PROCEDEUL DE CONSTRUIRE, FUNCTIONARE SI

DEPLASARE IN ATMOSFERA SI IN COSMOS,

-A FARFURIILOR ZBURATOARE
(Depozit naţional OSIM nr. a2000/00166 din 15 febr.2000, Certif. De
prioritate nr.006/ 25 ian, 2001 si protecţie internaţionala nr.
PCT/RO/01/00002 din 14 febr. 2001.)

1. INTRODUCERE

Motto,
Lumina poate veni de oriunde,
trebuie numai sa o vezi !!!

Inventia se refera la un procedeu ce sta la baza construirii, functionarii si deplasarii

unor farfurii zburatoare cu un sistem de propulsie original, capabile sa se deplaseze în
toate directiile – (inclusiv traiectorii în zig –zag), sa asigure prin centrifugare atât
anularea influentei gravitatiei terestre, o sustentatie în aer datorita depresurizarii
permanente de pe partea exterioara de sus cât si o schimbare din mers a regimurilor de
lucru a propulsiei, - respectiv de la arderea la presiune constanta la arderea în regim
supraalimentat de statoreactor sau de motor racheta la deplasarea în cosmos, fiind
caracterizata prin aceea ca ,pot fi construite în serie, mijloace de transport de tip nou,
capabile sa asigure transportul ultrarapid de persoane si marfuri atât în atmosfera cât si în
cosmos si la viteze ce pot depasi si viteza luminii, -cu respectarea legilor din fizica
( folosind Teorema lui Steiner ) -prin posibilitatea propulsarii si deplasarii inertiale
în zig- zag, - suprapusa concomitent peste propulsia de baza.

2. DEZAVANTAJELE SOLUTIILOR EXISTENTE

Este cunoscut Propulsorul pentru Aeronave cu Decolare si Aterizare Verticala ce face

obiectul Brevetului de Inventie nr.110222 C1, publicat la 30/01/1998 în BOPI nr.1/1998.
Aceasta inventie raspunde doar în mica masura multiplelor cerinte pe care le solicita
omenirea la ora actuala în rezolvarea cerintelor mereu crescânde ale civilizatiei
contemporane. Astfel, deplasarea prin acest procedeu este limitata numai la atmosfera
terestra si are performante tehnico-economice limitate din numeroase puncte de vedere
cum este; viteza de deplasare, accelerarea, frânarea. De asemenea, forta de tractiune este
redusa în plan orizontal sau pe directia de deplasare. Manevrarea la schimbarea directiei
de zbor si sarcina utila sunt limitate datorita gravitatiei terestre. Stabilitatea în zbor în caz
de ploaie torentiala sau furtuna sunt reduse si pot conduce la blocarea supapelor si
prabusirea imediata. Exista de asemenea pericolul de rupere a membranelor elastice
vibratoare datorita numarului mare de cicluri de solicitari identice ce au drept urmare o
scadere rapida a rezistentei la oboseala.
 Este de asemenea cunoscuta, propulsia realizata cu ajutorul tuturor modelelor de
motoare turboreactoare clasice folosite curent în aviatie (vezi bibliografie[1] paginile 76-
79). Camerele de ardere ale acestor motoare sunt situate întotdeauna între copresorul
axial în trepte si turbina. Astfel, într-un spatiu restrâns constructiv, toate paletele de
turbina, în timpul unei rotatii, sunt atacate continuu si simultan de gazele fierbinti
rezultate din arderea la presiune constanta a amestecului de aer si combustibil. Aceste
motoare au restrictii severe constructive datorate diametrelor mici, a sistemelor de racire
complicate si încarcarii termice foarte mari a paletelor de turbina. Obtinerea unor
rapoarte mari de comprimare se realizeaza numai la turatii foarte mari ceea ce duce la
complicatii constructive majore privind ungerea, fenomenele de pompaj si rezonanta etc.

3. PUTINA ISTORIE (PRIVIND STADIUL FOARTE ANTERIOR AL

TEHNICII )

Totodată pentru înţelegerea si compararea acestei invenţii cu ceeace s-a realizat

anterior, mă voi referi si la un stadiu foarte anterior al tehnicii cu menţiunea că au
fost descoperite chiar si unele probe materiale,(si la noi în tară) înscrisuri sau gravuri
vechi, acestea fiind caracterizate prin aceea că, prin acestea se atesta că în trecutul foarte
îndepărtat a existat un stadiu al tehnicii ce depasea uneori cu mult cunostintele tehnicii
actuale. Astfel, în unele scrieri foarte vechi (conform bibliografie[2 pag. 182] )se
vorbeşte despre:

- care ce se pot mişca prin forta proprie, la fel ca o pasare, pe pământ, sau în apă, sau în
aer numite <vimaana>;

- secretul construirii aparatelor de zburat care nu pot fi rupte, nu pot fi frânte, nu pot lua
foc, nu pot fi distruse;

- secretul de a face aparatele zburătoare sa stea nemişcate;

- secretul de a face aparatele zburătoare invizibile;

- secretul de a obţine imagini din interiorul aparatelor de zbor inamice.

In zilele noastre, foarte mulţi martori oculari, au văzut de nenumărate ori asemenea
nave zburătoare superperformante, uneori de foarte aproape. Totuşi, datorită neântelegerii
procedeelor tehnice de construcţie si funcţionare ale acestor obiecte, existenta lor este
negata. In cel mai bun caz, ele sunt catalogate drept meteoriţi, fulgere globulare etc., în
totală contradicţie cu realitatea constatată de foarte mulţi martori oculari ce au observat
uneori în grupuri numeroase asemenea obiecte zburătoare sau în contradicţie cu unele
probe materiale foarte evidente si uneori imposibil de contestat.

Aşa cum voi prezenta în continuare, procedeul de construire, deplasare si funcţionare

descrise prin prezenta invenţie oferă o explicaţie convingătoare pentru unele relatări a
unor martori oculari de la mică distantă relatări anexate alăturat si extrase din
bibliografie[3] pag 184-185 , [4] si [5] pag. 3.
 Astfel, chiar si în tara noastră s-a descoperit o probă materială extraordinară si
deosebită: -un obiect dintr-un aliaj complex de aluminiu având o vechime foarte foarte
mare conform bibliografie[2] pag. 152-156. Nimeni nu a putut da până în prezent o
explicaţie plauzibilă privind destinata acestui obiect. Voi arata în continuare, că această
piesă făcea pare dintr-un ansamblu funcţional al unei farfurii zburătoare. Piesa îndeplinea
atât rolul unui amplificator hidraulic de fortă si energie cât si rolul de stabilizator
progresiv pentru schimbarea la 90 grade a direcţiei forţelor din plan vertical în plan
orizontal, cu amplasare circulară si la o distantă (rază) bine determinată fată de axa
principală de rotaţie (având în plan orizontal si forma de segment de coroană circulară).
Piesa aceasta după cum veţi putea constata din cuprinsul descrierii invenţiei se potriveşte
perfect în ansamblul funcţional ce face obiectul prezentei invenţii, conform schemei
cinematice prezentate în figura 1, respectiv elementul numărul (21) din figura (1)
respectiv Schema cinematica, piesa metalica prezentata mai jos in fig. nr. 3

Figura numarul 3

Această piesă metalică, realizată dintr-un aliaj complex de aluminiu prin prelucrare
mecanică complexă în trecutul foarte îndepărtat, a fost în mod cert cândva o parte
componentă a unui mijloc de deplasare ce funcţiona pe un principiu de construire si
deplasare similar cu principiul de construire si funcţionare al unei farfurii zburătoare ce
face obiectul prezentei invenţii. Este posibil ca acea piesă dintr-un aliaj complex de
aluminiu, (cu calitati de antifricţiune certe la intervale mari de temperatură -datorate
elementelor de aliere componente) să fi fost construită ori de către o veche civilizaţie
pământeană dispărută ori de către alte fiinţe inteligente venite în trecutul îndepărtat de pe
alte corpuri cereşti pe pământul actual al României.

De asemenea în mod cert unele civilizaţii aflate la mare depărtare de sistemul nostru
solar (de exemplu din constelaţia Orion) si mult mai avansate tehnologic decât civilizaţia
noastră actuală, au transmis chiar si unele radiograme cosmice cuprinzând un principiu
universal de construire, funcţionare si deplasare a unei farfurii zburătoare, în ideea că si
alte civilizaţii din univers cum este si civilizaţia noastră actuală, vor ajunge cândva să
înţeleagă si sa se folosească de acest principiu. Din bibliografie[4], pag. 225, se poate
vedea o copie a unei radiograme cosmice captate în anul 1962 cu radiotelescopul FORTY
de la Blaystoc (Polonia) care nu a fost înţeleasă până acum, radiograma prezentata mai
jos in Fig. nr. 4.

Figura 4
 Această radiogramă, o interpretez astfel: inteligenta este reprezentată printr-o reţea
artificială - radiograma exprimând schematic o reţea ca un rezultat al unei activitati
intelectuale, respectiv ca o gândire inteligentă, emanată din capul unei fiinţe având corp,
cap, mâini si picioare si fiind amplasată în cadrul întregului ansamblu funcţional,
respectiv pe o platformă discoidală centrală de mijloc care nu se roteşte (asimetrie) având
deasupra si dedesubt pe aceeaşi axă de simetrie verticală cate o platformă rotitoare în
sensuri contrare (reprezentarea grafică a creşterii exponenţiale a acceleraţiei, simetria
maselor, asimetria succesivă a axei de rotaţie verticală sugerând dezechilibrul controlat al
maselor în rotaţie si efectul inerţial al dezechilibrelor, două goluri sugerând înlocuirea
mersului biped printr-un sistem artificial de propulsie, goluri care printr-o succesiune
logică pe faze redau de fapt în ce consta acea propulsie artificială respectiv ca două
camere de ardere diametral opuse si egale, reprezentarea schematică a mersului inerţial în
zig zag, creşterea de fiecare dată a vitezelor de deplasare reprezentată grafic prin
coloane de puncte care astfel pot fi foarte uşor dublate etc.) si succesiv modificările
centrului lor relativ din mişcarea de rotaţie amplasat pe aceeaşi axă de simetrie verticală,
unde platforma de dedesubt reprezentată schematic, că are întotdeauna o masă, respectiv
un diametru mai mare pentru obţinerea stabilitatii în zbor (efectul giroscopic) fiind
prezentat succesiv schematic chiar si modul de deplasare inerţială în zig-zag pentru a se
putea obţine (după cum voi prezenta în continuare în descrierea invenţiei) accelerări
crescătoare succesive a întregului ansamblu funcţional - independente de viteza de
curgere a gazelor printr-un ajutaj reactiv (efuzor), - ca urmare a arderii unui combustibil -
datorită acumulărilor si eliberărilor succesive de energie cinetică (Ec) a corpurilor în
mişcare de rotaţie respectiv independente de viteza luminii de cca 300.000 km/secundă,
putându-se depasi pe baza acestui principiu de zbor continuu inerţial in zig-zag, prin
accelerări succesive ce pornesc continuu de la ultima viteza iniţiala atinsă, pragul acestei
viteze considerată de noi ca viteză limită a unui corp material, cu avantaje si consecinţe
greu de evaluat, de înţeles si de imaginat raportate la stadiul de dezvoltare tehnică atins
de civilizaţia noastră contemporană. Intelegerea acestei veritabile Radiograme Cosmice
mă îndreptateste si pe această cale să afirm cu certitudine că nu suntem singuri în univers
si că în universul observabil există cu siguranţă unele civilizaţii mult mai avansate
tehnologic decât noi si care nu au intenţii agresive, din moment ce ne transmit asemenea
mesaje.

4. ELEMENTE DE NOUTATE

Problemele tehnice pe care le rezolvă invenţia, sunt caracterizate prin aceea că,
se înlătură toate dezavantajele soluţiilor existente (si în special modalitatea clasică
de a învinge gravitaţia si a intra în cosmos prin rachete purtătoare în trepte) si se
pot realiza si fabrica în serie, farfurii zburătoare, ca noi mijloace de transport
ultrarapide pentru persoane si mărfuri, cu viteze, accelerări si frânări deosebit de
mari (folosind din mers sistemul de propulsie rotit cu 180o), cu staţionarea în
sustentaţie la punct fix, cu schimbări rapide si controlate ale traiectoriei în orice
direcţie, cu deplasarea concomitentă inerţială în zig-zag,- devenind practic posibilă
depasirea vitezei luminii dar cu respectarea legilor din fizică cunoscute până în
prezent, cu trecerea „din mers” de la propulsia cu ardere la presiune constantă la
deplasarea prin atmosferă, la funcţionarea în regim de motor rachetă în cazul
deplasării în cosmos, sau în regim de statoreactoare în cazul deplasării la foarte
mare altitudine prin atmosfera terestră. cu un nou mod de anulare a influentei
gravitaţiei asupra fiecărui sector rotitor ca parte componentă a platformelor
discoidale rotitoare datorită forţelor centrifuge si ca efect secundar si un alt efect
antigravitational datorită apariţiei unei depresiuni uniform distribuite ce apare pe
suprafaţa exterioară a carcasei superioare ca urmare a absortiei aerului de
alimentare de către compresorul central centrifugal unic radial cu dublu efect si
palete frontale în trepte, intercalate si cu mişcare în sensuri contrare.

- Principalul element de noutate al invenţiei, este caracterizat prin aceea că,

întotdeauna platforma rotitoare discoidală superioară (12) solidară cu flanşa (17) si
carcasa superioară (25) precum si platforma rotitoare discoidală inferioară (13)
solidară cu flanşa (28) si carcasa exterioară inferioară (32), nu sunt o masă compactă
indestructibilă ci sunt compuse prin asamblare - dar cu grad de libertate radial -, din
perechi de sectoare de coroană circulară egale amplasate diametral opus (de preferinţă
cate patru sau câte sase sau în funcţie de mărimea navei din mult mai multe perechi
pentru fiecare platformă rotitoare) care fiecare pereche în mişcarea lor de rotaţie (în
sensuri contrare) generează forte centrifuge ce tind să le îndepărteze (prin expandate)
de centrul instantaneu relativ de rotaţie.

Fiecare pereche de sectoare fiind amplasate simetric si diametral opus generează forte
centrifuge egale ca mărime si diametral opuse ca direcţie având centrul de plecare situat
pe axa de simetrie verticală (z-z) a întregului ansamblu funcţional si sunt legate
funcţional printr-un circuit hidraulic de forţă si energie. Între carcasele exterioare si
platformele rotitoare ce compun fiecare câte un sector de coroană circulară fiind
amplasate constructiv, mărfuri, rezerve de hrană, combustibil si oxigen lichid amplasate
simetric în cantitati egale în interiorul fiecărui sector discoidal prin segmente volumice de
coroană circulară ce alcătuiesc împreună cele doua platforme circulare rotitoare (12)
respectiv (13).

Aceste forte centrifuge sunt însumate de la toate sectoarele cu grad de libertate

radial ce alcătuiesc împreună cele două platforme rotitoare datorită
amplificatoarelor hidraulice de forţă si energie (21), identice ca formă si uzinare cu
piesa prezentată în bibliografie[2, pag. 279], legate prin circuite de conducte
hidraulice - în serie- ce leagă între ele toate aceste sectoare de coroane circulare
generând prin însumare pentru fiecare platformă rotitoare câte o forţă rezultantă
unică amplasată chiar pe axa de simetrie a întregului ansamblu funcţional (z-z),
orientată vertical si în sens contrar gravitaţiei conform reprezentării grafice
echivalente a acţionarii principalelor forte din Fig. (2).

Însumarea, amplificarea, autocentrarea si anularea progresivă si concomitentă a

jocurilor se realizează pe măsura creşterii progresive a turaţiilor În sensuri contrare a
celor două platforme rotitoare, procedeul tehnic fiind realizat în special si datorită
efectului de plan înclinat (de pană) existent pe amplificatoare de fortă si energie (21)
menţionate si similare cu cel descris si prezentat în [2, pag. 152 - 156], desen
reprezentat la pag. 279 si reprezentate ca amplasament în schema cinematică a
întregului ansamblu din Fig. nr.(3) respectiv piesele (21)

Astfel că, cu cât masa acestor sectoare de coroană circulară alăturate si interpătrunse
circular ce alcătuiesc platformele rotitoare este mai mare, cu cât raza centrului lor de
greutate este mai mare si cu cât viteza de rotaţie unghiulară (w) respectiv turaţia (n) este
mai mare, cu atât si forţele centrifuge rezultante vor fi mai mari, respectiv energia
cinetică totală acumulată (Ec.tot) datorită rotaţiei, fiind însumată acumulată si conservată
de platformele superioară (12) si inferioară (13) va fi mai mare. Această energie cinetică
înmagazinată va fi direct proporţională cu aceşti parametrii respectiv direct proporţională
cu cuplul motor (Cm) rotitor generat de curgerea gazelor din cele două camere de ardere
universale (4) si (5) diametral opuse fixate la extremitatea platformei fixe staţionare(1)
capabile sa funcţioneze în cele trei regimuri distincte precizate anterior.

Forţele centrifuge diametral opuse [legate între ele prin conducte respectiv circuite
hidraulice de forţă si energie] generate de sectoarele volumice de coroană circulară
diametral opuse sunt acelea care dozate si controlate permanent printr-un sistem de
comandă hidraulic integrat si cu presiunea generată de o pompă hidraulică auxiliară -
controlată din habitaclu prin telecomanda a două servomotoare - , câte unul pe fiecare
platformă rotitoare, activează,- amplifică si reduce si greutatea ansamblului discoidal
central respectiv al platformei centrale (1) prin transferul acţiunii greutatii acesteia
din direcţie verticală, - sub formă de energie cinetică în planul orizontal de rotaţie al
celor două platforme rotitoare, conform schemei cinematice din Fig. nr.(1) si a
reprezentării grafice prin schema echivalentă de acţiune a forţelor, din Fig. nr. (2).

Un alt element de noutate a invenţiei este caracterizat prin aceia că, datorită
diametrului foarte mare al compresorului centrifugal radial unic în trepte, prin
alimentarea acestuia cu aer ce pătrunde în prima treaptă de comprimare prin orificiile
(26) uniform distribuite pe carcasa superioară (25), se obţine si o depresiune specifică
uniform distribuite pe carcasa superioară (25), depresiune ce are ca efect imediat o
tendinţă de absortie în sus a întregului ansamblu funcţional deci obţinerea unui efect
antigravitational secundar. Astfel presupunând ca diametrul exterior al carcasei
superioare (25) ar fi de 12 metri respectiv 1200 cm iar diametrul interior de 2 metri
respectiv 200 cm, iar depresiunea specifică ar fi de (-0,01) [kg.f/cm2) ar rezulta o
suprafaţă activă a carcasei superioare (25) de circa 1.099.000 cm2 inmultită cu 0,01
rezultă o forta ascensională ce reduce greutatea totală la decolare cu circa 10.990(kg),
ceea ce nu este deloc puţin mai ales că, la decolare toate solicitările parţilor
componente sunt la valoare maximă.

Un alt element de noutate a invenţiei mai este caracterizat prin aceia că, în regim
de zbor în atmosferă, la viteze mari apare necesar dar si favorabil constructiv
oportunitatea alimentarii camerelor de ardere reactive(4) respectiv (5) - în paralel, - si
prin alimentarea naturală forţată directă în regim de statoreactoare prin pătrunderea
respectiv admisia forţată a aerului ce este comprimat natural în fata carcaselor exterioare
(35) respectiv (32). Astfel, aerul comprimat natural si captat pe suprafeţe de admisie
relativ foarte mare (similare cu un ajutaj convergent aproximativ dreptunghiular dar si
divergent datorită suprafeţelor cilindrice curbate) pătrunde înspre statoreactoare prin
orificiile (27) uniform distribuite pe circumferinţă supraalimentând compresorul prin
comandarea deschiderii sau închiderii controlate a diafragmei inelare (36). Aceasta
soluţie tehnică de alimentare - combinată - asigură permanent cantitatea de aer necesară
si suficientă pentru ardere ştiut fiind că, la altitudini mari densitatea aerului necesar
arderii scade considerabil, însă datorită posibilitatii admisiei, comprimării naturale la
viteze mari de deplasare si captării aerului de pe suprafeţe mari si profilate constructiv, se
poate asigura admisia unor debite respectiv cantitati mari de aer necesar arderii, datorită
fenomenului de comprimare naturală.

Comparativ, de acest mare avantaj constructiv nu se poate bucura statoreactoarele sau

mai ales turboreactoarele clasice folosite curent în aviaţie datorită suprafeţelor relativ
reduse ale difuzoarelor de admisie care sunt restricţionate sever - constructiv – datorită
secţiunilor de trecere reduse, respectiv a diametrelor reduse ale acestora.

Tot ca un mare avantaj si favorizat constructiv pe aceasta linie si ca element de

noutate a invenţiei este si faptul că datorită rotirii carcasei superioare (12) si inferioară
(13) în sensuri contrare, si deplasării la viteze supersonice (mai mari de 1000 m/sec).,
comprimarea naturală a aerului aflat în fata direcţiei de înaintare poate fi optimizată si
mărită printr-o profilare radială la extremitati in zona orificiilor de admisie (27) - în
relief-si adecvată a acestor doua carcase rotitoare, aerul comprimat natural din fata
direcţiei de înaintare fiind astfel reţinut, dirijat si captat înspre centrul din planul orizontal
al întregului ansamblu unde comprimarea naturală a aerului are valori maxime. Vitezele
mari tangenţiale (Vt) necesare ale paletelor etajate în trepte ale compresorului centrifugal
unic în trepte care sunt interpatrunse constructiv, sunt foarte uşor de realizat practic si la
turaţii deosebit de reduse ale discurilor rotitoare (6) si inferioare (7) solitare fiecare cu
platforma rotitoare (12) respectiv (13) conform relaţiei (Vt)=3,14.D.n/60)[metri/sec] unde
(Vt) este viteza tangenţiala a platformelor rotitoare , (n) este turaţia unei platforme
rotitoare în [rot/min], iar (D) este diametrul mediu de amplasare al paletelor, deci spre
exemplu; daca turaţia (n)=200[rot/min] si (D)=15[metri] rezultă; (Vt)=3,14.15.200/60 =
157 [metri/sec] dar cum paletele celor doua discuri rotitoare (6) respectiv (7) au sensuri
contrare de rotaţie deci cu dublu efect, rezultă; Vt=314(metri/sec). Această viteză
obţinută la o turaţie de numai 200[rot/min] este suficientă pentru a realiza comparativ,
rapoarte de comprimare favorabile, practic - după dorinţă, putând realiza uşor si
scopul urmărit deoarece vitezele tangenţiale pot fi majorate uşor si - fara restricţii
constructive - prin mărirea circumferinţei sau prin creşterea uşoara a turaţiilor
platformelor rotitoare.

Un alt element de noutate a invenţiei este caracterizat prin aceea că, prin acest
procedeu de construire a întregului ansamblu funcţional, odată desprinsă de sol, farfuria
zburătoare mai poate fi propulsată si prin <păşire> numită si deplasare inerţială în zig-
zag, deplasare observată destul de des si la unele O.Z.N.-uri, această deplasare având
drept rezultat o accelerare din ce în ce mai mare ajungându-se la viteze greu de imaginat
deoarece prin acest principiu viteza luminii nu mai reprezintă o limită, viteza de deplasare
a întregului ansamblu funcţional putând deveni astfel uniform crescătoare si independentă
de vitezele de curgere limitate a gazelor de ardere prin efuzoarele celor doua propulsoare
reactive cu funcţionare în regim de motor rachetă, acest procedeu de deplasare se poate
realiza printr-o suprapunere concomitentă si simultană pe procedeul de deplasare si
funcţionare descris anterior prin următoarele comenzi suplimentare succesive astfel:

- se comuta centrul de rotaţie al platformei superioare rotitoare (12) - la extremitatea

acesteia, aceasta realizându-se practic prin cuplarea temporară si de foarte scurtă durată a
platformei superioare (12) cu platforma staţionară (1) în acelaşi punct de la extremitate
aflat la distanta (d) prin saboţii (S1) respectiv (S2) pentru platforma inferioară (13) având
ca rezultat imediat obţinerea unei forte ce trage tot ansamblul înainte. Această forţă este
evidenţiată prin Teorema lui Steiner din Fizica ce se aplica la mişcarea unui corp aflat
în mişcare de rotaţie astfel: cunoscând valoarea momentului de inerţie ce trece prin
centrul sau de masă notat cu (I) vom avea; (I)=1/2.M(R.+r.), unde (M) este masa
corpului ca inel cilindric, iar (R) si (r) sunt raza exterioară si raza interioară a
platformei, se poate calcula momentul de inerţie I1=(I)+(M.d2) respectiv calculând
similar energia cinetică; Ec1=1/2(I+M.d2). (w)2 unde (w) este viteza unghiulară, rezultă
că la alt centru instantaneu de rotaţie aflat pe axa de rotaţie (z1-z1) paralelă, momentul
de inerţie (I1) este cu mult mai mare fată de momentul de inerţie (I) conservat în
momentul cinetic respectiv în energia cinetică (Ec) acumulată si conservată prin
antrenarea în rotaţie a celor două platforme rotitoare , energia cinetică disponibilă
având valoare foarte mare si putând fi eliberată aproape instantaneu si regăsită într-
un lucru mecanic util (LM)=(Ftsupl.d,) dar cum D(Ec)=(LM) se poate stabili valoarea
forţei de tracţiune suplimentare (Ftsupl) rezultante ca efect al cuplării saboţilor (S1) si
analog pentru platforma inferioară prin cuplarea saboţilor (S2).

Astfel, prin manevre repetate, comandate si controlate din habitaclu, întreg ansamblu
funcţional se deplasează inerţial înainte <<pasind>> în zig-zag mărindu-si astfel
progresiv si viteza de deplasare si cu marele avantaj că în cazul folosirii frânarii
electromagnetice prin intermediul celor doi saboţi de cuplare (S1) respectiv (S2) se poate
obţine o energie electrică (datorită căreia uneori pot lua naştere câmpuri electromagnetice
de forţă ce pot perturba uneori reţelele electrice de la sol prin suprapunerea frecventelor,-
datorită rezonantelor).

Datorită faptului că energiile cinetice se acumulează si se conservă în cele două

platforme rotitoare independent de viteza liniară atinsă pe traiectorie la un moment
dat si se poate elibera sub forma de lucru mecanic respectiv forte de tracţiune,
deplasarea prin mersul inerţial în zig-zag, poate conduce prin acest procedeu la o
creştere continua a vitezei de deplasare a întregului ansamblu independent de
valoarea vitezei de curgere a gazelor de ardere ce părăsesc camerele de ardere (4)
respectiv (5), gaze de ardere a căror viteze de curgere sunt limitate, însă energia
transmisă prin acestea si de acestea poate fi folosită permanent la antrenarea în
mişcarea de rotaţie a celor doua platforme rotitoare (12) si (13). Astfel acest
procedeu de deplasare inerţial în zig-zag prin cosmos permite atingerea unor viteze
liniare progresive pe traiectorie din ce în ce mai mari, respectiv greu de imaginat
deoarece viteza luminii nu mai reprezintă o limită maximă.
 Legat de acest procedeu de deplasare în zig-zag ce se suprapune concomitent peste
procedeul de propulsie de bază determină astfel creşterea performantelor si
manevrabilitatea întregului ansamblu, iar la deplasarea în câmpul gravitaţional terestru,
mai apare un alt element de noutate caracterizat prin aceea că, deplasarea inerţială în
zig-zag poate fi accelerată si mai mult si printr-un aport de energie cinetică cedată din
energia potenţială a platformei centrale (1), energii ce comunică între ele prin
intermediul amplificatoarelor de forţă si energie (21) comandate si legate între ele prin
conducte hidraulice, dar bineanteles cu o pierdere rapidă în înaltime dar mai ales când
se doreşte intenţionat si în anumite scopuri, - acest lucru (deplasare în zig-zag si în
picaj foarte rapid), traiectoria si deplasarea prin aceste procedee suprapuse simultan
fiind deosebit de greu de stabilit si de localizat ca posibile ţinte, când se doreşte de
cineva acest lucru, datorită gradului foarte mare de manevrabilitate a întregului
ansamblu aflat în zbor, cât si a traiectoriilor imprevizibile dar intenţionat stabilite prin
comenzi digitale anticipate printr-un calculator.

Un alt element de noutate al acestei invenţii este caracterizat prin aceea că,
pentru deplasările în spaţiul extraterestru există volume suficiente în sectoarele rotitoare
ce alcătuiesc cele două platforme rotitoare (12) respectiv (13) unde se poate depozita
suficient combustibil solid sau lichid necesar funcţionării camerelor de ardere ca motor
rachetă si cu avantajul că acestea pot fi folosite cu precădere la altitudini foarte mari si în
cosmos, iar în atmosferă putând fi economisit orice alt amestec combustibil folosit pentru
propulsia în cosmos când propulsia în atmosferă este asigurată de amestecul aer-
combustibil (kerosen) cu ardere la presiune constantă (turboreactoare)

Un alt element de noutate a invenţiei este caracterizat prin aceea că, sistemul de
alimentare si dozare a combustibilului este particularizat si adaptat constructiv acestei
invenţii existând două posibilitati. Prima posibilitate constă în injectarea combustibilului
indirect prin intermediul unei camere de ardere secundară inelară comună alcătuită din
două cavitati de volum mic, separate de grătarul (15), practicate în discurile (6) respectiv
(7), [etanşare prin labirint] si comunică prin tuburi ceramice de legătură cu cele două
camere de ardere principale fixe (4) respectiv (5) montate la extremitatea platformei fixe
(1). În acest caz injectarea combustibilului stocat în sectoarele volumice rotative ce
alcătuiesc platformele rotitoare (12) respectiv (13) se poate realiza prin intermediul unor
injectoare si supape de dozare montate pe discurile rotitoare (6) respectiv (7) si acţionate
prin telecomenzi din habitaclul (2).

A doua posibilitate de alimentarea celor doua camere de ardere este mai simplu si
constă în aducerea combustibilului prin conducte de legătură ce pornesc de la fiecare
sector volumic de coroană circulară de unde este stocat combustibilul la o conductă
centrală colectoare fixă pe platforma centrala (l), respectiv pentru colectarea din
sectoarele de coroană circulară ce alcătuiesc prin montaj cu grad de libertate radial,
platformele rotitoare ce se rotesc în sensuri contrare. Colectarea combustibilului devine
posibilă deoarece conducta colectoare fixă, este amplasată pe axa de rotaţie (z-z)
deasupra si dedesubtul habitaclului (2), legătura hidraulică fiind asigurată prin
intermediul a două capete hidraulice similare constructiv cu capetele hidraulice ale
pompelor de injecţie rotative folosite la motoarele Diesel, câte unul pt. fiecare platforma
rotitoare. De menţionat ca în cazul deplasării în spaţiul cosmic alimentarea cu oxigenul
necesar arderii si care poate fi stocat în unele din sectoarele volumice rotitoare se poate
face similar ca si la alimentarea cu combustibil după închiderea comandată a admisiei
aerului la camera de ardere care va trece din regimul de ardere la presiune constantă, -în
regim de funcţionare de motor rachetă.

AVANTAJE

Principalele avantaje ale invenţiei fată de soluţiile tehnice prezentate anterior ca

stadiul tehnicii actuale în domeniul obiectelor de zbor sunt următoarele:

- construcţie discoidală simetrică si robustă cu formă aerodinamică.

- desprindere de sol cu mare usurintă chiar si în cazul unor dimensiuni si greutati

foarte mari.

- comparativ pentru o aceiaşi greutate totală la decolare (Gt), acest procedeu de

propulsie, construire si funcţionare poate dispune constructiv prin noul sistem de
propulsie de o forţă de tracţiune de cel puţin zece ori mai mare la aceiaşi greutate
comparata fată de soluţiile clasice existente si folosite în prezent, obiectele de zbor
clasice cunoscute fiind puternic surclasate ca performante si manevrabilitate deoarece
invenţia permite vehicularea unor debite deosebit de mari de aer în unitatea de timp,
respectiv direct proporţional, - forte de tracţiune deosebit de mari pe orizontală în
condiţiile în care influenta gravitaţiei asupra obiectului de zbor,- tinde către zero.

- posibilitatea creşterii progresive, continue si practic nelimitate a vitezei de deplasare

si prin accelerări succesive continue datorită posibilitatii deplasării inerţiale în zig-zag
devenind posibil parcurgerea unor distante enorme într-un timp relativ scut prin deplasări
asemenea obiecte comportandu-
mai mari decât viteza luminii,
se ca niste reale masini ale timpului, masini ce pot
fi construite cu respectarea legilor din fizica
contemporana (depasirea vitezei luminii
determinand conform legilor din fizica, ca timpul
sa se scurga in sens invers).
-posibilitatea rămânerii in sustentaţie la punct fix, indiferent de altitudine si
schimbarea rapidă „din mers” a traiectoriei, - în orice direcţie.

- posibilitatea aterizării si decolării la punct fix, fără piste special amenajate.

 -posibilitatea decolării si ieşirii cu foarte mare usurintă în spaţiul cosmic a unei
farfurii zburătoare de foarte mari dimensiuni datorită propulsiei de mare putere respectiv
a performantelor superioare si a propulsiei ce permite o trecere „din mers” respectiv de la
amestecul aer-combustibil, la amestecul specific rachetelor, inclusiv energia atomică
putându-se astfel realiza adevărate oraşe zburătoare pt. călătorii interplanetare.

-posibilitatea eliminării influentei gravitaţiei terestre prin sectorizarea radială a

platformelor rotitoare superioară si inferioară datorită expandarii acestora datorată
forţelor centrifuge diametral opuse si egale prin- grade de libertate radiale -precum si
posibilitatea suplimentară a eliminării influentei gravitaţiei terestre prin apariţia unei
depresiuni uniform distribuite la exteriorul suprafeţei platformei discoidale rotitoare
superioare datorită absortiei aerului necesar arderii de către compresorul centrifugal
radial în trepte cu dublu efect si de debit foarte mare.

- posibilitatea creierii unei gravitaţii artificiale la farfuriile zburătoare de dimensiuni

foarte mari prin amenajarea unor spatii de locuit la periferia exterioară chiar în sectoarele
volumice din care sunt alcătuite ansamblurile rotitoare superior sau inferior în cazul
deplasării în cosmos, gravitaţie obţinută constructiv artificial datorită forţei centrifuge ,
intensitatea acesteia putând fi controlată prin mărirea sau micşorarea vitezelor de rotaţie
favorizând călătorii de foarte lungă durată prin cosmos.

-invenţia, include propulsia cu 2 propulsoare reactive identice de tip nou originale de

foarte mare putere cu posibilitatea constructivă de a funcţiona „din mers” după necesitaţi
în trei regimuri distincte respectiv, ca motoare turboreactoare –în atmosferă, ca motoare
statoreactoare – la înaltă altitudine, sau ca motoare rachetă la înaltă altitudine sau în
cosmos.

-un alt mare avantaj constă in faptul că, camerele de ardere unice ale acestor două
propulsoare universale sunt amplasate în afara ansamblului coaxial compresor
turbină si sunt alimentate cu aerul necesar arderii, comprimat de la un singur compresor
centrifugal special, radial în trepte cu dublu efect, de diametru mediu foarte mare (de
ordinul metrilor).

-avantajul folosirii unui singur compresor centrifugal radial în trepte de presiune si cu

dublu efect (palete interpatrunse frontal si în sensuri contrare) pentru alimentarea celor
două camere de ardere- cu dublu efect- diametru foarte mare- si turaţie foarte redusă
constă în faptul că acesta va fi capabil sa asigure debite de aer deosebit de mari pe
unitatea de timp la rapoarte de comprimare net superioare si cu influente favorabile
directe asupra forţelor de tracţiune (Ft) {Ex.; Ft=hg.Q/VH in care, (hg) este randamentul
global, (Q) este cantitatea de căldură obţinută prin arderea amestecului de combustibil, iar
VH este viteza de zbor la o anumită altitudine. Cantitatea de căldura (Q) este dependentă
de valoarea debitului de aer Ga=S.V unde (S) este secţiunea de trecere iar (V) este viteza
de curgere a aerului prin respectiva secţiune.}

– obţinerea unor forte de tracţiune specifice foarte mari datorită lipsei unor
restricţii constructive la secţiunile de trecere cum este cazul motoarelor
turboreactoare clasice menţionate mai sus ce sunt limitate sever ca performante mai
ales din acest punct de vedere, {Ex. (Fsp) (tracţiunea dezvoltată de un debit de aer de
(1Kg/sec) definită prin raportul; Fsp=Ft/Ga [daN.s/kg] in care (Ft) este forta de tracţiune
dezvoltată si (Ga) este debitul de aer ce trece prin motor, rezultă acelaşi lucru respectiv
forta de tracţiune creste proporţional cu valoarea debitului de aer (Ga) ce trece prin motor
in unitatea de timp, deci secţiunile de trecere de care este condiţionată obţinerea unor
debite de aer respectiv forte de tracţiune foarte mari, nu mai sunt restricţionate
constructiv comparativ cu motoarele turboreactor clasice.}

- posibilitatea recuperării sub formă de lucru mecanic util a unei parţi însemnate din
energia gazelor de ardere ce părăsesc paletele de turbină la sfârşitul fazei de destindere,
gaze având presiunea mai mare decât presiunea atmosferică si o temperatură relativ
ridicată respectiv o energie cinetică ce se pierde.{ Ex; prin procedeul ce face obiectul
prezentei invenţii acest dezavantaj este parţial înlăturat constructiv conform principiului
acţiunii si reacţiunii forţelor. Presiunea de ieşire (Pe)>(Patm) ce se manifesta ca o
presiune specifica pe întreaga secţiune ca suprafaţa de ieşire a gazelor din camera de
ardere generează o forţă de tracţiune suplimentara (Fsupl) cu influente directe asupra
randamentului global (hg) respectiv si a consumului de combustibil conform relaţiei
Fsupl=pe.S (kgf) asigurându-se concomitent atât tracţiune pe orizontală cat si rotirea în
sensuri contrare a celor doua platforme rotitoare respectiv antrenarea compresorului de
alimentare.}

- paletele de turbină nu mai sunt atacate toate simultan de gazele de ardere

fierbinţi ci numai tangenţial pe o singură parte astfel că, constructiv, timpii de răcire
al paletelor de turbină la parcurgerea unei rotaţii complete devin foarte mari deoarece
numărul de palete pe circumferinţă este de asemenea cu mult mai mare rezultând că
fiecare paletă de turbină lucrează de această dată la regimuri medii de temperatură mult
mai scăzute si cu posibilitatea constructivă a unei foarte bune disipare a căldurii, paletele
de turbină putând astfel prelua solicitări mecanice cu mult mai mari, iar materialele din
care sunt alcătuite precum si tehnologiile de fabricaţie fiind cu mult mai ieftine .

- la funcţionarea celor două propulsoare a farfuriei zburătoare în regim de motor de

rachetă, învingerea gravitaţiei si plasarea pe orbita terestră se poate face din mers si cu
foarte mare usurintă fără folosirea unor rachete purtătoare suplimentare iar la reintrarea în
atmosferă, propulsia poate fi folosită tot din mers pentru frânare sau oprire totală si
staţionare în sustentaţie – fără a fi nevoie de o protecţie termică specială a carcaselor
exterioare.

- farfuriile zburătoare conform procedeului, se pot deplasa concomitent si în zig-zag

si cu o creştere continuă si progresivă a vitezei de deplasare a întregului ansamblu
funcţional, independent de viteza de curgere limitată dealtfel, a gazelor de ardere
prin ajutajele reactive (efuzoare).

- din punct de vedere economic, pe plan naţional, aplicarea în practică a invenţiei prin
producerea în tară în serie a unor farfurii zburătoare inclusiv pentru ieşiri si călătorii în
spaţiul cosmic, creează posibilitatea atragerii masive imediate de capital străin (de multe
miliarde de dolari) prin firme mixte, activarea imediată a unor spatii de producţie
dezafectate, activarea si folosirea imensei forte de muncă superior calificată si disponibilă
din cercetare si proiectare, crearea unui mare număr de locuri de muncă, creşterea puterii
economice a tării si ridicarea nivelului de trai, infiintarea si menţinerea unui monopol
asupra unui nou sistem ultrarapid de transporturi internaţionale de persoane si mărfuri,
creşterea prestigiului naţiunii romane pe plan mondial etc.

DESCRIEREA INVENTIEI

Se dă în continuare, un exemplu de realizare a invenţiei, în legătură si cu fig. 1 si 2

care reprezintă;

- fig. 1, - schema cinematică - secţiune in plan vertical a unei farfurii zburătoare

- fig. 2, - reprez. grafică echivalentă a principalelor forţe – conform invenţiei, în

patru faze succesive.

precum si un exemplu privind modul de funcţionare la pornire si decolare.

 O farfurie zburătoare conform procedeului de construire, funcţionare si deplasare a
prezentei invenţii este compusă din trei parţi discoidale principale interdependente
funcţional, respectiv ansamblul principal central ne rotitor, un ansamblu superior rotitor
si un ansamblu inferior ce se roteşte în sens contrar ansamblului superior, având fiecare
aceiaşi axă comună de simetrie verticală (z-z) respectiv câte un centru instantaneu de
rotaţie relativ si cate un centru de greutate situat pe aceiaşi axă de simetrie verticală (z-z)
aşa după cum este reprezentată în schema cinematică a întregului ansamblu din figura (1)
si anume;

- Ansamblul principal discoidal central din mijloc - sau domul central - compus
dintr-o platformă centrală circulară (1) a carei viteză de rotaţie în jurul axei comune de
simetrie verticală (z-z) este aproape întotdeauna zero sau aproape de zero. Pe această
platformă si solitară cu aceasta aflându-se întotdeauna cabina de comandă [habitaclu] (2)
si fiinţele vii, suportii de decolare -aterizare (3), la extremitati si diametral opus cate o
cameră de ardere - reactiva ce pot funcţiona în regim de ardere la presiune constantă, de
statoreactor sau motor rachetă, respectiv în partea stângă (4) si în partea dreaptă (5), cu
excepţia mărfurilor, combustibilului si o parte a sistemului de propulsie folosit ce sunt
amplasate pe celelalte două ansamble principale rotitoare de care sunt fixate discurile
compacte rotitoare (6) si (7) unde sunt fixate radial si se interpatrund frontal si succesiv
paletele (8) si (9)) ale unui compresor centrifugal unic radial în trepte cu dublu efect si cu
aceiaşi axa de simetrie (z-z) a întregului ansamblu, paletele de turbina (10) si respectiv
(11). Echipamentele auxiliare si rezervele de oxigen lichid pentru deplasare în cosmos
etc. sunt amplasate pe celelalte două ansamble discoidale ca platforme rotitoare, respectiv
superioară (12) si una inferioară (13).

Cele două camere de ardere sunt fixate la extremitatile platformei circulare fixe (1) ce
se continuă spre exterior prin intermediul grătarului profilat (15) si asigură fiecare (1/2)
din forta de tracţiune în plan orizontal (Ft), gazele de ardere ale camerei (4) asigurând
concomitent si antrenarea în mişcarea de rotaţie a platformei superioare (12) datorită
lovirii paletelor de turbină amplasate la extremitati pe întreaga circumferinţă a discului
platformei superioare (6) solitar cu platforma rotitoare superioară (12), deci
(Vt=3,14.r.n./30)[metri/sec] unde (Vt) este viteza tangenţială - (r) este raza de amplasare
a paletelor de turbină, iar - (n) este turaţia în (rot/min) a unei platforme rotitoare, iar
gazele de ardere ce părăsesc camera de ardere la presiune constantă (5) asigurând si
antrenarea discului platformei rotitoare inferioare (7) solitar cu platforma rotitoare
inferioară (13). Compresorul central radial unic centrifugal în trepte cu un diametru
mediu foarte mare, asigură rapoarte de comprimare si randamente net superioare, datorită
ruperii (forfecării) aerului la circa 90 grade ce curge la viteze tangenţiale foarte mari cât
si datorită paletelor interpătrunse intre două trepte de comprimare despărţite doar prin
grătarul staţionar (15) cu orificiile (16) uniform distribuite si direcţionate radial sub un
unghi optim în plan orizontal de circa 45 grade si profilate. Grătarul profilat circular
staţionar (15) leagă constructiv înspre exterior, întreaga circumferinţa a platformei
centrale fixe (1) si are aceiaşi axa de simetrie (z-z), comuna cu a întregului ansamblu.

- Ansamblul superior discoidal, format din platforma rotitoare discoidală superioară

(12),are acelaşi centru instantaneu de rotaţie relativ situat pe axa de simetrie verticală (z-
z) a platformei centrale (1) si aproximativ acelaşi diametru exterior si cu posibilitatea
rotirii in jurul axei de simetrie verticale (z-z) si comune celor trei platforme ce alcătuiesc
întregul ansamblu. De asemenea, mai are în componentă flanşa superioară (17) ce este
compusă din mai multe perechi de sectoare de coroană circulară cu posibilitatea rotirii pe
rulmenţii (18) amplasaţi înspre interior si fixării pe platforma rotitoare superioară (12)
compusă tot din perechi de sectoare de coroană circulară. În partea interioară a flanşei
superioare (17) se află flanşa fixă (19) sudată la interior de carcasa cilindrică (2) a
habitaclului. Pe flanşa fixa (19) se poate roti prin alunecare discul compact (20) pe care
sunt fixate în direcţie radială si cu grad de libertate radial amplificatoarele hidraulice de
forţă si energie (21) ce are în componentă pistonul (22) cu axa de simetrie verticală si
pistonul (23) cu axa de simetrie în plan orizontal si acţionat prin sprijinirea pe rulmenţii
(24) ce au axa de simetrie verticală si rulează pe diametrul interior al flanşei statice fixe
(19). Tot solidar cu platforma rotitoare superioară (12) este fixată carcasa exterioară
superioară (25) în care sunt prevăzute orificii de admisie uniform distribuite (26) si
orificii de evacuare - admisie uniform distribuite (27). În staţionare când platforma
rotitoare superioară nu se roteşte, jocurile (a) din Fig. (1) sunt egale cu zero iar jocurile
(b) sunt de asemenea egale cu zero.

- Ansamblul discoidal inferior format din platforma rotitoare discoidală inferioară

(13), care este identică ca descriere cu platforma discoidală superioară (18) cu diferenţa
ca flanşa (18) este preluat constructiv de rulmenţii (29) amplasaţi de data aceasta la
interiorul platformei rotitoare inferioare (13). Flanşa (30) este identică si fixă ca si flanşa
(19) iar discul compact (31) este identic cu discul compact (20). De platforma rotitoare
inferioară (13) este fixată solidar carcasa inferioară (32) ce se sprijină pe rulmenţii (33)
similari cu rulmenţii (18). În partea de jos a cilindrului central [habitaclul] (2) se află
trapa de acces (34) iar în partea de sus, hublourile (35). Din motive de stabilitate în plan
orizontal, platforma rotitoare inferioară (13) va avea întotdeauna o greutate totală (în
staţionare) mai mare [centrul total de greutate al întregului ansamblu funcţional trebuind
sa se afle pentru menţinerea stabilitatii, întotdeauna sub centrul de greutate al platformei
centrale (1)], iar sensul de rotaţie va fi întotdeauna în sens contrar sensului de rotaţie a
acesteia fiind permanent controlată si corelată cu viteza de rotaţie a platformei rotitoare
discoidale (12) prin dozarea controlată a forţelor de tracţiune dezvoltate de cele două
camere de ardere (motoare reactive) amplasate fiecare diametral opus la extremitatile
platformei centrale staţionare (1) menţinută astfel permanent fără o mişcare de rotaţie dar
cu posibilitatea schimbării direcţiei de deplasare rectilinie si în plan orizontal a întregului
ansamblu prin dozarea corespunzătoare a combustibilului respectiv a forţelor de tracţiune
diametral opuse si de acelaşi sens realizându-se posibilitatea frânarii întregului ansamblu
prin rotirea controlată a platformei staţionare (1) [care nu se roteşte în raport cu celelalte
platforme (12) respectiv (13)] la un unghi de (180) grade fată de direcţia de mers iniţială.
Stabilitatea platformei fixe (1) împotriva rotaţiei necontrolate fiind asigurata constructiv,
datorită dozării controlate a forţelor de tracţiune în plan orizontal si diametral opuse ce
acţionează la extremităţile platformei (1) obţinute de la camerele de ardere (4) respectiv
(5) deci la distante mari fată de axa de rotaţie (z-z), cuplurile de rotaţie rezultante, -
anulându-se reciproc.
 Pentru calculul principalelor forte ce acţionează simultan si determină împreună
obţinerea performantelor si a avantajelor conform invenţiei, pentru întregul ansamblu
funcţional reprezentat prin schema cinematică din fig.(1) si descris prin exemplu de mai
sus, prin reprezentarea grafică a schemei cinematice echivalente - a principalelor forte
redată în fig. (2), in situatiile a, b, c si d, rezultând;
 În fig. (2) litera (a), este prezentată situaţia echivalentă când întregul ansamblu
staţionează,- fiind în stare de repaos la sol.

Din compunerea vectorială a forţelor din plan vertical rezultă; (Grot) + (Gst)=(Gtot)
respectiv, pe cale analitică rezultă; Gst = 2 f1.cos(b/2)

În fig. (2) litera (b) este reprezentată situaţia intermediară după începerea rotirii unei
platforme rotitoare până la atingerea turaţiei minime (n.min)>(0)

Din compunerea vectorială a forţelor rezultă: (Rrot)=(Fc)+(Grot) sau analitic; tg (a)

=(Fc/Grot)=(Vt)2 /r.g [deoarece, Fc=m.(Vt)2/r si (G)=(m.g)] une : (Vt) este viteza
tangenţială a segmentelor de coroană circulară aflate în mişcare de rotaţie, (r) este raza
medie de rotaţie a centrelor de greutate a segmentelor de coroană circulară, (Fc) este forta
centrifugă, (Grot) este greutatea segmentelor rotitoare, dar cunoscând că atunci când
unghiul(a)=0 si tg(a)=(0), deci; (Fc)=(Grot), iar (Vt)2=(r.g) dar cum contructiv, (Grot)>(Gst)
rezultă că în prima faza la punerea în mişcare a celor doua platforme rotitoare si înainte
de atingerea turaţiei minime, deci când (n<nmin), unghiul b=180o, deja greutatea
platformei staţionare (Gst)=(0) deoarece cos(b/2) =(0), datorita preluării acţiunii acesteia
de forţele centrifuge.

Pentru calcularea turaţiei minime (nmin) când forţele centrifuge înving în totalitate
acţiunea greutatii totale (Gtot) a întregului ansamblu, cunoaştem ca viteza tangenţiala (Vt)
mai poate fi calculată in funcţie de turaţia (n) si cu ajutorul relaţiei; (Vt)=(r.w) unde (w),
este viteza unghiulară, sau (Vt)=(p.n.r./30)[metri/sec] unde turaţia (n) este în [rot/min].
Egalând cele două relaţii a vitezelor tangenţiale atunci când; tg(a)=(0) si cos(b/2)=(0)
deci când forţele centrifuge înving acţiunea tuturor greutatilor de pe verticală (z-z) si le
aduc în plan orizontal, avem posibilitatea determinării turaţiei minime din relaţia
matematică; (p.n.r/30)2=r.g .

Din aceste relaţii se poate constanta foarte uşor că turaţia minimă necesară
anulării efectului gravitaţiei nu depinde de greutatile ce compun ansamblul funcţional
ce poate fi realizat prin procedeul de construire si funcţionare ce face obiectul
prezentei invenţii.

Altfel spus, într-un sistem aflat în rotaţie în plan orizontal, masa unui
corp(m)=(G/acp), dar cum acceleraţia centripetă (acp) poate atinge valori foarte mari,
rezultă că si masa (m) a sistemului aflat în echilibru prin forte centrifuge diametral
opuse si egale, raportat la câmpul gravitaţional terestru, va capata valori din ce în ce
mai mici odată cu creşterea turaţiilor, - tinzând către zero.

Cum sistemul aflat în rotaţie dispune concomitent si de o propulsie proprie

reactivă (Ft) în plan orizontal, nu este greu de calculat conform relaţiei (Ft)=(m).(a),
unde (a) este acceleraţia liniară pe orizontală, ce valori poate căpăta acceleraţia (a)
când cunoaştem că sistemul dispune de propulsia originală ce asigură concomitent si
forte de tracţiune pe pe orizontală de valori foarte mari, iar masa (m) din sistem, -
tinde către zero.
 Astfel, în baza acestor considerente, se poate spune că distantele [(S) = (V2/2.a)]
interplanetare atunci când vitezele de deplasare (V) si acceleraţiile (a) pot atinge pe
baza acestui procedeu de propulsie valori foarte mari, acestea încep sa ni se pară
mult <mai pământene> ţinând cont si de faptul că tot concomitent, sistemul mai
dispune si de o forţă suplimentară (Ftsupl). Datorită propulsiei suplimentare inerţiale
în zig-zag, suprapuse, vitezele succesiv crescătoare obţinute sunt independente si ne
condiţionate de vitezele limitate de curgere a agentului termic printr-un ajutaj
reactiv, fapt ce pe mine personal nu mă mai miră de ce din când în când apar ştiri
despre vizite extraterestre, deoarece respectând legile din fizica cunoscută, acest
lucru devine posibil ca in viitorul destul de apropiat să fim si noi la rândul nostru
luaţi drept extraterestri, - de către alte civilizaţii posibil existente în univers.

7. MODUL DE FUNCTIONARE LA PORNIRE SI DECOLARE

Pornirea, respectiv aprinderea în cele două camere de ardere reactive la presiune

constantă se realizează prin antrenarea în sensuri contrare a celor două platforme rotitoare
(12) respectiv (13) de către o sursă motoare auxiliară ce poate fi mecanică sau electrică.
După atingerea succesivă a turaţiilor minime (nmin) se măreşte progresiv sub control din
habitaclu presiunea în cele două circuite hidraulice înseriate si integrate de pe platformele
(12) si (13), care până atunci se sprijineau pe discurile compacte inelare (6), respectiv (7),
fapt ce conduce la apariţia si creşterea tot progresivă si controlată a forţelor centrifuge
generate de toate sectoarele de coroane circulare ce alcătuiesc cele două platforme
rotitoare (12) si (13) si concomitent si la reducerea progresiva până la anulare a influentei
gravitaţiei. Aceste fenomene, corelate si cu fenomenul scăderii presiunii specifice
uniform distribuite de pe suprafaţa utilă a carcasei superioare (25) si corelat si cu cele
două forte de tracţiune de acelaşi sens si diametral opuse generate de cele două camere de
ardere reactive (4), respectiv (5), - determină împreună desprinderea de la sol de la punct
fix.

Manevrele în stânga si în dreapta direcţiei de deplasare se realizează aşa cum am mai

menţionat, prin controlul puterii respectiv prin dozarea celor două forte de tracţiune,
egale, diametral opuse si de acelaşi sens, generate de camerele de ardere reactive (4)
respectiv (5), prin dozaj si sub control permanent din habitaclu, respectiv mărirea sau
micşorarea a uneia dintre ele având drept consecinţă schimbarea direcţiei de zbor spre
stânga sau spre dreapta.

Manevrele pe verticală în sus si în jos fată de direcţia de zbor, se realizează de

asemenea foarte uşor fie prin poziţionarea corespunzătoare a centrului de greutate a
platformei fixe (1), fie prin rotirea axei orizontale (x-x) la un unghi până la (90) de grade,
axa ce trece prin centrul de greutate al celor două camere de ardere (4) respectiv (5),
manevra ce se poate realiza cu ajutorul unor deflectoare ce schimbă după dorinţă direcţia
de curgere a gazelor de ardere ce parasesc cu mare viteză ajutajele (efuzoarele) celor
două camere de ardere (4) respectiv (5), după care, actionandu-se identic ca la
manevrarea stânga-dreapta se realizează urcarea sau coborârea rapidă a întregului
ansamblu prin acest procedeu, procedeu ce poate fi suprapus concomitent cu procedeul
de deplasare inerţială în zig-zag descris anterior care ambele suprapuse si îmbinate
armonios conduc la obţinerea unor performante excepţionale foarte greu de egalat, - dar
nu imposibil.

In timpul zborului pe traiectorie, apare o tendinţă de rotire ne controlată a axei

orizontale (x-x) din plan orizontal datorită unui cuplu generat de camerele de ardere
reactive (4) respectiv (5) [ce determină concomitent si rotirea platformelor rotitoare (12)
respectiv (13)] direcţia gazelor de ardere fiind orientate prin deflectoare sub un unghi
mic, variabil în jos către paletele (11) de turbină, respectiv ale camerei de ardere (5) si în
sus către paletele de turbină (10). Această tendinţă însă este contracarată atât prin
poziţionarea corespunzătoare a celor două deflectoare aflate la ieşire a gazelor din cele
două camere de ardere, cat si datorită efectului giroscopic mare datorat rotirii celor două
platforme rotitoare (12) respectiv (13), a inerţiei si stabilitatii datorată deplasării rectilinii
si a stabilirii corespunzătoare a centrului de greutate a platformei centrale fixe (1 ) încă de
la proiectare precum si a multiplelor posibilitati si obtiuni de manevrare rapidă,- printr-un
calculator de bord.

Calculul parametrilor de zbor în cazul deplasării inerţiale în zig-zag, are la bază

folosirea energiilor cinetice (Ec) acumulate în rotaţia celor două ansamble discoidale
rotitoare, eliberarea acestor energii conservate si transformarea lor într-un lucru mecanic
util, respectiv într-o forţă suplimentară de tracţiune în plan orizontal, fiind posibilă prin
deplasarea instantaneu forţată si succesiv a centrelor instantanee de rotaţie aflate pe axa
(z-z) pe o alta axa de rotaţie paralelă (z1-z1) ce trece succesiv prin punctele de cuplare a
saboţilor (S1) respectiv (S2) ce pot fi actionati alternativ pe măsura acumulării progresive
de energie cinetică (Ec) care creste proporţional cu creşterea turaţiilor celor două
platforme rotitoare , astfel prin cuplarea succesivă si momentană a saboţilor, ia naştere un
mare dezechilibru de mase aflate in rotaţie (peste turaţia nmin) având drept rezultat
practic o aruncare tangenţială succesivă a întregului ansamblu înspre înainte, deoarece
turaţiile succesive ale unei platforme rotitoare tinzând brusc către zero si energia cinetică
conservată în aceste platforme rotitoare tinde sa fie eliberată tot brusc (instantaneu) prin
transformarea tot instantaneu sub forma de lucru mecanic util (Lu)=(Ftsupl).(d), respectiv
într-o forţă de tracţiune suplimentară (Ftsupl) pe o distantă (d) reprezentând distanta
parcursă într-un singur zig-zag, (conform principiului, conservării, - nimic nu se pierde,
- nimic nu se câştigă, - ci totul se transformă) valoarea energiei cinetice eliberate si
transformată într-un lucru mecanic util, fiind proporţională cu <căderea> de turaţie în
intervalul de timp necesar parcurgerii distantei (d), această forţă de tracţiune suplimentară
ce conduce la creşterea suplimentară succesivă a vitezei medii de deplasare a întregului
ansamblu într-un plan perpendicular pe axa de rotaţie (z-z) poate fi calculată prin
aplicarea teoremei lui Steiner din Fizica pe axele (z1-z1) respectiv în centrul sabotului (S1)
pentru ansamblul rotitor superior, si centrul sabotului (S2) pentru ansamblul rotitor
inferior conform relaţiei: I1=(I)+(M.d2) unde (I) reprezintă momentul cinetic al
ansamblului discoidal rotitor superior fată de centrul sau de rotaţie relativ, situat pe axa
de simetrie comună (z-z), (I1) reprezintă momentul cinetic al ansamblului rotitor superior,
fată de un centru de rotaţie relativ situat pe axa verticală (z1-z1) aflată la distanta (d) fată
de axa de simetrie verticală (z-z) iar din tabele cunoaştem că spre exemplu pentru un inel
cilindric I=1/2M.(R2+r2) unde (R) este raza exterioară iar (r) este raza interioară a inelului
cilindric, iar (M) este masa unui ansamblu rotitor.
 Similar se poate calcula valorile pentru cazul cuplării sabotului simetric (S2) si tot
similar, cunoscând toate aceste valori se poate folosi Teorema lui Steiner si pentru
calculul energiilor cinetice cu ajutorul relaţiei; Ec=1/2.I1.(w)2 -deci pentru axa de rotaţie
(z1-z1) va rezulta; Ec1=1/2(I+M.d2).(w)2 unde (w) este viteza unghiulară.

Aplicând succesiv această teoremă si cunoscând o anumită viteză iniţială medie de

deplasare a întregului ansamblu, traiectoria rezultantă fiind axa de simetrie a <paşilor>
(zig-zag-urilor) si admiţând forte simetrice si egale valoric aplicate asupra saboţilor (S1)
si succesiv (S2), se poate determina câştigul de viteză în unitatea de timp pentru spaţiul
egal cu pasul unui zig-zag, respectiv pot fi calculaţi la proiectare parametrii de bază în
vederea dimensionării corespunzătoare deoarece; D(Ec)=(LM)=[(Ftsupl).(d)] dar,
bineânteles ţinând cont de fiecare dată si de inerţia si influenta platformei staţionare (1).