MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUMUL NAŢIONAL

CURRICULUM ŞCOLAR CLASELE I - IV

Chişinău, 2010
1

Aprobat: - la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr. 11 din 30.04.2010; - prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 331 din 12.05.2010. CUPRINS

Cadrul de referinţă al curriculumului şcolar modernizat Repere conceptuale de modernizare a curriculumului şcolar Repere strategice de modernizare a curriculumului şcolar Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar Aria curriculară I: Limbă şi Comunicare Limba şi literatura română Aria curriculară II: Matematică şi Ştiinţe Matematică Ştiinţe Aria curriculară III: Educaţie socioumană Istoria Educaţia moral-spirituală Aria curriculară IV: Arte Educaţie muzicală Educaţie plastică Aria curriculară V: Sport Educaţia fizică Aria curriculară VI: Tehnologii Educaţia tehnologică Strategii didactice Strategii de evaluare Bibliografie selectivă

5 6 7 10 13

15 58 78 95 99 104 122

133 146 171 173 175

2

GRUPURILE DE LUCRU PENTRU ELABORAREA ŞI MODERNIZAREA CURRICULUMULUI ŞCOLAR, CLASELE I-IV
Coordonator 2010:

Valentina Gaiciuc, consultant Ministerul Educaţiei 2003 LIMBA ROMÂNĂ Irina Gantea, dr. ped., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Mariana Marin, dr. ped., cerc. şt., coordonator superior Irina Gantea, dr. ped., conf. univ. Tatiana Niculcea, specialist principal, Ministerul Stepanida Prisăcari–Chiperi, inspector şcolar, Educaţiei grad didactic superior Viorica Goraş–Postică, dr. ped. MATEMATICA Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific Ludmila Ursu, dr. ped., conf. univ., cercetător superior, coordonator ştiinţific, coordonator Aurelia Răileanu, dr. ped., conf. univ. Angela Cutasevici, învăţătoare, grad didactic Maria Braghiş, specialist principal, DGETS, superior mun., Chişinău Tamara Cerbuşcă, învăţătoare, grad didactic I, Nicolae Prodan, dr. şt. fiz. -mat. metodist Valeriu Plîngău, dr. ped., Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific superior ŞTIINŢE Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, lector universitar Stela Diaconu, cercetător ştiinţific superior superior, coordonator Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic I Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat. Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Stela Diaconu, redactor-şef, revista „Spiriduşii” superior Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior suprerior Aglaida Bolboceanu, dr. psih. ISTORIA Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior, Nicolae Chicuş, doctor în istorie, coordonator coordonator Igor,Şarov doctor în istorie Nina Petrovschi, dr., conf. univ. Nina Petrovschi, doctor Galina Gavriliţă, specialist principal, ME Tatiana Tverdohleb–Nagnibeda, grad didactic Gheorghe Gonţa, prof. univ., dr. hab. superior, şef DGETS Pavel Cerbuşcă, dr. ped. Ion Eremia, doctor habilitat Nicolae Chicuş, dr., conf. univ. Sergiu Musteaţă, doctor în istorie Valeria Cozma, dr., conf. univ. Pavel Cerbuşcă, doctor în pedagogie, cadru didactic, grad didactic superior Nina Uzicov, învăţătoare , grad didactic superior Maia Dobzeu, învăţătoare, grad didactic superior Daniela Buga, învăţătoare, grad didactic superior EDUCAŢIA MUZICALĂ Eugen Coroi, dr. hab., şef direcţie Ministerul Educaţiei, coordonator Ala Stîngă, dr. ped., conf. univ., coordonator Alexandru Borş, dr. în pedagogie Marina Morari, dr. ped., conf. univ. Sergiu Croitoru, dr. conferenţiar Ion Gagim, dr. hab. în pedagogie 3 2010

univ. dr. conf. conf. doctor în pedagogie. grad didactic I EDUCAŢIA MORAL-SPIRITUALĂ Viorica Pălărie. coordonator Sava Panfil. învăţătoare. coordonator Vlad Pâslaru.. dr.EDUCAŢIA ARTISTICO-PLASTICĂ Silvia Cojocaru. grad didactic I. Sava Panfil.. învăţătoare. lector superior Eugen Morei. Chişinău Aneta Gîlcă. Tatiana Niculcea.univ Ion Boian. cercetător ştiinţific. dr. cerc. Ranga Veronica Vitalie Malcoci. univ. specialist principal.. ped. dr. univ. doctor în pedagogie. DETS. grad didactic superior 4 . ped. şef secţie. conf. coordonator Parascovia Secrieru-Harbuzaru. inspector şcolar. Educaţiei coordonator Zinaida Ursu. conferenţiar universitar Leonid Hîncu. dr. Departamentul ştiinţific coordonator Tineret şi Sport. doctor în studiul artelor EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ Antonina Rusu. doctor în pedagogie. specialist principal. prof. ME Angela Cara. cercetător Ştefan Bicherschi.ped Antonina Rusu..învăţător. Ministerul Teodora Hubenco. dr. coordonator Teodor Grimalschi. Teodor Grimalschi. profesor. conf. coordonator Parascovia Secrieru–Harbuzaru. EDUCAŢIA FIZICĂ Ion Boian. hab. grad didactic II Lilia Prisacaru Ion Daghi. conf profesor universitar. ped. dr. conf. lector superior Magdalena Mocreac. cercetător ştiinţific superior. Angela Cara. dr.

utilizarea tehnologiilor avansate de informare şi comunicare în educaţie. Aceste influenţe au impulsionat necesitatea modernizării curriculumului şcolar naţional. ca domeniu al activităţii sociale. • să soluţioneze diverse situaţii-problemă. este influenţat. ci. un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţecheie: 5 . plasarea accentului pe învăţare independentă. a vizat optimizarea conţinuturilor şi precizarea finalităţilor educaţionale formulate pe bază de obiective pedagogice. conştientizînd astfel cunoştinţele funcţionale în viziune proprie. ci vine să intensifice şi să extindă nivelul de cunoaştere. în perspectivă profesională. Este vorba de o abordare continuă în ştiinţele educaţiei. În acest sens. culturale au determinat necesitatea formulării finalităţilor educaţiei nu doar în termeni concreţi şi pragmatici de obiective. Modernizarea curriculară este determinată. mai ales. economice. realizată în anul 2003. Modernizarea curriculumului şcolar reprezintă o etapă firească a procesului de dezvoltare curriculară . acordarea unei autonomii mai mari şcolilor în contextul unor standarde naţionale. procese ce pot fi atribuite atît mediului intern. din perspectiva nevoilor reale de formare a personalităţii celui educat. de factori. Prima perfecţionare a curricula. Noile abordări vizează formarea la elevi a unui sistem de competenţe necesare pentru continuarea studiilor. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. actualmente. acest demers are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie. Noile realităţi şi perspective sociale. • să-şi dezvolte capacităţi şi deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple. pentru absolvenţii învăţămîntului obligatoriu. capacităţi. În anul 2006 o nouă etapă de dezvoltare curriculară a marcat modificări provizorii.componenta centrală a reformei învăţămîntului naţional. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează. Esenţa Curriculumului bazat pe competenţe nu neagă teoria obiectivelor. care au operat schimbări de descongestionare a obiectivelor şi a conţinuturilor. al XXlea. evenimente. numită pedagogia competenţelor şi de activizarea şi intensificarea didacticii funcţionale. avînd menirea să asigure optimizarea integrării sociale şi. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. menţionînd suprasolicitarea factorului uman – copilul. pe de o parte. Pe de altă parte.CADRUL DE REFERINŢĂ AL CURRICULUMULUI ŞCOLAR MODERNIZAT Învăţămîntul primar REPERE CONCEPTUALE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Învăţămîntul. realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este nevoie ca el: • să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final. implicarea activă a părinţilor şi a comunităţii locale în viaţa şcolii etc. creativitate şi educaţie permanentă. gimnazial şi liceal. cît şi celui extern: cererea ca sistemul educaţional să vină în întîmpinarea unei naţiuni în contextul globalizării. începută în anii 90 ai sec. manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale – competenţe. • să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme complexe din viaţa cotidiană. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia. rezolvare de probleme. de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei curricula şcolare la nivelul treptelor de învăţămînt primar.

concepţia disciplinei. • Apariţia noilor tendinţe în dezvoltarea curriculară pe plan naţional şi cel internaţional./transdisciplinarităţii vizează: • Amplificarea aspectelor interdisciplinare în cadrul ariilor curriculare. în special în manuale şi suporturi didactice. manageri. sistemul metodologic. derulat în perioada mai 2009 – aprilie 2010. socializare.. • identificarea orientărilor/liniilor directoare ale modernizării curricula pe discpline în raport cu tipologia problemelor. economice etc. Competenţa digitală 5. • Unele carenţe identificate în cadrul evaluării curricula de către elevi. sistemul de obiective. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii 4. Competenţe interpersonale. elevi. realizarea procesului propriu-zis de modernizare a curriculumului pe discipline a fost precedată de următoarele acţiuni: • analiza riguroasă a rezultatelor evaluării curriculumului pe discipline de către profesori. profesori. • formularea şi clasificarea problemelor (punctelor forte şi punctelor vulnerabile) identificate în urma analizei rezultatelor evaluării curricula în raport cu următoarele criterii: structura generală a curricula. părinţi. experţi:  În unele cazuri s-a stabilit un nivel sporit al complexităţii materiei predate în raport cu posibilităţile elevilor şi timpul rezervat pentru însuşire. • oferirea fiecărui elev a posibilităţii de a realiza potenţialul propriu în cunoaştere. transdisciplinaritatea. Competenţe de a învăţa să înveţi 7. comportament. 6 . manageri. interculturalitatea etc. părinţi. sistemul de conţinuturi. Modernizarea curriculumului din perspectiva realizării inter. a avut următoarele premise: • Durata funcţionării curricula. • Apariţia unor noi cerinţe (sociale. Comunicare în limbi străine 3.  Practica şcolară a demonstrat supradozarea informaţională a unor conţinuturi curriculare.  S-au evidenţiat unele incoerenţe în prezentarea sistemului de obiective în curricula. civice.) faţă de curriculumul educaţional. 8. culturale. Drept răspuns la premisele înaintate. Modernizarea curriculumului din perspectiva educaţiei centrate pe elev presupune: • asigurarea dezvoltării şi autodezvoltării elevului în raport cu particularităţile individuale ale acestuia în calitate de subiect al procesului educaţional.1. Iniţiativă şi antreprenoriat Sensibilizare şi exprimare culturală REPERE STRATEGICE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Procesul de modernizare a curriculumului şcolar. experţi.  S-a resimţit necesitatea prezentării reperelor conceptuale ale fiecărei discipline într-o concepţie structurală unitară. Comunicare în limba maternă 2. • dezvoltarea experienţelor individuale ale elevilor şi includerea lor în activitatea de instruire activă. educaţionale. morale 6.

8. Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat • Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi comunicare cotidiană. competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. competenţe interpersonale. 9. competenţe de bază în matematică. 2. Competenţe-cheie transversale Sistemul de competenţe-cheie transversale pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie stabilite de Comisia europeană şi a profilului absolventului: 1. competenţe antreprenoriale. aplicînd un minimum lexical şi gramatical în limba dată. civice. competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. socio-moral. Idealul educaţional Idealul educaţional al sistemului de învăţămînt curricular la nivelul Legii Învăţămîntului reprezintă un model proiectiv. competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. 7. interculturale (de a recepta şi a crea valori). complexitatea şi armonizarea dimensiunilor lui în sensul formării personalităţii în aspect intelectual.• Includerea subiectelor cross-curriculare în sistemul conţinuturilor. estetic etc. Competenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi • Competenţe de a învăţa din surse diverse. 10. ştiinţe şi tehnologie. factori de decizie educaţionali şi părinţi în cadrul dezbaterilor publice. • includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor cu un potenţial valoric adecvat cerinţelor unei societăţi democratice. competenţe digitale.IV-a în baza următoarelor concepte-cheie ale politicilor educaţionale naţionale. o anticipare ideală ce urmează a fi realizată ca finalitate a acţiunii de lungă durată din perspectiva evoluţiei societăţii în Republica Moldova. Modernizarea curriculumului din perspectiva valorică şi comportamentală presupune: • evidenţierea componentei valorice şi comportamentale/atitudinale a sistemului de competenţe. 7 . în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC). independent şi împreună cu alţii. profesional. curriculumul a fost precizat şi racordat la obiecţiile şi propunerile constructive expuse. Idealul educativ proiectează integritatea. • Competenţe de a comunica idei şi a concluziona pe baza unui text citit independent. organizate la nivel naţional. În consecinţă. competenţe de comunicare într-o limbă străină. 3. 5. Curriculumul şcolar modernizat a fost supus evaluării de către experţi. • Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare (stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi). morale. cadre didactice. Competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt Pentru treapta primară a sistemului de învăţămînt din Republica Moldova au fost stabilite competenţele transdisciplinare descendente din sistemul de competenţe-cheie transversale menţionate. 6. fizic. competenţe culturale. 4. competenţe acţional-strategice. Competenţe de comunicare într-o limbă străină • Competenţe de a comunica. CURRICULUMUL ŞCOLAR MODERNIZAT Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar este parte componentă a Curriculumului Naţional modernizat şi reprezintă un document normativ pentru organizarea procesului educaţional în clasele I .

elaborat în baza standardelor educaţionale de competenţă şi de conţinut. clasei. Competenţe interpersonale. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) • Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei. şcolii. a-şi valoriza propriul popor. • Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi. interculuturale (de a recepta şi a crea valori) • Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi autoexprimare. ştiinţe şi tehnologie • Competenţe de observare. • Competenţe de utilizare a operaţiilor matematice de bază şi a proprietăţilor lor pentru a inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare. morale • Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur.efect”. de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de descriere în vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă.Competenţe de bază în matematică. o subcompetenţe. pe bază de colaborare. civice. • Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa. au un grad înalt de generalitate şi se definesc ca finalităţi ale treptei primare de învăţămînt. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare • Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii. eforturi şi rezultatele activităţii. • Competenţe de valorizare a familiei. La nivelul învăţămîntului primar. conţinuturi şi activităţi de învăţare-evaluare. • Competenţe de autoreflecţie. autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare. 8 . ţară. • Competenţe de a identifica apartenenţa sa naţională. a respecta normele de comportament legate de simbolurile Republicii Moldova. finalităţile formulate în termeni de competenţe se proiectează a fi formate conform celor două etape specifice: o etapa achiziţiilor fundamentale – clasele I. Curriculumul disciplinar concretizează principalele opinii moderne de politică educaţională şi cuprinde următoarele componente: o concepţia didactică a disciplinei. • Competenţele specifice disciplinei derivă din idealul educaţional. • Competenţe de iniţiere a jocurilor. • Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor. IV. Competenţe culturale. recunoaşte drepturile persoanelor reprezentante ale diferitor culturi. Competenţe acţional-strategice • Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă. • Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza cunoaşterii relaţiei „cauză . • Competenţe de securitate personală. • Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a informaţiei. o competenţele specifice disciplinei. activităţilor în grup şi contactelor cu colegii săi. Curriculumul disciplinar reprezintă instrumentul didactic şi documentul reglator principal. Competenţe digitale. Competenţe antreprenoriale • Competenţe de analiză a relaţiei „costuri . faţă de obiectele personale. competenţele-cheie transversale şi competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt. o etapa dezvoltării – clasele III. a relaţiilor de prietenie. care consemnează oferta educaţională obligatorie a unei anumite discipline pe un parcurs educaţional determinat. o administrarea disciplinei. II. în relaţiile cu alte persoane. o repartizarea conţinuturilor pe clase şi unităţi de timp.beneficii” pentru a lua decizii în activitatea cotidiană şi cea de învăţare.

Modernizarea curricula a mai avut în vedere şi reducerea „supraîncărcării” conţinuturilor curriculare. de stimulare. Factorii de decizie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional la disciplină. în procesul parcurgerii conţinuturilor corespunzătoare. părinţilor. atitudinile sociale şi credinţele religioase etc. Cadrele didactice vor utiliza curricula pentru proiectarea şi realizarea procesului educaţional la disciplina corespunzătoare. Curricula sînt destinate cadrelor didactice. Curricula stimulează creativitatea şi libertatea cadrelor didactice. cultura naţională şi universală. în condiţiile parcurgerii integrale a conţinuturilor obligatorii.să propună o varietate de activităţi de învăţare/evaluare.să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut. funcţionale. cercetare şi descoperire independentă şi dirijată. se pot mobiliza subcompetenţele proiectate. formare de competenţe. .să proiecteze şi să realizeze strategii de predare-învăţare şi evaluare originale. dar şi cea formativă . • Activităţile de învăţare/evaluare constituie exemple recomandate de situaţii semnificative. de autoinstruire.să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conţinuturilor. optînd pentru tehnici şi metode variate. . • Conţinuturile – ca formă de reflectare a culturii materiale şi spirituale a umanităţii – reprezintă unităţi de cunoaştere. cantitatea de cunoştinţe nu ar fi aceea care determină calitatea formării şcolare sau a învăţa mai mult nu înseamnă şi a învăţa mai bine. autoevaluare şi. mijloace prin care se urmăreşte formarea competenţelor preconizate. dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. învăţătorul. modul de viaţă al societăţii. Părinţii se pot orienta în baza curricula pentru a urmări şi a-şi ajuta copiii în procesul învăţării disciplinei. are dreptul: . cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei. prin care.. autorilor de manuale şi materiale didactice. vîrsta şi potenţialul copilului. în final. Conţinuturile se selectează în concordanţă cu structura logică a disciplinei. Autorii manualelor şi a altor materiale didactice vor respecta integral cerinţele şi recomandările curriculumului în elaborarea conţinuturilor şi activităţilor de învăţare-evaluare. Manualele vor fi integrate în concepţia curriculumului fiind accesibile.să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare. • 9 .Subcompetenţele se deduc din competenţele specifice şi le particularizează prin racordare la conţinuturile delimitate pentru fiecare clasă. în funcţie de specificul resurselor umane şi materiale. or. interesele şi nevoile lui individuale şi sociale. operaţionale. . şi îndeplinind nu doar funcţia informativă. Autorii de manuale au dreptul: . factorilor de decizie.de învăţare prin studiere. În premisa realizării competenţelor specifice şi a subcompetenţelor proiectate. resursă esenţială a învăţării.

spirituală. de unităţi de Nr. artistic-estetic (literatura. lexicale şi gramaticale). conţinuturi ale învăţării.ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ŞI COMUNICARE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Disciplina cu numărul unu în planul-cadru – Limba şi literatura română . lectura şi scrierea. precum şi dinamica numarului de ore destinate acestei discipline. formează un complex didactic-educativ unitar şi multifuncţional. Lectura particulară (tainele cărţii) precum şi corelarea cu unele discipline precum Ştiinţe. Administrarea disciplinei Nr. • Valoarea psihologică şi motivaţia expunerii (starea emotivă. activităţi de învăţare şi evaluare. faţă de cele comunicate etc. constituenta ariei curriculare. vorbirea. implicînd funcţiile afectivă. Astfel. atitudinea vorbitorului faţă de ascultător şi invers. Doar astfel. subcompetenţe. În Tabelul nr. arte plastice) şi procesele psihologice ale învăţării (limbajul şi comunicarea). reperate de către disciplinele Limba română (gramatica). educaţia lingvistică şi literar-artistică va asigura însuşirea corectă de către elevi a celor trei funcţii stabilite de ştiinţa psiholingvistică: • Conţinutul (ce mesaj trebuie comunicat). comunicativă. precum şi echivalenţa proceselor ce definesc exprimarea orală (vorbirea) şi a celor ce definesc exprimarea scrisă (redactarea).) [cf Cazacu S. cerinţele principale faţă de elaborarea conţinutului. principiile de eşalonare a acestuia etc. • Structurarea şi competenţa lingvistică (modul în care se formulează din punct de vedere gramatical acest mesaj). Realizarea acestora este posibilă doar pe baza textului literar/nonliterar. care. motivaţională şi atitudinală ale comunicării. Tabel nr. fonetică.constituie disciplina de bază care asigură înainte de toate succesul şcolar şi intergitatea socială a şcolarului mic. 1. în totalitatea lor. pornind de la potenţialul de însuşire a limbii şi literaturii române de către copii şi de la idealul de a educa o personalitate liberă şi creativă a fost elaborată concepţia unei discipline integrate de limba română în clasele I – IV. de ore pe an conţinuturi pe clase Limbă şi I 5 unităţi de 264 de ore • Disciplină comunicare II conţinut în 231 de ore obligatorie III evoluţie de la an 231 de ore IV la an 231 de ore Adaptarea unei noi variante de curriculum Limba şi literatura română la finalităţile educaţiei insistă în continuare asupra extinderii aspectului funcţional–aplicativ şi asupra necesităţii de a se focaliza pe experienţa trăită de copil. 1 se vizualizează sintetic administrarea disciplinei în care este demonstrată ponderea grilei orare. Din perspectiva competenţelor–cheie/transversale şi a competenţelor transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt au fost formulate competenţe specifice substituind obiectivele – cadru. Prin aceasta s-a fundamentat teoretic structura disciplinei.]. Modelul comunicativ–funcţional presupune dezvoltarea integrală a capacităţilor ce vizează cele patru deprinderi: înţelegerea după auz. Demersul practic al educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare este reglementat de principii inter– şi multidisciplinare. în care se împletesc organic conţinuturile lingvistice (lexic. Educaţia moral. Integralizarea disciplinei şcolare Limba şi literatura română presupune interacţiunea şi corelarea elementelor de construcţie a comunicării (unităţi fonologice. Citirea şi dezvoltarea vorbirii coerente. 10 Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa . gramatică).. care profilează şi dezvoltă actualitatea de învăţare a limbii române pe coordonatele lingvistică. Educaţia artistico–plastică etc. care sînt reflectate nemijlocit în Standardele de competenţă. literar–artistică. În structura curriculară sînt prevăzute: competenţe specifice.

care la rîndul său subordonează unor idei. B. a modelelor şi tehnicilor de acţiune individuală. Idealul educaţional. vizînd: • dezvoltarea competenţei comunicative orale şi scrise. înţelegere şi operativă: structurarea competenţei de Componentade interpretare a universului textual în general şi Obiective în special. La al doilea nivel de concretizare.Componenta conceptuală constă în structurarea unui sistem de finalităţi concetrate în subcompetenţe. şi ca a specifice complexă exprimate – naţional – universal. cu deschideri maxime de reuşită şcolară. toate acestea fiind asamblate într-un model teoretic-aplicativ unitar. 1993. 2. concepte. personalităţi contemporane. capacităţi. independentă şi creatoare. concretizat române (EL/ELA) Atenţionăm că aceste interveniri în programele I-IV de limbă română continuă ascendent dezvoltarea paradigmei comunicativ-funcţionale a disciplinei şi ca studiu integrat. Secvenţele de conţinut integrează unităţile de învăţare şi sunt semnificative pentru domeniul Limba – Limba ca competenţei specifice şi permitmijloc de subordonarea în evoluţie (ierarhie şi algoritm) a subcompetenţelor. ascultarea. afective şi integratoare comunicare psihomotorii). Componenta conceptuală (teoretică) alcătuită din două componente adaptate didactic: limba cu funcţie instrumentală (însuşirea instrumentarului necesar muncii intelectuale afective şi psihomotorii). Tabelul nr. sistem de Exprimarea Înţelegerea ceea ce validează principiul diviziunii dificultăţilor. 1-2.1 se sistematizează/structurează conţinuturile EL/ELA2. din care se deduce teleologia Educaţiei lingvistice şi literar-artistice (EL/ELA). Concepţia educaţiei lingvistice şi literare // Limba Română. competenţele specifice vizează: • formarea. (receptarea ierarhic Limbaşi literare în clasele primare determină competenţele specifice la în mesajului mesajului) Finalităţile educaţiei lingvistice structurate funcţiune prim nivel de concretizare. au un caracter formativ.. 1995. implementare şi dezvoltare [6]. Concepţia despre deprinderile Concepţia despre limbă şi Subcompetenţele concretizează competenţele specifice în comportamente (cognitive. criterii şi principii pedagogice generale şi specifice educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare. consolidarea competenţelor cognitive (mentale) şi acţionale în ansamblul lor. p. Gantea) Componenta reglatoare 1 2 Crişan Al. atitudini) de formare lingvistică şi literar-artistică a elevilor la această vîrstă organizate pe trei fundamente ale disciplinei: Principiile şi pragmatic-socială (practica raţională şi funcţională a • limba cu funcţie denotativă didactic-educative generale limbii). formare a trăsăturilor de încadrare într-un context cultural cunoştinţe. trăsături definitorii exprimate capacităţi. lectură şi scriere. Acestea sunt organizate ierarhic în funcţie de complexitate şi potenţialul de cunoaştere al elevilor (apud Clausse şi Minder). 126-129. Structura paradigmei2 comunicativfuncţionale este reprezentată prin tabelul nr. inter– şi Structura Educaţia Finalităţi multidisciplinar. prin subiecte prin subiecte ale uneilingvistică. generale generale de Competenţele specifice alemuncă educaţiei lingvistice şi literar-artistice în claseleIII morală abstracte nivelul primare indică asupra intelectuală unui sistem de competenţe (cunoştinţe. intermediare sau specifice disciplinei. Conţinutul detaliat poate fi găsit în lucrarea Curriculum şcolar: proiectare. nr. structurarea şi consolidarea competenţelor cognitive generale. scrisul) şi de unităţi de conţinut. citire. Cincu G. 11 .de metode culturală. (emiterea) reguli comunicare. română // Revista de pedagogie. 2. şi ca formare unorcompetenţelor Finalităţile de comunicare. 2. 5. se formulează metodologiile specifice EL/ELA. de abstracţie al celui literar Conţinuturile în baza cărora se vor atinge aceste obiective. O nouă perspectivă în elaborarea programei de limbăFinalităţile învăţării limbii nr. • • • III. şi specifice disciplinei • limba cu funcţie conotativă (reprezentări culturale şi formarea unui univers afectiv şi atitudinal). Structura paradigmei comunicativ-funcţionale (apud I. sînt ierarhizate pe niveluri (clase) şi exprimate în termeni de capacităţi de personalitate (vorbire. Pâslaru Vl. II.

Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. exprimarea atitudinii personale faţă de lectură particulară. deprinderilor asimilate în clasă .suport al lecturii. inclusiv a universului afectiv. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. ca temelie a educaţiei artistic-estetice.ore 12 .la activităţile de lectură particulară. 2. 5. fonetice. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Secvenţele de conţinut Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Anual . morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. cultivarea conştientă a gustului estetic şi a preferinţelor literare. operă literară şi obiect cultural. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Forma de lucru cu cartea pentru copii în clasele I – IV este lecţia de lectură particulară. 4. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. axîndu-se pe scopul educaţiei literar-artistice de formare a cititorului cult. integrînd valorile acestora în axiologia literară şi cea proprie. cunoaşterea celor mai importante opere artistice şi ştiinţifico-populare. • • • • • utilizarea eficientă a tehnicilor de lucru cu cartea şi presa periodică pentru copii. precum şi numele autorilor. • dezvoltarea interesului iniţial şi trecerea acestuia în interes durabil pentru lectura particulară. ulterior posesor valorizant al instrumentarului lectoral şi urmăreşte dezideratele: • transferul cunoştinţelor. din perspectiva principiului concentric/spiralat al achiziţiilor de competenţe specifice disciplinei. precum şi a formării culturii generale umaniste. Curriculumul modernizat accentuează prin modulul Tainele cărţii (Lectura particulară) cele trei ipostaze didactice ale textului literar . Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. începute ca premise în treapta preşcolară şi sedimentate în treapta gimnazială. 3. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. Continuitatea la nivel de trepte de şcolaritate este respectată în prezentul curriculum. ţinîndu-se cont de principiile generale ale educaţiei lingvistice şi literar-artistice. realizarea educaţiei literare. în funcţie de particularităţile individuale de dezvoltare ale elevilor.• performarea raţională a limbii materne: stimularea reflecţiei (gîndirii) active asupra limbii ca sistem şi utilizarea corectă şi nuanţată a acesteia în diverse situaţii de comunicare orală şi scrisă.

în cadrul aceleiaşi clase. sînt instrumentele ce asigură dezvoltarea competenţei de scriere corectă şi se folosesc în cadrul fiecărei lecţii de limba şi literatura română.B. N. deci flexibilă şi ajustată la propriile motivaţii pedagogice.2 Dezvoltarea competenţelor în învăţămîntul primar va ţine cont de principiul evolutiv (de la clasă la clasă) şi va asigura achiziţia acestora în mod treptat: ghidat de învăţător.3 Scrierea. precum şi unităţile de conţinut ce prevăd ortografia şi punctuaţia.. N. dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. N. independente.B. constituind o sursă directă de asigurare transdisciplinară.B. dictarea. avînd ca impact îmbogăţirea valorilor naţionale.4 Unităţile de conţinut din cadrul modulului Tainele cărţii vor fi realizate într-un context integrator în toate conţinuturile prevăzute de curriculum.1 Repartizarea orelor pe secvenţele de conţinut este convenţională. poate fi schimbată. fără a fi supusă evaluărilor finale. 13 . civice. transcrierea. Ordinea secvenţelor. externe.B.Total: 264 Comunicare orală 30 Comunicarea scrisă: • • Lectura Scrisul Total: 231 30 Total: 231 24 Total: 231 30 116 102 16 85 86 30 96 81 30 85 86 30 Tainele cărţii Elemente de construcţie a comunicării Conţinutul acestei teme se va repartiza în cadrul celor 4 secvenţe de conţinut N. ajustat la condiţiile lucrului în grupuri mici. iar în cele din urmă supuse încercărilor individuale. stimulîndu-se preferinţele de lectură. bazate pe propriile căutări ale elevilor. morale etc. mari.

3. N. afirmative. Pronunţarea clară a cuvintelor şi a propoziţiilor în comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. propoziţii.5. Delimitarea comunicării orale de cea scrisă. exerciţii de dicţie. SUBCOMPETENŢE. exerciţii de reglare a tonului. • însuşiri. pregătindu-i pentru însuşirea mai lesne a sunetelor alfabetului şi pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de vocale. Prezentarea grafică a cuvintelor în propoziţie.6. povestim şi manifestăm interes pentru carte).1. utilizarea teatrelor de jucării. •Propoziţia. exerciţii de ascultare a textelor literare. Componenţa sonoră a cuvîntului. • • • 1. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Competenţă specifică: 1. 1. Sesizarea cuvîntului ca grup de sunete şi ca sens. clară şi prezentarea lor grafică. Înţelesul/sensul. Demonstrarea înţelegerii sensului propoziţiilor care exprimă o întrebare. Activităţi de învăţare şi Subcompetenţe Conţinuturi evaluare (recomandate) Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea.8. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. exerciţii de ascultare şi înţelegere a subiectului textului audiat. comunicăm expresiv). Comunicarea orală Comunicarea verbală schimb de informaţii între oameni. prin argumentarea unor cuvinte. 1. folosind cuvinte date. o rugăminte. Utilizarea semnelor convenţionale (vocala . 1.consoana) la analiza sonoră a cuvîntului. evaluare iniţială în scopul de a diagnostica nivelul de pregătire a copilului pentru şcoală (după 1-2 săptămîni). 14 • •Semnificaţia propoziţiilor: enunţiative.2. 1. interogative.COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI. • Moduri în care comunicăm (scriere. acţiuni.B. de contemplare a imaginilor din cărţile ilustrate pentru copii. Demonstrarea înţelegerii mesajului audiat prin formularea răspunsurilor la întrebări. activităţi familiare copiilor. legate de o situaţie creată. a cuvîntului ca elemente principale ale comunicării. Sesizarea cuvîntului şi a propoziţiei ca elemente esenţiale în comunicarea între oameni.7. analiza cuvintelor din propoziţii. 1. cu accent pe pronunţia corectă. de răsfoire corectă a cărţilor. exerciţii de alcătuire a unor enunţuri. •Cuvîntul şi propoziţia – elemente de • bază ale comunicării. UNITĂŢI DE CONŢINUT. exerciţii de construire corectă a unor enunţuri după imagini. .10. 1.11. vorbim. de păpuşi. exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei auditive. •Cuvinte care denumesc obiecte. frămîntări de limbă. exclamative. 1. • Cartea în viaţa noastră (ascultăm. Sesizarea deosebirii dintre cuvînt şi propoziţie în contextul comunicativ. Opere literare pentru audiere . Jocuri literare. imagine). analiza sonoră a cuvintelor. de imagini. Reproducerea unor fragmente din poveştile ascultate. Premise ale citit-scrisului (începute în perioada preşcolară) • Omul şi comunicarea (ascultăm şi înţelegem. • • • • • • 1. Activităţi de recunoaştere a formelor de comunicare. un sfat etc. convorbiri ce evidenţiază scopul propoziţiilor. de memorizare. exerciţii de prezentare a unor obiecte. intensităţii şi a vitezei vorbirii. 1. Sesizarea la auz a propoziţiilor corecte din punct de vedere gramatical. vorbire.la alegerea autorilor de manuale şi a învăţătorului.9. jocuri dramatice. 1.4. exerciţii de construire a propoziţiilor în baza ilustraţiilor (din carte sau suplimentar). • •Cuvîntul.

exerciţii de exemplificare a cuvintelor monosilabice şi din două silabe. • Citirea cuvintelor. exerciţii de apreciere a faptelor unor personaje din textele citite sau povestite. tematica. ge. Deosebirea ghidată a unui text în proză de unul în versuri. activităţi de caracterizare a personajelor literare după faptele sale: diagrama Venn. • Textul–poezie: strofă. Identificarea în context a cuvintelor necunoscute şi înţelegerea sensului acestora. • Cuvintele. silabe. Conştientizarea procesului de formare a cititului: citirea corectă. exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri cu referinţă la textul şi imaginile care-1 însoţesc. Norme de pronunţie a sunetelor numai în silabe şi în cuvinte. ghi. cs]. • Atitudinea / opinia faţă de comportamentul personajelor descrise în textele citite (dirijat). chi. experimente imaginative. exerciţii de explorare a emoţiilor şi a sentimentelor redate de textul literar. • Textul şi imaginea. Recitarea poeziilor propuse şi a celor alese la dorinţă.. de sus în jos). memorări de poezii mici. vers (fără definire. de respectare a direcţiilor de citire (de la stînga la dreapta. proverbe. exerciţii de lectură a imaginilor (primele reacţii. 2. a silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în propoziţii. . situaţia în timp etc. discuţii despre preferinţe în textul literar. Analiza sonoră. 2. de orientare în pagină. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. sintetizarea treptată a literelor în silabe. a grupurilor de litere. ci. exerciţii de citire selectivă în comparaţie cu o imagine sau cu scopul indicat de învăţător. • Literele mici şi mari de tipar. exerciţii pentru lărgirea cîmpului vizual prin identificarea silabelor în structura cuvintelor şi a cuvintelor în structura propoziţiei. che. • Personajul literar şi faptele sale.8.7. oa. • Textul.2.10. Identificarea unor imagini la textul/ fragmentul citit şi analiza prin comparare. Citirea corectă şi conştientă respectînd norme de pronunţie a sunetelor şi a grupurilor de litere numai în silabe şi cuvinte. 15 • Reproduceri ghidate a unor fragmente de text. ghicitori. 2. 2.). situaţia în spaţiu. preferă/nu preferă). graficul T.5. Percepţia textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Identificarea literelor. exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului literar. Lectura textelor narative şi în versuri.3. linia valorii etc.6. • Valoarea textului literar: învăţătura. 2. 2. gi. emoţiile trăite (acceptă/nu acceptă. jocuri de rol. • Grupurile de litere: ce.Competenţă specifică: 2. a personajelor. x [gz. • • • • • 2. susţine/nu susţine. 2. • Poezia. exerciţii de ilustrare grafică a fragmentelor de text.9. Memorarea şi recitarea ei • • • • • • • • • • 2. exerciţii de reflecţie asupra valorilor. Citirea textului. la nivel de observare şi identificare). • Citirea propoziţiilor. Aprecierea personajelor după faptele descrise în text.1. conferinţă de presă simulată. Aprecierea / atitudinea cititorului faţă de cele descrise. b. Identificarea în diverse contexte a Exersarea în însuşirea literelor mari şi mici şi sintetizarea concomitentă în silabe şi cuvinte.4. de acord/ nu este de acord. exerciţii de observare a cărtii. cuvinte şi a enunţurilor în textul tipărit şi în textul scris de mînă. exerciţii de exemplificare a cuvintelor ce conţin sunetul nou şi grupurile de litere. 2. ghe. • Citirea silabisită. Secvenţa de conţinut: a. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul Lectura • Alfabetul: sunetele şi literele – corespondenţa dintre ele.

16 .

cunoaşterea regulilor). zale.3. însuşiri şi denumesc • jocuri de identificare a poziţiei silabelor în cuvînt. Scrierea din memorie a unor cuvinte Contexte de realizare: propoziţii. Respectarea corectitudinii de scriere în respectînd forma. enunţiative. tehnică motorică: scrierea corectă. final sau cuvinte şi propoziţii (enunţiative şi din interiorul unei silabe/cuvînt care schimbă 17 interogative) . la prenume şi nume de • Semnele de punctuaţie la propoziţii: substantive proprii. semnul Ortografia şi punctuaţia • exerciţii-jocuri de stabilire a acordurilor întrebării.9. dictări de cuvinte şi 3. 3. Despărţirea • exerciţii de încadrare corectă în pagină a textului dictărilor (de silabe. • Lucrări scrise: copieri.8. Utilizarea conştientă a semnelor de cuvintelor într-o propoziţie. care să faciliteze scrierea literelor şi 3. Punctuaţia. ghe. ci. lizibilă. mărimea lor. folosind cuvinte date. virgula. bucle. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. • exerciţii de scriere a literelor şi a cuvintelor. persoane. scrise. cuvinte. a elementelor grafice (linii. exerciţii de adaptare a poziţiei corecte uniformă. . 3. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • Exerciţii de scriere antonime. bastonate. puncte. silabe. un). baza ilustraţiilor şi prezentarea lor dată. grupuri de litere (în limita gi. Sesizarea literelor: mici şi mari. exerciţii de descoperire a unor cuvinte care să dictări de litere. deschise (ma. Utilizarea conştientă a semnelor de • Majuscula la început de propoziţie şi la punctuaţie. chi.Competenţă specifică: 3. • Igiena scrisului.B. 15 cuvinte. exerciţii de ordonare corectă a terminologie). Secvenţa de conţinut: Scrisul. a mîinii. obiecte. exerciţii de scriere a literelor. cu păstrarea spaţiului.2. cuvinte. Utilizarea eficientă a scrisului ca • noduleţe). • exerciţii de plasare a semnelor de punctuaţie întrprenumele şi numele de persoane. semiovale. na). Poziţia corectă a • exerciţii de scriere a unor elemente grafice înclinării şi a aspectului îngrijit. completarea de rebusuri. a unor propoziţii enunţiative şi punctul (•) şi semnul întrebării (?). 3. aspectul îngrijit. transcrieri. ce arată acţiuni.7. • exerciţii de distingere a sunetului iniţial. ghi) şi cuvintele cu î. exerciţii de copiere/transcriere a unor propoziţiei. şi texte mici). exerciţii de alcătuire de propoziţii 3. cuvintelor şi a propoziţiilor. exclamative. scrierea cu majusculă). a caietului.max. corpului. omonime. corespondenţa dintre • Literele mari şi mici ale alfabetului silabelor. grafică. x. 3. Scrierea corectă a cuvintelor cu grupurile de litere (ce. • exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte. Noţiunile lingvistice nu vor fi definite. che. Utilizarea majusculei la începutul un text. Nu se vor utiliza texte în procesul scrierii. Ortografia.6. sensul. • Scrierea propoziţiilor enunţiative şi interogative (fără referire la • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor şi propoziţiilor. semnului standardelor de conţinut). ovale. ge.) 3. a unor propoziţii interogative. de scriere încontinuu. alineat). Pentru dictare se vor utiliza litere. propoziţii N. punctuaţie (punctul. să conţină sau să se sfîrşească cu o silabă propoziţii din 2-3 cuvinte cunoscute. silabe. Scrierea unor propoziţii alcătuite pe înceapă.5. pregătitoare. 3. formarea silabelor. lucrîndu-se cu acestea în mod intuitiv (nu se vor folosi noţiuni de genul sinonime. interogative. â. şi comode pentru scris. mînă şi de tipar. înclinaţia etc. procesul copierii/transcrierii şi a • Scrierea cuvintelor. izolat şi combinate în silabe vocale şi consoane. • exerciţii de folosire a punctului. fără (dată. • Ortografia cuvintelor ce conţin gramaticale. propoziţii cuvintelor în silabe (doar intuitiv. întrebării şi a scrierii cu majusculă.1. închise (am. substantiv propriu Regulile scrisului: spaţiul. jocuri distractive pe baza unui plan elaborat în grup. • colaborări democratice în cadrul activităţilor de grup în iniţierea unor activităţi.4.

18 .

19 .

Morfologia exerciţii de identificare a cuvintelor ce denumesc: acţiuni. exerciţii de lectură a imaginilor prin identificarea obiectelor. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. exerciţii de despărţire a cuvintelor pe silabe. obiecte (fiinţe. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. Secvenţa de conţinut: Lexicul. lucruri. aceloraşi obiecte ce exprimă însuşiri diferite (culori. Identificarea tipurilor de propoziţii şi aplicarea semnelor de punctuaţie în diferite contexte (în limita standardelor . • Silaba. • Vocalele şi consoanele. • 20 Sintaxa • Propoziţia dezvoltată simplă şi (din 3-4 propoziţia • cuvinte). Sesizarea proceedelor de despărţire a cuvintelor în silabe. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de comunicării 4. tare. Identificarea cuvintelor ce denumesc: acţiuni. fonetice.7. exersări despre rolul/importanţa propoziţiilor în comunicare.B. exersări practice în recunoaşterea şi înţelegerea nuanţelor ce deosebesc rolul lexical şi practic al cuvintelor morfologice.5. jocuri pentru fixarea rostirii corecte a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală. fu. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. Combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse vocale. lucruri. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. Alfabetul limbii române. fenomene ale naturii). însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete). Fonetica. după indicaţii./sunetele alfabetului şi însemnătatea lor pentru lectură şi scriere. 4. construcţie a • • • • • Exersări cu transformarea de sens a cuvintelor. 4. • Citirea corectă a literelor din alfabet. în şoaptă. dimensiuni. lucruri. exerciţii de imitare a sunetelor din natură şi pronunţie de onomatopee.1. obiecte (fiinţe. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. recunoaşterea şi gruparea lor. însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete). Identificarea corectă a consoanelor. Fonetica • Sunetul şi litera – corespondenţa. opus (în mod intuitiv).3. Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv). Părţile de propoziţie.Competenţă specifică: 4. alcătuirea lor corectă din punct de 4. Selectarea din texte sau enunţurile propuse a cuvintelor cu sens asemănător şi opus. a vocalelor şi a silabelor în cuvinte. 4. • Componenţa sonoră a cuvîntului (în • afara cuvintelor ce conţin grupurile de • litere numite mai sus). lu. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. exerciţii de înţelegere a sensului cuvintelor (importanţa şi utilizarea lor). fără terminologie ştiinţifică doar în clasele I şi a II-a. 4.4. în ritm stacato şi prelungit. fenomene ale naturii). cu – nu. Părţile de vorbire. fenomene ale naturii). 4.6. acţiunilor. • • Cuvinte ce denumesc: acţiuni. • Rostirea corectă a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală: ca – ac.2. exersări cu literele.). volum etc. obiecte (fiinţe. N. Lexicul • Sensul cuvintelor: asemănător.

21 .

Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea. • activităţi de selectare din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare. în versuri. poezii.2. Manifestarea preferinţei de a citi texte literare/cărţi de diferite specii. • exerciţii de deosebire a cărţilor scrise în proză. a proverbelor. despre poveşti. personaje din texte cunoscute. Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii). • Impresii despre carte.4. • Cartea. • Lectura expresivă a poeziilor. ora poveştilor. exerciţii de iniţiere în citirea unor cărţi pentru copii. Exprimarea opiniilor şi a atitudinilor proprii faţă de cele citite. despre copii etc. • dialoguri despre cărţi. filele cu text. 5. 5. despre biblioteci.3. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce i-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit. activităţi de prezentare a componentelor obligatorii de pe coperta iniţială. cărţi de poveşti şi ghicitori. librării etc. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. despre animale. a ghicitorilor.. 5. Sesizarea conţinutului emotiv al textului/cărţii citite în timpul audierii acestuia/acestetia. a frămîntărilor de limbă etc.). • situaţii de comparare a propriei opinii cu cea a colegilor. • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exerciţii de demonstrare a înţelegerii celor ascultate prin răspunsuri la întrebări şi comentarea unor ilustraţii. jocuri distractive) pentru a le prezenta la orele de limba română. cuprinsul şi rolul lor. memorări de versuri. 22 . imaginile. dramatizări. adecvate vîrstei. ghicitori. exerciţii de a deosebi cărţile după forma lor. exerciţii de prezentare a unor cărţi citite în particular.Competenţă specifică: 5. • ora cărţii. exerciţii de identificare a componentelor obligatorii de pe coperta finală.1. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. • Preferinţe de cărţi (de ex.

iarbă. copile” Florin Costinescu „Să-nvăţăm de la furnici” Grigore Vieru „Albinuţa” Costache Ioanid”Oameni buni” Radion Cucereanu „Şcoala ciorilor” Vinciu Gafiţă „Supărarea Mărioarei” Poveste populară română „Ulciorul cu Elena Farago „De ziua mamei” galbeni” Valeria Boiculesi „E ziua ta” Poveste populară rusă „Lupul şi capra” Vasile Romanciuc „Ciocîrlia” Esop „Cîinele” (fabulă) Folclor „Cearta nu aduce folos” Poveste populară română „Morarul” Folclor „Fata cea harnică” Ariadna Şalari „Ploaia” Vasile Suhomlinski „Furnica stăruitoare” Grigore Vieru „Noapte bună!” Lev Tolstoi „Iepurele şi ariciul” Ion Vieru „Cuptorul” Constantin Uşinski „Cele dintîi raze” Gheorghe Gheorghiu „Buchetul de flori 23 . însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. tot ai mamă? Elena Farago „Bondarul leneş” Ion Druţă „Mama” Anatol Ciocanu „La Nistru” Grigore Vieru „Mama” Ştefan Tudor „Rădăcinile” Bucur Milescu „Maimuţa nepricepută” Victor Prohin „De ce are girafa gîtul lung” Ana Manole „Mămica şi pîinica” Elvira Creţu „Povestea Mărioarei” Ion Creangă „Mere putrede şi mere bune” Nicolae Esinencu „Bună dimineaţa” Nicolae Savostin „Omul bun” Anton Pann „Povestea vorbei” Folclor „Doi fraţi” Iuliu Cîrchelan „Puiul” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Mihai Eminescu „Ce te legeni. Ion Creangă „Punguţa cu doi bani” Constantin Dragomir „Cartea” Ion Creangă „Capra cu trei iezi” Petru Cărare „Legea politeţei” Demostene Botez „Toamna” Angela Chicu „Dimineaţa” Spiridon Vangheli „Guguţă” Liviu Deleanu „Fii ordonat” Ion Druţă „Trofimaş se găteşte de şcoală” Anatol Ciocanu „Hai. . ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an. ” Grigore Vieru „Flori-ceasornic” Traian Dorz „Învaţă tu. ploiţă” Grigore Vieru „Frumoasă-i limba noastră” Ada Zaporojanu „Mi-i dor de bunicuţa” Vladimir Beşleagă „Moldova mea” Spiridon Vangheli „Scrînciobul lui Guguţă” Grigore Vieru „Plaiul meu” Anatol Ciocanu „Tot pe drum şi pe ninsoare” Spiridon Vangheli „Buchiile lui Ion Creangă” Ada Zaporojanu „Gustul fulgilor de nea” Mihai Eminescu „Revedere” Spiridon Vangheli „Urătorii” Folclor „Vocea tare şi şoapta” Octavian Goga „Crăciunul copiilor” Folclor „Culorile bobiţelor de poamă” Arcadie Suceveanu „Bal mascat” Ştefan Tudor „Strămoşii” Constantin Dragomir „Plăcinţele cu bucluc” Lev Tolstoi „Doi prieteni” Dumitru Matcovschi „Creionul roşu” Grigore Vieru „Zilele săptămînii” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Leonida Lari „Pîinea” Snoava „Păcală şi Tîndală” Spiridon Vangheli „Banca lui Guguţă” Snoava „Păcală şi colţunaşii” Constantin Dragomir „Omul harnic” Elena Farago „Doi fraţi cuminţi” Dumitru Matcovschi „Patrie” Spiridon Vangheli „Primăvara” Vasile Romanciuc „Moldova” Folclor „Baba Dochia” Vladimir Rusnac „Dragu mi-i să cînt” Ştefan Iosif „Cîntec de primăvară” Grigore Vieru „Cîte litere ştii” Grigore Vieru „Tu. . Lista recomandată mai jos este flexibilă şi constituie un reper de orientare. comparaţii şi extensii valorice.LECTURĂ RECOMANDATĂ Notă: Tematica lecturii particulare este de obicei liberă.

Piele-de-măgar. 4. 2004. Fraţii Grimm. Din colecţia Cărţile copilăriei. 2. Chişinău: Editura Epigraf. 3. Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura Epigraf. 7. Cenuşăreasa. Prima mea carte de lectură: povestioare. 6. Charles Perrault. Chişinău: Editura Epigraf. Din colecţia Cărţile copilăriei. Chişinău: Editura Epigraf. Frăţior şi surioară. 5. Tărîmul literelor. Carte de citire şi gîndire. Cartea 1. / Selectare şi adaptare: Ala Bujor. 2004. 2004. Fraţii Grimm. Din colecţia Cărţile copilăriei. 2006. Bobocelul cel urît. 8. Din colecţia Cărţile copilăriei. Albă-ca-Zăpada. Hans Cristian Andersen. 24 . Din colecţia Cărţile copilăriei. Chişinău: Editura Epigraf. 2008. Charles Perrault. Aventura unei gogoaşe. ci şi scrisa. 2004.1. O poveste care se vrea nu doar citită. Cărţi din literatura pentru copii: Spiridon Vangheli. 2009. Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. 2004.

CLASA A II-A Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1.1. Sesizarea cuvîntului şi a Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi • Exersări de percepere la auz a sunetelor propoziţiei ca elemente esenţiale în vorbirea. cuvintelor analizate şi de înţelegere a comunicarea între oameni. sensului lor adecvat; Comunicarea verbală – schimb de informaţii între 1.2. Alcătuirea propoziţiilor /enunţurilor oameni (Actualizare). • exerciţii de clasificare a cuvintelor după cu diferitele sensuri ale cuvintelor înţelesul lor (denumesc obiecte, acţiuni, Situaţii de comunicare: cuvîntul şi propoziţia – ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri) şi de a le utiliza în alcătuirea elemente de bază ale comunicării verbale. însuşiri. propoziţiilor simple şi dezvoltate; 1.3. Sesizarea la auz a corectitudinii • exerciţii de structurare a propoziţiei, • Cuvîntul - grup de sunete cu un înţeles. gramaticale a propoziţiilor (acordul evidenţiindu-se raportul dintre ea şi • Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. între cuvinte şi accentuarea cuvîntul separat; corectă). • exersări practice cu tipurile de propoziţii • Cuvinte care denumesc obiecte, acţiuni, 1.4. Utilizarea corectă a cuvintelor şi a (fără a folosi terminologia lor), cu scopul însuşiri. Semnificaţia lor în vorbire. propoziţiilor în discuţiile cotidiene de a indica / a simţi rolul lor în schimbarea Identificarea în diferite contexte orale. şi în reproducerea unor informaţii. conţinutului: afirmaţie, negaţie, 1.5. Manifestarea dorinţei/interesului de • Propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată; interogaţie; afirmativă, negativă. a alcătui propoziţii despre • aplicaţii pe baza imaginilor, presupuneri satul/oraşul, despre colegii de clasă N.B. (fără terminologie, intuitiv) de conţinut, descoperirea exprimării indicînd aspectul pozitiv al lor. comunicative în diferse situaţii: propoziţii, • Propoziţiile după scopul comunicării: verbalizare coerentă, folosind informaţii enunţiativă, interogativă, exclamativă şi din diferite domenii; semnele de punctuaţie respective. • exerciţii de denumire a acţiunilor, • Intonarea corectă a propoziţiei. însuşirilor, a lucrurilor pe baza imaginilor, în comunicarea curentă precum şi în contexte lingvistice (text, propoziţii, enunţuri);

1.6. Adaptarea comunicării la interlocutor sau la o situaţie de comunicare. 1.7. Identificarea componentelor unui dialog prin conştientizarea formei: întrebare – răspuns. 1.8. Adresarea întrebărilor pentru interlocutori în dependenţă de statut şi vîrste diferite, aplicînd formulele de permisiune şi solicitare din eticheta comunicării. 1.9. Utilizarea eficientă a dialogului în diferite situaţii cotidiene. 1.10. Interpretarea relaţiilor dintre faptele relatate, ţinînd cont şi de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.11. Ordonarea ideilor într-o relatare a unor conţinuturi cunoscute, în mod ghidat sau pe baza reperelor propuse. 1.12. Prezentarea succintă a unor informaţii culese, după preferinţe, din cărţile citite independent. 1.13. Expunerea informaţiei despre identitatea personală (nume, prenume, vîrstă, domiciliu, pasiuni, părinţi). 1.14. Clasificarea cuvintelor ce denumesc obiecte descrise după aceeaşi formă sau culoare, dimensiune etc.

Diversitatea actelor de comunicare Comunicarea dialogată • Componentele receptor. dialogului: emiţător,

• Organizarea dialogului simplu: întrebare – răspuns. • Linia de dialog. • Formule ca unităţi de comunicare utilizate în dialog (actualizare). • Eticheta comunicării. Formule de salut, de adresare, de mulţumire (actualizare). • Formule de permisiune şi solicitare. Comunicarea monologată • • Consecutivitatea ideilor într-o naraţiune. Relatarea unor conţinuturi (evenimente, întîmplări, povestioare, informaţii alcătuite după un şir de ilustraţii, benzi desenate inventate, culese din cărţi sau presa periodică pentru copii). • • •

Comunicarea descriptivă • Descrieri / caracterizări de personaje, plante, animale (cu sau fără repere). Comunicarea nonverbală 26

exerciţii de antrenare a însuşirii conştiente a componentelor unui dialog şi de priceperii de a formula întrebări şi răspunsuri; activităţi de combinare şi stabilire a relaţiilor dintre formulele dialogului şi eticheta comunicării, justificînd utilizarea lor ca normă a comportamentului corect / civilizat (a şti să demonstrezi cine eşti tu); exerciţii de completare a unor dialoguri: se propune întrebarea şi se solicită răspunsul şi invers; urmărindu-se regula „adaptarea comunicării la interlocutor” (în comun şi pe grupe mici); exersări de relatare / povestire consecutivă a conţinutului cu încercări de formulare corectă a începutului, încheierii, folosind schema logică de repere (cine? ce? cînd? unde? etc.); exerciţii practice cu scopul de a dezvolta interesul elevilor de a se transpune în rolul personajelor reale şi imaginative pentru a reda prin voce intensitatea, timbru, gesturi, mimică şi semnale caracterul lor: bunătatea, vitejia, dragostea etc.; exerciţii de a-i învăţa pe elevi să culeagă din cărţile şi mass-media pentru copii texte pe anumită temă, jocuri didactice pentru a le prezenta la lecţiile de limbă romţnă, matematică, ştiinţe etc. exersări în conştientizarea procesului de descriere a obiectelor propuse, bazîndu-se şi pe cunoştinţele acumulate în clasa I şi adăugînd şi alţi parametri;

1.15. Descrierea ghidată a obiectelor, a personajelor pe baza faptelor sesizate în context sau a reperelor propuse. 1.16. Utilizarea corectă/civilizată a elementelor comunicării nonverbale: mimică, gest, semnale, semne etc. 1.17. Aplicarea în situaţii reale sau modelate a combinării elementelor nonverbale cu cele verbale.

• Gestul, mimica, unele semnale ale serviciilor: urgenţa medicală, pompieri, poliţie; semnele rutiere, afişe informaţionale etc. • Ajustarea elementelor comunicarea verbală. nonverbale la

• •

• •

exersări de caracterizare a personajelor după faptele descrise (numai în colectiv sau în grupuri mici); exerciţii de însuşire a conceptului de comunicare nonverbală, a felurilor acestora şi a utilizării eficiente în comunicarea dintre oameni; exersări de ajustare a elementelor de comunicare nonverbale la cea verbală; exersări de conştientizare a mesajului exprimat numai prin elementele comunicării nonverbale şi elaborarea/ demonstrarea unor noi forme de conţinut în faţa colegilor din clasă.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Receptarea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) II. Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul • Exerciţii de extindere treptată a cîmpului Lectura vizual; 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de • Lectura corectă, conştientă şi fluidă. • tehnici de intensificare a vitezei prin lectură corectă, conştientă şi fluidă • Cîmpul vizual (extindere), viteza citirii automatizarea ritmului citirii; în scopul extinderii cîmpului vizual, (intensificare şi automatizare), ritmul citirii. a vitezei şi a ritmului de citire. lectura alineatelor, a cuvintelor noi, a 2.2. Delimitarea ghidată a • Textul. Componentele textului: titlul, • descrierilor etc.; componentelor textului literar în autorul, conţinutul propriu-zis. scopul înţelegerii conţinutului ca un • exerciţii de lectură a imaginilor aferente • Textul literar: alineatul şi semnificaţia lui. tot întreg. textului literar; 2.3. Perceperea celor două semnificaţii 27

susţine / nu susţine). ateliere de scriere. • Versificaţia: Poezia. activităţi de recitaluri a poeziilor memorate. recitarea expresivă a poeziilor propuse şi a celor culese independent.5. a discuta împreună. exersări de imitare a rolului personajelor potrivind vocea.). • Personajele literare pozitive şi negative. 2. • • 2. a intonaţiei şi timbrului vocii (fără folosirea terminologiei).8.ale alineatului (ortografia-scrierea din rînd nou) şi schimbarea ideilor. compararea lor cu alte personaje luate din cărţile citite suplimentar. poziţia corpului etc. liberă în succesiune şi selectivă). de culegere a poeziilor etc. imitînd tonul. strofa. estetice şi religioase în textele literare. 28 . care indică şi succesiunea faptelor descrise. ateliere de prezentare a versurilor ilustrate. exersări în formularea corectă a gîndurilor pe baza celor citite. • • Ideile textului (după alineate). Rima. exerciţii de valorificare a mesajului etic al textului prin analiza opiniilor. 2. Exprimarea atitudinii faţă de comportamentul personajelor pozitive/negative recunoscute. intonaţia şi timbrul vocii (fără folosirea terminologiei). după schema logică cu imitarea tonului. exersări cu determinarea alineatelor şi formularea ghidată a ideilor de bază. activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi. Exprimarea sensibilităţii esteticoliterare prin lectura. ateliere de creaţie prin ilustrarea unor versuri. în succesiune. 2. • Textul literar (fragmentul de text) şi imaginea asociată. Corelarea imaginii cu fragmentul respectiv al textului. versul. • • • • exerciţii de precizare a elementelor structurale: componentele textului literar. timbrul.. a crea jocuri distractive etc. identificarea rimelor.7. după faptele descrise. Atitudinea cititorului faţă de cele citite. 2. Aprecierea textelor literare (acceptă / nu acceptă.4. Relatarea selectivă a textelor citite • conform fragmentelor indicate sau • ilustrate. • Atitudinea (opinia) faţă de comportamentul personajelor descrise.6.. alineatele şi rolul lor pentru cititor. exersări în formarea procedeelor corecte de povestire globală. a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de conţinut. Valori morale. exerciţii de comparare a structurii poeziei cu structura textului în proză (delimitarea versurilor. lectura expresivă a textelor şi determinarea muzicităţii versurilor). Deosebirea prin comparare a structurii textului în proză cu structura poeziei (în mod ghidat). • Povestirea (orală.

producere a sunetelor (interjecţiile. onomatopeele etc. Aprecierea textului literar prin valorificarea vocabularului. timp (cînd s-a întors acasa). Utilizarea vocabularului însuşit în diferite situaţii de comunicare: la alcătuirea propoziţiilor. cuvinte cu sens opus (identificare). Cuvinte ce denumesc obiecte.). vesel). Cuvinte care exprimă emoţia postlectorală. acţiuni. exerciţii de valorificare a vocabularului textual pe baza următorului algoritm: emoţii şi sentimente (bucuros. localizări (în fîntînă. cuvinte cu sens propriu şi figurat. introducerea în contexte proprii. 29 . acţiuni (merge. • Sensurile cuvîntului: cuvinte cu sens asemănător. fără terminologie). clasificarea lor dintr-un şir de alte cuvinte sau selectarea din alte texte. înghite). enunţurilor.10. exerciţii de analiză a vocabularului în funcţiune. spaţiu (în dreaptă. Identificarea lor în textele citite.9. 2. • • • • • • exersări de identificare a sensului asemănător (sinonime) al cuvintelor şi a sensului opus al perechilor de cuvinte (antonime). însuşiri. în stînga). Sesizarea cuvintelor cu sens apropiat/opus.12. Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română.11. 2. 2.2. în convorbiri etc. mijloace artistice: comparaţia şi personificarea (intuitiv. a micilor texte. ajunge. cu sens propriu/ figurat prin identificarea în diverse contexte. Vocabularul textului • Cuvintele noi din text. în cireadă). exerciţii ghidate (cu spirjinul învăţătorului) de analiză contextuală a cuvintelor cu sens propriu şi figurat.

Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor.Competenţă specifică: 3. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 30 . Ortografia. Secvenţa de conţinut: Scrisul. Punctuaţia.

aranjată estetic într-o anumită înclinaţie. a enunţurilor proprii. • exerciţii de alcătuire a dialogurilor în grupe mici. Punctuaţia: virgula la enumerare. 3. estetică în pagină a scrisului. îngrijită. copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii). transcrieri în vederea automatizării şi rapidităţii tehnicii scrisului.4. ghe. 3. Redactarea textelor proprii cu şi fără repere. acurateţe. Ortogramele propuse se vor încadra în demersuri aplicative: dictări. î. Cuvintele ce conţin consoana m înainte de b. ghi).5. Scrierea corectă din punct de vedere ortografic a cuvintelor cu grupuri de litere şi a celor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut).).7. cu schimbarea unui sfîrşit al textului citit. Majuscula iniţială în propoziţie. Scrisul • Scrisul – necesitate în viaţa omului. linia de dialog. 31 Copieri. gi. interogativ (?) şi punctul (. 3. în limita standardelor de conţinut. transcrieri. • • • • • • • Contexte de realizare • • Compuneri cu început dat. aplicînd tehnicile de redactare învăţate. • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie. x şi cu grupurile de litere oa. î.9. Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (ghidat.8. • exerciţii de folosire corectă a majusculei în lucrări scrise.3.bileţelul (conform regulilor de redactare învăţate). ge. silabe la copieri şi transcrieri. Utilizarea ortogramelor: s-a. (copieri. 3. 3. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă. denumirea ţării şi a capitalei).1. Manifestarea interesului pentru scrierea textului cu destinaţie specială . Utilizarea adecvată a cuvintelor cu ortograme noi în redactarea propoziţiilor. Scrierea lizibilă. ie. x şi grupurile de litere oa. chi. 3. • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări. ie. construiri de enunţuri proprii). Ortografia şi punctuaţia • • • aşezare Scrierea corectă fără omiteri de litere. • exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de punctuaţie etc.B. Scriere funcţională dictări). Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile de litere (ce.2. Utilizarea eficientă a scrisului în diferite lucrări scrise. Semnele de punctuaţie ale propoziţiilor: exclamării (!). p. che. 3. N. respectînd aşezare estetică în pagină. din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. 3.3. • Înclinaţia ordonată. prenume. • antrenament de structurare corectă a diverselor tipuri de compuneri: . denumirea satului/oraşului în care locuim. sa. cratima în ortogramele învăţate. Majuscula în scrierea numelor proprii (nume. apoi independent). • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagina de caiet. Manifestarea conduitei adecvate în cooperare de grup în scopul elaborării în scris a unor compoziţii sau alcătuirii unui plan de idei etc.6. Cuvintele ce conţin ortogramele î. Identificarea şi selectarea din diverse contexte a cuvintelor ce conţin ortogramele învăţate. • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin ortogramele î.. ci. fără penalizări pentru greşelile omise (cu excepţia greşelilor omise la transcriere şi copiere).

introducere. fără terminologie ştiinţifică.B. Contextualizarea practică. exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris şi exerciţii post-scriptum. Părţile de propoziţie. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. exerciţii de utilizare a grilelor simple de evaluare a compunerilor proprii şi ale colegilor. Fonetica. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. activităţi de scriere corectă a unui bileţel. doar în clasele I şi a II-a. fonetice. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. Inventarea textelor scurte (3-4 enunţuri) cu elemente fantastice. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. N. Secvenţa de conţinut: Lexicul. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. Este recomandabil a propune ca temă pentru acasă doar copierea compunerilor redactate şi analizate în clasă. Bileţelul şi semnificaţia lui în viaţa oamenilor. în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Scrierea compunerilor se va realiza numai sub dirijarea învăţătorului. exerciţii de redactare a unor compuneri cu început/sfîrşit dat.B. Competenţă specifică: 4. exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 32 .• • • Compuneri după o ilustraţie sau pe baza unor benzi de desene. Textul nonliterar – utilitar. Părţile de vorbire. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. respectînd tehnicile de redactare. cuprins şi încheiere (fără terminologie). • • • • • N.

4. în mod intuitiv. exerciţii de determinare a semnificaţiei tipurilor de propoziţii conform scopului de comunicare. dintr-un şir de cuvinte sau dintr-un • Identificarea lor în diferite contexte (orale mic text. exerciţii de redactare a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc.1. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse • Cuvîntul – grup de sunete cu înţeles vocale. • Cuvinte ce denumesc: acţiuni. sensuri. interogativă. simple în propoziţii dezvoltate şi • Părţile principale de propoziţie (subiectul invers. exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor ce conţin grupuri de litere. Propoziţia simplă.7.10. Despărţirea cuvintelor în silabe. Sesizarea semnificaţiei vocalei în formarea silabelor.5. a vocalelor şi a consoane (citirea – corectă a consoanelor silabelor în cuvinte.4. sesizînd diferitele figurat. de intonare îndeosebi a propoziţiilor exclamativă şi respectiv semnele de punctuaţie după scopul comunicării. ritmului. Clasificarea părţilor de vorbire însuşiri. Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de Sintaxa punctuaţie în diferite contexte. • N. exerciţii de identificare în diverse contexte a părţilor de vorbire învăţate. Transformarea propoziţiilor prin imitarea intensităţii vocii. dezvoltată. exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe şi combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor. Identificarea corectă a • Alfabetul.6.B. şi scrise). pe baza întrebărilor formulate de către învăţător. (actualizare). Morfologia 4. (fără utilizarea terminologiei).3. 4.9.2. 4. Sunetele consoanelor. 4. • Silaba. obiecte. . sens propriu/sens vocabular. exerciţii aplicative privind semnele de punctuaţie la propoziţiile după scopul comunicării. Identificarea ghidată a părţilor principale de propoziţie prin • Mijloace de intonare a fiecărui tip de formularea întrebărilor.8. Sesizarea semnificaţiei corecte a părţilor de vorbire în comunicare. • Tipurile de propoziţii după scopul 4. propoziţie. exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor alcătuite din mai multe silabe. 4. Fonetica 4. exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie. Utilizarea eficientă în diferite • Cuvîntul şi sensurile lui: asemănător contexte (orale şi scrise) a noului sinonime/ opus-antonime. exerciţii de stabilire a acordului gramatical. sprijinit de o vocală). Recunoaşterea părţilor 33 principale de • • • • • • • • • • • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul sistem de comunicare. Semnele de punctuaţie respective şi 4.Lexicul 4. Sunetele vocale. şi predicatul). Utilizarea corectă a mijloacelor comunicării: enunţiativă.

1. exersări de a identifica autorul. jocuri distractive pentru a le prezenta la orele de limbă şi literatură română şi la alte discipline). personajele. imaginile. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. în cazurile lecturilor de familie . pe baza celor trei componente: • Agenda de lectură a cărţilor citite. ghicitori. • Impresii despre carte şi personajul preferat. cu font de citire accesibil pentru vîrstă. ilustratorul. conţinut: cărţi de poveşti.propoziţie se va realiza în mod ghidat.2. cu ajutorul întrebărilor. cuvinte emoţiilor în timpul demonstrării neînţelese. titlu. Exteriorizarea stării afective. după numele scriitorului.5. filele cu text. elementele paginii de gardă. despre plante. universală pentru copii. a copertei iniţiale şi a celei finale. poezii.cu ajutorul 5. fără precizări terminologice. exerciţii de a recunoaşte şi de a deosebi cărţi scrise în proză. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. Exprimarea opiniilor şi a N. despre • Cărţi din literatura artistică naţională şi animale. Manifestarea interesului şi a părinţilor. Completarea agendei de lectură se va atitudinilor proprii faţă de cele realiza numai sub dirijarea învăţătorului. 5. expresii artistice. cărţi de poveşti şi ghicitori. Identificarea elementelor principale • Cartea. Competenţă specifică: 5. Anticiparea conţinutului unei cărţi pagini. 5. Se vor alege cărţi de format mare.3.4.6.B. de povestiri.B. 34 • • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Activităţi de a deosebi diferite tipuri de cărţi după conţinut. Componentele cărţii: coperta (titlul ale cărţilor citite independent şi şi autorul cărţii). cu un volum de 10-12 5. exersări de a învăţa alegerea cărţii necesare după sumar. discutate în grupuri sau în cuprinsul şi rolul lor. de poezii. în versuri. colectivul clasei. cărţilor citite în particular. activităţi în cooperare şi individual de a selecta din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare. a titlul cărţii. Structurarea după noţiuni de teorie literară: 5. pe baza modelelor concrete. periodice pentru copii. autor şi ilustraţie. preferinţelor pentru lectura • Organizarea unei expoziţii de cărţi suplimentară a cărţilor şi a presei tematice sau selectate pe specii literare. autorul. . Deosebirea unor cărţi după N. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. iar citite.

• Preferinţe de cărţi (de ex.). despre copii etc. despre animale. despre poveşti. 35 .

Chişinău: Editura Cartier.B. Mihai Eminescu Frumoasa lumii. 6. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Chişinău: Editura Cartier. Lista recomandată este flexibilă şi constituie un reper de orientare. Chişinău: Editura Cartier. 2003. .LECTURĂ RECOMANDATĂ 1. Făguraş de poezie. / Selecţie Ala Bujor. 3. I Fraţii Grimm „Crăiasa albinelor” Poveste populară „Frumoasa din pădurea adormită” Elena Farago Poezii Ion Druţă „Iarna” Charles Perrault „Mama Gîscă” Vasile Alecsandri „Iarna” George Topârceanu „Rapsodii de toamnă” Ion Druţă „Sora” Charles Perrault „Degeţel” Alexandru Mitru „Tatăl şi cei zece feciori” Charles Perrault „Frumoasa din pădurea Fraţii Grimm „Bunicul şi nepotul” adormiă” Vladimir Colin „Povestea ceasului cu inimă” Lia Diacopol Fudulu „Vara şi iarna” Al. 2008. Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. mamă!” Nicolae Rusu „Alunel” N. Spiridon Vangheli Carte de citire şi gîndire. Trei urşi. 2000. Chişinău: Editura Epigraf. 2006. Punguţa cu doi bani. Brătescu Voineşti „Privighetoarea” Otilia Cazimir „Baba iarna intră-n sat” Ana Blandiana „Copilărie” Constantin Dragomir „Vrei să-ţi spun o poezie?” Iulian Filip „Au vrut melcii să se bată” Elena Farago „Din traista lui Moş Crăciun” Ion Druţă „Bobocel cu ale lui” Grigore Vieru „Moşul din leagăn” Aurel Ciocanu „Ploaie desculţă” Liviu Deleanu „Bucurii pentru copii” Liviu Deleanu „Licurici pentru cei mici” Constantin Dragomir „Copii şi păpădii” Vasile Romanciuc „Ursul dirijor” Arcadie Suceveanu „A fugit melcul deacasă” Arcadie Suceveanu „Raţa lui Arhimede” Dumitru Matcovschi „Bună dimineaţă. Ion Creangă. Ediţia a II-a. 2. Chişinău: Editura Epigraf. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an. 2006. 1996. Chişinău: Editura Cartier. Mihai Eminescu. ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. Cartea a II-a. 5. comparaţii şi extensii valorice. Poezii. 2008. completată. Poieniţa copilăriei. 8. însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. Alexandru Donici Greierul şi furnica. 1996. Texte literare / cărţi culese din literatura pentru copii Fraţii Grimm „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Spaima zmeilor” Hans Cristian Andersen „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Zîna Zorilor” Carlo Collodi „Pinocchio” Ioan Slavici „Crăiasa zăpezii” Călin Gruia „Ciuboţele ogarului” Hans Christian Andersen „Povestea porcului” Tudor Arghezi „Cheile” Ion Creangă „Dănilă Prepeleac” Fraţii Grimm „Hansel şi Gretel” Alexandru Donici „Fabule” Fraţii Grimm „Prinţul fermecat” Lewis Carroll „Alice în Ţara Oglinzilor” – cap. Adaptare şi desene de Lică Sainciuc. 4. Chişinău: Editura Cartier. Versuri – licurici pentru dragii pici. 7.

• Îmbinarea adecvată a replicilor de dialog cu noţiunile învăţate din şi • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de construcţie a propoziţiilor în scopul înţelegerii sistemului gramatical. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. de prezentare.CLASA A III-A Competenţă specifică: 1. Diversitatea comunicării verbale între oameni. interogativă şi exclamativă (cu utilizarea terminologiei). aprobă anumite stări emotive ale vorbitorului. 1. părinţi. exerciţii de structurare a propoziţiei. • Adaptarea la situaţia de comunicare. Linia de dialog. de adresare etc. Comunicarea verbală – schimb de informaţii între oameni.) transmisă prin mesajul ei. învăţători. Recunoaşterea tipurilor de propoziţii utilizate în textele citite în scopul înţelegerii semnificaţiei lor. Subcompetenţe 1. 1. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers.5.9. Intonarea propoziţiilor în funcţie de scopul comunicării. activităţi de construcţie în perechi mici a dialogurilor orale şi scrise (de 2-4 perechi de replici). Aplicarea tehnicilor de combinare corectă a formulelor din etica comunicării (de salut.6. a celor eliptice da/nu şi a semnelor de punctuaţie). de solicitare.8. surpindere etc. 1. în scopul adaptării la interlocutor. exersări practice cu tipurile de propoziţii (cu folosirea terminologiei lor). Comunicarea dialogată. Construirea dialogurilor cu ajutorul replicilor eliptice (da/nu) şi argumentarea conţinutului acestora. evidenţiinduse raportul dintre ea şi cuvîntul separat. • Ordonarea replicilor complete eliptice (da/nu). Improvizarea dialogului în baza a două-trei imagini şi verbalizarea propriu-zisă. • Propoziţia ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. mai ales. de starea emotivă (admiraţie. 1. dialoguri în cadrul cărora elevii să utilizeze formule de salut. la parteneri (prin îndeplinirea rolului de emiţător şi receptor). exerciţii de identificare a propoziţiilor care afirmă. jocuri de rol. discuţii libere pe teme date şi propuse de elevi.7.4. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi. exerciţii de exprimare a acordului / dezacordului prin propoziţii afirmative /negative.) cu formularea replicilor într-un dialog oral sau scris. • Organizarea dialogului oral. dezvoltată (dezvoltarea şi restrîngerea lor). Utilizarea eficientă a dialogului în . simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice. repulsie.1. Transpunerea actului de comunicare dialogată în situaţii adecvate. • Semnificaţia verbală şi gramaticală a tipurilor de propoziţii: propoziţia simplă. • Tipuri de propoziţii după scopul comunicării: enunţiativă.2. 1.3. de permisiune. 1. 1. analiza imaginilor din manual şi observarea detaliilor (formulelor – replicilor. demonstrează. linia de dialog şi virgula la adresare. formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri avînd o temă sau un obiect. Conceptualizarea ideii despre propoziţie ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. Conţinuturi Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. 1. indignare.

Descrierea/caracterizarea personajelor literare şi aprecierea lor conform faptelor relatate. eticheta comunicării.10. care nu sînt . cules din literatura pentru copii şi în reproducerea de informaţii.15.) şi a unor personaje literare. mesajele exprimate oral. nonverbală: gestica. semne convenţionale. descrierea. Comunicarea monologată adaptîndu-le diverse ale • • Ordonarea ideilor într-un text ascultat.11. Interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale care înlesnesc. Realizarea descrierii obiectelor pe baza reperelor date. (televizor..) în comunicarea orală. internet) şi de a le clasifica după tipul de comunicare (orale. 1. 1. utilizare. exerciţii de deosebire a mijloacelor de transmitere a informaţiei (televizor. dimensiune. Exprimarea atitudinii faţă de rolul comunicării nonverbale. mimică) prin care se pot comunica diferite stări. în baza faptelor descrise.16. internet) cooperări pentru culegerea unor informaţii (cu privire la starea vremii. Conştientizarea rolului mijloacelor de transpunere a informaţiilor în viaţa omului şi în viaţa personală. culoarea. se va confunda cu pregătirea referatelor. • Caracterizări simple de persoane/personaje literare după faptele descrise şi organizate pe baza unor repere. ştiri din localitate. care trebuie transmise prin mesaj. Aprecierea legăturii dintre faptele relatate în text şi consecinţele lor. povestirea succesivă a unor fapte şi întîmplări din viaţa cotidiană. culoare. îmbogăţesc. recomandări de cărţi citite) şi prezentarea în faţa publicului din clasă într-o formă succintă şi corect organizată. Volumul informaţiilor nu va depăşi 4-5 enunţuri şi nu • Mijloace de transmitere a informaţiei recomandabile în şcoala primară. Utilizarea corectă a mijloacelor expresive (tonul. atitudini etc.12. radio. 1. 1. scrise). 1. • Mijloacele expresive ale comunicării orale: tonul şi tempoul. exerciţii de reformulare a unui mesaj. noutăţi din sport. folosind adecvat mijloacele expresive ale comunicării. telefon. 1.14. Executarea corectă şi succintă a unor consemne (o rugăminte.13. • • Îmbinarea comunicării verbale cu elemente din comunicarea nonverbală N. timbrul etc. exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi. • • • • • • 1. exerciţii de identificare a elementelor semnificative într-o descriere. intonaţia şi timbrul vocii (comunicarea paraverbală). o adresare. 1.viaţa de toate zilele.17. în cooperare. adecvat la situaţiile comunicării verbale. exerciţii de intensificare a transferului informaţional cu referinţă la comunicarea nonverbală şi utilizarea acestora în situaţii practice. mărimea. telefon. semnale.B. Comunicarea descriptivă • Descriere de obiecte după formă. a unor obiecte (forma. radio. de ex. citit independent. o satisfacţie sufletească) utilizînd adecvat formulele de etichetă a comunicării. Comunicarea mimica. culegerea informaţiilor personale.

.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi • Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură scrierea (explicativă, selectivă) pentru formarea 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură Lectura deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi corectă, conştientă şi fluidă, în scopul • Tehnica citirii (cu voce şi în gînd). expresiv; ajustării lor aproape de ritmul vorbirii Extinderea cîmpului vizual de • exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe fiecăruia. citire. roluri); de stabilire a relaţiilor dintre titlul, conţinut şi valoarea autorului în oglindirea acestei Calităţile citirii: corectă, conştientă, 2.2. Recunoaşterea unor specii literare în baza • teme; cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). celor mai simple trăsături. • exerciţii de citire explicativă pentru desprinderea • Textul narativ. ideilor principale (în colectiv, apoi în grupuri mici 2.3. Recunoaşterea părţilor structurale şi independent); Semnificaţia componentelor (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un • • exerciţii de identificare a întîmplărilor într-o textului: titlul, autorul, conţinutul. text. succesiune logică dintr-un text citit; • Structura conţinutului: • exerciţii de citire a textelor, respectînd intonaţia 2.4. Desprinderea ideilor din părţile structurale introducerea, cuprinsul, încheierea. impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie; ale textului în scopul formării planului • exerciţii de identificare şi de argumentare a • Modurile de expunere: naraţiune, simplu. folosirii secvenţelor de dialog şi a elementelor de dialog, descriere. descriere în textele narative; 2.5. Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale • Alineatul în text - scrierea din rînd • exerciţii de explorare a emoţiilor şi a unor personaje, conform faptelor descrise. nou - cu un spaţiu liber faţă de sentimentelor redate de textul literar; celelalte rînduri; marcharea • activităţi de precizarea ghidată a stării 2.6. Exprimarea gîndurilor, emoţiilor şi a schimbării ideilor. postlectorale, utilizînd lexeme-tip: m-a îngîndurat, sentimentelor faţă de mesajul textelor citite m-a impresionat, am admirat faptul; am rămas • Personajele literare pozitive şi sau a unor secvenţe textuale. uimit; m-a frapat, m-a încîntat, am devenit trist; negative. • exerciţii de povestire orală a unor secvenţe din 2.7. Reproducerea integrală a textului în • Calităţile (însuşirile, trăsăturile) text în scopul folosirii adecate a mijloacelor succesiunea planului, folosind adecvat personajului literar. expresive; mijloacele expresive. • Atitudinea / opinia faţă de • exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului comportamentul personajelor literar; 2.8. Recunoaşterea în baza textului a descrise. • exerciţii de redactare corectă a unui anunţ elementelor de versificaţie: strofă, vers, (respectarea cerinţelor); rimă. • Ideea principală, ideile secundare • exerciţii de reflecţie asupra valorilor, încercări de (ghidat). 2.9. Compararea a două poezii cu aceeaşi ilustrare grafică a fragmentelor de text, a Reproducerea orală a textelor citite tematică, de diferiţi autori, evidenţiind • personajelor, experimente imaginative; (succesiunea pe baza unor repere trăsăturile comune şi distincte. • activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; logice sau a unui plan de idei dat).

idei şi prezentarea expunerii în faţa silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi colectivului. x. capitale. • Lizibilitate. repere. parantezele. grupuri de litere. cuprins. Secvenţa de conţinut: Scrisul. semnul • exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris (în limita standardelor de conţinut). p. autodictări. în pagină. ea / ia / i-a • exerciţii de redactare a unor compuneri cu 3. scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării aranjarea estetică pe pagina caietului. denumiri de rîuri ale 3. • Punctuaţia. înclinaţie uniformă. chi. şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia. Utilizarea corectă a majusculei la • Linia de dialog. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă. autodictări. automatizare). exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de . spaţiul. cu î. 3. ge. punctuaţie. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • copieri. ţări. estetice a scrisului în pagină: alineatul. încheiere. La evaluarea textelor creative nu se vor 3. şi exerciţii post-scriptum. ghi). aplicînd tehnicile de redactare • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care învăţate. 3. trecerea la capăt de rînd. începutul propoziţiei şi a substantivelor • activităţi de scriere corectă a unei invitaţii. prenumele propriu. ghe. transcrieri. poziţia corpului şi a elementele auxiliare – sublinierea. conţin grupuri de litere.7. Scrierea corectă după auz a dictării şi cu m înaintea lui b. în limita conţinuturilor învăţate. • Tipuri de compuneri:  după o ilustraţie sau un şir de ilustraţii • • proprii).1. igiena scrisului. Utilizarea corectă a semnelor de (numele. a cuvintelor cu cratimă liniuţa.2. dictări. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin început/sfîrşit dat. • Compunerea. î. denumire de sate/oraşe. respectînd tehnicile de redactare. punctul. cuprins şi aplicarea semnelor de punctuaţie • Scrierea cuvintelor cu cratimă: sa/ s-a. penaliza greşelile de ortografie şi punctuaţie). Redactarea textelor proprii cu şi fără caietului. • Majuscula în scrierea numelor proprii N.4. tipuri de compuneri: introducere. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. acurateţe. Virgula la enumerare. ci. al punctuaţie la dialog şi la enumerare. adecvate. de redactare învăţate).5. Elaborarea de texte pe baza unui plan de • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în Moldovei). Ortografia. Manifestarea interesului pentru scrierea • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de Ortografia şi punctuaţia textelor cu destinaţie specială: bileţelul. • Organizarea estetică a scrisului pe caiete. începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii. Contexte de realizare.8. • exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei 3.B. copieri sau în scrierea unor enunţuri • Lucrări scrise – copieri. interogativ şi exclamativ. sau / s-au. încheiere.3. exerciţii de alcătuire a dialogurilor din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. • Majuscula iniţială în propoziţie. cratima. gi.6. che. Punctuaţia.Competenţă specifică: 3. colegilor. proprii. transcrieri în vederea automatizării 3. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin invitaţia la sărbători (conform regulilor • • exerciţii de folosire corectă a majusculei la grupuri de litere (ce. Părţi componente: introducerea. a cuvintelor ce se scriu • antrenament de structurare corectă a diverselor 3. Conştientizarea utilizării eficiente a • Tehnica scrisului (intensificare şi tehnicii scrisului.

.

.

Fonetica componentelor simple: sunet-literă. Fonetica. fonetice. cuvinte. silabă• exerciţii de antrenare a pronunţiei sunetelor cuvînt. Sinonime. Intensificarea actului comunicării prin • Substantivul. transformarea propoziţiilor simple în comune şi proprii. Utilizarea eficientă a regulilor învăţate de conţin grupurile de sunete indicate. • Aprofundare: sunetul şi litera. Utilizarea eficientă a lexicului învăţat în • Cuvîntul. categoriilor morfologice.10. iritante. clasificarea • Silaba. părţilor de vorbire învăţate şi explicaţia de vorbire. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de construcţie a comunicării Lexicul 4. cuvintelor limbii române prin efectuarea rolul lor în formarea silabei. ci. che. î-u şi • exerciţii de ortografie a substantivelor proprii. Identificarea la auz şi în scris a cuvintelor ce conţin grupuri de litere. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative.• exerciţii practice de stabilire a acordului gramatical. cuvintelor care conţin î-i (intrare. comunicării. observînd rolul lor în • Cuvinte greşite în pronunţare şi scriere: rolului lor în construcţia propoziţiei. 4.4. Persoana. principale şi secundare cu ajutorul 4. scrisă. Aplicarea corectă a tipurilor de • Majuscula la substantivele proprii. gramaticale învăţate prin analiza pronumelor.9. cuvinte care încep cu e şi cu î-i. î-u (umblă) şi e-ie (iepure). Părţile de vorbire. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. text. Sens • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul diferite construcţii de comunicare orală şi propriu – sens figurat.8. Familie de sistem de comunicare. Antonime. • exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor analizei sonore a cuvintelor şi Consoanele – citirea lor sprijinită de care încep cu e (fără terminologia dată) şi a reprezentarea grafică a propoziţiilor. cuvînt-propoziţie. Utilizarea raţională în vorbire a noţiunilor ie-e (practic). gi.Competenţă specifică: 4. Înlocuirea substantivelor cu pronume pronume personale şi de politeţe. introducere).1. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. ghe. • exerciţii aplicative privind semnele de propoziţii dezvoltate şi invers. contrucţia comunicării. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. Sensibilizarea pronunţării corecte a Corespondenţa dintre ele. . Secvenţa de conţinut: Lexicul. vocalice şi a consoanelor în scopul cititrii 4.5. a substantivelor la numărul plural.2. rînd.B. sau dintr-un mic text. Despărţirea cuvintelor în silabe. 2 reguli) • exerciţii de completare a propoziţiilor 4. ge. • exerciţii de scriere şi pronunţare a 4. Timpul verbului: prezent. ghi. Vocalele – corecte a literelor alfabetului românesc. cu precizări de terminologie ştiinţifică. Încadrarea corectă din punct de vedere Morfologia lacunare cu structurile morfologice învăţate. • exerciţii de identificare în diverse contexte a 4. • exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe despărţire a cuvintelor pe silabe la capăt de (probleme de scriere). Sintaxa va fi supusă achiziţiei practice în situaţii de comunicare. • Grupurile de sunete: ce. vocale. gramatical şi logic în enunţuri proprii a părţilor de vorbire. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice.3.6. personale în scopul înlăturării repetărilor • Verbul. Identificarea în diferite enunţuri a părţilor chi. Felul substantivelor: întrebărilor (ghidat de către învăţător). 4. Părţile de propoziţie. • Analiza sonoră a cuvintelor care nu 4. punctuaţie la propoziţiile după scopul 4. părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte Trecerea cuvintelor la capăt de rînd (1. N. • exerciţii de determinare corectă a părţilor trecut şi viitor. • exersări de înlocuire a substantivelor cu • Cuvîntul – parte de vorbire.7.

.

.

viaţa cititorului. decade ale lecturii. activităţi de comparare a copertelor diferitor cărţi. Identificarea componentelor obligatorii ale cărţii în scopul înţelegerii rolului lor în • Elementele cărţii după care poţi afla mai mult: prefaţă. propuşi: carte de poveşti. personaje. proverbe. cuvinte. Manifestarea interesului de a organiza zicători. expresii artistice. • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exersări de selectare a materialului necesar pentru prezentare la lecţia de limbă şi literatura română. Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce le-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit.1. Cunoaşterea tipurilor de cărţi după indicii despre scriitori). Compararea textelor selectate din literatura impresii despre carte. • Agenda de lectură a cărţilor citite (structurarea după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii. cu text. cercuri literare.2.. de poezii.). a animalelor. imaginile. în versuri. • Cărţi din literatura artistică naţională şi universală şi cărţi 5. 5. cărţi de poveşti şi ghicitori. cărţi scrise despre mama. în cooperare cu părinţii. despre biblioteci. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. cărţi despre peripeţiile copiilor. participarea activă la diverse activităţi literare – întîlnire cu scriitorul. despre natură. • • • • • • • • . foto. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acesteia: de ex: Cărţile despre Guguţă. • Cartea. expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii. 5. poezii. despre lumea animalelor etc. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. ora poveştilor.6. personaje din texte cunoscute. exersări de completare şi de organizare corectă a agendei de lectură după modelul propus de către învăţător.5. exersări de constatare a ilustrării cărţilor prin diferite procedee artistice: desen. pentru copii cu textele de bază. Componentele cărţii: texte literare de diferite specii şi presa coperta (titlul şi autorul cărţii). expoziţii de cărţi. postfaţa (informaţie biobliografică 5. • Selecţia textelor literare pentru prezentarea în cadrul lecţiilor de limba română şi la alte discipline. Vangheli. activităţi de selectare din cărţile citite a cîte 1-2 opere (povestioare.Competenţă specifică: 5. învăţătura/ ideea etc. autorul.4. adnotarea. lectura particulară. colegii. dialoguri despre cărţi. de Sp. viaţa copiilor. cu autor şi autor anonimi. precum şi în cadrul altor discipline. ora cărţii. Manifestarea interesului de a citi cărţi. pictură. colaj. filele periodică pentru copii. 5. jocuri distractive) pentru a le prezenta şi în cadrul altor discipline. analiza stilurilor diverse de ilustrare. ghicitori. librării etc. cuprinsul şi rolul lor. de deosebire a cărţilor scrise în proză. exerciţii de identificare a anului publicării cărţilor. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru ştiinţifico-artistice pentru copii (cu cu textul/ cartea prin transferul lor în un volum de 10-18 pagini). pe baza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup.3.

. .

„Revedere”. Şi la mare vine Dumnezeu. Hans Cristian Andersen. Mihai Eminescu. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Chişinău: Editura Cartier.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare/cărţi culese din literatura pentru copii 1. 2005. Chişinău: Editura Cartier. 2006. „Peripetiile Alisei în ţara oglinzii” Parascheva Monahie „Darul lui Mihai Eminescu” Nicolae Dabija „Cetatea Sorocii” . Carte de citire şi gîndire. „Povestea codrului” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” L. Chişinău: Editura Univers Pedagogic. Chişinău: Editura Cartier. 2006. 5. 7. 4. Poveşti. A. Claudia Partole. Spiridon Vangheli. Ion Creangă. Harap Alb. Chişinău: Editura Cartier. „Povestiri” Mihai Eminescu „Ce te legeni…. ”. 6. Frank Baum „Vrăjitorul din Oz” G. Chişinău: Editura Cartier. Emil Gârleanu. Ion Creangă. Din lumea celor care nu cuvîntă. fetita muntilor” Ion Creangă „Ursul păcălit de vulpe” Petru Cărare „Aşa e toamna-ntotdeauna” Grigore Vieru „Frumoşi ca sfinţii” Vasile Romanciuc „Părinţilor” Maria Dorina Paşca „Povestea anotimpurilor” Fraţii Grimm „Albă-ca-Zăpada” Charles Perrault „Cenuşăreasa” Charles Perrault „Motanul Încălţat” Ion Agîrbiceanu „File din cartea naturii” Vasile Alecsandri „Pasteluri” Grigore Alexandrescu „Fabule” Dumitru Almaş „Povestiri istorice” Demostene Botez „Hoinărel prin natură” Dimitrie Bolintineanu „Legende istorice” Vladimir Colin „Basme” George Coşbuc „Cîntece de vitejie” Ion Creangă „Povesti”. Cartea 3. 2. Ion Creangă moşneagului” „Fata babei şi fata Carlo Collodi „Pinocchio” Johanna Spyri „Heidi. Burger „Aventurile baronului von Munchhausen” Lewis Caroll „Peripeţiile Alisei în tara minunilor. 3. Cele mai frumoase poveşti. Crăiasa din poveşti.

Paulo Coelho „Povestea creionului” Alexandru Mitru „Dovleacul şi viţa” Aleksandr Puşkin „Povestea pescarului şi a peştişorului de aur” Iulia Haşdeu „Prinţesa fluture” Poveste irlandeză „Bunica şi spiriduşul” Poveste chineză „Vulpoiul păcălit” Poveste indiană „Preţul statuietei” Poveste chineză „Mînzul” Grigore Botezatu „Valea cu frica” Petre Ispirescu „Cele trei rodii aurite” Basm popular „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte” Mihai Eminescu „Făt-Frumos din lacrimă” Ioan Slavici „Păcală şi satul lui” Tudor Arghezi „Prisaca” Tudor Arghezi „Cartea cu jucării” Aurelui Busuioc” Noile aventuri ale lui Nătăfleaţă” Spiridon Vangheli „Băieţelul din coliba albastră” Arcadie Suceveanu „Cheiţe pentru vise” Anton Pann „De-ale lui Păcală” Aurel Scobioală „Ce te-nvaţă o povaţă” Vasile Romanciuc „Dacă ai un prieten” Vasile Romanciuc „Copilul cu aripi de carte” .

CLASA A IV-A
Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. N.B. Conţinuturile recomandate clasei a IV-a prezintă mai mult un domeniu de aprofundare decît de extensie. Majoritatea conceptelor/noţiunilor esenţiale din conţinutul învăţămîntului primar se sintetizează, se generalizează. Din această perspectivă elementul de noutate a conţinuturilor este mai scăzut, însă gradul de aplicabilitate constituie prioritatea demersului educaţiei lingvistice şi literar-artistice şi vor viza competenţele standardizate Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. 1. Compararea viziunii despre modalităţile de exprimare orală (dialogată, monologată şi descriptivă) în scopul de a evidenţia esenţa vorbirii. 1. 2. Conştientizarea rolurilor de emiţător sau destinatar al mesajului în scopul racordării limbajului la situaţia de comunicare. 1. 3. Receptarea corectă a unui mesaj în funcţie de mijloacele suplimentare de transpunere a informaţiei. Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. Situaţia de comunicare • Adaptarea modalităţilor de exprimare orală (dialogată, monologată) la diverse situaţii de comunicare verbală. • Factorii constituenţi ai limbajului: emiţător, mesajul, destinatarul. • Racordarea limbajului la scopul comunicării.
• Mijloacele supşlimentare de transpunere a

informaţiei: eticheta comunicării şi comunicarea nonverbală (gest, mimică, semne, semnale etc.) lectura suplimentară, presa periodică etc. Tema: despre ce discutăm? Care vor fi replicile folosite: complexe, eliptice?

1.4. Verbalizarea conţinuturilor unor imagini în diverse forme: dialogată, monologată, descriptivă, îmbinînd şi comunicarea nonverbală. 1.5. Interpretarea relaţiilor, faptelor

Comunicarea în acţiune • • •

Care va fi afirmaţia şi negarea faptelor –

Exerciţii de identificare a elementelor semnificative din informaţiile, textele numite ce trebuie transmise prin mesaj; • exerciţii de reformulare a unui mesaj mai ales a celor culese independent din alte surse; • exersări în legătură cu relaţiile dintre mijloacele de transpunere a informaţiei:  eticheta comunicării: salut, permisiune, mulţumire etc.  comunicare nonverbală: gest, mimică etc.  lectura particulară: texte narative, ghicitori, proverbe etc. • exerciţii de dialog cu persoane diferite ca vîrstă şi funcţie; • exerciţii de antrenare în organizarea dialogului simplu din 4-6 replici; • improvizarea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune,

relatate (evenimente, întîmplări, informaţii), ţinînd cont de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.6. Identificarea dialogului şi a elementelor de descriere în textele narative şi argumentarea semnificaţiei lor. 1.7. Construirea unui text oral pe baza planului de idei propriu sau elaborat în grup. 1.8. Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice, alese independent, la dorinţă, din diferite alte surse, în faţa publicului din clasă. 1.9. Conştientizarea rolului utilizării de către autor a dialogului şi descrierii în textul narativ. 1.10. Reproducerea integrală şi succesivă, selectivă prin cuvinte proprii a conţinutului unui text citit sau audiat.

motivaţia? • Aprofundare: completarea independentă a dialogurilor propuse incomplete (se dă întrebarea şi se caută răspunsul şi invers). Structura textului oral • • Tema – titlul – ideea principală Personajele pozitive/negative încheiere.

• Structura textului oral: introducere, cuprins,

• Planul simplu informaţiei. • Dialogul şi constituitive (identificare).

de

idei.

Succesiunea ca elemente text narativ •

descrierea al unui

• Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice.

• • • • • •

de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi întîmplări; exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii afirmative/negative; organizarea independentă sau în grupuri mici a unor dialoguri (pe diverse teme) din 4-6 replici (oral şi în scris); exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; exerciţii de iniţiere a discuţiei despre conceptul tema (despre ce discutăm): cum putem organiza replicile eliptice, cum va fi formulată întrebarea pentru răspunsul eliptic; organizarea unui monolog pe baza diverselor informaţii: starea vremii, noutăţi din sport, ştiri din ţară etc.; activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior; jocuri de cuvinte; activităţi de organizare a unor monologuri pe baza informaţiilor culese din literatura şi mass-media pentru copii. Prezentarea pentru publicul clasei; exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare, de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi exerciţii de reproducere a unor texte mici, monologuri; exerciţii de recitare a unor poezii pentru a participa la concursuri de recital poetic; dramatizarea unor fragmente, prezentarea prin gest, mimică a personajelor şi a unor replici; exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: Lectura textelor narative şi în versuri. Componenţa lor structurală. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul înţelegerii celor citite în gînd. 2.2. Demonstrarea înţelegerii celor citite în gînd prin răspunsuri la întrebările propuse. 2.3. Identificarea componentelor textului: determinanţii spaţiali şi temporali ai acţiunii, tema, ideea, personajele etc. 2.4. Caracterizarea personajelor literare prin identificarea trăsăturilor fizice şi morale în baza faptelor descrise în text. 2.5. Povestirea unui text literar după un plan simplu de idei, alcătuit după cele trei părţi ale textului: introducere, cuprins, încheiere. 2.6. Identificarea secvenţelor narative, dialogate şi descriptive dintr-un text. 2.7. Delimitarea elementelor semnificative ale tablourilor de descriere a naturii şi compararea cu cele reale. 2.8. Identificarea în textul liric a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea, valorificînd rolul lor în context. 2.9. Exprimarea propriei stări emotive în legătură cu mesajul textului literar citit. 2.10. Utilizarea eficientă în diferite situaţii cotidiene a textelor nonliterare, în limita conţinuturilor Comunicarea scrisă: lectura şi scrierea Lectura • Automatizarea tehnicii lecturii cu voce şi în gînd. • Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă. • Înţelegerea şi interpretarea celor citite în gînd. Textul literar. • Organizarea logico-semantică a textului. • Componentele conţinutul. textului: titlul, autorul,

• Tema, ideea, locul şi timpul acţiunii. • Personajele literare – trăsături fizice, trăsături morale, conform faptelor descrise. Atitudinea cititorului faţă de comportamentul personajelor. • Formularea ideilor principale. Planul simplu de idei (colectiv, în grup, încercări individuale, în mod ghidat). • Povestirea orală (integrală, succesivă, selectivă). Mijloacele expresive ale comunicării orale.

• Dialogul şi descrierea ca elemente constitutive ale unor texte (analiza contextuală). • Tablourile naturii descrise în text. • Versificaţia: poezia, pastelul. • Textul nonliterar: bileţelul, anunţul

Exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintrun text citit independent; • exersări în cadrul analizei textelor asupra corectitudinii calităţilor citirii şi a nivelului de înţelegere a textului citit în gînd; • exerciţii de identificare a temei, a titlului textului literar, a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; • exerciţii de delimitare a părţilor textului: introducere, cuprins, încheiere şi în baza acestora - elaborarea planului de idei; • exerciţii de evidenţiere a ideilor ce exprimă învăţături / comportamnete etice etc. şi formularea acestora în cuvinte, gînduri proprii; • exerciţii de ordonare a întîmplărilor prezentate dezordonat; • exerciţii de selectare din text a trăsăturilor fizice şi morale în scopul caracterizării personajelor; • exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri: “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „cînd”, “unde” (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); • exersarea recunoaşterii elementelor specifice pastelului; • exerciţii de identificare a elementelor descriptive şi a dialogului dintr-un text explicînd semnificaţia lor; • activităţi de apreciere a textelor literare, în special cu caracter moral sau religios (sub dirijarea învăţătorului); • activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi, a discuta împreună, a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de

.

.

semnul exclamării) jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie. • Lucrări scrise (copieri. • Compunere – descriere a unui colţ din natură (ghidat). • Virgula la enumerare şi în vocativ. Tehnica scrisului . • Punctul. la despărţire în silabe şi la trecerea cuvintelor la capăt de rînd. Două puncte. antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere. Aşezarea corectă în pagină a textelor scrise.6. exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul. 3. într-un. Manifestarea conduitei autonome în scopul elaborării în scris a unor compoziţii proprii sau de grup. exerciţii de utilizare a cratimei şi a liniuţei în scrierea ortogramelor. Redactarea textelor de mică întinderea. adaptîndu-le destinaţiei şi • Scrierea textului pe ciornă. autodictări). legătura dintre ele. cu un început dat sau cu repere date în logica analizei tabloului (cu indicarea numelui pictorului). • Compuneri cu început/sfîrşit dat. • Corectări de conţinut (succesivitatea gîndurilor. 3. gramaticale. Titlul textului. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. • Linia la dialog. un semn al respectului faţă de cel Tema. ortografia la ortografie. cu titlu dat. compunere–descriere. Conştientizarea esteticii scrisului ca • Organizarea textului redactat. în textele Ortografia şi punctuaţia redactate. într-un plan simplu (în grupuri mici). • Compunerea după plan dat sau alcătuit independent. linia de dialog. Ideea principală. de completare. de compunere de enunţuri. Utilizarea corectă. cu început/sfîrşit dat. exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de scriere. Aplicarea regulilor de ortografie şi părţilor textului. semnul întrebării. 3.4.2. cuprins şi încheiere etc. virgula la enumerare şi în vocativ. transcrieri selective. dictări. exerciţii de redactare a unor tipuri de texte cu destinaţie specială: invitaţia. Textul scris 3. transcrieri. Secvenţa de conţinut: Scrisul. Ortografia. bileţelul.. exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul.perfecţionare continuă. • • Exersări copieri. • Compunerea cu titlu/tema dată. • Tipuri de compuneri: • Compunerea după un suport vizual. alineate şi de punctuaţie în contextele de ortografie. 3. pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. n-au. exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii. coerenţă şi căderea unei vocale: într-o. dictări de enunţuri sau de texte ce conţin ortograme în scopul perfecţionării scrisului corect. dintr-o.1. Desfăşurarea ideilor care citeşte gîndurile scrise. de construcţie a noţiunilor dintr-un. anunţul. • • • • • • . de selectare. respectînd scrierea cu alineate pentru a marca trecerea de la o idee la alta. 3. scopului comunicării.5.3.Competenţă specifică: 3. după un tablou artistic. n-aţi (venit). de punere în corespondenţă. a elementelor de • Scrierea cuvintelor cu cratimă. Punctuaţia. scrierea şi aranjarea corectă în realizare a comunicării scrise (în pagină. de punctuaţie. limita standardelor de conţinut).

.

• exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute. genul. Fonetica (actualizare). Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de punctuaţie în diferite contexte. Utilizarea corectă. Numărul. complementul) (ghidat). aplicări în enunţuri. 4. Părţile de propoziţie. • exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect. • exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi determinat etc.7. • exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate. cu precizări de terminologie ştiinţifică. şi/sau complemente. pentru a prezenta trăsăturile personajelor. a elementelor de construcţie a comunicării studiate. completări a propoziţiilor lacunare. • Părţi secundare (atributul. Crearea cîmpului lexical prin tematica indicată sau desprinsă din textele citite.. • exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate.3. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. subiectul). sensurilor unor cuvinte. 4. • Propoziţiile după scopul comunicării şi semnele de punctuaţie respective. N.5. Părţile de vorbire. texte personale. Clasificarea părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte sau dintrun mic text. Părţi principale (predicatul. Alfabetul şi lucru cu dicţionarele. Numărul. Elemente de construcţie a comunicării Lexicul. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative Secvenţa de conţinut: Fonetica.Competenţă specifică: 4. 4. Formarea familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate. persoană. • Familii de cuvinte. precum şi al intensificării propriului vocabular. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Persoana. Pronumele personal.6. 4. • Numeralul. în textele redactate. • Adjectivul. Timpul. pentru a reda circumstanţele unei acţiuni. Acordul adjectivului cu substantivul (în gen. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. fonetice.B. • Acordul predicatului. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. • Exersări de îmbogăţire a vocabularului: clasificări. a unor părţi secundare de propoziţie. 4.2. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers. • Pronumele de politeţe. Genul. număr. Morfologia • Verbul.4. antonime cuvinte cu sens propriu şi figurat.Utilizarea eficientă a elementelor de construcţie a comunicării în procesul de învăţare activă a limbii şi literaturii române. cîmp lexical – cu folosirea terminologiei. Cazuri simple de ortografie a numeralelor. • exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea de adjective. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 4. 4. Sintaxa propoziţiei • Propoziţia dezvoltată. subiectul în propoziţie. Utilizarea dicţionarelor în scopul confruntării ortogramelor.1. identificări în contexte.8. • exersări de alcătuire a familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate şi alcătuirea cîmpurlor lexicale în baza textelor literare şi a temelor de discuţie. Felul (comune şi proprii) numărul. Analiza verbului după timp. . număr). 4. • Îmbogăţirea vocabularului: sinonime. • Pronumele. • Substantivul.

ideile. 5. Componentele cărţii: coperta comunica şi de descoperi tainele (titlul şi autorul cărţii). cunoscînd cel puţin doi indici expresii artistice.2. recomandată la bibliotecă. citite (titlul cărţii. (autorul şi denumirea cărţii). • Organizarea bibliotecii personale. cercuri literare. Perceperea valorilor multiple ale Cărţi din literatura artistică naţională şi cărţii de literatură și a presei • universală şi cărţi ştiinţifico-artistice periodice pentru copii. postfaţă 5. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acestora. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură.4. organizarea bibliotecilor personale.6. colaj. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. de lucru cu textul/ cartea şi implementarea lor în diverse • Elementele cărţii după care se poate afla situaţii cotidiene. Exprimarea opiniilor şi a • atitudinilor proprii faţă de cărţi şi • Organizarea agendei de lectură a cărţilor de valoarea lor artistică. 5. autorul. activităţi de participare activă la diferite experienţe literare – întîlniri cu scriitori. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. cuprinsul şi rolul lor. imaginile. propriului gust etico-estetic. 5. Demonstrarea interesului de a • organiza o bibliotecă personală. . impresii despre personaje. Impresii despre carte. recomandări de alcătuire a unor informaţii despre cartea citită pentru a fi prezentată în faţa publicului din clasă. cărţii. luînd o anumită atitudine personală. exerciţii de analiză a ilustraţiilor cărţii prin diferite procedee artistice: desen.7.3. învăţătura etc. pentru copii (cu un volum de 15-25 5. ghicitori. Manifestarea interesului de a • Cartea. activităţi de organizare şi analiză a agendei de lectură după modelul propus în clasă. fragmente de texte literare. jocuri literare etc. despre personaje şi faptele lor. editura.1. identificarea anului publicării cărţilor şi comparaţia diferitor ediţii ale aceloraşi cărţi. mai mult: prefaţă. cuvinte. adnotare. Priceperea de a alege cartea informaţii despre scriitor – în unele cazuri.). foto. expoziţiide cărţi. recitaluri poetice. • Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. Manifestarea atitudinii faţă de (informaţie biobliografică despre lectură prin demonstrarea scriitori).. pictură.5. Utilizarea unor tehnici/ strategii pagini). Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de alegere a materialului necesar pentru a-l prezenta la lecţia de limba română – poezii.Competenţă specifică: 5. Cartea şi timpul. exerciţii de comparare a copertelor diferitor cărţi cu scopul de a analiza stilurile diverse de ilustrare. 5. filele cu text.

.

Florile dalbe. 5. Prof. Chişinău: Editura Cartier. Amintiri din copilărie şi alte povestiri.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare culese din literatura pentru copii 1. repovestire de Al. Mitru „Un ochi plînge. Petre Ispirescu. univ. Aureliu Silvestru „Vasile Lupu” „Povestea cu cei doi învăţători” (basm popular armenesc din Transilvania) Anton Pann „Nevoia învaţă pe om” Vasile Romanciuc „Codrii Orheiului” Dumitru Matcovschi „Stejarul” Edmondo de Amicis „Recunoştinţă” Liviu Damian „Un buchet de crizanteme” Octavian Goga „Toamna” Claudia Partole „Copacul” Ion Creangă „Umblarea cu plugul” Barbu Delavrancea „Sorcova” Ion Druţă „Steaua de la Betleem” Vasile Alecsandri „Vasile Porojan” Alexandru Vlăhuţă „Amintiri dintr-o iarnă” Hans Christian Andersen „Fetiţa cu chibrituri” Ion Creangă „Amintiri din copilărie” Iulia Haşdeu „Ghiocelul” Mihail Sadoveanu „Mărţişor” Emma Moscovscaia „Mama” Ion Druţă „Mama” Nicolae Labiş „Întîlnire cu mama” Vasile Romanciuc „Bunica” Spiridon Vangheli „Mărul muşcat” Elena Dragoş „Mama” Aureliu Busuioc „Marele răţoi Max” Adriana Dobre „Copil Ghiduş” Cornelia Turlea-Chifu „Legenda cireşelor la urechi” Ionel Pop „Puii de arici” Iulian Filip „Cireşar cu cireşari” Nina Cassian „Plouă” Dan Clark „Căţeluşi de vînzare” Alecu Russo „Stînca corbului” Gheorghe Dimitriu „Întîlnirea” Mihai Eminescu „Borta vîntului” Pavel Cerny „Povestea bătrînului cîine şi a lupului” G. Chişinău: Editura Cartier. dr. Moldovă” Dumitru Corbea „Dor de ţară” Arcadie Suceveanu „De-ar fi să plec vreodată prin străini” Dimitrie Bolintineanu „Daniel Sihastru” Mihail Sadoveanu „Altar de jertfă şi laudă” Vasile Romanciuc „Patria” Grigore Vieru „Pentru limba română” Nicolae Dabija. Plantele de pe Terra. dr. Iaşi. Spiridon Vangheli. I. Ursul polar” Ion Druţă „Povestea furnicii” Mihail Sadoveanu „Anii de ucenie” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” Iulian Filip „Plăcinţele cu mărar” Dumitru Matcovschi „Baladă cu Păcală” Aurel Scobioală „Învaţăminte din vorbă cuminte” Mark Twen „Aventurile lui Tom Sawyer” . univ. Vasile Alecsandri. Ion Creangă. Elena Cireaşă. Legende sau basmele românilor. 4. 6. 2006. 2. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Victor Cireaşă şi prof. un ochi rîde” Folclor „Ciobanul şi morarul” Nicolae Labiş „Dacă toate acestea fi-vor învăţate” Mark Twain „Prinţ şi cerşetor” Spiridon Vangheli „Pictorul Aurel David cînd era de seama ta” Ion A. Bassarabescu „Moş Stan” Nicoletta Chisbac-Huştiuc „Vis împlinit” Dumitru Matcovschi „Moştenire” Hans Cristian Andersen „Povestea privighetorii” Vasili Suhomlinski „Piatra” Erlend Loe „Bunicul” Debbie Herman „Vizita” La Fontaine „Corbul şi vulpea” Mircea Eliade „Răsărit pe mare” Mihail Sadoveanu „Dumbrava minunată” Alexandru Mitru „Legendele Olimpului” Marin Sorescu „Răceala” Cezar Petrescu „Fram. Nicolae Dabija „Să trăieşti. Redactor: Ioan Ilaş. Cartea 4. Chişinău: Editura Cartier. Prezentarea ştiinţifică a plantelor. Colinde şi urături. Serile la Mirceşti. Pitiş. Carte de citire şi gîndire. 2006. 2003. 2007. Chişinău: Editura Cartier. 3.

Gilles Bizouerne. scrisă de cei mari şi ilustrată de cei mici. Fabienne Morel. Gilles Bizouerne. Poveşti adevărate. Chişinău: Editura Cartier. 9. Carte pentru copii. Antologie de texte / Selecţie: Ala Bujor. Poveşti auzite de la bunicuţa. 7. 2008. Adaptare: Ala Bujor.ANTOLOGII: 1. Chişinău: Editura Epigraf. / Traducere şi adaptare din limba franceză: Ala Bujor. /Selecţie: Ala Bujor. Poveştile lui Tom Degeţel istorisite în lumea întreagă. Carte despre prietenie şi bună înţelegere. 2008. Ediţie îngrijită de Ala Bujor. L. Carte de lectură pentru copii / Selecţie: Ala Bujor. 2008. Pagini alese din literatura pentru copii. legende. / Selecţie: Ala Bujor. Poveştile Cenuşăresei istorisite în lumea întreagă. 2008. Chişinău: Editura Epigraf. 2. 2007. Fabienne Morel. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura Epigraf S. Chişinău: Editura Epigraf. 64 . R. Stupul de aur. Hora luminilor. 4. 2006. Ed. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. a 2-a. povestiri. Ed. Fabienne Morel. Chişinău: Editura Epigraf. 3. Literatura română şi universală. a 2-a. 2008. Chişinău: Editura Epigraf. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. 6. Gilles Bizouerne. Antologie de basme. 2008. Chişinău: Editura Cartier. 5. Poveştile Albei-ca-Zăpada istorisite în lumea întreagă. 8. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. 10.. 2009. 2007. Spicuşorul de cuvinte.

aprofundarea.respectul faţă de responsabilităţile individuale şi sociale. restructurarea şi corelarea sistematică a conceptelor de bază şi achiziţiilor aferente ca un aspect esenţial al predăriiînvăţării-evaluării. . . Organizarea spiralată asigură extrapolarea. 0-1 000 000. asigurînd coerenţa pe verticală şi orizontală. urmărind formarea. în ansamblu. centrarea pe elev.motivaţia pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială. Procesul educaţional la matematică în clasele primare şi.ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE MATEMATICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Scopul major al educaţiei matematice la treapta primară de învăţămînt vizează formarea competenţelor matematice specifice. la finisarea şcolarizării. delimitarea pe clase a unui nivel obligatoriu de pregătire a elevilor şi profilarea posibilităţilor în învăţare şi obţinere de noi performanţe. asigurînd actualizarea şi adaptarea la particularităţile de vîrstă ale elevilor. spirit de iniţiativă şi disponibilitate de a aborda sarcini variate. corelaţia inter-/transdisciplinară cu alte discipline şcolare. În contextul acestui principiu.tenacitate. 0-100.obişnuinţa de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice. a unor structuri ale gîndirii specifice matematicii.curiozitate şi imaginaţie în rezolvarea şi formularea de probleme. 0-20. perseverenţă şi capacităţi de a învăţa. Proiectarea curriculumului a fost ordonată de următoarele principii: continuitatea educaţiei matematice la nivelul claselor I-IV şi ciclurilor preşcolarprimar-gimnazial. • Principiul constructiv (al structuralităţii) vizează structurarea. dezvoltarea. de la un concentru la altul.gîndire deschisă. • Principiul formativ vizează formarea directă a personalităţii elevului în procesul educaţional la matematică. creativă. învăţămîntul matematic primar se orientează spre un set de valori şi atitudini. printre care: . care îi vor asigura premisele integrării şcolare la următoarea treaptă de învăţămînt şi ale integrării lui sociale şi profesionale de perspectivă. . În contextul acestui principiu. adresat învăţătorilor şi tuturor responsabililor de învăţămîntul primar. . faţă de valorile naţionale şi general-umane. în învăţămîntul preuniversitar este fundamentat pe următoarele principii. Curriculum şcolar de Matematică este un document reglator. spirit de obiectivitate şi imparţialitate. Modulele preconizate pentru clasele primare sînt organizate conform concentrelor numerice: 0-10.disponibilitatea pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi să înveţe. . . necesare pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevului. 0-1 000. sistematizarea şi generalizarea achiziţiilor matematice. 65 .independenţă în gîndire şi acţiune. învăţămîntul matematic modern se organizează modular-concentric în spirală. .

se prezintă în mod separat subcompetenţele prevăzute pentru fiecare unitate de conţinut (modul) şi cele preconizate pentru fiecare clasă. proiectate în termeni de competenţe la nivel de treaptă de învăţămînt (competenţe specifice) şi particularizate la nivelul conţinuturilor obligatorii pentru fiecare clasă (subcompetenţe). de ore pe an1 136 136 136 136 COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI • • • • Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului matematic în situaţii diverse.să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare a cunoştinţelor matematice în activităţi de învăţare/evaluare (recomandate). integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii. investigaţionale. care ar optimiza eforturile de învăţare ale elevilor. resistematizarea conţinuturilor în cadrul claselor primare. rezolutive. comportamente adecvate valorilor şi atitudinilor preconizate. 1 Poate varia în funcție de datele calendaristice. Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe Clasa I II III IV Nr. Rezolvarea şi formularea de probleme. Explorarea/investigarea unor situaţii-problemă reale sau modelate. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate.centrarea pe atingerea finalităţilor. în vederea optimizării legăturilor între concepte.să stăpînească un sistem de cunoştinţe matematice. în diverse situaţii şcolare şi cotidiene. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă matematică este necesar ca el: . realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor. evitînd „supraîncărcarea”: transferarea unor conţinuturi la clase mai mari. de unităţi de conţinut (module) 5 4 4 5 Nr. conturat de conţinuturi (obligatorii). .să integreze şi să mobilizeze achiziţiile personale. 66 . utilizînd achiziţiile matematice. Întru facilitarea activităţii pedagogilor. personalizînd astfel cunoştinţele funcţionale. . manifestînd. subcompetenţele prevăzute la fiecare clasă sînt într-un număr redus faţă de prevederile variantei anterioare de curriculum.să dispună de capacităţi şi calităţi explorative. Modernizarea curriculumului a avut în vedere şi descongestionarea – proiectarea unităţilor de conţinut şi de timp. .

sinteze pe parcursul anului. Adunarea şi scăderea Ore pentru recapitulare. la discreţia învăţătorului Numerele naturale pînă la 1 000 000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 000 Fracţii Elemente de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. recapitulare. la discreţia învăţătorului Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100 Înmulţirea şi împărţirea tabelară Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. sinteze pe parcursul anului. recapitulare. la discreţia învăţătorului Număr de ore 8 24 34 28 30 12 24 62 20 12 18 12 32 56 14 22 12 16 40 12 20 36 I II III IV 67 . recapitulare. sinteze pe parcursul anului. sinteze pe parcursul anului. la discreţia învăţătorului Numerele naturale 0-1000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. Adunarea şi scăderea Numerele naturale 0-100.REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP (orientativ) Clas a Unităţi de conţinut (module) Evocare Numerele naturale 0-10 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 Numerele naturale 0-20.

2. numărul de ordine al unui obiect). pătrate. circular etc. clasificarea unor obiecte. desenarea unor cercuri. Gruparea. scund/ înalt. 1. Decuparea. 2. interior/exterior. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Poziţionarea. descrierea. prin alăturarea sau înlăturarea a 1-2 obiecte. 2. 4. cu pasul 1 sau 2. sortare. • Intuirea operaţiilor aritmetice de adunare şi scădere. 3.SUBCOMPETENŢE. Numărarea unor obiecte într-o ordine spaţială dată (de la stînga spre dreapta şi invers. CONŢINUTURI ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: Conţinuturi repartizate pe module 1.1. stînga/dreapta. Recunoaşterea monedelor şi bancnotelor cu valori pînă la 10. egalizare cantitativă a unor grupuri de obiecte. subţire/gros. • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. cub. Explorarea modalităţilor de formare. Compararea şi egalizarea cantitativă a unor grupuri de obiecte.1. tot atît/mai puţin/mai mult. în cuvinte proprii. Elemente de limbaj matematic: număr. Continuarea unor succesiuni de obiecte.3. scheme. cifră. triunghiuri.4. 9. localizarea în spaţiu (mediul înconjurător) şi pe plan (orientarea pe pagină). pătrat. 0. mic/mare. Numerele naturale 0-10 • Numărul şi cifra: 1. imagini. comparare. Citirea şi reprezentarea orelor fixe pe ceas. în faţă/în spate. imagini după însuşiri indicate sau identificate. scurt/lung. 2. înainte/ înapoi.). 2. Evocare • Poziţii şi direcţii. Identificarea formelor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător. 6. aproape/ departe. pe/sub/între. triunghi. mai mic/egal/mai 68 . sortarea.3. 2. uşor/ greu. • Grupuri de obiecte şi corespondenţe. Explorarea modalităţilor de - 7. 1. în raport cu sine şi cu repere fixe date. vertical/orizontal/oblic. 1. 8. mărime). a formelor geometrice. cu startul şi finalul dat.2. Numărarea fără sprijin. după 1-2 însuşiri indicate sau identificate. schimb de bani.2. asociate după o regulă simplă. identic/diferit. Compararea unor obiecte. îngust/lat. Identificarea. Terminologie specifică: sus/jos. Compunerea şi descompunerea numerelor cu sprijin în obiecte. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. Observarea formelor unor obiecte concrete sau reprezentate şi compararea cu formele geometrice desenate sau modelate. Reproducerea şi continuarea unor modele grafice repetitive. desene. forme geometrice. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-10. • Însuşiri ale obiectelor (culoare. în ordinea precizată. 5. de jos în sus şi invers. Înregistrarea rezultatelor numărării unor obiecte/imagini/forme geometrice într-un tabel dat. Forme geometrice: cerc. citirea şi scrierea numerelor naturale 0-10. formă. clasificare. Recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu. Numărul 10. Asocierea numerelor cu grupuri de obiecte (numărul de obiecte.

capacităţi ale unor recipiente. rezolvare.20.1. 3. Explorarea diverselor modalităţi de reprezentare cu obiecte şi figurare prin desene a operaţiilor de adunare şi scădere. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-10 (vecinii numărului).. termen. . mase exprimate în kilograme. a restului. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. în baza încercărilor. mare. 3. . Identificarea numerelor pînă la 20 în contexte uzuale: grupuri de obiecte. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 • Tabla adunării şi scăderii. =. asociativitatea. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice).4. separarea condiţiei şi întrebării problemei. în ordinea precizată.2.adunare. Explicarea relaţiei între două numere vecine în baza adunării şi scăderii cu o unitate. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 . rezolvarea obiectuală şi scrierea cu cifre şi semne. de mărire/micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. • Probleme simple: de aflare a sumei. Redarea enunţului unei probleme în cuvinte proprii. Rezolvarea problemelor simple. a proprietăţilor adunării şi scăderii. evidenţiind cuvintele-cheie.compunere şi descompunere a numerelor naturale 0-10. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. Completarea unor secvenţe ale şirului 0-10. mărire/ micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. Formularea unor probleme simple. 3. Numărarea pînă la 20.2. Elemente de limbaj matematic: . Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere consecutive sau alese aleatoriu. cu startul. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. scădere: +. Numerele naturale 0-20. exprimarea în cuvinte proprii a proprietăţilor observate. ordonare crescătoare/ descrescătoare. 3. 3. diferenţă/ rest. 4. cuvintele-cheie ale unei probleme. pornind de la: obiecte. mai mare/ mic”. Adunări şi scăderi succesive. desene. enunţ incomplet. 3. Compararea şi ordonarea numerelor 4. Completarea de tabele. finalul şi pasul dat. în baza: corespondenţei între grupuri de obiecte. formularea deplină şi scrierea prescurtată a răspunsului. >. fără sprijin. Efectuarea adunării şi scăderii numerelor naturale în concentrul 0-10. organizarea enunţului într-o schemă.3. în baza sesizării prin observare a ordonării crescătoare sau descrescătoare a numerelor date. imagine.1. Aplicarea operaţiilor de adunare. -. 69 .legătura dintre adunare şi scădere. 4. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: . Compararea numerelor naturale. semnele de comparaţie: <. Intuirea proprietăţilor adunării şi scăderii în bază de obiecte.. cu şi fără suport concret (riglă). scăzător. sumă. 2. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale de la 11 pînă la 20. răspuns.problemă: condiţie. exerciţii.5. a relaţiilor „cu. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de adunare şi scădere.5. Identificarea. întrebare. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. descăzut.intuirea proprietăţilor adunării: comutativitatea.

• Probleme cu două adunări şi/ sau scăderi succesive. cu şi fără suport concret. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-20 (vecinii numărului). cu startul şi finalul dat. Elemente noi de limbaj matematic: . întrebare. monede şi bancnote etc.2. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice. fără trecere peste ordin. fără sprijin. care presupun aflarea sumei şi/ sau a restului. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru masă. Numerele naturale 0-100. adunare. cu sprijin în obiecte. Adunarea şi scăderea. schimb de bani.1. 4. scădere. . număr de două cifre. scheme. în baza descompunerii zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. Rezolvarea problemelor simple. 4. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. pornind de la: obiecte. Numărarea pînă la 100. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100. fără trecere peste Relaţii de comparaţie a numerelor naturale.5. a capacităţilor exprimate în litri. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători.6. citirea şi scrierea numerelor naturale 0-100. lungimi exprimate în centimetri sau metri. rezolvare. ore pe ceas. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. 5. mase exprimate în kilograme. cu pasul 1. enunţ incomplet. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. • Probleme simple: de comparare prin scădere.4. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Compararea maselor exprimate în kilograme. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării.4. cu şi fără suport obiectual.7. Identificarea.3. 70 exprimate în litri. 5. fără trecere peste ordin. cu sprijin în obiecte. date din calendar. în ordinea precizată. unităţi. de aflare a unui termen. fără trecere peste ordin. scheme. Identificarea numerelor pare şi a celor impare. Rezolvarea problemelor după algoritmul: condiţie. în baza încercărilor. Numerele naturale de la 21 pînă la 100 formate din zeci şi unităţi. 5. zeci. Aplicarea operaţiilor de adunare. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. 5. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere alese aleatoriu. capacităţi exprimate în litri. Compararea şi ordonarea cantităţilor în baza percepţiei senzoriale. prin . Compararea numerelor. 20. Identificarea numerelor naturale pînă la 100 în contexte uzuale: grupuri de obiecte. 10.3. 4. Kilogramul. cuvintele-cheie ale unei probleme. Formularea problemelor simple. pentru capacitate. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-20. a proprietăţilor adunării şi scăderii. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale pînă la 100 formate din zeci. imagine. Măsurarea capacităţii. Completarea de tabele. 4. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-20. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-100. Contrapunerea unor situaţii de măsurare a masei şi a capacităţii. desene. schemă. Litrul. • Măsurarea masei. 2. fără trecere peste ordin. desene. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii. 5. 4.8. Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de numere şi determinarea a 1-2 numere următoare. răspuns. 5. schimb de bani.operaţie aritmetică: proba operaţiei.naturale 0-20.număr natural: număr de o cifră. 4. comentînd etapele de calcul.

Centimetrul. adunare şi scădere. scădere. numere. enunţ Determinarea şi compararea duratelor unor evenimente. schemă. Localizarea unui număr în şirul 0-100. pornind de la: imagine. adunare. • Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. monetare.număr natural: număr par. Rezolvarea problemelor simple.5. monetare (ban. Aplicarea operaţiilor de adunare. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor • Măsurarea lungimii. necunoscute în exerciţii. incomplet. leu). triunghi. m). schimb de bani. metrul.7. exerciţiu. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. Ceasul: ora. a datelor în calendar. leul. schemă. • Aplicarea operaţiilor de adunare. enunţ incomplet. • Rezolvarea problemelor simple de adunare şi scădere. compararea lungimilor. numere şi determinarea Elemente noi de limbaj matematic: 5. Exprimarea şi compararea scăderea unităţilor. pentru timp (ora. luna. obiecte. compararea. Adunarea şi scăderea zecilor prin analogie cu adunarea şi Măsurarea timpului. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. • Recunoaşterea formelor geometrice (cerc. 5.6. Formularea problemelor simple. număr explicînd în cuvinte proprii mersul Măsurarea lungimii unor obiecte în centrimetri sau metri. folosind rigla sau metrul. luna). pentru timp. pătrat. . numere. Unităţi monetare: banul. schimb de numere alese aleatoriu. scrierea. exerciţiu. pornind de la: imagine. cub) şi a poziţiilor relative ale unor obiecte în modele date şi în mediul înconjurător. Calendarul: ziua. a 1-2 elemente următoare. • Formularea problemelor simple de adunare şi scădere. rezolvării. unităţi standard de măsură: pentru Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de lungime. CLASA a II-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului Conţinuturi repartizate pe module 71 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . pentru masă (kg). compararea numerelor în baza descompunerii • Probleme simple de de aflare a pentru: compunerea şi descompunerea zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor descăzutului. a scăzătorului. bani. 5. imagini. numerelor. rezultatelor unor măsurători. Citirea orelor fixe pe ceas. 5. cu şi fără suport scădere şi a proprietăţilor acestora concret.ordin. săptămîna.8. utilizînd Adunarea şi scăderea mentală şi în scris (în coloniţă). citirea. fără trecere peste ordin. forme geometrice. ordonarea numerelor naturale 0-100. ziua. pentru capacitate (l). aflarea unor numere naturale. săptămîna. Eşalonarea unor evenimente în timp. Evaluările realizate la finele clasei I vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. impar.

Adunarea şi scăderea în concentrul 0100 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. 1. împărţire. • Probleme simple de adunare şi scădere. alegerea şi justificarea operaţiilor de rezolvare. 1. calcul oral în lanţ. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). Adunarea şi scăderea orală şi în scris. repetată.1. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. a scăderii comutativitatea. (a+b)-c.6. 2. Probleme compuse rezolvabile prin 2 operaţii (inclusiv cu formula de rezolvare: a+ (a±b). Aplicarea adunării. a-(b+c)). cu treceri peste ordin. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple.4. schema. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. scădere. Înmulţirea cu 0. Completarea de tabele. Proprietăţile înmulţirii: Scrierea adunării repetate prin înmulţire. explicînd modul de calcul. Continuarea. descrierea în limbaj neutru 1 (fără utilizarea terminologiei matematic.2. 72 . 1. schemă. • Operaţia de împărţire ca scădere cu 0. 2. afarea unor numere necunoscute în exerciţii. comentînd etapele de calcul. Înmulţirea şi împărţirea tabelară Identificarea unor situaţii şi acţiuni concrete • Operaţia de înmulţire ca adunare corespunzătoare operaţiilor de înmulţire şi împărţire.3.legătura dintre adunare şi scădere. împărţirii şi a Numărarea cu startul şi finalul dat. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de adunare sau scădere.vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. adunare. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de înmulţire. asociativitatea. Rezolvarea problemelor. Formarea problemelor cu două operaţii prin înlănţuirea a două probleme simple. Tabla Observarea comutativităţii înmulţirii în situaţii concrete şi exerciţii. cu pasul 2-10. cu efectarea succesivă de adunări şi scăderi. 1. specifice). Cercetarea cazurilor speciale de înmulţire cu 1 şi înmulţirii. . operaţii aritmetice. 2.5. fără efectuarea calculelor: a două sume care se deosebesc printr-un termen. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Rezolvarea problemelor cu două operaţii după algoritmul: condiţia. 2.1.3. întrebarea. Efectuarea înmulţirii prin adunare repetată şi utilizînd tabla înmulţirii. în baza încercărilor şi a probelor operaţiei. Efectuarea adunării şi scăderii pînă în concentrul 0-100. fără şi cu treceri peste ordin. elementul repetate prin împărţire şi invers. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: . cu trecere peste ordin. 1.2. în baza comutativităţii înmulţirii. tematică.comutativitatea. răspunsul. a împărţirii exacte prin scădere repetată şi ca probă a înmulţirii. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător. Estimarea prin comparare. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. schimb de bani. Aplicarea înmulţirii. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. cuvintele-cheie ale unei probleme. • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100. înainte şi înapoi. 1. asociativitatea. indicate sau identificate prin observare.

Dependenţa dintre cantitate. Rezolvarea problemelor. 2. cu paranteze. repetată. împărţire. Explorarea dependenţei dintre cantitate. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. 2. comutativitatea înmulţirii. cu 2 operaţii. deîmpărţit. cît. Cazuri speciale: a:1. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de înmulţirea/împărţirea tabelară. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Completarea de tabele. 3. grupări potrivite ale termenilor. exerciţii cu 2 operaţii. jumătate. scădere repetată. factor. Legătura dintre împărţire şi înmulţire. Calcul oral în lanţ. de mărire/micşorare a unui număr de cîteva ori. în baza legăturii cu înmulţirea. 0:a. a:0.1.5. Probleme compuse cu 2 operaţii (cu formula de rezolvare: a+(b×a). 73 Observarea legăturii dintre înmulţire şi împărţire în situaţii concrete şi exerciţii. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. triplu. operaţii aritmetice. cu şi fără 3. Exerciţii fără paranteze cu 2 operaţii de acelaşi ordin şi de ordin diferit. schemă. rubricile cărora pot indica: componentele înmulţirii sau împărţirii. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. • Probleme rezolvabile prin 1-2 din operaţiile aritmetice învăţate. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. împărţitor. indicate sau identificate prin observare. Cercetarea cazurilor de împărţire a două numere egale şi de împărţire la 1 şi la 0.2. Efectuarea comentată. citirea expresiilor numerice compuse.propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. înmulţire. de împărţire în părţi egale sau prin cuprindere (fără utilizarea terminologiei specifice). Scrierea rezolvării prin exerciţiu. mai mic/mai mare de cîteva ori. tematică. calcul oral în lanţ. în baza . în baza încercărilor şi a probelor operaţiilor. Rezolvarea şi formularea problemelor cu 1-2 operaţii. Continuarea. fără şi cu paranteze. (b×a)-a.4.6.adunare repetată. a± (a:b)). de comparare prin împărţire. sfert. Elemente noi de limbaj matematic: . preţ şi cost. produs. Construcţia tablei înmulţirii. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. Contrapunerea măririi/ micşorării de cîteva ori şi a măririi/micşorării cu cîteva unităţi. treime. 3. cantitate-preţ-cost. 2. a operaţiilor aritmetice. cuvintele-cheie ale unei probleme. care presupun o operaţie de înmulţire sau împărţire. folosind legătura cu înmulţirea. oral şi în scris. Construcţia tablei împărţirii. dublu. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. preţ şi cost prin rezolvarea şi formularea unor probleme simple cu tematica legată de cumpărare-vînzare. • Probleme simple: de aflare a produsului. a:a. efectuînd înmulţiri şi împărţiri tabelare. Efectuarea operaţiilor aritmetice în exerciţii cu 2 operaţii. operaţie aritmetică. Tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii. Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 • Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. folosind adunarea repetată.

4. în probleme cu două operaţii. folosind: instrumente potrivite. cerc. Investigarea dependenţei dintre cantitate. modificarea problemelor cu 1-2 operaţii învăţate. 74 Asocierea unor obiecte cu modele ale formelor geometrice. continuarea succesiunii prin desenarea a 1-3 elemente următoare. linie frîntă. legată de formă sau poziţie spaţială. care se deosebesc printr-un număr. Măsurarea mărimilor. preţ şi cost în contexte problematice reale. pentru masă: kg. a regulilor de aflare a componentelor necunoscute. linie curbă. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. în cuvinte proprii. organizarea datelor în tabele. prin exerciţiu. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Identificarea şi descrierea empirică a figurilor şi a corpurilor geometrice. folosind paranteze rotunde pentru evidenţierea primei operaţii. pentru capacitate. formularea.7. Aplicarea metodei de reducere la unitate în probleme simple. Completarea unor succesiuni de forme geometrice asociate după reguli simple. explicînd ordinea efectuării operaţiilor. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. Continuarea.6. în două probleme simple înlănţuite. Observarea unor succesiuni de forme geometrice. Rezolvarea. pentru masă.1. modelarea figurilor geometrice. Sinteza exerciţiului de rezolvare. scheme. schemă. 4. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. Elemente intuitive de geometrie şi măsurări • Figuri geometrice: punct. Investigarea unor contexte problematice reale. 3. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. 3. fără efectuarea calculelor. 4. legate de cumparare-vînzare.4. 3. linie dreaptă. exerciţiu. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de operaţiile învăţate. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. operaţii aritmetice.3. asociate după o regulă simplă. 3. • Unităţi de măsură: pentru lungime: cm. nestandard şi standard. săptămîna. indicate sau identificate prin observare. pentru capacitate: l. ziua. a formelor geometrice.3. cub. prin rezolvarea şi formularea de probleme. descrierea. decuparea. în baza percepţiei senzoriale. luna. a două expresii simple. Corpuri geometrice: sferă. a organizării datelor în tabele. indicate sau identificate prin observare. estimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. segment de dreaptă. 4. ora. schimb de bani. tematică. Estimarea prin comparare. a probelor. pentru timp: minutul. desenarea. unităţi de măsură potrivite.paranteze. 3. pentru încercărilor. pătrat. m.2.5. legate de cumpărare-vînzare. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime. triunghi. tranfsormări - .

în ordinea • Numerele naturale de la 100 pînă la precizată. ziua. 4. finalul şi pasul dat. • Completarea unor succesiuni de forme geometrice. sferă. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0 . • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. măsurători. m). modificarea de probleme. măsurări. prin exerciţiu. pentru capacitate (l). • Explorarea/investigarea unor contexte problematice reale. CLASA a III-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. citirea şi scrierea. cerc. timp. compunerea şi descompunerea a 1-2 ore din minute. Conţinuturi repartizate pe module Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. schemă. formularea.ale orelor de după-amiază. Evaluările realizate la finele clasei a II-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. • Formularea problemelor cu 1-2 operaţii. leu). scrierea. linie curbă. • Rezolvarea problemelor cu 1-2 operaţii: cu plan sau cu justificări. operaţii aritmetice. • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. utilizînd unităţile de măsură standard: pentru lungime (cm.4. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. tematică. cub).1. ora. exerciţiu.100: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin.monetare: ban. problematice reale. monetare. compararea. pentru masă (kg). segment de dreaptă. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. fără şi cu paranteze. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale. înmulţirea şi împărţirea tabelară.100. triunghi. pătrat. referitoare la mărimi şi măsuri. numerelor naturale 0-1000. numere naturale asociate după reguli simple. extragerea unor informaţii esenţiale. luna). legate de Rezolvarea. monetare (ban. 75 . citirea. săptămîna. pentru timp (min. • Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. ordonarea numerelor naturale 0 . indicate sau identificate prin observare. leu. Investigarea unor contexte . linie dreaptă. Identificarea. preţ şi cost. Numerele naturale 0-1000 Numărarea cu startul. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor observări. interpretarea datelor prin comparare. care reflectă dependenţa dintre cantitate. linie frîntă. pornind de la: enunţ incomplet. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale.

Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-1000. cuvintele-cheie ale unei probleme. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. Explorarea modalităţilor de • Relaţii de comparaţie a numerelor compunere a numerelor şi de naturale. • Exerciţii cu. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. rezolvabile prin 1-3 operaţii. 1. formularea de probleme. 2. fără şi cu paranteze. Aplicarea adunării. prin exerciţiu. 2.4. fără efectuarea calculelor: a două sume.1. 1. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. formularea. succesor. cu sprijin în obiecte. 2. cu efectuarea succesivă a operaţiilor aritmetice. 2. schimb de bani. tematici. • Proprietăţile adunării: comutativitatea. asociativitatea.5. descompunere zecimală a lor. Estimarea prin comparare. Continuarea. operaţii aritmetice. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1000 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-1000. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. pornind de la: obiecte. compararea.5. Localizarea. fără şi cu treceri peste ordin. trei operaţii. fără şi cu treceri peste ordin. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. Completarea unor scheme-lanţuri de 76 . Compunerea numerelor şi descompunerea zecimală a lor. schemă. scheme. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere.3. Completarea de tabele. scăderi. numere date. 1000. . Calcul oral în lanţ. pornind de la: enunţ incomplet. scheme. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii.3.2. modificarea problemelor rezolvabile prin adunări. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor. care se deosebesc printr-un termen. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. cel mult.6. comentarea etapelor de calcul.predecesor. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. 2.4. tabele. • Probleme de adunare şi scădere. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). comentînd modul de calcul. Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. Adunarea şi scăderea orală şi scrisă. 2. Formularea de probleme. exerciţii. 1. Rezolvarea. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut sau prin scăzător.2. imagini. Aflarea numerelor necunoscute în exerciţii. 2. Rezolvarea. ordonarea numerelor în baza: scrierii zecimale. cel mult. legată de descompunerea zecimală a numerelor. tabele. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-1000. indicate sau identificate prin observare. enunţuri incomplete. trei operaţii. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. Elemente noi de limbaj matematic: folosind adunarea şi scăderea. identificarea şi formularea regulii de formare.1. Legătura dintre adunare şi scădere.

Înmulţirea orală şi în scris. operaţii aritmetice. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. care se deosebesc printr-un număr. Continuarea unor succesiuni de numere. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Completarea unor tabele sau scheme în care se organizează probleme. fără şi cu treceri peste ordin.4. 3. prin exerciţiu.distrubutivitatea înmulţirii în raport cu adunarea (fără utilizarea terminologiei specifice). verificarea prin probe. • Probleme.7. comentarea etapelor de calcul. cel mult. • Exerciţii cu cel mult trei operaţii. fără efectuarea calculelor. care solicită aplicarea operaţiilor şi metodelor învăţate. exerciţii. cu şi fără paranteze.7. Efectuarea împărţirii cu rest cu sprijin obiectual. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. în baza folosirii tablei înmulţirii. Efectuarea operaţiilor de înmulţire şi împărţire în concentrul 0-1000. Rezolvarea. Aplicarea înmulţirii. fără şi cu treceri peste ordin. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.1. Exerciţii cu 2-3 operaţii învăţate. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei.8.6. 3. formularea. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor în scheme. a două expresii simple. . utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. tematică. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. 3. Împărţirea unui număr de 2-3 cifre la un număr de o cifră. Împărţirea cu rest. tabele. 3. asociate după o regulă simplă. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. 3. Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă cu: 10.împărţirea unei sume la un număr. trei operaţii. exerciţiu. 3. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. Calcul oral în lanţ. 2. Completarea unor scheme-lanţuri de calcule. comentarea etapelor de calcul. 100. 3. tematică. 77 . calcule.2. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. Estimarea prin comparare.5.3. • Proprietăţi ale operaţiilor aritmetice: . schemă. cu efectuarea succesivă a operaţiilor învăţate. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. identificarea şi formularea regulii de formare. cu şi fără paranteze. fără şi cu paranteze. cuvintele-cheie ale unei probleme. rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. Înmulţirea cu un număr de o cifră. 3. estimarea ordinului de mărime al cîtului (cu cîte cifre va fi scris cîtul). exerciţiu. Împărţirea orală şi în scris. 3. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale operaţiilor şi a probelor.operaţii aritmetice. Metoda reducerii la unitate. verificarea prin probe. numere formate din zeci sau sute întregi.

compararea. la numere formate din zeci sau sute întregi. din cotidian. • Explicarea modului de calcul şi ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu.pentru lungime: cm. linie curbă necesitatea unităţilor standard. formularea. Transformări ale unităţilor de măsură pentru folosind unităţi potrivite de măsură lungime. modificarea unor observări şi măsurători: .4. desene. dm. sferă. linie curbă deschisă/închisă. săptămîna.pentru timp: minutul.4. 100. luna. • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. înmulţirea şi împărţirea la un număr de o cifră. Identificarea şi descrierea în segment de dreaptă. cuboid). leu. indicate sau identificate prin observare. • Completarea unor succesiuni de numere naturale. . linie frîntă Măsurarea cu unităţi nestandard pentru a sesiza limbaj matematic a formelor deschisă/închisă. schimb de bani. Explorarea unor modalităţi elemenÎnregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători. înmulţirea la 10. senzoriale. linie dreaptă. Investigarea unor situaţii-problemă . figurilor geometrice. m. cerc. 100. cel mult. cerc. m). citirea. cub. masă. ora. Investigarea unor contexte problematice reale. interpretarea datelor. • Corpuri geometrice: sferă. timp în baza operaţiilor aritmetice cuboid.2. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. cu caracter 4. şi unităţi de măsură standard potrivite. de probleme.3. la numere formate din zeci sau sute întregi. şi transformări ale lor. desenarea • Figuri geometrice: punct. 4. Rezolvarea. dreptunghi.pentru capacitate: l. utilizînd unităţi de măsură potrivite şi transformări ale lor: pentru lungime (cm. prin integrarea achiziţiilor matematice. forme geometrice asociate după reguli simple. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării învăţate asupra rezultatelor unor profesionale. referitoare la mărimi şi măsuri. pătrat. împărţirea exactă la 10. scrierea. Evaluările realizate la finele clasei a III-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. faţă. tare de organizare a rezultatelor . muchie. . 3 operaţii. Exprimarea. linie dreaptă. estimarea compararea rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei dreptunghi.monetare: ban. pătrat. Măsurarea cu instrumente geometrice. deceniul. dm. indicate în conţinuturi. ordonarea numerelor naturale 0-1000. cub. măsurări identificarea elementelor formelor geometrice. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0-1000: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin. măsurători. deschisă/închisă. triunghi. triunghi. rezultatelor unor măsurători. tabele. învăţate. 78 . anul. segment de dreaptă. secolul. ziua. Elemente inuitive de geometrie şi Asocierea unor obiecte cu formele geometrice.1. latură. • Unităţi de măsură: 4. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice • Transformări ale unităţilor de măsură. Elemente noi de limbaj matematic: vîrf.pentru masă: kg. practic. în baza operaţiilor aritmetice învăţate. care presupun Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. linie frîntă deschisă/închisă. Estimarea şi 4. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. compararea. fără şi cu paranteze.

săptămîna. a metodelor de rezolvare învăţate. identificarea claselor în scrierea unui număr.2. pornind de la: enunţ incomplet. tematică. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. ora. comentînd modul de calcul. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Identificarea poziţiei unei cifre în număr prin determinarea ordinului corespunzător.1. finalul şi pasul dat. 1000. anul. • Înmulţirea şi împărţirea exactă la 10. Formularea problemelor. compararea. Numerele naturale de la 0 pînă la 1 000 000. secolul). 1. Citirea şi scrierea numerelor în tabelul de numeraţie. comentînd raţionamentele efectuate. pentru timp (minutul. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării 79 . clasă. folosind operaţii aritmetice. milion. Numerele naturale 0 . Contexte problematice legate de numere mai mari decît 1000. Trecerea de la sistemul zecimal la sistemul roman şi invers. Citirea şi scrierea numerelor naturale pînă la 30 cu cifre romane. în ordinea precizată. 1.4.1 000 000 • Numerele naturale de la 1 000 pînă la 10 000.3.• • • • pentru masă (kg). monetare (ban. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Numărarea cu startul. 100. pentru numere naturale pînă la 30.zeci de mii. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0 . • Cifre romane (pentru numerele naturale pînă la 30). X. 1000. 100. 1. Rezolvarea problemelor cu 1-3 operaţii: cu plan sau justificări. V.1 000 000. deceniul.1 000 000. ordonarea numerelor. desene. Noţiunile de ordin. Localizarea. prin exerciţiu. Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice. a reprezentărilor figurative. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000.7.5.6. Elemente noi de limbaj matematic: . • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. 1. luna. înmulţirea şi împărţirea cu 10. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. în baza descompunerii zecimale a numerelor. clasă. schemă. . operaţii. Identificarea. CLASA a IV-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. pentru capacitate (l). Conţinuturi repartizate pe module 1. leu). Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale. Compunerea şi descompunerea numerelor în termeni zecimali. ordin. prin organizare şi clasificare a datelor cu ajutorul schemelor. Identificarea regulii de formare şi continuarea unor succesiuni de numere. tabele. ziua. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 .cifre romane: I. Explorarea modalităţilor de compunere şi descompunere a numerelor. tabelelor. 1. exerciţiu. Numerele naturale de la 0 pînă la 100 000. 1. sute de mii.

calcul oral în lanţ. tabele. . fără şi cu treceri peste ordin.1. Formularea de probleme pornind de la: un enunţ incomplet. schemă. 2. 3 operaţii. cu şi fără paranteze. trei operaţii. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Alcătuirea şi completarea unor scheme-lanţuri de calcule. fără şi cu treceri peste ordin. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0 . Adunarea şi scăderea în concentrul 0 -1 2. ce se termină cu zerouri. cel mult. justificarea modului de calcul. Efectuarea operaţiilor de înmulţire 1 000 000 şi împărţire în concentrul 0 . Estimarea prin comparare. exerciţiu. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. 2. scăderea orală şi în scris.3. comentarea etapelor de calcul. cu şi fără paranteze. comentarea etapelor de calcul. exerciţiu. trei operaţii. cel mult. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. 3. scăderii şi a 000 000 proprietăţilor acestora pentru • Adunarea şi scăderea în concentrul 0 . Calcul oral în lanţ.tabele. cu şi fără paranteze. formularea. Alcătuirea şi completarea de tabele rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. verificarea prin probe. Înmulţirea şi împărţirea orală şi în scris. 2. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii învăţate. efectuînd succesiv operaţii învăţate. 2.1 000 000. fără prin observare. numere asociate după reguli simple. fără efectuarea calculelor: a două sume. Explicarea modului de calcul şi a împărţirea la un număr de o cifră. Înmulţirea şi 3. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător. Adunarea. Completarea unor succesiuni de terminologiei specifice). • Proprietăţile adunării (fără utilizarea 2. cuvintelecheie ale unei probleme. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor.1.1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă a numerelor 000.1 aflarea unor numere necunoscute în 000 000. Aplicarea adunării. ordinii efectuării operaţiilor în 80 profesionale. prin rezolvabile prin 1-3 operaţii.6. care se deosebesc printr-un termen. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. cel mult. Rezolvarea problemelor cu 1-3 • Probleme de adunare şi scădere.4. şi cu paranteze. exerciţii. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale.7. operaţii.5. • Exerciţii cu. operaţii: cu plan sau justificări. fără şi cu treceri peste ordin. Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 03. desene.2. Exerciţii cu. indicate sau identificate Legătura dintre adunare şi scădere.2. 2. identificarea şi formularea regulii de formare. Exerciţii cu 2-4 operaţii învăţate. 2. Rezolvarea.

Metoda reducerii la unitate. tematică. Scrierea şi citirea fracţiilor în diferite moduri. .3. numitor. fără efectuarea calculelor: a două expresii simple. 3. treimi. reprezentări figurative. Legături între operaţiile învăţate. Investigarea unor situaţiiproblemă din cotidian. fără şi cu paranteze. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. • Probleme rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. Perceperea şi utilizarea elementelor • Probleme simple cu fracţii. care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice şi a metodelor de rezolvare învăţate. Reprezentarea fracţiilor prin decupare/ pliere/ colorare. Rezolvarea. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. exerciţiu. 3. cuvintele-cheie ale unei probleme.fracţie. 4. 4. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere.exerciţii cu şi fără paranteze.6. 3. • Formarea. Metoda figurativă. care se deosebesc printr-un număr. completarea unor scheme-lanţuri de calcule cu numerele sau operaţiile aritmetice care lipsesc.3 operaţii: cu plan sau justificări. 3. care implică aflarea unui fracţii dintr-un număr. cel mult. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. de limbaj matematic aferent Elemente noi de limbaj matematic: conceptului de fracţie. schemă. Rezolvarea problemelor cu 1 .1. 4. operaţii aritmetice. • Exerciţii cu.3. Estimarea prin comparare. formularea. Explorarea modalităţilor de a • Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi reprezenta prin desen fracţii cu numitor. fracţiilor.2. tabele. linie de fracţie. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. citirea şi scrierea.5. identificarea şi formularea regulii de formare. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. cu tematică din cotidian. adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor. 3.7. • Aflarea unei fracţii dintr-un număr natural. în baza regulilor de aflare a componentei necunoscute a operaţiei şi a probelor. numitorul pînă la 20. reprezentarea citirea şi scrierea fracţiilor. • Proprietăţile înmulţirii şi împărţirii (fără utilizarea terminologiei specifice). Identificarea în contexte uzuale. figuri geometrice. Fracţii 4. prin exerciţiu. indicate sau identificate prin observare. numărător. luînd drept întreg obiecte concrete. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. Folosirea reprezentărilor figurative în rezolvarea de probleme cu fracţii. Înmulţirea cu un număr de două cifre. Exerciţii şi probleme simple.4. 3. sferturi. 81 Identificarea fracţiilor în contexte uzuale: jumătăţi. Aplicarea înmulţirii. trei operaţii. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă.8. inclusiv prin metoda figurativă şi reducere la unitate. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. .

deceniul.4. aflarea laturii unui pătrat cu perimetrul dat. con. desene. Rezolvarea problemelor simple cu fracţii. m. învăţate asupra rezultatelor unor Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. măsurători. 5. cuboid. Explorarea unor modalităţi elemen. Recunoaşterea. pătratului. estimarea . timp în baza operaţiilor învăţate. dimensiunile date. modificarea de probleme. tabele. laturi a dreptunghiului. Exprimarea.2. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice tematici uzuale referitoare la mărimi şi măsuri. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. propunerea de reguli.pentru lungime: cm. cu învăţate. 5. rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei senzoriale. în cuvinte proprii. Efectuarea adunării şi scăderii fracţiilor cu acelaşi numitor. după perimetrul şi o latură dată.pentru masă: kg. succesiuni de forme geometrice. • Unităţi de măsură: necesitatea unităţilor standard.monetare: ban.4. poligon Identificarea regulii de formare şi continuarea unor limbaj matematic a figurilor şi (triunghiul. Transformări simple ale unităţilor de măsură pentru tare de organizare a rezultatelor .4.3. măsură. şi transformări ale lor..1. . măsurarea cu instrumente folosind unităţi potrivite de măsură . • Perimetrul poligonului. justificînd. mm. descrierea 5. cub. aflarea unei fracţii dintr-un număr dat.pentru capacitate: l. km. în baza formulelor corespunzătoare. 5. săptămîna. etapele de rezolvare. reprezentarea prin desen sau modelare a formelor geometrice. t.pentru timp: secunda. leu. g. 5. Aplicarea formulelor pentru dreptunghiului. compararea.5. şi unităţi de măsură standard potrivite. ora. estimarea Măsurarea cu unităţi nestandarde pentru a sesiza rezultatelor unor măsurători. aflarea unei dreptunghiuri şi pătrate. mileniul. minutul. Identificarea şi descrierea în • Figuri geometrice: cerc. în baza operaţiilor aritmetice din cotidian. luna. cilindru. masă. a elementelor lor. care presupun Rezolvarea. Investigarea unor situaţii-problemă • Transformări simple ale unităţilor de interpretarea datelor. secolul. 82 . calcularea perimetrelor unor • Corpuri geometrice: sferă. patrulaterul). corpurilor geometrice. 4. lungime.5. formularea. Elemente de geometrie şi măsurări formelor geometrice în limbaj matematic. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători. Evaluările la finele clasei a IV-a se vor realiza în baza standardelor de competenţă pentru învăţămîntul primar. perimetrul Calcularea perimetrelor unor pătrate şi dreptunghiuri cu 5. dm. ziua. schimb unor observări şi măsurători: de bani.

pe lîngă structurile de cunoaştere – necesităţile. în general.  Atitudine constructivă şi comportament favorabil faţă de protecţia. organizarea modulară a conţinuturilor şi corelarea acestora cu subcompetenţele şi activităţile de învăţare. este întemeiat pe principiile psihodidacticii învăţămîntului postmodern. Acesta presupune un demers de predare-învăţare-evaluare al ştiinţelor din perspectiva formării şi dezvoltării unui sistem de competenţe care să asigure dezvoltarea personalităţii umane care să se implice.  Curiozitate şi respect pentru diversitatea naturală şi umană. • orientarea învăţării spre formarea de competenţe. va conta nu doar ce se învaţă.  Interes pentru cunoaşterea trecutului şi prezentului localităţii natale. • adaptarea de facto a conţinuturilor predării-învăţări-evaluării la nevoile şi interesele elevului. ameliorarea şi conservarea mediului ambiant. • selectarea riguroasă a competenţelor şi conţinuturilor curriculare după criterii de calitate. societate. lumii contemporane în general.  Iniţiativă şi disponibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor în cotidian. precum şi la exigenţele vieţii sociale. prin realizarea unor parcursuri şcolare în mod individualizat. cunoaştere. Din perspectivă pragmatică. Republicii Moldova. selectarea seturilor de valori şi atitudini. Din punct de vedere curricular.  Toleranţă faţă de opiniile altor persoane. În acest context. punerea în relaţie a disciplinelor şcolare cu scopul de a evita . Paradigma disciplinei Ştiinţe are la bază viziunea de integrare. principala provocare a noilor programe pentru disciplina Ştiinţe o reprezintă transpunerea. a apărut necesitatea de a fi elucidate mai profund unele aspecte: • concentrarea sistemului de obiective în competenţe funcţionale şi semnificative. ci şi de ce se învaţă. cultură. activ şi responsabil.  Motivaţie pentru informare şi documentare ştiinţifică. în viaţa socială. ale didacticii active. • flexibilitatea ofertei de învăţare. Invocarea experienţei de învăţare în baza competenţelor marchează o nouă evoluţie în procesul de studiere a acestei discipline. interesele. civilizaţie. prin demersul de modernizare a curriculumului pentru disciplina Ştiinţe se urmăreşte valorizarea cadrului european al celor opt competenţe-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor specifice. Utilizarea competenţei drept element central al unui curriculum modern este. aspiraţiile elevilor. Una dintre tendinţele majore constă în dezvoltarea unor atitudini şi valori dezirabile:  Pozitivism faţă de educaţie. La baza elaborării acestei variante de curriculum stă idealul educaţional al modernităţii. Sursa de elaborare a experienţei de învăţare o va constitui . asociată cu modernizarea învăţămîntului din Europa. curriculumul şcolar a suportat modificări şi la nivelul studierii ştiinţelor în treapta primară. • promovarea educării şi a participării tuturor copiilor la învăţămîntul de masă (susţinerea dezvoltării incluzive în şcoală).ŞTIINŢE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Trecerea la o educaţie centrată pe elev ce prevede formarea calităţilor de personalitate considerate valori mai importante decît valorile ştiinţifice comunicate este unul dintre obiectivele majore ale noului model de proiectare curriculară centrat pe formarea de competenţe. În această ordine de idei. Astfel. Prin urmare. integrarea înseamnă organizarea. “traducerea” conţinuturilor în experienţe de învăţare. elaborarea sugestiilor metodologice şi de evaluare.

nevie şi societate: natură – om – natură. fizică.gimnaziu şi liceu . fenomenelor din natură şi societate. a evenimentelor din societate şi din viaţa cotidiană a omului. Conceptul fundamental în elaborarea disciplinei integrate Ştiinţe este cel de „cunoaştere ştiinţifică”. fenomenelor din lumea vie şi nevie. Pentru aceasta se apelează la „conexiunile interdisciplinare sistematice” prin organizarea unui demers educaţional în care elevul să fie implicat în situaţii concrete şi semnificative. dispune de rezerve mari ale 84 .la disciplinele geografie. • viaţă – ca relaţionare dintre lumea vie. comportamentele elevului şi experienţa sa de viaţă. deprinderile.izolarea lor tradiţională [16]. care pune într-o coerenţă logică un ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice. Corelaţiile interdisciplinare reprezintă una dintre perspectivele cele mai adecvate în abordarea fenomenelor şi proceselor complexe. contribuind astfel la „formarea unei imagini unitare a realităţii”. 4. Luna. naturale şi artificiale şi a celor cereşti: Soarele. sociologie etc. care este comun pentru ştiinţele din sfera naturii. Acestea contribuie la formarea imaginaţiei şi reprezentărilor ştiinţifice despre lumea în care trăim. Astfel. a desfăşurării proceselor. realizînd sarcini care cer competenţe achiziţionate la mai multe discipline şcolare. curriculumul şcolar la Ştiinţe prevede o continuitate prin dezvoltarea competenţelor educaţionale în curricula şcolară . astronomie. Principalele reprezentări despre lumea care-l înconjoară pe elevul de vîrsta şcolară mică care trebuie formate la nivel elementar sînt conceptele ştiinţifice despre: • natură – ca diversitate a corpurilor terestre: vii şi nevii. Ca idee ştiinţifică ce asigură integrarea. chimie. 16]. predarea într-o manieră integrată permite o tratare orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare mai aproape de înţelegere la vîrsta respectivă. biologie. om – societate – om. • protecţia mediului ambiant – ca activităţi de protejare a mediului natural şi social din localitatea sa de influenţa negativă a civilizaţiei moderne. precum şi pentru cele din sfera umanului: geografie. care ne demonstrează prioritatea însuşirii informaţiilor ştiinţifice cu caracter integrat şi coerent relaţionate în contextul unei idei ştiinţifice. unitatea dintre material şi spiritual în dezvoltarea continuă a civilizaţiei de pe Terra. atitudinile. biologie. om – om. fizică. corelate cu teme specifice ale acestor discipline. şi chimie. ca desfăşurare a proceselor. psihologie. Cunoaşterea ştiinţifică la această vîrstă şcolară se întemeiază pe recepţionarea directă (senzorială) a însuşirilor şi caracteristicilor generale ale obiectelor. se ajunge la o abordare integrată. Specific pentru disciplina şcolară „Ştiinţe” devine faptul că conţinutul integrat situează procesul educaţional într-o viziune globală a cunoaşterii ştiinţifice. • timp – ca durată a mişcării corpurilor terestre şi cereşti. Totodată. În favoarea disciplinelor integrate ne vin şi teoriile actuale de instruire şcolară. Subcompetenţelor li se asociază conţinuturi structurate modular care sînt abordate în unităţi de învăţare. Cercetările psihopedagogice realizate demonstrează că la vîrsta şcolară mică (7 – 11 ani) copilul posedă particularităţi cognitive deosebite: el dă dovadă de multă plasticitate şi receptivitate. Integrare mai înseamnă şi stabilirea clară a unor relaţii convergente între cunoştinţele ştiinţifice. Procesul de cunoaştere ştiinţifică este un proces de formare a cunoştinţelor fundamentale. de dezvoltare a unui ansamblu de capacităţi intelectuale şi a unui raţionament individual şi independent. a evenimentelor din societate. elaborate de către oamenii de ştiinţă [2. • spaţiu – ca locul ocupat de fiecare corp şi de totalitatea corpurilor de pe Terra şi în Univers. formarea conceptelor ştiinţifice fundamentale au fost considerate legităţile naturii:  poziţia şi mişcarea Terrei (de revoluţie şi de rotaţie) ca corp ceresc în Sistemul Solar. Pornind de la competenţe comune domeniilor studiate. 3. • mişcare – ca schimbare a locurilor ocupate de corpuri. planetele. proceselor. stelele. fenomenelor din natură. Selectarea conţinuturilor ştiinţifice şi organizarea lor pe module este raportată la nivelul de dezvoltare intelectuală a copiilor de această vîrstă şcolară.  importanţa Soarelui pentru viaţa de pe Terra ca sursă energetică naturală.

memoriei datorită stocului redus de informaţii ştiinţifice, de o pondere mare a gîndirii concrete, manifestă o imaginaţie vie şi disponibilitate în activităţile de învăţare [2; 3; 4; 13; 14]. Subiectele textelor ştiinţifice întrunesc criteriile generale de selectare adecvată pentru vîrsta respectivă: valoare, accesibilitate, varietate, atractivitate, volum. Unităţile de conţinut nu vor constitui obiectul unor lecţii teoretice. Este important ca elevii să achiziţioneze competenţe necesare în cotidian. Curriculumul şcolar pentru disciplina Ştiinţe promovează, aşadar, ideea de realizare a actului educaţional de predare-învăţare-evaluare în cheia centrării pe elev. Demersurile metodologice concretizate în curriculum impun acţiuni de stabilire a stilului de învăţare al elevului, a particularităţilor intelectuale, a nevoilor individuale etc. în scopul realizării unei învăţări de calitate. Pentru a obţine un final educaţional comprehensiv, prin curriculumul şcolar de Ştiinţe s-a propus o prezentare raţională a unor concepte-cheie din ştiinţele fundamentale. Acestea şi-au găsit reflecţia în conţinuturile acestei discipline, realizată atît prin sistemul de competenţe educaţionale, cît şi prin informaţii ştiinţifice relevante. Pentru a răspunde cerinţelor actuale, disciplina Ştiinţe oferă un cadru interactiv de predareînvăţare-evaluare pentru susţinerea dezvoltării incluzive în şcoli. Aceasta nu se referă doar la copiii cu dizabilităţi, ci promovează educaţia şcolară a tuturor copiilor conform conceptului şcolii pentru toţi. Finalităţile disciplinei sînt reflectate în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în programă. Curriculumul de Ştiinţe îşi propune a fi un demers comprehensiv, relevant, care să promoveze ceea ce este oportun şi, de facto, realizabil. Lucrarea se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, studenţilor şi elevilor, părinţilor. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI ŞTIINŢE 1. 2. 3. 4. Receptarea informaţiilor ştiinţifice Explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare Comunicarea orală şi scrisă utilizând stilul ştiinţific Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul mediului natural şi al celui social Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Clasa Numărul unităţilor de conţinut pe clase 16 18 21 Numărul de ore pe an 33 33 33

Matematică Ştiinţe

şi

a II-a a III-a a IV-a

85

REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI MODULE
Clasa II Conţinuturi Modulul I. Natura – lumea din jurul tău Modulul II. Lumea vie Modulul III. Corpurile cereşti Modulul IV. Mişcarea şi timpul N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii; 1 oră – la discreţie. III Modulul I. Planeta Pămînt Modulul II. Învelişurile Pămîntului Modulul III. Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova Modulul IV. Protecţia mediului înconjurător N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii. Modulul I. Omul pe Pămînt Modulul II. Omul - fiinţă biologică Modulul III. Omul – fiinţă raţională şi socială Modulul IV. Eu şi lumea N.B. 4 ore – evaluări; 1 oră – excursie. Numărul de ore 3 9 5 9 Total: 33 de Ore 5 11 8 3 Total: 33 de ore 3 8 11 6 Total: 33 de ore

IV

SUBCOMPETENŢE, CONŢINUTURI, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)

86

1.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilorcheie: natură, mediu înconjurător, corp, natural/ artificial, ocrotire. 1.2. Descrierea unor caracteristici observabile ale diferitor corpuri din natură. 1.3. Compararea corpurilor din natură pe baza unor observaţii proprii. 1.4. Ordonarea obiectelor pe baza unor criterii date. 1.5. Identificarea unor efecte pozitive / negative ale activităţii omului asupra mediului înconjurător.

Modulul I Natura – lumea din jurul tău  Natura – mediul înconjurător  Corpuri din natură (terestre cereşti)  Corpurile terestre (vii - nevii, naturale - artificiale)

 Excursii pentru cunoaşterea naturii localităţii natale, ţării;  observări ghidate asupra mediului înconjurător;  discuţii despre varietatea şi frumuseţea plaiului natal;  descrierea verbală, în scris, prin desene, modele, aplicaţii a corpurilor din mediul apropiat (forma, culoarea, dimensiunea, materialul din care este compus, utilitatea ş.a.);  exerciţii de identificare a corpurilor vii şi nevii, pe baza însuşirilor acestora (hrănirea, înmulţirea, mişcarea);  exerciţii de comparare şi clasificare a corpurilor conform grupului de echivalenţă (vii/nevii, naturale/artificiale) prin alcătuirea de tabele;  evaluare - descrierea unui corp pe baza unui algoritm dat;  interpretări ale unor acţiuni, atitudini ale omului faţă de mediul înconjurător prin discuţii, jocuri de rol, dramatizări etc.  alcătuirea enunţurilor cu termenii: natură, om de ştiinţă, corp, corp natural, corp artificial, ocrotire;  evaluare - expoziţie de desene cu tematică despre natură.

Modulul II Lumea vie 2.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: localitate, mediu familial, mediu şcolar, convieţuire, mediu de viaţă.; 2.2. Comunicarea, sub diverse forme ale observaţiilor efectuate asupra mediilor de viaţă ale lumii vii. 2.3. Identificarea  Mediile de viaţă ale omului (rurale, urbane; familial, şcolar şi social)  Mediile de viaţă ale animalelor (terestru, subteran, acvatic, aerian)  Mediile de viaţă ale plantelor (terestru, acvatic)  Părţile unei plante (rădăcina, tulpina, frunzele, floarea, fructul cu seminţe) 87

 Observări dirijate asupra vieţuitoarelor şi mediilor de viaţă ale acestora;  joc didactic „Turul oraşului/satului”;  joc didactic „Cutia cu idei” (generarea de idei pentru a face curtea, cartierul, satul, oraşul mai îngrijite, mai curate);  exersări ale unei ţinute corecte în bancă;  joc didactic "Familia mea";  exerciţii şi activităţi de autocunoaştere;

5. Descrierea relaţiilor (de hrănire. Interpretarea schimbărilor care se produc în lumea vie.  exerciţii de recunoaştere şi de comparare a mediilor de viaţă ale diferitor corpuri vii. la şcoală.  evaluare – producerea unui text ştiinţific de mic volum despre o vieţuitoare folosind cele cinci simţuri (văz.6.4. Descrierea părţilor componente ale unei plante. 2. şcolii. pipăit).  Schimbările produse în lumea vie  Perceperea lumii înconjurătoare Modulul III 88  evaluare – autoevaluarea propriului comportament în mediul familial.  atelier de discuţie în baza experimentelor simple care să vizeze dezvoltarea unei plante. ale corpului unui animal.8. Demonstrarea importanţei simţurilor în cunoaşterea lumii înconjurătoare.  activităţi de identificare a caracteristicilor comune animalelor care trăiesc într-un anumit mediu de viaţă (mamifere. 2. restabilirea imaginilor cu plante. auz. animale.  dispuneri în tabel (clasificarea plantelor/animalelor după mediul lor de viaţă). 2.  evaluare – completarea unei fişe de observaţii / a unei grile / a unui tabel la subiect. 2.  realizarea unui jurnal de observare (plante. grup şcolar. păsări).de reproducere) între sistemele mediului înconjurător. animale şi mediile lor de viaţă).  elaborarea unor proiecte tematice (adaptări ale vieţuitoarelor la . gust.  excursii în natură.  ordonarea în succesiune logică de enunţuri sau imagini care prezintă anumite etape din viaţa organismelor vii.  observări directe asupra plantelor din curtea casei. localitate. a părţilor componente ale acestora). 2. ilustrarea prin desen a unor plante. a animalelor din colţul viu al clasei.  stabilirea regulilor pentru îngrijirea corectă a plantelor.apartenenţei la familie.  joc didactic "Puzzle". în comunitate. exerciţii de stabilire a corespondenţelor dintre organismele vii şi mediile lor de viaţă.7.  redactarea regulilor de igienă ce trebuie respectate pentru sănătatea simţurilor. social şi cel natural. miros. ale corpului uman. peşti. Aplicarea regulilor pentru menţinerea sănătăţii acasă. animale cu precizarea părţilor corpului.

Tipuri de mişcare (rectilinie. şcoală. trecut-prezentviitor. oraşului etc. terestru şi cosmic mediul înconjurător.  exerciţii de comparare a schimbării vremii în diferite anotimpuri .  activităţi de observare directă a schimbărilor sezoniere.1. clasei. Utilizarea instrumentelor de  Mişcarea. clasă.  exerciţii de exemplificare a tipurilor de mişcare: pe linie dreaptă şi în jurul axei de rotaţie. Stabilirea locului unui corp în spaţiu după anumite puncte de referinţă. în exterior. stea. mai sus.  observări asupra Lunii. toamna.  reprezentarea tabelară a locului corpurilor în spaţiul casei.  joc didactic „Oraşul Soarelui”. 4. în jurul axei – fără utilizarea terminologiei)  Anotimpurile (primăvara. 3. rolul simţurilor în cunoaşterea lumii etc.  experimente simple pentru evidenţierea schimbărilor în natură în diverse anotimpuri. fişă de observare) a observaţiilor efectuate asupra unor fenomene naturale. planetele.Corpurile cereşti 3. vara.4.  prezentări Power Point. redarea prin desen a Sistemului solar.  evaluare – demonstrarea înţelegerii textului din manual prin interogare reciprocă. Luna)  Spaţiul. în afară etc. planificare a timpului. la stînga. ceas. evenimente pe baza unor criterii date.  realizarea unui calendar al naturii.3.2. circulară. redarea grafică a fazelor lunii. utilizînd relaţiile spaţiale: mai jos. ceasornicul)  Planificarea timpului  Un mediu sănătos 89  Observări directe asupra cerului înstelat.4. 3. sat. calendar. Argumentarea importanţei mişcării pentru vieţuitoare. 4.  Sistemul Solar (Soarele. şcolii.2.. oraş. Ordonarea unor fenomene. de filme.5.). în interior. Lunii. Modulul IV Mişcarea şi timpul 4.1. glob pămîntesc. iarna)  Timpul (măsurarea timpului. Lună. Realizarea unor experimente simple în baza unui algoritm dat. Soarelui. orientarea în timp – calendarul. Amplasarea corpurilor în spaţiile: casă. satului.3. 3. anotimp.  discuţii despre zborul omului în cosmos.  evaluare – realizarea unui proiect de grup „ Familia Soarelui”. planşe despre corpurile cereşti. Documentarea din diverse surse de informare cu referire la corpurile din Sistemul Solar. Înregistrarea grafică (tabel.  descrierea modelului Pămîntului (a globului pămîntesc).  descrierea orală a corpurilor cereşti. 3. 4. pe Lună. la dreapta. timp. Pămînt.  Observări directe asupra mişcării corpurilor din natură. planetă. Pămîntul. schemă. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: mişcare. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: soare.

Se folosesc flori albe cu tulpină. 4.6.5. Mişcarea de rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale. în care a fost introdusă rădăcina unei plante (se pune în discuţie şi evaporarea apei). spoturi publicitare privind necesitatea unui mediu sănătos. de fasole pe vată/ hîrtie de ziar umezite pe o porţiune. De cîtă apă are nevoie planta pentru a trăi.  măsurarea diverselor intervale de timp: anul.)  dezbateri privind efectele intervenţiei omului în natură (avantajele şi dezavantajele intervenţiei sale). durata zilei şi a nopţii etc. Importanţa apei în procesul de dezvoltare a plantei. Într-un vas transparent se pun boabe de grîu. completarea unor scheme. luna. Se măsoară.  evaluare – concursuri de afişe. introduse în apă colorată.  exerciţii de planificare corectă a timpului (regimul zilei). Aprecierea importanţei protejării mediului înconjurător. Rădăcinile care cresc se orientează către porţiunea umezită.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţii de problemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar opri timpul. 3. anotimpurile nu s-ar succede.). ar fi întotdeauna noapte etc. a ceasului). Comunicarea sub diferite aspecte a observaţiilor efectuate. la anumite intervale de timp.  evaluare – clasarea informaţiei într-un tabel cronologic. ziua. Se foloseşte o andrea înfiptă într-un măr. enunţuri care exprimă diverse relaţii între fenomene (anotimp şi activitatea omului). 2. 4. Absorbţia prin tulpină. 90 .măsurare (citirea unui termometru. ora.  excursii sezoniere în mijlocul naturii. (temperatura medie.  evaluare – elaborarea unui program de activităţi pentru o zi. minutul etc. Experimente (recomandate) 1. nivelul apei dintr-un vas.. 4.  selectarea unor experienţe din activitatea zilnică pentru organizarea programului de lucru al elevului. folosirea unui calendar. precipitaţii.

relief.  identificarea unor acţiuni pozitive/ 1.  Republica Moldova.  clasificarea corpurilor în dependenţă de starea lor de agregare: solide. Colectarea unor negative ale omului asupra mediului date. cu privire la starea ecologică globală. lichidă şi gazoasă  Învelişul solid al Pămîntului: Formele de relief. Pămînt. glob. harta. .  Uscatul şi apele pămîntesc şi pe o hartă. gazoase. despre termenilor . hartă.3. viziunilor despre  descrierea plaiului natal după un apariţia Pămîntului. materiale de sesizare a populaţiei privind impactul negativ a unor acţiuni ale omului 1. acţiuni de ocrotire a mediului redactarea unor texte înconjurător. ştiinţifice avînd ca reper termenii: Pămînt. capitală. Descrierea unor Moldova Moldova”. imaginilor cu referire la înfăţişarea planetei Pămînt. uscat.5. curgătorstătător. algoritm propus. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . unor localităţi pe hartă cu indicarea prin enunţuri simple a Harta continentului.1.cheie: solid-lichid-gazos. lichide.  reprezentarea grafică a învelişurilor pămîntului. înveliş. Republica Moldova. alte diferite. apă.  jocuri de orientare pe globul ţară. utilizînd globul  acţiuni de colectare a informaţiilor pămîntesc. circuit. Reproducerea  Globul pămîntesc. Relieful Republicii 91  Colectarea informaţiilor.CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Modulul I 1. ştiinţifice din surse  evaluare – concurs de afişe. a ţărilor vecine etc. desenelor. starea apei. 1. Identificarea elaborarea unui poster cu diiverse diverselor locuri aspecte ale naturii Republicii Moldova.1.4. oraşul Chişinău prin intermediul Internetului.cheie: Pămîntului călătorii întreprinse în jurul lumii.  experimente simple de observare a însuşirilor corpurilor. ape.  Învelişurile interne şi externe ale pămîntului  Stările de agregare: solidă. Capitala Republicii  proiect tematic „Republica 1. locuri după un plan  activităţi de documentare despre propus. Proiectarea unor asupra mediului ambiant. comunicarea  Viziuni (ştiinţifică şi  discuţii privind cele două viziuni ştiinţifică a religioasă) despre apariţia despre apariţia Pămîntului. informaţii înconjurător local. Modulul II Învelişurile Pămîntului 2. a 1.6.2. sol. Achiziţionarea şi Planeta Pămînt  Prezentarea unor imagini care utilizarea în ilustrează planeta Pămînt.casa noastră comună!”.  evaluare – panou „Terra .).  identificarea Republicii Moldova. aer.

caracteristicilor materiale prelucrate) principale ale  Învelişul gazos al învelişurilor interne şi Pămîntului: externe ale Aerul (proprietăţile Pămîntului. 2. 3. Măsurarea cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale. lacurilor. procese. apei. plante acvatice. mărilor. comparînd rezultatele cu propriile estimări. culoare. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a  Discuţii după vizionarea unor filme documentare. rîurilor. întrebuinţări etc. natură. aerului.2.)  experienţe pentru evidenţierea caracteristicilor solului.).  evaluare – interpretarea unei fişe de observaţii despre starea vremii / despre schimbările care se produc în natură. (proprietăţile apei. mărime.4.8. informaţiilor în fişe de observaţii.3. şi cele stătătoare  Învelişul viu al 2.  exerciţii de recunoaştere pe hartă a oceanelor.  înregistrarea datelor obţinute în urma observaţiilor şi ale măsurărilor în fişa de observaţii. Starea vremii pe baza unei fişe de  Apele curgătoare instrucţiuni date. tabele. Compararea  Învelişul lichid al corpurilor pe baza Pămîntului: Apa unor criterii date. ale unor plante.  exerciţii de identificare pe planşe a . folosind terminologia specifică. animale etc. întrebărilor. formele apei în natură) 2.. scheme.  efectuarea măsurărilor temperaturii aerului. vreme.7. plante. în viaţa unui animal sau a unei plante etc.  exerciţii de completare de scheme. cu desene animate despre animale. Distingerea bogăţiile subsolului. stare de agregare. duritate. artistice. a unui tabel sau a unei scheme ce reprezintă proprietăţi ale corpurilor. 2. 2. materialul din care este confecţionat. 2. plante de pădure. Descrierea unor stări. plante de 92  exerciţii de comparare a unor corpuri de acelaşi tip. Efectuarea  Circuitul apei în experienţelor simple. temperatura aerului) 2.  lectura unui desen. Moldova  Solul (proprietăţile solului. animalele şi oamenii răspunsurilor (grupuri de animale. plante decorative. transparenţă. tabele. referitoare la legături de hrănire între fenomenele din vieţuitoare) natură observate.fenomene naturale.  evaluare – descrierea unui corp după un anumit algoritm (formă.5. fenomene.6. Formularea Pămîntului: Plantele. Înregistrarea datelor.1. Modulul III Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova  Flora spontană: plante de cîmpie.  activităţi de observare a transformărilor suferite de unele corpuri pe parcursul celor patru anotimpuri (transformări ale apei. aerului.

3. medicinale.rezolvarea unei situaţiiproblemă. domestice.  Zonele naturale.  exerciţii de diferenţiere a condiţiilor favorabile şi nefavorabile pentru organismele vii. zonă naturală.  întocmirea unei liste cu măsuri ce pot fi întreprinse în scopul protecţiei mediului din localitatea natală. Stabilirea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat (plante spontane şi cultivate.  Grădina zoologică Grădina botanică Cartea Roşie a Moldovei  Protecţia mediului în care trăiesc diverselor plante şi animale din Republica Moldova.  excursii tematice.1. elaborarea de referate. expediţii.  jocuri de rol.organizarea de expoziţii cu obiecte colectate în urma excursiilor. proiecte referitoare la lumea vegetală şi 93 . dramatizări. 4. informaţii  Descrierea plantelor şi animalelor exotice după un algoritm dat. cultură – livada.4.cheie: plante-animale exotice. Descrierea relaţiilor între sistemele mediului înconjurător. cultivate. jurnale.  activităţi în grup în scopul colectării plantelor pentru ierbare (Atenţie la plantele rare!). 4. schimbarea culorii. lanţuri trofice etc.3. 3.  identificarea legăturilor care se stabilesc între lumea vie şi mediul de viaţă. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor .  exerciţii de identificare a plantelor şi animalelor conform descrierilor propuse. cerealele)  Lumea animală din Republica Moldova (animale sălbatice şi domestice)  Oamenii. protecţie. 3. 4.  redactarea unor reguli de comportare în mediul înconjurător.  observarea şi descrierea verbală a unor plante din mediul apropiat. grosimea blănii etc. ierburi-arbuştiarbori.  colectarea de informaţii în urma unei excursii. 3. Explorarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor. Cartea Roşie. via. Ocupaţiile oamenilor din ţara noastră Modulul IV Protecţia mediului înconjurător  Plante şi animale exotice.  recunoaşterea după imagini a ocupaţiilor oamenilor în localităţile rurale şi urbane. Înregistrarea unor date. grădina de legume.  colectarea de informaţii cu referire la caracteristici şi comportamente ale plantelor şi animalelor în vederea adaptării la diferite medii (camuflajul.  evaluare .). Argumentarea importanţei protejării mediului înconjurător.  dezbateri pe tema surselor de poluare a mediului înconjurător. legături de hrănire. grădina zoologică. animale sălbatice. animale sălbatice şi domestice. drumeţii.  evaluare .  studii de caz.  organizarea datelor în tabele şi realizarea unor grafice referitoare la informaţiile achiziţionate.2.2.termenilor-cheie: plante sălbatice.).

7. animale. 4. 4. Experimente (recomandate) animală din diverse zone ale Pămîntului. Experimente care să pună în evidenţă forme diverse şi volume proprii. 4. a apei în sol 2.5.realizarea unor cărţulii tematice despre plantele. Culoarea.6. prezenţa aerului. Formularea de probleme pe baza acţiunilor omului (stabilizatoare. 1. 3. 4. joc didactic „Grădina Zoologică”. Se compară cantitatea de apă produsă prin transpiraţie în cazul unor frunze introduse în pungi mici de plastic. Determinarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor. 4. permeabilitatea.4. Starea lichidă. Comunicarea rezultatelor în urma observaţiilor asupra relaţiilor unui sistem.  evaluare . menţinute la temperaturi diferite. 94 . Analiza consecinţelor activităţii omului asupra mediului ambiant cu elucidarea măsurilor de remediere. atlase. Starea solidă. Temperatura mediului influenţează creşterea plantelor. perturbatoare) asupra mediului înconjurător. Însuşirile solului. Transpiraţia plantelor. una dintre frunze fiind unsă cu vaselină. documentarea unor surse ştiinţifice: enciclopedii. Experimente care să pună în evidenţă lipsa formei şi volumului propriu. animalele protejate de lege şi despre măsurile de prevenire a dispariţiei unor specii.  crearea de jocuri didactice „Puzzle” în baza unor imagini ce reprezintă plante. 6. prin desene. Starea gazoasă.despre plante şi animale în fişe de observaţii. 5. Boabe de fasole puse în vase cu vată umedă. planşe.  vizionarea de emisiuni. colaje a importanţei plantelor şi animalelor pentru viaţa oamenilor. dialoguri improvizate cu animale de la Grădina Zoologică.  comunicarea verbală. Experimente care să pună în evidenţă forme şi volume proprii. Eliminarea apei prin transpiraţie este vizibilă într-o zi caldă.

 discuţii cu referire la drepturile şi responsabilităţile copiilor. pielea  Scheletul şi muşchii 95  Activităţi de observare directă asupra corpului uman. Descrierea prin enunţuri simple a viziunilor despre apariţia omului pe Pămînt.4. Documentarea din diverse surse informaţionale (reviste. vîrstă. urechile. toţi oamenii ar fi identici etc. enciclopedii.5.  jocuri didactice pentru . naţiune. nasul. credinţă.  Corpul uman  Creierul. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor .fiinţă biologică 2. 1.realizarea unui colaj „Banda timpului”. organe interne. igienă.  evaluare .ochii.  jocul „ Contraziceri” (confirmarea sau contrazicerea unei afirmaţii la temă).  colectarea informaţiilor. limbă.CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi Modulul I Omul pe Pămînt  Viziuni (ştiinţifică şi religioasă) despre originea omului  Populaţia Pămîntului (rasele umane)  Populaţia Republicii Moldova Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)  Discuţii despre cele două concepţii ale apariţiei şi evoluţiei omului pe Pămînt. 1. emisiuni TV) cu referire la populaţia globului şi a Republicii Moldova. imaginilor despre viaţa oamenilor în trecutul îndepărtat.2. ocupaţiile oamenilor de la sate/oraşe etc.3. 1.).  exerciţii de identificare a caracteristicilor comune fiinţelor umane. ocupaţii). organe de simţ.  activităţi de comparare a oamenilor după anumite repere (înfăţişare.1.  dialoguri în baza unor situaţii reale sau imaginare la subiect. populaţie. 1. 1.  descrierea verbală a organismului uman.  activităţi de observare dirijată a unor distincţii ale corpurilor vii.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: evoluţie. Evidenţierea trăsăturilor distinctive ale corpurilor vii.cheie: organ. limba. Organele de simţ . obiceiuri.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţiiproblemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar întoarce timpul înapoi. naţionalitate. Comunicarea diverselor observaţii asupra locuitorilor ţării noastre. Modulul II Omul . rasă. port.  evaluare – elaborarea unui proiect de grup (obiceiurile poporului nostru.

 activităţi de prezentare a unor reţete culinare sănătoase. folosind cele cinci simţuri.).3.2. activităţilor efectuate. de imagini.  evaluare . 2.  exerciţii de descriere a diferitelor corpuri.7.6. mersului etc.  exerciţii de stabilire a corespondenţelor între organele de simţ şi funcţiile acestora. 2. somnului. stomacul) Dinţii şi igiena dentară Nutriţia organismului uman Etapele de viaţă ale omului 3. gîndirii. 2.).  Exerciţii de aplicare a memoriei.  stabilirea unor lanţuri asociative pentru diferite cuvinte (ochi.  efectuarea diverselor aplicaţii pentru înţelegerea funcţiilor organelor interne ale omului.. Adoptarea de reguli şi respectarea acestora pentru menţinerea şi dezvoltarea unui corp armonios.     Ţinuta corectă Organele interne (inima. 2. interne) pentru om. nas.  stabilirea corespondenţei dintre organele omului şi funcţiile acestora. etape de viaţă. nevăzători etc.  stabilirea unor reguli pentru respectarea poziţiei corecte în timpul cititului. Procesele de 96 conştientizarea importanţei simţurilor pentru om. Analiza legăturii dintre principalele organe ale corpului uman şi funcţiile acestuia. 2.1. pe mulaje a organelor interne ale omului.elaborarea unui proiect de grup „Sănătatea corpului meu”. plămînii.  exerciţii de formulare a întrebărilor la tema propusă. scrierii. imaginaţiei . piele etc.5. Valorificarea factorilor de mediu favorabili menţinerii stării de sănătate. 2.  jocuri didactice de punere în valoare a regulilor de igienă personală.  formularea de reguli cu referire la igiena alimentaţiei şi respectarea acestora. schemelor în urma observărilor.nutriţie. de mulaje a componentelor organismului uman.  activităţi de identificare pe planşe.  exerciţii de completare a tabelelor.fiinţă raţională şi socială  Atenţia. urechi. Relevarea importanţei vitale a organelor (de simţ. Formularea unor concluzii în urma observaţiilor efectuate.4. Achiziţionarea şi utilizarea în Modulul III Omul .  iniţierea discuţiilor despre oamenii cu probleme senzoriale (surzi.  activităţi de rezolvare a unor situaţii de problemă. Explorarea pe bază de planşe.

imaginaţia). Analiza diverselor modele de comportament în diverse relaţii: cu colegii. ţară. familie. învăţătorii.  exerciţii de autoobservare.  activităţi de rezolvare a situaţiilor de problemă.6. Stabilirea de legături între procesele de cunoaştere (memoria.comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: atenţie. animalele şi omul)  Lumea – planeta Pămînt  Lumea – Universul 97  Discuţii despre locul fiinţei umane în lume. . hrană spirituală.  exerciţii de dezvoltare a diverselor procese de cunoaştere. armonie. Modulul IV Eu şi lumea  Lumea – mediul în care trăiesc (localitatea natală)  Lumea vie (plantele. tabele. personalitate. gîndirea.  discuţii despre importanţa proceselor de cunoaştere pentru viaţa omului. adulţii. gîndirea. gîndire. imaginaţie. 3. 3. pictura. Univers. Terra.1.5.2.analiza şi identificarea căilor de soluţionare a unei situaţii-problemă cu referire la relaţiile interpersonale. Însuşirile personalităţii Emoţiile. 3.  activităţi de stabilire a drepturilor şi îndatoririlor unui elev. localitatea natală. de prietenie. imaginaţia Relaţiile interpersonale (de rudenie.3. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor .  jocuri de rol. dramatizări.cheie: mediu ambiant. Meserii în procesul de cunoaştere. sentiment. prieten. emoţie. Realizarea de conexiuni între calităţile personale şi faptele personale.  interpretarea unor date. curajului de a interveni în timpul discuţiilor. arhitectura. 4. Culegerea unor date despre personalităţile de cultură din Republica Moldova.ciorchinele cuvîntului „lume”. stimei reciproce. coleg. meşteşugăritul).4. Emiterea viziunilor proprii în legătură cu diverse situaţii din viaţa cotidiană cu referire la relaţiile dintre oameni.  activităţi de observare a diverselor comportamente ale oamenilor. sentimentele Hrana spirituală (literatura.2. de colaborare) Personalitatea.  susţinerea dialogurilor despre regulile de comportare în public. 3. Realizarea de conexiuni între conceptele lanţului     cunoaştere: memoria. schimbări din viaţa omului. părinţii. colegiale. fiinţă superioară.  evaluare .  evaluare . 3.  activităţi de identificare a unor evenimente. informaţii pe baza unor scheme. comunicare. studii de caz. 4. memorie.  activităţi în grup în scopul dezvoltării cooperării.  reprezentarea prin cercuri concentrice a apartenenţei omului la familie. teatrul.

4. 4. daţi-i să miroasă pară în timp ce mănîncă măr.  vizionarea unui film despre Univers. Mirosul se dovedeşte important în a ajuta gustul la identificarea alimentelor. Auzul ajută la orientarea în spaţiu: Un elev legat la ochi se întoarce spre diferite surse sonore care emit succesiv din diferite locuri.realizarea unui afiş : „Eu şi Lumea”. 4.7. date selectate din diverse surse de informaţii cu referire la poluarea mediul înconjurător. Capacitate (volum) pulmonar: Elevii suflă tot aerul din plămîni. dramatizări) unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător.  stabilirea (prin jocuri. familie.  completarea unor enunţuri eliptice. Dacă totuşi elevul detectează diferenţa. Se măsoară şi volumul pulmonar la respiraţie liniştită.  evaluare .  activităţi de generalizare a cunoştinţelor obţinute în cadrul orelor de Ştiinţe (victorine. După acomodare. Efectuarea unor generalizări în baza cunoştinţelor obţinute. Reflexul pupilei: Se acoperă un ochi şi se priveşte cu celălalt o sursă de lumină puternică. Identificarea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat. Un nas înfundat (răcit) face dificilă detectarea prin gust.ierarhic: eu – familia – societatea – Pămîntul – Universul. 4. mese rotunde). 4. Univers. se descoperă primul ochi şi se compară dimensiunile pupilelor. 2.3. referate vizînd sursele de poluare a diferitor medii şi a consecinţelor acestora.6. Descrierea progresului tehnicoştiinţific în baza informaţiilor selectate.4. planetă. 4. discuţii. Interpretarea unor informaţii.identificarea unor acţiuni malefice ale omului în natură şi măsurilor de stopare ale acestora. lumea vie. Cît de precisă este detectarea direcţiei sunetelor? Cum depinde precizia de distanţele dintre sursă şi receptor? Dar dacă se acoperă o ureche? 98 . apoi măsoară volumul balonului prin scufundare într-un vas cu apă.  activităţi de identificare a legăturilor care se stabilesc între om şi lumea înconjurătoare. Alimente fără gust: Bucăţele de pară şi de măr. umflînd un balon. 3.  elaborarea unor proiecte. dezbateri.  definirea noţiunilor: mediu.  evaluare .  organizarea excursiilor în scopul identificării surselor de poluare.  jocul „Inventatorul”. Experimente (recomandate) 1.   Lumea ştiinţei şi tehnicii Trăim aceeaşi viaţă cu natura  activităţi de selectare a informaţiilor despre progresul tehnico-ştiinţific. Un elev legat la ochi şi nasul acoperit nu deosebeşte după gust mărul de pară. concursuri.5. Investigarea diferitor cauze şi consecinţe ale impactului ecologic.

abordarea valorică şi comportamentală. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. în general. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia. simboluri etc. pornind de la formarea la elevi a unor cunoştinţe. ghiduri ale profesorului. În alcătuirea Curriculumului actual la disciplina Istorie pentru clasele primare s-au luat în consideraţie următoarele aspecte: . Pentru clasa a IV-a se propune un curs propedeutic întitulat Istorie. obiceiuri şi tradiţii din istoria. care să-i permită să îndeplinească sarcini elementare din viaţa reală. includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor tematice cu un potenţial valoric.studierea trecutului istoric. ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE SOCIOUMANĂ ISTORIE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul document reflectă necesitatea de a forma elevilor din clasa a IV-a unele reprezentări generale despre istoria familiei.realizarea legăturii interdisciplinare.asigurarea posibilităţii de utilizare a materialelor auxiliarele existente (manuale. . În al doilea caz. care include aspecte legate de introducere în istorie (noţiune şi semnificaţie.activ şi responsabil. Vederea ajută la menţinerea echilibrului: Închideţi ochii şi încercaţi să staţi în echilibru pe un picior sau să vă rotiţi şi comparaţi capacitatea de păstrare a echilibrului corpului cu aceea cînd ochii sînt deschişi. pornind de la istoria locală. orientarea elevilor la formarea competenţelor generale. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. este diminuată precizia detectării distanţelor (numărul de paşi pînă la obiect). adecvat cerinţelor unei societăţi democratice.axarea pe elev. Scopul principal al cursului de istorie pentru clasa a IV-a este de a contribui la educarea cunoştinţelor istorice primare şi la formarea abilităţilor cetăţeanului democratic . Europei în baza evenimentelor remarcabile. .modificările din planurile de învăţămînt. caiete ale elevului. în special.).observaţiile şi recomandările experţilor. materiale auxiliare. . activităţii unor personalităţi şi valorilor culturale create de către om pe parcursul timpului. personalităţi istorice. .5. Elevul fiind înzestrat cu competenţe esenţiale. capacităţi şi atitudini generale despre istorie. valori naţionale şi general umane. capacităţi. . . în raport cu capacităţile lui individuale şi particularităţile lui de vîrstă. privind cu ambii ochi sau cu un singur ochi. Vederea ajută la estimarea distanţelor: Experiment analog. . spre cea naţională şi europeană.orientarea elevului la formarea de competenţe integratoare. pornind de la studierea şi analiza unor 99 . a băştinaşilor şi a popoarelor vecine şi. a popoarelor lumii. izvoare. Astfel. experienţele curriculum-ului anterior şi noile realizări în domeniul ştiinţelor educaţionale. la modelul axat pe competenţe. localităţii. Actualul Curriculum a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective. Modernizarea Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a s-a efectuat din următoarele perspective: . neamului românesc. profesorilor şi persoanelor interesate de modernizarea curriculum-ului şcolar. 6.). deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. prin educaţia istorică în şcoala rpimară ne propunem să contribuim la formarea interesului elevilor pentru trecut. resurse On-line etc.rolul istoriei la formarea competenţelor generale pentru învăţămîntul primar.

Într-o societate cu o democraţie reală este necesară o polemică ştiinţifică.evenimente din istoria familiei. de rînd cu celelalte obiecte şcolare. însă aceasta trebuie atent şi echilibrat prezentată îndeosebi în cadrul procesului educaţional. Disciplina istorică are menirea de a fi un instrument al educaţiei democratice şi nu al dezbinării societăţii pe criterii etnice. etnic. modului de viaţă a poporului şi ţării de origine în comparaţie cu alte popoare ale lumii. Lecţiile de istorie trebuie să educe elevii şi să-i ofere generaţiei tinere noi idei şi în acelaşi timp să combată apariţia şi dezvoltarea conflictelor. sexuală etc. xenofobia sau antisemitismul. precum şi alte particularităţi necesare unor cetăţeni democratici activi şi responsabili.păgîn. să examineze cauzele şi consecinţele lor. Elevii au responsabilitatea de a învăţa experienţele care să le permită să-şi demonstreze progresul în cunoştinţe. falsificarea ideologică şi manipularea istoriei sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale unei societăţi democratice. Curriculumul actual la istorie include cadrul cronologic şi spaţial. Istoria îi permite elevului să-şi mărească entuziasmul pentru utilizarea trecutului istoric prin dezvoltarea abilităţilor de a investiga şi lucra cu sursele istorice de diverse categorii şi tipuri. religios. interpretarea obiectivă a faptelor şi evenimentelor istorice etc. de a găsi. apartenenţă socială (sărac-bogat).). Curriculumul la istorie include aceste dimensiuni şi totodată urmăreşte evoluţia societăţii în baza perioadelor istorice: antică. apartenenţă etnică (majoritate naţionalăminoritate etnică). predarea istoriei trebuie să aibă la bază ideea de reconciliere şi toleranţă între popoare. analiza. excluzînd astfel ura rasială. orientarea în spaţiul cronologic ajută elevii să înţeleagă şi să aprecieze schimbările istorice. Istoria are menirea de a-i învăţa pe elevi să aprecieze rolul şi semnificaţia surselor istorice în procesul de cercetare. de a da interpretări ale trecutului. medievală. educaţia istorică trebuie să reprezinte unul din cele mai importante şi actuale subiecte şcolare care conduce la cunoaşterea trecutului şi moştenirii culturale şi contribuie la formarea cetăţeanului democratic. diversitatea lumii din perspectivă culturală. Învăţămîntul istoric. Învăţămîntului istoric are o legătură directă cu patrimoniul cultural. socială şi religioasă. să însuşească metodele de investigaţie istorică (colectarea. localităţii de baştină şi din istoria neamului românesc în interacţiune cu popoarele vecine. economică. ideologice sau oricare ar fi acestea. ţinînd cont de faptul că Historia est magistra vitae. selectarea.). Aşadar. să formuleze şi să răspundă corect la întrebări despre trecut etc. respectul faţă de trecut. modernă şi contemporană. credinţelor. cu cercetarea şi predarea istorie. culturală şi estetică etc. evenimentele din trecut cu caracter negativ (războaie. Astfel. în înţelegerea istoriei şi în interpretarea sensului trecutului. cultural.). Conţinutul Curriculumului atrage atenţia la dimensiunile istoriei (viaţa politică. 100 . Dar. are sarcina să asigure realizarea obiectivelor şi standardelor educaţionale contemporane. selecta şi organiza informaţia istorică. Astfel. sistematizarea. Misiunea istoriei ca disciplină şcolară este orientată prioritar spre înţelegerea trecutului propriului popor şi a diversităţii tradiţiilor culturale şi istorice ale popoarelor lumii pentru a înlătura prejudecăţile şi a încuraja toleranţa între oameni. comparaţia. prin intermediul istoriei putem forma apartenenţa la o anumită identitate şi moştenire culturală. apartenenţa lor religioasă. evaluarea etc. în cadrul educaţiei istorice. tehnologică şi ştiinţifică. faţă de alte popoare şi culturi. artei. de a prezenta evenimentele. Însuşirea terminologiei istorice. indiferent de originea lor etnică. musulman. deoarece din ele se trag concluzii pentru viitor. fenomenele istorice şi de a da explicaţii istorice echilibrate şi bine argumentate. Nu pot fi evitate. religioase. Totodată elevii trebuie să înţeleagă şi aprecieze rolul şi semnificaţia celorlalte popoare. Ţinînd cont de vîrsta elevilor şi accesibilitatea informaţiei.) şi evoluţiei omului din diferite perspective: social. de exemplu apartenenţă de gen (bărbat-femeie). iar analiza evenimentelor istorice dezvoltă capacitatea de interpretare a diferitor situaţii cu caracter istoric. apartenenţă religioasă (creştin . contradicţii etc. budist etc. Istoria îi ajută pe elevi să înţeleagă mai bine locul şi rolul ideilor. deoarece anume pe calea cercetării şi educaţiei istorice se poate însuşi apartenenţa la o anumită identitate etnică şi culturală a fiecărui cetăţean.

6. Exemple de activităţi de învăţare şi evaluare Însuşirea şi recunoaşterea • Exerciţii de descriere a activităţii omului în termenilor istorici de bază din istorie. 1. • exerciţii de alcătuirea a portretului unei Prezentarea rezultatelor unor personalităţi istorice (prin povestire. în special. CONŢINUTURI. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE Nr. 2. de unităţi de Aria Clasa conţinut curriculară Ştiinţe socioumanistice IV 21 Statutul disciplinei Obligatorie Nr. Descrierea situaţiilor. 4. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP Structura şi conţinutul Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a sînt concepute pentru un an de studii. comunităţii. ţării etc. istoric din două surse diferite. • utilizarea literaturii suplimentare Valorificarea surselor istorice orale. în total 34 ore. modificări în modul de viaţă al comunicare. elementare din istoria românilor. • exerciţii de însuşire şi alcătuire a unor segmente de axă cronologică pe care vor Orientarea în spaţiul istoric. unelte. localităţii. localităţi. • realizarea unui interviu/reportaj cu oamenii care au participat la evenimentele istorice din localitate. (dicţionare şi enciclopedii pentru copii) în descrierea vieţii cotidiene a oamenilor din diverse epoci istorice. românesc. Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate. 5.. utilizînd hărţi istorice simple. 101 Subcompetenţe . 2. utilizînd termenii “mai vechi”. “mai istoria românilor. Formarea comportamentelor şi valorilor-naţionale. vers. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric. nou” (de exemplu: ocupaţii. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice. • alcătuirea unui desen despre schimbările Selectarea diferitelor tipuri de intervenite în viaţa proprie şi a membrilor informaţii despre un eveniment familiei. după cum urmează. Descrierea datelor şi evenimentelor obiceiuri).COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. plasa evenimente din trecutul familiei. 4. locuinţe. fapte şi remarcabile din istoria spaţiului evenimente din istoria localităţii natale. • exerciţii de citire şi utilizare a hărţilor istorice. pentru a demonstra ataşarea omului Caracterizarea personalităţilor de diferite locuri. Administrarea disciplinei Istorie Nr. 3. 7. desen). faptelor şi proceselor istorice.de ore pe an 34 SUBCOMPETENŢE. cîte o oră pe săptămînă. oamenilor din localitatea natală. 3. 5.

Ştefan cel Mare şi Sfînt – renumit Basarabi. Imn. vecini. libertate. secvenţe de filmul istoric sau a unei povestiri cu conţinut istoric.cronologie. principat. Locuinţa.strămoş. otoman. autoritate. 2.unificare. 1.• • • • • Exemple de competenţe finale: Organizarea şi implicarea persoanelor cu care comunică în jocuri didactice cu utilizarea axei cronologice şi hărţii istorice. 19.casă. ştiinţa. trecutului istoric 8. monument de cultură. Timpul şi spaţiul în istorie .monument. datini. alcătuirea şi prezentarea în colaborare cu cei apropiaţi a arborelui familiei din care face parte. 12.ostatic.Chr. artă. Muşatini. 102 .independenţă. universitate. Viaţa copiilor în istorie Nr. neam. 13. 20. Constituţie. civilizaţie. Cetăţi – centre de apărare 16. trădare. Mircea cel Bătrîn şi Alexandru . filosofie. stat.unire. 11. prezentarea unei comunicări succinte în baza unui tablou. Şcoala. dinastie.familie. oamenilor din localitate”. sărbători. independenţă. datini şi tradiţii . a Chr. 3. cel Bun – strategi şi diplomaţi 9. imperiu. 5. tradiţie. integrare 17. geto-daci. Neamul (poporul. . viteji regi ai geto-dacilor 7. 15. vestimentaţie şi port naţional. 10. Valori şi tradiţii în istorie .unificator şi reformator al Ţărilor Române . domn al Moldovei 11. literatură. alimentaţia şi .. arta şi literatura . 18. Stemă. Mihai Viteazul – unificator. . vestimentaţia oamenilor în istorie . Europa – comunitate a popoarelor libere şi democratice 14.izvoare istorice (scrise şi nescrise). romani. drapel. realizarea unor reflecţii despre o vizită la muzeu sau excursii pe locurile istorice din localitate. Burebista şi Decebal – cei mai .diplomaţie. domni. secol. II. deceniu. sfat domnesc. participare în pregătirea unei expoziţii „Tradiţii şi obiceiuri ale familiei. genealogie. Fapte şi personalităţi istorice 6.democraţie. Obiceiuri. Columna lui Traian – mărturie a . mănăstire. comunitate. cneaz. cetate (davă).localitate. Locul familiei în istorie p..obicei. Localitatea mea . Ioan Cuza . strămoşeşti . ţară. iscusiţi . Republica Moldova – stat independent şi democratic . comunitate. an.domn şi cărturar . alţii. mileniu. III. Dimitrie Cantemir . neatîrnare. scaun şi diplomat domnesc. sfinte europeană.istorie. cnezat. rege. Sugestii de conţinuturi Unităţi de conţinuturi Termeni şi concepte de bază Istoria ne învaţă Izvoarele istorice . ţară. strateg . naţiunea) nostru.educaţie.sultan. I. voievodat.cetate. Al. 4. ştiinţă. societate.biserică. noi.voievod. Biserici şi mănăstiri – locaşuri . tratat. provincie.

educaţie. Familia mea în istorie 3. Sugestii pentru activităţi de sinteză* 1.. jocuri. 7. Jocurile copiilor în diverse epoci istorice 5. Nu toate subiectele pentru activităţile de sinteză sînt obligatorii. Mi-ar plăcea să locuiesc în epoca. 9. responsabilită. Tradiţii şi obiceiuri în localitatea de baştină 8. republică etc. raion. precum şi activităţi în comunitate contribuind la formarea competenţelor generale.. Monumentele istorice povestesc. Pagini din istoria localităţii 2... Unele din ele pot fi organizate integrat cu alte discipline de studiu sau ore de dirigenţie. Vecinii noştri 4. 103 .. precum şi cu celelalte obiecte de studiu.drepturi. Republica Moldova – stat european * Lecţiile de sinteză reprezintă elemente de legătură între unităţile de conţinuturi studiate. 6. timp liber. Oamenii cu care ne mîndrim în sat.

caracter algoritmic . sociale etc. caracter axiologic . în perspectiva formării unei viziuni inter. patriotism. de integrare şi adaptare socială.se bazează pe valorile general–umane descoperite şi verificate de practica milenară. bine. Implementarea acestor valori va contribui la stabilirea unei coerenţe necesare între conţinutul educaţiei şi mediul socio–cultural. deoarece totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit. Accent se va pune pe dimensiunea afectivă.EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul curriculum constituie documentul normativ al disciplinei şcolare Educaţia moral-spirituală (EMS) pentru clasele I-a – a IV-a. comportamente/ competenţe şi cunoştinţe cu privire la semnificaţia unor concepte şi norme din sfera valorilor umane. reguli. caracter obiectiv . spirituale. pace. caracter teleologic . a căror realitate nu poate fi pusă la îndoială. utilizării cunoştinţelor şi capacităţilor dobîndite în viaţa reală. valori etice şi spirituale ce se cer cunoscute şi respectate pentru orientarea eficientă în viaţa socială. adică conştientizarea sensului vieţii – autoperfecţionarea propriei fiinţe (expresia morală) şi formarea unei personalităţi desăvîrşite (expresia spirituală). ale căror componente sînt reciproc condiţionate şi avînd drept obiectiv major pregătirea copilului pentru a aprecia şi promova valorile general-umane şi naţionale. cadrele didactice vor orienta demersul educaţional al elevilor în perspectiva conştientizării conexiunilor între: a şti.are drept obiectiv major studiul valorilor autentice. practicarea unui stil de viaţă de calitate. integrativ de cunoştinţe. norme. care se condiţionează reciproc. cunoaşterea/promovarea patrimoniului cultural al poporului şi deschiderea spre alte culturi.se exprimă printr-un sistem de categorii. 104 . toleranţă. autonome care să armonizeze relaţia cu sine şi ceilalţi.  Administrarea disciplinei Pentru clasele primare este prevăzută 1 oră / săptămînă în componenta invariablă a planului de învăţămînt. caracter sistemic . Scopul Educaţiei moral-spirituale este formarea conştiinţei moral–spirituale în anii de şcolaritate. asigurînd o treaptă finală. credinţă. înţelepciune. Curriculumul este un instrument util atît pentru cadrele didactice care predau disciplina EMS. spirit de cooperare. capacităţi şi atitudini moral-spirituale. formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive. priceperi şi deprinderi moral-spirituale. asigurînd o treaptă finală. dreptate. a şti să faci. materializarea experienţei specifice vîrstei prin accentuarea dimensiunii afectivatitudinale. motivaţională. Disciplina şcolară EMS se axează pe toate valorile morale. alcătuind un ansamblu unitar.şi transdisciplinare. bunătate. estetice. Conţinutul acestui curriculum are: caracter legic. a şti să fii în scopul sporirii motivaţiei pentru învăţare a elevilor. Conştiinţa moral-spiritulă a elevilor va fi demonstrată de atitudini. În cadrul orelor de EMS. între componentele conţinutului educaţiei moral–spirituale. caracter epistemologic se bazează pe gnoseologie care studiază procesul cunoaşterii aşa cum se desfăşoară în cadrul ştiinţei.fiecare element al conţinutului educaţiei moral– spirituale este corelat cu celelalte. precum şi pentru ceilalţi profesori. artistice. integrativ de cunoştinţe. achiziţionate / cunoscute la studierea celorlalte discipline şcolare. Reuşita implementării disciplinei Educaţia moral-spirituală s-ar traduce prin: a fi conştient motivat şi activ pentru promovarea valorilor general–umane: adevăr. încredere în virtuţi. cu mediul înconjurător. formarea şi dezvoltarea unor comportamente adecvate. Implementarea acestor valori va contribui la sporirea motivaţiei şi interesului pentru învăţare.totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit. deoarece exprimă raporturile esenţiale şi generale între conştiinţa şi conduita moral–spirituală. atitudinală şi cea socială a educaţiei. constituind un ansamblu unitar.

demonstrarea respectului faţă de părinţi şi cei apropiaţi.acţiuni de interes comunitar. Patrimoniul spiritual al calendaristice şi de familie. .recunoaşterea sărbătorilor calendaristice şi de familie. comunităţii. de mare importanţă pentru contingentul concret de elevi etc. • Aplicarea normelor din sfera valorilor umane in stabilirea relaţiilor interpersonale pozitive.dialog despre sărbătorile 7. .În funcţie de condiţiile concrete – nivelul de pregătire al învăţătorului. copii. – pedagogul poate schimba ordinea anumitor subiecte din curriculumul dat. COMPETENŢE SPECIFICE • Utilizarea conceptelor specifice valorilor moral-spirituale pentru cunoaşterea şi respectarea tradiţiilor naţionale. Trăsături moral-spirituale ale 105 Competenţe specifice .portofolii individuale. experienţa agenţilor educaţionali (învăţător. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Conţinuturi Competenţe specifice . experienţei religioase. social şi cel natural. 2. Calităţile/trăsăturile de caracter .recunoaşterea semnificaţiei unor norme din sfera valorilor moral-spirituale. poporului: obiceiuri.jocul de rol.Cooperarea cu ceilalţi.exemplul. . în baza imaginilor. . Sărbători familiale şi naţionale. CLASA a II-a Conţinuturi 1.Exerciţii de autoevaluare . denumirea temei. Eu şi familia mea.Jocuri de autocunoaştere ale personajelor din poveşti. • Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil adecvat unei lumi in schimbare. CONŢINUTURI. 5.argumentarea atitudinii de respect şi mîndrie faţă de sărbătorile familiale şi naţionale.studii de caz. Prezentul curriculum permite să se elaboreze seturi didactice alternative. Drepturile şi îndatoririle . Calităţile unui copil. .completarea Agendei Faptelor Bune. . 4.jocul creativ. Activităţi de învăţare/evaluare 1. . .dialog despre sărbătorilor 8. .memorarea versurilor cu conţinut educativ.autoevaluarea comportamentului propriu în mediul familial. • Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii. părinţi). . normelor de convieţuire în societate. tradiţii. prezenţa sau lipsa strategiilor metodologice etc. poate completa conţinutul cu teme noi. . . SUBCOMPETENŢE. persoanei. 6. .Recunoaşterea unor Activităţi de învăţare/evaluare . . Reguli şi norme din sfera a caracteristicilor valorilor moral-spirituale. pentru realizarea unui schimb de opinii referitor la calităţile/trăsăturile de caracter ale personajelor din poveşti. . copilului. Activităţi în beneficul de Crăciun şi Sfintele Paşti.exerciţii de recunoaştere 3. în perspectiva extinderii aspectul funcţional–aplicativ al conţinutului educativ moral–spiritual.

Crăciunul în familie. Sărbătoarea Paştelui în familie şi în comunitate. a comportamentului prin raportare la exemplele învăţate. Crăciunul în comunitate. biblice.Realizarea unui proiect la tema obiceiurilor strămoşeşti păstrate în localitate. arta populară. naţionale.memorarea unor versuri cu conţinut educativ.portofolii individuale. Sfintele Paşti. . 2. 10. 12. scripturale. artistice specifice vieţii moral-spirituale. dreptatea. lăcaşurile sfinte. Crăciunul. adevărul. Valori centrale ale religiei creştine: .acţiuni de interes comunitar.Dragostea .identificarea valorilor naţionale proprii neamului nostru. 4.jocul creativ.identificarea în textele citite a valorilor centrale creştine: libertate.Libertatea .studiu de caz: stabilirea calităţilor personajelor din texte literare sau ale unor persoane reale.Adevărul 3. . . . . 7. . . .completarea Agendei Faptelor Bune. Aplicarea învăţăturilor Bibliei în viaţa de zi cu zi: 106 Activităţi de învăţare/evaluare . Motive folclorice. Frumuseţea naturii. elev -matur. arta populară. .investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice. CLASA a III-a Conţinuturi 1. Frumeseţea prieteniei.acceptarea noţiunii de valoare moral-spirituală în texte artistice. . 2. .povestiri orale. persoanei. . 4.valoare spirituală. 11. . folclorice.Identificarea situaţiilor din cotidian din perspectiva valorilor moral-spirituale.exerciţii de descriere a tradiţiilor sărbătorilor de Crăciun şi Paşti. elev -învăţător. localurile culturale. Pildele biblice. elev . 9.studiu de caz la tema relaţiilor: elev .acţiuni de interes comunitar. . 5.asumarea răspunderii pentru casa părintească.participarea la pregătirea şi desfăşurarea sărbătorilor de familie şi calendaristice. . Competenţe specifice .explicarea moralei textelor biblice/literare în raport cu situaţiile din viaţă.elev. .părinte. Cartea .concepte din sfera valorilor moral-spirituale în contexte diferite. 5. 3. Dragostea faţă de părinţi.exerciţii de elaborare a unui . . dragostea faţă de altul. .investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice.Dreptatea . .discuţii la tema momentelor principale din viaţa lui Iisus Hristos.portofolii individuale. .analiza situaţiilor de viaţă reale şi imaginare conform normelor din sfera valorilor moral-spirituale. .joc creativ. Valorile culturale ale neamului – tezaur spiritual. Dragostea faţă de Patrie. 8. Dragostea faţă de cei din jur. 6. . Poveţele lui Iisus Hristos. . .exprimarea în cuvinte proprii a poveţelor lui Iisus Hristos.

Dezvotarea de activităţi în beneficul comunităţii.joc creativ. animale. . faţă de copii cu handicap. CLASA a IV-a Conţinuturi 1.reacţionarea adecvată la . .analiza personajului/persoanei după trăsături fizice şi morale (portretul fizic şi moral). Sărbători naţionale.analizarea. . 5. . faţă de prieteni. şcoală. . 2. . .atitudinea corectă a copilului în familie. Esenţa şi semnificaţia valorilor moral-spirituale.atitudini faţă de plante. . 7. a unor situaţii din sfera valorilor moralspirituale. ARIA CURRICULARĂ ARTE 107 . . text scurt de caracterizare a acţiunilor într-o situaţie concretă.asumarea propriei răspunderi faţă de acţiunile proprii şi faţă de cele ale grupului de apartenenţă. artistice. a noţiunilor specifice valorilor moral-spirituale. . 3.argumentarea semnificaţiei şi respectului faţă de normele din sfera valorilor moralspirituale. cotidiene. . .. prin lucru în echipă.Utilizarea. . Valori personale şi valori naţionale. 4.exerciţiu de stabilire a corespondenţelor dintre calităţile morale şi modul de comportament. . la şcoală. Activităţi de învăţare/evaluare . Religia creştină ortodoxă – religia oficială a Republicii Moldova. .acţiuni de inters comunitar. . în contexte noi. 6.discuţii în grup în baza textelor şi imaginilor despre tezaurul cultural naţional.argumentarea valorilor învăţămintelor biblice. mediu. .participarea la soluţionaea problemelor ce privesc propria dezvolare. . .discuţii libere. . culturii etc.realizarea de mini proiecte.proiect pe tema posibilităţilor de soluţionare a a unei probleme din domeniul mediului ambiant.elaborarea unor rebusuri tematice.miniproiecte de acţiune moral-spirituală. .atitudini de compasiune morala textelor biblice. comunitate. Tradiţii şi obiceiuri locale.jurnalul personal: impresii notate în timpul orelor. Universul copilăriei: familie.elaborarea unui text de autoanaliză cu oportunităţi de îmbunătăţire a calităţilor şi faptelor personale.studiu de caz despre variante de reacţionare în contexte concrete. .completarea Agendei Faptelor Bune. Competenţe specifice .acţiuni de inters comunitar. .întîlniri ale elevilor cu reprezentanţi ai comunităţii locale. .stabilirea corespondenţelor între calităţile personale şi faptele personale.completarea Agendei Faptelor Bune.

Educaţia muzicală îi influenţează pozitiv şi sub aspect intelectual. Educaţia muzicală desfăşurată la treapta primară dezvoltă gustul pentru frumos şi sensibilitate a copiilor. abordarea interdisciplinară în studiul muzicii. pregătindu-l pentru marile probleme ale vieţii. generoşi. autorii de manuale. perseverenţi. Strategiile didactice la Educaţia muzicală se vor axa. natura înconjurătoare. total anual . familiarizarea cu conţinutul cîntecelor şi apoi povestirea textelor 108 . principiile şi orientările conţinute în Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova. Arta muzicală acţionează şi asupra dimensiunii morale a personalităţii. cu implicaţii directe în declanşarea unor stări. de aceea temele nu vor fi reformulate. omise sau înlocuite cu altele. să-şi iubească familia. ca o consecinţă a racordării educaţiei muzicale la standardele europene şi la vechile tradiţii naţionale. muzica solicită nu numai intelectul elevului. Putem menţiona cîteva elemente de noutate integrate în Curriculum: centrarea procesului educaţional pe elev. pe realizarea acestor elemente de noutate. Statutul disciplinei Obligatorie Administrarea disciplinei Aria Clasa Nr. prietenoşi. Se pot opera modificări doar în ceea ce priveşte materialul (repertoriul) muzical pentru interpretare şi audiţie. de ore pe an 34 34 34 34 Metodicile europene şi româneşti anterioare recunoşteau muzica drept o artă a sufletului şi intelectului şi îşi propuneau să o trateze sub dublul ei aspect: de artă şi ştiinţă. în special. cît şi prin virtuţile sale formative. trimestrului. curriculară unităţilor de conţinuturi pe clase Arte I 1 II 4 III 3 IV 1 Nr. tematismul constituind o “busolă” de orientare în desfăşurarea procesului de predare / însuşire a artei muzicale. Prevederile acestui obiectiv sînt luate în seamă şi dezvoltate numai în ultima vreme. Cîntecele şi jocurile îi fac pe copii veseli. valorificarea la nivel superior a valenţelor formative ale muzicii. semestrului). cu o aleasă sensibilitate pentru valorile etice şi spirituale. Educaţia muzicală are statut de disciplină obligatorie. materia de studiu este structurată după principiul tematic (teme generale ale anului. ţinutul natal. armonios. fundamentarea educaţiei muzicale pe formarea competenţelor muzicale ale elevilor (şi nu pe obiective). pentru care se prevede cîte o oră pe săptămînă. Pentru profesorii de muzică. În Planul de învăţămînt.34 de ore. Perceperea clară a materiei. buni. constituie un document reglator la disciplina Educaţie muzicală şi concretizează acea arie de acţiuni spre care tinde şcoala prin ansamblul demersurilor sale educative. contribuind la creşterea unui „suflet frumos”.EDUCAŢIE MUZICALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI La baza prezentei variante de Curriculum sînt puse prevederile Legii învăţămîntului. ci şi mai ales afectivitatea. Aceştia învaţă să fie harnici. corecţi. Beneficiarii actualului Curriculum sînt elevii claselor I-a – a IV-a din învăţămîntul primar. Actualul Curriculum şcolar ia în consideraţie tendinţele moderne ale dezvoltării curriculare pe plan internaţional. disciplinaţi. ghiduri etc. vioi. Prin specificul şi conţinutul său. a unor trăiri şi sentimente. Conţinutul de idei al cîntecelor influenţează pozitiv procesul de formare a caracterului copiilor.

se limpezesc criteriile de apreciere valorică. atitudinilor muzicale care conduc spre formarea competenţelor muzicale. prinde rădăcină şi creşte în solul sufletesc al neamului nostru” iar manifestările muzicale ale copilăriei sînt “acele exprimări sonore ale bucuriei. Educaţia muzicală. receptivitate la emoţiile estetice. judecăţi. capacităţi. viaţa socială şi de a contribui la crearea frumosului prin forme de manifestare specifice vîrstei. această formă specifică de educaţie a constituit una din preocupările centrale ale şcolii din toate timpurile. Prin îmbinarea armonioasă a modalităţilor de realizare a educaţiei muzicale şi folosirea mijloacelor audio-vizuale se contribuie la consolidarea cunoştinţelor. emoţional-psihologic şi spiritual. reproduce şi a crea valori muzicale. Nivelul formativ-aplicativ se referă la atitudinea adecvată faţă de valorile estetice muzicale şi se concretizează prin ideal estetic. ea deplasînd accentul de la teorie şi cunoştinţe elementare de notaţie muzicală. este necesară precizarea denumirii obiectului de studiu. contribuind astfel la formarea şi desăvîrşirea personalităţii. Educaţia omului şi numai în particular a muzicianului . simţirea şi trăirea muzicii ca fenomen artistic. noţiuni. adaptate vîrstei şi 109 . mai complexă. comportamentale.acestora le dezvoltă copiilor spiritul de observaţie. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. Pledînd pentru o educaţie muzicală bine organizată. acestea fiind modalităţi de reflectare a universului în care individul se regăseşte ca element component. renumitul etnomuzicolog George Breazul vede copilul astfel: “un mugur prins de o ramură. ca parte a educaţiei estetice. manifestîndu-se tendinţele de limitare a conţinutului obiectului la activitatea de cîntare şi învăţare de cîntece sau la însuşirea unor noţiuni de teorie a muzicii şi la cultivarea unor deprinderi elementare de solfegiere. Denumirea de educaţie muzicală. de aceea şi presupune două niveluri: informativ-teoretic şi formativaplicativ. “Cîntul şi muzica”. urmăreşte cultivarea capacităţilor copiilor de a aprecia frumosul din artă. calificată drept un ansamblu de achiziţii atitudinale. afective. acceptată în tot mai multe ţări. competenţa generală specifică ariei curriculare „Arte” este competenţa estetică. satisfacţiei”. este mai adecvată. Educaţia muzicală are valenţe reale în formarea tinerilor în baza valorilor general-umane şi specifice naţionale. acţionale care exprimă calitatea omului de a percepe şi aprecia. ca disciplină şcolară. sensibilitate. spre cunoaşterea. plăcerii. formarea de priceperi şi deprinderi reproductiv .iată dezideratul disciplinei Educaţie muzicală în învăţămîntul preuniversitar. categorii. cît şi prin capacitatea de a audia. Pentru a defini mai cuprinzător şi exact scopul educaţiei muzicale în şcoală. Noţiunea de educaţie artistică (muzicală) este interpretată ca proces individual continuu de autodesăvîrşire spirituală a personalităţii prin multiplele forme de contactare cu artele frumoase. Nivelul informativ-teoretic vizează instruirea. Realizarea educaţiei muzicale pe aceste două niveluri oferă condiţii reale de formare a competenţelor muzicale specifice la elevi. capacităţi de reproducere şi interpretare. Astfel. de la deprinderi de solfegiere şi cîntare. Astfel. cu extinderi în planul formării competenţelor generale. care a variat de-a lungul timpului: “Cîntul”. Competenţa muzicală reprezintă un ansamblu integrat de cunoştinţe.interpretative. ca o sămînţă ce încolţeşte. are ca scop final formarea culturii muzicale în calitatea ei de parte componentă a culturii spirituale şi generale. le îmbogăţeşte cunoştinţele şi vocabularul cu noi cuvinte. natură. abilităţi practice şi atitudini dobîndite prin învaţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. ca o mlădiţă dintr-o tulpină. înţelegerea. capacităţilor. Ca rezultat al contactului cu realitatea muzicală şi prin exerciţii se formează reprezentări. ambianţă. Educaţia muzicală. Prin forme şi direcţii de lucru specifice. dobîndirea de cunoştinţe. competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. se înfiripă cultura teoretică. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. a trăi şi iubi Frumosul în concordanţă cu spiritualitatea şi cultura epocii în care trăieşte. deprinderea de a utiliza limbajul muzical şi de a descifra mesajul artistic.

principiul pasiunii. . Pentru cadrele didactice respectarea principiilor „de la practică la teorie”. muzicalitatea reprezentînd un complex calitativ de capacităţi ce asigură performanţa muzicală. produs). Competenţele sînt structurate pe domeniile principale ale Educaţiei muzicale.principiul unităţii educaţiei.principiul intuiţiei. .activism muzical (muncă. instruirii şi dezvoltării muzicale. . Competenţele muzicale se pot forma doar în baza unor predispoziţii (înnăscute) şi capacităţi senzoriale specifice domeniului. 5. culturale. Activitatea educaţională din cadrul disciplinei Educaţie muzicală se va efectua conform următoarelor principii: .disponibilitate pentru muzică (interes. Receptarea şi promovarea valorilor muzicale naţionale şi universale. în vederea rezolvării unor probleme dintr-un sistem de orientări valorice naţionale şi universale muzicale.interpretarea vocală / corală / instrumentală a muzicii.principiul “de la practică la teorie”. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1.creaţia elementară muzicală în sinteză cu alte arte.principiul asemănărilor şi deosebirilor. 2.audiţia / receptarea muzicii. angajament. responsabilitate. rezultat.cunoştinţe muzicale şi despre muzică. sociale. Demonstrarea dexterităţilor muzicale şi integrarea în activităţi artistice şcolare. 4. .analiza – caracterizarea muzicii.principiul corelaţiei educaţiei muzicale cu viaţa. . acestea fiind reflectate în Standardele educaţionale: . va însemna punerea accentului pe trăirea vie a mesajului muzical şi nu pe „teoretizarea” lui. . REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP 110 . motivaţie). „de la intuire la conştientizare”. . 3. . . Cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii fenomenului muzical–artistic din perspectiva semnificaţiilor emoţionale şi estetice. Identificarea mijloacelor de expresivitate muzicală conform rolului fiecăruia din ele în redarea imaginii artistice şi a mesajului ideatic al operei muzicale. Utilizarea terminologiei muzicale specifice pentru reflecţie şi autoexprimare. dorinţă.nivelului cognitiv al elevului. Criteriile de competenţă formată sînt: . .

dans. Marşul. Forma muzicală Muzica poporului meu Nr. Noţiuni de sintaxă muzicală 3. 1. 4. dansul. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii. cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I 111 . 3. Melodia – mijloc important al limbajului muzical. 2. cîntec. Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. Marşul. Limbajul muzical. 2. CONŢINUTURI.Clasa I II III IV Temele Eu şi Muzica 1. dansul. cîntecul în creaţii muzicale de proporţie. de ore 34 8 8 8 10 12 10 12 34 SUBCOMPETENŢE.

de cultură vocală: respiraţie. • intonarea expresivă a melodiilor . sărbătorile populare.muzica descrie fenomenele şi obiectele pentru activităţile muzicale.stabilirea relaţiei dintre caracterul lucrării muzicale. titlului lucrării muzicale şi compozitorului. răsăritul şi apusul potrivite pentru descrierea dispoziţiei soarelui. cu instrumente muzicale. maiestuos. generale şi a mesajului lucrării păsări. convorbiri despre rolul muzicii în viaţa copilului. căldură redate prin caracterul • demonstrarea elementelor principale duios. peisaje. maşini etc. elaborarea unor desene (colaje. portrete ale cîntăreţilor. păsări. de glumă al Interpretarea vocală/corală/instrumentală muzicii. dicţie.. muzicale şi pseudoinstrumente. munca. obiectelor. • improvizarea ritmică pe o temă . eroic. vizionarea spectacolelor. jertfirea de sine articulaţie.. peisaje ale naturii etc. furtuna. animale. - Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Audiţii muzicale cu anunţarea scopului didactic. emisie a sunetului. picior etc. lucrării muzicale. participare la sărbătorile şcolii. dragoste. ploaia. omului reflectate în lucrarea . artiştilor. distracţiile. jucăriilor. tradiţiile. exerciţii de respiraţie. . caracterul vesel. discutarea conţinutului de expresie al lucrării.muzica evocă obiceiurile. evenimentele şi faptele importante din Analiza/caracterizarea muzicii istoria şi cultura neamului.muzica glorifică limba poporului. cantabil al muzicii. . formaţiilor de muzică. colectarea imaginilor. exerciţii de audiere muzicală în scopul comparării caracterului muzical şi al conţinutului imagistic al lucrării. • desenarea din impresiile obţinute în învăţătura. săltăreţ.Subcompetenţe Conţinuturi - Audiţia/ receptarea muzicii Eu şi Muzica Ce sentimente redă muzica? • identificarea caracterului creaţiei . posterelor reprezentînd instrumente muzicale. nostalgia. recunoaştere a sunetelor din natură. avîntul. gîndurile conţinutul muzicii. bătăi din palme. sentimentele de simple cu un diapazon limitat. curajul. dicţie. interpretate sau audiate şi gama variată • raportarea caracterului muzical la de trăiri sufleteşti comunicate prin emoţiile.. sărbătorile etc. propusă.tristeţea.). urma audierii sau interpretării .bucuria şi voia bună reflectate prin muzicală. exerciţii de dezvoltare a vocabularului şi memorare a termenilor muzicali. în muzica cu caracter solemn. exerciţii de reproducere. Ce povesteşte muzica? Creaţie elementară muzicală în sinteză cu .mîndria. lin. sentimentele. aplicaţii) inspirate din muzica audiată. • acompaniere ritmică cu instrumente triumfător. • manifestarea plăcerii şi interesului . naturii prin prisma impresiilor umane • utilizarea cuvintelor şi expresiilor (vîntul. exerciţii de acompaniere ritmică.muzica povesteşte despre viaţa copiilor şi alte arte ocupaţiile lor: jocul. lejeră a sunetului. emise de anumite păsări. emisie corectă. concertelor. muzicale. caracteristicile unor animale. audiţii a unor exemple de muzică fără program.

genurile principale (cîntecul. Jora. nuanţe dinamice. “Sorcova”. “Steaua sus răsare”. Doga. “Gutuiţa”. “Mutzachi trage pe mitz-mitz de coadă” J. “Trece oastea lui papuc” M. vizionarea spectacolelor cu subiecte şi tematici accesibile. „viaţamuzică”. diminuendo. “Ciocîrlia” M. Jora.dezvăluirea relaţiei: „om-artă”. “Toamna” Ion Macovei. Grigore Vieru. semnul repetării etc. audierea concertelor. “La moară”. Matcovschi. “Treci.joc muzical–didactic pentru însuşirea practică a noţiunilor predate. “Limba romînească”. accentele. Brătianu. semne grafice de expresivitate a muzicii (fermata. “Fusul” Melodie populară. “Poveste de seară” N. Grigore Vieru. “Noapte” A. instrumente muzicale. luci” E. “Cîntec napolitan” 113 . De ce avem nevoie de muzică? . “Doina”.). “Mama” I.reprezentări generale despre: mişcarea muzicală (tempouri). Ciocanu. pogonici!”. crescendo. “Alunelu” Ion Macovei. “Clovnii” C. Macovei. “Cîntecul vîntului” M. “Drag mi-e jocul romînesc”. ritm. “Soarele”. . Buciuceanu.posibilităţile formative ale muzicii. “Anul Nou”. “Chemarea păsărelelor” A. “Casa noastră” Grigore Vieru. ploaie”. gradaţii de intensitate a muzicii: de la pp-ƒƒ. “Hora păcii” . . melodie. A. . . Grigore Vieru. soare. Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev. F. marşul. “Ţărişoara mea” Din folcrolul copiilor: “Trei iezi”. dansul). durată.Cum povesteşte muzica? . “Arici. Negrea. D. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală I. “Răsună codrul”.noţiuni elementare despre caracteristicile sunetului muzical: înălţime. Haceaturean. “Primăvara” R. “Marş” Dmitrii Kabalevski. Petra Basacopoi. timbrul muzical. “Pui de lei” Grigore Vieru. Rameau.nevoia de muzică a copilului. “Pluguşorul”. “Marea” Piotr Ilici Ceaikovski. “Cîntec de leagăn”. “Luci. “Masă mare”. intensitate.excursii la muzee de artă. Rimski-Korsakov. Vieru. Grigore Vieru.

valori de note. cheia sol.desenarea chipului muzical al mamei. Zgureanu. artişti. .muzica comunică despre sentimentele. “Cîte litere ştii tu?” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • identificarea auditivă a celor trei mari spere ale expresivităţii muzicale: cîntecul. opera.discuţii despre funcţia pe care o îndeplineşte fiecare gen în viaţa omului. trezeşte asociaţii spaţiale şi relaţii cu fenomenele sonore din realitatea înconjurătoare. Interpretarea vocală/corală instrumentală • interpretarea corectă.Audiţii muzicale ale lucrărilor reprezentative aparţinînd celor trei mari sfere de expresivitate.jocuri muzical–didactice pentru redarea prin mişcări a caracteristicilor dinamice.trăsăturile distinctive ale marşului. dansul. • selectarea imaginilor plastice potrivite pentru ilustrarea lucrărilor muzicale cu caracter contrastant. . .dramatizarea unor lucrări folclorice şi de autor. baletul. . redă diverse tipuri de mişcare. “Moara” T.diversitatea largă a genurilor din cadrul fiecărei sfere de expresivitate muzicală. Grigore Vieru. . Marşul. .caracterul muzicii este expresia sonoră a caracterului şi trăirilor sufleteşti ale omului. marşul. timbrale. . Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii . Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unui ison la o melodie propusă. personalităţi istorice reflectate în muzică. . Versuri populare. • înţelegerea şi remarcarea aspectelor descriptive şi a posibilităţilor comunicative ale lucrării muzicale. . simfonia.imitarea prin mişcări şi gesturi a felului de interpretare la instrumente muzicale. . individual sau în grup. • utilizarea instrumentelor muzicale simple sau a jucăriilor muzicale pentru amplificarea expresivităţii interpretative vocale. .colectarea informaţiilor despre interpreţi. ritmico-melodice) pentru consolidarea deprinderilor de interpretare instrumentală. cîntecul în creaţii muzicale de proporţie . dansul.rolul pe care îl îndeplineşte fiecare sferă de expresivitate muzicală în viaţa omului şi anumite circumstanţe de funcţionare ale lor.exerciţii de identificare a elementelor de bază ale genurilor de proporţie: baletul. al prietenului. .capacitatea de integrare a sferelor de expresivitate muzicală şi formarea unor genuri muzicale distincte. . cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale . actori. .exerciţii vocale pentru obţinerea expresivităţii interpretării. . Analiza/caracterizarea muzicii • descrierea conţinutului literar al unui cîntec reliefînd valenţele poetice ale textului.exerciţii de scris-citit muzical: note pe portativ.conversaţii de rezumare a mesajului lucrării muzicale. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . lucrări muzicale. expresivă. alte semne muzicale grafice.jocuri muzical–didactice vizînd dezvoltarea capacităţilor muzicale. .exerciţii de distingere a genului muzical. gîndurilor omului.elementele determinante ale expresivităţii muzicale: melodia şi ritmul. cîntecului.noţiuni elementare despre genuri muzicale de proporţie: opera. al învăţătoarei.exerciţii cu instrumentele muzicale (ritmice. 114 .T. . • compararea lucrărilor muzicale şi caracterizarea diferenţelor sau CLASA a II-a Conţinuturi Marşul. Popovici. . asocierea chipului cu melodii. dansul. a unor cîntece simple în limita unei octave. dansului.

instrumentale. dans.selectarea din diferite surse (mass–media. vocal-instrumentale spre deosebire de lucrările în caracter de marş sau dans al ritmice de registru ale lucrărilor muzicale. expresivitatea deosebită a elementului melodie. . fapte. corale. .lucrul cu manualul şi alte surse pentru însuşirea noţiunilor muzicale.conversaţii.• similitudinilor. măreţ. . simfonia. . Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. acţiuni. cărţi. . genuri şi forme vocale. TV. cîntec. tempou şi caracter energic. marş.trăsături specifice ale muzicii determinate de caracterul de marş: ritm cadenţat. nuanţele artistice ale creaţiei determinate de prezenta caracterului de marş. coloritul general al creaţiei determinat de prezenţa caracterului dansant. destinaţia muzicii de dans.întîlnirea sferelor de expresivitate muzicala în creaţiile muzicale de proporţie. solemn.caracteristicile muzicii de dans: ritmuri şi tempouri specifice.audiţii muzicale pentru distingerea particularităţilor specifice ale genurilor de cîntec. a unor fenomene naturale utilizînd termeni. . preponderenţa cantabilităţii în genurile vocale. sferele de aplicare şi efectele emoţionale produse. 115 . exprimarea propriilor impresii şi sentimente despre lucrarea muzicală.caracterizarea muzicală proprie a unor personaje.elaborarea unor fişe cu criterii proprii de apreciere valorică a lucrării muzicale. .completarea unor fişe. . precizînd particularităţile distinctive ale tipurilor de marş. comunicări. expresii specifice. lecturi în vederea însuşirii unor date importante privitoare la temele abordate. . . dans. reviste) a informaţiilor referitoare la evenimentele muzical–culturale din ţară.caracterul de marş în genuri vocal-corale. . dansul-în balet. vocal-instrumentale. mixte.cantabilitatea în contextul variat al muzicii. instrumentale.elementele de bază ale genurilor de proporţie: cîntecul / interpretarea vocală în operă. relatări. . dans. cîntec . prezenţa caracterului dansant în creaţii.

“Scump învăţător” Grigore Vieru. Cantata “Luci. “Păsărel” Timotei Popovici. “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. “Cvartetul de coarde nr. 2”. luci”. “Vals-glumă” Serghei Rahmaninov. “Marş funebru” din sonata si-bemol minor pentru pian Felix Mendelssohn-Bartholdy. “Trenul” Cîntec popular: “Cîntec de leagăn” Eugen Mamot. “Graiul meu” Iulia Ţîbulschi.“Soldaţii” Balada populară “Mioriţa”. Axentie Blanovschi. “Vine. “Coasa” Dumitru Gheorghiţă. “Trompeta şi toba” Franz Suppe. “Dansul florilor” Cîntec popular haiducesc: “Cucuşor cu pană sură” Dans popular. “Cine cîntă-aşa” Melodie popular de joc: “Alunelu” Alexandru Ranga. fragment Nicolae Saxu. soare. Grigore Vieru. fragment Paul Constantinescu. 1”. 2”. “Brîul” Eugeniu Coca. Grigore Vieru. „Rapsodia romînă nr. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală Eugen Mamot. “Marş nupţial” din uvertura “Visul unei nopţi de vară” Piotr Ilici Ceaikovski. “Trei prietene: Ştrengăriţa. fragment George Enescu. “Dansul micilor lebede” Piotr Ilici Ceaikovski. Grigore Vieru. “Hora” şi “Brîul” Piotr Ilici Ceaikovski. partea a II-a Tudor Chiriac. Piesa pentru pian “Tîndală şi Păcală” Dmitri Kabalevski. Grigore Vieru. fragment Tudor Chiriac. Baletul “Lacul lebedelor”. fragment Ion Macovei. “Hora albă” Cîntece din folclorul copiilor: “Gutuiţa”. “Cvartetul de coarde nr. Grigore Vieru. “Cavaleria uşoară” Piotr Ilici Ceaikovski. Grigore Vieru. Suita “Trei dansuri romîneşti”. Vals din baletul “Frumoasa din pădurea adormită” Dmitri Şostakovici. vine primăvara” George Enescu. Grigore Vieru. “Albumul pentru copii”. Piesa pentru pian “Vesel-Trist” Ghenadie Ciobanu. “Marşul soldăţeilor de lemn” Frederic Chopin. Filip Mironov. Oratoriul “Mioriţa”. “Cîntecul napolitan” Giuseppe Verdi. “Marşul toreadorului” din opera “Carmen” 116 . Grigore Vieru. “Ghioceii-frăţiori” Andrei Tamazlîcaru. Grigore Vieru. “Rapsodia romînă nr. Grigore Vieru. Ion Onu. “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. “Piţigoiul” Colindul de luptă: “La poartă. “Caloianul” Ion Macovei. Răutăcioasa”. “Grăuraşul” Cîntec popular: “Am plecat să colindăm” Grigore Vieru. “Polca din bătrîni” Piotr Ilici Ceaikovski. “Copăcel”. “Marş” Piotr Ilici Ceaikovski. “Marş” Serghei Prokofiev. Georgeta Moraru. Dmitri Kabalevski. Poemul “Mioriţa”. “Cîntec fără cuvinte” Ludwig van Beethoven. Grigore Vieru. Anatol Ciocanu. “Dansul micilor negri” din opera “Aida” Georges Bizet. “Zburdă iedul pe muncel” Ion Macovei (prelucrare). vine luna mai” Repertoriu pentru audiţii Eugen Doga. la Ştefan Vodă” Colind: “Colindul de Crăciun” Grigore Vieru. “Ploaia”. versuri populare. Plîngăreaţa. 1”. “Marş” din baletul “Spărgătorul de nuci” Eugeniu Coca. “Fluturaşii” Sergiu Croitoru. aranjament pentru voce şi pian. numărul “Limba noastră” Ion Macovei.muzicii. “Vine. “Paparudă” Zlata Tcaci. “Polca italiană” Orchestra de muzică populară “Lăutarii”.“Toboşarul” Dumitru Gheorghiţă.

3. registrul. poezii. minor. .intonaţia şi punctuaţia muzicală. partea a II-a.melodia – elementul definitoriu al graiului muzical. . . tobă. cîntec. “Mars funebru” Ion Macovei. • selectarea muzicii la poveşti. Eroica”. . .).melodia – componentul de bază al limbajului muzical. . . “Sonata si-bemol minor”. .participare activă la viaţa artistică a şcolii. în canon. modul major. fenomene muzicale. partea a II-a.rolul elementelor limbajului muzical în redarea imaginii muzical – artistice a lucrării (ritmul. cu elemente de interpretare în 2 voci. “Simfonia nr. povestiri. fraza-propoziţie. Interpretarea vocală/corală instrumentală • cîntarea sincronizată cu acompaniament. expresive pe versuri selectate la dorinţa elevului.exerciţii de identificare a timbrelor instrumentelor muzicale.asemănări şi deosebiri dintre limbajul muzical şi limbajul vorbit: norme de organizare şi prezentare a limbajelor. conştientă a melodiilor simple. 3”.exerciţii de solmizare. . perioade). • identificarea formelor muzicale. .exerciţii de distingere a genului muzical.elementele limbajului muzical ca mijloace prin care muzica îşi realizează posibilităţile comunicative.elaborarea unei glosar de expresii poetice selectate din poezii. Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unei melodii simple. jocuri muzical-didactice distractive pe un libret /text literar.exerciţii de intonare expresivă şi frazare. . povestiri. “Marşul” din Baletul “Spărgătorul de nuci” Ludwig van Beethoven. Melodia – mijloc important al limbajului muzical . Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) . “Ecoul” CLASA a III-a Conţinuturi Limbajul muzical . • utilizarea în mod corect a tehnicilor de interpretare la instrumente muzicale (clapă. solfegiere elementară. . cu ison. tempoul). “Marş funebru” din “Simfonia nr. timbrul. fragment Frederic Chopin. . Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • distingerea auditivă a trăsăturilor specifice ale muzicii determinate de caracterul ei de marş.Exerciţii de substituire a ritmului (cu păstrarea liniei melodice) pentru consolidarea noţiunii de gen muzical.utilizarea dicţionarului de termeni muzicali pentru explicarea unor noţiuni.exerciţii de precizare a elementelor definitorii ale 117 . .exersarea interpretării la instrument în baza unui text simplu de note. individual. . “Simfonia nr. unităţile sintactice ale melodiei (motivul – intonaţie.exerciţii de dezvoltare a vorbirii prin utilizarea de termeni muzicali şi expresii poetice.alăturea de melodii simple. expresive şi descriptive. marş funebru Ludwig van Beethoven. dans. .exerciţii de interpretare în canon şi la două voci. a elementelor de structură şi înţelegerea semnificaţiei lor în dezvoltarea ideii muzicale.Piotr Ilici Ciaikovski. fluier etc. 3” Ludwig van Beethoven.specificul limbajului muzical comparativ cu alte modalităţi artistice de exprimare. exclamaţii muzicale. şi semnificaţiile lor în desfăşurarea muzicii. poveşti pentru utilizarea lor în descrierea muzicii. .

versuri populare.conlucrarea tuturor mijloacelor artistice şi a unităţilor structurate pentru redarea imaginii muzicale. explicaţii însoţite de exerciţii în vederea însuşirii noţiunii de forme muzicale. Analiza/caracterizarea muzicii • redactarea unor eseuri cu privire la mesajul şi imaginea muzical-artistică a lucrării. .tema cu variaţiuni (A + A1 + A2 + A3 etc. „Să iubim al ţării tricolor” „Sărmanul Tobultoc” – cîntec popular de haiducie Gh. Partea a III-a – repriza (repetarea integrală a primei idei muzicale) are scop de consolidare a idei principale. . . . 5. Gr. • realizarea unui plan structurat de caracterizare a muzicii. „Marş” Ludvig van Beethoven. Romaşcanu. Lucrare simfonică “Poemul Nistrului” Gavriil Musicescu.forma monopartită . . balet.lecturi ale manualului şi a altor mijloace.improvizarea mişcărilor ritmice la muzica de dans. . două idei.forma tripartită simplă (ABA) a creaţiei muzicale. „Acuma ora sună” Eugen Doga. a unui gînd. surse privind însuşirea noţiunilor de gramatică muzicală.audierea atentă a discursului muzical şi alcătuirea unui plan de dezvoltare „emoţională” a lucrării în corespundere cu forma ei. Vasile Nedelcu. .forma muzicală ca modalitate de structurare şi prezentate a conţinutului de imagini al lucrării muzicale. „Toamna” Ana–Maria Fusu. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală C. „Balada pentru vioară şi pian” 118 . Vieru. „Muzica” Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev.forma bipartită simpla (AB) a creaţiei muzicale în care se prezintă două imagini. vizionări de spectacole. Alecsandri. .forma liberă (ABCA1D etc. • . a sensurilor unităţilor structurale ale melodiei.modalitate de prezentare a unei singure dispoziţii. . partea a III-a” Georges Bizet.redactarea unui eseu în urma audierii lucrării muzicale. Basmul simfonic “Petrică şi Lupul” Ştefan Neaga. operă. versuri C.comunicări. creaţii.) . Dumitrescu. concerte. . „Barbu Lăutarul” Daria Radu. „Uvertura” la opera „Carmen” („Marşul toreadorului”) Ciprian Porumbescu..forma rondo: noţiune de refren şi episod (ABACADA etc. . .jocuri muzical–didactice în vederea însuşirii noţiunilor predate. . „Cîntecul de luptă al moldovenilor” V. evenimente culturale etc.discuţii. relatări ale unor date importante despre compozitori.exerciţii de identificare a formelor muzicale. două dispoziţii contrastante. filme cu muzică).).) limbajelor diferitor arte.realizarea unor teste în baza conţinutului studiat. melodia populară. Salcia. Forma muzicală . . a unei idei muzicale finite. lecturi.executarea melodiilor simple compuse de copii. • povestirea experienţei sale muzical – artistice (audiţii. „Simfonia nr.

Vicol. CLASA a IV-a Conţinuturi Muzica poporului meu Creaţia muzicala populară . „Trei dansuri simfonice: Olteneasca. mută-ţi cuibul”. părţi. Vieru. Vieru. „Spicule din vîrf de pai” Gr. „Morarul bun” „Păsărică. „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Tudor Chiriac. a titlului lucrării (în muzica cu program) 119 . „Primăvară. „S-a dus cucul la pădure” Gr. Brîul” Frederic Chopin. versuri populare.A. „Hora cu strigături”. . „Hora” Eugen Mamot. „ Rondo” din „Sonata pentru pian nr. „Dorul şi limba” Tudor Chiriac. „Trilurile primăverii” Alexei Stîrcea. Vieru. selecţiuni din muzică baletului „Luceafărul” Edvard Grieg.discuţii dirijate privitor la originea şi evoluţia muzicii naţionale. „Rapsodia română nr. „Cîntec de primăvară” Eugen Doga.Ion D. „Hota aragoneză” Carl Maria Weber. piesa pentru vioară şi pian „Vîrtejul” Wolfang Amadeus Mozart. „Hora” (în prelucrare pentru pian) Alexei Mateevici. „Hora” Ion D. Ciobănaşul. „Dragă mi-i hora” Dumitru Georgescu-Kiriac. specia de muzică populară. „Dansul miresei” Constantin Dimitrescu. „Vîntuleţi de primăvară”.audiţii muzicale şi discuţii despre genul. „Nora copiilor” Tudor Chiriac. Vieru. Privire generală asupra originilor şi evoluţiei folclorului nostru muzical. Alexandru Stavri.Folclorul muzical – reflectare specifică a spiritualităţii poporului. hai”. „Preludiul nr.Audiţii muzicale şi discutarea conţinutului de expresie al muzicii. „Hai. din suita simfonică „Peer Gynt” Constantin Rusnac. Gr. Vasile Romanciuc. piesa simfonică „Amurg de toamnă” Ghenadie Ciobanu. „Dans ţărănesc” Mihail Glinca. din suita simfonică „Peer Gynt” Carol Miculi. „Poemul – sonată pentru violoncel şi pian” Paul Constantinescu. speciilor de muzică populară şi academică şi identificarea auditivă a sferei de expresivitate emoţională şi imagistică. „Rondo” Piotr Ceaikovski. 11” Luigi Boccherini. Vieru. primăvară”. „Corul vînătorilor” din opera „Freinschutz” Alfred Alexandrescu. „Ce frumoasă-i luna mai” V. 1” Eugen Doga. „Tîndală şi Păcală” George Enescu. „Limba noastră” „Melodie de dragoste” şi „Sîrba” – în interpretarea naistului Vasile Iovu Edvard Grieg. . 7 pentru pian” Ştefan Neaga. „Instrumente muzicale” Daria Radu. „Fata de păstor şi cucul” Solomon Lobel.Genurile reprezentative ale folclorului muzical: Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) . Vicol. Liviu Deleanu. Gr. „ Cîntecul lui Solveig”. . Alexandru Cristea. „Limba noastră” Dumitru Georgescu-Kiriac. „Capriciul italian” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • Recunoaşterea tipurilor. Gr. „Moş Crăciun” Cîntece populare: „Foaie vede şi-o sulfină”. „A ruginit frunza din vii” Sergiu Croitoru. liliţa. • Remarcarea pe parcursul audierii a evenimentelor muzicale (început. . „Ostropăt”. genurilor. Mozart.probe practice pentru determinarea genului muzical. piesa „Dimineaţa”.

cîntecul popular . Muzica academică . . a interpretului / formaţiei muzicale. exerciţii de depistare a timbrurilor instrumentelor populare în baza unor audiţii de muzică populară. balada (specii). cu acompaniament instrumental. doimi. culminaţie. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor contemporani naţionali cu evidenţierea particularităţilor distinctive ale muzicii lor. analizarea lucrărilor audiate (gen. specii. măşti. cu „negativ” (fonogramă). exerciţii de consolidare a unor mişcări. . Instrumente populare tradiţionale. de mişcare (înainte – înapoi. pregătirea unor informaţii vizînd viaţa şi activitatea unor personalităţi ale culturii muzicale cu prezentarea în clasă a materialelor. a costumelor populare (zona. solfegierea unor melodii simple din muzica populară sau academică. în dialog) cu sau fără acompaniament. trăsăturile caracteristice. solist-cor. interpreţi instrumentişti vestiţi. • Demonstrarea deprinderilor elementare de mînuire a instrumentului muzical sau a jucăriilor muzicale melodice / de percuţie. Mandicevschi. în sus – în jos). E. - - - - - - a compozitorului..repetiţii. cu fonogramă etc. contrastele dinamice şi timbrale. trăsături distinctive. interpreţi de muzică populară şi pregătirea materialului pentru prezentare în clasă. optimi şi pauzele lor) în măsurile de 2/3. mişcarea corporală. Interpreţi ai cîntecului popular. figuri de dans popular (hora. • doina. în lanţ. elemente de dans adecvate subiectului. 3/4 în limita de 7 sunete. exerciţii de selectare a informaţiilor privitoare la unele genuri. sfîrşit). specii folclorice. alte atribute decorative ale cîntecului şi jocului popular. vizionarea concertelor de muzică şi joc popular şi discutarea. P. scenetelor cu personaje din poveşti folosind jucării. pe grupe (alternativ. Flechtenmacher.geneza cîntecului popular.Compozitori – fondatori ai muzicii naţionale profesioniste: A.Privire generală asupra istoriei muzicii profesioniste în spaţiul cultural românesc: perioade. costume. sîrba etc. prezentarea publică a unor concerte. dansurile cu subiect şi fără subiect: varietatea lor. Diversitatea jocului popular. alternarea caracterelor şi a imaginilor muzical-artistice. a cappella. canon. cîntarea sincronizata în diferite aranjamente simple: la unison.Cunoaşterea. Mezzeti. instrumente etc.). • Improvizarea jocurilor. poziţionarea corectă a mîinii la instrument şi asocierea cu sunetul şi durata lui (pătrimi. reprezentanţi. accesorii. Sincretismul dans-muzică în folclorul muzical. • Demonstrarea deprinderilor corecte de interpretare vocală. Orchestra contemporană de muzică populară. în lanţ. Sincretismul muzică-vers de autori anonimi. Melodii de cîntece şi jocuri populare.). lucrări de valoare. serbări cu 120 . exerciţii de cultură vocală utilizînd diferite procedee de interpretare: solist-cor. localitatea) şi a diferitelor atribute specifice culturii tradiţionale. • jocurile (dansurile) populare: origini şi evoluţie. schimbul de tempouri. valorificarea folclorului muzical – condiţii ale perpetuării lui de la unele generaţii la altele. mare –mic). • costumul popular. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor clasici ai culturii naţionale cu evidenţierea particularităţilor deosebitoare ale muzicii lor. Diversitatea cîntecului popular. • Diferenţierea auditiva şi descrierea aportului unor elemente ale limbajului muzical în crearea reprezentărilor spaţiale (departe – aproape.

Moldova. cîntece) sau academică (opere simfonii etc. Asociaţia „Moldova – concert”. Chiriac.E. Enescu – luceafărul culturii muzicale româneşti. • Comentarea lucrării muzicale (după un algoritm / schemă sau liber) privind conţinutul de idei. E. un mare patriot al neamului. muzician de excepţie.• Transpunerea impresiilor. farfurii etc. ideilor. comentarea impresiilor dobîndite în urma participării la concerte. .Muzica profesionistă pentru copii în R. interpreţi. Sala cu orgă ş.Şcoala profesionistă de muzică din R. creaţii. . integrînd şi dansul (jocul) popular. ulcioare. Asociaţii concertistice: Filormonica Naţională. Gh. în desene. sentimentelor muzicale în limbajul altor arte: în versuri şi compuneri. Ciobanu. . . Compozitori.Ş. pedagog.Gh. povestiri ilustrate cu muzică populară. stările emoţionale reflectate în muzică. . . prezentarea unor mici scenete (fragmente) din poveşti. 121 . costumul popular. mijloacele de expresivitate şi conform unor criterii de apreciere valorică a muzicii.G. . noţiuni. personalitate marcantă în cultura muzicală universală. pianist.a. Moldova (instituţii de învăţămînt muzical de specialitate). utilizînd termeni.) utilizînd diferite materiale potrivite scopului. realizarea unui scurt eseu consacrat unui eveniment sau unei personalităţi istorice reflectate în lucrări de muzica populară (balade.Cultura muzicală profesionistă a Moldovei de astăzi: imagine pe plan naţional şi internaţional. Doga – contribuţii valoroase pe tărîmul abordării unor genuri muzicale academice originale.T. - - - - tema „Muzica pentru copii” valorificînd creaţia compozitorilor din Moldova. Neaga – personalitate artistică polivalentă în viaţa muzicală a Moldovei: compozitor. dirijori.C. Teatrul Naţional de Operă şi Balet. formaţii artistice. milieuri. . Porumbescu – compozitor. Mustea – continuator fidel al tradiţiilor clasice în cultura muzicală din zilele noastre. dirijor. . .G. sculpturi şi colaje. înfrumuseţind şi completînd anturajul artistic al unor evoluării artistice şcolare.). • Compararea şi diferenţierea creaţiilor folclorice de cele de muzică cultă după limbajul muzical propriu fiecărui tip. (liber). în mişcări corporale plastice. exerciţii de interpretare la instrument în baza textului de note şi fără text. expresii specifice domeniului. Coca – personalitate care a contribuit la procesul de evoluţie a muzicii profesioniste în Moldova. Musicescu – un clasic de mare valoare al culturii muzicale naţionale. confecţionarea obiectelor artistice (broderii.

popular de glumă. „Căluşarii” Din repertoriul nupţial: „Jocul mare”. „Dragă mi-i şi mult mi-i drag”. „Hora fetelor” (melodie populară) „Glasul instrumentelor” (cîntec didactic) „Ia-ţi. mireasă. „Mioriţa”. „Hai. „Scăpărici” C. „Rapsodia română nr. 1” Mihail Jora. seară mare” (colind de Crăciun) „Capra” (joc popular cu măşti) Alexandru Flechtenmacher. V. dorule”. finalul actulului întîi al operei „Petru Rareş” Gavriil Musicescu. „Bardul ain Mirceşti” Isidor Vorobchevici. despre viaţa păstorilor. Gr. luci”. Gr. de copil etc. luci” Repertoriu pentru audiţie Doina şi bătuta din Giurgiuleşti” Doina „Cîntă puiul cucului” Balada păstoreaşcă „Mioriţa” Cîntecul popular de haiducie „Radu mamei. „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Gheorghe Mustea. „Drăgaica”. „Paparuda”. soare. „Radu mamei. „Cîntec de leagăn”. „Hora bucuriei”. „Doina” C. suita simfonică „Privelişti moldoveneşti” Paul Constantinescu. „Stăncuţa” George Enescu. „Berbecul”. „Am un plai” Daria Radu. „Concert pentru vioară şi orchestră” Ion Macovei. Radule”. „Jocul zestrei”. „Ecoul” „Cînd aud cucul cîntînd” – cîntec din repertoriul Mariei Lătăreţu „Codreanu” (baladă haiducească) „S-a dus cucul de pe-aici” (cîntec de înstrăinare) „Ciobănaş la oi am fost” (cîntec păstoresc) „La rîpa cu tufele” . „Sîrba de la Edineţ”. Rusnac. Rusu. 2” Ştefan Neaga. „Joc de sărbătoare” Eugen Doga. „Fluturaş. Vasile Romanciuc. Ştefan. „Cîntecul miresei” Din repertoriul funebru (bocet de mamă.) Colinde şi cîntece de stea Alexandru Flechenmacher. Vieru.Repertoriu pentru interpretare vocal /corală Mihai Ungureanu. selecţiuni din muzica baletului „Nunta în Carpaţi” Eugen Coca. „Ciocîrlia” – melodie populară „Întrecere lăutărească” Din repertoriul de primăvară şi de vară: „Caloianul”. Musicescu. flăcăi. Gr. Mustea. Dimitrie Bolintineanu – „Mama lui Ştefan cel mare” Pietro Mezzetti. de dor şi jale. corul „Crai nou” din opereta „Crai nou” Ciprian Porumbescu. Gr. Radule” Cîntec popular de recrutare „Balada soldatului” Cîntece de înstrăinare. „Ştefan. Porumbescu. „Hora lăutarului”. „Mierla” „Hai la horă”. fragment din partea a IV-a a cantatei „Luci. Vieru. „Cîntecul cucului”. „Dragă-mi este ţara mea” Gh. Vieru. M. „Drăgaicele”. Porumbescu – fragment din opereta „Crai nou” C. pană galbenă”. oratoriul „Mioriţa” (selecţiuni) Gheorghe Neaga. „Balada lui Lăpuşneanu”. corul „Zorile” Eugen Doga. „Limba noastră”. domn cel Mare”. uvertura naţională „Moldova” Ciprian Porumbescu. „Dor. ziua bună” (din repertoriul nupţial) „Astă seară-i. Carol Scrob. soare. fluturaş”. „Luci. cîntece populare noi. Vieru. selecţiuni din opera „Capra cu trei iezi” 122 . cîntece de veselie. satiric „M-am pornit la Chişinău” (popular de glumă) Gr. „Balada pentru vioară şi pian” Eduard Caudella. „Noi în grai sîntem popor” Tudor Chiriac. „Ca o zi de primăvară” Dumitru Kiriac. Eminescu. finalul (partea a IV-a) „Cvartetului de coarde nr. „Revedere” Dumitru Gheorghiţă. săriţi la joc”. selecţiuni din muzica baletului „Luceafărul” Constantin Rusnac. din opera „Alexandru Lăpuşneanu” Zlata Tcaci. de tată. popular. „Patria” Cîntece populare: „Cucule. „Trei culori” G. Vieru.

Gr. piesa „În amintirea lăutarilor moldoveni” Ion Păcuraru. Vieru. Ghenadie Ciobanu.Ion Aldea-Teodorovici. compoziţia pentru flaut solo „Spaţii sonore” Constantin Rusnac. Gh. „Gala măştilor” Mihai Dolgan. soare. Ion AldeaTeodorovici. selecţiuni din cantata „Luci. Anatol Ciocanu „Copiii planetei Pămînt” 123 . „La noi” Eugen Doga. suita pentru orchestra de muzică populară „Plai moldovenesc” Creaţii de muzică uşoară de compozitorii: E. Dolgan. Doga. Vieru. Urschi. Gr. M. „Trăiască soarele” Tudor Chiriac.a. Liviu Ştirbu ş. luci” Nicolae Bothros.

Implementarea eficientă a curriculumului impune respectarea coerenţei componentelor lui.şi mijloace de instruire. instrumente şi tehnici mixte vor ajuta elevii să însuşească arta comunicării ideilor şi mesajelor vizuale. nisip. să aplice variate modalităţi de expresie: pictură. formare a unui dialog dintre copil şi lumea artelor.creare de valori şi receptarea/aprecierea valorilor create de alţii. sîrmă. excursii la muzee. Aceasta implică deplasarea accentului de pe abilităţile de reproducere spre producere . sculpură. Valoarea incontestabilă a educaţiei plastice constă în formarea atitudinii pozitive a copilului faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de oameni. ci este un instrument de culturalizare. Atmosfera de instruire trebuie încadrată într-un context ludic. şi nici formarea copiatorului care poate calchia perfect realitatea care îl înconjoară. să cunoască şi să fie în stare să se orienteze în materia predată. să conştientizeze că orice problemă poate avea multiple soluţii. a discuta şi de a căpăta experienţă artistică nu numai în clasă.). zăpadă. totodată contribuind la formarea capacităţilor pro-active şi creative. Familiarizarea cu limbajul artelor plastice sensibilizează elevii faţă de cultura plastică naţională şi universală şi oferă o posibilitate eficientă de formare/dezvoltare a sentimentelor estetice şi a competenţelor de percepere şi exprimare a mesajului artistico-plastic. . deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. ce emoţii provoacă diverse forme plastice. artă decorativă. vizite la expoziţii etc. disciplină şcolară obligatorie. să rezolve probleme şi concepte complexe pe care nu le pot reda verbal. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. să compare lucrările lor cu alte lucrări pe care le văd şi le studiază. Astfel elevii vor fi învăţaţi să lucreze cu diferite simboluri vizuale şi spaţiale. fructe. adică învăţarea prin joc. aplicînd deprinderile formate la orele de educaţie plastică în procesul de studiere a altor discipline. ci şi în afara orelor de curs: concursuri de artă plastică. ce reprezintă. profesorii vor apela la metode diverse şi creative. concomitent. Educaţia plastică nu are ca scop formarea artistului plastic sau a unui meşteşugar care posedă iscusit o tehnică sau alta. sensibilizare. Formarea competenţelor la Educaţia plastică necesită acumularea de către elevi a anumitor cunoştinţe. În activitatea didactică. capacităţi. să gîndească în termeni de imagini: cum pot fi create. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. fotografie etc. Curriculumul de Educaţie plastică propune copilului experienţa creaţiei şi a comunicării artistice în domeniul artelor plastice şi asigură formarea competenţelor iniţiale pentru însuşirea sistemică a disciplinei de studiu. valorificarea creativităţii elevilor şi profesorilor în cadrul activităţilor didactice. textile etc. al materialelor de artă şi al tehnicilor de lucru cu ele sînt mijloace de creare a imaginilor artistico-plastice. Ideea fundamentală a actualului concept de educaţie plastică constă în faptul că imaginea artisticoplastică este rezultatul actului de creaţie şi.EDUCAŢIA PLASTICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia plastică. metodă de instruire. de aceea procesul de instruire trebuie organizat astfel încît elevii să aibă oportunităţi de a crea. în contextul curriculumului naţional. Includerea actului de creaţie în procesul de instruire a elevilor este un mod eficient de optimizare a procesului de instruire şi educaţie în domeniul artelor. Studiul limbajului plastic. prin urmare . aluat. cultivarea propriei viziuni artistice. grafică. utilizarea flexibilă a conţinuturilor şi acordarea priorităţii metodelor interactive de predare şi metodelor activparticipative de învăţare. care reiese din conjugarea caracterului formativ al procesului educaţional cu particularităţile specifice artelor plastice. Utilizarea diverselor materiale de artă clasice şi materiale moderne (plante. s-a constituit în baza noului concept. stiluri variate de predare pentru a-i ajuta pe elevi să-şi atingă scopurile puse în artă. a evolua. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al acestuia.

COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI Explorarea diverselor instrumente. de creare a valorilor plastice şi de comunicare artistică cu opere de artă de valoare. • Principiul educaţiei artistice în baza valorilor autentice – utilizarea la activităţile de dezvoltare a perceperii artistice a operelor valoroase cu o anumită tradiţie culturală naţională şi universală (e necesar ca elevii să vadă. Astfel. unitare a formei şi conţinutului operei de artă – asigură perceperea operei de artă plastică în integritatea formei şi a mesajului. • Principiul perceperii globale.Materiale. • Principiul unităţii dintre autoexprimarea elevului şi dezvoltarea creativităţii plastice – exprimarea liberă a viziunilor. 3. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în exprimarea artistico-plastică. ceea ce dinamizează imaginaţia şi stimulează activitatea de creare a noilor valori (formelor noi) şi. 1.Dezvoltarea creativităţii în cadrul activităţilor artistico-plastice include formarea competenţelor de exprimare liberă a propriilor viziuni şi preferinţe în redarea temelor şi subiectelor lucrărilor plastice. 125 .Iniţiere în compoziţie. Centrarea pe competenţe stabileşte o viziune netradiţională faţă de aplicarea conţinuturilor. se desfăşoară într-o atmosferă de colaborare dintre pedagog şi elev. 4. profesorul decide care conţinuturi urmează a fi realizate pe parcursul unui an de studii. raţionale. este procesul de formare a competenţelor de receptare. de regulă. flexibile şi redau viziunea autorilor în realizarea obiectivelor propuse. În consecinţă. reper pentru facilitarea înţelegerii particularităţilor operei de artă plastică. kitsch-uri – pentru cultivarea unei atitudini corecte faţă de valorile artistice). şi opere false. Realizarea lucrărilor plastice în diverse tehnici şi materiale de artă. materiale şi tehnici de artă. verbalizarea ideii plastice. • Principiul unităţii dintre senzorial şi raţional – exprimă necesitatea studierii operelor de artă plastică prin intermediul simţurilor. Educaţia plastică în învăţămîntul primar. formarea capacităţii de pătrundere în mesajul operei prin intermediul formei. reieşind din competenţele profesionale. cunoaşterea senzorială a imaginilor artistico-plastice.Elemente de limbaj plastic. . audierea muzicii sau lectura corespunzătoare subiectului sau perioadei istorice studiate. executarea lucrului practic. instrumente şi tehnici de artă. sentimentelor copilului. . • Principiul unităţii perceperii şi creaţiei – prevede predarea-învăţarea fiecărei teme din curriculum prin conexiunea mai multor genuri de activitate: examinarea materialului didactic. prin comparaţie. . a cunoaşterii logice. specificul localităţii sau zonei geografice. Cunoaşterea noţiunilor elementare din domeniul artelor plastice. Din punct de vedere funcţional importantă este corelarea tuturor componentelor curriculumului. indică asupra necesităţii conexiunii aspectelor formale şi de conţinut în receptarea operei de artă plastică. interesele grupului de elevi. Prin urmare. Pentru realizarea cît mai eficientă a obiectivelor educaţiei artistico-plastice la treapta primară se propune ca procesul predării –învăţării să fie axat pe următoarele principii specifice educaţiei artisticoplastice: • Principiul conexiunii teoriei cu practica – asigură îmbinarea actului de însuşire a cunoştinţelor teoretice cu actul de formare a priceperilor şi deprinderilor practice în baza cunoştinţelor teoretice. analiza colectivă şi individuală a lucrărilor – toate grupate optim în fiecare caz aparte pentru formarea competenţelor. Conţinuturile sînt informaţii care fundamentează teoretic formarea competenţelor elevilor în procesul educaţional. în esenţă. 2.Iniţiere în domeniul artelor plastice. Conţinuturile recomandate au fost structurate în patru compartimente identice pentru toate clasele: . conţinuturile devin mobile.

de ore 34 34 34 34 126 .Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp Clasa I II III IV Temele 4 4 4 4 Nr.

Linia – modalităţi de realizare. Discuţii: Observarea şi compararea materialelor şi instrumentelor de artă pe planşe didactice. 1. lut ş. cărbune etc. 2.3. stofă. vopsele. hîrtie. aţă. reproduceri. Modalităţi de utilizare a instrumentelor şi materialelor de artă. III.) şi exprimarea propriei opinii faţă de rezultatul obţinut. pensule. Exerciţii de folosire a instrumentelor şi materialelor specifice graficii. lucrări originale etc. Să mînuiască la nivel elementar instrumentele de lucru. 1. materiale şi suporturi variate.2. Instrumente şi materiale de artă (hîrtie. Jocuri de obţinere a culorilor prin fuzionare. II. Culorile şi modalităţile de expresie. guaşă. Realizarea petelor de culoare. Experimentări în procesul cunoaşterii cu particularităţile instrumentelor de desen.a).2. sculptură. aluat. sculpturii etc. Să utilizeze în activitatea de desen diferite mijloace: creion. eboşoar.SUBCOMPETENŢE. Să creeze diferite tipuri de linii cu materiale şi instrumente variate.1. peniţă. vestimentaţie. 1. Să efectueze operaţii plastice simple cu instrumente. UNITĂŢI DE CONŢINUT.3. a liniilor cu diverse mijloace (pensulă. plante etc. instrumente şi tehnici de artă 1. Elemente de limbaj plastic 2. palma. turtire. 2. Exersări de întindere. opere de artă etc. burete. acuarelă. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE Subcompetenţe CLASA I-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I. Să practice modelajul cu mijloace diferite: lut. Iniţiere în compoziţie 127 . pastel.1.modalităţi de realizare. tăiere a lutului. opere de artă etc. Să obţină expresivităţi plastice în pictură prin intermediul vopselelor de apă: Pata de culoare .4. pictură. carioci. Compararea şi deosebirea lor în exemple din natură. pastel. obiecte. temperă. carton. nisip etc. alăturarea culorilor sau suprapunerea lor. mediul înconjurător. cretă. creioane. Materiale. Să identifice culorile în natură. Învăţarea denumirilor culorilor. Învăţarea denumirii instrumentelor şi materialelor de artă. picturii. Formarea/ dezvoltarea abilităţilor de mînuire a instrumentelor. plastilină.

Iniţiere în domeniul artelor plastice Plasarea elementelor pe suprafaţa plastică: aproape . Expoziţie. suport pentru exprimarea plastică. Să se joace cu forme. zăpadă etc.lucrare plastică.departe. Muzeu. Să motiveze preferinţele sale în alegerea unui material de artă. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. . Vizitarea expoziţiilor şi galeriilor de artă.2. pictură. imagine plastică. Exerciţii-joc de îmbinare a diverselor materiale într-o lucrare plastică. 3. imagini. Să manifeste interes în comunicarea desen. 128 . compoziţie etc. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. 3. expoziţie. materiale. Familiarizarea cu opere de artă realizate în diverse materiale. Să se bucure de propria realizare şi Noţiuni de artă: cea a colegilor săi. culori. pictură. Crearea compoziţiilor pe diverse suporturi: hîrtie.1.3. artişti plastici. materiale. Realizarea lucrărilor cu subiecte propuse de profesor sau la propria alegere. Poziţia foii (verticală. Compunerea elementelor în spaţiul plastic: sus . mic . Argumentarea propriei alegeri a materialelor de artă.3. Excursii.mare etc. instrument. centru. sculpură. imagine plastică. Explicarea noţiunilor de: lucrare plastică. desen. orizontală). asfalt. operă de artă. 4.2. compoziţie. mare – mic. atelierelor artiştilor plastici şi meşterilor populari. 4. nisip.1. centru etc. IV. obiecte. cu arta.jos. Să acţioneze în spaţiul plastic cu diverse mijloace: instrumente.

Subcompetenţe 1. linii. suprapunere. materiale de artă şi materiale netradiţionale (creion simplu. fire textile etc. 2. formelor utilizate în natură şi în diverse contexte plastice. liniilor de diferite mărimi şi forme cu instrumente. culorilor. culori utilizînd diverse materiale şi procedee artistice. Să combine culori pentru obţinerea expresivităţilor plastice.6. boabe. Să organizeze suprafeţe plastice prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic. Exersări şi experimentări în diverse materiale şi tehnici. creioane colorate. cariocă. Să obţină puncte. ondulată. Pata spontană. Exersări în obţinerea petelor spontane: prin stropire. nisip.4. grafician. Să observe particularităţile punctelor. Exerciţii-joc de obţinere a punctelor. 2. Să experimenteze în obţinerea petelor spontane. pensule.1. pete. rotundă. Discuţii: observarea caracteristicilor fizice ale elementelor de limbaj plastic în natură şi opere de artă. Clasificarea culorilor: culori şi nonculori.3. Să redee anumite stări ale naturii folosind culorile şi nonculorile.2. Linia dreaptă. frîntă. lut. 129 . crengi. Exersări în obţinerea diferitor culori prin amestecul 2. lizate în operele artiştilor plastici. 1. Forma realistă. forme.2. CLASA a II-a Conţinuturi recomandate I. liniilor. Exerciţii-joc: eu sînt pictor. picturale. pietre. Descrierea efectelor obţinute. II.5. alăturare etc. Amestecul culorilor. Modalităţi de executare şi amplasare a punctului în spaţiul plastic. scurgere.). Observarea asemănărilor şi deosebirilor dintre materiale şi instrumente de artă. peniţă. Materiale. 2. Elemente de limbaj plastic Punctul în arta plastică şi natură. Exemple de forme realiste în natură şi opere de artă. Analiza formelor realiste şi a modalităţilor de realizare. Discuţii: Analiza materialelor de artă. Selectarea materialelor în dependenţă de subiectele abordate.1. Observarea deosebirilor dintre culori şi nonculori. sculptor etc. Subiectul lucrării plastice. Activităţi individuale şi în grup în procesul experimentării cu materiale pe suporturi variate. 2. Să creeze lucrări cu acelaşi subiect în materiale de artă clasice şi materiale moderne. 2. tehnicilor utisculpturale şi decorative. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate Materiale şi tehnici grafice. Linia în arta plastică şi natură. Să folosească în activitata plastică diverse materiale.

3. 130 .1. tangram etc. atitudini în compoziţii plastice.3. expoziţie. Iniţiere în domeniul artelor plastice Noţiuni de artă: sculptură / sculptor. Iniţiere în compoziţie 3. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului.3. Să experimenteze pe diverse suporturi cu ajutorul elementelor de limbaj plastic. Să manifeste interes faţă de activitatea artiştilor plastici şi meşterilor populari. Să considere obiectele înconjurătoare ca surse de stimulare a creaţiei sale. colaj. sculptură. grafică. III. grafică / grafician etc. 4. emoţii în procesul perceperii capodoperelor artei plastice. Joc de rol: Critici şi artişti. pictură. Plasarea elementelor în spaţiul plastic. sculptură şi artă decorativă create în diverse perioade istorice. spaţiu plastic şi centru de interes al compoziţiei. Să demonstreze capacităţi de apreciere estetică a operelor din arta plastică naţională şi universală. Să exprime sentimente. Compararea şi analiza operelor de pictură. 3. Exerciţii-joc de redare a stărilor naturii prin culori. Realizarea compoziţiilor în diverse tehnici: desen. pictură / pictor. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Centrul (centrele) de interes al compoziţiei. Identificarea şi analiza lor pe reproduceri de artă.2. IV.1. opinii.lor. operede artă din diverse ramuri. 4. 4. Vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. Explicarea noţiunilor de element plastic. Muzeu. Organizarea spaţiului plastic în culoare. Să exprime atitudine. Maeştri şi capodopere.2.

carton. fructe. legume etc. Exemple de forme geometrice. plastelină. Culori primare. Exersări: obţinerea culorilor binare prin diverse II. fuzionarea. Funcţia decorativă a liniei.4. Să utilizeze punctul ca element decorativ în lucrările plastice. Să identifice culorile primare. binare pe reproduceri. Funcţia constructivă a liniei. polistirol. planşe didactice. Pata decorativă. Explicarea noţiunilor de linie constructivă şi linie decorativă.3. Forma geometrică. 131 . Elemente de limbaj plastic 2. Tehnici mixte.2. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. sîrmă.6. fructe. Lucrări practice: colaj. legume. Să realizeze proiecte artistice în diverse materiale şi tehnici de artă.1. fructe. Identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător. ambalaj etc. origami etc. Materiale. mediul înconjurător.5. culori binare. Să creeze diverse forme din materiale naturale şi artificiale. Punctul ca element decorativ. reproducerilor. Observarea şi analiza lor în opere de artă şi natură etc.Subcompetenţe CLASA a III-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I. 1. Să producă pete picturale şi decorative prin amestecul culorilor. Vizionarea filmelor. hîrtie etc. hîrtie. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor netradiţionale în diverse contexte plastice: materiale maleabile (aluat. Modalităţi de executare. 2. aluat. Procedee de modificare a culorii: amestecul culorilor. Modalităţi de expresie ale materialelor naturale şi artificiale (boabe. 3. Pata picturală. Să experimenteze materiale şi tehnici netradiţionale în exprimarea individualcreativă.). Materiale netradiţionale în arta plastică. carton. Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din diverse materiale: lut. cutii. imaginilor. lut. plante. 1.2. Crearea formelor geometrice din diferite materiale pe suprafaţa plană şi în volum. Relaţii interdisciplinare. vestimentaţie. Discuţii despre rolul petelor de culoare şi observarea lor în opere de artă. plante etc. 2. Să perceapă funcţiile decorativă şi constructivă a punctelor şi liniilor. 2. Să obţină expresivităţi plastice prin diverse procedee de modificare a culorii.1. instrumente şi tehnici de artă 1. Punctul ca element constructiv. natură etc. polistirol. Exersări cu diferite feluri de linii. Lucrări practice: semn pentru carte. Explicarea noţiunilor de punct constructiv şi punct decorativ. clipurilor. Să creeze forme geometrice pe suprafaţa plană şi în volum din diferite materiale. pastă de hîrtie). felicitare. 2. 2.

operelor de artă plastică.2. Explicarea noţiunii de ramuri ale artelor plastice. Exprimarea opiniilor despre ramurile artei plastice. 4. Să perceapă calităţile estetice ale mesajelor Muzee şi galerii de artă.1. 3.4. Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil.3. Explicarea noţiunii de compoziţie realistă.3. Să manifeste interes pentru cunoaşterea artei plastice populare. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe 132 . Exemple de muzee şi galerii de artă din ţară şi peste hotare. Să evidenţieze centrele de interes ale compoziţiei folosind creativ mijloace de expresie. Să reprezinte structuri din natură în compoziţii volumetrice utilizînd diverse materiale. Discuţii despre conţinutul operelor de artă şi interpretarea verbală a mesajului artistic. III. Plasarea elementelor compoziţionale în spaţiul plastic. IV. Maeştri şi capodopere. Vizionarea filmelor. 3. Ramurile artei plastice. Analiza. Iniţiere în compoziţie 3. Să promoveze valorile general-umane în lucrările efectuate. Evidenţierea centrelor compoziţionale (culoare. mărime etc. 4. Organizarea cromatică a spaţiului plastic. compararea şi deosebirea lucrărilor de artă din diverse ramuri ale artei plastice.). Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Explicarea noţiunilor: muzeu şi galerie de artă. Analiza compoziţiilor realizate în diverse tehnici şi materiale de artişti plastici din diferite ţări şi perioade istorice. Exerciţii de amplasare a elementelor compoziţionale în spaţiul plastic şi evidenţierea centrelor compoziţionale prin culoare.procedee.1. 3. Să exprime preferinţe în alegerea subiectelor pentru realizarea compoziţiei realiste. mărime etc.2. naţionale şi universale. vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. Să deosebească ramurile artelor plastice. Deosebirea dintre ele. Compoziţia realistă. Iniţiere în domeniul artelor plastice 4.

2. Să experimenteze materiale şi tehnici de artă în exprimarea individual-creativă. 1.3. polistirol. Să folosească creativ diverse materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale în lucrări plastice. Vizionarea filmelor. plante etc. Tehnici mixte. Lucrări practice în tehnici mixte. Materiale. Culori calde. Să reprezinte structuri şi fenomene ale naturii utilizînd punctul şi linia ca mijloace de expresie. fructe. sculpturale etc. Crearea compoziţiilor în diverse tehnici. Să creeze diverse forme în materiale naturale şi artificiale. Punctul şi linia mijloace de expresie în grafică. Materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale. Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din materiale naturale şi artificiale. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale (aluat. cutii. Subcompetenţe CLASA a IV-a Conţinuturi recomandate I. Modelarea şi construirea din materiale naturale şi artificiale (materiale de reciclaj.).2. sîrmă. Forma volumetrică (tridimensională). Forma plată (bidimensională).4. arta decorativă etc. 1. 133 . lut. aluat. II. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. Modalităţi de aplicare şi realizare.1. reproducerilor.parcursul anului. Să motiveze alegerea tehnicilor mixte în exprimarea unei idei. Analiza elementelor de limbaj plastic în lucrări de artă plastică. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate 1.1. nisip. legume. Să obţină forme plate pe suprafaţa plană utilizînd diverse materiale şi procedee tehnice.2.) în diverse contexte plastice. imaginilor. Analiza posibilităţilor de îmbinare a materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale într-o lucrare plastică. 1. Observarea particularităţilor specifice în diferite contexte plastice. pictură. Tehnici grafice. Elemente de limbaj plastic 2. zăpadă. picturale. carton etc.

Deosebirea. Explicarea noţiunii de genuri ale artei plastice. centrelor compoziţionale. 4. nuanţe şi identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător. lucrări prin compararea şi deosebirea lor. grafică. natură statică. picturale.2. compoziţie etc. Dominanta cromatică. Arta populară. stîlpi de telegraf etc. Să creeze compoziţii decorative. Culori reci. Identificarea pe reproduceri de artă şi în natură. peisaj. Redarea planurilor: linie. compararea şi analiza compoziţiilor Compoziţia decorativă. Iniţiere în compoziţie 3. 3. Exerciţii-joc de obţinere a nuanţelor.2. Analiza diferitor forme. Rolul culorii în redarea unor dispoziţii. sculpturale cu subiecte literare sau inspirate din natură.2.1. Explicarea noţiunii de ton închis-deschis în desen şi pictură. stări. funcţie decorativă. mărime. calea ferată.4. Discuţii despre dominanta cromatică. picturală şi grafice. culoare etc. IV. culoare. decorative şi sculpturale. Nuanţe.3. grafice. 2. atitudini etc. Să descrie verbal mesajul artistic al operelor de artă plastică exprimîndu-şi propriile atitudini şi emoţii esteice. Explicarea noţiunilor de perspectiva liniară şi aeriană prin exemple simple din mediul înconjurător: peisaj. Analiza operelor de artă şi identificarea trăsăturilor caracteristice fiecărui gen de artă. Sa creeze forme volumetrice din materiale naturale şi artificiale. Subiectul compoziţional. 3. sculpturală. picturale. Explicarea noţiunilor de bidimensional şi tridimensional.1. Să observe trăsăturile caracteristice ale genurilor artei plastice. Modalităţi de utilizare: funcţie utilitară. Modalităţi de redare a planurilor. formă / dimensiune. Tonul închis-deschis. III. Crearea formelor bidimensionale şi tridimensionale. Discuţii despre subiectul compoziţional. Exersări grafice şi în culori de obţinere a tonurilor şi modalităţi de aplicare. Exersări: evidenţierea centrelor compoziţionale prin ton. Să redee perspectiva aeriană şi liniară în peisaje.). Să aplice culorile calde şi reci în redarea anumitor stări sufleteşti. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi 134 . Analiza procedeelor artistice de evidenţiere a Iniţiere în perspectiva liniară şi aeriană.3. Să manifeste interes pentru cunoaşterea Genurile artelor plastice (portret. Iniţiere în artele plastice 4. Explicarea noţiunii de culori calde şi reci.

expoziţiilor de artă şi exprimarea propriilor opinii. Muzee şi galerii de artă. Să exprime atitudini faţă de evenimentele culturale din instituţia de învăţămînt. 4. Analiza noţiunilor: artă populară. Maeştri şi capodopere. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. Joc de rol: meşter popular. Să deosebească opere de artă plastică de arta populară. Excursii la atelierele pictorilor şi meşterilor populari. meşter popular atelier de creaţie. 135 . critic de artă etc.3. artei populare. 4. Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. localitate. Vizionarea filmelor. ţară.4. Atelier de creaţie. analizei lucrărilor plastice.artei plastice naţionale şi universale. Meşter popular.

care cuprinde calităţile motrice. urmăreşte realizarea finalităţilor prevăzute de Legea Învăţămîntului: a) dezvoltarea personalităţii copilului. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoaştere. 62-63). perfecţionarea condiţiei fizice etc. concepţia de aplicare a curriculumului de Educaţie fizică stipulează statutul cotei disciplinei şcolare în Planul-cadru de învăţămînt. competenţelor şcolare. capacităţi. absolvind şcoala. conştient. La baza conceptului stă ideea de ameliorare a acestui curriculum.  aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii competente să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală.ARIA CURRICULARĂ SPORT EDUCAŢIA FIZICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Conceptul de bază al curriculumului şcolar de Educaţie fizică constă în iniţierea şi ghidarea permanentă a elevilor în scopul formării unui sistem bine corelat de cunoştinţe. sporirea capacităţii de efort fizic pentru dezvoltarea calităţilor motrice. capacităţilor motrice ale elevilor şi. – componente/factori ce asigură longevitatea speciei umane. trebuie să devină conştienţi de faptul că sportul şi cultura fizică sînt mijloace eficiente în dezvoltarea fizică armonioasă. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. Curriculumul şcolar de Educaţie fizică pentru învăţămîntul primar este inclus în Planulcadru de învăţămînt ca disciplină de studiu obligatorie şi reflectă concepţia care stă la baza reformei sistemului de învăţămînt European şi din Republica Moldova. precum şi de a duce un mod de viaţă sănătos atît în perioada şcolarizării. inclusiv. factorii naturali/igienici). formarea sistemului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului pe parcursul întregii vieţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nu pe ultimul loc se află formarea interesului şi necesităţii de predare independentă şi sistematică a exerciţiilor fizice. nr. călirea organismului. obţinerea echilibrului psihofiziologic. mijloacele educaţiei fizice (exerciţiile fizice. Valoarea formativă a Educaţiei fizice constă în:  tehnologia implementării subcompetenţelor şi unităţilor de conţinut ce constituie o contribuţie considerabilă la sporirea stării de sănătate. Astfel. profilaxia bolilor. Educaţia fizică în sistemul de învăţămînt primar este o componentă a educaţiei generale. avînd ca „ţintă” mobilizarea unui ansamblu de resurse de asigurare a calităţii şi capacităţii de asimilare a materiei de conţinut în procesul învăţării. fortificarea şi menţinerea sănătăţii. corespunzător. Elevii. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. b) asigurarea unei pregătiri fizice multilaterale. deprinderilor motrice şi culturii sănătăţii. a calităţii învăţării. morale. formarea deprinderilor de a duce un mod de viaţă sănătos prin organizarea activităţilor de integrare socială a elevilor din clasă. motivaţii. priceperi şi deprinderi de a utiliza sistematic. asigurarea valorilor educaţiei pentru sănătatea corporală. 9 noiembrie 1995. cu caracter profesional-aplicativ. estetice şi civice. a capacităţilor şi a aptitudinilor lui spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim. care utilizează exerciţiul fizic drept mijloc principal în vederea dezvoltării sănătăţii. 136 . în mod independent. deprinderi motrice şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilitate în contexte specifice de realizare. cît şi pe parcursul întregii vieţi. Scopul prioritar al procesului educaţional la Educaţia fizică în învăţămîntul primar este antrenarea elevului în formarea incipientă de utilizare a cunoştinţelor pentru fortificarea sănătăţii.

Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a deprinderilor igienico-sanitară şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al personalităţii umane. Principiul conştientizării şi responsabilităţii pentru propria formare/dezvoltare – vizează formarea interesului de activitate motrice. 6. dezvoltarea elevului este mai lentă şi mai uniformă în ceea ce priveşte creşterea în înălţime.Realizarea conţinuturilor educaţionale ale educaţiei fizice şi sportului solicită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor de activitate didactică în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţămînt. încurajarea şi preţuirea activităţii de creaţie. 1. Principiul coerenţei dintre subcompetenţe/conţinut educaţional şi finalităţile educaţiei fizice – reprezintă corelarea permanentă a competenţelor-cheie/transversale cu conţinuturile şi finalităţile învăţării în direcţia formării cunoştinţelor. Oasele se pot uşor deforma. Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor. terenuri de fotbal. 137 . 9. Principiul demonstrării şi umanizării învăţămîntului – stabileşte că Educaţia fizică exercită o mare influenţă asupra dezvoltării şi formării personalităţii umane. baschet. Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi de performanţă – vizează orientarea procesului educaţional al sportului şcolar cu caracter de masă spre sportul de performanţă. bazate pe inventivitate şi pe inovaţie didactică. volei. 14. respiraţia fiind superficială şi scurtă. Principiul funcţionalităţii – evidenţiază continuitatea educaţiei fizice şi sport pe parcursul vieţii indiferent de politica statului şi a influenţelor conjucturistice. coloana vertebrală este expusă diferitor deformări. handbal. de fitness. pentru alergări de rezistenţă şi cross. de forţă. sport-aerobic.) la cerinţele şi posibilităţile pedagogice. 12. oină. 10. care contribuie la formarea personalităţii creative. 11. deşi osificarea nu este încă terminată. funcţionale şi intelectuale ale elevului. Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi dezvoltarea fizică a personalităţii umane – urmăreşte formarea trăsăturilor superioare de voinţă şi caracter pentru perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor psihomotore şi calităţilor acestora. capacităţilor motrice şi atitudinilor – vizează instruirea de lungă durată şi practicare a exerciţiilor fizice fără întrerupere toată viaţa activă. 5. Principiul eficienţei – prevede valorizarea maximă a mijloacelor şcolare şi surselor naturale ale comunităţii locale. ORIENTĂRI GENERALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE La vîrsta şcolară mică. calităţilor. teren pentru sărituri şi aruncări la atletism. Principiul egalităţii şanselor – vizează delimitarea unor secvenţe de conţinut pentru toate categoriile de elevi. bazin de înot. ale abdomenului. Scheletul devine tot mai rezistent. ale trunchiului. Principiul creativităţii instruirii – necesită activităţi inovative. rugbi. 13. Din cauza acestei slabe dezvoltări a musculaturii şi sub influenţa negativă a unor poziţii necorespunzătoare. psihice. capacităţilor şi atitudinilor. în special grupele mari musculare ale centurii scapulare-humorale. în comparaţie cu perioadele de vîrstă ale învăţămîntului gimnazial. 4. 2. Principiul accesibilităţii instruirii – vizează prezentarea conţinuturilor didactice într-o formă accesibilă conform particularităţilor de vîrstă şi individuale ale elevilor. sală de gimnastică. calităţilor. 3. 7. dezvoltarea încrederii în sine. Sistemul muscular este slab dezvoltat. ale spatelui. Aparatul respirator este încă slab dezvoltat. Principiul dezvoltării multilaterale şi armonioase a elevului – presupune dezvoltarea calităţilor motrice. sala de lupte etc. Principiul adaptării şi utilizării spaţiului (stadion cu piste de alergare. 8. psihologice şi sociale ale educaţiei fizice şcolare. Motricitatea corpului la această vîrstă începe să se dezvolte în sensul unor acţiuni precise în mişcare.

începînd cu clasa a IV-a. situaţii psihice ale procesului afectiv şi de voinţă. SUBCOMPETENŢE. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Subcompetenţe 1 Conţinuturi didactice 2 Activităţi de învăţare şi evaluare 3 1. Formarea calităţilor de personalitate. reprezentările. cum sînt percepţiile. capacităţii psihosociale. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. priceperilor şi deprinderilor motrice. kinestezice. Cunoaşterea noţiunilor. Începînd cu clasa I-a cadrul didactic care predă disciplina „Educaţia fizică” este responsabil de introducerea şi completarea fişei „Paşaportului sănătăţii elevului”. elevul va completa caietul de educaţie fizică. comportamentului civilizat a deprinderilor comunicative şi de interacţiune socială:  competenţe de atitudini. liceal şi părinţii prin dezbaterile vizănd implementarea referenţialelor de competenţă prin intermediul conţinuturilor didactice din curriculum. vor completa nemijlocit valorile activităţilor motrice ale elevilor.  competenţe cognitive specifice. sub egida pedagogului. fiind componenţe instrumentale-operaţionale ale elevului în vederea însuşirii calitative a calităţilor senzoriale. 2. 3. vizuale. A. Aplicarea subcompetenţelor şi conţinutului didactic din curriculum urmăreşte proiectarea didactică în formarea incipientă a competenţelor de preîntîmpinare a ţinutei şi funcţiilor tuturor sistemelor organismului în creştere şi dezvoltare prin intermediul exerciţiilor fizice. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE 138 . Aceasta e necesar pentru perfecţionarea sistemică a mişcărilor şi dezvoltarea funcţiilor motrice ale copiilor. Dezvoltarea competenţelor fizice de bază prin intermediul exerciţiilor fizice:  competenţe psihomotorice.Obiectivele educaţiei fizice la această vîrstă sînt de a crea condiţii pentru dezvoltarea corectă a scheletului şi. la tendinţa de a-şi îmbunătăţi indicii capacităţilor motrice proprii. de a nu se opri la cele obţinute. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ. în primul rînd. Curriculumul se aplică de către profesorul de educaţie fizică în colaborare strînsă cu cadrele didactice din învăţămîntului gimnazial. I. a experienţei de utilizare a exerciţiilor. ci va fi prevăzută şi sporirea cerinţelor faţă de indicatorii calitativi şi cantitativi ai mişcărilor. Cerinţele crescînde privind însuşirea exerciţiilor vor contribui la menţinerea interesului copiilor faţă de procesul-instructiv. În cadrul procesului instructiv-educativ se ating obiectivele de formare a cunoştinţelor. care constituie izvorul tuturor cunoştinţelor copilului despre mişcare şi sînt la baza tuturor celorlalte procese psihice mai complexe. În scopul informării şi documentării elevului referitor la diverse aspecte ale educaţiei fizice. La selectarea diverselor exerciţii se va lua în consideraţie nu numai gradul deprinderilor motrice atins de elevi. cerinţelor şi legităţilor elementare referitoare la educaţia fizică şi aplicarea acestora în practica educaţională:  competenţe cognitive generale. memoria. Aplicarea terminologiei pedagogice de educaţie fizică dezvoltă însuşiri ale limbajului corect. gîndirea. CONŢINUTURI. La finele ciclului primar fişele tuturor elevilor vor fi transmise profesorului care va continua să activeze cu elevii respectivi. Însuşirea conţinuturilor didactice se face conform principiilor didactice de bază. a coloanei vertebrale. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. auditive. Competenţele proiectate în cadrul noilor activităţi de educaţie fizică.

semiîntoarcere. 1. comanda: „Înainte . 3.în linie pe un rînd. obligaţiunile şi responsabilităţile elevului în cadrul lecţiei de educaţie fizică. • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. 4. curajul. Cunoştinţe speciale • Termeni. durata şi cerinţele de bază în desfăşurarea gimnasticii matinale). 4. • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. din culcat dorsal. Întoarceri la stînga şi la dreapta. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIFICE Test de cunoştinţe 2. tracţiuni. la bara joasă. cu ocolirea obstacolelor. „Pe loc repaus”.Să creeze omogenitate în executarea acţiunilor în comun şi individual. conţinutul. definiţii. 2. Exerciţii cu caracter aplicativ. . ocolind obstacolele. Alergări: obişnuite. Întoarceri pe loc: „La stînga!”. 2. pe perete de gimnastică.să expună corect termenii sportivi.Elevul va fi competent: . noţiuni. consecinţele posibile ale nerespectării regulilor respective). Corectitudinea 139 . . perseverenţa în muncă fizică. igiena corpului). COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . a partenerului. ocolind obstacole.să rezume rolul gimnasticii matinale pentru om. pe sprijin îngust. A. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG).să execute exerciţii aplicative complexe care contribuie la îmbunătăţirea calităţilor psihomotrice. „Clasă. Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică (cerinţe faţă de echipamentul sportiv.să ilustreze importanţa igienei personale pentru sănătatea omului.să-şi formeze capacităţi de a parcurge un spaţiu accidentat. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. Aruncări: aruncarea mingii din diferite poziţii iniţiale. Igiena personală (semnificaţia noţiunii „igiena personală”.să stabilească legături dintre reguli şi consecinţe. igiena echipamentului sportiv.să-şi dezvolte capacităţi de coordonare a echilibrului şi a diferitor părţi ale corpului. mers pe obstacole. Tracţiuni: cu ambele mîini din culcat pe banca de gimnastică. Sărituri cu coarda 1 min. Din culcat dorsal.Marş!”. Aranjări: . peste obstacole mici. Tema 3. Complex de exerciţii fizice I. Sărituri: pe ambele pe loc şi în mişcare. 3. 1. . . Tema 2. 2.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. denivelat. . 5. . • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice. „La dreapta!”. Căţărări: pe banca de gimnastică înclinată. Elevul va fi competent: . B. stai!”. Deplasare pe loc şi în mişcare. Comenzile: „Aliniere!” „Drepţi!”.în coloană în diverse figuri geometrice. dorinţa de a învinge greutăţile. B. educîndu-şi voinţa. 1. în diverse figuri geometrice. cu coarda de gimnastică în cerc. . Exerciţii de front şi formaţii: 1. 3. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. EDFG fără obiecte (procedee). în echipe. bara la depărtarea braţelor. Mers: procedee de mers. a mingii medicinale cu ambele mîini (1 kg). mers peste obstacole mici. pe diferite obstacole mici. Gimnastica matinală (esenţa gimnasticii matinale şi însemnătatea acesteia pentru om. 6. aruncarea mingii mici în perete cu efort şi prinderea ei.

efectuării EDFG. perete de la distanţa capacităţilor de coordonare.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în cadrul lecţiilor de educaţie fizice. regim aerob în activitatea m din startul de sus. Alergare în tempou mediu 300 m. Sărituri în lungime de pe loc. 2. Din aşezat şi din culcat pe spate – rulări. Semisfoara. echilibru în escaladări de obstacole. 5. 2.să manifeste rezistenţă în Alergare la viteză 30 2. 2. podul. 8. s.). Cunoaşterea 3. comportamentul elevului. 5. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. departe ajungi”. capacitatea de a îmbina muzica 9. 30. atitudine  Observaţiile  respectarea cerinţelor sanitaro-igienice. termenilor de bază. Atîrnat în echer la peretele de gimnastică (menţinere. motrice de alergare. rostogolire înainte în de dezvoltare a coordonării cu depărtarea unei aşezat. Elemente din jocuri. . bastoane de gimnastică). Alergare de suveică: 3x10 m. rezistenţa specifică. Aruncarea mingii mici la distanţă şi în perete cu ricoşare. . 3. Alergare la 300 m 4. mîinile pe dinamică. aşezat depărtat. 40 m din startul de sus. expresivitate în mişcări. 3. Complex de gimnastică aerobică. de 4 m cu ricoşarea orientare în spaţiu. 4. Complexul „Jucăriile”. Exerciţii stretching. . 4.să-şi dezvolte forţa statică şi 1. (min. aruncări etc. Alergare în tempou mediu timp de 3-6 min. „Încet-încet. grijulie faţă de sănătatea fizică pedagogului. „Migrarea cm. diverse situaţii de joc. . Dans moldovenesc „Alunelul”. sportive. 6. deprinderi 1. Complexul „Prietenii”. Exemplu: „Vrăbiuţe săltăreţe”. Menţinere în poziţia atîrnat. Elemente din atletism.să realizeze acţiuni motrice Din aşezat picioarele 2. Aruncarea mingii de volei din diferite poziţii Aruncarea mingii în pentru dezvoltarea iniţiale şi prinderea ei. EDFG cu obiecte portative (cercuri. responsabilitate. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III.2. Ştafete sportive. (cm ±). 1. coregrafice elementare. mingi. „Petişoară” şi alte jocuri.să manifeste ritm. 7. articulaţii. Alergare 20.Să manifeste Evaluare:  Respectarea unui regim de viaţă sănătos.). Poziţia de atîrnat (s) banca de gimnastică. în aşezat ghemuit. „Două babe de omăt”. ridicarea picioarelor). Flotări din poziţia sprijin culcat.să cunoască regulile de Evaluare:  respectarea regulilor de securitate în timpul 140 . . Din culcat dorsal. mişcărilor şi supleţei în tălpi aplecare înainte 3. ATITUDINI . . Dansul „Alunelul”. COMPORTAMETUL CIVILIZAT. sărituri. Din culcat dorsal. Compoziţii de dans. 1. . 4. păsărilor”. ei la distanţă (m. respiratorii. 3.să aplice activităţi motrice 1. steguleţe. Din sprijin ghemuit. Jocuri dinamice cu alergări. „Broaştele şi bîtlanul”. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. ridicarea trunchiului pînă la verticală. Exerciţii din gimnastica de bază. cu mişcarea. „Nu uda picioarele”. 6. De-a puia-gaia”. privind şi cea psihică.să manifeste spirit de  relaţii interpersonale pozitive în cadrul disciplină şi tact în relaţii desfăşurării jocurilor dinamice şi ştafetelor interpersonale. 3.

cu jocuri. pe diagonală. alergării. în figuri – prin ocolire.să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ. Alergări: obişnuit. Aranjare în formaţie desfăşurată. cu pas Tehnica mersului şi încrucişat. B. Igiena exerciţiilor fizice (condiţiile sanitaro-igienice ale locului de practicare a exerciţiilor fizice. Aranjare în formaţie în linie pe două rînduri. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILE ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. 3. Întoarcere pe loc.să expună corect termenii sportivi. Noţiuni generale despre dezvoltarea fizică a omului (esenţa noţiunii „dezvoltare fizică” şi importanţa acesteia pentru el. a competiţiilor.Să-şi formeze capacităţi de colaborare. 1. • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. 4. Tema 2. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. Mers: cu pas obişnuit.4. A. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . în careu. pe cerc. A. 2. 1. de a lucra frontal sau în echipe omogene. rolul respiraţiei în timpul exersării. Deplasări: la pas. . . gradului de dezvoltare şi pregătire fizică). Cunoştinţe speciale • Termeni. în cerc. cu ridicarea genunchilor la 45o. cu 141 . rolul exerciţiilor fizice în dezvoltarea sistemului cardiovascular şi respirator). pe vîrfuri. Raportul. definiţii. Test de cunoştinţe 2. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE .să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.să reproducă componentele de bază ale igienei exerciţiilor fizice. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice. în semicerc. Exerciţii de front şi formaţii. CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. Test de cunoştinţe Test de cunoştinţe I.să-şi dezvolte obişnuinţa de menţinere a ţinutei corecte şi să-şi formeze şcoala mişcării. 2. • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. asigurînd o dezvoltare armonioasă Gimnastica de bază. noţiuni. . cu pas accentuat. cu ridicarea genunchilor cu pas balansat.profilaxie a traumatismului la lecţiile de educaţie fizică. 2. B. cîte 3. 5. Exerciţii cu caracter aplicativ. cu întoarceri la viteză. dozarea efortului fizic conform particularităţilor de vîrstă. .să exemplifice relaţia dintre exerciţiul fizic şi dezvoltarea fizică a omului. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE Elevul va fi competent: . enumerarea după ordine. jocului. în pătrat.  Analiza comportamentului elevului manifestat pe parcursul activităţii motrice. 1. Raportul şi salutul. stării de sănătate.

Sărituri: naturale. 2. „Conurile. 40m. 3. 3. Aruncarea şi prinderea mingii de volei. (EDFG) . . 7. 2. din spate în spate. 4. Complex de gimnastică aerobică. stînd pe genunchi. descifrarea „cîmpului de luptă”. 4. Jocuri dinamice: „Locul liber”. Poziţiile mîinilor. 6. Alergare 300m. „Vrăbiuţe săltăreţe”. „Polca moldovenească”. ocolind suporturi. 1. Aruncarea mingii în ţintă şi peste fileu. ştafete. simţul spaţiului şi al echilibrului dinamic. din faţă. pas alternativ. mare. . .să-şi dezvolte competenţe în asigurarea armoniei mişcărilor şi să-şi controleze influenţa exerciţiilor aplicative asupra formării deprinderilor motrice de bază. Alergare de tempou moderat 5-6 min. cu transportarea unor obiecte pe cap. în grup. Aruncarea mingii în ţintă. . Pas de horă. la ţintă (mică.Liniile verticale şi cele orizontale ale tablei de şah. 1. . 5. Elemente din jocuri. 6. amplasamentul pieselor pe liniile Termeni de bază.să execute acţiuni motrice pentru dezvoltarea capacităţilor de viteză şi rezistenţă în regim aerob. din aşezat faţă în faţă. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi desfăşurată. la distanţă de pe loc. Exerciţii de dezvoltare fizică generală. Alergare de suveică 3x10 m. 5. Compoziţii de dans: „Hora”.de a-şi controla tempoul execuţiei. cîte doi.să-şi dezvolte capacităţile de coordonare. pe banca de gimnastică. coordonării şi preciziei mişcării la creşterea şi îmbunătăţirea motricităţii generale. 4.să cunoască terminologia şi noţiunile operaţionale specifice jocului de 1. 3. medie. cu coardă mare. acela prinde mingea”. 3. Exerciţii speciale de forţă-viteză. EDFG cu obiecte (mingi.să demonstreze competenţe de interacţionare constructivă cu semenii în diverse activităţi motrice şi organizatorice. gimnastică). „Cine e chemat. . Aruncări şi prindere: individual cu două mîini.succesiunea pătrăţelelor 142 . Exerciţiu stînd pe omoplaţi. cercuri. 2. Mers şi alergare în ritmul acompaniamentului muzical. de pe banca de Varietăţi de căţărări. Podul din culcat pe spate. a braţelor şi a picioarelor. 1. Exerciţii din gimnastica de bază.) Rostogolire înainte. „Cureluşa”. Alergare de viteză: 30m. 8. Dansul „Polca moldovenească”. 3. Echilibru: cu variante de mers. din lateral. cu o mînă.a organismului. Alergare de viteză la 30 m din startul de sus Alergare 300 m sau cros 300 m (min. 7. s. ghindele şi nucile”. Gimnastica ritmică şi dansul. 3. aruncare la distanţă de pe loc din stînd. mobilitate. sau cros 300-500m. 2. Complexe de gimnastică aerobică. „Nu uda picioarele”. baschet. Căţărări: la scara fixă-varietăţi (în spirală. mică individual şi în echipe. notaţia mutărilor.Alfabetul şahului – tabla de şah: tipuri de linii ale tablei de şah. Sărituri peste coardă 3. Echilibru pe un picior. Conducerea mingii de fotbal. Rostogolire înainte cu varietăţi de sărituri după rostogolire. 2.să-şi formeze ţinuta corectă a corpului şi unele capacităţi artistice. 4. „De-a puia-gaia”. 4. Elemente din atletism. cu variante de alergare. pas de polcă. bastoane de gimnastică. 6. 4. . Ştafete sportive şi jocuri dinamice cu alergări de viteză. Şah. obstacole. coordonare. şerpuită. . 5. peste 1 min. de pe obstacole. mobilă). Tracţiuni: între doi executanţi din fandat. 1. Aruncarea mingii în ţintă de la distanţa de 4 m. Stînd pe omoplaţi. coarde). . fixă.

pionul. turnul. . ridicarea trunchiului pînă la verticală. . denumirea piesei.caracterizarea pe scurt notaţia în şah. ATITUDINI . Evaluare:  Rezultatele dezvoltării şi pregătirii fizice.să dea dovadă de curiozitate intelectuală.mutări pe tabla de şah.şah. Flotări la banca de gimnastică sau tracţiuni la bară.piesele de şah: garnitura completă de piese albe şi negre – reprezentarea grafică.să-şi formeze atitudinile grijulie pentru sănătatea proprie. . interes privind activitatea motrice efectuată sistematic.  Cunoştinţe despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului din punct de vedere anatomic. . mutarea. . Flotări din poziţia sprijin culcat pe banca de gimnastică. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA 143 .  proceduri de călire a organismului cu razele solare. psihologic.Să demonstreze o atitudine pozitivă. fiziologic. . la domiciliu). . din atîrnat culcat orizontal. Test de cunoştinţe . . Evaluare:  Test de cunoştinţe elementare despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului uman.să formeze raţionamentul şi memoria vizuală. 4. 3. Tracţiuni la bară. la domiciliu). CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. Sărituri cu coarda – 1 min. patul. regele. aer şi apă.  efectele pozitive ale executării exerciţiilor fizice asupra organismului uman. 9. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. capturarea de piesă. calul. flancul regelui. şahul veşnic (etern). începerea partidei. dama.să-şi formeze deprinderea de a practica sistematic şi independent exerciţiile fizice.  evidenţa dinamicii rezultatelor activităţii motrice efectuate la lecţie şi independent la domiciliu.  respectarea regimului igienic al organismului. 1.notaţia pătrăţelelor diagonalelor mari. amplasamentul iniţial.să-şi dezvolte capacităţi de concentrare. . . A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. contra şahului – apărarea sau retragerea. de atenţie.raportul de forţe pe table de şah. Evaluare:  Gradul de respectare a regimului motrice şi igienic.flancul damei. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. 3. albe şi negre pe verticale de ordin par şi impar. 2. orizontală şi verticală. centrul mare şi centrul mic. . notaţia completă şi succintă a partidelor.  respectarea regimului motrice zilnic. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. Din culcat dorsal. .şahul şi matul.să acţioneze cu mijloace specifice pentru dezvoltarea forţei dinamice. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. regulile elementare ale jocului de şah. nebunul.  instruire (autoinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie.notaţia în şah.  instruire (auroinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie. de analiză şi sinteză. amplasamentul iniţial al pieselor de şah pe tablă. . notarea abreviată. .

aruncare la distanţă. Identificarea modelului de mişcări specifice pentru fiecare segment al corpului. de repetări). aplicînd terminologia exerciţiilor învăţate. . întremării sănătăţii etc. B. cu pas fandat. Aruncări şi prinderi: cu ambele mîini. Exerciţii cu caracter aplicativ. 5. în două linii.EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. cu ajungerea obiectelor după săritură. cîte 3. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIAL Elevul va fi competent: . 1. cu paşi alăturaţi. 3. în ritm rapid. după ricoşare. rolul exerciţiilor fizice în formarea/dezvoltarea ţinutei corecte a corpului).să formeze concluzii referitor la importanţa călirii organismului. Tema 3. pe obstacole cu bătaie. 2. Mers în figuri: contramers (în sens opus).să evalueze ţinuta corpului. noţiuni. A. Regrupare dintr-o linie pe un rînd – în cerc. în ritm lent. conţinuturi şi finalităţile activităţii motrice independente. 2. şerpuire.să explice importanţa ţinutei corecte. „Pasul mai mare”. după săritură. Sărituri: naturale fără întoarceri şi cu întoarceri. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. peste obstacole. sărituri cu coarda mare în echipe. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . . (nr.Să formeze competenţe de a comunica. în ritm de joc popular. 2. . Precizia ţintă. Alergări: cu întoarcere. la viteză. cronometrată. Tema 2.4 şi mai mulţi executanţi. cu o mînă. A. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II.). pe echipe-din stînd faţă în faţă. „Pasul mai mic!” Enumerarea la unu-doi. 3. spate la spate. 1. 4. cîte 3.Să cunoască regulile de acţiune individuală şi în comun. Cunoaşterea terminologiei exerciţiilor cu caracter aplicativ. viteză şi forţă .să expună corect termenii sportivi. 1. I. Călirea organismului (definiţia noţiunii „călirea organismului” şi rolul acesteia pentru sănătatea omului. . 2. aruncării în 144 .explozivă. Cunoştinţe speciale • Termeni. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . cîte 4. Test de cunoştinţe diagnosticarea ţinutei corecte a corpului. umăr la umăr. B. pe cerc. Împingeri: între doi executanţi. Mers: cu pas de manevră. . . rolul exersării independente sistematice în scopul dezvoltării calităţilor motrice. consecinţele ţinutei incorecte. importanţa ei în dezvoltarea Eseu nestructurat normală a coloanei vertebrale şi a organelor interne. la ţintă.să execute corect acţiunile motrice orientate spre dezvoltarea capacităţilor de coordonare.să stabilească legături dintre activitatea motrice independentă şi sănătatea omului. cu paşi încrucişaţi. Sărituri peste coardă timp de 1 min. Activitate motrice independentă (obiective. 1. 1. cu paşi mari. mijloacele şi formele de călire a organismului). .să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. 1.să propună exerciţii fizice în scopul exersării ţinutei corecte a corpului. definiţii • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie • Poziţiile de bază a diverselor segmente Test de cunoştinţe corporale în timpul executării exerciţiilor fizice • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. Ţinuta corpului (definiţia noţiunii „ţinuta corpului”. din diferite poziţii. sarcini pentru acasă la educaţia fizică – component important al activităţii motrice independente. Exerciţii de front şi formaţii.

Alergare de suveică. . 4. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG): 1. calităţi de viteză şi precizie a mişcării. Menţinerea echilibrului pe ambele picioare după săritură cu întoarcere la 360º într-un cerc cu diametrul de 1m. 360º. ATITUDINI . Teste motrice de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică generală – mai. Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. Rostogoliri în îmbinare cu elementele însuşite. 6. 2. . Ştafete. 6. 1. pe ambele picioare şi pe un picior. Elemente de jocuri sportive. Dribling multiplu din deplasare. jocuri sportive din gimnastică. Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. . culcat). Alergare – cros 500-600m. cu variante de alergare. 6.să manifeste îndemînare în realizarea acţiunilor învăţate. Jocuri dinamice.). Elemente de atletism: 1. . Îmbinare acrobatică din elementele însuşite anterior. EDFG fără obiecte: varietăţi. Semisfoara. Atîrnări şi sprijine mixte. Stînd pe omoplaţi după rulare înapoi din aşezat. Aruncarea la coş de pe loc. „Păzeşte-te de mine” etc. Alergare în tempou mediu (durata 5-10 min. 3. Corectitudinea executării exerciţiilor de EDFG. 5. 6. 3. 50m din startul de sus. Săritură în lungime de pe loc. Corectitudinea completării portofoliului şi progresele obţinute timp de un an. 7. aşezat. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. 3. Exerciţii speciale de forţă. .informaţii privind influenţa benefică a exerciţiilor fizice asupra organismului. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III.. după sărituri de 90º.Să demonstreze atitudine  Calitatea realizării sarcinilor la Evaluare: 145 . Pasarea şi preluarea mingii cu piciorul din deplasare.Să demonstreze rezistenţă în regim aerobic. din sprijin ghemuit. 4. Echilibru: cu variante de mers. din aşezat ghemuit. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. 4. EDFG cu obiecte pe loc şi în mişcare (în stînd. cu transportarea greutăţilor. viteză. . Alergare de viteză 30m. Alergare de viteză 30m.asigurarea şi ajutorului reciproc în procesul activităţii motrice. 180º. 3x10m. 4.Să realizeze activităţi practice independente. 5. 2.să acţioneze în activitatea de învăţare a elementelor tehnico-tactice din jocuri sportive. Alergare–cros 500m.Executarea sistematică a sarcinilor la domiciliu.Să stabilească legătura între propriile capacităţi. .să observe greşelile altora în vederea obţinerii informaţiei despre corectitudinea executării exerciţiilor. eforturi şi rezultatele activităţii. Aruncarea mingii în ţintă la distanţă de 5. Ştafete sportive şi jocuri cuprinzînd elemente din atletism. Semisfoara. Aruncarea la poartă cu o mînă de pe loc. 3. Dribling multiplu din deplasare. Aruncarea mingii în ţintă. 2. Atîrnări şi sprijine. 2. Podul. 3. coordonare. 3. 5.activităţi de testare şi autotestare a nivelului de pregătire fizică generală. Pasarea cu o mînă şi prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare. Săritură în lungime (de pe loc şi cu elan). Exerciţii din gimnastica de bază: 1. . „Vînătorii şi raţele”. . 7. mobilitate. 10m.

Tema 1. prezenţa utilajului sportiv personal (minge.    domiciliu. CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţareevaluare 1 2 3 1. participare la efectuarea exerciţiilor fizice de concurs. I. . cunoştinţe privind dezvoltarea fizică optimă a organismului. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . Caietul de educaţie fizică (structura şi conţinutul caietului şi rolul acestuia în Caietul elevului autoinstruirea şi autocunoaşterea elevului). sporirea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală.să perceapă elementar  cunoştinţe elementare despre dozarea esenţa calităţilor motrice efortului fizic şi pauzele de odihnă în activitatea motrice.  cunoştinţe elementare privind dezvoltarea vitezei. sportivă a exerciţiilor  Teste de  reguli (elementare) competiţionale. respectarea cerinţelor sanitaro-igienice a corpului şi echipamentului sportiv. .să completeze sistematic caietul. de bază. gimnastică. individualizării călirii organismului). fizice practicate. respirator). FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE  termeni. executării unor exerciţii fizice. proceduri de călire a organismului.să manifeste atitudine grijulie faţă de sănătatea proprie.să exploateze legităţile călirii organismului. A. B.  Regimul motric zilnic al elevului în afară de clasă. Rolul exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului (influenţa activităţii motrice în Eseu nestructurat dezvoltarea organelor şi sistemelor (cardiovascular. Test de cunoştinţe utilizării complexe a mijloacelor şi formelor de călire. forţei. executarea sistemică a exerciţiilor fizice de dezvoltare generală şi formarea ţinutei corecte a organismului. . funcţionale şi a indicilor antropometrici pe o perioadă de timp. 2. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. coardă etc.să deducă importanţa exersării fizice în scopul fortificării sănătăţii omului.Să cunoască terminologia  aspecte ale tehnicii executării acţiunilor Evaluare: motrice din atletism. desfăşurării jocului dinamic. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE 1.  Progresul dezvoltării calităţilor motrice.     . definiţii. Tema 3. unor elemente din jocul sportiv.. Principiile călirii organismului (caracteristica principiilor: călirii sistematice. rolul practicării sistematice a exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului). dozării treptate a procedurilor de călire. rezistenţei. Tema 2. jocuri etc. Teste de diagnosticare a nivelului de Evaluare: 146 .). noţiuni. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. . cunoştin  cunoştinţe elementare despre metodica ţe.conştientă şi disciplină în cadrul lecţiei de educaţie fizică. îndemînării.

Să demonstreze calităţi motrice de bază. Teste motrice. EDFG fără obiecte. Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) (min. de repetări). 4. Săritura în înălţime. 2. cercuri. 3. .. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG). 3. 4. mai).să întreţină şi să îmbunătăţească starea de sănătate executînd exerciţii cu caracter aplicativ. aplecare înainte (cm). Exerciţii cu caracter aplicativ. Mers pe cerc mare şi mediu. bastonul de gimnastică). Teste funcţionale: * frecvenţa pulsului în stare de repaus (timp de 1 min. 2.să observe capacităţile stării funcţionale ale organismului. nr. Săritura în lungime cu elan. 5. 1. Teste motrice: * Alergarea de suveică: 3×10 m (s).). Aruncarea mingii în ţintă orizontală şi verticală de la distanţa de 8-10m.). Căţărare pe odgon-procedeul în trei timpi (2-3 m). . . antropometrice şi funcţionale (septembrie. * ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr. * tracţiuni în braţe din culcat orizontal (băieţi.să demonstreze capacităţi de viteză şi rezistenţă aerobă Alergare de viteză 30m(s). Teste antropometrice: * masa corporală (kg).).). 3. * din stînd pe banca de gimnastică. Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan. Exerciţii acrobatice: 1. Sărituri în adîncime. pregătire fizică şi funcţională. de repetări). * frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min. Ţinuta corporală la efectuarea exerciţiilor. procedeul „prin păşire”. Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan.să demonstreze capacităţi motrice de bază. . 1000m (b) (min. * flotări (fete) din sprijin culcat. Elemente de atletism 1. Gimnastica de bază 4.). Exerciţii de front şi formaţii: 1. Evaluarea nivelului de dezvoltare. Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) din startul de sus sau alergare –cros 500m (f). 2.să cunoască postura corectă a corpului în acţiuni motrice în comun şi principalele deficienţe fizice ale ţinutei. Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extinsă.).să influenţeze evoluţia corectă şi armonioasă a organismului în dezvoltarea calităţilor motrice de bază. 4. Regrupare dintr-o coloană în coloană cîte 2. . Aruncări şi prinderi a obiectelor portative (mingi. 2. s. dezvoltare. 6. EDFG cu obiecte portative. pregătire fizică şi funcţională. 5. sărituri.3 în deplasare cu întoarcere. Desfăşurare la dispoziţia profesorului (braţele depărtate prin paşi alăturaţi. 2. . Varietăţi de mers aplicativ. sărituri). 3. procedeul „îndoind picioarele”. Alergare de viteză: 30-60 m din startul de jos. 1. 5. Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extensă. Rostogolire înainte în diverse poziţii finale. alergări. coarda. Trei timpi (2-3 m) + evaluare. * sărituri în lungime de pe loc (cm). . s. Escaladări. mîinile pe banca de gimnastică (nr.să acţioneze cu indici Îmbinare de elemente 147 . * perimetrul toracic (cm. * talia (înălţimea corpului) (cm. .să formeze competenţe de testare motrice şi să le implice la testarea colegilor. de repetări).

Dribling multiplu din deplasare. . Oprirea şi pivotarea. Marcajul şi demarcajul. 5. de pe loc şi deplasare. 2. Gimnastica ritmică şi aerobică. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. 3. 4. Aruncarea la poartă de pe loc. „Labirintul”. Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. Aruncarea la coş cu o mînă.  executarea sarcinilor la domiciliu. „Exerciţiul interzis”. Îmbinări din atîrnări mixte.Să manifeste spirit de ordine. „Cloşca cu uliul”. „Apărarea cetăţii”. „Bastonul căzător”.să dezvolte spiritul de echipă şi a colaborării.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în Evidenţa: Nivelul de disciplinaritate şi activism motrice a elevului. ATITUDINI . Jocuri sportive. 2. 5. 5.  Jocuri dinamice şi ştafete sportive. 2. 6. . La bara joasă. 3.să însuşească acţiunile tehnico-tactice şi să execute rapid mişcările solicitate de activitatea în caz. ştafete: „Chemarea numerelor”. braţele pe podea. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. 2. Acţiuni ritmico-coordinative cu bătăi din palme şi picioare în perechi şi cerc. 3. La perete de gimnastică. 9. Aruncarea la poartă din deplasare. Minifotbal: 1. 5. Aruncarea la coş de pe loc cu două mîini (cu o mînă). Pasa cu o mînă. Joc bilateral.să efectueze mişcări cu amplitudine mare expresivitate şi ritm modern. Deplăsările specifice. Echilibru pe un picior. Dribling multiplu din deplasare. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. Atîrnări şi sprijine mixte. 3. 5. Aşezarea în atac în semicerc. 7. 8. 7. 2. Joc bilateral. Marcajul şi demarcajul. 4. Complex de exerciţii din gimnastica aerobică. Mers şi poziţii de sprijin pe bîrnă. Aruncarea la poartă din deplasare. . 4. Îmbinare de elemente acrobatice din exerciţiile 1. 10. 6. acrobatice. Deplasări specifice. Pasa-preluarea.să cunoască principalele mişcări de conducere a mingii şi să acţioneze regulamentar. Joc bilateral. în funcţie de un sistem de reguli acceptate.să depună eforturi uniforme şi variabile cu durate prelungite progresiv. Sfoara. Podul din stînd (cu asigurare). aşezarea în apărare pe semicerc. Dansul „Hora”. 3 şi 4. 3. Mişcări coordinative la 4 şi 8 timpi. Minihandbal: 1. 6. Îmbinare din elemente de atîrnări mixte. prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare. La paralele. . 3. 2. Conducerea mingii. disciplină şi onestitate în comportament. 1. 4. Jocul dinamic. 2.  completarea portofoliului (caietul de educaţie fizică). Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. 4. 3. 5. Pasa cu o mînă şi cu două mîini de pe loc şi din deplasare. 4. Priceperi de asigurare şi 148 . Minibaschet: 1.superiori de îndemînare în cadrul acţiunilor motrice specifice. Stînd pe omoplaţi. . 1. Complex de exerciţii din gimnastica aerobică.

ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de Curriculumul Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istorico-cultural.  să elaboreze un complex de EDFG pentru gimnastica matinală. Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi. Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. ajutor acordat în procesul executării unor exerciţii fizice. 149 . vizează reconcilierea cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO. Nivelul interesului (motivaţiei) elevului pentru activitatea motrice sistematică. politic. sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socioculturale. 13-29): a) principiul complementarităţii. asigură potenţialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu. Educaţia tehnologică.  ajutorarea şi asigurarea colegilor în cadrul instruirii. exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale.  acţiuni motrice efectuate în sprijin şi atîrnări la diferite înălţimi. folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic şi care stimulează gîndirea creativă. avînd un caracter interdisciplinar. proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale. pune în valoare imaginaţia şi gîndirea critică.  alergare de durată. de comunitate în contextul întregului areal cultural.să-şi formeze capacităţi creative în baza cunoştinţelor şi calităţilor motrice personale. formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale. 1983. .să realizeze activităţi practice independente. b) principiul integrării personalităţii umane în mediul social (economic. economice şi culturale. cadrul desfăşurării lecţiei.  participare la amenajarea terenului sportiv şi pregătirea utilajului necesar pentru realizarea obiectivelor lecţiei. .  respectarea regulilor jocurilor dinamice şi a acţiunilor de concurs. O pondere deosebită capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii. contribuie la formarea unei personalităţi capabile de a se adapta la condiţii de viaţă mereu în schimbare.să manifeste responsabilitate şi toleranţă în procesul de educaţie fizică. Caracterul activităţilor educaţionale specifice disciplinei. formează competenţe necesare pentru viaţă. cultural) prin acţiune. Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii umane. p. Dinamica formării competenţelor cognitive şi psihomotrice ale elevului. „Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO. între formarea intelectuală şi formarea practică a personalităţii umane.. exerciţii fizice executate timp îndelungat. prin „alternanţă şi continuitate”.

. . cl. . . . . . d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele. . 150 . . prin performanţa elevului. . care pot fi probate în practică. . . . . . . Sărbători calendaristice. . . . . . . .. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului elaborat. . . . . . .. . . . . . . . . .. . capacităţi. dinamică. . cl. . . .. nivelurile şi formele de educaţie. . . . . . . adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. Termenul competenţă nu este înţeles univoc de către cei implicaţi în educaţie. . . . care să răspundă unei trebuinţe. . . . .. II-IV 7. Din competenţa de bază rees patru competenţe-sinteză ale disciplinei. . .. . . . . la rîndul lor. . . .. . . . . .. . . . 3. . . . respectînd regulamentul tehnologic. . . . . . I-V 4. Ele încorporează cunoştinţe. viitori promotori ai culturii naţionale.. cl. . . . Curriculum prevede următoarele module: Treapta primară 1... . . . . cu caracter interdisciplinar. .. . . deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. . . inovatoare. Activităţi agricole. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .cl. . . . . . Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional). . . Realizarea obiectului conform proiectului elaborat. . .. . . vor fi precizate în cadrul modulului studiat şi în funcţie de treapta de şcolaritate. .. II-IV COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI 1. . . . . adesea fiind confundat cu capacităţile. . Structura modulară asigură flexibilitate. . . . . . . . .c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei practice. .. .. . . . . . . . .. . . . .. atitudini. . Arta culinară şi sănătatea. . . . Competenţele se formează în timp şi sînt achiziţii şi abilităţi rezultate din procesul de învăţare. . III-IV 6. . . . . . . . . . . Valorificarea lor în viaţă presupune o abordare în viziune integralistă. capacităţi. . . abordare diferenţiată în timp a modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii unde se află şcoala. . . . prezentarea acestui proiect. . . • Interacţiunea procesului educaţional cu factorii externi din mediul social. . . . . . . . . care. munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă. . . . . . 2. . . . . . . . . . .. . . în vederea realizării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. cl.. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire. . . . conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi. . . . . .. . Tricotarea. . . . . I-V 3. . . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect. Prin ea se realizează: • Orientarea şcolară. . . . . . . . . • Păstrarea. . . . Procesul instructiv-educativ la Educaţia tehnologică este organizat în baza principiilor specifice disciplinei şi a abordărilor modulare. . . . . . . . . . . . . . . . cl. care să permitră dobîndirea capacităţilor de aplicare în viaţă a cunoştinţelor (dovadă că ştie să facă) şi formarea competenţelor sociale (dovadă că ştie să fie) Competenţa de bază a disciplinei Educaţie tehnologică „A utiliza un demers tehnologic” trebuie concretizată pentru fiecare domeniu (în cadrul modulului studiat şi pentru fiecare treaptă) şi nivel de dezvoltare. . • Includerea elevilor într-un ciclu cu finalitate: analizare – proiectare – realizare – evaluare. . . . I-V 5.. . profesională şi socială.. .. .. . . . Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. Modelarea artistică din lut.. . . . . . . . . . . . . .. . I-V 2. Competenţele se formează prin experienţe complexe. . . . . economic şi cultural. . . . . . . Croşetarea. . cl. . . . . . • Formarea atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale – învăţarea. . . . . . . .

Croşetarea 16 propuse 5. Modelarea artistică din lut 16 6. memorizarea etapelor procesului tehnologic. Croşetarea 16 propuse 5. Activităţi agricole 16 Clasa IV (32 ore) 1. Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 Alegerea a două 2. Arta culinară şi sănătatea 10 2. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Treapta primară Clasa Temele (Module) Nr. Sărbători calendaristice 4–6 module din cele 3.4. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2. Activităţi agricole 16 Clasa III (32 ore) 1. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2. Tricotarea 10 – 14 6. de ore Clasa I (32 ore) 1. Modelarea artistică din lut 16 6. Activităţi agricole 10 – 14 16 151 . Arta acului 16 – 20 module din cele 4. Tricotarea 16 7. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional 16 module din cele 4. Arta acului 16 module din cele 4. Croşetarea 16 propuse 5. Sărbători calendaristice 6 Alegerea a două 3. Arta acului 16 propuse 4. Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. Croşetarea 16 Clasa II (32 ore) 1. Tricotarea 16 7. Evaluarea lucrării realizate.

Explicarea unor informaţii privind rolul alimentaţiei în sănătatea copilului: .servirea corectă. tacîmuri.la decizia învăţătorului Conţinuturi 1. . Noţiuni despre o alimentaţie echilibrată: . (farfurii.Exerciţii–joc privind respectarea unui regim alimentar şi rolul alimentaţiei echilibrate în sănătatea şi activitatea copiilor. . Noţiuni despre alimentaţie: .activităţi practice privind utilizarea corectă a veselei. . Comportara la masă: . 3. şerveţele). carne.exerciţii–joc de aranjare corectă a veselei. Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. şerveţelelor etc. care pot provoca unele afecţiuni. legume şi fructe. *.SUBCOMPETENŢE.explicarea unor reguli de comportare la masă conform cerinţelor de conduită în timpul mesei. Evaluarea (autoevaluarea) activităţilor de aranjare a mesei. vesele. fasolea. Respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: . lapte şi produse lactate.: . 2. cină.exerciţii–joc privind varietatea produselor alimentare şi clasificarea lor în dietetice şi nedietetice. respectul faţă de comeseni. în timpul consumului alimentar. tacîmurilor etc. tacîmurilor. . 152 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .conţinut variat în consumul de alimente din toate grupele de alimente. tacîmurilor.aranjarea corectă a veselei. tacîmurile etc.ţinuta.Exerciţii–joc privind clasificarea alimentelor în cinci grupe de alimente: cereale şi produse cerealiere. Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: . mazăre şi .utilizarea adecvată a veselei.activităţi de evaluare a lucrărilor de aranjare a mesei de către copii. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE (RECOMANDATE) Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA I-a Subcompetenţe 1. furculiţe. pe masă. 3* Executarea anumitor activităţi practice la aranjarea corectă a mesei pentru alimentaţia de zi cu zi: *. 4. ceşti. Normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: .alimentaţia de zi cu zi şi regimul alimentar.identificarea mîncărurilor necesare unei alimentaţii sănătoase şi mîncărurile care pot dăuna sănătăţii.exerciţii–joc privind regulile de comportare corectă în timpul mesei.exerciţii de evaluare şi autoevaluare privind normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar.utilizarea corectă a veselei şi tacîmurilor. . 2.aspectul estetic al mesei aranjate. şerveţelelor etc. . Identificarea unor mîncăruri pentru dejun. considerate importante în alimentarea copiilor: Conţinuturi 1.mîncăruri necesare unei alimentaţii echilibrate. linguri. .bucate ce pot dăuna sănătăţii.igiena personală. prînz. *. tacîmurilor etc. peşte şi produse din acestea. *.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar. *4. CONŢINUTURI.

.păstrarea produselor perisabile.discuţii dirijate privind alimentaţia corectă: respectarea regimului alimentar.exerciţii–joc privind regulile de comportare la masă.executarea activităţilor necesare la aranjarea mesei cu veselă.îngrijirea şi spălarea veselei..exerciţii de evaluare. a tacîmurilor şi ustensilelor de bucătărie.explicarea unor informaţii despre alimentaţia echilibrată. . 4. altele.activităţi practice la amenajare a platourilor cu tartine şi servirea lor. aspectul estetic.respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar. carne slabă.elaborarea unui meniu pentru alimentaţia unui copil de 10 ani (corespunzător unei alimentaţii echilibrate). *. . 3.stabilirea duratei de păstrare în stare proaspătă / bună a unor produselor alimentare. Păstrarea în condiţii adecvate a produselor alimentare: . aspect etc. .activităţi practice şi explicaţii privind condiţiile necesare de păstrare a produselor alimentare în bună stare. calitatea bucatelor. tacîmurilor etc.componenţa nutritivă a produselor alimentare. felii de ou fiert etc. . Clasificarea alimentelor după provenienţa lor: . 2. 4. Evaluarea calităţii unor produse alimentare Conţinuturi 1. alimentaţia variată: fructe.legume. .la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1.).Exerciţii–joc privind stabilirea conţinutului de substanţe nutritive în diverse alimente.păstrarea produselor neperisabile. autoevaluare a activităţilor elevilor.activităţi practice de însuşire şi respectare a normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare. . .igiena personală.activităţi practice de efectuare a ordinii.identificarea unor caracteristici.prelucrarea primară a produselor alimentare (spălarea. folosirea moderată a grăsimilor şi glucidelor. Autoevaluarea respectării normelor de igienă şi protecţie în timupl consumului alimentar: .exerciţii practice privind utilizarea corectă a veselei. . aranjarea corectă a mesei. Explicarea unor informaţii despre componenţa nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în organism: .activităţi practice în grup în scopul preparării unor tartine simple. după care poate fi stabilită calitatea.exerciţii de alcătuire a unui meniu pentru . Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: . *. 2. *. .. .condiţii adecvate de păstrare a 153 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . tacîmuri.importanţa unui regim alimentar în sănătatea omului. prospeţimea unor produse alimentare după miros. . . pipăit. 2.comentarea regulilor de comportare la masă.comportarea la masă.verificarea calităţii produselor alimentare. . verdeţuri. curăţarea. 3* Depozitarea în condiţii adecvate a produselor alimentare uşor alterabile: *.. Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: *. tăierea). Normele de igienă şi protecţie: .înfrumuseţarea cu diverse produse (legume.. . .menţinerea ordinii şi curăţeniei în bucătărie. . *.discuţii dirijate privind importanţa respectării unui regim alimentar în sănătatea şi activitatea copiilor. . şerveţele etc.

nutritiv. sub aspect estetic.activităţi practice în grup la înfrumuseţarea salatei şi servirea mesei. greutate. *.evaluarea calităţii bucatelor servite: sub aspect estetic. . culoare.verificarea calităţii produselor alimentare. .explicarea unor informaţii despre calitatea nutritivă a produselor alimentare în funcţie de prospeţimea şi starea acestora. corespunzător alimentaţiei copiilor: . gust. miros.igiena personală. ..). la masa de lucru etc.. tehnologic. .argumentarea importanţei respectării unei alimentaţii echilibrate. pipăit etc. 4. stare. necesare praparării unor bucate: *. . 2. aranjarea mesei.). alimentaţia de zi cu zi pentru un copil de 10 ani.: .exerciţii de stabilire a conţinutului nutritiv al unor produse alimentare. *.. verificare a calităţii produselor alimentare în funcţie de stare. băuturi (ceai. vaselor etc. . 5. produselor alimentare. .condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare. curăţarea etc. 3* Prelucrarea culinară a produselor alimentare: *. vase etc. miros. .evaluarea calităţii unor alimente după provenienţă. Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri simple.activităţi practice şi experimente de evaluare.îngrijirea şi utilizarea corectă a ustensilelor.exerciţii privid condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare necesare alimentaţiei zilnice a copiilor.exerciţii privind alcătuirea unui meniu. a informaţiilor de pe ambalaj etc. 4.. Normele de igienă şi protecţie a muncii: .după aspect.).discuţii dirijate privind diverse tehnologii şi metode . . lapte etc. Evaluarea activităţilor în grup. 2.prelucrarea primară (sortarea. Normele de igienă şi protecţie a 154 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .Discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii echilibrate în viaţa şi activitatea omului (a copiilor). culoare.componenţa nutritivă a alimentelor.prevenirea contaminării alimentelor în timpul prelucrării culinare. stare.. miros.regimul alimentar. . Întreţinerea ordenii şi curăţeniei în încăpere. aspect etc.înfrumuseţarea bucatelor servite la masă (salată din legume fierte şi alte produse etc.activităţi experimentale în grup privind evaluarea calităţii produselor alimentare în funcţie de aspect. pipăit etc. . Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: . . .la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. . gust. adecvată la masă a unor mîncăruri şi băuturi.activităţi practice de efectuare a ordinii şi curăţeniei la masa de lucru.servirea corectă. *. Conceperea şi organizarea mijloacelor Conţinuturi 1. aspect. . Comportarea corectă în timpul mesei. Amenajarea locului de lucru cu ustensile. *.stabilirea componenţei nutritive a alimentelor utilizate la prepararea bucatelor preconizate. . în bucătărie etc.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare. 2.exerciţii de amenajare a locului de lucru în vederea preparării în grup a unor bucate (salată din legume proaspete sau fierte). *3.

comportarea la masă. denumire. Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA I-a Subcompetenţe 1.uscare. 155 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Prelucrarea culinară a produselor alimentare.respectarea regulilor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1. . Executarea operaţiilor stabilite conform regulamentului tehnologic: . Materiale şi ustensile: . Obiecte de uz casnic: . ..pînză cu textură rară de bumbac. 3. 3. . .discuţii dirijate privind aspectul tradiţional al articolelor de port popular. cingători etc.prezentarea unor informaţii despre sat.: .păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare activităţilor parctice. oraş şi unele aspecte privind meşteşugurile populare. in. miros. în aspect funcţional. (informaţii). ustensilele.exerciţii de prezentare şi comentare a pieselor de port popular. Identificarea articolelor de port popular după aspect. catrinţe. gustului. 3. 4.funcţiile. conservare etc. .. milieuri etc..comentarea aspectului. .activităţi practice în grup de preparare a tartinelor calde şi a compotului.Exerciţii–joc de prezentare a costumului popular femeiesc şi bărbătesc. tacîmurile. vesela. foarfece) în vederea utilizării lor în activităţi practice: . 5. respectînd normele de igienă şi protecţie a muncii. . anotimp etc. .utilizarea corectă a ustensilelor. cînepă.utilizarea corectă a materialelor. sex.) . *. batiste în 3 colţuri. culoare etc. 2.activităţi practice de menţinere a ordinii şi curăţeniei. . ustensilelor etc. .năfrămiţe. calitatea materialului utilizat şi a culorilor tradiţionale. alimentele necesare. . aparatelor de încălzit etc.încăperea. Întreţinerea ordinii şi curăţeniei: . Obiecte de port popular (cămăşi femeieşti şi bărbăteşti. *6. . ustensile etc. ace. . gustul.activităţi practice în grup de organizare a mesei de lucru şi a condiţiilor adecvate pentru prepararea tartinelor calde. *.comentarea etapelor de preparare a mîncărurilor. . tacîmurilor etc. a compotului din fructe (proaspete sau uscate).aranjarea veselei. . . stare. Selectarea materialelor.igiena personală. . Aranjarea mesei: . mirosului şi a calităţii nutritive. funcţie: . *4.activităţi practice în grup de înfrumuseţare şi servire a mesei.amenajarea bucatele pe platouri şi să aranjeze masa cu vesela şi tacîmurile necesare.la decizia învăţătorului muncii: .amenajarea locului de lucru cu vase. aspectul obiectelor de port popular.necesare de prepararea a bucatelor preconizate: . Tehnologii şi metode de păstrare a produselor alimentare: .descrierea etapelor tehnologice urmate la prepararea bucatelor servite la masă.observarea elevilor în timpul activităţilor. Evaluarea bucatelor: valoarea nutritivă.prevenirea contaminării cu microbi. aspectul estetic.discuţii dirijate privind respectarea regulilor de comportare în timpul mesei. . 2. .comentarea calităţii produselor alimentare selectate după aspect.masa de lucru. ustensilelor (pînză cu textura rară. .ştergare de ritual.observarea şi evaluarea elevilor în cadrul activităţilor practice de cercetare şi clasificare a pieselor de port popular după funcţii. de păstrare a produselor alimentare pe o anumită perioadă de timp. mirosul etc.evaluarea calităţii produselor alimentare utilizate la prepararea bucatelor preconizate.

Elemente decorative. 2. cînepă. . Executarea punctelor de cusut pe fundalul pînzei cu textura regulată. gherghef.activităţi practice de selectare.* exerciţii de executare a punctului cruciuliţă. *5. . Elememte decorative tradiţionale: . din bumbac. Stabilirea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (pînză. . punctul tighel). decorate cu linii drepte. de uz casnic etc. . 3. păstrare şi utilizare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor utilizate la confecţionarea unei batiste mici. . firile uşor vizibile.activităţi practice privind evaluarea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor utilizate în confecţionarea obiectelor. 4. vrîste) utilizate în decorarea articolelor populare. (punctul înaintea acului. grosime. .aspectul tradiţional.punctul înaintea acului. după provenienţă. . ace etc. 4.exerciţii de respectare a normelor igienice şi de protecţie a muncii.identificarea elementelor decorative tradiţionale (linii drepte.punctul tighel.funcţiile ustensilelor. textură. păstrare şi utilizare a ustensilelor necesare (ace mijlocii cu vîrful rotungit. 2. culori tradiţionale privind aspectul obiectelor 156 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .punctul cruciuliţă. vălurite. forma. . . 6. Prezentări scurte. . . zigzaguri.condiţiile adecvate de păstrare şi utilizare a materialelor şi ustensilelor.selectarea şi păstrarea. foarfece.exerciţii practice privind: introducerea firului de aţă în ac.coaserea unei batiste mici. punctate pe fundalul unei batiste din pînză. *. fire colorate. .cerinţe calitative în funcţie de necesitatea lor. Obiecte de port. Tehnici de cusut: .. in) utilizată la confecţionarea diverselor piese de port popular. *.fire colorate muline. *.).linii drepte întrerupte.activităţi practice de analizare a materialelor (pînză groasă cu textura uşor vizibilă. de uz casnic şi ritual: . executarea punctelor de cusut (punctul înaintea acului. funcţiile.autoevaluarea privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. punctul tighel. fixarea firului de aţă în cusătură. utilizarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare Conţinuturi 1.: .discuţii dirijate privind elementele decorative şi cromatica tradiţională utilizată la confecţionarea obiectelor tradiţionale. găurele simple): *. întrerupte. utilizate în confecţionare. punctul cruciuliţă. gherghef.Exerciţii–joc de prezentare a costumelor populare (cum se poartă). durabilitate etc.norme de igienă şi protecţie a muncii la păstrarea şi utilizarea lor. -* exerciţii practice de executare a liniilor drepte. foarfece. Materiale şi ustensile: .). dimensiunile.igiena personală. *3.ace cu vîrful rotunjit. linii punctate. . riglă etc. . Evaluarea (autoaprecieze) calităţii lucrului îndeplinit.vrîste etc.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a II-a Subcompetenţe 1.proprietăţile materialelor. . .muncii. .activităţi practice de selectare. Normele de igienă şi protecţie a muncii: . descrieri referitoare la aspectul tradiţional al costumului popular femeiesc şi bărbătesc: .

punctul înaintea acului. bumbac. 4.prezentarea schiţei grafice a ştergărelului ce doreşte să-l confecţioneze. . 60. 50.puntul tighel. 4.exerciţii de desenare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a elementelor decorative: zigzag. Tehnici de cusut şi brodat: . .stabilirea etapelor tehnologice la confecţionarea ştergărelului.activităţi practice individuale ce angajează elevii la confecţionarea unei batiste mici: croirea drept pe fir. 2. şerveţele etc. foarfece mici. in.însăilătura. înaintea acului. . *.* activităţi practice privind executarea decorului simplu pe fundalul batistei.exerciţii de păstrare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare. linii vălurite etc.punctul înaintea acului. . 2. cînepă etc.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a III-a Abilităţi 1. găurele..conform normelor de igienă şi protecţie a muncii. *.găurele simple. tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor. . populare. Executarea punctelor de cusut: însăilătura.confecţionarea unei batiste cu decor simplu (linii drepte.ace. .respectarea normelor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1. . Evaluarea calităţii lucrului îndeplinit: în aspect tehnologic. . găurele: *. punctul tighel.activităţi practice de finalizare a lucrului început: depistarea lacunalor şi corectarea lor.. . Ştergare tradiţionale cu decor realizat la ţesut sau la cusut. .găurele simple. . Norme de igienă şi protecţie a muncii. . cînepă etc. Tehnici de cusut şi bordat: . uşor vizibilă. Materiale şi ustensile: . . punctul cruciuliţă. Stabilirea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui ştergărel cu decor simplu cusut: .aţă albă subţire.exerciţii de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit în aspect tehnologic şi în aspect estetic. *. cu textura uşor vizibilă. zigzag) cu ajutorul punctelor de cusut menţionate. 5. năfrămiţe.activităţi practice de reprezentare grafică a formei şi dimensiunii unui ştergărel mic. . 3.activităţi practice de clasificare şi selectare a pînzei de in. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative simple: .fire colorate muline. *. cruciuliţe. în aspect estetic.punctul cruciuliţă. . .exerciţii practice de executare a punctelor de cusut pe fire numărate: punctul înaintea acului. . milieuri etc.discuţii dirijate privind stabilirea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel mic din pînză cu elemente decorative cusute.evaluarea calităţii materialelor şi ustensilelor utilizate pentru confecţionare. 4. gherghef etc. nr.exerciţii de armonizare a firelor colorate muline etc. tighel.Cercetarea cîtorva ştergare tradiţionale şi cîteva şerveţele. . Etape tehnologice de confecţionare 157 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .selectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea ştergărelului. *3. . cu textura regulată. .pînză de bumbac.punctul cruciuliţă.

activităţi practice de croire drept pe fir a milieurilor de formă pătrată (30x30) cm. Confecţionarea milieului cu decor brodat conform proiectului elaborat: *.aspectul. . panglică centimetrică. culori complimentare. .la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. firelor colorate. in. pe care doreşte să-l confecţioneze..evaluarea lucrărilor în aspect estetic şi calitativ.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare. *. . . . Textile tradiţionale decorate cu broderii: .caracteristici esenţiale. .motive populare.muncii. *. şerveţele. *. 3.executarea broderiilor simple pe fundalul pînzei.exerciţii de amplasare a decorului şi executarea broderiilor (elemente decorative simple). ştergare.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. a unui ştergărel: . 3.tivirea marginilor. . . Ornamentica şi cromatica tradiţională: . riglă.discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi a ustensilelor utilizate în confecţionarea milieurilor. . tivirea marginilor. dimensiunea. alb).gherghef. analizare şi comentare a aspectului estetic: forma. alte mostre. . „căliţa ocolită”). . cînepă etc. *3.ace. forma.Exerciţii de studiere. . . . 2. Evaluarea ştergărelului confecţionat: . tivirea marginilor cu găurele simple. modul de păstrare a materialelor şi a ustensilelor în condiţii adecvate (truse speciale). Materiale şi ustensile: .. *. dimensiunea. Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat conform proiectului. .prezentarea proiectului elaborat.caiet cu liniatura în pătrăţele.executarea etapelor: croirea milieului de formă Conţinuturi 1. a ustensilelor. negru.observarea elevilor în timpul activităţilor practice şi acordarea ajutorului necesar.activităţi practice de croire drept pe fir a unui ştergărel mic (30x15) cm.activităţi practice individuale de reprezentare grafică a unui milieu de dimensiuni mici (30x30) cm şi indicarea modului de amplasare a decorului. . funcţiiile utilitare ale obiectelor textile decorate cu broderii.memorarea etapelor tehnologice.prezentarea schiţei grafice a milieului imaginat.exerciţii de selectare şi evaluare a pînzei. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui milineu cu decor brodat: .evaluarea.stabilirea etapelor tehnologice şi a punctelor de cusut utilizate la confecţionarea milieului preconizat. .pînză de bumbac. foarfece mici şi mari. . . *.elemente decorative.exerciţii de reprezentare a unui fragment al compoziţiei decorative (un motiv popular „vîrtelniţa” şi elemente decorative „zigzag”. funcţiile utilitare.milieuri. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui milieu cu decor brodat: .descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel. .selectarea şi croirea pînzei.executare practică: croirea unui ştergărel de dimensiuni mici.activităţi practice de tivire a marginilor milieului. . 2. 4. .culori tradiţionale (roşu. .exerciţii de respectare a normelor de igienă şi securitate a muncii. 158 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .

. . de .activităţi practice de obţinere a masei de lut de plasticitate optimă. . . activităţi practice în grup pentru a nu permite zvîntarea materialului pregătit. figurine.locul de lucru.comentarea etapelor procesului de confecţionare a milieului proiectat.igiena personală.exerciţii de modelare a fundului pentru vasul preconizat. pînză sau hîrtie. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas. . căni etc. . Reprezentarea desenului unui vas sau a unei jucării în vederea confecţionării din lut: . .figurine-jucării. . 4. figurine din lut: . Normele de igienă şi protecţie a muncii: .exerciţii de reprezentare grafică a obiectului.executarea decorului simplu la laturile milieului. în vederea suprapunerii lor în spirală.activităţi practice de executare a motivului popular „vîrtelniţa” pe fundalul milieului. Evaluarea procesului de confecţionare a milieului cu decor brodat: . . .vase pentru preparat bucate (oale de diverse tipuri).exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor conform cerinţelor de calitate şi valoare estetică. Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. . .confecţionarea vergelelor uniforme din lut.. şlicher etc.găurele simple.reguli de păstrare. 2. figurină din lut cu ajutorul Conţinuturi 1. *.pătrată. Tehnici de cusut şi brodat: .exerciţii de formare a decorului la colţurile milieului.tehnica modelării prin suprapunerea spiralică a vergelelor.pregătirea unui vas cu apă. Obiecte de ceramică tradiţională: .exerciţii de stabilire a spaţiilor de amplasare a decorului pe suprafaţa milieului. .punctul tighel.descrierea modalităţii de modelare a vaselor utilizînd metoda de spirală sau bile. . *.aprecierea aspectului estetic. ordinea şi curăţenia.punctul lănţişor. ţuruiece etc.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. 3. . Tehnici de modelare: . . 3.vase pentru apă (ulcioare. Modelarea unui vas.activităţi practice de executare a decorului la laturile milieului. străchini etc. sîrmuliţă etc. .descrierea unor diverse tipuri de vase de ceramică utilitare. tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor. 5. .punctul cruciuliţă. ţuruiece. pînză. vas cu apă.discuţii dirijate privind metode vechi de modelare a lutului: suprapunerea spiralică a verigelor. sîrmă. .farfurii. .lut preparat. fiecare elev va decide ce figură va modela la propria imaginaţie.analizarea diverselor vase de ceramică şi jucării. jucărie. *. *duble. a valoarii şi calităţii lucrării (lucrărilor). *.). Materiale şi ustensile: . .discuţii dirijate privind metodele de preparare şi pregătire a materiei prime: lut prelucrat. .la decizia învăţătorului 4. şlicher (soluţie de lut pentru încleiere). îngrijie şi utilizare a materialelor şi ustensilelor.executarea unui motiv popular „vîrtelniţa” pe centru milieului.Discuţii dirijate privind importanţa ceramicii în viaţa oamenilor începînd din cele mai îndepărtate timpuri şi pînă în prezent. 159 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .. . suprapunerea bilelor mici pentru formarea pereţilor. angobă.şlicher.memorizarea etapelor cronologice de confecţionare a milieului. 2.

fund).). . Elemente decorative. . .modelarea liberă. 160 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. Evaluarea lucrării confecţionate de colegi în comparaţie cu cele autentice: .activităţi practice de modelare şi suprapunere a vergelelor (vergelele să fie de aceiaşi grosime). cromatica ceramicii tradiţionale: .farfurii. .. străchini. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas de formă întinsă după şablon sau figurine. bucate (oale mari. coloranţi. (ulcioare. gavanoase etc. bilelor. .„încleierea” vergelelor suprapuse cu şlicher şi netezirea suprafeţei. . . Notă: O atenţie deosebită se va acorda respectării formei şi proporţiilor indicate în schiţa grafică. . elevii se vor ajuta reciproc pentru a nu permite uscarea lutului. buză.activităţile practice de modelare se vor desfăşura în grup.ghivece. care se va fixa (încleia) cu ajutorul şlicherului primul rînd de spirală.discuţii dirijate privind metoda modelării după şablon.. . .tehnica prin suprapunerea bilelor mici. 4.comentarea etapelor tehnologice de confecţionare utilizînd terminologia specifică.descrierea tehnică a modelării după şablon a unui vas de formă întinsă. burtă. . ulcele. sfeşnice etc.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor comparîndu-le cu desenul formei.prezentarea schiţei grafice a unui vas de formă întinsă (farfurie) sau a altui obiect. ca pereţii vasului să fie omogeni.activităţi practice de a pune în loc adecvat lucrările deja modelate pentru a se usca în voie. umeri.confecţionarea vergelei sau a bilei de aceiaşi mărime. .exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate care trebuie umezite prin umezirea degetelor.vase pentru păstrat / pregătit produse. Obiecte de ceramică tradiţională: . Conţinuturi 1. 2. .vase pentru apă şi vin etc.finisarea (decorarea. mănuşă. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas sau a altui obiect: . dimensiunii şi proporţiilor părţilor componente.: . . şlicher. *. . *.evaluarea activităţii elevilor: prezentarea schiţelor .elemente decorative simple. . ustensile etc. arderea) lucrării. . *.la decizia învăţătorului Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. .Discuţii dirijate privind analizarea diferitor vase de ceramică şi jucării.suprapunerea circulară a vergele sau a bilei pentru a obţine forma dorită a vasului. jucării etc.metode de preparare a materialelor necesare: lutul de plasticitate potrivită. angobă.). uscarea.exerciţii de reprezentare grafică a obiectului imaginat pentru modelare.asemănarea antropologică a vaselor de ceramică tradiţională (gură. 4. toartă. trebuie utilizat şlicher la suprapunerea vergelelor. căni etc.suprapunerii spiralice a vergelelor sau suprapunerea bilelor: .pregătirea ustensilor şi a locului de lucru pentru modelarea din lut. gît.activităţi practice în grup la pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare. motive populare.

. scoaterea de pe şablon.jucării. .obţinerea plasticităţii necesare la prelucrarea lutului.ţinerea corectă a firului de aţă. pensulă. figurină) prin tehnica modelării după şablon: . 2. . grosime. Elemente decorative.tehnica modelării prin presarea pe suprafaţa şablonului. grafice.identificarea şi clasificarea unor materiale şi ustensile utilizate la realizarea dantelei croşetate. 3. scule etc.). grosime etc. . .). brun.exerciţii de selectare a firelor textile după culoare. . proprietăţile părţilor componente). 3.încleierea vergelelor cu şlicher. negru.tehnica suprapunerii spiralice. imaginîndu-şi modalitatea aplicării acestuia: .confecţionarea unei bile mari de lut. lut.întinderea bilei pentru a obţine o placă suficient de groasă şi presarea ei pe şablon.culori tradiţionale: cărămiziu.exerciţii-joc privind organizarea locului de muncă.şlicher. şerveţele etc.modelarea liberă prin suprapunerea bilelor mici. coloranţi. . Elementele de bază ale croşetării: 161 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .exerciţii practice de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă. Croşetarea unui lănţişor din ochiuri libere. respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii. . ţuruiece. *. .exerciţii de evaluare a lucrărilor confecţionate de elevi: aspectul estetic (forma.Activităţi de observare.activităţi practice de aşezare a obiectelor în cuptor special pentru ardere. . *.comentarea etapelor tehnologice. .seturi de croşete. muzeul satului etc. Evaluarea lucrărilor confecţionate în aspect estetic. comparare a obiectelor garnisite cu dantelă (lucrată din fire textile. Conţinuturi 1.observarea şi compararea mostrelor prezentate. . sîrmuliţă etc.fire textile depănate în bobine.fire textile variate după culoare. verde etc. Tehnici de modelare: *. angobă. utilizînd terminologia specifică. Modelarea unui vas de formă întinsă sau a altui obiect (jucărie. Selectarea firelor textile după grosime şi culoare. 4. *. . . obiecte garnisite cu dantelă croşetată (feţe de masă. motive populare.lut preparat în condiţii de casă.). ştergare. 3. calitativ. alb. cunoaşterea şi respectarea normelor sanitar-igienice . 2.3.luarea primului ochi. pregătirea ustensilelor. Aspectul estetic al locuinţei tradiţionale.activităţi practice de finisare şi executare a decorării obiectelor. Materiale şi ustensile: . vergelelor sau după şablon.. .finisarea lucrării prin tăierea resturilor de pe margine. lemn etc. . 4. . . Materiale şi ustensile: . Executarea unor elemente de bază ale croşetării: . funcţional: . .la decizia învăţătorului Modulul „Croşetarea„ CLASA I-a Subcompetenţe 1. vas cu apă. compoziţii decorative. după provenienţă.vizitarea organizată a unui interior tipic ţărănesc (la muzeul de etnografie. .pînză. figurine etc. . tablă.activităţi practice individuale şi în grup la pregătirea materialelor şi modelarea obiectelor preconizate utilizînd tehnici libere: modelarea prin suprapunerea bilelor.exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate prin umezirea degetelor. 2. punerea la uscat în locuri ferite de soare şi curenţi de aer.discuţii dirijate privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare.

ţinerea croşetei. de clasificare a acestora după provenienţă.modelarea (la propria imaginaţie) a elementelor decorative simple (o figură geometrică simplă – cerc.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate: fire roşii şi albe. formînd un lănţişor de pătrăţele goale. mătase etc. culoare. . 2. pătrat etc. . Executarea unui fragment de plaşă din pătrăţele goale. de mărţişoare. comparare a varietăţii dantelelor croşetate.mostre de dantele. grosime etc.ţinerea firului de aţă. 4.identificarea varietăţii motivelor ornamentale şi formarea acestora din pătrăţele goale şi pătrăţele pline.explicaţii/ comentarii privind semnificaţia mărţişorului. cerculeţe formate din ochiuri libere. . Croşetarea unui lănţişor de pătrăţele goale: . mătase etc. 4. tradiţia de a purta mărţişoare în luna martie.activităţi practice/ antrenări ce angajează elevul să ţină corect croşeta.fire textile variate după grosime. . . ori a unui motiv popular simplu.activităţi de răsucire a firelor albe şi roşii. .exersări de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă. aplicînd tehnicile de croşetare învăţate: . culoare.exerciţii de executare a picioruşului cu 1 jeteu şi ochiuri libere. lănţişoare de ochiuri libere. . . . firul de aţă. să formeze primul ochi. Evaluarea lucrărilor realizate: . a calităţii lucrărilor executate. Aspectul estetic al obiectelor croşetate: mostre.picioruşe cu 1 jeteu.fire roşii şi albe de mulineu. un motiv popular simplu etc.Activităţi de observare. . utilizînd picioruşe cu 1 jeteu şi ochiuri libere şi conducîndu-se de schemă.activităţi practice de realizare a unui mărţişor croşetat. . . Elementele de bază ale croşetării: . 3.croşetarea unui lănţişor de ochiuri libere. şerveţele garnisite cu dantelă: . feţe de masă.. legîndu-l fundiţă.observarea.executarea lănţişorului de ochiuri libere. utilizînd lănţişorul de ochiuri libere lucrat de elev. şi de protecţie a muncii. .activităţi de realizare a 1-2 rînduri de pătrăţele goale.seturi de croşete.activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor realizate de către elevi.finisarea mărţişorului. să croşeteze un lănţişor din ochiuri libere.exerciţii de comentare a aspectului unor lucrări textile garnisite cu dantelă. compararea mostrelor de dantelă croşetată.. Confecţionarea unui mărţişor. 3.confecţionarea unui mărţişor. 4. un animăluţ. a materialelor utilizate.evaluarea aspectului estetic. .croşetarea unui rînd de pătrăţele goale. Conţinuturi 1. Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: . . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 2.antrenări practice ce includ operaţii de selectare a firelor textile. 162 . utilizînd elemente de bază ale croşetării (picioruşe cu un jeteu şi ochiuri libere): .. .) utilizînd lănţişorul de ochiuri libere croşetat. . . Modulul „Croşetarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. unui animăluţ. format din două floricele cu un rînd de petale.activităţi practice şi explicaţii privind tehnica executării picioruşului cu un jeteu. . . .desenarea în caiet a schemei grafice.luarea primului ochi. Modelarea unei figurine. ochiuri libere. Elemente decorative şi motive populare.. . de mulineu.

Croşetarea covoraşului conform regulamentului tehnologic: .selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate. culoarea firelor textile).colectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic stabilit (croşete. fire textile.seturi de croşete. Elementele de bază ale croşetării: . de stabilire a tehnicii de formare a colţurilor. . 4.4. 4. urmărind schema de formare a colţului.. al suvenirelor croşetate: . utilizînd fire textile de o singură culoare: .activităţi practice de executare a schemei grafice la formarea colţului covoraşului. . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a covoraşului conform procesului tehnologic: . . 3. . .finisarea covoraşului fixîndu-i franjuri de lănţişoare de ochiuri libere.mostre de covoraşe. calitatea lucrului îndeplinit.comentarea aspectului estetic şi calitatea lucrului realizat.comentarii privind aspectul estetic. Modulul „Croşetarea „ CLASA a III-a Subcompetenţe 1. 3. 2. Elemente decorative simple utilizate la croşetarea covoraşuluisuvenir: lănţişoare de ochiuri libere. Aspectul estetic al obiectelor croşetate. . Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: .croşetarea.exerciţii de comentare a aspectului estetic. culoare.activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor executate.suvenire croşetate.tehnica croşetării circulare. a calităţii lucrărilor executate. a aspectului estetic al acestora. .tehnica de formare a colţului. suvenirelor etc. . .identificarea unor proprietăţi ale firelor textile. 2.elaborarea schemei grafice a covoraşului. Evaluarea calităţii lucrărilor realizate.evaluarea aspectului estetic al lucrărilor. . franjuri. foarfece.variate după grosime.Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea jucăriilor. Conţinuturi 1.croşetarea unui rînd de lănţişoare de ochiuri libere. 163 . . . calitatea şi acurateţea acestora: . Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: . de respectare a normelor de securitate în timpul croşetării.se apreciază şi capacitatea elevilor de a utiliza în comentarii terminologia specifică.exerciţii de identificare a elementelor de bază utilizate la finisarea covoraşului-suvenir.activităţi de apreciere (autoapreciere) privind corectitudinea formării colţurilor. . . comparare a mostrelor de covoraşe-suvenire. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş croşetat circular.comentarea utilizării terminologiei specifice.activităţi de observare. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .fire textile: . . executării ultimului rînd al covoraşului. evidenţiind aspectul estetic.

Modulul „Croşetarea” CLASA a IV-a *.la decizia învăţătorului Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA I-a 164 .

. . zgărdiţă. hîrtie etc.selectarea modelului. . Obiceiuri şi tradiţii: . răsucirea. Materiale şi ustensile: fire mulineu albe.Discuţii dirijate despre modul de organizare şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. 2. 5. clopoţel ce vor fi utilizate la împodobirea locuinţei. sf. . 2. Pregătirea şi organizarea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea mărţişorului (fire textile. respectînd etapele tehnologice. 3.. .activităţi practice de montare a ciucurilor. la diferite dispozitive). carton etc.întinderea. bradului de Crăciun etc.executarea decorului. 2. . 165 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .identificarea din diverse surse a semnificaţiei culorilor alb şi roşu. elementelor din paie etc. creion. .sărbătorile de primăvară: mărţişorul. Obiceiuri etnoculturale din cadrul sărbătorilor calendaristice: .activităţi de evaluare a obiectului confecţionat.exerciţii de selectare a materialelor şi ustensilelor (fire de mulineu. . prelucrarea cu clei.stabilirea materialelor şi ustensilelor utilizate în conformitate cu obiectul (jucăria) preconizat.). Gheorghe.Crăciunul. detalii de ornare (frunze. . foarfece.jucărie pentru brad (în volum). .receptarea personajelor din legenda Mărţişorului (1 Martie şi Baba Dochia). Anul Nou: .activităţi de pregătire a şnurului din fire colorate (alb şi roşu): .pregătirea materialelor.jucărie pentru decorarea locuinţei.Subcompetenţe 1.exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual ce se utilizează la desfăşurarea sărbătorilor. clei. 4.).respectarea normelor igienice şi de protecţie a muncii în cadrul confecţionării obiectului proiectat. ace. flori. . .mărţişoare.Activităţi de identificare din lecturi a simbolului primăverii. croşetă. . scrobeală etc. fixarea capetelor.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor. Identificarea din natură şi imaginarea unor obiecte şi accesorii utilizate în desfăşurarea obiceiurilor şi datinilor etnoculturale . Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. vizitarea meşterilor populari etc. bucăţele de carton.activităţi individuale şi în echipă de ornare a mărţişorului (aplicarea frunzelor. Modalităţi de desfăşurare a sărbătorilor primăverii: 1 martie. .împodobirea bradului de Crăciun şi Anul Nou. ace.exerciţii de depănare a firelor pe carton.activităţi de ieşire în natură de sf. pene etc. accesorii ce constituie simbolurile etnoculturale: . floricelelor. Tradiţii şi obiceiuri.). Tehnologia confecţionării accesoriilor: . . . . Obiecte şi accesorii tradiţionale: . Confecţionarea unui mărţişor tradiţional.desenarea schiţei unui obiect sau accesoriu: jucărie.exerciţii de selectare a materialelor necesare pentru confecţionarea jucăriei.): . Gheorghe. 3. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .discuţii privind obiceiuri şi datini de sf. obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou. Imaginarea unor modele de mărţişoare utilizate în cadrul desfăşurării sărbătorii primăverii: . Conţinuturi 1. roşii. Obiecte.finisarea obiectului. .cunună. . riglă.discuţii dirijate după excursii la muzeu. . Conţinuturi 1. Gheorghe. penelor. . ..activităţi de determinare a tipurilor de mărţişoare (confecţionate manual.

Pregătirea materialelor şi a ustensilelor necesare la confecţionarea articolului proiectat (fire. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. . Obiecte şi accesorii. . fotografii.asamblarea prin lipire. calul. cucoşul. corespunzînd unui anumit ritual: .activităţi de evaluare a jucăriilor ţinînd cont de utilitatea.aţă rezistentă.Crăciun. Materiale şi ustensile: .exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual (din imagini.respectarea normelor sanitare şi de securitate a muncii în procesul selectării şi organizării materialelor şi ustensilelor.Discuţii dirijate despre obiceiurile şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă.activităţi de culegere a informaţiilor noi despre desfăşurarea diverselor sărbători tradiţionale. .finisarea. hîrtie. . 3.exerciţii aplicative de realizare a decorului. materiale din natură.activităţi de comunicare a etapelor tehnologice la confecţionarea jucăriei. . Obiceiuri şi tradiţii de iarnă: . Anul Nou (sf. realitate. . boţirea.decorarea obiectul de ritual proiectat ţinînd cont de forma.Cete de colindători şi urători. .). foi de porumb etc.): . Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapelor de confecţionare: . foarfece. staniol.hîrtie colorată.aplicarea decorului. . 2. . .explicarea unor informaţii despre utilizarea obiectelor de ritual şi a accesoriilor în desfăşurarea sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou. găsite pe teren).activităţi individuale şi în grup de pregătire şi modelare a jucăriilor. ursul etc. riglă. .tăierea detalii lor.2. simboluri etnoculturale: 166 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .modelarea formei.alegerea formei / desenului schiţei. clei lichid. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti după modelul din natură sau şablon. creion.discuţii dirijate despre activităţile de împodobire a bradului.activităţi de caracterizare a unor personaje ce ţin de desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă (capra. 4..comunicarea şi cooperarea în grup în scopul confecţionării obiectului de ritual proiectat. Boboteaza.aprecierea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (ruperea. calitativ şi utilitar: . paie. capra. aspectul estetic acestora. . 4. 3.prezentarea unor obiceiuri în care se utilizează obiecte şi accesorii de ritual. aspectul estetic. 2. baloane. Tehnologia confecţionării jucăriilor: . folii. . . . Vasile). . . Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor Conţinuturi 1. . Evaluarea obiectelor de ritual confecţionate în aspect estetic. . plierea.identificarea din imagini a tipurilor de măşti şi rolul lor în desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă. malanca. întinderea. uscarea) etc. culoarea.

hîrtie abrazivă. Materiale şi ustensile: . lipirea. . Tehnologia confecţionării măştilor: .). sorcovă etc. utilizînd modelul din natură sau şablonul pregătit. cuţit de modelare etc.exerciţii de lipire a straturilor de hîrtie.exerciţii de modelare a formei. obiceiurile de Crăciun.activităţi de colectare a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea unei măşti.). 4. Anul Nou. .finisarea măştii. Obiecte şi accesorii tradiţionale: . 4.decorarea obiectului de ritual proiectat (mască). 167 Subcompetenţe Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .): . hîrtie. .pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea articolului proiectat. obiect de ritual (stea.activităţi de evaluare a calităţii obiectului confecţionat în aspect calitativ. . specifice sărbătorilor de iarnă.aplicarea straturilor de hîrtie. conform formei tradiţionale. . riglă. . netezimea suprafeţei etc. 10.exerciţii de decupare a detaliilor după contur. Nicolae. clei. Modalităţi de desfăşurare a . estetic.modelarea formei.exerciţii de construire şi modelare a detaliilor de stea..carton. .necesare pentru realizarea obiectului proiectat (plastilină sau lut. . redarea volumului etc. .activităţi practice de organizare şi pregătire a materialelor pentru activităţile practice. calitate şi utilitate. Materiale şi ustensilele: .icoană „Naşterea lui Isus Hristos”. .desenarea schiţei obiectului proiectat (stea.activităţi practice de selectare a materialelor şi ustensilelor. 3. care să corespundă Crăciunul. Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual proiectat după aspectul estetic.) depistate. clopoţei etc.lut sau plastilină. Elaborarea unui proiect de confecţioinare a unui . clei PVA.sărbători calendaristice: sf. . ţinînd cont de caracteristicile personajului selectat.. .discuţii dirijate privind desfăşurarea obiceiurilor de ritual şi semnificaţia acestora. Nicolae. .păstrarea în condiţii adecvate a materialele şi ustensilelor selectate. . . guaş.măşti. hîrtie albă. uscarea. . . foarfece. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a IV-a Conţinuturi 1. bucăţi de ziar. ritual. . . Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapele de confecţionare a modelului de mască: . .vopsirea modelului. .activităţi de culegere şi completare a informaţiilor despre obiceiurile şi tradiţiile de iarnă.exerciţii de realizare a decorului conform personajului selectat. suprafeţe neuniforme. colţuri.şlefuirea suprafeţei de hîrtie.Discuţii dirijate despre sărbătorile tradiţionale: sf.aplicarea decorului în caracter. 4. cerinţelor utilitare şi funcţionale: 2. sorcovă) sărbătorii. vopsirea şi uscarea ei. . Obiceiuri şi tradiţii: 1.identificarea din diferite surse a unor obiecte de .prezentarea etapele de confecţionare a obiectului (mască) realizat în scopul însuşirii etapelor tehnologice. vopsea acrilică. 3. de uniformizare a suprafeţei.activităţi practice decorectare a lacunelor (fisuri. .steaua cu 8.identificarea materialelor şi ustensilelor necesare .aprecierea calitatăţii materialelor pregătite şi proprietăţilor acestora (ruperea. 3.

comunicarea şi cooperarea în grup în scopul însuşirii corecte a etapelor de asamblare.decorarea obiectului conform proiectului elaborat. culoare.tăierea detaliilor. . .foarfece. folii aurii. .activităţi de comentare a modului de realizare a obiectului proiectat şi a condiţiilor de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. vopsea etc. grosime. calitate şi utilitate: . ochi de margine etc.pregătirea suportului.comentarea unor informaţii ce ţin de desfăşurarea sărbătorilor tradiţionale. foaie milimetrică etc. semilînă. .. .apreciere calităţii materialelor şi ustensilelor prin evaluarea proprietăţilor acestora. sărbătorilor calendaristice. .elaborarea schiţei modelului de stea. . ghirlande etc. ţinînd cont de aspectul estetic.observarea elementelor de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele. pictură. riglă. Varietatea articolelor vestimentare tricotate: . şnur. utilizînd ochiuri pe faţă. . Tehnologia confecţionării obiectului /steaua/: . funcţionalitate. comparare a varietăţii de articole vestimentare.activităţi practice de întindere a şnurului şi asamblarea detaliilor de bază. Modulul „Tricotarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. . clei. . de bumbac etc. 2.activităţi de autoevaluare. selectare a articolelor tricotate în scopul identificării acestora şi clasificării după anotimpuri. 2.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor. 5.pentru confecţionarea obiectului proiectat. ochi pe faţă. sîrmă.. ace. sexe.confecţionarea obiectului respectînd desfăşurarea sărbătorii aşteptate (Crăciunul). . Imaginarea unui fragment de tricot. . . Evaluarea obiectului confecţionat. culoare. croşete.finisarea obiectului. a materialelor utilizate. mănuşi. papucei de cameră etc.exerciţii de recunoaştere. ţinînd cont de formă.identificarea diferitor mostre de tricot.activităţi practice de ornare a obiectului de ritual cu fire aurii. aţă rezistentă. .exerciţii de stabilire a unor proprietăţi ale firelor textile utilizate în tricotare. foarfece. Selectarea materialelor şi a ustensilelor necesare conform formei obiectului proiectat (hîrtie. 2. ochi pe dos. . . Confecţionarea obiectului proiectat respectînd etapele tehnologice: .): . de clasificare a acestora după provenienţă. 3.Activităţi de observare.aplicaţii practice de tratare a suprafeţei cu decor.fulare. .): . goaş.exerciţii de descriere a desfăşurării obiceiurilor. aspectul estetic al articolelor tricotate. clei. vergele de lemn.asamblarea detaliilor. . 4.carton. ochiuri pe dos.aplicarea decorului. ochiul de margine: . Pregătirea mijloacelor de realizare a unui fragment Conţinuturi 1. Materiale şi ustensile (fire textile de lînă. . Normele de igienă şi securitate a 168 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . hîrtie colorată. comparînd diverse articole vestimentare. creion.exerciţii de recunoaştere a materialelor utilizate în .

Tricotarea fularului conform regulamentului tehnologic. Modulul „Tricotarea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. . . utilizînd ochiuri pe faţă şi pe dos.ochiuri de margine. mănuşilor etc. mostre de articole.Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea fularelor.normele de igienă şi securitate a muncii. a normelor de igienă şi . să ţină corect andrelele şi firul de aţă în timpul lucrului. tricotare.selecteze ustensilelor necesare (andrele.fire textile de lînă. 3. Materiale şi ustensile: .. . activităţi de finalizare a tricotului prin ochiuri de încheiere. ochiuri pe dos.). veste. să tricoteze ochiuri pe faţă. . consecutivitatea tricotării tipurilor de ochiuri etc. croşete. semilînă etc. fire textile de o singură culoare sau de 2-3 culori – la alegere).exerciţii de apreciere a calităţii lucrului îndeplinit (aspectul general al tricotului. respectînd normele de igienă şi securitate în timpul lucrului: . de stabilire a tehnicilor de garnisire a acestora cu fire textile de o altă culoare.evaluarea aspectului estetic al fragmentului de tricot realizat.exerciţii practice-antrenări de prezentare a proiectului elaborat. . grupîndu-le cîte 2 sau 3. autoevaluare privind respectarea etapelor de lucru.activităţi practice de realizare a unor elemente de bază ale tricotării: să monteze ochiuri pe andrele. 3.. provenienţă. calitatea executarii ochiurilor etc.andrele. .activităţi practice de identificare a elementelor de bază utilizate la garnisirea fularului cu vrîste colorate. ciorapi etc. ochiuri pe dos. fire textile. . . ochiuri de margine: . mănuşi. . 3. ochi de încheiere a tricotului. utilizînd fire textile de o singură culoare: .selectarea ustensilelor necesare conform procesului tehnologic stabilit (andrele.montarea ochiurilor pe andrele. ace. 169 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform proiectului: .ochiuri pe faţă. Elementele de bază ale tricotării: .prezentarea proiectului elaborat. 2. . ochiuri pe faţă..căciuliţe. . Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular în miniatură. foarfece.tricotarea a cîtorva rînduri. Tricotarea unui fragment de tricot utilizînd elementele de bază: montarea ochiurilor pe andrele.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate. fulare.activităţi de evaluare. cu franjuri. de confecţionare şi montare a franjurilor. Varietatea articolelor tricotate: . ochi de margine. calitatea firelor textile utilizate. Elementele de bază ale tricotării: . ochiuri pe dos.exersări de prezentare/comentare a aspectului estetic şi a calităţii lucrării realizate.tricotarea urmărind modelul selectat şi fişa Conţinuturi 1.condiţii de păstrare şi utilizarea ustensilelor.activităţi de comparare a mostrelor de fulare. Evaluarea lucrărilor realizate: . . . . 2. ochiuri de încheiere.selectarea firelor textile după culoare.ochiuri pe faţă. ochiuri pe dos. muncii privind păstrarea şi utilizarea ustensilelor. 4. foarfece).montarea ochiurilor pe andrele. . . foarfece etc. 3.montare pe andrele a unui număr anumit de ochiuri.de tricot: .

activităţi de selectare a mijloacelor de realizare a papuceilor de cameră conform proiectului.tricotarea. . şi utilizării ustensilelor. . 4. Evaluarea lucrului îndeplinit conform . utilizînd mijloacele respective (cu acul. . Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: . păstrării . fire textile.fire sintetice etc.activităţi de unire a detaliilor. mănuşi. aspectul estetic al acestora.Activităţi de observare. . securitate a muncii. .căciuliţe.). respectînd normele de igienă şi securitate a muncii. evidenţiind proprietăţile funcţionale.tehnologică respectivă. .utilizarea adecvată a terminologiei respective. ace.activităţi de evaluare a fişei tehnologice de executare a lucrării. foarfece.comentarea aspectului estetic şi a calităţii fularului tricotat. . . proprietăţilor funcţionale şi estetice: . comparare privind varietatea articolelor vestimentare tricotate. fixîndu-i franjuri. . Modulul „Tricotarea” CLASA a IV-a Conţinuturi 1.activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit. Elemente decorative simple utilizate la tricotarea papuceilor de 170 Abilităţi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . foarfece etc. 4. .finisarea fularului. .. calitate. tehnologic stabilit (andrele.andrele.tehnici de confecţionare şi montare a franjurilor. 4. îndeplinit.ochiuri pe faţă.activităţi de tricotare a papuceilor de cameră conform regulamentului tehnologic stabilit. 3. . urmărind modelul selectat.exerciţii de evaluare a calităţii şi aspectului estetic al fulăraşelor tricotate de elevi (comentarii).ochi de încheiere a tricotului. fulare.varietatea firelor textile utilizate în .utilizarea adecvată a terminologiei specifice. . Elementele de bază ale tricotării: . respectînd normele de igienă şi securitate .ochi de margine.finisarea lucrării. calitatea.selectarea firelor textile conform cerinţelor de tricotare. croşete. de finisare a papuceilor.fire de lînă produsă în condiţii de . . Materiale şi ustensile: conform proiectului: . . ciorapi. . Varietatea articolelor 1. Confecţionarea papuceilor conform regulamentului .prezentarea proiectului. varietatea firelor textile utilizate.selectarea ustensilelor necesare procesului casă şi în condiţii industriale. tehnologic. 3.montarea ochiurilor pe andrele. croşeta).activităţi de prezentare a proiectului elaborat. . papucei de cameră etc. .comentarea aspectului estetic şi a calităţii lucrului . 2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare 2.asamblarea papucelului confecţionat.activităţi de selectare a firelor textile potrivite pentru papuceii de cameră. utilizînd fire textile colorate. aspectul estetic al papuceilor.normele de igienă şi securitate a a muncii: muncii în timpul tricotării.ochiuri pe dos. . . Elaborarea unui proiect de tricotare a variantei vestimentare tricotate: preferate de papucei de casă: .

. Conţinuturi Lucrări de toamnă: . utilizînd terminologia specifică. . folosind în acest scop diverse cutiuţe. şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă). Colectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase. 3. 4. . Evaluarea lucrărilor realizate. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .activităţi de îngrijire şi recoltare a plantelor de pe lot şi a celor de cameră.cultivarea plantelor decorative. rădăcină şi frunze. prin rădăcină şi frunze.activităţi practice de colectare a seminţelor de păstăioase pe teren (acasă). Modulul „Activităţi agricole” CLASA a III-a – a IV-a 171 .activităţi practice de cercetare şi observare a modului de creştere a plantelor.observarea procesului de creştere a plantelor răsădite. saci de pînză etc.Activităţi practice de colectare şi depozitare în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase. utilizînd terminologia specifică. punerea ei la păstrare. cu un rînd de picioruşe scurte. evidenţiind astfel gura papuceilor (la alegere). Conceperea şi organizarea procesului de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină.garnisirea papuceilor cu o floricică croşetată pe partea din faţă a acestora. .tehnici de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină.recoltarea şi depozitarea seminţelor unor plante de păstăioase.pregătirea seminţelor pentru semănat. a calităţii recoltei obţinute: .activităţi de evaluare a cantităţii şi calităţii roadei adunate. Colectarea roadei de păstăioase pe teren (acasă): . de îngrijire a acestora. . . .clasificarea recoltei.plantarea plantelor de cameră şi îngrijirea lor. .activităţi practice de butăşire a plantelor de cameră. .participarea la expoziţiile (clasei.respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă).casă: . . 2. Lucrări de primăvară-vară: .semănatul seminţelor uscate şi preventiv muiate şi încolţite. metodele de îngrijire a plantelor de cameră: .comentarea aspectul estetic şi a calităţii roadei obţinute. . Modulul „Activităţi agricole” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. evidenţiind calitatea şi bogăţia roadei adunate. .pregătirea seminţelor pentru depozitare.

. păstrarea seminţelor. .pregătirea solului şi a seminţelor pentru semănat. a celor plantate: . . punerea în lădiţe (coşuri) speciale.respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă).activităţi practice de recoltare.comentarea aspectului estetic şi a calităţii roadei obţinute. usturoiul). Evaluarea lucrărilor realizate. 172 .morcov. 2. Creşterea legumelor cu bulbi: . 3. şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă). Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă): .activităţi de selectare a plantelor.ceapă. 2. . . păstrarea roadei (seminţelor). 4. 3. Lucrări de toamnă: recoltarea.Subcompetenţe 1. . .pregătirea seminţelor şi semănatul.evidenţierea factorilor ce au influenţat obţinerea unei roade bogate. usturoi etc. de selectare a legumelor mai măşcate.prezentarea proiectului. uscarea. pregătirea terenului pentru sădirea plantelor cu bulbi (ceapa.Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate pe teren / a plantelor de cameră.sădirea acasă a plantelor decorative de cameră. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . flori decorative). viguroase.participarea la activităţile de organizare şi desfăşurare a expoziţiilor (clasei. . ce vor fi utilizate (semănate) în următorul an agricol. Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a plantelor de ridiche.activităţi de îngrijire a plantelor răsărite. sfeclă roşie. sortarea. a celor de cameră. plivirea la timpul potrivit) etc. udarea. plivirea la timp.prelucrarea solului. . .îngrijirea plantelor răsărite pe lot. . . sfeclă roşie. Îngrijirea plantelor decorative de cameră.comentarea rolului şi a importanţei legumelor pentru sănătatea omului. Lucrări de primăvară-vară: .plantarea în sol a plantelor sănătoase. sănătoase pentru extragerea. a celor plantate în sol (rărirea. . . Conţinuturi 1.îngrijirea lor.. Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a plantelor răsărite. morcovi: .clasificarea recoltei. 4.activităţi practice de pregătire a solului şi seminţelor pentru semănat. udarea.activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume. . a calităţii recoltei adunate: .

evaluarea performanţei. 2. Steele. • utilizarea metodelor active şi a celor adecvate disciplinei: metoda învăţării prin descoperirea dirijată (acceptînd mai mult întrebările deschise).S. selecţia fiind în deplină concoranţă cu tipul lecţiei. (Donna Ogle. intensificarea proceselor de retenţie şi de transfer. 173 . Metodologia curriculumului pentru învăţămîntul primar se caracterizează prin următoarele axiome: • educaţia este centrată pe copil şi nu pe materie. • şcoala să asigure şanse egale fiecărui copil normal dezvoltat. Deoarece. Realizarea 3. Titone) Proiectarea demersurilor se recomandă a fi realizată din perspectiva selecţiei modelului de structurare a activităţilor. Reflecţia sensului Care este subiectul? Ce înţeleg din Ce am aflat? Ce ştiu deja despre el? aceste informaţii Ce mi se pare mai important? Ce aştept. Modelul de structurare a lecţiei „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat” (Know – Want to know – Learned sau K-W-L).L.STRATEGII DIDACTICE orientări generale (metodologice) Specificul componentei metodologice constă în caracterul preponderent interactiv al strategiilor didactice. Evenimente instrucţionale nu se produc invariabil. Meredith. 1995) configurat ca un cadru de gîndire şi de învăţare propice dezvoltării gîndirii critice şi integrării creative a informaţiilor şi conceptelor. asigurarea feedback-ului pentru corectitudinea performanţei. stimularea reactualizării cunoştinţelor învăţate anterior. a propriei formări ca personalitate. • alternanţa adecvată celor trei forme de organizare a activităţilor de instruire şi educaţie în clasă (globală. obiectivele prevăzute precum şi finalităţile urmărite. parţial. elevul devine subiectul propriei dezvoltări. În principiu. pe grupe. K. 1. aspectele pe care doresc să le cunoască în timpul activităţii (consemnate în rubrica Vreau să ştiu) şi ceea ce au dobîndit prin procesul de învăţare (idei consemnate în rubrica Am învăţat). vreau şi/sau ar noi? Ce semnificaţie au pentru mine noile trebui să aflu despre el? cunoştinţe? De ce trebuie să aflu aceste De ce cred asta? lucruri? Cum integrez noile cunoştinţe în sistemul vechilor cunoştinţe? 1. asigurarea „dirijării învăţării”. 564-570) Semnificaţia iniţialelor K-W-L este explicitată prin întrebările: Ce ştiu? – Ce vreau să ştiu? – Ce am învăţat? Acest model este structurat în cinci etape în care se evidenţiază clar situaţia de plecare (ceea ce ştiau elevii). prezentarea materialului-stimul. Gagné (1968)) este fundamentat pe următoarele evenimente ale instruirii: captarea atenţiei. obţinerea performanţei. individuală) să permită ca instruirea să se producă prin activitatea propriu-zisă a celui care învaţă. informarea elevilor despre obiectivul urmărit. numai în acest caz. Această structură integrată de predare-învăţare oferă o concepţie despre instruire şi un mecanism de organizare a activităţii în orice situaţie de învăţare sau într-o lecţie şi se fundamentează pe următoarele întrebări: 2. metoda experienţelor. sistemul procesului de predare – învăţare are la bază „pedagogia învăţării depline” (Bloom) şi modulare (R. în această ordine strict. 1986. aceasta urmînd să îndeplinească sursa de atingerea competenţilor specificate. M. p. Evocarea 3. metoda de situaţii problematizate şi. Modelul învăţării secvenţiale a cunoştinţelor în lecţie (ISC) (R. Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie” (ERR) (J. să promoveze un învăţămînt diferenţiat şi de instruire în ritm propriu prin folosirea diferenţială a timpului.

Implementarea acestor tehnologii este considerată una dintre cele mai importante probleme la acest moment. / Rezumate în perechi Mozaic Predarea complementară SINELG Cercetarea împărtăşită Consultaţii în grup Cubul Eu cercetez Lasă-mi mie ultimul cuvînt! Maratonul de scriere Presupunerea prin termeni Reflecţie În căutarea autorului Jurnalul triplu Revizuirea circulară Scriere Discuţie 6 De ce? Argument în patru paşi Argumente pe cartele Asocieri forţate Asocieri libere Bliţ Brainwriting Citate Graffiti Graficul T Lanţuri asociative Pagina de jurnal Scriere liberă Brainstorming Clustering Diagrama Venn Generalizarea categorială Graficul conceptual Linia valorii Secvenţe contradictorii Tabelul trăsăturilor semantice Cinquain Eseu Jurnalul reflexiv Manuscrisul pierdut Masa rotundă Colţuri Consultaţii în grup Controversa academică Controversa constructivă Discuţia ghidată Pălării gînditoare Pixuri în pahar Pînza discuţiei Dezbateri Diagrama Venn Intra-act-ul Roata / Cercul Turul galeriei N. Învăţarea noilor conţinuturi 4. dinamic care-i permite să răspundă la schimbările intervenite în sistemul educaţional. Ce vreau să ştiu? 3. trecerea de la sistemul de obiective la cel de competenţe. Astfel. Ce am învăţat? 5. ! Majoritatea tehnicilor sînt interşanjabile.B. Tehnologiile digitale lărgesc astfel potenţialul 174 . Ce altceva aş dori să aflu despre subiect? Pentru a oferi demersului instrucţional interactivitate şi eficienţă este recomandabilă utilizarea strategiilor de lectură şi scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice. depind de proiectul demersului didactic. Ce ştiu despre subiect? 2. aplicarea unei tehnologii didactice este condiţionată de calitatea ei. Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) schimbă perspectiva asupra practicii educaţionale. Domeniul de activitate Lectură Evocare Citate Jurnalul dublu Jurnalul triplu Mîna oarbă Reacţia cititorului Realizare a sensului Interogarea multiprocesuală Interviul în trei trepte Lectura ghidată Lectura intensivă Lectura împotrivă Lectură în perechi.1. să se raporteze cît mai adecvat la înnoirile sistemului de învăţămînt. de caracterul deschis. de exemplu.

Percepţia că evaluarea este nu doar un element de ierarhie. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea reprezintă o componentă esenţială a procesului de predare-învăţare. mai eficient prin realizarea de diverse activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor strict necesare elevului modern: • Colectarea de informaţii/informarea. În procesul evaluării vor fi încurajate demersurile formative. însă vom insista ca acestea să angajeze elevii în situaţii concrete. CV etc. atunci cînd elevul real greşeşte sau execută la cel mai înalt nivel.) o realizarea de diverse proiecte şi portofolii conform unor sarcini concrete. prelucrarea ei pentru comunicare. culegerea şi procesarea datelor: o utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaţionale şi de cultură generală. Învăţătorul trebuie să-şi construiască miza pe transmiterea ideii de înţelegere de către elevi a evaluării. Cu siguranţă că vom proiecta să accentuăm rezolvarea de probleme. cu utilizarea de proiectoare multimedia. evaluarea propune deplasarea accentului de la evaluarea rezultatelor finale ale învăţării. referate. bazată pe legătura dintre experienţele concrete de viaţă şi ceea ce se învaţă la lecţie. ci un mod de dezvoltare. Norma de grup va deveni secundară în raport cu intenţia de a măsura la moment competenţa elevului. Se va insista asupra datelor calitative de moment. atunci modelul evaluării ne orientează spre evaluarea contextualizată. Aşadar clasamentul celor mai buni elevi poate fi substituit de o serie de activităţi ce vor încuraja autoaprecierea. proba finală nu va fi prioritară în motivaţiile pedagogice. atunci cînd depune efortul de a realize o activitate practică. lecţii interactive. la procesul de învăţare. Fiind o secvenţă obligatorie pentru măsurarea şi aprecierea subcompetenţelor propuse de curriculum. teste computerizate etc. supravegherea şi controlul ei. formulare: scrisori. autosugestia.personalului didactic prin utilizarea (dar şi elaborarea. cereri. principalul. cunoaşterea mijloacelor curente de comunicare cu echipamente informatice. Dacă modelul clasic impune evaluarea performanţelor finale ale elevilor (“produsul” învăţării / formării). fie şi pe baza elementelor ce constituie o subcapacitate sau o capacitate minimă. astfel extensia conceptului de evaluare de la clasic spre constructiv va oscila între următoarele extremităţi – tipuri de evaluare: 175 . oferte de e-learning (învăţare la distanţă) etc. • Redactarea şi prezentarea de diverse lucrări: o prezentări în Power Point. Convingerea ierarhizării elevilor este inadmisibilă atunci cînd se doreşte o dinamică calitativă a competenţei fiecărui elev. Testul. proprietăţilor şi a structurii informaţiei. o redactarea de texte utilitare. o redactarea de diverse texte: eseuri. Principiul de bază al evaluării autentice îl constituie conceptul de educaţie centrată pe subiect (elev) şi autenticitatea demersului. Curriculumul modernizat impune abordarea unior idei noi ale evaluării în procesul de educaţie. Fiecărui învăţător îi este recomandabil să obţină o formare de baza în domeniul TIC. înregistrări audio şi video etc. cunoaşterea naturii. Procesul de predare-învăţare-evaluare poate deveni mai atractiv şi. o utilizarea resurselor disponibile pe CD-uri (cărţi. biblioteci electronice. compuneri etc. extragerea informaţiei de ultima oră de pe reţele informaţionale mondiale. eventual) a unor noi modalităţi de utilizare a TIC: softuri educaţionale. . dezvoltarea priceperii de a aplica noile tehnologii în activităţi ca: stocarea şi căutarea informaţiei.. o creştere intelectuală va condiţiona demersul didactic spre eficienţă şi productivitate aşteptată. bazate pe propriile experienţe pozitive sau negative. Aceasta implica o serie de avantaje cum ar fi: însuşirea principiilor comune care guvernează aplicarea informaţiei.

funcţie de corectare a greşelilor şi ameliorare şi reglare a procesului. În dependenţă de funcţiile evaluării. or. asigurîndu-se socializarea grupului de elevi. funcţie de certificare a nivelului de cunoştinţe şi abilităţi. funcţie motivaţională. Pentru obţinerea rezultatelor formative este necesară prezentarea grilei de evaluare. criterii de care vor ţine cont elevii şi care nu vor permite interpretări libere. nu cunoştinţe şi capacităţi separate. apreciindu-se uneori chiar foarte critic. • Evaluarea reciprocă este o condiţie optimă a dezvoltării. Probele de evaluare utilizate la clasă vor conţine itemi şi sarcini prin intermediul cărora se vor evalua. cu descriptori clari. demersul formativ este pe deplin asigurat. funcţie de selecţie. Şcolarul mic este la vîrsta disponibilităţilor psihologice prin care se poate autoregla. prioritar. funcţie de feed-back. Demersul stimulativ al evaluării va fi subordonat unor acţiuni didactice motivate. aprecierea rezultatelor colegilor va institui miza unei activităţi ulterioare eficiente. • 176 . Evaluările finale la sfîrşitul anului de învăţămînt vor demonstra dacă sînt formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă. funcţie de orientare şcolară şi profesională. opace. de absolvire a treptei primare de învăţămînt. evaluarea formativă: “funcţie de constatare a rezultatelor şi de sprijinire continuă a elevilor”.Evaluarea dirijată de învăţător. Compararea rezultatelor de evaluare proprie cu cele realizate de către învăţător vor crea climatul activităţilor eficiente de recuperare a erorilor şi dezvoltare a capactăţilor. ci formarea de competenţe. coparticiparea în formarea semenilor. funcţie de comunicare a rezultatelor. formulată motivat ca anumite sarcini în faţa elevilor. evitîndu-se ironia şi intensificînd spiritul de apreciere obiectivă. formulînd descriptori de performanţă. În cadrul proiectelor de grup. pe posibilitatea participării la propriile performanţe. evaluarea sumativă: funcţie de constatare şi verificare a rezultatelor. cadrele didactice vor utiliza în practica şcolară evaluarea iniţială cu funcţie diagnostică şi funcţie prognostică. funcţie de clasificare. Prin evaluarea finală. fiind coordonată cu standardele etapei de şcolarizare şi unităţile de conţinut. Evaluarea va fi proiectată de către învăţător din perspectiva alegerii din curriculum a subcompetenţei care se intenţionează a fi evaluată. se va aprecia dacă au fost formate competenţele specifice disciplinelor preconizate pentru treapta primară de învăţămînt şi dacă au fost atinse standardele de competenţă la disciplinele date. precum şi intensificarea convingerilor proprii. • Autoevaluarea – un instrument veridic de centrare pe elev.

6. 2009. Standarde educaţionale la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar.. redactor ştiinţific Pâslaru Vl. N°3. Cucoş C. 9. O. Ghid metodologic. 4. Achiri I. Москва. 2008. p. Teoria şi metodologia evaluării. Chişinău). 6. 2009. Министерство образования и науки Российской Федерации.. 2009. 5. şi alţii. 96.. 9.. Programme de formation de l’ecole quebecoise .. Marin E. 2. Publicaţii de referinţă: 1. 2008. Le B. Chişinău. Petite section.. şi alţii. 2009. Formare de competenţe prin strategii didactice interactive. Начальное общее образование. Chişinău. 8. Ghid metodologic. 2009. Curriculum şcolar. Crişan Al.. Cartaleanu T. Iaşi: Editura Universităţii „Al. 2007. Teoria şi metodologia instruirii. I. 177 . Didactica funcţională. Achiri I. 2008. Chişinău: Editura Prut Internaţional. 2003. Buletinul Ministerului Educaţiei din Franţa. august. Jucan D. Bolboceanu A. Leahu I. Gantea I. Proiectarea curriculumului de bază. Achiri I. 1998. Sarivan L. Chişinău: Editura Cartier. Minder M. 7. 1992. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Bocoş M.. Velişco N.Progression des apprentissages. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Guţu V. 19 Juin. Curriculum şcolar: proiectare. Creţu C. Singer M. Iaşi: Polirom.. moyenne section. 3. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. 4. Evaluarea curriculumului şcolar. Chişinău: IŞE. 2009. Coord. Chişinău: Editura Lumina. Curriculum şcolar. Quebec. 11. 3. Hadîrcă M. Francais. Legea Învăţămîntului. HORS-SERIE. 2009. 2002. Ciolan L. Învăţarea integrată. langue d’enseignement. grande section. Clasele I-IV. Федеральный государственный образовательный стандарт общего образования. Predarea interactivă centrată pe elev.. Bucureşti: Editura Educaţia 2000+. 5. Chişinău: Pro Didactica. Programme de l’ecole maternelle. Chişinău. implementare şi dezvoltare. Piteşti: Editura Paralela 45. Comunicări la Simpozionul Ştiinţific Internaţional (22-23 octombrie. 67-71. Perspective de modernizare a standardelor şi a curriculumului şcolar în învăţămîntul primar // Modernizarea standardelor şi curricula educaţionale – deschidere spre o personalitate integrală. Concepţia învăţămîntului primar.. (Codul Învăţămîntului). 2000. 7. p. Guţu V. Partea I şi II.. Iaşi: Editura Polirom. 2005. Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei (curs). Coordonator Botgros I. 8. gimnazial şi liceal. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE Documente oficiale: 1. Chişinău: IŞE. Clasele I-IV. Marin M. 2. 2008 10. Chişinău: Univers Pedagogic. Ghid metodologic. În: Valenţele învăţămîntului. Ministerul învăţămîntului: Institutul de Ştiinţe Pedagogice şi Psihologice. Evaluarea standardelor educaţionale. Cuza”. Pedagogie. 2007. Chişinău: 1996.