii.1. scădere.2. cu treceri peste ordin. Aplicarea înmulţirii. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. a împărţirii exacte prin scădere repetată şi ca probă a înmulţirii. Înmulţirea cu 0. repetată. 72 . împărţirii şi a Numărarea cu startul şi finalul dat.4. 1. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. cuvintele-cheie ale unei probleme. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. elementul repetate prin împărţire şi invers. descrierea în limbaj neutru 1 (fără utilizarea terminologiei matematic. fără şi cu treceri peste ordin. Proprietăţile înmulţirii: Scrierea adunării repetate prin înmulţire.legătura dintre adunare şi scădere. 1. schemă. Rezolvarea problemelor. cu pasul 2-10.5.1. a scăderii comutativitatea. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător. Adunarea şi scăderea în concentrul 0100 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20. Efectuarea înmulţirii prin adunare repetată şi utilizînd tabla înmulţirii. împărţire. răspunsul. asociativitatea. • Operaţia de împărţire ca scădere cu 0. schema. în baza încercărilor şi a probelor operaţiei. explicînd modul de calcul. cu efectarea succesivă de adunări şi scăderi. asociativitatea. schimb de bani. tematică. 1. Probleme compuse rezolvabile prin 2 operaţii (inclusiv cu formula de rezolvare: a+ (a±b). 2.2. Cercetarea cazurilor speciale de înmulţire cu 1 şi înmulţirii. 2. • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100. Rezolvarea problemelor cu două operaţii după algoritmul: condiţia. Estimarea prin comparare. 1. adunare. a-(b+c)). • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: . Adunarea şi scăderea orală şi în scris. 2.

2.5. fără şi cu paranteze. Dependenţa dintre cantitate. • Probleme rezolvabile prin 1-2 din operaţiile aritmetice învăţate. 73 Observarea legăturii dintre înmulţire şi împărţire în situaţii concrete şi exerciţii. scădere repetată. dublu. treime. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Construcţia tablei împărţirii. Legătura dintre împărţire şi înmulţire. calcul oral în lanţ. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. Elemente noi de limbaj matematic: . repetată. Rezolvarea şi formularea problemelor cu 1-2 operaţii. factor. cuvintele-cheie ale unei probleme. a operaţiilor aritmetice. împărţire. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. schemă. mai mic/mai mare de cîteva ori. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de înmulţirea/împărţirea tabelară. (b×a)-a. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. Probleme compuse cu 2 operaţii (cu formula de rezolvare: a+(b×a). de comparare prin împărţire. preţ şi cost prin rezolvarea şi formularea unor probleme simple cu tematica legată de cumpărare-vînzare. Completarea de tabele. operaţie aritmetică.4. Scrierea rezolvării prin exerciţiu. 0:a. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.2.adunare repetată. care presupun o operaţie de înmulţire sau împărţire. 3. cu paranteze. oral şi în scris. grupări potrivite ale termenilor. indicate sau identificate prin observare. înmulţire. 3. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. Explorarea dependenţei dintre cantitate. Contrapunerea măririi/ micşorării de cîteva ori şi a măririi/micşorării cu cîteva unităţi. citirea expresiilor numerice compuse. în baza legăturii cu înmulţirea. exerciţii cu 2 operaţii. folosind adunarea repetată. a:a. preţ şi cost. triplu. Cazuri speciale: a:1. jumătate. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. de mărire/micşorare a unui număr de cîteva ori. produs. Calcul oral în lanţ. Exerciţii fără paranteze cu 2 operaţii de acelaşi ordin şi de ordin diferit. sfert. Cercetarea cazurilor de împărţire a două numere egale şi de împărţire la 1 şi la 0.6. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. 2. Rezolvarea problemelor. a:0. Tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii. cît. Construcţia tablei înmulţirii. în baza . Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 • Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. Efectuarea comentată. în baza încercărilor şi a probelor operaţiilor. cu 2 operaţii.propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. a± (a:b)). folosind legătura cu înmulţirea. cu şi fără 3. cantitate-preţ-cost. Continuarea.1. comutativitatea înmulţirii. • Probleme simple: de aflare a produsului. 2. rubricile cărora pot indica: componentele înmulţirii sau împărţirii. de împărţire în părţi egale sau prin cuprindere (fără utilizarea terminologiei specifice). deîmpărţit. efectuînd înmulţiri şi împărţiri tabelare. operaţii aritmetice. tematică. împărţitor. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Efectuarea operaţiilor aritmetice în exerciţii cu 2 operaţii.

cub. pentru timp: minutul. a probelor.3. indicate sau identificate prin observare. tematică. luna. pentru masă: kg. 74 Asocierea unor obiecte cu modele ale formelor geometrice. folosind: instrumente potrivite. modificarea problemelor cu 1-2 operaţii învăţate. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. operaţii aritmetice. formularea.2. prin rezolvarea şi formularea de probleme. continuarea succesiunii prin desenarea a 1-3 elemente următoare. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Investigarea dependenţei dintre cantitate. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. estimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. segment de dreaptă. explicînd ordinea efectuării operaţiilor.5. Investigarea unor contexte problematice reale. linie curbă. 3. asociate după o regulă simplă. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de operaţiile învăţate. pentru capacitate: l. ora. 3. descrierea. scheme. 4.4. Măsurarea mărimilor. legate de cumparare-vînzare. ziua. folosind paranteze rotunde pentru evidenţierea primei operaţii. în două probleme simple înlănţuite. pentru încercărilor. • Unităţi de măsură: pentru lungime: cm. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. pentru masă. tranfsormări - . Completarea unor succesiuni de forme geometrice asociate după reguli simple.paranteze. Rezolvarea. 4. Observarea unor succesiuni de forme geometrice. a regulilor de aflare a componentelor necunoscute. exerciţiu. prin exerciţiu. fără efectuarea calculelor. Sinteza exerciţiului de rezolvare. în baza percepţiei senzoriale. în cuvinte proprii. săptămîna. m. a două expresii simple. schemă. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. Elemente intuitive de geometrie şi măsurări • Figuri geometrice: punct.6. 4. 4. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. modelarea figurilor geometrice. triunghi. a organizării datelor în tabele. în probleme cu două operaţii. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. 3. decuparea. Continuarea. legate de cumpărare-vînzare. nestandard şi standard. preţ şi cost în contexte problematice reale. a formelor geometrice. 3. indicate sau identificate prin observare. organizarea datelor în tabele. cerc. Aplicarea metodei de reducere la unitate în probleme simple. schimb de bani. unităţi de măsură potrivite. care se deosebesc printr-un număr. Corpuri geometrice: sferă.7.1. 3. linie frîntă.3. legată de formă sau poziţie spaţială. desenarea. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. Estimarea prin comparare. pătrat. Identificarea şi descrierea empirică a figurilor şi a corpurilor geometrice. linie dreaptă. pentru capacitate.

măsurători. • Explorarea/investigarea unor contexte problematice reale. m). linie frîntă. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. legate de Rezolvarea. pătrat. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. compunerea şi descompunerea a 1-2 ore din minute. preţ şi cost. formularea. ziua. schemă. pentru timp (min. exerciţiu. ordonarea numerelor naturale 0 . prin exerciţiu. linie curbă. • Formularea problemelor cu 1-2 operaţii. • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. timp. modificarea de probleme. extragerea unor informaţii esenţiale. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. cerc. citirea şi scrierea. • Completarea unor succesiuni de forme geometrice. finalul şi pasul dat. scrierea. leu. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale. înmulţirea şi împărţirea tabelară. Numerele naturale 0-1000 Numărarea cu startul. sferă. ora. triunghi. pornind de la: enunţ incomplet. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor observări. referitoare la mărimi şi măsuri.4. segment de dreaptă. • Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. pentru masă (kg). monetare (ban. 4. tematică. CLASA a III-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. luna). problematice reale. numerelor naturale 0-1000. • Rezolvarea problemelor cu 1-2 operaţii: cu plan sau cu justificări. Conţinuturi repartizate pe module Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1.100. interpretarea datelor prin comparare. Evaluările realizate la finele clasei a II-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea.ale orelor de după-amiază. în ordinea • Numerele naturale de la 100 pînă la precizată. leu). săptămîna. 75 . monetare. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0 . care reflectă dependenţa dintre cantitate. măsurări. numere naturale asociate după reguli simple. operaţii aritmetice. utilizînd unităţile de măsură standard: pentru lungime (cm. pentru capacitate (l). fără şi cu paranteze. Investigarea unor contexte .100: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin. indicate sau identificate prin observare. Identificarea. cub). • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural.1.monetare: ban. linie dreaptă. citirea. compararea.

Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. Completarea unor scheme-lanţuri de 76 . schimb de bani.4. Legătura dintre adunare şi scădere. Formularea de probleme. comentarea etapelor de calcul. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. Localizarea. 2.5. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. Rezolvarea. cel mult. Calcul oral în lanţ. 2. imagini. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. . formularea de probleme.2. scăderi. compararea. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-1000. numere date. exerciţii. cu efectuarea succesivă a operaţiilor aritmetice. cel mult.5. 1. trei operaţii.3. • Exerciţii cu. Continuarea. 2. tabele. Rezolvarea. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1000 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-1000. schemă. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. 2. care se deosebesc printr-un termen. Completarea de tabele. Aflarea numerelor necunoscute în exerciţii. asociativitatea. scheme. rezolvabile prin 1-3 operaţii. Adunarea şi scăderea orală şi scrisă.1. Elemente noi de limbaj matematic: folosind adunarea şi scăderea. cu sprijin în obiecte. enunţuri incomplete. trei operaţii.3. indicate sau identificate prin observare.6. succesor. 2. identificarea şi formularea regulii de formare. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut sau prin scăzător. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. modificarea problemelor rezolvabile prin adunări. ordonarea numerelor în baza: scrierii zecimale. formularea. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. 1000. comentînd modul de calcul. fără şi cu paranteze. 2. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-1000. pornind de la: obiecte. prin exerciţiu. tabele. fără efectuarea calculelor: a două sume. cuvintele-cheie ale unei probleme. fără şi cu treceri peste ordin. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor.2.predecesor. • Proprietăţile adunării: comutativitatea. operaţii aritmetice. tematici. 2. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. Explorarea modalităţilor de • Relaţii de comparaţie a numerelor compunere a numerelor şi de naturale. 1.1. pornind de la: enunţ incomplet. scheme. fără şi cu treceri peste ordin. • Probleme de adunare şi scădere. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. Estimarea prin comparare. Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). Compunerea numerelor şi descompunerea zecimală a lor. descompunere zecimală a lor.4. legată de descompunerea zecimală a numerelor. Aplicarea adunării. 1.

calcule. exerciţiu. Estimarea prin comparare.6. • Proprietăţi ale operaţiilor aritmetice: . Completarea unor scheme-lanţuri de calcule. identificarea şi formularea regulii de formare. Înmulţirea cu un număr de o cifră. 3. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor în scheme. Rezolvarea. 3.7. 3.4. tabele. Exerciţii cu 2-3 operaţii învăţate. 2.operaţii aritmetice.8. • Exerciţii cu cel mult trei operaţii. numere formate din zeci sau sute întregi. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. Calcul oral în lanţ. formularea. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic.1. 3. Înmulţirea orală şi în scris. Efectuarea împărţirii cu rest cu sprijin obiectual. tematică. cu efectuarea succesivă a operaţiilor învăţate. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. 100. a două expresii simple. Metoda reducerii la unitate. trei operaţii. 3. cu şi fără paranteze. rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. . 77 . Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. cuvintele-cheie ale unei probleme. cel mult. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă cu: 10. fără şi cu treceri peste ordin. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. comentarea etapelor de calcul.2. 3. Completarea unor tabele sau scheme în care se organizează probleme. care se deosebesc printr-un număr. Împărţirea orală şi în scris. verificarea prin probe. exerciţii. cu şi fără paranteze.5. care solicită aplicarea operaţiilor şi metodelor învăţate. schemă. estimarea ordinului de mărime al cîtului (cu cîte cifre va fi scris cîtul). comentarea etapelor de calcul. fără şi cu paranteze. exerciţiu. Efectuarea operaţiilor de înmulţire şi împărţire în concentrul 0-1000.împărţirea unei sume la un număr. 3. tematică. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. Aplicarea înmulţirii. 3. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale operaţiilor şi a probelor. prin exerciţiu.3. în baza folosirii tablei înmulţirii.7. fără efectuarea calculelor. Împărţirea cu rest.distrubutivitatea înmulţirii în raport cu adunarea (fără utilizarea terminologiei specifice). Continuarea unor succesiuni de numere. operaţii aritmetice. 3. Împărţirea unui număr de 2-3 cifre la un număr de o cifră. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. • Probleme. verificarea prin probe. asociate după o regulă simplă. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. fără şi cu treceri peste ordin.

indicate în conţinuturi. linie curbă deschisă/închisă. fără şi cu paranteze.4. învăţate. deceniul. estimarea compararea rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei dreptunghi.3.pentru timp: minutul. . înmulţirea şi împărţirea la un număr de o cifră. ziua. indicate sau identificate prin observare. leu. tabele. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. care presupun Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Exprimarea. anul. dm. Măsurarea cu instrumente geometrice. la numere formate din zeci sau sute întregi. desenarea • Figuri geometrice: punct. timp în baza operaţiilor aritmetice cuboid. săptămîna. .pentru lungime: cm.monetare: ban.4. practic. citirea. Transformări ale unităţilor de măsură pentru folosind unităţi potrivite de măsură lungime. cub. cu caracter 4. tare de organizare a rezultatelor . cuboid). formularea. compararea. muchie. 100. Investigarea unor situaţii-problemă . cerc. faţă. pătrat. Evaluările realizate la finele clasei a III-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. utilizînd unităţi de măsură potrivite şi transformări ale lor: pentru lungime (cm. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. masă. latură. figurilor geometrice. Explorarea unor modalităţi elemenÎnregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători. compararea. şi unităţi de măsură standard potrivite. schimb de bani. Investigarea unor contexte problematice reale. Elemente inuitive de geometrie şi Asocierea unor obiecte cu formele geometrice.1. din cotidian. cel mult. ora. • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. • Unităţi de măsură: 4. măsurători. senzoriale. cerc. dm. 100. la numere formate din zeci sau sute întregi. • Explicarea modului de calcul şi ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. sferă. 3 operaţii. pătrat. • Corpuri geometrice: sferă. • Completarea unor succesiuni de numere naturale.pentru capacitate: l. prin integrarea achiziţiilor matematice. cub. măsurări identificarea elementelor formelor geometrice. referitoare la mărimi şi măsuri. împărţirea exactă la 10. Rezolvarea. luna. secolul. 4. deschisă/închisă. desene. interpretarea datelor. linie dreaptă. m).pentru masă: kg. şi transformări ale lor. triunghi. triunghi. modificarea unor observări şi măsurători: . scrierea. Elemente noi de limbaj matematic: vîrf. linie frîntă Măsurarea cu unităţi nestandard pentru a sesiza limbaj matematic a formelor deschisă/închisă. linie dreaptă. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice • Transformări ale unităţilor de măsură. linie curbă necesitatea unităţilor standard.2. rezultatelor unor măsurători. dreptunghi. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării învăţate asupra rezultatelor unor profesionale. forme geometrice asociate după reguli simple. ordonarea numerelor naturale 0-1000. 78 . înmulţirea la 10. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0-1000: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin. linie frîntă deschisă/închisă. Estimarea şi 4. segment de dreaptă. Identificarea şi descrierea în segment de dreaptă. de probleme. în baza operaţiilor aritmetice învăţate. m.

Elemente noi de limbaj matematic: . compararea. Formularea problemelor. ordin. 1. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. săptămîna. prin organizare şi clasificare a datelor cu ajutorul schemelor. • Cifre romane (pentru numerele naturale pînă la 30). Numerele naturale 0 . 1. Conţinuturi repartizate pe module 1. 100. identificarea claselor în scrierea unui număr.cifre romane: I. Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare.2. înmulţirea şi împărţirea cu 10. comentînd modul de calcul. Compunerea şi descompunerea numerelor în termeni zecimali. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Numărarea cu startul. clasă. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării 79 .1. leu). pentru numere naturale pînă la 30. 100. 1000. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0 . Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. Contexte problematice legate de numere mai mari decît 1000. • Înmulţirea şi împărţirea exactă la 10.• • • • pentru masă (kg). comentînd raţionamentele efectuate. . • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale.6. ordonarea numerelor. anul. ziua.zeci de mii.7. în baza descompunerii zecimale a numerelor. milion. care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice. Localizarea. monetare (ban. desene. operaţii. pentru capacitate (l). Noţiunile de ordin. Identificarea poziţiei unei cifre în număr prin determinarea ordinului corespunzător. ora. 1. a metodelor de rezolvare învăţate. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 .5. schemă. finalul şi pasul dat. Numerele naturale de la 0 pînă la 1 000 000. Citirea şi scrierea numerelor în tabelul de numeraţie. Citirea şi scrierea numerelor naturale pînă la 30 cu cifre romane. 1.1 000 000. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. CLASA a IV-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. V. 1000.1 000 000. tabelelor. Rezolvarea problemelor cu 1-3 operaţii: cu plan sau justificări. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. prin exerciţiu.3. clasă. Explorarea modalităţilor de compunere şi descompunere a numerelor. exerciţiu. Numerele naturale de la 0 pînă la 100 000. secolul). tabele. luna. Identificarea regulii de formare şi continuarea unor succesiuni de numere. deceniul. sute de mii. în ordinea precizată. pornind de la: enunţ incomplet.4. folosind operaţii aritmetice.1 000 000 • Numerele naturale de la 1 000 pînă la 10 000. a reprezentărilor figurative. 1. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale. pentru timp (minutul. Trecerea de la sistemul zecimal la sistemul roman şi invers. X. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. tematică. 1. Identificarea.

Alcătuirea şi completarea unor scheme-lanţuri de calcule.1 aflarea unor numere necunoscute în 000 000. trei operaţii. justificarea modului de calcul. Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 03. Rezolvarea.tabele. • Exerciţii cu. 2. Înmulţirea şi împărţirea orală şi în scris.1 000 000. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. trei operaţii. fără prin observare. desene. Efectuarea operaţiilor de înmulţire 1 000 000 şi împărţire în concentrul 0 . cel mult. Calcul oral în lanţ. tabele. schemă. indicate sau identificate Legătura dintre adunare şi scădere.6. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător. comentarea etapelor de calcul.1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă a numerelor 000. . operaţii: cu plan sau justificări. fără şi cu treceri peste ordin. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. şi cu paranteze. numere asociate după reguli simple.1. operaţii. comentarea etapelor de calcul. care se deosebesc printr-un termen.1. fără şi cu treceri peste ordin.5. formularea. verificarea prin probe. efectuînd succesiv operaţii învăţate. fără efectuarea calculelor: a două sume. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0 . Explicarea modului de calcul şi a împărţirea la un număr de o cifră. Alcătuirea şi completarea de tabele rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. 2. exerciţiu. prin rezolvabile prin 1-3 operaţii. Rezolvarea problemelor cu 1-3 • Probleme de adunare şi scădere. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere.3. cuvintelecheie ale unei probleme. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 -1 2. ce se termină cu zerouri. Estimarea prin comparare. 2. scăderea orală şi în scris. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii învăţate. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor.2. scăderii şi a 000 000 proprietăţilor acestora pentru • Adunarea şi scăderea în concentrul 0 . Aplicarea adunării. Adunarea. Exerciţii cu. exerciţii.4. Completarea unor succesiuni de terminologiei specifice). 3.2. 2. cu şi fără paranteze. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic.7. • Proprietăţile adunării (fără utilizarea 2. cu şi fără paranteze. cel mult. cu şi fără paranteze. 2. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. identificarea şi formularea regulii de formare. Înmulţirea şi 3. 3 operaţii. cel mult. exerciţiu. ordinii efectuării operaţiilor în 80 profesionale. calcul oral în lanţ. Formularea de probleme pornind de la: un enunţ incomplet. 2. fără şi cu treceri peste ordin. Exerciţii cu 2-4 operaţii învăţate. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme.

reprezentări figurative.exerciţii cu şi fără paranteze. • Formarea. 3. trei operaţii. inclusiv prin metoda figurativă şi reducere la unitate. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. Folosirea reprezentărilor figurative în rezolvarea de probleme cu fracţii.fracţie. Aplicarea înmulţirii. formularea. Scrierea şi citirea fracţiilor în diferite moduri. identificarea şi formularea regulii de formare. care implică aflarea unui fracţii dintr-un număr. . 3. completarea unor scheme-lanţuri de calcule cu numerele sau operaţiile aritmetice care lipsesc. Explorarea modalităţilor de a • Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi reprezenta prin desen fracţii cu numitor. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. Investigarea unor situaţiiproblemă din cotidian. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. operaţii aritmetice. care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice şi a metodelor de rezolvare învăţate. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. fără efectuarea calculelor: a două expresii simple. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. Identificarea în contexte uzuale.8. de limbaj matematic aferent Elemente noi de limbaj matematic: conceptului de fracţie. 3. indicate sau identificate prin observare. în baza regulilor de aflare a componentei necunoscute a operaţiei şi a probelor. Metoda figurativă. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. numărător. exerciţiu. linie de fracţie. cel mult. 4. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. luînd drept întreg obiecte concrete. 3. figuri geometrice. Legături între operaţiile învăţate. citirea şi scrierea. sferturi.6. 4. • Proprietăţile înmulţirii şi împărţirii (fără utilizarea terminologiei specifice). Metoda reducerii la unitate.3 operaţii: cu plan sau justificări. Fracţii 4. tabele. cuvintele-cheie ale unei probleme. Perceperea şi utilizarea elementelor • Probleme simple cu fracţii. prin exerciţiu.7. Reprezentarea fracţiilor prin decupare/ pliere/ colorare. tematică.5. numitor. adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor. 4. Rezolvarea. Estimarea prin comparare. • Probleme rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. reprezentarea citirea şi scrierea fracţiilor.3. Înmulţirea cu un număr de două cifre.1. fără şi cu paranteze. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. cu tematică din cotidian. 3. care se deosebesc printr-un număr. 81 Identificarea fracţiilor în contexte uzuale: jumătăţi. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. 3. numitorul pînă la 20. Rezolvarea problemelor cu 1 .3. fracţiilor. • Exerciţii cu. treimi.2. • Aflarea unei fracţii dintr-un număr natural. schemă.4. Exerciţii şi probleme simple. .

• Perimetrul poligonului. Aplicarea formulelor pentru dreptunghiului. 4. Rezolvarea problemelor simple cu fracţii. măsurarea cu instrumente folosind unităţi potrivite de măsură . rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei senzoriale. laturi a dreptunghiului. Transformări simple ale unităţilor de măsură pentru tare de organizare a rezultatelor . care presupun Rezolvarea. şi unităţi de măsură standard potrivite.1. învăţate asupra rezultatelor unor Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. corpurilor geometrice.pentru capacitate: l. estimarea Măsurarea cu unităţi nestandarde pentru a sesiza rezultatelor unor măsurători. Elemente de geometrie şi măsurări formelor geometrice în limbaj matematic.2. con. succesiuni de forme geometrice. 5. propunerea de reguli. desene. săptămîna. mileniul. m.5. cu învăţate. masă. cub. timp în baza operaţiilor învăţate. perimetrul Calcularea perimetrelor unor pătrate şi dreptunghiuri cu 5.monetare: ban.4. 5. • Unităţi de măsură: necesitatea unităţilor standard. deceniul. g. măsurători. schimb unor observări şi măsurători: de bani. aflarea unei dreptunghiuri şi pătrate. cuboid. pătratului. dm. a elementelor lor. formularea. secolul. în baza operaţiilor aritmetice din cotidian.4. lungime. poligon Identificarea regulii de formare şi continuarea unor limbaj matematic a figurilor şi (triunghiul. 5. în baza formulelor corespunzătoare. aflarea unei fracţii dintr-un număr dat. Identificarea şi descrierea în • Figuri geometrice: cerc. dimensiunile date. justificînd. leu. 5. t. reprezentarea prin desen sau modelare a formelor geometrice.5. Efectuarea adunării şi scăderii fracţiilor cu acelaşi numitor. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice tematici uzuale referitoare la mărimi şi măsuri. modificarea de probleme. descrierea 5. Investigarea unor situaţii-problemă • Transformări simple ale unităţilor de interpretarea datelor. calcularea perimetrelor unor • Corpuri geometrice: sferă. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători. mm. ora. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale.4. compararea. tabele. etapele de rezolvare. . Explorarea unor modalităţi elemen. şi transformări ale lor. 82 . aflarea laturii unui pătrat cu perimetrul dat. ziua.pentru timp: secunda.pentru masă: kg. luna. minutul. după perimetrul şi o latură dată. cilindru. estimarea . Evaluările la finele clasei a IV-a se vor realiza în baza standardelor de competenţă pentru învăţămîntul primar.. Recunoaşterea. patrulaterul). Exprimarea.pentru lungime: cm. în cuvinte proprii.3. măsură. km.

• selectarea riguroasă a competenţelor şi conţinuturilor curriculare după criterii de calitate. Astfel. societate. lumii contemporane în general. aspiraţiile elevilor. În această ordine de idei.  Atitudine constructivă şi comportament favorabil faţă de protecţia. • promovarea educării şi a participării tuturor copiilor la învăţămîntul de masă (susţinerea dezvoltării incluzive în şcoală).ŞTIINŢE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Trecerea la o educaţie centrată pe elev ce prevede formarea calităţilor de personalitate considerate valori mai importante decît valorile ştiinţifice comunicate este unul dintre obiectivele majore ale noului model de proiectare curriculară centrat pe formarea de competenţe. selectarea seturilor de valori şi atitudini. elaborarea sugestiilor metodologice şi de evaluare.  Toleranţă faţă de opiniile altor persoane. curriculumul şcolar a suportat modificări şi la nivelul studierii ştiinţelor în treapta primară. Invocarea experienţei de învăţare în baza competenţelor marchează o nouă evoluţie în procesul de studiere a acestei discipline. “traducerea” conţinuturilor în experienţe de învăţare. în viaţa socială. asociată cu modernizarea învăţămîntului din Europa. prin realizarea unor parcursuri şcolare în mod individualizat. La baza elaborării acestei variante de curriculum stă idealul educaţional al modernităţii.  Interes pentru cunoaşterea trecutului şi prezentului localităţii natale. cunoaştere. ameliorarea şi conservarea mediului ambiant. cultură. Acesta presupune un demers de predare-învăţare-evaluare al ştiinţelor din perspectiva formării şi dezvoltării unui sistem de competenţe care să asigure dezvoltarea personalităţii umane care să se implice. activ şi responsabil. va conta nu doar ce se învaţă. Una dintre tendinţele majore constă în dezvoltarea unor atitudini şi valori dezirabile:  Pozitivism faţă de educaţie. principala provocare a noilor programe pentru disciplina Ştiinţe o reprezintă transpunerea. • orientarea învăţării spre formarea de competenţe. Din perspectivă pragmatică. integrarea înseamnă organizarea. Sursa de elaborare a experienţei de învăţare o va constitui . în general. prin demersul de modernizare a curriculumului pentru disciplina Ştiinţe se urmăreşte valorizarea cadrului european al celor opt competenţe-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor specifice. Prin urmare. organizarea modulară a conţinuturilor şi corelarea acestora cu subcompetenţele şi activităţile de învăţare. Din punct de vedere curricular. Paradigma disciplinei Ştiinţe are la bază viziunea de integrare.pe lîngă structurile de cunoaştere – necesităţile. a apărut necesitatea de a fi elucidate mai profund unele aspecte: • concentrarea sistemului de obiective în competenţe funcţionale şi semnificative.  Curiozitate şi respect pentru diversitatea naturală şi umană. • flexibilitatea ofertei de învăţare.  Iniţiativă şi disponibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor în cotidian. interesele. ale didacticii active. Utilizarea competenţei drept element central al unui curriculum modern este. În acest context. civilizaţie. • adaptarea de facto a conţinuturilor predării-învăţări-evaluării la nevoile şi interesele elevului. punerea în relaţie a disciplinelor şcolare cu scopul de a evita . Republicii Moldova. este întemeiat pe principiile psihodidacticii învăţămîntului postmodern.  Motivaţie pentru informare şi documentare ştiinţifică. ci şi de ce se învaţă. precum şi la exigenţele vieţii sociale.

proceselor. unitatea dintre material şi spiritual în dezvoltarea continuă a civilizaţiei de pe Terra.la disciplinele geografie. care pune într-o coerenţă logică un ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice. chimie. comportamentele elevului şi experienţa sa de viaţă. Astfel. fenomenelor din lumea vie şi nevie. fizică. Corelaţiile interdisciplinare reprezintă una dintre perspectivele cele mai adecvate în abordarea fenomenelor şi proceselor complexe. a evenimentelor din societate şi din viaţa cotidiană a omului. fenomenelor din natură şi societate. a desfăşurării proceselor. nevie şi societate: natură – om – natură. • mişcare – ca schimbare a locurilor ocupate de corpuri. Cercetările psihopedagogice realizate demonstrează că la vîrsta şcolară mică (7 – 11 ani) copilul posedă particularităţi cognitive deosebite: el dă dovadă de multă plasticitate şi receptivitate. om – om. Principalele reprezentări despre lumea care-l înconjoară pe elevul de vîrsta şcolară mică care trebuie formate la nivel elementar sînt conceptele ştiinţifice despre: • natură – ca diversitate a corpurilor terestre: vii şi nevii. 16]. • spaţiu – ca locul ocupat de fiecare corp şi de totalitatea corpurilor de pe Terra şi în Univers.  importanţa Soarelui pentru viaţa de pe Terra ca sursă energetică naturală. Conceptul fundamental în elaborarea disciplinei integrate Ştiinţe este cel de „cunoaştere ştiinţifică”. naturale şi artificiale şi a celor cereşti: Soarele. Pentru aceasta se apelează la „conexiunile interdisciplinare sistematice” prin organizarea unui demers educaţional în care elevul să fie implicat în situaţii concrete şi semnificative. şi chimie. formarea conceptelor ştiinţifice fundamentale au fost considerate legităţile naturii:  poziţia şi mişcarea Terrei (de revoluţie şi de rotaţie) ca corp ceresc în Sistemul Solar. care este comun pentru ştiinţele din sfera naturii. • viaţă – ca relaţionare dintre lumea vie. realizînd sarcini care cer competenţe achiziţionate la mai multe discipline şcolare. predarea într-o manieră integrată permite o tratare orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare mai aproape de înţelegere la vîrsta respectivă. precum şi pentru cele din sfera umanului: geografie. se ajunge la o abordare integrată. Ca idee ştiinţifică ce asigură integrarea. curriculumul şcolar la Ştiinţe prevede o continuitate prin dezvoltarea competenţelor educaţionale în curricula şcolară . planetele. atitudinile. psihologie. corelate cu teme specifice ale acestor discipline. Cunoaşterea ştiinţifică la această vîrstă şcolară se întemeiază pe recepţionarea directă (senzorială) a însuşirilor şi caracteristicilor generale ale obiectelor.izolarea lor tradiţională [16]. • timp – ca durată a mişcării corpurilor terestre şi cereşti. astronomie. sociologie etc. Pornind de la competenţe comune domeniilor studiate. elaborate de către oamenii de ştiinţă [2. Totodată. care ne demonstrează prioritatea însuşirii informaţiilor ştiinţifice cu caracter integrat şi coerent relaţionate în contextul unei idei ştiinţifice. • protecţia mediului ambiant – ca activităţi de protejare a mediului natural şi social din localitatea sa de influenţa negativă a civilizaţiei moderne. Selectarea conţinuturilor ştiinţifice şi organizarea lor pe module este raportată la nivelul de dezvoltare intelectuală a copiilor de această vîrstă şcolară. Acestea contribuie la formarea imaginaţiei şi reprezentărilor ştiinţifice despre lumea în care trăim. fizică. Procesul de cunoaştere ştiinţifică este un proces de formare a cunoştinţelor fundamentale. fenomenelor din natură. de dezvoltare a unui ansamblu de capacităţi intelectuale şi a unui raţionament individual şi independent. Luna. dispune de rezerve mari ale 84 . a evenimentelor din societate. Specific pentru disciplina şcolară „Ştiinţe” devine faptul că conţinutul integrat situează procesul educaţional într-o viziune globală a cunoaşterii ştiinţifice. stelele.gimnaziu şi liceu . biologie. om – societate – om. ca desfăşurare a proceselor. În favoarea disciplinelor integrate ne vin şi teoriile actuale de instruire şcolară. 3. contribuind astfel la „formarea unei imagini unitare a realităţii”. deprinderile. Subcompetenţelor li se asociază conţinuturi structurate modular care sînt abordate în unităţi de învăţare. biologie. Integrare mai înseamnă şi stabilirea clară a unor relaţii convergente între cunoştinţele ştiinţifice. 4.

memoriei datorită stocului redus de informaţii ştiinţifice, de o pondere mare a gîndirii concrete, manifestă o imaginaţie vie şi disponibilitate în activităţile de învăţare [2; 3; 4; 13; 14]. Subiectele textelor ştiinţifice întrunesc criteriile generale de selectare adecvată pentru vîrsta respectivă: valoare, accesibilitate, varietate, atractivitate, volum. Unităţile de conţinut nu vor constitui obiectul unor lecţii teoretice. Este important ca elevii să achiziţioneze competenţe necesare în cotidian. Curriculumul şcolar pentru disciplina Ştiinţe promovează, aşadar, ideea de realizare a actului educaţional de predare-învăţare-evaluare în cheia centrării pe elev. Demersurile metodologice concretizate în curriculum impun acţiuni de stabilire a stilului de învăţare al elevului, a particularităţilor intelectuale, a nevoilor individuale etc. în scopul realizării unei învăţări de calitate. Pentru a obţine un final educaţional comprehensiv, prin curriculumul şcolar de Ştiinţe s-a propus o prezentare raţională a unor concepte-cheie din ştiinţele fundamentale. Acestea şi-au găsit reflecţia în conţinuturile acestei discipline, realizată atît prin sistemul de competenţe educaţionale, cît şi prin informaţii ştiinţifice relevante. Pentru a răspunde cerinţelor actuale, disciplina Ştiinţe oferă un cadru interactiv de predareînvăţare-evaluare pentru susţinerea dezvoltării incluzive în şcoli. Aceasta nu se referă doar la copiii cu dizabilităţi, ci promovează educaţia şcolară a tuturor copiilor conform conceptului şcolii pentru toţi. Finalităţile disciplinei sînt reflectate în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în programă. Curriculumul de Ştiinţe îşi propune a fi un demers comprehensiv, relevant, care să promoveze ceea ce este oportun şi, de facto, realizabil. Lucrarea se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, studenţilor şi elevilor, părinţilor. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI ŞTIINŢE 1. 2. 3. 4. Receptarea informaţiilor ştiinţifice Explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare Comunicarea orală şi scrisă utilizând stilul ştiinţific Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul mediului natural şi al celui social Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Clasa Numărul unităţilor de conţinut pe clase 16 18 21 Numărul de ore pe an 33 33 33

Matematică Ştiinţe

şi

a II-a a III-a a IV-a

85

REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI MODULE
Clasa II Conţinuturi Modulul I. Natura – lumea din jurul tău Modulul II. Lumea vie Modulul III. Corpurile cereşti Modulul IV. Mişcarea şi timpul N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii; 1 oră – la discreţie. III Modulul I. Planeta Pămînt Modulul II. Învelişurile Pămîntului Modulul III. Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova Modulul IV. Protecţia mediului înconjurător N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii. Modulul I. Omul pe Pămînt Modulul II. Omul - fiinţă biologică Modulul III. Omul – fiinţă raţională şi socială Modulul IV. Eu şi lumea N.B. 4 ore – evaluări; 1 oră – excursie. Numărul de ore 3 9 5 9 Total: 33 de Ore 5 11 8 3 Total: 33 de ore 3 8 11 6 Total: 33 de ore

IV

SUBCOMPETENŢE, CONŢINUTURI, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)

86

1.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilorcheie: natură, mediu înconjurător, corp, natural/ artificial, ocrotire. 1.2. Descrierea unor caracteristici observabile ale diferitor corpuri din natură. 1.3. Compararea corpurilor din natură pe baza unor observaţii proprii. 1.4. Ordonarea obiectelor pe baza unor criterii date. 1.5. Identificarea unor efecte pozitive / negative ale activităţii omului asupra mediului înconjurător.

Modulul I Natura – lumea din jurul tău  Natura – mediul înconjurător  Corpuri din natură (terestre cereşti)  Corpurile terestre (vii - nevii, naturale - artificiale)

 Excursii pentru cunoaşterea naturii localităţii natale, ţării;  observări ghidate asupra mediului înconjurător;  discuţii despre varietatea şi frumuseţea plaiului natal;  descrierea verbală, în scris, prin desene, modele, aplicaţii a corpurilor din mediul apropiat (forma, culoarea, dimensiunea, materialul din care este compus, utilitatea ş.a.);  exerciţii de identificare a corpurilor vii şi nevii, pe baza însuşirilor acestora (hrănirea, înmulţirea, mişcarea);  exerciţii de comparare şi clasificare a corpurilor conform grupului de echivalenţă (vii/nevii, naturale/artificiale) prin alcătuirea de tabele;  evaluare - descrierea unui corp pe baza unui algoritm dat;  interpretări ale unor acţiuni, atitudini ale omului faţă de mediul înconjurător prin discuţii, jocuri de rol, dramatizări etc.  alcătuirea enunţurilor cu termenii: natură, om de ştiinţă, corp, corp natural, corp artificial, ocrotire;  evaluare - expoziţie de desene cu tematică despre natură.

Modulul II Lumea vie 2.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: localitate, mediu familial, mediu şcolar, convieţuire, mediu de viaţă.; 2.2. Comunicarea, sub diverse forme ale observaţiilor efectuate asupra mediilor de viaţă ale lumii vii. 2.3. Identificarea  Mediile de viaţă ale omului (rurale, urbane; familial, şcolar şi social)  Mediile de viaţă ale animalelor (terestru, subteran, acvatic, aerian)  Mediile de viaţă ale plantelor (terestru, acvatic)  Părţile unei plante (rădăcina, tulpina, frunzele, floarea, fructul cu seminţe) 87

 Observări dirijate asupra vieţuitoarelor şi mediilor de viaţă ale acestora;  joc didactic „Turul oraşului/satului”;  joc didactic „Cutia cu idei” (generarea de idei pentru a face curtea, cartierul, satul, oraşul mai îngrijite, mai curate);  exersări ale unei ţinute corecte în bancă;  joc didactic "Familia mea";  exerciţii şi activităţi de autocunoaştere;

 activităţi de identificare a caracteristicilor comune animalelor care trăiesc într-un anumit mediu de viaţă (mamifere. gust.  Schimbările produse în lumea vie  Perceperea lumii înconjurătoare Modulul III 88  evaluare – autoevaluarea propriului comportament în mediul familial. animale.  realizarea unui jurnal de observare (plante. Aplicarea regulilor pentru menţinerea sănătăţii acasă. Descrierea relaţiilor (de hrănire.  ordonarea în succesiune logică de enunţuri sau imagini care prezintă anumite etape din viaţa organismelor vii.  evaluare – producerea unui text ştiinţific de mic volum despre o vieţuitoare folosind cele cinci simţuri (văz. ale corpului uman. animale cu precizarea părţilor corpului. păsări). la şcoală.  joc didactic "Puzzle".7. localitate. Interpretarea schimbărilor care se produc în lumea vie.  observări directe asupra plantelor din curtea casei.  excursii în natură. Descrierea părţilor componente ale unei plante. peşti. în comunitate.4. auz. exerciţii de stabilire a corespondenţelor dintre organismele vii şi mediile lor de viaţă.6. a animalelor din colţul viu al clasei.  elaborarea unor proiecte tematice (adaptări ale vieţuitoarelor la . ilustrarea prin desen a unor plante. 2.apartenenţei la familie.8. 2. 2.5. miros.de reproducere) între sistemele mediului înconjurător. a părţilor componente ale acestora).  exerciţii de recunoaştere şi de comparare a mediilor de viaţă ale diferitor corpuri vii. grup şcolar. ale corpului unui animal. social şi cel natural.  dispuneri în tabel (clasificarea plantelor/animalelor după mediul lor de viaţă).  redactarea regulilor de igienă ce trebuie respectate pentru sănătatea simţurilor. pipăit). restabilirea imaginilor cu plante. 2. şcolii. 2.  atelier de discuţie în baza experimentelor simple care să vizeze dezvoltarea unei plante.  evaluare – completarea unei fişe de observaţii / a unei grile / a unui tabel la subiect.  stabilirea regulilor pentru îngrijirea corectă a plantelor. Demonstrarea importanţei simţurilor în cunoaşterea lumii înconjurătoare. animale şi mediile lor de viaţă).

.4. vara.).2. 4. utilizînd relaţiile spaţiale: mai jos. Documentarea din diverse surse de informare cu referire la corpurile din Sistemul Solar. iarna)  Timpul (măsurarea timpului. oraşului etc. Realizarea unor experimente simple în baza unui algoritm dat.3.  descrierea modelului Pămîntului (a globului pămîntesc). Înregistrarea grafică (tabel. rolul simţurilor în cunoaşterea lumii etc. redarea prin desen a Sistemului solar. Pămîntul. în afară etc. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: soare. 3. mai sus. Tipuri de mişcare (rectilinie. fişă de observare) a observaţiilor efectuate asupra unor fenomene naturale. trecut-prezentviitor. 4. orientarea în timp – calendarul. Modulul IV Mişcarea şi timpul 4. planşe despre corpurile cereşti. glob pămîntesc.  discuţii despre zborul omului în cosmos.  observări asupra Lunii. calendar. şcoală. Lunii. 4.  evaluare – realizarea unui proiect de grup „ Familia Soarelui”.1. redarea grafică a fazelor lunii.  Sistemul Solar (Soarele. la dreapta. Soarelui. satului. 3. sat. stea. Pămînt. toamna.  reprezentarea tabelară a locului corpurilor în spaţiul casei. în exterior.  experimente simple pentru evidenţierea schimbărilor în natură în diverse anotimpuri.1. ceas. Stabilirea locului unui corp în spaţiu după anumite puncte de referinţă.  prezentări Power Point.  evaluare – demonstrarea înţelegerii textului din manual prin interogare reciprocă. circulară.  realizarea unui calendar al naturii. terestru şi cosmic mediul înconjurător. Utilizarea instrumentelor de  Mişcarea. Lună.  activităţi de observare directă a schimbărilor sezoniere. planetă. Argumentarea importanţei mişcării pentru vieţuitoare.  exerciţii de comparare a schimbării vremii în diferite anotimpuri . în interior.  descrierea orală a corpurilor cereşti. clasă. Ordonarea unor fenomene.  exerciţii de exemplificare a tipurilor de mişcare: pe linie dreaptă şi în jurul axei de rotaţie. şcolii. planetele. anotimp. oraş. clasei.5. 3.  Observări directe asupra mişcării corpurilor din natură. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: mişcare. de filme. planificare a timpului. timp.Corpurile cereşti 3. Luna)  Spaţiul. Amplasarea corpurilor în spaţiile: casă.2. evenimente pe baza unor criterii date.4. pe Lună. schemă.3. în jurul axei – fără utilizarea terminologiei)  Anotimpurile (primăvara. ceasornicul)  Planificarea timpului  Un mediu sănătos 89  Observări directe asupra cerului înstelat. 3. la stînga.  joc didactic „Oraşul Soarelui”.

2. Comunicarea sub diferite aspecte a observaţiilor efectuate. Se foloseşte o andrea înfiptă într-un măr. Importanţa apei în procesul de dezvoltare a plantei. folosirea unui calendar. De cîtă apă are nevoie planta pentru a trăi. minutul etc. precipitaţii.)  dezbateri privind efectele intervenţiei omului în natură (avantajele şi dezavantajele intervenţiei sale). a ceasului). 4. completarea unor scheme.6.măsurare (citirea unui termometru. luna. enunţuri care exprimă diverse relaţii între fenomene (anotimp şi activitatea omului). spoturi publicitare privind necesitatea unui mediu sănătos. durata zilei şi a nopţii etc.  măsurarea diverselor intervale de timp: anul. introduse în apă colorată.5. Aprecierea importanţei protejării mediului înconjurător.  evaluare – concursuri de afişe. Mişcarea de rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale. Rădăcinile care cresc se orientează către porţiunea umezită.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţii de problemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar opri timpul. anotimpurile nu s-ar succede.). ora.  selectarea unor experienţe din activitatea zilnică pentru organizarea programului de lucru al elevului. Se folosesc flori albe cu tulpină. la anumite intervale de timp.  evaluare – elaborarea unui program de activităţi pentru o zi.  excursii sezoniere în mijlocul naturii. nivelul apei dintr-un vas.  evaluare – clasarea informaţiei într-un tabel cronologic. ar fi întotdeauna noapte etc. Experimente (recomandate) 1.. ziua. 90 .  exerciţii de planificare corectă a timpului (regimul zilei). (temperatura medie. Absorbţia prin tulpină. 3. Se măsoară. în care a fost introdusă rădăcina unei plante (se pune în discuţie şi evaporarea apei). 4. de fasole pe vată/ hîrtie de ziar umezite pe o porţiune. 4. Într-un vas transparent se pun boabe de grîu.

ştiinţifice avînd ca reper termenii: Pămînt. curgătorstătător.  jocuri de orientare pe globul ţară.6. algoritm propus. cu privire la starea ecologică globală. uscat. Pămînt. .CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Modulul I 1. Relieful Republicii 91  Colectarea informaţiilor. hartă.  identificarea Republicii Moldova. imaginilor cu referire la înfăţişarea planetei Pămînt. glob. Achiziţionarea şi Planeta Pămînt  Prezentarea unor imagini care utilizarea în ilustrează planeta Pămînt. materiale de sesizare a populaţiei privind impactul negativ a unor acţiuni ale omului 1.  identificarea unor acţiuni pozitive/ 1.  Republica Moldova. înveliş. capitală. Modulul II Învelişurile Pămîntului 2.  reprezentarea grafică a învelişurilor pămîntului. despre termenilor .casa noastră comună!”. Capitala Republicii  proiect tematic „Republica 1.1. ştiinţifice din surse  evaluare – concurs de afişe. 1. Colectarea unor negative ale omului asupra mediului date.  Uscatul şi apele pămîntesc şi pe o hartă.4. utilizînd globul  acţiuni de colectare a informaţiilor pămîntesc. comunicarea  Viziuni (ştiinţifică şi  discuţii privind cele două viziuni ştiinţifică a religioasă) despre apariţia despre apariţia Pămîntului. alte diferite.2.3. viziunilor despre  descrierea plaiului natal după un apariţia Pămîntului. desenelor. informaţii înconjurător local.  evaluare – panou „Terra . lichidă şi gazoasă  Învelişul solid al Pămîntului: Formele de relief. Proiectarea unor asupra mediului ambiant.  experimente simple de observare a însuşirilor corpurilor.5.  clasificarea corpurilor în dependenţă de starea lor de agregare: solide. harta. locuri după un plan  activităţi de documentare despre propus. circuit. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . apă. aer.1. relief. unor localităţi pe hartă cu indicarea prin enunţuri simple a Harta continentului. ape. acţiuni de ocrotire a mediului redactarea unor texte înconjurător. oraşul Chişinău prin intermediul Internetului. Descrierea unor Moldova Moldova”. Identificarea elaborarea unui poster cu diiverse diverselor locuri aspecte ale naturii Republicii Moldova. lichide. gazoase. Republica Moldova.cheie: Pămîntului călătorii întreprinse în jurul lumii.). a 1. Reproducerea  Globul pămîntesc. sol. starea apei.  Învelişurile interne şi externe ale pămîntului  Stările de agregare: solidă. a ţărilor vecine etc.cheie: solid-lichid-gazos.

tabele. 2. întrebărilor. plante de pădure. (proprietăţile apei.  exerciţii de recunoaştere pe hartă a oceanelor. Distingerea bogăţiile subsolului. Moldova  Solul (proprietăţile solului. referitoare la legături de hrănire între fenomenele din vieţuitoare) natură observate. mărilor. duritate.  exerciţii de completare de scheme. caracteristicilor materiale prelucrate) principale ale  Învelişul gazos al învelişurilor interne şi Pămîntului: externe ale Aerul (proprietăţile Pămîntului. plante. lacurilor.fenomene naturale. Starea vremii pe baza unei fişe de  Apele curgătoare instrucţiuni date.5.. stare de agregare. Înregistrarea datelor.  lectura unui desen.1. scheme.  exerciţii de identificare pe planşe a . plante acvatice. a unui tabel sau a unei scheme ce reprezintă proprietăţi ale corpurilor. Măsurarea cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a  Discuţii după vizionarea unor filme documentare.  înregistrarea datelor obţinute în urma observaţiilor şi ale măsurărilor în fişa de observaţii. animale etc. întrebuinţări etc.7.)  experienţe pentru evidenţierea caracteristicilor solului. materialul din care este confecţionat. rîurilor. comparînd rezultatele cu propriile estimări. aerului.  activităţi de observare a transformărilor suferite de unele corpuri pe parcursul celor patru anotimpuri (transformări ale apei.3. şi cele stătătoare  Învelişul viu al 2. Efectuarea  Circuitul apei în experienţelor simple. Formularea Pămîntului: Plantele. transparenţă. ale unor plante. 2.8. natură. mărime. folosind terminologia specifică. aerului. plante de 92  exerciţii de comparare a unor corpuri de acelaşi tip.  evaluare – descrierea unui corp după un anumit algoritm (formă.2. vreme. tabele.4. plante decorative. în viaţa unui animal sau a unei plante etc. fenomene.  efectuarea măsurărilor temperaturii aerului. temperatura aerului) 2. 2. Descrierea unor stări.6. procese. 3. Compararea  Învelişul lichid al corpurilor pe baza Pămîntului: Apa unor criterii date. cu desene animate despre animale. Modulul III Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova  Flora spontană: plante de cîmpie. animalele şi oamenii răspunsurilor (grupuri de animale. formele apei în natură) 2. culoare. 2.). informaţiilor în fişe de observaţii. artistice. apei.  evaluare – interpretarea unei fişe de observaţii despre starea vremii / despre schimbările care se produc în natură.

legături de hrănire.2. medicinale.  evaluare . Cartea Roşie. via. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor .organizarea de expoziţii cu obiecte colectate în urma excursiilor. expediţii. grădina zoologică.  întocmirea unei liste cu măsuri ce pot fi întreprinse în scopul protecţiei mediului din localitatea natală.  exerciţii de identificare a plantelor şi animalelor conform descrierilor propuse.  recunoaşterea după imagini a ocupaţiilor oamenilor în localităţile rurale şi urbane. 4. lanţuri trofice etc. Ocupaţiile oamenilor din ţara noastră Modulul IV Protecţia mediului înconjurător  Plante şi animale exotice.  Grădina zoologică Grădina botanică Cartea Roşie a Moldovei  Protecţia mediului în care trăiesc diverselor plante şi animale din Republica Moldova.  observarea şi descrierea verbală a unor plante din mediul apropiat.3.). domestice. ierburi-arbuştiarbori.  jocuri de rol. 4.rezolvarea unei situaţiiproblemă.termenilor-cheie: plante sălbatice.  redactarea unor reguli de comportare în mediul înconjurător. Înregistrarea unor date. Stabilirea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat (plante spontane şi cultivate.2. grosimea blănii etc.  organizarea datelor în tabele şi realizarea unor grafice referitoare la informaţiile achiziţionate.  Zonele naturale. schimbarea culorii. Descrierea relaţiilor între sistemele mediului înconjurător.  activităţi în grup în scopul colectării plantelor pentru ierbare (Atenţie la plantele rare!). informaţii  Descrierea plantelor şi animalelor exotice după un algoritm dat. jurnale. Argumentarea importanţei protejării mediului înconjurător. Explorarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor. proiecte referitoare la lumea vegetală şi 93 .  identificarea legăturilor care se stabilesc între lumea vie şi mediul de viaţă. animale sălbatice şi domestice. zonă naturală. 4. cerealele)  Lumea animală din Republica Moldova (animale sălbatice şi domestice)  Oamenii.3.  evaluare .1. protecţie. 3.).  studii de caz. grădina de legume. elaborarea de referate.  exerciţii de diferenţiere a condiţiilor favorabile şi nefavorabile pentru organismele vii.  colectarea de informaţii în urma unei excursii. dramatizări.4. cultivate.  excursii tematice. 3.  dezbateri pe tema surselor de poluare a mediului înconjurător.cheie: plante-animale exotice. animale sălbatice. cultură – livada. 3. drumeţii.  colectarea de informaţii cu referire la caracteristici şi comportamente ale plantelor şi animalelor în vederea adaptării la diferite medii (camuflajul.

realizarea unor cărţulii tematice despre plantele.6. 1. 94 . Experimente care să pună în evidenţă forme diverse şi volume proprii. Starea gazoasă. Starea lichidă. Experimente (recomandate) animală din diverse zone ale Pămîntului. Temperatura mediului influenţează creşterea plantelor. 4. prin desene. a apei în sol 2. colaje a importanţei plantelor şi animalelor pentru viaţa oamenilor. Determinarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor. joc didactic „Grădina Zoologică”. menţinute la temperaturi diferite. Formularea de probleme pe baza acţiunilor omului (stabilizatoare. 6. Comunicarea rezultatelor în urma observaţiilor asupra relaţiilor unui sistem.despre plante şi animale în fişe de observaţii. Experimente care să pună în evidenţă lipsa formei şi volumului propriu. Experimente care să pună în evidenţă forme şi volume proprii.  vizionarea de emisiuni.4. Se compară cantitatea de apă produsă prin transpiraţie în cazul unor frunze introduse în pungi mici de plastic.  crearea de jocuri didactice „Puzzle” în baza unor imagini ce reprezintă plante. prezenţa aerului. 4. Boabe de fasole puse în vase cu vată umedă. 4. Eliminarea apei prin transpiraţie este vizibilă într-o zi caldă. documentarea unor surse ştiinţifice: enciclopedii. animale. planşe. Transpiraţia plantelor.  comunicarea verbală. atlase. animalele protejate de lege şi despre măsurile de prevenire a dispariţiei unor specii. perturbatoare) asupra mediului înconjurător.7. Analiza consecinţelor activităţii omului asupra mediului ambiant cu elucidarea măsurilor de remediere. 5. 3. 4. Însuşirile solului. 4.  evaluare . Culoarea. permeabilitatea.5. Starea solidă. dialoguri improvizate cu animale de la Grădina Zoologică. una dintre frunze fiind unsă cu vaselină.

1. port. nasul.  activităţi de observare dirijată a unor distincţii ale corpurilor vii. imaginilor despre viaţa oamenilor în trecutul îndepărtat.1.fiinţă biologică 2.). ocupaţiile oamenilor de la sate/oraşe etc. Comunicarea diverselor observaţii asupra locuitorilor ţării noastre. pielea  Scheletul şi muşchii 95  Activităţi de observare directă asupra corpului uman.  discuţii cu referire la drepturile şi responsabilităţile copiilor.ochii. limba.CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi Modulul I Omul pe Pămînt  Viziuni (ştiinţifică şi religioasă) despre originea omului  Populaţia Pămîntului (rasele umane)  Populaţia Republicii Moldova Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)  Discuţii despre cele două concepţii ale apariţiei şi evoluţiei omului pe Pămînt. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: evoluţie. urechile.  evaluare .4. organe interne. enciclopedii. vîrstă. naţiune.cheie: organ.  Corpul uman  Creierul.3.  evaluare – elaborarea unui proiect de grup (obiceiurile poporului nostru.  descrierea verbală a organismului uman.2.5. rasă.  dialoguri în baza unor situaţii reale sau imaginare la subiect. Documentarea din diverse surse informaţionale (reviste. Modulul II Omul .  activităţi de comparare a oamenilor după anumite repere (înfăţişare.  colectarea informaţiilor.realizarea unui colaj „Banda timpului”. ocupaţii). emisiuni TV) cu referire la populaţia globului şi a Republicii Moldova. 1. igienă. limbă. 1.1. Organele de simţ . toţi oamenii ar fi identici etc. Descrierea prin enunţuri simple a viziunilor despre apariţia omului pe Pămînt.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţiiproblemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar întoarce timpul înapoi. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . organe de simţ. credinţă.  jocul „ Contraziceri” (confirmarea sau contrazicerea unei afirmaţii la temă). naţionalitate.  jocuri didactice pentru . 1.  exerciţii de identificare a caracteristicilor comune fiinţelor umane. obiceiuri. populaţie. Evidenţierea trăsăturilor distinctive ale corpurilor vii. 1.

1. 2. imaginaţiei .fiinţă raţională şi socială  Atenţia.  evaluare . mersului etc. urechi.5. 2.  stabilirea unor lanţuri asociative pentru diferite cuvinte (ochi. Valorificarea factorilor de mediu favorabili menţinerii stării de sănătate. activităţilor efectuate.  iniţierea discuţiilor despre oamenii cu probleme senzoriale (surzi.  activităţi de rezolvare a unor situaţii de problemă. etape de viaţă.  activităţi de identificare pe planşe. 2. Procesele de 96 conştientizarea importanţei simţurilor pentru om. Formularea unor concluzii în urma observaţiilor efectuate. nevăzători etc. pe mulaje a organelor interne ale omului.6. piele etc. schemelor în urma observărilor. nas.4. Relevarea importanţei vitale a organelor (de simţ. 2.  stabilirea corespondenţei dintre organele omului şi funcţiile acestora.  formularea de reguli cu referire la igiena alimentaţiei şi respectarea acestora.  exerciţii de completare a tabelelor. Adoptarea de reguli şi respectarea acestora pentru menţinerea şi dezvoltarea unui corp armonios.3. scrierii.  exerciţii de stabilire a corespondenţelor între organele de simţ şi funcţiile acestora. gîndirii.).  exerciţii de descriere a diferitelor corpuri. plămînii.2. somnului.elaborarea unui proiect de grup „Sănătatea corpului meu”.  exerciţii de formulare a întrebărilor la tema propusă.  stabilirea unor reguli pentru respectarea poziţiei corecte în timpul cititului.7. de imagini. stomacul) Dinţii şi igiena dentară Nutriţia organismului uman Etapele de viaţă ale omului 3.  activităţi de prezentare a unor reţete culinare sănătoase. Achiziţionarea şi utilizarea în Modulul III Omul . Explorarea pe bază de planşe.).  efectuarea diverselor aplicaţii pentru înţelegerea funcţiilor organelor interne ale omului.nutriţie.. folosind cele cinci simţuri. Analiza legăturii dintre principalele organe ale corpului uman şi funcţiile acestuia.  Exerciţii de aplicare a memoriei.  jocuri didactice de punere în valoare a regulilor de igienă personală. interne) pentru om.     Ţinuta corectă Organele interne (inima. de mulaje a componentelor organismului uman. 2. 2.

tabele. adulţii. armonie. coleg. informaţii pe baza unor scheme. 3.  susţinerea dialogurilor despre regulile de comportare în public. de colaborare) Personalitatea. schimbări din viaţa omului. emoţie. comunicare. sentiment. de prietenie. Culegerea unor date despre personalităţile de cultură din Republica Moldova. gîndirea. meşteşugăritul). prieten.  interpretarea unor date. arhitectura.5.3. localitatea natală. sentimentele Hrana spirituală (literatura.  activităţi de identificare a unor evenimente. Realizarea de conexiuni între calităţile personale şi faptele personale. ţară. Stabilirea de legături între procesele de cunoaştere (memoria. imaginaţia Relaţiile interpersonale (de rudenie. Modulul IV Eu şi lumea  Lumea – mediul în care trăiesc (localitatea natală)  Lumea vie (plantele.  activităţi de rezolvare a situaţiilor de problemă.  activităţi de stabilire a drepturilor şi îndatoririlor unui elev.1. 4. gîndirea. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . memorie. învăţătorii. 4.  exerciţii de autoobservare.  evaluare . Emiterea viziunilor proprii în legătură cu diverse situaţii din viaţa cotidiană cu referire la relaţiile dintre oameni.  evaluare . 3.analiza şi identificarea căilor de soluţionare a unei situaţii-problemă cu referire la relaţiile interpersonale.  reprezentarea prin cercuri concentrice a apartenenţei omului la familie. fiinţă superioară. dramatizări.2. 3. părinţii. curajului de a interveni în timpul discuţiilor.2. colegiale. 3. studii de caz.  activităţi de observare a diverselor comportamente ale oamenilor.cheie: mediu ambiant.  discuţii despre importanţa proceselor de cunoaştere pentru viaţa omului.  exerciţii de dezvoltare a diverselor procese de cunoaştere. hrană spirituală.ciorchinele cuvîntului „lume”. Analiza diverselor modele de comportament în diverse relaţii: cu colegii. stimei reciproce. personalitate. pictura. imaginaţia).comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: atenţie.6. Terra.  activităţi în grup în scopul dezvoltării cooperării. imaginaţie. gîndire.4. Realizarea de conexiuni între conceptele lanţului     cunoaştere: memoria. Univers. familie.  jocuri de rol. . teatrul. animalele şi omul)  Lumea – planeta Pămînt  Lumea – Universul 97  Discuţii despre locul fiinţei umane în lume. Meserii în procesul de cunoaştere. 3. Însuşirile personalităţii Emoţiile.

4. daţi-i să miroasă pară în timp ce mănîncă măr.realizarea unui afiş : „Eu şi Lumea”. Interpretarea unor informaţii. se descoperă primul ochi şi se compară dimensiunile pupilelor. date selectate din diverse surse de informaţii cu referire la poluarea mediul înconjurător. 4. 3. Dacă totuşi elevul detectează diferenţa. Capacitate (volum) pulmonar: Elevii suflă tot aerul din plămîni. Un elev legat la ochi şi nasul acoperit nu deosebeşte după gust mărul de pară. dezbateri.  completarea unor enunţuri eliptice. Mirosul se dovedeşte important în a ajuta gustul la identificarea alimentelor. dramatizări) unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător. concursuri. Un nas înfundat (răcit) face dificilă detectarea prin gust. Investigarea diferitor cauze şi consecinţe ale impactului ecologic.   Lumea ştiinţei şi tehnicii Trăim aceeaşi viaţă cu natura  activităţi de selectare a informaţiilor despre progresul tehnico-ştiinţific. mese rotunde). 4.6.4.  activităţi de identificare a legăturilor care se stabilesc între om şi lumea înconjurătoare. 4. Se măsoară şi volumul pulmonar la respiraţie liniştită.  vizionarea unui film despre Univers. discuţii.7. 4. familie. umflînd un balon.  definirea noţiunilor: mediu. Identificarea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat.identificarea unor acţiuni malefice ale omului în natură şi măsurilor de stopare ale acestora. Univers.  activităţi de generalizare a cunoştinţelor obţinute în cadrul orelor de Ştiinţe (victorine. Experimente (recomandate) 1.  evaluare . Alimente fără gust: Bucăţele de pară şi de măr. 2. După acomodare. apoi măsoară volumul balonului prin scufundare într-un vas cu apă. Cît de precisă este detectarea direcţiei sunetelor? Cum depinde precizia de distanţele dintre sursă şi receptor? Dar dacă se acoperă o ureche? 98 .  elaborarea unor proiecte. lumea vie. Descrierea progresului tehnicoştiinţific în baza informaţiilor selectate.3. planetă. referate vizînd sursele de poluare a diferitor medii şi a consecinţelor acestora.  evaluare .  stabilirea (prin jocuri. Reflexul pupilei: Se acoperă un ochi şi se priveşte cu celălalt o sursă de lumină puternică. Efectuarea unor generalizări în baza cunoştinţelor obţinute.ierarhic: eu – familia – societatea – Pămîntul – Universul.  jocul „Inventatorul”. Auzul ajută la orientarea în spaţiu: Un elev legat la ochi se întoarce spre diferite surse sonore care emit succesiv din diferite locuri.  organizarea excursiilor în scopul identificării surselor de poluare.5. 4.

ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE SOCIOUMANĂ ISTORIE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul document reflectă necesitatea de a forma elevilor din clasa a IV-a unele reprezentări generale despre istoria familiei. . în special. profesorilor şi persoanelor interesate de modernizarea curriculum-ului şcolar. experienţele curriculum-ului anterior şi noile realizări în domeniul ştiinţelor educaţionale.observaţiile şi recomandările experţilor. obiceiuri şi tradiţii din istoria. simboluri etc.5. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. privind cu ambii ochi sau cu un singur ochi. care să-i permită să îndeplinească sarcini elementare din viaţa reală.abordarea valorică şi comportamentală. localităţii. la modelul axat pe competenţe. Actualul Curriculum a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective. orientarea elevilor la formarea competenţelor generale.orientarea elevului la formarea de competenţe integratoare. valori naţionale şi general umane. includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor tematice cu un potenţial valoric. pornind de la studierea şi analiza unor 99 . a băştinaşilor şi a popoarelor vecine şi.).).activ şi responsabil.studierea trecutului istoric. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. în general. capacităţi. spre cea naţională şi europeană.modificările din planurile de învăţămînt. izvoare. În alcătuirea Curriculumului actual la disciplina Istorie pentru clasele primare s-au luat în consideraţie următoarele aspecte: .axarea pe elev. Vederea ajută la menţinerea echilibrului: Închideţi ochii şi încercaţi să staţi în echilibru pe un picior sau să vă rotiţi şi comparaţi capacitatea de păstrare a echilibrului corpului cu aceea cînd ochii sînt deschişi. materiale auxiliare. . Pentru clasa a IV-a se propune un curs propedeutic întitulat Istorie. prin educaţia istorică în şcoala rpimară ne propunem să contribuim la formarea interesului elevilor pentru trecut. personalităţi istorice. . . adecvat cerinţelor unei societăţi democratice. Astfel. pornind de la istoria locală. Scopul principal al cursului de istorie pentru clasa a IV-a este de a contribui la educarea cunoştinţelor istorice primare şi la formarea abilităţilor cetăţeanului democratic . în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia. Elevul fiind înzestrat cu competenţe esenţiale. . în raport cu capacităţile lui individuale şi particularităţile lui de vîrstă. este diminuată precizia detectării distanţelor (numărul de paşi pînă la obiect). Modernizarea Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a s-a efectuat din următoarele perspective: . care include aspecte legate de introducere în istorie (noţiune şi semnificaţie.asigurarea posibilităţii de utilizare a materialelor auxiliarele existente (manuale. Europei în baza evenimentelor remarcabile. Vederea ajută la estimarea distanţelor: Experiment analog. .realizarea legăturii interdisciplinare. pornind de la formarea la elevi a unor cunoştinţe. capacităţi şi atitudini generale despre istorie. resurse On-line etc. activităţii unor personalităţi şi valorilor culturale create de către om pe parcursul timpului.rolul istoriei la formarea competenţelor generale pentru învăţămîntul primar. caiete ale elevului. 6. ghiduri ale profesorului. neamului românesc. În al doilea caz. a popoarelor lumii. .

Elevii au responsabilitatea de a învăţa experienţele care să le permită să-şi demonstreze progresul în cunoştinţe. Lecţiile de istorie trebuie să educe elevii şi să-i ofere generaţiei tinere noi idei şi în acelaşi timp să combată apariţia şi dezvoltarea conflictelor. de a da interpretări ale trecutului. religioase. în cadrul educaţiei istorice.) şi evoluţiei omului din diferite perspective: social. credinţelor. Istoria îi ajută pe elevi să înţeleagă mai bine locul şi rolul ideilor. cu cercetarea şi predarea istorie. Învăţămîntul istoric. artei. Învăţămîntului istoric are o legătură directă cu patrimoniul cultural. Astfel. economică. să însuşească metodele de investigaţie istorică (colectarea. apartenenţă religioasă (creştin . însă aceasta trebuie atent şi echilibrat prezentată îndeosebi în cadrul procesului educaţional. Istoria îi permite elevului să-şi mărească entuziasmul pentru utilizarea trecutului istoric prin dezvoltarea abilităţilor de a investiga şi lucra cu sursele istorice de diverse categorii şi tipuri. să formuleze şi să răspundă corect la întrebări despre trecut etc. tehnologică şi ştiinţifică. are sarcina să asigure realizarea obiectivelor şi standardelor educaţionale contemporane. educaţia istorică trebuie să reprezinte unul din cele mai importante şi actuale subiecte şcolare care conduce la cunoaşterea trecutului şi moştenirii culturale şi contribuie la formarea cetăţeanului democratic. budist etc. respectul faţă de trecut. deoarece anume pe calea cercetării şi educaţiei istorice se poate însuşi apartenenţa la o anumită identitate etnică şi culturală a fiecărui cetăţean. interpretarea obiectivă a faptelor şi evenimentelor istorice etc. predarea istoriei trebuie să aibă la bază ideea de reconciliere şi toleranţă între popoare. orientarea în spaţiul cronologic ajută elevii să înţeleagă şi să aprecieze schimbările istorice. Totodată elevii trebuie să înţeleagă şi aprecieze rolul şi semnificaţia celorlalte popoare. xenofobia sau antisemitismul. Ţinînd cont de vîrsta elevilor şi accesibilitatea informaţiei. musulman. Misiunea istoriei ca disciplină şcolară este orientată prioritar spre înţelegerea trecutului propriului popor şi a diversităţii tradiţiilor culturale şi istorice ale popoarelor lumii pentru a înlătura prejudecăţile şi a încuraja toleranţa între oameni. localităţii de baştină şi din istoria neamului românesc în interacţiune cu popoarele vecine. modernă şi contemporană. selectarea. Istoria are menirea de a-i învăţa pe elevi să aprecieze rolul şi semnificaţia surselor istorice în procesul de cercetare. în înţelegerea istoriei şi în interpretarea sensului trecutului. Însuşirea terminologiei istorice. religios. ideologice sau oricare ar fi acestea. modului de viaţă a poporului şi ţării de origine în comparaţie cu alte popoare ale lumii. Astfel.). culturală şi estetică etc. contradicţii etc. sistematizarea. de exemplu apartenenţă de gen (bărbat-femeie). de rînd cu celelalte obiecte şcolare. sexuală etc.păgîn. Aşadar. apartenenţă etnică (majoritate naţionalăminoritate etnică). comparaţia.). socială şi religioasă. evaluarea etc. excluzînd astfel ura rasială. Dar. Într-o societate cu o democraţie reală este necesară o polemică ştiinţifică. evenimentele din trecut cu caracter negativ (războaie. etnic. apartenenţa lor religioasă. analiza. ţinînd cont de faptul că Historia est magistra vitae.). cultural.evenimente din istoria familiei. falsificarea ideologică şi manipularea istoriei sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale unei societăţi democratice. fenomenele istorice şi de a da explicaţii istorice echilibrate şi bine argumentate. Conţinutul Curriculumului atrage atenţia la dimensiunile istoriei (viaţa politică. apartenenţă socială (sărac-bogat). precum şi alte particularităţi necesare unor cetăţeni democratici activi şi responsabili. Nu pot fi evitate. iar analiza evenimentelor istorice dezvoltă capacitatea de interpretare a diferitor situaţii cu caracter istoric. Curriculumul actual la istorie include cadrul cronologic şi spaţial. să examineze cauzele şi consecinţele lor. indiferent de originea lor etnică. Curriculumul la istorie include aceste dimensiuni şi totodată urmăreşte evoluţia societăţii în baza perioadelor istorice: antică. de a găsi. deoarece din ele se trag concluzii pentru viitor. Disciplina istorică are menirea de a fi un instrument al educaţiei democratice şi nu al dezbinării societăţii pe criterii etnice. faţă de alte popoare şi culturi. prin intermediul istoriei putem forma apartenenţa la o anumită identitate şi moştenire culturală. selecta şi organiza informaţia istorică. 100 . diversitatea lumii din perspectivă culturală. de a prezenta evenimentele. medievală.

utilizînd hărţi istorice simple. 4. utilizînd termenii “mai vechi”. fapte şi remarcabile din istoria spaţiului evenimente din istoria localităţii natale. Descrierea situaţiilor. • exerciţii de însuşire şi alcătuire a unor segmente de axă cronologică pe care vor Orientarea în spaţiul istoric. Administrarea disciplinei Istorie Nr. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE Nr. în total 34 ore.COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. • utilizarea literaturii suplimentare Valorificarea surselor istorice orale. 7. elementare din istoria românilor. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice. 3.de ore pe an 34 SUBCOMPETENŢE. Descrierea datelor şi evenimentelor obiceiuri). • exerciţii de citire şi utilizare a hărţilor istorice. plasa evenimente din trecutul familiei. CONŢINUTURI. “mai istoria românilor. locuinţe. de unităţi de Aria Clasa conţinut curriculară Ştiinţe socioumanistice IV 21 Statutul disciplinei Obligatorie Nr. modificări în modul de viaţă al comunicare. pentru a demonstra ataşarea omului Caracterizarea personalităţilor de diferite locuri. 6. (dicţionare şi enciclopedii pentru copii) în descrierea vieţii cotidiene a oamenilor din diverse epoci istorice. 2. vers. unelte. 5. localităţi. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP Structura şi conţinutul Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a sînt concepute pentru un an de studii. în special. 101 Subcompetenţe . Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate. • exerciţii de alcătuirea a portretului unei Prezentarea rezultatelor unor personalităţi istorice (prin povestire. 3. comunităţii. • alcătuirea unui desen despre schimbările Selectarea diferitelor tipuri de intervenite în viaţa proprie şi a membrilor informaţii despre un eveniment familiei. istoric din două surse diferite. 2. 4. faptelor şi proceselor istorice. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric. localităţii. • realizarea unui interviu/reportaj cu oamenii care au participat la evenimentele istorice din localitate. după cum urmează. Formarea comportamentelor şi valorilor-naţionale. Exemple de activităţi de învăţare şi evaluare Însuşirea şi recunoaşterea • Exerciţii de descriere a activităţii omului în termenilor istorici de bază din istorie. 1. 5. ţării etc. cîte o oră pe săptămînă. nou” (de exemplu: ocupaţii. desen). românesc. oamenilor din localitatea natală..

an. 13.Chr. libertate. Dimitrie Cantemir . 1. Cetăţi – centre de apărare 16. integrare 17. geto-daci. Biserici şi mănăstiri – locaşuri . Locuinţa. . iscusiţi . prezentarea unei comunicări succinte în baza unui tablou.casă. Ştefan cel Mare şi Sfînt – renumit Basarabi.diplomaţie. . 2. arta şi literatura . drapel. Mihai Viteazul – unificator. I. artă. trecutului istoric 8. otoman. Viaţa copiilor în istorie Nr. sărbători. alimentaţia şi . independenţă. Al. tratat. 20. Timpul şi spaţiul în istorie . cnezat. tradiţie. mileniu. neatîrnare. provincie. 5. 11. Muşatini.localitate. 102 . cneaz. genealogie. naţiunea) nostru. Localitatea mea .democraţie. mănăstire. universitate. Constituţie. domni. sfinte europeană.domn şi cărturar . vecini.biserică. principat. Neamul (poporul. trădare. societate.unire.ostatic. cel Bun – strategi şi diplomaţi 9. Columna lui Traian – mărturie a . Burebista şi Decebal – cei mai . viteji regi ai geto-dacilor 7. domn al Moldovei 11. Sugestii de conţinuturi Unităţi de conţinuturi Termeni şi concepte de bază Istoria ne învaţă Izvoarele istorice . romani. 10. 12. strateg . autoritate. civilizaţie. Imn. comunitate. 15. literatură. ţară.istorie. Valori şi tradiţii în istorie .educaţie. alcătuirea şi prezentarea în colaborare cu cei apropiaţi a arborelui familiei din care face parte. scaun şi diplomat domnesc. noi. cetate (davă).• • • • • Exemple de competenţe finale: Organizarea şi implicarea persoanelor cu care comunică în jocuri didactice cu utilizarea axei cronologice şi hărţii istorice. ştiinţă.unificare.cronologie. deceniu. oamenilor din localitate”. comunitate. secvenţe de filmul istoric sau a unei povestiri cu conţinut istoric. sfat domnesc.independenţă. 18. Fapte şi personalităţi istorice 6.obicei. ştiinţa. monument de cultură. filosofie..voievod. ţară. 4. III. voievodat. vestimentaţia oamenilor în istorie .izvoare istorice (scrise şi nescrise). Republica Moldova – stat independent şi democratic . Şcoala..monument. Stemă. a Chr.sultan. vestimentaţie şi port naţional. Obiceiuri. participare în pregătirea unei expoziţii „Tradiţii şi obiceiuri ale familiei. neam. strămoşeşti .familie. realizarea unor reflecţii despre o vizită la muzeu sau excursii pe locurile istorice din localitate. dinastie. stat. datini şi tradiţii . Europa – comunitate a popoarelor libere şi democratice 14. imperiu. Locul familiei în istorie p. Ioan Cuza .unificator şi reformator al Ţărilor Române . II. Mircea cel Bătrîn şi Alexandru . alţii. 19. secol.cetate. 3. datini.strămoş. rege.

Nu toate subiectele pentru activităţile de sinteză sînt obligatorii. educaţie. Jocurile copiilor în diverse epoci istorice 5. precum şi cu celelalte obiecte de studiu. 9. Monumentele istorice povestesc. 6. Tradiţii şi obiceiuri în localitatea de baştină 8. 103 . timp liber.drepturi. Sugestii pentru activităţi de sinteză* 1. raion. jocuri. Oamenii cu care ne mîndrim în sat. responsabilită. Unele din ele pot fi organizate integrat cu alte discipline de studiu sau ore de dirigenţie. Mi-ar plăcea să locuiesc în epoca.. Republica Moldova – stat european * Lecţiile de sinteză reprezintă elemente de legătură între unităţile de conţinuturi studiate. Pagini din istoria localităţii 2... Familia mea în istorie 3. precum şi activităţi în comunitate contribuind la formarea competenţelor generale.. 7.. republică etc. Vecinii noştri 4.

credinţă. pace. dreptate. caracter obiectiv . toleranţă. practicarea unui stil de viaţă de calitate. de integrare şi adaptare socială. atitudinală şi cea socială a educaţiei. autonome care să armonizeze relaţia cu sine şi ceilalţi. materializarea experienţei specifice vîrstei prin accentuarea dimensiunii afectivatitudinale. caracter epistemologic se bazează pe gnoseologie care studiază procesul cunoaşterii aşa cum se desfăşoară în cadrul ştiinţei. cu mediul înconjurător. Implementarea acestor valori va contribui la stabilirea unei coerenţe necesare între conţinutul educaţiei şi mediul socio–cultural. estetice. Conţinutul acestui curriculum are: caracter legic. care se condiţionează reciproc. norme. comportamente/ competenţe şi cunoştinţe cu privire la semnificaţia unor concepte şi norme din sfera valorilor umane. Reuşita implementării disciplinei Educaţia moral-spirituală s-ar traduce prin: a fi conştient motivat şi activ pentru promovarea valorilor general–umane: adevăr. formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive. sociale etc.  Administrarea disciplinei Pentru clasele primare este prevăzută 1 oră / săptămînă în componenta invariablă a planului de învăţămînt. constituind un ansamblu unitar. În cadrul orelor de EMS.se exprimă printr-un sistem de categorii. formarea şi dezvoltarea unor comportamente adecvate. bunătate. încredere în virtuţi. spirit de cooperare. caracter algoritmic . reguli. achiziţionate / cunoscute la studierea celorlalte discipline şcolare. bine. Scopul Educaţiei moral-spirituale este formarea conştiinţei moral–spirituale în anii de şcolaritate. caracter axiologic . valori etice şi spirituale ce se cer cunoscute şi respectate pentru orientarea eficientă în viaţa socială. integrativ de cunoştinţe. motivaţională. deoarece totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit. artistice. a şti să faci. în perspectiva formării unei viziuni inter. cunoaşterea/promovarea patrimoniului cultural al poporului şi deschiderea spre alte culturi. adică conştientizarea sensului vieţii – autoperfecţionarea propriei fiinţe (expresia morală) şi formarea unei personalităţi desăvîrşite (expresia spirituală). deoarece exprimă raporturile esenţiale şi generale între conştiinţa şi conduita moral–spirituală.se bazează pe valorile general–umane descoperite şi verificate de practica milenară. Disciplina şcolară EMS se axează pe toate valorile morale.şi transdisciplinare. capacităţi şi atitudini moral-spirituale. cadrele didactice vor orienta demersul educaţional al elevilor în perspectiva conştientizării conexiunilor între: a şti. a şti să fii în scopul sporirii motivaţiei pentru învăţare a elevilor. înţelepciune.EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul curriculum constituie documentul normativ al disciplinei şcolare Educaţia moral-spirituală (EMS) pentru clasele I-a – a IV-a. patriotism. 104 .fiecare element al conţinutului educaţiei moral– spirituale este corelat cu celelalte. precum şi pentru ceilalţi profesori. integrativ de cunoştinţe. a căror realitate nu poate fi pusă la îndoială. caracter teleologic . asigurînd o treaptă finală. Accent se va pune pe dimensiunea afectivă. Curriculumul este un instrument util atît pentru cadrele didactice care predau disciplina EMS.totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit. priceperi şi deprinderi moral-spirituale. spirituale. Implementarea acestor valori va contribui la sporirea motivaţiei şi interesului pentru învăţare. între componentele conţinutului educaţiei moral–spirituale. Conştiinţa moral-spiritulă a elevilor va fi demonstrată de atitudini. utilizării cunoştinţelor şi capacităţilor dobîndite în viaţa reală. caracter sistemic . ale căror componente sînt reciproc condiţionate şi avînd drept obiectiv major pregătirea copilului pentru a aprecia şi promova valorile general-umane şi naţionale. alcătuind un ansamblu unitar.are drept obiectiv major studiul valorilor autentice. asigurînd o treaptă finală.

jocul de rol. Activităţi în beneficul de Crăciun şi Sfintele Paşti. 5.jocul creativ. .recunoaşterea sărbătorilor calendaristice şi de familie.memorarea versurilor cu conţinut educativ. . • Aplicarea normelor din sfera valorilor umane in stabilirea relaţiilor interpersonale pozitive. experienţei religioase. .studii de caz. persoanei. . copii.dialog despre sărbătorile 7. în perspectiva extinderii aspectul funcţional–aplicativ al conţinutului educativ moral–spiritual. poporului: obiceiuri. tradiţii. experienţa agenţilor educaţionali (învăţător.exemplul. de mare importanţă pentru contingentul concret de elevi etc. • Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil adecvat unei lumi in schimbare. Trăsături moral-spirituale ale 105 Competenţe specifice . 4. COMPETENŢE SPECIFICE • Utilizarea conceptelor specifice valorilor moral-spirituale pentru cunoaşterea şi respectarea tradiţiilor naţionale. – pedagogul poate schimba ordinea anumitor subiecte din curriculumul dat. comunităţii. 6. . poate completa conţinutul cu teme noi.portofolii individuale. Prezentul curriculum permite să se elaboreze seturi didactice alternative. Sărbători familiale şi naţionale. .argumentarea atitudinii de respect şi mîndrie faţă de sărbătorile familiale şi naţionale. . CONŢINUTURI.exerciţii de recunoaştere 3.Cooperarea cu ceilalţi.În funcţie de condiţiile concrete – nivelul de pregătire al învăţătorului.autoevaluarea comportamentului propriu în mediul familial. Calităţile unui copil. . părinţi). copilului. în baza imaginilor. pentru realizarea unui schimb de opinii referitor la calităţile/trăsăturile de caracter ale personajelor din poveşti. .acţiuni de interes comunitar. 2.Recunoaşterea unor Activităţi de învăţare/evaluare .demonstrarea respectului faţă de părinţi şi cei apropiaţi. . denumirea temei.Exerciţii de autoevaluare . Eu şi familia mea. Calităţile/trăsăturile de caracter . . social şi cel natural. Patrimoniul spiritual al calendaristice şi de familie. • Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii. Drepturile şi îndatoririle . ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Conţinuturi Competenţe specifice . . . Reguli şi norme din sfera a caracteristicilor valorilor moral-spirituale.completarea Agendei Faptelor Bune.Jocuri de autocunoaştere ale personajelor din poveşti. CLASA a II-a Conţinuturi 1.recunoaşterea semnificaţiei unor norme din sfera valorilor moral-spirituale. Activităţi de învăţare/evaluare 1. . .dialog despre sărbătorilor 8. SUBCOMPETENŢE. normelor de convieţuire în societate. prezenţa sau lipsa strategiilor metodologice etc.

Crăciunul. Cartea . persoanei. 8. Valori centrale ale religiei creştine: . Sărbătoarea Paştelui în familie şi în comunitate. .discuţii la tema momentelor principale din viaţa lui Iisus Hristos.joc creativ. Competenţe specifice .valoare spirituală. . Sfintele Paşti.investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice.identificarea în textele citite a valorilor centrale creştine: libertate. Crăciunul în comunitate. 4. adevărul. Crăciunul în familie. . CLASA a III-a Conţinuturi 1. dragostea faţă de altul. Aplicarea învăţăturilor Bibliei în viaţa de zi cu zi: 106 Activităţi de învăţare/evaluare . . Frumuseţea naturii. arta populară.Adevărul 3. .completarea Agendei Faptelor Bune. elev . artistice specifice vieţii moral-spirituale.acţiuni de interes comunitar. Dragostea faţă de părinţi.acceptarea noţiunii de valoare moral-spirituală în texte artistice. folclorice.Libertatea .părinte. 6. 4.acţiuni de interes comunitar.investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice. .studiu de caz la tema relaţiilor: elev . . . 11. . Dragostea faţă de cei din jur.concepte din sfera valorilor moral-spirituale în contexte diferite. 12.portofolii individuale. Frumeseţea prieteniei. Poveţele lui Iisus Hristos.jocul creativ. . 7. Motive folclorice. 3. . .Identificarea situaţiilor din cotidian din perspectiva valorilor moral-spirituale.elev. elev -matur.Dragostea . . . . 5. biblice.identificarea valorilor naţionale proprii neamului nostru.asumarea răspunderii pentru casa părintească.povestiri orale. scripturale. . .portofolii individuale.exerciţii de elaborare a unui . 10. lăcaşurile sfinte.exprimarea în cuvinte proprii a poveţelor lui Iisus Hristos. . dreptatea. 5. localurile culturale. .memorarea unor versuri cu conţinut educativ. Pildele biblice. .analiza situaţiilor de viaţă reale şi imaginare conform normelor din sfera valorilor moral-spirituale. .Realizarea unui proiect la tema obiceiurilor strămoşeşti păstrate în localitate.studiu de caz: stabilirea calităţilor personajelor din texte literare sau ale unor persoane reale. a comportamentului prin raportare la exemplele învăţate. .explicarea moralei textelor biblice/literare în raport cu situaţiile din viaţă. Valorile culturale ale neamului – tezaur spiritual.participarea la pregătirea şi desfăşurarea sărbătorilor de familie şi calendaristice.exerciţii de descriere a tradiţiilor sărbătorilor de Crăciun şi Paşti. naţionale. arta populară. 2. . elev -învăţător. 2. 9. . Dragostea faţă de Patrie.Dreptatea .

6.reacţionarea adecvată la . faţă de prieteni.atitudini de compasiune morala textelor biblice. .. prin lucru în echipă. şcoală. . Religia creştină ortodoxă – religia oficială a Republicii Moldova.elaborarea unui text de autoanaliză cu oportunităţi de îmbunătăţire a calităţilor şi faptelor personale. ARIA CURRICULARĂ ARTE 107 . . artistice. . .elaborarea unor rebusuri tematice. . CLASA a IV-a Conţinuturi 1. . .analiza personajului/persoanei după trăsături fizice şi morale (portretul fizic şi moral).argumentarea semnificaţiei şi respectului faţă de normele din sfera valorilor moralspirituale. text scurt de caracterizare a acţiunilor într-o situaţie concretă. 4. cotidiene.întîlniri ale elevilor cu reprezentanţi ai comunităţii locale. Competenţe specifice .completarea Agendei Faptelor Bune.discuţii libere.acţiuni de inters comunitar. în contexte noi.jurnalul personal: impresii notate în timpul orelor.joc creativ. .Utilizarea. . 5. . Dezvotarea de activităţi în beneficul comunităţii. . Universul copilăriei: familie. . . .argumentarea valorilor învăţămintelor biblice. Activităţi de învăţare/evaluare .atitudinea corectă a copilului în familie. Tradiţii şi obiceiuri locale.asumarea propriei răspunderi faţă de acţiunile proprii şi faţă de cele ale grupului de apartenenţă. .miniproiecte de acţiune moral-spirituală.exerciţiu de stabilire a corespondenţelor dintre calităţile morale şi modul de comportament.realizarea de mini proiecte. Sărbători naţionale. Esenţa şi semnificaţia valorilor moral-spirituale.stabilirea corespondenţelor între calităţile personale şi faptele personale. faţă de copii cu handicap.analizarea. comunitate. . 2.acţiuni de inters comunitar. .proiect pe tema posibilităţilor de soluţionare a a unei probleme din domeniul mediului ambiant. animale. . culturii etc. . 3. . . 7. a unor situaţii din sfera valorilor moralspirituale. mediu. Valori personale şi valori naţionale.discuţii în grup în baza textelor şi imaginilor despre tezaurul cultural naţional.completarea Agendei Faptelor Bune. la şcoală. . . a noţiunilor specifice valorilor moral-spirituale.studiu de caz despre variante de reacţionare în contexte concrete.atitudini faţă de plante.participarea la soluţionaea problemelor ce privesc propria dezvolare.

armonios. Actualul Curriculum şcolar ia în consideraţie tendinţele moderne ale dezvoltării curriculare pe plan internaţional. cît şi prin virtuţile sale formative. muzica solicită nu numai intelectul elevului. a unor trăiri şi sentimente. familiarizarea cu conţinutul cîntecelor şi apoi povestirea textelor 108 . Conţinutul de idei al cîntecelor influenţează pozitiv procesul de formare a caracterului copiilor. Statutul disciplinei Obligatorie Administrarea disciplinei Aria Clasa Nr. Se pot opera modificări doar în ceea ce priveşte materialul (repertoriul) muzical pentru interpretare şi audiţie. disciplinaţi. Pentru profesorii de muzică. Prin specificul şi conţinutul său. Prevederile acestui obiectiv sînt luate în seamă şi dezvoltate numai în ultima vreme. Strategiile didactice la Educaţia muzicală se vor axa. total anual . în special. Aceştia învaţă să fie harnici. Beneficiarii actualului Curriculum sînt elevii claselor I-a – a IV-a din învăţămîntul primar. pe realizarea acestor elemente de noutate. generoşi. autorii de manuale. perseverenţi. de ore pe an 34 34 34 34 Metodicile europene şi româneşti anterioare recunoşteau muzica drept o artă a sufletului şi intelectului şi îşi propuneau să o trateze sub dublul ei aspect: de artă şi ştiinţă. prietenoşi. Cîntecele şi jocurile îi fac pe copii veseli. curriculară unităţilor de conţinuturi pe clase Arte I 1 II 4 III 3 IV 1 Nr. natura înconjurătoare. cu implicaţii directe în declanşarea unor stări. să-şi iubească familia. Educaţia muzicală desfăşurată la treapta primară dezvoltă gustul pentru frumos şi sensibilitate a copiilor. corecţi. constituie un document reglator la disciplina Educaţie muzicală şi concretizează acea arie de acţiuni spre care tinde şcoala prin ansamblul demersurilor sale educative. ci şi mai ales afectivitatea. trimestrului. ţinutul natal. pregătindu-l pentru marile probleme ale vieţii. Educaţia muzicală îi influenţează pozitiv şi sub aspect intelectual. În Planul de învăţămînt. principiile şi orientările conţinute în Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova. cu o aleasă sensibilitate pentru valorile etice şi spirituale. omise sau înlocuite cu altele. contribuind la creşterea unui „suflet frumos”. Putem menţiona cîteva elemente de noutate integrate în Curriculum: centrarea procesului educaţional pe elev. abordarea interdisciplinară în studiul muzicii. Arta muzicală acţionează şi asupra dimensiunii morale a personalităţii. buni. de aceea temele nu vor fi reformulate. materia de studiu este structurată după principiul tematic (teme generale ale anului. Educaţia muzicală are statut de disciplină obligatorie. Perceperea clară a materiei. ghiduri etc. ca o consecinţă a racordării educaţiei muzicale la standardele europene şi la vechile tradiţii naţionale.34 de ore. tematismul constituind o “busolă” de orientare în desfăşurarea procesului de predare / însuşire a artei muzicale. fundamentarea educaţiei muzicale pe formarea competenţelor muzicale ale elevilor (şi nu pe obiective). pentru care se prevede cîte o oră pe săptămînă. vioi. valorificarea la nivel superior a valenţelor formative ale muzicii. semestrului).EDUCAŢIE MUZICALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI La baza prezentei variante de Curriculum sînt puse prevederile Legii învăţămîntului.

Nivelul formativ-aplicativ se referă la atitudinea adecvată faţă de valorile estetice muzicale şi se concretizează prin ideal estetic. care a variat de-a lungul timpului: “Cîntul”. Educaţia muzicală are valenţe reale în formarea tinerilor în baza valorilor general-umane şi specifice naţionale. de aceea şi presupune două niveluri: informativ-teoretic şi formativaplicativ.interpretative. Ca rezultat al contactului cu realitatea muzicală şi prin exerciţii se formează reprezentări. Realizarea educaţiei muzicale pe aceste două niveluri oferă condiţii reale de formare a competenţelor muzicale specifice la elevi. judecăţi. ca disciplină şcolară. Denumirea de educaţie muzicală. ea deplasînd accentul de la teorie şi cunoştinţe elementare de notaţie muzicală. acţionale care exprimă calitatea omului de a percepe şi aprecia. acestea fiind modalităţi de reflectare a universului în care individul se regăseşte ca element component. Prin forme şi direcţii de lucru specifice. emoţional-psihologic şi spiritual. Pledînd pentru o educaţie muzicală bine organizată. categorii. abilităţi practice şi atitudini dobîndite prin învaţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.iată dezideratul disciplinei Educaţie muzicală în învăţămîntul preuniversitar.acestora le dezvoltă copiilor spiritul de observaţie. manifestîndu-se tendinţele de limitare a conţinutului obiectului la activitatea de cîntare şi învăţare de cîntece sau la însuşirea unor noţiuni de teorie a muzicii şi la cultivarea unor deprinderi elementare de solfegiere. noţiuni. Pentru a defini mai cuprinzător şi exact scopul educaţiei muzicale în şcoală. acceptată în tot mai multe ţări. receptivitate la emoţiile estetice. renumitul etnomuzicolog George Breazul vede copilul astfel: “un mugur prins de o ramură. calificată drept un ansamblu de achiziţii atitudinale. este mai adecvată. este necesară precizarea denumirii obiectului de studiu. reproduce şi a crea valori muzicale. Educaţia omului şi numai în particular a muzicianului . Noţiunea de educaţie artistică (muzicală) este interpretată ca proces individual continuu de autodesăvîrşire spirituală a personalităţii prin multiplele forme de contactare cu artele frumoase. această formă specifică de educaţie a constituit una din preocupările centrale ale şcolii din toate timpurile. “Cîntul şi muzica”. capacităţi. Educaţia muzicală. simţirea şi trăirea muzicii ca fenomen artistic. urmăreşte cultivarea capacităţilor copiilor de a aprecia frumosul din artă. prinde rădăcină şi creşte în solul sufletesc al neamului nostru” iar manifestările muzicale ale copilăriei sînt “acele exprimări sonore ale bucuriei. deprinderea de a utiliza limbajul muzical şi de a descifra mesajul artistic. le îmbogăţeşte cunoştinţele şi vocabularul cu noi cuvinte. dobîndirea de cunoştinţe. ambianţă. se limpezesc criteriile de apreciere valorică. capacităţi de reproducere şi interpretare. Astfel. Competenţa muzicală reprezintă un ansamblu integrat de cunoştinţe. mai complexă. plăcerii. ca parte a educaţiei estetice. capacităţilor. se înfiripă cultura teoretică. are ca scop final formarea culturii muzicale în calitatea ei de parte componentă a culturii spirituale şi generale. spre cunoaşterea. afective. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. satisfacţiei”. Nivelul informativ-teoretic vizează instruirea. de la deprinderi de solfegiere şi cîntare. a trăi şi iubi Frumosul în concordanţă cu spiritualitatea şi cultura epocii în care trăieşte. cu extinderi în planul formării competenţelor generale. formarea de priceperi şi deprinderi reproductiv . atitudinilor muzicale care conduc spre formarea competenţelor muzicale. Educaţia muzicală. Astfel. înţelegerea. cît şi prin capacitatea de a audia. competenţa generală specifică ariei curriculare „Arte” este competenţa estetică. ca o sămînţă ce încolţeşte. sensibilitate. competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. contribuind astfel la formarea şi desăvîrşirea personalităţii. viaţa socială şi de a contribui la crearea frumosului prin forme de manifestare specifice vîrstei. Prin îmbinarea armonioasă a modalităţilor de realizare a educaţiei muzicale şi folosirea mijloacelor audio-vizuale se contribuie la consolidarea cunoştinţelor. ca o mlădiţă dintr-o tulpină. adaptate vîrstei şi 109 . comportamentale. natură.

nivelului cognitiv al elevului.principiul corelaţiei educaţiei muzicale cu viaţa. 2. muzicalitatea reprezentînd un complex calitativ de capacităţi ce asigură performanţa muzicală.cunoştinţe muzicale şi despre muzică. . . Criteriile de competenţă formată sînt: . motivaţie). . Competenţele muzicale se pot forma doar în baza unor predispoziţii (înnăscute) şi capacităţi senzoriale specifice domeniului. „de la intuire la conştientizare”.principiul asemănărilor şi deosebirilor. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1.activism muzical (muncă. produs).principiul intuiţiei. acestea fiind reflectate în Standardele educaţionale: .principiul “de la practică la teorie”. sociale. culturale. Cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii fenomenului muzical–artistic din perspectiva semnificaţiilor emoţionale şi estetice. .principiul unităţii educaţiei. angajament. . 4. Pentru cadrele didactice respectarea principiilor „de la practică la teorie”. Receptarea şi promovarea valorilor muzicale naţionale şi universale. Utilizarea terminologiei muzicale specifice pentru reflecţie şi autoexprimare. .interpretarea vocală / corală / instrumentală a muzicii. dorinţă. responsabilitate. Identificarea mijloacelor de expresivitate muzicală conform rolului fiecăruia din ele în redarea imaginii artistice şi a mesajului ideatic al operei muzicale. . . va însemna punerea accentului pe trăirea vie a mesajului muzical şi nu pe „teoretizarea” lui. 5. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP 110 . Activitatea educaţională din cadrul disciplinei Educaţie muzicală se va efectua conform următoarelor principii: .analiza – caracterizarea muzicii.creaţia elementară muzicală în sinteză cu alte arte.disponibilitate pentru muzică (interes. Demonstrarea dexterităţilor muzicale şi integrarea în activităţi artistice şcolare. instruirii şi dezvoltării muzicale.audiţia / receptarea muzicii. rezultat. . .principiul pasiunii. Competenţele sînt structurate pe domeniile principale ale Educaţiei muzicale. 3. în vederea rezolvării unor probleme dintr-un sistem de orientări valorice naţionale şi universale muzicale.

CONŢINUTURI. 3. dansul. Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. 2. Forma muzicală Muzica poporului meu Nr. cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale. cîntec. 4. cîntecul în creaţii muzicale de proporţie. Noţiuni de sintaxă muzicală 3. 1. de ore 34 8 8 8 10 12 10 12 34 SUBCOMPETENŢE. Limbajul muzical.Clasa I II III IV Temele Eu şi Muzica 1. dansul. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii. 2. Marşul. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I 111 . Marşul. Melodia – mijloc important al limbajului muzical. dans.

formaţiilor de muzică. lucrării muzicale. generale şi a mesajului lucrării păsări. furtuna. urma audierii sau interpretării . dicţie. avîntul. muzicale. caracterul vesel. în muzica cu caracter solemn. portrete ale cîntăreţilor. Ce povesteşte muzica? Creaţie elementară muzicală în sinteză cu . aplicaţii) inspirate din muzica audiată..Subcompetenţe Conţinuturi - Audiţia/ receptarea muzicii Eu şi Muzica Ce sentimente redă muzica? • identificarea caracterului creaţiei . caracteristicile unor animale.tristeţea.muzica descrie fenomenele şi obiectele pentru activităţile muzicale. dicţie. naturii prin prisma impresiilor umane • utilizarea cuvintelor şi expresiilor (vîntul. picior etc. păsări. recunoaştere a sunetelor din natură. muzicale şi pseudoinstrumente. distracţiile. cantabil al muzicii. jucăriilor. gîndurile conţinutul muzicii. elaborarea unor desene (colaje. exerciţii de respiraţie. • manifestarea plăcerii şi interesului . căldură redate prin caracterul • demonstrarea elementelor principale duios. curajul. propusă. exerciţii de dezvoltare a vocabularului şi memorare a termenilor muzicali. exerciţii de reproducere. nostalgia. • improvizarea ritmică pe o temă .). colectarea imaginilor.mîndria. sentimentele de simple cu un diapazon limitat. posterelor reprezentînd instrumente muzicale. titlului lucrării muzicale şi compozitorului. ploaia. răsăritul şi apusul potrivite pentru descrierea dispoziţiei soarelui. maiestuos. peisaje. audiţii a unor exemple de muzică fără program. cu instrumente muzicale. jertfirea de sine articulaţie. sărbătorile populare. munca. peisaje ale naturii etc.. lin. - Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Audiţii muzicale cu anunţarea scopului didactic. artiştilor. exerciţii de audiere muzicală în scopul comparării caracterului muzical şi al conţinutului imagistic al lucrării. de cultură vocală: respiraţie. interpretate sau audiate şi gama variată • raportarea caracterului muzical la de trăiri sufleteşti comunicate prin emoţiile. sentimentele. discutarea conţinutului de expresie al lucrării.muzica evocă obiceiurile. exerciţii de acompaniere ritmică. evenimentele şi faptele importante din Analiza/caracterizarea muzicii istoria şi cultura neamului. emisie corectă. . eroic. participare la sărbătorile şcolii. concertelor.muzica glorifică limba poporului.muzica povesteşte despre viaţa copiilor şi alte arte ocupaţiile lor: jocul. omului reflectate în lucrarea . săltăreţ. . dragoste. bătăi din palme. emisie a sunetului. tradiţiile. convorbiri despre rolul muzicii în viaţa copilului. animale. obiectelor. lejeră a sunetului. maşini etc. • intonarea expresivă a melodiilor . sărbătorile etc.stabilirea relaţiei dintre caracterul lucrării muzicale. • acompaniere ritmică cu instrumente triumfător. de glumă al Interpretarea vocală/corală/instrumentală muzicii. emise de anumite păsări. vizionarea spectacolelor.. • desenarea din impresiile obţinute în învăţătura.bucuria şi voia bună reflectate prin muzicală.

nuanţe dinamice. Ciocanu. pogonici!”. Doga. Rimski-Korsakov. melodie. marşul. . “Chemarea păsărelelor” A.posibilităţile formative ale muzicii. intensitate. gradaţii de intensitate a muzicii: de la pp-ƒƒ. “Cîntec napolitan” 113 . semne grafice de expresivitate a muzicii (fermata. crescendo.). accentele. vizionarea spectacolelor cu subiecte şi tematici accesibile. “Marş” Dmitrii Kabalevski. “Clovnii” C. “Ciocîrlia” M. “Doina”. Negrea. dansul). Grigore Vieru. “Limba romînească”. “Noapte” A. instrumente muzicale.dezvăluirea relaţiei: „om-artă”. “Primăvara” R. ritm. “Cîntecul vîntului” M. “Hora păcii” . “Răsună codrul”. ploaie”. “Casa noastră” Grigore Vieru. Vieru. audierea concertelor.Cum povesteşte muzica? . Grigore Vieru.nevoia de muzică a copilului. “Soarele”. Grigore Vieru. Buciuceanu. “Drag mi-e jocul romînesc”.reprezentări generale despre: mişcarea muzicală (tempouri). . Jora. “Masă mare”. “Steaua sus răsare”.joc muzical–didactic pentru însuşirea practică a noţiunilor predate. Jora. “Fusul” Melodie populară. “Trece oastea lui papuc” M. Petra Basacopoi. Matcovschi. “Pui de lei” Grigore Vieru. “La moară”. timbrul muzical. diminuendo. .excursii la muzee de artă. “Anul Nou”. “Treci. “Toamna” Ion Macovei. Macovei. soare. D. Grigore Vieru. “Mama” I. “Marea” Piotr Ilici Ceaikovski. F. “Arici. “Mutzachi trage pe mitz-mitz de coadă” J.noţiuni elementare despre caracteristicile sunetului muzical: înălţime. “Sorcova”. . durată. Rameau. “Cîntec de leagăn”. „viaţamuzică”. Haceaturean. “Gutuiţa”. semnul repetării etc. “Ţărişoara mea” Din folcrolul copiilor: “Trei iezi”. “Luci. A. “Poveste de seară” N. Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev. luci” E. “Pluguşorul”. genurile principale (cîntecul. “Alunelu” Ion Macovei. Brătianu. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală I. De ce avem nevoie de muzică? .

caracterul muzicii este expresia sonoră a caracterului şi trăirilor sufleteşti ale omului. valori de note. . alte semne muzicale grafice. artişti. • selectarea imaginilor plastice potrivite pentru ilustrarea lucrărilor muzicale cu caracter contrastant. .exerciţii cu instrumentele muzicale (ritmice. . timbrale. dansul. cheia sol. .diversitatea largă a genurilor din cadrul fiecărei sfere de expresivitate muzicală. cîntecului.muzica comunică despre sentimentele. actori. 114 .elementele determinante ale expresivităţii muzicale: melodia şi ritmul. • compararea lucrărilor muzicale şi caracterizarea diferenţelor sau CLASA a II-a Conţinuturi Marşul.colectarea informaţiilor despre interpreţi. .exerciţii de identificare a elementelor de bază ale genurilor de proporţie: baletul. dansul. . expresivă. cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale . simfonia. baletul. .imitarea prin mişcări şi gesturi a felului de interpretare la instrumente muzicale.exerciţii vocale pentru obţinerea expresivităţii interpretării.trăsăturile distinctive ale marşului.conversaţii de rezumare a mesajului lucrării muzicale. gîndurilor omului. Analiza/caracterizarea muzicii • descrierea conţinutului literar al unui cîntec reliefînd valenţele poetice ale textului. . . trezeşte asociaţii spaţiale şi relaţii cu fenomenele sonore din realitatea înconjurătoare.discuţii despre funcţia pe care o îndeplineşte fiecare gen în viaţa omului. Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unui ison la o melodie propusă.exerciţii de distingere a genului muzical. . ritmico-melodice) pentru consolidarea deprinderilor de interpretare instrumentală.T. al prietenului.jocuri muzical–didactice pentru redarea prin mişcări a caracteristicilor dinamice. . “Moara” T. Grigore Vieru. . . . Interpretarea vocală/corală instrumentală • interpretarea corectă. asocierea chipului cu melodii. . dansul. al învăţătoarei. opera.desenarea chipului muzical al mamei.capacitatea de integrare a sferelor de expresivitate muzicală şi formarea unor genuri muzicale distincte. a unor cîntece simple în limita unei octave. marşul. • înţelegerea şi remarcarea aspectelor descriptive şi a posibilităţilor comunicative ale lucrării muzicale. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii . personalităţi istorice reflectate în muzică. cîntecul în creaţii muzicale de proporţie .Audiţii muzicale ale lucrărilor reprezentative aparţinînd celor trei mari sfere de expresivitate. . .jocuri muzical–didactice vizînd dezvoltarea capacităţilor muzicale. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . Marşul. Popovici.dramatizarea unor lucrări folclorice şi de autor. “Cîte litere ştii tu?” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • identificarea auditivă a celor trei mari spere ale expresivităţii muzicale: cîntecul. dansului. Zgureanu.exerciţii de scris-citit muzical: note pe portativ. • utilizarea instrumentelor muzicale simple sau a jucăriilor muzicale pentru amplificarea expresivităţii interpretative vocale.rolul pe care îl îndeplineşte fiecare sferă de expresivitate muzicală în viaţa omului şi anumite circumstanţe de funcţionare ale lor. individual sau în grup.noţiuni elementare despre genuri muzicale de proporţie: opera. lucrări muzicale. redă diverse tipuri de mişcare. Versuri populare.

caracterizarea muzicală proprie a unor personaje. dans. . măreţ. destinaţia muzicii de dans. . reviste) a informaţiilor referitoare la evenimentele muzical–culturale din ţară. . . Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. . instrumentale. a unor fenomene naturale utilizînd termeni. genuri şi forme vocale. mixte. vocal-instrumentale. fapte. . expresivitatea deosebită a elementului melodie. cîntec. TV. relatări. marş. prezenţa caracterului dansant în creaţii. precizînd particularităţile distinctive ale tipurilor de marş. . .completarea unor fişe.caracteristicile muzicii de dans: ritmuri şi tempouri specifice. simfonia. coloritul general al creaţiei determinat de prezenţa caracterului dansant. . . preponderenţa cantabilităţii în genurile vocale. solemn. comunicări. lecturi în vederea însuşirii unor date importante privitoare la temele abordate. tempou şi caracter energic. dans. .elaborarea unor fişe cu criterii proprii de apreciere valorică a lucrării muzicale.selectarea din diferite surse (mass–media.cantabilitatea în contextul variat al muzicii. nuanţele artistice ale creaţiei determinate de prezenta caracterului de marş. 115 .elementele de bază ale genurilor de proporţie: cîntecul / interpretarea vocală în operă. expresii specifice. vocal-instrumentale spre deosebire de lucrările în caracter de marş sau dans al ritmice de registru ale lucrărilor muzicale. . corale. cărţi. acţiuni. cîntec . sferele de aplicare şi efectele emoţionale produse.• similitudinilor.caracterul de marş în genuri vocal-corale. dans.întîlnirea sferelor de expresivitate muzicala în creaţiile muzicale de proporţie.trăsături specifice ale muzicii determinate de caracterul de marş: ritm cadenţat.conversaţii.lucrul cu manualul şi alte surse pentru însuşirea noţiunilor muzicale.audiţii muzicale pentru distingerea particularităţilor specifice ale genurilor de cîntec. dansul-în balet. instrumentale. exprimarea propriilor impresii şi sentimente despre lucrarea muzicală.

Răutăcioasa”. “Hora” şi “Brîul” Piotr Ilici Ceaikovski. “Marşul soldăţeilor de lemn” Frederic Chopin. Piesa pentru pian “Tîndală şi Păcală” Dmitri Kabalevski.muzicii. vine luna mai” Repertoriu pentru audiţii Eugen Doga. “Cvartetul de coarde nr. “Cine cîntă-aşa” Melodie popular de joc: “Alunelu” Alexandru Ranga. Grigore Vieru. “Marş” Serghei Prokofiev. 2”. Plîngăreaţa. Axentie Blanovschi. Dmitri Kabalevski. “Coasa” Dumitru Gheorghiţă. “Grăuraşul” Cîntec popular: “Am plecat să colindăm” Grigore Vieru. “Hora albă” Cîntece din folclorul copiilor: “Gutuiţa”. “Piţigoiul” Colindul de luptă: “La poartă. Poemul “Mioriţa”. fragment George Enescu. Grigore Vieru. “Paparudă” Zlata Tcaci. 2”. “Vine.“Toboşarul” Dumitru Gheorghiţă. la Ştefan Vodă” Colind: “Colindul de Crăciun” Grigore Vieru. aranjament pentru voce şi pian. 1”. Grigore Vieru. vine primăvara” George Enescu. “Albumul pentru copii”. “Trei prietene: Ştrengăriţa. “Scump învăţător” Grigore Vieru. 1”. Grigore Vieru. Grigore Vieru. Filip Mironov. “Păsărel” Timotei Popovici. “Dansul florilor” Cîntec popular haiducesc: “Cucuşor cu pană sură” Dans popular. Anatol Ciocanu. “Vine. versuri populare. Cantata “Luci. “Polca italiană” Orchestra de muzică populară “Lăutarii”. “Trenul” Cîntec popular: “Cîntec de leagăn” Eugen Mamot. Piesa pentru pian “Vesel-Trist” Ghenadie Ciobanu. fragment Tudor Chiriac. “Marşul toreadorului” din opera “Carmen” 116 . Baletul “Lacul lebedelor”. “Dansul micilor lebede” Piotr Ilici Ceaikovski. Grigore Vieru. Oratoriul “Mioriţa”. “Ghioceii-frăţiori” Andrei Tamazlîcaru. Grigore Vieru. partea a II-a Tudor Chiriac. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală Eugen Mamot. Georgeta Moraru. fragment Ion Macovei. Vals din baletul “Frumoasa din pădurea adormită” Dmitri Şostakovici. “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. fragment Paul Constantinescu. Grigore Vieru. “Zburdă iedul pe muncel” Ion Macovei (prelucrare). “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. Suita “Trei dansuri romîneşti”. “Cvartetul de coarde nr. “Caloianul” Ion Macovei. “Marş” din baletul “Spărgătorul de nuci” Eugeniu Coca. numărul “Limba noastră” Ion Macovei. “Graiul meu” Iulia Ţîbulschi. Grigore Vieru.“Soldaţii” Balada populară “Mioriţa”. “Vals-glumă” Serghei Rahmaninov. “Marş” Piotr Ilici Ceaikovski. fragment Nicolae Saxu. Grigore Vieru. “Brîul” Eugeniu Coca. “Copăcel”. Grigore Vieru. “Ploaia”. “Cîntec fără cuvinte” Ludwig van Beethoven. soare. “Marş funebru” din sonata si-bemol minor pentru pian Felix Mendelssohn-Bartholdy. “Trompeta şi toba” Franz Suppe. “Marş nupţial” din uvertura “Visul unei nopţi de vară” Piotr Ilici Ceaikovski. “Cîntecul napolitan” Giuseppe Verdi. “Fluturaşii” Sergiu Croitoru. “Rapsodia romînă nr. luci”. „Rapsodia romînă nr. “Polca din bătrîni” Piotr Ilici Ceaikovski. “Cavaleria uşoară” Piotr Ilici Ceaikovski. Ion Onu. “Dansul micilor negri” din opera “Aida” Georges Bizet.

tobă.exerciţii de intonare expresivă şi frazare. dans. Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) . povestiri. cu elemente de interpretare în 2 voci. fraza-propoziţie.melodia – componentul de bază al limbajului muzical. . minor. fenomene muzicale. . Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • distingerea auditivă a trăsăturilor specifice ale muzicii determinate de caracterul ei de marş. 3.elaborarea unei glosar de expresii poetice selectate din poezii. .). Melodia – mijloc important al limbajului muzical . . individual. . “Sonata si-bemol minor”.elementele limbajului muzical ca mijloace prin care muzica îşi realizează posibilităţile comunicative.exerciţii de dezvoltare a vorbirii prin utilizarea de termeni muzicali şi expresii poetice.intonaţia şi punctuaţia muzicală. “Marşul” din Baletul “Spărgătorul de nuci” Ludwig van Beethoven. “Simfonia nr.asemănări şi deosebiri dintre limbajul muzical şi limbajul vorbit: norme de organizare şi prezentare a limbajelor. “Ecoul” CLASA a III-a Conţinuturi Limbajul muzical . . . unităţile sintactice ale melodiei (motivul – intonaţie.participare activă la viaţa artistică a şcolii. Eroica”.exersarea interpretării la instrument în baza unui text simplu de note. partea a II-a.exerciţii de identificare a timbrelor instrumentelor muzicale. timbrul. modul major. exclamaţii muzicale. şi semnificaţiile lor în desfăşurarea muzicii. cu ison.exerciţii de precizare a elementelor definitorii ale 117 . în canon. partea a II-a. . solfegiere elementară.alăturea de melodii simple. . “Mars funebru” Ion Macovei. tempoul). conştientă a melodiilor simple. .melodia – elementul definitoriu al graiului muzical. 3”. registrul.specificul limbajului muzical comparativ cu alte modalităţi artistice de exprimare. “Simfonia nr. 3” Ludwig van Beethoven. jocuri muzical-didactice distractive pe un libret /text literar. poveşti pentru utilizarea lor în descrierea muzicii. fluier etc. marş funebru Ludwig van Beethoven. expresive şi descriptive.rolul elementelor limbajului muzical în redarea imaginii muzical – artistice a lucrării (ritmul. . expresive pe versuri selectate la dorinţa elevului. • identificarea formelor muzicale. cîntec. perioade). • utilizarea în mod corect a tehnicilor de interpretare la instrumente muzicale (clapă. . a elementelor de structură şi înţelegerea semnificaţiei lor în dezvoltarea ideii muzicale. povestiri.exerciţii de solmizare.Exerciţii de substituire a ritmului (cu păstrarea liniei melodice) pentru consolidarea noţiunii de gen muzical.Piotr Ilici Ciaikovski. • selectarea muzicii la poveşti.utilizarea dicţionarului de termeni muzicali pentru explicarea unor noţiuni. . . . . fragment Frederic Chopin. poezii. .exerciţii de distingere a genului muzical. Interpretarea vocală/corală instrumentală • cîntarea sincronizată cu acompaniament.exerciţii de interpretare în canon şi la două voci. “Marş funebru” din “Simfonia nr. Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unei melodii simple.

executarea melodiilor simple compuse de copii.forma muzicală ca modalitate de structurare şi prezentate a conţinutului de imagini al lucrării muzicale. „Acuma ora sună” Eugen Doga. Gr. .redactarea unui eseu în urma audierii lucrării muzicale. a unei idei muzicale finite. Vasile Nedelcu.forma bipartită simpla (AB) a creaţiei muzicale în care se prezintă două imagini. Partea a III-a – repriza (repetarea integrală a primei idei muzicale) are scop de consolidare a idei principale. versuri populare. explicaţii însoţite de exerciţii în vederea însuşirii noţiunii de forme muzicale.comunicări.jocuri muzical–didactice în vederea însuşirii noţiunilor predate. Dumitrescu. 5.conlucrarea tuturor mijloacelor artistice şi a unităţilor structurate pentru redarea imaginii muzicale.). filme cu muzică). surse privind însuşirea noţiunilor de gramatică muzicală.. „Balada pentru vioară şi pian” 118 . • povestirea experienţei sale muzical – artistice (audiţii. . a unui gînd.modalitate de prezentare a unei singure dispoziţii. „Simfonia nr. .exerciţii de identificare a formelor muzicale.tema cu variaţiuni (A + A1 + A2 + A3 etc.forma rondo: noţiune de refren şi episod (ABACADA etc. . „Uvertura” la opera „Carmen” („Marşul toreadorului”) Ciprian Porumbescu. melodia populară.) limbajelor diferitor arte. „Marş” Ludvig van Beethoven. . „Toamna” Ana–Maria Fusu. .improvizarea mişcărilor ritmice la muzica de dans. . „Muzica” Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev. Salcia. „Cîntecul de luptă al moldovenilor” V. . partea a III-a” Georges Bizet.forma tripartită simplă (ABA) a creaţiei muzicale. concerte. Analiza/caracterizarea muzicii • redactarea unor eseuri cu privire la mesajul şi imaginea muzical-artistică a lucrării. lecturi. Lucrare simfonică “Poemul Nistrului” Gavriil Musicescu. Basmul simfonic “Petrică şi Lupul” Ştefan Neaga. creaţii.realizarea unor teste în baza conţinutului studiat.forma monopartită .) . evenimente culturale etc.audierea atentă a discursului muzical şi alcătuirea unui plan de dezvoltare „emoţională” a lucrării în corespundere cu forma ei. . „Barbu Lăutarul” Daria Radu. versuri C. vizionări de spectacole. a sensurilor unităţilor structurale ale melodiei. Alecsandri. • realizarea unui plan structurat de caracterizare a muzicii. două dispoziţii contrastante. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală C. balet.discuţii. . relatări ale unor date importante despre compozitori. Vieru. Forma muzicală . „Să iubim al ţării tricolor” „Sărmanul Tobultoc” – cîntec popular de haiducie Gh. • . . . două idei. . .forma liberă (ABCA1D etc.lecturi ale manualului şi a altor mijloace. Romaşcanu. operă.

• Remarcarea pe parcursul audierii a evenimentelor muzicale (început. Vieru.Folclorul muzical – reflectare specifică a spiritualităţii poporului. versuri populare.discuţii dirijate privitor la originea şi evoluţia muzicii naţionale. Vieru. selecţiuni din muzică baletului „Luceafărul” Edvard Grieg. piesa pentru vioară şi pian „Vîrtejul” Wolfang Amadeus Mozart. Alexandru Stavri. „Limba noastră” Dumitru Georgescu-Kiriac. „Trilurile primăverii” Alexei Stîrcea. „Hota aragoneză” Carl Maria Weber. „Fata de păstor şi cucul” Solomon Lobel. 1” Eugen Doga. „Dorul şi limba” Tudor Chiriac. . „Dansul miresei” Constantin Dimitrescu. „Hora” Ion D. speciilor de muzică populară şi academică şi identificarea auditivă a sferei de expresivitate emoţională şi imagistică. Vieru. din suita simfonică „Peer Gynt” Constantin Rusnac. Gr. Gr.audiţii muzicale şi discuţii despre genul. Gr. „Tîndală şi Păcală” George Enescu. „Dans ţărănesc” Mihail Glinca. Brîul” Frederic Chopin. . „Ostropăt”.Audiţii muzicale şi discutarea conţinutului de expresie al muzicii. Mozart. „Poemul – sonată pentru violoncel şi pian” Paul Constantinescu. „Hora” (în prelucrare pentru pian) Alexei Mateevici. specia de muzică populară. Vicol. „Primăvară. „Nora copiilor” Tudor Chiriac. liliţa. Vasile Romanciuc. CLASA a IV-a Conţinuturi Muzica poporului meu Creaţia muzicala populară . piesa „Dimineaţa”. piesa simfonică „Amurg de toamnă” Ghenadie Ciobanu. Vieru. „Hora cu strigături”. Ciobănaşul. „Spicule din vîrf de pai” Gr.Genurile reprezentative ale folclorului muzical: Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) . Alexandru Cristea. mută-ţi cuibul”. Vieru. „Morarul bun” „Păsărică. „Rapsodia română nr. din suita simfonică „Peer Gynt” Carol Miculi. „Trei dansuri simfonice: Olteneasca. „Capriciul italian” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • Recunoaşterea tipurilor. 11” Luigi Boccherini. „Rondo” Piotr Ceaikovski. „S-a dus cucul la pădure” Gr. „ Cîntecul lui Solveig”. „Ce frumoasă-i luna mai” V. „A ruginit frunza din vii” Sergiu Croitoru.Ion D. „Preludiul nr. Liviu Deleanu. hai”. „Corul vînătorilor” din opera „Freinschutz” Alfred Alexandrescu. „Hora” Eugen Mamot. „Dragă mi-i hora” Dumitru Georgescu-Kiriac. „ Rondo” din „Sonata pentru pian nr. 7 pentru pian” Ştefan Neaga. „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Tudor Chiriac. „Instrumente muzicale” Daria Radu. părţi. primăvară”. Vicol. „Vîntuleţi de primăvară”.probe practice pentru determinarea genului muzical.A. genurilor. . . „Hai. a titlului lucrării (în muzica cu program) 119 . „Moş Crăciun” Cîntece populare: „Foaie vede şi-o sulfină”. Privire generală asupra originilor şi evoluţiei folclorului nostru muzical. „Cîntec de primăvară” Eugen Doga. „Limba noastră” „Melodie de dragoste” şi „Sîrba” – în interpretarea naistului Vasile Iovu Edvard Grieg.

Instrumente populare tradiţionale. exerciţii de depistare a timbrurilor instrumentelor populare în baza unor audiţii de muzică populară. balada (specii). • costumul popular. în lanţ. cîntecul popular . cu „negativ” (fonogramă). sfîrşit). Muzica academică . analizarea lucrărilor audiate (gen. schimbul de tempouri. • Improvizarea jocurilor. Diversitatea jocului popular. Interpreţi ai cîntecului popular. 3/4 în limita de 7 sunete. exerciţii de cultură vocală utilizînd diferite procedee de interpretare: solist-cor. Mandicevschi. lucrări de valoare. . în lanţ. Diversitatea cîntecului popular. canon. Mezzeti. Sincretismul dans-muzică în folclorul muzical. vizionarea concertelor de muzică şi joc popular şi discutarea. trăsăturile caracteristice. reprezentanţi. serbări cu 120 . specii. trăsături distinctive. pe grupe (alternativ. exerciţii de consolidare a unor mişcări.repetiţii.Compozitori – fondatori ai muzicii naţionale profesioniste: A.). alternarea caracterelor şi a imaginilor muzical-artistice. contrastele dinamice şi timbrale. mare –mic). solist-cor. cîntarea sincronizata în diferite aranjamente simple: la unison.Cunoaşterea. • Demonstrarea deprinderilor elementare de mînuire a instrumentului muzical sau a jucăriilor muzicale melodice / de percuţie. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor contemporani naţionali cu evidenţierea particularităţilor distinctive ale muzicii lor. de mişcare (înainte – înapoi. sîrba etc. cu acompaniament instrumental. solfegierea unor melodii simple din muzica populară sau academică. P. elemente de dans adecvate subiectului. măşti. Melodii de cîntece şi jocuri populare. . instrumente etc. în sus – în jos). a cappella. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor clasici ai culturii naţionale cu evidenţierea particularităţilor deosebitoare ale muzicii lor. poziţionarea corectă a mîinii la instrument şi asocierea cu sunetul şi durata lui (pătrimi. accesorii. a interpretului / formaţiei muzicale. scenetelor cu personaje din poveşti folosind jucării. Sincretismul muzică-vers de autori anonimi.Privire generală asupra istoriei muzicii profesioniste în spaţiul cultural românesc: perioade. • jocurile (dansurile) populare: origini şi evoluţie. exerciţii de selectare a informaţiilor privitoare la unele genuri. specii folclorice. costume. • doina.. mişcarea corporală. valorificarea folclorului muzical – condiţii ale perpetuării lui de la unele generaţii la altele. • Demonstrarea deprinderilor corecte de interpretare vocală. dansurile cu subiect şi fără subiect: varietatea lor. interpreţi de muzică populară şi pregătirea materialului pentru prezentare în clasă. a costumelor populare (zona. interpreţi instrumentişti vestiţi. - - - - - - a compozitorului. Orchestra contemporană de muzică populară.geneza cîntecului popular. Flechtenmacher. în dialog) cu sau fără acompaniament. figuri de dans popular (hora. doimi.). prezentarea publică a unor concerte. culminaţie. • Diferenţierea auditiva şi descrierea aportului unor elemente ale limbajului muzical în crearea reprezentărilor spaţiale (departe – aproape. alte atribute decorative ale cîntecului şi jocului popular. localitatea) şi a diferitelor atribute specifice culturii tradiţionale. cu fonogramă etc. pregătirea unor informaţii vizînd viaţa şi activitatea unor personalităţi ale culturii muzicale cu prezentarea în clasă a materialelor. E. optimi şi pauzele lor) în măsurile de 2/3.

Enescu – luceafărul culturii muzicale româneşti. utilizînd termeni. dirijori. pianist. Ciobanu. în desene. Musicescu – un clasic de mare valoare al culturii muzicale naţionale. cîntece) sau academică (opere simfonii etc. expresii specifice domeniului.) utilizînd diferite materiale potrivite scopului. exerciţii de interpretare la instrument în baza textului de note şi fără text. povestiri ilustrate cu muzică populară. Sala cu orgă ş. costumul popular. un mare patriot al neamului. Moldova (instituţii de învăţămînt muzical de specialitate). - - - - tema „Muzica pentru copii” valorificînd creaţia compozitorilor din Moldova.a. mijloacele de expresivitate şi conform unor criterii de apreciere valorică a muzicii. Mustea – continuator fidel al tradiţiilor clasice în cultura muzicală din zilele noastre. în mişcări corporale plastice.Gh. realizarea unui scurt eseu consacrat unui eveniment sau unei personalităţi istorice reflectate în lucrări de muzica populară (balade. Teatrul Naţional de Operă şi Balet. integrînd şi dansul (jocul) popular. .Cultura muzicală profesionistă a Moldovei de astăzi: imagine pe plan naţional şi internaţional. Compozitori. • Compararea şi diferenţierea creaţiilor folclorice de cele de muzică cultă după limbajul muzical propriu fiecărui tip. . milieuri. Doga – contribuţii valoroase pe tărîmul abordării unor genuri muzicale academice originale.Muzica profesionistă pentru copii în R.G. Asociaţia „Moldova – concert”. Chiriac. Coca – personalitate care a contribuit la procesul de evoluţie a muzicii profesioniste în Moldova. stările emoţionale reflectate în muzică. Gh.). (liber). . sentimentelor muzicale în limbajul altor arte: în versuri şi compuneri. E. ulcioare.Ş. Neaga – personalitate artistică polivalentă în viaţa muzicală a Moldovei: compozitor. comentarea impresiilor dobîndite în urma participării la concerte. interpreţi. . sculpturi şi colaje. .Şcoala profesionistă de muzică din R. . . confecţionarea obiectelor artistice (broderii.T.G. ideilor. dirijor. . . Porumbescu – compozitor. . formaţii artistice.C. muzician de excepţie. Asociaţii concertistice: Filormonica Naţională. pedagog.E. Moldova. noţiuni. farfurii etc. 121 . prezentarea unor mici scenete (fragmente) din poveşti. creaţii. personalitate marcantă în cultura muzicală universală. • Comentarea lucrării muzicale (după un algoritm / schemă sau liber) privind conţinutul de idei.• Transpunerea impresiilor. înfrumuseţind şi completînd anturajul artistic al unor evoluării artistice şcolare.

„Bardul ain Mirceşti” Isidor Vorobchevici. „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Gheorghe Mustea. „Revedere” Dumitru Gheorghiţă. „Balada pentru vioară şi pian” Eduard Caudella. „Paparuda”. Eminescu. „Ştefan. mireasă. 1” Mihail Jora. flăcăi. Gr. „Noi în grai sîntem popor” Tudor Chiriac. „Scăpărici” C. Musicescu. Radule” Cîntec popular de recrutare „Balada soldatului” Cîntece de înstrăinare. „Căluşarii” Din repertoriul nupţial: „Jocul mare”. Porumbescu. „Fluturaş. „Am un plai” Daria Radu. Gr. „Ecoul” „Cînd aud cucul cîntînd” – cîntec din repertoriul Mariei Lătăreţu „Codreanu” (baladă haiducească) „S-a dus cucul de pe-aici” (cîntec de înstrăinare) „Ciobănaş la oi am fost” (cîntec păstoresc) „La rîpa cu tufele” . Gr. „Rapsodia română nr. cîntece populare noi. „Dragă mi-i şi mult mi-i drag”. Rusu. popular. „Mierla” „Hai la horă”. selecţiuni din muzica baletului „Luceafărul” Constantin Rusnac. Vasile Romanciuc. fluturaş”. de copil etc.popular de glumă. „Concert pentru vioară şi orchestră” Ion Macovei. „Berbecul”. suita simfonică „Privelişti moldoveneşti” Paul Constantinescu. „Cîntec de leagăn”.) Colinde şi cîntece de stea Alexandru Flechenmacher. seară mare” (colind de Crăciun) „Capra” (joc popular cu măşti) Alexandru Flechtenmacher. „Ciocîrlia” – melodie populară „Întrecere lăutărească” Din repertoriul de primăvară şi de vară: „Caloianul”. Porumbescu – fragment din opereta „Crai nou” C. Gr. pană galbenă”. Vieru. Rusnac. „Hai. „Dor. „Ca o zi de primăvară” Dumitru Kiriac. cîntece de veselie. „Jocul zestrei”. „Stăncuţa” George Enescu. „Limba noastră”. Ştefan. Vieru. „Luci. corul „Zorile” Eugen Doga. „Hora fetelor” (melodie populară) „Glasul instrumentelor” (cîntec didactic) „Ia-ţi. selecţiuni din muzica baletului „Nunta în Carpaţi” Eugen Coca. „Sîrba de la Edineţ”. Carol Scrob. „Dragă-mi este ţara mea” Gh. „Joc de sărbătoare” Eugen Doga. „Patria” Cîntece populare: „Cucule. Vieru. satiric „M-am pornit la Chişinău” (popular de glumă) Gr.Repertoriu pentru interpretare vocal /corală Mihai Ungureanu. uvertura naţională „Moldova” Ciprian Porumbescu. „Doina” C. de dor şi jale. „Hora bucuriei”. „Balada lui Lăpuşneanu”. luci”. finalul (partea a IV-a) „Cvartetului de coarde nr. selecţiuni din opera „Capra cu trei iezi” 122 . „Hora lăutarului”. soare. ziua bună” (din repertoriul nupţial) „Astă seară-i. oratoriul „Mioriţa” (selecţiuni) Gheorghe Neaga. „Drăgaicele”. săriţi la joc”. M. Vieru. Radule”. dorule”. „Trei culori” G. luci” Repertoriu pentru audiţie Doina şi bătuta din Giurgiuleşti” Doina „Cîntă puiul cucului” Balada păstoreaşcă „Mioriţa” Cîntecul popular de haiducie „Radu mamei. „Cîntecul cucului”. V. din opera „Alexandru Lăpuşneanu” Zlata Tcaci. Dimitrie Bolintineanu – „Mama lui Ştefan cel mare” Pietro Mezzetti. domn cel Mare”. finalul actulului întîi al operei „Petru Rareş” Gavriil Musicescu. fragment din partea a IV-a a cantatei „Luci. „Mioriţa”. de tată. Mustea. soare. despre viaţa păstorilor. corul „Crai nou” din opereta „Crai nou” Ciprian Porumbescu. „Radu mamei. 2” Ştefan Neaga. „Cîntecul miresei” Din repertoriul funebru (bocet de mamă. Vieru. „Drăgaica”.

piesa „În amintirea lăutarilor moldoveni” Ion Păcuraru.a. compoziţia pentru flaut solo „Spaţii sonore” Constantin Rusnac. Ghenadie Ciobanu. soare. Urschi. „Gala măştilor” Mihai Dolgan. „Trăiască soarele” Tudor Chiriac. Vieru. luci” Nicolae Bothros. Gr. „La noi” Eugen Doga. Ion AldeaTeodorovici. Anatol Ciocanu „Copiii planetei Pămînt” 123 . suita pentru orchestra de muzică populară „Plai moldovenesc” Creaţii de muzică uşoară de compozitorii: E. Doga. M. Vieru. selecţiuni din cantata „Luci. Gr.Ion Aldea-Teodorovici. Dolgan. Liviu Ştirbu ş. Gh.

zăpadă. Atmosfera de instruire trebuie încadrată într-un context ludic. care reiese din conjugarea caracterului formativ al procesului educaţional cu particularităţile specifice artelor plastice. să aplice variate modalităţi de expresie: pictură. în contextul curriculumului naţional. Valoarea incontestabilă a educaţiei plastice constă în formarea atitudinii pozitive a copilului faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de oameni. . s-a constituit în baza noului concept. disciplină şcolară obligatorie. de aceea procesul de instruire trebuie organizat astfel încît elevii să aibă oportunităţi de a crea. fructe. adică învăţarea prin joc. a evolua. sensibilizare. Astfel elevii vor fi învăţaţi să lucreze cu diferite simboluri vizuale şi spaţiale. metodă de instruire. sculpură. totodată contribuind la formarea capacităţilor pro-active şi creative. grafică. textile etc.şi mijloace de instruire. valorificarea creativităţii elevilor şi profesorilor în cadrul activităţilor didactice. aluat. prin urmare . Formarea competenţelor la Educaţia plastică necesită acumularea de către elevi a anumitor cunoştinţe. să gîndească în termeni de imagini: cum pot fi create. instrumente şi tehnici mixte vor ajuta elevii să însuşească arta comunicării ideilor şi mesajelor vizuale. nisip. să compare lucrările lor cu alte lucrări pe care le văd şi le studiază. stiluri variate de predare pentru a-i ajuta pe elevi să-şi atingă scopurile puse în artă. Ideea fundamentală a actualului concept de educaţie plastică constă în faptul că imaginea artisticoplastică este rezultatul actului de creaţie şi. ce emoţii provoacă diverse forme plastice. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. să rezolve probleme şi concepte complexe pe care nu le pot reda verbal. concomitent. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al acestuia. Implementarea eficientă a curriculumului impune respectarea coerenţei componentelor lui. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. Studiul limbajului plastic. ci este un instrument de culturalizare. artă decorativă. profesorii vor apela la metode diverse şi creative. ce reprezintă. În activitatea didactică. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.creare de valori şi receptarea/aprecierea valorilor create de alţii. Utilizarea diverselor materiale de artă clasice şi materiale moderne (plante.). a discuta şi de a căpăta experienţă artistică nu numai în clasă. să conştientizeze că orice problemă poate avea multiple soluţii. excursii la muzee. sîrmă. utilizarea flexibilă a conţinuturilor şi acordarea priorităţii metodelor interactive de predare şi metodelor activparticipative de învăţare. cultivarea propriei viziuni artistice. Curriculumul de Educaţie plastică propune copilului experienţa creaţiei şi a comunicării artistice în domeniul artelor plastice şi asigură formarea competenţelor iniţiale pentru însuşirea sistemică a disciplinei de studiu. Familiarizarea cu limbajul artelor plastice sensibilizează elevii faţă de cultura plastică naţională şi universală şi oferă o posibilitate eficientă de formare/dezvoltare a sentimentelor estetice şi a competenţelor de percepere şi exprimare a mesajului artistico-plastic. să cunoască şi să fie în stare să se orienteze în materia predată. capacităţi. fotografie etc. aplicînd deprinderile formate la orele de educaţie plastică în procesul de studiere a altor discipline. formare a unui dialog dintre copil şi lumea artelor. şi nici formarea copiatorului care poate calchia perfect realitatea care îl înconjoară.EDUCAŢIA PLASTICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia plastică. Aceasta implică deplasarea accentului de pe abilităţile de reproducere spre producere . Educaţia plastică nu are ca scop formarea artistului plastic sau a unui meşteşugar care posedă iscusit o tehnică sau alta. vizite la expoziţii etc. al materialelor de artă şi al tehnicilor de lucru cu ele sînt mijloace de creare a imaginilor artistico-plastice. ci şi în afara orelor de curs: concursuri de artă plastică. Includerea actului de creaţie în procesul de instruire a elevilor este un mod eficient de optimizare a procesului de instruire şi educaţie în domeniul artelor.

Conţinuturile recomandate au fost structurate în patru compartimente identice pentru toate clasele: . conţinuturile devin mobile.Materiale. raţionale. . este procesul de formare a competenţelor de receptare. instrumente şi tehnici de artă. unitare a formei şi conţinutului operei de artă – asigură perceperea operei de artă plastică în integritatea formei şi a mesajului. verbalizarea ideii plastice. formarea capacităţii de pătrundere în mesajul operei prin intermediul formei. ceea ce dinamizează imaginaţia şi stimulează activitatea de creare a noilor valori (formelor noi) şi. 125 . specificul localităţii sau zonei geografice. de regulă. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în exprimarea artistico-plastică. în esenţă. analiza colectivă şi individuală a lucrărilor – toate grupate optim în fiecare caz aparte pentru formarea competenţelor. 1. • Principiul perceperii globale. În consecinţă. cunoaşterea senzorială a imaginilor artistico-plastice. audierea muzicii sau lectura corespunzătoare subiectului sau perioadei istorice studiate. interesele grupului de elevi. Cunoaşterea noţiunilor elementare din domeniul artelor plastice.Elemente de limbaj plastic. • Principiul educaţiei artistice în baza valorilor autentice – utilizarea la activităţile de dezvoltare a perceperii artistice a operelor valoroase cu o anumită tradiţie culturală naţională şi universală (e necesar ca elevii să vadă. Educaţia plastică în învăţămîntul primar. Din punct de vedere funcţional importantă este corelarea tuturor componentelor curriculumului.Iniţiere în domeniul artelor plastice. profesorul decide care conţinuturi urmează a fi realizate pe parcursul unui an de studii. sentimentelor copilului. 4. • Principiul unităţii perceperii şi creaţiei – prevede predarea-învăţarea fiecărei teme din curriculum prin conexiunea mai multor genuri de activitate: examinarea materialului didactic. se desfăşoară într-o atmosferă de colaborare dintre pedagog şi elev. executarea lucrului practic. a cunoaşterii logice. prin comparaţie. materiale şi tehnici de artă. Centrarea pe competenţe stabileşte o viziune netradiţională faţă de aplicarea conţinuturilor.Dezvoltarea creativităţii în cadrul activităţilor artistico-plastice include formarea competenţelor de exprimare liberă a propriilor viziuni şi preferinţe în redarea temelor şi subiectelor lucrărilor plastice. kitsch-uri – pentru cultivarea unei atitudini corecte faţă de valorile artistice). 3. flexibile şi redau viziunea autorilor în realizarea obiectivelor propuse. .Iniţiere în compoziţie. reper pentru facilitarea înţelegerii particularităţilor operei de artă plastică. Conţinuturile sînt informaţii care fundamentează teoretic formarea competenţelor elevilor în procesul educaţional. reieşind din competenţele profesionale. şi opere false. Astfel. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI Explorarea diverselor instrumente. Prin urmare. . indică asupra necesităţii conexiunii aspectelor formale şi de conţinut în receptarea operei de artă plastică. • Principiul unităţii dintre senzorial şi raţional – exprimă necesitatea studierii operelor de artă plastică prin intermediul simţurilor. • Principiul unităţii dintre autoexprimarea elevului şi dezvoltarea creativităţii plastice – exprimarea liberă a viziunilor. Realizarea lucrărilor plastice în diverse tehnici şi materiale de artă. de creare a valorilor plastice şi de comunicare artistică cu opere de artă de valoare. Pentru realizarea cît mai eficientă a obiectivelor educaţiei artistico-plastice la treapta primară se propune ca procesul predării –învăţării să fie axat pe următoarele principii specifice educaţiei artisticoplastice: • Principiul conexiunii teoriei cu practica – asigură îmbinarea actului de însuşire a cunoştinţelor teoretice cu actul de formare a priceperilor şi deprinderilor practice în baza cunoştinţelor teoretice. 2.

Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp Clasa I II III IV Temele 4 4 4 4 Nr. de ore 34 34 34 34 126 .

Să practice modelajul cu mijloace diferite: lut. mediul înconjurător.3. plante etc. Realizarea petelor de culoare. Culorile şi modalităţile de expresie. cretă. Să utilizeze în activitatea de desen diferite mijloace: creion. Elemente de limbaj plastic 2. alăturarea culorilor sau suprapunerea lor. lucrări originale etc. 1. Să efectueze operaţii plastice simple cu instrumente. UNITĂŢI DE CONŢINUT. carton. Învăţarea denumirii instrumentelor şi materialelor de artă. eboşoar.2. stofă. palma. 1. reproduceri. opere de artă etc. Linia – modalităţi de realizare. tăiere a lutului. aluat. a liniilor cu diverse mijloace (pensulă. opere de artă etc. guaşă. obiecte. acuarelă. II. Să identifice culorile în natură. lut ş. Să creeze diferite tipuri de linii cu materiale şi instrumente variate. Iniţiere în compoziţie 127 . carioci. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE Subcompetenţe CLASA I-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I.2. Învăţarea denumirilor culorilor. Materiale. Discuţii: Observarea şi compararea materialelor şi instrumentelor de artă pe planşe didactice. instrumente şi tehnici de artă 1. picturii. Să mînuiască la nivel elementar instrumentele de lucru. Instrumente şi materiale de artă (hîrtie. 1. turtire.modalităţi de realizare. sculptură.4. sculpturii etc.) şi exprimarea propriei opinii faţă de rezultatul obţinut.1. hîrtie. peniţă. aţă. pastel. burete. Modalităţi de utilizare a instrumentelor şi materialelor de artă.1. plastilină. III. pastel. pensule. Formarea/ dezvoltarea abilităţilor de mînuire a instrumentelor. vestimentaţie. vopsele. cărbune etc. Experimentări în procesul cunoaşterii cu particularităţile instrumentelor de desen. Compararea şi deosebirea lor în exemple din natură. temperă. Jocuri de obţinere a culorilor prin fuzionare.3. materiale şi suporturi variate. 2. pictură.SUBCOMPETENŢE. creioane. nisip etc. 2. Să obţină expresivităţi plastice în pictură prin intermediul vopselelor de apă: Pata de culoare . Exerciţii de folosire a instrumentelor şi materialelor specifice graficii.a). Exersări de întindere.

centru etc. Compunerea elementelor în spaţiul plastic: sus . Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. nisip. Explicarea noţiunilor de: lucrare plastică. imagine plastică. 4. asfalt. artişti plastici.1. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice.3. 4. expoziţie. Să acţioneze în spaţiul plastic cu diverse mijloace: instrumente. . Argumentarea propriei alegeri a materialelor de artă. Vizitarea expoziţiilor şi galeriilor de artă.3. pictură. instrument. Excursii. culori. zăpadă etc. imagine plastică.departe.lucrare plastică.jos. compoziţie.2. Exerciţii-joc de îmbinare a diverselor materiale într-o lucrare plastică. Muzeu. 3. Realizarea lucrărilor cu subiecte propuse de profesor sau la propria alegere. compoziţie etc.mare etc. Să manifeste interes în comunicarea desen. suport pentru exprimarea plastică. pictură. mare – mic. Poziţia foii (verticală. imagini. desen. Iniţiere în domeniul artelor plastice Plasarea elementelor pe suprafaţa plastică: aproape . Familiarizarea cu opere de artă realizate în diverse materiale. Să se joace cu forme. 128 . 3.1. centru. materiale. IV. sculpură. materiale.2. Să se bucure de propria realizare şi Noţiuni de artă: cea a colegilor săi. mic . obiecte. atelierelor artiştilor plastici şi meşterilor populari. Să motiveze preferinţele sale în alegerea unui material de artă. operă de artă. cu arta. Expoziţie. Crearea compoziţiilor pe diverse suporturi: hîrtie. orizontală).

2. Discuţii: Analiza materialelor de artă. II.5. Să combine culori pentru obţinerea expresivităţilor plastice. formelor utilizate în natură şi în diverse contexte plastice. 2. Să observe particularităţile punctelor. crengi. scurgere.3. Observarea deosebirilor dintre culori şi nonculori. Amestecul culorilor. liniilor. picturale. 2. Să redee anumite stări ale naturii folosind culorile şi nonculorile.6. lut. creioane colorate. Subiectul lucrării plastice. Activităţi individuale şi în grup în procesul experimentării cu materiale pe suporturi variate.). suprapunere. Să obţină puncte.1. 2. Să creeze lucrări cu acelaşi subiect în materiale de artă clasice şi materiale moderne. Să organizeze suprafeţe plastice prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic. pete. nisip. Modalităţi de executare şi amplasare a punctului în spaţiul plastic. fire textile etc. 1. cariocă. 2. Selectarea materialelor în dependenţă de subiectele abordate. forme. materiale de artă şi materiale netradiţionale (creion simplu. Exerciţii-joc de obţinere a punctelor.Subcompetenţe 1. Exerciţii-joc: eu sînt pictor. Elemente de limbaj plastic Punctul în arta plastică şi natură. Exersări în obţinerea petelor spontane: prin stropire. pietre. Linia dreaptă. alăturare etc. sculptor etc.4. pensule. Descrierea efectelor obţinute. CLASA a II-a Conţinuturi recomandate I. boabe. peniţă. Observarea asemănărilor şi deosebirilor dintre materiale şi instrumente de artă. liniilor de diferite mărimi şi forme cu instrumente. linii. Forma realistă. culori utilizînd diverse materiale şi procedee artistice. Analiza formelor realiste şi a modalităţilor de realizare. 129 . Pata spontană. Să folosească în activitata plastică diverse materiale. grafician. culorilor. ondulată. lizate în operele artiştilor plastici. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate Materiale şi tehnici grafice. Discuţii: observarea caracteristicilor fizice ale elementelor de limbaj plastic în natură şi opere de artă. Să experimenteze în obţinerea petelor spontane. frîntă. Exersări în obţinerea diferitor culori prin amestecul 2.2. tehnicilor utisculpturale şi decorative. Exersări şi experimentări în diverse materiale şi tehnici.2. Clasificarea culorilor: culori şi nonculori. Materiale. Linia în arta plastică şi natură. Exemple de forme realiste în natură şi opere de artă.1. rotundă.

Să experimenteze pe diverse suporturi cu ajutorul elementelor de limbaj plastic. opinii. Identificarea şi analiza lor pe reproduceri de artă. Compararea şi analiza operelor de pictură. Muzeu. spaţiu plastic şi centru de interes al compoziţiei. Exerciţii-joc de redare a stărilor naturii prin culori. 4. 130 . III. sculptură şi artă decorativă create în diverse perioade istorice. 3. expoziţie. Iniţiere în compoziţie 3. Iniţiere în domeniul artelor plastice Noţiuni de artă: sculptură / sculptor. 4. Să exprime atitudine. operede artă din diverse ramuri.2. pictură / pictor. pictură. Centrul (centrele) de interes al compoziţiei. IV. Organizarea spaţiului plastic în culoare. Să exprime sentimente. Să demonstreze capacităţi de apreciere estetică a operelor din arta plastică naţională şi universală. Să considere obiectele înconjurătoare ca surse de stimulare a creaţiei sale. Plasarea elementelor în spaţiul plastic. atitudini în compoziţii plastice.1. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului.3. Vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. tangram etc. 3. emoţii în procesul perceperii capodoperelor artei plastice. Să manifeste interes faţă de activitatea artiştilor plastici şi meşterilor populari. Maeştri şi capodopere.3. grafică / grafician etc. Joc de rol: Critici şi artişti. grafică. Explicarea noţiunilor de element plastic.1. sculptură.lor. 4. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. colaj. Realizarea compoziţiilor în diverse tehnici: desen.2.

Discuţii despre rolul petelor de culoare şi observarea lor în opere de artă. ambalaj etc. Crearea formelor geometrice din diferite materiale pe suprafaţa plană şi în volum. 1.5. natură etc. Exersări: obţinerea culorilor binare prin diverse II. polistirol. legume etc. hîrtie etc. Să creeze diverse forme din materiale naturale şi artificiale.4. hîrtie. reproducerilor. Funcţia decorativă a liniei. 2. Să experimenteze materiale şi tehnici netradiţionale în exprimarea individualcreativă. fructe. fuzionarea. Lucrări practice: colaj. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor netradiţionale în diverse contexte plastice: materiale maleabile (aluat.3. Să identifice culorile primare. binare pe reproduceri. Să realizeze proiecte artistice în diverse materiale şi tehnici de artă. imaginilor. Forma geometrică. Să creeze forme geometrice pe suprafaţa plană şi în volum din diferite materiale. Să obţină expresivităţi plastice prin diverse procedee de modificare a culorii. Lucrări practice: semn pentru carte. planşe didactice. Să utilizeze punctul ca element decorativ în lucrările plastice. aluat. fructe. 3. Explicarea noţiunilor de linie constructivă şi linie decorativă. 1. Pata picturală. fructe. Elemente de limbaj plastic 2. clipurilor. vestimentaţie. Exemple de forme geometrice. sîrmă. Identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător. cutii. felicitare. origami etc. Punctul ca element decorativ. Vizionarea filmelor.1. Materiale. Exersări cu diferite feluri de linii. 2. lut.2. Culori primare. instrumente şi tehnici de artă 1. plastelină. legume. 131 . pastă de hîrtie). 2. Procedee de modificare a culorii: amestecul culorilor. polistirol. Relaţii interdisciplinare. Modalităţi de expresie ale materialelor naturale şi artificiale (boabe. Materiale netradiţionale în arta plastică. carton. Punctul ca element constructiv. Să perceapă funcţiile decorativă şi constructivă a punctelor şi liniilor. 2.).Subcompetenţe CLASA a III-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I.2. mediul înconjurător. 2.1. plante etc. Modalităţi de executare. Pata decorativă. Să producă pete picturale şi decorative prin amestecul culorilor. Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din diverse materiale: lut. Tehnici mixte. Observarea şi analiza lor în opere de artă şi natură etc. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. culori binare. plante.6. carton. Funcţia constructivă a liniei. Explicarea noţiunilor de punct constructiv şi punct decorativ.

Să exprime preferinţe în alegerea subiectelor pentru realizarea compoziţiei realiste. mărime etc. operelor de artă plastică. Analiza.1. Exerciţii de amplasare a elementelor compoziţionale în spaţiul plastic şi evidenţierea centrelor compoziţionale prin culoare. 4. 3.3. Să reprezinte structuri din natură în compoziţii volumetrice utilizînd diverse materiale. Ramurile artei plastice. vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. 4. Organizarea cromatică a spaţiului plastic. III. Evidenţierea centrelor compoziţionale (culoare.procedee.4.). Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe 132 . Compoziţia realistă. Să promoveze valorile general-umane în lucrările efectuate. Deosebirea dintre ele.2. Să perceapă calităţile estetice ale mesajelor Muzee şi galerii de artă. Explicarea noţiunii de compoziţie realistă. Explicarea noţiunilor: muzeu şi galerie de artă. 3. Exemple de muzee şi galerii de artă din ţară şi peste hotare. Iniţiere în compoziţie 3.2. Să evidenţieze centrele de interes ale compoziţiei folosind creativ mijloace de expresie. Exprimarea opiniilor despre ramurile artei plastice. naţionale şi universale. Explicarea noţiunii de ramuri ale artelor plastice. Să manifeste interes pentru cunoaşterea artei plastice populare. IV.3. Analiza compoziţiilor realizate în diverse tehnici şi materiale de artişti plastici din diferite ţări şi perioade istorice. Iniţiere în domeniul artelor plastice 4. Maeştri şi capodopere. mărime etc.1. Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. 3. Vizionarea filmelor. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Să deosebească ramurile artelor plastice. Discuţii despre conţinutul operelor de artă şi interpretarea verbală a mesajului artistic. Plasarea elementelor compoziţionale în spaţiul plastic. compararea şi deosebirea lucrărilor de artă din diverse ramuri ale artei plastice.

carton etc. Să reprezinte structuri şi fenomene ale naturii utilizînd punctul şi linia ca mijloace de expresie. legume. fructe.3. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate 1. Modalităţi de aplicare şi realizare. Forma plată (bidimensională). zăpadă. plante etc. Tehnici grafice. Modelarea şi construirea din materiale naturale şi artificiale (materiale de reciclaj. Materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale. 1. nisip. Punctul şi linia mijloace de expresie în grafică.4.1. reproducerilor.) în diverse contexte plastice. sîrmă. aluat.1. Să experimenteze materiale şi tehnici de artă în exprimarea individual-creativă. Să creeze diverse forme în materiale naturale şi artificiale. Analiza elementelor de limbaj plastic în lucrări de artă plastică. Analiza posibilităţilor de îmbinare a materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale într-o lucrare plastică. lut. Tehnici mixte. Să obţină forme plate pe suprafaţa plană utilizînd diverse materiale şi procedee tehnice. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. arta decorativă etc. Materiale. polistirol. 1. Observarea particularităţilor specifice în diferite contexte plastice. picturale. Lucrări practice în tehnici mixte. 133 . Vizionarea filmelor. Să motiveze alegerea tehnicilor mixte în exprimarea unei idei.2. Să folosească creativ diverse materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale în lucrări plastice. Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din materiale naturale şi artificiale. II.). Forma volumetrică (tridimensională).parcursul anului. cutii. Elemente de limbaj plastic 2.2. imaginilor. Subcompetenţe CLASA a IV-a Conţinuturi recomandate I. 2. sculpturale etc. pictură. 1. Culori calde. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale (aluat. Crearea compoziţiilor în diverse tehnici.

Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi 134 . atitudini etc. Arta populară. IV. Să manifeste interes pentru cunoaşterea Genurile artelor plastice (portret. funcţie decorativă. Analiza procedeelor artistice de evidenţiere a Iniţiere în perspectiva liniară şi aeriană.1. formă / dimensiune. Explicarea noţiunilor de bidimensional şi tridimensional. Nuanţe. Sa creeze forme volumetrice din materiale naturale şi artificiale. Să redee perspectiva aeriană şi liniară în peisaje. Discuţii despre subiectul compoziţional. stări. Exerciţii-joc de obţinere a nuanţelor. nuanţe şi identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător. Iniţiere în compoziţie 3.2. Exersări grafice şi în culori de obţinere a tonurilor şi modalităţi de aplicare. culoare etc. Iniţiere în artele plastice 4. Modalităţi de redare a planurilor. 2. Tonul închis-deschis. Dominanta cromatică. 4. Analiza operelor de artă şi identificarea trăsăturilor caracteristice fiecărui gen de artă.3. Explicarea noţiunilor de perspectiva liniară şi aeriană prin exemple simple din mediul înconjurător: peisaj. compoziţie etc. Redarea planurilor: linie.2. Discuţii despre dominanta cromatică.3. Să creeze compoziţii decorative. natură statică. calea ferată. Culori reci. picturală şi grafice. decorative şi sculpturale. Deosebirea. lucrări prin compararea şi deosebirea lor.). compararea şi analiza compoziţiilor Compoziţia decorativă. stîlpi de telegraf etc. III. Exersări: evidenţierea centrelor compoziţionale prin ton. grafice. Rolul culorii în redarea unor dispoziţii. sculpturale cu subiecte literare sau inspirate din natură. Explicarea noţiunii de culori calde şi reci. Subiectul compoziţional. Crearea formelor bidimensionale şi tridimensionale. grafică. mărime. Să aplice culorile calde şi reci în redarea anumitor stări sufleteşti. picturale. Modalităţi de utilizare: funcţie utilitară.4. Să descrie verbal mesajul artistic al operelor de artă plastică exprimîndu-şi propriile atitudini şi emoţii esteice. 3. sculpturală. 3. picturale. Să observe trăsăturile caracteristice ale genurilor artei plastice. Explicarea noţiunii de ton închis-deschis în desen şi pictură. peisaj.1. Identificarea pe reproduceri de artă şi în natură. culoare.2. Explicarea noţiunii de genuri ale artei plastice. centrelor compoziţionale. Analiza diferitor forme.

analizei lucrărilor plastice.4. ţară. 4. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. 4. Vizionarea filmelor. Să exprime atitudini faţă de evenimentele culturale din instituţia de învăţămînt. Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. Meşter popular. expoziţiilor de artă şi exprimarea propriilor opinii.artei plastice naţionale şi universale.3. localitate. Analiza noţiunilor: artă populară. artei populare. Atelier de creaţie. meşter popular atelier de creaţie. 135 . Muzee şi galerii de artă. Să deosebească opere de artă plastică de arta populară. Joc de rol: meşter popular. Maeştri şi capodopere. Excursii la atelierele pictorilor şi meşterilor populari. critic de artă etc.

La baza conceptului stă ideea de ameliorare a acestui curriculum. b) asigurarea unei pregătiri fizice multilaterale. cît şi pe parcursul întregii vieţi. competenţelor şcolare. mijloacele educaţiei fizice (exerciţiile fizice. asigurarea valorilor educaţiei pentru sănătatea corporală. perfecţionarea condiţiei fizice etc. factorii naturali/igienici). profilaxia bolilor. Curriculumul şcolar de Educaţie fizică pentru învăţămîntul primar este inclus în Planulcadru de învăţămînt ca disciplină de studiu obligatorie şi reflectă concepţia care stă la baza reformei sistemului de învăţămînt European şi din Republica Moldova. care utilizează exerciţiul fizic drept mijloc principal în vederea dezvoltării sănătăţii. deprinderilor motrice şi culturii sănătăţii. a calităţii învăţării. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. absolvind şcoala.  aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii competente să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală. motivaţii. conştient. deprinderi motrice şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilitate în contexte specifice de realizare. formarea deprinderilor de a duce un mod de viaţă sănătos prin organizarea activităţilor de integrare socială a elevilor din clasă. a capacităţilor şi a aptitudinilor lui spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoaştere. trebuie să devină conştienţi de faptul că sportul şi cultura fizică sînt mijloace eficiente în dezvoltarea fizică armonioasă. nr. 136 . 9 noiembrie 1995. Astfel. corespunzător. capacităţi. capacităţilor motrice ale elevilor şi. călirea organismului. estetice şi civice. formarea sistemului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului pe parcursul întregii vieţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 62-63). Scopul prioritar al procesului educaţional la Educaţia fizică în învăţămîntul primar este antrenarea elevului în formarea incipientă de utilizare a cunoştinţelor pentru fortificarea sănătăţii. avînd ca „ţintă” mobilizarea unui ansamblu de resurse de asigurare a calităţii şi capacităţii de asimilare a materiei de conţinut în procesul învăţării. cu caracter profesional-aplicativ. Nu pe ultimul loc se află formarea interesului şi necesităţii de predare independentă şi sistematică a exerciţiilor fizice. Educaţia fizică în sistemul de învăţămînt primar este o componentă a educaţiei generale. concepţia de aplicare a curriculumului de Educaţie fizică stipulează statutul cotei disciplinei şcolare în Planul-cadru de învăţămînt. priceperi şi deprinderi de a utiliza sistematic. care cuprinde calităţile motrice. în mod independent. – componente/factori ce asigură longevitatea speciei umane. precum şi de a duce un mod de viaţă sănătos atît în perioada şcolarizării. urmăreşte realizarea finalităţilor prevăzute de Legea Învăţămîntului: a) dezvoltarea personalităţii copilului. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Valoarea formativă a Educaţiei fizice constă în:  tehnologia implementării subcompetenţelor şi unităţilor de conţinut ce constituie o contribuţie considerabilă la sporirea stării de sănătate. inclusiv. morale.ARIA CURRICULARĂ SPORT EDUCAŢIA FIZICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Conceptul de bază al curriculumului şcolar de Educaţie fizică constă în iniţierea şi ghidarea permanentă a elevilor în scopul formării unui sistem bine corelat de cunoştinţe. fortificarea şi menţinerea sănătăţii. Elevii. obţinerea echilibrului psihofiziologic. sporirea capacităţii de efort fizic pentru dezvoltarea calităţilor motrice.

pentru alergări de rezistenţă şi cross. handbal. capacităţilor motrice şi atitudinilor – vizează instruirea de lungă durată şi practicare a exerciţiilor fizice fără întrerupere toată viaţa activă. 8. bazate pe inventivitate şi pe inovaţie didactică. în comparaţie cu perioadele de vîrstă ale învăţămîntului gimnazial. teren pentru sărituri şi aruncări la atletism. rugbi. Aparatul respirator este încă slab dezvoltat. ale abdomenului. care contribuie la formarea personalităţii creative. 9. baschet. Principiul dezvoltării multilaterale şi armonioase a elevului – presupune dezvoltarea calităţilor motrice. Principiul adaptării şi utilizării spaţiului (stadion cu piste de alergare. de forţă. 2. Principiul eficienţei – prevede valorizarea maximă a mijloacelor şcolare şi surselor naturale ale comunităţii locale. în special grupele mari musculare ale centurii scapulare-humorale. volei. calităţilor. bazin de înot. coloana vertebrală este expusă diferitor deformări. 137 . 1. 13. ale spatelui. Sistemul muscular este slab dezvoltat. Principiul conştientizării şi responsabilităţii pentru propria formare/dezvoltare – vizează formarea interesului de activitate motrice. 10. oină. 4. 12. ORIENTĂRI GENERALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE La vîrsta şcolară mică. Principiul creativităţii instruirii – necesită activităţi inovative. terenuri de fotbal. dezvoltarea elevului este mai lentă şi mai uniformă în ceea ce priveşte creşterea în înălţime. calităţilor. sală de gimnastică.) la cerinţele şi posibilităţile pedagogice. 11. sport-aerobic. Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi de performanţă – vizează orientarea procesului educaţional al sportului şcolar cu caracter de masă spre sportul de performanţă. psihice. 7. Principiul coerenţei dintre subcompetenţe/conţinut educaţional şi finalităţile educaţiei fizice – reprezintă corelarea permanentă a competenţelor-cheie/transversale cu conţinuturile şi finalităţile învăţării în direcţia formării cunoştinţelor. Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a deprinderilor igienico-sanitară şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al personalităţii umane. Principiul egalităţii şanselor – vizează delimitarea unor secvenţe de conţinut pentru toate categoriile de elevi. deşi osificarea nu este încă terminată. 14.Realizarea conţinuturilor educaţionale ale educaţiei fizice şi sportului solicită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor de activitate didactică în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţămînt. ale trunchiului. funcţionale şi intelectuale ale elevului. Principiul funcţionalităţii – evidenţiază continuitatea educaţiei fizice şi sport pe parcursul vieţii indiferent de politica statului şi a influenţelor conjucturistice. 5. 3. Oasele se pot uşor deforma. încurajarea şi preţuirea activităţii de creaţie. psihologice şi sociale ale educaţiei fizice şcolare. dezvoltarea încrederii în sine. Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi dezvoltarea fizică a personalităţii umane – urmăreşte formarea trăsăturilor superioare de voinţă şi caracter pentru perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor psihomotore şi calităţilor acestora. Motricitatea corpului la această vîrstă începe să se dezvolte în sensul unor acţiuni precise în mişcare. Principiul accesibilităţii instruirii – vizează prezentarea conţinuturilor didactice într-o formă accesibilă conform particularităţilor de vîrstă şi individuale ale elevilor. capacităţilor şi atitudinilor. respiraţia fiind superficială şi scurtă. 6. de fitness. Principiul demonstrării şi umanizării învăţămîntului – stabileşte că Educaţia fizică exercită o mare influenţă asupra dezvoltării şi formării personalităţii umane. Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor. Din cauza acestei slabe dezvoltări a musculaturii şi sub influenţa negativă a unor poziţii necorespunzătoare. sala de lupte etc. Scheletul devine tot mai rezistent.

reprezentările. Însuşirea conţinuturilor didactice se face conform principiilor didactice de bază. capacităţii psihosociale. gîndirea. la tendinţa de a-şi îmbunătăţi indicii capacităţilor motrice proprii. auditive. memoria. începînd cu clasa a IV-a. Aplicarea terminologiei pedagogice de educaţie fizică dezvoltă însuşiri ale limbajului corect. ci va fi prevăzută şi sporirea cerinţelor faţă de indicatorii calitativi şi cantitativi ai mişcărilor. Dezvoltarea competenţelor fizice de bază prin intermediul exerciţiilor fizice:  competenţe psihomotorice. 2. sub egida pedagogului. comportamentului civilizat a deprinderilor comunicative şi de interacţiune socială:  competenţe de atitudini. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE 138 . vor completa nemijlocit valorile activităţilor motrice ale elevilor. Curriculumul se aplică de către profesorul de educaţie fizică în colaborare strînsă cu cadrele didactice din învăţămîntului gimnazial. cerinţelor şi legităţilor elementare referitoare la educaţia fizică şi aplicarea acestora în practica educaţională:  competenţe cognitive generale. vizuale. La finele ciclului primar fişele tuturor elevilor vor fi transmise profesorului care va continua să activeze cu elevii respectivi.Obiectivele educaţiei fizice la această vîrstă sînt de a crea condiţii pentru dezvoltarea corectă a scheletului şi. care constituie izvorul tuturor cunoştinţelor copilului despre mişcare şi sînt la baza tuturor celorlalte procese psihice mai complexe. CONŢINUTURI. cum sînt percepţiile. situaţii psihice ale procesului afectiv şi de voinţă. Competenţele proiectate în cadrul noilor activităţi de educaţie fizică. fiind componenţe instrumentale-operaţionale ale elevului în vederea însuşirii calitative a calităţilor senzoriale. I. Cerinţele crescînde privind însuşirea exerciţiilor vor contribui la menţinerea interesului copiilor faţă de procesul-instructiv. liceal şi părinţii prin dezbaterile vizănd implementarea referenţialelor de competenţă prin intermediul conţinuturilor didactice din curriculum. Începînd cu clasa I-a cadrul didactic care predă disciplina „Educaţia fizică” este responsabil de introducerea şi completarea fişei „Paşaportului sănătăţii elevului”. priceperilor şi deprinderilor motrice. SUBCOMPETENŢE. Cunoaşterea noţiunilor. a coloanei vertebrale. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ. În cadrul procesului instructiv-educativ se ating obiectivele de formare a cunoştinţelor. A. Aceasta e necesar pentru perfecţionarea sistemică a mişcărilor şi dezvoltarea funcţiilor motrice ale copiilor. Formarea calităţilor de personalitate. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Subcompetenţe 1 Conţinuturi didactice 2 Activităţi de învăţare şi evaluare 3 1. de a nu se opri la cele obţinute.  competenţe cognitive specifice. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. în primul rînd. elevul va completa caietul de educaţie fizică. În scopul informării şi documentării elevului referitor la diverse aspecte ale educaţiei fizice. kinestezice. La selectarea diverselor exerciţii se va lua în consideraţie nu numai gradul deprinderilor motrice atins de elevi. a experienţei de utilizare a exerciţiilor. 3. Aplicarea subcompetenţelor şi conţinutului didactic din curriculum urmăreşte proiectarea didactică în formarea incipientă a competenţelor de preîntîmpinare a ţinutei şi funcţiilor tuturor sistemelor organismului în creştere şi dezvoltare prin intermediul exerciţiilor fizice.

curajul. Întoarceri la stînga şi la dreapta. în echipe. 3. igiena echipamentului sportiv. Cunoştinţe speciale • Termeni.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. Comenzile: „Aliniere!” „Drepţi!”.în linie pe un rînd. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. durata şi cerinţele de bază în desfăşurarea gimnasticii matinale). ocolind obstacole. Aranjări: . Exerciţii de front şi formaţii: 1. mers pe obstacole.să-şi dezvolte capacităţi de coordonare a echilibrului şi a diferitor părţi ale corpului.Elevul va fi competent: . 5. consecinţele posibile ale nerespectării regulilor respective). Tema 3. la bara joasă. 6. . Deplasare pe loc şi în mişcare. Tracţiuni: cu ambele mîini din culcat pe banca de gimnastică. Întoarceri pe loc: „La stînga!”. Exerciţii cu caracter aplicativ. • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice.în coloană în diverse figuri geometrice. a mingii medicinale cu ambele mîini (1 kg). obligaţiunile şi responsabilităţile elevului în cadrul lecţiei de educaţie fizică. • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. mers peste obstacole mici.să expună corect termenii sportivi. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIFICE Test de cunoştinţe 2. comanda: „Înainte .să rezume rolul gimnasticii matinale pentru om. 3. din culcat dorsal. pe sprijin îngust. 4. . educîndu-şi voinţa. stai!”. . . semiîntoarcere. Sărituri cu coarda 1 min. cu coarda de gimnastică în cerc. 3.să-şi formeze capacităţi de a parcurge un spaţiu accidentat. Gimnastica matinală (esenţa gimnasticii matinale şi însemnătatea acesteia pentru om. Igiena personală (semnificaţia noţiunii „igiena personală”. B. pe perete de gimnastică. Alergări: obişnuite. .Să creeze omogenitate în executarea acţiunilor în comun şi individual. 2.Marş!”. ocolind obstacolele. . perseverenţa în muncă fizică. pe diferite obstacole mici. 1.să execute exerciţii aplicative complexe care contribuie la îmbunătăţirea calităţilor psihomotrice. Corectitudinea 139 . „La dreapta!”. peste obstacole mici. EDFG fără obiecte (procedee). B. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. „Pe loc repaus”. 2. Tema 2. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG). COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . Din culcat dorsal. denivelat. bara la depărtarea braţelor. Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică (cerinţe faţă de echipamentul sportiv. conţinutul. • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. A. 4. cu ocolirea obstacolelor. 2. . noţiuni. Aruncări: aruncarea mingii din diferite poziţii iniţiale. 1. Sărituri: pe ambele pe loc şi în mişcare. Complex de exerciţii fizice I. aruncarea mingii mici în perete cu efort şi prinderea ei. Mers: procedee de mers. tracţiuni. „Clasă.să stabilească legături dintre reguli şi consecinţe. igiena corpului).să ilustreze importanţa igienei personale pentru sănătatea omului. 1. a partenerului. dorinţa de a învinge greutăţile. definiţii. în diverse figuri geometrice. Elevul va fi competent: . Căţărări: pe banca de gimnastică înclinată.

să aplice activităţi motrice 1. 2. „Nu uda picioarele”. Elemente din atletism. COMPORTAMETUL CIVILIZAT. . 2. Alergare 20.să manifeste ritm. Jocuri dinamice cu alergări. bastoane de gimnastică). Alergare în tempou mediu timp de 3-6 min. cu mişcarea. 4. capacitatea de a îmbina muzica 9. Din culcat dorsal. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. termenilor de bază. departe ajungi”.să cunoască regulile de Evaluare:  respectarea regulilor de securitate în timpul 140 . „Petişoară” şi alte jocuri. Complex de gimnastică aerobică. Alergare în tempou mediu 300 m. ridicarea picioarelor). Exemplu: „Vrăbiuţe săltăreţe”. 30. Aruncarea mingii de volei din diferite poziţii Aruncarea mingii în pentru dezvoltarea iniţiale şi prinderea ei. 6.2. 3. rostogolire înainte în de dezvoltare a coordonării cu depărtarea unei aşezat. deprinderi 1. comportamentul elevului. (cm ±).să realizeze acţiuni motrice Din aşezat picioarele 2. Atîrnat în echer la peretele de gimnastică (menţinere. diverse situaţii de joc. 6. aruncări etc. De-a puia-gaia”. Dans moldovenesc „Alunelul”. Exerciţii stretching.). sportive. de 4 m cu ricoşarea orientare în spaţiu. privind şi cea psihică. respiratorii. Ştafete sportive. ridicarea trunchiului pînă la verticală. păsărilor”. atitudine  Observaţiile  respectarea cerinţelor sanitaro-igienice. 3. 5. . 4. în aşezat ghemuit. 4. grijulie faţă de sănătatea fizică pedagogului. 3. „Încet-încet. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. . .). sărituri. mişcărilor şi supleţei în tălpi aplecare înainte 3. mîinile pe dinamică. „Două babe de omăt”. expresivitate în mişcări. perete de la distanţa capacităţilor de coordonare. ATITUDINI . Aruncarea mingii mici la distanţă şi în perete cu ricoşare. responsabilitate. Elemente din jocuri. Complexul „Jucăriile”. 8. Semisfoara. „Migrarea cm. Dansul „Alunelul”.să-şi dezvolte forţa statică şi 1. podul. . ei la distanţă (m. s. . Exerciţii din gimnastica de bază. Compoziţii de dans. Din sprijin ghemuit.Să manifeste Evaluare:  Respectarea unui regim de viaţă sănătos. 2. motrice de alergare. Din aşezat şi din culcat pe spate – rulări. steguleţe. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. 7. 1.să manifeste rezistenţă în Alergare la viteză 30 2. Cunoaşterea 3. efectuării EDFG. 1. coregrafice elementare. Menţinere în poziţia atîrnat. rezistenţa specifică. echilibru în escaladări de obstacole. (min. Flotări din poziţia sprijin culcat. regim aerob în activitatea m din startul de sus.să manifeste spirit de  relaţii interpersonale pozitive în cadrul disciplină şi tact în relaţii desfăşurării jocurilor dinamice şi ştafetelor interpersonale. Sărituri în lungime de pe loc. 5. 40 m din startul de sus. EDFG cu obiecte portative (cercuri. Alergare la 300 m 4. articulaţii. Complexul „Prietenii”. Alergare de suveică: 3x10 m.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în cadrul lecţiilor de educaţie fizice. mingi. aşezat depărtat. . „Broaştele şi bîtlanul”. Poziţia de atîrnat (s) banca de gimnastică. 3. Din culcat dorsal.

FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . Tema 2. Alergări: obişnuit. . noţiuni. cu pas accentuat. enumerarea după ordine. definiţii.să expună corect termenii sportivi. cu jocuri. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. jocului. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. Raportul. rolul respiraţiei în timpul exersării. 1. cu ridicarea genunchilor cu pas balansat. A. a competiţiilor. pe vîrfuri. cîte 3. în careu.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. în pătrat. Exerciţii cu caracter aplicativ. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . . B.  Analiza comportamentului elevului manifestat pe parcursul activităţii motrice. Exerciţii de front şi formaţii. pe diagonală. în figuri – prin ocolire.4. A. Noţiuni generale despre dezvoltarea fizică a omului (esenţa noţiunii „dezvoltare fizică” şi importanţa acesteia pentru el. Aranjare în formaţie desfăşurată. Cunoştinţe speciale • Termeni. • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. . 3. 2. 5.să reproducă componentele de bază ale igienei exerciţiilor fizice. pe cerc. Igiena exerciţiilor fizice (condiţiile sanitaro-igienice ale locului de practicare a exerciţiilor fizice.să-şi dezvolte obişnuinţa de menţinere a ţinutei corecte şi să-şi formeze şcoala mişcării. CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. Aranjare în formaţie în linie pe două rînduri. Test de cunoştinţe 2. Raportul şi salutul. Întoarcere pe loc. • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice. în semicerc. stării de sănătate. Test de cunoştinţe Test de cunoştinţe I. 1. cu pas Tehnica mersului şi încrucişat. 1. în cerc. Deplasări: la pas. de a lucra frontal sau în echipe omogene. gradului de dezvoltare şi pregătire fizică). . asigurînd o dezvoltare armonioasă Gimnastica de bază.Să-şi formeze capacităţi de colaborare. cu 141 . alergării. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE Elevul va fi competent: . 4.să exemplifice relaţia dintre exerciţiul fizic şi dezvoltarea fizică a omului. Mers: cu pas obişnuit. 2. rolul exerciţiilor fizice în dezvoltarea sistemului cardiovascular şi respirator). B.să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ. • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. dozarea efortului fizic conform particularităţilor de vîrstă. cu întoarceri la viteză.profilaxie a traumatismului la lecţiile de educaţie fizică. cu ridicarea genunchilor la 45o. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILE ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. 2.

s. Aruncarea mingii în ţintă de la distanţa de 4 m. 1. Complex de gimnastică aerobică. 1. Exerciţii de dezvoltare fizică generală. cercuri. 3. „De-a puia-gaia”. ghindele şi nucile”. acela prinde mingea”. Podul din culcat pe spate. Alergare de viteză: 30m. fixă. coarde). Rostogolire înainte cu varietăţi de sărituri după rostogolire. obstacole. Tracţiuni: între doi executanţi din fandat. 1. . descifrarea „cîmpului de luptă”. Echilibru: cu variante de mers. mare. Stînd pe omoplaţi. Aruncarea şi prinderea mingii de volei. Aruncarea mingii în ţintă şi peste fileu. ştafete. Pas de horă. . mică individual şi în echipe. amplasamentul pieselor pe liniile Termeni de bază. 8. „Nu uda picioarele”. 3. .succesiunea pătrăţelelor 142 . Sărituri peste coardă 3. 4. ocolind suporturi. sau cros 300-500m.) Rostogolire înainte. 4.Alfabetul şahului – tabla de şah: tipuri de linii ale tablei de şah. Alergare 300m. mobilă). Poziţiile mîinilor. Jocuri dinamice: „Locul liber”. Şah. notaţia mutărilor. . . la distanţă de pe loc. din lateral. 2. „Cureluşa”. . Alergare de tempou moderat 5-6 min. „Conurile. Elemente din atletism. şerpuită. . 6. cu transportarea unor obiecte pe cap.Liniile verticale şi cele orizontale ale tablei de şah. 4. 7.să-şi formeze ţinuta corectă a corpului şi unele capacităţi artistice. Ştafete sportive şi jocuri dinamice cu alergări de viteză. Compoziţii de dans: „Hora”. Aruncări şi prindere: individual cu două mîini.să demonstreze competenţe de interacţionare constructivă cu semenii în diverse activităţi motrice şi organizatorice. 40m. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi desfăşurată. 2. a braţelor şi a picioarelor. bastoane de gimnastică.de a-şi controla tempoul execuţiei. „Vrăbiuţe săltăreţe”. Căţărări: la scara fixă-varietăţi (în spirală. Complexe de gimnastică aerobică. în grup.a organismului.să cunoască terminologia şi noţiunile operaţionale specifice jocului de 1. din aşezat faţă în faţă. 5. 4. Mers şi alergare în ritmul acompaniamentului muzical. (EDFG) . Echilibru pe un picior. 1. Alergare de suveică 3x10 m. Exerciţii speciale de forţă-viteză. Aruncarea mingii în ţintă. 3. din faţă. 2. 7. cu coardă mare. stînd pe genunchi. 3. „Polca moldovenească”. 5. cu variante de alergare. Elemente din jocuri. coordonării şi preciziei mişcării la creşterea şi îmbunătăţirea motricităţii generale.să-şi dezvolte capacităţile de coordonare. 2. Gimnastica ritmică şi dansul. Dansul „Polca moldovenească”. coordonare. pe banca de gimnastică. . Conducerea mingii de fotbal. simţul spaţiului şi al echilibrului dinamic. de pe obstacole. 4.să-şi dezvolte competenţe în asigurarea armoniei mişcărilor şi să-şi controleze influenţa exerciţiilor aplicative asupra formării deprinderilor motrice de bază. EDFG cu obiecte (mingi. 6.să execute acţiuni motrice pentru dezvoltarea capacităţilor de viteză şi rezistenţă în regim aerob. gimnastică). 3. „Cine e chemat. din spate în spate. 4. de pe banca de Varietăţi de căţărări. pas de polcă. aruncare la distanţă de pe loc din stînd. . Sărituri: naturale. cîte doi. baschet. Alergare de viteză la 30 m din startul de sus Alergare 300 m sau cros 300 m (min. Exerciţii din gimnastica de bază. pas alternativ. 3. 5. Exerciţiu stînd pe omoplaţi. 2. 6. cu o mînă. la ţintă (mică. mobilitate. peste 1 min. medie.

.să-şi formeze deprinderea de a practica sistematic şi independent exerciţiile fizice. .notaţia în şah. Test de cunoştinţe . . la domiciliu). . amplasamentul iniţial. 9.mutări pe tabla de şah. Sărituri cu coarda – 1 min. amplasamentul iniţial al pieselor de şah pe tablă. 2. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. nebunul. .  respectarea regimului motrice zilnic. . albe şi negre pe verticale de ordin par şi impar. orizontală şi verticală. Evaluare:  Test de cunoştinţe elementare despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului uman. patul. începerea partidei. CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. şahul veşnic (etern). denumirea piesei. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III.  instruire (autoinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie.  efectele pozitive ale executării exerciţiilor fizice asupra organismului uman. aer şi apă.  proceduri de călire a organismului cu razele solare. turnul.să formeze raţionamentul şi memoria vizuală. Tracţiuni la bară. Evaluare:  Rezultatele dezvoltării şi pregătirii fizice. Flotări la banca de gimnastică sau tracţiuni la bară. contra şahului – apărarea sau retragerea. . Flotări din poziţia sprijin culcat pe banca de gimnastică. de atenţie.şahul şi matul. din atîrnat culcat orizontal. . 4. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA 143 . FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. ATITUDINI . regulile elementare ale jocului de şah. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. capturarea de piesă. . centrul mare şi centrul mic. . CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR.  respectarea regimului igienic al organismului.şah. Evaluare:  Gradul de respectare a regimului motrice şi igienic. interes privind activitatea motrice efectuată sistematic.  Cunoştinţe despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului din punct de vedere anatomic. . flancul regelui.să-şi formeze atitudinile grijulie pentru sănătatea proprie.să-şi dezvolte capacităţi de concentrare. regele. 3.notaţia pătrăţelelor diagonalelor mari. fiziologic. la domiciliu). ridicarea trunchiului pînă la verticală.raportul de forţe pe table de şah.piesele de şah: garnitura completă de piese albe şi negre – reprezentarea grafică. psihologic. . . . calul. 1.  evidenţa dinamicii rezultatelor activităţii motrice efectuate la lecţie şi independent la domiciliu.caracterizarea pe scurt notaţia în şah. mutarea.flancul damei. Din culcat dorsal. 3. dama.să dea dovadă de curiozitate intelectuală. notarea abreviată.  instruire (auroinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie. de analiză şi sinteză.să acţioneze cu mijloace specifice pentru dezvoltarea forţei dinamice.Să demonstreze o atitudine pozitivă.pionul. notaţia completă şi succintă a partidelor.

conţinuturi şi finalităţile activităţii motrice independente. aruncării în 144 . în două linii. 4. cronometrată. 2. A. Cunoştinţe conceptuale Tema 1.să evalueze ţinuta corpului.să formeze concluzii referitor la importanţa călirii organismului. cu paşi alăturaţi. noţiuni. 1. I. de repetări). cîte 3. . în ritm rapid. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . 3. Test de cunoştinţe diagnosticarea ţinutei corecte a corpului. sarcini pentru acasă la educaţia fizică – component important al activităţii motrice independente. 2. Tema 2.4 şi mai mulţi executanţi. „Pasul mai mic!” Enumerarea la unu-doi. 2. Identificarea modelului de mişcări specifice pentru fiecare segment al corpului. cîte 3. după săritură. cu ajungerea obiectelor după săritură. Mers în figuri: contramers (în sens opus). . 3. umăr la umăr.să explice importanţa ţinutei corecte. .să propună exerciţii fizice în scopul exersării ţinutei corecte a corpului. 1. sărituri cu coarda mare în echipe. Cunoştinţe speciale • Termeni.să execute corect acţiunile motrice orientate spre dezvoltarea capacităţilor de coordonare. A. rolul exersării independente sistematice în scopul dezvoltării calităţilor motrice. pe echipe-din stînd faţă în faţă. Regrupare dintr-o linie pe un rînd – în cerc. la viteză. . Activitate motrice independentă (obiective. . 1. cîte 4. cu paşi încrucişaţi. importanţa ei în dezvoltarea Eseu nestructurat normală a coloanei vertebrale şi a organelor interne. întremării sănătăţii etc. 1. Ţinuta corpului (definiţia noţiunii „ţinuta corpului”. Cunoaşterea terminologiei exerciţiilor cu caracter aplicativ. . Sărituri peste coardă timp de 1 min. definiţii • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie • Poziţiile de bază a diverselor segmente Test de cunoştinţe corporale în timpul executării exerciţiilor fizice • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. Alergări: cu întoarcere. mijloacele şi formele de călire a organismului). viteză şi forţă . Călirea organismului (definiţia noţiunii „călirea organismului” şi rolul acesteia pentru sănătatea omului. consecinţele ţinutei incorecte. 1. pe obstacole cu bătaie. (nr. 2.explozivă.Să formeze competenţe de a comunica.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. spate la spate. şerpuire. „Pasul mai mare”. Exerciţii de front şi formaţii. cu paşi mari.să stabilească legături dintre activitatea motrice independentă şi sănătatea omului. pe cerc.). 1. Tema 3. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIAL Elevul va fi competent: . Împingeri: între doi executanţi. la ţintă. peste obstacole. Sărituri: naturale fără întoarceri şi cu întoarceri. după ricoşare. B. B. . cu o mînă. din diferite poziţii. Exerciţii cu caracter aplicativ. Precizia ţintă.să expună corect termenii sportivi. Mers: cu pas de manevră. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. cu pas fandat. în ritm de joc popular. în ritm lent.Să cunoască regulile de acţiune individuală şi în comun. aruncare la distanţă. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . rolul exerciţiilor fizice în formarea/dezvoltarea ţinutei corecte a corpului). Aruncări şi prinderi: cu ambele mîini.EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. 5. aplicînd terminologia exerciţiilor învăţate.

Jocuri dinamice.. Alergare în tempou mediu (durata 5-10 min. Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. coordonare. Exerciţii speciale de forţă. 6. 4. Semisfoara. Alergare de suveică. Alergare – cros 500-600m. Alergare de viteză 30m. 4. cu variante de alergare.să manifeste îndemînare în realizarea acţiunilor învăţate. Atîrnări şi sprijine mixte. 4. Ştafete sportive şi jocuri cuprinzînd elemente din atletism. Dribling multiplu din deplasare. 2. Dribling multiplu din deplasare. 3. cu transportarea greutăţilor. 360º. Pasarea cu o mînă şi prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare.asigurarea şi ajutorului reciproc în procesul activităţii motrice. 3. 6. Îmbinare acrobatică din elementele însuşite anterior. 6. Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. . 5. 5. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. Teste motrice de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică generală – mai.să observe greşelile altora în vederea obţinerii informaţiei despre corectitudinea executării exerciţiilor. Aruncarea la coş de pe loc. Echilibru: cu variante de mers. din aşezat ghemuit. eforturi şi rezultatele activităţii. Aruncarea la poartă cu o mînă de pe loc.informaţii privind influenţa benefică a exerciţiilor fizice asupra organismului.să acţioneze în activitatea de învăţare a elementelor tehnico-tactice din jocuri sportive.Să stabilească legătura între propriile capacităţi. Aruncarea mingii în ţintă. Atîrnări şi sprijine. 50m din startul de sus.Să demonstreze rezistenţă în regim aerobic. culcat). 180º. Podul. 4. Corectitudinea executării exerciţiilor de EDFG. Exerciţii din gimnastica de bază: 1. . „Păzeşte-te de mine” etc. 3. 6. Săritură în lungime (de pe loc şi cu elan). după sărituri de 90º. Stînd pe omoplaţi după rulare înapoi din aşezat. jocuri sportive din gimnastică. Rostogoliri în îmbinare cu elementele însuşite. din sprijin ghemuit. 3.Să realizeze activităţi practice independente.Executarea sistematică a sarcinilor la domiciliu. . Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG): 1. 5. „Vînătorii şi raţele”. 3x10m. 7. 10m. Corectitudinea completării portofoliului şi progresele obţinute timp de un an. aşezat. Ştafete. 7. viteză. . FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. . . Alergare–cros 500m.Să demonstreze atitudine  Calitatea realizării sarcinilor la Evaluare: 145 . 3. pe ambele picioare şi pe un picior. Semisfoara. 3. 2. Pasarea şi preluarea mingii cu piciorul din deplasare.). EDFG cu obiecte pe loc şi în mişcare (în stînd. Menţinerea echilibrului pe ambele picioare după săritură cu întoarcere la 360º într-un cerc cu diametrul de 1m. . Alergare de viteză 30m. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. . EDFG fără obiecte: varietăţi. Elemente de atletism: 1. calităţi de viteză şi precizie a mişcării. 2. Săritură în lungime de pe loc. 1. . 2. Elemente de jocuri sportive. ATITUDINI .activităţi de testare şi autotestare a nivelului de pregătire fizică generală. mobilitate. Aruncarea mingii în ţintă la distanţă de 5.

jocuri etc. executării unor exerciţii fizice. îndemînării. Rolul exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului (influenţa activităţii motrice în Eseu nestructurat dezvoltarea organelor şi sistemelor (cardiovascular. coardă etc. noţiuni.. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. Teste de diagnosticare a nivelului de Evaluare: 146 . Principiile călirii organismului (caracteristica principiilor: călirii sistematice. dozării treptate a procedurilor de călire. de bază. I.  cunoştinţe elementare privind dezvoltarea vitezei. proceduri de călire a organismului. definiţii. unor elemente din jocul sportiv. forţei. Tema 3. respirator). respectarea cerinţelor sanitaro-igienice a corpului şi echipamentului sportiv. A. individualizării călirii organismului). .  Progresul dezvoltării calităţilor motrice. cunoştinţe privind dezvoltarea fizică optimă a organismului.Să cunoască terminologia  aspecte ale tehnicii executării acţiunilor Evaluare: motrice din atletism.     . Tema 2.să manifeste atitudine grijulie faţă de sănătatea proprie. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. Caietul de educaţie fizică (structura şi conţinutul caietului şi rolul acestuia în Caietul elevului autoinstruirea şi autocunoaşterea elevului). 2.să perceapă elementar  cunoştinţe elementare despre dozarea esenţa calităţilor motrice efortului fizic şi pauzele de odihnă în activitatea motrice. CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţareevaluare 1 2 3 1. prezenţa utilajului sportiv personal (minge. .    domiciliu. B. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II.să deducă importanţa exersării fizice în scopul fortificării sănătăţii omului. Tema 1. Test de cunoştinţe utilizării complexe a mijloacelor şi formelor de călire.  Regimul motric zilnic al elevului în afară de clasă. cunoştin  cunoştinţe elementare despre metodica ţe. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE  termeni. executarea sistemică a exerciţiilor fizice de dezvoltare generală şi formarea ţinutei corecte a organismului. desfăşurării jocului dinamic.). COMPETENŢE PSIHOMOTRICE 1. funcţionale şi a indicilor antropometrici pe o perioadă de timp. gimnastică.să completeze sistematic caietul. sportivă a exerciţiilor  Teste de  reguli (elementare) competiţionale. rezistenţei. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . fizice practicate. . sporirea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală.conştientă şi disciplină în cadrul lecţiei de educaţie fizică. rolul practicării sistematice a exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului). participare la efectuarea exerciţiilor fizice de concurs. .să exploateze legităţile călirii organismului.

2. 4. 5. Mers pe cerc mare şi mediu.). 2. * ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr. Exerciţii cu caracter aplicativ.). pregătire fizică şi funcţională. * sărituri în lungime de pe loc (cm).să formeze competenţe de testare motrice şi să le implice la testarea colegilor. Trei timpi (2-3 m) + evaluare. . Teste funcţionale: * frecvenţa pulsului în stare de repaus (timp de 1 min. 1000m (b) (min. procedeul „îndoind picioarele”. nr. dezvoltare. mai). Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) (min. 1. Teste motrice: * Alergarea de suveică: 3×10 m (s). 1. 4.Să demonstreze calităţi motrice de bază.). * perimetrul toracic (cm. 3. Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan. Aruncarea mingii în ţintă orizontală şi verticală de la distanţa de 8-10m.să demonstreze capacităţi de viteză şi rezistenţă aerobă Alergare de viteză 30m(s). Evaluarea nivelului de dezvoltare. Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan. * flotări (fete) din sprijin culcat. 3. de repetări).3 în deplasare cu întoarcere. 5.). * tracţiuni în braţe din culcat orizontal (băieţi. Regrupare dintr-o coloană în coloană cîte 2. Sărituri în adîncime. * din stînd pe banca de gimnastică. . s. s. Ţinuta corporală la efectuarea exerciţiilor.să cunoască postura corectă a corpului în acţiuni motrice în comun şi principalele deficienţe fizice ale ţinutei.să întreţină şi să îmbunătăţească starea de sănătate executînd exerciţii cu caracter aplicativ. Gimnastica de bază 4. . Teste antropometrice: * masa corporală (kg). sărituri. Desfăşurare la dispoziţia profesorului (braţele depărtate prin paşi alăturaţi.să influenţeze evoluţia corectă şi armonioasă a organismului în dezvoltarea calităţilor motrice de bază. 3. antropometrice şi funcţionale (septembrie. . EDFG fără obiecte. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG). . de repetări). EDFG cu obiecte portative. 5. . * talia (înălţimea corpului) (cm. pregătire fizică şi funcţională.. procedeul „prin păşire”. 6. Rostogolire înainte în diverse poziţii finale. aplecare înainte (cm). 4. coarda.). mîinile pe banca de gimnastică (nr. Săritura în înălţime. . Escaladări.să demonstreze capacităţi motrice de bază. alergări. de repetări). Căţărare pe odgon-procedeul în trei timpi (2-3 m).să observe capacităţile stării funcţionale ale organismului. Aruncări şi prinderi a obiectelor portative (mingi. 2. Săritura în lungime cu elan.). Exerciţii acrobatice: 1. Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extensă. Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extinsă. Exerciţii de front şi formaţii: 1. 3. Teste motrice. 2. Alergare de viteză: 30-60 m din startul de jos. bastonul de gimnastică). Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) din startul de sus sau alergare –cros 500m (f). 2. Varietăţi de mers aplicativ. cercuri. sărituri).să acţioneze cu indici Îmbinare de elemente 147 . . * frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min. Elemente de atletism 1.

Îmbinare de elemente acrobatice din exerciţiile 1. în funcţie de un sistem de reguli acceptate. Podul din stînd (cu asigurare). Marcajul şi demarcajul. 3. 2. Mers şi poziţii de sprijin pe bîrnă.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în Evidenţa: Nivelul de disciplinaritate şi activism motrice a elevului. Pasa cu o mînă şi cu două mîini de pe loc şi din deplasare. Jocuri sportive. de pe loc şi deplasare. 7. Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. Gimnastica ritmică şi aerobică. Dansul „Hora”. „Bastonul căzător”. 5. Conducerea mingii. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. Atîrnări şi sprijine mixte. 5. acrobatice. 3. La bara joasă. 6.să efectueze mişcări cu amplitudine mare expresivitate şi ritm modern. 3. 5. 4. Aruncarea la poartă din deplasare. 3. . 2. Aruncarea la poartă de pe loc. Oprirea şi pivotarea. 3. La paralele. Joc bilateral. Îmbinare din elemente de atîrnări mixte. 4. 2. Pasa cu o mînă.să însuşească acţiunile tehnico-tactice şi să execute rapid mişcările solicitate de activitatea în caz. Aruncarea la coş de pe loc cu două mîini (cu o mînă). 2. 2.  executarea sarcinilor la domiciliu. Jocul dinamic. Deplasări specifice. 3 şi 4. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. 8.  Jocuri dinamice şi ştafete sportive. 7. Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. Aruncarea la coş cu o mînă. 5. Minibaschet: 1.să cunoască principalele mişcări de conducere a mingii şi să acţioneze regulamentar. „Apărarea cetăţii”. La perete de gimnastică. 9. 4. Mişcări coordinative la 4 şi 8 timpi.Să manifeste spirit de ordine. aşezarea în apărare pe semicerc. Stînd pe omoplaţi. Complex de exerciţii din gimnastica aerobică. ATITUDINI . 10. 2. Minifotbal: 1.superiori de îndemînare în cadrul acţiunilor motrice specifice. disciplină şi onestitate în comportament. Sfoara. „Labirintul”. ştafete: „Chemarea numerelor”. Dribling multiplu din deplasare. Aşezarea în atac în semicerc. Marcajul şi demarcajul. Minihandbal: 1.  completarea portofoliului (caietul de educaţie fizică). Deplăsările specifice. Joc bilateral. Complex de exerciţii din gimnastica aerobică. Acţiuni ritmico-coordinative cu bătăi din palme şi picioare în perechi şi cerc. Joc bilateral. 6. . Aruncarea la poartă din deplasare.să dezvolte spiritul de echipă şi a colaborării. 3. 4. 3. . 5. „Cloşca cu uliul”. braţele pe podea. prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare. . Echilibru pe un picior.să depună eforturi uniforme şi variabile cu durate prelungite progresiv. Dribling multiplu din deplasare. „Exerciţiul interzis”. 1. 2. 4. Îmbinări din atîrnări mixte. 5. 1. 6. Pasa-preluarea. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. . Priceperi de asigurare şi 148 . 4.

. Dinamica formării competenţelor cognitive şi psihomotrice ale elevului. O pondere deosebită capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii. politic.  respectarea regulilor jocurilor dinamice şi a acţiunilor de concurs. . economice şi culturale.. Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. p. b) principiul integrării personalităţii umane în mediul social (economic.să-şi formeze capacităţi creative în baza cunoştinţelor şi calităţilor motrice personale. 13-29): a) principiul complementarităţii. Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi.să manifeste responsabilitate şi toleranţă în procesul de educaţie fizică. cadrul desfăşurării lecţiei. ajutor acordat în procesul executării unor exerciţii fizice. Educaţia tehnologică. între formarea intelectuală şi formarea practică a personalităţii umane. formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale. vizează reconcilierea cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO.  acţiuni motrice efectuate în sprijin şi atîrnări la diferite înălţimi. pune în valoare imaginaţia şi gîndirea critică.  ajutorarea şi asigurarea colegilor în cadrul instruirii. folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic şi care stimulează gîndirea creativă.să realizeze activităţi practice independente. avînd un caracter interdisciplinar. Caracterul activităţilor educaţionale specifice disciplinei. Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii umane. exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale. contribuie la formarea unei personalităţi capabile de a se adapta la condiţii de viaţă mereu în schimbare. formează competenţe necesare pentru viaţă. prin „alternanţă şi continuitate”. sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socioculturale. de comunitate în contextul întregului areal cultural.  participare la amenajarea terenului sportiv şi pregătirea utilajului necesar pentru realizarea obiectivelor lecţiei. exerciţii fizice executate timp îndelungat. proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale. cultural) prin acţiune. „Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO. 149 .  să elaboreze un complex de EDFG pentru gimnastica matinală. asigură potenţialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu. ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de Curriculumul Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istorico-cultural. Nivelul interesului (motivaţiei) elevului pentru activitatea motrice sistematică.  alergare de durată. 1983.

care pot fi probate în practică. . . . . . . . .. . . viitori promotori ai culturii naţionale. . . . . . .. Competenţele se formează în timp şi sînt achiziţii şi abilităţi rezultate din procesul de învăţare. respectînd regulamentul tehnologic. .. abordare diferenţiată în timp a modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii unde se află şcoala. . I-V 5. . . ... . . . . II-IV 7. .. . . . nivelurile şi formele de educaţie. . . . vor fi precizate în cadrul modulului studiat şi în funcţie de treapta de şcolaritate. . . . . . care. . .. . . . . . 3. .c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei practice. . . inovatoare. . . capacităţi. . . . . . . . . . Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional). . . . . . . . . . . . . Structura modulară asigură flexibilitate. ... . . atitudini. . . . . . . . . . . . • Includerea elevilor într-un ciclu cu finalitate: analizare – proiectare – realizare – evaluare. . . .. . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului elaborat.. . . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect. . . . prin performanţa elevului. . . . . . . cl. • Interacţiunea procesului educaţional cu factorii externi din mediul social. I-V 2. . . . . . . ... . . . . . Arta culinară şi sănătatea. . . . .. . . . . . . . .. . . . . .. .. . . . Croşetarea.. . . . . .. . . . . . II-IV COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI 1.. .. . . . . . . . . . . . care să răspundă unei trebuinţe.. . . . . . cl. Tricotarea. . . . .cl. .. . . capacităţi. . . . .. dinamică. . . . . . . . . . economic şi cultural. . . . . . . . Ele încorporează cunoştinţe. . . . Competenţele se formează prin experienţe complexe. prezentarea acestui proiect. . cl. . . . . cu caracter interdisciplinar. Din competenţa de bază rees patru competenţe-sinteză ale disciplinei. . care să permitră dobîndirea capacităţilor de aplicare în viaţă a cunoştinţelor (dovadă că ştie să facă) şi formarea competenţelor sociale (dovadă că ştie să fie) Competenţa de bază a disciplinei Educaţie tehnologică „A utiliza un demers tehnologic” trebuie concretizată pentru fiecare domeniu (în cadrul modulului studiat şi pentru fiecare treaptă) şi nivel de dezvoltare. . . . . . . . . . . în vederea realizării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. . . . . . . . . . cl. .. . . . la rîndul lor. . • Păstrarea. Activităţi agricole. . . . . . . . . . . . . . . .. 150 . . conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi. . . . . . . d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele. . . Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. . adesea fiind confundat cu capacităţile. munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă. . . . . . III-IV 6. . . . . . . . . Valorificarea lor în viaţă presupune o abordare în viziune integralistă. . Termenul competenţă nu este înţeles univoc de către cei implicaţi în educaţie. . adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. . cl. Modelarea artistică din lut. . 2. .. profesională şi socială. . . . . Procesul instructiv-educativ la Educaţia tehnologică este organizat în baza principiilor specifice disciplinei şi a abordărilor modulare. . • Formarea atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale – învăţarea. .. . . . . ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire. . . . . . cl. . . . . . . . . . . . . . . . . I-V 3. . Prin ea se realizează: • Orientarea şcolară. . . . . . .. .. . . Curriculum prevede următoarele module: Treapta primară 1. . . . . Realizarea obiectului conform proiectului elaborat. . deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. . Sărbători calendaristice. . . . I-V 4.

Croşetarea 16 Clasa II (32 ore) 1. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional 16 module din cele 4. Evaluarea lucrării realizate. de ore Clasa I (32 ore) 1. Activităţi agricole 16 Clasa IV (32 ore) 1. Arta culinară şi sănătatea 10 2. Arta acului 16 module din cele 4. Modelarea artistică din lut 16 6. Modelarea artistică din lut 16 6. Croşetarea 16 propuse 5. Activităţi agricole 10 – 14 16 151 . Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Treapta primară Clasa Temele (Module) Nr. Sărbători calendaristice 6 Alegerea a două 3. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2. Croşetarea 16 propuse 5. Croşetarea 16 propuse 5. memorizarea etapelor procesului tehnologic.4. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 Alegerea a două 2. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2. Activităţi agricole 16 Clasa III (32 ore) 1. Tricotarea 16 7. Tricotarea 10 – 14 6. Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. Arta acului 16 propuse 4. Sărbători calendaristice 4–6 module din cele 3. Tricotarea 16 7. Arta acului 16 – 20 module din cele 4.

. Comportara la masă: .aranjarea corectă a veselei. în timpul consumului alimentar. prînz.conţinut variat în consumul de alimente din toate grupele de alimente. şerveţele). Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: .exerciţii de evaluare şi autoevaluare privind normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar. tacîmurilor etc. Explicarea unor informaţii privind rolul alimentaţiei în sănătatea copilului: .SUBCOMPETENŢE. *. . fasolea.bucate ce pot dăuna sănătăţii. Noţiuni despre o alimentaţie echilibrată: .servirea corectă.exerciţii–joc privind varietatea produselor alimentare şi clasificarea lor în dietetice şi nedietetice. tacîmuri. pe masă. . şerveţelelor etc. . Noţiuni despre alimentaţie: . ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE (RECOMANDATE) Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA I-a Subcompetenţe 1. . tacîmurilor. tacîmurilor etc.explicarea unor reguli de comportare la masă conform cerinţelor de conduită în timpul mesei. care pot provoca unele afecţiuni.igiena personală.utilizarea corectă a veselei şi tacîmurilor. tacîmurilor. *4. *.exerciţii–joc privind regulile de comportare corectă în timpul mesei. 152 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . tacîmurile etc. Identificarea unor mîncăruri pentru dejun. 3. .ţinuta.exerciţii–joc de aranjare corectă a veselei. mazăre şi . .alimentaţia de zi cu zi şi regimul alimentar. 4.utilizarea adecvată a veselei.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . considerate importante în alimentarea copiilor: Conţinuturi 1. carne.: . vesele. .activităţi de evaluare a lucrărilor de aranjare a mesei de către copii. lapte şi produse lactate. furculiţe. CONŢINUTURI. linguri. peşte şi produse din acestea. 2. respectul faţă de comeseni. cină.aspectul estetic al mesei aranjate. . Evaluarea (autoevaluarea) activităţilor de aranjare a mesei. Normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: . legume şi fructe. ceşti.Exerciţii–joc privind clasificarea alimentelor în cinci grupe de alimente: cereale şi produse cerealiere.la decizia învăţătorului Conţinuturi 1. 2.identificarea mîncărurilor necesare unei alimentaţii sănătoase şi mîncărurile care pot dăuna sănătăţii. şerveţelelor etc. Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1.activităţi practice privind utilizarea corectă a veselei. *. Respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: .Exerciţii–joc privind respectarea unui regim alimentar şi rolul alimentaţiei echilibrate în sănătatea şi activitatea copiilor. 3* Executarea anumitor activităţi practice la aranjarea corectă a mesei pentru alimentaţia de zi cu zi: *.mîncăruri necesare unei alimentaţii echilibrate. (farfurii.

2. .activităţi practice în grup în scopul preparării unor tartine simple. 4. . şerveţele etc.. *. . felii de ou fiert etc.verificarea calităţii produselor alimentare. tăierea).identificarea unor caracteristici. tacîmurilor etc. 3* Depozitarea în condiţii adecvate a produselor alimentare uşor alterabile: *. 3. aspectul estetic. . 2. . carne slabă. alimentaţia variată: fructe.îngrijirea şi spălarea veselei. .comportarea la masă. 4.activităţi practice la amenajare a platourilor cu tartine şi servirea lor..menţinerea ordinii şi curăţeniei în bucătărie. . Normele de igienă şi protecţie: . curăţarea. tacîmuri.comentarea regulilor de comportare la masă.activităţi practice şi explicaţii privind condiţiile necesare de păstrare a produselor alimentare în bună stare. Autoevaluarea respectării normelor de igienă şi protecţie în timupl consumului alimentar: . .discuţii dirijate privind importanţa respectării unui regim alimentar în sănătatea şi activitatea copiilor. .prelucrarea primară a produselor alimentare (spălarea. autoevaluare a activităţilor elevilor. prospeţimea unor produse alimentare după miros.stabilirea duratei de păstrare în stare proaspătă / bună a unor produselor alimentare. aspect etc. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: .componenţa nutritivă a produselor alimentare. *. Evaluarea calităţii unor produse alimentare Conţinuturi 1. pipăit. aranjarea corectă a mesei. .Exerciţii–joc privind stabilirea conţinutului de substanţe nutritive în diverse alimente. .elaborarea unui meniu pentru alimentaţia unui copil de 10 ani (corespunzător unei alimentaţii echilibrate). Clasificarea alimentelor după provenienţa lor: . verdeţuri. după care poate fi stabilită calitatea.exerciţii–joc privind regulile de comportare la masă..condiţii adecvate de păstrare a 153 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 2.înfrumuseţarea cu diverse produse (legume.importanţa unui regim alimentar în sănătatea omului.discuţii dirijate privind alimentaţia corectă: respectarea regimului alimentar. calitatea bucatelor.păstrarea produselor neperisabile. . altele.exerciţii de evaluare. folosirea moderată a grăsimilor şi glucidelor.).explicarea unor informaţii despre alimentaţia echilibrată.executarea activităţilor necesare la aranjarea mesei cu veselă.legume. Păstrarea în condiţii adecvate a produselor alimentare: .păstrarea produselor perisabile.exerciţii practice privind utilizarea corectă a veselei. . . . . a tacîmurilor şi ustensilelor de bucătărie.activităţi practice de însuşire şi respectare a normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare. Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: *.igiena personală.activităţi practice de efectuare a ordinii.exerciţii de alcătuire a unui meniu pentru . . .respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar. Explicarea unor informaţii despre componenţa nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în organism: . *..la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. *.

2. Amenajarea locului de lucru cu ustensile. . .prelucrarea primară (sortarea.regimul alimentar.stabilirea componenţei nutritive a alimentelor utilizate la prepararea bucatelor preconizate.prevenirea contaminării alimentelor în timpul prelucrării culinare.condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare. 2. *3. aranjarea mesei.. adecvată la masă a unor mîncăruri şi băuturi.discuţii dirijate privind diverse tehnologii şi metode . . gust.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. corespunzător alimentaţiei copiilor: . miros.explicarea unor informaţii despre calitatea nutritivă a produselor alimentare în funcţie de prospeţimea şi starea acestora. aspect etc. . 4.. 3* Prelucrarea culinară a produselor alimentare: *. Normele de igienă şi protecţie a muncii: . . . alimentaţia de zi cu zi pentru un copil de 10 ani. băuturi (ceai.componenţa nutritivă a alimentelor.verificarea calităţii produselor alimentare. *.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare. la masa de lucru etc.argumentarea importanţei respectării unei alimentaţii echilibrate. aspect. curăţarea etc.). pipăit etc. gust. produselor alimentare. culoare. Comportarea corectă în timpul mesei. . . Întreţinerea ordenii şi curăţeniei în încăpere.înfrumuseţarea bucatelor servite la masă (salată din legume fierte şi alte produse etc. miros.după aspect. vaselor etc. verificare a calităţii produselor alimentare în funcţie de stare.activităţi experimentale în grup privind evaluarea calităţii produselor alimentare în funcţie de aspect. vase etc.servirea corectă.îngrijirea şi utilizarea corectă a ustensilelor. Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri simple.. . *. în bucătărie etc. 2.). . *. lapte etc.. stare. culoare. Normele de igienă şi protecţie a 154 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .exerciţii privind alcătuirea unui meniu. . . necesare praparării unor bucate: *.exerciţii de amenajare a locului de lucru în vederea preparării în grup a unor bucate (salată din legume proaspete sau fierte).exerciţii de stabilire a conţinutului nutritiv al unor produse alimentare. 4. Evaluarea activităţilor în grup.igiena personală.). .Discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii echilibrate în viaţa şi activitatea omului (a copiilor).evaluarea calităţii unor alimente după provenienţă. *. .activităţi practice în grup la înfrumuseţarea salatei şi servirea mesei. a informaţiilor de pe ambalaj etc. sub aspect estetic. stare.activităţi practice şi experimente de evaluare. tehnologic.la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. Conceperea şi organizarea mijloacelor Conţinuturi 1. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: . nutritiv.activităţi practice de efectuare a ordinii şi curăţeniei la masa de lucru.evaluarea calităţii bucatelor servite: sub aspect estetic. 5.exerciţii privid condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare necesare alimentaţiei zilnice a copiilor. greutate. . pipăit etc. miros.: .. . .

miros. tacîmurile. 4. .Exerciţii–joc de prezentare a costumului popular femeiesc şi bărbătesc. Întreţinerea ordinii şi curăţeniei: .activităţi practice în grup de preparare a tartinelor calde şi a compotului.: . ustensilelor etc. Executarea operaţiilor stabilite conform regulamentului tehnologic: .la decizia învăţătorului muncii: . vesela. *. oraş şi unele aspecte privind meşteşugurile populare. calitatea materialului utilizat şi a culorilor tradiţionale. Evaluarea bucatelor: valoarea nutritivă. sex. (informaţii). ace. milieuri etc. . Obiecte de port popular (cămăşi femeieşti şi bărbăteşti.uscare.aranjarea veselei. . 3.comportarea la masă. *6. 3.încăperea. .prezentarea unor informaţii despre sat. .. mirosului şi a calităţii nutritive. aspectul obiectelor de port popular. a compotului din fructe (proaspete sau uscate). stare. .. *. batiste în 3 colţuri.) .năfrămiţe. . 2. respectînd normele de igienă şi protecţie a muncii.pînză cu textură rară de bumbac.descrierea etapelor tehnologice urmate la prepararea bucatelor servite la masă. 2. . mirosul etc. aparatelor de încălzit etc.activităţi practice în grup de înfrumuseţare şi servire a mesei. Identificarea articolelor de port popular după aspect.comentarea etapelor de preparare a mîncărurilor.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare activităţilor parctice.amenajarea bucatele pe platouri şi să aranjeze masa cu vesela şi tacîmurile necesare. . foarfece) în vederea utilizării lor în activităţi practice: . de păstrare a produselor alimentare pe o anumită perioadă de timp.. 5.comentarea calităţii produselor alimentare selectate după aspect. gustului.necesare de prepararea a bucatelor preconizate: . . .utilizarea corectă a ustensilelor.discuţii dirijate privind respectarea regulilor de comportare în timpul mesei. ustensilelor (pînză cu textura rară.discuţii dirijate privind aspectul tradiţional al articolelor de port popular. Aranjarea mesei: . 155 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .ştergare de ritual. . Selectarea materialelor. . *4.observarea şi evaluarea elevilor în cadrul activităţilor practice de cercetare şi clasificare a pieselor de port popular după funcţii. in. . ustensilele. Materiale şi ustensile: .utilizarea corectă a materialelor. . alimentele necesare.comentarea aspectului. cingători etc.activităţi practice în grup de organizare a mesei de lucru şi a condiţiilor adecvate pentru prepararea tartinelor calde. ustensile etc.respectarea regulilor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1.evaluarea calităţii produselor alimentare utilizate la prepararea bucatelor preconizate. .prevenirea contaminării cu microbi. Prelucrarea culinară a produselor alimentare.exerciţii de prezentare şi comentare a pieselor de port popular. Tehnologii şi metode de păstrare a produselor alimentare: . tacîmurilor etc. .activităţi practice de menţinere a ordinii şi curăţeniei.observarea elevilor în timpul activităţilor. culoare etc. cînepă. catrinţe.amenajarea locului de lucru cu vase.funcţiile. Obiecte de uz casnic: . anotimp etc. . în aspect funcţional. conservare etc. Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA I-a Subcompetenţe 1. aspectul estetic. funcţie: . gustul. .igiena personală. 3. denumire.masa de lucru.

gherghef. Tehnici de cusut: .activităţi practice de analizare a materialelor (pînză groasă cu textura uşor vizibilă. . .igiena personală. din bumbac.).cerinţe calitative în funcţie de necesitatea lor. 4. Stabilirea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (pînză.ace cu vîrful rotunjit. . grosime. Elemente decorative. punctul tighel. vălurite. . .vrîste etc.coaserea unei batiste mici. găurele simple): *. de uz casnic etc.autoevaluarea privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. Prezentări scurte. *. întrerupte. dimensiunile.identificarea elementelor decorative tradiţionale (linii drepte. Materiale şi ustensile: . 2.punctul înaintea acului. (punctul înaintea acului.. de uz casnic şi ritual: . păstrare şi utilizare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor utilizate la confecţionarea unei batiste mici. forma. ace etc.activităţi practice de selectare.* exerciţii de executare a punctului cruciuliţă.punctul tighel.proprietăţile materialelor. *. .linii drepte întrerupte. utilizate în confecţionare. *3. gherghef. punctate pe fundalul unei batiste din pînză.discuţii dirijate privind elementele decorative şi cromatica tradiţională utilizată la confecţionarea obiectelor tradiţionale. . descrieri referitoare la aspectul tradiţional al costumului popular femeiesc şi bărbătesc: . .la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a II-a Subcompetenţe 1. vrîste) utilizate în decorarea articolelor populare.norme de igienă şi protecţie a muncii la păstrarea şi utilizarea lor. Executarea punctelor de cusut pe fundalul pînzei cu textura regulată. punctul tighel). executarea punctelor de cusut (punctul înaintea acului. 6.). foarfece. . Evaluarea (autoaprecieze) calităţii lucrului îndeplinit. utilizarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare Conţinuturi 1. Elememte decorative tradiţionale: . linii punctate. . cînepă. zigzaguri. .activităţi practice privind evaluarea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor utilizate în confecţionarea obiectelor. firile uşor vizibile. păstrare şi utilizare a ustensilelor necesare (ace mijlocii cu vîrful rotungit. -* exerciţii practice de executare a liniilor drepte.aspectul tradiţional. durabilitate etc. după provenienţă. fire colorate. 2. *.Exerciţii–joc de prezentare a costumelor populare (cum se poartă). .condiţiile adecvate de păstrare şi utilizare a materialelor şi ustensilelor. . culori tradiţionale privind aspectul obiectelor 156 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Normele de igienă şi protecţie a muncii: .punctul cruciuliţă.exerciţii practice privind: introducerea firului de aţă în ac. textură.muncii. riglă etc. funcţiile. in) utilizată la confecţionarea diverselor piese de port popular. fixarea firului de aţă în cusătură.: . . . .exerciţii de respectare a normelor igienice şi de protecţie a muncii.activităţi practice de selectare. 4. *5. decorate cu linii drepte. 3.fire colorate muline. Obiecte de port.funcţiile ustensilelor. foarfece.selectarea şi păstrarea. punctul cruciuliţă. .

Ştergare tradiţionale cu decor realizat la ţesut sau la cusut. 50. 4. punctul cruciuliţă. şerveţele etc. cînepă etc. punctul tighel.* activităţi practice privind executarea decorului simplu pe fundalul batistei. . cînepă etc. . zigzag) cu ajutorul punctelor de cusut menţionate. milieuri etc.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a III-a Abilităţi 1.activităţi practice de clasificare şi selectare a pînzei de in. 4.confecţionarea unei batiste cu decor simplu (linii drepte. . Evaluarea calităţii lucrului îndeplinit: în aspect tehnologic. *.exerciţii de păstrare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare. populare. Tehnici de cusut şi bordat: .. . gherghef etc. *.. .însăilătura. . 5. tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor. .punctul înaintea acului.ace. găurele: *. cu textura regulată. 2.activităţi practice individuale ce angajează elevii la confecţionarea unei batiste mici: croirea drept pe fir.exerciţii de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit în aspect tehnologic şi în aspect estetic. *. înaintea acului.Cercetarea cîtorva ştergare tradiţionale şi cîteva şerveţele. nr. . .conform normelor de igienă şi protecţie a muncii. . . 3. . . . *3.activităţi practice de reprezentare grafică a formei şi dimensiunii unui ştergărel mic. Tehnici de cusut şi brodat: .punctul cruciuliţă.exerciţii de desenare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a elementelor decorative: zigzag. năfrămiţe. . in.discuţii dirijate privind stabilirea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel mic din pînză cu elemente decorative cusute. 2. cu textura uşor vizibilă. 4.fire colorate muline.exerciţii practice de executare a punctelor de cusut pe fire numărate: punctul înaintea acului.exerciţii de armonizare a firelor colorate muline etc. .pînză de bumbac. bumbac. Etape tehnologice de confecţionare 157 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .respectarea normelor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1.stabilirea etapelor tehnologice la confecţionarea ştergărelului. Stabilirea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui ştergărel cu decor simplu cusut: .găurele simple.prezentarea schiţei grafice a ştergărelului ce doreşte să-l confecţioneze. uşor vizibilă. *. Norme de igienă şi protecţie a muncii. Executarea punctelor de cusut: însăilătura. . 60.evaluarea calităţii materialelor şi ustensilelor utilizate pentru confecţionare.selectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea ştergărelului. .activităţi practice de finalizare a lucrului început: depistarea lacunalor şi corectarea lor.puntul tighel. în aspect estetic. linii vălurite etc. . Materiale şi ustensile: . . cruciuliţe. găurele.punctul înaintea acului. foarfece mici. tighel.găurele simple.aţă albă subţire. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative simple: .punctul cruciuliţă.

caracteristici esenţiale. riglă. 2. . culori complimentare.activităţi practice de croire drept pe fir a unui ştergărel mic (30x15) cm. . .memorarea etapelor tehnologice.selectarea şi croirea pînzei.observarea elevilor în timpul activităţilor practice şi acordarea ajutorului necesar.activităţi practice de tivire a marginilor milieului. 4. .prezentarea schiţei grafice a milieului imaginat.exerciţii de respectare a normelor de igienă şi securitate a muncii. .la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a IV-a Subcompetenţe 1.. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui milieu cu decor brodat: .executarea broderiilor simple pe fundalul pînzei. . *. pe care doreşte să-l confecţioneze. . in.motive populare. . foarfece mici şi mari.exerciţii de reprezentare a unui fragment al compoziţiei decorative (un motiv popular „vîrtelniţa” şi elemente decorative „zigzag”.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. *. tivirea marginilor cu găurele simple. .exerciţii de amplasare a decorului şi executarea broderiilor (elemente decorative simple). *.milieuri.executarea etapelor: croirea milieului de formă Conţinuturi 1. . alb). funcţiiile utilitare ale obiectelor textile decorate cu broderii. dimensiunea. . forma. Evaluarea ştergărelului confecţionat: . .discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi a ustensilelor utilizate în confecţionarea milieurilor. . *. Materiale şi ustensile: . a unui ştergărel: . tivirea marginilor.executare practică: croirea unui ştergărel de dimensiuni mici. alte mostre. . .gherghef.elemente decorative. modul de păstrare a materialelor şi a ustensilelor în condiţii adecvate (truse speciale). *.culori tradiţionale (roşu.prezentarea proiectului elaborat.activităţi practice de croire drept pe fir a milieurilor de formă pătrată (30x30) cm. şerveţele. 158 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .exerciţii de selectare şi evaluare a pînzei. . dimensiunea. . 2. . analizare şi comentare a aspectului estetic: forma.aspectul. .descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel. „căliţa ocolită”). Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat conform proiectului. cînepă etc. panglică centimetrică.muncii. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui milineu cu decor brodat: .Exerciţii de studiere.stabilirea etapelor tehnologice şi a punctelor de cusut utilizate la confecţionarea milieului preconizat. . .caiet cu liniatura în pătrăţele.activităţi practice individuale de reprezentare grafică a unui milieu de dimensiuni mici (30x30) cm şi indicarea modului de amplasare a decorului. funcţiile utilitare.evaluarea. a ustensilelor.tivirea marginilor. . ştergare. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . 3.ace. Confecţionarea milieului cu decor brodat conform proiectului elaborat: *..evaluarea lucrărilor în aspect estetic şi calitativ. *3. firelor colorate. negru. Textile tradiţionale decorate cu broderii: . 3. .pînză de bumbac.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare.

punctul tighel.discuţii dirijate privind metode vechi de modelare a lutului: suprapunerea spiralică a verigelor. căni etc.tehnica modelării prin suprapunerea spiralică a vergelelor. figurine din lut: . sîrmuliţă etc. ţuruiece etc. îngrijie şi utilizare a materialelor şi ustensilelor. . Normele de igienă şi protecţie a muncii: .punctul cruciuliţă.comentarea etapelor procesului de confecţionare a milieului proiectat. 3. 4. .. figurine. tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor. Evaluarea procesului de confecţionare a milieului cu decor brodat: .confecţionarea vergelelor uniforme din lut.la decizia învăţătorului 4. . angobă. . . Reprezentarea desenului unui vas sau a unei jucării în vederea confecţionării din lut: .locul de lucru. Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a III-a Subcompetenţe 1.analizarea diverselor vase de ceramică şi jucării. Modelarea unui vas. în vederea suprapunerii lor în spirală.pregătirea unui vas cu apă.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor conform cerinţelor de calitate şi valoare estetică. . *.aprecierea aspectului estetic.reguli de păstrare. . *.exerciţii de reprezentare grafică a obiectului. a valoarii şi calităţii lucrării (lucrărilor).descrierea modalităţii de modelare a vaselor utilizînd metoda de spirală sau bile. de .figurine-jucării.activităţi practice de executare a decorului la laturile milieului. ţuruiece.activităţi practice de obţinere a masei de lut de plasticitate optimă.exerciţii de formare a decorului la colţurile milieului.farfurii. Obiecte de ceramică tradiţională: . .respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii.Discuţii dirijate privind importanţa ceramicii în viaţa oamenilor începînd din cele mai îndepărtate timpuri şi pînă în prezent.descrierea unor diverse tipuri de vase de ceramică utilitare. .exerciţii de modelare a fundului pentru vasul preconizat. activităţi practice în grup pentru a nu permite zvîntarea materialului pregătit. 3.găurele simple. *. fiecare elev va decide ce figură va modela la propria imaginaţie.punctul lănţişor.şlicher. ordinea şi curăţenia. . vas cu apă. . 159 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Tehnici de modelare: . pînză. . Materiale şi ustensile: . 5.exerciţii de stabilire a spaţiilor de amplasare a decorului pe suprafaţa milieului.igiena personală.. 2. şlicher etc.vase pentru preparat bucate (oale de diverse tipuri).pătrată. 2. . suprapunerea bilelor mici pentru formarea pereţilor. sîrmă. . . . . Tehnici de cusut şi brodat: .executarea decorului simplu la laturile milieului. şlicher (soluţie de lut pentru încleiere). străchini etc. figurină din lut cu ajutorul Conţinuturi 1. jucărie. .lut preparat.executarea unui motiv popular „vîrtelniţa” pe centru milieului. . . *duble. . Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas.vase pentru apă (ulcioare.). .memorizarea etapelor cronologice de confecţionare a milieului. . pînză sau hîrtie.discuţii dirijate privind metodele de preparare şi pregătire a materiei prime: lut prelucrat. . *.activităţi practice de executare a motivului popular „vîrtelniţa” pe fundalul milieului.

activităţi practice de a pune în loc adecvat lucrările deja modelate pentru a se usca în voie.finisarea (decorarea. Obiecte de ceramică tradiţională: . *. .descrierea tehnică a modelării după şablon a unui vas de formă întinsă. 2. şlicher. . Elemente decorative.metode de preparare a materialelor necesare: lutul de plasticitate potrivită. bucate (oale mari. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas de formă întinsă după şablon sau figurine. Conţinuturi 1. Notă: O atenţie deosebită se va acorda respectării formei şi proporţiilor indicate în schiţa grafică. . buză. arderea) lucrării. coloranţi. mănuşă.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor comparîndu-le cu desenul formei. . .evaluarea activităţii elevilor: prezentarea schiţelor .respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. 160 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .elemente decorative simple.vase pentru apă şi vin etc.„încleierea” vergelelor suprapuse cu şlicher şi netezirea suprafeţei. trebuie utilizat şlicher la suprapunerea vergelelor. dimensiunii şi proporţiilor părţilor componente. .prezentarea schiţei grafice a unui vas de formă întinsă (farfurie) sau a altui obiect. *.activităţi practice în grup la pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare.: . 4. gît.).modelarea liberă. toartă. motive populare. . ca pereţii vasului să fie omogeni.pregătirea ustensilor şi a locului de lucru pentru modelarea din lut.tehnica prin suprapunerea bilelor mici. ulcele. umeri.suprapunerii spiralice a vergelelor sau suprapunerea bilelor: . sfeşnice etc. străchini. *. .ghivece.la decizia învăţătorului Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1.suprapunerea circulară a vergele sau a bilei pentru a obţine forma dorită a vasului. căni etc.Discuţii dirijate privind analizarea diferitor vase de ceramică şi jucării. . . gavanoase etc.comentarea etapelor tehnologice de confecţionare utilizînd terminologia specifică. burtă.. Evaluarea lucrării confecţionate de colegi în comparaţie cu cele autentice: .. 4.exerciţii de reprezentare grafică a obiectului imaginat pentru modelare. (ulcioare. care se va fixa (încleia) cu ajutorul şlicherului primul rînd de spirală. angobă. . .). .farfurii.vase pentru păstrat / pregătit produse. elevii se vor ajuta reciproc pentru a nu permite uscarea lutului. cromatica ceramicii tradiţionale: . . .activităţile practice de modelare se vor desfăşura în grup. .discuţii dirijate privind metoda modelării după şablon. uscarea. . ustensile etc.activităţi practice de modelare şi suprapunere a vergelelor (vergelele să fie de aceiaşi grosime). bilelor. fund).confecţionarea vergelei sau a bilei de aceiaşi mărime.asemănarea antropologică a vaselor de ceramică tradiţională (gură.exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate care trebuie umezite prin umezirea degetelor. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas sau a altui obiect: . jucării etc.

.fire textile variate după culoare. Tehnici de modelare: *.activităţi practice de aşezare a obiectelor în cuptor special pentru ardere. . . Evaluarea lucrărilor confecţionate în aspect estetic. Materiale şi ustensile: . tablă.3. ţuruiece. 2. comparare a obiectelor garnisite cu dantelă (lucrată din fire textile. Aspectul estetic al locuinţei tradiţionale. cunoaşterea şi respectarea normelor sanitar-igienice . 3.pînză. şerveţele etc. coloranţi.observarea şi compararea mostrelor prezentate. . Modelarea unui vas de formă întinsă sau a altui obiect (jucărie.). . grosime. obiecte garnisite cu dantelă croşetată (feţe de masă.culori tradiţionale: cărămiziu.tehnica modelării prin presarea pe suprafaţa şablonului.tehnica suprapunerii spiralice.activităţi practice de finisare şi executare a decorării obiectelor.exerciţii practice de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă. . .exerciţii de selectare a firelor textile după culoare. Executarea unor elemente de bază ale croşetării: . . punerea la uscat în locuri ferite de soare şi curenţi de aer. scoaterea de pe şablon. grosime etc. . .Activităţi de observare. negru.jucării. 4.încleierea vergelelor cu şlicher.). .şlicher. proprietăţile părţilor componente). lemn etc. figurine etc. *. angobă. grafice. muzeul satului etc.luarea primului ochi. . 3. .lut preparat în condiţii de casă.discuţii dirijate privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare. ştergare..). 2.exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate prin umezirea degetelor. Elementele de bază ale croşetării: 161 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .finisarea lucrării prin tăierea resturilor de pe margine. Materiale şi ustensile: .exerciţii de evaluare a lucrărilor confecţionate de elevi: aspectul estetic (forma. figurină) prin tehnica modelării după şablon: .exerciţii-joc privind organizarea locului de muncă. alb. motive populare. 3. . vergelelor sau după şablon. vas cu apă.comentarea etapelor tehnologice. verde etc.fire textile depănate în bobine.la decizia învăţătorului Modulul „Croşetarea„ CLASA I-a Subcompetenţe 1.activităţi practice individuale şi în grup la pregătirea materialelor şi modelarea obiectelor preconizate utilizînd tehnici libere: modelarea prin suprapunerea bilelor. după provenienţă.confecţionarea unei bile mari de lut. . . *. lut. brun. imaginîndu-şi modalitatea aplicării acestuia: .ţinerea corectă a firului de aţă. .întinderea bilei pentru a obţine o placă suficient de groasă şi presarea ei pe şablon.modelarea liberă prin suprapunerea bilelor mici. funcţional: .vizitarea organizată a unui interior tipic ţărănesc (la muzeul de etnografie. utilizînd terminologia specifică. . Conţinuturi 1. 4. . Elemente decorative. *.seturi de croşete. sîrmuliţă etc. . . scule etc.obţinerea plasticităţii necesare la prelucrarea lutului. 2. Croşetarea unui lănţişor din ochiuri libere. respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii. . pensulă. compoziţii decorative. Selectarea firelor textile după grosime şi culoare. pregătirea ustensilelor.identificarea şi clasificarea unor materiale şi ustensile utilizate la realizarea dantelei croşetate. calitativ.

activităţi practice şi explicaţii privind tehnica executării picioruşului cu un jeteu. Conţinuturi 1. Executarea unui fragment de plaşă din pătrăţele goale. a materialelor utilizate. . şerveţele garnisite cu dantelă: . . un motiv popular simplu etc.finisarea mărţişorului. Confecţionarea unui mărţişor. .) utilizînd lănţişorul de ochiuri libere croşetat. . aplicînd tehnicile de croşetare învăţate: . . culoare.exerciţii de comentare a aspectului unor lucrări textile garnisite cu dantelă. 4.activităţi de realizare a 1-2 rînduri de pătrăţele goale. de mărţişoare. formînd un lănţişor de pătrăţele goale. cerculeţe formate din ochiuri libere. Elemente decorative şi motive populare.picioruşe cu 1 jeteu.desenarea în caiet a schemei grafice. tradiţia de a purta mărţişoare în luna martie. . să croşeteze un lănţişor din ochiuri libere. unui animăluţ. mătase etc.seturi de croşete. ochiuri libere. Modulul „Croşetarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1.exerciţii de executare a picioruşului cu 1 jeteu şi ochiuri libere.ţinerea croşetei. lănţişoare de ochiuri libere. ori a unui motiv popular simplu.confecţionarea unui mărţişor. mătase etc. comparare a varietăţii dantelelor croşetate. .activităţi practice/ antrenări ce angajează elevul să ţină corect croşeta. Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: . grosime etc. . .activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor realizate de către elevi. . culoare.. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Croşetarea unui lănţişor de pătrăţele goale: .croşetarea unui rînd de pătrăţele goale. Aspectul estetic al obiectelor croşetate: mostre. 2.evaluarea aspectului estetic. Elementele de bază ale croşetării: . 4. . legîndu-l fundiţă. Evaluarea lucrărilor realizate: .Activităţi de observare. format din două floricele cu un rînd de petale. .fire textile variate după grosime.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate: fire roşii şi albe. pătrat etc. .explicaţii/ comentarii privind semnificaţia mărţişorului. Modelarea unei figurine. de clasificare a acestora după provenienţă.modelarea (la propria imaginaţie) a elementelor decorative simple (o figură geometrică simplă – cerc. un animăluţ. 3. 3. ..ţinerea firului de aţă. să formeze primul ochi. firul de aţă. utilizînd elemente de bază ale croşetării (picioruşe cu un jeteu şi ochiuri libere): . utilizînd picioruşe cu 1 jeteu şi ochiuri libere şi conducîndu-se de schemă. . .executarea lănţişorului de ochiuri libere.fire roşii şi albe de mulineu.mostre de dantele. .observarea.exersări de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă.luarea primului ochi. .activităţi practice de realizare a unui mărţişor croşetat. de mulineu. .activităţi de răsucire a firelor albe şi roşii. utilizînd lănţişorul de ochiuri libere lucrat de elev. . şi de protecţie a muncii..identificarea varietăţii motivelor ornamentale şi formarea acestora din pătrăţele goale şi pătrăţele pline. . 162 . a calităţii lucrărilor executate. .croşetarea unui lănţişor de ochiuri libere. 2.antrenări practice ce includ operaţii de selectare a firelor textile.. feţe de masă. compararea mostrelor de dantelă croşetată. 4.

se apreciază şi capacitatea elevilor de a utiliza în comentarii terminologia specifică.activităţi de observare.Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea jucăriilor. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş croşetat circular.tehnica croşetării circulare.fire textile: . . a aspectului estetic al acestora. urmărind schema de formare a colţului. evidenţiind aspectul estetic.tehnica de formare a colţului. a calităţii lucrărilor executate. Modulul „Croşetarea „ CLASA a III-a Subcompetenţe 1.exerciţii de comentare a aspectului estetic. .colectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic stabilit (croşete.comentarii privind aspectul estetic. . franjuri. Elemente decorative simple utilizate la croşetarea covoraşuluisuvenir: lănţişoare de ochiuri libere.suvenire croşetate. culoare. 163 . al suvenirelor croşetate: . Evaluarea calităţii lucrărilor realizate. Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: .comentarea aspectului estetic şi calitatea lucrului realizat. .selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate. 2. . Elementele de bază ale croşetării: .croşetarea. . culoarea firelor textile).activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor executate.. . foarfece. comparare a mostrelor de covoraşe-suvenire.comentarea utilizării terminologiei specifice. Conţinuturi 1.croşetarea unui rînd de lănţişoare de ochiuri libere.finisarea covoraşului fixîndu-i franjuri de lănţişoare de ochiuri libere. suvenirelor etc. utilizînd fire textile de o singură culoare: . . Croşetarea covoraşului conform regulamentului tehnologic: .exerciţii de identificare a elementelor de bază utilizate la finisarea covoraşului-suvenir. 2. Aspectul estetic al obiectelor croşetate. .elaborarea schemei grafice a covoraşului. .4. calitatea şi acurateţea acestora: . . de respectare a normelor de securitate în timpul croşetării.seturi de croşete. 3.activităţi de apreciere (autoapreciere) privind corectitudinea formării colţurilor. 4. .identificarea unor proprietăţi ale firelor textile. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a covoraşului conform procesului tehnologic: . 4. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . fire textile.activităţi practice de executare a schemei grafice la formarea colţului covoraşului. . executării ultimului rînd al covoraşului. calitatea lucrului îndeplinit. . .variate după grosime.mostre de covoraşe. de stabilire a tehnicii de formare a colţurilor. Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: .evaluarea aspectului estetic al lucrărilor. 3.

la decizia învăţătorului Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA I-a 164 .Modulul „Croşetarea” CLASA a IV-a *.

Tradiţii şi obiceiuri. flori. . Obiecte şi accesorii tradiţionale: . respectînd etapele tehnologice. pene etc. Conţinuturi 1.discuţii dirijate după excursii la muzeu. răsucirea. creion. prelucrarea cu clei. floricelelor.împodobirea bradului de Crăciun şi Anul Nou. .activităţi de pregătire a şnurului din fire colorate (alb şi roşu): . Modalităţi de desfăşurare a sărbătorilor primăverii: 1 martie. 2.receptarea personajelor din legenda Mărţişorului (1 Martie şi Baba Dochia). Obiecte. . . Pregătirea şi organizarea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea mărţişorului (fire textile. la diferite dispozitive). 2.jucărie pentru decorarea locuinţei. . . carton etc. croşetă. vizitarea meşterilor populari etc. Materiale şi ustensile: fire mulineu albe.Activităţi de identificare din lecturi a simbolului primăverii. .discuţii privind obiceiuri şi datini de sf. Anul Nou: . . 4.sărbătorile de primăvară: mărţişorul.mărţişoare. Gheorghe. Imaginarea unor modele de mărţişoare utilizate în cadrul desfăşurării sărbătorii primăverii: . . Confecţionarea unui mărţişor tradiţional. 3. hîrtie etc. bradului de Crăciun etc. Conţinuturi 1. .identificarea din diverse surse a semnificaţiei culorilor alb şi roşu. 3.stabilirea materialelor şi ustensilelor utilizate în conformitate cu obiectul (jucăria) preconizat. . 165 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Obiceiuri şi tradiţii: ..desenarea schiţei unui obiect sau accesoriu: jucărie. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .finisarea obiectului. bucăţele de carton. 2.activităţi de ieşire în natură de sf. fixarea capetelor.activităţi practice de montare a ciucurilor.jucărie pentru brad (în volum). clei.exerciţii de selectare a materialelor şi ustensilelor (fire de mulineu. .Subcompetenţe 1. ace. obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou. .activităţi individuale şi în echipă de ornare a mărţişorului (aplicarea frunzelor.respectarea normelor igienice şi de protecţie a muncii în cadrul confecţionării obiectului proiectat. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. foarfece.executarea decorului. Identificarea din natură şi imaginarea unor obiecte şi accesorii utilizate în desfăşurarea obiceiurilor şi datinilor etnoculturale .activităţi de evaluare a obiectului confecţionat.).. sf.Discuţii dirijate despre modul de organizare şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. . . roşii.cunună. Tehnologia confecţionării accesoriilor: . . . . 5. accesorii ce constituie simbolurile etnoculturale: . detalii de ornare (frunze. Gheorghe. Gheorghe. riglă.exerciţii de depănare a firelor pe carton. . . clopoţel ce vor fi utilizate la împodobirea locuinţei. zgărdiţă. .păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor. scrobeală etc.Crăciunul. Obiceiuri etnoculturale din cadrul sărbătorilor calendaristice: .).exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual ce se utilizează la desfăşurarea sărbătorilor.exerciţii de selectare a materialelor necesare pentru confecţionarea jucăriei.).): . ace.pregătirea materialelor.întinderea. elementelor din paie etc.selectarea modelului. penelor.activităţi de determinare a tipurilor de mărţişoare (confecţionate manual..

Crăciun. întinderea. cucoşul. hîrtie. Vasile). fotografii. calul. . foarfece. capra. Boboteaza.exerciţii aplicative de realizare a decorului.activităţi individuale şi în grup de pregătire şi modelare a jucăriilor. realitate.hîrtie colorată. .tăierea detalii lor.activităţi de culegere a informaţiilor noi despre desfăşurarea diverselor sărbători tradiţionale. . foi de porumb etc. Anul Nou (sf.finisarea. . . .prezentarea unor obiceiuri în care se utilizează obiecte şi accesorii de ritual. aspectul estetic.aprecierea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (ruperea.comunicarea şi cooperarea în grup în scopul confecţionării obiectului de ritual proiectat.). Evaluarea obiectelor de ritual confecţionate în aspect estetic. . staniol. malanca. creion.explicarea unor informaţii despre utilizarea obiectelor de ritual şi a accesoriilor în desfăşurarea sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou.exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual (din imagini. . Pregătirea materialelor şi a ustensilelor necesare la confecţionarea articolului proiectat (fire.discuţii dirijate despre activităţile de împodobire a bradului.respectarea normelor sanitare şi de securitate a muncii în procesul selectării şi organizării materialelor şi ustensilelor. .activităţi de caracterizare a unor personaje ce ţin de desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă (capra. baloane. Obiceiuri şi tradiţii de iarnă: . Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor Conţinuturi 1. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. 3. 2.decorarea obiectul de ritual proiectat ţinînd cont de forma. Obiecte şi accesorii. uscarea) etc. simboluri etnoculturale: 166 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .activităţi de comunicare a etapelor tehnologice la confecţionarea jucăriei. . 4.identificarea din imagini a tipurilor de măşti şi rolul lor în desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă. . găsite pe teren).): . Tehnologia confecţionării jucăriilor: . . corespunzînd unui anumit ritual: . 3. . clei lichid. . .Cete de colindători şi urători.aţă rezistentă.2.Discuţii dirijate despre obiceiurile şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. 2. .activităţi de evaluare a jucăriilor ţinînd cont de utilitatea. boţirea.modelarea formei. paie.asamblarea prin lipire. folii. riglă.. . 4. . aspectul estetic acestora. materiale din natură. culoarea.alegerea formei / desenului schiţei. plierea. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti după modelul din natură sau şablon. calitativ şi utilitar: .aplicarea decorului. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapelor de confecţionare: . Materiale şi ustensile: . ursul etc.

discuţii dirijate privind desfăşurarea obiceiurilor de ritual şi semnificaţia acestora. estetic. netezimea suprafeţei etc. 4. .). . guaş. 4.activităţi practice de selectare a materialelor şi ustensilelor.exerciţii de realizare a decorului conform personajului selectat.şlefuirea suprafeţei de hîrtie. clei.identificarea materialelor şi ustensilelor necesare . .steaua cu 8. bucăţi de ziar. . 4. hîrtie abrazivă. . Materiale şi ustensile: .identificarea din diferite surse a unor obiecte de . .activităţi de evaluare a calităţii obiectului confecţionat în aspect calitativ.finisarea măştii.desenarea schiţei obiectului proiectat (stea.carton. Anul Nou.pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea articolului proiectat. . . . lipirea.. riglă. Tehnologia confecţionării măştilor: . ritual.icoană „Naşterea lui Isus Hristos”. cuţit de modelare etc. specifice sărbătorilor de iarnă. clopoţei etc. Modalităţi de desfăşurare a .activităţi practice de organizare şi pregătire a materialelor pentru activităţile practice. care să corespundă Crăciunul.lut sau plastilină. clei PVA.aplicarea straturilor de hîrtie. . conform formei tradiţionale. colţuri.exerciţii de lipire a straturilor de hîrtie. 10. 3. ţinînd cont de caracteristicile personajului selectat.activităţi practice decorectare a lacunelor (fisuri. . Materiale şi ustensilele: .activităţi de culegere şi completare a informaţiilor despre obiceiurile şi tradiţiile de iarnă. utilizînd modelul din natură sau şablonul pregătit. sorcovă) sărbătorii. . . . Nicolae. suprafeţe neuniforme. vopsirea şi uscarea ei. obiect de ritual (stea.) depistate. obiceiurile de Crăciun. Obiecte şi accesorii tradiţionale: . . Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual proiectat după aspectul estetic.). 3.prezentarea etapele de confecţionare a obiectului (mască) realizat în scopul însuşirii etapelor tehnologice.decorarea obiectului de ritual proiectat (mască). de uniformizare a suprafeţei. 3. redarea volumului etc. . calitate şi utilitate. Elaborarea unui proiect de confecţioinare a unui . foarfece.activităţi de colectare a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea unei măşti.necesare pentru realizarea obiectului proiectat (plastilină sau lut. hîrtie.exerciţii de decupare a detaliilor după contur. cerinţelor utilitare şi funcţionale: 2. .Discuţii dirijate despre sărbătorile tradiţionale: sf.. 167 Subcompetenţe Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . .aplicarea decorului în caracter. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a IV-a Conţinuturi 1. uscarea.): .măşti.păstrarea în condiţii adecvate a materialele şi ustensilelor selectate.exerciţii de construire şi modelare a detaliilor de stea. sorcovă etc.vopsirea modelului.modelarea formei. . Obiceiuri şi tradiţii: 1.exerciţii de modelare a formei. hîrtie albă. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapele de confecţionare a modelului de mască: . vopsea acrilică.sărbători calendaristice: sf. Nicolae. .aprecierea calitatăţii materialelor pregătite şi proprietăţilor acestora (ruperea. . .

comentarea unor informaţii ce ţin de desfăşurarea sărbătorilor tradiţionale.. Pregătirea mijloacelor de realizare a unui fragment Conţinuturi 1.apreciere calităţii materialelor şi ustensilelor prin evaluarea proprietăţilor acestora. calitate şi utilitate: . Tehnologia confecţionării obiectului /steaua/: .exerciţii de recunoaştere a materialelor utilizate în .. aspectul estetic al articolelor tricotate. croşete.aplicarea decorului. . 2. papucei de cameră etc. .foarfece.comunicarea şi cooperarea în grup în scopul însuşirii corecte a etapelor de asamblare.exerciţii de recunoaştere.observarea elementelor de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele.aplicaţii practice de tratare a suprafeţei cu decor. clei. culoare. grosime. . .activităţi de autoevaluare.identificarea diferitor mostre de tricot. mănuşi.pregătirea suportului. . .elaborarea schiţei modelului de stea. comparînd diverse articole vestimentare. vopsea etc. a materialelor utilizate. riglă.confecţionarea obiectului respectînd desfăşurarea sărbătorii aşteptate (Crăciunul). . utilizînd ochiuri pe faţă. sexe. ochi de margine etc.asamblarea detaliilor. ţinînd cont de aspectul estetic.finisarea obiectului. şnur.exerciţii de stabilire a unor proprietăţi ale firelor textile utilizate în tricotare. 2. . ochiuri pe dos. 3. . ochi pe dos.activităţi practice de ornare a obiectului de ritual cu fire aurii. . goaş. Varietatea articolelor vestimentare tricotate: . Materiale şi ustensile (fire textile de lînă. .Activităţi de observare. .exerciţii de descriere a desfăşurării obiceiurilor. . pictură. ghirlande etc. folii aurii.decorarea obiectului conform proiectului elaborat. . selectare a articolelor tricotate în scopul identificării acestora şi clasificării după anotimpuri.activităţi practice de întindere a şnurului şi asamblarea detaliilor de bază. funcţionalitate. .fulare. semilînă. foaie milimetrică etc. Imaginarea unui fragment de tricot. 4. sărbătorilor calendaristice. Selectarea materialelor şi a ustensilelor necesare conform formei obiectului proiectat (hîrtie. Modulul „Tricotarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. 5.carton. vergele de lemn. comparare a varietăţii de articole vestimentare. 2. hîrtie colorată.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor.activităţi de comentare a modului de realizare a obiectului proiectat şi a condiţiilor de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. clei. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd etapele tehnologice: . de bumbac etc.tăierea detaliilor. ţinînd cont de formă. aţă rezistentă. foarfece. ace. ochi pe faţă. . ochiul de margine: . Normele de igienă şi securitate a 168 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . de clasificare a acestora după provenienţă.pentru confecţionarea obiectului proiectat.): . . sîrmă. Evaluarea obiectului confecţionat. culoare.): . creion. .

activităţi practice de realizare a unor elemente de bază ale tricotării: să monteze ochiuri pe andrele. mănuşilor etc. . muncii privind păstrarea şi utilizarea ustensilelor. . calitatea executarii ochiurilor etc. utilizînd fire textile de o singură culoare: . .). Elementele de bază ale tricotării: . Materiale şi ustensile: . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform proiectului: . ochi de încheiere a tricotului. 169 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .activităţi practice de identificare a elementelor de bază utilizate la garnisirea fularului cu vrîste colorate. ciorapi etc. cu franjuri.tricotarea urmărind modelul selectat şi fişa Conţinuturi 1. tricotare. foarfece etc. . . 3. activităţi de finalizare a tricotului prin ochiuri de încheiere.montarea ochiurilor pe andrele. fire textile de o singură culoare sau de 2-3 culori – la alegere). ochiuri de încheiere. Modulul „Tricotarea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. .fire textile de lînă.normele de igienă şi securitate a muncii. . ochi de margine.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate. croşete. . ochiuri pe dos..Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea fularelor.exerciţii de apreciere a calităţii lucrului îndeplinit (aspectul general al tricotului.prezentarea proiectului elaborat. Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular în miniatură. mostre de articole. 2. grupîndu-le cîte 2 sau 3. provenienţă. de confecţionare şi montare a franjurilor.activităţi de comparare a mostrelor de fulare. ochiuri pe faţă.selecteze ustensilelor necesare (andrele. ochiuri de margine: . ace.exerciţii practice-antrenări de prezentare a proiectului elaborat.ochiuri de margine. .. .evaluarea aspectului estetic al fragmentului de tricot realizat. . Tricotarea fularului conform regulamentului tehnologic. a normelor de igienă şi .andrele. 3. ochiuri pe dos. fire textile.montare pe andrele a unui număr anumit de ochiuri.căciuliţe. mănuşi.ochiuri pe faţă. . . Evaluarea lucrărilor realizate: . respectînd normele de igienă şi securitate în timpul lucrului: . Varietatea articolelor tricotate: .activităţi de evaluare. de stabilire a tehnicilor de garnisire a acestora cu fire textile de o altă culoare.. .montarea ochiurilor pe andrele. utilizînd ochiuri pe faţă şi pe dos. 3.exersări de prezentare/comentare a aspectului estetic şi a calităţii lucrării realizate.selectarea ustensilelor necesare conform procesului tehnologic stabilit (andrele. Tricotarea unui fragment de tricot utilizînd elementele de bază: montarea ochiurilor pe andrele.de tricot: . fulare. să tricoteze ochiuri pe faţă. .selectarea firelor textile după culoare. autoevaluare privind respectarea etapelor de lucru. 2. 3. consecutivitatea tricotării tipurilor de ochiuri etc. Elementele de bază ale tricotării: . . să ţină corect andrelele şi firul de aţă în timpul lucrului. calitatea firelor textile utilizate.condiţii de păstrare şi utilizarea ustensilelor. 4. veste. ochiuri pe dos. ochiuri pe dos. semilînă etc. foarfece.tricotarea a cîtorva rînduri.ochiuri pe faţă. foarfece).

utilizînd fire textile colorate. croşete. tehnologic. .prezentarea proiectului. păstrării .). urmărind modelul selectat.asamblarea papucelului confecţionat. 4.montarea ochiurilor pe andrele..activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit.activităţi de selectare a mijloacelor de realizare a papuceilor de cameră conform proiectului.fire de lînă produsă în condiţii de .căciuliţe. calitatea. Elementele de bază ale tricotării: . . . de finisare a papuceilor. fulare.normele de igienă şi securitate a a muncii: muncii în timpul tricotării.tricotarea. ciorapi.varietatea firelor textile utilizate în . proprietăţilor funcţionale şi estetice: .selectarea ustensilelor necesare procesului casă şi în condiţii industriale.ochiuri pe dos. Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: . 3. 3.Activităţi de observare. papucei de cameră etc. . respectînd normele de igienă şi securitate .utilizarea adecvată a terminologiei specifice. . Evaluarea lucrului îndeplinit conform .activităţi de tricotare a papuceilor de cameră conform regulamentului tehnologic stabilit.fire sintetice etc. respectînd normele de igienă şi securitate a muncii.finisarea fularului. comparare privind varietatea articolelor vestimentare tricotate. şi utilizării ustensilelor. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare 2.activităţi de selectare a firelor textile potrivite pentru papuceii de cameră. calitate. . Materiale şi ustensile: conform proiectului: . 4. . tehnologic stabilit (andrele. 4. Elemente decorative simple utilizate la tricotarea papuceilor de 170 Abilităţi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . ace. evidenţiind proprietăţile funcţionale. . . utilizînd mijloacele respective (cu acul. mănuşi. .activităţi de unire a detaliilor. securitate a muncii. Elaborarea unui proiect de tricotare a variantei vestimentare tricotate: preferate de papucei de casă: . aspectul estetic al papuceilor. .exerciţii de evaluare a calităţii şi aspectului estetic al fulăraşelor tricotate de elevi (comentarii). . . Modulul „Tricotarea” CLASA a IV-a Conţinuturi 1. fixîndu-i franjuri.comentarea aspectului estetic şi a calităţii lucrului .ochi de încheiere a tricotului. Confecţionarea papuceilor conform regulamentului . croşeta).comentarea aspectului estetic şi a calităţii fularului tricotat. . . varietatea firelor textile utilizate. îndeplinit. Varietatea articolelor 1.andrele. . . 2. .ochi de margine.finisarea lucrării. .utilizarea adecvată a terminologiei respective.tehnici de confecţionare şi montare a franjurilor.selectarea firelor textile conform cerinţelor de tricotare. foarfece. fire textile.activităţi de evaluare a fişei tehnologice de executare a lucrării.tehnologică respectivă. foarfece etc. aspectul estetic al acestora.activităţi de prezentare a proiectului elaborat. .ochiuri pe faţă.

semănatul seminţelor uscate şi preventiv muiate şi încolţite.Activităţi practice de colectare şi depozitare în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase.observarea procesului de creştere a plantelor răsădite. metodele de îngrijire a plantelor de cameră: . saci de pînză etc. . Modulul „Activităţi agricole” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. Conceperea şi organizarea procesului de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină.activităţi practice de cercetare şi observare a modului de creştere a plantelor. Lucrări de primăvară-vară: . utilizînd terminologia specifică.clasificarea recoltei.comentarea aspectul estetic şi a calităţii roadei obţinute. Modulul „Activităţi agricole” CLASA a III-a – a IV-a 171 . . a calităţii recoltei obţinute: . 4. . 3. evidenţiind astfel gura papuceilor (la alegere). utilizînd terminologia specifică.pregătirea seminţelor pentru semănat. Colectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase.tehnici de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină.activităţi practice de colectare a seminţelor de păstăioase pe teren (acasă). prin rădăcină şi frunze.garnisirea papuceilor cu o floricică croşetată pe partea din faţă a acestora. . . evidenţiind calitatea şi bogăţia roadei adunate. .activităţi practice de butăşire a plantelor de cameră. .cultivarea plantelor decorative. . rădăcină şi frunze. Evaluarea lucrărilor realizate. 2. . Conţinuturi Lucrări de toamnă: .activităţi de evaluare a cantităţii şi calităţii roadei adunate. Colectarea roadei de păstăioase pe teren (acasă): .plantarea plantelor de cameră şi îngrijirea lor. . şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă). Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .recoltarea şi depozitarea seminţelor unor plante de păstăioase. . . cu un rînd de picioruşe scurte.pregătirea seminţelor pentru depozitare. folosind în acest scop diverse cutiuţe.casă: . de îngrijire a acestora.activităţi de îngrijire şi recoltare a plantelor de pe lot şi a celor de cameră.respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă).participarea la expoziţiile (clasei. punerea ei la păstrare.

comentarea aspectului estetic şi a calităţii roadei obţinute. udarea.activităţi de selectare a plantelor.Subcompetenţe 1. Lucrări de primăvară-vară: . Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a plantelor de ridiche. .îngrijirea plantelor răsărite pe lot.evidenţierea factorilor ce au influenţat obţinerea unei roade bogate. de selectare a legumelor mai măşcate. usturoi etc.plantarea în sol a plantelor sănătoase. . 4.îngrijirea lor. viguroase. 3. 3.clasificarea recoltei. sfeclă roşie. Evaluarea lucrărilor realizate.comentarea rolului şi a importanţei legumelor pentru sănătatea omului. .Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate pe teren / a plantelor de cameră. Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a plantelor răsărite. .activităţi practice de pregătire a solului şi seminţelor pentru semănat. 2. Creşterea legumelor cu bulbi: . flori decorative).prezentarea proiectului. usturoiul). . .ceapă. udarea. plivirea la timp. pregătirea terenului pentru sădirea plantelor cu bulbi (ceapa. şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă). a calităţii recoltei adunate: . Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă): . . 4. 2. 172 .participarea la activităţile de organizare şi desfăşurare a expoziţiilor (clasei. . păstrarea seminţelor. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . păstrarea roadei (seminţelor). uscarea. . morcovi: . Îngrijirea plantelor decorative de cameră. a celor plantate în sol (rărirea. .pregătirea solului şi a seminţelor pentru semănat. . . plivirea la timpul potrivit) etc. Lucrări de toamnă: recoltarea.morcov.activităţi practice de recoltare. .sădirea acasă a plantelor decorative de cameră. .pregătirea seminţelor şi semănatul. punerea în lădiţe (coşuri) speciale..activităţi de îngrijire a plantelor răsărite. sănătoase pentru extragerea.prelucrarea solului. sfeclă roşie. sortarea.activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume. .respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă). a celor plantate: . ce vor fi utilizate (semănate) în următorul an agricol. a celor de cameră. Conţinuturi 1.

Gagné (1968)) este fundamentat pe următoarele evenimente ale instruirii: captarea atenţiei. Modelul de structurare a lecţiei „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat” (Know – Want to know – Learned sau K-W-L). K. vreau şi/sau ar noi? Ce semnificaţie au pentru mine noile trebui să aflu despre el? cunoştinţe? De ce trebuie să aflu aceste De ce cred asta? lucruri? Cum integrez noile cunoştinţe în sistemul vechilor cunoştinţe? 1. obţinerea performanţei. Această structură integrată de predare-învăţare oferă o concepţie despre instruire şi un mecanism de organizare a activităţii în orice situaţie de învăţare sau într-o lecţie şi se fundamentează pe următoarele întrebări: 2. să promoveze un învăţămînt diferenţiat şi de instruire în ritm propriu prin folosirea diferenţială a timpului. asigurarea feedback-ului pentru corectitudinea performanţei.S. evaluarea performanţei. sistemul procesului de predare – învăţare are la bază „pedagogia învăţării depline” (Bloom) şi modulare (R. aceasta urmînd să îndeplinească sursa de atingerea competenţilor specificate. • utilizarea metodelor active şi a celor adecvate disciplinei: metoda învăţării prin descoperirea dirijată (acceptînd mai mult întrebările deschise). În principiu. informarea elevilor despre obiectivul urmărit. Steele. Realizarea 3. Modelul învăţării secvenţiale a cunoştinţelor în lecţie (ISC) (R.STRATEGII DIDACTICE orientări generale (metodologice) Specificul componentei metodologice constă în caracterul preponderent interactiv al strategiilor didactice.L. 1995) configurat ca un cadru de gîndire şi de învăţare propice dezvoltării gîndirii critice şi integrării creative a informaţiilor şi conceptelor. pe grupe. Meredith. 2. numai în acest caz. metoda de situaţii problematizate şi. M. Deoarece. Reflecţia sensului Care este subiectul? Ce înţeleg din Ce am aflat? Ce ştiu deja despre el? aceste informaţii Ce mi se pare mai important? Ce aştept. Evenimente instrucţionale nu se produc invariabil. prezentarea materialului-stimul. metoda experienţelor. selecţia fiind în deplină concoranţă cu tipul lecţiei. în această ordine strict. intensificarea proceselor de retenţie şi de transfer. 1986. Evocarea 3. Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie” (ERR) (J. 1. 173 . • şcoala să asigure şanse egale fiecărui copil normal dezvoltat. aspectele pe care doresc să le cunoască în timpul activităţii (consemnate în rubrica Vreau să ştiu) şi ceea ce au dobîndit prin procesul de învăţare (idei consemnate în rubrica Am învăţat). asigurarea „dirijării învăţării”. parţial. a propriei formări ca personalitate. (Donna Ogle. elevul devine subiectul propriei dezvoltări. • alternanţa adecvată celor trei forme de organizare a activităţilor de instruire şi educaţie în clasă (globală. stimularea reactualizării cunoştinţelor învăţate anterior. individuală) să permită ca instruirea să se producă prin activitatea propriu-zisă a celui care învaţă. p. obiectivele prevăzute precum şi finalităţile urmărite. Titone) Proiectarea demersurilor se recomandă a fi realizată din perspectiva selecţiei modelului de structurare a activităţilor. 564-570) Semnificaţia iniţialelor K-W-L este explicitată prin întrebările: Ce ştiu? – Ce vreau să ştiu? – Ce am învăţat? Acest model este structurat în cinci etape în care se evidenţiază clar situaţia de plecare (ceea ce ştiau elevii). Metodologia curriculumului pentru învăţămîntul primar se caracterizează prin următoarele axiome: • educaţia este centrată pe copil şi nu pe materie.

Ce altceva aş dori să aflu despre subiect? Pentru a oferi demersului instrucţional interactivitate şi eficienţă este recomandabilă utilizarea strategiilor de lectură şi scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice. Ce vreau să ştiu? 3. ! Majoritatea tehnicilor sînt interşanjabile. Învăţarea noilor conţinuturi 4. Tehnologiile digitale lărgesc astfel potenţialul 174 . Astfel. depind de proiectul demersului didactic. trecerea de la sistemul de obiective la cel de competenţe. Implementarea acestor tehnologii este considerată una dintre cele mai importante probleme la acest moment. Ce am învăţat? 5. să se raporteze cît mai adecvat la înnoirile sistemului de învăţămînt. Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) schimbă perspectiva asupra practicii educaţionale. de exemplu. / Rezumate în perechi Mozaic Predarea complementară SINELG Cercetarea împărtăşită Consultaţii în grup Cubul Eu cercetez Lasă-mi mie ultimul cuvînt! Maratonul de scriere Presupunerea prin termeni Reflecţie În căutarea autorului Jurnalul triplu Revizuirea circulară Scriere Discuţie 6 De ce? Argument în patru paşi Argumente pe cartele Asocieri forţate Asocieri libere Bliţ Brainwriting Citate Graffiti Graficul T Lanţuri asociative Pagina de jurnal Scriere liberă Brainstorming Clustering Diagrama Venn Generalizarea categorială Graficul conceptual Linia valorii Secvenţe contradictorii Tabelul trăsăturilor semantice Cinquain Eseu Jurnalul reflexiv Manuscrisul pierdut Masa rotundă Colţuri Consultaţii în grup Controversa academică Controversa constructivă Discuţia ghidată Pălării gînditoare Pixuri în pahar Pînza discuţiei Dezbateri Diagrama Venn Intra-act-ul Roata / Cercul Turul galeriei N. aplicarea unei tehnologii didactice este condiţionată de calitatea ei. Ce ştiu despre subiect? 2. dinamic care-i permite să răspundă la schimbările intervenite în sistemul educaţional.B. de caracterul deschis. Domeniul de activitate Lectură Evocare Citate Jurnalul dublu Jurnalul triplu Mîna oarbă Reacţia cititorului Realizare a sensului Interogarea multiprocesuală Interviul în trei trepte Lectura ghidată Lectura intensivă Lectura împotrivă Lectură în perechi.1.

Dacă modelul clasic impune evaluarea performanţelor finale ale elevilor (“produsul” învăţării / formării). o creştere intelectuală va condiţiona demersul didactic spre eficienţă şi productivitate aşteptată. Învăţătorul trebuie să-şi construiască miza pe transmiterea ideii de înţelegere de către elevi a evaluării. cunoaşterea mijloacelor curente de comunicare cu echipamente informatice. CV etc. Principiul de bază al evaluării autentice îl constituie conceptul de educaţie centrată pe subiect (elev) şi autenticitatea demersului. extragerea informaţiei de ultima oră de pe reţele informaţionale mondiale. bazată pe legătura dintre experienţele concrete de viaţă şi ceea ce se învaţă la lecţie. cunoaşterea naturii. Percepţia că evaluarea este nu doar un element de ierarhie. teste computerizate etc. principalul. astfel extensia conceptului de evaluare de la clasic spre constructiv va oscila între următoarele extremităţi – tipuri de evaluare: 175 . dezvoltarea priceperii de a aplica noile tehnologii în activităţi ca: stocarea şi căutarea informaţiei. formulare: scrisori. referate. În procesul evaluării vor fi încurajate demersurile formative. ci un mod de dezvoltare. supravegherea şi controlul ei.) o realizarea de diverse proiecte şi portofolii conform unor sarcini concrete. mai eficient prin realizarea de diverse activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor strict necesare elevului modern: • Colectarea de informaţii/informarea. Curriculumul modernizat impune abordarea unior idei noi ale evaluării în procesul de educaţie. proba finală nu va fi prioritară în motivaţiile pedagogice. cereri. evaluarea propune deplasarea accentului de la evaluarea rezultatelor finale ale învăţării.. culegerea şi procesarea datelor: o utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaţionale şi de cultură generală. Se va insista asupra datelor calitative de moment. autosugestia. atunci modelul evaluării ne orientează spre evaluarea contextualizată. Aceasta implica o serie de avantaje cum ar fi: însuşirea principiilor comune care guvernează aplicarea informaţiei. • Redactarea şi prezentarea de diverse lucrări: o prezentări în Power Point. biblioteci electronice. o utilizarea resurselor disponibile pe CD-uri (cărţi. Fiind o secvenţă obligatorie pentru măsurarea şi aprecierea subcompetenţelor propuse de curriculum. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea reprezintă o componentă esenţială a procesului de predare-învăţare. Fiecărui învăţător îi este recomandabil să obţină o formare de baza în domeniul TIC. bazate pe propriile experienţe pozitive sau negative. proprietăţilor şi a structurii informaţiei. . fie şi pe baza elementelor ce constituie o subcapacitate sau o capacitate minimă. Norma de grup va deveni secundară în raport cu intenţia de a măsura la moment competenţa elevului. atunci cînd depune efortul de a realize o activitate practică. o redactarea de texte utilitare. Procesul de predare-învăţare-evaluare poate deveni mai atractiv şi. cu utilizarea de proiectoare multimedia. compuneri etc. prelucrarea ei pentru comunicare. Cu siguranţă că vom proiecta să accentuăm rezolvarea de probleme. eventual) a unor noi modalităţi de utilizare a TIC: softuri educaţionale. Aşadar clasamentul celor mai buni elevi poate fi substituit de o serie de activităţi ce vor încuraja autoaprecierea. o redactarea de diverse texte: eseuri. Testul. Convingerea ierarhizării elevilor este inadmisibilă atunci cînd se doreşte o dinamică calitativă a competenţei fiecărui elev. lecţii interactive. înregistrări audio şi video etc. însă vom insista ca acestea să angajeze elevii în situaţii concrete. oferte de e-learning (învăţare la distanţă) etc. la procesul de învăţare. atunci cînd elevul real greşeşte sau execută la cel mai înalt nivel.personalului didactic prin utilizarea (dar şi elaborarea.

Prin evaluarea finală. formulînd descriptori de performanţă. nu cunoştinţe şi capacităţi separate. aprecierea rezultatelor colegilor va institui miza unei activităţi ulterioare eficiente. În dependenţă de funcţiile evaluării. se va aprecia dacă au fost formate competenţele specifice disciplinelor preconizate pentru treapta primară de învăţămînt şi dacă au fost atinse standardele de competenţă la disciplinele date. demersul formativ este pe deplin asigurat. funcţie de feed-back. • Evaluarea reciprocă este o condiţie optimă a dezvoltării. Şcolarul mic este la vîrsta disponibilităţilor psihologice prin care se poate autoregla. precum şi intensificarea convingerilor proprii. ci formarea de competenţe. În cadrul proiectelor de grup. Pentru obţinerea rezultatelor formative este necesară prezentarea grilei de evaluare. funcţie de orientare şcolară şi profesională. formulată motivat ca anumite sarcini în faţa elevilor. criterii de care vor ţine cont elevii şi care nu vor permite interpretări libere. funcţie motivaţională. funcţie de certificare a nivelului de cunoştinţe şi abilităţi. Compararea rezultatelor de evaluare proprie cu cele realizate de către învăţător vor crea climatul activităţilor eficiente de recuperare a erorilor şi dezvoltare a capactăţilor. asigurîndu-se socializarea grupului de elevi. Evaluările finale la sfîrşitul anului de învăţămînt vor demonstra dacă sînt formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă. opace. evaluarea formativă: “funcţie de constatare a rezultatelor şi de sprijinire continuă a elevilor”. • Autoevaluarea – un instrument veridic de centrare pe elev. prioritar. fiind coordonată cu standardele etapei de şcolarizare şi unităţile de conţinut. de absolvire a treptei primare de învăţămînt. evitîndu-se ironia şi intensificînd spiritul de apreciere obiectivă. Demersul stimulativ al evaluării va fi subordonat unor acţiuni didactice motivate. Evaluarea va fi proiectată de către învăţător din perspectiva alegerii din curriculum a subcompetenţei care se intenţionează a fi evaluată.Evaluarea dirijată de învăţător. or. funcţie de corectare a greşelilor şi ameliorare şi reglare a procesului. pe posibilitatea participării la propriile performanţe. cadrele didactice vor utiliza în practica şcolară evaluarea iniţială cu funcţie diagnostică şi funcţie prognostică. funcţie de clasificare. coparticiparea în formarea semenilor. cu descriptori clari. funcţie de selecţie. evaluarea sumativă: funcţie de constatare şi verificare a rezultatelor. • 176 . funcţie de comunicare a rezultatelor. apreciindu-se uneori chiar foarte critic. Probele de evaluare utilizate la clasă vor conţine itemi şi sarcini prin intermediul cărora se vor evalua.

9. Clasele I-IV. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Ghid metodologic. Partea I şi II.. Coordonator Botgros I. 2000. I. gimnazial şi liceal. Jucan D. 7. Le B. Quebec. 5. 8. Cartaleanu T. Chişinău). 1998. Piteşti: Editura Paralela 45. Predarea interactivă centrată pe elev. Coord.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE Documente oficiale: 1. Москва. implementare şi dezvoltare. 96. Начальное общее образование. Teoria şi metodologia instruirii. Guţu V. Formare de competenţe prin strategii didactice interactive. 4. Curriculum şcolar. Minder M. 2. 19 Juin. Francais. grande section. 8. Publicaţii de referinţă: 1. Clasele I-IV. 2007. Ghid metodologic.. Petite section.. În: Valenţele învăţămîntului. Evaluarea standardelor educaţionale.. Iaşi: Polirom. N°3. O.. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. 9. Teoria şi metodologia evaluării. 177 . Legea Învăţămîntului. şi alţii. moyenne section. Chişinău: IŞE.Progression des apprentissages.. Iaşi: Editura Polirom.. Gantea I. Ministerul învăţămîntului: Institutul de Ştiinţe Pedagogice şi Psihologice.. Evaluarea curriculumului şcolar. Chişinău: Univers Pedagogic. 1992. Marin M. Guţu V. 2008. Standarde educaţionale la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar. Chişinău: Pro Didactica. Achiri I. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. 2009. Cuza”. (Codul Învăţămîntului). Concepţia învăţămîntului primar. Cucoş C. Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei (curs). Chişinău. Marin E. 67-71. Curriculum şcolar. Creţu C. 2009.. Pedagogie. Programme de formation de l’ecole quebecoise . redactor ştiinţific Pâslaru Vl. 2009. Bocoş M. Chişinău. Iaşi: Editura Universităţii „Al. Bucureşti: Editura Educaţia 2000+. 2005. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Leahu I. Chişinău: Editura Prut Internaţional. Chişinău: 1996. şi alţii. Chişinău: IŞE. 2008. 4.. 11. Comunicări la Simpozionul Ştiinţific Internaţional (22-23 octombrie. Achiri I. Achiri I. 2009. 6. Министерство образования и науки Российской Федерации. 2009. august. Ghid metodologic. 2002. Crişan Al. Chişinău: Editura Cartier. 2. Programme de l’ecole maternelle. Chişinău: Editura Lumina. Buletinul Ministerului Educaţiei din Franţa. langue d’enseignement. 2008. Singer M. Ciolan L. Proiectarea curriculumului de bază. 2003. 2009. 6. p.. Perspective de modernizare a standardelor şi a curriculumului şcolar în învăţămîntul primar // Modernizarea standardelor şi curricula educaţionale – deschidere spre o personalitate integrală. p. Bolboceanu A. Didactica funcţională. 2009. 7. HORS-SERIE. Федеральный государственный образовательный стандарт общего образования. 3. 3. Chişinău. Hadîrcă M. Învăţarea integrată. Curriculum şcolar: proiectare. 5. 2008 10. 2007. Sarivan L.. Velişco N.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful