Sunteți pe pagina 1din 5

Un tratament cosmetic complet din frunze si fructe de nuc

Substantele continute in frunze, coji si nuci vopsesc parul, curata fata, elimina oboseala
picioarelor si trateaza pielea.
Copac
impunator si cu o coroana globulara impresionanta, nucul ne ofera totul
pentru a fi frumoase: frunzele pentru tratarea parului, cojile nucilor
verzi pentru sprincene, gene dar si pentru picioarele transpirate sau
umflate, iar nucile copate bine pentru gomajul fetei si in mastile de
infrumusetare a obrazului, decolteului sau miinilor.
Cojile
de nuci verzi se pot utiliza pentru vopsirea sprincenelor si a genelor.
Dintr-un pumn de coji de nuci verzi puse in 500 ml apa clocotita, se
obtine dupa 5-10 minute de fierbere un ceai de culoare neagra. Cu
aceste ceai se pot tampona atent dar insistent genele si sprincenele
decolorate de soare pentru a obtine inviorarea culorii lor.
Tratamente pentru par
Pentru
deschiderea nuantei parului se utilizeaza coji de nuca verde, macerate
timp de 14 zile in ulei de masline. Pentru a obtine o nuanta mai
inchisa a parului se poate prepara o solutie din coji proaspete de
nuci. Se pun intr-un vas un litru de ulie de masline si 100 g coji.
Vasul se incalzeste pe baie de apa pina la evaporarea apei din coji.
Uleiul se strecoara si se pastreaza in sticle inchise la culoare si la
loc intunecos.
Decoctul din coji de nuca verde,
adaugat in apa de clatit, dupa spalarea capului intensifica reflexele
parului castaniu si ii dau stralucire. Pentru a obtine o nuanta bruna
mai intunecata, decoctul se poate aplica direct pe par, nediluat.
Tinctura
de nuca folosita pentru par brunet se prepara din 100 ml apa si 200 g
coji de nuci verzi puse la macerat, timp de doua zile. Dupa aceea
lichidul se strecoara si cojile se storc bine cu un tifon apoi se aduga
50 ml alcool de 70s.
Decocturi pentru picioare si frumusete
Frunzele
de nuc se pot prepara sub forma de decoct. Tamponarea usoara in jurul
ochilor creeaza o umbra castanie-aurie, ce da un farmec aparte
privirii. Decoctul preparat din 600 g frunze de nuc si patru litri de
apa se foloseste la baia de picioare, in cazul picioarelor umflate si a
transpiratiei prea abundente a picioarelor. Tot deoctul de frunze de
nuc se foloseste pentru clatirea parului castaniu sau negru pentru a-i
da prospetime, pentru a intari radacina firului si pentru a inchide
culoarea.
Masti cosmetice din nuciDin
nuci uscate cosmetica naturala pregateste masti de ingrijire a tenului.
Tot din nuci maruntite se poate realiza un gomaj perfect al pielii
fetei. Obrazul se clateste cu ceai de musetel caldut apoi se aplica o
crema hidratanata. Mastile care au la baza nuci se prepara astfel: se
curata de coaja lemnoasa apoi de pielita miezul de nuca, apoi se
piseaza si se amesteca cu putina apa si o lingurita de miere de albine.
Apoi se intinde pe ten si se mentine 10-15 minute. Se indeparteaza cu
ajutorul unui tampon cosmetic inmuiat in infuzie slaba de musetel.

Fructe
oleaginoase deosebit de nutritive şi vitalizante, foarte indicate în
perioada rece a anului, nucile conţin 15 g la sută proteine, 60 g la
sută lipide, 15 g la sută glucide şi 2,4 g la sută celuloză. Sînt
bogate în minerale ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor,
sulf, fier, cupru, zinc şi iod. Conţin vitaminele C, B1, B2, B5,
vitamina PP şi caroten.
După cum ne-a spus dna dr. Alexandrina Petrea, de la cabinetul medical Asclepios din
Iaşi, pe lîngă faptul că sînt foarte hrănitoare, nucile au şi valoare terapeutică bine definită:
"Le
sînt recunoscute atît proprietăţi laxative cît şi antidiareice, virtuţi
antitoxice la nivelul pielii şi circulaţiei limfatice. De asemenea, au
acţiune vermifugă, în special asupra teniei. Cura cu miez de nucă este
indicată, ca adjuvant, în tulburările de stomac şi intestine: ulcere,
dispepsii, iritaţii, pirozis, diaree, constipaţie. Unii spun că miezul
de nucă le provoacă afte şi inflamaţii bucale, iritaţii ale mucoasei
anale şi inducerea de crize hepatice. Aceste neajunsuri pot fi evitate
dacă după consum clătiţi gura cu un decoct de salvie sau luaţi o
linguriţă de miere de albine. Sfărîmat la mixer sau făcut pudră, miezul
de nucă nu provoacă iritaţie. În cură, doza maximă, nu trebuie să
depăşească 100 g pe zi, timp de o lună, sau 100 g o dată la două zile,
timp de două luni. Se mestecă îndelung".
Nucile
proaspete sînt foarte apreciate pentru gustul lor. Pentru a le reda,
iarna, nucilor uscate savoarea celor proaspete, dna Petrea recomandă să
punem miezul la muiat în lapte cald, timp de 5-6 ore. Tot în acest
scop, nucile în coajă se ţin la înmuiat în apă rece, timp de 10 zile: "Prin
conţinutul bogat în cupru, nucile sînt indicate în dieta persoanelor cu
anemie, a persoanelor cu reumatism şi artroze, în stări precanceroase
şi tuberculoză, în special tuberculoză osoasă şi, de asemenea, la
bolnavii de sifilis şi blenoragie. Constituie un excelent adjuvant în
scrofuloză, pentru că favorizează drenajul limfei şi al pielii. Această
calitate recomandă consumul miezului de nucă în tratamentul adenitelor
supurate, în eczeme şi impetigo. Conţinutul bogat în zinc recomandă
miezul de nucă în astenie, întîrzieri de creştere, tulburări ale
sistemului nervos, afecţiuni ale pielii, psoriazis şi impotenţă. Nucile
sînt un adjuvant excelent în tratamentul disfuncţiilor endocrine,
tulburărilor hipofizei, insuficienţei suprarenale, tulburărilor de
ciclu menstrual şi de menopauză. Nucile conţin tanin şi, de aceea, au
un efect astringent, folositor în tratamentul diareei. La persoanele
constipate, pentru eliminarea materiilor fecale, nucile trebuie ţinute
în apă cîteva ore, apoi uscate şi mîncate".
Pentru
persoanele slăbite, cu astenie şi surmenaj, dna Petrea recomandă
următoarea reţetă energizantă: un pumn de miez de nucă mărunţit şi
amestecat cu o lingură de miere se mestecă îndelung, după care se bea
un pahar de suc de fructe: "Contrar unor afirmaţii, nucile nu
fac rău la ficat şi nu sînt contraindicate celor cu afecţiuni hepatice,
doar că aceştia vor trebui să consume cantităţi mai mici, stabilindu-şi
singuri toleranţa personală. În orice caz, nu se vor depăşi 100 g/zi.
De asemenea, pentru diabetici, nucile reprezintă un aliment preţios,
datorită conţinutului lor sărac în glucide. Ele nu provoacă tulburări
şi dificultăţi de digestie dacă sînt corect asociate. Compoziţia
meniurilor în care sînt incluse le fac indigeste! Datorită conţinutului
lor bogat în grăsimi, felurile de mîncare asociate trebuie să fie
uşoare. Nucile nu vor fi incluse într-o cină copioasă sau la prînz şi
nici după un mic dejun foarte bogat. Nucile se combină bine cu
crudităţi, verdeţuri, fructe acide şi nu trebuie asociate cu carne,
făinoase, produse de patiserie şi dulciuri. Prin calităţile şi
conţinutul lor, nucile pot înlocui carnea, constituind un aliment de
bază în hrana vegetarienilor".
Extras
şi folosit cîndva în gospodăriile ţărăneşti, uleiul de nuci este astăzi
greu de găsit. Dna dr. Petrea spune că de acest ulei ar putea profita
toţi cei care suferă de hipercolesterolemie şi sînt predispuşi la
ateroscleroză: "Avînd 73-84 la sută acizi graşi
polinesaturaţi, uleiul de nuci se situează pe primul loc între
uleiurile nesaturate, înaintea uleiului de soia (50-60 la sută) şi al
celui de porumb (40-50 la sută), pentru proprietăţile sale
anticolesterolice. Conţine acid linoleic, linolenic şi oleic şi foarte
puţini acizi graşi saturaţi (palmitic şi stearic). Datorită
conţinutului bogat în acizi graşi polinesaturati sau esenţiali, uleiul
de nuci este indicat în curele de protecţie a aparatului
cardio-vascular. În caz de hipercolesterolemie, este indicată o cură de
8-10 zile/lună, cu 2 linguri luate dimineaţa, pe nemîncate. Are şi
proprietăţi tonice. Este indicat doar uleiul presat la rece. Gustul său
este extrem de apreciat de către cunoscători. Doza de consum curent
oscilează între 20 şi 40 g/zi, în funcţie de necesarul de lipide.
Pentru tratamentul teniazei, se consumă timp de 3 zile consecutiv, în
locul mesei de seară, o salată de cartofi preparată cu 60 ml de ulei de
nuci"

O dieta bogata in ulei de nuca de cocos va poate feri de diabet de tip


II. Acest tip de ulei ajuta la reglarea insulinei, hormonul care
participa la eliminarea excesului de zahar din sange.
Oamenii de stiinta australieni au facut un studiu pe soareci, scrie,
marti, dailymail.co.uk. O parte dintre rozatoare au fost hranite cu
ulei din nuca de cocos, printre alte alimente obisnuite si o parte nu.
Cercetatorii au descoperit ca prima categorie de soareci nu aveau
probleme cu nivelul insulinei. Uleiul de nuca de cocos era considerat
nesanatos, pentru ca este bogat in acizi saturati, ceea ce duce la
cresterea nivelului de colesterol. Specialistii au declarat, insa, ca
acest tip de ulei contine un alt tip de acizi grasi saturati, mai putin
daunatori pentru organism decat cei care se gasesc in unt sau untura
animala.

Nucile, strugurii şi perele ţin medicul la distanţă!Este sezonul lor, iar acesta este
principalul motiv care ne determină să le consumăm. Dincolo de gustul delicios, nucile,
strugurii şi perele au o serie de beneficii asupra sănătăţii noastre. Prin urmare, oferta
toamnei este generoasă: nuci pentru fortifierea sistemului imunitar, struguri pentru
păstrarea tinereţii, pere pentru recăpătarea energiei.

Ce efecte benefice are consumul acestor fructe asupra sănătăţii noastre ne va spune
profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări
Alimentare.

NUCILE
În prag de toamnă, ne putem bucura de nucile verzi cu miezul format. Acestea sunt mai
bune decât cele uscate. Nucile crude sunt o sursă bună de săruri minerale, precum
potasiu, fosfor, calciu, fier, zinc, seleniu şi vitamine: B, C şi E. Nucile verzi conţin
aproximativ 57% grăsimi, iar nucile uscate au 70% grăsimi. Şi conţinutul caloric este
diferit: 100 g nuci verzi conţin 580 de calorii, iar aceeaşi cantitate de nuci uscate - 690 de
calorii. Cu toate că sunt bogate în grăsimi, nucile pot contribui la scăderea nivelului
colesterolului în sânge.

"Trebuie însă să fie consumate în cantităţi moderate şi fără sare!", atrage atenţia
specialistul nostru. Conţinutul de vitamina E din nuci previne ateroscleroza, împiedicând
depunerea colesterolului pe vasele sangvine. De asemenea, nucile previn bolile
cardiovasculare, îmbătrânirea precoce, degradarea fizică şi intelectuală, diabetul,
cancerul. Fie că sunt verzi, fie că sunt uscate, nucile întăresc sistemul imunitar.
Complexul de vitamine conferă nucilor proprietăţi imunostimulatoare.

STRUGURII
Albi sau roşii, strugurii sunt o sursă de acid elagic, antocianidine şi flavonoide- substanţe
cu proprietăţi anticancerigene. Strugurii asigură creşterea imunităţii organismului. De
asemenea, previn bolile cardiovasculare, cum ar fi arterioscleroza (boală caracterizată
prin îngroşarea şi sclerozarea pereţilor arterelor). Conţinutul de flavonoide, antioxidant
capabil să scadă nivelul colesterolului din sânge, determină îmbunătăţirea
metabolismului.

Efectul puternic diuretic îi recomandă şi pentru reducerea tensiunii arteriale. Pentru că


fluidizează sângele şi au o acţiune tonică asupra ficatului, strugurii contribuie şi la
eliminarea toxinelor din organism. Zaharul din struguri se asimilează foarte uşor de către
organism, trecând direct în sânge la scurt timp după ingerare. Aşa se explică efectul
reconfortant asupra organismelor obosite sau a celor slăbite. Toate aceste calităţi
recomandă consumul de struguri pentru creşterea speranţei de viaţă.

PERELE
O veritabilă acţiune antistres au perele datorită vitaminelor şi mineralelor pe care le
conţin aceste fructe. Calciul, fosforul, potasiul, vitaminele din grupul B din aceste fructe
au efect sedativ asupra sistemului nervos. Specialistul nostru ne asigură că aceste fructe,
deşi foarte dulci, sunt recomandate şi diabeticilor. Totodată, perele sunt şi bune
remineralizante, diuretice, depurative şi laxative. Din acest motiv, perele sunt
recomandate ca adjuvant în tratarea asteniei, anemiei, gutei.

Datorită fibrelor alimentare, ele ajută în păstrarea colesterolului în limite normale, dar şi
în menţinerea greutăţii. Perele pot fi consumate şi de către persoanele care au stomacul
mai sensibil, pentru că se digeră mai uşor decât alte fructe. Combat efectele stresului,
grăbesc vindecarea acneei, înlătură oboseala, stimulează formarea globulelor roşii, ajută
la buna funcţionare a glandei tiroide şi înlătură constipaţia datorită conţinutului mare de
fibre. Toate acestea fac din pere adevărate fructe curative.

Frunzele
de nuc au proprietăţi depurative, tonifiante şi astringente. Infuzia
din aceste frunze este recomandată contra enurezisului, o boală
întîlnită adesea în rîndul copiilor şi bătrînilor, caracterizată prin
"scăparea" involuntară şi inconştientă a urinei. Contra acestei boli se
mai poate folosi o felie de pîine prăjită îmbibată cu o lingură de ulei
de nucă, în fiecare seară, timp de 15 zile.
Terapeutul Fănică Voinea Ene recomandă pentru această afecţiune un ceai din rădăcină
de valeriană, flori de coada şoricelului şi talpa gîştei,
în părţi egale. Decoctul este în proporţie de 3-4 la sută. Se consumă
seara, cu circa 2 ore înainte de culcare, cîte 200 ml (o cană). După
cum ne-a spus dl Ene, trebuie formată copilului deprinderea de a urina dimineaţa.
Pentru aceasta, în prima săptămînă va fi sculat noapte de noapte la ora
1 şi trimis la toaletă, avînd grijă să fie complet treaz cînd urinează,
a doua săptămînă la ora 2, a treia săptămînă la ora 3 şi tot aşa, pînă
la ora obişnuită de sculare. Acţiunea se repetă pînă la formarea
actului reflex necesar.
În regimul alimentar, se vor evita condimentele iuţi, ciocolata şi cacaua, mai ales după
amiaza.