P. 1
Curriculum Scolar Clasele I-IV

Curriculum Scolar Clasele I-IV

2.0

|Views: 23,028|Likes:
Published by StratanVasile

More info:

Published by: StratanVasile on Oct 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/23/2015

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUMUL NAŢIONAL

CURRICULUM ŞCOLAR CLASELE I - IV

Chişinău, 2010
1

Aprobat: - la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr. 11 din 30.04.2010; - prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 331 din 12.05.2010. CUPRINS

Cadrul de referinţă al curriculumului şcolar modernizat Repere conceptuale de modernizare a curriculumului şcolar Repere strategice de modernizare a curriculumului şcolar Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar Aria curriculară I: Limbă şi Comunicare Limba şi literatura română Aria curriculară II: Matematică şi Ştiinţe Matematică Ştiinţe Aria curriculară III: Educaţie socioumană Istoria Educaţia moral-spirituală Aria curriculară IV: Arte Educaţie muzicală Educaţie plastică Aria curriculară V: Sport Educaţia fizică Aria curriculară VI: Tehnologii Educaţia tehnologică Strategii didactice Strategii de evaluare Bibliografie selectivă

5 6 7 10 13

15 58 78 95 99 104 122

133 146 171 173 175

2

GRUPURILE DE LUCRU PENTRU ELABORAREA ŞI MODERNIZAREA CURRICULUMULUI ŞCOLAR, CLASELE I-IV
Coordonator 2010:

Valentina Gaiciuc, consultant Ministerul Educaţiei 2003 LIMBA ROMÂNĂ Irina Gantea, dr. ped., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Mariana Marin, dr. ped., cerc. şt., coordonator superior Irina Gantea, dr. ped., conf. univ. Tatiana Niculcea, specialist principal, Ministerul Stepanida Prisăcari–Chiperi, inspector şcolar, Educaţiei grad didactic superior Viorica Goraş–Postică, dr. ped. MATEMATICA Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific Ludmila Ursu, dr. ped., conf. univ., cercetător superior, coordonator ştiinţific, coordonator Aurelia Răileanu, dr. ped., conf. univ. Angela Cutasevici, învăţătoare, grad didactic Maria Braghiş, specialist principal, DGETS, superior mun., Chişinău Tamara Cerbuşcă, învăţătoare, grad didactic I, Nicolae Prodan, dr. şt. fiz. -mat. metodist Valeriu Plîngău, dr. ped., Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific superior ŞTIINŢE Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, lector universitar Stela Diaconu, cercetător ştiinţific superior superior, coordonator Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic I Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat. Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Stela Diaconu, redactor-şef, revista „Spiriduşii” superior Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior suprerior Aglaida Bolboceanu, dr. psih. ISTORIA Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior, Nicolae Chicuş, doctor în istorie, coordonator coordonator Igor,Şarov doctor în istorie Nina Petrovschi, dr., conf. univ. Nina Petrovschi, doctor Galina Gavriliţă, specialist principal, ME Tatiana Tverdohleb–Nagnibeda, grad didactic Gheorghe Gonţa, prof. univ., dr. hab. superior, şef DGETS Pavel Cerbuşcă, dr. ped. Ion Eremia, doctor habilitat Nicolae Chicuş, dr., conf. univ. Sergiu Musteaţă, doctor în istorie Valeria Cozma, dr., conf. univ. Pavel Cerbuşcă, doctor în pedagogie, cadru didactic, grad didactic superior Nina Uzicov, învăţătoare , grad didactic superior Maia Dobzeu, învăţătoare, grad didactic superior Daniela Buga, învăţătoare, grad didactic superior EDUCAŢIA MUZICALĂ Eugen Coroi, dr. hab., şef direcţie Ministerul Educaţiei, coordonator Ala Stîngă, dr. ped., conf. univ., coordonator Alexandru Borş, dr. în pedagogie Marina Morari, dr. ped., conf. univ. Sergiu Croitoru, dr. conferenţiar Ion Gagim, dr. hab. în pedagogie 3 2010

doctor în pedagogie. coordonator Vlad Pâslaru. univ. univ. dr. Ranga Veronica Vitalie Malcoci. grad didactic I EDUCAŢIA MORAL-SPIRITUALĂ Viorica Pălărie. grad didactic I. învăţătoare. Educaţiei coordonator Zinaida Ursu. Ministerul Teodora Hubenco. dr.EDUCAŢIA ARTISTICO-PLASTICĂ Silvia Cojocaru. coordonator Parascovia Secrieru-Harbuzaru. doctor în pedagogie. conf profesor universitar. Teodor Grimalschi. ped. dr. dr. conf. hab. doctor în studiul artelor EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ Antonina Rusu. conferenţiar universitar Leonid Hîncu. cerc. cercetător Ştefan Bicherschi. coordonator Parascovia Secrieru–Harbuzaru. profesor. DETS.ped Antonina Rusu. cercetător ştiinţific superior. prof. şef secţie. grad didactic II Lilia Prisacaru Ion Daghi. ped.. conf. specialist principal. dr. Chişinău Aneta Gîlcă. EDUCAŢIA FIZICĂ Ion Boian. coordonator Teodor Grimalschi. lector superior Magdalena Mocreac.. dr. doctor în pedagogie. Tatiana Niculcea. coordonator Sava Panfil.. dr.învăţător. Angela Cara.univ Ion Boian. Sava Panfil.. dr. Departamentul ştiinţific coordonator Tineret şi Sport. grad didactic superior 4 . inspector şcolar. învăţătoare. cercetător ştiinţific. ME Angela Cara. specialist principal. lector superior Eugen Morei. univ. conf. conf. ped. conf.

de factori. care au operat schimbări de descongestionare a obiectivelor şi a conţinuturilor. Modernizarea curriculară este determinată. Noile abordări vizează formarea la elevi a unui sistem de competenţe necesare pentru continuarea studiilor. • să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme complexe din viaţa cotidiană. ci. un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţecheie: 5 . • să soluţioneze diverse situaţii-problemă. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Noile realităţi şi perspective sociale. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează. În anul 2006 o nouă etapă de dezvoltare curriculară a marcat modificări provizorii. implicarea activă a părinţilor şi a comunităţii locale în viaţa şcolii etc. mai ales. Esenţa Curriculumului bazat pe competenţe nu neagă teoria obiectivelor. economice. procese ce pot fi atribuite atît mediului intern. din perspectiva nevoilor reale de formare a personalităţii celui educat. numită pedagogia competenţelor şi de activizarea şi intensificarea didacticii funcţionale. al XXlea. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia. de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei curricula şcolare la nivelul treptelor de învăţămînt primar. Modernizarea curriculumului şcolar reprezintă o etapă firească a procesului de dezvoltare curriculară .CADRUL DE REFERINŢĂ AL CURRICULUMULUI ŞCOLAR MODERNIZAT Învăţămîntul primar REPERE CONCEPTUALE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Învăţămîntul.componenta centrală a reformei învăţămîntului naţional. creativitate şi educaţie permanentă. plasarea accentului pe învăţare independentă. gimnazial şi liceal. culturale au determinat necesitatea formulării finalităţilor educaţiei nu doar în termeni concreţi şi pragmatici de obiective. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este nevoie ca el: • să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final. conştientizînd astfel cunoştinţele funcţionale în viziune proprie. manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale – competenţe. menţionînd suprasolicitarea factorului uman – copilul. realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor. Este vorba de o abordare continuă în ştiinţele educaţiei. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. acest demers are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie. • să-şi dezvolte capacităţi şi deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple. evenimente. acordarea unei autonomii mai mari şcolilor în contextul unor standarde naţionale. utilizarea tehnologiilor avansate de informare şi comunicare în educaţie. pe de o parte. În acest sens. a vizat optimizarea conţinuturilor şi precizarea finalităţilor educaţionale formulate pe bază de obiective pedagogice. în perspectivă profesională. realizată în anul 2003. capacităţi. pentru absolvenţii învăţămîntului obligatoriu. actualmente. ci vine să intensifice şi să extindă nivelul de cunoaştere. Aceste influenţe au impulsionat necesitatea modernizării curriculumului şcolar naţional. Prima perfecţionare a curricula. rezolvare de probleme. ca domeniu al activităţii sociale. avînd menirea să asigure optimizarea integrării sociale şi. este influenţat. începută în anii 90 ai sec. Pe de altă parte. cît şi celui extern: cererea ca sistemul educaţional să vină în întîmpinarea unei naţiuni în contextul globalizării.

concepţia disciplinei.1. a avut următoarele premise: • Durata funcţionării curricula. culturale. • formularea şi clasificarea problemelor (punctelor forte şi punctelor vulnerabile) identificate în urma analizei rezultatelor evaluării curricula în raport cu următoarele criterii: structura generală a curricula. Drept răspuns la premisele înaintate. elevi. economice etc. Modernizarea curriculumului din perspectiva realizării inter. sistemul de obiective. sistemul de conţinuturi. manageri. profesori. • Unele carenţe identificate în cadrul evaluării curricula de către elevi. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii 4. Modernizarea curriculumului din perspectiva educaţiei centrate pe elev presupune: • asigurarea dezvoltării şi autodezvoltării elevului în raport cu particularităţile individuale ale acestuia în calitate de subiect al procesului educaţional. experţi. Comunicare în limbi străine 3. • identificarea orientărilor/liniilor directoare ale modernizării curricula pe discpline în raport cu tipologia problemelor./transdisciplinarităţii vizează: • Amplificarea aspectelor interdisciplinare în cadrul ariilor curriculare. în special în manuale şi suporturi didactice. Competenţe interpersonale. părinţi.  S-a resimţit necesitatea prezentării reperelor conceptuale ale fiecărei discipline într-o concepţie structurală unitară. Competenţa digitală 5. părinţi. • Apariţia noilor tendinţe în dezvoltarea curriculară pe plan naţional şi cel internaţional. 8. • oferirea fiecărui elev a posibilităţii de a realiza potenţialul propriu în cunoaştere. civice. interculturalitatea etc. Iniţiativă şi antreprenoriat Sensibilizare şi exprimare culturală REPERE STRATEGICE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Procesul de modernizare a curriculumului şcolar.  Practica şcolară a demonstrat supradozarea informaţională a unor conţinuturi curriculare. manageri. morale 6. 6 .. educaţionale. transdisciplinaritatea. • Apariţia unor noi cerinţe (sociale. Comunicare în limba maternă 2. realizarea procesului propriu-zis de modernizare a curriculumului pe discipline a fost precedată de următoarele acţiuni: • analiza riguroasă a rezultatelor evaluării curriculumului pe discipline de către profesori. comportament. experţi:  În unele cazuri s-a stabilit un nivel sporit al complexităţii materiei predate în raport cu posibilităţile elevilor şi timpul rezervat pentru însuşire.  S-au evidenţiat unele incoerenţe în prezentarea sistemului de obiective în curricula. derulat în perioada mai 2009 – aprilie 2010. • dezvoltarea experienţelor individuale ale elevilor şi includerea lor în activitatea de instruire activă. Competenţe de a învăţa să înveţi 7. sistemul metodologic.) faţă de curriculumul educaţional. socializare.

În consecinţă. • Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare (stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi). 4. 8. factori de decizie educaţionali şi părinţi în cadrul dezbaterilor publice. Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat • Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi comunicare cotidiană. competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. competenţe antreprenoriale. 9. complexitatea şi armonizarea dimensiunilor lui în sensul formării personalităţii în aspect intelectual. Competenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi • Competenţe de a învăţa din surse diverse. ştiinţe şi tehnologie. independent şi împreună cu alţii. competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat.IV-a în baza următoarelor concepte-cheie ale politicilor educaţionale naţionale. socio-moral. 6. curriculumul a fost precizat şi racordat la obiecţiile şi propunerile constructive expuse. o anticipare ideală ce urmează a fi realizată ca finalitate a acţiunii de lungă durată din perspectiva evoluţiei societăţii în Republica Moldova. 2. Curriculumul şcolar modernizat a fost supus evaluării de către experţi. Competenţe-cheie transversale Sistemul de competenţe-cheie transversale pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie stabilite de Comisia europeană şi a profilului absolventului: 1. Idealul educaţional Idealul educaţional al sistemului de învăţămînt curricular la nivelul Legii Învăţămîntului reprezintă un model proiectiv. Idealul educativ proiectează integritatea. • Competenţe de a comunica idei şi a concluziona pe baza unui text citit independent. 5. profesional. 3. competenţe de comunicare într-o limbă străină. 10. interculturale (de a recepta şi a crea valori). 7. competenţe interpersonale. morale. competenţe culturale. estetic etc. competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. organizate la nivel naţional. competenţe acţional-strategice. 7 . în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC). aplicînd un minimum lexical şi gramatical în limba dată. competenţe de bază în matematică. cadre didactice.• Includerea subiectelor cross-curriculare în sistemul conţinuturilor. • includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor cu un potenţial valoric adecvat cerinţelor unei societăţi democratice. competenţe digitale. Modernizarea curriculumului din perspectiva valorică şi comportamentală presupune: • evidenţierea componentei valorice şi comportamentale/atitudinale a sistemului de competenţe. civice. fizic. CURRICULUMUL ŞCOLAR MODERNIZAT Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar este parte componentă a Curriculumului Naţional modernizat şi reprezintă un document normativ pentru organizarea procesului educaţional în clasele I . Competenţe de comunicare într-o limbă străină • Competenţe de a comunica. Competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt Pentru treapta primară a sistemului de învăţămînt din Republica Moldova au fost stabilite competenţele transdisciplinare descendente din sistemul de competenţe-cheie transversale menţionate.

• Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor. şcolii. II. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) • Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei. • Competenţe de utilizare a operaţiilor matematice de bază şi a proprietăţilor lor pentru a inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare. • Competenţe de iniţiere a jocurilor. • Competenţe de securitate personală. Competenţe antreprenoriale • Competenţe de analiză a relaţiei „costuri . conţinuturi şi activităţi de învăţare-evaluare. elaborat în baza standardelor educaţionale de competenţă şi de conţinut. • Competenţe de valorizare a familiei. a respecta normele de comportament legate de simbolurile Republicii Moldova. o administrarea disciplinei.Competenţe de bază în matematică. eforturi şi rezultatele activităţii. autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare. IV. Curriculumul disciplinar concretizează principalele opinii moderne de politică educaţională şi cuprinde următoarele componente: o concepţia didactică a disciplinei. 8 . • Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa. • Competenţe de a identifica apartenenţa sa naţională. faţă de obiectele personale. finalităţile formulate în termeni de competenţe se proiectează a fi formate conform celor două etape specifice: o etapa achiziţiilor fundamentale – clasele I. Curriculumul disciplinar reprezintă instrumentul didactic şi documentul reglator principal. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare • Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii. o repartizarea conţinuturilor pe clase şi unităţi de timp. morale • Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur. competenţele-cheie transversale şi competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt. clasei.beneficii” pentru a lua decizii în activitatea cotidiană şi cea de învăţare. o competenţele specifice disciplinei. La nivelul învăţămîntului primar. pe bază de colaborare. interculuturale (de a recepta şi a crea valori) • Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi autoexprimare. în relaţiile cu alte persoane. • Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi.efect”. Competenţe digitale. o etapa dezvoltării – clasele III. Competenţe interpersonale. a relaţiilor de prietenie. • Competenţele specifice disciplinei derivă din idealul educaţional. • Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a informaţiei. • Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza cunoaşterii relaţiei „cauză . ştiinţe şi tehnologie • Competenţe de observare. a-şi valoriza propriul popor. activităţilor în grup şi contactelor cu colegii săi. Competenţe culturale. civice. recunoaşte drepturile persoanelor reprezentante ale diferitor culturi. o subcompetenţe. ţară. Competenţe acţional-strategice • Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă. au un grad înalt de generalitate şi se definesc ca finalităţi ale treptei primare de învăţămînt. • Competenţe de autoreflecţie. care consemnează oferta educaţională obligatorie a unei anumite discipline pe un parcurs educaţional determinat. de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de descriere în vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă.

Manualele vor fi integrate în concepţia curriculumului fiind accesibile. . interesele şi nevoile lui individuale şi sociale. Curricula stimulează creativitatea şi libertatea cadrelor didactice. Autorii de manuale au dreptul: . prin care.să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut. . • Activităţile de învăţare/evaluare constituie exemple recomandate de situaţii semnificative. formare de competenţe. vîrsta şi potenţialul copilului. Curricula sînt destinate cadrelor didactice. învăţătorul.să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare. în procesul parcurgerii conţinuturilor corespunzătoare. factorilor de decizie. mijloace prin care se urmăreşte formarea competenţelor preconizate. Cadrele didactice vor utiliza curricula pentru proiectarea şi realizarea procesului educaţional la disciplina corespunzătoare. atitudinile sociale şi credinţele religioase etc.. cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei. dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. cultura naţională şi universală. în condiţiile parcurgerii integrale a conţinuturilor obligatorii. de autoinstruire. în final. operaţionale. în funcţie de specificul resurselor umane şi materiale. modul de viaţă al societăţii. • 9 . autorilor de manuale şi materiale didactice. Părinţii se pot orienta în baza curricula pentru a urmări şi a-şi ajuta copiii în procesul învăţării disciplinei.Subcompetenţele se deduc din competenţele specifice şi le particularizează prin racordare la conţinuturile delimitate pentru fiecare clasă.să propună o varietate de activităţi de învăţare/evaluare. Autorii manualelor şi a altor materiale didactice vor respecta integral cerinţele şi recomandările curriculumului în elaborarea conţinuturilor şi activităţilor de învăţare-evaluare. resursă esenţială a învăţării. funcţionale. are dreptul: . autoevaluare şi. În premisa realizării competenţelor specifice şi a subcompetenţelor proiectate. cantitatea de cunoştinţe nu ar fi aceea care determină calitatea formării şcolare sau a învăţa mai mult nu înseamnă şi a învăţa mai bine.de învăţare prin studiere. • Conţinuturile – ca formă de reflectare a culturii materiale şi spirituale a umanităţii – reprezintă unităţi de cunoaştere. se pot mobiliza subcompetenţele proiectate.să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conţinuturilor. şi îndeplinind nu doar funcţia informativă. dar şi cea formativă . optînd pentru tehnici şi metode variate. părinţilor.să proiecteze şi să realizeze strategii de predare-învăţare şi evaluare originale. or. Conţinuturile se selectează în concordanţă cu structura logică a disciplinei. Factorii de decizie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional la disciplină. cercetare şi descoperire independentă şi dirijată. Modernizarea curricula a mai avut în vedere şi reducerea „supraîncărcării” conţinuturilor curriculare. . de stimulare.

de ore pe an conţinuturi pe clase Limbă şi I 5 unităţi de 264 de ore • Disciplină comunicare II conţinut în 231 de ore obligatorie III evoluţie de la an 231 de ore IV la an 231 de ore Adaptarea unei noi variante de curriculum Limba şi literatura română la finalităţile educaţiei insistă în continuare asupra extinderii aspectului funcţional–aplicativ şi asupra necesităţii de a se focaliza pe experienţa trăită de copil. în totalitatea lor. formează un complex didactic-educativ unitar şi multifuncţional. pornind de la potenţialul de însuşire a limbii şi literaturii române de către copii şi de la idealul de a educa o personalitate liberă şi creativă a fost elaborată concepţia unei discipline integrate de limba română în clasele I – IV. precum şi dinamica numarului de ore destinate acestei discipline. faţă de cele comunicate etc. Realizarea acestora este posibilă doar pe baza textului literar/nonliterar. artistic-estetic (literatura. Lectura particulară (tainele cărţii) precum şi corelarea cu unele discipline precum Ştiinţe. care profilează şi dezvoltă actualitatea de învăţare a limbii române pe coordonatele lingvistică. În structura curriculară sînt prevăzute: competenţe specifice.) [cf Cazacu S. În Tabelul nr. Doar astfel. • Structurarea şi competenţa lingvistică (modul în care se formulează din punct de vedere gramatical acest mesaj). în care se împletesc organic conţinuturile lingvistice (lexic. literar–artistică. subcompetenţe. cerinţele principale faţă de elaborarea conţinutului. educaţia lingvistică şi literar-artistică va asigura însuşirea corectă de către elevi a celor trei funcţii stabilite de ştiinţa psiholingvistică: • Conţinutul (ce mesaj trebuie comunicat). • Valoarea psihologică şi motivaţia expunerii (starea emotivă. care sînt reflectate nemijlocit în Standardele de competenţă. Educaţia moral. motivaţională şi atitudinală ale comunicării. Prin aceasta s-a fundamentat teoretic structura disciplinei. de unităţi de Nr. vorbirea.. principiile de eşalonare a acestuia etc. care. Integralizarea disciplinei şcolare Limba şi literatura română presupune interacţiunea şi corelarea elementelor de construcţie a comunicării (unităţi fonologice. Din perspectiva competenţelor–cheie/transversale şi a competenţelor transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt au fost formulate competenţe specifice substituind obiectivele – cadru. Citirea şi dezvoltarea vorbirii coerente. arte plastice) şi procesele psihologice ale învăţării (limbajul şi comunicarea).spirituală.]. 1. lectura şi scrierea. precum şi echivalenţa proceselor ce definesc exprimarea orală (vorbirea) şi a celor ce definesc exprimarea scrisă (redactarea). Educaţia artistico–plastică etc.constituie disciplina de bază care asigură înainte de toate succesul şcolar şi intergitatea socială a şcolarului mic. 10 Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa . comunicativă. constituenta ariei curriculare. Astfel. activităţi de învăţare şi evaluare. lexicale şi gramaticale). Modelul comunicativ–funcţional presupune dezvoltarea integrală a capacităţilor ce vizează cele patru deprinderi: înţelegerea după auz. reperate de către disciplinele Limba română (gramatica). Tabel nr. gramatică). Demersul practic al educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare este reglementat de principii inter– şi multidisciplinare. 1 se vizualizează sintetic administrarea disciplinei în care este demonstrată ponderea grilei orare. atitudinea vorbitorului faţă de ascultător şi invers. Administrarea disciplinei Nr. fonetică. implicînd funcţiile afectivă.ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ŞI COMUNICARE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Disciplina cu numărul unu în planul-cadru – Limba şi literatura română . conţinuturi ale învăţării.

Tabelul nr. Componenta conceptuală (teoretică) alcătuită din două componente adaptate didactic: limba cu funcţie instrumentală (însuşirea instrumentarului necesar muncii intelectuale afective şi psihomotorii). şi specifice disciplinei • limba cu funcţie conotativă (reprezentări culturale şi formarea unui univers afectiv şi atitudinal). 11 . p. sistem de Exprimarea Înţelegerea ceea ce validează principiul diviziunii dificultăţilor. Cincu G. • • • III. concretizat române (EL/ELA) Atenţionăm că aceste interveniri în programele I-IV de limbă română continuă ascendent dezvoltarea paradigmei comunicativ-funcţionale a disciplinei şi ca studiu integrat. Gantea) Componenta reglatoare 1 2 Crişan Al. din care se deduce teleologia Educaţiei lingvistice şi literar-artistice (EL/ELA). română // Revista de pedagogie. 2. atitudini) de formare lingvistică şi literar-artistică a elevilor la această vîrstă organizate pe trei fundamente ale disciplinei: Principiile şi pragmatic-socială (practica raţională şi funcţională a • limba cu funcţie denotativă didactic-educative generale limbii). Structura paradigmei2 comunicativfuncţionale este reprezentată prin tabelul nr. cu deschideri maxime de reuşită şcolară. 1-2. independentă şi creatoare. Secvenţele de conţinut integrează unităţile de învăţare şi sunt semnificative pentru domeniul Limba – Limba ca competenţei specifice şi permitmijloc de subordonarea în evoluţie (ierarhie şi algoritm) a subcompetenţelor. lectură şi scriere. criterii şi principii pedagogice generale şi specifice educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare. II. B. înţelegere şi operativă: structurarea competenţei de Componentade interpretare a universului textual în general şi Obiective în special. O nouă perspectivă în elaborarea programei de limbăFinalităţile învăţării limbii nr. structurarea şi consolidarea competenţelor cognitive generale. 1995. şi ca formare unorcompetenţelor Finalităţile de comunicare. 126-129. inter– şi Structura Educaţia Finalităţi multidisciplinar. prin subiecte prin subiecte ale uneilingvistică. implementare şi dezvoltare [6]. nr. vizînd: • dezvoltarea competenţei comunicative orale şi scrise.. a modelelor şi tehnicilor de acţiune individuală. Conţinutul detaliat poate fi găsit în lucrarea Curriculum şcolar: proiectare. sînt ierarhizate pe niveluri (clase) şi exprimate în termeni de capacităţi de personalitate (vorbire. de abstracţie al celui literar Conţinuturile în baza cărora se vor atinge aceste obiective. intermediare sau specifice disciplinei. La al doilea nivel de concretizare. au un caracter formativ. capacităţi. afective şi integratoare comunicare psihomotorii). ascultarea. 5. competenţele specifice vizează: • formarea. (receptarea ierarhic Limbaşi literare în clasele primare determină competenţele specifice la în mesajului mesajului) Finalităţile educaţiei lingvistice structurate funcţiune prim nivel de concretizare. Pâslaru Vl. Acestea sunt organizate ierarhic în funcţie de complexitate şi potenţialul de cunoaştere al elevilor (apud Clausse şi Minder). personalităţi contemporane. consolidarea competenţelor cognitive (mentale) şi acţionale în ansamblul lor. 2. 2. Concepţia despre deprinderile Concepţia despre limbă şi Subcompetenţele concretizează competenţele specifice în comportamente (cognitive. trăsături definitorii exprimate capacităţi. formare a trăsăturilor de încadrare într-un context cultural cunoştinţe.1 se sistematizează/structurează conţinuturile EL/ELA2. 1993. (emiterea) reguli comunicare. generale generale de Competenţele specifice alemuncă educaţiei lingvistice şi literar-artistice în claseleIII morală abstracte nivelul primare indică asupra intelectuală unui sistem de competenţe (cunoştinţe. scrisul) şi de unităţi de conţinut.Componenta conceptuală constă în structurarea unui sistem de finalităţi concetrate în subcompetenţe. şi ca a specifice complexă exprimate – naţional – universal. Structura paradigmei comunicativ-funcţionale (apud I.de metode culturală. concepte. toate acestea fiind asamblate într-un model teoretic-aplicativ unitar. Idealul educaţional. Concepţia educaţiei lingvistice şi literare // Limba Română. citire. care la rîndul său subordonează unor idei. se formulează metodologiile specifice EL/ELA.

ca temelie a educaţiei artistic-estetice. ţinîndu-se cont de principiile generale ale educaţiei lingvistice şi literar-artistice. cunoaşterea celor mai importante opere artistice şi ştiinţifico-populare. precum şi numele autorilor. Curriculumul modernizat accentuează prin modulul Tainele cărţii (Lectura particulară) cele trei ipostaze didactice ale textului literar . exprimarea atitudinii personale faţă de lectură particulară. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. din perspectiva principiului concentric/spiralat al achiziţiilor de competenţe specifice disciplinei. cultivarea conştientă a gustului estetic şi a preferinţelor literare. fonetice.suport al lecturii. axîndu-se pe scopul educaţiei literar-artistice de formare a cititorului cult. realizarea educaţiei literare. inclusiv a universului afectiv. • • • • • utilizarea eficientă a tehnicilor de lucru cu cartea şi presa periodică pentru copii. operă literară şi obiect cultural. începute ca premise în treapta preşcolară şi sedimentate în treapta gimnazială. precum şi a formării culturii generale umaniste. deprinderilor asimilate în clasă . Forma de lucru cu cartea pentru copii în clasele I – IV este lecţia de lectură particulară. în funcţie de particularităţile individuale de dezvoltare ale elevilor.• performarea raţională a limbii materne: stimularea reflecţiei (gîndirii) active asupra limbii ca sistem şi utilizarea corectă şi nuanţată a acesteia în diverse situaţii de comunicare orală şi scrisă.la activităţile de lectură particulară. 3. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. integrînd valorile acestora în axiologia literară şi cea proprie.ore 12 . 5. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. 4. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. ulterior posesor valorizant al instrumentarului lectoral şi urmăreşte dezideratele: • transferul cunoştinţelor. Continuitatea la nivel de trepte de şcolaritate este respectată în prezentul curriculum. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. 2. • dezvoltarea interesului iniţial şi trecerea acestuia în interes durabil pentru lectura particulară. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Secvenţele de conţinut Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Anual .

morale etc.B. bazate pe propriile căutări ale elevilor.4 Unităţile de conţinut din cadrul modulului Tainele cărţii vor fi realizate într-un context integrator în toate conţinuturile prevăzute de curriculum. ajustat la condiţiile lucrului în grupuri mici. 13 . iar în cele din urmă supuse încercărilor individuale.Total: 264 Comunicare orală 30 Comunicarea scrisă: • • Lectura Scrisul Total: 231 30 Total: 231 24 Total: 231 30 116 102 16 85 86 30 96 81 30 85 86 30 Tainele cărţii Elemente de construcţie a comunicării Conţinutul acestei teme se va repartiza în cadrul celor 4 secvenţe de conţinut N.3 Scrierea. fără a fi supusă evaluărilor finale. independente. mari. dictarea. avînd ca impact îmbogăţirea valorilor naţionale. constituind o sursă directă de asigurare transdisciplinară. externe. N.1 Repartizarea orelor pe secvenţele de conţinut este convenţională. dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. poate fi schimbată..B. stimulîndu-se preferinţele de lectură. transcrierea. precum şi unităţile de conţinut ce prevăd ortografia şi punctuaţia. deci flexibilă şi ajustată la propriile motivaţii pedagogice. Ordinea secvenţelor.B. civice. N. N.B. în cadrul aceleiaşi clase. sînt instrumentele ce asigură dezvoltarea competenţei de scriere corectă şi se folosesc în cadrul fiecărei lecţii de limba şi literatura română.2 Dezvoltarea competenţelor în învăţămîntul primar va ţine cont de principiul evolutiv (de la clasă la clasă) şi va asigura achiziţia acestora în mod treptat: ghidat de învăţător.

1.6.4. • • • • • • 1. vorbire.3. de contemplare a imaginilor din cărţile ilustrate pentru copii. de răsfoire corectă a cărţilor. jocuri dramatice. exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei auditive. Activităţi de recunoaştere a formelor de comunicare. convorbiri ce evidenţiază scopul propoziţiilor.11. de imagini. exerciţii de prezentare a unor obiecte. • însuşiri. Componenţa sonoră a cuvîntului. 1. 1. Opere literare pentru audiere . 1. exerciţii de reglare a tonului. •Cuvinte care denumesc obiecte. evaluare iniţială în scopul de a diagnostica nivelul de pregătire a copilului pentru şcoală (după 1-2 săptămîni). intensităţii şi a vitezei vorbirii. • •Cuvîntul. un sfat etc. afirmative. Sesizarea cuvîntului şi a propoziţiei ca elemente esenţiale în comunicarea între oameni. o rugăminte. analiza cuvintelor din propoziţii. UNITĂŢI DE CONŢINUT.5. Activităţi de învăţare şi Subcompetenţe Conţinuturi evaluare (recomandate) Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. activităţi familiare copiilor. de memorizare. acţiuni. Reproducerea unor fragmente din poveştile ascultate. Sesizarea cuvîntului ca grup de sunete şi ca sens. Prezentarea grafică a cuvintelor în propoziţie. Utilizarea semnelor convenţionale (vocala . clară şi prezentarea lor grafică. frămîntări de limbă. a cuvîntului ca elemente principale ale comunicării. exerciţii de dicţie. Înţelesul/sensul. exerciţii de construire a propoziţiilor în baza ilustraţiilor (din carte sau suplimentar). Demonstrarea înţelegerii mesajului audiat prin formularea răspunsurilor la întrebări. Delimitarea comunicării orale de cea scrisă. 14 • •Semnificaţia propoziţiilor: enunţiative. prin argumentarea unor cuvinte.la alegerea autorilor de manuale şi a învăţătorului. Pronunţarea clară a cuvintelor şi a propoziţiilor în comunicare.10. • Cartea în viaţa noastră (ascultăm. Sesizarea la auz a propoziţiilor corecte din punct de vedere gramatical. Demonstrarea înţelegerii sensului propoziţiilor care exprimă o întrebare. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Competenţă specifică: 1. Comunicarea orală Comunicarea verbală schimb de informaţii între oameni. exclamative. 1.B.1. 1. exerciţii de ascultare şi înţelegere a subiectului textului audiat. •Propoziţia. folosind cuvinte date. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare.7. 1. exerciţii de alcătuire a unor enunţuri.COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI. •Cuvîntul şi propoziţia – elemente de • bază ale comunicării. Sesizarea deosebirii dintre cuvînt şi propoziţie în contextul comunicativ. 1. Premise ale citit-scrisului (începute în perioada preşcolară) • Omul şi comunicarea (ascultăm şi înţelegem. pregătindu-i pentru însuşirea mai lesne a sunetelor alfabetului şi pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de vocale. analiza sonoră a cuvintelor. utilizarea teatrelor de jucării. N. povestim şi manifestăm interes pentru carte). Jocuri literare. exerciţii de construire corectă a unor enunţuri după imagini.8. 1.9. comunicăm expresiv). . interogative. SUBCOMPETENŢE. cu accent pe pronunţia corectă. propoziţii. vorbim. exerciţii de ascultare a textelor literare. de păpuşi. imagine).2. • • • 1. • Moduri în care comunicăm (scriere. legate de o situaţie creată.consoana) la analiza sonoră a cuvîntului.

a personajelor.8.1. • Personajul literar şi faptele sale.4. • Literele mici şi mari de tipar. la nivel de observare şi identificare). 2. ghe. Identificarea în context a cuvintelor necunoscute şi înţelegerea sensului acestora. Deosebirea ghidată a unui text în proză de unul în versuri. ci.Competenţă specifică: 2. preferă/nu preferă). Citirea corectă şi conştientă respectînd norme de pronunţie a sunetelor şi a grupurilor de litere numai în silabe şi cuvinte. ghicitori. Identificarea literelor. cuvinte şi a enunţurilor în textul tipărit şi în textul scris de mînă. de respectare a direcţiilor de citire (de la stînga la dreapta. exerciţii de apreciere a faptelor unor personaje din textele citite sau povestite. susţine/nu susţine. exerciţii de observare a cărtii. • Textul şi imaginea. graficul T. ghi. de orientare în pagină. exerciţii de exemplificare a cuvintelor monosilabice şi din două silabe. de acord/ nu este de acord. • Cuvintele.10. exerciţii de explorare a emoţiilor şi a sentimentelor redate de textul literar. 2. situaţia în spaţiu.2. emoţiile trăite (acceptă/nu acceptă. exerciţii de lectură a imaginilor (primele reacţii. Memorarea şi recitarea ei • • • • • • • • • • 2. Conştientizarea procesului de formare a cititului: citirea corectă.6.3. Citirea textului. Analiza sonoră. Recitarea poeziilor propuse şi a celor alese la dorinţă. vers (fără definire. • Textul–poezie: strofă. exerciţii de citire selectivă în comparaţie cu o imagine sau cu scopul indicat de învăţător. • Citirea cuvintelor. conferinţă de presă simulată. activităţi de caracterizare a personajelor literare după faptele sale: diagrama Venn. exerciţii de exemplificare a cuvintelor ce conţin sunetul nou şi grupurile de litere. Percepţia textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Identificarea unor imagini la textul/ fragmentul citit şi analiza prin comparare. • • • • • 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului literar. experimente imaginative. • Grupurile de litere: ce. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul Lectura • Alfabetul: sunetele şi literele – corespondenţa dintre ele. exerciţii de ilustrare grafică a fragmentelor de text. 2.9. • Textul. exerciţii de reflecţie asupra valorilor. x [gz. • Poezia. 2. Lectura textelor narative şi în versuri. a grupurilor de litere. silabe. • Atitudinea / opinia faţă de comportamentul personajelor descrise în textele citite (dirijat). a silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în propoziţii. de sus în jos). 2. chi.). ge. Aprecierea personajelor după faptele descrise în text. memorări de poezii mici. • Citirea silabisită. che. . Identificarea în diverse contexte a Exersarea în însuşirea literelor mari şi mici şi sintetizarea concomitentă în silabe şi cuvinte. 2. exerciţii pentru lărgirea cîmpului vizual prin identificarea silabelor în structura cuvintelor şi a cuvintelor în structura propoziţiei. sintetizarea treptată a literelor în silabe. situaţia în timp etc. 15 • Reproduceri ghidate a unor fragmente de text. 2. Secvenţa de conţinut: a. linia valorii etc. oa. exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri cu referinţă la textul şi imaginile care-1 însoţesc. b. discuţii despre preferinţe în textul literar..5. tematica. 2. cs]. Norme de pronunţie a sunetelor numai în silabe şi în cuvinte. gi. • Valoarea textului literar: învăţătura. Aprecierea / atitudinea cititorului faţă de cele descrise. jocuri de rol.7. • Citirea propoziţiilor. proverbe.

16 .

a elementelor grafice (linii. omonime. Pentru dictare se vor utiliza litere. 3. înclinaţia etc. a mîinii. închise (am. cuvinte. obiecte. şi texte mici). exerciţii de ordonare corectă a terminologie). Scrierea unor propoziţii alcătuite pe înceapă. enunţiative. Secvenţa de conţinut: Scrisul. a unor propoziţii interogative. izolat şi combinate în silabe vocale şi consoane. Utilizarea conştientă a semnelor de cuvintelor într-o propoziţie. silabe. 15 cuvinte.1. corpului. bucle. scrise. exerciţii de descoperire a unor cuvinte care să dictări de litere. • exerciţii de scriere a literelor şi a cuvintelor. formarea silabelor. • exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte.3. na). ovale. de scriere încontinuu. virgula.7. ci. sensul. • exerciţii de plasare a semnelor de punctuaţie întrprenumele şi numele de persoane. cuvinte. ghe. tehnică motorică: scrierea corectă. dictări de cuvinte şi 3. • Ortografia cuvintelor ce conţin gramaticale. semnului standardelor de conţinut). propoziţii N. care să faciliteze scrierea literelor şi 3. exerciţii de adaptare a poziţiei corecte uniformă.max. • Igiena scrisului. Utilizarea majusculei la începutul un text. Noţiunile lingvistice nu vor fi definite. exerciţii de scriere a literelor. Utilizarea conştientă a semnelor de • Majuscula la început de propoziţie şi la punctuaţie. 3. â. silabe. Ortografia. întrebării şi a scrierii cu majusculă. exclamative. fără (dată.6. la prenume şi nume de • Semnele de punctuaţie la propoziţii: substantive proprii. propoziţii cuvintelor în silabe (doar intuitiv. scrierea cu majusculă). cu păstrarea spaţiului.9. ce arată acţiuni. aspectul îngrijit.) 3. Sesizarea literelor: mici şi mari. Scrierea corectă a cuvintelor cu grupurile de litere (ce. semiovale. lizibilă. cunoaşterea regulilor). • Lucrări scrise: copieri. deschise (ma. alineat). substantiv propriu Regulile scrisului: spaţiul. pregătitoare. ge.B. chi.Competenţă specifică: 3. transcrieri. Poziţia corectă a • exerciţii de scriere a unor elemente grafice înclinării şi a aspectului îngrijit. 3. exerciţii de alcătuire de propoziţii 3. Respectarea corectitudinii de scriere în respectînd forma. a unor propoziţii enunţiative şi punctul (•) şi semnul întrebării (?). bastonate. Punctuaţia. grupuri de litere (în limita gi. grafică. cuvintelor şi a propoziţiilor. persoane. punctuaţie (punctul. ghi) şi cuvintele cu î. Scrierea din memorie a unor cuvinte Contexte de realizare: propoziţii. mînă şi de tipar. puncte. baza ilustraţiilor şi prezentarea lor dată. final sau cuvinte şi propoziţii (enunţiative şi din interiorul unei silabe/cuvînt care schimbă 17 interogative) . interogative. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • Exerciţii de scriere antonime. Utilizarea eficientă a scrisului ca • noduleţe).5. jocuri distractive pe baza unui plan elaborat în grup. zale. Despărţirea • exerciţii de încadrare corectă în pagină a textului dictărilor (de silabe. lucrîndu-se cu acestea în mod intuitiv (nu se vor folosi noţiuni de genul sinonime. însuşiri şi denumesc • jocuri de identificare a poziţiei silabelor în cuvînt. • Scrierea propoziţiilor enunţiative şi interogative (fără referire la • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor şi propoziţiilor. folosind cuvinte date. un).2.4. Nu se vor utiliza texte în procesul scrierii. semnul Ortografia şi punctuaţia • exerciţii-jocuri de stabilire a acordurilor întrebării. corespondenţa dintre • Literele mari şi mici ale alfabetului silabelor. che. a caietului. • exerciţii de distingere a sunetului iniţial. să conţină sau să se sfîrşească cu o silabă propoziţii din 2-3 cuvinte cunoscute. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. • colaborări democratice în cadrul activităţilor de grup în iniţierea unor activităţi. completarea de rebusuri. şi comode pentru scris.8. 3. procesul copierii/transcrierii şi a • Scrierea cuvintelor. mărimea lor. x. 3. • exerciţii de folosire a punctului. exerciţii de copiere/transcriere a unor propoziţiei. .

18 .

19 .

Identificarea cuvintelor ce denumesc: acţiuni. Morfologia exerciţii de identificare a cuvintelor ce denumesc: acţiuni. Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv). 4. fenomene ale naturii). Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv.B. recunoaşterea şi gruparea lor. 4. Identificarea tipurilor de propoziţii şi aplicarea semnelor de punctuaţie în diferite contexte (în limita standardelor . exerciţii de imitare a sunetelor din natură şi pronunţie de onomatopee. lucruri. fonetice. Identificarea corectă a consoanelor.7. Combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor. 4. a vocalelor şi a silabelor în cuvinte. • Vocalele şi consoanele. însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete). lucruri.2. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. fenomene ale naturii). volum etc. în ritm stacato şi prelungit. Selectarea din texte sau enunţurile propuse a cuvintelor cu sens asemănător şi opus. Sesizarea proceedelor de despărţire a cuvintelor în silabe. lu.5. Alfabetul limbii române. exersări despre rolul/importanţa propoziţiilor în comunicare. în şoaptă. obiecte (fiinţe. • • Cuvinte ce denumesc: acţiuni.6. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse vocale. • 20 Sintaxa • Propoziţia dezvoltată simplă şi (din 3-4 propoziţia • cuvinte). • Componenţa sonoră a cuvîntului (în • afara cuvintelor ce conţin grupurile de • litere numite mai sus). 4. Părţile de vorbire. însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete). Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. după indicaţii. exerciţii de despărţire a cuvintelor pe silabe. exerciţii de înţelegere a sensului cuvintelor (importanţa şi utilizarea lor). morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. Părţile de propoziţie. acţiunilor. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. Secvenţa de conţinut: Lexicul. cu – nu. • Rostirea corectă a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală: ca – ac. • Citirea corectă a literelor din alfabet. • Silaba.). construcţie a • • • • • Exersări cu transformarea de sens a cuvintelor. dimensiuni. aceloraşi obiecte ce exprimă însuşiri diferite (culori. tare. lucruri.1.3. obiecte (fiinţe./sunetele alfabetului şi însemnătatea lor pentru lectură şi scriere.4.Competenţă specifică: 4. Fonetica • Sunetul şi litera – corespondenţa. Lexicul • Sensul cuvintelor: asemănător. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. 4. exerciţii de lectură a imaginilor prin identificarea obiectelor. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. N. obiecte (fiinţe. fenomene ale naturii). Fonetica. alcătuirea lor corectă din punct de 4. fără terminologie ştiinţifică doar în clasele I şi a II-a. exersări cu literele. fu. opus (în mod intuitiv). Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de comunicării 4. exersări practice în recunoaşterea şi înţelegerea nuanţelor ce deosebesc rolul lexical şi practic al cuvintelor morfologice. jocuri pentru fixarea rostirii corecte a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală.

21 .

• Impresii despre carte. • situaţii de comparare a propriei opinii cu cea a colegilor. despre biblioteci. a ghicitorilor. librării etc. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5.3. despre animale. exerciţii de a deosebi cărţile după forma lor. poezii.Competenţă specifică: 5. a frămîntărilor de limbă etc. despre poveşti. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea. • exerciţii de deosebire a cărţilor scrise în proză. Sesizarea conţinutului emotiv al textului/cărţii citite în timpul audierii acestuia/acestetia. activităţi de prezentare a componentelor obligatorii de pe coperta iniţială. exerciţii de iniţiere în citirea unor cărţi pentru copii. ora poveştilor. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce i-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit. filele cu text. ghicitori. a proverbelor. jocuri distractive) pentru a le prezenta la orele de limba română.2. • dialoguri despre cărţi. 22 .). Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. 5. despre copii etc. 5. personaje din texte cunoscute. exerciţii de identificare a componentelor obligatorii de pe coperta finală. cuprinsul şi rolul lor. memorări de versuri. • Lectura expresivă a poeziilor. cărţi de poveşti şi ghicitori. • Preferinţe de cărţi (de ex. Manifestarea preferinţei de a citi texte literare/cărţi de diferite specii. • ora cărţii. imaginile. • Cartea.1. Exprimarea opiniilor şi a atitudinilor proprii faţă de cele citite. Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii). • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exerciţii de demonstrare a înţelegerii celor ascultate prin răspunsuri la întrebări şi comentarea unor ilustraţii. în versuri.4. dramatizări. exerciţii de prezentare a unor cărţi citite în particular. 5. adecvate vîrstei.. • activităţi de selectare din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare.

iarbă. . ploiţă” Grigore Vieru „Frumoasă-i limba noastră” Ada Zaporojanu „Mi-i dor de bunicuţa” Vladimir Beşleagă „Moldova mea” Spiridon Vangheli „Scrînciobul lui Guguţă” Grigore Vieru „Plaiul meu” Anatol Ciocanu „Tot pe drum şi pe ninsoare” Spiridon Vangheli „Buchiile lui Ion Creangă” Ada Zaporojanu „Gustul fulgilor de nea” Mihai Eminescu „Revedere” Spiridon Vangheli „Urătorii” Folclor „Vocea tare şi şoapta” Octavian Goga „Crăciunul copiilor” Folclor „Culorile bobiţelor de poamă” Arcadie Suceveanu „Bal mascat” Ştefan Tudor „Strămoşii” Constantin Dragomir „Plăcinţele cu bucluc” Lev Tolstoi „Doi prieteni” Dumitru Matcovschi „Creionul roşu” Grigore Vieru „Zilele săptămînii” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Leonida Lari „Pîinea” Snoava „Păcală şi Tîndală” Spiridon Vangheli „Banca lui Guguţă” Snoava „Păcală şi colţunaşii” Constantin Dragomir „Omul harnic” Elena Farago „Doi fraţi cuminţi” Dumitru Matcovschi „Patrie” Spiridon Vangheli „Primăvara” Vasile Romanciuc „Moldova” Folclor „Baba Dochia” Vladimir Rusnac „Dragu mi-i să cînt” Ştefan Iosif „Cîntec de primăvară” Grigore Vieru „Cîte litere ştii” Grigore Vieru „Tu. copile” Florin Costinescu „Să-nvăţăm de la furnici” Grigore Vieru „Albinuţa” Costache Ioanid”Oameni buni” Radion Cucereanu „Şcoala ciorilor” Vinciu Gafiţă „Supărarea Mărioarei” Poveste populară română „Ulciorul cu Elena Farago „De ziua mamei” galbeni” Valeria Boiculesi „E ziua ta” Poveste populară rusă „Lupul şi capra” Vasile Romanciuc „Ciocîrlia” Esop „Cîinele” (fabulă) Folclor „Cearta nu aduce folos” Poveste populară română „Morarul” Folclor „Fata cea harnică” Ariadna Şalari „Ploaia” Vasile Suhomlinski „Furnica stăruitoare” Grigore Vieru „Noapte bună!” Lev Tolstoi „Iepurele şi ariciul” Ion Vieru „Cuptorul” Constantin Uşinski „Cele dintîi raze” Gheorghe Gheorghiu „Buchetul de flori 23 . comparaţii şi extensii valorice. Ion Creangă „Punguţa cu doi bani” Constantin Dragomir „Cartea” Ion Creangă „Capra cu trei iezi” Petru Cărare „Legea politeţei” Demostene Botez „Toamna” Angela Chicu „Dimineaţa” Spiridon Vangheli „Guguţă” Liviu Deleanu „Fii ordonat” Ion Druţă „Trofimaş se găteşte de şcoală” Anatol Ciocanu „Hai. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an. Lista recomandată mai jos este flexibilă şi constituie un reper de orientare. ” Grigore Vieru „Flori-ceasornic” Traian Dorz „Învaţă tu. .LECTURĂ RECOMANDATĂ Notă: Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. tot ai mamă? Elena Farago „Bondarul leneş” Ion Druţă „Mama” Anatol Ciocanu „La Nistru” Grigore Vieru „Mama” Ştefan Tudor „Rădăcinile” Bucur Milescu „Maimuţa nepricepută” Victor Prohin „De ce are girafa gîtul lung” Ana Manole „Mămica şi pîinica” Elvira Creţu „Povestea Mărioarei” Ion Creangă „Mere putrede şi mere bune” Nicolae Esinencu „Bună dimineaţa” Nicolae Savostin „Omul bun” Anton Pann „Povestea vorbei” Folclor „Doi fraţi” Iuliu Cîrchelan „Puiul” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Mihai Eminescu „Ce te legeni. ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice.

Aventura unei gogoaşe. / Selectare şi adaptare: Ala Bujor. Chişinău: Editura Epigraf. Hans Cristian Andersen. Cărţi din literatura pentru copii: Spiridon Vangheli. Din colecţia Cărţile copilăriei. Carte de citire şi gîndire. 2009. 2008. 2006. Cenuşăreasa. Chişinău: Editura Epigraf. ci şi scrisa. 24 . Chişinău: Editura Epigraf. Fraţii Grimm. 5. Chişinău: Editura Epigraf. Frăţior şi surioară. Chişinău: Editura Epigraf. 3. Charles Perrault. Prima mea carte de lectură: povestioare. Din colecţia Cărţile copilăriei. Fraţii Grimm. 2004. Bobocelul cel urît. Tărîmul literelor. Din colecţia Cărţile copilăriei. 2. 4. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Din colecţia Cărţile copilăriei. Din colecţia Cărţile copilăriei.1. 2004. Albă-ca-Zăpada. Piele-de-măgar. 2004. Chişinău: Editura Epigraf. 7. 6. 2004. O poveste care se vrea nu doar citită. Chişinău: Editura Epigraf. Charles Perrault. Cartea 1. 2004. 8.

CLASA A II-A Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1.1. Sesizarea cuvîntului şi a Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi • Exersări de percepere la auz a sunetelor propoziţiei ca elemente esenţiale în vorbirea. cuvintelor analizate şi de înţelegere a comunicarea între oameni. sensului lor adecvat; Comunicarea verbală – schimb de informaţii între 1.2. Alcătuirea propoziţiilor /enunţurilor oameni (Actualizare). • exerciţii de clasificare a cuvintelor după cu diferitele sensuri ale cuvintelor înţelesul lor (denumesc obiecte, acţiuni, Situaţii de comunicare: cuvîntul şi propoziţia – ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri) şi de a le utiliza în alcătuirea elemente de bază ale comunicării verbale. însuşiri. propoziţiilor simple şi dezvoltate; 1.3. Sesizarea la auz a corectitudinii • exerciţii de structurare a propoziţiei, • Cuvîntul - grup de sunete cu un înţeles. gramaticale a propoziţiilor (acordul evidenţiindu-se raportul dintre ea şi • Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. între cuvinte şi accentuarea cuvîntul separat; corectă). • exersări practice cu tipurile de propoziţii • Cuvinte care denumesc obiecte, acţiuni, 1.4. Utilizarea corectă a cuvintelor şi a (fără a folosi terminologia lor), cu scopul însuşiri. Semnificaţia lor în vorbire. propoziţiilor în discuţiile cotidiene de a indica / a simţi rolul lor în schimbarea Identificarea în diferite contexte orale. şi în reproducerea unor informaţii. conţinutului: afirmaţie, negaţie, 1.5. Manifestarea dorinţei/interesului de • Propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată; interogaţie; afirmativă, negativă. a alcătui propoziţii despre • aplicaţii pe baza imaginilor, presupuneri satul/oraşul, despre colegii de clasă N.B. (fără terminologie, intuitiv) de conţinut, descoperirea exprimării indicînd aspectul pozitiv al lor. comunicative în diferse situaţii: propoziţii, • Propoziţiile după scopul comunicării: verbalizare coerentă, folosind informaţii enunţiativă, interogativă, exclamativă şi din diferite domenii; semnele de punctuaţie respective. • exerciţii de denumire a acţiunilor, • Intonarea corectă a propoziţiei. însuşirilor, a lucrurilor pe baza imaginilor, în comunicarea curentă precum şi în contexte lingvistice (text, propoziţii, enunţuri);

1.6. Adaptarea comunicării la interlocutor sau la o situaţie de comunicare. 1.7. Identificarea componentelor unui dialog prin conştientizarea formei: întrebare – răspuns. 1.8. Adresarea întrebărilor pentru interlocutori în dependenţă de statut şi vîrste diferite, aplicînd formulele de permisiune şi solicitare din eticheta comunicării. 1.9. Utilizarea eficientă a dialogului în diferite situaţii cotidiene. 1.10. Interpretarea relaţiilor dintre faptele relatate, ţinînd cont şi de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.11. Ordonarea ideilor într-o relatare a unor conţinuturi cunoscute, în mod ghidat sau pe baza reperelor propuse. 1.12. Prezentarea succintă a unor informaţii culese, după preferinţe, din cărţile citite independent. 1.13. Expunerea informaţiei despre identitatea personală (nume, prenume, vîrstă, domiciliu, pasiuni, părinţi). 1.14. Clasificarea cuvintelor ce denumesc obiecte descrise după aceeaşi formă sau culoare, dimensiune etc.

Diversitatea actelor de comunicare Comunicarea dialogată • Componentele receptor. dialogului: emiţător,

• Organizarea dialogului simplu: întrebare – răspuns. • Linia de dialog. • Formule ca unităţi de comunicare utilizate în dialog (actualizare). • Eticheta comunicării. Formule de salut, de adresare, de mulţumire (actualizare). • Formule de permisiune şi solicitare. Comunicarea monologată • • Consecutivitatea ideilor într-o naraţiune. Relatarea unor conţinuturi (evenimente, întîmplări, povestioare, informaţii alcătuite după un şir de ilustraţii, benzi desenate inventate, culese din cărţi sau presa periodică pentru copii). • • •

Comunicarea descriptivă • Descrieri / caracterizări de personaje, plante, animale (cu sau fără repere). Comunicarea nonverbală 26

exerciţii de antrenare a însuşirii conştiente a componentelor unui dialog şi de priceperii de a formula întrebări şi răspunsuri; activităţi de combinare şi stabilire a relaţiilor dintre formulele dialogului şi eticheta comunicării, justificînd utilizarea lor ca normă a comportamentului corect / civilizat (a şti să demonstrezi cine eşti tu); exerciţii de completare a unor dialoguri: se propune întrebarea şi se solicită răspunsul şi invers; urmărindu-se regula „adaptarea comunicării la interlocutor” (în comun şi pe grupe mici); exersări de relatare / povestire consecutivă a conţinutului cu încercări de formulare corectă a începutului, încheierii, folosind schema logică de repere (cine? ce? cînd? unde? etc.); exerciţii practice cu scopul de a dezvolta interesul elevilor de a se transpune în rolul personajelor reale şi imaginative pentru a reda prin voce intensitatea, timbru, gesturi, mimică şi semnale caracterul lor: bunătatea, vitejia, dragostea etc.; exerciţii de a-i învăţa pe elevi să culeagă din cărţile şi mass-media pentru copii texte pe anumită temă, jocuri didactice pentru a le prezenta la lecţiile de limbă romţnă, matematică, ştiinţe etc. exersări în conştientizarea procesului de descriere a obiectelor propuse, bazîndu-se şi pe cunoştinţele acumulate în clasa I şi adăugînd şi alţi parametri;

1.15. Descrierea ghidată a obiectelor, a personajelor pe baza faptelor sesizate în context sau a reperelor propuse. 1.16. Utilizarea corectă/civilizată a elementelor comunicării nonverbale: mimică, gest, semnale, semne etc. 1.17. Aplicarea în situaţii reale sau modelate a combinării elementelor nonverbale cu cele verbale.

• Gestul, mimica, unele semnale ale serviciilor: urgenţa medicală, pompieri, poliţie; semnele rutiere, afişe informaţionale etc. • Ajustarea elementelor comunicarea verbală. nonverbale la

• •

• •

exersări de caracterizare a personajelor după faptele descrise (numai în colectiv sau în grupuri mici); exerciţii de însuşire a conceptului de comunicare nonverbală, a felurilor acestora şi a utilizării eficiente în comunicarea dintre oameni; exersări de ajustare a elementelor de comunicare nonverbale la cea verbală; exersări de conştientizare a mesajului exprimat numai prin elementele comunicării nonverbale şi elaborarea/ demonstrarea unor noi forme de conţinut în faţa colegilor din clasă.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Receptarea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) II. Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul • Exerciţii de extindere treptată a cîmpului Lectura vizual; 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de • Lectura corectă, conştientă şi fluidă. • tehnici de intensificare a vitezei prin lectură corectă, conştientă şi fluidă • Cîmpul vizual (extindere), viteza citirii automatizarea ritmului citirii; în scopul extinderii cîmpului vizual, (intensificare şi automatizare), ritmul citirii. a vitezei şi a ritmului de citire. lectura alineatelor, a cuvintelor noi, a 2.2. Delimitarea ghidată a • Textul. Componentele textului: titlul, • descrierilor etc.; componentelor textului literar în autorul, conţinutul propriu-zis. scopul înţelegerii conţinutului ca un • exerciţii de lectură a imaginilor aferente • Textul literar: alineatul şi semnificaţia lui. tot întreg. textului literar; 2.3. Perceperea celor două semnificaţii 27

exersări în formularea corectă a gîndurilor pe baza celor citite. ateliere de prezentare a versurilor ilustrate. a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de conţinut. poziţia corpului etc. Rima. • • • • exerciţii de precizare a elementelor structurale: componentele textului literar.ale alineatului (ortografia-scrierea din rînd nou) şi schimbarea ideilor. de culegere a poeziilor etc. exersări de imitare a rolului personajelor potrivind vocea.. Corelarea imaginii cu fragmentul respectiv al textului. ateliere de creaţie prin ilustrarea unor versuri. Exprimarea atitudinii faţă de comportamentul personajelor pozitive/negative recunoscute. 2. Relatarea selectivă a textelor citite • conform fragmentelor indicate sau • ilustrate.). exersări în formarea procedeelor corecte de povestire globală.6. 2. • • Ideile textului (după alineate).4. versul. alineatele şi rolul lor pentru cititor. după faptele descrise. exerciţii de comparare a structurii poeziei cu structura textului în proză (delimitarea versurilor.7. după schema logică cu imitarea tonului. Atitudinea cititorului faţă de cele citite. liberă în succesiune şi selectivă). • Atitudinea (opinia) faţă de comportamentul personajelor descrise. identificarea rimelor. activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi. estetice şi religioase în textele literare. exerciţii de valorificare a mesajului etic al textului prin analiza opiniilor. • Versificaţia: Poezia. Deosebirea prin comparare a structurii textului în proză cu structura poeziei (în mod ghidat). activităţi de recitaluri a poeziilor memorate. strofa. 28 . a crea jocuri distractive etc. Exprimarea sensibilităţii esteticoliterare prin lectura. a discuta împreună.5. intonaţia şi timbrul vocii (fără folosirea terminologiei). timbrul. lectura expresivă a textelor şi determinarea muzicităţii versurilor). 2. ateliere de scriere. 2. • Textul literar (fragmentul de text) şi imaginea asociată. Aprecierea textelor literare (acceptă / nu acceptă. • Personajele literare pozitive şi negative. Valori morale. susţine / nu susţine).8. în succesiune.. a intonaţiei şi timbrului vocii (fără folosirea terminologiei). recitarea expresivă a poeziilor propuse şi a celor culese independent. compararea lor cu alte personaje luate din cărţile citite suplimentar. exersări cu determinarea alineatelor şi formularea ghidată a ideilor de bază. imitînd tonul. • Povestirea (orală. care indică şi succesiunea faptelor descrise. • • 2.

însuşiri. Cuvinte care exprimă emoţia postlectorală. vesel). 2. 2. producere a sunetelor (interjecţiile. exerciţii de analiză a vocabularului în funcţiune. în cireadă). introducerea în contexte proprii. exerciţii ghidate (cu spirjinul învăţătorului) de analiză contextuală a cuvintelor cu sens propriu şi figurat. Aprecierea textului literar prin valorificarea vocabularului. • Sensurile cuvîntului: cuvinte cu sens asemănător. spaţiu (în dreaptă. • • • • • • exersări de identificare a sensului asemănător (sinonime) al cuvintelor şi a sensului opus al perechilor de cuvinte (antonime). exerciţii de valorificare a vocabularului textual pe baza următorului algoritm: emoţii şi sentimente (bucuros. Utilizarea vocabularului însuşit în diferite situaţii de comunicare: la alcătuirea propoziţiilor. Vocabularul textului • Cuvintele noi din text. cu sens propriu/ figurat prin identificarea în diverse contexte. localizări (în fîntînă. Sesizarea cuvintelor cu sens apropiat/opus. în convorbiri etc.11.12. înghite). ajunge. mijloace artistice: comparaţia şi personificarea (intuitiv. în stînga). fără terminologie). Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română. onomatopeele etc. clasificarea lor dintr-un şir de alte cuvinte sau selectarea din alte texte. 29 . a micilor texte.2. Identificarea lor în textele citite.10. acţiuni (merge. timp (cînd s-a întors acasa).9. cuvinte cu sens propriu şi figurat. cuvinte cu sens opus (identificare). acţiuni. enunţurilor.). Cuvinte ce denumesc obiecte. 2.

Secvenţa de conţinut: Scrisul.Competenţă specifică: 3. Punctuaţia. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 30 . Ortografia. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor.

. Majuscula iniţială în propoziţie.2. fără penalizări pentru greşelile omise (cu excepţia greşelilor omise la transcriere şi copiere). 3.4. Scriere funcţională dictări). îngrijită. 3. 3. ghe. • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie. 3. Cuvintele ce conţin ortogramele î. respectînd aşezare estetică în pagină. aranjată estetic într-o anumită înclinaţie. sa. Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (ghidat. ie.B. din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. acurateţe. linia de dialog.7. Semnele de punctuaţie ale propoziţiilor: exclamării (!). • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin ortogramele î. Scrisul • Scrisul – necesitate în viaţa omului. Redactarea textelor proprii cu şi fără repere. în limita standardelor de conţinut.3. ie.6. a enunţurilor proprii. copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii). transcrieri. • exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de punctuaţie etc. Majuscula în scrierea numelor proprii (nume. ci. î. 3. Manifestarea interesului pentru scrierea textului cu destinaţie specială . construiri de enunţuri proprii). Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile de litere (ce. cratima în ortogramele învăţate.3. • Înclinaţia ordonată.8. p. Ortografia şi punctuaţia • • • aşezare Scrierea corectă fără omiteri de litere. ghi). apoi independent). Scrierea corectă din punct de vedere ortografic a cuvintelor cu grupuri de litere şi a celor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut). ge. (copieri. Utilizarea eficientă a scrisului în diferite lucrări scrise. estetică în pagină a scrisului.bileţelul (conform regulilor de redactare învăţate). 3. transcrieri în vederea automatizării şi rapidităţii tehnicii scrisului. x şi cu grupurile de litere oa. • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări. N. Cuvintele ce conţin consoana m înainte de b. x şi grupurile de litere oa.). gi. interogativ (?) şi punctul (. silabe la copieri şi transcrieri. î. Scrierea lizibilă. • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagina de caiet. Utilizarea adecvată a cuvintelor cu ortograme noi în redactarea propoziţiilor. • exerciţii de folosire corectă a majusculei în lucrări scrise. Ortogramele propuse se vor încadra în demersuri aplicative: dictări. 3. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă. che. • • • • • • • Contexte de realizare • • Compuneri cu început dat.5. chi. prenume. Manifestarea conduitei adecvate în cooperare de grup în scopul elaborării în scris a unor compoziţii sau alcătuirii unui plan de idei etc. Utilizarea ortogramelor: s-a. 3. 31 Copieri.9.1. cu schimbarea unui sfîrşit al textului citit. aplicînd tehnicile de redactare învăţate. denumirea satului/oraşului în care locuim. • antrenament de structurare corectă a diverselor tipuri de compuneri: . denumirea ţării şi a capitalei). • exerciţii de alcătuire a dialogurilor în grupe mici. Identificarea şi selectarea din diverse contexte a cuvintelor ce conţin ortogramele învăţate. Punctuaţia: virgula la enumerare.

B. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 32 . Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Competenţă specifică: 4. Părţile de propoziţie. Fonetica. Bileţelul şi semnificaţia lui în viaţa oamenilor. respectînd tehnicile de redactare. Inventarea textelor scurte (3-4 enunţuri) cu elemente fantastice. fără terminologie ştiinţifică. N. cuprins şi încheiere (fără terminologie). Scrierea compunerilor se va realiza numai sub dirijarea învăţătorului.B. Părţile de vorbire. exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia. Secvenţa de conţinut: Lexicul. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. fonetice. exerciţii de redactare a unor compuneri cu început/sfîrşit dat. în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Contextualizarea practică. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. exerciţii de utilizare a grilelor simple de evaluare a compunerilor proprii şi ale colegilor. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. activităţi de scriere corectă a unui bileţel. Este recomandabil a propune ca temă pentru acasă doar copierea compunerilor redactate şi analizate în clasă. introducere. Textul nonliterar – utilitar. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. doar în clasele I şi a II-a. • • • • • N.• • • Compuneri după o ilustraţie sau pe baza unor benzi de desene. exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris şi exerciţii post-scriptum.

Fonetica 4. a vocalelor şi a consoane (citirea – corectă a consoanelor silabelor în cuvinte. şi predicatul). de intonare îndeosebi a propoziţiilor exclamativă şi respectiv semnele de punctuaţie după scopul comunicării. sprijinit de o vocală). Sesizarea semnificaţiei corecte a părţilor de vorbire în comunicare. 4.8. dintr-un şir de cuvinte sau dintr-un • Identificarea lor în diferite contexte (orale mic text.9. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse • Cuvîntul – grup de sunete cu înţeles vocale. • N. în mod intuitiv. (actualizare). Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de Sintaxa punctuaţie în diferite contexte. Identificarea ghidată a părţilor principale de propoziţie prin • Mijloace de intonare a fiecărui tip de formularea întrebărilor. sensuri. exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie. obiecte. • Silaba. Transformarea propoziţiilor prin imitarea intensităţii vocii. exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor alcătuite din mai multe silabe.7. ritmului. sens propriu/sens vocabular. (fără utilizarea terminologiei). 4. sesizînd diferitele figurat. exerciţii de determinare a semnificaţiei tipurilor de propoziţii conform scopului de comunicare. 4. Despărţirea cuvintelor în silabe. exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe şi combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor. • Tipurile de propoziţii după scopul 4.4. Clasificarea părţilor de vorbire însuşiri.Lexicul 4. dezvoltată. exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. Recunoaşterea părţilor 33 principale de • • • • • • • • • • • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul sistem de comunicare. exerciţii de stabilire a acordului gramatical.1. • Cuvinte ce denumesc: acţiuni. Sunetele consoanelor.3. Morfologia 4. exerciţii de identificare în diverse contexte a părţilor de vorbire învăţate. Sesizarea semnificaţiei vocalei în formarea silabelor. exerciţii aplicative privind semnele de punctuaţie la propoziţiile după scopul comunicării.5. Propoziţia simplă. propoziţie.10.B. . exerciţii de redactare a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc. Sunetele vocale. Utilizarea corectă a mijloacelor comunicării: enunţiativă. şi scrise). 4. Utilizarea eficientă în diferite • Cuvîntul şi sensurile lui: asemănător contexte (orale şi scrise) a noului sinonime/ opus-antonime.2. Identificarea corectă a • Alfabetul. 4. exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor ce conţin grupuri de litere. pe baza întrebărilor formulate de către învăţător. interogativă. Semnele de punctuaţie respective şi 4. simple în propoziţii dezvoltate şi • Părţile principale de propoziţie (subiectul invers.6.

a copertei iniţiale şi a celei finale. după numele scriitorului. ghicitori. personajele.2. cărţi de poveşti şi ghicitori. titlu. cu un volum de 10-12 5.1.cu ajutorul 5. Structurarea după noţiuni de teorie literară: 5. ilustratorul. Manifestarea interesului şi a părinţilor. Anticiparea conţinutului unei cărţi pagini. autor şi ilustraţie.propoziţie se va realiza în mod ghidat. Identificarea elementelor principale • Cartea. pe baza modelelor concrete. de povestiri. de poezii. a titlul cărţii. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. în cazurile lecturilor de familie .5. despre • Cărţi din literatura artistică naţională şi animale. Competenţă specifică: 5. Completarea agendei de lectură se va atitudinilor proprii faţă de cele realiza numai sub dirijarea învăţătorului.B. cărţilor citite în particular. cu ajutorul întrebărilor. Componentele cărţii: coperta (titlul ale cărţilor citite independent şi şi autorul cărţii). 34 • • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Activităţi de a deosebi diferite tipuri de cărţi după conţinut. 5. despre plante.6.3. jocuri distractive pentru a le prezenta la orele de limbă şi literatură română şi la alte discipline). iar citite. exersări de a învăţa alegerea cărţii necesare după sumar. autorul. exerciţii de a recunoaşte şi de a deosebi cărţi scrise în proză. • Impresii despre carte şi personajul preferat. periodice pentru copii. exersări de a identifica autorul. fără precizări terminologice. Deosebirea unor cărţi după N. universală pentru copii. Exteriorizarea stării afective. Se vor alege cărţi de format mare.4. cu font de citire accesibil pentru vîrstă. Exprimarea opiniilor şi a N. activităţi în cooperare şi individual de a selecta din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare. expresii artistice. cuvinte emoţiilor în timpul demonstrării neînţelese. pe baza celor trei componente: • Agenda de lectură a cărţilor citite. discutate în grupuri sau în cuprinsul şi rolul lor. elementele paginii de gardă.B. . imaginile. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. conţinut: cărţi de poveşti. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. în versuri. preferinţelor pentru lectura • Organizarea unei expoziţii de cărţi suplimentară a cărţilor şi a presei tematice sau selectate pe specii literare. poezii. colectivul clasei. 5. filele cu text.

despre poveşti.• Preferinţe de cărţi (de ex. 35 . despre copii etc. despre animale.).

Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an. Chişinău: Editura Cartier. 2008. / Selecţie Ala Bujor. 3. Punguţa cu doi bani. mamă!” Nicolae Rusu „Alunel” N. Brătescu Voineşti „Privighetoarea” Otilia Cazimir „Baba iarna intră-n sat” Ana Blandiana „Copilărie” Constantin Dragomir „Vrei să-ţi spun o poezie?” Iulian Filip „Au vrut melcii să se bată” Elena Farago „Din traista lui Moş Crăciun” Ion Druţă „Bobocel cu ale lui” Grigore Vieru „Moşul din leagăn” Aurel Ciocanu „Ploaie desculţă” Liviu Deleanu „Bucurii pentru copii” Liviu Deleanu „Licurici pentru cei mici” Constantin Dragomir „Copii şi păpădii” Vasile Romanciuc „Ursul dirijor” Arcadie Suceveanu „A fugit melcul deacasă” Arcadie Suceveanu „Raţa lui Arhimede” Dumitru Matcovschi „Bună dimineaţă. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Cartier. 8. I Fraţii Grimm „Crăiasa albinelor” Poveste populară „Frumoasa din pădurea adormită” Elena Farago Poezii Ion Druţă „Iarna” Charles Perrault „Mama Gîscă” Vasile Alecsandri „Iarna” George Topârceanu „Rapsodii de toamnă” Ion Druţă „Sora” Charles Perrault „Degeţel” Alexandru Mitru „Tatăl şi cei zece feciori” Charles Perrault „Frumoasa din pădurea Fraţii Grimm „Bunicul şi nepotul” adormiă” Vladimir Colin „Povestea ceasului cu inimă” Lia Diacopol Fudulu „Vara şi iarna” Al. . Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura Cartier. 2000. 2003. Poezii. 2008. completată. Mihai Eminescu Frumoasa lumii. Poieniţa copilăriei.B. Chişinău: Editura Epigraf. ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. Adaptare şi desene de Lică Sainciuc. Alexandru Donici Greierul şi furnica. Făguraş de poezie. însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. 2006. 2006. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Chişinău: Editura Cartier. 7. Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. Ediţia a II-a. 1996. 1996. Trei urşi. Mihai Eminescu.LECTURĂ RECOMANDATĂ 1. 4. Versuri – licurici pentru dragii pici. Spiridon Vangheli Carte de citire şi gîndire. 2. Texte literare / cărţi culese din literatura pentru copii Fraţii Grimm „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Spaima zmeilor” Hans Cristian Andersen „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Zîna Zorilor” Carlo Collodi „Pinocchio” Ioan Slavici „Crăiasa zăpezii” Călin Gruia „Ciuboţele ogarului” Hans Christian Andersen „Povestea porcului” Tudor Arghezi „Cheile” Ion Creangă „Dănilă Prepeleac” Fraţii Grimm „Hansel şi Gretel” Alexandru Donici „Fabule” Fraţii Grimm „Prinţul fermecat” Lewis Carroll „Alice în Ţara Oglinzilor” – cap. Ion Creangă. comparaţii şi extensii valorice. Lista recomandată este flexibilă şi constituie un reper de orientare. 5. 6. Cartea a II-a.

indignare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. repulsie. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers. Aplicarea tehnicilor de combinare corectă a formulelor din etica comunicării (de salut.1. Conţinuturi Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. evidenţiinduse raportul dintre ea şi cuvîntul separat. Comunicarea verbală – schimb de informaţii între oameni. mai ales.7. de starea emotivă (admiraţie. simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice. exerciţii de exprimare a acordului / dezacordului prin propoziţii afirmative /negative. Comunicarea dialogată. activităţi de construcţie în perechi mici a dialogurilor orale şi scrise (de 2-4 perechi de replici). exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. în scopul adaptării la interlocutor. 1. dialoguri în cadrul cărora elevii să utilizeze formule de salut. 1.) transmisă prin mesajul ei. de solicitare. jocuri de rol. Diversitatea comunicării verbale între oameni. Utilizarea eficientă a dialogului în . Transpunerea actului de comunicare dialogată în situaţii adecvate. învăţători. Conceptualizarea ideii despre propoziţie ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. dezvoltată (dezvoltarea şi restrîngerea lor). formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri avînd o temă sau un obiect. 1. de prezentare. • Organizarea dialogului oral. exerciţii de structurare a propoziţiei. Recunoaşterea tipurilor de propoziţii utilizate în textele citite în scopul înţelegerii semnificaţiei lor. 1.8. • Semnificaţia verbală şi gramaticală a tipurilor de propoziţii: propoziţia simplă. Subcompetenţe 1.3. surpindere etc. 1. discuţii libere pe teme date şi propuse de elevi. Construirea dialogurilor cu ajutorul replicilor eliptice (da/nu) şi argumentarea conţinutului acestora.5. • Adaptarea la situaţia de comunicare.CLASA A III-A Competenţă specifică: 1. exerciţii de identificare a propoziţiilor care afirmă.6. la parteneri (prin îndeplinirea rolului de emiţător şi receptor). • Ordonarea replicilor complete eliptice (da/nu). Linia de dialog. 1. aprobă anumite stări emotive ale vorbitorului.9. analiza imaginilor din manual şi observarea detaliilor (formulelor – replicilor. • Îmbinarea adecvată a replicilor de dialog cu noţiunile învăţate din şi • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de construcţie a propoziţiilor în scopul înţelegerii sistemului gramatical. 1. Intonarea propoziţiilor în funcţie de scopul comunicării.4. de permisiune. demonstrează.2. 1.) cu formularea replicilor într-un dialog oral sau scris. • Tipuri de propoziţii după scopul comunicării: enunţiativă. • Propoziţia ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. linia de dialog şi virgula la adresare. de adresare etc. interogativă şi exclamativă (cu utilizarea terminologiei). exersări practice cu tipurile de propoziţii (cu folosirea terminologiei lor). părinţi. a celor eliptice da/nu şi a semnelor de punctuaţie). Improvizarea dialogului în baza a două-trei imagini şi verbalizarea propriu-zisă.

semnale. • Caracterizări simple de persoane/personaje literare după faptele descrise şi organizate pe baza unor repere. 1.) în comunicarea orală.. Exprimarea atitudinii faţă de rolul comunicării nonverbale. noutăţi din sport. care nu sînt . mesajele exprimate oral. (televizor. telefon. îmbogăţesc. se va confunda cu pregătirea referatelor. internet) şi de a le clasifica după tipul de comunicare (orale. folosind adecvat mijloacele expresive ale comunicării. atitudini etc. • • • • • • 1. Descrierea/caracterizarea personajelor literare şi aprecierea lor conform faptelor relatate. utilizare.17. Realizarea descrierii obiectelor pe baza reperelor date.) şi a unor personaje literare. semne convenţionale.13. ştiri din localitate. Utilizarea corectă a mijloacelor expresive (tonul. 1. a unor obiecte (forma. 1. Comunicarea mimica. Volumul informaţiilor nu va depăşi 4-5 enunţuri şi nu • Mijloace de transmitere a informaţiei recomandabile în şcoala primară.15. • Mijloacele expresive ale comunicării orale: tonul şi tempoul. internet) cooperări pentru culegerea unor informaţii (cu privire la starea vremii. culegerea informaţiilor personale. 1. culoarea. telefon. scrise). mimică) prin care se pot comunica diferite stări. radio. în baza faptelor descrise. adecvat la situaţiile comunicării verbale. 1. Conştientizarea rolului mijloacelor de transpunere a informaţiilor în viaţa omului şi în viaţa personală.10. • • Îmbinarea comunicării verbale cu elemente din comunicarea nonverbală N.14. povestirea succesivă a unor fapte şi întîmplări din viaţa cotidiană. Comunicarea descriptivă • Descriere de obiecte după formă. recomandări de cărţi citite) şi prezentarea în faţa publicului din clasă într-o formă succintă şi corect organizată. Aprecierea legăturii dintre faptele relatate în text şi consecinţele lor. exerciţii de identificare a elementelor semnificative într-o descriere. exerciţii de reformulare a unui mesaj.viaţa de toate zilele.B. 1.16. exerciţii de deosebire a mijloacelor de transmitere a informaţiei (televizor. exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi. culoare. care trebuie transmise prin mesaj. mărimea.11. citit independent. exerciţii de intensificare a transferului informaţional cu referinţă la comunicarea nonverbală şi utilizarea acestora în situaţii practice. intonaţia şi timbrul vocii (comunicarea paraverbală). descrierea. nonverbală: gestica. dimensiune. Comunicarea monologată adaptîndu-le diverse ale • • Ordonarea ideilor într-un text ascultat. eticheta comunicării. timbrul etc. de ex. Executarea corectă şi succintă a unor consemne (o rugăminte. 1. radio. o satisfacţie sufletească) utilizînd adecvat formulele de etichetă a comunicării. Interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale care înlesnesc.12. în cooperare. o adresare. cules din literatura pentru copii şi în reproducerea de informaţii.

.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi • Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură scrierea (explicativă, selectivă) pentru formarea 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură Lectura deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi corectă, conştientă şi fluidă, în scopul • Tehnica citirii (cu voce şi în gînd). expresiv; ajustării lor aproape de ritmul vorbirii Extinderea cîmpului vizual de • exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe fiecăruia. citire. roluri); de stabilire a relaţiilor dintre titlul, conţinut şi valoarea autorului în oglindirea acestei Calităţile citirii: corectă, conştientă, 2.2. Recunoaşterea unor specii literare în baza • teme; cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). celor mai simple trăsături. • exerciţii de citire explicativă pentru desprinderea • Textul narativ. ideilor principale (în colectiv, apoi în grupuri mici 2.3. Recunoaşterea părţilor structurale şi independent); Semnificaţia componentelor (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un • • exerciţii de identificare a întîmplărilor într-o textului: titlul, autorul, conţinutul. text. succesiune logică dintr-un text citit; • Structura conţinutului: • exerciţii de citire a textelor, respectînd intonaţia 2.4. Desprinderea ideilor din părţile structurale introducerea, cuprinsul, încheierea. impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie; ale textului în scopul formării planului • exerciţii de identificare şi de argumentare a • Modurile de expunere: naraţiune, simplu. folosirii secvenţelor de dialog şi a elementelor de dialog, descriere. descriere în textele narative; 2.5. Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale • Alineatul în text - scrierea din rînd • exerciţii de explorare a emoţiilor şi a unor personaje, conform faptelor descrise. nou - cu un spaţiu liber faţă de sentimentelor redate de textul literar; celelalte rînduri; marcharea • activităţi de precizarea ghidată a stării 2.6. Exprimarea gîndurilor, emoţiilor şi a schimbării ideilor. postlectorale, utilizînd lexeme-tip: m-a îngîndurat, sentimentelor faţă de mesajul textelor citite m-a impresionat, am admirat faptul; am rămas • Personajele literare pozitive şi sau a unor secvenţe textuale. uimit; m-a frapat, m-a încîntat, am devenit trist; negative. • exerciţii de povestire orală a unor secvenţe din 2.7. Reproducerea integrală a textului în • Calităţile (însuşirile, trăsăturile) text în scopul folosirii adecate a mijloacelor succesiunea planului, folosind adecvat personajului literar. expresive; mijloacele expresive. • Atitudinea / opinia faţă de • exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului comportamentul personajelor literar; 2.8. Recunoaşterea în baza textului a descrise. • exerciţii de redactare corectă a unui anunţ elementelor de versificaţie: strofă, vers, (respectarea cerinţelor); rimă. • Ideea principală, ideile secundare • exerciţii de reflecţie asupra valorilor, încercări de (ghidat). 2.9. Compararea a două poezii cu aceeaşi ilustrare grafică a fragmentelor de text, a Reproducerea orală a textelor citite tematică, de diferiţi autori, evidenţiind • personajelor, experimente imaginative; (succesiunea pe baza unor repere trăsăturile comune şi distincte. • activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; logice sau a unui plan de idei dat).

• Majuscula iniţială în propoziţie. capitale. Redactarea textelor proprii cu şi fără caietului. tipuri de compuneri: introducere. în limita conţinuturilor învăţate. sau / s-au. • Lizibilitate. copieri sau în scrierea unor enunţuri • Lucrări scrise – copieri. autodictări. repere. ci. scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării aranjarea estetică pe pagina caietului. al punctuaţie la dialog şi la enumerare. 3. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă.1. ge. Ortografia. semnul • exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris (în limita standardelor de conţinut). proprii. cuprins şi aplicarea semnelor de punctuaţie • Scrierea cuvintelor cu cratimă: sa/ s-a. poziţia corpului şi a elementele auxiliare – sublinierea. încheiere. ghe.6. de redactare învăţate). • Tipuri de compuneri:  după o ilustraţie sau un şir de ilustraţii • • proprii).5. în pagină. exerciţii de alcătuire a dialogurilor din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. acurateţe. dictări. colegilor. conţin grupuri de litere. cratima. respectînd tehnicile de redactare. şi exerciţii post-scriptum. adecvate. Secvenţa de conţinut: Scrisul. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin început/sfîrşit dat. Utilizarea corectă a majusculei la • Linia de dialog. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. La evaluarea textelor creative nu se vor 3. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • copieri. chi. • Punctuaţia. Elaborarea de texte pe baza unui plan de • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în Moldovei). denumiri de rîuri ale 3. spaţiul. autodictări. prenumele propriu.3. înclinaţie uniformă. • exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei 3.Competenţă specifică: 3. Conştientizarea utilizării eficiente a • Tehnica scrisului (intensificare şi tehnicii scrisului. igiena scrisului. idei şi prezentarea expunerii în faţa silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi colectivului. cuprins. ghi). punctuaţie. gi. trecerea la capăt de rînd. a cuvintelor cu cratimă liniuţa. p. • Organizarea estetică a scrisului pe caiete. Utilizarea corectă a semnelor de (numele. che. automatizare). estetice a scrisului în pagină: alineatul.2. • Compunerea. exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de . şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia. penaliza greşelile de ortografie şi punctuaţie). Scrierea corectă după auz a dictării şi cu m înaintea lui b. Punctuaţia. începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin invitaţia la sărbători (conform regulilor • • exerciţii de folosire corectă a majusculei la grupuri de litere (ce. transcrieri în vederea automatizării 3.8. î. punctul. Contexte de realizare. cu î. • Majuscula în scrierea numelor proprii N. Virgula la enumerare. Părţi componente: introducerea. ea / ia / i-a • exerciţii de redactare a unor compuneri cu 3. Manifestarea interesului pentru scrierea • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de Ortografia şi punctuaţia textelor cu destinaţie specială: bileţelul. ţări. grupuri de litere. aplicînd tehnicile de redactare • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care învăţate. începutul propoziţiei şi a substantivelor • activităţi de scriere corectă a unei invitaţii. 3.B. x.7. a cuvintelor ce se scriu • antrenament de structurare corectă a diverselor 3.4. denumire de sate/oraşe. interogativ şi exclamativ. transcrieri. parantezele. încheiere.

.

.

Sintaxa va fi supusă achiziţiei practice în situaţii de comunicare. Familie de sistem de comunicare. Utilizarea eficientă a regulilor învăţate de conţin grupurile de sunete indicate. .7. Fonetica. Vocalele – corecte a literelor alfabetului românesc. • exerciţii de scriere şi pronunţare a 4. părţilor de vorbire învăţate şi explicaţia de vorbire. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. gramaticale învăţate prin analiza pronumelor. î-u (umblă) şi e-ie (iepure). Despărţirea cuvintelor în silabe.5. • exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe despărţire a cuvintelor pe silabe la capăt de (probleme de scriere). Fonetica componentelor simple: sunet-literă. transformarea propoziţiilor simple în comune şi proprii. Felul substantivelor: întrebărilor (ghidat de către învăţător). ghe. • Analiza sonoră a cuvintelor care nu 4. • exerciţii aplicative privind semnele de propoziţii dezvoltate şi invers. 2 reguli) • exerciţii de completare a propoziţiilor 4. vocale. N.B. text. Intensificarea actului comunicării prin • Substantivul. scrisă. personale în scopul înlăturării repetărilor • Verbul. • Grupurile de sunete: ce. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Părţile de vorbire. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. cuvintelor limbii române prin efectuarea rolul lor în formarea silabei. sau dintr-un mic text. cuvinte. Sensibilizarea pronunţării corecte a Corespondenţa dintre ele. Antonime. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de construcţie a comunicării Lexicul 4. Aplicarea corectă a tipurilor de • Majuscula la substantivele proprii. 4. ghi.8.9. 4. gramatical şi logic în enunţuri proprii a părţilor de vorbire. introducere). che. punctuaţie la propoziţiile după scopul 4.3. Identificarea în diferite enunţuri a părţilor chi. Utilizarea raţională în vorbire a noţiunilor ie-e (practic). î-u şi • exerciţii de ortografie a substantivelor proprii. Sens • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul diferite construcţii de comunicare orală şi propriu – sens figurat. comunicării. părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte Trecerea cuvintelor la capăt de rînd (1. cuvinte care încep cu e şi cu î-i. • exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor analizei sonore a cuvintelor şi Consoanele – citirea lor sprijinită de care încep cu e (fără terminologia dată) şi a reprezentarea grafică a propoziţiilor.Competenţă specifică: 4. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. contrucţia comunicării. ge. • exerciţii de identificare în diverse contexte a 4. Părţile de propoziţie. Înlocuirea substantivelor cu pronume pronume personale şi de politeţe.1. iritante.6. cu precizări de terminologie ştiinţifică. Timpul verbului: prezent.10. Persoana.4. • exersări de înlocuire a substantivelor cu • Cuvîntul – parte de vorbire. cuvintelor care conţin î-i (intrare. cuvînt-propoziţie. silabă• exerciţii de antrenare a pronunţiei sunetelor cuvînt.2. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. fonetice. ci. Utilizarea eficientă a lexicului învăţat în • Cuvîntul. gi. categoriilor morfologice. clasificarea • Silaba. principale şi secundare cu ajutorul 4. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. a substantivelor la numărul plural. Încadrarea corectă din punct de vedere Morfologia lacunare cu structurile morfologice învăţate. vocalice şi a consoanelor în scopul cititrii 4. Secvenţa de conţinut: Lexicul. Sinonime. observînd rolul lor în • Cuvinte greşite în pronunţare şi scriere: rolului lor în construcţia propoziţiei. • exerciţii de determinare corectă a părţilor trecut şi viitor.• exerciţii practice de stabilire a acordului gramatical. • Aprofundare: sunetul şi litera. rînd. Identificarea la auz şi în scris a cuvintelor ce conţin grupuri de litere.

.

.

analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acesteia: de ex: Cărţile despre Guguţă. cercuri literare. proverbe. exerciţii de identificare a anului publicării cărţilor. exersări de completare şi de organizare corectă a agendei de lectură după modelul propus de către învăţător. colaj. 5. • Agenda de lectură a cărţilor citite (structurarea după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii. postfaţa (informaţie biobliografică 5. despre biblioteci. ora cărţii.1. foto. Vangheli. • Selecţia textelor literare pentru prezentarea în cadrul lecţiilor de limba română şi la alte discipline. viaţa copiilor. cărţi de poveşti şi ghicitori. învăţătura/ ideea etc. Manifestarea interesului de a organiza zicători. cuprinsul şi rolul lor. pictură. autorul. propuşi: carte de poveşti.Competenţă specifică: 5.2. expresii artistice.3. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. în versuri. Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. • • • • • • • • . cu text. • Cărţi din literatura artistică naţională şi universală şi cărţi 5. pentru copii cu textele de bază. expoziţii de cărţi. filele periodică pentru copii. Identificarea componentelor obligatorii ale cărţii în scopul înţelegerii rolului lor în • Elementele cărţii după care poţi afla mai mult: prefaţă. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. exersări de constatare a ilustrării cărţilor prin diferite procedee artistice: desen. cărţi scrise despre mama. cuvinte. Compararea textelor selectate din literatura impresii despre carte. • Cartea. despre natură. 5. pe baza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup. imaginile. • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exersări de selectare a materialului necesar pentru prezentare la lecţia de limbă şi literatura română. cărţi despre peripeţiile copiilor. jocuri distractive) pentru a le prezenta şi în cadrul altor discipline. 5. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce le-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit. viaţa cititorului. librării etc. activităţi de selectare din cărţile citite a cîte 1-2 opere (povestioare.4. ghicitori. Manifestarea interesului de a citi cărţi. de poezii. colegii. în cooperare cu părinţii. personaje. Componentele cărţii: texte literare de diferite specii şi presa coperta (titlul şi autorul cărţii). ora poveştilor. precum şi în cadrul altor discipline. lectura particulară. de deosebire a cărţilor scrise în proză. de Sp. participarea activă la diverse activităţi literare – întîlnire cu scriitorul. dialoguri despre cărţi.6.5. cu autor şi autor anonimi. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru ştiinţifico-artistice pentru copii (cu cu textul/ cartea prin transferul lor în un volum de 10-18 pagini). despre lumea animalelor etc. personaje din texte cunoscute. adnotarea. poezii.). analiza stilurilor diverse de ilustrare. decade ale lecturii. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii.. activităţi de comparare a copertelor diferitor cărţi. Cunoaşterea tipurilor de cărţi după indicii despre scriitori). a animalelor. expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii.

. .

Ion Creangă. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Cartier. 4. „Peripetiile Alisei în ţara oglinzii” Parascheva Monahie „Darul lui Mihai Eminescu” Nicolae Dabija „Cetatea Sorocii” . Cele mai frumoase poveşti. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Frank Baum „Vrăjitorul din Oz” G. „Revedere”. Crăiasa din poveşti. A. „Povestiri” Mihai Eminescu „Ce te legeni…. 6. Harap Alb. Hans Cristian Andersen. 2005. Cartea 3. ”. 2006. Burger „Aventurile baronului von Munchhausen” Lewis Caroll „Peripeţiile Alisei în tara minunilor. Carte de citire şi gîndire. Ion Creangă. 2006. Claudia Partole. Şi la mare vine Dumnezeu.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare/cărţi culese din literatura pentru copii 1. Poveşti. Chişinău: Editura Cartier. Din lumea celor care nu cuvîntă. Emil Gârleanu. Spiridon Vangheli. Chişinău: Editura Cartier. fetita muntilor” Ion Creangă „Ursul păcălit de vulpe” Petru Cărare „Aşa e toamna-ntotdeauna” Grigore Vieru „Frumoşi ca sfinţii” Vasile Romanciuc „Părinţilor” Maria Dorina Paşca „Povestea anotimpurilor” Fraţii Grimm „Albă-ca-Zăpada” Charles Perrault „Cenuşăreasa” Charles Perrault „Motanul Încălţat” Ion Agîrbiceanu „File din cartea naturii” Vasile Alecsandri „Pasteluri” Grigore Alexandrescu „Fabule” Dumitru Almaş „Povestiri istorice” Demostene Botez „Hoinărel prin natură” Dimitrie Bolintineanu „Legende istorice” Vladimir Colin „Basme” George Coşbuc „Cîntece de vitejie” Ion Creangă „Povesti”. Ion Creangă moşneagului” „Fata babei şi fata Carlo Collodi „Pinocchio” Johanna Spyri „Heidi. 3. Chişinău: Editura Cartier. „Povestea codrului” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” L. Chişinău: Editura Univers Pedagogic. 5. 7. 2. Mihai Eminescu.

Paulo Coelho „Povestea creionului” Alexandru Mitru „Dovleacul şi viţa” Aleksandr Puşkin „Povestea pescarului şi a peştişorului de aur” Iulia Haşdeu „Prinţesa fluture” Poveste irlandeză „Bunica şi spiriduşul” Poveste chineză „Vulpoiul păcălit” Poveste indiană „Preţul statuietei” Poveste chineză „Mînzul” Grigore Botezatu „Valea cu frica” Petre Ispirescu „Cele trei rodii aurite” Basm popular „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte” Mihai Eminescu „Făt-Frumos din lacrimă” Ioan Slavici „Păcală şi satul lui” Tudor Arghezi „Prisaca” Tudor Arghezi „Cartea cu jucării” Aurelui Busuioc” Noile aventuri ale lui Nătăfleaţă” Spiridon Vangheli „Băieţelul din coliba albastră” Arcadie Suceveanu „Cheiţe pentru vise” Anton Pann „De-ale lui Păcală” Aurel Scobioală „Ce te-nvaţă o povaţă” Vasile Romanciuc „Dacă ai un prieten” Vasile Romanciuc „Copilul cu aripi de carte” .

CLASA A IV-A
Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. N.B. Conţinuturile recomandate clasei a IV-a prezintă mai mult un domeniu de aprofundare decît de extensie. Majoritatea conceptelor/noţiunilor esenţiale din conţinutul învăţămîntului primar se sintetizează, se generalizează. Din această perspectivă elementul de noutate a conţinuturilor este mai scăzut, însă gradul de aplicabilitate constituie prioritatea demersului educaţiei lingvistice şi literar-artistice şi vor viza competenţele standardizate Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. 1. Compararea viziunii despre modalităţile de exprimare orală (dialogată, monologată şi descriptivă) în scopul de a evidenţia esenţa vorbirii. 1. 2. Conştientizarea rolurilor de emiţător sau destinatar al mesajului în scopul racordării limbajului la situaţia de comunicare. 1. 3. Receptarea corectă a unui mesaj în funcţie de mijloacele suplimentare de transpunere a informaţiei. Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. Situaţia de comunicare • Adaptarea modalităţilor de exprimare orală (dialogată, monologată) la diverse situaţii de comunicare verbală. • Factorii constituenţi ai limbajului: emiţător, mesajul, destinatarul. • Racordarea limbajului la scopul comunicării.
• Mijloacele supşlimentare de transpunere a

informaţiei: eticheta comunicării şi comunicarea nonverbală (gest, mimică, semne, semnale etc.) lectura suplimentară, presa periodică etc. Tema: despre ce discutăm? Care vor fi replicile folosite: complexe, eliptice?

1.4. Verbalizarea conţinuturilor unor imagini în diverse forme: dialogată, monologată, descriptivă, îmbinînd şi comunicarea nonverbală. 1.5. Interpretarea relaţiilor, faptelor

Comunicarea în acţiune • • •

Care va fi afirmaţia şi negarea faptelor –

Exerciţii de identificare a elementelor semnificative din informaţiile, textele numite ce trebuie transmise prin mesaj; • exerciţii de reformulare a unui mesaj mai ales a celor culese independent din alte surse; • exersări în legătură cu relaţiile dintre mijloacele de transpunere a informaţiei:  eticheta comunicării: salut, permisiune, mulţumire etc.  comunicare nonverbală: gest, mimică etc.  lectura particulară: texte narative, ghicitori, proverbe etc. • exerciţii de dialog cu persoane diferite ca vîrstă şi funcţie; • exerciţii de antrenare în organizarea dialogului simplu din 4-6 replici; • improvizarea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune,

relatate (evenimente, întîmplări, informaţii), ţinînd cont de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.6. Identificarea dialogului şi a elementelor de descriere în textele narative şi argumentarea semnificaţiei lor. 1.7. Construirea unui text oral pe baza planului de idei propriu sau elaborat în grup. 1.8. Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice, alese independent, la dorinţă, din diferite alte surse, în faţa publicului din clasă. 1.9. Conştientizarea rolului utilizării de către autor a dialogului şi descrierii în textul narativ. 1.10. Reproducerea integrală şi succesivă, selectivă prin cuvinte proprii a conţinutului unui text citit sau audiat.

motivaţia? • Aprofundare: completarea independentă a dialogurilor propuse incomplete (se dă întrebarea şi se caută răspunsul şi invers). Structura textului oral • • Tema – titlul – ideea principală Personajele pozitive/negative încheiere.

• Structura textului oral: introducere, cuprins,

• Planul simplu informaţiei. • Dialogul şi constituitive (identificare).

de

idei.

Succesiunea ca elemente text narativ •

descrierea al unui

• Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice.

• • • • • •

de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi întîmplări; exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii afirmative/negative; organizarea independentă sau în grupuri mici a unor dialoguri (pe diverse teme) din 4-6 replici (oral şi în scris); exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; exerciţii de iniţiere a discuţiei despre conceptul tema (despre ce discutăm): cum putem organiza replicile eliptice, cum va fi formulată întrebarea pentru răspunsul eliptic; organizarea unui monolog pe baza diverselor informaţii: starea vremii, noutăţi din sport, ştiri din ţară etc.; activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior; jocuri de cuvinte; activităţi de organizare a unor monologuri pe baza informaţiilor culese din literatura şi mass-media pentru copii. Prezentarea pentru publicul clasei; exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare, de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi exerciţii de reproducere a unor texte mici, monologuri; exerciţii de recitare a unor poezii pentru a participa la concursuri de recital poetic; dramatizarea unor fragmente, prezentarea prin gest, mimică a personajelor şi a unor replici; exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: Lectura textelor narative şi în versuri. Componenţa lor structurală. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul înţelegerii celor citite în gînd. 2.2. Demonstrarea înţelegerii celor citite în gînd prin răspunsuri la întrebările propuse. 2.3. Identificarea componentelor textului: determinanţii spaţiali şi temporali ai acţiunii, tema, ideea, personajele etc. 2.4. Caracterizarea personajelor literare prin identificarea trăsăturilor fizice şi morale în baza faptelor descrise în text. 2.5. Povestirea unui text literar după un plan simplu de idei, alcătuit după cele trei părţi ale textului: introducere, cuprins, încheiere. 2.6. Identificarea secvenţelor narative, dialogate şi descriptive dintr-un text. 2.7. Delimitarea elementelor semnificative ale tablourilor de descriere a naturii şi compararea cu cele reale. 2.8. Identificarea în textul liric a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea, valorificînd rolul lor în context. 2.9. Exprimarea propriei stări emotive în legătură cu mesajul textului literar citit. 2.10. Utilizarea eficientă în diferite situaţii cotidiene a textelor nonliterare, în limita conţinuturilor Comunicarea scrisă: lectura şi scrierea Lectura • Automatizarea tehnicii lecturii cu voce şi în gînd. • Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă. • Înţelegerea şi interpretarea celor citite în gînd. Textul literar. • Organizarea logico-semantică a textului. • Componentele conţinutul. textului: titlul, autorul,

• Tema, ideea, locul şi timpul acţiunii. • Personajele literare – trăsături fizice, trăsături morale, conform faptelor descrise. Atitudinea cititorului faţă de comportamentul personajelor. • Formularea ideilor principale. Planul simplu de idei (colectiv, în grup, încercări individuale, în mod ghidat). • Povestirea orală (integrală, succesivă, selectivă). Mijloacele expresive ale comunicării orale.

• Dialogul şi descrierea ca elemente constitutive ale unor texte (analiza contextuală). • Tablourile naturii descrise în text. • Versificaţia: poezia, pastelul. • Textul nonliterar: bileţelul, anunţul

Exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintrun text citit independent; • exersări în cadrul analizei textelor asupra corectitudinii calităţilor citirii şi a nivelului de înţelegere a textului citit în gînd; • exerciţii de identificare a temei, a titlului textului literar, a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; • exerciţii de delimitare a părţilor textului: introducere, cuprins, încheiere şi în baza acestora - elaborarea planului de idei; • exerciţii de evidenţiere a ideilor ce exprimă învăţături / comportamnete etice etc. şi formularea acestora în cuvinte, gînduri proprii; • exerciţii de ordonare a întîmplărilor prezentate dezordonat; • exerciţii de selectare din text a trăsăturilor fizice şi morale în scopul caracterizării personajelor; • exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri: “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „cînd”, “unde” (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); • exersarea recunoaşterii elementelor specifice pastelului; • exerciţii de identificare a elementelor descriptive şi a dialogului dintr-un text explicînd semnificaţia lor; • activităţi de apreciere a textelor literare, în special cu caracter moral sau religios (sub dirijarea învăţătorului); • activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi, a discuta împreună, a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de

.

.

• Lucrări scrise (copieri. gramaticale. Ortografia. dictări. • Compunerea după plan dat sau alcătuit independent. alineate şi de punctuaţie în contextele de ortografie. 3. de punere în corespondenţă. transcrieri. • Compunere – descriere a unui colţ din natură (ghidat). respectînd scrierea cu alineate pentru a marca trecerea de la o idee la alta. n-aţi (venit). 3.5.3.Competenţă specifică: 3.2. a elementelor de • Scrierea cuvintelor cu cratimă. pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. 3. • Compunerea cu titlu/tema dată. după un tablou artistic. în textele Ortografia şi punctuaţia redactate.1. Textul scris 3. compunere–descriere. • Compuneri cu început/sfîrşit dat. de selectare. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. scopului comunicării. Titlul textului. anunţul.perfecţionare continuă. dintr-o. semnul întrebării. Utilizarea corectă. legătura dintre ele. Punctuaţia. • Punctul. exerciţii de utilizare a cratimei şi a liniuţei în scrierea ortogramelor. într-un. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul. adaptîndu-le destinaţiei şi • Scrierea textului pe ciornă. exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul. Redactarea textelor de mică întinderea. Desfăşurarea ideilor care citeşte gîndurile scrise.. n-au. de compunere de enunţuri. cu un început dat sau cu repere date în logica analizei tabloului (cu indicarea numelui pictorului). la despărţire în silabe şi la trecerea cuvintelor la capăt de rînd. de completare. scrierea şi aranjarea corectă în realizare a comunicării scrise (în pagină.6. ortografia la ortografie. de construcţie a noţiunilor dintr-un. exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual. • Virgula la enumerare şi în vocativ. • • Exersări copieri. limita standardelor de conţinut).4. Aplicarea regulilor de ortografie şi părţilor textului. Manifestarea conduitei autonome în scopul elaborării în scris a unor compoziţii proprii sau de grup. de punctuaţie. virgula la enumerare şi în vocativ. un semn al respectului faţă de cel Tema. semnul exclamării) jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie. exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii. Ideea principală. exerciţii de redactare a unor tipuri de texte cu destinaţie specială: invitaţia. bileţelul. 3. Tehnica scrisului . cuprins şi încheiere etc. cu început/sfîrşit dat. transcrieri selective. linia de dialog. autodictări). • Corectări de conţinut (succesivitatea gîndurilor. Aşezarea corectă în pagină a textelor scrise. • • • • • • . 3. coerenţă şi căderea unei vocale: într-o. Secvenţa de conţinut: Scrisul. exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de scriere. Conştientizarea esteticii scrisului ca • Organizarea textului redactat. cu titlu dat. • Linia la dialog. antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere. într-un plan simplu (în grupuri mici). • Tipuri de compuneri: • Compunerea după un suport vizual. Două puncte. dictări de enunţuri sau de texte ce conţin ortograme în scopul perfecţionării scrisului corect.

.

• exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi determinat etc. • Adjectivul. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers. genul. subiectul). Alfabetul şi lucru cu dicţionarele. număr. Persoana. Formarea familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate. • Pronumele de politeţe.Competenţă specifică: 4.Utilizarea eficientă a elementelor de construcţie a comunicării în procesul de învăţare activă a limbii şi literaturii române. 4. Genul. • exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute. cîmp lexical – cu folosirea terminologiei. • Familii de cuvinte. • exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare.5. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. număr). 4. Utilizarea dicţionarelor în scopul confruntării ortogramelor. completări a propoziţiilor lacunare. • Acordul predicatului. Elemente de construcţie a comunicării Lexicul. texte personale. • exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative Secvenţa de conţinut: Fonetica. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. Părţile de vorbire. Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de punctuaţie în diferite contexte. . Morfologia • Verbul. Numărul.7. sensurilor unor cuvinte. 4. a elementelor de construcţie a comunicării studiate. Numărul.8. • Exersări de îmbogăţire a vocabularului: clasificări.2. N. Pronumele personal. • Îmbogăţirea vocabularului: sinonime. complementul) (ghidat). pentru a reda circumstanţele unei acţiuni. Crearea cîmpului lexical prin tematica indicată sau desprinsă din textele citite. Părţi principale (predicatul. persoană.6. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. antonime cuvinte cu sens propriu şi figurat. Felul (comune şi proprii) numărul. Sintaxa propoziţiei • Propoziţia dezvoltată. în textele redactate. fonetice. • exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate. • Pronumele. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. • Propoziţiile după scopul comunicării şi semnele de punctuaţie respective. • exersări de alcătuire a familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate şi alcătuirea cîmpurlor lexicale în baza textelor literare şi a temelor de discuţie. Cazuri simple de ortografie a numeralelor. Acordul adjectivului cu substantivul (în gen.1. 4.3. pentru a prezenta trăsăturile personajelor. • Părţi secundare (atributul. Utilizarea corectă. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Părţile de propoziţie. a unor părţi secundare de propoziţie. 4. • Substantivul. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 4. Clasificarea părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte sau dintrun mic text.. Analiza verbului după timp. 4. aplicări în enunţuri.B. şi/sau complemente.4. subiectul în propoziţie. Fonetica (actualizare). • Numeralul. identificări în contexte. • exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea de adjective. precum şi al intensificării propriului vocabular. Timpul. 4. cu precizări de terminologie ştiinţifică.

. jocuri literare etc.5. filele cu text. identificarea anului publicării cărţilor şi comparaţia diferitor ediţii ale aceloraşi cărţi. • Organizarea bibliotecii personale. pentru copii (cu un volum de 15-25 5. fragmente de texte literare. postfaţă 5. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de alegere a materialului necesar pentru a-l prezenta la lecţia de limba română – poezii.6. autorul.Competenţă specifică: 5.4. exerciţii de analiză a ilustraţiilor cărţii prin diferite procedee artistice: desen. cercuri literare..).7. despre personaje şi faptele lor. foto. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. exerciţii de comparare a copertelor diferitor cărţi cu scopul de a analiza stilurile diverse de ilustrare. de lucru cu textul/ cartea şi implementarea lor în diverse • Elementele cărţii după care se poate afla situaţii cotidiene. Utilizarea unor tehnici/ strategii pagini). cuvinte. 5. cărţii.3. mai mult: prefaţă. activităţi de participare activă la diferite experienţe literare – întîlniri cu scriitori. 5. ghicitori. Priceperea de a alege cartea informaţii despre scriitor – în unele cazuri. Manifestarea interesului de a • Cartea. recomandări de alcătuire a unor informaţii despre cartea citită pentru a fi prezentată în faţa publicului din clasă. • Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. colaj. recomandată la bibliotecă. expoziţiide cărţi. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. recitaluri poetice. citite (titlul cărţii. Manifestarea atitudinii faţă de (informaţie biobliografică despre lectură prin demonstrarea scriitori). adnotare. 5. Impresii despre carte. 5. organizarea bibliotecilor personale. Componentele cărţii: coperta comunica şi de descoperi tainele (titlul şi autorul cărţii). ideile. (autorul şi denumirea cărţii). cunoscînd cel puţin doi indici expresii artistice. Perceperea valorilor multiple ale Cărţi din literatura artistică naţională şi cărţii de literatură și a presei • universală şi cărţi ştiinţifico-artistice periodice pentru copii. Demonstrarea interesului de a • organiza o bibliotecă personală. propriului gust etico-estetic. învăţătura etc. editura. luînd o anumită atitudine personală. Exprimarea opiniilor şi a • atitudinilor proprii faţă de cărţi şi • Organizarea agendei de lectură a cărţilor de valoarea lor artistică. pictură.2. cuprinsul şi rolul lor.1. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acestora. imaginile. Cartea şi timpul. impresii despre personaje. activităţi de organizare şi analiză a agendei de lectură după modelul propus în clasă.

.

Bassarabescu „Moş Stan” Nicoletta Chisbac-Huştiuc „Vis împlinit” Dumitru Matcovschi „Moştenire” Hans Cristian Andersen „Povestea privighetorii” Vasili Suhomlinski „Piatra” Erlend Loe „Bunicul” Debbie Herman „Vizita” La Fontaine „Corbul şi vulpea” Mircea Eliade „Răsărit pe mare” Mihail Sadoveanu „Dumbrava minunată” Alexandru Mitru „Legendele Olimpului” Marin Sorescu „Răceala” Cezar Petrescu „Fram. 2. Elena Cireaşă. 2006. Mitru „Un ochi plînge. 2007. 4. univ. 2006. Vasile Alecsandri. Carte de citire şi gîndire. Chişinău: Editura Cartier. Victor Cireaşă şi prof. 3. dr. Prof. Moldovă” Dumitru Corbea „Dor de ţară” Arcadie Suceveanu „De-ar fi să plec vreodată prin străini” Dimitrie Bolintineanu „Daniel Sihastru” Mihail Sadoveanu „Altar de jertfă şi laudă” Vasile Romanciuc „Patria” Grigore Vieru „Pentru limba română” Nicolae Dabija. Serile la Mirceşti. Pitiş. 5.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare culese din literatura pentru copii 1. Chişinău: Editura Cartier. Iaşi. Ursul polar” Ion Druţă „Povestea furnicii” Mihail Sadoveanu „Anii de ucenie” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” Iulian Filip „Plăcinţele cu mărar” Dumitru Matcovschi „Baladă cu Păcală” Aurel Scobioală „Învaţăminte din vorbă cuminte” Mark Twen „Aventurile lui Tom Sawyer” . 6. I. Colinde şi urături. Amintiri din copilărie şi alte povestiri. Plantele de pe Terra. 2003. Florile dalbe. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Aureliu Silvestru „Vasile Lupu” „Povestea cu cei doi învăţători” (basm popular armenesc din Transilvania) Anton Pann „Nevoia învaţă pe om” Vasile Romanciuc „Codrii Orheiului” Dumitru Matcovschi „Stejarul” Edmondo de Amicis „Recunoştinţă” Liviu Damian „Un buchet de crizanteme” Octavian Goga „Toamna” Claudia Partole „Copacul” Ion Creangă „Umblarea cu plugul” Barbu Delavrancea „Sorcova” Ion Druţă „Steaua de la Betleem” Vasile Alecsandri „Vasile Porojan” Alexandru Vlăhuţă „Amintiri dintr-o iarnă” Hans Christian Andersen „Fetiţa cu chibrituri” Ion Creangă „Amintiri din copilărie” Iulia Haşdeu „Ghiocelul” Mihail Sadoveanu „Mărţişor” Emma Moscovscaia „Mama” Ion Druţă „Mama” Nicolae Labiş „Întîlnire cu mama” Vasile Romanciuc „Bunica” Spiridon Vangheli „Mărul muşcat” Elena Dragoş „Mama” Aureliu Busuioc „Marele răţoi Max” Adriana Dobre „Copil Ghiduş” Cornelia Turlea-Chifu „Legenda cireşelor la urechi” Ionel Pop „Puii de arici” Iulian Filip „Cireşar cu cireşari” Nina Cassian „Plouă” Dan Clark „Căţeluşi de vînzare” Alecu Russo „Stînca corbului” Gheorghe Dimitriu „Întîlnirea” Mihai Eminescu „Borta vîntului” Pavel Cerny „Povestea bătrînului cîine şi a lupului” G. Nicolae Dabija „Să trăieşti. repovestire de Al. Cartea 4. Prezentarea ştiinţifică a plantelor. Chişinău: Editura Cartier. Legende sau basmele românilor. Chişinău: Editura Cartier. Redactor: Ioan Ilaş. Ion Creangă. Petre Ispirescu. un ochi rîde” Folclor „Ciobanul şi morarul” Nicolae Labiş „Dacă toate acestea fi-vor învăţate” Mark Twain „Prinţ şi cerşetor” Spiridon Vangheli „Pictorul Aurel David cînd era de seama ta” Ion A. univ. Spiridon Vangheli. dr.

7. 2. 64 . Ed. Chişinău: Editura Epigraf. L. Chişinău: Editura Cartier. Gilles Bizouerne. Carte despre prietenie şi bună înţelegere. 5. 4. 2008. legende. Stupul de aur. Carte de lectură pentru copii / Selecţie: Ala Bujor. / Traducere şi adaptare din limba franceză: Ala Bujor. scrisă de cei mari şi ilustrată de cei mici. povestiri. Pagini alese din literatura pentru copii. 2009. Poveşti adevărate. 2008. Fabienne Morel. 3. /Selecţie: Ala Bujor. Chişinău: Editura Epigraf. Ediţie îngrijită de Ala Bujor. Chişinău: Editura Cartier. Poveştile lui Tom Degeţel istorisite în lumea întreagă. Ed. Gilles Bizouerne. 2008. 6. a 2-a. 10. Gilles Bizouerne. Chişinău: Editura Epigraf S. Antologie de basme.. Spicuşorul de cuvinte. 2007. Fabienne Morel. Hora luminilor. Adaptare: Ala Bujor. 2007. 9. Poveştile Albei-ca-Zăpada istorisite în lumea întreagă. Literatura română şi universală. 2008. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. Poveşti auzite de la bunicuţa. 2008. Chişinău: Editura Cartier. a 2-a. Antologie de texte / Selecţie: Ala Bujor. Carte pentru copii. Chişinău: Editura Epigraf. / Selecţie: Ala Bujor. Chişinău: Editura Epigraf. R.ANTOLOGII: 1. 8. Chişinău: Editura Epigraf. 2006. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. Chişinău: Editura Epigraf. 2008. Poveştile Cenuşăresei istorisite în lumea întreagă. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. Fabienne Morel.

tenacitate. restructurarea şi corelarea sistematică a conceptelor de bază şi achiziţiilor aferente ca un aspect esenţial al predăriiînvăţării-evaluării. . adresat învăţătorilor şi tuturor responsabililor de învăţămîntul primar.gîndire deschisă. printre care: . . faţă de valorile naţionale şi general-umane. Curriculum şcolar de Matematică este un document reglator. perseverenţă şi capacităţi de a învăţa. .disponibilitatea pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi să înveţe. spirit de iniţiativă şi disponibilitate de a aborda sarcini variate. . aprofundarea. creativă. asigurînd coerenţa pe verticală şi orizontală. 0-100.ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE MATEMATICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Scopul major al educaţiei matematice la treapta primară de învăţămînt vizează formarea competenţelor matematice specifice.curiozitate şi imaginaţie în rezolvarea şi formularea de probleme. Procesul educaţional la matematică în clasele primare şi. învăţămîntul matematic modern se organizează modular-concentric în spirală. .independenţă în gîndire şi acţiune. în ansamblu. delimitarea pe clase a unui nivel obligatoriu de pregătire a elevilor şi profilarea posibilităţilor în învăţare şi obţinere de noi performanţe. corelaţia inter-/transdisciplinară cu alte discipline şcolare. dezvoltarea.motivaţia pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială. 65 . de la un concentru la altul. În contextul acestui principiu. • Principiul formativ vizează formarea directă a personalităţii elevului în procesul educaţional la matematică. urmărind formarea. care îi vor asigura premisele integrării şcolare la următoarea treaptă de învăţămînt şi ale integrării lui sociale şi profesionale de perspectivă. sistematizarea şi generalizarea achiziţiilor matematice. învăţămîntul matematic primar se orientează spre un set de valori şi atitudini. 0-20. . a unor structuri ale gîndirii specifice matematicii. Modulele preconizate pentru clasele primare sînt organizate conform concentrelor numerice: 0-10. centrarea pe elev. . 0-1 000 000. • Principiul constructiv (al structuralităţii) vizează structurarea. necesare pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevului. în învăţămîntul preuniversitar este fundamentat pe următoarele principii. asigurînd actualizarea şi adaptarea la particularităţile de vîrstă ale elevilor. 0-1 000. Proiectarea curriculumului a fost ordonată de următoarele principii: continuitatea educaţiei matematice la nivelul claselor I-IV şi ciclurilor preşcolarprimar-gimnazial. la finisarea şcolarizării. spirit de obiectivitate şi imparţialitate. În contextul acestui principiu. Organizarea spiralată asigură extrapolarea.obişnuinţa de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice.respectul faţă de responsabilităţile individuale şi sociale.

66 . personalizînd astfel cunoştinţele funcţionale. utilizînd achiziţiile matematice. Întru facilitarea activităţii pedagogilor. Explorarea/investigarea unor situaţii-problemă reale sau modelate.să stăpînească un sistem de cunoştinţe matematice. Modernizarea curriculumului a avut în vedere şi descongestionarea – proiectarea unităţilor de conţinut şi de timp. de ore pe an1 136 136 136 136 COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI • • • • Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului matematic în situaţii diverse. integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii. evitînd „supraîncărcarea”: transferarea unor conţinuturi la clase mai mari. manifestînd. rezolutive. . conturat de conţinuturi (obligatorii). care ar optimiza eforturile de învăţare ale elevilor. în diverse situaţii şcolare şi cotidiene. de unităţi de conţinut (module) 5 4 4 5 Nr. comportamente adecvate valorilor şi atitudinilor preconizate.să dispună de capacităţi şi calităţi explorative.să integreze şi să mobilizeze achiziţiile personale.centrarea pe atingerea finalităţilor. . se prezintă în mod separat subcompetenţele prevăzute pentru fiecare unitate de conţinut (modul) şi cele preconizate pentru fiecare clasă. în vederea optimizării legăturilor între concepte. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă matematică este necesar ca el: . realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor. proiectate în termeni de competenţe la nivel de treaptă de învăţămînt (competenţe specifice) şi particularizate la nivelul conţinuturilor obligatorii pentru fiecare clasă (subcompetenţe). investigaţionale.să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare a cunoştinţelor matematice în activităţi de învăţare/evaluare (recomandate). 1 Poate varia în funcție de datele calendaristice. Rezolvarea şi formularea de probleme. . resistematizarea conţinuturilor în cadrul claselor primare. subcompetenţele prevăzute la fiecare clasă sînt într-un număr redus faţă de prevederile variantei anterioare de curriculum. Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe Clasa I II III IV Nr. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate.

REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP (orientativ) Clas a Unităţi de conţinut (module) Evocare Numerele naturale 0-10 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 Numerele naturale 0-20. la discreţia învăţătorului Număr de ore 8 24 34 28 30 12 24 62 20 12 18 12 32 56 14 22 12 16 40 12 20 36 I II III IV 67 . sinteze pe parcursul anului. la discreţia învăţătorului Numerele naturale pînă la 1 000 000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 000 Fracţii Elemente de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. Adunarea şi scăderea Ore pentru recapitulare. la discreţia învăţătorului Numerele naturale 0-1000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. recapitulare. la discreţia învăţătorului Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100 Înmulţirea şi împărţirea tabelară Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. recapitulare. Adunarea şi scăderea Numerele naturale 0-100. sinteze pe parcursul anului. recapitulare. sinteze pe parcursul anului. sinteze pe parcursul anului.

citirea şi scrierea numerelor naturale 0-10. Numărarea fără sprijin.3.2.4. circular etc. interior/exterior. 3. pătrat. în cuvinte proprii. 8. prin alăturarea sau înlăturarea a 1-2 obiecte. Explorarea modalităţilor de formare. Citirea şi reprezentarea orelor fixe pe ceas. descrierea.2. Observarea formelor unor obiecte concrete sau reprezentate şi compararea cu formele geometrice desenate sau modelate. 1. în raport cu sine şi cu repere fixe date.). 1. • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Poziţionarea. Numerele naturale 0-10 • Numărul şi cifra: 1. 4. desene. 2. scurt/lung. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. pe/sub/între. scheme. Decuparea. egalizare cantitativă a unor grupuri de obiecte. uşor/ greu. mai mic/egal/mai 68 . • Însuşiri ale obiectelor (culoare. Numărul 10. localizarea în spaţiu (mediul înconjurător) şi pe plan (orientarea pe pagină). sortarea. • Grupuri de obiecte şi corespondenţe. 0. Forme geometrice: cerc. 2. imagini. aproape/ departe. imagini după însuşiri indicate sau identificate. CONŢINUTURI ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: Conţinuturi repartizate pe module 1. 9. cub. numărul de ordine al unui obiect). în faţă/în spate. subţire/gros. Recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu. 2. triunghi. cu startul şi finalul dat. Gruparea. Numărarea unor obiecte într-o ordine spaţială dată (de la stînga spre dreapta şi invers. vertical/orizontal/oblic. în ordinea precizată. 2. schimb de bani. scund/ înalt. Explorarea modalităţilor de - 7. Compararea şi egalizarea cantitativă a unor grupuri de obiecte. • Intuirea operaţiilor aritmetice de adunare şi scădere. Asocierea numerelor cu grupuri de obiecte (numărul de obiecte. clasificarea unor obiecte. Recunoaşterea monedelor şi bancnotelor cu valori pînă la 10. cu pasul 1 sau 2. Identificarea.SUBCOMPETENŢE. tot atît/mai puţin/mai mult. Terminologie specifică: sus/jos. Identificarea formelor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător. 1. 2. mic/mare. pătrate. de jos în sus şi invers. Elemente de limbaj matematic: număr.1. stînga/dreapta.3. Reproducerea şi continuarea unor modele grafice repetitive. după 1-2 însuşiri indicate sau identificate. desenarea unor cercuri. forme geometrice. mărime). cifră. Continuarea unor succesiuni de obiecte.1. sortare. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-10. clasificare. îngust/lat. identic/diferit. Compararea unor obiecte. înainte/ înapoi. 2. comparare. 6. triunghiuri. a formelor geometrice. formă. Evocare • Poziţii şi direcţii. Înregistrarea rezultatelor numărării unor obiecte/imagini/forme geometrice într-un tabel dat. 5. asociate după o regulă simplă. Compunerea şi descompunerea numerelor cu sprijin în obiecte.

sumă. răspuns. . scădere: +. a restului.5.3. Formularea unor probleme simple. mai mare/ mic”.4. asociativitatea. 4. Rezolvarea problemelor simple. cu şi fără suport concret (riglă). mare. Completarea unor secvenţe ale şirului 0-10. 3. a relaţiilor „cu. separarea condiţiei şi întrebării problemei. 2. a proprietăţilor adunării şi scăderii. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii. Adunări şi scăderi succesive. 3. formularea deplină şi scrierea prescurtată a răspunsului.5. =. Numerele naturale 0-20. de mărire/micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. 69 . în ordinea precizată. 3. Numărarea pînă la 20. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 . în baza sesizării prin observare a ordonării crescătoare sau descrescătoare a numerelor date. 3. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale de la 11 pînă la 20.. termen.1. enunţ incomplet. pornind de la: obiecte. Redarea enunţului unei probleme în cuvinte proprii. Intuirea proprietăţilor adunării şi scăderii în bază de obiecte. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). Identificarea. 3. Explicarea relaţiei între două numere vecine în baza adunării şi scăderii cu o unitate. în baza încercărilor. diferenţă/ rest. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere consecutive sau alese aleatoriu. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. scăzător.2. . finalul şi pasul dat. descăzut.intuirea proprietăţilor adunării: comutativitatea.. Efectuarea adunării şi scăderii numerelor naturale în concentrul 0-10. 4. 3. semnele de comparaţie: <. • Probleme simple: de aflare a sumei.20. Elemente de limbaj matematic: . Completarea de tabele.legătura dintre adunare şi scădere. imagine. desene. organizarea enunţului într-o schemă. -. Compararea şi ordonarea numerelor 4. rezolvare. exprimarea în cuvinte proprii a proprietăţilor observate. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 • Tabla adunării şi scăderii. Explorarea diverselor modalităţi de reprezentare cu obiecte şi figurare prin desene a operaţiilor de adunare şi scădere. mase exprimate în kilograme. fără sprijin. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-10 (vecinii numărului).adunare.compunere şi descompunere a numerelor naturale 0-10. capacităţi ale unor recipiente. cuvintele-cheie ale unei probleme. ordonare crescătoare/ descrescătoare.problemă: condiţie. Identificarea numerelor pînă la 20 în contexte uzuale: grupuri de obiecte. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. evidenţiind cuvintele-cheie. cu startul. exerciţii. mărire/ micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. >.2. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice.1. în baza: corespondenţei între grupuri de obiecte. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: . rezolvarea obiectuală şi scrierea cu cifre şi semne. Aplicarea operaţiilor de adunare. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de adunare şi scădere. întrebare. Compararea numerelor naturale. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.

1. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale pînă la 100 formate din zeci. Numerele naturale de la 21 pînă la 100 formate din zeci şi unităţi. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor.4. de aflare a unui termen.2. cu startul şi finalul dat. pornind de la: obiecte. 2.naturale 0-20. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. răspuns. Contrapunerea unor situaţii de măsurare a masei şi a capacităţii. capacităţi exprimate în litri. Identificarea numerelor naturale pînă la 100 în contexte uzuale: grupuri de obiecte.operaţie aritmetică: proba operaţiei. cu pasul 1. pentru capacitate. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru masă. 5. 4. . lungimi exprimate în centimetri sau metri. 4. Rezolvarea problemelor simple. ore pe ceas. 4. fără sprijin. Compararea şi ordonarea cantităţilor în baza percepţiei senzoriale. 4. 5. monede şi bancnote etc. în baza încercărilor. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-20 (vecinii numărului). desene. 5.număr natural: număr de o cifră. scheme. Rezolvarea problemelor după algoritmul: condiţie. Completarea de tabele.3. enunţ incomplet. fără trecere peste Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. • Probleme cu două adunări şi/ sau scăderi succesive. a proprietăţilor adunării şi scăderii. zeci. • Probleme simple: de comparare prin scădere. schimb de bani. scheme. fără trecere peste ordin. în baza descompunerii zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. 20. cu şi fără suport obiectual. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-20. desene. 70 exprimate în litri. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. 5. schemă. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice. 4. Elemente noi de limbaj matematic: . • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural.4. cu sprijin în obiecte. Compararea maselor exprimate în kilograme. scădere.5. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. a capacităţilor exprimate în litri. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere alese aleatoriu. Măsurarea capacităţii.3. Identificarea numerelor pare şi a celor impare. schimb de bani. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-20. Compararea numerelor. • Măsurarea masei. în ordinea precizată. fără trecere peste ordin. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-100. imagine. 5. Aplicarea operaţiilor de adunare. Kilogramul. unităţi. număr de două cifre. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. Adunarea şi scăderea.8. 5. întrebare. Formularea problemelor simple. comentînd etapele de calcul. Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de numere şi determinarea a 1-2 numere următoare. Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. mase exprimate în kilograme. date din calendar. prin . citirea şi scrierea numerelor naturale 0-100. rezolvare.7. cu şi fără suport concret. cu sprijin în obiecte. Identificarea. cuvintele-cheie ale unei probleme. Numărarea pînă la 100. 4. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. 10.6. fără trecere peste ordin. Litrul. care presupun aflarea sumei şi/ sau a restului. adunare. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii. fără trecere peste ordin. Numerele naturale 0-100.

• Aplicarea operaţiilor de adunare. Unităţi monetare: banul. pătrat. scrierea. Exprimarea şi compararea scăderea unităţilor.7. cub) şi a poziţiilor relative ale unor obiecte în modele date şi în mediul înconjurător. schemă. 5. incomplet. numere şi determinarea Elemente noi de limbaj matematic: 5. luna. Evaluările realizate la finele clasei I vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. exerciţiu. CLASA a II-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului Conţinuturi repartizate pe module 71 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . săptămîna. compararea. 5. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm. schimb de bani. ordonarea numerelor naturale 0-100. leu). Localizarea unui număr în şirul 0-100. . enunţ incomplet. exerciţiu. Centimetrul. m). • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. pentru timp (ora.număr natural: număr par. monetare. Adunarea şi scăderea zecilor prin analogie cu adunarea şi Măsurarea timpului. compararea lungimilor. numere. număr explicînd în cuvinte proprii mersul Măsurarea lungimii unor obiecte în centrimetri sau metri. numerelor. luna). Formularea problemelor simple. pentru timp. fără trecere peste ordin.ordin. • Rezolvarea problemelor simple de adunare şi scădere. pentru masă (kg). unităţi standard de măsură: pentru Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de lungime. Rezolvarea problemelor simple. forme geometrice. utilizînd Adunarea şi scăderea mentală şi în scris (în coloniţă).5. a scăzătorului. scădere. săptămîna. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. a 1-2 elemente următoare. Calendarul: ziua. numere. cu şi fără suport scădere şi a proprietăţilor acestora concret. triunghi. rezolvării. enunţ Determinarea şi compararea duratelor unor evenimente. adunare. Aplicarea operaţiilor de adunare. impar. metrul.8. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. bani. 5. imagini. monetare (ban. • Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. citirea. rezultatelor unor măsurători. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. obiecte. compararea numerelor în baza descompunerii • Probleme simple de de aflare a pentru: compunerea şi descompunerea zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor descăzutului. ziua. schemă. leul. Ceasul: ora. aflarea unor numere naturale. • Recunoaşterea formelor geometrice (cerc. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. schimb de numere alese aleatoriu. pornind de la: imagine. a datelor în calendar. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor • Măsurarea lungimii. pentru capacitate (l). folosind rigla sau metrul. Citirea orelor fixe pe ceas.6. Eşalonarea unor evenimente în timp. necunoscute în exerciţii. • Formularea problemelor simple de adunare şi scădere. pornind de la: imagine. adunare şi scădere.

Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. Efectuarea adunării şi scăderii pînă în concentrul 0-100.2.2. Adunarea şi scăderea orală şi în scris. Aplicarea adunării. descrierea în limbaj neutru 1 (fără utilizarea terminologiei matematic. afarea unor numere necunoscute în exerciţii. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor.3. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. tematică. cuvintele-cheie ale unei probleme. 2. 1. comentînd etapele de calcul. indicate sau identificate prin observare. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). 2. schimb de bani. Adunarea şi scăderea în concentrul 0100 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20. specifice). Continuarea. repetată. 72 . împărţire. 1. fără efectuarea calculelor: a două sume care se deosebesc printr-un termen. Tabla Observarea comutativităţii înmulţirii în situaţii concrete şi exerciţii. Estimarea prin comparare. schema. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. • Operaţia de împărţire ca scădere cu 0. 1. cu trecere peste ordin. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de înmulţire.comutativitatea. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. calcul oral în lanţ. fără şi cu treceri peste ordin. Aplicarea înmulţirii.4. Rezolvarea problemelor.5. adunare. Completarea de tabele. cu treceri peste ordin. operaţii aritmetice. scădere. întrebarea. Înmulţirea cu 0. asociativitatea.1. • Probleme simple de adunare şi scădere. a scăderii comutativitatea. • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100. Efectuarea înmulţirii prin adunare repetată şi utilizînd tabla înmulţirii. 1. (a+b)-c. Înmulţirea şi împărţirea tabelară Identificarea unor situaţii şi acţiuni concrete • Operaţia de înmulţire ca adunare corespunzătoare operaţiilor de înmulţire şi împărţire. Proprietăţile înmulţirii: Scrierea adunării repetate prin înmulţire.6. schemă. 2.1. asociativitatea. Probleme compuse rezolvabile prin 2 operaţii (inclusiv cu formula de rezolvare: a+ (a±b). explicînd modul de calcul. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de adunare sau scădere. elementul repetate prin împărţire şi invers. a împărţirii exacte prin scădere repetată şi ca probă a înmulţirii. 2. Rezolvarea problemelor cu două operaţii după algoritmul: condiţia.legătura dintre adunare şi scădere. în baza încercărilor şi a probelor operaţiei. în baza comutativităţii înmulţirii. 1. a-(b+c)).3. 1. Formarea problemelor cu două operaţii prin înlănţuirea a două probleme simple. cu pasul 2-10. răspunsul. împărţirii şi a Numărarea cu startul şi finalul dat. Cercetarea cazurilor speciale de înmulţire cu 1 şi înmulţirii. cu efectarea succesivă de adunări şi scăderi. înainte şi înapoi. . alegerea şi justificarea operaţiilor de rezolvare. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: . Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet.

a:a. Calcul oral în lanţ. Legătura dintre împărţire şi înmulţire. operaţii aritmetice.propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. schemă. sfert. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. scădere repetată. cît. factor. deîmpărţit. Dependenţa dintre cantitate. Efectuarea comentată. Explorarea dependenţei dintre cantitate. 2. Tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii. cu 2 operaţii. a± (a:b)). de mărire/micşorare a unui număr de cîteva ori. produs. citirea expresiilor numerice compuse. Continuarea. preţ şi cost. de împărţire în părţi egale sau prin cuprindere (fără utilizarea terminologiei specifice). în baza . de comparare prin împărţire. Probleme compuse cu 2 operaţii (cu formula de rezolvare: a+(b×a). Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. Construcţia tablei înmulţirii. împărţire. care presupun o operaţie de înmulţire sau împărţire. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. triplu. 3. calcul oral în lanţ. Efectuarea operaţiilor aritmetice în exerciţii cu 2 operaţii. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. efectuînd înmulţiri şi împărţiri tabelare. Elemente noi de limbaj matematic: . dublu. cu şi fără 3. 2. 0:a. Rezolvarea problemelor. 73 Observarea legăturii dintre înmulţire şi împărţire în situaţii concrete şi exerciţii.5. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. cuvintele-cheie ale unei probleme. în baza încercărilor şi a probelor operaţiilor. cantitate-preţ-cost. grupări potrivite ale termenilor. a operaţiilor aritmetice. oral şi în scris. indicate sau identificate prin observare. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. treime. mai mic/mai mare de cîteva ori.adunare repetată. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. Construcţia tablei împărţirii. împărţitor.1. folosind adunarea repetată. Contrapunerea măririi/ micşorării de cîteva ori şi a măririi/micşorării cu cîteva unităţi. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de înmulţirea/împărţirea tabelară. Cazuri speciale: a:1. Cercetarea cazurilor de împărţire a două numere egale şi de împărţire la 1 şi la 0. în baza legăturii cu înmulţirea. (b×a)-a. rubricile cărora pot indica: componentele înmulţirii sau împărţirii.6. a:0.4. 2. fără şi cu paranteze. 3. tematică. Scrierea rezolvării prin exerciţiu. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. înmulţire. • Probleme simple: de aflare a produsului. jumătate. Rezolvarea şi formularea problemelor cu 1-2 operaţii. Exerciţii fără paranteze cu 2 operaţii de acelaşi ordin şi de ordin diferit.2. folosind legătura cu înmulţirea. repetată. comutativitatea înmulţirii. cu paranteze. Completarea de tabele. exerciţii cu 2 operaţii. • Probleme rezolvabile prin 1-2 din operaţiile aritmetice învăţate. operaţie aritmetică. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 • Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. preţ şi cost prin rezolvarea şi formularea unor probleme simple cu tematica legată de cumpărare-vînzare.

pentru masă. cerc. linie dreaptă. Elemente intuitive de geometrie şi măsurări • Figuri geometrice: punct. continuarea succesiunii prin desenarea a 1-3 elemente următoare. Estimarea prin comparare.2. unităţi de măsură potrivite. descrierea. Aplicarea metodei de reducere la unitate în probleme simple. 3. Identificarea şi descrierea empirică a figurilor şi a corpurilor geometrice. ora. preţ şi cost în contexte problematice reale. m. 4. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de operaţiile învăţate. desenarea. fără efectuarea calculelor.6.3.3.5. Măsurarea mărimilor. folosind: instrumente potrivite. pătrat. exerciţiu. Sinteza exerciţiului de rezolvare. organizarea datelor în tabele. pentru încercărilor. pentru timp: minutul. Investigarea dependenţei dintre cantitate. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări.1. Rezolvarea. 74 Asocierea unor obiecte cu modele ale formelor geometrice. a probelor. Observarea unor succesiuni de forme geometrice. Completarea unor succesiuni de forme geometrice asociate după reguli simple. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime.4. a două expresii simple. în baza percepţiei senzoriale.7. legată de formă sau poziţie spaţială. cub. modificarea problemelor cu 1-2 operaţii învăţate. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. indicate sau identificate prin observare. prin rezolvarea şi formularea de probleme. Corpuri geometrice: sferă. explicînd ordinea efectuării operaţiilor. legate de cumpărare-vînzare. a organizării datelor în tabele. pentru capacitate: l. 3. 3. în două probleme simple înlănţuite. săptămîna. prin exerciţiu. 4. schemă. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. tranfsormări - . ziua.paranteze. operaţii aritmetice. 3. estimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. legate de cumparare-vînzare. • Unităţi de măsură: pentru lungime: cm. folosind paranteze rotunde pentru evidenţierea primei operaţii. indicate sau identificate prin observare. 4. care se deosebesc printr-un număr. tematică. triunghi. 4. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. formularea. a formelor geometrice. pentru capacitate. modelarea figurilor geometrice. nestandard şi standard. 3. scheme. a regulilor de aflare a componentelor necunoscute. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. segment de dreaptă. schimb de bani. pentru masă: kg. luna. decuparea. în cuvinte proprii. linie frîntă. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. asociate după o regulă simplă. linie curbă. Continuarea. Investigarea unor contexte problematice reale. în probleme cu două operaţii.

în ordinea • Numerele naturale de la 100 pînă la precizată. linie frîntă. 75 . Evaluările realizate la finele clasei a II-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. pornind de la: enunţ incomplet. exerciţiu. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. formularea. luna). pentru timp (min. Investigarea unor contexte . utilizînd unităţile de măsură standard: pentru lungime (cm. cerc. cub). fără şi cu paranteze. preţ şi cost. • Formularea problemelor cu 1-2 operaţii. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. CLASA a III-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1.monetare: ban. care reflectă dependenţa dintre cantitate. monetare. • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. pentru masă (kg). 4. linie curbă. m). numerelor naturale 0-1000. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor observări. referitoare la mărimi şi măsuri. monetare (ban. prin exerciţiu.100: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin. Numerele naturale 0-1000 Numărarea cu startul. măsurători. indicate sau identificate prin observare.ale orelor de după-amiază. numere naturale asociate după reguli simple. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale.1. pentru capacitate (l). tematică. Identificarea. • Completarea unor succesiuni de forme geometrice. ordonarea numerelor naturale 0 . leu). modificarea de probleme. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. problematice reale. compararea. ziua. citirea. timp.4.100. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0 . măsurări. finalul şi pasul dat. săptămîna. operaţii aritmetice. scrierea. linie dreaptă. sferă. leu. • Rezolvarea problemelor cu 1-2 operaţii: cu plan sau cu justificări. interpretarea datelor prin comparare. triunghi. citirea şi scrierea. schemă. segment de dreaptă. • Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. legate de Rezolvarea. Conţinuturi repartizate pe module Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. compunerea şi descompunerea a 1-2 ore din minute. înmulţirea şi împărţirea tabelară. ora. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. pătrat. • Explorarea/investigarea unor contexte problematice reale. extragerea unor informaţii esenţiale.

Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. tabele. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. succesor. 2.6. 1. 2. Rezolvarea. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-1000. Formularea de probleme. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-1000. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. • Proprietăţile adunării: comutativitatea. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut sau prin scăzător. imagini.1. pornind de la: enunţ incomplet. Localizarea. rezolvabile prin 1-3 operaţii. indicate sau identificate prin observare. Continuarea. Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. fără şi cu paranteze. Calcul oral în lanţ. modificarea problemelor rezolvabile prin adunări. • Exerciţii cu. cuvintele-cheie ale unei probleme. legată de descompunerea zecimală a numerelor. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1000 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-1000. 1. trei operaţii. numere date. prin exerciţiu. asociativitatea. 1. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. operaţii aritmetice. cu efectuarea succesivă a operaţiilor aritmetice. compararea. comentînd modul de calcul. schemă. cel mult. cu sprijin în obiecte. 2. Explorarea modalităţilor de • Relaţii de comparaţie a numerelor compunere a numerelor şi de naturale.predecesor. • Probleme de adunare şi scădere. scheme. comentarea etapelor de calcul.4.4. fără şi cu treceri peste ordin. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. fără efectuarea calculelor: a două sume. Aflarea numerelor necunoscute în exerciţii.3.5. Aplicarea adunării. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. exerciţii. tematici.1.5. care se deosebesc printr-un termen. Completarea unor scheme-lanţuri de 76 . cel mult. Legătura dintre adunare şi scădere.3. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. 1000. scăderi. fără şi cu treceri peste ordin. formularea de probleme. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. Completarea de tabele. formularea. scheme. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor. Estimarea prin comparare. descompunere zecimală a lor. tabele. Rezolvarea.2. identificarea şi formularea regulii de formare. ordonarea numerelor în baza: scrierii zecimale. trei operaţii. schimb de bani. 2. 2. 2. pornind de la: obiecte.2. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. . Elemente noi de limbaj matematic: folosind adunarea şi scăderea. enunţuri incomplete. Adunarea şi scăderea orală şi scrisă. 2. Compunerea numerelor şi descompunerea zecimală a lor.

Completarea unor tabele sau scheme în care se organizează probleme.2. 3. fără şi cu treceri peste ordin. exerciţiu. cu şi fără paranteze. tematică. 3.7. Exerciţii cu 2-3 operaţii învăţate. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. Înmulţirea orală şi în scris. tabele. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări.1. Calcul oral în lanţ. exerciţii.operaţii aritmetice.5. Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă cu: 10. comentarea etapelor de calcul. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. Împărţirea unui număr de 2-3 cifre la un număr de o cifră. operaţii aritmetice. Efectuarea împărţirii cu rest cu sprijin obiectual. cu şi fără paranteze.distrubutivitatea înmulţirii în raport cu adunarea (fără utilizarea terminologiei specifice).7. identificarea şi formularea regulii de formare. 3.4. 3. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. Rezolvarea. 3. fără efectuarea calculelor. cel mult.3. cu efectuarea succesivă a operaţiilor învăţate. comentarea etapelor de calcul. trei operaţii. 100. care se deosebesc printr-un număr. Completarea unor scheme-lanţuri de calcule.6. prin exerciţiu. Împărţirea cu rest. rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. schemă. 3. • Probleme. 3. 77 . Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor în scheme. verificarea prin probe. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Continuarea unor succesiuni de numere. Împărţirea orală şi în scris.8. Înmulţirea cu un număr de o cifră. Aplicarea înmulţirii. 3. verificarea prin probe. • Exerciţii cu cel mult trei operaţii. a două expresii simple. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. fără şi cu treceri peste ordin. exerciţiu. Estimarea prin comparare. în baza folosirii tablei înmulţirii. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale operaţiilor şi a probelor. asociate după o regulă simplă. Metoda reducerii la unitate.împărţirea unei sume la un număr. 2. cuvintele-cheie ale unei probleme. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. numere formate din zeci sau sute întregi. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. fără şi cu paranteze. tematică. • Proprietăţi ale operaţiilor aritmetice: . Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. estimarea ordinului de mărime al cîtului (cu cîte cifre va fi scris cîtul). 3. . Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. care solicită aplicarea operaţiilor şi metodelor învăţate. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. Efectuarea operaţiilor de înmulţire şi împărţire în concentrul 0-1000. calcule. formularea.

utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării învăţate asupra rezultatelor unor profesionale. la numere formate din zeci sau sute întregi. utilizînd unităţi de măsură potrivite şi transformări ale lor: pentru lungime (cm. • Unităţi de măsură: 4. rezultatelor unor măsurători. cu caracter 4. • Explicarea modului de calcul şi ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. cub. figurilor geometrice. • Corpuri geometrice: sferă. faţă. pătrat. Investigarea unor contexte problematice reale. compararea. cerc.4. ziua. forme geometrice asociate după reguli simple. tare de organizare a rezultatelor . • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. Rezolvarea. linie curbă necesitatea unităţilor standard. Exprimarea. linie dreaptă. . sferă. linie dreaptă. deschisă/închisă. şi unităţi de măsură standard potrivite. latură. Estimarea şi 4. săptămîna. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice • Transformări ale unităţilor de măsură. linie frîntă Măsurarea cu unităţi nestandard pentru a sesiza limbaj matematic a formelor deschisă/închisă. Elemente noi de limbaj matematic: vîrf. estimarea compararea rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei dreptunghi. învăţate.pentru timp: minutul. linie curbă deschisă/închisă. triunghi. schimb de bani. segment de dreaptă. înmulţirea şi împărţirea la un număr de o cifră. dm. deceniul. desene.pentru lungime: cm. secolul. pătrat.1. dreptunghi. ordonarea numerelor naturale 0-1000. Evaluările realizate la finele clasei a III-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. • Completarea unor succesiuni de numere naturale. m). luna.3. masă. leu. Identificarea şi descrierea în segment de dreaptă. Explorarea unor modalităţi elemenÎnregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători.pentru masă: kg. senzoriale. desenarea • Figuri geometrice: punct. Transformări ale unităţilor de măsură pentru folosind unităţi potrivite de măsură lungime. muchie. cuboid). indicate în conţinuturi. compararea. indicate sau identificate prin observare. Investigarea unor situaţii-problemă . modificarea unor observări şi măsurători: . 100. 4. formularea. citirea. măsurători. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. fără şi cu paranteze. scrierea. practic. • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. cerc. cel mult. prin integrarea achiziţiilor matematice. anul. interpretarea datelor. în baza operaţiilor aritmetice învăţate. de probleme. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0-1000: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin.4. referitoare la mărimi şi măsuri. 78 . tabele. dm. Măsurarea cu instrumente geometrice. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. ora. înmulţirea la 10. 3 operaţii. timp în baza operaţiilor aritmetice cuboid. cub. la numere formate din zeci sau sute întregi. şi transformări ale lor. măsurări identificarea elementelor formelor geometrice. din cotidian.monetare: ban. . care presupun Activităţi matematice instructive cu caracter ludic.2. Elemente inuitive de geometrie şi Asocierea unor obiecte cu formele geometrice. triunghi. m.pentru capacitate: l. 100. linie frîntă deschisă/închisă. împărţirea exactă la 10.

Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare.zeci de mii. deceniul. pentru timp (minutul. • Înmulţirea şi împărţirea exactă la 10.1.• • • • pentru masă (kg). tematică. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0 . identificarea claselor în scrierea unui număr. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. compararea. a metodelor de rezolvare învăţate. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. schemă. comentînd modul de calcul. clasă. Compunerea şi descompunerea numerelor în termeni zecimali. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. comentînd raţionamentele efectuate. folosind operaţii aritmetice. 100. Rezolvarea problemelor cu 1-3 operaţii: cu plan sau justificări. Numerele naturale de la 0 pînă la 100 000. secolul). 1000. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Numerele naturale 0 . • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Numărarea cu startul. Citirea şi scrierea numerelor naturale pînă la 30 cu cifre romane. în baza descompunerii zecimale a numerelor. Numerele naturale de la 0 pînă la 1 000 000. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării 79 .7. 1. monetare (ban. în ordinea precizată. V. operaţii.2. Trecerea de la sistemul zecimal la sistemul roman şi invers. Identificarea poziţiei unei cifre în număr prin determinarea ordinului corespunzător. • Cifre romane (pentru numerele naturale pînă la 30). milion.1 000 000.3. luna.cifre romane: I. ordonarea numerelor. 1.4. X. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. săptămîna. care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice. leu). pentru capacitate (l). 100. Explorarea modalităţilor de compunere şi descompunere a numerelor. Citirea şi scrierea numerelor în tabelul de numeraţie. Localizarea. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 . pornind de la: enunţ incomplet. tabelelor. • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. prin exerciţiu. Conţinuturi repartizate pe module 1. finalul şi pasul dat. tabele. Identificarea. Contexte problematice legate de numere mai mari decît 1000. Identificarea regulii de formare şi continuarea unor succesiuni de numere. ora. pentru numere naturale pînă la 30. exerciţiu.1 000 000. înmulţirea şi împărţirea cu 10. clasă. . CLASA a IV-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. Elemente noi de limbaj matematic: . Noţiunile de ordin. 1. desene. ziua. prin organizare şi clasificare a datelor cu ajutorul schemelor. 1. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. ordin. 1. 1000. a reprezentărilor figurative.6.1 000 000 • Numerele naturale de la 1 000 pînă la 10 000. Formularea problemelor.5. sute de mii. anul. 1.

Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Formularea de probleme pornind de la: un enunţ incomplet. 2. scăderea orală şi în scris. numere asociate după reguli simple. comentarea etapelor de calcul. cu şi fără paranteze.2. Exerciţii cu 2-4 operaţii învăţate. ordinii efectuării operaţiilor în 80 profesionale. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Înmulţirea şi împărţirea orală şi în scris. operaţii.6. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. indicate sau identificate Legătura dintre adunare şi scădere. 2. Adunarea.4. • Exerciţii cu. calcul oral în lanţ.5. identificarea şi formularea regulii de formare. Aplicarea adunării. fără şi cu treceri peste ordin.7.1. prin rezolvabile prin 1-3 operaţii.2. 2. 3 operaţii. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 -1 2. scăderii şi a 000 000 proprietăţilor acestora pentru • Adunarea şi scăderea în concentrul 0 . trei operaţii. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. cel mult. Alcătuirea şi completarea unor scheme-lanţuri de calcule. Completarea unor succesiuni de terminologiei specifice). ce se termină cu zerouri. . verificarea prin probe. cel mult. fără prin observare. comentarea etapelor de calcul. justificarea modului de calcul. 2. Estimarea prin comparare. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 03. fără şi cu treceri peste ordin. desene. exerciţiu. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. tabele. Rezolvarea. fără efectuarea calculelor: a două sume. 3. efectuînd succesiv operaţii învăţate.1 000 000. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0 . propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere.1 aflarea unor numere necunoscute în 000 000. • Proprietăţile adunării (fără utilizarea 2. exerciţiu. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător. 2. Calcul oral în lanţ. operaţii: cu plan sau justificări. cel mult. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor. exerciţii. cu şi fără paranteze.1. Exerciţii cu. Efectuarea operaţiilor de înmulţire 1 000 000 şi împărţire în concentrul 0 . care se deosebesc printr-un termen. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii învăţate. cu şi fără paranteze. cuvintelecheie ale unei probleme. Înmulţirea şi 3.3. Alcătuirea şi completarea de tabele rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. schemă. Explicarea modului de calcul şi a împărţirea la un număr de o cifră.1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă a numerelor 000. 2. trei operaţii. formularea.tabele. Rezolvarea problemelor cu 1-3 • Probleme de adunare şi scădere. fără şi cu treceri peste ordin. şi cu paranteze.

• Probleme rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. reprezentări figurative. Rezolvarea.fracţie.3 operaţii: cu plan sau justificări.5. fără şi cu paranteze. figuri geometrice. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. schemă. Folosirea reprezentărilor figurative în rezolvarea de probleme cu fracţii. Scrierea şi citirea fracţiilor în diferite moduri. adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. fracţiilor. cu tematică din cotidian. Aplicarea înmulţirii. • Aflarea unei fracţii dintr-un număr natural. • Exerciţii cu. reprezentarea citirea şi scrierea fracţiilor. care implică aflarea unui fracţii dintr-un număr.1. tematică. care se deosebesc printr-un număr. 81 Identificarea fracţiilor în contexte uzuale: jumătăţi. 4. numărător. Legături între operaţiile învăţate. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. în baza regulilor de aflare a componentei necunoscute a operaţiei şi a probelor. 3. • Formarea. numitorul pînă la 20. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. tabele. Înmulţirea cu un număr de două cifre. inclusiv prin metoda figurativă şi reducere la unitate.3. exerciţiu. linie de fracţie. Metoda figurativă. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. sferturi. 3. Identificarea în contexte uzuale.7. 3. citirea şi scrierea. Perceperea şi utilizarea elementelor • Probleme simple cu fracţii. Estimarea prin comparare. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. indicate sau identificate prin observare. cuvintele-cheie ale unei probleme. . cel mult. Metoda reducerii la unitate. Rezolvarea problemelor cu 1 .4. Exerciţii şi probleme simple. formularea. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. 4. . care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice şi a metodelor de rezolvare învăţate. prin exerciţiu. numitor. 3. • Proprietăţile înmulţirii şi împărţirii (fără utilizarea terminologiei specifice). luînd drept întreg obiecte concrete. operaţii aritmetice. de limbaj matematic aferent Elemente noi de limbaj matematic: conceptului de fracţie. 3.8. identificarea şi formularea regulii de formare.exerciţii cu şi fără paranteze. 3. Explorarea modalităţilor de a • Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi reprezenta prin desen fracţii cu numitor. fără efectuarea calculelor: a două expresii simple. completarea unor scheme-lanţuri de calcule cu numerele sau operaţiile aritmetice care lipsesc. Reprezentarea fracţiilor prin decupare/ pliere/ colorare. Investigarea unor situaţiiproblemă din cotidian. 4. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.6. Fracţii 4. trei operaţii. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii.3.2. treimi. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme.

corpurilor geometrice.1.4. calcularea perimetrelor unor • Corpuri geometrice: sferă. aflarea unei fracţii dintr-un număr dat.monetare: ban. masă. Exprimarea. aflarea laturii unui pătrat cu perimetrul dat. ziua. m. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. săptămîna. Recunoaşterea. 4. con. măsurarea cu instrumente folosind unităţi potrivite de măsură . perimetrul Calcularea perimetrelor unor pătrate şi dreptunghiuri cu 5. • Perimetrul poligonului. estimarea Măsurarea cu unităţi nestandarde pentru a sesiza rezultatelor unor măsurători. Efectuarea adunării şi scăderii fracţiilor cu acelaşi numitor.pentru capacitate: l. g. modificarea de probleme. deceniul. cub. după perimetrul şi o latură dată.3. Elemente de geometrie şi măsurări formelor geometrice în limbaj matematic. aflarea unei dreptunghiuri şi pătrate.pentru timp: secunda.4. care presupun Rezolvarea. succesiuni de forme geometrice. schimb unor observări şi măsurători: de bani. reprezentarea prin desen sau modelare a formelor geometrice. tabele. rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei senzoriale. t. estimarea . şi unităţi de măsură standard potrivite. lungime.4.. etapele de rezolvare.2. 5. patrulaterul).5.5. desene. descrierea 5. Identificarea şi descrierea în • Figuri geometrice: cerc. 5. poligon Identificarea regulii de formare şi continuarea unor limbaj matematic a figurilor şi (triunghiul. justificînd. în cuvinte proprii. luna. cu învăţate.pentru lungime: cm. minutul. . laturi a dreptunghiului. formularea. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători. învăţate asupra rezultatelor unor Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. 5. măsură. leu. Explorarea unor modalităţi elemen. cuboid. dm. şi transformări ale lor. mm. km. secolul. dimensiunile date. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice tematici uzuale referitoare la mărimi şi măsuri. timp în baza operaţiilor învăţate. Rezolvarea problemelor simple cu fracţii. 5. Transformări simple ale unităţilor de măsură pentru tare de organizare a rezultatelor . mileniul. cilindru. Aplicarea formulelor pentru dreptunghiului. 82 . pătratului. în baza operaţiilor aritmetice din cotidian. în baza formulelor corespunzătoare. măsurători. propunerea de reguli. Investigarea unor situaţii-problemă • Transformări simple ale unităţilor de interpretarea datelor. Evaluările la finele clasei a IV-a se vor realiza în baza standardelor de competenţă pentru învăţămîntul primar. • Unităţi de măsură: necesitatea unităţilor standard. a elementelor lor. compararea. ora.pentru masă: kg.

în general. va conta nu doar ce se învaţă.  Atitudine constructivă şi comportament favorabil faţă de protecţia. prin demersul de modernizare a curriculumului pentru disciplina Ştiinţe se urmăreşte valorizarea cadrului european al celor opt competenţe-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor specifice. integrarea înseamnă organizarea. Din perspectivă pragmatică. • flexibilitatea ofertei de învăţare.  Motivaţie pentru informare şi documentare ştiinţifică. punerea în relaţie a disciplinelor şcolare cu scopul de a evita . curriculumul şcolar a suportat modificări şi la nivelul studierii ştiinţelor în treapta primară. Una dintre tendinţele majore constă în dezvoltarea unor atitudini şi valori dezirabile:  Pozitivism faţă de educaţie. Astfel. La baza elaborării acestei variante de curriculum stă idealul educaţional al modernităţii. • promovarea educării şi a participării tuturor copiilor la învăţămîntul de masă (susţinerea dezvoltării incluzive în şcoală). Republicii Moldova. selectarea seturilor de valori şi atitudini. cultură. a apărut necesitatea de a fi elucidate mai profund unele aspecte: • concentrarea sistemului de obiective în competenţe funcţionale şi semnificative. Paradigma disciplinei Ştiinţe are la bază viziunea de integrare. Sursa de elaborare a experienţei de învăţare o va constitui . cunoaştere. este întemeiat pe principiile psihodidacticii învăţămîntului postmodern. ci şi de ce se învaţă. • orientarea învăţării spre formarea de competenţe. civilizaţie. Prin urmare. principala provocare a noilor programe pentru disciplina Ştiinţe o reprezintă transpunerea. interesele. elaborarea sugestiilor metodologice şi de evaluare. • selectarea riguroasă a competenţelor şi conţinuturilor curriculare după criterii de calitate. societate. Din punct de vedere curricular. aspiraţiile elevilor. precum şi la exigenţele vieţii sociale.  Iniţiativă şi disponibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor în cotidian. Invocarea experienţei de învăţare în baza competenţelor marchează o nouă evoluţie în procesul de studiere a acestei discipline.  Curiozitate şi respect pentru diversitatea naturală şi umană.  Interes pentru cunoaşterea trecutului şi prezentului localităţii natale. În acest context. Utilizarea competenţei drept element central al unui curriculum modern este. lumii contemporane în general. ale didacticii active.ŞTIINŢE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Trecerea la o educaţie centrată pe elev ce prevede formarea calităţilor de personalitate considerate valori mai importante decît valorile ştiinţifice comunicate este unul dintre obiectivele majore ale noului model de proiectare curriculară centrat pe formarea de competenţe. În această ordine de idei. “traducerea” conţinuturilor în experienţe de învăţare. ameliorarea şi conservarea mediului ambiant. organizarea modulară a conţinuturilor şi corelarea acestora cu subcompetenţele şi activităţile de învăţare.pe lîngă structurile de cunoaştere – necesităţile. Acesta presupune un demers de predare-învăţare-evaluare al ştiinţelor din perspectiva formării şi dezvoltării unui sistem de competenţe care să asigure dezvoltarea personalităţii umane care să se implice. asociată cu modernizarea învăţămîntului din Europa.  Toleranţă faţă de opiniile altor persoane. în viaţa socială. • adaptarea de facto a conţinuturilor predării-învăţări-evaluării la nevoile şi interesele elevului. prin realizarea unor parcursuri şcolare în mod individualizat. activ şi responsabil.

biologie. fenomenelor din natură. naturale şi artificiale şi a celor cereşti: Soarele. Pentru aceasta se apelează la „conexiunile interdisciplinare sistematice” prin organizarea unui demers educaţional în care elevul să fie implicat în situaţii concrete şi semnificative. planetele. care ne demonstrează prioritatea însuşirii informaţiilor ştiinţifice cu caracter integrat şi coerent relaţionate în contextul unei idei ştiinţifice. Subcompetenţelor li se asociază conţinuturi structurate modular care sînt abordate în unităţi de învăţare. fizică. Cercetările psihopedagogice realizate demonstrează că la vîrsta şcolară mică (7 – 11 ani) copilul posedă particularităţi cognitive deosebite: el dă dovadă de multă plasticitate şi receptivitate. fenomenelor din lumea vie şi nevie. Conceptul fundamental în elaborarea disciplinei integrate Ştiinţe este cel de „cunoaştere ştiinţifică”. astronomie. • spaţiu – ca locul ocupat de fiecare corp şi de totalitatea corpurilor de pe Terra şi în Univers. se ajunge la o abordare integrată. om – societate – om. curriculumul şcolar la Ştiinţe prevede o continuitate prin dezvoltarea competenţelor educaţionale în curricula şcolară . atitudinile. În favoarea disciplinelor integrate ne vin şi teoriile actuale de instruire şcolară. Principalele reprezentări despre lumea care-l înconjoară pe elevul de vîrsta şcolară mică care trebuie formate la nivel elementar sînt conceptele ştiinţifice despre: • natură – ca diversitate a corpurilor terestre: vii şi nevii. şi chimie. fizică. Acestea contribuie la formarea imaginaţiei şi reprezentărilor ştiinţifice despre lumea în care trăim. a evenimentelor din societate. Selectarea conţinuturilor ştiinţifice şi organizarea lor pe module este raportată la nivelul de dezvoltare intelectuală a copiilor de această vîrstă şcolară. unitatea dintre material şi spiritual în dezvoltarea continuă a civilizaţiei de pe Terra. Pornind de la competenţe comune domeniilor studiate. Corelaţiile interdisciplinare reprezintă una dintre perspectivele cele mai adecvate în abordarea fenomenelor şi proceselor complexe. psihologie. dispune de rezerve mari ale 84 . chimie. 3. Integrare mai înseamnă şi stabilirea clară a unor relaţii convergente între cunoştinţele ştiinţifice. • timp – ca durată a mişcării corpurilor terestre şi cereşti. om – om. Astfel. • viaţă – ca relaţionare dintre lumea vie. ca desfăşurare a proceselor. stelele. contribuind astfel la „formarea unei imagini unitare a realităţii”. deprinderile.izolarea lor tradiţională [16]. Procesul de cunoaştere ştiinţifică este un proces de formare a cunoştinţelor fundamentale. nevie şi societate: natură – om – natură. 4. proceselor.  importanţa Soarelui pentru viaţa de pe Terra ca sursă energetică naturală. a desfăşurării proceselor. formarea conceptelor ştiinţifice fundamentale au fost considerate legităţile naturii:  poziţia şi mişcarea Terrei (de revoluţie şi de rotaţie) ca corp ceresc în Sistemul Solar. • protecţia mediului ambiant – ca activităţi de protejare a mediului natural şi social din localitatea sa de influenţa negativă a civilizaţiei moderne. Specific pentru disciplina şcolară „Ştiinţe” devine faptul că conţinutul integrat situează procesul educaţional într-o viziune globală a cunoaşterii ştiinţifice. biologie. • mişcare – ca schimbare a locurilor ocupate de corpuri. fenomenelor din natură şi societate. predarea într-o manieră integrată permite o tratare orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare mai aproape de înţelegere la vîrsta respectivă.gimnaziu şi liceu . care este comun pentru ştiinţele din sfera naturii. realizînd sarcini care cer competenţe achiziţionate la mai multe discipline şcolare. Totodată. corelate cu teme specifice ale acestor discipline. Ca idee ştiinţifică ce asigură integrarea. comportamentele elevului şi experienţa sa de viaţă. elaborate de către oamenii de ştiinţă [2.la disciplinele geografie. care pune într-o coerenţă logică un ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice. 16]. precum şi pentru cele din sfera umanului: geografie. sociologie etc. Luna. a evenimentelor din societate şi din viaţa cotidiană a omului. Cunoaşterea ştiinţifică la această vîrstă şcolară se întemeiază pe recepţionarea directă (senzorială) a însuşirilor şi caracteristicilor generale ale obiectelor. de dezvoltare a unui ansamblu de capacităţi intelectuale şi a unui raţionament individual şi independent.

memoriei datorită stocului redus de informaţii ştiinţifice, de o pondere mare a gîndirii concrete, manifestă o imaginaţie vie şi disponibilitate în activităţile de învăţare [2; 3; 4; 13; 14]. Subiectele textelor ştiinţifice întrunesc criteriile generale de selectare adecvată pentru vîrsta respectivă: valoare, accesibilitate, varietate, atractivitate, volum. Unităţile de conţinut nu vor constitui obiectul unor lecţii teoretice. Este important ca elevii să achiziţioneze competenţe necesare în cotidian. Curriculumul şcolar pentru disciplina Ştiinţe promovează, aşadar, ideea de realizare a actului educaţional de predare-învăţare-evaluare în cheia centrării pe elev. Demersurile metodologice concretizate în curriculum impun acţiuni de stabilire a stilului de învăţare al elevului, a particularităţilor intelectuale, a nevoilor individuale etc. în scopul realizării unei învăţări de calitate. Pentru a obţine un final educaţional comprehensiv, prin curriculumul şcolar de Ştiinţe s-a propus o prezentare raţională a unor concepte-cheie din ştiinţele fundamentale. Acestea şi-au găsit reflecţia în conţinuturile acestei discipline, realizată atît prin sistemul de competenţe educaţionale, cît şi prin informaţii ştiinţifice relevante. Pentru a răspunde cerinţelor actuale, disciplina Ştiinţe oferă un cadru interactiv de predareînvăţare-evaluare pentru susţinerea dezvoltării incluzive în şcoli. Aceasta nu se referă doar la copiii cu dizabilităţi, ci promovează educaţia şcolară a tuturor copiilor conform conceptului şcolii pentru toţi. Finalităţile disciplinei sînt reflectate în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în programă. Curriculumul de Ştiinţe îşi propune a fi un demers comprehensiv, relevant, care să promoveze ceea ce este oportun şi, de facto, realizabil. Lucrarea se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, studenţilor şi elevilor, părinţilor. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI ŞTIINŢE 1. 2. 3. 4. Receptarea informaţiilor ştiinţifice Explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare Comunicarea orală şi scrisă utilizând stilul ştiinţific Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul mediului natural şi al celui social Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Clasa Numărul unităţilor de conţinut pe clase 16 18 21 Numărul de ore pe an 33 33 33

Matematică Ştiinţe

şi

a II-a a III-a a IV-a

85

REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI MODULE
Clasa II Conţinuturi Modulul I. Natura – lumea din jurul tău Modulul II. Lumea vie Modulul III. Corpurile cereşti Modulul IV. Mişcarea şi timpul N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii; 1 oră – la discreţie. III Modulul I. Planeta Pămînt Modulul II. Învelişurile Pămîntului Modulul III. Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova Modulul IV. Protecţia mediului înconjurător N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii. Modulul I. Omul pe Pămînt Modulul II. Omul - fiinţă biologică Modulul III. Omul – fiinţă raţională şi socială Modulul IV. Eu şi lumea N.B. 4 ore – evaluări; 1 oră – excursie. Numărul de ore 3 9 5 9 Total: 33 de Ore 5 11 8 3 Total: 33 de ore 3 8 11 6 Total: 33 de ore

IV

SUBCOMPETENŢE, CONŢINUTURI, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)

86

1.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilorcheie: natură, mediu înconjurător, corp, natural/ artificial, ocrotire. 1.2. Descrierea unor caracteristici observabile ale diferitor corpuri din natură. 1.3. Compararea corpurilor din natură pe baza unor observaţii proprii. 1.4. Ordonarea obiectelor pe baza unor criterii date. 1.5. Identificarea unor efecte pozitive / negative ale activităţii omului asupra mediului înconjurător.

Modulul I Natura – lumea din jurul tău  Natura – mediul înconjurător  Corpuri din natură (terestre cereşti)  Corpurile terestre (vii - nevii, naturale - artificiale)

 Excursii pentru cunoaşterea naturii localităţii natale, ţării;  observări ghidate asupra mediului înconjurător;  discuţii despre varietatea şi frumuseţea plaiului natal;  descrierea verbală, în scris, prin desene, modele, aplicaţii a corpurilor din mediul apropiat (forma, culoarea, dimensiunea, materialul din care este compus, utilitatea ş.a.);  exerciţii de identificare a corpurilor vii şi nevii, pe baza însuşirilor acestora (hrănirea, înmulţirea, mişcarea);  exerciţii de comparare şi clasificare a corpurilor conform grupului de echivalenţă (vii/nevii, naturale/artificiale) prin alcătuirea de tabele;  evaluare - descrierea unui corp pe baza unui algoritm dat;  interpretări ale unor acţiuni, atitudini ale omului faţă de mediul înconjurător prin discuţii, jocuri de rol, dramatizări etc.  alcătuirea enunţurilor cu termenii: natură, om de ştiinţă, corp, corp natural, corp artificial, ocrotire;  evaluare - expoziţie de desene cu tematică despre natură.

Modulul II Lumea vie 2.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: localitate, mediu familial, mediu şcolar, convieţuire, mediu de viaţă.; 2.2. Comunicarea, sub diverse forme ale observaţiilor efectuate asupra mediilor de viaţă ale lumii vii. 2.3. Identificarea  Mediile de viaţă ale omului (rurale, urbane; familial, şcolar şi social)  Mediile de viaţă ale animalelor (terestru, subteran, acvatic, aerian)  Mediile de viaţă ale plantelor (terestru, acvatic)  Părţile unei plante (rădăcina, tulpina, frunzele, floarea, fructul cu seminţe) 87

 Observări dirijate asupra vieţuitoarelor şi mediilor de viaţă ale acestora;  joc didactic „Turul oraşului/satului”;  joc didactic „Cutia cu idei” (generarea de idei pentru a face curtea, cartierul, satul, oraşul mai îngrijite, mai curate);  exersări ale unei ţinute corecte în bancă;  joc didactic "Familia mea";  exerciţii şi activităţi de autocunoaştere;

animale.7. şcolii. ilustrarea prin desen a unor plante. 2. ale corpului unui animal. peşti.  evaluare – producerea unui text ştiinţific de mic volum despre o vieţuitoare folosind cele cinci simţuri (văz.6. grup şcolar.8. 2.  evaluare – completarea unei fişe de observaţii / a unei grile / a unui tabel la subiect.4. gust.  atelier de discuţie în baza experimentelor simple care să vizeze dezvoltarea unei plante.apartenenţei la familie. Demonstrarea importanţei simţurilor în cunoaşterea lumii înconjurătoare. Descrierea părţilor componente ale unei plante.  exerciţii de recunoaştere şi de comparare a mediilor de viaţă ale diferitor corpuri vii.  joc didactic "Puzzle".  realizarea unui jurnal de observare (plante.  Schimbările produse în lumea vie  Perceperea lumii înconjurătoare Modulul III 88  evaluare – autoevaluarea propriului comportament în mediul familial.  dispuneri în tabel (clasificarea plantelor/animalelor după mediul lor de viaţă).5.  excursii în natură.de reproducere) între sistemele mediului înconjurător.  ordonarea în succesiune logică de enunţuri sau imagini care prezintă anumite etape din viaţa organismelor vii. pipăit). Interpretarea schimbărilor care se produc în lumea vie. auz. Aplicarea regulilor pentru menţinerea sănătăţii acasă. ale corpului uman. localitate. 2. în comunitate.  redactarea regulilor de igienă ce trebuie respectate pentru sănătatea simţurilor.  observări directe asupra plantelor din curtea casei. miros. exerciţii de stabilire a corespondenţelor dintre organismele vii şi mediile lor de viaţă. la şcoală. social şi cel natural.  activităţi de identificare a caracteristicilor comune animalelor care trăiesc într-un anumit mediu de viaţă (mamifere. 2. restabilirea imaginilor cu plante. păsări). 2.  stabilirea regulilor pentru îngrijirea corectă a plantelor. Descrierea relaţiilor (de hrănire.  elaborarea unor proiecte tematice (adaptări ale vieţuitoarelor la . animale şi mediile lor de viaţă). a animalelor din colţul viu al clasei. a părţilor componente ale acestora). animale cu precizarea părţilor corpului.

Tipuri de mişcare (rectilinie. rolul simţurilor în cunoaşterea lumii etc. şcolii. de filme.2. mai sus.  evaluare – realizarea unui proiect de grup „ Familia Soarelui”.  exerciţii de exemplificare a tipurilor de mişcare: pe linie dreaptă şi în jurul axei de rotaţie. Realizarea unor experimente simple în baza unui algoritm dat. Stabilirea locului unui corp în spaţiu după anumite puncte de referinţă. trecut-prezentviitor. ceas.4.  prezentări Power Point. în interior.  Observări directe asupra mişcării corpurilor din natură. oraşului etc. stea. Argumentarea importanţei mişcării pentru vieţuitoare. utilizînd relaţiile spaţiale: mai jos.  descrierea modelului Pămîntului (a globului pămîntesc). fişă de observare) a observaţiilor efectuate asupra unor fenomene naturale. Modulul IV Mişcarea şi timpul 4. iarna)  Timpul (măsurarea timpului.1. orientarea în timp – calendarul.1. în afară etc. Documentarea din diverse surse de informare cu referire la corpurile din Sistemul Solar. şcoală.Corpurile cereşti 3. 3. Lună. Amplasarea corpurilor în spaţiile: casă. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: soare.  discuţii despre zborul omului în cosmos. Lunii.  reprezentarea tabelară a locului corpurilor în spaţiul casei. ceasornicul)  Planificarea timpului  Un mediu sănătos 89  Observări directe asupra cerului înstelat. Înregistrarea grafică (tabel. clasă.5. satului. clasei.. Ordonarea unor fenomene. planetă. circulară. evenimente pe baza unor criterii date. planetele. 3. planificare a timpului. toamna. la stînga. pe Lună. Soarelui.2. 3. vara. 4. Luna)  Spaţiul.  descrierea orală a corpurilor cereşti. sat. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: mişcare. calendar. redarea grafică a fazelor lunii. terestru şi cosmic mediul înconjurător.3. la dreapta. Pămînt.  observări asupra Lunii.  activităţi de observare directă a schimbărilor sezoniere.  experimente simple pentru evidenţierea schimbărilor în natură în diverse anotimpuri. 4. Pămîntul. Utilizarea instrumentelor de  Mişcarea.).  exerciţii de comparare a schimbării vremii în diferite anotimpuri .3. oraş. 4. în jurul axei – fără utilizarea terminologiei)  Anotimpurile (primăvara.  joc didactic „Oraşul Soarelui”.4.  Sistemul Solar (Soarele. timp.  evaluare – demonstrarea înţelegerii textului din manual prin interogare reciprocă. în exterior. 3. redarea prin desen a Sistemului solar.  realizarea unui calendar al naturii. schemă. glob pămîntesc. planşe despre corpurile cereşti. anotimp.

folosirea unui calendar. introduse în apă colorată. ora.  măsurarea diverselor intervale de timp: anul. Experimente (recomandate) 1.)  dezbateri privind efectele intervenţiei omului în natură (avantajele şi dezavantajele intervenţiei sale).5. 4. 4. Absorbţia prin tulpină. Comunicarea sub diferite aspecte a observaţiilor efectuate. la anumite intervale de timp.  evaluare – elaborarea unui program de activităţi pentru o zi. ar fi întotdeauna noapte etc.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţii de problemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar opri timpul.  evaluare – clasarea informaţiei într-un tabel cronologic.  selectarea unor experienţe din activitatea zilnică pentru organizarea programului de lucru al elevului. de fasole pe vată/ hîrtie de ziar umezite pe o porţiune. 3. precipitaţii. minutul etc. anotimpurile nu s-ar succede. luna. nivelul apei dintr-un vas. enunţuri care exprimă diverse relaţii între fenomene (anotimp şi activitatea omului). ziua. Rădăcinile care cresc se orientează către porţiunea umezită. Mişcarea de rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale.6. a ceasului). 2. 4. Se măsoară. Se folosesc flori albe cu tulpină..  exerciţii de planificare corectă a timpului (regimul zilei).  evaluare – concursuri de afişe. Importanţa apei în procesul de dezvoltare a plantei.  excursii sezoniere în mijlocul naturii. Aprecierea importanţei protejării mediului înconjurător. (temperatura medie. Se foloseşte o andrea înfiptă într-un măr.măsurare (citirea unui termometru. De cîtă apă are nevoie planta pentru a trăi. completarea unor scheme. durata zilei şi a nopţii etc. în care a fost introdusă rădăcina unei plante (se pune în discuţie şi evaporarea apei).). spoturi publicitare privind necesitatea unui mediu sănătos. Într-un vas transparent se pun boabe de grîu. 90 .

Republica Moldova. curgătorstătător. despre termenilor . Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor .  reprezentarea grafică a învelişurilor pămîntului. Pămînt.5. unor localităţi pe hartă cu indicarea prin enunţuri simple a Harta continentului. Achiziţionarea şi Planeta Pămînt  Prezentarea unor imagini care utilizarea în ilustrează planeta Pămînt.  Uscatul şi apele pămîntesc şi pe o hartă. sol. comunicarea  Viziuni (ştiinţifică şi  discuţii privind cele două viziuni ştiinţifică a religioasă) despre apariţia despre apariţia Pămîntului.  Republica Moldova. lichidă şi gazoasă  Învelişul solid al Pămîntului: Formele de relief. înveliş. uscat. a ţărilor vecine etc. ape. desenelor.  Învelişurile interne şi externe ale pămîntului  Stările de agregare: solidă. viziunilor despre  descrierea plaiului natal după un apariţia Pămîntului.cheie: solid-lichid-gazos. Capitala Republicii  proiect tematic „Republica 1. Modulul II Învelişurile Pămîntului 2. glob. Colectarea unor negative ale omului asupra mediului date.4.  experimente simple de observare a însuşirilor corpurilor.  evaluare – panou „Terra . aer. algoritm propus. circuit. utilizînd globul  acţiuni de colectare a informaţiilor pămîntesc. a 1. relief. capitală. ştiinţifice avînd ca reper termenii: Pămînt. 1.3.casa noastră comună!”. oraşul Chişinău prin intermediul Internetului.  jocuri de orientare pe globul ţară. materiale de sesizare a populaţiei privind impactul negativ a unor acţiuni ale omului 1. Descrierea unor Moldova Moldova”.). Proiectarea unor asupra mediului ambiant. Relieful Republicii 91  Colectarea informaţiilor.1. imaginilor cu referire la înfăţişarea planetei Pămînt. apă. . hartă. ştiinţifice din surse  evaluare – concurs de afişe.  identificarea Republicii Moldova. alte diferite.  identificarea unor acţiuni pozitive/ 1.  clasificarea corpurilor în dependenţă de starea lor de agregare: solide.2.1. harta. starea apei. acţiuni de ocrotire a mediului redactarea unor texte înconjurător. informaţii înconjurător local. lichide.CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Modulul I 1. Identificarea elaborarea unui poster cu diiverse diverselor locuri aspecte ale naturii Republicii Moldova.cheie: Pămîntului călătorii întreprinse în jurul lumii. cu privire la starea ecologică globală. gazoase.6. Reproducerea  Globul pămîntesc. locuri după un plan  activităţi de documentare despre propus.

duritate. informaţiilor în fişe de observaţii. Efectuarea  Circuitul apei în experienţelor simple.  lectura unui desen.  înregistrarea datelor obţinute în urma observaţiilor şi ale măsurărilor în fişa de observaţii. 3. Măsurarea cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale. 2. formele apei în natură) 2. Distingerea bogăţiile subsolului. temperatura aerului) 2. stare de agregare. tabele.4. Formularea Pămîntului: Plantele. artistice.8. transparenţă. referitoare la legături de hrănire între fenomenele din vieţuitoare) natură observate. animalele şi oamenii răspunsurilor (grupuri de animale. ale unor plante. lacurilor.  activităţi de observare a transformărilor suferite de unele corpuri pe parcursul celor patru anotimpuri (transformări ale apei. 2. întrebărilor. plante.  exerciţii de completare de scheme. Moldova  Solul (proprietăţile solului. rîurilor. apei.6. vreme. folosind terminologia specifică. mărime. fenomene. 2.  evaluare – descrierea unui corp după un anumit algoritm (formă. animale etc. comparînd rezultatele cu propriile estimări. natură. culoare. 2.fenomene naturale. Modulul III Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova  Flora spontană: plante de cîmpie.1. materialul din care este confecţionat.5.  efectuarea măsurărilor temperaturii aerului. cu desene animate despre animale. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a  Discuţii după vizionarea unor filme documentare.2.).  exerciţii de recunoaştere pe hartă a oceanelor. Înregistrarea datelor.  exerciţii de identificare pe planşe a . Starea vremii pe baza unei fişe de  Apele curgătoare instrucţiuni date. plante de 92  exerciţii de comparare a unor corpuri de acelaşi tip. Compararea  Învelişul lichid al corpurilor pe baza Pămîntului: Apa unor criterii date. Descrierea unor stări. plante acvatice. caracteristicilor materiale prelucrate) principale ale  Învelişul gazos al învelişurilor interne şi Pămîntului: externe ale Aerul (proprietăţile Pămîntului. a unui tabel sau a unei scheme ce reprezintă proprietăţi ale corpurilor. în viaţa unui animal sau a unei plante etc. şi cele stătătoare  Învelişul viu al 2. plante decorative.3. întrebuinţări etc. scheme. procese.)  experienţe pentru evidenţierea caracteristicilor solului. tabele.  evaluare – interpretarea unei fişe de observaţii despre starea vremii / despre schimbările care se produc în natură. plante de pădure. aerului. mărilor.7. (proprietăţile apei.. aerului.

 excursii tematice. grosimea blănii etc. legături de hrănire.  recunoaşterea după imagini a ocupaţiilor oamenilor în localităţile rurale şi urbane. proiecte referitoare la lumea vegetală şi 93 .rezolvarea unei situaţiiproblemă. 3.).  exerciţii de diferenţiere a condiţiilor favorabile şi nefavorabile pentru organismele vii.  Zonele naturale.  evaluare . ierburi-arbuştiarbori.  observarea şi descrierea verbală a unor plante din mediul apropiat.3. 3.  Grădina zoologică Grădina botanică Cartea Roşie a Moldovei  Protecţia mediului în care trăiesc diverselor plante şi animale din Republica Moldova. Stabilirea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat (plante spontane şi cultivate. Argumentarea importanţei protejării mediului înconjurător. jurnale. Cartea Roşie. Ocupaţiile oamenilor din ţara noastră Modulul IV Protecţia mediului înconjurător  Plante şi animale exotice. Descrierea relaţiilor între sistemele mediului înconjurător.4.  exerciţii de identificare a plantelor şi animalelor conform descrierilor propuse. domestice.). elaborarea de referate. animale sălbatice.  organizarea datelor în tabele şi realizarea unor grafice referitoare la informaţiile achiziţionate. drumeţii. animale sălbatice şi domestice. via. Înregistrarea unor date.2. medicinale. grădina zoologică. 4.cheie: plante-animale exotice. dramatizări.  colectarea de informaţii în urma unei excursii. protecţie. expediţii.  întocmirea unei liste cu măsuri ce pot fi întreprinse în scopul protecţiei mediului din localitatea natală. zonă naturală.1.  studii de caz. schimbarea culorii.  jocuri de rol.3. Explorarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor. cultură – livada.termenilor-cheie: plante sălbatice. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor .  identificarea legăturilor care se stabilesc între lumea vie şi mediul de viaţă.  evaluare .  colectarea de informaţii cu referire la caracteristici şi comportamente ale plantelor şi animalelor în vederea adaptării la diferite medii (camuflajul.2. grădina de legume.  activităţi în grup în scopul colectării plantelor pentru ierbare (Atenţie la plantele rare!). cerealele)  Lumea animală din Republica Moldova (animale sălbatice şi domestice)  Oamenii. informaţii  Descrierea plantelor şi animalelor exotice după un algoritm dat. 4.organizarea de expoziţii cu obiecte colectate în urma excursiilor.  dezbateri pe tema surselor de poluare a mediului înconjurător. 3. 4. cultivate. lanţuri trofice etc.  redactarea unor reguli de comportare în mediul înconjurător.

prin desene. Comunicarea rezultatelor în urma observaţiilor asupra relaţiilor unui sistem. 5. Eliminarea apei prin transpiraţie este vizibilă într-o zi caldă. 4. animale. Experimente care să pună în evidenţă lipsa formei şi volumului propriu. Se compară cantitatea de apă produsă prin transpiraţie în cazul unor frunze introduse în pungi mici de plastic. dialoguri improvizate cu animale de la Grădina Zoologică. Starea solidă. Experimente (recomandate) animală din diverse zone ale Pămîntului. Transpiraţia plantelor. 4. Culoarea. Formularea de probleme pe baza acţiunilor omului (stabilizatoare.5. Determinarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor. planşe. perturbatoare) asupra mediului înconjurător.  crearea de jocuri didactice „Puzzle” în baza unor imagini ce reprezintă plante. permeabilitatea.realizarea unor cărţulii tematice despre plantele. Temperatura mediului influenţează creşterea plantelor. menţinute la temperaturi diferite. a apei în sol 2.4. una dintre frunze fiind unsă cu vaselină. Analiza consecinţelor activităţii omului asupra mediului ambiant cu elucidarea măsurilor de remediere. Starea gazoasă. 6. documentarea unor surse ştiinţifice: enciclopedii. joc didactic „Grădina Zoologică”. 94 . Însuşirile solului.despre plante şi animale în fişe de observaţii. Boabe de fasole puse în vase cu vată umedă. Experimente care să pună în evidenţă forme şi volume proprii. Starea lichidă.  evaluare . 4.6. Experimente care să pună în evidenţă forme diverse şi volume proprii. 4. atlase. colaje a importanţei plantelor şi animalelor pentru viaţa oamenilor.  comunicarea verbală. prezenţa aerului.  vizionarea de emisiuni.7. 3. 4. 1. animalele protejate de lege şi despre măsurile de prevenire a dispariţiei unor specii.

 discuţii cu referire la drepturile şi responsabilităţile copiilor.4. 1.  jocul „ Contraziceri” (confirmarea sau contrazicerea unei afirmaţii la temă). 1. vîrstă.realizarea unui colaj „Banda timpului”.CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi Modulul I Omul pe Pămînt  Viziuni (ştiinţifică şi religioasă) despre originea omului  Populaţia Pămîntului (rasele umane)  Populaţia Republicii Moldova Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)  Discuţii despre cele două concepţii ale apariţiei şi evoluţiei omului pe Pămînt.  exerciţii de identificare a caracteristicilor comune fiinţelor umane. enciclopedii.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţiiproblemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar întoarce timpul înapoi.3. rasă. pielea  Scheletul şi muşchii 95  Activităţi de observare directă asupra corpului uman.  Corpul uman  Creierul.). credinţă. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor .  activităţi de observare dirijată a unor distincţii ale corpurilor vii. Organele de simţ . urechile.  evaluare – elaborarea unui proiect de grup (obiceiurile poporului nostru.  jocuri didactice pentru . ocupaţiile oamenilor de la sate/oraşe etc. ocupaţii).cheie: organ. limba.  dialoguri în baza unor situaţii reale sau imaginare la subiect. limbă. organe de simţ. naţionalitate.ochii.  colectarea informaţiilor.2.  evaluare . 1. naţiune. igienă.5. toţi oamenii ar fi identici etc. Comunicarea diverselor observaţii asupra locuitorilor ţării noastre.1. 1.  descrierea verbală a organismului uman. port. Modulul II Omul . Documentarea din diverse surse informaţionale (reviste. Evidenţierea trăsăturilor distinctive ale corpurilor vii.1.fiinţă biologică 2. populaţie. organe interne. imaginilor despre viaţa oamenilor în trecutul îndepărtat.  activităţi de comparare a oamenilor după anumite repere (înfăţişare. Descrierea prin enunţuri simple a viziunilor despre apariţia omului pe Pămînt. emisiuni TV) cu referire la populaţia globului şi a Republicii Moldova. obiceiuri. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: evoluţie. nasul. 1.

.4. Relevarea importanţei vitale a organelor (de simţ. 2. scrierii.  activităţi de prezentare a unor reţete culinare sănătoase. nas.  exerciţii de descriere a diferitelor corpuri.fiinţă raţională şi socială  Atenţia. de mulaje a componentelor organismului uman. piele etc.2. Analiza legăturii dintre principalele organe ale corpului uman şi funcţiile acestuia. somnului. activităţilor efectuate.     Ţinuta corectă Organele interne (inima.nutriţie. 2. 2. imaginaţiei .7.  activităţi de identificare pe planşe.  exerciţii de completare a tabelelor. gîndirii.  jocuri didactice de punere în valoare a regulilor de igienă personală. 2. 2.  stabilirea corespondenţei dintre organele omului şi funcţiile acestora.  exerciţii de stabilire a corespondenţelor între organele de simţ şi funcţiile acestora.  stabilirea unor reguli pentru respectarea poziţiei corecte în timpul cititului. Explorarea pe bază de planşe. Valorificarea factorilor de mediu favorabili menţinerii stării de sănătate.1. Formularea unor concluzii în urma observaţiilor efectuate.).elaborarea unui proiect de grup „Sănătatea corpului meu”. nevăzători etc. pe mulaje a organelor interne ale omului. Achiziţionarea şi utilizarea în Modulul III Omul . interne) pentru om. 2.  evaluare . stomacul) Dinţii şi igiena dentară Nutriţia organismului uman Etapele de viaţă ale omului 3. Procesele de 96 conştientizarea importanţei simţurilor pentru om.6. urechi. Adoptarea de reguli şi respectarea acestora pentru menţinerea şi dezvoltarea unui corp armonios.  activităţi de rezolvare a unor situaţii de problemă. folosind cele cinci simţuri.  stabilirea unor lanţuri asociative pentru diferite cuvinte (ochi.5. etape de viaţă. mersului etc.  iniţierea discuţiilor despre oamenii cu probleme senzoriale (surzi. schemelor în urma observărilor.  efectuarea diverselor aplicaţii pentru înţelegerea funcţiilor organelor interne ale omului.  exerciţii de formulare a întrebărilor la tema propusă. de imagini. plămînii.).  Exerciţii de aplicare a memoriei.3.  formularea de reguli cu referire la igiena alimentaţiei şi respectarea acestora.

1.  discuţii despre importanţa proceselor de cunoaştere pentru viaţa omului.4.  evaluare . Culegerea unor date despre personalităţile de cultură din Republica Moldova. stimei reciproce. sentiment.  susţinerea dialogurilor despre regulile de comportare în public. Univers. de colaborare) Personalitatea. fiinţă superioară. curajului de a interveni în timpul discuţiilor. 3. comunicare. gîndirea. studii de caz. animalele şi omul)  Lumea – planeta Pămînt  Lumea – Universul 97  Discuţii despre locul fiinţei umane în lume. gîndirea. colegiale. Stabilirea de legături între procesele de cunoaştere (memoria. dramatizări. . părinţii.  activităţi de rezolvare a situaţiilor de problemă. de prietenie.2. Terra. pictura. 3. localitatea natală.2. 4.comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: atenţie. Meserii în procesul de cunoaştere. imaginaţie. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . meşteşugăritul).  exerciţii de autoobservare. 3. ţară.  jocuri de rol. imaginaţia).  activităţi de observare a diverselor comportamente ale oamenilor.5. prieten. 3.  activităţi în grup în scopul dezvoltării cooperării. hrană spirituală.ciorchinele cuvîntului „lume”. armonie. sentimentele Hrana spirituală (literatura. memorie. imaginaţia Relaţiile interpersonale (de rudenie. învăţătorii. tabele.  exerciţii de dezvoltare a diverselor procese de cunoaştere. Analiza diverselor modele de comportament în diverse relaţii: cu colegii. schimbări din viaţa omului.  reprezentarea prin cercuri concentrice a apartenenţei omului la familie. Modulul IV Eu şi lumea  Lumea – mediul în care trăiesc (localitatea natală)  Lumea vie (plantele. informaţii pe baza unor scheme.analiza şi identificarea căilor de soluţionare a unei situaţii-problemă cu referire la relaţiile interpersonale. Însuşirile personalităţii Emoţiile. adulţii. Realizarea de conexiuni între calităţile personale şi faptele personale. Realizarea de conexiuni între conceptele lanţului     cunoaştere: memoria. gîndire.  activităţi de stabilire a drepturilor şi îndatoririlor unui elev. emoţie. 3.  interpretarea unor date. 4.cheie: mediu ambiant. Emiterea viziunilor proprii în legătură cu diverse situaţii din viaţa cotidiană cu referire la relaţiile dintre oameni. teatrul. personalitate. familie.  evaluare .3. arhitectura. coleg.6.  activităţi de identificare a unor evenimente.

lumea vie.7. 4.  activităţi de generalizare a cunoştinţelor obţinute în cadrul orelor de Ştiinţe (victorine. 4. apoi măsoară volumul balonului prin scufundare într-un vas cu apă.  stabilirea (prin jocuri. Auzul ajută la orientarea în spaţiu: Un elev legat la ochi se întoarce spre diferite surse sonore care emit succesiv din diferite locuri. discuţii. Un nas înfundat (răcit) face dificilă detectarea prin gust. După acomodare. Dacă totuşi elevul detectează diferenţa.  organizarea excursiilor în scopul identificării surselor de poluare. dezbateri.identificarea unor acţiuni malefice ale omului în natură şi măsurilor de stopare ale acestora. Efectuarea unor generalizări în baza cunoştinţelor obţinute.  jocul „Inventatorul”. referate vizînd sursele de poluare a diferitor medii şi a consecinţelor acestora.  evaluare . Investigarea diferitor cauze şi consecinţe ale impactului ecologic.  elaborarea unor proiecte. familie. Se măsoară şi volumul pulmonar la respiraţie liniştită. concursuri.   Lumea ştiinţei şi tehnicii Trăim aceeaşi viaţă cu natura  activităţi de selectare a informaţiilor despre progresul tehnico-ştiinţific. Univers.  completarea unor enunţuri eliptice. 4. Descrierea progresului tehnicoştiinţific în baza informaţiilor selectate. Alimente fără gust: Bucăţele de pară şi de măr.6. Un elev legat la ochi şi nasul acoperit nu deosebeşte după gust mărul de pară. 2. Experimente (recomandate) 1. Mirosul se dovedeşte important în a ajuta gustul la identificarea alimentelor. 4. daţi-i să miroasă pară în timp ce mănîncă măr. planetă. Interpretarea unor informaţii. date selectate din diverse surse de informaţii cu referire la poluarea mediul înconjurător. umflînd un balon.ierarhic: eu – familia – societatea – Pămîntul – Universul. se descoperă primul ochi şi se compară dimensiunile pupilelor. Cît de precisă este detectarea direcţiei sunetelor? Cum depinde precizia de distanţele dintre sursă şi receptor? Dar dacă se acoperă o ureche? 98 .  activităţi de identificare a legăturilor care se stabilesc între om şi lumea înconjurătoare. Identificarea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat. dramatizări) unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător.4.3. 4. mese rotunde).  definirea noţiunilor: mediu.  vizionarea unui film despre Univers.realizarea unui afiş : „Eu şi Lumea”.  evaluare . Reflexul pupilei: Se acoperă un ochi şi se priveşte cu celălalt o sursă de lumină puternică. 4.5. 3. Capacitate (volum) pulmonar: Elevii suflă tot aerul din plămîni.

orientarea elevului la formarea de competenţe integratoare. adecvat cerinţelor unei societăţi democratice. în raport cu capacităţile lui individuale şi particularităţile lui de vîrstă. pornind de la istoria locală. ghiduri ale profesorului.). .activ şi responsabil. pornind de la studierea şi analiza unor 99 . este diminuată precizia detectării distanţelor (numărul de paşi pînă la obiect). obiceiuri şi tradiţii din istoria. Scopul principal al cursului de istorie pentru clasa a IV-a este de a contribui la educarea cunoştinţelor istorice primare şi la formarea abilităţilor cetăţeanului democratic . privind cu ambii ochi sau cu un singur ochi. 6.5. În al doilea caz. Actualul Curriculum a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective.asigurarea posibilităţii de utilizare a materialelor auxiliarele existente (manuale. la modelul axat pe competenţe. Europei în baza evenimentelor remarcabile. Astfel.axarea pe elev. localităţii. resurse On-line etc. în special. izvoare. care să-i permită să îndeplinească sarcini elementare din viaţa reală. . În alcătuirea Curriculumului actual la disciplina Istorie pentru clasele primare s-au luat în consideraţie următoarele aspecte: . a băştinaşilor şi a popoarelor vecine şi. valori naţionale şi general umane.abordarea valorică şi comportamentală. . Vederea ajută la estimarea distanţelor: Experiment analog. simboluri etc.studierea trecutului istoric. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare.modificările din planurile de învăţămînt. personalităţi istorice. care include aspecte legate de introducere în istorie (noţiune şi semnificaţie. experienţele curriculum-ului anterior şi noile realizări în domeniul ştiinţelor educaţionale. . profesorilor şi persoanelor interesate de modernizarea curriculum-ului şcolar. . Pentru clasa a IV-a se propune un curs propedeutic întitulat Istorie. neamului românesc. capacităţi şi atitudini generale despre istorie. Modernizarea Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a s-a efectuat din următoarele perspective: . pornind de la formarea la elevi a unor cunoştinţe. caiete ale elevului. materiale auxiliare. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.rolul istoriei la formarea competenţelor generale pentru învăţămîntul primar. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE SOCIOUMANĂ ISTORIE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul document reflectă necesitatea de a forma elevilor din clasa a IV-a unele reprezentări generale despre istoria familiei. spre cea naţională şi europeană.). a popoarelor lumii.observaţiile şi recomandările experţilor. capacităţi. în general. . orientarea elevilor la formarea competenţelor generale. activităţii unor personalităţi şi valorilor culturale create de către om pe parcursul timpului. Vederea ajută la menţinerea echilibrului: Închideţi ochii şi încercaţi să staţi în echilibru pe un picior sau să vă rotiţi şi comparaţi capacitatea de păstrare a echilibrului corpului cu aceea cînd ochii sînt deschişi. prin educaţia istorică în şcoala rpimară ne propunem să contribuim la formarea interesului elevilor pentru trecut. Elevul fiind înzestrat cu competenţe esenţiale. includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor tematice cu un potenţial valoric. .realizarea legăturii interdisciplinare. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia.

precum şi alte particularităţi necesare unor cetăţeni democratici activi şi responsabili. fenomenele istorice şi de a da explicaţii istorice echilibrate şi bine argumentate. Istoria are menirea de a-i învăţa pe elevi să aprecieze rolul şi semnificaţia surselor istorice în procesul de cercetare. Istoria îi permite elevului să-şi mărească entuziasmul pentru utilizarea trecutului istoric prin dezvoltarea abilităţilor de a investiga şi lucra cu sursele istorice de diverse categorii şi tipuri. în cadrul educaţiei istorice. Învăţămîntul istoric. comparaţia. deoarece din ele se trag concluzii pentru viitor.) şi evoluţiei omului din diferite perspective: social. interpretarea obiectivă a faptelor şi evenimentelor istorice etc. prin intermediul istoriei putem forma apartenenţa la o anumită identitate şi moştenire culturală. Curriculumul la istorie include aceste dimensiuni şi totodată urmăreşte evoluţia societăţii în baza perioadelor istorice: antică. falsificarea ideologică şi manipularea istoriei sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale unei societăţi democratice. sexuală etc. indiferent de originea lor etnică. însă aceasta trebuie atent şi echilibrat prezentată îndeosebi în cadrul procesului educaţional. religios. Misiunea istoriei ca disciplină şcolară este orientată prioritar spre înţelegerea trecutului propriului popor şi a diversităţii tradiţiilor culturale şi istorice ale popoarelor lumii pentru a înlătura prejudecăţile şi a încuraja toleranţa între oameni. apartenenţa lor religioasă. religioase. medievală. excluzînd astfel ura rasială. economică. socială şi religioasă. artei. diversitatea lumii din perspectivă culturală. de a găsi. culturală şi estetică etc. Totodată elevii trebuie să înţeleagă şi aprecieze rolul şi semnificaţia celorlalte popoare. educaţia istorică trebuie să reprezinte unul din cele mai importante şi actuale subiecte şcolare care conduce la cunoaşterea trecutului şi moştenirii culturale şi contribuie la formarea cetăţeanului democratic. predarea istoriei trebuie să aibă la bază ideea de reconciliere şi toleranţă între popoare. să formuleze şi să răspundă corect la întrebări despre trecut etc. faţă de alte popoare şi culturi. de rînd cu celelalte obiecte şcolare. budist etc. tehnologică şi ştiinţifică. Astfel. etnic. analiza. Însuşirea terminologiei istorice. de a prezenta evenimentele. să însuşească metodele de investigaţie istorică (colectarea. credinţelor. Lecţiile de istorie trebuie să educe elevii şi să-i ofere generaţiei tinere noi idei şi în acelaşi timp să combată apariţia şi dezvoltarea conflictelor. Nu pot fi evitate. Astfel. deoarece anume pe calea cercetării şi educaţiei istorice se poate însuşi apartenenţa la o anumită identitate etnică şi culturală a fiecărui cetăţean.păgîn. respectul faţă de trecut. de a da interpretări ale trecutului. de exemplu apartenenţă de gen (bărbat-femeie). în înţelegerea istoriei şi în interpretarea sensului trecutului. modernă şi contemporană.). selecta şi organiza informaţia istorică. apartenenţă socială (sărac-bogat). cu cercetarea şi predarea istorie. evenimentele din trecut cu caracter negativ (războaie. modului de viaţă a poporului şi ţării de origine în comparaţie cu alte popoare ale lumii. ideologice sau oricare ar fi acestea. iar analiza evenimentelor istorice dezvoltă capacitatea de interpretare a diferitor situaţii cu caracter istoric. localităţii de baştină şi din istoria neamului românesc în interacţiune cu popoarele vecine. cultural. evaluarea etc. Istoria îi ajută pe elevi să înţeleagă mai bine locul şi rolul ideilor.evenimente din istoria familiei. apartenenţă etnică (majoritate naţionalăminoritate etnică). are sarcina să asigure realizarea obiectivelor şi standardelor educaţionale contemporane. Conţinutul Curriculumului atrage atenţia la dimensiunile istoriei (viaţa politică. să examineze cauzele şi consecinţele lor. Dar. ţinînd cont de faptul că Historia est magistra vitae. xenofobia sau antisemitismul. musulman. selectarea.). Elevii au responsabilitatea de a învăţa experienţele care să le permită să-şi demonstreze progresul în cunoştinţe. orientarea în spaţiul cronologic ajută elevii să înţeleagă şi să aprecieze schimbările istorice. Într-o societate cu o democraţie reală este necesară o polemică ştiinţifică. Învăţămîntului istoric are o legătură directă cu patrimoniul cultural. Disciplina istorică are menirea de a fi un instrument al educaţiei democratice şi nu al dezbinării societăţii pe criterii etnice. contradicţii etc. Curriculumul actual la istorie include cadrul cronologic şi spaţial. apartenenţă religioasă (creştin .). Aşadar. sistematizarea. Ţinînd cont de vîrsta elevilor şi accesibilitatea informaţiei. 100 .

vers. Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate. în total 34 ore. localităţii. 3. plasa evenimente din trecutul familiei. (dicţionare şi enciclopedii pentru copii) în descrierea vieţii cotidiene a oamenilor din diverse epoci istorice. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice. CONŢINUTURI. • exerciţii de citire şi utilizare a hărţilor istorice. 2. istoric din două surse diferite. comunităţii. • alcătuirea unui desen despre schimbările Selectarea diferitelor tipuri de intervenite în viaţa proprie şi a membrilor informaţii despre un eveniment familiei. nou” (de exemplu: ocupaţii. desen). Exemple de activităţi de învăţare şi evaluare Însuşirea şi recunoaşterea • Exerciţii de descriere a activităţii omului în termenilor istorici de bază din istorie. 2.de ore pe an 34 SUBCOMPETENŢE. Administrarea disciplinei Istorie Nr. 6. localităţi. oamenilor din localitatea natală. “mai istoria românilor. 5. utilizînd hărţi istorice simple. • realizarea unui interviu/reportaj cu oamenii care au participat la evenimentele istorice din localitate. modificări în modul de viaţă al comunicare. cîte o oră pe săptămînă. • utilizarea literaturii suplimentare Valorificarea surselor istorice orale. românesc. unelte. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP Structura şi conţinutul Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a sînt concepute pentru un an de studii. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE Nr. ţării etc. în special. 101 Subcompetenţe .. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric. locuinţe.COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. 1. 4. Descrierea datelor şi evenimentelor obiceiuri). • exerciţii de însuşire şi alcătuire a unor segmente de axă cronologică pe care vor Orientarea în spaţiul istoric. faptelor şi proceselor istorice. • exerciţii de alcătuirea a portretului unei Prezentarea rezultatelor unor personalităţi istorice (prin povestire. după cum urmează. 3. elementare din istoria românilor. 7. pentru a demonstra ataşarea omului Caracterizarea personalităţilor de diferite locuri. Formarea comportamentelor şi valorilor-naţionale. 5. 4. utilizînd termenii “mai vechi”. de unităţi de Aria Clasa conţinut curriculară Ştiinţe socioumanistice IV 21 Statutul disciplinei Obligatorie Nr. Descrierea situaţiilor. fapte şi remarcabile din istoria spaţiului evenimente din istoria localităţii natale.

familie. iscusiţi . viteji regi ai geto-dacilor 7. Locul familiei în istorie p. cneaz. Timpul şi spaţiul în istorie . autoritate. neam.cetate. 102 . Europa – comunitate a popoarelor libere şi democratice 14. sfinte europeană. ţară. neatîrnare. civilizaţie. naţiunea) nostru.Chr.localitate. provincie. tratat. sărbători. datini şi tradiţii . arta şi literatura . tradiţie. dinastie. deceniu.casă. Localitatea mea . Viaţa copiilor în istorie Nr.ostatic. an. mănăstire.strămoş. universitate. Imn.voievod. mileniu. stat. alcătuirea şi prezentarea în colaborare cu cei apropiaţi a arborelui familiei din care face parte.. participare în pregătirea unei expoziţii „Tradiţii şi obiceiuri ale familiei. 1.domn şi cărturar . 13. . vestimentaţia oamenilor în istorie . strateg .. domni. trecutului istoric 8. 4. vestimentaţie şi port naţional. cel Bun – strategi şi diplomaţi 9. Al. integrare 17.monument. 12. 11. 5. independenţă. artă. datini. Sugestii de conţinuturi Unităţi de conţinuturi Termeni şi concepte de bază Istoria ne învaţă Izvoarele istorice . scaun şi diplomat domnesc. comunitate. trădare. Columna lui Traian – mărturie a . Mircea cel Bătrîn şi Alexandru . 15. 19. genealogie. vecini. literatură. alimentaţia şi . 20. ţară. II. romani.unificare. Şcoala. 2.cronologie.biserică. principat. ştiinţă. societate. Locuinţa. realizarea unor reflecţii despre o vizită la muzeu sau excursii pe locurile istorice din localitate.obicei. cetate (davă). secvenţe de filmul istoric sau a unei povestiri cu conţinut istoric. cnezat. Burebista şi Decebal – cei mai . Ştefan cel Mare şi Sfînt – renumit Basarabi. sfat domnesc. monument de cultură.• • • • • Exemple de competenţe finale: Organizarea şi implicarea persoanelor cu care comunică în jocuri didactice cu utilizarea axei cronologice şi hărţii istorice. drapel. 3. 18.unificator şi reformator al Ţărilor Române . Fapte şi personalităţi istorice 6. Obiceiuri. Muşatini. III.diplomaţie.democraţie. voievodat. libertate. Dimitrie Cantemir .sultan. secol. filosofie. a Chr. Cetăţi – centre de apărare 16. noi. Constituţie. otoman. Valori şi tradiţii în istorie . Republica Moldova – stat independent şi democratic . alţii. imperiu. .izvoare istorice (scrise şi nescrise). domn al Moldovei 11.educaţie. oamenilor din localitate”. Neamul (poporul.unire. prezentarea unei comunicări succinte în baza unui tablou. geto-daci. I. Ioan Cuza . rege. Biserici şi mănăstiri – locaşuri . 10. comunitate. ştiinţa. Mihai Viteazul – unificator.istorie.independenţă. Stemă. strămoşeşti .

raion.drepturi. republică etc. Vecinii noştri 4. 7. Jocurile copiilor în diverse epoci istorice 5.. Unele din ele pot fi organizate integrat cu alte discipline de studiu sau ore de dirigenţie. Familia mea în istorie 3. Monumentele istorice povestesc. Republica Moldova – stat european * Lecţiile de sinteză reprezintă elemente de legătură între unităţile de conţinuturi studiate. Nu toate subiectele pentru activităţile de sinteză sînt obligatorii. 6. Oamenii cu care ne mîndrim în sat.. precum şi cu celelalte obiecte de studiu. 9.. Pagini din istoria localităţii 2. timp liber. educaţie. Mi-ar plăcea să locuiesc în epoca. precum şi activităţi în comunitate contribuind la formarea competenţelor generale. Sugestii pentru activităţi de sinteză* 1. 103 .. jocuri. Tradiţii şi obiceiuri în localitatea de baştină 8.. responsabilită.

caracter epistemologic se bazează pe gnoseologie care studiază procesul cunoaşterii aşa cum se desfăşoară în cadrul ştiinţei. Curriculumul este un instrument util atît pentru cadrele didactice care predau disciplina EMS. dreptate. care se condiţionează reciproc. pace. sociale etc. reguli. patriotism. de integrare şi adaptare socială. a căror realitate nu poate fi pusă la îndoială. caracter algoritmic .se exprimă printr-un sistem de categorii. integrativ de cunoştinţe. între componentele conţinutului educaţiei moral–spirituale. a şti să fii în scopul sporirii motivaţiei pentru învăţare a elevilor.EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul curriculum constituie documentul normativ al disciplinei şcolare Educaţia moral-spirituală (EMS) pentru clasele I-a – a IV-a. spirit de cooperare. În cadrul orelor de EMS. materializarea experienţei specifice vîrstei prin accentuarea dimensiunii afectivatitudinale. 104 . cunoaşterea/promovarea patrimoniului cultural al poporului şi deschiderea spre alte culturi. adică conştientizarea sensului vieţii – autoperfecţionarea propriei fiinţe (expresia morală) şi formarea unei personalităţi desăvîrşite (expresia spirituală). artistice. priceperi şi deprinderi moral-spirituale. estetice. motivaţională.  Administrarea disciplinei Pentru clasele primare este prevăzută 1 oră / săptămînă în componenta invariablă a planului de învăţămînt. cadrele didactice vor orienta demersul educaţional al elevilor în perspectiva conştientizării conexiunilor între: a şti. Conţinutul acestui curriculum are: caracter legic. utilizării cunoştinţelor şi capacităţilor dobîndite în viaţa reală. toleranţă. ale căror componente sînt reciproc condiţionate şi avînd drept obiectiv major pregătirea copilului pentru a aprecia şi promova valorile general-umane şi naţionale.totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit. capacităţi şi atitudini moral-spirituale. Implementarea acestor valori va contribui la sporirea motivaţiei şi interesului pentru învăţare. asigurînd o treaptă finală. valori etice şi spirituale ce se cer cunoscute şi respectate pentru orientarea eficientă în viaţa socială. alcătuind un ansamblu unitar.are drept obiectiv major studiul valorilor autentice. Scopul Educaţiei moral-spirituale este formarea conştiinţei moral–spirituale în anii de şcolaritate. achiziţionate / cunoscute la studierea celorlalte discipline şcolare. formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive.fiecare element al conţinutului educaţiei moral– spirituale este corelat cu celelalte. bunătate.se bazează pe valorile general–umane descoperite şi verificate de practica milenară. încredere în virtuţi. Implementarea acestor valori va contribui la stabilirea unei coerenţe necesare între conţinutul educaţiei şi mediul socio–cultural. norme. înţelepciune. Accent se va pune pe dimensiunea afectivă. formarea şi dezvoltarea unor comportamente adecvate. constituind un ansamblu unitar. practicarea unui stil de viaţă de calitate. în perspectiva formării unei viziuni inter. precum şi pentru ceilalţi profesori.şi transdisciplinare. caracter teleologic . cu mediul înconjurător. credinţă. integrativ de cunoştinţe. spirituale. atitudinală şi cea socială a educaţiei. caracter axiologic . caracter obiectiv . asigurînd o treaptă finală. comportamente/ competenţe şi cunoştinţe cu privire la semnificaţia unor concepte şi norme din sfera valorilor umane. autonome care să armonizeze relaţia cu sine şi ceilalţi. a şti să faci. deoarece exprimă raporturile esenţiale şi generale între conştiinţa şi conduita moral–spirituală. Reuşita implementării disciplinei Educaţia moral-spirituală s-ar traduce prin: a fi conştient motivat şi activ pentru promovarea valorilor general–umane: adevăr. deoarece totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit. Conştiinţa moral-spiritulă a elevilor va fi demonstrată de atitudini. caracter sistemic . Disciplina şcolară EMS se axează pe toate valorile morale. bine.

• Aplicarea normelor din sfera valorilor umane in stabilirea relaţiilor interpersonale pozitive. social şi cel natural.argumentarea atitudinii de respect şi mîndrie faţă de sărbătorile familiale şi naţionale. Trăsături moral-spirituale ale 105 Competenţe specifice . pentru realizarea unui schimb de opinii referitor la calităţile/trăsăturile de caracter ale personajelor din poveşti. Prezentul curriculum permite să se elaboreze seturi didactice alternative. poporului: obiceiuri.În funcţie de condiţiile concrete – nivelul de pregătire al învăţătorului. . Calităţile unui copil. copilului. experienţei religioase. • Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil adecvat unei lumi in schimbare. în perspectiva extinderii aspectul funcţional–aplicativ al conţinutului educativ moral–spiritual.recunoaşterea semnificaţiei unor norme din sfera valorilor moral-spirituale. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Conţinuturi Competenţe specifice .exerciţii de recunoaştere 3. .memorarea versurilor cu conţinut educativ.exemplul. Reguli şi norme din sfera a caracteristicilor valorilor moral-spirituale.acţiuni de interes comunitar. de mare importanţă pentru contingentul concret de elevi etc.Jocuri de autocunoaştere ale personajelor din poveşti. Drepturile şi îndatoririle . .Cooperarea cu ceilalţi. . tradiţii.Exerciţii de autoevaluare . 2.recunoaşterea sărbătorilor calendaristice şi de familie.jocul creativ. . – pedagogul poate schimba ordinea anumitor subiecte din curriculumul dat.jocul de rol. CLASA a II-a Conţinuturi 1. COMPETENŢE SPECIFICE • Utilizarea conceptelor specifice valorilor moral-spirituale pentru cunoaşterea şi respectarea tradiţiilor naţionale. . SUBCOMPETENŢE.studii de caz. . Patrimoniul spiritual al calendaristice şi de familie. . Activităţi de învăţare/evaluare 1. copii. Calităţile/trăsăturile de caracter . Activităţi în beneficul de Crăciun şi Sfintele Paşti. CONŢINUTURI.demonstrarea respectului faţă de părinţi şi cei apropiaţi. . părinţi). . normelor de convieţuire în societate. denumirea temei. Sărbători familiale şi naţionale.completarea Agendei Faptelor Bune. experienţa agenţilor educaţionali (învăţător.dialog despre sărbătorilor 8. în baza imaginilor. • Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii. persoanei. poate completa conţinutul cu teme noi.portofolii individuale. . .dialog despre sărbătorile 7. prezenţa sau lipsa strategiilor metodologice etc. comunităţii. Eu şi familia mea. . . . 6. 5.autoevaluarea comportamentului propriu în mediul familial.Recunoaşterea unor Activităţi de învăţare/evaluare . 4.

studiu de caz la tema relaţiilor: elev . folclorice. naţionale. CLASA a III-a Conţinuturi 1. . arta populară.analiza situaţiilor de viaţă reale şi imaginare conform normelor din sfera valorilor moral-spirituale. elev -învăţător. Crăciunul. . . Poveţele lui Iisus Hristos. Valori centrale ale religiei creştine: . . 7. 12. Dragostea faţă de Patrie. . Crăciunul în comunitate. Dragostea faţă de cei din jur. . . . . .completarea Agendei Faptelor Bune. arta populară. . Sărbătoarea Paştelui în familie şi în comunitate.acţiuni de interes comunitar.Realizarea unui proiect la tema obiceiurilor strămoşeşti păstrate în localitate. Aplicarea învăţăturilor Bibliei în viaţa de zi cu zi: 106 Activităţi de învăţare/evaluare . . 11.Dragostea . elev -matur. Pildele biblice. Valorile culturale ale neamului – tezaur spiritual.explicarea moralei textelor biblice/literare în raport cu situaţiile din viaţă.identificarea valorilor naţionale proprii neamului nostru. .jocul creativ. 6.identificarea în textele citite a valorilor centrale creştine: libertate.discuţii la tema momentelor principale din viaţa lui Iisus Hristos. dreptatea. . 3. 8. lăcaşurile sfinte.valoare spirituală.exprimarea în cuvinte proprii a poveţelor lui Iisus Hristos.joc creativ.părinte.Adevărul 3. adevărul.acceptarea noţiunii de valoare moral-spirituală în texte artistice. Motive folclorice.povestiri orale. artistice specifice vieţii moral-spirituale. Cartea . 5.memorarea unor versuri cu conţinut educativ. . Frumeseţea prieteniei. 10.Identificarea situaţiilor din cotidian din perspectiva valorilor moral-spirituale.exerciţii de elaborare a unui .asumarea răspunderii pentru casa părintească. 4.acţiuni de interes comunitar. . elev . localurile culturale. 4.exerciţii de descriere a tradiţiilor sărbătorilor de Crăciun şi Paşti.participarea la pregătirea şi desfăşurarea sărbătorilor de familie şi calendaristice.concepte din sfera valorilor moral-spirituale în contexte diferite. a comportamentului prin raportare la exemplele învăţate.Dreptatea . . scripturale. Sfintele Paşti. 5.elev.portofolii individuale. . Dragostea faţă de părinţi. . 2. .investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice. biblice. Crăciunul în familie. Frumuseţea naturii.investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice. 9. . Competenţe specifice .Libertatea . persoanei. dragostea faţă de altul. . . 2.studiu de caz: stabilirea calităţilor personajelor din texte literare sau ale unor persoane reale.portofolii individuale. .

5.acţiuni de inters comunitar. . . .discuţii în grup în baza textelor şi imaginilor despre tezaurul cultural naţional. .reacţionarea adecvată la . .participarea la soluţionaea problemelor ce privesc propria dezvolare.întîlniri ale elevilor cu reprezentanţi ai comunităţii locale. . text scurt de caracterizare a acţiunilor într-o situaţie concretă. 3. . animale. a unor situaţii din sfera valorilor moralspirituale. şcoală.. Valori personale şi valori naţionale.exerciţiu de stabilire a corespondenţelor dintre calităţile morale şi modul de comportament. . . .discuţii libere. a noţiunilor specifice valorilor moral-spirituale. Religia creştină ortodoxă – religia oficială a Republicii Moldova. cotidiene. prin lucru în echipă. 2.elaborarea unui text de autoanaliză cu oportunităţi de îmbunătăţire a calităţilor şi faptelor personale. . .completarea Agendei Faptelor Bune. Activităţi de învăţare/evaluare . 7. . faţă de prieteni. CLASA a IV-a Conţinuturi 1. . culturii etc.argumentarea semnificaţiei şi respectului faţă de normele din sfera valorilor moralspirituale. Sărbători naţionale. la şcoală. Competenţe specifice . Dezvotarea de activităţi în beneficul comunităţii. comunitate. .elaborarea unor rebusuri tematice. .stabilirea corespondenţelor între calităţile personale şi faptele personale. . artistice.analizarea.realizarea de mini proiecte.acţiuni de inters comunitar. faţă de copii cu handicap.atitudinea corectă a copilului în familie. Universul copilăriei: familie. . ARIA CURRICULARĂ ARTE 107 .completarea Agendei Faptelor Bune. . . Esenţa şi semnificaţia valorilor moral-spirituale. mediu. .argumentarea valorilor învăţămintelor biblice. .analiza personajului/persoanei după trăsături fizice şi morale (portretul fizic şi moral). . 4.atitudini faţă de plante.asumarea propriei răspunderi faţă de acţiunile proprii şi faţă de cele ale grupului de apartenenţă.jurnalul personal: impresii notate în timpul orelor.atitudini de compasiune morala textelor biblice. 6.proiect pe tema posibilităţilor de soluţionare a a unei probleme din domeniul mediului ambiant.miniproiecte de acţiune moral-spirituală.Utilizarea. Tradiţii şi obiceiuri locale.joc creativ. în contexte noi.studiu de caz despre variante de reacţionare în contexte concrete. .

semestrului). curriculară unităţilor de conţinuturi pe clase Arte I 1 II 4 III 3 IV 1 Nr. Aceştia învaţă să fie harnici. Se pot opera modificări doar în ceea ce priveşte materialul (repertoriul) muzical pentru interpretare şi audiţie. corecţi. pentru care se prevede cîte o oră pe săptămînă. a unor trăiri şi sentimente. principiile şi orientările conţinute în Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova. Educaţia muzicală îi influenţează pozitiv şi sub aspect intelectual. autorii de manuale. Arta muzicală acţionează şi asupra dimensiunii morale a personalităţii. constituie un document reglator la disciplina Educaţie muzicală şi concretizează acea arie de acţiuni spre care tinde şcoala prin ansamblul demersurilor sale educative. de ore pe an 34 34 34 34 Metodicile europene şi româneşti anterioare recunoşteau muzica drept o artă a sufletului şi intelectului şi îşi propuneau să o trateze sub dublul ei aspect: de artă şi ştiinţă. Beneficiarii actualului Curriculum sînt elevii claselor I-a – a IV-a din învăţămîntul primar. natura înconjurătoare. ci şi mai ales afectivitatea. materia de studiu este structurată după principiul tematic (teme generale ale anului. Strategiile didactice la Educaţia muzicală se vor axa. trimestrului. Prin specificul şi conţinutul său. armonios. muzica solicită nu numai intelectul elevului. cu o aleasă sensibilitate pentru valorile etice şi spirituale. Actualul Curriculum şcolar ia în consideraţie tendinţele moderne ale dezvoltării curriculare pe plan internaţional. pe realizarea acestor elemente de noutate. contribuind la creşterea unui „suflet frumos”. tematismul constituind o “busolă” de orientare în desfăşurarea procesului de predare / însuşire a artei muzicale. cît şi prin virtuţile sale formative. omise sau înlocuite cu altele. fundamentarea educaţiei muzicale pe formarea competenţelor muzicale ale elevilor (şi nu pe obiective). vioi. Cîntecele şi jocurile îi fac pe copii veseli. Prevederile acestui obiectiv sînt luate în seamă şi dezvoltate numai în ultima vreme. abordarea interdisciplinară în studiul muzicii. disciplinaţi. prietenoşi. Conţinutul de idei al cîntecelor influenţează pozitiv procesul de formare a caracterului copiilor.34 de ore. În Planul de învăţămînt. pregătindu-l pentru marile probleme ale vieţii. buni. ca o consecinţă a racordării educaţiei muzicale la standardele europene şi la vechile tradiţii naţionale. perseverenţi. total anual . Educaţia muzicală are statut de disciplină obligatorie. valorificarea la nivel superior a valenţelor formative ale muzicii. ghiduri etc. Educaţia muzicală desfăşurată la treapta primară dezvoltă gustul pentru frumos şi sensibilitate a copiilor. să-şi iubească familia. Perceperea clară a materiei. generoşi. familiarizarea cu conţinutul cîntecelor şi apoi povestirea textelor 108 . în special. Pentru profesorii de muzică. de aceea temele nu vor fi reformulate. ţinutul natal. Statutul disciplinei Obligatorie Administrarea disciplinei Aria Clasa Nr.EDUCAŢIE MUZICALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI La baza prezentei variante de Curriculum sînt puse prevederile Legii învăţămîntului. cu implicaţii directe în declanşarea unor stări. Putem menţiona cîteva elemente de noutate integrate în Curriculum: centrarea procesului educaţional pe elev.

de aceea şi presupune două niveluri: informativ-teoretic şi formativaplicativ. comportamentale. Nivelul formativ-aplicativ se referă la atitudinea adecvată faţă de valorile estetice muzicale şi se concretizează prin ideal estetic. adaptate vîrstei şi 109 . a trăi şi iubi Frumosul în concordanţă cu spiritualitatea şi cultura epocii în care trăieşte. emoţional-psihologic şi spiritual. sensibilitate. noţiuni.interpretative. urmăreşte cultivarea capacităţilor copiilor de a aprecia frumosul din artă. judecăţi. Educaţia muzicală are valenţe reale în formarea tinerilor în baza valorilor general-umane şi specifice naţionale. afective. ea deplasînd accentul de la teorie şi cunoştinţe elementare de notaţie muzicală. formarea de priceperi şi deprinderi reproductiv . Astfel. categorii. are ca scop final formarea culturii muzicale în calitatea ei de parte componentă a culturii spirituale şi generale. contribuind astfel la formarea şi desăvîrşirea personalităţii. abilităţi practice şi atitudini dobîndite prin învaţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. reproduce şi a crea valori muzicale. receptivitate la emoţiile estetice. natură. se limpezesc criteriile de apreciere valorică. ca o sămînţă ce încolţeşte. Educaţia muzicală. înţelegerea.iată dezideratul disciplinei Educaţie muzicală în învăţămîntul preuniversitar. dobîndirea de cunoştinţe. prinde rădăcină şi creşte în solul sufletesc al neamului nostru” iar manifestările muzicale ale copilăriei sînt “acele exprimări sonore ale bucuriei. Pledînd pentru o educaţie muzicală bine organizată. Astfel. Educaţia omului şi numai în particular a muzicianului . Competenţa muzicală reprezintă un ansamblu integrat de cunoştinţe. acceptată în tot mai multe ţări. acţionale care exprimă calitatea omului de a percepe şi aprecia. cu extinderi în planul formării competenţelor generale. Noţiunea de educaţie artistică (muzicală) este interpretată ca proces individual continuu de autodesăvîrşire spirituală a personalităţii prin multiplele forme de contactare cu artele frumoase. Realizarea educaţiei muzicale pe aceste două niveluri oferă condiţii reale de formare a competenţelor muzicale specifice la elevi. competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. ca o mlădiţă dintr-o tulpină. “Cîntul şi muzica”. acestea fiind modalităţi de reflectare a universului în care individul se regăseşte ca element component. Educaţia muzicală. deprinderea de a utiliza limbajul muzical şi de a descifra mesajul artistic. le îmbogăţeşte cunoştinţele şi vocabularul cu noi cuvinte. satisfacţiei”. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. calificată drept un ansamblu de achiziţii atitudinale. Ca rezultat al contactului cu realitatea muzicală şi prin exerciţii se formează reprezentări. este necesară precizarea denumirii obiectului de studiu. Nivelul informativ-teoretic vizează instruirea. ambianţă.acestora le dezvoltă copiilor spiritul de observaţie. mai complexă. viaţa socială şi de a contribui la crearea frumosului prin forme de manifestare specifice vîrstei. manifestîndu-se tendinţele de limitare a conţinutului obiectului la activitatea de cîntare şi învăţare de cîntece sau la însuşirea unor noţiuni de teorie a muzicii şi la cultivarea unor deprinderi elementare de solfegiere. capacităţi de reproducere şi interpretare. este mai adecvată. capacităţi. Prin forme şi direcţii de lucru specifice. ca disciplină şcolară. competenţa generală specifică ariei curriculare „Arte” este competenţa estetică. spre cunoaşterea. Pentru a defini mai cuprinzător şi exact scopul educaţiei muzicale în şcoală. Prin îmbinarea armonioasă a modalităţilor de realizare a educaţiei muzicale şi folosirea mijloacelor audio-vizuale se contribuie la consolidarea cunoştinţelor. această formă specifică de educaţie a constituit una din preocupările centrale ale şcolii din toate timpurile. cît şi prin capacitatea de a audia. renumitul etnomuzicolog George Breazul vede copilul astfel: “un mugur prins de o ramură. Denumirea de educaţie muzicală. se înfiripă cultura teoretică. plăcerii. care a variat de-a lungul timpului: “Cîntul”. ca parte a educaţiei estetice. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. atitudinilor muzicale care conduc spre formarea competenţelor muzicale. capacităţilor. simţirea şi trăirea muzicii ca fenomen artistic. de la deprinderi de solfegiere şi cîntare.

.principiul corelaţiei educaţiei muzicale cu viaţa. 5. culturale. va însemna punerea accentului pe trăirea vie a mesajului muzical şi nu pe „teoretizarea” lui. acestea fiind reflectate în Standardele educaţionale: . Competenţele sînt structurate pe domeniile principale ale Educaţiei muzicale.audiţia / receptarea muzicii. Demonstrarea dexterităţilor muzicale şi integrarea în activităţi artistice şcolare. . motivaţie). 2. dorinţă. „de la intuire la conştientizare”. Identificarea mijloacelor de expresivitate muzicală conform rolului fiecăruia din ele în redarea imaginii artistice şi a mesajului ideatic al operei muzicale.cunoştinţe muzicale şi despre muzică. .principiul pasiunii. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP 110 . sociale. Receptarea şi promovarea valorilor muzicale naţionale şi universale. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. Activitatea educaţională din cadrul disciplinei Educaţie muzicală se va efectua conform următoarelor principii: . . . . angajament. instruirii şi dezvoltării muzicale. muzicalitatea reprezentînd un complex calitativ de capacităţi ce asigură performanţa muzicală. Cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii fenomenului muzical–artistic din perspectiva semnificaţiilor emoţionale şi estetice. Utilizarea terminologiei muzicale specifice pentru reflecţie şi autoexprimare. .interpretarea vocală / corală / instrumentală a muzicii. .disponibilitate pentru muzică (interes. 3.analiza – caracterizarea muzicii. Competenţele muzicale se pot forma doar în baza unor predispoziţii (înnăscute) şi capacităţi senzoriale specifice domeniului.nivelului cognitiv al elevului.principiul asemănărilor şi deosebirilor. în vederea rezolvării unor probleme dintr-un sistem de orientări valorice naţionale şi universale muzicale.activism muzical (muncă. . Pentru cadrele didactice respectarea principiilor „de la practică la teorie”.principiul intuiţiei.principiul unităţii educaţiei. produs).creaţia elementară muzicală în sinteză cu alte arte. 4.principiul “de la practică la teorie”. . responsabilitate. Criteriile de competenţă formată sînt: . rezultat.

Clasa I II III IV Temele Eu şi Muzica 1. Limbajul muzical. CONŢINUTURI. Melodia – mijloc important al limbajului muzical. Noţiuni de sintaxă muzicală 3. Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. dansul. Forma muzicală Muzica poporului meu Nr. cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale. Marşul. dansul. 3. 1. cîntec. 2. cîntecul în creaţii muzicale de proporţie. 4. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii. Marşul. de ore 34 8 8 8 10 12 10 12 34 SUBCOMPETENŢE. 2. dans. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I 111 .

în muzica cu caracter solemn. portrete ale cîntăreţilor. cu instrumente muzicale. Ce povesteşte muzica? Creaţie elementară muzicală în sinteză cu . maiestuos. sărbătorile etc. picior etc. cantabil al muzicii. săltăreţ.muzica evocă obiceiurile. discutarea conţinutului de expresie al lucrării. caracteristicile unor animale. dicţie. . - Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Audiţii muzicale cu anunţarea scopului didactic. evenimentele şi faptele importante din Analiza/caracterizarea muzicii istoria şi cultura neamului.). exerciţii de acompaniere ritmică.tristeţea. emisie a sunetului. • improvizarea ritmică pe o temă . artiştilor. păsări. dicţie. muzicale şi pseudoinstrumente. caracterul vesel. naturii prin prisma impresiilor umane • utilizarea cuvintelor şi expresiilor (vîntul. posterelor reprezentînd instrumente muzicale. peisaje ale naturii etc. • manifestarea plăcerii şi interesului . gîndurile conţinutul muzicii. exerciţii de audiere muzicală în scopul comparării caracterului muzical şi al conţinutului imagistic al lucrării.bucuria şi voia bună reflectate prin muzicală. jertfirea de sine articulaţie. furtuna. omului reflectate în lucrarea . colectarea imaginilor. emisie corectă. elaborarea unor desene (colaje. sentimentele. obiectelor. nostalgia. recunoaştere a sunetelor din natură. participare la sărbătorile şcolii. audiţii a unor exemple de muzică fără program. . avîntul. distracţiile. animale. convorbiri despre rolul muzicii în viaţa copilului.stabilirea relaţiei dintre caracterul lucrării muzicale.. tradiţiile. de glumă al Interpretarea vocală/corală/instrumentală muzicii. curajul. de cultură vocală: respiraţie. lucrării muzicale. • desenarea din impresiile obţinute în învăţătura. • intonarea expresivă a melodiilor .. eroic. formaţiilor de muzică.muzica glorifică limba poporului. ploaia.mîndria. vizionarea spectacolelor. bătăi din palme. propusă. aplicaţii) inspirate din muzica audiată. căldură redate prin caracterul • demonstrarea elementelor principale duios. urma audierii sau interpretării . sentimentele de simple cu un diapazon limitat. dragoste. titlului lucrării muzicale şi compozitorului. lin.Subcompetenţe Conţinuturi - Audiţia/ receptarea muzicii Eu şi Muzica Ce sentimente redă muzica? • identificarea caracterului creaţiei . lejeră a sunetului. sărbătorile populare.muzica povesteşte despre viaţa copiilor şi alte arte ocupaţiile lor: jocul. exerciţii de reproducere. jucăriilor.. exerciţii de dezvoltare a vocabularului şi memorare a termenilor muzicali. maşini etc. peisaje. • acompaniere ritmică cu instrumente triumfător. interpretate sau audiate şi gama variată • raportarea caracterului muzical la de trăiri sufleteşti comunicate prin emoţiile. răsăritul şi apusul potrivite pentru descrierea dispoziţiei soarelui.muzica descrie fenomenele şi obiectele pentru activităţile muzicale. munca. exerciţii de respiraţie. generale şi a mesajului lucrării păsări. muzicale. emise de anumite păsări. concertelor.

.joc muzical–didactic pentru însuşirea practică a noţiunilor predate. “Sorcova”.posibilităţile formative ale muzicii. “Hora păcii” . “Steaua sus răsare”. “Fusul” Melodie populară. “Clovnii” C. ritm. Matcovschi. Ciocanu. Doga. genurile principale (cîntecul. “Ţărişoara mea” Din folcrolul copiilor: “Trei iezi”. . „viaţamuzică”. timbrul muzical. nuanţe dinamice. Rimski-Korsakov. Rameau. Jora. “Pluguşorul”. “Pui de lei” Grigore Vieru. Haceaturean. Negrea. Petra Basacopoi. marşul. dansul). . “Luci. semne grafice de expresivitate a muzicii (fermata. “Chemarea păsărelelor” A. Grigore Vieru. “Treci. “Alunelu” Ion Macovei. “Ciocîrlia” M. “Drag mi-e jocul romînesc”. “Marş” Dmitrii Kabalevski.Cum povesteşte muzica? .reprezentări generale despre: mişcarea muzicală (tempouri).dezvăluirea relaţiei: „om-artă”. vizionarea spectacolelor cu subiecte şi tematici accesibile. ploaie”. . soare. durată. “Limba romînească”. “Trece oastea lui papuc” M. instrumente muzicale. pogonici!”. “Masă mare”. “Mutzachi trage pe mitz-mitz de coadă” J. Grigore Vieru. “Primăvara” R. “Toamna” Ion Macovei. Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev. semnul repetării etc. crescendo.noţiuni elementare despre caracteristicile sunetului muzical: înălţime. “Gutuiţa”. diminuendo. A. “Anul Nou”. “Poveste de seară” N. “Cîntecul vîntului” M.excursii la muzee de artă. “La moară”. “Arici. intensitate. Grigore Vieru. “Mama” I.nevoia de muzică a copilului. gradaţii de intensitate a muzicii: de la pp-ƒƒ. Buciuceanu.). “Soarele”. “Cîntec de leagăn”. luci” E. melodie. “Doina”. Vieru. “Marea” Piotr Ilici Ceaikovski. accentele. Jora. “Răsună codrul”. Macovei. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală I. D. De ce avem nevoie de muzică? . Brătianu. “Casa noastră” Grigore Vieru. audierea concertelor. “Cîntec napolitan” 113 . F. Grigore Vieru. “Noapte” A.

.dramatizarea unor lucrări folclorice şi de autor. • utilizarea instrumentelor muzicale simple sau a jucăriilor muzicale pentru amplificarea expresivităţii interpretative vocale.exerciţii cu instrumentele muzicale (ritmice. • selectarea imaginilor plastice potrivite pentru ilustrarea lucrărilor muzicale cu caracter contrastant. personalităţi istorice reflectate în muzică. cîntecul în creaţii muzicale de proporţie . . “Moara” T.muzica comunică despre sentimentele. . opera.capacitatea de integrare a sferelor de expresivitate muzicală şi formarea unor genuri muzicale distincte. Popovici. al învăţătoarei. .colectarea informaţiilor despre interpreţi.imitarea prin mişcări şi gesturi a felului de interpretare la instrumente muzicale. trezeşte asociaţii spaţiale şi relaţii cu fenomenele sonore din realitatea înconjurătoare. expresivă.caracterul muzicii este expresia sonoră a caracterului şi trăirilor sufleteşti ale omului. cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale . .rolul pe care îl îndeplineşte fiecare sferă de expresivitate muzicală în viaţa omului şi anumite circumstanţe de funcţionare ale lor. • compararea lucrărilor muzicale şi caracterizarea diferenţelor sau CLASA a II-a Conţinuturi Marşul.exerciţii de distingere a genului muzical. . dansul. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii . artişti. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .conversaţii de rezumare a mesajului lucrării muzicale. dansului. Zgureanu. alte semne muzicale grafice. Interpretarea vocală/corală instrumentală • interpretarea corectă. .noţiuni elementare despre genuri muzicale de proporţie: opera. valori de note. Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unui ison la o melodie propusă. . Versuri populare. a unor cîntece simple în limita unei octave.exerciţii de identificare a elementelor de bază ale genurilor de proporţie: baletul. individual sau în grup.desenarea chipului muzical al mamei. .jocuri muzical–didactice pentru redarea prin mişcări a caracteristicilor dinamice. . . . “Cîte litere ştii tu?” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • identificarea auditivă a celor trei mari spere ale expresivităţii muzicale: cîntecul. cheia sol.discuţii despre funcţia pe care o îndeplineşte fiecare gen în viaţa omului. dansul. . . Analiza/caracterizarea muzicii • descrierea conţinutului literar al unui cîntec reliefînd valenţele poetice ale textului.diversitatea largă a genurilor din cadrul fiecărei sfere de expresivitate muzicală. dansul.exerciţii vocale pentru obţinerea expresivităţii interpretării.Audiţii muzicale ale lucrărilor reprezentative aparţinînd celor trei mari sfere de expresivitate. cîntecului.trăsăturile distinctive ale marşului. timbrale. ritmico-melodice) pentru consolidarea deprinderilor de interpretare instrumentală. gîndurilor omului.jocuri muzical–didactice vizînd dezvoltarea capacităţilor muzicale. • înţelegerea şi remarcarea aspectelor descriptive şi a posibilităţilor comunicative ale lucrării muzicale. . redă diverse tipuri de mişcare. al prietenului.T. . lucrări muzicale. . actori. . Grigore Vieru.exerciţii de scris-citit muzical: note pe portativ.elementele determinante ale expresivităţii muzicale: melodia şi ritmul. Marşul. 114 . simfonia. marşul. baletul. asocierea chipului cu melodii.

. a unor fenomene naturale utilizînd termeni. cîntec . vocal-instrumentale.elementele de bază ale genurilor de proporţie: cîntecul / interpretarea vocală în operă. . expresivitatea deosebită a elementului melodie.• similitudinilor. instrumentale.elaborarea unor fişe cu criterii proprii de apreciere valorică a lucrării muzicale. . cărţi. relatări. exprimarea propriilor impresii şi sentimente despre lucrarea muzicală.caracteristicile muzicii de dans: ritmuri şi tempouri specifice. comunicări. TV.completarea unor fişe. .caracterul de marş în genuri vocal-corale.caracterizarea muzicală proprie a unor personaje. măreţ. . . vocal-instrumentale spre deosebire de lucrările în caracter de marş sau dans al ritmice de registru ale lucrărilor muzicale. expresii specifice. . . solemn. . precizînd particularităţile distinctive ale tipurilor de marş. genuri şi forme vocale. tempou şi caracter energic.selectarea din diferite surse (mass–media. destinaţia muzicii de dans. 115 . preponderenţa cantabilităţii în genurile vocale. .audiţii muzicale pentru distingerea particularităţilor specifice ale genurilor de cîntec. dans. dansul-în balet. . simfonia.lucrul cu manualul şi alte surse pentru însuşirea noţiunilor muzicale. coloritul general al creaţiei determinat de prezenţa caracterului dansant. cîntec. dans. corale.trăsături specifice ale muzicii determinate de caracterul de marş: ritm cadenţat. dans.întîlnirea sferelor de expresivitate muzicala în creaţiile muzicale de proporţie. instrumentale.conversaţii. . nuanţele artistice ale creaţiei determinate de prezenta caracterului de marş. Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. prezenţa caracterului dansant în creaţii. fapte. mixte. reviste) a informaţiilor referitoare la evenimentele muzical–culturale din ţară. marş. lecturi în vederea însuşirii unor date importante privitoare la temele abordate.cantabilitatea în contextul variat al muzicii. acţiuni. sferele de aplicare şi efectele emoţionale produse.

“Cine cîntă-aşa” Melodie popular de joc: “Alunelu” Alexandru Ranga. Piesa pentru pian “Vesel-Trist” Ghenadie Ciobanu. Poemul “Mioriţa”. Grigore Vieru.muzicii. Georgeta Moraru. aranjament pentru voce şi pian. “Vals-glumă” Serghei Rahmaninov. “Păsărel” Timotei Popovici. Piesa pentru pian “Tîndală şi Păcală” Dmitri Kabalevski. “Grăuraşul” Cîntec popular: “Am plecat să colindăm” Grigore Vieru. Grigore Vieru. la Ştefan Vodă” Colind: “Colindul de Crăciun” Grigore Vieru. Grigore Vieru. Suita “Trei dansuri romîneşti”. Grigore Vieru. luci”. Răutăcioasa”. Vals din baletul “Frumoasa din pădurea adormită” Dmitri Şostakovici. “Cvartetul de coarde nr. Cantata “Luci. fragment Ion Macovei. “Trenul” Cîntec popular: “Cîntec de leagăn” Eugen Mamot. “Cavaleria uşoară” Piotr Ilici Ceaikovski.“Soldaţii” Balada populară “Mioriţa”. fragment Tudor Chiriac. “Coasa” Dumitru Gheorghiţă. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală Eugen Mamot. “Brîul” Eugeniu Coca. “Hora albă” Cîntece din folclorul copiilor: “Gutuiţa”. Anatol Ciocanu. “Piţigoiul” Colindul de luptă: “La poartă. 2”. Grigore Vieru. fragment Paul Constantinescu. “Cîntec fără cuvinte” Ludwig van Beethoven. “Zburdă iedul pe muncel” Ion Macovei (prelucrare). Grigore Vieru. “Fluturaşii” Sergiu Croitoru. 2”. “Cvartetul de coarde nr. Grigore Vieru. “Rapsodia romînă nr. “Ploaia”. Grigore Vieru. “Marşul toreadorului” din opera “Carmen” 116 . “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. “Marş nupţial” din uvertura “Visul unei nopţi de vară” Piotr Ilici Ceaikovski.“Toboşarul” Dumitru Gheorghiţă. versuri populare. numărul “Limba noastră” Ion Macovei. “Hora” şi “Brîul” Piotr Ilici Ceaikovski. Ion Onu. “Dansul florilor” Cîntec popular haiducesc: “Cucuşor cu pană sură” Dans popular. Grigore Vieru. Oratoriul “Mioriţa”. “Caloianul” Ion Macovei. “Paparudă” Zlata Tcaci. “Polca din bătrîni” Piotr Ilici Ceaikovski. Grigore Vieru. “Cîntecul napolitan” Giuseppe Verdi. “Graiul meu” Iulia Ţîbulschi. “Dansul micilor lebede” Piotr Ilici Ceaikovski. “Ghioceii-frăţiori” Andrei Tamazlîcaru. „Rapsodia romînă nr. “Trompeta şi toba” Franz Suppe. “Vine. Plîngăreaţa. 1”. “Polca italiană” Orchestra de muzică populară “Lăutarii”. “Copăcel”. “Marş” Piotr Ilici Ceaikovski. Dmitri Kabalevski. “Albumul pentru copii”. “Vine. “Marş” din baletul “Spărgătorul de nuci” Eugeniu Coca. Axentie Blanovschi. “Marşul soldăţeilor de lemn” Frederic Chopin. vine primăvara” George Enescu. Grigore Vieru. fragment Nicolae Saxu. Filip Mironov. fragment George Enescu. partea a II-a Tudor Chiriac. “Marş funebru” din sonata si-bemol minor pentru pian Felix Mendelssohn-Bartholdy. vine luna mai” Repertoriu pentru audiţii Eugen Doga. “Trei prietene: Ştrengăriţa. “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. soare. “Marş” Serghei Prokofiev. 1”. “Scump învăţător” Grigore Vieru. “Dansul micilor negri” din opera “Aida” Georges Bizet. Baletul “Lacul lebedelor”.

cu elemente de interpretare în 2 voci. . fragment Frederic Chopin. solfegiere elementară. . conştientă a melodiilor simple. dans. . .intonaţia şi punctuaţia muzicală. tempoul). . “Marşul” din Baletul “Spărgătorul de nuci” Ludwig van Beethoven. .alăturea de melodii simple. 3” Ludwig van Beethoven. minor. . • identificarea formelor muzicale.specificul limbajului muzical comparativ cu alte modalităţi artistice de exprimare. . • selectarea muzicii la poveşti.exerciţii de interpretare în canon şi la două voci.exerciţii de dezvoltare a vorbirii prin utilizarea de termeni muzicali şi expresii poetice. timbrul. cîntec.melodia – componentul de bază al limbajului muzical. Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • distingerea auditivă a trăsăturilor specifice ale muzicii determinate de caracterul ei de marş. fraza-propoziţie.exersarea interpretării la instrument în baza unui text simplu de note.elaborarea unei glosar de expresii poetice selectate din poezii. expresive pe versuri selectate la dorinţa elevului. . Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unei melodii simple.elementele limbajului muzical ca mijloace prin care muzica îşi realizează posibilităţile comunicative. . . perioade).rolul elementelor limbajului muzical în redarea imaginii muzical – artistice a lucrării (ritmul. a elementelor de structură şi înţelegerea semnificaţiei lor în dezvoltarea ideii muzicale. în canon. şi semnificaţiile lor în desfăşurarea muzicii. . jocuri muzical-didactice distractive pe un libret /text literar. “Ecoul” CLASA a III-a Conţinuturi Limbajul muzical . Melodia – mijloc important al limbajului muzical . unităţile sintactice ale melodiei (motivul – intonaţie.exerciţii de precizare a elementelor definitorii ale 117 . . povestiri. cu ison. povestiri. “Mars funebru” Ion Macovei. Interpretarea vocală/corală instrumentală • cîntarea sincronizată cu acompaniament. poveşti pentru utilizarea lor în descrierea muzicii.utilizarea dicţionarului de termeni muzicali pentru explicarea unor noţiuni. “Simfonia nr. poezii. Eroica”.). modul major. registrul. partea a II-a. marş funebru Ludwig van Beethoven. • utilizarea în mod corect a tehnicilor de interpretare la instrumente muzicale (clapă.asemănări şi deosebiri dintre limbajul muzical şi limbajul vorbit: norme de organizare şi prezentare a limbajelor. “Marş funebru” din “Simfonia nr.exerciţii de solmizare. tobă.Piotr Ilici Ciaikovski.participare activă la viaţa artistică a şcolii. partea a II-a. “Simfonia nr.Exerciţii de substituire a ritmului (cu păstrarea liniei melodice) pentru consolidarea noţiunii de gen muzical. . individual. fenomene muzicale. “Sonata si-bemol minor”.exerciţii de distingere a genului muzical. expresive şi descriptive. fluier etc.exerciţii de identificare a timbrelor instrumentelor muzicale.melodia – elementul definitoriu al graiului muzical. . exclamaţii muzicale. . 3. Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) .exerciţii de intonare expresivă şi frazare. . 3”.

forma muzicală ca modalitate de structurare şi prezentate a conţinutului de imagini al lucrării muzicale. Alecsandri. . „Balada pentru vioară şi pian” 118 . 5. două dispoziţii contrastante. . „Marş” Ludvig van Beethoven. • povestirea experienţei sale muzical – artistice (audiţii. Romaşcanu.forma liberă (ABCA1D etc. relatări ale unor date importante despre compozitori.modalitate de prezentare a unei singure dispoziţii. Dumitrescu. operă. partea a III-a” Georges Bizet.). . . . explicaţii însoţite de exerciţii în vederea însuşirii noţiunii de forme muzicale. evenimente culturale etc.forma tripartită simplă (ABA) a creaţiei muzicale. . „Cîntecul de luptă al moldovenilor” V. versuri populare. . balet.) limbajelor diferitor arte. a unei idei muzicale finite. Basmul simfonic “Petrică şi Lupul” Ştefan Neaga. . • .forma bipartită simpla (AB) a creaţiei muzicale în care se prezintă două imagini. creaţii..lecturi ale manualului şi a altor mijloace.forma monopartită . . Gr.discuţii. „Muzica” Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev.redactarea unui eseu în urma audierii lucrării muzicale. • realizarea unui plan structurat de caracterizare a muzicii. „Barbu Lăutarul” Daria Radu.tema cu variaţiuni (A + A1 + A2 + A3 etc. „Acuma ora sună” Eugen Doga. . „Să iubim al ţării tricolor” „Sărmanul Tobultoc” – cîntec popular de haiducie Gh.executarea melodiilor simple compuse de copii. „Uvertura” la opera „Carmen” („Marşul toreadorului”) Ciprian Porumbescu.audierea atentă a discursului muzical şi alcătuirea unui plan de dezvoltare „emoţională” a lucrării în corespundere cu forma ei. filme cu muzică). două idei. . „Simfonia nr.comunicări.) .exerciţii de identificare a formelor muzicale. Partea a III-a – repriza (repetarea integrală a primei idei muzicale) are scop de consolidare a idei principale. Lucrare simfonică “Poemul Nistrului” Gavriil Musicescu.improvizarea mişcărilor ritmice la muzica de dans. vizionări de spectacole. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală C. Forma muzicală . surse privind însuşirea noţiunilor de gramatică muzicală. Salcia. Vieru. concerte. „Toamna” Ana–Maria Fusu.conlucrarea tuturor mijloacelor artistice şi a unităţilor structurate pentru redarea imaginii muzicale. Vasile Nedelcu. . .realizarea unor teste în baza conţinutului studiat. a unui gînd.jocuri muzical–didactice în vederea însuşirii noţiunilor predate. . Analiza/caracterizarea muzicii • redactarea unor eseuri cu privire la mesajul şi imaginea muzical-artistică a lucrării. versuri C. a sensurilor unităţilor structurale ale melodiei.forma rondo: noţiune de refren şi episod (ABACADA etc. melodia populară. lecturi.

Brîul” Frederic Chopin. „Tîndală şi Păcală” George Enescu. Alexandru Stavri. „Limba noastră” Dumitru Georgescu-Kiriac. Vieru. „Corul vînătorilor” din opera „Freinschutz” Alfred Alexandrescu. „Hora” Eugen Mamot. hai”. „Rondo” Piotr Ceaikovski. . primăvară”. „Instrumente muzicale” Daria Radu. CLASA a IV-a Conţinuturi Muzica poporului meu Creaţia muzicala populară . Gr. Vieru. . „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Tudor Chiriac. „S-a dus cucul la pădure” Gr. • Remarcarea pe parcursul audierii a evenimentelor muzicale (început. 11” Luigi Boccherini. 1” Eugen Doga. piesa pentru vioară şi pian „Vîrtejul” Wolfang Amadeus Mozart. specia de muzică populară. părţi. „Dans ţărănesc” Mihail Glinca. „Ce frumoasă-i luna mai” V. Mozart. 7 pentru pian” Ştefan Neaga. „Trilurile primăverii” Alexei Stîrcea. Gr. „Limba noastră” „Melodie de dragoste” şi „Sîrba” – în interpretarea naistului Vasile Iovu Edvard Grieg.probe practice pentru determinarea genului muzical. a titlului lucrării (în muzica cu program) 119 . mută-ţi cuibul”. „Moş Crăciun” Cîntece populare: „Foaie vede şi-o sulfină”.audiţii muzicale şi discuţii despre genul.Audiţii muzicale şi discutarea conţinutului de expresie al muzicii. speciilor de muzică populară şi academică şi identificarea auditivă a sferei de expresivitate emoţională şi imagistică. „Ostropăt”. „A ruginit frunza din vii” Sergiu Croitoru. piesa „Dimineaţa”. Vieru. Vieru. „Vîntuleţi de primăvară”.discuţii dirijate privitor la originea şi evoluţia muzicii naţionale. „Dragă mi-i hora” Dumitru Georgescu-Kiriac. genurilor. Vasile Romanciuc.Folclorul muzical – reflectare specifică a spiritualităţii poporului. „Spicule din vîrf de pai” Gr. „Hora cu strigături”. „Capriciul italian” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • Recunoaşterea tipurilor. Vieru. . Ciobănaşul.Ion D. „Preludiul nr. „Dansul miresei” Constantin Dimitrescu. „Hai. „Poemul – sonată pentru violoncel şi pian” Paul Constantinescu. piesa simfonică „Amurg de toamnă” Ghenadie Ciobanu. Vicol. „Primăvară. liliţa. Gr. Liviu Deleanu. „Nora copiilor” Tudor Chiriac. „Hora” (în prelucrare pentru pian) Alexei Mateevici.A. „Morarul bun” „Păsărică. din suita simfonică „Peer Gynt” Carol Miculi. Vicol. „Hora” Ion D. „Rapsodia română nr. din suita simfonică „Peer Gynt” Constantin Rusnac. versuri populare. Alexandru Cristea. „Cîntec de primăvară” Eugen Doga. „ Rondo” din „Sonata pentru pian nr.Genurile reprezentative ale folclorului muzical: Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) . . selecţiuni din muzică baletului „Luceafărul” Edvard Grieg. „Dorul şi limba” Tudor Chiriac. „Hota aragoneză” Carl Maria Weber. Privire generală asupra originilor şi evoluţiei folclorului nostru muzical. „Trei dansuri simfonice: Olteneasca. „ Cîntecul lui Solveig”. „Fata de păstor şi cucul” Solomon Lobel.

elemente de dans adecvate subiectului. serbări cu 120 . pe grupe (alternativ. balada (specii). schimbul de tempouri. sfîrşit). mişcarea corporală. reprezentanţi. Orchestra contemporană de muzică populară.). cu acompaniament instrumental. de mişcare (înainte – înapoi. • costumul popular.Compozitori – fondatori ai muzicii naţionale profesioniste: A. canon. P. Diversitatea jocului popular. • Demonstrarea deprinderilor elementare de mînuire a instrumentului muzical sau a jucăriilor muzicale melodice / de percuţie. E. solist-cor. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor clasici ai culturii naţionale cu evidenţierea particularităţilor deosebitoare ale muzicii lor. doimi. mare –mic). cu fonogramă etc. cu „negativ” (fonogramă). localitatea) şi a diferitelor atribute specifice culturii tradiţionale. Muzica academică . interpreţi instrumentişti vestiţi. Sincretismul dans-muzică în folclorul muzical. prezentarea publică a unor concerte. în dialog) cu sau fără acompaniament. poziţionarea corectă a mîinii la instrument şi asocierea cu sunetul şi durata lui (pătrimi.. lucrări de valoare. • Demonstrarea deprinderilor corecte de interpretare vocală. . în sus – în jos). în lanţ. vizionarea concertelor de muzică şi joc popular şi discutarea. exerciţii de consolidare a unor mişcări. Sincretismul muzică-vers de autori anonimi. cîntarea sincronizata în diferite aranjamente simple: la unison. sîrba etc. Diversitatea cîntecului popular. a cappella. trăsături distinctive. trăsăturile caracteristice. Mezzeti. măşti. Mandicevschi. • Diferenţierea auditiva şi descrierea aportului unor elemente ale limbajului muzical în crearea reprezentărilor spaţiale (departe – aproape. interpreţi de muzică populară şi pregătirea materialului pentru prezentare în clasă. accesorii. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor contemporani naţionali cu evidenţierea particularităţilor distinctive ale muzicii lor. optimi şi pauzele lor) în măsurile de 2/3. 3/4 în limita de 7 sunete. figuri de dans popular (hora. specii. culminaţie. • doina.geneza cîntecului popular. exerciţii de selectare a informaţiilor privitoare la unele genuri. a interpretului / formaţiei muzicale. instrumente etc. Melodii de cîntece şi jocuri populare.Privire generală asupra istoriei muzicii profesioniste în spaţiul cultural românesc: perioade. specii folclorice. exerciţii de depistare a timbrurilor instrumentelor populare în baza unor audiţii de muzică populară. exerciţii de cultură vocală utilizînd diferite procedee de interpretare: solist-cor. valorificarea folclorului muzical – condiţii ale perpetuării lui de la unele generaţii la altele. Instrumente populare tradiţionale. pregătirea unor informaţii vizînd viaţa şi activitatea unor personalităţi ale culturii muzicale cu prezentarea în clasă a materialelor. alte atribute decorative ale cîntecului şi jocului popular. • jocurile (dansurile) populare: origini şi evoluţie. - - - - - - a compozitorului. în lanţ. analizarea lucrărilor audiate (gen.repetiţii.Cunoaşterea. alternarea caracterelor şi a imaginilor muzical-artistice.). solfegierea unor melodii simple din muzica populară sau academică. Interpreţi ai cîntecului popular. costume. scenetelor cu personaje din poveşti folosind jucării. . dansurile cu subiect şi fără subiect: varietatea lor. • Improvizarea jocurilor. a costumelor populare (zona. cîntecul popular . Flechtenmacher. contrastele dinamice şi timbrale.

(liber).Cultura muzicală profesionistă a Moldovei de astăzi: imagine pe plan naţional şi internaţional. creaţii. .• Transpunerea impresiilor. Asociaţia „Moldova – concert”. comentarea impresiilor dobîndite în urma participării la concerte. formaţii artistice. . pedagog.T. E. sentimentelor muzicale în limbajul altor arte: în versuri şi compuneri. prezentarea unor mici scenete (fragmente) din poveşti. Sala cu orgă ş. interpreţi. ideilor. milieuri. stările emoţionale reflectate în muzică.) utilizînd diferite materiale potrivite scopului. Musicescu – un clasic de mare valoare al culturii muzicale naţionale. cîntece) sau academică (opere simfonii etc. Doga – contribuţii valoroase pe tărîmul abordării unor genuri muzicale academice originale.G. dirijori. . confecţionarea obiectelor artistice (broderii. costumul popular. realizarea unui scurt eseu consacrat unui eveniment sau unei personalităţi istorice reflectate în lucrări de muzica populară (balade.Ş.a. Moldova. farfurii etc. integrînd şi dansul (jocul) popular. - - - - tema „Muzica pentru copii” valorificînd creaţia compozitorilor din Moldova. Gh. pianist. Compozitori. Enescu – luceafărul culturii muzicale româneşti.G. Mustea – continuator fidel al tradiţiilor clasice în cultura muzicală din zilele noastre. Asociaţii concertistice: Filormonica Naţională. povestiri ilustrate cu muzică populară. 121 . Ciobanu. .Gh. sculpturi şi colaje. în desene.). Porumbescu – compozitor.E. personalitate marcantă în cultura muzicală universală. Chiriac. expresii specifice domeniului. ulcioare. .Muzica profesionistă pentru copii în R. . mijloacele de expresivitate şi conform unor criterii de apreciere valorică a muzicii. înfrumuseţind şi completînd anturajul artistic al unor evoluării artistice şcolare. noţiuni. un mare patriot al neamului. exerciţii de interpretare la instrument în baza textului de note şi fără text.Şcoala profesionistă de muzică din R. . în mişcări corporale plastice. Moldova (instituţii de învăţămînt muzical de specialitate). . Neaga – personalitate artistică polivalentă în viaţa muzicală a Moldovei: compozitor. utilizînd termeni. muzician de excepţie. Coca – personalitate care a contribuit la procesul de evoluţie a muzicii profesioniste în Moldova. dirijor. • Compararea şi diferenţierea creaţiilor folclorice de cele de muzică cultă după limbajul muzical propriu fiecărui tip. • Comentarea lucrării muzicale (după un algoritm / schemă sau liber) privind conţinutul de idei. . . Teatrul Naţional de Operă şi Balet.C.

„Trei culori” G. „Noi în grai sîntem popor” Tudor Chiriac. selecţiuni din opera „Capra cu trei iezi” 122 . 2” Ştefan Neaga. popular. „Dragă mi-i şi mult mi-i drag”. „Mioriţa”. „Limba noastră”. Ştefan. suita simfonică „Privelişti moldoveneşti” Paul Constantinescu. pană galbenă”. soare. „Patria” Cîntece populare: „Cucule.popular de glumă. „Ca o zi de primăvară” Dumitru Kiriac. de tată. „Hora bucuriei”. „Ciocîrlia” – melodie populară „Întrecere lăutărească” Din repertoriul de primăvară şi de vară: „Caloianul”. „Jocul zestrei”. Gr. „Joc de sărbătoare” Eugen Doga. „Balada pentru vioară şi pian” Eduard Caudella. fluturaş”. din opera „Alexandru Lăpuşneanu” Zlata Tcaci. Rusu. de copil etc. „Bardul ain Mirceşti” Isidor Vorobchevici. de dor şi jale. „Ştefan. luci”. Vieru. „Cîntecul miresei” Din repertoriul funebru (bocet de mamă. „Sîrba de la Edineţ”. „Dragă-mi este ţara mea” Gh. Vieru. Porumbescu. Radule” Cîntec popular de recrutare „Balada soldatului” Cîntece de înstrăinare. selecţiuni din muzica baletului „Nunta în Carpaţi” Eugen Coca. „Cîntecul cucului”. Carol Scrob.Repertoriu pentru interpretare vocal /corală Mihai Ungureanu. ziua bună” (din repertoriul nupţial) „Astă seară-i. „Luci. luci” Repertoriu pentru audiţie Doina şi bătuta din Giurgiuleşti” Doina „Cîntă puiul cucului” Balada păstoreaşcă „Mioriţa” Cîntecul popular de haiducie „Radu mamei. „Concert pentru vioară şi orchestră” Ion Macovei. Vieru.) Colinde şi cîntece de stea Alexandru Flechenmacher. Gr. Mustea. „Mierla” „Hai la horă”. Gr. „Berbecul”. dorule”. finalul actulului întîi al operei „Petru Rareş” Gavriil Musicescu. oratoriul „Mioriţa” (selecţiuni) Gheorghe Neaga. uvertura naţională „Moldova” Ciprian Porumbescu. „Paparuda”. 1” Mihail Jora. V. soare. „Am un plai” Daria Radu. Musicescu. fragment din partea a IV-a a cantatei „Luci. „Drăgaica”. Porumbescu – fragment din opereta „Crai nou” C. „Rapsodia română nr. seară mare” (colind de Crăciun) „Capra” (joc popular cu măşti) Alexandru Flechtenmacher. corul „Zorile” Eugen Doga. „Balada lui Lăpuşneanu”. domn cel Mare”. corul „Crai nou” din opereta „Crai nou” Ciprian Porumbescu. „Dor. „Cîntec de leagăn”. „Stăncuţa” George Enescu. Radule”. Dimitrie Bolintineanu – „Mama lui Ştefan cel mare” Pietro Mezzetti. satiric „M-am pornit la Chişinău” (popular de glumă) Gr. cîntece de veselie. Vasile Romanciuc. Rusnac. „Hora fetelor” (melodie populară) „Glasul instrumentelor” (cîntec didactic) „Ia-ţi. selecţiuni din muzica baletului „Luceafărul” Constantin Rusnac. „Hora lăutarului”. „Scăpărici” C. „Ecoul” „Cînd aud cucul cîntînd” – cîntec din repertoriul Mariei Lătăreţu „Codreanu” (baladă haiducească) „S-a dus cucul de pe-aici” (cîntec de înstrăinare) „Ciobănaş la oi am fost” (cîntec păstoresc) „La rîpa cu tufele” . săriţi la joc”. mireasă. „Hai. Eminescu. Vieru. finalul (partea a IV-a) „Cvartetului de coarde nr. „Doina” C. Vieru. Gr. „Fluturaş. „Căluşarii” Din repertoriul nupţial: „Jocul mare”. „Radu mamei. despre viaţa păstorilor. „Revedere” Dumitru Gheorghiţă. M. „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Gheorghe Mustea. „Drăgaicele”. cîntece populare noi. flăcăi.

Anatol Ciocanu „Copiii planetei Pămînt” 123 . Gr. Dolgan. M.Ion Aldea-Teodorovici. Vieru. Ghenadie Ciobanu. Ion AldeaTeodorovici. Gr. Liviu Ştirbu ş. „La noi” Eugen Doga. compoziţia pentru flaut solo „Spaţii sonore” Constantin Rusnac. Urschi. piesa „În amintirea lăutarilor moldoveni” Ion Păcuraru. Gh.a. Vieru. „Trăiască soarele” Tudor Chiriac. suita pentru orchestra de muzică populară „Plai moldovenesc” Creaţii de muzică uşoară de compozitorii: E. selecţiuni din cantata „Luci. luci” Nicolae Bothros. „Gala măştilor” Mihai Dolgan. soare. Doga.

a discuta şi de a căpăta experienţă artistică nu numai în clasă. şi nici formarea copiatorului care poate calchia perfect realitatea care îl înconjoară. ci este un instrument de culturalizare. care reiese din conjugarea caracterului formativ al procesului educaţional cu particularităţile specifice artelor plastice. stiluri variate de predare pentru a-i ajuta pe elevi să-şi atingă scopurile puse în artă. totodată contribuind la formarea capacităţilor pro-active şi creative. nisip. excursii la muzee. al materialelor de artă şi al tehnicilor de lucru cu ele sînt mijloace de creare a imaginilor artistico-plastice. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. disciplină şcolară obligatorie. Valoarea incontestabilă a educaţiei plastice constă în formarea atitudinii pozitive a copilului faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de oameni. adică învăţarea prin joc. fructe. capacităţi. Includerea actului de creaţie în procesul de instruire a elevilor este un mod eficient de optimizare a procesului de instruire şi educaţie în domeniul artelor. Formarea competenţelor la Educaţia plastică necesită acumularea de către elevi a anumitor cunoştinţe. cultivarea propriei viziuni artistice. Curriculumul de Educaţie plastică propune copilului experienţa creaţiei şi a comunicării artistice în domeniul artelor plastice şi asigură formarea competenţelor iniţiale pentru însuşirea sistemică a disciplinei de studiu. textile etc. Ideea fundamentală a actualului concept de educaţie plastică constă în faptul că imaginea artisticoplastică este rezultatul actului de creaţie şi. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. . fotografie etc. în contextul curriculumului naţional.şi mijloace de instruire. Utilizarea diverselor materiale de artă clasice şi materiale moderne (plante. să aplice variate modalităţi de expresie: pictură.EDUCAŢIA PLASTICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia plastică. metodă de instruire.). Aceasta implică deplasarea accentului de pe abilităţile de reproducere spre producere . deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. artă decorativă. ce emoţii provoacă diverse forme plastice. să rezolve probleme şi concepte complexe pe care nu le pot reda verbal. să cunoască şi să fie în stare să se orienteze în materia predată. Studiul limbajului plastic. ci şi în afara orelor de curs: concursuri de artă plastică. sîrmă. Educaţia plastică nu are ca scop formarea artistului plastic sau a unui meşteşugar care posedă iscusit o tehnică sau alta. vizite la expoziţii etc. Astfel elevii vor fi învăţaţi să lucreze cu diferite simboluri vizuale şi spaţiale. de aceea procesul de instruire trebuie organizat astfel încît elevii să aibă oportunităţi de a crea. profesorii vor apela la metode diverse şi creative. să conştientizeze că orice problemă poate avea multiple soluţii. Atmosfera de instruire trebuie încadrată într-un context ludic. Familiarizarea cu limbajul artelor plastice sensibilizează elevii faţă de cultura plastică naţională şi universală şi oferă o posibilitate eficientă de formare/dezvoltare a sentimentelor estetice şi a competenţelor de percepere şi exprimare a mesajului artistico-plastic. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al acestuia. zăpadă. să compare lucrările lor cu alte lucrări pe care le văd şi le studiază.creare de valori şi receptarea/aprecierea valorilor create de alţii. sensibilizare. concomitent. ce reprezintă. a evolua. valorificarea creativităţii elevilor şi profesorilor în cadrul activităţilor didactice. utilizarea flexibilă a conţinuturilor şi acordarea priorităţii metodelor interactive de predare şi metodelor activparticipative de învăţare. s-a constituit în baza noului concept. formare a unui dialog dintre copil şi lumea artelor. aluat. sculpură. Implementarea eficientă a curriculumului impune respectarea coerenţei componentelor lui. instrumente şi tehnici mixte vor ajuta elevii să însuşească arta comunicării ideilor şi mesajelor vizuale. aplicînd deprinderile formate la orele de educaţie plastică în procesul de studiere a altor discipline. În activitatea didactică. grafică. prin urmare . să gîndească în termeni de imagini: cum pot fi create.

125 . . instrumente şi tehnici de artă. ceea ce dinamizează imaginaţia şi stimulează activitatea de creare a noilor valori (formelor noi) şi. Conţinuturile sînt informaţii care fundamentează teoretic formarea competenţelor elevilor în procesul educaţional. 2. Pentru realizarea cît mai eficientă a obiectivelor educaţiei artistico-plastice la treapta primară se propune ca procesul predării –învăţării să fie axat pe următoarele principii specifice educaţiei artisticoplastice: • Principiul conexiunii teoriei cu practica – asigură îmbinarea actului de însuşire a cunoştinţelor teoretice cu actul de formare a priceperilor şi deprinderilor practice în baza cunoştinţelor teoretice. profesorul decide care conţinuturi urmează a fi realizate pe parcursul unui an de studii. a cunoaşterii logice. kitsch-uri – pentru cultivarea unei atitudini corecte faţă de valorile artistice). formarea capacităţii de pătrundere în mesajul operei prin intermediul formei. . în esenţă. de regulă. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI Explorarea diverselor instrumente. • Principiul unităţii dintre autoexprimarea elevului şi dezvoltarea creativităţii plastice – exprimarea liberă a viziunilor. interesele grupului de elevi.Materiale. flexibile şi redau viziunea autorilor în realizarea obiectivelor propuse. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în exprimarea artistico-plastică. şi opere false. 1. cunoaşterea senzorială a imaginilor artistico-plastice.Iniţiere în compoziţie. verbalizarea ideii plastice. Conţinuturile recomandate au fost structurate în patru compartimente identice pentru toate clasele: . 3. se desfăşoară într-o atmosferă de colaborare dintre pedagog şi elev. audierea muzicii sau lectura corespunzătoare subiectului sau perioadei istorice studiate. Cunoaşterea noţiunilor elementare din domeniul artelor plastice. Realizarea lucrărilor plastice în diverse tehnici şi materiale de artă. Astfel. materiale şi tehnici de artă. reieşind din competenţele profesionale. Prin urmare. • Principiul unităţii perceperii şi creaţiei – prevede predarea-învăţarea fiecărei teme din curriculum prin conexiunea mai multor genuri de activitate: examinarea materialului didactic. • Principiul educaţiei artistice în baza valorilor autentice – utilizarea la activităţile de dezvoltare a perceperii artistice a operelor valoroase cu o anumită tradiţie culturală naţională şi universală (e necesar ca elevii să vadă. indică asupra necesităţii conexiunii aspectelor formale şi de conţinut în receptarea operei de artă plastică. • Principiul perceperii globale. conţinuturile devin mobile. raţionale. . este procesul de formare a competenţelor de receptare. În consecinţă. specificul localităţii sau zonei geografice. de creare a valorilor plastice şi de comunicare artistică cu opere de artă de valoare. Centrarea pe competenţe stabileşte o viziune netradiţională faţă de aplicarea conţinuturilor. unitare a formei şi conţinutului operei de artă – asigură perceperea operei de artă plastică în integritatea formei şi a mesajului. Din punct de vedere funcţional importantă este corelarea tuturor componentelor curriculumului. sentimentelor copilului. executarea lucrului practic. 4. prin comparaţie. Educaţia plastică în învăţămîntul primar. reper pentru facilitarea înţelegerii particularităţilor operei de artă plastică.Elemente de limbaj plastic.Dezvoltarea creativităţii în cadrul activităţilor artistico-plastice include formarea competenţelor de exprimare liberă a propriilor viziuni şi preferinţe în redarea temelor şi subiectelor lucrărilor plastice.Iniţiere în domeniul artelor plastice. • Principiul unităţii dintre senzorial şi raţional – exprimă necesitatea studierii operelor de artă plastică prin intermediul simţurilor. analiza colectivă şi individuală a lucrărilor – toate grupate optim în fiecare caz aparte pentru formarea competenţelor.

Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp Clasa I II III IV Temele 4 4 4 4 Nr. de ore 34 34 34 34 126 .

Culorile şi modalităţile de expresie. aluat. pastel. Experimentări în procesul cunoaşterii cu particularităţile instrumentelor de desen. Modalităţi de utilizare a instrumentelor şi materialelor de artă. Exerciţii de folosire a instrumentelor şi materialelor specifice graficii. pictură. 2. Învăţarea denumirii instrumentelor şi materialelor de artă. obiecte. Linia – modalităţi de realizare. Instrumente şi materiale de artă (hîrtie. turtire. temperă. burete. vopsele. Iniţiere în compoziţie 127 . opere de artă etc.) şi exprimarea propriei opinii faţă de rezultatul obţinut. carton. materiale şi suporturi variate. peniţă. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE Subcompetenţe CLASA I-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I.4. 1. III. Să identifice culorile în natură. stofă. opere de artă etc. tăiere a lutului. alăturarea culorilor sau suprapunerea lor. cretă. lut ş. pensule. carioci. a liniilor cu diverse mijloace (pensulă. Realizarea petelor de culoare. Să practice modelajul cu mijloace diferite: lut.1.a). Compararea şi deosebirea lor în exemple din natură. cărbune etc. hîrtie.2. 1. Să creeze diferite tipuri de linii cu materiale şi instrumente variate. eboşoar. Materiale. nisip etc. Să mînuiască la nivel elementar instrumentele de lucru. sculptură. pastel. Să efectueze operaţii plastice simple cu instrumente. 1. vestimentaţie. Formarea/ dezvoltarea abilităţilor de mînuire a instrumentelor. plastilină. Elemente de limbaj plastic 2. aţă. Exersări de întindere. reproduceri.modalităţi de realizare. plante etc.3.2. Să obţină expresivităţi plastice în pictură prin intermediul vopselelor de apă: Pata de culoare . Jocuri de obţinere a culorilor prin fuzionare.1. UNITĂŢI DE CONŢINUT. II. 2. sculpturii etc. Discuţii: Observarea şi compararea materialelor şi instrumentelor de artă pe planşe didactice. guaşă. acuarelă. Să utilizeze în activitatea de desen diferite mijloace: creion. palma.SUBCOMPETENŢE. picturii. Învăţarea denumirilor culorilor.3. instrumente şi tehnici de artă 1. lucrări originale etc. mediul înconjurător. creioane.

4. imagine plastică. artişti plastici. cu arta.2. . Să se joace cu forme. materiale. culori. Familiarizarea cu opere de artă realizate în diverse materiale. materiale. sculpură. 128 . imagine plastică. operă de artă. Exerciţii-joc de îmbinare a diverselor materiale într-o lucrare plastică. Să manifeste interes în comunicarea desen.jos. Poziţia foii (verticală. compoziţie etc. asfalt.mare etc. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. desen. Iniţiere în domeniul artelor plastice Plasarea elementelor pe suprafaţa plastică: aproape . Argumentarea propriei alegeri a materialelor de artă.2. mare – mic. atelierelor artiştilor plastici şi meşterilor populari. IV. Realizarea lucrărilor cu subiecte propuse de profesor sau la propria alegere. Expoziţie.1. nisip. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. 3. Vizitarea expoziţiilor şi galeriilor de artă. 4. suport pentru exprimarea plastică.departe. instrument. orizontală).3. zăpadă etc. expoziţie. pictură. mic . Compunerea elementelor în spaţiul plastic: sus . Să acţioneze în spaţiul plastic cu diverse mijloace: instrumente.3. compoziţie.1. 3.lucrare plastică. Excursii. centru etc. Să motiveze preferinţele sale în alegerea unui material de artă. imagini. Explicarea noţiunilor de: lucrare plastică. Să se bucure de propria realizare şi Noţiuni de artă: cea a colegilor săi. centru. Muzeu. obiecte. pictură. Crearea compoziţiilor pe diverse suporturi: hîrtie.

Observarea deosebirilor dintre culori şi nonculori.Subcompetenţe 1. Exersări în obţinerea petelor spontane: prin stropire. Elemente de limbaj plastic Punctul în arta plastică şi natură. peniţă. 2. Observarea asemănărilor şi deosebirilor dintre materiale şi instrumente de artă.5.4. Să folosească în activitata plastică diverse materiale. Exemple de forme realiste în natură şi opere de artă. liniilor de diferite mărimi şi forme cu instrumente. materiale de artă şi materiale netradiţionale (creion simplu. Linia dreaptă. Linia în arta plastică şi natură. Să organizeze suprafeţe plastice prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic. sculptor etc. grafician. tehnicilor utisculpturale şi decorative. Exerciţii-joc de obţinere a punctelor. pietre. Amestecul culorilor.3. Exersări şi experimentări în diverse materiale şi tehnici. creioane colorate. ondulată. II. crengi. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate Materiale şi tehnici grafice. Să creeze lucrări cu acelaşi subiect în materiale de artă clasice şi materiale moderne. Materiale. 129 . fire textile etc. Să experimenteze în obţinerea petelor spontane. cariocă. culori utilizînd diverse materiale şi procedee artistice.1. pensule. frîntă. 2.). lut. forme. alăturare etc.6. picturale. Pata spontană. nisip. Să combine culori pentru obţinerea expresivităţilor plastice. lizate în operele artiştilor plastici. Modalităţi de executare şi amplasare a punctului în spaţiul plastic. Clasificarea culorilor: culori şi nonculori.1. Forma realistă. boabe. Exersări în obţinerea diferitor culori prin amestecul 2. Să redee anumite stări ale naturii folosind culorile şi nonculorile. CLASA a II-a Conţinuturi recomandate I. Să observe particularităţile punctelor. suprapunere. Să obţină puncte. Descrierea efectelor obţinute. Selectarea materialelor în dependenţă de subiectele abordate. scurgere. Analiza formelor realiste şi a modalităţilor de realizare. 1. 2. rotundă. 2. Discuţii: observarea caracteristicilor fizice ale elementelor de limbaj plastic în natură şi opere de artă. Discuţii: Analiza materialelor de artă.2. Subiectul lucrării plastice. formelor utilizate în natură şi în diverse contexte plastice.2. pete. Exerciţii-joc: eu sînt pictor. linii. liniilor. Activităţi individuale şi în grup în procesul experimentării cu materiale pe suporturi variate. 2. culorilor.

Identificarea şi analiza lor pe reproduceri de artă. operede artă din diverse ramuri. 4. opinii. sculptură. 4. Explicarea noţiunilor de element plastic. Iniţiere în domeniul artelor plastice Noţiuni de artă: sculptură / sculptor. Compararea şi analiza operelor de pictură. tangram etc.lor. grafică / grafician etc. Să demonstreze capacităţi de apreciere estetică a operelor din arta plastică naţională şi universală. Vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă.3. spaţiu plastic şi centru de interes al compoziţiei. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. grafică. expoziţie. Exerciţii-joc de redare a stărilor naturii prin culori. emoţii în procesul perceperii capodoperelor artei plastice. 3. Muzeu. Să experimenteze pe diverse suporturi cu ajutorul elementelor de limbaj plastic. Să exprime sentimente. Centrul (centrele) de interes al compoziţiei. Să exprime atitudine. Joc de rol: Critici şi artişti.3. 3.1. Plasarea elementelor în spaţiul plastic. pictură.2. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Iniţiere în compoziţie 3. 4. Să manifeste interes faţă de activitatea artiştilor plastici şi meşterilor populari. atitudini în compoziţii plastice. colaj.2.1. Maeştri şi capodopere. 130 . sculptură şi artă decorativă create în diverse perioade istorice. Să considere obiectele înconjurătoare ca surse de stimulare a creaţiei sale. III. Realizarea compoziţiilor în diverse tehnici: desen. pictură / pictor. IV. Organizarea spaţiului plastic în culoare.

origami etc. 1. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. reproducerilor. Procedee de modificare a culorii: amestecul culorilor. cutii. Crearea formelor geometrice din diferite materiale pe suprafaţa plană şi în volum. Să perceapă funcţiile decorativă şi constructivă a punctelor şi liniilor. Să obţină expresivităţi plastice prin diverse procedee de modificare a culorii.4. Exersări: obţinerea culorilor binare prin diverse II. Să identifice culorile primare. legume. sîrmă. polistirol. plastelină. Lucrări practice: semn pentru carte. Funcţia decorativă a liniei. Materiale netradiţionale în arta plastică. natură etc. Elemente de limbaj plastic 2. 2. binare pe reproduceri.5. plante. 3. Pata decorativă. Culori primare. hîrtie etc.2. culori binare. fructe. aluat. 2. Să creeze forme geometrice pe suprafaţa plană şi în volum din diferite materiale.3. plante etc. pastă de hîrtie). clipurilor. hîrtie. Relaţii interdisciplinare. Lucrări practice: colaj. fuzionarea. Să utilizeze punctul ca element decorativ în lucrările plastice. Punctul ca element decorativ. carton. Să producă pete picturale şi decorative prin amestecul culorilor. Materiale. Să creeze diverse forme din materiale naturale şi artificiale. Explicarea noţiunilor de punct constructiv şi punct decorativ. fructe. Să realizeze proiecte artistice în diverse materiale şi tehnici de artă. ambalaj etc. 2. lut. mediul înconjurător. vestimentaţie. legume etc. 2. Tehnici mixte. Vizionarea filmelor. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor netradiţionale în diverse contexte plastice: materiale maleabile (aluat. Modalităţi de expresie ale materialelor naturale şi artificiale (boabe.).1. Exemple de forme geometrice.2. Exersări cu diferite feluri de linii. planşe didactice. Modalităţi de executare. Punctul ca element constructiv. Observarea şi analiza lor în opere de artă şi natură etc. 1.Subcompetenţe CLASA a III-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I.6. Să experimenteze materiale şi tehnici netradiţionale în exprimarea individualcreativă.1. felicitare. Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din diverse materiale: lut. Discuţii despre rolul petelor de culoare şi observarea lor în opere de artă. 131 . fructe. instrumente şi tehnici de artă 1. 2. polistirol. carton. Explicarea noţiunilor de linie constructivă şi linie decorativă. Identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător. imaginilor. Funcţia constructivă a liniei. Pata picturală. Forma geometrică.

2. Discuţii despre conţinutul operelor de artă şi interpretarea verbală a mesajului artistic. Explicarea noţiunii de compoziţie realistă. mărime etc.1. 3. 4. Organizarea cromatică a spaţiului plastic.3. Explicarea noţiunii de ramuri ale artelor plastice. Iniţiere în domeniul artelor plastice 4. Analiza.procedee.3. Explicarea noţiunilor: muzeu şi galerie de artă.1. 4. Să perceapă calităţile estetice ale mesajelor Muzee şi galerii de artă. 3.2. Vizionarea filmelor. Exerciţii de amplasare a elementelor compoziţionale în spaţiul plastic şi evidenţierea centrelor compoziţionale prin culoare. Să deosebească ramurile artelor plastice. Compoziţia realistă.). Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. operelor de artă plastică. Evidenţierea centrelor compoziţionale (culoare. Să promoveze valorile general-umane în lucrările efectuate. Analiza compoziţiilor realizate în diverse tehnici şi materiale de artişti plastici din diferite ţări şi perioade istorice. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Exprimarea opiniilor despre ramurile artei plastice. Deosebirea dintre ele. Ramurile artei plastice. Să reprezinte structuri din natură în compoziţii volumetrice utilizînd diverse materiale.4. Să manifeste interes pentru cunoaşterea artei plastice populare. Să evidenţieze centrele de interes ale compoziţiei folosind creativ mijloace de expresie. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe 132 . Maeştri şi capodopere. mărime etc. III. compararea şi deosebirea lucrărilor de artă din diverse ramuri ale artei plastice. naţionale şi universale. Plasarea elementelor compoziţionale în spaţiul plastic. 3. vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. IV. Exemple de muzee şi galerii de artă din ţară şi peste hotare. Să exprime preferinţe în alegerea subiectelor pentru realizarea compoziţiei realiste. Iniţiere în compoziţie 3.

). legume.1.parcursul anului. Subcompetenţe CLASA a IV-a Conţinuturi recomandate I. lut. Punctul şi linia mijloace de expresie în grafică. 2. Culori calde. carton etc. Să experimenteze materiale şi tehnici de artă în exprimarea individual-creativă. Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din materiale naturale şi artificiale.) în diverse contexte plastice. Tehnici mixte. Crearea compoziţiilor în diverse tehnici. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. II. aluat. 1. Analiza posibilităţilor de îmbinare a materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale într-o lucrare plastică. pictură. 1.2. Observarea particularităţilor specifice în diferite contexte plastice. plante etc. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate 1.2. Să folosească creativ diverse materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale în lucrări plastice. Să motiveze alegerea tehnicilor mixte în exprimarea unei idei. Să obţină forme plate pe suprafaţa plană utilizînd diverse materiale şi procedee tehnice.3. nisip. Lucrări practice în tehnici mixte. Vizionarea filmelor. cutii. Modalităţi de aplicare şi realizare. 1. imaginilor. Elemente de limbaj plastic 2. reproducerilor. Forma plată (bidimensională). arta decorativă etc. fructe. Să reprezinte structuri şi fenomene ale naturii utilizînd punctul şi linia ca mijloace de expresie. 133 . Materiale. Tehnici grafice. polistirol. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale (aluat. picturale. Materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale. sîrmă.4. sculpturale etc. Analiza elementelor de limbaj plastic în lucrări de artă plastică. Să creeze diverse forme în materiale naturale şi artificiale. Forma volumetrică (tridimensională). zăpadă. Modelarea şi construirea din materiale naturale şi artificiale (materiale de reciclaj.1.

4. atitudini etc. decorative şi sculpturale. Modalităţi de utilizare: funcţie utilitară. natură statică. picturală şi grafice.2. Discuţii despre dominanta cromatică. lucrări prin compararea şi deosebirea lor. sculpturale cu subiecte literare sau inspirate din natură. culoare.2. mărime. 2.1. 3. Deosebirea. funcţie decorativă. Explicarea noţiunilor de bidimensional şi tridimensional. Să creeze compoziţii decorative. Explicarea noţiunii de ton închis-deschis în desen şi pictură. Exerciţii-joc de obţinere a nuanţelor. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi 134 . Arta populară. 4. Rolul culorii în redarea unor dispoziţii. Identificarea pe reproduceri de artă şi în natură. Să aplice culorile calde şi reci în redarea anumitor stări sufleteşti. culoare etc. Tonul închis-deschis. Exersări grafice şi în culori de obţinere a tonurilor şi modalităţi de aplicare. Iniţiere în artele plastice 4. grafice.1.2. Dominanta cromatică. Crearea formelor bidimensionale şi tridimensionale.). Analiza diferitor forme. Să manifeste interes pentru cunoaşterea Genurile artelor plastice (portret. 3. Să observe trăsăturile caracteristice ale genurilor artei plastice.3. compararea şi analiza compoziţiilor Compoziţia decorativă. III. Exersări: evidenţierea centrelor compoziţionale prin ton. sculpturală. IV. stîlpi de telegraf etc. Analiza procedeelor artistice de evidenţiere a Iniţiere în perspectiva liniară şi aeriană. Redarea planurilor: linie. stări. peisaj. picturale. Modalităţi de redare a planurilor. centrelor compoziţionale. Explicarea noţiunii de culori calde şi reci. Să redee perspectiva aeriană şi liniară în peisaje. Sa creeze forme volumetrice din materiale naturale şi artificiale. formă / dimensiune. picturale. compoziţie etc. Iniţiere în compoziţie 3. Subiectul compoziţional. Explicarea noţiunilor de perspectiva liniară şi aeriană prin exemple simple din mediul înconjurător: peisaj. Discuţii despre subiectul compoziţional. Analiza operelor de artă şi identificarea trăsăturilor caracteristice fiecărui gen de artă. grafică. calea ferată. Să descrie verbal mesajul artistic al operelor de artă plastică exprimîndu-şi propriile atitudini şi emoţii esteice. Explicarea noţiunii de genuri ale artei plastice. Culori reci.3. Nuanţe. nuanţe şi identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător.

Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. Atelier de creaţie. 135 .4. 4. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. critic de artă etc. meşter popular atelier de creaţie. localitate. Joc de rol: meşter popular.3. Maeştri şi capodopere. Vizionarea filmelor. Analiza noţiunilor: artă populară. artei populare. expoziţiilor de artă şi exprimarea propriilor opinii. Meşter popular. Muzee şi galerii de artă.artei plastice naţionale şi universale. Să exprime atitudini faţă de evenimentele culturale din instituţia de învăţămînt. 4. Să deosebească opere de artă plastică de arta populară. analizei lucrărilor plastice. Excursii la atelierele pictorilor şi meşterilor populari. ţară.

morale. formarea sistemului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului pe parcursul întregii vieţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. inclusiv. avînd ca „ţintă” mobilizarea unui ansamblu de resurse de asigurare a calităţii şi capacităţii de asimilare a materiei de conţinut în procesul învăţării. obţinerea echilibrului psihofiziologic. urmăreşte realizarea finalităţilor prevăzute de Legea Învăţămîntului: a) dezvoltarea personalităţii copilului. La baza conceptului stă ideea de ameliorare a acestui curriculum. a capacităţilor şi a aptitudinilor lui spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim. b) asigurarea unei pregătiri fizice multilaterale. conştient. estetice şi civice. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. asigurarea valorilor educaţiei pentru sănătatea corporală. priceperi şi deprinderi de a utiliza sistematic. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoaştere. deprinderi motrice şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilitate în contexte specifice de realizare. 62-63). capacităţi. 9 noiembrie 1995. precum şi de a duce un mod de viaţă sănătos atît în perioada şcolarizării. capacităţilor motrice ale elevilor şi. cu caracter profesional-aplicativ. perfecţionarea condiţiei fizice etc.ARIA CURRICULARĂ SPORT EDUCAŢIA FIZICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Conceptul de bază al curriculumului şcolar de Educaţie fizică constă în iniţierea şi ghidarea permanentă a elevilor în scopul formării unui sistem bine corelat de cunoştinţe. Valoarea formativă a Educaţiei fizice constă în:  tehnologia implementării subcompetenţelor şi unităţilor de conţinut ce constituie o contribuţie considerabilă la sporirea stării de sănătate. deprinderilor motrice şi culturii sănătăţii. corespunzător. călirea organismului. motivaţii. trebuie să devină conştienţi de faptul că sportul şi cultura fizică sînt mijloace eficiente în dezvoltarea fizică armonioasă. concepţia de aplicare a curriculumului de Educaţie fizică stipulează statutul cotei disciplinei şcolare în Planul-cadru de învăţămînt. 136 . cît şi pe parcursul întregii vieţi. care cuprinde calităţile motrice. nr. care utilizează exerciţiul fizic drept mijloc principal în vederea dezvoltării sănătăţii.  aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii competente să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. mijloacele educaţiei fizice (exerciţiile fizice. în mod independent. a calităţii învăţării. Curriculumul şcolar de Educaţie fizică pentru învăţămîntul primar este inclus în Planulcadru de învăţămînt ca disciplină de studiu obligatorie şi reflectă concepţia care stă la baza reformei sistemului de învăţămînt European şi din Republica Moldova. competenţelor şcolare. Scopul prioritar al procesului educaţional la Educaţia fizică în învăţămîntul primar este antrenarea elevului în formarea incipientă de utilizare a cunoştinţelor pentru fortificarea sănătăţii. – componente/factori ce asigură longevitatea speciei umane. factorii naturali/igienici). profilaxia bolilor. formarea deprinderilor de a duce un mod de viaţă sănătos prin organizarea activităţilor de integrare socială a elevilor din clasă. absolvind şcoala. sporirea capacităţii de efort fizic pentru dezvoltarea calităţilor motrice. Elevii. Educaţia fizică în sistemul de învăţămînt primar este o componentă a educaţiei generale. fortificarea şi menţinerea sănătăţii. Astfel. Nu pe ultimul loc se află formarea interesului şi necesităţii de predare independentă şi sistematică a exerciţiilor fizice.

12. Sistemul muscular este slab dezvoltat. bazin de înot. terenuri de fotbal. Principiul accesibilităţii instruirii – vizează prezentarea conţinuturilor didactice într-o formă accesibilă conform particularităţilor de vîrstă şi individuale ale elevilor. Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi de performanţă – vizează orientarea procesului educaţional al sportului şcolar cu caracter de masă spre sportul de performanţă. handbal.Realizarea conţinuturilor educaţionale ale educaţiei fizice şi sportului solicită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor de activitate didactică în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţămînt. de fitness. 6. pentru alergări de rezistenţă şi cross. oină. rugbi. ale abdomenului. Din cauza acestei slabe dezvoltări a musculaturii şi sub influenţa negativă a unor poziţii necorespunzătoare. în special grupele mari musculare ale centurii scapulare-humorale. respiraţia fiind superficială şi scurtă.) la cerinţele şi posibilităţile pedagogice. Principiul dezvoltării multilaterale şi armonioase a elevului – presupune dezvoltarea calităţilor motrice. 9. 13. capacităţilor motrice şi atitudinilor – vizează instruirea de lungă durată şi practicare a exerciţiilor fizice fără întrerupere toată viaţa activă. 8. ale trunchiului. ORIENTĂRI GENERALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE La vîrsta şcolară mică. capacităţilor şi atitudinilor. Principiul eficienţei – prevede valorizarea maximă a mijloacelor şcolare şi surselor naturale ale comunităţii locale. sală de gimnastică. Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi dezvoltarea fizică a personalităţii umane – urmăreşte formarea trăsăturilor superioare de voinţă şi caracter pentru perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor psihomotore şi calităţilor acestora. încurajarea şi preţuirea activităţii de creaţie. 7. deşi osificarea nu este încă terminată. Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor. Principiul funcţionalităţii – evidenţiază continuitatea educaţiei fizice şi sport pe parcursul vieţii indiferent de politica statului şi a influenţelor conjucturistice. funcţionale şi intelectuale ale elevului. Principiul egalităţii şanselor – vizează delimitarea unor secvenţe de conţinut pentru toate categoriile de elevi. 10. 11. calităţilor. Motricitatea corpului la această vîrstă începe să se dezvolte în sensul unor acţiuni precise în mişcare. care contribuie la formarea personalităţii creative. psihologice şi sociale ale educaţiei fizice şcolare. 14. 5. Principiul creativităţii instruirii – necesită activităţi inovative. sport-aerobic. Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a deprinderilor igienico-sanitară şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al personalităţii umane. de forţă. coloana vertebrală este expusă diferitor deformări. teren pentru sărituri şi aruncări la atletism. volei. Principiul conştientizării şi responsabilităţii pentru propria formare/dezvoltare – vizează formarea interesului de activitate motrice. psihice. ale spatelui. baschet. dezvoltarea elevului este mai lentă şi mai uniformă în ceea ce priveşte creşterea în înălţime. Scheletul devine tot mai rezistent. Principiul adaptării şi utilizării spaţiului (stadion cu piste de alergare. 2. Principiul demonstrării şi umanizării învăţămîntului – stabileşte că Educaţia fizică exercită o mare influenţă asupra dezvoltării şi formării personalităţii umane. Principiul coerenţei dintre subcompetenţe/conţinut educaţional şi finalităţile educaţiei fizice – reprezintă corelarea permanentă a competenţelor-cheie/transversale cu conţinuturile şi finalităţile învăţării în direcţia formării cunoştinţelor. 1. bazate pe inventivitate şi pe inovaţie didactică. 4. 137 . Oasele se pot uşor deforma. sala de lupte etc. 3. dezvoltarea încrederii în sine. Aparatul respirator este încă slab dezvoltat. calităţilor. în comparaţie cu perioadele de vîrstă ale învăţămîntului gimnazial.

vor completa nemijlocit valorile activităţilor motrice ale elevilor. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. a coloanei vertebrale.Obiectivele educaţiei fizice la această vîrstă sînt de a crea condiţii pentru dezvoltarea corectă a scheletului şi. Cunoaşterea noţiunilor. Aceasta e necesar pentru perfecţionarea sistemică a mişcărilor şi dezvoltarea funcţiilor motrice ale copiilor.  competenţe cognitive specifice. Aplicarea terminologiei pedagogice de educaţie fizică dezvoltă însuşiri ale limbajului corect. de a nu se opri la cele obţinute. care constituie izvorul tuturor cunoştinţelor copilului despre mişcare şi sînt la baza tuturor celorlalte procese psihice mai complexe. Însuşirea conţinuturilor didactice se face conform principiilor didactice de bază. în primul rînd. Dezvoltarea competenţelor fizice de bază prin intermediul exerciţiilor fizice:  competenţe psihomotorice. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Subcompetenţe 1 Conţinuturi didactice 2 Activităţi de învăţare şi evaluare 3 1. kinestezice. În cadrul procesului instructiv-educativ se ating obiectivele de formare a cunoştinţelor. la tendinţa de a-şi îmbunătăţi indicii capacităţilor motrice proprii. 2. liceal şi părinţii prin dezbaterile vizănd implementarea referenţialelor de competenţă prin intermediul conţinuturilor didactice din curriculum. gîndirea. CONŢINUTURI. SUBCOMPETENŢE. sub egida pedagogului. comportamentului civilizat a deprinderilor comunicative şi de interacţiune socială:  competenţe de atitudini. A. Începînd cu clasa I-a cadrul didactic care predă disciplina „Educaţia fizică” este responsabil de introducerea şi completarea fişei „Paşaportului sănătăţii elevului”. memoria. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. La finele ciclului primar fişele tuturor elevilor vor fi transmise profesorului care va continua să activeze cu elevii respectivi. Formarea calităţilor de personalitate. cerinţelor şi legităţilor elementare referitoare la educaţia fizică şi aplicarea acestora în practica educaţională:  competenţe cognitive generale. vizuale. I. situaţii psihice ale procesului afectiv şi de voinţă. fiind componenţe instrumentale-operaţionale ale elevului în vederea însuşirii calitative a calităţilor senzoriale. cum sînt percepţiile. începînd cu clasa a IV-a. capacităţii psihosociale. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ. Aplicarea subcompetenţelor şi conţinutului didactic din curriculum urmăreşte proiectarea didactică în formarea incipientă a competenţelor de preîntîmpinare a ţinutei şi funcţiilor tuturor sistemelor organismului în creştere şi dezvoltare prin intermediul exerciţiilor fizice. Competenţele proiectate în cadrul noilor activităţi de educaţie fizică. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE 138 . Curriculumul se aplică de către profesorul de educaţie fizică în colaborare strînsă cu cadrele didactice din învăţămîntului gimnazial. priceperilor şi deprinderilor motrice. La selectarea diverselor exerciţii se va lua în consideraţie nu numai gradul deprinderilor motrice atins de elevi. ci va fi prevăzută şi sporirea cerinţelor faţă de indicatorii calitativi şi cantitativi ai mişcărilor. elevul va completa caietul de educaţie fizică. 3. reprezentările. Cerinţele crescînde privind însuşirea exerciţiilor vor contribui la menţinerea interesului copiilor faţă de procesul-instructiv. În scopul informării şi documentării elevului referitor la diverse aspecte ale educaţiei fizice. a experienţei de utilizare a exerciţiilor. auditive.

comanda: „Înainte . 6. conţinutul.să-şi formeze capacităţi de a parcurge un spaţiu accidentat. la bara joasă. Sărituri cu coarda 1 min. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. 3. ocolind obstacole. peste obstacole mici. . igiena corpului). Igiena personală (semnificaţia noţiunii „igiena personală”. pe diferite obstacole mici. 3. durata şi cerinţele de bază în desfăşurarea gimnasticii matinale). aruncarea mingii mici în perete cu efort şi prinderea ei. bara la depărtarea braţelor. consecinţele posibile ale nerespectării regulilor respective). 2.să stabilească legături dintre reguli şi consecinţe. în echipe. definiţii. Din culcat dorsal. Căţărări: pe banca de gimnastică înclinată. . . curajul. 4. din culcat dorsal. educîndu-şi voinţa.în linie pe un rînd. . Gimnastica matinală (esenţa gimnasticii matinale şi însemnătatea acesteia pentru om. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIFICE Test de cunoştinţe 2. „Clasă. . Complex de exerciţii fizice I. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . Întoarceri la stînga şi la dreapta. Cunoştinţe speciale • Termeni. EDFG fără obiecte (procedee). „Pe loc repaus”. ocolind obstacolele. • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice. mers peste obstacole mici. 1. perseverenţa în muncă fizică. obligaţiunile şi responsabilităţile elevului în cadrul lecţiei de educaţie fizică. în diverse figuri geometrice.Marş!”.să-şi dezvolte capacităţi de coordonare a echilibrului şi a diferitor părţi ale corpului. Exerciţii de front şi formaţii: 1. B. • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. 1. 2. a partenerului. • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. . A. cu ocolirea obstacolelor. Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică (cerinţe faţă de echipamentul sportiv.să expună corect termenii sportivi. 5. Mers: procedee de mers. igiena echipamentului sportiv. Aruncări: aruncarea mingii din diferite poziţii iniţiale. pe perete de gimnastică. 3. Întoarceri pe loc: „La stînga!”. 2. mers pe obstacole. stai!”. Corectitudinea 139 . Tema 3. 4. B. Sărituri: pe ambele pe loc şi în mişcare. Aranjări: . semiîntoarcere. Tracţiuni: cu ambele mîini din culcat pe banca de gimnastică. cu coarda de gimnastică în cerc. denivelat. noţiuni. dorinţa de a învinge greutăţile. Comenzile: „Aliniere!” „Drepţi!”. pe sprijin îngust.în coloană în diverse figuri geometrice.să execute exerciţii aplicative complexe care contribuie la îmbunătăţirea calităţilor psihomotrice.să ilustreze importanţa igienei personale pentru sănătatea omului.să rezume rolul gimnasticii matinale pentru om.Să creeze omogenitate în executarea acţiunilor în comun şi individual. Deplasare pe loc şi în mişcare. Alergări: obişnuite. 1. „La dreapta!”. tracţiuni. Tema 2. a mingii medicinale cu ambele mîini (1 kg).Elevul va fi competent: . .să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. Exerciţii cu caracter aplicativ. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG). Elevul va fi competent: .

. Complex de gimnastică aerobică. deprinderi 1. rezistenţa specifică. podul. 7. echilibru în escaladări de obstacole. Alergare la 300 m 4. Elemente din atletism. COMPORTAMETUL CIVILIZAT. în aşezat ghemuit.2. capacitatea de a îmbina muzica 9. „Migrarea cm. 1. mingi. Exemplu: „Vrăbiuţe săltăreţe”. Exerciţii stretching. „Petişoară” şi alte jocuri. bastoane de gimnastică). mişcărilor şi supleţei în tălpi aplecare înainte 3. Din culcat dorsal. Sărituri în lungime de pe loc. sărituri. 3. Cunoaşterea 3. departe ajungi”. 5. 6. „Nu uda picioarele”. Aruncarea mingii de volei din diferite poziţii Aruncarea mingii în pentru dezvoltarea iniţiale şi prinderea ei. 4. efectuării EDFG.să manifeste spirit de  relaţii interpersonale pozitive în cadrul disciplină şi tact în relaţii desfăşurării jocurilor dinamice şi ştafetelor interpersonale. (cm ±). privind şi cea psihică. s. . 2. Din sprijin ghemuit. regim aerob în activitatea m din startul de sus. Exerciţii din gimnastica de bază. rostogolire înainte în de dezvoltare a coordonării cu depărtarea unei aşezat.). Flotări din poziţia sprijin culcat. diverse situaţii de joc. 1. Dans moldovenesc „Alunelul”.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în cadrul lecţiilor de educaţie fizice. 2. 3. (min.să realizeze acţiuni motrice Din aşezat picioarele 2. coregrafice elementare. „Broaştele şi bîtlanul”. 5. Aruncarea mingii mici la distanţă şi în perete cu ricoşare. Alergare în tempou mediu 300 m. De-a puia-gaia”. cu mişcarea. Compoziţii de dans. ATITUDINI . 4. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. 6. păsărilor”. EDFG cu obiecte portative (cercuri. . . Complexul „Prietenii”. Din aşezat şi din culcat pe spate – rulări. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. ridicarea trunchiului pînă la verticală. Poziţia de atîrnat (s) banca de gimnastică. 8.). 3.să-şi dezvolte forţa statică şi 1. aşezat depărtat. ridicarea picioarelor). steguleţe. expresivitate în mişcări. Alergare 20. . Ştafete sportive. „Încet-încet. Atîrnat în echer la peretele de gimnastică (menţinere. 2. 3. 4. Menţinere în poziţia atîrnat.să aplice activităţi motrice 1. perete de la distanţa capacităţilor de coordonare. respiratorii.să cunoască regulile de Evaluare:  respectarea regulilor de securitate în timpul 140 . Alergare în tempou mediu timp de 3-6 min. sportive. Din culcat dorsal. responsabilitate. ei la distanţă (m. termenilor de bază. grijulie faţă de sănătatea fizică pedagogului. de 4 m cu ricoşarea orientare în spaţiu. mîinile pe dinamică.să manifeste rezistenţă în Alergare la viteză 30 2. Elemente din jocuri. Semisfoara. aruncări etc. . Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice.să manifeste ritm. articulaţii. Alergare de suveică: 3x10 m. comportamentul elevului. Complexul „Jucăriile”. motrice de alergare. 30. atitudine  Observaţiile  respectarea cerinţelor sanitaro-igienice. 40 m din startul de sus. Jocuri dinamice cu alergări. .Să manifeste Evaluare:  Respectarea unui regim de viaţă sănătos. „Două babe de omăt”. Dansul „Alunelul”.

Cunoştinţe speciale • Termeni. 4.să reproducă componentele de bază ale igienei exerciţiilor fizice. . Aranjare în formaţie în linie pe două rînduri.4. cîte 3. • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice. B.Să-şi formeze capacităţi de colaborare. asigurînd o dezvoltare armonioasă Gimnastica de bază.să-şi dezvolte obişnuinţa de menţinere a ţinutei corecte şi să-şi formeze şcoala mişcării. cu jocuri. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. Alergări: obişnuit.să expună corect termenii sportivi. Raportul. Test de cunoştinţe 2. a competiţiilor. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILE ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. rolul respiraţiei în timpul exersării. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE Elevul va fi competent: . • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. Tema 2. A. 2.  Analiza comportamentului elevului manifestat pe parcursul activităţii motrice. 1. pe cerc. gradului de dezvoltare şi pregătire fizică). Noţiuni generale despre dezvoltarea fizică a omului (esenţa noţiunii „dezvoltare fizică” şi importanţa acesteia pentru el. CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. 3. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . Exerciţii de front şi formaţii. Test de cunoştinţe Test de cunoştinţe I. Aranjare în formaţie desfăşurată. • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. pe vîrfuri. Raportul şi salutul. 1. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. cu pas accentuat. Deplasări: la pas. pe diagonală.să exemplifice relaţia dintre exerciţiul fizic şi dezvoltarea fizică a omului. Mers: cu pas obişnuit. . . cu ridicarea genunchilor la 45o. B. de a lucra frontal sau în echipe omogene. definiţii. cu ridicarea genunchilor cu pas balansat. 2. 2. în cerc. enumerarea după ordine. în careu. alergării. 5. Întoarcere pe loc. 1. cu 141 . Exerciţii cu caracter aplicativ.să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ. dozarea efortului fizic conform particularităţilor de vîrstă. în semicerc. rolul exerciţiilor fizice în dezvoltarea sistemului cardiovascular şi respirator). . jocului. în pătrat. Igiena exerciţiilor fizice (condiţiile sanitaro-igienice ale locului de practicare a exerciţiilor fizice. A.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.profilaxie a traumatismului la lecţiile de educaţie fizică. cu întoarceri la viteză. stării de sănătate. în figuri – prin ocolire. cu pas Tehnica mersului şi încrucişat. noţiuni. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE .

Alergare 300m.să execute acţiuni motrice pentru dezvoltarea capacităţilor de viteză şi rezistenţă în regim aerob. sau cros 300-500m. Alergare de viteză: 30m. Compoziţii de dans: „Hora”. . 6. Elemente din atletism. 4.Alfabetul şahului – tabla de şah: tipuri de linii ale tablei de şah. Complex de gimnastică aerobică. 3. mică individual şi în echipe. Exerciţiu stînd pe omoplaţi. pas alternativ. a braţelor şi a picioarelor. de pe obstacole. cu variante de alergare. 3. 5. mobilitate. din aşezat faţă în faţă. notaţia mutărilor. la ţintă (mică. Conducerea mingii de fotbal. „Cine e chemat. „Polca moldovenească”. coarde). 4. 2. 7. 5. medie. obstacole. 1. 4. 2. 4. cu o mînă. ştafete. 1. Complexe de gimnastică aerobică. din faţă.a organismului. . pas de polcă. şerpuită.să-şi formeze ţinuta corectă a corpului şi unele capacităţi artistice. . cercuri. Tracţiuni: între doi executanţi din fandat. Aruncarea mingii în ţintă. 3. Mers şi alergare în ritmul acompaniamentului muzical. EDFG cu obiecte (mingi. Alergare de viteză la 30 m din startul de sus Alergare 300 m sau cros 300 m (min. gimnastică). . la distanţă de pe loc. cu transportarea unor obiecte pe cap. Exerciţii speciale de forţă-viteză. Aruncări şi prindere: individual cu două mîini. „Nu uda picioarele”. cu coardă mare. peste 1 min. din lateral. 40m. fixă. Aruncarea mingii în ţintă de la distanţa de 4 m. 7. 4. 4. Alergare de suveică 3x10 m. Elemente din jocuri. 3. baschet. 6. Aruncarea mingii în ţintă şi peste fileu. amplasamentul pieselor pe liniile Termeni de bază. Pas de horă. 1. „Conurile.să demonstreze competenţe de interacţionare constructivă cu semenii în diverse activităţi motrice şi organizatorice.să cunoască terminologia şi noţiunile operaţionale specifice jocului de 1. . descifrarea „cîmpului de luptă”. aruncare la distanţă de pe loc din stînd. 5. acela prinde mingea”. Podul din culcat pe spate. (EDFG) . . Gimnastica ritmică şi dansul. Aruncarea şi prinderea mingii de volei. simţul spaţiului şi al echilibrului dinamic. „Cureluşa”. Exerciţii de dezvoltare fizică generală. Sărituri peste coardă 3. 1. pe banca de gimnastică. cîte doi. mobilă). . „Vrăbiuţe săltăreţe”. Echilibru pe un picior.de a-şi controla tempoul execuţiei. Echilibru: cu variante de mers. de pe banca de Varietăţi de căţărări. Căţărări: la scara fixă-varietăţi (în spirală. în grup. s. stînd pe genunchi. Rostogolire înainte cu varietăţi de sărituri după rostogolire. Ştafete sportive şi jocuri dinamice cu alergări de viteză. Sărituri: naturale. Dansul „Polca moldovenească”. bastoane de gimnastică. . coordonare. Poziţiile mîinilor. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi desfăşurată. Exerciţii din gimnastica de bază. 6. 3. Jocuri dinamice: „Locul liber”.) Rostogolire înainte. . 2. coordonării şi preciziei mişcării la creşterea şi îmbunătăţirea motricităţii generale. 3. ocolind suporturi. mare. din spate în spate. Stînd pe omoplaţi.să-şi dezvolte capacităţile de coordonare.succesiunea pătrăţelelor 142 . 8.Liniile verticale şi cele orizontale ale tablei de şah. Alergare de tempou moderat 5-6 min.să-şi dezvolte competenţe în asigurarea armoniei mişcărilor şi să-şi controleze influenţa exerciţiilor aplicative asupra formării deprinderilor motrice de bază. Şah. ghindele şi nucile”. 2. „De-a puia-gaia”. 2.

piesele de şah: garnitura completă de piese albe şi negre – reprezentarea grafică. regulile elementare ale jocului de şah. Flotări din poziţia sprijin culcat pe banca de gimnastică. Tracţiuni la bară. din atîrnat culcat orizontal. interes privind activitatea motrice efectuată sistematic.raportul de forţe pe table de şah. de atenţie. .  instruire (auroinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie. .mutări pe tabla de şah. notarea abreviată.  respectarea regimului igienic al organismului. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. nebunul. CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. mutarea.  Cunoştinţe despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului din punct de vedere anatomic. 1. centrul mare şi centrul mic. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA 143 . . la domiciliu).şah.  instruire (autoinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie. 3.să-şi formeze atitudinile grijulie pentru sănătatea proprie. Evaluare:  Gradul de respectare a regimului motrice şi igienic. denumirea piesei. .caracterizarea pe scurt notaţia în şah.notaţia în şah.  respectarea regimului motrice zilnic. începerea partidei.să-şi formeze deprinderea de a practica sistematic şi independent exerciţiile fizice. ridicarea trunchiului pînă la verticală. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. de analiză şi sinteză. 4. patul.  evidenţa dinamicii rezultatelor activităţii motrice efectuate la lecţie şi independent la domiciliu. Sărituri cu coarda – 1 min. .pionul.să acţioneze cu mijloace specifice pentru dezvoltarea forţei dinamice. .notaţia pătrăţelelor diagonalelor mari. 3.flancul damei. Test de cunoştinţe . . şahul veşnic (etern). . albe şi negre pe verticale de ordin par şi impar.să formeze raţionamentul şi memoria vizuală. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. Din culcat dorsal.şahul şi matul. . Evaluare:  Rezultatele dezvoltării şi pregătirii fizice. . amplasamentul iniţial. aer şi apă. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. .  efectele pozitive ale executării exerciţiilor fizice asupra organismului uman. calul.să dea dovadă de curiozitate intelectuală. contra şahului – apărarea sau retragerea. capturarea de piesă. Flotări la banca de gimnastică sau tracţiuni la bară. ATITUDINI . . la domiciliu). dama. Evaluare:  Test de cunoştinţe elementare despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului uman. notaţia completă şi succintă a partidelor. turnul. . CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. regele.  proceduri de călire a organismului cu razele solare.Să demonstreze o atitudine pozitivă.să-şi dezvolte capacităţi de concentrare. 2. psihologic. fiziologic. flancul regelui. 9. . orizontală şi verticală. amplasamentul iniţial al pieselor de şah pe tablă.

rolul exerciţiilor fizice în formarea/dezvoltarea ţinutei corecte a corpului). după săritură. mijloacele şi formele de călire a organismului). Cunoaşterea terminologiei exerciţiilor cu caracter aplicativ. Regrupare dintr-o linie pe un rînd – în cerc. 1. cu pas fandat. cu ajungerea obiectelor după săritură. Exerciţii de front şi formaţii.). importanţa ei în dezvoltarea Eseu nestructurat normală a coloanei vertebrale şi a organelor interne.4 şi mai mulţi executanţi. Mers în figuri: contramers (în sens opus). Împingeri: între doi executanţi.să evalueze ţinuta corpului. în ritm rapid. pe cerc. conţinuturi şi finalităţile activităţii motrice independente. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . I. cu o mînă. rolul exersării independente sistematice în scopul dezvoltării calităţilor motrice.să propună exerciţii fizice în scopul exersării ţinutei corecte a corpului. A. definiţii • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie • Poziţiile de bază a diverselor segmente Test de cunoştinţe corporale în timpul executării exerciţiilor fizice • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. „Pasul mai mare”. . Precizia ţintă. 3. Exerciţii cu caracter aplicativ. cîte 3. 2. după ricoşare. la ţintă. . B. cîte 3. Activitate motrice independentă (obiective. Sărituri: naturale fără întoarceri şi cu întoarceri. de repetări). 3. 1. B. întremării sănătăţii etc. Alergări: cu întoarcere. aruncare la distanţă. Ţinuta corpului (definiţia noţiunii „ţinuta corpului”. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. viteză şi forţă .explozivă. cronometrată. 1.EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. . consecinţele ţinutei incorecte.să execute corect acţiunile motrice orientate spre dezvoltarea capacităţilor de coordonare.Să cunoască regulile de acţiune individuală şi în comun. . la viteză. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . „Pasul mai mic!” Enumerarea la unu-doi. pe obstacole cu bătaie. spate la spate. Aruncări şi prinderi: cu ambele mîini. aruncării în 144 . din diferite poziţii. în ritm lent. 1. pe echipe-din stînd faţă în faţă. Călirea organismului (definiţia noţiunii „călirea organismului” şi rolul acesteia pentru sănătatea omului.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. peste obstacole.Să formeze competenţe de a comunica. 2. . FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIAL Elevul va fi competent: . . 1. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. Mers: cu pas de manevră. în ritm de joc popular. Sărituri peste coardă timp de 1 min.să explice importanţa ţinutei corecte. Test de cunoştinţe diagnosticarea ţinutei corecte a corpului. Cunoştinţe speciale • Termeni. umăr la umăr. Identificarea modelului de mişcări specifice pentru fiecare segment al corpului. cîte 4. 2. în două linii. sarcini pentru acasă la educaţia fizică – component important al activităţii motrice independente. cu paşi alăturaţi. 5. Tema 3. cu paşi mari. noţiuni. .să expună corect termenii sportivi. A. Tema 2.să formeze concluzii referitor la importanţa călirii organismului. (nr. 2. aplicînd terminologia exerciţiilor învăţate. 4. cu paşi încrucişaţi. sărituri cu coarda mare în echipe. 1.să stabilească legături dintre activitatea motrice independentă şi sănătatea omului. şerpuire.

EDFG cu obiecte pe loc şi în mişcare (în stînd.. viteză.activităţi de testare şi autotestare a nivelului de pregătire fizică generală. 5. Stînd pe omoplaţi după rulare înapoi din aşezat. Menţinerea echilibrului pe ambele picioare după săritură cu întoarcere la 360º într-un cerc cu diametrul de 1m.Să demonstreze rezistenţă în regim aerobic. Semisfoara.Executarea sistematică a sarcinilor la domiciliu. Atîrnări şi sprijine. Aruncarea la coş de pe loc. cu transportarea greutăţilor. ATITUDINI . . . Atîrnări şi sprijine mixte. . Semisfoara. Săritură în lungime de pe loc. 3. pe ambele picioare şi pe un picior.să acţioneze în activitatea de învăţare a elementelor tehnico-tactice din jocuri sportive. 2. Rostogoliri în îmbinare cu elementele însuşite. 180º. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. Alergare – cros 500-600m.informaţii privind influenţa benefică a exerciţiilor fizice asupra organismului. Alergare de viteză 30m. Alergare–cros 500m. eforturi şi rezultatele activităţii. Dribling multiplu din deplasare. după sărituri de 90º. EDFG fără obiecte: varietăţi. cu variante de alergare.). Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. „Vînătorii şi raţele”.Să realizeze activităţi practice independente. Elemente de atletism: 1. 3. 6. 5. Jocuri dinamice. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. Aruncarea mingii în ţintă la distanţă de 5. . Exerciţii speciale de forţă. 6. coordonare. 3. mobilitate. Pasarea şi preluarea mingii cu piciorul din deplasare. Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG): 1. Corectitudinea completării portofoliului şi progresele obţinute timp de un an. 3. Alergare de viteză 30m.să observe greşelile altora în vederea obţinerii informaţiei despre corectitudinea executării exerciţiilor. 7. culcat). Podul. Elemente de jocuri sportive. 4. . din sprijin ghemuit. Teste motrice de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică generală – mai. . 360º. Aruncarea la poartă cu o mînă de pe loc. 3. 4. Săritură în lungime (de pe loc şi cu elan). Corectitudinea executării exerciţiilor de EDFG. Pasarea cu o mînă şi prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare. 4. 2. 7. Aruncarea mingii în ţintă. calităţi de viteză şi precizie a mişcării. din aşezat ghemuit. 6. 2. . 2. Alergare în tempou mediu (durata 5-10 min. . Ştafete sportive şi jocuri cuprinzînd elemente din atletism. Echilibru: cu variante de mers. 5. Ştafete.asigurarea şi ajutorului reciproc în procesul activităţii motrice. Dribling multiplu din deplasare. 4. 10m. 3x10m. Îmbinare acrobatică din elementele însuşite anterior. jocuri sportive din gimnastică. 50m din startul de sus. 3. „Păzeşte-te de mine” etc. Exerciţii din gimnastica de bază: 1. . 1. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. 6.Să stabilească legătura între propriile capacităţi. aşezat.să manifeste îndemînare în realizarea acţiunilor învăţate. Alergare de suveică.Să demonstreze atitudine  Calitatea realizării sarcinilor la Evaluare: 145 .

 Progresul dezvoltării calităţilor motrice. Tema 2. fizice practicate. Tema 3. Principiile călirii organismului (caracteristica principiilor: călirii sistematice. Tema 1. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. Rolul exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului (influenţa activităţii motrice în Eseu nestructurat dezvoltarea organelor şi sistemelor (cardiovascular. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE  termeni.    domiciliu. I. . A. jocuri etc. forţei. sportivă a exerciţiilor  Teste de  reguli (elementare) competiţionale.să manifeste atitudine grijulie faţă de sănătatea proprie.să completeze sistematic caietul. noţiuni. . gimnastică.Să cunoască terminologia  aspecte ale tehnicii executării acţiunilor Evaluare: motrice din atletism. desfăşurării jocului dinamic. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. coardă etc.  cunoştinţe elementare privind dezvoltarea vitezei. individualizării călirii organismului). 2. de bază. executarea sistemică a exerciţiilor fizice de dezvoltare generală şi formarea ţinutei corecte a organismului.). . Teste de diagnosticare a nivelului de Evaluare: 146 . rezistenţei. cunoştinţe privind dezvoltarea fizică optimă a organismului.să deducă importanţa exersării fizice în scopul fortificării sănătăţii omului. CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţareevaluare 1 2 3 1. respirator).  Regimul motric zilnic al elevului în afară de clasă.. Test de cunoştinţe utilizării complexe a mijloacelor şi formelor de călire. sporirea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală. definiţii. rolul practicării sistematice a exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului). COMPETENŢE PSIHOMOTRICE 1.să perceapă elementar  cunoştinţe elementare despre dozarea esenţa calităţilor motrice efortului fizic şi pauzele de odihnă în activitatea motrice. Caietul de educaţie fizică (structura şi conţinutul caietului şi rolul acestuia în Caietul elevului autoinstruirea şi autocunoaşterea elevului).conştientă şi disciplină în cadrul lecţiei de educaţie fizică. prezenţa utilajului sportiv personal (minge. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. cunoştin  cunoştinţe elementare despre metodica ţe. dozării treptate a procedurilor de călire.să exploateze legităţile călirii organismului. respectarea cerinţelor sanitaro-igienice a corpului şi echipamentului sportiv. participare la efectuarea exerciţiilor fizice de concurs. îndemînării. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: .     . funcţionale şi a indicilor antropometrici pe o perioadă de timp. unor elemente din jocul sportiv. proceduri de călire a organismului. executării unor exerciţii fizice. . B.

cercuri. Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan. 2. EDFG fără obiecte. 2.). * ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr. 3. * din stînd pe banca de gimnastică. . sărituri). Varietăţi de mers aplicativ. alergări. Gimnastica de bază 4.3 în deplasare cu întoarcere. * sărituri în lungime de pe loc (cm). . 3. 4. aplecare înainte (cm). Săritura în înălţime. Elemente de atletism 1. Exerciţii de front şi formaţii: 1. de repetări).Să demonstreze calităţi motrice de bază. procedeul „îndoind picioarele”. EDFG cu obiecte portative. 2. sărituri.să cunoască postura corectă a corpului în acţiuni motrice în comun şi principalele deficienţe fizice ale ţinutei. 5. 5. Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extensă. Evaluarea nivelului de dezvoltare. Escaladări. 1. Căţărare pe odgon-procedeul în trei timpi (2-3 m). * tracţiuni în braţe din culcat orizontal (băieţi.să observe capacităţile stării funcţionale ale organismului. Exerciţii acrobatice: 1. . Regrupare dintr-o coloană în coloană cîte 2. s. 3. coarda. 1. nr. Teste funcţionale: * frecvenţa pulsului în stare de repaus (timp de 1 min. * flotări (fete) din sprijin culcat. Aruncări şi prinderi a obiectelor portative (mingi. s. 6. Teste motrice. Teste motrice: * Alergarea de suveică: 3×10 m (s). Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan.să demonstreze capacităţi motrice de bază. 2. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG). bastonul de gimnastică). Desfăşurare la dispoziţia profesorului (braţele depărtate prin paşi alăturaţi.să formeze competenţe de testare motrice şi să le implice la testarea colegilor. Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) din startul de sus sau alergare –cros 500m (f). 1000m (b) (min.să influenţeze evoluţia corectă şi armonioasă a organismului în dezvoltarea calităţilor motrice de bază. de repetări). . Exerciţii cu caracter aplicativ. de repetări). * perimetrul toracic (cm. Aruncarea mingii în ţintă orizontală şi verticală de la distanţa de 8-10m. Teste antropometrice: * masa corporală (kg). Săritura în lungime cu elan.să demonstreze capacităţi de viteză şi rezistenţă aerobă Alergare de viteză 30m(s). * frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min. dezvoltare. . Ţinuta corporală la efectuarea exerciţiilor. 2.). 4. Trei timpi (2-3 m) + evaluare.să întreţină şi să îmbunătăţească starea de sănătate executînd exerciţii cu caracter aplicativ.).).să acţioneze cu indici Îmbinare de elemente 147 . Mers pe cerc mare şi mediu. antropometrice şi funcţionale (septembrie. 5. pregătire fizică şi funcţională..). Alergare de viteză: 30-60 m din startul de jos. . procedeul „prin păşire”. . mîinile pe banca de gimnastică (nr. 3. Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extinsă. mai).). Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) (min. * talia (înălţimea corpului) (cm. Sărituri în adîncime. 4. pregătire fizică şi funcţională. Rostogolire înainte în diverse poziţii finale. .

. 4. Aruncarea la coş cu o mînă. La bara joasă. 7. Îmbinări din atîrnări mixte. 5. Dribling multiplu din deplasare. 6. Pasa cu o mînă. Mers şi poziţii de sprijin pe bîrnă.Să manifeste spirit de ordine. 9. „Labirintul”.să efectueze mişcări cu amplitudine mare expresivitate şi ritm modern. braţele pe podea. aşezarea în apărare pe semicerc. 6. Dribling multiplu din deplasare. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. 1. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT.  completarea portofoliului (caietul de educaţie fizică). Gimnastica ritmică şi aerobică. Joc bilateral. . Complex de exerciţii din gimnastica aerobică. 3 şi 4. Marcajul şi demarcajul. 3. disciplină şi onestitate în comportament. 3. 8.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în Evidenţa: Nivelul de disciplinaritate şi activism motrice a elevului. 6. . 2. în funcţie de un sistem de reguli acceptate. Podul din stînd (cu asigurare). 4. Minibaschet: 1. 2. Priceperi de asigurare şi 148 . „Apărarea cetăţii”. 4. Deplasări specifice. 5. Sfoara. Atîrnări şi sprijine mixte. Pasa-preluarea. Minifotbal: 1. 3. . Marcajul şi demarcajul. ATITUDINI . 4. 3. Aruncarea la poartă din deplasare. . 5. de pe loc şi deplasare. 3. Jocuri sportive. Conducerea mingii. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. 2.  Jocuri dinamice şi ştafete sportive.superiori de îndemînare în cadrul acţiunilor motrice specifice. Minihandbal: 1. Echilibru pe un picior. 5. 4. Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. Îmbinare de elemente acrobatice din exerciţiile 1.să cunoască principalele mişcări de conducere a mingii şi să acţioneze regulamentar. Aruncarea la coş de pe loc cu două mîini (cu o mînă). Îmbinare din elemente de atîrnări mixte. Oprirea şi pivotarea. Deplăsările specifice. 1. Joc bilateral. La perete de gimnastică. 2. Mişcări coordinative la 4 şi 8 timpi. 7.să însuşească acţiunile tehnico-tactice şi să execute rapid mişcările solicitate de activitatea în caz. Aşezarea în atac în semicerc. 3. 2. 3. Aruncarea la poartă de pe loc. 10. Stînd pe omoplaţi. Joc bilateral. 2. 5. Acţiuni ritmico-coordinative cu bătăi din palme şi picioare în perechi şi cerc. Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. La paralele. Aruncarea la poartă din deplasare. acrobatice. „Bastonul căzător”.să dezvolte spiritul de echipă şi a colaborării. Complex de exerciţii din gimnastica aerobică.să depună eforturi uniforme şi variabile cu durate prelungite progresiv. 4.  executarea sarcinilor la domiciliu. „Cloşca cu uliul”. ştafete: „Chemarea numerelor”. Jocul dinamic. Pasa cu o mînă şi cu două mîini de pe loc şi din deplasare. Dansul „Hora”. „Exerciţiul interzis”. prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare. 5. 2.

exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale.. exerciţii fizice executate timp îndelungat. economice şi culturale. prin „alternanţă şi continuitate”. formează competenţe necesare pentru viaţă.să-şi formeze capacităţi creative în baza cunoştinţelor şi calităţilor motrice personale.  ajutorarea şi asigurarea colegilor în cadrul instruirii.  alergare de durată. Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. Caracterul activităţilor educaţionale specifice disciplinei. Educaţia tehnologică.  respectarea regulilor jocurilor dinamice şi a acţiunilor de concurs.să realizeze activităţi practice independente.să manifeste responsabilitate şi toleranţă în procesul de educaţie fizică. p. Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii umane. avînd un caracter interdisciplinar. ajutor acordat în procesul executării unor exerciţii fizice. 13-29): a) principiul complementarităţii. .  acţiuni motrice efectuate în sprijin şi atîrnări la diferite înălţimi. contribuie la formarea unei personalităţi capabile de a se adapta la condiţii de viaţă mereu în schimbare. Dinamica formării competenţelor cognitive şi psihomotrice ale elevului. vizează reconcilierea cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO. Nivelul interesului (motivaţiei) elevului pentru activitatea motrice sistematică. de comunitate în contextul întregului areal cultural. cultural) prin acţiune.  participare la amenajarea terenului sportiv şi pregătirea utilajului necesar pentru realizarea obiectivelor lecţiei. 149 . între formarea intelectuală şi formarea practică a personalităţii umane. sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socioculturale. 1983. O pondere deosebită capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii. formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale. proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale. „Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO. asigură potenţialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu. ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de Curriculumul Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istorico-cultural. Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi. b) principiul integrării personalităţii umane în mediul social (economic. folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic şi care stimulează gîndirea creativă. cadrul desfăşurării lecţiei. politic.  să elaboreze un complex de EDFG pentru gimnastica matinală. . pune în valoare imaginaţia şi gîndirea critică.

. . . . . . . . Prin ea se realizează: • Orientarea şcolară. . Structura modulară asigură flexibilitate. Procesul instructiv-educativ la Educaţia tehnologică este organizat în baza principiilor specifice disciplinei şi a abordărilor modulare. . • Păstrarea.. atitudini. . . . . . . . . . . . . . adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. . . . Ele încorporează cunoştinţe.. . . cl.. cl. . . . conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi. . . . . • Interacţiunea procesului educaţional cu factorii externi din mediul social.. . .. . . . . . . inovatoare. . . Arta culinară şi sănătatea. . . .. II-IV COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI 1. . . care pot fi probate în practică. . prin performanţa elevului. . . . . . . . Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe.. Valorificarea lor în viaţă presupune o abordare în viziune integralistă. . III-IV 6. . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . Din competenţa de bază rees patru competenţe-sinteză ale disciplinei. . . . .. .. Termenul competenţă nu este înţeles univoc de către cei implicaţi în educaţie. . . . . .. . . . . adesea fiind confundat cu capacităţile. . cl.. . . . . . munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă. . . . . capacităţi. . . . . . . . . . . . . .. 3. . . . . viitori promotori ai culturii naţionale. . care. . d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele. .. . . . . . . . . . . . . . II-IV 7. . Activităţi agricole.. . . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului elaborat.. Curriculum prevede următoarele module: Treapta primară 1.. . . . . cu caracter interdisciplinar. . . . . . profesională şi socială. .. .. . . . . . . . . . .. . . . 150 . . Competenţele se formează în timp şi sînt achiziţii şi abilităţi rezultate din procesul de învăţare. capacităţi. . . . . . . . . deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. . . . .cl. . . .. . . . . Tricotarea. . . respectînd regulamentul tehnologic. . . . . . . . . . . . . . I-V 4. . . I-V 5. . . .. . . prezentarea acestui proiect. . . . . dinamică. . . . . . . . . . . . ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire. . • Formarea atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale – învăţarea. . . . . . . . Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional). . abordare diferenţiată în timp a modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii unde se află şcoala. . . . cl. . . .. . . . . . cl. . . . Modelarea artistică din lut. . Realizarea obiectului conform proiectului elaborat. . . nivelurile şi formele de educaţie. la rîndul lor. . .. în vederea realizării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. . . . . . . . . . care să răspundă unei trebuinţe. . . . I-V 3. care să permitră dobîndirea capacităţilor de aplicare în viaţă a cunoştinţelor (dovadă că ştie să facă) şi formarea competenţelor sociale (dovadă că ştie să fie) Competenţa de bază a disciplinei Educaţie tehnologică „A utiliza un demers tehnologic” trebuie concretizată pentru fiecare domeniu (în cadrul modulului studiat şi pentru fiecare treaptă) şi nivel de dezvoltare. . . cl. . . . . . ... . . . . . . I-V 2. .. . . . . Croşetarea. . . .. . . . . . • Includerea elevilor într-un ciclu cu finalitate: analizare – proiectare – realizare – evaluare. . . Sărbători calendaristice.c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei practice. . . . . . Competenţele se formează prin experienţe complexe. . . . . . . .. economic şi cultural. . . . . . . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect. . . . ... . vor fi precizate în cadrul modulului studiat şi în funcţie de treapta de şcolaritate. . .

REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Treapta primară Clasa Temele (Module) Nr. Croşetarea 16 propuse 5. Modelarea artistică din lut 16 6. Arta acului 16 module din cele 4.4. de ore Clasa I (32 ore) 1. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2. Arta acului 16 – 20 module din cele 4. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 Alegerea a două 2. Activităţi agricole 10 – 14 16 151 . Arta acului 16 propuse 4. Tricotarea 16 7. Modelarea artistică din lut 16 6. Croşetarea 16 propuse 5. Evaluarea lucrării realizate. Tricotarea 16 7. Tricotarea 10 – 14 6. Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. Sărbători calendaristice 4–6 module din cele 3. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2. Activităţi agricole 16 Clasa III (32 ore) 1. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional 16 module din cele 4. Croşetarea 16 Clasa II (32 ore) 1. Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. Sărbători calendaristice 6 Alegerea a două 3. Croşetarea 16 propuse 5. Arta culinară şi sănătatea 10 2. Activităţi agricole 16 Clasa IV (32 ore) 1. memorizarea etapelor procesului tehnologic.

şerveţelelor etc. (farfurii. . tacîmurilor. respectul faţă de comeseni.: .utilizarea adecvată a veselei. 4. şerveţele). tacîmurile etc. vesele. Identificarea unor mîncăruri pentru dejun.Exerciţii–joc privind respectarea unui regim alimentar şi rolul alimentaţiei echilibrate în sănătatea şi activitatea copiilor. *. *. fasolea. 2.activităţi de evaluare a lucrărilor de aranjare a mesei de către copii.la decizia învăţătorului Conţinuturi 1. furculiţe.Exerciţii–joc privind clasificarea alimentelor în cinci grupe de alimente: cereale şi produse cerealiere. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .ţinuta. în timpul consumului alimentar. Explicarea unor informaţii privind rolul alimentaţiei în sănătatea copilului: . . mazăre şi . tacîmurilor etc. Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: .exerciţii–joc privind regulile de comportare corectă în timpul mesei.alimentaţia de zi cu zi şi regimul alimentar.exerciţii–joc de aranjare corectă a veselei. CONŢINUTURI. pe masă.exerciţii–joc privind varietatea produselor alimentare şi clasificarea lor în dietetice şi nedietetice. şerveţelelor etc. .exerciţii de evaluare şi autoevaluare privind normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar.identificarea mîncărurilor necesare unei alimentaţii sănătoase şi mîncărurile care pot dăuna sănătăţii.activităţi practice privind utilizarea corectă a veselei. .mîncăruri necesare unei alimentaţii echilibrate. Comportara la masă: . linguri. legume şi fructe. . ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE (RECOMANDATE) Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA I-a Subcompetenţe 1.bucate ce pot dăuna sănătăţii. . 3. Respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: . tacîmurilor etc.explicarea unor reguli de comportare la masă conform cerinţelor de conduită în timpul mesei.aspectul estetic al mesei aranjate.conţinut variat în consumul de alimente din toate grupele de alimente.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar. carne. ceşti. tacîmurilor.servirea corectă. care pot provoca unele afecţiuni. Noţiuni despre alimentaţie: .SUBCOMPETENŢE. 152 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Noţiuni despre o alimentaţie echilibrată: . cină. Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. prînz. considerate importante în alimentarea copiilor: Conţinuturi 1. peşte şi produse din acestea.utilizarea corectă a veselei şi tacîmurilor. *.aranjarea corectă a veselei. 2. tacîmuri. 3* Executarea anumitor activităţi practice la aranjarea corectă a mesei pentru alimentaţia de zi cu zi: *. . . Normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: . *4. lapte şi produse lactate. Evaluarea (autoevaluarea) activităţilor de aranjare a mesei.igiena personală.

.explicarea unor informaţii despre alimentaţia echilibrată. 4. .comportarea la masă.menţinerea ordinii şi curăţeniei în bucătărie. . . tacîmuri.. şerveţele etc. . după care poate fi stabilită calitatea.discuţii dirijate privind importanţa respectării unui regim alimentar în sănătatea şi activitatea copiilor.componenţa nutritivă a produselor alimentare. 4. prospeţimea unor produse alimentare după miros.stabilirea duratei de păstrare în stare proaspătă / bună a unor produselor alimentare. Explicarea unor informaţii despre componenţa nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în organism: .înfrumuseţarea cu diverse produse (legume. . Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: *. .activităţi practice şi explicaţii privind condiţiile necesare de păstrare a produselor alimentare în bună stare.verificarea calităţii produselor alimentare.exerciţii practice privind utilizarea corectă a veselei. *. Normele de igienă şi protecţie: . Păstrarea în condiţii adecvate a produselor alimentare: .condiţii adecvate de păstrare a 153 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . aranjarea corectă a mesei. a tacîmurilor şi ustensilelor de bucătărie.legume. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: .prelucrarea primară a produselor alimentare (spălarea. . . felii de ou fiert etc. aspectul estetic. . 3. Evaluarea calităţii unor produse alimentare Conţinuturi 1.. . 2.. 2. 2. . carne slabă. . verdeţuri.exerciţii de evaluare. calitatea bucatelor. altele. 3* Depozitarea în condiţii adecvate a produselor alimentare uşor alterabile: *.). Clasificarea alimentelor după provenienţa lor: .la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1.executarea activităţilor necesare la aranjarea mesei cu veselă.respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar.activităţi practice la amenajare a platourilor cu tartine şi servirea lor. curăţarea. tacîmurilor etc.exerciţii–joc privind regulile de comportare la masă..activităţi practice de însuşire şi respectare a normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare. pipăit.activităţi practice de efectuare a ordinii.comentarea regulilor de comportare la masă. .Exerciţii–joc privind stabilirea conţinutului de substanţe nutritive în diverse alimente. Autoevaluarea respectării normelor de igienă şi protecţie în timupl consumului alimentar: . aspect etc. tăierea).importanţa unui regim alimentar în sănătatea omului. .discuţii dirijate privind alimentaţia corectă: respectarea regimului alimentar. *.activităţi practice în grup în scopul preparării unor tartine simple. . folosirea moderată a grăsimilor şi glucidelor.păstrarea produselor perisabile. autoevaluare a activităţilor elevilor.identificarea unor caracteristici.păstrarea produselor neperisabile. *.exerciţii de alcătuire a unui meniu pentru .elaborarea unui meniu pentru alimentaţia unui copil de 10 ani (corespunzător unei alimentaţii echilibrate). *. . . alimentaţia variată: fructe.igiena personală.îngrijirea şi spălarea veselei.

Comportarea corectă în timpul mesei. *3. Conceperea şi organizarea mijloacelor Conţinuturi 1. .stabilirea componenţei nutritive a alimentelor utilizate la prepararea bucatelor preconizate. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: .activităţi practice în grup la înfrumuseţarea salatei şi servirea mesei.: . a informaţiilor de pe ambalaj etc.regimul alimentar.activităţi experimentale în grup privind evaluarea calităţii produselor alimentare în funcţie de aspect. . .prelucrarea primară (sortarea. produselor alimentare. *. vaselor etc. lapte etc. . 2.condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare. gust. stare. .verificarea calităţii produselor alimentare.activităţi practice şi experimente de evaluare. băuturi (ceai. . 2. . tehnologic. .după aspect. corespunzător alimentaţiei copiilor: . adecvată la masă a unor mîncăruri şi băuturi. *. miros.. stare. la masa de lucru etc.înfrumuseţarea bucatelor servite la masă (salată din legume fierte şi alte produse etc. . Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri simple. Amenajarea locului de lucru cu ustensile. culoare.. aspect. greutate.).. 5. pipăit etc. . . 4. 4.igiena personală. sub aspect estetic.evaluarea calităţii bucatelor servite: sub aspect estetic. alimentaţia de zi cu zi pentru un copil de 10 ani.exerciţii de amenajare a locului de lucru în vederea preparării în grup a unor bucate (salată din legume proaspete sau fierte). curăţarea etc.exerciţii de stabilire a conţinutului nutritiv al unor produse alimentare. verificare a calităţii produselor alimentare în funcţie de stare.. Normele de igienă şi protecţie a muncii: . . 3* Prelucrarea culinară a produselor alimentare: *.activităţi practice de efectuare a ordinii şi curăţeniei la masa de lucru.la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. vase etc.exerciţii privind alcătuirea unui meniu. Normele de igienă şi protecţie a 154 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . necesare praparării unor bucate: *. aspect etc.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. Întreţinerea ordenii şi curăţeniei în încăpere. . *. miros.argumentarea importanţei respectării unei alimentaţii echilibrate.îngrijirea şi utilizarea corectă a ustensilelor. miros..prevenirea contaminării alimentelor în timpul prelucrării culinare.).respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare. gust.).exerciţii privid condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare necesare alimentaţiei zilnice a copiilor. aranjarea mesei. .Discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii echilibrate în viaţa şi activitatea omului (a copiilor). culoare. .discuţii dirijate privind diverse tehnologii şi metode . în bucătărie etc.servirea corectă.explicarea unor informaţii despre calitatea nutritivă a produselor alimentare în funcţie de prospeţimea şi starea acestora.evaluarea calităţii unor alimente după provenienţă. 2. nutritiv. pipăit etc. .componenţa nutritivă a alimentelor. . Evaluarea activităţilor în grup. *.

gustul.funcţiile.pînză cu textură rară de bumbac.: . tacîmurile.masa de lucru.necesare de prepararea a bucatelor preconizate: .ştergare de ritual. de păstrare a produselor alimentare pe o anumită perioadă de timp..respectarea regulilor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1. Obiecte de uz casnic: . anotimp etc.discuţii dirijate privind aspectul tradiţional al articolelor de port popular.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare activităţilor parctice.încăperea. *4.comentarea etapelor de preparare a mîncărurilor. (informaţii). 155 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Întreţinerea ordinii şi curăţeniei: .Exerciţii–joc de prezentare a costumului popular femeiesc şi bărbătesc.exerciţii de prezentare şi comentare a pieselor de port popular. oraş şi unele aspecte privind meşteşugurile populare.evaluarea calităţii produselor alimentare utilizate la prepararea bucatelor preconizate.prezentarea unor informaţii despre sat. milieuri etc. conservare etc. stare. . . 3. sex.năfrămiţe. mirosului şi a calităţii nutritive.activităţi practice în grup de înfrumuseţare şi servire a mesei. Selectarea materialelor. .prevenirea contaminării cu microbi.comentarea aspectului.utilizarea corectă a materialelor. respectînd normele de igienă şi protecţie a muncii. batiste în 3 colţuri. . .igiena personală. ustensilelor etc.activităţi practice în grup de organizare a mesei de lucru şi a condiţiilor adecvate pentru prepararea tartinelor calde. . aparatelor de încălzit etc. gustului. alimentele necesare. 2. a compotului din fructe (proaspete sau uscate). tacîmurilor etc. 3. . Identificarea articolelor de port popular după aspect. . 4.activităţi practice în grup de preparare a tartinelor calde şi a compotului. catrinţe. . Tehnologii şi metode de păstrare a produselor alimentare: . . miros. . Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA I-a Subcompetenţe 1. . cînepă. ustensilele. aspectul obiectelor de port popular.aranjarea veselei.) . Materiale şi ustensile: . . foarfece) în vederea utilizării lor în activităţi practice: . .utilizarea corectă a ustensilelor.amenajarea bucatele pe platouri şi să aranjeze masa cu vesela şi tacîmurile necesare.uscare. Executarea operaţiilor stabilite conform regulamentului tehnologic: .activităţi practice de menţinere a ordinii şi curăţeniei. . vesela. denumire. Evaluarea bucatelor: valoarea nutritivă. 5.discuţii dirijate privind respectarea regulilor de comportare în timpul mesei. aspectul estetic. cingători etc.. ace.comportarea la masă. funcţie: . *6. . ustensile etc. calitatea materialului utilizat şi a culorilor tradiţionale. .comentarea calităţii produselor alimentare selectate după aspect.. mirosul etc. culoare etc.descrierea etapelor tehnologice urmate la prepararea bucatelor servite la masă. Prelucrarea culinară a produselor alimentare. *.observarea şi evaluarea elevilor în cadrul activităţilor practice de cercetare şi clasificare a pieselor de port popular după funcţii. Obiecte de port popular (cămăşi femeieşti şi bărbăteşti. Aranjarea mesei: . . in. . *.observarea elevilor în timpul activităţilor. 3. în aspect funcţional. ustensilelor (pînză cu textura rară.amenajarea locului de lucru cu vase. 2.la decizia învăţătorului muncii: . .

vrîste) utilizate în decorarea articolelor populare.aspectul tradiţional.vrîste etc.linii drepte întrerupte.muncii. întrerupte. forma. .). foarfece. funcţiile.norme de igienă şi protecţie a muncii la păstrarea şi utilizarea lor. de uz casnic şi ritual: .exerciţii practice privind: introducerea firului de aţă în ac.). durabilitate etc. vălurite. . Tehnici de cusut: .punctul tighel.cerinţe calitative în funcţie de necesitatea lor. după provenienţă.Exerciţii–joc de prezentare a costumelor populare (cum se poartă).. Evaluarea (autoaprecieze) calităţii lucrului îndeplinit. riglă etc.fire colorate muline. punctul tighel). Prezentări scurte. ace etc. .discuţii dirijate privind elementele decorative şi cromatica tradiţională utilizată la confecţionarea obiectelor tradiţionale. Elemente decorative. in) utilizată la confecţionarea diverselor piese de port popular.funcţiile ustensilelor. fire colorate. (punctul înaintea acului. *. gherghef. grosime.igiena personală. . . . -* exerciţii practice de executare a liniilor drepte. punctate pe fundalul unei batiste din pînză. .autoevaluarea privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. textură.activităţi practice de selectare. . Elememte decorative tradiţionale: . 2. .: .la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a II-a Subcompetenţe 1. utilizarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare Conţinuturi 1. .coaserea unei batiste mici.activităţi practice privind evaluarea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor utilizate în confecţionarea obiectelor. .activităţi practice de selectare.activităţi practice de analizare a materialelor (pînză groasă cu textura uşor vizibilă. punctul cruciuliţă.condiţiile adecvate de păstrare şi utilizare a materialelor şi ustensilelor.identificarea elementelor decorative tradiţionale (linii drepte. păstrare şi utilizare a ustensilelor necesare (ace mijlocii cu vîrful rotungit. gherghef. 6. . utilizate în confecţionare. . 4. *3. de uz casnic etc. . decorate cu linii drepte. cînepă. linii punctate.punctul cruciuliţă. din bumbac. . foarfece.proprietăţile materialelor. păstrare şi utilizare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor utilizate la confecţionarea unei batiste mici. Obiecte de port. Stabilirea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (pînză. . firile uşor vizibile. Materiale şi ustensile: . dimensiunile. culori tradiţionale privind aspectul obiectelor 156 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . *.* exerciţii de executare a punctului cruciuliţă. Normele de igienă şi protecţie a muncii: . descrieri referitoare la aspectul tradiţional al costumului popular femeiesc şi bărbătesc: . zigzaguri.ace cu vîrful rotunjit.selectarea şi păstrarea. punctul tighel. *. 3.exerciţii de respectare a normelor igienice şi de protecţie a muncii. fixarea firului de aţă în cusătură. găurele simple): *. 4.punctul înaintea acului. executarea punctelor de cusut (punctul înaintea acului. Executarea punctelor de cusut pe fundalul pînzei cu textura regulată. *5. 2.

5. . 50. 4. găurele: *. nr. 2. *3. . punctul tighel. 4.fire colorate muline.activităţi practice de finalizare a lucrului început: depistarea lacunalor şi corectarea lor.activităţi practice individuale ce angajează elevii la confecţionarea unei batiste mici: croirea drept pe fir.. Ştergare tradiţionale cu decor realizat la ţesut sau la cusut. populare. . cu textura regulată.discuţii dirijate privind stabilirea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel mic din pînză cu elemente decorative cusute.conform normelor de igienă şi protecţie a muncii.evaluarea calităţii materialelor şi ustensilelor utilizate pentru confecţionare. 3. şerveţele etc.ace.puntul tighel. bumbac. găurele.exerciţii de păstrare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare. Executarea punctelor de cusut: însăilătura. Tehnici de cusut şi brodat: .activităţi practice de clasificare şi selectare a pînzei de in. tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor.punctul cruciuliţă.găurele simple. 4. .selectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea ştergărelului. .la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a III-a Abilităţi 1. Stabilirea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui ştergărel cu decor simplu cusut: . . *. . . 60. 2. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative simple: .exerciţii de desenare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a elementelor decorative: zigzag. cînepă etc. . . . . Etape tehnologice de confecţionare 157 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .confecţionarea unei batiste cu decor simplu (linii drepte. Norme de igienă şi protecţie a muncii. milieuri etc. tighel. in.exerciţii de armonizare a firelor colorate muline etc.însăilătura. năfrămiţe. *. . înaintea acului.prezentarea schiţei grafice a ştergărelului ce doreşte să-l confecţioneze. în aspect estetic.punctul înaintea acului.aţă albă subţire. foarfece mici.* activităţi practice privind executarea decorului simplu pe fundalul batistei. cu textura uşor vizibilă.exerciţii practice de executare a punctelor de cusut pe fire numărate: punctul înaintea acului.exerciţii de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit în aspect tehnologic şi în aspect estetic.activităţi practice de reprezentare grafică a formei şi dimensiunii unui ştergărel mic. punctul cruciuliţă. . linii vălurite etc.respectarea normelor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1. zigzag) cu ajutorul punctelor de cusut menţionate. cînepă etc. . . *..punctul cruciuliţă.pînză de bumbac. Materiale şi ustensile: .găurele simple. gherghef etc. Tehnici de cusut şi bordat: . Evaluarea calităţii lucrului îndeplinit: în aspect tehnologic. cruciuliţe. uşor vizibilă. .punctul înaintea acului. *. . . .Cercetarea cîtorva ştergare tradiţionale şi cîteva şerveţele.stabilirea etapelor tehnologice la confecţionarea ştergărelului.

. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui milieu cu decor brodat: .milieuri.evaluarea.. . .activităţi practice de croire drept pe fir a unui ştergărel mic (30x15) cm. *. . cînepă etc.executarea broderiilor simple pe fundalul pînzei.pînză de bumbac. . modul de păstrare a materialelor şi a ustensilelor în condiţii adecvate (truse speciale). . . „căliţa ocolită”).caiet cu liniatura în pătrăţele. . .Exerciţii de studiere.observarea elevilor în timpul activităţilor practice şi acordarea ajutorului necesar. funcţiile utilitare.gherghef. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . . .exerciţii de respectare a normelor de igienă şi securitate a muncii. *3. şerveţele. .tivirea marginilor. alte mostre.activităţi practice de tivire a marginilor milieului. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui milineu cu decor brodat: .culori tradiţionale (roşu. Evaluarea ştergărelului confecţionat: .descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel. 3.elemente decorative. 2.discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi a ustensilelor utilizate în confecţionarea milieurilor. forma. pe care doreşte să-l confecţioneze. *.executarea etapelor: croirea milieului de formă Conţinuturi 1. panglică centimetrică. .exerciţii de reprezentare a unui fragment al compoziţiei decorative (un motiv popular „vîrtelniţa” şi elemente decorative „zigzag”.activităţi practice de croire drept pe fir a milieurilor de formă pătrată (30x30) cm. .caracteristici esenţiale. dimensiunea. culori complimentare. Confecţionarea milieului cu decor brodat conform proiectului elaborat: *.exerciţii de selectare şi evaluare a pînzei.executare practică: croirea unui ştergărel de dimensiuni mici. tivirea marginilor. .la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a IV-a Subcompetenţe 1.memorarea etapelor tehnologice.prezentarea schiţei grafice a milieului imaginat. firelor colorate. 158 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . a unui ştergărel: . 4. analizare şi comentare a aspectului estetic: forma. a ustensilelor..respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii.aspectul. tivirea marginilor cu găurele simple. .prezentarea proiectului elaborat.stabilirea etapelor tehnologice şi a punctelor de cusut utilizate la confecţionarea milieului preconizat.exerciţii de amplasare a decorului şi executarea broderiilor (elemente decorative simple). *. Textile tradiţionale decorate cu broderii: . Materiale şi ustensile: . ştergare. funcţiiile utilitare ale obiectelor textile decorate cu broderii. riglă. alb). .ace. . *. negru.motive populare. dimensiunea. 3.activităţi practice individuale de reprezentare grafică a unui milieu de dimensiuni mici (30x30) cm şi indicarea modului de amplasare a decorului. in.evaluarea lucrărilor în aspect estetic şi calitativ. . . Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat conform proiectului. foarfece mici şi mari. . 2.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare.muncii. .selectarea şi croirea pînzei. *.

ţuruiece etc. .pregătirea unui vas cu apă.vase pentru apă (ulcioare. . suprapunerea bilelor mici pentru formarea pereţilor. de . ordinea şi curăţenia.activităţi practice de executare a motivului popular „vîrtelniţa” pe fundalul milieului. .pătrată.comentarea etapelor procesului de confecţionare a milieului proiectat.exerciţii de reprezentare grafică a obiectului.tehnica modelării prin suprapunerea spiralică a vergelelor. *duble.punctul tighel. îngrijie şi utilizare a materialelor şi ustensilelor.).găurele simple. .la decizia învăţătorului 4. .discuţii dirijate privind metodele de preparare şi pregătire a materiei prime: lut prelucrat. . Tehnici de modelare: . . .respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. jucărie.analizarea diverselor vase de ceramică şi jucării.lut preparat. .farfurii.executarea unui motiv popular „vîrtelniţa” pe centru milieului.aprecierea aspectului estetic.discuţii dirijate privind metode vechi de modelare a lutului: suprapunerea spiralică a verigelor. pînză. şlicher (soluţie de lut pentru încleiere). angobă. Tehnici de cusut şi brodat: . 2.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor conform cerinţelor de calitate şi valoare estetică.şlicher. tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor. . *.exerciţii de modelare a fundului pentru vasul preconizat. figurină din lut cu ajutorul Conţinuturi 1. . .Discuţii dirijate privind importanţa ceramicii în viaţa oamenilor începînd din cele mai îndepărtate timpuri şi pînă în prezent. fiecare elev va decide ce figură va modela la propria imaginaţie. sîrmuliţă etc. .igiena personală.activităţi practice de executare a decorului la laturile milieului.memorizarea etapelor cronologice de confecţionare a milieului. figurine.descrierea unor diverse tipuri de vase de ceramică utilitare. figurine din lut: . Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas.punctul lănţişor. pînză sau hîrtie. 2.activităţi practice de obţinere a masei de lut de plasticitate optimă. vas cu apă. Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. . străchini etc. .exerciţii de stabilire a spaţiilor de amplasare a decorului pe suprafaţa milieului.exerciţii de formare a decorului la colţurile milieului. căni etc.figurine-jucării.. . 4. a valoarii şi calităţii lucrării (lucrărilor).locul de lucru. . . .. *. ţuruiece.reguli de păstrare. sîrmă. 5. .confecţionarea vergelelor uniforme din lut. 3.punctul cruciuliţă. în vederea suprapunerii lor în spirală. . Evaluarea procesului de confecţionare a milieului cu decor brodat: . *. 3.descrierea modalităţii de modelare a vaselor utilizînd metoda de spirală sau bile. 159 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .executarea decorului simplu la laturile milieului. Materiale şi ustensile: . . Reprezentarea desenului unui vas sau a unei jucării în vederea confecţionării din lut: . *. .vase pentru preparat bucate (oale de diverse tipuri). şlicher etc. activităţi practice în grup pentru a nu permite zvîntarea materialului pregătit. Modelarea unui vas. Obiecte de ceramică tradiţională: . Normele de igienă şi protecţie a muncii: .

.activităţile practice de modelare se vor desfăşura în grup. căni etc. uscarea. . Conţinuturi 1.la decizia învăţătorului Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas sau a altui obiect: . umeri..suprapunerii spiralice a vergelelor sau suprapunerea bilelor: . . . sfeşnice etc.prezentarea schiţei grafice a unui vas de formă întinsă (farfurie) sau a altui obiect. motive populare.evaluarea activităţii elevilor: prezentarea schiţelor . străchini.). 2.suprapunerea circulară a vergele sau a bilei pentru a obţine forma dorită a vasului. trebuie utilizat şlicher la suprapunerea vergelelor. Elemente decorative.tehnica prin suprapunerea bilelor mici.activităţi practice de a pune în loc adecvat lucrările deja modelate pentru a se usca în voie. . gavanoase etc.vase pentru păstrat / pregătit produse. . .exerciţii de reprezentare grafică a obiectului imaginat pentru modelare. .descrierea tehnică a modelării după şablon a unui vas de formă întinsă. mănuşă.finisarea (decorarea.pregătirea ustensilor şi a locului de lucru pentru modelarea din lut.elemente decorative simple. . burtă.modelarea liberă. 4.Discuţii dirijate privind analizarea diferitor vase de ceramică şi jucării. Evaluarea lucrării confecţionate de colegi în comparaţie cu cele autentice: . Notă: O atenţie deosebită se va acorda respectării formei şi proporţiilor indicate în schiţa grafică. şlicher. . . .respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii.: .vase pentru apă şi vin etc. gît. . care se va fixa (încleia) cu ajutorul şlicherului primul rînd de spirală. buză. *. .exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate care trebuie umezite prin umezirea degetelor.activităţi practice în grup la pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare. cromatica ceramicii tradiţionale: . .discuţii dirijate privind metoda modelării după şablon.confecţionarea vergelei sau a bilei de aceiaşi mărime.. elevii se vor ajuta reciproc pentru a nu permite uscarea lutului. ulcele. (ulcioare. angobă. *.„încleierea” vergelelor suprapuse cu şlicher şi netezirea suprafeţei.asemănarea antropologică a vaselor de ceramică tradiţională (gură. dimensiunii şi proporţiilor părţilor componente.farfurii.ghivece. . ca pereţii vasului să fie omogeni. Obiecte de ceramică tradiţională: . jucării etc. .metode de preparare a materialelor necesare: lutul de plasticitate potrivită.activităţi practice de modelare şi suprapunere a vergelelor (vergelele să fie de aceiaşi grosime).). fund). Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas de formă întinsă după şablon sau figurine.comentarea etapelor tehnologice de confecţionare utilizînd terminologia specifică. coloranţi. 160 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . arderea) lucrării. *. . 4.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor comparîndu-le cu desenul formei. ustensile etc. bilelor. toartă. bucate (oale mari.

alb. calitativ. .fire textile variate după culoare.identificarea şi clasificarea unor materiale şi ustensile utilizate la realizarea dantelei croşetate.seturi de croşete. ştergare.exerciţii de evaluare a lucrărilor confecţionate de elevi: aspectul estetic (forma. lemn etc. . . coloranţi.activităţi practice de finisare şi executare a decorării obiectelor.finisarea lucrării prin tăierea resturilor de pe margine. *.modelarea liberă prin suprapunerea bilelor mici. .tehnica suprapunerii spiralice. cunoaşterea şi respectarea normelor sanitar-igienice .lut preparat în condiţii de casă. Aspectul estetic al locuinţei tradiţionale. 2. Croşetarea unui lănţişor din ochiuri libere. . Modelarea unui vas de formă întinsă sau a altui obiect (jucărie.discuţii dirijate privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare. punerea la uscat în locuri ferite de soare şi curenţi de aer.jucării. pensulă. scule etc. .observarea şi compararea mostrelor prezentate. vergelelor sau după şablon. scoaterea de pe şablon.întinderea bilei pentru a obţine o placă suficient de groasă şi presarea ei pe şablon.comentarea etapelor tehnologice.pînză. Selectarea firelor textile după grosime şi culoare.).3. angobă. lut. Executarea unor elemente de bază ale croşetării: . motive populare. .tehnica modelării prin presarea pe suprafaţa şablonului. . grosime etc. muzeul satului etc. Tehnici de modelare: *. . .şlicher. grafice..la decizia învăţătorului Modulul „Croşetarea„ CLASA I-a Subcompetenţe 1.Activităţi de observare.exerciţii practice de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă. negru. .confecţionarea unei bile mari de lut. figurină) prin tehnica modelării după şablon: . Conţinuturi 1. . obiecte garnisite cu dantelă croşetată (feţe de masă. .exerciţii-joc privind organizarea locului de muncă.exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate prin umezirea degetelor. figurine etc. ţuruiece.culori tradiţionale: cărămiziu. *. .). 2. 2. Materiale şi ustensile: . 4. 3. Elemente decorative. Materiale şi ustensile: . . 3. proprietăţile părţilor componente). brun.). sîrmuliţă etc. respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii.încleierea vergelelor cu şlicher. compoziţii decorative. Evaluarea lucrărilor confecţionate în aspect estetic.luarea primului ochi.exerciţii de selectare a firelor textile după culoare. . . . *.vizitarea organizată a unui interior tipic ţărănesc (la muzeul de etnografie. 3. utilizînd terminologia specifică. comparare a obiectelor garnisite cu dantelă (lucrată din fire textile. . verde etc.activităţi practice de aşezare a obiectelor în cuptor special pentru ardere. funcţional: .ţinerea corectă a firului de aţă. vas cu apă. .activităţi practice individuale şi în grup la pregătirea materialelor şi modelarea obiectelor preconizate utilizînd tehnici libere: modelarea prin suprapunerea bilelor. şerveţele etc.fire textile depănate în bobine. grosime. pregătirea ustensilelor. tablă.obţinerea plasticităţii necesare la prelucrarea lutului. . imaginîndu-şi modalitatea aplicării acestuia: . după provenienţă. . 4. Elementele de bază ale croşetării: 161 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .

format din două floricele cu un rînd de petale. .activităţi practice şi explicaţii privind tehnica executării picioruşului cu un jeteu.) utilizînd lănţişorul de ochiuri libere croşetat. . Conţinuturi 1. formînd un lănţişor de pătrăţele goale.executarea lănţişorului de ochiuri libere.modelarea (la propria imaginaţie) a elementelor decorative simple (o figură geometrică simplă – cerc. un motiv popular simplu etc.exerciţii de comentare a aspectului unor lucrări textile garnisite cu dantelă. Croşetarea unui lănţişor de pătrăţele goale: . şi de protecţie a muncii.seturi de croşete. a materialelor utilizate. culoare. a calităţii lucrărilor executate. Elemente decorative şi motive populare. feţe de masă.identificarea varietăţii motivelor ornamentale şi formarea acestora din pătrăţele goale şi pătrăţele pline..fire textile variate după grosime. să croşeteze un lănţişor din ochiuri libere.finisarea mărţişorului. cerculeţe formate din ochiuri libere. comparare a varietăţii dantelelor croşetate. mătase etc.confecţionarea unui mărţişor.. de mulineu.. . . tradiţia de a purta mărţişoare în luna martie. 4. pătrat etc.exerciţii de executare a picioruşului cu 1 jeteu şi ochiuri libere.evaluarea aspectului estetic. aplicînd tehnicile de croşetare învăţate: . . . ochiuri libere.ţinerea firului de aţă.mostre de dantele. mătase etc. ori a unui motiv popular simplu. 4. 162 . Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: . 4. . 2. . Modulul „Croşetarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. de mărţişoare.luarea primului ochi.observarea. . .croşetarea unui lănţişor de ochiuri libere. .activităţi practice/ antrenări ce angajează elevul să ţină corect croşeta. utilizînd lănţişorul de ochiuri libere lucrat de elev. unui animăluţ.activităţi practice de realizare a unui mărţişor croşetat. compararea mostrelor de dantelă croşetată. firul de aţă.picioruşe cu 1 jeteu.activităţi de răsucire a firelor albe şi roşii. . Elementele de bază ale croşetării: . Aspectul estetic al obiectelor croşetate: mostre. . . . . şerveţele garnisite cu dantelă: . Confecţionarea unui mărţişor.croşetarea unui rînd de pătrăţele goale. legîndu-l fundiţă. . să formeze primul ochi.fire roşii şi albe de mulineu. 3. . de clasificare a acestora după provenienţă.activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor realizate de către elevi.Activităţi de observare. Executarea unui fragment de plaşă din pătrăţele goale.explicaţii/ comentarii privind semnificaţia mărţişorului. Modelarea unei figurine.desenarea în caiet a schemei grafice.activităţi de realizare a 1-2 rînduri de pătrăţele goale. .exersări de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă. culoare. 3. utilizînd elemente de bază ale croşetării (picioruşe cu un jeteu şi ochiuri libere): . . .selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate: fire roşii şi albe. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . un animăluţ. lănţişoare de ochiuri libere. grosime etc. . utilizînd picioruşe cu 1 jeteu şi ochiuri libere şi conducîndu-se de schemă. 2. Evaluarea lucrărilor realizate: .ţinerea croşetei.antrenări practice ce includ operaţii de selectare a firelor textile..

comparare a mostrelor de covoraşe-suvenire.variate după grosime. 2. . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a covoraşului conform procesului tehnologic: .selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate. . de respectare a normelor de securitate în timpul croşetării. Elementele de bază ale croşetării: . .activităţi de observare. franjuri.seturi de croşete. .mostre de covoraşe. Elemente decorative simple utilizate la croşetarea covoraşuluisuvenir: lănţişoare de ochiuri libere.se apreciază şi capacitatea elevilor de a utiliza în comentarii terminologia specifică.colectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic stabilit (croşete. 163 . 4. . .croşetarea.fire textile: . .identificarea unor proprietăţi ale firelor textile. . 2.tehnica de formare a colţului. suvenirelor etc. . Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş croşetat circular. . culoarea firelor textile).suvenire croşetate. 4.comentarii privind aspectul estetic. Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: . Evaluarea calităţii lucrărilor realizate.exerciţii de identificare a elementelor de bază utilizate la finisarea covoraşului-suvenir. . Modulul „Croşetarea „ CLASA a III-a Subcompetenţe 1. a calităţii lucrărilor executate.activităţi practice de executare a schemei grafice la formarea colţului covoraşului.comentarea aspectului estetic şi calitatea lucrului realizat. foarfece.exerciţii de comentare a aspectului estetic. urmărind schema de formare a colţului.comentarea utilizării terminologiei specifice. utilizînd fire textile de o singură culoare: . . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . al suvenirelor croşetate: .evaluarea aspectului estetic al lucrărilor. Aspectul estetic al obiectelor croşetate. 3.elaborarea schemei grafice a covoraşului.tehnica croşetării circulare. .. .activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor executate. .croşetarea unui rînd de lănţişoare de ochiuri libere.activităţi de apreciere (autoapreciere) privind corectitudinea formării colţurilor.Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea jucăriilor. calitatea şi acurateţea acestora: . calitatea lucrului îndeplinit. culoare. Conţinuturi 1. 3. Croşetarea covoraşului conform regulamentului tehnologic: .4. fire textile.finisarea covoraşului fixîndu-i franjuri de lănţişoare de ochiuri libere. evidenţiind aspectul estetic. . a aspectului estetic al acestora. executării ultimului rînd al covoraşului. de stabilire a tehnicii de formare a colţurilor.

la decizia învăţătorului Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA I-a 164 .Modulul „Croşetarea” CLASA a IV-a *.

Pregătirea şi organizarea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea mărţişorului (fire textile. sf. 2. la diferite dispozitive).): . riglă..sărbătorile de primăvară: mărţişorul. 3. creion. clopoţel ce vor fi utilizate la împodobirea locuinţei.desenarea schiţei unui obiect sau accesoriu: jucărie. . 2. . flori. Gheorghe.exerciţii de selectare a materialelor necesare pentru confecţionarea jucăriei. bucăţele de carton. . accesorii ce constituie simbolurile etnoculturale: .Crăciunul. scrobeală etc. prelucrarea cu clei.selectarea modelului.exerciţii de depănare a firelor pe carton. elementelor din paie etc. . 5.discuţii dirijate după excursii la muzeu. . Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a II-a Subcompetenţe 1.Activităţi de identificare din lecturi a simbolului primăverii. Gheorghe. Identificarea din natură şi imaginarea unor obiecte şi accesorii utilizate în desfăşurarea obiceiurilor şi datinilor etnoculturale . Imaginarea unor modele de mărţişoare utilizate în cadrul desfăşurării sărbătorii primăverii: . bradului de Crăciun etc. ace. . Obiceiuri şi tradiţii: . roşii. 4.jucărie pentru decorarea locuinţei.activităţi practice de montare a ciucurilor. Conţinuturi 1. .exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual ce se utilizează la desfăşurarea sărbătorilor. . . Gheorghe.respectarea normelor igienice şi de protecţie a muncii în cadrul confecţionării obiectului proiectat. .pregătirea materialelor. hîrtie etc.).jucărie pentru brad (în volum).păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor. . . .discuţii privind obiceiuri şi datini de sf. Conţinuturi 1.). Confecţionarea unui mărţişor tradiţional. răsucirea. detalii de ornare (frunze. . penelor.exerciţii de selectare a materialelor şi ustensilelor (fire de mulineu.stabilirea materialelor şi ustensilelor utilizate în conformitate cu obiectul (jucăria) preconizat. obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou. Materiale şi ustensile: fire mulineu albe. 165 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .activităţi de determinare a tipurilor de mărţişoare (confecţionate manual. . Obiceiuri etnoculturale din cadrul sărbătorilor calendaristice: .Discuţii dirijate despre modul de organizare şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. fixarea capetelor. clei. Anul Nou: . zgărdiţă. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .împodobirea bradului de Crăciun şi Anul Nou. . respectînd etapele tehnologice.finisarea obiectului. Modalităţi de desfăşurare a sărbătorilor primăverii: 1 martie.mărţişoare.activităţi individuale şi în echipă de ornare a mărţişorului (aplicarea frunzelor. croşetă. Tradiţii şi obiceiuri. ace. vizitarea meşterilor populari etc.activităţi de ieşire în natură de sf. floricelelor. .identificarea din diverse surse a semnificaţiei culorilor alb şi roşu. 3.întinderea.executarea decorului.cunună.Subcompetenţe 1. .).activităţi de pregătire a şnurului din fire colorate (alb şi roşu): . carton etc. ..activităţi de evaluare a obiectului confecţionat. Obiecte. Tehnologia confecţionării accesoriilor: .receptarea personajelor din legenda Mărţişorului (1 Martie şi Baba Dochia). Obiecte şi accesorii tradiţionale: . 2.. foarfece. pene etc.

aprecierea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (ruperea. . ursul etc. plierea.Cete de colindători şi urători.. 3. . . clei lichid. 2.modelarea formei.discuţii dirijate despre activităţile de împodobire a bradului. . Anul Nou (sf.tăierea detalii lor. . Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapelor de confecţionare: . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti după modelul din natură sau şablon. 4. folii. . Obiceiuri şi tradiţii de iarnă: . foarfece. . Obiecte şi accesorii. . materiale din natură.comunicarea şi cooperarea în grup în scopul confecţionării obiectului de ritual proiectat. Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor Conţinuturi 1. capra. Boboteaza.aplicarea decorului.decorarea obiectul de ritual proiectat ţinînd cont de forma.activităţi de culegere a informaţiilor noi despre desfăşurarea diverselor sărbători tradiţionale.). culoarea. uscarea) etc. staniol. . calitativ şi utilitar: . întinderea. cucoşul. Pregătirea materialelor şi a ustensilelor necesare la confecţionarea articolului proiectat (fire.activităţi de comunicare a etapelor tehnologice la confecţionarea jucăriei. boţirea.explicarea unor informaţii despre utilizarea obiectelor de ritual şi a accesoriilor în desfăşurarea sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou. foi de porumb etc.2. aspectul estetic acestora. Vasile).activităţi de evaluare a jucăriilor ţinînd cont de utilitatea.prezentarea unor obiceiuri în care se utilizează obiecte şi accesorii de ritual. corespunzînd unui anumit ritual: . . Evaluarea obiectelor de ritual confecţionate în aspect estetic.identificarea din imagini a tipurilor de măşti şi rolul lor în desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă. 2. . aspectul estetic. 3.asamblarea prin lipire.activităţi de caracterizare a unor personaje ce ţin de desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă (capra. .respectarea normelor sanitare şi de securitate a muncii în procesul selectării şi organizării materialelor şi ustensilelor. malanca.): . simboluri etnoculturale: 166 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Materiale şi ustensile: . realitate. calul. 4. Tehnologia confecţionării jucăriilor: .exerciţii aplicative de realizare a decorului.alegerea formei / desenului schiţei.hîrtie colorată. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. hîrtie. baloane.aţă rezistentă. . creion. fotografii. .Crăciun. . paie.exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual (din imagini. . . găsite pe teren).Discuţii dirijate despre obiceiurile şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. . riglă.activităţi individuale şi în grup de pregătire şi modelare a jucăriilor.finisarea. .

specifice sărbătorilor de iarnă. Elaborarea unui proiect de confecţioinare a unui . . . ţinînd cont de caracteristicile personajului selectat. ritual. calitate şi utilitate.identificarea din diferite surse a unor obiecte de .steaua cu 8. netezimea suprafeţei etc.decorarea obiectului de ritual proiectat (mască). Nicolae. . Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a IV-a Conţinuturi 1. . hîrtie.exerciţii de construire şi modelare a detaliilor de stea.aplicarea decorului în caracter. estetic. clopoţei etc. 4. hîrtie albă.sărbători calendaristice: sf.lut sau plastilină. 3. 3.aprecierea calitatăţii materialelor pregătite şi proprietăţilor acestora (ruperea. obiceiurile de Crăciun. . Obiecte şi accesorii tradiţionale: .vopsirea modelului. conform formei tradiţionale.).carton. Modalităţi de desfăşurare a . . vopsea acrilică.desenarea schiţei obiectului proiectat (stea. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapele de confecţionare a modelului de mască: . Materiale şi ustensilele: . .prezentarea etapele de confecţionare a obiectului (mască) realizat în scopul însuşirii etapelor tehnologice. hîrtie abrazivă.activităţi practice de selectare a materialelor şi ustensilelor. lipirea. . . .exerciţii de lipire a straturilor de hîrtie. colţuri.păstrarea în condiţii adecvate a materialele şi ustensilelor selectate.măşti.finisarea măştii. utilizînd modelul din natură sau şablonul pregătit.activităţi practice de organizare şi pregătire a materialelor pentru activităţile practice. . 167 Subcompetenţe Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .Discuţii dirijate despre sărbătorile tradiţionale: sf.şlefuirea suprafeţei de hîrtie. 10.activităţi de culegere şi completare a informaţiilor despre obiceiurile şi tradiţiile de iarnă. suprafeţe neuniforme. Nicolae.activităţi de evaluare a calităţii obiectului confecţionat în aspect calitativ. vopsirea şi uscarea ei. riglă. clei. 3.aplicarea straturilor de hîrtie.identificarea materialelor şi ustensilelor necesare .exerciţii de decupare a detaliilor după contur.). uscarea. . Materiale şi ustensile: .necesare pentru realizarea obiectului proiectat (plastilină sau lut. . . . cerinţelor utilitare şi funcţionale: 2. . redarea volumului etc. foarfece.): . obiect de ritual (stea.exerciţii de realizare a decorului conform personajului selectat. .discuţii dirijate privind desfăşurarea obiceiurilor de ritual şi semnificaţia acestora. sorcovă etc.. clei PVA.exerciţii de modelare a formei.) depistate. Anul Nou. cuţit de modelare etc. . Obiceiuri şi tradiţii: 1.pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea articolului proiectat. .. . 4.icoană „Naşterea lui Isus Hristos”. . guaş. 4. de uniformizare a suprafeţei.activităţi practice decorectare a lacunelor (fisuri. Tehnologia confecţionării măştilor: . . bucăţi de ziar. Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual proiectat după aspectul estetic.activităţi de colectare a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea unei măşti. sorcovă) sărbătorii.modelarea formei. care să corespundă Crăciunul.

4. 2. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd etapele tehnologice: . . foaie milimetrică etc. Modulul „Tricotarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. riglă. Imaginarea unui fragment de tricot. . ochiul de margine: . selectare a articolelor tricotate în scopul identificării acestora şi clasificării după anotimpuri.observarea elementelor de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele. ochi pe faţă. papucei de cameră etc. sîrmă. mănuşi. Pregătirea mijloacelor de realizare a unui fragment Conţinuturi 1. .): . . hîrtie colorată.exerciţii de recunoaştere a materialelor utilizate în . folii aurii. croşete. comparînd diverse articole vestimentare..aplicaţii practice de tratare a suprafeţei cu decor. comparare a varietăţii de articole vestimentare. culoare.elaborarea schiţei modelului de stea.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor.fulare.foarfece. . culoare. clei. aţă rezistentă. . aspectul estetic al articolelor tricotate. Varietatea articolelor vestimentare tricotate: . ochi de margine etc. 2. ţinînd cont de formă. clei.carton. calitate şi utilitate: .tăierea detaliilor. Materiale şi ustensile (fire textile de lînă. . de bumbac etc. foarfece. 3. sexe. .pentru confecţionarea obiectului proiectat. . ghirlande etc.comunicarea şi cooperarea în grup în scopul însuşirii corecte a etapelor de asamblare. Selectarea materialelor şi a ustensilelor necesare conform formei obiectului proiectat (hîrtie.pregătirea suportului.identificarea diferitor mostre de tricot. .decorarea obiectului conform proiectului elaborat. Tehnologia confecţionării obiectului /steaua/: . semilînă. 5. ţinînd cont de aspectul estetic. . pictură.exerciţii de recunoaştere. goaş. . . utilizînd ochiuri pe faţă. ochi pe dos..exerciţii de stabilire a unor proprietăţi ale firelor textile utilizate în tricotare.): . .apreciere calităţii materialelor şi ustensilelor prin evaluarea proprietăţilor acestora. şnur. vopsea etc. ochiuri pe dos. de clasificare a acestora după provenienţă.asamblarea detaliilor. vergele de lemn.activităţi practice de întindere a şnurului şi asamblarea detaliilor de bază. a materialelor utilizate.activităţi practice de ornare a obiectului de ritual cu fire aurii.Activităţi de observare. Normele de igienă şi securitate a 168 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . creion. .exerciţii de descriere a desfăşurării obiceiurilor.aplicarea decorului.activităţi de autoevaluare. 2. ace.confecţionarea obiectului respectînd desfăşurarea sărbătorii aşteptate (Crăciunul). funcţionalitate.finisarea obiectului.activităţi de comentare a modului de realizare a obiectului proiectat şi a condiţiilor de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. Evaluarea obiectului confecţionat. . . grosime. sărbătorilor calendaristice.comentarea unor informaţii ce ţin de desfăşurarea sărbătorilor tradiţionale. . .

Evaluarea lucrărilor realizate: . 4.ochiuri pe faţă. de confecţionare şi montare a franjurilor. ochiuri pe dos. să tricoteze ochiuri pe faţă. calitatea firelor textile utilizate. Varietatea articolelor tricotate: . ochiuri pe dos. Tricotarea fularului conform regulamentului tehnologic. .selectarea firelor textile după culoare.montarea ochiurilor pe andrele. 2.activităţi practice de identificare a elementelor de bază utilizate la garnisirea fularului cu vrîste colorate. ochi de margine. fire textile de o singură culoare sau de 2-3 culori – la alegere).ochiuri pe faţă.condiţii de păstrare şi utilizarea ustensilelor. 2.activităţi de comparare a mostrelor de fulare. ochiuri pe faţă.evaluarea aspectului estetic al fragmentului de tricot realizat. .ochiuri de margine. . respectînd normele de igienă şi securitate în timpul lucrului: . Modulul „Tricotarea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1.tricotarea a cîtorva rînduri. Materiale şi ustensile: . . Elementele de bază ale tricotării: . veste. Elementele de bază ale tricotării: .). fulare. utilizînd fire textile de o singură culoare: .exerciţii de apreciere a calităţii lucrului îndeplinit (aspectul general al tricotului. activităţi de finalizare a tricotului prin ochiuri de încheiere. ochiuri de margine: . foarfece).montarea ochiurilor pe andrele. mănuşi. .normele de igienă şi securitate a muncii. tricotare.andrele. utilizînd ochiuri pe faţă şi pe dos.activităţi de evaluare.Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea fularelor. provenienţă.prezentarea proiectului elaborat. . 3. . foarfece. ochiuri de încheiere. ochi de încheiere a tricotului.montare pe andrele a unui număr anumit de ochiuri. semilînă etc. ace. Tricotarea unui fragment de tricot utilizînd elementele de bază: montarea ochiurilor pe andrele. .exersări de prezentare/comentare a aspectului estetic şi a calităţii lucrării realizate. Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular în miniatură.exerciţii practice-antrenări de prezentare a proiectului elaborat.. ochiuri pe dos. .selectarea ustensilelor necesare conform procesului tehnologic stabilit (andrele.activităţi practice de realizare a unor elemente de bază ale tricotării: să monteze ochiuri pe andrele. 3. grupîndu-le cîte 2 sau 3. cu franjuri. muncii privind păstrarea şi utilizarea ustensilelor. . mostre de articole. ochiuri pe dos. foarfece etc.de tricot: . 3. consecutivitatea tricotării tipurilor de ochiuri etc. fire textile. mănuşilor etc. . .tricotarea urmărind modelul selectat şi fişa Conţinuturi 1. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform proiectului: .fire textile de lînă. . să ţină corect andrelele şi firul de aţă în timpul lucrului. . 3. de stabilire a tehnicilor de garnisire a acestora cu fire textile de o altă culoare. . 169 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . a normelor de igienă şi . ciorapi etc. croşete. autoevaluare privind respectarea etapelor de lucru.selecteze ustensilelor necesare (andrele.căciuliţe. calitatea executarii ochiurilor etc...selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate.

proprietăţilor funcţionale şi estetice: . .normele de igienă şi securitate a a muncii: muncii în timpul tricotării. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare 2.).tricotarea. Modulul „Tricotarea” CLASA a IV-a Conţinuturi 1.tehnici de confecţionare şi montare a franjurilor. fulare. respectînd normele de igienă şi securitate . comparare privind varietatea articolelor vestimentare tricotate.Activităţi de observare.ochi de încheiere a tricotului.fire de lînă produsă în condiţii de . 2.activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit. Materiale şi ustensile: conform proiectului: . varietatea firelor textile utilizate. . . 4.activităţi de tricotare a papuceilor de cameră conform regulamentului tehnologic stabilit. papucei de cameră etc. aspectul estetic al acestora. foarfece. .tehnologică respectivă. . Evaluarea lucrului îndeplinit conform . păstrării . .asamblarea papucelului confecţionat. foarfece etc. croşete. calitate. . urmărind modelul selectat. aspectul estetic al papuceilor. Elaborarea unui proiect de tricotare a variantei vestimentare tricotate: preferate de papucei de casă: . tehnologic stabilit (andrele. . .selectarea firelor textile conform cerinţelor de tricotare. utilizînd fire textile colorate.ochiuri pe dos. Elemente decorative simple utilizate la tricotarea papuceilor de 170 Abilităţi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . respectînd normele de igienă şi securitate a muncii.exerciţii de evaluare a calităţii şi aspectului estetic al fulăraşelor tricotate de elevi (comentarii). ciorapi. securitate a muncii.finisarea lucrării. Varietatea articolelor 1. .montarea ochiurilor pe andrele.căciuliţe.. .ochiuri pe faţă.varietatea firelor textile utilizate în . fire textile.activităţi de evaluare a fişei tehnologice de executare a lucrării. . utilizînd mijloacele respective (cu acul.selectarea ustensilelor necesare procesului casă şi în condiţii industriale. .activităţi de selectare a mijloacelor de realizare a papuceilor de cameră conform proiectului. . fixîndu-i franjuri. . 3. .activităţi de selectare a firelor textile potrivite pentru papuceii de cameră.finisarea fularului.activităţi de prezentare a proiectului elaborat. ace. 3. . . 4. 4.comentarea aspectului estetic şi a calităţii lucrului . de finisare a papuceilor. îndeplinit. calitatea. mănuşi. tehnologic.comentarea aspectului estetic şi a calităţii fularului tricotat. Elementele de bază ale tricotării: . Confecţionarea papuceilor conform regulamentului .utilizarea adecvată a terminologiei specifice. evidenţiind proprietăţile funcţionale. .utilizarea adecvată a terminologiei respective.andrele. şi utilizării ustensilelor. croşeta).fire sintetice etc. .ochi de margine.activităţi de unire a detaliilor.prezentarea proiectului. Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: .

.Activităţi practice de colectare şi depozitare în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase. evidenţiind calitatea şi bogăţia roadei adunate. prin rădăcină şi frunze. .activităţi de îngrijire şi recoltare a plantelor de pe lot şi a celor de cameră. 2. Evaluarea lucrărilor realizate. . .pregătirea seminţelor pentru depozitare. a calităţii recoltei obţinute: .tehnici de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .comentarea aspectul estetic şi a calităţii roadei obţinute. Conţinuturi Lucrări de toamnă: .respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă). rădăcină şi frunze.activităţi practice de cercetare şi observare a modului de creştere a plantelor. Modulul „Activităţi agricole” CLASA a III-a – a IV-a 171 .activităţi de evaluare a cantităţii şi calităţii roadei adunate. 4.activităţi practice de colectare a seminţelor de păstăioase pe teren (acasă). . saci de pînză etc.plantarea plantelor de cameră şi îngrijirea lor. . metodele de îngrijire a plantelor de cameră: . evidenţiind astfel gura papuceilor (la alegere). punerea ei la păstrare. utilizînd terminologia specifică. Lucrări de primăvară-vară: . . Colectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase. . .casă: . . cu un rînd de picioruşe scurte. utilizînd terminologia specifică. .activităţi practice de butăşire a plantelor de cameră. de îngrijire a acestora. 3. Conceperea şi organizarea procesului de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină.garnisirea papuceilor cu o floricică croşetată pe partea din faţă a acestora.pregătirea seminţelor pentru semănat.recoltarea şi depozitarea seminţelor unor plante de păstăioase.observarea procesului de creştere a plantelor răsădite.cultivarea plantelor decorative.semănatul seminţelor uscate şi preventiv muiate şi încolţite. şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă). Modulul „Activităţi agricole” CLASA a II-a Subcompetenţe 1.clasificarea recoltei. folosind în acest scop diverse cutiuţe. Colectarea roadei de păstăioase pe teren (acasă): .participarea la expoziţiile (clasei.

a celor plantate în sol (rărirea. Lucrări de primăvară-vară: . plivirea la timpul potrivit) etc.sădirea acasă a plantelor decorative de cameră. Îngrijirea plantelor decorative de cameră. Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă): . sortarea.activităţi practice de recoltare. . usturoiul). . 172 .plantarea în sol a plantelor sănătoase.comentarea aspectului estetic şi a calităţii roadei obţinute.evidenţierea factorilor ce au influenţat obţinerea unei roade bogate. . morcovi: . .prelucrarea solului. 4. . . sănătoase pentru extragerea. păstrarea seminţelor. 2.clasificarea recoltei.pregătirea solului şi a seminţelor pentru semănat. de selectare a legumelor mai măşcate.activităţi de selectare a plantelor. a celor de cameră. pregătirea terenului pentru sădirea plantelor cu bulbi (ceapa. . . uscarea. . păstrarea roadei (seminţelor). Lucrări de toamnă: recoltarea. . a celor plantate: . .Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate pe teren / a plantelor de cameră.prezentarea proiectului.morcov.respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă). plivirea la timp.comentarea rolului şi a importanţei legumelor pentru sănătatea omului. punerea în lădiţe (coşuri) speciale. . udarea.pregătirea seminţelor şi semănatul. . 4. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . sfeclă roşie. Creşterea legumelor cu bulbi: . udarea. Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a plantelor de ridiche. a calităţii recoltei adunate: . 2.Subcompetenţe 1. ce vor fi utilizate (semănate) în următorul an agricol. 3. .îngrijirea plantelor răsărite pe lot. viguroase. sfeclă roşie.activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume. 3.activităţi practice de pregătire a solului şi seminţelor pentru semănat. Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a plantelor răsărite. flori decorative).participarea la activităţile de organizare şi desfăşurare a expoziţiilor (clasei.ceapă. şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă). Evaluarea lucrărilor realizate. Conţinuturi 1.îngrijirea lor.. usturoi etc. .activităţi de îngrijire a plantelor răsărite.

metoda de situaţii problematizate şi. să promoveze un învăţămînt diferenţiat şi de instruire în ritm propriu prin folosirea diferenţială a timpului. obţinerea performanţei. aceasta urmînd să îndeplinească sursa de atingerea competenţilor specificate. metoda experienţelor. 564-570) Semnificaţia iniţialelor K-W-L este explicitată prin întrebările: Ce ştiu? – Ce vreau să ştiu? – Ce am învăţat? Acest model este structurat în cinci etape în care se evidenţiază clar situaţia de plecare (ceea ce ştiau elevii). individuală) să permită ca instruirea să se producă prin activitatea propriu-zisă a celui care învaţă. În principiu. sistemul procesului de predare – învăţare are la bază „pedagogia învăţării depline” (Bloom) şi modulare (R. informarea elevilor despre obiectivul urmărit. obiectivele prevăzute precum şi finalităţile urmărite. Titone) Proiectarea demersurilor se recomandă a fi realizată din perspectiva selecţiei modelului de structurare a activităţilor.STRATEGII DIDACTICE orientări generale (metodologice) Specificul componentei metodologice constă în caracterul preponderent interactiv al strategiilor didactice. pe grupe. aspectele pe care doresc să le cunoască în timpul activităţii (consemnate în rubrica Vreau să ştiu) şi ceea ce au dobîndit prin procesul de învăţare (idei consemnate în rubrica Am învăţat). numai în acest caz. elevul devine subiectul propriei dezvoltări. Evenimente instrucţionale nu se produc invariabil. 1986. selecţia fiind în deplină concoranţă cu tipul lecţiei.L. • alternanţa adecvată celor trei forme de organizare a activităţilor de instruire şi educaţie în clasă (globală. (Donna Ogle. • utilizarea metodelor active şi a celor adecvate disciplinei: metoda învăţării prin descoperirea dirijată (acceptînd mai mult întrebările deschise). Modelul de structurare a lecţiei „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat” (Know – Want to know – Learned sau K-W-L). vreau şi/sau ar noi? Ce semnificaţie au pentru mine noile trebui să aflu despre el? cunoştinţe? De ce trebuie să aflu aceste De ce cred asta? lucruri? Cum integrez noile cunoştinţe în sistemul vechilor cunoştinţe? 1. prezentarea materialului-stimul. stimularea reactualizării cunoştinţelor învăţate anterior. Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie” (ERR) (J. a propriei formări ca personalitate. în această ordine strict. evaluarea performanţei. Realizarea 3. 1. Reflecţia sensului Care este subiectul? Ce înţeleg din Ce am aflat? Ce ştiu deja despre el? aceste informaţii Ce mi se pare mai important? Ce aştept. Evocarea 3. Meredith. asigurarea feedback-ului pentru corectitudinea performanţei. asigurarea „dirijării învăţării”. • şcoala să asigure şanse egale fiecărui copil normal dezvoltat. Metodologia curriculumului pentru învăţămîntul primar se caracterizează prin următoarele axiome: • educaţia este centrată pe copil şi nu pe materie. Această structură integrată de predare-învăţare oferă o concepţie despre instruire şi un mecanism de organizare a activităţii în orice situaţie de învăţare sau într-o lecţie şi se fundamentează pe următoarele întrebări: 2. intensificarea proceselor de retenţie şi de transfer. Deoarece. parţial. Steele. 1995) configurat ca un cadru de gîndire şi de învăţare propice dezvoltării gîndirii critice şi integrării creative a informaţiilor şi conceptelor. 2. Gagné (1968)) este fundamentat pe următoarele evenimente ale instruirii: captarea atenţiei. p. 173 .S. Modelul învăţării secvenţiale a cunoştinţelor în lecţie (ISC) (R. K. M.

Implementarea acestor tehnologii este considerată una dintre cele mai importante probleme la acest moment. Ce am învăţat? 5. Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) schimbă perspectiva asupra practicii educaţionale. Ce ştiu despre subiect? 2.B. de caracterul deschis. Domeniul de activitate Lectură Evocare Citate Jurnalul dublu Jurnalul triplu Mîna oarbă Reacţia cititorului Realizare a sensului Interogarea multiprocesuală Interviul în trei trepte Lectura ghidată Lectura intensivă Lectura împotrivă Lectură în perechi. Ce vreau să ştiu? 3.1. Tehnologiile digitale lărgesc astfel potenţialul 174 . dinamic care-i permite să răspundă la schimbările intervenite în sistemul educaţional. Ce altceva aş dori să aflu despre subiect? Pentru a oferi demersului instrucţional interactivitate şi eficienţă este recomandabilă utilizarea strategiilor de lectură şi scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice. ! Majoritatea tehnicilor sînt interşanjabile. / Rezumate în perechi Mozaic Predarea complementară SINELG Cercetarea împărtăşită Consultaţii în grup Cubul Eu cercetez Lasă-mi mie ultimul cuvînt! Maratonul de scriere Presupunerea prin termeni Reflecţie În căutarea autorului Jurnalul triplu Revizuirea circulară Scriere Discuţie 6 De ce? Argument în patru paşi Argumente pe cartele Asocieri forţate Asocieri libere Bliţ Brainwriting Citate Graffiti Graficul T Lanţuri asociative Pagina de jurnal Scriere liberă Brainstorming Clustering Diagrama Venn Generalizarea categorială Graficul conceptual Linia valorii Secvenţe contradictorii Tabelul trăsăturilor semantice Cinquain Eseu Jurnalul reflexiv Manuscrisul pierdut Masa rotundă Colţuri Consultaţii în grup Controversa academică Controversa constructivă Discuţia ghidată Pălării gînditoare Pixuri în pahar Pînza discuţiei Dezbateri Diagrama Venn Intra-act-ul Roata / Cercul Turul galeriei N. depind de proiectul demersului didactic. de exemplu. să se raporteze cît mai adecvat la înnoirile sistemului de învăţămînt. Învăţarea noilor conţinuturi 4. aplicarea unei tehnologii didactice este condiţionată de calitatea ei. trecerea de la sistemul de obiective la cel de competenţe. Astfel.

Percepţia că evaluarea este nu doar un element de ierarhie. atunci cînd depune efortul de a realize o activitate practică. astfel extensia conceptului de evaluare de la clasic spre constructiv va oscila între următoarele extremităţi – tipuri de evaluare: 175 . mai eficient prin realizarea de diverse activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor strict necesare elevului modern: • Colectarea de informaţii/informarea. o redactarea de diverse texte: eseuri. o redactarea de texte utilitare. bazată pe legătura dintre experienţele concrete de viaţă şi ceea ce se învaţă la lecţie. CV etc. Procesul de predare-învăţare-evaluare poate deveni mai atractiv şi. însă vom insista ca acestea să angajeze elevii în situaţii concrete. Convingerea ierarhizării elevilor este inadmisibilă atunci cînd se doreşte o dinamică calitativă a competenţei fiecărui elev. compuneri etc. Principiul de bază al evaluării autentice îl constituie conceptul de educaţie centrată pe subiect (elev) şi autenticitatea demersului. bazate pe propriile experienţe pozitive sau negative. Învăţătorul trebuie să-şi construiască miza pe transmiterea ideii de înţelegere de către elevi a evaluării. lecţii interactive. proprietăţilor şi a structurii informaţiei. supravegherea şi controlul ei. Aceasta implica o serie de avantaje cum ar fi: însuşirea principiilor comune care guvernează aplicarea informaţiei. proba finală nu va fi prioritară în motivaţiile pedagogice. Testul. atunci modelul evaluării ne orientează spre evaluarea contextualizată. oferte de e-learning (învăţare la distanţă) etc. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea reprezintă o componentă esenţială a procesului de predare-învăţare. cunoaşterea naturii. principalul. • Redactarea şi prezentarea de diverse lucrări: o prezentări în Power Point. o creştere intelectuală va condiţiona demersul didactic spre eficienţă şi productivitate aşteptată. Cu siguranţă că vom proiecta să accentuăm rezolvarea de probleme. teste computerizate etc. dezvoltarea priceperii de a aplica noile tehnologii în activităţi ca: stocarea şi căutarea informaţiei. referate. Fiecărui învăţător îi este recomandabil să obţină o formare de baza în domeniul TIC. formulare: scrisori. culegerea şi procesarea datelor: o utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaţionale şi de cultură generală. eventual) a unor noi modalităţi de utilizare a TIC: softuri educaţionale. fie şi pe baza elementelor ce constituie o subcapacitate sau o capacitate minimă.. înregistrări audio şi video etc. Se va insista asupra datelor calitative de moment.personalului didactic prin utilizarea (dar şi elaborarea. Dacă modelul clasic impune evaluarea performanţelor finale ale elevilor (“produsul” învăţării / formării). . prelucrarea ei pentru comunicare. Fiind o secvenţă obligatorie pentru măsurarea şi aprecierea subcompetenţelor propuse de curriculum. evaluarea propune deplasarea accentului de la evaluarea rezultatelor finale ale învăţării. autosugestia. Aşadar clasamentul celor mai buni elevi poate fi substituit de o serie de activităţi ce vor încuraja autoaprecierea. cu utilizarea de proiectoare multimedia. cereri. biblioteci electronice. extragerea informaţiei de ultima oră de pe reţele informaţionale mondiale. În procesul evaluării vor fi încurajate demersurile formative. Curriculumul modernizat impune abordarea unior idei noi ale evaluării în procesul de educaţie. o utilizarea resurselor disponibile pe CD-uri (cărţi. la procesul de învăţare. Norma de grup va deveni secundară în raport cu intenţia de a măsura la moment competenţa elevului. atunci cînd elevul real greşeşte sau execută la cel mai înalt nivel.) o realizarea de diverse proiecte şi portofolii conform unor sarcini concrete. cunoaşterea mijloacelor curente de comunicare cu echipamente informatice. ci un mod de dezvoltare.

Demersul stimulativ al evaluării va fi subordonat unor acţiuni didactice motivate.Evaluarea dirijată de învăţător. funcţie de orientare şcolară şi profesională. funcţie de comunicare a rezultatelor. de absolvire a treptei primare de învăţămînt. evaluarea formativă: “funcţie de constatare a rezultatelor şi de sprijinire continuă a elevilor”. criterii de care vor ţine cont elevii şi care nu vor permite interpretări libere. precum şi intensificarea convingerilor proprii. Şcolarul mic este la vîrsta disponibilităţilor psihologice prin care se poate autoregla. ci formarea de competenţe. • Autoevaluarea – un instrument veridic de centrare pe elev. În dependenţă de funcţiile evaluării. coparticiparea în formarea semenilor. Probele de evaluare utilizate la clasă vor conţine itemi şi sarcini prin intermediul cărora se vor evalua. aprecierea rezultatelor colegilor va institui miza unei activităţi ulterioare eficiente. apreciindu-se uneori chiar foarte critic. opace. evitîndu-se ironia şi intensificînd spiritul de apreciere obiectivă. funcţie motivaţională. funcţie de selecţie. • 176 . demersul formativ este pe deplin asigurat. or. formulată motivat ca anumite sarcini în faţa elevilor. • Evaluarea reciprocă este o condiţie optimă a dezvoltării. Evaluările finale la sfîrşitul anului de învăţămînt vor demonstra dacă sînt formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă. prioritar. Prin evaluarea finală. Compararea rezultatelor de evaluare proprie cu cele realizate de către învăţător vor crea climatul activităţilor eficiente de recuperare a erorilor şi dezvoltare a capactăţilor. nu cunoştinţe şi capacităţi separate. cu descriptori clari. Pentru obţinerea rezultatelor formative este necesară prezentarea grilei de evaluare. formulînd descriptori de performanţă. În cadrul proiectelor de grup. se va aprecia dacă au fost formate competenţele specifice disciplinelor preconizate pentru treapta primară de învăţămînt şi dacă au fost atinse standardele de competenţă la disciplinele date. asigurîndu-se socializarea grupului de elevi. fiind coordonată cu standardele etapei de şcolarizare şi unităţile de conţinut. funcţie de feed-back. Evaluarea va fi proiectată de către învăţător din perspectiva alegerii din curriculum a subcompetenţei care se intenţionează a fi evaluată. evaluarea sumativă: funcţie de constatare şi verificare a rezultatelor. pe posibilitatea participării la propriile performanţe. funcţie de corectare a greşelilor şi ameliorare şi reglare a procesului. funcţie de certificare a nivelului de cunoştinţe şi abilităţi. cadrele didactice vor utiliza în practica şcolară evaluarea iniţială cu funcţie diagnostică şi funcţie prognostică. funcţie de clasificare.

Chişinău: IŞE. Evaluarea standardelor educaţionale. Sarivan L. Crişan Al. Chişinău). Curriculum şcolar: proiectare. 8.. Francais. Achiri I. Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei (curs). 5. 4. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Clasele I-IV. 2009. p. 2009. Chişinău: Pro Didactica. 5. 2002. 2007. Piteşti: Editura Paralela 45. 9. Minder M. Guţu V. redactor ştiinţific Pâslaru Vl. 3. Concepţia învăţămîntului primar. 2009. Programme de l’ecole maternelle. Velişco N. Quebec.. Bolboceanu A. Cartaleanu T. implementare şi dezvoltare. Ghid metodologic. 19 Juin. 96. Marin M. Chişinău: Editura Prut Internaţional. Comunicări la Simpozionul Ştiinţific Internaţional (22-23 octombrie. În: Valenţele învăţămîntului. Singer M. Învăţarea integrată. 2. Chişinău: Editura Lumina. I... Chişinău: IŞE. Москва. 7. 2009. Formare de competenţe prin strategii didactice interactive. 177 . 2008. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Clasele I-IV. Ghid metodologic. Creţu C. Iaşi: Polirom. Ciolan L. Ghid metodologic. 2009. Didactica funcţională. 6. 2. HORS-SERIE. Coord. Achiri I. Chişinău. 11. 2009. Le B. 4. 1992. Iaşi: Editura Polirom.. 6. 2009. Jucan D. Standarde educaţionale la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar. Chişinău.. Начальное общее образование. 2008. 2000. Ministerul învăţămîntului: Institutul de Ştiinţe Pedagogice şi Psihologice. Buletinul Ministerului Educaţiei din Franţa. Evaluarea curriculumului şcolar. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. 9. Teoria şi metodologia evaluării.. Petite section. grande section. Guţu V. Chişinău: Univers Pedagogic. Publicaţii de referinţă: 1.Progression des apprentissages. Predarea interactivă centrată pe elev. Proiectarea curriculumului de bază. Cuza”. Marin E. N°3. Teoria şi metodologia instruirii. Partea I şi II. Cucoş C. 1998.. langue d’enseignement. O. (Codul Învăţămîntului). Curriculum şcolar. Chişinău. Chişinău: Editura Cartier. Iaşi: Editura Universităţii „Al. Perspective de modernizare a standardelor şi a curriculumului şcolar în învăţămîntul primar // Modernizarea standardelor şi curricula educaţionale – deschidere spre o personalitate integrală. Gantea I. Pedagogie. Leahu I.. Curriculum şcolar.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE Documente oficiale: 1. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Bocoş M. Министерство образования и науки Российской Федерации. Coordonator Botgros I. 2005. şi alţii. p. 3. Achiri I. 67-71. 8. moyenne section. Legea Învăţămîntului.. 2008 10. Федеральный государственный образовательный стандарт общего образования. şi alţii. Programme de formation de l’ecole quebecoise . Bucureşti: Editura Educaţia 2000+. gimnazial şi liceal. Hadîrcă M. 2007.. 7. 2008. august.. 2003. Chişinău: 1996.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->