MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUMUL NAŢIONAL

CURRICULUM ŞCOLAR CLASELE I - IV

Chişinău, 2010
1

Aprobat: - la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr. 11 din 30.04.2010; - prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 331 din 12.05.2010. CUPRINS

Cadrul de referinţă al curriculumului şcolar modernizat Repere conceptuale de modernizare a curriculumului şcolar Repere strategice de modernizare a curriculumului şcolar Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar Aria curriculară I: Limbă şi Comunicare Limba şi literatura română Aria curriculară II: Matematică şi Ştiinţe Matematică Ştiinţe Aria curriculară III: Educaţie socioumană Istoria Educaţia moral-spirituală Aria curriculară IV: Arte Educaţie muzicală Educaţie plastică Aria curriculară V: Sport Educaţia fizică Aria curriculară VI: Tehnologii Educaţia tehnologică Strategii didactice Strategii de evaluare Bibliografie selectivă

5 6 7 10 13

15 58 78 95 99 104 122

133 146 171 173 175

2

GRUPURILE DE LUCRU PENTRU ELABORAREA ŞI MODERNIZAREA CURRICULUMULUI ŞCOLAR, CLASELE I-IV
Coordonator 2010:

Valentina Gaiciuc, consultant Ministerul Educaţiei 2003 LIMBA ROMÂNĂ Irina Gantea, dr. ped., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Mariana Marin, dr. ped., cerc. şt., coordonator superior Irina Gantea, dr. ped., conf. univ. Tatiana Niculcea, specialist principal, Ministerul Stepanida Prisăcari–Chiperi, inspector şcolar, Educaţiei grad didactic superior Viorica Goraş–Postică, dr. ped. MATEMATICA Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific Ludmila Ursu, dr. ped., conf. univ., cercetător superior, coordonator ştiinţific, coordonator Aurelia Răileanu, dr. ped., conf. univ. Angela Cutasevici, învăţătoare, grad didactic Maria Braghiş, specialist principal, DGETS, superior mun., Chişinău Tamara Cerbuşcă, învăţătoare, grad didactic I, Nicolae Prodan, dr. şt. fiz. -mat. metodist Valeriu Plîngău, dr. ped., Galina Apostol-Ciubară, cercetător ştiinţific superior ŞTIINŢE Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat., coordonator Zinaida Galben-Panciuc, lector universitar Stela Diaconu, cercetător ştiinţific superior superior, coordonator Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic I Ion Botgros, dr. şt. fiz.-mat. Zinaida Galben-Panciuc, cercetător ştiinţific Stela Diaconu, redactor-şef, revista „Spiriduşii” superior Svetlana Galben, învăţătoare, grad didactic Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior suprerior Aglaida Bolboceanu, dr. psih. ISTORIA Valentina Haheu, cercetător ştiinţific superior, Nicolae Chicuş, doctor în istorie, coordonator coordonator Igor,Şarov doctor în istorie Nina Petrovschi, dr., conf. univ. Nina Petrovschi, doctor Galina Gavriliţă, specialist principal, ME Tatiana Tverdohleb–Nagnibeda, grad didactic Gheorghe Gonţa, prof. univ., dr. hab. superior, şef DGETS Pavel Cerbuşcă, dr. ped. Ion Eremia, doctor habilitat Nicolae Chicuş, dr., conf. univ. Sergiu Musteaţă, doctor în istorie Valeria Cozma, dr., conf. univ. Pavel Cerbuşcă, doctor în pedagogie, cadru didactic, grad didactic superior Nina Uzicov, învăţătoare , grad didactic superior Maia Dobzeu, învăţătoare, grad didactic superior Daniela Buga, învăţătoare, grad didactic superior EDUCAŢIA MUZICALĂ Eugen Coroi, dr. hab., şef direcţie Ministerul Educaţiei, coordonator Ala Stîngă, dr. ped., conf. univ., coordonator Alexandru Borş, dr. în pedagogie Marina Morari, dr. ped., conf. univ. Sergiu Croitoru, dr. conferenţiar Ion Gagim, dr. hab. în pedagogie 3 2010

. conf. coordonator Teodor Grimalschi. grad didactic I EDUCAŢIA MORAL-SPIRITUALĂ Viorica Pălărie. Departamentul ştiinţific coordonator Tineret şi Sport. învăţătoare. doctor în pedagogie. inspector şcolar. doctor în pedagogie. Angela Cara. doctor în studiul artelor EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ Antonina Rusu. conf. univ. cerc. dr. dr. profesor.. şef secţie. Tatiana Niculcea. coordonator Parascovia Secrieru-Harbuzaru.. conferenţiar universitar Leonid Hîncu. dr. conf. lector superior Eugen Morei. dr. coordonator Sava Panfil. prof.univ Ion Boian. conf profesor universitar. dr.ped Antonina Rusu. coordonator Vlad Pâslaru. dr. coordonator Parascovia Secrieru–Harbuzaru. dr. cercetător Ştefan Bicherschi.. doctor în pedagogie. ped. conf. Chişinău Aneta Gîlcă. DETS. ME Angela Cara. conf. specialist principal. cercetător ştiinţific superior. ped. specialist principal. Ministerul Teodora Hubenco. lector superior Magdalena Mocreac. Ranga Veronica Vitalie Malcoci. dr.EDUCAŢIA ARTISTICO-PLASTICĂ Silvia Cojocaru. grad didactic II Lilia Prisacaru Ion Daghi. ped. univ. Teodor Grimalschi. grad didactic I. învăţătoare. EDUCAŢIA FIZICĂ Ion Boian.învăţător. cercetător ştiinţific. univ. hab. Sava Panfil. Educaţiei coordonator Zinaida Ursu. grad didactic superior 4 .

pe de o parte. conştientizînd astfel cunoştinţele funcţionale în viziune proprie. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este nevoie ca el: • să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. menţionînd suprasolicitarea factorului uman – copilul. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. • să-şi dezvolte capacităţi şi deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple. Modernizarea curriculumului şcolar reprezintă o etapă firească a procesului de dezvoltare curriculară . Modernizarea curriculară este determinată. plasarea accentului pe învăţare independentă. • să soluţioneze diverse situaţii-problemă. Este vorba de o abordare continuă în ştiinţele educaţiei. culturale au determinat necesitatea formulării finalităţilor educaţiei nu doar în termeni concreţi şi pragmatici de obiective. Noile abordări vizează formarea la elevi a unui sistem de competenţe necesare pentru continuarea studiilor. de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei curricula şcolare la nivelul treptelor de învăţămînt primar. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia. ca domeniu al activităţii sociale. evenimente. de factori. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează. al XXlea. realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor.componenta centrală a reformei învăţămîntului naţional. capacităţi. numită pedagogia competenţelor şi de activizarea şi intensificarea didacticii funcţionale. din perspectiva nevoilor reale de formare a personalităţii celui educat.CADRUL DE REFERINŢĂ AL CURRICULUMULUI ŞCOLAR MODERNIZAT Învăţămîntul primar REPERE CONCEPTUALE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Învăţămîntul. mai ales. procese ce pot fi atribuite atît mediului intern. manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale – competenţe. realizată în anul 2003. Prima perfecţionare a curricula. care au operat schimbări de descongestionare a obiectivelor şi a conţinuturilor. În acest sens. un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţecheie: 5 . a vizat optimizarea conţinuturilor şi precizarea finalităţilor educaţionale formulate pe bază de obiective pedagogice. în perspectivă profesională. economice. implicarea activă a părinţilor şi a comunităţii locale în viaţa şcolii etc. gimnazial şi liceal. utilizarea tehnologiilor avansate de informare şi comunicare în educaţie. acordarea unei autonomii mai mari şcolilor în contextul unor standarde naţionale. actualmente. creativitate şi educaţie permanentă. rezolvare de probleme. cît şi celui extern: cererea ca sistemul educaţional să vină în întîmpinarea unei naţiuni în contextul globalizării. În anul 2006 o nouă etapă de dezvoltare curriculară a marcat modificări provizorii. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. acest demers are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie. este influenţat. pentru absolvenţii învăţămîntului obligatoriu. Pe de altă parte. Aceste influenţe au impulsionat necesitatea modernizării curriculumului şcolar naţional. Esenţa Curriculumului bazat pe competenţe nu neagă teoria obiectivelor. Noile realităţi şi perspective sociale. ci. avînd menirea să asigure optimizarea integrării sociale şi. • să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme complexe din viaţa cotidiană. începută în anii 90 ai sec. ci vine să intensifice şi să extindă nivelul de cunoaştere.

sistemul de conţinuturi. elevi.. Competenţe interpersonale. Drept răspuns la premisele înaintate. Competenţa digitală 5. 6 . 8. • Apariţia unor noi cerinţe (sociale. • Unele carenţe identificate în cadrul evaluării curricula de către elevi. manageri. experţi. • oferirea fiecărui elev a posibilităţii de a realiza potenţialul propriu în cunoaştere. economice etc.1. părinţi. părinţi. • formularea şi clasificarea problemelor (punctelor forte şi punctelor vulnerabile) identificate în urma analizei rezultatelor evaluării curricula în raport cu următoarele criterii: structura generală a curricula. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii 4. Modernizarea curriculumului din perspectiva educaţiei centrate pe elev presupune: • asigurarea dezvoltării şi autodezvoltării elevului în raport cu particularităţile individuale ale acestuia în calitate de subiect al procesului educaţional. în special în manuale şi suporturi didactice.  S-au evidenţiat unele incoerenţe în prezentarea sistemului de obiective în curricula. socializare. civice. derulat în perioada mai 2009 – aprilie 2010.  Practica şcolară a demonstrat supradozarea informaţională a unor conţinuturi curriculare. Comunicare în limba maternă 2. interculturalitatea etc. sistemul metodologic./transdisciplinarităţii vizează: • Amplificarea aspectelor interdisciplinare în cadrul ariilor curriculare. transdisciplinaritatea. • dezvoltarea experienţelor individuale ale elevilor şi includerea lor în activitatea de instruire activă. educaţionale. Modernizarea curriculumului din perspectiva realizării inter. comportament. Comunicare în limbi străine 3. Competenţe de a învăţa să înveţi 7.  S-a resimţit necesitatea prezentării reperelor conceptuale ale fiecărei discipline într-o concepţie structurală unitară. manageri. • identificarea orientărilor/liniilor directoare ale modernizării curricula pe discpline în raport cu tipologia problemelor. realizarea procesului propriu-zis de modernizare a curriculumului pe discipline a fost precedată de următoarele acţiuni: • analiza riguroasă a rezultatelor evaluării curriculumului pe discipline de către profesori. concepţia disciplinei. • Apariţia noilor tendinţe în dezvoltarea curriculară pe plan naţional şi cel internaţional. sistemul de obiective. Iniţiativă şi antreprenoriat Sensibilizare şi exprimare culturală REPERE STRATEGICE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Procesul de modernizare a curriculumului şcolar.) faţă de curriculumul educaţional. a avut următoarele premise: • Durata funcţionării curricula. morale 6. experţi:  În unele cazuri s-a stabilit un nivel sporit al complexităţii materiei predate în raport cu posibilităţile elevilor şi timpul rezervat pentru însuşire. profesori. culturale.

independent şi împreună cu alţii. Competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt Pentru treapta primară a sistemului de învăţămînt din Republica Moldova au fost stabilite competenţele transdisciplinare descendente din sistemul de competenţe-cheie transversale menţionate. competenţe digitale. cadre didactice.• Includerea subiectelor cross-curriculare în sistemul conţinuturilor. Curriculumul şcolar modernizat a fost supus evaluării de către experţi. competenţe antreprenoriale.IV-a în baza următoarelor concepte-cheie ale politicilor educaţionale naţionale. interculturale (de a recepta şi a crea valori). 7 . 10. competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. • Competenţe de a comunica idei şi a concluziona pe baza unui text citit independent. Competenţe-cheie transversale Sistemul de competenţe-cheie transversale pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie stabilite de Comisia europeană şi a profilului absolventului: 1. Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat • Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi comunicare cotidiană. Modernizarea curriculumului din perspectiva valorică şi comportamentală presupune: • evidenţierea componentei valorice şi comportamentale/atitudinale a sistemului de competenţe. Idealul educaţional Idealul educaţional al sistemului de învăţămînt curricular la nivelul Legii Învăţămîntului reprezintă un model proiectiv. competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. În consecinţă. civice. ştiinţe şi tehnologie. Competenţe de comunicare într-o limbă străină • Competenţe de a comunica. factori de decizie educaţionali şi părinţi în cadrul dezbaterilor publice. 8. estetic etc. curriculumul a fost precizat şi racordat la obiecţiile şi propunerile constructive expuse. Idealul educativ proiectează integritatea. competenţe de comunicare într-o limbă străină. 9. aplicînd un minimum lexical şi gramatical în limba dată. 5. competenţe acţional-strategice. competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. competenţe culturale. competenţe de bază în matematică. profesional. 6. • includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor cu un potenţial valoric adecvat cerinţelor unei societăţi democratice. 4. socio-moral. CURRICULUMUL ŞCOLAR MODERNIZAT Curriculumul şcolar modernizat pentru învăţămîntul primar este parte componentă a Curriculumului Naţional modernizat şi reprezintă un document normativ pentru organizarea procesului educaţional în clasele I . morale. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC). o anticipare ideală ce urmează a fi realizată ca finalitate a acţiunii de lungă durată din perspectiva evoluţiei societăţii în Republica Moldova. 7. 2. complexitatea şi armonizarea dimensiunilor lui în sensul formării personalităţii în aspect intelectual. 3. • Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare (stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi). organizate la nivel naţional. Competenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi • Competenţe de a învăţa din surse diverse. fizic. competenţe interpersonale.

Competenţe antreprenoriale • Competenţe de analiză a relaţiei „costuri . Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare • Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii. o administrarea disciplinei. IV. de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de descriere în vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă. • Competenţe de utilizare a operaţiilor matematice de bază şi a proprietăţilor lor pentru a inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare. au un grad înalt de generalitate şi se definesc ca finalităţi ale treptei primare de învăţămînt. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) • Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei. Competenţe digitale. • Competenţe de iniţiere a jocurilor. ştiinţe şi tehnologie • Competenţe de observare. şcolii. • Competenţe de a identifica apartenenţa sa naţională. Competenţe culturale. a relaţiilor de prietenie. recunoaşte drepturile persoanelor reprezentante ale diferitor culturi. Curriculumul disciplinar concretizează principalele opinii moderne de politică educaţională şi cuprinde următoarele componente: o concepţia didactică a disciplinei. care consemnează oferta educaţională obligatorie a unei anumite discipline pe un parcurs educaţional determinat.beneficii” pentru a lua decizii în activitatea cotidiană şi cea de învăţare. II. • Competenţele specifice disciplinei derivă din idealul educaţional. • Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa. clasei. La nivelul învăţămîntului primar. • Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a informaţiei. conţinuturi şi activităţi de învăţare-evaluare. • Competenţe de autoreflecţie. elaborat în baza standardelor educaţionale de competenţă şi de conţinut. faţă de obiectele personale. Competenţe interpersonale. a-şi valoriza propriul popor. • Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor. ţară. o competenţele specifice disciplinei. • Competenţe de securitate personală. a respecta normele de comportament legate de simbolurile Republicii Moldova. 8 . civice. o repartizarea conţinuturilor pe clase şi unităţi de timp. interculuturale (de a recepta şi a crea valori) • Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi autoexprimare.Competenţe de bază în matematică. o etapa dezvoltării – clasele III. • Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi. în relaţiile cu alte persoane. autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare. competenţele-cheie transversale şi competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt. Curriculumul disciplinar reprezintă instrumentul didactic şi documentul reglator principal. Competenţe acţional-strategice • Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă. o subcompetenţe. morale • Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur. finalităţile formulate în termeni de competenţe se proiectează a fi formate conform celor două etape specifice: o etapa achiziţiilor fundamentale – clasele I. activităţilor în grup şi contactelor cu colegii săi. eforturi şi rezultatele activităţii. • Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza cunoaşterii relaţiei „cauză . pe bază de colaborare. • Competenţe de valorizare a familiei.efect”.

dar şi cea formativă . autoevaluare şi. prin care. Curricula sînt destinate cadrelor didactice. se pot mobiliza subcompetenţele proiectate. Factorii de decizie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional la disciplină. Părinţii se pot orienta în baza curricula pentru a urmări şi a-şi ajuta copiii în procesul învăţării disciplinei. în final. Autorii de manuale au dreptul: . cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei. or. părinţilor. cercetare şi descoperire independentă şi dirijată. . resursă esenţială a învăţării. funcţionale. învăţătorul. • Activităţile de învăţare/evaluare constituie exemple recomandate de situaţii semnificative. în funcţie de specificul resurselor umane şi materiale. vîrsta şi potenţialul copilului. cantitatea de cunoştinţe nu ar fi aceea care determină calitatea formării şcolare sau a învăţa mai mult nu înseamnă şi a învăţa mai bine. în condiţiile parcurgerii integrale a conţinuturilor obligatorii. . formare de competenţe. • Conţinuturile – ca formă de reflectare a culturii materiale şi spirituale a umanităţii – reprezintă unităţi de cunoaştere. de autoinstruire. Conţinuturile se selectează în concordanţă cu structura logică a disciplinei.să propună o varietate de activităţi de învăţare/evaluare. dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. în procesul parcurgerii conţinuturilor corespunzătoare.să proiecteze şi să realizeze strategii de predare-învăţare şi evaluare originale. interesele şi nevoile lui individuale şi sociale. cultura naţională şi universală.să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut. Manualele vor fi integrate în concepţia curriculumului fiind accesibile. Modernizarea curricula a mai avut în vedere şi reducerea „supraîncărcării” conţinuturilor curriculare. de stimulare.să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare. are dreptul: . autorilor de manuale şi materiale didactice. În premisa realizării competenţelor specifice şi a subcompetenţelor proiectate. şi îndeplinind nu doar funcţia informativă. Cadrele didactice vor utiliza curricula pentru proiectarea şi realizarea procesului educaţional la disciplina corespunzătoare.să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conţinuturilor. optînd pentru tehnici şi metode variate. . factorilor de decizie.de învăţare prin studiere. operaţionale. modul de viaţă al societăţii. mijloace prin care se urmăreşte formarea competenţelor preconizate.. Curricula stimulează creativitatea şi libertatea cadrelor didactice.Subcompetenţele se deduc din competenţele specifice şi le particularizează prin racordare la conţinuturile delimitate pentru fiecare clasă. • 9 . Autorii manualelor şi a altor materiale didactice vor respecta integral cerinţele şi recomandările curriculumului în elaborarea conţinuturilor şi activităţilor de învăţare-evaluare. atitudinile sociale şi credinţele religioase etc.

literar–artistică. artistic-estetic (literatura. care sînt reflectate nemijlocit în Standardele de competenţă. Prin aceasta s-a fundamentat teoretic structura disciplinei.]. 10 Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa . arte plastice) şi procesele psihologice ale învăţării (limbajul şi comunicarea). lexicale şi gramaticale). implicînd funcţiile afectivă.spirituală. În Tabelul nr. Realizarea acestora este posibilă doar pe baza textului literar/nonliterar. Doar astfel. Educaţia artistico–plastică etc. • Valoarea psihologică şi motivaţia expunerii (starea emotivă. care. Tabel nr. principiile de eşalonare a acestuia etc. vorbirea. Din perspectiva competenţelor–cheie/transversale şi a competenţelor transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt au fost formulate competenţe specifice substituind obiectivele – cadru. faţă de cele comunicate etc. lectura şi scrierea. subcompetenţe.. precum şi echivalenţa proceselor ce definesc exprimarea orală (vorbirea) şi a celor ce definesc exprimarea scrisă (redactarea). comunicativă. activităţi de învăţare şi evaluare. atitudinea vorbitorului faţă de ascultător şi invers. în care se împletesc organic conţinuturile lingvistice (lexic.ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ŞI COMUNICARE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Disciplina cu numărul unu în planul-cadru – Limba şi literatura română . motivaţională şi atitudinală ale comunicării. pornind de la potenţialul de însuşire a limbii şi literaturii române de către copii şi de la idealul de a educa o personalitate liberă şi creativă a fost elaborată concepţia unei discipline integrate de limba română în clasele I – IV. 1. reperate de către disciplinele Limba română (gramatica).) [cf Cazacu S. formează un complex didactic-educativ unitar şi multifuncţional. Administrarea disciplinei Nr. Integralizarea disciplinei şcolare Limba şi literatura română presupune interacţiunea şi corelarea elementelor de construcţie a comunicării (unităţi fonologice. conţinuturi ale învăţării. constituenta ariei curriculare. fonetică. Lectura particulară (tainele cărţii) precum şi corelarea cu unele discipline precum Ştiinţe. Citirea şi dezvoltarea vorbirii coerente. Astfel. • Structurarea şi competenţa lingvistică (modul în care se formulează din punct de vedere gramatical acest mesaj). care profilează şi dezvoltă actualitatea de învăţare a limbii române pe coordonatele lingvistică. în totalitatea lor. Modelul comunicativ–funcţional presupune dezvoltarea integrală a capacităţilor ce vizează cele patru deprinderi: înţelegerea după auz. de ore pe an conţinuturi pe clase Limbă şi I 5 unităţi de 264 de ore • Disciplină comunicare II conţinut în 231 de ore obligatorie III evoluţie de la an 231 de ore IV la an 231 de ore Adaptarea unei noi variante de curriculum Limba şi literatura română la finalităţile educaţiei insistă în continuare asupra extinderii aspectului funcţional–aplicativ şi asupra necesităţii de a se focaliza pe experienţa trăită de copil. de unităţi de Nr. precum şi dinamica numarului de ore destinate acestei discipline. gramatică). Demersul practic al educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare este reglementat de principii inter– şi multidisciplinare.constituie disciplina de bază care asigură înainte de toate succesul şcolar şi intergitatea socială a şcolarului mic. educaţia lingvistică şi literar-artistică va asigura însuşirea corectă de către elevi a celor trei funcţii stabilite de ştiinţa psiholingvistică: • Conţinutul (ce mesaj trebuie comunicat). 1 se vizualizează sintetic administrarea disciplinei în care este demonstrată ponderea grilei orare. cerinţele principale faţă de elaborarea conţinutului. Educaţia moral. În structura curriculară sînt prevăzute: competenţe specifice.

se formulează metodologiile specifice EL/ELA. structurarea şi consolidarea competenţelor cognitive generale. scrisul) şi de unităţi de conţinut. II.de metode culturală. prin subiecte prin subiecte ale uneilingvistică. Structura paradigmei2 comunicativfuncţionale este reprezentată prin tabelul nr. şi ca a specifice complexă exprimate – naţional – universal. 2. concretizat române (EL/ELA) Atenţionăm că aceste interveniri în programele I-IV de limbă română continuă ascendent dezvoltarea paradigmei comunicativ-funcţionale a disciplinei şi ca studiu integrat. lectură şi scriere. generale generale de Competenţele specifice alemuncă educaţiei lingvistice şi literar-artistice în claseleIII morală abstracte nivelul primare indică asupra intelectuală unui sistem de competenţe (cunoştinţe. sînt ierarhizate pe niveluri (clase) şi exprimate în termeni de capacităţi de personalitate (vorbire. înţelegere şi operativă: structurarea competenţei de Componentade interpretare a universului textual în general şi Obiective în special. afective şi integratoare comunicare psihomotorii). sistem de Exprimarea Înţelegerea ceea ce validează principiul diviziunii dificultăţilor. Secvenţele de conţinut integrează unităţile de învăţare şi sunt semnificative pentru domeniul Limba – Limba ca competenţei specifice şi permitmijloc de subordonarea în evoluţie (ierarhie şi algoritm) a subcompetenţelor. O nouă perspectivă în elaborarea programei de limbăFinalităţile învăţării limbii nr. B. toate acestea fiind asamblate într-un model teoretic-aplicativ unitar.. Acestea sunt organizate ierarhic în funcţie de complexitate şi potenţialul de cunoaştere al elevilor (apud Clausse şi Minder). La al doilea nivel de concretizare. au un caracter formativ. personalităţi contemporane. consolidarea competenţelor cognitive (mentale) şi acţionale în ansamblul lor. Idealul educaţional. cu deschideri maxime de reuşită şcolară. Tabelul nr. atitudini) de formare lingvistică şi literar-artistică a elevilor la această vîrstă organizate pe trei fundamente ale disciplinei: Principiile şi pragmatic-socială (practica raţională şi funcţională a • limba cu funcţie denotativă didactic-educative generale limbii). Cincu G. 2. capacităţi. 126-129. (emiterea) reguli comunicare. care la rîndul său subordonează unor idei. intermediare sau specifice disciplinei. 11 . Conţinutul detaliat poate fi găsit în lucrarea Curriculum şcolar: proiectare. Concepţia educaţiei lingvistice şi literare // Limba Română. p. română // Revista de pedagogie. Structura paradigmei comunicativ-funcţionale (apud I. (receptarea ierarhic Limbaşi literare în clasele primare determină competenţele specifice la în mesajului mesajului) Finalităţile educaţiei lingvistice structurate funcţiune prim nivel de concretizare. trăsături definitorii exprimate capacităţi. 2. independentă şi creatoare. Componenta conceptuală (teoretică) alcătuită din două componente adaptate didactic: limba cu funcţie instrumentală (însuşirea instrumentarului necesar muncii intelectuale afective şi psihomotorii). citire. din care se deduce teleologia Educaţiei lingvistice şi literar-artistice (EL/ELA). inter– şi Structura Educaţia Finalităţi multidisciplinar. Gantea) Componenta reglatoare 1 2 Crişan Al. şi specifice disciplinei • limba cu funcţie conotativă (reprezentări culturale şi formarea unui univers afectiv şi atitudinal). de abstracţie al celui literar Conţinuturile în baza cărora se vor atinge aceste obiective. 5. şi ca formare unorcompetenţelor Finalităţile de comunicare. competenţele specifice vizează: • formarea. criterii şi principii pedagogice generale şi specifice educaţiei lingvistice şi literare în clasele primare. vizînd: • dezvoltarea competenţei comunicative orale şi scrise.1 se sistematizează/structurează conţinuturile EL/ELA2.Componenta conceptuală constă în structurarea unui sistem de finalităţi concetrate în subcompetenţe. formare a trăsăturilor de încadrare într-un context cultural cunoştinţe. 1993. 1995. a modelelor şi tehnicilor de acţiune individuală. concepte. Pâslaru Vl. 1-2. Concepţia despre deprinderile Concepţia despre limbă şi Subcompetenţele concretizează competenţele specifice în comportamente (cognitive. • • • III. nr. ascultarea. implementare şi dezvoltare [6].

axîndu-se pe scopul educaţiei literar-artistice de formare a cititorului cult. exprimarea atitudinii personale faţă de lectură particulară. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale.la activităţile de lectură particulară. 5. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. • dezvoltarea interesului iniţial şi trecerea acestuia în interes durabil pentru lectura particulară. 2.• performarea raţională a limbii materne: stimularea reflecţiei (gîndirii) active asupra limbii ca sistem şi utilizarea corectă şi nuanţată a acesteia în diverse situaţii de comunicare orală şi scrisă. Forma de lucru cu cartea pentru copii în clasele I – IV este lecţia de lectură particulară. Continuitatea la nivel de trepte de şcolaritate este respectată în prezentul curriculum. • • • • • utilizarea eficientă a tehnicilor de lucru cu cartea şi presa periodică pentru copii. inclusiv a universului afectiv. începute ca premise în treapta preşcolară şi sedimentate în treapta gimnazială. integrînd valorile acestora în axiologia literară şi cea proprie. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. 3. realizarea educaţiei literare. în funcţie de particularităţile individuale de dezvoltare ale elevilor. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. precum şi a formării culturii generale umaniste. ca temelie a educaţiei artistic-estetice. ulterior posesor valorizant al instrumentarului lectoral şi urmăreşte dezideratele: • transferul cunoştinţelor. cunoaşterea celor mai importante opere artistice şi ştiinţifico-populare. din perspectiva principiului concentric/spiralat al achiziţiilor de competenţe specifice disciplinei. ţinîndu-se cont de principiile generale ale educaţiei lingvistice şi literar-artistice.suport al lecturii. Curriculumul modernizat accentuează prin modulul Tainele cărţii (Lectura particulară) cele trei ipostaze didactice ale textului literar . cultivarea conştientă a gustului estetic şi a preferinţelor literare. operă literară şi obiect cultural. precum şi numele autorilor.ore 12 . 4. deprinderilor asimilate în clasă . Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. fonetice. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Secvenţele de conţinut Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Anual .

avînd ca impact îmbogăţirea valorilor naţionale.B.3 Scrierea. dictarea. dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică. bazate pe propriile căutări ale elevilor. N. N.4 Unităţile de conţinut din cadrul modulului Tainele cărţii vor fi realizate într-un context integrator în toate conţinuturile prevăzute de curriculum.1 Repartizarea orelor pe secvenţele de conţinut este convenţională. iar în cele din urmă supuse încercărilor individuale. ajustat la condiţiile lucrului în grupuri mici. 13 . poate fi schimbată. sînt instrumentele ce asigură dezvoltarea competenţei de scriere corectă şi se folosesc în cadrul fiecărei lecţii de limba şi literatura română. N. Ordinea secvenţelor.B. fără a fi supusă evaluărilor finale. stimulîndu-se preferinţele de lectură. civice.B. constituind o sursă directă de asigurare transdisciplinară. în cadrul aceleiaşi clase.2 Dezvoltarea competenţelor în învăţămîntul primar va ţine cont de principiul evolutiv (de la clasă la clasă) şi va asigura achiziţia acestora în mod treptat: ghidat de învăţător. deci flexibilă şi ajustată la propriile motivaţii pedagogice.B. transcrierea.Total: 264 Comunicare orală 30 Comunicarea scrisă: • • Lectura Scrisul Total: 231 30 Total: 231 24 Total: 231 30 116 102 16 85 86 30 96 81 30 85 86 30 Tainele cărţii Elemente de construcţie a comunicării Conţinutul acestei teme se va repartiza în cadrul celor 4 secvenţe de conţinut N. morale etc. externe. mari.. independente. precum şi unităţile de conţinut ce prevăd ortografia şi punctuaţia.

Comunicarea orală Comunicarea verbală schimb de informaţii între oameni.3.1. frămîntări de limbă. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. 1. •Cuvîntul şi propoziţia – elemente de • bază ale comunicării. convorbiri ce evidenţiază scopul propoziţiilor. interogative. Componenţa sonoră a cuvîntului.9. imagine).7. folosind cuvinte date.5.10. activităţi familiare copiilor. exerciţii de construire a propoziţiilor în baza ilustraţiilor (din carte sau suplimentar). Opere literare pentru audiere . Sesizarea la auz a propoziţiilor corecte din punct de vedere gramatical.2. • Cartea în viaţa noastră (ascultăm. utilizarea teatrelor de jucării. exclamative. Jocuri literare.la alegerea autorilor de manuale şi a învăţătorului. de păpuşi. 1. de imagini. o rugăminte. • •Cuvîntul. UNITĂŢI DE CONŢINUT. afirmative. propoziţii. cu accent pe pronunţia corectă. Sesizarea deosebirii dintre cuvînt şi propoziţie în contextul comunicativ. • • • • • • 1. legate de o situaţie creată. 1. Premise ale citit-scrisului (începute în perioada preşcolară) • Omul şi comunicarea (ascultăm şi înţelegem. jocuri dramatice. analiza sonoră a cuvintelor.8. exerciţii de reglare a tonului. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Competenţă specifică: 1. • însuşiri. de memorizare. prin argumentarea unor cuvinte. 1. Reproducerea unor fragmente din poveştile ascultate. evaluare iniţială în scopul de a diagnostica nivelul de pregătire a copilului pentru şcoală (după 1-2 săptămîni). exerciţii de construire corectă a unor enunţuri după imagini. N. comunicăm expresiv). vorbire. Demonstrarea înţelegerii mesajului audiat prin formularea răspunsurilor la întrebări. exerciţii de dicţie. acţiuni. exerciţii de ascultare a textelor literare. 1. •Propoziţia. exerciţii de ascultare şi înţelegere a subiectului textului audiat. Sesizarea cuvîntului şi a propoziţiei ca elemente esenţiale în comunicarea între oameni. clară şi prezentarea lor grafică. de răsfoire corectă a cărţilor. vorbim. 1. • • • 1. pregătindu-i pentru însuşirea mai lesne a sunetelor alfabetului şi pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de vocale.COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI. Prezentarea grafică a cuvintelor în propoziţie. •Cuvinte care denumesc obiecte. 1. • Moduri în care comunicăm (scriere. intensităţii şi a vitezei vorbirii. . 14 • •Semnificaţia propoziţiilor: enunţiative. Pronunţarea clară a cuvintelor şi a propoziţiilor în comunicare.4. SUBCOMPETENŢE. 1. exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei auditive.consoana) la analiza sonoră a cuvîntului. un sfat etc. Sesizarea cuvîntului ca grup de sunete şi ca sens. Demonstrarea înţelegerii sensului propoziţiilor care exprimă o întrebare.11. Utilizarea semnelor convenţionale (vocala . exerciţii de prezentare a unor obiecte. a cuvîntului ca elemente principale ale comunicării. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. Înţelesul/sensul. Delimitarea comunicării orale de cea scrisă. analiza cuvintelor din propoziţii. de contemplare a imaginilor din cărţile ilustrate pentru copii. povestim şi manifestăm interes pentru carte).B. 1.6. exerciţii de alcătuire a unor enunţuri. Activităţi de recunoaştere a formelor de comunicare. Activităţi de învăţare şi Subcompetenţe Conţinuturi evaluare (recomandate) Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea.

de acord/ nu este de acord. preferă/nu preferă). • Textul şi imaginea. de orientare în pagină. • • • • • 2. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul Lectura • Alfabetul: sunetele şi literele – corespondenţa dintre ele. ci. memorări de poezii mici. ge. 2. exerciţii pentru lărgirea cîmpului vizual prin identificarea silabelor în structura cuvintelor şi a cuvintelor în structura propoziţiei. Conştientizarea procesului de formare a cititului: citirea corectă.). sintetizarea treptată a literelor în silabe. chi. Percepţia textului literar şi valorificarea vocabularului textual. • Literele mici şi mari de tipar.4. de sus în jos).9. ghi. • Atitudinea / opinia faţă de comportamentul personajelor descrise în textele citite (dirijat). 2. exerciţii de exemplificare a cuvintelor monosilabice şi din două silabe. situaţia în timp etc. Memorarea şi recitarea ei • • • • • • • • • • 2. b. exerciţii de citire selectivă în comparaţie cu o imagine sau cu scopul indicat de învăţător.10. de respectare a direcţiilor de citire (de la stînga la dreapta. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare.7. • Poezia. cuvinte şi a enunţurilor în textul tipărit şi în textul scris de mînă. ghe. Aprecierea / atitudinea cititorului faţă de cele descrise. Deosebirea ghidată a unui text în proză de unul în versuri. • Grupurile de litere: ce. silabe.8. Lectura textelor narative şi în versuri. Norme de pronunţie a sunetelor numai în silabe şi în cuvinte. jocuri de rol. susţine/nu susţine. Aprecierea personajelor după faptele descrise în text. Secvenţa de conţinut: a. Identificarea unor imagini la textul/ fragmentul citit şi analiza prin comparare. • Valoarea textului literar: învăţătura. Analiza sonoră. 2. a personajelor. • Textul.. Recitarea poeziilor propuse şi a celor alese la dorinţă. • Cuvintele. 2.2. 2. • Citirea cuvintelor. exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri cu referinţă la textul şi imaginile care-1 însoţesc. • Citirea propoziţiilor. activităţi de caracterizare a personajelor literare după faptele sale: diagrama Venn. exerciţii de explorare a emoţiilor şi a sentimentelor redate de textul literar. Identificarea în context a cuvintelor necunoscute şi înţelegerea sensului acestora. Identificarea literelor. 15 • Reproduceri ghidate a unor fragmente de text. 2. ghicitori. exerciţii de exemplificare a cuvintelor ce conţin sunetul nou şi grupurile de litere. gi. tematica. • Textul–poezie: strofă. exerciţii de ilustrare grafică a fragmentelor de text. emoţiile trăite (acceptă/nu acceptă. cs]. . proverbe. Identificarea în diverse contexte a Exersarea în însuşirea literelor mari şi mici şi sintetizarea concomitentă în silabe şi cuvinte. x [gz. a silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în propoziţii. che. exerciţii de reflecţie asupra valorilor. linia valorii etc.5. experimente imaginative. 2. 2. graficul T. exerciţii de apreciere a faptelor unor personaje din textele citite sau povestite. a grupurilor de litere. oa. situaţia în spaţiu. la nivel de observare şi identificare).6. Citirea corectă şi conştientă respectînd norme de pronunţie a sunetelor şi a grupurilor de litere numai în silabe şi cuvinte. vers (fără definire. Citirea textului. • Personajul literar şi faptele sale. exerciţii de observare a cărtii. exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului literar. • Citirea silabisită.3. discuţii despre preferinţe în textul literar.1.Competenţă specifică: 2. exerciţii de lectură a imaginilor (primele reacţii. conferinţă de presă simulată.

16 .

• exerciţii de plasare a semnelor de punctuaţie întrprenumele şi numele de persoane. procesul copierii/transcrierii şi a • Scrierea cuvintelor. silabe. înclinaţia etc. transcrieri. 3. Punctuaţia. Secvenţa de conţinut: Scrisul. exerciţii de copiere/transcriere a unor propoziţiei. Pentru dictare se vor utiliza litere. însuşiri şi denumesc • jocuri de identificare a poziţiei silabelor în cuvînt. che. semnului standardelor de conţinut).1. 15 cuvinte. persoane. Utilizarea conştientă a semnelor de • Majuscula la început de propoziţie şi la punctuaţie. Nu se vor utiliza texte în procesul scrierii. • exerciţii de scriere a literelor şi a cuvintelor. mînă şi de tipar. enunţiative. folosind cuvinte date.max. • exerciţii de distingere a sunetului iniţial. Utilizarea majusculei la începutul un text. grupuri de litere (în limita gi. Ortografia. bucle. . dictări de cuvinte şi 3. Scrierea unor propoziţii alcătuite pe înceapă. ovale. • colaborări democratice în cadrul activităţilor de grup în iniţierea unor activităţi.9. închise (am. a unor propoziţii interogative. să conţină sau să se sfîrşească cu o silabă propoziţii din 2-3 cuvinte cunoscute.B. cunoaşterea regulilor).5. puncte.7. punctuaţie (punctul. interogative. la prenume şi nume de • Semnele de punctuaţie la propoziţii: substantive proprii. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. • Igiena scrisului. Despărţirea • exerciţii de încadrare corectă în pagină a textului dictărilor (de silabe. na). a unor propoziţii enunţiative şi punctul (•) şi semnul întrebării (?). corespondenţa dintre • Literele mari şi mici ale alfabetului silabelor. 3. Poziţia corectă a • exerciţii de scriere a unor elemente grafice înclinării şi a aspectului îngrijit. exclamative.) 3. cuvinte. mărimea lor. exerciţii de ordonare corectă a terminologie). cuvinte. semiovale. cu păstrarea spaţiului. exerciţii de descoperire a unor cuvinte care să dictări de litere.Competenţă specifică: 3. final sau cuvinte şi propoziţii (enunţiative şi din interiorul unei silabe/cuvînt care schimbă 17 interogative) . substantiv propriu Regulile scrisului: spaţiul. grafică. exerciţii de alcătuire de propoziţii 3. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • Exerciţii de scriere antonime. corpului. pregătitoare. Sesizarea literelor: mici şi mari. de scriere încontinuu. exerciţii de adaptare a poziţiei corecte uniformă. • Lucrări scrise: copieri. x. 3. jocuri distractive pe baza unui plan elaborat în grup. chi. exerciţii de scriere a literelor. care să faciliteze scrierea literelor şi 3.6. • Scrierea propoziţiilor enunţiative şi interogative (fără referire la • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor şi propoziţiilor. Utilizarea conştientă a semnelor de cuvintelor într-o propoziţie. omonime. tehnică motorică: scrierea corectă. a caietului. ge. bastonate. propoziţii cuvintelor în silabe (doar intuitiv. scrise. sensul. ce arată acţiuni. fără (dată. lucrîndu-se cu acestea în mod intuitiv (nu se vor folosi noţiuni de genul sinonime. Utilizarea eficientă a scrisului ca • noduleţe). scrierea cu majusculă). a elementelor grafice (linii. completarea de rebusuri. deschise (ma. a mîinii. Scrierea corectă a cuvintelor cu grupurile de litere (ce. ghe. semnul Ortografia şi punctuaţia • exerciţii-jocuri de stabilire a acordurilor întrebării. cuvintelor şi a propoziţiilor. Noţiunile lingvistice nu vor fi definite. întrebării şi a scrierii cu majusculă. izolat şi combinate în silabe vocale şi consoane. aspectul îngrijit.8. silabe. ci. â. alineat). şi comode pentru scris. obiecte. formarea silabelor. • exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte. • Ortografia cuvintelor ce conţin gramaticale. baza ilustraţiilor şi prezentarea lor dată.4. 3.2. un). şi texte mici).3. Respectarea corectitudinii de scriere în respectînd forma. Scrierea din memorie a unor cuvinte Contexte de realizare: propoziţii. virgula. 3. propoziţii N. lizibilă. ghi) şi cuvintele cu î. • exerciţii de folosire a punctului. zale.

18 .

19 .

Părţile de vorbire. Lexicul • Sensul cuvintelor: asemănător. obiecte (fiinţe. exerciţii de înţelegere a sensului cuvintelor (importanţa şi utilizarea lor). • 20 Sintaxa • Propoziţia dezvoltată simplă şi (din 3-4 propoziţia • cuvinte). obiecte (fiinţe. • • Cuvinte ce denumesc: acţiuni. fonetice. 4. jocuri pentru fixarea rostirii corecte a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală. • Rostirea corectă a consoanelor luînd ca sprijin orice vocală: ca – ac. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Identificarea cuvintelor ce denumesc: acţiuni. N. aceloraşi obiecte ce exprimă însuşiri diferite (culori. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. a vocalelor şi a silabelor în cuvinte.7. Secvenţa de conţinut: Lexicul. dimensiuni. Identificarea corectă a consoanelor. fenomene ale naturii). Morfologia exerciţii de identificare a cuvintelor ce denumesc: acţiuni. volum etc. Combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor. Sesizarea proceedelor de despărţire a cuvintelor în silabe. fenomene ale naturii). • Citirea corectă a literelor din alfabet. cu – nu. Identificarea tipurilor de propoziţii şi aplicarea semnelor de punctuaţie în diferite contexte (în limita standardelor . • Silaba. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative.2.4. fu. însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete). lu. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de comunicării 4. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. acţiunilor. • Vocalele şi consoanele. exerciţii de lectură a imaginilor prin identificarea obiectelor. construcţie a • • • • • Exersări cu transformarea de sens a cuvintelor. Selectarea din texte sau enunţurile propuse a cuvintelor cu sens asemănător şi opus. Fonetica • Sunetul şi litera – corespondenţa. • Componenţa sonoră a cuvîntului (în • afara cuvintelor ce conţin grupurile de • litere numite mai sus). exerciţii de imitare a sunetelor din natură şi pronunţie de onomatopee. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare.Competenţă specifică: 4. exersări despre rolul/importanţa propoziţiilor în comunicare.5. Părţile de propoziţie. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse vocale. tare.). lucruri.6. recunoaşterea şi gruparea lor.B. exerciţii de despărţire a cuvintelor pe silabe. fără terminologie ştiinţifică doar în clasele I şi a II-a. lucruri. fenomene ale naturii). în ritm stacato şi prelungit. obiecte (fiinţe. opus (în mod intuitiv). alcătuirea lor corectă din punct de 4. exersări practice în recunoaşterea şi înţelegerea nuanţelor ce deosebesc rolul lexical şi practic al cuvintelor morfologice./sunetele alfabetului şi însemnătatea lor pentru lectură şi scriere. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. Alfabetul limbii române. 4.3. însuşiri (în procesul comunicării şi în contexte concrete).1. Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv). 4. lucruri. exersări cu literele. 4. după indicaţii. Fonetica. 4. în şoaptă.

21 .

Competenţă specifică: 5. a proverbelor. • ora cărţii. adecvate vîrstei. imaginile. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. librării etc. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. Sesizarea conţinutului emotiv al textului/cărţii citite în timpul audierii acestuia/acestetia. • situaţii de comparare a propriei opinii cu cea a colegilor. filele cu text. jocuri distractive) pentru a le prezenta la orele de limba română. personaje din texte cunoscute. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce i-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit.1. despre biblioteci. exerciţii de prezentare a unor cărţi citite în particular. despre animale. • Impresii despre carte. memorări de versuri. despre poveşti. dramatizări. în versuri. • activităţi de selectare din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea.).. • Cartea. Manifestarea preferinţei de a citi texte literare/cărţi de diferite specii. a ghicitorilor. exerciţii de identificare a componentelor obligatorii de pe coperta finală. poezii. Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii). • Lectura expresivă a poeziilor. • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exerciţii de demonstrare a înţelegerii celor ascultate prin răspunsuri la întrebări şi comentarea unor ilustraţii.2. despre copii etc. a frămîntărilor de limbă etc. ghicitori.3. 22 . Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. 5. 5. exerciţii de a deosebi cărţile după forma lor. • exerciţii de deosebire a cărţilor scrise în proză. • dialoguri despre cărţi.4. activităţi de prezentare a componentelor obligatorii de pe coperta iniţială. cărţi de poveşti şi ghicitori. exerciţii de iniţiere în citirea unor cărţi pentru copii. Exprimarea opiniilor şi a atitudinilor proprii faţă de cele citite. ora poveştilor. • Preferinţe de cărţi (de ex. cuprinsul şi rolul lor. 5.

” Grigore Vieru „Flori-ceasornic” Traian Dorz „Învaţă tu. însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. ploiţă” Grigore Vieru „Frumoasă-i limba noastră” Ada Zaporojanu „Mi-i dor de bunicuţa” Vladimir Beşleagă „Moldova mea” Spiridon Vangheli „Scrînciobul lui Guguţă” Grigore Vieru „Plaiul meu” Anatol Ciocanu „Tot pe drum şi pe ninsoare” Spiridon Vangheli „Buchiile lui Ion Creangă” Ada Zaporojanu „Gustul fulgilor de nea” Mihai Eminescu „Revedere” Spiridon Vangheli „Urătorii” Folclor „Vocea tare şi şoapta” Octavian Goga „Crăciunul copiilor” Folclor „Culorile bobiţelor de poamă” Arcadie Suceveanu „Bal mascat” Ştefan Tudor „Strămoşii” Constantin Dragomir „Plăcinţele cu bucluc” Lev Tolstoi „Doi prieteni” Dumitru Matcovschi „Creionul roşu” Grigore Vieru „Zilele săptămînii” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Leonida Lari „Pîinea” Snoava „Păcală şi Tîndală” Spiridon Vangheli „Banca lui Guguţă” Snoava „Păcală şi colţunaşii” Constantin Dragomir „Omul harnic” Elena Farago „Doi fraţi cuminţi” Dumitru Matcovschi „Patrie” Spiridon Vangheli „Primăvara” Vasile Romanciuc „Moldova” Folclor „Baba Dochia” Vladimir Rusnac „Dragu mi-i să cînt” Ştefan Iosif „Cîntec de primăvară” Grigore Vieru „Cîte litere ştii” Grigore Vieru „Tu. Lista recomandată mai jos este flexibilă şi constituie un reper de orientare. ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. tot ai mamă? Elena Farago „Bondarul leneş” Ion Druţă „Mama” Anatol Ciocanu „La Nistru” Grigore Vieru „Mama” Ştefan Tudor „Rădăcinile” Bucur Milescu „Maimuţa nepricepută” Victor Prohin „De ce are girafa gîtul lung” Ana Manole „Mămica şi pîinica” Elvira Creţu „Povestea Mărioarei” Ion Creangă „Mere putrede şi mere bune” Nicolae Esinencu „Bună dimineaţa” Nicolae Savostin „Omul bun” Anton Pann „Povestea vorbei” Folclor „Doi fraţi” Iuliu Cîrchelan „Puiul” Nicolae Dabija „În satul bunicilor” Mihai Eminescu „Ce te legeni. iarbă. . comparaţii şi extensii valorice. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an.LECTURĂ RECOMANDATĂ Notă: Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. Ion Creangă „Punguţa cu doi bani” Constantin Dragomir „Cartea” Ion Creangă „Capra cu trei iezi” Petru Cărare „Legea politeţei” Demostene Botez „Toamna” Angela Chicu „Dimineaţa” Spiridon Vangheli „Guguţă” Liviu Deleanu „Fii ordonat” Ion Druţă „Trofimaş se găteşte de şcoală” Anatol Ciocanu „Hai. . copile” Florin Costinescu „Să-nvăţăm de la furnici” Grigore Vieru „Albinuţa” Costache Ioanid”Oameni buni” Radion Cucereanu „Şcoala ciorilor” Vinciu Gafiţă „Supărarea Mărioarei” Poveste populară română „Ulciorul cu Elena Farago „De ziua mamei” galbeni” Valeria Boiculesi „E ziua ta” Poveste populară rusă „Lupul şi capra” Vasile Romanciuc „Ciocîrlia” Esop „Cîinele” (fabulă) Folclor „Cearta nu aduce folos” Poveste populară română „Morarul” Folclor „Fata cea harnică” Ariadna Şalari „Ploaia” Vasile Suhomlinski „Furnica stăruitoare” Grigore Vieru „Noapte bună!” Lev Tolstoi „Iepurele şi ariciul” Ion Vieru „Cuptorul” Constantin Uşinski „Cele dintîi raze” Gheorghe Gheorghiu „Buchetul de flori 23 .

Fraţii Grimm. / Selectare şi adaptare: Ala Bujor. Chişinău: Editura Epigraf. 2008. Din colecţia Cărţile copilăriei. Cărţi din literatura pentru copii: Spiridon Vangheli. 2004. 6. Cenuşăreasa. Piele-de-măgar. Prima mea carte de lectură: povestioare. 4. 8. Din colecţia Cărţile copilăriei. 2004. 2004. ci şi scrisa. Tărîmul literelor. Bobocelul cel urît. Din colecţia Cărţile copilăriei. 5. Frăţior şi surioară. 3. Charles Perrault. Aventura unei gogoaşe. O poveste care se vrea nu doar citită. Cartea 1. Chişinău: Editura Epigraf. Charles Perrault. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. 2. Chişinău: Editura Epigraf. Din colecţia Cărţile copilăriei.1. Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura Epigraf. 2006. 7. 2004. Hans Cristian Andersen. 2004. Chişinău: Editura Epigraf. Din colecţia Cărţile copilăriei. Fraţii Grimm. Albă-ca-Zăpada. Carte de citire şi gîndire. 24 . Chişinău: Editura Epigraf. 2009.

CLASA A II-A Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1.1. Sesizarea cuvîntului şi a Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi • Exersări de percepere la auz a sunetelor propoziţiei ca elemente esenţiale în vorbirea. cuvintelor analizate şi de înţelegere a comunicarea între oameni. sensului lor adecvat; Comunicarea verbală – schimb de informaţii între 1.2. Alcătuirea propoziţiilor /enunţurilor oameni (Actualizare). • exerciţii de clasificare a cuvintelor după cu diferitele sensuri ale cuvintelor înţelesul lor (denumesc obiecte, acţiuni, Situaţii de comunicare: cuvîntul şi propoziţia – ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri) şi de a le utiliza în alcătuirea elemente de bază ale comunicării verbale. însuşiri. propoziţiilor simple şi dezvoltate; 1.3. Sesizarea la auz a corectitudinii • exerciţii de structurare a propoziţiei, • Cuvîntul - grup de sunete cu un înţeles. gramaticale a propoziţiilor (acordul evidenţiindu-se raportul dintre ea şi • Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. între cuvinte şi accentuarea cuvîntul separat; corectă). • exersări practice cu tipurile de propoziţii • Cuvinte care denumesc obiecte, acţiuni, 1.4. Utilizarea corectă a cuvintelor şi a (fără a folosi terminologia lor), cu scopul însuşiri. Semnificaţia lor în vorbire. propoziţiilor în discuţiile cotidiene de a indica / a simţi rolul lor în schimbarea Identificarea în diferite contexte orale. şi în reproducerea unor informaţii. conţinutului: afirmaţie, negaţie, 1.5. Manifestarea dorinţei/interesului de • Propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată; interogaţie; afirmativă, negativă. a alcătui propoziţii despre • aplicaţii pe baza imaginilor, presupuneri satul/oraşul, despre colegii de clasă N.B. (fără terminologie, intuitiv) de conţinut, descoperirea exprimării indicînd aspectul pozitiv al lor. comunicative în diferse situaţii: propoziţii, • Propoziţiile după scopul comunicării: verbalizare coerentă, folosind informaţii enunţiativă, interogativă, exclamativă şi din diferite domenii; semnele de punctuaţie respective. • exerciţii de denumire a acţiunilor, • Intonarea corectă a propoziţiei. însuşirilor, a lucrurilor pe baza imaginilor, în comunicarea curentă precum şi în contexte lingvistice (text, propoziţii, enunţuri);

1.6. Adaptarea comunicării la interlocutor sau la o situaţie de comunicare. 1.7. Identificarea componentelor unui dialog prin conştientizarea formei: întrebare – răspuns. 1.8. Adresarea întrebărilor pentru interlocutori în dependenţă de statut şi vîrste diferite, aplicînd formulele de permisiune şi solicitare din eticheta comunicării. 1.9. Utilizarea eficientă a dialogului în diferite situaţii cotidiene. 1.10. Interpretarea relaţiilor dintre faptele relatate, ţinînd cont şi de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.11. Ordonarea ideilor într-o relatare a unor conţinuturi cunoscute, în mod ghidat sau pe baza reperelor propuse. 1.12. Prezentarea succintă a unor informaţii culese, după preferinţe, din cărţile citite independent. 1.13. Expunerea informaţiei despre identitatea personală (nume, prenume, vîrstă, domiciliu, pasiuni, părinţi). 1.14. Clasificarea cuvintelor ce denumesc obiecte descrise după aceeaşi formă sau culoare, dimensiune etc.

Diversitatea actelor de comunicare Comunicarea dialogată • Componentele receptor. dialogului: emiţător,

• Organizarea dialogului simplu: întrebare – răspuns. • Linia de dialog. • Formule ca unităţi de comunicare utilizate în dialog (actualizare). • Eticheta comunicării. Formule de salut, de adresare, de mulţumire (actualizare). • Formule de permisiune şi solicitare. Comunicarea monologată • • Consecutivitatea ideilor într-o naraţiune. Relatarea unor conţinuturi (evenimente, întîmplări, povestioare, informaţii alcătuite după un şir de ilustraţii, benzi desenate inventate, culese din cărţi sau presa periodică pentru copii). • • •

Comunicarea descriptivă • Descrieri / caracterizări de personaje, plante, animale (cu sau fără repere). Comunicarea nonverbală 26

exerciţii de antrenare a însuşirii conştiente a componentelor unui dialog şi de priceperii de a formula întrebări şi răspunsuri; activităţi de combinare şi stabilire a relaţiilor dintre formulele dialogului şi eticheta comunicării, justificînd utilizarea lor ca normă a comportamentului corect / civilizat (a şti să demonstrezi cine eşti tu); exerciţii de completare a unor dialoguri: se propune întrebarea şi se solicită răspunsul şi invers; urmărindu-se regula „adaptarea comunicării la interlocutor” (în comun şi pe grupe mici); exersări de relatare / povestire consecutivă a conţinutului cu încercări de formulare corectă a începutului, încheierii, folosind schema logică de repere (cine? ce? cînd? unde? etc.); exerciţii practice cu scopul de a dezvolta interesul elevilor de a se transpune în rolul personajelor reale şi imaginative pentru a reda prin voce intensitatea, timbru, gesturi, mimică şi semnale caracterul lor: bunătatea, vitejia, dragostea etc.; exerciţii de a-i învăţa pe elevi să culeagă din cărţile şi mass-media pentru copii texte pe anumită temă, jocuri didactice pentru a le prezenta la lecţiile de limbă romţnă, matematică, ştiinţe etc. exersări în conştientizarea procesului de descriere a obiectelor propuse, bazîndu-se şi pe cunoştinţele acumulate în clasa I şi adăugînd şi alţi parametri;

1.15. Descrierea ghidată a obiectelor, a personajelor pe baza faptelor sesizate în context sau a reperelor propuse. 1.16. Utilizarea corectă/civilizată a elementelor comunicării nonverbale: mimică, gest, semnale, semne etc. 1.17. Aplicarea în situaţii reale sau modelate a combinării elementelor nonverbale cu cele verbale.

• Gestul, mimica, unele semnale ale serviciilor: urgenţa medicală, pompieri, poliţie; semnele rutiere, afişe informaţionale etc. • Ajustarea elementelor comunicarea verbală. nonverbale la

• •

• •

exersări de caracterizare a personajelor după faptele descrise (numai în colectiv sau în grupuri mici); exerciţii de însuşire a conceptului de comunicare nonverbală, a felurilor acestora şi a utilizării eficiente în comunicarea dintre oameni; exersări de ajustare a elementelor de comunicare nonverbale la cea verbală; exersări de conştientizare a mesajului exprimat numai prin elementele comunicării nonverbale şi elaborarea/ demonstrarea unor noi forme de conţinut în faţa colegilor din clasă.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Receptarea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) II. Comunicarea scrisă: lectura şi scrisul • Exerciţii de extindere treptată a cîmpului Lectura vizual; 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de • Lectura corectă, conştientă şi fluidă. • tehnici de intensificare a vitezei prin lectură corectă, conştientă şi fluidă • Cîmpul vizual (extindere), viteza citirii automatizarea ritmului citirii; în scopul extinderii cîmpului vizual, (intensificare şi automatizare), ritmul citirii. a vitezei şi a ritmului de citire. lectura alineatelor, a cuvintelor noi, a 2.2. Delimitarea ghidată a • Textul. Componentele textului: titlul, • descrierilor etc.; componentelor textului literar în autorul, conţinutul propriu-zis. scopul înţelegerii conţinutului ca un • exerciţii de lectură a imaginilor aferente • Textul literar: alineatul şi semnificaţia lui. tot întreg. textului literar; 2.3. Perceperea celor două semnificaţii 27

exerciţii de valorificare a mesajului etic al textului prin analiza opiniilor. activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi. exersări în formarea procedeelor corecte de povestire globală. exersări de imitare a rolului personajelor potrivind vocea. a discuta împreună. lectura expresivă a textelor şi determinarea muzicităţii versurilor). • • 2.6. estetice şi religioase în textele literare. Exprimarea atitudinii faţă de comportamentul personajelor pozitive/negative recunoscute.7. susţine / nu susţine).. alineatele şi rolul lor pentru cititor. • Povestirea (orală.). recitarea expresivă a poeziilor propuse şi a celor culese independent. în succesiune. liberă în succesiune şi selectivă). exersări în formularea corectă a gîndurilor pe baza celor citite. Deosebirea prin comparare a structurii textului în proză cu structura poeziei (în mod ghidat). ateliere de prezentare a versurilor ilustrate. versul. după faptele descrise. Corelarea imaginii cu fragmentul respectiv al textului. de culegere a poeziilor etc. 2. 2. • Atitudinea (opinia) faţă de comportamentul personajelor descrise. Relatarea selectivă a textelor citite • conform fragmentelor indicate sau • ilustrate. exerciţii de comparare a structurii poeziei cu structura textului în proză (delimitarea versurilor. Aprecierea textelor literare (acceptă / nu acceptă. ateliere de creaţie prin ilustrarea unor versuri. • Versificaţia: Poezia. imitînd tonul. • Personajele literare pozitive şi negative. Atitudinea cititorului faţă de cele citite. compararea lor cu alte personaje luate din cărţile citite suplimentar. identificarea rimelor. Valori morale. poziţia corpului etc. a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de conţinut. a crea jocuri distractive etc. Exprimarea sensibilităţii esteticoliterare prin lectura. 28 . ateliere de scriere. exersări cu determinarea alineatelor şi formularea ghidată a ideilor de bază. 2. intonaţia şi timbrul vocii (fără folosirea terminologiei). timbrul. a intonaţiei şi timbrului vocii (fără folosirea terminologiei).5. activităţi de recitaluri a poeziilor memorate. • • • • exerciţii de precizare a elementelor structurale: componentele textului literar. • Textul literar (fragmentul de text) şi imaginea asociată. • • Ideile textului (după alineate). care indică şi succesiunea faptelor descrise..8.4. Rima.ale alineatului (ortografia-scrierea din rînd nou) şi schimbarea ideilor. strofa. 2. după schema logică cu imitarea tonului.

cu sens propriu/ figurat prin identificarea în diverse contexte. Sesizarea cuvintelor cu sens apropiat/opus.10. introducerea în contexte proprii. onomatopeele etc. exerciţii ghidate (cu spirjinul învăţătorului) de analiză contextuală a cuvintelor cu sens propriu şi figurat. enunţurilor. Vocabularul textului • Cuvintele noi din text. însuşiri. spaţiu (în dreaptă. în convorbiri etc. ajunge. exerciţii de valorificare a vocabularului textual pe baza următorului algoritm: emoţii şi sentimente (bucuros. Utilizarea vocabularului însuşit în diferite situaţii de comunicare: la alcătuirea propoziţiilor. localizări (în fîntînă. fără terminologie). 2.). în cireadă). în stînga). acţiuni. timp (cînd s-a întors acasa).12. clasificarea lor dintr-un şir de alte cuvinte sau selectarea din alte texte. Aprecierea textului literar prin valorificarea vocabularului. exerciţii de analiză a vocabularului în funcţiune. producere a sunetelor (interjecţiile. 2. a micilor texte.11. vesel).9. 29 . mijloace artistice: comparaţia şi personificarea (intuitiv. Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română. Cuvinte care exprimă emoţia postlectorală. • • • • • • exersări de identificare a sensului asemănător (sinonime) al cuvintelor şi a sensului opus al perechilor de cuvinte (antonime). acţiuni (merge.2. înghite). 2. • Sensurile cuvîntului: cuvinte cu sens asemănător. cuvinte cu sens opus (identificare). Cuvinte ce denumesc obiecte. cuvinte cu sens propriu şi figurat. Identificarea lor în textele citite.

Ortografia. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor.Competenţă specifică: 3. Secvenţa de conţinut: Scrisul. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 30 . Punctuaţia.

3.3. 3. Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile de litere (ce. prenume.9. • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin ortogramele î.4. estetică în pagină a scrisului. che. Scrierea lizibilă. x şi grupurile de litere oa. linia de dialog. cratima în ortogramele învăţate. p. Majuscula în scrierea numelor proprii (nume. silabe la copieri şi transcrieri. din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. Redactarea textelor proprii cu şi fără repere. 3. 3. • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie.8. î. Utilizarea eficientă a scrisului în diferite lucrări scrise. 3. sa. Majuscula iniţială în propoziţie. 3. 31 Copieri. apoi independent). Punctuaţia: virgula la enumerare. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă.6.bileţelul (conform regulilor de redactare învăţate).7. 3.5. N.. • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagina de caiet. Cuvintele ce conţin ortogramele î. ci. Manifestarea interesului pentru scrierea textului cu destinaţie specială . Ortogramele propuse se vor încadra în demersuri aplicative: dictări. Scriere funcţională dictări). (copieri. • antrenament de structurare corectă a diverselor tipuri de compuneri: . x şi cu grupurile de litere oa. Identificarea şi selectarea din diverse contexte a cuvintelor ce conţin ortogramele învăţate. • Înclinaţia ordonată. ghe.B. Scrisul • Scrisul – necesitate în viaţa omului. ie. • exerciţii de folosire corectă a majusculei în lucrări scrise. a enunţurilor proprii. denumirea satului/oraşului în care locuim. copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii). • • • • • • • Contexte de realizare • • Compuneri cu început dat. • exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de punctuaţie etc.2. î. în limita standardelor de conţinut. gi. chi.3. • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări.1. 3. denumirea ţării şi a capitalei). transcrieri. Manifestarea conduitei adecvate în cooperare de grup în scopul elaborării în scris a unor compoziţii sau alcătuirii unui plan de idei etc. cu schimbarea unui sfîrşit al textului citit.). transcrieri în vederea automatizării şi rapidităţii tehnicii scrisului. aplicînd tehnicile de redactare învăţate. • exerciţii de alcătuire a dialogurilor în grupe mici. Semnele de punctuaţie ale propoziţiilor: exclamării (!). Ortografia şi punctuaţia • • • aşezare Scrierea corectă fără omiteri de litere. Utilizarea adecvată a cuvintelor cu ortograme noi în redactarea propoziţiilor. ge. ie. acurateţe. construiri de enunţuri proprii). aranjată estetic într-o anumită înclinaţie. ghi). Utilizarea ortogramelor: s-a. Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (ghidat. interogativ (?) şi punctul (. îngrijită. Cuvintele ce conţin consoana m înainte de b. respectînd aşezare estetică în pagină. fără penalizări pentru greşelile omise (cu excepţia greşelilor omise la transcriere şi copiere). Scrierea corectă din punct de vedere ortografic a cuvintelor cu grupuri de litere şi a celor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut).

Textul nonliterar – utilitar. • • • • • N. N. exerciţii de redactare a unor compuneri cu început/sfîrşit dat. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia.• • • Compuneri după o ilustraţie sau pe baza unor benzi de desene. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. doar în clasele I şi a II-a. exerciţii de utilizare a grilelor simple de evaluare a compunerilor proprii şi ale colegilor. Bileţelul şi semnificaţia lui în viaţa oamenilor. Părţile de vorbire. Competenţă specifică: 4. respectînd tehnicile de redactare. Fonetica. Este recomandabil a propune ca temă pentru acasă doar copierea compunerilor redactate şi analizate în clasă. Contextualizarea practică.B. fără terminologie ştiinţifică. cuprins şi încheiere (fără terminologie). Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris şi exerciţii post-scriptum. în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. fonetice. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. Secvenţa de conţinut: Lexicul. Inventarea textelor scurte (3-4 enunţuri) cu elemente fantastice. activităţi de scriere corectă a unui bileţel. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. Scrierea compunerilor se va realiza numai sub dirijarea învăţătorului. introducere. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 32 .B. Părţile de propoziţie.

interogativă. . în mod intuitiv.3. Semnele de punctuaţie respective şi 4.10. exerciţii de determinare a semnificaţiei tipurilor de propoziţii conform scopului de comunicare. 4.9. ritmului. • Silaba. • Tipurile de propoziţii după scopul 4. Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de Sintaxa punctuaţie în diferite contexte. exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. exerciţii de redactare a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc. sensuri.4. sprijinit de o vocală). exerciţii de identificare în diverse contexte a părţilor de vorbire învăţate. 4. exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe şi combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe şi pronunţarea corectă a lor. sesizînd diferitele figurat. exerciţii aplicative privind semnele de punctuaţie la propoziţiile după scopul comunicării. (actualizare). şi scrise). obiecte.2. Propoziţia simplă.5.7. de intonare îndeosebi a propoziţiilor exclamativă şi respectiv semnele de punctuaţie după scopul comunicării. Identificarea ghidată a părţilor principale de propoziţie prin • Mijloace de intonare a fiecărui tip de formularea întrebărilor. • N. Utilizarea eficientă în diferite • Cuvîntul şi sensurile lui: asemănător contexte (orale şi scrise) a noului sinonime/ opus-antonime. Clasificarea părţilor de vorbire însuşiri. exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor alcătuite din mai multe silabe. Utilizarea corectă a mijloacelor comunicării: enunţiativă. (fără utilizarea terminologiei). 4. Despărţirea cuvintelor în silabe.B. Identificarea corectă a • Alfabetul. Sesizarea semnificaţiei corecte a părţilor de vorbire în comunicare. dintr-un şir de cuvinte sau dintr-un • Identificarea lor în diferite contexte (orale mic text. 4. propoziţie.Lexicul 4. 4.6. Sunetele vocale. şi predicatul). Morfologia 4. exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor ce conţin grupuri de litere. Recunoaşterea părţilor 33 principale de • • • • • • • • • • • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul sistem de comunicare.1. exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie. Fonetica 4. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse • Cuvîntul – grup de sunete cu înţeles vocale. simple în propoziţii dezvoltate şi • Părţile principale de propoziţie (subiectul invers. exerciţii de stabilire a acordului gramatical. dezvoltată. Sunetele consoanelor.8. Sesizarea semnificaţiei vocalei în formarea silabelor. • Cuvinte ce denumesc: acţiuni. sens propriu/sens vocabular. pe baza întrebărilor formulate de către învăţător. Transformarea propoziţiilor prin imitarea intensităţii vocii. a vocalelor şi a consoane (citirea – corectă a consoanelor silabelor în cuvinte.

Competenţă specifică: 5. discutate în grupuri sau în cuprinsul şi rolul lor. autor şi ilustraţie. cu font de citire accesibil pentru vîrstă. exersări de a identifica autorul. titlu. Structurarea după noţiuni de teorie literară: 5. universală pentru copii.B. pe baza modelelor concrete.B. Anticiparea conţinutului unei cărţi pagini. exersări de a învăţa alegerea cărţii necesare după sumar. ilustratorul. după numele scriitorului. cu ajutorul întrebărilor. Identificarea elementelor principale • Cartea. conţinut: cărţi de poveşti. colectivul clasei. cu un volum de 10-12 5. . jocuri distractive pentru a le prezenta la orele de limbă şi literatură română şi la alte discipline). despre • Cărţi din literatura artistică naţională şi animale. Se vor alege cărţi de format mare. de poezii. cărţi de poveşti şi ghicitori. 34 • • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Activităţi de a deosebi diferite tipuri de cărţi după conţinut. fără precizări terminologice. Exteriorizarea stării afective. Componentele cărţii: coperta (titlul ale cărţilor citite independent şi şi autorul cărţii). poezii. a copertei iniţiale şi a celei finale. 5. Manifestarea interesului şi a părinţilor. filele cu text. Completarea agendei de lectură se va atitudinilor proprii faţă de cele realiza numai sub dirijarea învăţătorului. expresii artistice. 5. autorul. personajele. exerciţii de a recunoaşte şi de a deosebi cărţi scrise în proză. a titlul cărţii. pe baza celor trei componente: • Agenda de lectură a cărţilor citite. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură.cu ajutorul 5.3. cărţilor citite în particular. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. în versuri. activităţi în cooperare şi individual de a selecta din cărţile citite cîte 1-2 opere (povestioare.1. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. în cazurile lecturilor de familie .4. Deosebirea unor cărţi după N. periodice pentru copii. iar citite. de povestiri. preferinţelor pentru lectura • Organizarea unei expoziţii de cărţi suplimentară a cărţilor şi a presei tematice sau selectate pe specii literare.5. ghicitori.propoziţie se va realiza în mod ghidat.2. • Impresii despre carte şi personajul preferat. elementele paginii de gardă. despre plante. Exprimarea opiniilor şi a N.6. imaginile. cuvinte emoţiilor în timpul demonstrării neînţelese.

despre poveşti.• Preferinţe de cărţi (de ex. despre animale. 35 .). despre copii etc.

Lista recomandată este flexibilă şi constituie un reper de orientare. 6. Trei urşi. ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. 2006. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. 2. însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice. Ediţia a II-a. mamă!” Nicolae Rusu „Alunel” N. 2006. 7.LECTURĂ RECOMANDATĂ 1. Chişinău: Editura Epigraf. completată. Versuri – licurici pentru dragii pici.B. Tematica lecturii particulare este de obicei liberă. 4. 2008. Chişinău: Editura Cartier. Brătescu Voineşti „Privighetoarea” Otilia Cazimir „Baba iarna intră-n sat” Ana Blandiana „Copilărie” Constantin Dragomir „Vrei să-ţi spun o poezie?” Iulian Filip „Au vrut melcii să se bată” Elena Farago „Din traista lui Moş Crăciun” Ion Druţă „Bobocel cu ale lui” Grigore Vieru „Moşul din leagăn” Aurel Ciocanu „Ploaie desculţă” Liviu Deleanu „Bucurii pentru copii” Liviu Deleanu „Licurici pentru cei mici” Constantin Dragomir „Copii şi păpădii” Vasile Romanciuc „Ursul dirijor” Arcadie Suceveanu „A fugit melcul deacasă” Arcadie Suceveanu „Raţa lui Arhimede” Dumitru Matcovschi „Bună dimineaţă. Spiridon Vangheli Carte de citire şi gîndire. Cartea a II-a. . Adaptare şi desene de Lică Sainciuc. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an. 2003. 3. Poezii. 1996. I Fraţii Grimm „Crăiasa albinelor” Poveste populară „Frumoasa din pădurea adormită” Elena Farago Poezii Ion Druţă „Iarna” Charles Perrault „Mama Gîscă” Vasile Alecsandri „Iarna” George Topârceanu „Rapsodii de toamnă” Ion Druţă „Sora” Charles Perrault „Degeţel” Alexandru Mitru „Tatăl şi cei zece feciori” Charles Perrault „Frumoasa din pădurea Fraţii Grimm „Bunicul şi nepotul” adormiă” Vladimir Colin „Povestea ceasului cu inimă” Lia Diacopol Fudulu „Vara şi iarna” Al. Poieniţa copilăriei. 2008. Mihai Eminescu. Chişinău: Editura Epigraf. Texte literare / cărţi culese din literatura pentru copii Fraţii Grimm „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Spaima zmeilor” Hans Cristian Andersen „Scufiţa Roşie” Ioan Slavici „Zîna Zorilor” Carlo Collodi „Pinocchio” Ioan Slavici „Crăiasa zăpezii” Călin Gruia „Ciuboţele ogarului” Hans Christian Andersen „Povestea porcului” Tudor Arghezi „Cheile” Ion Creangă „Dănilă Prepeleac” Fraţii Grimm „Hansel şi Gretel” Alexandru Donici „Fabule” Fraţii Grimm „Prinţul fermecat” Lewis Carroll „Alice în Ţara Oglinzilor” – cap. Chişinău: Editura Cartier. Făguraş de poezie. 2000. Mihai Eminescu Frumoasa lumii. Punguţa cu doi bani. Alexandru Donici Greierul şi furnica. Ion Creangă. 5. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Cartier. 8. 1996. comparaţii şi extensii valorice. / Selecţie Ala Bujor. Chişinău: Editura Cartier.

învăţători. Linia de dialog. Utilizarea eficientă a dialogului în . indignare. Improvizarea dialogului în baza a două-trei imagini şi verbalizarea propriu-zisă. linia de dialog şi virgula la adresare. Transpunerea actului de comunicare dialogată în situaţii adecvate. de permisiune.2.) cu formularea replicilor într-un dialog oral sau scris. jocuri de rol. simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice. de prezentare. formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri avînd o temă sau un obiect. 1.7.8. Recunoaşterea tipurilor de propoziţii utilizate în textele citite în scopul înţelegerii semnificaţiei lor. • Tipuri de propoziţii după scopul comunicării: enunţiativă. aprobă anumite stări emotive ale vorbitorului. interogativă şi exclamativă (cu utilizarea terminologiei). Subcompetenţe 1. Conţinuturi Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. • Adaptarea la situaţia de comunicare. • Organizarea dialogului oral. Construirea dialogurilor cu ajutorul replicilor eliptice (da/nu) şi argumentarea conţinutului acestora. Aplicarea tehnicilor de combinare corectă a formulelor din etica comunicării (de salut.6. 1.5. părinţi. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. de solicitare. la parteneri (prin îndeplinirea rolului de emiţător şi receptor). Conceptualizarea ideii despre propoziţie ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. exerciţii de identificare a propoziţiilor care afirmă. • Ordonarea replicilor complete eliptice (da/nu). exersări practice cu tipurile de propoziţii (cu folosirea terminologiei lor). • Îmbinarea adecvată a replicilor de dialog cu noţiunile învăţate din şi • • • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de construcţie a propoziţiilor în scopul înţelegerii sistemului gramatical. Comunicarea dialogată. evidenţiinduse raportul dintre ea şi cuvîntul separat. demonstrează. 1. 1. dialoguri în cadrul cărora elevii să utilizeze formule de salut. mai ales. 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. analiza imaginilor din manual şi observarea detaliilor (formulelor – replicilor. discuţii libere pe teme date şi propuse de elevi.4. Intonarea propoziţiilor în funcţie de scopul comunicării.1. Diversitatea comunicării verbale între oameni.9. de starea emotivă (admiraţie. Comunicarea verbală – schimb de informaţii între oameni. repulsie. de adresare etc. exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi. activităţi de construcţie în perechi mici a dialogurilor orale şi scrise (de 2-4 perechi de replici). 1. exerciţii de structurare a propoziţiei. surpindere etc. exerciţii de exprimare a acordului / dezacordului prin propoziţii afirmative /negative.) transmisă prin mesajul ei. în scopul adaptării la interlocutor. dezvoltată (dezvoltarea şi restrîngerea lor).CLASA A III-A Competenţă specifică: 1. a celor eliptice da/nu şi a semnelor de punctuaţie). • Propoziţia ca mod de exprimare a unui gînd scris sau spus. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers. • Semnificaţia verbală şi gramaticală a tipurilor de propoziţii: propoziţia simplă. 1. 1.3.

Conştientizarea rolului mijloacelor de transpunere a informaţiilor în viaţa omului şi în viaţa personală. radio. în cooperare. exerciţii de reformulare a unui mesaj. mărimea. o satisfacţie sufletească) utilizînd adecvat formulele de etichetă a comunicării.) şi a unor personaje literare. intonaţia şi timbrul vocii (comunicarea paraverbală).12. timbrul etc. internet) şi de a le clasifica după tipul de comunicare (orale.13. descrierea. 1. scrise). • Mijloacele expresive ale comunicării orale: tonul şi tempoul.10.) în comunicarea orală. telefon. internet) cooperări pentru culegerea unor informaţii (cu privire la starea vremii. 1. 1. în baza faptelor descrise. care nu sînt . citit independent. Utilizarea corectă a mijloacelor expresive (tonul. utilizare. ştiri din localitate. semne convenţionale. se va confunda cu pregătirea referatelor. mesajele exprimate oral. atitudini etc. noutăţi din sport. 1.14. telefon. 1. semnale.17. nonverbală: gestica. folosind adecvat mijloacele expresive ale comunicării. eticheta comunicării. culoarea.15. îmbogăţesc. Comunicarea mimica. exerciţii de deosebire a mijloacelor de transmitere a informaţiei (televizor. Volumul informaţiilor nu va depăşi 4-5 enunţuri şi nu • Mijloace de transmitere a informaţiei recomandabile în şcoala primară. (televizor. o adresare. Aprecierea legăturii dintre faptele relatate în text şi consecinţele lor. culoare. exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi. culegerea informaţiilor personale. Comunicarea descriptivă • Descriere de obiecte după formă. radio. de ex. a unor obiecte (forma. 1. Interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale care înlesnesc.11. Exprimarea atitudinii faţă de rolul comunicării nonverbale. exerciţii de identificare a elementelor semnificative într-o descriere. • • Îmbinarea comunicării verbale cu elemente din comunicarea nonverbală N. povestirea succesivă a unor fapte şi întîmplări din viaţa cotidiană. adecvat la situaţiile comunicării verbale. care trebuie transmise prin mesaj. dimensiune.viaţa de toate zilele. 1. exerciţii de intensificare a transferului informaţional cu referinţă la comunicarea nonverbală şi utilizarea acestora în situaţii practice.. Comunicarea monologată adaptîndu-le diverse ale • • Ordonarea ideilor într-un text ascultat. • Caracterizări simple de persoane/personaje literare după faptele descrise şi organizate pe baza unor repere.16. • • • • • • 1. Realizarea descrierii obiectelor pe baza reperelor date.B. Executarea corectă şi succintă a unor consemne (o rugăminte. recomandări de cărţi citite) şi prezentarea în faţa publicului din clasă într-o formă succintă şi corect organizată. cules din literatura pentru copii şi în reproducerea de informaţii. Descrierea/caracterizarea personajelor literare şi aprecierea lor conform faptelor relatate. mimică) prin care se pot comunica diferite stări.

.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: a. Lectura textelor narative şi în versuri. b. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Comunicarea scrisă: lectura şi • Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură scrierea (explicativă, selectivă) pentru formarea 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură Lectura deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi corectă, conştientă şi fluidă, în scopul • Tehnica citirii (cu voce şi în gînd). expresiv; ajustării lor aproape de ritmul vorbirii Extinderea cîmpului vizual de • exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe fiecăruia. citire. roluri); de stabilire a relaţiilor dintre titlul, conţinut şi valoarea autorului în oglindirea acestei Calităţile citirii: corectă, conştientă, 2.2. Recunoaşterea unor specii literare în baza • teme; cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). celor mai simple trăsături. • exerciţii de citire explicativă pentru desprinderea • Textul narativ. ideilor principale (în colectiv, apoi în grupuri mici 2.3. Recunoaşterea părţilor structurale şi independent); Semnificaţia componentelor (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un • • exerciţii de identificare a întîmplărilor într-o textului: titlul, autorul, conţinutul. text. succesiune logică dintr-un text citit; • Structura conţinutului: • exerciţii de citire a textelor, respectînd intonaţia 2.4. Desprinderea ideilor din părţile structurale introducerea, cuprinsul, încheierea. impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie; ale textului în scopul formării planului • exerciţii de identificare şi de argumentare a • Modurile de expunere: naraţiune, simplu. folosirii secvenţelor de dialog şi a elementelor de dialog, descriere. descriere în textele narative; 2.5. Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale • Alineatul în text - scrierea din rînd • exerciţii de explorare a emoţiilor şi a unor personaje, conform faptelor descrise. nou - cu un spaţiu liber faţă de sentimentelor redate de textul literar; celelalte rînduri; marcharea • activităţi de precizarea ghidată a stării 2.6. Exprimarea gîndurilor, emoţiilor şi a schimbării ideilor. postlectorale, utilizînd lexeme-tip: m-a îngîndurat, sentimentelor faţă de mesajul textelor citite m-a impresionat, am admirat faptul; am rămas • Personajele literare pozitive şi sau a unor secvenţe textuale. uimit; m-a frapat, m-a încîntat, am devenit trist; negative. • exerciţii de povestire orală a unor secvenţe din 2.7. Reproducerea integrală a textului în • Calităţile (însuşirile, trăsăturile) text în scopul folosirii adecate a mijloacelor succesiunea planului, folosind adecvat personajului literar. expresive; mijloacele expresive. • Atitudinea / opinia faţă de • exerciţii de identificare ghidată a tematicii textului comportamentul personajelor literar; 2.8. Recunoaşterea în baza textului a descrise. • exerciţii de redactare corectă a unui anunţ elementelor de versificaţie: strofă, vers, (respectarea cerinţelor); rimă. • Ideea principală, ideile secundare • exerciţii de reflecţie asupra valorilor, încercări de (ghidat). 2.9. Compararea a două poezii cu aceeaşi ilustrare grafică a fragmentelor de text, a Reproducerea orală a textelor citite tematică, de diferiţi autori, evidenţiind • personajelor, experimente imaginative; (succesiunea pe baza unor repere trăsăturile comune şi distincte. • activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; logice sau a unui plan de idei dat).

exerciţii de autoevaluare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de . în limita conţinuturilor învăţate.4. tipuri de compuneri: introducere. x. şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia. Conştientizarea utilizării eficiente a • Tehnica scrisului (intensificare şi tehnicii scrisului. începutul propoziţiei şi a substantivelor • activităţi de scriere corectă a unei invitaţii. Utilizarea corectă a majusculei la • Linia de dialog. exerciţii de alcătuire a dialogurilor din 2-4 perechi de replici cu folosirea corectă a liniei de dialog. Contexte de realizare. automatizare). Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul • copieri. prenumele propriu. poziţia corpului şi a elementele auxiliare – sublinierea. trecerea la capăt de rînd. Manifestarea interesului pentru scrierea • exerciţii de utilizare corectă a semnelor de Ortografia şi punctuaţia textelor cu destinaţie specială: bileţelul. gi. • Lizibilitate.B. 3. sau / s-au. dictări. proprii. • Organizarea estetică a scrisului pe caiete. transcrieri. interogativ şi exclamativ. în pagină. • Tipuri de compuneri:  după o ilustraţie sau un şir de ilustraţii • • proprii). estetice a scrisului în pagină: alineatul. punctul. cuprins şi aplicarea semnelor de punctuaţie • Scrierea cuvintelor cu cratimă: sa/ s-a. înclinaţie uniformă. 3. Scrierea corectă după auz a dictării şi cu m înaintea lui b. ge. capitale.2. denumiri de rîuri ale 3. cuprins. semnul • exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris (în limita standardelor de conţinut). a cuvintelor ce se scriu • antrenament de structurare corectă a diverselor 3. cratima. adecvate.1.5. idei şi prezentarea expunerii în faţa silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi colectivului.8. a cuvintelor cu cratimă liniuţa.6. chi. Utilizarea corectă a semnelor de (numele. autodictări. • Punctuaţia. Secvenţa de conţinut: Scrisul. repere. ea / ia / i-a • exerciţii de redactare a unor compuneri cu 3. î. acurateţe. respectînd tehnicile de redactare. • Compunerea. Părţi componente: introducerea. de redactare învăţate). Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin invitaţia la sărbători (conform regulilor • • exerciţii de folosire corectă a majusculei la grupuri de litere (ce. transcrieri în vederea automatizării 3. al punctuaţie la dialog şi la enumerare. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin început/sfîrşit dat. grupuri de litere.Competenţă specifică: 3. ghi). şi exerciţii post-scriptum. La evaluarea textelor creative nu se vor 3. penaliza greşelile de ortografie şi punctuaţie). copieri sau în scrierea unor enunţuri • Lucrări scrise – copieri. aplicînd tehnicile de redactare • exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care învăţate. Ortografia. che. parantezele. ţări. denumire de sate/oraşe. • Majuscula iniţială în propoziţie. • exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei 3. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. Redactarea textelor proprii cu şi fără caietului. încheiere. începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii. Virgula la enumerare. • Majuscula în scrierea numelor proprii N. conţin grupuri de litere. cu î. colegilor.7. ghe. spaţiul. ci. Elaborarea de texte pe baza unui plan de • exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în Moldovei). scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi • exerciţii de respectare a cerinţelor organizării aranjarea estetică pe pagina caietului. încheiere. autodictări.3. Punctuaţia. punctuaţie. p. igiena scrisului. • exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă.

.

.

vocalice şi a consoanelor în scopul cititrii 4. scrisă. principale şi secundare cu ajutorul 4. Identificarea la auz şi în scris a cuvintelor ce conţin grupuri de litere. N. ci. observînd rolul lor în • Cuvinte greşite în pronunţare şi scriere: rolului lor în construcţia propoziţiei. cu precizări de terminologie ştiinţifică. Secvenţa de conţinut: Lexicul. iritante. părţilor de vorbire învăţate şi explicaţia de vorbire. transformarea propoziţiilor simple în comune şi proprii. Despărţirea cuvintelor în silabe. silabă• exerciţii de antrenare a pronunţiei sunetelor cuvînt. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. • exerciţii de scriere şi pronunţare a cuvintelor analizei sonore a cuvintelor şi Consoanele – citirea lor sprijinită de care încep cu e (fără terminologia dată) şi a reprezentarea grafică a propoziţiilor. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice. Familie de sistem de comunicare. Utilizarea eficientă a lexicului învăţat în • Cuvîntul. categoriilor morfologice. • Grupurile de sunete: ce. • exerciţii de scriere şi pronunţare a 4.6. părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte Trecerea cuvintelor la capăt de rînd (1. Aplicarea corectă a tipurilor de • Majuscula la substantivele proprii. 4. • Aprofundare: sunetul şi litera. • exerciţii de identificare în diverse contexte a 4. gramaticale învăţate prin analiza pronumelor. a substantivelor la numărul plural. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. Înlocuirea substantivelor cu pronume pronume personale şi de politeţe. Vocalele – corecte a literelor alfabetului românesc. gi. punctuaţie la propoziţiile după scopul 4. Fonetica componentelor simple: sunet-literă.1. Sinonime. • exerciţii aplicative privind semnele de propoziţii dezvoltate şi invers.8.3. personale în scopul înlăturării repetărilor • Verbul. • exerciţii de determinare corectă a părţilor trecut şi viitor. 4. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. ghe. sau dintr-un mic text. 2 reguli) • exerciţii de completare a propoziţiilor 4. Identificarea în diferite enunţuri a părţilor chi. comunicării. Utilizarea raţională în vorbire a noţiunilor ie-e (practic). Sintaxa va fi supusă achiziţiei practice în situaţii de comunicare.5.2.Competenţă specifică: 4.B. text. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. • Analiza sonoră a cuvintelor care nu 4. Sens • Exerciţii de extindere a lexicului în propriul diferite construcţii de comunicare orală şi propriu – sens figurat. cuvintelor care conţin î-i (intrare. Antonime. che.4. Încadrarea corectă din punct de vedere Morfologia lacunare cu structurile morfologice învăţate. cuvinte care încep cu e şi cu î-i. Intensificarea actului comunicării prin • Substantivul.• exerciţii practice de stabilire a acordului gramatical. . cuvintelor limbii române prin efectuarea rolul lor în formarea silabei. ge. î-u şi • exerciţii de ortografie a substantivelor proprii. Părţile de vorbire. rînd. clasificarea • Silaba. ghi.7. introducere). Părţile de propoziţie. contrucţia comunicării. • exersări de înlocuire a substantivelor cu • Cuvîntul – parte de vorbire. Felul substantivelor: întrebărilor (ghidat de către învăţător). cuvinte. Timpul verbului: prezent.9. vocale. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. gramatical şi logic în enunţuri proprii a părţilor de vorbire. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Elemente de construcţie a comunicării Lexicul 4. cuvînt-propoziţie. Sensibilizarea pronunţării corecte a Corespondenţa dintre ele. Persoana. î-u (umblă) şi e-ie (iepure).10. fonetice. • exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe despărţire a cuvintelor pe silabe la capăt de (probleme de scriere). Utilizarea eficientă a regulilor învăţate de conţin grupurile de sunete indicate. Fonetica.

.

.

învăţătura/ ideea etc. proverbe. filele periodică pentru copii. participarea activă la diverse activităţi literare – întîlnire cu scriitorul. în versuri. expoziţii de cărţi. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acesteia: de ex: Cărţile despre Guguţă.Competenţă specifică: 5. Manifestarea interesului de a citi cărţi. Manifestarea interesului de a organiza zicători. activităţi de selectare din cărţile citite a cîte 1-2 opere (povestioare. viaţa copiilor. • Cărţi din literatura artistică naţională şi universală şi cărţi 5. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru ştiinţifico-artistice pentru copii (cu cu textul/ cartea prin transferul lor în un volum de 10-18 pagini). Cunoaşterea tipurilor de cărţi după indicii despre scriitori). foto. expresii artistice. 5. expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii. Identificarea componentelor obligatorii ale cărţii în scopul înţelegerii rolului lor în • Elementele cărţii după care poţi afla mai mult: prefaţă. cărţi despre peripeţiile copiilor. în cooperare cu părinţii. • Selecţia textelor literare pentru prezentarea în cadrul lecţiilor de limba română şi la alte discipline. cu text. ora cărţii. cărţi scrise despre mama. pe baza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup.1. de poezii.6. de deosebire a cărţilor scrise în proză. ora poveştilor. cercuri literare. cu autor şi autor anonimi. • • • • • • • • . de Sp. 5. colaj. personaje din texte cunoscute.5. activităţi de comparare a copertelor diferitor cărţi. adnotarea. despre natură. jocuri distractive) pentru a le prezenta şi în cadrul altor discipline.2. despre biblioteci. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. cărţi de poveşti şi ghicitori. Componentele cărţii: texte literare de diferite specii şi presa coperta (titlul şi autorul cărţii). a animalelor. pentru copii cu textele de bază. cuvinte. colegii. librării etc. precum şi în cadrul altor discipline. Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. imaginile. Vangheli. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. ghicitori. • Cartea. Compararea textelor selectate din literatura impresii despre carte. viaţa cititorului. poezii. postfaţa (informaţie biobliografică 5. 5. lectura particulară. dialoguri despre cărţi. analiza stilurilor diverse de ilustrare. decade ale lecturii. cuprinsul şi rolul lor.). despre lumea animalelor etc. personaje. exersări de completare şi de organizare corectă a agendei de lectură după modelul propus de către învăţător. exerciţii de identificare a anului publicării cărţilor. autorul.3.4. • Agenda de lectură a cărţilor citite (structurarea după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii.. propuşi: carte de poveşti. exerciţii de orientare a preferinţelor de lectură prin ceea ce le-a atras atenţia sau pentru scopul urmărit. exersări de constatare a ilustrării cărţilor prin diferite procedee artistice: desen. Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5. pictură. • • Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Exersări de selectare a materialului necesar pentru prezentare la lecţia de limbă şi literatura română.

. .

”. „Peripetiile Alisei în ţara oglinzii” Parascheva Monahie „Darul lui Mihai Eminescu” Nicolae Dabija „Cetatea Sorocii” . 2. Crăiasa din poveşti. 5. Ion Creangă moşneagului” „Fata babei şi fata Carlo Collodi „Pinocchio” Johanna Spyri „Heidi. Şi la mare vine Dumnezeu. Carte de citire şi gîndire. Hans Cristian Andersen. „Povestiri” Mihai Eminescu „Ce te legeni….LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare/cărţi culese din literatura pentru copii 1. Ion Creangă. 2006. Din lumea celor care nu cuvîntă. Ion Creangă. Chişinău: Editura Cartier. 3. fetita muntilor” Ion Creangă „Ursul păcălit de vulpe” Petru Cărare „Aşa e toamna-ntotdeauna” Grigore Vieru „Frumoşi ca sfinţii” Vasile Romanciuc „Părinţilor” Maria Dorina Paşca „Povestea anotimpurilor” Fraţii Grimm „Albă-ca-Zăpada” Charles Perrault „Cenuşăreasa” Charles Perrault „Motanul Încălţat” Ion Agîrbiceanu „File din cartea naturii” Vasile Alecsandri „Pasteluri” Grigore Alexandrescu „Fabule” Dumitru Almaş „Povestiri istorice” Demostene Botez „Hoinărel prin natură” Dimitrie Bolintineanu „Legende istorice” Vladimir Colin „Basme” George Coşbuc „Cîntece de vitejie” Ion Creangă „Povesti”. 7. Emil Gârleanu. Claudia Partole. 6. A. 2005. Chişinău: Editura Univers Pedagogic. Spiridon Vangheli. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. Mihai Eminescu. Burger „Aventurile baronului von Munchhausen” Lewis Caroll „Peripeţiile Alisei în tara minunilor. „Revedere”. Chişinău: Editura Cartier. 2006. Cartea 3. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Cartier. „Povestea codrului” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” L. Frank Baum „Vrăjitorul din Oz” G. Cele mai frumoase poveşti. Harap Alb. Poveşti. 4.

Paulo Coelho „Povestea creionului” Alexandru Mitru „Dovleacul şi viţa” Aleksandr Puşkin „Povestea pescarului şi a peştişorului de aur” Iulia Haşdeu „Prinţesa fluture” Poveste irlandeză „Bunica şi spiriduşul” Poveste chineză „Vulpoiul păcălit” Poveste indiană „Preţul statuietei” Poveste chineză „Mînzul” Grigore Botezatu „Valea cu frica” Petre Ispirescu „Cele trei rodii aurite” Basm popular „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte” Mihai Eminescu „Făt-Frumos din lacrimă” Ioan Slavici „Păcală şi satul lui” Tudor Arghezi „Prisaca” Tudor Arghezi „Cartea cu jucării” Aurelui Busuioc” Noile aventuri ale lui Nătăfleaţă” Spiridon Vangheli „Băieţelul din coliba albastră” Arcadie Suceveanu „Cheiţe pentru vise” Anton Pann „De-ale lui Păcală” Aurel Scobioală „Ce te-nvaţă o povaţă” Vasile Romanciuc „Dacă ai un prieten” Vasile Romanciuc „Copilul cu aripi de carte” .

CLASA A IV-A
Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Secvenţă de conţinut: Cunoaşterea şi înţelegerea componenţilor structurali ai diverselor tipuri de comunicare. N.B. Conţinuturile recomandate clasei a IV-a prezintă mai mult un domeniu de aprofundare decît de extensie. Majoritatea conceptelor/noţiunilor esenţiale din conţinutul învăţămîntului primar se sintetizează, se generalizează. Din această perspectivă elementul de noutate a conţinuturilor este mai scăzut, însă gradul de aplicabilitate constituie prioritatea demersului educaţiei lingvistice şi literar-artistice şi vor viza competenţele standardizate Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. 1. Compararea viziunii despre modalităţile de exprimare orală (dialogată, monologată şi descriptivă) în scopul de a evidenţia esenţa vorbirii. 1. 2. Conştientizarea rolurilor de emiţător sau destinatar al mesajului în scopul racordării limbajului la situaţia de comunicare. 1. 3. Receptarea corectă a unui mesaj în funcţie de mijloacele suplimentare de transpunere a informaţiei. Comunicarea orală: înţelegerea după auz şi vorbirea. Situaţia de comunicare • Adaptarea modalităţilor de exprimare orală (dialogată, monologată) la diverse situaţii de comunicare verbală. • Factorii constituenţi ai limbajului: emiţător, mesajul, destinatarul. • Racordarea limbajului la scopul comunicării.
• Mijloacele supşlimentare de transpunere a

informaţiei: eticheta comunicării şi comunicarea nonverbală (gest, mimică, semne, semnale etc.) lectura suplimentară, presa periodică etc. Tema: despre ce discutăm? Care vor fi replicile folosite: complexe, eliptice?

1.4. Verbalizarea conţinuturilor unor imagini în diverse forme: dialogată, monologată, descriptivă, îmbinînd şi comunicarea nonverbală. 1.5. Interpretarea relaţiilor, faptelor

Comunicarea în acţiune • • •

Care va fi afirmaţia şi negarea faptelor –

Exerciţii de identificare a elementelor semnificative din informaţiile, textele numite ce trebuie transmise prin mesaj; • exerciţii de reformulare a unui mesaj mai ales a celor culese independent din alte surse; • exersări în legătură cu relaţiile dintre mijloacele de transpunere a informaţiei:  eticheta comunicării: salut, permisiune, mulţumire etc.  comunicare nonverbală: gest, mimică etc.  lectura particulară: texte narative, ghicitori, proverbe etc. • exerciţii de dialog cu persoane diferite ca vîrstă şi funcţie; • exerciţii de antrenare în organizarea dialogului simplu din 4-6 replici; • improvizarea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune,

relatate (evenimente, întîmplări, informaţii), ţinînd cont de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.6. Identificarea dialogului şi a elementelor de descriere în textele narative şi argumentarea semnificaţiei lor. 1.7. Construirea unui text oral pe baza planului de idei propriu sau elaborat în grup. 1.8. Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice, alese independent, la dorinţă, din diferite alte surse, în faţa publicului din clasă. 1.9. Conştientizarea rolului utilizării de către autor a dialogului şi descrierii în textul narativ. 1.10. Reproducerea integrală şi succesivă, selectivă prin cuvinte proprii a conţinutului unui text citit sau audiat.

motivaţia? • Aprofundare: completarea independentă a dialogurilor propuse incomplete (se dă întrebarea şi se caută răspunsul şi invers). Structura textului oral • • Tema – titlul – ideea principală Personajele pozitive/negative încheiere.

• Structura textului oral: introducere, cuprins,

• Planul simplu informaţiei. • Dialogul şi constituitive (identificare).

de

idei.

Succesiunea ca elemente text narativ •

descrierea al unui

• Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice.

• • • • • •

de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi întîmplări; exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii afirmative/negative; organizarea independentă sau în grupuri mici a unor dialoguri (pe diverse teme) din 4-6 replici (oral şi în scris); exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; exerciţii de iniţiere a discuţiei despre conceptul tema (despre ce discutăm): cum putem organiza replicile eliptice, cum va fi formulată întrebarea pentru răspunsul eliptic; organizarea unui monolog pe baza diverselor informaţii: starea vremii, noutăţi din sport, ştiri din ţară etc.; activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior; jocuri de cuvinte; activităţi de organizare a unor monologuri pe baza informaţiilor culese din literatura şi mass-media pentru copii. Prezentarea pentru publicul clasei; exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare, de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi exerciţii de reproducere a unor texte mici, monologuri; exerciţii de recitare a unor poezii pentru a participa la concursuri de recital poetic; dramatizarea unor fragmente, prezentarea prin gest, mimică a personajelor şi a unor replici; exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.

Competenţă specifică: 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Secvenţa de conţinut: Lectura textelor narative şi în versuri. Componenţa lor structurală. Aprecierea textului literar şi valorificarea vocabularului textual. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul înţelegerii celor citite în gînd. 2.2. Demonstrarea înţelegerii celor citite în gînd prin răspunsuri la întrebările propuse. 2.3. Identificarea componentelor textului: determinanţii spaţiali şi temporali ai acţiunii, tema, ideea, personajele etc. 2.4. Caracterizarea personajelor literare prin identificarea trăsăturilor fizice şi morale în baza faptelor descrise în text. 2.5. Povestirea unui text literar după un plan simplu de idei, alcătuit după cele trei părţi ale textului: introducere, cuprins, încheiere. 2.6. Identificarea secvenţelor narative, dialogate şi descriptive dintr-un text. 2.7. Delimitarea elementelor semnificative ale tablourilor de descriere a naturii şi compararea cu cele reale. 2.8. Identificarea în textul liric a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea, valorificînd rolul lor în context. 2.9. Exprimarea propriei stări emotive în legătură cu mesajul textului literar citit. 2.10. Utilizarea eficientă în diferite situaţii cotidiene a textelor nonliterare, în limita conţinuturilor Comunicarea scrisă: lectura şi scrierea Lectura • Automatizarea tehnicii lecturii cu voce şi în gînd. • Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă. • Înţelegerea şi interpretarea celor citite în gînd. Textul literar. • Organizarea logico-semantică a textului. • Componentele conţinutul. textului: titlul, autorul,

• Tema, ideea, locul şi timpul acţiunii. • Personajele literare – trăsături fizice, trăsături morale, conform faptelor descrise. Atitudinea cititorului faţă de comportamentul personajelor. • Formularea ideilor principale. Planul simplu de idei (colectiv, în grup, încercări individuale, în mod ghidat). • Povestirea orală (integrală, succesivă, selectivă). Mijloacele expresive ale comunicării orale.

• Dialogul şi descrierea ca elemente constitutive ale unor texte (analiza contextuală). • Tablourile naturii descrise în text. • Versificaţia: poezia, pastelul. • Textul nonliterar: bileţelul, anunţul

Exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintrun text citit independent; • exersări în cadrul analizei textelor asupra corectitudinii calităţilor citirii şi a nivelului de înţelegere a textului citit în gînd; • exerciţii de identificare a temei, a titlului textului literar, a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; • exerciţii de delimitare a părţilor textului: introducere, cuprins, încheiere şi în baza acestora - elaborarea planului de idei; • exerciţii de evidenţiere a ideilor ce exprimă învăţături / comportamnete etice etc. şi formularea acestora în cuvinte, gînduri proprii; • exerciţii de ordonare a întîmplărilor prezentate dezordonat; • exerciţii de selectare din text a trăsăturilor fizice şi morale în scopul caracterizării personajelor; • exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri: “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „cînd”, “unde” (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); • exersarea recunoaşterii elementelor specifice pastelului; • exerciţii de identificare a elementelor descriptive şi a dialogului dintr-un text explicînd semnificaţia lor; • activităţi de apreciere a textelor literare, în special cu caracter moral sau religios (sub dirijarea învăţătorului); • activităţi de iniţiere a elevilor în tehnicile cooperării în grup (a citi, a discuta împreună, a se corecta unul pe altul în exprimare sau în omiterea unor greşeli de

.

.

de punere în corespondenţă. scrierea şi aranjarea corectă în realizare a comunicării scrise (în pagină. de punctuaţie. transcrieri selective. • Linia la dialog. respectînd scrierea cu alineate pentru a marca trecerea de la o idee la alta. un semn al respectului faţă de cel Tema. de compunere de enunţuri. legătura dintre ele. antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere. Ideea principală. bileţelul. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. Manifestarea conduitei autonome în scopul elaborării în scris a unor compoziţii proprii sau de grup. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Scrisul.1. de construcţie a noţiunilor dintr-un. • Compunerea cu titlu/tema dată. coerenţă şi căderea unei vocale: într-o. gramaticale. • Tipuri de compuneri: • Compunerea după un suport vizual. Desfăşurarea ideilor care citeşte gîndurile scrise.6. Tehnica scrisului . semnul întrebării. cuprins şi încheiere etc.3. Aşezarea corectă în pagină a textelor scrise.Competenţă specifică: 3. limita standardelor de conţinut). Redactarea textelor de mică întinderea. • Virgula la enumerare şi în vocativ. de selectare. exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii. dintr-o. virgula la enumerare şi în vocativ. scopului comunicării. • Corectări de conţinut (succesivitatea gîndurilor. pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date.perfecţionare continuă. după un tablou artistic. • • • • • • . anunţul. 3. cu început/sfîrşit dat. Utilizarea corectă. adaptîndu-le destinaţiei şi • Scrierea textului pe ciornă. compunere–descriere. • Compunerea după plan dat sau alcătuit independent. Titlul textului. 3. • Punctul. la despărţire în silabe şi la trecerea cuvintelor la capăt de rînd. semnul exclamării) jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie. Textul scris 3. • Lucrări scrise (copieri. exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual. n-aţi (venit). în textele Ortografia şi punctuaţia redactate. n-au.5. Două puncte. Aplicarea regulilor de ortografie şi părţilor textului. transcrieri. într-un plan simplu (în grupuri mici). ortografia la ortografie. cu titlu dat. alineate şi de punctuaţie în contextele de ortografie. 3. • Compunere – descriere a unui colţ din natură (ghidat). dictări de enunţuri sau de texte ce conţin ortograme în scopul perfecţionării scrisului corect. dictări. de completare.4. Conştientizarea esteticii scrisului ca • Organizarea textului redactat. • • Exersări copieri. exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul. Ortografia. exerciţii de redactare a unor tipuri de texte cu destinaţie specială: invitaţia..2. linia de dialog. cu un început dat sau cu repere date în logica analizei tabloului (cu indicarea numelui pictorului). exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de scriere. autodictări). 3. a elementelor de • Scrierea cuvintelor cu cratimă. exerciţii de utilizare a cratimei şi a liniuţei în scrierea ortogramelor. • Compuneri cu început/sfîrşit dat. Secvenţa de conţinut: Scrisul. într-un. 3. Punctuaţia.

.

4.7. • Acordul predicatului. Felul (comune şi proprii) numărul. Analiza verbului după timp. • Substantivul. . • Pronumele. • Îmbogăţirea vocabularului: sinonime. Persoana. pentru a prezenta trăsăturile personajelor. Elementele de morfologie vor fi abordate în mod intuitiv. 4. • Părţi secundare (atributul. cîmp lexical – cu folosirea terminologiei. în textele redactate. • Exersări de îmbogăţire a vocabularului: clasificări. număr. Alfabetul şi lucru cu dicţionarele. subiectul în propoziţie. Crearea cîmpului lexical prin tematica indicată sau desprinsă din textele citite. Fonetica şi elementele de fonetică vor fi explorate la formarea cititului şi a scrisului. Numărul.Competenţă specifică: 4.1.8. sensurilor unor cuvinte. • exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea de adjective.5. 4. Părţi principale (predicatul. Sintaxa propoziţiei • Propoziţia dezvoltată. • Familii de cuvinte. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative Secvenţa de conţinut: Fonetica. a elementelor de construcţie a comunicării studiate. • Adjectivul. Numărul. Contextualizarea practică în formă scrisă va repera posedarea conceptelor morfologice.6. fonetice. texte personale. • exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect. N. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale. • exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. cu precizări de terminologie ştiinţifică. Părţile de propoziţie. completări a propoziţiilor lacunare. • Numeralul. antonime cuvinte cu sens propriu şi figurat. Sintaxa va fi supusă achiziţiei cognitive şi practice în procesele de comunicare. Formarea familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate. Elemente de construcţie a comunicării Lexicul. număr). Fonetica (actualizare). şi/sau complemente. Clasificarea părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte sau dintrun mic text. aplicări în enunţuri. subiectul).2. Părţile de vorbire. Cazuri simple de ortografie a numeralelor. • exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute. Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 4. 4. precum şi al intensificării propriului vocabular. Utilizarea corectă. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers.. Timpul. Acordul adjectivului cu substantivul (în gen. 4. Morfologia • Verbul. • Pronumele de politeţe. identificări în contexte. Genul. • exersări de alcătuire a familiilor de cuvinte în baza categoriilor gramaticale învăţate şi alcătuirea cîmpurlor lexicale în baza textelor literare şi a temelor de discuţie. 4.Utilizarea eficientă a elementelor de construcţie a comunicării în procesul de învăţare activă a limbii şi literaturii române. Conţinutul dat al disciplinei Limba şi literatura română este desemnat ca „Elemente de construcţie a comunicării” şi este transversal conţinuturilor educaţiei lingvistice şi literar-artistice în clasele primare. 4.4. persoană.3. pentru a reda circumstanţele unei acţiuni. genul. • exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi determinat etc. Utilizarea dicţionarelor în scopul confruntării ortogramelor. • exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate.B. • Propoziţiile după scopul comunicării şi semnele de punctuaţie respective. complementul) (ghidat). Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de punctuaţie în diferite contexte. a unor părţi secundare de propoziţie. Pronumele personal.

5. învăţătura etc. Perceperea valorilor multiple ale Cărţi din literatura artistică naţională şi cărţii de literatură și a presei • universală şi cărţi ştiinţifico-artistice periodice pentru copii. activităţi de participare activă la diferite experienţe literare – întîlniri cu scriitori. Exprimarea opiniilor şi a • atitudinilor proprii faţă de cărţi şi • Organizarea agendei de lectură a cărţilor de valoarea lor artistică. mai mult: prefaţă.7. filele cu text.).3. ghicitori. recomandată la bibliotecă. ideile. . Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură. • Organizarea unei expoziţii de cărţi ale unui scriitor sau a mai mulţi scriitori. 5. imaginile. luînd o anumită atitudine personală. fragmente de texte literare. pentru copii (cu un volum de 15-25 5. identificarea anului publicării cărţilor şi comparaţia diferitor ediţii ale aceloraşi cărţi. Secvenţă de conţinut: Tainele cărţii. 5. analiza colecţiilor de cărţi şi constatarea caracteristicilor acestora. jocuri literare etc. de lucru cu textul/ cartea şi implementarea lor în diverse • Elementele cărţii după care se poate afla situaţii cotidiene. expoziţiide cărţi. impresii despre personaje. 5. autorul. editura.4. cărţii. colaj.1. recomandări de alcătuire a unor informaţii despre cartea citită pentru a fi prezentată în faţa publicului din clasă. activităţi de organizare şi analiză a agendei de lectură după modelul propus în clasă. cuvinte. foto. propriului gust etico-estetic. citite (titlul cărţii. • Organizarea bibliotecii personale. Cartea şi timpul.6. 5.Competenţă specifică: 5. exerciţii de analiză a ilustraţiilor cărţii prin diferite procedee artistice: desen. cunoscînd cel puţin doi indici expresii artistice. Demonstrarea interesului de a • organiza o bibliotecă personală. (autorul şi denumirea cărţii). Componentele cărţii: coperta comunica şi de descoperi tainele (titlul şi autorul cărţii). Subcompetenţe Conţinuturi Tainele cărţii 5.2. adnotare. cuprinsul şi rolul lor. Utilizarea unor tehnici/ strategii pagini).. exerciţii de comparare a copertelor diferitor cărţi cu scopul de a analiza stilurile diverse de ilustrare. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) • • • • • • • • Exersări de alegere a materialului necesar pentru a-l prezenta la lecţia de limba română – poezii. Priceperea de a alege cartea informaţii despre scriitor – în unele cazuri. cercuri literare. organizarea bibliotecilor personale. postfaţă 5. Impresii despre carte. pictură. Manifestarea atitudinii faţă de (informaţie biobliografică despre lectură prin demonstrarea scriitori). recitaluri poetice. Manifestarea interesului de a • Cartea. despre personaje şi faptele lor.

.

Spiridon Vangheli. Serile la Mirceşti. Ion Creangă. Aureliu Silvestru „Vasile Lupu” „Povestea cu cei doi învăţători” (basm popular armenesc din Transilvania) Anton Pann „Nevoia învaţă pe om” Vasile Romanciuc „Codrii Orheiului” Dumitru Matcovschi „Stejarul” Edmondo de Amicis „Recunoştinţă” Liviu Damian „Un buchet de crizanteme” Octavian Goga „Toamna” Claudia Partole „Copacul” Ion Creangă „Umblarea cu plugul” Barbu Delavrancea „Sorcova” Ion Druţă „Steaua de la Betleem” Vasile Alecsandri „Vasile Porojan” Alexandru Vlăhuţă „Amintiri dintr-o iarnă” Hans Christian Andersen „Fetiţa cu chibrituri” Ion Creangă „Amintiri din copilărie” Iulia Haşdeu „Ghiocelul” Mihail Sadoveanu „Mărţişor” Emma Moscovscaia „Mama” Ion Druţă „Mama” Nicolae Labiş „Întîlnire cu mama” Vasile Romanciuc „Bunica” Spiridon Vangheli „Mărul muşcat” Elena Dragoş „Mama” Aureliu Busuioc „Marele răţoi Max” Adriana Dobre „Copil Ghiduş” Cornelia Turlea-Chifu „Legenda cireşelor la urechi” Ionel Pop „Puii de arici” Iulian Filip „Cireşar cu cireşari” Nina Cassian „Plouă” Dan Clark „Căţeluşi de vînzare” Alecu Russo „Stînca corbului” Gheorghe Dimitriu „Întîlnirea” Mihai Eminescu „Borta vîntului” Pavel Cerny „Povestea bătrînului cîine şi a lupului” G. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă. univ. 3. Carte de citire şi gîndire. Chişinău: Editura Cartier. 5. Amintiri din copilărie şi alte povestiri. Bassarabescu „Moş Stan” Nicoletta Chisbac-Huştiuc „Vis împlinit” Dumitru Matcovschi „Moştenire” Hans Cristian Andersen „Povestea privighetorii” Vasili Suhomlinski „Piatra” Erlend Loe „Bunicul” Debbie Herman „Vizita” La Fontaine „Corbul şi vulpea” Mircea Eliade „Răsărit pe mare” Mihail Sadoveanu „Dumbrava minunată” Alexandru Mitru „Legendele Olimpului” Marin Sorescu „Răceala” Cezar Petrescu „Fram. Chişinău: Editura Cartier. Cartea 4. Pitiş. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Cartier. Prezentarea ştiinţifică a plantelor. Elena Cireaşă. 2006. 2003. dr. Prof. Plantele de pe Terra. Vasile Alecsandri. Victor Cireaşă şi prof. Ursul polar” Ion Druţă „Povestea furnicii” Mihail Sadoveanu „Anii de ucenie” Mircea Sîntimbreanu „Recreaţia mare” Iulian Filip „Plăcinţele cu mărar” Dumitru Matcovschi „Baladă cu Păcală” Aurel Scobioală „Învaţăminte din vorbă cuminte” Mark Twen „Aventurile lui Tom Sawyer” . Colinde şi urături. I. un ochi rîde” Folclor „Ciobanul şi morarul” Nicolae Labiş „Dacă toate acestea fi-vor învăţate” Mark Twain „Prinţ şi cerşetor” Spiridon Vangheli „Pictorul Aurel David cînd era de seama ta” Ion A. Nicolae Dabija „Să trăieşti. Redactor: Ioan Ilaş. dr. 6. univ. 2006.LECTURĂ RECOMANDATĂ Texte literare culese din literatura pentru copii 1. 2007. repovestire de Al. Petre Ispirescu. Iaşi. 2. 4. Florile dalbe. Moldovă” Dumitru Corbea „Dor de ţară” Arcadie Suceveanu „De-ar fi să plec vreodată prin străini” Dimitrie Bolintineanu „Daniel Sihastru” Mihail Sadoveanu „Altar de jertfă şi laudă” Vasile Romanciuc „Patria” Grigore Vieru „Pentru limba română” Nicolae Dabija. Mitru „Un ochi plînge. Legende sau basmele românilor.

. Chişinău: Editura Epigraf S. 2007. Poveştile Cenuşăresei istorisite în lumea întreagă. Carte pentru copii. Carte de lectură pentru copii / Selecţie: Ala Bujor. Poveştile lui Tom Degeţel istorisite în lumea întreagă. Gilles Bizouerne. / Selecţie: Ala Bujor. Literatura română şi universală. Chişinău: Editura Epigraf. a 2-a. Ediţie îngrijită de Ala Bujor. 2008. Poveşti auzite de la bunicuţa. 64 . 2. 10. a 2-a. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. /Selecţie: Ala Bujor.ANTOLOGII: 1. 2007. 2008. 2008. scrisă de cei mari şi ilustrată de cei mici. 9. 2009. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. Chişinău: Editura Epigraf. 7. Chişinău: Editura Epigraf. Fabienne Morel. Stupul de aur. Din colectia Înconjurul lumii cu o poveste. Poveşti adevărate. Poveştile Albei-ca-Zăpada istorisite în lumea întreagă. Carte despre prietenie şi bună înţelegere. Gilles Bizouerne. R. 2008. Ed. povestiri. 2006. Chişinău: Editura Cartier. Spicuşorul de cuvinte. Chişinău: Editura Cartier. 2008. 5. 4. Chişinău: Editura Epigraf. legende. Adaptare: Ala Bujor. Gilles Bizouerne. Fabienne Morel. Fabienne Morel. Antologie de basme. 8. Antologie de texte / Selecţie: Ala Bujor. Pagini alese din literatura pentru copii. / Traducere şi adaptare din limba franceză: Ala Bujor. 6. Hora luminilor. Chişinău: Editura Cartier. L. Ed. 2008. 3. Chişinău: Editura Epigraf. Chişinău: Editura Epigraf.

. centrarea pe elev. învăţămîntul matematic primar se orientează spre un set de valori şi atitudini. în învăţămîntul preuniversitar este fundamentat pe următoarele principii. 0-100. urmărind formarea. 65 . . adresat învăţătorilor şi tuturor responsabililor de învăţămîntul primar. spirit de obiectivitate şi imparţialitate. . de la un concentru la altul.ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE MATEMATICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Scopul major al educaţiei matematice la treapta primară de învăţămînt vizează formarea competenţelor matematice specifice. Curriculum şcolar de Matematică este un document reglator. .obişnuinţa de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice.tenacitate.curiozitate şi imaginaţie în rezolvarea şi formularea de probleme. delimitarea pe clase a unui nivel obligatoriu de pregătire a elevilor şi profilarea posibilităţilor în învăţare şi obţinere de noi performanţe. 0-1 000. Modulele preconizate pentru clasele primare sînt organizate conform concentrelor numerice: 0-10. restructurarea şi corelarea sistematică a conceptelor de bază şi achiziţiilor aferente ca un aspect esenţial al predăriiînvăţării-evaluării. aprofundarea. • Principiul formativ vizează formarea directă a personalităţii elevului în procesul educaţional la matematică. corelaţia inter-/transdisciplinară cu alte discipline şcolare. În contextul acestui principiu. faţă de valorile naţionale şi general-umane. • Principiul constructiv (al structuralităţii) vizează structurarea. . Procesul educaţional la matematică în clasele primare şi.independenţă în gîndire şi acţiune.disponibilitatea pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi să înveţe.gîndire deschisă. asigurînd coerenţa pe verticală şi orizontală. perseverenţă şi capacităţi de a învăţa. . necesare pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevului. . care îi vor asigura premisele integrării şcolare la următoarea treaptă de învăţămînt şi ale integrării lui sociale şi profesionale de perspectivă. În contextul acestui principiu. Proiectarea curriculumului a fost ordonată de următoarele principii: continuitatea educaţiei matematice la nivelul claselor I-IV şi ciclurilor preşcolarprimar-gimnazial. în ansamblu. 0-1 000 000. a unor structuri ale gîndirii specifice matematicii. la finisarea şcolarizării. asigurînd actualizarea şi adaptarea la particularităţile de vîrstă ale elevilor. învăţămîntul matematic modern se organizează modular-concentric în spirală.respectul faţă de responsabilităţile individuale şi sociale. spirit de iniţiativă şi disponibilitate de a aborda sarcini variate. 0-20. creativă. dezvoltarea. sistematizarea şi generalizarea achiziţiilor matematice.motivaţia pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială. printre care: . Organizarea spiralată asigură extrapolarea.

. Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe Clasa I II III IV Nr. rezolutive. 66 . evitînd „supraîncărcarea”: transferarea unor conţinuturi la clase mai mari. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă matematică este necesar ca el: . de unităţi de conţinut (module) 5 4 4 5 Nr. utilizînd achiziţiile matematice. . Explorarea/investigarea unor situaţii-problemă reale sau modelate. conturat de conţinuturi (obligatorii). proiectate în termeni de competenţe la nivel de treaptă de învăţămînt (competenţe specifice) şi particularizate la nivelul conţinuturilor obligatorii pentru fiecare clasă (subcompetenţe). realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor. Rezolvarea şi formularea de probleme. integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii.centrarea pe atingerea finalităţilor. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate.să integreze şi să mobilizeze achiziţiile personale. în diverse situaţii şcolare şi cotidiene. 1 Poate varia în funcție de datele calendaristice. se prezintă în mod separat subcompetenţele prevăzute pentru fiecare unitate de conţinut (modul) şi cele preconizate pentru fiecare clasă. Întru facilitarea activităţii pedagogilor. subcompetenţele prevăzute la fiecare clasă sînt într-un număr redus faţă de prevederile variantei anterioare de curriculum.să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare a cunoştinţelor matematice în activităţi de învăţare/evaluare (recomandate). personalizînd astfel cunoştinţele funcţionale. în vederea optimizării legăturilor între concepte.să stăpînească un sistem de cunoştinţe matematice. resistematizarea conţinuturilor în cadrul claselor primare. comportamente adecvate valorilor şi atitudinilor preconizate.să dispună de capacităţi şi calităţi explorative. investigaţionale. de ore pe an1 136 136 136 136 COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI • • • • Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului matematic în situaţii diverse. Modernizarea curriculumului a avut în vedere şi descongestionarea – proiectarea unităţilor de conţinut şi de timp. manifestînd. . care ar optimiza eforturile de învăţare ale elevilor.

Adunarea şi scăderea Numerele naturale 0-100. sinteze pe parcursul anului.REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP (orientativ) Clas a Unităţi de conţinut (module) Evocare Numerele naturale 0-10 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 Numerele naturale 0-20. sinteze pe parcursul anului. la discreţia învăţătorului Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100 Înmulţirea şi împărţirea tabelară Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. recapitulare. sinteze pe parcursul anului. recapitulare. sinteze pe parcursul anului. la discreţia învăţătorului Numerele naturale 0-1000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. la discreţia învăţătorului Numerele naturale pînă la 1 000 000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000 Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 000 Fracţii Elemente de geometrie şi măsurări Ore pentru evocare. Adunarea şi scăderea Ore pentru recapitulare. recapitulare. la discreţia învăţătorului Număr de ore 8 24 34 28 30 12 24 62 20 12 18 12 32 56 14 22 12 16 40 12 20 36 I II III IV 67 .

). triunghiuri. 2. desenarea unor cercuri. circular etc. în ordinea precizată. Elemente de limbaj matematic: număr. Reproducerea şi continuarea unor modele grafice repetitive. pătrate. tot atît/mai puţin/mai mult.2. Citirea şi reprezentarea orelor fixe pe ceas. • Grupuri de obiecte şi corespondenţe. Numărarea unor obiecte într-o ordine spaţială dată (de la stînga spre dreapta şi invers. Terminologie specifică: sus/jos. Asocierea numerelor cu grupuri de obiecte (numărul de obiecte. în raport cu sine şi cu repere fixe date.4. 4. prin alăturarea sau înlăturarea a 1-2 obiecte. CONŢINUTURI ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA I Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: Conţinuturi repartizate pe module 1. 9. desene. interior/exterior.2. Identificarea formelor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător. 3. îngust/lat. stînga/dreapta. Gruparea. Identificarea. Recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu. uşor/ greu. 2. Continuarea unor succesiuni de obiecte. a formelor geometrice. Numărarea fără sprijin. 6. imagini după însuşiri indicate sau identificate. Forme geometrice: cerc. descrierea. schimb de bani. Înregistrarea rezultatelor numărării unor obiecte/imagini/forme geometrice într-un tabel dat. clasificarea unor obiecte.SUBCOMPETENŢE. 1. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Poziţionarea. scund/ înalt. 8.1.1. de jos în sus şi invers. în faţă/în spate. Decuparea. înainte/ înapoi. pătrat. 1. forme geometrice. 5.3. Compararea şi egalizarea cantitativă a unor grupuri de obiecte. Compararea unor obiecte. Numerele naturale 0-10 • Numărul şi cifra: 1. 1. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. numărul de ordine al unui obiect). citirea şi scrierea numerelor naturale 0-10. Numărul 10. sortare. sortarea. mai mic/egal/mai 68 . Evocare • Poziţii şi direcţii. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-10. pe/sub/între. scurt/lung. • Intuirea operaţiilor aritmetice de adunare şi scădere. 2. 0. • Însuşiri ale obiectelor (culoare.3. Recunoaşterea monedelor şi bancnotelor cu valori pînă la 10. localizarea în spaţiu (mediul înconjurător) şi pe plan (orientarea pe pagină). aproape/ departe. mărime). Compunerea şi descompunerea numerelor cu sprijin în obiecte. după 1-2 însuşiri indicate sau identificate. subţire/gros. identic/diferit. scheme. cub. mic/mare. 2. formă. Explorarea modalităţilor de formare. egalizare cantitativă a unor grupuri de obiecte. clasificare. Observarea formelor unor obiecte concrete sau reprezentate şi compararea cu formele geometrice desenate sau modelate. 2. cifră. în cuvinte proprii. imagini. vertical/orizontal/oblic. cu startul şi finalul dat. 2. cu pasul 1 sau 2. • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. triunghi. asociate după o regulă simplă. Explorarea modalităţilor de - 7. comparare.

. 3. sumă. în ordinea precizată. cu startul. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-10 (vecinii numărului). 2. formularea deplină şi scrierea prescurtată a răspunsului. 3. imagine. =.legătura dintre adunare şi scădere. Completarea de tabele. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. a relaţiilor „cu.5. . a proprietăţilor adunării şi scăderii. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale de la 11 pînă la 20. în baza sesizării prin observare a ordonării crescătoare sau descrescătoare a numerelor date. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. ordonare crescătoare/ descrescătoare. Identificarea. cuvintele-cheie ale unei probleme. Identificarea numerelor pînă la 20 în contexte uzuale: grupuri de obiecte. enunţ incomplet. 69 . rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice. Explicarea relaţiei între două numere vecine în baza adunării şi scăderii cu o unitate. Aplicarea operaţiilor de adunare. diferenţă/ rest. asociativitatea. rezolvare. a restului. mărire/ micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. evidenţiind cuvintele-cheie.5. rezolvarea obiectuală şi scrierea cu cifre şi semne. >. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de adunare şi scădere. Numărarea pînă la 20. capacităţi ale unor recipiente. scăzător.1. Compararea numerelor naturale. exprimarea în cuvinte proprii a proprietăţilor observate. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: .. organizarea enunţului într-o schemă. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). Rezolvarea problemelor simple. 3. • Probleme simple: de aflare a sumei.20. 3. Compararea şi ordonarea numerelor 4. Intuirea proprietăţilor adunării şi scăderii în bază de obiecte..2. separarea condiţiei şi întrebării problemei.intuirea proprietăţilor adunării: comutativitatea. semnele de comparaţie: <. mai mare/ mic”. finalul şi pasul dat. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. Elemente de limbaj matematic: . Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere consecutive sau alese aleatoriu. Redarea enunţului unei probleme în cuvinte proprii. de mărire/micşorare a unui număr cu cîteva unităţi. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 • Tabla adunării şi scăderii.3. exerciţii.compunere şi descompunere a numerelor naturale 0-10. desene. Adunări şi scăderi succesive. cu şi fără suport concret (riglă). Numerele naturale 0-20. răspuns. descăzut. 3. Formularea unor probleme simple. 4.1. -. Explorarea diverselor modalităţi de reprezentare cu obiecte şi figurare prin desene a operaţiilor de adunare şi scădere.adunare. întrebare. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii.problemă: condiţie. Completarea unor secvenţe ale şirului 0-10. în baza: corespondenţei între grupuri de obiecte.2. Efectuarea adunării şi scăderii numerelor naturale în concentrul 0-10. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 . scădere: +. mare. mase exprimate în kilograme. pornind de la: obiecte. 3. în baza încercărilor. 4. fără sprijin. termen.4.

a capacităţilor exprimate în litri. 5. Compararea numerelor. 4. cuvintele-cheie ale unei probleme. rubricile cărora indică (prin imagini sau cuvinte) denumiri ale componentelor operaţiei aritmetice. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. scădere. Completarea de tabele. 4. comentînd etapele de calcul.7. schemă. Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de numere şi determinarea a 1-2 numere următoare. Localizarea unui număr în şirul numerelor naturale 0-20 (vecinii numărului). pornind de la: obiecte. 5. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-20. 4. cu şi fără suport concret. fără trecere peste ordin. 4. Identificarea numerelor naturale pînă la 100 în contexte uzuale: grupuri de obiecte. fără trecere peste Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. fără sprijin. . 2. care presupun aflarea sumei şi/ sau a restului. desene.număr natural: număr de o cifră. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100. în ordinea precizată. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru masă. fără trecere peste ordin. cu sprijin în obiecte. cu şi fără suport obiectual. 5. 4. monede şi bancnote etc. zeci. fără trecere peste ordin.operaţie aritmetică: proba operaţiei. • Probleme cu două adunări şi/ sau scăderi succesive. în baza descompunerii zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. • Măsurarea masei. desene. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători.4. de aflare a unui termen. Numerele naturale 0-100. 4. pentru capacitate. enunţ incomplet. date din calendar. Rezolvarea problemelor după algoritmul: condiţie. unităţi. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-20. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. răspuns. Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. 5. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. Aplicarea operaţiilor de adunare.6. cu startul şi finalul dat. imagine. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării. cu sprijin în obiecte. Adunarea şi scăderea • Numerele naturale pînă la 100 formate din zeci. Perceperea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural.3. citirea şi scrierea numerelor naturale 0-100. Rezolvarea problemelor simple. 5. Litrul.3. mase exprimate în kilograme. Numerele naturale de la 21 pînă la 100 formate din zeci şi unităţi. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-100. fără trecere peste ordin. Formularea problemelor simple.1. Identificarea numerelor pare şi a celor impare. adunare. Elemente noi de limbaj matematic: . Compararea şi ordonarea cantităţilor în baza percepţiei senzoriale. număr de două cifre. 5. scheme. prin . Compararea maselor exprimate în kilograme. 10.5. ore pe ceas. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural.naturale 0-20. în baza încercărilor. • Probleme simple: de comparare prin scădere. Kilogramul. Identificarea. Compunerea şi descompunerea numerelor în zeci şi unităţi. schimb de bani. scheme. rezolvare. Adunarea şi scăderea. Determinarea unor numere/semne care lipsesc în exerciţii. cu pasul 1. 20.4. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor numere alese aleatoriu. Contrapunerea unor situaţii de măsurare a masei şi a capacităţii.2. 70 exprimate în litri. lungimi exprimate în centimetri sau metri. a proprietăţilor adunării şi scăderii. schimb de bani.8. Numărarea pînă la 100. capacităţi exprimate în litri. Măsurarea capacităţii. întrebare.

5. cu şi fără suport scădere şi a proprietăţilor acestora concret. fără trecere peste ordin. număr explicînd în cuvinte proprii mersul Măsurarea lungimii unor obiecte în centrimetri sau metri. scrierea. • Recunoaşterea formelor geometrice (cerc. • Aplicarea operaţiilor de adunare. • Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-100. schimb de bani. compararea lungimilor. adunare. m). numerelor. enunţ Determinarea şi compararea duratelor unor evenimente. • Formularea problemelor simple de adunare şi scădere. incomplet.7. • Rezolvarea problemelor simple de adunare şi scădere. monetare. Eşalonarea unor evenimente în timp. Citirea orelor fixe pe ceas. CLASA a II-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului Conţinuturi repartizate pe module 71 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Rezolvarea problemelor simple. rezolvării. 5. schemă. a datelor în calendar. 5. numere. bani. Formularea problemelor simple. pentru capacitate (l). 5. leul. săptămîna. . a 1-2 elemente următoare. Evaluările realizate la finele clasei I vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. ziua. metrul. scădere. compararea. luna). rezultatelor unor măsurători. necunoscute în exerciţii. Centimetrul. pornind de la: imagine. numere. folosind rigla sau metrul. Adunarea şi scăderea zecilor prin analogie cu adunarea şi Măsurarea timpului. Aplicarea operaţiilor de adunare. utilizînd Adunarea şi scăderea mentală şi în scris (în coloniţă). pătrat. exerciţiu. forme geometrice. compararea numerelor în baza descompunerii • Probleme simple de de aflare a pentru: compunerea şi descompunerea zecimale şi a comparării poziţiilor în şirul numerelor descăzutului. pentru timp (ora. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm. a scăzătorului. pornind de la: imagine.6. schemă. adunare şi scădere. Unităţi monetare: banul. ordonarea numerelor naturale 0-100.8. leu). numere şi determinarea Elemente noi de limbaj matematic: 5. explicînd în cuvinte proprii mersul rezolvării.număr natural: număr par. triunghi. citirea. pentru masă (kg). aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Localizarea unui număr în şirul 0-100. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. impar. luna. cub) şi a poziţiilor relative ale unor obiecte în modele date şi în mediul înconjurător. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. exerciţiu. imagini. Calendarul: ziua.ordin. pentru timp. monetare (ban. aflarea unor numere naturale. enunţ incomplet. scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. unităţi standard de măsură: pentru Identificarea regulii de formare a unei succesiuni de lungime. săptămîna. Ordonarea crescătoare şi descrescătoare a unor • Măsurarea lungimii. Exprimarea şi compararea scăderea unităţilor. schimb de numere alese aleatoriu. obiecte. Ceasul: ora.

(a+b)-c. 2. descrierea în limbaj neutru 1 (fără utilizarea terminologiei matematic. în baza încercărilor şi a probelor operaţiei. • Probleme simple de adunare şi scădere. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de înmulţire. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. întrebarea. 1. a scăderii comutativitatea. Efectuarea înmulţirii prin adunare repetată şi utilizînd tabla înmulţirii. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de adunare sau scădere. afarea unor numere necunoscute în exerciţii.3.1. 1. specifice). Rezolvarea problemelor cu două operaţii după algoritmul: condiţia. repetată. alegerea şi justificarea operaţiilor de rezolvare. schemă. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. fără efectuarea calculelor: a două sume care se deosebesc printr-un termen. elementul repetate prin împărţire şi invers. 1. operaţii aritmetice. Formarea problemelor cu două operaţii prin înlănţuirea a două probleme simple. Înmulţirea şi împărţirea tabelară Identificarea unor situaţii şi acţiuni concrete • Operaţia de înmulţire ca adunare corespunzătoare operaţiilor de înmulţire şi împărţire.3. cuvintele-cheie ale unei probleme. 2. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. Cercetarea cazurilor speciale de înmulţire cu 1 şi înmulţirii. în baza comutativităţii înmulţirii. adunare. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice). cu treceri peste ordin.2. Estimarea prin comparare. a împărţirii exacte prin scădere repetată şi ca probă a înmulţirii.comutativitatea. Probleme compuse rezolvabile prin 2 operaţii (inclusiv cu formula de rezolvare: a+ (a±b).legătura dintre adunare şi scădere. Aplicarea adunării. asociativitatea.2. calcul oral în lanţ. Înmulţirea cu 0. 1. împărţirii şi a Numărarea cu startul şi finalul dat. înainte şi înapoi. Completarea de tabele. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple.vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1.6.4. scădere. împărţire. 2. Efectuarea adunării şi scăderii pînă în concentrul 0-100. schema. tematică. cu pasul 2-10. 2. 72 . 1. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. Aplicarea înmulţirii. Rezolvarea problemelor. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. Adunarea şi scăderea orală şi în scris. Continuarea. • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100. cu trecere peste ordin. 1. răspunsul. indicate sau identificate prin observare. schimb de bani. explicînd modul de calcul. fără şi cu treceri peste ordin. cu efectarea succesivă de adunări şi scăderi. asociativitatea. a-(b+c)). Proprietăţile înmulţirii: Scrierea adunării repetate prin înmulţire. Adunarea şi scăderea în concentrul 0100 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20. . Tabla Observarea comutativităţii înmulţirii în situaţii concrete şi exerciţii. • Operaţia de împărţire ca scădere cu 0. comentînd etapele de calcul. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: .5. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.1.

împărţitor. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări. 2. operaţie aritmetică. dublu. Efectuarea comentată. grupări potrivite ale termenilor. Contrapunerea măririi/ micşorării de cîteva ori şi a măririi/micşorării cu cîteva unităţi. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. operaţii aritmetice. 3. Cercetarea cazurilor de împărţire a două numere egale şi de împărţire la 1 şi la 0. treime. 2. Probleme compuse cu 2 operaţii (cu formula de rezolvare: a+(b×a).4. comutativitatea înmulţirii. Cazuri speciale: a:1. efectuînd înmulţiri şi împărţiri tabelare. cuvintele-cheie ale unei probleme. Rezolvarea şi formularea problemelor cu 1-2 operaţii. în baza încercărilor şi a probelor operaţiilor. Construcţia tablei înmulţirii. justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. cît. Rezolvarea problemelor. tematică. Dependenţa dintre cantitate. Scrierea rezolvării prin exerciţiu. sfert. de împărţire în părţi egale sau prin cuprindere (fără utilizarea terminologiei specifice). jumătate. Tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii. folosind legătura cu înmulţirea. schemă. Continuarea. în baza . cu 2 operaţii. repetată. oral şi în scris. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. exerciţii cu 2 operaţii. mai mic/mai mare de cîteva ori. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. preţ şi cost. Elemente noi de limbaj matematic: . cantitate-preţ-cost. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de înmulţirea/împărţirea tabelară. 3.2.5. a:0.6. • Probleme simple: de aflare a produsului. Explorarea dependenţei dintre cantitate. triplu. 2. fără şi cu paranteze. scădere repetată. 73 Observarea legăturii dintre înmulţire şi împărţire în situaţii concrete şi exerciţii. care presupun o operaţie de înmulţire sau împărţire. înmulţire. rubricile cărora pot indica: componentele înmulţirii sau împărţirii. Construcţia tablei împărţirii. calcul oral în lanţ. (b×a)-a. factor. împărţire. cu şi fără 3. a operaţiilor aritmetice.1. Exerciţii fără paranteze cu 2 operaţii de acelaşi ordin şi de ordin diferit. Efectuarea operaţiilor aritmetice în exerciţii cu 2 operaţii. preţ şi cost prin rezolvarea şi formularea unor probleme simple cu tematica legată de cumpărare-vînzare. Completarea de tabele. folosind adunarea repetată. de comparare prin împărţire. 0:a.propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. indicate sau identificate prin observare.adunare repetată. în baza legăturii cu înmulţirea. cu paranteze. citirea expresiilor numerice compuse. de mărire/micşorare a unui număr de cîteva ori. • Probleme rezolvabile prin 1-2 din operaţiile aritmetice învăţate. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. deîmpărţit. produs. Operaţii aritmetice în concentrul 0-100 • Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. a± (a:b)). Calcul oral în lanţ. a:a. Legătura dintre împărţire şi înmulţire.

Elemente intuitive de geometrie şi măsurări • Figuri geometrice: punct.3. Identificarea şi descrierea empirică a figurilor şi a corpurilor geometrice. formularea. în două probleme simple înlănţuite. luna. continuarea succesiunii prin desenarea a 1-3 elemente următoare. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. în cuvinte proprii. 4. a regulilor de aflare a componentelor necunoscute. modelarea figurilor geometrice. pătrat. Completarea unor succesiuni de forme geometrice asociate după reguli simple. organizarea datelor în tabele. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. a probelor. ora. estimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători.2. prin exerciţiu. segment de dreaptă. unităţi de măsură potrivite. legate de cumparare-vînzare. a formelor geometrice. utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime. Rezolvarea. 3. nestandard şi standard. exerciţiu. • Unităţi de măsură: pentru lungime: cm.5. a două expresii simple. aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. care se deosebesc printr-un număr. schimb de bani.paranteze. săptămîna. operaţii aritmetice. tranfsormări - . folosind: instrumente potrivite. Continuarea. Investigarea dependenţei dintre cantitate. pentru timp: minutul. asociate după o regulă simplă.4. linie curbă. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. 4. fără efectuarea calculelor. folosind paranteze rotunde pentru evidenţierea primei operaţii. 4. descrierea. decuparea.3. schemă. cub. preţ şi cost în contexte problematice reale. indicate sau identificate prin observare. prin rezolvarea şi formularea de probleme. Măsurarea mărimilor. în probleme cu două operaţii. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. Corpuri geometrice: sferă. 3. 3. linie dreaptă. scheme.1. pentru încercărilor. ziua. Aplicarea metodei de reducere la unitate în probleme simple. Investigarea unor contexte problematice reale. legată de formă sau poziţie spaţială. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. triunghi. a organizării datelor în tabele. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă legată de operaţiile învăţate. pentru capacitate: l. legate de cumpărare-vînzare. 3. linie frîntă. indicate sau identificate prin observare. 3. 4. pentru masă: kg. modificarea problemelor cu 1-2 operaţii învăţate. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor. Sinteza exerciţiului de rezolvare. pentru masă. m. explicînd ordinea efectuării operaţiilor. pentru capacitate. tematică. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. 74 Asocierea unor obiecte cu modele ale formelor geometrice. în baza percepţiei senzoriale.7. Observarea unor succesiuni de forme geometrice. desenarea.6. cerc. Estimarea prin comparare.

indicate sau identificate prin observare. pentru capacitate (l). • Rezolvarea problemelor cu 1-2 operaţii: cu plan sau cu justificări. referitoare la mărimi şi măsuri. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0 . pornind de la: enunţ incomplet. monetare. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. problematice reale. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. leu). cub). compararea. leu. luna). linie dreaptă. 75 . linie frîntă. cerc.100: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin. scrierea. utilizînd unităţile de măsură standard: pentru lungime (cm. finalul şi pasul dat. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale.4. monetare (ban. interpretarea datelor prin comparare. preţ şi cost. Conţinuturi repartizate pe module Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. operaţii aritmetice. care reflectă dependenţa dintre cantitate. ziua. CLASA a III-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. numere naturale asociate după reguli simple. citirea şi scrierea.1. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. tematică.100. m). • Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii. modificarea de probleme. numerelor naturale 0-1000. legate de Rezolvarea. segment de dreaptă. • Explorarea/investigarea unor contexte problematice reale. pentru masă (kg). Investigarea unor contexte .ale orelor de după-amiază. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. • Completarea unor succesiuni de forme geometrice. Evaluările realizate la finele clasei a II-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. măsurători. exerciţiu. Identificarea. 4. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale.monetare: ban. fără şi cu paranteze. înmulţirea şi împărţirea tabelară. compunerea şi descompunerea a 1-2 ore din minute. măsurări. pătrat. • Formularea problemelor cu 1-2 operaţii. pentru timp (min. formularea. ora. extragerea unor informaţii esenţiale. sferă. ordonarea numerelor naturale 0 . linie curbă. • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. schemă. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor observări. timp. săptămîna. prin exerciţiu. triunghi. Numerele naturale 0-1000 Numărarea cu startul. în ordinea • Numerele naturale de la 100 pînă la precizată. citirea.

fără şi cu treceri peste ordin. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. Completarea de tabele. identificarea şi formularea regulii de formare. cuvintele-cheie ale unei probleme. scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor.predecesor. • Proprietăţile adunării: comutativitatea. trei operaţii. scăderi. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut sau prin scăzător. Legătura dintre adunare şi scădere. Rezolvarea. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. pornind de la: enunţ incomplet. cel mult. 1. Aflarea numerelor necunoscute în exerciţii. . aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-1000. Aplicarea adunării. indicate sau identificate prin observare. compararea. Adunarea şi scăderea orală şi scrisă. operaţii aritmetice. 2.5. exerciţii. legată de descompunerea zecimală a numerelor. tabele. scheme. pornind de la: obiecte. elementul neutru 0 (fără utilizarea terminologiei specifice).5. descompunere zecimală a lor.2. 2. comentarea etapelor de calcul. enunţuri incomplete. completarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. trei operaţii.3. • Probleme de adunare şi scădere. 1.6. imagini. schemă. comentînd modul de calcul. care se deosebesc printr-un termen. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. rezolvabile prin 1-3 operaţii. • Exerciţii cu. Continuarea. formularea de probleme. prin exerciţiu. 2. 1000. Explorarea modalităţilor de • Relaţii de comparaţie a numerelor compunere a numerelor şi de naturale. Calcul oral în lanţ. Completarea unor scheme-lanţuri de 76 . schimb de bani. numere date.4.1. fără şi cu paranteze. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1000 • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-1000. tabele. modificarea problemelor rezolvabile prin adunări. rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. tematici. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. comparării poziţiilor în şirul numerelor naturale. Formularea de probleme. cel mult. scheme. Elemente noi de limbaj matematic: folosind adunarea şi scăderea. asociativitatea. 2. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-1000. cu efectuarea succesivă a operaţiilor aritmetice. 2. cu sprijin în obiecte. Compunerea numerelor şi descompunerea zecimală a lor.3. Estimarea prin comparare. fără şi cu treceri peste ordin. fără efectuarea calculelor: a două sume. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. 2.2. Localizarea. succesor. ordonarea numerelor în baza: scrierii zecimale. formularea.1. Rezolvarea. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări.4. Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. 2. 1.

calcule. Continuarea unor succesiuni de numere. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet.operaţii aritmetice. Completarea unor scheme-lanţuri de calcule. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. Împărţirea orală şi în scris. 100. asociate după o regulă simplă. comentarea etapelor de calcul. 3. cu şi fără paranteze. numere formate din zeci sau sute întregi. 3. 3. care se deosebesc printr-un număr. Estimarea prin comparare. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări. Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă cu: 10.3. cu şi fără paranteze. Împărţirea cu rest. tematică. 77 .distrubutivitatea înmulţirii în raport cu adunarea (fără utilizarea terminologiei specifice).1. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. cel mult. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale.7. Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. 3. 3. exerciţii. verificarea prin probe.7. Rezolvarea. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale operaţiilor şi a probelor. în baza folosirii tablei înmulţirii.8. identificarea şi formularea regulii de formare. fără şi cu paranteze. cu efectuarea succesivă a operaţiilor învăţate. Efectuarea operaţiilor de înmulţire şi împărţire în concentrul 0-1000. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere.împărţirea unei sume la un număr. prin exerciţiu. Exerciţii cu 2-3 operaţii învăţate.4. operaţii aritmetice. Aplicarea înmulţirii. tematică. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. tabele. Completarea unor tabele sau scheme în care se organizează probleme. • Probleme. comentarea etapelor de calcul. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic.2. fără şi cu treceri peste ordin. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. . 3. 3. 3. cuvintele-cheie ale unei probleme. Efectuarea împărţirii cu rest cu sprijin obiectual. Metoda reducerii la unitate. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. exerciţiu. Înmulţirea orală şi în scris. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. Calcul oral în lanţ. trei operaţii. estimarea ordinului de mărime al cîtului (cu cîte cifre va fi scris cîtul). fără şi cu treceri peste ordin. formularea. Înmulţirea cu un număr de o cifră. fără efectuarea calculelor. schemă. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. a două expresii simple. • Proprietăţi ale operaţiilor aritmetice: . care solicită aplicarea operaţiilor şi metodelor învăţate. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor în scheme.6. 2. 3. Împărţirea unui număr de 2-3 cifre la un număr de o cifră. verificarea prin probe. exerciţiu.5. • Exerciţii cu cel mult trei operaţii.

de probleme. linie frîntă deschisă/închisă. 78 .4. Investigarea unor situaţii-problemă . luna. faţă. 100. dm. prin integrarea achiziţiilor matematice. • Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0-1000: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin. dreptunghi. Explorarea unor modalităţi elemenÎnregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători. • Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători. secolul. sferă. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării învăţate asupra rezultatelor unor profesionale. cuboid).pentru lungime: cm. • Completarea unor succesiuni de numere naturale. m.pentru capacitate: l. • Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. schimb de bani. 100.3. practic.4. rezultatelor unor măsurători. anul. înmulţirea şi împărţirea la un număr de o cifră. măsurători. Identificarea şi descrierea în segment de dreaptă. latură. • Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. pătrat. Elemente noi de limbaj matematic: vîrf. deceniul. citirea.monetare: ban. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice • Transformări ale unităţilor de măsură. referitoare la mărimi şi măsuri. săptămîna. 3 operaţii. interpretarea datelor. şi unităţi de măsură standard potrivite. indicate în conţinuturi. • Corpuri geometrice: sferă. şi transformări ale lor. forme geometrice asociate după reguli simple. înmulţirea la 10. dm. ordonarea numerelor naturale 0-1000. cub. cerc. Rezolvarea. cel mult. învăţate. Măsurarea cu instrumente geometrice. muchie.2. Estimarea şi 4. Elemente inuitive de geometrie şi Asocierea unor obiecte cu formele geometrice. linie curbă deschisă/închisă. formularea. la numere formate din zeci sau sute întregi. senzoriale. compararea. linie dreaptă.1. modificarea unor observări şi măsurători: . triunghi. utilizînd unităţi de măsură potrivite şi transformări ale lor: pentru lungime (cm. .pentru timp: minutul. Transformări ale unităţilor de măsură pentru folosind unităţi potrivite de măsură lungime. figurilor geometrice. tabele. măsurări identificarea elementelor formelor geometrice. compararea. leu. . triunghi. timp în baza operaţiilor aritmetice cuboid. din cotidian. • Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct. m). cerc. ziua. linie frîntă Măsurarea cu unităţi nestandard pentru a sesiza limbaj matematic a formelor deschisă/închisă. segment de dreaptă. indicate sau identificate prin observare. linie curbă necesitatea unităţilor standard. la numere formate din zeci sau sute întregi. împărţirea exactă la 10. • Unităţi de măsură: 4. 4. masă. Evaluările realizate la finele clasei a III-a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: • Identificarea. linie dreaptă. tare de organizare a rezultatelor . Investigarea unor contexte problematice reale. care presupun Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. ora. cub. cu caracter 4. scrierea. deschisă/închisă. pătrat. desene. fără şi cu paranteze. desenarea • Figuri geometrice: punct.pentru masă: kg. Exprimarea. în baza operaţiilor aritmetice învăţate. estimarea compararea rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei dreptunghi. • Explicarea modului de calcul şi ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu.

Noţiunile de ordin. tabelelor. exerciţiu. Identificarea numerelor naturale în contexte uzuale. ora. schemă. CLASA a IV-a Subcompetenţe evaluările realizate la finele modulului vor demonstra posedarea subcompetenţelor: 1. clasă. Identificarea.6. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării 79 . Completarea unor succesiuni de numere naturale asociate după reguli indicate sau identificate prin observare. prin organizare şi clasificare a datelor cu ajutorul schemelor. • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale.5. 1.1 000 000.7. Numerele naturale de la 0 pînă la 100 000. . prin exerciţiu. 1. • Cifre romane (pentru numerele naturale pînă la 30).1. monetare (ban. ziua. a metodelor de rezolvare învăţate. comentînd raţionamentele efectuate.3.2. comentînd modul de calcul. 1. pornind de la: enunţ incomplet. tematică. Identificarea poziţiei unei cifre în număr prin determinarea ordinului corespunzător. Contexte problematice legate de numere mai mari decît 1000. Formularea problemelor.1 000 000 • Numerele naturale de la 1 000 pînă la 10 000. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. folosind operaţii aritmetice. pentru timp (minutul. 1000. în baza descompunerii zecimale a numerelor. 100. Adunarea şi scăderea dedusă din descompunerea zecimală. 100. care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice.• • • • pentru masă (kg). Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0 . anul.cifre romane: I. • Înmulţirea şi împărţirea exactă la 10. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. Conţinuturi repartizate pe module 1. Rezolvarea problemelor cu 1-3 operaţii: cu plan sau justificări. 1. Elemente noi de limbaj matematic: . desene. citirea şi scrierea numerelor naturale 0 . a reprezentărilor figurative. pentru numere naturale pînă la 30.1 000 000. Numerele naturale 0 . pentru capacitate (l). finalul şi pasul dat. compararea. ordin. operaţii. luna. Citirea şi scrierea numerelor naturale pînă la 30 cu cifre romane. înmulţirea şi împărţirea cu 10. X. Numerele naturale de la 0 pînă la 1 000 000. deceniul. în ordinea precizată. Trecerea de la sistemul zecimal la sistemul roman şi invers.4. secolul). milion. Identificarea regulii de formare şi continuarea unor succesiuni de numere. 1. Citirea şi scrierea numerelor în tabelul de numeraţie. 1. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Numărarea cu startul. 1000. Explorarea modalităţilor de compunere şi descompunere a numerelor. sute de mii. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Compunerea şi descompunerea numerelor în termeni zecimali. clasă. Localizarea. tabele. ordonarea numerelor. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. V. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1 000 000. leu). săptămîna.zeci de mii. Investigarea unor situaţii-problemă din cotidian. identificarea claselor în scrierea unui număr.

Explicarea modului de calcul şi a împărţirea la un număr de o cifră. verificarea prin probe. 2. cu şi fără paranteze. schemă.2. exerciţiu. fără şi cu treceri peste ordin.1. 3. efectuînd succesiv operaţii învăţate. • Exerciţii cu. a două diferenţe care se deosebesc prin descăzut/scăzător. comentarea etapelor de calcul. şi cu paranteze.1. cel mult.1 000 • Înmulţirea şi împărţirea exactă a numerelor 000. scăderii şi a 000 000 proprietăţilor acestora pentru • Adunarea şi scăderea în concentrul 0 . fără efectuarea calculelor: a două sume. Calcul oral în lanţ. desene. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. exerciţii.7. fără şi cu treceri peste ordin.5.6. trei operaţii. Estimarea prin comparare. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. Rezolvarea problemelor cu 1-3 • Probleme de adunare şi scădere. Formularea de probleme pornind de la: un enunţ incomplet. operaţii. în baza regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii şi a probelor. formularea.4. cel mult. Aplicarea adunării. Înmulţirea şi 3. care se deosebesc printr-un termen. . fără şi cu treceri peste ordin. 2. Alcătuirea şi completarea de tabele rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 03. comentarea etapelor de calcul. 2.3. operaţii: cu plan sau justificări. cu şi fără paranteze. ordinii efectuării operaţiilor în 80 profesionale. prin rezolvabile prin 1-3 operaţii.1 aflarea unor numere necunoscute în 000 000. Înmulţirea şi împărţirea orală şi în scris. exerciţiu. 2. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. 3 operaţii. Efectuarea operaţiilor de înmulţire 1 000 000 şi împărţire în concentrul 0 . cuvintelecheie ale unei probleme. Exerciţii cu 2-4 operaţii învăţate. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii învăţate. 2. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu. cu şi fără paranteze. identificarea şi formularea regulii de formare. Completarea unor succesiuni de terminologiei specifice). • Proprietăţile adunării (fără utilizarea 2. cel mult.2. Exerciţii cu. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 -1 2. trei operaţii. ce se termină cu zerouri. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0 . Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. justificarea modului de calcul. 2. Alcătuirea şi completarea unor scheme-lanţuri de calcule. fără prin observare. Adunarea. tabele. Rezolvarea.1 000 000. indicate sau identificate Legătura dintre adunare şi scădere. calcul oral în lanţ. numere asociate după reguli simple.tabele. scăderea orală şi în scris.

Reprezentarea fracţiilor prin decupare/ pliere/ colorare. cuvintele-cheie ale unei probleme. Fracţii 4. Explorarea modalităţilor de a • Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi reprezenta prin desen fracţii cu numitor. numărător. Estimarea prin comparare. care se deosebesc printr-un număr.6. Identificarea în contexte uzuale. Folosirea reprezentărilor figurative în rezolvarea de probleme cu fracţii. modificarea problemelor cu 1-3 operaţii. treimi. Legături între operaţiile învăţate.7. 3. care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice şi a metodelor de rezolvare învăţate. identificarea şi formularea regulii de formare. 4. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple. care implică aflarea unui fracţii dintr-un număr. Înmulţirea cu un număr de două cifre.fracţie. 81 Identificarea fracţiilor în contexte uzuale: jumătăţi. tematică. Scrierea şi citirea fracţiilor în diferite moduri. tabele. • Formarea. Metoda figurativă. fracţiilor. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. . Completarea de tabele rubricile cărora indică componentele operaţiei. Rezolvarea problemelor cu 1 . Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet. operaţii aritmetice. în baza regulilor de aflare a componentei necunoscute a operaţiei şi a probelor. • Proprietăţile înmulţirii şi împărţirii (fără utilizarea terminologiei specifice). figuri geometrice. 4. numitorul pînă la 20. • Exerciţii cu. • Probleme rezolvabile prin 1-3 operaţii învăţate. linie de fracţie.3 operaţii: cu plan sau justificări. 3. cel mult. exerciţiu. citirea şi scrierea. Rezolvarea. sferturi. cu tematică din cotidian. Continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă. schemă. luînd drept întreg obiecte concrete. Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. de limbaj matematic aferent Elemente noi de limbaj matematic: conceptului de fracţie. reprezentări figurative. prin exerciţiu. . completarea unor scheme-lanţuri de calcule cu numerele sau operaţiile aritmetice care lipsesc. 4.1. Aplicarea înmulţirii. adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor.8.5. • Aflarea unei fracţii dintr-un număr natural.3. Investigarea unor situaţiiproblemă din cotidian. numitor. fără şi cu paranteze.4. trei operaţii.exerciţii cu şi fără paranteze. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. inclusiv prin metoda figurativă şi reducere la unitate. indicate sau identificate prin observare. fără efectuarea calculelor: a două expresii simple. 3. 3. propunerea de reguli pentru formarea unor succesiuni de numere. Perceperea şi utilizarea elementelor • Probleme simple cu fracţii. 3.3. formularea. împărţirii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Metoda reducerii la unitate. Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme. reprezentarea citirea şi scrierea fracţiilor. Exerciţii şi probleme simple.2. 3.

Elemente de geometrie şi măsurări formelor geometrice în limbaj matematic. 5. descrierea 5. Exprimarea. etapele de rezolvare. • Perimetrul poligonului. patrulaterul). mileniul. pătratului. Evaluările la finele clasei a IV-a se vor realiza în baza standardelor de competenţă pentru învăţămîntul primar. cub.3. perimetrul Calcularea perimetrelor unor pătrate şi dreptunghiuri cu 5. t. secolul. şi transformări ale lor. leu.1. estimarea Măsurarea cu unităţi nestandarde pentru a sesiza rezultatelor unor măsurători. formularea. minutul. schimb unor observări şi măsurători: de bani. aflarea unei dreptunghiuri şi pătrate. justificînd. rezultatelor unor măsurători în baza percepţiei senzoriale. măsurători. efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice tematici uzuale referitoare la mărimi şi măsuri. tabele. în baza formulelor corespunzătoare. reprezentarea prin desen sau modelare a formelor geometrice.. măsură. măsurarea cu instrumente folosind unităţi potrivite de măsură . în cuvinte proprii.4. Aplicarea formulelor pentru dreptunghiului. g. poligon Identificarea regulii de formare şi continuarea unor limbaj matematic a figurilor şi (triunghiul. deceniul.pentru capacitate: l. propunerea de reguli. Transformări simple ale unităţilor de măsură pentru tare de organizare a rezultatelor . cilindru. dimensiunile date. Efectuarea adunării şi scăderii fracţiilor cu acelaşi numitor. în baza operaţiilor aritmetice din cotidian. mm. timp în baza operaţiilor învăţate. ziua. calcularea perimetrelor unor • Corpuri geometrice: sferă. masă. desene. dm. km. săptămîna.5.pentru lungime: cm. corpurilor geometrice. Rezolvarea problemelor simple cu fracţii. luna.2. compararea. lungime. 4. estimarea . Recunoaşterea. succesiuni de forme geometrice.monetare: ban. Înregistrarea în tabele a rezultatelor unor măsurători. învăţate asupra rezultatelor unor Activităţi matematice instructive cu caracter ludic. după perimetrul şi o latură dată. 5.4. a elementelor lor.pentru masă: kg. cu învăţate. Investigarea unor situaţii-problemă • Transformări simple ale unităţilor de interpretarea datelor. şi unităţi de măsură standard potrivite. 5. modificarea de probleme.5. 82 . con.4. aflarea unei fracţii dintr-un număr dat.pentru timp: secunda. m. . ora. care presupun Rezolvarea. 5. aflarea laturii unui pătrat cu perimetrul dat. utilizînd tehnici antreprenoriale în contextul orientării profesionale. Explorarea unor modalităţi elemen. laturi a dreptunghiului. cuboid. Identificarea şi descrierea în • Figuri geometrice: cerc. • Unităţi de măsură: necesitatea unităţilor standard.

lumii contemporane în general. interesele. a apărut necesitatea de a fi elucidate mai profund unele aspecte: • concentrarea sistemului de obiective în competenţe funcţionale şi semnificative. • flexibilitatea ofertei de învăţare. Astfel. aspiraţiile elevilor. Republicii Moldova. Utilizarea competenţei drept element central al unui curriculum modern este. Sursa de elaborare a experienţei de învăţare o va constitui . Invocarea experienţei de învăţare în baza competenţelor marchează o nouă evoluţie în procesul de studiere a acestei discipline. integrarea înseamnă organizarea. • orientarea învăţării spre formarea de competenţe.  Curiozitate şi respect pentru diversitatea naturală şi umană. va conta nu doar ce se învaţă. ci şi de ce se învaţă. Una dintre tendinţele majore constă în dezvoltarea unor atitudini şi valori dezirabile:  Pozitivism faţă de educaţie. precum şi la exigenţele vieţii sociale. cultură. “traducerea” conţinuturilor în experienţe de învăţare. activ şi responsabil. ameliorarea şi conservarea mediului ambiant. • promovarea educării şi a participării tuturor copiilor la învăţămîntul de masă (susţinerea dezvoltării incluzive în şcoală). Din perspectivă pragmatică.  Iniţiativă şi disponibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor în cotidian. punerea în relaţie a disciplinelor şcolare cu scopul de a evita .  Toleranţă faţă de opiniile altor persoane. La baza elaborării acestei variante de curriculum stă idealul educaţional al modernităţii. În acest context. curriculumul şcolar a suportat modificări şi la nivelul studierii ştiinţelor în treapta primară.  Atitudine constructivă şi comportament favorabil faţă de protecţia. civilizaţie. este întemeiat pe principiile psihodidacticii învăţămîntului postmodern. prin realizarea unor parcursuri şcolare în mod individualizat. • selectarea riguroasă a competenţelor şi conţinuturilor curriculare după criterii de calitate. elaborarea sugestiilor metodologice şi de evaluare. în viaţa socială. societate. Acesta presupune un demers de predare-învăţare-evaluare al ştiinţelor din perspectiva formării şi dezvoltării unui sistem de competenţe care să asigure dezvoltarea personalităţii umane care să se implice. organizarea modulară a conţinuturilor şi corelarea acestora cu subcompetenţele şi activităţile de învăţare.  Interes pentru cunoaşterea trecutului şi prezentului localităţii natale. Prin urmare. principala provocare a noilor programe pentru disciplina Ştiinţe o reprezintă transpunerea. În această ordine de idei. asociată cu modernizarea învăţămîntului din Europa. ale didacticii active. cunoaştere. selectarea seturilor de valori şi atitudini. în general.pe lîngă structurile de cunoaştere – necesităţile. prin demersul de modernizare a curriculumului pentru disciplina Ştiinţe se urmăreşte valorizarea cadrului european al celor opt competenţe-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor specifice. Paradigma disciplinei Ştiinţe are la bază viziunea de integrare. Din punct de vedere curricular.ŞTIINŢE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Trecerea la o educaţie centrată pe elev ce prevede formarea calităţilor de personalitate considerate valori mai importante decît valorile ştiinţifice comunicate este unul dintre obiectivele majore ale noului model de proiectare curriculară centrat pe formarea de competenţe.  Motivaţie pentru informare şi documentare ştiinţifică. • adaptarea de facto a conţinuturilor predării-învăţări-evaluării la nevoile şi interesele elevului.

de dezvoltare a unui ansamblu de capacităţi intelectuale şi a unui raţionament individual şi independent. formarea conceptelor ştiinţifice fundamentale au fost considerate legităţile naturii:  poziţia şi mişcarea Terrei (de revoluţie şi de rotaţie) ca corp ceresc în Sistemul Solar. Pentru aceasta se apelează la „conexiunile interdisciplinare sistematice” prin organizarea unui demers educaţional în care elevul să fie implicat în situaţii concrete şi semnificative. Astfel. a desfăşurării proceselor. fizică. unitatea dintre material şi spiritual în dezvoltarea continuă a civilizaţiei de pe Terra. Cercetările psihopedagogice realizate demonstrează că la vîrsta şcolară mică (7 – 11 ani) copilul posedă particularităţi cognitive deosebite: el dă dovadă de multă plasticitate şi receptivitate. 16]. • spaţiu – ca locul ocupat de fiecare corp şi de totalitatea corpurilor de pe Terra şi în Univers. planetele. astronomie. care pune într-o coerenţă logică un ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice. biologie. a evenimentelor din societate şi din viaţa cotidiană a omului. • protecţia mediului ambiant – ca activităţi de protejare a mediului natural şi social din localitatea sa de influenţa negativă a civilizaţiei moderne.  importanţa Soarelui pentru viaţa de pe Terra ca sursă energetică naturală. precum şi pentru cele din sfera umanului: geografie. Corelaţiile interdisciplinare reprezintă una dintre perspectivele cele mai adecvate în abordarea fenomenelor şi proceselor complexe. biologie. om – om. Pornind de la competenţe comune domeniilor studiate. ca desfăşurare a proceselor. sociologie etc. fenomenelor din lumea vie şi nevie. se ajunge la o abordare integrată. fenomenelor din natură. • timp – ca durată a mişcării corpurilor terestre şi cereşti. dispune de rezerve mari ale 84 . corelate cu teme specifice ale acestor discipline. şi chimie. fenomenelor din natură şi societate. Specific pentru disciplina şcolară „Ştiinţe” devine faptul că conţinutul integrat situează procesul educaţional într-o viziune globală a cunoaşterii ştiinţifice. deprinderile. psihologie. 3. curriculumul şcolar la Ştiinţe prevede o continuitate prin dezvoltarea competenţelor educaţionale în curricula şcolară . proceselor. Principalele reprezentări despre lumea care-l înconjoară pe elevul de vîrsta şcolară mică care trebuie formate la nivel elementar sînt conceptele ştiinţifice despre: • natură – ca diversitate a corpurilor terestre: vii şi nevii. Procesul de cunoaştere ştiinţifică este un proces de formare a cunoştinţelor fundamentale. Ca idee ştiinţifică ce asigură integrarea. Totodată. atitudinile. elaborate de către oamenii de ştiinţă [2. chimie. Selectarea conţinuturilor ştiinţifice şi organizarea lor pe module este raportată la nivelul de dezvoltare intelectuală a copiilor de această vîrstă şcolară. stelele. nevie şi societate: natură – om – natură. • mişcare – ca schimbare a locurilor ocupate de corpuri. fizică. predarea într-o manieră integrată permite o tratare orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare mai aproape de înţelegere la vîrsta respectivă. 4.la disciplinele geografie. om – societate – om. Acestea contribuie la formarea imaginaţiei şi reprezentărilor ştiinţifice despre lumea în care trăim. Luna. Subcompetenţelor li se asociază conţinuturi structurate modular care sînt abordate în unităţi de învăţare. În favoarea disciplinelor integrate ne vin şi teoriile actuale de instruire şcolară. Integrare mai înseamnă şi stabilirea clară a unor relaţii convergente între cunoştinţele ştiinţifice.izolarea lor tradiţională [16]. realizînd sarcini care cer competenţe achiziţionate la mai multe discipline şcolare. care este comun pentru ştiinţele din sfera naturii. a evenimentelor din societate. naturale şi artificiale şi a celor cereşti: Soarele. • viaţă – ca relaţionare dintre lumea vie. contribuind astfel la „formarea unei imagini unitare a realităţii”.gimnaziu şi liceu . care ne demonstrează prioritatea însuşirii informaţiilor ştiinţifice cu caracter integrat şi coerent relaţionate în contextul unei idei ştiinţifice. Cunoaşterea ştiinţifică la această vîrstă şcolară se întemeiază pe recepţionarea directă (senzorială) a însuşirilor şi caracteristicilor generale ale obiectelor. Conceptul fundamental în elaborarea disciplinei integrate Ştiinţe este cel de „cunoaştere ştiinţifică”. comportamentele elevului şi experienţa sa de viaţă.

memoriei datorită stocului redus de informaţii ştiinţifice, de o pondere mare a gîndirii concrete, manifestă o imaginaţie vie şi disponibilitate în activităţile de învăţare [2; 3; 4; 13; 14]. Subiectele textelor ştiinţifice întrunesc criteriile generale de selectare adecvată pentru vîrsta respectivă: valoare, accesibilitate, varietate, atractivitate, volum. Unităţile de conţinut nu vor constitui obiectul unor lecţii teoretice. Este important ca elevii să achiziţioneze competenţe necesare în cotidian. Curriculumul şcolar pentru disciplina Ştiinţe promovează, aşadar, ideea de realizare a actului educaţional de predare-învăţare-evaluare în cheia centrării pe elev. Demersurile metodologice concretizate în curriculum impun acţiuni de stabilire a stilului de învăţare al elevului, a particularităţilor intelectuale, a nevoilor individuale etc. în scopul realizării unei învăţări de calitate. Pentru a obţine un final educaţional comprehensiv, prin curriculumul şcolar de Ştiinţe s-a propus o prezentare raţională a unor concepte-cheie din ştiinţele fundamentale. Acestea şi-au găsit reflecţia în conţinuturile acestei discipline, realizată atît prin sistemul de competenţe educaţionale, cît şi prin informaţii ştiinţifice relevante. Pentru a răspunde cerinţelor actuale, disciplina Ştiinţe oferă un cadru interactiv de predareînvăţare-evaluare pentru susţinerea dezvoltării incluzive în şcoli. Aceasta nu se referă doar la copiii cu dizabilităţi, ci promovează educaţia şcolară a tuturor copiilor conform conceptului şcolii pentru toţi. Finalităţile disciplinei sînt reflectate în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în programă. Curriculumul de Ştiinţe îşi propune a fi un demers comprehensiv, relevant, care să promoveze ceea ce este oportun şi, de facto, realizabil. Lucrarea se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, studenţilor şi elevilor, părinţilor. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI ŞTIINŢE 1. 2. 3. 4. Receptarea informaţiilor ştiinţifice Explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare Comunicarea orală şi scrisă utilizând stilul ştiinţific Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul mediului natural şi al celui social Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Clasa Numărul unităţilor de conţinut pe clase 16 18 21 Numărul de ore pe an 33 33 33

Matematică Ştiinţe

şi

a II-a a III-a a IV-a

85

REPARTIZAREA CONŢINUTURILOR PE CLASE ŞI MODULE
Clasa II Conţinuturi Modulul I. Natura – lumea din jurul tău Modulul II. Lumea vie Modulul III. Corpurile cereşti Modulul IV. Mişcarea şi timpul N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii; 1 oră – la discreţie. III Modulul I. Planeta Pămînt Modulul II. Învelişurile Pămîntului Modulul III. Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova Modulul IV. Protecţia mediului înconjurător N.B. 4 ore – evaluări; 2 ore – excursii. Modulul I. Omul pe Pămînt Modulul II. Omul - fiinţă biologică Modulul III. Omul – fiinţă raţională şi socială Modulul IV. Eu şi lumea N.B. 4 ore – evaluări; 1 oră – excursie. Numărul de ore 3 9 5 9 Total: 33 de Ore 5 11 8 3 Total: 33 de ore 3 8 11 6 Total: 33 de ore

IV

SUBCOMPETENŢE, CONŢINUTURI, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)

86

1.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilorcheie: natură, mediu înconjurător, corp, natural/ artificial, ocrotire. 1.2. Descrierea unor caracteristici observabile ale diferitor corpuri din natură. 1.3. Compararea corpurilor din natură pe baza unor observaţii proprii. 1.4. Ordonarea obiectelor pe baza unor criterii date. 1.5. Identificarea unor efecte pozitive / negative ale activităţii omului asupra mediului înconjurător.

Modulul I Natura – lumea din jurul tău  Natura – mediul înconjurător  Corpuri din natură (terestre cereşti)  Corpurile terestre (vii - nevii, naturale - artificiale)

 Excursii pentru cunoaşterea naturii localităţii natale, ţării;  observări ghidate asupra mediului înconjurător;  discuţii despre varietatea şi frumuseţea plaiului natal;  descrierea verbală, în scris, prin desene, modele, aplicaţii a corpurilor din mediul apropiat (forma, culoarea, dimensiunea, materialul din care este compus, utilitatea ş.a.);  exerciţii de identificare a corpurilor vii şi nevii, pe baza însuşirilor acestora (hrănirea, înmulţirea, mişcarea);  exerciţii de comparare şi clasificare a corpurilor conform grupului de echivalenţă (vii/nevii, naturale/artificiale) prin alcătuirea de tabele;  evaluare - descrierea unui corp pe baza unui algoritm dat;  interpretări ale unor acţiuni, atitudini ale omului faţă de mediul înconjurător prin discuţii, jocuri de rol, dramatizări etc.  alcătuirea enunţurilor cu termenii: natură, om de ştiinţă, corp, corp natural, corp artificial, ocrotire;  evaluare - expoziţie de desene cu tematică despre natură.

Modulul II Lumea vie 2.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: localitate, mediu familial, mediu şcolar, convieţuire, mediu de viaţă.; 2.2. Comunicarea, sub diverse forme ale observaţiilor efectuate asupra mediilor de viaţă ale lumii vii. 2.3. Identificarea  Mediile de viaţă ale omului (rurale, urbane; familial, şcolar şi social)  Mediile de viaţă ale animalelor (terestru, subteran, acvatic, aerian)  Mediile de viaţă ale plantelor (terestru, acvatic)  Părţile unei plante (rădăcina, tulpina, frunzele, floarea, fructul cu seminţe) 87

 Observări dirijate asupra vieţuitoarelor şi mediilor de viaţă ale acestora;  joc didactic „Turul oraşului/satului”;  joc didactic „Cutia cu idei” (generarea de idei pentru a face curtea, cartierul, satul, oraşul mai îngrijite, mai curate);  exersări ale unei ţinute corecte în bancă;  joc didactic "Familia mea";  exerciţii şi activităţi de autocunoaştere;

2.4.de reproducere) între sistemele mediului înconjurător. a animalelor din colţul viu al clasei. Demonstrarea importanţei simţurilor în cunoaşterea lumii înconjurătoare. social şi cel natural.6.7.  elaborarea unor proiecte tematice (adaptări ale vieţuitoarelor la .  stabilirea regulilor pentru îngrijirea corectă a plantelor. animale şi mediile lor de viaţă). animale. miros. Interpretarea schimbărilor care se produc în lumea vie.  observări directe asupra plantelor din curtea casei. Aplicarea regulilor pentru menţinerea sănătăţii acasă. Descrierea părţilor componente ale unei plante. restabilirea imaginilor cu plante. Descrierea relaţiilor (de hrănire. peşti. şcolii. păsări). auz. ale corpului unui animal.  evaluare – producerea unui text ştiinţific de mic volum despre o vieţuitoare folosind cele cinci simţuri (văz. pipăit). a părţilor componente ale acestora).apartenenţei la familie. 2.  evaluare – completarea unei fişe de observaţii / a unei grile / a unui tabel la subiect. grup şcolar.  atelier de discuţie în baza experimentelor simple care să vizeze dezvoltarea unei plante.  ordonarea în succesiune logică de enunţuri sau imagini care prezintă anumite etape din viaţa organismelor vii. ilustrarea prin desen a unor plante. animale cu precizarea părţilor corpului.  dispuneri în tabel (clasificarea plantelor/animalelor după mediul lor de viaţă). localitate.5. gust.  realizarea unui jurnal de observare (plante. 2.8.  Schimbările produse în lumea vie  Perceperea lumii înconjurătoare Modulul III 88  evaluare – autoevaluarea propriului comportament în mediul familial.  joc didactic "Puzzle".  redactarea regulilor de igienă ce trebuie respectate pentru sănătatea simţurilor.  excursii în natură. exerciţii de stabilire a corespondenţelor dintre organismele vii şi mediile lor de viaţă.  exerciţii de recunoaştere şi de comparare a mediilor de viaţă ale diferitor corpuri vii.  activităţi de identificare a caracteristicilor comune animalelor care trăiesc într-un anumit mediu de viaţă (mamifere. ale corpului uman. 2. 2. la şcoală. în comunitate.

 descrierea modelului Pămîntului (a globului pămîntesc). şcoală. Înregistrarea grafică (tabel. Argumentarea importanţei mişcării pentru vieţuitoare. schemă.  exerciţii de comparare a schimbării vremii în diferite anotimpuri . Pămînt. orientarea în timp – calendarul.  prezentări Power Point. Documentarea din diverse surse de informare cu referire la corpurile din Sistemul Solar. oraşului etc. planetele.).  descrierea orală a corpurilor cereşti. planetă.  realizarea unui calendar al naturii. în exterior.  activităţi de observare directă a schimbărilor sezoniere.  experimente simple pentru evidenţierea schimbărilor în natură în diverse anotimpuri. mai sus. trecut-prezentviitor. şcolii.1. redarea prin desen a Sistemului solar.  Sistemul Solar (Soarele. planşe despre corpurile cereşti. timp. ceas. toamna.  reprezentarea tabelară a locului corpurilor în spaţiul casei.  joc didactic „Oraşul Soarelui”. 4.  evaluare – demonstrarea înţelegerii textului din manual prin interogare reciprocă. 3. Tipuri de mişcare (rectilinie. la stînga. iarna)  Timpul (măsurarea timpului. fişă de observare) a observaţiilor efectuate asupra unor fenomene naturale. în interior. 3. sat. circulară. clasă. Amplasarea corpurilor în spaţiile: casă.  Observări directe asupra mişcării corpurilor din natură. clasei. vara.2. 3.4. 3.5. Lună. Ordonarea unor fenomene. rolul simţurilor în cunoaşterea lumii etc. terestru şi cosmic mediul înconjurător. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: soare. planificare a timpului.Corpurile cereşti 3. calendar. satului.  exerciţii de exemplificare a tipurilor de mişcare: pe linie dreaptă şi în jurul axei de rotaţie.  discuţii despre zborul omului în cosmos. anotimp.3. Lunii. Realizarea unor experimente simple în baza unui algoritm dat.  evaluare – realizarea unui proiect de grup „ Familia Soarelui”. Modulul IV Mişcarea şi timpul 4. 4. stea. Soarelui. pe Lună. Utilizarea instrumentelor de  Mişcarea.2. evenimente pe baza unor criterii date.  observări asupra Lunii. ceasornicul)  Planificarea timpului  Un mediu sănătos 89  Observări directe asupra cerului înstelat. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: mişcare. utilizînd relaţiile spaţiale: mai jos. glob pămîntesc. redarea grafică a fazelor lunii. 4.1. Luna)  Spaţiul.3.. Pămîntul. în jurul axei – fără utilizarea terminologiei)  Anotimpurile (primăvara. în afară etc. Stabilirea locului unui corp în spaţiu după anumite puncte de referinţă. la dreapta. oraş.4. de filme.

 exerciţii de planificare corectă a timpului (regimul zilei). în care a fost introdusă rădăcina unei plante (se pune în discuţie şi evaporarea apei). Se folosesc flori albe cu tulpină. la anumite intervale de timp.)  dezbateri privind efectele intervenţiei omului în natură (avantajele şi dezavantajele intervenţiei sale).  excursii sezoniere în mijlocul naturii. completarea unor scheme.  măsurarea diverselor intervale de timp: anul. enunţuri care exprimă diverse relaţii între fenomene (anotimp şi activitatea omului). luna. precipitaţii. 3.măsurare (citirea unui termometru. minutul etc. de fasole pe vată/ hîrtie de ziar umezite pe o porţiune. Mişcarea de rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale. Experimente (recomandate) 1. 4. nivelul apei dintr-un vas. Comunicarea sub diferite aspecte a observaţiilor efectuate.. De cîtă apă are nevoie planta pentru a trăi.  evaluare – elaborarea unui program de activităţi pentru o zi. 4. 4. 2. Aprecierea importanţei protejării mediului înconjurător. durata zilei şi a nopţii etc.  selectarea unor experienţe din activitatea zilnică pentru organizarea programului de lucru al elevului. Într-un vas transparent se pun boabe de grîu.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţii de problemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar opri timpul. Importanţa apei în procesul de dezvoltare a plantei.  evaluare – concursuri de afişe. anotimpurile nu s-ar succede.6. ora. ziua. spoturi publicitare privind necesitatea unui mediu sănătos. Absorbţia prin tulpină. introduse în apă colorată. 90 . Se măsoară. folosirea unui calendar. Se foloseşte o andrea înfiptă într-un măr. (temperatura medie.  evaluare – clasarea informaţiei într-un tabel cronologic. a ceasului).5. ar fi întotdeauna noapte etc.). Rădăcinile care cresc se orientează către porţiunea umezită.

materiale de sesizare a populaţiei privind impactul negativ a unor acţiuni ale omului 1. ştiinţifice avînd ca reper termenii: Pămînt. înveliş. acţiuni de ocrotire a mediului redactarea unor texte înconjurător. Identificarea elaborarea unui poster cu diiverse diverselor locuri aspecte ale naturii Republicii Moldova. aer.1.4. gazoase.1. uscat.CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Modulul I 1. viziunilor despre  descrierea plaiului natal după un apariţia Pămîntului.3.  jocuri de orientare pe globul ţară. Proiectarea unor asupra mediului ambiant.  identificarea unor acţiuni pozitive/ 1. Reproducerea  Globul pămîntesc. a ţărilor vecine etc. Colectarea unor negative ale omului asupra mediului date. sol. glob. lichidă şi gazoasă  Învelişul solid al Pămîntului: Formele de relief. . Capitala Republicii  proiect tematic „Republica 1. curgătorstătător.  experimente simple de observare a însuşirilor corpurilor. harta. lichide. imaginilor cu referire la înfăţişarea planetei Pămînt. Modulul II Învelişurile Pămîntului 2. Republica Moldova.  clasificarea corpurilor în dependenţă de starea lor de agregare: solide. capitală. starea apei. relief. desenelor. ştiinţifice din surse  evaluare – concurs de afişe. oraşul Chişinău prin intermediul Internetului. despre termenilor .  evaluare – panou „Terra .  identificarea Republicii Moldova. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . a 1. apă. hartă.  reprezentarea grafică a învelişurilor pămîntului. alte diferite.cheie: Pămîntului călătorii întreprinse în jurul lumii. comunicarea  Viziuni (ştiinţifică şi  discuţii privind cele două viziuni ştiinţifică a religioasă) despre apariţia despre apariţia Pămîntului. Achiziţionarea şi Planeta Pămînt  Prezentarea unor imagini care utilizarea în ilustrează planeta Pămînt.2. ape.casa noastră comună!”. Descrierea unor Moldova Moldova”. unor localităţi pe hartă cu indicarea prin enunţuri simple a Harta continentului.).  Republica Moldova.cheie: solid-lichid-gazos. informaţii înconjurător local. cu privire la starea ecologică globală. circuit. 1. utilizînd globul  acţiuni de colectare a informaţiilor pămîntesc. Relieful Republicii 91  Colectarea informaţiilor. Pămînt. algoritm propus.5.6. locuri după un plan  activităţi de documentare despre propus.  Învelişurile interne şi externe ale pămîntului  Stările de agregare: solidă.  Uscatul şi apele pămîntesc şi pe o hartă.

plante decorative. Starea vremii pe baza unei fişe de  Apele curgătoare instrucţiuni date. informaţiilor în fişe de observaţii. şi cele stătătoare  Învelişul viu al 2. plante. temperatura aerului) 2. natură. formele apei în natură) 2. Formularea Pămîntului: Plantele. tabele. Moldova  Solul (proprietăţile solului. aerului. întrebuinţări etc.6.2. materialul din care este confecţionat. ale unor plante. 2.  evaluare – interpretarea unei fişe de observaţii despre starea vremii / despre schimbările care se produc în natură.  lectura unui desen. artistice. Înregistrarea datelor.  activităţi de observare a transformărilor suferite de unele corpuri pe parcursul celor patru anotimpuri (transformări ale apei. mărime. procese. rîurilor. fenomene. duritate. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a  Discuţii după vizionarea unor filme documentare. a unui tabel sau a unei scheme ce reprezintă proprietăţi ale corpurilor. 2.3. 3. aerului. comparînd rezultatele cu propriile estimări.  înregistrarea datelor obţinute în urma observaţiilor şi ale măsurărilor în fişa de observaţii. Efectuarea  Circuitul apei în experienţelor simple. mărilor. apei. folosind terminologia specifică.fenomene naturale. cu desene animate despre animale. întrebărilor.  exerciţii de completare de scheme. 2. lacurilor. referitoare la legături de hrănire între fenomenele din vieţuitoare) natură observate. (proprietăţile apei.. Măsurarea cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale. tabele. Descrierea unor stări. plante de pădure.5. 2.).)  experienţe pentru evidenţierea caracteristicilor solului.  exerciţii de identificare pe planşe a . vreme.  evaluare – descrierea unui corp după un anumit algoritm (formă. Modulul III Lumea vegetală şi animală din Republica Moldova  Flora spontană: plante de cîmpie. în viaţa unui animal sau a unei plante etc. Distingerea bogăţiile subsolului.7. scheme. Compararea  Învelişul lichid al corpurilor pe baza Pămîntului: Apa unor criterii date. transparenţă. plante de 92  exerciţii de comparare a unor corpuri de acelaşi tip.4.1. plante acvatice. animale etc.  efectuarea măsurărilor temperaturii aerului. caracteristicilor materiale prelucrate) principale ale  Învelişul gazos al învelişurilor interne şi Pămîntului: externe ale Aerul (proprietăţile Pămîntului. animalele şi oamenii răspunsurilor (grupuri de animale. stare de agregare. culoare.  exerciţii de recunoaştere pe hartă a oceanelor.8.

Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . animale sălbatice şi domestice. grădina de legume.  evaluare .  organizarea datelor în tabele şi realizarea unor grafice referitoare la informaţiile achiziţionate. 3. Cartea Roşie.3. Înregistrarea unor date.  exerciţii de identificare a plantelor şi animalelor conform descrierilor propuse.  recunoaşterea după imagini a ocupaţiilor oamenilor în localităţile rurale şi urbane. Argumentarea importanţei protejării mediului înconjurător. jurnale.termenilor-cheie: plante sălbatice. zonă naturală. proiecte referitoare la lumea vegetală şi 93 . Stabilirea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat (plante spontane şi cultivate.  redactarea unor reguli de comportare în mediul înconjurător. domestice.  colectarea de informaţii cu referire la caracteristici şi comportamente ale plantelor şi animalelor în vederea adaptării la diferite medii (camuflajul.  excursii tematice. protecţie. ierburi-arbuştiarbori.  identificarea legăturilor care se stabilesc între lumea vie şi mediul de viaţă.).organizarea de expoziţii cu obiecte colectate în urma excursiilor. cultivate. 3.rezolvarea unei situaţiiproblemă. animale sălbatice.  activităţi în grup în scopul colectării plantelor pentru ierbare (Atenţie la plantele rare!).3. legături de hrănire.  Grădina zoologică Grădina botanică Cartea Roşie a Moldovei  Protecţia mediului în care trăiesc diverselor plante şi animale din Republica Moldova. cerealele)  Lumea animală din Republica Moldova (animale sălbatice şi domestice)  Oamenii. medicinale. drumeţii.4.2.cheie: plante-animale exotice. dramatizări.  evaluare .  studii de caz. elaborarea de referate. Ocupaţiile oamenilor din ţara noastră Modulul IV Protecţia mediului înconjurător  Plante şi animale exotice. 3. 4. Descrierea relaţiilor între sistemele mediului înconjurător. schimbarea culorii.  observarea şi descrierea verbală a unor plante din mediul apropiat. grosimea blănii etc. 4. Explorarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor.).  întocmirea unei liste cu măsuri ce pot fi întreprinse în scopul protecţiei mediului din localitatea natală. expediţii. lanţuri trofice etc.  colectarea de informaţii în urma unei excursii. grădina zoologică. informaţii  Descrierea plantelor şi animalelor exotice după un algoritm dat.1. cultură – livada. via.  jocuri de rol.  Zonele naturale.2. 4.  dezbateri pe tema surselor de poluare a mediului înconjurător.  exerciţii de diferenţiere a condiţiilor favorabile şi nefavorabile pentru organismele vii.

Temperatura mediului influenţează creşterea plantelor. Culoarea. atlase. prezenţa aerului. Starea solidă. Analiza consecinţelor activităţii omului asupra mediului ambiant cu elucidarea măsurilor de remediere. Determinarea efectelor factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor. Transpiraţia plantelor. a apei în sol 2. Însuşirile solului. 4. 94 .  evaluare . 5. 1. 6.6.  crearea de jocuri didactice „Puzzle” în baza unor imagini ce reprezintă plante. prin desene.  vizionarea de emisiuni. Eliminarea apei prin transpiraţie este vizibilă într-o zi caldă. Boabe de fasole puse în vase cu vată umedă. 4. animale. documentarea unor surse ştiinţifice: enciclopedii. Formularea de probleme pe baza acţiunilor omului (stabilizatoare. Starea gazoasă. Se compară cantitatea de apă produsă prin transpiraţie în cazul unor frunze introduse în pungi mici de plastic.despre plante şi animale în fişe de observaţii. colaje a importanţei plantelor şi animalelor pentru viaţa oamenilor. joc didactic „Grădina Zoologică”. una dintre frunze fiind unsă cu vaselină. Experimente care să pună în evidenţă forme diverse şi volume proprii. menţinute la temperaturi diferite. animalele protejate de lege şi despre măsurile de prevenire a dispariţiei unor specii. planşe. Experimente care să pună în evidenţă lipsa formei şi volumului propriu.  comunicarea verbală. dialoguri improvizate cu animale de la Grădina Zoologică.5. 4. Comunicarea rezultatelor în urma observaţiilor asupra relaţiilor unui sistem. 4. perturbatoare) asupra mediului înconjurător. permeabilitatea. Experimente care să pună în evidenţă forme şi volume proprii. 3.4. 4. Starea lichidă.7. Experimente (recomandate) animală din diverse zone ale Pămîntului.realizarea unor cărţulii tematice despre plantele.

credinţă.4. igienă. limba.  jocuri didactice pentru .  dialoguri în baza unor situaţii reale sau imaginare la subiect. 1. ocupaţii). naţionalitate.  descrierea verbală a organismului uman. naţiune. emisiuni TV) cu referire la populaţia globului şi a Republicii Moldova.fiinţă biologică 2.  rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţiiproblemă (ce s-ar întîmpla dacă: s-ar întoarce timpul înapoi.  activităţi de comparare a oamenilor după anumite repere (înfăţişare. Modulul II Omul . pielea  Scheletul şi muşchii 95  Activităţi de observare directă asupra corpului uman.realizarea unui colaj „Banda timpului”. nasul. vîrstă.cheie: organ. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor .ochii.5. 1.1.2. enciclopedii. organe de simţ.1. Documentarea din diverse surse informaţionale (reviste. obiceiuri. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: evoluţie. port.  evaluare – elaborarea unui proiect de grup (obiceiurile poporului nostru. 1. 1.CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi Modulul I Omul pe Pămînt  Viziuni (ştiinţifică şi religioasă) despre originea omului  Populaţia Pămîntului (rasele umane)  Populaţia Republicii Moldova Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)  Discuţii despre cele două concepţii ale apariţiei şi evoluţiei omului pe Pămînt.  colectarea informaţiilor.  Corpul uman  Creierul.  discuţii cu referire la drepturile şi responsabilităţile copiilor. 1.  jocul „ Contraziceri” (confirmarea sau contrazicerea unei afirmaţii la temă). imaginilor despre viaţa oamenilor în trecutul îndepărtat. organe interne. urechile. Organele de simţ .3. limbă.  evaluare . populaţie. ocupaţiile oamenilor de la sate/oraşe etc.  activităţi de observare dirijată a unor distincţii ale corpurilor vii. toţi oamenii ar fi identici etc.).  exerciţii de identificare a caracteristicilor comune fiinţelor umane. Comunicarea diverselor observaţii asupra locuitorilor ţării noastre. Descrierea prin enunţuri simple a viziunilor despre apariţia omului pe Pămînt. rasă. Evidenţierea trăsăturilor distinctive ale corpurilor vii.

 exerciţii de stabilire a corespondenţelor între organele de simţ şi funcţiile acestora.6. Analiza legăturii dintre principalele organe ale corpului uman şi funcţiile acestuia.  activităţi de identificare pe planşe.  stabilirea unor lanţuri asociative pentru diferite cuvinte (ochi.  activităţi de rezolvare a unor situaţii de problemă. nevăzători etc.  formularea de reguli cu referire la igiena alimentaţiei şi respectarea acestora. piele etc. plămînii. scrierii.  evaluare .  exerciţii de descriere a diferitelor corpuri. somnului. imaginaţiei . folosind cele cinci simţuri.fiinţă raţională şi socială  Atenţia.4. de mulaje a componentelor organismului uman. mersului etc.  activităţi de prezentare a unor reţete culinare sănătoase.  stabilirea corespondenţei dintre organele omului şi funcţiile acestora. Explorarea pe bază de planşe.2.     Ţinuta corectă Organele interne (inima.7.  exerciţii de completare a tabelelor.  efectuarea diverselor aplicaţii pentru înţelegerea funcţiilor organelor interne ale omului. Achiziţionarea şi utilizarea în Modulul III Omul . pe mulaje a organelor interne ale omului. 2. activităţilor efectuate. Procesele de 96 conştientizarea importanţei simţurilor pentru om.elaborarea unui proiect de grup „Sănătatea corpului meu”.  Exerciţii de aplicare a memoriei. gîndirii. nas. Formularea unor concluzii în urma observaţiilor efectuate.5. 2. Relevarea importanţei vitale a organelor (de simţ.nutriţie. Valorificarea factorilor de mediu favorabili menţinerii stării de sănătate.  jocuri didactice de punere în valoare a regulilor de igienă personală.1.  exerciţii de formulare a întrebărilor la tema propusă. 2. etape de viaţă.). interne) pentru om. 2. schemelor în urma observărilor. stomacul) Dinţii şi igiena dentară Nutriţia organismului uman Etapele de viaţă ale omului 3. de imagini.3. 2. 2.). urechi. Adoptarea de reguli şi respectarea acestora pentru menţinerea şi dezvoltarea unui corp armonios.  stabilirea unor reguli pentru respectarea poziţiei corecte în timpul cititului.  iniţierea discuţiilor despre oamenii cu probleme senzoriale (surzi..

personalitate. emoţie. fiinţă superioară. teatrul.  evaluare .6. imaginaţia).5. curajului de a interveni în timpul discuţiilor.  activităţi de observare a diverselor comportamente ale oamenilor.  activităţi în grup în scopul dezvoltării cooperării. 3.  susţinerea dialogurilor despre regulile de comportare în public. coleg.ciorchinele cuvîntului „lume”.  exerciţii de autoobservare. 4. 3.  exerciţii de dezvoltare a diverselor procese de cunoaştere. părinţii. colegiale. de colaborare) Personalitatea. gîndirea. Univers. 3.  discuţii despre importanţa proceselor de cunoaştere pentru viaţa omului.  activităţi de identificare a unor evenimente. gîndire.  activităţi de rezolvare a situaţiilor de problemă. pictura.  reprezentarea prin cercuri concentrice a apartenenţei omului la familie. armonie.3.  jocuri de rol. Emiterea viziunilor proprii în legătură cu diverse situaţii din viaţa cotidiană cu referire la relaţiile dintre oameni. Terra. studii de caz. Stabilirea de legături între procesele de cunoaştere (memoria. stimei reciproce. animalele şi omul)  Lumea – planeta Pămînt  Lumea – Universul 97  Discuţii despre locul fiinţei umane în lume.4. sentimentele Hrana spirituală (literatura. imaginaţia Relaţiile interpersonale (de rudenie. Meserii în procesul de cunoaştere. localitatea natală. Realizarea de conexiuni între calităţile personale şi faptele personale. dramatizări. sentiment.cheie: mediu ambiant. Modulul IV Eu şi lumea  Lumea – mediul în care trăiesc (localitatea natală)  Lumea vie (plantele. de prietenie. memorie. învăţătorii. familie. adulţii. Analiza diverselor modele de comportament în diverse relaţii: cu colegii.2.2. 4. gîndirea. imaginaţie. hrană spirituală.  activităţi de stabilire a drepturilor şi îndatoririlor unui elev.1. 3.analiza şi identificarea căilor de soluţionare a unei situaţii-problemă cu referire la relaţiile interpersonale. Însuşirile personalităţii Emoţiile. prieten. ţară. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor . tabele.comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: atenţie. Realizarea de conexiuni între conceptele lanţului     cunoaştere: memoria.  interpretarea unor date. schimbări din viaţa omului. informaţii pe baza unor scheme.  evaluare . comunicare. 3. arhitectura. . Culegerea unor date despre personalităţile de cultură din Republica Moldova. meşteşugăritul).

4. Identificarea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat. Un elev legat la ochi şi nasul acoperit nu deosebeşte după gust mărul de pară.  jocul „Inventatorul”.  elaborarea unor proiecte. planetă. dramatizări) unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător. daţi-i să miroasă pară în timp ce mănîncă măr. Un nas înfundat (răcit) face dificilă detectarea prin gust. umflînd un balon.   Lumea ştiinţei şi tehnicii Trăim aceeaşi viaţă cu natura  activităţi de selectare a informaţiilor despre progresul tehnico-ştiinţific. familie. Se măsoară şi volumul pulmonar la respiraţie liniştită. Cît de precisă este detectarea direcţiei sunetelor? Cum depinde precizia de distanţele dintre sursă şi receptor? Dar dacă se acoperă o ureche? 98 . lumea vie. 3. discuţii. referate vizînd sursele de poluare a diferitor medii şi a consecinţelor acestora. Auzul ajută la orientarea în spaţiu: Un elev legat la ochi se întoarce spre diferite surse sonore care emit succesiv din diferite locuri.identificarea unor acţiuni malefice ale omului în natură şi măsurilor de stopare ale acestora. Efectuarea unor generalizări în baza cunoştinţelor obţinute. 4. 4.3. dezbateri. se descoperă primul ochi şi se compară dimensiunile pupilelor.  stabilirea (prin jocuri. mese rotunde).6.  activităţi de generalizare a cunoştinţelor obţinute în cadrul orelor de Ştiinţe (victorine. 2. 4. Descrierea progresului tehnicoştiinţific în baza informaţiilor selectate.7. Univers.  completarea unor enunţuri eliptice.ierarhic: eu – familia – societatea – Pămîntul – Universul. Mirosul se dovedeşte important în a ajuta gustul la identificarea alimentelor. 4.  organizarea excursiilor în scopul identificării surselor de poluare.5.realizarea unui afiş : „Eu şi Lumea”. Experimente (recomandate) 1. 4.  evaluare .  evaluare . concursuri. apoi măsoară volumul balonului prin scufundare într-un vas cu apă. Investigarea diferitor cauze şi consecinţe ale impactului ecologic. 4.  definirea noţiunilor: mediu. date selectate din diverse surse de informaţii cu referire la poluarea mediul înconjurător. Alimente fără gust: Bucăţele de pară şi de măr. Dacă totuşi elevul detectează diferenţa.  vizionarea unui film despre Univers.  activităţi de identificare a legăturilor care se stabilesc între om şi lumea înconjurătoare. Interpretarea unor informaţii. Reflexul pupilei: Se acoperă un ochi şi se priveşte cu celălalt o sursă de lumină puternică. După acomodare. Capacitate (volum) pulmonar: Elevii suflă tot aerul din plămîni.

. spre cea naţională şi europeană. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. Actualul Curriculum a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective. pornind de la istoria locală. a băştinaşilor şi a popoarelor vecine şi. obiceiuri şi tradiţii din istoria. În al doilea caz.observaţiile şi recomandările experţilor. capacităţi. Europei în baza evenimentelor remarcabile. 6. Pentru clasa a IV-a se propune un curs propedeutic întitulat Istorie. Vederea ajută la menţinerea echilibrului: Închideţi ochii şi încercaţi să staţi în echilibru pe un picior sau să vă rotiţi şi comparaţi capacitatea de păstrare a echilibrului corpului cu aceea cînd ochii sînt deschişi. . Elevul fiind înzestrat cu competenţe esenţiale. adecvat cerinţelor unei societăţi democratice. Astfel. orientarea elevilor la formarea competenţelor generale.asigurarea posibilităţii de utilizare a materialelor auxiliarele existente (manuale. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. care include aspecte legate de introducere în istorie (noţiune şi semnificaţie. . localităţii. profesorilor şi persoanelor interesate de modernizarea curriculum-ului şcolar.orientarea elevului la formarea de competenţe integratoare.abordarea valorică şi comportamentală. experienţele curriculum-ului anterior şi noile realizări în domeniul ştiinţelor educaţionale. activităţii unor personalităţi şi valorilor culturale create de către om pe parcursul timpului.5. Scopul principal al cursului de istorie pentru clasa a IV-a este de a contribui la educarea cunoştinţelor istorice primare şi la formarea abilităţilor cetăţeanului democratic . pornind de la studierea şi analiza unor 99 .studierea trecutului istoric. .modificările din planurile de învăţămînt. în raport cu capacităţile lui individuale şi particularităţile lui de vîrstă. valori naţionale şi general umane. resurse On-line etc. . capacităţi şi atitudini generale despre istorie. .rolul istoriei la formarea competenţelor generale pentru învăţămîntul primar.realizarea legăturii interdisciplinare. includerea în sistemul de conţinuturi a unităţilor tematice cu un potenţial valoric.). la modelul axat pe competenţe. Modernizarea Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a s-a efectuat din următoarele perspective: . neamului românesc. în general. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. personalităţi istorice. în special.axarea pe elev. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia. În alcătuirea Curriculumului actual la disciplina Istorie pentru clasele primare s-au luat în consideraţie următoarele aspecte: . prin educaţia istorică în şcoala rpimară ne propunem să contribuim la formarea interesului elevilor pentru trecut. . pornind de la formarea la elevi a unor cunoştinţe. materiale auxiliare.activ şi responsabil. ghiduri ale profesorului. care să-i permită să îndeplinească sarcini elementare din viaţa reală.). simboluri etc. izvoare. caiete ale elevului. ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE SOCIOUMANĂ ISTORIE CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul document reflectă necesitatea de a forma elevilor din clasa a IV-a unele reprezentări generale despre istoria familiei. a popoarelor lumii. privind cu ambii ochi sau cu un singur ochi. este diminuată precizia detectării distanţelor (numărul de paşi pînă la obiect). Vederea ajută la estimarea distanţelor: Experiment analog.

selecta şi organiza informaţia istorică. budist etc. apartenenţă etnică (majoritate naţionalăminoritate etnică). religioase. sexuală etc.). are sarcina să asigure realizarea obiectivelor şi standardelor educaţionale contemporane. modului de viaţă a poporului şi ţării de origine în comparaţie cu alte popoare ale lumii.). însă aceasta trebuie atent şi echilibrat prezentată îndeosebi în cadrul procesului educaţional. contradicţii etc. apartenenţă socială (sărac-bogat).) şi evoluţiei omului din diferite perspective: social. iar analiza evenimentelor istorice dezvoltă capacitatea de interpretare a diferitor situaţii cu caracter istoric. xenofobia sau antisemitismul. religios. cultural. artei. Totodată elevii trebuie să înţeleagă şi aprecieze rolul şi semnificaţia celorlalte popoare.evenimente din istoria familiei. culturală şi estetică etc. Curriculumul actual la istorie include cadrul cronologic şi spaţial. Învăţămîntului istoric are o legătură directă cu patrimoniul cultural. apartenenţă religioasă (creştin . interpretarea obiectivă a faptelor şi evenimentelor istorice etc. Nu pot fi evitate. educaţia istorică trebuie să reprezinte unul din cele mai importante şi actuale subiecte şcolare care conduce la cunoaşterea trecutului şi moştenirii culturale şi contribuie la formarea cetăţeanului democratic. Misiunea istoriei ca disciplină şcolară este orientată prioritar spre înţelegerea trecutului propriului popor şi a diversităţii tradiţiilor culturale şi istorice ale popoarelor lumii pentru a înlătura prejudecăţile şi a încuraja toleranţa între oameni. Istoria îi ajută pe elevi să înţeleagă mai bine locul şi rolul ideilor. medievală. sistematizarea. analiza. Învăţămîntul istoric.). să examineze cauzele şi consecinţele lor. evenimentele din trecut cu caracter negativ (războaie. tehnologică şi ştiinţifică. 100 . localităţii de baştină şi din istoria neamului românesc în interacţiune cu popoarele vecine. modernă şi contemporană. Ţinînd cont de vîrsta elevilor şi accesibilitatea informaţiei. falsificarea ideologică şi manipularea istoriei sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale unei societăţi democratice. de rînd cu celelalte obiecte şcolare. precum şi alte particularităţi necesare unor cetăţeni democratici activi şi responsabili. ideologice sau oricare ar fi acestea. deoarece anume pe calea cercetării şi educaţiei istorice se poate însuşi apartenenţa la o anumită identitate etnică şi culturală a fiecărui cetăţean. socială şi religioasă. respectul faţă de trecut. Astfel. fenomenele istorice şi de a da explicaţii istorice echilibrate şi bine argumentate. Astfel. Curriculumul la istorie include aceste dimensiuni şi totodată urmăreşte evoluţia societăţii în baza perioadelor istorice: antică. Istoria are menirea de a-i învăţa pe elevi să aprecieze rolul şi semnificaţia surselor istorice în procesul de cercetare. excluzînd astfel ura rasială. Conţinutul Curriculumului atrage atenţia la dimensiunile istoriei (viaţa politică. evaluarea etc. faţă de alte popoare şi culturi. de a da interpretări ale trecutului. Însuşirea terminologiei istorice. orientarea în spaţiul cronologic ajută elevii să înţeleagă şi să aprecieze schimbările istorice. Într-o societate cu o democraţie reală este necesară o polemică ştiinţifică. Disciplina istorică are menirea de a fi un instrument al educaţiei democratice şi nu al dezbinării societăţii pe criterii etnice. deoarece din ele se trag concluzii pentru viitor. ţinînd cont de faptul că Historia est magistra vitae. Aşadar. în înţelegerea istoriei şi în interpretarea sensului trecutului. de a prezenta evenimentele. în cadrul educaţiei istorice. Dar. predarea istoriei trebuie să aibă la bază ideea de reconciliere şi toleranţă între popoare. diversitatea lumii din perspectivă culturală. să formuleze şi să răspundă corect la întrebări despre trecut etc. apartenenţa lor religioasă. să însuşească metodele de investigaţie istorică (colectarea. cu cercetarea şi predarea istorie. de a găsi. credinţelor. prin intermediul istoriei putem forma apartenenţa la o anumită identitate şi moştenire culturală. de exemplu apartenenţă de gen (bărbat-femeie). selectarea. Istoria îi permite elevului să-şi mărească entuziasmul pentru utilizarea trecutului istoric prin dezvoltarea abilităţilor de a investiga şi lucra cu sursele istorice de diverse categorii şi tipuri. Elevii au responsabilitatea de a învăţa experienţele care să le permită să-şi demonstreze progresul în cunoştinţe. musulman. comparaţia. etnic. indiferent de originea lor etnică. economică. Lecţiile de istorie trebuie să educe elevii şi să-i ofere generaţiei tinere noi idei şi în acelaşi timp să combată apariţia şi dezvoltarea conflictelor.păgîn.

. locuinţe. Exemple de activităţi de învăţare şi evaluare Însuşirea şi recunoaşterea • Exerciţii de descriere a activităţii omului în termenilor istorici de bază din istorie. pentru a demonstra ataşarea omului Caracterizarea personalităţilor de diferite locuri. 1. 2. unelte.de ore pe an 34 SUBCOMPETENŢE. • exerciţii de însuşire şi alcătuire a unor segmente de axă cronologică pe care vor Orientarea în spaţiul istoric. de unităţi de Aria Clasa conţinut curriculară Ştiinţe socioumanistice IV 21 Statutul disciplinei Obligatorie Nr. • exerciţii de citire şi utilizare a hărţilor istorice. Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate. cîte o oră pe săptămînă. 6. 3. 3. comunităţii. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric. Administrarea disciplinei Istorie Nr. 4. (dicţionare şi enciclopedii pentru copii) în descrierea vieţii cotidiene a oamenilor din diverse epoci istorice. istoric din două surse diferite.COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. • realizarea unui interviu/reportaj cu oamenii care au participat la evenimentele istorice din localitate. vers. plasa evenimente din trecutul familiei. desen). 5. în special. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI UNITĂŢI DE TIMP Structura şi conţinutul Curriculumului de Istorie pentru clasa a IV-a sînt concepute pentru un an de studii. faptelor şi proceselor istorice. ţării etc. nou” (de exemplu: ocupaţii. localităţi. după cum urmează. oamenilor din localitatea natală. Formarea comportamentelor şi valorilor-naţionale. modificări în modul de viaţă al comunicare. 4. fapte şi remarcabile din istoria spaţiului evenimente din istoria localităţii natale. CONŢINUTURI. • exerciţii de alcătuirea a portretului unei Prezentarea rezultatelor unor personalităţi istorice (prin povestire. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice. 2. utilizînd termenii “mai vechi”. • alcătuirea unui desen despre schimbările Selectarea diferitelor tipuri de intervenite în viaţa proprie şi a membrilor informaţii despre un eveniment familiei. Descrierea situaţiilor. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE Nr. Descrierea datelor şi evenimentelor obiceiuri). 101 Subcompetenţe . utilizînd hărţi istorice simple. “mai istoria românilor. elementare din istoria românilor. 7. românesc. 5. localităţii. • utilizarea literaturii suplimentare Valorificarea surselor istorice orale. în total 34 ore.

Republica Moldova – stat independent şi democratic . monument de cultură. principat. Dimitrie Cantemir . ţară.Chr. . Obiceiuri. integrare 17. datini şi tradiţii . secvenţe de filmul istoric sau a unei povestiri cu conţinut istoric. 4.localitate. 19. 12. ştiinţa. iscusiţi . I. Imn.biserică. cetate (davă). stat. Viaţa copiilor în istorie Nr. Stemă. Fapte şi personalităţi istorice 6. Mihai Viteazul – unificator. 18.educaţie. sfinte europeană. cnezat. 15.• • • • • Exemple de competenţe finale: Organizarea şi implicarea persoanelor cu care comunică în jocuri didactice cu utilizarea axei cronologice şi hărţii istorice. viteji regi ai geto-dacilor 7. geto-daci. scaun şi diplomat domnesc. filosofie. romani. mănăstire. societate.istorie.cetate. ştiinţă. Al. neatîrnare.. civilizaţie. Burebista şi Decebal – cei mai . drapel. trădare.sultan. 10.obicei. realizarea unor reflecţii despre o vizită la muzeu sau excursii pe locurile istorice din localitate. Locul familiei în istorie p. Valori şi tradiţii în istorie .monument. alcătuirea şi prezentarea în colaborare cu cei apropiaţi a arborelui familiei din care face parte. independenţă. autoritate.unificare. 3.cronologie. Ioan Cuza . imperiu. 2. universitate. literatură. cel Bun – strategi şi diplomaţi 9. 102 . otoman. an. comunitate. provincie. Muşatini. Columna lui Traian – mărturie a . sfat domnesc. Neamul (poporul. Ştefan cel Mare şi Sfînt – renumit Basarabi. Localitatea mea . Cetăţi – centre de apărare 16. vecini. Europa – comunitate a popoarelor libere şi democratice 14.domn şi cărturar .independenţă. alimentaţia şi .diplomaţie. a Chr.casă. 1.familie. 20. Timpul şi spaţiul în istorie . libertate. III. Biserici şi mănăstiri – locaşuri . Sugestii de conţinuturi Unităţi de conţinuturi Termeni şi concepte de bază Istoria ne învaţă Izvoarele istorice . comunitate. vestimentaţie şi port naţional.democraţie. participare în pregătirea unei expoziţii „Tradiţii şi obiceiuri ale familiei. Şcoala. Mircea cel Bătrîn şi Alexandru . 5. II. alţii. datini. deceniu. genealogie.ostatic. naţiunea) nostru. prezentarea unei comunicări succinte în baza unui tablou. arta şi literatura . tratat. domni. oamenilor din localitate”. dinastie.voievod. mileniu. Locuinţa. secol. neam. trecutului istoric 8. artă. ţară. strămoşeşti . Constituţie. 11. noi. domn al Moldovei 11. voievodat. rege.strămoş. cneaz. vestimentaţia oamenilor în istorie . strateg .unire. 13.izvoare istorice (scrise şi nescrise)..unificator şi reformator al Ţărilor Române . sărbători. . tradiţie.

Monumentele istorice povestesc. precum şi cu celelalte obiecte de studiu.. jocuri. Sugestii pentru activităţi de sinteză* 1. Unele din ele pot fi organizate integrat cu alte discipline de studiu sau ore de dirigenţie. 9. 103 . Familia mea în istorie 3.. Pagini din istoria localităţii 2. precum şi activităţi în comunitate contribuind la formarea competenţelor generale. Vecinii noştri 4. 6. Republica Moldova – stat european * Lecţiile de sinteză reprezintă elemente de legătură între unităţile de conţinuturi studiate.drepturi. 7. Jocurile copiilor în diverse epoci istorice 5. educaţie. Tradiţii şi obiceiuri în localitatea de baştină 8.. Nu toate subiectele pentru activităţile de sinteză sînt obligatorii. responsabilită.. raion. Oamenii cu care ne mîndrim în sat. Mi-ar plăcea să locuiesc în epoca. republică etc. timp liber..

caracter axiologic . integrativ de cunoştinţe. asigurînd o treaptă finală. Conştiinţa moral-spiritulă a elevilor va fi demonstrată de atitudini. spirit de cooperare. Curriculumul este un instrument util atît pentru cadrele didactice care predau disciplina EMS. Scopul Educaţiei moral-spirituale este formarea conştiinţei moral–spirituale în anii de şcolaritate.se bazează pe valorile general–umane descoperite şi verificate de practica milenară. în perspectiva formării unei viziuni inter. sociale etc. caracter sistemic . În cadrul orelor de EMS. integrativ de cunoştinţe. care se condiţionează reciproc. deoarece exprimă raporturile esenţiale şi generale între conştiinţa şi conduita moral–spirituală.  Administrarea disciplinei Pentru clasele primare este prevăzută 1 oră / săptămînă în componenta invariablă a planului de învăţămînt. utilizării cunoştinţelor şi capacităţilor dobîndite în viaţa reală. Reuşita implementării disciplinei Educaţia moral-spirituală s-ar traduce prin: a fi conştient motivat şi activ pentru promovarea valorilor general–umane: adevăr. deoarece totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit. a şti să fii în scopul sporirii motivaţiei pentru învăţare a elevilor.se exprimă printr-un sistem de categorii. caracter epistemologic se bazează pe gnoseologie care studiază procesul cunoaşterii aşa cum se desfăşoară în cadrul ştiinţei. Disciplina şcolară EMS se axează pe toate valorile morale. 104 . artistice. alcătuind un ansamblu unitar.şi transdisciplinare. Accent se va pune pe dimensiunea afectivă. caracter algoritmic . înţelepciune. cadrele didactice vor orienta demersul educaţional al elevilor în perspectiva conştientizării conexiunilor între: a şti. a şti să faci. caracter obiectiv . reguli. estetice. constituind un ansamblu unitar. priceperi şi deprinderi moral-spirituale. bunătate. autonome care să armonizeze relaţia cu sine şi ceilalţi. încredere în virtuţi. precum şi pentru ceilalţi profesori. formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive. credinţă. norme. motivaţională. asigurînd o treaptă finală. Conţinutul acestui curriculum are: caracter legic. atitudinală şi cea socială a educaţiei. achiziţionate / cunoscute la studierea celorlalte discipline şcolare. Implementarea acestor valori va contribui la sporirea motivaţiei şi interesului pentru învăţare. materializarea experienţei specifice vîrstei prin accentuarea dimensiunii afectivatitudinale. patriotism.fiecare element al conţinutului educaţiei moral– spirituale este corelat cu celelalte. valori etice şi spirituale ce se cer cunoscute şi respectate pentru orientarea eficientă în viaţa socială. pace. cunoaşterea/promovarea patrimoniului cultural al poporului şi deschiderea spre alte culturi. cu mediul înconjurător. ale căror componente sînt reciproc condiţionate şi avînd drept obiectiv major pregătirea copilului pentru a aprecia şi promova valorile general-umane şi naţionale. caracter teleologic . capacităţi şi atitudini moral-spirituale. adică conştientizarea sensului vieţii – autoperfecţionarea propriei fiinţe (expresia morală) şi formarea unei personalităţi desăvîrşite (expresia spirituală). comportamente/ competenţe şi cunoştinţe cu privire la semnificaţia unor concepte şi norme din sfera valorilor umane. practicarea unui stil de viaţă de calitate. de integrare şi adaptare socială.are drept obiectiv major studiul valorilor autentice.totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit. a căror realitate nu poate fi pusă la îndoială. dreptate. toleranţă. formarea şi dezvoltarea unor comportamente adecvate. bine. spirituale. între componentele conţinutului educaţiei moral–spirituale. Implementarea acestor valori va contribui la stabilirea unei coerenţe necesare între conţinutul educaţiei şi mediul socio–cultural.EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul curriculum constituie documentul normativ al disciplinei şcolare Educaţia moral-spirituală (EMS) pentru clasele I-a – a IV-a.

• Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil adecvat unei lumi in schimbare. .dialog despre sărbătorilor 8. 2.dialog despre sărbătorile 7. 4.completarea Agendei Faptelor Bune. Eu şi familia mea. .memorarea versurilor cu conţinut educativ.Exerciţii de autoevaluare . . CLASA a II-a Conţinuturi 1. . tradiţii. 5. . în perspectiva extinderii aspectul funcţional–aplicativ al conţinutului educativ moral–spiritual.acţiuni de interes comunitar. în baza imaginilor. . comunităţii. • Aplicarea normelor din sfera valorilor umane in stabilirea relaţiilor interpersonale pozitive. .recunoaşterea semnificaţiei unor norme din sfera valorilor moral-spirituale.Jocuri de autocunoaştere ale personajelor din poveşti. 6. experienţei religioase. CONŢINUTURI. prezenţa sau lipsa strategiilor metodologice etc. . Calităţile unui copil. experienţa agenţilor educaţionali (învăţător. Reguli şi norme din sfera a caracteristicilor valorilor moral-spirituale.jocul creativ. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Conţinuturi Competenţe specifice . Drepturile şi îndatoririle . de mare importanţă pentru contingentul concret de elevi etc.studii de caz.autoevaluarea comportamentului propriu în mediul familial. COMPETENŢE SPECIFICE • Utilizarea conceptelor specifice valorilor moral-spirituale pentru cunoaşterea şi respectarea tradiţiilor naţionale. denumirea temei. Activităţi de învăţare/evaluare 1. copii. Trăsături moral-spirituale ale 105 Competenţe specifice . SUBCOMPETENŢE. Patrimoniul spiritual al calendaristice şi de familie. . social şi cel natural. . Calităţile/trăsăturile de caracter . Activităţi în beneficul de Crăciun şi Sfintele Paşti. .recunoaşterea sărbătorilor calendaristice şi de familie. persoanei.exerciţii de recunoaştere 3. normelor de convieţuire în societate. părinţi). . Prezentul curriculum permite să se elaboreze seturi didactice alternative.În funcţie de condiţiile concrete – nivelul de pregătire al învăţătorului.Recunoaşterea unor Activităţi de învăţare/evaluare . poate completa conţinutul cu teme noi. Sărbători familiale şi naţionale. .Cooperarea cu ceilalţi.argumentarea atitudinii de respect şi mîndrie faţă de sărbătorile familiale şi naţionale.demonstrarea respectului faţă de părinţi şi cei apropiaţi. – pedagogul poate schimba ordinea anumitor subiecte din curriculumul dat. pentru realizarea unui schimb de opinii referitor la calităţile/trăsăturile de caracter ale personajelor din poveşti. .portofolii individuale. copilului.jocul de rol. • Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii. poporului: obiceiuri.exemplul. .

elev .jocul creativ.Identificarea situaţiilor din cotidian din perspectiva valorilor moral-spirituale.analiza situaţiilor de viaţă reale şi imaginare conform normelor din sfera valorilor moral-spirituale. persoanei. .studiu de caz: stabilirea calităţilor personajelor din texte literare sau ale unor persoane reale. artistice specifice vieţii moral-spirituale. 10.exprimarea în cuvinte proprii a poveţelor lui Iisus Hristos. biblice.Dreptatea . 3. 4. Crăciunul în familie. .identificarea valorilor naţionale proprii neamului nostru. 4. dragostea faţă de altul.părinte. . Valorile culturale ale neamului – tezaur spiritual.identificarea în textele citite a valorilor centrale creştine: libertate.Libertatea .valoare spirituală.portofolii individuale.concepte din sfera valorilor moral-spirituale în contexte diferite. Crăciunul. Dragostea faţă de părinţi. 6. 2. Dragostea faţă de Patrie.memorarea unor versuri cu conţinut educativ.investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice. .Dragostea . 8. Crăciunul în comunitate. . adevărul.acţiuni de interes comunitar.elev. Aplicarea învăţăturilor Bibliei în viaţa de zi cu zi: 106 Activităţi de învăţare/evaluare .investigaţii privind bogăţiile culturale ale ţării: monumente istorice. arta populară. . 5.discuţii la tema momentelor principale din viaţa lui Iisus Hristos. Frumeseţea prieteniei. . 5. dreptatea. elev -învăţător. 7.portofolii individuale. Motive folclorice. 12. Competenţe specifice . . Poveţele lui Iisus Hristos. arta populară. Sărbătoarea Paştelui în familie şi în comunitate.explicarea moralei textelor biblice/literare în raport cu situaţiile din viaţă.povestiri orale.joc creativ. . folclorice.studiu de caz la tema relaţiilor: elev . .completarea Agendei Faptelor Bune. . . naţionale. . Valori centrale ale religiei creştine: .Realizarea unui proiect la tema obiceiurilor strămoşeşti păstrate în localitate. . 11. . localurile culturale. CLASA a III-a Conţinuturi 1. . . . .asumarea răspunderii pentru casa părintească. lăcaşurile sfinte. elev -matur. a comportamentului prin raportare la exemplele învăţate. . Dragostea faţă de cei din jur. 2.acţiuni de interes comunitar. Frumuseţea naturii.participarea la pregătirea şi desfăşurarea sărbătorilor de familie şi calendaristice. 9. Sfintele Paşti. .acceptarea noţiunii de valoare moral-spirituală în texte artistice. . Cartea .Adevărul 3. scripturale. .exerciţii de descriere a tradiţiilor sărbătorilor de Crăciun şi Paşti.exerciţii de elaborare a unui . . Pildele biblice.

. . . 5. Valori personale şi valori naţionale.proiect pe tema posibilităţilor de soluţionare a a unei probleme din domeniul mediului ambiant.realizarea de mini proiecte. . comunitate. . culturii etc.argumentarea valorilor învăţămintelor biblice.atitudini faţă de plante. Esenţa şi semnificaţia valorilor moral-spirituale. . . 4. Dezvotarea de activităţi în beneficul comunităţii.atitudini de compasiune morala textelor biblice. . . a unor situaţii din sfera valorilor moralspirituale. la şcoală.asumarea propriei răspunderi faţă de acţiunile proprii şi faţă de cele ale grupului de apartenenţă. în contexte noi.discuţii în grup în baza textelor şi imaginilor despre tezaurul cultural naţional. .jurnalul personal: impresii notate în timpul orelor. faţă de prieteni. ARIA CURRICULARĂ ARTE 107 .analizarea. 7. Universul copilăriei: familie. Sărbători naţionale.studiu de caz despre variante de reacţionare în contexte concrete. . .joc creativ. text scurt de caracterizare a acţiunilor într-o situaţie concretă.elaborarea unui text de autoanaliză cu oportunităţi de îmbunătăţire a calităţilor şi faptelor personale.atitudinea corectă a copilului în familie. . Competenţe specifice .Utilizarea. CLASA a IV-a Conţinuturi 1.acţiuni de inters comunitar. . cotidiene.reacţionarea adecvată la . Tradiţii şi obiceiuri locale.participarea la soluţionaea problemelor ce privesc propria dezvolare. mediu. . Activităţi de învăţare/evaluare . . 3. faţă de copii cu handicap.stabilirea corespondenţelor între calităţile personale şi faptele personale.întîlniri ale elevilor cu reprezentanţi ai comunităţii locale. .argumentarea semnificaţiei şi respectului faţă de normele din sfera valorilor moralspirituale.miniproiecte de acţiune moral-spirituală.elaborarea unor rebusuri tematice. a noţiunilor specifice valorilor moral-spirituale.analiza personajului/persoanei după trăsături fizice şi morale (portretul fizic şi moral).exerciţiu de stabilire a corespondenţelor dintre calităţile morale şi modul de comportament. . şcoală. 2.completarea Agendei Faptelor Bune. . animale.. . . artistice.completarea Agendei Faptelor Bune. . Religia creştină ortodoxă – religia oficială a Republicii Moldova. prin lucru în echipă.discuţii libere. .acţiuni de inters comunitar. 6. .

Statutul disciplinei Obligatorie Administrarea disciplinei Aria Clasa Nr. curriculară unităţilor de conţinuturi pe clase Arte I 1 II 4 III 3 IV 1 Nr. perseverenţi. să-şi iubească familia. pentru care se prevede cîte o oră pe săptămînă. Strategiile didactice la Educaţia muzicală se vor axa. constituie un document reglator la disciplina Educaţie muzicală şi concretizează acea arie de acţiuni spre care tinde şcoala prin ansamblul demersurilor sale educative. ci şi mai ales afectivitatea. Educaţia muzicală desfăşurată la treapta primară dezvoltă gustul pentru frumos şi sensibilitate a copiilor. Educaţia muzicală are statut de disciplină obligatorie. Se pot opera modificări doar în ceea ce priveşte materialul (repertoriul) muzical pentru interpretare şi audiţie. de aceea temele nu vor fi reformulate. Perceperea clară a materiei. ghiduri etc. trimestrului. contribuind la creşterea unui „suflet frumos”. vioi.EDUCAŢIE MUZICALĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI La baza prezentei variante de Curriculum sînt puse prevederile Legii învăţămîntului. familiarizarea cu conţinutul cîntecelor şi apoi povestirea textelor 108 . Pentru profesorii de muzică. tematismul constituind o “busolă” de orientare în desfăşurarea procesului de predare / însuşire a artei muzicale. autorii de manuale. cu implicaţii directe în declanşarea unor stări. Prin specificul şi conţinutul său. Putem menţiona cîteva elemente de noutate integrate în Curriculum: centrarea procesului educaţional pe elev. Educaţia muzicală îi influenţează pozitiv şi sub aspect intelectual. principiile şi orientările conţinute în Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova. în special. Aceştia învaţă să fie harnici. ţinutul natal. semestrului). Prevederile acestui obiectiv sînt luate în seamă şi dezvoltate numai în ultima vreme. muzica solicită nu numai intelectul elevului. Arta muzicală acţionează şi asupra dimensiunii morale a personalităţii. pregătindu-l pentru marile probleme ale vieţii. prietenoşi. Cîntecele şi jocurile îi fac pe copii veseli. de ore pe an 34 34 34 34 Metodicile europene şi româneşti anterioare recunoşteau muzica drept o artă a sufletului şi intelectului şi îşi propuneau să o trateze sub dublul ei aspect: de artă şi ştiinţă. Conţinutul de idei al cîntecelor influenţează pozitiv procesul de formare a caracterului copiilor. buni. natura înconjurătoare. fundamentarea educaţiei muzicale pe formarea competenţelor muzicale ale elevilor (şi nu pe obiective). ca o consecinţă a racordării educaţiei muzicale la standardele europene şi la vechile tradiţii naţionale. Actualul Curriculum şcolar ia în consideraţie tendinţele moderne ale dezvoltării curriculare pe plan internaţional. omise sau înlocuite cu altele. abordarea interdisciplinară în studiul muzicii. total anual . În Planul de învăţămînt. a unor trăiri şi sentimente.34 de ore. valorificarea la nivel superior a valenţelor formative ale muzicii. cît şi prin virtuţile sale formative. generoşi. armonios. Beneficiarii actualului Curriculum sînt elevii claselor I-a – a IV-a din învăţămîntul primar. corecţi. materia de studiu este structurată după principiul tematic (teme generale ale anului. disciplinaţi. pe realizarea acestor elemente de noutate. cu o aleasă sensibilitate pentru valorile etice şi spirituale.

competenţa generală specifică ariei curriculare „Arte” este competenţa estetică. manifestîndu-se tendinţele de limitare a conţinutului obiectului la activitatea de cîntare şi învăţare de cîntece sau la însuşirea unor noţiuni de teorie a muzicii şi la cultivarea unor deprinderi elementare de solfegiere. înţelegerea. capacităţilor. categorii. Astfel. Astfel. Noţiunea de educaţie artistică (muzicală) este interpretată ca proces individual continuu de autodesăvîrşire spirituală a personalităţii prin multiplele forme de contactare cu artele frumoase. este mai adecvată. cu extinderi în planul formării competenţelor generale. Educaţia omului şi numai în particular a muzicianului . ca parte a educaţiei estetice. adaptate vîrstei şi 109 . Educaţia muzicală. comportamentale. această formă specifică de educaţie a constituit una din preocupările centrale ale şcolii din toate timpurile. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. ca o sămînţă ce încolţeşte. afective. este necesară precizarea denumirii obiectului de studiu. Educaţia muzicală. se înfiripă cultura teoretică. mai complexă.interpretative. are ca scop final formarea culturii muzicale în calitatea ei de parte componentă a culturii spirituale şi generale. Pledînd pentru o educaţie muzicală bine organizată. acestea fiind modalităţi de reflectare a universului în care individul se regăseşte ca element component. a trăi şi iubi Frumosul în concordanţă cu spiritualitatea şi cultura epocii în care trăieşte. Pentru a defini mai cuprinzător şi exact scopul educaţiei muzicale în şcoală. contribuind astfel la formarea şi desăvîrşirea personalităţii. atitudinilor muzicale care conduc spre formarea competenţelor muzicale. Nivelul formativ-aplicativ se referă la atitudinea adecvată faţă de valorile estetice muzicale şi se concretizează prin ideal estetic. noţiuni. viaţa socială şi de a contribui la crearea frumosului prin forme de manifestare specifice vîrstei. se limpezesc criteriile de apreciere valorică. de aceea şi presupune două niveluri: informativ-teoretic şi formativaplicativ. ambianţă. calificată drept un ansamblu de achiziţii atitudinale. Competenţa muzicală reprezintă un ansamblu integrat de cunoştinţe. ca o mlădiţă dintr-o tulpină. plăcerii. natură. formarea de priceperi şi deprinderi reproductiv . ca disciplină şcolară. ea deplasînd accentul de la teorie şi cunoştinţe elementare de notaţie muzicală. Denumirea de educaţie muzicală. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. “Cîntul şi muzica”. de la deprinderi de solfegiere şi cîntare. Nivelul informativ-teoretic vizează instruirea. dobîndirea de cunoştinţe. prinde rădăcină şi creşte în solul sufletesc al neamului nostru” iar manifestările muzicale ale copilăriei sînt “acele exprimări sonore ale bucuriei. care a variat de-a lungul timpului: “Cîntul”. emoţional-psihologic şi spiritual.iată dezideratul disciplinei Educaţie muzicală în învăţămîntul preuniversitar. reproduce şi a crea valori muzicale. capacităţi de reproducere şi interpretare. Prin îmbinarea armonioasă a modalităţilor de realizare a educaţiei muzicale şi folosirea mijloacelor audio-vizuale se contribuie la consolidarea cunoştinţelor. receptivitate la emoţiile estetice. abilităţi practice şi atitudini dobîndite prin învaţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. judecăţi. cît şi prin capacitatea de a audia. capacităţi. le îmbogăţeşte cunoştinţele şi vocabularul cu noi cuvinte. Prin forme şi direcţii de lucru specifice. acceptată în tot mai multe ţări. Ca rezultat al contactului cu realitatea muzicală şi prin exerciţii se formează reprezentări. simţirea şi trăirea muzicii ca fenomen artistic. Educaţia muzicală are valenţe reale în formarea tinerilor în baza valorilor general-umane şi specifice naţionale.acestora le dezvoltă copiilor spiritul de observaţie. satisfacţiei”. deprinderea de a utiliza limbajul muzical şi de a descifra mesajul artistic. spre cunoaşterea. renumitul etnomuzicolog George Breazul vede copilul astfel: “un mugur prins de o ramură. Realizarea educaţiei muzicale pe aceste două niveluri oferă condiţii reale de formare a competenţelor muzicale specifice la elevi. urmăreşte cultivarea capacităţilor copiilor de a aprecia frumosul din artă. acţionale care exprimă calitatea omului de a percepe şi aprecia. sensibilitate.

Utilizarea terminologiei muzicale specifice pentru reflecţie şi autoexprimare. instruirii şi dezvoltării muzicale.audiţia / receptarea muzicii. Criteriile de competenţă formată sînt: . Demonstrarea dexterităţilor muzicale şi integrarea în activităţi artistice şcolare. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP 110 . . în vederea rezolvării unor probleme dintr-un sistem de orientări valorice naţionale şi universale muzicale. . „de la intuire la conştientizare”. Receptarea şi promovarea valorilor muzicale naţionale şi universale.principiul unităţii educaţiei. Identificarea mijloacelor de expresivitate muzicală conform rolului fiecăruia din ele în redarea imaginii artistice şi a mesajului ideatic al operei muzicale.principiul asemănărilor şi deosebirilor. muzicalitatea reprezentînd un complex calitativ de capacităţi ce asigură performanţa muzicală. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. 5.disponibilitate pentru muzică (interes. Pentru cadrele didactice respectarea principiilor „de la practică la teorie”. . . . . va însemna punerea accentului pe trăirea vie a mesajului muzical şi nu pe „teoretizarea” lui.principiul corelaţiei educaţiei muzicale cu viaţa. motivaţie).activism muzical (muncă. 2.interpretarea vocală / corală / instrumentală a muzicii. . dorinţă. produs). . rezultat. culturale. 3.principiul pasiunii.principiul “de la practică la teorie”.analiza – caracterizarea muzicii. Competenţele muzicale se pot forma doar în baza unor predispoziţii (înnăscute) şi capacităţi senzoriale specifice domeniului.cunoştinţe muzicale şi despre muzică. angajament. Activitatea educaţională din cadrul disciplinei Educaţie muzicală se va efectua conform următoarelor principii: . . 4. acestea fiind reflectate în Standardele educaţionale: . responsabilitate. Competenţele sînt structurate pe domeniile principale ale Educaţiei muzicale. sociale.principiul intuiţiei.creaţia elementară muzicală în sinteză cu alte arte. . Cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii fenomenului muzical–artistic din perspectiva semnificaţiilor emoţionale şi estetice.nivelului cognitiv al elevului.

cîntec. Forma muzicală Muzica poporului meu Nr. 4. dans. cîntecul în creaţii muzicale de proporţie. Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. dansul. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I 111 . cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale. 2. dansul. Marşul. Noţiuni de sintaxă muzicală 3. CONŢINUTURI. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii. 3. Marşul.Clasa I II III IV Temele Eu şi Muzica 1. 2. 1. Melodia – mijloc important al limbajului muzical. Limbajul muzical. de ore 34 8 8 8 10 12 10 12 34 SUBCOMPETENŢE.

sărbătorile populare. eroic. emisie corectă. furtuna. caracteristicile unor animale. • manifestarea plăcerii şi interesului . elaborarea unor desene (colaje. naturii prin prisma impresiilor umane • utilizarea cuvintelor şi expresiilor (vîntul. cu instrumente muzicale.bucuria şi voia bună reflectate prin muzicală.. muzicale şi pseudoinstrumente. exerciţii de respiraţie. emisie a sunetului. vizionarea spectacolelor.mîndria. răsăritul şi apusul potrivite pentru descrierea dispoziţiei soarelui. sentimentele. ploaia. tradiţiile. maiestuos. lin. . • desenarea din impresiile obţinute în învăţătura. colectarea imaginilor. jucăriilor. avîntul. maşini etc. gîndurile conţinutul muzicii. caracterul vesel. formaţiilor de muzică. săltăreţ. • improvizarea ritmică pe o temă . posterelor reprezentînd instrumente muzicale. dicţie. exerciţii de acompaniere ritmică. exerciţii de audiere muzicală în scopul comparării caracterului muzical şi al conţinutului imagistic al lucrării.. exerciţii de dezvoltare a vocabularului şi memorare a termenilor muzicali. în muzica cu caracter solemn.muzica glorifică limba poporului. exerciţii de reproducere. concertelor. obiectelor. bătăi din palme. curajul. distracţiile. peisaje ale naturii etc. sărbătorile etc. artiştilor. Ce povesteşte muzica? Creaţie elementară muzicală în sinteză cu . generale şi a mesajului lucrării păsări. convorbiri despre rolul muzicii în viaţa copilului. . propusă. recunoaştere a sunetelor din natură. aplicaţii) inspirate din muzica audiată. evenimentele şi faptele importante din Analiza/caracterizarea muzicii istoria şi cultura neamului. animale. păsări. cantabil al muzicii. dragoste. de glumă al Interpretarea vocală/corală/instrumentală muzicii.muzica evocă obiceiurile.stabilirea relaţiei dintre caracterul lucrării muzicale. urma audierii sau interpretării . discutarea conţinutului de expresie al lucrării. - Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Audiţii muzicale cu anunţarea scopului didactic. muzicale. omului reflectate în lucrarea . sentimentele de simple cu un diapazon limitat. munca.muzica povesteşte despre viaţa copiilor şi alte arte ocupaţiile lor: jocul. picior etc. emise de anumite păsări. căldură redate prin caracterul • demonstrarea elementelor principale duios. jertfirea de sine articulaţie.muzica descrie fenomenele şi obiectele pentru activităţile muzicale. dicţie. peisaje. lejeră a sunetului. • intonarea expresivă a melodiilor . interpretate sau audiate şi gama variată • raportarea caracterului muzical la de trăiri sufleteşti comunicate prin emoţiile. de cultură vocală: respiraţie. lucrării muzicale. nostalgia..). portrete ale cîntăreţilor. titlului lucrării muzicale şi compozitorului.tristeţea. • acompaniere ritmică cu instrumente triumfător. audiţii a unor exemple de muzică fără program.Subcompetenţe Conţinuturi - Audiţia/ receptarea muzicii Eu şi Muzica Ce sentimente redă muzica? • identificarea caracterului creaţiei . participare la sărbătorile şcolii.

“Clovnii” C. . “Casa noastră” Grigore Vieru. “Trece oastea lui papuc” M.Cum povesteşte muzica? . “Pui de lei” Grigore Vieru. nuanţe dinamice.excursii la muzee de artă. intensitate. Grigore Vieru. Negrea. “Limba romînească”.). marşul. “Noapte” A. “Gutuiţa”. “Alunelu” Ion Macovei. Grigore Vieru. “Marş” Dmitrii Kabalevski. “Ciocîrlia” M. “Toamna” Ion Macovei. “La moară”. “Răsună codrul”. Vieru. “Treci. Haceaturean. diminuendo. genurile principale (cîntecul.posibilităţile formative ale muzicii. “Primăvara” R. luci” E. Matcovschi. “Mutzachi trage pe mitz-mitz de coadă” J. accentele. “Cîntecul vîntului” M. . vizionarea spectacolelor cu subiecte şi tematici accesibile. A. ploaie”. Doga. Ciocanu. “Drag mi-e jocul romînesc”. Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev. audierea concertelor. “Masă mare”. “Marea” Piotr Ilici Ceaikovski. soare. “Arici. “Ţărişoara mea” Din folcrolul copiilor: “Trei iezi”.nevoia de muzică a copilului. “Mama” I. “Anul Nou”. “Poveste de seară” N. pogonici!”. ritm. dansul). De ce avem nevoie de muzică? . melodie. “Cîntec napolitan” 113 . Buciuceanu. „viaţamuzică”. Jora. crescendo. “Chemarea păsărelelor” A. Rimski-Korsakov. “Fusul” Melodie populară. Rameau. “Steaua sus răsare”. timbrul muzical. “Luci. Petra Basacopoi. “Pluguşorul”. “Hora păcii” . Grigore Vieru.dezvăluirea relaţiei: „om-artă”. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală I. semnul repetării etc. D. F. durată. “Cîntec de leagăn”. . instrumente muzicale. gradaţii de intensitate a muzicii: de la pp-ƒƒ. Jora. Brătianu. “Doina”. semne grafice de expresivitate a muzicii (fermata. Macovei.joc muzical–didactic pentru însuşirea practică a noţiunilor predate. “Soarele”.reprezentări generale despre: mişcarea muzicală (tempouri). . Grigore Vieru. “Sorcova”.noţiuni elementare despre caracteristicile sunetului muzical: înălţime.

Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unui ison la o melodie propusă.colectarea informaţiilor despre interpreţi. . . personalităţi istorice reflectate în muzică. trezeşte asociaţii spaţiale şi relaţii cu fenomenele sonore din realitatea înconjurătoare. • înţelegerea şi remarcarea aspectelor descriptive şi a posibilităţilor comunicative ale lucrării muzicale. Posibilităţi comunicative şi descriptive ale muzicii .exerciţii de distingere a genului muzical.exerciţii cu instrumentele muzicale (ritmice. opera. cheia sol. . . baletul. . al învăţătoarei. . cîntecul – mari sfere ale expresivităţii muzicale .exerciţii de identificare a elementelor de bază ale genurilor de proporţie: baletul. . dansul. 114 . al prietenului. a unor cîntece simple în limita unei octave. . expresivă.T.rolul pe care îl îndeplineşte fiecare sferă de expresivitate muzicală în viaţa omului şi anumite circumstanţe de funcţionare ale lor. . “Cîte litere ştii tu?” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • identificarea auditivă a celor trei mari spere ale expresivităţii muzicale: cîntecul. Marşul.discuţii despre funcţia pe care o îndeplineşte fiecare gen în viaţa omului. “Moara” T.desenarea chipului muzical al mamei. dansul. individual sau în grup. • compararea lucrărilor muzicale şi caracterizarea diferenţelor sau CLASA a II-a Conţinuturi Marşul.imitarea prin mişcări şi gesturi a felului de interpretare la instrumente muzicale. dansul. • utilizarea instrumentelor muzicale simple sau a jucăriilor muzicale pentru amplificarea expresivităţii interpretative vocale.capacitatea de integrare a sferelor de expresivitate muzicală şi formarea unor genuri muzicale distincte.caracterul muzicii este expresia sonoră a caracterului şi trăirilor sufleteşti ale omului. Versuri populare. redă diverse tipuri de mişcare. . . marşul.exerciţii de scris-citit muzical: note pe portativ. . lucrări muzicale. . Interpretarea vocală/corală instrumentală • interpretarea corectă. . asocierea chipului cu melodii. alte semne muzicale grafice.dramatizarea unor lucrări folclorice şi de autor.noţiuni elementare despre genuri muzicale de proporţie: opera. .jocuri muzical–didactice pentru redarea prin mişcări a caracteristicilor dinamice.Audiţii muzicale ale lucrărilor reprezentative aparţinînd celor trei mari sfere de expresivitate. • selectarea imaginilor plastice potrivite pentru ilustrarea lucrărilor muzicale cu caracter contrastant. Grigore Vieru. . Popovici. artişti.jocuri muzical–didactice vizînd dezvoltarea capacităţilor muzicale.elementele determinante ale expresivităţii muzicale: melodia şi ritmul. valori de note. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .trăsăturile distinctive ale marşului. ritmico-melodice) pentru consolidarea deprinderilor de interpretare instrumentală. .muzica comunică despre sentimentele.conversaţii de rezumare a mesajului lucrării muzicale. gîndurilor omului. cîntecului. Zgureanu.diversitatea largă a genurilor din cadrul fiecărei sfere de expresivitate muzicală. actori. Analiza/caracterizarea muzicii • descrierea conţinutului literar al unui cîntec reliefînd valenţele poetice ale textului. simfonia. dansului. cîntecul în creaţii muzicale de proporţie .exerciţii vocale pentru obţinerea expresivităţii interpretării. timbrale. .

lucrul cu manualul şi alte surse pentru însuşirea noţiunilor muzicale. vocal-instrumentale. instrumentale.completarea unor fişe. corale. tempou şi caracter energic.caracterizarea muzicală proprie a unor personaje. fapte. mixte.• similitudinilor. exprimarea propriilor impresii şi sentimente despre lucrarea muzicală. destinaţia muzicii de dans. acţiuni. 115 . . . comunicări. cîntec. cîntec . precizînd particularităţile distinctive ale tipurilor de marş. . Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş. reviste) a informaţiilor referitoare la evenimentele muzical–culturale din ţară. sferele de aplicare şi efectele emoţionale produse. simfonia. . cărţi.caracterul de marş în genuri vocal-corale. măreţ. . preponderenţa cantabilităţii în genurile vocale. expresii specifice.caracteristicile muzicii de dans: ritmuri şi tempouri specifice. .trăsături specifice ale muzicii determinate de caracterul de marş: ritm cadenţat. . dans. a unor fenomene naturale utilizînd termeni. dans.întîlnirea sferelor de expresivitate muzicala în creaţiile muzicale de proporţie. dansul-în balet.audiţii muzicale pentru distingerea particularităţilor specifice ale genurilor de cîntec. dans. . . nuanţele artistice ale creaţiei determinate de prezenta caracterului de marş.cantabilitatea în contextul variat al muzicii.selectarea din diferite surse (mass–media. prezenţa caracterului dansant în creaţii. solemn. expresivitatea deosebită a elementului melodie. lecturi în vederea însuşirii unor date importante privitoare la temele abordate. . genuri şi forme vocale. instrumentale. .elaborarea unor fişe cu criterii proprii de apreciere valorică a lucrării muzicale. coloritul general al creaţiei determinat de prezenţa caracterului dansant.conversaţii. marş.elementele de bază ale genurilor de proporţie: cîntecul / interpretarea vocală în operă. TV. vocal-instrumentale spre deosebire de lucrările în caracter de marş sau dans al ritmice de registru ale lucrărilor muzicale. relatări. .

Piesa pentru pian “Vesel-Trist” Ghenadie Ciobanu. Grigore Vieru. “Scump învăţător” Grigore Vieru. „Rapsodia romînă nr. 1”. “Fluturaşii” Sergiu Croitoru. Anatol Ciocanu. fragment Ion Macovei. “Marş” Piotr Ilici Ceaikovski. Grigore Vieru. Axentie Blanovschi. “Trompeta şi toba” Franz Suppe. Poemul “Mioriţa”. fragment Tudor Chiriac. “Caloianul” Ion Macovei. Grigore Vieru. “Zburdă iedul pe muncel” Ion Macovei (prelucrare). Baletul “Lacul lebedelor”. “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. “Paparudă” Zlata Tcaci. Vals din baletul “Frumoasa din pădurea adormită” Dmitri Şostakovici. “Marş funebru” din sonata si-bemol minor pentru pian Felix Mendelssohn-Bartholdy. “Trei prietene: Ştrengăriţa. la Ştefan Vodă” Colind: “Colindul de Crăciun” Grigore Vieru. “Marşul toreadorului” din opera “Carmen” 116 . partea a II-a Tudor Chiriac. “Coasa” Dumitru Gheorghiţă. versuri populare. Plîngăreaţa. 2”. “Cavaleria uşoară” Piotr Ilici Ceaikovski. vine primăvara” George Enescu. “Trenul” Cîntec popular: “Cîntec de leagăn” Eugen Mamot. “Grăuraşul” Cîntec popular: “Am plecat să colindăm” Grigore Vieru. “Dansul florilor” Cîntec popular haiducesc: “Cucuşor cu pană sură” Dans popular. Oratoriul “Mioriţa”. “Marş” din baletul “Spărgătorul de nuci” Eugeniu Coca. “Vine. Cantata “Luci. Grigore Vieru. Grigore Vieru. “Cîntec fără cuvinte” Ludwig van Beethoven.“Soldaţii” Balada populară “Mioriţa”. Răutăcioasa”. “Brîul” Eugeniu Coca. Filip Mironov. “Dansul micilor negri” din opera “Aida” Georges Bizet. Grigore Vieru. “Vine. Grigore Vieru. “Copăcel”. “Cine cîntă-aşa” Melodie popular de joc: “Alunelu” Alexandru Ranga. soare.“Toboşarul” Dumitru Gheorghiţă. Ion Onu. Grigore Vieru. luci”. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală Eugen Mamot. “Marşul soldăţeilor de lemn” Frederic Chopin. Grigore Vieru. Georgeta Moraru. Grigore Vieru. “Ghioceii-frăţiori” Andrei Tamazlîcaru. 2”. “Dansul napolitan” Piotr Ilici Ceaikovski. “Cvartetul de coarde nr. “Păsărel” Timotei Popovici. fragment George Enescu. fragment Paul Constantinescu. Piesa pentru pian “Tîndală şi Păcală” Dmitri Kabalevski. fragment Nicolae Saxu. Dmitri Kabalevski. “Piţigoiul” Colindul de luptă: “La poartă. “Marş” Serghei Prokofiev. aranjament pentru voce şi pian. “Cîntecul napolitan” Giuseppe Verdi. 1”.muzicii. “Dansul micilor lebede” Piotr Ilici Ceaikovski. “Albumul pentru copii”. “Ploaia”. “Polca italiană” Orchestra de muzică populară “Lăutarii”. “Hora albă” Cîntece din folclorul copiilor: “Gutuiţa”. “Graiul meu” Iulia Ţîbulschi. Suita “Trei dansuri romîneşti”. Grigore Vieru. “Hora” şi “Brîul” Piotr Ilici Ceaikovski. “Polca din bătrîni” Piotr Ilici Ceaikovski. “Vals-glumă” Serghei Rahmaninov. numărul “Limba noastră” Ion Macovei. “Marş nupţial” din uvertura “Visul unei nopţi de vară” Piotr Ilici Ceaikovski. vine luna mai” Repertoriu pentru audiţii Eugen Doga. “Rapsodia romînă nr. “Cvartetul de coarde nr.

exerciţii de intonare expresivă şi frazare. Interpretarea vocală/corală instrumentală • cîntarea sincronizată cu acompaniament.).melodia – elementul definitoriu al graiului muzical. registrul.elementele limbajului muzical ca mijloace prin care muzica îşi realizează posibilităţile comunicative.exerciţii de interpretare în canon şi la două voci. .exerciţii de dezvoltare a vorbirii prin utilizarea de termeni muzicali şi expresii poetice.Exerciţii de substituire a ritmului (cu păstrarea liniei melodice) pentru consolidarea noţiunii de gen muzical. “Simfonia nr. povestiri. solfegiere elementară. perioade). 3”. partea a II-a. . . . partea a II-a. Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • distingerea auditivă a trăsăturilor specifice ale muzicii determinate de caracterul ei de marş. marş funebru Ludwig van Beethoven.exersarea interpretării la instrument în baza unui text simplu de note. . .asemănări şi deosebiri dintre limbajul muzical şi limbajul vorbit: norme de organizare şi prezentare a limbajelor. minor. expresive pe versuri selectate la dorinţa elevului. povestiri. “Sonata si-bemol minor”. fluier etc. tempoul). • identificarea formelor muzicale. tobă. a elementelor de structură şi înţelegerea semnificaţiei lor în dezvoltarea ideii muzicale. şi semnificaţiile lor în desfăşurarea muzicii. Creaţie elementară muzicală în sinteză cu alte arte • improvizarea unei melodii simple. timbrul. poezii.participare activă la viaţa artistică a şcolii. “Ecoul” CLASA a III-a Conţinuturi Limbajul muzical . individual.alăturea de melodii simple.Piotr Ilici Ciaikovski.exerciţii de identificare a timbrelor instrumentelor muzicale. . fenomene muzicale.specificul limbajului muzical comparativ cu alte modalităţi artistice de exprimare. Melodia – mijloc important al limbajului muzical . . . poveşti pentru utilizarea lor în descrierea muzicii. . • selectarea muzicii la poveşti. • utilizarea în mod corect a tehnicilor de interpretare la instrumente muzicale (clapă. .rolul elementelor limbajului muzical în redarea imaginii muzical – artistice a lucrării (ritmul. conştientă a melodiilor simple. dans. modul major.elaborarea unei glosar de expresii poetice selectate din poezii. fragment Frederic Chopin. “Simfonia nr.exerciţii de distingere a genului muzical. în canon. “Mars funebru” Ion Macovei. cu ison.exerciţii de precizare a elementelor definitorii ale 117 . . cu elemente de interpretare în 2 voci. expresive şi descriptive. . . exclamaţii muzicale. unităţile sintactice ale melodiei (motivul – intonaţie.intonaţia şi punctuaţia muzicală.exerciţii de solmizare. fraza-propoziţie.melodia – componentul de bază al limbajului muzical. cîntec. 3. jocuri muzical-didactice distractive pe un libret /text literar. . Eroica”. 3” Ludwig van Beethoven. .utilizarea dicţionarului de termeni muzicali pentru explicarea unor noţiuni. “Marş funebru” din “Simfonia nr. . “Marşul” din Baletul “Spărgătorul de nuci” Ludwig van Beethoven. Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) .

Vasile Nedelcu.executarea melodiilor simple compuse de copii. Basmul simfonic “Petrică şi Lupul” Ştefan Neaga. 5. explicaţii însoţite de exerciţii în vederea însuşirii noţiunii de forme muzicale. Salcia. .forma muzicală ca modalitate de structurare şi prezentate a conţinutului de imagini al lucrării muzicale.improvizarea mişcărilor ritmice la muzica de dans. „Uvertura” la opera „Carmen” („Marşul toreadorului”) Ciprian Porumbescu. două idei. lecturi. . • realizarea unui plan structurat de caracterizare a muzicii. balet. . relatări ale unor date importante despre compozitori. . Forma muzicală .forma tripartită simplă (ABA) a creaţiei muzicale. versuri populare. .. .forma liberă (ABCA1D etc. Dumitrescu. • povestirea experienţei sale muzical – artistice (audiţii.discuţii.forma bipartită simpla (AB) a creaţiei muzicale în care se prezintă două imagini.exerciţii de identificare a formelor muzicale. . „Simfonia nr. două dispoziţii contrastante.) .audierea atentă a discursului muzical şi alcătuirea unui plan de dezvoltare „emoţională” a lucrării în corespundere cu forma ei. Romaşcanu.lecturi ale manualului şi a altor mijloace. . .). Vieru. „Marş” Ludvig van Beethoven. .comunicări. .realizarea unor teste în baza conţinutului studiat. . Alecsandri. . „Acuma ora sună” Eugen Doga. „Barbu Lăutarul” Daria Radu. Gr. melodia populară. a sensurilor unităţilor structurale ale melodiei. Repertoriu pentru interpretare vocal-corală C. operă. „Cîntecul de luptă al moldovenilor” V. Partea a III-a – repriza (repetarea integrală a primei idei muzicale) are scop de consolidare a idei principale.jocuri muzical–didactice în vederea însuşirii noţiunilor predate. „Balada pentru vioară şi pian” 118 . a unei idei muzicale finite.redactarea unui eseu în urma audierii lucrării muzicale.forma monopartită .conlucrarea tuturor mijloacelor artistice şi a unităţilor structurate pentru redarea imaginii muzicale. • . filme cu muzică). surse privind însuşirea noţiunilor de gramatică muzicală. concerte. Lucrare simfonică “Poemul Nistrului” Gavriil Musicescu. partea a III-a” Georges Bizet. „Toamna” Ana–Maria Fusu. versuri C.) limbajelor diferitor arte. a unui gînd. creaţii. .forma rondo: noţiune de refren şi episod (ABACADA etc. „Muzica” Repertoriu pentru audiţii Serghei Prokofiev. evenimente culturale etc. vizionări de spectacole. Analiza/caracterizarea muzicii • redactarea unor eseuri cu privire la mesajul şi imaginea muzical-artistică a lucrării.tema cu variaţiuni (A + A1 + A2 + A3 etc. „Să iubim al ţării tricolor” „Sărmanul Tobultoc” – cîntec popular de haiducie Gh.modalitate de prezentare a unei singure dispoziţii.

din suita simfonică „Peer Gynt” Constantin Rusnac. speciilor de muzică populară şi academică şi identificarea auditivă a sferei de expresivitate emoţională şi imagistică. Mozart. Liviu Deleanu. Vasile Romanciuc. „S-a dus cucul la pădure” Gr. Gr. Alexandru Cristea. „Vîntuleţi de primăvară”. „Capriciul italian” Subcompetenţe Audiţia/ receptarea muzicii • Recunoaşterea tipurilor. specia de muzică populară. „Limba noastră” „Melodie de dragoste” şi „Sîrba” – în interpretarea naistului Vasile Iovu Edvard Grieg. „Dansul miresei” Constantin Dimitrescu. „Spicule din vîrf de pai” Gr. 1” Eugen Doga. Vieru. hai”. „Hota aragoneză” Carl Maria Weber. Brîul” Frederic Chopin. „Corul vînătorilor” din opera „Freinschutz” Alfred Alexandrescu. „Fata de păstor şi cucul” Solomon Lobel. • Remarcarea pe parcursul audierii a evenimentelor muzicale (început. Vicol. piesa simfonică „Amurg de toamnă” Ghenadie Ciobanu.Ion D. „Hora” Eugen Mamot. primăvară”. „Tîndală şi Păcală” George Enescu. piesa „Dimineaţa”. „Rapsodia română nr.Audiţii muzicale şi discutarea conţinutului de expresie al muzicii. „Hora cu strigături”. părţi. „Rondo” Piotr Ceaikovski. 11” Luigi Boccherini. „Ce frumoasă-i luna mai” V. „ Rondo” din „Sonata pentru pian nr.Genurile reprezentative ale folclorului muzical: Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate) . Vieru. „Instrumente muzicale” Daria Radu. „Trilurile primăverii” Alexei Stîrcea. „ Cîntecul lui Solveig”. selecţiuni din muzică baletului „Luceafărul” Edvard Grieg. „Moş Crăciun” Cîntece populare: „Foaie vede şi-o sulfină”. . liliţa. Privire generală asupra originilor şi evoluţiei folclorului nostru muzical. versuri populare. „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Tudor Chiriac. „Dorul şi limba” Tudor Chiriac. . din suita simfonică „Peer Gynt” Carol Miculi. Vicol. „Morarul bun” „Păsărică.audiţii muzicale şi discuţii despre genul. Alexandru Stavri. „Primăvară. mută-ţi cuibul”. „Dragă mi-i hora” Dumitru Georgescu-Kiriac. Vieru. Vieru. „Dans ţărănesc” Mihail Glinca. „Limba noastră” Dumitru Georgescu-Kiriac. . Gr. genurilor. „Trei dansuri simfonice: Olteneasca.discuţii dirijate privitor la originea şi evoluţia muzicii naţionale. „Nora copiilor” Tudor Chiriac. Vieru. „Hora” Ion D. CLASA a IV-a Conţinuturi Muzica poporului meu Creaţia muzicala populară . „Poemul – sonată pentru violoncel şi pian” Paul Constantinescu. a titlului lucrării (în muzica cu program) 119 . Ciobănaşul.Folclorul muzical – reflectare specifică a spiritualităţii poporului. „Ostropăt”. . 7 pentru pian” Ştefan Neaga. Gr. „Cîntec de primăvară” Eugen Doga. piesa pentru vioară şi pian „Vîrtejul” Wolfang Amadeus Mozart. „A ruginit frunza din vii” Sergiu Croitoru.probe practice pentru determinarea genului muzical.A. „Hai. „Hora” (în prelucrare pentru pian) Alexei Mateevici. „Preludiul nr.

). accesorii. specii. Diversitatea jocului popular.. Sincretismul muzică-vers de autori anonimi. canon.repetiţii. • doina. în dialog) cu sau fără acompaniament. pe grupe (alternativ. costume. sîrba etc. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor clasici ai culturii naţionale cu evidenţierea particularităţilor deosebitoare ale muzicii lor. contrastele dinamice şi timbrale. exerciţii de cultură vocală utilizînd diferite procedee de interpretare: solist-cor. a cappella. Interpreţi ai cîntecului popular. exerciţii de selectare a informaţiilor privitoare la unele genuri. a interpretului / formaţiei muzicale. lucrări de valoare. interpreţi de muzică populară şi pregătirea materialului pentru prezentare în clasă.). optimi şi pauzele lor) în măsurile de 2/3. analizarea lucrărilor audiate (gen. P. cu fonogramă etc. Diversitatea cîntecului popular. reprezentanţi. cîntarea sincronizata în diferite aranjamente simple: la unison. în lanţ. elemente de dans adecvate subiectului. cu acompaniament instrumental. poziţionarea corectă a mîinii la instrument şi asocierea cu sunetul şi durata lui (pătrimi. Flechtenmacher. Mezzeti. Orchestra contemporană de muzică populară. • jocurile (dansurile) populare: origini şi evoluţie. • costumul popular.Compozitori – fondatori ai muzicii naţionale profesioniste: A. vizionarea concertelor de muzică şi joc popular şi discutarea. Instrumente populare tradiţionale. 3/4 în limita de 7 sunete. pregătirea unor informaţii vizînd viaţa şi activitatea unor personalităţi ale culturii muzicale cu prezentarea în clasă a materialelor. valorificarea folclorului muzical – condiţii ale perpetuării lui de la unele generaţii la altele. solfegierea unor melodii simple din muzica populară sau academică. mare –mic). serbări cu 120 . trăsături distinctive. exerciţii de consolidare a unor mişcări. trăsăturile caracteristice. . • Demonstrarea deprinderilor corecte de interpretare vocală. cîntecul popular . instrumente etc. alte atribute decorative ale cîntecului şi jocului popular. de mişcare (înainte – înapoi. figuri de dans popular (hora. scenetelor cu personaje din poveşti folosind jucării. mişcarea corporală. Muzica academică . • Diferenţierea auditiva şi descrierea aportului unor elemente ale limbajului muzical în crearea reprezentărilor spaţiale (departe – aproape. schimbul de tempouri. alternarea caracterelor şi a imaginilor muzical-artistice.Cunoaşterea. • Improvizarea jocurilor. măşti. culminaţie. Sincretismul dans-muzică în folclorul muzical. doimi. specii folclorice. localitatea) şi a diferitelor atribute specifice culturii tradiţionale. Melodii de cîntece şi jocuri populare. interpreţi instrumentişti vestiţi. balada (specii).geneza cîntecului popular. • Demonstrarea deprinderilor elementare de mînuire a instrumentului muzical sau a jucăriilor muzicale melodice / de percuţie. în lanţ. cu „negativ” (fonogramă). a costumelor populare (zona. în sus – în jos). . solist-cor. exerciţii de depistare a timbrurilor instrumentelor populare în baza unor audiţii de muzică populară. dansurile cu subiect şi fără subiect: varietatea lor. E. prezentarea publică a unor concerte.Privire generală asupra istoriei muzicii profesioniste în spaţiul cultural românesc: perioade. Mandicevschi. sfîrşit). - - - - - - a compozitorului. exerciţii de analiză şi comparare a lucrărilor compozitorilor contemporani naţionali cu evidenţierea particularităţilor distinctive ale muzicii lor.

ulcioare. pedagog. • Compararea şi diferenţierea creaţiilor folclorice de cele de muzică cultă după limbajul muzical propriu fiecărui tip.C.Gh. Porumbescu – compozitor. exerciţii de interpretare la instrument în baza textului de note şi fără text. interpreţi. confecţionarea obiectelor artistice (broderii. în desene. muzician de excepţie.G. • Comentarea lucrării muzicale (după un algoritm / schemă sau liber) privind conţinutul de idei. Compozitori. . utilizînd termeni. mijloacele de expresivitate şi conform unor criterii de apreciere valorică a muzicii. Moldova (instituţii de învăţămînt muzical de specialitate). pianist. personalitate marcantă în cultura muzicală universală. milieuri.G. . Enescu – luceafărul culturii muzicale româneşti.) utilizînd diferite materiale potrivite scopului. Teatrul Naţional de Operă şi Balet. Sala cu orgă ş.Şcoala profesionistă de muzică din R. realizarea unui scurt eseu consacrat unui eveniment sau unei personalităţi istorice reflectate în lucrări de muzica populară (balade. expresii specifice domeniului. Asociaţii concertistice: Filormonica Naţională. creaţii. . Musicescu – un clasic de mare valoare al culturii muzicale naţionale. Gh. prezentarea unor mici scenete (fragmente) din poveşti. Neaga – personalitate artistică polivalentă în viaţa muzicală a Moldovei: compozitor. integrînd şi dansul (jocul) popular. .Ş. dirijori. în mişcări corporale plastice. noţiuni. 121 . Chiriac. ideilor. Doga – contribuţii valoroase pe tărîmul abordării unor genuri muzicale academice originale. . un mare patriot al neamului.Cultura muzicală profesionistă a Moldovei de astăzi: imagine pe plan naţional şi internaţional.E. . Coca – personalitate care a contribuit la procesul de evoluţie a muzicii profesioniste în Moldova. Mustea – continuator fidel al tradiţiilor clasice în cultura muzicală din zilele noastre. comentarea impresiilor dobîndite în urma participării la concerte. înfrumuseţind şi completînd anturajul artistic al unor evoluării artistice şcolare.Muzica profesionistă pentru copii în R. Asociaţia „Moldova – concert”. . stările emoţionale reflectate în muzică. costumul popular. sculpturi şi colaje. (liber). povestiri ilustrate cu muzică populară.). . .• Transpunerea impresiilor. cîntece) sau academică (opere simfonii etc. formaţii artistice. dirijor. sentimentelor muzicale în limbajul altor arte: în versuri şi compuneri. Moldova. . farfurii etc. E.a. Ciobanu.T. - - - - tema „Muzica pentru copii” valorificînd creaţia compozitorilor din Moldova.

mireasă.popular de glumă. „Balada lui Lăpuşneanu”. satiric „M-am pornit la Chişinău” (popular de glumă) Gr. „Drăgaica”. Mustea. dorule”. „Balada pentru vioară şi pian” Eduard Caudella. „Cîntecul miresei” Din repertoriul funebru (bocet de mamă. Radule” Cîntec popular de recrutare „Balada soldatului” Cîntece de înstrăinare. corul „Crai nou” din opereta „Crai nou” Ciprian Porumbescu. fluturaş”. Vieru. „Drăgaicele”. „Berbecul”. „Revedere” Dumitru Gheorghiţă. uvertura naţională „Moldova” Ciprian Porumbescu. „Luci. „Concert pentru vioară şi orchestră” Ion Macovei. seară mare” (colind de Crăciun) „Capra” (joc popular cu măşti) Alexandru Flechtenmacher. săriţi la joc”. „Dragă mi-i şi mult mi-i drag”. „Doina” C. luci”. selecţiuni din opera „Capra cu trei iezi” 122 . flăcăi. Musicescu. „Cîntec de leagăn”. „Limba noastră”. Vieru. Carol Scrob. despre viaţa păstorilor. Vieru. soare. oratoriul „Mioriţa” (selecţiuni) Gheorghe Neaga. „Bardul ain Mirceşti” Isidor Vorobchevici. selecţiuni din muzica baletului „Luceafărul” Constantin Rusnac.) Colinde şi cîntece de stea Alexandru Flechenmacher. V. Porumbescu. „Mierla” „Hai la horă”. „Scăpărici” C. „Ciocîrlia” – melodie populară „Întrecere lăutărească” Din repertoriul de primăvară şi de vară: „Caloianul”. selecţiuni din muzica baletului „Nunta în Carpaţi” Eugen Coca. Vieru. cîntece de veselie. Radule”. „Ca o zi de primăvară” Dumitru Kiriac. finalul actulului întîi al operei „Petru Rareş” Gavriil Musicescu. „Joc de sărbătoare” Eugen Doga. „Ştefan. Porumbescu – fragment din opereta „Crai nou” C. Rusnac. „Dor. fragment din partea a IV-a a cantatei „Luci.Repertoriu pentru interpretare vocal /corală Mihai Ungureanu. „Paparuda”. soare. M. popular. „Hai. Eminescu. finalul (partea a IV-a) „Cvartetului de coarde nr. Dimitrie Bolintineanu – „Mama lui Ştefan cel mare” Pietro Mezzetti. „Dragă-mi este ţara mea” Gh. „Mioriţa”. „Stăncuţa” George Enescu. Gr. „Patria” Cîntece populare: „Cucule. suita simfonică „Privelişti moldoveneşti” Paul Constantinescu. corul „Zorile” Eugen Doga. „Ecoul” „Cînd aud cucul cîntînd” – cîntec din repertoriul Mariei Lătăreţu „Codreanu” (baladă haiducească) „S-a dus cucul de pe-aici” (cîntec de înstrăinare) „Ciobănaş la oi am fost” (cîntec păstoresc) „La rîpa cu tufele” . luci” Repertoriu pentru audiţie Doina şi bătuta din Giurgiuleşti” Doina „Cîntă puiul cucului” Balada păstoreaşcă „Mioriţa” Cîntecul popular de haiducie „Radu mamei. Ştefan. de copil etc. „Trei culori” G. „Am un plai” Daria Radu. „Jocul zestrei”. „Sărbătoreasca” („Poem despre Moldova”) Gheorghe Mustea. din opera „Alexandru Lăpuşneanu” Zlata Tcaci. „Radu mamei. Rusu. Gr. „Fluturaş. „Hora fetelor” (melodie populară) „Glasul instrumentelor” (cîntec didactic) „Ia-ţi. Vasile Romanciuc. 1” Mihail Jora. „Sîrba de la Edineţ”. de tată. ziua bună” (din repertoriul nupţial) „Astă seară-i. 2” Ştefan Neaga. Gr. Vieru. pană galbenă”. „Noi în grai sîntem popor” Tudor Chiriac. Gr. „Cîntecul cucului”. domn cel Mare”. „Rapsodia română nr. de dor şi jale. „Hora lăutarului”. cîntece populare noi. „Căluşarii” Din repertoriul nupţial: „Jocul mare”. „Hora bucuriei”.

„La noi” Eugen Doga. selecţiuni din cantata „Luci. Liviu Ştirbu ş. Urschi. Gr. Gr. Anatol Ciocanu „Copiii planetei Pămînt” 123 . „Trăiască soarele” Tudor Chiriac. soare. Ion AldeaTeodorovici. luci” Nicolae Bothros. „Gala măştilor” Mihai Dolgan. piesa „În amintirea lăutarilor moldoveni” Ion Păcuraru. Doga. Ghenadie Ciobanu. compoziţia pentru flaut solo „Spaţii sonore” Constantin Rusnac. Gh.a. Dolgan. Vieru. suita pentru orchestra de muzică populară „Plai moldovenesc” Creaţii de muzică uşoară de compozitorii: E. M.Ion Aldea-Teodorovici. Vieru.

s-a constituit în baza noului concept. Utilizarea diverselor materiale de artă clasice şi materiale moderne (plante. Implementarea eficientă a curriculumului impune respectarea coerenţei componentelor lui.creare de valori şi receptarea/aprecierea valorilor create de alţii. să aplice variate modalităţi de expresie: pictură. al materialelor de artă şi al tehnicilor de lucru cu ele sînt mijloace de creare a imaginilor artistico-plastice. vizite la expoziţii etc. În activitatea didactică. excursii la muzee.şi mijloace de instruire. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. ci şi în afara orelor de curs: concursuri de artă plastică. Studiul limbajului plastic. stiluri variate de predare pentru a-i ajuta pe elevi să-şi atingă scopurile puse în artă. utilizarea flexibilă a conţinuturilor şi acordarea priorităţii metodelor interactive de predare şi metodelor activparticipative de învăţare. totodată contribuind la formarea capacităţilor pro-active şi creative. Includerea actului de creaţie în procesul de instruire a elevilor este un mod eficient de optimizare a procesului de instruire şi educaţie în domeniul artelor. . textile etc. disciplină şcolară obligatorie. Astfel elevii vor fi învăţaţi să lucreze cu diferite simboluri vizuale şi spaţiale.). a evolua. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al acestuia. şi nici formarea copiatorului care poate calchia perfect realitatea care îl înconjoară. zăpadă. ce emoţii provoacă diverse forme plastice. capacităţi. Curriculumul de Educaţie plastică propune copilului experienţa creaţiei şi a comunicării artistice în domeniul artelor plastice şi asigură formarea competenţelor iniţiale pentru însuşirea sistemică a disciplinei de studiu. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. să rezolve probleme şi concepte complexe pe care nu le pot reda verbal. grafică. ci este un instrument de culturalizare. deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. Atmosfera de instruire trebuie încadrată într-un context ludic. să cunoască şi să fie în stare să se orienteze în materia predată. formare a unui dialog dintre copil şi lumea artelor. metodă de instruire.EDUCAŢIA PLASTICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia plastică. instrumente şi tehnici mixte vor ajuta elevii să însuşească arta comunicării ideilor şi mesajelor vizuale. aluat. fructe. Aceasta implică deplasarea accentului de pe abilităţile de reproducere spre producere . de aceea procesul de instruire trebuie organizat astfel încît elevii să aibă oportunităţi de a crea. artă decorativă. să conştientizeze că orice problemă poate avea multiple soluţii. fotografie etc. care reiese din conjugarea caracterului formativ al procesului educaţional cu particularităţile specifice artelor plastice. a discuta şi de a căpăta experienţă artistică nu numai în clasă. ce reprezintă. adică învăţarea prin joc. în contextul curriculumului naţional. concomitent. să gîndească în termeni de imagini: cum pot fi create. aplicînd deprinderile formate la orele de educaţie plastică în procesul de studiere a altor discipline. Ideea fundamentală a actualului concept de educaţie plastică constă în faptul că imaginea artisticoplastică este rezultatul actului de creaţie şi. prin urmare . valorificarea creativităţii elevilor şi profesorilor în cadrul activităţilor didactice. Familiarizarea cu limbajul artelor plastice sensibilizează elevii faţă de cultura plastică naţională şi universală şi oferă o posibilitate eficientă de formare/dezvoltare a sentimentelor estetice şi a competenţelor de percepere şi exprimare a mesajului artistico-plastic. cultivarea propriei viziuni artistice. Valoarea incontestabilă a educaţiei plastice constă în formarea atitudinii pozitive a copilului faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de oameni. sensibilizare. sculpură. nisip. sîrmă. Educaţia plastică nu are ca scop formarea artistului plastic sau a unui meşteşugar care posedă iscusit o tehnică sau alta. profesorii vor apela la metode diverse şi creative. să compare lucrările lor cu alte lucrări pe care le văd şi le studiază. Formarea competenţelor la Educaţia plastică necesită acumularea de către elevi a anumitor cunoştinţe.

raţionale. de creare a valorilor plastice şi de comunicare artistică cu opere de artă de valoare. indică asupra necesităţii conexiunii aspectelor formale şi de conţinut în receptarea operei de artă plastică. • Principiul educaţiei artistice în baza valorilor autentice – utilizarea la activităţile de dezvoltare a perceperii artistice a operelor valoroase cu o anumită tradiţie culturală naţională şi universală (e necesar ca elevii să vadă. profesorul decide care conţinuturi urmează a fi realizate pe parcursul unui an de studii.Elemente de limbaj plastic. Pentru realizarea cît mai eficientă a obiectivelor educaţiei artistico-plastice la treapta primară se propune ca procesul predării –învăţării să fie axat pe următoarele principii specifice educaţiei artisticoplastice: • Principiul conexiunii teoriei cu practica – asigură îmbinarea actului de însuşire a cunoştinţelor teoretice cu actul de formare a priceperilor şi deprinderilor practice în baza cunoştinţelor teoretice. 4. şi opere false. Centrarea pe competenţe stabileşte o viziune netradiţională faţă de aplicarea conţinuturilor. 125 . interesele grupului de elevi. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în exprimarea artistico-plastică. Conţinuturile sînt informaţii care fundamentează teoretic formarea competenţelor elevilor în procesul educaţional. . Realizarea lucrărilor plastice în diverse tehnici şi materiale de artă. 2. 3. prin comparaţie. kitsch-uri – pentru cultivarea unei atitudini corecte faţă de valorile artistice). este procesul de formare a competenţelor de receptare. se desfăşoară într-o atmosferă de colaborare dintre pedagog şi elev. flexibile şi redau viziunea autorilor în realizarea obiectivelor propuse.Dezvoltarea creativităţii în cadrul activităţilor artistico-plastice include formarea competenţelor de exprimare liberă a propriilor viziuni şi preferinţe în redarea temelor şi subiectelor lucrărilor plastice. a cunoaşterii logice. Conţinuturile recomandate au fost structurate în patru compartimente identice pentru toate clasele: . verbalizarea ideii plastice. de regulă. instrumente şi tehnici de artă. conţinuturile devin mobile. Din punct de vedere funcţional importantă este corelarea tuturor componentelor curriculumului. cunoaşterea senzorială a imaginilor artistico-plastice. . • Principiul perceperii globale. • Principiul unităţii perceperii şi creaţiei – prevede predarea-învăţarea fiecărei teme din curriculum prin conexiunea mai multor genuri de activitate: examinarea materialului didactic. . sentimentelor copilului. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI Explorarea diverselor instrumente. reieşind din competenţele profesionale. în esenţă. reper pentru facilitarea înţelegerii particularităţilor operei de artă plastică. Educaţia plastică în învăţămîntul primar. unitare a formei şi conţinutului operei de artă – asigură perceperea operei de artă plastică în integritatea formei şi a mesajului. audierea muzicii sau lectura corespunzătoare subiectului sau perioadei istorice studiate.Materiale. 1. analiza colectivă şi individuală a lucrărilor – toate grupate optim în fiecare caz aparte pentru formarea competenţelor. Prin urmare.Iniţiere în compoziţie. • Principiul unităţii dintre autoexprimarea elevului şi dezvoltarea creativităţii plastice – exprimarea liberă a viziunilor. Cunoaşterea noţiunilor elementare din domeniul artelor plastice. ceea ce dinamizează imaginaţia şi stimulează activitatea de creare a noilor valori (formelor noi) şi. formarea capacităţii de pătrundere în mesajul operei prin intermediul formei. specificul localităţii sau zonei geografice.Iniţiere în domeniul artelor plastice. • Principiul unităţii dintre senzorial şi raţional – exprimă necesitatea studierii operelor de artă plastică prin intermediul simţurilor. executarea lucrului practic. materiale şi tehnici de artă. Astfel. În consecinţă.

de ore 34 34 34 34 126 .Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp Clasa I II III IV Temele 4 4 4 4 Nr.

alăturarea culorilor sau suprapunerea lor.a). sculpturii etc. pensule. Experimentări în procesul cunoaşterii cu particularităţile instrumentelor de desen. lut ş.2. Să practice modelajul cu mijloace diferite: lut. Formarea/ dezvoltarea abilităţilor de mînuire a instrumentelor.1. 1. burete. Să efectueze operaţii plastice simple cu instrumente. Instrumente şi materiale de artă (hîrtie. obiecte. turtire. eboşoar. Linia – modalităţi de realizare. 2. temperă. Compararea şi deosebirea lor în exemple din natură. cărbune etc. Să creeze diferite tipuri de linii cu materiale şi instrumente variate. Elemente de limbaj plastic 2.3. instrumente şi tehnici de artă 1. pictură. pastel. aţă. opere de artă etc. Iniţiere în compoziţie 127 . tăiere a lutului. hîrtie.4. Realizarea petelor de culoare. picturii. Modalităţi de utilizare a instrumentelor şi materialelor de artă. 1. Să mînuiască la nivel elementar instrumentele de lucru. Exersări de întindere. UNITĂŢI DE CONŢINUT. III. Culorile şi modalităţile de expresie. lucrări originale etc. Exerciţii de folosire a instrumentelor şi materialelor specifice graficii. plante etc. reproduceri.3. pastel. Jocuri de obţinere a culorilor prin fuzionare. creioane. acuarelă. 2. Discuţii: Observarea şi compararea materialelor şi instrumentelor de artă pe planşe didactice. aluat. materiale şi suporturi variate. Materiale. sculptură. 1. guaşă.2.SUBCOMPETENŢE. opere de artă etc. Să identifice culorile în natură. Să obţină expresivităţi plastice în pictură prin intermediul vopselelor de apă: Pata de culoare . stofă. II. palma. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE Subcompetenţe CLASA I-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I. Să utilizeze în activitatea de desen diferite mijloace: creion. vestimentaţie.) şi exprimarea propriei opinii faţă de rezultatul obţinut. carton. mediul înconjurător. a liniilor cu diverse mijloace (pensulă. nisip etc. plastilină. Învăţarea denumirilor culorilor. vopsele. peniţă.modalităţi de realizare. carioci. Învăţarea denumirii instrumentelor şi materialelor de artă.1. cretă.

centru etc.jos.mare etc. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. Excursii.lucrare plastică. Să acţioneze în spaţiul plastic cu diverse mijloace: instrumente. 3. imagini. Crearea compoziţiilor pe diverse suporturi: hîrtie. materiale. pictură. 128 . expoziţie.2. Realizarea lucrărilor cu subiecte propuse de profesor sau la propria alegere. 3. Iniţiere în domeniul artelor plastice Plasarea elementelor pe suprafaţa plastică: aproape . obiecte. Să se joace cu forme. imagine plastică. artişti plastici. Compunerea elementelor în spaţiul plastic: sus .1. orizontală). . imagine plastică. centru. Să se bucure de propria realizare şi Noţiuni de artă: cea a colegilor săi.2. compoziţie.departe. culori. cu arta. Să motiveze preferinţele sale în alegerea unui material de artă. mic . pictură.3. Poziţia foii (verticală. sculpură. asfalt. suport pentru exprimarea plastică. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. 4.1. nisip. Muzeu. Vizitarea expoziţiilor şi galeriilor de artă.3. zăpadă etc. Expoziţie. compoziţie etc. Familiarizarea cu opere de artă realizate în diverse materiale. materiale. atelierelor artiştilor plastici şi meşterilor populari. operă de artă. Exerciţii-joc de îmbinare a diverselor materiale într-o lucrare plastică. Să manifeste interes în comunicarea desen. 4. IV. mare – mic. instrument. Argumentarea propriei alegeri a materialelor de artă. Explicarea noţiunilor de: lucrare plastică. desen.

Să folosească în activitata plastică diverse materiale. culorilor. 1. grafician. Activităţi individuale şi în grup în procesul experimentării cu materiale pe suporturi variate. Analiza formelor realiste şi a modalităţilor de realizare.2. liniilor de diferite mărimi şi forme cu instrumente.3. Observarea asemănărilor şi deosebirilor dintre materiale şi instrumente de artă. nisip. scurgere. creioane colorate. culori utilizînd diverse materiale şi procedee artistice. fire textile etc. lizate în operele artiştilor plastici. Modalităţi de executare şi amplasare a punctului în spaţiul plastic. Pata spontană. boabe. Exerciţii-joc: eu sînt pictor. Forma realistă. picturale. II. Discuţii: observarea caracteristicilor fizice ale elementelor de limbaj plastic în natură şi opere de artă. Exemple de forme realiste în natură şi opere de artă. cariocă. alăturare etc. suprapunere. Amestecul culorilor. Să experimenteze în obţinerea petelor spontane. materiale de artă şi materiale netradiţionale (creion simplu. Să redee anumite stări ale naturii folosind culorile şi nonculorile. Clasificarea culorilor: culori şi nonculori. Descrierea efectelor obţinute. Să organizeze suprafeţe plastice prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic. Observarea deosebirilor dintre culori şi nonculori. 129 . Să obţină puncte. 2. 2.4. CLASA a II-a Conţinuturi recomandate I. Linia dreaptă. sculptor etc. frîntă. pietre.6. forme. linii. pensule. Exersări în obţinerea diferitor culori prin amestecul 2. Discuţii: Analiza materialelor de artă. liniilor. Exersări în obţinerea petelor spontane: prin stropire. pete. ondulată. Să combine culori pentru obţinerea expresivităţilor plastice.5. peniţă. Linia în arta plastică şi natură. lut. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate Materiale şi tehnici grafice.1.2. Materiale. rotundă. Selectarea materialelor în dependenţă de subiectele abordate. 2.1. formelor utilizate în natură şi în diverse contexte plastice. tehnicilor utisculpturale şi decorative.). 2. Să creeze lucrări cu acelaşi subiect în materiale de artă clasice şi materiale moderne. Elemente de limbaj plastic Punctul în arta plastică şi natură. Să observe particularităţile punctelor. Subiectul lucrării plastice. 2. crengi. Exersări şi experimentări în diverse materiale şi tehnici. Exerciţii-joc de obţinere a punctelor.Subcompetenţe 1.

3. Joc de rol: Critici şi artişti. sculptură. Explicarea noţiunilor de element plastic. 4. Plasarea elementelor în spaţiul plastic. tangram etc. Exerciţii-joc de redare a stărilor naturii prin culori. operede artă din diverse ramuri. Să demonstreze capacităţi de apreciere estetică a operelor din arta plastică naţională şi universală. 130 .2. pictură / pictor. 4. Să exprime atitudine. Maeştri şi capodopere. sculptură şi artă decorativă create în diverse perioade istorice. Să exprime sentimente.1. III. Să manifeste interes faţă de activitatea artiştilor plastici şi meşterilor populari. Vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului.2.3. grafică. atitudini în compoziţii plastice. 4. Identificarea şi analiza lor pe reproduceri de artă. Iniţiere în domeniul artelor plastice Noţiuni de artă: sculptură / sculptor. pictură. Iniţiere în compoziţie 3. IV. Să considere obiectele înconjurătoare ca surse de stimulare a creaţiei sale. Muzeu. Realizarea compoziţiilor în diverse tehnici: desen. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Să experimenteze pe diverse suporturi cu ajutorul elementelor de limbaj plastic. spaţiu plastic şi centru de interes al compoziţiei. colaj.lor. emoţii în procesul perceperii capodoperelor artei plastice. grafică / grafician etc. expoziţie. Organizarea spaţiului plastic în culoare. Compararea şi analiza operelor de pictură. Centrul (centrele) de interes al compoziţiei. opinii.3.1. 3.

fuzionarea. Să perceapă funcţiile decorativă şi constructivă a punctelor şi liniilor. Explicarea noţiunilor de linie constructivă şi linie decorativă.).5. fructe. planşe didactice. 1. Punctul ca element decorativ. Culori primare. 2. Să identifice culorile primare. 1. Pata decorativă. felicitare. origami etc. culori binare. Observarea şi analiza lor în opere de artă şi natură etc. hîrtie etc. sîrmă. Materiale. polistirol. Funcţia decorativă a liniei. 3. plastelină. Elemente de limbaj plastic 2.4. Pata picturală. Crearea formelor geometrice din diferite materiale pe suprafaţa plană şi în volum. fructe. pastă de hîrtie). Forma geometrică. 2. vestimentaţie. ambalaj etc. clipurilor. Lucrări practice: colaj. 2.1. 131 . Să utilizeze punctul ca element decorativ în lucrările plastice.Subcompetenţe CLASA a III-a Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate I.3. Exersări: obţinerea culorilor binare prin diverse II. Materiale netradiţionale în arta plastică. plante. reproducerilor. plante etc.1. Să experimenteze materiale şi tehnici netradiţionale în exprimarea individualcreativă. natură etc. cutii. imaginilor. Modalităţi de expresie ale materialelor naturale şi artificiale (boabe. instrumente şi tehnici de artă 1. Să producă pete picturale şi decorative prin amestecul culorilor. Relaţii interdisciplinare. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. Exersări cu diferite feluri de linii. polistirol. 2. mediul înconjurător. Identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător. aluat.2. Vizionarea filmelor. legume. 2. Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din diverse materiale: lut. Să realizeze proiecte artistice în diverse materiale şi tehnici de artă. Modalităţi de executare. Discuţii despre rolul petelor de culoare şi observarea lor în opere de artă. Lucrări practice: semn pentru carte. binare pe reproduceri. Tehnici mixte. Explicarea noţiunilor de punct constructiv şi punct decorativ. legume etc. Procedee de modificare a culorii: amestecul culorilor. Exemple de forme geometrice. carton. Funcţia constructivă a liniei. Să obţină expresivităţi plastice prin diverse procedee de modificare a culorii.2. Punctul ca element constructiv. fructe. lut. carton. hîrtie.6. Să creeze forme geometrice pe suprafaţa plană şi în volum din diferite materiale. Să creeze diverse forme din materiale naturale şi artificiale. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor netradiţionale în diverse contexte plastice: materiale maleabile (aluat.

operelor de artă plastică. IV. Analiza compoziţiilor realizate în diverse tehnici şi materiale de artişti plastici din diferite ţări şi perioade istorice. Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe 132 . Discuţii despre conţinutul operelor de artă şi interpretarea verbală a mesajului artistic.2. 3. Să promoveze valorile general-umane în lucrările efectuate.2. 4. Explicarea noţiunii de ramuri ale artelor plastice. mărime etc. Plasarea elementelor compoziţionale în spaţiul plastic. Deosebirea dintre ele. 3. Explicarea noţiunilor: muzeu şi galerie de artă. 3. Exemple de muzee şi galerii de artă din ţară şi peste hotare. Să exprime preferinţe în alegerea subiectelor pentru realizarea compoziţiei realiste. Să deosebească ramurile artelor plastice. Evidenţierea centrelor compoziţionale (culoare. Să reprezinte structuri din natură în compoziţii volumetrice utilizînd diverse materiale. Iniţiere în compoziţie 3.procedee. Să manifeste interes pentru cunoaşterea artei plastice populare. Organizarea cromatică a spaţiului plastic. Analiza. Vizionarea filmelor. Ramurile artei plastice. Maeştri şi capodopere. 4.3. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice. Explicarea noţiunii de compoziţie realistă. Să evidenţieze centrele de interes ale compoziţiei folosind creativ mijloace de expresie. Compoziţia realistă. mărime etc.).4. Iniţiere în domeniul artelor plastice 4. Exerciţii de amplasare a elementelor compoziţionale în spaţiul plastic şi evidenţierea centrelor compoziţionale prin culoare.3. vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă. naţionale şi universale. III.1. compararea şi deosebirea lucrărilor de artă din diverse ramuri ale artei plastice.1. Să perceapă calităţile estetice ale mesajelor Muzee şi galerii de artă. Exprimarea opiniilor despre ramurile artei plastice.

II. Forma volumetrică (tridimensională). 1.). Materiale.4. fructe. sculpturale etc. 1. picturale. Modelarea şi construirea din materiale naturale şi artificiale (materiale de reciclaj. Tehnici grafice.2.parcursul anului. Elemente de limbaj plastic 2. Forma plată (bidimensională).1. plante etc. instrumente şi tehnici de artă Activităţi de învăţare şi evaluare recomandate 1. arta decorativă etc. Subcompetenţe CLASA a IV-a Conţinuturi recomandate I. Analiza elementelor de limbaj plastic în lucrări de artă plastică. Să reprezinte structuri şi fenomene ale naturii utilizînd punctul şi linia ca mijloace de expresie. Vizionarea filmelor. cutii. zăpadă. Să motiveze alegerea tehnicilor mixte în exprimarea unei idei. Discuţii: Observarea particularităţilor materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale (aluat. carton etc. sîrmă. Să creeze diverse forme în materiale naturale şi artificiale. 133 . legume. imaginilor. Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din materiale naturale şi artificiale. polistirol. Tehnici mixte.1. Să experimenteze materiale şi tehnici de artă în exprimarea individual-creativă. pictură. Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate. Culori calde. Punctul şi linia mijloace de expresie în grafică. 2. Lucrări practice în tehnici mixte.) în diverse contexte plastice. Materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale.3. reproducerilor. Observarea particularităţilor specifice în diferite contexte plastice. Să obţină forme plate pe suprafaţa plană utilizînd diverse materiale şi procedee tehnice. 1. Modalităţi de aplicare şi realizare. aluat. Analiza posibilităţilor de îmbinare a materialelor de artă tradiţionale şi materialelor netradiţionale într-o lucrare plastică.2. Să folosească creativ diverse materiale de artă tradiţionale şi netradiţionale în lucrări plastice. Crearea compoziţiilor în diverse tehnici. lut. nisip.

calea ferată.1. Analiza operelor de artă şi identificarea trăsăturilor caracteristice fiecărui gen de artă. picturale. 3. 4. III. Culori reci. grafice. Exerciţii-joc de obţinere a nuanţelor. Modalităţi de redare a planurilor. nuanţe şi identificarea lor în opere de artă şi mediul înconjurător.2. peisaj. Nuanţe. Iniţiere în compoziţie 3. decorative şi sculpturale. IV. Explicarea noţiunii de ton închis-deschis în desen şi pictură. culoare. compoziţie etc. formă / dimensiune. compararea şi analiza compoziţiilor Compoziţia decorativă. centrelor compoziţionale. mărime. Explicarea noţiunilor de bidimensional şi tridimensional. 2. Explicarea noţiunii de culori calde şi reci. sculpturală. atitudini etc. picturală şi grafice. Discuţii despre subiectul compoziţional. natură statică. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi 134 . grafică. Identificarea pe reproduceri de artă şi în natură. Dominanta cromatică.3. funcţie decorativă. Să creeze compoziţii decorative. Să redee perspectiva aeriană şi liniară în peisaje. Explicarea noţiunii de genuri ale artei plastice. stări. sculpturale cu subiecte literare sau inspirate din natură. Rolul culorii în redarea unor dispoziţii. Analiza procedeelor artistice de evidenţiere a Iniţiere în perspectiva liniară şi aeriană. Tonul închis-deschis. 3. Discuţii despre dominanta cromatică.2.1. Iniţiere în artele plastice 4. Crearea formelor bidimensionale şi tridimensionale. Redarea planurilor: linie. Arta populară. Să manifeste interes pentru cunoaşterea Genurile artelor plastice (portret. Explicarea noţiunilor de perspectiva liniară şi aeriană prin exemple simple din mediul înconjurător: peisaj. lucrări prin compararea şi deosebirea lor. Exersări grafice şi în culori de obţinere a tonurilor şi modalităţi de aplicare. Exersări: evidenţierea centrelor compoziţionale prin ton. Să descrie verbal mesajul artistic al operelor de artă plastică exprimîndu-şi propriile atitudini şi emoţii esteice. Deosebirea. Sa creeze forme volumetrice din materiale naturale şi artificiale. Analiza diferitor forme.3. culoare etc. stîlpi de telegraf etc.2. Subiectul compoziţional. Să observe trăsăturile caracteristice ale genurilor artei plastice. picturale. Să aplice culorile calde şi reci în redarea anumitor stări sufleteşti. Modalităţi de utilizare: funcţie utilitară.).4.

critic de artă etc. 135 . Analiza noţiunilor: artă populară. Meşter popular.3. Muzee şi galerii de artă. ţară. analizei lucrărilor plastice. Excursii la atelierele pictorilor şi meşterilor populari.4. meşter popular atelier de creaţie. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. localitate. Compararea operelor de artă plastică create în diferite perioade istorice şi variate ca stil. 4. expoziţiilor de artă şi exprimarea propriilor opinii.artei plastice naţionale şi universale. Să exprime atitudini faţă de evenimentele culturale din instituţia de învăţămînt. Joc de rol: meşter popular. Vizionarea filmelor. Să deosebească opere de artă plastică de arta populară. 4. artei populare. Atelier de creaţie. Maeştri şi capodopere.

sporirea capacităţii de efort fizic pentru dezvoltarea calităţilor motrice. concepţia de aplicare a curriculumului de Educaţie fizică stipulează statutul cotei disciplinei şcolare în Planul-cadru de învăţămînt. Astfel. care cuprinde calităţile motrice. precum şi de a duce un mod de viaţă sănătos atît în perioada şcolarizării. a calităţii învăţării. obţinerea echilibrului psihofiziologic. 136 . inclusiv. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.ARIA CURRICULARĂ SPORT EDUCAŢIA FIZICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Conceptul de bază al curriculumului şcolar de Educaţie fizică constă în iniţierea şi ghidarea permanentă a elevilor în scopul formării unui sistem bine corelat de cunoştinţe. – componente/factori ce asigură longevitatea speciei umane. estetice şi civice. morale. Scopul prioritar al procesului educaţional la Educaţia fizică în învăţămîntul primar este antrenarea elevului în formarea incipientă de utilizare a cunoştinţelor pentru fortificarea sănătăţii. avînd ca „ţintă” mobilizarea unui ansamblu de resurse de asigurare a calităţii şi capacităţii de asimilare a materiei de conţinut în procesul învăţării. cît şi pe parcursul întregii vieţi. corespunzător. fortificarea şi menţinerea sănătăţii. profilaxia bolilor. capacităţilor motrice ale elevilor şi. Nu pe ultimul loc se află formarea interesului şi necesităţii de predare independentă şi sistematică a exerciţiilor fizice. cu caracter profesional-aplicativ. conştient. nr. La baza conceptului stă ideea de ameliorare a acestui curriculum. urmăreşte realizarea finalităţilor prevăzute de Legea Învăţămîntului: a) dezvoltarea personalităţii copilului. asigurarea valorilor educaţiei pentru sănătatea corporală. motivaţii. mijloacele educaţiei fizice (exerciţiile fizice. care utilizează exerciţiul fizic drept mijloc principal în vederea dezvoltării sănătăţii. b) asigurarea unei pregătiri fizice multilaterale. Valoarea formativă a Educaţiei fizice constă în:  tehnologia implementării subcompetenţelor şi unităţilor de conţinut ce constituie o contribuţie considerabilă la sporirea stării de sănătate. deprinderilor motrice şi culturii sănătăţii. capacităţi. formarea deprinderilor de a duce un mod de viaţă sănătos prin organizarea activităţilor de integrare socială a elevilor din clasă. a capacităţilor şi a aptitudinilor lui spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim. absolvind şcoala. Curriculumul şcolar de Educaţie fizică pentru învăţămîntul primar este inclus în Planulcadru de învăţămînt ca disciplină de studiu obligatorie şi reflectă concepţia care stă la baza reformei sistemului de învăţămînt European şi din Republica Moldova. priceperi şi deprinderi de a utiliza sistematic. trebuie să devină conştienţi de faptul că sportul şi cultura fizică sînt mijloace eficiente în dezvoltarea fizică armonioasă. formarea sistemului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului pe parcursul întregii vieţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. deprinderi motrice şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilitate în contexte specifice de realizare. Elevii. perfecţionarea condiţiei fizice etc. 62-63).  aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii competente să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală. adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. competenţelor şcolare. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoaştere. Educaţia fizică în sistemul de învăţămînt primar este o componentă a educaţiei generale. factorii naturali/igienici). în mod independent. călirea organismului. 9 noiembrie 1995.

2. care contribuie la formarea personalităţii creative. bazin de înot. ORIENTĂRI GENERALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE La vîrsta şcolară mică. 3. Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi de performanţă – vizează orientarea procesului educaţional al sportului şcolar cu caracter de masă spre sportul de performanţă. Principiul funcţionalităţii – evidenţiază continuitatea educaţiei fizice şi sport pe parcursul vieţii indiferent de politica statului şi a influenţelor conjucturistice. rugbi. Principiul accesibilităţii instruirii – vizează prezentarea conţinuturilor didactice într-o formă accesibilă conform particularităţilor de vîrstă şi individuale ale elevilor. 5. sport-aerobic. 7. de forţă. Sistemul muscular este slab dezvoltat. deşi osificarea nu este încă terminată.) la cerinţele şi posibilităţile pedagogice. coloana vertebrală este expusă diferitor deformări. Principiul egalităţii şanselor – vizează delimitarea unor secvenţe de conţinut pentru toate categoriile de elevi. dezvoltarea elevului este mai lentă şi mai uniformă în ceea ce priveşte creşterea în înălţime. psihologice şi sociale ale educaţiei fizice şcolare. Principiul eficienţei – prevede valorizarea maximă a mijloacelor şcolare şi surselor naturale ale comunităţii locale. 10. 14. bazate pe inventivitate şi pe inovaţie didactică. Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor. Aparatul respirator este încă slab dezvoltat. Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi dezvoltarea fizică a personalităţii umane – urmăreşte formarea trăsăturilor superioare de voinţă şi caracter pentru perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor psihomotore şi calităţilor acestora. 6. Scheletul devine tot mai rezistent. oină. în special grupele mari musculare ale centurii scapulare-humorale. Din cauza acestei slabe dezvoltări a musculaturii şi sub influenţa negativă a unor poziţii necorespunzătoare. calităţilor. respiraţia fiind superficială şi scurtă. dezvoltarea încrederii în sine. handbal. psihice.Realizarea conţinuturilor educaţionale ale educaţiei fizice şi sportului solicită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor de activitate didactică în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţămînt. ale abdomenului. volei. Principiul adaptării şi utilizării spaţiului (stadion cu piste de alergare. Motricitatea corpului la această vîrstă începe să se dezvolte în sensul unor acţiuni precise în mişcare. capacităţilor motrice şi atitudinilor – vizează instruirea de lungă durată şi practicare a exerciţiilor fizice fără întrerupere toată viaţa activă. Oasele se pot uşor deforma. 4. Principiul conştientizării şi responsabilităţii pentru propria formare/dezvoltare – vizează formarea interesului de activitate motrice. sală de gimnastică. capacităţilor şi atitudinilor. calităţilor. încurajarea şi preţuirea activităţii de creaţie. 11. Principiul coerenţei dintre subcompetenţe/conţinut educaţional şi finalităţile educaţiei fizice – reprezintă corelarea permanentă a competenţelor-cheie/transversale cu conţinuturile şi finalităţile învăţării în direcţia formării cunoştinţelor. 137 . baschet. în comparaţie cu perioadele de vîrstă ale învăţămîntului gimnazial. terenuri de fotbal. Principiul demonstrării şi umanizării învăţămîntului – stabileşte că Educaţia fizică exercită o mare influenţă asupra dezvoltării şi formării personalităţii umane. pentru alergări de rezistenţă şi cross. Principiul dezvoltării multilaterale şi armonioase a elevului – presupune dezvoltarea calităţilor motrice. sala de lupte etc. 13. 8. de fitness. ale trunchiului. funcţionale şi intelectuale ale elevului. 12. 1. ale spatelui. 9. teren pentru sărituri şi aruncări la atletism. Principiul creativităţii instruirii – necesită activităţi inovative. Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a deprinderilor igienico-sanitară şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al personalităţii umane.

2. vizuale. la tendinţa de a-şi îmbunătăţi indicii capacităţilor motrice proprii. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE 138 . Cerinţele crescînde privind însuşirea exerciţiilor vor contribui la menţinerea interesului copiilor faţă de procesul-instructiv. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ. gîndirea. a experienţei de utilizare a exerciţiilor. În scopul informării şi documentării elevului referitor la diverse aspecte ale educaţiei fizice.Obiectivele educaţiei fizice la această vîrstă sînt de a crea condiţii pentru dezvoltarea corectă a scheletului şi. Începînd cu clasa I-a cadrul didactic care predă disciplina „Educaţia fizică” este responsabil de introducerea şi completarea fişei „Paşaportului sănătăţii elevului”. reprezentările. începînd cu clasa a IV-a. SUBCOMPETENŢE. Aplicarea terminologiei pedagogice de educaţie fizică dezvoltă însuşiri ale limbajului corect. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. priceperilor şi deprinderilor motrice. liceal şi părinţii prin dezbaterile vizănd implementarea referenţialelor de competenţă prin intermediul conţinuturilor didactice din curriculum. capacităţii psihosociale. cum sînt percepţiile. situaţii psihice ale procesului afectiv şi de voinţă. kinestezice. Însuşirea conţinuturilor didactice se face conform principiilor didactice de bază. La selectarea diverselor exerciţii se va lua în consideraţie nu numai gradul deprinderilor motrice atins de elevi. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE CLASA I Subcompetenţe 1 Conţinuturi didactice 2 Activităţi de învăţare şi evaluare 3 1. memoria. vor completa nemijlocit valorile activităţilor motrice ale elevilor. a coloanei vertebrale. A. Curriculumul se aplică de către profesorul de educaţie fizică în colaborare strînsă cu cadrele didactice din învăţămîntului gimnazial. comportamentului civilizat a deprinderilor comunicative şi de interacţiune socială:  competenţe de atitudini. Dezvoltarea competenţelor fizice de bază prin intermediul exerciţiilor fizice:  competenţe psihomotorice. Aplicarea subcompetenţelor şi conţinutului didactic din curriculum urmăreşte proiectarea didactică în formarea incipientă a competenţelor de preîntîmpinare a ţinutei şi funcţiilor tuturor sistemelor organismului în creştere şi dezvoltare prin intermediul exerciţiilor fizice. care constituie izvorul tuturor cunoştinţelor copilului despre mişcare şi sînt la baza tuturor celorlalte procese psihice mai complexe. În cadrul procesului instructiv-educativ se ating obiectivele de formare a cunoştinţelor. Cunoaşterea noţiunilor. Competenţele proiectate în cadrul noilor activităţi de educaţie fizică. în primul rînd. cerinţelor şi legităţilor elementare referitoare la educaţia fizică şi aplicarea acestora în practica educaţională:  competenţe cognitive generale. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. Aceasta e necesar pentru perfecţionarea sistemică a mişcărilor şi dezvoltarea funcţiilor motrice ale copiilor. auditive. ci va fi prevăzută şi sporirea cerinţelor faţă de indicatorii calitativi şi cantitativi ai mişcărilor. La finele ciclului primar fişele tuturor elevilor vor fi transmise profesorului care va continua să activeze cu elevii respectivi. fiind componenţe instrumentale-operaţionale ale elevului în vederea însuşirii calitative a calităţilor senzoriale. I.  competenţe cognitive specifice. de a nu se opri la cele obţinute. sub egida pedagogului. CONŢINUTURI. elevul va completa caietul de educaţie fizică. 3. Formarea calităţilor de personalitate.

bara la depărtarea braţelor. Gimnastica matinală (esenţa gimnasticii matinale şi însemnătatea acesteia pentru om. durata şi cerinţele de bază în desfăşurarea gimnasticii matinale). . obligaţiunile şi responsabilităţile elevului în cadrul lecţiei de educaţie fizică. tracţiuni. dorinţa de a învinge greutăţile. educîndu-şi voinţa. 6.în coloană în diverse figuri geometrice. ocolind obstacole. Întoarceri la stînga şi la dreapta. 3. Elevul va fi competent: . cu coarda de gimnastică în cerc. Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică (cerinţe faţă de echipamentul sportiv. în diverse figuri geometrice. Alergări: obişnuite. pe diferite obstacole mici. Din culcat dorsal.Marş!”. igiena echipamentului sportiv. la bara joasă.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. Aranjări: . Sărituri cu coarda 1 min. mers pe obstacole. denivelat. „La dreapta!”. .Elevul va fi competent: . 1. pe sprijin îngust.să rezume rolul gimnasticii matinale pentru om. definiţii. cu ocolirea obstacolelor.să-şi dezvolte capacităţi de coordonare a echilibrului şi a diferitor părţi ale corpului. A. Exerciţii cu caracter aplicativ. B.în linie pe un rînd. 1. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG).Să creeze omogenitate în executarea acţiunilor în comun şi individual. • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. Cunoştinţe speciale • Termeni. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . „Clasă. igiena corpului). comanda: „Înainte . . pe perete de gimnastică. Exerciţii de front şi formaţii: 1. Aruncări: aruncarea mingii din diferite poziţii iniţiale. • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice. Igiena personală (semnificaţia noţiunii „igiena personală”. Tema 2.să stabilească legături dintre reguli şi consecinţe. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIFICE Test de cunoştinţe 2. 4. • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. stai!”. 2. în echipe. 2. . consecinţele posibile ale nerespectării regulilor respective). EDFG fără obiecte (procedee). conţinutul. . curajul. ocolind obstacolele. peste obstacole mici. a partenerului. Deplasare pe loc şi în mişcare. Mers: procedee de mers. B. .să-şi formeze capacităţi de a parcurge un spaţiu accidentat. Comenzile: „Aliniere!” „Drepţi!”. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. Căţărări: pe banca de gimnastică înclinată. Tracţiuni: cu ambele mîini din culcat pe banca de gimnastică.să expună corect termenii sportivi.să execute exerciţii aplicative complexe care contribuie la îmbunătăţirea calităţilor psihomotrice. semiîntoarcere. perseverenţa în muncă fizică. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. 4. a mingii medicinale cu ambele mîini (1 kg). Complex de exerciţii fizice I. noţiuni. Tema 3. Întoarceri pe loc: „La stînga!”. „Pe loc repaus”.să ilustreze importanţa igienei personale pentru sănătatea omului. aruncarea mingii mici în perete cu efort şi prinderea ei. 2. Sărituri: pe ambele pe loc şi în mişcare. 1. mers peste obstacole mici. din culcat dorsal. . 5. 3. 3. Corectitudinea 139 .

 respectarea dispoziţiilor învăţătorului în cadrul lecţiilor de educaţie fizice. Flotări din poziţia sprijin culcat. Dansul „Alunelul”. privind şi cea psihică. 5. 30. Cunoaşterea 3. steguleţe. capacitatea de a îmbina muzica 9.). grijulie faţă de sănătatea fizică pedagogului. ei la distanţă (m. rostogolire înainte în de dezvoltare a coordonării cu depărtarea unei aşezat. departe ajungi”.Să manifeste Evaluare:  Respectarea unui regim de viaţă sănătos. Din culcat dorsal. deprinderi 1. .). 4. Elemente din atletism. Complex de gimnastică aerobică. de 4 m cu ricoşarea orientare în spaţiu. Atîrnat în echer la peretele de gimnastică (menţinere. 7. De-a puia-gaia”. sărituri. Sărituri în lungime de pe loc. atitudine  Observaţiile  respectarea cerinţelor sanitaro-igienice. 6. rezistenţa specifică. . Alergare în tempou mediu timp de 3-6 min. Alergare 20. articulaţii. ATITUDINI . podul. 6.să manifeste spirit de  relaţii interpersonale pozitive în cadrul disciplină şi tact în relaţii desfăşurării jocurilor dinamice şi ştafetelor interpersonale. responsabilitate. mingi. ridicarea picioarelor).să aplice activităţi motrice 1. ridicarea trunchiului pînă la verticală. 4. respiratorii. Jocuri dinamice cu alergări. aruncări etc. Alergare în tempou mediu 300 m. bastoane de gimnastică). Dans moldovenesc „Alunelul”. 5. (min. (cm ±).să manifeste ritm. 40 m din startul de sus. 4. mîinile pe dinamică. Din sprijin ghemuit. 8. coregrafice elementare. 3. . . 1. 2. Aruncarea mingii de volei din diferite poziţii Aruncarea mingii în pentru dezvoltarea iniţiale şi prinderea ei. 3. perete de la distanţa capacităţilor de coordonare. Semisfoara. „Încet-încet. Menţinere în poziţia atîrnat. „Două babe de omăt”. termenilor de bază. Exemplu: „Vrăbiuţe săltăreţe”. Poziţia de atîrnat (s) banca de gimnastică. motrice de alergare. regim aerob în activitatea m din startul de sus. Din aşezat şi din culcat pe spate – rulări. efectuării EDFG.să realizeze acţiuni motrice Din aşezat picioarele 2. Din culcat dorsal. . Compoziţii de dans. comportamentul elevului.2. .să-şi dezvolte forţa statică şi 1. 1. . echilibru în escaladări de obstacole. s.să manifeste rezistenţă în Alergare la viteză 30 2. Complexul „Jucăriile”. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. 3. diverse situaţii de joc. 3. „Petişoară” şi alte jocuri. „Broaştele şi bîtlanul”. în aşezat ghemuit. „Migrarea cm. Exerciţii stretching. „Nu uda picioarele”. Aruncarea mingii mici la distanţă şi în perete cu ricoşare. Elemente din jocuri. Exerciţii din gimnastica de bază. 2.să cunoască regulile de Evaluare:  respectarea regulilor de securitate în timpul 140 . Complexul „Prietenii”. EDFG cu obiecte portative (cercuri. COMPORTAMETUL CIVILIZAT. aşezat depărtat. 2. păsărilor”. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. cu mişcarea. expresivitate în mişcări. Alergare la 300 m 4. mişcărilor şi supleţei în tălpi aplecare înainte 3. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. Alergare de suveică: 3x10 m. Ştafete sportive. sportive.

să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. cu pas Tehnica mersului şi încrucişat. rolul exerciţiilor fizice în dezvoltarea sistemului cardiovascular şi respirator). alergării. B. în semicerc.să reproducă componentele de bază ale igienei exerciţiilor fizice. cu 141 . Cunoştinţe conceptuale Tema 1. în figuri – prin ocolire. Test de cunoştinţe Test de cunoştinţe I. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. cu ridicarea genunchilor la 45o. Cunoştinţe speciale • Termeni. asigurînd o dezvoltare armonioasă Gimnastica de bază. Noţiuni generale despre dezvoltarea fizică a omului (esenţa noţiunii „dezvoltare fizică” şi importanţa acesteia pentru el. pe diagonală. noţiuni. enumerarea după ordine. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . B. pe vîrfuri. Întoarcere pe loc. . Raportul şi salutul. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILE ELEMENTARE REFERITOARE LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I.să exemplifice relaţia dintre exerciţiul fizic şi dezvoltarea fizică a omului. Aranjare în formaţie în linie pe două rînduri. definiţii.profilaxie a traumatismului la lecţiile de educaţie fizică. de a lucra frontal sau în echipe omogene. 1.să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE Elevul va fi competent: .să-şi dezvolte obişnuinţa de menţinere a ţinutei corecte şi să-şi formeze şcoala mişcării. stării de sănătate. CLASA a II-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1. cu pas accentuat. • Poziţiile de bază ale diverselor segmente corporale în timpul executării exerciţiilor fizice. cu întoarceri la viteză. 4. a competiţiilor. în cerc. gradului de dezvoltare şi pregătire fizică). Alergări: obişnuit. dozarea efortului fizic conform particularităţilor de vîrstă. rolul respiraţiei în timpul exersării. . . Igiena exerciţiilor fizice (condiţiile sanitaro-igienice ale locului de practicare a exerciţiilor fizice. Exerciţii de front şi formaţii. • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. Tema 2. 2. Raportul. Exerciţii cu caracter aplicativ. 3. • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. cîte 3.Să-şi formeze capacităţi de colaborare. pe cerc. jocului. 2. Test de cunoştinţe 2. Deplasări: la pas. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . 1. cu jocuri.4. A. A. în careu. în pătrat. 2. Aranjare în formaţie desfăşurată. 1.să expună corect termenii sportivi. . 5.  Analiza comportamentului elevului manifestat pe parcursul activităţii motrice. Mers: cu pas obişnuit. cu ridicarea genunchilor cu pas balansat.

Gimnastica ritmică şi dansul. gimnastică). Stînd pe omoplaţi. pas de polcă. Ştafete sportive şi jocuri dinamice cu alergări de viteză. Elemente din atletism. s. Aruncarea şi prinderea mingii de volei. . aruncare la distanţă de pe loc din stînd. „Cureluşa”.Liniile verticale şi cele orizontale ale tablei de şah.să cunoască terminologia şi noţiunile operaţionale specifice jocului de 1. Sărituri: naturale. cu o mînă. ocolind suporturi. peste 1 min. din faţă. coarde). Mers şi alergare în ritmul acompaniamentului muzical. 7.succesiunea pătrăţelelor 142 . . de pe obstacole. 2. 1.a organismului. ştafete. baschet. Aruncarea mingii în ţintă. coordonare. descifrarea „cîmpului de luptă”. 5. mobilitate. Jocuri dinamice: „Locul liber”. stînd pe genunchi. 1. 8. . Rostogolire înainte cu varietăţi de sărituri după rostogolire.Alfabetul şahului – tabla de şah: tipuri de linii ale tablei de şah. Compoziţii de dans: „Hora”. coordonării şi preciziei mişcării la creşterea şi îmbunătăţirea motricităţii generale. din spate în spate.de a-şi controla tempoul execuţiei. acela prinde mingea”. mare. Dansul „Polca moldovenească”. 6. 1. EDFG cu obiecte (mingi.să-şi dezvolte competenţe în asigurarea armoniei mişcărilor şi să-şi controleze influenţa exerciţiilor aplicative asupra formării deprinderilor motrice de bază. 4. Aruncări şi prindere: individual cu două mîini. în grup. Alergare de viteză la 30 m din startul de sus Alergare 300 m sau cros 300 m (min. 3.să execute acţiuni motrice pentru dezvoltarea capacităţilor de viteză şi rezistenţă în regim aerob. . Exerciţii speciale de forţă-viteză. (EDFG) . 3. 5. Tracţiuni: între doi executanţi din fandat. Alergare de tempou moderat 5-6 min. amplasamentul pieselor pe liniile Termeni de bază. medie. Alergare de suveică 3x10 m. sau cros 300-500m. 2.să-şi dezvolte capacităţile de coordonare. cercuri. din lateral.) Rostogolire înainte. Complex de gimnastică aerobică. . şerpuită. Alergare de viteză: 30m. 3.să demonstreze competenţe de interacţionare constructivă cu semenii în diverse activităţi motrice şi organizatorice. cîte doi. Sărituri peste coardă 3. 1. de pe banca de Varietăţi de căţărări. la ţintă (mică. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi desfăşurată. pas alternativ. 2. Podul din culcat pe spate. Alergare 300m. Complexe de gimnastică aerobică. . „Nu uda picioarele”. cu coardă mare. din aşezat faţă în faţă. 2. a braţelor şi a picioarelor. Aruncarea mingii în ţintă de la distanţa de 4 m. 5.să-şi formeze ţinuta corectă a corpului şi unele capacităţi artistice. cu variante de alergare. „Conurile. obstacole. cu transportarea unor obiecte pe cap. 3. simţul spaţiului şi al echilibrului dinamic. Echilibru: cu variante de mers. „Polca moldovenească”. 2. Pas de horă. mică individual şi în echipe. . fixă. . „Cine e chemat. „De-a puia-gaia”. Exerciţii din gimnastica de bază. bastoane de gimnastică. Elemente din jocuri. Exerciţiu stînd pe omoplaţi. Căţărări: la scara fixă-varietăţi (în spirală. 4. 40m. Exerciţii de dezvoltare fizică generală. 3. 6. mobilă). notaţia mutărilor. Poziţiile mîinilor. 4. 4. . la distanţă de pe loc. 4. Şah. Conducerea mingii de fotbal. Aruncarea mingii în ţintă şi peste fileu. 6. pe banca de gimnastică. „Vrăbiuţe săltăreţe”. 3. Echilibru pe un picior. 7. ghindele şi nucile”. 4.

FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. turnul. flancul regelui.notaţia pătrăţelelor diagonalelor mari.  respectarea regimului igienic al organismului. Tracţiuni la bară. centrul mare şi centrul mic. din atîrnat culcat orizontal. amplasamentul iniţial. .  respectarea regimului motrice zilnic. amplasamentul iniţial al pieselor de şah pe tablă. 9. notaţia completă şi succintă a partidelor. .flancul damei. calul.piesele de şah: garnitura completă de piese albe şi negre – reprezentarea grafică. .  instruire (autoinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie. nebunul.să acţioneze cu mijloace specifice pentru dezvoltarea forţei dinamice. . regele. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA 143 . aer şi apă.notaţia în şah.  evidenţa dinamicii rezultatelor activităţii motrice efectuate la lecţie şi independent la domiciliu. ATITUDINI . de analiză şi sinteză. interes privind activitatea motrice efectuată sistematic. denumirea piesei. Sărituri cu coarda – 1 min.şah. 4. patul.  instruire (auroinstruire) cu ajutorul materialelor instructive (la lecţie.mutări pe tabla de şah. . 1. . mutarea.pionul.să-şi dezvolte capacităţi de concentrare. . de atenţie. . .caracterizarea pe scurt notaţia în şah. la domiciliu). . CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice.să dea dovadă de curiozitate intelectuală. notarea abreviată. Evaluare:  Test de cunoştinţe elementare despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului uman. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. . orizontală şi verticală. începerea partidei. regulile elementare ale jocului de şah. Test de cunoştinţe . . fiziologic. 2.şahul şi matul.  proceduri de călire a organismului cu razele solare. Evaluare:  Gradul de respectare a regimului motrice şi igienic.să formeze raţionamentul şi memoria vizuală. la domiciliu). Din culcat dorsal. Flotări din poziţia sprijin culcat pe banca de gimnastică. psihologic. albe şi negre pe verticale de ordin par şi impar.  Cunoştinţe despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului din punct de vedere anatomic. şahul veşnic (etern).să-şi formeze deprinderea de a practica sistematic şi independent exerciţiile fizice. capturarea de piesă. Flotări la banca de gimnastică sau tracţiuni la bară. A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. CLASA a III-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1 2 3 1.raportul de forţe pe table de şah.  efectele pozitive ale executării exerciţiilor fizice asupra organismului uman.să-şi formeze atitudinile grijulie pentru sănătatea proprie.Să demonstreze o atitudine pozitivă. Evaluare:  Rezultatele dezvoltării şi pregătirii fizice. . dama. 3. ridicarea trunchiului pînă la verticală. 3. contra şahului – apărarea sau retragerea. .

aplicînd terminologia exerciţiilor învăţate.să execute corect acţiunile motrice orientate spre dezvoltarea capacităţilor de coordonare. importanţa ei în dezvoltarea Eseu nestructurat normală a coloanei vertebrale şi a organelor interne. cu ajungerea obiectelor după săritură. A.EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. Cunoştinţe conceptuale Tema 1. 1. peste obstacole. rolul exerciţiilor fizice în formarea/dezvoltarea ţinutei corecte a corpului). cu pas fandat. A. Cunoaşterea terminologiei exerciţiilor cu caracter aplicativ. 1. . . sarcini pentru acasă la educaţia fizică – component important al activităţii motrice independente. 1. şerpuire. consecinţele ţinutei incorecte. Exerciţii cu caracter aplicativ.Să formeze competenţe de a comunica. aruncării în 144 . cîte 3. . Identificarea modelului de mişcări specifice pentru fiecare segment al corpului. Regrupare dintr-o linie pe un rînd – în cerc. pe obstacole cu bătaie.să explice importanţa ţinutei corecte. în două linii. viteză şi forţă . I. noţiuni. Sărituri peste coardă timp de 1 min. după săritură.Să cunoască regulile de acţiune individuală şi în comun. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: . 5. Alergări: cu întoarcere. Cunoştinţe speciale • Termeni. 3.să propună exerciţii fizice în scopul exersării ţinutei corecte a corpului. spate la spate. aruncare la distanţă. 2. Împingeri: între doi executanţi. mijloacele şi formele de călire a organismului). Tema 3. umăr la umăr. Ţinuta corpului (definiţia noţiunii „ţinuta corpului”. Exerciţii de front şi formaţii.explozivă. pe cerc. Călirea organismului (definiţia noţiunii „călirea organismului” şi rolul acesteia pentru sănătatea omului. cîte 4. . . întremării sănătăţii etc.să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. „Pasul mai mic!” Enumerarea la unu-doi. Aruncări şi prinderi: cu ambele mîini. B. la viteză.4 şi mai mulţi executanţi. după ricoşare. cu paşi alăturaţi. Mers: cu pas de manevră. COMPETENŢE PSIHOMOTRICE . 1.).să evalueze ţinuta corpului. în ritm rapid. Sărituri: naturale fără întoarceri şi cu întoarceri. de repetări). 2. 2. 4. 1. „Pasul mai mare”. Test de cunoştinţe diagnosticarea ţinutei corecte a corpului. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIAL Elevul va fi competent: . pe echipe-din stînd faţă în faţă. în ritm de joc popular. cu o mînă. cîte 3. . 2.să expună corect termenii sportivi. conţinuturi şi finalităţile activităţii motrice independente. B. cronometrată. . Tema 2. Precizia ţintă. Activitate motrice independentă (obiective. rolul exersării independente sistematice în scopul dezvoltării calităţilor motrice. sărituri cu coarda mare în echipe.să stabilească legături dintre activitatea motrice independentă şi sănătatea omului. din diferite poziţii. (nr. definiţii • Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie • Poziţiile de bază a diverselor segmente Test de cunoştinţe corporale în timpul executării exerciţiilor fizice • Regulile de securitate la lecţiile de educaţie fizică. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. 1. cu paşi mari. 3. la ţintă.să formeze concluzii referitor la importanţa călirii organismului. cu paşi încrucişaţi. în ritm lent. Mers în figuri: contramers (în sens opus).

cu transportarea greutăţilor. . Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. Semisfoara. EDFG cu obiecte pe loc şi în mişcare (în stînd.Executarea sistematică a sarcinilor la domiciliu. Corectitudinea executării exerciţiilor de EDFG. jocuri sportive din gimnastică. 5. Aruncarea mingii în ţintă.. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. Alergare în tempou mediu (durata 5-10 min. 360º.Să realizeze activităţi practice independente. 10m. 3. 1. . Îmbinare acrobatică din elementele însuşite anterior. Pasarea cu o mînă şi prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare. calităţi de viteză şi precizie a mişcării. 4. Ştafete. „Păzeşte-te de mine” etc. 5.). EDFG fără obiecte: varietăţi. Săritură în lungime de pe loc. 3. Corectitudinea completării portofoliului şi progresele obţinute timp de un an.informaţii privind influenţa benefică a exerciţiilor fizice asupra organismului. Podul. 2. Alergare de viteză 30m. 4. 50m din startul de sus. Atîrnări şi sprijine. 7. 2. ATITUDINI . 3. din aşezat ghemuit. Elemente de jocuri sportive. 3x10m. Elemente de atletism: 1. Pasarea şi prinderea mingii cu două mîini de pe loc şi din deplasare. . . Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG): 1.Să stabilească legătura între propriile capacităţi. 6. . cu variante de alergare. din sprijin ghemuit. Stînd pe omoplaţi după rulare înapoi din aşezat. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. Pasarea şi preluarea mingii cu piciorul din deplasare. Exerciţii speciale de forţă. „Vînătorii şi raţele”. Dribling multiplu din deplasare. Echilibru: cu variante de mers. Menţinerea echilibrului pe ambele picioare după săritură cu întoarcere la 360º într-un cerc cu diametrul de 1m. Rostogoliri în îmbinare cu elementele însuşite. 6. după sărituri de 90º. Semisfoara. Dribling multiplu din deplasare. Jocuri dinamice. 5. 3. 180º.activităţi de testare şi autotestare a nivelului de pregătire fizică generală. .să observe greşelile altora în vederea obţinerii informaţiei despre corectitudinea executării exerciţiilor. 4. 2. Alergare de viteză 30m.asigurarea şi ajutorului reciproc în procesul activităţii motrice. Aruncarea la coş de pe loc. mobilitate. 7. 6. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. 3. pe ambele picioare şi pe un picior. Alergare – cros 500-600m.să acţioneze în activitatea de învăţare a elementelor tehnico-tactice din jocuri sportive.Să demonstreze atitudine  Calitatea realizării sarcinilor la Evaluare: 145 . aşezat. Alergare de suveică. Atîrnări şi sprijine mixte. culcat). . 6. coordonare. 4. 3. . Alergare–cros 500m. 2. eforturi şi rezultatele activităţii. Teste motrice de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică generală – mai. Exerciţii din gimnastica de bază: 1.Să demonstreze rezistenţă în regim aerobic. Săritură în lungime (de pe loc şi cu elan). . Aruncarea la poartă cu o mînă de pe loc. Aruncarea mingii în ţintă la distanţă de 5. viteză.să manifeste îndemînare în realizarea acţiunilor învăţate. Ştafete sportive şi jocuri cuprinzînd elemente din atletism.

COMPETENŢE PSIHOMOTRICE 1. . 2.să exploateze legităţile călirii organismului. jocuri etc. de bază. proceduri de călire a organismului. Rolul exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului (influenţa activităţii motrice în Eseu nestructurat dezvoltarea organelor şi sistemelor (cardiovascular. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE  termeni. definiţii. desfăşurării jocului dinamic. CUNOAŞTEREA NOŢIUNILOR. cunoştinţe privind dezvoltarea fizică optimă a organismului.     .să completeze sistematic caietul. Tema 2. . executării unor exerciţii fizice.  Progresul dezvoltării calităţilor motrice. sportivă a exerciţiilor  Teste de  reguli (elementare) competiţionale.să manifeste atitudine grijulie faţă de sănătatea proprie. Teste de diagnosticare a nivelului de Evaluare: 146 . respirator). executarea sistemică a exerciţiilor fizice de dezvoltare generală şi formarea ţinutei corecte a organismului. Tema 1. unor elemente din jocul sportiv. CERINŢELOR ŞI LEGITĂŢILOR ELEMENTARE REFERITOR LA EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ I. noţiuni. cunoştin  cunoştinţe elementare despre metodica ţe. Tema 3. A. I. rolul practicării sistematice a exerciţiilor fizice în fortificarea sănătăţii omului).).  Regimul motric zilnic al elevului în afară de clasă. .conştientă şi disciplină în cadrul lecţiei de educaţie fizică. gimnastică. îndemînării. rezistenţei.    domiciliu. prezenţa utilajului sportiv personal (minge. Caietul de educaţie fizică (structura şi conţinutul caietului şi rolul acestuia în Caietul elevului autoinstruirea şi autocunoaşterea elevului). coardă etc.să deducă importanţa exersării fizice în scopul fortificării sănătăţii omului. participare la efectuarea exerciţiilor fizice de concurs.  cunoştinţe elementare privind dezvoltarea vitezei.. Test de cunoştinţe utilizării complexe a mijloacelor şi formelor de călire.să perceapă elementar  cunoştinţe elementare despre dozarea esenţa calităţilor motrice efortului fizic şi pauzele de odihnă în activitatea motrice. dozării treptate a procedurilor de călire. forţei.Să cunoască terminologia  aspecte ale tehnicii executării acţiunilor Evaluare: motrice din atletism. individualizării călirii organismului). DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE II. funcţionale şi a indicilor antropometrici pe o perioadă de timp. sporirea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală. B. Principiile călirii organismului (caracteristica principiilor: călirii sistematice. fizice practicate. . CLASA a IV-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţareevaluare 1 2 3 1. respectarea cerinţelor sanitaro-igienice a corpului şi echipamentului sportiv. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE Elevul va fi competent: .

* ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr.). procedeul „îndoind picioarele”.Să demonstreze calităţi motrice de bază. * din stînd pe banca de gimnastică. dezvoltare. Sărituri în adîncime. Aruncarea mingii în ţintă orizontală şi verticală de la distanţa de 8-10m. EDFG cu obiecte portative. Gimnastica de bază 4. Mers pe cerc mare şi mediu.să formeze competenţe de testare motrice şi să le implice la testarea colegilor. 5. 3. .). s. 2. 6. 5. mîinile pe banca de gimnastică (nr. .3 în deplasare cu întoarcere. Rostogolire înainte în diverse poziţii finale. Teste motrice. Evaluarea nivelului de dezvoltare. Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extensă. * perimetrul toracic (cm. . Regrupare dintr-o coloană în coloană cîte 2. Ţinuta corporală la efectuarea exerciţiilor. Elemente de atletism 1.). pregătire fizică şi funcţională. nr. Săritura în lungime cu elan. Escaladări. pregătire fizică şi funcţională. de repetări).). * frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min. Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) din startul de sus sau alergare –cros 500m (f). Exerciţii de front şi formaţii: 1. Varietăţi de mers aplicativ. 4. . procedeul „prin păşire”. Săritura în înălţime. bastonul de gimnastică). . Teste funcţionale: * frecvenţa pulsului în stare de repaus (timp de 1 min. mai). . Teste motrice: * Alergarea de suveică: 3×10 m (s). cercuri. * tracţiuni în braţe din culcat orizontal (băieţi.să demonstreze capacităţi motrice de bază.). 2. 3. Teste antropometrice: * masa corporală (kg). 3. Exerciţii cu caracter aplicativ. Trei timpi (2-3 m) + evaluare. s. 1. Alergare de viteză: 30-60 m din startul de jos. Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG). 5. Săritură în sprijin ghemuit pe capra de gimnastică şi coborîre extinsă. . 4.să acţioneze cu indici Îmbinare de elemente 147 . Aruncări şi prinderi a obiectelor portative (mingi.. * sărituri în lungime de pe loc (cm). Desfăşurare la dispoziţia profesorului (braţele depărtate prin paşi alăturaţi. * talia (înălţimea corpului) (cm. 2. sărituri. de repetări). alergări. 4. 1000m (b) (min. Alergare de rezistenţă: 500 m (f) – 800 m (b) (min.să demonstreze capacităţi de viteză şi rezistenţă aerobă Alergare de viteză 30m(s).să întreţină şi să îmbunătăţească starea de sănătate executînd exerciţii cu caracter aplicativ. coarda. EDFG fără obiecte. . 2. Căţărare pe odgon-procedeul în trei timpi (2-3 m). Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan. Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan. * flotări (fete) din sprijin culcat. aplecare înainte (cm).să influenţeze evoluţia corectă şi armonioasă a organismului în dezvoltarea calităţilor motrice de bază. 2. de repetări). 1.). 3. antropometrice şi funcţionale (septembrie.să observe capacităţile stării funcţionale ale organismului. Exerciţii acrobatice: 1. sărituri).să cunoască postura corectă a corpului în acţiuni motrice în comun şi principalele deficienţe fizice ale ţinutei.

1. 2. 4. Acţiuni ritmico-coordinative cu bătăi din palme şi picioare în perechi şi cerc. COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT. „Bastonul căzător”. Jocuri sportive. Minihandbal: 1. 6. 1. Marcajul şi demarcajul. 5. . 3. Aruncarea la coş de pe loc cu două mîini (cu o mînă). 5. Pasa cu o mînă şi cu două mîini de pe loc şi din deplasare. 10. 3. Îmbinare de elemente acrobatice din exerciţiile 1. Aruncarea la coş cu o mînă. acrobatice. 7. 6. Dribling multiplu din deplasare. Mers şi poziţii de sprijin pe bîrnă. 3. Dribling multiplu din deplasare. disciplină şi onestitate în comportament.  respectarea dispoziţiilor învăţătorului în Evidenţa: Nivelul de disciplinaritate şi activism motrice a elevului.Să manifeste spirit de ordine. 5.să însuşească acţiunile tehnico-tactice şi să execute rapid mişcările solicitate de activitatea în caz. 2. 3. 5. Gimnastica ritmică şi aerobică. Mişcări coordinative la 4 şi 8 timpi. Aruncarea la poartă din deplasare. 4. A DREPTURILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ III. . Joc bilateral. Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. 7. 9. Sfoara. La bara joasă. de pe loc şi deplasare. . Complex de exerciţii din gimnastica aerobică. în funcţie de un sistem de reguli acceptate. Îmbinare din elemente de atîrnări mixte. Aruncarea la poartă de pe loc. 4. La paralele. Îmbinări din atîrnări mixte. Aruncarea la poartă din deplasare. 4.  executarea sarcinilor la domiciliu. Minifotbal: 1. 3. Conducerea mingii. 3. Stînd pe omoplaţi. La perete de gimnastică. Atîrnări şi sprijine mixte. Podul din stînd (cu asigurare). Joc bilateral. 4. Pasa-preluarea.să efectueze mişcări cu amplitudine mare expresivitate şi ritm modern. „Labirintul”.să cunoască principalele mişcări de conducere a mingii şi să acţioneze regulamentar. .să depună eforturi uniforme şi variabile cu durate prelungite progresiv. Deplăsările specifice. „Exerciţiul interzis”. Oprirea şi pivotarea. 2. 4.  Jocuri dinamice şi ştafete sportive. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE. Tras la poartă de pe loc şi din deplasare. Echilibru pe un picior.să dezvolte spiritul de echipă şi a colaborării. 5. 2. Deplasări specifice. 2. 6. Marcajul şi demarcajul. 3. Jocul dinamic. aşezarea în apărare pe semicerc. 5. 2. . prinderea cu două mîini de pe loc şi din deplasare. Complex de exerciţii din gimnastica aerobică. ATITUDINI .superiori de îndemînare în cadrul acţiunilor motrice specifice. Dansul „Hora”. „Cloşca cu uliul”. Minibaschet: 1. Aşezarea în atac în semicerc. Joc bilateral. 8. Pasa cu o mînă. 3 şi 4. ştafete: „Chemarea numerelor”. 2. „Apărarea cetăţii”.  completarea portofoliului (caietul de educaţie fizică). braţele pe podea. Priceperi de asigurare şi 148 .

să manifeste responsabilitate şi toleranţă în procesul de educaţie fizică. economice şi culturale.  alergare de durată. sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socioculturale. avînd un caracter interdisciplinar. Caracterul activităţilor educaţionale specifice disciplinei. ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de Curriculumul Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istorico-cultural.  participare la amenajarea terenului sportiv şi pregătirea utilajului necesar pentru realizarea obiectivelor lecţiei.să-şi formeze capacităţi creative în baza cunoştinţelor şi calităţilor motrice personale. Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. vizează reconcilierea cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO. p. cultural) prin acţiune. prin „alternanţă şi continuitate”.. Nivelul interesului (motivaţiei) elevului pentru activitatea motrice sistematică. O pondere deosebită capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii. 1983. b) principiul integrării personalităţii umane în mediul social (economic. de comunitate în contextul întregului areal cultural. politic. „Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO. exerciţii fizice executate timp îndelungat. Dinamica formării competenţelor cognitive şi psihomotrice ale elevului. Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi. Educaţia tehnologică.  să elaboreze un complex de EDFG pentru gimnastica matinală. 149 .  respectarea regulilor jocurilor dinamice şi a acţiunilor de concurs. .  ajutorarea şi asigurarea colegilor în cadrul instruirii. 13-29): a) principiul complementarităţii. asigură potenţialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu. folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic şi care stimulează gîndirea creativă. între formarea intelectuală şi formarea practică a personalităţii umane. . cadrul desfăşurării lecţiei. pune în valoare imaginaţia şi gîndirea critică.  acţiuni motrice efectuate în sprijin şi atîrnări la diferite înălţimi. exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale. contribuie la formarea unei personalităţi capabile de a se adapta la condiţii de viaţă mereu în schimbare. formează competenţe necesare pentru viaţă.să realizeze activităţi practice independente. proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale. Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii umane. ajutor acordat în procesul executării unor exerciţii fizice. formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale.

. . Termenul competenţă nu este înţeles univoc de către cei implicaţi în educaţie. . . .. . Modelarea artistică din lut. . . . cl. .. . vor fi precizate în cadrul modulului studiat şi în funcţie de treapta de şcolaritate. . . . . . . . . . . . Arta culinară şi sănătatea. . Activităţi agricole. care să permitră dobîndirea capacităţilor de aplicare în viaţă a cunoştinţelor (dovadă că ştie să facă) şi formarea competenţelor sociale (dovadă că ştie să fie) Competenţa de bază a disciplinei Educaţie tehnologică „A utiliza un demers tehnologic” trebuie concretizată pentru fiecare domeniu (în cadrul modulului studiat şi pentru fiecare treaptă) şi nivel de dezvoltare.. . .. . capacităţi. . . . . . . . . . . . conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi... . . . . . . I-V 5. . . . .. . • Păstrarea. . . . . . . Tricotarea. . . . . . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect. . . . . . Structura modulară asigură flexibilitate. . . . . . . . . . 150 . . . ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire. I-V 2. .. . . . care. . • Interacţiunea procesului educaţional cu factorii externi din mediul social.. la rîndul lor. . . respectînd regulamentul tehnologic. . . care pot fi probate în practică. . economic şi cultural. . . .. . . . . . . . . . . . cl. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. . care să răspundă unei trebuinţe. Ele încorporează cunoştinţe. . . . . .. . . . 3.. viitori promotori ai culturii naţionale. . . . . . Din competenţa de bază rees patru competenţe-sinteză ale disciplinei. . . . . . . . . . adesea fiind confundat cu capacităţile. .. . . . . . . . munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă. .. . . cl.. . . . . d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele. . . adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului. . . capacităţi. .cl. . . . . cl. . . . . . . . Curriculum prevede următoarele module: Treapta primară 1. . . . .. . . . . . • Formarea atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale – învăţarea. . . . . . . .. . . . . . III-IV 6. . abordare diferenţiată în timp a modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii unde se află şcoala. Sărbători calendaristice. . . . . . I-V 4. . . . . • Includerea elevilor într-un ciclu cu finalitate: analizare – proiectare – realizare – evaluare. prin performanţa elevului. . . . . .. . II-IV 7. . . . deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare. . II-IV COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI 1. . . . . . . . . . . . .. . . Procesul instructiv-educativ la Educaţia tehnologică este organizat în baza principiilor specifice disciplinei şi a abordărilor modulare. dinamică. . . . . în vederea realizării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. I-V 3. . nivelurile şi formele de educaţie. cu caracter interdisciplinar. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului elaborat. Prin ea se realizează: • Orientarea şcolară. .. . . . . . . . . Realizarea obiectului conform proiectului elaborat. . . . cl. . . . . . . . . . profesională şi socială. . . . Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional). Croşetarea. cl.. .. . inovatoare. . . . . .. . Competenţele se formează prin experienţe complexe. . . 2. . . . . . . . . . . . . . prezentarea acestui proiect. . . . . . . . Valorificarea lor în viaţă presupune o abordare în viziune integralistă. . . . . . . . .. . . Competenţele se formează în timp şi sînt achiziţii şi abilităţi rezultate din procesul de învăţare. .. . . . .c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei practice. . . . . . . .. .. . atitudini. . . .. . . . . . . . . . . . . . .. . .. . .

Croşetarea 16 propuse 5. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 Alegerea a două 2. Activităţi agricole 16 Clasa III (32 ore) 1. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2.4. Tricotarea 16 7. Sărbători calendaristice 4–6 module din cele 3. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Treapta primară Clasa Temele (Module) Nr. Arta culinară şi sănătatea 10 2. Tricotarea 16 7. memorizarea etapelor procesului tehnologic. Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. Arta acului 16 propuse 4. Croşetarea 16 Clasa II (32 ore) 1. Activităţi agricole 10 – 14 16 151 . Croşetarea 16 propuse 5. Tricotarea 10 – 14 6. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional 16 module din cele 4. de ore Clasa I (32 ore) 1. Arta acului 16 – 20 module din cele 4. Activităţi agricole 16 Clasa IV (32 ore) 1. Modelarea artistică din lut 16 6. Evaluarea lucrării realizate. Modelarea artistică din lut 16 6. Sărbători calendaristice 6 Alegerea a două 3. Arta acului 16 module din cele 4. Sărbători calendaristice 10 – 16 Alegerea a două 3. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12 2. Croşetarea 16 propuse 5.

linguri. .bucate ce pot dăuna sănătăţii. tacîmurilor. *. tacîmurile etc. Explicarea unor informaţii privind rolul alimentaţiei în sănătatea copilului: . *. 4.exerciţii–joc privind regulile de comportare corectă în timpul mesei. Evaluarea (autoevaluarea) activităţilor de aranjare a mesei.exerciţii–joc privind varietatea produselor alimentare şi clasificarea lor în dietetice şi nedietetice. Noţiuni despre o alimentaţie echilibrată: . tacîmurilor etc. 3* Executarea anumitor activităţi practice la aranjarea corectă a mesei pentru alimentaţia de zi cu zi: *.SUBCOMPETENŢE. 2. care pot provoca unele afecţiuni. tacîmurilor etc.exerciţii de evaluare şi autoevaluare privind normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar. furculiţe.activităţi de evaluare a lucrărilor de aranjare a mesei de către copii. Identificarea unor mîncăruri pentru dejun.utilizarea corectă a veselei şi tacîmurilor. şerveţelelor etc. tacîmurilor.utilizarea adecvată a veselei. peşte şi produse din acestea.aranjarea corectă a veselei. cină.aspectul estetic al mesei aranjate. Normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: . *4. Respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar: .alimentaţia de zi cu zi şi regimul alimentar. pe masă. considerate importante în alimentarea copiilor: Conţinuturi 1.Exerciţii–joc privind clasificarea alimentelor în cinci grupe de alimente: cereale şi produse cerealiere.explicarea unor reguli de comportare la masă conform cerinţelor de conduită în timpul mesei.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar. *. . şerveţelelor etc. 152 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . prînz.Exerciţii–joc privind respectarea unui regim alimentar şi rolul alimentaţiei echilibrate în sănătatea şi activitatea copiilor. în timpul consumului alimentar. . tacîmuri. Comportara la masă: . carne.identificarea mîncărurilor necesare unei alimentaţii sănătoase şi mîncărurile care pot dăuna sănătăţii.conţinut variat în consumul de alimente din toate grupele de alimente. 3. . . Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: . CONŢINUTURI. (farfurii.igiena personală.ţinuta. şerveţele). Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. legume şi fructe. ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE (RECOMANDATE) Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA I-a Subcompetenţe 1.: . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .servirea corectă. . fasolea.mîncăruri necesare unei alimentaţii echilibrate.la decizia învăţătorului Conţinuturi 1. vesele. .exerciţii–joc de aranjare corectă a veselei. ceşti. Noţiuni despre alimentaţie: . mazăre şi . respectul faţă de comeseni. lapte şi produse lactate. 2.activităţi practice privind utilizarea corectă a veselei. .

2. . . tăierea).menţinerea ordinii şi curăţeniei în bucătărie. . Explicarea unor informaţii despre componenţa nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în organism: .discuţii dirijate privind importanţa respectării unui regim alimentar în sănătatea şi activitatea copiilor. 3* Depozitarea în condiţii adecvate a produselor alimentare uşor alterabile: *. 2. Clasificarea alimentelor după provenienţa lor: . . Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: . . .. *.exerciţii–joc privind regulile de comportare la masă. . curăţarea. aspectul estetic. Normele de igienă şi protecţie: . după care poate fi stabilită calitatea.activităţi practice în grup în scopul preparării unor tartine simple.păstrarea produselor perisabile.componenţa nutritivă a produselor alimentare. a tacîmurilor şi ustensilelor de bucătărie. . şerveţele etc.înfrumuseţarea cu diverse produse (legume. .păstrarea produselor neperisabile. prospeţimea unor produse alimentare după miros.comportarea la masă. altele. pipăit. verdeţuri.activităţi practice de efectuare a ordinii.condiţii adecvate de păstrare a 153 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .stabilirea duratei de păstrare în stare proaspătă / bună a unor produselor alimentare..). *. Autoevaluarea respectării normelor de igienă şi protecţie în timupl consumului alimentar: . *.prelucrarea primară a produselor alimentare (spălarea.comentarea regulilor de comportare la masă. . folosirea moderată a grăsimilor şi glucidelor.îngrijirea şi spălarea veselei. *.activităţi practice la amenajare a platourilor cu tartine şi servirea lor. .discuţii dirijate privind alimentaţia corectă: respectarea regimului alimentar. Evaluarea calităţii unor produse alimentare Conţinuturi 1.explicarea unor informaţii despre alimentaţia echilibrată. carne slabă. . aspect etc. 3. tacîmurilor etc.respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar.importanţa unui regim alimentar în sănătatea omului.igiena personală.elaborarea unui meniu pentru alimentaţia unui copil de 10 ani (corespunzător unei alimentaţii echilibrate). autoevaluare a activităţilor elevilor. 4.identificarea unor caracteristici. .exerciţii practice privind utilizarea corectă a veselei.executarea activităţilor necesare la aranjarea mesei cu veselă.activităţi practice de însuşire şi respectare a normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare.verificarea calităţii produselor alimentare.Exerciţii–joc privind stabilirea conţinutului de substanţe nutritive în diverse alimente.activităţi practice şi explicaţii privind condiţiile necesare de păstrare a produselor alimentare în bună stare. aranjarea corectă a mesei.legume. . . alimentaţia variată: fructe..exerciţii de evaluare.la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. calitatea bucatelor. . . tacîmuri. .. 2. Păstrarea în condiţii adecvate a produselor alimentare: .exerciţii de alcătuire a unui meniu pentru . 4. Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea: *. felii de ou fiert etc.

Evaluarea activităţilor în grup..îngrijirea şi utilizarea corectă a ustensilelor. băuturi (ceai. stare.verificarea calităţii produselor alimentare.regimul alimentar.activităţi practice şi experimente de evaluare. *. în bucătărie etc. . necesare praparării unor bucate: *.igiena personală. . .. *. *3.servirea corectă. . Comportarea corectă în timpul mesei. . *. Conceperea şi organizarea mijloacelor Conţinuturi 1. . 2. .componenţa nutritivă a alimentelor. Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri simple.explicarea unor informaţii despre calitatea nutritivă a produselor alimentare în funcţie de prospeţimea şi starea acestora. gust. 3* Prelucrarea culinară a produselor alimentare: *. .activităţi practice de efectuare a ordinii şi curăţeniei la masa de lucru. corespunzător alimentaţiei copiilor: .).Discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii echilibrate în viaţa şi activitatea omului (a copiilor).activităţi practice în grup la înfrumuseţarea salatei şi servirea mesei. 4.activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. produselor alimentare. curăţarea etc. sub aspect estetic. .prelucrarea primară (sortarea. .evaluarea calităţii bucatelor servite: sub aspect estetic. pipăit etc.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare.. . . la masa de lucru etc. aranjarea mesei. miros. gust.condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare. miros. Normele de igienă şi protecţie a 154 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . aspect etc.exerciţii de amenajare a locului de lucru în vederea preparării în grup a unor bucate (salată din legume proaspete sau fierte). 5.. 2.evaluarea calităţii unor alimente după provenienţă.exerciţii privid condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare necesare alimentaţiei zilnice a copiilor. miros. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: . greutate.la decizia învăţătorului Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1.prevenirea contaminării alimentelor în timpul prelucrării culinare. nutritiv. a informaţiilor de pe ambalaj etc.: . aspect. Normele de igienă şi protecţie a muncii: . pipăit etc.. vase etc. Amenajarea locului de lucru cu ustensile. . vaselor etc. . . adecvată la masă a unor mîncăruri şi băuturi. *. lapte etc.argumentarea importanţei respectării unei alimentaţii echilibrate.discuţii dirijate privind diverse tehnologii şi metode .după aspect.înfrumuseţarea bucatelor servite la masă (salată din legume fierte şi alte produse etc. 2. tehnologic. Întreţinerea ordenii şi curăţeniei în încăpere. culoare.stabilirea componenţei nutritive a alimentelor utilizate la prepararea bucatelor preconizate.).). alimentaţia de zi cu zi pentru un copil de 10 ani.activităţi experimentale în grup privind evaluarea calităţii produselor alimentare în funcţie de aspect. culoare. verificare a calităţii produselor alimentare în funcţie de stare. stare. 4.exerciţii de stabilire a conţinutului nutritiv al unor produse alimentare. .exerciţii privind alcătuirea unui meniu. .

*. aspectul estetic. . 3. ustensilelor (pînză cu textura rară. 3..masa de lucru.descrierea etapelor tehnologice urmate la prepararea bucatelor servite la masă. Executarea operaţiilor stabilite conform regulamentului tehnologic: . aparatelor de încălzit etc.ştergare de ritual. milieuri etc.comentarea aspectului.discuţii dirijate privind respectarea regulilor de comportare în timpul mesei. . aspectul obiectelor de port popular. .prezentarea unor informaţii despre sat. batiste în 3 colţuri.năfrămiţe.la decizia învăţătorului muncii: . Aranjarea mesei: . .observarea şi evaluarea elevilor în cadrul activităţilor practice de cercetare şi clasificare a pieselor de port popular după funcţii.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare activităţilor parctice. . denumire. Obiecte de uz casnic: . funcţie: . tacîmurilor etc.activităţi practice în grup de organizare a mesei de lucru şi a condiţiilor adecvate pentru prepararea tartinelor calde. calitatea materialului utilizat şi a culorilor tradiţionale.activităţi practice de menţinere a ordinii şi curăţeniei.amenajarea bucatele pe platouri şi să aranjeze masa cu vesela şi tacîmurile necesare. cînepă. conservare etc. 2. . oraş şi unele aspecte privind meşteşugurile populare. in. alimentele necesare. 5. 4. foarfece) în vederea utilizării lor în activităţi practice: . de păstrare a produselor alimentare pe o anumită perioadă de timp. Prelucrarea culinară a produselor alimentare.discuţii dirijate privind aspectul tradiţional al articolelor de port popular. *4. gustul.Exerciţii–joc de prezentare a costumului popular femeiesc şi bărbătesc. 155 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .activităţi practice în grup de înfrumuseţare şi servire a mesei.evaluarea calităţii produselor alimentare utilizate la prepararea bucatelor preconizate. . Întreţinerea ordinii şi curăţeniei: . . . . Materiale şi ustensile: . tacîmurile.comportarea la masă. *.funcţiile. vesela. mirosul etc..prevenirea contaminării cu microbi.observarea elevilor în timpul activităţilor.igiena personală.încăperea. ustensilele. a compotului din fructe (proaspete sau uscate). . Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA I-a Subcompetenţe 1.pînză cu textură rară de bumbac. ace.utilizarea corectă a materialelor. (informaţii).uscare. . . Identificarea articolelor de port popular după aspect.utilizarea corectă a ustensilelor.activităţi practice în grup de preparare a tartinelor calde şi a compotului.necesare de prepararea a bucatelor preconizate: . . *6. mirosului şi a calităţii nutritive. sex. ustensile etc. Tehnologii şi metode de păstrare a produselor alimentare: . . anotimp etc.amenajarea locului de lucru cu vase. Obiecte de port popular (cămăşi femeieşti şi bărbăteşti. .exerciţii de prezentare şi comentare a pieselor de port popular.) . ustensilelor etc. 2. 3.: . . gustului. . în aspect funcţional. Selectarea materialelor.comentarea etapelor de preparare a mîncărurilor.aranjarea veselei. stare. Evaluarea bucatelor: valoarea nutritivă.comentarea calităţii produselor alimentare selectate după aspect.. cingători etc. . catrinţe. . respectînd normele de igienă şi protecţie a muncii. miros.respectarea regulilor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1. culoare etc.

discuţii dirijate privind elementele decorative şi cromatica tradiţională utilizată la confecţionarea obiectelor tradiţionale. .condiţiile adecvate de păstrare şi utilizare a materialelor şi ustensilelor.linii drepte întrerupte.).aspectul tradiţional. *. decorate cu linii drepte. întrerupte. zigzaguri. gherghef. firile uşor vizibile.punctul înaintea acului. . durabilitate etc. din bumbac. riglă etc. Executarea punctelor de cusut pe fundalul pînzei cu textura regulată. după provenienţă. . textură. foarfece.ace cu vîrful rotunjit. Stabilirea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (pînză. ace etc. . . descrieri referitoare la aspectul tradiţional al costumului popular femeiesc şi bărbătesc: . . fire colorate.funcţiile ustensilelor.* exerciţii de executare a punctului cruciuliţă.proprietăţile materialelor.cerinţe calitative în funcţie de necesitatea lor. executarea punctelor de cusut (punctul înaintea acului. . Prezentări scurte. . Evaluarea (autoaprecieze) calităţii lucrului îndeplinit. *3. fixarea firului de aţă în cusătură. 2. cînepă. păstrare şi utilizare a ustensilelor necesare (ace mijlocii cu vîrful rotungit. (punctul înaintea acului. punctul tighel). funcţiile. punctul tighel. 4.muncii. . Normele de igienă şi protecţie a muncii: . punctul cruciuliţă. vălurite. 6. găurele simple): *. .coaserea unei batiste mici. Elememte decorative tradiţionale: .). in) utilizată la confecţionarea diverselor piese de port popular.punctul tighel. forma. punctate pe fundalul unei batiste din pînză.exerciţii practice privind: introducerea firului de aţă în ac. utilizate în confecţionare. grosime.activităţi practice de selectare. 3. dimensiunile.selectarea şi păstrarea. utilizarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare Conţinuturi 1. linii punctate.Exerciţii–joc de prezentare a costumelor populare (cum se poartă). . gherghef.activităţi practice de analizare a materialelor (pînză groasă cu textura uşor vizibilă. 2.igiena personală. .exerciţii de respectare a normelor igienice şi de protecţie a muncii. culori tradiţionale privind aspectul obiectelor 156 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . foarfece. . *. de uz casnic etc. Obiecte de port.fire colorate muline. -* exerciţii practice de executare a liniilor drepte. . Tehnici de cusut: .norme de igienă şi protecţie a muncii la păstrarea şi utilizarea lor. Materiale şi ustensile: . .activităţi practice privind evaluarea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor utilizate în confecţionarea obiectelor. Elemente decorative.autoevaluarea privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. vrîste) utilizate în decorarea articolelor populare.identificarea elementelor decorative tradiţionale (linii drepte. 4.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a II-a Subcompetenţe 1. .: .punctul cruciuliţă. *. păstrare şi utilizare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor utilizate la confecţionarea unei batiste mici.activităţi practice de selectare.vrîste etc. *5. de uz casnic şi ritual: .. .

punctul înaintea acului. *. populare. . Materiale şi ustensile: . Stabilirea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui ştergărel cu decor simplu cusut: . tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor. *3. în aspect estetic. 3.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a III-a Abilităţi 1.conform normelor de igienă şi protecţie a muncii.prezentarea schiţei grafice a ştergărelului ce doreşte să-l confecţioneze. .selectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea ştergărelului.activităţi practice individuale ce angajează elevii la confecţionarea unei batiste mici: croirea drept pe fir.discuţii dirijate privind stabilirea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel mic din pînză cu elemente decorative cusute. . punctul cruciuliţă. . cînepă etc. uşor vizibilă. Executarea punctelor de cusut: însăilătura.ace. .fire colorate muline. .punctul cruciuliţă. 50. găurele: *. Tehnici de cusut şi bordat: . cu textura uşor vizibilă.găurele simple.punctul cruciuliţă.activităţi practice de reprezentare grafică a formei şi dimensiunii unui ştergărel mic. . şerveţele etc. foarfece mici. Norme de igienă şi protecţie a muncii. zigzag) cu ajutorul punctelor de cusut menţionate. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative simple: . Tehnici de cusut şi brodat: .găurele simple. . cu textura regulată.puntul tighel. 2. *. linii vălurite etc. 2. gherghef etc.activităţi practice de clasificare şi selectare a pînzei de in.exerciţii de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit în aspect tehnologic şi în aspect estetic.exerciţii de desenare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a elementelor decorative: zigzag. .exerciţii de păstrare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare. 5. .evaluarea calităţii materialelor şi ustensilelor utilizate pentru confecţionare. tighel. 4.* activităţi practice privind executarea decorului simplu pe fundalul batistei.. milieuri etc. .Cercetarea cîtorva ştergare tradiţionale şi cîteva şerveţele. .punctul înaintea acului. . cînepă etc. năfrămiţe. Ştergare tradiţionale cu decor realizat la ţesut sau la cusut. 4. Evaluarea calităţii lucrului îndeplinit: în aspect tehnologic. punctul tighel.aţă albă subţire. . 4. nr. găurele. . cruciuliţe. bumbac.. . . *.însăilătura. . Etape tehnologice de confecţionare 157 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .exerciţii practice de executare a punctelor de cusut pe fire numărate: punctul înaintea acului. in. înaintea acului. . . *. 60.activităţi practice de finalizare a lucrului început: depistarea lacunalor şi corectarea lor.respectarea normelor de igienă şi protecţie a Conţinuturi 1.pînză de bumbac.confecţionarea unei batiste cu decor simplu (linii drepte.stabilirea etapelor tehnologice la confecţionarea ştergărelului.exerciţii de armonizare a firelor colorate muline etc.

*. . .păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare. .exerciţii de amplasare a decorului şi executarea broderiilor (elemente decorative simple). . . . . . *3. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui milieu cu decor brodat: .prezentarea schiţei grafice a milieului imaginat. . *.activităţi practice de croire drept pe fir a unui ştergărel mic (30x15) cm. tivirea marginilor cu găurele simple. ştergare. Evaluarea ştergărelului confecţionat: .memorarea etapelor tehnologice. *. 3.Exerciţii de studiere. *. . 158 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .executare practică: croirea unui ştergărel de dimensiuni mici. panglică centimetrică.elemente decorative. . şerveţele. riglă.stabilirea etapelor tehnologice şi a punctelor de cusut utilizate la confecţionarea milieului preconizat. a ustensilelor. dimensiunea. . 4. 2. foarfece mici şi mari. in. analizare şi comentare a aspectului estetic: forma.evaluarea lucrărilor în aspect estetic şi calitativ. pe care doreşte să-l confecţioneze.milieuri. a unui ştergărel: .. . tivirea marginilor.activităţi practice individuale de reprezentare grafică a unui milieu de dimensiuni mici (30x30) cm şi indicarea modului de amplasare a decorului. .exerciţii de respectare a normelor de igienă şi securitate a muncii. alte mostre.exerciţii de reprezentare a unui fragment al compoziţiei decorative (un motiv popular „vîrtelniţa” şi elemente decorative „zigzag”. .. „căliţa ocolită”).tivirea marginilor. Confecţionarea milieului cu decor brodat conform proiectului elaborat: *.la decizia învăţătorului Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. alb). Materiale şi ustensile: . . funcţiile utilitare. Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat conform proiectului. funcţiiile utilitare ale obiectelor textile decorate cu broderii.caracteristici esenţiale.evaluarea.aspectul.pînză de bumbac. . firelor colorate. modul de păstrare a materialelor şi a ustensilelor în condiţii adecvate (truse speciale).culori tradiţionale (roşu.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii.selectarea şi croirea pînzei.exerciţii de selectare şi evaluare a pînzei. cînepă etc.executarea etapelor: croirea milieului de formă Conţinuturi 1. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . .ace. *. .motive populare. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui milineu cu decor brodat: . Textile tradiţionale decorate cu broderii: .caiet cu liniatura în pătrăţele. negru.activităţi practice de croire drept pe fir a milieurilor de formă pătrată (30x30) cm. . dimensiunea. 3. .prezentarea proiectului elaborat.activităţi practice de tivire a marginilor milieului.discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi a ustensilelor utilizate în confecţionarea milieurilor. 2. forma.observarea elevilor în timpul activităţilor practice şi acordarea ajutorului necesar.muncii. . culori complimentare.executarea broderiilor simple pe fundalul pînzei.descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel.gherghef.

găurele simple..punctul cruciuliţă.pătrată. Tehnici de modelare: . figurine din lut: . căni etc. .exerciţii de stabilire a spaţiilor de amplasare a decorului pe suprafaţa milieului. . de .şlicher. . în vederea suprapunerii lor în spirală. Normele de igienă şi protecţie a muncii: . figurine. . *. . sîrmuliţă etc..lut preparat.farfurii.). Evaluarea procesului de confecţionare a milieului cu decor brodat: . 3. pînză sau hîrtie. . 159 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .punctul tighel. activităţi practice în grup pentru a nu permite zvîntarea materialului pregătit. Modelarea unui vas.descrierea modalităţii de modelare a vaselor utilizînd metoda de spirală sau bile.analizarea diverselor vase de ceramică şi jucării. *. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas.figurine-jucării. vas cu apă. Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. Materiale şi ustensile: .exerciţii de reprezentare grafică a obiectului. şlicher etc. .executarea unui motiv popular „vîrtelniţa” pe centru milieului. ţuruiece. a valoarii şi calităţii lucrării (lucrărilor). Tehnici de cusut şi brodat: . angobă. ordinea şi curăţenia.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor conform cerinţelor de calitate şi valoare estetică. .activităţi practice de executare a motivului popular „vîrtelniţa” pe fundalul milieului.la decizia învăţătorului 4.descrierea unor diverse tipuri de vase de ceramică utilitare. .comentarea etapelor procesului de confecţionare a milieului proiectat.Discuţii dirijate privind importanţa ceramicii în viaţa oamenilor începînd din cele mai îndepărtate timpuri şi pînă în prezent.discuţii dirijate privind metode vechi de modelare a lutului: suprapunerea spiralică a verigelor.locul de lucru. fiecare elev va decide ce figură va modela la propria imaginaţie. *. .executarea decorului simplu la laturile milieului. îngrijie şi utilizare a materialelor şi ustensilelor. jucărie. .exerciţii de modelare a fundului pentru vasul preconizat.pregătirea unui vas cu apă.discuţii dirijate privind metodele de preparare şi pregătire a materiei prime: lut prelucrat.activităţi practice de obţinere a masei de lut de plasticitate optimă.reguli de păstrare.punctul lănţişor. . . sîrmă. Obiecte de ceramică tradiţională: . Reprezentarea desenului unui vas sau a unei jucării în vederea confecţionării din lut: .tehnica modelării prin suprapunerea spiralică a vergelelor. .respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. 2.vase pentru preparat bucate (oale de diverse tipuri).exerciţii de formare a decorului la colţurile milieului. 3. *duble. şlicher (soluţie de lut pentru încleiere). .aprecierea aspectului estetic. . tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor. *. pînză. . . . 4.activităţi practice de executare a decorului la laturile milieului. . ţuruiece etc. 2. 5. figurină din lut cu ajutorul Conţinuturi 1.confecţionarea vergelelor uniforme din lut. . suprapunerea bilelor mici pentru formarea pereţilor. .memorizarea etapelor cronologice de confecţionare a milieului.vase pentru apă (ulcioare. . străchini etc.igiena personală. .

2. fund).la decizia învăţătorului Modulul „Modelarea artistică din lut” CLASA a IV-a Subcompetenţe 1. . .). .finisarea (decorarea. 4. .farfurii.exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate care trebuie umezite prin umezirea degetelor. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas de formă întinsă după şablon sau figurine. bilelor.evaluarea activităţii elevilor: prezentarea schiţelor . căni etc. . trebuie utilizat şlicher la suprapunerea vergelelor. ca pereţii vasului să fie omogeni.suprapunerii spiralice a vergelelor sau suprapunerea bilelor: . *. 4. . arderea) lucrării.activităţile practice de modelare se vor desfăşura în grup. .descrierea tehnică a modelării după şablon a unui vas de formă întinsă. toartă. .confecţionarea vergelei sau a bilei de aceiaşi mărime.suprapunerea circulară a vergele sau a bilei pentru a obţine forma dorită a vasului. gît. . . . *.vase pentru păstrat / pregătit produse..exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor comparîndu-le cu desenul formei.prezentarea schiţei grafice a unui vas de formă întinsă (farfurie) sau a altui obiect. .: .elemente decorative simple. motive populare.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. . burtă. bucate (oale mari. mănuşă. care se va fixa (încleia) cu ajutorul şlicherului primul rînd de spirală. Evaluarea lucrării confecţionate de colegi în comparaţie cu cele autentice: . sfeşnice etc. şlicher. străchini. . dimensiunii şi proporţiilor părţilor componente. .activităţi practice de modelare şi suprapunere a vergelelor (vergelele să fie de aceiaşi grosime). jucării etc. .exerciţii de reprezentare grafică a obiectului imaginat pentru modelare. 160 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .Discuţii dirijate privind analizarea diferitor vase de ceramică şi jucării. coloranţi. cromatica ceramicii tradiţionale: . (ulcioare. Conţinuturi 1. .asemănarea antropologică a vaselor de ceramică tradiţională (gură. buză.). gavanoase etc.vase pentru apă şi vin etc. Notă: O atenţie deosebită se va acorda respectării formei şi proporţiilor indicate în schiţa grafică. . angobă. Obiecte de ceramică tradiţională: . umeri.tehnica prin suprapunerea bilelor mici.discuţii dirijate privind metoda modelării după şablon.„încleierea” vergelelor suprapuse cu şlicher şi netezirea suprafeţei.activităţi practice în grup la pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare. ustensile etc. elevii se vor ajuta reciproc pentru a nu permite uscarea lutului. *.comentarea etapelor tehnologice de confecţionare utilizînd terminologia specifică. Elemente decorative. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas sau a altui obiect: .ghivece. . ulcele.pregătirea ustensilor şi a locului de lucru pentru modelarea din lut..modelarea liberă. uscarea.metode de preparare a materialelor necesare: lutul de plasticitate potrivită.activităţi practice de a pune în loc adecvat lucrările deja modelate pentru a se usca în voie.

Croşetarea unui lănţişor din ochiuri libere.identificarea şi clasificarea unor materiale şi ustensile utilizate la realizarea dantelei croşetate.fire textile variate după culoare. Elementele de bază ale croşetării: 161 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .observarea şi compararea mostrelor prezentate. figurină) prin tehnica modelării după şablon: .Activităţi de observare.exerciţii de selectare a firelor textile după culoare. . 2. grosime etc. grafice.. vas cu apă. . lemn etc. vergelelor sau după şablon.comentarea etapelor tehnologice.finisarea lucrării prin tăierea resturilor de pe margine. Elemente decorative.obţinerea plasticităţii necesare la prelucrarea lutului.întinderea bilei pentru a obţine o placă suficient de groasă şi presarea ei pe şablon.încleierea vergelelor cu şlicher.activităţi practice de aşezare a obiectelor în cuptor special pentru ardere. pensulă. utilizînd terminologia specifică. obiecte garnisite cu dantelă croşetată (feţe de masă. alb. ţuruiece.fire textile depănate în bobine.şlicher.confecţionarea unei bile mari de lut.culori tradiţionale: cărămiziu.).). scule etc.ţinerea corectă a firului de aţă. după provenienţă. *. . scoaterea de pe şablon. . ştergare. Tehnici de modelare: *. motive populare. negru. 3. grosime. 4.vizitarea organizată a unui interior tipic ţărănesc (la muzeul de etnografie. Executarea unor elemente de bază ale croşetării: . .activităţi practice de finisare şi executare a decorării obiectelor. compoziţii decorative. . . . 2.discuţii dirijate privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare.exerciţii-joc privind organizarea locului de muncă.luarea primului ochi. .3.exerciţii de evaluare a lucrărilor confecţionate de elevi: aspectul estetic (forma.la decizia învăţătorului Modulul „Croşetarea„ CLASA I-a Subcompetenţe 1. imaginîndu-şi modalitatea aplicării acestuia: . . . pregătirea ustensilelor. *. muzeul satului etc.activităţi practice individuale şi în grup la pregătirea materialelor şi modelarea obiectelor preconizate utilizînd tehnici libere: modelarea prin suprapunerea bilelor.tehnica suprapunerii spiralice. figurine etc. 4. cunoaşterea şi respectarea normelor sanitar-igienice .jucării. lut. respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii. Materiale şi ustensile: . . proprietăţile părţilor componente).tehnica modelării prin presarea pe suprafaţa şablonului. coloranţi. şerveţele etc. 3. .exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate prin umezirea degetelor. 3.lut preparat în condiţii de casă. . verde etc.pînză. Selectarea firelor textile după grosime şi culoare. Evaluarea lucrărilor confecţionate în aspect estetic. . Modelarea unui vas de formă întinsă sau a altui obiect (jucărie. . punerea la uscat în locuri ferite de soare şi curenţi de aer. .seturi de croşete. . . 2.). comparare a obiectelor garnisite cu dantelă (lucrată din fire textile. .exerciţii practice de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă. . . brun. Conţinuturi 1. calitativ.modelarea liberă prin suprapunerea bilelor mici. Materiale şi ustensile: . funcţional: . sîrmuliţă etc. angobă. tablă. Aspectul estetic al locuinţei tradiţionale. *.

utilizînd lănţişorul de ochiuri libere lucrat de elev. .antrenări practice ce includ operaţii de selectare a firelor textile. Evaluarea lucrărilor realizate: .ţinerea firului de aţă. ochiuri libere. . 4. grosime etc. a calităţii lucrărilor executate. .fire roşii şi albe de mulineu. . tradiţia de a purta mărţişoare în luna martie.croşetarea unui rînd de pătrăţele goale. . şerveţele garnisite cu dantelă: . de clasificare a acestora după provenienţă.luarea primului ochi. .explicaţii/ comentarii privind semnificaţia mărţişorului.picioruşe cu 1 jeteu.confecţionarea unui mărţişor. Modelarea unei figurine. a materialelor utilizate. .seturi de croşete. şi de protecţie a muncii. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . utilizînd elemente de bază ale croşetării (picioruşe cu un jeteu şi ochiuri libere): .observarea. ori a unui motiv popular simplu. să croşeteze un lănţişor din ochiuri libere. . . Confecţionarea unui mărţişor..executarea lănţişorului de ochiuri libere. 2.modelarea (la propria imaginaţie) a elementelor decorative simple (o figură geometrică simplă – cerc. . unui animăluţ.activităţi practice de realizare a unui mărţişor croşetat. să formeze primul ochi. legîndu-l fundiţă. cerculeţe formate din ochiuri libere. .fire textile variate după grosime. culoare. 162 .activităţi de realizare a 1-2 rînduri de pătrăţele goale.exerciţii de comentare a aspectului unor lucrări textile garnisite cu dantelă. . Modulul „Croşetarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. Elemente decorative şi motive populare. .exersări de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă.evaluarea aspectului estetic.Activităţi de observare. un motiv popular simplu etc. Aspectul estetic al obiectelor croşetate: mostre. 3. 4. 4. mătase etc. .desenarea în caiet a schemei grafice. . . compararea mostrelor de dantelă croşetată.finisarea mărţişorului. comparare a varietăţii dantelelor croşetate...) utilizînd lănţişorul de ochiuri libere croşetat. format din două floricele cu un rînd de petale. . mătase etc. .ţinerea croşetei.activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor realizate de către elevi. culoare.mostre de dantele.identificarea varietăţii motivelor ornamentale şi formarea acestora din pătrăţele goale şi pătrăţele pline. de mărţişoare. formînd un lănţişor de pătrăţele goale.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate: fire roşii şi albe. Conţinuturi 1. pătrat etc. 3. lănţişoare de ochiuri libere. Croşetarea unui lănţişor de pătrăţele goale: . . firul de aţă..activităţi de răsucire a firelor albe şi roşii. feţe de masă. utilizînd picioruşe cu 1 jeteu şi ochiuri libere şi conducîndu-se de schemă. un animăluţ. 2.exerciţii de executare a picioruşului cu 1 jeteu şi ochiuri libere. Elementele de bază ale croşetării: .activităţi practice şi explicaţii privind tehnica executării picioruşului cu un jeteu. . Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: . de mulineu. aplicînd tehnicile de croşetare învăţate: . .croşetarea unui lănţişor de ochiuri libere.activităţi practice/ antrenări ce angajează elevul să ţină corect croşeta. Executarea unui fragment de plaşă din pătrăţele goale. .

Modulul „Croşetarea „ CLASA a III-a Subcompetenţe 1. de stabilire a tehnicii de formare a colţurilor. Elementele de bază ale croşetării: . comparare a mostrelor de covoraşe-suvenire.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate.exerciţii de comentare a aspectului estetic.croşetarea. 2.colectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic stabilit (croşete. . a calităţii lucrărilor executate.fire textile: .se apreciază şi capacitatea elevilor de a utiliza în comentarii terminologia specifică. . Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: . . . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .variate după grosime. .evaluarea aspectului estetic al lucrărilor.4.activităţi de observare. . 3. foarfece. . 163 . a aspectului estetic al acestora. executării ultimului rînd al covoraşului..comentarea aspectului estetic şi calitatea lucrului realizat. 3. 2. fire textile.activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor executate.elaborarea schemei grafice a covoraşului. . Conţinuturi 1.Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea jucăriilor. calitatea şi acurateţea acestora: . . . Aspectul estetic al obiectelor croşetate. utilizînd fire textile de o singură culoare: . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a covoraşului conform procesului tehnologic: . culoarea firelor textile).identificarea unor proprietăţi ale firelor textile.croşetarea unui rînd de lănţişoare de ochiuri libere.activităţi practice de executare a schemei grafice la formarea colţului covoraşului.finisarea covoraşului fixîndu-i franjuri de lănţişoare de ochiuri libere.suvenire croşetate. . Elemente decorative simple utilizate la croşetarea covoraşuluisuvenir: lănţişoare de ochiuri libere. suvenirelor etc. .mostre de covoraşe. . Evaluarea calităţii lucrărilor realizate. franjuri. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş croşetat circular. culoare.tehnica croşetării circulare. Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor: . .exerciţii de identificare a elementelor de bază utilizate la finisarea covoraşului-suvenir. . 4.comentarea utilizării terminologiei specifice. evidenţiind aspectul estetic. .tehnica de formare a colţului.seturi de croşete.activităţi de apreciere (autoapreciere) privind corectitudinea formării colţurilor. al suvenirelor croşetate: . calitatea lucrului îndeplinit.comentarii privind aspectul estetic. 4. Croşetarea covoraşului conform regulamentului tehnologic: . de respectare a normelor de securitate în timpul croşetării. urmărind schema de formare a colţului.

Modulul „Croşetarea” CLASA a IV-a *.la decizia învăţătorului Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA I-a 164 .

întinderea. . . clopoţel ce vor fi utilizate la împodobirea locuinţei.).exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual ce se utilizează la desfăşurarea sărbătorilor. 2.).. croşetă.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor.discuţii privind obiceiuri şi datini de sf. . zgărdiţă. . Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a II-a Subcompetenţe 1. .cunună.activităţi practice de montare a ciucurilor.jucărie pentru decorarea locuinţei. roşii. foarfece. floricelelor. . Pregătirea şi organizarea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea mărţişorului (fire textile.sărbătorile de primăvară: mărţişorul. . . obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou.).Activităţi de identificare din lecturi a simbolului primăverii.respectarea normelor igienice şi de protecţie a muncii în cadrul confecţionării obiectului proiectat.receptarea personajelor din legenda Mărţişorului (1 Martie şi Baba Dochia)..identificarea din diverse surse a semnificaţiei culorilor alb şi roşu. . Gheorghe. Conţinuturi 1.activităţi de determinare a tipurilor de mărţişoare (confecţionate manual. 5.Subcompetenţe 1. Tehnologia confecţionării accesoriilor: . Gheorghe. 2. detalii de ornare (frunze.desenarea schiţei unui obiect sau accesoriu: jucărie. Gheorghe. sf. scrobeală etc. fixarea capetelor.selectarea modelului.finisarea obiectului. 2. . clei. .exerciţii de depănare a firelor pe carton. Modalităţi de desfăşurare a sărbătorilor primăverii: 1 martie.Crăciunul. creion. flori. . .activităţi individuale şi în echipă de ornare a mărţişorului (aplicarea frunzelor. la diferite dispozitive).stabilirea materialelor şi ustensilelor utilizate în conformitate cu obiectul (jucăria) preconizat.executarea decorului. 3. răsucirea. elementelor din paie etc. ace. Conţinuturi 1. Obiceiuri etnoculturale din cadrul sărbătorilor calendaristice: . respectînd etapele tehnologice.exerciţii de selectare a materialelor necesare pentru confecţionarea jucăriei. 4. vizitarea meşterilor populari etc. carton etc. Tradiţii şi obiceiuri. . 165 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .împodobirea bradului de Crăciun şi Anul Nou.activităţi de ieşire în natură de sf. hîrtie etc.activităţi de pregătire a şnurului din fire colorate (alb şi roşu): . .activităţi de evaluare a obiectului confecţionat. bradului de Crăciun etc. . Obiecte şi accesorii tradiţionale: . penelor. .jucărie pentru brad (în volum).exerciţii de selectare a materialelor şi ustensilelor (fire de mulineu.Discuţii dirijate despre modul de organizare şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. Obiecte.): ..mărţişoare.discuţii dirijate după excursii la muzeu. Anul Nou: . prelucrarea cu clei. ace. . . Obiceiuri şi tradiţii: . bucăţele de carton. .pregătirea materialelor. Identificarea din natură şi imaginarea unor obiecte şi accesorii utilizate în desfăşurarea obiceiurilor şi datinilor etnoculturale . pene etc. riglă. accesorii ce constituie simbolurile etnoculturale: . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . Materiale şi ustensile: fire mulineu albe. 3. Imaginarea unor modele de mărţişoare utilizate în cadrul desfăşurării sărbătorii primăverii: . Confecţionarea unui mărţişor tradiţional.

.modelarea formei. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. .activităţi de culegere a informaţiilor noi despre desfăşurarea diverselor sărbători tradiţionale.exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual (din imagini. . . 3.2.alegerea formei / desenului schiţei. 2. . plierea. . Obiceiuri şi tradiţii de iarnă: . Evaluarea obiectelor de ritual confecţionate în aspect estetic.activităţi de comunicare a etapelor tehnologice la confecţionarea jucăriei. Obiecte şi accesorii.discuţii dirijate despre activităţile de împodobire a bradului.Crăciun.aţă rezistentă. 4. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti după modelul din natură sau şablon. . corespunzînd unui anumit ritual: . foarfece. cucoşul.explicarea unor informaţii despre utilizarea obiectelor de ritual şi a accesoriilor în desfăşurarea sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou.activităţi de caracterizare a unor personaje ce ţin de desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă (capra. Tehnologia confecţionării jucăriilor: . capra.Discuţii dirijate despre obiceiurile şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă.decorarea obiectul de ritual proiectat ţinînd cont de forma. boţirea. simboluri etnoculturale: 166 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . clei lichid.). Vasile). . calitativ şi utilitar: . .identificarea din imagini a tipurilor de măşti şi rolul lor în desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă. aspectul estetic acestora. realitate. găsite pe teren).aplicarea decorului. foi de porumb etc.hîrtie colorată.comunicarea şi cooperarea în grup în scopul confecţionării obiectului de ritual proiectat. . uscarea) etc. . riglă. malanca. folii. 2.exerciţii aplicative de realizare a decorului.finisarea. hîrtie.activităţi de evaluare a jucăriilor ţinînd cont de utilitatea. paie. . creion.asamblarea prin lipire. aspectul estetic..tăierea detalii lor.): . Anul Nou (sf. . 4. Pregătirea materialelor şi a ustensilelor necesare la confecţionarea articolului proiectat (fire. 3. calul. Boboteaza. fotografii. baloane. materiale din natură. . . ursul etc.aprecierea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (ruperea. . .Cete de colindători şi urători. Materiale şi ustensile: . staniol. Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor Conţinuturi 1.activităţi individuale şi în grup de pregătire şi modelare a jucăriilor. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapelor de confecţionare: . culoarea. întinderea. .prezentarea unor obiceiuri în care se utilizează obiecte şi accesorii de ritual.respectarea normelor sanitare şi de securitate a muncii în procesul selectării şi organizării materialelor şi ustensilelor.

calitate şi utilitate. . vopsea acrilică. 3. 167 Subcompetenţe Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .aplicarea decorului în caracter. . ţinînd cont de caracteristicile personajului selectat. Nicolae. . 4.identificarea materialelor şi ustensilelor necesare . . hîrtie albă. foarfece. ritual. .prezentarea etapele de confecţionare a obiectului (mască) realizat în scopul însuşirii etapelor tehnologice.vopsirea modelului. de uniformizare a suprafeţei. specifice sărbătorilor de iarnă. . .aplicarea straturilor de hîrtie. . hîrtie. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapele de confecţionare a modelului de mască: .activităţi de culegere şi completare a informaţiilor despre obiceiurile şi tradiţiile de iarnă. . cerinţelor utilitare şi funcţionale: 2.necesare pentru realizarea obiectului proiectat (plastilină sau lut. lipirea. obiceiurile de Crăciun. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a IV-a Conţinuturi 1.activităţi practice de selectare a materialelor şi ustensilelor. cuţit de modelare etc.activităţi de colectare a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea unei măşti.discuţii dirijate privind desfăşurarea obiceiurilor de ritual şi semnificaţia acestora.Discuţii dirijate despre sărbătorile tradiţionale: sf. . estetic. clei. .exerciţii de construire şi modelare a detaliilor de stea.).) depistate. 3. riglă. obiect de ritual (stea.steaua cu 8. guaş. .exerciţii de realizare a decorului conform personajului selectat.identificarea din diferite surse a unor obiecte de . Anul Nou. Nicolae.): . 3. Elaborarea unui proiect de confecţioinare a unui . .şlefuirea suprafeţei de hîrtie. Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual proiectat după aspectul estetic. Obiecte şi accesorii tradiţionale: . uscarea.finisarea măştii. . netezimea suprafeţei etc. vopsirea şi uscarea ei. Materiale şi ustensilele: .. clei PVA. hîrtie abrazivă.măşti.păstrarea în condiţii adecvate a materialele şi ustensilelor selectate. . .exerciţii de modelare a formei. redarea volumului etc.pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea articolului proiectat. .activităţi de evaluare a calităţii obiectului confecţionat în aspect calitativ. sorcovă etc. .lut sau plastilină. Tehnologia confecţionării măştilor: .activităţi practice decorectare a lacunelor (fisuri.activităţi practice de organizare şi pregătire a materialelor pentru activităţile practice. Obiceiuri şi tradiţii: 1. suprafeţe neuniforme.modelarea formei. Materiale şi ustensile: . 4.carton. clopoţei etc. Modalităţi de desfăşurare a . 10. . . ..exerciţii de decupare a detaliilor după contur. .). . care să corespundă Crăciunul.exerciţii de lipire a straturilor de hîrtie.sărbători calendaristice: sf. 4.aprecierea calitatăţii materialelor pregătite şi proprietăţilor acestora (ruperea. bucăţi de ziar. utilizînd modelul din natură sau şablonul pregătit. colţuri.desenarea schiţei obiectului proiectat (stea.icoană „Naşterea lui Isus Hristos”.decorarea obiectului de ritual proiectat (mască). sorcovă) sărbătorii. conform formei tradiţionale.

de bumbac etc.comunicarea şi cooperarea în grup în scopul însuşirii corecte a etapelor de asamblare. .activităţi de autoevaluare.observarea elementelor de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele.pregătirea suportului. şnur.comentarea unor informaţii ce ţin de desfăşurarea sărbătorilor tradiţionale. . mănuşi. Modulul „Tricotarea” CLASA a II-a Subcompetenţe 1.pentru confecţionarea obiectului proiectat. .elaborarea schiţei modelului de stea. riglă. ochi pe dos. .): . Materiale şi ustensile (fire textile de lînă.exerciţii de recunoaştere. . funcţionalitate.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor. ţinînd cont de formă. de clasificare a acestora după provenienţă. . 2.activităţi de comentare a modului de realizare a obiectului proiectat şi a condiţiilor de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă.asamblarea detaliilor. culoare. . ghirlande etc. ace. selectare a articolelor tricotate în scopul identificării acestora şi clasificării după anotimpuri. .carton. sexe. sărbătorilor calendaristice. comparare a varietăţii de articole vestimentare. . ochi de margine etc. comparînd diverse articole vestimentare. pictură. vergele de lemn. Pregătirea mijloacelor de realizare a unui fragment Conţinuturi 1.Activităţi de observare. .): .exerciţii de recunoaştere a materialelor utilizate în . vopsea etc. goaş. . folii aurii. ochi pe faţă. aţă rezistentă.exerciţii de stabilire a unor proprietăţi ale firelor textile utilizate în tricotare. calitate şi utilitate: . clei. grosime. .aplicarea decorului. . clei.identificarea diferitor mostre de tricot. ţinînd cont de aspectul estetic.confecţionarea obiectului respectînd desfăşurarea sărbătorii aşteptate (Crăciunul).. croşete. culoare. utilizînd ochiuri pe faţă. foarfece. .foarfece. hîrtie colorată. a materialelor utilizate. ochiul de margine: . . Selectarea materialelor şi a ustensilelor necesare conform formei obiectului proiectat (hîrtie. 2. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd etapele tehnologice: .exerciţii de descriere a desfăşurării obiceiurilor.tăierea detaliilor. sîrmă. 3. . . papucei de cameră etc. 5.apreciere calităţii materialelor şi ustensilelor prin evaluarea proprietăţilor acestora. Varietatea articolelor vestimentare tricotate: .decorarea obiectului conform proiectului elaborat. .. Imaginarea unui fragment de tricot. Evaluarea obiectului confecţionat. 2. foaie milimetrică etc. Normele de igienă şi securitate a 168 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .fulare. semilînă.activităţi practice de întindere a şnurului şi asamblarea detaliilor de bază.activităţi practice de ornare a obiectului de ritual cu fire aurii.aplicaţii practice de tratare a suprafeţei cu decor. aspectul estetic al articolelor tricotate. creion. ochiuri pe dos. Tehnologia confecţionării obiectului /steaua/: .finisarea obiectului. 4. .

montarea ochiurilor pe andrele. semilînă etc.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate. de confecţionare şi montare a franjurilor.montarea ochiurilor pe andrele. mănuşilor etc. ace. ochiuri pe dos. muncii privind păstrarea şi utilizarea ustensilelor.condiţii de păstrare şi utilizarea ustensilelor.ochiuri pe faţă.activităţi de evaluare. . de stabilire a tehnicilor de garnisire a acestora cu fire textile de o altă culoare. . ciorapi etc. să tricoteze ochiuri pe faţă. a normelor de igienă şi . provenienţă. utilizînd ochiuri pe faţă şi pe dos. .tricotarea a cîtorva rînduri. . ochiuri pe dos.activităţi de comparare a mostrelor de fulare. Tricotarea fularului conform regulamentului tehnologic. respectînd normele de igienă şi securitate în timpul lucrului: . să ţină corect andrelele şi firul de aţă în timpul lucrului. . 4. calitatea executarii ochiurilor etc. . utilizînd fire textile de o singură culoare: . 3.selectarea ustensilelor necesare conform procesului tehnologic stabilit (andrele. consecutivitatea tricotării tipurilor de ochiuri etc.Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea fularelor.căciuliţe.activităţi practice de identificare a elementelor de bază utilizate la garnisirea fularului cu vrîste colorate. mostre de articole. . 2.ochiuri de margine.selecteze ustensilelor necesare (andrele. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform proiectului: .normele de igienă şi securitate a muncii.prezentarea proiectului elaborat. ochi de margine.exerciţii de apreciere a calităţii lucrului îndeplinit (aspectul general al tricotului. ochi de încheiere a tricotului. .ochiuri pe faţă. Tricotarea unui fragment de tricot utilizînd elementele de bază: montarea ochiurilor pe andrele.montare pe andrele a unui număr anumit de ochiuri.exerciţii practice-antrenări de prezentare a proiectului elaborat. veste. activităţi de finalizare a tricotului prin ochiuri de încheiere. ochiuri pe dos. . Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular în miniatură. croşete. 3.andrele. . ochiuri pe dos.). foarfece etc. tricotare. foarfece). Elementele de bază ale tricotării: . fulare. Materiale şi ustensile: ..de tricot: . Varietatea articolelor tricotate: . 3. . cu franjuri. . mănuşi. 3. 2. Modulul „Tricotarea” CLASA a III-a Subcompetenţe 1. .. ochiuri de încheiere. grupîndu-le cîte 2 sau 3.evaluarea aspectului estetic al fragmentului de tricot realizat. 169 Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . ochiuri de margine: . foarfece. autoevaluare privind respectarea etapelor de lucru.. .tricotarea urmărind modelul selectat şi fişa Conţinuturi 1. fire textile de o singură culoare sau de 2-3 culori – la alegere).selectarea firelor textile după culoare. Evaluarea lucrărilor realizate: . calitatea firelor textile utilizate.activităţi practice de realizare a unor elemente de bază ale tricotării: să monteze ochiuri pe andrele.fire textile de lînă. Elementele de bază ale tricotării: . . ochiuri pe faţă. fire textile. .exersări de prezentare/comentare a aspectului estetic şi a calităţii lucrării realizate.

. 4. îndeplinit. urmărind modelul selectat. tehnologic.activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit. foarfece etc. securitate a muncii. . . . fire textile. 3. . Modulul „Tricotarea” CLASA a IV-a Conţinuturi 1. evidenţiind proprietăţile funcţionale. utilizînd fire textile colorate.utilizarea adecvată a terminologiei respective.ochiuri pe faţă. croşeta).ochi de încheiere a tricotului. Varietatea articolelor 1. fixîndu-i franjuri.finisarea fularului. .finisarea lucrării. 4.selectarea firelor textile conform cerinţelor de tricotare. mănuşi.comentarea aspectului estetic şi a calităţii fularului tricotat. 2.). şi utilizării ustensilelor.utilizarea adecvată a terminologiei specifice. Elemente decorative simple utilizate la tricotarea papuceilor de 170 Abilităţi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . calitatea. Evaluarea lucrului îndeplinit conform . fulare.activităţi de selectare a firelor textile potrivite pentru papuceii de cameră. . . . . varietatea firelor textile utilizate. .ochiuri pe dos. tehnologic stabilit (andrele. proprietăţilor funcţionale şi estetice: . . păstrării . croşete. . ciorapi.montarea ochiurilor pe andrele.ochi de margine. Confecţionarea papuceilor conform regulamentului . ace. .activităţi de unire a detaliilor. papucei de cameră etc. .activităţi de tricotare a papuceilor de cameră conform regulamentului tehnologic stabilit.prezentarea proiectului.varietatea firelor textile utilizate în . Elementele de bază ale tricotării: .tricotarea.căciuliţe. 3.selectarea ustensilelor necesare procesului casă şi în condiţii industriale.andrele. Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor funcţionale şi estetice: .normele de igienă şi securitate a a muncii: muncii în timpul tricotării. respectînd normele de igienă şi securitate . Materiale şi ustensile: conform proiectului: . 4.Activităţi de observare. aspectul estetic al acestora.comentarea aspectului estetic şi a calităţii lucrului ..exerciţii de evaluare a calităţii şi aspectului estetic al fulăraşelor tricotate de elevi (comentarii).fire de lînă produsă în condiţii de . .fire sintetice etc. Elaborarea unui proiect de tricotare a variantei vestimentare tricotate: preferate de papucei de casă: . .activităţi de selectare a mijloacelor de realizare a papuceilor de cameră conform proiectului. . utilizînd mijloacele respective (cu acul. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare 2. respectînd normele de igienă şi securitate a muncii. .asamblarea papucelului confecţionat.tehnici de confecţionare şi montare a franjurilor.activităţi de evaluare a fişei tehnologice de executare a lucrării. comparare privind varietatea articolelor vestimentare tricotate. . aspectul estetic al papuceilor. foarfece. de finisare a papuceilor. calitate.activităţi de prezentare a proiectului elaborat.tehnologică respectivă.

comentarea aspectul estetic şi a calităţii roadei obţinute. evidenţiind astfel gura papuceilor (la alegere). .clasificarea recoltei. 4.casă: . Colectarea roadei de păstăioase pe teren (acasă): . metodele de îngrijire a plantelor de cameră: . Evaluarea lucrărilor realizate. . . . . Lucrări de primăvară-vară: . Modulul „Activităţi agricole” CLASA a II-a Subcompetenţe 1.participarea la expoziţiile (clasei. prin rădăcină şi frunze. Conţinuturi Lucrări de toamnă: .pregătirea seminţelor pentru semănat.garnisirea papuceilor cu o floricică croşetată pe partea din faţă a acestora.activităţi de îngrijire şi recoltare a plantelor de pe lot şi a celor de cameră. a calităţii recoltei obţinute: .tehnici de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină. . utilizînd terminologia specifică.semănatul seminţelor uscate şi preventiv muiate şi încolţite.activităţi de evaluare a cantităţii şi calităţii roadei adunate. utilizînd terminologia specifică. cu un rînd de picioruşe scurte.activităţi practice de cercetare şi observare a modului de creştere a plantelor. .cultivarea plantelor decorative. . . rădăcină şi frunze. şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă). evidenţiind calitatea şi bogăţia roadei adunate. . . .Activităţi practice de colectare şi depozitare în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase. de îngrijire a acestora. punerea ei la păstrare.respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă).recoltarea şi depozitarea seminţelor unor plante de păstăioase. 3. Modulul „Activităţi agricole” CLASA a III-a – a IV-a 171 . Conceperea şi organizarea procesului de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină. 2. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .observarea procesului de creştere a plantelor răsădite.activităţi practice de colectare a seminţelor de păstăioase pe teren (acasă).pregătirea seminţelor pentru depozitare.activităţi practice de butăşire a plantelor de cameră. folosind în acest scop diverse cutiuţe.plantarea plantelor de cameră şi îngrijirea lor. Colectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase. saci de pînză etc.

pregătirea seminţelor şi semănatul. .activităţi de îngrijire a plantelor răsărite. . Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a plantelor răsărite. păstrarea roadei (seminţelor). .plantarea în sol a plantelor sănătoase. de selectare a legumelor mai măşcate. morcovi: . . păstrarea seminţelor.comentarea aspectului estetic şi a calităţii roadei obţinute. sfeclă roşie. . pregătirea terenului pentru sădirea plantelor cu bulbi (ceapa. sănătoase pentru extragerea. usturoi etc. a celor plantate: .Subcompetenţe 1. Îngrijirea plantelor decorative de cameră.morcov. .prezentarea proiectului. .îngrijirea lor.activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume. 4.îngrijirea plantelor răsărite pe lot. Lucrări de primăvară-vară: . .activităţi practice de pregătire a solului şi seminţelor pentru semănat.. 2. . ce vor fi utilizate (semănate) în următorul an agricol. . sfeclă roşie.participarea la activităţile de organizare şi desfăşurare a expoziţiilor (clasei. a calităţii recoltei adunate: . a celor de cameră. Evaluarea lucrărilor realizate.comentarea rolului şi a importanţei legumelor pentru sănătatea omului.pregătirea solului şi a seminţelor pentru semănat. plivirea la timp. . .clasificarea recoltei.evidenţierea factorilor ce au influenţat obţinerea unei roade bogate.prelucrarea solului. 172 . udarea.activităţi de selectare a plantelor. Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă): . Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a plantelor de ridiche. 2.Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate pe teren / a plantelor de cameră. sortarea. şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă). 4. plivirea la timpul potrivit) etc. udarea. .ceapă.activităţi practice de recoltare. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .sădirea acasă a plantelor decorative de cameră. flori decorative). usturoiul). Conţinuturi 1. uscarea. . viguroase. a celor plantate în sol (rărirea. Creşterea legumelor cu bulbi: . 3. Lucrări de toamnă: recoltarea.respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă). 3. punerea în lădiţe (coşuri) speciale.

intensificarea proceselor de retenţie şi de transfer. 2. • utilizarea metodelor active şi a celor adecvate disciplinei: metoda învăţării prin descoperirea dirijată (acceptînd mai mult întrebările deschise). sistemul procesului de predare – învăţare are la bază „pedagogia învăţării depline” (Bloom) şi modulare (R. în această ordine strict. asigurarea „dirijării învăţării”. Modelul de structurare a lecţiei „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat” (Know – Want to know – Learned sau K-W-L). pe grupe. a propriei formări ca personalitate. Evocarea 3. Reflecţia sensului Care este subiectul? Ce înţeleg din Ce am aflat? Ce ştiu deja despre el? aceste informaţii Ce mi se pare mai important? Ce aştept. stimularea reactualizării cunoştinţelor învăţate anterior. 1. Steele. obiectivele prevăzute precum şi finalităţile urmărite. obţinerea performanţei. (Donna Ogle. individuală) să permită ca instruirea să se producă prin activitatea propriu-zisă a celui care învaţă. Deoarece. Modelul învăţării secvenţiale a cunoştinţelor în lecţie (ISC) (R. să promoveze un învăţămînt diferenţiat şi de instruire în ritm propriu prin folosirea diferenţială a timpului. • alternanţa adecvată celor trei forme de organizare a activităţilor de instruire şi educaţie în clasă (globală. asigurarea feedback-ului pentru corectitudinea performanţei. parţial. aspectele pe care doresc să le cunoască în timpul activităţii (consemnate în rubrica Vreau să ştiu) şi ceea ce au dobîndit prin procesul de învăţare (idei consemnate în rubrica Am învăţat). numai în acest caz. K. selecţia fiind în deplină concoranţă cu tipul lecţiei. prezentarea materialului-stimul. aceasta urmînd să îndeplinească sursa de atingerea competenţilor specificate. metoda de situaţii problematizate şi. Meredith. 1986. Gagné (1968)) este fundamentat pe următoarele evenimente ale instruirii: captarea atenţiei. evaluarea performanţei. Metodologia curriculumului pentru învăţămîntul primar se caracterizează prin următoarele axiome: • educaţia este centrată pe copil şi nu pe materie. M. Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie” (ERR) (J. În principiu. informarea elevilor despre obiectivul urmărit.L. • şcoala să asigure şanse egale fiecărui copil normal dezvoltat. vreau şi/sau ar noi? Ce semnificaţie au pentru mine noile trebui să aflu despre el? cunoştinţe? De ce trebuie să aflu aceste De ce cred asta? lucruri? Cum integrez noile cunoştinţe în sistemul vechilor cunoştinţe? 1. 564-570) Semnificaţia iniţialelor K-W-L este explicitată prin întrebările: Ce ştiu? – Ce vreau să ştiu? – Ce am învăţat? Acest model este structurat în cinci etape în care se evidenţiază clar situaţia de plecare (ceea ce ştiau elevii). metoda experienţelor. elevul devine subiectul propriei dezvoltări.STRATEGII DIDACTICE orientări generale (metodologice) Specificul componentei metodologice constă în caracterul preponderent interactiv al strategiilor didactice.S. Realizarea 3. 173 . Această structură integrată de predare-învăţare oferă o concepţie despre instruire şi un mecanism de organizare a activităţii în orice situaţie de învăţare sau într-o lecţie şi se fundamentează pe următoarele întrebări: 2. Titone) Proiectarea demersurilor se recomandă a fi realizată din perspectiva selecţiei modelului de structurare a activităţilor. p. 1995) configurat ca un cadru de gîndire şi de învăţare propice dezvoltării gîndirii critice şi integrării creative a informaţiilor şi conceptelor. Evenimente instrucţionale nu se produc invariabil.

de caracterul deschis. aplicarea unei tehnologii didactice este condiţionată de calitatea ei. depind de proiectul demersului didactic. de exemplu. Domeniul de activitate Lectură Evocare Citate Jurnalul dublu Jurnalul triplu Mîna oarbă Reacţia cititorului Realizare a sensului Interogarea multiprocesuală Interviul în trei trepte Lectura ghidată Lectura intensivă Lectura împotrivă Lectură în perechi.B. trecerea de la sistemul de obiective la cel de competenţe. Astfel. Ce ştiu despre subiect? 2. ! Majoritatea tehnicilor sînt interşanjabile. Ce altceva aş dori să aflu despre subiect? Pentru a oferi demersului instrucţional interactivitate şi eficienţă este recomandabilă utilizarea strategiilor de lectură şi scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice. Ce am învăţat? 5. dinamic care-i permite să răspundă la schimbările intervenite în sistemul educaţional.1. Ce vreau să ştiu? 3. Tehnologiile digitale lărgesc astfel potenţialul 174 . Învăţarea noilor conţinuturi 4. Implementarea acestor tehnologii este considerată una dintre cele mai importante probleme la acest moment. să se raporteze cît mai adecvat la înnoirile sistemului de învăţămînt. Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) schimbă perspectiva asupra practicii educaţionale. / Rezumate în perechi Mozaic Predarea complementară SINELG Cercetarea împărtăşită Consultaţii în grup Cubul Eu cercetez Lasă-mi mie ultimul cuvînt! Maratonul de scriere Presupunerea prin termeni Reflecţie În căutarea autorului Jurnalul triplu Revizuirea circulară Scriere Discuţie 6 De ce? Argument în patru paşi Argumente pe cartele Asocieri forţate Asocieri libere Bliţ Brainwriting Citate Graffiti Graficul T Lanţuri asociative Pagina de jurnal Scriere liberă Brainstorming Clustering Diagrama Venn Generalizarea categorială Graficul conceptual Linia valorii Secvenţe contradictorii Tabelul trăsăturilor semantice Cinquain Eseu Jurnalul reflexiv Manuscrisul pierdut Masa rotundă Colţuri Consultaţii în grup Controversa academică Controversa constructivă Discuţia ghidată Pălării gînditoare Pixuri în pahar Pînza discuţiei Dezbateri Diagrama Venn Intra-act-ul Roata / Cercul Turul galeriei N.

Aceasta implica o serie de avantaje cum ar fi: însuşirea principiilor comune care guvernează aplicarea informaţiei. Învăţătorul trebuie să-şi construiască miza pe transmiterea ideii de înţelegere de către elevi a evaluării. prelucrarea ei pentru comunicare. principalul. formulare: scrisori. fie şi pe baza elementelor ce constituie o subcapacitate sau o capacitate minimă. o redactarea de diverse texte: eseuri. . extragerea informaţiei de ultima oră de pe reţele informaţionale mondiale. eventual) a unor noi modalităţi de utilizare a TIC: softuri educaţionale. CV etc. lecţii interactive. autosugestia. cereri. o redactarea de texte utilitare. înregistrări audio şi video etc. dezvoltarea priceperii de a aplica noile tehnologii în activităţi ca: stocarea şi căutarea informaţiei. evaluarea propune deplasarea accentului de la evaluarea rezultatelor finale ale învăţării. În procesul evaluării vor fi încurajate demersurile formative.. Norma de grup va deveni secundară în raport cu intenţia de a măsura la moment competenţa elevului. la procesul de învăţare. ci un mod de dezvoltare. supravegherea şi controlul ei. Dacă modelul clasic impune evaluarea performanţelor finale ale elevilor (“produsul” învăţării / formării). bazată pe legătura dintre experienţele concrete de viaţă şi ceea ce se învaţă la lecţie.personalului didactic prin utilizarea (dar şi elaborarea. atunci cînd depune efortul de a realize o activitate practică. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea reprezintă o componentă esenţială a procesului de predare-învăţare.) o realizarea de diverse proiecte şi portofolii conform unor sarcini concrete. bazate pe propriile experienţe pozitive sau negative. Principiul de bază al evaluării autentice îl constituie conceptul de educaţie centrată pe subiect (elev) şi autenticitatea demersului. Aşadar clasamentul celor mai buni elevi poate fi substituit de o serie de activităţi ce vor încuraja autoaprecierea. mai eficient prin realizarea de diverse activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor strict necesare elevului modern: • Colectarea de informaţii/informarea. astfel extensia conceptului de evaluare de la clasic spre constructiv va oscila între următoarele extremităţi – tipuri de evaluare: 175 . atunci modelul evaluării ne orientează spre evaluarea contextualizată. Curriculumul modernizat impune abordarea unior idei noi ale evaluării în procesul de educaţie. proprietăţilor şi a structurii informaţiei. teste computerizate etc. o utilizarea resurselor disponibile pe CD-uri (cărţi. Fiind o secvenţă obligatorie pentru măsurarea şi aprecierea subcompetenţelor propuse de curriculum. Percepţia că evaluarea este nu doar un element de ierarhie. Se va insista asupra datelor calitative de moment. Fiecărui învăţător îi este recomandabil să obţină o formare de baza în domeniul TIC. proba finală nu va fi prioritară în motivaţiile pedagogice. Testul. atunci cînd elevul real greşeşte sau execută la cel mai înalt nivel. • Redactarea şi prezentarea de diverse lucrări: o prezentări în Power Point. o creştere intelectuală va condiţiona demersul didactic spre eficienţă şi productivitate aşteptată. cunoaşterea mijloacelor curente de comunicare cu echipamente informatice. cu utilizarea de proiectoare multimedia. referate. Cu siguranţă că vom proiecta să accentuăm rezolvarea de probleme. culegerea şi procesarea datelor: o utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaţionale şi de cultură generală. însă vom insista ca acestea să angajeze elevii în situaţii concrete. oferte de e-learning (învăţare la distanţă) etc. Procesul de predare-învăţare-evaluare poate deveni mai atractiv şi. cunoaşterea naturii. Convingerea ierarhizării elevilor este inadmisibilă atunci cînd se doreşte o dinamică calitativă a competenţei fiecărui elev. compuneri etc. biblioteci electronice.

cu descriptori clari. Probele de evaluare utilizate la clasă vor conţine itemi şi sarcini prin intermediul cărora se vor evalua. formulată motivat ca anumite sarcini în faţa elevilor. funcţie de selecţie. nu cunoştinţe şi capacităţi separate. cadrele didactice vor utiliza în practica şcolară evaluarea iniţială cu funcţie diagnostică şi funcţie prognostică. evitîndu-se ironia şi intensificînd spiritul de apreciere obiectivă. • Autoevaluarea – un instrument veridic de centrare pe elev. fiind coordonată cu standardele etapei de şcolarizare şi unităţile de conţinut. evaluarea formativă: “funcţie de constatare a rezultatelor şi de sprijinire continuă a elevilor”. Prin evaluarea finală. criterii de care vor ţine cont elevii şi care nu vor permite interpretări libere. funcţie de clasificare. precum şi intensificarea convingerilor proprii. pe posibilitatea participării la propriile performanţe. aprecierea rezultatelor colegilor va institui miza unei activităţi ulterioare eficiente. se va aprecia dacă au fost formate competenţele specifice disciplinelor preconizate pentru treapta primară de învăţămînt şi dacă au fost atinse standardele de competenţă la disciplinele date. funcţie de feed-back. asigurîndu-se socializarea grupului de elevi. • Evaluarea reciprocă este o condiţie optimă a dezvoltării. Şcolarul mic este la vîrsta disponibilităţilor psihologice prin care se poate autoregla. coparticiparea în formarea semenilor. Demersul stimulativ al evaluării va fi subordonat unor acţiuni didactice motivate. evaluarea sumativă: funcţie de constatare şi verificare a rezultatelor. Pentru obţinerea rezultatelor formative este necesară prezentarea grilei de evaluare. or. de absolvire a treptei primare de învăţămînt.Evaluarea dirijată de învăţător. funcţie de comunicare a rezultatelor. funcţie motivaţională. Evaluarea va fi proiectată de către învăţător din perspectiva alegerii din curriculum a subcompetenţei care se intenţionează a fi evaluată. ci formarea de competenţe. demersul formativ este pe deplin asigurat. • 176 . funcţie de certificare a nivelului de cunoştinţe şi abilităţi. funcţie de orientare şcolară şi profesională. opace. formulînd descriptori de performanţă. prioritar. funcţie de corectare a greşelilor şi ameliorare şi reglare a procesului. În dependenţă de funcţiile evaluării. În cadrul proiectelor de grup. Compararea rezultatelor de evaluare proprie cu cele realizate de către învăţător vor crea climatul activităţilor eficiente de recuperare a erorilor şi dezvoltare a capactăţilor. apreciindu-se uneori chiar foarte critic. Evaluările finale la sfîrşitul anului de învăţămînt vor demonstra dacă sînt formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă.

. Jucan D. 19 Juin. Chişinău: IŞE. 2008. Perspective de modernizare a standardelor şi a curriculumului şcolar în învăţămîntul primar // Modernizarea standardelor şi curricula educaţionale – deschidere spre o personalitate integrală. 2009. Marin M. 2. 2009. Chişinău: Pro Didactica. 2009. 2009. Iaşi: Polirom. Formare de competenţe prin strategii didactice interactive. Concepţia învăţămîntului primar. implementare şi dezvoltare. Leahu I. Evaluarea curriculumului şcolar. Didactica funcţională. Clasele I-IV. Achiri I. O.. Evaluarea standardelor educaţionale. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Ministerul învăţămîntului: Institutul de Ştiinţe Pedagogice şi Psihologice. 5. Programme de l’ecole maternelle. 177 . Ghid metodologic. Chişinău: IŞE. Quebec. Achiri I. şi alţii. Buletinul Ministerului Educaţiei din Franţa. 2008 10. Hadîrcă M. Cartaleanu T.. 2007. Crişan Al. Curriculum şcolar. Coord. Învăţarea integrată.. Ghid metodologic. august. Coordonator Botgros I. Chişinău. Guţu V. gimnazial şi liceal. 5. 4. (Codul Învăţămîntului).. Sarivan L. Curriculum şcolar: proiectare. Chişinău: 1996. HORS-SERIE. Федеральный государственный образовательный стандарт общего образования. 3. Iaşi: Editura Universităţii „Al. Teoria şi metodologia instruirii. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Programme de formation de l’ecole quebecoise . Bucureşti: Editura Educaţia 2000+. 2. Chişinău. 2003. 2008. Bolboceanu A. 96.. Chişinău: Univers Pedagogic. Ghid metodologic. Francais. Cuza”. Predarea interactivă centrată pe elev. 2009. 1998. Curriculum şcolar. 2005. I. Chişinău: Editura Prut Internaţional. p. langue d’enseignement. Legea Învăţămîntului. Achiri I. 67-71. Proiectarea curriculumului de bază. 1992. Clasele I-IV. Chişinău: Editura Cartier. 2000. 3. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei (curs). Министерство образования и науки Российской Федерации. 4. Guţu V. 2002. Ciolan L.. Singer M. Teoria şi metodologia evaluării. 2008. 6... Pedagogie.. N°3. Le B.. Chişinău. Iaşi: Editura Polirom. Cucoş C. Marin E. Comunicări la Simpozionul Ştiinţific Internaţional (22-23 octombrie. p. În: Valenţele învăţămîntului. 7. 7. 8. 2007. 9. Velişco N. 9.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE Documente oficiale: 1. Москва. Creţu C. 2009. Minder M. şi alţii. 11. Publicaţii de referinţă: 1. moyenne section. Piteşti: Editura Paralela 45. Gantea I.. redactor ştiinţific Pâslaru Vl. Partea I şi II. 2009. Chişinău). Petite section. 6. grande section. Chişinău: Editura Lumina. Bocoş M. Standarde educaţionale la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar. 8. Начальное общее образование.Progression des apprentissages.