Dimensiunea de gen a reformei

pensiilor din România

Cristina Vaileanu
Alina Chiriac

Bucureşti, 19-20.10.2006
Dimensiunea de gen a reformei pensiilor din
România

Proiect finanţat de ILO-CEET

şi
de CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
cu fonduri de la
Fundaţia pentru o Societate Deschisă

OBIECTIVE:
- Informarea femeilor asupra opţiunilor pe care le vor avea conform
noilor reglementări privind sistemul de pensii;
-Iniţierea dezbaterii publice asupra dimensiunii de gen a reformei
pensiilor, prin implicarea tuturor actorilor sociali relevanţi;
-Aducerea pe agenda politică din România a unor propuneri de
îmbunătăţiri legislative/ strategii pentru diminuarea inegalităţilor de
gen cu impact în reforma pensiilor.
 Ce implică reforma sistemului de pensii?

- Extinderea bazelor sistemului de pensii prin adăugarea a încă 2 surse

(piloni) de pensie – pensiile private.

- Noile fonduri de pensii vor fi administrate de companii private, iar

acestea urmează să administreze contribuţiile individuale ale
participanţilor (angajaţi înscrişi la fond) în beneficiul direct al acestora.
-Se realizeză diferit pentru angajaţi, în funcţie de grupa de vârstă din
care aceştia fac parte.

-Creşterea vârstei de pensionare a femeilor de la 57 la 60 de ani, până

în 2014.

- Se menţine diferenţa de 5 ani dintre vârsta de pensionare a bărbaţilor

şi cea a femeilor, precum şi în perioada de contribuţie.
 Tipuri de pensii. Mecanisme de funcţionare

3 piloni ai sistemului de pensii:

• Pilonul I: Pensia publică – bazată pe solidaritatea între generaţii

• Pilonul II: Pensia privată obligatorie – economisire forţată – contribuţie
individuală obligatorie
• Pilonul III: Pensia privată facultativă – economisire voluntară –
contribuţie individuală voluntară.

Legile specifice:

Pilonul I – Legea 19/2000 cu modificările şi completările ulterioare

Pilonul II – Legea 411/2004 aflată în proces de modificare şi completare –
termen estimat de intrare în vigoare = 2008
Pilonul III – Legea 204/2006 – termen estimat de începere a funcţionării
mecanismului = 2007
Situaţia actuală

• În 2005, 4,6 milioane din 6,1 milioane de pensionari

au primit pensie publică
– restul pensionarilor sunt 1,3 milioane - agricultori,
militari, poliţişti şi avocaţi/ magistraţi – plătiţi din bugetul
de stat conform unei alte formule de calcul

• Doar 5,3 milioane de angajaţi din totalul populaţiei

ocupate de 9,1 milioane plătesc contribuţii la bugetul
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

• Între 1990 şi 2002 numărul beneficiarilor de drepturi

de pensie în sistemul public a crescut de la 3,4
milioane în 1990 la 6,2 milioane în 2002
Provocări

Ca toate statele membre ale UE şi în România

îmbătrânirea populaţiei este un proces semnificativ:

Proiecţiile pentru rata de creştere a ponderii persoanelor

vârstnice la nivelul populaţiei totale sunt apropiate de
media UE: 21,01% în 2004 crescând la 51,1% în 2050
(media UE va creşte de la 24,5% la 51,4%)

România trebuie să facă faţă unei provocări în plus – rata

mare a migraţiei populaţiei în vârstă de muncă şi
descreşterea progresivă a populaţiei, mai ales la nivelul
generaţiilor tinere,

În viitor forţa de muncă a României va fi şi mai puţin

numeroasă şi mai îmbătrânită.
Cui se aplică?

Contribuţia la un fond de pensii private:

- obligatorie pentru toate persoanele care vor avea sub 35
de ani în momentul adoptării legii;
- opţională pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi
45 de ani.

Contribuţia la un fond de pensii private facultative:

- opţională şi aplicabilă tuturor angajaţilor interesaţi, cu
vârsta de până în 45 de ani.
Contribuţii actuale. Contribuţii viitoare.

Pensia publică:
- contribuţie angajat - 9,5% din venitul lunar
- contribuţie angajator - 19,75% din venitul lunar al angajatului

Pensia privată obligatorie:

- contribuţie angajat – începe de la 2% din venit în primii
ani, creşte la 6% din venit (până în 2016).

Procentele se vor scădea din actuala contribuţie la sistemul de

pensii publice, de 9,5%.
Contribuţii actuale. Contribuţii viitoare.

Pensia privată facultativă:

Contribuţia lunară la o pensie facultativă - stabilită de cotizant, fără a

depăşi 15% din salariul brut sau venitul asimilat acestuia.
- statul asigură deducerea contribuţiei din impozitul pe venit al
cotizantului, fără a depăşi echivalentul a 200 Euro într-un an fiscal.

Angajatorul poate contribui financiar la constituirea unor pensii private ale

angajaţilor:
• suma vărsată în numele lor va fi egală cu cea achitată de cotizant.
• are dreptul la deducerea contribuţiei din impozitul pe profit, fără a
depăşi echivalentul a 200 de Euro pentru un angajat, anual.

Pensia va putea fi încasată după ce participantul a împlinit 60 de ani şi a

achitat cel puţin 90 de contribuţii lunare.
Cum se calculează pensiile?

Pensia publică - calculată conform Legii nr.19/2000:

- Valoarea pensiei = înmulţirea punctajului mediu anual, realizat de

angajat în perioada de cotizare, cu valoarea unui punct de pensie.
- Punctajul mediu anual = împărţirea numărului de puncte, realizat
prin însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare,
la numărul de ani corespunzători stagiului complet de cotizare,
prevăzut de lege.
- Punctajul anual = împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul
respectiv din însumarea numărului de puncte realizate în fiecare
lună.
- Numărul de puncte realizat în fiecare lună = raportarea salariului
brut individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, la salariul mediu brut
lunar din luna respectivă, comunicat de INS.
 Ce factori influenţează pensia privată?

Funcţioneză după principiul

“Cât ai contribuit ca salariat, atât primeşti ca pensionar (sau laşi moştenire)!”
Factori:
1. cât de mult contribui – contează mărimea salariului
- domeniul de activitate, poziţia ocupată în schema de personal
- plată egală pentru muncă de valoare egală
2. cât de lungă este perioada de contribuţie – contează vechimea în muncă
- vârsta de pensionare
- continuitatea pe piaţa muncii
3. ce dobândă /capitalizare primeşti pe contribuţie – rentabilitatea fondurilor de
pensii
4. cât te costă administrarea contribuţiei tale – ce comisioane de administrare
şi alte taxe plăteşti
5. cât costă anuităţile – ce costuri generate de plata regulată a pensiei private
individuale pe durata anilor de pensie plăteşti.
Ce aduce nou pensia privată?

- control mai mare asupra sumelor plătite de-a lungul timpului pentru pensie –
se ştie în orice moment valoarea fondului de pensii, modificarea contribuţiilor
individuale în funcţie de modificarea veniturilor sale lunare, evoluţiile datorate
rentabilităţii fondului de pensii, etc. - cuantumul pensiei lunare individuale
poate fi cunoscut cu exactitate doar în momentul pensionării.

- pentru ca fondul acumulat prin contribuţiile individuale să nu-şi piardă

valoarea şi să crească, se poate schimba fondul care administrează
contribuţiile în funcţie de performanţa financiară a acestuia.

- participantul beneficiază direct de sumele cu care a contribuit.

- moştenirea fondului de pensie personal de către moştenitorii legali în cazul

decesului titularului.

- posibilitatea de a forma pensia din mai multe surse.

Garanţii privind fondurile de pensii private.

Statul garantează contribuţiile la fondurile de pensii private, dar nu şi

diferenţele cauzate de creşterea inflaţiei sau vreun cuantum minim al
pensiei lunare.

Sistemul de pensii private are ca autoritate administrativă autonomă

de reglementare şi supraveghere prudenţială Comisia de
Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aflată sub controlul
Parlamentului României.

Misiunea Comisiei de Supraveghere este :

• reglementarea, coordonarea, supravegherea şi controlul
activităţilor sistemului de pensii private;
• protejarea intereselor participanţilor şi beneficiarilor, prin
asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de pensii
private
şi informarea asupra acestuia.
Mai multe informaţii sunt disponibile la www.csspp.ro
 Costuri ale privatizării sistemului
Structura propusă pentru costurile de administrare în cazul ambelor
tipuri de fonduri:
- pentru fondurile obligatorii – costurile anuale de administrare
sunt de 1,2% din activul net total al fondului şi până la 2,5% din
toate contribuţiile plătite.
- pentru fondurile facultative – costurile anuale de administrare
sunt de până la 2,4 % din activul net total al fondului şi până la 5% din
toate contribuţiile plătite.

Costuri de administrare foarte mari – impact negativ major asupra

economiilor participanţilor.

Experienţa internaţională – acolo unde fondurile sunt obligatorii şi

colectarea contribuţiilor se face prin mecanisme existente, se pot atinge
costuri de administrare anuale mai mici de 1%.
Femei şi bărbaţi. Aceleaşi condiţii – aceleaşi pensii?

- rate mai mici de participare pe piaţa muncii – femeile lucrează în sistem de

muncă salarizată, în medie, doar jumătate din anii pe care îi lucrează
bărbaţii;
- salarii mai mici – până la vârsta adultă femeile câştigă în medie 2/3 din cât
câştigă bărbaţii;

Dacă beneficiile de pensie depind de contribuţii şi contribuţiile depind de

salarii, tipul de muncă şi numărul de ani de muncă, femeile primesc beneficii
de pensie mai mici!

• trăiesc în medie cu 3-5 ani mai mult decât bărbaţii şi sunt mai tinere decât
soţii/partenerii lor;
• adesea li se permite să se pensioneze cu 5 ani mai devreme - acumuleză
mai puţine rezerve pentru perioada de pensie;
• în general trăiesc mai mult decât soţii/partenerii lor – trăiesc o perioadă mai
lungă de timp din rezerve mai mici.
Femei şi bărbaţi. Aceleaşi condiţii – aceleaşi pensii?

Rolul speranţei de viaţă - important în stabilirea beneficiilor de pensie

privată. Dacă sistemul va copia practicile asigurărilor private de a folosi
tabele diferite pentru speranţa de viaţă a femeilor şi a bărbaţilor, atunci
femeile pot ajunge să primească doar jumătate din cât primesc bărbaţii*

Pentru România, estimările indică faptul că, numărul mai mic de ani de
muncă, câştigurile mai mici şi speranţa de viaţă mai mare pot conduce
la o reducere a pensiei medii a femeilor cu aproximativ 34% în
comparaţie cu cea din sistemul public, dacă situaţia ramâne
neschimbată**.

*Conform simulărilor făcute pentru Polonia, în cadrul studiului “Dimensiunea de gen a

reformei pensiilor în Europa Centrală şi de Est: Cazurile Republicii Cehe, Poloniei şi
Ungariei”, realizat de ILO-CEET.
** Raportul „Dimensiunea de gen a reformei sistemului de securitate socială din România”,
coordonat de Marian Preda, finanţat de ILO-CEET.
 Alţi factori de diferenţiere în cazul contribuţiei
la pensiile private obligatorii

Femeile sunt mai des discriminate pe criteriul vârstei decât bărbaţii

- după 45 de ani îşi găsesc mai greu un loc de
muncă.

Studiile arată că:

- mai multe femei decât bărbaţi sunt părinţi singuri
- cheltuiesc mai mult cu creşterea şi îngrijirea copiilor
- pot economisi mai puţin pe termen lung

- femeile tind să aibă un comportament de economisire

diferit de cel al bărbaţilor
- contribuie mai mult la bugetul cotidian al familiei
- economisesc mai degrabă pentru bunuri/servicii
destinate familiei
Femeile cu vârsta peste 45 de ani

Principala problemă = creşterea vârstei de pensionare de la 57 de ani

la 60 de ani în 2014.

Dificultatea cu care îşi pot găsi şi păstra un loc de muncă.

- discriminarea pe criterii de vârstă - foarte răspândită
- locurile de muncă pe care le pot accesa - prost plătite.
- îsi asuma responsabilităţi de îngrijire a nepoţilor pentru ca
părinţii să poată munci

Şansele ca femeile din acest grup de vârstă să aibă o vechime în

muncă considerabilă scad, deci şi şansele de a avea mai multe
puncte de pensie în cadrul sistemului de pensii publice.
Femeile cu vârsta între 35 şi 45 de ani (I)

- creşterea vârstei de pensionare la 60 de ani

- posibil încă o creştere a vârstei de pensionare, pentru egalizarea
vârstei de pensionare a femeilor şi bărbaţilor la 65 de ani

- în Europa există o tendinţă generală de creştere a vârstei de

pensionare şi de egalizare a ei pentru femei şi bărbaţi, sau de
micşorare a diferenţei dintre vârsta de pensionare a bărbaţilor şi cea a
femeilor

- se reduc costurile generate de sistemul de pensii – se plătesc

drepturi de pensie femeilor pentru o perioadă de timp mai scurtă
Femeile cu vârsta între 35 şi 45 de ani (II)

- posibilitatea de alege dacă participă sau nu la schemele de pensii private

- odată intrate în schemele de pensii private, nu va mai exista opţiunea de a

părăsi sistemul mixt şi de întoarcere doar la pensia publică

-vârsta de pensionare mai mică = vor avea mai puţin timp de contribuţie

- vor primi pensie pentru o perioadă mai lungă de timp decât bărbaţii =
nivelul lunar al pensiei va fi puternic influenţat de modul de calcul al
beneficiilor

Dacă beneficiile vor fi calculate separat, o femeie cu aceleaşi câştiguri medii

de-a lungul vieţii active şi cu acelaşi număr de ani de muncă ca un bărbat va
primi beneficii din cadrul pilonului 2 cu aproximativ 20% mai mici decât cele ale
bărbatului.
Femeile cu vârsta între 35 şi 45 de ani (III)

Nevoi:

- Explicaţii clare şi corecte asupra consecinţelor alegerii - diferitele

opţiuni de investiţii pe care le vor avea în cadrul pilonului 2

- Reglementări puternice ale fondurilor din cadrul pilonului 2 pentru

prevenirea publicităţii înşelătoare sau a practicilor de marketing
agresive

- Opţiunea de a face estimări de calculaţii de pensie în diverse variante

în sistemul de pensie mixtă versus sistemul public

- Informaţia clară dacă anuităţile vor fi unisex sau diferite pentru femei
şi bărbaţi, şi ce pensii de urmaş vor fi oferite (se pare că există o
anumită doză de confuzie în acest moment).
Femeile cu vârsta între 35 şi 45 de ani

- discriminarea pe criterii de vârstă nu este neapărat o problemă - se

apropie de perioada în care vor începe să întâmpine această problemă.

- perioadele de întrerupere a activităţii profesionale pentru îngrijirea

copiilor sau pentru alte responsabilităţi familiale care creează pauze în
munca salariată şi deci în acumularea contribuţiilor la pensie.

Pensiile facultative vor fi deschise şi pentru această grupă de vârstă.

- problemă în legea privind pensiile facultative - nu se specifică clar şi
fără echivoc faptul că angajatorii trebuie să respecte principiile
tratamentului egal şi nediscriminării atunci când decid să contribuie la
pensia facultativă a angajaţilor lor.
Femeile cu vârsta sub 35 de ani

Va fi obligatoriu să participe la pensia privată - trebuie să ştie:

- care sunt cele mai probabile efecte şi cum să aleagă fondul de
pensii private la care să contribuie;
- cum vor fi penalizate în perioada de după pensionare pentru
perioadele de întrerupere a muncii salariate;
- care este legătura dintre impactul segregării locurilor de muncă
şi a domeniilor de muncă majoritar feminine vs. masculine, plata
inegală şi tratamentul discriminatoriu de nivelul pensiei lor private.

Aranjamentele de pensii facultative - deschise pentru acestă categorie

- foarte probabil, vor fi considerate clienţi principali ai fondurilor de
pensii facultative.

Înţelegerea diferenţelor dintre aceste fonduri şi estimarea nivelului pensiei

pe care o vor primi după pensionare.
Ce se poate face pentru reducerea inegalităţilor de gen
în implementarea reformei sistemului de pensii?
La nivel legislativ şi de strategii guvernamentale:
- Reglementări (norme şi indicatori de gen specifici) pentru diminuarea
discriminărilor de gen şi a celor de vârstă de pe piaţa muncii:
- cuantificarea muncii de valoare egală pentru verificarea plăţii egale;
- nediscriminare la angajare, promovare, formare profesională;
- servicii de calitate şi accesibile pentru creşterea şi îngrijirea copiilor;
- măsuri pentru încurajarea taţilor să se implice în creşterea şi
educarea copiilor.

- Reglementări care să permită menţinerea pe piaţa muncii:

- strategii şi măsuri pentru facilitarea învăţării continue;
- îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii serviciilor de sănătate şi a
celor de asistenţă socială, în special pentru persoanele în vârstă;
- flexibilizarea programului de muncă;
- strategii şi facilităţi pentru încurajarea angajatorilor să angajeze
persoane cu vâste de peste 45-50 ani.
Probleme de pus în dezbatere:

Ce se întâmplă cu perioada concediului de

maternitate şi de creştere şi îngrijire a copilului din
perspectiva contribuţiei la pensiile private?

Egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi

bărbaţi?

Tabele biometrice unisex sau diferite în funcţie de sex

pentru calcularea contribuţiilor la pensiile private?
Preocupări la nivelul UE
Brussels, 12 Octombrie 2006 – a fost lansată o nouă Comunicare a
Comisiei Europene “Viitorul demografic al Europei – de la
provocare la oportunităţi".

Provocarea dată de îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii Europe

trebuie să fie integrată în toate politicile:
- europenii trăiesc mai mult
- au o stare de sănătate mai bună
- femeile încep să aibă acces la piaţa muncii de pe poziţii din ce în
ce mai egale.

trebuie reformate politicile europene de pensionare

Situaţie actuală vs. proiecţii

În momentul de faţă, există 4 persoane în vârstă de muncă pentru

fiecare persoană de peste 65 de ani.

Scăderea ratei naşterilor, creşterea speranţei de viaţă şi ieşirea la

pensie a generaţiei “baby-boom” înseamnă că, până în 2050,
această rată va scădea la doar 2 persoane active, care plătesc
pentru un pensionar.

Însă chiar dacă populaţia Europei în vârstă de muncă va scădea,

proiecţiile arată că, în medie, rata de ocupare la nivelul Europei va
continua să crească până în 2017, datorită numărului mai mare de
femei şi de persoane vârstnice care vor intra/ vor rămane mai mult
timp pe piaţa muncii.
5 modalităţi de a dezamorsa bomba demografică

5 arii de acţiune pentru a ajuta Statele Membre să-şi adapteze

schimbările demografice la contextul naţional:

3. Măsuri pentru echilibrarea vieţii profesionale cu viaţa privată / de

familie, astfel încât potenţialii părinţi să poată avea numărul de
copii pe care şi-l doresc;
4. Îmbunătăţirea oportunităţilor de muncă pentru persoanele
vârstnice;
5. Creşterea potenţialului de productivitate şi competitivitate prin
valorizarea contibuţiilor aduse atât de angajaţii vârstnici cât şi de
cei tineri;
6. Accentuarea impactului pozitiv al imigraţiei pentru piaţa muncii;
7. Asigurarea unor politici financiare publice sustenabile care să
ajute la garantarea protecţiei sociale pe termen lung.
Vă mulţumesc pentru atenţie!