Dificultǎţi şi oportunitǎţi pentru mediul

de afaceri românesc- rezultate ale

procesului de aderare la U.E

Rezumat

Sectorul IMM reprezintǎ un sector cheie pentru generarea creşterii economice şi pentru o
dezvoltarea economicǎ durabilǎ şi continuǎ.
IMM-urule contribuie la creerea unui important numǎr de locuri de muncǎ, absorbind o
parte din forţa de muncǎ devenitǎ disponibilǎ ca urmare a restructurǎrii economiei; ele pot
genera, prin mobilitatea şi flexibilitatea care le sunt specifice, un impact puternic asupra
procesului de adaptare a producţiei la cerinţele pieţei.
Sprijinul acordat dezvoltǎrii acestui sector reprezintǎ un instrument important pentru
relansarea economiei româneşti.
În faţa iniţiativei întreprinzătorilor particulari stau o serie de piedici (bariere), pe care le
putem grupa în două categorii:
-bariere care fac ca afacerile să se orienteze spre comerţ şi nu spre producţie. Din această
grupă fac parte: lipsa de capital, dobânzi mari practicate de bănci, greutăţi în obţinerea
creditelor bancare, regim de impozitare neadecvat, sistemul de taxe vamale, lipsa de acces la
spaţii, utilaje, mijloace de transport;
-bariere cu caracter general, care acţionează indiferent de domeniul în care vrem să
iniţiem afacerea. Aici intră lipsa de capital, teama de risc, lipsa unor cunoştinţe în domeniul
iniţierii afacerilor, lipsa unor cunoştinţe manageriale.

Cuvinte cheie

DEZVOLTARE
FINANŢARE
PROMOVARE
STRATEGIE

Introducere

Întreprinzătorii de succes sunt pătrunşi de ideea oportunităţii unei afaceri. Afacerile ne

oferă oportunitatea de a face ce-ţi place.
Într-o afacere pornită de tine, tu eşti propriul tău stăpân. Recompensele afacerii proprii
constau în libertatea de a lua decizii, de a-ţi asuma riscuri, de aţi întrece competitorul.
a-ţi manifesta spiritul creator.
Întreprinzătorul care porneşte o afacere poate fi asemuit cu un artist care îşi creează opera.
El poate oricând să manifeste spirit înnoitor în idei, concepţii, în soluţii.O afacere reflectă
trăsăturile celui ce o iniţiază, dar şi limitele acestuia, şi posibilitatea de a-ţi utiliza întregul
potenţial.
Afacerea poate fi privită ca un instrument de exprimare a propriei personalităţi. Singurele
bariere în faţa succesului sunt creativitatea şi voinţa pe care le poţi angaja în afacere, şi nu
restricţiile impuse de organizaţia în care munceşti.
În cazul în care afacerea are succes, profitul revine în întregime întreprinzătorului.

Stadiul cercetǎrilor efectuate în tematica investigatǎ

Majoritatea dintre noi dorim să ne lansăm în afaceri. Înainte de a o face este bine să
analizăm care sunt dezavantajele pe care le prezintă asemenea activităţi.
Incertitudinea venitului. Deschiderea şi punerea pe picioare a unei afaceri nu oferă garanţia
că întreprinzătorul va obţine bani suficienţi pentru a supravieţui. Nu mai puţine afaceri
garantează un venit adecvat.
În momentele de început ale afacerii proprietarul are probleme financiare şi obligaţii şi
trebuie să-şi menţină afacerea pe linia de plutire. Un venit regulat este absent şi proprietarul
este ultimul care trebuie plătit.
Riscul pierderii întregului capital investit. Rata de supravieţuire a afacerilor mici este mică.
60% din noile afaceri eşuează după şase ani. Probabilitatea de eşec este de 35%.
Întreprinzătorii care eşuează în afaceri îşi vor pierde capitalul investit.Pentru mulţi
pierderea este mai mare decât pierderea financiară. Vor fi afectaţi şi psihologic pentru că
eşecul înseamnă şi eşec personal.
Mulţi întreprinzători îşi revin după eşec în afaceri şi o iau de la început, dar sunt afectaţi pe
termen lung. Oricine începe o afacere trebuie să se întrebe dacă va rezista psihic în caz de
nereuşită.
O sursǎ comunǎ a problemelor financiare este incapacitatea IMM-urilor de a sincroniza
încasǎrile de la propriii clienţi cu plaţile cǎtre furnizori. În general relaţiile comerciale între
diferiţi agenţi economici se desfǎşoara pe baza plǎţilor la termen – Credit Furnizor – termene
ce variazǎ în funcţie de sectorul economic în care activeazǎ societatea, precum şi de
specificul activitǎţii desfaşurate (în activitǎţile de comerţ se vor întâlni termene de plata mai
mici – 12-45 zile, însǎ pentru firmele cu activitate de producţie şi cu ciclu de fabricaţie mai
lung se vor întalni termene de plata mai mari de pana la 180 de zile).
Deseori, pentru a-şi asigura o creştere şi o diversificare a portofoliului de clienţi, IMM-urile
româneşti acorda de cele mai multe ori credit furnizor. Deoarece clienţii acestuia beneficiazǎ
de un împrumut nepurtator de costuri suplimentare (dobânzi), un agent economic prudent
trebuie sǎ cunoascǎ situaţia financiarǎ a clienţilor sǎi pentru a stabili cu exactitate daca la
momentul scadenţei unei facturi, va exista suficient cash pentru plata creanţei. În acest sens
au apǎrut instituţii financiare specializate care furnizeazǎ informaţii financiare şi nefinanciare
despre diverşi agenţi economici cu scopul asigurarii unei transparenţe pentru desfǎşurarea
unor bune relaţii comeciale.
În concluzie, adoptarea unei strategii de management permanent adaptate la nou, poate oferi
IMM-urilor româneşti deschiderea necesarǎ cǎtre piaţa europeanǎ.

Expunerea problemei

În perioada 2007-2013, România va beneficia de aproximativ 19,7 miliarde euro din partea
UE ca sprijin din Fondurile Structurale şi de Coeziune pentru realizarea prioritǎţilor naţionale
de dezvoltare, în vederea reducerii decalajelor faţǎ de statele membre UE.
Cadrul Strategic Naţional de Referinţǎ 2007-2013(CSNR) este un document strategic prin
care se stabilesc prioritaţile de intervenţie ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune în
perioada de referinţa. Documentul face legǎtura între prioritǎţile naţionale de dezvoltare,
stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare, şi prioritǎţile la nivel european.
Transmiterea la Comisia Europeanǎ a CSNR marcheazǎ începerea negocierilor oficiale
privind utilizarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune în perioada 2007-2013, care se vor
desfǎşura pe parcursul anului 2007.
CSNR prezintǎ modul în care România intenţioneazǎ sǎ includa în strategiile sale
obiectivele de dezvoltare durabilǎ şi de egalitate de şanse în vederea combaterii incluziunii
sociale. Totodata, documentul explicǎ modul în care vor fi implementate instrumentele
structurale.
Cadrul Strategic Naţional de Referinţǎ 2007-2013 a fost elaborat în parteneriat cu
principalii actori interesaţi.
Obiectivul Cadrului Strategic Naţional de Referinţa 2007-2013 este reducerea disparitaţilor
de dezvoltare economicǎ şi socialǎ între România şi statele membre ale UE prin generarea
unei creşteri suplimentare cu 15% a PIB şi de 2% a ocupǎrii forţei de muncǎ pânǎ în anul
2015.
Prioritǎţi şi acţiuni:
• Dezvoltarea infrastructurii de baza la standardele europene -investiţii în infrastructura de
transporturi, în infrastructura de mediu, utilizarea durabila a resurselor naturale.
• Creşterea competitivitǎţii pe termen lung a economiei româneşti -va fi incurajatǎ
inovarea, accesul la finanţare. IMM-urile vor beneficia de ajutoare pentru investiţii şi vor fi
sprijinite prin servicii de consiliere pentru afaceri de calitate şi pentru a crea locuri de muncǎ.
• Dezvoltarea şi folosirea mai eficientǎ a capitalului uman din România -se va urmǎri
sprijinirea sistemului de învaţamant şi formare profesionalǎ, dezvoltarea spiritului
antreprenorial, vor fi sprijinite acţiunile de combatere a excluziunii sociale şi de promovare a
incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (femei, minoritǎţi etnice, persoane cu dizabilitǎţi).
• Consolidarea unei capacitǎţi administrative eficiente - strategia va îmbunǎtǎţi
managementul în sectorul public.
• Promovarea dezvoltarii teritoriale echilibrate -acţiunile vor sprijini dezvoltarea regiunilor
prin crearea condiţiilor necesare stimulǎrii creşterii economice a regiunilor mai puţin
dezvoltate.
Cadrul Strategic Naţional de Referinţǎ 2007-2013 se implementeazǎ prin Programele
Operaţionale.
Aceşti bani provin din Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionalǎ şi
Fondul Social European), Fondul de Coeziune plus cofinanţarea din partea statului român.
Autoritǎţile române responsabile pentru implementarea Programelor Operaţionale vor elabora
ghiduri complete de aplicaţie pentru beneficiari. Comisia Europeana a constatat cǎ unul dintre
principalele motive pentru care rata de absorbţie a fondurilor structurale în noile state
membre nu este maxima este necunoaşterea suficientǎ a procedurilor de accesare a fondurilor
şi de elaborare a proiectelor. Astfel, ghidurile pentru beneficiari vor fi un instrument crucial
pentru absorbţia optimǎ a banilor în România. Portofoliile de proiecte pregǎtite de ministerel
care implementeazǎ programele operaţionale nu sunt decât o treapta de plecare pentru
absorbţia banilor europeni. Va fi nevoie de proiecte din atat din mediul public cât şi din cel
privat.
Toate programele operaţionale au fost elaborate în colaborare cu Comisia Europeana, unde
ele vor fi trimise spre aprobare. Autoritǎţile române au trimis la Bruxelles cel puţin douǎ
variante ale fiecǎrui program, primind de la Comisie documente de poziţie, conform cǎrora
programele au fost îmbunǎtǎţite pe parcursul elaborarii.
Procedura de analizǎ şi aprobare a Programelor în Comisia Europeana dureazǎ patru luni.
Programul Operaţional Regional planificǎ investiţia banilor alocati României din Fondul
European de Dezvoltare Regionalǎ. La cei 3,7 miliarde de euro din acest fond se adaugǎ
cofinanţarea naţionalǎ în valoare de 713 milioane de euro, bani care vor fi direcţionaţi pentru
finanţarea catalizatorilor creşterii economice: dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale şi
îmbunǎtǎţirea mediului de afaceri.
Domeniul transporturilor va beneficia de 5,6 miliarde de euro în perioada 2007-2013, bani
care vor fi investiţi dupǎ planificarea din Programul Operaţional Sectorial de Transport. 4
miliarde de euro reprezintǎ alocǎrile pentru România din Fondul de Coeziune şi Fondul
European pentru Dezvoltare Regionalǎ, iar 1,1 miliarde este suma pentru cofinanţare
naţionalǎ.
Împreunǎ cu suma pentru cofinanţare naţionalǎ (1 miliard), mediul înconjurǎtor va
beneficia de 5,5 miliarde de euro, de investit în sistemul de canalizare, în cel de apǎ curentǎ şi
potabilǎ sau cel de gestionare a deşeurilor, pânǎ în 2013. Programul Operaţional Sectorial
pentru Infrastructura de Mediu (POS Mediu) este finanţat din douǎ fonduri: Fondul European
pentru Dezvoltare Regionalǎ (FEDR) si Fondul de Coeziune.
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivitǎţii Economice 2007-2013 este
documentul de programare a Fondului European de Dezvoltare Regionalǎ. Documentul
stabileşte planificarea investiţiilor acestui fond în vederea dezvoltǎrii sectorului productiv şi
în special a IMM-urilor, cercetǎrii şi inovǎrii, tehnologiei informaţionale, energiei şi pentru
promovarea României ca destinaţie turisticǎ şi de afaceri.
Programul Operaţional Asistenţa Tehnicǎ (POS Asistenta),gestionat de Ministerul
Finanţelor Publice planificǎ cheltuirea a aproximativ 200 milioane de euro: 170 milioane din
Fondul Social European şi 30 milioane cofinanţare. POS Asistenţa finanţeazǎ acţiuni
orizontale, adicǎ proiecte comune pentru cel puţin doua POS-uri.
Fondurile europene destinate dezvoltǎrii rurale vor putea fi accesate de beneficiari în baza
Programului Naţional de Dezvoltare Rurale, aflat în responsabilitatea Ministerului
Agriculturii, Pǎdurilor şi Dezvoltǎrii Rurale.

Concepte şi terminologie

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) reprezintǎ inima economiei europene şi a modelului

social european; este vital ca acestea sǎ fie sprijinite, pentru a valorifica potenţialul de
creştere economicǎ şi de creare de locuri de muncǎ pe care îl reprezintǎ cele 23 de milioane
de IMM-uri din Uniunea Europeanǎ.
În perioada de crizǎ economicǎ, IMM-urile şi lucrǎtorii independenţi se afla într-o poziţie
deosebit de vulnerabilǎ, confruntându-se adesea cu dificultǎţi financiare care le pot fi fatale.
Trebuie sǎ se asigure de urgenţǎ accesul la credite cu o valoare suficientǎ, cu un cost
abordabil şi în condiţii rezonabile de siguranţa pentru IMM-uri, cetǎţeni şi pentru sectoarele a
cǎror viabilitate în viitor este periclitatǎ datoritǎ crizei, în special datoritǎ lipsei de credit.

Rezolvarea problemei – soluţii identificate

Măsurile prevăzute sunt complementare serviciilor suport promovate de UE prin programele

comunitare şi prin fondurile structurale care vor asigura dezvoltarea antreprenoriatului şi a
competitivităţii īntreprinderilor.
Acţiunile specifice avute īn vedere sunt:
1. Promovarea antreprenoriatului şi a aptitudinilor profesionale. UE a pornit de la
considerentele că nu sunt suficient exploatate capabilităţile antreprenoriale şi nu sunt
stimulate īntreprinderile nou-īnfiinţate (start-up). Principalele acţiuni prevăzute sunt:
- exploatarea potenţialului antreprenorial (dezvoltarea unei imaginii pozitive a
antreprenorului īn societate şi promovarea modelelor de succes);
- reducerea riscului īn afaceri (īmbunătăţirea schemelor de securitate socială şi a procedurilor
falimentului, asumarea riscului in deschiderea afacerilor, reducerea costurilor la īnfiinţarea
companiilor);
- promovarea transferului afacerilor (promovarea şi implementarea celor mai bune practici);
- reducerea decalajelor in dezvoltarea aptitudinilor (implicarea tuturor factorilor in elaborarea
si definirea cursurilor şi metodelor implementare. Se vor stabili strategiile naţionale de
īnvăţare pe tot parcursul vieţii īn conformitate cu programul cadru "Educatie si Instruire
2010" (Education and training 2010). Reducerea decalajelor va fi finanţată in mod susţinut
prin Fondul Economic şi Social);
- promovarea femeilor antreprenor şi a tinerilor īntreprinzători (aceste sunt abordate prin
accesul la finanţare şi reţelele de susţinere a antreprenoriatului).
Acţiuni prevăzute pentru urmatorii ani:
- Promovarea liniilor directoare (guide lines) pentru fondurile structurale, acestea vor
contribui considerabil la dezvoltarea reţelelor de afaceri;
- Īncurajarea existentei de reţele intre instituţiile responsabile cu crearea politicilor
(networkingului īntre policy makers) pentru identificarea si promovarea celor mai bune
practici.
2. Īmbunătăţirea accesului pe pieţe
Īn prezent nu toate IMM beneficiază de toate oportunităţile oferite de Piaţa Internă. Se are īn
vedere:
- utilizarea achiziţiilor publice īntr-un sistem transparent;
- finanţarea procesului de implementare a standardelor (obţinerea de informaţii on-line cu
standardele actualizate;
- folosirea tuturor oportunităţilor rezultate din valorificarea drepturilor de proprietate
intelectuală, incluzānd taxele aferente;
- punerea la dispoziţie prin Centrele Euro Info de noi instrumente care să faciliteze
cooperarea intre regiunile transfrontaliere;
- CE va analiza obstacolele īn calea exportatorilor pentru a fi stimulat accesul pe piaţa
internaţională;
- Strategia de acces pe piaţă a UE va fi conceputa astfel īncāt să fie īnregistrate şi evaluate
impactul plāngerilor formulate de companiile europene īn activitatea de export īn vederea
asigurării unei implementări adecvate. Īn acest sens Comisia va susţine īmbunătăţirea
mediului de afaceri, cooperarea cu statele ne-membre, īn special ţări candidate şi ţări
partenere ale Politicii Europene de vecinătate.
3. Reducerea birocraţiei
Se referă la integrarea principiului "Masuri de sprijin īncepānd cu īntreprinderile mici"
(Think small first) şi vizează:
- iniţierea de acţiuni care să conducă īn continuare la simplificarea administrativă care se
bazează pe Comunicare privind simplificarea mediului de afaceri COM (2005)535;
- bariere administrative legate īn special de creare de locuri de muncă examinarea rezultatelor
recentului raport privind firmele cu acţionar unic şi implementarea recomandărilor formulate.
- utilizarea instrumentelor de politica īntreprinderii oferite prin programul comunitar CIP;
- īncurajarea IMM īn participarea in programele comunitare prin privind reducerea
procedurilor şi īmbunătăţirea informaţiei furnizate;
- simplificarea procedurilor de ajutor de stat şi īncurajarea capitalului de risc şi a unor
proceduri accesibile pentru promovarea acestuia;
- simplificarea sistemului de colectare a TVA prin intermediul unui birou unic (one-stop-
shop).
4. Īncurajarea potenţialului de creştere a IMM se adresează īn principal reducerii decalajelor
īn ceea ce priveşte accesul la finanţare, cercetare, inovare şi tehnologia informaţiei şi
comunicaţiilor (TIC).
- susţinere financiară prin instrumente adecvate īn cadrul CIP. CE va promova o Comunicare
privind modul īn care se va realiza creşterea financiară;
- susţinerea inovării şi transferului tehnologic (se bazează pe comunicarea COM82004) 728 /
29.10.2004 - Mai multă cercetare şi inovare) inclusiv prin participarea IMM īn iniţiativa
EUROPA INNOVA, precum şi īmbunătăţirea performanţelor de mediu a IMM ca urmare a
implementării Programului de asistenţă privind conformitatea de mediu;
- politica de coeziune va asigura complementaritatea acestei direcţii de acţiune;
- promovarea participării IMM īn cel de al 7 program cadru de cercetare dezvoltare;
- promovarea e-afaceri si e-īnvaţare (e-business şi e-learning), prin reţele TIC ca şi
dezvoltarea de reţele pentru susţinerea e-afaceri (e-business). ICT va asigura soluţii TIC
pentru IMM;
- dezvoltarea sistemului de analize asupra performanţelor IMM prin intermediul
"Observatorului IMM " (SME observatory).
5. Īntărirea dialogului şi a consultării cu partenerii IMM
- reducerea decalajelor de informaţii dezvoltarea consultării īn timpi reali. Dezvoltarea unui
dialog regulat;
- crearea unui panel de intervievare a IMM prin intermediul Centrelor Euro Info;
- promovarea antreprenoriatului şi a imaginii IMM prin Conferinţa asupra antreprenoriatului
şi artizanatului, precum şi promovarea antreprenoriatului īn media, susţinerea politicilor
relevante "Premiile Europene pentru Iniţiative Antreprenoriale" (Enterprise Policy Award);
- īmbunătăţirea cooperării dintre Statele Membre, īn special īn iniţierea acestei comunicări.

Analiza rezultatelor

Deşi au o poziţie vulnerabilǎ, IMM-urile dispun de cel mai mare potenţial de regenerare şi de
transformare a dificultǎţilor economice în posibilitǎţi de afaceri, de readaptare în timp util şi
de reinventare a propriilor mijloace. Astfel, acestea reprezintǎ principala sursa de creştere
economicǎ şi de ocupare a forţei de munca.
Stimularea economiei reale, a IMM-urilor este principalul motor de creştere economica si de
ocupare a forţei de muncǎ.

Concluzii

Parlamentul European, Consiliul şi Comisia alǎturi de guvernele ţarilor respective ar trebui sǎ

depunǎ eforturi suplimentare pentru a sprijini IMM-urile, contribuind astfel la promovarea
spiritului antreprenorial în cursul perioadei de recesiune şi ulterior a celei de relansare
economicǎ.
Criza economicǎ ce a afectat economia europeanǎ a afectat implicit şi sectorul IMM din ţara
noastrǎ. Astfel rezultatele obţinute în semestrul II al anului 2009 se încadreazǎ în acelaşi
trend descendent.

Propuneri

Este necesarǎ gruparea şi abordarea distinctǎ a:

-problemelor înregistrate în toate ţarile membre ale U.E.
-problemelor înregistrate în anumite ţǎri, unde existǎ dificultǎţi deosebite în contextul crizei.
UE trebuie sǎ dovedeascǎ solidaritate cu statele europene care au dificultǎţi, mai ales cu noile
state membre.
În situaţia de urgenţa actualǎ, Europa nu trebuie sǎ piardǎ din vedere provocǎrile pe termen
lung carora trebuie sǎ le facǎ faţǎ industria:
-intensificarea trecerii la economia bazatǎ pe cunoştinţe;
-intensificarea concurenţei - uneori neloialǎ - ca rezultat al unei pieţe globalizate;
-nepotrivirea dintre competenţe şi cerinţe, în special în domeniul ingineriei;
-lipsa spiritului antreprenorial; birocraţia excesivǎ;
-ameninţǎrile la adresa siguranţei stocurilor de materii prime şi la adresa surselor de energie;
-necesitatea de a gǎsi raspunsuri adecvate şi echilibrate pe plan internaţional la schimbǎrile
climatice, care sǎ nu pericliteze competitivitatea etc.

Bibliografie

Ionescu V.R., Marchis G. (2006) Uniunea Europeana - prezent si perspective - TRATAT,

Bucuresti: Editura didactica si pedagogica, capitolul V;
Mireuta C. (2004) "Abuzul de pozitie dominanta in legislatia romana" in revista profil:
Concurenta, nr. 2;
Rusu Costache -“Managementul afacerilor mici şi mijlocii”, 1993
Dinu Marin -“Economia României. Intreprinderile mici şi mijlocii’’, editura :Economica
Bogdan Murgescu–“România şi Europa. Acumularea decapajelor economice”, editura:
Polirom